Curs AutoCAD 2010 - Vol1

AutoCAD
2010
Curs AutoCAD 2010, Volumul 1
Cuprins
Capitolul 1: Tur in AutoCAD. ................................................................. 1
Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru .................................................................... 2
Setarea Spatiului de Lucru......................................................................... 3
Intrari de la Tastatura................................................................................. 7
Interfata cu Utilizatorul.............................................................................. 8
Meniul Contextual.................................................................................... 14
Unelte de Interfata specifice AutoCAD.................................................... 15
Lectie: Lucrul cu Fisiere ................................................................................ ..22
Lucrul cu Fisiere........................................................................................ 22
Lectie: Afisarea Obiectelor .................................................................................. 26
Afisarea Uneltelor...................................................................................... 27
Pan .......................................................................................................... 27
Zoom Realtime ......................................................................................... 30
Optiunile Comenzii Zoom ......................................................................... 32
Caracteristicile Rotitei Mouse-ului............................................................ 34
Regen ........................................................................................................ 35
Exercitiu: Zoom and Pan in the Drawing ......................................... 36
Exercitiu: Hands-On Tour .......................................................................... 38

Sumarul Capitolului .............................................................................................. 41
Chapter 2: Crearea Desenelor Elementare .......................................................... 43

Lectie: Introducerea Datelor................................................................................. 45
Despre Linia de Comanda............................................................................ 46
Despre Sistemul de Coordonate.................................................................. 47
Despre About Dynamic .............................................................................. 50
Utilizarea Interfetei Dynamic Input ............................................................ 53
Utilizarea comenzii Direct Distance Entry .................................................. 58
Exercitiu: Input Data ................................................................................... 62
Lectie: Crearea Obiectelor Elementare......................................................... 65

Comanda Line ............................................................................................... 66
Comanda Circle ..................................................................................... 69
Comanda Arc ............................................................................................... 73
Comanda Erase ............................................................................................. 76
Comenzile Undo si Redo ............................................................................... 79
ComandaRectangle ...................................................................................... 84
Comanda Polygon.......................................................................................... 87
Exercitiu: Create Basic Objects ..................................................................... 91
Lectie: Utilizarea Object Snap .................................................................................. 98
Despre Object Snap ....................................................................................... 99
Object Snap ................................................................................................ 100
Utilizarea Object Snap ................................................................................. 108
Exercitiu: Use Object Snaps ........................................................................ 114
Lectie: Utilizarea Polar Tracking si PolarSnap ......................................................... 117
Utilizarea Polar Tracking si PolarSnap .......................................................... 118
Exercitiu: Use Polar Tracking and PolarSnap ............................................... 125
Lectie: Utilizarea Object Snap Tracking .................................................................... 128
Despre Object Snap Tracking ........................................................................ 129
Utilizarea Object Snap Tracking .................................................................... 130
Exercitiu: Use Object Snap Tracking .............................................................. 136
Lectie: Lucrul cu Unitati ........................................................................................... 139
Despre Unitati .............................................................................................. 140
Setarea Unitatilor ........................................................................................... 141
Exercitiu: Use Architectural Units ................................................................. 145
Exercitiu: Use Surveyor's Units ...................................................................... 148
Exercitiu: Architectural ............................................................................................. 150
Exercitiu: Mechanical ................................................................................................ 154
Sumarul Capitolului ....................................................................................... 156
Capitolul 3: Manipularea Obiectelor ........................................................... 157

Lectie: Selectarea Obiectelor din Desen........................................................ 158
Utilizarea unei Ferestre pentru a Selecta Obiecte................................ 159
Selectarea Obiectelor cu Grip-uri ........................................................ 161
Selectarea Optiunilor Obiectelor ......................................................... 164
Exercitiu: Select Objects ...................................................................... 173
Lectie: Modificarea Pozitiei unui Obiect ........................................................ 176
Mutarea Obiectelor ............................................................................ 177
Exercitiu: Move Objects ...................................................................... 182
Lectie: Crearea Obiectelor Noi din Obiecte Existente .................................... 188
Copierea Obiectelor............................................................................. 189
Exercitiu: Copy Objects ........................................................................ 194
Lectie: Modificarea Unghiului Pozitiei unui Obiect ........................................ 196
Rotirea Obiectelor ................................................................................ 197
Exercitiu: Rotate Objects ...................................................................... 202
Lectie: Crearea Unei Imagini Oglindite a Unui Obiect ......................... 205

Oglindirea Obiectelor ................................................................ 206
Exercitiu: Mirror Objects in the Drawing ............................................ 212
Lectie: Crearea Tiparului unui Obiect ................................................. 214

Crearea Unei Matrici de Obiecte ......................................................... 215
Exercitiu: Array Objects in the Drawing ............................................. 223
Lectie: Modificarea Marimii unui Obiect ............................................ 228

Scalarea Obiectelor ............................................................................ 229
Exercitiu: Scale Objects Using the Copy Option .................................. 234
Exercitiu: Grips .................................................................................... 236

Exercitiu: Architectural ........................................................................ 243
Exercitiu: Mechanical .......................................................................... 248
Sumarul Capitolului.......................................................................................... 251
Capitolul 4: Organizarea Desnului si comenzile Inquiry .................................. 253

Lectie: Utilizarea Layer-elor .................................................................. 255
Organizarea Obiectelor cu Layere.......................................................... 256
Layer-ul Standard ................................................................................. 258
Uneltele Layer-elor................................................................................ 259
Exercitiu: Work with Layers ................................................................... 268
Lectie: Modificarea Proprietatilor unui Obiect ...................................... 273

Despre Proprietatile Obiectului ............................................................. 274
ByLayer Property ..................................................................................... 277
Modificarea Proprietatii unui Obiect....................................................... 279
Exercitiu: Change Object Properties ....................................................... 288
Lectie: Proprietati Rapide ........................................................................ 291

Despre Proprietatile Rapide .................................................................... 292
Utilizarea Proprietatilor Rapide ............................................................... 294
Exercitiu: Utilizarea Proprietatilor Rapide .............................................. 295
Lectie: Potrivirea Proprietatilor Obiectelor ............................................. 297

Potrivirea Propritatilor unui Obiect ......................................................... 298
Exercitiu: Match Object Properties ........................................................... 302
Lectie: Utilizarea Paletei Properties ......................................................... 306

Utilizarea Paletei Properties...................................................................... 307
Exercitiu: Manipularea Proprietatilor Objectelor ..................................... 310
Lectie: Utilizarea Tipurilor de Linie............................................................ 313

Despre Tipurile de Linie ............................................................................ 314
Aaugarea Tipurilor de Linie ........................................................................ 316
Exercitiu: Use Linetypes ............................................................................. 324
Lectie: Utilizarea Comenzilor Inquiry ....................................................... 332

Despre cotare............................................................................................ 333
Utilizarea Uneltelor de Cotare ................................................................... 334
Obtinerea Informatiei Obiectelor ............................................................. 344
Exercitiu: Obtain Geometric Information .................................................. 347
Exercitiu: Measure Objects ....................................................................... 350
Exercitiu: Architectural .................................................................................. 354

Exercitiu: Mechanical ................................................................................................. 356
Sumarul Capitolului ........................................................................................ 358
Capitolul 5: Modificarea Obiectelor ............................................................... 359

Lectie: Taierea si Extinderea Obiectelor ......................................................... 360
Utilizarea Comenzilor Trim si Extend .................................................... 361
Exercitiu: Trim and Extend Objects ........................................................ 370
Lectie: Crearea Geometriilor Paralele si Decalate ........................................... 373
Descalarea Obiectelor............................................................................ 374
Exercitiu: Create Parallel and Offset Geometry ..................................... 381
Lectei: Imbinarea Obiectelor ........................................................................... 385
Imbinarea Obiectelor............................................................................. 386
Exercitiu: Join Objects ............................................................................. 391
Lectei: Ruperea Unui Obiect in Doua Obiecte .................................................. 393
Ruperea Obiectelor ............................................................................... 394
Exercitiu: Break Objects ......................................................................... 401
Lesctie: Aplicarea Unui Racord intre Doua Obiecte ......................................... 404
Crearea Racorurilor.................................................................................. 405
Exercitiu: Create a Filleted Corner .......................................................... 410
Lesson: Crearea Unei Tesituri intre Doua Obiecte ............................................. 413
Crearea Tesiturilor ................................................................................... 414
Exercitiu: Create a Chamfered Corner ..................................................... 419
Lectie: Modificarea Formei unui Obiect ............................................................. 422
Extinderea Obiectelor ................................................................................ 423
Exercitiu: Stretch Objects ........................................................................... 429
Exercitiu: Architectural ........................................................................................ 433
Exercitiu: Mechanical ........................................................................................... 439
Sumarul Capitolului .......................................................................................................... 445
Chapter
1
Tur in AutoCAD
Inainte de a utiliza programul, trebuie sa va familiarizati cu interfata si cu cateva functii
si caracteristici de baza.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili sa:
Identificati si definiti scopul interfetei elementare.

Deschideti, crati si salvati desene.
Utilizati comenzile Zoom si Pan pentru a vizualiza diverse zone a desenului.
Setari standard Object Snap si ale Barei de Status
Inainte de a parcurge exercitiile acestui capitol, revedeti sectiunea "Settings for the
Exercises" a volumului 1.
Lectie: Navigarea Mediului de Lucru

Aceasta lectie descrie mediul de lucru si tipurile elementelor de interfata cu care trebuie sa va familiarizati
pentru a fi eficient in utilizarea programului.
Inainte de a incepe crearea desenelor, ar trebui sa va familiarizati cu interfata.
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa porniti aplicatia, sa activati spatiul de lucru si sa identificati
punctele cheie ale interfetei.
Urmatoarea imagine reprezinta punctele cheie ale interfetei:
Application Menu
Zona de Desenare
Quick Access
Toolbar
Cursor
Info Center
Fereastra de Comanda
Title Bar
Bara de Status
Ribbon
Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour
Obiective
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:
Descrieti si sa setati spatiul de lucru.

Identificati si utilizati functiile tastaturii.
Identificati punctele cheie ale interfetei.
Utilizati meniul contextual pentru a accesa comenzi si optiuni.
Explicati scopul uneltelor specifice AutoCAD.
Setarea Spatiului de Lucru

Introducere
Lansati AutoCAD in aceeasi maniera in care lansati orice alta aplicatie Windows ,utilizand una din
urmatoarele metode:
Apasati dublu-click pe icoana AutoCAD 2010 de pe desktop.
Click Start > All Programs (sau Programs) > Autodesk > AutoCAD 2010 > AutoCAD 2010.
In functie de optiunile alese in timpul instalarii sau de statusul programului cand a fost inchis,
este posibil sa trebuiasca sa ajustati spatiul de lucru activ.
Daca utilizati AutoCAD LT, selectati icoana si optiunile asociate cu AutoCAD
LT.
Atentie!
Definirea Spatiilor de Lucru

Cand lansati aplicatia, elementele de interfata afisate sunt doar cele asociate spatiului de lucru activ.
Un spatiu de lucru reprezinta un mediu de desenare orientat astfel incat sa va furnizeze uneltele de
de interfata necesare indeplinirii sarcinilor relevante pentru acel mediu.
In mod standard, AutoCAD are configurate patru spatii de lucru:
2D Drafting & Annotation
3D Modeling
AutoCAD Classic
Initial Setup Workspace

AutoCAD LT are doua spatii de lucru, unul numit 2D Drafting & Annotation, iar
celalalt numit AutoCAD LT Classic.
Atentie!
Lectie: Navigarea Mediului de Lucru
AutoCAD este afisat mai jos in mediul de lucru 2D Drafting & Annotation.
AutoCAD este afisat mai jos in spatiul de lucru 3D Modeling.
AutoCAD este afisat mai jos avand spatiul de lucru AutoCAD Classic activ.
Dupa ce porniti programul puteti schimba spatiul de lucru in cel dorit. Aplicatia va porni cu ultimul
spatiu de lucru utilizat. Lista de schimbare a spatiilor de lucru este localizata in coltul inferior drept
in bara de status a ferestrei AutoCAD.
Procedura: Setarea spatiului de lucru 2D Drafting & Annotation

Urmatorii pasi va arata cum sa activati spatiul de lucru 2D Drafting & Annotation.
1.
2.
Porniti AutoCAD.
Utilizati desenul
standard din
Quick Access toolbar,
click New.
Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru
3.
Selectati acad.dwt
(imperial) sau
acadiso.dwt (metric)
ca fisier sablon.
4.
Selectati Workspaces
settings, localizat in
coltul dreapta jos a

ferestrei de AutoCAD.
Selectati 2D Drafting &
Annotation.
Procedura: Setarea spatiului de lucru AutoCAD LT

Urmatorii pasi va arata cu sa activati mediul de lucru AutoCAD LT 2D Drafting & Annotation.
1.
2.
3.
Lansati AutoCAD LT.

In bara de unelte Workspaces, selectati 2D Drafting and Annotation din lista.
Porniti un nou desen si selectati acadlt.dwt (imperial) sau acadltiso.dwt (metric) ca sablon.
Instructiunile si exercitiile din acest curs sunt bazate pe mediul de lucru 2D
Drafting & Annotation. Va rugam sa activati acest spatiu de lucru daca nu este
deja activ.
Intrari de la Tastatura
Utilizarea tastaturii este familiara oricarui utilizator de calculator. In majoritatea operatiunilor
din AutoCAD utilizati tastatura dar veti utiliza doar anumite comenzi cheie mai des.
Taste Speciale
Utilizati mai des urmatoarele taste. Aceste taste au o reprezentare speciala pentru program.
Utilizati tasta ESC pentru a anula toate actiunile curente si pentru a reveni la Command: prompt.
Apasati tasta ENTER dupa orice comanda introdusa. Puteti termina majoritatea comenzilor
apasand ENTER.
Apasarea tastei de Spatiu este echivalenta adesea cu apasarea tastei ENTER.
Apasarea tastei Space sau ENTER in Command: prompt repeta ultima comanda.
Apasarea tastelot SUS si JOS navigheaza prin comenzile utilizate anterior.
Tasta TAB este folositoare atunci cand navigati intr-o fereastra de dialog. Utilizati tasta TAB
pentru a trece de la camp la camp.
Taste Functii
Fiecare functie a unei taste poate fi duplicata in afara de functia tastei F2.
Optiuni
Descriere
F1
Afiseaza Help
F2
Comuta Fereastra Text
F3
Comuta OSNAP
F4
Comuta TABMODE
F5
Comuta ISOPLANE
F6
Comuta UCSDETECT (Neisponibil in AutoCAD LT)
F7
Comuta GRIDMODE
F8
Comuta ORTHOMODE
F9
Comuta SNAPMODE
Optiuni
Descriere
F10
Comuta Polar Tracking
F11
Comuta Object Snap Tracking
F12
Comuta Dynamic Input
Interfata cu Utilizatorul
Exista elemente de interfata comunte altor aplicatii Windows ca ribbon, toolbar (bara de unelte) si meniu
Daca ati utilizat alte aplicatii Windows elementele interfetei ar trebui sa apara familiare.
Insa exista si elemente ca linia de comanda si bara de status ce sunt unice aplicatiei AutoCAD.
Definitia desenarii Heads-up

Metoda Heads-up este o metoda ce intentioneaza cresterea eficientei atunci cand utilizati programul.
Atunci cand mutati privirea de la desen pentru a localiza o unealta, pierdeti timp pretios.
In schimb, puteti utiliza metode eficiente ca Dynamic Input, meniuri contextuale si ribbon, de cate ori aveti
posibilitatea.
Definitia Ribbon-ului
Ribbon-ul este o paleta de unelte speciala cu fiecare spatiu de lucru ce contine unelte relevante pentru
acel spatiu de lucru. De exemplu, ribbon-ul pentru mediul de lucru 2D Drafting & Annotation contine
unelte relevante pentru desenare 2D, cotare si adnotare dar nu contine unelte pentru crearea geometriilor 3D.
Comenzile Ribbon-ului
In mod normal ribbon-ul este activat fie in mediul 2D Drafting & Annotation fie in mediul
3D Modeling. Ribbon-ul este organizat intr-o serie de tab-uri. Fiecare tab include un set de panouri
relationate comenzilor regasite in barele de unelte si ferestrele de dialog ale programului Classic AutoCAD.
Puteti activa sau dezactiva tab-urile si panourile din ribbon apasand click-dreapta in ribbon si selectand
Tabs or Panels pentru a selecta optiunea dorita. Aditional puteti salva configuratia ribbon-ului.
Fiecare tab din ribbon are propriul set de panouri ce contine grupuri de unelte relationate, ca cele
utulizate pentru desenarea 2D, adaugarea de text sau cotarea. Anumite panouri pot fi extinse pentru a
afisa mai multe unelte.
Tab-uri
Identifca numele si scopul panoului de control.
Panouri
Contine grupuri de unelte relationate asociate cu uneltele selectate.
Mai multe Unelte
Tineti apasata sageata penru a afisa mai multe unelte si optiuni ale panoului
selectat.
Adaugarea sau Inlaturarea Tab-urilor

Pentru a activa sau dezactiva un tab, apasati click-dreapta in ribbon si selectati Tabs. Alegeti sa afisati sau sa
ascundeti tab-uri din ribbon. Tab-urile curent afisate sunt indicate cu o bifa.
10
Meniul Aplicatiei
Puteti utiliza Meniul Aplicatiei pentru a accesa anumite comenzi ca New, Open, Save, Print si
Close. Majoritatea comenzilor au submeniuri ce va permit optiuni mai detaliate.
Panouri
AutoCAD utilizeaza panouri ca o modalitate de a accesa comenzi si setari. Unelte de comanda similare
sunt grupate impreuna in panouri si pot fi accesate apasand butonul sau icoana ce indica scopul uneltei.
Cand utilizati mediul de lucru 2D Drafting & Annotation, un set standard de panouri este afisat pe fiecare
set de tab-uri localizate pe ribbon in partea de sus a ferestrei AutoCAD.
Observati ca atunci cand selectati un tab diferit, un set de panouri diferit este afisat.
11
Vizibilitatea Panourilor
Pentru a activa sau dezactiva panourile, apasati click-dreapta in ribbon si selectati Panels. Selectati afisarea
sau inlaturarea panourilor din ribbon. Panourile curente sunt indicate de o bifa.
Panourile vor aparea in ultima pozitie in care au fost inainte de a le inlatura.
Cand apasati icoanele din ribbon, comand nu se executa doar daca mouse-ul
este deasupra icoanei atunci cand eliberati butonul. Daca ati apasat icoana grasita,
miscati mouse-ul departe de icoana si eliberati butonul.
Vizibilitarea Uneltelor Panourilor

Unele panouri se extind pentru
a afisa unelte aditionale atunci
cand selectati sageata din
coltul panoului. Puteti pastra aceste
panouri deschise pentru a afisa
toate uneltele apasand pioneza
din coltul stanga jos.
12
Bara de Status
Bara de status este localizata in partea de jos a ferestrei aplicatiei.
Partea stanga a barei de status afiseaza coordonatele ce reprezinta pozitia numerica a cursorului
in desen. Apasati aceasta zona pentu a activa sau dezactiva coordonatele. In pozitia activa,
exista doua posibilitati. Afiseaza valorile X,Y,Z sau distanta si unghiul polar in timpul miscarii
cursorului in fereastra.
Afisarea Coordonatelor
In partea dreapta a coordonatelor, exista butoane ce activeaza unelte ce faciliteaza constructia

desenuluin.
Drafting Settings
In mijlocul barei de status gasim butoanea ce afiseaza modelul desenului sau layout-ul acestuia
views.
Model Space and Layout Settings
In dreapta butoanelor Model Space si Layout gasiti comenzile de Pan si Zoom in timp real.
Pan si Zoom
In partea dreapta a barei de status gasim optiunile adnotative pentru a afisa obiecte adnotative
ca texte sau cote. Atunci cand creati adnotari utilizand proprietatea adnotativa,
Annotation Scale afisata in bara de status reprezinta scara la care este creat noul obiect.
Annotation Settings
13
Despre Meniul Contextual

Aceste meniuri sunt contextale. Cand apasati click-dreapta, puteti utiliza optiunile prezentate in meniul
contextual pentru a efectua o varietate de sarcini. Contextual inseamna ca meniul se va schimba in
functie de operatiunea curenta a programului. De exemplu daca va aflati in Command prompt
meniul are optiuni diferite decat daca va aflati in comanda Pline.
Definitia Meniului Contextual

Optiunile meniului sunt organizate in zone diferite. Optiunile disponibile sunt bazate pe contextul curent
al operatiunii si se va schimba cand activati meniul conteztual.
Umatoarea imagine va arata meniul contextual atunci cand creati o polilinie.
Partea de sus a meniului ofera
optiunile Enter, Cancel si Recent
Input.
Zona de mijloc ofera optiuni specifice
comenzii curente. Observati cum
optiunile din meniu se potrivesc
cu cele din linia de comanda.
Pentru a utiliza o optiune selectati-o
din meniu. Acesta are acelasi efect
ca tiparirea initialei optiunii in linia
de comanda.
Zona inferioara a maniului va ofera
comenzile Pan si Zoom precum si
accesul la functia QuickCalc.
Puncte cheie
Optiunile meniului contextual difera in funcie de contextul curent al programului, de exemplu

daca desenati sau editati.
Puteti utiliza meniul contextual ca o alternativa a introducerii comenzilor in linia de comanda.
Acest lucru accelereaza procesul si este metoda preferata atunci cand lucrati cu sub-optiuni ale
comenzii active.
14
Unelte specifice Interfetei AutoCAD

Exista anumite unelte specifice aplicatiei AutoCAD.
Urmatoarea imagine va arata fereastra de comanda. Unica ferestrei grafice a aplicatiei, fereastra
de comanda furnizeaza o alta metoda prin care utilizatorii pot interactiona cu programul.
Layouts-uri (Planse de Desenare)

Model space reprezinta zona in care creati desenele. Layout-urile sunt special utilizate pentru
adnotare, adaugarea bordurii sau cartusului si imprimare.
Cand desenati, folositi scara reala. Mediul model space va ofera un spatiunde lucru nelimitat
in care puteti desena. Utilizati layout-urile pentru a crea planse ce sunt de aceeasi marime cu
plansele reale.
Puteti trece de la Model space la Layout selectand butonul localizat in bara de status in partea de
jos a ferestrei autocad.
15
Lista Layer-elor
Aceasta lista afiseaza layerele desenului. Utilizand aceasta lista, puteti schimba layer-ul curent, atribui
unui obiect un layer, activa sau dezactiva layere, ingheta si bloca layere.
Paleta de Unelte
Paleta de Unelte simplifica sarcina adaugarii continutului de design predefinit desenului dumneavoastra.
16
Paleta de Unelte reprezinta un set

de panouri suprapuse intr-o
fereastra plutitoare. Pentru o
identificare mai usoara, acestea
sunt grupate in tab-uri.
Paleta furnizeaza o metoda eficienta
pentru organizara, imaprtirea si
plasarea simbolurilor utilizate cu
regularitate.
Puteti personaliza unelte individuale
ale paletein setand proprietati specifice
acelui obiect ca scara, rotatie, unghi
sau culoare predefinita.
Definitei InfoCenter
InfoCenter, localizat in partea dreapta a ferestrei AutoCAD title bar, consta in cautarea si accesarea
panoului Communication Centerl. Puteti utiliza InfoCenter tiparind cuvinte cheie sau tiparind o
intrebare. Exemple de configuratii ale lui InfoCenter:
User's Guide
Command Reference
New Features Workshop

InfoCenter este afisat in imaginea de mai jos.
17
Communication Center
Communications Center, accesat ptin meniul InfoCenter, furnizeaza notificari in timp real, anunturi
si stiri. Pentru a beneficia de aceasta optiune trebuie sa fiti conectati la internet.
Surse ce pot fi accesate:
New Software Updates
Product Support
CAD Manager Channel
RSS Feeds
Access
Cautati inforamtia dorita tiparind un cuvant sau o intrebare.

Apasati icoana pentru a tipari rezultatele cautarii.
Apasati icoana pentru a configura InfoCenter.
Apasati icoana pentru a deschide Subscription Center.
Apasati icoana pentru a deschide Communication Center.
Apasati pentru a accesa o lista favorita.
Apasati pentru a accesa Help.
Optiuni ale lui Communication Center

Extindeti Communications Center title bar pentru a vizualiza
Autodesk channels.
18
Extindeti RSS Feeds pentru a vedea configuratiile

RSS feeds.
Selectati butonul Subscription Center pentru a vedea

uneltele de Subscription Center .
Fereastra de Comanda
Fereastra de comanda este localizata in partea de jos a aplicatiei intre zona de desenare si bara de
status. Fie ca introduceti o comanda manual sau ca selectati o comanda din bara de unelte, toate
comenzile sunt evaluate de linia de comanda.
Este important sa monitorizati activitatea din aceasta zona. La fiecare pas al proceului comenzii,
programul fie va furnizeaza o serie de optiun sau va cere sa introduceti valori relevante acelui
pas al procesului.
In mod normal fereastra de comanda contine trei linii de text. Primele doua linii afiseaza
istoria comenzii si setarile sau optiunile disponibile pentru acea comanda.
Ultima linie este linia de comanda.
19
Cand tipariti la pozitia cursorului tipariti in Command: prompt.

Noae: Apasati intotdeauna ENTER dupa ce tipariti valori in linia de comanda.
Cu toate ca fereastra de comanda este ancorata in partea de jos a ferestrei de desenare, o puteti muta
oriunde in desen.
Daca lasati libera fereastra de comanda in desen, aceasta poate obstructiona partial
vederea desenului.
Secventa Comenzii
Procesul introducerii comenzii este direct dar important. Pentru a utiliza programul cu succes
trebuie sa va acomodati cu comenzile tipice cum ar fi cea pentru crearea unui cerc.
Circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: Selectati un punct sau introduceti o coordonata.
Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d (Utilizati optiunile comenzii.)
Specify diameter of circle <50.0000>: 75 (introduceti o valoare.)
20
Meniul Help
Inainte de a explora programul mai departe, ar trebui sa va familiarizati cu documentatia furnizata
de optiunea Help
Meniul Help furnizeaza acces la sistemul Help dar si la resursele online Knowledge Base,
Training Resources si Autodesk User Group International (AUGI).
21
Lectie: Lucrul cu Fisiere

Aceasta lectie descrie cum sa deschideti, creati si salvati desene.
Obiective
Deschideti, creati si salvati desene.
Lucrul cu Fisiere
Desenele sunt create si salvate in format DWG. Pentru a accesa aceste date, trebuie sa invatati cum sa
creati un desen, cum sa-l deschideti si salvati.
Utilizati Quick Access toolbar pentru a crea, deschide si salva desene.
Deschiderea unui Desen

Pentru a deschide un desen utilizati optiunea Open si selectati fisierele pe care doriti sa le deschideti.
Comanda de Access
Open
Linia de Comanda: OPEN

Meniul Aplicatiei: File > Open
Toolbar: Quick Access
22
Fereastra de dialog Open File
Utilizati metodele standard Windows CTRL+ SHIFT+ selectie pentru a selecta si

deschide multiple fisiere.
Crearea unui Nou Desen

Pentru a crea un nou desen, utilizati comanda New. Selectati un sablon sau selectati Open with no
Template (Imperial sau Metric). Sabloanele sunt desene salvate in format (.dwt) si pot contine
informatii ca stiluri de text, cartusi si setari relevante desenarii.
Comanda de Acces
New
Linia de Comanda: NEW

Meniul Aplicatiei: File > New
Lectie: Lucrul cu Fisiere
23
Fereastra de dialog Select Template
Salvarea Desenelor
Utilizati comanda Save pentru a salva desenele. Prima data cand salvati un desen fereastra Save Drawing As
apara. Navigati catre directorul in care doriti sa stocati fisierul, introduceti un nume pentru fisier si apasati
Save. Pentru a salva un desen sub un nume diferit, selectati Save As.
Comanda de Access
Save; Save As
Linia de Comanda: SAVE; SAVEAS

Meniul Aplicatiei: File > Save; Save As
24
Fereastra de dialog Save Drawing As
Salvati des
Ca nou utilizator, trebuie sa va obisnuiti sa salvati cat de des posibil.
Un mod rapid de salvare il reprezinta combinatia tastelor: Ctrl + S.
Lectie: Lucrul cu Fisierele
25
Lecite: Afisarea Obiectelor

Cand utilizati programul, desenati obiectele la scara reala. Uneori trebuie sa vizualizati intreg desenul, alte
dati trebuie sa vizualizati doar anumite detalii. Exista o varietate de unelte de zoom si pan pentru a va
ajuta sa vizualizati aceste zone ale desenului. Puteti magnifica cu usurinta zone din desen pentru a
vizualiza mai de aproape o vedere din desen.
In aceasta lectie, veti explora diferite metode de utilizare a acestor unelte.
Majoritatea optiunilor de zoom si pan opereaza transparent. Aceasta inseamna ca puteti utiliza aceste
optiuni in timp ce utilizati alta comanda.
Dupa parcurgerea acestei lectii veti fi capabili sa utilizati comenzile zoom si pan pentru a controla
vederile desenului, utilizati rotita mouse-ului pentru a face pan si zoom in desen.
Obiective
Identificati unelte ce controleaza afisarea desenelor.
Utilizati comanda Pan Realtime pentru a naviga in desen.
Utilizati comanda Zoom Realtime pentru a mari si micsora desenul.
Utilizati comenzile Zoom pentru a controla magnificarea.
Utilizati rotita mouse-ului pentru a efectua comenzile zoom si pan.
Utilizati comanda Regen pentru a regenera desenul.
26
Afisarea Uneltelor
In majoritatea timpului veti utiliza rotita mouse-ului pentru a magnifica sau micsora desnele.
Unelte aditionale zoom sunt localizate in panoul Navigate a tab-ului View din ribbon.
Comanda de Acces
Display Tools
Linia de Comanda: Zoom, Z or Pan

Bara de status: Pan or Zoom
Ribbon: View tab > Navigate panel > Pan
Exista optiuni aditionale de Zoom,dar nu sunt necesare pentru

cursul acesta. Vedeti Help pentru a vizualiza comenzile aditionale.
Pan
Puteti repozitiona centrul vederii in desen utilizand comanda Pan. Utilizand comanda Pan
schimbati doar pozitia vederii desenului, nu si locatia obiectelor din desen.
Lectie: Afisarea Obiectelor
27
Comanda de Acces
Pan
Linia de Comanda: PAN, P

Ribbon: View tab > Navigate panel > Pan
Meniu Contextual: Pan
Atunci cand comanda Pan este activa, cursorul apare ca in imaginea de mai sus.
Apasati si trageti de cursor pentru a naviga in desen.
28
Capitolul 1: Tur in AutoCAD
Optiunile Comenzii
Din comanda Pan puteti accesa alte optiuni Pan si Zoom in momentul in care apasati click dreapta in zona de
desenare pentru a afisa meniul contextual.
Optiuni
Descriere
Exit: iese din comanda Pan sau Zoom.
Zoom: Schimba cu Zoom Realtime (timp real).
3D Orbit: Schimba cu 3D Orbit (orbitare 3D).
Zoom Window: Efectueaza comanda Zoom asupra unei ferestre apoi
revine la operatia Pan sau Zoom.
Zoom Original: Revine la imaginea de amsamblu.
Zoom Extents: Efectueaza comanda Zoom in extensia desenului
Comanda 3D Orbit nu este valabila in AutoCAD LT.

Atentie!
Procedura: Pan
Urmatorii pasi subliniaza comanda pan in timp real.
1. In ribbon apasati View tab > Navigate panel > Pan.
2. Apasati si trageti cursorul in directia in care doriti sa mutate desenul. Eliberati butonul in momentul in care
ati ajuns in zona dorita a desenului.
Lectie:Afisarea Obiectelor
29
3.
Continuati operatiunea de mai sus pana ajungeti la vederea dorita.
4.
Apasati tasta ESC sau ENTER pentru a parasi comanda Pan.
Comanda Pan
Pan are acelasi efect asupra desenului ca si utilizarea barelor orizontale si vertical de scroll.
Cand folositi comanda Pan, nu mutati obiectele, modificati doar pozitia in care vizualizati desenul.
Zoom
Comanda Zoom creste sau scade magnificarea obiectelor afisate in desen.
Comanda zoom out, va permite vizualizarea unei zone mai ample a desenului. Comanda zoom in, Va permite
magnificarea obiectelor din desen ce necesita o detaliere mai mare.
Comanda Zoom are acelasi efect ca un aparat foto marind si micsorand obiectele nealterandu-le marimea actuala.
Commanda de Acces
Zoom
Linia de Comanda: Zoom, Z apasati ENTER de la tastatura

Bara de Status: Zoom
Ribbon: View Tab > Navigate Panel > Zoom drop-down > Realtime
30
Zoom
Nota: Daca icoana Zoom realtime icon nu se regaseste, selectati-o din lista extensibila.
Meniul Contextual: Zoom
Atunci cand comnda Zoom Realtime este activa, cursoru mouse-ului arata ca in imaginea de mai sus.
Apasati si mutati cursorul in sus pentru marire si in jos pentru micsorarea imaginii.
Procedura: Zoom in Timp Real

Urmatorii pasi subliniaza utilizarea comenzii zoom in timp real.
1.
2.
In ribbon, click View Tab > Navigate Panel > Zoom drop-down > Realtime. Apasati ENTER.
Apasati si trageti cursorul in sus pentru marire.
31
3.
Apasati si trageti cursorul in jos pentru micsorare.
4.
Continuati operatiunea pana ajungeti la rezultatul dorit.
5.
Apasati ESC sau ENTER pentru a parasi comanda.
Optiunile Comenzii Zoom

Comanda Zoom are multiple optiuni disponibile.
Comanda de Acces
Urmatoarele sunt cele mai utilizate comenzi de Zoom pentru vizualizarea diferitelor zone ale unui desen.
Nota: Nu toate optiunile comenzii zoom sunt discutate.
Linia de Comanda: Zoom, Z

Ribbon: View tab > Navigate panel > Zoom pull-down
32
Zoom Window ZOOM, Z; Alegeti 2 puncte pentru a defini o fereastra in zona de desenare.
Pentru a utiliza Zoom Window, folositi orice metoda listata mai sus pentru a porni comanda,
Click pe desen pentru a specifica primul colt al ferestrei, apoi click pentu a specifica al
doilea colt al ferestrei. Ca rezultat desenul este marit si umple zona definita de catre fereastra
creata anterior.
Zoom Extents
Utilizati Zoom Extents pentru a mari extensia desenului, ce reprezinta zona desenului in
care sunt plasate obiectele. Cand mariti cu Zoom Extents, magnificati desenul astfel
incat toate obiectele din spatiul current sunt vizibile.
ZOOM, Z; > E apoi apasati ENTER

Zoom Previous Utilizati comanda Zoom Previous pentru a reveni la imaginea precedenta.
ZOOM, Z; > P apoi apasati ENTER
33
Caracteristicile Rotitei Mouse-ului

Rotita mouse-ului este un dispozitiv de indicare standard modificat de catre o roata mica situata
Intre butonul din stanga sic el din dreapta ale mouse-ului. Puteti roti aceasta roata incremental. O puteti
folosi pentru comenzi de pan si zoom in desen fara a accesa alte comenzi. Atunci cand mariti, zona apropiata
cursorului devine zona de focalizare.
Cum sa utilizati rotita mouse-ului

Faceti asta...
Pentru...
Rotiti inainte
Marire
Rotiti inapoi
Micsorare
Dublu-click pe rotita
Zoom Extents
Tineti apasat pe rotita si mutate mouse-ul
Pan
Tineti apasat simultan tasta Shift si rotita si miscati mouse-ul Orbitare

Tineti apasat simultan tasta Ctrl si rotita si miscati mouse-ul
Pan (Joystick)
In anumite situatii cand folositi rotita pentru zoom sau pan, actiunile nu au efect asupra
desenului. De exemplu, este posibil sa nu puteti mari o anumita zona a desenului.
Cand se intampla acest lucru trebuie sa regenerati desenul apasand Regen in meniul
View.
Setari ale Rotitei

Puteti seta rotita mouse-ului pentru a functiona in doua moduri. Variabila de sistem MBUTTONPAN
controleaza comanda pan daca este suportata.
Daca MBUTTONPAN este setat 1, atunci comanda PAN este activa cand utilizati rotita.
Daca MBUTTONPAN este setat 0, meniul Object Snap este afisat atunci cand utilizati rotita.
34
Regen
Folositi comanda Regen pentru a regenera toate geometriile dintr-un desen.Utilizati comandaRegenall
pentru a regenera toate geometriile atunci cand desenul are multiple Viewports. Cand regenerati
desenul, coordonatele tuturor obiectelor sunt refacute iar baza de date a desenului este reindexata
pentru performante maxime ale afisarii.
Comanda de Acces
Regen
Linia de Comanda: RE, REGEN, REGENALL

Regenerarea Automata a Desenelor
In mod standard, cand create un nou desen,variabila de sistem REGENMODE este setata 1.
Acest fapt permite desenului sa se regenereze automat ori de cate ori efectuati
o comanda ce necesita regenerare.
Linii de Ghidare in Regenerarea Desenelor Ample
Deoarece regenerarea recalculeaza coordonatele tuturor obiectelor, de obicei timpul necesar

regenerarii desenelor mai ample este mai mare.
Daca observati o scadere a performantei in cazul desenelor mari, incercati sa setati REGENMODE = 0
pentru a preveni regenerarea automata. Puteti regenera manual aceste desene atunci cand este necesar.
35
Exercitiu: Zoom si Pan in Desen

In acest exercitiu, deschideti un desen existent si utilizati uneltele pentru Zoom si Pan pentru a vizualiza diferite zone..
Exercitiul Complet
Completarea Exercitiului
Pentru a complete exercitiul, urmariti

Pasii din manual sau cei din formatul
electronic. In lista capitolelor si
exercitiilor de pe ecran, apasati
Chapter 1: Taking the AutoCAD Tour.
Apasati Exercitiul: Zoom and Pan in the
Drawing.
1.
2.
3.
4.
36
Deschideti C_Displaying-Objects.dwg.
In View Tab, apasati Navigate Panel > Pan.
Alternativa:
Click-dreapa in orice zona a desenului.

Apasati Pan.
Tineti apasat butonul mouse-ului si

miscati pentru a schimba vederea in desen.
In timpul comenzii Pan tineti apasata tasta
SHIFT.
Nota: Acest lucru restrictioneaza temporar
miscarea si permite doar miscare pe directie
ortogonala
Cpitolul 1: Tur in AutoCAD
5.
6.
Click-dreapta in orice zona a desenului. Apasati Exit

pentru incheia comanda Pan.
Nota: Puteti de asemenea apasa tasta ESC pentru
a termina comanda.
In bara de status, apasati Zoom. Introduceti E in
linia de comandat pentru a selecta optiunea Extents.
Observati cum se modifica vederea.
Nota: Daca aveti un mouse cu trei butoane si
rotita, puteti face dublu click pe rotita pentru a
activa comanda Zoom Extents.
7.
Zoom in timp real:
In bara de status, apasati Zoom.
Apasati ENTER panteu a selecta timp real.
Tineti apasat butonul mouse-ului si mutati

cursorul in sus.
Mentineti apasat butonul si mutati cursorul

in jos.
Observati ca atunci cand miscati cursorul

in sus desenul se mareste iar cand il miscati
in jos desenul se micsoreaza.
Nota: Puteti actiza de asemenea Zoom in timp real
8.
rotind rotita mouse-ului.

Rotiti spre dumneavoastra pentru marire, si in
sens opus pentru micsorare.
Zoom care o fereastra:
In View tab, apasati Navigate panel >

Zoom drop-down > Window.
Apasati doua puncte in jurul centrului sectiunii

desenului la fel ca in ilustratia de mai jos.
Sagetile reprezentand cele doua puncte.
9. Navigati catre zona inferioara a desenului.

10. In View tab, apasati Navigate panel > Zoom
drop-down > Previous. Aceasta comanda
va intoarce la ultima vedere a desenului
inainte sa navigati.
Nota: Doar ultimele 10 vederi sunt salvate.
11. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.
37
Exercitiu: Tur de acomodare.

In acest execitiu veti deschide un desen existent.Veti utiliza comenzi si veti explora interfata cu utilizatorul.
Exercitiul complet
2.
In bara de status apasati Zoom. Tastati E

apoi ENTER pentru a selecta optiunile Zoom
Extents. Desenul este marit in toata zona
ecranului. Daca statia de lucre este echipata
cu mouse, dublu-click pe rotita de asemenea
activeaza Zoom Extents.
3.
Utilizati rotita mouse-ului, daca aveti. Pozitionati

cursorul in stanga vederii si miscati de rotita
inainte si inapoi. Daca nu aveti mouse cu rotita
apasati click dreapta oriunde in desen iar apoi
apasati Zoom. Tineti apasat butosun stang
si mutati mouse-ul inainte si inapoi. Observati
cum se modifica magnificarea.
Pentru a completa exercitiul, urmariti

Pasii din manual sau din cursul
electronic. Selectati din lista de pe
ecran a cursului Chapter 1: Taking the
AutoCAD Tour. Apasati
Exercise: Hands-On Tour.
1.
38
Deschideti C_Hummer-Elevation.dwg.
Deoarece desenul a fost ultima dara salvat
avand layoutul Color activ, desenul se va
deschide in acel layout.
4.
In View tab, apasati Navigate panel > Zoom

drop-down > Extents pentru a vedea intreg
desenul.
5.
Acum schimbati vederea desenului cu

model space. In bara de status din partea
de jos a ferestrei AutoCAD in zona din
dreapta, apasati Model.
6.
7.
8.

drop-down list > Previous. Aceasta comanda
va intoarce la ultima vedere.
In bara de unelte Quick Access, apasati Save.
9.
In Meniul Aplicatiei, selectati File > Close.
drop-down list > Window. Apasati in zonele

indicate din ilustratie pentru a magnifica
zona definite de catre fereastra.
10. In Meniul Aplicatiei, dreapta sus, vedeti o lista
a fisierelor deschise precedent.
Exercitiu: Tur de acomodare
39
Selectati desenul C_Hummer-Elevation.

Observati ca se deschide in ultima vedere in
care a fost salvat.
11. In partea din dreapta jos a ferestrei AutoCAD,
apasati Layout pentru a active color layout.
Inchideti desenul.
12. Acum incepeti un desen nou. In bara de unelte

Quick Access, apasati New.
13. In casuta de dialog Select Template, apasati

sageata de lango Open. Apasati Open fara
Template - Imperial. Aceasta va deschide un
desen gol cu setari standard pe care le puteti
modifica, precum unitati de masura.
Nota: Pentru AutoCAD LT, apasati acadlt.dwt.

14. Mutati cursorul aproape de coltul din dreapta sus
a zonei de desenare. Observati cum coordonatele
ne arata un ecran cu o dimensiune de aproximativ
12 x 9 unitati.
40
Sumarul Capitolultui
Acum ca vi s-au aratat cateva functii de baza, puteti invata cum sa creati geometrii.
Terminand acest capitol, puteti sa:
Identificati elementele principale ale interfetei.

