TORIA- OMAtIlLOR

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XII

TOM
MAUI I LOH
h eAmirimum
A. D. XENOVOL
FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IABI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

(1847t 1920)

EDITIA III-a, revlizutli de autor

.Jiu sunt vremlle sub arma omulul,
d bletul om sub vremr.
ti/RON COSTIN.

VOLUMUL XII

REVOLUTIA DIN 1848

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCUREST1

88807.

980

In acest volum, al XII-lea al lucrArii, sunt cuprinse ma i

ales eforturile politice ale ppporului romn pentru a se constitu

-ca organizare neatarnat, mai ales dela 1848 innainte. Bine

inteles c aceste n'azuinti se realizeaz numai in prtile lui mai
libere, cAci, in acele copleite de Unguri i de Nemti (Austriaci)
dorintele lui de emancipare numai uor licAresc pe cerul tutu-

necat pentru a disp6rea iar in umbra din care Oskiserg.

Unirea, dorinta cea mai vie, a poporului roman i. singurul lui liman de seapare ajunge a fi infiripat i pus6 temelie
unei spornice desvolta'ri pentru viitor prin alegerea lui Alexandru Cuza ca domn in ambele tAri romne din poalele Carpatilor.

CAPUL I

REVOLUTIA DIN 1646

Anul 1848 aduce o

mare f ierbere tn Mate

fdrile locu lie de Romdni.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL')

Partida nationahl liberalfi ungureaseit

Veacul al XVIII-le

adusese o mare transformare in starea poporului roman din

cetatea Carpatilor. Desvoltarea culturei ii deschisese mintea, i

ideea originei romane apgruse pe orizontul intunecatei lui cugetii de pang atunci ca r'asAritul unui soare strAlucitor. Revolutia din 1781 venind in ajutorul tintei filantropice, urm`rite
de imp'gratul Iosif al II-lea, adusese o uurare de fapt in starea
iobagilor i chiar proclamarea in principiu a desfiintilrii 'rbirei.
Tot ea apoi reintregise in contiinta poporului roman unitatea

inieresului national, ce pAruse zdruncinat prin unirea unei

psrti din el cu biserica latin. Poporul roman trezit la viata

de sine, imboldit prin mketia originei sale i. neeft'utnd la des-

binare,a confesionalA, se va sili de acum inainte s'a ajung6 a

realiza de fapt starea la care avea drept, tint6 a ea'reia rostire
cea d'intai se vede in cererea lui pentru drepturi formulatil
In 1791.

Tocmai insA in timpul cand natia romn ajunge la contiinta drepturilor sale, se trezete i acea maghiar din letargia in care se afla, i Vazandu-i putinlatea fiintei sale, i4i
pune in gand a o l'ati i inki pe socoteala Romanilor. Se adaoge
deci, pe lang asuprirea material:a, pericolul desnationalizArei,
inteun moment tocmai cand poporul roman c6p6tase colltiinta individualifatii sale deosebite. Lupta intreprinsA de el la
inceput numai pentru egalizarea conditlei sale juridice, se com1 Pentru arest capitol ne-am folosit de scricrile lui Papiu Ilarian Mona
nomdnilor In Dacia superioard o G. Baritiu, lkirfi alese de istoria Transiloaniei,
-vol. II, care ne-au scutit In deobste de a mai recurge si la alte isvoare Intructit
.1e contin reproduse In extenzo sau In extracte toate fAntitnele timpului.

ISTORIA ROMANILOR

10

plic acuma Cu nspingerea incercrilor elementului dcmnitor

de a-i atinge chiar fiinta lui etnie, particulan. Pedeoparte

deci poporul romn va fi silit s atace pentru a dobndi, pedealta s se apere spre a pstra, i ambele aceste tendinti fiind
combAtute de elementele domnitoare, se va incinge fare ele olupt pe vian i pe moarte, din care revolutia din 1848 a fost

numai inceputul, iar urmarea dramei se desfun i asnzi

innaintea ochilor notri. Cu un an mai inainte ca dieta Transilvaniei s nsping6 suplica Romnilor, cea din Ungaria vota

In 1790, ca limba maghiar s inlocuiasc pe cea latin in afacerile

rii. Limba maghian ins era foarte putin cultivat,

srac i amestecan mai ales Cu slavona. Spre a se mai cunti

ceva de amestec, tot dieta honri invtarea ei in coale, Mat
se poate sus-tine cu dreptul c' aceast" limn' au inceput a se cultiva

i inavuti numai dela acel timp incoace. Tot in dieta din 1791
din Transilvania, se ivi pentru prima an in desbatere ideea
unirii Transilvaniei cu Ungaria, pe care impratul ins o impiedee de a ajunge la un rezultat 2
Dieta cea d'intai, cheman dup perioada absolutismului,
se adun in 1825, i ea este insemnat prin ivirea unui brbat,

care cel nti adu o forms teoretic, logic i strns inte-

reselor poporului maghiar, anume comitele *tefan Szechenyi_

Alai multi deputati aducnd imputri guvernului, c6 nu ar fi
dat curs votului dietei din 1790, privitor la invt6tura i desvoltarea limbei maghiare, propuser totodan spre ajungerea
mai deplin a acestui tel, infiintarea unei academii ungureti_
Reprezentantul Austriei innmpinnd c' nu ar exista fonduriletrebuitoare pentru creiarea unui astfel de aezmnt, *tefan
Szechenyi se scoal s ofere venitul su intreg pe un an, 60.000'
de fiorini, spre intemeierea academiei. Ca o scnteie electric
propunerea lui Szechenyi trezete entusiasmul adunrii ; se subscrie in un patrar de on suma indestul de insemntoare de 250.000'

de fiorini i academia ungurease este creian ; cu ea ins se

nate i intrete i vaza i innurirea lui Szechenyi asupra compatriotilor si. Patriotul ungur ii desfun curnd planul intreg, din care infiintarea academiei era numai innia verig' a
lantului. Prev'ztor i inteligent, el intelese c' poporul unguresc, mic la num'Ar i deci slab in puteri, MI% razim, nicieri

cleat in propria lui individualitate, trebuia s caute cu once

pret a-i spori num'Arul, i era aproape gndirea c' ltirea lui
s se fac pe socoteala celorlaltor natii conlocuitoare cu el pe
teritoriul patriei comune, i anume a celor mai slabe din acele.
popoare, a Slavilor i mai ales a Romnilor. Intlnind in ba2 Siebenbt1rger Bole din 9 August 1865, in Das alte und neue Kronstadt.

II, p. 296, nota eitatft de Baritiu I. c., p., 525 Comp. p.532 si Papiu. I. c., II,-

LXXXIV.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

11

ronul Neculai Wesselenyi, din Transilvania, un partizan al scopurilor sale, ambii incepur a le da pe fat, prin scrieri, in care
ze proclama ca principiu suprem predomnirea ungurilor asupra
Slavilor si a Romnilor. Szechenyi ins5 vroia s'A ajung la aceast

%inn' prin ademenirea elementelor de cotropit, anume &And

drepturi tuturor acelor ce vor intra in sAnul natiunii maghiare.
El combtea deci tendintele egoiste ale magnatil,or Unguri, care
-tineau cu atta scumptate la privilegiile lor, sftuindu-i prin
intAia sa scriere, Hitel (creditul), ca s' renunte la invechitele
lor privilegii, sA nu mai tin6 in serbitute rusintoare milioane
de asemeni, s.' se supun'A la plata contributiilor, i s nu mai
lupte in contra reformelor pe care coroana ar vrea s le introduc.
Ungurii, orbiti de interesul personal, nu vzue in propunerile lui Szechenyi, decAt desfiintarea pozitiei lor de veacuri,
nu interesul cel mare pentru care el lupta. Ei considerar apelul
lui drept opera unui nebun, i arser cartea lui cu parad in
Pesta. Un nobil Aureliu Dessewffy rspunzAndu-i prin o bro-surd, Taglalat (analiza), Szechenyi, replica prin o a doua scriere,
V ilag (lumina), inteun chip asa de victorios, incAt de acolo
innainte chiar nobilii sunt nevoiti s iea doctrinele lui in bgare
de seamA' 3. Tot pe atunci colegul i prietenul s'u Wesselenyi
public' din parte-i o an' scriere, in care sustinea c Maghiarii
2u dreptul de a cere in schimb pentru favoarea centeniei, ungurirea acelor ce aspir la ea, ariltnd c acest drept poate fi

drait numai locuitorilor care sunt in stare a se nationaliza

ungui,si In special el prevedea CA' tranii in tara noastr
numai sub acea conditie s se imprtseasc din drepturile
nationale i reprezentative, dac se vor face Unguri inteadevr.
Acest mod, adaoge Wesselenyi, nu este prea exclusiv nici constrAngiltor. Singur invtarea unei limbi se pune ca pret pentru

un dar att de mret. In ce msurA' ar incepe a se unguri cu

incetul, cei ce acum nu vorbesc ungureste si nu sunt Unguri,
in aceeas msur ar c'pta i drepturi nationale" 4. Acesti doi
brbati constituir deci in Ungaria si Transilvania partida national-liberal ; nationan fiindc tindea la maghiarizarea tuturor nationalintilor ; liberal fiindc, drept mijloc spre a ajunge

la aceast tint5, intrebuinta nada egalizrii drepturilor.

Pentru a se putea ins6 ajunge la efectuarea schimbului

propus de Szechenyi, de a se da adec cettenia maghiarA acelor

-ce ar lepda nationalitatea bastinase i ar adopta pe cea ma-

ghiar, trebuia pregtite popoarele, si puse in putinta de a

Aeprinde tot mai bine limba rasei domnitoare. Dietele at& din
Ungaria lncepcind dela 1825 ccit i din Transilvania dela 1834
inainte, voteaza mai multe legi, care unniireau atare fintd. Asa se
Baritiu, I. c., I, p. 572.
Papiu, /. c., II, p. XXV.

ISTORIA ROMAN1LOR

12

hotr4te inti ca limba maghiar s fie intrebuintat in toatedaraverele ocArmuitoare *i judectoreti, in corespondenta intreautorittile eclesiastice i. cele civile, in redactarea tuturor ma-

triculelor, in corespondenta oficial dela regimentele grnitreti; in sfarit se mai adaogt dispozitia c niciun act s nu aib
valoare in justitie, dacA nu va fi scris in limba maghiar, i. ca
In toate coalele din tar limba predrii obiectelor s' fie acea
maghiar 5.

Mai mare pericol se ivi ins pentru nationalittile celelalte, i mai cu deosebire pentru cea romn, din faptul c'

mai multi membri ai lor, liind primifi in / uncfii, in urma deprinderii limbei maghi are, incepu in sdnul nationalitellilor ins# a.
rand qi o plecare catre acea limbei, cu invttura creia se despoiau
ins acei o intreprindeau ,yi de simtimeintul solidarityei cu pro-

priul lor pop or. Elevii prin coal primiau cu placere ungurirea
numelor. Romcinii incepurli a nu se crede civilizafi, dac nu vorbeau bimba maghiar ; ei iubeau cel puf in a-pi impestrila graiur
lor cu cuvinte unguroti, substituite celor romcineti. Prolopopii
.1i preolii cei mai de trunk iqi trimiteau telele la invttura ungureasc in Cluj. Damaschin Bojinca susfinea pe atunci in o

scriere a lui din 1827, di Romnii inflepteqle se pun cu dili-

gentli spre a invella bimba patriei ungureti, de a creia dulceafd

qi strinii se reipiau ; c nenumrafi barbafi de nafiunea romeinti
vorbiau bimba patriei, cea ungureasca, nu mai puf in ca Ungurii

nscur 6. Curtea episcopului ramn unit, Lemeny, semtina a

curte ungureasc, atcit de intrebuinfatti era aceast Umbel, i in

1830 la moartea episcopului loan Bob, viitorul episcop gnucuvntarea de ingropare in bimba maghiar. Chiar in cetatea romnismului, seminarul din Blaj, se introdusese limba maghiar;
studentii neavnd voie s vorbease romnete, chip pentru a
deprinde latina, vorbiau mire ei ungureqte. Limba maghiar ameninfa sub conducerea unguritului episcop Lemen y, sa se introducer'
chiar in biseric, acesta cernd pela 1841 voie dela guvernul transilvan, a Lipari in bimba ungureascd nite ceirli liturgice traduse din
romnqte, i tot pe atunci un Romcin f runtaq renegat se arta ca

aprtor in focal al maghiarismului, in o gazet ungureasc din

Cluj, in contra susfinerilor nationale ale gazetei de Transitvania 7.

Totui un avnt at'at de imbucurtor pentru Unguri tre-

buia s se stnjenease din deosebite motive, intre care socotim

ea cele mai de seam, intai schimbarea caracterului propa-

gandei ungureti, din blnd i ascuns, in violent i rgsturratoare, prin suplantarea lui Szechenyi de ctre Ludovic Kossuth,
a Ibidem, XXXV si XLII, Comp. I, p. 100.
' Animadversio in disertationem hallesem auctore Damasceno Tb. Bozsinka,

027, citatA de Papiu, II, p. CVII.

7 Papiu, I. c, I, p. 101-107.

REVOLT:71A DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL

13

In conducerea politicg a poporului unguresc ; al doilea, faptul

desteptgrii constiintei nationale romAnesti, asupra pericolului ce-o
astepta, pericol dat pe fat tocmai prin propagarea violentg a
ideii maghiare, si al treilea prin imprejurarea cg Ungurii, cu cat
isi fAcea mai mult drum sistemul de maghiarizare violentg, lgsau
In pgrgsire impgrtAsirea multgmitelor rggduite : drepturile cettenesti. Sistemul rece si calculator al lui Szechenyi, nu era debe
potrivit cu firea aprinsg si pornit a poporului maghiar. Apoi o
generatie nou se ridicase, crescutg in ideile infierbAntate ale
maghiarismului silnic ; ea vroia sg ajungg de indatg tinta intrevgzutg de Szechenyi in indepgrtarea timpului ; vroia s maghiarizeze in 10 ani (1) natiile eterogene ; Szechenyi era lgsat in
urmg ; metoda recomandat de el nu mai ajungea poporului sgu,
insetat de mgrire.

