TOlilil

A. D. Xenopol. lstoria Romanilor.

Vol. XIII.

OMAN 1 LO R

--,._.3

TORIA

OMAN I LOH
hmliAhlrilAlli
DE

A. D. XENOVOL
POST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA81, MEMBRU ACADEMIEI ROMAN E.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

(1847-1 1920)

EDITIA Ill-a, revazutli de autor

flu sunt vremlle sub arma omulul,
el bletul om sub vremr.
MIRON COS7711.

VOLUMUL XIII

DOMN1A LUI CUZA VODA 1859-1866

PARTEA INTAIA

EDITURA CARTEA ROMANEASCAD, BUCURE$T1

408.-930.

CAPUL I

ALEXANDRU IOAN I
DOMNUL. PRINCIPATELOR UNITE

1859-1866

PERSONALITATEA LUI ALEXANDRU CUZ A

Familia Cuza. Familia Cuza pare a fi originar din
satul Cuza sau Cues in Lorena langA raul Mosela, unde ea in-

cepe a fi pomenit in persoana unui reprezentat al ei foarte

strAlucit, invtatul cardinal Nicolae Cuza sau Cuzanus, nscut

la 1401 in acel sat i mort in 1464 in oraul Todi din Umbria.

Intre alte misiuni insemnate cu care a fost insrcinat cardinalul Cuza, amintim acea din Constantinopole, unde fusese
lrimis spre a negocia unirea bisericei ortodoxe cu acea catoticA. Dei c'lugr catolic i deci MA motenitori legiuiti, s'ar
putea ca s-1 fi insotit in Italia membri din familia lui, atrai
aici de insemnata lui pozitie. Ba s'ar putea chiar face presupunerea cA vre un membru al familiei sale s-1 fi urmat in
Constantinopole, unde s fi rmas, constituind ramura oriental a acestei familii, stirpea din care se trag Cuztii moldoveni.

In once caz familia Cuza, se afla, in secolii urmtori,

tritoare in Italia i este la (Musa o traditie care spune cA
origina ei s'ar trage din Austria, traditie ce corespunde locului ei de batin. Cei de pe urm reprezentanti ai acestei
familii in Italia fin% baronul Nicola Cuza i comandorul Salvator Cuza, ambii morti in decursul ultimelor decenii ale veacului trecut i cu moartea ckora familia Cuza s'a stins in
Italia, in linia ei brbtease 1
Lsnd ins la o parte aceste simple presupuneri asupra,

1 Dintre femei a mal rAmas pAnA azi doamna Maria Felice Berso; lar
din aliati Duca dela Verdura a cArui son l a tinut-o comandorul Salvator st
Marchizul Ballestero de Bongiordano ginerile surorei celor dol frat.I Caza: Nicola

sI Salvator, (toti In Palermo). (DupA o scrisoare a d-lui Angelo de Gubernatis

din 24 Aprilie 1900). Pe acesti lirmasi i-am Intrebat dacA nu existA In familia
lor vre-o traditie, dupA care vr'un membru al familiei lor sA se fi strAmutat
In RAsArit, si nil s'a rAspuns c.ii asemenea traditie nu existA.

ISTORIA ROMANILOR

originei familei Cuza, presupuneri ce nu au nici o temelie istoricA, sA venim la Cuzh'tii din Moldova. Cel dintAi boier cu
munele de Cuza ce apare In documentele moldoveneti este

Dumitru Cuza, pomenit de documente In ranguri de boierie

intre anii 1677-1706. Aa in 1677 gAsim pe comisul Dumitru
Cuza dAruit cu satul V16icenii de cAtre Antonie Roset. La
1696 intAlnim pe acela Dumitru Cuza cu rangul de vel-stolnic

insrcinat cu o cercetare. Intre anii 1701-1708 &in' pe Dumitru Cuza inaintat la boeria de vel-spatar 2 Dumitru Cuza
care se insurase cu Safta fiica lui Todiracu Ion Sulger avu
de fii pe Miron, pe Teodor i pe Velico. Miron, din al cAruia
sAnge se trage domnitorul Alexandru Cuza, fu c6sAtorit Cu fata

lui Neculai Costin cronicarul. Miron Cuza, e amintit in documentele la anii 1728 i 1729 3. Dumitru Cuza este ucis de M.

Racovit din bnuiala de amestec in mazilirea c6pitanului

FAnut.

Din cei patru copii ai lui Miron Cuza, cel mai mare loan
sau Ionifit Cuza este pomenit in documente din anii 1765 i
1768 ca stolnic 4. Acest Ionit Cuza merse cu o delegatie de
alti boeri moldoveni la Focani la generalul rus Rumianzov
spre a cere ca la tratatul ce era s'A se incheie in 1774 s." se
restitue domnia Moldovei p'mAntenilor. Avu i el ca i bunul
sAu Dumitru o soart6 tragic6. Anume pe timpul lui Constantin
Moruzi, (1777-1782) Turcii, in ateptarea unui nou rAzboin
Cu Rusia, din cauza neindeplinirei conditiilor tratatului de
Cuciuc-Cainargi, se purtau stranic prin Moldova i luau in6surile cele mai pripite, spre intkirea cettilor dela Nistru.
Multi soldati turci, dezertand din corpul Ienicerilor, se rAspAndesc in Moldova ca talhari, i generalii turci primesc ordinul ca s6-i ia cvartirile de iarn6 in aceast" tail. Pe lng
aceste, se mai cere gospodarului o contributie de 135 de pungi,
Cu toate cA plAtise haraciul pe 4 ani inainte 5. Se intelege
' 1677, Acad. Romdnd XLV, 23; 1696, Arhiva SI. Spiridon, III, 10 gi 14;
1701-1708, Acad. Rom., XLV, 152, Sf. Spiridon. Sdrbii VIII, 11 0 Popricanii,
V, 115. D. Ghibilnescu care a dat la lumini un mare volum asupra Cuzestilor
1912 nu a putut nee mai sus de Dim. Cuza originea acestei familii. In aceastil

lucrare la p. CLXIV mai multe doc. asupra lui D. Cum Cuza pare a fi fost
stritin deoarece nicideri nu se vorbegte de rudeniile sau de preintii lui apoi
boieria lui de Comis tot un strAin Indegeteazfi. Ibidem.
a Doc. d-lui E. VArnav Sofracestii III, 18 gi Tiganii IV, 8.
4 Sf. Spiridon, Domrzestii X, 10. Doc. d-lui Al. Hinna, Vaslui 34. Documentele citate aid mi-au fost comuncate de d. loan Tanoviceanu. D-sa, stu-

dlind aproape toate documentele cunoscute panA azi din Moldova, chiar si
multe din culegeri private, se poate sustinea cu sigurant, a Dumitru Cuza
din 1677 este primul boier cu acest nume ce apare In Moldova.
5 Mai multe extracte de documente din anul 1778 In N. Iorga, Acte st
Fragmente, II, p. 148-150. Adauge raportul lui St. Priest cdtre afacerile strdine,
3, gi 17 Sept. gi 26 Oct. 1778 In Documentele Hurmuzaki, Suplementul I, I, p.
969-970. Chestia cu Rumianzov In Ghihlinescu, Cuzestii, p. CXCVI, care veni
peste el; citez isvorul de unde iese aceastil gtire. Uciderea lui Cuza, Ibident
p. CXCVIII.

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRII CIIZA

cum fa o ap stare de lucruri, tara trebuia sA fiarb6 In greu%tile i netocmelile ce cAzuse asupra ei. Insui domnul e nevoit
sA se jeluiasa la Poart6, contra neoranduelilor comise de oti-

c6 el nu mai poate rAspunde la nerngsu-

rile Impkneti

ratele cereri ale capilor acelor otiri i cg locuitorii, alcati In

-mfey
f
1774'7,*T"Fgps;
;s/f,
*.A'

,
z.;

-i..*'' 1

i j ki.,

4. 1 ';3. f

.i.:s151

4,

_;,:\>

' 1 1 .e_z--,'

.,

5 \.,,

1.4

..

4)

A
'

zj.

Il-

',?1

...

:--:.:.:.,-,

li,z4g

Firo!1

,t,

4
4

i
-'
1,

.
-t

1
-,.-,.., -.'',t,
-

Q6,.

.1

'-.-:

tr:

Li

,..

,',- 4

E,4

c4.

o
.:i

'el

..,.':'":,4:,,

.....k....,1

'

:.

S.,-

,f,I.,,,,, ,..i !.'

?:' ---

i:-:,

--

.2

-1

$.

'. .,,,,

'-'--!--,-

.ii
ttr,i,Z.-i'i
, i. ,... ''.,......,

";. ,z!-4I'
s-

.,_

-_,'

'-,

...

,,,"*K4-1-,..

-Z 1 ,

,i_

',...

14.4.-.
, . :
",.
lq
4_14
!
...r
,.k.1..,
l4
,
. \, li 1. ;-,,,.z. t , 4
'

`,...
7N.

ki
--.i

'
, '.)

,-.--;
s.1

:4

NA itZ- t MI\ M-

toate chipurile de atre militii, nu gAsesc o sc5pare cleat IArAsind tara" 6. Mai multi boieri, fare care Manole Bogdan i
spatarul Ionith' Cuza, partsc pe Moruzi la PoartA cA ar fi hain.
Domnul stoarce prin chinuri dela Bogdan mArturii scrise ; iar
Raportul lui SI. Priest C. al. straine 17 Aug. 1778 Ibid. p. 969.

10

ISTOBLA ROMANI:L.01i

lui Bogdan i lui Cuza le taie capetele. S'ar 'Area nici c6

Invinuirea de trgdare nu este adevkat cki un raport al lui

St. Priest, ambasadorul francez din Constantinopole, spune

dorinta lui Const. Moruzi de a se face plkut Portei i

de a se pune la aapost de soarta predecesorului ski (Grigore
Ghica), a impins pe domnul Moldovei a cguta crime la ctiva
boieri" ; iar firmanul Sultanului atre Moruzi, 11 laud'd pentru pedeapsa ce a dat'o hainilor boieri Manole Bogdan i
spatarul Cuza", adogand &A, s'a gAsit Intre scrisorile lui
Bogdan cAteva cuprinzkid multe spre facere de turburki ;
pentru care aceti doi fgatori de rele, Manole Bogdan i spgtarul Cuza, au luat czuta rAsplat" 7.
Ionit Cuza avu trei copii ; din care doi rAinn Mfg
urmai bkbati, iar al treilea, Neculai Cuza cgminarul care
fusese InvAtat la carte de daselul Man dela Golia este bunul
domnitorului Moldovei. Neculai Cuza avu de copii pe Grigore,

pe Gheorghe i pe loan Cuza. loan Cuza vornicul, c'skorit

cu fata lui Cozadin, Sultana, avu de fii pe Dumitrache Cuza
mort de tkik din un accident de cAlkie i pe Alexandru Caza,
viitorul domn al Orilor rom'ne unite 8.

Alexandru Cuza Inainte de domnie

Alexandru Cuza
s'a nAscut la Barlad In 20 Martie 1820, din un tat romn i
o mam greacg, nAscut i crescut6 In Constantinopole, femee
ce, dup spusa contimporanilor, era de o deosebit inte1igent6,
dar care nu tia romnete. Copilkia i-a fcut-o la moia printelui su, Bkboii din judetul Falciu. El fu aezat, spre
fnv5fdturg, intAi In pensionatul lui Cunin din Iai

unde Invg-

Raportul lui SI. Priest c. al. strdine 26 Noemvrie 1778. Ibid. p. 990.
Firmanul din anul Hegirei 1192, publicat In Ronulnul din 10 Ianuarie 1862.
Cf. nipte stihuri ale lui Enache Cogalniceanu asupra mortei silnice a vornicului
Emanoil Bogdan pi a spatarului Cuza, publicate In a doua editie a Letopiseiilor
Wei Moldovei de M. Cogalniceanu, III, Bucurepti 1874, P. 281 pi urm. Dupa
aceste dou din tu-ma izvoare, cei doi boieri ar fi fost ucipi, din pricina unor
pAri mincinoase, aduse de ei contra domnului, la papa de Bender. S'ar putea
ca aceste pari sa fi fost relative tot la jafurile tolerate de Moruzi care nu putea face altfel, cu toata tInguirea lui. Imprejurarea nu se poate limpezi, documentele (stihurile pi firmanul) fiind foarte rastrfinse In rostirile lor.
8 Dupa arborele genealogic al familie Cuza, arbore ce consuna cu documentele. Grigore Cuza,, unchiul domnitoruluL este acel bgrbat de caracter pi
de moravuri aspre ce a jucat un rol apa de Insemnat In deosebttele Imprejurari
politice ale tarei. El a prezidat tare altele Intrunirea din 1848, facuta In Jail,
la Hotelul de Rusia. Biografia lui ar fi o lucrart foarte inttresanta. Gheorghe
Cuza este tatal Lii Costache Caza, el Insupi tatal d-lui 1. C. Cura, promotorul
ligei antialeoolice pi sprijinitorul monopolului alcoolului. Asupra dascglului Balan

vezi Ghilignescu. Cuzegi, p. CCIII.

Inteun rand Cuza lug parte aici la o batalle cu
fiindca bactii
luase unui Aden Man cliciula din cap. Gaud Cuza fu sa ice pe Elena Rosati,

mama fetei o lutreba pe care Cuza II ie, pe acel ea a batut Jidanii? La raspunsul afirmativ al fetei; sa-) iei i spuse batrIna, cad trebue stt fie iubitor
de Hristos" (dupa aratarea principesei Elena Cura).

PERSONALITATEA Lill ALEXANDR17 CUZA

11

tau deodata cu el : V. Alecsandri, Neculai, loan si Panaite

Docan, Mateiu Milo, Nicu si Evghenie Alcaz, Alex. Mavrocordat si M. Kogalniceanu. Dupa ce statu aid pana la 1831,
fu trimis la Paris, spre
desavarsi cursurile liceale, pana ce
lua bacalaureatul In litere 1. Dupa sfarsirea studiilor secundare,
voi s invete medicina ; dar neputnd suferl disectiile, se dadu
jurisprudentei, fara Insa sa fi obtinut vreun titlu academic.
El fu tnsa numit membru al societatei economistilor din Paris 11.
Nu mult dupa intoarcera lui din strainatate, el se casatori

cu Elena Rossetti, fiica postelnicului Iordache Rossetti i a

Caterinei fiica logoftului Dumitru Sturza ; casatoria fu cele-.
bran. la Solesti, In jud. Vasluiului, In 30 Aprilie 1844. El intra
apoi ca slen (membru) la judecatoria tinutului Covurlui. Dar
In 1848, dui:A revolutia din Paris, incepand fierberea In tineretul Moldovei, Cuza lua parte la ea, si In 24 Martie acelui
an, el se afla In easel& lui Mavrocordat din Iasi, impreuna cu
acei ce uneltiau miscarea indreptata contra lui Mihail Sturza.
El fu prins impreuna ca cei mai multi din tovarasii lui de
cugetare, legat cot la cot, si dus la cazarma, unde fu batut si
ranit la un picior, rana de care el a suferit mult timp. A doua
zi fu pus In o butca jidoveasca si trimis sub pia' la Galati,

impreun cu tovarasii lui : Manolache Costache Epureanu, Grigore Romalo, Vasile Canta, Dumitru Filipescu, Alecu Moruzi,
Dumitru Raducanu Rossetti si altii. Ajunsi la Galati, dupa ce

fusese tinuti sub un regim foarte aspru la cazarma, trebuira

sa fie dusi peste Dunare, in surgun la Macin. Sotia lui Cuza
ce alergase dup el la Galati, cumpara prin mijlocirea consulului englez din Galati, Cuningham, pe marinarii greci, supusi
englezi care trebuiau s conduca barcile peste Dunrea. Gaud
erau pe fluviu, surgunitii (land sampanie ofiterului ce-i conducea
si soldatilor, ii imbatara i Ii facura sa se stramute in alte

bard ; iar marinarii cumparati apucara, in loe de directia Macinului, acea a Brailei, unde ajungand mai curand decat barca
Cu soldatii, surgunitii o rupsera de fuga in toate partile. Cuza
ce era ilia si nu putea merge asa de iute, fu prins din urma
de ofiterul care ajunsese si el cu barca la Brila. Caza i se
jalui cat ne neomenos se purtase cu el tovarasii sag care, stiindu-1 ranit, Il parasise, si ca spre a-si rasbuna impotriva lor,
el voeste sa-i arate locul ande ei s'au .ascuns. Ofiterul multumit,
dete bratul lui Cuza, spre a-i usura mersul. Cuza 11 duse la
locuinta consulatului englez, proteguitorul surgunitilor si, cand
Intl% pe usa', scoase palaria si multumi ofiterului pentru intova" Diploma originalii din 10 Decemvrie 1835 dela Sorbonl, sub No. 6287,
subsemnat de ministrul Guizot, se aflii lii piistrara d-lui Th. Rossetti.
11 O scrisoare a lui V. Alezsandri C. Cuza din 20 Mal 1862 In hirtiile
Ros etti.

ISTORIA ROMANIL011

12

rAire. Acesta, vznd atunci bandiera englezeascg, intelese,

a a fost Oda. Dela Begla, dup ce sttu catva timp

adApostit In casa consulului englez, plec cu vaporul la Pesta

i de acolo vein inpreun cu tovarii si la Cern'uti, de unde
Manolache Costache umbla s intrunease o legiune de oameni
de stransur, cu care s intre In Moldova. Cuza ins ii spunea
s nu ail36 incredere In asemenea oameni ; .1 inteadevr Intr'o
zi acei indivizi disprur, dup ce prdar bine pe tinerii Moldoveni.

Ivindu-se holera la CernAuti, Cuza se duse la Viena. Pe

atunci In Moldova venise, rnduit din partea Portei, Talaat

Efendi, ca s cerceteze pricina dintre tara i domn. Dei holera

bantuia In toat furia ei, Ionit Cuza, tatl lui Alexandru,
celui chinuit din cauza principelui, veni la Iai spre a-i depune
pra contra domnului, Infruntnd molima ; dar este prins de
ea i, intorcandu-se la moie bolnav, 1i d duhul in mainele
sotiei sale 12.

La Viena, Cuza impreun cu N. Pisoschi i cu Dumitru

Rossetti, cumnatul lui, asistar fr voie, fiind surprini, la
lupta Intre armata ce refuza s mearg contra Ungurilor, i

care era sprijinit de studenti, i regimentele credincioase imp-

ratului. Dela Viena Cuza se duse la Paris, apoi la Constantinopole, de unde se intoarse In tar' cu Grigore Ghica Vod
ce fusese randuit domn In Moldova, In 1849 '3.
Grigore Ghica nuini pe Alexandru Cuza director al ministerului de interne, apoi parcalab la Galati, unde Cuza avu
durerea de a saluta pe Grigore Ghica, cnd la 1856 prsete
tara. Strlucita serbare ce organiz In onoarea lui, nu era
dat att acelui ce-1 pusese In dreggtorie, cat reprezentantului
ideei unrei care Vt In sufletul lu Cuza aprinsese mntuitoarea
ei flacr. Cuza pstreaz' dregtoria de parcalab In timpul
caimacaniului Teodor Bal i Oda' la acea a lui Vogoride,
cAnd (16 rsuntoarea lui demisie care atrage luarea aminte
a trei asupra persoanei sale, ce indrznia s infrunte aa de
fti temuta autoritate din tar ce se sprijinea pe infricoata
putere a Turciei i a Austriei 14.
Cu toate cA Vogoride caimacamul cutase s cAtige pe
Cuza In partea lui, numindu-I, In timp ce era parcalab la Galati,
i adiutant al su, i inairitandu-1 In scurtul rstimp de 10 zile

dela rangul de sub-locotenent la acel de locotenent, apoi la

G. Sion, Alesandru Cura, Ianuarie 1859, publicat si mai thrziu in

Ronulnul din 25 Ianuarie 1892.

ii Toate acestea dup5 arAtarea principesei Elena Cuza si a fratilor ei

Dumitru si Theodor Rossetti, Comp, I. G. Valentineanu, Alegerea, detronarecr
;i inmormtintarea lu Cuza Vocl, Bucuresti, 1898, p. 25 g 96.
I

" Cf. Papadopol Calimach, Amintiri, (manuscris In Acad. romanti) p. 128-

PERSONALITATEA L'Ea ALEXANDRII CIMA

13

capitan i. in sfarsit la maior 15, Cuza nu se uita la aceasta cur-

tenire a stapanului trei, ci infocat unionist cum era, el faca

o mai mare slujba' acestei tendinti, prin demisia lui, decat daca

dela inceput, declarandu-se de partizan al ei, s'ar fi pierdut

In multimea celor care protestau.
Demisia lui Cuza se intemeia pe urmatoarele motive :

ea' s'ar fi publicat listele electorale netrecandu-se in ele per-

soane cu drepturi i punndu-se in ele acele fara drepturi ;

ca se schimbase privighitorii vrednici, inlocuindu-se cu oameni

nedestoinici ; 3, ca in lipsa lui din Galati, s'a calcat casa unui

cettan, In puterea unui ofis ne ajuns la cunotinta lui care

ar fi fost totdeauna stavila unor aa nedreptati i nu unealta
nerusinata a ocarmuirii ; 4, ca se raspinsese fara drept pe toti
acei ce reclamau inscrierea in comitetele electorale .1 5, a fusese

inlaturat din alcatuirea comitetului i trimis in Basarabia, tocmai in momentul cand, dupa glasuirea firmanului, trebuia sa

preideze zisul comitet. Toate aceste, urmeaza Cuza, fiind

lovituri pedeoparte in dreptatile pamntenilor, iar pe dealta in

intalesul inaltului firman, bazat pe tratatul de Paris i nevazand
nicio masura luata spre a lor stavilare, din contra acele de spaimntare predominnd i sporind in tot tinutul Covurluiului,
ma vad silit cu o vie parere de rail, in protiva dorintei ce am
de a sluji patriei tuteo vreme aa de gingaa, a va cere demisionarea mea din functia de parcalab, fiind o trista povara sub
un asemene sistem" 16.
Cuza trimite copia acestei demisii consulului francez, Vic-

tor Place, rugandu-1 a o comunica comisiunii din Bucureti,

ca un nou document In sprijinul dreptelor reclamatii ale tarii,
contra actelor aa de arbitrare ale guvernului" 17. Comitetul
central unionist intelege de indata insemnatatea acestui act
i-1 impartaete in copie tuturor comitetelor din judete, aratndu-le marea senzatie ce a facut demisia motivata a parcalabului de Galati i sprijinul insamnator ce l'a dat protestarei
generale ce s'a trimis la Bucureti" 18 Victor Place transmite
aceasta demisie, nu numai comisiunii din Bucureti ci i comitelui Walewsky, atragandu-i luarea aminte asupra imprejurarii,
ca prefectura Galatilor este cea mai insamnata din Moldova
" Cele 3 decrete : 1ntAiul din 24 Aprilie care-1 Imita la rangul de lo-

cotenent ; al 2-lea din 28 Aprilie la acel de cApitan si al 3-lea din 3 Mai la

maior, vezi In Acte ;i documente privitoare la Rena;terea Romdniei de D. A.

Sturza, D. C. Sturza si Ghenadie Petrescu, IV, Bucuresti, 1889, p. 415, 451
si 485. Cuza intrase In ostire cu rangul de cadet pe timpul lui M. Sturza si
fusese Inaintat sublocotenent de Grigore Ghica, In 1849, cAnd 11 numise si
director al ministerului de interne.
" Din 24 Iunie (6 Iulie) 1857. Acte ;i Documente citate, V, p. 47.
" Din aceiasi datA, Ibidem p. 50.
" Circulara din aceia0 datA, 'bid.

ISTORIA ROMINILOR

14

cr.474.1. 00 yE, CZ

t (-of

a..,

oe

,...0477774-z

Xr14z./
ca77-2-zV Igs- a 3 cy

/-7=4:c 6-7-r

aize,/, 2'7', yen

:-.0//'770 77' / GC/ ../7"e

.7774a _62)Crzzyr-t gber .2 277 r.r ..74?'

X'

.Z70'eA2 .21-714/4744/4F .4

cr-f.j/--z.

rre

e' 7, 7 i

47-777 r7 Z

r 2Z4r-e

,,ezz(v7 r

C CP." Z4"477 I

fseC271/itlf
tre.yz

51:2(

0.

an*. rze 7/

)77//w/,
t

rrT4

("9

,$)

f 7747-1<-;

/ ,/-6

/ g/ez.

.YX

17

n err-2n ..41-777/r/72.7.4

(1 0.1C rli2

i5+4-rra

-4irze-

.,,77z

-67sIzyrn'
frne 1727r .2.1g Rrn.

f-.7/2.

eVe.,7 y

/.7
.7//;'/
v9an r7 7/7 -T.4/7v i

eFT../Z

Z77.9=4

74.. Cre.,

.X-;;;....

crz a 17,9c /Ia.

tr..; a 22X,7

n?

tik.

E6, 9 6
te2:27/Z 91,1

2i.. c.n/E2n11,1.7
-.4,r

,974/..-7.2/7127., 270,

'4Y
e
13 (

Numirea lui Alexandru loan Cuza ca parcalab la Galati in 1856.

Fotografie.

Colectia Academiei Romne.

PERSONALITATEA LUI ALEXANDRII CIIZA

15

c4 domnul Alex. Cuza care o ocArmuia trecea cu drept cuvAnt

drept unul din dregAtorii cei mai destoinici, cei mai cinstiti

mai energici ai t'Arii. Prin averea sa, prin legturile lui de familie,
el tine un loc Insemnat In opinia publicA. Cunotinta personal

ce am asupra caracterului su este pentru mine o garantie, cA

abuzurile pe care le d'A pe fat au trebuit s intreacA ori-ce
margine, pentru a-1 aduce la un demers atAt de gray" 19.

O urmare a demisiei lui Cuza i a popularittii ce i-a creiat,

a fost c Gltenii, la a doua alegere a deputatilor divanului

ad-hoc, dup casarea celor dintAiu, 11 aleserA ca deputat al lor.

In aceast adunare, Alexandru Cuza sprijini, in edinta

din 29 Octomvrie, pe Manolache Costache cAnd ceru desfiintarea privilegiilor, principiu ce fu primit cu aclamatie de intregul
divan". De altfel Cuza nu iea parte la nicio desbatere din divan,
nici mgcar la chestiunea cea atAt de furtunoas a relatiilor dintre
proprietari i trani. El nu se credea orator i se abtinea de a
vorbi. Intre numeroasele propuneri ce se fcuse pentru deslegarea acestci insemnate chestiuni, Il videm votAnd pentru acea
a improprietririi pe locurile intregi cultivate de Omni, propunere fAcut de C. Negri i care cade neintrunind decAt 16 voturi

precum tot atunci el voteazA contra socotintei majorittii comitetului proprietarilor mari care admitea teoria tranului

chiria. Cu toate acestea Alex. Cuza voteaz4 i contra propunerii

locuitorilor steni care era prea agresiv i menit a turna oloiu
pe foc, in loc de a potoli pasiunile ; propunere ce fusese combtut i de Koglniceanu 21
Rolul lui Alexandru Cuza in divanul ad-hoc i in chestia
trneascA este indestul de ters, cu toate c'd inclina cgtre dele-

garea liberal a acestei daraveri.

Imprejurarea eft' el nu s'a afirmat prea pe fat de partizan
al tranilor, explic cum de f a primit candidatura lui la domnie
de toti membrii partidei nationale, care, dac'A erau inteun gAnd
In ceeace privea unirea, erau departe de a se intAlni in aceleai
preri, in privirea deslegrii chestiunii agrare 22.

Sub cAimcmia de trei, Cuza este inaintat la rangul

" Place c. Walewsky 6 Iulie 1857, Ibidem p. 53.

" Buletinul gedinfelor aduniirei ad-hoc a Moldovei No. 7, 30 Oct. 1857.

Cf. discursul lui M. KogAlniceanu din 15 Februarie 1861. Procesele verbale ale
adunArei XXI, p. 271.
Sed. din 19 Decembrie, Buletin No. 22 din 21 Decembrie 1857. Aceastli
purtare a lui Cuza este potrivitii Cu carcterul sAu. N. Sutu (Mmoires, du prince
N. Suizo grand logothte de Moldaoie, 1788-1871), publies par Panaite Rizos,

Vienne 1899, p. 365), spune ch Cuza comptait il est vrai parmi les jeunes
gens qui avaient rompu avec le pass ; mais il ne s'tait jamais montr partisan du radicalisme, ni n'avait profess des opinions extrmes".
22 AtAt este adevgrat, iar nu c6 partidul bark' U credea pe Caza
inamic al improprietArirei tAranilor", cum spune Bolintineanu, Viafa lui Cuza

Vodd, las, p. 10.

ISTORLA. ROMA.NILOR

16

de colonel i este numit locotenent de hatman 23. El intra In

adunarea din 1858, ca deputat al proprietarilor mici din Judetul

Falciu 24, de care adunare este ales domn In 5 Ianuarie 1859.

Caraeterul lui Alexandru Cuza.

Individualittile au fara

Indoiala un rol in istorie, prin intervenirea personalitatii lor

In daraverile omenett i prin ciocnirea acestei a lor personaacea a altora ce ieu parte la desfaurarea Imprejurlitti
rilor. Personalitatea sau caracterul unui om este productul mai

intai al genezei sale fizice, In care joaca un mare rol ereditatea ;

apoi al Imprejurarilor care au Inconjurat a lui desvoltare ; Cu
alte cuvinte, al germenului i al mediului in sanul caruia a crescut. Acest din urma agent, mediul, lucreaza fat% Incetare asupra

caracterului i-1 schimba necontenit, Incat nu este potrivit a

se considera caracterul unui om, ca element neschimbator,
dela Inceputal chiar a aratarei lui In cmpul istoriei. TotuO,
dela o varsta oarecare, unele apucaturi mai fundamentale raman neschitnbate i, mai ales, cand rolul personalitatii nu a
tinut mult timp, se poate socoti pang la un punct ca statornice
prtile mai de seama ale caracterului ei i fiindca acest caracter ne explica o mare parte din faptele In care personalitatea
va interveni, este bine, ca In asemenea cazuri, sa se schiteze
prin cAteva trasaturi generale felul de a fi al individualitatilor
istorice. Cuza a domnit numai 7 ani, scurt rastimp din viata
omeneasca, i cand a fost ales, era In varsta de 39 ani, deci om
format, In care se cristalizasa acuma Insuirile cele mai de
seama ale caracterului su. SA le schitam, Intru cat ne invoesc
aceasta lucrare, amintirile contimporanilor.

Mai intai ca fizic, Alexandru Cuza era un brbat de

statura mijlocie, Insa aratos, cu o infatoare placuta i ademenitoare. Manierele lui erau distinse, ceeace nu putin Ii ajuta
In izbinzile sale diplomatice" 23. Cnd 11 atingeai, niciodata
nu-ti ramnea dator cu raspunsul. El era foarte sincer, i prieten adevarat ; dar i catre cine nu-i placea, se arata Indata,
caci el nu tiea sa fatareasca. El nu iubea pompa i aratarile
exterioare i facea foarte putin caz de ovatii i de sarbatoriri,
pe care, cele mai de multe ori, le tiea c sunt de comanda 26
" G. Sion. Alexand.ru Cuza citat. Nu ministru de rkboiu, precum se

sustine de unii. Aducem ordinul original de numire din 23 Octomv. 1858 sub No. 9

D-sale Colonelului Alecu Cura: Considerand deosebitele merite ce vA caracterizeaz, crtimficiimia gkeste de cuviintri a vA Inskcina, In functiunea ce ocupati, i cu indeplinirea tuturor fndatoririlor preserise de asezdmInt peind la inlocuirea postului de halaran. (Subsemnati) Catargi, V. Sturza, Panu. (Hdrliile
Rossetti).

24 Patria 22, 1858.

16 Bolintineanu, Viaja lui Cuza-Vodd, p. 40 Comp. p. 8.

Asupra acestui punct, vezi salutarea ce i-o fkur tAranii la 11 De-

cemvrie 1861, Romdnul 20 Ianuarie 1862.

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRU CUZA

17

tE)

(C.

VIVISULINITEIEZ UM=
3

Polbaviei mi a Waltubiei.

makaatmova 41MOGIuNDIO2

.R)2Z'e

,..

..,-,04,4J..oeedir tZ0
eys.A se 43i

t3419?'2.0077200voeffi

te

.0,47,

417!

Osz-e744074.

a-lro-dr), g. A 411:-.104-C41

,6 ,r444,74,,,Z,4-97704."1,A(

44,7,

.4070074 4 :*

,4 4,47- Afr

ALP

ri;.;

er.:7x( /

7r.

.1r.e,...74;./4/44 044

ifie0
.4.74.ead;

Ard-f
Atexandru loan Cuza Insgrcinat oi cu implinirea Indatoririlor de liatman 1858.
Fotografie. Colectia Academiei Romine.
A. O. Xenopol. [aorta Rombilor.

Vol. XIII.

18

ISTORIA ROMANI:LOB

Era nelacom de bani, i cea mai buna dovada despre aceasta

este ca, dup cum spune Bolintineanu, el a fost unul din domnii
ce au eit din domnie, fara sa fi fcut avere mare 27 El insa
nici nu avea nevoi prea mari ; nu iubia luxul ; masa i traiul

&Au erau cumpatate ; avea insa mare placere pentru cai frumoi,

Cu toate ca' nu era bun calaret. Intr'un grad inalt era desvoltat
la el sinytimantul dreptatii, pe care o recunotea chiar i catre
dumanii sal Aa cand apara pe mitropolitul Meletie care era
s fie dat in judecata, pentru ca tOgaduise legitimitatea adunarei din 1858; cnd ceru sa se recunoasca printului Grigore M.
Sturza insuirea de deputat in aceeai adunare ; cand anuleaain
afacerea antreprizei oselei din Galati, sechestrul pus pe averea
lui Lascar Catargiu care, cu toate acestea, devenise unul din
dumanii lui cei mai rostiti 28.
Pe langa dreptate, avea insa i o mare delicatet5 de simtiminte. Asupra acestui punct domnul I. Zane spune ea pe cand
Bolintineanu, fostul ministru i prieten al lui Cuza, statea in
casa parintelui d-lui Zane, i era plin de datorii, pe langa c i
greu bolnav, Cuza tiindu-1 mandru, intrebuintase urmatorul
mijloc pentru a-1 face &A primeasca un ajutor. Pusese pe un
negutitor sa-i scrie, ca data l'a inelat Cu o suma de bani ; dar
c mustrandu-I contiinta, i-o restitue 29.
Cuza era apoi foarte mandru i nu pleca uor capul innaintea altuia. Inca din timpul parcalabiei lui, pe cand otirile
austriace ocupau Galatul, soldatii nemti obicinuiau a face multe
necuviinti. Cuza ceru de mai multe ori dela comandantul trupelor din Galati sa-i infrneze oamenii, la care i se rspundea
tot cu glume. Intr'o zi el trimise o companie de soldati romani,
ca sa prinda pe cei austriaci prin crime i alte locuri publice,
Ii lega cot la cot i-i aduse la cazarma. Comandantul, pentru a
nu pati i alt data atare ruine, sau spre a nu fi nevoit a se
opune cu puterea i a varsa sange; lu masura de a pune pe
soldatii sai la randuiala. Aceasta non' a caracterului lui Cuza
va domina mai ales In politica lui exterioara. Cuza era un infocat nationalist i patriot, precum o dovedete mai intai rasunatoarea lui demisie, apoi tinuta sa mndra i vrednica
cu toate puterile, in tot timpul domniei lui, tinta lui suprema
fiind ridicarea politica a poporului sau ; dupa cum o dovedete i, dupa eirea lui din domnie, refuzul sau de a re-

intra in tara cu ajutorul baionetelor straine, cand Franta

" Bolintineanu, Viala lui Cuza-Voricl, p. 132. Comp. Anghel Demetrescu,

Discursurile lui Barbu Calargiu, Bucuresti, 1886, p. LV.
Vezi decretul din 6 Octombrie 1865 In Moniforul Olicial din 8 Oct.
1865.

Scrisoarea d-lui Iuliu Zane ccitre A. D. Xenopol, publicatA In Arhiva,

XII, 1901, No. 1-2. Scrisoarea negutAtorului a fost datA de d. Zane Academiei
RomAne. Vezi i Illonitorul Olicial, 4 Iunie 1892.

PEB,SONALITATEA LUI ALEXANDRU CUZA

19

fAcu aceast propunere ". Fat cu clasele trii, Cuza era un

protivnic al boerilor, un partizan declarat al poporului de jos

i un lupt6tor aprig i neobosit pentru egalitatea social i pentru

fsturnarea privilegiilor, i In aceastg privire, omul cel mai potrivit pentru perioada de desvoltare In care intra poporul romanesc, i care trebuia s-1 prefac, din starea de barbarie orien-

tal5 In aceea Occidental civilizat.

Dar acest caracter avea, ca toata fiiptura omeneascil,

umbre pe lng lumin6. Era neserios, zeflemist, lua toate lucrurile In uor i prea nepAsAtor de soarta lui, de care ins6 era
legat aceea a poporului pe care domnia n. Cuza apoi dei foarte
inteligent, cuprinzfind uor lucrurile, nu prea iubea nunca 32.
bate joc de acei ce-1
Pe de alt parte i pracea mult a rAde
incunjurau mai deaproape, i tinea In samA, prin o mare simpatie, pe acei ce primeau glumele lui. Aa se fAcu de el 16s6
adeseaori trebile pe mAinile oamenilor s'Ai de Incredere i de se
constitui aa numita lui camaril : (Librecht, Docan, Pisoschi)
tocmai In momentul cAnd el Ii Indumnise Inteun chip aa

de gray mare parte din clasa conducAtoare, prin lovitura de

stat.

Conform cu aceste contrasturi In caracterul sAu, li pl5cea

loviturile zdravene i neateptate 33.
Aceste putine Indegefri psihologice s slujeascti spre a
explica unele fapte, pentru a cror explicare, numai elementele

obiective nu ar fi Indestulnoare.

Acest om, astfel inchegat de fire din tainele eredit6tii,

era s se urce pe tronul trilor romne, In momentul ce! mai
Critic al vietei lor, atunci cand tratatul de Paris, scotndu-le

de sub jugul Turcilor i al Ruilor, sub care stAtuse pAnA atunci

Incujbate, le cherna la o viat nou, atribuindu-le un rol In

mersul politic al lumei orientale.

3 Dovezile se vor aduce in cursul expunerei.

Valentineanu, Alegerea, delronarea si tninormdnlarea lui Cuza-Voda,
Bucure5ti 1898, P. 17.
" Place c. Walewsky 9 Mai 1859 Acle, IX, p. 336: Tout ce qui sent l'application et les affaires le fatiguent". Acelasi c. Walewsky, 24 (12) Ianuarie 1859,
Didem IX, p. 242: ,,par une bizarrerie de son caractre, la fois rsolu et
paresseux, on ne le vit pas se placer au premier rang des lutteurs qui repous-

sarent avec tant d'nergie les intrigues de la Turquie et de l'Autriche".

" Cat despre celelalte defecte ce i se puneau in seaml, BolIntineanu,
Viola lui Cuza-Vodii, spune : Se imputau domnulu patima joculul. El nu
mai juca alta de cat jocuri ordinare cu amicii, de cAnd se numise domn. 11
acuzau de mandrie. In casa era amabil cu toil; Ii punea pe toll sa seada, le
permitea sA fumeze, sA rAzA. Il acuzau de blutura; nu bea cleat apA la masa
1 un licor dupA masA. Il acuzau de patima pentru femei. Nu a despiirtit nici

un bArbat de femeia sa; nu a flicut s plingli nici o mama pentru tuca sa

rapita".

20

ISTORLA ROMANILOR

cji-4,ma

se/7:914/%44/04.3

*.sr c.4ez4,.. 1-c4ix.2..

.Zniftseges6r

.144/-eale.e.'....

ze.a.

:..

0".

ptoro

4171.K.

oo ditrodd /d Oad.,

Io

ono de

g?..7

dIo

.A.0.

Actul Adunirii Trii Romine0 cdtre Alexandru loan Cuza, a a fost ales
Domn al Munteniei. 25 lanuarie 1859.

Fotografie.

Colectia Academiei Romine.

X4.0-41

4f)A-.

v2s-, ag-74-- if-

ISTORIA ROMANILOR

22

Nu e vorba, era s se imprtsasc din aceast viat,

deocamdat numai o mia frntur din corpul poporului roman,

clasa mai inalt a societtii, i unde i unde, cate un element

ce ptrundea din straturile inferioare atre regiunile cele mai

de .sus. In clasa Ins chemat la conducerea evenimentelor,
se Meuse Ina de mai mult timp o rupere, o sfasiare. 0 parte,

cea mai numeroas din aceast clas, de si nu se ddea indrt,

In fata unui progres politic si cerea unirea Impreun cu minoritatea, era departe de a fi aluzit de aceleasi idei i In privirea
progresului social, a lepdrii sincere si neprefcute a privilegiilor
si In imbrtisarea principiilor egalittii, proclamate i hotrIte
Conventia de
de actul de nastere al poporului romAn
Paris.

Fondul cultural pe care se implnta, ca un arbore stain,

noua conceptie a vietii de stat, decretat de areopagul european,

era un straniu amestec de idei, de nzuinti si de interese din

cele mai protivnice, pentru a aror unificare, in senzul propsirii

atre o stare mai bun, era s inclesteze o lupt uriase Intre

elementele trecutului i acele ale viitorului. Era usor de decretat

pe hrtie transformarea unui popor ; de a Inlocui, In articole,

privilegiile cu egalitatea, frdelegile cu libertatea, nestiinta
Cu lumina, barbaria cu civilizatia ; dar era greu, cumplit de
greu, de a face s ptrund aceste principii In viata real,
prefaa insusi formele ei, invechite i ruginite, In forme nou
frumoase i stalucitoare.
Dela 1821, pan* la urcarea lui Cuza in scaun, se petrecuse
dc sigur adanci schimbri In societatea romn ; dar aceste schim-

bri atinsese numai formele vietei culturale i nationale. Se

luminase intruatva mintea ; se ridicase constiinta romn ;
se implantase in iinma unui numr de oameni, dorinti i aspiratiuni vagi dup un ideal national, intrevzut Ins numai in
neguri i zugrvit mai mult ca intruparea unui vis politic. Reforme sociale nu se Meuse aproape de loc, sau acele ce se Incer-

case, Intorsese desvoltarea inapoi, In loc de a o duce Inainte.

In privirea social, poporul romn se afl mai au cleat toate
celelalte popoare din Europa. Privilegiile i neegalitatea se inflisau Ina. In toat goliciunea lor, i toate incerarile de a le

asturna nu Meuse cleat a le Intri Ina mai mult pe capul

masei poporului.

Tocmai aici sttea greul problemei. Conventia de Paris

ataca grava chestiune a transformrii sociale a poporului romn.

Ea nu Invoia deplina realizare a dorintei politice unirea
dar legiferase in chip lmurit desfiintarea privilegiilor, a boieriei,
a monopolurilor i breslelor, i ceruse imbunttirea soartei
clasei celei mai numeroase a poporului. Conventia de Paris care

trebuia aplicat dela 1859 inainte, cerea deci o transformare

radical a stgrii sociale a poporului romn, adea o prefacere

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRIE CIIZA

23

i rAsturnare de a totului tot a retelei de interese, pe care se intemeiase pAnA acuma a ei clAdire.
Lupta mai domoalA petrecut Cu transformarea ideilor,
era sA se ascun si s'A' se imponcieze, de indat ce tArAmul ei se

cobora din lumea cugefrii in acea a faptelor reale.

La aceastA luptA crncenA si inartnicA, datA de noua
conceptie civiliza-CA a vietei de stat contra formatiilor unui
intunecat trecut, era s'A presideze domnia lui Cuza, si conducAtorul de cApetenie al falangei rgsturratoare era sA fie tocmai
prin caracterul lui noul domnitor al tArilor romne.

II

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI

ALEXANDRU IOAN I
Ministerele Vasile Sturza si I. Filipescu.

Domnitorul, deo-

camdat numai al Moldovei, pi indan dui:4 alegere, la alc4tuirea unui minister. Se zvoni inni, ea' el era s fie compus,
sub presidentia lui Anastasie Panu, din C. Hurmuzache, A.
Cantacuzino, Leon Sturza, Leon Ghica si generalul Milicescu ;

dar aceasn intocmire nu isbuti, si ministerul se constitui, sub

celslalt fost caimacam nationalist, V. Sturza ca presedinte, din
Manolache Costache Epureanu, V. Alecsandri, C. Rolla, D. Miclescu si generalul Milicescu 1 Se spunea ea' Domnitorul nu ar

fi isbutit in prima lui incercare fiinde Panu ar fi refuzat a

primi ins'rcinarea din pricinA c6 Domnitorul nu voia s6 imbntiseze pArerea lui Panu, de a pleca indan Cu guvern i armatcl
spre Bucuresti ; ea' exploatatorii situatiunilor politice spuneau
lui Vod Cuza : ce-i in miin'd nu-i minciunA ; domnia Moldovei

o ai ; A nu o pierzi in apele Buzeului. Cuza inlAturAnd programul de actiune al lui Panu, organizat pAn6 in cele mai mici
am'a'nuntimi. Panu refun de a forma primul cabinet al nouei
domnii" 2. Tot pe atunci se fAcuse domnitorului aproape aceiasi
propunere de cAtre principele Grigore Sturza, dup6 cum se

vede aceasta din scrisoarea lui, publican in Steaua Dundrii,

i Sleaua Duarei, 12 Ianuarie 1859.

1 Dimitrie A. Sturza In Prefata la 30 de ani de domnie ai regelul Carol,

p. XIII. Cam acelas lucru este sustinut g de I. C. Brfitianu, cAnd spune, In

sedinta din 11 Fevruarie 1863 (Mon. of. num. 62, 1863 supl.). Domnilor, sunt
Incredintat di pricina pentru care nu ati venit la Bucuresti cu batalionul acoja,
a fost di si d-voastrfi st noi am fost prea prudenti". Nu trebue sfi uitAm apoi
di Panu sustinuse a se Inscrie de candidat la domnie si principele Grigore Sturza,
dupli ce subsemnase procesul verbal de la Elefant, si di deci domnitorul era
In drept a-i bfinui intentiunile, dacii In adevfir o astf el de propunere i s'a fficut
din partea Jul. Vol. XII p. 291.

PRIMIJL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDR Er IOAN I

25

prin care Ii f5g6dueste sprijinul ssu ca s6 fie ales si in Muntenia 3.

Dac6 domnitorul refuz6 ambele propuneri, el o fku mai intai

din cauza povetei lui V. Alecsandri care 11 oprise, din indemnul

lui Napoleon al 111-lea, nu cumva s Indr6sneascA a mai face
vreun pas in afar de Conventie. Apoi era prea firesc lucru a
cugeta, c partizanii fostilor domni, caimacamii din Muntenia,

71;,er/

(.05%.,r,

77i;

C'7
170/49.`if
t.

I.,Za,/

it4

2,,/

eye

t;4'.1

0-06 ere2rf .. Ae/g, dfL4r

In-r-f4-X71 94Y1'. --1A1-0
ht-f9

l'a 1.4 Aakpii

P(

vc&g. AAA

'14n

L14

MV:eec&:;
(15

C9c

3,1-41 alq 44 ,4

Pt &-e

Textul original autograf al jurImintului depus de Cuzallocl ca domnitor

al Moldovei.Fotografie. Colectia Academiei Romfine.

din care unul se astepta chiar s fie ales el, nu ar fi 16sat asa
fk6 nicio impotrivire inalcarea Munteniei cu armele, din partea
Moldovei, i c trebuia numaidecit sA se verse sange, ceeace ar
fi putut aduce o intervenire armatA chiar din partea Turciei
singur6, deoarece ea nu putea fi indatorit a respecta Conventia

cea siluit5 de Romni. Domnul, prin mintea ckuia au trebuit

s* treacA asemenea idei, nu putea s6 compromitg, prin un demers
3

Vol. XII p. 297 nota 283.

ISTORIA ROMANILOR

26

ca acel ce se spunea ca i l'ar fi pretins Panu, nu numai unirea,

dar existenta chiar a tarilor romne.

Rezultatul pe care Panu voia sa-1 aduca' pe calea silniciei,

fu realizat prin puterea imprejurarilor, i Cuza fu ales domn

i in Muntenia.
Indata ce lua franele ocarmuirii i ale acestei tad, domnul

numi un minister alcatuit, sub preidentia lui I. Filipescu din

partidul boieresc, i care fu alcatuit din Barbu Catargiu, I.
Cantacuzino, Gr. Filipescu, i generalul Vladoianu din acela

partid, catre care se adaogau N. Golescu (min. de interne) i

D. Bratianu (de externe) 4 din partidul progresist, ha chiar
dintre cei mai infocati oameni ai sai ce jucase un rol in revolutia
din 1848. In Mc Idova, ministerul numara exclusiv numai oa-

meni din partidul progresist. Daca domnul procedase altfel in

Tara Romaneasca i alcatuise un minister de fuziune din ambele
partizi, el facu aceasta, fiindca inteo tara noted, nu voia sa se
dea drept reprezentantul numai al uneia din cele doua partizi,
i tindea sa pstreze o pozitie neutra acuma chiar la inceput 5.
Cea intai masura a noului domn fu de a cere dela tarile lui,
cate un ajutor banesc, i anume in Moldova o dare de 5.000.000

de lei, iar in Muntenia care era mai mare, un imprumut de

8.000.000 ce trebuia sa fie acoperit in tara. Aceasta din-Lai

chemare a domnului intalni in ambele adunari un fel de impo-

trivire, care dei nu parea indreptata contra capului statului,

nu-1 atinse mai putin, pricinuind rasturnarea ambelor sale
ministere.

In Moldova darea fu ceruta de domnitor, printr'un ofis

al sat' din 30 Ianuarie 1859, care motiva nevoia, pe starea cea
rea in care s'ar afla casa statului i pe mijloacele trebuitoare
pentru noua organizare" 6. Darea trebuia sa fie impusa pe proprietatea fonciara, spre a cobort in acest chip conditia fotilor
privilegiati catre acea a tranilor. Ministerul de finante Gr.
Bal indreptatia, prin cuvintele urmatoare, aceasta dare nou
i pana atunci neauzita in Moldova : Daca se face o improtivire
a se impune o dare pe proprietate, ca ce drept se urmeaza a se
lua darea dela locuitorii tarani, cand art. 46 din Conventie rosMonil. of. al lapel Rom., 26 Ianuarie 1859.
C5 aceastA a fost cugetarea domnitorului, de a fmpAca partizele prin
interesul tArei, o spune Manolache Costache In sedinta din 6 Fevr. 1863, Mon.

of. 3 Martie 1863, supl. : Guvernul a vroit SS disparA aceste tabere, cAci ce!
Intili minister, dupA 24 Ianuarie, a fost un minister ce a avut misiunea a face
fncercare sA se InfrAteascA RomAnii si In care a figurat bArbati ca Barbu Catargiu si Dimitrie BrAtianu ; vedeti dar cA domnitorul Insusi, la venirea sa In
Tara RomAneascii, a avut cea IntAi thin, ca sA desfacA taberile si sA fie InfrAtire".

Monil. of. al. Mold., 12 Febr. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNLE AL UN ALEXANDRD IOAN I

27

tete egalitatea inaintea dgrilor" ?7. La desbaterea asupra acestui

proiect, se pun inainte motive nationale, nevoia de a se realiza
unirea, de a se merge la Focani, prccum propusese Kogglniceanu
In rgspunsul la mesajul domnitorului, i mai multi oratori declarg, eft' s'ar opune la aceastg dare, dacg ar fi sg' se acopere
Cu ea dificitul. Principele Grigorie Sturza care iea cel din urmg

cuvntul, aprobg cererea ocirmuirei, dacg este a se indeplini

Cu ea, votul din 24 Ianuarie." Darea deci pgruse a fi votat in
scopul de a sluji la apgrarea VT'rii, la indeplinirea tintelor nationale, i nu pentru a intra In cheltuielile ordinare ale tgrii. In
aceastg cugetare pgruse a se intglni i dreapta i stnga din
adunarea Moldovei. Mai multi insg din membrii dreptei, tare
altii Cazimir, voise sg inlgture darea i sg o inlocuiascg Cu
un imprumut, pang la aezarea noului sistem de impozite. La
vot Ms propunerea de imprumut cgzu, i In urma acestei rgspingeri, propunerea de dare, fAcutg de minister, trebui sg Intruneascg unanimitatea voturilor, spre a nu da aparenta unei
improtiviri la cererea domnitorului, fAcutg In scopuri patriotice.

Se vede insg cg majoritatea adungrii se cgi In curand de

repejunea cu care lucrase, primind fgrg nici o preggtire, o lovitur atat de puternicg in starea sa de mai inainte. De aceea
nu ne vom mira de imprejurgrile cgrora dg natere aceeai chestiune a dgrii, readusg pe tapet In adunare, abia o lung de ziledupg unanima ei Incuviintare.
Anume art. 37 din Conventie glAsuia, cg legile de interes.
particular fiecgrei OH s fie supuse comisiei centrale, spre a se
cerceta, dacg nu cumva contravin organizgrii comune a Principatelor-Unite. La epoca insg and se votg legea pentru ridicarea
dgrii (30 Ianuarie 1859), comisia centralg incg nu era infiintatg.
Ocarmuirea insg avnd mare nevoie de bani, i voind sg pung
legea In lucrare, MI% a atepta constituirea zisei comisii, obtinu
dela domn decretul de sanctionare i promulgg legea In numgrul
33 al Monitorului, din 24 Februarie 1859. Pentru a acopen i insg
lipsa coopergrii comisiei centrale la intocmirea acestei legi, ea
fiind publicat inteun text mult mai desvoltat cleat acel propus
adungrii i votat de ea, se prevedea in el un articol, care spunear
cg deocamdat legea se va executa provizoriu i cg va fi supusg
comisiei centrale, dupg a ei constituire (paragr. 14, art. II)" a..

Ne poate pgrea stranie aceastg procedare de a se promulga

o lege inteun alt text decgt cel votat de adunare ; dar viata

parlamentarg era abia la rgsgritul ei, i nu trebue sg o mustrAm

pentru o lips de cunotintg in micarea tuturor rotilor ei. Textul

mai pe larg avea caracterul unui regulament cuprins In lege,

7 Ibid.

' SA se asamAluiascA ambele texte In Monii. of. al Mold. : 22 Fevr. si

24 Febr. 1859.

28

',STOMA ROMANI:LOB

i se intampla uneori ca regulamentele, nu numai s desvolte,

ci chiar sa modif ice intelesul legilor.
Cu sau MI% acel adaos, se natea insa intrebarea, dac
legea putuse fi sanctionata i promulgata Inainte de a trece
prin comisia centrar? Legea fusese votata In scopul realizarii
unirii, prin Intrunirea la Focani a adunarilor tarilor surori,
scop ce el Insui lovea In Conventia de Paris. Prin urmare nu se
cuvenea a se face mare caz de nerespectarea unei dispozitii din
Conventie, cand legea insi era menita a calca acel act. Apoi
ce inteles avuse urgenta i votarea pripita a legii, daca era
se atepte constituirea i functionarea comisiei centrale, o zabava nedeterminata ? In sfarit nu era mai mult ca sigur, ca
comisia centrala, organul unirii, eita din adunrile ce votase
In unanimitate aceasta dorinta,
limanul de scapare al poporului roman, prin indoita alegere, nu putea sa se opuna la
procurarea mijloacelor trebuitoare, spre realizarea tintei mantuitoare, i c ar fi Incuviintat legea aplicata In mod provizoriu?
Cu toate ca aceste argumente se infatoau in chip firesc
tuturor mintilor nepartinitoare, gasim pe loan Cantacuzino formuland, In o edinta din luna Aprilie, o motiune de blam contra
ministerului care ar fi calcat Conventia, promulgand legea de
dare, inainte de a fi trecut prin comisia centrala. Acest motiv
curat de forma nu putea fi cel adevrat, i ziarele progresiste
ale timpului sustin, ca motiunea de blam nu era deal o revocare din:partea boierilor a darei de 5.000.000 asupra proprietatei,9

dare ce trebuia sa trag' o dal% atat de adnca In starea clasei

privilegiate ; ca acea motiune era un mijloc de a lua cu o mana
ceeace (Muse cu cealalta, i aceasta pe o cale legala, aceea a
respectarii constitutiei harazite tarilor romne, prin Conventia
de Paris.
Motiunea de blam este Insa sprijinif de fnsui partidul
nationalist contra oamenilor sai, i Kogalniceanu, unul din
fruntaii acelui partid, pune umarul la rasturnarea lui Vasile
Sturza, fostul caimacam nationalist, caruia cu putin timp mai
Inainte tot el Meuse a se vota un act de recunotinta din partea
adunarii, ca a bine meritat de patrie 10. Kogalniceanu ataca ministerul, nu pe temeiul neconstitutionalitatii legii de dare, ci pe
acel ca el nu daduse dovezi de purtare inteadevar nationala ;
ca nu luase niel o masura, pentru a asigura votul din 24 Ianuarie,
invinuindu-1 c ar fi trecut venitul acelei dari la cheltuelile orSteaua Dundret, 4 si 11 Mai 1859. G. Costache Epureanu, criticAnd mai
trzlu disolvarea adunArei moldovene, spune di nu s'a arAtat adevAratele motive
ale acestei mAsuri ; nu s'a .spus bunii oarA cA votase 5.000.000 impozit fonciar
ca o consacrare a art. 46 din Conventie i in urmA l'a desvotat". Steaua Dundrei,
9 Fevruarie 1860.
1,0 Monit. of. al Moldovei, 1 Fevruarie 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDIIII IOAN I

29

dinare ale statului" U. Invinuirea era In once caz prematur,

Intruck nu se incasase din darea plnuit niciun singar ban.
Nu e vorb la vot, Koglniceanu se abtine : dar Panu, pe care

1-am vAzut mai sus sprijinind inscrierea principelui Gr. Sturza,

printre candidatii la domnie, peck si altii din partidul stngei,

Alexandru Joan Cuza Domn al Principatelor Unite in 1859.

Colectia Academiei Routine.

voteaz motiunea lui Cantacuzino 12, care motiune primindu-se

de adunare, ministerul Vasile Sturza Isi d demisia In 8 Martie 1859.

Vom avea prilejul de a intAlni mai adeseaori asemenea
.1 Desbaterile asupra motiunei de descuviintare In Montt. of. al Mold.
9 si 11 Martie 1859.
1
Sedinla din 30 Aprilie, lbidem, 6 Mai 1859. 0 bunft analizii a intregei
chestiuni In Steaua Dundrei, 6 Martie 1859.

ISTORIA ROMANTLOR

30

imprieteniri de voturi litre membrii partidelor opuse. Algturea

cu alte imprejurgri precum sustinerea inscrierii principelui Gri-

gore Sturza intre deputati, apoi intre candidatii la domnie,

apoi schimbarea de text In legea promulgatg, ea ne va arta,

ea' viata parlamentarg era incg la rgs'gritul ei ; c nu se intalnia

o cunostintg depling" a regulilor ei ; iar pe de alt parte, c luptele
de partid, cu toat natura arzgtoare a chestiunilor pipg'ite, nu
aveau Meg acel caracter de inverunare care nu mai cautg nici
dreptate, nici adevgr, nici formg, nici fond, ci numai interesul
grupgrii sprijinite; cg era Meg loc pentru ingltarea mintii deasupra interesului momentan, cgtndu-se numai la acel superior
al ideilor atinse ; c era incg o dozg de idealism in incepgtornicele lupte parlamentare, pe care timpurile de mai tarziu trebuiau sg o inlocuiascg desvArsit cu precumpgnirea intereselor
de partid, dacg nu chiar individuale.

In Tara Romneasa, dei lucrurile luarg o altg decurgere,

se ajunse la acela rezultat : rgsturnarea ministerului. A dunarea
din Tara Romneasdg era compusg din mai multe elemente protivnice nouei stgri de lucruri, decgt adunarea moldoveneascg.

Majoritatea vedea Cu ochi forte ra, algturarea cu -partizanii

ei devotati. Ioan si Grigore Filipescia,' i Barbu Catargiu, nationalisti, si progrOsiti infocati ca N. Golescu si D. Brgtianu.
Ofisiul domnesc din 21 Februarie motiN,a, nevoia imprumutului

de 8.000.000 de lei vechi inteun chip cam deosebit de cum se

Ricuse pentru darea din Moldova ; anume, pe lang deficitul
insgmngtor, incg i pe aceea cg, in imprejurgrile de fat* guvernul

ar trebui sg aibg la dispozitie mijloace, spre a intmpina ne-

prevgzute cheltuieli13. Se accentuau deci in destul, de limpede,

chiar dela inceput de cgtre guvern, scopurile natienale care in
Moldova nu rgsgrise, decgt din Clesbaterile adungrii.
Aceeasi lipsg de unitate in vederile partizanilor se reggseste
i in tara Romneascg, deoarece la desbaterea asupra urgentei,
mai multi din membrii dreptei se rostesc In contra, cernd comunicarea proiectului, pe cnd principele Dim. Ghica ce apartinea aceleiasi grupgri, se lupta pentru primirea urgentei. Mid
veni proiectul insusi la vot, se formularg trei propuneri : 1. Una

de incuviintare Mfg' nicio conditie. 2. Ca sg se dee creditul,

vgzandu-se explicatiunile date de majoritatea ministerului. 3. Ca

sg se dee creditul, ca un semn de incredere in domnitor si de

dragostea de care adunarea e pgtrunsg pentru alesul ei ; dar c
intrebuintarea lui sg se facg de alt minister, acel in fiintg nebucurndu-se de Increderea adungrii. Intgia propunere pornia
dela partidul stngei, unit cu ctiva din acei ai dreptei ; a doua
1

Monitorul olicial al Tarei Ronainqli, 12 Martie 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIN ALEXANDRIT IOAN I

31

i a treia dela deosebite frAnturi ale acestui din urm'A. i aici

deci se intfilnete aceeni desbinare in preri.
La vot trece propunerea intAi, ins6 bine inteles numai cu
majoritate, i anume cu 28 de glasuri pentru i 19 contra. Adunarea gAsete de cuviint a explica domnitorului acele 19 bile
negre, acele 19 pete pe pagina cea mai furmoas6 a istoriei de
ast6-zi a natiei noastre", cum le numia principele Dim. Ghica.
In desbaterea asupra acestei adrese, se l'Amurete insA *i mai
bine pozitia ministerului fat cu adunarea. Anume, principele
Ghica sustine c'd o asemenea adres6 trebuie numaidecAt trimis,
pentruca domnitorul s6 cunoascA nelinitea ce domnete in
tara, cAnd se v'Ad la cArma admiinistratiei interioare acei oameni

care, la 1848, au prejudecat chestia propriet6tii ce in curAnd

are s'A vinf in desbaterile adun'Arii ; oameni ce nu mai pot avea

un vot liber, fiind legati prin antecedentele lor" 14. Principele

Ghica deci tintea oamenii din 48, in vorbele sale. D. BeAtianu
mai era apoi invinuit de deslAntuirea prea mare a necuviintelor
presei.

In propunerea pentru adresa explicatiVA a celor 19 bile

negre, formula-CA' de Gh. Len, se spunea fare altele, pe fatA,
&A politica din lguntru a ministerului a impiedecat singur
votul unanim al adun'Arei" 15.
Chestiunea se complie, din pricina crizei comerciale i
agricole foarte ascutit, care ingreuie mult situatiunea. Cei mai

multi negutitori erau in ajunul de a inceta pliltile. Partidul

dreptei se folosi de aceast imprejurare, spre a atribui primejdia

economicg nouei st'Ari de lucruri i nesigurantei pricinuite prin
schimbarea stArei obteti care ar fi adus retragerea creditului

din partea pietelor strAine i ingreuierea tuturor operatiilor.

Mai ales se accentua imprejurarea c oamenii noi sustineau
In toate p'Artile c'd Regulamentul Organic s'ar fi desfiintat,
aceast pArere trebuia s'A aduc anarhia, in lipsa unei legi de
ocArmuire. Lucru straniu, teza aceasta care tindea tocmai a
discredita spiritul de reforme indrumat de Conventia de Paris,
era sprijinif in adunare de minisirul linanfelor Barbu Catargiu,

16

Monitorul olicial al reirei Rom., 27 Martie 1859. Tot principele Ghica

Intareste mai tarziu aceste cuvinte, cand In sedinta dela 27 Iunie 1859 (Ibi: Inainte de a rasturna ministerul Filldem), 12 Septemvrie 1859), spune
pescu, fusese la ministrul de interne (N. Golescu), rugandu-1 sa puna un capat
propagandei prin sate ; dar In loe de a-I ;Iseult.% rani a mers tot crescand".
" Ibidem. 18 Martia 1859.
1 Spre a judeca despre spiri.tul ce insufla asemenea invinuiri, aducem
parerea reprodusa in Vol. XII p. 314, rostita de un individ implicat In complotul urzit contra vietei domnului, croitorul evreu .5ain care declard ca Cezianu
i-ar fi spus ca : comertul merge ran de tot, si aceasta numai din pricina alegerei
lui Cuza ; c acel ce s'ar gasi sa-1 curete de pe drum, ar face un mare bine
tarei". Anuntiatorul romin, 15 Iulie 1859. E destul de neasteptat ca ministerul

de final*, sa judece lucrurile In fond, In acelas fel, cu acei ce unelteau

curete pe domnitor din drum.

ISTORIA ROMANLLOR

32

pe cnd membrii partidului national, deputatii V. Boerescu,

I. BrAtianu i publicistul, Winterhalter, Ii (Meal' toate silintele, spre a distruge aceast legendA, sustinand bungoar Winterhalter, cA criza ar fi datorit disproportiei dintre import
si export in 1858; iar Brtianu punnd-o in sama taxei pe export care ar impiedeca cumpkarea productelor trei in strintate. El sustinea c criza este de natur curat economicA ;
cA ea s'ar fi putut Intampla si sub regimurile cele mai statornice, si cs imprejurgrile politice nu au contribuit in nimic. la
a ei manifestare" 17 Martian o atribuia prea marei sporiri a
casturilor mosiilor 18.

Pentru a se preintmpina nenorocirea ce ameninta comertul, se propune un imprumut de 200.000 de galbeni, cu

care s6 se vira in ajutorul comerciantilor. Caracteristic, pentru

lipsa incheOrei partidelor i in chestiile economice, ca si in
cele politice, este iarAsi c i aici se reproduce o desbinare a
voturilor. Pe cnd doi nationalist I. BrRianu si N. Golescu
combat propunerea, alt nationalist V. Boerescu o sprijine, araturca cu Ministrul care o Meuse, Barbu Catargiu 19.
Argumentele aduse de Catargiu intru sustinerea propunerei lui, de a se veni In ajutorul comertului, zdruncinat prin
nesiguranta lucrurilor, Orere ce corespundea asa de bine cu
simtimintele ascunse ale majorittei, arat Inteun chip invederat, algturea cu propunerea formula-IA de Len, cA aceast:4
majoritate nu voia s scape de Intreg ministerul care Inota
In apele ei, ci numai de acei doi ministri nationalist care fusese
introdusi de domnitor, in ministerul provizor al prei Roma-nest, In momentul cand luase franele ocArmuirei.
Dar pentru a-si ajunge tinta, majoritatea trebuia sA rgstoarne Intregul minister, si propunerea lui Len s pentru adresa
explicatiV trecnd, ministerul Ii (IA demisia in 27 Martie 1859 2.
Winterhalter In Romanul, 7 Martie 1859. BrAtianu in sedinta din 10
Martie. Monitorul oficial al reiret Rom., 11 Martie i 4 Aprilie 1859.
" Analele economice, No. 1, 1860, p. 7.
Sedinta din 13 Martie. Monitorul oficial al Tewei Rom., 10 Aprilie 1859.

Nafionalul, 5 Mettle 1859, spune cladresa cAtre domn voist sfi cuprindA un vot de nehicredere pentru ministeru; de interne si acel de externe'
Ziva, 3 Martie 1859, spune cA, tare ministri, sunt doi oameni din 1848 care

se vede di au ptir de lup i tot amenintii tare Cu comunismu l rAsturnAti

imaginare". Dimitrie BrAtianu alergase la Iasi, cerfind domnului sit disolve adunarea. Place c. Walewsky 17 (5) Martie 1859. (Acte p. 303) spune : le prince
a rpondu que jamais il ne consentirait ft une disolution, et que d'ailleurs
serait mme monstrueux de sa part, de Muter par tuer l'assemble, sa mre,
qui l'avait enfant lui-mdme, peu de jours aupravant". CA nu tot ministerul
se simia atins prin votul adunArei, se vede, dacA comparAm cele doul scrisori
trimise de doi ministri In aceeasi zi domnitorului, la Iai, asupra rezultatului
votului privitor la Imprumut. Aceea a lui Barbu Catargiu spune
: s'il y
a eu un nombre de voix qui ont empch que le vote fut unanime, la cause en
a t un simple malentendu, que l'assemble s'est empress d'expliquer le len-

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I

33

Ian' unde eise incercarea domnitorului de a impaca partizele muntene ; de a juca rolul omului nepartinitor, in tara
straina ce-1 alesese de cap al ei. Politica de fusiune, incercata

de Alexandru loan I in Muntenia, fusese o zadarnica silinta.

Romiinul analizeaza' astfel aceasta' politica' : Ministerul este
compus din doua elemente extreme, ca si camera : de o parte
d-1 Barbu Catargiu si cu ai sal; de alta d-1 N. Golescu si cu ai
sal. Ce fusiune se poate incapea intre Golescu i Cartagiu?
Ce infratire de idei, ce unitate de actiune poate rezulta din deliberatiile unui minister compus din elemente asa de eterogene?
Ministerul de fusiune n'a putut produce decat o administratiune de fusiune. Ministerul din launtru a numit ca prefecti
oameni tineri, luati dintre acei ai partidului national. Aceste
numiri nu au putut Mg cleat desplacea colegului sau dela
finante care au numit indata samesii sau secretarii dela judete,
din legiunea reactionarilor celor mai declarati. Aa dar, si in
administratie, dualismu, antagonismu, lupte si prin urmare
lipsa de unitate, paralizie si inertie. Unul zice ceala ; cealalt
zice hoisa ; aa in camera, asa in minister, asa in administratie" 21

Ziarul Dilmbovila ce se afla sub redactia lui Dimitrie Bolintineanu, comentand votul de blam dat ministerului FilipescuGolescu, pentru a putea inlatura oamenii dela 1848, ea aminte,
ca' cele ce s'au cerut la 1848, prin proclamatie, s'au acordat
In anul 1858 de septe mari puteri. Acum vine intrebarea : primim, ori nu Conventia ? Daca primim ideile, nu putem sa imbrancim persoanele. Astazi acele principii sunt legale ; nu videm
pentru ce persoanele nu ar fi legale. Mid imbrncim persoanele de la 1848, nu facem de cat sa imbrancim ideile din Conventie" 22.

Ministerul moldovenesc cazuse din pricina ca indraznise

sa propun o dare pe proprietatea fonciard, sustinnd ca altfel
cu ce drept s'ar lua dari dela tarani? iar ministerul din Muntenia fiindca (ministrul sail de interne) ar fi incurajat revolte
taranesti in scopul de a face s izbandeasca ideile din 1848
asupra chestiunei rurale. Ambele ministerii, lasand la o parte
amanuntimele, cazuse, landed, in totul sau in parte, se aratase lavoritoare elementului fclreinesc. *i ca aceasta era cauza

mai adnca a desbinarei partizilor ne-o spune char un membru

al dreptei, cand in o broura din 1866, reflectand asupra starei
demain" ; iar D. BrAtianu aratA cA : ieri s'a adoptat oTpropunere subscrisA

de 25 de membri care este o scuzA pentru cei 19 votanti In contra creditului

si o blaml pentru minister". Scrisori din 1 Martie 1859, II drti fie Rossetti, repro-

duse In Arhiva din Iasi, XII, 1901, p. 176-177.

Romlinul, 10 Martie 1859, suplement.
2' Ddmbov if a din 8 Martie 1859.

A. D. Xenopol. Istolia Rominilor.

Vol. XIII.

34

ISTORIA ROMANLLOR

de mai inainte, arat, c termenii de partid liberal i de partid

national erau un abuz de limbagiu. Chesiia ruralei provocase
desbinarea in adunare" 23.

Era prea fireasc aceasa tinut a adunrilor, fa cu

i cerute de partidul national.

Chi din cine se alatuiau aceste adunri? Acea din Moldova
reformele impuse de Conventie

era rostirea vointei a 1724 de alegtori, din aproape 2.000.000

de suflete, care alegtori reprezentau numai clasa avut a societtei ; cea din Tara RomneasC era trimis numai de 2072
de alegtori, din 2.500.000 de suflete. Bine inteles, c deputatii erau i ei numai reprezentanti ai marei proprietti. Este
de luat aminte, c Conventia de Paris era Mea' mai restrAns,
In fixarea dreptului de vot, deckt Regulamentul Organic. Ne-

putnd lua cenzul ca conditie de drept electoral, de oarece

boierii nu plteau dri, trebuise s ice de norm venitul, pe
cand Regulamentul Organic, primind i pe acei cu pitace de
boierie, intindea dreptul de vot i la cei fr avere i fr venit 24. Tribuna caracterizeaz astfel procedarea european : Con-

ventia pe de o parte terge privilegiul, iar pe de alta insrcineaz pe privilegiati cu facerea nouelor legi de egalitate" 25.
Totui este o exagerare, in sprijinirea ziarelor timpului, c ne-

fiind reprezentat in adunhi declt o singur clas, nu ar fi

In ele o lupt de principii, ci numai una de persoane" 26 Era
i o lupt de principii ; chi, de i adunrile erau recrutate din
o singur clas, aceast clas era ea insi imprtit, tocmai
pe temeiul principiilor, in dou tabere deosebite, vrjmae
una alteia, i reprezentand, prin ideile ce sustineau, interesele
a dou clase deosebite, inca in realitate adunrile aveau acelai caracter, ca i cnd ar fi fost recrutate din aceste dou
clase inshi. Poporul de jos, de i nereprezentat direct, avea
In sanul adunrilor o falang de oameni, infocati, convini
elocventi, care aprau cu atAt mai bine interesele sale, cu cAt
23 La vrit sur la Roumccnie, La Haye 1864, P. 8. CA un membru al
dreptei scrisese brosura, se vede de pe urmAtorul loe : peuple iminemment

agricole, avide d'ordre et de paix tranger a tot prjug de race, exempt de

tout fanatisme, ne connaissant ni privilge, ni orgueil de caste". (p. 1). Cum
s'a putut serie asemene falsA caracteristicA, e aproape de neinteles. In pele

romAne, nu fusese cunoscute privilegiile si mandria de castA ? 11

24 Tribuna 10 Mai 1859. Monitorul Oficial al Tcirei Romdnefli, 21 Februarie

1860. Pe 1860, numArul alegAtorilor sporise in Muntenia cu 372 de insi. Comp.
Nafionalul, 26 Decemvrie 1859.

li Tribuna 18 Iunie 1859. Un boier progresist, Em Kretulescu. La Roup. 59, judecA tot astfel legea electoralA a Conventiei : La Convention organise plus solidement l'aristocratie foncire, dans
un pays qui doit tous ces malheurs A la constitution fodale de la proprit.
Cette loi livre le sort du pays a une poigne d'hommes, que l'esprit de caste,
les intrigues de l'tranger, l'ambition et l'ignorance peuvent rendre un jour
infidle A son mandat, et cela suffit pour la condamner".
Sleaua Dundrei, 12 Mai 1859.

manie en 1859, Paris 1859,

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDEU 10AN I

35

o Wean numai din convingere ideala, i far% nici un interes

personal, ha chiar impotriva acestuia. Bine inteles, aparatorii
principiilor noui, fiind exceptia intre boieri, ei erau in minoritate in adunare. Romeinul caracterizeaza astfel viata politica

a acelui timp : in tat% la noi, nu ar fi decat dou partide :

Trecutul i prezentul (sau mai bine zis viitorul) ; cel d'intai ar

vrea sa ne duca inapoi la cele tiute ; celalalt vroete a merge
fat% preget i fat% ovaire pe taramul national i legal, conform Conventiei din 19 August" 27
daca este ceva exagerare in a se sustinea ca partidul trecutului doria reintoarcerea
lui inapoi, lucru ce tocmai devenise cu neputinta, prin Conventia de Paris, cel putin el voia sa impiedece cat mai mult
grabirea reformelor i s le reduca la c't mai putin se putea.
Ministerele lui loan Ghica i Const. Cretuleseu. Ministerul moldovenesc cazuse in ziva de 8 Martie iar acel muntenesc in 27 al aceleiai luni. Ele fusese inlocuite, acel din Moldova prin Ioan Ghica ca preedinte ; cu C. Hurmuzachi, Eug.
Alcaz, Lud. Steege i D. A. Sturza ; V. Alecsandri pastrand
portofoliul externelor ; acel din Muntenia prin Const. Cretulescu ca preedinte, cu N. Cretulescu, loan Cantacuzino, Sc.
Flcoianu i. C. Steriadi ad-interim la finante 28.
Lucru vrednic de insamnat pentru propairea ideei unirei,
este faptul a domnitorul insarcineaza pe un Muntean cu alcatuirea ministerului moldovenesc. Cu toate ca loan Ghica
mai slujise in Moldova ca profesor la Academia Mihaileana
In 1841 29, i ca Regulamentul Organic prevedea prin articolul
427, ca Romanii se vor impartai in Moldova de aceleat drepturi pe cat i Moldovenii in Tara Romaneasca", pasul domnitorului nu era mai putin insamnator, intru cat era facut in
scopul anumit de a rastrange legaturile de infra-tire.
Tot pe atunci, ivindu-se o vacanta in scaunul deputatului de Bacau, se pune la el candidatura tot a unui Muntean,
A. Golescu care i este ales. Era ce! intai Muntean ales inteo
adunare moldoveneasca, i insamnatatea faptului se oglindi
in cuvntarile inflacarate, rostite in adunare pentru sarbatorirea lui 30 Mai tarziu Muntenia vra sa intoarca politeta, pro" Romdnul, 4 Aprilie 1859. Nalionalul adaoge mai tArziu (18 August
1860) cAtre aceasta caracteristicA a vietei partidelor din Wile romiine, Ind{

luarea aminte a : partid individual care sl se fondeze pe un singur om, la

noi nu existA Ina Sunt bArbati stimatl In societate, ai diror capacitate nu este
contestan; dar nu avem pAnA acum nici unul, al cAruia prestigiu sA fie asa
de mare, hict numele sAu singur sA poatA servi de drapel".
28 Monitorul oficial al Moldovei, 9 Martie 1859; Monitorul tic. al Tdrei
Rom., 30 Martie 1859.

" Mai sus Vol. XI p. 244.

20 Monitorul oficial al Moldovei, 7 Martie 1859. Patria, 9 Martle 1859.

36

ISTORIA ROMANILOR

punand la Buzriu candidatura lui Grigore Cuza, unchiul domnitorului care ins nu poate primi, fiind bolnav.
Programul noului minister moldovenesc, loan Ghica, era
conform Cu proclamatia domneasc. El frig'duia mai cu deosebire, cea mai curfind infiintare a reformelor, legiuirilor
ezmintelor potrivite cu Conventia" 31.
Un mesaj al domnitorului cernd s'A se procead la constituirea comisiei centrale, adunarea alege pe Ing alti doi membri, pe L. Catargiu i pe M. Kog'lniceanu, cunoscuti tocmai
CR polii opu5i In toate ideile lor, i mai ales In deslegarea chestiunei tiirgriqti ce trebuia s vin In desbaterea comisiei. De
ce principiu fusese cltizit adunarea, cand alesese persoane
cu pgreri aa de diametral opuse? Noi credem cA de nici unul,

aici lipsa acea de unitate de actiune in purtarea partizilor politice, pe care am avut prilejul a o insmna
de mai multe ari pn aice. Adunarea se fuchina de asta' dar
inaintea meritului i a capacitAtei, M'A a se uita la urmArile
unei atari alegeri, pentru interesele ce apra. Dar cum s'a spus,
oamenii pe atunci uitau uneori c sunt aprAtorii intereselor
i se plecau inaintea ideilor.
Ministerul loan Ghica se tine de fgAduinta dar, de a
lndruma reformele in sensul aplickei Conventiei i procedeaz
mai ales cu mult energie In aprarea in afar a drepturilor
de autonomie recunoscute Moldovei prin acel act al puterilor.
Aa se desfiinteai dispozitia lui Vogoride de a se aplica,
In Moldova, conventia telegraficA incheiat de Turcia cu Austria, i se res tatornicete acea intervenit deadreptul intre
Moldova i Austria in 11 Octomvrie 1855 32 Agentii austriaci
din Moldova refuzau apoi de a primi hrtiile autorittilor care
oglindindu-se

purtau eticheta Principatele-Unite", cu toate c acest titlu

fusese recunoscut t6rilor romne de ctre nsi Conventia

de Paris, ministerul dispune ca, la caz de asemene refuz, chemrile s se fac6 prin foile publice, dup6 care s'A se procead
la tratarea pricinelor, in nefiinta prtilor, potrivit 1egilor33.
Ministerul mai protesteazA contra actului de navigatie pe DunArea incheiat la Viena In 1857, Mea' participarea Moldovei 34
Monitorul oficial al Moldovei, 11 Martie 1859.
" Incheierea consiliului de ministri, Incuviintat de domnitor In 7 Aprilie.
Monitorul oficial al Moldovei, 28 Aprilie 1859.
" Monitorul oficial al Moldovei, 24 Martie 1859. Acelas fapt se IntAmpta
sI In Tara Romaneascti, unde consulul austriac taie chiar cu creionul rosu titlul
de pe o adresil a curtei apelativa din Bucuresti, Steaua Dundref, 8 Mai 1859.
Comp. Monitorul oficial al Tdrei Rom., 22 Aprilie 1859, Naiionalul, 7 Mai 1859
gi Anunliatorul roznan, 6 Mal 1859.
" Ved protestarea energicl i oarte bine argumentatA a lui Lud. Steege,
ministru ad-interim la afacerile striline, In Chestiunea Dundrei, acte f i documente,
Bucuresti 1883, p. 347.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIN ALEXANDIIII IOAN I

37

El pune apoi sechestrul pe veniturile mAnAstirilor 1nchinate,

spre a trage subventia cea oprit, prin o carte vizirialA.
Autoritatea In lguntrul tArii se IntArete fatA cu abuzurile clerului, punAndu-se un capAt hirotoniilor protivnice canoanelor 35.

Se urmeazA Inainte cu lnchegarea tot mai puternicA a

principiului unirei : Mai prin instituirea unei comisii care sA
Introloace uniformele ambelor otiri romAne 36; al doilea, se

hotArete ca garnizoana din Iai sA fie alcAtuitA din otire mun-

i cea din Bucureti din Wire moldoveneascA. Cu

acest prilej, la trecerea batalionului I din regimentul al III-lea
muntean, prin BArlad i Vaslui, poporul li face o primire cAlduroasA. In Iai este intAmpinat de elevii seminarului dela
Socola, i archiereul Neofit Scriban fi ureazA fericit sosire,
prin'o frumoasA i patrioticA cuvAntare 37. In sfauit ministerul
loan Ghica 1i face un nume bun i printre rAzai, dAndu-le
sprijin in procesele ce le aveau cu deosebite fete mari (rAzAii
de NAneti cu banul An. loan, cei de MastacAn cu Iancu Eni ;
cei de Matca cu Macri) 38
Ministerul loan Ghica se retrage InsA putin timp dupA
a lui alcAtuire, anume dupA 50 de zile de functionare, In 27
Aprilie 1859. Motivul retragerei lui, care era necunoscut organelor timpului, este urmAtorul : In ziva de 24 Martie, 16
zile dupA intrarea ministerului loan Ghica In trebi, Kogglniceanu propune motiunea lui pentru neretribuirea cu lefi fixe
a comisiei centrale, In care motiune revine iarAi asupra do-

teneascA

rintei RomAnilor de a vedea realizat dorinta divanurilor ad-hoc,

unirea des'AvaritA sub un principe strAin. Ministerul moldo-

venesc primete propunerea care se voteazA cu o mare majoritate. Domnul se simte jignit de aceastA 1mprejurare. El spune
In un ordin cAtre consiliul minitrilor
Au venit vremea sA ne exprimAm asupra grAbitei adezii
a ministeriului, fr discutie, ce a provocat votul majoritAtei
adunArei la amendamentul d-lui KogAlniceanu i, c profesia
noastr de credintA, desAvArita unire a Principatelor sub un
print strAin, este una din cele mai vii dorinti a noastrA, privind-o ca o tArie mAntuitoare tArilor surori. Am cenit noi In
vreme acest bine dela puterile garante, precum am comunicat
tiintA i adunArei, i nu ne vom opri a o cere la tot prilejul
ce se va face favorabil. Cererea de cAtre noi a indeplinirei acestei dorinti ni se pare a fi o adevAratA putere moralA ce de" Vezi adresa c. mitropolit. Mon. of. al Moldovei, 3 Aprilie 1859.

Patria, 30 Martie 1859.

" Patria, 26 Apr. Montt. of. al Tdrei Rom., 1 Mai. Romdnul, 28 Aprilie
1859.

Steaua Dundrei, 27 Aprilie 1859.

ISTORIA ROMAN1LOR

38

vine legitima. Din partea adunarei insa, cand ea trebue sa fie

pe taramul constitutional, cand are un domn din sanul ei
ales cu unanimitate de ambele tari surori, ar parea a fi o dolean-0 in potriva chiar a domnului si o imprudenta pe care
vrajmasii nu ar lipsi a o reprezenta ca un rebelion in potriva
tuturor puterilor garante. Este oare prudent o asemenea urmare, acum in mijlocul conferentelor, i avem cu ce preface
aceasta cerere in factum care ar trebui sprijinita prin putere,
daca s'ar refuza ? 39"

Aceasta dojana adresat ministerului Il face sa se re-

traga'. Organele timpului, necunoscand imprejurarile, atribuiau

caderea ministerului loan Ghica tot intrigilor camerei ",

de aceea flea de pe atunci, vazandu-se nestabilitatea guvernului din pricina camerei, se naste, in mintea mai multor barbati de ordine ideea unei lovituri de stat 41. Bolintineanu ne
spune asupra acestei imprejurki, ca. aceasta stare de lucruri
care nu permitea unui minister sa traiasca, daca nu era din
casta cea noua, fiind o piedica chiar la desvoltarea general a
natiei, se nascu in opinie ideea unei lovituri de stat, idee ce se
raspandi in jurul tronului 42. Dar ea se urcase chiar la el. Tot
Bolintineanu ne spune ca, de cate ori domnul mergea la Iasi
si se intorcea la Bucuresti, revenia cu alte simtiminte mai putin
liberale. data el spuse chiar : eu nu mai sunt tot acela ; acum
cunosc pe Romani ; n'am fost om de stat ; voi fi 43".

Ideea loviturei de stat se nascu la retragerea ministe-

rului lui loan Ghica" 44.

" Din 2 Aprilie 1859 (HArtiile Rossetti, reprodusA In Arhiva din Iasi

XII, 1900, p. 72). Vezi o scrisoare. a lui Docan c. Domnitor din 28 Martie 1859

In care i spune cA la proposition de Cogalnitschano n'est rien moins qu'une

dclaration de dchance du Prince". Arhiva, XII p. 179. 0 and scrisoare a

aceluiasi, fArA datA InsA cu putin posterioarA sedintei din 24 Martie, cu amen-

damentul lui CogAlniceanu, spune : on a essay ces jour-ci de faire une majorit qui dcrterait que la commission intrimaire doit reprendre les rnes
du gouvernement, jusqu'A ce que l'investiture qui disait-on, est contre balance
soit seconde ; la nouvelle de l'ouvdrture des cenfrences a djou tous ces
projets". Victor Place c. Walewsky 12 Mai (30 Aprilie) 1859. (Acte cit. p. 314) :

La persistance de l'assmble demarider l'union sous un prince tranger, lui

a done paru comme une sorte de sommation ritise tenir parole, et il n'a
pu pardonner au ministre son adhsion, surtout au point de vue du prince
tranger. Le prince Couza s'est promptement habitu au pauvoir et, malgr les
promesses de patriotisme et de dvouemerst. dont il a t prodigue A son dbut
Il lui serait trs pnible de l'abandonner. J'avais eu, ds le 26 Janvier, en rendant
compte de son klection, une sorte pe pressentiment de cette marche que suivrait
son esprit". Comp. Vol. XII p. 308.
" Steaua Dundrei, 27 Aprilie si 4 Mai 1859.
" Anghel Demetrescu, Discursarte lui Barbu Catargiu, Bucuresti, 1886,
p. L II.
" Bolintineanu, Viaja lui Cuza-Vodd, p. 48.
43 Ibidem, p. 40.

Ibidem, p. 48

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LDI ALEXANDRIT IOAN I

39

In 28 Aprilie se constitue al treilea minister moldove-

nesc sub Emanoil Costache Epureanu ca presedinte, cu Lascar

Catargiu, Teriachiu, P. Donici, pAstrandu-se generalul Milicescu la rAsboiu si V. Alecsandri la externe 45. De si alatuit
din nationalisti, ministerul se apleca spre dreapta ; aceasta
insA nu inseamn6 cA se schimba coloarea politia a guvernului.
Era mai malt o schimbare de persoane cleat una de principii,
si nici nu putea sA fie altfel, fiind date normele politice ce c615uzeau pe domnitor. Curierul Principatelor-Unite, organul oficios al guvernului, explic6 aceast schimbare a oamenilor ce
veneau la guvern, si pentru ce domnul nu se arunc in bratele
uneia din cele dou partizi mai bine desemnate ale Wei : Sant
In tara noastr dou tabere de oameni, acei ai trecutului cari
reprezina sistemul vechiu de ocArmuire, si altii, oamenii pro-

gresului, reprezintnd idei de libertate, progres si demnitate

nationa15. Dacg cei d'intai, prin sfruitoarea lor legAtur cu
tot ce a fost pAnA acum, nu pot da garantii pentru starea prezentA, cei de al doilea, prin o sistematicg dispozitie de a nu
tinea in samA imprejuerile politice in care se gAsesc trile noastre,

devin cu total imposibili. Ambele tabere fac cu neputint o

adevArat6 aplicatie a sistemei constitutionale 46". Domnul se
feria deci de ambele partizi extreme, atAt, de dreapta cat si
de stnga, si cAuta s--si alcAtuiascil ministerul din progresisti
moderati cari impArtAsiau mai malt sau mai putin ideile lui 47.
Ministerele nefiind ins6 luate din majoritatea camerilor, duceau

o viat'd efemer, expus6 la banal plac al majorittilor. Asa

intlegea Alexandra loan I s-si indeplineasc fAgAduinta dat

la urcarea lui pe tron de a fi domn constitutional. Numai pentru
ministrul de externe, V. Alecsandri, domnul fAcea o exceptie

04 mentinea inteuna, Cu atata mai malt c' el nici nu era in

tali, ci colinda pe la curtile europene, pentru a apAra interetele Romnilor. Dar in adunare insusi nu erau majoritAti bine
definite. Steaua Dunrei spune despre cea din Moldova : Formatu-s'a in sAnul adungrei in curgere de 4 luni, o majoritate,

fie libera15, fie reactionar chiar, care s" lucreze anumit dup'd
un tel fix, fie oricare, numai s'd fie unul ? Nu a fost o majoritate
ci numai fractiuni" 48 Aceiasi observatie o face ministrul cul" Mom. I. al Mold., 28 Aprilie 1859. Generalul Milicescu este fnlocuit,
la 27 Mai cu generalul Adrian, Ibid. 30 Mai 1859.
" Curierul Principatelor Unite, 28 Mal 1859.
o Aceasta ne pare a fi adeviirata tinta a domnitorului si nu atata combaterea partizilor una prin alta, asa numitul sistem de bascula, atribuit domnitorului de opozitia timpului, si care Invinuire este reprodusii si de N. Sutu
In Mmoires (mai sus p. 15 nota 21) p. 368: Le systm adopt par le prince
consistait A se servir galement des partis contraires, pour les opposer l'un
a l'autre et pour s'appuyer indistinctement, du cot oa la balance signalait
un dfaut de poids". Comp. Montt. of. al Mold., 5 Fevr. 1859.
" Steaua Dundrei, 17 Mai 1859.

ISTORIA ROMANILOR

40

telor din Tara Romneasca asupra adun'rei de acolo, vorbind

de cea din 1859: Preocuparea dominanta e sa se rapoarte

la persoana *i nu la principii ; in ea nu exista nici o busola i
de aceea unii din dreapta votau contra altora din aceeai parte,
i nu s'a vkut ca sa aleaga o adevarat opinie liberala ; nu era
o majoritate" 49.

In Muntenia imediat dup constituirea ministerului Cretulescu, in 29 Martie 1859, se descopere complotul cel cu maina

infernala 50 Aceasta descoperire raspandqte o spaima.

indignare in sanul intregei poporatii, dovada. cat de iubit era

pe atunci, persoana domnitorului 51. Tinndu-se un Te-Deum
pentru ap'rarea zilelor lui, stau fata la el consulii Rusiei, Frantei, Prusiei, Greciei, Olandei i. Belgiei, care spontan au asistat
,

la aceast serbare" 52; numai acel al Austriei, nu. Intre alte

felicitari primite de domnitor dela deosebitele corpuri constituite ale statului .1 dela persoane private, corpul ofiteresc al
otirei muntene trimite domnitorului o adresa, in care ii arata,
ca armia a fost cea d'intai care i-a aratat devotamentul sau
care domn, pe care l'a sigilat cu juramantul fidelitatei i al
onoarei, 0-1 feliciteaza pentru scaparea sa nevatamata, inoindu-i juramntul de credinta i. de onoare" 53.
In 13 Aprilie domnitorul, intemeindu-se pe votul adunarei din 27 Februarie, care incuviintase, cum am vkut, cu
majoritate, imprumutul de 8.000.000 de, lei, face o chemare
catre Tara, spre a se acopen i acest imprumut prin o subscriere
nationala la nevoile tarei 54.Ne intrebam, cum a putut ministerul i. domnul sa puna

In lucrare legea de imprumut, in baza numai a votului adunarei, i. fara a fi trecut prin comisia centrala, care nici la aceast data nu era inc infiintata, cand abia cu o luna in urma,
la 6 Martie, ministerul Moldovei primise un vot de blam diii
partea adunkei acelei tali, pentru calcarea aceleiai formalitati.