Deschideti, create si salvati desene.
Utilizati comenzile Zoom si Pan pentru a vizualiza diferite zone ale desenului.
Sumarul Capitolului
41
42
Capitolul
2
Crearea Desenelor Elementare
Fiecare desen incepe cu crearea geometriilor de baza, obiecte precum linii, cercuri, arce de cerc si
forme rectangulare. Cu aceste obiecte se pot construe blocuri pentru desene complexe si ca rezultat
trebuie sa stapaniti comenzile ce creaza aceste obiecte.
Stapanirea acestor comenzi implica mai mult decat cunoasterea locatiilor si functionalitatii lor.
De asemenea trebuie sa va dezvoltati o intelegere a sistemului de coordonate si a setarilor precum
object snaps, object snap tracking si altor caracteristici proiectate pentru a va ajuta in crearea
objectelor elementare.
In general exista mai multe moduri de a realize o sarcina in program. Dupa ce invatati despre
comenzile si caracteristicile disponibile puteti determina ce metoda se potriveste mai bine stilului
dumneavoastra.
Acest capitol precum toate capitolele din manual presupune ca utilizati spatial de lucru 2D Drafting &
Annotations cu ribbon-ul in partea de sus a ferestrei AutoCAD.
Obiective
Dupa terminarea acestui capitol, veti putea sa:
Identificati sistemul de coordonate sis a folositi intrari dinamice, distante directe si meniul contextual.
Utilizati comenzile Line, Circle, Arc, Erase, Rectangle, si Polygon pentru a crea si sterge geometrii din
desen.
Utilizati setarea snap pentru a plasa si a crea cu acuratete obiecte in desen.
Activati si utlilizati Polar Tracking si PolarSnap pentru a crea mai prcis geometrii la diferite unghiuri
in desen.
Explicati si utilizati snap tracking pentru a pozitiona geometriile in desen.
Utilizati comanda Unit pentru a seta mediul de lucru al desenului.
Utilizati conceptele si uneltele invatate in Capitolul 2 pentru a incepe in mic plan de aritectura.
Utilizati conceptele si uneltele invatate in Capitolul 2 pentru a crea o geometrie pentru un mic
ansamblu mecanic.
Introducere
43
Setari Standard de Snap si Status Bar

Inainte de a termina exercitiul parcurgeti sectiunea introductiva a Volumului 1
"Settings for the Exercises".
44
Capitolul 2: Crearea Desenelor Elementare
Lectie: Introducerea Datelor

Fiecare actiune de desenare necesita o forma de introducere a datelor. Indiferent de tipul geometriei
create, introduceti constant date intr-o forma sau alta.
In aceasta lectia, invatati sa introduceti date utilizand linia de comanda, intrari dinamice (dynamic input),
distanta directa, menuri contextuale si sistemul de coordonate Cartezian.
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa utilizati linia de comanda, sa explicate diferite tipuri de
coordonate, sa activati sis a folositi interfata Dynamic Input, sa utilizati direct distance pentru introducerea
valorilor si sa utilizati meniul contextual pentru a accesa optiunile comenzilor.
Urmatoarea imagine va arata cum sa folositi interfata Dynamic Input pentru a desena o linie de 10 unitati
la un unghi de 30 de grade.
Obiective
Dupa parcurgerea acestei lectii veti fi capabili sa:
Utilizati linia de comanda si optiunile comenzilor.
Explcati diferentele dintre coordonatele polare si cele Carteziene si dintre coordonatele absolute
si cele relative.
Activati interfata dynamic input si listati elementele cheie ale acesteia.
Creati si editati geometrii utilizand interfata dynamic input.
Utilizati comanda direct distance pentru a introduce valorile distantelor.
45
Despre Linia de Comanda

Sunt elemente specifice AutoCAD ca ribbon, meniuri si alte alemente comune tuturor aplicatiilor
Microsoft Windows. Totusi interfata liniei de comnda este unica programului AutoCAD.
Majoritatea comenzilor au optiuni ce va permit varii metode de utilizare a acestora.
Concentrati-va atentia asupa liniei de comanda in timpul lucrului cu programul.
Definitia Liniei de Comanda

Linia de Comanda este principalul loc de comunicare cu programul. In linia de comanda vi se permite introducerea
informatiilor.
Optiunile Liniei de Comanda

Aceste optiuni apan in Linia de Comanda. Majusculele reprezinta literele ce trebuiesc introduse
pentru a utiliza acea optiune.
Optiunile comenzii apar intre paranteze [...] . Daca optiunea este o comanda standard atunci
aceasta apare intre sageti <...> . Pentru a folosi comanda standard apasati ENTER.
Apasati tasta F2 pentru afisarea intregii ferestre de comanda. Fiecare comanda utilizata pe parcursul desenarii
este salvata aici. Apasati F2 pentru inchiderea ferestrei.
Urmatoarea imagine exemplifica optiunile din linia de comanda si o linie de comanda cu valori standard.
In aceasta situatie utilizatorul a utilizat o comanda rectangle si a introdus d pentru optiuniea Dimension.
Dupa ce a apasat ENTER, o distanta standard de 7.0000 este afisata. Daca utilizatorul apasa ENTER, atunci
Acea valoare de 7.0000 este utilizatia
Command Line Example

Urmatoarea imagine exemplifica o comanda standard si optiunile acesteia prezentate in linia de Comanda.
Ultima linie arata statusul curent al comenzii. Linia precedenta arata istoria liniei de comanda.
46
Despre Sistemul de Coordonate

Fiecare obiect desenat pste plasat fie in sistemul de coordonate global (WCS) sau intr-un sistem de
Coordonate al utilizatorului (UCS). Cand create geometrii 2D datele sunt introduse intr-un sistem
Cartezian (x,y) sau in coordonate polare (distanta, unghi). Puteti introduce aceste coordonate manual
sau alegand un punct in fereastra de desenare.
Sistemul de Coordonate Cartezian
Sistemul Cartezian este utilizat pentru a determina puncte in spatiu situate la o distanta data intre doua
axe ce intersecteaza originea sistemului.
In sistemul de coordonate global, axa X reprezinta directia orizontala, axa Y reprezinta directia
verticala iar originea este situate in punctele 0,0. X pozitiv miscare la dreapta, Y pozitiv miscare in sus,
iar axa Z se misca in directi pozitiva direc catre dumneavoastra.
In acest curs ne vom preocupa doar de coordonatele X & Y deoarece lucram in mediul 2D.
Coordonata Z va fi intotdeauna 0.
Urmatoarea imagine ilustreaza o linie desenata din punctele 0,0 ale sistemului de coordonate in
punctele 4,6.
Pentru a specifica coordonate carteziene tipariti X si Y si apasati ENTER. De exemplu: 4,5 reprezinta distant din
origine la X.
Lectie:Introducerea Datelor
47
Coordonate Polare
O coordonata polara este un punct in sistemul de coordonate determinat de o distanta si un unghi.
Urmatoarea imagine prezinta o linie trasata din originea sistemului avand o lungime de 7 unitati la
un unghi de 45 de grade.
Pentru a specifica o coordonata polara,tipariti distanta < unghi, exemplu 5<45, unde distanta
este distant parcursa dintr-o origine specificata iar unghiul este ungiul format cu axa X.
Unghiul Polar
Unghiul polar standard este masurat inver acelor de ceas din pozitia 0. Pozitia zero este situata
partea de Est a busolei.
Urmatoarea imagine arata cum sunt definite unghiurile in sistemul polar de coordonate.
48
Capitolul 2:Crearea Obiectelor Elementare
Coordonate Absolute si Relative

Cand tipariti coordonate, acestea pot fi intr-o forma absoluta sau relativa.
O coordonata absoluta preprezinta un punct specific in sistemul de coordonate relativ punctului

originei (0,0). Pentru a introduce o coordonata absoluta tipariti valorile ca si coordonate Carteziene
(x,y) sau coordonate Polare (distanta-unghi).
O coordonata relativa este un punct ce porneste de la un punct precedent introdus. Pentru a introduce
o coordonata relative, selectati primul punct, apoi indicati punctual urmator folosind simbolul @.
For exempu @5<45 inseamna 5 unitati la 45 de grade de la ultimul punct selectat, iar @3,5 inseamna
3 unitati in directia pozitiva x si 5 unitati in directia pozitiza y de la ultimul punct selectat.
Introducerea coordonatelor
Puteti introduce coordonate ori de cate ori programul se afla in modul de achizitei a punctelor,
atunci cand Linia de ComandaCommand va indica sa introduceti un punct sau o distanta.
Fiecare desen contine sistemul de coordonate global (WCS). WCS este identic in fiecare desen si
nu poate fi modificat. De exemplu un obiect plasat la coordonatele absolute 10,10 va fi pozitionat in
aceeasi locatie in orice desen.
In cazul in care nu definite un sistem de coordonate, toate geometriile desenate sunt raportate
la sistemul WCS.
Icoana UCS difera functie de sistemul de coordonate utilizat.

Icoana UCS este reprezentata de un patrat mic in originine X si Y in cazul sistemului
de coordonate global.
Exemple de Coordonate Absolute si Relative

Coordonate
Absolute
Relative
Coordonate Carteziene
24,46
@24,46
Coordonate Polare
15<45
@15<45
Lectie:Introducerea Datelor
49
Examplu: Itroducerea Coordonatelor Carteziene

Urmatoarele linii puteau fi desenate utilizand coordonate Polare sau Carteziene. Presupunand ca punctul
de start este reprezentat d sageata rosie, comenzile introduse in linia de comanda pentru coordonatele
Carteziene sau Polare ar fi:
Punctul 2: @4,0 sau @4<0
Punctul 3: @0,2 sau @2<90
Punctul 4: @-1,0 sau @1<180
Despre Dynamic Input (Intrare Dinamica)

Interfata Dynamic Input este o metoda de introducere a datelor dinamic. In loc de a introduce datele in
linia de comanda, pozitionata in mod normal in partea de jos a ecranului, puteti folosi interfata Dynamic
Input, introducand datele pe ecran in apropierea cursorului mouse-ului.
Utilizarea Interfetei Dynamic Input

Interfata Dynamic Input se bazeaza pe operatiunea curenta. De exemplu, intrarile si optiunile difera in functie
de desenarea unui cerc fata de desenarea unei linii; de asemenea difera in functie de operatiunea facuta,
creare sau editare.
Interfata Dynamic: Modul Dimensional Input

Exista doua moduri Dynamic Input: Dimensional Input si Pointer Input. Urmatoarea imagine reprezinta
interfata Dynamic Input in modul Dimensional Input. Acest mod este vlabil cand optiunea Dynamic Input
este selectata in bara de statussiese folosita in mod frecvent la desenarea Liniilor, Arcelor si Cercurilor.
Nota: Numerele din imagine corespund cu numerele listate mai jos.
50
1. Tooltip: Afiseaza instrutiunile pentru pasul current al comenzii si de asemenea se reflecta in

linia de comanda.
2. Intrari de Coordonate, Length sau Unghi: In functie de mod aceste campuri pot varia in valoare sau
pozitie. In imagine un camp reprezinta lungimea curenta a poliliniei in timp ce alt camp reprezinta
unghiul cursorului. Introduceti o valoare dorita. Apasati tasta TAB pentru a schimba campurile
3. Sageata: Apasati Sageata (sageata in jos de pe tastatura) pentru a afisa meniul Dynamic Input
apasati sageata in sus pentru a naviga prin coordonatele precedente.
4. MeniulDynamic Input: Selectati o optiune pentru comanda.Optiunile variaza in functie de contextual
curent si reflecta optiunile disponibile in linia de comanda.
Interfata Dynamic Input Modul Pointer Input

In urmatoarea ilustratie, interfata Dynamic Input s-a schimbat in modul Pointer Input deoarece
valorile @ 10 < 45 au fost introduce de la tastatura. In modul Pointer Input, puteti introduce informatii
la pointerul mouse-ului ca si cum ati fi in linia de comanda. Utilizati acest mod pentru coordonatele
absolute si relative. Este de asemenea modus standard pentru comenzi ca: Mutare, Copiere si
Rotire.
Icoanele Lacat indica valoarea introdusa manual. Pentru a debloca o valoare apasati TAB, apasati
DELETE pentru a sterge valoarea apoi apasati TAB pentru a parasi campul.
Modul standard pentru dynamic input este pentru coordonate relative, dar puteti introduce de
asemenea coordonate absolute. Pentru asta introduceti diez inainatea coordonatei, de examplu
#2,20.
51
Dynamic Input Optiuni

Utilizati fila Dynamic Input din fereastra Drafting Settings pentru a schimba setarile relationate interfetei
Dynamic Input.
Apasati pentru a ajusta optiunile Pointer Input.

Apasati pentru a ajusta optiunile Dimensional Input.
Apasati pentru a ajusta optiunile Dynamic Input tooltips.
52
Capitolul 2: Crerea Desenelor Elementare
Utilizarea Interfetei Dynamic Input

Puteti utilize interfata Dynamic Input in mai multe moduri, dar scopul principal al uneltei este acela
de a va permite sa desenati si editati, concentrate la fereastra grafica si nu asupra liniei de comanda.
Deoarece interfata Dynamic Input este contextuala, optiunile acesteia depind de contextul in care
lucrati. Urmatoarele linii va arata cum puteti utilize interfata Dynamic Input in timpul operatiilor
tipice de desenare si editare.
Comanda de Acces
Dynamic Input Mode
Linia de Comanda: DYNMODE

Tasta: F12
Procedura: Desenare folosind Dynamic Input

Urmatorii pasi va arata cum puteti folosi interfata Dynamic Input si coordonatele polare atunci cand
desenati .
53
54
1.
Inceputul comenzii. Campurile Dynamic Input afiseaza comanda.
2.
Dupa ce apasati ENTER, interfata trece automat in modul Point Input. Tooltip da instructiunile
Iar campurile reflecta locatia cursorului in coordonate XY.
3.
Afisajul Dynamic Input va cere introducerea urmatorului puinct. Introduceti o valoare si apasati TAB
pentru a bloca campul Distanta si a activa campul Unghi. Introduceti o valoare in campul Unghi si
apoi apasati TAB pentru a bloac unghiul la 0 grade. Faceti Click pentru a selecta punctul.
4.
Introduceti o noua valoare in campul Distanta si apasati TAB pentru a bloca campul. Mutati cursorul
pentru a ajusta valoarea unghiului. Pentru o acuratete mai mare este indicat sa introduceti valoarea
unghiului.
5.
Faceti Click pentru punctual final si apasati ENTER pentru a termina linia.
6.
Obiectul finalizat este afisat.
55
Procedura: Editare Folosind Dynamic Input

Urmatorii pasi va arata un mod de a edita un obiect folosind interfata Dynamic Input.
56
1.
In filaHome, click Modify panel > Copy. Selectati obiectele ce trebuiesc copiate si apasati ENTER
pentru a termina selectia.
2.
Interfata Dynamic Input va cere sa specificati un punct de baza.

Selectati un punct de baza langa obiect.
3.
Se activeaza interfata Dynamic Input. Introducerea coordonatelor @38.500<180 activeaza modul Relative
Coordinate si plaseaza valorile in campurile corecte. Apasati ENTER pentru a termina comanda de copiere.
Capitolul 2: Crearea Obiectelor Elementare
4.
Selectati cercul penru a activa punctele de agatare (grips).
5.
Selectati un partatel pentru a afisa interfataDynamic Input. Se afiseaza cateva optiuni.

Puteti modifica marimea cercului fie introducand o noua raza(1), sau apasati Tab petru una din
celelalte optiuni pentru a mari sau micsora raza (2). Introduceti o valoare in unul din campuri si
apasati ENTER.
Marimea cercului se modifica.
57
Utilizarea Interfetei Dynamic Input petru afisarea Informatiilor

Puteti vizualiza lungimea sau unghiul unei linii sau raza unui arc de cerc utilizand object grips. Selectati
Geometria pentru a activa object grips. Mutiti cursorul asupra unui patratel fara a-l selecta. Interfata
Dynamic Input afiseaza informatia geometriei selectate, in cazul de fata lungimea liniei.
Ghid de utilizare comenzii Dynamic Input

Cand introduceti lungimea sau unghiul, apasati TAB pentru a bloca valorile.
Inainte de a introduce lungimea sau unghiul puteti apasa TAB pentru a vizualiza campurile disponibile
Introduceti valorile dorite si apasati ENTER pentru a termina comanda.
Pentru a afisa lunghimea sau unghiul unei linii, sau raza unui arc de cerc, selectati geometria
pentru a activa object grips. Mutati cursorul peste unul din patratele. Interfata Dynamic Input
afiseaza informatii despre marime pentru geometria selectata.
Pentru a Modifica un obiect folosind Object Grips, selectati obiectul apoi seletati unul din patratele.
Apasati TAB pentru a naviga prin campuril disponibile. Introduceti data dorita si apasati ENTER.
Pentru a introduce coordonate X,Y apasati # pentru a trece in modul coordonate absolute.
Utilizare Comenzii Direct Distance (Distanta Directa)

Modul Direct distance este cel mai simplu si cel mai rapid mod de a introduce date in timpul utilizarii
comenzilor de desenare si modificare. Puteti introduce o valoare a distantei ori de cate ori programul va cere
sa selectati un punct. Coordonatele punctelor sunt calculate in functie de unghiul cursorului si de distanta
introdusa de la tastatura. Este indicat sa folositi modul Polar Tracking cand utilizati aceasta metoda.
Puteti utiliza aceasta metoda de introducere a datelor indiferent daca Dynamic Input este activat sau nu.
58
Ghid de Utilizare a comenzii Direct Distance
Activati Polar Tracking pentru a afisa unghiul cursorului.

Setati unhiurile dorite in meniul de setare a lui Polar Tracking.
Introduceti distanta dorita si apasati ENTER. Asigurati-va ca unhiul este cel corect.
AutoCAD are o acuratete de 14 zecimale (1.00000000000000). De aceea este important sa
sa introduceti distantele si sa utilizatit Polar Snap pentru o precizie absoluta.
Procedura: Utilizarea comenzii Direct Distance

Urmatorii pasi va arata cum sa folositi metoda direct distance.
1.
Incepeti o comanda cum ar fi comanda Line si selectati un punct pentru a incepe.
59
60
2.
Cand vi se cere sa specificati urmatorul punct mutati cursorul in directia in care doriti sa trasati linia,
Introduceti o distanta in linia de comanda si apoi apasati ENTER.
3.
Mutati cursorul in directia uratorului segment de linie, introduceti o valoare si apasati ENTER.
4.
Repetati pasul 2 pana cand geometria este competa.
5.
Apasati ENTER pentru a termina comanda.Obiectul dumneavoastra este complet.
61
Exercitiu: Introducerea Datelor

In acest exercitiu, va veti familiarize cu metode variate de introducere a datelor, metode incluzand linia de comanda
tastatura si dynamic interface.
Exercitiul Complet
Pentru a complete exercitiul urmati

pasii din manul sau de pe ecran
In lista de pe ecran a capitolelor si
exercitiilor selectati: Chapter 2:
Creating Basic Drawings. Apasati
Exercise: Input Data.
3.
1.
2.
62
In Bara de unelte Quick Access apasati New.

In fereastra Select Template apasati pe sageata
de lango Open si selectati optiunea Open with no
Template - Imperial.
Nota: Pentru AutoCAD LT selectati acadlt.dwt.

In bara de status, asigurati-va ca dynamic este
dezactivat.
4.
Folositi Linia de Comanda pentru a crea un cerc:
Introduceti Circle. Apasati ENTER.
Observati optiunile afisate langa cursor.
Apasati in zona de mijloc a ferestrei pentru

centrul cercului.
Introduceti 1. Apasati ENTER.

Mariti daca este necesar pentru a vedea desenul.
Pentru a desena un al doilea cerc similar cu
primul:
Apasati ENTER. Repeta comanda precedeta
Selectati un punct in stanga primului cerc
Apasati ENTER pentru a accepta valoarea

razei cercului.
5.
6.
7.
Utilizati linia de comanda pentru a desena un

triunghi in apropierea celor doua cercuri:
Pentru a incepe comanda Line, introduceti

L pentru linie. Apasati ENTER.
Specificati un punc in fereastra de desenare

pentru primul punct (1).
Introduceti coordonatele polare @2<45 (2). 8.

Apasati ENTER.
Introduceti coordonatele polare @2<135 (3).

Apasati ENTER.
Enter c for the close option. Press ENTER.
Afisati istoria comezilor:
Apasati F2.
Utilizati scroll-ul pentru a afisa mai multe

Informatii despre istorie.
Apasati F2 iarasi pentru a termina comanda.
Activati Dynamic Input. In bara de status apasati

Dynamic Input.
63
9.
Afisati datele geometriei folosind interfata

dinamica:
Selectati primul cerc creat.
Plasati cursorul mouse-ului deasupra

patratului din marginea dreapta a
cercului.
Verificati ca raza cercului sa fie 1.
Apasati ESC pentru a anula selectia.
10. Dezvaluiti date geometrice aditionale

cu ajutorul interfetei Dynamic Input:
Selectati cele doua linii unghiulare

create.
Plasati cursorul mouse-ului fara sa apasati
deasupra patratelului aflat la intersetia

celor doua linii.
Observati ca pentru liniile selectate
se afiseaza date despre unghi si lungime.
Apasati ESC pentru a termina selectia.
11. Inchiedeti fisierele. Nu salvati.
64
Lectei: Crearea Obiectelor de Baza

Toate desenele sunt alcatuite din obiecte elementare pe care le creati folosind comenzi de baza.
In aceasta lectie veti crea obiecte ca: linii, cercuri, arce de cerc si poligoane. De asemenea veti invata
cum sa stergeti obiecte cu ajutorul comenzii Erase.
Crearea geometriilor elementare este esentiala. Dupa ce va acomodati cu metodele de creare a
geometriilor de baza puteti trece la crearea obiectelor si geometriilor avansate.
Obiective
Utilizati Linia de Comanda pentru a crea linii in desen.

Utilizati comanda Circle pentru a crea cercuri in desen.
Utilizati comanda Arc pentru a crea arce de cerc in desen.
Utilizati comanda Erase pentru a sterge obiecte din desen.
Utilizati comenzile Undo si Redo pentru a va intoarce la stari anterioare ale desenului.
Utilizati comanda Rectangle pentru a crea forme rectangulare in desen.
Utilizati comanda Polygon pentru a crea poligoane in desen.
Lectie: Crearea Obiectelor de Baza
65
Linia de Comanda
Utilizati Linia de Comanda pentru a crea segmente de linii incepand cu un punct de start si teminand cu un
punct de finish.
Urmatoarea ilustratie va arata un segment de linie, desenat cu ajutorul interfetei dynamic input, pentru
a specifica lungimea (1) si unghiul (2) ale segmentului.
Comanda de Acces
Line
Linia de Comanda: Line, L

Ribbon: Home tab > Draw panel > Line
Meniu: Draw > Line
66
Optiunile Comenzii
Urmatoarele optiuni sunt disponibile in meniul contextual al liniei de comanda. Apasati click-dreapta
pe Linia de Comanda:
Optiuni
Descrriere
First point
Specifica punctul de start al segmentului.
Next point
Specifica punctul de finish al segmentului. Continuati sa specificati next points

pentru a adauga segmente de linie.
Undo
Inlatura segmentul de linie creat anterior fara a iesi din Linia de Comanda.
Close
Apare doar dupa ce ati desenat cel putin doua segmente de linie.
Conecteaza ultimul segment creat cu primul segment de linie creat.
Selectati sau introduceti doar literele scrise cu majuscule.
Ghidul Liniei de Comanda
Utilizati pentrua a crea unul sau mai multe segmente de linie.

Utilizati optiunea Close pentru a conecta ultimul segmet creat cu primul segment creat.
Line segments, even though connected, are separate, independent objects.
Puteti utiliza comanda Undo fara a iesi din linia de comanda, tiparind U si apoi apasand
tasta ENTER, sau selectand Undo.
Lectie: Crerea Obiectelor de Baza
67
Exercitiu: Line Command

In acest extercitiu veti exersa linia de comanda
Pentru a desena obiectul afisat mai jos.
4.
Pentru a desena linia orizontala:
In ribbon, click Home tab > Draw

panel > Line.
Pentru punctul de start (1), selectati un punct

oarecare pe ecran.
Mutati cursorul catre dreapta pana cand

tooltip indica unghiul polar 0.
Introduceti 4 si apasati ENTER.

Continuati sa desenati urmatoarele segmente
de linie de la puncul (2) la punctul (3):
Miscati mouse-ul in sus pana cand tooltip

va indica unghiul polar 90.
Introduce-ti 1 si apasati ENTER.
Miscati catre < 0, introduceti 1 si apasati ENTER.
Miscati catre < 90, introduceti 1.5 si apasati

ENTER.
Miscati catre < 180, introduceti 1 si apasati

ENTER.
Miscati catre < 90, introduceti 1 si apasati ENTER.
Miscati catre < 180, introduceti 4 si apasati

ENTER.
Miscati mouse-ul catre coordonata polara < 270
Pana cand observati ca ati atins punctual original
(1), si apasati click pe punctual de start.
Apasati ENTER pentru a termina comanda.
1.
2.
Incepeti un nou desen.

In fereastra Select template, selectati
acad template file (dwt) si apasati Open.
5.
6.
3.
68
Asigurati-va ca urmatoarele optiuni din

Bara de status sunt active:
Polar tracking
Object snap
Object snap tracking
Comanda Circle
Utilizati comanda Circle pentru a crea cercuri in desen. Cand porniti comanda Circle vi se cere sa
introduceti centrul cercului iar apoi sa specificati raza. Utilizati metodele discutate anterior pentru a
introduce aceste valori
In urmatoarea imagine centrul cercului este selectat si vi se cere sa specificati o raza.
Comanda de Acces
Circle
Linia de Comanda: CIRCLE, C

Menu Bar: Draw > Circle > choose option
Ribbon: Home tab > Draw panel > Circle
69
Optiunile Comenzii Circle

Otiunile comenzii pot fi accesate apasand sageata de langa butonul Circle.
Aceste optiuni pot fi selectate din meniul contextual sau pot fi tiparite in linia de comanda.
Tipariti doar majusculele.
Optiuni
Descriere
Specify center
point
Apasati un punct pentru centrul cercului sau introduceti o coordonata.
Dupa ce ati specificat centrul, aveti optiunea de a specifica diamentrul in locul razei.
3P
Creati un cerc bazat pe trei puncte specificate ce definesc diametrul cercului.
2P
Creati un cerc bazat pe doua puncte specificate ce definesc diametrul cercului.
Ttr (tan tan

radius)
Creati un cerc tangent altor obiecte cu o raza specificata de dumneavoastra.
Comanda Circle memoreaza diametrul sau raza ultimului cerc desenat. Daca linia
de comanda contine o valoare pentru raza, apasati ENTER pentru a reutiliza acea
valoare pentru raza sau diametru in noul cerc creat.
Specificati raza cercului sau [Diametrul] <25.000>:
Apasati ENTER pentru a crea un cerc cu o raza de 25 de unitati.
70
Ghidul Comenzii Circle
Cercul standard creat din linia de comanda este Center (Centru), Radius (Raza). Specificati un centru
si o raza pentru a defini un cerc.
Dupa ce specificati un centru pentru Cerc apasati ENTER, daca doriti ca cercul sa fie de aceeasi
dimensiune cu a ultimului cerc creat.
Dupa ce specificati centrul cercului, tipariti D si apasati ENTER daca doriti sa introduceti un diametru
pentru cerc.
71
Exercitiu: Circle Command
4.
In acest exercitiu veti utiliza comenzile Tan, Radius,
si 2-Point Circle. Mai intai desenati doua linii adiacente
de lungime 5.25.
5.
6.
1.
2.
3.
72
Incepeti un nou desen.

In fereastra Select template, selectati
Asigurati-va ca urmatoarele setari ale

barei de status sunt active:
Polar tracking
Object snap
7.
Pentru a desena liniile:
Porniti comanda Line.
Pentru punctul de start, selectati capatul liniei (1).
Miscati mouse-ul pana cand Polar angle indica

< 270. Introduceti 5.25 si apasati ENTER.
Miscati mouse-ul catre dreapta pana cand Polar

angle indica < 0. Introduceti 5.25 si apasati
ENTER.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Line.

Ajustati vizibilitatea desenului utilizand comenzile Zoom
sau Pan Real-time, daca este necesar.
Pentru a desena un cercul mai mic (3):

panel > Circle drop-down > Tan, Tan,
Radius.
Mutati cursorul de-a lungul liniei verticale pana cand

vedeti Deferred Tangent si apoi faceti click.
Acum mutati cursorul de-a lungul liniei orizontale

pana cand vedeti Deferred Tangent si apoi faceti
click.
Specificati raza cercului. Introduceti 2 si apasati

ENTER.
Pentru a desena cercul mare(4):
In Home tab, click Draw panel > Circle

drop-down > 2-Point.
Mutati cursorul la capatul liniei vertical (1) pana

cand vedeti Endpoint object Snap si apoi faceti
click.
Acum mutate cursorul la capatul liniei orizontale

(2) pana cand vedeti Endpoint object snap si faceti
click.
Comanda Arc
Comanda Arc creaza un arc de cerc bazat pe trei puncte. Utilizand metoda standard pentru a crea un
arc,specificati un punct de start, un punct intermediar si un punct de finish. Raza si centrul arcului sunt
calculate pe baza pozitiei celor trei puncte consecutive specificate.
Urmatoarea imagine reprezinta un arc de cerc creat prin metoda celor trei puncte.
Comanda de Acces
Arc
Linia de Comanda: ARC, A

Menu Bar: Draw > Arc > 3 Points
Ribbon: Home tab > Draw panel > Arc
73
Optiunile Comenzii
Optiunile comenzii Arc pot fi accesate apasand sageata de langa butonul Arc. Cele mai frecvente optiuni
sunt cele indicate de sagetile rosii din imaginea de mai jos.
Otiunile pot fi selectate din meniul contextual sau pot fi tiparite in Linia de Comanda.
Tipariti doar majusculele.
Optiuni
Descriere
Specificati punctul de centru al arcului. Apoi vi se va cere sa specificati

punctul de start.
Angle
Specificati unghiul.
chord Length
Specificati lungimea arcului de cerc.
Nota
Arcele sunt desenate contrar acelor de ceasornic daca nu utilizati metoda celor
trei puncte.
74
Exercitiu: Arc Command

In acest exercitiu veti utiliza comenzile Start, Center,
End Arc. Intai desenati un dreptunghi.
Tineti minte, arcele sunt desenate contrar acelor de
ceasornic si este important sa selectati punctele in
ordinea corecta.
4.
5.
Pentru a desena dreptunghiul:
In ribbon, click Home tab > Draw panel

> Line.
Pentru punctul de start specificati primul colt

(1).
Utilizati Polar Tracking pentru a crea un

dreptunghi.
Pentru a desena primul arc de cerc:
> Start, Center, End Arc

Specificati punctual de start al arcului.
Faceti click in coltul dreptunghiului (2).
Specificati punctual de centru al arcului.

Introduceti MID si apasati ENTER.
Faceti click pe mijlocul dreptunghiului (3).
Specificati punctual final al arcului. Faceti

click pe coltul dreptunghiului (4).
Repetati acesti pasi pana la terminarea exercitiului.
6.
1.
2.
Incepeti un desen nou.

In fereastra Select template selectati
3.
Asigurati-va ca urmatoarele setari ale barei de

status sunt active:
Polar tracking
Object snap
75
Comanda Erase
Utilizati comanda Erase pentru a inlatura geometrii din desen. Puteti selecta obiectele rand pe rand sau
puteti utiliza optiuni ca window sau crossing window.
Comanda de Acces
Erase
Linia de Comanda: ERASE, E

Menu Bar: Modify > Erase
Ribbon: Home tab > Modify panel > Erase
Comanda OOPS
Utilizati comanda OOPS pentru a regenera o geometrie stearsa accidental.
Utilizati meniul contextual

Utilizati meniul contextual pentru a modifica desenul mai rapid. Selectati obiectele
pe care doriti sa le stergeti inainte de a introduce comanda, sau apasati click dreapta
Erase din meniul contextual.
76
Exercitiu: Erase Command

Exersati comanda Erase. Intai desenati cateva linii,
cercuri si arce. Apoi exersati inlaturarea acestora din
desen. Incercati metode diferite de selectare a
obiectelor.
1.
2.
5.
Incepeti un dese nou.

In the Select Template, selectati
6.
3.
4.
Desenati cel putin opt obiecte:
Porniti comanda Line. Desenati cateva linii.
Porniti comanda Circle. Desenati cateva

cercuri.
Porniti comanda Arc. Desenati cateva arce.

Pentru a Sterge incercati urmatoarele metode:
In ribbon, click Home tab > Modify

panel > Erase. Selectati trei obiecte si apasati
ENTER.
In linia de comanda introduceti U. Apasati

ENTER pentru a reface.
Selectati trei obiecte. Observati sum sunt

evidentiate. Apasati click-dreapta si selectati
Erase din meniul contextual.
In linia de comanda tipariti U. Apasati

Porniti comanda Erase. Introduceti L

de la tastatura si apasati ENTER.
Observati ca ultimul obiect din desen este
evidentiat. Apasati ENTER pentru a porni
Comanda Erase.
Selectati un obiect. Apasati tasta DELETE.
Stergeti obiectele folosind optiunea Cross window.
Introduceti E in linia de comanda si apasati

ENTER. Selectati o zona goala din parte dreapta a
desenului. Acesta va initia o fereastra de selectie.
Miscati mouse-ul in sus si la stanga
Observati ca fereastra de selectie este compusa
din linii punctate.
Cuprindeti obiectele din desen, dar lasati anumite

componente in afara ferestrei de selectie.
selection window.
Apasati ENTER pentru sterge obiectele.
Introduceti U in linia de comanda si apasati

Stergeti obiectele folosind optiunea Window.
In linia de comanda introduceti E. Apasati

ENTER. Selectati o zona goala din partea
stanga a desenului.
Acesta va initia selectia ferestrei.
Miscati mouse-ul in sus si la dreapta.
Observati ca fereastra de selectie este compusa
din linii continue.
Selectati obiectele din fereastra, dar anumite

Obiecte selectati-le partial. Apasati ENTER.

77
7.
8.
78
Pentru a utiliza comanda OOPS:
In linia de comanda introduceti E. Apasati

ENTER. Introduceti ALL si apoi apasati
tasta ENTER.
Apasati ENTER pentru a reporni comanda

Erase.
Inchideti toate desenele. Nu salvati.
Comenzile Undo si Redo

Utilizati comanda Undo pentru a reface fiecare actiune, inclusiv pan si zoom. Utilizati comanda
Redo pentru a face un pas inainte acestor actiuni.
Puteti folosi comanda Undo in orice moment, dar comanda Redo poate fi folosita doar dupa comanda
Undo.
Puteti accesa comanda Undo si de la linia de comanda. Introduceti U si apasati ENTER. Daca apasati
ENTER in continuare, comanda Undo va fi repetata. Daca introduceti intreg cuvantul UNDO in linia
de comanda si apasati ENTER,vor aparea toate optiunile comenzii Undo in linia de comanda.
Comanda de Acces
Undo
Linia de Comanda: U, UNDO

Menu Bar: Edit > Undo
Quick Access Toolbar: Undo
79
Comanda de Acces
Redo
Linia de Comanda: REDO

Menu Bar: Edit > Redo
Quick Access Toolbar: Redo
Optiunile Comenzii
Urmatoarele optiuni sunt disponibile doar atunci cand tipariti intreg cuvantul UNDO in linia de comanda.
Click dreapta pentru a accesa meniul contextual.
Optiuni
Descriere
Auto
Grupeaza toate actiunile unei comenzi, facandu-le reversibile cu o singura

comanda U.
Control
Limiteaza sau opreste comanda Undo.
Begin, End
Grupeaza o secventa de actiuni intr-un set.
Mark
Plaseaza un semn in informatia comenzii Undo.
Back
Reface toata munca pana la ultimul semn marcat. Daca nu exista nici un semn
se va afisa:
This will undo everything. OK? <Y>
Daca veti continua toti pasii din desen vor fi refacuti pana la inceputul desenului.
Comanda Mredo este similara comenzii UNDO dar ofera mai multe optiuni.
80
Procedura: Utilizarea comenzilor Undo si Redo

Urmatorii pasi va arata cum puteti folosi comenzile Undo si Redo in desen.
1.
In Quick Access Toolbar, click Undo (1), sau introduceti U in linia de comanda.
2.
De fiecare data cand selectati butonul Undo o singura operatiune este efectuata. Daca introduceti
U in linia de comanda puteti apasa ENTER pentru a repeat comandaUndo
Pentru a reface, apasati Redo (2) in Quick Access toolbar sau tipariti REDO imediat dupa operatia
undo.
Continuati sa selectati Redo pana cand desenul revine la starea initiala.
3.
4.
Ghidul Comenzilor Redo si Undo
Informatia Undo este salvata doar in sesiunea curenta a desenului. Daca inchideti desenul si il
redeschideti, nu mai puteti efectua comanda undo in sesiunea curenta.
Comanda Redo este disponibila doar dupa comanda Undo.
Introduceti UNDO in linia de comanda pentru a vizualiza optiunile avansate ale comenzii.
Introduceti MREDO in linia de comanda pentru a vizualiza optiunile avansate ale comenzii Redo.
81
Exercitiu: Undo and Redo Commands

In acest exercitiu veti invata sa folositi comenzile Undo 4.
si Redo si unele optiuni avansate.
1.
2.
3.

In fereastra Select Template, selectati
acad template.
Desenati cateva cercuri. Folositi Undo.
In linia de comanda introduceti C.

Apasati ENTER. Desenati cinci cercuri.
Desenati cateva linii. Exersati comanda Undo

folosind linia de comanda.
In linia de comanda introduceti L si apasati

ENTER. Desenati cateva linii continue
In Quick Access toolbar, apasati Undo

pana cand cele cinci cercuri dispar.
In Quick Access toolbar, apasati Redo

pana cand apar cele cinci cercuri.
82

ENTER. Observati ca toate segmentele de linie sunt
refacute.
In linia de comanda introduceti L. Apasati
ENTER. Desenati cateva linii continue
Nu iesiti din linia de comanda.
Apasati click-dreapta si selectati Undo din meniul
contextual.
Observati cum sunt refacute liniile.

Apasati click-dreapta si selectati Undo din
meniul contextual. Apasati ENTER pentru a
termina comanda.
5.
Exersati optiunile comenzii Undo
In linia de comanda introduceti UNDO. Apasati

ENTER.
Introduceti BE (pentru BEgin). Apasati ENTER.

ENTER. Desenati cateva linii continue.
83
Comanda Rectangle
Utilizati comnda Rectangle pentru a crea obiecte rectangulare. Un singur obiect polilinie este creat
cu aceasta comanda. Cea mai simpla metoda pentru crearea unui profil rectangular este specificarea primului
colt iar apoi specificarea coltului opus. Alte optiuni de creare includ Aria, Dimensiunea si Rotatia.
Urmatoarea imagine arata un profil rectangular creat cu metoda punctelor.
Comanda de Acces
Rectangle
Linia de Comanda: RECTANGLE, REC

Menu Bar: Draw > Rectangle
Ribbon: Home tab > Draw panel > Rectangle
84
Optiunile Comenzii
Aceste optiuni devin disponibile dup ace ati selectat primul colt al dreptunghiului. Apasati
click-dreapta pentru a le selecta din meniul contextual sau tipariti majusculele in linia de comanda.
Optiuni
Descriere
Area
Utilizati aceasta optiune pentru a crea un dreptunghi bazat pe arie si pe distanta unei
laturi.
Dimensions
Utilizati aceasta optiune pentru a introduce manual lungimea/latimea dreptunghiului.
Rotation
Utilizati aceasta optiune pentru a specifica unghiul de rotatie a dreptunghiului.
Cand folositi optiunile Distance sau Area pentru a specifica marimea dreptunghiului,
Length se referea la distanta orizontala in timp ce Width se refera la distanta vertical.
Ghidul Comenzii Rectangle
Comanda Rectangle genereaza obiecte polilinii.

Deoarece dreptunghiurile sunt polilinii, selectarea unui segment duce la selectarea intregului obiect.
Cea mai simpla metoda pentru desenarea unui dreptunghi este specificarea colturilor opuse.
Examplu: dupa selectarea primului punct tipariti @4,5 pentru a face un dreptunghi de 4x5.
Dreptunghiurile pot fi initiate din orice colt. Dupa selectarea primului punct daca tipariti @-4,-5
veti crea un dreptunghi localizat in stanga si in partea de jos a primului punct creat.
Cand utilizati optiunile de dimensiune, faceti click pentru a selecta o orientare.

Dupa ce specificati lungimea si latimea, miscati cursorul sus/jos sau stanga/dreapte
pentru a vedea orientarile disponibile. Cand orientarea dorita este afisata, faceti
click pentru a crea dreptunghiul.
85
Exercitiu: Rectangle Command
Exersati crearea dreptunghiurilor folosind dimensiuni. 6.

Exersati si alte optiuni Rectangle.
1.
2.
3.
4.
5.
86
Creati un nou desen.

Verificati ca optiunile Dynamic Input din bara
de status sa nu fie selectate.
Pentru a desena Dreptunghiuri folosind
coordonatele relative @x,y:

7.
panel > Rectangle.
Pentru a specifica primul colt, faceti click

in orice zona a desenului.
La Specify first corner point introduceti

@4,5 si apasati ENTER.
Observati cum un dreptunghi a fost desenat

in dreapta si deasupra primului punct selectat.
Continuati desenarea dreptunghiurilor folosind
coordonatele relative @x,y:
In Home tab, click Draw panel >

Rectangle. Selectati primul colt oriunde in
desen.
Introduceti coordonatele relative @x,y si

apasati ENTER pentru a crea dreptunghiuri cu
urmatoarele dimensiuni:
6 x 7 (introduceti @6,7)
Activati optiunile Dynamic Input din bara de
status.
Pentru a desena un dreptunghi 7 x 10:

Rectangle. Selectati primul colt oriunde in desen.
introduceti 7,10 (fara simbolul @) si apasati

ENTER.
Apasati F2.
Observati ca simbolul @ a fost adaugat automat.
Exersati crearea urmatoarelor dreptunghiuri:
2 x 2 (introduceti 2,2)
4 x 6 (introduceti 4,6)
Pentru a utiliza optiunea Rectangle > Area:

Rectangle.
Selectati orice punct din desen pentru specificarea primului

colt al dreptunghiului.
Intruduceti A (pentru Arie) si apasati ENTER.
Introduceti 35 pentru arie si apasati ENTER.
Pentru a specifica Lungimea (Length), apasati ENTER

pentru a accepta lungimea standard. Altfel introduceti L
si apasati ENTER.
Introduceti 7 pentru lungime si apasati ENTER.
Comanda Polygon
Utilizati comanda Polygon pentru a crea un poligon, specificand punctul de centru si raza cercului
rimaginar. Indiferent de metoda aleasa pentru definirea poligonului, toate laturile poligonului
sunt egale.
Metoda standard pentru crearea poligoanelor este specificarea punctului de centru si a razei.
Cand alegeti aceasta metoda trebuie sa selectati una din optiunile Inscribed (inscris) sau Circumscribed
(circumscris).
In functie de metoda aleasa, marimea poligonului este calculata ca in imaginea urmatoare.
Comanda de Acces
Polygon
Linia de Comanda: POLYGON, POL

Menu Bar: Draw > Polygon
Ribbon: Home tab > extended Draw panel > Polygon
87
Optiunile Comenzii
Urmatoarele comenzi sunt disponibile in meniul contextual sau in linia de comanda.
Tipariti majusculele optiunilor.
Optiuni
Descriere
Enter number of
sides
Poligoanele pot avea intre 3 si 1024 de laturi.
Specify center of
polygon
Puteti alege orice punt pentru centrul poligonului.
Inscribed in circle
Deseneaza un poligon cu o raza inscrisa.
Circumscribed
about circle
Deseneaza un poligon cu o raza cicumscrisa.
Edge
Deseneaza un poligon bazat pe un numar de laturi.
Ghidul Comenzii Polygon

Polygons can have between 3 and 1024 sides.
Indiferent de numarul de laturi ales, toate laturile sunt egale in lungime.
Comanda polygon creaza obiecte polilinii.
88
Exercitiu: Polygon Command

Utilizati comanda Polygon pentru a desena un poligon
cu 6 laturi inscris intr-un cerc, unul circumscris
si unul cu lungimea laturii de 1.
Pentru inceput, desenati doua cercuri cu o raza de
1.5, apoi desenati poligoanele.
1.
2.
Deschideti un desen nou utilizand acad.dwt

template.
Activati urmatoarele optiuni din bara de status
Polar tracking
Object snap

In bara de status apasati click-dreapta, selectati
Object Snap si Center snap mode.
3.
Pentru a desena un poligon inscris intr-un cerc,

urmati exemplul de mai jos 1:

> Polygon.
Introduceti 6 pentru numarul de laturi.
Apasati centrul cercului pentru a desemna

centrul poligonului.
Introduceti I (pentru Inscribed). Apasati ENTER.