Reprezentant al acestei noui faze a desvoltgrii ungurismului fu cum am spus Ludovic Kossuth, slovac ungurit, care
lgs in curAnd in umbrg pe initiatorul miscgrii. El isi atrgsese
un renume prin un proces si o inchisoare suferitg, pentru publicarea desbaterilor dietale din anul 1836. CgpAtAnd invoirea
deschiderii unei gazete, el incepe a sustinea pgrerile sale in

Pesti Hirlap dela 1841 inainte. Kossuth era extrem in toate

privirile, frg s'A cunoascg nici piedicg nici margine planurilor

si ideilor sale. El incepe o combatere a inrAuririi germane, spunAnd pe fat cg scopul final al ungurismului era de a se rumpe
din monarhia austriacg. El aprinde tot mai mult mintea Ungurilor, fAcAndu-i s'A creadg cg popor mai mare nu este pe pgmAnt,

nici limbg mai bogat ca cea ungureasc'A, indemnAndu-i din

rgsputeri de a l'Ati cu toat vigoarea nationalitatea lor, intre celelalte popoare conlocuitoare. Rgspingnd sistemul lui Szechenyi,
de a nu buciuma in toate pgrtile scopul maghiarizgrii, ci de a-/

indeplini in fAcere si pe nesimtite, el d'A pe fatg motivele ce

impingeau pe poporul sgu a-si impune urea celor de altg origine.

El spune curat in ziarul su, c sau sg se topiascg toate natiile

tgrii, si sg se facg din ele o natiune ungureascg mare si tare,
sau Ungurii trebuie sg piarg" ; protesteazg in dieta, unde fusese
ales membru, in contra numelui de Croatia si desemnarea deputatilor acelei tgri ca deputati croati, spunAnd c el nu cunoaste o Croatie in tara Ungureascg, ci numai comitatele Agram,

Vercze, etc. Kossuth, apoi frg a lua seama cg cuvintele sale

puteau fi intoarse ca o aring in contra insus scopului urmgrit

de el, exalta el si cu partizanii lui, in declamgrile cele mai aprinse

si mai pompoase, pretul pe care-1 punea pe limba si nationalitatea

poporului sgu, spunAnd cg fgrti nationalitate yiata este de

prisos", sau cg. atunci cAnd am pierde cuvintele limbii noastre

nationale, ne-am pierde si sufletul ; a pierde nationalitatea este
a muri ca popor ; pentru aceea nationalitatea si bimba este mai
scumpg decAt libertatea, cgci libertatea pierdutg se poate re-

'STOMA ROMANILOR

14

catiga, iar nationalitatea niciodat. Nationalitatea este acea

fisionomie cu care un popor se arata in sanul natiunilor ; ase-

menea fisionomie individuala avem i noi Ungurii i pe aceasta

nu voim sa o pierdem, pentruca a o pierde inseamn a muri" 8.
Apoi dac aa erau lucrurile, cu ce drept vroiau Ungurii
sa rpeasca dela alte popoare bunurile, pe care ei le praznuiau
aa de sus? Pentru ce pretindeau ei ca Romnii, Croatii, Sarbii,

Slovacii sa se desbrace de nationalitatile lor, spre a imbraca

pe aceea ungureasca, cand o atare desbracare ei insai o considerau de crima, de sinucidere? Unde mai era logica, unde mai
era consecventa, care nu poate fi infruntata aa ;Cali nici chiar
de interesata viat politica ? Intelegem mai la urm mijlocul
ascuns i piezi al lui Szechenyi de a fura, de a sfeterisi nationalitatile in folosul acelei maghiare ; politica lui Kossuth era

insa lipsit Ora i de bunul simt cel mai elementar, deoarece

trezia el insui pe popoare a apara ca bunurile cele mai scumpe,
in contra Ungurilor, tocmai acele elemente pe care acetia do-

riau sa le cotropiasca in folosul lor.

Opozitia Romfinilor.
In ce privete pe Romani, ei nu
intrziara a descoperi tinta de care 'Ana atunci nu-i (Muse
o 'impede seama, i opusera indat toate mijloacele de care
dispuneau, spre a scapa pe poporul lor de primejdia nimicirei.
Tocmai pe atunci ocarmuirea Transilvaniei, dorind s aduca
In ajutorul ei in combaterea Ungurilor i pe Romani, invoi lui
Oh. Barit scoaterea unei foi romneti, Gazeta Transilvaniei,
care aparu la Ianuarie 1839. Dupa ce in primele numere se
marginete a reproduce ,tiri politice din Europa, in numarul
din 5 Iunie gasim prima nota impotrivitoare Ungurilor, cu
prilejul unor barfeli aduse de ziarul Erdelyi Hirado contra Romnilor, privitoare la superstitiile absurde in care ei ar crede.
Gazeta raspinge cu indignare atare imputare 9. Nicairi, spune
Papiu Ilarian, n'a fost vre-odata un organ de publicitate mai
bine venit cleat Gazeta Transilvaniei, chiar atunci in mijlocul
natiei romne. Cad inteatat ingropasera acum Ungurii, cu
constitutia lor cea egoista, tot spiritul in Romani, i atata fried
sclaveasca bagasera in ei, cat ar fi crezut cineva ca nu poate
s se nasca vreodata un Roman, cu sfletul atat de mare, ca
sa cuteze macar a vorbi de natia romna, sub coroana i constitutia ungureasca' i pe pamntul unguresc, i ce e mai mult
s aiba curajul de a apara in public, ca o natie ca aceasta are
drepturi egale cu acea ungureasca" 10. Dups ce prima incerReproduse din cuvAntArile lui Kossuth si a lui Szemere, In Papiu, 1. c.

II, p. LIII.

Gazeta Transilucutiei, 1839, p. 189.

" Papiu, I. c., I, p. 111.

REVOLIITIA DIN AND', 1848 IN ARDEAL

15

care izbutise fr perieul, deoarece guvernul transilvnean austriac vedea cu plcere aceast mirare, Gazeta prinde inim6

i incepe a lovi din ce in ce mai fled de erutare in Unguri,

revendicand drepturile Romanilor i aprand cu energie In con-

tra lor limba i nationalitatea romng, perielitate prin apueturile Maghiarilor. Mai cu osebire infrunta Gazeta pe acei din
Romnii renegati care luau apArarea intereselor ungureti ; ea
a mintia intre altele cuvintele lui Herder : cel ce iubete mai
mult bimba strin6 cleat sunetele cele dulci ale limbei mume,
nu este vrednic de numele de om". La sustinerile Ungurilor,
despre minunata fire a poporului maghiar, Gazeta opunea cugetarea rece, dar adevArat, eft' nici o natiune nu se poate pre-

tinde constituit mai pre sus de o alta, i dal era vorba de

strbuni, de origine, apoi cu eat mai superioar era acea a na-

tiunei romne, coboritoare din marele popor roman, decat

Ungurii, strnepotii salbatecelor oarde hunice i avarice ? La

pretentiile Ungurilor eft' Romnii ar fi nite venetici in tara ce
o locuiau, Gazeta opunea continuitatea istoricA a neamului romnese pe pmntul Daciei, pe care tot acest neam o apArase
adeseori, chiar dupg ce incApuse sub stpanirea maghiar. Si
pentru a vara ainrciunea in sufletul Ungurilot, le amintea
printre aprtorii Transilvaniei, pe lng Mihai Viteazul, pe
care Ungurii II tratau de cap de banditi, ine pe loan i Matei
Corvin, pe care Ungurii, cu toate probele cele mai invederate,
se refuzau a-i recunoate ca de vit roman.
Pe lang6 aceast opozitie ivit in organele de publicitate,
ea se mai arat i In consistoriul unit dela Bla, unde am vAzut
cum sub episcopia unguritului Lemeny maghiarismul propise
atat de mult. Dieta din Cluj din anul 1842 votase don proiecte
de legi, in care se isfrangeau pe deplin doctrinele Kossuthiane,
adie indatorirea tuturor celor care doriau a purta vre-o dregtorie ca s invete limba maghiar pan In zece ani, dup
care termin era s fie introdus fr exceptie In toate daraverile publice. Proiectul ins mergea mai departe ; punea in perspectiv introducerea limbei maghiare i. in biserica natiilor ne
ungureti, numai putin In coale, prevznd anume di i. In
coala din Bla, limba de propunere s fie cea maghiar. Cum
se auzi In Bla, despre acest proiect, Simeon Crainic directorul
seminariului convoc6 corpul profesoral intreg, i se Men un
protest in contra acelei plnuite legi. In el se spunea intre altele
ea' dreptul natiei romne, de a se sluji de limba ei in coal
i. bisericA, nu i se poate lita de nimine, MI% vtmarea personalittei sale nationale, ca nu In zece ani, dar nici In zece secoli

nu va asculta de o lege, care-i pregtea peirea national ; ca

atare lege ar alta inc6 mai tare ura care exista

i.

pan

atunci intre elementul roman i acel unguresc, atatare ce ar

putea aduce resultate fatale. Tot odat consistoriul poftete pe

16

ISTORIA ROMANILOR

episcopul roman unit, Lemeny, ca s se tin de canoane i s'A

apere interesele bisericei sale contra Intreprinderilor strine 11.
Pe cnd Szechenyi sustinea c in viata privat, in scoal
i biseric, s se lese natiilor nemaghiare libera Intrebuintare
a limbei lor, impunndu-le pe cea ungureasa. numai In daraverile publice. Kossuth si cu Wesselenyi, care se desprtise
asupra acestui punt de vechiul su prieten, vroiau s introduc
limba maghiar i In sanctuarul vietei private a popoarelor con-

locuitoare. Pe cand Szechenyi vroia o ungurire mai mult de

form a elementelor neunguresti, Kossuth tindea s ajung6 la
o maghiarizare a inimei nsi, i se Intlege usor, din deosebirea acestor dou tinte, pentru ce poporul maghiar trecuse
In partea lui Kossuth si prsise pe Szechenyi.

Intre proiectele cele mai caracteristice ce umblau pe atunci

prin mintea Ungurilor, este i acel a azilelor de copii asa numitele Kisdedovuti, un soiu de grdini frbeliane, in care copii
de Romani trebuiau s fie crescuti din varsta cea mai fraged,
sub Ingrijirea unor Invttori i invTtoare maghiari12, proiect ce, precum se stie, a fost prefcut in lege abia in timpurile
noastre. Astfel cu cat inaint timpul, cu atata Ungurii rpiti
de ideile kossuthiane, impingeau cu once pret la maghiarizarea
cat mai grabnicg a popoarelor de alt ginte, provocndu-le pe
aceste, Sasi, Croati, Sarbi, Slovaci i Romani la improtivire
din ce In ce mai Indrptnic6 in contra atentatului pus In lucrare de elementul domnitor asupra natiilor conlocuitoare. Pen-

tru Romani, am vAzut c tocmai pand la 1848, desvoltarea

culturei le si mntrise ideile nationale, i Intre aceste dou tendinte atilt de protivnica trebuia s se Intample o ciocnire.
Am vzut aiurea cum Iosif al II-lea folosindu-se de miscarea violent a revolutiei lui Horia, piin un decret din 21
August 1785, desfiintase i in Transilvania iobgia, adicA Impiedicarea liberei strmutri. Aceast msur ins trebuia, pen-

tru a intra in practic, s fie Incuviintat si de dieta Wei,

aceasta nu se arAta de loe dispus a o primi, mai ales dupg

o revolutie care /Anse atata sange de al nobilimei. Impratul
Leopold al II-lea propune In dieta din 1790 Intocmirea unui
urbariu, adic a unei legi care s reguleze repoartele fare proprietari i trani, recunoasterea ridicgrei serbirei iobagilor, desfiintarea pedepselor trupesti aplicate lor i recunoasterea dreptului lor de a dispune de averea castigat prin munc. Dieta
recunoscu tranilor dreptul de liber strmutare, tot lns In
Protestul In Papiu, I, p. 246: fatemur autem sincere non tantum post
decem annos sed neque post decem saecula bno nullo unquam tempore, nos,

nationemque nostram lege obligan i posse, quae moribus ac religiositate periculunt

ac obicem, nationalitatl vero ruinam parat ac interitum".

Papiu, 1, P. 202.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

17

felul aceluia care mai trziu fu concedat prin regulamentul organic tranilor moldoveni si munteni, fare altele indatorindu-i
a-si plti toate datoriile si de a pune oameni in locul lor. Cat
despre urbariu el rmase s se reguleze la dietele urmtoare.
0 comisie, intocmi un proiect de urbariu, care trebuia s vin
in desbatere In dieta din 1810. In acest proiect se spunea intre

altele c urbariul va fi legal, numai dac prin el nu se vor

vlrna nici-de-cum prerogativele nobiliare, dac conservndu-se

intregi si neatinse drepturile nobililor, nu se vor apsa acestia

cu nici o greutate" ; cu alte cuvinte, dac se va preface in lege

o stare de fapt nedreapt, pe care tocmai urbariul ar fi trebuit s o prefac.. Tranii ins reveniau necontenit cu pln-

geri contra asuprirei lor din partea nobililor, si cAnd impratul

Francisc I trece in 1817 prin Transilvania tranii ii ese si lui
inainte ca si lui Iosif al II-lea, dndu-i cu miile suplici si tanguiri. Sub regimul absolutistic ce se intri ins in Austria dup
incheierea Sfintei Aliante, (1815), guvernul austriac se gndi

a introduce urbariul pe cale autoritarg, si pentru a se putea

indeplini luerul, trebuiau feut intAi niste cercetri preliminare.