Nu e vorba, din cauza neindemnrei comunicatiilor, nu se

prea tiea bine in Muntenia cele ce se fkeau in Moldova i viceversa. Aa, Romcinul, in revista sa politica din 9 Aprilie, spune :

a ministerul trecut din Moldova ckuse la 6 Martie, fiind ea

n:a pus in lucrare votul adunkei din 28 Ianuarie, prin care
" 5edit4a de 24 Martie 1860. Mon. of. al Ttirei Rom., 15 Aprilie 1860
suplement. Vezi mai sus Vol. XII p. 228, 292 si acest volum p. 28, 30, 32,
36, exemplele aduse pentru lipsa Incheg5rei partizilor.
" Mon. of. al Ttirei Rom., 2 Aprilie 1859. Vezi Vol. XII p. 314.
n Romdnul, 5 Aprilie 1859.
51 Mon. of. al Tdrei Rom. 3 Aprilie 1859.
5, bid. 6 Apr. 1859.
54 Chemarea foarte frumos si patriotic alcnuit5, publicat In Mon. of.
al Tdrei Rom., 17 Apr. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I

41

s'a incuviintat un credit de 5.000.000 de lei, in scop de a pregAti armarea i a intruni adun'Arile la Focani". Votul de blam
fusese ins6 dat tocmai fijad cA acel credit fusese pus ln lucrare,
fArA a trece prin comisia central. DacA aceastA sustinere greit a Romdnului poate s'A ne dee o idee, despre m odul cum
se strAmutau pe atunci vetile dela o tat% la alta, i deci sA ne
arate cAt de greu era, In asemenea conditiuni, a se inchega unirea i contopirea ambelor tAri in o comunA cugetare, ea nu
poate explica cum organele statului care tiuse cum lucrurile

se petrecuse in Moldova, infruntau Ina odat6 primejdia in

Muntenia. Se vede limpede, cA ele nu se temeau de a intAlni
i in adunarea munteanA aceeai impotrivire ; i lucrul se explicA, dac luAm in privire, cA acea din Moldova nu rAsturnase

ministerul, din cauza clerei dispozitiei art. 37 al Conventiei, ce nici nu putea fi inc'd aplicat, nefiind comisia central
Inc constituitA, ci din pricina c'd o incurcase in o InfundAturA,

din care nu putuse ei decAt votAnd o dare uricioas6 pe proprietatea fonciarA, prima tirbire in privilegiile clasei din care
eia, pe cAnd in adunarea muntean'A era vorba de un imprumut care era s'A fie acoperit din d'Arile existente, MI% a se atinge

intru nimic felul lor. De aceea i vedem a al treilea minister

moldovenesc, acel al lui Manolache Costache Epureanu, inf6toazA In 30 Aprilie un proiect pentru un credit de 8.000.000

In adunarea moldovanA, care credit insA trebuia sA fie acoperit

prin un imprumut ca i acel din Muntenia. Nevoia acestui credit
era incA mai viu accentuatA decAt al celui cerut dela adunarea

munteanA, anume pe faptul, c'A budgetul nu s'ar putea in-

tocmi in grabA, fiind de nevoie a se reforma aezarea dArilor ;

iar pe de alta, cA este trebuintA a se organiza armia i a se intruni militiile principatelor amAnduror in un cAmp de manevre,
potrivit art. 43 din Conventie" 55. Noul credit se voteazA, dui:4
o cuvAntare foarte cAlduroas'A a principelui Grigore M. Sturza
care felicitA pe domn pentru int'Arirea armatei. Principele amintete cA impArtAirea Piemontului la rAzboiul Crimeei au
adus rolul sAu cel insemnat in chestiunea unirei Italiei, i se
intreab, dacA i RomAnii ar fi dat ajutor in acel rAzboi care-i

privea mult mai de aproape decAt pe Italieni, oare cauza lor

national nu dobAndea de atunci virtutea care fi lipsete ast6zi ;

nu s'ar fi luat in serioas'A consideratie dorintele divanurilor

ad-hoc? El arat apoi, cA vremile nu sunt mai grele astAzi,
decAt cu patru veacuri innainte, cAnd RomAnii erau sfAiati
prin lupte pentru domnie, pe cAnd astAzi ambele principate
au proclamat cu entuziasm unirea lor prin alegerea unui singur
domn. Nimic nu ne poate scuti de a organiza puterea armatA,
6, Montt. of. al Mold., 5 Mal 1859.

ISTOMA ItOMANIIAB

42

pentru apArarea trei noastre 0 pentru sustinerea demnittei

nationale. De aceea, se intreab oratorul, au degenerat urma0i
acelora care combdteau cu a-Ma glorie, sub Stefan cel Mare
sau sub Mihai Viteazul ? Nu, respunde el, poporul nu a degenerat, ins din nenorocire el doarme, de and ocArmuirile vitrige au Inlocuit pe eroii notri nationali. S-1 deteptm din
somnul acel greu, s-i am pilda patriotismului, s'-1 conducem
la fapte mari, 0 atuncea poporul roman va dovedi, a este tot
acela care, cu cateva veacuri mai Inainte, a biruit la Racova
0 la CAlugreni" 56 Proiectul de Imprumut se voteazA aproape

In unanimitate, 0 el nu mai este trimis comisiunei centrale

care se constitue 0 Incepe a functiona dela 10 Mai Inainte, Ma

ca nimine din adunare s mai faa guvenului o imputare din

aceasa calcare a conventiei.
Rezult deci In chip invederat, a opozitia din adunarea
rnoldoveneasa fusese indreptat, nu In contra lipsei formale
a legei de impozit, ci in contra impozitului fnsu0 pe proprietate,a fonciar singur, 0 a rsturnarea ministerului lui Vasile Sturza fusese datorit acestei msuri, menite a egaliza,
prin anticipare 0 prea timpuriu, conditia claselor poporului
In privinta drilor.
Cuvntarea elocvent a principelui Sturza desvlea Ina
un colt nou al cugetrii claselor conduatoare, scopul de a apra la nevoie, cu armele In mni, rezultatele dobndite Ora
atunci in redeteptarea vietei nationale.
Pe lng6 aceast msua a InfiintArei lagrului se mai
Meuse, pentru intrirea armatei, urmtoarele : se adusese instructori francezi, Invoiti de Napoleon, Ina de pe and druise
armele 0 se organizase statul major 57. Lagrul dela Ploeti
este Interpretat In chipuri deosebite. Place, consulul francez
din Ia0, vede In el un mijloc al domnitorului de a zdrobi tot
ce s'ar Impotrivi planurilor sale de dictatur. In zadar principele caut ali ascunde cugetarea ; sunt Incredintat a a lsat
sh fie Otruns 0 a aceste sunt visurile de care se leagn" 58.
Atunci pentru prima oar, se ivise cum am vzut, zvonurile
despre scopurile dictatoriale ale domnului. Dar aceste erau
mai mult vorbe : scopul lagrului era altul.
Este mai Intai invederat a tabra dela Ploeti nu se Intocmise numai spre a se Infiinta o msur ordinar prev.zut
pe Conventie, aci atunci ce zor era de a se face un grabnic
Imprumut, Ma a se atepta votarea budgetului anua!? Scopul
Infiintrei lagrului era 0 el In leg5tur cu rzboiul dintre Franta
0 Austria care fusese declarat la 16/29 Aprilie 1859, iar decretul
" Ibid.

" Sleaua Dundrei, 25 Noemv. 1859.

" Place c. Walewsky 8 Iunie (28 Mai) 1859, Acle, IX, p. 32.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL UN ALEXANDRU IOAN I

43

pentru fntocmirea taberei se (IA In 14/26 Aprilie 62. 0 brosurI

asupra rAzboiului scrisA de un Francez, putin timp dup a lui

inceput, spunea : doar nu pentru a ajuta pe Austria se ridia

poporul roman s'i se indreaptA cAtre lagrul ce! strasnic (forrnidabile) din Ploesti 60. Gandul autorului este a poporul ro-

mnesc se ridicA pentru Franta, si este posibil ca Napoelon

&A fi cerut lui Alecsandri aceastA mAsura", In schimb pentru spri-

jinni dat, cauza" pentru care poetul diplomat si spune, cA nu

poate destAinui toate am'aruntimile misiunei sale din Paris ".
Apoi A. Papadopol-Calimah, om initiat in secretele politicei
exterioare a domnitorului, spune ca' tabgra dela Ploesti era
menit a nelinisti pe Austria si a o sili s'a" link' o armat In Transilvania, spre a fnlesni astfel lui Napoleon rAzboiul contra fmpArAtiei Habsburgilor 62. In acelas timp apoi (Iunie 1859), Kos-

suth pleacA In Italia, unde se ducea spre a organiza o legiune

maghiar; iar unul din emisarii s'ai fncheiese cu principele Cuza,

cgruia fi promitea Bucovina, o conventie, In puterea ckeia

Principatele-Unite ar fi devenit o minunat baza de operatii,

spre a lovi Ungaria pe din dos, si el Insusi incepuse cu Mihail

Obrenovici fiul lui Milos, tratAri, avand de scop o IntAlegere
de acela fel cu Serbia" 63 Tot pe atunci (Mai 1859), de sigur

tot dup inspiratia lui Napoleon, se Incheia, fare generalul

ungur Klapka si reprezentantul roman Alecsandri, conventiile

cele dou6 prin care guvernul roman se Indatoria a da, patriotilor unguri, voia de a fntocmi depozite de arme In Wile romane, arme ce ar fi date de Francezi Ungurilor, peste cele 10.000
de pusti trimise ostirei romane. Ungurii fAgkluesc conlucrarea
lor la ocuparea Bucovinei de cAtre Romani ; iar pentru a ImpAca

pe Romanii din Ardeal, Ungurii le promit concesiunile cele

mai largi, anume : ca limba oficial sA fie stabilit in comitate, dui:a o fntelegere comun'a ; iar unirea Transilvaniei cu
Ungaria sA fie proclamaa, numai dui:A votarea ei de dieta
national din Ardeal ; daca. Irisa' dieta ar cere autonomia, Un-

gurii s nu se opun6" 64.

In Om% fns'a de aceast tint politic6, tabAra dela Ploesti

mai produse si alte efecte l'aturalnice. Ea ridicA moralul po-

" IncA In 20 Aprilie nu se stia ceva sigur asupra acestui lucru In Moldova. Steaua Dundrei, 20 Aprilie 1859, spune a se vorbeste cA M. S. Domnul
ar fi concentrat ostirile la Ploesti" ; IncA o dovadA, despre modul cum se fliceau
comunicatiile In acel timp. Vezi mai sus p. 41.
" La guerre d'Halie par Charles Adam, Paris, 1859, P. 198.
si Vezi Conoorbiri Literare citate In Vol. XII p. 309, nota 317.
a Amintiri, p. 263 Place c. Walewsky 9 Mai (21 Aprilie) 1859, nu stiea
despre aceastii lmboldire a Frantiei, nimic. Ce camp dont je ne comprends

pas encore le but ni l'utilit". (Acte IX, p. 321).

" Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe, Paris II, 1891, p. 195.
" Ludovic Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, P. 232. Reprodus
locul si de T. Codrescu In Uricarul XIII, P. 319.

44

ISTORIA ROMANILOR

porului si destepta in el increderea In sine. Asa Steaua Duneirei

scrie:: -Ni se spune ca investitura ni se a.' ; iargsi cum va pofti ;
rgspundem, sg facem mai repede tabgra dela Ploesti" 65. Rim-

bovira adaoge : Fiti incredintati, cd nu vom ajunge la telul

de fericire, libertate si mgrire, pe cat timp nu vom putea sprijini cu arma in mang dorintele ce exprimkn" 66, iar Tribuna
gandeste ca : de nu vom avea curajul a ne bate fate() zi pentru
noi si pgmantul nostru, vom fi siliti mai tarziu a ne bate pentru
straini, in folosul strain si &A murim pe pgmnt strain" 67. Bo-

lintineanu scrie : Tabgra dela Ploesti fu de o mare utilitate,

pentru redesteptarea spiritului militar, adormit pang atunci
pe patul de trandafiri ce-i asternuse guvernul de sibariti ai
trecutului. Ostenii, vgzandu-se adunati pentru prima oarg. multi,
Incepurg a se recunoaste si a-si da valoarea lor .ostgseasca. Po-

porul roman vedea cu bucurie pe ai sal sub arme, adunati si

pe picior de luptg. 0 tabarg romana el nu mai vgzuse dela tabgra lui Tudor Vladimirescu. Asupra acestor tabere, pe stindard,

de arme, pe varfurile coifurilor planau cugetkile de vitejie

si de putere care, ca niste paseri ceresti, in tot timpul cgderei
si a robiei Romnilor, nu voise a se cohort pe pgmnt, unde
nu mai strgluciau decat baionetele si decoratiile strgine" 68.
Comisia centrar 0 desbaterea constitutiei.
Cu infiin.
tarea comisiei centrale din Focsani, se adaoge o noug roatg
la carul constitutiei romane care, in loc de a merge mai bine
prin acest adaos, nu face decal a o incurca in a ei functionare.

Era, cum se spune in zicgtoarea poporan, o adevarata a cincea

roan' la cgrutg. Cu toate aceste, sunt interesante de studiat

lucrgrile acestui nou asezgmant, in ceeace priveste raporturile
lui cu celelalte corpuri constituite ale statului, si mai ales ca
persoana domnitorului.
Comisia central', a careia sedinti se deschid in ziva de
10 Mai 1859, avea dup Conventie, rolul de a pregati legile
de interes comun ambelor principate si de cercetat acele de
interes special, spre a vedea, daca' ele nu contravin dispozi-

tiunilor constitutive ale nouei organizgri. Acea comisie era

alcgtuitg din 16 membri 8 Moldoveni si 8 Munteni, jumatate
1' Steaua Dundrei, 20 Mai 1859.
" Ddmbovija, 5 Mai 1859.

si

'7 Tribuna, 6 si 7 Iunie 1859.

u Vicla lui Cuza-Vod, p. 36. Domnitorul ordonase sA se Incorporeze
grAnicerii In tabAra de la Ploesti. Cei din Focsani se revoltA. Se bAnuia

Rusia de amestec In aceastA miscare. Walewsky aratA lui Place cA domnul nu

trebuia sli provoace asemenea fapte ; dar nu desaprobA, cum Ikea Place, lagArul
Insus, de oarece el stiea cum stau lucrurile. Walewsky c. Place 13 (1 Ianuarie 1859).

Ade, II, p. 328. Asupra revoltei grAnicerilor, mai multe documente In Hdrtiile
Rossetti, publicate In Arhiva din las, XII, 1901, p. 173.

PRIMIJL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDRIT IOAN I

45

numiti de domn, jumnate alei de adunki. Fiind numkul

lor pgreche, votul preedintelui era precumpnitor.

Mesajul de deschidere al lucrkilor comisiunei, ii punea
In vedere insemn6tatea rolului ei, in unificarea legilor ambelor
tki surori 69.
Comisia central r6sfrangea, in sAnul ei, partizile poli-

tice care impktiau tgrile romne in dou4 tabere deosebite

partida trecutului numit in polemica ziaristia a timpului i
partida regulamentului (organic), a statului quo, sau reactionar, i partida viitorului : nationaliti, liberali sau progresiti. In desbaterile parlamentare erau denumite cu termenii
de dreapta qi steinga.

Precum in adunki, ap i in comisia centra15, predomina

elementul dreptei, ceeace se vede bunAoar din refuzul lui KogAlniceanu de a lua parte in comisia de rAspuns la mesaj, refuz
motivat pe aceea, a proiectul de rspuns trebuind s* fie fkut
In simtul majoritkei, el nu socoate a face parte din ea" 70. Acela lucru reies" la alegerea preedintelui, Radu Rossetti, ales

cu 8 voturi contra candidatului progresist St. Golescu care

are numai 7. Organele timpului consider comisia central
ca un agZmnt conservator in chestiuni sociale" ; iar unul
din ele chiar intrebuinteai o caracteristia mai ascutit, anume a aceast comisie, ca i adunkile, ar fi compusA din
elemente reactionare" 71. Cum am observat-o i mai sus, nu
se poate sustinea a partidul dreptei tindea la mAntinerea stkei
trecute, cu privilegiile i apuckurile ei, de oarece lucrul era
peste putint fat cu Conventia de Paris : dar el se silea a in-

tkzia pe at se putea mai mult momentul and trebuia s

pung el insui toporul la piciorul arborelui secular, din roadele

ckuia trAise atka timp, i pe de alt parte mai doria ca refor-

mele sA fie at mai dulci cu putint. Nu era cleat prea firesc

lucru ca s caute a apAra, cum i pe at putea, pozitia In care
se afla, mai ales and conducerea trebilor ii era dat pe manA.
Un semn al acestei nkuinti se vede, in rAspingerea reformei legei electorale (propus6 de partidul stngei), pe motivul

sprijinit de principele Grigore Sturza, anume a adunkile

" Montt. ol. al revel Rom. 11 Mai 1859. Membrii comisiei erau pentru

Moldova, P. Rossetti, Gr. M. Sturza, Radu Rossetti, Grigoriu (V6sescu), Kog11niceanu, Malinescu, Steege si I. Sturza ; iar pentru Muntenia : Arghiropol, Briloiu, Filipescu, Florescu, Golescu, Tell, Arsachi si Predescu.
70 Protocolul com. centrale, No. 9, 26 Mai, In Steaua Dun6rei, 10 Aug. 1859.

NeposedlInd o culegere complectA a protocoalelor, citez !Anil la 8 Iulie dupA

reproducerea lor In St. Dun., ; deacolo inainte, dup colectia protocoalelor
Insusi.

71 St. Dun., 18 g 30 Mai 1859. Nationalul citat de Stea. Delmbovila spune

si ea, a majoritatea comisiei centrale este compusA din oameni al trecutului",

si articolul in care se afla aceast rostire este reprodus, cu mare aprobare, de
Curierul Princip.-Unite, organul guvernului, 21 Iunie 1859.

46

ISTORIA ROMANILOR

fiind alese pe 7 ani, ar fi fost degtul timp pentru a se gAndi la

reformk i c dacg aceastA reformA s'ar face acuma, s'ar da
prilej guvernului de a disolva adunArile
constitui, in
nouele adunAri, majoritAti dup placul sAu" 72. Si majoritatea
comisiei centrale, rAspingAnd proiectul, aratA
insuete
atare argumente. Nu se uita insA la absurditatea legei electorale, intocmit de Conventia de Paris, fArA cunotinta imprejursrilor, lege care restrAngea dreptul de vot numai la posesorii
averilor mari, excludAnd Cu totul once capacitate necAptuitA
cu avere ; eft' erau colegii electorale compuse din doi sau trei
alegAtori i cA acel al proprientei mai mari din Ismail nu avea
decAt unul singur ". A se mentinea asemene stare de lucruri
inc6 7 ani, inainte de a se reforma, nu insamna alt ceva decAt,
cA partidul trecutului nu voia s'A intindA dreptul de alegere,
spre a nu scApa din mAnA conducerea trebilor, tocmai in momentul cAnd erau s'A fie reformate aAzAmintele, dupA cu totul
alte principii, decAt acele ce predomnise pAnA acuma in viata
statelor romAne.

In edinta din 29 Mai a adunArei TArei RomAneti, I.

BrAtianu propune ca comisarul pentru comisia dunAreanA, s'A
fie un om special, i in once caz s nu fie boier. Cretulescu 11
intreabA ironic, cA ce intelege el prin boier? Boierii, rAspunde
BrAtianu, sunt acei pentru care lucreazA altii" 74. Boierii, adecA
partidul dreptei, doriau tocmai sA mAntink cAt se poate mai

mult timp, aceastA pretioasA pozitie, ca altii sA munceasck

iar ei sA trAiascA ; i de aceea refuzau ei a se atinge de legea
electorark Tot la aceast incheiere duce urmAtoarea imprejurare. Se hotArAse a se face o catagrafie, spre a se ti pe ce
temelie s'A se atearnA noua intocmire a dArilor. Boierii dau
pe un cap dosul la inscriere, spre a ascunde tiintele i a zAdArnici lucrarea. Asupra acestui fapt, avem nu numai arAtArile
ziarelor timpului, ci insui acea oficialA a comisiei din Iai care

se faluete, cA nu poate lucra, din pricinA cA proprietarii

chirigii lipsiau de acask sau cAnd erau, pretextau cA stau la
mask sau dorm dui-A prAnz. Delegatul guvernului e nevoit
s-i someze sA atepte comisia" 75. CAt de putin se gAndeau
" Sedinta com. centrale din 2 Iunie. Prolocolul XI, Steaua Dun., 14 August
1859.

" Constatat In chip oficial In Monit. of. al Mold. 16 Martie 1860. La

districtul Ismail se observa ca colegiul proprietarilor primari este compus din
un singur delegat; prin urmare nici o forma de birou n'a urmat. Alesul Costin

Varney prezentase certificatul operatiunilor electorale care spunea, ca D-1 Costin

Varney s'a ales deputat al colegiului alegatorilor primari din distr. Ismail
cu majoritate de .1 vol", Kogalniceanu observa ca videm pe d-1 Vladimir Stoica
subscris ca presedinte colegiului, subscris ca secretar, si tot d-sa formeaza ma-

joritatea de un vot, sau unanimitatea". Comp. Ibid., 24 Martie 1860.

" Vezi Tribuna, 21 lunie.
" St. Dun., 26 si 27 Aug. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIU ALEXANDEU MAN I

47

boierii a se supune nouei orndueli a lucrurilor, ne o arat insusi presedintele comisiei centrale, Radu Rosetti, omul Msgr.cinat a conduce corpul acela ce era menit tocmai sg transforme

sistemul vechiu, in acel nou de viata civilizatg. Acest inalt

dreggtor al statului declarg, prin ziare, sub insusi a lui subsemngturg, ea' la cel d'intgi abuz de putere, din partea unui
agent al guvernului, va aplica legea talionului" 76, adecg va
rgspunde, pe calea violentei, la abaterile din partea agentilor
guvernului. Omul din guvern amenintg pe guvern cu revolutia.

Cnd furg s se desbat bazele ce trebuiau puse, spre

a se intocmi noua constitutie a Principatelor-Unite, principele

Grigore Sturza, intemeindu-se pe art. 32 din Conventie care
prevedea revizuirea Regulamentului Organic, sustine cg acest
Regulament trebue luat de temelie, la intocmirea nouei constitutii, lucru invederat peste putintg, de oarece tocmai partea
constitutionalg a Regulamentului Organic fusese cu totul oborAtg prin Conventia de Paris si se proclamase principii de organizare cu totul protivnice principiilor regulamentare. Aceasta
o recunoate chiar un alt membru al dreptei, Florescu, care
spune, cg se 'Idea' cum de se confundg Regulamentul cu Constitirtiunea. Partea Regulamentului Organic care putea intra in
cadrul unei constitutii, se all desfiintatg. prin Conventie" 77.
Regulamentul cuprindea si o parte administrativg, i numai

la aceastg parte tintea articolul din Conventie care vorbea

de modificarea Regulamentului. Cnd deci mai multi din membrii

dreptei din Comisiunea centralg, precum principele Grigore

Sturza, Brgiloiu, voiau sg facg din Regulamentul Organic temelia nouei constitutii, ei nu fAceau cleat a se inclesta de formatiunile trecutului, asa de greu de pgrgsit pentru cei ce se
folosise din ele, si cnd ne aducem aminte despre cele ce se
spusese, cg domnul rgspinsese regulamentul ce i se infgtosase
de mitropolit in ziva jurgmntului 78, ne putem inchipui ce
efect a trebuit sg facg in targ asemene propunere si in ce luming
a trebuit sg pung ea pe membrii comisiei centrale.

Dar sg cercetgm acuma altg imprejurare : purtarea dreptei

fat cu alesul tgrei din 5 si 24 Ianuarie. Am vgzut, cg acea alegere fusese impusg, majoritgtilor din adungrile moldovene si

muntene, de evenimente si cg, dupg alegere, venindu-si oamenii in fire, se Meuse uneltiri spre a se impiedeca a ei recunoatere 79. Ambele partizi, trecutul si viitorul, se intoarserg
" Tribuna, 22 Oct.

1859.

77 sed. din 8 Iunie. Protocolul XIV. Steaua Dundrei, 7 Sept. 1859. Asupra

caracteristicei ambelor acestor pArti din Reg. Org. : partea administrativli i

cea constitutional, vezi Istoria Romdnilor din Dacia Traiana, XI p. 95 si urm.
76 Vol. XII p. 303.
76 Vezi Vol. XII p. 313, 319.

48

ISTORIA ROMANILOR

iara*i catre soarele ce erau deprinse a adora i se gasiau iarai

ca mai inainte spate la spate" 88. Aceasta reactiune psicologic explica purtarea dreptei din sanul comisiei centrale, fat
Cu domnitorul.

Dupa lungi desbateri asupra regulamentului launtric al

lucrarilor, care tin aproape o luna de zile, se incep in edinta
a 12-a din 4 Iunie, acele privitoare la raspunsul la mesajul dom-

nesc. Proiectul redactat de o comisie luata din majoritate, nu

atinge prin nici un cuvant chestiunile multiple de reforme interne, de care domnul se ocupase in mesajul sau, i se marginete exclusiv, in a aduce aminte domnitorului fgaduintele
date, and se suise pe tron, de a fi numai o veriga care se lege
trecutul de nazuintele viitorului : unirea tarilor romne sub
un principe strain. Apasa proiectul asupra imprejurarei, ea'
electivitatea capului statului va expune neincetat principatele
la desmadulare ; c numai ereditatea va pune in fru ambitiunile rivale ; c principele strain va lega aceste dou tad mai
aproape cu Europa. In temeiul acestor consideratiuni, comisia
roaga pe Inaltimea Sa, ca Ma a rasa sa se piarda momentele
favorabile, sa faca a se ajunge la scopul dorit" 81.
Se incinge asupra acestui proiect de raspuns, o desbatere
foarte vie care tine mai multe edinte, i in care minoritatea
lupta din rasputeri, pentru raspingerea lui. Ludovic Steege
iea aminte, ca desele repetiri ale dorintei principelui strain,
In fata solemnelor declaratiuni ale domnitorului, se pot asamalui cu indiscretele staruinti spre a se plati o datorie, cand
datornicul o cunoWe bine i vrea s'o pia-teased, i cand cea
mai simpla civilitate cere ca sa se lese onestitatei sale toata
initiativa". Grigoriu (Vasescu) gasete, putina curtoazie, ca
In cea d'intai comunicare ce avem Cu domnul, in cea
adresa ce-i facem, sa nu gasim alta a-i spune decat, ca dorintele noastre vor fi implinite numai atunci cand se va scobori
de pe tron, pentru a face loc unui alt domn ; ca din abnegatia
plina de cel mai curat patriotismu al domnului, nu se cuvine
comisia sa-i faca o arma de discredit inaintea tarei, pentru
insui domnul ei ; ea este periculos de a se considera cumplita
criza a indoitei alegeri, prin care am trecut, ca ceva provizoriu ;
ca proiectul trebue respins, ca unul ce n'ar fi deck un act de
ostilitate contra domnitorului". Malinescu i Tell, ambii membrii

ai partidului stngei, (cel din urma i membru in comisiunea

de raspuns) ingaimeaza in doua intelesuri deosebite : Mali-

nescu prime*te proiectul, insa este de prere a-i se adaogi cateva

cuvinte privitoare la reforme ; Tell conchide ca s'ar putea schimba
Ronulnul, 26 Martie, 1859.
" Proiectul In Steaua Dun., 18 Aug. redactat de Radu Rossetti, C. BrAIloiu (raportor), Florescu, Chr. Tell i Predescu.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I

49

verificare rostiri nepotrivite. Si aici vedem repetindu-se ceeace

am constatat de mai multe ori, anume a partidele Inca nu erau
constituite pe temeiul principiilor, sau pe o comunitate de interese statornice, ci ovaiau incoace i in colo.
Dintre membrii comisiei de redactiune, Florescu i BrAiloin raportorul, al:4ra proiectul, spunnd ca nu vgd temeiul fmputArilor, de a lovi In domnitor, ce se face lucrarei lor, intru-

cAt domnul singur a declarat In toate actele sale, ca voete

a conduce pe poporul roman la realizarea dorintelor sale : unirea

sub un principe strAin ; cA stAruintele comisiei centrale, pentru

Indeplinirea acestei fagaduinti, nu ar fi decat un sprijin mai

mult ce i se adAuga din partea ei, cnre puterile garante". Ludovic Steege ra'spunde Ins, ca cererea unui principe strain

ar fi In contra Conventiei i a ar fi periculoasa a se face Intr'un

moment, and puterile nu sunt Intelese nici mkar asupra ale-

gerei Indoite a domnului pamntean". Principele Grigore Sturza

intimpinA c6 tot aa de protivnic Conventiei este aceast Indoit alegere frisi" ; cea Intai data', cand se punea In fndoiala
din partea unui RomAn legalitatea alegerei domnitorului comun,

fata cu rostirile Conventiei. Principele Sturza fns merge mai

departe. El ramurete i mai limpede Inta'lesul pe care trebue
sa-1 aiba ra'spunsul la mesaj al comisiei centrale, anume ca

domnul oricat timp ar guverna, nu poate fi privit decat ca

depozitarul demnittei domneti i CA este chemat a stapani

tara noastr, Ora cand Europa ne va da un principe strain".
Spre a Intelege pe deplin senzul acestor desbateri asupra

chestiunei principelui strain, cu prilejul raspunsului la mesajul domnesc, trebue sa le cerceta'm i in a doua lor editie care se

face cu prilejul desbaterei unui articol din constitutia votata

de comisia centrala, pentru organizarea principatelor. Aceste
desbateri au loc ceva mai tarziu, dela 31 Iulie fnainte ; dar
ele sunt Insufletite de acela duh i \TA' desc i mai bine tinta

urmarita de acei ce sustineau i acuma ideea unui principe

strain.
Situatia fat'a cu Europa era aceeai i la aceasn reInoire
a desbaterilor, de oarece, de i conferinta de Paris recunoscuse fndoita alegere, Poarta nu-i trimisese Inca firmanul de

investitura, din cauza ca, precum s'a arAtat mai sus, Poarta
atepta, pentru a se hotrf sa' vad cum va ei razboiul fncins
Intre Franta i Austria. Apoi In nici un caz nu putea fi vorba
de Incuviintarea unui principe straln, de oarece de abia se putuse obtinea i cu mare greutate, ba nici aceasta inc6 deplin,
acea a principelui indigen comun.

In constitutia proiectata de comisia central, art. 74

reproducea ideile rostite de principele Grigore Sturza la desbaterea raspunsului la mesaj ; anume ca.: II-Wan ce se va putea
dobandi un principe strain, puterea constitutionala se va execA. D. Xeaopol. Istoria Romlnilor

Vol. XIII.

50

ISTORIA ROMANILOR

cita de Maria Sa domnitorul Alexandru loan I in numele principelui strain, 'Ana la instalarea acestuia" 82.
Kogalniceanu in combaterea acestui articol arata intAi
cum el, dela inceputul carierei sale, inc in scrierea sa IIistoire
de la Dacie, publican la Berlin in 1837, a fost pentru principele strain ; cum aceeai idee a sprijinit-o in divanul ad-hoc ;
a repetat aceeai convingere, propunnd o motiune cu acest
intles, inainte de alegerea domnitorului actual. i asnzi e
tot de aceeai parere ; dar crede ca rostirea ei, in constitutia
ce are sa fie lucran de comisia centrala, nu este la locul ei. Kogalniceanu cere ca aceasn comisie, inainte de a rosti un asemenea principiu care poate periclita totul, fata cu situatia exterioara a principatelor, &A se grabeasca a pregati acele insti-

tutii sociale care sa intareasca natiunea i sa-i dea garantii

care sa intereseze la facerea i la apararea unirei pe toate clasele socientei. Venind apoi la principele Sturza, Kogalniceanu
interpreteaza astfel articolul trecut in constitutie, dupa sta.ruintele principelui : Multi cetind acel articol, ar putea zice
ce el este scris, Inca sa i se poata da simtul urmtor : n'am
putut sti fiu eu domn; ei bine sti nu fii nici tu 1"
Dupa o lunga desbatere, stnga izbutete anta numai,
ca acel articol sa fie stramutat, din corpul constitutiei, in anexele ei, i aa se voteaza actul de majoritatea membrilor comisiunei centrale 83.

Pentru a caracteriza i mai bine pozitia principelui Grigore Sturza fa-VA cu domnitorul i simtimntul ce-1 impingea

la sustinerea articolului pomenit, aducem inca faptul ea, mai

tarziu, cnd cu prilejul votarei unei adrese catre domnitor,
In care se cenzura purtarea ministerului moldovan, propunndu-se a se adaogi o fraza, prin care s se spuna, ea comisiunea face aceasta mustrare, spre a nu pierde increderea domnitorului", principele Sturza este in contra unui asemenea adaus

precum este i in contra unei adrese de felicitare, pe care comisia voia s'o trimin domnitorului de ziva lui, spunnd Sturza
ca felicitarile de cat% corpurile constituite nu se fac prin adrese ". (Comisia nu era insa in acela ora cu domnitorul).
Daca privim in ea insai propunerea comisiei centrale,
de a privi constituirea desavArit a %kilor romne numai in
11 Proiectul de constitutie al comisiei centrale se all publicat ca anexa
la Protocolul XXIV, sedinta din 8 Iulie. Vezi culegerea protocoalelor com. centrale.
" Vezi Protocolul XXXV, sedinta din 31 Iulie 1859, Comp. Prolocolul LV.
Organul guvernamental, Curierul Principatetor-Unite, (5/24 Mai 1859) combatea
i el aceste principii ale majoritatii comisiei centrale. El spunea intre altele, ca,
daca Romanii cereau in divanurile ad-hoc unirea cu un principe strain, faceau
acesta mal ales pentru cli credeam di anevoe ne vom intelege asupra alegerei

unuia dintre nol si ne temem ca aceasta sa nu devie un mar de discordie".

" Protocolul XXXVIII, din 5 August i XLIV din 27 Aug. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDRIT IOAN I

51

unirea lor sub un principe strAin, iar domnia alesului national

numai ca ceva provizoriu,
o asemenea propunere nu insAmna
alt ceva, decAt o infruntare a vointei Europei, fAcutA tocmai
de autoritatea aceea a cAreia scop era custodia dispozitiilor
constitutive ale Conventiei de Paris, intrucAt tindea la rAsturnarea ordinei politice consacrate de Europa" 85. Votarea
unui articol ca acel de care e vorba, era o neiertat grea1A ;
cAci cum vra comisia central ca domnitorul sA-i indeplineascA
dorinta, cAnd aceastA cerere fusese rAspinsA de Conventia de
Paris, in puterea cAreia lucra tocmai comisia central" ? 86
Si inteadevAr art. 33 din Conventie prevede cA comisia central este chematA a privighea la intacta pAstrare a dispozitiilor constitutive ale nouei organizAri a principatelor. Cum
putea ea atunci sA propunA principele strAin i ereditar care
nu fusese admis de Conventie" ? 87 Acela lucru Il sustinea i
*tefan Golescu, in comisia centralA, cAnd spunea cA este foarte
probabil cA, lucrAnd contra sfaturilor date de puterile binevoitoare de a nu face nici un pas contra Conventiei, dupA alegerea indoitA, vom desface cu mAnile noastre edificiul pe care
l'am rdicat cu atAta greutate in ziva de 24 Ianuarie" 88.Ioan
BrAtianu, in edinta din adunarea nationalii a TArei Roma-

neti, din 27 Iunie, adresAndu-se dreptei intrean : cine a

avut cugetul primej dios i vAtAmAtor, in imprejurArile actuale,

de a cere print strAin i unirea absolutA ? Tot d-voastrA i co-

misiunea centralk in care dreapta este in majoritate" 89. *i

insui domnitorul impArtia acest chip de a vedea. RAspunzAnd in Focani la o felicitare pe care i-o fAcea preedintele
comisiei centrale, cu prilejul trecerei domnitorului cAtre tabAra
dela Ploeti, domnul Ii rAspunde : Conventia sA ne fie linia
din care sA nu eim ; a o calca 1 rti timp, ar o trtulare de WV".
C argumentele aceste erau acele temeinice, se vede de
pe modul cum sprijinitorii francezi ai cauzei romAne, mai ales
neobositul St.-Marc Girardin, privea lucrurile in Journal des
Debuts: Poarta combAtea alegerea ca protivnicA Conventiei
din 19 August. SA ne intelegem bine : Dar, existA o unire care
e protivnicA Conventiei ; aceea e marea i solemna unire ce,
propunea Franta Ina' dela Conferintele din Viena, unirea sub
un principe strAin, unirea decretatA i proclamatA de intreaga
EuropA. DacA camera romAnA ar fi votat aceastA unire, dac5
tot clan ar fi numit vre un principe strAin, atunci Poarta OtomanA ar fi fost in dreptul de a se plAnge i de a reclama" ".
" Tribuna, 27 August 1859.
Romdnul, 15 August 1859.
" Tribuna, 3 Sept. 1859.
Prolocolul XXXV.

" Monitorul tidal al T.drei Rom., 22 Sept. 1859.

Ibidem, 6 Iunie 1859.

Journal des Debats, 22 (10) Iunie 1859.

62

ISTORIA ROMANILOR

Organele progresiste inn mai sprijineau si argumentu/

adus de Kogalniceanu in aceast chestiune. Steaua Duntirei.
cerea ca comisia centrala s* pregneasca" acele institutiuni
sociale care s'd facg unirea iubin tuturor claselor socientei".92

Nafionalul, organul lui Vasile Boerescu, de si aprobA raspunsul

la mesaj, intru cat nu ar continea cleat o simpla dorint6, se

ridic in contra articolului 34 din Constitutie, fiind c'a" aceasta

ar fi o lege, si o lege trebue numai decat n lie executan. Dar

fiind CA o astfel de executie este imposibil asnzi, un asemenea

vot ar contribui numai a paraliza guvernul actual, a-1 discredita

si a-i rpi once energie, spre a lucra in simtul Conventiei si

a aduce complicari politice, desbinari in tan', poate chiar invaziuni ; c' daca" membrii comisiei centrale doresc in adevar
unirea, nu trebue s-o compromin prin declaratii neoportune.
Au destule mijloace spre a o prepara ; spre a pune natiunea
pe drumul ce duce spre unire. Dee-ne institutii liberale, asimileze cat mai mult legile ambelor principate ; uniascA cat mai

mult va'mile, postile, monezile, telegraf ele si chiar. administra-

tiile, contopind cat mai mult institutele unui principat inteale

celuilalt ; faca in fine cat mai mult si mai intim'a" unirea de fapt,

si apoi unirea de drept va veni dela sine, va veni pe nesimtite

flra sacrificii si fgr zgudueli" 93.
Sub iutirea momentan6 a mintilor provocan prin desbaterea asupra art. 34, nu trebue &A ne minm dacA se naste
zvonul e 150 de boieri ar fi cerut inscris dela Poarta ca s6 nu
incuviinteze investitura domnitorului, zvon ce avu inteun moment indestul nrie, spre a aduce pe Kogglniceanu a propune
In comisia centralg, o lege care declara de trdtor pe oricine
ar chema o intervenire stnin in daraverile Ora. Nu e vorb6
mai multi boieri protesteaz6 contra unei atari invinuiri, pe care
ei o titluesc de clevietitoare 94.
Se inteleg de asemene rostirile pornite ale organelor partidului progresist, budgoan ale Stelei Dundrei care spune, ea'
boierii sstrig unire si inc cu principe stnin I Stim cA toan
lumea cunoaste, eft' d-lor strig unire, ca s o compromin
si ca, impreuna cu ei, sa' compromit6 si fapta din 5 si 24 Ianuarie.

D-lor ar vrea cu toan inima a provoca confuzia, intervenire

stning si apoi, in apa tulbure, dup" obiceiul vechiu, n pascuiase domnii, privilegii si altele" 95. Nalionalul de asemene
se intrealA : cum se face oare, c'd asnzi cei mai vechi amici
ai unirei complete si ai principelui stnin, acei care au fost cei
9, Steaua Dun., 10 Decemvrie 1859.
I, Nafionalul, 26 Iulie si 2 August 1859.

94 Ibidem, 2 si 23 August si 3 Septemvrie 1859. Am vAzut a uneltiri

In acest senz se Meuse de altfel. Vezi Vol. XII p. 313-314.
" SI., Dun. 2 ;unie 1859.

TRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRE' 10AN I

53

mai ardenti apostoli ai acestei idei, care s'au expus pentru

dansa, se opun astazi la realizarea ei actuala, in vreme ce altii

amici foarte echivoci ai acestor principii, si care pana la 24
Ianuarie conspirau in contra lor si persecutau pe adeptii unirei
astazi din contra au devenit cei mai exaltati apostoli, cei mai
radicali revolutionari. Cauza este ca cei d'intai nu vor sa piarda

unirea prezenta, grabind realizarea unei uniri complete, in

vreme ce cei de al doilea vor o unire completa, spre a pierde si

unirea prezenta" 96
Toate aceste idei, reale sau inchipuite, isi faceau drumu

In clasa mai culta a oraselor, (caci de sate nici putea sa fie vorba

ca s aiba vre un rasunet in ele) si indepartau tot mai mult

pe partizanii propasirei, de elementele ce se tineau de formatiunile trecutului. Poporul, in intelesul mai ingust al cuvantului (mrginindu-1 la o parte din poporatia oraselor) se indeparta mereu din partidul dreptei si se alipia tot mai mult
de progresisti si nationalisti si de supremul lor reprezentant,

domnitorul tarei. De aceea si Tribuna exclama, cu prilejul

chestiunei petitiei celor 150 de boieri, ca sub numele de Ro-

mani, se intaleg adevaratii sprijinitori ai tronului lui Alexandru

loan I, ale caror brate vor alerga la glasul sau, intru sustinere
alesului 0'1'6, si a autonomiei" 97; iar Steaua Duneirei zice :

Lucreze cum vor voi majoritatile adunarilor sau a comisiei

centrale. Noi avem incredere in domnitorul nostru care, cu
veto al sat', poate nimici toate creatiunile lor. Tara asteapta
totul dela el, si nu dela adunari esite din o clasa de privilegiati" 98. Aceste cuvinte sunt reproduse si aprobate de Curierul Principatelor-Unite 99. Ca un semn caracteristic al simtimintelor celor dou clase, fata cu domnitorul, sa insamnam
imprejurarea, c in ziva de Sf. Alexandru, Tecuciul tot este
iluminat, afara de casele catorva mari proprietari, boieri
Sa fie oare toate aceste invinuiri adevarate? Se fi vrut
dreapta ruperea unirei, reintoarcerea starei vechi, reinfiintare
privilegiilor ? Si sa fi intrebuintat ea manopera principelui
strain, spre a aduce interveniri straine in tara ? Toate aceste
sunt exagerari, pana la un punt indreptatite, prin incordarea
luptei. Ele trebue reduse la adevaratele lor proportii.
Mai intai, se putea ca privilegiatilor sa le fi prut rau
01 O.

dupa starea lor de mai inainte, Intruca cum zice Curierul Principatelor-unite, organul guvernamental al timpului, nu lesne
se poate deslipi cineva de oarecare pozitie exceptionala ce creaza
" Nalionalul, 26 Mlle 1859.

" Tribuna, 30 hale 1859.

" SI. Dun., 2 Iunie 1859.

" Curierul Princip.-Unile, 18 Iunie 1859.
loo SI. Dun., 7 Sept. 1859.

54

ISTORIA ROMANILOR

unele interese intr'un stat" 101. Cat sa fi voit reintoarcerea Cl,

aceasta era absolut peste putinta chiar de cugetat. Apoi unirea

fusese votata tot de boieri in 1857 in divanul ad-hoc, si ar

fi fost curios ca acuma ei sa o renege. Principele strain iarasi
doriau inteadevar ; dovada c l'au adus atunci cnd au
putut sa o faca, in 1866. Dar daca aceste nu puteau fi scopurile dreptei, la ce tindea punerea inainte, MA cale si fra
rost, a principelui strain? Ea tindea a micsura pe domnul
roman, a nu-1 incuraja sa iee o prea mare inchipuire de a lui
putere, de oarece dreapta incepuse a ghici incotro tindea acti-

vitatea lui. Domnitorul, esit din randul boierimei mai mici

nu avea destula autoritate personala spre a se impune tuturor,
dreapta doria s accentueze pe cat se putea neatarnarea
ei. Era in adevar un domn roman, altul decat ei (caci fiecare
se crezuse demn de aceasta menire) ; dar acest domn roman
trebuia sa fie, dui:a constitutia tarilor romne votata de comisia central, numai un loctiilor al domnului strain. Vechia
competire : pentruce el
nu eu i schimbase formula, in acea
rostita de Kogalniceanu, (Thai nu eu, niel tu ; sau cel putin daca
esti, sa fie numai un caimacam "2. Prin urmare i purtarea sa-i
fie potrivita cu poziiaI SA nu se arate prea strasnic, caci n'avea

pentruce. Tara sa ramana tot in statu quo in care se afla,

pana la realizarea dorintelor ei desavarsite, i atunci se va
vedea ce se va chibzui. lata punctul de vedere al partidului
boieresc, i pentru a-1 sustinea, el inchidea ochii i, orbit, nu
vedea primejdia ce putea izvori pentru trile romane, din
politica patronata de dansul.
Domnitorul vazand indar'tnicia adunarei in cererea principelui strain, scrie lui Napoleon III si dupa ce-i relateaza
imprejurarile, sfarseste spunnd, ca MA interes personal, ele

gata a parasi puterea sau a o apara cu energie, dupa cum

Maiestatea Voastra crede ca este mai potrivit, spre fericirea

tarei mele". Tot atunci trimite o alta scrisoare lordului MalmesCurierul Princ.-Unite, 28 Mai 1859.
Aceasta bagare de seama a fost facutfi de Tribuna Romani:1 Intr'un
articol intitulat : Conservatorul progresist" din 17 Ian. 1860, In care spune :
In chestiunea domnului, conservatorii vechi ne putand sa faca ca se plineasca
102

vorba Romanilor : scoala tu sa ied eu, au venit la desperare de a zice, nici

tu, nici eu, ci un domn strain". Les Principauts devant la con, Irence, Paris,
1866, p. 25 arata el principele D. Ghica spunea unui diplomat : Comme il n'y
a pas une de nos grandes families de boyards en dea comme an delit du
Milcov, qui n'ait fourni un hospodar it l'une des deux provinces, pourquoi les
rejetons de ces famille ne deviendraient ils pas hospadars leur tour? Que l'on
fasse choix de l'un d'entre eux et il le faudra bien tous les autres se
retourneront l'instant contre lui et travailleront le dtruire. Que si par
aventure, le pouvoir venait choir un homme nouveau, la position serait
plus difficile encore, et je ne sache pas qu'on prince de 011ie qui potuTait
s'en tirer; mais ou n'en rencontre pas tous les jours souhait".

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIU ALEXANDRIJ IOAN I

b5

burg, in care arat'A speranta a Anglia nu va voi, ca complicatiile din Iai s6 devin6 arm6 in mail-die partizilor i
un frim favorabil pentru intrigile ruseti". Se intelege a
domnitorul a primit incuraj are de impotrivire, din partea ambelor
puteri 1o3

0 aln desbatere insemnan urman cu prilejul votkei

constitutiei, fu acea privitoare la viitoarea capital a trei
unice, pentru care noua constitutie era croin. Ea avu loc in
edinta din 1 Octombrie a comisiei centrale, privitoare la art.
145 din constitutie care prevedea, ea' Bucuretii aveau a fi
capitala Romniei. Radu Rosseti, preedintele comisiei cen-

trale, combate, acest articol, pe cuvnt, a ar fi prematur de

a determina capitala, cand unirea deplin nu este inc6 efectuat. Capitala Romniei trebue s6 fie consecinta unirei dobandite, iar nu unirea consecintei capitalei. Dndu-i apoi
mai pe fat ascunsele cugetki, Rosseti se teme ca intre mai

multe mii de familii ckora art. 145 le amenint existenta,

cum s'ar putea conserva favorabir ideea in numele ckeia i

se face aceast amenintare" ; c' ar don i ca art. 145 sA fie pur

i simplu eliminat, pentrue tot ce am zice in acest obiect,

fie pro fie contra, este neghinA rea de desunire ce cade pe

campul sacru al unirei ce datorim s6 cultivAm". Grigore Sturza

sustine Bucuretii drept capital, ora ce prin viata sa comerciar, prin existenta unei burghezii, prin centralizarea unei

poporatiuni p'manteti, prin pozitiunea sa geografic6 i strategicA, este menit a fi capitala Romniei, in vreme ce in Iai
lipsesc toate aceste elemente". KogclIniceanu, dorind s6 indul-

ceasc putin lucrul, propune un amendament, din care dispare cuvntul de capital, anume c'd reedinta obicinuit6 a
domnului i a marilor corpuri ale statului ss fie oraul Bucureti" ; dar in sustinerea amendamentului, se vede a eliminarea cuvantului adevkat fusese numai cAt o platonic

mangaere pentru capitala Moldovei. KogAlniceanu sprijini propunerea lui, pe motivul c6 Bucuretii sunt chiar dela sine,

prin puterea imprejurkilor, desemnati de capital a viitoarei

tki unitare. Aici s'a intocmit Regulamentul Organic ; aici consulii strAini i-au ales reedinta ; aici s'a aezat comisia internationar, cand a fost sg se privigheze alegerile divanurilor
ad-hoc. Bucuretii sunt deci capul oraelor romneti, sunt
inima Romniei, fie administratia lar unit, fie despktin".
KogAlniceanu aran apoi cum in 1828 loan Sandu Sturza fu
surprins de Rui in Iai, i sustine cA, chiar in cazul cAnd ar
trebui ca Moldova s em'n6 separan, inc6 Iaii nu ar mai
putea fi capitala tkei, ci ar trebui s' fie strAmutat5 la Roman.
13

Copiile acestor scrisori In Hcirtiile Rossetti.

56

ISTORIA ROMANILOR

Argumetul de cApetenie al lui Koglniceanu este insg, &A Bucu-

retii cuprind o poporatie compacn romneasc, o clas de

mijloc bogan i puternicA care poate da natere unei opinii
publice, care poate controla un guvern, care in fine poate da
un substrat intelectual vietei nationale. Mlinescu adaug la
argumentul lui KogAlniceanu 'Mea' explicarea,

c5.

Iaii ar fi

o comoan de Evrei la care comoan el nu ar tinea de loc".

Argumentele erau honritoare. Nu este Ins6 mai putin
Insemnat a nu se intalni In comisia central alfa' potrivire,

decat acea acoperin i Inconjuran a preedintelui ei, precum

nici in organele timpului vreo protestare contra coborirei Iaului. Toan clasa conduc5toare a trei, singura ce avea rost,
era gata s facA acest sacrificiu ideei mantuitoare, i fiindc6
nul era numai In perspectiva viitorului, de care omul de rand
nu se prea ingrij ete, panA nu-1 vede cu ochii i nu-1 simte
Cu inima, deaceea se putea chiar desbate lucrul in public, rn
ca pentru aceasta masa poporului din Moldova s'a' se arate
mai ingrijin.
Primele reforme.
In timpul ce aceste desbateri se urmau
in sanul comisiei centrale, ministerele din Iai i Bucureti
urmau inainte cu reformele in starea lucrurilor, incepute de
ministerele ce le precedase. Acel din Bucureti proceda prin
legi, din care unele, precum intinderea recrunrei la toate cla-

sele societgtei, este supus la cercetarea comisiei centrale ; altele

precum intinderea capitatiei i asupra claselor privilegiate, 104

este aplican, fn a mai trece prin comisie, ceeace face ca

aceasn institutie s'A ante domnitorului c'd guvernul su ar

aplica ad libitum art. 37 din Conventie. Alte msuri, precum

Infiintarea unui biurou statistic (11 fulie),106 reforma sistemului numirei administratorilor (sub-prefectilor), din alegere
In numire direcn, considerate fiind ca acte de ocArmuire i nu
de legiuire, numai fun trimise In cercetarea comisiei centrale

Mai radical lucra ministerul moldovenesc. Bazandu-se

pe art. 47 din Conventie, care dispunea c" part se va procede la revizuirea legiuirilor existente, aceste vor fi mentinute
numai In dispozitiile care nu vor fi protivnice Conventiei de
fan", ministerul moldovenesc procedase la desfiintarea unor
privilegii, pe cale de simple ordonante domneti. Aa, prin
104 Dispozitia din 30 'unte luatd de ministerul de finante C. Steriade
aprobatd de Domn. Anuntialorul Romdn 4 Itilie. loan BrAtianu ceruse aceastd
mAsurft egalitard Incd din 14 Mal la desbaterea budgetului; s supunem pe
totl ceiliteni la ddri si O intrAm In Conventie". Monit. of. al rd'rei Rom., 25
Mai 1859.

1" Patria, 16 Infle 1859.

1
Monit. of. al Tdrei Rom., 12 Sept. 1859. Rdspunsul ministerului al
adresa de mustrare a comisiei. bid., 2 Oct. 1859.

PRIAM., AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I

57

una din 30 Mai, se intinde Indatorirea lucrarei la osele asupra

tuturor locuitorilor, deci i a claselor privilegiate, invoindu-se

rascumpararea indatorirei, prin o taxa de 16 lei pe an "7. 0

alta din 31 Mai desfiinteaza slujba*ii volnici ai boierilor, supunandu-i la dare, sau indatorind pe acei ce voiau a-i pastra,
a raspunde darea lor catre vistierie 1O8. Se mai desfiinteaza
nedreapta lege din 1853 prin care pensiunile se dadeau numai

functionarilor mai mari, de la 200 de lei pe luna In sus

Cat de ovaitoare era insa aplicara ideei egalitatii se vede depe

urmatoarea imprejurare Colonelul Libobratici este scos din
Wire, pe temeiul unei hotarari judecatoreti, pe cand maiorii
Gurita, Fotino i Bincovici sunt loviti de aceeai aspra masura,
numai In urma unei dispozitii ministeriale
Apoi forma privilegiului era aa de inradkinata in obiceiuri, In cat necontiut

se aplica chiar la cazuri noi. Se votase o recompensa pentru

pompierii rniti la 1848 In Dealul Spirei ; dar aceasta recompens luase forma privilegiului, scutindu-i de capitatie
Daca fondul acestor dispozitii trebuia sa multumeasca
partidul stangei, forma in care erau luate nu-i convenia deloc.

Deaceea i vedem pe Kogalniceanu atacand In comisia centrala

ministerul moldovenesc, pentru apucarea caei ordonantelor,

Intru reformarea aezamintelor tarei. Cel putin, spunea Kogalniceanu, daca ministerul este convins de legalitatea drumului

apucat, de ce nu a avut curajul faptelor sale s fi mers pana

In capat cu desfiintarea privilegiilor, pe cale de masura administrativa? Pentru ce nu a aplicat bunaoara, tot pe calea
de ordonante, i recrutarea la toate clasete ; de ce n'a Intins
capitatia asupra privilegiatilor ; de ce nu a desfiintat obligatia

tranilor, de a apara de lacuste lanurile boiereti ? 112 Aceasta

era insa numai o forma oratorica. In fond partidul stngei era

ingrijit de calea apucata de ministeriile moldovene, de a reforma tara pe calea ordonantelor ; caci, dupa cum spunea Steaua

Duncirei nu putea el suferi sa se calce Conventia nici chiar

pentru bine ; caci ceeace se face astazi pentru bine, mani se
va putea face pentru rau" n3. Tot din acest motiv se ridica
Kogainiceanu contra modului cum voiau sa se multameasca
pompierii din 1848, pe calea privilegiului, cale pe care doria

107 Monit. ot. al Mold. 4 Iunie 1859. Aceste dispozltii aplicandu-se

strainilor, consulul francez (Place c. Secretarul de Slat 2 Iulie (20 Iunie 1859),
protesteaza, In baza capitulatiilor, care opresc impunerea contributiilor personale
pe capul strainilor (Acte, IX, p. 347).
Ibidem, 6 Iunie 1859.
1" Anunliatorul romdn, 10 Octomvrie 1859.
110 Steaua Dun., 11 Noemvrie 1859.

111 Protocolul XXXIV, 30 Iulie

1" Protocol& XXIX, 18 Iulie. Comp. St. Dun. 15 Sept. 1859 I Tribuna,
16 fulie 1859.
3.111 Steaua Dun., 3 Sept. 1859.

58

ISTORIA ROMANILOB

s'd o vad inmormantat odat'd din viata poporului romAn" 114,

Si Cu toate aceste, cum se putea aplica altfel decat prin ordonante Conventia de Paris care mentinea legile existente, nu
mai intruat nu erau contra principiilor Conventiei? Era O.
se atepte facerea i votarea legilor, cu complicata maing guvernamental a Conventiei ; era s'd atepte facerea catagrafiei
reinoirea sistemului impozitelor, spre a se stabili egalitatea

inaintea dkilor? Dar se putea dispune provizor ca, de o cam

dat, toti cettenii s'd fie supui la dgrile existente, la capitatie,

i pentru aceasta nu era nevoie nici de legi nici de catagrafie ;
nu era doar vorba de a se infiinta d.dri noue, ci numai de a se

intinde, pe cele existente asupra tuturor claselor socientei

un regulament administrativ era indestuldtor. Cine aveau interes de a cere indeplinirea formelor? Partidul trecutului. Privilegiul zicea c5, mai inainte de toate, trebue pdzite formele
i formele aduc amndri, iar privilegiul in amnare caufd o
punte de scdpare 115.

Dar s" protesteze partidul propirei contra acestei egalizgri a claselor, era tot un semn al neintelegerii depline a intereselor ce apdra. De aceea i Koglniceanu protesteaz6 ingAimat in contra reformei pe ealea ordonantelor. Pe de o parte
vedea c nu se poate face lucrul altfel ; pe de alta se temea de
urmAri.

Ori i cum ar fi fost ins toate aceste mAsuri, ele trebuiau

sd pun6 pe gAnduri pe acei deprini pan acuma, cu regimul
privilegiurilor. Ce minunat ii bate joc Revizorul fdrd leard
al Stelei DuncIrei, de starea psicologied a celor loviti in nite
deprinderi ce devenise pentru ei a dou fire 1 Anume Nicu Pavli

intreprinzdtorul indestulrei Iaului cu carne, publicd o intiintare prin care spune ea' va da Vrti de carne mai build'
(muchiu, piept) in proportie cu ceeace fiecare va cumpdra.
Revizorul leagd de aceastd neobicinuit vestire, urmdtoarele
cugetdri care, in forma lor glumeat'd, caracterizazd o intreagd
perioad i un intreg sistem de viat a poporului romn : Din
vorbele dumisale intreprinzAtorului, s'ar putea intlege, cd fiecare de acum inainte s mannce carne pe paralele sale, negutitor, meseria, popd, amploiat ; inteun euvnt s'ar declara
cd multimei sd nu i se mai dee numai ciolane i fleied 116, iar
celor in putere muchiu i pieptul cel gr'as, ci fiecdruia sd se
dea cu bun Cu edu, pe banii si, o parte din zidirea cornoratd
Man de D-zeu. Se vede cd' : s'a intors maina lumei, s'a intors Cu capu'n jos ; toate merg din impotrivd, anapoda i pe

iu Protocolul XXXIV, 30 Iulie 1859.

ns Curierul Princip.-Unite, 7 lunie. Comp. 20 Aug. 1859.
uo Fleic itnsearrina. pe dialectut moldovean carne proasta ; nu are trgelesul din Muntenia

PRIM1JL AN DE DOMNIE AL DER ALEXANDRU JOAN I

dos. In adevk toate merg spre peire ; pretutindene revolu-tionari si rsturatori rnduelelor apucate din vechime"117.

Ocarmuirile ambelor tri mai ieau apoi urmtoarele msuri pentru a intri neatarnarea lor de puterile strine : Apostoleanu directorul ministerului drepttei face un referat energic
contra faptului, c consulul austriac inscrisese

ipotec4

pe casa unui supus austriac spre a garanta interesele unor minori, iarsi supusi austriaci. Apostoleanu sustinea cA, dup
396 al condicei civile, nemiscAtoarele sunt supuse legilor trei.

Ministerul mai protesteaz contra obiceiului de pn atunci,

ca delictele comise de supusii austriaci in Moldova, s fie judecate de tribunalele austriace din Bucovina, luand msuri
ca lucrul sil nu se mai petreacA "8. Ost deutsche Post amen.ntnd

Moldova pentru aceste msuri si spunnd, cA nu e bine a suOra pe leu, Steaua Dundrei, fcnd aluzie la btaea suferit
chiar atunci de Austriaci, rspunde cg e probabil c5 articolul
a fost scris inaintea btliei dela Montebello 119. In 5 Iunie
curtea de apel din Iasi lace o incheiere, prin care rspinge
asistenta dragomanului austriac in camera de chibzuint, bazandu-se pe art. 327 din Regulamentul Organic care prevedea,
ca deliberrile s se facd cu usile inchise si dup retragerea
prtilor si a aprtorilor lor. Dragomanul ne voind a prsi
sala, curtea suspend judecarea procesului si cere deslegarea de
la minister care nu numai c6 aprobA, dar chiar felicit pe judeetori pentru msura luat612. Ceva mai trziu, in tara RomaneascA, directorul departamentului Justitiei, G. Creteanu,
opreste pe caprarii austriaci de a mai intra armati in pretoriul
Tribunalelor. Un caprar intmpinnd cA a jurat impratului

s nu scoat sabia, Creteanu ii rspunde, a jurmntul su

poate s aibA trie in Wile imprtesti, iar nu in a noastr.
Dac s'ar fi tinut acest limbagiu si de guvernele trecute, observ Nafionalul, de mult s'ar fi desfiintat acest abuz, ceeace

face a se vedea si mai mult adevrul : la legi noui, oameni noi".

CAtre sfarsitul anului, comandirul de granit dela Burdujeni,
Musteat, rspinge cu putere o inclcare de hotar din partea

117 Steaua Dun., 21 lanuarie 1860.

" St. Dun., 27 Mai 1859.
110 Ibid., 28 Mai 1859.

1" Ibid., 12 Iunie 1859. Se urinft Inainte sistemul din 1852 cAnd deseoperindu-se un complot revolutionar In Transilvania si aceasta avAnd ramificAri si In Bucuresti, guvernul austriac trimisese aici pe judecAtorul Zax din
Sibiu care fArA a-i pAsa de guvernul Tlirei RomAnesti, numai Cu ajutorul sergentilor dela granita austriacA au cAlcat locuinta In care se adunau, au prins
PC conjuran. Barit. Prkfi alese, II p. 723.

go

ISTORIA ROMANLLOR

Austriacilor m. Aceste mg.suri erau Cu ata mai insemnate, Cu

Ct tocmai pe atunci, puterea aceea care ajutase mai mult la
regenerarea i emanciparea noastrg, Franta, cerca prin consulul
sgu Place, dela secretarul de Stat al Moldovei stricta respectare a jurisdictiei consulare, impusg de art. 8 din Conventie
i, pentru uurarea cgreia, el nu primise nici o instructie dela
guvernul sgu. El cerea deci respectarea urmtoarelor drepturi
ale strginilor : 1) neviolabilitatea domiciliului, Ma asistenta
consulului ; 2) neviolabilitatea persoanei, afar% de flagrant delict i, in aces t caz chiar, cu prevenirea consulatului i predarea
vinovatului ; 3) necompetinta autoritgtei locale de a se opri
sau sechestra averea mobilg sau imobilg a strginilor ; 4) necompetinta de a-i declara faliti sau de a le regula falimentele ; 5) ne-

competinta de a se amesteca in succesiuni sau tutele ; 6) necompetinta de a desnationaliza pe copiii minori ai unui stain
mort ; 7) dreptul strginului de a nu fi supus impozitului personal; 8) citatia care un strin sg se facg prin consulul sgu ;
in materii criminale anchetele sg se facg fat cu consulul ;
Consulatul sg asiste la delibergrile judecgtilor in care sunt
implicati strginii ; 11) dreptul consulatelor de a judeca ei pe
supuii lor ; 12) necompetinta autorittilor locale de a retinea
papoartele strginilor. Toti consulii se inteleg a remite o notg
identicg guvernului moldovan in aceastg chestiune. Ministerul
rgspunde consulilor cg se mill de cererea lor, de a se aplica
riguros capitulatiile, dud tratatul i Conventia de Paris spun
lmurit, ea' ele se vor aplica numai intru ca nu vor jigni autonomia lguntricg a Principatului 122.
Dacg se schimbase pozitia umilit pe care tgrile romne

o aveau inainte fat cu Austria, nu mai putin se ridicase ele

i fatg cu impgitia suzeran, cu Turcia. Mai multi Turci din
judetul Suceava sunt pedepsiti cu inchisoarea, pentru neornduelele comise de ei. Apoi se iea mgsura de a se face o catagrafie a tuturor Otomanilor i a se indepgrta peste granit
toti acei ai cror paport ar fi expirat 123. In Calafat era un depozit de lemne turceti, pgzit de un soldat turc. Ministerul de
interne, in intglegere cu acel de externe, dispune a se transporta
acele lemne la Vidin 124
Ministerul apoi someazg pe toti dreggtorii telegrafo-postali
111 Nationalul, 27 Aug. 1859. Steaua Dundrei, 10 Decemvrie 1859. In
textul Nationalului, gazeta din BucureW, std : la legi noud. Nu se introdusese
Inca pe atunci obiceiul, prin nimica Indreptatit, de a se pune acestui adjectiv,
la femeninul plural, terminatia masculina, nu se zicea Inca: legi noi.
1" Victor Place c. secretarul de stat al Moldovei
Iunie 1859. Acte IX,
p. 341. Place c. Walewsky " " lunie 1859. Ibid., p. 344. Baspunsul ministrului
Donici 27 Iunie (4 Iulie) 1859, Ibid., p. 350.
122 Tribuna, 20 Iunie 1859.

Steaua Dun., 2 Sept. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIII ALEXANDRU IOAN I

61

ca, sau sg renunte la protectia strging, sau la postul ce ocupau.

Aceastg msurg face pe multi strgini sg doriascg a obtinea na-

turalizarea, pe cand mai inainte lipsa de incredere in guvernele trecute abtinea pe strgini dela indigenat" '25. Nu trebue
sg ne mire de a ggsi, fatg cu aceastg dispozitie, pe Cesar Librecht, strgin, numit in postul cel insemnat de inspector general al postelor i telegrafelor din Moldova 128, de oarece mai
multi strgini erau pe atunci insrcinati cu organizarea deosebitelor ramuri : Bonnet cu cgile de comunicatie, Dodun des
Perrires cu inchisorile, Du Coudray cu finantele ; apoi mi-

siunea militarg francezg. Chiar unele mgsuri interne tot vgdeau

aceeasi tendintg de a emancipa mersul trebilor de toate piedicele ce le stgtuse 'Aug atunci in cale. Astfel fu acea de a se
lua administrarea averilor mgngstirilor chinovii (pgmntene)
Neamtul, Secul, Agapia, Varatecul, Adam si Vorona de cgtre
ministerul cultelor127, precum si alta mai gravg, prin care se
atingea mgnastirile inchinate : Anume mgngstirea Golia din
inchinatg mgngstirei Vatopedului din muntele Athos, avuse din timpuri immemoriale asupra-si indatorirea de a tinea
un ospitiu pentru zmintitii la minte ; dar nenorocitii care se
trimeteau spre vindecare aice erau asa de maltratati, prin tinerea in butuci i fiere, 'Meat unora au fost de nevoie a li se
tgia picioarele cangrenite din aceastg cauzg, iar altii prin asemene maltratati au si murit in acel ospit". Mai multe guverne
anterioare incercase in deosebite rnduri a aduce pe pgrintii
greci din mgngstirea Golia la o purtare mai crestineascg fatg
cu sgrmanii bolnavi ; dar toate silintele furl zgdarnice. Ministerul Epureanu ja o masurg radicalg, anume infiintazg un
spital regulat, de o camdatg numai de 15 crivaturi, care sa fie

intretinut din veniturile monastirei 128. Si in Muntenia se luase

msuri pentru infrngerea cerbiciei mAngstirilor inchinate. Anume se dispusese a li se aplica hotgrirea divanului din 1855,
de a da 1/3 din veniturile lor la nevoile statului, iar ceeace s'ar
fi cuvenit s rgspundg pe anii anteriori sg se amortizeze prin
o repartitie asupra cstiurilor. Egumenii refuzand, ministerul

le notificg cg spre a supune pe cuviosiile lor la legile

guvernul nu are trebuintg de primirea sau recunoasterea mgsurei de cgtre dnsii",
ameninta cu scoaterea afar% din
tar% la caz de refuz 129.

," Ibid. 15 Sept. si 5 Oct. 1859.

Despre Lib echt se va vorbi si mai jos.

Decret din Iunie 1859, Monit. os'. al Mold., 10 Iunie 1859.

Incheierea Ministrului trebilor straine publicata in Monit. of. al Moldouei, 8 August 1859. Manastirile inchinate, fiind privite ca avert straine cadeau
In competinta acestui minister. Comp. Steaua Dundrei, 12 Aug. si Patria, 10
Aug. 1859.
,29 Montt. os'. al Tdrei Rom., 25 Aprilie si 4 Alai 1859. Aceasta tinuta
energicli nu fu insa dusli pana la sfarsit.

62

ISTORIA ROMANILOR

Se mai iea o msurg de unificare a programelor, la toate

pansionatele private, cu acele ale coalelor publice, ameninOndu-se acele ce nu se vor supune, cu inchiderea lor. Aceste
msuri aduc o protestare violent din partea directorilor ziselor pansionate, i intervenirea consulilor strini. Dar msura este totu adus la indeplinire i pansionatele trebuir
s se supun. i inteadevr cum spune d. V. Alexandrescu
(Ureche) in un articol din Steaua Duneirei, c in acele pansionate, afar% de cteva notiuni de limbg i literatur francez,
nu se invat mai nimic i ma i ales nici o cunotint de istorie
sau literatur national. Un romn ii poate face instructiunea
ori unde, iar educatiunea, dacA i-o face in patrie, ea trebue
a avea de scop ca
formeze romn". In aezmntul scolar

al lui Grigore Ghica se prevedea, prin art. 261, c invl-

turile pansionatelor vor fi conforme i asemAnate cu acele ale

scoalelor publice. Dar cum se putuse cere pan a cum ca strinii
s respecteze legile trei? Acuma ins lucrul se face .1 legea
devine lege pentru toti13.

Deasupra ins a tuturora acestor acte, menite a apra

autonomia trilor romne i a le pune iMma la loe, inltindu-le

vrednicia, se ridicA purtarea domnitorului, ceeace se vdete
tocmai in partea cea mai delicat a daraverilor externe, rap orturile cu Turcii. El incepe prin a revoca pe Aristarchi din postul

de agent al Munteniei pe lng6 Poarta Otomang, functie pe

care Grecul o Vstrase i dup' ce colegul su, Fotiade, fusese
revocat din acea de agent al Moldovei, pe timpul c'imkmiei
de trei 131. Aristarchi refuzA la inceput a se supune, spunnd
c6 postul su atrn de puterile garante i cA mentinerea sau
suprimarea lui ar sta in puterea conferentei. Cnd ins i se tie
leafa, atunci inflese ca se trecuse vremile vechi 132 Dup alegerea lui Cuza i in Muntenia, domnul trimise dou deputtii

la Poart, spre a cere confirmarea care, dupg Conventia de

Paris, trebuia s se dee pn inteo lun. TrecAnd patru, fr
ca Turcii s se poat hotri la un fspuns, domnitorul ordon
deputatilor s se intoarc6 indrApt, spunndu-le in ordinul
de rechemare, c' nu rmne decat a atepta, dela buna voint
neobosit a puterilor, solutiunea ce v'ati dus s'o cutati acolo"133.

Cnd, dup pacea de Villafranca, Turcia vznd speran-

tele ei stnse, se hotr4te a trimite investitura, o face prin

130 V. A. Urechia, Istoria scoalelor III 1894, Bucuresti p. 170. Pe
atunci d-sa nu adusese inc6 familia Ureche. Conf. Steaua Dun., 25 August 1859.
lstoria Roma-nilor Vol. XII p. 285.

Decret din 28 Ianuarie, Monit. ot. al Tarei Rom., 6 Fevruarie 1859.

Comp. Nalionalul, 5 Fevruarie 1859.
Patria, 18 Iunie. Causa IntArzierei, era cum s'a spus, asteptarea rezultatului razboiului franco-austriac. Vol. XII p. 315.

PELMET, AN DE DOMNIE AL L1J1 ALEXANDRT1 IOAN I

63

dou firmane. Dup cetirea celui din Muntenia, la 20 Septemvrie 1859, domnitorul rostete cuvintele urnatoare : Aratati
Maiesttei Sale Sultanului omagiul celui mai adanc al meu
respect i asigurarea despre tot zelul meu pentru fericirea tarei ;
asigurati-1 de asemene pe M. S. ca Romanii tiu a fi credincioi
tratatelor" 134.

Daca inima Romnilor cretea la auzul acestor ruvinte,

pe care ei poate nu crezuse niciodata c le vor putea rosti cand-va,

Cu cat mai mult trebuiau ei sa se inalte, cand vedeau chiar

cu ochii manifestandu-se in afara puterea ascunsa ce-i insufletia acuma, intrupata in tabara dela Ploeti Se concentrase
aici, in decursul lui Iulie, 10 batalioane de linie a 750 de oameni, un batalion de graniceri de 800 de oameni, dota de art lene de 14 tunuri cu cate 250 de oameni, 6 excadroane de
lancieri cu 170 de calari, 7 excadroane de dorobanti de cate
480 de oameni, in totul vreo 12.000 de ostai. Pretutindene
pe unde trupele treceau, ele erau sarbatorite, salutate cu infocare, primite in gazda cu bucurie, ospatate i daruite cu imbelrgare. Se vedea un popor intreg care renatea spre increderea in sine, la atingerea cu manifestarea puterei sale, armata
ce o reprezenta.
Domnitorul insa, pe langa tinta politica ce urmarea, mai

cauta, prin tabara dela Ploeti, sa puna in atingere armatele

surori, spre a le contopi in acela simtimnt de patriotismu
i demnitate nationala" 135.

La inspectia pe care domnitorul o face taberei, inainte

de a se arza in mijlocul ei, el spune cuvintele : Sunt mulOmit de d-voastra i va st in mana, ca inteo zi tara noastra

sa va poata datori marirea" 136. Domnitorul apoi mai credea

c prin otirea adunata, la vreme de nevoie s poata a se impotrivi unei navliri turceti ; caci Turcia deprinsa a fi tratata
ca un copil rasfatat, putea sa-i permita o cutezanta care sa
fi ramas nepedepsita, daca ar fi izbutit" 137.
Pe langa aceasta masura, eminent pentru inchegarea
legaturilor de unire, se mai fac Inca uriratorii pai in aceeai

directie. Cesar Librecht este numit, pe langa inspectoratul potelor

i al telegrafelor din Moldova, i la acel din Muntenia, unificandu-se astfel administratia acestei insemnate ramuri din viata
statului138. Se numete, in 31 Oct., Costache Negri, agentul
Moldovei, gerant ad-interim i al Tarei Romaneti la Constan134 Steaua Dun., 10 Octomvrie 1859.

1" Patria, 17 August 1859.

1" Tribuna, 6 August 1859.
"7 St.-Marc Girardin In Journal des Debals 28 (16) 1ulie 1859.
" Mon. of. al Tdrei Rom., 1 Mai 1859. Comp. Steaua Dun., 22 Mai 1859.
Aceeai mAsurA era 5A fie aplicatA i inspectoratului 5coa1elor.

64

ISTORIA ROMANILOR

tinopole 139. Aceast unificare, de o cam data ascuns sub insu-

*ea de ad-interim, a reprezentaatei Principatelor-Unite la

Poart inteo singur persoan, avea o mare insmnAtate politicA ; era ins urmarea fireascA a unittei domniei care nu
mai putea fi reprezintat, fat Cu puterea suprem, prin doi
agenti deosebiti. Municipalitatea din Bucureti face o nou
pecete, in care se pune vulturul i zimbrul 1". Se propune in
comisia central o lege pentru unificarea autorittilor politieneti i municipale din ambii Focani, cei moldoveneti i cei
munteneti m. Ministerul din lai trimitnd o lege in desbaterea comisiei centrale, pe cand domnul se afla in Bucureti,
arat' cs o trimite in numele domnului care ar lipsi din tara.
Comisia central dispune a se pune la dosar comunicarea ministerului moldovenesc, intru cat nu se poate spune c, atunci
cand domnitorul se afla in Bucureti, el ar lipsi din tail" 142.
Oricat ar fi fost de nemultmite unele din organele timpului cu mersul trebilor, nu se poate tggdui c poporul roman
urca mereu calea ce era s-1 scoat din turma robiJor i s-1
aeze in randul popoarelor. Unitatea lui moral i administrativ fAcea pai tot mai hotriti ; vrednicia national se infrea pe fiece zi ; egalitatea se indruma i ea cu destul frie
i ajuta a preface starea antediluvian a societtei romneti,
in una mai conform cu principiile civilizatiei.

S vedem cum stteau lucrurile cu alt idee, imbinat

cu prefacerea strei poporului roman, cu ideea de libertate,
acea form a vietei ce este mai totdeauna inbuit de toate
ocarmuirile, i anume s cercetAm aceast imprejurare la una
din intruprile ei cele mai gingae, la libertatea presei.
Nu trebue s ne mir'm dac aflm, in aceast privire,
*He romne sub dou regimuri deosebite : in Moldova o libertate foarte intins, iar in Tara Romneasea sistemul avertisementelor. In Moldova, libertatea presei fusese introdus de
principele Grigore Ghica i, dui:a o scurt inlturare pe timpul
cAimcmiei lui N. Vogoride, fusese reintrodus de cAimcAmia de trei, i. sub acest regim o aflase Cuza la a lui intronare.
In Tara Romnease presa nu dobndise niciodat libertatea.
Nu e vorbg, Alexandru loan Iabrogase regimul aspru al presei din

130 Mon. of. al Tdrei Rom., 16 Noemvrie 1859. Prin scrisorile lui din 10
si 14 Decemvrie 1859, Negri InstiinteazA pe Domnitor cd Indoita lui numire a

fost recunoscut de toate puterile si numai Poarta mai face greutAti. In 5

Ianuarie 1860, Negri aratA c4 si Poarta l'a recunoscut. Corespondenfa lui C.
Negri cu domnitorul (copule scrisorilor scrise de mema lui Negri, In biblioteca
Academiei romAne) p. 1, 4 si 7.
140 Steaua Dun., 2 Septembrie 1859.

141 Protocolul LXXIII. Proiectul de lege In Protocolul LXX VII.

1" Protocolul XLV.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I

65

Tara Romaneasca, a doua zi dupa prima lui sosire in Bucureti,

In 22 Fevruarie 1859, intorcandu-se acolo provizoriu legea din
Moldova 143. De i aceasta stare era de a dreapta Milcovului
numai o ingaduiala', totui gazetele luara in curand i aici un

avant foarte mare care nu prea placea clasei conducatoare.

Am vazut ca unul din motivele rasturnarei ministerului Filipescu-Golescu in ziva de 27 Martie, fusese i licenta cea prea
mare a presei, ocrotita de D. Bratianu, ministrul de externe

din acel minister144. In 27 Aprilie foile din Bucureti sunt intiintate de ministerul Cretulescu sa aiba
infrana tonul ;
la din contra ocarmuirea va fi nevoita a lua masuri" 145. Ministerul i prezint dupa aceea, adunarei muntene, o lege
asupra presei, care este insa raspinsa de adunare, pe motiv-ul,
nu ca adunarea ar descuviinta-o, dar pe acela ca fiind o lege

de interes comun ambelor principate, initiativa ei trebue sa

piece dela comisia centrara. Lucru destul de straniu, domnitorul,

salutat de adunarea munteneasca, in ziva de 5 Iunie, raspunde

ca e fericit ea s'a raspins legea asupra presei, prezentatd de

ministerul Mu; ca mai bine e ceva centa" 146. i mai straniu
este insa faptul, ca ministerul nu ja aceasta descuviintare formala a domnitorului drept un semn de disgratie i urmeaza
inainte a. ramnea in treburi, inca' un simptom al lipsei de prin-

cipii in viata parlamentar' a timpului aceluia, cel putin in

sensul cum este ea intaleasa astazi. Tot pe atunci, ministerul
de interne din Moldova intentnd un proces de presa Stelei
Dundrei, pentru un articol impotriva comisiei centrale, renunta la acest proces, probabil dui:a cererea domnitorului
de sigur nu far% a lui invoke 147 Din aceste dou acte se vede

ca domnitorul era pe atunci partizan al libertatei ha chiar al

oarecarei licente a presei. Cu toate aceste, ocarmuirea i cu
domnitorul sunt nevoiti sa expulzeze peste hotar pe Carini,
redactorul (supus strain) al ziarului Libertatea, pentru un articol contra lui Napoleon i apoi pe unul Grossmann, dela ziarul
Nafionalul, 26 Februarie 1859. St. Dun., 2 Martie 1859.

i" Mai sus p.

lU Monit.

os'.

35.

al retrei Rom., 27 Aprilie 1859. Dar nici In Tag rostirea

cugetArilor nu era aa de liber5, precum se p5rea. Ioan Ionescu este Impiedicat,

In anul 1859, de a urma mai departe Cu tinerea cursului s5u de Economia po-

litick fiindc5 criticase In el mai multe m5suri luate de guvern. Inchiderea era
bazatA pe motivul c5 s'ar fi alunecat In politic5. Urechia, Istoria coalelor,
p. 169.
lIS Patria, 18 lunie 1859. Lucrul putAnd ',Arca neobicinuit, reproducem
g cele spuse de Nafionalul, 7 Iunie 1859, In darea de sam5 asupra primirei capului statului care felicit camera pentru r5spingerea proiectului de lege asupra
presei prezintat de ministrul Om". Place C. Walewsky, 30 (18) Iunie (Acte, IX,

p. 347), observ5 cu acest prilej : Lorsqu'un Prince qui se dit constitutionnel,

flicite publiquement la chambre d'avoir rejet une loi, presentee par son minis-

tere, on a le droit de se demander s'il n'est pas fou".

Steaua Dun., 10 Iulie 1859.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XIII.

',TOMA ROMANILOR

66

german din Bucuresti, pentru un alt articol contra impAratului

Austriei 148.

In curnd ins guvernul muntean gsi de cuviint a lovi,

si in foile romne si anume in ziva de 24 Septemvrie declar
prin o msur politieneascA si fr judecat, de suspendate
ziarele Rorneinul i Nichipercea. Aceste dou organe atacase
pe N. Cretulescu ministrul de interne, si anume Romeinul prin
pana principelui Dimitrie Ghica, pentru o masin de curkit
lacul Cismegiului, a lui Kinezu, pentru speculatiile casierilor
cu banii publici si a lui Voinescu, pentru c fusese scos, dup
cum pretindea el, MA drept, din prefectura de BuzAu. Nichipercea isi btea joc de N. Kretulescu, cnd acesta luase asupra
lui si ministerul de externe, retrgndu-se titularul. Ziarul

umoristic zicea : Toti Romnii adevrati iubesc unirea sau

cel putin zic c o iubesc. Ei bine, dar, pe acest principiu pe care

eu unul il ador, am indrzni, cu voia dumneavoastr, a propune si unirea portofoliilor in mAna unui singur ministru, si
aceasta din dou puncte de vedere : intai c am scpa de nebuneasca convoatiz, de gelozie, de pizm, de intrig, de desacorduri, si al doile, cki e mai lesne a gsi un om capabil si
integru, cleat sapte. Iar dae ni s'ar cere candidatul nostru,
Ma lingusire o mrturisim, c6 am recomanda pe onorabilul
doctor in medicin si hirurgie, domnul N. K. (Neculai Kretulescu ministrul de interne) care promite dou avantaje : unul
politic si altul stiintific. Dac in cel d'inti nu va reusi, cum
e probabil, suntem siguri e vom trage un profit din cel de al
doile, fiind anul foarte bolnvicios" 149. N. Cretulescu ordong
suspendarea foilor ce uitase att de mult respectul datorit ock-

muirei 1". Se face o suplia din partea nafiei cAtre domnitor

contra inchiderei gazetelor 151, si o intrunire in sala Bossel, in
ziva de 27 Septembrie, care intrunire este ins spart de politie, arestndu-se cu acest prilej mai multi partizani ai ideilor
noui : C. A. Rossetti, M. Kinezu, G. Serurie, N. Orasanu si

G. Valentineanu. Domnitorul, urmnd principiul constitutional,

incuviinteazA restrngerea libertkei presei, cerut de ministerul su, 152 pe cnd tot pe atunci gazetele din Moldova sunt

scutite de port la post 153. Ca un semn al legnurei ce unja partizile nationale si progresiste din ambele tri, Koglniceanu se

us Nafionalul, 19 Iulie 1859.

," Nichipercea, 2 Septemvrie 1859. Nou ce suntem deprinsi cu alt-

feliu de polemice, aceste cuvinte ni se par juarii. Oamenii timpului insa se

simteau foarte atinsi prin asemenea necuviinti.
u Montt.

of.

al

Tdrei

Rom.,

25 Septembrie 1859.

In Steaua Dun., 10 Octomvrie 1859.

111 Decret din 2 Oct. Mon. of. al prei Rom., 4 Oct. 1859.
03 St. Dun. 28 Oct. 1859.

PRIMIJL AN DE DOMNLE AL Lill ALEXANDRU IOAN I

67

dell a apra pe cei Inchii dela intrunirea din 28 Sept 1. Curtea,

cu toate c magistratii ei erau amovibili, achit pe cei Invinuiti,
descuviintnd astfel fapta ministerului Cretulescu 155.

Ina' dela 1 Septemvrie izbucnise o criz ministerial in

Bucureti, prin retragerea ministrului de externe Scarlat F11coianu, apoi a celui de rzboiu i in sfrit prin acea a preedintelui consiliului N. Cretulescu care inlocuise pe C. Cretulescu in preidentie.
In 11 Octomvrie se alatuete un nou minister sub loan
Ghica la interne i preedinte, V. Alecsandri la Externe, C. Golescu la culte, G. Cretanu la justitie, Cornescu la rzboiu, Steriade la finante i Blceanu la control 188.
Cauza aderei ministerului Cretulescu fusese In primul loc
spargerea Intrunirei dela Bossel ' arestarea provocatorilor ei ;
apoi neizbutirea imprumutului de 8.000.000 de lei, din care
se subscrise, Ong la aderea lui Cretulescu, abia 859.829 167 ;
insfrit nerealizarea aplickei nfsurei, de a se indatori
nstirile inchinate la rspunderea unui sfert din veniturile lor
atre casa statului, msur care trgnndu-se, fusese zdrnicit prin interveniri politice, pe and in Moldova, unde
se lucrase mai rApede, ea izbutise.
Disolvarea adunkilor.
In ziva chiar a convockei adunkilor din Moldova i din Muntenia, dupg cetirea unui foarte
lung mesaj ce continea proiecte de reform pentru reorganizarea trilor, ambele adunki sunt disolvate. Aceast msur
se luase aa din senin, fr ca vr'un motiv actual s o fi Indrep-

Acel dat de ockmuire era, a adunkile avuse menirea

de a alege pe domn, iar nu. de a organiza Wile ; a ele fusese
adunri constituante i nu legiuitoare.
Adevkata pricin a disolvrei adunkilor fusese ins alta :
CAt timp pozitia exterioar a domnitorului nu era asiguratk
prin recunoaterea indoitei alegeri de atre puterile europene,
el trebuia s sufere toate capriciile adunrilor care-1 inltase,
prin voturile lor, pe scaunul Principatelor-Unite : de altfel
domnitorul avea destule temeiuri de a fi nemultmit de tinuta

154 Ibidem, 14 Noemvrie 1859.

lib Illonilorul of. al rdrei Rom., 12 Oct. Sleaua Dun. 23 Noemvrie 1859.
Instructiunea acestui proces, cel Intal proces politic din i.arile romane, a aparut
0 In o bro5ura Intrudia procesului tnleimplat la 28 Septembrie In sala Bosse!,
Bucure0i 1859. Vezi i Relorma lui C. Valentineanu, 1 Noemvrie 1859.

Monilorul citat In nota precedenta.

Ibidem, 16 Septemvrie 1859. Numai cat mult mal tarziu ajunge aceastii
sum ii la 3.073.645 de lei, maximul ce s'a putut ()Mime a se subscrie. (flaportul
lni Steriade catre domn. Ibidem, 27 Mai 1860). In edinta din 29 August 1860.
(Ibidem, 16 Septemvrie 1860). C. Filipscu, cu prilejul unui alt Imprumut pentru
arme, propune iar o subscriere nationala. Dad{ acea de an n'a reu0t, spunea

el, a lost din pricina ca nu era pentru arme".

68

lor :

ISTORIA ROMANILOR

aleAtuite in majoritate din partidul dreptei, dac ele nu

se impotrivise chiar fAti reformelor, doriau s meargg cat se

poate de incet. Ministerele, de i nu aa de rostite In coloarea
politicA, Incat s'A pun'A o desbinare Intre ele i adunri, nu izbutise, chiar cu aceast purtare impciuitoare, s se mn-tin
la guvern 158 Reforme se fAcuse cateva ; ele erau ins neindrz-

nete i retinute, temandu-se oarecum de a aprea la lumina

zilei. Pe de o parte rsturnarea ocarmuirilor, pe de alta purtarea comisiei centrale in votarea art. 34 al Constitutiei cand
cu cererea principelui str'in, indispusese pe domn In potriva

acestui fel de reprezentare a poporului, precum 11 indispusese

i respingerea propunerei de schimbare a legei electorale.
De indat ce fusese recunoscut de Poart i de puterile
garante, domnitorul crezu &A poate s se emancipeze de sub
epitropia in care-1 tinuse pang acuma adunrile, din a cAror
vot el ajunsese domn. Monitorul oficial al Moldovei l'Amurete
inteun articol de polemicA cu Steaua Dundrei, pentru ce adunrile care, dupg prerea lui, nu erau menite a inzestra tArile
cu legi, nu fusese disolvate Oda' atunci. Factul indoitei alegen i inc nu era consacrat de Europa. Ad5ogandu-se cAtre aceasta, complicatiile politicei europene din anul trecut, nu ar
fi fost iertat unui guvern national, s'A lipsasc tara de reprezentantii si, ai cgror prezent putea s'A fie cerut dela un moment la altul" 159. Ba domnitorul simtind cat i se inttirise pozitia, prin recunoaterea alegerei sale, iea in mesajul de disol-

vare a adun'Arilor, un ton ameninttor, fat cu acele capete

In care mai rmAsese oarecare sperri i visuri personale care

ar trebui s' se stang, intru cat atat tara cat i Europa s'au

pronuntat In chestia politia a Principatelor" 160. Domnul putea

cu atat mai mult s inalte glasul, cu cat disolvarea adunrilor
fusese aproban de ambasadorii puterilor din Canstantinopole 16'.

Dac ins puterile incuviintau acea msur, opinia public din tara prea imprtit intre dou simtiminte tot atat
de puternice : bucuria CA lovise in partidul dreptei i teama
pentru acest act de o netinuit autoritate. Aa Romdnul, de

ceruse el Insui disolvarea adun'Arilor, ca nereprezentand

n'Azuintele trilor, sustinea c'A disolvarea ar fi trebuit s'A se
fac asupra unui fapt, de oarece numai atunci apelul la tar
ar fi avut un int'Ales, ea avand a hotri intre puterea executiv
i majoritatea adunrei". Sleaua Dundrei imprtete acela
mod de a videa. *i ea combtuse adunrile, c'Aci dac lucrurile mergeau ru, nu era din pricina puterei executive, ci mai
mult din acea a adun'Arilor.
i

1" Vioreanu in Na! ionalul, 17 Septemvrie 1859.

I" Mon. of . al Moldouei, 15 Fevruarie 1860.
1" I bidem, 17 Decemvrie 1859.
", Negri atre Domnitor, 14 Decemvrie 1859. Cores pondenfa p. 4.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALF1XA SMUT LOAN I

69

Numita foaie ggsete o dureroasg privelite in adunarea

din Moldova. Cu toate aceste, este de pgrere cg disolvarea

a produs in intreaga tail o adncg i intinsg nemultgmire".
Un articol de polemicg din Monitorul oficial atinge aceastg
contrazicere, iar Dmbovila organ oficios, aprobg deadreptul
disolvarea 162.

Alt motiv, incg mai adnc, al disolvgrei adungrilor reiesg

din urmgtoarele imprejurgri

Prin intgrirea domnului in capul ambelor tgri romane,

se Meuse o insmnatg strgmutare in dispozitiile constitutiei
cuprinse in Conventia de Paris. Comisiunea centralg care se
argtase aa de putin plecat domnitorului, nu mai avea insgmngtatea ce i-ar fi revenit in ipoteza celor doi domni. Dacg
aceastg comisie ar fi fost sg functioneze sub doi domni i aa
zicAnd intre dou car% guvernamentale, cgrora le ar fi fost
carmace comung, de bung samg eg la nevoie ar fi putut sgri
din locul de onoare de lngg amndoi domnii ca sg se pung in
partea unuia numai, sg-i dee strgmutare i sg meargg un car
mai tare, tarAnd i pe celalt dupg (Jamul ; insg acum, cand pe
capra carelor, legate intre sine prin o osie comung, stg unul
i acela domn, comisia centralg nu are loe cleat indgrgptul
carului" 163 Aceastg foarte nimeritg asgmgluire caracterizazg
prea bine schimbarea de pozitie a domnului fatg cu autoritatea
aceea care singurg mai inainte reprezenta unirea tgrilor romne.

De cand unirea se intrupase intr'o singurg persoang, acea insamnatg i impungtoare a domnului comun, rolul comisiei
centrale se intunecase cu totul. Aceste consideratiuni fac pe
domnitor sg" rgspingg, de i sub o formg indulcitg, lucrarea
cea mai de samg a comisiei centrale, proiectul de constitutie
care propunea realizarea imediat a unirei de fapt, prin contopirea ocarmuirilor i a a dungrilor i prin infiintarea unei
singure capitale in Bucureti, pe langg c revenia la ideea unui
principe strgin. Aceast propunere putea aduce tgrile romne
In greutgti exterioare ; cAci dacg Europa, dupg stgruintele
Frantei, trecuse cu vederea cglcarea Conventiei, prin indoita
alegere a aceluia domnitor, nu era intglept acuma a o zgdgri
din nou, prin o noug loviturg dat actului international, pe
lU Romdnul, 1-4 lanuarie 1860, Steaua Dundrei : cererea de disolvare 4
si 12 Mai 1859; critica disolvArei, 9 si 15 Decemvrie 1859. Monitorul Weld
al Moldovei, 17 Decemvrie 1859; Diimbovita, 6 Ianuarie 1860. Disolvarea adunArilor prilejise un articol violent In Steaua Dundrei, 18 lanuarie 1860 din partea
lui Dim. A. Sturza, fost ministril, ceeace i atrase douA procese de presii,

care fu apArat de KogAlniceanu, dar condamnat la 2 luni de Inchisoare In o

mAnAstire. Sentina se executh Cu mare grAbire (Monitorul of. al Mold., 21 Ian.