Pentru a specifica raza cercului poligonului,
Introduceti 1.5. Apasati ENTER.
89
4.
Pentru a desena un poligon circumscris unui cerc,

urmati exemplul 2:

Polygon.
Itroduceti 6 pentru numarul de laturi ale poligonului.
5.
90
Apasati centrul cercului pentru a descrie
centrul poligonului polygon

Introduceti C (pentru Circumscribed). Apasati ENTER.
Pentru a specifica raza cercului, introduceti 1.5.
Apasati ENTER.
Pentru a desena un poligon utilizand optiunea Edge

urmati exemplul 3:

Polygon.
Introduceti 6 pentru numarul de laturi.
Introduceti E (pentru Edge). Apasati ENTER.
Apasati oriunde in desen pentru a specifica

primul punct al laturii poligonului.
Exercitiu: Create Basic Objects

In acest exercitiu, veti crea un supot mecanic simplu, utilizand geometrii de baza ca Linii, Ceruri, Arce,
Dreptunghiuri si Poligoane.
Pentru completarea exercitiului
2.
Pentru complarea exercitiului, urmati

pasii din manual sau de pe ecran.
Din lista capitololor si exercitiilor
selectati Chapter 2:
Creating Basic Drawings. Click Exercise:
Create Basic Objects.
3.
Crearea Obiectelor de Baza: Partea 1

In aceasta parte incepeti sa desenati vederea din fata
a suportului, incepand de la punctul (1) si terminand
cu punctul (2). Dupa care veti rezuma desenul de la
punctul (1) la punctul (3)
1.
In bara de status, asigurati-va ca aveti activat:

Polar tracking
Object snap
Dynamic input
Pentru a incepe linia la punctul (1):
In Home tab, click Draw panel > Line.
Introduceti 100, 50. Apasati ENTER.
Introduceti 100. Apasati TAB.
Introduceti 0
Apasati click pentru a crea linia.
Deschideti M_Create-Basic-Objects.dwg.
91
4.
5.
Pentru a desena o alta linie:
Miscati cursorul catre stanga asigurandu-va

ca unghiul indica 180 de grade.
6.
Pentru a desena o alta linie:
Miscati cursorul in jos, asigurandu-va ca unghiul

afiseaza 90 de grade.
Apasati ENTER pentru a termina linia la punctul (2)
7.
Pentru a sterge toate aceste linii desenate:
In Quick Access toolbar, click Undo.
Pentru a desena a doua linie perpendiculara pe

prima:
Miscati cursorul mouse-ului in sus si

introduceti 100. Apasati TAB.
Asigurati-va ca unghiul indica 90

de grade, apoi apasati click.
92
Observati cum toalte liniile create anterior sunt

inlaturate.
8.
Pentru a reface liniile:
In Quick Access toolbar, click Redo.
10. Pentru a desena o linie perpendiculara cu ultima:
Miscati cursorul in sus, asigurandu-va ca unghiul

Afiseaza 90 de grade.
Observati cum toate liniile inlaturate cu

comanda Undo sunt refacute.
Desenarea unei linii folosind object snaps:
Cand va apropiati de capatul unei linii,

marker-ul endpoint object snap apare.
Apasati click pentru a selecta capatul liniei.
9.
11. Desenarea unei linii si corectarea unei greseli utilizand

comanda Undo:
Miscati cursorul catre dreapta, asigurandu-va

ca unghiul indica 0 grade.
Apasati click-dreapta in apropierea ultimului punct.

Apasati Undo.
Miscati cursorul catre dreapta, asigurandu-va
ca unghiul afiseaza o grade.
93
12. Pentru a desena o linie perpendiculara pe ultima:
Miscati cursorul in jos, asigurandu-va ca

unghiul indica 90 de grade.
13. Apasati ENTER pentru a parasi comanda Line.

Continuati cu partea a doua a desenului.
Crearea Obiectelor de Baza: Partea a 2-a

In aceasta parte a exercitiului veti desena arcul (1)
din fata suportului si veti adauga vederea laterala (2).
Apoi veti plasa cercurile si poligoanele (3) din cele patru
colturi ale vederii din fata.

1.
94
Desenarea arcelor:
In Home tab, click Draw panel > Arc.
Selectati capatul liniei precedente.
Apasati DOWN ARROW si click End din

meniul contxtual.
Capitolul 2: Crearea Desenelor de Baza
2.
Selectati capatul din dreapta a deschizaturii.
3.
Pentru a termina arcul:

6.
Miscati cursorul catre stanga, asigurandu-va

ca unghiul afiseaza 180 de grade.
Desenul dumneavoastra ar trebui sa arate asa:
4.
5.
Click File menu > Save.

Pentru a desena un dreptunghi:

Rectangle.
Atingeti (NU FACETI CLICK) punctul (1)

ca in imaginea urmatoare.
Miscati cursorul catre dreapta. Extension

object snap deseneaza o linie de extensie
punctata.
Apasati click in apropierea punctului (2).
Pentru a pozitiona dreptunghiul:
Apasati click-dreapta in apropierea primului

punct si selectati din meniul contextual
Dimensions .
Pentru lungime introduceti 25. Apasati ENTER.
Pentru latime introduceti 100. Apasati ENTER.
Apasati click in coltul dreapta sus al desenului

pentru a pozitiona dreptunghiul.
Desenul dumneavoastra ar trebui sa arate precum

imaginea de mai jos.
95
7.
Pentru a desena un cerc:
In Home tab, click Draw panel > Circle.
Introduceti 112.50,65. Apasati ENTER.
In Dynamic Input Radius, introduceti

7.5. Apasati ENTER.
8.

Rectangle.
Selectati cetrul cercului (1).
Miscati cursorul stanga-sus (2) si

introduceti 75,70. Apasati ENTER.
Deseul ar trebui sa arate in felul urmator:
96
9.
Pentru a desena restul cercurilor:
Creati trei cercuri, fiecare cu raza de 7.5

utilizand colturile dreptunghiului ca centre.
10. In Home tab, click Modify panel > Erase.

Selectati dreptunghiul folosit pentru pozitionarea
cercurilor. Apasati ENTER.
11. Pentru a desena un poligon circumscris cecului din
partea stanga-sus:

Polygon.
Pnetru numarul de laturi introduceti 6.
Selectati centrul cercului din stanga-sus.
In meniul Dynamic Input, selectati

Circumscribed About Circle.
Pentru raza introduceti 8. Apasati ENTER.
12. Pentru a crea trei poligoane similare:
Apasati ENTER pentru a repeta comanda

Polygon.
Creati trei poligoane aditionale pentru cercurile ramase.
97
Lectie: Utilizarea Setarii Object Snap

In aceasta lectie veti invata ce inseamna object snaps, de ce sunt importante si cum sa le utilizati
efeficient in desenare. Veti putea utiliza objects snaps pentru a selecta puncte in desen.
Veti utiliza comanda in toate desenele si in majoritatea operatiilor de editare. Utilizarea setarilor object snaps
este cea mai buna cale de a asigura acuratetea desenelor dumneavoastra.
In urmatoarea ilustratie, imaginea din stanga reprezinta ampasarea unei usi folosind object snap.
Imaginea din dreapta arata aplasarea usii fara comanda Object snap.
Obiective
Dupa completarea acestei lectii veti fi capabili sa:
Explicati ce sunt object snaps si cum sunt utilizate.
Identificati diferitele moduri de Object Snap.
Utilizati object snaps pentru a selecta puncte in desen.
98
Despre Object Snap

Fiecare obiect pe care il creati are o varietate de puncte selectabile pe care le puteti utiliza pentru
a pozitiona alte obiecte. De fiecare data cand creati un obiect vi se cere sa specificati un punct sau o
locatie. Este critic ca aceste puncte sa fie definite cat mai precis posibil pentru o acuratete cat mai mare
a desenului dumneavoastra.
Definitie Object Snaps

Urmatoarea imagine arata cele mai elementare tipuri de obiecte pe care le creati: o linie, un cerc si un arc.
In acest exemplu, linia ara doua tipuri unice de snap, cu trei locatii disponibile pentru selectie; cercul are
doua tipuri unice de snap, cu cinci locatii disponibile pentru selectie; arcul are trei tipuri unice de snap,
cu patru locatii disponibile pentru selectie.
1. Endpoint
2. Midpoint
3. Center point
4. Quadrant
Selectarea acestor puncte fara object snaps ar fi inprecisa si de lunga durata.
Efectul Utilizarii Setarii Object Snaps

In urmatoarea imagine, cercul cel mic trebuie sa fie concentric cu cercul cel mare. Utilizand
Center object snap, puteti plasa cercul mic precis in centrul cercului mare.
Examinand coordonatele fiecarui cerc, puteti verifica daca ambele au acelasi punct de centru.
Lesson: Utilizarea Setarii Object Snap
99
Efectul neutilizarii setarii Object Snap

In urmatoarea imagine, utilizatorul incearca sa creeze o linie verticala la capatul liniei orizontale fara a
utiliza setarea objects snaps. In conditii normale de vizaualizare, linia pare a fi conectata corect; dar dupa
ce desenul este marit, puteti observa ca liniile nu au capetele conectate.
Puncte Cheie Object Snap
Utilizarea setarii object snaps pentru plasarea obiectelor relationate altor obiecte este critica pentru
acuratetea desenului.
Fiecare obiect creat contine cel putin un punct ce poate fi selectat cu object snap.
Object Snaps
Puteti accesa setarea object snaps prin mai multe metode. Running object snaps sunt in general setate
dupa care sunt pornite sau oprite in timp ce object snap overrides reprezinta folosirea o singura data a comenzii
object snap.
Running object snaps se refera la setarile disponibile cand setarea Osnap este activata.
Object snap overrides se refera la selectarea manuala a setarii din toolbar, meniul contextual sau
din linia de comanda.
Running Object Snap

Daca doriti ca setarea object snap sa fie repetitiva, o puteti seta ca running object snap, ceea ce inseamna
ca va ramane activa pana cand doriti sa o dezactivati. Aceasta caracteristica duce la diminuarea timpului de
executie si la cresterea acuratetii desenului.
100
Running Object Snap
Linia de Comanda: OSNAP

Menu Bar: Tools > Drafting Settings > Object Snap Tab
Tasta de Scurtatura: F3
Toolbar: Object Snap
Bara de Status: Object Snap
Setarile Object Snap

Cel mai rapid mod de a activa Running Object Snap este din Bara de Status, butonul (1). Daca apasati
click-dreapta pe acest buton, puteti selecta Settings (2) pentru a schimba optiunile. De asemenea
puteti selecta object snaps din meniul contextual.
Lectie: Utilizarea Setarii Object Snaps
101
Pentru fiecare setare object snap disponibila exista o icoana numita AutoSnap. Daca AutoSnap este activ
semnul apare ori de cate ori mutati cursorul asupra unui punct de snap. Apasati tasta Tab pentru a naviga
prin punctele de snap disponibile. Nu activati niciodata toate modurile de snap disponibile simultan.
Cand sunt disponibile Object Snaps?

Puteti specifica un object snap de cate ori programul va solicita un punct.
102
Object Snap Override

Object Snap override mentine efectul snap pana la specificarea urmatorului punct. Daca va aflati in
modul snap override selectati object snap din meniul contextual inainte de selectarea punctului
specificat.
Object Snap Toolbar
Linia de Comanda: In timp ce vi se cere sa selectati un punct, introduceti primele 3 litere ale
object snap si apasati ENTER (ex. MID, INT, NEA)
Menu Browser: Tools > Toolbars > ACAD > Object Snap
Toolbar: Object Snap (accesibil din Menu Browser)
Meniul Contextual: SHIFT + click-dreapta in fereastra de desenare
103
Modurile Object Snap
Object snap override se anuleaza daca:
Ratati marcajul.
Selectati de doua ori object snap inainte de a selecta punctul.
Endpoint: Face Snap celui mai apropiat capat al unui arc, linii, multilinii, raza, solid sau fata 3D.
Midpoint: Face Snap mijlocului unui arc, linii, multilinii, regiune, solid, etc.
Center: Face Snap in centrul cercurilor, arcelor de cerc sau elipselor.
104
Chapitolul 2: Crearea Desenelor Elementare
Node: Face Snap unui point object, dimension definition point sau dimension text.
Quadrant:Face Snap unui punct pe un cerc, arc de cerc sau o elipsa.
Intersection: Face Snap intersectiilor arcelor, cercurilor, elipselor, liniilor, multiliniilor, poliliniilor,
razelor, regiunilor, etc.
Extended Intersection: Face Snap unei intersectii imaginare a doua obiecte.
105
Extension: Creaza o extensie temporara a liniei pentru a desena obiecte in continuarea liniei.
Puteti folosi de asemenea Extension Object Snap pentru a afla punctul de intersectie a doua obiecte.
Insertion: Face Snap intersectiei unui attribut, bloc sau text.
Perpendicular: Face Snap unui punct perpendicular pe un arc, cerc, elipsa, linie, multilinie, polilinie,
raza, solid etc.
Tangent: Face Snap unui punct pe un cerc sau pe un arc de cerc ce formeaza o linie tangenta obiectului.
106
Nearest: Face Snap celui mai apropiat punct al unui arc, cerc, elipsa, linie, multilinie, punct, raza
polilinie, etc.
Apparent Intersection: Face Snap unei intersectii aparete a doua obiecte ce nu se intersecteaza in
Spatiul 3D dar apar a se intersecta in vederea curenta.
Parallel: Deseneaza un vector paralel unui alt obiect atunci cand vi se cere sa specificati al
doilea punct.
None: Dezeactiveaza temporar toate setarile de object snaps pentru urmatoarea selectie.
107
Utilizarea Setarii Object Snap

Cand activati mai multe setari object snap simultan, programul foloseste cel mai apropiat punct de snap
de obiectul selectat. Daca exista doua potentiale puncte de snap in zona de selectie, programul va alege
punctul cel mai apropiat de centrul casutei tinta.
Puteti adauga sau inlatura moduri snap fara a parasi comanda curenta. Apasati click-dreapta pe
OSNAP din bara de status si apoi selectati Settings. Adaugati sau inlaturati moduri de snap dupa care apasati
OK pentru a va intoarce in zona de desenare.
In ilustratia urmatoare, imaginea din stanga arata un cursor apropiat de punctul de mijloc al lniei;
ca urmare, mijlocul liniei va fi selectat. In imaginea din dreapta cursorul este apropiat de capatul liniei;
ca urmare va fi selectat capatul liniei.
Navigarea in meniul Object Snap

Daca interfata Dynamic Input este dezactivata, puteti apasa tasta Tab pentru a naviga
prin diferitele moduri de snap disponibile.
Procedura: Utilizarea Setarii Running Object Snaps

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati setarea running object snaps.
1.
In Bara de Status, click-dreapta Object

Snap. Click Settings.
In fereastra Drafting Settings,
verifcati ca anumite moduri de snap
sa fie selectate si optiunea
Object Snap On (F3) sa fie bifata.
Click OK.
2.
108
3.
In Home tab, click Draw panel

> Line. Plasati cursorul in apropierea
unei geometrii din desen. Marcajul
AutoSnap apare in timp ce apropiati
cursorul de un punct e snap.
4.
Apasati Click pentru a selecta un punct

de snap, mutati cursorul catre
urmatorul punct de pe ecran.
Marcajul AutoSnap reapare
cand va apropiati de al doilea punct.
Apasati Click pentru a selecta
punctul de snap.
Daca folositi un mouse cu trei butoane sau cu rotita, puteti seta ca butonul din mijloc sau
rotita sa activeze meniul contextual Object Snap. Puteti face acest lucru setand variabila
MBUTTONPAN 0.
In linia de comanda introduceti MBUTTONPAN. Apasati ENTER.
Introduceti 0.
Apasati ENTER.
Procedura: Utilizarea Setarii Object Snap Overrides

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati setarile object snap overrides.
1.
2.
Incepeti prin crearea sau

editarea unei geometrii.
Cand programul va cere sa
selectati un punct, selectati
un object snap din meniul
contextual. Apoi mutati
cursorul langa obiectul ce
contine puntele de snap.
Marcajul AutoSnap ar trebui sa
apara (1), indicand punctul de
snap. Apasati Click pentru a
selecta punctul.
109
3.
SHIFT+click-dreapta si selectati
object snap din meniul contextual
4.
Mutati cursorul in dreptul

urmatorului obiect. Marcajul
AutoSnap apare in apropierea
punctului de snap.
AutoSnap Aperture
Puteti utiliza AutoSnap aperture pentru a va informa daca punctele de snap ale unui obiect sunt
active. In mod standard aceasta optiune este dezactivata. Urmatoarea imagine va arata patratelul
AutoSnap aperture.
110
Fereastra Options: Drafting Settings

Sub setarile AutoSnap settings, marcati casuta de langa AutoSnap Aperture.
Sub Aperture Size, ajustati marimea miscand cursorul mouse-ului catre stanga sau catre dreapta.
111
Exercitiu: Running Object Snap and Object Snap Overrides

Pentru a exersa comenzile running object snap si
object snap overrides, veti crea desenul acesta
de doua ori. Prima data, creati desnul cu optiunea
Running Object Snap activati. A doua oara
utilizati optiunea overrides, selectand object snap
de fiecare data cand selectati un punct.
4.
5.
1.
2.

Asigurati-va ca object snap este activ.
6.
Desenati patru cercuri de aceeasi dimensiune

cu centrul in fiecare colt al dreptunghiului:
In the Home tab, click Draw panel > Circle.
Pentru centrul cercului, apasati click la

intersectia liniilor.
Desenati primul cerc (orice marime).

Circle.
Apasati click la alt colt al dreptunghiului
Apasati ENTER pentru a accepta marimea

stansard.
Repetati pentru celelalte doua cercuri.

Desenati patru linii interconectate din mijlocul
fiecarei linii ale dreptunghiului:
In the Home tab, click Draw panel > Line.
Miscati mouse-ul catre centrul uneia dintre

liniile dreptunghiului.
Faceti click atunci cand vedeti marcajul Midpoint

Object Snap.
Miscati mouse-ul catre centrul liniei adiacente si

faceti click atunci cand vedeti marcajul Midpoint
marker.
Repetati operatiunea pentru liniile ramase.

Stergeti tot. Incepeti desenul de la capat.
De aceasta data dezactivati object snap.
Apasati click-dreapta si marcati Endpoint,

Midpoint, si Intersection.
7.
Pentru inceput desenati un dreptunghi, dupa care

creati acelasi desen de inainte utilizand setarea
object snap overrides. Pentru a desena cercurile:
3.
112
Desenati un dreptunghi (orice marime):

Rectangle.
Apasati click pentru a specifica primul colt.
Miscati mouse-ul si apasati click pentru a

specifica celalalt colt.
Inainte sa specificati centrul cercului, apasati

shift+click-dreapta si selectati Endpoint.
Faceti click la capatul liniei.
Faceti cercul de orice marime si repetati pasii
pentru desenarea celorlalte trei cercuri.
8.
9.
Pentru a desena cele patru linii interconectate:
Shift+click-dreapta si selectati Midpoint din

meniul contextual.
Mutati cursorul catre mijloc si apasati click

atunci cand va apare marcajul Midpoint object
snap.
Repetati pasii pentru liniile ramase.

Inchideti toate fisierele. Nu salvati.
Lectie: Utilizarea Setarii Object

Snaps
113
Exercitiu: Use Object Snaps

In acest exercitiu veti crea geometrii utilizand running
object snaps si object snap overrides. Dupa
completarea extercitiului veti fi capabili sa utilizati
object snaps pentru crearea si editarea geometriilor.
Nota: Acest exercitiu acopera majoritatea setarilor
objects snaps, dar nu pe toate.
3.
Pentru a seta object snaps:
In bara de status, click-dreapta pe Object Snap.

Faceti click pe Settings.
In fereastra Drafting Settings, Object

Snap, setati object snaps precum cele
din imaginea de mai jos.
Click OK.
4.
Pentru a desena o linie:
Selectati capetele ca in imaginea urmatoare.
Exercitiul Complet
Pentru a completa acest exercitiu

urmati pasii din manual sau de pe
ecran. Din lista capitolelor si exercitiilor
Selectati Chapter 2:

Use Object Snaps.
1.
2.
114
Deschideti M_Object-Snaps.dwg.
In bara de status, asigurati-va ca urmatoarele
setari sunt active:
Object snap
Dynamic input

Cercul ar trebui sa arate ca in imaginea
de mai jos.
7.
5.
Apasati ENTER pentru a repeta comanda Line.

Utilizati Endpoint object snap pentru a crea
alta linie langa cea precedenta.
6.
Pentru a desena un cerc:
Miscati cursorul deasupra cercului exterior

pana la aparitia marcajului Center snap.
Apasati click pentru a selecta punctul de
centru.
8.
Repetati comanda Circle pentru celelalte colturi

ale piesei.
In urmatorii pasi veti utiliza setarile
object snap overrides pentru a crea geometriile.
SHIFT+click-dreapta si selectati Quadrant din

meniul contextual.
Selectati partea de jos a cercului din stanga
SHIFT+click-dreapta si selectati Perpendicular

din meniul contextual.
Selectati linia verticala. Apasati ENTER
pentru a termina comanda Line.
115
9.
Repetati pasii precedenti pentru partea opusa

a piesei.
116
Lectie: Utilizarea comenzilor Polar Tracking siPolarSnap

In aceasta lectie veti invata sa creati geometrii la unghiuri si distante precise fata de alte geometrii, cu
ajutorul comenzilor Polar Tracking si PolarSnap.
In urmatoarea imagine, polar tracking si PolarSnap sunt utilizate pentru a crea o geometrie la
distante si unghiuri precise.
Obiective
Utilizati Polar Tracking si PolarSnap eficient in desenare.
Lectie: Utilizarea Comenzilor Polar Tracking si PolarSnap
117
Utilizarea Comenzilor Polar Tracking si PolarSnap

Deoarece tot ce creati necesita un anumit grad de precizie, este foarte important sa invatati diferitele
optiuni de creare a geometriilor precis si eficient. In lectiile trecute ati invatat cum sa introduceti date
sub forma de coordonate absolute si relative. Aceste metode, desi importante, nu sunt intotdeauna
si cele mai eficiente pentru crearea geometriilor.
Utilizand comenzile polar tracking si PolarSnap, puteti crea geometrii la fel de precise dar mult mai eficient.
Pentru a utiliza aceste caracteristici, trebuie sa le activati si sa le ajustati.
In imaginea de mai jos sunt desenate aceleasi traiectorii cu ajutorul comenzilor polar tracking si PolarSnap.
Aliniamentul traiectoriilor este ilustrat ca o linie extinsa de la cursorul mouse-ului spre infinit.
Traiectoria din stanga utilizeaza polar tracking, in timp ce traiectoria din dreapta utilizeaza comanda
Relative to Last Segment.
Comanda de Acces
Polar
Meniu: Tools > Drafting Settings > Polar Tracking tab

Tasta scurtatura: F10
Bara de Status: Polar Tracking; Right-click > Settings
118
Fereastra Drafting Settings: Polar Tracking

Utilizati urmatoarele optiuni pentru a controla anumite aspecte ale comenzii polar tracking.
Selectati pentru a activa polar tracking. Puteti de asemene apasa F10 pentru a activa/dezactiva.
Selectati un unghi din lista pentru a incremeta aliniamentul polar in timp ce cursorul se apropie de
unghiul selectat.
Selectati pentru a face snap unghirilor aditionale definite in lista.
Apasati click pentru a defini un unghi PolarSnap aditional.
Apasati click pentru a sterge un unghi din lista.
Apasati click pentru a afisa unghiul traiectoriei de aliniament ca si un unghi absolut in sistemul de
coordonate curent.
Apasati click pentru a afisa unghiul traiectoriei de aliniament relativ cu ultimul segment desenat.
119
Fereastra Drafting Settings: Snap and Grid

Utilizati fereastra Snap and Grid pentru a ajusta setarile de snap pentru utilizarea acestora impreuna cu
comanda polar tracking.
Apasati click pentru a permite cursolrului sa faca snap cu o distanta predefinita dealungul tariectoriei
de aliniament.
Introduceti o distanta pentru a incrementa cursorul in timp ce se misca dealungul traiectoriei de aliniament.
Aceasta optiune este disponibila doar atunci cand Polar Snap este selectat.
120
Procedura: Utilizarea Comenzilor Polar Tracking si PolarSnap

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comenzile using polar tracking and PolarSnap pentru a crea geometrii.
1. Faceti click-dreapta pe Polar Tracking din bara de status si selectati Settings. In fereastra Drafting Settings,
Polar Tracking, puteti activa sau dezactiva polar tracking sau selecta un unghi incremental din lista.
2.
Puteti seta un increment PolarSnap ca in lista urmatoare.
In fereastra Drafting Settings, Snap and Grid, selectati optiunea Snap On (F9).
Sub Snap Type, faceti click pe PolarSnap.
Sub Polar Spacing, pentru Polar Distance, introduceti o distanta.
Click OK.
121
3.
Incepeti prin crearea geometriilor ca linii sau polilinii. Faceti click pe un punct in fereastra de desenare si
mutati cursorul catre urmatorul punct. Polar tracking tooltip afiseaza distanta si unghiul polar.
4.
Continuati selectarea punctelor utilizand polar tracking tooltips pentru distante precise.
Ghidul Comenzilor Polar Tracking si PolarSnap
122
Polar tracking este mai flexibil decat metoda traditionala Ortho ce restrictioneaza miscarile cursorului
In plan vertical sau orizaontal.
Utilizand PolarSnap, puteti selecta puncte de-a lungul traiectoriei de aliniament
Spre deosebire de Grid snap, ce incrementeaza toate miscarile cursorului, PolarSnap forteaza miscarea
cursorului incremental doar atunci cand unghiul cursorului este egal cu un increment al unghiului
polar tracking .
Cand unghiul cursorului nu este un increment al unghiului polar tracking, se poate misca liber in fereastra.
Grid si Snap
Atunci cand activati Grid, un sablon de puncte apare in fundal. Zona reprezentata de aceste puncte
se refera la limita de desenare.
In urmatoarea imagine, dreptunghiul a fost desenat utilizand Grid si Snap. Observati ca dreptunghiul
se aliniaza perfect cu tiparul Grid.
Pentru a activa Grid sau Snap, selectati butoanele indicate din bara de status.
Nota: Aceste setari pot fi activate sau dezactivati si indepedent.
123
Modul Ortho
O metoda alternativa comenzii polar tracking este Ortho. Cand modul Ortho este activ, cursorul se poate misca
doar paralel cu axele X sau Y, pentru a putea desena rapid linii drepte sau a muta obiecte de-a lungul axelor
X sau Y.
In urmatoarea imagine, liniile au fost desenate utilizand Ortho.
Apasati ORTHO din bara de status sau apasati F8 pentru a activa modul Ortho.
Nota: Mentineti apasata tasta SHIFT in timpul desenarii sau mutarii geometriilor pentru a activa temporar
modul Ortho. Cat timp tasta SHIFT este apasata, modul Ortho este activ.
124
Exercitiu: Use Polar Tracking and PolarSnap

In acest axercitiu, veti crea linii la distante si unghiuri precise, utilizand polar tracking si PolarSnap. Dupa
completarea exercitiului veti fi capabili sa utilizati caracteristicile polar tracking si PolarSnap pentru a crea geometrii
precise.
Exercitiul Complet
Completing the Exercise
Pentru a completa exercitiul, parcurgeti

pasii din manual sau de pe ecran
Din lista capitolelor si exercitiilor
Use Polar Tracking and PolarSnap.
1.
2.
3.
Click-dreapta pe Polar Tracking si selectati Settings.

In fereastra Drafting Settings, Polar
Tracking tab:
Selectati 15 din lista Increment Angle.
Sub Polar Angle Measurement, click

Absolute.
Deschideti M_Roller.dwg.
In bara de status asigurati-va ca aveti activate
urmatoarele setari:
Snap
Polar tracking
Object snap
Model
125
4.
5.
126
In Snap and Grid tab:
Click PolarSnap.
Introduceti 1 in campul Polar Distance.
6.
Pentru a desena o linie utilizand polar tracking:
Activati Line tool.
Specificati punctul de start al liniei din

point object, utilizand Node object snap
override.
Miscati cursorul catre dreapta pana cand polar

tracking tooltip afiseaza 25.00 < 0 grade.
Faceti click pe punct.
7.
Pozitionati cursorul astfel incat polar angle

tooltip sa indice 15.00 < 45. Faceti click pe punct.
8.

9.

In Object Snap tab:
Selectati Endpoint si Node.
Click OK.
10. Pozitionati cursorul astfel incat polar angle

13. Apasati ENTER pentru a repeta comanda Line.

Selectati capetele indicate in imaginea de mai jos
pentru a desena liniile verticale interioare.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Line.
11. Mutati cursorul in sus pana cand polar

tracking indica 70.00 < 90. Faceti click pe
punct.
12. Repetati pasii pentru a desena jumatatea de sus a

obiectului.
127
Lectie: Utilizarea Comenzii Object Snap Tracking

In aceasta lectie veti invata semnificatia comenzii object snap tracking si cum o puteti utiliza in crearea geometriilor.
Dupa completarea acestei lectii, veti fi capabilisa descrieti si sa utilizati comanda object snap tracking pentru
a pozitiona geometrii.
Object snap tracking este cel mai eficient mod de a localiza un punct folosind obiectele existente ca refernite.
In urmatoarea imagine, object snap tracking este utilizat pentru a localiza rapid centrul dreptunghiului.
Obiective
128
Descrieti object snap tracking.

Utilizati object snap tracking pentru a pozitiona geometrii.
Despre Object Snap Tracking

Adesea trebuie sa plasati sau sa creati geometrii in locatii relative altor obiecte din desen. Utilizand
Object snap tracking puteti realiza geometriile foarte rapid.
Definitia Comenzii Object Snap Tracking

Object snap tracking lucreaza in combinatie cu object snaps pentru a va permite sa achizitionati temporar
pana la 7 puncte . Odata achizitionate aceste puncte, object snap tracking furnizeaza traiectorii de aliniament
orizontale, verticale sau polare, relative punctelor achizitionate.
In urmatoarea imagine, masa este mutata catre centrul camerei utilizand object snap tracking. Pentru a
centra masa in camera, pentru mijlocul peretelui din stanga (1) si mijlocul peretelui de jos
below (2) au fost achizitionate puncte. Iconitele triunghiulare indica faptul ca punctele de mijloc au fost
achizitionate. In timp ce masa este pozitionata langa intersectia imaginara, traiectoria de aliniament (3) apare
indicand intersectia. Interfate Dynamic Input indica pozitia curenta la 0 grade fata de mijlocul din dreapta si la 90 de
grade fata de mijlocul de jos.
129
Cand trebuie sa stiti centrul unui obiect necirculer ca un poligon sau un dreptunghi, utilizati object
snap tracking pentru a localiza punctul de centru.
Ghidul Comenzii Object Snap Tracking
Utilizati object snap tracking penru a reduce nevoia de a crea geometrii de constructie.
Puteti utiliza object snap tracking pentru a calcula centrul obiectelor necirculare.
Atunci cand folositi object snap tracking impreuna cu dynamic input, interfata Dynamic Input
afiseaza informatii despre punctele achizitionate.
Utilizarea Comenzii Object Snap Tracking

Pentru a utiliza object snap tracking, achizitionati puncte din geometrie, utilizand comanda running object
snaps. In timp ce achizitionati punce, un semn plus (+) apara pe punct. Acesta indica faptul ca punctul este
utilizat pentru object snap tracking.
In imaginea urmatoare, mijlocul laturei stangi a dreptunghiului a fost achizitionat. Observati semnul
plus (+) ce indica puctul achizitionat. Mijlocul laturii de jos a dreptunghiului este atins pentru a achizitiona
punctul.
130
Achizitia unui punct prin atingere

Pentru a atinge un punct, mutati cursorul deasupra punctului dar NU APASATI CLICK
pentru selecta punctul.
Comanda de Acces
Object Snap Tracking
Bara de Meniu: Tools > Drafting Settings > Object Snap / Object Snap Tab
Tasta: F11
Bara de Status: Object Snap Tracking > Click-dreapta > Settings
Fereastra Drafting Settings

Activati Object Snap Tracking din Bara de Status, din Object Snap tab> Drafting Settings
sau apasand F11. Object Snap trebuie sa fie activat si Object Snap Tracking trebuie bifat.
131
In Polar Tracking tab, puteti bifa track Orthogonally Only (metoda cea mai simpla) sau
Track using all polar angle settings.
Traiectoria de aliniament apare doar pentru alinierile orizontale si verticale.

Traiectoria de aliniament apare pentru toate unghiurile polare definite.
Mentineti apasati SHIFT+Q pentru a activa temporar object snap tracking.
Procedura: Utilizarea Comenzii Object Snap Tracking

Urmatorii pasi va arata cum puteti utiliza object snap tracking pentru a achizitiona puncte.
1.
2.
132
In bara de status asigurat-va ca setarile Osnap si Otrack sunt activate.

Porniti orice comanda ce necesita indicarea unui punct.
3.
Pentru a specifica un punct cu ajutorul comenzii object snap tracking, atingeti punctul cu cursorul.
Un semn de plus (+) apare, indicand faptul ca punctul a fost achizitionat.
4.
Atingeti alt punct pentru a-l achizitiona.
5.
6.
Daca sunt necesare mai mult de doua puncte, continuati sa atingeti puncte.
Mutati cursorul catre o locatie considerata intersectia punctelor achizitionate.
Traiectoria de aliniament apare in momentul in care apropiati cursorul de intersectia imaginara.
7.
Faceti click pentru a selecta punctul calculat.
133
Ghidul Achizitionarii Punctelor folosind Object Snap Tracking
134
Pentru a achizitiona un punct, atingeti-l cu cursorul.

Pentru a deselecta un punct, atingeti punctul achizitionat cu cursorul.
Puteti achizitiona pana la sapte puncte pentru object snap tracking.
Daca incercati sa achizitionai mai mult de sapte puncte, punctele initiale sunt automat dezachizitionate.
Exercitiul: Object Snap Tracking

Exersati utilizarea comenzii object snap tracking ortogonal.
1.
2.
3.
4.
5.

Asigurati-va ca Object Snap si Object Snap
Tracking sunt active in Bara de Status.
Click-dreapta pe Object Snap si asigurati-va

ca modul Midpoint este selectat.
Desenati un dreptunghi de orice marime:

Rectangle.
Faceti click pe primul colt; faceti click pe coltul

opus.
Desenati un cerc (orice marime) in cetrul dreptunghiului
Tineti mouse-ul deasupra unui mijloc al unei linii

pana cand observati o cruce mica.
Apoi tineti mouse-ul deasupra unui mijloc adiacent
Aduceti cursorul catre mijlocul dreptunghiului.
Faceti click la intersectia celor doua linii punctate.
Specificati marimea cercului, apasand un punct in fereastra

de desenare sau introducand o valoare in linia de comanda.
Lesson: Utilizarea Comenzii Object Snap Tracking
135
Exercitiu: Use Object Snap Tracking

In acest exercitiu veti utiliza comanda object snap tracking pentru a crea vederea laterala a unei piese. Dupa
completarea acestei lectii veti fi capabili sa utilizati object snap tracking sin in alte desene.
Exercitiul Complet
4.
Pentru a completa exercitiul urmati

pasii din manual sau de pe ecran
Use Object Snap Tracking.
1.
2.
3.
136
Deschideti M_Object-Tracking.dwg.
In bara de status asigurati-va ca urmatoarele
setari sunt activate:
Polar tracking
Object snap

5.
Dynamic input
Click-dreapta Object Snap Tracking. Click Settings.
In fereastra Drafting Settings dialog box, selectati

running object snaps ca in imaginea de mai jos
Click OK.

Rectangle.
Achizitionati coltul dreapta jos a dreptunghiului

si mutati mouse-ul de-a lungul liniei de extensie.
Introduceti 40 in campul Dynamic Input. Apasati

ENTER.
6.
Mutati cursorul in sus si catre dreapta.

Introduceti 31.75, 69.85. Apasati ENTER.
Pentru a repeta comanda rectangle:
Click-dreapta in fereastra de desenare. Click

Repeat RECTANG.
Selectati coltul dreptunghiului precedent

ca punct de start.
Introduceti 17.53, 25.4. Apasati ENTER.

8.
7.
Mutati cursorul pentru a achizitiona un punct

Din coltul dreapta-jos celui de-al doilea dreptunghi
Miscati linia inapoi pana cand unghiul afiseaza
90 de grade. Click pentru a selecta punctul.
Selectati coltul din dreapta-sus al primului

dreptunghi.
Mutati cursorul catre dreapta la 0 grade.
137
9.
Mutati cursorul catre stanga. Introduceti46.1.

Apasati ENTER.
10. Achizitionati punctul unde linia si arcul se

intalnesc (1). Miscati cursorul inapoi
pana in pozitia doi (2).
Click la intersectia traiectoriilor de aliniament.
11. Achizitionati mijlocul liniei de sus a celui de-al

doilea dreptunghi. Miscati mouse-ul in sus pana
la intersectia celor doua linii.
Click pe acel punct.
138
12. Selectati mijlocul liniei de sus a celui de-al doilea

dreptunghi. Apasati ENTER pentru a termina comanda.
Lectie: Lucrul cu Unitati

Aceasta lectie va arata cum sa setati unitatile intr-un desen.
Atunci cand creati desene, trebuie sa definiti in primul rand unitatile de lucru curente. Setarea acestor
unitati determina introducerea distantelor si modul in care valorile se intorc catre dumneavoastra.
Urmatoarea imagine arata unitatile afisate cu ajutorul interfetei dynamic input.
Obiective
Descrieti unitatile si modul in care acestea afecteaza desenul.

Utilizati comanda Units pentru a seta unitatile desenului.
139
Despre Units
Unitatiel reprezinta baza tuturor geometriilor create in desen. Dumneavoastra determinati ce
unitate de masura folosii in desen.
Cand incepeti un desen nou, unitatile standard sunt bazate pe sistemul zecimal. Deoarece programul
nu este capabil sa distinga milimetri de inch, se presupune ca valoarea 1 este egala cu 1 inch sau cu 1 mm
In timp ce programul nu este un sistem bazat pe unitati, adica nu intelege diferenta intre 1 inch si 1 mm,
exista anumite aspecte ce pot afecta alte setari ca unitati Imperial Architectural (exemplu 1'-6"), si alterna
afisarea dimensiunilor.
Ghidul Unitatilor
140
Programul este setat in mod standard cu unitati zecimale.

O unitate 1 poate fi egala cu 1 inch sau 1 millimetru.
Daca doriti sa introduceti unitati imperiale arhitecturale pentru distane, selectati Architectural
type drawing units. Programul nu va intelege ca unitatile sunt format 1'-6" daca nu sunt setate ca
Zecimal.
Cand utilizati unitati Arhitecturale, puteti tipari 16' -2" sau echivalentul in inch: 194
Daca lucrati in principal cu unitati metrice, atunci trebuie sa setati unitatea standard zecimala.
AutoCAD este precis pana la 14 zecimale (1.00000000000000).
Exemple de Unitati
In urmatoarea imagine a fost desenata o singura linie cu lungimea de 18 unitati. Cand linia a fost cotata
atat cu unitati metrice cat si cu unitati imperiale, raportul dimensiunilor difera.
Acest lucru se datoreaza faptului ca dimension styles (stilul cotarii) are factori de conversie presetati
pentru unitati alternative. In timp ce puteti schimba acesti factori de conversie pentru a reprezenta orice
conversie imaginabila, programul converteste in mod standard unitatile in inches sau millimeters.
Setarea Unitatilor
Utilizati comanda Units pentru a seta unitatile desenului. Puteti schimba unitatile desenului in orice
moment, dar este recomandat sa o faceti la inceputul fiecarui desen creat.Atunci cand utilizati
drawing templates (sablon) sau New Drawing wizard, unitatil desenelor sunt presetate.
In urmatoarea imagine, unitatile desenului sunt setate pentru a accepta surveyor units pentru introducerea
unghiului.
Comanda de Acces
Units
Linia de Comanda: UNITS

Meniul aplicatiei: Drawing Utilities > Units
141
Fereastra Drawing Units

Cand porniti comanda Units, fereastra Drawing Units este afisata. Setati tipurile de unitati pentru lungime,
unghi si scara de insertie. Puteti seta precizia pentru ambele unitati lungime si unghi si puteti de asemenea
seta directia unghiului. Optiunile de precizie sunt afisate cu formatul unitatii selectate.
Pentru a seta unitatile desenului, selectati unitatile potrivite de Lungime si Unghi din lista si apoi setati precizia
din lista de Precizie pentru lungime si unghi.
Setarile Curente ale Unitatii

Setarile curente afecteaza modul in care valorile va sunt prezentate dar si formatul in
care introduceti distante si unghiuri. Indiferent de setarea aleasa puteti intotdeauna
introduce valori in format zecimal.
Optiunea Lighting din fereastra Units nu este disponibila in AutoCAD LT.

Atentie!
142
Procedura: Setarea Unitatilor Desenului

Urmatorii pasi va prezinta setarea unitatilor desenului.
1.
2.
In linia de comanda, introduceti units si apasati ENTER.

Din fereastra Drawing Units, selectati tipurile de unitati potrivite pentru distanta si unghi.
Daca este necesar puteti ajusta precizia atat pentru distanta cat si pentru unghi.
3.
4.
Click OK.
Acum puteti introduce valori utilizand formatul unitatii selectate. Atunci cand programul
va prezinta valori cu ajutorul interfetei, aceste valori sunt in formatul unitatii selectate.
Ghidul Setarii Unitatilor
Desi puteti seta unitatile desenului in orice moment, aceasta operatiune este recomandata a fi
efectuata la inceputul desenului.
Indiferent de setarea curenta a unitatii, puteti introduce intotdeauna unitati in format zecimal.
Pentru a introduce valori in formate diferite de cel zecimal, trebuie sa setati tipul de unitate potrivit.
143
Exercitiu: Setting Units

In acest exercitiu veti crea un desen nou, veti seta
unitatile desenului ca unitati arhitecturale si veti desena
un dreptunghi de 54' 6" x 34'2".
1.
2.
3.
4.
144
Incepeti un desen nou. In fereastra Select template

selectati acad drawing template.
Pentru a selecta unitatile arhitecturale:
In linia de comanda introduceti units si apasati

ENTER.
In fereastra Drawing Units, sub

Length, selectati Architectural din lista Type.
Apasati OK pentru a parasi comanda.
Pentru a desena dreptunghiul de 54'6" x 34'2" :

Rectangle.
Specificati primul colt al dreptunghiului.
Pentru a specifica coltul opus, introduceti:

@54'6,34'2
Pentru a mari desenul:
Introduceti Z si apasati ENTER.
Introduceti A si apasati ENTER.
Exercitiu: Use Architectural Units

In acest exercitiu veti seta unitatile desenului ca unitati arhitecturale. Apoi utilizand interfata dynamic input
veti desena profilul de mai jos.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul urmati pasii

din manual sau de pe ecran.
selectati: Chapter 2:
Use Architectural Units.
3.
1.
2.
Deschideti I_Architectural-Units.dwg.
Pentru a seta tipul unitatii:
Apasati butonul Application> Drawing

Utilities > Units.
Din lista Type, selectati Architectural.
Din lista Precision, selectati 0'-0 1/8".
Din lista Precision de sub Angle, selectati 0.0.
Click OK.
Introduceti 10',10'. Apasati ENTER
Mutati cursorul catre dreapta.
Introduceti 6'-8. Apasati TAB.
Faceti click oriunde in desen.
145
4.
Pentru urmatorul punct:
Mutati cursorul in jos si catre dreapta.
Introduceti 2'4.25. Apasati TAB. Introduceti

45. Apasati TAB
Faceti click oriunde in desen pentru

acceptarea punctului.
5.
Introduceti 4'. Apasati TAB.