Proprietarii unguri speriati de asemene introduce silit a urbariului, rspndir intrigi si neadevruri prin sate, cA comisiunea

imperial venise spre a cerceta intinderea pmntului lucrat

de iobagi in scopul de a-i supune la dri potrivit cu mrimea
ogoarelor, ceeace impulse pe Omni a tinui si micsora intinderea pmntului cultivat de ei, si pe care tocmai urbariul pl-

nuit avea de scop a-1 lsa In a lor plin* proprietate. Incercarea

ocArmuirei austriace trebui ins s r'mn neindeplinit, din
pricina turburrilor revolutionare ivite in Italia s'i Spania, urmate curnd dup aceea de revolutia greceasc si de lupta intre
Turci si Rusi, sfrsit prin pacea din Adrianopole in 1829. Putin
timp dup linistirea lucrurilor europene, intrebarea urbariului
revine iar deasupra apei ; si in 1831 se rspandi chiar vestea
unei rscoale noue a Romnilor In contra magnatilor in scopul
<le a dobndi data' usurarea nesuferitei lor pozitii. Desi aceast

veste era numai o scornitur pentru acel moment, ivirea ei

nu arat mai putin starea psicologicA a asupritorilot Unguri,

care vedeau necontenit inaintea ochilor lor spectrul revolutiei,

si in fie ce Romn un Horia reinviat.
In dieta chemat din nou in Transilvania, in anul 1834,
guvernul propuse iarsi alcAtuirea unui urbariu, si aceast in-

teresare att de ravnitoare a ocarmuirei austriace de soarta

tranului romn, se explic, nu doar din consideralii de omenie,

ci curat numai din interesul cel foarte real pe care II avea la

descAtusarea tranului din lanturile iobagiei, care-1 ferecau att

de tare de interesul stpanilor de mosii, Meat Statul numai

putea trage dela el aproape niel un folos. Se mai temea apoi

guvernul austriac c cele ce se zvonise in 1831 dupe o rscoal

A. D. Xeoopol. Istorla Romnilor.

Vol. XII.

18

ISTORIA ROMANILOR

a tAranilor sA nu devinA o realitate 13 *i dieta din 1834 i

acea din 1842 InlturarA ins propunerile impAratului, numind

comisiuni pentru studiarea lor, ceeace era acela lucru ca o
trAgAnare a lor pausa la nesfAritele.
AbiA dieta din 1846 se ocup cu aceastA Intrebare, speriati fiind nobilii pe de oparte de scenele de mAceluri petrecute
In Galitia din partea tAranilor rAsculati asupra nobililor, pe de
alta de amenintarea guvernului de a introduce pe cale admini-

strativA un urbariu provizoriu. Totui urbariul votat numai

de nobili nu putea fi decAt codificarea i imbrAcarea abuzului

secular In form'A de lege. InteadevAr nobilii se folosirA de falele arAtAri ale truanilor din 1819 14, pentru a le ingusta pmAnturile ce ei le concedau i ind. i aceastA concesie se face

cu dreptul domnului de a sili pe t'Aran a lua In schimb alt

pAmAnt pentru acel ce l'ar avea, adicA bine inteles mai rAu pe
mai bun. Pentru acest pAmAnt concedat tAranului, el trebuia
s'A lucreze o zi pe sAptAmAnA cu vita sau 2 cu bratele, adic6
52 sau 104 zile pe an, pe care domnul putAndu-le cere toate
in timp de varA, l'Asa tAranului zilele de iarnA, pe care nu le
putea intrebuinta la nimic ; apoi domnul mai avea voie ca la
timp de lucru grabnic, s'A poat Indoi zilele de lucru pe s'AptAmAn'A, ceeace lAsa totdeauna facultate stApAnului de a asupri

pe t'Arani. Pe lAng6 aceste indatoriri de munck in schimbul

pArnAntului, tAranul mai trebuia sA se invoiascA tot In zile de

munc6 cu proprietarul pentru o sumA de alte nevoi, de acAror
indeplinire nobilii se considerau scutiti tocmai prin desfiintarea
iobAgiei; astfel era dreptul de a lua lemne din p6durea proprietAtei de a tinea cArciume, mAcelArii, mori ; dreptul de vAnt,
pAscuit, de pAserArit, de piafa', de tArguri, de vam, etc.15. In

afar de aceste prestatii In muncg mai erau indatoriti tAranii

a da domnilor p5mAnteti zecimea din toatA recolta lor, pe
alocurea nona, adicA a noua parte. Nobilii unguri se Ondean
ins6 i la lucruri mici ; Ii aduceau aminte de timpul fericit
c And t'Arancele jumuleau de puf pentru ei &Vele lor proprii
spre a face stApAnilor perine i saltele, pentru dulcea lor odihnA.

Se prevAzurA deci prin un articul, cA tAranul s'A fie indatorit

a da pe an domnului dou6 ggini, doi pui i zece oug. Mai era
dator a-i duce cAte un stAnjen de lemne i a-i face Cate dou
cArAturi pe an. IatA legea fatalA care zugrumA cu totul pe Ora-

nul romAn, de oarece aproape toat munca lui era rApit de

13 Baritiu I, p. 583.
" Baritiu I, p. 645 arata deosebirca cea mare futre pamantul concedat
(aranilor de urbariul Ungariei si acel al Transilvaniei. Acel din Ungaria dadu
taranilor 25-50 jug5re (1600 st. CI) pamant ; acel din Transilvania dela 14 20.
Mata declarase cei mai multi ce posedau In 1819, pe cand In realitate ei avuse
mai Inainte dela 30-40 jugare.
" Papiu, I, p. 187.

REVOLTJTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

19

domn, in schimb pentru o femtur de pmnt, de pe care

nici mcar nu'si putea scoate hrana. La auzul votrei unei legi
att de asupritoare, o miscare se Mai in toat poporatia rural, semnul inainte mergtor al revolutiei ce trebuia s izbucneascrt putin timp dup aceea. Raporturile Romnilor cu
Unguri in Ardeal explic in destul izbucnirea miscrei din anul

In clasa cult teama pentru distrugerea nationalittei

romne prin msurile de maghiarizare tot mai aprigi si mai
ameninttoare ; in poporul de jos, din nefericire nu prea in
stare a intelege primejdia national, atingerea interesului individual prin ingustarea mijloacelor de hran', fat cu o mentinere aproape neschimbat a indatoririlor de munc', iat
cele dou pricini care, lucrnd in acelas sens, aruncar in bratele unei alteia clasa cea de jos si pe acea cult a poporului
romn. Ambele trebuiau s lupte spre a impune Ungurilor
respectarea vietei intelectuale si materiale a poporului romn.
1848.

Dac'd ins era indestul stof explozibil In Ungaria si Transilvania spre a provoca o revolutie contra absolutismului unguresc, scnteia ce-1 aprinse nu fu decat o aschie din acea srit in Franta in ziva de 23 Fevruarie 1848. Dup ce in 13
Martie Vienezii imiteai pe Francezi, curnd dup aceea izbucneste si in Ungaria revolutia in contra Austriei, din care apoi
se desface revolutia popoarelor tiranizate de Unguri in contra
acestora intre .altele si aceea a poporului romn, cu care vroim
a ne indeletnici.
Revolutia din 1848 care se lti aproape asupra intregei
Europe, MA un caracter deosebit dup popoarele in snul crora ea se desfsue. In Franta ea se colora de tendintele socialiste care frrnntau pe marea multime a lucrAtorilor din
Paris ; in Italia ea avu drept tint rspingerea stpnirei strMe pentru a constitui apoi intregimea trei ; In Germania de
asemenea se desvoltar, pe lng cerintele dup libertate, acele

dup unitate, strns legate impreung ; in Austria din potriv

stat compus din deosebite nationalitti, adunate Impreun in
mod nefiresc, sub suprematia istoricA a unei minoritti numerice, revolutia tinse la desfacerea acestei monarhii in tot attea
prti cte popoare o alcAtuiau, si acelas lucru se repet pe a
doua treapt in Ungaria, tar care reclamnd dela Austria dreptul liberei ocArmuiri, nu vroia s concead aceeasi prerogativ
popoarelor inglotite sub a ei stpnire, intre care era si poporul
romn.

Luerurile din Transilvania. Iat6 geneza revolutiei Romnilor contra Ungurilor, intamplat in 1848.
Tendintele de dominare si de maghiarizare din partea
Ungurilor a tuturor popoarelor conlocuitoare ii punea inteo
pozitie de tot fal0 fat cu principiile pe care revolutia lor con-

ISTORIA ROMANILOR

20

tra Austriei ii silia s le proclame. Ei cereau autonomia i neatrnarea fat cu monarhia austriac, ins numai in interesul
lor, i spre a putea zugruma mai in voie incA celelalte nationalitti pe. care desvoltarea istoric le alipise mai larg sau mai
strns de destinele lor. Departe de a recunoate i popoarelor
supuse lor emanciparea i egalitatea fat cu ei, pe care ei le
cereau fat cu Austria, Ungurii urmand inainte a sustinea teoriile iubite, proclarnau cu aceeai linite sufleteascA existenta

numai a Ungurilor in sanul Ungariei, tgkluind nationalittilor conlocuitoare nu numai dreptul la participarea egal sau
proportional in viata statului lor, dar chiar i aparenta unei
existenti deosebite de acea a Maghiarilor ; cu alte cuvinte Ungurii urmriau, in revolutia lor, deslipirea de Austria, tocmai
In scopul de a putea inklui mai fail impotrivire pe toate po-

poarele de alt gint cuprinse In ceeace se numea in de comun

Tara Ungureasc.
Dieta din 1848, chemat in Ungaria, fu apucat de evenementele revolutiei, i partida liberal-national, cu Kossuth
In frunte, propuse indat constituirea unui minister deosebit
pentru Ungaria, chiar i in privirea esboiului, a finantelor i
a politicei externe, i constituirea Ungariei ca stat neatrnat
de Austria sub arhiducele Stefan, incat regele, adic imptatul
Austriei, mai pstra o putere numai nominal. Constitutia votat In grab de diet i consfintit de imprat in ziRa de 11
Aprilie, sub apsarea evenementelor din Viena, nu amintia prin
nici un cuvnt de existent celorlaltor nationalitti. Ea cunoate
numai o Ungarie i un popor, pe acel unguresc. Regele e unguresc, tara ungureasc, toate popoarele tkei sunt ungureti,
ministerul unguresc, constitutiunea ungureascA, legile ungureti,
garda national i toat militia ungurease, colorile nationale
ungureti i limba trei ungurease" 16. Si spiritul acestei constitu tii in aparenta liberal (care desfiinia privilegiile aristocraAiei i punea un capt robotului, adic6 muncei silite a tranului),
se d pe fat mai ales fat cu Romnii, in dispozitiile privitoare,
la unirea Transilvaniei cu tara Ungureasc. Un numr de 69
deputati ai Transilvaniei trebuiau s" fie primiti in dieta ungureascA, care deputati erau s fie imprtiti fare Maghiari, Secui
i Sai deci i constitutia liberal a Ungurilor din 1848 nu se
deosebia intru nimic in privirea Romnilor de acea veche intemeiatrt pe uniunea celor 3 natii. Poporul romnesc rmnea
tot in afar de once viat politicA in tara lui, in care el avea
imensa majoritate 1 Tot aceast constitutie formuleaz4 o foarte

draconic lege de pres, supunand ziarele la o cautiune de

10.000 de fiorini i prevkand pedepse foarte aspre contra editrei unor ziare necautionate, contra tipkirei unor cArti a" Papiu, II, p.

15.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

21

nonime sau fan numele i locuinta tipografului. De sigur ca

partida liberala care triumfa cu Ungaria nu era sa se teme
tocmai de libertatea tiparului, i daca se luau astfel de masuri
se facea numai in vederea nationalintilor de alta fire, lucru
ce reiesa cu deosebire din pedeapsa de 4 ani de inchisoare i
3000 de fiorini amenda impusa aceluia ce ar agita contra perfectei uninti a statului unguresc 17 Apoi cum puteau deosebitele nationalinti din Ungaria sa recunoasca o constitutie a
intregei OH, fcuta chip in numele libertatii, insa fan a lor
participare i numai de catre elementul domnitor?
Dintre aceste nationalinti, doua erau inteo pozitie poRica mai buna cleat Romnii care nu aveau absolut nici un
drept, care nu erau recunoscuti nici inteun chip ca element
politic in statul maghiar ; acestea erau Croatii i Srbii. Croatii
pastrase Inca individualitatea lor istorica, personifican in functiunea banului lor, care se denumia in totdeauna de imparat
Tocmai in ajunul anului 1818 fusese numit in aceasta dregatorie Francisc Iellachich, om de o mare van i popularitate la
Croati. In vederea acestei imprejunri i temndu-se Ungurii ea
planurile lor sa nu intmpine o impotrivire mai ales in Croatia,
mai scazuse dupa izbucnirea revolutiei lor, tonul in diet, i
Kossuth insu, care mai inainte nici vroia sa auda de numele
de Crotia, acuma proclama sus i tare ea' Ungurii vroesc sa
respecte nationalitatea croan 18.
Srbii, dei erau lipsiti ca i Romanii de un cap polite,
gasin un conduc'tor in mitropolitul, mai apoi in patriarhul
lor Raiacici, protestnd contra nimicirei nationalittei lor. Prin
constitutia din 11 Aprilie, ei 1i delimiteazil un teritoriu al lor,
pe care'l denumesc de srbesc, i aleg chiar de Voevod al lor
pe colonelul Suplica. Ei dau o proclamatie in 18 Mai in care

spun ca, dei nu au de loe scopul de a se rupe de coroana

Ungariei i de casa Austriei, totui revendica dreptul lor de a

teal ca natie deosebin, cu limba i aazamintele ei. Ungurii
nevroind sa recunoasca Srbilor nici un soiu de drepturi, pornesc in contra lor o arman i se ciocnesc cu Srbii, facnd sa
curga ntiul snge din imperecherile interne, provocate prin

politica ungureasa cea tot ant de nedreapta pe at i lipsin

de simt sanatos.

In Transilvania imprejunrile trebuiau sa fie mai complicate, din pricina amestecului mai mare de interese potrivnice intre deosebitele popoare ce o locuiau : Secuii, Saii, Ungurii i Romnii. Ungurii i parte din Secui, adoptan ins:Ian
constitutia maghian, silin pe guvernator, comitele Teleki, sa
arboreze stindardul unguresc, semnul primirei unirei, i se con" Baritiu, II, p. 24. Papiu II, p. 22.

" Papiu, II, p. 24-30.