1860). In 20 Ianuarie, Sturza telegrafiazA din Platra : AstA-zi merg In Incbisoare,
de unde trimit salutare amicilor mei politici." (Steaua Dun., 20 lanuarie 1860)-

," Tribuna, 7 Sept. 1859.

VO

IsTORIA ROMANLLOB

care se razama intreaga nou cladire a vietei romneti. De

aceea domnitorul, in raspunsul sail din 30 Noemvrie 1859, la

adresa prin care comisia centrara ii comunica proiectul de cons-

titutie, spune ca : aplauda din toata inima la simtirea nationald ce v'au inspirat in redactia acestui act ; insa ()rick de puternica ar fi dorinta de a videa realizate aspirarile politice ale
tarei, noi trebue inainte de toate sa ne ferim de a compromite
interesele sale de fata, prin adoptarea de masuri hazardate.
Prin urmare voi rasa intrebuintarea proiectului la un timp
ce va fi mai favorabil. Rana atunci guvernul meu va lua din
el, indicatii pretioase pentru pregatirea legilor. Ceeace voete
Romania acum, este ca sa ne ocuparn cu revizuirea codicilor,
Cu organizarea finantelor, a justitiei i a tuturor ramurilor administrative, punndu-le in armonie cu Conventia. Guvernul
meu este gata a ajuta pe comisiunea centrala intru indeplinirea datoriilor sale speciale care ii sunt hotarit aratate de Conventie, in planul general al reorganizarei noastre" 1". Cand
Alexandru loan I rspingea constitutia votata de comisia central, el lucra in sensul vederilor politicei europene, i ambasadorii din Constantinopole spun lui Negri, ca i constitutia

din Focani era protivnica Conventiei, i ca bine a facut domnul

cAnd nu a primit-o" 1.
Politica domnitorului era de a inainta cu prudenta i
de a nu juca totul pe o carte : el tinea deci in mare sama raporturile lui cu puterile garante. Comisia centrala i adunarile

compuse in majorittile lor, din aceleai elemente, 11 Impingeau

insa pe calea msurilor indraznete i pripite, pe care el, dupa

felul cugetarei sale, nu le putea urma. Era pus deci in cumOita : trebuia sa tina sam, sau de vointa reprezentatiei nationale, sau de acea a Europei. El prefer% pe aceasta din urma
i de aceea disolva adunarile i deci i comisia centrala, emanatiunea lor. Epureanu in edinta din 25 Aprilie 1860 spune,

ca trebuia sa ne ferim de un conflict ce ar fi izbucnit intre

guvern ce ramanea pe taramul Conventiei i comisiunea centrala ce s'ar fi mantinut pe acel al constitutiei votate de dansa
i care calca Conventia. Alt mijloc de a evita acest conflict nu
era decat disolvarea adunrilor" 166, i tot aa cugeta i domnitorul in o scrisoare catre Negri in care II spune : CA din tribuna camerilor elective i de pe jeturile comisiunei centrale s'a
fcut apel inteun chip mai mult sau mai putin acoperit, cand
la nazuintele unioniste, linguind pe unii prin piedicile aruncate indeplinirei reformelor constitutionale i cautnd a impinge pe altii in exagerari primejdioase sau ne la timpul lor,
144 Reprodus flare altele de Steaua Dundrei, 8 Dec. 1859.
)1I Negri catre Domnitor, 14 Dec. 1859. Corespondenta p. 4.
161 Mon. of. al Mold. 7 Mai 1860.

PRIMER. AN DE DOMNIE AL LIII ALEXANDRIJ LOAN I

71

pentru a ne pune in alternativa de a jigni sau Conventia sau

simtimeintul national. Proiectul de constitutie lucrat de comisiunea

centrald este o dovadd despre aceasta. Astfel am fost nevoit s

disolv camerile care, urmnd mickei nationale, intrunise pe
capul meu coroana ambelor principate" 167.
Partidul dreptei simti Man' di disolvarea adunrilor era
o lovitur care-1 tinea. Vznd ins cA trebuia s6 se supun
puterei imprejurkilor i s lupte cu armele cu care era atacat,

inaintea unui tribunal panA atunc1 necunoscut in Wile romne, opinia publicA, infiintaz, cu inceputul anului 1860, o
foae in Bucureti, care s reprezinte interesele i modul silu

de a vedea in mersul trebilor. Foaea fu botezat Conservatorul

progresist, cAutand, prin titlul ski, s se arate ca reprezentnd
ambele curente, a pstrkei trecutului i a Indrumkei pe calea
viitorului. Romdnul salut aparitia acestui ziar cu cuvintele :

ies in sfrit, i pentru intAia oar, i partida cea veche in

fata natiunei, ca stindardul su, i recunoate astfel a ei suveranitate" 168.

Alexandru loan I, la sfaritul anului sgu intAi de domnie,

iea o pozitie mai rostit fat cu partidul dreptei, rspingnd

proiectul &Au de constitutie i. disolvnd adunrile. Cu ministerii alc'tuite din partidul prop4irei moderate, precum era
loan Ghica in Muntenia i. Em. Costache Epureanu in Moldova
i ateptnd ca nouele alegeri s-i dee adunki mai mldioase,

el gndea c a sosit in sfrit momentul ca stkpele lupte ce-i

paralizase once micare pn atunci sA inceteze ; c timpul
muncei rodnice sosise prin care el trebuia s" spargA drumul
larg i mare al propirei, prin pdurea inflenitg a vechilor
deprinderi.

SA urmrim domnia lui, in aceast nou6 perioad a evolutiei sale.

"7 Memoriul Domnilorului cAtre C. Negri transmis agentilor puterilor In

1 Mai 1861. Archives diplomaligues 1861, IV, p.263. Principele N. Sutu, In Memoires, p. 379 spune despre domnitor : Le prince tait furieux contre la Consti-

tution et m'assura qu'elle ne verrait jamais le jour".

i" Romdritzl, 9 Ianuarie 1860.

III

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE

(6 Dec. 1859

29 Ian. 1861).

Adunfirile cele noue. Disolvndu-se adunrile din ambele tri, se procede la noue alegeri care dau un rezultat prea
putin deosebit de acel al adunkilor trecute. Organele timpului
calculeaz in deosebite chipuri elementele din care nouele adunri se alatuiau 1. Un lucru era netgkluit : nici in aceste camere, guvernul nu putea s se sprijine pe o majoritate sigur.
Adunkile erau, ca si cele disolvate, absolut neatarnate de ministerele care presidase ale lor alegeri, si era prea firesc lucru

ca s fie asa, intruat colegiile electorale alesese pe aceias

bkbati din adunkile trecute" 2.
Aceast situatie politia, creat prin o lege electoral de
tot restrns, nemultmia pe partidul progresist care se credea

sigur a dobndi majoritatea, de indat' ce s'ar fi lrgit ceva

cercul electoral, Un glumet isi bate joc, cu mult spirit, de sistemul absurd de reprezentare al trei, rstrns numai la clasa
cea mai bogat, ca si and ea singur ar fi avut interese de aprat.
El spune : Interesandu-m5 a cunoaste mai de aproape nu-

mkul total al familiilor ce compun natiunea romn, m' hotkai a lua in mng numrul 2 al Stelei si, reculegnd toate somele indivizilor cuprinsi in listele electorale publicate dup.
Monitor, m-am convins c' natiunea romn in Moldova se constitue din numrul de 1300 de indivizi" 3. Grigore Cuza ob-

' Romdnul, 24 Fevruarie 1860, socoteste : 28 din dreapta, 22 din stAnga

si 17 guvernamentali, pentru adunarea munteanA. Deimbovita citatfi de SI. Dun.,
14 Martie 1860. alatueste urmAtorul tablou comparativ al adunArilor muntene
din 1859 si 1860
1859-74 deputa/1, 21 ultraconservatori 23 conservatori 10 liberali 20 ultralib.

1860-68

10

f1

25

,,

19

14

Vezi si Nafionalul, 23 Martie 1860.

a Nationalul, ale cArui cuvinte sunt reproduse, aprobtindu-le de Conservatorul progresist 21 Iulie 1860. Comp. Steaua Dun., 26 Octomvrie 1860.
I

SI. Dun., 2 Martie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOTTA DISOLVAIIE

73

servA ca': a se spune cA tara a fost atins5, prin mgsura disolvkei adunkei, este a exagera lucrurile, intruc't ea nu particip6 la viata publia ; c5 adunarea era mai mult renrezentanta

unei clase, decAt acea a -Wei, si aceasta din urmI trebuia sti

fie cu atata mai nep&Itoare de soarta adunkei, cu cAt pinI

acuma nu s'a filcut mai nimic, in scopul indeplinirei art. 46

74

ISTORIA ROMANILOR

din Conventie" 4. Dar nu numai organele presei i unii deputati erau de parere a se largi dreptul electoral ; insu domnitorul impartaia aceleai preri, dupa cum s'a vazut din infatoarea proiectului de reforma al legei electorale trimis comisiei centrale i pe care ea raspinsese 5.

De alta parere insa era majoritatea adunarilor ins'ai.

Mid fu vorba sa se voteze proiectul pentru camerile de agricultura in Tara Romaneasca, adunarea primi un amandanemt,
dupa care numai proprietarii cu venit fonciar de 1000 de lei
s poata face parte din ele 6. Nici macar in daraverile economice nu voiau marii proprietari s stee alaturea de cei mici ;
dar ins6 in cele politice I Cu toate aceste adunarea moldoveneasc nu poate face altfel, decAt a anula ridicula alegere a
deputatului de Ismail de catre un singur alegator, decretand
prin aceasta insu acel colegiu de incapabil de a trimite un deputat i deci lipsind pe o parte din tara de reprezentantul ei
legal In adunare cea mai buna critic'A a legei electorale 7.
cu toate aceste, de astadata, gu'vernul i mai ales acel
din Moldova exercitase oarecare presiune asupra alegerilor, spre
a face sa-i iasa candidatii. Desvalirea acestor presiuni, de care

erau invinuiti mai ales doi minitri, acel de externe Gr. Bal

i acel de justitie D. Miclescu, spre a fi alei la Neamt i la Do-

rohoiu, aduce chiar caderea ministerului Epureanu. Legalitatea face i aici pe partidul progresist sa dee mana dreptei,
i Kogalniceanu, facand s'A se primeasca o propunere de anchet
privitoare la modul cum se efectuase alegerea celor doi minitri,

ei i'i dau dimisia, impreuna cu C. Rolla ministrul de interne

ce se simti i el atins prin votul adunarei. Aceasta descomplectare a ministerului aduce curAnd dupa aceea retragerea intreaga
a cabinetului Epureanu, in 3 Aprilie 1860 8. Este insamnator
faptul ca domnitorul trimite fostului sau ministru Gr. Bal, o
scrisoare, In care i multamete pentru eminentele slujbe i
rostete parerea sa de rat' pentru a lui retragere. Domnitorul deci parea a nu recunoate verdictul adunarei i a aproba
4 Sedinta din 25 Aprilie 1866. Mon. of. al Mold., 7 Alai 1860.
5 St. Dun., 15 Fevruarie 1860, spune cA domnitorul trecAnd prin BuzAu
spre Bucuresti, ar fi rostit cAtre presedintele Tribunalului cuvintele urmAtoare
domnule tli cA legea electoralA este Indestul de restrAna ; vA recomand sA
n'o mai restrAngeti, ci D-v. lArgiti cat veti putea cercul alegAtorilor, care cu cat

vor fi mal multi, cu atAt adeviirul se va vedea mai bine. Nu respingeti pe

alegAtori, nu-i sicanati". Se vede cAt de colo cA erau aceste vorbe puse de organul progresist In gura domnitorului care nu putea Indemna la cAlcarea legilor.
Sedinta din 11 Iunie 1860. Mon. of. al Tare( Rom. 20 Iulie 1860.
7 Sedinta din 14 Martie 1860. Mon. ol. al Mold. 24 Martie 1860. Comp.
Steaua Dunetrei, 14 Martie 1860',
Steaua Dun., 11 si 14 Martie 1860. Mon. of. al Moldovei, 14, 23, 24
Martie ; 6 Aprilie 1860. Comp. Nationalul, 31 Alartie 1860. La Iasi guvernul
combAtuse candidatura doctorului G. Cuciureanu, sprijinind pe C. Negruzzi,
directorul statisticei St. Dun., 25 Fevruarie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE

75

purtarea ministrului in alegeri. Aceasta scrisoare era cu atita

mai neasteptata, cu cat in adunare se preschimbase grele vorbe
intre Kogalniceanu, sprijinitorul propunerei de ancheta, si Gr.

Bals, ministrul invinuit de apasare in alegeri. Acesta tratase

destainuirile lui Kogalniceanu de infame calomnii ; iar Kogalniceanu raspunsese, ca daca ancheta va dovedi aratarile lui,
atunci Bals va trebui privit ca un ministru tradator 9.
Actul domnitorului se intalege insa, daca luam in privire,
ca el doria sa intariasca in adunare elementul moderatilor, al
centrului, singurul care dupa parerea lui, urma o politica intaleapta. De aceea in raspunsul domnitorului la deputatia partidului dreptei din Tara Romneasca, primita de el in ziva de
3 Fevruarie 1860, el ii spunea : ca va ramnea tare in linia

lui de conduita care consta in a opri pe aceia care ar voi sa pravaliasca tara inteo cale hazardoasa si sa faca sa mearga inainte
pe acei care ar voi sa impiedece cursul progresului, tinnd tara
In vechea sa stare, sau cutezand mereu a o face sa mearga inapoi"1.

Aceast politica a domnitorului care nu se sprijinia pe

nici una din partidele cele mai rostite si voia sa constitue o
nou alcatuire moderata, expunea ministerele a avea doi dusmani in loc de unul", cum iea aminte Ddmbovifan. Politica

domnitorului era insa fireasca ; caci cum spune Ulysse de Marsillac, in La Voix de la Roumanie : Principele Cuza cand a venit

la putere, s'a gasit in fata a dou partide extreme, intre care

era tot atat de periculos de ales : Ideile vechilor boieri nu puteau

conveni tendintelor sale liberale ; de alta parte era, in Mun-

tenia, o fierbere ce trebuia linistita. Oameni a caror buna credinta nu putea fi banuita, dar a caror intalepciune putea da
loe la indoiala, voiau sa-1 tarasca in niste intreprinderi care
ar fi compromis viitorul natiunei. El cauta intai inlaturarea
primejdiei in o impacare, dar nu izbuti si ramase tot in greaua
pozitie de mai inainte. Mara de raul nemultamirei partidelor
extreme, puterea executiva era expusa la o vecinica lupta cu
acea legiuitoare. De aici disolvarile de adunari si schimbarile
necontenite ale ministerelor" 12. Tot asa spune si Bolintineanu
ca domnitorul nu se hotari a merge nici cu liberalii, nici cu
boierii, nici nu avea o partidd a sa credincioasa si capabila" 13.
Domnitorul cauta insa, pe cat se putea, a urma o poliSt. Dun., 22 Martie 1860. Tot aic.I se afl si scrisoarea domnitorulai, reprodusit dupti Monitor.
10 Steaua Dun., 15 Fevruarie 1860. De si cuvintele domnitorului nu sunt

luate din un izvor oficial, ele au putut fi rostite, intru'cAt sunt aproape ldentice cu acele spuse de el la primirea din lag, cu prilejul Intoarcerel sale din
Constantinopole. Vezi mal jos, pag. 83.
Dambooila, 2 Aprilie 1860.
Il La Voix de la Roumanie, 19 Octomvrie 1861.
11 Viata lui Cuza Vodd, p. 33.

76

ISTORIA BOMANLLOB

tic impaciuitoare. Se folosete de aniversarea zilei de 24 Ianuarie, pentru a inchide in Tara RomAneasca procesul turburarei din 28 Septemvrie i a revoca toate avertisementele facute
ziarelor ; iar in Moldova, pentru a anula toate osindirile pentru
delicte de presa
Dei domnul voia sa fie omul timpului su, sa se tina de
principiul rostit de el alta data, ca mai bine ceva licenta in presk
decit sugrumare 15; de i el iertase toate delictele provenite
din tipar, este nevoit mai trziu, fata cu tonul tot mai pornit
al ziarelor, a restringe frnele, i in cuvntarea lui rostita in
ziva de 19 Noemvrie 1860 in Bucureti, spune minitrilor,
Ora se va face o legiuire asupra presei, se pot sluji de ordonanta in fiintk spre a pune o stavila la once abuz al presei" 16.
Aceasta incuraj are i are de efect, curind dupa aceea, suspendarea iarii pe cale politienease a ziarelor Independenla
Nichipercea in 30 Noemvrie 1860, ceeace aduce o interpelare
In adunare, din partea lui Rossetti, asupra acestei masuri 17.
Cu prilejul rasturnarei ministerului Epureanu, se des-

lantuiesc patimile politice inteun grad 'Ana atunci neauzit

In trile romne. In afar% de o scena violenta dintre Bal
Kogalnic,eanu, adunarea insarcinnd o comisie compus din C.

Hurmuzaki, A. Panu i T. Bal, cu cercetarea darei de sama

facuta de minister asupra activittie sale, raportul acestei comisiuni conchide la darea in judecat a ministerului, pe aceleai motive pe care le adusese i cenzura comisiei centrale contra

acestui minister. Kogalniceanu ins izbutete a domoli pornirea i reduce lucrul numai la descuviintarea faptelor ministerului, ca neconstitutionale 18.
Se vede ca viata parlamentar se hranea din ce in ce mai
mult din urile i rasbunarile personale, sporite la nemasuratele,
prin combaterea in alegere a deputatilor care cu toate aceste
izbutiau.

Retragndu-se ministerul Epureanu In ziva de 3 Aprilie

1860, domnitorul urmnd calea constitutionalk insarcineail

pe vice-preedintii adunarei, Hurmuzaki i Mavrogheni, cu al" Mon. of. al Tdrei Rom., 25 Ianuarie 1860. Romdnul, 7 si 8 Ian. 1860;
Mon. of. al Moldovei, 25 Ianuarie 1860. Steaua Dun., 26 Ian. 1860. Cu cateva
zile mai Inainte domnitorul gratiase pe Goncescu si pe Pascu pentru condamnarile lor, In procesele de presa cu Kogalniceanu. Trib. romdnd, 21 Ianuarie 1860.
Anume Kogalniceanu care apara pe D. Sturza, In procesul de presa intentat
lui de guvern, Meuse el lnsusi proces de presa celor doua fete aratate mai sus,
unul pentru o brosuri, A bas la maqsue, din Independance Beige; altul pentru
un articol defaimator din Buciumul (St. Dun. 18 Ian. 1860). Opozitia avea deci
doua masuri putea fi ofensatii, dar nu putea ofensa.
Mai sus, p. 65.
" Mon. of. al Tdrei Rom., 22 Noemvrie 1860.
" Ibid., 1 Decemvrie 1860. Comp. Nationalul, 11 Decem. 1860.
" Monitorul oficial al Moldovei, 30 Sept. 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVARE

77

cgtuirea unui cabinet. Dar ei nu se pot intlege cu domnitorul

asupra aplicgrei constitutiei care decreta unirea efectivg, lucru
privit de domn ca absolut primej dios 19 El se adreseazg atunci

la partidul dreptei

cautg sg compung un minister sub

Lascar Catargiu i St. Cantacuzino ; dar nici ei nu se pot intlni

Cu domnul in pgreri, din pricing ea' voiau s ciunteascg programul continut In mesajul din ajunul disolvArei 2. Vgznd
domnitorul cg nu se poate intglege nici cu dreapta, nici de astg
datg chiar cu centrul, se hotgrete s se plece mai mult spre
progresiti, i chiamg la preidentia consiliului pe Mihail Kogglniceanu.

Dei frunta al partidei progresiste, Kogglniceanu era foarte

prudent i tiea s se plece imprejurgrilor. El accentuase totdeauna nevoia de a se proceda, pentru efectuarea unirei, pe
calea reformelor, spre a face unirea iubit i bine primit de
popor ; se apropiase de domnitor, prin combaterea ideei principelui strgin in comisia centralg i, cu toate cg votase i el
constitutia, cu unire efectivg, recunoscu indatg temeinicia intimpingrilor domnului contra acestei prea timpurii realizgri.
Koglniceanu ii compune ministerul, in ziva de 3 Mai
1860, din : Eug. Alcaz, M. Jora, Damaschin Bojinca, Gh. Adrian,
Arhiereul Melhisedek i D. Cozadini, i in 5 a aceleiai luni cabinetul citete programul sgu adungrei 21.
Elementele cele noue din tara aplaudeazg in unanimitate.
la venirea acestui minister in fruntea trebilor. Steaua Dundrei

spune : cg In venirea la cArma statului a unuia din redactorii

sgi, se vede testimoniul cel mai eclatant c sacrele principii
de libertate i de dreptate au incetat de a mai fi cauza guvernelor din tara sa" 22 iar femeia patrioatg Sofia Hrisoscoleu
(ngscutg Cocea) din Flticeni, scriea inflgcgratg, la vrsta de
20 de ani : bucurg-te acum, o tu patrie nenorocitg, cgci ranele
tale in curnd vor fi vindecate de fii ti cei buni" 23. In programul su, Kogglniceanu apasg mai cu deosebire asupra nevoiei a trei reforme de cgpitenie legea electoralg, chestia tgrgnimei i mngstirele inchinate 24.

Ce se intamplase, In acest rgstimp, in tara sorg ? Eve-

nimente de acela fel ca i acele din Moldova, aduc rgsturnarea

" St. Dun., 9 Aprilie 1860.
" bid., 26 Aprilie 1860.

" Mon. of. al Moldovei, 30 Aprilie 1860, adaos. Comp. St. Dun., 3 Mai
1860. De la 3 Aprilie pAnA la 3 Mai Epureanu gerase afacerile. Melhisedek
trebue s5 se retrag5, In urma unei interpelAri a lui Grigore Cuza, unchiul
domnitorului, ca unul ce fiind calugar, nu putea Imbr5ca dregAtorii lumesti.

St. Dun., Ibid.

" Romania, 26 futile 1860.

" St. Dun., 5 Mal 1860.

78

ISTORIA ROMANILOR

cabinetului loan Ghica, tot din cauza inclerei liberttilor

parlamentare. Anume principele Gh. tirbeiu fusese arestat
de prefectul de Dolj, in timpul alegerilor, sub cuvnt c6 ar fi
fost rostit vorbe ocAritoare la adresa capului statului.
Dreapta fcnd rgspunetor ministerul pentru abaterea
prefectului, propune un vot de neincredere in minister. Stnga
se foloseste de prilej i generalizeaz votul, pentru toate nelegiuirile comise de minister 25 In sedinta din 30 Aprilie 1860,

votul de blam este primit, unindu-se dreapta cu stnga in a

lui sustinere 26.

Se vede e domnitorul, vznd c' in Moldova a fost nevoit

a se pleca spre progresistii cei mai declarati ; cA in fruntea comisiei centrale era de asemenea un progresist, St. Golescu,
ceare i in Muntenia de ast clan un minister compus din oamenii cei mai inaintati in ideile lor.
In 28 Mai 1860, el alatueste ministerul muntean din
N. Golescu ca preedinte, cu V. Boerescu, D. BrAtianu, I. Bea.tianu, C. A. Rossetti, I. I. Filipescu si D. Vldoianu 27. Adu-

narea ins rspunde la aceast constituire, prin alegerea lui

Barbu Catargiu, cel mai de frunte din membrii dreptei, la vicepresidentia adunrei 28
Ministerul ultra-liberal din Tara RomneascA avu ins
o viat foarte scurt nici 40 de zile, dela 28 Mai pang
la 5 Iulie. El cade din urmtoarea imprejurare : Cesar Boliac
fusese ales deputat. La validarea lui, se pune chestiunea mora-

littei lui, intruct fusese invinuit de consulul austriac si de

un pa' turc, ea' ar fi substras niste obiecte pretioase lucredintate lui de Unguri : Cu prilejul desbaterilor ptimase asupra
acestei chestiuni, ministrul de culte C. A. Rossetti spune

presedintele vrea s pun la vot excluderea unui deputat,

acuzat de bnuial de a-11re un guvern inimic al autonomiei i

nationalitlei noastre". V. Boerescu ministrul de justitie, auzind
cuvintele rostite de colegul su i prin care se atca, de &are
." Nationalui, 1 Mai 1860.
" Montt. of. al Tdrei Rom., 6 Iunie 1860. Comp. Nationalul. 5 Alai 1860.
Conservatorul progresist 1 Iunie 1860 care InsA se pierde In consideratiuni de tot
nehotAritte asupra pricinei cAderei ministerului. Aceastil unire a stAngei Cu

dreapta In interesul sprijinirei legalitAtei sau a altor idei mari, precum fusese
unirea, era aspru criticatA de Malgouvern, profesorul francez de la Academia
din Iasi. El spune trite scrisoare cAtre A. Panu din "/,,, Aug. 1860 : Votre
erreur A vous tous, hommes politiques, et principalement vous, c'est de ne
vouloir pas mettre la question sociale en premier ordre et de vous attacher
presque exclusivement la question politique. Vous avez fait la faute norme
de donner la main au parti ultra-conservateur, dans la but de le faire servir

au triomphe du principe de l'union . (1161rtiile Rosetti).

" Montt. a/. al Tdrei Rom., 30 Mal 1860. Conserv. progr. citat, aratA
Inca cea mare ce cuprinsese lumea, (adecA pe fostii prIvilegiati) la venirea la
putere a omenilor din 1848.
Nationalul, 5 Iunie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOITA DISOLVARE

79

un organ al guvernului, in pling adunare, una din puterile garante a existentei principatelor romAne (Austria), se rgpede la
tribung i aratg, cd d. Rossetti ar fi vorbit ca deputat i nu
ca ministru". Abia se sfrise cu aceastg sceng i alt ministru,
I. Brgtianu avnd parola", cum se spunea pe atunci, sustine
cg' internuntul Austriei, vizirul i ceilalti ambasadori nu au
nici o autoritate in no/ele lor ; pentru onoarea noastrd niel nu ar
trebui citite. Protestez de a se lua no/ele turceqti ca acte intr'o
cauzd ce infiereazd drepturile romdne". Boerescu ministrul justitiei, suindu-se iar la tribung, observg cg incg dela inceput
d. I. Brgtianu a spus cg iea cuvAntul ca deputat, iar nu ca membru

al guvernului. E adevgrat cg guvernul e absolut indiferent la

aceastg chestie ; dar distinctia nu poate fi aa de absolutg, neat
sA nu se confunde vorbele zise ca deputat cu cuvintele zise ca
membru al guvernului. Astfel cuvintele d-lui Brgtianu contra
Portei Otomane, nu numai guvernul nu le iea asuprAli, dar
i protestg in contrg-le" 29.

Domnitorul nu putea lgsa ca minitrii lui sg atace, dela

tribuna adungrei, puterile semnatare ale tratatului de Paris,
i se vede cg el a cerut dimisia ministerului, de oarece este datg
chiar In acea zi. N. Golescu, intrebat in adunare asupra cauzei

retragerei cabinetului, rgspunde, cg nu ar exista Q perfectg

intglegere intre domn i minitri, relativ la intinderea responsabilitAtei ministeriale" 39. Din aceste cuvinte se vede, cg minitrii ce atacase puterile garante, cgutase sg acopere purtarea
lor cu responsabilitatea ministerialg, spunnd cg vorbele lor
nu legau nici pe capul statului, nici pe targ ; dar domnitorul
era de altg pgrere ; anume cg aci nu era vorba de o chestiune
interng, ci de. una externg, in care nu mai rspundeau minitrii,
ci domnul i deci tara. Aceastg desbinare in pgreri aduse retragerea cabinetului.
Noul minister se constitui sub M. Costache Epureanu,
Cu Costaforu, V. Boerescu, I. I. Filipescu, Adrian i Gh. V16-

i acesta era tot un minister progresist, dupg cum

este i salutat de organul lui Boerescu care adaoge, cg oare
care dificultdfi personale au dat loc la disolvarea cabinetului
dint:Ai ; dar principiul nu sufere nimic ; mai multi membri ai
doianu 31.

cabinetului celui vechiu (Boerescu, Filipescu, Vlgdoian, Adrian)

fac parte i din cel nou" 32. Observatia Nationalului ne aratg

2 Sedinta din 5 Iulie 1860. Monit. of. al Tdrei Rom. 4 i 5 Aug. 1860.
Conserv. progr., 20 Iulie 1860, dup obicieiul slit', se Intinde In consideratiunI
abstracte asupra cAderei ministerului ultra-liberal i declard chiar el nu se

va ocupa cu cauzele acestei cAderi. Ceeace D. preocupa era aproape exclusiv chesti a

proprietdtei o Improprietirirea t dranilor. Vezi i Romdnul, 5 si 6 si 7 Iulie 1860.

3 Romelnul, 9 Iunie 1860.

al Mon. of. al Tdrei Rom. 25 Iulie 1860.

s Nationalul, 14 Iulie 1860.

'STOMA ROMANILOR

80

c era mai mult o prefacere cleat o schimbare a ministeriului,

desfcandu-se el numai de elementele prea inaintate prin ideile
lor. Sub cele dou ministere progresiste, Koglniceanu in Moldova 0 Epureanu in Tara RomaneascA, 0 cu o comisie central compus in majoritate din elemente de acela fe!, trebuia s se indrumeze reformele de nevoe, pentru a scoate trile romane din starea lor cea veche, consfintit prin Regulamentul Organic, 0 a le impinge pe calea cea nou, aternut
lor prin Conventia de Paris. Adunrile, sub presiunea acestor
imprejurri, ca'utau 0 ele a se da dup curent, 0 de aceea ministerele lui Koglniceanu 0 a lui Epureanu i. au o dinuire
ceva mai lungA decat cele ce le precedase, cu toate ea' Koglniceanu, in scrisoarea lui de rmas bun dela redactia Stelei Duairet, spunea in chip profetic, ca" In aceste grele timpuri de
tranzitie 0 de patimi, oamenii nu ed mult la putere" 33.
In asemenea conditiuni se incepe o mai spornica" lucrare
In sensul desvoltrei poporului roman i anume in cele 3 directii

In care 0 Ora acuma se indrumase activitatea elementelor

conducatoare : 1) pe calea sustinerei vredniciei i. autonomiei

trilor romane ; 2) pe acea a intrirei din ce in ce mai mult a

legnurilor de infrtire, 0 3) pe acea a aplicrei principiilor de

egalitate, dreptate 0 libertate, prevzute de Conventia de Paris.
Cfililtoria domnitorului la Constantinopole.

Societatea ro-

mnease se transforma prin o lucrare, inceat dar necontenit

propa'itoare. In afar bantuiau femntrile politice, incriminrile mutuale, rsturnrile 0 patimile viforoase ale luptei de
toate zilele. Thrile romne pgreau supuse la lovitura unor
furtuni nprasnice ; dar aceste, pe lang rul pe care-1 fAceau,
udau pmantul Cu apa" mnoas care, ptrunzand in luntrul
lui, umezia pturile roditoare, din care era s rsar mai tarziu
un bogat sceri.

In privirea punctului dintai, vedem pe preedintele M.

Costache Epureanu spunnd, in expunerea situatiei financiare
pe 1860, in adunare, ca. Malta Poart, netinand sam de sincerile protestatii ale RomAnilor pentru tratatele lor, 0 privind
dorintele noastre legitime cu un ochiu indoelnic, (Mu un rezultat nefast pentru prosperitatea Wei, prin mntinerea cAimemiei provizorie un timp atat de indelungat" ".
Asemenea tanguire in protiva purtrei Portei, nu fusese
rostit niciodat pana' atunci, inteun chip oficial. Dar nu numai
MO cu Turcia trebuia firmat autonomia 0 libertatea prilor
33 St. Dun., 3 Mai 1860.

" Montt. of. al Mold., 27 Martie 1860 adaos. Si Epureanu ca ministru,

allica o putere garantl, insA modul cum o fAcea era absolut altul de en cum
o Muse Rossetti si BrAtianu. Mai sus p. 78-79.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVABE

81

romne, ci fat i Cu celelalte puteri. Jurisdictia consular mai

ales ridica necontenit greutti in mersul trebilor, i am vzut

mai sus incercarea ministeriilor trecute de a rstrange intinderea ei. Aceste incercri adusese, probabil, dup struintele
Austriei i ale Angliei, nota colectiv a tuturor consulilor, fare
care chiar al Frantei pentru mentinerea neatins a acelei jurisdictii, not despre care s'a vorbit mai sus. Guvernul insA
ii dAdu in curand sam despre fala pozitiune in care se aflau
consulii puterilor strAine, acreditati in Principate, prin berate

turceti, i el incepe a face demersuri, ca de acum inainte ei

s fie trimii de adreptul in trile romne 36. Puterea care inaugureaz6 recunoaterea acestei dorinti i deci autonomia tArilor

romne i in raporturile internationale, este Piemontul. Ca o

msur complinitoare a acestei noue ere in viata politicei exterioare a Principatelor, se infiintaz o agentie diplomaticA la
Paris i una la Turin 36 Jurisdictia consular pierzAnd din insmnstatea ce o avea mai inainte, supuii strini se ingrAm5desc tot mai mult, lepdndu-se de protectiile respective 37,
la certenia rornan..
Mare i neateptat era aceast privelite pentru ochii

Romnilor ce abia preau c pot suporta lumina orbitoare ce

le lua de odat vederile. Koglniceanu, ca ministru ad-interim
la instructie, putea cu drept cuvant s spun, inteun rgspuns
lui Zaharia Columb, reprezentantul comitetului colar, la imOrtirea premiilor a anului 1860: In adevr, in anii aceia cand
In cAteva luni am putut fi profesor de istoria romneasc, nu
era lucru u*or i nepericulos de a grAi adevArul, de a vorbi in
favoarea liberttii nationale i cetteneti. Cine ar fi crezut,
eu ochii notri vom privi, ea' insui noi vorn dobAndi aceeace

deabia cu cAtiva ani mai inainte era un mare curaj de-a rosti,

de a don" 381

Aceast inAltare a Orilor romne In vaza lor, in insemntatea lor, reies inteun chip inteadevr stalucit, atunci
cand domnitorul merge la Constantinopole, spre a se inftoa
In persoan6 Sultanului. Era aceasta o datorie de indeplinit,
" Monit. citat In nota prec. Comp. mai sus, p. 59.
" Nalionalul, 14 August 1860. Domnitorul trimisese, dupd 24 Ianuarie

1859 pe Alecsandri la Paris, la Londra g la Turin; pe Ludovic Steege la Viena

si Berlin, lar pe C. Negri la Constantinopole. Prima agentie statornicA este InsA
acea din Paris InfiintatA, la inceput, Cu titlu de Corespondani du gouvernemeni
de Moldavie if Paris et Londres, i primul el titluar este loan Alexandri fratele
poetului. Dela 7 Sept. 1860 el ja titlul de Agent des Principautes-Unies 11 Parts
et Londres. La 11 Septemvre 1860, I. Alexandri capAtA dreptul de a corespunde
prin cifre cu domnitorul. A. Papadopol Calimah. Aminiiri, p. 257 si 283. Vezi
Vol. XII p. 309.
" Mal fiecare numAr al Monitorului Moldovei i TArei Romilnesti contine
asemenea lepAdAri.

" Mont. of. al Mold., 29 Iulie 1860.

A. D. Xenopol. Mona Rominllor.

Vol. XIII

82

ISTORIA ROMANILOR

fata Cu puterea de care atarnau i pe care congresul european

ce le recunoscuse dreptul la existent, o mentinuse ca suzerana
a Principatelor-Unite. Dar, de *i Alexandru loan se ducea, ca
vasal s faca un act de curtenie suzeranului sau, cat de deosebit se aternur relatiile de asta data intre sultan i domnul
Principatelor I Once urma de injosire care sa aminteasca pozitia precumpanitoare a imparaliei turceti i acea inchinat
a capului trilor romne, disparu ; ha din potriva, Sultanul,
prin masurile ordonate de el i prin purtarea sa personara, cauta
s inalte pe domnul acelor tri, pe care predecesorii shi erau
deprimi a le strivi sub calcaiul lor.
Inainte ca domnitorul tarilor romane sa faca aceasta ea"latorie, se intmplase ca marele vizir sa" vina in oraele turceti
de langa Dunre. Domnitorul trimise pe ministrul de externe,
sa complimenteze pe marele vizir. Organele presei turceti aratau

parerea de ran, ea domnitorul nu s'a dus in persoana, spre a

se intlege cu marele vizir asupra ceremonialului primirei sale

in Constantinopole39. Nu numai ch Alexandru loan I tiu
pastreze vaza personara cu acest prilej, dar el lua inasurile cele
mai amanunte, pentru a asigura vizitei sale un cu totul alt caracter de cat II avuse acele ale predecesorilor sai. C. Negri fixaza
programul impreuna cu ambasadorul francez, i Savfet-paa
asigura pe reprezentantul Principatelor-Unite, ch principele va
fi peirnit cu cele mai mari onoruri i anume ch va intra, nu pe
poarta cea mica, ci prin acea a Sultanului ; cere ca Cuza sa primeasca numai decat a fi gazduit la palatul Emirgian, ceea ce-1
va pune pe picior egal cu principele Napoleon i cu marele Duce
Constantin. Fuad-paa ce fusese catigat de domnitor, prin o
scrisoare de condoleanta, trimisa dregatorului turc, cu prilejul
mortei fiului shu, dup sfatul dat de ambasadorul francez lui

Negri, se jaluete chiar acestuia, ch domnitorul ceruse dela

adunare un credit de 1.000.000 de lei, spre a merge la Constantinopole, credit ce s'ar putea interpreta ca ar sluji spre a face
daruri 40. Cat se schimbase lucrurile !

In 22 Septemvrie 1860, Alexandru Ioan I pleaca catre

Constantinopole din Galati. Era ateptat aici, de trei zile, de
doi coloneli turci, trimii de Sultanul. Nu se trimisese grade
mai inane militare, numai din cauza ca i Cuza nu fusese decat
colonel in armata romnd.
Corveta de razboiu Beyrut, din marina otomana, fu pus
la dispozitia principelui. Bolintineanu care a insotit pe principe in calatoria lui, ne descrie primirea domnitorului roman
" Reprodus din Le Levant, ziar al Portei ce apArea In Bruxelles de Deutscher
Correspondent, Bucuresti, 18 August 1860.
" Negri cAtre Domnitor, 14 Decemvrie 1859, 15 Fevr., 13 April 14 Mai,
16 si 26 August 1860. Corespondenfa, p. 4. 17. 55, 30, 30, 62, g 67, Comp. Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 288.

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVARE

83

de catre autoritatile turceti, primire ce nu se deosebea aproape

intru nimic de aceea a unui suveran neatarnat. La intrarea in

Marea Neagra, cand domnul se apropie cu barca de corveta,
ea se ilumina deodata sub flacarile unui foc bengalic, i cand
o parasi, In portul Constantinopolei, coborandu-se in caic, corveta saluta prin o descarcare de tunuri. 0 garda de soldati turci
prezentara arma la debarcarea domnului. El fu gazduit in palatul

dela Emirgian. Hrana atat a domnului cat i a intregului salt

personal, se (Mu pe socoteala Portei. Indata ce se aaza in
palat, domnitorul primi vizita ambasadorilor puterilor europene i a ministrului afacerilor straine ale Portei. La vizita
facuta de Alexandru Ioan I Sultanului, acesta il atepta in

picioare, in mijlocul salonului i Mai cativa pai intru in-tampinarea domnului care era tmbracat in uniforma romneasca.
Domnul fiind putin racit i tuind de cateva ori, Sultanul se
informa de sanatatea lui i-i arata dorinta de a-1 vedea de mai
multe ori, in timpul cat va sta la Constantinopole. La estire,
vizirul petrecu pe domn pana la ua serailiului. La vizita pe
care domnul o inapoi ministrului de externe, muzica turceasca
executa arii romneti. Sultanul trimise domnitorului o sabie
de onoare Impodobita cu pietre scumpe de o foarte mare valoare.

Se (Wu o reprezentatie la teatrul dela palat, la care domnitorul asist: in lop, alaturea cu Sultanul, i aa mai departe 41.
Ce scop urmarise domnitorul in vizita lui? Se spunea
prin tall, in cercul acelora care nemultamise pe domn, cu rasturnarile ministeriale, ca" el avea de gaud &A trateze, cu reprezentantii puterilor straine din capitala Turciei, suprimarea Conventiei i inlocuirea ei cu dictatura 42. Asemene zvonuri le am
vazut ca erau raspandite Inca de mai inainte in Wile romne.
Daca ele erau deocamdata neintemeiate, scopul vizitei sale
nu era acel al unui simplu act de curtenire, cu toate ca domnitorul i incunjurimea lui cautase sa-i dee acest caracter. Aa
Bolintineanu credea ca domnul nu putea sa ceara unirea dela
Turci, far% a jartfi autonomia tarilor surori. Insu domnul,
la reintoarcerea lui, lamurete lumei adunate in saloanele palatului din Bucureti, pentruce se dusese la Constantinopole :
Nu am mers acolo, spune el, spre a cauta mijlocul de intarire
din intru, caci realizarea legitimelor dorinti ale Romnilor atiirna

de ei inii. A socoti coborat neamul romanesc, daca afar%

din tall ar fi avut nevoia sau a fi catat mijloace de a ajunge
" D. Bolintineanu, Cdidioria domnului Principatelor-Unite In Consianiinopole, 1860. Asupra modului cum fusese primiti Al. Ghica si M. Sturza, Cu fesul
pe cap si siirutarea papucului si cu mdnile la piept, vezi DrAghici 'stork! Moldovei,
pe 500 de ani, II, p. 193. Pentru Grig. Ghica $i 8tirbeiu, Albina Romaneascd, 10
Iulie 1849. Vezi g T. Codrescu. Magazin istoric fi lilerar, 1876. Comp. Vol. X p.87.
42 Sleaua Dun., 31 August 51 3 Sept. 1860. Nalionalul, 22 Septemvrie 1860.

ISTORIA BOMANILOR

84

la telul dorit. NIergerea la Constantinopole a fost o simpla vizita de curtoazie" 43. Aratarile domnitorului nu sunt tocmai
exacte ; dar el nu putea marturisi lucrurile precum fusese inteadevar. Anume el vroise intAi s'A puna o conditie acestei vizite, adeca, primirea unirei desavArite de catre Poarta i revizuirea legei electorale. Ambasadorul francez insa sfatuete
pe Negri, &A determine pe principe a face vizita intAi i dup
aceea sa faca cererea de revizuire ". De aceea vom vedea
mai tArziu tot dela Poarta i dela puteri, principele va cere
a se dobAndi aceste lucruri, i nici c'A se putea altfel. Vorbele
principelui cautau s'a" acopere o cugetare pe care o avuse, dar
care din imprejurari ramasese deocamdata nearatata. De altfel,

aceasta vizit avea o mare insemnatate, prin magulitoarele

distinctii al caror obiect fusese domnul i prin care el Meuse
trilor romAne o slujba covAritoare, inltAndu-le in proprii
lor ochi i in acei ai Europei.
In curAnd se vazu rezultatul bunelor relatii inchegate
intre Sultan *i domnitorul RomAnilor. Se obicinuia pAna atunci,
ca papoartele eliberate de cancelariile romAne pentru Turcia,
In loc de a fi numai vizate de autoritatile otomane, s' fie pres-

chimbate de ele in papoartele turceti, pentru a se mentinea

ideea incorp orarei Principatelor in imparatia otomana. C. Negri
cerAnd, dup vizita domnitorului, suprimarea acestui obiceiu,
ministrul de externe al Turciei incuviinteaza cererea reprezentantului romAn 45.

Daca ins domnitorul era rAvnitor a apara vaza i demnitatea poporului sau, el era foarte bagator in sarna a nu atinge
prin nimic susceptibilitatea puterilor care subscrisese actul de
renatere al t'Arilor romAne.

Am vazut mai sus cum se expulzase din tara cei doi ziariti, italian i german, din care cel dintAi ponegrise pe Napoleon, cel de al doilea pe Francisc Iosif ; de asemene cum domnul

ceruse dimisia ministerului ce atacase, in adunare, pe Austria

i pe Turcia 46 Pe la Aprilie 1860, episcopii catolici primise
ordin dela papa, a ceti in bisericile catolice o afurisenie contra
regelui Italiei. Guvernul lui Alexandru loan I oprete aceast

cetire, de ambele parti ale Milcovului, pe motivul, ca ar fi

un rege garant i de un sAnge cu noi". Putin timp dupa aceea,

voind s'A se dee un banchet, pentru a se celebra unirea Italiei
centrale cu Savoia, fapt nepl'Acut lui Napoleon, guvernul vrea
sa-1 opreasca prin politie, i atunci ideea banchetului este pa" Mond. ol. al rdrei Rom., 18 Oct. 1860.

" Negri c. Cuza, 9 Iulie 1860. Corespondenja, p. 54.

" Nalionalul, 23 Oct. 1860.
" Mai sus, p. 65 si 79.

DELA INTAIA PANA LA A DOIIA DISOLVARE

rasita 47. Catre sfarvitul anului 1860, doua corabii sarde vreau
sa descarce la Galati mai multe lazi cu arme, destinate pentru
armarea unei bande de Unguri .ce, in acela timp, se formase

In ambele OH, din adunarea emigrantilor. Kogalniceanu izbutevte

faca prin staruirrti a parasi Moldova, vi interpretat
In adunare asupra acestei imprejurari, raspunde, ca a refuzat
sa-i extradeze, spre a nu lovi in reputatia de tara ospitaliera
de care totdeauna s'a bucurat Romania ; dar pe de alta parte
a cautat sa-i determine a parasi tara noastra, spre a nu jigni
intru nimica principiul neutralitatei care trebue sa fie sfant
pentru noi 48. Parerea ministrului reproducea cugetarea domnitorului care spusese, inter) cuvntare rostita la 10 Decemvrie
1860: Ungurii au socotit ca a venit momentul de a-vi dobAndi
vi ei nationalitatea lor, vi ca tara noastra ar putea servi de baza
a operatiunilor lor. Suntem neutri vi nu putem ingadui astfel
de intreprinderi, sub nici un pretext, caci atunci nu vtim pentru

ce altii ar respecta neutralitatea noastra". Adresandu-se apoi

catre ministrul de razboiu adaoge : complectati cadrele, ingrijiti de echipamente vi, daca este nevoie, treceti chiar peste
cifra budgetara. Astazi tara ivi are steagul ei, vi Romnii se
vor strange in jurul lui pentru a-1 apara" 49.
Daca insa autoritatea domnitorului se intindea vi se intaria in afara, vi in launtru era nevoe a o II-164a deasupra unei
puteri care, de cal-id cu emanciparea poporului roman, incepuse
a lua apucaturi de neatarnare, nepotrivite cu starea lucrurilor, precum vi cu intreaga istorie a tarilor romane autoritatea bisericeasca, intrupata in persoana mitropolitului. Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei, era unul din cei mai
invervunati protivnici ai noului ordin de lucruri vi ai domnului,
reprezentantul ski Domnitorul se hotari sa dee capului bisericei
o lectiune care sa-1 invete
pe el vi pe toti cei ce cugetau ca

Ca, daca mitropolitul este suveran in trebile bisericevti, nu poate fi decat ascultator vi supus in cele lumevti.
Pentru a lovi mintile, domnitorul alege ziva cea mare de primire, dupa intoarcerea sa din Constantinopole, cu care prilej
el putea atinge vi alte abaten i de domeniul moral, de indreptat
dansul

Romelnul, 19 Aprilie 1860. Banchetul se plAnuia a se da In Bucuresti.

In Iasi nu fusese nici o miscare In aceast privire ; aci cum spune Sleaua Dundee, :

jupan Leib si jupAn Solomoniki nu prea simpatizeazli Cu triumful Itallenilor".

Sedinta din 15 Decemvrie 1860. Moral. of. al Mold., 19 Dec. 1860.
41 Moult. of. al plrei Rom., 12 Decemvrie 1860. Aceast chestie a armelor
unguresti complicase chestia unirei (vezi mai jos pag. 122). Indemnul domnitorului ca s se treacii peste cifra budgetarA, cu tot aviintul sAu patriotic, este neconstitutional si se poate adAogi la celelalte arAtAri aduse mal sus despre practica
acestui regim.

86

ISTORIA ROMANILOR

tocmai pe aceea0 cale, a d'Arei lor in cunotinta obtease i

a mustrrei prin organul su ce! autorizat.
El aratA intAi, cA vizita. fAcutA sultanului, a avut un
deplin succes ; c'A va atArna numai de patriotismul i de prudenta i concordia noastrA, pentru ca in curAnd aspiratiile noastre

cele mai fierbinti s se realizeze. Pentru aceasta trebue ins

ea guvern i tar s ne &Am mAna i s'A ne ocupAm serios de im-

bunAtAtirea stArei lucrurilor din luntru, cu strpirea abuzurilor i ca intemeierea legalitlei. Exemplul respectului atre
lege trebue s'A-1 dee mai intAi acei ce sunt chemati a o aplica.
Cu prere de ru ins trebue s'A mrturisesc, ea' am primit mai
multe tnguiri asupra unora din tribunalele trei. Chem cea
mai mare luare aminte a d-voastr, d-le ministru al Justitiei,
asupra acestor abuzuri care trebue s'A dispar cAt mai curAnd.
VA invit mai cu deosebire s'A fiti Mil crutare pentru judecgtorii care au cAlcat datorintele lor. Curtea de confirmatie dA
asemene loc la multe tAnguiri. Mi se spune apoi c'A unii membri

ai curtilor snu se deosebesc prin o mare exactitate intru ali

fndeplini indatoririle lor, la oarele hotArAte. Am aflat &A unele

dAti, preedintele a fost chiar nevoit de a se duce pe acas,

spre a pofti pe judecAtori de a veni la curte, ca sA completeze sesiunea. Aceasta nu o voi mai tolera, de acum inainte.
In fie care Duminick deosebitele curti i tribunale imi vor
infAtoa raporturile lor despre pricinele cercetate, despre cele
amAnate, precum i despre cauzele pentru care ele nu s'au
cercetat".

Dup6 aceste cuvinte, cu care nu prea erau deprini magistratii moldoveni, intorcAndu-se atre mitropolit, il apostrofeazA inteun chip tot atAt de energic pe at i de neateptat :
Prea sfinte Mitropolite 1 Tara v'a incredintat toiagul arhipstoresc ca s o conduceti pe calea moral i a mAntuirei sufleteti. Eu sunt convins &A prea sfintia voastrA aveti contiinta

acestor mari i frumoase datorinti ; dar sunteti ru incunjurat

i ru sfAtuit. De un timp incoace clerul inalt a pArAsit ca totul
misiunea sa ; in loe de a fi cel intAi a da exemplul respectului
egtre lege i autoritate, el s'a pus in stare de revolt. Nu vom
mai tolera o asemene stare de lucran, jignitoare fericirei i
progresului Wei. Trebue ca in viitor capetele cele mai *MM..
rtnice sA se supun legei. Am mai multe motive pentru a V
adresa asemene cuvinte". Aice domnitorul aduce aminte mitropolitului, cum s'a opus totdeauna incerekilor minitrilor,
de a introduce moraba i disciplina in mnstiri, la care mitropolitul a rspuns prin cArti de afurisenie care au provocat revolte intre c'Aluggri ; cA guvernul pedepsind pe aceti revoltanti, mitropolitul a protestat ; cA guvernul a cerut destituirea
staretului dela Neamt, gAsit vinovat de mai multe inclari,
in urma unei anchete rAnduite de minister in unire ca mitro-

PELA INTAIA: PANA LA. A DOIIA. DISOLVARE

87

politul ; dar CA acest din urma refuzase destituirea 50; ca mitropolitul, In doi ani de a rAndul, se ferise a serba ziva onomastica a domnitorului, ducandu-se la Ora In acel timp. Ca simplu
individ
spuse domnul eu nu cer i nu am trebuinta de
rugaciuni de comanda i f acute fall voie ; lima ca ef al statului, cer i pretind ca mitropolitul Moldovei sa se roage pentru
domnul Romanilor". In sfarit mai mustra pe mitropolit pentru
abuzul desparteniilor, In care toate legile, i cele dumnezeeti
i cele omeneti, s'au calcat In picioare de decasteria prea Sfintiei Voastre". Intorcndu-se apoi catra Kogalniceanu i prefacandu-se a fi suparat pe el, ii spune : de aceia domnule preedinte al consiliului i ministru de culturi ad-interim, ne videm

silit a va arata nemultamirea noastra, pentru molatatea i

indulgenta cu care ati rabdat starea de nesubordonare in care

s'au pus unii din membrii clerului *Irian ; chiar de mane yeti
lua masurile cele mai energice, pentru ca legea i autoritatea
sa fie respectate de toti fail deosebire. Am respectat i voi
respecta drepturile atat ale fiecarui cetatean cat i ale fiecarei
puteri a statului ; insa voi ti a face A. se respecte i drepturile
care sunt date Domnului. Natiunea ne-a delegat suveranitatea
ei, ca s'A facem fericirea a cinci milioane de Romani, iar nu ca
sa ne oprim din aceasta cale mantuitoare, prin consideratiuni
catra cativa rasvratitori sau ambitioi care nu se pot impaca
cu noul ordin de lucruri. Suntem domnul Romanilor i prin
urmare suntem datori a ocarmui astfel, ca fericirea intregei
natii s'A nu mai fie sacrificata la cativa nemultamiti".
0 urmare a acestei cumplite filipice fu suspendarea mitropolitului, darea lui In judecata, pentru abuzurile comise
i

internarea lui la manastirea Slatina" 51.

Pe langa aceasta plecare a capului bisericei sub puterea

statului, se urmeaza' inainte cu msurile luate 'Inca sub ministerele anterioare, secularizindu-se *Inca' cateva schituri i manastiri, atat In Moldova cat i. in Muntenia, pe motivul ca monahii ce contin sunt calugariti contra canoanelor i au o purtare abatuta dela moral'A" 52. Apoi se centralizaza, prin un
decret din 19 Oct. 1860, veniturile tuturor manastirilor chinovii, adeca pamantene, in casa statului, i se ieau Inca i alte
masuri, pentru a se pune biserica sub autoritatea statului. Aa
se reforma programul seminarelor, fall a se consulta autoritatile bisericeti i se proiecteaza o lege pentru numirea episcopilor i a mitropolitilor, pe care clerul o considera ca neca" Intre altele, staretul rupsese marca tarei depe frontonul scoalei din
mAndstire. Kogalniceanu, In edinta din 31 Iunie 1860, Monil. of. al Mold., 31 Oct.
1860.

" Ibid., 7 Noemvrie 1860.

" bid., 16 Aug. 1860. Comp. Najionalul, 29 Sept. 1860.

88

ISTORIA ROMANLLOR

nonic, intruat, in locul alegerei propriu zis din partea derului, se substituia numirea din partea domnitorului. Toate
aceste msuri trezirl protestri din partea organelor ecleziastices3.

In ce privete pe cel de al doile punt, rstrAngerea tot

mai mult a legAturilor dintre trile surori, amintim urmtoarele msuri luate de guvernele ce se succedau la carma lor :
Inc dela 1 Ianuarie 1860, prin o msur administrativ
provizorie, se procede la unificarea vmilor care trebuiau s
nu mai fie date In arena*, ci cAutate in regie. Administratia
central era s fie in Bucureti, cu o sucursal in Iai, adeverindu-se i pe calea practic5 intAietatea capitalei Trei Romneti, sustinut in teorie de Koglniceanu in comisia central ". Se iea apoi msura ca autorittile Moldovei i ale Trei
Romneti sri corespund direct, ca apartinnd uneia i aceleiai tri, i nu mai mult prin organul ministerilor afacerilor
strine ss. Alecsandri i Panu punnduli candidaturile de deputati in Muntenia, unul la Buzu .1 celalt la Craiova, cad
amndoi. Detmbovila regret aceast cAdere, artnd c ar putea fi

luat ca o manifestare contra trei surori 56. Mai tOrziu ins

Koglniceanu, punnduli candidatura la Focani, unde era
combtut de guvern, colegiul din BrAila Ii propusese a fi candidatul su, ceeace Koglniceanu refuz, dorind a rmnea

deputatul Moldovei 57. Adunarea moldoveneasc intreab pe cea

muntenease, cum a procedat la alegerea membrilor comisiei

centrale, i dac a admis ca acei membri s' urmeze a face parte
din adunare, sau dac trebuia inlocuiti aceasta spre a lucra
ca i dnsa i a intri principiul unirei 58. Msurile de unificare
administrativ se introduceau ins mai ales In trebile militare,
Conventia insi prevAzAnd contopirea ambelor corpuri de ap-

rare ale trilor romne. Aa se unific6 legile gradelor militare

din ambele principate 59; se creaz6 o coal militar comun' ;
se promulg proiectul de recrutare, intocmit de comisia cen" Nafionalul, 27 Oct. 1860. Vezi protestele : Acole ale mitrop. Sofronie,
din 10 Dec. 1860, din mAn. Slatina, care calificA actul guvernului, de a lua In
administratie averile mAn. chinovii, de act nelegal nedrept i nemoral", protest

publicat In Documente pentru istoria bisericeascd a nafiunei romane de arh. Varahiil

Lates, Ian. 1860; critica reformei seminariilor, In Clerul roman faf de art. 46 din
Convenfie de Neof it Scriban, Buzfiu, 1860; Ii acea a proiectului de lege, de acelas :
Nelegalitalea 1 del ectuozildfile proiectului de lege pentru alegerea mitrop. fi a episcop.,

las, 1861. (Extras din ziarul Trecutul 4, 7 si 8).

Expunerea lui M. Costache, Monit. of. al Mold., 31 Martie. 1860. Comp.
Ibid., 4 Ian. 1860 si 23 Decemv. 1859.
" Dispozitie din 1 Martie 1860, Montt. of. al Tilrei Rom., 4 Martie 1860.
" Dambovita, 24 Fevr. 1860.
57 Steaua Dun., 1 Martie 1860.
Monit. of. al Mold., 28 Martie 1860.
" Decret din 30 Iunie 1860. Ibid., 10 Aug. 1860.

DELA INTATA PANA LA A DOUA DISOLVARE

89

tralg i votat de ambele adungri 60; se unificg ministerul de

rgzboiu din a mbele tgri, deocamdat sub forma, cg ministrul
de rzboiu din Tara Romneascg sg gereze i afacerile celui
din Moldova ; mai trziu insg intocmindu-se un singur minister

de rgzboiu pentru ambele tgri, cu reedinta in Bucureti

iargi o afirmare a acestui ora de capital a Romniei viitoare

se unified intendenta, comanda i instructia ambelor armate ;

ceeace nu era decAt o urmare a administratiei lor comune 62.
Ridicarea i intgrirea otirei ambelor Vri era pe de o parte
cel mai bun mijloc de a le asigura pgstrarea drepturilor c4tigate, precum i speranta cea mai puternic a realizgrei dorintelor viitoare. De aceea, once ingsurg in favoarea acestui
agzginnt, fgcea sg propgascg att tendinta ctre emancipare,
cti acea cgtre unire. Se trimit ctiva ofiteri pe cmpul de

batae al Marocului ; altii in coalele militare din Metz i St.-Cyr ;

se infiintazg coalele ostgeti la toate companiile, excadroanele i bateriile ; se voteazg de adunarea muntean un credit
de 5.000.000 de lei menit pentru cumpgrare de arme ; in silrit
se infiintazg un regiment de geniu 63.
Dar cu cat se rgstringeau mai mult firele vietei comune,
cu atata se simtia mai mult neputinta de a se mentinea jumgtatea de unire, incuviintat de Conventia de Paris. Aa se tie,
cg vama intre tgrile romne fusese suprimat 'Meg de pe vremile lui Bibescu, cel intai pas facut pe trmul real al unirei
i unificgrei intereselor lor 64 Printre legile financiare menite
a spori mijloacele budgetare, se propusese in Muntenia i o
taxg de 5 lei pe vadra de spirt. De i legea este promulgatg
In Muntenia, guvernul de aici suspendg aplicarea ei, Ong la
votarea aceleiai legi i in Moldova, intrucAt altfel spirtuoasele
moldovene ar fi fAcut o concurentg ruintoare celor din Muntenia 65 . Apoi mecanismul legislatiei era de o nespusg complicare i aducea multe trAggngri. Legile de interes comun trebuiau sg fie propuse de comisia centralg, trimise apoi la ambele
adungri care, dacg le amendau, trebuiau sg se intoarcg la comisia centralg ; cele de interes special trebuiau iar sg fie pro' Decret din 21 Iulie 1860. Monit, of. al Mold., 2 Aug. 1860.
Decret din 26 Iulie 1860. Ibid., 31 Aug. 1860. Monit, of. al Tarei Rom.,
Sept. 1860.
" Decret. din 30 Aug. 1860. Mon. of. al Mold., 31 Aug. 1860.
4

" Nalionalul, 28 Febr. ; Monit. of. al Tdrei Rom., 24 Mai ; Mon. of. al Mold.,
; Montt, of. al Tdrei Rom., 16 Sept. ; Ibid., 11 Noemv. 1860. Sed. din 29 Aug.

In Montt, of. at Tdrei Rom. citat. Toate aceste mAsuri care tindeau tot odatli la
Imbunitatirea si la unificarea ostirei, precum i altele mai miirunte, sunt cuprinse
In Monitorul oastei pe 1860; rezumate de generalul Florescu, In Expunerea imbundtdfirilor In armald, Bucuresti, 1861.
" 1st. Rom6nilor din Dacia Traiand XI, p. 163.
" Decret p. suspendarea apliarei legei din 1 Oct. 1860. Vezi N af ionalul,
6 Oct. 1860.

90

ISTORIA. ROMANILOR

puse de guverne 5i sa fie de asemenea cercetate de comisia cen-

trala, poate amendate 5i reintoarse la adunari. Mijloacele de

comunicatie, fiind primitive 5i incete 66, se intelege CAVA zabava

trebuia sa aduca o asemene organizare in mersul trebilor. Toate

masurile se incercara spre a se mai indrepta raul. A5a, adunarea moldoveneasca voteaza trimiterea a doi delegati in adunarea munteana, spre a asista la desbatere 5i a aplana dificulfa-tile politice dintre ambele tali, care delegati s aiba vot in
adunarile unde erau sa fie trimi5i. Aceasta hotarAre ins nu
este pusa in lucrare, vazAndu-se ea' e nepractica. Adunarea
munteana, la rndul ei, cnd cu votarea legei curtei de casatie,
cere ca sau adunarea moldoveneasca sa primiasca amendamentele ei, sau vice-versa 67, iar deputatii moldoveni C. Gr.

Ghica 5i d-rul Gh. Cuciureanu propun ca, pentru votarea acestui

proiect, menit a crea un aazamnt comun, prevazut de Conventia de Paris, adunarea moldoveneasca s se stramute la
Bucureti, spre a lucra impreun cu acea din Tara Romneascaalta indrumare care arata tot Bucuretii de capitala a statului
unitar. Primul ministru, Kogalniceanu, se opune insa acestei
propuneri, fiindca a se intruni adunarile, ar fi a se face o lovitura de Stat 5i, spre a o face, ar trebui sa avem mijloacele
necesare. Ocazia trebue prinsa de par; dar ocazia aceasta nu
are par; trebue sa ne silim a face sa-i creasca parul, ca sa avem
de unde o apuca" 68 De aceeai parere este 5i Nalionalul care
ia aminte ea : a brusca unirea, este a o compromite" 69. Pe
eft' t se putea insa, ambele guverne lucrau totdeauna in acela
sens. Aa se adopta, in Moldova, regulele stabilite in Muntenia
pentru naturalizare, spunndu-se anume, ca guvernul Moldovei a luat de regula a lucra intr'un chip identic cu acel din
Ora sora" 70. Tot pe atunci Aristide Pascal ce luase directia
Nationalului, pe cAt timp Boerescu era ministru, cere unificaren legislatiei civile a ambelor taxi, prin adoptaren in Muntenia a codului Calimah, cu mult superior codului Caragea 71.
Apropiindu-se a doua aniversare a indoitei alegeri a domnitorului, in Ianuarie 1861, primul ministru al Moldovei, Kogalniceanu, propune a nu se mai srba ziva de 5 Ianuarie a ale-

gerei din Moldova, intru at aceasta zi ar fi fost absorbita

de 24 Ianuarie 5i, a se pastra ambele sarbri, ar fi a se consacra

un separatism care din ce in ce mai mult trebue sa dispara

din legile, din deprinderile 5i chiar din analele noastre contim" Vezi mai sus, p. 40.
0 $edinta din 20 Iunie 1860. Depe5a adumirei din Bucureti cAtr cea din
Iai in Monit. of. al Mold., 27 Oct. 1860.
" Sed. din 28 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 18 Noemvrie 1860.

" Nationalul, 23 Iunie 1860.

" Mon. of. al Mold., 16 Iulie 1860.
71 Nationalul, 23 Oct. 1860.

DELA 1NTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE

91

purane" 72

inteadevAr cd aceastA deosebire incepuse a nu

mai fi aa de bdtAtoare la ochi. Dup cAderea lui M. Costache
Epureanu in Moldova, domnitorul il insArcineazA cu formarea

cabinetului muntean, cAnd tot pe atuncea KogAlniceanu era

prerdintele consiliului in Moldova, incAt in ambele tAri, capul
cabinetului era moldovan, fArd ca aceastA imprejurare nici
mAcar sd fi fost bAgatA in samd de oamenii timpului. Dar M.
Costache fusese numit ministru, fArA a fi deputat. Colegiul
BrAilei ii face o onoare de a-1 alege, lucru ce face pe ministru
sA rostiascA, in adunarea din Bucureti, cuvintele : sunt acuma
indoit de mAndru, CA pot sA m'A sui aici, ca fdcAnd parte din
adunarea reprezentantilor TArei RomAneti. Regret fug cA
sunt singurul. VA promit a face totul prin pub*, spre a ajunge
a se realiza dorinta tuturor" 73.
DacA insA in privirea acestor dou6 curente, acel spre
emanciparen politicA i acel spre contopirea in o viatA comunA

se intAlnia in spiritele tuturora, aceeai neopritA pornire, nu

stAteau lucrurile tocmai tot astfel in privirea celui de al treilea
care tindea la prefacerea stArei lAuntrice, la indrumarea libertdtei i a egalitdtei, impusd de Conventia de Paris, Aici prerile se desbinau adese ori, i trebuiau serioase opinteli, pentru
a face ca legile intAi sA fie primite, apoi pentru ca ele sd treacA
In realitatea lucrurilor.

Se propusese o lege pentru stArpirea lAcustelor. Rdm6-

iti din vechiul spirit de neegalitate intre boieri i tArani apArurd

i in acest proiect. La 10 tArani, proprietarii cei mari erau da-

tori sd dea numai 2 oameni din partea lor, de i holdele boiereti

erau mult mai intinse decAt acele ale tAranilor. Comisia centrald modified insA aceastA lege, in sensul ca sA se dee guvernului putere discretionard, pentru stArpirea acestui flagel. Principele Gr. M. Sturza, fAcAnd oarecare rezerve asupra creditului
de incuviintat guvernului intru aplicarea legei, CogAlniceanu ii
rdspunde CA : daed d-voasted voiti sA lAsati tara mai curAnd
la discretia lAcustelor, decAt la acea a ministerului, n'aveti
decAt sd rAspingeti proiectul de lege" 74.
Guvernul Moldovei pentru a egaliza mai curAnd conditia locuitorilor inaintea dArei, pune in aplicare darea de 5
milioane asupra proprietAtei fonciare, dare votatA de adunare,
flied din 1859, i care trecuse acuma prin comisia centralA. Incasarea acestei dAri intAlnete ins cele mai mari greutAti. PAnA
la 29 Octomvrie 1860, se incasase numai trilunia intAi, in surnA
de 1.791.812, cu toate cd legea impunea sA se incaseze intreaga
" Referat c. domn, din 27 Decemv. 1860. Mon. ol. al Mold., 29 Dec. 1860,
reprodus de Mon. ol. al rarei Rom., 30 Dec. 1860.
73 Ibid., 19 Ianuar 1860, adaos.
74 Mon. ol. al Mold., 25 Oct. 1860. Comp. SI. Dun., 24 April 1860.

92

ISTORIA ROMANILOR

suma in 1860; dar contestarile nesfArite asupra taxarei i cererile de reducere intarziau strangerea banilor. Ministerul finantelor tot schimba mereu alcatuirea comisiilor de verificare,
spre a putea inlesni operatiile ; dar silintele lui se zadrniciau,
fata cu reaua vointa i icanele persoanelor impuse 75 De
aceea i domnitorul, in mesajul sau de redeschidere a aduna: cea mai
rei din Moldova, din 4 Decemvrie 1860, spune

mare greutate a fost de a se initia tara la un sistem de dri,

bazat pe egalitate, cand pAna acuma sistemul era acel al

privilegiilor i al scutirilor" 76
Cnd fu sa se voteze o lege definitiva de impozit fonciar,
proiectul comisiei centrale care propunea 5% din venitul curat,
fu redus de adunarea munteneasca la 31/2 la o. Barbu Catargiu
daduse chiar mari silinti, spre a impinge reducerea la 3 % 77.
Cu prilejul acestei desbateri, partidul dreptei sprijinise chiar
prerea ca, fiind timpul inaintat i deputatii grabiti a se intoarce pe la casele lor, s se echilibreze budgetul provizoriu
tot cu veniturile cele vechi, iar votarea legilor de impozite sa
se faca in sesiunea viitoare ; cu alte cuvinte se cauta o amnare
a acestor legi. Stnga lnsa, i mai ales I. Bratianu, protesta
cu energie contra unei asemenea propuneri. 1l cerea, ca mai
intAi sa se proceadt. la regularea nouelor impozite ; sa se iasa

din starea regulamentara, spre acea conventionala, iar adunarea s stee zi i noapte la lucru, spre a vota legile de contributii" 78. Comisia centrala lucrase cu mare harnicie i trimise, una dui:6 alta, toate acele legi la ambele adunri, i anume
cea de 5 lei la vadra de spirt, acea de sporire a taxelor de timbru,

acea asupra (Wei proprietatilor de mana moarta, acea a pa-

tentelor i acea a contributiei de poduri i osele ; iar adunarea

nu se desparte, pana ce toate legile nu sunt votate 79.
Aplicarea legei asupra patentelor (IA loc, in Muntenia,
chiar la o micare turburatoare, in Ploeti i Craiova, unde

negutitorii ataca primaria i prefectura, sunt raspini de ar-

mata i lasa mai multi raniti i ativa morti pe stradele oraului. Tot pe atunci se rascoala poporatia din Bolgrad i Ismail, in Moldova, contra legei recrutarei 80, Inca in toate partile,
75 Monit. of. al Mold., 29 Oct., 9 Noembrie g 14 Decembrie 1860. Intna acolo

se ajunse, cii se mituir comisarii, spre a sapa de a fi Inscrisi ; constatat lucrul

In chip oficial. Ibid., 18 Ian. 1861.
7' Ibid., 9 Decemvrie 1860.
1860.

77 Sedinta din 2 Septemvrie 1860. Monit. of. al Tiirei Rom., 24 Septemvrie

79 Sedinta din 19 Iulie 1860. Ibid., 14 August 1860.

79 $edinta din 3 i 7 Septemvrie 1860. Ibid., 20 i 23 Sept. qi 20 Octomvrie
1860. Nationalul, organul ministrului Boerescu, 27 Noemvrie 180, recunoaste cA
In sesiunea trecut, adunarea a dat dovezi c tie a ltisa In izolare pasiunile i a
lucra serios".
Ibid., 18 i 22 Noemvrie 1860. Comp. Nationalul, 17 Noemv. 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE

93

introducerea principiului egalitatei intalnete impotriviri, chiar

i in paturile acele, in folosul carora acest principiu fusese in-

trodus. Totdeauna se intampla nemultamiri, cand cata a se

trece dela o stare de desordine la una ornduit, de oarece de

desordine pot sa se folosasca i acei ce de obiceiu sufar din cauza

ei. Nu se poate tagadui ea-. sesiunea deschisa la inceputul anului
1860 fusese rodnica in lucrri i c raspunsese ateptarie ros-

tite de domnitor, in mesajul de deschidere : ca se va ocupa

cu imbunttirile materiale i morale care sa vindece raul unui

trecut jalnic i dureros" 81

Pe langa aceste schimbari in starea de lucruri de pana

atunci, se mai facuse i pai spre indrumarea democratizarei
societatei romane. Prin un comunicat din 7 Mai 1860, Kogalniceanu oprete intrebuintarea titlului de Excelenta fata cu minitrii, i da ordin ca aga sa nu mai umble prin ora intovarait
de un alaiu de jandarmi. Tot Kogalniceanu se consulta cu deputatii tinutali asupra numirei prefectilor. Din aceasta masura,

luata in sensul coborarei a tot puterniciei ministeriale, se va

desvolta cu timpul amestecul deputatilor in administratiile
locale 82.

Ministerul din Moldova cauta ins sa fie i nepartinitor,

chiar cu pretul convingerilor sale, numai spre a multami, pe
cat se putea, pe toate partizile. Se propusese in adunarea moldoveneasca, ca sa se dee fotilor caimacami leafa cuvenita capului statului, pe cat timp ei slujise, i pentru care nu fusese
remunerati. Deputatul Grigoriu (Vasescu), unul din reprezentantii partidului progresist, propune un amendament, ca sa
se dee o recompensa i anume acelor dintre caimacami care
bine meritase de patrie adeca lui V. Sturza i A. Panu, cu
excluderea lui St. Catargiu. Kogalniceanu, cu toate ca el fusese acela ce propusese motiunea ca V. Sturza i A. Panu bine
meritase de patrie, se opune la amendamentul lui Grigoriu,
spunand ca : istoria va hotari care din caimacami cum au
lucrat ; dar ea' nu se cuvine ca parlamentul sa faca personalitali" 83. Cu toate aceste concesiuni facute de guvern partidului
dreptei, el tot nu era multamit i, jute() desbatere asupra coa-

lelor, Radu Rossetti zice, ca din cauza a coalele produc

numai jumatate de invatati, de aceea ziva de ieri, ori cat de
rea i de amara a fost, tot este mai bund cleat ziva de azi". Primul ministru il puse indata la loc, sustinut de M. Costache i
chiar i de principele Gr. M. Sturza.
In deobte acest din urma era cel mai inaintat din partidul

" Mesajul din 6 Martie 1860. Monit. of. al Mold., 7 Martie 1860.
" SI. Dun., 7 0 26 Mai 1860. NotAin 1nceputul acestei serii, pentru acei
pe care i-ar interesa a ei urrnAiire.
" edinta din 23 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 14 Noemvrie 1860.

ISTORIA ROMANILOR

94

dreptei, si adesea il vedem apgrand cu cgldura ideile progresiste, dupg cum am vgzut a o face, and apgrg legea recrutgrei ; tot asa si cu impozitul fonciar si Cu celelalte mgsuri egalitare. In deobste inasprirea ce existase intre el si Kogalniceanu

In comisia centralg, face loc unor simtiminte mai apropiate.

Asa vedem pe Sturza complimentand inteun rind pe Koglniceanu, ca raingsese si ca ministru tot ant el:. liberal, precum

fusese ca deputat. Alta data' propusese un amen dament, pentru

sporirea lefei primului ministru (pe atunci Koggluiceanu), cu
2000 de lei pe lun ".
Ciiderea ministeriului Kogliinieeanu In Moldova.

Dac

insg lucrurile pgreau a se mai impaca si a ambele partizi erau

sg-si dee mana la intocmirea nouei organizgri a nrilor romne,
In adancul constiintelor si de desubtul acestor aparenti linistite,
clocea teama nespusa a partidului trecutului, pentru reforma
starei tgranilor. El se infiora de un atac asteptat in contra proprietgtei. Toatg polemica ziarelor timpului : Conservatorul progresist pe de o parte, de alta ziarele liberale : Steaua Duntirei,
Ronulnul, Nalionalul, Deimbovifa, Reforma, Tribuna, aduc necontenit pe tapet aceasta chestiune, cu toate ca ea nu era Inca
venin la ordinea zilei. Chiar in adungri, uneori ea strabgtea,
ca din senin si fgrg a fi motivan, ca o stafie si o spgrietoare
cumplitg ce nelinistea pe fostii privilegiati care si de acee se
purtau, and mandri si neinduplecati, and dgmoi s'i impaciuitori, sperand pe o cale sau pe alta, se amne at se poate mai
departe amenintarea de a fi despoieti de proprientile lor ! Aici
era pricina adevarata care desbina partizele ; aici era sg se dee
lupta hotgritoare.
Unul din efectele cele mai apropiate ale acestei stgri a
spiritelor, fu aderea ministeriului Kogalniceanu, pe care cu toate

aceste l'am vgzut destul de bine primit si trgind in armonie

la inceput cu adunarea, cgreia-i si facea toate concesiile cu
putintg.

Koglniceanu ins era un partizan hotarat al imbunntirei soartei tgranilor si, prin mai multe circulari, el caun
sa Insufle deosebitilor dregatori o purtare omenoasa si tarmu-

ritg de legi si fatg cu acest element pana atunci atat de ho-

ropsit. Asa, prin o circulara din 18 Noembrie, dupa ce Kogalniceanu cere dela prefecti ca sa contineasca cu bgtaile date

taranilor, adaoge, a a venit timpul ca si taranul sa fie con-

siderat ca cetgtean ; ca si el sa fie apgrat in persoana, in cinstea

si in averea lui ; cg trebue sa se iee mgsuri pentru a linisti pe

tarani care, in multe locuri, ar fi intetiti in contra oarmuirei,
" Sedinta din 19 Mai 1860. Mon. ol. al Mold., 8 tunic. 1860 Sed. din 11

Iunie 1860. bid., 5 Septemvrie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVABE

95

i a-i face sa aiba incredere in viitor" ". Art. 46 al Conventiei

reclama imbunatatirea soartei taranilor. Mana parinteasca a
Domnitorului i concursul luminat i patriotic al puterilor legiuitoare va face ca, cu o zi mai inainte, ragaduita imbunatatire s devie un adevar. Pana atunci 'MA legea actuala care
reguleaza relatiile reciproce intre proprietati i locuitori trebue
s'A fie pazite cu sfintenie de ambele parti, yeti avea o neadormita privighere ca legea sa nu se calce. Nu atata legea cat nepazirea ei a adunat asupra capului locuitorilor romani nomolul
de suferinti i de Impilari ce i-au adus In ingenunchiare. Veti
apara dar pe muncitorii de pamant dupa once asuprire, dupa
once siluiri, indatorire peste cuprinderea aezamantului i veti
avea recurs la asprimea legilor pentru nemijlocita pedepsire
a asupritorilor ori cari ar fi ei ; insa pe cat yeti avea a apara
pe -Omni, pe ceilalti yeti privighea ca sa-i indeplineasca indatoriile". Prin aceasta circulara, imitata incurand de ministerul N. Golescu din Muntenia, Kogalniceanu dadea pe fata
simpatiile sale pentru clasa taraneasca. i tocmai acest ministru era sa reprezinte guvernul, in timp cand adunarea era
s desbata proiectul de lege rurala, alcatuit de comisia centrala i trimis ambelor adunari, din Iai i din Bucureti ".
Se intalege deci interesul partidului dreptei, de a scapa de acest
minister, periculos intereselor sale de proprietate. Loviturile
contra rui Kogalniceanu le tncepe Radu Rossetti, protivnicul
sau din 1859, din comisia centrala In edinta din 17 Decemvrie
1860, Rossetti interpeleaz pe primul ministru asupra procurarei postavului armatei, pe care Kogalniceanu o avuse ca
intreprinzator, inainte de a intra in minister, inca de pe timpul
caimacamiei. Organul satiric Nichipercea Meuse mult haz pe
socoteala lui Kogalniceanu, razand de pdtriotismul lui cu cotul".
Principele Grigore Sturza apara pe Kogalniceanu, aratand, ca
un mare fabricant nu poate fi oprit de a ajunge ministru,
CA' intru cat ministrul declara ca s'a lepadat de concesie, indata
ce a intrat in minister, nu i se mai poate face nici o imputare.
Asupra acestei d'intai lovituri, adunarea trece curat la ordinea
zilei 87. Al doilea atac contra lui Kogalniceanu aduce insa caderea lui. Anume venind inaintea adunarei chestiunea suspendarei i arestarei mitropolitului Miclescu, adunarea numete
o comisie pentru cercetarea imprejurrei, care comisie depune
In 17 Ianuarie 1861 raportul facut de Lascar Catargiu careintemeindu-se pe faptul c alesul tarei la chiriarhia bisericei,
" Mon. ol. al Mold., 22 Noemvrie 1860.
" Prin mesajul ciare adunarea din Bucuresti din 28 Noemvrie 1860, domnitorul anunta i prezentarea legei rurale. Mon. ol. al Tdrei Rom., 3 Decemvrie 1860.
" Sedinta din 17 Decemvrie 1860. Proces-Verbal al adunArei deputatilor

Moldoveni, No. VII. Comp. V iilorul care atacii pe Kogalniceanu pe aceeasi temA,
18 Ianuarie 1861.

96

ISTORIA ROMANILOR

cu acelai mod ca i domnitorul, nu poate fi niciodata amestecat cu functionarii statului numiti de catre domnitor, functionari ce singuri pot fi revocabili sau suspendibili ; ea' apoi
canoanele biseriati recunosc In persoana chiriarhului puterea
exclusiva, spre mantinerea disciplinei In cler ; ca mitropolitul
care este dupa lege iridatoritul aparator al driturilor bisericei,
acei care s'au sustras dela nemijlocita lui autoritate, dui:A canoane, sunt calcatori de legi" sprijine concluzia dgrei in
judecatg a ministerului Kogalniceanu, pe motivul calcgrei articulului 45 din Conventie 88.
Dupa cum se vede, comisia se punea pe tara.mul egalitatei
de putere intre capul bisericei i. capul statului ; cu alte cuvinte,
cg biserica ar alcgtui un stat In stat. Ea nu impartaia prerea

domnitorului i a ministrului sau, cg mitropolitul este in realitate un slujba al statului care nu se poate opune autoritatei
civile, in pricinele atingatoare de cderile ei. *i. este observat,
ea' teoria comisiei era un lucru nou, chiar in traditiile statului
roman, de oarece in totdeauna mitropolitii tgrilor romane cedase pasul i recunoscuse autoritatea domneasca 89. In urma
acestui raport ministerul Kogalniceanu ii &A dimisia, In ziva
chiar a depunerei lui, 17 Ianuarie 1861 9. Tot acestei imprejurri atribue organul conservator, Unirea, faptul caderei lui
Koglniceanu, cand zice ca : e cel din urma minister ce a facut
sacrilegiul de a subsemna o hartie de exil i de moarte politica
unui mitropolit i preedinte al adungrei, fara a mijloci mai
intai o sentinta judecatoreascr 91.
Este insa curios ca aceasta invinuire nu se desbate mai
departe in adunare i cg, In toata daraverea privitoare la ministerul Kogalniceanu, ea nu apare nicaieri, nici in acuzare,
nici in apgrare.
Tot aa de nelamurita rgrngsese Msg. i pricina surgunirei mitropolitului. Nu e vorbg, In afar de invinuirile aduse
mitropolitului de insui domnul, cand cu publica lui improcare 92, Kogalniceanu adaogia c6 mitropolitul se Meuse vinovat

de trgdare, struind la Rusia pentru un principe strain pravoslavnic 93. Dar, de i Kogalniceanu pretindea, c poseda dovezile acestei tradari, el nu le-a dat pe fata. De aceea i ziarul

Romani intreaba : Pentru ce ministerul n'a publicat dove-

" Raportul din 17 Ianuarie 1861 nu se vede nicrtieri reprodus In desbaterile

adunArei. El este publicat In Viitorul, 21 Ianuarie 1861.

" Asupra pozitiei inferioare a mitropolitului fat cu domnul, in vremile

mai vechi, vezi lstoria Romdnilor din Dacia Traiand, VI, p. 221.
Mon of. al Mold., 18 Ianuarie 1861.

ii Unirea, 18 Martie 1861.

" Mai sus, p. 87.

" Aceasta le spune Koglniceanu tocmai In sedinta din 20 Ianuarie 1865.

Mon. of., 23 Fevruarie 1865.

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVARE

97

zile trgdgrei mitropolitului? Dacg nu le-a publicat, pentru ce

cnd s'a deschis adunarea, n'a mers inaintea ei, sg-i expue toate
faptele i s" depue toate dovezile pe biuroul ei? Pentru ce n'a
fgcut-o, cel putin, cand s'a depus In adunare o propunere contra

lui? Dacg nu a fgcut-o ministerul atunci, pentru ce nu a fgcut-o,

cnd s'a cetit in camerg.' raportul comisiunei care a pus pe mi-

nister in acuzare" ? "

Noi credem cg invinuirea de trgdare, de conspiratie cu
puterile strgine din partea mitropolitului, nu era intemeiatg,
cu toate afirmgrile lui Kogglniceanu. Adevgrata cauzg pentru
care Kogglniceanu a dgrmat pe mitropolit, dupg cum insui
o mgrturisete, in o scrisoare publicatg in ziarul Trecutul, este
cg : domnul tgrei este o flint:6 mai presus de toti cetgtenii.
Nimgrui nu este iertat a se pune fat in fat cu dnsul. Aceasta
insg s'a incercat a face mitropolitul, ca un alt ales al natiei ;
de aceea l'am dat jos" 95.
Pentru a da fug o argtare de legalitate rgsturngrei ministerului Kog'g'lniceanu, adunarea ggsete de cuviintg, sg adaugg
inc alte invinuiri, pe care se vede cg ea punea mai mult temeiu,

decat pe surgunirea mitropolitului. Altfel nu se poate explica,

cum de aceastg ultimg invinuire ce pgrea atat de grea, rgmne

la o parte din actul de acuzare formulat de Radu Rossetti,

In proiectul de egspuns la adresa tronului. Acel ce se insgrcing

cu desvoltarea din viu graiu a vinelor puse in socoteala lui Ko-

gglniceanu, fu Grigore Bal, ministrul de altg data' care fusese aa de rgu acuzat de Kogglniceanu, in anul trecut, cnd
Cu ingerintele in alegeri 96

Kogglniceanu pus in nevoie de a se apgra, o face in deanaliza acestor desbateri furtunoase

poate s ne lgmureascg asupra stgrei daraverilor politice din
acel timp.
Cea d'intaiu invinuire adusg lui Kogglniceanu, era &A ar
fi supus pe proprietari la contributia pentru cutia sgteascg,
Cu toate cg adunarea votase numai supunerea lor la darea birului obtesc, impunnd astfel o dare nevotat de adunare
deci cglcand Conventia. La aceasta Kogglniceanu rgspunde,
ea' proprietarii fac parte din comung ; c cheltuelele cutiei sgteti, care slujesc la facerea podurilor, plata Monitorului, plata
vornicului i a secretarului se fgceau mai mult in interesul tiroprietarului ; in sfarit cg darea cgtr cutia sgteascg este numai
o zecime aditionalg la contributia personalg.
cursul a trei edinti 97,

94 Romdnul, 30 si 31 Ianuarie 1861.

" Treculul, 4 Fevruarie 1861.

" Mai sus, p. 74.

" Sedintele din 15, 16 i 19 Fevruarie 1861 In Procesele verbale ale aduruirei.

Moldovei, No. XXI, XXII i XXIII.

A. D. Xenopol. Istoria Romnilor.

Vol. XIII.

98

ISTORIA ROMINILOR

Al doilea punt de acuzare era, ea' ministerul ar fi amenintat

Cu nerecunoWerea cununiei celor ce ar trage sorti, uzurpand
astfel drepturile bisericei. Kogalniceanu raspunde, Ca el dispusese, ca acei tineri ce se vor casatori, ;Cara' a f tras sorti, nu
vor putea opune faptul insuratorei, ca o dispensa de armata
Daca s'ar urma astfel, nici un Evreu nu ar fi supus slujbei militare.
Al treilea : ea' nu s'ar fi impus moiile manastirilor ne-

inchinate la plata contributiei fonciare, violandu-se egalitatea

inaintea legei i creandu-se privilegii. Kogalniceanu in-tamping,
ea' moiile acestor manastiri fiind sub adm:nistratia ministerului cultelor, ar fi insmnat a lua din un buzunar i a pune
In celalt.
Al patrulea : ca s'ar fi infiintat cate o inchisoare in fie
ce sat, fcuta de oameni pe calea beilicului, prin propria lor
munca Kogalniceanu arata c, desfiintandu-se bataia, ea trebuia inlocuita prin un mod de infranare a delictelor.
Al cincelea : ca nu ar fi publicat listele tuturor celor supui la contributie, inainte de a procede la incasari, violndu-se legea. Cogalniceanu raspunde, ea' legea era peste putinta
de aplicat, de oarece prevedea c incasarile sa se faca chiar
In acel an, i nici un tipograf nu se obliga a da urieele liste,
ale tuturor contribuabililor din tara, inainte de 6 luni.
Al aselea : ea" a infiintat fr lege judetele sateti. Ministrul iea aminte c, daca a fcut-o aceasta, a fost pentru a

scapa odata pe Oran de judecata proprietarului, adese ori

parte i judecnor tot odata
Al aptelea : ca a calcat in picioare libertatea individuala,
arestand i &And in judecata pe preedintele municipalitatei

din Iai, Balica. Dar am facut-o, raspunde Kogalniceanu,

fiind ca a fost necuviincios fata cu ministrul rei lui. Dar de

ce nu protestati oare contra zilnicelor incalcari ale libertatei
individuale a taranilor, zilnic incalcate nu numai de subprefect
de jandarmi, dar i de gospodarii moiilor, de vechili, de vataji i de feciorii boiere*ti. Daca merit un blam, este c n'am
intrebuintat toata energia, pentru ca articolul 46 din Conventie
s devina un adevar, nu numai pentru cei tari ci i pentru cei
slabi".

Toate aceste invinuiri i la care Kogalniceanu raspunse

energic, avura doar de rezultat de a pune mai bine in lumina',
prin raspunsurile date de el la ultimile doua punte, masurile
luate de dnsul in favoarea tranilor, care masuri constituiau
ultima i cea mai de capetenie a lui vin, celelalte fiind aternute numai spre a sluji acestei din urma ca fund de tablou.
Aceasta suna, c ar fi facut mai multe circulari provocatoare
pentru tarani. Radu Rossetti formula astfel acest cap de acuzare : Tot prin o circulara, o intreaga parte a locuitorilor pamanteni care poarta cu supunere toate sarcinile statului, s'a

DELA INTAIA PANA. LA A DOITA DISOLVARE

99

vazut denuntata la animadversia unei alteia careia, de catre

cazutul minister, nu se fagaduia, nici mai mult, nici mai putin,

decat fericirea" ; iar Grigore Bal, in cuvntarea lui, spunea :
Va indemn sa bine voiti a ceti circulara d-lui Kogalniceanu
&Rea' prefecti, din ziva de 18 Noembrie, pe care circular% toat
tara a declarat-o de provocatoare, spre a vedea daca viata i
proprietatea puteau sa fie ocrotite, sub ministerul domniei sale,
dup asemenea provocari" 99.

Iat ce raspunde ministrul la aceasta grava invinuire :

Declar cu francheta c sunt pentru Imbunttirea soartei taranilor ; ea' in aceasta imbunatatire vad fundarea nationalitatei
romane. PAna cand taranii nu vor fi cetteni, noi nu vom avea
natie. Dar domnilor am voit sa se creeze o aa stare de lucruri,

In cat cel de pe urm' taran s aiba contiinta datoriilor i a

drepturilor lui. Cat timp Il vom rasa in pozitia in care se gasete, asuprit, batut, tratat ca un dobitoc, nelegat catra tara
prin nimic, ce sprijin vom putea atepta dela dnsul in oara
pericolului? Este timpul, ca inaintea interesului privat, sa
gandim la interesul cel obtesc ; ca inainte de a ne ocupa de
moiile cele mici, sa ne ocupam de moia cea mare, Romania,

cure faceau p'rintii notri. Chestia Orientului este plina de

nouri i de fulgere ; trebue sa ne ferim de trasnetul ce ne amenint ; insa cu ce sa ne ferim? Socotim poate ci in viitor
trebue sa ne marginim a primi pe cuceritorii notri cu capetele
pe tipsie, i la ducerea lor
intov'raim cu buchete de lacramioare? Socot c aceasta nu o mai vroim Ei bine, aceasta
va fi, in cat vreme taranii, greul poporului nu vor avea inte-

rese vitale, materiale, pentru a sari i a-i apara moia in contra

strainilor navalitori. 2000 de boieri nu fac o na tie Acesta e

un adevar ce nu se poate contesta. Am avut indrazneala, in

circularile mele, a vorbi taranilor de drepturile lor, de demnitatea lor de Romani ; le-am vorbit de gloria stramoilor lor,
de timpurile lui stefan ce! Mare i ale lui Mihai Viteazul, cand
i taranul simtia ea are o patrie i alturea cu boierul se batea
pentru apararea ei" 100!
Este Invederat c aceast de pe urma imprejurare,
lui Kogalniceanu pentru trani, au adus a lui rastur-

nare, cad toate celelalte invinuiri nu sunt nici serioase nici

in temeiate.

De aceea, cu drept cuvnt, arata Kogalniceanu, ca pri-

cina rasturnarei lui sta in aceea, ea : a indraznit a face sa atarne

" Opinia minoritAtei In Procesul verbal al sedintei din 4 Fevruarie 1861 No.
XII, p. 202. Radu Rossetti. Pentru ce s' au r6scullat faranii p. 348 este de piirere
toate aceste mAsuri erau bune i Koglniceanu stia sit le justifice de minune,

dar nid una nu era legal5".

99 Sedinta din 13 Fevruarie 1861. Procesul verbal No. XX, p. 259.

Locul reprodus se AA la p. 301 a desbaterilor.