7.
Introduceti 45'-8". Apasati TAB.

8.
Mutati cursorul in sus.
9.
10. Pentru urmatorul punct:
Mutati cursorul in jos.

6.
146
Mutati cursorul in sus si catre stanga.
Introduceti 2'4-1/4. Apasati TAB.

Faceti click oriude in desen.
11. Pentru urmatorul punct:
Mutati cursorul catre stanga.
12. Clicl-dreapta si selectati Close, sau selectati

capatul luniei initiale.
147
Exercitiu: Use Surveyor's Units

In acest exercitiu veti seta unitatile desenului astfel
incat sa accepte Surveyor's Units pentru unghi si
utilizati interfata Dynamic Input pentu a desena un
contur.
1.
2.
Deschideti M_Survey-Units.dwg.
Pentru a seta tipul unitatii:
Apasati butonul Application > Drawing Utilities

> Units.
Din lista Angle type, selectati Surveyor's

Units.
Din lista Angle Precision, selectati N

0d00'00" E.
Click OK.
3.
Introduceti 4000,4000. Apasati ENTER.
Introduceti N85d14' E. Apasati TAB.
4.
Introduceti N2d57' E. Apasati TAB.
Exercitiul Complet

Use Surveyor's Units.
148
5.
Introduceti N80d40' W. Apasati TAB.
Click-dreapta si selectati Close.
6.
149
Exercitiu: Architectural
In acest exercitiu veti utiliza toate cunostintele capatate de-a lungul Capitolului 2.
Puteti utiliza pentru acest desen fie unitati metrice fie unitati imperiale.
Selectati o versiune a desenului pentru a parcurge pasii.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 2: Creating Basic Drawings.
Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
150
Unitati Metrice
1.
2.
Deschideti M_ARCH-Challenge-CHP02.dwg.
Desenati planul astfel coltul inferior dreapta sa se potriveasca cu punctul din fisier la fel ca in
3.
Desenati usa cu o grosime de 51 mm.
4.
Salvati si inchideti toate fisierele.
151
Unitati Imperiale
1.
2.
152
Deschideti I_ARCH-Challenge-CHP02.dwg.
Desenati planul astfel coltul inferior dreapta sa se potriveasca cu punctul din fisier la fel ca in
3.
Desenati usa cu o grosime de 2" .
4.
153
Exercitiu: Mechanical
In acest capitol veti utiliza cunostintele dobandite in Capitolul 2 pentru a crea desenul unui mic
ansamblu mecanic.
Nota: In urmatoarea imagine vederile sunt mai apropiate decat cele afisate pe ecranul dumneavoastra.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 2: Creating Basic Drawings.
Click Challenge Exercise: Mechanical.
154
1.
2.
Deschideti M_MECH-Challenge-CHP02.dwg.
Localizati punctul denumit Start Point 1. Utilizati comenzile de baza pentru a schita urmatoarele
vederi. Nu este necesara plasarea cotelor sau a axelor.
Nota: Unele cercuri sunt cotate cu valori diametrale , altele cu raze. De asemenea fiecare desen
contine un punct considerat punct de start (start point).
3.
Localizati punctul denumit Start Point 2. Utilizati comenzile de baza pentru a schita urmatoarele
vederi ale desenului. Nu este necesara plasarea cotelor sau a axelor.
4.
5.
Stergeti Start Point 1 si Start Point 2.

155
Sumarul Capitolului
Conceptele si tehnicile din aceasta lectie servesc ca si blocuri pentru fiecare desen creat.
Cu cat stapaniti mai curand aceste concepte, veti putea avansa la crearea si editarea geometriilor avansate.
Dupa parcurgerea acestui capitol sunteti capabili sa:
Identificati sistemul de coordonate standard si sa utilizati dynamic input, direct distance si meniul
contextual.
Utilizati comenzile Line, Circle, Arc, Erase, Rectangle si Polygon pentru crearea si stergerea geometriilor
din desen.
Utilizati object snaps pentru a crea si plasa obiecte cu acuratete in desen.
Activati si utilizati Polar Tracking si PolarSnap pentru a crea geometrii mai precis si la unghiuri diferite in desen.
156
Activati si utilizati object snap tracking pentru a pozitiona geometriile in desen.

Utilizati comanda Unit pentru a seta mediul de lucru al desenului.
Utilizati conceptele si uneltele pe care le-ati invatat in Capitolul 2 pentru a incepe un mic desen arhitectural.
Utilizati conceptele si uneltele pe care le-ati invatat in Capitolul 2 pentru a incepe un mic desen mecanic.
Capitolul
3
Manipularea Obiectelor
Etidarea obiectelor reprezinta o operatiune comuna in toate procesele de desenarell design tasks.
Fie ca faceti modificari ca rezultat al unei schimbari de design, editarea obiectelor este o operatiune
frecventa in desenarea 2D.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol ve-ti fi capabili sa:
Utilizati metode diferite de selectie pentru a selecta obiectele din desen.
Mutati obiectele in desen utilizand object snaps, object tracking, si coordinate entry pentru
o amplasare precisa.
Utilizati comanda Copy pentru a crea noi obiecte din obiecte deja existente in desen.
Schimbati unghiul obiectelor din desen cu ajutorul comenzii Rotate.
Creati imagini oglindite ale obiectelor din desen cu ajutorul comenzii Mirror.
Utilizati comanda Array pentru a crea sabloane rectangulare sau circulare in desen.
Schimbati marimea obiectelor din desen.
In acest exercitiu veti utiliza ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a modifica un plan
arhitectural.
In acest exercitiu veti utiliza ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a edita geometrii.
Standard Object Snap si Setarile Barei de Status

Inainte de completarea exercitiilor acestui capitol, consultati "Settings for the
Exercises" din sectiunea introductiva a Volumului 1.
Descrierea Capitolului
157
Lectie: Selectarea Obiectelor din Desen

Aceasta lectie va arata cum puteti selecta obiecte utilizand diferite metode si optiuni.
Pentru a modifica si manipula obiectele din desen, acestea trebuie selectates. In timp ce desenul dvs.
creste in complexitate, trebuie sa folositi diverse metode de selectie pentru a selecta obiectele eficient.
Obiective
158
Utilizati metodele implied, manual window, si crossing selection pentru a selecta obiectele.
Selectati obiectele pentru editarea grip editing si identificati tipul de editare ce poate fi utilizat cu ajutorul
Grip-urilor
Utilizati diferite metode de selectare a obiectelor.
Capitolul 3: Manipularea Obiectelor
Utilizara unei Ferestre pentru a Selecta Obiectele

Un obiect sau grup de obiecte selectate sunt de asemenea denumite set de selectie. Exista o varietate
De metode pentru selectarea, adaugarea si stergerea obiestelor in cadrul setului de selectie.
Seturile de selectie sunt folositoare cand vreti sa modificati un numar de obiecte. Puteti crea un set de
selectie inainte sau dupa activarea comenzii pertinente.
Daca doriti selectarea unui obiect individual, faceti pur si simplu click pe el. Puteti continua selecarea
obiectelor aditionale daca este necesar. Atunci cand un obiect este adaugat setului de selectie, aspectul
acestuia se schimba in linii punctate.
Implied Window Selection

Metoda implied window este o metoda de selectare a obiectelor, creand o fereastra de selectare in jurul
acestora. Pentru a selecta obiectele folosind aceasta metoda, faceti click intr-o zona libera a desenului,
Miscati cursorul de la stanga la dreapta si faceti click in coltul opus al ferestrei de selectie. Toate obiectele
incluse in aceasta fereastra vor fi selectate.
Doar obiectele incluse total in fereastra sunt selectate.

Daca orice parte a unui obiect este in afara ferestrei, atunci acel obiect nu va fi selectat.
Fereastra de selectie are o linie de contur solida si un fundal colorat pentru a se distinge.
Fundalul colorat indica punctele in spatiu utilizate pentru a defini colturile ferestrei dreptunghiulare.
159
Manual Window Selection

Puteti defini o fereastra de selectie utilizand metoda Window selection. Atunci cand este necesara
selectarea unui obiect, introduceti W si apasati ENTER. Acest lucru va permite sa creati o fereastra
de selectie obisnuita in care nu sunteti restrictioati de miscarea cursorului atunci cand definiti puncte.
Atunci cand specificati optiunea ferestrei, puteti defini fereastra de la stanga la dreapta sau de la dreapta
la stanga si intotdeauna va rezulta o fereastra de selectie obisnuita.
Doar obiectele ce sunt complet incluse in fereastra de selectie vor fi incluse in setul de selectie.
Implied Crossing Selection

Implied crossing inseamna ca nu ati specificat manual o metoda de selectie. Pentru a face o selectie de
acest gen, specificati colturile opuse ce definesc o zona dreptunghiulara. Primul punct trabuie sa fie in
zona de desenare, dar nu poate atinge nici un obiect existent. Dupa specificarea primului punct al coltului
mutati cursorul de la dreapta la stanga pentru a crea o selectie pe diagonala opusa directiei selectiei anterioare.
160
Toate obiectele atinse de fereastra de selectie vor fi incluse in setul de selectie.

Cu toate ca miscarea cursorului trebuie sa fie de la dreapta la stanga, poate fi si de sus in diagonala
sau de jos in diagonala.
Fereastra de selectie are un contur punctat si un fundal diferit pentru a se distinge de cealalta fereastra
de selectie specificata anterior.
Zona de fundal indica punctele in spatiu utilizate pentru a defini colturile ferestrei dreptunghiulara.
Ghid
Ferestrele va permit sa creati automat o selectie facand click pe doua puncte intr-o zona goala a
desenului.
Puteti crea o fereastra implicita atunci cand linia de comanda este goala (nici o comanda activa).
Selectarea Obiectelor Utilizand Grip-urile

Grip-urile sunt puncte selectabile ale unei geometrii ce pot fi utilizate pentru a edita geometriile selectate
Grip-urile apar atunci cand selectati un obiect si nici o comanda nu este activa.
Definitia grip-urilor
Grip-urile obiectelor selectate sunt afisate ca patratele colorate. Daca faceti click pe un grip acesta
Isi schimba culoarea si devine un grip activ. Daca plasati mouse-ul asupra unui grip neselectat, acesta isi
schimba de asemenea culoarea.
Cu un grip activ puteti efectua sarcini de editare ca: miscare, rotire, oglindire, etc.
Urmatoarea imagine va arata cum sunt afisate grip-urile in diferite ipostaze.
161
Grip neselectat. Acest grip este albastru.

Grip selectat. Acest grip este rosu.
Grip acoperit de mouse. Acest grip este roz.
Utilizarea Grip-urilor Plutitoare (acoperite de mouse)

Mutati mouse-ul deasupra unui grip fara sa il selectati, iar acel grip va deveni grip plutitor. Aceste grip-uri
sunt utilizate impreuna cu Dynamic Input pentru a furniza informatii informatii dimensionale ca: lungime,
unghi sau diametru. Imaginea din stanga arata un grip plutitor pe un dreptunghi. In dreapta aveti afisat un
grip asupra unui cerc.
Utilizarea Grip-urilor Selectate

Cu Dynamic Input activat puteti selecta un grip pentru a afisa campuri in care puteti introduce valori noi ca
lungime si raza. Imaginea din stanga arata un grip ce poate schimba lungimea liniei de sus a dreptunghiului.
Imaginea din dreapta arata rezultatul obtinut in urma schimbarii valorii.
Afisarea Optiunilor de Editare a Grip-urilor

Faceti click dreata pe un grip pentru a afisa optiunile de editare. Comanda de editare standard este
Stretch.
162
Deselectarea Grip-urilor
Pentru a deselecta un grip activ apasati ESC. Apasati ESC din nou pentru a deselecta
intreg setul de selectie.
Ghidul Comenzii Grip Editing
Grip-urile apasr pe obiectele selectati doar atunci cand linia de comand este goala.
Puteti folosi grip-urile impreuna cu Dynamic Input pentru a redimensiona geometriile, introducand
noi valori de lungime, unghi, raza,etc.
Puteti efectua optiuni de editare facand click dreapta si selectand: Cut, Copy, Copy sau Paste.
163
Optiuni de Selectare a Obiectelor

Puteti folosi cateva comenzi din tastatura pentru a selecta obiecte.
Aceste optiuni sunt Window Polygon, Crossing Polygon, Fence, All, Last, and Previous. Introduceti
majusculele optiunilor si apasati ENTER.
Este bine sa memorati comenzile cele mai folositoare.
In cazul in care ati introdus o litera incorecta in linia de comanda cum ar filitera Y (litera ce nu reprezinta
o optiune), AutoCAD va lista intreaga lista de optiuni ca in exemplul de mai jos.
Selectarea cu comanda Window Polygon

Pentru a selecta obiecte intr-o fereastra neregulata, utilisati urmatoarea procedura:
In linia de comanda la Select Objects, introduceti wp (pentru Window Polygon).
Specificati punctele ce definesc zona ce imprejmuie obiectele pe care doriti sa le selectati.
Apasati ENTER pentru a inchide poligonul si a completa selectia.
164
Exercitiu: Windows Polygon Selection

2.
Desenati formele din imaginea de mai jos

Exersati utilizarea comenzii Windows Polygon
pentru a selecta si a sterge dreptunghiurile.
Pentru a desena dreptunghiurile din interior:
Dezactivati Object Snap.
Incepeti comanda Rectangle.
Alegeti primul colt, apoi coltul opus.
3.
1.
Activati Polar Tracking. Desenati conturul

exterior de orice marime:
Incepeti din coltul inferior stang (1) zi urmariti

punctele pentru a desena fiecare linie ca in
Daca ati fost capabili sa faceti aceasta

operatiune continu, cand ati ajuns la punctul
(6), puteti introduce C pentru a inchide
segmentle de linie. Altfel va trebui sa selectati
un capat.
4.
Continuati pana cand unmpleti tot obiectul cu
dreptunghiuri.
Pentru a sterge dreptunghiurile utilizand
Windows Polygon:
Incepeti comanda Erase.
In linia de comanda introuceti WP si apasati

ENTER.
Incepeti poligonul din punctul (1) si continuati

pana cand va reintoarceti la punctul (1).
Apasati ENTER pentri a termina Window

Polygon apasati ENTER pentru a sterge obiectele
Undo. Puteti salva acest desen daca doriti

sa exersati stergerea obiectelor utilizand metoda
descrisa mai sus .
165
Selectarea cu metoda Crossing Polygon

Pentru a selecta obiecte aflate in interiorul unor forme neregulate, utilizati urmatoarea procedura:
In linia de comanda la Select Objects, introduceti cp (pentru Crossing Polygon).
Specificati puncte ce definesc zona de imprejmuire a obiectelor ce trebuie selectate.
Apasati ENTER pentru a inchide zona poligonala de selectie.
166
Exercitiu: Crossing Polygon Selection

Daca ati salvat ultimul exercitiu, puteti trece la pasul 3 2.
Altfel urmati pasii de mai jos pentru a desena conturul
exterior.
Pentru a desena dreptunghiurile din interior:
Alegeti primul colt apoi selectati coltul opus
1.
Continuati pana cand terminati toate dreptughiurile .
3.
Pentru a sterge dreptunghiurile utilizand optiunea

Crossing Polygon:
In linia de comanda la Select objects, introduceti CP

si apasati ENTER.
Incepeti Poligonul din punctul (1) si continuati

pana cand ajungeti din nou in punctul (1).
Apasati ENTER pentru a termina selectia.

Apasati ENTER pentru a sterge obictele.
4.
Undo. Puteti salva desenul daca doriti sa exersati

Selectarea obiectelor utilizand metoda de mai sus.
Activati Polar Tracking. Desenati conturul exterior

de orice dimensiune:
Incepeti comanda Line.
Porniti din coltul inferior stang (1) si urmariti

punctele pentur a desena fiecare linie.
Daca ati fost capabili sa faceti aceasta

operatiune continu, cand ati ajuns la punctul
(6), puteti introduce C pentru a inchide
segmentle de linie. Altfel va trebui sa selectati
un capat.
167
Selectarea cu metoda Fence

Metoda Fence va permite sa creati o serie de linii asupra obiectelor ce trebuie selectate.
Pentru a selecta obiectele utilizand optiunea Fence:
In linia de comanda la Select Objects, introduceti f (pentru Fence selection).
Specificati puncte ce definesc o serie de segmente liniare ce impresmuiesc obiectele ce trebuie selectate.
168
Exercitiu: Fence Selection

Exersati metoda de selectare Fence selection. Pentru
inceput desenati niste linii si cercuri ca in imaginea
de mai jos. Apoi stergeti liniile.
1.
2.
Desenati liniile si cercurile (orice marime):
Incepeti comanda Line si desenati liniile

ca in desenul de mai sus.
Apoi desenati niste cercuri la intersectia

liniilor.
Stergeti liniile utilizand metoda de selectie
Fence selection:
In linia de comanda la Select objects, introduceiti

F si apasati ENTER.
Faceti clik pentru primul punct (1)
Faceti click pentru cel de-al doilea punct (2)
Faceti click pentru cel de-al treilea punct (3)

si apasati ENTER.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Erase.
Lectie: Selectarea Obiectelor din desen
169
Selectarea Utilizand toate Optiunile

Puteti selecta toate obiectele din desen, introducand in linia de comanda la Select Objects all.
Pentru a utiliza optiunea All:
In linia de comanda la Select Objects introduceti all. Apasati ENTER.
Toate obiectele afisate dar si cele din layerele invizibile sunt selectate.
Puteti utiliza comanda CTRL+A pentru a selecta toate obiectele din desen.
Apasarea tastelor CTRL+A selecteaza toate obiectele din desen dar si anuleaza
comanda curenta.
Selecarea utilizand metoda Last Option

Pentru a selecta cel mai recent obiect creat, introduceti L (Last) in linia de comanda la Select Objects.
Pentru a utiliza metoda Last option:
In linia de comanda introduceti L. Apasati ENTER.
Obiectul cel mai recent creat este selectat.
Selectarea utilizand metoda Previous Option

Seturile de selectia sunt stocate in memori. Puteti rechema cele mai recente selectii introducand P
(Previous) la Select Objects. Pentru a utiliza metoda Previous option:
In linia de comanda la Select Objects, introduceti P. Apasati ENTER.
Toate obiectele selectate anterior vor fi selectate din nou.

Puteti inlatura obiecte din selectia curenta apasand tasta SHIFT si selectand obiectele
din nou.
170
Exercitiu: Other Selection Options

In acest exercitiu, veti utiliza optiunile de selectie
ce includ Last, Previous, All si Remove. Pentru inceput
desenati cateva linii si cercuri ca in imaginea de mai
jos.
1.
2.
3.
Copiati unul sau mai multe obiecte in desen,

plasandu-le alternativ ca in imaginea de mai jos.
4.
Repetati comanda copy si exersati metoda

Previous option:
Incepeti comanda Copy.
In linia de comanda introduceti P si

apasati ENTER.
Observati ca selectia anterioara este din nou

selectata.
Apasati ESC pentru a termina comanda Copy.
Desenati cateva linii si cercuri.
Exersati metoda Last option:
In linia de comanda introduceti L si

apasati ENTER.
Observati ca ultimul desen desenat este

evidentiat
Apasati ENTER pentru a executa comanda.
171
5.
172
Exersati selectarea tuturor obiectelor, apoi inlaturati

un obiect din lista de selectie:
Incepetri comanda Erase.
Introduceti in linia de comanda ALL si

apasati ENTER (o singura data).
Tineti apasata tasta SHIFT si selectati

un singur obiect din lista de selectie.
Apasati ENTER pentru a termina comanda

Erase.
Exercitiu: Select Objects

In acest exercitiu utilizati metodele de selectie pentru
a sterge obiectele din desen.
3.
Stergeti utilizand metoda Implied Window selection
Faceti click langa punctul (1), apoi langa punctul (2),

ca in imaginea de mai jos.
Exercitiul Complet

Manipulating Objects. Click Exercise:
Select Objects.
1.
2.
4.
Geometria selectata este evidentiata. Doar

obiectele incluse total in selectie au fost
selectate si incluse in setul de selectie
Pentru a inlatura obiecte din setul de selectie:
Apasati SHIFT+select pentru a selecta cele trei

linii indicate in imaginea urmatoare.
Apasati ENTER pentru a completa comanda

erase.
Deschideti M_Selecting-Objects.dwg.
Mariti zona afisata in imaginea urmatoare.
173
5.
Pentru a sterge cu metoda crossing window:
Porniti comanda Erase.
Faceti click langa punctul (1), apoi langa (2)

ca in imaginea de mai jos. Observati
ca acum selectati de la dreapta la stanga.
Toate obiectele ce intersecteaza fereastra
de selectie sunt evidentiate.
Apasati ENTER pentur a termina comanda

Erase.
6.
In alta parte a desenului stergeti obiectele

utilizand metoda de selectie Crossing Polygon:
In linia de comanda la Select objects,

introduceti CP. Apasati ENTER.
Incepeti cu punctul (1) si urmariti punctele

consecutiv pana la punctul (6) si apasati
ENTER.
Toate obiectele pe care poligonul le-a

intersectat sunt evidentiate.

Erase.
7.
Stergeti utilizand metoda de selectie

Window Polygon:
In inia de comanda introduceti WP.

Apasati ENTER.
Incepeti cu punctul (1) si urmati punctele

consecutiv pana la punctul (8). Apasati
ENTER.
Doar obiectele situate complet in poligon

sunt evidentiate.
Apasati ENTER pentru a completa comanda

Erase
.
8.
Exersati selectarea obiectelor cu metoda Fence:
Incepeti comanda Erase
174
In linia de comanda introduceti F. Apasati
ENTER.
Incepeti cu punctul (1).
Cand ajungeti la punctul (7), apasati ENTERo
Pentru a completa setul de selectie.
Apasati ENTER pentru a executa comanda Erase.
9.
Utilizati metoda Last selection pentru a sterge

ultimul obiect creat in acest desen:

ENTER.

Erase.
10. Stergeti toate obiectele din desen:
In linia de comanda, introduceti Z si apasati

ENTER.
Introduceti E si apasati ENTER. Acum ar trebui

sa vedeti extensiile desenului.
In linia de comanda introduceti ALL.

Apasati ENTER.
Tot ce este vizibil in desen va fi evidentiat.
Apasati ENTER pentru a porni comanda.

175
Lectie: Modificarea Pozitiei unui Obiect

Aceasta lectie descrie cum sa utilizati comanda Move pentru a repozitiona obiecte in desen si cum sa
mutati un obiect utilizand grip-urile.
Mutarea obiectelor este procedura comuna de schimbare a pozitiei obiectelor din desenul dumneavoastra
Comanda Move va permite sa mutati obiectele in diferite locatii in desen utilizand o varietate de tehnici
de plasare.
Obiective
176
Utilizati grip-urile sau comanda Move pentru a muta obiecte utilizand object snaps si object
snap tracking.
Mutarea Obiectelor
Comanda Move va permite sa repozitionati un obiect in desen, selectand un punct de baza,
de unde obiectul sa fie mutat, urmat de un punct ce defineste locatia unde obiectul este mutat. Puteti
selecta cele doua puncte sau utiliza optiunea Displacement a comenzii. Daca utilizati optiunea Displacement
valorile coordonatelor introduse specifica o distanta relativa si directia punctului de baza selectat.
O alta metoda este utilizarea grip-urilor pentru a muta un obiect.
Comanda de Acces
Move
Linia de Comanda: MOVE, M

Ribbon: Home tab > Modify Panel > Move
Meniu: Modify > Move

Meniu Contextual: Selectati obiectele apoi faceti click-dreapta oriunde in fereastra si selectati
Move.
177
Procedura: Mutarea Obiectelor cu ajutorul comenzii Move

Urmatorii pasi va arata cum sa mutati obiectele utilizand comanda Move.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Modify panel > Move.

Selectati obiectele ce trebuiesc mutate si apasati ENTER pentru a termina selectia.
3.
Specificati un punct de baza (de unde se vor muta obiectele).
4.
Specificati un al doilea punct (catre care se vor muta obiectele).
Obiectul este mutat catre noul punct.
178
Procedura: Mutarea obiectelor cu ajutorul Grip-urilor

Urmatorii pasi va arata cum puteti muta obiectele cu ajutorul grip-urilr.
1.
2.
3.
4.
Selectati un obiect pentru a-i activa grip-urile.

Selectati un grip pentru a activa modul de editare. In mod standard acest punct va fi de asemenea
utilizat si ca punct de baza.
Faceti click-dreapta oriunde in desen. Apasati Move.
Faceti clcik pentru a pozitiona obiectul in noua locatie.
Ghid
Urmariti acest ghid atunci cand utilizati comanda Move:
Cand specificati punctul de baza acesta ar trebui sa fie in apropierea sau pe obiectul ce trebuie mutat.
179
Exercitiu: Move Objects

In acest exercitiu, veti desena doua dreptunghiuri
(orice marime) apoi mutati unul din ele astfel incat
sa fie cu o unitate catre dreapta celuilalt dreptunghi
Folositi doua metode diferite pentru a muta obiectul.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Incepeti un desen nou utilizand acad.dwt
template.
Pentru a seta redactarea desenului:
Polar tracking si object snap trebuie sa fie

active.
Object snap Midpoint trebuie sa fie selectat.
Desenati doua dreptunghiuri de orice marime.

Pentru a muta dreptunghiurile:
In Home tab, click Modify Panel >

Move.
Selectati dreptunghiul din dreapta si apasati

ENTER.
Specificati punctul de baza, faceti click pe

punctul de mijloc ca in imaginea de mai jos.
Mutati dreptunghiul catre mijlocul celui de-al doilea

dreptunghi ca in imaginea de mai jos:
Acum, mutati dreptunghiul din nou uilizand grip-urile:
Cu linia de comanda libera, selectati dreptunghiul
Selectati un grip de pe dreptunghi si apasati

Click-dreapta.
In meniul contextual selectati Copy.
180
Capitolul 3: Maniplarea Obiectelor
Selectati mijlocul dretunghiurilor ca in imaginea

de mai jos:
Selectati un grip de pe dreptunghi.

Click-dreapta si selectati Move.
Miscati dreptunghiul catre dreapta pana

cand directia polara indica 0.
181
Exercitiu: Move Objects

In acest exercitiu veti utiliza comanda Move pentru
a muta obiecte in desen. Dupa ce veti termina veti
fi capabili sa mutati obiecte in alte desene utilizand
object snaps, object tracking, si coordinate entry.
1.
2.
Deschideti M_Moving-Objects.dwg.
Mariti catre coltul inferior stang al desenului,
3.
Selectati chiuveta pentru a o muta in bucatarie:
Avand linia de comanda goala, selectati chiuveta.
Observati ca este singurul obiect al carui grip este

localizat in mijloc.
Selectati grip-ul de pe chiuveta si mutati catre

mijlocul liniei ce reprezinta peretele bucatariei.
Apasati click pentru a repozitiona chiuveta.
Puteti parcurge exercitiul fie in unitati

metrice fie in unitati imperiale.
Selectati o versiune a exercitiului pentru
completa pasii.
Exercitiul Complet

Move Objects Metric.
Exercitiu: Move Objects (Unitati Metrice)

In acest exercitiu veti muta mobila in camerele
destinate utilizand comanda Move si grip-urile
Polar Tracking, Object Snap, si Object Snap
Tracking trebuie activate.
182
4.
Mariti zona de desenare afisata in imaginea de

mai jos.
5.
Pentru a muta scaunul ilustrat mai jos:
Avand linia de comanda goala, selectati

scaunul.
Selectati singurul grip si miscati-l catre

peretele indicat.
6.
Utilizati comanda Move pentru a relocaliza

canapeaua in interiorul camerei:
Activati comanda Move.
Selectati canapeaua. Apasati ENTER.
Selectati punctul de baza utilizand midpoint

object snap.
Selectati mijlocul peretelui pentru a pozitiona

canapeaua.
7.
Repetati comanda Move si selectati biroul si scaunul:
Repetati comanda Move.
Faceti click pentru a crea o fereastra de selectie

in jurul biroului si scaunului indicat.
Apasati ENTER pentru a termina setul de selectie.
183
8.
Pentru a pozitiona biroul si scaunul:

10. Mutati masa catre interiorul camerei:
Selectati mijlocul biroului indicat.
Avand Linia de Comanda goala, selectati masa.
Tineti apasat SHIFT+D in timpul pozitionarii
Selectati grip-ul din centru.

cursorului. Acest lucru va dezactiva temporar
Miscati masa catre camera.

toate object snaps.
Mutati mouse-ul catre mijlocul primului perete apoi
Miscati cursorul pentru a pozitiona biroul si

catre mijlocul peretelui adiacent.
scaunul.
Mutati masa catre mijlocul camerei

Apasati Click atunci cand vedeti liniile intersectandu-se.
9.
Ajustati vederea pentru a include acesta zona

a desenului.
11. Pentru a relocaliza toaleta catre celalalt perete

toaleta.
Selectati grip-ul si miscati cursorul in sus.
Introduceti 650 ai apasati ENTER.
184
12. Afisati intregul desen.

Exercitiu: Move Objects (Imperial Units)

In acest exercitiu veti muta mobila in camerele
destinate utilizand comanda Move si grip-urile
Polar Tracking, Object Snap, si Object Snap
Tracking trebuie activate.
4.
1.
2.
Deschideti I_Moving-Objects.dwg.
Mariti catre coltul inferior stang al desenului,
5.
3.
Mariti zona de desenare afisata in imaginea de mai jos.
Selectati chiuveta pentru a o muta in bucatarie:

chiuveta.
Observati ca este singurul obiect al carui grip
este localizat in mijloc.
Selectati grip-ul de pe chiuveta si mutati
catre mijlocul liniei ce reprezinta peretele
bucatariei.
Apasati click pentru a repozitiona chiuveta.
Pentru a muta scaunul ilustrat mai jos:

scaunul.
Selectati singurul grip si miscati-l catre

peretele indicat.
185
6. Utilizati comanda Move pentru a relocaliza

canapeaua in interiorul camerei:
Activati comanda Move.
Selectati canapeaua. Apasati ENTER.
Selectati punctul de baza utilizand midpoint

object snap.
Selectati mijlocul peretelui pentru a pozitiona

canapeaua.
7.
Repetati comanda Move si selectati biroul si scaunul:
Repetati comanda Move.
Faceti click pentru a crea o fereastra de selectie

in jurul biroului si scaunului indicat.
Apasati ENTER pentru a termina setul de selectie.
8.
186
Pentru a pozitiona biroul si scaunul:
Selectati mijlocul biroului indicat.
Tineti apasat SHIFT+D in timpul pozitionarii

cursorului. Acest lucru va dezactiva temporar toate
object snaps.
Miscati cursorul pentru a pozitiona biroul si scaunul.
9.
Ajustati vederea pentru a include acesta zona

a desenului.
10. Mutati masa catre interiorul camerei:
Avand Linia de Comanda goala, selectati masa.
Selectati grip-ul din centru.
Miscati masa catre camera.
11. Pentru a relocaliza toaleta catre celalalt perete

toaleta.
Selectati grip-ul si miscati cursorul in sus.
Introduceti 650 ai apasati ENTER.
12. Afisati intreg desenul.

Mutati mouse-ul catre mijlocul primului perete apoi

catre mijlocul peretelui adiacent.
Mutati masa catre mijlocul camerei

Apasati Click atunci cand vedeti liniile
intersectandu-se.
187
Lectie: Crearea Noilor Obiecte din Obiecte Existente

Aceasta lectie va arata cum sa duplicati geometriile din desen, utilizand comanda Copy.
Inca de la inceputul proiectarii pe calculator, unul din marile avantaje a fost capacitatea de a copia cu usurinta
geometrii si de a le replasa in loc de a le desena manual.
Obiective
188
Utilizati grip-urile sau comanda Copy pentru a copia obiecte in desen.
Capitolul 3:Manipularea Obiectelor
Copierea Obiectelor
In redactarea conventionala, una din cele mai laborioase sarcini este duplicarea unui obiect. Utilizati
comanda Copy pentru a duplica rapid obiecte la distante specificate de obiectul original.
Dupa pornirea comenzii Copy si selectare obiectului de copiat, specificati apoi punctul de baza
dupa care selectati punctul de amplasare. Pentru a crea copii multiple continuati sa specificati puncte
de amplasare.
Comanda de Acces
Copy
Ribbon: Draw tab > Modify panel > Copy

Linia de Comanda: COPY, CO
Meniu: Modify > Copy
Meniul contextual: Selectati obiectul apoi apasati click-dreapta oriunde in fereastra de desenare
si selectati Copy.
Comanda Copy vs Clipboard Copy

Nu confundati comanda Copy cu alte comenzi similare gasite in meniul contextual
Daca selectati un obiect si apasati click dreapta oriunde in desen, optiunile
Copy si Copy with Base Point apar in meniul contextual. Aceste optiuni
Lesson: Creating New Objects from Existing Objects
189
copiaza geometriel in clipboard, ca si in orice aplicatie standard Windows, facand

geometria disponibila si pentru alte desene.
Procedura: Copierea Obiectelor utilizand comanda Copy

Urmatorii pasi va arata cum puteti utiliza comanda copy in desenele dumneavoastra.
190
1.
2.
3.
In ribbon, click Home tab > Modify panel > Copy.

Selectati obiectul si apasati ENTER.
Specificati un punct de baza.
4.
Specificati un punct de amplasare.
5.
Continuati sa specificati puncte pentru crea copii aditionale.
Procedura: Copierea Obiectelor Utilizand Grip-urile

Urmatorii pasi va arata cum sa folositi gri-urile pentru a copia obiecte.
1.
2.
3.
4.
5.

Selectati un grip pentru a activa modul de editare.
Faceti click-dreapta oriunde in desen. Apasati Move.
Faceti click-dreapta oriunde in desen. Apasati Copy.
Faceti click pentru a pozitiona obiectele copiate intr-o noua locatie.
Ghid
Urmariti acest ghid atunci cand utilizati comanda Copy:
Cand specificati punctul de baza pentru copiere, acesta ar trebui sa se afle in apropierea obiectului
sau pe obiect.
Lectie: Crerea Obiectelor Noi din Obiecte Existente
191
Exercitiu: Copy Objects

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Copy
si and the grip-urile. Pentru inceput desenati un
cerc si o linie ca in imaginea de mai jos.
1.
2.
192
Pentru a seta desenul:
Desenati cercul (orice marime).
Desenati linia in apropierea cercului.

Copiati cercul si linia catre dreapta:
In Home tab, click Modify panel >

Copy.
Selectati cercul si linia si apasati

ENTER.
Selectati un punct de baza in apropierea

acestor obiecte.
Miscati mouse-ul care drepta si apasati click.
3.
Copiati cercul utilizand grip-urile:
Selectati cercul din dreapta.
Selectati unul din grip-uri pentru a-l activa.
Apasati click-dreapta pe grip si selectati Copy.
Mutati mouse-ul pentru a crea o copie mai mare

a cercului si apasati click.
Continuati sa miscati si sa apasati click de mai multa ori
pentru a crea multiple copii ale cercului.
Apasati ESC pentru a termina comanda de copiere.
4.
Copiati linia utilizand grip-urile:

linia.
Selectati un grip de la unul din capete.
Apasati click-drepta pe grip si apasati Move.
Apasati click-dreapta si selectati Copy.
Continuati sa apasaticlick in fereastra de desenare

pentru a face multiple copii ale liniilor.
Apasati ESC pentru a termina comanda de copiere.
Apasati ESC pentru a termina selectarea.
Lectie: Crearea Obiectelor Noi din Obiecte Existente
193
Exercitiu: Copy Objects

In acest exercitiu, veti copia obiecte din desen
utilizand comanda Copy.
Exercitiul Complet
3.
Pentu a face multiple copii ale capetelor de surub rosii:

Copy.
Selectati surubul. Apasati ENTER.
Atingeti cercul pentru a-i afisa marcajul center

object snap. Apasati Click pentru a selecta
centrul cercului ca punct de baza.
4.
Selectati centrul punctului ca in imaginea urmatoare.
5.
Continuati selectarea cercurilor ramase in vederea

de sus. Apasati ENTER pentru a termina comanda
Copy.

Copy Objects.
1.
2.
194
Deschideti M_Copy-Objects.dwg.
Mariti in partea de sus a desenului.
In bara de status, click-dreapta Object Snap.

Asigurati-va ca optiunile Center and
Intersection sunt selectate.
9.
6.
7.
Creati o copie a geometriei in vedere laterala:
In linia de comanda, introduceti co. Apasati

ENTER.
Selectati doua puncte pentru a defini o fereastra

de selectie in jurul geometriei. Apasati
ENTER.
Pentru copia a vederea laterale a surubului:
Apasati ENTER pentru a repeta comanda Copy.
Selectati capatul surubului ca mai jos.

Apasati ENTER.
Utilizand center object snap, selectati

centrul elipsei ca punct de baza
.
Pentru a crea copii aditionale:
Utilizand optiunea Intersection object snap

selectati intersectia ca in imaginea de mai jos

Copy.
10. Pentru a plasa o copie a geometriei:
Selectati centrul unuia din cercuri din vedere

ca punct de baza.
Verificati ca modurile Ortho or Polar Tracking

sa fie activate.
Miscati cursorul catre dreapta si introduceti 50.

Apasati ENTER.
Apasati ENTER pentru a iesi din comanda Copy.
8.
Mariti pentru a vedea lateralul geometriei.
Lectie: Crearea Obiectelor Noi din Obiecte Existente
195
Lectie: Modificarea Unghiului unui Obiect

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati comanda Rotate pentru a roti obiectele dintr-un desen. Invatati cum sa
utilizati comanda Rotate cu optiunea standard, si de asemenea cum sa utilizati optiunile Reference si Copy
in timpul rotirii obiectelor. Acesta lectie descrie si cum puteti roti un obiect cu ajutorul grip-urilor.
Dupa ce ati creat sau inserat obiecte in desen, uneori aveti nevoie sa schimbati unghiul acestor obiecte
Puteti face asta foarte usor cu ajutorul comenii Rotate sau utilizand grip-urile pentru a roti un obiect.
Obiective
196
Utilizati Grip-urile sau comanda Rotate pentru a roti obiecte din desen.
Rotirea Obiectelor
Folositi comanda Rotate pentru a roti obiecte in desen. Optiunile comenzii va permite sa rotiti aceste
obiecte introducand un unghi pentru rotatie sau definind un unghi de refernita si apoi introducand un
nou unghi ca unghi de referinta. Daca trebuie sa faceti o copie a obiectului in momentul in care il rotiti,
puteti specifica optiunea Copy. Cand optiunea Copy este selectata, o copie a obiectului este rotita, lasand
obiectul original in pozitia curenta. Puteti de asemenea utiliza grip-urile pentru a roti un obiect.
In urmatoarea imagine, doua scaune sunt rotite cu optiunea Copy.
Comanda de Acces
Rotate
Linia de Comanda: ROTATE, RO

Ribbon: Home tab > Modify panel > Rotate
Meniu: Modify > Rotate

Meniul contextual: Selectati obiectele apoi apasati click-dreapta otiunde in desen. Click Rotate.
197
Optiunile comenzii Rotate sunt accesibile in meniul contextual. Apasati Click-dreapta

oriunde in desen in timp ce aveti activa comanda Rotate.
Procedura: Rotirea Obiectelor

Urmatorii pasi va arata cum puteti comanda Rotate.
198
1.
2.
3.
In ribbon, click Home tab > Modify Panel > Rotate.

Selectati obiectele ce trebuie rotite si apasati ENTER.
Specificati un punct de baza pentru rotire. Obiectul se va roti in jurul acestui punct.
4.
Specificati un unghi de rotatie mutand cursorul sau introducand un unghi.
Procedura: Rotirea Obiectelor Utilizand Grip-urile

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati grip-urile pentru a roti un obiect.
1.
2.
3.
4.

Apasati click-dreapta oriunde in desen. Apasati Rotate.
Specificati un unghi de rotatie.
Ghid
Rotiti obiectul original sau utilizati optiunea Copy pentru a roti o copie a unui obiect.
Punctul de baza trebuie sa fie pe obiect sau in apropierea acestuia.
199
Exercitiu: Rotate Objects

In acest exercitiu veti desena un dreptungh si il veti
rotati utilizand grip-urile, comanda Rotate si optiunea
Reference.
3.
1.
2.
Desenati un reptunghi de orice marime.

Pentru a roti obiectul cu ajutorul grip-urilor:

obiectul.
Selectati un grip.
Apasati click-dreapta pentru a activa grip-ul.

Apasati Rotate.
200
Miscati mouse-ul in jurul punctului de rotatie,

reprezentat de grip-ul selectat anterior.
Apasati click in fereastra de desenare pentru a roti

dreptunghiul. Acesta este un unghi de rotatie aleator.
Apasati ESC pentru a dezactiva selectia grip-urilor.

Rotiti obiectul din nou utilizand comanda Rotate.

Rotate.
Selectati dreptunghiul si apasati ENTER.
Specificati coltul inferior stang ca punct de baza.
Introduceti un unghi de rotatie de 10. Apasati ENTER.
Observati ca obiectul s-a rotit cu 10 grade invers

acelor de ceasornic.
4.
Rotiti dreptunghiul utilizand optiunea

Reference si orientati dreptunghiul inapoi
la unghiul 0:

Rotate.
Selectati dreptunghiul. Apasati ENTER.
Specificati colul stang inferior ca punct de

baza.
Faceti click-dreapta si apasati Reference.
5.
Specificati unghiul de referinta selectand

urmatoarele puncte:
Apasati click in coltul stanga jos (1).
Selectati capatul (2).
Pentru a specifica un nou unghi,

introduceti 0.
6.
Dreptunghiul este acum drept.
201
Exercitiu: Rotirea Obiectelor

In acest exercitiu, utilizati comanda Rotate pentru
a roti obiectele din desen.
3.
Exercitiul Complet

Rotate Objects.
1.
2.
202
Deschideti C_Rotate-Objects.dwg.
Pentru a roti calculatorul:
Activati comanda Rotate.
Selectati calculatorul. Apasati ENTER.
Apasati SHIFT+click-dreapta in desen

Apasati Insert.
Apasati blocul calculator pentru a afisa

marcajul Insert Object Snap, apoi selectati
punctul.
Pentru a pozitiona calculatorul un fata scaunului:
Selectati comanda polar setting.
Miscati in sensul acelor de ceasornic pana cand

PolarSnap citeste 315 grade.
Apasati click pentru a selecta punctul.
4.
7.
Pentru a selecta scaunul:

Rotate.
Apasati click pe scaun. Apasati

ENTER.
Apasati SHIFT+click-dreapta oriunde in

desen. Apasati Insert.
Apasati click pe scaun pentru a afisa marcajul

Insert Object Snap, faceti click pentru a selecta
punctul.
8.
5.
6.
Pentru a roti scaunul catre birou:
Introduceti -90.
Apasati ENTER pentru a roti scaunul 90

de grade contrar acelor de ceas.
Pentru a selecta scaunul si punctul de baza:

Rotate.
Selectati scaunul de langa masa rotunda.

Apasati ENTER.
Selectati centrul mesei ca punct de baza.
Pentru a roti scaunul in jurul mesei utilizand

optiunea Reference:
Apasati click-dreapta oriunde in desen.

Apasati Reference.
Definiti unghiul de referinta, selectand

centrul mesei si spatarul scaunului.
Pentru a face o copie a scaunului in timpul rotirii

acestuia:
In linia de comanda, introduceti RO. Apasati

ENTER.
Selectati scaunul. Apasati ENTER.
Selectati centrul mesei ca punct de baza.
Apasati click-dreapta oriunde in desen. Apasati

Copy.
Pozitionati cursorul astfel incat unghiul polar

sa afiseze 90 de grade. Apasati Click pentru a
selecta acel punct.
203
9.
Pentru a roti ambele scaune cu optiunea Copy

Rotate.
Selectati ambele scaune. Apasati ENTER.
Selectati centrul mesei pentru a specifica

Punctul de baza.