ISTORIA ROMANILOR

22

stituir pretutindene in garde nationale, impiedicAnd pe Romani

de a lua chiar 0 o singurA armA din depozitele publice, Saii

ingrijiti pe deoparte de tinuta amenintatoare a Romanilor, le
conced drepturile, pAna atunci cu snruinta refuzate, in teritoriul sAsesc, anume acela de a fi alei ca membri in consiliile
comunale romAno-sAseti, de a putea invAta meserii, 0 popii lor

a primi pA'mAnturile trebuitoare care, la caz de lips, s'A fie

inlocuite prin lefi 19; pe de alt parte Saii se temeau de unirea
Transilvaniei cu Ungaria 0 nu vroia s'A primeasca deslipirea
de Austria, ca buni Germani ce erau. DacA insa la Sai se ame-

-steca i simpatille de rasa in tinerea cu Austria germang, popoarele

slave 0 romane erau impinse cAtre aceeai politica din in teresul lor cel mai l'Amurit, impotrivirea contra unor tendinti de
absorbire i desfiintare a nationalitAtilor lor, care nu ar fi cunoscut nici o margine, cand Ungurii desfAcuti de Austria nu
ar fi fost impiedicati de nimeni in nAzuintele lor cotropitoare.
Aparentele concesiuni, pe cari Ungurii se aratau plecati a le
face Croatilor, erau numai o vremelniCA inelAtorie. Vroiau
anume sa sdrobiase inniu nationalitatile celelalte, RomAnii,
Saii, SArbii, Slovacii cu ajutorul Croatilor, i apoi sa se intoarcA

asupra acestora, spre a le lua inapoi cele ce se prefAcusera ca

le conced.

Micarea RomAnilor fu cu ant mai insemnat'A cti cat la

ei lipsia 0 un guvernator national ca Iellachich care sA punA
micarea anti-ungureasca in legaturA cu tronul austriac, lipsia
chiar 0 ca la SArbi un cap bisericesc patriot, care sa tinA locul
celui politic ; caci episcopii RomAnilor parte s'au abatut dela
cauza nationalA, parte n'au avut mima ca s'A ocupe strAlucita
pozitie de conducAtor al ei" Era intre fruntaii boierimei ion
un barbat de seamg, Andrei de *aguna, ales ins'A prea de curand

In aceastA inaln demnitate pentru a fi avut rAgazul trebuitor

s'A-i fAureascA vaza 0. autoritatea trebuitoare unui conducAtor
de popor ". Dar in curAnd *aguna 1'0 arata destoinicia in evenimentele care urmarA.
Dar dacA lipsia Romanilor un cap oficial, ei simtiau viata

lor amenintan, 0 deci se sculara toti ca un singur om. Primejdia cea mare era unirea Transilvaniei cu Ungaria, cerut cu
o energie infricoan de elementul stApAnitor 0 care unire dei
era !Au vAzuta chiar de unii aristocrati ai Transilvaniei, nu
indrasniau s'o comban de fricA. Pentru partea din poporul
romanesc ce-i pretuia nationalitatea, unirea cu Ungaria era
tot anta ca 0 moartea ei ; pentru masele inculte aceasta unire
" Concesiunile fAcute Romanilor de Sasi reproduse de Gazela Transilvaniei, 1848, No. 27, vezi si in Papiu, II, p. 272.
" Papiu, II, p. 55. Saguna fusese ales in 2 Dec. 1847 si confirmat in 5
Fevr. 1848. I. Lupas, Mitropolitul Andrei aguna, 1909, p. 60.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

23

era s intareasca pe nobili, pe Unguri, i deci apasarea seculara a lor asupra Romanilor, aa de bine documentata prin
urbariul din 1847.
Adunarea din 131a. Micarea izbucni in ziva de 25Martie 1848 i anume in mai multe puncte deodata : in Bla
prin o consfatuire tainica 21 In 0orhei tinerimea se intruni
spre a asculta citirea unei proclamatii aternute de Simion
Barnut, profesor la seminarul din Bla 22, care proclamatie
puse un capat ovairilor de 'Ana' atunci in mintea Romnilor
asupra primirei sau respingerei unirei. Bknut punea cu drept
cuvnt inainte de toate ca principiu suprem recunoaterea nationalitatei romne, de care Ungurii nici nu vroiau sa tie, i

intrucat principiul national nu putea deck s fie periclitat

mai mult inca prin unirea cu Ungurii, despre o tratare a unei

asemenea intrebki nu ar putea fi vorba deck atunci cand Romnii ar putea-o face ca natiune libera cu natie libera. Proclamatia lui Barnut aduse pe Romani la contiinta adevarata
a trebuintelor i interesului lor. Se arkara de indata mintelor
m.ai luminate, cat de zklarnice erau argumentele aduse pang
atunci de acei ce sprijinisera unirea : a adica prin ea poporul
romnesc din Transilvania s'ar face una cu acel din Ungaria
i Ca' s'ar intinde i la Transilvania desfiintarea iobagiei. Toate
dispareau inaintea acelei idei mai covaritoare, a peirei natio-

nalittei romne, care ar deveni neaparata prin unirea Tran-

silvaniei cu Ungaria. Tinerimea romana din 0orhei, ca Avram

Iancu cancelistul in frunte, hotari ca pentru Dumineca Tomei, sa
se afle cu totii in Bla, in jurul profesorilor de acolo, fruntaii
inteligentei romne. Vestea, acestei adunari a poporului ras-

pandita prin sute de proclamatii scrise de mna i redactate

de bucovineanul Arum Pumnul, in intregul Ardeal, umplu de
bucurie toat suflarea romneasca. Toti se ateptau dela ea la
lucruri mari : inteligenta la mntuirea de suprematia maghiara ;

poporul de rand la scuturarea iobagiei ingreuieta inca, in loc.

de a fi uurata, prin urbariul din 1847. Pe cat insa se bucurau
Romnii, pe atata se temeau i se incruntau Ungurii de adunarea romneasca. Masurile cele mai aspre, proclamarea stkei
de asediu, amenintarea celor ce vor merge la adunare cu punerea in tap, iata mijloacele draconice, prin care Ungurii vroiau
sa opriasca avntul poporului roman.
cu toate acestea Un-

gurii, Secuii i chiar Saii cei potrivnici unirei tineau adunki

in toate partile. Lor le era insa permis, deoarece erau natiuni
recunoscute ; Romnilor insa nu ; dovada ca i acuma in mijlocul zbieratelor Ungurilor dupa libertate, se gandeau la &Lisa
11131cAtianu, Carlea de Aur, I, p. 252.
n Ibidem, p. 250.

24

ISTORIA ROMANLLOR

doar numai pentru ei. Neputnd impiedica ins intrunirea unei

adunri, Mr% pericolul de a provoca lucrul de care tocmai se
temeau dela tinerea ei, revolutia, guvernul transilvnean caut
prin intermediarul episcopului unit Lemeny, partizanul Ungurilor, ca s se adune un sinod In locul unei adunri nationale.

Inteligenta romn cunoscnd ins plecarea atre Unguri a

episcopului si a celor mai multi din protopopi, lupt din ea'sputeri ca s se in o adunare a poporului In care mai ales s
fie reprezentati numerosi delegati stesti. La sfArsit guvernul
fu silit s cedeze i invoi intrunirea unei adunri nationale, a
-poporului Romn In Blas, ins pentru a zdrnici preatirile
fcute, si a face pe o multime de oameni sraci s vin in zadar

panil la Blas, invoirea fu dat pentru alt termen decat acel

hotArt de Dumineca Tomei, anume pentru 3 15 Maiu. Pe de

alt parte ins neputndu-se Impiedica sosirea celor mai multi
delegaki pentru Dumineca Tomei, schimbarea termenului aduse
Romnilor, slujba cea minunal c' ei tinurg dou adunri In
loe de una, din care cea din Dumineca Tomei fu o pregtire
pentru cea-mare dela 3/15 Mai. Inc5 la adunarea din Dumineca
Tomei mai multi oratori artarti multimei scopul pentru care
fusese chematri. Noi ne-am adunat, frati Romni, ca s drn

de stire celorlalte natii din taril, care au domnit pn astzi

peste noi pe nedreptul, c serbi mai mult nu vrem s fim, ci
vrem s fim liberi; noi nu vroim s domnim peste altii; dar
nici nu vom mai suferi, noi cei mai numerosi i cei mai vechi
locuitori ai trii ca s se mai fac vre-o lege in aceast a noastr
tar fr area noastrr. Sc vede deci modul ghibaciu cum

onduetorii miscrii cutau s uniase dtre ei masele popo-

rului, apsAnd mai ales asupra nevoiei celei mai simlite de ele,

Inlturarea serbirei. Totusi att de bine stiuse agentii conducgtori s prelucreze masele, *Mat, lucru la care ne-am putea
mai cu greu astepta, ele riispunser in totul la ideile lor, i In
privirea curat politic a chestiunei. Cnd reprezentantii Ungurilor venir In rnijlocul Romfmilor adunall, pentru a-i imbia
s se retrag, urmnd a se tinca adunarea cea invoit de guvern la 15 Main, i spunndu-le in Ire altele c Ungurii vroiau
binele Romfmilor, cA iobgia se va sterge, cci se va uni Tara
Ardealului cu cea ungureascA, i atunci Romnii vor fi asemene

Ungurilor, din toate prtile se auzir Intre grupele de trani

sunAnd vorbele : nu ne vindem tara, nu vrem s tim despre
unirea cu Tara Ungurease pe care vreau s o fac5 domnii fr
stirea Romfinilor ; vrem inainte de toate s fim liberi in tara
noastr ; ca srbi nu putem face invoieli cu tri strine ; dup

ce vom fi o natie liber, vom vedea apoi cu cine avem a ne uni ;

iobagi ins jurm nu vom mai fi, ori vor sterge domnii iobagia

ori nu". Nu ne unim prin nu e r'dicat natia romanii la acel

rang politic, de care au desbrcat-o natia maghiar, sas..

REVOLDTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL

26

:secuiascr ". Mai ales o idee insemnatg, care trebuia s ali-

peascg si mai mult pe masele poporane de conducgtori pAtrun-

sese in ele, anume teama cg dacg ar primi unirea cu Ungaria

Ungurii devenind atunci mult mai puternici i in Transilvania
ar putea s intgreascg asupra lor iobggia, pe care acuma se
oferiau sg o steargg. Aceasta fu ideea care uni mai ales trite()
singurg vointg grgmezile poporului, ce se gandeau bine inteles
mai mult la interesul lor privat, cu inteligenta romiing, care
avea privirile sale atintite mai cu deosebire asupra eauzei nalionale.

Adunarea Rom5nilor la Blaj, 3 Mai 1848.

Copie fotograficA dupa" un tablou in ulei de pictotul Petcu.
Colectia Academiei Romne.

Tocmai pe cand se rostiau cuvAntgrile din partea conducgtorilor &Are popor, prin care cgutau sg intgreascd in el,
odatg cu apgrarea drepturilor sale, reinvierea constiintei nationale, sosi Simion Bgrnut, bgrbatul dela care am vgzut cg
plecase toatA miscarea antiunionistg. El este primit cu un entusiasm nedescriptibil. Tgranii deshamg caii i trag ei Inii
trgsura lui piing in piata Blaului, cu toate cg Bilrnut le spunea
cg nu era acum timpul a se injuga ca vitele, cg destul robise ei
pan acuma i cg le venise timpul de a fi oameni liberi. Bgrnut.
ins ca om ntelept, stiind puterea pe care o avea asupra popo.Papiu, II, p. 137. Textul In PilcAtianu, ibidem p.257.

26

ISTORIA ROMANILOR

rului, imbie s rmn linitit, si urmeze inaintea Cu munca

-cAtre boieri pn Arbirea a fi desfcut pe o cale legal
roag s' se duc deocamdat acas, spre a reveni la 3/15 Maiu,
ziva adunrei celei mari. Poporul care refuzase ascultare att
comisarilor unguri cAt i episcopului ce-1 rugase in acel sens,
ascult de glasul lui Brnut si se imprtie. In rstimpul dela
Dumineca Tomei pn la 3/15 Maiu, Ungurii lucrar din rsputeri pentru a impiedica adunarea cea mare. Arma intrebuintat de ei era mai ales ponegrirea i calomnia conductorilor
mirrei, pe care Ii artau de oameni cumprati de Sai, pentru
a lucra in contra unirei. Li se mai imputa apoi c ar fi agenti
ruseti, sau c ar favoriza ideea contopirei tuturor trilor romne inteo singur unitate sub stpnirea Austriei, tendinta
reconstituirei Daciei vechi, de atunci stigmatizat de Unguri

-Cu epitetul de daco-romnism. Cele d'intAiu imputri erau curate

dscociri menite a ponegri mirarea RomAnilor. CAt despre

aceasta de pe urm a tendintilor daco-romane, ele dei puteau
s existe de pe atunci in adAncul mintei unor RomAni, mai
departe tintitori Cu gndurile lor, nu apruse nicgiri la lumin,
-ca rostire a cugetelor romaneti. i inteadeVr partida libe-

ral din principate avea indestul de lucru s lupte in contra

protectoratului rusesc, iar cea din Ardeal contra absolutismu-

lui maghiar, pentru a se gAndi la planuri mai indeprtate. Lucru

ins curios si cam neasteptat, planul unui stat daco-romAn

sub oblAduirea Austriei, rsri in capul Sailor din Ardeal, tot

-ca un mijloc de a combate unirea cu Ungaria, fiind convinsi
Saii c nationalitatea german va putea subsista lngA cea
daco-romad, i se va putea desvolta la tot mai mare grad de
desvrire politic, intelectual i religioas i inc pe temelie
national german ; pe &And lng6 nationalitatea ungureasc
numai poate subsista de aci inainte nici o alt nationalitate,
WA a se lepda de sine ins-si" 24. Un ru mai mare fceau ins
cauzei nationale a RomAnilor, sustinerile unor RomAni parte
-cumprati de Unguri, parte chiar cu gnd curat care urmau
mai departe a sprijini unirea, punnd mai ales in lumin foloasele ce ar rezulta pentru trani, din egalizarea conditiei lor,
acea a tranilor din Ungaria, prin desfiintarea iobagiei. Din
fericire pentru poporul romn fruntasii inteligentei si a culturei
romAne din Ardeal, Brnut, Buteanu, Iancu, Cipariu, Bran,
Laurian se plecase cu totii spre prerea protivnidi unirei i
izbutise a face s ptrund convingerea lor i In masele poporane, mai als prin mijlocirea ideei arnate mai sus, c6 dup' unire
" Brosura pastorului sas Roth asupra foloaselor Intemeierei unui stat
daco-roman editat anonim sub titlul : Von der Union und nebenbei ein Wort
fiber eine mgliche daco-romanische Monarchie unter Oesterreich's Krone, Mai 1848.