ISTORIA ROIALNILOR

100

fericirea Romniei de fericirea tranului. Nu actele noastre

ministeriale, nu cuvntrile mele sunt vinovate, ci opiniile
noastre in chestia social. Frica cea mai mare a acuzatorilor
mei este CA, fiind ministru, in timpul ce are s se trateze chestia

rural, a putea s m slujesc de influenta guvernului, pentru

a pune in lucrare o presiune asugra deslegrei acestei chestiuni
i a face s prevaleze opiniile mele. De aice hotrirea de a gsi
de ru i de a osandi sistematic toate faptele ministerului, pentru
a ne da jos, inainte de a veni chestia tranilor pe tapet". Koglniceanu aratase adevrul, pe care acei ce-1 rsturnar aveau

interes a-I ascunde, cci nu le convenia s desvliasck prea

pe fat, sentimentele ce-i impingeau la rsturnarea ministerului.
Dup apArarea lui Koglniceanu, adunarea hotrte

despart rspunsul la .mesaj de acuzarea ministerului, i insrcineai o comisie de epte membri care s instruiasc procesul lid 10i Darea in judecat era tot att de serioas ca i
acuzarea ; dar partidul dreptei ii ajunsese tinta : nu numai
c ministerul era inlturat, ci inc6 i prin lumina in care-1 pusese, credea ea' 1-a indeprtat din treburi poate pentru totdeauna.
Ca i cnd acest cuvnt ar putea fi rostit vreodat in poltica!

101

sedinta din 17 Fevruarie 1861. Prores verbal No. XXII, p. 330.

IV

DELA A DOUA DISOLVARE PANA LA UNIRE

(29 Ian.

11 Dec. 1861)

A doua disolvare. Aceiai soartA", ca i ministerul lui

Koglniceanu in Moldova, o avu acel al lui Epureanu in Muntenia. Si acest din urm'A fusese luat, tot dup6 sistemul urmat
de domnitor, de a nu-vi alege ministerele din majorittile adunArilor, sistem caracteristic pentru domnia lui Cuza i care a

fost notat de mai multe ori de oamenii timpului. Aa ziarul

Unirea observ, &A : se compunea ministerul totdeauna in

afar de majoritatea adun'Arei". Principele Dim. Ghica spune,

In edinta din 13 Mai 1861, c'A : obiceiul la noi este de a nu se
lua ministerul din majoritatea adunArilor" ; iar principele Gr.
M. Sturza ar'Ata, in ed. din 1 Febr. 1861, cA" : in zadar am
cAuta s'A aruncAm faptele minitrilor ca imputare conservatorilor ori proprietarilor ; cAci ei nu pot avea solidaritatea actelor unui minister, pe can' vreme ministerele la noi n'au fost,

ca in statele constitutionale, sprijinite pe o majoritate parlamentarVi. Neint'Alegerile intre minister i adunare in Mun-

tenia izbucnir6 mai ales dela chestiunea rAscoalei din Craiova.

Se bnuia ministerului, &A aplicase legea patentelor, inainte
de a fi fost votat6 de ambele adunAri, ca lege de interes comun ;
cA tot aa se fkuse cu legea scz'AmAntului arendailor i c6,
fAr motiv, se procedase cu atAta asprime la in'Abuirea micArei din Craiova, de oarece, dup'A cum se vedea din hotsdrirea
Curtii de apel care cu majoritate de 5 glasuri contra 4 achitase pe cei mai multi din preveniti i numai pe cAtiva ii con-

damnase la ware pedepse

nu fusese acolo un spirit de

edscoal, ci numai o izbucnire de nemultmire contra prefectului Gr. Marghiloman" ; &A deci trebuia, ca acei ce au atras
macar un minut bgnuiala c'A ar fi existat un asemene spirit
s-i ice cuvenita pedeaps6. Epureanu, in loe de a da satisfacere camerei, destituind pe prefect, il numete judeator la
1

Unirea, 21 Fevr. 1861, Mon. ol. al Tdrei Rom., 20 Mai 1861.

102

1STORIA ROMANILOR

curtea din Bucureti2. Adunarea ceruse intAi rAnduirea unei

anchete care s vad cum s'au petrecut lucrurile. Ministerul
ins declarase, c nu primete asemene numire, neprevzut
In Conventia de Paris. Atunci adunarea cere dosarul rAscoalei,
Ministerul refuz a-1 dh, intAmpinind CA afacerea trecAnd Ina-

intea inaltei curti care judeca pe atunci ca al treile grad de

jurisdictie in fond, cauza ar fi MCA pendent' inaintea justitiei

i parlamentul nu ar putea s se amestece in trebile judectoreti. Adunarea suprat pentru refuzul ministerului de a
se supune controlului ei, introduce, in rspunsul la mesajul
de deschidere, un paragraf in care blameaz6 purtarea ministeriului, in chestiunea turburrilor craiovene, care paragraf este
votat cu o mare majoritate de 42 din 62, compus din stAnga
i dreapta intrunite3. Ministerul rspunde acestui vot de neincredere, prin o msur foarte grav : disolvarea adunrei,
pe motivul c' ea s'ar fi amestecat in atributiile judeatoreti,
calificAnd faptul dela Craiova, inainte de a se fi dat asupra
lui hotrirea definitiv. Disolvarea se face in ziva de 29 Ianuane 1861 4. Domnitorul voia s indrepttasc6 pasul s.u,
artAnd Portii depkirea adunrei peste atributiile ei. Prin o
scpare din vedere, domnitorul uitase pentru un moment rolul
pe care-1 jucase 'Alfa' acum, de aprtor al autonomiei i vred-

niciei trei. Agentul su din Constantinopol, C. Negri, se insrcineazA a i-1 reaminti. El ii scrie, c'd : ceeace este in propriile sale atributiuni nu ar trebui s fie supuse apretuirei i.
desbaterei altora" 5. Este curios, c' domnitorul care se mAndrea atAta *i cu drept cuvAnt de spiritul su de neatArnare
fat cu Poarta, s'A nu fi vzut singur acest lucru ; dar cu cAt
va deveni mai ascutit' lupta din luntru, cu atAta domnitorul
va cuta mai mult sprijin in autoritatea suzeran i se va indeprta de primul su avAnt. Disolvarea bine inteles &A, z5.drind ambitia, supra foarte adAnc pe membrii care votase
blamul i ei ii puser toate puterile, spre a fi realei in noua
adunare. In zdar se silise ministerul Epureanu, pe de o parte
prin presiuni electorale, pe de alta pi-in graciarea lui Oraanu
i Valentineanu de osAnda ce o fceau pentru delicte de pres

6,

a schimba majoritatea. Ea revine 'MCA mai compact decAt

inainte i, in 16 Aprilie 1860, cea intAi msur a nouei adunri
fu darea in judecat a ministerului Epureanu. Msura se voteazA cu 35 de glasuri contra numai a 15, ceeace arat, &A par2 Mon. of. al Tare! Rom., 1 Fevr. 1861. V iitorul, 25 Ian. 1861.
3 Desbaterile sedintei din 28 Ian, 1851 In suplimentul Monil. citat si nota
prec. Comp. Romeinul, 19 Ian. 1861 i Unirea, 25 Fevr. g 7 Martie 1861.
4 Raportul catre domnitor, publicat !Titre alte ziare si de Romdnul, 1 Fevr.
1861.

5 Negri C. Cuza, 5 August 1861. Corespondenfa citata, p. 160.

4 Gratiati In 4 Aprilie 1861, Mon. of. al Teirei Rom., 10 Aprilie 1861.

DELA A DODA DIZOLVARE PANA LA IINLRE

103

tidul guvernamental, sczuse Inca din ceeace fusese i ca opo-

zitia sporise. Si nici c se putea altfel, de oarece cum spune

Trecutul aceeai o mie, dou de oameni care au scos din urna
pe deputatii cu care guvernul nu se impaca, vor trimite, de
nu tot pe aceiai deputati, cel putin unii i mai putin liberali".
Dar ministerul i disolvase adunarea, numai spre a se rasbuna
pe ea 7. In 17 Aprilie ministerul 1i da dimisia 8.
Ant ziarele liberale cat i cele conservatoare criticau

disolvarea aceasta de a doua a adunarei, i In cercurile conducatoare ale Ord aceasta masura fu in deobte rau privita.
Este de observat apoi, ca disolvarea fiind o prerogativa a domnului, opozitia trecu de asta data Inca mai mult peste capetele
minitrilor, spre a atinge persoana domnitorului. In comisia
central', patru membri : Brailoiu, Teodor Bratianu, I. Cantacuzin i Arsachi propusera o motiune de neincuviintare a
disolvarei ; motiunea este insa raspinsa de majoritatea comisiei 9.

In timpul ce adunarea munteana era disolvata i se faceau alegeri pentru acea care trebuia s'o inlocuiasca, adunarea
din Moldova votase, In 27 Martie 1861, o propunere ca, pentru
desbaterea chestiunei rurale, sa" se Intruneasca ambele adunAri
In Bucureti. Era iarai un mijloc piezi, de a realiza unirea
efectiva a tarilor romane, mijloc incercat Inca data Ma' izbanda, cand ca votarea legei curtei de casatie 10. Mid se in-

trunete adunarea munteana ea se ocupa, data cu darea in

judecata a cabinetului Epureanu, i de propunerea adunarei
moldovene. Cnd adunarea moldoveneasca inmanase domnitorului adresa ei, cuprinzatoare a acestui vot, el raspunsese :
Simt toata seriozitatea pasului ce ati facut. De i va pot asigura de buna vointa a Inaltei Porti i a puterilor garante, totui nu este de tgaduit ca avem nevoe de multa prudenta i
intlepciune pe lnga patriotismu" il. Cand propunerea vine
In adunarea munteana, ea este votata in unanimitate. .5i minitrii voteaza pentru 12.

Daca domnitorul nu s'a opus de asta data atat de categoric la rostirea dorintei de a se intruni camerile, ba chiar
a ingaduit acest vot prin minitrii sal, in deosebire de cum se
Treculul, sub Redactia lui loan Strat si Gh. MArzescu, 4 Febr., 1861.
8 Mon. of. al Tarei Rom., 20 Aprilie si 2 Mai 1861. Unirea 4 April 1861.
Ministerul Epureanu este judecat de Curtea de casatie In 20 Iunie 1862 si este
achitat. Mon. of. 29 Sept. 1862.
Unirea, 21 Fevr. i 4 Martie 1861. Romdnul, 24 Fevr. 1861 (articol de
Dimitrie BrAtianu).
" Mai sus p. 90. Vezi douii depe5i din Tag In Mon. of. al Tdrei Rom., 31
Martie si 1 Aprilie 1861.
11 Mon. of. al Mold., 3 Aprilie 1861 (ledinta din 27 Martie 1861).
" Sedinta din 14 Aprilie. Mon. of. al Trri Rom., 2 Mal 1861. suplement.
7

ISTORIA ROMANILOR

104

purtase cAnd cu legea curtei de casatie, aceasta o Meuse pentru

c, dupA cum vom vedea la analiza politicei externe privitoare

la chestiunea unirei, pe atunci negocirile care se urmAreau

In Constantinopole, pAreau a conduce la o deslegare favorabil

a acestei chestiuni, i pArerea obteascA era c'A unirea des'A-

vArin a Moldovei cu Muntenia va fi incuviintatA de puteri.

Aceasn pArere ii Meuse drumul prin cugete, din urmAtoarele imprejunri : Primul ministril al Moldovei, A. Panu, in depea trimis colegulm sAu in Bucureti, in 27 Martie 1861, spune c'A :

atunci cAnd a aN al onoarea a fi chemat de cAtre

Sa, pentru a forma cabinetul, ar fi aflat negociAri intinse pentru

unire i a vAzut atunci o persistentA, o convictiune din partea
InAltimei Sale, ca s'A vad realizAndu-se mai in gran' acest
mare act national. Unirea mi-a zis InAltimea Sa, este credinta
mea politicA ; ea este tinta de mAntuire a natiunei romAne,
la care pArintii notri au cAutat a ajunge i la care sper c vom
putea ajunge. Eu trebue sA fac unirea ; cAci sunt dator atre
natia care m'a ales i cstr istoria cAtre care trebue s am o
responsabilitate"13. De aceea i Panu primise ministerul in
Moldova, spunAnd anumit, c dacA nu va reui a realiza acest
vis a RomAnilor, ii va da dimisia 14

Aceasn credinn in apropiata realizare a unirei era cu

atAt mai fireascA de a fi intAlnin in ri1e romAne, cu cat i

ziarele stnine o innreau. Aa Le Constitutionnel din Paris sa-

lun cu plAcere prefacerea operan in intentiile guvernului

otoman care prefacere ar constitui un progres insAmnat, in
calea arAtan oare cAnd Turciei de puterile occidentale. Acest
prim pas, aa de cu franchen fAcut, este de bun augur ; el va
ajuta poate a repara nite greeli, pe care guvernul turc in-

cepuse acum a le expia" ; iar pe de aln parte Wanderer din

Viena vestia acela evenement, insotindu-1, conform poliLicei

austriace, cu urmAtoarele comentarii : Man de aceasta, va

fi de un mare interes a observa purtarea Principatelor dunArene, acuma dessvArit unite, fiindcA pentru principele Cuza

nu mai poate exista nici o ratiune a ascunde mai mult timp

adevAratele lui intentiuni". Le Courrier d'Orient din Constantinopole d'Adea ca pozitive urmAtoarele tiri, anume c Poarta

primise unirea ministeriilor i a camerilor, o lege nou6 electoralA prezentan de guvernul Principatelor unite i strAmutarea comisiei centrale i a curtei de casatie la Bucureti15.
Depesa In ilion. of. al Tara Rom., 28 Martie 1861.
Unirea, 7 Martie 1861. Cu prilejul acestor vorbe de vis al RomAnilor,
aplicat unirel, Treculul, 18 Martie 1861, glumeste cu spirit ; cum cA noi Romanii
ne gsim intr'un somn adAnc, acesta e mai mult decat singur. i In adevfir, dupl
legue naturei, visul nu se produce decAt cftnd doarme cineva g d. Panu, la intrarea
sa In minister a spus ca unirea este visul Romanilor. RomAnii deci dorm si viseaz1

la unire".

15 Citate dup reproducerea lor In Romfinul, 16, 17, 18 i 23 Aprilie 1861.

DELA A DOIJA DIZOLVARIO PANA LA IINLRE

105

In urma tuturor acestor tiri, nu trebue sA ne mirkn,

dae6 vedem un ziar din Iai scriind, a intrunirea adunririlor
pentru a delibera in comun legea rural, i a perdut importanta, dup ce tim c6 unirea deplinA a ministeriilor i a adun6rilor ni s'a acordat dela Constantinopole : cA M. S. Sultanul
a adresat o iradea &Are I. S. domnul, prin care octroiazA tkei
cererile fAcute inteun memorandum prezentat aici din vara

Barbu Catargiu

Colectia Academiei Romane.

trecut ; cA un mesajer turc se ateapt poimni in Bucureti,

i cA in sfarit domnul Panu este chemat de M. S. a se afla acolo

In capitala Romniei" le.

Si InteadevAr c6 Panu, Mavrogheni i D. Sturza fusese
chemati in Bucureti, i. aceast chemare se pusese in legAtur
u Tribuna romdnd, 20 Aprilie 1861.

106

ISTORIA BOMANILOR

cu aletuirea primului minister unionist, ceeace Meuse ea' Panu

s fie atAt de srbtorit in Bucureti 17.
Cu toate aceste aparente att de favorabile, lucrurile ieau
o alt6 intors5.tur in Constantinopole i recunoaterea unirei

este amAnat. Domnitorul se vede nevoit a recurge iar4i la

constituirea unui minister deosebit pentru Muntenia. De ast-

data' ministerul este luat, prin exceptiune, din majoritatea

adudrei i alc6tuit sub preedentia lui Barbu Catargiu, din :

C. Brlloiu, principele Dimitrie Ghica, loan Cantacuzino, Apostol Arsache i Constantin Filipescu. Ministerul intr in lucrri in ziva de 30 Aprilie 1861 18. Lucru la care lumea nu se
prea atepta, este e primul act al ministerului partidului dreptei,

s6 fie revocarea ordonantei asupra presei, rAmnnd ea li-

bel% sub paza numai a legilor t'rei" 19. Msura era un mijloc
de a cAtiga pe stanga in favoarea ministerului, ca una ce lu-

crase impreun6 cu dreapta la fsturnarea lui Epureanu. Ministrul Inlinescu, din cabinetul de mai tArziu al lui Golescu,
bAnuete aceast m'sur' de nesincer, ca una ce era in contra
principiilor partidului ce o luase ".
Ministerul Catargiu are inc6 o foarte scurt durat, numai 12 zile, de oarece in 11 Mai el ii dkluse acum dimisia,
semn caracteristic pentru relatiile dreptei cu domnitorul. *i
mai caracteristicA este ins, c' demisia ministeriului este de
ast clan motivat i anume pe faptul, c' domnitorul refuzase : 1) schimbarea membrilor comisiei centrale numiti de
el ; 2) schimbarea prefectului politiei capitalei ; 3) schimbarea
atorva prefecti ; 4) desfiintarea inaltei curti i infiintarea curtei
de casatie ; 5) imediata punere in desbatere a chestiei rurale ;
6) de asemene a legei electorale. Din aceste punte, erau mai
de sam6 : 1, 5 i 6.
In privirea celui d'intai, Catargiu cerea revocarea din
comisia central, a lui N. Golescu. Arghiropol, Anghelescu i
Predescu, membri din partidul stngei, care luase apkarea lui
Epureanu contra invinuirilor ce i se adusese21. Chestiile celelalte dou erau inteo strAns5. leg6tur, i domnitorul avea interes ca ele s6 nu fie rezolvite de un minister i o adunare conservatoare. De i incuviintarea unirei fusese amAnat, tot se
ateapt din zi in zi a ei realizare, i domnitorul doria ca chestia

rural s fie luan in desbatere de adunsrile intrunite. Dar

domnitorul ar mai fi dorit un lucru, ca s'A se modifica i legea

electoral. Greutatea ins6 era de cine s se fac' aceast mo17 Mon. of. al Mold., 5 Mai 1861. Viitorul, 29 Aprilie 1861.
12 Montt. of. al Tdrei Rom., 1 Mai 1861. Unirea, 2 Mai 1861.
" Deelaratia lui B. Catargiu In sedinta din 4 Mai In Monit. of. al Tdrei Rom.,
9 Mai 1861, suplement.
28 Sed. din 26 Iunie, Mon. of. al Tdrei Rom., 30 Iunie 1861.
2, Viitorul, 20 Mal 1861.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA MIME

107

dificare? Stipulatiile electorale fusese anexate atre Conventie,

ca parte intregitoare, i puterile se arnau mai ales foarte in-

grijite tocmai asupra acestui punt. Aa Negri spune, late

scrisoare &Rea' domnitor, cA puntul principal ce intereseazA

conferenta este modificarea legei electorale" i de aceea el cere
domnului,
trimeat" proiectul, ca s' se statueze de odat
asupra tuturor puntelor 22. Prin memorandul trimis Otre puteri,
la inceputul lui 1861, domnul apssa foarte mult asupra neajunsurilor legei electorale i, cu toate c nu cerea modificarea

ei de care puteri, se putea interpreta aceast struinf a lui

prea amnuntit de a-i arta rlele, c' o cerere indirect de
a se procede, data' cu incuviintarea unirei, i la schimbarea
sistemului alegerilor, mai ales eft', pree.um vom vedea, domnitorul era convins de neputinta absolut ca legea electoral
s fie serios reformat de adunrile in fiintA. De aceea i Viitorul imput domnitorului c' ar fi cerut, prin memorandum
atre Poart, reforma legei electorale" 22. Domnul avea ins

dreptate de a crede aa ceva, de oarece Unirea, organul dreptei

calific6 de demagogic proiectul comisiei centrale care intindea
dreptul de vot tuturor acelor ce piniau 48 de lei dare i 11'6d'Aj duia, c' un asemene proiect va fi rAspins de ambele adun'ri.

Acela ziar apoi spune, despre petitia din 11 Iunie din cmpul
Filaretului, care cerea lrgirea dreptului electoral, c ar fi rsturnaoare a propriet5.tei24. Organele liberale din potriv6 sprijiniau lrgirea dreptului de vot. Tribuna romeuiei sustine, cA

tranii nu pot atepta imbunntirea soartei lor dela boieri,

ci numai dela alesul i iubitul Romnilor i dela ltirea bazei

electorale" ; iar Trecutul adaoge, c' de i tranii nu au cultura necesar, spre a putea desbate
o adunare chestii de
stat, totui ar avea destul bun simt ca s se opun, dac nu
prin discutie, cel putin prin vot, unei legi fkute in interesul
unei singure clase 25.

Ori cum ar fi fost lucrurile, trei intrebki mari preocupau

trile romne la inceputul anului 1861 : unirea, legea electoral i chestia rural. Ca i in vremile divanului ad-hoc, unirea
era dorit de toat clasa conduc'toare, MI% deosebire de
partid ; iar chestia rural era in strans leg'tur cu legea electoral i, din pricina lor, pe fat sau pe ascuns, se incingeau
luptele i se desbina ptura superioar. Pozitia guvernului, in
" Negri c. Cuza, 3 Iunie 1861. Corespondenla, p. 106 si 117. Domnitorul
al Mold. 27 Mai 1861.
cere comisiei centrale pregnirea acestei legi. Mon.
" Viiiorul, 11 Mai 1861. Viilorul este organul partidului dreptei ; Treculul
al stangei.
24 Unirea, 13 Iunie i 15 Iulie 1861. Autorii acestei petitii sunt dati judeatei ;

achitati prin sedinta din 1 Oct. 1861 pe motivul c ei nu ceruse alt ceva decAt
largirea dreptului electoral. Romdnul, 4 Oct. 1862.
" Trib. rom., 30 April 1861. Treculul, 8 Iunie 1861.

'STOMA ROMANILOR

108

mijlocul acestor lupte, era foarte grea, i guvernul era in realitate domnitorul care schimba ministerele dupa placul salt.
Cu dreapta nu se putea impaca ; cu stanga extrema iarai nu.
Ar fi vrut sa constitue un partid de centru, moderat, care sa
primeasca ideile sale in intregul lor, inaintate In ceeace privea
reformele launtrice, retinute i cumpatate In daraverile ce atingeau exteriorul. Dar acest partid nu se putea improviza, i
de aice se explica acea schimbare atat de nestatornic a reprezentantilor puterei esecutive. Poporul, bine Intales, ca era cu
domnul, contra partidului dreptei, i avem despre aceasta tinuta a lui, o pretioasa i convingatoare marturisire, In aratarea
organului acelui partid, Unirea, care spune, c tribunalele n'ar

fi fost mai nici odafa favorabile lui Barbu Catargiu, (adaogaud) fiind c ar fi fost pline de oamenii coteriei" 26.

Retragandu-se Barbu Catargiu, domnitorul Insarcineaza

cu alcatuirea ministerului pe Stefan Golescu o uriaa" sritura dela ultra-conservatori la ultra-liberali care-i compune cabinetul ski din Arghiropol, Malinescu, C. Balcescu,

Bolintineanu i colonelul Semeescu 27. Noul minister se com-

punea tocmai din barbatii pe care Barbu Catargiu voise sa-i

elimineze din comisiune centrar. Se putea deci prevedea In
ce raporturi vor sta noii minitri cu adunarea ce sta sub influenta

lui Barbu Catargiu.

Cat de porniti unul contra altuia, erau B. Catargiu i

refuza de a semna
decretul de numire al noului minister 28 ; refuz insa ce lovia
i In domnitor, punndu-1 in un impas constitutional.
Ministerul lui Golescu, tot in vederea apropiatei uniri,
se (16 numai ca un minister de tranzitie i de scurt dainuire 29.
Ceeace insa supara cu deosebire adunarea, In constituirea noului
minister, era primirea lui Malinescu i a lui Bolintineanu in
el, fiind ei priviti de dreapta, ca adversarii proprietatei i ai
ordinei sociale", i modul cum fusese privita chemarea lui la
carma se vede de pe aceea, ca adunarea alege indata pe Brailoiu, Cantacuzino i Arsachi ca membri in comisia centrar,
St. Golescu, se vede de pe aceea, ca cel

ss Unirea, 27 Mai 1861. Apoi, cum foarte bine observa, Anghel Demetxescu : ministerele urmau unul dupa altul cu repeziciune (fail ca unul din ele
se izbutiascii a avea, In acelas timp, Increderea domnului si a parlamentului. Parlamentul era al dreptei, cu principiile careia domnul nu se Impdca. El Inclina mai
mult catre stanga, Insa nu catre stanga extrema. Ministerul constituit de dansul,
In mod arbitrar, nu se bucura de Increderea aduniirei. Din acest cerc vicios domnul
nu putea s lima. In aceste framantari se darapanau puterile In o zadarnica lupta
sI tare ramanea mai mult pe loe, decat sa mearga Inainte". Diseursin-ile lui Barbu

Catargiu, Bucuresti, 1886, p. LI.

" Montt, of. al Teirei Rom., 15 Mai 1861.
Unirea, 20 Mai 1861.
Monitorul citat In nota 27.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA. IINIRE

109

brbati ce Meuse parte din cabinetul trecut 3. Barbu Catargiu

vrea insg s silease pe ministerul Golescu, sil aduc indat in
desbaterea adunrei chestia rural, temndu-se ca nu cumva

s modifice legea electoral, i de aceea propune, ca orice

minister ce nu ar grbi solutia chestiei rurale, inainte de inchiderea adunrei, s nu aibA increderea ei. Propunerea este
votat cu mare majoritate 31. Ministerul neprimind aceast rezolutie i fiind i acuzat c' a ingduit subsemnarea petitiei
din 11 Iunie, prin care se cerea lrgirea bazei electorale i se

blama adunarea actual, capt un vot de blam, in 21 Iunie,

primit cu 32 de voturi contra 2332. Dup acest vot, ministerul
nu se mai duce pe la adunare, nu-i mai comunic6 nimic pAnA
la 10 Iulie, cAnd expirnd terminul sesiunei parlamentare,
adunarea se inchide. Aceast anomalie constitutional, ca un
minister blamat s rmn alturea cu adunarea care-1 descuviintase, a fost bagat in saing de ziarele timpului33. Dar
lucrul era firesc, ministerele ne fiind luate din majoritatea adunrei i ele fiind numai ale domnului.

Ce se intmplase, in aCest rstimp, in Moldova? Ministerul Panu (cu Hurmuzaki, Mavrogheni, Cuciureanu, Rolla i
D. A. Sturza), al omului ce avea o reputatie nebnuit, fusese
primit chiar de adunare cu oarecare bung-voint, mai ales c
primul &Au act era pe placul ei. Anume hotrete chestiunea
mitropolitului, pretextul ce adusese rsturnarea lui Koglniceanu, i anume : mitropolitul demisioneazA ; se stnge contra
lui once urmrire ; se dispune desfiintarea proceselor-verbale
ale adunrei, referitoare la punerea lui sub judecat i i se d
o pensie de 200 de galbeni pe lun634. Aceast blndet fat
cu un om se fusese invinuit de trdtor car% tara, indispunea
pe multi. Sofia Hrisoscoleu afl explicarea revocrei urm'rirei
mitropolitului, in faptul c'd era inrudit cu primul ministru.
Deplng, zice ea, aceast hotrire a consiliului, pentru
ea se atribue d-lui Panu, ca unul ce este rud cu invinovtitul
mitropolit. O deplng, pentru c'd am fi dorit ca ilustrul membru
al cimcmiei de trei, la a doua sa ivire pe scena politicA, s
fi inceput prin vreun act demn de reputatiunea sa, i nu prin
a cere scAparea unui criminal de asprimea legilor" 33.
' Unirea, 16 Alai 1861.
"1 Mon. of. al prei Rom., 27 Iunie 1861, suplement. Unirea, 21 Iunie 1861.
" Ibid. Comp. Romdnul, 3 i 4 Iulie 1861. Ministerul Golescu r5spundea,
In privirea subsemnArei petitiei, cd. asemenea imputare este stranie din partea
oamenilor unui minister ce desfiinlase ordonanta asupra presei. Mon. of. al Tare
Rom., 30 Iunie 1861.
" Treculul, 1 lulie 1861.
" Mon. of. al Mold., 21 Ianuarie 1861.
" Articolul Camera din la# de Sofia Firisoscoleu In Romdnul, 20 Aprilie
1861.

110

ISTOILLA. ROMINLLOR

Interpelarea lui Lascar Catargiu.

In curAnd insa aceasta

daravere fu uitata, fata cu zvonul de care am vorbit, despre

apropiata realizare a unirei, zvon adus la crezare, mai ales prin

chemarea lui Panu la Bucureti.

Aceasta veste, dupa unii fiind imbinata cu acea a unei

conferenti ce trebuia sa' se tina la Paris, spre a se da aceasta
incuviintare, Lascar Catargiu cere in adunarea moldoveneasca,
ca guvernul sa comunice adunarei, daca cu prilejul conferintelor ce aveau a se tinea la Paris, luase masuri a se incunotiinta din nou pe puteri, despre viile ateptri ale -Wei de a
vedea realizate dorintele rostite de divanurile ad-hoc". Aceste
*tiri fiind telegrafiate la Bucureti, Barbu Catargiu propune
imediat ca s'a" se adreseze o multamire deputatului ce ridicase
aceasta chestiune ; iar principele Stirbeiu repet aceeai intrebare in adunarea munteana. Bolintineanu raspunde lui Stirbeiu,

ca in urma demersurilor i staruintelor necurmate ale I. S.

domnitorului, Poarta a incuviintat unirea deplina a ambelor

Principate. Puterile se vor intruni in conferinta, pentru a hotr

chestiune" 36 Raspunsul nu se potrivea insa cu
intrebarea ; cad Catargiu iStirbeiu intalesese, daca se va face
demersuri pentru principele strain.
Domnitorul care singur cunotea pe deplin starea negocierilor intru dobAndirea unirei, tiea tot data ce periculos
era, pentru obtinerea unui rezultat favorabil, reinvierea ches-

tiunei principelui strain. Trebuia deci cautat de inabuit pe

ea se putea atare manifestare, i din contra, sa se arate, ca
tara s'ar fi lepadat acuma de aceasta nazuint i ca era mul-

tamita cu unirea sub principele pamntean pe .care Il dobAndise. De aceea oarmuirea pe de o parte insereaza in Monitorul
Oficial al Tdrei Romdneqti un comunicat, prin care spune,
cele din urrna tiri ale agentului -Wei la Paris sunt ca chestia
principelui strain este neadmisibila ; c nimene nu s'a &Wit
la aceasta i ca va fi opozitie la o asemene propunere ori de unde

ar veni" 37; iar pe de alta nu ne vom mira, daca vom vedea

manifestAndu-se in Principate o micare pentru sustinerea domnului b'atina, micare a careia legatura cu guvernul, ba poate

chiar inspirare din partea lui nu se poate cu totul tagadui. Dar

mai este apoi de luat in bagare de sama i ambitia domnitorului,
care acum tocmai era in ajunul de a izbuti, dupa silinti uriee
i o framntare atAt de indelunga, sa realizeze unirea, nu putea
fi dispus a se cobori de pe tron, pentru ca altul sa se folosasca
de munca i. de chinurile lui. Mai doria apoi ca prin unire sa

ajunga mai departe, la realizarea catorva reforme mari, de

" Chestiunea intreagd cu depesa din Iasi In Mon. of. al reirei Rom.,

20 Mai 1861 (Sedinta adun6rei din 18 Mai).

" Mon. of. al Tdrei Rom., Iulie 7 1861.

DELA. A DOITA DIZOLVARE PANA LA ITNIRE

111

care inima lui era alipita, i pentru a caror indeplinire tocmai

unirea deschidea o luminoasa perspectiva.
De aceea vedem, buna ark ca ziarul Ddmbovila care,
sub directia lui Bolintineanu, era i el organul oficios al guvernului, ha trecea chiar de subventionat din partea lui, sustine, CA sa se convoace o singura adunare constitutionala care
&A nu poata atinge unirea, dar care sa decida despre ereditatea
In familia alesului dela 24 Ianuarie". Viiiorul, ziarul dreptei,
adaoge chiar, dupa reproducerea locului din Dambovita, parerea, CA ideea pare avea o origine mult mai inalta cleat o
slaba pana de publicist" 38. La Voix de la Roumanie, a lui Ulysse

de Marsillac, iarai un organ oficios al guvernului, dupa cum

IL numea Villortd, combate de asemenea ideea ca nu s'ar putea
gasi o dinastie intre Romani" 39. Mai mult decat atata : se subscrisese doua petitiuni din partea poporului, una pe campia
dela Filaret In Bucureti, alta, tot in cuprinsul celei din Bucureti, pe campia dela Frumoasa, la Iai, prin care petitii se
cerea raspingerea domnului strain i constituirea statului unitar
sub alesul din 5 i 24 Ianuarie, cu o reprezentare adevarat na-tionala, prin largirea dreptului electoral. 0 alta asemene petitie circula prin tinuturi4. Cand se prezinta inaintea domni-

torului deputatia insarcinata a-i inmana petitia subsemnata

in 11 Iunie pe campia Filaretului, domnitorul se preface a dojeni pe autorii ei. El le spune, ea' se mira de un asemene demers ; ca voiau pe semne sa se exercite o presiune ; ca asemene
micarea ar putea fi calificata de rev olutionara ; sfluete pe
toata lumea sa atepte cu linite i incredere realizarea dorintelor -Wei, care In curand nadajduete cri vor fi incununate
cu succes ; dar ca nu va mai suferi asemene urmari care, de-

parte de a intari tronul ridicat de Romani, il slabesc i duc

natia la peire" 41. Oficial domnul era tinut a reproba o asemene

manifestare, mai ales ca-1 punea In pozitia de a avea aparenta
de a se apleca cu totul catre liberali, ceeace nu era In interesul
sat" politic.

Este insa interesant de constatat, ca nu numai foile mai

mult sau mai putin In legatur cu guvernul i petitiile care
putuse fi provocate de el, sprijiniau ideea principelui national,

ci i ziare neatarnate, ha pana la un punct chiar neprielnice

ocarmuirei, sustineau aceeai parere. Aa C. A. Rossetti, In
Romdnul, spune : Noi dar facem apel la toata natiunea, nu
u Viilorul, 13 Aprilie si 2 Mai 1861.
3 La Voix de la Roumanie, 25 Mai 1861 : Quoi, \Toil& une nation de
cinq millions d'hommes et parmi elle. il ne se trouve pas un seul prince digne
de la couronne? Quoi, tant d'intelligence et de patriotisme, rpartis sur une
race admirablement doue, ne suffiraient pas A crer une dynastie"?
1 bid., 28 Itinie si 1 Iulie 1861. Comp. Romdnul, 8 lulie 1861.
41 Mon. of. al rdrei Rom., 19 August 1861.

112

BOMANILOR

sa se supuna conditillor noastre, ci s'A le desbata In public i

sa le lepede, subscriind In public petitia ce circula in ascuns
pentru guvern strain, sau sa' le aprobe In public, subscriind
petitia noastra catre alesul natiunei" 42 iar Tribuna rometnei

spune. c fericete pe Romani, ca n'au dobandit unirea cu

principe strain, multamind mai ales diplomatiei engleze c nu

a dat Romania de motenire unui principe strain" 43. Prin urmare chiar, In afar' de interesul politic momentan, de a nu se
accentua Inteun moment nepotrivit dorinta dup principele
strain, chiar in afar'A de faptul c domnului fi era displacuta
o asemene dorinta, In momentul tocmai cand era pe puntul
de a realiza una din tintele domniei lui, partidul stangei nu
mai Impartaia cu aceeai Infocare principiul domnului strain,
sau cel putin gasia, c acuma cererea lui nu era la timp.
Partidul dreptei din protiva' care provocase aceasta desbinare de pAreri, prin interpelarea lui Lascar Catargiu, se In-

tarta i se incorda cu atat mai mult, cu cat vedea c In tara

Ii facea drum ideea domniei pamantene ; aceasta ar fi Insamnat
aazarea desavariLa a familiei Cuza pe tronul frilor romane,

pozitia era mandra i prea frumoasa pentru a nu parea rau

aproape fie-carui membru din sinul acelui partid, ca nu o ocupase el, i-1 facea sa-i iasa din fire la ideea ca un Caza sa o dobandeasea. Numai o aa stare psicologiea explica rostirile ziarelor conservatoare ale timpului i mai ales ton u! acestor rostiri.

Aa Viilorul spune, ea' intemeierea statului roman nu

se va putea face, cleat cand se vor realiza dorintele divanrilor ad-hoc. Domnul Panu care pentru multi in Romania reprezinta principiul Unirei cu principe strain, nu va scapa socotim prilejul ce ni se infatiaza" ". Ikeda organ exclama chiar :

ce este unirea, daca se va face fara principe strain"? Apoi

intrand mai adanc in chestiune, cauta, In cuvinte acoperite

1110. stravezii, Inlocuind pretutindene termenul de domnitor

prin acel de administratie, a arata inteun lung articol, ca experienta ce am facut-o de mai mult de doi ani, n'a facut decat
a ne convinge cu mai mare tArie, ca singurul mijloc de a ne
organiza iute i puternic, este, de a Inceta odata de a fi o poporatie i a incepe a deveni o natie. Prinful Cuza el Insui a
aratat ca este gata a se cobori de pe tron, spre a realiza deplin
dorintele poporului". Observam pe langa intentiunea jignitoare a rostirei, i forma nerespectuoasa, dand domnitorului
tarei titlul de prinful Cuza, ca 1 cand nite straini ar fi vorbit
de el. Aiurea Viitorul adaoga, &A nu am putut opri a indica
Romdnul, 12-15 Iunie 1861. Circula anume i o petitie pentru principele strAin, patronat de partidul dreptei.
" Tribuna romdrui, 4 Mai 1861.
Villorul, 29 Aprilie i 1 Mai 1861.

DELL A DOTJA DIZOLVARE PANA LA IINIRE

113

ideea unirei cu un print pamantean ca o tintire personala a

unei ambitii careia ii lipsete 'Ana i umbra unui titlu, spre
un asemene scop" ; i Inca inteun alt loc, amintind inAltarea
lui Napoleon cel Mare, se intreaba : care sunt titlurile de a
se crea ereditatea pentru un domn pamantean ; unde e geniul

unde dovezile de ordin" "? Cu prilejul petitiei dela Frumoasa,

acela organ sustine ca geloii subscriitori ai acelor petitii

cer mantinerea unei stari regretabile, in care ne aflAm de mai

bine de doi ani". Cu alte cuvinte se punea in socoteala alesului
tarilor framOntarile in care ele se obosise. CA subscrierea acelor
petitii nu este deal un act de servilism facut puterei i ca este
o mare indrazneala de a nesocoti insui fagaduintele alesului
din 24 Ianuarie" 46. Apoi se mai intreaba Viitorul ca ce drept

are multimea de a face cereri ce sunt rezervate numai tarei

legale? Cu prilejul acestei distinctii de tara legala i tara nelegala, I. Morariu, intreaba, la randul sau, in Trecutul: daca tara
legala, adeca' cei vreo 2000-3000 de proprietari mari, constituesc natiunea romOng ; daca puterile europene, cand s'au ocupat
de poporul roman, au avut in vedere numai soarta acestui pumn

de proprietari ; daca numai ei supoarta greutatile statului,

cand aceti proprietari privilegia-ti nici un pot exista ca natiune,
far% cele 5.000.000 pe care ii reprezinta Ira voia lor" 47?
Dara ins'A asemene manifestari prin presa puteau fi numai suparacioase, pentru conducerea, din partea domnitorului,
a negocierilor privitoare la unire, altfel ar fi stat lucrurile, daca

reinoirea chestiunei principelui strain ar fi apucat a se face

pe cale oticiald, precum prin interpelare anuntata in adunarea
Moldovei. Prin o asemene manifestare, se putea compromite
Cu desavArire chestia unirei, tocmai in momentul, cand ea
parea mai aproape de a ei incuviintare. Intelege oricine, cat
a trebuit s'A se cutremure domnitorul care, de doi ani acum
traia inteun vecinic neastampar i o vecinica framOntare, ateptAnd deslegarea acestei tinte care era singura indreptatire
a ocuparei tronului de catre el. De aceea sa nu ne para straniu
modul cum adunarile fur% tratate de ministerile din Iai i
din Bucureti. Panu anume oprete pe mai multi deputati a
complecta numarul regulamentar, neat nici o edinta nu se
mai poate tinea, pana la 22 Mai, capatul sesiunei 48. Aceiai
tactica este urmata i la Bucureti, dela votul de blam, dat
ministerului Golescu, inainte (22 Iunie).

" Ibid., 13 Aprilie i 2 Mal 1861.

41 Ibid., 28 Iunie 1861.
47 Trecutul, 1 Iulie 1861.
" Viitorul, 23 i 27 Mai 1861. Unirea 20 Iunie 1861 (corespondentA
din Iai). Comp. Procesul verbal al adunArei moldovene din zllele de 17, 18,
19, 20 i 22 Mai In Culegerea proceselor oerbale ale adundrei Moldovei pe 1860
1861.
A. D. Xenopol. Istoria RomInllor

Vol. XIII.

114

ISTORIA ROMANILOR

Interesul acestor fapte st in aceea c opozitia trecea

iar4i peste capetele minitrilor pentru a lovi in persoana dom-

nului. Cauza acestor porniri este de aflat in darea pe fat a

aa numitului Memorandum, trimis de Alexandru Ioan I agentului ski din Constantinopole, spre a-1 inftoa Portei i
ambasadorilor puterilor garante. Si in adevr c acest act era
fr indoial de fel a jigni adnc pe fotii privilegiati.
In el, Domnitorul arat inti, cum el a tiut a rennea

puternica micare atre unire, ce incepuse cu alegerea lui, care

miFare voia s mearg' mai departe, amenintnd s complice
rzboiul Italiei cu o serioas conflagratie oriental. Aceast
purtare a domnitorului, tinut de el in interesul Europei, expunea guvernul lui la izbucnirea unor nemultumiri luntrice,
ceeace era cu atta mai Km, cu ct avnd a aplica principiile
civiliztoare ale Conventiei i a deseklcina abuzurile unui
trecut deplorabil 49, avea nevoie de tot prestigiul, pe care numai increderea in alesul trilor putea s i-1 dee ; apoi alegerea
lui, lovind in ambitiile multor altora i recunoaterea ei intmpinnd greutti la oarecare puteri, chiar dup dobndirea

investiturei dela Poart, tot rmsese in tara minti nemul-

tmite cu noua stare a lucrurilor. Pe lng aceste cauze de ingreuiere, se mai adhigia complicata main guvernamental
i faptul ca Conventia, concentrnd reprezentatia national in
mnile unui mic numr de vechi privilegiati, ace*tia se folosiau
de nerealizarea unirei, spre a ridica adese ori glasuri, personal
interesate, imbrcate in mantia interesului obtesc. Dovada a
fost proiectul de constitutie al comisiei centrale, pe care domnitorul a fost nevoit a-1 respinge i apoi a disolva adunrile
care, cu toate aceste 11 aleseser pe el. Dreptul adunrilor de
a pune in acuzare pe minitri a devenit un izvor de abuzuri,
la nite adunri, ale arora majoritti se compuneau din vechii
privilegiati, regretnd trecutul i condui cu iscusint de nite
nzuitori la tron. Aa a fost atacat dispozitia luat de minitrii lui, de a intinde legile de impozite la toate clasele societtei deocamdat prin ordonante, spunnd a se calc Conventia, impunndu-se o dare, fr s fie votat de adunri,
and prin acele ordonante nu se fcea deat a se inltura privilegiul, de a nu plti toti locuitorii d'rile existente, mai ales
c complicata main' guvernamental trebuia s intrzie foarte
mult votarea nouelor legi. CAnd fotii privilegiati nu puteau
face altfel, trgnau la nemrginire desbaterile ; apoi rsturnau
minister peste minister, aa c mersul propirei era impiedecat, prin repetitele crize de guvernmnt. Se poate intreba,
intruat o aa purtare a fotilor privilegiati le este ea folosi" In reproducerea memorandului de ziarele partidului dreptei aceste
cuvinte sunt subliniete i urmate de punte de exclamatie.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA UNIRE

115

toare, sau singurul lor scop este mai mult a-si sgtura patima

lor uricioasg si personalg 5? Apoi cum se poate spera o sincerg

aplicare a art. 46 din Conventie, cand aceasta depgrteaz de

reprezentatia nationalg, pe toti acei ce aveau de asteptat ceva
dela reformele sociale impuse de ea, si se incredinteazg desbaterea organicg a marilor principii civilizgtoare, chiar in mna

acelora pe care ii lipseste dela avantaj ele excluzive de care s'au

bucurat pAng acum? AnalizAnd apoi legea electoralg impusg
de Conventie, domnitorul arat neputinta aplicgrei ei, din cauza
prea rgstrnsului numgr de aleggtori si citeazg mai ales cazul
ridicol al colegiului din Ismail, compus din un sin gur aleglitor
care alegAndu-se el singur, in colegiul direct ce el concentra
In persoana sa, trimitea astfel el singur un deputat in adunarea
generalg.

Dupg aceast analizg a elementelor guvernamentale pe

care Conventia le punea la indgmana domnului, memorandul
arat neputinta in care se afla acest din um-rig, de a conduce
afacerile si cere, ca leac al acestei stgri de lucruri, unirea ministeriilor si a camerilor si reforma legei electorale". Dacg in
puntul cel dintAi, acel al unirei, urmeazg memorandul, fostii
privilegiati se argtau a nu ggsi un motiv de nemultgmire, ei
nu puteau de loe sg incuviinteze reforma sistemului electoral,
mai ales eg domnitorul rostia indoiala, dacg aceastg reformg
ar putea fi indeplinit de adungrile romne, de oarece cu greu
se putea astepta ca reprezentantii actuali ai natiunei sg impingg abnegatia 'Aug acolo, inct sg se sinucid ei insii politiceste, si cg deci nu ar fi mijloc a se astepta reforma legei electorale dela deputatii esiti din colegiile de astilzi. Este insg tot
a-Cat de greu puterei executive, a lucra cu un sistem electoral
protivnic transformgrei sociale stipulate de Conventia de Paris.
In scopul deci de a argta faptele ce se petrec astgzi in principate,
domnitorul insgrcineazg pe agentul sgu sg aducg la cunostinta
puterilor garante cuprinderea memorandului".

Domnitorul nu prea stiea el singur cum sg proceadg,

pentru a impgca doug interese tot atAt de mari : reforma legei

electorale si al:I'M-area autonomiei tgrei. El era adnc convins
cg, a astepta reforma legei electorale de cgtre adungrile de fostii
privilegiati, era ceva peste putintg. A cere insg atare reformg
dela puteri, era a lovi in autonomia tgrei. Dar in deobstie autonomia era foarte greu de pgstrat in aceastg imprejurare ; cgci
chiar dacg s'ar fi modificat sistemul electoral de adungrile tgrilor romne, totus el fgcnd parte din Conventie, modificarea
5 Tot aa judecA o principele N. Sutu (Mmoires, Vienne, 1899, p. 366)

La lutte des partis dans l'arne des assembles devait paralyser tout progrs,
rendre striles des sessions entires et faire perdre un temps prcieux pour les
intrets publics".

ISTORIA ROMANILOR

116

trebuia sa fie incuviintata de puteri i deci se lovia inca si mai

greu in autonomia nrilor, inpunandu-se un vot, dat de adunarile tarei, in o daraven absolun interna, la controlul areopagului european 51
Domnitorul, cumpenind toate aceste greutati, revine ceva

mai nrziu asupra cugetarilor ce-1 predomnise, cAnd alcatuise

memorandul i, intr'o circulara catre agentii sai din streinatate, el le cere s staruiasc numai pentru unire i sa caute a
convinge pe puteri ca nu e de neap6ran trebuinn si reforma
stipulatiilor electorale. El le spune anume, ca spera ca' elementul moldovenesc, va contribui a constiLui ca deosebitele
fractii din adunarea munteana, un partid liberal moderat, in
jurul caruia vor veni sa se grupeze sprijinitorii bunei rndueli,
ai propasirei i ai ocArmuirei mele ; c pAna nu va face principele aceasta incercare, once preschimbare a temeliei electorale este de prisos" 52.
Cu toate ea memorandul nu contine nici o aluzie la lovitura de stat, cu toate aceste, expunerea faptelor, de si tindea
In primul loc la obtinerea unirei, nu rasa mai putin sa se intrevada adnca nemultamire a domnitorului cu starea de lucruri
din Principate, i putea deci fi interpretan i in intelesul
unei interveniri pentru schimbarea constitutiei i deci a unei
1 ovituri de stat, pentru care implicit 'rea a-si cere invoirea 53.
Acestui memorand, Poarta raspunde de ocamdata prin
o circulara a marelui vizir, in care ea se aran dispusa a lua in
bagare de sarna cererile facute prin el, si in care circulara dregatorul turc adaoge o nou lovitun clasei conducatoare din
tarile romne. Se spune anume in ea, CA daca cu elementele
conservatoare din care adunarile se aflau alcatuite, nu se poate
" Papadopol-Calimah, Amintiri (Manuscript In Acad. RomAnA), p. 324.
" Scrisoare nedatata In hdrtiile Rossetti. CA aceasta era adevarata inter-

pretare a memorandului, se vede si din o alta circulara a domnitorului catre

agentii sai din strainatate, in care el spune : Mais je n'ai jamais eu la pense
de donner A la rvision des stipulations lectorales, la mme importance qu'a l'U-

nion. Moins encors ai-je pu songer subordonner l'Union A une rforme de

la loi lectorale". (Copie fara data. Insa anterioara lui 11 Decemvrie 1861, In
Hdrliile Rossetti).

" Vezi l Memorial diplomatique, 17 Ianuarie 1861, Cestiunea Unirei

la Constantinopole de D. B. 1861, p. 1: Revizuirea legei electorale nu figura
ca o cerere In acest memorand". Asupra redactarei acestui memorand, iata ce
gasim In hartiile lui Baligot de Beyne. secretarul domnitorului : Le projet de
mmoire a t prpar dans le mois de Juin 1860, quatre mois avant le voyage
de S. A. le Prince A Constantinopole. Depuis ce moments l'attitude des chambres
legislatives s'est heureusement modifie. (Se gandeste la perioada de lucrari spornice ale adunarilor, din timpurile ministerilor lui Kogalniceanu i Epureanu.
Mal sus, p. 91-92). Du reste, les parties essentielles du passage commun aux deux
parlaments, A la loi lectorale, mritent d'Atre conservs ; les causes subsistent ;

elles peuvent l'ocasion produire le memo effet". (0 nota a lui Baligot In

11dr-title Rosetti).

DELA I DOIJA DIZOLVARE PANA LA UNIRE

117

introduce, cu nici un pret, linitea i neinteresul, fat% de care

asemene institutii nu pot sa aduca decat turburarea i letargia ; daca acest element ce este pretutindene in alta parte
privit ca acel al ordinei i al conservatiei, pune in MoldoRomania piedeci mersului afacerilor i imbunatatirei starei sociale a poporatiilor, oarece se va intampla, cand se vor deschide
portile adunarilor la un partid, ale caruia principii politice nu

tind la nimic mai putin, cleat a rasturna tot ce este drept i

a pune in locu-i revolutia" "?
Noua agitare in chestia principelui strain nu era decat
un raspuns al dreptei la acest memorand. Domnitorul lima'
ce tiea, ea' unirea cu principele strain, nu era cu putinta de
dobandit i care, cum am vazut, nu era de loc dispus acuma
chiar a-i ceda locul, sprijinit pe partida inaintata care agita
In favoarea unei dinastii romne, era in largul lui pentru a
combate pe protivnicii sai. lata care ne pare a fi intalesul adevarat al acestor insamnate framantari.Kogalniceanu chiar mergea
mai departe in intalesul ce il da micarei fotilor privilegiati. La

intrebarea ce i-o punea : oare pentruce sustin cu aa energie

reprezentantii dreptei cererea unui principe strain, el raspundea :
Vechia partida spunea : Tara a cerut in 1857 unirea cu principe strain ; nu se indeplinete aceasta cerere. Altfel de unire
insa nu voim. Preferim a ne intoarce la separatism" 66. Chiar

de nu vor fi cugetat aa sustinatorii principelui strain, sta-

ruinta pentru dobandirea lui, cand dreapta tiea bine, ca aceasta

cerere era eau vazuta de puterile europene, putea duce la rezultatul temut de Koglniceanu.

Ori prin cate valmaaguri trecuse insa chestia unirei,

realizarea ei se apropia ; dar cu cat visul de alta data tindea
a se cobora in aevea lucruillor, se vedea tot mai mult adevarul
cugetarei rostita de Kogalniceanu, in cuvantarea sa de aparare, ca daca principiul se proclama cu entuziasm, rare ori
el se pastreaza, cand vine oara de a-1 pune in lucrare. Atunci

glasul interesului material stange glasul entuziasmului" 56. Lucrul se adeveri acuma in ce privete Moldova i mai ales capitala ei Iaii. Acest ora nu cugetase de loc la scaderile eco" Memorandul si Circulara publicate pentru IntAia oarii si cunoscute In
tara, prin foaia Unirea; pe urmA In Viilorul din 6 si 8 lull 1861 si apol In
celelalte ziare. Data lui este dupA Archives iiplomaliques, Paris, 1866 p. 78,
acea de 19 April (1 Mai 1860; circulara lui Ali pasa este din 7 Decembrie
1860. Ibid., p. 188. 0 combatere a Memorandului, din partea separatistului
Panaite Bals, comunicatd de el, In 5 Mai 1861, ambasadorului englezBulwer
din Constantinople, vezi In V. CogAlniceanu, Adele dela 2 Mai, Bucuresti
1894, p. 41.
" M. KogAlniceanu, Proieclul de Consiilujie elaboral de comisiunea cenirald
din 1859, Vol. I Iasi. 1866 Introducere.
" Sedinta din 15 Febr. 1861, Proces Verbal XXI, p. 271.

ISTORIA ROMANILOR

118

nomice, pe care trebuia sa le aduca realizarea unirei. Acum

cand incepu a se vorbi de apropiata stramutare a capitalei in
Bucureti, poporul din Iai se trezi pare ca din o lunga aiurare
i masura toat insamnatatea jartfei, fcut' de el pentru patria
comuna. Mai multe glasuri se radicara, spre a opri ceeace acuma

era peste putinta de retinut, i, lucru curios, tot din partidul

dreptei rasunau acele glasuri, pe cnd stnga, hotarata a merge

inainte pana in capat, nu se uita la ruinele pe care unirea trebuia sa le ingrmadiasca, spre a se inrptui. Aa ziarul dreptei
V iiiorul, spune ca, noi Moldovenii pierdem material prin anexarea noastra catre Valahia ; pierdem istoria noastra, coroana

noastra, capitala noastra Se zice ea se pregatete o suplica

catre camera din partea Ieenilor, prin care se cere, ca curtea

de casatie sa' se instaleze la Iai" 57. La aceasta tnguire, iata

cum raspunde ziarul Tribuna rorneinCi, tot din Iai i el, insa
reprezentnd ideile liberale : Uncle este o istorie moldoveneasca
separata; unde e coroana, unde e capitala? Istoria Moldovei
e una cu a Valahiei ; coroana e sfaramata bucati in mnile strainilor ce au rupt Bucovina i Basarabia dela sinul Moldovei ;
iar capitala, acest ora jidanesc, este mai mult decat se pare
In maim strainilor 68 Dar ca lucrul era aa i ea' Iaii pierdeau
prin unire, o vad chiar comerciantii din Bucureti care, la banchetul dat lui Panu, cnd se credea ea' el venise in Bucureti
spre a forma ministerul unionist, spun in toastul ridicat pentru
a saluta pe ministrul moldovan, ca' noi comerciantii din Bucureti cunoteam cate sacrificii va costa deplina unire, pe
fratii notri comercianti de peste Milcov i pe toti Romnii
de acolo de toate treptele. Te ruga'm d-le Ministru a le spune,
ca ne vom sili a-i face sa gasasc o compensare in fratia i amoarea noastraw 6, cuvinte fr indoiala de platonica mangaiere.

Ceva mai trziu, mai multi unioniti se duc la vechiul

reprezentant al separatismului, N. Istrati, i-1 roaga sa' le faca
o suplica, prin care sa se arate, ca de i unirea a fost totdeauna
dorita de Moldoveni, insa' aceasta a fost numai unirea moral,
iar nu i acea materiala ; ea' ei au cerut numai unificarea legilor

i a aazamintelor, iar nu alipirea teritoriului lor catre teri-

toriul Valahiei" 60 Catva timp dupa aceasta, gasim in Viiiorul

un aiticol intitulat Bucureqiii capilalei, in care se spune, ca :
de vrem unirea cu curatenie numai pentru ea, n'avem sa eautam folos in parte ; caci de altfel n'ar mai fi unire ci anexare,
lipire a unei Iparti la alta. Ferease Dumnezeu de una ca aceasta.
Viitorul, 29 Aprilie 1861.
61 Tribuna romdna, 4 Alai 1861.
57

" Reprodus toastul de Viilorul, 9 Mai 1861.

" Scrisoarea din Iasi din 12 Mai 1861 publican In ziarul Unirea, 30

Mai 1861.

DELA. A DOIJA DIZOLVARE PANA LA IINIRE

119

Mintea Moldovanului cea de pe urmA s'ar putea trezi" 61.

Tot pe atunci C. Negruzzi scrie o brour, in care sustine p6-

rerea, c6 o unire adevArat i nertarnicA va fi numai atunci,

cand vom avea Galatii de capital a tArei" 62 Aici nu mai era
lupt6 pentru Iai ci numai pornire contra Bucuretilor. In loc
de cAderea unui ora*, se cerea cAderea a dou.

Aceast nou indreptare a spiritelor d natere chiar

unui simtimnt de neprietenie, in unele straturi ale poporului

moldovan, contra Munteniei. Anume, ministrul Epureanu, fiind
dat in judecat6 in Tara Romneasc, adunarea de aici cere
ca autorittile moldovene s'A pun sechestrul pe averea lui,
pentru cA neingrijise de a lua garantii ipotecare dela intreprinzAtorii ocnelor muntene. Autorintile din Iai se opun la aceast
cerere, pe motivul c ministrul de finante muntean trebuia
s depun6 o garantie, pentru obtinerea sechestrului. Mai caracteristic este inc6 alegerea lui Epureanu ca deputat, de ciltre
colegiul marilor proprietari din Barlad, cu toate cg el era pus
sub judecat in Muntenia 63.
Ministerul Golescu, de i adunarea se inchisese, totui
intru Cat cApAtase un vot de blam i nu putea sta la cArrng cu
acea desaprobare, se retrage, i domnitorul iari recurge la
partidul dreptei, pentru
intocmi un minister care se alcRuete, in ziva de 19 Iulie 1861, din principele Dim. Ghica
ca preedinte, I. Cantacuzino, A. Plaghino, Sc. Falcoianu, A.
Arsachi i Gr. Valeanu ".
In Moldova ministerul Panu nu se retrage din cauza neizbutirei de a realiza unirea, cum spusese cAnd intrase la putere, ci din alte imprejurki. Anume un Arnut, Popa Constantin, maior in armata rusascA, venise in Iai pentru o pricinA a lui i ceruse dela ministrul justitiei, Rolla, s*-i aduc
nite acte dela un tribunal de judet. Avnd Rusul o purtare
putin cuviincioas, in audienta ce o ceruse la ministru, acesta
Il dAdu afar. Popa Constantin provoc6 pe Rolla la duel ; iar
Consiliul minitrilor dispuse darea lui afar din tar. Cand fu
s6 se execute hoVrarea, Popa Constantin se opuse cu putere,
impuc6 un ofiter i un soldat, i numai, dup o lupt Inverunat, fu init i prins. Domnul care era in Bucureti, simti
indat greaua pozitie in care-1 pusese afacerea lui Popa Costea.
Pe de o parte se temea de a nu-i indumni pe Rusia, tocmai
In momentul cand avea mai mare nevoie de sprijinul ei, in
chestia unirei ; pe de alta, avea de ap6rat onoarea -01.6. El
" Viitorul, 19 Iunie 1861.
Despre Capitalia Romdniei, de K. N
zzi. Iasi, 1861, p. 3.
" Unirea, 27 Noembrie 1861.
Monit. of. al Tdrei Rom., 21 Iulie 1861.

ISTORIA ROMANILOR

120

scap din incurctur, ordonand preedintelui divanului, ca In

24 de oare Popa Costea s fie judecat i condamnat la moarte
ceeace se i. face ; iar dup aceea domnul 1'1 graciai. Cand primi
vizita consulului, totul era sfarit. Ministrul Panu ins ii. &kill
dimisia

65.

Ministrul nou se constitue in Moldova, in ziva de 5 Oct.

1861, luat fiind tot din randurile dreptei, i anume din principele Moruzi ca preedinte cu I. N. Cantacuzino, principele
A. A. Cantacuzino, L. Ghica, C. N. Sutu i principele I. Ghica 66.

Aceste dou ministere, D. Ghica in Muntenia i Moruzi

in Moldova, conduc trebile. pan la realizarea unirei desvarite, in 11 Decemvrie 1861.
Unirea.
Inainte de a p'i la expunerea acestui fapt,
trebue s ne intoarcem putin indrpt, pentru a vedea, cum
indeplinirea lui s'a desaiurat in ascuns, intre diplomatii pu-

terilor Europei, dela hofrarea cArora atarna, la urma urmelor,

soarta trilor romane.
Am vAzut mai sus, cum Napoleon sfAtuise pe Alecsandri,
ca Romanii s nu cerce a da o nou lovitur Conventiei de Paris.
Prin urmare cererea unirei destivarite, adec acea a adunrilor, a ministerelor i strmutarea capitalei la Bucureti, nu

era bine vzut de puteri, cu toate argumentele foarte reale

ale neputintei conducerei trebilor, cu sistemul de organizare

al Conventiei de Paris.
Trebuia deci lucrat cu mare dibcie, pentru a se putea

dobandi invoirea la un act, in contra cruia se opuneau, din

nevoi politice, chiar puterile care favorizau desvoltarea poporului roman.

Toat greutatea actiunei trebuia concentrat in Constantinopole, de oarece tot Poarta era puterea care trebuia
s rostiascA cuvantul hotrator, mai ales fatA cu principiul

integrittei imprtiei otomane, proclamat de tratatul de Paris

i sprijinit de puteri, ca o nevoie neinlturat a politicei europene. Asupra lui Constantin Negri, reprezentantul Principatelor in capitala 1 urciei, cklea deci sarcina cea grea, de a sluji
de organ domnitorului, pentru realizarea acestui punct din programul ce-i propusese. Prin urmare, vedem confirmat prerea
rostit de noi mai sus, c'A numai prin Constantinopole se putea
ajunge la unire, i &A atunci cand domnitorul spusese, cA nu
se cuvinea SA caute realizarea dorintei Romanilor aiurea decat
In tat% i &A Sultanului ii Meuse numai o vizit' de curtoazie,
" Tribuna ronulnd, 17, 24 i 28 Sept. 1861.
" Monit. of. al Mold., 5 Oct. 1861.

DELA. A DOIIA DIZOLVARE PANA LA IINIEE

121

el rostise numai o fraz suntoare care cAuta s acopere neizbnda primei sale Incercri 67.

Chestiunea unirei se pune Intr'un chip mai rostit dela

trimiterea memorandului. Se adauge la 6 Ianuarie 1861 o not

etre Negri, cu insrcinarea de a o comunica Portei. In ea domnul

se plnge, c' de i pusese la mijloc rspunderea sa personal,

prin acte ce nu erau totdeauna simpatice -Wei, dar prin care

el euta a-i atrage buna voint a puterilor, cu toate aceste

tot este mereu bnuit" 68, dnd a Intlege astfel a de acum

inainte, el va lua sfat mai mult dela interesele Wei, decAt dela
cele europene. Negri comenta aceast non In sensul, cA Ora
cere unirea i c ocArmuirea ei devine cu neputint, dac nu
i se incuviintazA aceast dorint. Poarta rspunde lui Negri
care comunicA rspunsul domnitorului, c ea ar fi dispus a
recunoate aceast cerere, in msura putincioas", ceeace Negri
Intlegea cA ar tinde la o mgrginire a unirei numai pe timpul
cAt va tri Alexandru loan I, precum recunoscuse i indoita
lui domnie. Lavalette, ambasadorul Frantei, intrete lui Negri
adevrul presupunerei lui, spunndu-i, ca ar fi de altfel greutti nersturnabile, i e mai bine ar fi a avea o unire sub aceste
conditii, cleat de loe; eft' el crede chiar, c aceast rstrngere
ar avea putin insmntate, pentru c' data' unirea dobn-

din', nu cred cA ea ar mai putea inceta de a exista, cu toate

restrngerile Portei ; i apoi, adaugA marchizul, trebue s se

dee Portei mcar aceast mngAiere, despre acAreia zdrnicie Turcii sunt mai bine convini decat nor 69. Greutatea

neinvins, de care vorbia reprezentantul Frantei, era teama

Portei c', dacg se infrngea Conventia de Paris In acest punt,
s nu se Intind apoi rsturnarea la intreg tratatul din 1856,
pe care se intemeia existenta Turciei, i aceast tearn era cu

atta mai fireasck cu at ea vedea pe Franta apropiindu-se

de Rusia. Apoi se mai temea Turcia, ca unirea s nu atrag

dup dnsa pe principele strin. Aceast' din urm team era

inspiratd Turcilor, de fnsu organele politicei ruseti, de oarece
Le Journal de St. Ptersbourg, din 11 23 Iunie 1861, scriea,
c' este inviderat, a. pentru Moldo-Valachia, unirea de fapt
nu este decAt o treapt In scara propitoare care-i are puntul
" 0 circular a lui Thouvenel din 19 Mai (1 Aprille 1861, Archives diplomatiques, Paris, 1866, P. 190) spune cet: lorsque le prince Couza, avait t6

a Constantinopole, au mois d'Octobre pass, il avait attir l'attention de la

Porte sur les obstacles qui surgissaient pour lui, de la ncessit dans laquelle
il se trouvait, de traiter avec deux chambres et deux ministres. La Porte

ne lui fit pas immdiatement connaitre ses intentions. Comp. mai sus, p. 83-84.
Nota domnitorului din 6 Ianuarie 1861 in Archives diplomatiques Paris,
1866, p. 170-174.
" Negri c. domnitor, 2 Februarie i 2 Aprilie 1861. Corespondenia p.
75 i 103.

122

ISTORIA. 11()MANLLOR

de purcedere in indoita alegere a principelui Cuza i a ca'reia

termin mai indeprtat este chemarea unui principe strin 70".
Adaoge ins reprezentantul domnitorului roman, pe lang
aceast veste cam deprimAtoare, i o raz6 de sperant : anume
Turcia ceruse un imprumut, i Franta putea s-i impun unirea,
ca pret al realizrei lui 71 Poarta ins mai era jignit i de tonul
prea mandru al comunicrilor domnitorului, ton cu care nu
era de loc deprins 72 Se mai ivise apoi tocmai atunci i chestia
corbiilor cu arme sarde care cutase a fi debarcate la Galati,
pe cand dou cete de Unguri trecuse Carpatii ; inviderat o micare contra Austriei, in care micare puterile, i mai ales Turcia,
amestecau pe Romania. Trebui mult s lupte Negri i domnitorul, spre a inltura acest prepus neindrepttit de pe capul
trei 73. Negri, la observarea ambasadorului austriac, Oa guvernul lui Cuza ar tolera comitete revolutionare in Galati i
a se debarca arme pe teritoriul Principatelor, se folosete cu
mare dibcie, pentru a pune in cauzA jurisdictia consular,
spunand, ea' ce poate face guvernul care se lovete pretutindene de protectia de care se bucurau supuii strini, de care
el nu s'ar putea atinge 74. Austria se arT atunci destul de binevoitoare, propunand s se numeasc o comisie care s studieze
modul cum ar putea fi inlturate greuttile, neascunzand ins
teama &A, dac s'ar incuviinta aceast uurare Principatelor,
ar trebui a se face acela lucru i Turciei, ceeace nu convenia
puterilor, din cauza inapoierei strei in care se afla imprtia
otoman 75. Rana' i chestia evreiased pusese piedicA unui sprijin

mai infocat din partea puterilor partizane unirei. Ambasadorul

Frantei observ' lui Negri, cil msurile contra Evreilor din

Or trezesc protestrile presei europene care acuz6 pe Romani

de intolerant" 76. *i cu toate aceste, chiar atunci, in Moldova,
se luase msura de a se invoi Evreilor tinerea de coli confesionale, pe temeiul tocmai al principiului tolerantei proclamat
de Conventia de Paris 77.

Poarta propune, ca mijloc de a tilia toate greuttile, o

msur care tocmai trebuia sd le sporiasc6 mai mult, afirmand

" Le journal de S1.-Ptersbourg, 11 (23) Iunie 1861. Comp. Annuaire

Diplomatigue de l'Empire de Russie, St.-Ptersbourg, 1862, p. 162.
" Negri c. domnitor, 2 Februarie si 2 Marne 1861. Corespondenia, p.
83 si 87.

" Negri c. domnitor, 2 Februarie, citat.

73 Negri c. domnitor, 2 Februarie citat. Coresp. p. 80 : Chestia unirei
a fost foarte mult impiedicat de aceea a armelor". Vezi g o scrisoare a domnitorului c. Negri, din 6 Ian. 1861, publicatA In Constitujionalul, din 13 Februarie

1861. si mai sus, p. 85.

" Negri c. domnitor, 18 Octombrie 1860. Corespondenia, p. 70.
" Negri c. domnitor, 18 Martie si 14 Mai 1861. Coresp., p. 19 g 34.
" Negri c. domnitor, 2 Oct. 1861. Ibidem, p. 128.
77 Montt. of. al Mold., 22 Noembrie 1861.

DELA A DOUA D1ZOLVARE PANA LA UNIRE

123

inca mai puternic autoritatea ei asupra Principatelor : anume

trimiterea unui comisar turc care sa se incredinteze, daca inteadevar poporul vroia unirea desavrita. Poarta cauta sa
motiveze acest demers, tot in felul acela pseudo-liberal, pe
care-1 intrebuintase i Austria, cAnd ceru la 1857 convocarea
divanurilor ad-hoc, pentru a afla dorintele poporatiilor romne,
spunand c nu ar fi demn pentru puteri a reforma opera lor,
fail cererea poporului. Negri intmpin, ca lucrul nu s'ar putea
face decAt cu consimtimntul puterilor ; caci in Conventie nu
ar exista nici un articol care sa incuviinteze o asemene msur 79. Dar Negri merge mai departe in tinuta lui energica
i hotart : anume raspndete pretutindeni vorba, insa pentru
a nu lega tara, numai ca parere personala a lui, ca principele
n'ar putea face altfel deckt a proclama unirea, in cazul and
ea nu ar fi incuviintata ; caci nu ar fi alt mijloc de a ocarmui
i de a mantinea linitea. Aceasta declaratie o repeta mai ales
fata cu ambasadorul Angliei, Bulwer, spunndu-i ca Poarta
ar face bine sa se decida in privirea unirei ; cad daca nu, principele s'ar vedea nevoit, fata cu incordarea spiritelor, a trece
peste consimtimntul ei. Marchizul de Lavalette, combtitea
pe de alta parte trimiterea unui comisar care nu ar face decAt
a aduna in jurul lui pe toti nemultamitii din Ora i a ingreuiea
Inca' i mai mult pozitia domnitorului. Dar marchizul mai atragea luarea aminte a Portei, asupra imprejurrei, ca comisarul otoman ar putea sa-i atraga demonstratii neplacute din
partea poporatiei. Negri adaognd lui Lavalette, ca intrzierea
invoirei unirei ar putea arunca Principatele in o cale plina de
intamplri i de neplaceri pentru Turcia
cu alte cuvinte
ameninta cu rev olutia,
ministrul Frantei ja pe Negri cu el
la Ali-pap, pentru ca sa-i repete aceste cuvinte 79.
In urma tuturor acestor demersuri, Negri scrie domnitorului, ca are temeiu de a crede, ca zdravenile sale declaratii,
In ceeace privete unirea, au produs un efect priincios. Am
deprins pe toat lumea de aici cu ideea, ea daca sublima Poart
nu ar lua in curand o hotarire categorica, in privirea unirei,
Inaltimea voastr, impins de nevoie, ati proclama-o dela sine,
nu mai tArziu deckt la deschiderea adunarei. Adaoge ca e satul
de traganarile Portei i ea daca se va pune inainte tot vecinicul
ei principiu de a cAtiga timp, trebuie pripite lucrurile, pentru
ca sa villa la o deslegare. Ideea trimiterei unui comisar e cu
totul parasita". In cazul cnd unirea nu ar fi primita, Negri
cerea sa fie rechemat 80.

" Negri c. domnitor, 8, 12 g 18 Martie 1861. Ibidern, p. 87, 92 si 96.

" Negri c. domnitor, 12 g 18 Martie 1861. Ibidem, p. 91 si 96.
00 Negri c. Cura, 24 Martie 1861. Ibid., p. 98-100. Era vorba de adunarea convocan (Julia disolvare, care adunare era n se deschida la 10 Amine
1861. Zvonul despre energia desfAsurat de Negri, ptrunde si In ziarele timpului. Vezi bunkum% Tribuna romdrul, 30 Aprilie 1861.

124

LSTORIA ROMANIT,OR

Toate aceste imprejurAri fac pe guvern s'A creadA cA unirea

era sA fie incuviintat. De aceea i Panu, in Moldova, intrA

in minister cu toatA convingerea, cA va putea aduce unirea
la indeplinire ; iar in Muntenia, ministerul Epureanu voteazA
altiturea cu unanimitatea camerei, primirea propunerei adunArei moldovene, de a se intruni ambele corpuri legiuitoare,
pentru deslegarea chestiei rurale.

Ateptarea insA era zadarnicA : Turcii se prefAcuse a primi

cererile din memorandum, pentru a nu displAcea puterilor priincioase RomAnilor ; dar aplicau acuma sistemul trAgAnArilor,
ateptand sA ias ceva din el, Negri vAzAnd c'A lucrul nu inainteazA de loe, reindoiete silintele. ComunicAndu-i-se tirea despre
votul privitor la intrunirea ambelor adun'Ari in chestia rura16,

el explicA ambasadorilor importanta acestei legi i mai ales

nevoia de a fi hotArAtA in acela sens in ambele tAri ; astfel
s'ar putea intAmpla desordini periculoase, dacA bite -tarA ar
fi hotArAt inteun chip mai priincios decAt in cealaltA ; ea' mai

la urmA el ar fi multmit dacA Poarta ar stArui in politica ei

de trAgAnare, cAci ar da prilej domnitorului de a proclama
unirea dela sine. Ambasadorii Frantei, Angliei i Austriei conjuril pe Negri, s'A nu facA ceva pripit i s'A mai atepte, ca toate
lucrurile sA fie in regul ; iar Ali paa roagA pe Negri, sA con-

jure pe domnitor s'A mai atepte putin. Negri vkAnd aceastA

struint6 a ambasadorilor, sfAtuete pe domn, s'A le facA pe plac 81.

In curAnd insA se nate o nou'A cauzA de amAnare, mai

intAi din desbaterea locului, unde avea s'A se tina conferinta :
Parisul sau Constantinopole ; apoi dupA ce aceasta este limpezitA, se ivete o a doua, mai gravA : anume, la conferintA trebuia
sA iee parte i Sardinia, putere semnatar a tratatului de Paris ;
dar ea se prefAcuse in regatul Italiei ; insA Prusia, Rusia i Austria
incA nu recunoscuse noul regat. Negri, vAzAnd, cA" acuma ama-

narea nu mai provinea dela Turci, ci dela puterile europene

insAi, i avAnd cel mai mare interes ca Italia, ant de prieten6

tendintei RomAnilor, s'A figuren in conferintA, este de pArere
de a fi cu mare prudent, pAnA la descurcarea afacerilor italiene" 82. Tocmai atuncea ins6 zvonindu-se in tara despre apropiata intrunire a conferentei, se incepe agitatia pentru principele strAin de care s'a vorbit mai sus, lucru cu desAvArire

neprimit de nici o putere, nici chiar de Franta, dupA cum se

vede aceasta din o depe6 a lui Alecsandri, agentul Principatelor din Paris, care Negri, in care ii spune, cA ideea unui
" Negri c. Cuza, 2 Aprilie 1861. Ibid., p. 101 103. Cf. 18 Iunie 1861
p. 122. All pasa roagA pe Negri, de prier, de supplier le prince, de maintenir
l'ordre et de patienter encore un petit peu".
" Negri c. Cuza, 3 Iunie si 8 Tulle 1861. Ibid., p. 116 si 126. Comp.
Viiiorul, 1-5 Iulie 1861.

DELA A DOITA DrECILVARE PANA LA IINIRE

125

principe str'in este cu neputint6", i tot aa declar Lavalette

lui Negri in Constantinopol,
Franta este pentru unire, ins6
contra principelui strin" 88. In asemene imprejurgri intAlegem
contra-manifestkile pentru principele batina, chiar in cazul
cAnd ele ar fi fost inspirate de guvern.

Intre aceste, venind luna lui Iulie, cu Oldurile ei cele

mari, toti ambasadorii plecau in congediu pe intrecutele, i
era invederat, cA chestia unirei trebuia sA sufere o nou5 intAr-

ziere, pAn pe la sfAritul lui Septemvrie.

Atunci se intrunete conferinta preatitoare a ambasadorilor din Constantinopole, i Poarta care trebuia acuma s6
se rostiasc6, primete unirea, ins6 cu conditii. Mai intAi, ea
cerea, ca hotarele Principatelor s'A nu poat fi strAmutate i
s'A nu se sporiase armata 84. Tot atunci i ambasadorul austriac

primete instructiuni, ca s'A cear ca unirea s fie desfiintatg

la moartea lui Cuza, pe cAnd cel de Franta este din potriv6
intiintat, c6 se rupe conferenta, in cazul cAnd asemenea cerere ar fi primit" 85. Poarta mai cerea incA o ascutire a stipulatiilor privitoare la ocuparea armat6 a tkilor romAne, in caz
de turbur'Ari. Conferenta rAspingAnd aceastA cerere, pe motivul c chestia fusese regulaa de Conventie, reprezentantul
Turciei cere, ca s'A refere lucrul la sfatul cel mare al imperiului,

iarAi un mijloc de tr4Anare. Negri, desperat de aceast6 prelungire, arat'A lui Ali pava, c boierii renuntase la privilegiile
lor, numai in vederea unirei i c6, vAzAnd ei a nu se realizaz,
creaz6 greutAli domnitorului, i tot aa fac i lib eralii c6 este
cu neputint6 de mAntinut ordinea, mai ales acuma cAnd conferenta a pus unirea in perspectiv6 86
In sfArit Poarta se hotArete a alatui firmanul pentru
unire care m'Antinea urm'Atoarele 5 conditii : 1) unire numai
pe timpul vietei lui Cuza ; 2) suspendarea comisiei centrale
pe acest timp ; 3) hotarele principatelor s rAmAn'A neatinse;
4) s'A se infiinteze dou'A consilii provinciale, unul pentru Moldova i altul pentru Muntenia ; 5) unirea sA inceteze la moartea
" Negri c. Cara, 18 Iunie si 2 Iulie 1861, Ibid., p. 120-122.
" Negri c. Cuza, 25 Sept. 1861 Ibid., p. 126.
" Negri c. Cura, 2 Oct. 1861. Ibid., p. 127.
" Negri c. Cuza, 18 g 23 Oct. 1861. Ibid., p. 66 sl 131. A. P apado
Calimah In Aminlirile lui (Manuscript la bibl. Academiei RomAne) p. 327, spune

cA Negri ar fi adresat un ultimatum Jul Ali pasa In cuprinderea urmAtoare :

Le prince Couza m'a charg de dclarer respectucusement A V. A. que s'il
n'obtient point aujourd'hul mdme, vu la force majeure de la chose, et par tlpraphe, l'acquiescement de la Sublime Porte l'Union, demain A Midi, lila
proclamera A Bucarest". In Scrierile sale diverse (Manuscript la bibl. Acad.) p.
40, adaoge chiar di a doua zi, intrebAndu-1 Ali pasa, cum stau lucrurile, Negri
ar fi scos ciasornicul si ar fi spus : tt l'heure qu'il est, l'Union a du tre deji
proclame". Corespondenta lui Negri nu confirmA aceastA versiune.

126

ISTORIA ROMANILOR

lui Cuza, prevazandu-se dispozitii foarte amanuntite, asupra

modului de procedare pentru a o desface 87
Numai guvernatorul pentru Moldova fusese inlaturat ;
toate celelalte punte fusese mentinute, in aceasta unire conditionala. In zadar protestase domnitorul contra acestei rastrangeri a unirei numai pe timpul vietei lui. In o depea eamasa necunoscuta i destainuita numai de ziarul din Paris
Le Constitutionnel, domnitorul spunea Portei : Marginind anumit durata unirei la acea a gospodaratului meu, inatoand
aceasta unire ca o necesitate suparatoare, decurgand din indoita mea alegere i ca o concesiune esential exceptionala i
trecatoare, pregatind chiar, in momentul ce ea ne este incuviintata, tot ce trebue spre a o desfiinta la sfaritul domniei,
al careia termin ar putea fi grabit de o mana criminal, se osandete guvernul meu i Ora intreag la tristul rol de a trai de
azi pe mane, fara a putea intreprinde ceva definitiv i statator,
i se rapete autoritatea ce izvorate din credinta in durata
lui i, far% de care, nici o ocarmuire n'a putut vreodata s-i
indeplineasca menirea, i cu atat mai putin reorganiza o societate, demoralizata prin lungi nenorociri politice" 88.
Dela reinceperea lucrarilor ambasadorilor,

Septemvrie

1861, domnitorul se putea atepta la o deslegare favorabila

a chestiunei unirei. De aceea el i iea oarecare masuri, In vederea

acestei indepliniri. Ministerul muntean iea dispozitii ca, prin

intlegere cu preedintele consiliului din Moldova, in prevederea unirei definitive a Principatelor i spre inlaturarea oare
caror piedeci la punerea ei in lucrare, sa se numeasca o comisie
mixta, compusa din 8 membri Moldoveni i 8 Munteni, care
sa proceada, fara intarziere, la unificarea legiuirilor i regulamentelor adminstrative 89. Domnitorul, in raspunsul sat' la felicitarile aduse de generalul Golescu, preedintele comisiei centrale, in ziva de 16 Oct. 1861, spune : Dela suirea mea pe tronul
Romniei, unirea a fost statornicul obiect al preocupatiunilor
mele. Cunoateti ea malta Curte suzerana i puterile garante,
ale caror generoase simpatii sunt dovedite, se ocupa in momentul de fat cu realizarea acestei a noastre dorinti care singura poate consolida viitorul Principatelor" 88 Era chiar peste
putinta de a mai ocarmui far% unire. Poporul o cerea, camerile
de asemenea ; apoi chestia rurala nu se putea hotari deosebit
i agitatia in jurul ei devenia periculoasa. Nici un minister nu
ar mai fi putut tinea piept curentului, i de aceasta situatie
87 Firmanul reprodus In Mon. of. al Tdrei Rom., 3 Fevr. 1862. si In
Archives diplomatiques, Paris, 1866, p. 200.
" Le Constitutionnel, 27/75 Noembrie 1864.
89 Mon. of. al Tdrei Rom., 9 Sept. 1861.
0 Mon. of. al Mold., 16 Oct. 1861.

DELA. A DOUA DIZOLVARE PANA. LA IINIRE

127

a trebuit sg se convingg la sfarit i puterile chiar Poarta cand

a consimtit in sfarit la realizarea acestei dorinti

In 25 Noembrie, Teodor Calimaki, secretarul lui C. Negri,

sosete la Galati cu firmanul pentru unire. Sg se observe cg

nu Negri singur aducea firmanul, ci secretarul lui, ceeace face
pe Tranul romein sg spung, c conduita d-lui Negri are insgmntatea ei, pentrucg ne atinge pe toti intr'un chip foarte
plgcut" 92.

In 3 Decembrie domnitorul, in mesajul de deschidere

al adungrei, spune, cg dupg 3 ani de silinti neintrerupte, suntem de as-Wan bine intemeiati a crede, cg unirea este in fine
dobandit pentru noi", i de aceea el declarg, cg a aderat la
votul ambelor adungri, de a desbate in comun proiectul de
lege ruralg' 93.

Dupg cetirea mesajului in adunarea moldoveneascg, dom-

nitorul adaoge, c unirea e incheiatg. malta Poartg i pu-

terile garante au aderat la unirea Principatelor. Ne vom duce

deci in curAnd la Bucureti ; iar cauza pentru care nu ne ducem astgzi, este cg sunt de regulat mai multe chestiuni locale" ".

Spre a liniti spiritele in privinta firmanului care incuviinta cum am vgzut o unire conditionalg de mai multe restringeri, domnitorul adaogg : unirea va fi aa dupg cum o
dorim noi", urmand in aceasta principiul expus de Negri, in
nota sa din 16 Noembrie 1861 cgtrg ambasadori, anume cg
nu ne vom supune la nimic ce ne ar fi impus, i aceasta chiar
In puterea art. 22 i 23 Tratatului de Paris i a art. 2 din Con-

ventie" 95. Este invederat, cg domnitorul proclama unirea inteun

chip mai larg, cleat o incuviinta firmanul primit de puteri,

cg deci el fgcea un pas indestul de indrgznet, trecand iargi

algturea cu vointa Europei 96.
In 11 Decembrie Alexandru loan I dg o proclamatie,
argtnd in chip oficial indeplinirea unirei : Unirea este indeplinitg, zice el : nationalitatea romng este intemeiatg. Acest

fapt mgret, dorit de generatiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu cgldurg de noi, s'a recunoscut de
malta Poartg i de puterile garante i s'a inscris in datinele

natiunilor. Dumnezeul pgrintilor notri a fost cu tara, a fost cu

noi. El a intgrit silintele noastre, prin intglepciunea poporului
Voix de la Roumanie, 24 Oct. 1861.

" Unirea, 1 Dec. 1861. Tdranul romdn, 3 Dec. 1861.

98 Mon. of. al Tirei Rom., 4 Dec. 1861.
" Mon. of. al Mold., 4 Dec. 1861.
" ReprodusA de Te&anul romdn, 17 Decembrie 1861.
" Deaceea Vdsescu In desbaterea posterioarA a rAspunsului la mesaj
din 1863 (sed. din 7 Fevruarie 1864 Mort. of., supl.) spune : dv. tii In ce
conditii, In ce stare ni s'a dat unirea de cAtre strAini i va aduceti aminte, In
ce mod a proclamat-o Alexandru loan I dela aceastA tribunA". Vezi mai jos
pag. 161.

128

ISTORIA. ROMANILOE

si a condus natiunea care un fanic viitor. In zilele de 5 i

24 Ianuarie aft depus toatti a voastrti incredere in alesul nag.unei, aft intruni speranfele voastre intr'un sin gur domn; alesul
vostru vti dti asttizi o singurcl Romemie" 97.

Adunarea din Bucuresti izbucneste in o zgomotoas bucurie la cetirea acestei proclamatii. Adresa de rspuns la ea
sfrseste cu cuvintele : Depunem la picioarele tronului ornagiile noastre de recunostint si de devotament, si v urAm s
v inzileasc6 Dumnezeu, pe acest tron care nu va mai putea
fi zdrobit, cleat cu viata a cinci milioane Romni" 98; i insusi Barbu Catargiu nu poate face altfel decat a rosti cuvintele : Sd triased domnitorul nostru care singur, prin a sa
stitruinfd, ne a dat aceast zi att de strAlucit" 99.
In adunarea moldoveneasc bucuria era imbinat cu oare-

care neliniste. and Panu rosti cuvintele : ziva de astzi este

cea de pe urmit in care deputatii moldoveni se adun si lucreaz

In adunarea Moldovei" roo, el zicea rmas bun la vechea viat

politicA a trei care se jrtfise pentru binele intregului neam.

De aceea si rspunsul adunrei moldovene la proclamatia unirei
nu se poate impiedeca a turbura notele de veselie, cu una de
ingrijire, solicitnd dela domn luarea aminte asupra necesitilor de a regula provizoriu, pn la intrunirea camerilor, neapratele interese locale ale Moldovei" 101.

Adunrile sunt prorogate in ambele tri si li se d intlnire la Bucuresti, pentru ziva de 24 Ianuarie 1862, aniversarea primului pas prin care unirea, acum svrsit, se avntase pe orizontul vietei romnesti102.

1861.

209.

" Mon. of. al Tdrei Rom., 11 Dec. 1861. Mon of. al Mold., 12 Dec.
Proclamatia este publicata g in Archives diplomatiques, 1866, II, p.
95 Mon. of. al rdrei Rom., 15 Dec. 1861.
99 Unirea, 1-5 Dee. 1861.

100 Procesul-verbal al edintei din 12 Dec. 1861.

101 Unirea, 1-5 Dec. 1861.
101 Mon. of. al Tdrei Rom., 15 Dec. 1861.

CAPUL II

ALEXANDB.0 IO.AN I
DOMNUL CONSTITUTIONAL AL. ROMANIKI
1862-1864

A. D. Xenopol. lstoria Romlnllor.

Vol. XIII.

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA

DIN 1862
(11 Dec. 1861-3 Dec. 1862)

Moldova i efiderea Iau1ui.

Unirea efectiva a tarilor
romane avand a trece in domeniul faptelor, ar fi trebuit pe

cat se putea crutata Moldova i capitala ei, in aceste momente

de grea cumana pentru ele. In loe de aceasta, prin o nechibzuinta a ministrului cultelor din Moldova, principele Alexandru

Cantacuzino, mintile sunt turburate in Iai inteun chip insamnator.

Anume ministrul luase msura, de a se incredinta directia coalei centrale de fete, pana acuma ocupat de pro-

fesorul Verdeanu, unei profesoare de franceza, d-na Gros, care

era i straina. Consiliul colar protesteaza la domn contra a-

cestei lovituri date inamovobilitatei corpului didactic (4 Ianuarie 1861). Ministrul destitue pe trei profesori din acel consiliu : Columb, Petrescu i Marzescu. Elevii interni din Academia Mihaileana se rascoala i refuza a intra in clase. Mi-

nistrul vine el insui la Academie, insulta pe elevi cu cuvntul

de mojici, imputandu-le, ca ar vra sa desfiinteze coalele. Vasile Gheorghian1, elev din clasa a V-a, urcandu-se pe o masa,
i adresandu-se catre ministru, Ii spune : Domnule Ministru,
noi nu putem sa stricam coalele ; dar ce putem face, noi acetia
mojici care stam pe aceste banci, este de a ruga pe Dumnezeu
s trimita blastam asupra acelor care au de gand sa strice coalele". Si elevele din coala centrala protesteaza contra impunerei unei directoare straine, i una din ele, Cornelia Boerescu,
raspunde la mustrArile nouei directoare : Sunt fiica de Roman
Avocat i lArbat politic din Iasi, reposat de curAnd, 1901. Guvintele
le-am reprodus dup spusele lui Gheorghian lnsuii. In Tribuna, 17 Martie 1862,

sunt redate cam altfel, dar cu acelas Inteles.

ISTORIA ROMANLLOR

132

i noi am supt lapte de Roman dela mamele noastre". Cetatenii din Bucureti trimit fetei un orologiu, cu inscriptia cuvintelor ei 2 La Academie, prefectul vrea sa aresteze pe Gheor-

ghian. Elevii se opun. Pentru a-i liniti, sunt improcati cu

tulumbele; coalele rasvratite sunt inchise pentru Cava timp,
tocmai In ajunul plecarei adunarei la Bucureti3.
In asemene turburare a spiritelor, se incepe seria de dispozitii, menita a inlocui cele doua capitale de pana acuma,
prin una singur.
Cea intai masura, pentru unificarea administratiei ambelor tari, fu instalarea unui minister provizor pentru Moldova, dupa dimisia ambelor ministere din Iai i din Bucurqti,
pana la infiintarea unui minister comun. Ministerul provizor
fu alcatuit, sub preidentia lui Iancu Cantacuzino, din Al. Cantacuzino i Leon Ghica, fostul preedinte de consiliu Al.
C. Moruzi i ministrul lucrarilor publice D. A. Sturza avAnd

a merge la Bucureti, in vederea intocrnirei ministeriului unic 4.

Dupa constituirea ministerului comun pentru Principatele-Unite, sub preidentia lui Barbu Catargiu, acel provizor
din Iai este desfiintat, i se pastreaza numai directorii de departamente, deosebiti pentru Moldova, spre a nu se aduce de
odata perturbari in afaceri5.
Directorii de departamente din Moldova purtau titlul
de director ministerului (din leiuntru, de justifie &) pentru de-

partamentul Moldovei 6. Preedintele consiliului, Barbu Catargiu

explica, in edinta din 14 Februarie, pentru ce a fost nevoit sa

urmeze astfel, neputnd, spune el, stramuta aa de repede

toate cancelariele Moldovei la Bucureti, spre a nu aduce o
prea mare desordine in lucrari *i. a nu face sa strige Moldova,
ca unirea a fost pentru ea o prapastie" 7. In curand insa se incepu aceasta strarnutare a cancelariilor. Mai intai, se face acea

a arhivelor care sunt concentrate in Bucurqti, ramanand in

Iai numai o sucursala a acestor depozite, sub ordinele capului

arhivelor statului din Bucureti 2. Le desfiinteaza apoi casa

ministeriului cultelor din Iai i se centralizeaza veniturile manastirilor la visteria din Bucureti 2. In 17 Aprilie inceteaza
Tribuna citat.

Tribuna romcin6, 11, 24 si 28 Ianuarie si 12 Fevruarie 1862. Comp.

Mon. of. al Mold., 15 Ianuarie 1862.
4 Dectret din 4 Ianuarie 1862. Mon. of. al Mold., 16 Ianuarie 1862.
5 Jurnal din 26 Ianuarie 1862. Mon. of. al Principatelor-Unite 31 Ianuarie 1862. Monit. ofic. al Mold., 7 Fevruarie 1862. Tribuna romdnd, 12 Fe-

vruarie 1862.
Jurnal din 1 Fevruarie. Montt. of. al Mold., 1 Fevruarie 1862.
7 Monit. of., 20 Fevruarie 1862, suplement.
Mon. of., 26 Martie 1862. Cel Intai cap al arhivelor centrale e Grigore Bengescu.