Selectati Copy.
Pozitionati cursorul astfel incat unghiul polar

sa afiseze 180 de grade. Apasati Click pentru a
selecta punctul.
204
Lectie: Crerea Unei Imagini Oglindite a Unui Obiect

Aceasta lectie va arata cum sa creati o imagine oglindita a unui obiect existent.
Puteti utiliza copii simetrice ale obiectelor . Fie ca sunt produse simple sau intregi apartamente, toate
folosesc simetria pentru o varietate de motive.
Obiective
Utilizati grip-urile sau comanda Mirror pentru a oglindi obiectele in desen.
Lectie: Crearea Unei Imagini Oglindite a Unui Obiect
205
Oglindirea Obiectelor
Utilizand comanda Mirror, puteti crea versiuni simetrice ale geometriilor. Atunci cand activati comanda
Mirror, vi se cere sa selectati obiectul ce trebuie oglindit si o linie de oglindire. Linia de oglindire defineste
un vector de-alungul caruia toate geometriile selectate se oglindesc. Dupa definirea liniei de oglindire
puteti decide daca stergeti sau pastrati geometria sursa. Puteti controla comanda Mirror si cu ajutorul
gripurilor.
Comada mirror functioneaza pentru toate tipurile de obiecte.
Comanda de Access
Mirror
Linia de Comanda: MIRROR, MI

Ribbon: Home tab > Modify panel > Mirror
Meniu: Modify > Mirror

Oglindirea Textului
Puteti utiliza variabila de sistem MIRRTEXT pentru a inversa textul. In mod standard,
variabila de sistem MIRRTEXT este setata 0, ceea ce inseamna ca textul nu este
inversat atunci cand se oglindeste. Daca doriti ca textul sa fie inversat, setati variabila 1.
206
Procedura: Oglindirea Obiectelor

Urmatorul exemplu va arata cum sa oglinditi obiectele din desen avand variabila de sistem MIRRTEXT
setata 0.
1.
2.
Activati comanda Mirror.

Selectati obiectele ce trebuie oglindite. Apasati ENTER.
3.
Selectati doua puncte pentru a defini linia de oglindire.
4.
Introduceti Y pentru a sterge obiectul sursa sau N pentru a-l pastra. Observati ca orientarea textului
ramane neschimbata.
207
Procedura: Oglindirea Textului

Urmatorul exemplu va arata cum sa oglinditi un text atunci cand variabila de sistem MIRRTEXT este setata 1.
1.
208
2.
3.
Incepeti prin setarea variabilei MIRRTEXT 1.
In linia de comanda, introduceti MIRRTEXT si apasati ENTER.

Activati comanda Mirror.
Selectati obiectele ce trebuie oglindite. Apasati ENTER.
4.
Selectati doua puncte pentru a defini linia de oglindire.
5.
Introduceti Y pentru a sterge obiectul sursa sau N pentru a-l pastra.
Procedura: Oglindirea obiectelor utilizand grip-urile

Urmatori pasi va arata cum sa utilizati grip-urile pentru a oglindi obiecte.
1.
2.
3.
4.

Selectati un grip pentru a activa modul de editare. Standard acest punct va fi utilizat ca prim punct al
liniei de oglindire.
Apasati click-dreapta oriunde in desen. Selectati Mirror.
Mutati cursorul pentru a defini o linie de oglindire. Apasati Click pentru a selecta punctul.
Ghidul utilizarii comenzii Mirror
Puteti utiliza comanda Mirror asupra tuturor geometriilor.

In mod normal toate desenele au variabila de sistem MIRRTEXT setata cu 0.
Atunci cand MIRRTEXT este 0, textul nu se oglindeste.
209
Exercitiu: Mirror Objects

In acest exercitiu veti oglindi un obiect utilizand
comanda Mirror si grip-urile. Pentru inceput desenati
un obiect similar cu cel de mai jos.
1.
2.
210
Ustilizand Linia de Comanda, desenati un obiect

similar cu cel din imaginea de mai sus. Este de
preferat sa desenati un obiect asimetric pentru
a intelege mai bine comanda mirror.
3.
Pentru a oglindi obiectul desenat:

Mirror.
Selectati obiectele. Apasati ENTER.
Selectati primul punct al liniei de oglindire.
Selectati al doilea punct al liniei.
Apasati ENTER pentru a accepta ca standard No <N>

pentru a nu sterge obiectul sursa.
Oglinditi obiectele utilizand Grip-urile.

obiectele.
Apasati click-dreapta pe grip-ul (1). Apasati Mirror

(2).
Apasati click-dreapta. Apasati Copy (3).
4.
Schimbati punctul de baza a obiectului ce

trebuie oglindit:
Apasati clik-dreapta pe grip. Click

Basepoint.
5.
Selectati ambele puncte ale liniei de oglindire

indicata mai jos. Observati ca polar tracking
este activat.
6.
Apasati ENTER pentru termina comanda si

ESC pentru a deselecta obiectele.
211
Exercitiu: Mirror Objects in the Drawing

In acest exercitiu veti utiliza comanda Mirror pentru
a copia geometrii similare dintr-o parte in alta a
desenului.
1.
2.
Deschideti M_Mirror-Object.dwg.
Pentru a selecta obiectul ce trebuie oglindit:

Mirror.
Introduceti WP. Apasati ENTER.
Creatia o fereastra poligonala in jurul obiectului

indicat mai jos. Selectati punctele de la
(1) la (4)
Exercitiul Complet
Pentru a parcurge exercitiul urmati pasii

Mirror Objects in the Drawing.
212
Dupa de ati inchis fereastra de selectia

apasati ENTER.
Apasati ENTER pentru a termina selectarea

obiectului.
Selectati capatul axei cercului ca prim punct al liniei de
oglindire.
3.
4.
Miscati cursorul in sus. Apasati click oriunde

deasupra primului punct.
Activati polar tracking. Asigurati-va

ca afisajul indica 90 de grade.
Apasati click-dreapta si selectati No pentru

a pastra objectele sursa.
5.
213
Lectie: Crearea Tiparelor Obiectelor

In aceasta lectie vrti invata ce reprezinta o matrice su cum sa utilizati comanda Array pentru a duplica obiecte,
precum tiparul scaunelor din jurul mesei de mai jos.
Cele mai comune tipare sunt dispuse in mod circular sau dreptunghiular. Puteti utiliza comanda Array pentru
a duplica obiecte intr-un tipar repetabil.
Obiective
214
Utilizati comanda Array pentru a crea tipare ale obiectelor din desen.
Comanda Array
Utilizand comanda Array, puteti duplica obiecte existente intr-un tipar circular sau dreptunghiular.
Puteti selecta ce fel de tipar sa folositi din fereastra de dialog Array.
Urmatoarea ilustratie va arata doua tipare, unul dreptunchiular si altul circular (polar).
Comanda de Acces
Array
Linia de Comanda: ARRAY, AR

Ribbon: Home tab > Modify panel > Array
Nota: Nu confundati aceasta comanda cu 3D Array.
Meniu: Modify > Array
215
Fereastra de dialog Array: Rectangular Array
Apasati Click pentru a selecta obiectul ce trebuie inclus in matrice.

Introduceti numarul de linii ale matricei.
Introduceti numarul de coloane ale matricei.
Introduceti o distanta intre linii
Enter a distance to offset each column.
Introduceti un unghi pentru tipar.
Apasati Preview pentru a previzualiza matricea.
216
Fereastra de dialog Array: Polar Array
Apasati Click pentru a selecta obiectul ce trebuie inclus in matrice.

Introduceti coordonatele X si Y ala punctului de centru sau apasati icoana Select Point pentru a
selecta un punct din desen.
Selectati metoda pentru calcularea matricei polare.
Numarul total de obiecte si unghiul de umplere.
Numarul total de obiecte si unghiul dintre ele.
Unghiul de umplere si unghiul dintre obiecte.

Introduceti numarul total de obiecte pentru matrice.
Introduceti unghiul total al matricei. Un numar negativ creaza o matrice in directia acelor de ceas.
Selectati pentru a roti fiecare obiect plasat in matrice.
Marirea in timpul comenzii Array

Cu toate ca nu puteti utiliza zoom sau pan in desen prin metodele traditionale in timp
ce fereastra de dialog Array este activa, puteti selecta butonul Pick Object pentru a
ascunde temporar fereastra si a va permite sa utilizati zoom si pan in desen.
Pentru a reveni la fereastra Array, apasati ENTER fara a selecta nici un obiect sau punct.
217
Procedura: Crearea unei matrici dreptunghiulare

In urmatorii pasi veti invata cu sa creai matrici dreptunghiulare.
218
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Modify Panel > Array.

In fereastra de dialog Array, selectati optiunea Rectangular. Apasati Select Objects si selectati obiectele
ce trebuiesc incluse in matrice.
3.
Introduceti valorile liniilor si coloanelor, sau apasati Pick Offset pentru a defini valorile acestora.
4.
5.
6.
Daca vi se cere, introduceti un unghi pentru matrice.

Apasati Preview.
Apasati click-dreapta pentru a accepta matricea sau ESC pentru a va intoarce la fereastra de dialog.
Procedura: Crearea unei matrici polare

Urmatorii pasi va arata cum sa creati o matrice polara.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Modify Panel > Array.

In fereastra Array, selectati optiunea Polar. Apasati Select Objects si selectati obiectele.
3.
In campurile Center Point, introduceti valori pentru coordonatele X si Y ale punctului de centru
al matricei.
4.
5.
In lista Method, selectati metoda de creare a matricei.

Introduceti valori in campuri conform metodei de creare alese.
6.
7.
Apasati Preview.
Apasati click-dreapta pentru a accepta matricea sau ESC pentru a va intoarce la fereastra de dialog.
219
Ghidul matricelor dreptunghice si polare

Urmariti acest ghid atunci cand utilizati comanda Array:
Pentr a crea obiecte regulate in spatiu, comada Array este mai rapida decat comanda Copy.
Pentru matrice dreptunghiulara, specificati numarul de linii si coloane si distanta intre acestea.
220
Pentru matrice polara, specificati numarul de copii, unghiul de umplere si daca rotiti sau nu copiile.
Specificati punctul de centru al matricei.
O matrice polara este desenata in sensul acelor de ceas sau invers acelor de ceas, in functie de valorile
pozitive sau negative ale unghiului de umplere.
Exercitiu: Creating an Array of Objects

In acest exercitiu, veti desena un dreptunghi 1 x 1
si veti crea o matrice utilizand optiunile Polar si
Rectangular.
1.
2.
Incepeti desenarea dreptunghiului:
Porniti comanda Rectangle.
Apasati click pentru primul colt al

dreptunghiului.
Pentru coltul opus introduceti D (pentru

Dimensions). Apasati ENTER.
Introduceti lungimea 1 si latimea 1.
Apasati click pentru a pozitiona dreptunghiul.

Pentru a crea o matrice polara:

Array.
In fereastra Array, click Polar Array (1).

Apasati butonul Select objects (2) si
selectati dreptunghiul. Apasati ENTER pentru
a reveni la fereastra de dialog.
Apasati click pe Center point (3) si utilizand
object snap tracking, urmariti un punct situat
la doua unitati de centrul dreptunghiului.
Penru Total number of items (4), introduceti 6.

Pentru Angle to fill (5), introduceti 360.
Apasati click pe OK (6).
221
3.
Pentru a crea matricea dreptunghiulara:
Creati alt dreptunghi 1 x 1.
In the Home tab, click Modify panel >

Array.
222
In fereastra Array, selectati Rectangular

Array (1).
Apasati butonul Select objects (2), si selectati
dreptunghiul. Apasati ENTER pentru a va
intoarce la fereastra de dialog.
Introduceti 12 pentru Rows (3) si Columns (4).
Introduceti 2 pentru Row offset (5) si Column
offset (6).
Apasati OK (7).
Exercitio: Array Objects in the Drawing

In acest exercitiu, veti crea matrici polare sau
dreptunghiulare anumitor piese de mobila intr-un birou.
Dupa pargurgerea acestei lectii veti fi capabili sa
utilizati comanda Array pentru a crea matrici ale obiectelor
in desene.
Puteti parcurge acest exercitiu fie in
unitati metrice fie in unitati imperiale
Selectati o versiune a exercitiului si
parcurgeti pasii.
3.
Pentru a crea o matrice a scaunului in jurul mesei:

Array.
In fereastra de dialog Array, apasati Polar Array (1).
Exercitiul Complet

Array Objects in the Drawing Metric.
Apasati Select Objects (2). Selectati scaunul.

Apasati ENTER pentru a va intoarce la fereastra.
Exercitiu: Array Objects in the Drawing

(Metric Units)
1.
2.
Deschideti M_Creating-Arrays.dwg.
Pentru a crea o matrice polara faceti zoom
in zona indicata in imaginea urmatoare.
223
5.
Faceti Zoom pentru a afisa zona indicata in

Imaginea de mai jos. Asigurati-va ca peretii
sunt vizibili.
6.
Utilizati optiunea Rectangular array pentru a

completa birourile ramase cu obiectele din
primele doua:

Array.
In fereastra de dialog Array, selectati Rectangular

Array.
Apasati butonul Select Objects.
Selectati obiectele indicate in imaginea urmatoare

Apasati ENTER.
7.
Setati numarul de coloane si linii:
In fereastra de dialog Array, pentru Rows, introduceti 4.
Pentru coloane, introuceti 2.
Sub Offset Distance si Direction, apasati

Butonul indicat mai jos pentru a alega ambele
ofseturi.
Click the Center point button (3).
With Object Snap on, select the center of

the table.
For the total number of items (4), enter 6.
For the angle to fill (5), enter 360.
Click Preview (6).
Do not press ENTER. Press ESC to return to

the dialog box.
Change the total number of items:
In the Array dialog box, enter 8 for the total

number of items (4).
Click OK to complete the polar array.
4.
Eight chairs are arrayed around the table as
in the following illustration.
224
9.
Daca este necesar apasati ESC pentru

a reveni la fereastra sau apasati
ENTER pentru a termina comanda Array.
Exercitiu: Array Objects in the Drawing

(Imperial Units)
1.
8.
Specificati celula uniatii:
Apasati click pe capatul liniei peretelui

inferior.
Pentru coltul opus selectati capatul liniei

peretelui superior.
Apasati Preview.
Nu apasati ENTER.
Utilizati rotita mouse-ului pentru a ajusta
vederea desenului.
2.
Deschideti I_Creating-Arrays.dwg.
Pentru a crea o matrice polara faceti zoom
in zona indicata in imaginea urmatoare.
3.
Pentru a crea o matrice a scaunului in jurul mesei:
Array.
In fereastra de dialog Array, click Polar Array (1).
Click Select Objects (2). Selectati scaunul.

Apasati ENTER pentru a va intoarce la fereastra.
225
5.
Faceti Zoom pentru a afisa zona indicata in imaginea

de mai jos. Asigurati-va ca peretii sunt vizibili.
6.
Utilizati optiunea Rectangular array pentru a

completa birourile ramase cu obiecte din
primele doua:

Array.
In fereastra Array, selectati Rectangular

Array.
Apasati butonul Select objects.
Selectati obiectele indicate in imaginea

de mai jos. Apasati ENTER.
7.
Setati numarul de linii si coloane:
In fereastra Array, pentru Rows, introduceti 4.
Pentru Coloane, introduceti 2.
Sub Offset Distance si Direction, click

Pick Both Offsets.
Click pe butonul Center point (3).
Cu Object Snap activat, selectati centrul

mesei.
Numarul total de obiecte (4), introduceti6.
Unghiul de umplere (5), introduceti 360.
Click PREVIEW (6).
Nu apasati ENTER. Apasati ESC pentru a

reveni la fereastra de dialog.
Schimbati numarul total de obiecte:
In fereastra de dialog Array, introducei 8

pentru numarul de obiecte (4).
Click OK.
4.
226
8.
Specificati unitatea celulei:
Apasati click pe capatul liniei peretelui

inferior.
Pentru coltul opus selectati capatul liniei

peretelui superior.
Apasati Preview.
Nu apasati ENTER.
Utilizati rotita mouse-ului pentru a ajusta
vederea desenului.
Daca este necesar apasati ESC pentru

a reveni la fereastra sau apasati
ENTER pentru a termina comanda Array.
9.
227
Lectie: Modificarea Marimii unui Obiect

Aceasta lectie va descrie cum sa cresteti sau sa descresteti marimea unui obiect in desen utilizand
comanda Scale.
Atunci cand creati desene, adesea este mai rapid sa modificati geometria existenta decat sa creati una
noua. Utilizand comanda Scale, puteti modifica marimea geometriilor pentru a corespunde cerintelor
dumneavoastra.
Obiectul din dreapta a fost creat utilizand comanda scale si micsorat cu .5.
Obiective
228
Utilizati comanda Scale sau grip-urile pentru a scala obiectele din desen.
Capitolul 3: Manipulara Obiectelor
Scalarea Obiectelor
Utilizati comanda Scale cand trebuie sa schimbati marimea unei geometrii existente in desen.
Comanda Scale poate scala un desen intreg sau doar obiectele selectate. Dupa ce selectati obiectele
ce trebuie scalate, aveti optiunea de a scala o copie a geometriei selectate. Daca alegeti aceasta
optiune, geometria originala va ramane neschimbata in timp ce o copie a acesteia va fi scalata cu un
factor specificat. Puteti de asemenea controla o operatie de scalare utilizand grip-urile.
Comanda de Acces
Scale
Linia de Comanda: SCALE, SC

Ribbon: Home tab > Modify panel > Scale
Nota: Nu confundati aceasta comanda cu 3D Scale.
Meniu: Modify > Scale

Meniul contextual: Selectati obiectele apoi apasati click-dreapta oriunde in fereastra de
desenare. Apasati Click pe Scale.
229
Optiunile Comenzii
Cu ajutorul comenzii Scale, puteti scala geometrii utilizand urmatoarele optiuni.
Optiuni
Descriere
Base Point
Utilizati aceasta optiune pentru a defini punctul de la care geometria va fi scalata.

Daca punctul de baza nu este coincident cu geometria, distanta intre punctul de baza
si geometria este scalata.
Copy
Utilizati aceasta optiune pentru a scala o copie a geometriei selectate.

Geometria originala nu este scalata.
Reference
Utilizati aceasta optiune pentru a specifica o lungime de referinta. Dupa specificarea

lungimii de referinta, introduceti o noua lungime pentru lungimea de referinta.
Factorul de scalare este calculat ca Lungime de Referinta = Lungime Noua.
Procedura: Scalarea Obiectelor

Urmatorii pasi va arata cum sa folositi comanda Scale.
230
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Modify panel > Scale.

Selectati obiectele ce trebuie scalate. Apasati ENTER pentru a termina selectai.
3.
Selectati un punct de baza.
4.
Introduceti un factor de scalare. Apasati ENTER.
Procedura: Scalarea Obiectelor Utilizand Grip-urile

Urmatorii pasi va arata cum s utilizati grip-urile pentru a scala obiectele..
1.
2.
3.
4.

Apasati click dreapta oriunde in desen. Apasati Scale.
Specificati un factor de scalare.
Ghidul Scalarii Obiectelor
O valoare mai mica decat 1 micsoreaza geometria. O valoare mai mare decat 1 mareste geometria.
De exemplu, introducand un factor de .5 injumatateste marimea obiectelor selectate.
Cel mai recent factor de scalare utilizat persista pe parcursul intregii sesiuni de desenare.
Pentru a scala utilizand optiunea Reference, folositi object snap pentru a selecta doua puncte pe
obiect ca scara de referinta.
Cand utilizati optiunea Reference, doua puncte ce definesc distanta de referinta sunt independente
de punctul de baza a scarii.
231
Exercitiu: Scaling Objects

In acest exercitiu, veti desena un obiect si il veti
scala, utilizand comanda Scale cu optiunea Reference
si grip-urile cu optiunea Copy. Desenati un dreptunghi
de orice marime si scalati-l la o marime specifica.
Apoi il scalati si copiati cu ajutorul grip-urilor
1.
2.
Desenati un dreptunghi de orice marime:
Selectati primul colt.
Selectati coltul opus.

Pentru a scala dreptunghiul utilizand optiunea
Reference:

Scale.
Selectati dreptunghiul. Apasati ENTER.
Click-dreapta, selectati Reference.
232
Pentru a specifica lungimea de referinta,

selectati punctele indicate in imagine.
Pentru a specifica o lungime, introduceti 2

si apasati ENTER.
Utilizati grip-urile pentru a scala si copia
dreptunghiul la .5 apoi la .25
Selectati mijlocul dreptunghiului ca punct de baza:
Avand linia de comanda libera, selectati

dreptunghiul.
Apasati click-dreapta pe orice grip al dreptungiului.

Apasati Click pe Scale.
3.
Utilizand object snap tracking, selectati

mijlocul dreptunghiului ca punct de baza.
4.
Pentru a specifica factorul de scalare:
Introduceti .5. Apasati ENTER.
Introduceti .25. Apasati ENTER.
Apasati ESC pentru a termina procedura.
233
Exercitiu: Scale Objects Using the Copy Option

In acest exercitiu veti utiliza optiunea Copy a comenzii
Scale pentru a scala o copie a profilului de mai jos
si a lasa geometria originala neschimbata.
Apoi veti roti geometria originala si dimensiunile
acesteia.
3.
4.
Apasati ENTER pentru a accepta selectia.

Selectati centrul cercului mare ca punct de baza.
5.
Clicl-dreapta oriunde in desen. Click

Copy.
Introduceti 1.25 pentru factorul de scalare. Apasati ENTER.
Pentru a roti obiectele originale:
Porniti comanda Rotate.
Introduceti P. Apasati ENTER pentru a selecta setul de

selectie precedent.
Exercitiul Complet

Din lista exercitiilor si capitolelor
Scale Objects Using the Copy Option.
1.
2.
6.
7.
Deschideti M_Scale-Copy.dwg.
In Home tab, click Modify panel > Scale.
Selectati toate geometriile si cotele din desen.
8.
234
Apasati ENTER pentru a accepta setul de selectie.
9.
Selectati centrul cercului mare.
10. Introduceti 90. Apasati ENTER.
235
Exercitiu: Grips
In acest exercitiu, veti utiliza grip-urile pentru a edita si manipula obiectele in desen. Dupa ce terminati
acest acest exercitiu, veti fi capabili sa utilizati grip-urile eficient pentru a manipula obiectele, fara a fi nevoie
sa utilizati comenzile standard de editare.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiului urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 3: Manipulating Objects.
Click Challenge Exercise: Grip Edit Objects.
1.
2.
236
Deschideti M_Grips-Exercise.dwg.
Pentru a muta o usa in pozitie utilizand grip-urile:
Selectati door.
Faceti click pe singurul grip.
Click-dreapta. Click Move.
Miscati usa in pozitie. Selectati capatul peretelui. Obiectul va ramane selectat.
3.
Pentru a copia usa utilizand gripurile pentru camera urmatoare:
Selectati grip-ul din nou.
Click-dreapta. Click Copy.
Miscati usa catre dreapta. Apasati Click pe capatul peretelui.
Apasati ENTER penru a temina copierea.
4.
Pentru a muta planta in pozitie:
Selectati planta.
Selectati grip-ul.
Miscati planta catre coltul superior-stang.
Exercitiu: Grips
237
238
5.
Pentru a copia planta utilizand grip-urile:
Selectati grip-ul plantei.
Miscati a doua planta in coltul inferior drept.
Apasati ENTER pentru a termina copierea.
6.
Pentru a muta biroul si masa:
Utilizand modul grip al comenzii Move, miscati biroul in pozitie.
Utilizand modul grip al comenzii Move, miscati masa in pozitie.
7.
Pentru a muta dulapul in pozitie:
Selectati dulapul.
Selectati grip-ul.
Miscati obiectul catre coltul inferior stang.
8.
Pentru a roti dulapul:
Selectati grip-ul.
Click-dreapta. Click Rotate.
Exercitiu: Grips
239
9.
Utilizati modurile Move si Rotate ale grip-urilorpentru a plasa calculatorul si telefonul pe birou.
Calculatorul este rotit 45 de grade.
Telefonul este rotit 90 de grade.
10. Utilizati modurile Move, Rotate si Copy pentru a plasa scaunul in birou:
Scaunul este rotit -45 de grade si masa de conferinta este rotita la 45 de grade. Celelalte
scaune sunt rotite la 90 de grade.
240
11. Utilizati optiunea Copy si grip-urile pentru a copia mai multe obiecte simultan:
Selectati toate obiectele ca in imaginea urmatoare.
Alegeti unul din grip-urile disponibile.
Click-dreapta. Click Base Point.
Alegeti coltul superior stang al cemerei (1) ca punct de baza.
Alegeti coltul superior stang al camerei alaturate (2) ca punct de mutare.
Exercitiu: Grips
241
12. Utilizati modurile Mirror si Copy pentru a popula biroul din partea stanga:
Selectati toate obiectele ca in imaginea de mai jos.
Selectati unul din grip-urile disponibile.
Click-dreapta. Click Mirror.
Click-dreapta. Click Base Point.
Selectati mijlocul peretelui exterior (1) dintre usi ca punct de baza.
Mutati cursorul pa la 90 de grade si selectati punctul (2).
13. Continuati operatiunile pentru a popula si celalalte birouri ramase.

14. Inchideti toate fisierele fara a salva.
242
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a modifica un plan.
Aveti posibilitatea de a parcurge exercitiul fie in unitati metrice fie in unitati imperiale.
Selectati o versiune a exercitiului si parcurgeti pasii.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
243
Unitati Metrice
244
1.
2.
Deschideti desenul M_ARCH-Challenge-CHP03.dwg.

Cerati o geometrie care sa reprezinte scara cladirii. Veti crea scara intr-o zona deschisa a cladirii
dupa care o veti roti si muta in pozitie:
Incepeti cu o singura linie (1).
Multiplicati linia cu comanda Array pentru a crea scara din stanga.
Adaugati liniile verticele in partea stanga si in partea dreapta.
Oglinditi toate liniile pentru a crea scara din dreapta.
Creati liniile ramase utilizand Otrack si direct distance entry.
Nu creati axa.
3.
Pozitionati scara in zona inferioara ca in imaginea de mai jos.
4.
Oglinditi scarile inferioare pentru a completa desenul.
5.
Salvati si inchideti desenul and close the drawing.
Unitati Imperiale
1.
2.
Deschideti desenul I_ARCH-Challenge-CHP03.dwg.

Creati o geometrie care sa reprezinte scara cladirii. Veti crea scara intr-o zona deschisa a cladirii
dupa care o veti roti si muta in pozitie:
Incepeti cu o singura linie (1).
Multiplicati linia cu comanda Array pentru a crea scara din stanga.
Adaugati liniile verticele in partea stanga si in partea dreapta.
Oglinditi toate liniile pentru a crea scara din dreapta.
Creati liniile ramase utilizand Otrack si direct distance entry.
Nu creati axa.
245
3.
246
Pozitionati scara in zona inferioara ca in imaginea de mai jos.
4.
Oglinditi scarile inferioare pentru a completa desenul.
5.
Salvati si inchideti desenul.
247
In acest exercitiu veti utiliza tot ce ati invatat despre modificarea obiectelor.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul,urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
248
Deschideti desenul M_MECH-Challenge-CHP03.dwg.

Rotiti vederea din drepta cu 90 de grade.
3.
Mutati vederea de sus astfel incat mijlocul acesteia sa se alinieze cu cercurile din vederea principala
Mutati vederea laterala astfel incat sa fie aliniata cu vederea principala.
4.
Copiati sau oglinditi cele doua cercuri din vederea de sus.
5.
Rotiti vederea laterala si mutati ambele vederi astfel incat sa se alinieze cu vederea de baza.
249
250
6.
Oglinditi geometria de sus pentru a termina schema.
7.
Sumarul Capitolului
Fiecare desen creat incepe cu o geometrie simpla. Procedurile folosite pentru a edita aceste obiecte
le transforma in obiecte complexe.
Parcurgand acest capitol ati invatat sa:
Utilizati diferite metode de selectie pentru a selecta obiecte in desen.

Mutati obiecte in desen utilizand object snaps, object tracking si and coordinate entry pntru
o amplasare precisa.
Utilizati comanda Copy sau grip-urile pentru a crea obiecte noi din obiecte existente.
Modificati unghiul obiectelor, utilizand comanda Rotate sau utilizand grip-urile.
Creati imagini oglindite ale obiectelor din desen utilizand comanda Mirror sau grip-urile.
Utilizati comanda Array pentru a crea matrici circulare si dreptunghiulare.
Modificati marimea obiectelor din desen.
Utilizati grip-urile pentru a edita obiecte si a afisa informatii geometrice.
In acest exercitiu, utilizati ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a modifica planul.
In acest exercitiu, utilizati ce ati invatat despre modificarea obiectelor.
Sumarul Capitolului
251
Capitolul
4
Organizarea Desenului si
Comenzilor Inquiry
Abilitatea de a controla electronic, de a organiza si de a obtine informatia intr-un desen depaseste
cu mult orice ati putea realiza prin metodele manuale. Pentru a obtine asta, trebuie sa va obisnuiti
sa introduceti comenzile si sa folositi celelalte metode de design disponibile. Astfel, veti observa ca acest
software este mult mai util decat foaia si creionul.
In acest capitol, veti invata cum sa organizati obiectele intr-un desen si cum sa folositi layerele si tipurile
de linie pentru a dezvolta capacitatea de a desena.
Veti invata si cum sa va folositi de mediul desenului electronic si sa folositi instrumente pentru a obtine
informatiile geometrice ale obiectelor din desen.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili sa:
Folositi layere pentru a organiza obiectele din desenul dvs.
Identificati si schimbati proprietatile obiectelor.
Ajustati proprietatile obiectelor pe diferite tipuri de obiecte. Veti incepe prin a invata despre panoul
Quick Properties, sa il accesati si sa ii controlati vizibilitatea si modul de comportare. Apoi veti
folosi panoul Quick Properties pentru a schimba rapid proprietatile obiectului.
Folositi comanda Match Properties pentru a aplica proprietatile de la un obiect sursa catre un
obiect destinatie.
Utilizati meniul Properies pentru a schimba proprietaile unui obiect.
Utilizati comanda linetypes (tipuri de linii) pentru a distinge obiectele din desen.
Utilizati comenzile Inquiry (Distance, Radius, Angle, Area, List, si ID) pentru a obtine informatiile
Geometrice din desen.
In acest exercitiu, veti folosi ceea ce ati invatat despre organizarea desenului si comenzile Inquiry
pentru a creea layere, pentru manipularea obiectelor si layere-lor acestora si pentru a creea o
geometrie suplimentara pe layerul potrivit.
Descrierea capitolului
253
Folositi ceea ce ati invatat despre organizarea desenului si comenzilor Inquiry pentru a adauga layere si
pentru a ascunde geometriile din desen.
Object Snap si Setarile Barei de Status
Inainte de a termina exercitiile din acest capitol, consultati sectiunea introductiva a
Volumului 1 Settings for the Exercises"
254
Capitolul 4: Organizarea Desenului si Comenzilor Inquiry
Lectie : Utilizarea layerelor

Aceasta lectie descrie layerele si modul cum pot fi utilizate pentru organizarea obiectelor din desen.
De exemplu, in desenul urmator, obiectele pot fi plasate pe diferite layere, avand cote pe un layer,
liniile pe alt layer, si caracteristicile gaurilor izolate pe un al treilea layer.
Fiecare layer poate avea setari prin care sa se schimbe culoarea, tipul de linie si grosimea liniei obiectelor
din acel layer.
Intr-un desen obisnuit, obiectele sunt plasate pentru a reprezenta o anumita parte din desen. Aceste
obiecte pot include geometrii, text, cote si margini.
Pentru a va organiza desenul, trebuie sa gasiti o modalitate de a grupa obiectele pe baza functiei, a
aspectului, etc. Exista multe standarde de creare a layerelor si majoritatea proiectantilor utilizeaza
propriile lor standarde. Ceea ce conteaza este sa stabiliti un standard de a creea layere si sa-l urmati numai pe
acesta. Dupa ce veti parcurge aceasta lectie, o sa puteti folosi layerele pentru a organiza obiectele din desenul
dvs.
Obiective
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabil sa:
Descrieti modul in care pot fi utilizate leyerele pentru a organiza obiectele din desenul dvs.
Descrieti scopul layer-ului 0.
Accesati Layer Properties Manager si sa folositi alte comenzi pentru a administra layerele.
Lectie: Utilizarea Layerelor
255
Organizarea obiectelor cu layere

Pe masura ce desenele dvs. devin mai complexe, organizarea obiectelor pentru desenat devine decisiva
pentru administrarea eficienta a datelor desenului. Puteti utiliza layerele pentru a grupa obiectele din desen.
In urmatoarea schita, puteti utiliza layerele pentru a separa pereti, pereti despartitori, mobila, text
si echipament.
Despre Layere
Utilizati layerele pentru a organiza obiectele din desen si pentru a sublinia tipul de linie, culoare si standarde
legate de grosimea liniei. Cand grupati obiectele in layere, puteti controla aceste obiecte prin controlarea
layerului. De exemplu, daca puneti toate cotele pe un singur layer, puteti alege sa ascundeti aceste cote prin
simpla inghetare a acelui layer.
Urmatoarea imagine ilustreaza modul cum pot fi utilizate layerele pentru a organiza obiectele. Imaginea din stanga
reprezinta gruparea obiectelor similare, iar imaginea din dreapta ilustreaza ceea ce vedeti in software.
256
Capitolul 4: Organizarea desenului si Comenzile Inquiry
O configuratie tipica a layerelor

Un desen obisnuit poate utiliza layerele pentru a organizaobiectele in urmatorul fel..
Numele layerului
Obiecte
Walls
Toata geometria care reprezinta pereti.
Electrical
Toata geometria care reprezinta tot ce este electric.
Hidden
Geometria care este reprezentata prin linii ascunse.
Landscape
Geometria reprezentand obiectele din peisaj.
Construction
Geometrie temporara utilizata pentru schitare sau alte scopuri.
Dimensions
Cotele desenului.
Annotations
Text si note.
Hatching
Modele de hasura, umplere si gradient.
Titleblock
Margini, Title Block si informatii despre cartus.
Tabelul precedent este doar un exemplu de o configurare obisnuita a layerului. Majoritatea

companiilor au standarde deja stabilite de layere create astfel incat sa raspunda nevoilor
particulare. Urmatorul exemplu infatiseaza o configurare arhitecturala standard a layerului.
Lectie: Utilizarea layerelor
257
Configurare arhitecturala tipica a layerului

Utilizati Layer Properties Manager pentru a creea si utiliza layerele dintr-un desen.
Puncte cheie ale layerului
Utilizati layere pentru a organiza obiectele din desenul dvs.

Layerele au setari care determina culoarea, tipul de linie, si grosimea liniei obiectelor din layer.
Utilizati fereastra Layer Properties Manager pentru a creea si utiliza layerele.
Fiecare desen contine cel putin Layer 0, care este standard.
Pentru a organiza un desen, luati in considerare gruparea obiectelor pe layere bazate pe functii, aspect, etc.
Exista multe standarde industriale in ceea ce priveste crearea layerelor, de unde puteti stabili un standard
si pentru desenele dvs.
Cand desenul dvs. este organizat in layere, puteti controla mult mai usor intregul grup de obiecte.
Layerul standard
Fiecare desen pe care il creati are un layer standard numit 0 (zero). Asta inseamna ca fiecare desen contine cel putin
un layer.
Layerul standard definit

Cand creati un desen nou, pot exista mai multe layere, in functie de sablonul pe care l-ati folosit.
Layer 0 este persistent indiferent de sablonul utilizat. Toate desenele contin layerul standard 0.
Layer 0 nu poate fi renumit sau sters. AutoCADutilizeaza acel layer pentru obiecte precum blocuri,
indiferent de denumirea altor layere.
258
Capitolul 4: Organizarea Desenului si Comenzile Inquiry
Urmatoarea ilustratie arata fereastra Layer Properties Manager intr-un desen creat din
acad.dwt. Singurul layer prezent este 0.
Ghid pentru Layerul 0

Layerul 0 prezinta urmatoarele instructiuni:
Puteti creea mai multe layere pe langa Layerul 0 in Layers Properties Manager cand incepeti un
nou desen daca nu sunt deja oferite de sablonul de desenare al companiei dvs.
Puteti face intai un layer curent si apoi sa desenati obiectele. Acest lucru plaseaza automat
geometria acelui layer curent in locul layerului 0.
Considerati Layer 0 ca layer activ atunci cand sunteti nesiguri unde sa plasati geometria. Apoi,
mutati obiectele in layerul potrivit. Cand il inserati in celalalt layer, acesta va prelua automat
proprietatile acelui layer.
Ar trebui sa inserati blocuri cu layere multiple in laterul 0 pentru ca layerele si culorile blocului
sa apara asa cum au fost create cand le-ati inserat in desen.
In cazul in care creati obiecte in layerul 0, le puteti atasa altor layere oricand.
Instrumentele layerului
Cand creati si utilizati layere, va folositi de Layer Properties Manager si de lista Layer Control
de pe ribbon. Impreuna, aceste comenzi si instrumente va asigura functionalitatea necesara
crearii, utilizarii si alipirii obiectelor in layere.
259
Panoul Layers
Accesul la comanda
Utilizati Layer Properties Manager pentru a creea layere si pentru a controla culoarea, tipul de linie,
grosimea ei si alte proprietati al fiecarui layer.
Layer Properties Manager
Command Line: LAYER, LA

Ribbon: Home tab > Layers panel > Layer Properties
Menu Bar: Format > Layer...

Pentru a face un layer curent, utilizati urmatoarea comanda:
Make Objects Layer Current
Command Line: LAYMCUR

Ribbon: Home tab > Layers panel > Make Objects Layer Current
Menu Bar: Format > Layer Tools > Make Object's Layer Current
260
Capitolul 4: Organizarea desenului si Comenzilor Inquiry
Pentru a reveni la setarile anterioare ale layerului, utilizati urmatoarea comanda.

Layer Previous
Command Line: LAYERP

Ribbon: Home tab > Layers panel > Previous
Menu Bar: Format > Layer Tools > Layer Previous
Layer Previous in AutoCAD LT

Layer Previous nu este disponibil in AutoCAD LT.
Fereastra Layer Properties Manager

Principalul instrument pentru folosirea layerelor este Layer Properties Manager. Utilizati aceasta fereastra
pentru a creea si folosi layerele.
261
Command Options
Urmatoarele optiuni sunt disponibile in fereastra Layer Properties Manager pentru manevrarea esentiala
a layerelor.
Option
Description
Apasati click pentru a creea un nou layer. Introduceti un
nume pentru layer in casuta. Selectati numele layerului
de doua ori pentru a-l schimba. Numele layerelor pot fi
listate in coloana Name, ascendent sau descendent.
Apasati click pentru a sterge layerul selectat. Nu puteti
sterge layerul curent sau layere care contin obiecte.
Daca vreti sa revocati, apasati Undo, selectandu-l din
bara de unelte Quick Adress.
Apasati click pentru a face curent layerul selectat. Puteti
sa apasati si dublu click pentru a-l face layer curent.
Apasati click pe randul layerului si coloana potrivita

pentru a selecta sau a sterge proprietatile pentru acel
layer. Proprietatile includ: Color, Linetype, Lineweight si
posibilitatea layerului de a fi imprimat sau nu.
Culoare: Selectati o culoare din indexul de culori

AutoCAD. Culoarea alba va fi tiparita cu negru si va fi
Afisata cu negru pe un desen cu fond alb si cu alb pe un
fond negru.
262
Option
Description
Linetype: Un desen nou va contine tipul de linie
continuu. Selectati butonul load the Load pentru a
incarca alte tipuri de linii.
Grosimea liniei: Multe grosimi de linii nu vor fi afisate in

fereastra desenului daca optiunea Show Limeweight nu
este selectata in bara de status. Grosmiea standard a
liniei este de 0.01 inch sau 0.25 mm.
Proprietatile Noului Layer

Cand creati un nou layer, proprietatile layerului selectat curent sunt aplicate si noului
layer. Daca noul layer va avea in comun cu celalalt layer proprietati precum culoare sau
tip de linie, selectati layerul similar inainte sa apasati New.
Statusul layerului
Vizibilitatea si disponibilitatea obiectelor din anumite layere sunt determinate de statusul layerului.
Urmatorul tabel ilustreaza statusul potential al layerului.
Aceste icon-uri apar in Layer Properties Manager si in lista Layer. Apasati click pe icon pentru a schimba
statusul layerului.
Icon
Status
OR
On: Obiectele din layer sunt visibile.

Off: Obiectele din layer nu sunt visibile, dar tot sunt luate in considerare
cand desenul este regenerat.
263
Icon
Status
OR
Thawed: Obiectele din layer sunt vizibile.

Frozen: Obiectele din layer nu sunt vizibile si nu sunt luate in considerare
cand desenul este regenerat.
OR
New VP Freeze: Ingheata layerul in viewport-urile nou create.

VP Freeze (doar Layout): Layerul nu este vizibil si nu va printa in
Viewport-ul selectat sau curent daca este inghetat.
OR
Unlocked: Puteti selecta si edita obiecte in layer.

Locked: Nu puteti selecta sau edita obiecte in layer.
Layer Control List

Layer Control este localizat in panoul Layers.
Selectati sageata de jos pentru a afisa lista de layere in desen.
Layer Control este utilizat in doua scopuri.
264
Capitolul 4: Organizarea desenului si Comenzile Inquiry
1. In operatiile normale, layerul curent este afisat. Cand un obiect este selectat prin comanda line blank, lista
afiseaza layerul pe care este afisat obiectul. Urmatoarea imagine arata ca atunci cand lacatul este selectat,
layerul A-Doors este afisat.
Este bine de stiut pe care layer este obiectul. Dar puteti si sa pozitionati obiectul sau obiectele
selectate pe alt layer alegand layerul din lista.
2. Dupa ce creati layerele, puteti folosi Layer Control cu scopul de a selecta un layer pentru a-l face curent,
pentru a schimba statusul layerului in Freeze sau thaw, lock sau unlock, sau sa inchideti/deschideti layerul.
265
Puncte cheie ale uneltelor layerelor
Crearea si utilizarea layerelor necesita folosirea unor comenzi, Layer Properties

Manager si lista Layer Control din panoul Layers.
Principalul instrument pentru utilizarea layerelor este Layer Properties Manager. Folositi aceasta
fereastra pentru a creea si utiliza layerele.
Odata ce un layer este creat, nu il puteti sterge daca nu este curent sau daca sunt obiecte de referinta
pe acel layer.
Layerul 0 nu poate fi sters sau renumit.
Proprietatilor layerelor includ culoare, tip de linie, grosimea liniei, posibilitatea layerului de a fi imprimat
sau nu.
Statusul layerului poate fi On sau Off, Frozen sau Thawed, si Locked sau Unlocked.
Layerele care sunt Off nu sunt vizibile, dar tot sunt luate in considerare cand desenul este redeschis.
Layerele care sunt Frozen nu sunt vizibile si nu sunt luate in considerare cand desenul este redeschis.
Cu comanda line blank, puteti selecta un obiect si vedea pe ce layer este din lista Layers Control
localizata in panoul Layers.
Puteti selecta un obiect si sa-l mutati in alt layer folosind lista Layers Control.
Puteti schimba statusul unui layerdin lista Layers Control.
Sfaturi de Crestere a Performantei
Pentru o mai buna performanta in cadrul desenelor mari, inghetati layerele in loc sa le
inchideti. Obiectele din layerele care sunt inchise inca sunt luate in considerare cand
desenul este redeschis, in timp ce obiectele de pe layerele care sunt inghetate nu sunt
luate in considerare, si astfel nu sunt luate in calcul cand desenul este redeschis.
266
Exercitiu: Layer Tools
In acest exercitiu, creati layere in fereastra

Properties Manager si selectati layerul din lista
Layer Control pentru a desena obiecte in layerul
potrivit.
1.
pentru a creea layerele:
Pe ribbon, apasati click pe Home tab >

Layers panel > Layer Properties.
In fereastra, apasati click pe New.
Creati urmatoarele layere:

Layer Name: Circle, Color: Red
Layer Name: Line, Color: Blue
Layer Name: Rectangle, Color: Green
Nota: Daca introduceti numele layerului si apoi o
virgula, apare un nou camp pentru introducerea
numelui. Layerele sunt listate automat in ordine
alfabetica.
2.
Inchideti fereastra Layer Properties Manager.
4.
Repetati pasul anterior:
Apasati click pe layerul Rectangle pentru a-l face

curent si pentru a desena dreptunghiuri.
Apasati click pe layerul Line pentru a-l face curent si

pentru a desena linii.
3. In lista Layer Control, selectati layerul Circle

pentru a-l face curent si pentru a desena cercuri pe acel
layer.
267
Exercitiu: Lucrul cu Layerele

In acest exercitiu veti utiliza functiile freeze si thaw, lock
si unlock ale layerelor. Creati noi layere, stabiliti layerul
curent si creati noi geometrii pe layerul curent.
Exercitiul completat
3.
Pentru a face curent layerul ascuns:
In Home tab, click Layers panel >

Layer Control list.
Selectati Hidden pentru a-l seta ca layer curent.
4.
Apasati zoom in zona ilustrata si desenati linii pe layerul

Hidden:
Utilizand Line command, creati o linie

din punctul 1 la punctul 2 si alta de la
punctul 3 la punctul 4, asa cum este ilustrat mai jos.
Asigurati-va ca atingeti cu precizie capatul sau

intersectia obiectelor existente.
completarea Exercitiului
Pentru a rezolva exercitiul, urmati pasii

Drawing Organization and Inquiry
Commands. Click Exercise: Work with
Layers.
1.
2.
268
Deschideti M_Create-Layers.dwg.
Studiati desenul, avand o atentie sporita asupra
culorilor si tipurilor de linie a obiectelor. Inchideti
layerul Dimensions pentru a-l face mai vizibil si
pentru a face schimbari in geometria desenului.