1-lermannstadt. Extracte din ea In Papiu, II, p. 179-186.

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL

27

Ungurii, devenind mai tari, vor reintroduce iobagia momentan

desfiintata. Izbanda ideei nationale asupra acelei unioniste
se vazu mai ales din imprejurarea ca Organul Luminrei, al
lui Timotei Cipariu din Blas, care pAna la Dumineca Tomei
aparase cauza unirei, dup.-a acea zi paraseste aceasta idee si
devine unul din cei mai focosi sprijinitori ai interesului national.
Guvernul unguresc vroia cel putin sa desparta adunarea
Romnilor in dou'a tabere, acea a unitilor si a neunitilor, micsorand astfel insemnatatea lor. Romanii insa care la 1791 reclamase impreuna chiar prin organul episcopilor lor, fara a cata
la desbinarea confesionala, erau sa cate ei acuma la dansa, cand
organul protestarei nu mai erau capii religiosi, ci insusi poporul
ce! chinuit? Aice se \rant Inca ()data Ca unirea cu biserica Romei daca nu adusese poporului roman nici o alinare a suferintelor, Insa nici nu aruncase smnta discordiei fare ei. Daca
erau deosebiti In confesiune, erau tot una in suferinti, si nu era
vorba acuma de dobandirea cerului pe cea lume si de scaparea
de iadul din aceasta depe pamnt.

Adunarea deci se intruni alcatuita din Romnii veniti.

cu merinde in spate" din toate partile tarei, in frunte cu preotii

lor sau cu tinerii agitatori cari parcusese tara chemnd pe tot
poporul la Blas, locul mantuirei. Cu o pornire neoprit, careia

In zadar cautau Ungurii a-i pune piedici, incepur sa curg

din toate partile gramezi de oameni din ce in ce mai numeroase
catre locul intalnirei.

Numarul celor adunati era insemnat, peste 40.000 de

suflete. Neputand incpea lumea la sedinti, necum in biseric

cum era dorinta guvernului, dar nici macar in piata Blasului,
se hotart ca ele sa se tina pe campia din apropierea orasului,
care lua de atunci numele de Campia Libertatei. Dei proportiile adunarei din 3 15 Maiu intrecea pe inzecitele pe acele ale
adunarei din Dumineca Tomei, totusi ordinea cea mai exemplara predomni si aice si nu fu turburat un singur moment,
dovedind deci cat de zadarnica era din acest punct de vedere
teama Ungurilor, despre apucaturile unui popor necult 6 nd
s'ar vedea in asa de mare numar. Romnii in marea lor majori Late erau neculti in adevar, in sensul posedrei de cunostinti,
pentruc regimul neomenos sub care zacuse le impiedicase
sistematic dobandirea lor ; daca ei insa nu le posedau, erau
plecati &are ele, pentruca erau odraslele unui popor civilizat,
care lasase ca mostenire in sangele lor apucaturile culturale.
Ca't se deosebiau ei de Ungurii, cei pretinsi cultivati, la care
nici-o adunare nu se putea tine fat% capete frnte si pericolul
existentei? Ceeace mentinea inadevr rnduiala in adunarile
omenesti este disciplina morala, stapanirea de sine si cugetul
drept, insusiri ce se regaseau in chip mai desvoltat la coboratorii Romanilor decat la acei ai Hunilor si Avarilor. Gene-

28

ISTORIA ROMANILOR

ralul Schiirter care asista la rugaciunea facuta de episcopul neunit, Andrei Saguna, pentru imparatul, la deschiderea
edintei din 3 15 Mai, marturisete ca adunare de popor atat
de numeroasa i totui condusa' cu atata randuiala, i care sa
documenteze atata cultura i seriozitate, atat entusiasm nobil,
n'a vazut Inca in toata Europa" 25.
Cuvntarea lui Bilrnut.
In o adunare atat de numeroasa se aflau MI% indoiala i reprezentarrti romani ai
ideilor maghiare i cu deosebire de acei ce sustineau unirea cu Ungaria. In cuvntarea rostita de Simion Barnut,
In Biserica din Bla, in intrunirea pregatitoare ce preceda
deschiderea adunarii, i anume in ziva de 2 Mai 1848,
el aduse argumente atat de convingatoare, incat partizanii

unirei amutira pentru tot restul decursului adunarei, temandu-se

mai ales a nu provoca in contra lor furia poporului. In acest dis-

curs memorabil, tot ant de elocvent pe cat i de &lane de engetat, tribunalul adunarei ardelene din 1848, E 'grunt, ii pune
toate silintele pentru a dovedi nenorocirile ce ar urma pentru
poporul roman din primirea unirei. El incepe cu o privire istorica asupra rapoartelor dintre Romani i Unguri dela awzarea
acestora in Transilvania, dorind ca cuvntarea lui aa sa fad'
pe cei ce-1 asculta a simti cei 944 de ani de umilire ai Romanilor

cum simte erbul una zi de robit in care a lucrat de dimineata

pana in seara, flamand, ars, de sete i batut". El arata apoi ca.
Ungurii nu erau aa de salbateci cand venira asupra pamantului Romanilor, cum s'au facut dupa aceea mai tarziu ; Ca ei

sunt mai barbari astazi de cum erau cu o mie de ani mai

inainte. Dupa aceea expune drepturile de care Romnii se bucurau
sub Unguri, i cum aceste le fura treptat i. pe nesimtite rapite ;

analizeaza unirea din 1437 a celor trei natii contra Romnilor,

a careia intaie urmare fu 1ncatuarea lor sub legile cele barbare
i neomenoase ale tripartitului unguresc, aratincl toate monstruoasele lui dispozitii in potriva Romnilor. El caracterizeaza
chiar legile precum i constitutia impuse Transilvaniei de Unguri, ca documentele barbariei celei mai de jos ; c dreptul
unguresc calc In picioare pe o multime de ginti, desbracandu-le
de demnitatea omeneasca, rapindu-le toate mijloacele de cultura i aparare, and toate bunatatile i. onorurile Ord aristocratilor, iar pe popor il incarca cu greutati i-1 dau legat in mainile nobililor ca pe o vita". TrecAnd dupa aceea la analiza aprobatelor constitutii, Barnut arata cum Ungurii nu se multumira
numai a desbraca pe poporul roman de toate drepturile sale,
ci Meg II i calomniaz, zicand ca este o natie de jos". Atare
ib Cuv1ntele lui, reproduse de Papiu. II, p. 231.

REVOLUTIA DIN ANUL I818 IN ARDDAL

29

tratare a natiunei romne impinse pe nobilimea ei sA se magbiarizeze, spre a-vi apgra astfel viata individualg ; iar poporul rgmas singur cgzu tot mai adnc sub barbara vi neomenoasa asu-

Sim ion Bgrnut

Colectia Academiei Romane.

prire. Iatg cg acum ii scot pe iobagi la sapg, la secerg sau la

alte lucruri, ii mng cu alunul din dgrgt de se MAO pulberea in

urma lor, ca in urma carelor ce fug pe drumul tgrii ; and e Mr-

batul la cgrat de grit', de MI, de vin domnesc, au cu aratul in

:30

ISTORIA ROMANILOR

pamntul domnesc, atunci femeea e in curte la cernut, la dires,

la scos de canep, la tors ; casa tranului e ramasa numai
In ingrijirea pruncului din leagn. Cand e timp frumos taranul
lucra la domni, cand plou vine la lucrul sari ; cand a starsit lu-

crul stpanului, numai in desert mai arunca el samanta in

pamant, caci a trecut timpul semnatului. Mara de acesta,

prestatiile cele multe, zecimile, gainele Cr'Aciunului, mielul Pas-

tilor, puii si (male si cupele de unt, afra de vacile cele grase si

de pieile de vulpe pe care le dadeau inainte popii romanesti.
Sunt si aristocrati care baga in jug pe oameni si grapa cu ei".
Astfel de tablouri scoase din viata reala si care aveau ecou in inima fiecaruia, trebuiau mai ales s'A faca simpatic pe oratorul ce
le rostia, si sa-i dee asupra taranilor o autoritate aproape ne-

impartita. Romnii, urmeaza mai departe Brnut, vazand

soarta lor desperata, alerga la unirea cu biserica catolica, spre

a mai scapa de suferinti ; dar si acea jertfa fu zadarnica ; ademenitoarele fagaduinti se sparser% toate in fum. SA juram ea'
nu ne vom lasa sa ne mai insele ; sa juram ca nu vor mai putea
turbura pacea si buna intelegere a noastra, nici iezuitii, nici calugarii sarbesti, nici misionan i Strigonului, nici agentii natiilor straine

chiar si cand s'ar imbrca in vesminte de preoti si episcopi

romanesti ; sa' juram c'A nici diavolii iadului nu vor mai putea

rupe legaturile iubirii fratesti cu care e legata adunarea aceasta

si printeinsa toata natia romana. Sil jurana fratilor si ca frati

de un sange s'A esim la lupt impotriva acelui dusman al nationali-

ttii noastre, ce vine cat% noi cu flamura de uniune noua cu

Tara Ungureasca 1" Dupace terming' cu schita istorica, inconjurand cu intelepciune revolutiile Romnilor si au deosebire
acea din 1784, de care era periculos a se ocupa inteo adunare

atat de pornita contra elementului asupritor, si care trebuia mentinuta in ordine spre a nu da prilej la cruzimi si mceluri. Barnut ajunge la planurile de ungurire ale Maghiarilor, asupra celorlalte nationalitti conlocuitoare si cu deosebire asupra Romanilor ; area &A prin unirea consirntita de Romani, Ungurii
vreau sa puna si de drept mana pe Ardeal, pe care acum 1'1 au
numai de tapt, si contopind Ardealul cu Ungaria s creeze o
singura mare patrie ungureasca : Intalesul cel adevarat al
unirei nu este altul, fara numai s'A ne dam pamntul nostru Ungurilor, pamant proprietate adevarata a natiunei romane, castigat cu buna dreptate tnainte cu vre-0 mie sapte gute ani,
si tinut de atunci si. pana azi cu multa sudoare si osteneala".
Dar fiindca Ungurii tocmai sustineau ca prin unire departe de
a lua proprietatea cui-va, vroiau sa faca' proprietari si pe acei
ce pana acum nu erau, adeca desfiintand iobagia, apoi Barnut
obsearva tocmai aci cu a-Ma elocventa pe cat si bun simt, ca
Ungurii numai lor isi dau proprietatea pe care se fac a o da
Roirnnilor ; pentruca in ora cand se va proclama unirea, star-

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDDAL

SI

gAndu-se erbitutea, se vor terge tot odatA i natiile, afarA de

cea ungureascA. Numai aceasta va rAmAnea vie i proprietarA
inaintea legii, iar proprietatea natiilor omorAte prin lege va sluji
Ungurilor de spese pentru ingroparea acestora ins'Aqi : dacA
Ungurii ar voi sA dea indArAt proprietatea la domnii cei adevA-

rati precum se laud c' o vor face, atunci ar recunoate mai

intAi existenta natiilor care locuiesc impreunA cu ei ; cAci aceste

-sunt domnii cei eminenti ai pAmAntului, ca cele ce sunt nemuritoare ; apoi indivizii oamenilor muritori". BArnut adaoge
ca RomAnii nici nu au nevoie
jertfeascA nationalitatea pen-

tru a scApa de iobagie, de oarece aceasta se va reduce i dacA

nu se va uni, pentru c i-a venit timpul sA cadA, ca o institutie
barbar ce nu mai poate hAlAdui in o epocA de luming. Prin urmare s'ar nimici nationalitatea romAnA ; prin urmare toate
libertAtile care i se pun in perspectivA, prin constitutia ungureascA, nu sunt decAt nite momeli inelAtoare, intrucAt pentru
a le dobAndi trebuie s'A jertfeti tocmai bunul cel mai scump,
firea particular nationalg. BArnut pune principiul cel foarte
.adevArat, cA libertatea fiectirei naliuni nu poate ji deceit nalionalli,
cJe oarece libertatea este apeireitoarea bunurilor vielii, qi cel mai
mare este tocmai nalionalitatea. DacA se va scoate limba romAnA
din bisericA i din coalA, de ce folos va fi libertatea, cAci chiar

cultura mintei romAneti va fi impiedicatA, atare culturA fiinintrodusA prin un organ strAin de gAndire. Aa dar RomAnii mai intAiu sA" se uniascA intre sine spre acest scop dela Nistru

pAnAla Emus i dela Emus pAnAla Tisa, apoi s'A se uneascA cu

celelalte familii romAne pentru identitatea limbei i cumnAtia

cea fireascA a cugetelor i simtimintelor. Aa Ii vedem pe Germani i Italieni foarte uniti intru inaintarea tiintelor i artelor
.cu toate ea' sunt despicati in mai multe guverne ; insA unitatea
limbei Ii leagA pe toti". BArnut combate dup aceea ideea
unitatea Statului nu poate fi mentinutA decAt prin unitatea limbei, aducAnd pe lAng5 alte multe argumente logice i exemplul Sviterei, a Belgiei, unde se lucreaz'A in dou5 sau trei limbi, Mr% a se

atinge intru nimic integritatea Statului. El aratA insA adevAratul

motiv care se ascunde sub aceastA fAtarnic, anume tendinta

Ungurilor de a se conserva pe sine ca sA nu piarA, pentru puti-

nAtatea lor, i pentru aceasta vroesc ei s'A inghitA pe romAni i pe

SArbi. Cine poart vina dacA au ajuns nava ungureascA tare

Scila i Caribda ? Ce ursit rea Ii hnpinge sA ridice asupr5-i
toate vAnturile, cAnd a trebuit s'A le aline ; sA inmAnie pe toti
dumnezeii, cAnd ar trebui s'A-i imblAnzeascA? Ce politic5 e des-

pre partea lor, de se pun cu atAta putere impotriva natiilor, cu

care ar trebui s'A lege cele mai tari legAminte, ca s6-i apere fiinta

comunA de dumanii comuni?" Cum au nevoie Ungurii a se

ocArmui de dregAtori nationali, aa au nevoie iromAnii. Cum nu

pot pertracta Ungurii in alte limbi daraverile lor, aa nu pot

32

ISTORIA ROMANILOR

nici romnii, i precum Ungurii nu pot invata in coalele lor

cleat In limba ungureasca, astfel nici Romnii nu pot Intrebuinta o alta decat pe a lor proprie. 0 natura le-a nascut pe toate
natiile, o iubirea le-a varsat in inima spre limba lor, un simtimnt de onoare bate in inimile tuturor i un scop le-a prefipt
tuturor, i acest scop nu se poate ajunge daca va domni una peste