Decret din 22 Martie 1862. Mon. of. partea Mold., 20 Martie 1862.

DELA TJNIRE PANA LA SESITINEA ORDINARA

133

directoratul afacerilor straine al Moldovei, si lucrarile ce trebuiau sa ramana in Iasi, precum eliberarea paspoartelor, trec
la prefectura Politiei10. Prin legea din 15 Iunie, se desfiinteaza
curtea de intaritura din Iasi, inlocuind-o cu Tribunalul Iasi
Sectia a III-a ". La 31 Iulie se mai desfiinteaza directoratul
ministerului de interne12. De asemene se centralizeaza administratia postelor, suprimandu-se acea din Iasi 13 Tot atunci
se suprima scoala militara din Iasi, contopindu-se cu acea din
Bucuresti. Cu toate aceste, Koglniceanu ceruse, cand cu desbaterea privitoare la scandalul scoalelor din Iasi, ca sa se infiinteze aici cat mai multe scoale. Aici, zicea el, poporatia
este mai mult straina si orasul se Ola la 1/2 de oara departe
de Prut si este deci o datorie nationala a sustinea scoalele in
Iasi. Nu voim centralizarea si in invatamantul public" ". In
3 August se desfiinteaza ultimul directorat ce mai ramasese
In Iasi, acel al ministerului justitiei 18. La 4 August, se centralizaza oficiul statistic in Bucuresti18, si la 18 Septembrie se
desfiintaza directia sanitara din Iasi si se institue consiliul sanitar superior din Bucuresti17.
Paralel cu aceasta treptata desfiintare a centrelor de servicii din Moldova, merge si stergerea deosebirei formale, in
care se manifesta pana atunci separata ei existenta. Monitorul
Oficial al Moldovei poarta acest titlu pana la 9 Februarie 1862;
de acolo inainte se schimba in Monitorul oficial partea Moldovei; apoi se preface in o simpla Foaie de publicafiuni oficiale.

Pana la 31 Iulie, aceasta foae oficiara publica dispozitiile directoratelor moldovenesti, incetand la acea data, cu ultimul
directorat, si asemene publicatii.
Vechiul titlu de capitala, mai este dat Iasului in cateva
acte, chiar dupa 24 Ianuarie 1862, cand de drept incetase de
a mai fi capitala. Asa in un tablou statistic de nscuti si morti,
se trec acei din Iasi sub rubrica de Capitala Iaqi, in ziva de 3
Februarie ; programul examenului de iarna este tiparit in frunte,

cu titlul de examenul din Cap itala Iaqi, in 6 Februarie ; budgetul cheltuelelor spitalului izraelit se aran' iar ca din Cap itala Iaqi, in ziva de 7 Februarie18. Dar lista alegatorilor Moldovei, publicata in numrul din 24 Martie ale Foaei publica"Foaia publicafillor of iciale, 17 Aprilie 1862.
u Ibid., 30 Iulie 1862.
" Decret din 19 Iulie, care fixeaz6 aceastA destiintare pentru 31 a acelei
luni. Ibidem, 19 Iulie 1862.
" Ibid., 31 Iulie 1862.
14
edinta din 19 Martie. Mon. o I . al Principatelor U nite, 22 Iunie, suplement.

" Jurnalul consiliului de ministri. Mon. o/., 3 August 1862.

" Ibid., 4 August 1862.
" Ibid., 18 Septembrie 1862.
" Monit. of. . al Mold., 3, 6 g 7 Februarie 1862.

134

ISTORLA. ROMANIL011

tiunilor oficiale, nu mai contine, ca suprascriptie a rubricei

Iaului, cleat orawl Iai; apoi examenul de var pentru partea
de dincoace de Milcov se publica iar4i, la 16 Iunie, sub indicatia de rapt lqi 19. Ultima desprindere a Domniei din Iai

este p'Zirsirea palatului domnesc din Iai pe care Cuza Vod dis-

pune s" nu mai fie luat cu chirie dela Sft. Dumitru inainte urmAnd a fi g'zduit in Palatul Administrativ cand va vizita Iaul.
Pentru a se despgubi Iaul de cAderea lui dela rangul
de capitalA la simplu ora de provincie, urmare neap'grat a
infiint6rei unirei, se ivi ideea de a se aka in el curtea de casatie. Deputatul de Dorohoi, P. Cazimir, propune, in edinta
din 18 Februarie, instalarea inaltei curti in Iai, pAn6 la in-

fiintarea cAilor ferate, propunere repetat de deputatul V6sescu, in edinta din 9 Martie. Aceast propunere ins, com-

btut de insui fruntaii deputatilor moldoveni, Koglniceanu

i Panu, cade, intrunind numai 36 de bile pentru, contra 52 2.
Cu prilejul acestei chestiuni se Meuse in Iai oarecare micare,
provocat de separatiti. N. Istrate A. Cerne preedintele municipalitAtei i I. Corjescu, P. Cornescu, C. Corjescu, P. Cristea,
D. L'Aerescu i Baldovici membrii ei, trimit o depe lui P.
Cazimir, prin care 11 incurajaz a sustinea propunerea lui. Portretele lui Koglniceanu i Panu sunt arse, i li se trimite o depe6, in care li se spune, c' intru cAt au tradat cauza Iaului,

Ieenii niciodat nu-i vor mai alege ca deputati". 0 petitie

este alatuit de C. Rolla, infocatul unionist de an' data' i

este trimis6 spre subsemnare in Iai i in judete21. Generalul

Bal pune casa lui la dispozitie pentru subsemnarea petitiei.
0 scrisoare din Iai, din Septembrie, arat ea' nu este de negat
c' guvernele care s'au succes dela 24 Ianuarie, au fkut cu
tiint sau pe netiutele, numai fapte de acele care puteau fi
exploatate de reactiune contra unirei. Loviturile date fostei
capitale a Moldovei sunt grele i profunde. I s'a redus la nula,
cAnd nu i s'a inchis chiar cu totul, calea de progresare. Scoalele stau tot in tristele conditii de mai inainte. Cu strmutarea
coalei militare la Bucureti, s'a obrintit i mai fAu buba. Printii nemult'miti, profesorii 16sati pe pavea, in timpul cand
se gerrideau toate nevoile iernei. Brutarii, mkelarii, b'canii
loviti in micile lor interese ; toti strig6. Ce tie pietrarul, tAmplarul, din ce cauz6 e silit s moar de foame, lipsit fiind de
i Mon. o!. partea Mold., 24 Martie 1862. Fonea publicafiunilor of Wale
10 Iunie 1862.
a Sedinta din 16 Martie. Mon. o!., No. 65, 1862 suplement. Comp. Tribuna roindna, 27 Februarie 1862. Prin urrnare nu este exact cA s'ar fi frigAduit
Iasului strAmutarea Curtei de casatie si cA fAgAduinta nu s'ar fi Indeplinit.
Domnitorul In o scrisoare c. Docan cumnatul lui Rolla, dojAneste purtarea acestuia. Rolla trimite domnitorului o depesA de scuzA. (11firtiile Rossetti).

DELA. 1:WIRE PANA LA SESILTNEA. ORDINARA

135

lucru? De-alde autorii petitiei le spun ca unirea e de villa, i

ei striga : jos Unirea" 22 Ceva mai tarziu ideile separatiste ii
fac drumul i. in presa strina. Ziarul parizian La France, intemeiat anume pentru a combate unirea Italiei, trebuia sa fie
protivnic i unirei Romnilor. El devine oganul rostirilor separatitilor din Iai i publica' o adres a unui numar de alegatori moldoveni catre deputatii lor din camera, in care adresa,
dupa ce se expune starea cea rea a tarei in toate privirile, incheie : unirea este serios compromisa ; nimene nu o va putea
tagadui ; i in adevar este aceasta o unire? Oare prin unire
am inteles noi, i cu noi toti unionitii cei mai infocati, o centralizare a administratiei statului ; centralizare care atrage totul
la ea, rapind fiecarei autoritati a tarei once initiativa? Sau
se poate numi unire aceasta absorbire a puterilor care rastrange
i inghite, pana i. stabilimentele de instructie i de utilitate
publica i le duce cu dansa la Bucureti" 23? Aceasta adresa
de plangere .1 de doleanta, cum o numete alt organ francez,
Le Constitufionnel, face un mare efeet in presa straina. Acest
din urrna ziar spune, ca trebue sa fie o mare turburare in minti,
o suferinta extrema in afacerile publice i. private, pentru ca
sa se gaseasca Romani gata de a uita, ca unirea celor dotia provincii a fost dorinta lor cea mai scumpa i trebue sa ramana
temelia cea mai trainica a viitorului lor" 24. Le Pays adaoge,
ca acest document nu confirma decal prea mult ceeace am
aflat, prin scrisorile noastre particulare, despre starea de nelinite a spiritelor i asupra gravitatii situatiunei in Principate" 24. Alte ziare, precum Le Sicle, combat asemene pared
pesimiste, observand, a unirea celor dou principate nu s'a
putut face far% jartfe, nedespartite de toate prefacerile de acest
feb. Capitala Moldovei a trebuit ea singura sa subscrie la o cadere, poate fail leac, i multe interese din provincie vor trebui
&A sufere i vor mai suferi, din aceasta revolutie care aiurea
ar fi produs nenorociri. Atatea suferinti ar fi ajuns pretutindene aiurea, pentru iibucnirea unei nemultamiri care ar fi putut
sa fie uor exploatata' de partizi, daca deasupra unei crize politice neInlaturate i a unor incurcaturi materiale neatarnate
de once vointa omeneasca, speranta unui rodnic viitor nu ar
fi mantinut la Romani patriotismul, de care au dat atatea do" Romdnul, 28 Sept. 1862. 51 principele N. Sulu (1111mmres, p. 376) spune :

,,La Moldavie entire souffrait de cet abandon, dans lequel elle a t laisse,
par suite d'une union qui en ralit n'a t qu'une annexion et un anantissement de son entit, faute de prcautions pour lui rendre ce sacrifice moins
pnible".

" La France, 23 Oct. 1862.

" Le Conslitullonnel, 25 Oct. 1862.

18 Le Pays, 25 Oct. 1862.

" Le Sitcle, 31 Oct. 1862.

ISTORIA ROMANILOR

136

vezi. De aceasta stalled a venit sa se zdrobiasea incercarea

regretabila, din care o parte din presa franceza a incercat
s faca un rechizitoriu contra domniei principelui Alexandra" 26.

Micarea separatista era sprijinita mai ales de dou elemente din poporatia Iaului : Femeile i Evreii. Pentru femei
lucrul se explica, prin decaderea stralucirei oraului ; cat despre
Evrei, Romemul explica purtarea lor, prin faptul ca, stramutndu-se capitala, ei nu mai puteau face treburi"27.

Koglniceanu, pe care l'am vazut mai sus inlaturand

cuvntul de capitala pentru Bucureti, spre a nu jigni i in
forma pozitia Iaului, se silete acuma a-i da o compensare
pentru lovitura suferita de el prin unire, propunnd in edinta
din 19 Martie urmatoarele imbunatatiri pentru foasta capitala a Moldovei : 1) consolidarea Universitatei, 2) antrepozite,

3) reducerea impozitului fonciar la jumatate, 4) zidirea catedralei i a cazarmei, 5) osele in judet, 6) facerea Prutului navigabil pana la Ungheni i 7) o cale ferat sa lege laul
Cu Bucuretii 28. Numai unele din aceste inbunatatiri i aceasta

numai pana la un punt, puteau sa precumpeniasca caderea,

pe povarniul creia laul apucase dela stramutarea capitalei.
Adunarea insa, cand raspinge stramutarea Curtei de casatie,

nu voteaza nici macar mangaerile propuse de Kogalniceanu 29

gazetele din Bucureti precum Romemul, cer pentru lai,

drept compensare, imbunatatiri administrative, de care insa

toata tara, i nu numai Iaul, avea nevoie. Tot aa i Tranul
romein sus-tine, ca raspingandu-se aezarea curtei de casatie
In Iai, adunarea a lamas indatorita a-i da cat mai neintarziat,
institutiuni i inlesniri care sa satisfaca in adevar jignitele lui
interese i pagubele ce a suferit, in urma stramutarei capitalei
In Bucureti" 30.

Insui domnitorul recunoate nevoia de a se da Iaului

o compensare pentru lovitura primita. La inaugurarea coalei
militare din Bucureti, el spune : Au mijlocit serioase rezoane
pentru fuzia coalelor militare din Iai. i din Bucureti, i sunt
preocupat de jartfa impusa vechei capitale a Moldovei, prin

centralizarea serviciilor publice in Bucureti. Nu voi cruta

Roindnul, 28 Martie 1862. Comp. Intrigues dela Russie en Roumanie
Paris, 1862, p. 3: Certains riches Isralites de Jassy, ids& momentanment
dans leurs intrts par l'union et par la translation de la capitale a Bucarest,
s'taient faits les instruments de la sparation".
" Mon. of. No. 68. 1862 suplement. Observam el mijlocul de capetenie,
pentru mentinerea Iasului, era In mintea lui Kogalniceanu, Intarirea scoalelor
lui. (Cittim uneori Monitorul cu numftul, In loc de data; aceasta din cauza,
ca culegerea folosita de noi avea data uneori strapunsa, pi nu se pute citi).
Romdnul, 16 Martie 1862.
Ibidem, 10-11 Martie 1862. Tdranul Romdn, 18 Martie 1862.

DELA. UNIRE PANA LA SESIIINEA ORDINARA.

137

nimic, spre a rAdica, precum meria, orasul Iasi care a fost leagnul unirei" 31

Paralel ins6 cu aceasa cklere a lasului care trebuia nu-

mai decat s6 sAngereze pe altarul unirei, se iau mai multe m'suri pentru inarirea contopirei tdrilor romane : In 14 Februarie
se desfiinteaZ, prin o lege, comisia centrar, lovindu-se iaasi
In firmanul ce autoriza unirea si care declara comisia central
numai de suspendat6 32. Se suprim6 taxa de exportatie si dela
vAmile Moldovei33. Legea de contributii pentru poduri isosele,
de 12 lei de cap, se intinde si in Moldova, desfiinandu-se darea
de 14 lei ce exista aici 34. De asemene se aplica, la nordul Milcovului, legea procurorilorTM. Se aplic6 si in Muntenia sistemul
de exploatare in regie al postelor, introdus mai inainte in Mol-

dova 36 Se unific contributia fonciaa de ambele Orti ale

Milcovului37. Se intinde taxa de 10% asupra proprieatilor
de mn moart i in Moldova 38 Se unified cele dota municipaliati din orasul Focsani39. Se unific' sistemul penitenciar,
introdus pAn atunci numai in Moldova 48.

Koglniceanu cerAnd Ina ca, intre alte m'suri menite

precum unificarea colorilor si a drapelului,
contopirea monitoarelor, inrturarea granitelor sA se inlocuiasc i titlul de Principatele-Unite, prin acel de Romtinia,
ministerul nu indazneste s' mearg6 aat de departe, mai ales
In ceeace priveste noul titlu al arei. El combate deci propunerea lui Koglniceanu, care, pus la vot, cade 41

a inari unirea

Omorul lui Barbu Catargiu.

Pe cand in Iasi se preatia

substratul pentru acirea vechiului entuziasm, in Bucuresti cugetele erau imp6rtite intre dou pleari : de oparte mulamirea
pentru sosirea deputatilor moldoveni ce umplea inimele de

bucurie, vzndu-se in sfArsit intraa in realitatea faptelor,

stamutarea capitalei in Bucuresti i deci sporirea i imbog6tirea vietei lui economice ; pe de alta ingrijirea ce le insufla

constituirea ministerului unionist, pe care domnitorul, pentru

a nu arunca, prin o lupa nou6 parlamentar, un Vl asupra
mAretului act sdvArsit, Il alatuise din personaje luate din ma" Mon. of., 22 Sept. 1862.
s, Mon. of. partea Moldovei. 5 Martie 1862.

" Lege din 12 Februerie, Ibidem, 14 Marne 1862.

" Lege din 30 Martie, 'bid-ern, 18 Aprilie 1862.
" Decret din 26 Martie. Ibidem, 5 Aprilie 1862.
" Decret din 27 Aprilie. Ibidem, 16 Mai 1862.
1 Lege din 20 Martie. Ibidem, 5 Mai 1862.
" Legea din 28 Martie. Ibidem. 21 Iunie 1862.
" Jurnalut cons. de ministri. Ibidem, 14 Iulie 1862.
' Decret din 31 Aug. lbidem, 31 August 1862.
41 Sedinta din 20 Martie. Mon. of., No. 72 1862, supl.

ISTORIA ROMANILOIL

138

joritatea aduna'rei : Barbu Catargiu ca preedinte, principele

Moruzi, C. Brailoiu, I. Ghica, Apostol Arsachi i G. Bal. Aceasta alcatuire nemultmise intr'un inalt grad partidul stngei
i pe poporul ce tinea cu el 42 In ziva de 24 Ianuarie, aniversarea indoitei alegeri i ziva aceea de mare serbare nationala
in care trebuia sa' se celebreze realizarea unirei, Valentineanu,
redactorul Relormei, scoate ziarul sau cu foaia in alb, continand numai urmatoarele cuvinte : Romania e lovita de moarte ;
ne am Intors inapoi pe timpul domnului Tudor. Fanariotii sunt
la putere. Eu imi sfaram pana astazi"".
In cuvantarea de deschidere a adunarei, in ziva de 24

Ianuarie, domnul spune : O viata mug se deschide astazi

pentru Romnia ". Guvernul meu este insa'rcinat a va' depune

actu145, prin care s'a stornicit modificarile la Conventia de
Paris. Eu insa, credincios misiunei ce mi-ati dat i, cunoscand
dorinta statornica a Romanilor de a ramanea uniti, am proclamat inaintea d-voastra cat i inaintea tarei unirea defini-

tiva a Principatelor. V'am zis, ca ea va fi precum Romania

o va don i i simti. Nu m'a' Indoiesc ca' nici Malta Poarta',. nici

puterile garante, nu vor cugeta a desfiinta in viitor unirea ce

au recunoscut-o atat de necesara pentru fericirea Principatelor" 46.

Era inviderat ca domnitorul punea actul la o parte i proclama

unirea altfel de cum o concendase conferenta din Constantinopole, i de aceea se i ivi zvonul, &A consulii puterilor ar fi
protestat contra modului cum se proclamase unirea, zvon pe
care guvernul caut sa-1 desminta 47.
Cand domnitorul ei din adunare dupa cetirea mesajului, el fu aclamat cu cea mai mare infocare. Minitrii lui insa'

nu se bucurara de o primire aa de entuziasta 48. In curand

trebuia sa se manifesteze, inteun chip, mai rostit indepartarea
fireasca ce exista intre partidul dreptei i acel al poporului.
Anume taranii auzind de mult vorbindu-se de unire, de Imbunatatirea soartei lor, de dare de pamant, de bun'a-vointa domnitorului pentru ei i de opunerea boierilor, amestecase toate
aceste in capul lor, lipsit de conceptia limpede a lucrurilor i,
cand auzira ca domnitorul vine in Bucureti sa' proclame unirea
" Mon. of., 22 Ianuarie 1862. Tribuna romdrid, 10 Martie 1862.
" Reforma, 24 Ianuarie 1862.

" Acest nume fusese dat de mal multe ori panA acuma PrincipatelorUnite, chiar In acte oficiale interne. Numai putin 11 Intrebuintau i strMnii.
Ca o curiozitate, citam o scrisoare din 1862 a lui Victor Hugo, care un cunoscut al sAu din Bucuregi, care poart pe adresa numele de Roumanie. Vezi
La Voix de la Roumanie, 3 Ianuarie 1862.
" Ma se fnlocuia uriciosul nume de firman.
" Mon. of., 25 Ianuarie 1862.
" Mon. ol., 11 Ianuarie 1862. Comp. Monil. o/. al prei Romdne,sti, 20
Decembrie 1861.

" Scrisoare din Bucuregi, In Tribuna romdrui, 6 Fevr. 1862.

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA. ORDINARA

139

crezur cA a venit momentul ca s fie mai fericiti. Nite t6rani din judetul Buzeului, sub conducerea unuia Nit6 MAT6ieru,

pornir6 c6tr Bucureti, spunnd c6 vreau s6 lee capul grangorilor ce nu tin cu tara. Micarea nu era deci, cum se sileau
s6 o ar6te organele liberale, o simpl manifestare in favoarea
unirei, care nici nu putea interesa pe tkani ca act politic in
sine, ci numai ca fiind in leg6tur6 cu imbun6t6tirea sfrei lor.
Aveau deci dreptate boierii i ministerul lor, de a fi ingrijiti
de aceast6 micare 0 de a lua m6suri, ca t6ranii s6 fie opriti
In drumul lor. Subprefectul ins6 ce voia s6 li se impotriviasc6,
este b6tut ; t6ranii ffuesc mai multe proprienti, procurAnduli mai ales arme, cu care apoi vor s6 plece spre Bucure0i.

Se intrebuinteaz6 atunci armata care i astAmp6r6. Procurorul De0iu, trimis in anchen, este de p6rere, c6 Oranii se
resculase, spre a r6sturna noul ordin de lucruri, in vederea imprejur6rilor49. Barbu Catargiu, interpelat in adunare asupra
aresarei a mai bine de 200 de trani i asupra tr6g6n6rei instructiei, r6spunde, c6 r6scoala ar fi putut da t6rei o lovitur6
ce ar fi cufundat-o in pepastia nenorocilor, din care nici strnepotii notri nu ar fi putut-o scoate" 69.i in aceasn pornire
a franilor, se pot vedea tot urmele incord6rei ce existau intre
clasa conducnoare i poporul de jos, marele nour care domin6
intreg orizontul acestei epoce de fierbere i de prefaceri. CA
chestiunea era sup6r6toare pentru partidul dreptei, se vede de
pe modul cum fur6 conduse desbaterile camerei, cu prilejul
interperrei lui I. C. Brtianu. Abia anuntase el interpelarea,
primul ministru Ii i r6spunde, f6r6 a-1 'Asa m6car s6
desvolte ; iar dup6 cuvntarea preedintelui cabinetului, desbaterea se inchide i se trece la ordinea zilei 1.

De odaf6 cu deschiderea camerei unice, se incepe in Bucureti o agitatie pentru rrgirea dreptului de vot i alcAtuirea
unei adun6ri care s6 reprezinte toate clasele societAtei. Tribuna
cere ca intaiul act al adurarei s6 fie votarea unei legi
electorale nou6, care s dee reprezentarea trei intregi, i acea
nou6 adunare s6 procead6 la reforme 52 In rAspunsul la mesaj,
adunarea spunea c6 este organul credincios a 5.000.000 de Romni, cnd ea vine s6 felicite pe domnitor pentru indeplinirea
marelui act al unirei. piranul romiin se intreab6, cum 10 lea

ea acest rol, cand nu reprezint6 decat 5000 de proprietari mari" " ?

Mai gravA fu lovitura dat adun6rei, de c6tre boierul Scarlat

" Rechizitorul procurorului In Ronulnul, 22 Sept. 1862.
Sedinta din 21 Fevruarie. Mon. O., No. 47, 1862, Supl.
Sedinta din 21 Fevruarie Mon. ol., No. 47 citat. Comp. Romeinul,
22 Februarie 1862.
6' Tribuna ronulnd, 28 Ianuarie 1862.
Tetranul ronuln, 11 Februarie 1862.

ISTORIA ROMAN1LOR

140

Miclescu care-si &Ada dimisia din ea, pentru eft' inflegea ca

legea rural si bate legile de organizare s'd fie votate de o adevArat reprezentare a poporului, In care s'd intre si burghejii,
profesiile liberale i tkanii" 54.
Nici adunarea ins'd nici ministerul eit de astdat din
sinul ei, nu se uitau la asemene lovituri. Impreun se apue
de organizat tara, dup ideile partidului dreptei, votand mai
multe legi prezentate de minister, precum legea vanzArei skei,

acea de urnikire, drumul de fier din Moldova, continuarea

strAngerei veniturilor dup starea lucrurilor, intru cAt o lege
budgetar comun' nu se putea injgheba asa In grabA. In sedinta din 23 Martie se voteazA o lege nou' de presA, modificandu-se in sens restrictiv legea de pres6 din Moldova si apliandu-se acuma asupra intregei fri. In zadar cerur deputatii
liberali ca legea de pres6 s'A fie imbinat cu acea a juriului i
ca s'd se amne votarea ei, panA la prezentarea acestui corolar
neap'rat. Legea fu votat, dup'd cum o inrtosase ministerul,
iar ziarul Romeinul ies'A In doliu, in ziva cand reproduce desbaterile 65.

Cu toate aceste, s'A nu se cread, ea' adunarea primia orbeste toate proiectele ministeriului. Ea vota numai ce-i convenia si fspingea, ehiar dela omul ei de incredere, legile ce
i se p'reau c' nu rspund pe deplin intereselor clasei ce reprezinta. Asa ea refuzA de a cerceta un proiect de lege, asupra impArtirei Romniei in cApitanate, ternndu-se a nu crea centre
prea mari administrative, care s'A poat face greutate guvernului central ; grij6 inspirat mai ales de starea Moldovei56.

Tot In aceast sesiune, vine in desbatere proiectul de

lege rural, cel pregAtit de comisia central Incs din 1860. Des-.

baterile se incep In ziva de 25 Mai 1862, cu o cuvntare din

cele mai strdlucite ce s'a rostit vreodat'd la noi" a lui Kog'd1niceanu care atac proiectul, pe cuvantul eft' nu revizueste legiuirile existente intre proprietari si tArani, ci suprimA pur si
simplu once legiuire, lsAnd pe t'Aran liber pe bratele lui, iar
pe proprietar pe mosia lui57. In aceast m'iastr cuvntare Kogglniceanu citeste intE proiectul comisiei centrale pe temeiul
c4 fusese intocmit In necunostinta legilor anterioare cari dup

arAtarea Insusi al lui N. Docan unul din subscriitorii proiectului, nu putur' a fi corectate de comisie ne avAndu-le la indemAnA ; apoi Koalniceanu observg c'd proiectul nu ilspundea
promisiunilor Conventiei din Paris care dispunea imbunAtAtirea
stArii locuitorilor, ci din potriv'd o inrgutAtea voind s-i isgo" Sedint a din 9 Martie Mon. of , No. 59. 1862 Supl. Tribuna romnd,

17 Martie 1862.
" Romdnul, 25 Martie 1862.

" Romdnul, 18 i 19 Mai, i 28 Iunie 1862.

" Mon. of., Nr. 100, 1862, Sup!.

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINAR 1

141

neascA de pe Orticelele lor de pgrnnt si aprnd numai interesul proprietarilor. Intrnd apoi In o lung6 si adnc cercetare istoricA, el dovedeste cA tranii nu fuseser niciodat
chiriasi ci uzufructuari, cu drept real deci, asupra pAmnturilor pe cari le munciser; dovedeste apoi cA in toate tkile
mArginase li se recunoscur acest drept real incAt dac s'ar
aplica proiectul Comisiei centrale tgranii nostri s'ar afla mult
mai eu decat cum sunt in Bucovina, Transilvania si Basarabia sub jugul Nemtilor, Ungurilor si Rusilor.

Acest proiect, urmeaz6 Koglniceanu, este in contra dreptului, ch'ci nu e drept ca legiuitorii s" se foloseasa de puterea
lor spre a nedrepttii pe cei slabi cari n'au putinta de a se apAra
aci ; si in contra legii fiindch" nu d stgpnirea tkanilor Orticica de pAmnt garantat lor de legile actuale ; e in contra
nationalitAtii &Aci in loc de a desvolta simtul patriotic in inima
gloatelor Mil de care o natiune nu e puternia deslipeste clasa
cea mai numeroas6 a poporului nostru dela sanul patriei. Kog6Iniceanu sfarseste miscata lui cuvntare conjurAnd adunarea
s nu drAmAluiasc6 brazda de pmnt trebuitoare hranei tranilor, aducnd aminte boierilor c cea mai mare parte din
averea lor o datoresc muncii si sudorii lor ; c'd pArintii lor s'au
luptat alAturi cu pArintii nostri, cA dacA ar suna iarAsi ora primej diei fr dnsii nu vom putea ap6ra nici patria, nici averile, nici drepturile noastre si cA odat Tara fpit. nu vor fi
deekt slugile strAinilor cand astki suntem cu capul sus, %al%
libel% si autonom. Mai multi oratori din majoritatea adun6rei,
combat pe Koglniceanu care e sustinut numai de Grigore Cuza
Cu o putere si boatie de argumente care era la aceiasi in61time ca si maestrele cuvntri ale lui M. KogAlniceanu. Intre
altii rosteste presedintele consiliului, in ziva de 29 Mai, cuvantarea aceea care a fAcut atat de mare efect asupra contimpuranilor, incat mult timp isi aducea inc arninte lumea, de calificarea discursului lui KoOlniceanu, din partea lui Catargiu,

de himer cu corpul de aspid, capul o porumbit si coada

de sopArl mglisitoare". In aceast cuvintare, de altfel indestul de sewn, pentru insamnatul subiect cu care se inde-

letnicia, Catargiu combate improprietrirea locuitorilor si sustine liberale invoieli 58 Debaterile se urmeazA inainte, fAr ca
Barbu Catargiu s6 mai intervin6 in ele, panA la 8 Iunie, cand
se intmpl un incident.
Anume partidul liberal hot5rise s ting o Intrunire public6 pe cAmpia liberntei, spre a celebra aniversarea zilei de
11 Iunie, amintire a revolutiei din 1848. Deputatul C. Filipescu
face ministeriului o interpelare in privirea acelei sklAri, mai
" Ibidem, Nr. 108, 1862.

ISTORIA ROMANILOR

142

ales cA ea fusese incunostiintatA prefectului de politie Intr'un

chip neobicinuit, nu prin o petitiune, ci prin o adresA din partea
comitetului ei, ca si cand ar fi fost acest comitet o autoritate
constituit. Barbu Catargiu, adus a se rosti asupra acelei sArbAri, o atacA inteun chip foarte violent, mai ales cA unul din sub-

scriitorii adresei, C. Arion, sustinea cA demersul comitetului

era In deplinA legalitate. Barbu Catargiu, in cuvntarea lui,
spunea, cA trandafirii din buchetele cu care se pregAtiau sa
sArbeze ziva de 11 Iunie, erau tot acei cu care voiau s'a" celebreze ziva de 24 Ianuarie, si care se pot vedea la VAcAresti :
topoare, cutite, ciomege si chiar pusti, si de pe aceasta se vede
ce caracter inocent ar avea acea sArbare". El sfarseste energica
lui cuvntare ca cuvintele : Pacea, domnilor, pacea e odihra
si linistea Wei, si voi prefera a fi zdrobit, decat a ingklui slabirea linistei ; voi prefera moartea, inainte de a cAlca sau a
rasa sA se calce vreuna din institutiunile tArei" 59. Nu stiea
Catargiu, in momentul cand rostia aceste cuvinte, c moartea
il astepta la usA.
In adevAr la sfarsitul sedintei, esind din adunare, spre
a se duce acasA, si fiind luat In trAsurA de prefectul de politie,
N. Bibescu, Barbu Catargiu fu ucis de o lov,tur de pistol,
cand trecea pe sub poarta Mitropoliei.
PM Cine a fost omoratorul, nu s'a stiut niciodatA, sau,
dacA s'a stiut, s'a tAinuit. CA versiunea de a doua e mai de crezut,

reies din urmAtorul dialog, preschimbat intre I. BrAtianu si

KogAlniceanu, In sedinta din 11 Octombrie 1866, In care Bedtianu spune lui KogAlniceanu, CA : Barbu Catargiu n'a fost
omorat de un Roman ; d. Kogalniceanu trebuia sA stie aceasta".
KogAlniceanu rAspunde cA nu stie. BrAtianu adaoge, cA : tea"-

ieste o persoanA care stie si care-ti va putea-o spune". DacA

n'a fost un Roman, ci un strAin, este invederat, ea' n'a comis
fapta din propria lui imboldire, si cA a trebuit s fie nAimit
de cineva. E vorba acuma de cine a putut fi el nimit, si numai acest punct intereseazA istoria, In deosebire de acel penal
juridic care trebuia sA tindA la descoperirea fAptasului. Din
care sfere ale socientei bucurestene a putut pleca acest omor?
Este invederat cd, in lipsa de dovezi, suntem adusi a face numai ipoteze.

S'a creat o legendA, cA omorul lui Barbu Catargiu s'a

fAcut din pricina opunerei lui la legea rural ; ba s'a mers mai
departe : s'a pus in legAturA omorul capului partidei dreptei
ca improprietArirea locuitorilor din 1864, si s'a aruncat 13Abuiala asupra lui KogAlniceanu si asupra inspiratorului ski,
domnitorul Wei.
Mai intai omorul lui Catargiu s'a fAcut ca doi ani ina" Sedinta din 8 Iunie. Mon. of., No. 124, 1862.

DELA UNIRE PIN], LA SESIUNEA ORDINARA

143

intea Improprienrirei efective a tAranilor, s'i in timpul primei

desbateri a legei rurale, cea din 1862. Dar de si in aceast desbatere, Barbu Catargiu se declarase In contra improprietArirei,
el o Meuse In un singur discurs, rostit in ziva de 29 Mai, cu 10

zile, inaintea atentatului. Intervenirea capului dreptei In a-

ceste desbateri nu este asa de insmnat, si cu mult mai multA

inversunare sunt combdtute principiile liberale, in hotklrea chestiunei VrAnesti, de alti membri ai acelui partid, precum : principii Gr. M. Sturza, Dimitrie Ghica, Radu Rossetti s'i Kneazul

A. Moruzi, pe lang6 care imprnsirea lui Catargiu la desbateri pare In destul de restrang, cu tot discursul s6u frumos
si Inflorit, ca toate cuvntkile lui. Si apoi, la 8 Mai, cnd s6

intmpl omorul, legea IncA nu fusese votat, Inat s6 se poat6

spune, c se rzbuna o fapt Indeplinit. Ea se voteaz6 tocmai
In 11 Iunie, dup svrsirea omorului, fiind primit proiectul
comisiei centrale cu 62 de bile albe contra 35 negre 6. Credem
deci cA, dacA desbaterile legei rurale pot intra si ele in nurnArul
motivelor ce au Impins mana la f5ptuirea crimei, nu sunt ele
acel hotArator, cu toate c aceast pgrere isi g6si rAsunetul
pAn6 In ziarele steine ea.

Am vgzut ins, c6 in ziva de 8 Iunie venise In desbateri

o alt chestiune care, de si mai putin insamnat6 deckt acea

rura16, avea un caracter mutt mai arzAtor si mai ascutit, anume

oprirea s'ArlArei dela 11 Iunie. Am mai vAzut apoi cu cat energie

combRuse Barbu Catargiu acea skbare si se rostise pentru

a ei Impiedecare. La 12 oare fusese anuntat interpelarea ; la
2% fusese desvoltat si la 53/4 Catargiu era impuscat e2. Nu

credem a gresi, atribuind motivul hotgrAtor al faptei, ar6tarei

energice a intentiunei lui Catargiu de a opri cu once pret s6r-

barea proiectat. Si nu trebuia mult, pentru ca elementele

mai vioae, mai neretinute dintre protivnicii dreptei s6 recurg6
la acest mijloc, spre a cur6ti de pe fata pmntului pe omul

acela care, prin ideile sale sustinute de un caracter neinduplecat

si de o vorbire ademenitoare, se arta ca cel mai primej dios

protivnic al misarei liberale ". Se stie apoi, a domnitorul

Mon. of., No. 129, 1862, supl.

" Daily News, 10 Martie 1863, atrbue omorul lui Barbu Catargiu,
fricei ca nu cumva sit tread( proiectul de lege ruralA : The rumour that such
a law was about to pass, bowewer produced its effect, and M. Catardji was
shat In his carriage by an unknown band, whilst he was quitting the chamber".
, Principele Dimitrie Ghica In sed. din 9 Iunie 1862, Mon. of., No. 121,
1862, supl.

IA

" KogAlniceanu, protivnicul cel mal hotiirtit al lui Barbu Catargiu, spune

despre el, In sedinta din 1 Martie 1862, (Mon. of., No. 57, 1862, supl.) MA

adresez dar ciitre presedintele consiliului care sii fie bine Incredintat, cA pAstrez
pentru d-sa o admirare adAncii, nu numai pentru elocinta, dar mal ales pentru
independenta caracterului d-sale". Caracterstica lui Barbu Catargiu este destul
de bine datii de Armand Lvy, In ziarul parizian l'Opinion nationale, 26 Iunie

144

ISTORIA. ROMANILOR

reproba i el apudturile prea pornite ale extremei stngi, indt

In ipoteza in care ne-am pus, a omorului lui Catargiu din cauza
proprirei serbkei din 11 Iunie, o participare a domnitorului
nici nu poate fi gandit. Tot atAt de putin poate fi vorba insA

de aceea a lui Koaniceanu care nu era in guvern pe atunci

i combnuse, numai ca deputat, proiectul de lege al comisiei
centrale 64.

Prin urmare, dac nu se poate pune omorul lui Barbu

Catargiu In sama partidului stngei, in sensul d fruntaii lui
l'ar fi pus la cale, nu se poate tAgklui acestui omor caracterul
unei fapte politice care deci nu a putut pleca deat din randurile
protivnicilor dreptei. Organele timpului, atAt interne ca i externe,

atribue acest omor pasiunilor politice. In primul loe scrisoarea

domnitorului cAtr vgduva reposatului, spune, c regret pe

omul de stat eminent ce a murit in serviciul 0'1.6, martir al

convingerilor sale i pentru apkarea principiului ordiner ",
cuvinte care i ele indreapt6 gandirea tot call oprirea anivers6rii lui 1848. Din foile strAine citm Le Constitutionnel
care, comentnd scrisoarea, spune : vedeti, prin aceast din

urm6 frazg, c6, atribuind omorul lui Catargiu celor mai detestabile pasiuni politice, opinia public6 nu s'a inOlat"88. Singar
Romdnul organul partidului, din sAnul druia pornise lovitura,
se silete a dovedi cd omorul lui Barbu Catargiu nu avea un
caracter politic, ci era izbucnirea unei r6zbun6ri private ".
Omorul lui Barbu Catargiu este un simtom al fncord6rei
ce exista intre partidul dreptei i acel al poporului. El mai arat5.
1862: La question qui le passionnait le plus, tait celle de la proprit. C'est
lui qui, il y a plusieurs annes, avait prononc le mot : le paysan est notre
capital it tous". En Septembre 1848, il applaudit au retour des Russes. Il
n'tait pas sans voir les dangers de l'occupation trangere ; mais la haine de
l'esprit rvolutionnaire dominait en lui tout autre sentiment. Il n'tait rien
moins que populaire ; sa parole, raide et meme quelque peu provocatrice, lui
avait fait bien des ennemis".
" Instructia adunase bAnueli asupra unui Ungur Bogathy Gyorgy (vezi
dosarul la ministerul justitiei No. 1037, 1862), Vinovat sau nu, acest om era
arAtat ca autor al crimei. 0 brosurA Note sur les Principauts-Unies de Mol-

&lute et de Valachie, Paris 1864, p. 13, spune : On avait A s'tonner qu'un certain
Bogati, tranger que l'opinion publique accusait, A tort ou A raison, du meurtre,
au lieu d'etre soumis A une instruction judiciaire, fut nomm inspecteur gnral

de sylviculture en Moldavie, aux appointements de 2000 piastres par mois".

Un glumet fAca atunci jocul de cuvinte : Bogati a ajuns bogat". Am cercetat
toate decretele din Mon. of.. de la 8 Iunie 1862, pAnA in Decemvrie 1864 si
nu am giisit nicAire pe Bogati numit in vreo functie : am cercetat apoi arhivele ministerului domeniilor, privitoare la corespondenta pentru pAduri si nu
am gAsit nicAeri numele lui Bogati. ArAtarea brosurei : Notes este. sau o iscoadl,

sau reproducerea unui zvon netemeinic.

" Scrisoarea din 10 Iunie. Mon. of., 12 Iunie 1862.
" Le Constitutionnel, 3 Iulie 1862.
" Romdnul, in lungul sAu articol : Asasinatul politic a lui C. A. Rossetti,
23 Aug. 1862, Comp. 9 Iunie 1862.

DELA DNIRE PAN.A. LA SESIIINEA ORDINARA

145

a si In straturile mai adanci ale acestuia Incepuse a se Infiripa

urme de viata politick manifestate de o camdatg, prin faptul
brutal al unei crime, dar care nu dovedeste mai putin, ca constiinta

amortita 'Ana atunci incepuse a se destepta.

In primul moment de spaima si de confuzie, camera del

guvernului puteri discretionare pe 6 luni, spre a putea face

urmarile trebuitoare. Domnitorul insa refuza a le primi. Mai
tarziu, cand se va aminti dreptei acest fapt, ea va sustinea c
oferise aceste puteri exceptionale ministerului ei ; dar cum
observg Le Constitutionnel : Nu era oare imprudent a se deslega astfel de puteri, pentru un timp determinat, cand nu se
putea sti, daca ministerul va ramnea pang atunci" 68?
Dupg votarea legei rurale, in ziva de 11 Iunie, sesiunea
ordinal-a se inchide, In ziva de 25 a aceleiasi luni. Din mesajul

de inchidere, se putea vedea, a domnitorul nu va sanctiona

legea rurala votata de adunare, de oarece, dupa ce deplnge
In el moartea lui Barbu Catargiu, arat pared de rau pentru
nevotarea mai multor legi, mai ales acea a consiliilor judetene
si comunale care ar fi avut de tinta a face putincioasa aplicarea legei rurale.

Ministerul dreptei frisk descompus prin moartea presedintelui sau, nu se mai poate reconstitui, din cauza ca dreapta
refuza a mai participa la guvern68, si se constitue un minister
nou sub N. Cretulescu, compus din : Dim. Cornea, T. Ghica,
G. Creteanu, I. Gr. Ghica, A. Florescu si M. St. Catargiu 70
Chestia armelor sarbesti. Odat cu deschiderea camerei
din 1862-1863, se petrece o imprejurare care aduce iar in desbatere chestiunea autonomiei Principatelor-Unite si care, dupa
mai multe peripetii ce pareau amenintatoare, se sfarseste iarasi
Cu o izbanda diplomatica a domnitorului.
Anume In a doua jumhtate a lunei Noembrie 1862, consulul austriac Eder si acel englez Green AA c un transport
de arme s'ar face prin Romania catra Serbia. Ei banuind, in

un asemene fapt, o uneltire rusasc contra existentei imparatiei otomane, la care uneltire guvernul roman ar da concursul

salt, cer imediat dela el oprirea transportarei si sechestrarea

armelor. La aceasta cerere se asociaz si delegatul turc la comisia dungreank Omer Ferzi pap, ce nu avea nici un rol diplomatic si care prin o nota putin curtenitoare, jigneste pe
domnitor. Totus acesta pune sechestrul cerut. Dar un negu" Le Conslilutionnel, 24 Iulie 1862.
1 Kopiniceanu In edinta din 15 Ianuarie 1663. Mon. of., No. 22, 1863,

supl.: dupA uciderea lui Barbu Catargiu, majoritatea n'a vrut 0 mal lee
ministerul".

7 Mon. of., 25 Iunie 1862. Mesajul Ibid., 26 Iunie 1862.

A. D. Xenopol. Istoria Romfinilor.

Vol. XIII.

lo

146

1STORIA ROMANILOR

titor din Serbia argtndu-se ca destinatorul armelor i, intervenind apoi agentul Serbiei, precum i principele acelei tg'ri
Milo Obrenovici care spune in o depeg eked domnitor, cg
armele erau destinate pentru armarea militiilor sale, sechestrul
este ridicat i transportul 1i urmeazg Inainte drumul. 0 stranicg micare se face in diplomatie, la auzul acestor fapte. Agentul Angliei, acel al Austriei, cgtre care se unesc acei ai Frantei

i Prusiei, ii dau Intalnire la palat, fgrg a cere audientg, spre

a dobAndi un rgspuns categoric. Principele le observg neregularitatea demersului i le respunde, cg mgntine ingsura luatg.
Peste doug oare agentii trimit domnitorului o nag' colectivg
(10 Decemvrie), prin care cer, ca el sg' opreascg transportul
pAng in 24 de oare. Principele le rgspunde cg au insgrcinat pe
agentul din Constantinopole sg desbatg chestiunea cu ambasadorii puterilor, i Ong nu va afla rezultatul acestui demers,
nu poate s le dee nici un rgspuns 71
Presa englezg mai ales se argta foarte micatg de purtarea Romniei i rgspndea vetile cele mai Ingrijitoare. Mor-

ning Post acuza pe fatg pe Rusia, de a fi trimis Inteun chip

fraudulos, fAcAndu-le sg treacg' drept ine de drum de fier, arme

din arsenalul dela Tula. Adgogea cg Poarta, in unire cu An-

glia i Austria, somau pe principele Cuza i pe principele Milo

sg predee armele. Ziarul lordului Palmerston mergea chiar

mai departe, declarand cg, in virtutea tratatului dela Ackermann i al celui dela Adrianopole, suzeranul poate sg depung
pe vasalul, dovedit de a-i fi duman in ascuns, i cg' Poarta va
trimite o comisie in Principatele-Unite, spre a cere dela domnitorul lor predarea armelor i Indeplinirea jurgmntului de credintg, ca vasal al Sultanului 72 Se mai amintia protocolul din
6 Septembrie 1859, 1ncheiat la Paris, cu recunoaterea indoitei
alegeri a lui Alexandru Cuza, prin care se spunea, cg In cazul
unei noue incglcgri a Conventiei, Sublima Poartg, dupg ce va
face demersurile trebuincioase pe lngg administratia gospodarilor, va duce aceastg imprejurare la cunotinta reprezentantilor puterilor garante din Constantinopole i, indatg ce
faptul incglcgrei va fi constatat prin impreung Intglegere, curtea

suzerang va trimite In Principate un comisar ad-hoc, Insgr-

cinat de a cere ca mgsura ce a dat loc acelui incident sg fie retrasg. Comisarul sublimei Porti va fi intovgrgit de delegatii
reprezentantilor din Constantinopole, cu care va proceda imn Expunerea ImprejurArilor este fAcutA, duprt versiunile concordante
ale ziarelor Le Courrier du Dimanche, 4 Ianuarie 1863 (23 Decembrie 1862).
L'Esprit public 23 (11) Ianuarie 1863 i Le Steele 23 (11) Ianuarie, 1863.
72 Articole din Morning Post, reproduse de L'Opinion Nationale 17 (5)
lanuarie i Le Courrier du Dirnanche, 18 (6) Ianuarie 1863.

DELA IINERE PANA LA SESITINEA ORDINARA

147

preuna" 73. Se ameninta deci iaravi cu intervenirea in Prin-

cipate.

Numai ziarele luau insa un ton ava de rostit. Diplomatia,

hiar cea engleza, era mai moderat, de vi ea tindea tot la o

umilire a domnitorului, macar pentru a razbuna transportul
armelor ce acuma trecuse Dunrea vi nu mai putea fi impiedicat

iaravi fapt indeplinit 74. Ambasadorul englez din Cons-

tantinopole trimite domnitorului Romniei o scrisoare prieteneascd, in 21 Ianuarie 1863, prin care i cere lamuriri asupra
armelor destinate Serbiei, vi daca acele arme au trecut pe fata
sau pe ascuns ; daca e adevarat ca trupele ce le escortau aveau
ordin sa traga in Turci, in cazul cand ei s'ar fi opus. Ambasadorul mai roaga pe principe, sa trimita Portei o scrisoare
leimuritoare. Cu alte cuvinte sir Bulwer cerea domnitorului
sa faca scuze Portei pentru purtarea lui. Domnitorul raspunde insa ambasadorului, in 30 Ianuarie 1863, ca el nu
se poate mira in destul, cum de ziarele engleze cer masuri
de constrangere contra guvernului lui; ca el a insarcinat
pe Negri sa lamureasca lucrul ; ca o scrisoare catre Poarta este
In afara de chipul obicinuit al relatiilor sale cu guvernul oto-

man ; ea' de vi el s'a supus la un blam public in sanul adunarei,

ministerul otoman gasi o placere in a raci relatiunile noastre ;

ca la inceputul afacerei armelor, comisarul turc din comisia
dunareana ce nu avea nici un caracter diplomatic, vi-a permis
sa-i trimita prin telegraf o comunicare ofensatoare ; apoi ministrul insuvi al afacerilor straine a remis lui Negri o nota, ava
de surprinzatoare prin fond i prin form', ca agentul a refuzat
a i-o comunica. Nota s'a trimis atunci direct. De aceea deci,
refuz6 scrisoarea ceruta de Bulwer. Aceasta nu ar fi cu putinta,
decat cu conditia unui respect al convenientilor, de care cei
mai multi din dregatorii otomani par a voi s se abtina de tot,
fata cu principele domnitor al Principatelor-Unite" 75.
Argumentul juridic invocat de domnitor, pentru a-vi apara

purtarea, era, ca nu putea admite, ca o marfa cumparata

In timp de pace, de care o Ora in stare de pace, dela o putere

iar in pace cu Poarta, s poata fi privita ca contrabanda de
rzboiu. Serbia cat i Principatele-Unite sunt apoi neatarnate
de Poarta pentru tot ce privevte ocarmuirea lor interna" 76.
Vezi d. e. La Patrie, 20 (8) Ianuarie 1863.
" Ibidem, 23/11 Ianuarie 1863: "On ne s'expliquerait pas d'ailleurs, du

moment que les armes sont arrives en Serbie, comment ce commissalre pourrait
requrir le gouvernement roumain, de rapporter une mesure, dont il ne dpend

plus de lui de modifier les effets".

71 A. Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 351-356.
" O corespondent din Bucureti publicatii In L'Esprit public '25 Ianuarie 1863. Comp. un bun rezumat al chestiunei armelor In La Voix de la
Roumanie din BucureW 3//s lanuarie 1863.

ISTORIA ROMANLLOR

148

Se vede &A puterile protivnice principelui se convinser la sfr*it,

c6 ar fi fost mai nepolitic de a impinge lucrurile la extrem i

apoi mai ales, fata cu marele zeu al politicei faptul fndeplinit ele gsir de cuviint ali astmpra prea infocatele
porniri. Ziarul La Patrie, relateazA astfel sfritul acestei neintelegeri : Conferenta reprezentantilor puterilor semnatare ale
tratatului de Paris, Intrunite la Constantinopole, spre a cerceta chestiunile destul de grave care le ridicase transitul armelor destinate Serbiei, prin Principatele-Unite, nu s'a ar'tat
dispus a vedea In acest fapt o clcare a Conventiei din 19 August, i. a rostit prerea, cA nu ar fi cazul de a se aplica stipulatiile protocolului din 6 Septembrie 1859. Conferenta s'a mrginit a cere principelui explicri asupra trecutului i garantii
pentru viitor" ".

,, La Patrie, 2 Fevruarie, (21 Ianuarie) 1863. Le Courrier du Dimanche-

din 4 Ianuarie 1863, comenteazA In chipul urmAtor purtarea principelui In

aceastii daravere :

Quelle que soit l'issue des ngociations pendantes, il nous

sera permis de rendre justice a l'attitude du prince Alexandre Jean, lequel

en presence du langage presque comminatoire de quelques uns des reprsentants trangers, s'est montr constamment A la hauteur de sa position et
n'a cess d'allier A un sentiment tres vif de la dignit de son pays, un remarquable esprit de sagesse et de moderation",

II

DELA SESIUNEA DIN 1862 PANA. LA AL

DOILE MINISTER KOGALNICEANU
(3 Dec. 1862

12 Oct. 1863)

Sesiunea furtunoasfi. Adunarea, convocata In sesiune

extraordinara, la 10 Noembrie 1862, pentru a se ocupa cu vo-

tarea budgetelor, nu putuse Indeplini aceasta indatorire, In

scurtul timp ce o despartia de fnceperea sesiunei ordinare, 3 De-

cembrie, din pricina, Intai, c ea nu se complectase din cele

dintai zile; apoi din aceea ca ministerul, fnfatoand unele budgete nespecificate in cheltuieli, adunarea ceruse amaruntirea
lor. Pala sa se readuca budgetele, in forma ceruta, de adunare,
se fntrase adanc In sesiunea ordinara ; dar nici atunci budgetele nu putura fi votate, din alte imprejurari, pe care le vom
raporta In curand.
In afara Insa de budgete, ministerul Cretulescu, reinoind
i acuma spornica activitate care totdeauna caracteriza venirea
lui la putere, fnfatoase mai multe proiecte de legi, precum
acel al impozitului pe sare, al concesiunei minelor de sare, al
unificarei contributiei personale, al pensiilor, al consiliilor generale, al organizarei puterei armate, al organizarei ministerului public, al recrutarei, al atrupamentelor i adunarilor turburatoare, al constrangerei corporale, al consiliului de stat, al
actelor starei civile, al desfiintarei magaziilor de rezerva, al
sistemului metric, al curtei de conturi, al camerilor de comert,
al exproprierei pentru utilitatea publica i altele inca. Cateva
din aceste proiecte se voteaza chiar dela 1nceputul sesiunei,
iar cand vin budgetele la rand, comisiunea adunarei trece la
venituri cifra de 20.000.000 de lei dela manastirile Inchinate.
Ministerul se opune, sustinand ca s'ar prejudeca chestiunea
care este In tratare diplomatica i asupra careia tara inc nu
ar fi stapanita. I se raspunde, ea aceast inscriere nu era decat

150

113TORIA ROMILNILOR

urmarea fireasc a dispozitiei luat de minister, dup plangerea unor patriarhi, de a se strange veniturile mnstirilor
In casa statului. Ministerul rspunde c era un simplu depozit,

pe cnd dae sumele se inscrieau intre venituri, se vor face

cheltueli asupra lor si se va dispune de ceva ce inc6 nu ne apar-

tine. Atunci Panu se scoal si rosteste cuvintele : Ne ziceti

ch* compromitem chestiunea ; dar cine altul a compromis-o,
de nu ministerul? Ati asteptat s v vin initiativa dela patriarhi si dela chiriarhii mnstirilor, si cnd adunarea vine
si face o chestiune national si voeste a v substrage de sub
aceast inrurire, reclamati &A se compromite chestiunea si.
viitorul. Viitorul este al Romniei ; viitorul este al nostru al

tuturora, al Wei intregi, si noi care suntem mandatarii ei,

avem dreptul si datoria de a ne ocupa de dnsul si de a lua
toate msurile pentru a-1 asigura". Lascar Catargiu adaoge,

In aplausele intregei adunri, c pe lngA inscrierea cifrei intre

veniturile -Wei, guvernul s Mfg' toseze un proiect de lege pentru

regularea definitiv a acestei chestiuni". Adunarea voteaz

aproape in unanimitate si in mijlocul celui mai mare entuziasm,
inscrierea venitului averilor mnstirilor inchinate in budgetul trei 1.

Acest vot, dat contra prerei ministerului, fu cea d'intai

not discordant intre guvern, reprezentat prin Neculai Cretulescu, si adunare. A doua fu, &And camera propune a se numi

o comisie care s privigheze modul de intrebuintare al unui

credit de 150 mii de lei, incuviintat de ea ; a treia si mult mai
grav, rsuna atuncea, cand ministerul, in expunerea de motive a budgetului pe 1863, declar, c" finantele trei se afl
In o mare desordine" 2. Declaratia provoacA un atac violent
contra ministerului care rspunde, cg cei mai multi din cei
care-1 atac sunt autorii destrblrei finantelor, de pe cand
ei au fost ministri. Desbaterea inversunndu-se, principele Stir-

beiu mustr pe ministrii, pentru e au pus in gura domnului

cuvintele : In urma unui trist evenement, am luat eu insumi
cArma guvernului", adAognd apoi c' armata s'ar preumbla
In jurul camerei. Ministrul de rzboiu intampin, e cuvintele
rostite de Mria Sa sunt in deplin acord cu Conventia care spune,
c6 domnul occirmuete tara impreund cu minitrii sed; iar la zvo-

nurile raportate asupra armatei, ministrul de culte, Tell, rspunde prin afirmarea unor zvonuri mult mai grave : Se zice
c intre deputati se fac adunri, care au de scop s rstoarne
starea de lucruri ; si zice c s'au format programe ; se zice c
s'a compus chiar guvernul provizoriu, liste de prescriptiuni,
/ Sed. din 22 Decembrie 1862. Mon. of. No. 14. 1863, supl.
I Expunere de motive. Sed. din 20 Noembrie 1862.

SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEANU

151

se zic aceste. Domritil tirbeiu a zis c se zice ; tot astfel zic

eu" 3.

Toate aceste erau prevestirile unei furtuni mult mai puternice ce era s se deslntuiasc, cu prilejul rspunsului la
mesaj, care furtun trecnd de ast dat peste capetele minitrilor, era s se indrepte chiar asupra domnului, cAutnd
s desrdkineze copacul ce nu-0 implantase deck proaspete
rdcini in tronul Romniei.

Anume, la proiectul de rspuns la adresa tronului, redactat de o domisie aleas de majoritatea adunkei i a ckuia
raportor era Barbu Belu, o minoritate insmnat de 32 de deputati, dintre cpiteniile adunkei, propuse un amendament,
sau mai bine zis un contra-proiect, care criticnd nu numai
actele ministerului de atunci, ci toti cei patru ani de ockmuire
ai domnitorului, sub aparenta constitutional a unei cenzu-

rri a administratiei, trecea peste minitri, spre a lovi in domnitor.

IAA in rezumat cuprinderea acestui aa numit amendament : Incepe prin o critic6 a purtkei ministerului Cretulescu,
despre care spune : Numai d dela deschiderea camerei Ora
acuma nu ne a dat nici o sam despre mersul afacerilor, dar
inspimanteaz6 tara, prin propria lu declaratie, c finantele
sunt in cea mai mare desordine ; apoi ne tgduete, in dou
randuri i in tonul cel mai amenintkor, cel mai neauzit in analele parlamentare, drepturile de cpetenie ale reprezentatiei
nationale, i merge pAn a o declara de vated de conspiratiune.
Aceste imprejurri ne imping a arta Mriei Tale, in cea mai
intreag6 sinceritate i cel mai absolut devotament, situatiunea

Ord".

Aici amendamentul se Intoarce cu critica situatiei politice, dela alegerea chiar a domnitorului, cu patru ani in urm :
arat intAi, cum Romanii au dovedit lumei, prin spontanele
lor manifestki, vitalitatea i destoinicia lor, ca corp politic
i social ; cum constrni de Europa
mrgini nkuintele,
ele izbucnise inc6 mai puternice cu votul dela 24 Ianuarie 1859;
cA dup alegerea domnitorului, guvernul su nu i-ar fi dat
toate silintele, spre a inlesni opera de renatere i de reconsti-

tuire ; cum in sfkit, unirea fiind proclamat, se atepta ca

toate puterile publice s rivalizeze, pentru reedificarea i consolidarea statului romn. Vorbind de indeplinirea uneia din
cele mai mari dorinti ale natiunei, noi ca reprezentanti ai ei
avem imperioasa datorie a nu tsa s treac aceast solemn
$ed. din 15 si 18 Ian. 1863. Mon.
No. 22, 1863, supl. Chiar aceste
prime atacuri sunt transmise la Paris, ca IncercAr de rAsturnare. Ziarul L'Esprit

public 6 Februarie (25 Ian.) 1863 spune : ce part en est arriv entrainer
l'assemble qui ne se proposeralt ni plus Ili moins que de proposer la dchance

du prince Couza, ce qui par contre obligerait le prince, de recourir au part

dsespr du coup d'Etat".

ISTORIA ROMANILOR

152

ocaziune, EVA a declara, ca de cate ori se'pronunta, in aceasta

adunare, cuvantul de Romania una i nedespartita, inimile

noastre nu se pot opri de a reporta recunotinta lor eterna la
picioarele tronului augustului suveran al Frantei care a contribuit mai cu deosebire la constituirea statului roman. Din
nenorocire, nici dupa unire, In curgere de un an, nu s'a facut
nici un pas inainte ; iar acum guvernul vine i cearc a spulbera chiar bazele guvernmntului constitutional, i reprezentatiunea nationala se intreaba, cu spaim. i durere, care
este cauza ce o paralizaza vi-i mistue toate puterile, pana a
o face chiar sa piarda increderea ce avea intr'nsa? Cauza este
ca de patru ani, guvernul Mariei tale nu i-a aplicat puterile
sale legale, spre a inlesni sincera functionare a mecanismului
constitutional. Concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale;
caci In esesprezece ministerii ce s'au succes de patru ani, au
intrat toti barbatii care au o valoare politica In tara, far' deosebire de opiniune politica', i toti au eit dela putere, fara a
rasa nimic In urmele lor, decat poate reputatiunea lor

Amendamentul apara apoi camera de imputarile ce i

s'au adus de unii, ca din pricina ei, trebile s'ar fi framantat

pe loc. Prin urmare nu regimul constitutional ci nesincera lui

aplicare era cauza suferintelor. Aici enumara actele guvernului
care au paralizat activitatea camerei, intre altele nesanctionarea legei rurale i reaua administratie a finantelor.
Maria Ta, sfarete acest rechizitor, a fost greu i dureros pentru noi, s ne hotaram a pune dinaintea M. T. i a
lumei, desvalite In toata goliciunea lor, ranele ce bantue natiunea i o fac s sufere amar ; dar am crezut c este o datorie
imperioasa pentru noi, s'aducem nevoile, pasurile i suferintele ei pana la tronul alesului nostru, ca incredintandu-Te i
M. T. ea raul este la culmea lui, s faci ca guvernul M. T. sa
iasa de pe drumul ea-tacit i vtmator intereselor Ord., pe
care merge" 4.

Subsemnatii : A. Panu, C. A. Rossetti, St. Golescu, G. B. Stirbeiu,

Bibescu Basarab Bretncoveanu, Gr. Arghiropol, A. Arion, A. Mavrocordat, Gr.

C. Sutu, I. Cantacuzen, Al. C. Golescu, Gr. Busuioceanu, I. Petrescu, C.. T.
Grigorescu, A. Ursachi, G. VAleanu. P. Rossetti, N. C. Izvoranu, T. 011nescu,
C. M. BrAiloiu, C. Culoglu, Gr. M. Sturza, I. BrAteanu, Dim. Ghica, C. Gr.
Ghica, Cipariu, Nicolescu, N. Moscu, Gherman, I. Ghica, G. Cantacuzen, T.
BrAteanu. Vezi Mon. of. 17 Ianuarie 1863. 0 corespondent din Galati din
18 (6) Fevruarie, cutre ziarul parizian La Patrie 2 Martie (21 Februarie) 1863,
spune : il va sans dire que M. Pano, le premir des signataires est, sans aucun
doute, le rdacteur du fameux contre-projet". Acelas ziar adauge
: l'opposition contre le prince ne se compose 11 peu prs, que des boyards mcontents,
soutenus par quelques journalistes exalts". L'Esprit public, 1 Mai 1863, adaugl :
Les accusations y sont accumules avec un soin qui semble s'tre plus inspir
d'une hostilit inexplicable contre le prince, que du souci du jugement, au
moins svre, que l'Europe aurait prononcer contre nous, si les griefs d'une
partie de nos reprsentants taient justifis".

SESIUNEA. DIN 1862AL 2-LE MINISTER ROGALNICEANU

Deocamdat, combstndu-se forma de amendament in

care se imbrAcase un contra-proiect de rspuns, pus la vot,
luarea lui in consideratie cade, prin paritate de voturi. Numindu-se o nou comisie, de astdat. ea aduce, ca proiect al
majorittei, o repetare a fostului amendament. Intrand acest
proiect de fspuns la adresa tronului in desbaterea camerei,
mai multi oratori protivnici lui, precum Costaforu, Manolache
Costache, Boerescu, se intreabg, cum se poate, ca atacul in
contra pretinsei conducen i la peire a trei, in tot decursul celor

patru ani dela indoita alegere in coace, s se fac tocmai de

acele persoane ce au luat parte la carma ei in acest rstimp?
Cine sunt oare ministrii ce s'au succedat in acesti ani? A.
Panu, St. Golescu, I. Ghica, D. Ghica, A. Arsache, C. A. Rossetti, I. Brtianu, BrAiloiu". Vsescu conchide deci, eft' toti

care ati fost ministri, declarati-v de vinovati si culegeti acum

roada pcatelor d-voastre ; plecati capul sub greutatea lor".
Boerescu, fAcand socoteala timpului cAt au cArmuit deosebitele ministerii, observ6, a e un lucru ciudat, c6 in acesti patru
am care fac 48 de luni, dup un calcul exact ce s'a fcut, 38
de luni au guvernat acei care vin s se plng, si numai 10 luni
ceilalti" 5. Ministrul de rzboiu, generalul Florescu, trgnd incheierea neapgrat din premisile puse de inainte-vorbitorii si,

arat, c6 el nu vede in acest proiect cleat persoana domnitorului ; eci dac numai ministrii sunt in joc, atunci intreb,
care ministri, cei actuali sau acei care au subscris amendamentul" 6?

CA nu era vorba de ministri, ci de domnitor, se vede de

pe imputarea, adusg in cursul desbaterilor, a domnitorul trimisese la Poart memorandul cunoscut, ne contrasemnat de
nici un ministru, si principele Grigore M. Sturza cere darea
In judecat a lui C. Negri, care a pus in lucrare un act al domnitorului, neinvestit cu aceast6 formalitate, prevAzut de Conventie ; cci s'ar invedera, prin asemene procedare, tendinta
de a se introduce guvernul personal 7.
C'tr aceast invinuire se mai adaoge fraza rostit de
domnitor, ca rspuns la felicitrile de 1 Ianuarie 1863, c6 in
urma tristului eveniment al omorului lui Barbu Catargiu, luAnd

insumi carma statului, am urmat cu luare aminte mersul trebilor publice" 8, cu atat mai mult c aceste spuse a le domnitorului fusese repetate de el, mai pe larg, unei deputatiuni din
Craiova : Am bgat de samA, spusese domnitorul, cA in tara
i

plement.

edinta din 5 Fevruarie 1863. Mon. of., No. 40, 41 si 42, 1863, su-

Sedinta din 6 Fevruarie. Mon. of., 46, 1863. Unii oratori urmeazii
a numi proiectul tot amendament.
Sedinta din 6 Fevruarie. Ibid., No. 1863.
Mon. of., 2 Ianuarie 1863.

18TORIA ROMANIL011

154

noastra, toti se uita la domn, pentru toate lucrurile. De gree4te vreun subprefect, domnul este vinovat ; de nu ploug,

domnul este vinovat ; inteun cuvnt, binele i rul de o potriva

aruncate asupra domnitorului i numai asupra lui. Pentru acest

cuvnt m'am hotart, fara a atinge cAtui de putin legile i

datinele de azi ale tarei, a ma ocupa, Impreuna cu minitrii
mei, de ocArmuirea ei, 1ntr'un chip cu totul activ ; pentru care
va rog pe toti, i ca domn i ca Romn, ca de cte ori yeti avea
vreo nevoie, sa veniti la mine ; Insa in toate plngerile voastre
sa nu fiti povatuiti deckt de spiritul de dreptate i de adev'r" 9.
In contra unor astfel de intentiuni, manifestate de domnitor, oratorii opozitiei apasau asupra teoriei constitutionale,
dupa tipicul englez, a careia principiu este, ca regele domnete
iar nu ocArmue*te ; la care li se rspundea, din partea aparatorilor domnitorului, ca dupa Conventie domnul ocArmuete
Impreuna cu minitrii sai ; iar In chestiunea ne contrasemnarei
memorandului trimis puterilor, se raspundea, c adunarea din

1861 (Muse domnitorului mandat sa efectueze unirea". Ce

e drept, In memorand, domnitorul nu se multame*te numai
a dovedi puterilor nevoia neaparata a unirei, ci el ataca pe Insai acei care-1 Insarcinase cu efectuarea ei, atacuri pentru care

domnitorul de sigur nu primise mandat n. Chestiunea constitutionalismului purtarei domnitorului era cam Incurcata i nu
se putea limpezi numai la lumina principiilor teoretice.
Mai Invinuia Gr. M. Sturza, bine Intales tot pe domnitor,
ca schimba ministerele dui:a anotimpuri ; ca sunt ministere
de iarna cAt tine frigul, iar Indata ce Infrunze*te codrul, vin
altele de le Inlocuesc ; ca apoi ministerele nu au fost mai nici
dat mate din majoritatea adunarer 12 La aceasta raspunde
Vernescu, ca textul Conventiei autoriza pe domn
lua minitrii i In afara de adunare. Apoi, adaoge el : La noi majoritatile camerilor, fiind totdeauna compuse din conservatori,
din oamenii trecutului, ele n'au avut alta politica cleat de a
ne tinca pe loe, de a opri reformele, de a impiedeca punerea
In lucrare i desvoltarea principiilor mntuitoare cuprinse In
Conventie, i din contra minitrii care adese-ori s'au luat din
minoritate, adeca dintre acei oameni care iubesc institutiile
QUM de A. Panu in fedinta din 5 Fevruarie. Mon. of., No. 44, 1863,

suplement.

" Kogiilniceanu In sedinla din 9 Fevruarie, Mon. of., No. 57, 1863. Brateanu spune : Noi am ales pe Alexandru loan I, domn al Romaniei ; ba Inca
mal mult, 1-am dat mandat sii faca unirea, unire ce s'a f iicut de Romania
careia n'avea decat
punli formula de cancelarie, de notariat". edinta din
11 Februarie, Mon. of., No. 61, 1863.
Vezi mal sus analiza memorandului, p. 114.
edinta din 6 Februarie. Mon. of., No. 48, 1863.

SESITJNEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGALNICEANIJ

155

cele none, i-au pus toate silintele, au facut toate incercarile

posibile, ca sa impinga majoritatile inainte" 13.
Oratorii protivnici guvernului adaog, c starpa framntare a adus starea pe loc a -Wei, coruptia justitiei i a administratiei, destrabalarea in finante, injosirea simtimntului pu-

blic, desorganizarea armatei i alte multe rele. S'a vazut din

analiza amendamentului, ca opozitia nu recunotea principelui

nici un rol in efectuarea unirei, pentru care declara, ca este

recunoscatoare numai imparatului Francezilor. La aceasta din
urma parte, raspunde Kogillniceanu, ea mai intAi nu trebue
sa facem un singur om solidar de tot raul ce este in tara, caci
atunci recunotem ca i binele nu ne poate veni cleat tot dela
el, i atunci la ce mai avem institutiile noastre? Domnitorul
e om, nimic mai mult cleat om ; nu are pretentiunea de a fi

un barbat mare. Samnta barbatilor mari s'a perdut dela stefan

ce! Mare i Mihai Viteazul ; acuma se cultiva samnta
dacilor de matasa, adaoge oratorul, stArnin d veselia adunarei.
CAt despre progresele realizate, priviti numai la unire i spuneti,
daca in 185G, credeam noi ea, in zilele noastre, sub ochii notri

vom vedea unirea indeplinita? Credeam noi ca inainte de a

ne albi parul, vom videa intrunite tronurile lui *tefan ce! Mare
i a lui Mihai Viteazul? Credeam noi c, in patru ani, vom avea
unirea i fat% varsare de sAnge, fr paguba, MI% zdruncinare

i noi, cei despartiti de veacuri, ne vom gasi intruniti inteo

singura adunare, Munteni i Moldoveni, i ca deputati a unei
singure natiuni, s hotarm despre trebile unei singure
unei singure patrii, Romnia? Plecati capetele, multumiti lui
D-zeu, caci la putine generatii a fost dat sa vaza ce am vazut
noi i sa dobAndeasca ce am dobAndit noi ; i in loc de a mul-

tami, d-voastra veniti acuma i faceti imputare aceluia ce a

implinit misiunea ce i-am dat, zicand ca el a calcat drepturile
0'1.6, a chemat intervenirea strainilor"
Dintre partizanii proiectului de raspuns, A. Panu formulase mai cu tarie aceasta invinuire, c domnul nu realizase
unirea prin tara, ci recursese la invoirea straina. Panu chiar
!

citise in adunare mai multe scrisori, trimise de el domnitorului, pe

timpul cnd era ministru, in care scrisori cauta sa-i dovedeasca

cum ea starea Europei, era aa, ca domnul putea s realizeze
unirea i MA' a ei invoke, indemnndu-1 sa faca acest pas. In
una din aceste scrisori, Panu infra in consideratiuni filosofice

asupra mersului trebilor europene, spunand, ca se produce

astazi in politica Europei o schimbare importanta, de un mare

invatamnt pentru popoarele in epitropie sau supuse. Acest
fapt capital este micurarea rolului diplomatiei. Initiativa transNo. 49, 1863.
Sedinta din 7 Fevruarie. Mon.
Sedinta din 9 Fevruarie. Mon. ol., No. 57, 1863.

ISTORIA ROMANILOR

156

formrilor universale ce sunt pe cale de a se indeplini, ii scapk

spre a trece in mnile natiunilor, interesate a reclama drepturile lor de emancipare, si sarcina diplomatiei este astzi rstrns in confirmarea, moralmente silit, a actelor frumoase
si spontane de independent ce se produc pretutindene, pot
zice nepedesit, sub protectiunea a dou principii nouk invierea nationalittilor si neintervenirea" 18
Acestor veden, luate din lumea gndurilor, A. Florescu
rspunde, punndu-se pe trmul faptelor reale si sustinand,
c' recunostinta trei trebue s fie repurtat intreag6 etr
acela care ne-a dat unirea, prin mijloace intlepte si prudente,
si care apoi singur stiea, c' nu-i era permis s joace la loterie
destinele si existenta patriei sale" 16. Vernescu adaoge intrebarea :

Dac este bine si cuviincios, in adresa atre tron, s' facem

multmiri strinilor ; dar admitnd chiar aceasta, este cel putin

drept si leal, ca s artm recunostint numai suveranului

Frantei, MI% s adresAm un cuvnt de gratitudine domnului
Romniei, alesului natiunei? Dar d-voastr stiti, sfrseste Ver-

nescu, in ce stare, sub ce conditii ni s'a dat unirea de care strini,

si v aduceti aminte in ce mod a proclamat-o Alexandru loan I
dela aceast tribun" 17.

La celelalte invinuiri, de ducere a Ord la peire, rspund

alti oratori, tgduind colorile prea negre in care se imbrcau
fapte reale, dar nu datorite domniei actuale, ci mostenite din
vremuri mai vechi. Manolache Costache raportndu-se la finante, spune, &A pricina rului nu este atta in indivizi, in
cei ce au ocArmuit tara, ci in imprejurrile si greuttile din
care abia de un an am esit" 18 Din protiva A. Florescu se pune
pe trmul personal si intreab : Ce am fAcut noi toti dela
1859, si cum am condus trebile trei pn acuma, ca s o punem pe calea progresului si s'o facem s devink cum a declarat impratul Napoleon, un bulevard de asigurare pentru
Occident? Dac autorii amandamentului nu voesc a o spune,
voi spune-o eu. Ne-am sfsiat intre noi prin lupte si intrigi
de partid, si am sacrificat interesele cele mai vitale ale trei
In setea rzbunrilor personale"18. Ambele explicatii pot fi
contopite, cAci la urma urmelor, rivalittile si setea de rsbunare intre oameni, nu era decAt o urmare a imprejurrilor,
impingndu-i inteacolo, fr de voia Ion, boldul puterilor istorice.

Koglniceanu, adnceste inc6 explicatia istoric a strei

16 $edinta din 5 Fevr., Mon.

scrisorei In heirliile Rossetti.

of., No. 43, 1863. Originalul francez al

,, Sedinta din 6 Fevr., Mon. of., No. 47, 1863.

" Sedinta din 7 Fevr. Mon. of., No. 49, 1863. Mai sus, p. 127, 128.
1' 5edina din 6 Fevr. Ibid., No. 44, 1863.
19 Ibid. Ibid., No. 47, 1863.

SESIUNEA. DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOOALNICEANU

157

In care tara se afla. El spune : Dacg in comentariile d-voastrg,

am admirat ceva, au fost cuvintele principelui Stirbeiu, cg

toti suntem greiti. Dar, aa este i, fiind aa, sg iertgm greitilor notri, precum zice ruggciunea de toate zilele, ruggciunea

dominicalg. Aceasta este singura cale ce poate sg ne ducg la

un viitor fericit ; dar sg nu imputgm unui singur om 1.6111 la
care cu totii am contribuit ; sg nu facem din domnitorul nostru
Christul Romniei i sg cerem rgstignirea lui. Cum, socotiti
domnilor, cg din decadenta cea mare, urmare neap'grat a seculilor de urgie ce au trecut peste capul nostru, cg din ngmolul
de abuzuri i de viciuri, sub care am fost cufundati, vom putea,
ca prin o vgrgutg magicg, sg ne transformgm i sg ne ridicgm
la perfectiune? C regimul nostru constitutional ce dateazg
abia de ieri, va putea in cativa ani, sg ajungg la Ingitimea parlamentului englez? Cum, d-voastrg nu admiteti nici cleat epoce
de tranzitie, ani de cercare? Ce, vroiti ca, deodatg, din prunci
sg ne facem oameni mari? Dar oare civilizatia aa iute pgete?
Nu, in lumea moralg ca i In lumea fizicg, lucrurile nu merg
aa de grabnic. Fiecare generatiune are misiunea sa ; fiecare
nu poate pune cleat o piatrg la edificiul viitorului. Perfectiunea
ce o dorim, numai generatiunile viitoare vor videa-o i se vor
bucura de bunurile ei. Mai avem fncg a trece prin multe cercgri, prin multe duren. Fii i nepoti ai domniilor regulamentare I
Aduceti-v aminte de umilintele ce ateptau pe pgrintii votri,
cAnd mergeau la Constantinopole pentru a lua investitura ;
ei fi Incovgiau capul Ong la p'mnt i sgrutau pulberea de
sub picioarele sultanului. Comparati vizita i primirea lui Alexandru Ioan I dela Poartg, cu primirea ce se fgceau mai fnainte
domnilor notri, chiar i acelor regulamentari, i apoi mai jgluiti-vg de prezent 1 Si dacg domnii tgrei care aveau In mng
sabia i topuzul, cgzuse inteun aseminea grad de injosire, i
aceasta nu numai fnaintea Sultanului, dar chiar fnaintea fiecgrui pag. ; dacg domnul era a-LA-I de Injosit, ce trebuiau sg
fie boierii, ce trebuiau sg fie celelalte clase ale societgtei noastre?

Si cu un trecut de ieri atAt de degradgtor, noi astAzi am voi

s" ne Imbrgcgm in mantia pairilor Marei Britanii? Libertatea
i constitutia englezg, strgnepotii notri vor videa soarele lor ;
noi sg ne multgmim cg le putem saluta zorile?" 20 1
Coalitia monstruasg. Toate aceste Invinuiri i apgrgri
se Invarteau in jurul stgrei tgrei, din care unii atribuiau mi-

zeriile, domnului, ceilalti Imprejurgrilor sau nefntelegerilor dintre

conducgtori. Care era insg pricina adevgratg a acestor imputgri

mutuale? Noi credem cg ea izvoria din pozitia domnitorului,

fat cu majoritatea clasei conducgtoare. Aceastg pozitie tre'

edinta din 9 Fevr. Mon. of., No. 59, 1863.

ISTORIA BOMANI.LOR

158

buia sa-1 puna In o neimpacata dumanie cu dnsa, din doua

motive : 1) Conducerea daraverilor interne din partea domnitorului nemultamia atat pe dreapta cat i pe stanga extrema.
2) Persoana lui nu mai era acum aa de trebuitoare, de cand
se realizase unirea.
In privirea puntului d'intal, amintim ca purtarea poli-

tica a domnitorului cautase totdeauna a se tinea intre cele

doua mari curente, in care erau impartite spiritele clasei con-

ducatoare. Voia sa mearga" inainte ; deci nu se putea da in apele

dreptei ; pe de alta parte insa nu voia s se lase rapit de ivoiul

prea iute, in care ar fi vrut sa-1 trasca exttema stanga. Am

vazut cum intaiul minister al lui Barbu Catargiu traise tot
atat de putin ca i acel al lui Golescu-Rossetti-Bratianu i. cum
domnitorul se despartise de amandou inteun chip cam pripit.

Daca el reveni la Catargiu, cu prilejul unirei, aceasta nu insamna ca parasise principiile sale fundamentale de conducere
a tarei, prin oameni de progres insa moderati ; prin un partid
de centru care insa nu consta cleat din cateva individualitati,
al caror numar se silia In zadar a-1 spori, uneori chiar prin
ingerinti In alegeri.

Pentru ce insa domnul nu se putea intalege cu partizele

extreme? Cu dreapta nu, din cauza tendintei lui de a reforma
legea electorala, tendinta ce se (Muse pe fa-VA, mai ales prin
memorandul catre puteri, i din acea a legei rurale ce fusese
votat de adunare, dar a careia sanctiune domnul refuzase s6 o
dea, fiind legea absolut contrail parerilor lui. Domnul spusese
aceasta pe fata chiar, prin mesajul de disolvare al adunarei
din 1863. Proiectul de lege rurala, votat de majoritatea adunarei din 1862, nu l'am putut sanctiona, fiind ca" nu rspundea
dorintelor mele" 21 Aceasta purtare a domnitorului scosese din
fire pe membrii dreptei, vazand in ea un scop anumit, de a
lovi In principiul proprietatei. i ca lucrul era aa, ne o dovedesc tot desbaterile raspunsului la adresa din anul 1863. Apostoleanu spune : la noi partidele nu pot fi decat sociale : partida progresista i cea stationara. Campul social este campul
de lupta parlamentara al Romanilor. Noi nu avem sa luptam
pentru rezolvirea chestiunilor politice ; dar avem sa rezolvim
chestiuni sociale, dintre care cea mai vitala este chestiunea
rurala. Acuma intreb, in deslegarea acestei chestiuni ce ne framanta, cine este cel interesat? Camera sau domnitorul? Eu
zic i afirm ca partea interesant este camera. Miparea progresului in aceasta privire reede numai In domnie, neinteresata in aceasta luptr 22 Kogalniceanu revenind mai pe larg asupra

lucrului, zice : Pana nu se vor rezolva chestiunile sociale, In

n Mon. of., 2 Noemvrie 1863.
21 sed. din 8 Fevr. Mon. ol., No. 54, 1863.

SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER ROGALNICEANU

zklar vom striga ea' taberi nu au existat inainte de 1859, i

vom atribui unui om politica de bascul. Aceasta e in natura
lucrurilor, in ats vreme chestiunea propriet6tei nu va fi hotkAt, in Ct vreme apk'torii propriettii absolute vor trata
pe apkkorii improprietkirei tkanilor, de himere cu capul
de porumbit6, cu trupul de aspid i cu coada de nu tiu ce.
Fiti siguri, c6 oricare ar fi capul guvernului, totui vor exista
In tara noastr dou tabere. Dovad &A chestiunea social este

cauza cea mare a discordiilor noastre, este propria corepondent a domnului Panu care alalfieri v'au mkturisit, c6 chestiunea social adecA a impropriet'kirei este in aceiai linie cu
chestia national, adec6 cu chestia unirei. Aceast6 din urmA
chestie s'a deslegat ; deslege-se i cea d'intAi, i atunci nu vom
mai fi desprtiti in dou tabere ; nu vom mai avea a ne tAngui
de sisteme de bascul" ".

Chestiunea rural era adevkata piedeck de care trebuia

s6 se sfarme toate incerckile principelui, de a impka spiritele
i de a restabili armonia in mersul statului zdruncinat. Ea determinase mai in totdeauna crizele cele mai mari, prin care
trecuse pan6 acuma domnia lui Alexandru loan I. In jurul
ei gravita toat viata politic6 a acelui timp 24.
In sfArit s nu uitkn nici omorul lui Barbu Catargiu,
svkit ziva mare, fk' sg se fi putut gsi ucigaul, imprejurare
ce dklea loc la bnuial ; aa cd unii mergeau pAng a invinui

pe capul statului de impkaire la acea fapt, dup6 cum ne

o spune Bolintineanu, in memoriile sale, c6 opozitia profit5
de aceast ucidere, ca se atribue, c nu f6r tirea tronului era
fcut" 25. Ori cum ar fi stat Iucrurile cu aceast bAnuial, ea
exista i explicA deci 1 mai mult, pentru ce dreapta se scula
In contra domnului.

86 venim acuma la extrema stangA, reprezentat in ca-

mel% prin pit-tine, dar puternice individualitAti, intre care erau :

Golescu, Rossetti i fratii BrAtianu. Lucru ce poate se va pkea
straniu, este &A acest partid nu privia chestia rural ca reforma

esential'A a timpului ; ba chiar I. BrAtianu se rostete inteun

rAnd cam ascutit, in contra tkanilor, cnd spune : Mid ne

fkea domnul KogAlniceanu i altii din Moldova imputarea,

de ce nu discunm chestia proprientei, noi r6spundem cA exista

13 Sed. din 9 Fevr. Mon. of., No. 57, 1863.

" Tot a8a judecti 81 Daily News chestiunea, si atribue refuzul adunArei
din 1863 de a vota budgetul, refuzului principelui de a sanctiona legea ruralA.
In numArui ei din 15 Mlle 1863 ea apune: The landed tristocracy in Chamber
presented such a solution of the land question that the Prince could not accept ;
and the aristocracy, in revenge, have made War up ou the prince, by rejecting his bugets und snubbing him in every possible manner".
" Viola lui Cuza-Vodd, p. 56.

ISTORIA ROMANILOR

160

inca in ambele parti litigante prejudecati ; ca chestiunea cere

sa fie discutata In tonta linistea, cu tot sangele rece ce trebue ;
ca trebue sa asteptam Ora ce vor videa proprietarii, c modul
proprientei de astazi nu este cel mai profitabil pentru dnsii ;
sa vada ca au alte resurse mai bune cleat acele ce le dau legile existente. S incepem, ziceam noi, cu alte reforme ; cu moralizarea functionarilor, cu garantiile comertului, cu institutele de credit. A intrat in capul taranului ideea ca toata cauza
raului de care sufere tara, este proprietarul. Daca bate piatra,
dac plou broaste, cauza este, ca proprietarii au proprietati.
De aceea am zis capului statului, pe cand eram la guvern, sa
nu atingem chestiunea proprietatei : sa cautam mai Intai a
infra'ti spiritele, a lumina pe ambele parti ; sa facem intai institutele necesare, si cand vom rezolva legea proprietatei s'o rezolvam astfel, in cat s'aduca regenerarea Romaniei, iar nu sa
punem in pericol existenta noastra nationala ; caci un rAsboiu
civil este nefericirea cea mai mare" 26.
Din aceasta tinuta a membrilor extremei stange fata cu
chestia rurala, se explica cum se face de Rossetti si cu Bratianu isi (Muse dimisia din adunare, chiar in ajunul marilor
desbateri asupra legei rurale in 1862. Oricare ar fi fost motivele acelei demisiuni, ea nu ar fi fost data', daca cei doi corifei
ai partidului radical din acele timpuri ar fi privit legea Improprietarirei ca o parte esentiala din programul regenerarei poporului roman. Ba, dupa Bolintineanu, aceasta retinere a partidului stangei fata cu chestia rurala, provinea din imprejurarea ca partidul liberal unit Intr'o idee cu boierii asupra rsturnarei domnitorului, si voind a-i castiga, nu mai apara chestia
rurala" 27.

Dar apoi ceeace interesa mai mult pe membrii stangei,

erau chestiunile, mai mult formale, ale libertatilor si formelor
constitutionale. Bratianu, cand ataca pe domnitor, in desbaterea rspunsului, nu-I ataca decat pe aceasta tema a consti-

tutionalismului purtarei lui : domnul spune el, nu poate fi

In acelas timp o fictiune si un om ; ca fictiune este sacru, ca
om, nu ; daca este domnitorul o persoana sacra, radicata deasupra tuturor valurilor, atunci o asemene persoana nu administreaza ; iar dacd se amesteca' In ocarmuire, atunci cer dela
" Sed. din 11 Fevr. Mon. ol., No. 61, 1863.

" V iala lui Cuza-Vocirl, p. 21. La aceeasi pArere duce un dialog urmat
intre KogAlniceanu si Calimachi in sed. din 7 Decembrie 1890. Kog. Liberal am
fost, liberal sunt si liberal voi muri.

Calimachi. Ai fost Cu Cuza; n'ai fost cu BrAtianu.

Kog. Atunci aveam la ordinea zilei legea ruralA, si...
Calimachi. Rosii n'au voit legea ruralA.
Kog. FA-mi onoarea a nu mA mai Intrerupe. Discursul lui Kogalniceanu,
publicat g a parte, Bucuresti, 1895, p. 38.

SESIUNEA. DIN 1862AD 2-LE MINISTER ROGILLNICEANII

161

el rAspunderea faptelor sale 0 el nu mai poate fi neresponsabil"28.

BrAtianu imputa domnului cA a pArAsit calea constitutional,

calea garantiilor liberfAtei asigurate natiunei, prin Conventia
de Paris.
S'A venim acuma la al doilea motiv al Inverunatei opozitiei contra domnitorului, dorinta de a-1 inlAtura, ca unul ce

nu mai era trebuitor, dup realizarea unirei.

Am vAzut intelesul ce se dAduse alegerei lui Alexandru

Cuza, chiar la ei s'AvArise. El avea sA pregAtiasc'd tArAmul pentru

intemeierea unei dinastii strAine. Nu numai adunarea rostise

aceastA pArere fntru Indeplinirea dorintelor divanului ad-hoc ;
insui domnitorul i-o fnsuise 0 o int'Arise prin a lui declaratie 29

Domnia lui Alexandru loan I nu avea deci, cu toatA recunoaterea ei pe viatA de cAtre puteri, caracterul statorniciei, ci era

mai mult privit ca o stare de tranzitie, fmprejurare care nu

inceta de a o pune in o fa1A pozitie, fatA cu aceia ce, sinceri
sau nu, doriau Intronarea unei dinastii strAine.
De aceea am vAzut In repetite rAnduri asalturi date contra
domniei nationale, in numele domnului strAin. Aa cu prilejul
votArei constitutiei de comisia centralA ; apoi la apropiata realizare a unirei, cAnd Lascar Catargiu face interpelarea relativA
la demersurile ce ar fi de luat totodatA, pentru dobAndirea principelui strAin, cAnd atunci agitatia pentru 0 contra acestuia
ea un caracter mai ascutit 30. Acuma se redeschide focul pentru
a treia oarA, in mijlocul urilor i deslAntuirilor patimilor din
desbaterea asupra eAspunsului la mesaj. Principele Grigore
Sturza dA semnalul, dup ce atacA regimul domnitorului, spanand cA spell cA va sosi oara fericit pentru natiune, cAnd
vom dobAndi un principe strAin, precum au cerut-o divanurile
ad-hoc". 0 voace protestAnd cu fereascA D-zeu", contra dorintei lui Sturza, el ii rAspunde : In zadar se rAdicA cAte o
voace izolatA, spre a protesta contra dorintilor rostite In divanurile ad-hoc, contra voturilor tuturor corpurilor noastre legiuitoare, contra vointei -Wei intregi. Domniile pAmAntene
sunt judecate i osAndite de tar". Principele Bibescu Basarab
Brancovanu intreabA apoi pe Boerescu, de ce consider dorinta manifestatA de a avea un principe strAin, ca o lovire in
domnitor, cAnd natiunea intreag dorete dinastia strAinA. La
aceste cuvinte se face un tumult in camel% i nu numai o voace
izolatA, ci un mare numAr protesteaz, cA natiunea nu vrea

principe strAin". Brancovanu rAspunde frisk a Insu domnitorul a luat Indatorirea de a lucra pentru principele strilin
" Sed. din 11 Fevr. Mon. of., 61, 1863.
" Mai sus, Vol. XII p. 307.

Mai sus, p. 48 si 110.

A. D. Xenopol. Istorla Rominilor.

Vol. XIII.

it

ISTORIA ROMANLLOR

162

si el trebue sa se tina de acest angajament", rspuns ce atrage

o energica protestare din partea deputatului Gh. Radu
Kogalniceanu explica insa aceasta revenire la principele

strain, ca o dorinta de rasturnare, pentru capatuiala unuia

sau altuia din acei ce uneltiau rasturnarea. El zice : La noi,

fiecare cetatean ce are 35 de ani si un venit de 3000 de galbeni,

putand aspira la domnie, suntem un stat inteadevar republican. Singura anomalie este ca, in tara noastra, domnul in

loe de a fi pe 5 ani, dupa cum se cerca la 1848, este ales pe viata.

Ce vreme lunga 1 Daca el ar fi fost ales pe 5 ani, fiecare pretendent i ar fi putut zice in sine : sa astept 5 ani i va veni
randul meu, cum se urmeaza astazi in America, cu alegerea

presedintilor de republica. Dar la noi domnia fiind pe via-0

viata unui om fiind lunga, mai ales cand domnul este tnr,
ambitiunea noastra ar avea a rabda prea mult. Si fiindca prin
constitutie, prin mijloace legale, nu putem reduce terminul
domniei la 5 ani, apoi cautam sa-1 rasturnam, i iat cum ajungem a purifica sistemul nostru republican. Dar dad. Europa nu ne va da principele strain, ce va fi? Pretendenti, fiti
siguri, se vor ivi i in Iasi si in Bucuresti, i in starea de astazi
a lucrurilor, fiti siguri c' acei dela Iasi vor gasi pe cine sa aleag
domn. Asa dela principele strain, ne vom gasi iar cu doi domni
separatisti" 32.

Este usor de inteles, c domnul nu era sa ramana nepasator la atatea lovituri ce i se aduceau de adunare. De aceea,
nu ne vom mira de faptul, indestul de neobicinuit in uzurile
parlamentare, ca prezentandu-se inaintea lui delegatia adunarei, spre a-i ceti raspunsul la mesaj, domnul opreste a lui
cetire, spunand presedintelui deputatiei, Lascar Catargiu,
nu e de trebuinta sa se mai osteneasca, intru cat cunoaste continutul i sa remita luirtia primului ministru. Catargiu staruind
sa dee cetire actului, domnul fi repet vorbele i adresa este
inmanata presedintelui consiliului, fara a fi nici deschisa.