Layer Control list.
Click pe icon-ul Sun pentru a ingheta layerul

Dimensions. Icon-ul se modifica din soare intrun fulg de zapada, indicand ca layerul este
inghetat.
6.
5.
Desenati o linie pe layerul Center prin centrul

obiectului, asa cum este indicat mai jos:
Zoom out astfel incat intregul desen sa fie

afisat, apoi dati zoom in zona aratata mai jos.

Layer Control list. Selectati Center layer.
Incepeti Line command.
Selectati punctul de 180 de grade a cercului

mare si miscati cursorul catre stanga de-a
lungul traiectoriei de extensie.
In campul dynamic input, introduceti 5.

Apasati ENTER.
Pentru a creea o alta linie prin centrul obiectului:
Apasati ENTER pentru a repeta Line command.
Selectati punctul de 270 de grade a cercului mare si

miscati cursorul in jos de-a lungul traiectoriei de
extensie.
In campul Dynamic Input, introduceti 5. Apasati

ENTER.
Miscati cursorul inafara si deasupra cercului

mare de-a lungul traiectoriei de extensie.
In campul Dynamic Input, introduceti 85.
Apasati ENTER.
Apasati ENTER din nou pentru a termina Line
command.
Miscati cursorul inafara cercului mare spre dreapta

de-a lungul traiectoriei de extensie.
In campul Dynamic Input, introduceti 85.

Apasati ENTER.
Apasati ENTER din nou pentru a termina Line
command.
269
9.
Pentru a observa proprietatile obiectului in Layer

Control list:
Avand linia de comanda goala, selectati orice cota.
Layerul Dimensions apare in Layer Control list.
7. Utilizati comanda Rotate pentru a roti amandoua

axele 30 grade. Utilizati centrul cercului mare ca punct
de baza pentru rotatie.
8.
270
Apasati ESC astfel incat linia de comanda

sa fie libera.
Miscati cursorul peste orice obiect pe layerul
Visible asa cum este aratat mai jos. Observati
simbolul lacatului ilustrat. Obiectele de pe layerul
vizibil sunt blocate si nu pot fi modificate.
Dezghetarea layerului Dimension:

Layer Control list. Apasati click pe icon-ul cu
fulgul de zapada pentru a dezgheta layerul
Dimensions.
Zoom out spre marginile desenului.
Selectati un obiect de pe layerul Visible;

12. Pentru a creea un nou layer:
numele layerului este ilustrat in

Layer Control list.
Layer Properties.
Selectati oricare alt obiect, de exemplu cota, si
In Layer Name field, click Visible. Proprietatile

observati ca acum campul Layer Control este
layerului Visible sunt utilizate ca proprietati
liber. Cand lista nu poate afisa mai multe
standard pentru noul layer.
proprietati deodata, aceasta indica faptul ca
In fereastra Layer Properties Manager,click

obiectele pe care le-ati selectat sunt pe layere
New Layer (1).
diferite.
In campul Layer Name (2), introduceti Title
Apasati ESC pentru a deselecta toate

Block.
obiectele.
Click pe Color field (3) si selectati White.

10. Incercati sa miscati o parte din obiecte, inclusiv pe
acelea care sunt pe un layer blocat:
Porniti comanda Move.
Selectati toate obiectele in modul de vedere

auxiliar. Apasati ENTER.
Apasati click in orice punct al desenului.

In campul Angle, introduceti 30. Apasati TAB.
Apasati click oriunde in desen pentru a

completa comanda Move. O parte din obiecte 13. Pentru a adauga alt layer:
nu se misca.
Revocati comanda Move.
Apasati din nou pe New Layer.

In campul Layer Name, introduceti Viewport.
Apasati pe Color si selectati Cyan. Apasati pe OK.
Click pe campul Plot. Aceasta seteaza layerul

viewport sa nu fie tiparit.
Apasati pe layerul Title Block.
Apasati click dreapta. Apasati pe Set Current.
Apasati click pe X pentru a inchide fereastra
Layer PropertiesManager
11. De data aceasta miscati obiectele din nou, dar mai

intai deblocati layerul pe care sunt cateva din
obiectele acestea:

Layer Control list. Apasati click pe icon-ul cu
lacatul pe layerul Visible.
Lacatul se schimba din inchis spre deschis,
indicand ca layerul este deblocat.
Repetati comanda Move din pasul anterior. 14. Zoom out spre marginile desenului.
Acum toate obiectele sunt schimbate.
Reblocati layerul vizibil.
271
15. Pentru a creea o margine dreptunghiulara
Introduceti 0,0. Apasati ENTER.
Apasati click dreapta. Click pe Dimensions.
Introduceti 400 pentru lungime. Apasati ENTER.
Introduceti 277 pentru latime. Apasati ENTER.
Click oriune in apropierea vederii Auxiliary pentru

a completa comanda.
272
Capitolul 4:O rganizarea Desenelor si Comenzile Inquiry
Lectie: Schimbarea Proprietatilor Obiectului

Aceasta lectie explica ce sunt proprietatile obiectului si cum pot fi schimbate acestea intr-un desen.
Fiecare obiect pe care il creati intr-un desen are proprietati asociate. De exemplu, o linie are o culoare,
un layer, un tip de linie, o lungime asociata, asa cum este ilustrat in urmatorul panou Quick Properties.
Este foarte normal sa schimbati proprietatile obiectelor in timp ce lucrati la un desen. O cale de a
accesa si schimba cateva proprietati ale obiectelor este de a selecta obiectul si a folosi panourile Layers
si property in Ribbon pentru a schimba Layerul sau culorile, tipul de linie si grosimea ei. Alta metoda
este utilizarea paletei Properties care ofera un numar de optiuni, in functie de obiectul selectat.
Urmatoarea ilustratie arata proprietatile unui cerc selectat, asa cum este afisat in paleta Properties.
Dupa terminarea acestei lectii, veti putea sa descrieti numeroase proprietati ale obiectelor, sa
identificati setarile curente, sa schimbati proprietatile obiectelor din desen.
Obiective
Dupa terminarea acestei lectii veti sti:
Lectie: Schimbarea Proprietatilor Obiectului
273
Care sunt proprietatile obiectelor si cum sa le folositi.

Despre folosirea si efectul proprietatii ByLayer.
Sa schimbati proprietatile obiectelor.
Despre proprietatile obiectelor

Cele mai comune proprietati ale obiectelor includ: Layer, Color, Linetype,Lineweight. In cele mai multe
situatii, culoarea, tipul si grosimea liniei unui obiect sunt determinate de layerul pe care a fost desenat. Cand
creati noi obiecte, trebuie sa va asigurati ca setarile proprietatilor obiectului din layerul pe care il creati produc
rezultatele dorite.
Puteti vedea sau schimba cateva din proprietatile obiectului de la setarile aflate in panourile Layers si Properties.
Aceste optiuni pot fi folosite numai pentru Layer, Color, Linetype si Lineweight.
In paleta Properties, ilustrata mai jos, puteti accesa o lista mai completa de proprietati ale obiectelor pe
care le puteti vedea sau schimba. Lista proprietatilor afisata depinde de tipul de obiect sau de varietatea
obiectelor pe care le selectati.
274
Object Properties - Line
Grupul de vizualizare 3D din imaginea de mai sus nu este disponibil in AutoCAD LT.
Atentionare!
Definirea Proprietatilor Obiectelor
Proprietatile obiectelor controleaza felul in care arata un obiect, atat pe ecran, cat si printat. Urmatoarea
imagine arata obiecte cu anumite valori ale tipului de linie si grosimea acesteia, ale culorii.
Lectie: Schimbarea Proprietatilor Obiectelor
275
Exemple de Proprietati ale obiectelor

Este un lucru obisnuit in desenul 2D sa reprezentati o caracteristica sau o suprafata care este obstructionata
de o alta printr-un tip de linie ascuns. Linia ascunsa indica faptul ca in spatele suprafetei vizibile exista
caracteristica. Alta obisnuinta este utilizarea culorilor pentru a distinge obiectele in desenele complexe si
colorarea in diferite culori a tipurilor diferite de obiecte.
In urmatoarea imagine, liniile obiectelor sunt ilustrate printr-un tip de linie continua si cu o singura culoare.
Linia sectiunii este ilustrata prin tipul de linie Phantom si cu o singura culoare. Liniile de centru ale gaurii sunt
ilustrate prin tipul de linie Centerline si printr-o singura culoare. Liniile ascunse de pe margine sunt ilustrate
prin tipul de linie Hidden si printr-o singura culoare. Informatia din acest desen este organizata in layere care
determina culoarea si tipul de linie al acestor obiecte.
Liniile obiectului ilustrate prin tipul de linie continuu.

Axa gaurii este ilustrata prin tipul de linie Center.
Liniile ascunse ale marginilor sunt ilustrate prin tipul de linie Hidden.
Linia sectiunii este ilustrata prin tipul de linie Phantom.
276
Capitolul 4: Organbizarea Desenului si Comenzile Inquiry
Proprietatea ByLayer
Panoul Properties din Home tab afiseaza setarile curente ale obiectelor pe care le creati in desen.
setarile standard sunt ByLayer, ceea ce inseamna ca proprietatile obiectului sunt determinate de layer.
In mod standard, toate obiectele utilizeaza setarea ByLayer pentru culoare, tip de linie si grosmiea liniei.
Urmatoarea imagine arata setarile standard ByLayer in panoul Properties:
Definitia setarii ByLayer Property
Setarile proprietatii este atribuita obiectelor si specifica tipul de linie, grosmie linie, stiulul de imprimare
si culoarea unui obiect . Aceasta setare speciala a proprietatii este echivalenta cu utilizarea unei anumite
culori precum rosu sau unui anumit tip de linie precum Hidden. Cand tipurile proprietatilor sunt setate
ByLayer, obiectele primesc setarea property definita in layer-ul obiectului. Daca schimbati optiunea
property din layer, toate obiectele cu setarea ByLayer se vor actualiza in concordanta.
Trebuie sa suprascrieti culoarea, tipul de linie si grosimea unui obiect cu altceva decat
ByLayer numai cand este absolut necesar. Cand va uitati la un desen care contine
obiecte de aceeasi culoare sau tipuri de linie, la prima vedere ati crede ca obiectele se
afla pe acelasi layer.
Exemplu de Schimbare a Proprietailor Obiectelor din ByLayer Default
Este o metoda comuna de redactare a plasa un anumit tip de obiect pe propriul layer. De exemplu, toate
axele vor fi pe acelasi layer, toate liniile obiectelor pe propriul layer, si asa mai departe. Urmarind
aceasta structura, puteti deja sa controlati afisarea tuturor obiectelor si pe ecran, dar si printate.
Lectie: Schimbarea Proprietatilor obiectelor
277
In urmatoarea imagine, toate liniile obiectelor, axele si liniile ascunse au proprietatile setate prin ByLayer.
Daca schimbati grosimea liniei layerului object lines, toate obiectele din acel layer se modifica pentru
reflecta setarile acelui layer.
278
Schimbarea proprietatilor obiectelor

O modalitate de a schimba proprietatile obiectelor este utilizarea comenzilor din bara de meniu Layers
si Properties. Selectand obiectul sau obiectele, puteti vedea proprietatile si puteti face schimbari prin
simpla selectare a optiunilor dorite din liste.
Pentru a activa panoul Layers sau Properties, apasati click dreapta pe Home tab si apoi click Panels. Apoi
selectati Layers si Properties din lista.
279
Panoul Layers - Layer Control List

Urmatoarea imagine ilustreaza panoul layers. Selectand un obiect, puteti vedea si modifica layer-ul asociat
cu acel obiect.
Panoul Properties Selectarea unui tip de linie

Urmatoarea imagine ilustreaza panoul Properties cu lista de tiputi de linie selectata. Utilizand acest panou,
puteti vedea si modifica tipul de linie, grosimea liniei si culoarea unui obiect.
Arata/Ascunde Grosmiea Liniei

Optiunea Arata/Ascunde grosimea Liniei de pe bara de status controleaza vizibilitatea grosimii liniilor
din desen.
Apasati click pentru a activa sau dezactiva aceasta optiune.Apasati click dreapta si selectati Settings pentru a
ajusta scara de afisare.
280
Procedura: Schimbarea Proprietatii Layerului Obiectului

Urmatorii pasi va arata cum sa schimbati proprietatile layerului unui obiect utilizand optiunea
LayernControl list din panoul Layers.
1.
Selectati din desen unul sau mai multe obiecte pe care trebuie sa le mutati pe un alt layer.
Lectie: Schimbarea proprietatilor Obiectelor
281
2.
In Home tab, click Layers panel > Layer Control list. Selectati layer-ul unde vreti sa mutati obiectele.
3.
Apasati ESC pentru a sterge selectia.
Procedura: Proprietatea Schimbarea Culorii unui Obiect

Urmatorii pasi arata cum sa schimbati culoarea unui obiect selectand o culoare din lista aflata pe panoul
Properties.
1.
Selectati unul sau mai multe obiecte din desen care necesita schimbarea culorii.
282
Capitolul 4: Organizarea desenului si Comenzile inquiry
2.
Pe ribbon, click Home tab > panoul Properties > Object Color. Selectati culoarea dorita.
3.
Apasati ESC pentru a deselecta obiectele.
Procedura: Proprietatea Schimbarea Tipului de Linie a unui Obiect

Urmatorii pasi arata cum sa schimbati tipul de linie al unui obiect selectand lista tipurilor de linie
din panoul Properties. Puteti incarca tipurile de linie dorite care nu se afla pe lista prin selectarea
comenzii Other.
1.
Selectati unul sau mai multe obiecte din desen carora trebuie sa le schimbati tipul de linie.
283
2.
Pe ribbon, click Home tab > panoul Properties > Linetype. Selectati din lista tipul de linie dorit.
3.
Apasati ESC pentru a deselecta obiectul.
Procedura: Proprietatea Schimbarea Grosimii Liniilor unui Obiect

Urmatorii pasi arata cum sa schimbati grosimea liniilor unui obiect utilizand lista din panoul Properties.
1.
284
Selectati unul sau mai multe obiecte din desen carora vreti sa le schimbati tipul de linie.
2.
Pe ribbon, click Home tab > panoul Properties > Lineweight. Selectati din lista.
3.
Ghid pentru Schimbarea Proprietatii
Asigurati-va ca panourile Layers si Properties sunt vizibile. Daca nu sunt vizibile, apasati click dreapta
in Home tab pentru a le activa.
Asigurati-va ca linia de comanda este goala, apoi utilizati fereastra pentru a selecta rapid unul sau
mai multe obiecte pentru a vedea sau schimba proprietatile acestora.
Daca nu ati selectat obiectul care trebuia, apasati SHIFT si selectati-l din nou.
Cand selectati mai multe obiecte cu proprietati diferite, campul cu optiunile proprietatii este gol,
deoarece o singura proprietate poate fi listata din prima.
Puteti selecta mai multe obiecte si puteti alege proprietatea pe care o doriti pentru toate obiectele.
Proprietatile obiectelor ar trebui sa fie determinate de layer (ByLayer) de cate ori este posibil.
Tipurile de linie care nu sunt prezente in lista pot fi incarcate in desen.
Asigurati-va ca optiunea Lineweight este afisata pe bara de status si ajustati grosimea liniei din
fereastra Settings.
Selectarea Obiectului
Apasati ESC dupa ce efectuati fiecare schimbare si dupa ce selectati mai multe obiecte
pentru a preveni eventualele schimbari ale proprietatii obiectelor anterior selectate.
285
Exercitiu: Schimbarea Proprietatilor obiectelor

In acest exercitiu desenati obiecte simple pe layerul standard
0. Apoi creati layere aditionale . In final, selectati obiectele si
schimbati proprietatile utilizand listele din panourile Layers
si Properties.
1.
2.
3.
Incepeti un nou desen din template-ul acad.dwg

si desenati niste linii, cercuri si dreptunghiuri
pe layerul standard o.
Pe Home tab, click panoul Layers > Layer
Properties. In Layer Properties Manager,
creati cateva layere cu urmatoarele nume si culori:
Cercuri - rosu
Linii - albastre
Dreptunghiuri - cyan
Pentru a asocia un tip de linie ascuns in layerul Lines.
In Layer Properties Manager, pe layerul

Lines, apasati pe Continuous.
286
In ferestrele Load sau Reload Linetypes,

apasati pe HIDDEN.
Apasati OK pentru a iesi din fereastra.
4. Pentru a asocia o grosime de 0.35 a liniei layerului

numit Rectangles:
In fereastra Layer Properties Manager, apasati grosimea

standard a liniei a layerului Rectangles.
In fereastra Lineweight alegeti grosimea liniei de

0.35 mm.
In fereastra select Line, apasati pe Load.
7.
Pentru a schimba iar proprietatile obiectelor:
Cu linia de comanda goala, selectati toate

obiectele pe care le-ati desenat.
Pe Home tab, click panoul Properties >

Linetype(1) > Hidden.
In lista Lineweight (2), click 0.40.
Din lista Color (3), selectati White.
Acum toate obiectele din desen ar trebui sa aiba

aceeasi culoare, acelasi tip de linie si aceeasi grosime a
liniei, precum in imaginea urmatoare.
Apasati OK pentru a iesi din fereastra.
Inchideti Layer Properties Manager.

Pentru a schimba proprietatile obiectelor:

cercurile. Pe Home tab, click Layers
panel > Layer. Selectati layerul Circle. Apasati
ESC pentru a deselecta obiectele.
Repetati acest pas pentru lini si dreptunghiuri

si plasati-le pe layerele lor.
Apasati ESC pentru a deselecta toate

obiectele.
Desenul dvs. ar trebui sa semene cu cel de

8.
mai jos.
5.
Este greu de spus dintr-o singura privire ce obiecte

sunt pe layere.
Schimbati proprietatile obiectelor inapoi la ByLayer:
6.
Pe bara de status, asigurati-va ca setarea Show

Lineweight este pornita.
obiectele pe care le-ati desenat.

Pe Home tab, click panoul Properties >
ByLayer pentru (1) Color, (2) Linetype, si (3)
Lineweight.
Apasati ESC pentru a deselecta toate obiectele.

Obiectele ar trebui sa aiba proprietatile asociate
fiecaruia la pasul 5.
287
Exercitiu: Schimbarea Proprietatilor Obiectelor

In acest exercitiu folositi bara de meniuri Layers si
Properties pentru a schimba layerul, tipul de linie,
grosimea liniei obiectelor selectate.
3.
Exercitiul complet
Pentru completarea exercitiului

parcurgeti pasii din manual sau de pe
ecran. Din lista capitolelor si exercitiilor
Commands. Click Exercise: Change
Object Properties.
1.
2.
288
Pentru a muta cateva etichete pe alte layere:
Avand linia de comanda libera selectati

textul pentru numarul masinilor de la 47 la 54.

Layer.
Selectati layerul etichetelor pentru a muta

numerele pe acest layer.
Deschideti I_Change-Properties.dwg.
Pentru a schimba tipul de linie al usilor de sus
in ByLayer:
Selectati usile indicate de sageti.
In home tab, click panoul Properties >

Linetype.
Selectati ByLayer. Apasati ESC pentru a sterge

setul de selectie.
4.
Pentru a muta anumite mese pe alt layer:
Selectati cele trei mese rotunde.

Layer.
Selectati layerul furniture pentru a

muta mesele pe acest layer.
5.
Pentru a schimba grosimea liniei:
In bara de status, click Show/Hide

Lineweight pentru a activa vizibilitatea
grosimei liniei.
6.
Pentru a schimba culoarea obiectelor:
Faceti Zoom in zona superioara dreapta a

desenului.
Selectati liniile zonei de contur indicata in

In Home tab, click Properties panel >

Color.
Selectati ByLayer pentru a schimba culoarea

fiecarui obiect.
Faceti Zoom in zona scarii.

Selectati peretii interiori ai scarii, toate
treptele si usile.
Lineweight.
Click ByLayer. Apasati ESC pentru a termina
selectia.
289
7.
Pentru a muta anumite masini in alte layere:
Selectati masinile de la 5 la 10
fara a selecta eticheta numerica.

Layer.
Selectati layer-ul machine pentru a muta

aceste masini in acel layer.
8.
290
Lectie: Quick Properties

In aceasta lectia veti ajusta proprietatile anumitor tipuri de obiecte. Veti incepe sa invatati despre
panoul Quick Properties, cum sa-l accesati si cum sa-i controlati vizibilitatea si comportamentul. Apoi
veti utiliza panoul Quick Properties pentru a modifica rapid proprietatile unui obiect.
Proprietatile obiectelor sunt ajustate frecvent in fiecare sesiune de desenare. Panoul Quick Properties
va permite sa simplificati procesul deoareve va sunt afisate doar proprietatile de care aveti nevoie.
Acest lucru va permite sa schimbati proprietatea unui obiect mult mai rapid.
Obiective
Descrieti panoul Quick Properties si setarile acestuia.

Vizualizati proprietatile obiectelor utilizand panoul Quick Properties.
291
Despre Panoul Quick Properties

Panoul Quick Properties reprezinta o metoda convenienta de a modifica proprietatile unui obiect fara
a pierde spatiu in ecran adaugand un meniu Properties. Panoul Quick Properties apare automat cand
selectati un obiect si dispare atunci cand obiectul este deselectat. Puteti vizualiza si modifica proprietatile
unui obiect ce are afisat panoul Quick Properties.
Panoul Quick Properties

Urmatoarele optiuni sunt disponibile in panoul Quick Properties.
Tipul Obiectului: Afiseaza tipul obiectului selectat.

Proprietatile Obiectului: Listeaza proprietatile obiectului.
Personalizare: Afiseaza Interfata Customize User (CUI) unde puteti specifica tipul obiectului si
proprietatile afisate in panoul Quick Properties.
Optiuni: Afiseaza meniul de optiuni unde puteti inchide, personaliza, si schimba setarile Quick Properties
Cand multiple obiecte sunt selectate, panoul Quick Properties afiseaza doar
proprietatile comune a tuturor obiectelor selectate. Puteti specifica un anumit tip de
obiect dintr-o lista penru a afisa panoul Quick Properties pentru acel tip de obiect.
292
Setarile Quick Properties

Puteti specifica cum si unde este afisat panoul Quick Properties in fereastra de dialog Drafting Settings,
Quick Properties tab. Urmatoarele setari sunt disponibile:
Enable Quick Properties Palette: Afiseaza tipul de obiect selectat. Cand multiple obiecte sunt selectate
o lista va permite sa selectati un anumit tip de obiect.
Palette Display: Seteaza panoul Quick Properties pentru a afisa toate obiectele sau doar obiectele ce
au definit Quick Properties in Interfata Customize User (CUI).
Palette Location: Seteaza modul de locati a panoului Quick Properties in Cursor sau Static.
Palette Behavior: Permite panoului Quick Properties sa afiseze doar numarul proprietatilor specificate.
Moduri de Localizare
Panoul Quick Properties poate fi afisat in trei moduri diferite:
Cursor Utilizati aceasta optiune pentru a afisa panoul langa cursorul mouse-ului atunci cand
un obiect este selectat.
Static Utilizati aceasta optiune pentru a afisa panoul in acelasi loc al ecranului de fiecare data
cand selectati un obiect.
293
Utilizarea Panoului Quick Properties

Cand panoul Quick Properties este activat, acesta apare in momentul in care selectati un obiect.
Panoul Quick Properties dispare in momentrul in care obiectul nu mai este selectat. Daca doriti ca
panoul Quick Properties sa apara de fiecare data cand selectati un obiect, din bara de status
sau din fereastra Drafting Settings activati sau dezactivati Quick Properties.
Comanda de Acces
Quick Properties
Tastatura: CTRL+SHIFT+P
Meniu Contextual: Quick Properties
Bara de Status: Quick Properties
Procedura: Utilizarea panoului Quick Properties

Urmatorii pasi va arata cum puteti utiliza panoul Quick Properties.
1.
2.
3.
4.
294
In bara de status, verificati ca setarea Quick Properties sa fie activa.

Selectati un obiect.
In panoul Quick Properties, vizualizati sau schimbati proprietatile obiectului.
Apasati ESC pentru a parasi panoul Quick Properties.
Exercitiu: Use Quick Properties

In acest exercitiu veti utiliza comandaQuick Properties 3.
pentru a vizualiza proprietatile diferitelor obiecte.
In fereastra Drafting Settings, Quick

Properties:
Plasati o bifa in casuta de langa

Enable Quick Properties Palette.
Pentru Palette Display, click All Objects.
4.
Sub Palette Location:
Selectati Cursor-dependent.
Pentru Quadrant, selectati Bottom-Right.
Pentru Distance in Pixels, introduceti 20.
5.
Sub Palette Behavior:
Selectati Collapse Palette Automatically.
Pentru minimum number of rows, introduceti 2.
6.
Apasati click pe OK.
Exercitiul complet

Commands. Click Exercise: Use Quick
Properties.
1.
2.
Deschideti c_quick properties.dwg.

In bara de status, click-dreapta Quick Properties.
Click Settings.
295
7.
Selectati o linie din desen. Panoul Quick

Properties apare automat in partea de
jos a cursorului.
8.
Mutati cursorul deasupra panoului Quick

Properties. Panoul va afisa mai multe optiuni.
13. Selectati o cota din desen. Panoul Quick

Properties se extinde automat.
14. Apasati ESC pentru a deselecta dimensiunea.

9. Apasati ESC pentru a deselecta linia.

10. Selectati o cota din desen. Panoul Quick
Properties apare automat
11. In bara de status, click-dreapta pe Quick

Properties. Selectati Settings.
12. In fereastra Drafting Settings, Quick

Properties, sub Palette Behavior, deselectati
deselectati marcajul Collapse Palette
Automatically. Apasati OK.
296
Lectie: Potrivirea Proprietatilor Obiectelor

Aceasta lectie va arata cum sa schimbati proprietatile unui obiect din desen pentru a se potrivi cu
proprietatile altor obiecte din desen.
Un desen tipic va contine obiecte cu proprietati unice si obiecte ce impart proprietati cu alte obiecte
din desen.
Dupa parcurgerea acesti lectii, veti fi capabili sa utilizati comanda Match Properties pentru a aplica
proprietati de la un obiect sursa la un obiect destinatie.
Urmatoarea imagine va arata cateva obiecte din desen ce au proprietati comune.
Obiective
Utilizati comanda Match Properties pentru a aplica proprietatile unui obiect sursa unui obiect
destinatie.
297
Potrivirea Proprietatilor unui Obiect

Utilizati comanda Match properties pentru a atribui proprietatile unui obiect altui obiect, selectand obiectul
sursa si obiectul destinatie.
In urmatoarea imagine, proprietatile obietului hasurat (1) sunt aplicate obiectului hasurat destinatie (2).
Comanda de Acces
Match Properties
Linia de Comanda: MATCHPROP

Ribbon: Home tab > Clipboard panel > Match Properties
Meniu: Modify > Match Properties
298
Fereastra Property Settings

Proprietatile pe care le selectati in fereastra Property Settings, determina ce proprietati din obiectul
sursa sunt transmise obiectului destinatie. Pentru a ajusta setarile Match Properties, dupa ce
activati comanda Match Properties si selectati obiectul sursa, apasati click-dreapta oriunde in desen si
selectati Settings.
Fereastra Property Settings este divizata in doua zone, Basic Properties si Special Properties.
Basic Properties sunt proprietati comune majoritatii obiectelor.
Special Properties sunt proprietati specifice anumitor obiecte.
Potriviti Proprietatile Desenelor Multiple

Daca aveti mai multe desene deschise odata, puteti utiliza comanda Match Properties
pentru a potrivi proprietatile unui obiect din desen cu ale unui obiect din alt desen.
Lectie: Potrivirea Proprietatilor unui Obiect
299
Procedura: Potrivirea Proprietatilor Unui Obiect

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Match Properties pentru a aplica proprietatile unui
obiect sursa, catre un obiect destinatie.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Clipboard Panel > Match Properties.
Selectati un obiect sursa.
3.
Pentru a controla ce proprietati sunt atribuite obiectelor destinatie, apasati click-dreapta oriunde
in desen si selectati Settings. Selectati properties in fereastra Properties Settings.
Selectati obiectul destinatie.
4.
Ghidul utilizarii comenzii Matching Properties
300
Cand utilizati comanda Match Properties, puteti selecta doar un obiect sursa.
Puteti selecta obiectul sursa direct.
Puteti potrivi proprietatile unui obiect sursa catre o infinitate de obiecte. Cand
selectati un obiect destinatie, puteti utiliza orice metoda de selectare.
Pemtru a ajusta setarile proprietatilor, activati Match Properties, selectati obiectul sursa
si apasati click-dreapta pentru a accesa fereastra Settings.
Exercitiu: Match an Object's Properties

5.
In acest exercitiu, veti crea cateva dreptunghiuri,
pe Layer-ul 0. Veti crea un layer nou cu proprietatile
specificate si desenati cateva dreptunghiuri in acel layer.
Apoi utilizati comanda Match Properties asupra
dreptunghiurilor selectate.
1.
2.
3.
4.

Desenati cateva dreptunghiuri in Layer 0.
Creati un layer nou:
In fereastra Layer Properties, creati

un layer nou cu urmatoarele proprietati:
t
Name: Test
t
Color: blue
t
Linetype: Hidden
t
Lineweight: 0.35
Setati layer-ul ca layer curent.
Inchideti fereastra de dialog.

Desenati cateva dreptunghiuri. Al doilea set de
dreptunghiuri trebuie sa aiba proprietatile
obiectelor localizate in noul layer, iar primul
set de dreptunghiuri trebuie sa aiba proprietatile
6.
standard.
Pentru a potrivi proprietatile:
In Home tab, click Clipboard Panel >

Match Properties.
In noul layer, selectati unul dintre

dreptunghiuri (1).
Creati o fereastra de selectie pentru a

selecta dreptunghiurile de pe layer-ul 0.
Apasati ENTER pentru a parasi comanda

Match Properties.
Proprietatile dreptunghiurilor ar trebui acum sa

se potriveasca.
301
Exercitiu: Match Object Properties

In acest exercitiu veti utiliza comanda Match Properties pentru a aplica proprietatile unui obiect altui obiect.
Exercitiul Complet

Commands. Click Exercise: Match
Object Properties.
302
1.
2.
Deschideti C_Match-Properties1.dwg.
Pentru a potrivi proprietatile unei ferestre catre alte
ferestre:

Match Properties.
Selectati fereastra (1) ca obiect sursa.
Pentru obiectele destinatie, selectati

ferestrele (2), (3), si (4).
3.
Faceti o fereastra de selectie la (3) si (4)

pentru a selecta usile duble.
Pentru a potrivi proprietatile usilor simple

cu cele a usilor duble:

Match Properties.
Selectati usa simpla (1).

Match Properties.
Faceti click-dreapta in fereastra de desenare

Click pe Settings.
In fereastra Property Settings, sub
Basic Properties, deselectati casuta Color (2)
Apasati OK pentru a reveni la fereastra de
desenare.
303
4.
Pentru a potrivi proprietatile de la un perete

hasurat la altul:

Match Properties.
Selectati peretele (1).
304
Click-dreapta in zona de desenare. Click

Settings.
In fereastra Property Settings
deselectati optiunea Hatch si selectati
optiunea Color option.
Apasati OK pentru a parasi comanda si

a reveni la fereastra de desenare.
Selectati peretele hasurat (2).
5.
Pentru a potrivi stilurile hasurilor peretilor:
Porniti comanda Match Properties

Click-dreapta, click Settings, deschideti
fereastra Property Settings.
Selectati Hatch option. Apasati OK.
In fereastra de desenare, selectati aceeasi hasura

ca si in pasul anterior.
Continuati sa selectati restul peretilor hasurati

in mod diferit.
6.
Pentru a potrivi proprietatile cotelor:

Match Properties.
Selectati cota din partea inferioara a

desenului ca si obiect sursa.
Selectati restul cotelor din desen.

Match Properties.
8.
7.
Pentru a potrivi proprietatile de la un desen la

altul:

Match Properties.
Selectati textul LG. CONFERENCE.
Selectati celalalt desen C_MatchProperties1.dwg pentru a activa fereastra.
Selectati textul din desen.
Deschideti un alt desen si potriviti proprietatile

obiectelor dintr-un desen in altul:
Deschideti desenul C_Match-Properties2.dwg
In View tab, click Window panel > Tile

Vertically, pentru a vizualiza ambele desene
unul langa celalalt.
Selectati un desen pentru a activa comanda

Zoom extents.
Selectati celalalt desen si repetati comanda

Zoom Extents.
In desenul abia deschis, mariti coltul inferior

drept, CONFERENCE ROOM.
Continuati sa selectati tot textul din desen.
Apasati ENTER pentru a parasi comanda.
Cand proprietatile se potrivesc de la un desen
la altul, toate proprietatile obiecelor
(i.e. layer, stil de text, tipul de line) sunt aduse
in desenul curent.
9.
305
Lectie: Utilizarea Paletei Properties

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati paleta Properties pentru a modifica proprietatile obiectelor.
Fiecare obiect creat are un set de proprietati ce definesc aparenta obiectului in desen.
Puteti vizualiza si modifica aceste proprietati cu ajutorul paletei Properties.
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa utilizati paleta Properties pentru a ajusta proprietatile
obiectelor.
Urmatoarea imagine arata un desen tipic ce contine obiecte de diferite tipuri. Puteti utiliza paleta
Properties pentru a modifica proprietati comune ale obiectelor diferite in acelasi timp.
Obiective
306
Utilizati paleta Properties pentru a ajusta proprietatile obiectelor.
Utilizarea Paletei Properties

Puteti utiliza Paleta Properties pentru a schimba caracteristicile unui obiect (culoare, tipul liniei,
grosimea liniei sau layer). Paleta Properties este contextuala deci afiseaza doar proprietatile relevante
obiectului selectat.
Proprietatile Obiectului
Proprietatile sunt organizate in
grupuri separate ca General,
Geometry si Misc. Apasati
sageata din zona titlului pentru a
extinde grupul.
Proprietatile Read-only sun
indicate de un fundal negru
si valorile lor nu pot fi selectate.
Puteti selecta doar proprietatile
read-write.
Lectie: Utilizarea PaleteiProperties
307
Comanda de Acces
Properties Palette
Linia de Comanda: PROPERTIES

Ribbon: Home tab > Properties panel > Dialog Box Launcher
Meniu: Modify > Properties; Tools > Palettes > Properties; click-dreapta pe un object > Properties
Tastatura: CTRL+1
De asemenea puteti apasa dublu click pe anumite obiecte pentru a afisa paleta
Properties.
Selectarea Obiectelor Utilizand Object Types List

Cand aveti mai multe tipuri de obiecte selectate, lista Object Types afiseaza toate obiectele.
In urmatoarea imagine, lista Object Type este afisata cu doua obiecte selectate:
o polilinie si un text.
308
Procedura: Utilizarea Paletei Properties pentru a Schimba Proprietatile unui Obiect

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati paleta Properties pentru a schimba proprietatile unui obiect.
1.
2.
3.
4.
In ribbon, click Home tab > Properties panel > Dialog Box Launcher > Properties sau apasati CTRL+1.
Selectati obiectele pentru care doriti sa modificati proprietatile.
Puteti modifica orice valoare intr-un camp read-write field si toate schimbarile au loc in timp real.
Apasati ESC pentru a termina selectia obiectului. Paleta Properties ramane deschisa.
Puncte cheie pentru utilizarea Paletei Properties
Paleta Properties difera de o fereastra traditionala de dialog dar poate ramane deschisa in timp ce
utilizati alte comenzi.
Apasati icoana Auto-hide din paleta Properties palette (ilustrata mai jos) pentru a face paleta sa se
ascunda atunci cand cursorul nu este in apropierea ei.
Lectie: Utilizarea PaleteiProperties
309
Exercitiu: Manipulate Object Properties

In acest exercitiu, veti invata cum functioneaza
Paleta Properties.
Nota: Daca paleta Properties este deja deschisa,

CTRL+1 o va inchide. Puteti accesa paleta
Properties apasand dublu-click pe un obiect
din desen.
Exercitiul complet
3.
Apasati butonul Auto-hide din coltul superior

stang al paletei Properties.

din manual sau de pe ecran
Commands. Click Exercise: Manipulate
Object Properties.
1.
2.
310
Deschideti C_Properties-Palette.dwg.
Pentru a deschide Paleta, apasati CTRL+1.
4.
5.
Astfel paleta Properties se ascunde atunci cand

departati cursorul mouse-ului de ea.
Schimbarea proprietatilor obiectelor utilizand
paleta:
Selectati toate obiectele din desen.
In paleta Properties, schimbati culoarea

si tipul liniei in ByLayer.

Faceti Zoom in zona indicata.
7.
6.
Pentru a schimba culoarea poliliniilor selectate:
Selectati toate geometriile din desen.
In paleta Properties, selectati Polyline

din lista Object Type.
Selectati Culoarea Blue.
Apasati ESC si observati ca toate poliliniile

sunt acum albastre.
Pentru a schimba vederea desenului:
Faceti zoom pentru a afisa intreg desenul.
Faceti zoom in zona indicata mai jos.
Lectie: Utilizarea Paletei Properties
311
8.
Selectarea obiectelor ce trebuiesc modificate:

Layer. Dezactivati Layer 1 din lista.
Selectati cercul mare din imagine.
10. Selectati mai multe obiecte din ecran.
11. Pentru a schimba proprietatile obiectului:
Utilizati Object List din partea de sus a

paletei Properties pentru a filtra doar
cercurile.
Proprietatile comune tuturor cercurilor apar in
paleta Properties.
Schimbati diametrul la 32 de unitati.
Apasati ENTER.
9.
Pentru a schimba diametrul cercului utilizand

paleta:
In paleta Properties, modificati

Diameter la 64.
Apasati ENTER.
Diametrul se modifica.
312
Lectie: Utilizarea Tipurilor de Linie

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati tipurile de linie in desenele dumneavoastra. Dupa parcurgerea
acestei lectii veti fi capabili sa descrieti tipurile de linii si cum sunt acestea utilizate in desene.
Tipurile de Linie sunt utilizate pentru a distinge anumite obiecte din desen. Le puteti utiliza pentru a
reprezenta geometrii ascunse intr-o vedere sau pentru a clarifica desenul.
De exemplu urmatoarea ilustratie va arata un tip de linie solid utilizat pentru geometrie si un tip de
linie centerline pentru axe. Tipul de linie punctat reprezinta geometria ascunsa.
Obiective
Descrieti tipurile de linii si cum sunt acestea utilizate in desen.

Utilizati Linetype Manager pentru a adauga tipuri de linie desenelor dumneavoastra.
Lectie: Utilizarea Tipurilor de Linii
313
Despre Tipurile de Linii

Intr-un desen tipic, regasiti tipuri de linie asociate multor obiecte. Tipurile de linii sunt intotdeauna
utilizate pentru a distinge un obiect de altul si pentru a face desenul mai usor de citit si inteles.
Urmatoarea imagine contine tipuri de linii: continue, ascunse si axe (continuous, hidden, si center).
Fiecare tip de linie are un inteles in disciplina in care este utilizat.
Definitia Tipurilor de Linie

Tipurile de linie determina aspectul unui obiect. Ele ne ajuta sa distingem un obiect de altul intr-un
desen. De exemplu o linie de apa calda poate fi reprezentata de tipul de linie HW iar o linie de gaz poate
fi reprezentata de tipul de linie GAS.
Aceasta imagine arata cele mai utilizate tipuri de linie in redactare si desenare.
314
Exemple
In urmatoarea imagine, observati doua bucati de otel ce se suprapun. Este imposibil sa precizam
ce bucata de otel este deasupra.
A doua imagine utilizeaza linii ascunse si observam ca obiectul orizontal este deasupra.
315
Adaugarea Tipurilor de Linii Desenului Dumneavoastra

Pentru a adauga tipuri de linii desenului, in general atribuiti tipul de linie unui layer apoi construiti
obiecte folosind layer-ul respectiv. Tipul de linie al obiectului poate fi setat ByLayer, ceea ce inseamna
ca obiectul isi asuma tipul de linie al layer-ului respectiv.
Standard singurul tip de linie disponibil in desen este Continuous (continua). Pentru a utiliza mai multe
tipuri de linie trebuie sa le incarcati in desen. Metoda primara de adaugare a liniilor in desen este
Linetype Manager.
Comanda de Acces
Linetype Manager
Linia de Comanda: LINETYPE

Ribbon: Home tab > Properties panel > Linetype list > Other
Meniu: Format > Linetype
316
Despre Linetype Manager

Fereastra Linetype Manager afiseaza toate tipurile de linie incarcate in desen.
Pentru a incarca mai multe tipuri, apasati Load. Pentru a sterge tipuri de linii, selectati
tipul de linie si apasati Delete.
317
Incarcarea Tipurilor de Linii

Atunci cand selectati Load din fereastra Linetype Manager, o lista de tipuri de linie furnizata de AutoCAD
apare si va permite sa adaugati tipuri de linie aditionale.
Incarcarea Tipurilor de Linii din fereastra Layer Property Manager

Puteti adauga tipuri de linii si din fereastra Layer Properties Manager. Apasati Click
pentru a asocia un tip de linie unui layer.
Controlul Scarii Tipurilor de Linii

In functie de marimea obiectelor din desen, este posibil sa modificati scara tipurilor de linii
pentru ca acestea sa apara corect in desen. De exemplu, pentru a vedea spatiile intr-o linie punctata de
12 unitati, trebuie sa setati scara la 1.0, pentru o linie lunga de 240 de unitati, trebuie sa setati scara la 10.0.
In urmatoarea imagine, ambele linii sunt linii de centru, dar cea de jos arata ca si cum ar avea un tipar mai
dens ca rezultat al unei scari mai mici.
318
Puteti controla scara utilizand doua metode diferite.
LTSCALE: Acesta este un factor global ce afecteaza scara tuturor obiectelor din desen.
Pentru a schimba scara, in Linia de Comanda, introduceti LTSCALE si introduceti un numar
pozitiv. Factorul de scalare standard este setat la 1.
Linetype Scale property: Puteti seta scara tipului de linie pentru fiecare obiect selectat.
Apasati dublu-click pe obiect pentru a accesa paleta Properties.
Introduceti o noua valoare in campul Linetype Scale.
Properties Palette
Procedura: Adaugarea Tipurilor de Linii intr-un Desen

Urmatorii pasi va arata cum sa adaugati tipuri de linii unui desen.
1.
In ribbon, click Home tab > Properties panel > Linetype list > Other.
319
320
2.
In fereastra Linetype Manager, apasati Load.
3.
In fereastra Load or Reload Linetypes, selectati tipurile de linii. Apasati OK.
4.
Press the Shift or Ctrl key to select more than one linetype.
Tipurile de linii selectate apar in fereastra Linetype Manager. Apasati OK.
5.
Tipurile de linii sunt acum disponibile si gata de utilizat.
Ghidul ferestrei Linetype Management
Un desen gol va contine doar un tip de linie, linia continua.