alta, ci numai domnind un drept egal peste toate. Au doara

Ungurul are privilegiul de ali iubi Ihnba mai ferbinte deck Romanul pe a sa, i s fie mai mandru cu originea sa cea scitica
cleat Romanul cu cea italica? Aa este, fra de nationalitate
nu e libertate, nici lumina nicaeri, ci pretutindenea numai intuneric i amortire. Ce este apa pentru pete, aerul pentru sburtoare i pentru toate vietuitoarele, ce este lumina pentru vedere,
soarele pentru creterea plantelor, vorba pentru cugetare, aceea
e nationalitatea pentru oricare popor ; inteinsa ne-am nscut, ca este mama noastra ; de suntem barbati ea ne-au crescut
de suntem liberi inteinsa ne micam ; de suntem vii inteinsa
trim ; de suntem suparati ne alina durerea cu cntece nationale ; prin ea vorbim i astazi cu parintii notri care au trait
Inainte cu mii de ani ; prin ea ne vor cunoate stranepotii i pos-

teritatea peste mii de ani, i iat ca unirea cu Ungurii acum

vrea sa frnga i sa smulga aceasta ancora de mantuire, vrea
sa strice acest organ al vietei romaneti, vrea sa rapeasca dela
romani libertatea cea depe urma 1 Posteritatea romana se va
mira de nesimtirea noastra i ne va blestena in morminte ca

am acsultat cu nepasare sentinta de moarte a gintei noastre, ca

nu am recurs chiar la cele din urma mijloace pentru sporirea
neamului roman, ca nu ne-am ridicat toti pentru unul i unul
pentru toti, ca sa departam dela stranepoti aceast infamie
nemeritata. Au nu ar fi lucru mai stralucit i mai maret innainLea oamenilor i a dumnezeirei, ca sa ne otim pentru nemurire
i mai bine sa descindem toti In morminte la printii notri,
incoronati cu glorie, decat sa lasam o earl' vecinic motenire
nefericitilor notri stranepoti", i aa mai departe pe un ton din
ce In ce mai fierbinte, pana la sfaritul acestui monument neperitor al elocventei politice romne 26.
A doua zi, in adunarea generala, Barnut propuse urmatoarele rezolulii, care fura votate in unanimitate de catre intreaga
adunare, pusa in cunotiinta lor prin repetare depe tribune secundare impratiate In masa celor adunati.
I. Cmpul acesta pe care se tine prima adunare nationala
romna din Transilvania, intru eterna aducere aminte a acestei
lucrari glorioase, se va numi cmpul libertatei.
" Discursul lui BrAnut reprodus de Papiu, II, p. 307 363. Cu nedrept
invinueste A. Russo in articolele sale Cugetri in Romeinia literard, 1855 limba lui
BArnut din aceastA cuvAntare, SpunAnd et bietii romAni nu intelegeau nici de
cum". I. Lupas, Mitropolitul Andrei 5aguna, p. 69, nota 1.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL

33

Natia romAnA se declara c are s6 ramAnA de a pururea statornic credincioasA innltatului imparat al Austriei i
marelui principe al Transilvaniei i augustei case austriace.
Natia romAnA se declarA i se proclamA de natiune
de sine statAtoare i de parte intregitoare a Transilvaniei, pe
temeiul libertAtei egale.

Natia romAng depune juramAnt de credinta catre

imparat i cAtre patrie 27 Dup votarea acestor rezolutii urmeazA jurAmAntul care, sAvArit de o multime aa de mare,
dobAndi un caracter de tot innAlttor.
Aceste rezolutii furA apoi desvoltate in edinta a doua, din
4/16 Maiu, specificAndu-se mai amanuntit drepturile cerute de
natia romAnA, care sunt : independenta ei nalionalA in privirea politicA ; reprezentanti in dieta Orei in proportie cu
numarul sAu ; dregatori in ramurile administrative, judecatoreti i militare in aceeai proportie ; intrebuintarea
limbei sale in toate trebile ce se ating de ea, atAt in legislatie
administratie ; RomAnii s'A poarte acest nume ca oficiali
i nu acel de Valah ; biserica sa ramAn neatArnatA de oricare alt cult, egal in drepturi, i foloase cu celelalte biserici
ale ta'rei ; scaune in dietA pentru episcopi; desfiintarea iobAgiei
far% nici o despagubire i acea a dijmelor ; libertatea tiparului
i a intrunirilor ; libertatea personala ; tribunale de jurati cu
desbateri orale ; garda nationala ; infiintare de coli romaneti in toate satele, de gimnazii, institute militare i seminarii preoteti, pe unde s'ar cere trebuinta,

i acea a unei

universitati romAne cu libertatea invAtamAntului ; imparlirea

drilor proportional cu averea fiecAruia ; intocmirea unc constitutii noui pentru Transilvania ; in sfArit punctul poate de
capetenie al tuturor rezolutiilor, cA natiile conlocuitoare
sA nu ice in desbatere cauza unirei cu Ungaria, pAnA cAnd natia
romAnA nu va fi constituit i inzestrat cu vot deliberativ
decisiv in camera legislativA, protestAnd ea In contra unei uniri
incheiate far a ei participare 28
Adunarea din Bla indeplinise un mare act in viala poporului romAn din Transilvania. DupA lungi secoli de amortire
suferinti, dupA incercAri de imbunatatire a soartei lor pe
calea concesiilor sau pe acea violent6 a protestArilor revolutionare, poporul romAn cerca acum o alta, acea a revendicArei dreptatei pe calea pacinicA, dar ameninlatoare *i ea, a unei
impunAtoare manifestari poporane. Fiecare mod de procedare
27 Baritiu /. c.,

II, p.

110. Dupli protocolul oeclIntei I (p. 119 . Papiu,

p. 232 dA rezolutiile In 5 punte, mai adaogAnd cA I: Adunarea se pr lamA de

adunarea nationalA a natiunei romAne din Transilvania", puntee nu se aflA In
protocolul adunArei.
22 DupA protocoalele oficiale reproduse de Baritiu, II, p. 120-124.
A. D. Xesopol. Istoria Rominilor.

Vol. XII.

ISTORIA ROMANILOR

era conform cu spiritul timpului In care el se petrecuse, i acum

In veacul libert4ei, Romnii credeau c e de ajuns de a proclama

drepturile lor netgduite spre a le dobAndi. CAt trebuiau s

se inele ei, crezand c vor putea izbuti a pune cu linite mna
pe o pozitie ce li se denega de atatea veacuri I Si cu toate acestea

cu ct ornduial i cu can vrednicie se tinuse aceast uria6

adunare, cAnd este tiut In intrunirile mari de oameni ce uor
se pot abate pe ci rfcite. Insui comisarii unguri care priveghiaser adunarea nu putur face altfel dect s6 recunoasc prin
raportul lor decursul inteadevr admirabil aI adunrei"
atribuind aceast ortinduial5 In intaiul loe conducerei intelepte
a episcopului Andrei Baron de Saguna care alergase In gran
s prezidezeadunarea 29.
Alte ad'unri mai mici In numr dar care tindeau tot la
manifestarea dorintelor romneti fur : una la Pesta convocat de Manuil Godeu i Ioan Drago care redactar petitia,
neamului romnesc din Ungaria i Banat, i care intemeindu-se pe faptul ea' Romnii ar fi una dintre cele mai vechi natii
ale Ungariei, cer in intaiul loe desprtirea de ctre SArbi In toate
trebile bisericeti i scolastice. Aceast adunare din capitala.
Ungariei se tinu In ziva!de 21 Mai. Ain adunare se intruni la Lugo

de &are Eftimie Murgu, frunta bntean i om invtat. Adunarea este chemat tot In protriva SArbilor pe care Eftimie Murgu
li ura de moarte i de prigonirile crora fugise pela 1831 in Wile

Romne, unde fusese ctva timp profesor, iar cnd sun clopo-.,
tul revolutiei alerg iar In tara lui 39.
Cat tinur Ungurii in seamd hotririle adunrei din Bla
se vzu curnd dup aceea, In dieta Transilvaniei care se deschise
la Cluj. Aproape toti deputati fuseser alei prin un sistem de
teriorizare nemai pomenit, dintre partizanii unirei, fiind inl-

turati toti magnatii conservatori care se temeau ca unirea s

nu atrag dui:4 ea desfiintarea iobagiei. CAnd chestia unirei

veni la desbatere, o multime nesfarit de unguri, purtand steaguri pe care era scris : Unirea sau moartea" inconjur localul
dietei i ptrunse In tribune, injurind i zbiernd in contra proti vnicilor unirei i amenintndu-i s pun asupra lor in aplicare

deviza depe steagurile lor. Sub atare cumplit ansare, nu indrsni nici un deputat s spun un cuvnt contra unirei ; ba
cei 22 de deputati sai, din care cei mai multi nici nu se incumetar a vorbi, netiind ungurete, de team6 s6 nu fie sfaiati de
plebe, dac s'ar rosti In limba german, votar i ei pentru unire,
i insui parohul Roth, acela ce scrisese broura In contra unirei
i pentru daco-romanism , lu cuvntul, In ungurete, spre a
proclama aderarea Sailor la uciderea poporului lor.

" Pacatianu, 1. c., I, p. 334.

" Asupra soartei lui Murgu din acest rastimp, vezi T. V. Pociitianu, /. c.

I, P. 347-349.

REVOLT:71A DIN AWL 1848 IN ARDEAL

Aceast declaratie a lui Roth a fost luat de Unguri drept

Invoirea Intregului grup ssesc la unire. Se deschiser feretile
i se Intiint publicul din strad despre fericitul eveniment.
Publicul primi vestea cu cele mai fnflcrate artri de multumire 31.

RomAnii nu se Mail a fi Inelati prin rspunsul In aparent foarte blajin al dietei din Cluj la petitia lor. Rezolutia
pus pe acea petitie spunea ea' Ungurii se cred datori ca pe
RomAnii ce au purtat de secole Impreun cu ceilalti locuitori
ai patriei fericirile i nefericirile ei, i acum au devenit concetteni liberi cu egale drepturi i egale datorii,s6-i sprijinim
Cu egal bunAvoint i s ne interessAm de afacerile lor manifestAnd sincere simtiminte fat de concettenii notri Valahi".

Minded s'a decretat principiul egalei Indrepttiri fr privire la nationalitti i religii, fiindc4 iobagia i zeciuiala sau
ters pentru totdeauna i s'a deschis i pe seama Valahilor nenobili posibilitatea participrei la sarcinile Statului, Staturile trei (adicA dieta) cred c prin toate acestea, plngerile
i durerile concettenilor notri Valahi sunt delAturate iar do-

rintele i pretentiile lor juste, Indeplinite 32

RomAnii Ins. se Indreapt i ctre monarc In o petilie dat
lui, la Inssbruck, prin care cer, nu fggduinti nehotrAte ca cele
cuprinse In rspunsul din Cluj, ci principii anumite : c poporul
lor s fie recunoscut ca natie romAnA, egal Indrepttit cu cele-

te natii ale Ardealului s li se restitue numele lor vechiu de

Roincini In locul acelui de Valahi ; s se reinfiinteze mitropolia

sinoadele lor ; s se desfiinteze toate asupririle economice ;

s se fncuviinteze libertatea presei, garda national cu ofiterir

romAni, coale romAneti intre care i o universitate,
redacteze o nou constitutie prin o adunare a Ardealului compus din toate natiile trei dup nun-1Am' poporatiei fie cruia,.
In care adunare s se desban i chestia unirei Ardealului
Ungaria, protestAnd In contra ori cArei hotrki luat de nobis
dar sine nobis.

Impratul pune in 11 Iunie, a doua zi dup aprobarea

legei dietei din Cluj privitoare la Unire, rezolutia c Intru cAt

prin legea de unire sanctionat de dAnsul, s'ar fi acordat tuturor cettenilor, fr deosebire de nationalitate sau de religie,
egalitatea tuturor drepturilor s'a satisfAcut In mare parte dorintele RomAnilor, i buna lor stare atArn numai de ascultarea.
legei. RomAnii nemultumiti trimit prin episcopul *aguna a doua
oar la monarh, care &A atunci o hotrAre mai lmurit artAnd

drepturile ce s'au recunoscut centenilor prin legea sanctionat

de el, fcAnd asupra cererilor de cpetenie, bungoar asupra
PAcAtianu, /. c., I, p. 359.

" Ibidem. p. 362.

ISTOBIA. BOMANILOR

36

acelui a unirei33. Ba mai mult, imOratul inta'rete aceasta" unire prin mesajul de deschidere a dietei (5 Iulie). Aceast dieta*
s'a ocupat putin de chestia roman6 avand chiar aerul a-i fi binevoitoare, dar inchizandu-se curand, s'a ingropat cu ea i chestia
romn. 34.

Miefiri violente.
Intre acestea ins6 izbucniser i. misc6ri violente care numai cat Cu greu fuseser6 comprimate prin
aparentele de impkare parlamentar. Aa in 2 Iunie se intampl un mkel in comuna Mihaltul unde curse primul sange al
revolutiei din 1848. pranii din acest sat, c6rora proprietarul,
baronul Esterhazy, le luase o parte din fanat, crezand c acuma
venise momentul, de a redobandi pgmntul inapoi, intr cu puterca in el. Pierzand judecata ei refuz6 a restitui p6mntul, i
opunndu-se executiei militare, 12 ini dintre ei sunt impucati33. Judeatorete poate avea dreptate baronul Esterhazy ;
dar de atare dreptate era acum vorba intre Romani i. Unguri?
De dreptatea de cancelarie era acuma intrebarea, sau de aceea
mare i. sfant sAdit in sufletul omenesc, care'l impinge pe
acesta la moarte chiar, pentru a o face s' triumfe ? Si aceast6
dreptate, dup6 ce Romanul o ceruse la toate mijloacele orneneti, trebuia s'a' recurga' iar la arm6 i. la'sange spre a o redobAndi. Simtimntul adevArat pe care Ma'celul din Mihalt il
trezi in mima poporului romn, se vede prea bine din efectul
pe care tirea lui o produse asupra inimei celei mai fierbinti
a revolutiei din 1848, acea a lui Avram Iancu, care indat ce
afl de el, vroi s piece intre Muntenii din Bihor, spre a-i face
s rAsbune vrsarea sAngelui intamplat, i. numai cu mare
greutate fu retinut de Barit i Brnut 36.