In desbaterea adunarei asupra acestei imprejurari, se

rostise cuvinte foarte grele, precum acel de necuviint" ce
" 5edinta din 6 Fevruarie. Montt. of., No. 47, 1863.

e di n a din 9 Fevruarie. Mon. of., 59, 1863. Tot asa scrie i Reforma,
7 Aprilie 1863: Ministerul a hotArAt sA rAmAie la postul sAu apArAnd situatia.
DacA s'ar llisa un minister din eoalitie, inimicii 'pre' vor sili pe VodA sA abdice
AbdicAnd de voie sau de nevoie, ambitiunea pretendentilor, nemultumirea Moldovenilor, rivalitatea puterilor garante va aduce rAsboiul civil, invaziunea, sepa-

ratismul". lar Al. Papadopol-Calimach (Amintiri p. 402) spune, cA pretendentii la domnie nu piense, din cauzA, cA unirea se Meuse, nu sub o dinastie,
ci sub un domn, 1 la moartea lui Cuza trebuia sA revinA pe tapet chestia unirei.
Pretendentii sperau, cA Cuza se va fnneca In oceanul de silinti si de reforme,

de greutAti, contra 'nuclei si a Conventiei, provocate prin unire. Dar Cuza

tot domnia ; el fncepuse a devenl urAt. De aici coalitie contra lui Cuza ; 2
Mal era fatal.

SESIIINEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEAND

163

se raporta Mil indoial la capul statului, cu toate c6 dup6 a

lui rostire, se caut a se indulci lucrul, spunAndu-se cA minitrii

comisese acea necuviint633, minitrii care nu avusese nici un

rol in scena petrecutA intre domn i deputati.

Cu toate aceste relatiuni att de Incordate intre domn

i adunare, ea nu este disolvat, dar nici ministerul nu se retrage, cu toate c adunarea ii d'A un vot de blam i oprete pe
cetteni de a mai rAspunde d'Arile, nevotat fiind budgetul de
adunare 34.

La 2 Martie ins expirAnd sesiunea ordinal% a adun'Arei,

ea este inchis, Mr% a se prelungi pentru votarea budgetului.
Prin mesajul s'Au de inchidere, domnul mustr ca asprime adunarea pentru votul ei, prin care provoacd poporul la neascultare, precum i pentru paralizarea tuturor lucrkilor i nevotarea nici uneia din numeroasele legi prezentate pentru organizarea -Wei. Aceste lupte prin care am trecut, s ne slujascA
la toti de Invtmnt. In trebile publice ca i in cele private,
fiecare zi ii are sarcina ei ; progresul este opera timpului ; agitatiunile nu pot decAt a-i Impiedeca mersul, i mandatarii unei

natiuni, in discutia marilor interese ce le sunt incredintate,

nu se pot depArta de moderatia i rbdarea de care puterea

executivA a avut ocazia a v da atAtea probe" 35.

Nu numai ins la mustrAri se oprete guvernul i dom-

nitorul. El i cu oamenii devotati lui reluase iar ideea care

fusese desmierdat de mai multe ori, a unei zdrobiri a acestei
inverunate opozitii, prin o m'AsurA autoritarA. Inc6 in 17 Fe-

bruarie, C. Negri scrisese principelui : A. V. avAnd dreptul,

legalitatea i puterea, nu yeti lsa de sigur, s'A se producA anarhie

i desordine, prin faptul cAtorva ambitioi izolati, MA nici

un rAsunet In tar" 36. N. Cretulescu, amArAt pn la inim
de privelitea la care asistase, propune principelui, dupA" inchiderea sesiunei, o nfsurA mai radical, pentru stAmpArarea
" Sedinta din 22 Fevruarie. Mon. of., 81, 1863.

a' C. A. Rossetti da exemplul acestei nesupuneri, refuzAnd al plAteascl

impozitul. El este sechestrat si vAndut. Romelnul din 28 Mai 1863, contine

In caractere groase anunciul vAnzArei. Un scaun al lui Rossetti, pe care el
stAtea la masa lui de lucru, se vinde cu suma de 10,500 de lei. 5000 de lei
sunt subscrisi in favoarea Poloniei, lar restul este pAstrat pentru plata amenzilor ziarelor ce vor mai fi osAndite pentru apArarea regimului constitutional.
Vczi 1 Le Sicle din 21 Iunie 1863. Petru GrAdisteanu, in L'Esprit public din
24 Mule, aratA a tocmai faptul, cA numai pe ici pe colea cAte un individ asculta
de vorbele camerei, de a refuza plata dkrilor, dovedeste neizbAnda acestei mAsuri.

Lorsq'une assemble dclare violateur de la loi quiconque ordonnera ou pour-

suivra la leve des impots non autoriss par elle, ce n'est pas ceux qui sont
dans la lgalit qu'il faudrait compter, mais ceux qui sont en dehors. Or, en
dehors de la lgalit se trouve la nation entire. Cela s'explique aisment. La
majorit de la chambre roumaine est une lgalit illegitime".
l'a 5edina din 2 Martie. Mon. of., No. 95, 1863.
" Negri c. Caza, 17 Februarie 1863. Corespondenfa, p. 165.

164

ISTOR1A ItOMANILOR

fierberei. Intr'un raport al lui, al cAruia original s'a pAstrat,

i care poartg data de 14 Mai 1863, el spune principelui : Experienta acestor 4 ani ne a dovedit cA cei cAtiva oameni care
conduc desbaterile i lucrArile adunkei, departe de a sustinea
i a reprezenta adevAratele interese ale tArei, nu s'au slujit
de mandatele lor, decAt pentru a face din adunare arena patimilor celor mai nedemne i a ambitiilor celor mai culpabile.

Tendintele partidei lor, intrigile ambitioilor, o propagand sis-

tematicA de desordine pe fat, prin gazete i pe ascuns, prin

agenti secreti, frAmAnt tara in toate colturile. In fata unei
aa de temerare, dar nu mai putin adevArate stAri, nu rAmAne
decAt un singur mijloc de scApare, pe care ieu libertatea a-1 su-

pune la inalta apretuire a MAriei Voastre, anume : s se sus-

pende adunarea un timp oarecare i s'A se iee cArma guvernului

de MAria VoastrA ; sA se decreteze formarea unui consiliu de
stat, cAruia fArA zAbavA s'A se punA insArcinarea de a elabora,
pe bazele aezate de Conventie, legile trebuitoare. Toate aceste
legi s'A se sanctioneze de MAria VoastrA i sA se promulge spre

a se pune indatA in executare. Maina guvernamentalA functionAnd astfel in linite un an, MAria VoastrA s'A convoace, pe

baza unei noue legi electorale, adunarea"37. DacA asemenea

sfaturi se dAdeau domnului in ascuns, ziarul Buciumul im-

pingea pe fat la lovitura de stat : Frl vot universal, serie

el, nu poate fi mAntuire; dar acel vot ssa"-1 dee domnitorul i

nu camera oligarhicA, pe care voim s-o risipim". Profesorii
Hadeu i CobAlcescu, tot pe atuncea sustineau, in acela ziar,

dictatura pentru stabilirea votului universal, insA dictatura

momentan" 38.

La explicarea lui KogAlniceanu care cAuta s'A atribue agitatia, competirilor ascunse pentru domnie, protivnicii rAspundean, cA prin unirea liberalilor, Panu, Golescu, Rossetti, Br-

tianu, se lua opozitiei once caracter de competire la tron i

se prefAcea in un tipet al poporului" 33. Dei liberalii nu vAnau

domnia, i ei uneltiau ins rAsturnarea. Aceasta se vede dirt'

faptul, cA putin timp dup inchiderea camerei, se hotArte,
ca An. Panu s'A meargA in misiune la curtile din Paris, Londra
i Viena, spre a cerca, dac la caz de vacantA a gospodoratului
Raportul lui Neculai Cretulescu aflat In original In hartiile Rossetti.
N. Cretulescu sfAtuia pe domnitor la un act pe care acesta cAuta sA-1 realizeze
IncA de mai Inainte, dupA cum vom vedea mai jos. Nici KogAlniceanu, cum
se credea f ArA cuvAnt, nici Cretulescu nu sunt autorii intelectuali ai loviturei
de stet. Aceastii idee s'a niiscut, a crescut si s'a copt In mintea domnitorului,
sub apAsarea Imprej urArilor.

88 Buciumul, 15 Aprilie 1863. Tot pe atunci, spre a-si Intrtri pozitia

domnitorul ja el singur comanda armatei si numeste pe unul din cel mai devotati
ai sAi partizan', pe generalul Florescu, maior general. Mon. of., 27 Mai 1863.
3 L'Internalional din Paris, 1 Aprilie 1863. Reforma 7 Aprilie 1863.

SESIIINEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALN10EANII

165

i a instituirei unui guvern provizoriu, Principatele puteau fi

expuse unei interveniri colective
sau separate, i clack' ele pot ndAjdui a dobandi un principe
strdin" ". Tot at% acest timp, inceputul sesiunei din 1863, se urmeazd intre BrAtianu i Koglniceanu, o convorbire, in care cel
filth spune celui al doilea, ea' fruntaii partidului liberal aveau mandat dela alegiltorii lor s detroneze
pe Vod Cuza. Aceast convorbire,
destAinuit ceva mai tArziu de organul lui C. D. Aricescu, Buciumul,

nu este tAgAduit in principiu de

Kog5lniceanu 41.
o Misiunea lui Panu e hotArAtti pe
la August 1863. Le Nord o anunt astfel In

numArul san din 3 Sept. 1863: Deux deput& du Parlement rouinain, MM. Panu et

s7.-;

S.

.35

Brancove (Brancovanu) ont t chargs d'aller

plaider en France et auprs des autres gouvernements de l'Europe, la cause des dputs moldovalaques contre le prince Couza".
Comp. L'Esprit public 4 Sept. 1863. Ambele

1=i

ziare spun, cA principele s'est inscrit sur

la liste de souscription qui devait procurer

T,

M. Pano les frais de voyage, avec la somme

de 3500 francs". Scopul misiunei lui Panu,

se vede din un brulion gisit In hartiile lui
(hdrlitle Rosetti). Din motive necunoscute,
Panu n'a plecat cleat prin Martie 1864
(Vezi mal jos).
" Ian o parte din aceastA convorbire :

"

Brdleanu : avem mandat dela alegAtorii

nostri sA detronAm pe Cuza VodA ; du-te

Kogdln. : Al fi curios sA vAd acel mandat,

de-i aprinde lumlnarea.

B. Il vei vedea la eamerA.

K. Si pentru ce volt'

-e;'ade;
c

a-1 rAsturna ?

.,,

B. FiindcA a Inselat sperant.ele Romanilor, fiindcA nu e la InAltimea misiunei sale.

K. VodA Cuza nu e Napoleon ; dar e

patriot. Nici chiar boeril War avea cuvAnt

plange de el care i-a menajat In

destul ; dar boerii sunt inimicli poporului,
si VodI Cuza este alesul poporului care a
pus In el sperantele sale.
B. Este alesul camerei care poate s1-1
rAstoarn,

a se

K. MA Indolesc ; VodA Cuza nu e Vod

Bibescu ; suntem In 1863 nu In 1898 (Vez1

Infanteristul moldovean din

timpul Iui Cuza-Voda.
Buciumul 8 Fevruarie 1864).
MinIsterul KogAlniceanu, In comunicatul din Mon. of., 13 Fevruarie 1864,

'STOMA ROMANILOR

166

Extrema stng

1 Cu dreapta i dduse mAna incA din

1863, pentru rsturnarea lui Alexandru loan I, i. aceast aliantA,

de altfel in destul de nefireascA tare dou partizi, cu preri

ap de diamentral opuse in toate chestiunile, a fost botezat'A
coalifia monstruoas. Cu ea va avea de luptat de acuma dom-

nitorul, pAn la sfAritul domniei, i tot ea Il va rApune. Capul

ei era Ioan Ghica fostul beiu de Samos ; dup pArerea gazetelor engleze, el tindea la rsturnarea lui Vod. Cuza, poate
chiar pentru a-1 inlocui 42

Frmntrilel'Arei i strAinfitatea.
Ce rsunet avur, in
trile strAine i asupra guvernelor lor, frAmAntArile din RoniAnia?

Ina.' dela primele lor manifestAri, desbaterile cele furtunoase incinse asupra rspunsului la discursul tronului, Poarta,
apucAnd cu plAcere prilejul de a interveni, atrage luarea aminte
a puterilor asupra turbur'Arilor ce se petreceau in Principate.
Ambasadorii strini din Constantinopole trimit instructiuni consulilor lor din Bucureti; ins'A pentru a nu MAW autoritatea
guvernului, Ii insrcineaz a cAuta s impiedice once atingere

la drepturile capului statului i la constitutie". Domnitorul

ins se grnete a depea agentului ski din capitala impAr-

tiei otomane, cerAndu-i sA se impotriveascA la once intervenire

diplomatia intru cAt agitatia ar fi rmas inchisA numai in

adunare, iar tara ar sta in cea mai deplin linite. Mai adaoge,
c'A un demers al puterilor oricAt de binevoitor, ar putea fi rAu
interpretat i da un sprijin moral relei vointi a adunArei, deci
favoriza desordinile i pune guvernul in nevoie de a le innui
Cu puterea ; c in acest caz, domnitorul declin de mai inainte
responzabilitatea urmrilor ce ar putea sA rezulte, fie in luntru
fie in afar" ".
Consulii, dAnduli intAlnire la domnitor,
sfAtuesc s
se impace, la care domnitorul le rspunde : Cu cine sA se impace? Opozitiunea a atacat pe impAratul Napoleon, spunAnd
1.1

confirmA Indirect convorbirea, IntAmpinAnd de formA, cA a fost reprodusA

linteun chip cu totul neexact".

42 Daily News 10 Martie 1863: The united opposition in the Principalitees is headed by a very able man, being no other than Iohn Ghika, Lord
Stratford de Redciliff's old friend. His aim is evidently to dethrone Prince
Couza at all risks, und possibly with the hope of filling the place himself".
is Depesa din

i5/18

Februarie, 1863 reprodusA de Le Courrier du Dimanche

22 Martie 1863: Les reprsentants sont unanimes sur la necsit de prvenir

toute attaque contre la constitution et tout acte de l'assemble qui pourrait
compromettre les droits du prince".
" Depesa Domnitorului analizatA In Le Courrier du Dimanche 7 Martie
(23 Februarie) 1863. Depesa domnitorului aurait heimusement coincid avec
la rsolution des puissances". Comp. un articol al lui Jules Grenier din Le Temps
(26 Fevr. 1863).

SESIIINEA DIN 1862AL 2--LE MINISTER KOGILNICEANU

167

ca acolo unde un singur om conduce trebile, merge ru ; a atacat

apoi misiunea generalului Florescu, Ins'arcinat de el a saluta

pe Impratul Rusiei, pe lang6 c opozitia aran simpatiile ei
pentru Poloni; contra Angliei spune, c6 in chestiunea armelor
dela Galati, ambasadorul englez s'a fdcut vinovat de trdare;
contra Turciei ce nu e reprezentan, opozitia atacA actul de
curtenire fcut de principele fat cu ea. Domnitorul aran apoi
c6 nu tara este in protiva lui, ci camera ; c dacA consulii nu
ar Incuraja opozitia, prin demersuri ca acel neprecugetat ce-1

Meuse acuma, ea ar reintra de indan in linite" 45.

Se .zice c6 domnitorul ar fi adaos la aceste cuvinte Inca
urmtoarele, ca rspuns la asigurrile consulilor despre sprijinul lor Dac va deveni necesar de a se lua o honrare, el

avea intentiunea de a face un apel la poporul roman, Inainte

de a cere sprijinul puterilor ; dar eft' le este recunoscator pentru
buna lor voint" 46. Aceste vorbe, adevrate sau nu, fiind re-

produse de ziarele timpului, intrir prerea c domnitorul

medita o lovitur de stat, lucru ce In ascuns am vzut c6 se
plnuia, de catre domnitor i de incunjurimea lui. De i putenle se Innleser asupra depeei trimise consulilor lor din
Bucureti, ele nu erau pe deplin inteun Wand asupra tinutei
lor, fat cu neIntelegerile dintre domnitorul i adunarea Romaniei. Aa ambasadorul englez din Constantinopole, spune
tot pe atunci lui C. Negri, ea ar fi bine a se trimite o comisie
In Bucureti, spre a se Impka lucrurile cu majoritatea adunrei ; ca" au auzit, c domnitorul ar avea de gand sd cedeze
tronul ducelui de Leuchtenberg (din casa rusascA)". Negri
rspunde, ea' daca principele Cuza, i tara ar trebui sa treac
prin furcile caudine ale unui principe strin, ceeace ar fi mai
bine de fAcut, ar fi de a se lasa principii la o parte i a se alege

curat un general francez, care sa ne invete a ne apara contra

acelora ce se amestea In trebile noastre, fdr a avea dreptul".
Ambasadorul mai adaoge apoi, ca guvernul su fi_ind constitutional, Anglia nu va ma i putea sustinea pe principele Cuza,
daca el nu merge In intlegere cu adunarea", la care Negri fi
rspunde, ca de i principelui i-ar parea ru dup lipsa sprijinului Excelentei sale, nu ar cauta cleat a se sustinea
" Scrisoarea din 19 Fevruarie (3 Martie) 1863 din Bucureti c. Negri

(HtIrtiile Rossetti). InteadevAr Tara nu participa la miscarea din adunare ; acest

fapt era constatat de toate ziarele strAine ale timpului, ceeace era 1nsemnat
pentru pozitia principelui fat Cu puterile. Asa La Patrie din 19 7 Aprilie 1863
spune : N'est-il pas surprenant que l'on s'vertue reprsenter les Principauts-Unies comme en proie it une agitation qui, du sein de l'assemble,
elle s'est manifeste, ne s'est pas tendue dans le pays"? L'Esprit public 1

Mart (17 Febr.) 1863: il y a de l'agitation dans l'assemble; tout autour

d'elle est calme".

" La Patrie, 22/19 Martie 1863.

168

ISTORIA ROMANILOR

mai mult prin el insu, avnd pentru aceasta tara care e obosita de toate intrigile de rasturnare i de ambitiile camerei" 47.
Ceeace indispusese mai ales pe ambasadorul englez, era zvonul
despre cedarea tronului unui principe rusesc, zvon de care se
preocupau mult gazetele emgleze ale timpului 49.
Franta din protiva lea pozitiunea mai mult pentru principele i. in contra adunarei. In Moniteur Universel de l'Empire
franais apare o nota, in care se spune, ca adunarea din Bucureti a primit cu 58 de voturi contra 6, contra proiectul de
adres prezentat de opozitie ; 50 de deputati s'au abtinut dela
vot, declarnd la tribuna, CA ei nu vor sa ice parte la un vot
care pusese in desbatere principele ales de tara intreaga, drepturile, aazamintele, tratatele. In ochii lor, aceasta adres contine locuri care sunt in stare sa puna in indoiala intalepciunea
Romnilor i simtimntele lor de recunotint catra puterile
garante" 49. *i pe Francezi ii indispunea mult reinoirea cererei
unui principe strain. Aa marchizul de Moustier, ambasadorul
francez de pe lnga Poart, spune lui Negri, ea ideea unui
principe strain face mai mult ru decat bine Ord. voastre" 5.
De altfel purtarea camerei se interpreta pretutindene, In
ziarele strine, ca o tendinta de rasturnare a domnitorului.
Aa l'Esprit public spune, CA acest partid a ajuns a lua inainte
adunarea care nu i-ar propune, nici mai mult nici mai putin,
dect detronarea principelui Cuza, ceeace va impinge'pe acest
din urma a recurge la msura desperata a unei lovituri de stat" 51.

Aceste zvonuri de dictaturd, purtate prin foile franceze

Inca din primele momente ale conflictului dintre domnitor i
adunare, trebuiau s se intariase din ce in ce i sa gasasca
'Ana la un punct adeverirea lor in fapte.
Anume, putin timp dupa inchiderea adunarei, domnitorul, prin intermediul lui Negri, face lui Fuad paa o propunere in privirea dictaturei, el ne mai putnd ocarmui cu Conventia, i comunica un memorandu puterilor, in care sustine
ca nu poate administra tara cu institutiile actuale, cerand drept
" Papadopol-Calimah Amintiri, p. 343, confirmat prin scrisoarea lui
Negri c. Cuza din 4 Martie 1863 relativa la convorbirea lui cu ambasadorul
englez. Corespondenta p. 168. Aluziunea lui Negri la un general francez se vede
ea a desteptat In ziare svonul, ca In Romania s'ar agita pentru intronarea
principelui Napoleon. Vezi l'Esprit public 6 Februarie (25 lanuarie) 1863: Nos
correspondants nous assurent, qu'il se fait dans le pays roumain une propagande fantaisiste en faveur du prince Napolon ; d'un autre cat on met, profit
cette mauvaise plaisanterie, en effrayant les Roumains, par la possibilit de
la candidature du duc de Leuchtenberg, forme nouvelle du protectorat russe".
" D. e. Times 6 Aprilie (25 Martie) 1863:) With the obvious of introducing a foreing Prince, in the person of the Duke of Leuchtenberg".
" Moniteur 011iciel, Buletin 4 Mars (20 Fevr.) 1863.
" Negri c. Cuza, 24 Fevruarie 1863. Corespondenta, p. 165.
5, L'Esprit public din 6 Fevruarie (25 Ian.) 1863.

SESIIINEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGALNICEANIJ

169

conditie prealabi1, dictatura pe 5 ani. Cabinetul de Paris trimite ambasadorului s'u o non', in care arat c6 nu poate admite lovitura de stat i c' dictatura pe 5 ani se respinge, administratiunea ne oferind sub nici un raport vreo chezie.

Ministrul Drouin de Lhuys admitea &A se fac' oarecare modific'ri Conventiei in interesul poporatiilor romne ; dar aceasta

In urma unei hotrki a conferentei ambasadorilor. Cabinetul

francez doria ins', in chestiunea Principatelor, s se intleagA
inti cu cabinetul rusesc. Anglia, Austria i Prusia aderau la
principiul modificrei Conventiei ; dar rspingeau dictatura,
ca protivnie principiilor tratatului de Paris. Ambasadorul
Angliei, Bulwer, propunea un tribunal de arbitri care s' se
compun din doi reprezentanti ai poporatiilor ales prin al doile
grad, de principi i fiii principilor i de inalti functionari. Acestui

tribunal se va infAtoa once contestare de drept public intern

intre guvern i adunare, i hotririle lui vor fi far% apel" 52.
Memorandul de care e vorba, i care nu trebue amestecat cu acel din 1861, fusese trimis de domnitor lui Negri,
cum obicinuia el s fac in politica extern, fr5. tirea minitrilor, i cand Neculai Cretulescu in 14 Mai 1863 ii aternu planul

loviturei de stat, aceast msur se cernea acuma de mai mult

timp in cugetul domnitorului. La France, gazeta francez de
opozi-tiune contra imp'ratului i deci duman i principelui
romn, (16 la lumin chiar proiectul de intocmire ce trebuia
s se dee statului romn, sub forma dictatorial, i cu toate
c' Moniiorul Oficial romein, prin un comunicat, desminte existenta unui atare act, gazetele franceze sustin cu energie fiinta

lui, spunand, c' nu inflege c' in Bucureti s nu se tie, ceeace

Aceste destainuiri, asupra memorandului In chestia dictaturei, le da
Memorial diplomatique, tocmai In 17 Ianuarie 1864. La France insa pomenea

de existenta acestui memorand, Inca In numarul ei din 30 Martie 1863: On

assure que le prince Couza aurait adress la Porte, avec prire de la communiquer aux puissances, un memorandum, o il se fonde sur l'opposition vio-

lente qu'il a rencontre dans l'assemble, pour rclamer la dictature". Memorial

diplomatique da deci gresit data acelui memorandum, ca fiind 10 Mal 1863. Mal
vezi i Notes sur les Principauts-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris 1864

p. 8: Aprs avoir reu ce memorandum, le cabinet de Paris transmit ti son

ambassadeur Constantinople une note, contenant l'inadmissibilit d'un coup

d'Etat. La dirtature pour 5 ans tait galement rejte, l'administration de l'hospodar, dit la dpche, n'offrant sous tous les rapports, aucune garantie, et

la faute de cet tat de choses incombant plutht aux hommes qu'aux institutions". In o scrisoare a lui Negri c. Caza din 5 Aug. 1863, (Corespondenfa p.

178 si 180) se spune : amsadorul Angliei mi-a spus, In graba, i numai ca parere
particulara, ca ar trebui sau o noud constitutie sau dictatura, iar acel al Frantei,

a nu ar fi de nevoie a se apasa mana prea mult timp la vol, pentruca tara

voastra, pusa pe calea ordinei si a legalitatei adevarate, s'ar deprinde in curand

cu ea". Se vede a zvonurile de dictatura indispusese i spiritele mai indeferente

din tara, deoarece Rossetti, dat In judecata pentru un proces de presa, este
achitat de curtea de apel din Bucuresti, In 11 Septembrie 1863. Convenfiunea
18 Sept. 1863.

ISTORIA ROMANLLOR

170

se tie aa de bine in toate cancelariile Europei, unde acest

proiect a ajuns" 53.

De i Franta sprijinia mai mult pe domnitor decat putenle celelalte, totui i ea era desiluzionat asupra ateptarilor ce le pusese in destoinicia Romniei. O not a guvernului
francez ctre cel englez, din 15 Noemvrie 1863, spune, ca.: situatia In Principatele-Unite nu raspunde sperantelor ce se intemeiau pe noua ordine constituita prin Conventia de Paris.
Neinlelegeri grele au izbucnit intre domn i adunare, cand unirea,

concursul tuturor ar fi fost neaparate, spre a organiza o tara,

dreia Europa ii incredintase ingrijirea de
pregati ea insi
viitorul. De va fi trebuinta de o intervenire, spre a se modifica
constitutia lor, guvernul imperial va fi plecat a se intlege cu
celelalte puteri, spre a inlesni ref ormele ale caror oportunitate
ar fi recunoscuta" 54.

Ziarele franceze amintesc Romanilor c ei nu sunt deplini stapani pe soarta lor. La Nation observa, ca. Romania
este In anarhie ; este neaparat a se curma acea stare care ameninta sa deschid o lupta sangeroasa In desbaterea chestiei
orientale" 55 ; iar Le Temps adaoge, ca. daca in Romania con-

tinua anarhia, atunci Europa, care a vrut sa apere pe Turci

prin un bulevard, vaznd in ea Belgia Orientului, s'a inalat,
se va cauta alta combinatie, alipind aceasta Belgie catre unul
din statele vecine" 56
Ca aceasta amenintare nu era o simpli vorba, ne o arata

planurile ce se croise in aceasta perioada, cu catva timp mai

inainte, i care poate nu erau Inca parasite. Anume revolutia
polona, sustinut silit de imparatul Napoleon, adusese lar pe
tapet chestia reconstituirei acelei tari ; ceeace nu se putea face

de cAt daca i Austria ceda Galitia. In schimb, se vorbea despre

trecerea c'tra monarhia habsburgica a Principatelor-Unite 57.

Un ziar francez baga de sama, ca nu intlege cum membrii

unei adunan, atunci cand ziarele europene vorbesc de com-

" La Nation, 4 Decemvrie 1863. Proiectul publicat In num5rul din 24

Noemvrie 1863. Le Pags, 9 Decemvrie 1863, spune deasemenea : Nos propres
informations, puises it bonne source, confirment pleinement celles de la Nation.
Le projet en question qui voudrait effacer toutes les dispositions librales de
la Convention sign& Paris en 1858 et tablir une sorte d'autocratie au benefice de l'hospodar, ne rappelle que trop les tendances dictatoriales que, depuis
un an, nous signalons dans la conduite du prince Couza".
" Le Lime Jaune de l'Empire franais. O depesh din 15 Noemvrie 1863.
Aceleasi cuvinte i In Expos prsent au corp lgislatif, sesiunea din 1863, reprodus de Roman( 25 si 26 Noemvrie 1863.
" La Nation din 24 Noemvrie 1863.
" Le Temps, 28 Decembrie 1863.

" Le Nord, 26 Martie 1863: Pour ddommager l'Autricce de l'aban-

don de la Gallicie, on lui donerait les Principauts-Unies. Pour ces causes, on

ne saurait trop recommander aux Principauts la noncorde et l'union. Agir

antrement, serait manquer de patriotisme".

SESIIINEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGILNICEANIT

171

pensatiuni teritoriale, in care Romania ar alctui partea de

cpitenie, s se pun pe favorizat o opozitie stramt i sistematick atat de pgubitoare intereselor celor mai inviderate
ale Ord" 58.

Costangalia. In timp ce aceste daraveri turburate agitau

atat Romania cat i opinia public6 european, se petrecuse
i alte fapte cu urmki insmnate asupra mersului trebilor in
Principate. Anume ministerul Cretulescu urmase inainte cu
rstrangerea drepturilor clugrilor greci, incepute prin depunerea veniturilor mnstirilor in casa statului. Aa el scoate

limba greac din bisericile inchinate (18 Martie 1863); oprete

pe avocatii mnstirilor a mai pleda filed asistenta avocatilor
statului roman (17 Aprilie 1863), i. aa mai departe, pind

tot cu mai mare energie pe calea secularizkei, cu toat opozitia lui, mai mult de form, la inscrierea venitului averilor

mnstireti intre veniturile statului 6.

Dac ins aceste msuri mergeau ctr deslegarea chestiei mnstirilor inchinate intr'un sens favorabil statului, alt

imprejurare veni se complice mersul treburilor. Anume, in

noaptea de 30 Iunie spre 1 Iulie, o trup de 400 de Poloni desbarc la Cahul, de pe o corabie sub pavilion englez, i inainteaz pe teritoriul romanesc. Ea mergea in Polonia in ajutorul
revolutiei.

In afar de violarea teritoriului roman de o trup armatk

mai era i. teama de a nu jigni pe Rusia, prin invoirea trecerei
unui asemene corp. Colonelul Milcovici comandantul trupei,
d o proclamatiune ctre locuitorii Moldovei, in care le arat

cA este nevoit a trece prin Ora lor ; cki care tribunal va osandi pe un fiu, trecand peste ogorul vecinului, pentru ali

scpa mama din mana ucigailor" 60.! Colonelul CAlinescu, tri-

mis dup trupa polon, pleac in goana ei i o ajunge lang6

satul Costangatia, unde dup o intrevedere cu colonelul Milcovici care refui predarea armelor, Clinescu ordora atacul ;
dar din cauza superiorittei armelor Polonilor i a unei greite comande in trupa romn, Polonii scap i urmeaz drumul lor mai departe. Lupta ins Meuse jertfe pe ambele prti ;
pe acea a Romnilor 18 morti .1 35 de rniti, dintre care 3 ofiteri. COrea romnk luandu-se din nou dup Poloni, ii ajunge
la satul Ranzeti, unde ei sunt siliti s se predee. Polonii sunt
5, L'Inetrnational, 7 Aprilie 1863. Le Nord din 8 Aprilie 1863.
59 Vezi amanuntimele mai jos, la expunerea chestiei mAnAstirilor 1nchinate.

Cap. III.

Proclamatiunea reprodusA de La Voix de la Roommate, din 11 28 Iulie

1863.

ISTOBIA 110MANILOB

172

apoi foarte bine tratati

cia ".

si

inapoiati peste granita in Tur-

Purtarea urmata de domnitor in aceasta imprejurare isi

gaseste explicarea in cuvintele rostite de el insu catra capitanul Zagrovsky care, in 1864, veni s reinoiasca incercarea
de invoke, a trecerei unei trupe poloneze prin tug. Domnitorul spune acestuia : Am cea mai mare simpatie pentru cauza
voastra, dar nu pot sa-mi periclitez tara pentru ea ; daca Vas
invoi s va inarmati pe teritoriul meu, Rusii ar fi indreptatiti
a ne privi de dusmani. Treceti daca puteti, armele voastre prin
mici incarc'ari, oamenii vostrii prin mici manunchiuri ; dar
nimic mai mult, nimic pe fata" 62 Cam tot pe atunci, un alt
Polon, Mieroslavsky, fugind din patria lui, se refugiase in Romania, unde voise se tina niste conferenti in favoarea conationalilor si. Guvernul romanesc, pentru a nu atinge neutralitatea, pe care era tinut sa o respecte, Il opreste 63.
Masurile luate de Alexandru Ioan I contra Polonilor,
unite cu inlesnirea trecerei armelor catre Sarbi II pusese in
prepus de plecare catre Rusia, care prepus dadu chiar nastere
vuetului de cedare a tronului catra ducele de Leuchtenberg.
Din aceste imprejurari se va trage invinuirea domnitorului
de ruso-filismu care-i va aduce chiar racirea sprijinului Frantei,

ceva mai tarziu. Asa Inca din Iunie 1863 Gazata de Colonia spunea,

ca puterile apusene nu sunt multamite de tinuta principelui

Cuza fata cu Rusia ; caci el lucreaza intocmai ca si cum ar fi
vasalul Rusiei" ".

Amanuntimele din actele oficiale. Mon. of., din 4, 5 si 6 Iulie si 19

August 1863. In acest din 'Irma se afla scrisoarea de multumire a lui Milcovski,
cand paraseste tara.
" Scrisoarea lui Baligot de Beyne, c. E. Tissot, consulul francez din las,
17 (29) lanuarie 1864 (Mirtiile Rossetti). Se banuia, el opozitia inlesnise intrarea
trupei polone pe teritoriul roman, inadins pentru a crea greutati domnitorului.

Ministrul afacerilor straine de atunci ,depesaza lui Negri : Des hommes appartenant aux partis extrmes du pays ont t en relations avec ces trangers".
Papadopol-Calimah. Amintiri,p. 399. Pap cu partasia Romdnului (d. e. 5 lull
1863) pentru Poloni i cu ura lui contra Rusiei, banuiala nu pare a fi cu totul
neintemeiata.

" Opinion nationale, 14 Iunie 1863.

" Vezi Le Constitutionnel din 6 Iunie 1863 si La France din 11 Iunie
1863. Gazetele franceze ataca pe Intrecutele pe domnitor, pentru oprirea Po-

lonilor. La Patrie din 10 Iulie 1863, bunaoara, recunoaste pe deoparte que

la situation politique des Principauts-Unies leur commande la neutralit" ;
dar pe dealta, observa que l'origine du peuple moldo-valaque, ses luttes et
ses esprances lui font un devoir de s'associer de coeur au mouvement national
polonais et la rgnration des peuples voisins". Les Dbats din 29 Iulie 1863

observa : que le prince Couza n'a pas toujours deploy tant de vigilance
accomplir ses devoirs de neutre, quand il faisait passer les armes en Serbie".
Dupi o versiune dat de ziarul Le Temps, 5 August 1863, bandele ar fi avut
de gand s rascoale Mldova contra principelui Cuza, dupa instigatiile engleze.
Tot asa i L'Esprit public din 12 August 1863.

SESIUNEA. DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEANU

173

La 3 Decemvrie trebuie sa se deschida noua sesiune a

adunarei deputatilor. Era invederat, ca daca domnul vroia sa
cerce a merge tot cu ea, nu putea mantinea ministerul ce dusese cu adunarea o lupta ata de crncena. A disolva adunarea
si a face un nou apel la tara, stiea bine ca era de prisos, intru
at aleg'torii erau sa' trimita din nou in adunare aceleasi persoane. Domnitorul deci sa hotaraste sa mai adaoga un minister
la lista cea lung' a schimbarilor indeplinite pana atunci, si
In 12 Octombrie 1863 el cheama din nou pe Kogalniceanu sa
compuna cabinetul care fu alcatuit din persoane ce nu erau
In parlament, afara de primul ministru ce era deputat, si anume :

colonelul Iacovache la rsboiu, Lud. Steege la finante, Papiu

Ilarian la justitie, Rossetti Balanescu la externe, D. Bolintineanu la culte si P. Orbescu la lucrari publice ".
Domnitorul, vroind 'MA sa-si intareasca pozitia in armata si in opinia publica, fat'a cu noua convocare a parlamentului, intocmeste o mare ceremonie militar', in care imparte
steaguri noue ostirei si tine o cuvantare plina de foc si de patriotismu ; intreprinde apoi o c'latorie prin tara, publicnd in
Monitor dari de sama amanuntite asupra entuziasmului cu
care fusese primit pretutindene 66 Tot acestui sistem de a dovedi intinsa popularitate a domniei, se datoresc multamirile
cele nenumarate sosite din toate colturile tarei, pentru concesia
drumurilor de fier si pentru banca de scont. Lucru curios, toate
multamirile sunt redactate in acelas fel, de unde se vede ca
erau niste formulare, trimise de guvern spre subsemnare prin
provincii 67.

Nu se poate tagadui apoi cteva semne de nemultamire

Cu masurile luate de domn. Romcinul, dat in judecat pentru
apararea cauzei Polonilor, este achitat, iar unul Marin Draghici din Iasi, dat in judecata pentru refuz de a plati impozitul, este si el achitat de curtea din Iasi 68

" Mon. of., 12 Octomvrie 1863.

" Mon. of., 23 Septemvrie si 9 Octomvrie 1863.
" Compar bun6oarA multumirea din Judetul Bacdului, Mon. of., 3
August si acea din lidnuticul Sdrat, 8 August g cu acea din lalomila, 10 August 1863.
is La France, 10 Octombrie 1863 si Le Conslitutionnel, 4 Octomvrie 1863

III

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.

SECULARIZAREA
(12 Octomirrie-11 Decemvrie

1863),

Venirea lui Kogfilniceanu la minister. Sub al doilea

minister al lui Kogalniceanu, se petrec dou din faptele . cele

mai insamnate ale intregei domnii a lui Alexandru loan I:

secularizarea averilor manstirilor inchinate i improprietarirea

tkanilor, fapte care, alaturea cu unirea, cu tot viforul ce insoti
a lor indeplinire, impinsera Romania pe calea propa0rei. Bunurile dobandite prin aceste trei acte insamnate au lamas pentru
totdeauna in viata poporului roman, i ele au alcatuit temelia
trainica pe care s'a putut inalta clklirea viitoare a statului
Putin timp dupa constituirea ministerului, se deschide
adunarea, in 3 Noemvrie 1863. In mesaj, domnitorul arata
ca, pentru a inlatura neintelegerile dintre guvern 0 adunare,
a numit un nou minister 0 a convocat-o mai timpuriu, spre
a se putea vota budgetele ; c echilibrul finantelor este de mult
timp zdruncinat, ceeace ar proveni din pricina insamnatei datorii motenite dela guvernele trecute ; nu mai putin din acea
a mai multor creatiuni fkute in anii din urm, MI% s li s fi
gasit i mijloacele trebuitoare, pentru organizarea i intretinerea lor ; c ministerul sau va fi insarcinat a infatoa budgetele 0 a arata chipul de a restabili cumpenirea in finante ;
ca in afara de aceasta insamnat daravere, guvernul va mai
infatoa corpului legiuitor urmkoarele proiecte : legile rurala,
electorala, comunala, legea consiliilor generale, acea
a instructiei publice, a garantarei libertkilor cetteneti, a
neamovibilittei magistratilor, a admisibilittei in functiile puMice, a unifickei codicilor de legi, a concesiei de cai ferate,
i altele mnc. Mesajul atrage deosebita luare aminte, a deputatilor, asupra proiectului de lege rurala, a celui de lege elec-

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIT.SECITTARIZAREA 175

torala i asupra acelui privitor la imbunatatirea strei oraului

Iai, spre a putea rasplti sacrificiile ce acest nobil ora a facut
cauzei nationale". Intr'o cald' incheiere, domnitorul cauta sa
atinga inimile deputatilor, spunand ca pentru a ajunge scopul
comun, el ave nevoie de patriotismul tuturor. Eu vi-1 cer in
numele Romaniei ; uitati dar luptele i banuelile trecute. Organizati tara cu o oara mai inainte ; intariti-o prin desvoltarea
nouelor noastre institutiuni, pe calea pcei i a moderatiunei,
i atunci fiti fara ingrijire i pentru existenta noastra politica
i pentru consolidarea libertatilor publice. Parintii mei i-au

varsat sangele pentru sustinerea lor. Nu eu voi fi acela care

le voi rapi natiunei mele, caci atunci a-i lipsi legei familiei
mele ; a lipsi celui intaiu titlu care a prezidat la alegerea mea
de domn" 1.

In profesia de credinta cetita in adunare, in ziva de 5

Noembrie, de primul ministru Kogalniceanu, el arata, ca misiunea incredintata noului minister este de a intrebuinta toate
staruintile, toate puterile, pentru a pune capat nenorocitelor
conflicte, ce exista intre adunare i guvern. Ministrul apasa
insa cu un ton deosebit, asupra declaratiei, ca' ministerul luand
deplina raspundere a actelor sale, nu va invoi cu nici un pret,
ca aceasta raspundere sa se suie mai pre sus de capetele noastre" 2

Aceasta declaratie care avea in once caz aerul unei

amenintari nu putea fi de tot pe placul adunarei. Ministerul

apoi mai jignise simtimintele partidului dreptei, prin aceea,

c putine zile dupa' intrarea lui in trebi, Meuse o aspra mustrare consiliului municipal din Iai, pentru ca publicase lista
alegatorilor municipali, dupa rangul lor de boierie. Ziarul dreptei

Conventiunea, crtitica msura luat de minister contra consiliului din Iai, pe motivul ca titlurile de boierie, de i nu
mai au o valoare politica', totui au inch' una sociala" 2.

In raspunsul la mesaj, adunarea spune ca, recunoaterea legitimitatei cererilor adunarei, prin a et convocare, o
pusese in drept a atepta, ca noul minister sa fie luat din oa-

menii ce imparta'iau opiniile sale. Totui n'a intampinat nimic

i a primit ministeriul aa cum a fost alcatuit ; ca insa de mai
mult timp s'a raspandit zgomotul, cu o persistenta crescanda,
ca regimul constitutional, este sorgintea tuturor ralelor la noi ;

ca de va mai dainui, Romania este pierduta, i c numai un

guvern absolut o poate scapa" 4.
Mon. of., 2 Noemvrie 1.863.

Ibidem, 222, 6 Noemvrie 1863.

3 Ibidem, 205, 16 Octomvrie 1863. Convenfiunea, 18 Octomv. 1863.
Lista alegAtorilor, dup titlurile lor de boierie, publicat In Progresul bala publicapilor oficiale din Iasi, 17 Septembrie 1862.
4 Montt, of., citat In nota precedentA.

ISTORIA ROMANILOR

176

Ministerul s'A opune la primirea acestei adrese, fAcAnd

chestie
; propune Ins6 sA se amAe votarea adresei
pAnA ce adunarea va vedea cum se tine ministerul de fAgAduinta

datA, de a lucra in conformitate cu constitutia. Adunarea primeste aceastA propunere6. In urma acestei impAcAri astept5.toare, adunarea voteazA mai multe proiecte de legi, cAnd de
odatA, M.A. a fi fost enumerat printre proiectele din mesaj,
primul ministru aduce In sedinta din 11 Decemvrie 1863, aniversarea a doua a unirei, proiectul de lege, pentru secularizarea
auerilor meineistirilor inchinate. Este inviderat, i lucrul a fost

bagat in sam'A de contimporani, cA ministerul vroia, prin aceastA mare lovitur, s'A cAstige simpatiile adunArei 6. *i InteadevAr, In o asa chestiune, nimene nu putea fi protivnic 7.
Adunarea se declarA In permanent i iea legea In desbatere,
fAr a mai numi o comisiune pentru cercetarea ei, i dupA mai

putin de o ()ark in care se rostesc cele mai inflAcArate cuvAnt'Ari,

legea este votat, in redactiunea ce i-o dAduse guvernul, Cu

97 de bile din 100, In aplausele cele mai zgomotoase ale camerei

si ale tribunelor. Se numeste o comisiune care sA multumeascA

domnului, pentru marele act national, pe care a dat putintA

adunArei a-1 sAvArsi.

Ineereiftrile Romanilor de a reina mnfistirile inehinate.

a) Pinfi la Bibeseu. Legea secularizArei nu este o lege ca celelalte, introduse prin mesaj In desbaterile adunArei. Ea curma,
Inteun chip indrAznet i prin un act de netAgAduit autoritate,
o daravere secular. Pentru a putea m'Asura toatA a ei
natate, trebue s'A urmArim desfAsurarea chestiunei, pAn in
momentul cAnd ea fu hotArit prin tierea nodului.

Nu vom atinge decAt imprejurkile care au condus la

redobAndirea averilor, ajunse in stApAnirea cAlugArilor strAini,

Intru cAt cauzele i faptele inchin'Arei au fost arAtate mai sus 8.
N. Sutu M rnoires Vienne 1891 p. 391, spune cA La proposition d'ajourner les dbats dela rponse au message, proposition aussi logique qu'adroite,

fut adopte, au grand dplaisir des chefs de l'opposition qui voulaient prci-

piter le dnouement, mettre le gouvernement dans l'impossibilit de fonctionner

et ventuellement prononcer la dchance du prince".
La vrit sur la question du couvents dedies par un Moldave, Paris,

1863, p. 8 : Que le gouvernement, en se flattant de recouvrir, par sa politique agressive contre les monastres ddis, un peu de sa popularit qu'il
a perdu, se trompe fort".
Principele Stirbeiu, unul din cei mai vr5jmasi protivnici ai fostului
guvern, recunoaste, eS acest proiect avuse prilejul a fnlatura lupta dintre
guvern si adunare, adAogand tusk ca pentru a face un pas inainte, trebuia
unirea fare aceste dotal corpuri ale Statului". Sedinta din 13 Decembrie 1863.
Montt. of., No. 29, 1864.
Asupra chestiunei InchinArei vezi Istoria Romanilor din Dacia Traianii Vol. IV p. 128, 168; VI p. 27-32; VII p. 19 g urm.

.AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.SECULARIDAREA 177

Cea intai miscare de reactiune contra Instrilinarei manstirilor pamantene, se face sub Alexandru I1iai, in Muntenia, In anul 1628, cand domnitorul opreste a se trichina manastirea Sneagovul cat% manastirea Pantocrator din Sf. Munte,

pentru ea' am vzut, spune documentul, cum si alti domni,

cei ce au fost Inaintea noastr, ca mai toate manastirile de aici

le-au pierdut i le au supus i le au Inchinat de a fi metoase
celor din Sf. Munte, i pentruca in destule sunt metoasele cu
cate au Inzastrat domnii de mai inainte pe Sf. Munte i alte
locuri dintre manastirile Ungro-Vlahiei" 9.
Mateiu Basarab, prin un hrisov al sau din 1639, reiea din
mnele calugarilor greci, 21 de manastiri care le-au fnchinat
acei domni i vldici straini, pentru mit i fara voia nimalui
anume : Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul,
Glavaciocul, Sneagovul, Cotmana, Valea, Rancaciovul, Mislea,
Bolintinul, Campulung, Caldarusanii, Sadova, Arnota, GuraMotrului, Potocul, Nucetul i Tingarul". Domnul insa lasa
supuse si statatoare calugarilor straini acele manastiri, macar
domnesti, macar boiereti, care singuri ctitorii lor le au fnchinat
si le au supus metoase". Masura luata de Mateiu Basarab este
Insamnata din mai multe punte de vedere : mai intaiu ea dovedete, cum calugarii Greci nu se sfieau a uzurpa stapanirea

asupra unor manastiri, asupra carora nimene nu le daduse

nici un drept. Apoi ea arata, ca domnul nu facea decat sa Indrepte un abuz introdus Ma de cale, si nu avea In cuget s

prigoniasca pe Greci, ceeace Intareste si mai mult parerea

manastirile luate Inapoi erau Inteadevar uzurpate lo.
Paul din Alep, secretarul patriarhului Macarie, aminteste despre o improtivire la inchinarea manastirei Calui cat%
locurile sfinte, improtivire ce se Intampla pe la 1654, pe cnd
el se afla In Muntenia. Paul spune anume, ca clerul grecesc
din aceasta tara staruia, ca i mnastirea Calui sa se alipeasca
care patriarhia de Antiohia, precum mai erau i altele ; dar
ca, afar% de egumen si de cativa calugari, nu gasiram mai pe
nimene care sa intre In vederile noastre" '1.
Aceste apucaturi singuratice, de pe timpul cand Vrile
Hrisov nepublicat, din Colectia Academiei romdne, Pachet XX, Comp.
Istoria Romdnilor, VI, p. 44 i Memoriu asupra mdnilstirilor turbinate, facut
de Ministerul de Interne citat, p. 79 80.
1 Hrisovul lui Matei Basarab In Uricarul V., p. 317. Motivele politice
ce Indemnar pe Mateiu Basarab la aceast6 mAsur, vezi In Istoria Romdnilor
VII, p. 12. Comp. VI, p. 29.
1' The travels of Macarius translated from the arabic by Balfour, London
1836, II, p. 372 citat de Otmenedek (Al. Odobescu), Etude sur le droiLs et
obligations des monastrres roumains deifies aux Saints-Lieux Bucarest, 1863.
p. 10, note. Locul nu se aflft reprodus In traducerea romaneascll a lul B. P.
Hasdeu din Arldva istoricd.
A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XIII.

12

178

ISTORIA ROMANILOR

romane stteau inc6 sub domnitori nationali, nu se mai re-

impraspteai cat timp ele full' stpanite de Fanarioti, i trebui

incetarea domniei acestora, pentru ca seria istoric6 ce era s"
conduc la eliberarea moiilor mnAstireti din stpnirea &Alugrilor greci, s6 reinvie, de ast6dat pentru a ajunge la deplinA izband.

Inceputul acestei serii cade in anul 1821, cAnd, dup6

inbuirea revolutiei greceti, boierii Moldovei cer dela Sultanul, ca s6 se milostiveasck s" asculte glasurile nevinovatului norod, s-i IfrAzasc6 prin un vrednic de inchinciune
hatirrif, pronomiile i obiceiurile ce din vechi le au avut care
din vreme in vreme i-au pierdut mai tot fiinta lor, din intrebuintrile cele rle ale domnilor greci ce au fost orinduiti oblduitori p6mAntului". Printre cererile de indreptare, gsim
pe aceea, c* s6 se reintoarc moiile mngstirilor inchinate
ocArmuirei pAmnteti, care s" fie indatorit a rspunde o sumA

ca embatic care locurile sfinte"12. Este cel intiu glas scos

de trile romne, pentru inlliturarea cAlugrilor greci din sfintele locauri ale tArei, cel intaiu resunet aruncat de ideea secularizrei, primul fapt insmnat al acestei prea insmnate
serii istorice.

Ascultnd mai mult de interesele ei cleat de tnguirea

boierilor, dar inspirndu-se din ea, Poarta incuviintaz, pe
lng restatornicirea domniilor pAmntene, i alungarea eglugArilor greci din mgdstiri i luarea acestora pe sama ocArmuirei btinar. In firrnanul de rAnduire a lui Ionit Sturza
din 1822, Sultanul ordonk intre altele, ca popii greci ce pAn6
acuma au fost 6znd pe la mnAstirile pmnteti, din care
se lucra felurite fle urmri, toti s6 se izgoneascA i sA se alunge,
totodat temelia rAuftilor, coalele greceti, s6 se desfiinteze"13.
In conformitate cu aceste dispozitii ale Portei, Sturza

In Moldova i Ghica in Muntenia. alung de pretutindene pe

clugrii greci, din mAn6stiri care sunt reluate sub ocArmuirea
national5, randuindu-se un comitet de boieri in fiecare tara,

is Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 214. Alta formulare In

Uricarul VI, p. 123. Nu-mi este cunoscut arzul (tanguirea) boierilor munteni.
Insgt In tanguirea boierilor, In frunte cu T. Ball, facuta dare muhafizul Brailei,
se gaseste cererea reIntoarcerei manastirilor Inchinate. V. A. Ureche, Documente
relative la anii 1820-1821, Memoritle Academiei romdne, Seria II, Tom. X,
p. 306.
" Uricarul III, p. 232. Firmanul pentru Muntenia se afla la Arhiva statului, citat In Memoriile ministerului de Interne, (mai sus nota 9), p. 140 In
Muntenia, tnainte de alungarea calugarilor, divanul ceruse, prin o anafora, sa
fie supuse toate manastirile, Inchinate i neinchinate, la darea veniturilor pe

2 ani, pentru a preIntampina greaua datorie ce apasa asupra tarei, In urma

eteriei, Anaforaua din 6 Decembrie 1822 In Memoire avec pices justif icatives
pr &enter a la commision internationale pour les couvents ddi es, par C. Negri,
Constantinople, 1865, p. 66.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANTLSEOULARIZAREA

179

insarcinat a privighea reintocmirea acaretelor i plata dato-

riilor acestor manastiri, inknolite i ruinate, prin administrarea

destrabalata a calugarilor greci ". Comitetele rnduesc pretututindene egumeni pamanteni in locul celor str'ini. Veniturile
incep a fi atribuite la nevoi obteti, precum bunaoara, la una
din manastiri, spre intretinerea unui spital de ciumati

Daca Rusia lasase sa se loviasca astfel in biserica greceasca, pe care era tinuta s'o apere, dupa chiar principiile politicei sale, o Meuse fiind c imparatul Alexandru, legat prin
tractatul Sf.-Aliante, fusese nevoit, cu toate tainicile sale simpatii, s descuviinteze revolutia greceasca i deci sa primeasca
deocamdat toate urmarile inabuirei ei prin Turci. Apoi Rusia
avea interes a se arata, ca nu se amesteca in trebile greceti,
pentru a catiga dela Turci alte foloase, precum o indreptare
de graniti in Basarabia, cedarea catra Rusia a mai multor puncte
de pe litoralul Marei-Negre, recunoaterea privilegiilor Srbilor, i mai ales prefacerea stipulatiei voluntare din 1802, pentru
neschimbarea voivozilor romni, cleat la 7 ani, in una obli-

gatorie, prin un tratat bilateral. Imparatul Neculai care ur-

mase lui Alexandru in 1825, izbutete a obtinea aceste cereri

dela Poarta, prin conventia dela Akerman din 182616. In acea
conventie nu se pomenete de Greci, prin nici un cuvnt. In-

data insa dupa incheerea ei, imparatul Neculai care nu era

intinde iar
aa de strns legat, ca tang sau, prin
asupra Grecilor aripa lui proteguitoare, i inceputul II face
face tocmai, prin staruintele puse la Turci, de a inapoi Grecilor manastirile din tarile romne, ceeace Turcii poroncesc
domnilor prin doua firmane, lamurind ca ei aveau sa deje sama
Grecilor de veniturile incasate in decursul anului 1827. Poarta,

pentru a da o fata acestei revocari suite a unei masuri luata

de ea, pretexteaza ca tarile romne nu raspunsese, fiecare suma
de 100.000 de lei, ce se indatorise a da catra locurile sfinte".

Cu toata lovitura data intereselor trilor prin o ase-

menea intoarcere a unui fapt indeplinit, domnii sunt nevoiti

a se supune trufatilor Greci ce veneau acuma, furioi pentru
incercata lor deposedare, sa se vre Inca' mai adnc in mima
manastirilor, din care primul vnt al reintregirei vietei rom14 Memoriu In cauza mdnstirilor fnchinale din Moldova, reprodus In
Foiletonul Zimbrului, No. 41 i 42 pe 1855 i In Uricar, IV, p. 429.
" Pentru rAnduirea egumenilor p5mAnteni In Muntenia, vezi firmanul
Portei din 1826, Uricaruf I (editie II), p. 165. Pentru Moldova vezi anaforaua
hrisovul din ace1a5 an. Ibidem, p. 372. Asupra spitalului de ciumati, vezi

Insemnare a cltoriei mele, Constantin Radovici din Goloti, Buda, 1829,

p. 61.

" Ch. Martens et Ferd. de Cussy, Recueil manuel el pralique de frailes,

conventions el autres actes diplomatiques, Leipzig 1846, III, pag. 33.

" Firmanul In Uricarul, V, p. 20.

1STORIA ROMAN11.01/

180

nesti pAruse &A voieste s'A-i desrAdAcineze" 18. Totusi mAnAsti-

rile fur% indatorite a spori suma, cu care ele contribuiau la intretinerea scoalelor, dela 5000 la 25.000 lei pe an.
Tot pe atunci, in cel de pe urrnA an de domnie al primului
domn pmAntean si in ajunul rAsbolului ce se sfArsi prin pacea
de Adrianopole, Gheorghe Asachi aduce dela Viena un document gAsit la un anticar, document emanat dela domnul Moldovei Gheorghe *tefan, urmasul lui Vasile Lupu, si care constata cA intemeetorul scoalei din Trei-Erarhi inzestrase aceast
creatiune cu trei mosii : RAchitenii, TAmAanii si Juganii din
judetul Romanului 19. Epitropia scoalelor, in care pe lAng6
Asachi, mai erau membri Constantin Mavrocordat, Mihai Sturza
si mitropolitul Veniamin, vAzAnd cA scoalele dispAruse aproape
cu desAvArsire din Moldova, cele grecesti ne mai fiind deschise,
iar scoala lui Asachi si seminarul dela Socola ne mai fiintAnd,
cere dela IonitA Sturza, intemeindu-se pr hrisovul descoperit,
ca in mAnAstirea Trei-Erarhi, anume in casa si pe a0zAmAntu1
invechit al fericitului intru pomenire domnului Vasile Voivod,
unde de cAnd ne aducem aininte a urmat o scoal obsteascA,
s'A se statorniceascA in acea cas6 o scoalA normal si o gimnazie,
cAtrA care mai in urrnA s'A se adaugA un curs de filosofie si de

pravile" 2. De oarece mosiile nu puteau fi redobAndite pentru

scoalA, decAt prin un proces cu cAlugArii greci, epitropia deschide pricina care se sfArseste tocmai in anul 1846, in folosul
scoalei21. La cel intAiu esamen la care sta fatA si mitropolitul
Vcniamin, egumenul grec, ne respectAnd superioritatea ierar-

hicA, intr in miezul adunArei, spre a arunca afurisenia in

contra acestei inchipuite uzurpAri a drepturilor sale ; dar zelul
gAu nechibzuit i atrase indatA o fulgerAtoare apoplexie" 22.
DacA mAnAstirile fusese inapoite cAlugArilor greci, ei nu

se mai puturA bucura ca Odd atunci de linistita lor stApA-

nire ; cAci RomAnilor li se deschisese ochii, si silintele lor vor

spori de acuma din an in an, spre a relua uriesele avutii din

mAna acelora, pe care ei id credeau, &A fArA drept le detin.

AceastA tendintA se aratA chiar in anaforaua divanului
care refereazA domnului asupra restituirei mAnAstirilor in urma
intervenirei rusesti. Divanul anume cere impunerea unor con-

ditii la aceastA restituire, anume : cAlugArii s'A infiltoseze in

scurt timp adunArei obstesti, hrisoavele si documentele, spre

" Comp. Istoria Romdnilor din Dacia traiand, XI, p. 16-17.

1 Uricarul, III, p. 279. Hrisovul originar al lui Vasile Lupu nu se mal
gAsete ;

a fost tAinuit de aluglrii greci.

" Anaforaua In Uricar, III, p. 34.

" Anaforaua din 1846. Ibidem, IX, p. 61. Cf. Asaki, Chestia InoNdturei,
p. 84: Referendarul (Asaki) s'a Investit cu plenipotentA, spre a reclama prin
canalul tribunalelor, punerea In lucrare a acestor dlinuiri".
" Asaki, Ibidem.

AL DOILE MINISTER KOGILNICEANU.SECULARIZAREA 181

a se urma intocmai dup ele ; moiile s'A se deje prin mezat,

i contractele s'A fie fcute de egumeni, de epitropi i de boierii
inspectori; pdurile s nu fie supuse tierei. Pe lng6 aceste,
adauge anaforaua, fiind&A mai toate zidirile sfintite se afl
In cea mai tichloas stare i fiinda mnstirile sunt ingreuiate
Cu datorii fcute de egumenii greci de mai inainte, s se intrebu-

inteze venitul a trei ani urmAtori la repararea sau cldirea din

nou a zidirilor i la plata datoriilor ; ca egumenii s fie indatoriti a p'Azi cu sfintenie a'z'Amintele de d'Aruire ; ca regulele
monahiceti s se tin cu de a mAruntul, dui:a vointa ctitorilor,
i pentru aceasta egumenii s fie necontenit sub privigherea
de aproape a epitropilor i a boierilor inspectori" 23.
In Aprilie 1828, Ruii ocupAnd Principatele, rAnduiesc
o comisie compus din cler i boieri pmnteni care s reguleze inapoierea mnstirilor 24.
Comisiunea cere dela ocArmuirea rusasc indatorirea egu-

menilor la primirea conditiilor fixate prin anafora. Dar turburArile vremilor fac peste putint indeplinirea acestei cereri.
Egumenii greci reintrati in stpAnire, nu infAtoaz6 documentele, nu repar cldirile, nu pltesc datoriile, i urmeaz6 inainte
cu exploatarea avutiilor bisericeti numai in folosul lor personal sau al locaprilor din jos.
Totui Rusia intlese c'A trebuia s impace dou interese
ale ei, tot atAt de mari : acela de a nu jigni biserica greceasc
i acela de a nu-i instrAina poporatia romAnA ce intrase dela
1828 sub a ei direct proteguire, ba chiar sub a ei ocArmuire.
De aceea vedem, c'A Regulamentele Organice din ambele
primesc, in dispozitiile lor, cererile de cpitenie fcute de boieri,
prin anaforaua din 1828. Aa Regulamentului Munteniei, la art
ticolul 123, prevede, ca mitropolia, episcopiile, i toate mnstirile inchinate la cele strine, sau neinchinate, vor contribui
la cheltuelile statului, pentru a'Azri publice i pentru faceri
de bine, cu o a patra parte a veniturilor lor, din avuturile nemirtoare ce vor avea. Articolul 174 lmurete inc6 aceast
dispozitie, in intlesul, c'A primirea care se va face pe sama
statului din a patra parte a veniturilor eparhiilor i a mnstirilor, nu desputernicete intru nimic dreptul ned'Ajniciei al
propriettei, pentru ea' ctitorii lor, adevratii proprietari ai
is Extras din anaforaua citat In Memoriul din foiletonul Zimbrului,
reprodus si de Uricarul, IV, p. 432.

26 MetnAstirile nu full Indat Inapoite. Romanii Mean greutAti. In 1828

si 1829 se gasesc repetate ordine p. restituire care se Indeplineste tocmai In

1830. Vezi trei acte, In Memoriul ministeriului de externe, Buc. 1863, p. 141.
Grecii pretindeau cgt ei fusese reintegrati IncA din 1828, C. Negri din contra
sustine Cu mal mult cuvAnt, cA restituirea nu se Indeplinise cleat dup pacea

de Adrianopole. Rponse au Mmoire de Parhimandrite Germanos, Oct. 1865,

Constantinople, p. 44.

ISTORIA ROMANLLOR

182

acestei averi, nu le au hezit la aceste eparhii i mnstiri,

deckt numai sub introducerea conditiei ajuttoare de seminarii, de scoale i. de alte azkninte publice de bine-facere ;

care va s' zic, aducandu-se la cele dintiu ale ion azmnturi, se implinete dorinta ctitorilor" 25
Regulamentul Organic al Moldovei contine dispozitii intru
cava deosebite de acele cuprinse in Regulamentul muntean.

El prevede, prin articolul 416, ca o comisiune alcnuit din

patru persoane bisericeti i patru boieri, sub preedinta mitropolitului s inscrie averile fiecrei mnstiri ; s6 regulari-

sased a lor ocarmuire i s adeveriasc totimea veniturilor asupra

cgrora se va lua o parte ce este hotoreit (M'A a se spune CAL ca
la Muntenia), pentru tinerea aAzmnturilor de lacere de bine,
precum : seminarii, scoale publice *i altele. Mi% aceast co-

misiune, s va adugi, pentru mnstirile inchinate la prtile

din jos, patru printi vechili acelor locuri, etr care aceste
mnstiri sunt inchinate, i. in privinta trebuiutei de a se desfiinta fr interzicere abuzurile acum inrklcinate i. de a se
regularisi ocarmuirea averilor acestor mnstiri, comisiunea aceasta va cerceta dieturile i acturile originale atrntoare de
deosebitele druiri, precum *i. scoposurile i conditiile inceptoare ale druitorilor, i cu ajutorul Curtei proteguitoare, va
inchega proiecturi de imbunttire spre indeplinirea lor" 26.
Mn'stirile moldovene sunt i. ele declarate prin articolul 79 ca scutite de dri, adugndu-se i pentru ele aproape
aceleai cuvinte asupra conditiilor i scopului d'ruitorilor. Kis-

seleff, ca in toate, aa i in aceast afacere, se arta favoritor

trilor romne. Prin un ordin &are consiliu administrativ din
11 Noembrie 1833, el cere s se iee msuri pentru a se impiedeca egumenii greci de a arenda moiile cu sczmnt i cu
conditia de a incasa catiul pe trei ani inainte, cum o fceau,
spre a inltura legea care-i oprea de a ingreuia minstirile cu
datorii 27.

Insamnat este imprejurarea ca Regulamentul Organic al

ambelor tri, fAcut sub oblnduirea, cu invoirea i chiar cu

impunerea Rusiei, prevede, insu in clauzelele aprtoare ale
" Analele parlamentare ale Romdniei I, 1890, P. 172. Mitropolitul si
episcopii Munteniei cAutase sA apere pozitia manAstirilor netnchinate, cerftnd

la votarea art. 67 despre veniturile statului", unde se prevede O. acest sfert

sA intre In veniturile statului, ca IntAi sA se citeascii cuprinderea ctitorestilor
documenturl si apoi O se hotArasc6 participarea de a patra parte a veniturilor". (lbidem, p. 557). Pentru manAstirile Inchinate care erau mai toate Indatorite a da numai prisosul de venituri locurilor sfinte, cererea reprezentantilor
clerului muntean, constituia o apArare.
" Aceast dispozitie e reprodusA In chip identic de art. 362 al Regulamentului muntean ; deosebirea sta numai In dispozitiile art. 123 g 174 reproduse mat sus.

" Ordinul In Memoriul lui C. Negri, p. 89.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEAN11.SEG1JLARIZ,AREA 183

drepturilor manastirilor, ca averile le fusese daruite Cu condifia

de a indeplini scopuri de binef acere i ca de aceea ele sunt aparate de alte dari, f iind di au de su portal anumite sarcini. Neill-

plinirea acestei indatoriri a daruirei moiilor catre manastiri

va fi argumentul de capitenie pentru luarea lor pe sama statului roman, i este insamnat faptul ca acest argument a fost
consfintit i primit de mai inainte de puterea aceea care avea
cel mai mare interes, in ap'rarea comunitatilor religioase
greceti.

Kisseleff patronul Regulamentului Organic, avea toata

dorinta, ca dispozitiile cuprinse in a lui legiuire sa nu ramna
litera moarta. El voete deci sa puna lucrurile la cale, prin o
impacare i cere patriarhilor din Constantinopole, Alexandria,
Antiohia i Sf. Munte, ca O. trimita reprezentanti care sa se
intaleaga cu o comisie din tara, compusa din secretarul de stat
Barbu Stirbei i generalul Mavros. Intalegerea insa nu putu
izbuti, din cauz ca Grecii refuzau once conditie i se aparau
cu argumentul, ca manastirile sunt averi ale sfintelor locuri
i ea' numai ele pot face cu acele averi once vor vroi, ne avand
a da sama nimarui ; ca nu cunosc alte indatoriri, afara de acele
care se ating de slujba dumnezeiasca in biserica fiecarei manastiri" 28.

Parerea reprezentantilor romani este tot ant de

originala, pe cat i de intemeiata, anume : ca intrucat sfintele locuri nu voiesc sa se supuna dispozitiilor Regulamentului
Organic, apoi ele O.' iee veniturile manastirilor ce le sunt inchinate, dupa pravilele i obiceiurile celor de mai inaintea Regulamentului Organic i sa lese, pe sama statului, prisosul f olosurilor ce au izvorat pentru proprietati din nouele intocmiri" 28,

i deosebirea era insamnata ; dela 605 mii de lei, se urcase venitul moiilor manastirilor inchinate din Muntenia, de data
la 1.400.000 de lei 30.

Cu toate aceste puternice intampinari, curtea rusasca

invoiete patriarhilor ca, in vederea reintocmirei manastirilor,

sa fie scutiti pe 10 ani, de intretinerea aazamintelor de binef acere i deci de once ajutor catre statul roman, ceeace lasa
chestiunea manastirilor inchinate, in pace aproape deplina pana
In 1843e'.

Pe timpul lui Alexandru Ghica nu se face mai nici un

" Raportul lui Alavros si 5tirbeiu din 27 Alai 1833, In Cesar Bolliac,
Manaslirile fnchinale din Romania Bucuresti, 1862, p. 37.
" Ibidem, p. 40. Kisseleff vkAnd cA aceastA comisie n'a esit la nimia, rAnduieste o a doua, mai mare, In care intrA si consiliul de ministri ; dar nici aceastA
comisie nu iesea la nici un capAt. $i ea repetA argumentul celei dintAi. Vezi
jurnalul din 7 Iunie 1833. Ibidem, p. 57.
" Raporiul comisiei ecleziaslice, din 22 Februarie 1834, Ibidem, p. 69.
" Ill moire de prinful N., publicat In Foileionui Zimbrului, reprodus de
Uricarul, IV, p. 434.

184

ISTORIA ROMANILOR

demers in afacerea m'anstirilor inchinate, de si domnul a fost

imboldit spre aceasta, de mai multe ori de egtre obteasca adunare. Aa prin ofisele ei din 3 Iulie 1837, 11 Iunie 1838, i 21
Decembrie 1839. In unul din ele, acel din 1838, adunarea arat,
c6 nu a rmas mult vreme a se implini 10 ani dela infiintarea

Regulamentului (acei 10 ani de scutire), cand pot chiriarhii

mnstirilor s socoteasc ca un drept, lsarea in nelucrare
a drepturilor vechi i legiuite" 32 In urma acestor repetate
detepfri, Alexandru Ghica trimite consulului rusesc, baronul
de Ruckmann, o non', in care arat, c delegatii sfintelor locauri, neputandu-se nici odat intlege cu comisiea numit

de guvern, purtarea trebilor averilor ce apartin mnstirilor

inchinate rmane inc in prada tuturor abuzurilor care au predomnit in aceast parte a administratiei, i casele publice
de bine lacere sunt astzi lipsite de un ajutor, de care se bucurase in totdeauna. In anul 1836, aceste case aveau de luat
430.873 de lei, surn ce s afl in buget in sarcina vistieriei,
aceste rmiti de atunci s'au tot ingrmdit". In o alt. not
ctr Butenieff, Alexandru Ghica este inc6 mai limpede. El
spune, c egumenii greci, din depozitari contabili, s'au ridicat
In proprietari desgvariti, astfel incAt cutarea averilor mnstireti rmne tradat bunului lor plac i lcomiei lor. De
cand li s'a admis terminul de 10 ani, pentru reintocmirea mnstirilor, ei refuz nu numai de a se supune indatoririlor ce
le sunt impuse prin Regulamentul Organic, dar chiar de a indeplini pe cele vechi continute in hrisoavele lor de intemeiere.
Ei merg chiar mai departe, refuzAnd intervenirea legiuit a
ocarmuirei in purtarea trebilor averilor mnstirWi, i i tgduesc chiar dreptul de supraveghere care i este de atribuit prin
artrile cele mai formale"33. Ghica s hotrise a face acest
pas, mai mult pentru a se acopen i fat cu adunarea, de oarece
tocmai .pe atunci incepuse desbinarea intre el i reprezentarea
-Wei 34. Observatiile lui Ghica rmAn ins ne bagate in sam ;
ha clugrii greci fac un pas insmnat in inclcarea drepturilor trei, instituind o epitropie a locasilor sfinte care s subtrag cu totul pe egumenii greci dela jurisdictia bisericeasc
a trei 36.
b) Dela Bibeseu pfinil la Vodil Cuza.

In anul 1843, impli-

Bolliac, Mdndstirile fnchinate, p. 76. Oficiile la p. 72, 75 st 77.

" Note du prince Ghica au baron de Ruckmann du 19 Juillet 1838

si Note du meme a M. Boutenieff du 15 Novembre 1839, In Mmoire avec

pikes justilicatives par C. Negri, Constantinople, 1865, p. 94-96.
Istoria Romdnitor din Dacia traiand, XI, p. 133.
" Instructiile lui G. Bibescu cAtre Aristarchi-Bel, Domnia lui Bibescu,
Corespondenjd fi documente 1843-1856 de principele G. Bibescu, Bucureti,
I, 1893, p. 132.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANII.SEOULARIZAREA 185

nindu-se cei zece ani de scutire, principele Gheorghe Bibescu

deschide focul, prin o scrisoare ctre ministrul rusesc, comitele de Nesselrode, din 20 Mai 1843, In care spune, c6 in chestiunea locurilor sfinte e vorba de a 5-a parte a mosiilor trei,
cele mai frumoase si mai mnoase, de care comunittile grecesti caut s o desmosteniasc in folosul lor. Nu stim adauge
principele, ceeace vor deveni din intamplare jute() zi aceste
comunitti. Cat despre legturile ce unesc acest principat cu
imprtia Rusiei, e mai mult decat sigur, c timpul nu va face
decat O.' le rstrang, si s'ar putea Intampla s se nasc odat

preri de ru, pentru prea marea bunvoint ce s'a artat in

aceast imprejurare atr locurile sfinte"36. In un memoriu,
adaus de Bibescu pe lang scrisoare, el intreste argumentul

comisiunei din 1833, c6 acum dup' introducerea Regulamentului Organic, ale cruia dispozitii privitoare pe mnstiri,
clugrii greci nu voiesc s le recunoasc, veniturile averilor
lor s'au imptrit, si c'a' deci fr nici un cuva.nt, ei vrau s beneficieze de roadele unei stri de lucruri, pe care nu voesc s
o primiascr 37.
Cabinetul rusesc rspunde prin un alt memoriu In care
el cearc6 a impca pretentiile protivnice. Acest memoriu ins,
In totul favorabil clugrilor, recunoaste, cA propriettile din
Tara Romaneasc sunt ale lor si le d dreptul de a trimite, in
fiecare principat, cate un exarh care s aib' suprema autoritate
asupra mnstirilor inchinate 98.
Bibescu rspunde acestui memoriu, prin niste observatii
trimise comitelui de Nesselrode, In 20 Septembrie 1843, in care

el arat, c6 dac s'ar totelera trimiterea de exarhi suprave-

ghetori greci, s'ar stirbei autoritatea domnului si a mitropolitului,

spre marea daun a ordinei legale si s'ar introduce un stat grecesc in statul romnesc". Principele, amrat de pretentiile
Grecilor si de sprijinul pe care 'II gseau la Petersburg, sfarseste
memoriul ski cu cuvintele, c' chinoviile grecesti ar trebui s
simt, cat este de desgusttor pentru ele si pentru sfanta noastr
religiune,

ca mnstirile consacrate la inceputul pientei si

bine-facerei, s nu mai fie decat un obiect de precupetie scandaloas si s inftoseze numai niste triste singurtti, unde
abia se mai gseste cate un servitor care s celebreze oficiul
divin" 39 !

Grecii formuleaz pretentiile lor care se prevideau inc

din memoriul rusesc, In chipul urmtor : 1) &A ei consimt la
arendarea prin licitatie a mosiilor, ins numai sub suprave" lbidem, p. 88.
" Ibidem, p. 89.

3 Memoriul rusesc, Ibid., p. 93.

a' Al doilea memoriu al lui Bibescu. Ibid., p. 101-107.

186

ISTORIA ROMANILOR

gherea consulilor ruseti i fail vreun amestec al autoritatilor

Ord ; 2) se indatoresc a savari reparatiile pang cel mult in
terminul de 10 ani (altul deal acel ce se sfarise in 1843), sub
controlul consulatului rusesc *i iarai fra supravegherea autoritatilor pamantene ; 3) oferiau a da pe fiecare an 1.000.000
de lei statului roman, cu conditie de a fi liberati de once alte
indatoriri intru intretinerea stabilimentelor de binefacere".
Grecii se credeau, i. erau pang' la un punt, ghibaci In propunerile lor : maguliau pe Rui i inlocuiau un control serios al
unei prti interesate, cu unul de forma al unui al treilea care

nu avea nici un interes la efectuarea lui.

Principele Bibescu raspunde acestor pretentii, prin un

nou memoriu din Aprilie 1844, In care, dupg ce revine asupra

principiului sustinut In Intampina'rile lui de mai inainte, consimte a jartfi chestia baneasca i a se multumi cu a patra parte
din veniturile moiilor, iar celelalte trei pgrti sa fie puse la dispozitia sfintelor locuri, ramnnd ca ministeriul rusesc sa reguleze intrebuintarea lor, dui:4 cum va socoti de cuviinta. Pang
acuma, urmeaza principele,. veniturile sa urea' la 3.000.000 de
lei, din care locurile sfinte, profitg umai de a patra parte, iar
restul se ratacete dela destinatia lui, prin tot felul de mijloace.
Adjudecatia publica va urca veniturile la 5.000.000. Scotnd
a patra parte vor ramnea 3.750.000 de lei, de care se vor folosi sfintele locuri, fail a se mai absorbi sume insamnate In
profitul personal i imoral a o multime de indivizi lacomi, precum se urmeaza pang' azi" 41
Daca insa Bibescu parasia chestia baneasca, el urmeaza

inainte a sustinea drepturile Wei. Prin un alt memoriu, din

24 Decembrie 1844, el cere, ca sa fie comunicate guvernului,

conditiile arendarei, spre a le uniformiza pentru toate manstirile i a pune un capat jafurilor neruOnate ale arendailor
ce vin, sub falul nume de egumeni, i despoae fail teamg i
MI% mustrare de cuget, manastirile precum i pe tarani, locuitorii lor care cu toate aceste nu le sunt robi. Despre scopurile
calugarilor, ele se pot videa din protestul radicat de ei contra
doua masuri luate de ocarmuirea Moldovei : emanciparea Tiganilor i apararea pgdurilor, masuri care faceau onoare civilizatiei, dar pe care calugarii, orbiti de interesul lor personal,
nu puteau sa" le priceapg. Principele adauge, eft' In sufletul i
contiinta lui, considerg cauza Principatelor ca foarte dreapta :
ca dorinta secreta a inimei lui, care ar scuti i. pe cabinetul imperial de incurcaturi, ar fi de a se determina sfintele locuri,
" Depesa lui Nesselrode cAtre Daschkoff consul general al Rusiei la Bucuresti, 28 Decembrie 1843, bid., p. 113. Comp. un lung memoriu al cAlugArilor
care curtea ruseascl din 3 Octombrie 1843 In Bolliac, Mdndstirile din Romdnia,

p. 173.
4, Domnia lui Bibescu (citata In nota 35) p. 120.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIISECULARIZAREA. 187

sa renunte la once pretentii, dndu-li-se data pentru totdeauna

o suma de cateva milioane. Dar spre a se ajunge aici, ar trebui

ca sfintele locuri sa piarda mai intaiu once iluziune, ca s'ar

putea vreodata realiza scopurile lor, adeca &A nu mai poata

nclajdui in protectia imparteasca" ". Mai adauge principele,

inteun alt raport, ca daca ar fi sa se limpezasca numai chestia
baneasca, s'ar putea gjunge la intalegere - dar calagarii greci
au ridicat pretentii noue. Voesc sa inFinteze un guvern ecleziastic neatarnat di' guvernul roman ; 0' lesparta pamantul i
pe taranii romani in dou parti, una atarnata de guvern, cealain' de noua autoritate clericala, stare de lucrun care va aduce
neaparat mii de conflicte i mii de complicatii nedcscurcabile" ".
Observam ca prin aceste acte, principele Bibescu formuleaza, pentru prima oara, ideea secularizarei, adeca a inlaturarei desavarsitd a calugarilor greci, in schimb pentru o suma
baneasca, idee la care trebuia la sfarit sa ajunga deslegarea
acestei incurcate chestiuni.
Ceeace aduce insa pe calugari la desperare contra lui Bi-

bescu, este faptul ca domnul, voind sa impuna arendailor

(egumenilor) greci, in contractele de arendare, oarecare dispozitii ocrotitoare pentru tarani, iar egumenii refuzand acele
conditii inteun mod sumet, principele da' pe doi din ei afara
din tara", act de auto r:tate ce, pe deoparte, arata ca poporul
roman avea contiinta drepturilor sale ; pe de alta insa, avu
de efect a incorda i mai mult relatiile fare locurile sfinte i
tarile romane.
Bibescu, in acela timp, mai face i alte acte autoritare
fata cu calugari greci. Aa el oprete pe toti egumenii tuturor
manastirilor, ant pmantene cat i inchinate, a mai da locuri
cu embatic, Med. tirea ocarmuirei. In 1845 el iea o masura mai
radicala : desfiintaza epitropia sfantului mormant, intalegand
ea acea epitropie ce voiete sa-si insusasca drepturi improtivitoare atat pravililor vechi ca't i drepturilor obladuirei, este
una din acele abuzive inoiri care sau introdus in ocarmuirea

manstirilor inchinate in aceti din urma ani". In 1847, Bi-

bescu propune, i adunarea incuviinteaza in unanimitate, legea

pentru desrobirea Tiganilor mitropoliei, episcopiilor i tuturor

manstirilor si metoacelor de obstie, intinzand bine intales

masura i asupra manstirilor inchinate, cu toate protestarile
ridicate de calugari, nand cu desrobirea din Moldova ".
Ibidem, p. 122 126.
" Scrisoarea lui Bibescu cAtre Nesseirode, 13 Iulie 1844, Ibid., p. 127.
" Instructiile lui Bibescu cAtre Arislarhi-bei 1845. Ibid., p. 133. Decretul
de expulsare din 2 Februarie 1845. Ibid., II, p. 158.
" Legea pentru embaticuri 15 Alai 1843. Ibidem. II, p. 114; desfiintarea
epitropiei. Ibidem, II, p. 157; desrobirea Tiganilor, 11 Fevruarie 1847, Ibulem,
II, p. 293.

188

ISTORIA ROMANILOR

Desbaterile cu curtea proteguitoare nu impiedecau deci

pe autoritatile tarilor romane, s fac s simt calugrii greci,
ca nu ei erau stapani In Ora. Asa se va urma necontenit pana
la sfarsitul acestei chestiuni. Se va discuta mult ; dar se va
fptui si mai mult, si mai ales mai temeinic si se va castiga
taram, pas cu pas, pang la a ei desavarsit deslegare, tot in
protiva vointei, cel putin formale, a puterilor, ca i In chestip
unirei. Audaces fortuna twat a fost lozinca poporului roman ;
Visa indrzneala cu chibzuinta.
In 1847, adunarea incuraj atri prin masurile luate 'Ana'
atunci, trimite domnului un raport In care, aratand trista stare,
in care se afla manastirile inchinate, cere, ca prisosul veniturilor ce au izvorat la toate proprietatile, precum si la ale manastirilor, din dispozitiile Regulamentului Organic, cu desvoltarea comerciului i intocmirea ornduelilor proprietaresti, sa
se adune pe sama casei centrale, ne fiind cu drept a se 'Asa In
rua intrebuintare acelor ce le carmuesc astzi". Domnul neindrznind sa mearga atat de departe, raspunde, cri precum
a struit 'Ana acuma, asa va face si de acolo inainte, asteptnd cu toata Increderea ce urmeaza sri avem intru dreptatea
unei inalte chibzuiri" 46

Nici ocarmuirea Moldovei nu sttuse in nelucrare. In

1843 i se comunica de cat% guvernul rusesc, ea el a oferit sprijinul su locurilor sfinte, cu urmatoarele conditii : 1) sa consimt la arendarea mosiilor prin mezat dela 1852 inainte ; 2)
pana atunci sri ispraveasca reparatiile, andu-li-se un nou termen

de 10 ani, in care rastimp sa fie scutite de once contributie

catra tara 47; 3) sa' deie 2.000.000 de lei subventie pe an 46zamintelor de binefacere. Curtea rusasca gaseste, cri aceasta
este ultima concesie ce se poate face locurilor sfinte. Daca ele
nu ar primi propunerile pana la Noembrie 1843, i va parea
rau, ca nu va putea mai mult sri impiedice pe gospodar a aplica
masurile Regulamentului Organic.
Mihai Sturza strueste tocmai in aplicarea acelor dispozitii, cu atat mai mult ea' grecii, neprimind propunerea rusasc 'Ana la terminul fixat, el avea tot dreptul sri ceara aplicarea sanctiunei. i Sturza arata, ca i autoritatile din Mun-

tenia, ca de si Regulamentul dispune sa se dee o parte din

veniturile mosiilor manastirilor inchinate asazamintelor de bine-

facere, calugarii Greci, cu toate ca se folosesc de toate sporirile provenite din imbunttirea strei trei, prin aplicarea
Regulamentului, nu s'au supus la sarcinile ce-i privea. Aceasta
Raportul adungrei i rnspunsul domnitorului. Ibidem.
47 Memoriul de la Buyuk-Dere 1843, In M &noire sur les couvenls roumains, Bucarest, 1863, p. 139. Cf. Bolliac 1. c., p. 227.

AL DOILE MINISTER ROGALNIOEANIT.SECULARI74AREA 189

stare de lucruri lovia cu atat mai mult in cugetul public, cu

cat in 1844 se secularizase averile episcopiilor i m'Anastirilor

pamantene, lasandu-le o parte din venituri, iar prisosul se varsa
In casa statului, pe cand mangstirile inchinate s'ar afla in aceiai stare de destr'Abalare ca i mai inainte. Testamentele de
dainuire nu s'au infatoat ; subventia legala tot nu s'a platit ;
starea materiald a manastirilor a ajuns indestul de ticaloasa ;
imposesuirile de moii se urmau tot prin contracte private ;
cea mai mare parte din egumeni sosiau in Moldova, aducatori
de contracte de imposesuire care cuprindeau cesia catra ei a
tuturor proprietatilor, pe care apoi le subimposesuiau in folosul lor. Tinand numai la folosul banesc, egumenii lasau in
parasire interesele spirituale ; padurile erau pustiete ; zidirile
cadeau in ruinA ; avutiile se indosiau la moartea egumenilor ;

iar manastirile se alegau numai cu datnii".

In 1844 Sturza emancipeaza pe Tiganii manastircti, cuprinzand in masura lui i manaFtirile inchinate. El mai oprete

taierea abuzi' a padurilor manastireti, fara deosebire. In

1845 departamentul averilor bisericeti cere, prin o anafora
int'Arita de domn, ca egumenii m'A'nastirilor inchinate s fie
imputerniciti in a lor insuire cu carti domneti, slobozite prin
departamentul averilor bisericeti 48

In 1847 domnul impune manastirilor inchinate o dare

de 10.000 de galbeni, pentru apararea de holera. In 1848 se
hotarete o masura provizorie in Constantinopole, anume ca
sa se inceapa sistemul mezatului dela 1852 inainte, prin concursul autoritatilor locale, i s se dee ambelor tari romane cate

o subventie de 30.000 de galbeni. Sturza protesteaza contra

acestei hotarari, spunand c garantia mezaturilor, desbinata de
principiul partei proportionale, ar jigni interesele trei, intrucat
prin mezat era sa se urce necontenit venitul averilor, pe
cand subventia era s'A ramaie statornicita tot la 30.000 de galbeni 49.

Revolutia din 1848, rodul izbucnirei simtimantului national, nu putu s nu atinga i chestiunea manastirilor inchinate. Atat Proclamatia dela Islaz a lui Heliade Radulescu cat

Dorinfele partidei nalionale din Moldma ale lui Mihail Kogalniceanu, contin intre altele, in programul lor, i secularizarea averilor manastire*ti. Tot pe atunci Costache Negri, in
un banchet dat la Paris de emigrati i studenti, in ziva de 27
Decembrie 1848, vorbind inteun toast de manastirile inchinate, exclama : dar bun este D-zeul parintilor notri Veni-va
" Manualul administratio, II, p. 300.
Toate aceste stiri asupra actiunei din Moldova sunt luate din Foiletonul Zimbrului reprodus de Uricarul, IV, p. 440-443.

1PO

ISTORLA. ROMANILOR

odatA ziva drept'tei, unde fiecare va rAmanea cu ale sale" 50

Nu tiea Costache Negri, cand rostia aceast dorint, &A el
tocmai era menit a pune mai ales um'Arul, intru mantuirea poporului roman de asuprirea eAlugrilor greci.

Dup6 incetarea tulbufarilor r'Azboinice, sub domnia lui

Barbu Stirbeiu i Grigore Ghica, implinindu-se din nou terminul de 10 ani, incuviintat de a doua oar calugArilor greci,
pentru aplicarea sistemului licitatiei i savar0rea reintocmirei
m'AnAstirilor, mo0i1e lor se arendeaz pentru intaia ark' prin
mezat public, in 1851 urcandu-se in chip inssmnat veniturile

lor. A.a in Moldova se ridicA venitul total, dela 90.000 la 173.000

de galbeni adecA aproape la indoit 51, i tot aa 0 in Muntenia.

In urma acestei urcAri, pand la un punt neateptat de

insu0 curtea ruseascA i adusa prin o m'Asura ceruta cu atata

staruint de -raffle romane, cabinetul de Petersburg gAsete

de cuviintA, de i tot sub o form'A blandA, de a stArui mai cu
energie, ca locurile sfinte s'A primiascA conditiile urmAtoare
care raspundeau numai in parte acelor cerute de ocarmuirile
romane, anume : 1) arendarea mo0ilor prin mezat ; 2) retinerea unui sfert in folosul a'Az'Amintelor de bine facere 0 3) al-

cAtuirea unei comisiuni ins'Arcinate cu cercetarea tuturor neintAlegerilor dintre autorintile romane i locurile sfinte.
Nota rusascA atrage luarea aminte a calugArilor, asupra sporului insAmnat de venituri izvorkt din aplicarea Regulamentului
Organic, i cere ca ei sa se supunA' i indatoririlor impuse de
acea legiuire tot argumentul comisiunei din 1833. C'AlugArii
greci se temeau mai ales de arendarea, sub privigherea autoritatilor pAmanteti, vAzand in aceast m'AsurA o tirbire a drep-

tului lor de proprietate 52i ei s'ar fi supus conditiei bAneti ;

dar voiau s'A-0 pastreze dreptul, i tocmai acest drept de proprietate suprem i necontrolabil Il t'AgAduise dela inceput trile romane. In jurul chestiei de drept se invarteau deci desbaterile i lupta.
$tirbeiu i Ghica urmeazA mai departe a sprijini interesele romaneti in afacerea manastirilor inchinate, cu toate greu-

ttile prin care trec tArile lor. Aa tirbeiu cere dela Poart,

atat direct prin o scrisoare cAtr vizir, cat i prin instructiuni

&Rea' Aristarhi-bei, agentul grec al tArilor romane la Constan" I. Heliade, Mmoire sur le Rgneration roumaine Paris 1851 P. 68;
M. KogAlniceanu Dorinfele partidei nafionale din Moldova Ian. 1848, Puntul
28; Foaia socieldlei pentru literatura f i cultura romdna In Bucovina, V, 1868,
p. 144. Comp. Al. Papadopol Calimah, Amintiri (Manuscris in Academia romAna), p. 363.
Foiletonul Zimbrului citat. Uricarul, IV, p. 443.
" Copie d'une instruction du ministre imprial A M. Ozerow, 23 Mai
1862 in Mmoire sur les couvents roumains, Bucarest, 1863, p. 145.

.AL DOILE MINISTER KOGALNICEANILSECULARIZAREA 191

tinopole, ca sa se invoiasca luarea celei a patra parte din veniturile mOnastirilor inchinate, starea desperata a finantelor tarei
cerand numai cleat aceast impartaire a manastirilor inchinate la greutatile ei, cu atAt mai mult ca, dela 1828, manastirile inchinate au fost ca i scutite de contributia ce o dadeau
mai inainte, cu toate ca in urma reorganizarei -Wei, veniturile
lor se inzecise ; dar calugarii tragannd necontenit tratarile
de punere la cale i obtinand termine de prelungire a indatorirei de a contribui, se subtrasese, prin aceasta manopera, dela
once fel de indatorire. Lucrul era cu atat mai nedrept, cu cat
Regulamentul Organic prevedea contribuirea lor cu o a patra

parte din venituri, i daca manastirile refuzau a se supune

acestei dispozitii, era i drept ca ele nici sa se folosasca de sporul

insamnat de venituri ce isvorise pentru averile manastireti

din aplicarea Regulamentului Organic. Principele impunea lui
Aristarhi, sa nu primeasca cu nici un pret vre o suma fixa de

despagubire, ci sa mantilla cu trie principiul proportionalitatei

contributiei cu cifra veniturilor. Principile da termin de doted

luni, dela August 1855, pentru indeplinirea de buna voe, a

acestei obligotii, amenintand la din contra cu executia. Totui

executia nu se face, i manstirile raman tot in starea de mai
inainte, imbuibate de bunuri i nesupuse la nici o indatorire53.
In Moldova, Grigorie Ghica, cu prilejul arendrei prin
mezat a moiilor i al sporului insamnat de venituri, observa,
prin un memoriu adresat Portei, ea' de i adjudecarea a indoit
venitul manastirilor, partea fiscului a ramas tot ca in vechime,
precum i starea personalului i cea materiala a bisericilor.
Din toate foloasele ce a produs adjudecarea, ramne numai
creterea veniturilor in favoarea comunitatilor". Ghica cere
deci, O. se fixeze urmaloarele conditii locurilor sfinte : 1) egumenii sa se aleaga de COW.' delegatii sfintelor locuri, in unire
Cu mitropolitul tarei i cu capul departamentului bisericesc ;

2) proprietatile manastirilor se vor arenda prin licitatie pu-

blica, de catra guvernul local, in prezenta delegatilor locurilor

sfinte ; 3) o a patra parte din veniturile mailastirilor se va lua
de fiscul local pentru aezOrnintele de folos obtesc ; alta a
patra parte va sluji la plata servitorilor bisericeti ; iar jumatatea ce va ramnea va fi in folosul comunitatilor 54. Ghica trimite in Constantinopole pe Coastache Negri i. pe Dimitrie
Rallet, ca sa sprijine i oral drepturile Moldovei.
53 Vezi o serie de acte dela 13 Iunie 1853 pini la 14 Sept. 1856 In

M moire avec pieces justif icatives par C. Negri, Constantinople, 1865, P. 97-105.

Tot 5tirbeiu protesteazi In 1851 contra titlului de proprietari ce-1 iau cilugirii,
aritind cli ei nu pot nici vinde nici ipoteca imobilele, si cii prin urmare nu
sunt proprietari. Scrisoarea lui Stirbeiu din " Decembrie 1851 In Romdnul
23 Martie 1862. La acest argument, Grecii rispund, ci nici minorii, nici femeile
miritate, nu pot vinde nici ipoteca, fir% ca si li se conteste propietatea.
64 Un memoriu anonim de pe timpul lui Ghica In Bolliac I. c., p. 237.