Adaugati doar tipurile de linii de care aveti nevoie pentru desenul respectiv.
Un tip de linie utilizat nu poate fi sters.
Pentru a utiliza alte tipuri de linie, trebuie sa le introduceti mai intai in desen.
Controlati scara tipului de linie utilizand comanda LTSCALE.
Anumite tipuri de linie sunt disponibile avand de doua ori marimea normala. Exemplu: HIDDEN,
HIDDEN2 (.5x) si HIDDENX2 (2x).
Standard toate obiectele sunt desenate in modul ByLayer, asadar obiectele vor avea proprietatile
layerului curent.
321
Exercitiu: Add Linetypes to Your Drawing

In acest exercitiu veti desena un obiect simplu.
Veti adauga apoi tipul de linie HIDDEN, il veti
aplica obiectului creat, dupa care veti schimba
scara cu LTSCALE.
1.
Incepeti un desen nou si desenati un dreptunghi.
Selectati tipul de linie HIDDEN.

Apasati OK pentru a incarca si a inchide ferestrele.
Pentru a aplica tipul de linie unui obiect:

dreptunghiul.
4.
2.
Pentur a accesa Linetype Manager:

Linetype list > Other.
3.
Pentru a incarca tipul de linie:
In fereastra Linetype Manager,

selectati Load.
In fereastra Load or Reload Linetypes,

cautati tipul de linie HIDDEN.
322
lista Linetype.
Selectati HIDDEN.
Apasati ESC pentru a deselecta dreptunghiul.
5.
Pentru a schimba scara tipului de linie:
In linia de comanda, introduceti LTSCALE.

Apasati ENTER.
Vizualizati rezultatul.
323
Exercitiu: Use Linetypes

In acest exercitiu, veti incarca tiputi de linie in desen
si le asociati layere-lor. Veti crea apoi geometrii utilizand
noile tipuri de linii.
In fereastra Linetype Manager, apasati

Load.
In fereastra Load or Reload Linetypes,
localizati si selectati CENTER.
Localizati HIDDEN si apasati CTRL+click
(Aces lucru va permite sa selectati mai
multe tipuri de linie).
Exercitiul Complet
Pentru completarea exercitiului urmati

Drawing Organization and
Inquiry Commands. Click Exercise: Use
Linetypes.
1.
2.
Deschideti M_Using-Linetypes.dwg.
Pentru a incarca tipurile de linie:
Apasati OK penru a incarca liniile.
Properties pentru a deschide fereastra

Linetype Manager.
324
3.
Pentru a aplica tipurile de linie selectate:

Layer Properties.
In fereastra Layer Properties Manager,

localizati layer-ul CENTER apasati campul
linetype.
In fereastra Select Linetype, selectati
CENTER linetype. Apasati OK.
Aceasta aplica tipul de linie CENTER
layer-ului CENTER.
5.
Pentru a crea o alta axa, pentru inceput selectati

layer-ul Center:

Make Object's Layer Current.
4.
Repetati pasii de mai sus pentru a aplica

tipul de linie HIDDEN, layer-ului HIDDEN.
Apasati OK pentrnu a iesi din fereastra
Layer Properties Manager.
Selectati orice axa din desen. Layer-ul

curent ar trebui acum sa fie Layerul Center.

Utilizati object snap tracking pentru a trasa
o linie imaginara ca in imaginea de mai jos.
Observati ca acum apar axele in desen.

Pentru a schimba scara tipurilor de linii:
In linia de comanda, introduceti LTSCALE.

Apasati ENTER.
Pentru factorul de multiplizare, introduceti

.75. Apasati ENTER.
325
6.
Inainte de a desena liniile ascunse, seletati

layer-ul HIDDEN. Inghetati layer-ul HATCH
si seletati setarile object snap potrivite:
In the Home tab, click Layers panel

> Layer list. Selectati HIDDEN.
326
Utilizati comanda Line pentru a desena doua

segmente de linie ce urmaresc marginile
cercurilor din vederea de sus. Desenati
segmentele ca in imaginea de mai jos.
Selectati Lista Layer-elor si Inghetati layer-ul

HATCH.
In bara de status, asigurati-va ca urmatoarele
optiuni sunt selectate: tracking, object snap si
object snap tracking.
In bara de status, apasati click-dreapta pe
Object Snap. Sekectati Settings.
Selectati modurile Endpoint, Quadrant,

Intersection Perpendicular.
7.
8.
Utilizati aceleasi tehnici pentru a desena liniile

ascunse din vederea laterala:
Utilizand comanda line, urmariti capatul

coltului vederii frontale ca in imaginea de
mai jos.
Miscati cursorul catre vederea laterala pana

cand se intersecteaza cu linia stanga verticala
a obiectului si apasati click.
Miscati cursorul catre partea dreapta a

desenului pentru a desena linia
perpendiculara pe linia verticala dreapta
si apasati click.

line.
Pentru a rafina gaura ascunsa din vederea

frontala:
Faceti Zoom in aceasta zona.
Urmariti capatul coltului interior

(NU faceti click).
Miscati cursorul pana cand se intersecteaza

cu linia verticala ascunsa si apasati click.
Miscati linia pana cand este perpendiculara

cu linia verticala ascunsa din dreapta si
apasati click.
9.
Faceti zoom pentru a apropia imaginea si a

vedea segmetele de linie ascunsa.
liniile verticale.
Miscati capatul de sus pana la linia orizontala.
Pentru a detalia gaura in vederea laterala

copiati liniile din vederea frontala si modificati-le:
Porniti comanda Copy.
Faceti o selectie de la stanga la dreapta pentru

a selecta gaura in vederea laterala.
Apasati ENTER pentur a termina selectia.

Apasati click la intersectia axei cu linia
de jos a vederii frontale pentru a selecta
punctul de baza.
327
Miscati obiectele copiate catre dreapta.

Selectati intersectia axei cu linia de jos.
Apasati ESC pentru a deselecta liniile.

Liniile selectate anterior ar trebui sa fie in layer-ul
HIDDEN.
Avand linia de comanda libera, selectati linia

superioara orizontala.
Selectati capatul din dreapta si miscati-l

catre linia verticala indicata mai jos
Pentru asta utilizati intersection sau
perpendicular object snap.

Copy .
10. Pentru a schimba tipurile de linii:

liniile copiate recent.
Selectati grip-ul de jos al liniei din stanga

Mutati-l perpendicular cu linia orizontala
328
Repetati pentru capatul opus.
Avand obiectele in continuare selectate, in

Home tab, click Layer Control > Hidden.
11. Pentru a schimba scara tipurilor de linie:
Avand linia de comdana libera, selectati

selectati cele doua segmente de linie
scurte indicate mai jos.
Apasati click-dreapta si selectati Properties.
In campul Linetype scale, introduceti .5

Apasati ENTER pentru a aplica modificarile
liniilor selectate.
Apasati X din coltul superior stang al
ferestrei Properties pentru a o inchide.
12. Pentru a converti celelalte linii in layer-ul HIDDEN:

liniile indicate mai jos.
In Layer Control list, selectati layer-ul HIDDEN.

329
13. Modificati liniile:

liniile verticale indicate mai jos.
Selectati grip-ul de jos si utilizati

object tracking pentru a urmari coltul
indicat mai jos.
15. Pentru a sterge segmentele de linie:

segmentul de linie indicat mai jos,
de la stanga la dreapta.
14. Pentru a ajusta liniile orizontale:

linia indicata mai jos.
Selectati grip-ul stang si miscati-l

catre capatul liniei verticale.
330
Utilizati comanda Erase sau apasati DELETE.
Apasati ESC pentru a deselecta linia si

apoi apasati cealalta linie orizontala indicata
mai jos.
Selectati capatul drept si mutati-l astfel
incat sa fie perpendicular cu linia din dreapta.
16. Penteu a sterge hasura care nu ne mai este

necesara:
In Layer Control list, dezghetatilayer-ul

HATCH.

hasura.
Cand este evidentiata, introduceti E.

ApasatiENTER.
331
Lesson: Utilizarea Comenzilor Inquiry

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati comanda Measuregeom si alte comenzi pentru a obtine
informatii geometrice despre obiectele din desen.
Cand creati obiecte, definirea punctelor si tipurile obiectelor sunt stocate in baza de date a desenului.
Puteti utiliza comenzile din bara de unelte Inquiry pentru a primi informatii sau pentru a obtine distante,
unghiuri, arii, tipurile obiectelot si alte informatii importante ale obiectelor.
Obiective
332
Descrieti masurarea si sa explicati de ce este utila.

Descrieti cum sa utilizati unelte de masurare a distantei, razei, unghiului, ariei si volumului.
Obtineti informatii despre obiecte ca: tip, locatie, dimensiune si proprietati.
Despre Masurare
Puteti calcula distanta, raza, unghiul, aria si volumul obiectelor selectate sau a unor secvente de puncte.
Measuratorile sunt importante mai ales cand coletati date pentru productie. In urmatoarea imagine
Radius este utilizat pentru a obtine raza arcului de caramida.
Definitia Masurarii
Measurarea va permite sa obtineti informatii despre geometrii ca: arce, ariile camerelor si solide 3D.
Lectie: Utilizarea Comenzilor Inquiry
333
Exexplul masurarii unei Arii

Urmatoarea imagine va arata rezultatele utilizarii uneltei Area pentru a obtine aria intregii cladiri
Nota: Unealta Area ofera si informatii despre perimetru.
Utilizarea Uneltelor de Masurare

Aceste unelte sunt utilizate pentru a sustrage anumite informatii din obiect. Asigura un mod rapid si eficient
de colectare a informatiilor cum ar fi: cantitatea totala de beton necesara pentru o fundatie sau volumului
unei zone excavate. Aceste informatii sunt frecvent necesare pentru a comunica masuratori pertinente
surselor exterioare pentru a va asigura ca proiectul indeplineste creiteiile.
334
Urmatoarea imagine va arata optiunea Volume option ce este utilizata pentru a achizitiona date
de la un obiect 3D.
Comanda de Acces
Measuregeom
Command entry: measuregeom

Ribbon: Home tab > Utilities panel > Measure drop-down > Distance/Radius/Angle/Area/Volume
Meniu: Tools > Inquiry > Distance/Radius/Angle/Area/Volume
335
Optiunile Comenzii Measure

Urmatoarea imagine ilustreaza diferitele unelte de masurare si pentru ce sunt utilizate.
Termen
Descriere
Distance
Masoara distanta intre doua puncte specificate sau distanta intre mai multe puncte
specificate.
Radius
Masoara raza si diametrul unui arc sau cerc specificat.
Angle
Masoara unghiul unui arc, cerc, linie specificate.
Area
Volume
Masoara aria sau perimetrul unui obiect sau a unei zone definite.
Masoara volumul unui obiect sau a unei zone definite.
Acuratetea Selectiei este Cheia

Utilizarea punctelor de snap este critica in masurarea obiectelor.
Daca estimati selectia punctului atunci valoarea returnata nu va fi una precisa.
336
Masurarea Distantei
Optiunea Distance a comenzii Measuregeom va cere sa selectati doua puncte in desen iar apoi
returneaza informatia despre distanta dintre acestea, unghiurile de la planul XY si valorile
delta in plane 2D sau 3D planes. Informatia va este prezentata in linia de comanda in formatul
exemplificat mai jos. Il puteti vizualiza si in format Text daca apasati tasta F2.
Distance = 157.1924, Angle in XY Plane = 34, Angle from XY Plane = 0Delta X = 130.3938, Delta Y =
87.7889, Delta Z = 0.0000
Urmatoarea imagine ilustreaza valorile returnate de comanda Distance.
Procedura: Masurarea Distantei

Urmatorii pasi va arata cum sa achizitionati distanta intre doua puncte utilizand optiunea Distance
a comenzii Measuregeom.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Utilities

panel > Measure drop-down > Distance.
Selectati primul punct.
337
3.
Introduceti M pentru Multiple Points si

selectati al doilea punct.
4.
Continuati sa selectati puncte pana ajungeti

la punctul de start.
Clicl-dreapta si selectati Enter pentru a inchide
comanda.
Se afiseaza distanta totala achizitionata.
5.
6.
Procedura: Measurarea Razei

Urmatorii pasi va arata cum sa achizitionati informatii despre raza utilizand optiunea Radius
a comenzii Measuregeom.
1.
In ribbon, click Home tab >

Utilities panel > Measure drop-down
> Radius.
Selectati arc.
2.
338
3.
Notati raza si diametrul arcului.
Procedura: Masurarea unui Unghi

Urmatorii pasi va arata cum sa masurati un unghi utilizand optiunea Angle a comenzii
Measuregeom.
1.
2.

> Angle.
Selectati prima linie.
3.
Selectati a doua linie.
4.
Observati unghiul rezultat.
339
Procedura: Masurarea Ariei

Urmatori pasi va arata cum sa masurati aria unei zone utilizand optiunea Area a comenzii
Measuregeom.
1.

> Area.
Introduceti Add in command prompt
si selectati primul punct.
2.
340
3.
Continuati selectarea punctelor intr-o

secventa ce defineste perimetrul
ariei. Apasati Enter.
4.
Introduceti Subtract in command

prompt si selectati primul punct al
zonei de subtract.
5.
Continuati selectarea punctelor

pana cand va intoarceti la punctul
de start. Apasati ENTER si observati
aria totala.
ID Point
Cu ajutorul comenzii ID Point, puteti afla pozitia exacta a fiecarui punct din desen. Cand porniti o comanda
ID Point, vi se cere sa specificati un punct. Acesta poate fi un punct din desen sau un obiect
Comanda ID Point returneaza coordonatele punctului selectat, ca in imaginea de mai jos.
X = 624.3266 Y = 208.1684 Z = 0.0000
Ca in cazul tuturor comenzilor Inquiry, valorile sunt returnate in uitatea curenta a desenului.
Comanda de Acces
ID Point
Linia de Comanda: ID
Ribbon: Home tab > Utilities panel > ID Point
Meniu: Tools > Inquiry > ID Point

Acuratetea Selectarii este Cheia
Pentru acelasi motiv utilizati object snaps pentru a crea geometrii, utilizarea
setarii object snaps pentru a selecta puncte este critica. Daca estimati punctele,
valoarea returnata nu va fi precisa.
Procedura: Identificarea unei locatii precise

Urmatori pasii va arata cum sa identificati o locatie precisa in desen.
1.
2.
Porniti comanda ID.

Utilizati object snap pentru a selecta punctele cu acuratete. Coordonatele sunt afisate in linia
de comanda.
Nota: F2 va afisa intreaga fereastra AutoCAD Text.
341
Ghid
Considerati urmatorul ghid atunci cand utilizati uneltele de masurare:
Cand masurati un obiect, pozitia de unde masurati obiectul, determina masuratoarea obiectului.
Daca utilizati puncte multiple, se calculeaza o distanta totala bazata pe segmentele de linie.
Comanda Measuregeom nu poate calcula aria unui obiect ce se auto intersecteaza.
Cu ajutorul uneltei Area puteti activa modurile Add sau Subtract unde fie pastrati o arie totala
sau substrageti o arie specifica din aria totala.
Cu ajutorul uneltei Volume puteti activa modurile Add sau Subtract unde fie pastrati un volum
total fie substrageti o regiune specificata din volumul total.
Atunci cand utilizati unealta Volume, puteti selecta obiecte 2D sau solide 3D. In cazul in care
selectati un obiect 2D trebuie sa specificati o inaltime pentru acel obiect.
Puteti selecta polilinii atunci cand utilizati optiunile: Distance, Area, si Volume.
342
Exercitiu: Acquiring Distance and Coordinates

In acest exercitiu veti crea un desen simplu, dupa
care veti achizitiona informatii despre obiectele
din desen.
1.
2.
Desenati doua cercuri (orice marime).

Pentru a achizitiona distanta intre doua puncte:
Porniti comanda Distance.
Avand Object Snap activat, specificati Centrul

unuia dintre cercuri ca distanta prima.
Specificati Centrul celuilalt cerc.
Vizualizati distanta in linia de comanda sau

in fereastra AutoCAD Text Window (F2)
Pentru a vedea coordonatele X si Y ale unui punct
specific:
Incepeti comanda ID.
Avand Object Snap activ, specificati Centrul unui

cerc desenat.
Vizualizati coordonatele in linia de comanda

sau in AutoCAD Text Window (F2).
3.
343
Obtinerea Informatiilor Obiectelor

Comanda List
Comanda List returneaza informatia unui obiect selectat din desen. Informatia este afisata in
fereastra text. Tipul informatiei primite depinde de tipul obiectului selectat.
Puteti selecta unul sau mai multe obiecte pentru a obtine informatii ca:
Object type (tipul obiectului)
Space (model sau plansa)
Layer
Handle (identificator unic in baza de date a desenului)
Geometric data (locatie, marime, etc.)

Urmatoarea imagine reprezinta un obiect creat cu ajutorul comenzii Polygon. Informatia imaginii reprezinta
informatia furnizata de comanda List atunci cand acest tip de obiect este selectat.
Comanda de Acces
LIST
Linia de Comanda: LIST, LI

Ribbon: Home tab > Properties panel > List
Meniu: Tools > Inquiry > List
344
Listarea Obiectelor Multiple

Daca selectati obiecte multiple, proprietatile fiecarui obiect vor fi listate secvential
in fereastra text.
Procedura: Obtinerea Informatiilor Obiectelor

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda List pentru a afisa informatia obiectelor.
1.
2.
Porniti comanda List.

Selectati unul sau mai multe obiecte. Apasati ENTER.
Informatia obiectelor selectate va fi listata in fereastra text.
345
Exercitiu: Obtaining Object Information

In acest exercitiu, veti desena fiecare tip de obiect
invatat: cerc, arc, linie, dreptunghi. De asemenea
veti exersa comanda List si veti observa ce informatie
este afisata pentru fiecare tip de obiect.
1.
2.
3.
346
Desenati urmatoarele obiecte (orice marime):
Cerc
Linie
Arc
Dreptunghi
Pentru a lista fiecare obiect separat:
Incepeti comanda List.
Selectati cercul si apasati ENTER.
Observati informatia listata in

AutoCAD Text Window.
Apasati F2 pentru a inchide fereastra.

Repetati pasii anteriori pentru fiecare obiect
desenat.
Exercitiu: Obtinerea Informatiilor Geometrice

In acest exercitiu veti utiliza comenzile Inquiry
pentru a obtine informatii geometrice despre
obiectele si punctele din desen.
3.
On the Utilities panel click Measure and then

click Distance. Use the Endpoint object snap
and select points (7) and (8).
What is the distance? ________________
What is the angle? __________________
4.
In panoul Utilities selectati Measure si apasati

click pe Radius. Selectati cercul (2) si apasati ENTER.
Repetati procedura pentru cercul (3) si cercul (4).
Care este raza cercului (2)? _________
Veti obtine informatii despre numerele si

punctele din urmatoarea ilustratie.
Pentru a completa exercitiul parcurgeti
Commands. Click Exercise: Obtain
Geometric Information.
1.
2.

Nota: Comanda List afiseaza de asemenea

raza cercurilor.
Deschideti M_Inquiry.dwg.
In ribbon, apasati Home tab > panoul Utilities.
Daca panoul Utilities nu este vizibil, apasati
click-dreapta oriunde in ribbon apoiclick Panels >
Utilities panel.
347
5.
6.
7.
Introduceti List in linia de comanda si selectati

dreptunghiul intre punctele (10) si (11). Apasati
ENTER.
Ce tip de obiect este?

_______________
Pe ce Layer se afla dreptunghiul?

______________
Care este aria dreptunghiului?

______________
Care este perimetrul dreptunghiului?

______________
Inchideti Fereastra Text.
In panoul Utilities, apasati Measure si selectati
Distance. Apasati Distance si selectati punctele
de centru ale cercurilor (2) si (3).
8.
Repetati comanda Distance si selectati

punctele de centru ale cercurilor (2) si (4).
9.
Apasati F2 pentru a deschide Fereastra Text.
Care este Distanta dintre cercul (2) si

cercul (3)? _______________
11. Repeat the List command and select line (5).

Press ENTER.
What is the angle of the line? ___________
What is the Delta X value? __________
What is the Delta Y value? __________

12. Close the Text Window.
13. On the Utilities panel, click ID Point and use the
Endpoint object snap to select point (1).
What are the coordinate values?
X:____________
Y:____________
Z:____________
14. On the Utilities panel, click Measure and then
select Area. Click Area.
Right-click anywhere in the drawing. Click

Add.
Beginning at point (1), use objects snaps

to select the endpoints around the outer
profile.
After you select all points, press ENTER.

Subtract.

Object.
Select each of the three circles.
Select the rectangle.
Press ENTER.
What is the net area of the profile after

subtracting the circles? _______________
15. Exit the Area command.
16. Close all files without saving.
Care este Distanta intre cercul (2) si
cercul (4)? _______________

10. Inchideti Fereastra Text.
348
Raspunsuri
Pasul
3.
4.
5.
9.
11.
13.
14.
Raspunsul
Distance = 55 mm
Angle = 212 degrees
Radius for circle 2 = 17.25
mm
Radius for circle 4 = 10.00
mm
Object type =
LWPOLYLINE
Area = 1764.00
mmPerimeter = 318.00
mm
Distance between circles
2 and 3 = 103.9447 mm
Distance between circles
2 and 4 = 105.6296 mm
Angle = 131 degrees
Delta Y = 44.9275 mm
X
= 253.1353Y
= 0.0000Z = 0.0000
Net area = 24255.3940
mm
349
Exercitiu: Masurarea Obiectelor

In acest exercitiu, veti utiliza distance, radius, angle,
area si volume pentru a extrage date specifice din
planul cladirii de mai jos.
1.
2.
Deschideti I_Measure.dwg.
Faceti Zoom in camera POWDER din zona dreapta a
desenului.
3.
In Home tab, click Utilities panel >

Measure drop-down > Distance.
4.
Achizitionati lungimea totala a peretilor camerei

POWDER.
Selectati primul punct din camera powder
Introduceti M si apasati ENTER pentru a

utiliza optiunea Multiple points (puncte multiple).
Exercitiul Complet

selectati Chapter 4: Additional
Enhancements. Click
Exercise: Measure Objects.
350
5.
Continue clicking each inside corner until

you arrive back at the original starting
point.
Notice the total length of all walls in the
powder room.
Achizitionati raza scarii.

Measure drop-down > Radius.
Selectati marginea exterioara a scarii

curbate din partea stanga a camerei
powder.
Selectati peretele pentru a achizition raza.
351
6.
Utilizati optiunea angle pentru a va asigura

ca peretii sunt la un unghi de 90 de grade.

Measure drop-down > Angle.
Selectati peretele inferior al camerei

powder.
7.
Aflati aria podelei camerei powder.

Measure drop-down > Area.
Selectati fiecare colt interior al camerei

powder consecutiv.
Selectati peretele din spatele chiuvetei.
352
Verificati daca cei doi pereti sunt la un unghi

de 90 de grade.
Terminati selectarea punctelor cand ajungeti

la punctul de start.
Apasati ENTER pentru a vizualiza aria podelei
camerei powder.
8.
Aflati volumul camerei powder.

Measure drop-down > Volume.
Selectati fiecare colt interior al camerei

consecutiv.
Apasati ENTER. Vi se cere sa introduceti o

inaltime.
Pentru inaltime, introduceti 108.

Apasati ENTER.
Observati volumul camerei.
9.
Lectie: Utilizare Comenzilor Inquiry
353
In acest exercitiu, veti utiliza tot ce ati invatat despre organizarea desenelor si despre comenzile Inquiry
pentru a crea layere, manipula obiectele si layerele si crea geometrii aditionale in layerele corecte.
Puteti parcurge acest exercitiu fie in unitati metrice fie in unitati imperiale.
Selectati una din versiuni pentru a urma pasii de mai jos.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitul urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 4: Drawing Organization and
Inquiry Commands. Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
354
Deschideti desenul M_ARCH-Challenge-CHP04.dwg.
2.
3.
4.
5.
Creati noua layere cu urmatoarele nume si culori:
Annotation = white
Dimension = red
Doors = 30
Plumbing Fixtures = magenta
Stairs = white
Titleblock = red
Wall-Interior = cyan
Windows = blue
Viewports = 9
Pueti scara pe layerul Stairs si usa pe layerul Doors.
Dezghetati Apparatus Bay layer.
Pentru a completa exercitul urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Inquiry Commands. Click Challenge Exercise: Architectural Imperial.
Unitati Imperiale
1.
2.
3.
4.
5.
Deschideti desenul I_ARCH-Challenge-CHP04.dwg.

Creati noua layere cu urmatoarele nume si culori:
Annotation = white
Dimension = red
Doors = 30
Plumbing Fixtures = magenta
Stairs = white
Titleblock = red
Wall-Interior = cyan
Windows = blue
Viewports = 9
Puneti scara pe layer-ul Stairs si usa pe layer-ul Doors.
Dezghetati - Apparatus Bay layer.
355
In acest exercitiu, veti utiliza tot ce ati invatat despre organizarea desenelor si despre comenzile inquiry
pentru a adauga layere si a ascunde geometrii in vederile desenelor.
Exercitiul Complet

Inquiry Commands. Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
Deschideti Layer Properties Manager:
Creati un nou layer numit Hidden si setati layer-ul ca layer curent.

t
Color = 151
t
Linetype = Hidden
Creati un nou layer numit Centerline.

t
Color = Magenta
t
Linetype = Center
Creati un nou layer numit Annotation.

t
Color = Magenta
t
Linetype = Continuous
Inghetati si blocati layer-ul Start Points.

Setati variabila de sistem LTSCALE la 0.75.
3.
356
4.
Avand setat layer-ul Hidden ca layer curent, creati geometriile ascunse din aceste vederi.
Apoi creati axele si plasati-le pe layer-ul Centerline.
5.
357
Sumarul Capitolului
O parte a procesului de desenare implica utilizarea layer-elor, tipurilor de linii dar si obtinerea informatiilor
geometrice de la obiectele din desen.
Parcurgand acest capitol, ati invatat sa:
358
Utilizati layere pentru a organiza obiectele din desen.

Identificati si schimbati proprietatile unui obiect.
Utilizati paleta Quick Properties pentru a schimba rapid proprietatile unui obiect.
Utilizati comanda Match Properties pentru a aplica proprietatile unui obiect sursa, unui obiect destinatie.
Utilizati paleta Properties pentru a schimba proprietatile unui desen.
Utilizati tipurile de linii pentru a distinge obiectele din desen.
Utilizati comenzile Inquiry (Distance, Radius, Angle, Area, List si ID) pentru a obtine informatii geometrice
din desen.
Capitolul
5
Modificarea Obiectelor
Modificarea obiectelor este una dintre cele mai comune sarcini CAD. Editarea este ceea ce veti face
aproape de fiecare data cand desenati, indiferent daca este vorba de designul desenului, sau de
practica standard de a creea obiecte mult mai complexe din obiecte simple.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti putea sa:
Schimbati lungimea obiectelor folosind comenzile Trim si Extend.

Creati geometrii paralele si decalate in desen folosind comanda Offset.
Utilizati comanda Join pentru a combina mai multe obiecte intr-un singur obiect.
Impartiti un obiect in doua sau mai multe obiecte.
Aplicati un racord a doua obiecte din desen.
Utilizati comanda Stretch pentru a schimba forma obiectelor din desen.
Standard Object Snap si Status Bar Settings

Inainte de a parcurge exercitiile din acest capitol, uitati-va la sectiunea "Settings for the
Exercises" la introducere.
Descrierea Capitolului
359
Lectie: Taierea si Extinderea Obiectelor intre

Limite Predefinite
Aceasta lectie explica despre taierea si extinderea obiectelor din desen.
Un proces obisnuit de proiectare presupune scurtarea si lungirea liniilor constructiei sau ale altei geometrii
pentru a reprezenta caracteristicile proiectului.
Dupa finalizarea acestei lectii, veti sti sa utilizati comenzile Trim si Extend pentru a modifica obiecte, pentru
a taia margini si sa extindeti limitele desenului.
Urmatoarea imagine ilustreaza liniile care necesita sa fie taiate.
Obiective
Dupa finalizarea acestei lectii, veti putea sa:
360
Utilizati comenzile Trim si Extend pentru a modifica geometria desenului dvs.
Capitolul 5: Modificarea Obiectelor
Utilizarea comenzilor Trim si Extend

Puteti utiliza comanda Trim pentru a scurta si comanda Extend pentru a lungi geometria existenta, cu
scopul de a se intersecta cu marginile altor obiecte. Acest lucru inseamna ca puteti crea un obiect, ca de
exemplu o linie, iar apoi sa o ajustati sa se potriveasca perfect intre alte obiecte.
Cand utilizati comanda Trim, selectati obiectele pentru a le taia marginile. Selectati portiunea obiectului
pe care doriti sa o taiati, nu pe aceea pe care doriti sa o pastrati. In urmatoarea imagine, sagetile indica
unde trebuie sa apasati pentru a taia liniile.
Cand utilizati comanda Extend, selectati obiectele pentru a le folosi ca linii de delimitare si pentru a
extinde geometria acestora.
In urmatoarea ilustratie, limita (2) este indicata cu o sageata. Selectand liniile (1) la locatia
sagetilor, fiecare linie se extinde catre prima limita pe care o intalneste.
Inainte de extensie si dupa extensie
Lectie: Taierea si Extinderea Obiectelor intre Limite Predefinite
361
Command Access
Trim
Command Line: TRIM, TR

Ribbon:
Home tab > Modify panel > Trim
Menu Bar: Modify > Trim
Command Access
Extend
Command Line: EXTEND, EX

Ribbon: Home tab > Modify panel > Extend
Menu Bar: Modify > Extend
362
Procedura: Taierea Obiectelor

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Trim.
1. In ribbon, apasati Home tab > Modify panel > Trim.
2. Fie selectati obiectele pentru a servi ca margini de taiere (1) si apoi apasati ENTER, sau apasati
ENTER fara a selecta alte obiecte. Apasarea tastei ENTER fara selectare activeaza selectia implicita,
unde toate obiectele din desen sunt tratate ca potentiale margini.
3.
Selectati obiectele pe care doriti sa le taiati (2).
363
4.
Apasati ENTER pentru a termina comanda si pentru a vedea procedura finalizata.
Procedura: Extinderea Obiectelor

Urmatorii pasi indica modalitatile de folosire a comenzii Extend.
1.
2.
364
In ribbon, click Home tab > panoul Modify > Extend.

Fie selectati obiectele pentru a servi ca limite (1) si apoi apasati ENTER, fie apasati ENTER fara a selecta
alte obiecte. Apasarea tastei ENTER fara selectare activeaza selectia implicita, unde toate obiectele
potrivite din desen sunt considerate potentiale limite.
3.
Selectati obiectele pe care doiti sa le extindeti (2).
4.
Apasati ENTER pentru a termina comanda si pentru a vedea procedura finalizata.
Lectie:Taierea si Extinderea Obiectelor intre Limite Predefinite
365
Ghid pentru Taiere si Extindere

Luati in considerare urmatoarele sfaturi cand folositi comenzile Trim si Extend:
Limitele pot fi: linii, arce, cercuri, polilinii, elipse, texte, raze, etc.
Daca nu specificati o anumita margine si apasati ENTER in loc sa selectati un obiect, toate obiectele
devin potentiale limite. Aceasta procedura se numeste selectie implicita.
Daca apasati SHIFT + select puteti schimba de la comanda Trim la comanda Extend. De exemplu,daca
sunteti la comanda Trim, puteti apasa SHIFT si alege obiectele pe care doriti sa le extindeti pana la limita.
Puteti fi la comanda Extend si sa utilizati SHIFT + select pentru a taia obiectele.
Marginile de taiere si de extindere nu trebuie sa se intersecteze cu obiectul care este taiat sau extins daca
utilizati optiunea Edge setata in modul Extend. Cu aceasta setare, puteti taia sau extinde un obiect pana
unde s-ar intersecta daca limitele de taiere sau de extindere ar fi prelungite. De exemplu, in ilustratia
urmatoare, linia din stanga jos (2) poate fi extinsa ca si cum linia (1) ar fi fost extinsa spre punctul (3), asa
cum se poate vedea in ilustratia din dreapta.
Modul Extins
Ghid pentru optiunile Trim si Extend
366
Modul limita standard pentru Trim si Extend este No Extend. De cele mai multe ori, o sa doriti sa utilizati
aceste comenzi cu aceasta setare standard.
OptiunileTrim si Extend Project sunt pentru 3D.
Optiunea Trim or Extend eRase va ajuta sa stergeti segmente din linie in cadrul uneia din aceste comenzi.
Optiunea Trim or Extend Undo va ajuta sa reveniti la o situatie de taiere sau extindere prin care ati trecut
fara sa iesiti din aceste comenzi.
Exercitiu: Taiere si Extindere
3.
In acest exercitiu folositi comenzile Trim si Expand.
Pentru inceout, desenati 2 dreptunghiuri. Peste un
dreptunghi desenati niste linii care se intersecteaza cu
dreptunghiul. Inauntrul celuilalt dreptunghi, creati linii
care nu se intersecteaza cu marginile lui, asa cum este
aratat mai jos. Puteti utiliza comenzile Trim si Extend
utilizand optiunea Fence.
1.
2.
Pentru a incepe acest exercitiu:
Desenati 2 dreptunghiuri de orice marime.

4.
Desenati peste un dreptunghi o serie de linii

care sa se intersecteze cu acesta.
Inauntrul celuilalt dreptunghi desenati o linie

care este complet inauntrul lui si copiati-o
de cateva ori.
Pentru a utiliza comanda Trim, selectati intai
marginile de taiere:
Pe Home tab, click Modify panel >

Trim.
Selectati dreptunghiul pentru taiere.
Apasati ENTER.
Pentru a taia liniile:
Apasati pe portiunea pe care vreti sa o stergeti.
Taiati toate segmentele din stanga dreptunghiului

asa cum este indicat mai jos.
Continuati sa taiati, de aceasta data utilizand

optiunea Fence.
Apasati click dreapta in fereastra cu grafice.

Apasati Fence.
Apasati click pe primul punct de deasupra

seriei de segmente liniare din dreapta
dreptunghiului (1).
Apasati click pe punctul din dreapta
dreptunghiului (2).
367
6. Pentru a utiliza comanda Extend, selectati mai intai

marginile:

Extend.
Selectati dreptunghiul pentru margini.
Apasati ENTER.
5.
Pentru a termina comanda Trim:
Apasati ENTER pentru a termina selectia

optiunii Fence.
Apasati ENTER pentru a iesi din comanda

Trim.
7.
Pentru a extinde liniile, selectati linia de langa

marginea catre care doriti sa extindeti:
Apasati pe fiecare linie de spre stanga
dreptunghiului (1).
368
Capitolul 5: Modificarea obiectelor
Apasati click dreapta. Apasati pe Fence.
8.
Apasati click deasupra liniei din

partea dreapta e dreptunghiului (1).
Apasati click sub linia de jos (2) indicata
in imaginea de mai jos.
Pentru a finaliza comanda Extend:
Apasati ENTER pentru a termina optiunea

de selectiea liniei Fence.

Extend.
369
Exercitiu: Trim and Extend Objects

In acest exercitiu veti utiliza comenzile Trim si Extend
pentru a taia si extinde marginile unui desen.
Dupa ce veti termina exercitiul, veti fi capabil sa taiati
si sa extindeti geometria utilizand taierea standard si
metode de extindere. Veti sti si sa utilizati optiunea
Edge pentru a extinde sau taia geometria si
caracteristica SHIFT+select pentru a schimba intre
taiere si extindere.
3.
Utilizati comanda Trim pentru a completa geometria:
In Home tab, apasati Modify panel >

Trim.
Selectati ca mergini de taiere liniile evidentiate

in imaginea de mai jos.
Apasati ENTER.
4.
Selectati liniile care urmeaza a fi taiate in punctele

indicate in urmatoarea imagine. Apasati ENTER.
Exercitiul completat

Altering Objects. Click Exercise: Trim
and Extend Objects.
1.
2.
370
Deschideti M_Trim-Extend.dwg.
Apasati Zoom pentru a afisa sectiunea din
7.
Pentru a termina imaginea din stanga:
Apasati click dreapta oriunde in desen.

Apasati pe Edge.
Apasati click dreapta oriunde in desen.

Apasati pe Extend.
Selectati geometria indicata in urmatoarea imagine
pentru ca obiectele sa se extinda.
Nota: Trebuie sa selectati liniile orizontale de
doua ori. a doua selectie le extinde spre urmatoarea
limita cu care se intersecteaza marginea.
Desenul ar trebui sa arate ca in urmatoarea

imagine.
Desenul dvs. ar trebui sa arate ca cel de mai jos.
5.
6.
Apasati Zoom out pentru a afisa intregul desen.

Pentru a utiliza comanda extend:
In Home tab, apasati pe Modify panel >

Trim drop-down > Extend.
Selectati geometria evidentiata ca limita in

urmatoarea imagine.
Apasati ENTER.
8.
9.
SHIFT+select pe liniile indicate in imaginea

anterioara pentru a le taia.
Extend.
371
10. Pentru a sterge liniile constructiei:
Selectati linile indicate in urmatoarea

imagine. Apasati ENTER.
11. Desenul completat.
372
Lectie: Crearea geometriei paralele si decalate

Aceasta lectie explica utilizarea comenzii Offset pentru a creea o geometrie decalata sau paralela cu alta
geometrie din desen. Intr-un desen obisnuit, este posibil sa gasiti cateva obiecte care sunt paralele sau
decalate unul fata de altul. Puteti utiliza comanda Offset pentru a creea acest efect asupra geometriei
din desen si pentru a spori eficienta, reutilizand geometria deja existenta.
Urmatoarea ilustratie arata cateva linii paralele si cercuri concentrice. Comanda Offset poate fi utilizata
pentru a creea astfel de obiecte.
Obiective
Dupa finalizarea acestei lectii, veti fi capabil sa:
Utilizati comanda Offset pentru a creea geometrie paralela si decalata.
Lectie: Crearea Geometriei Paralele si Decalate
373
Decalarea Obiectelor
Comanda Offset creeaza un nou obiect a carui forma este aceeasi cu cea a obiectului selectat.
De exemplu, in imaginea urmatoare, forma dinauntru a fost decalata de doua ori utilizand comanda Offset
cu ajutorul optiunii Multiple.
Command Access
Offset
Command Line: OFFSET, O

Ribbon: Home tab > Modify panel > Offset
Application Menu: Modify > Offset
374
Optiunile Comenzii
Comanda Offset are optiunile urmatoare. Din meniul prescurtarilor apasati click dreapta pentru a
selecta optiunea.
Optiune
Descriere
Through
Decaleaza un obiect selectat cu distanta unui punct selectat in desen.
Erase
Sterge obiectul sursa dupa ce a fost decalat.
Layer
Decaleaza obictul catre layerul sursa sau catre cel curent.
Multiple
Efectueaza decalari multiple.
Procedura: Decalarea geometriei la o distanta specificata

Urmatorii pasi arata cum se decaleaza o geometrie la o distanta specificata.
1.
2.
Pe ribbon, apasati pe Home tab > Modify panel > Offset.

Specificati distanta de decalare selectand doua puncte.
Nota: Puteti introduce si o valoare in loc sa selectati punctele.
3.
Selectati obiectul pe care doriti sa-l decalati.
375
4.
Selectati un punct din locul unde doriti sa plasati noile obiecte.
5.
Selectati alt obiect pentru decalare sau iesiti din comanda.
Procedura: Decalarea Geometriei printr-un Punct

Urmatorii pasi explica utilizarea comenzii Offset cu ajutorul optiunii Through pentru a decala o linie
printr-un punct dintr-un cerc.
1. In Home tab, capasati pe Modify panel > Offset.
2. Apasati click dreapta oriunde pe desen. Apasati pe Through. Puteti si sa tastati t pe linia de comanda.
3. Selectati obiectul pe care doriti sa-l decalati.
4.
Specificati punctul prin care sa decalati obiectul. Nota: Linia orizontala de sus reprezinta pozitia obiectului dupa
ce a fost decalat. Daca ar fi fost extins, ar fi trecut de punctul indicat de cursor.
5.
376
Selectati alt obiect pentru a-l decala sau iesiti din comanda.
Procedura: Decalarea Obiectelor Multiple

Urmatorii pasi arata cum se decaleaza in serie geometria la o distanta specificata, utilizand optiunea Multiple.
In Home tab, apasati pe Modify panel > Offset.
2. Specificati distanta de decalare introducand o valoare sau selectand doua puncte.
3.
4.
5.
Apasati click dreapta oriunde in desen. Apasati pe Multiple.

Selectati un punct in locul unde doriti sa plasati noile obiecte.
377
6.
Selectati un alt punct pentru a decala ultimul obiect cu aceeasi distanta.
7.
Continuati sa selectati puncte pentru a repeta decalarea ultimului obiect creat.
Ghid pentru Utilizarea Comenzii Offset
378
Setarea distantei de decalare este metoda standard si cea mai comuna. Introduceti distanta si
apasati ENTER.
Distanta de decalare poate fi setata si prin selectarea a doua puncte din desen. Cand utilizati aceasta
metoda, este indicat sa folositi obiecte de referinta din desen pentru a selecta corect o distanta.
Cand incepeti comanda Offset, ultima distanta de decalare este afisata in linia de comanda. Apasati
Enter pentru a accepta aceasta distanta sau introduceti o noua distanta si apoi apasati ENTER.
Utilizati optiunea Multiple pentru a creea o serie de decalari odata ce ati selectat obiectul pe care
doriti sa-l decalati. Apoi apasati doar click de cate ori este nevoie pe partea pe care doriti sa o decalati.
Un obiect decalat va prelua automat culoarea, layerul su tipul de linie a obiectului sursa daca nu schimbati
optiunea layerului in Current. Cea mai utilizata metoda este sa pastrati obiectele decalate pe layerul sursa.
Cand decalati un cerc, un arc sau o polilinie, la un moment dat ar putea fi imposibil sa creati decalarea
spre interiorul sau exteriorul obiectului din cauza restrictiilor de geometrie. De exemplu, daca distanta
decalarii este mai mare deact raza unui cerc, ar fi imposibil sa decalati spre interiorul acelui cerc.
Ramaneti in comanda Offset pana cand apasati ENTER, daca nu ati activat optiunea Through. In acest
caz este creata o singura decalare in obiectul selectat.
Exercitiu: Decalarea Obiectelor
2.
In acest exercitiu veti utiliza comanda Offset prin 3
metode diferite. Mai intai, desenati un cerc, o linie si un
dreptunghi, apoi decalati dreptunghiul la o distanta
specifica. Decalati crecul printr-un punct selectat.
Efectuati decalari multiple ale liniei.
1.
Pentru a decala o distanta:
In Home tab, apasati pe Modify panel >

Offset.
Introduceti o distanta de decalae de .05.