Lucrurile se incurcar in curand tot mai mult, provocate fiind mai ales de Ma'surile partidei unioniste ungureti,
care vroia s frng4 toate improtivirile. Aa, arestandu-se de.
atre agentii unguri Laurian i BAlescu, o multime de sAteni
din incunjurimile Sibiului vin spre a-i libera, ceeace vAzand
autorittile militare germane, care tot se mai aflau in Transilvania, ordon6 s li se dee drumul. Apoi regimentul I din ea"niceri romni iea o rezolutie public5, a nu asculta de ministerul
de rAsboiu din Pesta, ci numai de guvernul austriac. Deputatii acestui regiment subscriu chiar nite punte analoage cu
acele votate de adunarea cea mare din Bla, i. le comunia
u Ibidem, p. 364 si urm.

84 Ibidem, p.398-403.
P Asa reiesil mersul firesc al faptelor expuse de Baritiu II, p. 157, dei
autorul vrea sil arate macelul ca o uneltire ungureasca : dar ce nevoie este ca
provocarea de fapt sil villa tot din partea Ungariei cand se Meuse atatea pentru,
a aduce pe Romani la disperare l
" Baritiu II, p. 164.

REVOLUTIA DIN ANUL 18413 IN ARDEAL

37

-prin o petitie impratului 37. Tot aa face i al II-lea regiment

-roman de granit sub colonelul Urban, i un batalion al su
refuz a se bate cu &Arbil cei revoltati, intru cat i &Arbil avnO
steag imprtesc, el nu vroia s impute in steagul impratului,
spre folosul Ungurilor.
Intre acestea revolutia Ungariei contra Austriei, izbucnise prin uciderea lui Lambert, numit comisar imprtesc In
Pesta, in locul arhiducelui *tefan care fusese disgratiat de im-

prat. Ungurii ametiti i amenintati de o parte de Romni,

{le alta de Croati, i stand chiar in lupt fti5. cu Sarbii, trec

dela vorbe la fapte, dela strigte i vociferri la omoruri i m6-celuri. Ei incep cruzimele lor Inc din timpul cand ii eise din

fire, vznd c Romnii vor cu once pret s tin adunarea

din Bla. Atunci prind ei i tortureaz cu cruzime pe un preot,

Simion Balint, care luase cuvntul in adunarea din Bla. La
2 Iunie se intAmpl executia militar din comuna Mihaltul.

In 17 Iulie nite Secui strpung pe doi Romni in comuna

Sf. Craiu. In 11 Septembrie publicAndu-se manifestul banului

Iellachich, Ungurii se inveruneaz i mai eau contra Romanilor, i mcelurile iau un caracter mai rostit. In 13 Septembrie tranii din comuna Lunca opunndu-se la conscriptia ce

se fcea fr ordin imprtesc, pentru a se inarma Romnii

In contra Romnilor, se comand foc i 23 de oameni cad morti.

Tot in Septembrie unul din cei mai crunti persecutori ai Romanilor, baronul Apor, pune s se spAnzure 26 de Romni,
-aa numai din plcerea de a-i ucide, preumblndu-se apoi cu
-tigara in gur intre cadavrele lor. Dup omorul comisarului
imprtesc Lambert in 28 Septembrie, o furie i mai cumplit
cuprinde pe Unguri, i ei spAnzur in 3 Octomvrie pe iuritii
romni Alexandru Btrneanu i Vasile Simonis, tribuni denumiti de comitetul romnesc din Bla spre a organiza impotrivirea : apoi in 12 Octombrie pe teologul Vasile Pop. Romnii, vzndu-se snopiti i ucii in toate prtile, recurg i
ei la violente i mcel, ucid in 13 Octombrie pe doi nobili Ocai
Alexa Gyarfas i Sigismund Dobay, iar in 20 Octombrie comit
un mcel infricoat in 45 de familii nobile maghiare din comuna
Sangatin, in care pier 141 de ini 38, inkel care invat. pe Un-

guri cum spune Barit, ea' i rbdarea de oae a Romnului,

putea fi curmat i chiar acest Roman cu sAnge de mmlig

de ceap se putea preface in tigru turbat, silit fiind s vaz
s miroase necurmat i neincetat sAnge vrsat din trupuri
omeneti"

39.

Vezi petitia reprezentantilor acestui regiment cAtre Impitratul din 11

Septembrie 1848, in Die Rumemen der oesierreichischen Monarhie, Wien, 1849,

p. 23.

3 Baritiu, II, p. 131, 154, 133, 240, 261, 262, 263, 210, 265, 2684

" Ibidem, p. 265.

ISTOR1A ROMANLLOR

38.

Poporul Roman simtia ins c nu poate lupta cu Un-

gurii cleat organizandu-se, i cea mai de aproape idee era de

oferi puterile sale firesti comandantilor austriaci, care s
intocmeasca, conducA

i inarmeze in contra asupritorilor. Se

si face o nou mare adunare in Blas la care vin i trupe roman&

armate cu ce putuse gsi, sub comanda lui Avram Iancu, loan
Axenti si Iovian Brad. AceastA adunare iarsi foarte numeroas
de aproape 30.000 de oameni, dupa ce protesteazA contra ma-

surilor de terorizare puse in lucrare de Unguri, cere din nou

prin un protocol subsemnat in 25 Septembrie 1848, desfiintarea iobagiei, intocmirea unei garde nationale romane i lsarea Transilvaniei in starea ei autonom ; refuza de a recu-noaste ministerul unguresc ; declara cA vrea s asculte numai
de impratul i cere deschiderea unei diete compus din deputatii

-tuturor natiilor intre care si aceea romaneascA dup numrui

sufletelor ". Cu alte cuvinte identic cererile fcute de adunarea
din 15 Mai si de acea a celor dou regimente grniceresti.
Intre aceste un agent al lui Kossuth, Buzenczai, merge
In Secuime, rsculand si pe acest popor slbatec in protiva
Romanilor. Mai multe bande armate pornesc, fr provizii de
mancare i in speranta numai a jafului i peazei, asupra comunelor romanesti i ssesti. Colonelul Urban comandantui
regimentului de grniceri romanesc, le ies inainte la Reghin,
aice se intampl prima ciocnire, oare cum regulan, intre
ostirile ambelor tabere. Izbanda fu a Secuilor, care intrecea
cu mult prin num'Arul lor pe Romani, dup care Secuii pradA.

ard orasul Reghin in chipul cel mai glbatec.

RsboiuI civil fiind deslntuit prin operatiile incepute
de Secui i atacul indreptat de ei contra trupelor imperiale,
comandantul obstesc al acestora, baronul Puchner, d'a in 18
Octomvrie proclamatia lui, prin care arat c rupe once
latii cu guvernul unguresc, declar pe Unguri de trAdalori
insArcineaz pe comitetul revolutionar roman din Blas ca s

desarmeze pe toti Ungurii, chemand tot data' gloatele la aprarea cauzei imperiale. Comitetul revolutionar roman compus
din Laurian, Barnut, Balsescu, Micas, Cipariu si Bran pro-

voac prin un clduros apel pe popor la arme 41. contra-revolutia

romaneasc izbucneste in toatA furia ei. La Osorheiu se intamplA

o a doua ciocnire intre Secui i Romani, comandati de generalul Gedeon, in care Secuii, fiind ei acuma mai slabi, o rup
de fuga chiar dela prima lovitur de tun, neat lucru curios
In aceast Wane nu a pierit cleat un cal, iar din oameni nici unul.

Cine ar putea descrie toate grozAviile petrecute intre

Romani de o parte, Secui i Unguri de cealalt, grozvii cu.
" Protocolul In Die Runidnen der oesl. Mon., p. 31.
" Apelul In Baritiu, II, p. 306-308.

REVOLUTIA DIN AMU, 1848 IN AltDEAL

89

-atata mai mari cu cat ele se petreceau In sute de locuri de ()data

pretutindenea lucrandu-se la distrugerea avutiilor omeneti prin
prada i foc, la destrugerea vietilor lor prin furci i spanzuratori. Fiecare fapta a uneia din cele dou taberi era rasbunata

tu o Intrecere de cruzime din partea celei opuse. Inalarea

tradarea insotiau cele mai de multe ori actele cele mai crantene. Inverunarea provinea mai ales din faptul ca Romnii
cautau, Indeplinind ordinul generalului Puchner, sa dezarmeze
pe Maghiari ; iar acetia vedeau In aceasta masura peirea poporului lor, pe care'l tieau numai o frantura din poporatia
Transilvaniei. Dei !ma Ungurii erau In molar mai mic, erau
mult mai bine organizati i mai bine fnarmati ca Romanii,
care cu toate c mai numeroi, erau lipsii atat de cele mai
elementare cunotinti In arta militara precum i de armele
tele mai trebilitoare. Bravura personala, mare ca totdeauna la
poporul roman, fnlocuia numai cu pretul a mari sacrificii lipsa
organizarei, i. vietele pierdute nu raspundeau mai niciodata
la catigurile dobandite. Trupele imperiale, care trebuiau sa
sprijine i sa conduca micarea Romanilor contra Maghiarilor,
erau ele fnile putin numeroase, guvernul din Viena neputndu-le intari din pricina nevoilor ce avea de Intampinat In
alte, parti. Ceeace insa mai ales lipsia erau armele, fncat puterile Romnilor, trebuiau s ramana paralizate. Nu e vorba,
-comandantii germani sprijineau pe cat puteau pe Romani i
tautau sa-i apere In contra violentelor maghiare ; aa colonelul
Urban In proclamatia data de el, dupa luarea Clujului, ameninta pe Unguri c pentru fiece Roman spanzurat, din cauza
ta a fost credincios fmparatului, vor fi spanzurati cate doi Unguri 42 Asemenea proclamatii nu putea Irma Indrepta lipsa de
organizare a partidei .austriace, catre care se alipisera Romanii,
i In toate fntalnirile mai Insemnate Ungurii repurtau izbanzi
cu atat mai mult ca o armata regulata, comandata de generalul polon Bem, venise din Ungaria In ajutorul fratilor lor
'din Transilvania. La Ciucea, armata austro-romana este batun, i Bem reocupa Clujul capitala Wei din manile imperialilor ; tot pe atunci colonelul Urban e nevoit s scape cu
trupele sale in Bucovina. Aceasta izbanda a Ungurilor intarat
Inca i mai tare pe Skin a urma fnainte ca grozaviile lor, raspandind focul i omorul pretutindene unde Intalneau avere
sau viata romneasca. Cuvantul de intelegere al Secuilor era
starpirea fizica a poporului roman pe care nu-1 puteau rapune
pe calea morala. Saii Insa fiind deopotriva amenintati cu Romanii, i fiind oameni bogati, deprini a trai linitii, i cu totul
desvatati dela manuirea armelor, vazand primejdia neinlaturata ce ameninta mai cu deosebire pe orarle lor cele dou
42 Proclamatia In Baritiu, II, p, 306 308.

90

ISTORIA ROMANILOR

mai mari, Braovul i Sibiul, se hotArAsc a cherna in ajutor

trupele ruseti, care sub generalul Laders ocupase acuma Bucuretii, dupA stAngerea revolutiei intAmplate in acel ora.
Se convoacA indatA comitetul apArArei tArei, compus din Sai
i RomAni, i cu toate cA mai multi membri se opuserA intervenirei strAine, majoritatea hotAri s'A recurgA la ea, mai cu
osebire dupA discursul episcopului Andrei *aguna. Se trhnise
o deputatie la generalul Ltiders care s'A cearA intervenirea armatei ruseti. BArnul, era cu deosebire protivnic chemArii Ruilor, cAci vasta i calda lui inim vedea cA spesele rAsboiului
numai cu Moldova i Muntenia s'ar plAti, i mai bine s6 murim, spunea el, cleat sA ne vindem noi pe noi, ori pe fratii notri"

Propunerea pentru ajutorul rusesc fusese aprobat de cAtre

autoritAtile militare austriace ; dar ruinea unei asemenea cereri

de ajutor pArea a fi acoperitA prin faptul cA propunerea fusese
fAcutA din partea Sailor i a RomAnilor, iar baronul Puchner,
comandantul general austriac, se prefAcea cA protesteazA impotriva intrArei trupelor strAine in tArile impArAteti. IatA_

modul cum intelegea Austria sA acopere ruinea cea nemai

pomenit de a fi nevoit s cearA intervenirea strAing, spre
a pune in rAnduial pe popoarele propriei ei monarhii. Deputatia la generalul Liiders nu izbuti la nimic. Ruii vroiau sA
ajute impArAtia AustriacA, i nu pe nationalitAtile Transilvaniei. Liiders refuzA deci ajutorul cerut pAnA nu va fi reclamat

de insu baronul Puchner in numele guvernului sAu, cerere

la care fu nevoit mai la urmA sA se supunA baronul, in loe de a

protesta in contra intrArei trupelor ruseti 1
Sosirea cAtorva trupe ruseti, care se aAzarA cu garni-

zoana in Braov i Sibiu, dAdu putinta Austriacilor de a intrebuinta toate puterile lor in potriva rAsculatilor, aa c ei
puturA obtinea o izbAndA contra lui Bem la Sibiu, i apoi in
o bAtAlie mai sAngeroasA, la Simeria, cel putin rezultatul ei
nehotArAt. Condus6 ins6 precum era lupta din partea imperialilor, fArA nici o unitate, fArA nici un plan, i numai aa incAerAndu-se pe unde se intAlneau, izbAnzile din o zi se intorceau

a doua zi in perderi care ruinau cu totul toate silintele i sfortArile fAcute. Aa Bem bate pe generalul rus Skariatin care
apAra Sibiul, ocup oraul csAruia i impune o contributie de
200.000 de fiorini, pe lAngA ea' mai gAsesc in ora 21 de tunuri
i o mare cAtime de praf, gloante i patroane de puti. Cellalt

general rus, Engelhardt, care apAra Braovul, auzind de catastrofa dela Sibiu i de marele curaj pe care insurgentii I! cApAtaserA in urma acelei izbAnzi, afland apoi cA un corp de 10.000.

de Secui vine asupra Braovului, se hotArete i el a pArssi

43 Scrisoarea lui BArnut c. I. Maiorescu In loan Ghica, Amintiri din pribegirea dupc1 1848, Bucuresti 1890, p. 172.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ABDEAL

41

Transilvania ca si colegul sail cel batut la Sibiu. Retragerea

Rusilor aduce si ocuparea Brasovului, in ziva de 20 Martie
1849. Trupele austriace sunt aruncate si ele peste granita in
Muntenia, 'Meat Transilvania cade aproape toata (afara de
tara Motilor) In puterea rasculatilor.