ISTOBIA 110MILNILOR

192

In divanurile ad-hoc, chestia mnstirilor inchinate iea

urmAtorul demers. Prin firmanul horArAtor al felului alegerei
membrilor acelor adunri, se dispunea intre altele, ca egumenii
mAnstirilor inchinate s'A trimit i ei doi deputati. Aceste m-

nstiri refuz ins imp'Artirea lor la lucrrile divanurilor,

din pricink c'd nu voiau, prin prezenta lor, s'A consfinteascA
nite msuri protivnice patronilor lor 55. Dac insA egumenii
se temeau s ice parte la desbaterile unor adunri, pe care le
tiau protivnice pretentillor Ion, aceste adunri, insAi, adicA
numai divanul Moldovei, de oarece acel din Muntenia nu se
ocup decAt de cele patru punte 56, nu se sfiir de loc a rosti
Inc6 clan', cu autoritatea lor de reprezentante ale vointei intregei Ori, socotinta lor in afacerea mAnstirilor inchinate.

Chestiunea vine pe tapet, cu prilejul propunerilor clerului care,

la puntul 7, prevedeau : ca fondul clerical atAt al episcopiilor,
al mn5stiri1or / drd deosebire 0 al schiturilor, cal i. al bisericaor de mir, s'A formeze o singur cas, supusA la controlul sinodului ca proprietar al bisericei" 57. Asupra acestei propuneri,
KogAlniceanu luAnd cuvAntul arat mai l'Amurit, in cotro tindea

rostirea cam acoperit a clerului. El spune, c'A nu ne am implini misia, dacA n'am zice c'A deslegarea acestei chestii care

odat trebue s se fac, este numai de competenta noastr.

Cu toate strigAtele, cu toate intrigele egumenilor greci, cu toate

inrAuririle strine, noi niciodat nu vom suferi ca o hotrAre
strin s ne exproprieze de a cincea parte din pmAntul nostru.
Aceast chestie nu poate i nu trebue a fi hotrit, decAt de
viitorul guvernAmAnt, in deplina sa neatArnare ca o chestie
de nationalitate i de autonomie. PmAntul pe care egumenii
greci il reclam6 ca proprietate a natiei greceti este pAmAnt
r DmAnesc, pAmAnt stropit cu sAngele strmoilor notri" 58.
Propunerea lui Koglniceanu este primit de Divan in unanimi tate 59.

Dorintele Divanului ad-hoc fiind transmise comisiunei din

Bucureti, aceasta se imparte in dou tabere : de o parte, Austria,
Franta, Anglia, Ptusia i Sardinih ; de alta Rusia i Turcia.
Majoritatea era favorabil pdrerei romAneti ; minoritatea sustinca locurile sfinte. In raportul su CAVA conferenta din Paris,

majoritatea comisiei se crede autorizat a privi bunurile mn'Astirilor inchinate, ca nite averi religioase ce apartin Wei
55 RAspunsul manAstirilor Inchinate atre mitropolit, din 28 Martie 1857
sub No. 231 citat de raportul comisiei de verificare a mandatelor din diva nul
ad-hoc al Moldovei. Sedinta din 3 Octombrie. Buletinul edinfelor aduneirei ad- hoc

a Moldovei, Ian. 1858, No. 2 din 7 Oct. 1857.

55 Istoria Romdnilor din Dacia fraiand, XII, p. 270.

57 Buletinul edintelor div. ad-hoc No. 23 supl. I din 23 Decembrie.

5, Ibidem.

" Ibidem, No. 24 din 24 Dec. 1857.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEAN13.SECULARIZAREA 193

Moldo-Valahiei, menite mai ales a sustinea operile de binefacere

din tara i a contribui cu prisosul lor la intretinerea manastirilor locurile sfinte" 6. Ea conchide la o impacare pe temeiul
unei despagubiri. Minoritatea comunica conferentei de Paris
parerea sa, favorabila Grecilor.
Congresul se ocupa de afacerea manastirilor inchinate,
In timpul desbaterei Conventiei de Paris. In edinta din 30
Iulie 1858, conferenta, luand in desbatere aceasta chestiune,
dupa propunerea ambasadorului Rusiei, hotarete prin protocolul XIII, ca spre a da o deslegare dreapta neintelegerei ce
exista, in aceasta privire, intre guvernul Principatelor i. clerul
grecesc, partile interesate sunt invitate a se intalege intre ele
prin un compromis. In cazul cand ele nu s'ar putea intalege,
In decursul unui an, se va hotari pe calea arbitrajului. In cazul
cand arbitrii nu ar parveni a se intalege, ei vor alege un supraarbitru, i daca s'ar gasi in neputinta de a conveni pentru alegerea acelui supra-arbitru, el va fi numit de Sublima Poarta,
In intalegere cu puterile garante" 61. Termenul de un an trebuia
sa curga dela o luna, dupa primirea investiturei de catra domnul
fiecarei OH. Sub amenintarea acestui protocol, gasete Alexandru Ioan I, chestiunea locurilor sfinte, cand se urca in scaun,

la 5 i 24 Ianuarie 1859.

c) Sub domnia lui Cuza. De indata ce reprezentantui

noului domn, Costache Negri, ajunge in Constantinopole, el
pe Milla celelalte insamnate daraveri ce le avea de tratat, i.
In primul loc, recunoaterea indoitei alegeri, este adus a se ocupa
i cu chestiunea manastirilor inchinate. Cel intaiu care il atrage

in aceasta cale, este principele Labanoff, ambasadorul Rusiei,

care spune lui Negri, in repetite randuri, ca ar videa mai cu
placere o intalegere intre prti, in chestiunea manastirilor in-

chinate, de cat un arbitraj. Negri cere dela domnitor, ca sa

invite locurile sfinte a trimite delegati in tara, spre a trata chestiunea 62. Guvernul Principatelor pe de o parte invita pe co-

munitatile greceti, ali trimite delegati pentru compromis ;

pe de alta insa ministrul Kogalniceanu, redacteaza impreuna
Rapport gnral dela commission internationale dans les Principauts,
1857. M Imoire de C. Negri, p. 106-111. Reproducem argumentele hit Negri,
In capitolul IX, asupra chestiunei juridice. Comp. Memorial diplomatique 17
Ian. 1864: La commission europenne de 1857 s'tait dj occup de cette
anomalie dangereuse qui coule l'argent du pays A l'tranger et ne sert qu'A

favoriser les projets ambitieux de la Russie. Elle avait donc suggr l'ide

d'arranger la question, par l'offre d'une somme servie par l'Etat".

no Extrait du protocole XIII de la confrence tenue A. Paris pour la
rorganisation des Principauts danubiennes (Sance du 30 Juillet 1858) In
Recueil de documents diplomatiques concernant la question des monastres grecs.

Juillet 1863, Paris, p. 7.

" Negri clitre dorrinitor, 14 Decembrie 1859. Coresoondenfa, p. 6.

A. D. XelsopoL Istoth Rominllor.

Vol. XIII.

18

194

ISTORLA ROMANILOR

Cu Alexandru Papadopol-Calimah, o not, pe care Costache

Negri era insrcinat a o transmite Portei, ins numai oral, si
In care se arta, c prin Regulamentul Organic, cauza averilor
m'nstiresti inchinate se lsa in cercetarea domnului si a obstestei adunri ; iar I conferinta din Viena din 1855, protocolul I din 15 Martie, se spune c scopul puterilor nu este de
a jigni Principatele, ci de a le Imbun.'tti soarta, principiu cu
care nu se poate impAca protocolul XIII" 63
Aceast no-a era primul pas de protestare contra amestecului Europei in o daravere intern a Principatelor, amestec
protivnic dreptului de autonomie, consfintit prin tratatul
Conventia de Paris.
Patriarhii se grbesc a numi ca reprezentanti ai lor, pe
arhimandritii Atanasie i Chiril pentru Sf. Mormnt ; pe arhimandritul Nilos pentru Muntele Atos, Muntele Sinai, patriarhatul din Alexandria si mnstirele din Rumelia, si pe arhimandritii Ieroteiu i Serafim, pentru patriarhatul de Antiohia 64.
Acesti delegati sunt ins trimii, trei in Iasi i trei in Bucuresti, clugrii voind prin aceasta s mgulease pe puterile
protivnice unirei, arAtand ea' privesc Principatele ca dou
tri deosebite. Guvernul romn numeste ins numai trei delegati : Lascar Rossetti din partea Moldovei, Alexandru Golescu si Constantin Bozianu pentru Muntenia, cu insrcinare
de a desbate chestiunea in Bucuresti 65. Hotrt ins de a se
substrage dispozitiilor protocolului, guvernul face, ca delegatii
si s nu se intruneasc6 la data fixat pentru inceputul desbaterilor, doi din membri, Golescu si Rossetti, plecAnd in strispre o mai lmurit artare a refuzului -Wei de a se
supune protocolului 66. De form ins guvernul pune un nou
termen de intrunire la 27 August. In acea zi Rossetti si Golescu i dau dimisia ; mai apoi i Bozianu. Se numesc in locul
lor Melchisedec, Poenaru i Brezoianu ; dar comisia nu se poate
intruni din cauza boalei lui Brezoianu 67. Se prelungeste deci
terminul la 10 Septembrie i apoi la 5 Octombrie, asa c6 se
ajunge la 12 Octombrie 1860, terminul extrem incuviintat de
protocol pentru compromis, fr s se fi fAcut nimic. Delegatii
greci, prin o not ctre ministerul cultelor i prin alta mai am." Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 366.
" Lettres du Patriarche en rponse aux notes de M. Negri, 10 Mai 186a.
Recueil de documents diplomatiques, Paris, p. 10.
" Ordonance du prince Couza, 20 Juin 1860, Ibidem, p. 11 Comp. Steaua
Dundrel, 31 Mal 1860.
Note des dlgus des Saints-Lieux aux agents des puissances garantes
"1,7Juillet 1860. Note au ministre des cultes des mdme date. Recueil citat,

p. 19-21.

" CA Bozianu si Rossetti 41 dilduse dimisia tnadins pentru a zAdArnici

intrunirea, o spune Kogliniceanu In sedinla din 22 Mai 1862. Mon. of., Nr.
98, 1862.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.--SECULAII1ZA li EA

195

runtita cat% reprezentantii puterilor garante, arata impre-

jurarile provocate de guvernul Principatelor care a impiedecat

intrunirea comisiunei si protesteaza contra modului de procedare al ocarmuirei romanesti 68.
In rastimpul cat intrunirea comisiunei se prelungia necontenit, guvernul Moldovei si al Munteniei, iau mai multe
masuri care lovesc din ce in ce mai mult in pozitia calugarilorAsa intaiu, se modifica conditiile licitatiei care, dupa dispozitia
din 1851, se tineau in localul manastitilor, ca de acum inainte
sa tina in pretoriul ministeriului cultelor, ceeace dadea statului
roman o privighere si mai de aproape asupra acestei operatii 69.
In 21 Iulie 1860, consiliul ministrilor din Muntenia, aplica provizoriu legea padurilor din anul 1844 din Moldova, si in Muntenia, la toate manastirile 79. In 8 August sa iea masura de
a se starpi abuzurile comise cu nebunii, de calugarii greci, din
manasVrea Golia din Iasi, si se infiintaza un spital regulat pentru
acei nenorociti, cu indatorire pentru manastire de a-1 intre-

tinea pe sarna ei 71 Tot atunci Kogainiceanu, spre a putea

face ca chestia mnastireasca sa se deslege in tara si prin tara,

si a indeparta once amestec al strainilor, revine asupra dispozitiei luate in privirea arendarei, si hotareste a tine aceasta
arendare numai in chip provizoriu, prelungind contractele pe

cate un an 72. In 3 Septembrie 1860, se voteaza o lege in Mun-

tenia, prin care proprietatile de mana moarta

Idr deosebirc,

sunt supuse la o taxa de 10%, peste impozitul fonciar 73. Manastirea inchinata, Marginenii din Muntenia este prefacuta in
inchisoare. In Moldova se executa hotarirea pentru cele trei
mosii ale scoalei din Trei-Erarhi. Ministerul cultelor din Muntenia iea o masura foarte jignitoare pentru calugarii greci, anume

cere date statistice dela toate manastirile, cuprinzatoare de

ati calugari are fiecare manastire, de ce natie sunt, ce meserie stiu, ce venit are manastirea si de ce cheltueli are ea tre-

buinta 74. Criza cea cumplita economica prin care trecea Muntenia, adusese nevoia unui scazamnt al arenzilor, care se aplica

mosiilor manastirilor inchinate, spre marea multumire a

arendasilor lor si nemultumire a egumenilor greci. In sfarsit
se hatareste inscrierea in budgetul statului, a unei a patra parti
din veniturile manastirilor inchinate, aplicandu-se in sfarsit
si

" Note des dlgus au ministre des cultes, 13 Oct. 1860. Note aux agents

de meme date, Recueil, p. 26-36.

" Adresa lui Kogglniceanu ministru al cultelor cAtre egumeni. Mon. of.
al Mold., 27 Iunie 1860
7 Nafionalul, 11 Iulie 1860.
71 Patria, 10 Aug. 1860: Sleaua Dundrii, 12 Aug. 1862.
" Romdnul, 4 Febr. 1861.
73 Mon. of. al rdrei Rom., 23 Sept. 1860.
74

Nafionalul, 6 Oct. 1860.

ISTOMA HOMANILOR

196

dispozitia luatI de divanul lui $tirbeiu inc din 1853, i anume

fndatorindu-se a prat i pentru timpul trecut dela acel an incoace. CAlugrii Greci pro testAnd, ministrul Neculai Cretulescu
fi amenintA cu darea afar% din tarA ".
Asemenea mAsuri gAsiau cea mai mare Incuraj are, In
straturile mai culte ale societAtei tArilor romane. Aa In 17
Iunie 1860, Grigoriu (VAsescu) interpeleazA pe KogAlniceanu,
dacA e adevArat cA egumenii greci imposesuesc moiile prin
zdelci ; cA refuzA a tine licitatie In pretoriul ministeriului ;
ea* refuz. a primi conditiile de arendare i. cA s'au plAns consulilor strAini : la care interpelare, KogAlniceanu, rAspunzAnd

afirmativ, se produce In intreaga adunare o micare de Indignare ne mai pomenitA 76. Tot aa organele timpului fmpingeau
mereu la mAsuri In protiva cAlugArilor greci ; Nationalul, din
3 Martie 1860, arat, cA egumenii greci nu pot avea un drept
de proprletate asupra mAnAstirilor, fiindcA strAinii nu pot dobAndi proprietatea, chiar dacA le-ar fi fost dAruit dupA .toate
regulele. Teritoriul este fundamentul ; Mr% el nu e stat. A. se
aliena teritoriul cAtr strAin, este a se desfiinta statul i. a se
da In stApAnirea strAinului" ". Steaua DurCeirei sustine de asemenea, a Principatele-Unite fiind autonome, pot regula singure chestia mAnAstirilor", i. aiurea, constatAnd fericitele rezultate pentru *coale ce au izvorAt din secularizarea veniturilor
mAnAstirilor chinovii, adecA pAmAntene, cere o radicar secularizare a veniturilor tuturor mAnAstirilor, 1nchinate i neinchinate" 78.

Cu cat frig RomAnii, impingeau spre luarea averilor din

mAnile Grecilor, cu atAt mai mult acetia se impotriviau cu
mai mare indArAtnicie. Ambasadorii spun lui Negri, c sfintele locuri nu voesc sA primiascA conditia indatorirei arendailor, de a lntretinea scoalele i bisericile, legAndu-se ele la indeplinirea acestei conditii. Negri rAspunde ambasadorilor, cA
niciodatA guvernul s'Au nu va consimti la aa ceva 79. Principele Labanoff, protesteazA de asemene la Negri, contra scopului ocArmuirei romAneti, de a scAdea cAtiurile arendailor
moiilor mAnAstirilor Inchinate. Cu prilejul acesta, reprezentantul RomAniei apArA fnaintea ambasadorului rusesc, cererea
de a se indatori mAnAstirile inchinate de a face *con pe moii.
Principele Labanoff, spune Negri, m'A asculta cu luare aminte,
i. am crezut a intAlege &A el ii dAdea sam6 runtricA despre
7' Mon. of. al Munt., 4 Mai 1860. Comp. Anunfiatorul romein, No. 32,
1860; Nationalui 7 Mai 1860, Steaua Dundrii, 15 Mal i 23 Aug. 1860, Romdnul,
Delmbovila, etc.
74 Mon. of. al Mold., 24 Oct. 1860.

" Nalionalul, 7 Martie 1860.

7'
Dundrei, 15 Mai g 22 Aug. 1860.
" Negri cAtre domnitor, 4 Aug. 1860. Corespondenfa, p. 58.

AL DOILE MINISTRE KOCULNICEANTISEOULARIZAREA

197

dreptatea argumentelor mele ; dar politica guvernului ce reprezintg va fi, dupa" cum cred, neimpgcata in aceastg chestiune. Negri se temea, ca ambasadorii sg nu cearg colectiv dela
Poartg, stricta aplicare a protocolului din Paris ; cg daca ne-am

opune, cu toate simpatiile sale, ambasadorul englez a spus,

ca s'ar videa nevoit a lucra In intglegere cu colegii sai ; iar
dacg nu vroim sg respectam protocolul, impotrivirea noastr
ar putea avea grele urmari ; c mai ales ggsia rau, ca s'a prelungit contractele de arena pe 5 ani, ceeace ar lega pe mangstiri". Negri rgspunde, cg nu ar fi bine ca ambasadorii sg.
interving, In care caz supraexcitatia poporului ar putea sa
aduca nenorociri ; ca mai bine ar fi a se atepta, el sa scrie domnitorului, ca sa modifice lucrul prin tara". Negri se mai obligg

a face s se reducg prelungirea la un an 8. Dacg Negri mg

cguta sa retina pe ambasadori dela un pas protivnic Wei, faandu-i sg Intrevadg putinta unui mgcel, pe de alta parte el
sa silea a convinge pe domnitor, cg ar fi bine a se provoca
desbateri cu delegatii greci i daca, precum e sigur, nu se va
ajunge la nici o Intalegere, atunci sa se pledeze cauza inaintea
arbitrilor, spre a ara'ta dreptatea cauzei noastre, rezervand
bine Intgles guvernului nostru hotarlrea, de oarece era vorba
de o treabg interna i de autonomie" 81.
Reprezentantul Romaniei, intimidat prin observatiile ambasadorilor, trebuia sg tina acest limbagiu ; dar daca i s'ar i
urmat pgrerea, se putea Intampla ca forma sg prejudece fondul

82

InteadevAr neajungandu-se la nici un rezultat cu compromisul, trebuia conf.)rm protocolului XIII, sa se recurgg
la arbitraj. Chestiunea era cu a-tat mai gravg, cu cat, ca loc
de desbatere, toate puterile fusese de parere a se alege Constantinopole, din cauza prezentei tuturor patriarbilor In aceastg
capitalg i uurintei pentru Subalim Poartg de a se sfatui, WA
pierdere de timp, cu reprezentantii puterilor asupra numirei
unui supra-arbitru, In cazul cand arbitri nu s'ar putea 1110lege" 83; ca i cand nu ar fi fost de un tot aa de mare interes,
a se cerceta chestia la laja locului, acolo unde erau aezate ave-

rile i unde se puteau lua once informatii ; iar cat despre Intglegerea asupra arbitrului suprem, ea se putea lua In Constantinopole, cu toate ca judecata s'ar fi urmat in Bucureti.
Se vede deci, ca alegerea capitalei otomane, ca loe de desba" Negri cAtre domnitor 8 st 9 Ellie 1860, Corespondenta, p. 44 si 56.
1' Negri cAtre domnilor 8 Iulie 1860. Ibidem, p. 45.
" La forme emporte le fond" observA, Cu prilejul tocmai acestei chestii,

brosura : Quelques mots sur la scularisation des Netts convenluels en Romanic

par un dput. Paris, p. 37.

" Dpche d'Ali pacha au prince Couza, 13 (25) Dcembre 1860. Recueil
de documents diplomaliques, p. 37.

198

ISTORIA ROMANILOR

tere, era o msur luat in favoarea locurilor sfinte i in dauna

Orilor romane.

Guvernul roman era ins' hotkit a se opune, cu once

pret, atat arbitrajului, cat i pertract6rei lui in Constan-

tinopole. Negri spune curat lui Lavalette, c6 guvernul sAu.

se va videa nevoit a nu se supune. Nu este vorba de o chestie
internationan, ci de pelmdntul nostru" ". Mijlocul intrebuintat
de Romani spre a Z4d6rnici arbitrajul, era necontenita tr6g6nare cu numirea arbitrilor, cu toate ea' Poarta cerea necontenit indeplinirea acestei m'asuri 88. Guvernul inss, pentru a
g6si un nou mijloc de amanare, propune puterilor reluarea
itari a tranrilor pentru compromis, fdcand pentru a imbuna
locurile sfinte, acestora concesiunea, ca arendarea moiilor s'a."
se fac6 iari in localul mnAstirilor, i nu mai mult in pretorul
ministerului 86.

Puterile dau in latul intins de domnitorul roman i fi-

xaz termenul nouei intAlegeri de bung voie, la sfaritul lunei

Aprilie (stil nou) 1862 87. Tocmai in 14 Martie (stil vechiu) adic6

cu o lun'a" inainte de sosirea termenului, domnitorul numete

o comisie compus" din Melchisedec, Petrache Rossetti-M16nescu, Grigorie Bengescu, Scarlat FAlcoianu, i Costachi I.
Filipescu 88 In 26 Martie ministerul de culte invit" locurile
sfinte la trimiterea reprezentantilor lor i la 31 Martie aceiai
Invitare este transmisA de Negri patriarhilor 88.
Patriarhii ins'6, vzand c' guvernul roman nu cau-M decat
A. z6dArniceasc6 instituirea arbitrajului i temndu-se s6 nu
fie iar'i trAg'nati ca in primul rand, r6spund, c6 terminul
trecerei la arbitri fiind foarte apropiat, anume la 18 April, ei
nu mai au timpul sA trimit6 delegati noi" 88. Ali-Paa atrage
luarea aminte a domnitorului asupra dreptei cereri a comunit6tilor greceti, care cerere este in totul conformA cu mersul
" Negri c. domnilor, 18 Octombre 1860. Corespondenfa, p. 73.

p. 39.

" Dpche d'Ali pacha au prince Couza 25 Septembrie 1861. Recueil,

" Rponse des Sainis-Lieux d'Orient au mmoire du gouvernemen1 des

Principauls-Unies sur les monasleres grecs. Octobre 1862, Paris, p. 28: Au

commencement de l'anne 1862, le prince Couza fit lever tous les obstacles

apports en Moldavie en 1860 et 1861 au renouvellement des baux des terres.

II laissa affermer les biens par les llgoumnes, conformement aux rgles tablies
en 1851". Cf. Note du ministre des affaires trangres de Moldavie aux agents
des puissances garantes A Jassy, le 20 Novembre 1861. Recueil, p. 41.
" Ofice d'Ali Pacha aux chefs des St.-Lieux 18/8. Janvier 1862. Recueil,
p. 45.
" Ordonance du prince Couza, 14 Mars 1862. Ibid., p. 66. Publicat In
Mon. of. al Mold., 27 Martie 1862.
" Note circulaire du ministre de cultes aux chefs des communvauts grecues 26 Mars 1862 Recueil, p. 47. Note de M. Negri aux Patriarches 32 Mars
1862. Ibid., p. 49.
" Rponse des Patriarches 10 Avril 1862. Ibid., p. 50.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIT.SECULARIZAREA. 199

prescris de protocoalele conferentei din Paris, i spune ca principele sa-i numiasca arbitrii, pentru ca, impreund cu acei ai
locurilor sfinte, sa hotarasca daraverea, pana In termenul pres-

cris de 6 luni 91 Arbitrii find tot nu sunt numiti din partea

Principatelor.

d) Secularizarea. Anul 1863 sosete, aducand cu el o

noua directiune In mersul acestei complicate daraveri ; anume
politica guvernului roman din ceeace era pana atunci mai mult
de aparare cleat de atac, sporete pe aceasta parte, indesand
mereu loviturile care trebuiau O. pregatiasca pe acea din urma
i hotaratoare. Pentru a Intalege Insa propairea guvernului pe
taramul agresiv, trebue sa reluam lucrurile ceva mai de sus,
spre a putea stabili cele doua serii paralele : acea suitoare a
loviturilor romaneti i acea coboratoare a puterei de hnprotivire a Grecilor.

In Moldova Inainte de unire, tinuta e cam ovaitoare.

Ministerul Moruzi, ultimul din Moldova, declara consulilor ca e

de parere a se supune protocolului, i Bordeanu, secretarul

lui Negri, in lipsa efului sat', repeta aceasta declaratie ambasadorilor din Constantinopole. Purtarea lui Moruzi este Insa de-

saprobata de adunarea unitara din Bucureti care primete

propunerea lui Panu In aceasta privinta 92. In Muntenia, din

contra, o circulara a ministeriului justitiei, tot anterioara unirei,
ordona tribunalelor a nu mai legaliza Invoieli 1ntre egumenii
mandstirilor inchinate i particulari, privitoare la cesiuni de
pamanturi, de oarece egumenii sunt numai administratori ai
averilor manastireti 93.
Cu unificarea guvernelor i a adunarilor, tara Incepe inteun
glas a se opune tot mai rastit napustirei calugarilor greci. Arhimandritul Meletie este scos din administrarea veniturilor manastirei Inchinate Cotrocenii, i Romeinul intreaba cu acest
prilej : pentru ce nu a fost dat i judecatei i de ce nu s'a luat
aceeai masura cu toate mdnastirile" "? Arhimandritul Nilos,

unul din delegatii greci la tratarile pentru compromis, deci

calugar frunta al locurilor sfinte, este de asemenea scos din

egumenia manastirei Trei-Erarhi i lasat numai cu aceea a Floretilor, pe temeiul oprirei canoanelor, ca un preot A OA doua

biserici, ceeace ar fi de negutitorie" 95.

0 imprejurare neateptata aduce lucrurile i mai mult
" Dpche d'Ali Pacha au prince Couza. Ibid., p. 54.
Sedinta din 25 Ianuarle 1862. Desbalerile adundret. Comp. Sedinta
din 22 Martie. Mon. of., 1862.
" Mon., of. al rdrei Rom., 19 August 1861.
" Mon. of., 21 Februarie 1862. Romdnul, 26 i 27 Februarie 1862.
" Decret din 5 Iulie 1862. Mort. of., 19 Iulie 1862.

ISTORIA. ROMANILOR

200

In apele romAneti : anume un patriarh se jluete ocArmuirei

romane, &A mai multi egumeni ar arenda moiile in ascuns,
pricinuind pagube locurilor sfinte. Consiliul de minitri, sub
preedentia lui Neculai Cretulescu, se folosete de prilej, pentru
a dispune ca toate sumele provenite din arenzile moiilor manAstirilor inchinate s'A fie adunate la visterie 96 Cand fu sA se
desbatA budgetul pe 1863, comisia budgetarA inscrise cifra
de 20.000.000 provenite din arenzile moiilor mAnAstireti intre
veniturile tArei, cu toate opunerea mai mult de forma a mi-.
nisterului ".

Rana' in 1863 se dAduse Grecilor lovituri mai mult pe

ascuns, pe cand in aparentA se trata pentru compromis i arbitraj. In acest an scopul guvernului se da pe fat'A. Cel putin
loviturile date Grecilor devin atat de dese i gat de insAmnatoare, Meat nu mai las'a nici o indoial asupra tintei urmarite :
scoaterea calugArilor strini din inima tArei. Aa la 2 Ianuarie
1863, ministerul oprete exploatarea pAdurilor mAn'Astirilor i

dispune a nu se mai vinde decat in parchete, conform legei

pentru crutarea pAdurilor 88 Patriarhul Ierusalimului i ceilalti

demnitari ai bisericei greceti afland despre insuirea veniturilor moiilor mAnAstireti din partea statului, protesteazA la
PoartA contra secularizeirei fAcutA de guvernul roman asupra
averilor mngstireti 99. Poarta folosindu-se de acest protest,
trimite o notA foarte energicA in ziva de 1 (13) Ianuarie 1863,
catrA reprezentantii puterilor garante, i acela limbagiu nu prea

diplomatic il tine Ali-Pap &VA domnitor, in depea lui din

aceiai zi, in care el spune, cA nite telegrame sosite din Bucureti la patriarhul grecesc au adus la cunotinta guvernului
imparAtesc, cA ministerul i adunarea Principatelor-Unite, au
de gAnd a lua, in privirea mAnAstirilor greceti, nite mAsuri
silnice i arbitrare, care tind la confiscarea averilor acestor
aAzAminte. Este surprinzAtor ca guvernul Altetei-Voastre, s'A

se apuce A. hotrasca dela sine o chestie care a fost obiectul

conferentilor de Paris. De aceea guvernul impAr'Atesc protesteazA formal contra oricArui act al Altetei-Voastre, care ar
avea de efect o despoiere sau o insuire a veniturilor mAnastireti i care act ar fi in afara hotarelor trase de conferenta din
Paris, in ceeace privete catea de apucat pentru deslegarea
acestei daraveri" 100.

"

Jurnalul consiliului de ministri, 13 Noembrie 1862. Mon. of., 22 Noembrie 1862.

"7 Mal sus, p. 149.

" Mon. of., 2 si 3 Ianuarie 1863.

" La France, 10 Februarie 1863.

"' Note dela Sublime Porte aux puissances garantes, 1 (13) Janvler
1863. Depache D'Ali pacha au prince Couza. 3 (15) Janvier 1863. Recueil, p.
57-60.

AL DOILE MINISTER ICOGILNICIPIANII,SECULARIZAREA 201

-I

La aceast depea, guvernul roman raspunde prin masuri care loveau ca o maciuca in capul Grecilor, MA a se uita
la tipitele ce le scoteau, tot mai zgomotoase i asurzitoare.
Anume, in Martie se scoate cu desavarire limba greceasca
din toate bisericile i marastirile inchinate, tolerand prin o
favoare exceptionala slujba greceasca numai in o singura biserica din Braila, dupa rugamintile poporatiunei greceti din
acest ora. Ca o sanctiune a acestor dispozitii, se destitue egumenul manstirei Vizantia din judetul Putna, pentru contravenire ordonantei asupra limbei "1. In 17 Aprilie, se dispune
ca avocatii manastirilor greceti, s6 nu mai poat pleda inaintea
tribunalelor romane, cleat insotiti de avocatii statului"2. In
3 Mai un jurnal al consiliului de minitri dispune, sa se faca
budgetele de cheltueli, pentru fiecare manastire inchinata, intru
cat s'a hotarit s se incaseze veniturile lor pe sama statului
In 11 Mai, ministrul Tell ordona, a nu se mai da papoarte egumenilor, pana' nu vor rasa inlocuitori solvabili care sa raspunda
de odoare i de hrisoave. In 1 Iunie se dispune, ca contractele
de arenda ale manastirilor inchinate A. fie facute de consiliul
minitrilor i subsemnate de ministrul cultelor "4. In 7 Iunie
se desfiintaza din nou epitropia sfantului Mormant, care se
reconstituise sub caimacamie"6. In 18 Iunie, Odobescu, ministrul cultelor, pentru a inlAtura subtragerile de odoare i. do-

cumente, recurge la o masura mai radicala, dispunand a se

pune pretioasele fiecarei manastiri sub paza autoritatei civile
sau a protopopilor, sau, unde lucrul nu ar fi cu putintA, a se
aduna aceste odoare in o mnastire anumita, punandu-se sub
paza unei straji militare106. Curand dura aceea se dispune,
ea toate documentele sa fie concentrate la arhiva statului, i
se insarcineaz6 o comisiune compusa din Buzoianu, *tefan
in Decret din 18 Martie, Mon. of., 21 Martie 1863. Destituirea, egumenului de Vizantia, Ibid., 20 Aprilie gi 24 Aprilie 1863. Unul Damaschin,
avocat la curtea din Paris, protesteazA In Journal des Dads, 6 Mal 1863,
spunand : La langue d'Homre, de Platon et de St. Jean Chrysostome n'a
pas besoin d'etre dfendue I" Grecii credeau cfi vorbeau tot limba lui Omer

gi a lui Platon (??). Alexandru Lahovary, licentiat In drept, rfispunde In acelag

ziar, 8 Mai 1863. Discutiunea se urmeazi in numerile din 11 gi 16 Mai, and
Lahovary sfArgegte polemica, cu cuvintele : Mr. Damaschino soutient que je

suis tranger au Palais. C'est que je n'ai pas l'honneur comme lui, de faire
partie du barreau francais ; il m'aurait fallu renoncer it Ma nationalit. Ce
sacrifice qui ne semble par avoir cout it son patriotisme, serait trop pnible
pour le mien". Se prevestise oare cum lucrul, cind la 24 Ian. 1862, ciintfindu-se In mitsopolia din Bucuregti, la o strank In limba greceascii, Itomdnul
(31

Ian. 1862) protestase.

1" Mon. of., 17 Aprilie 1863.
1" Jurnalul consiliului de minigtri din 3 Mai in Mon. of., 3 Mal 1863.
10, Mon. of., 1 Iunie 1863.
v's Ibid., 3 Iunie 1863.
1" Ibid., 25 Iunie 1863. Comp. 11 Mai 1863.

202

ISTORIA ROMANILOR

Greceanu i Hasdeu, care sa le reguleze i sa constate toate

proprietatile i veniturile manastirilor 187.

In acela timp destituirile plouau pe egumenii greci. Aa
egumenul Athanasie Ciril Vacareteanul, dandu-se de epitropul

sfntului Mormnt i atatnd la nesupunere i la neplata ca-

tiurilor, este destituit i dat judecatei "8. Arhimandritul Policarp,

dela manastirea Mihaiu Voda, este de asemene scos, pentru

trimiterea de documente peste hotar. Arhimandritul Nilos, care
ramasese cu manstirea Floreti, este destituit i de aici, din

cauza ca ramane afara din tara, peste terminul congediului

sat'. Se mai dau gat% arhimandritul Germanos dela 'lianas-

tirea Margineni, pentruca trimisese documente in Grecia ; apoi

egumenii dela manstirile Cainul, Tazlaul, Frumuica, Soveja,
Sf. Saya, Galata, Barnovski, Nicorita, Cetatuia, Barnova, Probota, Popautii, Sf. loan Gura-de-Aur, Vistrita, Rachitoasa,
Fastacii, Golia, Trei-Erarhi, Barboiu i Frumoasa, pentru motivul mai nedeterminat de nesupunere la ordinele guvernului 109.
Se pusese toporul in padurea sfintelor locuri i se rarise

foarte mult copacii ce o alctuiau. In tot timpul cat se lucra

In Romania la distrugerea puterei Grecilor, actiunea diplomatea romana nu inceta nici un minut, a lumina pe ambasadori
asupra drepturilor trei in aceasta daravere. In 7 Fevruarie,
Negri scrie domnitorului, ca baronul de Prokesch-Osten, ambasadorul austriac, i-a facut observatia, ca de ce nu trimite

guvernul un memoriu in cauza manastirilor, ca sa se vada drepturile Principatelor ; ea' de altfel toate puterile ar fi favorabile
Grecilor no. Nowicoff, ambasadorul Rusiei, spunand lui Negri

ca Romania s'ar pune in o fala pozitie, daca ar refuza a se

supune protocolului XIII, ale caruia rezultate puteau fi mult
mai folositoare lor cleat Grecilor, reprezentantului Romniei,
ii raspunde, ca. i noi am avea, ca ortodoxi, acela drept la
simpatia Rusiei, ca i Grecii care voesc sa ne despoae tara m.
Lui Ali-pap care-i tinea acela graiu, Negri raspunde, ca nu
poate rasturna tratatul de Paris, ce ne declara deplin autonomi
pentru trebile noastre launtrice, i ca nu este nimic mai launtric
cleat pamantul nostru care este in joc ; ea apoi guvernul otoman nu putea sa nu tina sama de opinia publica din tara noastra ;
de votul unanim ce se (Muse de curand in adunare, MI% a se
pune in cumpana de a aduce iarai turburari noue" 112 Dupa
ce Negri primete memoriul, el scrie domnitorului, ca trebue

secularizat in toata puterea cuvntului averile manastireti,

1' Decrete din 17 Iulie si 7 Aug. Mon. of., 25 Iulie si 11 Aug. 1863.
1' Jurnalul consiliului de ministri 8 Aprilie, Mon. of., 10 Aprilie 1863.
100 Mon. of., 27 Iunie, 3 Iulie, 21 Aug., 19 Sept., si 10 Oct. 1863.
110 Negri c. Cuza 7 Februarie 1863. Corespondenfa, p. 162.
Negri c. Cuza 17 Martie 1863, bid., p. 170.
111 Negri c. Cura 17 Martie 1863, Corespondenfa p. 170.

1AL DOILE MINISTER KUGALNICEANIISECULARIZAREA 203

tot aa precum au fost ele secularizate pretutindene in Europa,

unde ele erau adevarate proprietati ale bisericei, i nu o uzurpare i o carciumarire ca la noi 113. Negri vazand ca, in eat%
de Poarta, de ambasadorii Rusiei i a Angliei, mai facea greu-

tali i acel al Austriei, propune domnitorului, sa trimita pe

Steege la Viena, sa caute a catiga pe Rechberg i a schimba
majoritatea puterilor pe partea Romanilor 114.
Cu cat Romanii inaintau mai mult in raspingerea Gre-

cilor, cu atata i ei protestau mai tare ; cu atata i puterile prietene

Grecilor indoiau silintele, de a se opune masurilor tot mai ener-

gice luate de Romani ; cu atat gazetele lor improcau cu mai

mare violenta.
Rusia mai vales, de i fusese indatorita de guvernul Romniei inteun chip insamnat in dou randuri, in afacerea armelor destinate Serbiei i in chestia cu oprirea trecerei Polonilor ; cu toata aceasta purtare a domnitorului Romniei care-I
pusese chiar in pericol de a intra in banuiala la Francezi, i
cu toate ca Rusia nu prea avea manile libere, de cand izbucnise revolutia polona, ha ca chiar se vorbia, prin gazetele franceze, de un planuit atac al Rusiei prin Odle romane 115, ceeace
ar fi trebuit s-o impinga a nu-vi indumani aceasta tara ea
tot apara cauza Grecilor cu o mare staruinta, cel putin in aparenta. Gorciakoff, intr'o nota catra ambasadorul rus din Paris,
spune, ca cu toata dorinta de a cruta guvernul lui Cuza i a
aduce o intalegere generala asupra delicatei chestiuni a manastirilor inchinate, nu este cu putinta de a se lei:6:1a de actul
international ce le slujete de chezaie" 116. Mai tarziu ceva,
vazand ca masurile de constrangere ale Grecilor se tot indesesc, Rusia trimite tuturor puterilor o protestare mai energica,

In care arata, ca masurile luate de principele Cuza contra

moiilor manastireti constitue o despoiere necalificabila, cerand ca totul sa fie pus iar in starea in care se afla pe timpul
congresului de Paris" 117 Tot pe atunci Anglia protesta mai
ales, pe calea presei, contra procedarilor guvernului roman,
ziarele ei ne crutnd de loe epitetele aplicate acestor masurP18.

Puterea care ne sprijinise era tot Franta care nu putea

admite cererea de proprietate a comunitatilor greceti din Orient,

11, Negri c. Cura 1 Iunie 1863, Ibid., p. 172.
114 Negri c. Cara 5 Aug. 1863, Ibid., p. 174.

1" L'Esprit public 26 Aug. 1863: II faut occuper les Principauts et

attaquer la Russie par la Bessarabie".
," Nota ruseasa din 28 August reprodusii de Ronidnul, 19 Noembrie
1863.

11, Din 19 Septembrie, reprodusA de Rorndnul, 10 Decembrie 1863.

I" Asa Galignani's Messager din 14 Ian. 1864 spune This audacious

spoliation by the Moldo-Valachian governement is the most deliberate und unholy

sacrilege that has taken place in the East of Europa during our own days".

204

ISTORIA ROMANLLOR

de oarece o aa pretentie ar calca autonomia principatelor

i deci nu poate fi vorba decat de o despagubire".

In Romania insa i la curtea lui Alexandru loan I, se

tiea in ce stare incurcata se afla pe atunci Europa ; ca revolutia polona ameninta sa se prefaca in un razboiu universal,
amenintare ce paraliza de o cam data o actiune mai energica a
Rusiei, cleat doar prin cuvinte i protestari serse. Anglia pe
de alta parte, era foarte ingrijita pentru chestiunea SleswigHolsteinului, pe care confederatia germana hotarase sa le anexeze. Austria era tot mai rau asaltata de Unguri, in cat chestiunea manastirilor inchinate ce era la urma urmelor o afacere
de caracter privat, nu putea sa apara decat pe un plan mai indepartat in preocuparile politice ale Europei 312.

Daca este acuma sa ne dam sama de interesele ce impingeau pe puterile cele mari ale Europei la o tinuta sau alta, in
cauza manastirilor inchinate, atunci politica unora din ele pare
limpede i lamurita, pe clind a celorlalte nu pare a avea temeiuri serioase, ci era mai mult un fel de aiurare momentana,
nascuta din idei preconcepute, intarite prin rutina, i nu izvorite din o conceptie a imprejurarilor, conforma cu interesele lor. Puterea care avea tinta sa mai bine definita era Rusia.
Ea trebuia sa fie protivnica pretinsei despoieri a calugarilor
greci, fiindca nu putea ramanea nepasatoare, vazand cum
se rapete sectarilor ei din Turcia mai multe milioane care slujiau a alimenta intrigile ei in acea imparatie, i aceasta inca,
facandu-se in folosul unui popor ce-i intorcea tot mai mult
shnpatiile &Rea' Franta"120. Dar tocmai, fiindca mnastirile
greceti reprezintau un interes rusesc, ar fi fost firesc lucru, ca
puterile celelalte, i anume Turcia, Anglia i cu Austria, sa nu le

dee sprijinul lor. Lucrul insa se intampla tocmai din potriva.

Pentru a intalege purtarea Turciei, favorabila calugarilor
greci, trebuie sa ne amintim, ea' jafuirea patriarhilor greci era
aproape singura ramaita de imboggire nelicita ce mai supravietuia in imparatia otomana, i ea' manoia acestei jafuiri
atarna de veniturile patriarhilor 121 Numai din acest punct de
"' Asa gAndeau si ziarele timpului. L'Esprit public din 20 Ian. 1864,
spune : Le reprsentant de la France a refus de s'unir aux protestations et
a approuv la conduite de l'Hospodar. Malgr le bruit qui s'est fait autour
de cette affaire, ces protestations n'auront aucune suite, et la scularisation
des couvents restera un fait accompli, ainsi que nous l'avions dejit fait prevoir".

120 L'Opinion nationale, 11 Febr. 1864. Le Monde, 25 Febr. 1864: II

fallait it tout prix conserver, A la propagande schismatique et panslaviste, les
ressources que les revenus des monastres lui assuraient".
"1, Le Monde, 25 Febr. 1864: En Turquie la puissance se mesure it la
richesse ;

toute diminution dans les revenus d'un patriarchat prjudicie au

gouvernement et aussi aux ministres ou vizir qui, suivant un usage fort ancien,
prelvent sur chaque patriarche, A l'avnement de celui-ci, une somme consi-

arable".

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.SECIJLARIZAREA 205

vedere, se poate intdlege purtarea Portei ; cdci din acel al intereselor ei politice, insui Turcii ii dddeau bine samd a lucrau in interesul celor mai stranici ai lor dumani ; and sustineau pe Greci contra Romnilor. Aa un comisar turc din
Sumla scrie lui Baligot de Beyne, secretarul principelui, cd
secularizarea mAnstirilor greceti este o loviturd de stat, adusd
inraurirei ruseti, din care trdiau pana' acuma toti agentii, spionii,
misionarii i predicatorii autocratului" 122 Anglia era cuprinsd

de vechea ei idee, integritatea impArdtiei otomane, i ea se

temea sa" dee un prea mare avant Romniei. Austria iardi

era cuprinsd de aceeai teamd, nu ins din cauza Turciei, ci

din propria ei pozitie, fatd cu noua formatiune de stat dela
gurile Dundrei. Se temea, ca intdrirea Romanilor din acest
stat sd nu devind un centru de atractiune, pentru Romnii
din propria ei impLitie, despre care atractiune se ardtau semne
neindoielnice 123.

Puterile care ne sprijiniau mai cu deadinsul erau Italia,

a cdreia rol ins era indestul de ters, ea insdi fiind un stat
abia in formatiune. Apoi mai ales marea i puternica Franta
care, pe atunci, tot pdstrase inch' intdietatea ei in trebile europene. Si de aceea imboldirea ce impinse pe domnitor i pe

Kogdlniceanu a face pasul hotdritor, prin secularizarea averilor

mdndstireti, in ziva de 13 Decembrie 1863, furd cuvintele

rostite de impAratul Napoleon in Expunerea situatiei imperiului, din Noembrie 1863: Guvernul impAratului i cele mai
multe din celelalte cabinete semnatare ale tratatului de Paris,
n'au stat la gaud a recunoate, cd ar fi protivnic principiilor
dreptului public european, de a indatori pe guvernul MoldoRomaniei a ldsa mAndstirile care alatuiau, in stare de 'nandmoartd, o foarte mare parte din teritoriul lor, sub ocarmuirea
cdlugdrilor strdini"124. Vom vedea mai jos care imprejurdri
silird i pe celelalte puteri, a primi pdrerea francezd asupra
situatiei mdndstirilor inchinate. Deocamdatd averile lor fusese
luate de Romani, prin un act de autoritate, i contra vointei
formale a Europei. Se repetase incd odatd imprejurdrile ce insotise chiar primii pai ai statului roman, i aa era sd fie dat
acestui stat a pdi inainte.

1" Scrisoare din 10 Martie 1864, BM-title Rossetti.

)2 Vezi Vol. XIV Cap. XIV, Cultura, Ideea unirei tuturor Romdnilor.
124 Expos de la situation de l'Empire. Novembre 1863.

IV

SECULARIZAREA. - CHESTIA JURIDIC:St.

Secularizarea averilor m'An'Astirilor inchinate a luat, in
desf4urarea ei, forma unui proces, in care s'au infAtoat de
o parte i. de alta argumente jnridice, inaintea tribunalului
european al celor 7 puteri care luase asupr-le sarcina, de a
protegui primii pai ce poporul romnesc Ii fcea, in mersul
atr propire. In acest proces insA predominau elementele
politice, raporturile de putere care trebuiau
schimbe na-

tura, din o daraver'd juridie in una politic6. Pe acest din urmA

trim ins6 neintlegerile sunt hotkite, la sfArit, prin ultima
ratio rerum, adecA prin putere, i aa s'a intAmplat lucrul in
aceastA imprejurare, in care statul romAnesc, fiind din iniprejurAri mai tare deck cAlug6rii Greci, a rostit el insui hotrirea i a executat-o, luAnd printr'un act de autoritate averile
mAnAstireti din mAnile strAlnilor.

In expunerea de pAdd acuma ne-am abtinut pe cA.t a

fost cu putintA, de a apretui evenementele ale cAror povestire

a trecut prin a noaFtr padA.

DesfAurarea istoriei, inscrie in cAmpul tiinte izbAnda

adevkului i in acel al artei pe acea al frumosului. S'ar crede

cA i propAirea ideei binelui ar trebui s'A adue tot mai deplin

izbAnd a cauzelor drepte. Lucrul ins nu se intAmpl. Pe aceast din urmA pArtie, propirea e cea mai inceat i, dac
de mult inc6 adevArul a rApus eroarea, i o rpune pe fiece zi ;
de asemenea, dacA frumosul a invins urkul i 11 eAstrAnge pe
fiece clipA, in cAmpul binelui, dreptatea e hied' departe de a fi
covArit nedreptatea. In lupta intre elementele practice ale
vietei, predomnete inc6 legea celui mai tare, iar propirea
s'a realizat aici numai in domeniul teoriei ; c'Aci se recunoate
astAzi c6 dreptul e jArtfit, pe cAnd mai inainte se credea c'A
nedreptatea e chiar dreptate. Pentru ca s'A pAtrund i in vieata

real6 aceeai conceptie, va trebui s'A mai curgA inc6 mult'A ap.
pe rAuri.

SECULAEIZAREA.CHESTIA JURIDICA

207

Cand hotgrirea unei chestiunei istorice se face dupg prin-

cipiul politic, adecg dupg precumpgnirea puterei, atunci cu

toat izbnda dobanditg, constiinta rgmfine neimpgcatg si neimpgcatg in veci ; cgci simtul moral, pe care este hultuit acel
juridic, nu amorteste nici odat in sufletul omului. Dacg ins
puterea a dat sprijinul ei unei cauze drepte, atunci se adaugg,
pe lngg izbanda materialg', si linistea mgreat a mintei, convinsg cg a asternut acea izbandg pe stnca de granit a drepttei. Observgm cg nu ne indepgrtg'm de principiul nostru de
a nu apretui evenementele, intru cgt judecata juridicg este
nepersonalg si reprezintg constiinta juridicg a omenirei. Vom
videa insg, cg putem rosti cu multgmire sufleteascg, judecata,
cg Romnii, land averile Grecilor, nu i-au despoiat, ci au reluat numai cgt ceeace era al lor.
Expunerea luptei incordate cgreia
Intillesul inehin'rei.
dgdu nastere chestiunea mgngstirilor inchinate si a cgreia peripetii au fost schitate in capitolul precedent, nu poate fi pe
deplin intgleasg, dacg nu se vor desvgli s'i temeiunle, pe care
ambele pgrti prigonitoare le invoacg, pentru a sprijini drepturile lor, in acest mare si secular proces ce se desbgtea inaintea
areopagului european. Se infgtosgm argumentele pro si contra,
in aceastg incurcat daravere, spre a vedea dacg statul romgnesc avea pe partea lui si dreptul, sau dacg a pus in lucrare,
cum sprijin protivnicii lui, numai o indrgzneatg despoiere.
Se incepem prin a cerceta intglesul terminului de inchinare,

intrebuintat in documente, spre a insgmna raportul de supunere al mgn.stirilor bgstinase cgtr acele strgine. Grecii pretindeau, cg acest cuvnt este identic cu dgruire, si in traducerea francezg a documentelor infgtosate puterilor prin memoriile lor, redau terminul de inchinare, prin cuvntul donation,
donn, in loc de ddie, plac sous l'invocation, ales de apgrgtorii

cauzei romne. Acestia din potriv sustineau, a inchinarea

insamng numai at punerea sub protectia spiritualg, un soiu
de suzeranitate religioasg, analoagg acelei politice, sub care

se aflau tgrile romne, fat cu impgrgtia otomang 1.

Intglesul termenului de inchinare este foarte deosebit,
dupg scopul fiecgruia dgruitor, si nu i se poate determina senzul
unic si preciz. E un termin din limbagiul religios aplicat la o
daravere juridicg si care, din aceastg pricing, tocmai trebuia
sg fie nehotgrit si sovgitor.
' Discutia aceasta vezi In: Riponse des St.-Lieux d'Orient, Octobre 1863,
Paris, p. 53. La virile sur la question des convents ddils, par un Moldave,
Paris, 1863, p. 33. Quelques mots sur la secularisation des biens conventuels par

un dput roumain, Paris 1864, p. 12, etc. Agathon Otmenedek (Alex. Odobescu), Elude citatfi Une sorte de vassalit spirituelle".

208

ISTORIA. 130MANLLOR

Pentru unele documente s'ar p6rea Ca' interpretarea, data'

lui de Greci, e mai apropiat 0 eft' insamn6 inteadevAr d6ruire.
Aa hrisovul doamnei Safta, sotia lui Gh. Stefan Voevod, care

inchira la 1663, sfntului Mormnt mngstirea Bistrita, din

al c6ruia ctitor, Alexandru cel Bun, doamna pretindea &A se
coboar, spune, ea' a inchinat aceast6 madstire, anume Bistrita, cu toate podoabele 0 toate veniturile ei, s" je poman

vecinicil la mormntul lui Hristos" 2. Aproape tot aa se rostete

0 hrisovul lui Matei Basarab, cnd dup ce reia dela elugrii

greci mn6stirile uzurpate, spune, ea' acele cu dreptul inchinate

lor, sA fie supuse i steittitoare dilugrilor strc-dni. Aceast rostire

de pomanA vecinicr, supus6.i stnnoare", pare a implica

ideea de dAruire a proprientei, de oarece numai proprietatea

este un drept vecinic, toate celelalte fiind treatoare.

Alte documente contin din protivA indicarea numit, ea" se

dciruqte mnstirilor greceti clirora se inchinau acele Mtinae,
numai prisosul veniturilor lor. Aa un document din 1662 emanat
de la intemeietorul m'AnAstirei Bursucii, din Moldova, inchinat

la muntele Athos, spune anumit, cA sfintii Orinti ai Athosului

nu vor trage nici un venit timp de 8 ani, in timpul c6rora mdstirea se va infri ; iar dup6 acest fstimp, vor avea dreptul
de a lua, in propqrfie, un fotos in stare sei ajute i mndstirea
2 Uricarul V, p. 240. Grecii mai aduc Inca cateva documente, publicate
In Eclaircissements sur la question des monasteres grecs situ& dans les principauts danubiennes, 1857. Anexele 3, 6, 12 si 14, care toate par a continea
danli lamurite. Asa acel al Inchinarei monastirei Golia de Irimia Movila, 1606,
care spune : Les donations prsentes avec leurs revenus seront immunblement,
d'aujourd'hui a jamais, proprit et droit du dit monastre, Vatopdie, pendant
toute l'existence dele dernier". (Anexa 12). Acel al manastirei Rachitoasa de

Grig. Ghica, 1729: Nous avons donn et confirm au monastre Vatopdi

pour avoir:ce monastre Rachitoasa mtoche et en toute obissance comme d'autre

monastres y ddis (Anexa 3). Acel al manastirei Vizantia Grig. Ghica, 1777

Notre prsent chrysolubule reconnait au monastre Grgoire le droit d'avoir

sous sa possession le couvent Vizantia et d'y nommer un goumne, sans que
nul autre se mle dans son administration, vu que ce convent est considr
d'aujourd'hui it jamais annexe et proprit du monastre Grgoire du Mont
Athos" (Anexa 14). Aceste dou din urma documente au putut fi controlate,
nu cu originale, ci numai cu niste copii, aflatoare la Arhiva Statului, si care
miau fost comunicate de D. Onciul directorul acelei arhive. lata textele
de pe care au fost traduse : Documentul din 1729 : Dat-ara si am Intarit si
dela domnia mea sfintei manastiri Vatopedi, ca sa fie aceasta sfanta manastire
Rachitoasa metoh f i inchinare sub toat ascultarea ca si alte manastiri ce ma i
sunt Inchinate acolo". Document din 1777: Iata dar cu a noastra bunavointa
dat-am si domnia mea si am Intarit, printr'acest al nostru domnesc hrisov,
manastirei dela Svetagora ca de ashizi tnainte f i In veci sci (Libel pe manastirea
Vizantia din tunutul Putnei a.: toate ale ei avert statatoare f i misulloare sub pur-

tarea de grija a parintilor manastirei Grigoriu si, randuind de acolo egumen,

fax% a se amesteca altii la Vizantia cat de putin, sa fie manastirei Grigoriu
meloh si dreapt alierosire si hrisov de intaritura, neclintit si nestrcimutat in veci.

Cuvantul proprit nu se afla nicairi In textele romane. El este Inlocuit prin

termenul de hrisov sttdtor In veci.

SECIILARIZAREA.CRESTIA JIIRIDICA.

209

Esfigmenos din Sf. Munte" 8 Un alt document din 1692, dela

Constantin Brancovanu, prin care se inchinA schitul StAnetii
patriarhatului de Alexandria, spune anume, cA acel ce 'va fi
trimis din partea patriarhatului pentru a cAuta de trebile mAnAstirei, sA aib grijA de veniturile moiilor i satelor i de Tiganii mAnAstireti, M.A. a-i insui voia de a lua dela mAnAstire

nici cal, nici bou, nici oae, nici vase de aramA, spre a le duce la

marele patriarhat ; dar numai a aduna tot venitul din dijmele

tranilor i dArile Tiganilor, acel asupra vinului i, punAnd
de o parte ceeace ar crede cA este trebuitor pentru hrana i
intrefinerea cdlugdrilor i a slugilor ca de obiceiu, sd trimitd rdmdifa SI. patriarhat, spre a lui trebuinfd" 4. De asemenea hrisovul de inchinare al mdn'Astirei Cotroceni care muntele Athos,
hArAzete lavrei slinte numai ceeace va prisosi peste trebuiniele md-

ndstirei,i dup6 ce se vor face reparatiile trebuitoare ; iar in anii

de lipsd, sd se trimit mai pulin" 5. In hrisovul de inchinare al

mAnAstirei VAcketilor, dat de N. Mavrocordat, se prevede

sA fie in totdeauna epitropi ai acelei mAn'Astiri, vel logofAtul,
ve! spAtarul i vel vistierul, care vor fi dup6 vremuri, i acetia
sA ingrijascA de urmAtoarele mili : 500 de talen i la sAracii din
Bucureti ; s'A mArite dou fete de boieri; sA se rAscumpere
robi ; sA se imbrace s'Araci ; sA se hrAneascA cei din pucArii.
lar de s'ar intcimpla vreun an neroditor, nu se va trimite nimic

Sf. Mormdnt; iar muele se vor lace" 6. Tot aa i hrisovul de

inchinare al mAnAstirei MArgineni cAtre Muntele Sinai, dispune,

ca dui:IA implinirea dAjdiilor de aici i cheltuelelor trebuin-

cioase mAnAstirei, ce va prisosi, s'A se trimitA Sf. Sinai ; cA dacA

ar fi vre un an de lipsA i neindestulat, dupli venitul qi agonisala vremei, set. fie i darea ajutorului muntelui Sinai, ca s'A nu
rAmAnA mAnAstirea MArgineni in lipsirea celor trebuincioase" 7.

Ambele interpretan i ale intAlesului cuvAntului de inchiflare", acea a Grecilor i acea a RomAnilor, poate gAsi un sprijin

In documente, de i este de observat cA, in vechile hrisoave,

d'Aruirea proprietAtei se face totdeauna prin cuvintele : uric

stlittor in veci, formulA ce nu se vede nicAiri in hArAzirea Iran'Astirilor.

Dar aceastA hArAzire, ori cum ar fi fost cuprinsul ei, trece,

In cele mai multe cazuri, peste intinderea drepturilor ce putea

CitAm documentul dui:JO Eclaircissements publicatie greceascgt precum

pentru Greci am citat documentul Saftei, dup6 o publicatie romaneascl. In

starea de atunci a publicArei textelor, e cel mai bun mijloc de a garanta adevArul, de a cita documentele In favoara unei parti, dupO textul publicat de
cealalta.

Eclaircissement, Anexa 8.
5 Citat dupgt textul grecesc, publicat In Rponse des Lieux Saints, Octobre
1863, p. 40.

Citat dupO textul grecesc publicat Ibid., p. 43-46.

A. D. Xenopol, Istoria RomAnllor.

Vol. XIII.

14

ISTORLA ROMANILOR

210

s confere. Asa fiecare mnstire primia daruri, nu numai dela

intemeietorul ei, ci i dela alte persoane. Chiar cand sunt mnstiri domnesti, ele sunt adese ori inzestrate si de boieri. Bre-

zoianu tgdueste legalitatea celor mai multe inchinki, ca

ne fiind filcute de toti ctitorii i inzestrtorii mnstirei, ci

din partea altor persoane decat de acei inzestrtori ; cAci dac

unii numai din ctitori inchinase mnstirea, aceast inchinare
nu putea avea valoare deal pentru averile date de ei, iar nu
pentru acele date de altii 8. In cazul ins cnd o persoan strAin

inchina mnstirea, ea dispunea de ceva ce nu era al ei.

*i este de observat, c acest argument capt o trie

mai mare, prin faptul c a fost adus in sens tutors, pentru a

sprijini drepturile locurilor sfinte : Anume N. Rossetti, cerand

prin judecat restituirea mnstirei Mrginenii, intemeiat de
un strAbun al su, pe motivul e nu s'ar fi respectat conditiile
de druire, i se opune din oficiu de cal% tribunal care iea aprarea Grecilor, cA el nu ar putea reclama cleat pentru partea
lui de donator, nu si pentru averile aruite de altii 9. Apoi dac
un donator nu putea cere anularea donatiunei, decAt pentru
partea sa, nici cAlugrii greci nu puteau deveni proprietari neconditionali, decAt pentru prtile valabile aruite. Celelalte trebuiau s fie supuse conditiilor druirei.
Fraude.

Adese ori frauda sau viclenia, intrebuintat

spre a aduce, fie inchinarea mnstirei, fie sporirea averei mnstirilor acum inchinate, pteazA titlurile In virtutea cgrora
mnstirile sau moii1e lor erau stpanite.
Exist mai multe documente care dovedesc, inteun chip
Invederat, uneltirele piezise puse in lucrare de cAlugkii greci,
spre a-si insusi averile pmntene.
Asa hrisovul lui Mateiu Basarab, de mai multe ori citat
Odd acum, iea inapoi dela cAlugrii greci, In 1639, 21 din cele
mai frumoase mnstiri ale Wei, motivnd astfel aceast msur : CA mai pe urm, se intampl de statur mitropoliti
domnitori %rei, oameni strini nou, nu cu legea sfnt (adec
tot crestini), ci cu neamul, cu limba si cu nravurile cele rle,
Textul publicat numai in extracte traduse in frantuzeste in Rponse
du St. Lieux, p. 49, dar consunAtor Cu reproducerea lui in Memoriu asupra

mandsiirilor romdne puse sub invocaliunea locurilor slinte. Ministerul afacerilor

strAine, Bucuresti 1863. p. 5.
Vezi analiza actelor manAstirilor SArindarii, BucovAtul, sf. loan din
Focsani, Arhimandritul, In loan Brezoianu, Milndstirile zise fnchinate i chlugdrii
strdini, Buc. 1861 p. 9. 10, 12 si 38. Asa bunAoarl manristirea Banu, intemeiatii
de Ianache Banul
imbogAtitA de mai multe fete cu mai multe mosii, este
inchinatii de N. Mavrocordat (Cu ce drept ?) mAnAstirei Dusca din Tunis, prin
hrlsovul sAu din 1728.
1

Un nou proces sau solujia frnpedecatei chesiii a mdnstirilor di NM

zise fnchinale, Bucuresti 1861, p. 26.

SECULARIZAREA.CHESTIA JURIDIC/I

211

adeca Greci care nu se rusinara, nici se ternura a atinge naravul lor cel rau si de sfintele manastiri domnesti ale trei si,
spurcAndu-5i minile lor cu orbitoarea mit5, sub hicleana taina
tncepura a vinde si a carciumari sfintele m5nastiri ale Ord si
lavrele domnesti, cele supuse metoase daj nice altor manastiri

de pre In tara greceasca si dela sfnta Gora, facandu-le hrisoave de Inchinaciune, fara de stirea sfatului si fail voia soborului, ca sa le biruiasca si sa' le mosteneasca In veac"". Cum
s'a observat si mai sus, Mateiu Basarab nu este dusman al Grecilor, de oarece el recunoaste dreptul calugarilor asupra ma-

nastirilor Inteadev ar daruite. Din aceasta Insa, se constata

Intr'un chip invederat ea' cele 21 de manastiri, enumerate de
Mateiu Basarab In hrisovul sau, fusese uzurpate de calugrii
greci. Ceeace Intareste Inca si mai mult faptul lizurparii, este
imprejurarea, ca patriarhul de Constantinopole, Partenie, recunoaste prin o carte pastorala', ca de cativa ani, niste Greci
nestiutori, straini si stapaniti de lacomie, au navalit si umplut
tara, si prin vorbele si ralele lor fapte, nelncuviintate de santa
noastra lege, au ajuns a pune mana pe aceste evlavioase si vechi
asazri, MI% nici un respect pentru testamentele 1ntemeitorilor ;

dar principele Mateiu Basarab, chemnd o adunare si hotarand ca toate manastirile domnesti si pe care domnii si mitropolitii straini, pentru a-si potoli ldcomia, le supusese altor manastiri asazate In Grecia sau In muntele Athos, si anume (urmeaza enumerarea celor 21 de manastiri), sa' ramana slobode
de once stapanire din partea calugarilor straini, -- noi 1ntarim
acest hrisov al domnului M. Basarab, In toata a lui 1ntindere".
Aceasta scrisoare, In care patriarhul grec 1si huleste propriul sau neam, a fost de sigur scoasa pe bani de domnitorul
Munteniei. Ca' lucrul era obicinuit la patriarhii, aceasta se stie
si din alte imprejur5ri. Este Ins de observat, ca Mira Indoiala
si patriarhul stiea ea' aceste nAnastiri fusese uzurpate, far% de
care nu ne putem Inchipui, ca el sa fi renuntat, pentru o sum'

de bani numarata o singura data, la niste venituri vecinice

ale neamului si scaunului sau 11.

Acolisiri de mosii se constata din urmatoarele documente :
Un hrisov al lui Gheorghe *tefan urmasul lui Vasile Lupu,
" Uricarul, V, p. 329.
" Scrisoarea lui Partenie In M &noire avec pikes justif icatives present
t la cornmission internationale pour les couvents ddis par M. C. Negri, Constantinople, Juin, 1865, p. 127. Recunoscut ca autenticA de cAlugArii greci
In Rponse des Lieux Saints, Oct. 1863, p. 58. Asupra vAnzArei unei Invoiri
de a deslega un blestem mitropolitan din partea patriarhiei de Constantinopol,
vezi 1st. Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 226. S'ar putea adAogi Ina alte
manAstiri luate prin viclenie, precum mAn. Roaba, dacA dovezile aduse de

Brezoianu p. 29 nu ar Ma oarecare Indoialk 0 noi cliutiim dovezi absolut

net6gAduite 0 peste putint de tAgaduit.

ISTORIA ROMANLLOR

212

dat in anul 1656, spune, cA, Vasile Vod, vAzand mare lips" de

daseli buni invAttori in tara noastrg, nil de care foarte

mult p6mantul ptimete *i se intunea fr inv6tAtura c`rtei

socotind impreunA cu tot sfatul Vrei, a 45zat prin a sa chemare, daseli buni i ravnitori la invsttur dela Kiev Pecerski
a sfintei lavre, dela preasfintitul i de Dumnezeu temtorul
mitropolit al Kievului, PAtracu Movil, ca s" fie spre invAtAtura i luminarea mintei copiilor pmntului nostru ;
pentru aceasta le-au lgsat lor trei sate, anume Rachitenii, TAmgenii i Juganii, ca s fie pentru indestularea i hrana acelor
daseli buni invTtori, i a rsat lor acele trei sate, In pace

despre toate arile mari i mici ce se vor afla in Omntul

nostru". 12

lard o dgruire, fcut in toat regula coalei din mAnstirea Trei-Erarhi, intemeiat i una i alta de Vasile Lupu. KAn6stirea Trei-Erarhi, fiind inchinat de ctitorul ei muntelui Athos,
in curnd nici un folos bun nu s'a fcut dup" acel aezAmnt
cAci dup aceea dascAlii aceia s'au izgonit dela mnstire i s'au
adus in locul lor din tara grecease ; iar clugrii greci nici un
folos la invAtAtur nu aduc p'mntului nostru" 13 Nu se prea intdlege, din document, dac6 dasclii slavoni au fost inlocuiti cu
dascAli greci, sau dac6 trebue primit, c.5' au fost suplintati prin
cAlugri greci ce nu erau i daseli. In once caz, coala lui Vasile
Lupu, chiar de ar fi fost grecizat, cu timpul s'a desfiintat,
atunci cnd Asaki descopere la Viena documentul lui Gheorghe
Stefan clugArii din Trei-Erarhi stpaniau %ea' nici un drept moiile

ce nu le fusese date lor, ci coalei. A trebuit un act de autoritate

al lui Ionit Sturza, domnul Moldovei, spre a reinfiinta coala
In m6nstirea grecease, i un proces ce tinu aproape 20 de ani,
spre a relua moiile din mAinile elugrilor greci14.

O incercare iargi necinstit din partea acestora de a pune

mAna pe o avere ce nu le apartinea, este constatat prin docu-

mentul lui Moise Movil din 1634; anume manAstirea Bisericanii,

neinchinat, avea un sat Van6torii, d6ruit ei de Chirita Dumi-

trache postelnicul i de Constantin Movilg, danie fcut pe timpul

lui Gaspar Gratiani i infrit i de Stefan Toma. Si dup aceea,
urmeazA documentul, s'au sculat c'lugArii (greci) dela mn6stirea Golia (inchinat) i au umblat cu vicleniile lor i cu stram-

Mate, i 0-au fcut nite drese, scriind c le ar fi dat acel sat

cucoana Maria Chiritoaea. Fiind c6 aceast cucoanA trAia in tara
lepscA, domnul trimite pe Golieni acolo, SA aducA intArirea scri-

soarei. Golienii nu aduc acea intArire, pe care din potriv6 o aduc

Uricarul, III, p. 279.
,* Ibid. Asupra InstrAindrei Trei Erarhilor vezi Isl. Rom. din Dacia Tra-

iand, VII, p. 21.

Ibidem, XI, p. 230.

SEGITLARIZAREA.CHESTIA JURIDICA

213

Bisericanii, spunAnd cucoana Chiritoaea, cA Golienii 0-au fAcut

ei singuri dresul, fr tirea ei ; i deci au rAmas Golienii ruinati
inaintea domnului, bind dresul lor fAcut cu strAmbAtate i cu viclenie" 15.

Un alt caz, in care se imbin o inchinare nelegalA cu o acolisire de sate, se intAmplA pe timpul lui Niculae Mavrocordat.
Anume domnul grec, voind s'A folosascA patriarhului de Alexandria,
Samuel, care tocmai venise in Moldova dup milA, ii inchinA inA-

nAstirea Hangu. In hrisovul de inchinare din 1715, se spune, eft'

au hotArAt impreunA cu Gedeon mitropolitul, Saya episcopul
de Roman, Calixt episcopul de RAdAuti i Orest episcopul de Hui,
i cu marii boieri Gavril Miclescu, Lupu Costache, Ilie Catargiu,
Dimitrie Ramadan, loan Palade, Constantin Rossetti, Darie Donici
i. Constantin Costache, i au inchinat mAnAstirea Hangu, lutemeiatA de Barnovschi VodA (deci mAn. domneascA), cu toate moiile i satele i toate hotarele, i. cu moiile BAltAtetii i MAnjetii,

pe care staretul le cAtigase prin hotArire judecAtoreascA dela

rudele vistiernicului Ilie, pentru ca Sf. scaun al Alexandriei sA
tragA veniturile acestor mAnAstiri"16. Un hrisov al lui Mihaiu
Racovit dat fug asupra unei pAri, fAcutA de visterniceasca Maria
improtiva egumenului de Hangu, ne arat cA procesul asupra
moiilor BAltAtetii i MAnjetii, intentat la divan de egumenul
de Hangu, fusese cAtigat de acesta in urma unei apAsAri a lui
N. Mavrocordat asupra divanului ; cAci aceiai boieri, judecAnd
acuma a doua oarA, mArturisesc cA. tieau precum era drept (anume

cA moiile in chestiune erau alte visternicesei) ; dar cA : che-

mAndu-i pe r.'nd Neculai VodA, i dAndu-le a intAlege sA nu rAs-

pundA improtivA nici cum la divan ; deci tiind acea porunc5.,

n'au avut gurA s'A grAiascA spre dreptate ; ci cum au zis domnul,
aa au poftorit i dumnealor cu totii". Aa se judecase deci procesul i acest chip de a impArti dreptatea ne lasA a intrevedea
*i modul cum se Meuse inchinarea m'AnAstirei Hangului cAtrA
patriarhia Alexandriei. Anume mitropolitul, in divanul lui RacovitA, spune, cA nu primise ca O. se inchine la patriarhie aceast
mAn'Astire, fiind in tArie i mai ales la munte, i peste voia sfintiei
sale, s'a fAcut aceastA inchinare" 17. Este inviderat c5. mitropolitul
" Hrisovul reprodus de N. Istrate, Questia indndstirilor inchinate din
Moldova, Iasi 1860, p. 18. E drept cl asemenea falsificAri de documente erau
obicinuite In acel timp. Asa si cAlugarii maniistirei pAmantene Bistrita, Inainte
de a fi InstrAinatA, si acei ai mftnAstirei PAnglratii, faisificl niste drese InTdauna
mAniistirei Bisericanii. Documente din 1631 In Arhiva Istoricd a lui Hasdeu, I,

p. 71 si 106.

" Hrisovul de Inchinare dui:a publicatia greceascii Eclaircissements. Anexa 7.

17
lui RacovitA din 1718 In Uricar, V, p. 363-377. Amlinuntimi
asupra procesului, In Istoria Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 14-18 si mai

pe larg In articolul meu Justifia sub Fanariofi In Convorbiri Literare, XX,

p. 1058.

214

ISTORIA ROMANILOR

merge prea departe, cand spune c'd inchinarea s'a fAcut peste
voia lui. Nici sfintia sa, vazand porunca, n'a avut limbA s grAiascA si a poftorit precum poftorise i boierii ; dar in once caz,
din spusele lui, reies modul silnic cu care se Meuse i inchinarea,
precum tot silnic se judecase i procesul, i aceasta cand ? Pe vremea

domnului grec celui mai luminat din toti Fanariotii ; pe timpul

domnului filosof

Conditiile Inchinfirilor. Hrisoavele reproduse mai sus invedereazA Mr% tAgadA, ea cele mai multe mAnAstiri erau inchinate cu oarecare condifii. Chiar hrisovul lui Mateiu Basarab, cand
lasa" Grecilor mAnAstirile regulat inchinate, ca s'A fie supuse si
stAtAtoare, adaoga" : dup cum vor fi scris i legiuit ctitorii, in
cArtile lor de inchinAciune, pre acea tocmeal neschimbate ss
trAiasca". Fiecare mAn'Astire era deci inchinatA cu oarecare toemaid, i rari sunt cazurile de inchinare curat i neconditionatA
a unei mAnAstiri pgmantene cAtra locurile din jos. Asa am vAzut
In hrisovul de inchinare al VAcArestilor, randuire de boieri pa"manteni ca epitropi care sA ingrijascA pentru indeplinirea milelor.
Acelas hrisov prevede nevoia reparatiilor manAstirei, mAritare
de fete sArace, ingrijirea de sArAcime, de cei din puscArie. Hrisovul lui Gheorghe stefan, aminteste despre datoria de a tinea o
scoal. In srarsit cele mai multe din documentele de inchinre rostesc
un cuget uniform, acela de a se intretinea mAnAstirile pAmantene
In primul loc, i numai ce va prisosi sri se trimit sfintelor locuri.
Ba unele din ele merg panA a dispune, ca in ami de lips6, s'a nu
se trimit nimic m'AnAstirilor patroane, iar milele s'A se indepli-

neasca. Ingrijirea cea d'intai a inchinAtorilor este de a asigura

existen fa raindstirilor lor, ingrijire ce nu era decat prea fireascA,

dacA ne gandim ca' acesti oameni se despoiau de averile lor, in
scopul de a-si lega numele de o asezare vecinicA, in care s'A fie
pomeniti atat prin rugAciunile cAlugarilor ce erau s'A se umbreascA

sub a lor creatiune, cat i prin ale acelora care se impArtAsiau

din muele lor. Nici unui inchinator nu i-a trecut vreodat prin

minte ca el, inchinand mAnAstirea lui unei mAnAstiri mai sfinte

din RAsarit, as'AzAmantul lui &A se desfiinteze ; sA inceteze de a
mai fi ceeace fusese : o comunitate de oameni care sA se roage

lui Dumnezeu pentru iertarea pAcatelor tuturor muritorilor in

deobste si a le lui in deosebi. Se intAlege dela sine, cA o asemenea

tint evlavioasA nu putea fi ajunsA, dacA nu se pAstra fiinta exterioar a mAnAstirei : bisericile, chiliile i cl'Adirile ei, i cri deci
intretinerea material a mAnAstirilor era si ea o conditie sine qua
non a inchina'rei acestora cAtrA lAcasurile sfinte.
Sri cercetAm, cum au indeplinit calugArii greci aceste con-

ditii explicite sau implicite ale inchinArei? In ceeace priveste

epitropii pAmanteni, ei fur in curand inlAturati, i numirea lor

fu lAsat in pArAsire. Grecii, neputand t'AgAdui acest lucru,

SECULA.RIZAREA.CHESTIA JIJRIDICA

215

sa-1 incunjure in chip sofistic. Ei spun, ca sfintele locuri pentru

a mantinea epitropiile, au suferit adese ori mari nemultumiri.
Domnitorul Cuza care a suprimat prin ordonanta sa din 3 Ianuar
1863 epitropiile Sf. Mormant, invoaca in memoriul su epitropii
dela Vacareti"18. Sf parinti se joaca aici cu cuvantul de epitropi. Tot epitropi erau i aici ai Sf. Mormnt i boierii Omanteni, din hrisovul lui Niculaie Mavrocordat. Dar aceste dou feliuri
de epitropi erau indepartate ca ceriul de pamant. Pe cand cei pa-

manteni stabiliau controlul asupra purtarei trebilor man5stirilor inchinate din partea calugarilor greci, acei randuiti de Greci,
bine intales ca-1 suprimau.
Cat despre aazamintele de binefacere, am vazut cum Grecii

au desfiintat coala din Trei-Erarhi ; apoi cum ingrijiau de nebunii din ospiciul dela Golia, cum lasau in pansire indeplinirea
milelor, din hrisovul lui N. Mavrocordat care, cu toate aceste
dispunea ca in anii de lipsa, sa nu se trimita nimic Sf. Mormant,
iar muele sa se faca.

S venim lug la chestiunea de capetenie, la conditia

acea fan de care inchinarea nu avea nici un intales, care alcatuia chiar miezul ei : pdstrarea existen fei mndstirilor peimein-

tene inchinate locurilor sfinte. Asupra acestei chestiuni, mai

toate hrisoavele contin tocmala" fati sau subintaleasa, ca
veniturile manastirilor s slujasca intaiu la sustinerea acestor
aazaminte, i numai ce va prisosi sa se trimin locurilor sfinte 19.

Ba mai mult inc, unele manastiri sunt inchinate celor de jos,

pentru a le apara de ruing reala sau pretextan de inchinatori.
Aa pentru manastirea Galata, intemeiata de Petru *chiopul
inchinata de Radu Voda in 1617, se arata, drept motiv al
inchinaciunei, faptul, c manastirea Galata s'ar afla in mare
scapanciune ; cladirele din prejur daramate, lucrurile sfinte
rasipite din pricina marelor nenorociri i a trecerei armiilor

neamurilor stnine care au intrat in tan, precum i din pricina ralei purnri a calugarilor care erau acolo i care, ne te-

mndu-se de D-zeu, au ocarmuit i au risipit toate productele

veniturile ei" 20 Tot aa cu manastirea Bistrita, Probota
.altele. Din aceste documente, se poate vedea, ca intemeietorii manastirilor pamantene, dorind tocmai a lor peistrare at&
fizicei cdt i morald, le luase din mana calugarilor pamanteni
i le inchinase locurilor din Rasarit, in cat se vede fan nici o
indoiala c scopul suprem al ctitorilor era pdstrarea creafiunei lor.
" Reponse de St. Lieux, Oct. 1863, p. 48.

'9 Am adus mai sus, p. 209 documentul de Inchinare al mAnAstirei Sta.-

nestii, In care s spune lAmurit, a se va pune intAi la o parte ceeace este

trebuitor pentru hrana i intretinerea alug6rilor si a slugilor meingstirei ca de
obiceiu, i sa trimite rAm4ita sf. patriarh, spre a lui trebuint.

9 Hrisoavele reproduse de Memoriul asupra meindstirilor romcfne, puse

sub invocafia locurilor slinte din Rdsrit de Ministerul de externe, Bucure5ti,
1863, p. 7 i urm.

ISTORIA. BOMINILOR

216

Ce Meuse ins din mnstirile inchinate lor, elugkii

Greci? Imprtiase clugkii p'mnteni la cele patru vnturi
i nu-i mai inlocuise cu altii, inca ele incetar de a mai fi comunitti religioase rornne. Dar nici mkar cu clugri greci,
nu inlocuiau ei pe acei de batin", nepunnd in ele deck putini ini, de care egumenul avea nevoie, pentru administrarea
averilor m'n'stirei. De aceea se constat faptul neateptat,
c m'ngstirile inchinate, In loe de a infloa o bogat poporatie de clugri strgini, nu sunt decat foarte srace In oameni,
fat Cu mAnAstirile neinchinate. Pe cnd aceste din urrn, in
numk de 53 i 189 de schituri, au 2836 de c'lugri i 3043 de
clugrite, acele inchinate, In numr de 72 i 24 de schituri,
nu au cleat 509 de clugri i 46 de clugkiti 21
Mnstirile inchinate fuse deci des fiinfate ca
Ele nu mai erau comunitai religioase de inchinare cat% D-zeu,
ci curat numai dependenti administrative ale m'Anstitilor din
R'skit, inskcinate cu adunarea veniturilor, spre a le trimite

patroanelor lor.

lucru curios, elugkii Greci nu tgkluiau faptul care

era i cu neputint de ascuns ; dar sustineau c erau in drept
s procead astfel, zicnd, c Ma nici un drept li se b'nuete
c6 nu intretin comunitai religioase in mnstirile azate in
Principate, pentru a egror intretinere tocmai li se cere a patra
parte din venit. Dar cand li se face aceast bnuial, se uit
c' locurile sfinte nu erau finute, dar di nici nu pot fi finute a
intrefinea comunitafi religioase in Principate. Sfintele locuri
nu pot avea acolo cleat sucursale. Acei care au dat i inchinat
mngstirile sfintelor locuri, nu au putut infellege a da i inchina

aceste comunitfi, lucru ce nici ()data nu s'a auzit. Personalul

unei sucursale este alctuit din un numr indestuMtor de preoti
i de slujbai, sub un egumen, i sfintele locuri nu sunt indatorite deck a intretinea atare personal in mnstirile Principatelor. A se cere ca sfintele locuri s Intretin comunitai religioase in *He romne, este a se pretinde dela ele un lucru protivnic regulelor bisericei i temeliei organizeirei monacale din Rei-

sirit. Locurile sfinte nu au scaunul lor in Principate. Legal

ele nu figureaz' aici decat ca proprietare" 22

inteadevr iat'd ce spune canonul 8 al sinodului din

Chalchedon : Clericii (ospiciilor) de sAraci i a m'.n'stirilor i

a bisericilor sfintilor martiri s rmn sub ascultarea epis-

copilor din fiecare ora'. Balsarnon qi Zonara, interpretnd acest

canon, spun c5. administratia, Ingrijirea, supravegherea moral
i gerarea veniturilor i a cheltuelelor, s se fac6 sub imediata
u Analele statistice, 13-16, 1863, p. 140-148.

" Acest loc, de o importan0 capital pentru hotruirea juridici a che-

stiunei, se alit In Rponse de l'Archimandrite Germanos, p. 102-104.

SECULABIZAREA.CHESTIA JTJRIDICA

217

controlare a episcopului locului. Nuvela 131 a lui Iustinian zice,

ca aazamintele cele de catra ctitori facute manastirilor, trebue

sa se pazasca, daca nu se Improtivesc canoanelor ; caci nu le

este permis ctitorilor de a interzice episcopilor locali executarea drepturilor canonice In manastirile fundate de ei. O Hoteireire patriarhalli recunoate dreptul episcopului eparhial asupra

tuturor manastirilor i. ci. nu se poate inchina, nici supune o

mdneistire alteia, daca actul de fundatiune al ctitorilor nu prevede aceasta 23. Pretinsul drept patriarhal de stravropighie, prin

care patriarhul poate. In once tara din circumscriptia lui,

aib o manastire ori biserica, cu drepturi jurisdictionale asupra
ei, este un abuz medieval. Nu exista nici un canon care s5. Invoiasca acest lucru. Din contra toate canoanele pastreaza drepturile exclusive de jurisdictie asupra manastirilor din eparhiile
lor, episcopilor locali, far5 de care s'ar turbura i s'ar calca unul
din principiile cele mari ale bisericei cretine ordinea ierarhica. Toata administratia aazamintelor de once natura este,

dupa canon, sub nemijlocita 1ngrijire a episcopului locului.

Once influenta, ori amestec strain este abuz i necanonicitate.
Calugarii greci sustineau deci, cu drept cuvant, ca regulele bi-

sericei qi temelia organizeirei monacale din Rd-se-wit, se opuneau

la inchinarea unor mdneistiri ceitre altele; la supunerea unor comunitli de ceilugeiri, sub alte comunitd fi de ceilugdri, de oarece
ele nu puteau fi supuse deceit episcopilor locali. De aici deci nevoia in care se geisir meindstirile patroane, de a desfiinfa comu-

nitei file religioase inchinate lor din Principate. Am veizut insei

c scopul de cdpitenie al inchintitorilor acelor Windstiri piinuintene, era tocmai pdstrarea fiinfei meineistirilor lor.
Grecii erau deci pu5i in alternativa, sau de a ceilca canoanele, sau de a desfiinfa mndstirile peimeintene, lund pentru ei
moiile lor, qi prefeiceind foastele comunitli de ceilugri romni
in niqte simple centre de administrafie greceti ale acelor averi.
Locurile sfinte, pentru a putea pune mina pe moiile i pe averile mandstirilor, au fost obligate sd distrug fiinfa lor de meindstire i sei le prefacei in dependenfi administrative, pentru oceirmuirea acelor averi.
" Canon 8: 01. xkpixo

vivccuxewv xn p.ovaarelptuv Inc vvioaaicv

vtilv iv ExCiavel nag/ intax6Ncov, Stop.avicmaav". Vezi Etvtcerp.cc vino e2iwv %Mt
tEtpcilv xav6vtuy 6.rcb PO,v] xat 116cki, 'AO-iv-trot 1852, II, p. 234. Comp. Pidalion
p. 125. Biserica ortodoxa, 1900 August, p. 441 (Notit com. de C. Erbiceanu). Nuvela 131 a lui Justinian; ,,6Tt 'CGC Tev6p.sycc nap& xtily xviTt6pcuy iv 'CO%
povastviptoec TO111Xit OtipTELV 6tpsikown sip.4prou To% ItCLY6CC ilMYTL061TC4C... o Tcp,

t' caTtv ccbtoic ittcsEpTeov TOtiC ivxopiouc intax6nou .C6110 XCRYOVI.)/(i)V a,xcLicov iv To%

nap'

CitYCCBIO

xutop.ivotc p.OVOCIT1pEol4", dupft o pericop (extract) a novelei din

1.1tvTaTiloc citat mai sus p. 393. Textul novelei Insusi e ceva deosebit ; dar
Intelesul e acelas. (Not com. de Erbiceanu). HotAretrea patriarhului (nu se
stie a cAruia), vezi In reSicini, savovisal 8caTettee, I, p. 180. (Nottt com. de
Erbiceanu).

ISTORIA ROMANILOR

218

Aici ni se pare cg stg argumentul de cgpitenie, pentru

neindeplinirea conditiilor de Inchinare din partea cgluggrilor
greci. Cgci, pe cAnd pentru neindeplinirea celorlalte conditii,
precum pentru pgstrarea epitropilor pgmnteni, Intretinerea de
coale sau de ospicii i indeplinirea altor fapte bune, ar trebui,
pentru a anula inchinarea, doveditg aceastg neindeplinire In
fiece caz 24, nimicirea meineistirilor peimeintene de catre locurile
sfinte, nimicia prin ea inselqi i inchinarea, ceici chiar terminul
de inchinare aratd cd meindstirile, i nu moqiile lor, I usese supuse
locurilor sfinte. Dacg ar fi fost sg li se dee moiile, s'ar fi intrebuintat termenii obicinuiti de danie, dgruire. Nu se putea inset*
distruge fiinfa mdneistirilor care veniau, ca acele rno0i ale
lor, sti se supund locurilor sfinte, i sd se peistreze de aceste din
urmei numai moqiile 25.

Tot aceastg imprejurare limpezete insg" i chestiunea

stgrei materiale a mAngstirilor, pe care scrierile romne ale
timpului i rapoartele tuturor comisiunilor, o aratg ca de jglit,

pe cAnd din protivg egumenii greci cautg s'o pung In o lumin

din cele mai favorabile 26.
Se intglege dela sine cg, reducandu-se personalul mgngstirilor, i ele prefgcandu-se acuma In nite centre de exploatare ale avirtiilor alipite de ele, egumenii ce se schimbau necontenit, nu aveau nici un interes de a intretinea clgdirile In stare
bung. Stgteau In cAteva odgi, grgbindu-se a aduna bani pentru
ei i pentru locurile ce-i trimiteau ; apoi se duceau din tara, pentru
a nu se mai Intoarce. Nu puteau deci sg se intereseze i sg-i
cheltuiascg, in reintocmirea bisericilor, chiliilor i altor clAdiri,
" Acest caz fl prevede codul civil (Cap. I dela Cartea IV) : dui:4 ce se
va da darul, nu se va mal cere Inapoi, afarli numai de va fi darul cu lega-

turli l cel ce l'a luat nu va urma legatura". Cf. Questia mdndstirilor inchinate
Locuri, de I. A. Comanescu, Bucuresti 1859. Mai vezi si o scrisoare a prin.
cipelui Czartoriski catre unul Botezatu din Romania, In care se spune, ca
Romanii trebue sa frivoace : 1) ca donatiile erau conditionale ; 2) ca veniturile

au fost Intrebuintate la propaganda greco-ruseasca ; 3) Angliei sa i se atraga

luarea aminte, ca aceasta afacere este curet ruseasca". Scrisoarea lui Czartoriski
c. Botezatu din 26 Ianuarie 1865 In Hdrtiile Rossetti.

" Acest argument hotarator In limpezirea daraverei manastirilor Inchinate,

nu a fost formulat de oamenii timpului care spiijinise numai parerea, ca nu

s'ar fi Indeplinit conditiile speciale de Inchinare la unele manastiri, si de acolo
se inducea o cauzli generala de anularea Inchinarei procedare nelnvoita de
dreptul civil, care trebue sa fie aplicat In revocarea donatiilor pentru netndeplinirea conditiilor. Ce e drept, pretentia locurilor sfinte este asa neauzita,

Inca nici eu la Inceput, eland am gasit-o formulata In Rdspunsul lui Ghermanos,

nu am inteles-o, gate 1ml parea de peste sama In gura calugarilor greci. Numai

and am vazut statistica calugarilor din martastirile Inchinate, atunci m'am

convins ca se distrusese itnteadevar, cu constiinta I cu vointa, comunitatile
religioase romanesti, stapinirea unei manastiri asupra alteia nefiind Invoita dupa
canoane.

" Compara buntoart, Raportul comisiei eclesiastice din 1833 In Mmoire

de C. Negri, p. 88 cu Rponse de l'Archimandrite Ghermanos, p. 102.

SECULARIZAREACHESTIA JIIRIDICA

219

banii, cu care erau s'a' se folosascA ei. Toat averea, provenit6

din exploatarea Intinselor domenii din tkile romne, se i ducea

In regiunile din Kskit, pare cA, precum spune N. Istrate,

Dumnezeu s'ar fi strmutat, de cnd cu Fanariotii, peste

Dunke" 27.
Dar In dal% de aceast inducen% rational care ne silete,

a admite de adevrate tanguirile Romanilor asupra ruinei mAnstirilor fnchinate, Grecii chiar se contrazic In sprijinirile lor.
Alkurea cu rgduirea desAvArit a rglei stki a mkastirilor,
ei recunosc, In procesul verbal anexat la raportul comisarilor
Mavros i Stirbeiu, c' ruina invederaid a mn'Astirilor nu provine decat din retinerea lor de 5 ani, 1822-1827, de cnre autoritAtile locale" 28. Aiurea ei atribue aceast ruin Turcilor,
fkute In timpul Eteriei. Dar mai IntAi, In 5 ani nu se puteau
ruina aa de dessavarit mngstirile Inchinate, luck Insui Grecii
se recunoasc6 invederaia lor ruind ; apoi Turcii nu se introdusese
deck In o singur Inkfstire din Moldova, Secu, i aceasta
neinchinat, cAnd cu urmkirea c4itanului roman-macedonean
Iordachi Olimpatul ce Imbetoase cauza greceascA, i care
mAn'Astire fu aprinsA i dkamat, prin lupta inverunat, sustinut de viteazul cg.pitan 28. In sfkit daca" nfnAstirile se
aflau Inteo stare aa de Infloritoare In privirea material6 ; pentru
ce cereau Grecii un fstimp de 10 ani, 1834-1843, cu scutire
de once contributie care tkile romne, spre a putea reintocmi
cl6dirile i, la expirarea acelui termin, pentru ce cereau ei o

nou prelungire inc6 pe 10 ani, 1843-1852?

Ruina materia16, desfiintarea comunit6tilor teligioase romne i Insuirea averilor lor de care locurile sfinte, iat'd care

fu rezultatul Inchinkei m6n6stirilor pmntene ckre acele

din lis6rit. Nu credem ea' se poate sustinea c6 asemene procedare era dreapt6 i nici mkar legal.

Dreptul public. Dar mai este incA un punt de videre

care IndreptAtete secularizarea : acel al dreptului public, al

conceptiunei ideei de stat.

Din toate protestele i memoriile clugkilor greci, se
vede c6 ei tgkluiau statului romAn once drept de control i.
de supraveghere a ockmuirei tkei asupra averilor mAdstirilor inchinate. Ei nu voiau s se supun6 la darea de socoteli,
la numirea i destituirea egumenilor, la darea moiilor In arend

sub privigherea organelor statului, la supravegherea svkirei

reparatiilor, la contribuirea pentru sustinerea ak6mintelor de
2, N. Istrate, Questia mtindstirilor tnchinate din Moldova, p. 22.
28 Mmoire de C. Negri, p. 73.
" Asupra luptei dela mElnAstirea Secu, veal Istoria Romanilor din Dacia
Traiand, X, 76-77.

220

ISTORIA ROMANILOR

binefacere, consimtind numai a Vrsa, spre acest scop, in casa

statului, o contributie voluntar. Intr'un cuvant, mn6stirile

greeeti se pretindeau stlAnele moiilor m'dstirilor inchinate,

*i voiau s' fie cu totul neatrnate de organismul statului romfin ;

deci tindeau s constitue un stat ecleziastic in sAnul statului

ronAn.
Atta ingAduiau elug6rii greci autorittilor Principatelor :
dreptul de a le impune d6ri, i MCA in contra nartului acestora,
uneori protesteazA 30.