Apasati ENTER.
Selectati dreptunghiul (1).
Apasati click inauntrul dreptunghiului.
Selectati noul dreptunghi (2).
Apasati click inauntrul dreptunghiurilor.
Pentru a deacala printr-un punct:

Offset.
Apasati click dreapta pe desen. Apasati pe

Through.

Selectati cercul.
Specificati un punct din alt obiect.

Selectati oriunde pe dreptunghiul adiacent.

Offset.
Selectati urmatorul dreptunghi(3) si apasati

click inauntrul dreptunghiurilor.
Offset.
Lectie: Crearea geometriei Paralele si Decalate
379
3.
380
Pentru a realiza dacalari multiple:

Offset.
Introduceti o distanta de decalare de .1.

Apasati ENTER.
Selectati linia pe care doriti sa o decalati.
Apasati click dreapta pe obiectul selectat.

Apasati pe Multiple.
Specificati un punct pe partea liniei pe care

doriti sa o decalati.
Continuati sa decalati linia.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Offset.
Exercitiu: Create Parallel and Offset Geometry

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Offset pentru a
o geometrie decalata fata de alta geometrie din
desen. Veti utiliza si comanda Trim pentru a curata
geometria dupa ce a fost decalata.Dupa ce terminati
exercitiul, veti fi capabili sa utilizati comanda Offset
si in alte desene.
3.
Pentru a decala un cerc:

Offset.
In linia de comanda, verificati ca setarile

curente pentru ofset sunt urmatoarele:
t
Current settings: Erase source=No
t
Layer=Source
t
OFFSETGAPTYPE=0
Daca setarile sunt diferite parcurgeti urmatorii

pasi, altfel continuati de la punctul urmator:
t
Exercitiul Complet
t

Altering Objects. Click Exercise: Create
Parallel and Offset Geometry.
1.
2.
Apasati click-dreapta oriunde in desen

Apasati Erase. Apasati No.
Apasati Layer. Apasati Source.

Selectati cercul mic apoi selectati un punct
in afara cercului.
Deschideti M_Offset-Objects.dwg.
Faceti Zoom pentru a afisa vederea superioara stanga.
381
4.
Selectati muchia superioara a piesei si

selectati un punct sub profil ca in imagine.
5.
Pentru a completa ofset-ul:
Selectati muchia inferioara a piesei

si selectati un punct deasupra profilului
ca in desen.
6.
382
Pentru a curata obiectele create anterior:

Trim.
Utilizati cercul cel mare si linia verticala

ca muchii de taiere.
Selectati obiectele create cu comanda Offset

in apropierea punctelor indicate de sageti.
7.
Pentru a decala linia verticala si a plasa-o pe layer-ul

curent:

Offset.
Apasati click-dreapte oriunde in desen. Apasati

Layer. Apasati Current.
Selectati linia verticala indicata in imaginea de mai

jos dupa care selectati un punct in stanga liniei.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Offset.
8.
9.
Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.

Pentru a decala axele utilizand vederile existente pentru
a seta o distanta:

Offset.
Selectati cele doua puncte indicate in

imaginea de mai jos pentru a specifica
distanta de decalare.
10. Pentru a termina decalarea:
Selectati axele din vederea superioara stanga

si selectati un punct deasupra axei.
Selectati axele din nou si selectati un punct

de sub axa.
Apasati ENTER pentru a parasi comanda Offset
13. Pentru decala o alta linie:
Cand vi se cere obiectul de decalat,

selectati din nou axa (1).
Cand vi se cere selectarea punctului,

selectsti punctul indicat in imaginea de
mai jos (2).
11. Utilizand comanda Trim, curatati liniile

ascunse ca in imaginea de mai jos.
12. Pentru a crea un buzunar ascuns in vederea

frontala:

Offset.

Selectati Through.

selectati axa din vederea din stanga (1).

selectati punctul indicat in imaginea
de mai jos (2).
383
14.
Pentru a termina buzunarul:

selectati linia verticala din vederea inferioara
stanga (1).

selectati punctul indicat in vederea (2).
Apasati ENTER pentru a parasi comanda Offset.
15. Utilizati comanda Offset cu optiunea Through

pentru a decala axa.
384
Lectie: Imbinarea Obiectelor

Cand editati desene, obiectele suplimentare produse cresc marimea desenului si pot complica
procesul de desenare.
Cateva situatii pot duce la geometrii incomplete si incorecte cum ar fi: linii intrerupte, arce,
sau polilinii deschise. Cand importati geometrii din alte programe sau geometrii ce au rezultat din
modele 3D, puteti gasi spatii libere nedorite.
Utilizati comanda Join pentru a repara aceste obiecte intrerupte si a le combina intr-un singur obiect.
Obiective
Utilizati comanda Join pentr a imbina obiecte similare.
385
Imbinarea Obiectelor
Utilizati comanda Join pentru a combina segmente individuale ale obiectelor asemanatoare intr-un singur
obiect, pentru a micsora dimenziunea si a mari calitatea desenului. Comanda Join poete fi utilizata pentru:
polilinii, linii, arce, arce eliptice, etc.
Comanda de Acces
Join
Linia de Comanda: JOIN, J

Ribbon: Home tab > extended Modify panel > Join
Meniu: Modify > Join
Optiunile comenzii
Cu ajutorul comenzii Join, puteti combina obiecte similare intr-un singur obiect.
386
Optiuni
Descriere
Select source
object
Utilizati aceasta optiune pentru a selecta obiectele ce se vor uni cu alte obiecte.
Select objects to
join to source
Utilizati aceasta optiune pentru a selecta obiectele ce se vor uni cu obiectele sursa.
Optiuni
Descriere
Select arcs to
join to source or
[cLose]
Aceasta optiune apare daca obiectul sursa este un arc. Optiunea close converteste
arcul in cerc.
Select elliptical
arcs to join to
source or [cLose]
Aceasta optiune apare daca obiectul sursa este un arc eliptic. Aceasta optiune
inchide arcul eliptic.
Exemple
Doua linii despartite sunt unite intr-o singura linie.

Doua arce concentrice sunt unite intr-un singur arc.
Doua elipse concentrice sunt unite intr-o singura elipsa.
O linie este unita cu o polilinie.
Procedura: Imbinarea liniilor cu ajutorul comenzii Join

Urmatorii pasi va arata cum sa imbinati linii utilizand comanda Join.
1.
2.
In panoul Modify, selectati Join.

Selectati linia sursa.
387
3.
Selectati restul liniilor si apasati ENTER.
Liniile selectate sunt acum imbinate.
Procedura: Convertirea unui Arc intr-un Cerc utilizand comanda Join

Urmatorii pasi va arata cum sa convertiti un arc intr-un cerc utilizand comanda Join.
1.
2.
In panoul Modify Draw, apasati Join.

Selectati un arc.
3.
Apasati click-dreapta si selectati Close.

Arcul este convertit in cerc.
Ghid
Cand utilizati comanda Join pentru a uni obiecte, se aplica urmatoarele reguli.
Lines:
Polylines and splines:
Arcs:
Elliptical Arcs:
Imbinarea Arcelor sau Arcelor Eliptice
Cand uniti arce, obiectul sursa este intotdeauna extins catre celalalt obiect in directie
inversa acelor de ceas. In urmatoarea imagine, arcul sursa este selectat in punctul
(1) in timp ce al doilea arc este selectat in punctul (2). Arc-ul sursa este extins invers
acelor de ceas pentru a intalni celalalt arc.
388
Exercitiu: Joining Objects

Adesea cand editati desenele, apar schimbari ce
necesita imbinarea anumitor regiuni.
In acest exercitiu, veti desena un cerc si o linie peste
care veti suprapune un dreptunghi. Pentru inceput
faceti trim acestor obiecte si stergeti dreptunghiul.
Utilizati comanda Join pentru a reconecta cercul si
segmentele de linie.
1.
2.
4.
Pentru a uni segmentele de linie:
Porniti comanda Join.
Selectati obiectul Source (1).
Selectati obiectul (2).
5.
Pentru a uni segmentele de arc.

Metoda 1:
Selectati un arc (1), selectati arcul (2).
Apasati ENTER pentru a uni cele doua arce.
Desenati cercul, linia si dreptunghiul ca in

imaginea de mai sus.
Pentru a face Trim cercului:
Porniti comanda Trim.
Selectati dreptunghiul ca muchie de taiere si

apasati ENTER.
Selectati zonele din interiorul dreptunghiului.
3.
Repetati comanda Join

Selectati arcul.
Apasati click-dreapta pe obiectul selectat.
Apasati Close.
Stergeti dreptunghiul.
389
6.
Arcul este acum inchis, devenind cerc.
Pentru a uni segmentele de arc.

Metoda 2:
Selectati un segment de arc.
Apasati click-dreapta pe obiectul selectat.

Apasati Close.
Arcul este acum inchis dar segmentul de arc

ramas trebuie sters.
390

Apasati Shift + Spacebar si selectati
cercul in zona arcului ramas.
Faceti Click pana cand segmentul
de arc este selectat.
Apasati ENTER pentru a sterge arcul.
Exercitiu: Join Objects

In acest exercitiu, folositi Join pentru linii si arce.
3.
Pentru a uni peretii in urma mutarii usii:
In panoul Modify, click Join.
Cand vi se cere obiectul sursa,

selectati linia de interior a peretelui (1).
Cand vi se cere linia de imbinare, selectati

linia scurta (2).
Apasati ENTER.
4.
Uniti si linia exterioara a peretelui utilizand

aceeasi metoda de mai sus. Desenul dvs.
ar trebui sa arate ca in imaginea de mai jos.
5.
Utilizati Trim pentru a sterge sectiunea de perete

din dreptul usii.
Exercitiul Complet

selectati Chapter 5: Altering Objects.
Click Exercise: Join Objects.
1.
Deschideti M_Join-Objects.dwg.
2.
Oglinditi o usa din partea dreapta a camerei in partea
stanga. Utilizati Mid Between 2 Points

object snap pentru a obtine punctul de mijloc
si stergeti obiectul sursa.
391
6.
Pentru a modifica biroul de conferinta:
Faceti zoom in zona biroului.
Stergeti cele trei linii ca in imagine.
7.
Utilizati comanda Join pentru a inchide cercul:
Cand vi se cere obiectul sursa, selectati

arcul de cerc.
Apasati click-dreapta pe obiectul selectat. Apasati close.

Inchideti toate fisierele fara a salva.
8.
392
Lectie: Ruperea unui Obiect in Doua Obiecte

Aceasta lectie descrie cum sa rupeti un obiect in doua obiecte separate cu ajutorul comenzii Break.
Cele doua obiecte rezultate au aceleasi proprietati ca obiectul original dar pot fi modificate independent.
Dupa parcurgerea acestei lectii veti fi capabili sa identificati optiunile comenzii Break si sa utilizati
comanda pentru a rupe obiecte.
In urmatoarea imagine, comanda Break a fost utiliaza pentru a rupe o linie (1) astfel incat
proprietatile obiectelor rezultate sa poata fi modificate independent (2).
Obiective
Dupa completarea acestei lectii, veti fi capabili sa:
Utilizati comanda Break pentru a intrerupe obiectele.
393
Intreruperea Obiectelor
Utilizand comanda Break, puteti rupe un obiect in doua obiecte independente. Veti realiza
acest lucru selectand obiectele ce trebuie intrerupte si apoi specificand punctele de rupere.
Panoul Modify contine doua versiuni ale comenzii Break. O versiune intrerupe obiectul lasand un spatiu
intre cele doua obiecte ramase, iar cealalta rupe obiectul intr-un punct, lasand capetele sa se atinga.
In aceasta lectie vom utiliza ambele metode.
In urmatoarea imagine, comanda Break a fost utilizata pentru a intrerupe linia indicata de sageata din mijloc.
Comanda de Acces
Break
Linia de Comanda: BREAK, BR

Ribbon: Home tab > Modify panel > Break
Meniu: Modify > Break
394
Command Access
Break at Point
Command Line: BREAK, BR

Ribbon: Home tab > Modify panel > Break at Point
Menu Bar: Modify > Break
Optiunile comenzii
Comanda Break furnizeaza urmatoarele optiuni.
Optiune
Descriere
First Point
Specifica primul punct de intrerupere. Daca aceasta optiune nu este specificata,

punctul in care selectati obiectul va fi utilizat ca prim punct.
Second Point
Specifica al doilea punct de intrerupere. Selectati orice punct din obiect sau introduceti
@ si apasati ENTER pentru a utiliza primul punct ca fiind al doilea punct.
395
Procedura: Intreruperea Obiectelor utilizand comada Break

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Break pentru a intrerupe obiecte.
1.
2.
In panoul Modify, selectati Break.

Select obiectul ce trebuie intrerupt.
3.
4.
Apasati click-dreapta oriunde in desen. Apasati First Point.

Selectati primul punct de intrerupere.
5.
Selectati al doilea punct de intrerupere.
Obiectul selectat este spart in punctele specificate.
396
Procedura: Ruperea obiectelor utilizand comanda Break at Point

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Break at Point pentru a intrerupe obiectele.
1.
2.
In panoul Modify, selectati Break at Point.

Selectati obiectul ce trebuie intrerupt.
3.
Selectati ptimul punct de rupere.
4.
Primul punct este automat utilizat si ca al doilea punct de rupere, rezultand doua obiecte
cu capete coincidente.
397
Ghidul Ruperii Obiectelor
Puteti utiliza comanda Break pentru linii, cercuri, arce, polilinii, etc.
Daca nu specificati manual un prim punct, punctul cu care obiectul a fost selectat va fi utilizat ca prim
punct.
Cand intrerupeti un obiect la intersectia cu un alt obiect, nu uitati sa specificati ce obiect doriti sa
rupeti intai.
Puteti selecta @ si apasati ENTER pentru a utiliza primul punct ca punct secund, ceea ce duce la
un obiect intrerupt ale carui capete sunt coincidente.
Cand utilizati comanda Break

Utilizati comanda Break doar cand nu aveti muchii de taiere ce v-ar permite utilizarea
comenzii trim.
398
Exercitiu: Breaking Objects

In acest exercitiu veti exersa comanda Break,
desenand o linie verticala si o serie de linii
orizontale ce intersecteaza linia verticala.
Exersati comanda Break at a Point, desenand doua
linii ce se intersecteaza ca in imaginea dreapta de
mai jos.
1.
2.
Desenati liniile ca in imaginea de mai sus.

Pentru a rupe liniile lasand un spatiu:
Dezactivati Object Snap pentru a

evita selectarea intersectiilor.
3.
Repetati comanda Break.

Continuati sa selectati punctele de rupere
pentru fiecare line, ca in imaginea de mai
jos.
Pentru a rupe un obiect intr-un punct selectat:
Activati Object Snap.
Porniti comanda Break at a Point.
Selectati segmentul de linie indicat mai jos.
Porniti comanda Break.

Selectati o linia in punctul (1).
Selectati al doilea punct de rupere (2).
399
400
Selectati intersectia celor doua linii.
Segmentul de linie este acum intrerupt in zona

intersectiei.
Exercitiu: Break Objects

In acest exercitiu, veti utiliza comenzile Break
si Break at Point si veti schimba layer-ul pentru
a arata obiectele ascunse.
1.
2.
Deschideti C_Break-Object.dwg.
Faceti Zoom in zona indicata mai jos.
3.
Pentru a inlatura o portiune de linie:
Porniti comanda Break.
Selectati obiectul exterior.
Click-dreapta si selectati First Point.
Exercitiul Complet

Altering Objects. Click Exercise: Break
Objects.
401
4.
5.
Selectati primul punct de rupere (1). Selectati

al doilea punct (2).
7.
Selectati punctul (1) ca punct de rupere.
8.
Rupeti linia din nou fara a taia din ea:
Porniti comanda Break at Point.
Selectati obiectul exterior (1).
Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul. Faceti

Zoom in zona indicata.
Selectati Intersectia la punctul (2) ca punct

de rupere.
Selectati linia dintre cele doua puncte de rupere
pentru a evidentia.
6.
402
Pentru a intrerupe linia la punctul indicat

fara a sterge din ea:
Porniti comanda Break at Point.
Selectati obiectul ca in imagine.
9.
10. Pentru a muta obiectele in layer-ul Hidden2:
In panoul Layers, selectati Layers list.
Selectati layer-ul Hidden2 pentru

a muta obiectul seletat pe acel layer.
11. Apasati ESC. Desenul ar trebui sa arate

403
Lectie: Aplicarea unui Racord intre Doua Obiecte

Aceasta lectie descrie cum sa aplicati un racord cu ajutorul comenzii Fillet.
Racordurile sunt caracteristici comune in proiectarea mecanica, dar pot fi utilizate si in alte discipline
pentru a crea raze ce conecteaza doua obiecte.
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa identificati optiunile comenzii Fillet si sa utilizati comanda
pentru a crea raze intre doua obiecte.
Obiective
404
Utilizati comanda Fillet pentru a crea racorduri intre doua obiecte.
Crearea Racordurilor
Puteti utiliza comanda Fillet pentru a conecta doua obiecte cu un arc cu o raza specificata.
Puteti racorda linii, arce, cercuri, elipse,polilinii, raze, etc.
Puteti crea si un colt ascutit specificand raza racordului 0.
Obiectul Original
Raza Racordului
Raza Racordului
diferita de 0
egala cu 0
Comanda de Acces
Fillet
Linia de Comanda: FILLET, F

Ribbon: Home tab > Modify panel > Fillet
Meniu: Modify > Fillet
Optiunile Comenzii
Urmatoarele optiuni sunt disponibile pentru comanda Fillet.
Optiuni
Descriere
Undo
Reface operatiunea anterioara a comenzii Fillet.
Polyline
Racordeaza toate segmentele unei polilinii cu o raza curenta.
Lesson: Aplicarea unei Raze intre Doua Obiecte
405
Optiuni
Descriere
Radius
Seteaza raza pentru arcul Racordarii.
Trim / No Trim
Cand modul Trim este selectat, liniile sunt tunse si devin tangente racordului. Daca
modul Trim este setat No Trim, raza racordului este desenata dar liniile nu sunt tunse.
Multiple
Cand optiunea Multiple este selectata, puteti crea multiple racorduri fara a restarta
comanda.
Procedura: Aplicarea unui Racord utilizand comanda Fillet

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Fillet.
1.
2.
Porniti comanda Fillet.

In linia de comanda,verificati setarile curente fillet settings.
Command: FILLETCurrent settings: Mode = TRIM, Radius = 1.0000Select first object or [Undo/Polyline/
Radius/Trim/Multiple]:
Selectati primul obiect.
Selectati al doilea obiect.
Racordul este creat.
3.
4.
Nota: Daca selectati optiunea Polyline, ultimul pas nu mai este necesar deoarece toate segmentele
poliliniei sunt racordate.
SHIFT+Select pentru o racordare cu raza zero
Indiferent de setarea curenta a razei racordarii, daca apasati SHIFT+select, raza
racordarii va fi zero.
406
Ghid
In functie de locatia specificata, mai multe posibilitati de racordare intre doua obiecte sunt
posibile. Intotdeauna selectati partea obiectului pe care doriti sa o selectati.
Obiecte Originale
Rezultate Posibile
Rezultate Posibile
Puteti racorda linii, paralele, xlinii si raze. Raza curenta a racordului este ignorata si un arc este
creat astfel incat sa fie tangent cu ambele obiecte paralele.
Puteti de asemenea racorda si un poligon.
Daca setati o raza diferita de zero, arcele racordurilor sunt inseratela capetele fiecarui segment
al poliliniei destul de lung incat sa permita o raza.
Lectie: Aplicarea unei Raze intre Doua Obiecte
407
Puncte Cheie
408
Racordul este raza unui arc ce conecteaza obiectele.

Daca ambele obiecte sunt situate in acelasi layer, racordul va fi creat si el in acel layer.
Altfel, racordul va fi creat in layer-ul curent.
Introducerea unei raze de 0 duce la crearea unui colt ascutit.
Un obiect racordat la o polilinie devine o parte a acelei polilinii.
O polilinie nu poate fi racordata la un arc.
Exercitiu: Creating Fillets

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Fillet
pe un dreptungi simplu.
1.
2.
Desenati un dreptunghi.
Pentur a racorda un singur colt:
Introduceti R si apasati ENTER.
Specificati o raza de .25 si apasati

ENTER.
Selectati liniile din apropierea unui

colt al dreptunghiului.
3.
Schimbati raza si utilizati optiunea Fillet

polyline:
Incepeti comanda Fillet.
Introduceti R si apasati ENTER.
Introduceti o raza de .5 si apasati ENTER.
Introduceti P si apasati ENTER.
Selectati un dreptunghi.
4.
Note: If this rectangle was made of separate

line segments instead of a polyline, the
previous radius would have remained and you
could not have used the Polyline option to fillet
all of the corners at once.
Now change the fillet radius to 0 to make sharp
corners on the rectangle:
Begin the Fillet command.
Enter R and press ENTER.
Enter a fillet radius of 0 and press ENTER.
Enter P and press ENTER.
Select the rectangle.
409
Exercitiu: Create a Filleted Corner

In acest exercitiu, veti crea racorduri obiectelor
din desen. Veti utiliza mai multe optiuni ale
comenzii Fillet pentru a ajunge la rezultatul dorit.
3.
Utilizarea comenzii Fillet pentru a uni doua linii

paralele:

Selectati Multiple.
Selectati liniile ca in imaginea de mai jos.
4.
Pentru a completa racordul:
Selectati liniile din coltul opus.
5.
Faceti Pan sau zoom in partea superioara stanga.
Exercitiul Complet

a Filleted Corner.
1.
2.
410
Deschideti M_Create-Fillets.dwg.
Faceti Zoom in zona inferioara stanga.
6.
Pentru a crea racordul indicat mai jos:

Selectati Multiple.

Apasati Trim. Selectati No Trim.

Apasati Radius.
Selectati linia orizontala si apoi cercul

cel mare.
8.
Pentru a completa desenul:
Repetati operatiunea anterioara si pentru

celalalte zone indicate in desenul de mai jos.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Fillet.
9. Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.

10. Penutr a ignora setarea razei si crea un colt
ascutit utilizand comanda fillet:
Incepeti comanda Fillet.
In linia de comanda, confirmati raza

de 2.0000.
Selectati linia orizontala.
Apasati SHIFT+ select pe linia verticala

pentru a crea racordul cu raza 0.
7.
Repetati selectia in partea opusa a cercului.
411
11. Pentru a completa vederea din dreapta:
Apasati ENTER pentru a repeta comanda Fillet.
Selectati linia orizontala de sus.
Apasati SHIFT+ select pe linia verticala din

dreapta.
12. Inchideti toate fisierele fara sa salvati.
412
Lesson: Crearea unei Tesituri intre Doua Obiecte

Aceasta lectie descrie cum sa utilizati comada Chamfer pentru a crea tesituri intre obiectele din desen.
Exista multe situatii ce necesita o tesitura. De fiecare data cand trebuie sa creati o intersectie unghiulara
intre obiectele din desen,comanda Chamfer ar trebui sa fie prima alegere a dumneavoastra.
Dupa completarea acestei lectii, veti fi capabili sa identificati comanda Chamfer si sa utilizati comanda
pentru a crea tesituri in desen.
Obiective
Utilizati comanda Chamfer pentru a crea tesituri.
Lectie: Crearea unei Tesituri intre Doua Obiecte
413
Crearea Tesiturilor
Utilizati comanda Chamfer pentru a crea o linie intre doua linii neparalele. Este utilizat de obicei
pentru a crea muchii tesite intr-un colt.
Comanda de Acces
Chamfer
Linia de Comanda: CHAMFER, CHA

Ribbon: Home tab > Modify panel > Chamfer
Nota: Selectati comanda Chamfer din meniul coborator.

Meniu: Modify > Chamfer
414
Optiunile Comenzii
Urmatoarele optiuni sunt disponibile cand utilizati comanda Chamfer.
Optiuni
Descriere
Undo
Utilizati aceasta optiune pentru a reface o comanda anterioara.
Polyline
Utilizati aceasta optiune pentru a tesi o polilinie 2D polyline.
Distance
Utilizati aceasta optiune pentru a specifica valoarea distanetei tesiturii.
Angle
Utilizati aceasta optiune penru a crea o tesitura bazata pe distanta si unghi.
Trim
Utilizati acesta optiune pentru a seta modurile Trim si No Trim. Cand modul Trim
este activ, obiectele sunt taiate pentru a se imbina cu tesitura. Cand modul No Trim
este setat, obiectele seletate pentru tesitura nu sunt taiate.
Method
Utilizati aceasta optiune pentru a trece de la optiunea Distance la optiune Angle

pentru crearea tesiturii.
Multiple
Utilizati aceasta optiune pentru a crea tesituri multiple.
Utilizarea Optiunilor Tesiturii
Cu metoda Distance, specificati lunginea la care fiecare linie va fi taiata.
Obiect original
Tesitura cu distanda diferita de 0 Tesitura cu distanta 0
Cu metoda Angle, puteti specifica lungimea tesiturii si unghiul acesteia.
415
Utilozand modurile Trim si No Trim, puteti taia sau extinde obiectele tesite catre tesitura
Puteti tesi toate colturile unei polilinii utilizand optiunea Polyline.

Optiunea Multiple va permite sa tesiti obiecte multiple fara a parasi comanda. De exemplu puteti
tesi toate colturil patratului fara a parasi comanda Chamfer.
Procedura: Crearea Tesiturilor

Urmatorii pasi va arata cum sa creati tesituri utilizand comanda Chamfer.
1.
2.
Porniti comanda Chamfer.

Confirmati setarile din linia de comanda. Daca este necesar ajustati optiunile.
Command: _chamfer(NOTRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.5000Select first line or
[Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]:
Selectati primul obiect.
Selectati al doilea obiect.
3.
4.
Nota: Daca alegeti optiunea Polyline, pasul 4 nu mai este necesar.
Ghidul comenzii Chamfer.
416
Daca ambele obiecte tesite sunt in acelasi layer, atunci si tesitura va fi in acel layer.
Altfel, tesitura va fi creata pe layer-ul curent.
Introducand distanta tesiturii 0 se creaza un colt ascutit.
Tesind o linie cu o polilineie automat transforma linia in polilinie.
O polilinie inchisa se va tesi invers acelor de ceas.
Apasati SHIFT+select pentru a crea o tesitura de lungime 0.
Exercitiu: Creating Chamfers

In acest exercitiu, desenati un dreptunghi 8 x 6 si
creati tesituri cu ajutorul comenzii Chamfer.
3.
1.
2.
Pentru a desena dreptunghiul:
Apasati click in fereastra de desenare pentru

a specifica primul colt.
Pentru celalalt colt, introduceti @8,6 si

apasati ENTER.
Pentru a crea un colt de 45 de grade utilizand
comanda Chamfer:
Incepeti comanda Chamfer.

Selectati Angle.
Utilizarea optiunii polyline:
Desenati un alt dreptunghi 8 x 6.
Observati lungimea curenta a tesiturii 1

si unghiul de 45 de grade.
Click-dreapta oriunde in desen. Selectati

Polyline.
Repetati pana cand cele 4 colturi sunt tesite.

Selectati dreptunghiul.
Toate colturile sunt tesite.
Introduceti 1 si apasati ENTER pentru

lungimea tesiturii pe prima linie.
Introduceti 45 si apasati ENTER pentru a
specifica unghiul de la prima linie.
Selectati primul colt apoi coltul adiacent
417
4.
Utilizarea optiunii Distance:
Desenati alt dreptunghi 8 x 4.
Click-dreapta oriunde in desen.

Selectati Distance.
5.
Introduceti 1 pentru distanta premei

tesituri si apasati ENTER.
Introduceti .5 pentru distanta tesiturii
a doua si apasati ENTER.
Selectati prima linie (1) si selectati
a doua linie (2).
Repetati comanda Chamfer.
Selectati la linia (3), apoi selectati la linia
(4).
Utilizarea optiunii Distance combinata cu

optiunea Polyline atuncei cand distantele
nu sunt egale:
Desenati un dreptunghi 8 x 6.
Observati ca distanta curnt a tesiturii 1 este

1 iar a tesiturii 2 este .5.
Click-dreapta oriunde in desen. Click

Polyline.
418
Repetati comanda Chamfer

pentru celalante colturi.
Selectati dreptunghiul.
Exercitiu: Create a Chamfered Corner

In acest exercitiu, veti crea o tesitura utilizand
optiunile Multiple, Distance si Angle ale comenzii
Chamfer.
3.
4.
Exercitiul Complet
Pentru a crea o tesitura de 1 unitate:

Click Distance.
Cand vi se cere distanta primei tesituri

introduceti 1. Apasati ENTER.
Apasati ENTER pentru distanta celei de-a

doua tesituri.
Click Multiple.
Pentru a completa tesiturile din desen:
Selectati liniile indicate in urmatoarea

imagine.
NU inchideti comanda chamfer.

Treceti la urmatorul pas.

a Chamfered Corner.
1.
2.
Deschideti M_Create-Chamfers.dwg.
Faceti Zoom coltul inferior stang.
419
5.
Selectati liniile din apropierea intersectiilor

ca in imaginea de mai jos. Apasati ENTER
pentru a termina comanda Chamfer.
9.
Pentru a crea tesituri aditionale utilizand optiunile

Angle si Multiple:
Apasati ENTER pentru a repeta comanda Chamfer.
Click Angle.
Introduceti 1 pentru lungimea tesiturii primei
linii.
Introduceti 60 pentru unghiul tesiturii de la
prima linie.
Click Multiple.
Selectati muchiile in ordinea indicata in imaginea
de mai jos.
6.
Utilizati Zoom si Pan pentru a afisa

vederea superioara stanga din desen.
7.
Pentru a crea mai multe tesituri in aceasta vedere
Porniti comanda Chamfer.

10. Selectati muchiile din partea opusa a desenului.
Click Multiple.
Selectati liniile indicate in urmatoarea

imagine.
8.
Repetati tesiturile in partea dreapta a vederii

Apasati ENTER pentru a inchide comanda
Chamfer.
420
11. Utilizati Zoom si Pan pntru a afisa vederea

inferioara stanga.
Aplicati tesituri muchiilor obiectului in

ambele parti ale vederii.
Apasati ENTER pentru a termina comanda Chamfer.
12. Utilizand comanda Line, desenati segmentele

in fiecare locatie a tesiturii.
13. Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.

421
Lectie: Modificarea unei Parti a unui Obiect

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati comanda Stretch pentru a schimba o parte a unui obiect.
Reutilizarea obiectelor este beneficiul major al comenzii Stretch. Pe masura ce desenele dumneavoastra
evolueaza, apar modificari asupra obiectelor sau poate doriti sa reutilizati geometria pentru un alt desen
si anumite parti ale acesteia trebuie modificate. Comanda Stretch va poate ajuta in astfel de situatii.
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa descrieti aspectele cheie ale comenzii Stretch si sa utilizati
comanda pentru a modifica obiecte.
Obiective
422
Utilizati comanda Stretch pentru a intinde obiecte.
Intinderea Obiectelor
Utilizati comanda Stretch pentru a modifica forma obiectelor din desen, definind zona ce trebuie
intinsa cu ajutorul unei ferestre de selectie. Dupa ce definiti fereastra de intindere, specificati
un punct de baza si un al doilea punct pentru intindere.
Comanda de Acces
Stretch
Linia de Comanda: STRETCH, S

Ribbon: Home tab > Modify panel > Stretch
Meniu: Modify > Stretch
423
Procedura: Intinderea Obiectelor cu ajutorul Grip-urilor

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati grip-urile pentru a intinde obiectele.
1.
2.
3.

Selectati orice grip (utilizand SHIFT+select pentru a selecta grip-uri multiple).
Miscati grip-urile intr-o noua locatie.
Procedura: Intinderea Obiectelor

Urmatorii pasi va arata cum sa intindeti obiectele dintr-un desen.
424
1.
2.
Porniti comanda Stretch.

Selectati obiectele ce trebuie intinse.
3.
4.
Selectati un al doilea punct sau introduceti o valoare pentru lungimea intinderii.
Ghidul comenzii Strech
Cand intindeti obiecte, trebuie sa definiti fereastra de intindere, utilizand metodac rossing window
(CW) sau crossing polygon (CP)
Obiectele traversate de selectie sunt intinse, in timp ce obiectele complet inchise in selectie sunt
mutate.
425
Exercitiu: Stretching Objects

In acest exercitiu, veti desena cateva dreptunghiuri
si veti exersa comanda Stretch utilizand grip-urile.
2.
1.
Pentru a intinde dreptunghiul:
Desenati un dreptunghi avand

un alt dreptunghi in interior.
Incepeti comanda Stretch.
Incepeti o fereastra de selectie

facand click in coltul (1) apoi
in coltul opus (2), ca in imaginea
de mai jos.
Pentru a intinde ambele dreptunghiuri:
Incepeti comanda Stretch.
Incepeti o selectie crossing window selectand

ccolturile (1) si apoi (2) ca in imaginea de mai
jos.
426

obiectului (1)
NU SELECTATI puntul urmator. Miscati
cursorul catre stanga (2), introduceti 2
si apasati ENTER.

obiectului si miscati-l spre stanga.
3.
Pentru a intinde dreptunghiul mare si muta

dreptunghiul mic utilizand comanda Stretch:
Incepeti o selectie crossing window

incepand cu punctul (1) catre punctul (2).
Asigurati-va ca dreptunghiul cel mic
este inclus in totalitate in selectie.
4.
Pentru a intinde un obiect utilizand grip-urile:
Avand linia de comanda libera, selectati un

dreptunghi.
indicate mai jos.
Eliberati tasta SHIFT si selectati unul din

puncte.

obiectului.
Miscati cursorul catre stanga.
Tineti apasat SHIFT si selectati cele doua capete
Miscati cursorul catre stanga

si faceti click pe mijlocul acelei linii.
427
5.
428
Pentru a intinde un singur capat al unui obiect:

dreptunghiul.
Selectati capatul unui colt.
Miscati catre dreapta si faceti click.
Exercitiu: Stretch Objects

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Stretch pentru a mari aria unei camere din planul cladirii. Dupa
parcurgerea exercitiului, veti putea utiliza comanda si in alte desene.
Exercitiul Complet
Altering Objects. Click Exercise: Stretch
Objects.
1.
2.
3.
Deschideti M_Stretch-Objects.dwg.
In bara de status, dezactivati Osnap.
Pentru a adauga 2000 de unitati catre stanga
structurii:
In panoul Modify, selectati Stretch.
Selectati punctul (1) apoi punctul (2) pentru

a defini fereastra de selectie.
Apasati ENTER.
429
4.
Pentru a termina operatia de intindere:
Faceti click pentru a selcta coltul de jos

al peretelui si miscati cursorul catre
stanga 180 de grade.
6.
5.
430
Pentru a utiliza optiunea Crossing Polygon:

Strech.
Introduceti CP si apasati ENTER.
Definiti poligonul, selectand punctele ca in

imaginea urmatoare.
Pentru a adauga 2000 de unitati catra partea dreapta

a structurii:
Selectati un punct in apropierea coltului

peretelui.
Miscati cursorul catre dreapta la 0 grade

si introduceti 2000. Apasati ENTER.
7.
Utilizarea comenzii stretch cu crossing selection:
Click Repeat Stretch.
Introduceti C. Apasati ENTER pentru

crossing window.
Selectati punctul (1) apoi punctul (2).

Apasati ENTER.
8.
Pentru a misca un perete interior cu 1500 de

unitati catre dreapta:
Selectati un punct sub plan si miscati cursorul

catre dreapta la 0 grade.
9.
Pentru a selecta o fereastra pentru a muta in

interiorul unui perete:
Selectati punctul (1) apoi punctul (2) pentru

a defini fereastra de selectie.
Apasati ENTER.
10. Pentru a termina mutarea:
Selectati un punct in dreapta ferestrei,

si miscati cursorul catre dreapta la 0.
431
11. Pentru a selecta usa:
Selectati punctul (1) apoi punctul (2)

pentru a defini fereastra de selectie.
Apasati ENTER.
12. Pentru a reloca usa:
Selectati un punct in dreapta usii si

miscati catre dreapta la 0 grade.
432
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a modifica un plan.
Aveti posibilitatea de a parcurge acest exercitiu fie in unitati metrice fie in unitati
imperiale. Selectati o versiune pentru a parcurge pasii.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 5: Altering Objects. Click
Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
2.
Deschideti M_ARCH-Challenge-CHP05.dwg.
Creati geometriile reprezentand un perete de 189 mm grosime, utilizand bazele liniilor create
reprezentand peretii structurali. Imaginea prezinta scarile din partea de jos.
Observati ca liniile desenate pentru scarile din Capitolul 2 au fost dimensionate.
433
434
3.
Adaugati o deschizatura de 915 mm in peretele din stanga, pozitionata ca in imagine.
4.
Adaugati 15 deschizaturi de fereastra de 914 mm latime si pozitionate dupa cote.
5.
Adaugati sase deschizaturi de 610 mm latime si pozitionate dupa cote.
6.
Creati peretii interiori de 124 mm latime in layer-ul Wall-Interior. Cei trei pereti grosi sunt de 336 mm.
Toate deschizaturile interioare sunt late de 915 mm. Pozitionati peretii dupa cote ca in imaginea de
mai jos.
7.
435
Unitati Imperiale
436
1.
2.
Deschideti I_ARCH-Challenge-CHP05.dwg.
Creati geometriile reprezentand un perete de 189 mm grosime, utilizand bazele liniilor create
reprezentand peretii structurali. Imaginea prezinta scarile din partea de jos.
Observati ca liniile desenate pentru scarile din Capitolul 2 au fost dimensionate.
3.
Adaugati o deschizatura de 3'-0" in peretele din dreapta ca in imageine.
4.
Adaugati 15 deschizaturi de fereastra late de 36" si pozitionate dupa cotare.
5.
Adaugati sase deschizaturi late de 24" si pozitionate dupa cotare.
437
6.
Creati peretii interiori de 5" latime in layer-ul Wall-Interior. Cei trei pereti grosi sunt de 13.5".
Toate deschizaturile interioare sunt late de 3'-0". Pozitionati peretii dupa cote ca in imaginea de
mai jos.
7.
438
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre modificarea obiectelor pentru a edita geometrii.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 5: Altering Objects. Click
Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
439
440
2.
Creati si editai geometrii astfel incat vederile pentru Rack Slider Top sa apara ca in imaginea de
mai jos.
3.
mai jos. Utilizati Join pentru a uni liniile coliniare create cu Mirror in exercitiul trecut.
4.
mai jos.
5.
Copiati geometriile din zona indicata in vederea din dreapta-sus.
Scalati geometria rezultata astfel incat sa aiba dublu marimii initiale.
Desenati un cerd in jurul marimii scalate si utilizati Trim pentru a tunde geometria in jurul
cercului.
6.
Copiati geometriile din vederile existente pentru a crea o vedere de ansamblu.
Dezghetati layerele Start Points.
Utilizati Assembly Start Point pentru a localiza pozitia vederii frontale ale ansamblului.
Stergeti geometriile dupa cum vi se cere sau daca sunt asunse de alte obiecte din desen.
441
7.
8.
442
Stergeti Assembly Start Point leader si textul.

Creati axele pentru vederea detaliata.
9.
Avand setat layerul Hidden, creati geometriile ascunse din aceste vederi utilizand puncte in fiecare
vedere ca referinte. Creati axele si plasati-le in layer-ul Centerline.
443
10. Copiati geometria pentru vederea laterala pentru a crea o sectiune.

Mutati geometriile ascunse pe layer-ul Visible si stergeti geometriile care nu sunt necesare.
11.
Copiati sectiune in partea stanga a vederii de ansamblu.

Copiati vederea laterala Rack Slide Top si pozitionati-o in partea de sus a sectiunii.
12. Salvati si inchideti fisierele.
444
Sumarul Capitolului
Fiecare desen creat incepe cu geometrii simple. Procedurile utilizate pentru a edita aceste geometrii
transforma obiectele in desene complexe.
Parcurgand aces capitol, ati invatat sa:
Modificati lungimea obiectelor utilizand comenzile Trim si Extend.

Creati geometrii paralele si decalate utilizand comanda Offset.
Utilizati comanda Join pentru a combina multiple obiecte intr-un singur obiect.
Rupeti obiectele in doua sau mai multe obiecte independente.
Aplicati un racord intre doua obiecte din desen.
Aplicati o tesitura intre doua obiecte din desen.
Utilizati comanda Stretch pentru a modifica forma obiectelor din desen.
Sumarul Capitolului
445

Curs AutoCAD 2010 - Vol1

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Curs AutoCAD 2010 - Vol1

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

AutoCAD

Curs AutoCAD 2010, Volumul 1

Exercitiu: Zoom and Pan in the Drawing ......................................... 36

Exercitiu: Hands-On Tour .......................................................................... 38

Chapter 2: Crearea Desenelor Elementare .......................................................... 43

Lectie: Crearea Obiectelor Elementare......................................................... 65

Sumarul Capitolului ....................................................................................... 156

Capitolul 3: Manipularea Obiectelor ........................................................... 157

Lectie: Crearea Unei Imagini Oglindite a Unui Obiect ......................... 205

Lectie: Crearea Tiparului unui Obiect ................................................. 214

Lectie: Modificarea Marimii unui Obiect ............................................ 228

Exercitiu: Grips .................................................................................... 236

Capitolul 4: Organizarea Desnului si comenzile Inquiry .................................. 253

Lectie: Modificarea Proprietatilor unui Obiect ...................................... 273

Lectie: Proprietati Rapide ........................................................................ 291

Lectie: Potrivirea Proprietatilor Obiectelor ............................................. 297

Lectie: Utilizarea Paletei Properties ......................................................... 306

Lectie: Utilizarea Tipurilor de Linie............................................................ 313

Lectie: Utilizarea Comenzilor Inquiry ....................................................... 332

Exercitiu: Architectural .................................................................................. 354

Sumarul Capitolului ........................................................................................ 358

Capitolul 5: Modificarea Obiectelor ............................................................... 359

Identificati si definiti scopul interfetei elementare.

Lectie: Navigarea Mediului de Lucru

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

Descrieti si sa setati spatiul de lucru.

Setarea Spatiului de Lucru

Apasati dublu-click pe icoana AutoCAD 2010 de pe desktop.

Definirea Spatiilor de Lucru

2D Drafting & Annotation

Initial Setup Workspace

Lectie: Navigarea Mediului de Lucru

AutoCAD este afisat mai jos in spatiul de lucru 3D Modeling.

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

Procedura: Setarea spatiului de lucru 2D Drafting & Annotation

Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru

coltul dreapta jos a

Procedura: Setarea spatiului de lucru AutoCAD LT

Lansati AutoCAD LT.

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

Apasarea tastei de Spatiu este echivalenta adesea cu apasarea tastei ENTER.

Apasarea tastelot SUS si JOS navigheaza prin comenzile utilizate anterior.

Comuta Fereastra Text

Comuta UCSDETECT (Neisponibil in AutoCAD LT)

Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru

Comuta Polar Tracking

Comuta Object Snap Tracking

Comuta Dynamic Input

Definitia desenarii Heads-up

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

Identifca numele si scopul panoului de control.

Contine grupuri de unelte relationate asociate cu uneltele selectate.

Mai multe Unelte

Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru

Adaugarea sau Inlaturarea Tab-urilor

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru

Vizibilitarea Uneltelor Panourilor

Capitolul 1: Tur in AutoCAD Tour

In partea dreapta a coordonatelor, exista butoane ce activeaza unelte ce faciliteaza constructia

Model Space and Layout Settings

Lectie: Navigarea Spatiului de Lucru

Despre Meniul Contextual

Definitia Meniului Contextual