Este invederat &A o asemene pretentie nu putea fi tolerat de conceptia statului modern, &are care nAzuia poporul
ronAn i care i fusese chiar impus de Conventia de Paris.

Un stat nu poate exista fr des'vrita stpAnire pe teritoriul, pe care se intinde natiunea ce-1 alctuete ; fr
putinta de a impune ascultarea de organele sale tuturor

locuitorilor acelui teritoriu. MnAstirile inchinate nu erau inss

numai nite insule sporadice presurate pe intinderea Mrilor
romne. In numgr de 72 i posednd peste 600 de moii, din
cele mai mari i mai frumoase, ele cuprindeau aproape a 7-a
parte a teritoriului romnesc, pe care locuiau peste 60.000 de
familii de trani 31.

AceasM insamnat6 intindere de pmnt i acest numr

cov'ritor de poporatie ar fi fost substras, nu numai de fapt
dar i de drept, de sub ocArmuirea statului romn, i o aa per-

spectivA era peste putint de admis, pentru un organism national ce nu voia a se sinucide.
In cotto mergeau tendintele Grecilor, se vede de pe im-

prejur6rile raportate mai sus : cererile lor ca arendarea moiilor

i repararea acaretelor s' se fac6 sub privigherea consulului

rusesc, cu excluderea autoriMtilor rornane ; apoi din protestarea lor contra m'surilor luate de Mihai Sturza, de a emancipa Tiganii nAdstirilor i de a cruta pdurile lor.
Dar apoi drepturile de suveranitate, pe care statul romAn

voia s6 le ailA asupra acestor nfnstiri, erau ele oare ceva

Cu totul nou, i nu fusese ele nici odat puse in lucrare, In vre-

mile mai vechi? Se constat intAi inteun chip neindoielnic

a Rponse des Saints-Lieux Oct. 1863 P. 68.
I, Rponse des Saints-Lieux, p. 61; Rponse de V archim. Germanos, p.
62 spune : Pour tout homme connaissant le pays, l'tendue de terre appartenant
aux Saints-Lieux occupe la neuvieme partie du territoire des deux principauts".
DupA Analele statistice No. 5-8, 1861, p. 134-135, proportla e mal mare,
aproape a 7-a parte. Anume, din fntindere totall a teritoriului cultivabil al
Muntenei, 10,644,673 de pogoane, mAnAstirile Inchinate ocupau 1,398,021 de
pogoane, deci aproximativ a 7 Y2 parte a itntregei fntinderi. Se pretinde, In
aduniirile de pe timpul lu Alex. loan I, ca mosiile mAnAstirilor ar alcAtu

a 5-a parte a terltoriului. Niel a 5-a, nici a 9-a, ci a 7-a parte.

SEOULA.RIZAREA.CHESTIA JURIDICA.

221

ea mnstirile Inchinate fusese indatorite In mai multe randuri :

1) a contribui pentru intretinerea coalelor i 2) a ajuta la greuttile treii, provenite din ocupatiile strine.

In privirea punctului Intai, citam hrisovul lui Antioh

Cantemir, din anul 1706, care supune mnstirele neinchinate

la o dare de 720 de galbeni pe an, iar pe cele inchinate la 600
de galbeni, din care, suma de 120 de galbeni pentru coale.
Aceti bani s fie adunati de mitropolit, prin ordine date episcopilor. Mnstirile Inchinate sunt ordonate s numeascA un
delegat care s adune banii i s-i dee mitropolitului 32. Apoi
Alex. Ipsilanti dispune, in 1775, s contribue toate mnstirile,
atat cele pmntene cat i cele inchinate, pentru intretinerea
Academiei celei reorganizate de el din Bucureti, cu suma de
30 de pungi, scutindu-le de once alt dare &At% stat aceasta
pe motivul c intemeietorii acestor mnstiri au hrzit cele
mai multe din veniturile lor unor fapte de binefacere 33. Acest
hrisov pomenete de alt hrisov al lui Mihai Racovit care s fi
dispus, ca toate mnstirile O. contribue la mile pentru sraci.
Alt hrisov care dispune o contributie pentru coale, este acel
al lui loan Caragea din 1817, i fiindc egumenii nu se int-

legeau asupra repartitiei, principele o face el singur, prin o

list impus 34. Cat despre contributiile pentru armat, ele se
Intalnesc foarte des In actele vechi, mai ales in timpul Fanariotilor. A. a gsim ordine ctr mitropolit de a supune toate
mnstirile, i acele inchinate, la contributie pentru aprovizionarea otirilor otomane sau ruseti, din anii 1797, 1798, 1801,

1807, 1812. Este de observat, cA contributia mnstirilor Inchinate nu este voluntar, ci impus in totdeauna i. incasat
prin autorittile ecleziastice ale trei, mitropolitul i. episcopii.
Grecii nu tgduiau asemene contributii ; dar intampinau, csa
mnstirele inchinate nu puteau s se opung unor nenorociri
ca acele aduse de ocupatiile strine ; cat despre contributiile
pentru coli i pentru sraci ar fi straniu s se pretina, c6 dac
mna'stirile greceti au achitat uneori astfel de dare, ele au
avut menirea de a da cheltueli pentru intretinerea instructiei
sau a milosteniei publice in principate 33. De aceea cand se pune,

In contractele de arendare a 215 moii ale mnstirilor Inchinate, o clauzul privitoare la coale, calugrii greci struesc
ca ea s fie scoas5.36. $i cum A. nu se opun clugrii greci la
Intretinerea coalelor, cand vedem chiar mnstirea Neamtului
care doar era pmantean i fost focar de maul% In vremile
" Mrnoire avec pikes fuslificatives de M. C. Negri 1865, p. 20.

" Ibid. p. 25.

" Ibid., p. 65.
" Ibid., p. 30, 35, 41, 43, 53.

" Rponse de l'Archim. Germanos, p. 23.

ISTORLA TIOMANILOR

222

mai vechi37, c se arata duman' invtturilor ? Anume in

acea mnstire era un seminar cu internat infiintat de domnitorul Grigore Ghica. Mid caimacamul Bal il desfiint, elugrii adur afar pe elevi i prznuir prin o srbare desfiintarea coalei 38.

Dar dreptul de suprematie al statului romn asupra mhstirilor nu fusese pus in lucrare numai in aceast form. Insmnat este intre altele dreptul statului romn de a cere socoteli egumenilor greci. Dela naterea chestiunei mnstirilor
inchinate, acestea se opusese totdeauna la darea socotelilor39,
i de aceea se i opuneau ele cu atta struint la arendarea
moiilor prin mezat, temelia pe care se puteau r'zsma cererea
de socoteli, fixndu-se veniturile in chip hotsrt. Dar lucru
curios, pe cAnd Negri prezenta la Constantinopole memoriul
s'u din 1865, in care el dovedia inteun chip invederat, cu extracte din condicele mnstirilor inchinate, c ele fusese adese
ori indatorite la darea de socoteli, in adunarea din Bucureti,
In acela an, 1865, Vernescu, ministrul justitiei, recunotea,
e egumenii nu dau socoteli guvernului i ea' deci Brancovanu
care a fAcut s i se cedeze drepturile egumenilor, este i el scutit
de a da socoteli" 40. Se intlege ea' Grecii ii fac o arrh ins6m-

flan, din aceast m'Arturisire a guvernului romn.

Cu toate aceste lucrurile nu stteau astfel, i din actele
vechi se constat, c5 egumenii (Muse adese ori socoteli domnului, asupra purtrei trebilor mnstirilor. Aa hrisovul lui
Hangerli, de care ne vom sluji pe larg mai la vale, spune in cuvintele lui incepRoare : Fiindcg din cAutarea socotelilor egumenilor dup ani, se pricinuesc aceste toate, cci nu era tiut
domniei, in ce chip se urmau socotelele, hotrim ca la fiece
doi ani s se dee socotelele la prea S. S. mitropolitul". Se vede
din acest hrisov eft' totdeauna se obicinuia a se da socoteh mitropolitului, din partea egumenilor greci ; dar c aceste socoteli
fcndu-se dupti ani, adec atunci cnd voia fiecare egumen,
lucrul czuse in desobicinuint sau nu constituia un control
serios, meteahh pe care Hangerli vrea s'o inlAture, prin indatorirea egumenilor de a inftoa socotelile la fiece doi ani.
Mai multe extracte de socoteli din condicile mnstirilor
greceti, inftoate de C. Negri comisiunei europene in 1863,
prin memoriul su, ridic6 once indoial asupra acestei ches" Israte, Questia, p. 27, nota.
" Raportul anchetei fAcut de Gr. Cuza si M. KogAlniceanu, 1858 Sept.
24. Steaua Dundrei 12 Iunie 1859. (Hrisovul de Infiintare a Seminarului 1

April 1855 In Zimbrul, 6 Mai 1855). Deaceea uneori se g5sesc apArAtori ai mfinAstirilor fit% deosebire de pdmantene sau Inchinate. BunAoarl brosura Etat actuei
de l'eglise ortodore et des couvents en Moldavie, St.-Ptersburg 1864.

" Reponse de l'Archim. Germanos, p. 23.

4 Sed. din 5 Mart. 1865, Mon. of., 11 April 1865.

SECITLARIZAREA.CHESTIA. JURIDICA

223

tiuni. Aa mgngstirea Radu Voeld, inchinat Muntelui Athos,

d socoteli intre anii 1737-1740, socoteli adeverite de o comisiune de boieri i. de negutitori, i aceste socoteli constatg,
cg s'a dat ocarmuirei 10.057 de talen, s'a cheltuit pentru mgngstire 10.157 de talen i i s'a trimis patroanei 3.100 de talen.
De asemenea mgnastirea Nucetul, in socotelele ei, adeverite
de aceeai comisiune filtre anii 1732-1739, aran cg dgduse
In cursul celor 8 ani, 5.837 de talen i ocarmuirei, cheltuise 3.689
i trimisese locurilor sfinte 1.134 de talen; iar mgngstirea Cotrocenii, din venitul ei pe 4 ani, care se vedea c a fost de 37.047
de talen, cheltuiete pentru ea 23.823, d ocarmuirei 11.986
i trimite muntelui Athos in cursul acelor ani, numai minima
sumg de 1.800 de talen". Hangerli prin hrisovul sgu din 1797
randuete pe ve! vornicul N. Filipescu, ve! vornicul C. Ghica
i pe ve! spatarul Caragea, sa iee socotelele arhimandritului
Ghenadie, dela nfngstirea SI. loan ce! Mare din Bucureti,
inchinat mangstirei Sf. Ilie dela Zita din Rumelia 42.
Aceste cifre sunt foarte insgmnate. Ele ne dovedesc, intaiu,
adevgrul sprijinirilor romaneti, ca mgngstirile inchinate nu
trimiteau patroanelor lor, de cat ceeace prisosia peste trebuintele lor i ale tgrei, i, al doile, insgmnatele sumi cheltuite cu

tntretinerea mangstirilor din tara. Pe atunci distrugerea ca

mangstiri a acestor agzgminte religioase nu fusese incg. indeplinita. O anafora a divanului care determing darea hrisovului

acelui domn asupra coalelor, hrisov atins mai sus, dupg ce

e de pgrere, a se impune toate mgng'stirile atat inchinate cat

i neinchinate cu 9.575 de taleri, urmeazg mai departe, cg intru

cat tot in anul acesta se vor intocmi i socotelele nfngstirilor,
i aceastg suma pe care m'a'ngstirile o dau la coale, trebuind

sg fie trecutg in socoteli, se va cunoate prisosul veniturilor,

care prisos va putea i el sg fie adaos pentru coale, dar numai
prisosul mangstirilor pg'mantene, acele dela mang'stirile inchinate, trebuind a fi trimise locurilor de care atarng" 43. Asupra
acestei anaforale, domnul poruncete, ca inspectorii numiti
de comisiunea de prelati i de boieri, s'a' cerceteze toate socotelele ce li se vor infgtoa ; dupg ce se vor constata veniturile
anuale, se va lua din ele partea trebuitoare coalelor ".
Actele enumerate dovedesc, inteun chip neindoielnic, indatorirea mangstirilor inchinate de a da socoteli statului roman.
Alte hrisoave ne aratg supunerea acelorai mAngstiri i in alte
priviri autoritgtei politice.
Aa unul dela Antioh Cantemir, din anul 1710, zice, d.
precum inteaceastg vreme mult scgdere i lipsg, s'a facut
" 111 emoire de Negri. Socotelele intercalate tntre p. 24 si 25.
" Ureche, 1st. Rom., VII, p. 169.
ai Analoraua din 1777. Memoire de Negri, p. 27.
44 Hrisov din 1775. Ibidem, p. 30.

ISTORIA ROMAN1LOR

224

sfintelor manastiri de odoare i de veminte i de bucate, fiind

sub stapanire straing, i Inca i egumenii i cglugrii au fost
j'cuitori Impreuna cu acei stgpani strini i au fcut multe stricgciuni i spre indreptarea acestei stari de lucruri, dispune ca,, Sfin-

tia sa mitropolitul cu credincios boiarinul nostru Dumnealui (nu-

mele lipsete), s iee sama tuturor egumenilor, pre izvoadele

lor cele vechi, (pn a nu fi rascoalele), facnd izvod nou de
cele ce se afla acuma, i aducand la domnia noastra toate izvoadele, ca sg videm ce au fost inainte i cele ce se afla acum" ".

Hrisovul lui Constantin Moruzi din 1794 oprete pe toti

egumenii, tuturor mg'nastirilor, a mai da In arenda toate moiile mgnastirei, i le poruncete a pastra pentru propria cultivare o parte din ele ; unde vor fi 6 sa se pastreze 2, unde vor
fi trei, una". Mai poruncete mitropolitului ca sg' se indatoriasca

manastirile a da socoteli de recoltele adunate, i sa se facg o

lista a bucatelor afltoare la mnastire, pentru ca, la vreme
de mare lipsa, sa se poata ajuta pe cei nevoiei 46.
De o mare Insamngtate este i hrisovul lui Hangerli din
1798, dat asupra unei anaforale a boierilor i din care se vede
care erau cugetele tarilor romne, asupra drepturilor calugarilor
greci. Domnul, Intarind In totul anaforaua, dispune asupra
manastirilor inchinate urmatoarele
Schimbarea egumenilor, pentru negutitorie,
voie manastirile de jos a face pe cine a da mai mult, ci pe acela
care va urma buna chivernisal ce se va face sfetirimos de Cara
P. S. Sa mitropolitul, i prea S. Sa aratndu-1 domniei, sg se
schimbe, prin marafetul dumisale Vel logofat.
Sa nu indrazniasca nici un egumen, far% de tirea dom-

niei, a da un ban mai mult, cuvenit de ajutor, decgt ceca care

ctitorii singur au randuit, sub pedeapsa de a fi izgonit din tara.
Gaud man'stirile din jos vor avea trebuinta de a trimite exarhi, sa' Intiinteze inscris domnia, precum i trebuinta
i cata vreme au sa zaboveasca aici ; iar dupa Implinirea sorocului, sa se trimita de aici i fgra de voia lor. Cu acest prilej
Insamnam ca Insui autoritatile eclesiastice gr&eti, recunoscuse, In deosebitele rnduri, dreptul statului roman, de a controla purtarea egu. menilor, i aceasta chiar In timpul luptei
celei ascutite de pe timpul lui Cuza-Voda. Aa gasim pe patriarhul

Constantinopolei, cernd domnitorului sa nu recunoascg nici

un drept lui Meletie, fost egumen de Glavacioc care a fost destituit, fiindcg adusese manastirea lute stare de destrabalare,
pe care binevoitoarea voastra Alteta' nu va putea niciodata
Ingadui" 47.
p. 10.

" Hrisovul publicat de C. Erbiceanu In Istoria Mitropoliei Moldovei,

" M &mire de Negri, p. 31.
47 (Hemline Rossetti).

SEDULARIZAREA.CHESTIA SURIDICA

225

Egumenii manastirilor de aice cand li se va intampla

moarte, sa-i moteneasca manastirile de aici, i mitropolitul
va orandui ca din averea mortului, sa dee un ajutor manastirilor
din j os.

Fiindca din cautarea socotelelor egumenilor dupa ani,

se pricinuia aceste toate, cad nu era tiut domniei in ce chip
se urmareau socotelele, de cei de aici egumeni ai manastirilor
din Jos, hotarim ca la fiecare doi ani s se incheie socotelile
tuturor manastirilor, de P. S. S. mitropolitul, vel logofatul
i vel vornicul al obtirilor ce vor fi dup vremi" 48.

Tot Hangerli poruncete manastirei Cotrocenilor sa dreaga

un pod pe apa Dambovitei 4.
Calugarii Greci nu recunosc puterea acestui hrisov, care
a fost revocat de acel al lui Moruzi, din. 1799, i mai adoagim
*i de acel al lui loan Caragea din 18136. Dar nu e vorba, daca
dispozitiile unui hrisov au fost sau nu nimicite ; caci daca ar
fi pe aceea, atunci in inspaimAntatoarea nestatornicie a vremilor mai vechi, nimic nu era trainic. Aceste dispozitii au fost

insa aplicate un timp, fie el cat de scurt, i ne arata in cotro

tindea mintea poporului roman, in relatiile lui cu calugarii

greci, i aceasta Inca pe cand statele lor erau pe deplin supuse

inraurirei greceti i copleite cu totul de ideea religioasa. Era
firesc lucru ca acum, cand organizarea politica a statului se
desavar*ia, ca aceste drepturi s'A fie intinse i sporite, 'Ana
la stabilirea deplinei suprematii i. autoritate a statului roman,
asupra elementelor straine.
In sfarit mai aducem un hrisov al lui loan Caragea din
1812, care impune manastirilor inchinate taxe insamnate pentru
reinoirea hrisoavelor : 600 de lei pentru manastirile de clasa I;
300 pentru cele de clasa II i 150 pentru cele de clasa III. Calugarii. Greci se roaga de domn sa le ierte aceasta dare i sa dee
numai dijma destinata 4Azaminte1or de binefacere, cu prilejul reinoirei hrisoavelor 61. Acest document constat deci o
anumita dare pentru stabilimentele de binefacere, i. nu o dare
voluntara, ca acea pe care egumenii pretindeau s'o raspunda
acum. Calugarii nu voiau s'A intaleaga aceasta neaparata ne-

voie a statului modern. Ei se opusera, foretinzand un drept

absolut de proprietate asupra moiilor din tarile romane i.
cautara sprijin politic

de putere, pentru a sustinea nedreapta

lor pretentie. Din fericire pentru Romani, ei fura mai tari ;

calugarii filed rapui, i aa se adaoga o izbanda la acele prea

" Reproducem hrisovul, dupl versiunea autentice, publicat dupl ori-

ginal de d. V. A. Ureche, In 1st. Romdnilor, VII, p. 377. Anaforaua asupra cAreia a fost dat hrisovul, vezi In Memoire de C. Negri, p. 38.

" Ureche, /st. Rom., VII, p. 21.

" Reponse des Lieux Saints, p. 64 Comp. V. A. Ureche, Domnia lui

Caragea, p. 19.

A. D. Xenopol. Isloria Rominilor.

Vol. XIII.

16

226

ISTORIA ROMANILOR

rari, In care dreptatea ii face cale In daraverile politice. Dar

ce fcuse alta statul romn, decat a imita pe toate celelalte
state incunjurAtoare, de aproape sau de departe, In purtarea
lor de fat cu autoritatea bisericeascA ? Nu numai statele apusene

secularizase, *i nu de mult, averile bisericeti ; dar i Rusia

secularizase mAnAstirile sale i ii insuise i averile mAnstirei

Neamtului aAzate In Basarabia ; apoi Turcii insui secularizase Vacufii mAnAstirile turceti 52. *i statul romnesc luase

aceeai msur pentru mnstirile chinovii, adec6 pAmntene.

Pentru ce oare, din intreaga lume, numai mAngstirile Inchinate

ar fi fost exceptate dela aceast mssur obteasc, luat de

toate statele pmntului ?
Grecii rAspund la aceasta prin un argument ce le pare
hotkator ; anume CA' pretutindene se secularizase numai
n6stiri indigene ; iar Romdnii secularizase mnstiri strine.
Apoi dacA statul romn, impreun cu toate statele celelalte
europene, credea de trebuint, pentru existenta lui, a seculariza
mndstirile interne, ale c'gror acte de danie i drepturi de proprietate asupra moiilor lor erau netAgAduite, cu cat mai mult
trebuia s pun6 el In lucrare aceast nisur, pentru nite elemente str5ine, incuibate in tara prin fraud. i uzurpare, .1 a
le cAror titluri de stpnire erau de aa ubrede ?

Si Memoire de Negri, p. 54.

" Quelques mots sur la secularisation des biens conventuels en Roumanie
par un dput roumain, Paris, 1864, p. 35.

DELA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA

DE STAT
(13 Dec. 1863-2 Mal 1864)

Sesiunea ordinarfi din 1863-1864. Ministerul Kogalniceanu, cu toata legea secularizarei, era mai mult tolerat de
adunare decat pe placul ei. Nu e vorba, aparenta armonie, dobandita prin impacarea dela inceput, era sa mai tina Inca patru
luni, In care rastimp adunarea era sa dovediasca cea mai spornica activitate ce a aratat-o vreodata un parlament. Dar pe
langa linul marilor, pe care 'Area ca se avanta Cu o mareata
cumpenire vasul propairei statului roman, din cand in cand
se arata cate un inceput de turburare a apelor, datorita unor
zguduituri ale fundului lor, Oda' ce un cutremur cumplit paru
ca voete sa inghita mandra corabie, In bulboana deschisa sub
pntecele ei.
A doua zi chiar dupa votarea legei secularizarei, adunarea

se arata foarte protivnica la doua legi, aduse de minister In

desbaterile ei : acea a libertatei individuale i acea a neviolabilitatei domiciliului, carora legi li se tinea de rau, a nu ar
aduce nici un progres asupra starei consfintite prin condica
penala a Munteniei. Ministerul, spre a nu-i vedea legile raspinse, e nevoit sa le retraga. In aceasta purtare a ministerului
se poate constata o silinta de a nu displacea adunarei i de a
pastra cu ea relatii Impaciuitoare 1.

Tocmai atuncea comitetul delegatilor, Intrunindu-se pentru

a desbate asupra legei electorale, primul ministru Kogalniceanu

11 roag, sa lese aceasta lege pentru sfarittd sesiunei, Intru

cat din minutul ce yeti vota legea electora% aceasta adunare
nu va mai exista, i de aceea vrau sa aduc acea lege la sfarit,
ca sa va dau putinta de a organiza tara" 2 *i aici se vadea o
, Mon. of., No. 33, 1864, supl.

2 Sed. din 16 Dec. 1863. Mon. of. Ibidem. Comp. Sed. din 22 Dec. 1863.
Ibid., No. 81, 1864, in care Kogdlniceanu rosteste cuvintele reproduse in text.

228

ISTORIA. ROMANILOR

curtenire pentru adunare, careia ministerul voia, inainte de

a schimba sistemul alegerilor,

lese onoarea intocmirei nouelor

legi. Acest cavalerism din partea ministerului era cam ne la

locul lui, de oarece dansul trebuia s'A cunoasca cugetele ascunse

ale adunrei asupra lui, Inca din primele zile ale infatosarei
sale dinaintea ei. Se vede insa c ministerul credea c va desarma camera, prin purtarea sa exemplara i politicoasa.
Se voteaz apoi legea curtei de conturi, far% ca guvernul

sa' iee o parte mai activa la a ei votare, dar iarasi fail a se opune 3.

Legea secularizarei continea plata unei despagubiri eked locurile sfipte, pentru efectuarea careia trebuia sa se faca' un
imprumut. Gravernul prepuse 70.000.000 de franci, din care
38.000.000 pentru manastiri vr'o 10.000.000 pentru armata
restul pentru acoperirea deficitului. Adunarea voteaza numai
48.000.000, lasand deficitul la o parte, spre a fi regulat la votarea budgetului.
Acest imprumut este insamnat atat prin cifra lui, cea
intaia data de o valoare atAt de covarsitoare, cat i prin imprejurarea ea trebuia BA fie contractat in strainkate, iarasi cea
intai oar'A cand Romania facea chemare la capitalurile de peste
hotar, Cu acest prilej principele D. Ghica, reflectand la imprumutul grecesc, al caruia plat fusese executata de Engleji prin

blocarea Pireului, rostia ideea, c imprumuturile dela straini

pericliteaza neatArnarea i autonomia tarilor" 4. Dar ce puteau
asemene bagari de sama, fata cu nevoia neinlaturata ce apasa
asupra tarei? Kogalniceanu spunea in aceasta privire, ca. dupa
ce chestiunea secularizarei s'a hotarit cum am dorit cu totii,
prin tar'A i pentru Ora, avem dreptul s vorbim de protocoalele

conferintei de Paris, si s'A luam bine seama ca nu, prin amanarea imprumutului, prin intarzierea de a plati aceast datorie, s'A revenim acolo de unde am voit cu totii a iesi, s revenim l protocoale" 5. Kogalniceanu grabia chestiunea, pentru
a nu scapa din mana oferta imprumutului de 50.000.000 de
franci, pe care i-o fcea unul Lefvre, in numele unui sindicat
de banchieri, cu atata mai mult, cu cat razboiul Sleswig-Holsteinului ameninta Europa, si cu cat 'Ana acuma nici o casa
straina nu se prea grabise s intre in afaceri de acest fe! cu RomAnia care in fata Europei avea, cum spunea Kogalniceanu
reputatia de bun tara insa de ra tocmalA ; ca de 7 ani voia
s se faca un imprumut in strainatate si nu se izbutia ; tot de
7 ani voia sA se dee drumurile de fer in concesie, UM% a se gasi
nici un amator" 6.
Sed. din 8 Ianuarie 1864. Mon. of., No. 64, 1864, supl.

4 Sed. din 30 Dec. 1863, Mon. of. No. 55 si 56, 1864, supl. Cf. sed.
din 15 Ian. 1864, Ibid., No. 68, 1864, supl. Cu acest Imprumut se deschide
seria Imprumuturilor pe pietele straine.
4 Sed. din 15 Ian. 1862. Ibid., No. 68, 1863 supl.
Sed. din 15 Ian. 1864, bid. No. 98, 1864, supl.

DDLA SEQDLARIZARE PAYA LA LOVITURA DE STAT

229

Dup votarea legei imprumutului, vine in desbatere acea

asupra organizkei armatei care (16 loc la reivirea neintdlegerei

fundamentale ce exista in ascuns, intre guvern i adunare.

Anume se propune de mai multi deputati, intre care i C. A.
Rossetti, un amendament pentru infiintarea gardei nationale,
i Panu lmurete c aceast institutie ar fi trebuitoare pentru

infranarea tiraniei. El revine asupra chestiunei, cu prilejul

amintirei unui fapt istoric, cklerea lui Ludovic Filip, pe care
el o atribue, apsnd asupra cuvintelor lui, spre a le da an'
aplicare deck indeprtata istorie a Frantei, c Ludovic Filip
a cAzut, fiindcA nu mai asculta deck de linguirile curtezanilor".

Cuvintele lui, rostite cu pompa declamatorie a felului su de

a vorbi, produc in camer i in tribune mai ales, o adana senzatie 7. Tot aa .1 Lascar Catargiu sustine garda national,
pentru ca adunarea s gsasc un sprijin contra guvernului.
Desbaterea asupra amendamentului privitor la garda national:a', iea un caracter de tot pornit. Anume pe lng6 garda national, introdus prin amendament, proiectul mai continea

i armarea gloatelor. Pe cand unii oratori, mai mult din partida

guvernamental, combReau garda orgenease, acei din opo-

zitie rspingeau cu deosebire inarmarea gloatelor. In contra

acesteia, Boerescu spune e proiectul devenind lege, ar putea
fi periculos, cAci ar putea da loe la lupte nitre noi, sau aduce
chiar sfrmarea institutiilor noastre constitutionale i a libertkilor noastre publice 8. Bosueceanu se mange cu ideea, cA
armarea tranilor, neputndu-se termina deck in doi ani,
pan atunci legea rural va fi aplicat 9. Vsescu spune, c'
prin armarea dela copil pn la bkrn (17-50 de ani), se va
g'si un mijloc foarte puternic i nimerit de a se deslega multe

chestiuni din luntru. Prin aceast inarmare, chestiunea rural se va deslega, nu pe calea legal, ci pe cea violent" 10
Tot aa i Costaforu intreabk e cine ne va pzi de gloatele
armate, cnd vom trata chestia rural" n ? Grigore Cuza, partizanul improprietkirei. vede in legea armatei o indrumare
eked' ea 12.

Garda national era deci considerat' ca un mijloc de

apkare a liberttilor contra guvernului, iar inarmarea gloatelor

ca un mijloc de siluire pentru impropriefrirea tranilor. Se
vede deci c, pn i in organizarea militar% a trei, pkrundea
inchipuirea legei rurale care forma substratul fundamental al
cugetrei timpului in clasa conduckoare. Garda national i
' Sed. din 7 Febr. 1864. Mon. of., No. 101, 1864, supl.
8 Ibid., No. 98, 1864.
' Ibid., No. 97, 1864.

" ibid.
Ibid.

" Ibid.

230

ISTOBIA BOMANI.LOR

armarea gloatelor erau deci cei doi poli opusi, in legea organizarei arma lei. Ei nu puteau incapea impreun', si ar fi fost firesc
lucru ca, in camera conservatoare, Cu o majoritate atat de unita,
sa izbandeasca garda si sa fie raspinse gloatele. Cu toate aceste,
iarasi o dovada de putina intemeiere a vietei parlamentare
legea trece in intregimea Cl, cu gard si cu gloate, ce e drept
numai ca o majoritate de 5 glasuri : 53 contra 48 ". Kogalniceanu, la desbaterea legei in total, rumpand tacerea de 'Ana'
atunci a guvernului, combate garda nationala si deci legea intreaga, in care garda fusese primita prin amendamentul votat,

si iea aminte, ea' desbaterile urmate preau a reincepe luptele acele care au facut pe geniul tutelar al Romniei, imparatul Napoleon, SA spuna, c in aceasta tara predomneste anarchia ; ea sa lee bine sama camera la cele ce face ; caci daca spre

In launtru sunt responsabili ministrii, spre in gall' este respensabil tronul ; ca' el este autorizat a declara, din partea dom-

nitorului, ca tara va avea si armarea si constitutiunea si chiar

garda ei nationala, insa o garda nationala care s'a" fie un element de ordine si nu unul de desordine" 14. Si inteadevar prevederile lui Kogalniceanu nu-I insalase : strainatatea si cu deosebire Turcia se mica mult cand afla despre aceasta inarmare
a tarei din crestet 'Ana in talpi. Se scriea pretutindene, ca in
Romania se fac mari pregatiri de razboiu ; Ca' se aduc in ea insmnate transporturi de arme, mai ales din Franta si din Belgia 15.

Poarta, ca in totdeauna, se ingriji, cand afla despre aceasta

masura luata de Romani, si prin o scrisoare din 12 (24) Fevruar 1864 adresata principelui, ii aduce aminte ca, dupa Regulamentul Organic, cifra soldatilor era fixata la 6208 pentru
ambele principate impreuna, iar Conventiunea de Paris, prin
articolul 42, invoeste a se spori acest numr numai cu o a treia
parte, fara. autorizarea Portei. Adaoge apoi Ali-pasa, ca 'Mtn'
" Sed. din 7 Fveruarie. Mon. of., No. 102, 1864.
" Ibid., No. 98, 1864. Comp. Convenfiunea, 12 Februarie 1864.
" Reproduse de ziarul La France, 4 Martie 1864. Ziarele engleze, Times

9 Ianuarie 1864, Standart 9 Ianuarie 1864, denunta, cele dintai, pregatirile

militare ale Romaniei, Inainte chiar ca sa fi venit In desbatere legea armatei.
Cand Incepu sa se desbata legea, ele vorbiau chiar de pregatiri militare ale
Turciei, In vederea evenementelor pe care Principatele le Indrumau la Dunarea
de jos. Le Nord, "/ Februarie 1864, raporteaza acest svon dupa Correspon-

dance gnrale din Viena. Aceasta Ingrijire a organului rusesc despre Inarmarile

Romanilor este cu atata mai stxanie, cu cat el li considera ca o natie cu totul

lipsita de virtute militara. In numarul din 3 Aug. 1864 el spune : Les Principauts-Unies, par leur configuration gographique, le caractere de leur population (doux et pacifique) et leurs traditions historique, ne sont pas une
nation militaire". Le Pays, 0 , Februarie 1864 spune, ca une dpeche de
Constantinople confirme la nouvelle que nous avons donne et nous apprend
que 100.000 hommes dela reserve sont dirigs vers le Danube". La Presse,
h2
Februarie 1864, adaoge : Le grand vizir a adress au prince Couza une
seconde lettre, le sommant de dsarmer".

DELA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT

231

cat principatele fac parte intregitoare din imparatia otomana,

ele vor fi aparate de (lama si nu au nevoie de a risipi bani in
armari asa de costisitoare. Tocmai pe atunci insa vizirul, amenintnd pe Romania cu anularea votului adunarei din 11 Dec.
1863, relativ la mnastirile inchinate, armarea Ord avu un
bun efect asupra hotrirei acestei chestiuni.
In rastimpul cat se desbatu legea armatei, se ruase in
cercetare si acea a consiliului de stat. Se propusese de guvern
lefi foarte mari pentru acest asazamnt : 4000 de lei pe luna
presedintelui ; cate 3200 celor 9 consilieri. Facandu-se intampinare contra acestor lefi prea urcate, raportorul legei raspunde,
ca. a mers dup principiul, ca mai bine e a avea functionari
putini dar buni, decat multi si rail alesi ; putini dar bine pia"titi, cleat multi si eau platiti, un principiu care, in tara noastra,
unde de pe atunci amatorii de functiuni nu lipsiau, nu era menit
cleat a atrage inca' si mai mult lumca cat% parghia functionarismului. Apoi principiul fu respectat numai in privirea Maltimei lefilor, nu si in acea a restra gerei numarului, neat tara
se alesese cu timpul functionari s i multi si bine platiti. Mai
observa Kogalniceanu, in cursul desbaterilor, ea' subsecretarii
de stat in Anglia "%man toga. viata, !neat de si se schimba ministerele, "ramne continuitatea lucrarilor ; iar la noi schimbaffle se fac dela ministru pana la cel mai de jos, ceeace impiedeca continuitatea in lucrari", adevar deci de mult rostit
si recunoscut, dar niciodata respectat. Legea consiliului de stat
este votata in sedinta din 21 Ianuarie 186416.
Se iea apoi in cercetare legea contabilitatei, unde iar pasiunile politice se deslantuesc, cu prilejul votarei articolului

privitor la budget, parte din adunare sprijinind parerea ea'

budgetele sunt ale tarei si trebuie votate in toate imprejurarile ;

iar parte, ca refuzul lor este singurul mijloc de a mentinea;

pe calea constitutionala, ministerul ce ar voi sa" se abata dela ea.
Fulgerile opozitiei eran insa indreptate mai mult contra ministerului in fiinta, cleat in general si din principiu. Kogalniceanu
cauta sa linisteasca pasiunile, punndu-se pe taramul Conven-

tiei care spunea, ca la caz de nevotare a budgetelor, se poate

merge cu budgetul anului trecut ; ca de o camdata si liana va
veni in desbatere constitutia cea noua, trebue sa" ne mntinem
In Conventie" 17.

In 3 Martie se implinea !rasa terminul sesiunei ordinare,

inceputa la 3 Noembrie si care era de 4 luni. Prelungirea se
face de guvern numai pana la 1 Aprilie, adeca pe 28 de zile, si
ministerul cere ca in acest rastimp, sa se voteze toate celelalte nu" Mon. of., No. 80, 1864.
17
edinta din 24 Februarie. Mon. of., No. 130, 1864.

232

ISTORIA BOMAN1LOR

meroase legi de organizare, precum legea comunal, acea a

consiliilor judetene, codul penal, organizarea judecatoreasca,
legea instructiunei, budgetele i, peste aceste cele doua mari
legi, cea rurald i cea electorala, cu care trebuia sa se inchee
lucrarile i viata chiar a adunarei. Lascar Catargiu arata neputinta

de a se efectua o lucrare atat de insamnata inteun timp at:At

de scurt. El spune, ea precum ministerul vine i ne prelungeste
numai pe 20 de zile, voi prelungi i eu votarea de credite zi cu

zi, luna cu luna, i cnd d-lui ne va infatosa acel buchet de legi

ce ne-au fagaduit, atunci Ii voi da si eu buchetul budgetului" 18
Discutia se invenineaza prin Costaforu care spune membrilor

guvernului, ca de sigur, dupa ce va trece acest termen ridicul

de 28 de zile, i yeti vedea ea nu am indeplinit toate lucrarile
cerute, ne veti disolva, ca sa aratati trei, c adunarea nu-si
face datoria ; apoi socotiti d-voastre ea' noi suntem nebuni,
sa ne lsam s ne disolvati i apoi s va dati gloria sa mergeti
prin tara, sa ziceti c toata iarna n'am facut nimic ; c n'am
votat deca proiectele rele, cum numiti d-voastr legile pe care
le facem ; ea' n'am votat inca budgetul ; c vrem s'aducem desordinea in
; ca n'am votat nici legea proprietatei cum o
intalegeti d-voastre, nici legea electorald cum o intalegeti d-voastre.

Ei bine nu \ea vom rasa s ne disolvati". Kogalniceanu intrerupnd pe Costaforu prin un ironic : Asa ! Vom videa", Costaforu se infierbanta i urmeaza mai departe : Ne veti disolva
atunci cAnd nu yeti avea cum face altfel ; dar noi nu vom da
budgetul, 'Ana cnd nu vom organiza tara i, dupa ce vom
organiza tara, dup ce vom da un vot de blam ministerului,
daca se vor uni i altii cu mine, atunci vom da budgetul, potrivit cu noua organizatie"19.
De sio cuvntul de blam fusese rostit cu rezerva daca
se vor uni i altii cu mine", ministerul pune chestiunea de incredere, si camera raspinge cu mare majoritate propunerea
lui Boerescu, dovada c pana atunci, cu toate impunsaturile
mutuale, armonia asa prefacuta cum era ea intre guvern
adunare, nu se zdruncinase.
In sesiunea prelungita, se. voteaza mai multe legi insamnate, insa din ce in ce mai ptrtin discutate, mai ales c tinndu-se sedinti i sara, adunarea incepuse a fi obosita. Pe lnga
votarea mai multor credite si recompense nationale (lui Vaillant, Grigore Alexandrescu i Alexandru Donici fabulistul
acestui din urm, peste pensia legiuita ce o primia), se numeste
o comisie care .sa cerceteze toate ramsitele datorite statului
18 Sedinta din 3 Martie. Mon. of., No. 137, 1864. Mesajul de prelungire.
Ibidem. AceastA figurti oratorica foarte potrivit i cu o nuantA finfi de ironie,

arat trecutul oratoric al lui Lascar Catargiu, in o lumintl favorabild.

5edinta din 3 Martie 1464. Mon. of., Ibidem.

DELA SECULARIZARE PANA LA MOVITURA DE STAT

233

din deosebitele lui ramuri de venit, din care rAmgiti mai multe
priviau pe unii deputati, arendai ai moiilor statului. Se mai
voteazA urmAtoarele insmnate legi : legea contabilitAtei, cea
cimunal, acea a drumurilor de fier pentru Moldova, legea
pentru inmormAntAri, legea pentru cumul, organizarea judecAtoreascA, drumurile de fier din Muntenia i codul penal 20
Cu prilejul vonrei legei comunale, se ivete o interesantA
desbatere privitoare la drepturile Jidanilor pgmAnteni" in
comune. Boerescu, Manolache Costache i Costaforu sprijin
pe Jidani, pe motivele cunoscute, eh' in secolul nostru de lumin'A i de civilizatie nu se cuvine a se mai face deosebire de
religie, rAm4it a unor timpuri de fanatism i de neto1erant5.
Vernescu ins6 i mai ales primul ministru KogAlniceanu, combat
aceste pAreri i. intinderea drepturilor electorale comunale la

Jidani, spunAnd, cA dacA se va vota articolul, cum o cere d.

Boerescu, a doua zi va fi mcel In Moldova. Ce fel : acei oameni

care se in depArtati de lumea noastr, care nu trimit copiii in
coalele noastre, care nu se ismbracA ca noi i nuli taie nici perciunii
acei oameni s'A aib5 tara in mAni" 21! KogAlniceanu

punea deci chestia pe trAmul, cd drepturi pot fi acordate numai strAinilor ce voesc i. pot O.' se asimileze cu RomAnii. KogAlniceanu, se referA in combaterea Jidanilor la Lipitorile satului de V. Alecsandri, poate unicul caz, in viata parlamentarA
mai veche a RomAnilor, in care o lucrare literarA fu invocat
In sustinerea unui interes politic 22 VAsescu combate mai ales
cu mult haz pe oratorii munteni, spunAnd c'A unirea, contopAnd viata ambelor tAri, este drept ca s'A iee i Muntenia ca
zestre Jidanii pe jumAtate, i se bucurA de imprejurarea cA,
intre 1860-1864, mai bine de 6.000 de Jidani moldoveni se
a'Azase in Bucureti.

Adunarea rAspinge frig toate amendamentele favorabile

Jidanilor i. hotArete, ca pAnA ce ei vor arAta cA au simtiminte i moravuri romAneti, sA fie admii la mica impAmAntenire numai acei Jidani ce vor dobAndi in armat rangul de
subofiter, i. acei ce vor fi %cut studii universitare sau vor Intemeia mari stabilimente industriale" 23.
Antisemitismul ca partid politic se n'Ascu in tar% atunci
cAnd Evreii incepurA a ntizui la cetAtenia romAnA. PAnA la domnia
lui Cuza VodA, situatia RomAnilor 136tinai era aa de rea incAt

Evreii nu tindeau de loc a se naturaliza RomAni ; ha chiar este

contabilintei votata In edinta din 9 Martie, Mon. of., No.

152, 1864; legea comunala 9 Martie, No. 154; legea consiliilor judetene 10
Martie, No. 160; codul penal 0 procedura penalA, 11 Martie, No. 161. Se Intelege cA la o a5a votare repede discutia trebuia sl fie foarte restrttnsA.
21 Sedinta din 5 Martie, Mon. of., No. 144, 1864.
" edinta din 6 Martie, Mon. of., No. 146, 1864.
" Sedinta din 6 Martie, Mon. of., No. 148, 1864.

234

ISTORIA ROMAN1LOR

cunoscut c foarte multi Romani imbetisau supusia strin.

De aceea i Koglniceanu, In scrierea lui din 1848 Dorinfele
partidei nafionale din Moldova, precum i Heliade, in procla-

matia dela Islaz, cu articolele privitoare la Emanciparea Israelitilor, tindeau nu att a rspunde unei dorinti a jidanilor,
ct a lua o pozitie vrednic6 de popoarele apusene, atunci cnd
vroiau s se pun' prin revolutie in rndurile lor.
Nici mcar la Conventia de Paris nu se vd struinti
de ale Evreilor de a fi primiti in cettenia romn, de oarece
si ea pastreaz, dei incheiat sub ochii Evreilor din Paris, cettenia romn numai crestinilor. De aceea si o foaie evreiasc
intitulat Gazela rorneino-evreiascd aprut in Iasi, sub redactia
lui B. Feldman, in numrul intai din 12 Martie 1859 zice, c'

se va ocupa numai cu literatura, comertul si industria, intru

ct edificiul politic a rmas inchis Iudeilor locuitori in Principatele Unite". Dar foaia nu protesteaz, nici nu face vreun

comentar asupra acestei inchideri. Evreii se considerau de Germani i cer in Aprilie 1860 ca bimba de predare in scoalele lor
s fie cea germang, cerere pe care ministerul o respinge ca protivnic asezrnntului scolar 24.

Evreii eutau pe atunci nu drepturi politice ci usurri

economice. Asa dup ce ei obtinuser in 1852 invoirea de a
tinea crsme prin sate 25, mai dobndir in 1860 desfiintarea
taxei Jidovilor, pentru rspunderea creia li se incuviintase
din vremuri mai vechi sporirea pretului crnei cuser. Prin
a,east msur se adusese comertului ernei in deobste, in cele
mai multe din orasele moldovenesti, in minile Evreilor, de
oarece ei vnznd carnea cuser cu 70 parale oca, pe cnd pe
ei Ii cost numai 14 parale ca pret de cumprturi, ei cstigau
asa de mult in ct (pe lng6 plata taxei, erau pusi in pozitie de a
vinde carnea trif (necurat pentru ei) crestinilor pe un pret att de

mic, c' punea pe acesti din urin in neputint de a concura

cu dnsii la vnzarea acestui lucru de hran 26.
Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuit s aib de urmare suprimarea faculttei de a putea urca pretul crnei cuser,
ceeace i-ar fi silit a ridica pe acel al crnei trif i le-ar fi rpit
avantajul in concurent cu cretinii. Lucrul ins nu se Men.,

cu toate c ziarele cerur aceast msur, i aa comertul crnei

rmase confiscate de Evrei in mai totalitatea oraelor moldo-

vene, cum este i astzi.

Evreii se convinser ins in curnd, fat cu schimbarea
" CAteva numere din gazeta romdno-evreiased se afl la Biblioteca din
Compar V. A. Ureche, Istoria fcoalelor, III, p. 234.
Manualul administrativ, II, p. 41 Dr. Felix, Istoria Igenei in Romdnia,

Partea I, memoriul II, p. 100.

Patria, 24 Iunie 1859.

DELA SEQULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT

235

situatiei Tkilor Romne prin unirea lor inteun singur stat,

&A ar fi bine s" renunte la pozitia pang acuma atAt de rAvnit

de ei, de Unterthan. De aceea ii vedem pe Jidani dnd primul

asalt la cetAtenia romanA, bine inteles pe cale teoretic6, in o

brosur6 scris6 de un Israelit romn, intitulat Emancipatiunea
Israelifilor in Romdnia si ap6rut in Paris in 1861. Brosura
nu este agresiv si spune, &A avem de chezsi al sperantelor
noastre simpatia manifest a unor bkbati eminenti intre Romni" si frumoasele cuvinte ale Principelui ea', nu vrea ss
vad in Principatele Unite, nici Crestini, nici Jidani, ci numai
Romni" 27.

Dac6 ins6 nu li se recunoaste aceast cerere, ei dobAndesc

totusi o nou' concesie, aceea de a avea scoli confesionale28.
Cu prilejul loviturei de stat, Evrei pun in lucrare uneltiri
ascunse spre a dobandi cele ce doreau, ceeace motiveaz6 cea
dintAi campanie antisemit din partea presei romne, si anume
prin dou lucrki mai ales : Un articol al lui Al. D. Holban in
Viitorul din Iasi si o brosur al lui D. Popasu, absolvent in
stiintele politice dela Halle. Acest din urm sfArsea lucrarea

lui cu pkerea, c6 numai atunci and Evreii se vor desnatio-

naliza, cnd se vor desbrka de legea lui Moise, vor putea nAzui
la cettenia romn" 29. Tot atunci in 1863, publica si Al. Pelimon romanul s'Au Jidovul rtticitor in Moldova i Bucovina,
In care el arat cum Evreii otr6vesc poporul prin alcol amestecat.

Lui Holban ii fspunde Silberzweig iar lui Popasu un

anonim care subsemng un Romn si care pare s" fi fost in adevk

romn, de oarece el pune mna pe eul adevkat care bntuie

societatea romneascA de pe atunci si care de atunci in loc de
a se micsora, a tot sporit mereu : Credinta Romnului e &A
cine inva0 carte trebue s" fie functionar si visul sAu indat
ce se apue de invAttur este functiunea, cu hotkire de a
intrebuinta toate mijloacele spre a inainta, a se boieri, a se
chivernisi. A fi lipscan, postAvar, peptnar, bancher, takar,
tmplar, fierar, curelar, era privit, dacA nu ca o desonoare, dar
ca un ce foarte scAzut, foarte umilit de atre clasele innalte ale
socientei. Starea de agricultor chiar nu era mai onorat".
Apoi num'rul Evreilor in orasele Moldovei era de fel
de a pune in ingrijire pe toti. In Dorohoi, Botosani si Flticeni
" L'Emancipation isralite en Roumanie par un Israelite roumain, Paris,
1861. Aceste cuvinte nu se afla In nici un act oficial al timpului. In mesajul
sau frisA din 1865, Domnitonil spune, di va lua mAsurile necesare pentru
emanciparea Romtinilor de rit israelit". Mon. of., 7 Dec. 1863. Evreii se grAbesc

a multarni Principelui. Vezi adresa de munumire In Le Courrier d'Orient,

21

Ian. 1865.
2' Mon. of., 22 Noembrie 1861.
" Viitorul, 2 Iunie 1863 *i D. Popasu : Sunt sau nu Evreit folositori
Principatelor Unite, Bucureti 1864.

ISTOETA. BOMANILOR

236

ei intreceau poporatia cretin ; in Piatra i Roman ajungeau

la jumtate. In celelalte capitale de judete mai putin. In Iai

erau langA 40.000 de Cretini 34.000 de Evrei ".
Astfel se pune chestia israelin la noi in tan i se indrumeaz cele dou preri care pn la un punt se manifest sub

forma de particle politice : antisemiti i filosemiti. Vom vedea

incA cum aceast plecare pentru sau contra Evreilor nu cadreaz
cu partidele politice cele cunoscute ale conservatorilor i liberalilor, de oarece se intalnesc adese ori, in sanul aceluiai partid,
preri potrivnice.

Numai in timpurile din urm s'a ivit un partid hotrit

antisemit, acest al nafionalitilor despre care ne vom ocupa

atunci cand se va ivi pe scena istoriei.
Legea comunal mai are ins o insemnAtate prin raportul
In care trebue s intre cu legea rural, Mat la a ei desbatere
cugetele incepun din nou a fi nelinitite de stafia pe care cu
totii preau eft' voesc s'o indeprteze spre a-i lsa liberi i se
ocup de celelalte proiecte.

In mersul acesta de altfel destul de linitit al adunrii

cade ca o bomb neateptan o motiune de blam pentru ministru adus de deputatul Neculai Docan in edinta din 17
Martie, motiune motivan mai mult de imprejunri personale
anume ea' Koglniceanu jignise pe Docan prin administratia
judetului Dorohoiu, intrind-o cu un alt motiv mai abitir,
arestarea mitropolitului Moldovei. Motiunea ei sprijinit de
7 deputati dar la propunerea urgentei nu se gsesc cei 15 deputati ceruti de regulament ; ba inc, spre inveselirea adunrei,
numai 6 din cei 7 se scoal pentru a o sustinea. Adunarea i

trece cu o mare majoritate la ordinea zilei, asupra motiunei

lui Docan.

Se vede deci c pn acuma, de i Koglniceanu nu era

Veniaminul majorintei, totui ea il tolera, neputnd face altfel,
de oarece el se purtase in conformitate cu fAgAduiala dan, de
a se mrgini in cel mai strict constitutionalism i de a se supune

votului adunrei in toate imprejunrile.

Cum se face ea' deodan lucrurile se schimbA, i Koglniceanu devine tinta loviturilor adunrei ; ea' votul de blam
care fusese rspins de ea, se npustete asupra ministerului?
Stafia ce umblase pan atunci numai prin fundul cugetelor,
se antase iar la lumina zilei ; ea ii fcuse intrarea in adunare
i trebuia, pentru a o alunga i a readuce pacea in contiinn,
alungat i fermectorul ce o trimisese acolo, pe urzitorul fp" Din lucrdrile statistice ate Moldovei, Cap. V, Populafiunea pe 1859 i
1860 Iai p. 109. Din tinerii recrutati In Ia5i in 1860, erau 1488 de Cretini
i 1375 de Evrei. Mon. of. 16 Noemvrie 1860.

DELA SECIULARIZARE PA/s14 LA LOV1TURA DE STAT

237

turei ei, Koglniceanu. Era legea rural care fu adus de el

In desbaterea adunrei, tocmai in ziva aceea cAnd se r'spinsese

motiunea Docan : 13 Martie 1864.
Aceast irnprejurare explic6 i activitatea extraordinar

a adunrei i tolerarea unui minister uricios. Ea voise s-i

cAtige titluri indestultoare in fata Wei si a opiniei publice

spre a putea infrunta, fr a fi bnuit, pericolul legei rurale u.

Adunarea incepe prin a cere amanarea desbaterilor, pn
dupg Pasti, lucru la care se opune primul ministru, spunnd
c pn la Pati mai sunt 35 de zile, i dac va fi nevoe se va
prelungi sesiunea. Dac voiti s amAnati legea rural, atunci
voi fi in drept s' presupun c blamul pe care ati vrut s mi-1

dati odinioar, era pentru c' v'am prezintat cea mai importan-CA din toate legile" 32 Se vedea cum Koglniceanu care
pnd atunci fusese aa de impciuitor, acuma devenia de odat'
aprins, invinuind de dou ori cu nedreptate pe camer : mai
intai, fiind c' votul de bIam fusese infAtosat numai de o neinsmnat minoritate (7 deputati) i rspins mai de toat adunarea ; apoi fiind c legea rural fusese prezintat de minister
nu inainte, ci dup' rspingerea motiunei lui Docan. L. Catargiu
intervine atuncea i cere amnarea pentru 10 zile, pan s vin
mai multi deputati moldoveni, dusi in congediu, amnare care
se primete.

In rstimpul acestei amnri, se iea in desbatere legea

organizrei judeatoresti i budgetele. Pn ins ca aceste s
se voteze, se prelungete autorizarea guvernului de a urma
In finante cu statu-quo33. La discutia asupra budgetului, se
dau mai multe voturi defavorabile guvernului ; intre altele, i
se rspinge o sum de 500.000 de lei, cerut pentru cheltueli diplomatice (presa string) 34. Cu prilejul desbaterei asupra adaosului de leaf la prefectul de Iai, se pune iari inainte starea
deczut a acestui oras, i Koglniceanuu cere s i se arate
un singur vot ce s'ar fi dat pentru vindecarea ranelor Iasului?
Guvernul v'a prezintat un proiect de lege pentru vindecarea
acestor rane. Nu v' place aceast lucrare? Propuneti o alta".
inteadevr, se fcuse mult vorbA despre imbunttirea
strei foastei capitale a Moldovei. Comerciantii din Iasi, in

ziva de 19 Ianuar 1863, ceruse prin un proces-verbal, intre

al De aceea i brosurile de mai tarziu nu lipsesc de a apAsa asupra
acestei finprejurAri. Asa Le Panslauisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie,
Paris 1866, P. 10, se 1ntreabrt : Si on peut considrer comme rtrograde, aveugle

et absorbe par l'esprit du privilge, une assemble qui a propos, dbatu et

vot les lois (urmeaz4 enumerarea lor)?"
" Sed. din 16 Martie. Mon. of., No. 116, 1864.
Sed. din 1 Aprilie. Mon. of., No. 181, 1864.
34 Sed. din 10 Martie. Ibid., No. 172, 1864.

238

ISTORIA ROMANILOR

i prefacerea Iaului in porto-franc35. Se instituise o

mare comisie insrcinat s studieze i s propun mijloacele
de imbunAntire pentru Iai 36,i ea ceruse, in intiul loe, ado-

altele,

girea garnizoanei panA. la 5.000 de oameni i sporirea *coalelor 37.

Koglniceanu primia once propunere, numai nu acea privitoare la curtea de casatiune. Legea propus6 pentru imbunttirile Iaului se infund ins in saltarele Camerei. Se declama
mult pentru foasta capital a Moldovei ; dar nu se fcea nimic.
Lsat in voia intmplArei, urmkile fatale i neira.turate desprindeau cate una frunzele coroanei lui, ca din arborele lovit

de vnturile de toamnA. Deaderea economia a oraului se

rostia tot mai mult. La primirea Main' de domnitor in Iai, in ziva

de 18 Scptembrie 1864, el spune, c i-a p'grut ru pentru pierderile cauzate in averile orfanice-ti, prin deprecierea cldirilor
ipotecate din Ia*i" 38.

Dup votarea budgetului ministerului de interne, se intrerupe, nu se tie pentruce aceast lucrare, i se procede la
votarea legei cumulului, a concesiunei drumului de fier din
Muntenia i cat a se reincepe iar desbaterea legei organiz'rei
judeatoreti ce fusese intrerupt prin alte voturi. Deodat,
Koglniceanu cere ca, inainte de a se intra in acea dsbatere,
&A se dee un vot asupra unui credit de 8.000.000 de lei, pentru
concentrarea otirei inteun lagr33. Pozitia schimbat.' a ministeriului fat cu camera, dela inftoarea legei rurale, se vede

de indat. Se intmpin inti, a nu ar fi bine a se intrerupe

desbaterile unei legi, prin alte chestiuni, spre a nu se pierde

irul ideilor, ca i and lucrul nu se Meuse pn acum in repetite rnduri. Dup o lung6 desbatere, cererea de preadere a
votArei creditului este r6spins. Koglniceanu cere atunci s'
se pan acest proiect pentru a doua zi. Grkliteanu ins' Ii fa'spunde, c pn nu yom fi in stare normal, nu putem discuta
legea lagArului". Ce insamnau aceste ctivinte? Inviderat
ele se raportau la legea rural, inat se prea c adunarea se
temea a da concentrarea trupelor, in manile acelui minister
care, prin legea rura16, voia s improprienreasc' pe fdrani
pe intreaga intindere de pmnt posedat acuma de ei. Numai
ap se poate explica indArtnicia, cu care adunarea refuzg luarea
in desbatere a proiectului lagrului, mai ales a ministerul motiva grabnica necesitate a acestui credit, prin situatiunea ex" Romdnul, 19 Ian. 1863.
" Mon. of., 23 Oct. 1863.
" Romdnul, 21 Decembrie 1863. Procesul Verbal al comisiunei din 28
Noemb. 1863, publicat In Relorma, 1 Ianuarie 1864, contine fare altele :
complectarea Universit4ii din Iasi prin facultatea de medicinA, Infiintarea unei
scoale reale si readucerea scoalei militare.
" Mon. of., 21 Sept. 1864.
3 Sed. din 8 Aprilie. Mon. of., No. 19. 1864.

DELA SECIULARIZARE PANA LA LOVItuttA DE STAT

239

terioara a tar& i ca lucrurile eran cunoscute de adunare, ne

o dovedete aratarea lui Bratianu, unul din cei mai vajnici
opozanti care spune, ca se aude vorbindu-se de luni intregi,
Ca se concentreaza trupe la fruntariile noastre din partea Austriei, Rusiei i Turciei ; se aude ea' se strang conferenti ; c are
sa se puna in discutiune chestiuni care sunt cu totul de dreptul
autononmiei noastre ; ea neutralitatea noastra e amenintata i
cate altele" 40 Si aceste zvonuri aveau oarecare temeiu. Anume,
de i domnitorul oprise banda de Poloni ce voise sa treaca 'Marman* in Rusia, el nu raspundea cererilor Rusiei i a Austriei,
de a expulza sau extrada pe refugiatii Poloni i Unguri ce se
gramadeau tot mai mult in Romania, sub loviturile ce le pri-

miau in cele doua imparatii marginae ; pentru Poloni mai

ales dela 29 Februarie, cand Austria, punnd Galitia in stare
de asediu, impiedica scaparea Polonilor in acea tara. Nu se

puteau impiedeca manifestari dumane puterilor marginae, mai

ales ca cei mai multi din membrii camerei, dumani domnului,

cautau sa le incurajeze, in scopul de a crea domnului greutati

diplomatice. Aa la aniversarea izbucnirei revolutiei polone,
In 2 2/1 Ianuarie 1864, se face o slujba bisericeasca, in catedrala
din Bucureti, la care vine o multime de lume, mare parte curioi, dar care nu dadeau mai putin acestei sarbri, ostila Rusiei, un caracter de participare nationala. Apoi dintre capitenii,
principele loan Ghica pe care un ziar strain ii da chiar de preedinte al adunarei i A. Panu, fost ministru, vin sa dee acestei

sarbari un caracter de oficialitate, pentru acei ce nu cunoteau bine imprejurarile tarei41. Se vorbia prin ziarele straine,
despre organizarea de bande armate polone i ungureti, me-

nite a trece granitele ; despre adunari de armate numeroase

austriace i ruseti la granitele romane, de note amenintatoare
trimise de cele dou imparatii principelui Cuza, prin care-I
soma sa puna un capat acestor neorandueli ; de aflarea chiar
a generalilor unguri revolutionari, Tiirr i Klapka in Bucureti ;

ba chiar de acea a lui Kossuth42. Pentru a judeca insa despre

adevarata tinuta a puterilor vecine fata cu Romania, repro" Sed. din 13 Aprilie. Mon. of., No. 217, 1864.
" Le Steele 7 Fevruarie (26 Ianuarie) 1864 care reproduce Gazeta de
Breslau din 3 Februarie (22 Ianuarie) 1864.
" Vezi Le Pays 21 to Martie 1864: bandele de voluntari. Le Nord ""
Martie 1864: adunare de armate la granitele-Romfiniei. Le Globe "12 Martie
1864: Klapka si Turr. La Patrie t5 Martie 1864. Le Nord "I, Martie 1864:
note amenint5toare. Mai vezi si Le Pays "1,8 Martie 1864, Le Nord " Aprilie
1864.
Invalid& rus " Martie 1864, dupli ce constatA cA principele si-a
fAcut datoria cu banda lui Milcovski, spune 0-i place acuma a se face organul
intrigilor strine ; cA spiritul francez i exemplele date de Franta, Intorc din
nenorocire minile reprezentantilor natiunei romane, care dup6 ce au inceput

cu prigonirea cAlugtifilor greci, acuma proteguesc In chip fAtis pe revolutionaril

poloni".

240-

'STOMA ROMANILOR

ducem prerea organului oficios al imperiului austriac, Gazeta

de Viena, care spune, ca nici Austria, nici un alt stat, nu cugeta a-si face dreptate singur, spre a se apara de desordinile
negaduite ce se petreceau in Principate" 43 ; iar Rusia ordona
generalului Kotzebue, s" declare princip. elui Romaniei, cA de
si nu va calca granitele ei, nici nu le va respecta, in cazul cand

atacurile Polonilor ar veni din hotarele Principatelor ". Mai

era apoi vorba a se ocupa teritoriul Romaniei, si pentru ches-

tiunea mAn'astirilor inchinate, si mai ales pentru a se impiedica

aproprierea veniturilor acelor mnstiri, sechestrate de guvernul
roman 45.

Era deci destul de firesc fat cu aceste zvonuri multiple

de ocupare militard a Romaniei, c ministerul s fi fcut chestiune ministeriala, din grabnica votare a creditului pentru lagar.
Koglniceanu, vzand greuttile ce i le facea camera la votarea creditului, spune : Tot se vorbeste de motiune de blam, de
pozitiune anormal. Fie aceasta o chestiune ministerial ; dati-ne
un vot de blam si scpati de noi". Costaforu si principele D.
Ghica, sustin ea' chestiunea lagrului ar fi o chestiune de confient in minister si ca ei nu au confient in acest minister".
A dunai.ea, primind aceste preri, faspinge a cerceta legea lagrului inaintea celei a improprietrirei tranilor ; iar minis-

terul, de si amenintase cu chestiunea ministeriala, nu pune

amenintarea in lucrare si ilmne la locul lui 46.

Votul de blam. Dup easpingerea chestiunei lagrului,

se intr iarAsi in desbaterea legei organice judectoresti, iar
in sedinta din 13 Aprilie, dupa ce aceast lege se voteaz, s"
iea in desbatere proiectul de lege rural 47. Se ceteste raportul
comitetului delegatilor, care respinge principiul de cpitenie
al proiectului guvernului, improprietrirea stenilor pe intreaga

intindere de pmant cultivat de ei dup legile in Mad si se

" Wiener Zeitung, "i, Aprilie 1864.
" L'Opinion nationale, 25,8 Aprilie 1864.
" Morning Post, 5 Mai (23 April) 1864: Russia comes out wich a
proposition to occupey the Principatities with a military force... for violation
of the Roumain Gouvernement of the rights and property of the greek church".
Memorial diplomatique 8 Mai (26 Avril) 1864: La Russie surtout tait d'avis
qu'il fallait employer les moyens comminatoires, pour empcher le gouvernement
roumain de s'emparer des revenus des monastres grecs. De l, le bruit, suivant

lequel, soit la Russie, soit la Sublime Porte se disposait it intervenir militairement en Roumanie". Dar cum putea domnitorul a mulOmeasa pe toate
puterile, and land el mAsura de a expulza niste agitatori unguri, precum
un asa numit comite de Schertoz, consulul Frantei care-1 luase sub protectia
lui, protesteaa. Vezi scrisoarea lui de Schertoz publicat In L'Opinion nationale,
" it Sept. 1864. Un alt agent expulzat era Ungurul Frigies, Ibidem, 3 Sept.
(22 August) 1864.
" Sedinta din 10 Aprilie Mon. of., No. 198, 1864.
0 Ibid. No. 203, 1864.

DELA SE01 LARIZARE PANA LA LOVITLR A DE STAT

241

admite aceast improprienrire numai pentru locul de cas

i grdin i pentru minimul de intindere considerat ca fix,
al pmntului cultivat de acel ce ar avea o vacg, rmnnd

ca steanul s se intleag6 cu proprietarul pentru vitele in mai

mult ce ar poseda.
Asupra acestui punt, ministerul declar c face iari
chestiune ministerial, consinytind din potriv a sta la toemal pentru celelalte, precum modul despgubirei, garantiile
de acordat, etc.
FM% ins a urma mai departe cu desbaterea proiectului,
se prezinn deodan o mot,iune de blam contra ministerului,

subsemnan de cei mai multi din deputati. Ea era motivan

pe faptele care intovrise prezentarea proiectului de lege

rural, la 13 Martie ; anume, se imputa guvernului i in special

sufletului su, Koglniceanu, c' s'ar sluji de chestiunea rured ca de o arm de rzbunare i de invrjbire intre clasele
agricole i proprietari ; c' a cugetat a exercita o presiune asupra

adunrei, prin oficiala i intinsa publicare, insutin de circulri

de natur a da caracterul unui act definitiv proiectului su,

declarat de comitetul delegatilor ca o iluziune ; c6 a pus s se
fac rugciuni prin sate, spre a face s se niveleze societatea,

pogornd pe cei ridicati i ridicnd pe cei impilati ; c inarmase

pe steni, preumblnd chiar o sam din ei pe strzile Bucu-

retilor, spre a splmnta pe deputati ; c adunarea, prevznd

lucrul, cutase s desfiinteze ministerul prin rspingerea legei
lagrului, spernd c' se va retrage ; dar c' el persistand de
a rsmnea la putere iar ea, neputnd a desbate legea rural
cu un aa minister, rostete deplina ei neincredere in el".
Din aceste invinuiri, era adevran publicarea proiectului
In monitor, care publicare Koglniceanu o apra, prin dorinta
lui de a da in cunotinta public un proiect de o aa insmntate,
invocnd exemplarul Angliei. Mai era adevrat i trimiterea
circulrilor. CiLindu-se in adunare un exemplar din una din
ele, Koglniceanu nu ngAduete pe deplin existenta ei, ci spune

numai, c ar fi fost un brulion ce nu s'ar fi tiprit ; la care i

se rspunde c'd se afl tiprin la tipografia sLatului. Asupra

cuprinsului acestei circulri, pe care procesul-verbal al edintelor nu-1 redau, aflm ins c ea continea ordinul cAtr prefecti, de a face a se tine rugciuni in biseric, pentru 111'0tarea celor impilati i coborrea celor inaltati" 48.
" Cuprinderea textului a fost destAinuitA in parte de principele D. Ghica
in cuvAntarea sa in sedinta din 13 Aprilie. Mon. of. No. 207, 1864.
48 Asupra inarmArei sAtenilor, atftta pare a fi adevArat, cd KogAlniceanu
impArtise la cAteva sate pusti, spre a se apAm de facAtori de rele. PAnA in-

trucat aceste mAsuri fusese exploatate in sensul unor presiuni, nu se poate

limpezi. Tot asa stA lucrul cu faptul, dacA sAtenii ce inconjurau Mitropolia in
ziva desbaterei, venise din propria lor tmboldire, sau adusi de guvern.
A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor.

Vol. XIII

16

242

LSTORIA R 0 MANILOR

Nu se poate deci tagadui, ea' Kogalniceanu cautase sa

apese asupra adunarei, prin agitatia maselor, spre a infringe
improtivirea ei la primirea principiului deplinei improprietariri 49.

Dupa primirea urgentei asupra motiunei de blam, venind

In dezbatere cuprinsul ei, se intimpina de ministerul de finante,

ea prin aceasta motiune se tinde numai la amanarea desbate-

rilor legei rurale ; ca sa se voteze ins legea i pe urma adunarea

poate sa dee votul de blam ministerului, pe motivul c nu ar

vra sa-i incredinteze aplicarea legei. Prin o aa procedare nu
s'ar pune in pericol tara care se afla in o mare agitatie, In ateptarea votului adunarei. Deputatul Iorgu Ghica arata insa
atunci adevaratul motiv, pentru care camera nu trebuia nici
sa primiasca a desbate legea rurala cu ministerul in fiinta. Ghica

spune anume, ca': este o deosebire intre modul cum se infatop acest proiect la 1862 i acuma ; ea atunci era vorba i discutia intre doua partizi in adunare, ministerul aratndu-se
nepartinitor intre anAndoua. Asta-zi se pune chestiunea intre
guvern i adunare ; iar guvernul a declarat c' face din primirea
principiului s'u, improprietarirea deplina a sateanului, ches-

-Lune ministeriala In asemenea stare de lucruri, adunarea nu

poate lua asupra ei raspunderea situatiei ce s'ar face, daca s'ar
arunca in tara dou proiecte, unul infatoat in numele guvernului i celalt in numele puterei legiuitoare. Cel intai element
al ordinei, adica siguranta ar lipsi. Oricata buna credinta ar
avea domnul ministru, dupa ce proiectul gyvernului s'ar raspinge, insai prezenta d-sale ar fi un element d desordine in
tara" 50 Adunarea deci se temea ca proiectul guvernului, mai
favorabil satenilor, decat acel al adunarei, sa nu provoace,
dac ar fi raspins, o revolwtie in tall in contra proprietarilor.
De aceea adunarea nici nu voia sa intre in desbaterea chestiunei,
cat timp nu ar fi la carma un guvern care sa fie intales cu ideile
majoritatei asupra legei rurale 51
puntul ei de videre, adu-

narea nu putea face altfel, decat sa caute a rasturna ministerul, inainte de a desbate aceasta lege.

Kogalniceanu insa da pe fata cugetrile guvernului, care

nu erau decat intruparea cugetarei domnului, spunnd, ea'

adunarea nu vra sa trateze chestiunea sub un punt de videre
national i. sa o apere ca o chestiune nationala ; ea el vra sa faca

o lege pentru tara, iar nu pentru proprietari. D-voastra pri-

viti chestiunea ca o chestiune de avere, cum a spus-o principele

" Sedinta din 13 Aprilie, Mon. of. No. 207, 1864.
" Brosura La France, le prince Couza et la libert en Orient, Paris, 1864,
spune curat la p. 14 : Au lieu de cela, le jour mme ou le ministre prsentait
le projet de loi rurale, il l'envoyait dans tous les districts, avec ordre de le
lire en chaire dans les glises, en dclarant que prince voulait que la loi soit
et que les paysans n'avaient A esprer qu'en lui. D'ou l'irritation de l'assembide et un vote de bletme contre le procd du ministre. Quelques uns y voyaient
une menace de jacquerie".

DELA SEOULARIZARE PARA LA LOVITITRA DE STA

243

Dimitrie Ghica ; noi ca Romani o vom trata azi, mni, Insfar0t.

'Ana cand vom fi pe aceste band, ca o chestiune din cele mai
mari, dela care atarna toatei avulia, neatarnarea i forta a acestor
5 milioane de Romani ce locuesc in aceasta tara i pe care d-voastra

Ii priviti ca pe nite paria, 0 cand Ii videti aici in curtea Mitropoliei, ziceti c sunt adu0 de politie. lat, domnilor, cum
noi minitrii voim sa tratam aceasta chestiune. Dati-ne un vot
de blam, 0 mai mult Inca spanzurati-ne ; dar bine voiti a gandi
ca' nu dati un vot de blam guvernului ci legei rurale, ci vi s'a
Infatoat de mine, Kogalniceanu, i dovada este, ca cu ocazia
acestui vot ati analizat i criticat toate partile legei mele" 52
inteadevar, cum spunea Kogalniceanu, neintalegerea
Tare guvern 0 adunare provenia din pricina legei rurale. Nu
ca adunarea ar fi refuzat In principiu improprietarirea. Ea revenise dela Indaratnicia din 1862; nu mai sustinea libertatea
mutuala a bratelor i a proprietatei, ca mijloc de deslegare a
chestiei rurale. Deosebirea insa, asupra careia nu se putuse
obtinea nici o Intalegere, fusese ceitimea parneintului incuviintat.

Adunarea invoia cel mult, pamntul trebuitor pentru o vaca,

adeca minimul ce se putea incuviinta locuitorului, ca o masura
egala pentru toti, ramnnd ca pentru prisosul trebuincios
sa se Intaleaga locuitorul cu proprietarul, pe cand guvernul
cerca prin proiectul lui minimul de 21/2 falci neprrn pa1ma0,
4 flci pentru mij1oca0 0 51/2 falci pentru frunta0. De aceea
videm c partizanii proprietatei ataca In modul cel mai violent legea lui Koglniceanu. O broura din acel timp spune,
: taranii devin proprietari fara despagubire, cad bonurile
nu vor ajunge niciodata a avea vreo valoare. i marturisim
cri s'ar cauta lung timp In istorie, 'Ana' sa se Intalneasca un
astfel de exemplu de turbare politic. Pentru a se da natere
unei legi de aa fel, trebuia mintea unui nebun" 53.
" Sedinta din 13 Aprilie, Mon. of. No. 217, 1864. Sa se observe, ca

Kogalniceanu care banuete boierilor ca ar privi legea rurala ca o chestiune de

auere, sustine ca pentru tarani ea ar fi o chestiune dela care atarna avufia la

5 milioane de Romani". In zadar cauta O. se imbrace lucrul In alta haina decat
aceea pe care o purta : o lupia de clase bazatd pe interesul individual.
63
verit sur la Roumanie. La Haye 1864, p. 98. Aiurea, la p. 43,
autorul anonim vorbote de la loi spoliatrice de Kogalniceanu". Nu este
deci exact ceeace sustine C. A. Rossetti, (edinta adunarei deputatilor din 12
Februarie 1882. Mon. of., 13 Februarie 1882), ca In preziva loviturei de stat,
camera intelese l Incuviinta tot ce i se cerea; ea Incuviinta pamanturile Oranilor, conceda totul ints'un chip mai plin de foloase cleat toate binefacerile
ce putea sa le aduca o lovitura de stat. D. Kogalniceanu chiar In ziva acea
spunea de pe Inaltimea tribunei : s ma trasneasca D-zeu In ziva In care voi
calca libertatea acestei tribune". Mai intai nu fu nici o preziufi la lovitura de stat,

deoarece ea fu Wag, In ziva chiar de 2 Mai, in care adunarea fusese convocata ; apoi in acea zi nici vorba nu a mai fost de legea rurala, cl s'a desbatut numai asupra infatiarei legei electorale ; In sfarit juramantul lui Kogalniceanu fusese faeut nu in ziva de 2 Mai 1864, ci cu doi ani mai Inainte

ISTORIA ROMANILOR

244

Motiunea de blam este primit cu o mare majoritate,

ministerul Ii d demisiunea. Domnul ins nu i-o primete

i arat in mesajul su &Red camer, e nu a putut primi acea
demisiune, fiindc adunarea nu intrase mcar in discutiunea
chestiunei celei importante a imbunttirei soartei muncitorilor, pe care tara intreag o ateapt cu o legiuit nerbdare,
in insu interesul asigurrei propriettei fonciare. De aceea
insrcineazA pe minister a prezenta adunrei legea electoral
prin care singur, Romnia poate dobndi o adunare in care
interesele tuturor claselor societtei se fie pe deplin reprezentate"".

Fiind ins c6 srbtorile se apropiau, de aceea domnul

proroag6 adunarea pan la 2 Mai, cAnd este convocat in sesiune extraordinar, spre a discuta i vota proiectul de lege
electoral.

Mesajul domnesc punea adunarea in o foarte grea pozitie. I cerea s voteze legea electoral, adec s subsemneze
ea insgi decretul ei de desfiintare, i aceasta, pentru ca adunarea cea nou s inzstreze tara cu o lege rural, pe care acea
In fiint nu voia, in ruptul capului, s o vad introdus in aevea
lucrurilor 55.

La 2 Mai, child se intrunete iari adunarea, imediat

dup cetirea scurtului i cam poroncitorului mesaj, se formuleaz6 o motiune care, intemeindu-se pe faptul, c adunarea
nu avea incredere in ministerul Koglniceanu, pan la deslegarea acestui conflict constitutional, ea va lucra in sectiuni

i va pregti un rspuns la mesajul tronului, refuznd deci

a lua in desbatere legea electoral. Koglniceanu intAmpin
aceast motiune cu urnatoarele cuvinte : Domnitorul refuznd s primeasc6 dimisia cabinetului, s'a gndit s fac apel
la tar, ins singuri d-voastr ati recunoscut in mai multe ran-

duri c6 aceast adunare nu reprezint pe deplin tara (mur-

mure, protestri energice din partea multor deputati) ; d-voastr

ati cerut de attea ori reforma legei electorale i aceast dorint
In sesiunea din 1862. Iat cum se serie istoria de oamenii politici 1 Si strinkatea tntelese, cA votul de blam fusese motivat par la prsentation de la

loi rurale qui tend rendre tous les paysans propritaires". Le Nord " 1,5 Aprilie
L'Europe " Aprilie 1864, nu poate crede Ins6 c adunarea 55 fi dat
1864.
votul asupra chestiunei de fond, ci mai urmand asupra acelei a despAgubirei.
" De la 1859 panA la 1863 sporise In chipul urmkor, foarte neInsemnat
numkul alegkorilor :
1859-4138
1860-4104
1861-4599
1862-4975
1863-5049
Analele statistice 13 16, 1863. p. 153.
" Martian In revista economicA a anului 1864, Mon. of ., 30 Sept. 1865
pune In gura partidului dreptei, cuvintele : Nu putem sa ne subscriem sentina

de moarte, lnainte de a hotkl asupra legei rurale".

DELA SEGULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT

245

s'a votat in toate sesiunile. Domnitorul are dreptul s facA

apel la tae, ins la tara reprezentat dup o nou lege electoral i, precum camera declar c' nu mai poate discuta cu ministerul actual, aa i noi minitrii zicem, c' nu putem primi
a se rosti adunarea decat asupra legei electorale i a creditelor

pn la 15 August, cnd are se vin o nou camerk cci pe

aceasta avem s'o disolvm" 56
Se intlege c urgenta asupra motiunii este primitindat ;
dar cnd ea fu s se pun la vot, fr a se mai discuta, Kogillniceanu citete mesajul de disolvare. Se face un mare zgomot

In adunare prin care ptrund cuvintele lui Lascar Catargiu,

preedintele ei, c propunerea s'a primit i adunarea s'a disolvat.

In timpul acestor lupte att de ferbinti dintre minister

i adunare, unii din partizanii propriettii lucrau i inteun
alt chip la aprarea drepturilor lor, de amenintrile legei de

improprietrire. Anume Constantin Sutu, tatl deputatului Grigore Sutu, trimisese la Constantinopole pe doctorul Lambert,
Cu Insrcinare a protesta din toate puterile contra legei rurale

i a cere intervenirea armat a Turciei, pentru a scpa Principatele de domnul i de guvernul lor de atunci care duceau
Wile le peire. Dup ce revine asupra invinuirilor aduse i de

adunare, ea' guvernul publicase proiectul in monitor, cA Meuse

rugciuni prin biserici i inarmase pn i pe tarani in una

din scrisorile sale, Sutu incheie astfel consideratiunile sale

Pentru aceea, dac prea puternicul imprat are mil de aceste

provincii i nu voete a le trada in mnile unor talhari de drumul

mare, care au drept plan i bazg ruinarea societtei i rpirea

marei i micii averi a tuturor claselor, precum a fcut-o cu averile mnstireti, s se milostivease, inainte de 2 Mai, s ne
izbAvease de biciu, prin biruitoarele sale otiri, i s scape
provinciile de lepra sanculotismului, al c'ruia efi sunt printul
i adiutantul su, primul ministru, visul dracului". Mai jos,
aceeai scrisoare adaoge, c astzi s'a rspndit vestea, cA
directorul drumului de fer Kiustendje a incheiat cu guvernul

otoman, s transpoarte 10.000 de Wire la Rusciuc, care s

treac Dunrea i s intre. Dee domnul, dee domnul", exclam
Sutu. Ca o urmare a acestei dorinti, gsim, in o scrisoare a doctorului Lambert, ar'tarea c' Sutu il rugase s intervin pe lng'
Savfet pava, in cazul cnd s'ar deschide vr'o cimkmie" 67.

" Sedinta din 2 Mai 1864. Mon. of., No. 209, 1864.
" Corespondente intre Sutu si D-rul Lambert In V. Koglniceanu, Acte
relative la 2 Mai, Bucuresti, 1894 p. 28 61. Comp. comunicatul care aratl
modul cum Lambert a fost prins si cum s'a &it asupra lui hartiile. Mon. of.
11 Mai 1864.

246

ISTORIA ROMANILOR

Votul de blam din tar trebuia deci s' fie sustinut la nevoie

de o intervenire turceasc,
partizanii propriettei.

ce! putin In mintea unora din

Disolvarea camerei ins nu fu de astklar urmat de

un nou apel la tark ci de un sir de acte inelatoare Conventiei care constitue asa numita lovitur de stat.
Ca toate faptele istorice, i lovitura de stat era o urmare
fatal a impleticirei evenementelor. Adunarea nu putea subscrie sentinta ei de moarte inainte de a hotri asupra legei rurale" ; iar domnitorul in zdar ar fi apelat iar'si la tail, dup
vechea lege electoral. Adunarea ins refuzase a vota noua
lege electoral. Ce-i ernnea de fcut dect, sau abdicarea,
sau aplicarea mijloacelor eroice, lovitura de stat, pentru care
i sttea, ca model, impratul proteguitor al Romaniei, imp6ratul Francezilor.
Dar apoi aceastl idee fusese henit in deosebite randuri
de domnitor ; nu era strilin cugefrei lui ; apoi ea fusese des-

bnut in deosebite rnduri de organele timpului ; era deci

intrevAzut ca ceva putincios, at:At de acei ce o primiau cAt

si de cei ce o rspingeau. Asa am vzut c zvonuri de planuri
dictatoriale ale domnului apAruse dela cderea ministeriului
loan Ghica in Moldova, c ele se reinoise pe timpul infiintrei
taberei dela Ploesti i revenise pe tapet pe timpul vizitei domnitorului celei d'intai la Constantinopole in 1860. Apoi memorandul trimis de el Portei, da destul de limpede pe fat, dac'd
nu planurile, cel putin dorintele lui 58 In timpul desbaterilor
furtunoase din 1863, se intreste si mai mult domnitorul in
ideea, ea' cu actualii reprezentanti ai intereselor poporului,

trebile, nu puteau merge, si am v6zut cum pe de o parte el singur

trimite Portei un memoriu in care cere dictatura pe 5 ani, iar

pe de alta ministrul su N. Cretulescu 11 sfnueste la acelas
pas 58. Si presa strin6 incepe a arAta, c deslegarea crncenei
lupte intre domnitor i opozitia din adunare ar putea fi o lovatted de stat, i aceeasi idee se vede tratat si de ctre ziarele romnesti. Asa Reforma intreab, e la ce va s duc
guvernul trebile? la dictatur ; dar aceast vorbA s'a uzat astfel,

inct astzi nu mai sparie nici chiar copii. Dictatura fr" un

motiv puternic care s" o justifice i s6 o legitimeze, Mr% consimVmntul i autorizarea trei, ar fi o armA periculoas, o armi
care, in cele din urm6, s'ar intoarce in contra acelui ce s'ar servi
" Mai sus p. 38, 42, 83-84, 115. Principele N. Sutu M &noires, Vienne, 1899,

p. 390: Le coup d'Etat tait de longue date prpar, dans l'esprit du prince
et du premier ministre qu'il avait choisi pour l'accomplir".
" Mai sus, p. 163-164, 96-97.

DELA SEOULARIZ kIRTI PANA LA LOVITURA DE STAT

247

Cu dnsa" 60. In timpul sesiunei din 1863-1864, chiar pe la

inceputul anului din urma, pe and ministerul cauta sa maguleasca adunarea i sa o aduca la votarea legilor trebuitoare
organizarei
ziarul oficios vienez Memorial diplomatique
aduce la lumina o destainuire de mare insamnatate, anume
cererea dictaturei pe 5 ani facuta Portei de domnitor in 1863 61,
putin timp dupa aceea Buciumul din Iai raporteaza convorbirea petrecuta intre capii partidului extremei stange, Bra.tianu i Rossetti cu Koglniceanu, privitoare la scopurile de
rasturnare a domnului din partea celor d'intai 62 Intalege oricine, fata cu asemene destainuiri, cat trebuia sa creasca' inverunarea ascunsa intre domn i adunare, cu toate aparentele
de lucrare linitita a ambelor puteri la ridicarea statului. Cu
cat sesiunea inainteaza i cu cat incep a se rosti deosebirile
In preri, cu atata ideea loviturei de stat este sprijinita i sfatuita de unele organe prietene tronului. Aa Buciumul nu inceteaza, aproape in fiecare zi, a provoca pe domn la aceasta
masura', dupa el, mantuitoarea de neam. Da, zicea el inteun
rand, prea inaltate doamne, sa se curme odata acest parlamentarismu totdeauna protivnic intereselor poporului, totdeauna protivnic intereselor statului roman, totdeauna protivnic demnitatei nationale. Sa se disolve camera, i sa se promulge legile cele mari prin auguste plebiscite ale Mariei Tale

63

Ziarul Convenliunea, de i protivnic guvernului lui Kogalniceanu, deteapta pe adunare, nu cumva sa faca' greala de a
nu vota legea rurala', care ar da o arma in mana guvernului

pentru distrugerea constitutiei. Cat timp taranii vor avea

incredere in guvern i mai ales incredere in Alexandru loan I,

revolutia de jos nu va putea fi. Revolutia de sus va putea fi,
daca' se vor inabui de adunare drepturile ce Conventia le-a
inchizaluit claselor de jos" ". Dupa votul de blam, Commaliunea mustra aspru camera, pentru greala facuta i prevede
ca sfaritul incurcaturei va fi lovitura de stat 66. Ceeace insa a
" Le Nord, 31 Oct. 1863: Si le prince ne parvient pas tt scinder l'op-

position, il ne lui restera d'autre mesure que le coup d'Etat". Relorma, 7 Aprilie
1863.

Si Memorial diplomalique din 17 Ianuarie 1864. Mai sus, p. 169.

" Buciumul din 8 Februarie 1864. Mai sus, p. 165-166.
Buciumul, 28 Martie 1864.
" Convenfiunea, 23 Martie 1864.
" Ibidem, 18 Aprilie 1864. Deg ideea loviturei de stat nu se ivise in
chip nAprasnic In mintea domnului, cand Cu evenimentele de la sfaritul sesiunei din 1864, i ea clocea de mult in fundul ei, totu0 este o exagerare a
sustinea cum o face broura O arunceilurd de ochi asupra sldrei actuale a Romdniei, de I. K. Bucure5ti, 1870 p. 18, ch : lovitura de stat fusese pregatith

cu 2-3 luni mai inainte, and se inmultise posturile i se crease mii de tunetiuni, pentru a avea multi partizani". Din expunerea facuta se mai vede ins,
a nu de la Kogalniceanu au pornit ideea loviturei de stat, precum o sustineam
noi In cuvantarea noastra de primire in Academia romanA asupra lui Mihail

248

ISTORIA ROSIANLLOR

incurajat mai cu sarn pe domnitor la sfArWea Conventiei,

fur% cuvintele imp6ratului Napoleon din mesajul ctr corpurile legiuitoare, din Noembrie 1863, in care spune, c'd : situatiunea Principatelor nu rAspunde pan'a acuma, o spunem cu
prere de rAu, sperantelor ce se pusese pe noua oranduia1 a
lucrurilor intocmite prin Conventia din 19 August 1858. NeinVilegeri grave au izbucnit intre domnitor i adunare, cAnd
unirea i conlucrarea tuturor ar fi fost neap'Arat pentru a or-

ganiza tara ea'reia Europa ii incredintase grija de ali pregni

ea ins`i viitorul. Daca devine necesar ca sti se intervinei din nou

pentru a modifica constitutia Principatelor-Unite, guvernul im-

pratului va fi dispus a se inVlege cu Poarta i cu celelalte

puteri garante, pentru a uura reformele ale eror oportunitate
ar fi recunoscut'o" 66. Lovitura de stat, ca i secularizarea ave-

rilor mnstireti, se ardtau a fi urmrile unor indrum'ari i

incurajri ale Frantei.

Kogdlniceanu si dupil care s'a luat si d. G. G. Burgliele In conferinta sa tinut

la atheneul din Dorohoi. Vezi Mihail Kogalniceanu d. G. G. Burghele, Bucuresti 1901, p. 57.
" Asupra aceste legAturi fare cuvintele lui Napoleon si actele de la
2 Alai, Memorial diplomaliques 9 Aprilie 1865 spune : Le langage du gouvernement franais tait pour l'Hospodir, un encouragement du coup d'Etat,
dont il avait vainement solicit l'autorisation a Constantinople il y a un an".

Airaft
7:7

CF
I

`,

71,
UDETILE

TINUTURILE

lbsTra Reams..

di. Moldova

Ilood..1,

St 04****,,,t*A.. A le

CV. '

'ST-

Incrati dapi a Siabulni Ge6erani AtistrThc

in 1,ituOn fin

In

Eespliratir Semnilor
lhooi

7,
p

Ogeoi

IV JVionfolo,..

loii

lit A. Itiellzti in

41P;;RIIPOIVIIPPA

6.4"

11,

ott

Rom opulal

II Diorheoiln

To Roo;olia

Proono

11111..loo.olo
rdlehmhei
Thieve:

7.,-Von,
Ileoopl

P tort:
UV Inn.,

'
.

lb..

NC Iiriaehi

tirlfoar;et

itgioin

U
o

/ao,

//f.
Noon,
Tebormanti

V Min
VlItemoloo ftf

Ill Polj.

Pm,.

.- Deem. I, Ire.oIL-olit

--.1nilo jot,. ,4,/ o

IT fin.
a- Ilvodnd

ltioritot

D;

cm

o:,

0,9', Av,,,

O
:g

7,

rum,'
011,46,1
%awn'

00...

_.
(wormy

.1/../..a.

"

10.0.4

r.r.,0,---?""
,

bawd

Harta Principatelor Unite in timpul lui Alexandru loan I Cuza, 1859.

Xenonnl. Vol. XIII.

Iooho toot..

Colectia Academiei Rom5ne.

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina

Diploma de bacalaureat a lui Alexandru loan Cuza

Numirea lui Alexandru loan Cuza ca parcalab la Galati In 1856 . .
Alexa idru loan Cuza Insarcinat si cu Implinirea Indatoririlor de Hat-

14

man 1858
17
Actul Adunarii Tarn Romanesti catre Alexandru loan Cuza el a fost ales
Domn al Munteniei 25 lanuarie 1859
20-21
Textul original autograf al juramantului depus de Cuza Vodd ca domnitor
al Moldovei

Alexandru loan Cuza Domn al Principatelor Unite In 1859

Deschiderea Camerei Romane de air Alexandru loan Cuza la 29 Fevruarie In Bucuresti
Barbu Catargiu
Infanterist moldovean din timpul lui Cuza-Vocla
Harta Principatelor Unite, 1859.

25
29

73
105
165

TABLA DE MATERIE
Pagina

Alexandru loan I, Domnul Prineipatelor Unite (I859-1866)

I. Personalitatea lui Alexandru Cuza
Familia Cuza
Alexandru Cuza Inainte de domnie
Caracterul lui Alexandru Cuza
Capul I.

5
7
7

10
16
24
24
35
44
56
67
72
72
80
94

II. Primul an de dornnie al lui Alexandru loan I

Ministerele Vasile Sturza i I. Filipescu
Ministerele lui Ioan Ghica i Const. Cretulescu
Comisia CentralA i desbaterea Constitutiei
Primele reforme
Disolvarea adunArilor
I II. Dela lnldia pdnd la a doua disolvare (6 Dec. 1859 29 Jan. 1861).
AdunArile cele noue
CAlAtoria Domnitorului la Constantinopole
CAderea ministeriului KogAlniceanu In Moldova ,
IV. Dela a doua disolvare pdnel la Unire (29 Jan. 11 Dec. 1861) .
Interpelarea lui Lascar Catargiu
Unirea
Capul II.
Alexandru loan I, Domnul Constitutional al Romfiniel
1862-1864

101

110
120

130
131
131
137
145

I. Dela Unire peinei la sesiunea ordinarei din 1862 (11 Dec. 1861-3 Dec. 1862)

Moldova i cAderea Iaului

Omorul lui Barbu Catargiu
Chestia armelor sarbeti
IL Dela sesiunea din 1862 pdnd la al doilea minister Koglniceanu (3 Dec
1862-12 Oct. 1863)

149
149
157
166

$esiunea furtunoasA
Coalitia monstruoasA
FrAmAntArile tArii si strAinAtatea
Costangalia
. .
II!. Al doilea minister Kogillniceanu. Secularizarea (12 Octomvrie-11 De-

..

cemvrie 1.563)

Venirea lui KogAlniceanu la minister

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor.

Vol. XIII.

.
.

171

174
174
16*

Pagina

Incercarile R mdnilor de a relua mArastirile Inchinate

Hill la if e cu
Dela Bibescu Ora la Vodl Cuza
Sub domnia lui Cuza
Secularizarea

Secularizarea Ch stia juridicd

Intale ul hichinArei
Fraude

.. .

Conditiile InchinArilor

Dreptul public
Dela secularizare plIna lajovitura de Slat (13 Dec. 1863 2 Mai 1864)
Sesiunea ordinal% din 1863-1864
Votul de blam

176
184
193
199
206
207
210

214
219
227
227
240