Petre Dobra
Prefect de Zlatna. TovarAsul lui Avram lancu.
Desen de Barbu lscovescu.
Colectia Academiei Romane.

Eminentul conducator al acestora, generalul polon Bern,

organizaza indata din recruti noi, Secui, Sasi si Romani (Cu
sila), un corp de 30.000 de %tire ; pune sa toarne din clopotele
bisericilor 110 tunuri ; infiintaza pretudindene fabrici de praf,
de =ale, de arme ; Intareste pasurile care conduceau din ta-

LSTORIA ROMANILOR

rile romne ctre Transilvania ; cAtig6 iubirea soldatilor s'i

inaintand in grade pe cei superiori i &and gratificri bnetil
la cei de jos ; inteun cuvnt se arat tot atat de destoinic organizator al aprrei trei cucerite, pe cat fusese priceput
ttor, i indeplinete in o lun ceeace nedestoinicii generali
austriaci nu putuse face in ease. Bem ins vroia ca prin blndet s intoarcA simpatiile popoarelor, protivnice de pn_
atunci, atre cauza maghiar. Ungurii ns, cu partida extrem,
In frunte, nu primesc acest sistem. lipiti de turbare in contra
revoltatilor, ei tintiau s pung in lucrare asupra Intregei fri
o stranicA rsbunare. Aa intelegeau Ungurii s. fac
i se condue popoarele
Bem anume fiind nevoit a pleca din Transilvania ctre.
Banat, Ungurul Csangi rmne in locul lui ca guvernator al
trei i fstoarn in o clip toate msurile de impAciuire incercate de Bem, inlocuindu-le cu o goan nebun in contra
tuturor acelora pe care-i tiea c fuseser protivnici Ungurilor,
anume In contra Sailor i mai ales a Romnilor. Amnistia
proclamat cu Intelepciune de Bem este indat revocat, 1
se institue pretutindene tribunale martiale, care s pun" in
lucrare justitia rsbuntoare. Incepur chiar i fr" acel simu-

lacru de judecat, omoruri In mass a Romnilor, in camp,

In ora, pe drum, unde Ii intalniau, ca asupra unor fiare slbatice, sau cni turbati. In mai putin de dou6 luni mai mult
de 4.000 de Romni cad jertfa furiei ungureti ". Si cum s'l
nu fi fost rpiti Ungurii la asemene mAceluri, cnd aproape-

in acela timp cu ocuparea Transilvaniei, Windischgraetz, generalul austriac, este rspins din Buda pe care o ocupase. Un
gana se declar cu totul deslipit de Austria i Kossuth este
numit guvernatorul Ungariei neatarnate.
Si Cu toate aceste izbnzi netgAduite ale cauzei maghiare,
cu toat terorizarea cea insprtinnttoare a Ungurilor asupra
Romnilor, acetia urmeazA inainte a lor improtivire, care se.
concentreai acuma in tara Motilor, in muntii apuseni ai Transilvaniei, dinspre Tisa, sub eroul muntilor, Avram Iancu. Acesta
pe care l'am cunoscut ca unul din initiatorii adunrei din Bla
incepe activitatea lui mai rostit dela a treia adunare din.
acel 6ra in Septembrie 1848, cAnd se constitue comitetul de-

pacificare roman i se d ordinul de desarmare a Maghiarelor. El pune Indat acel ordin in lucrare, desarmand peUnguri in Abrud, Roia, Zalatna, Aiud, Vintul de sus i altelocuri in& Ungurii vznd c aceast impotrivire, incuibat
In muntii cei greu de str6b6tut ai Romanilor, putea deveni
primejdioas, hi pun toate puterile spre a o nimici, i trimit
In contra poporului r'sculat din muntii apuseni, mai multeNumArul aeesta este constatatin chip oficial, vez i Baritiu, II, p. 494-50C.

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL

43

trupe. Urmeaz un ir intreg de lupte cu rezultat deosebit,

ns mai mult in favoarea Romnilor, ale tror femei luptau

-cu energie alAturea cu brbatii spre aprarea cminelor lor45.

Pe cnd lush' Romnii se bteau in munti, se aude de odat

aici vetile fatale, mai intai despre luarea Clujului prin Bem,

apoi despre retragerea trupelor austriace in Muntenia. Din

fericire ins pentru locuitorii revoltati ai muntilor, rndurile
lor se ingroiau necontenit prin fuga tuturor Romanilor din
cmpie, care nu vroiau s se supun regimului maghiar, i mai
ales s'a se inroleze in armata lor. Incurajati prin aceast spo_tire a puterilor lor, Romnii muntilor nu las arma din mni,
-cu toate rlele veti ce le primise asupra cAderei Wei in mnile
Maghiarilor. Cu toate aceste. lupta merge greu, i prefectul
Auxentiu Sever i Buteanu fuse.se siliti a se retrage mai in luntrul

-muntilor, perzind cel intai in 15 April 1849 oraul Zalatna 46

1VIaghiarii

ins, incunjurnd muntele, tiese Romnilor pu-

tinta aprovizionrei din vale cu deosebitele obiecte trebuitoare

traiului ; o scumpete din ce in ce mai mare apsa tot mai greu
asupra vietei lor 47. In asemene stare desperat aflndu-se Iancu
* cu ai lui, primete pe la sfritul lui Aprilie vizita delegatului

unguresc, Romanul renegat loan Drago, care avea de scop

a momi pe Romni cu masca unor tratri de pace, i In acest
rstimp a inlesni Ungurilor ocuparea vreunui pas care s le
-deie stpnirea cettei muntilor. Se intlnir in ziva de 25
Aprilie, in Mihaileni, prefectii Avram Iancu, Buteanu, Dobra,
Balint, Boieru i inc6 ativa cu Drago. De i Romnii nici
visau mcar de o putint de impAcare cu Maghiarii, acetia
ins aveau cel mai mare interes de a liniti sau a inela pe Romnii din munte, dela supunerea crora atArna ocuparea capitalei Transilvaniei, Alba Julia, Ora atunci tot in stpnire
germang. Drago, primete ad referendum propunerea lui Iancu,
.cle a incheia un armistitiu, i revine dup 8 zile inzestrat cu

-o scrisoare a lui Kossuth, in care se rgdttia Romnilor o suma

'de concesii, precum intrebuintarea limbei nationale nu mimai
tin biseric, dar i in viata comunal, egalizarea conditiei preoVor romni cu acea a celorlaltor religii, sprijinirea i imbungCa-Ikea din partea statului a aez'mintelor lor de culturg, toate
Impreunate cu o amnistie general, din care se excepta numai
xnitropolitul Andrei Saguna. Ungtuii cernd ins in schimb
-desarrnarea poporului, i Romnii fiind de atatea ori inAlati
,de ei, Iancu refuz. Drago atunci ii cere voie a vorbi el insu.5i
poporului, ceeace invoindu-i-se, in 5 Mai delegatul Ungurilor
" Vezi descrierea luptei cavaleriel femeesti Sub conducerea Pelagiei Hosca

la Marisiu In raportul lui Avram Iancu asupra faptelor legiunei puse sub a lui
rcomandi In anti 1848

1849 In Die Rai-Munn der oester. Monarhie, II-tes Hef., p. 21

" Ibidem, p. 34.

4, Ibidem, p. 25.

44

ISTORIA ROMANILOR

tine in Cmpeni o cuvntare catre Romnii adunati. Acetia_

frisa, inspirati de Iancu, rspund ca nu pot primi impacarea
singuri, ci numai dupa intelegerea i invoirea comitetului de
impaciuire nationala i. a reprezentantului Austriei. In timpui
acestor tratri, Ungurii credincioi gandului lor de tradare,
se pun in micare asupra muntelui, Cu toate ca armistitiul nu
expirase inca. Ei ocupa' in sara de 6 Maiu Abrudul, silind garnizona romana s'A se retraga. Buteanu i. Dobra sunt prini
de Unguri, care dupa aceea se dedau la prdciuni O neomenii
inspaimantatoare asupra locuitorilor romni din Abrud. Ianca
vazand tradarea se indreapta iar catre popor, i fi cere railnoirea juramntului, ceeace se face sub strigarile entusiaste

de sa traiasca imparatul". O noua incordare de puteri din

partea Romanilor sporete mima i curajul lor. Pozitiile sunt

iarai toate ocupate, i. otirea maghiara intrat la Abrud este

inchis din toate partile. Dupa mai multe lupte sangeroase se da un

atac general, din partea Romnilor, asupra Abrudului, care

este luat, i Hatvany comandantul Maghiarilor scapa numai
Cu cea mai mare greutate cu ramaitele descompuse ale ar-

matei sale. O a doua incercare a lui Hatvany, de a relua Abrudul

fi costa inca i mai multe jertfe. Furios pentru indoita pierdere,

pune sa spanzure pe Butean care moare spunnd cuvintele :

mor linitit caci moartea mea este rasbunata prin cele douk
infrangeri ale Ungurilor la Abrud" 48 Romnii inflacarati se
gandiau s'A despresure Alba Julia, intreprinderile pe care Ungurii o previn prin trimiterea unui corp de armata' de 3.00a
de oameni, sub Wolfgang Kemeny. Improtivirea contra acestor
noui puteri nevoind adaogirea numarului trupelor, Iancu se
indrepta iara'i i catre sexul femeesc, care raspunde cu aceeali
exactitate, bravura' i spirit de jertfire de care mai daduse i.
In alte incaerri. Femeile fiind lasate la paza pasurilor, mai multi
barbati pot lua parte la lupta' ce se incinge cu mare furie, in ziva

de 9 Iunie, Muga satul Ciurileasa, care apara Abrudul. Ungurii izbutise a ocupa acest nenorocit sat care fusese ruinat
aproape cu totul prin repetatele lovituri primite. Romnii se
hotarasc a scoate iarai pe Maghiari din el, i'l ataca in deosebite l'Andad in zilele de 11, 12, 13 i 14, pana ce-1 constrang
atat de rau in cat silesc pe Unguri in 15 Iunie a face ei singuri
o eire, spre a zdrobi armata tncunjuratoare. Sunt irisa cumpliti
batuti, pierzand o multime de oameni i sunt nevoiti, ca i Hat-

vany, sa prsasca Abrudul In fuga ruinoasa. Prin cruzimi

ingrozitoare cautau Maghiarii sa rasbune aceasta de a doua

infrAngere, i anurne dupace macelaresc batrni i femei nevi" lbidem, p. 48. Sciisoarea lui Drago catre romanii din Ahrud s'a publicat
dupli original de proprietarul ei autorul Gr. Sima al lui loan In Cono. lit. XXIII,
1889, p. 1006.

REVOLUTIA DIN ANTIL 1848 IN ARDEAL

45

novate, pun pe pruncii femeilor moarte pe recele sin al acestora,

spre a-i ucide astfel Cu incetul. Multe din,vaceste nevinovate

fiinti fur5 regAsite inc6 3 zile dup6 aceea tot in vieatA i putur5
fi scApate ; cele mai multe murise in chinurile grozave ale foamei

0 nou6 incercare a ofiterului ungur Vasvar de a pgtrunde in

Balint

Comandant sub Avram Iancu Desen de Barbu Iscovescu 1848.

Colectia Academiei Romne.

munte se sfArsete prin moartea lui i uciderea aproape a intregului su corp de veo 3.000 de oameni la satul Fdntemele,
i in alta' parte prin rAspingerea unui corp de 1.000 de Unguri
la satul Ponorul in ziva de 10 Iunie. In 25, 27 i 29 Iunie bate
Ibidem, p. 61

62.

ISTORIA ROMANILOR

46

prefectul Balint pe Unguri din Turda i Aranios, care vroiau

se strabat Inca prin alte pasuri.
Aceste sunt insemnatele fapte savarite de poporul pus
sub comanda mea, sfarete Avram Iancu raportul operatiilor
sale. Izolat de toata lumea i parasit, au savarit el prin staruinti mult mai mult de cum cu dreptate se putea atepta dela
el" 50.

In timp ce lupta se incorda tot mai tare in Ungaria hare

Austriaci i Unguri, i in muntii Apusului intre acetia i Romani, revolutionarii din principate, inpratieti prin interventia
ruso-turca, cautase in toate partile mijloacele de a scapa patria
lor din ghiarele rapitorilor. Cei mai multi din ei se indreptara
catre Unguri, cautnd sa impace pe Romanii Ardealului cu apasatorii lor, i apoi uniti cu ei, care erau la rndul lor amenintati
Cu interventia Ruilor; sa se inpotriveasca' acestora. N. Balcescu venise in Ungaria i avuse intalniri repetate cu capii micarei maghiare, Bem, Dembinsky, Battyani, Kossuth, staruind
din rasputeri pentr.0 a stoarce dla Unguri oarecare concesii,
care sa poata fi primite de poporul roman i sa aduca impacarea
dorita. Cat timp unguri aveau insa superioritatea, toate sumtele Balcescului se zdrobise de un refuz aproape absolut. Unitatea statului maghiar i limba maghiara impusa' tuturor nationalitatilor formau crezul politic al Maghiarilor, dela care ei nu
intelegeau sa renunte nici cu un fir de par. Numai dupa ce Ruii
intrara din nou in Transilvania, Ungurii amenintati incepura
a mai !Asa din pretentiile lor, i era aproape sa se incheie pacea
intre Iancu i Unguri, i Cu toti s faca front contra Ruilor, cand

Unguri fur zdrobiti la Villagos i odata cu neatarnarea Ungariei se ingropa i ultima speranta a revolutionarilor din principate 51.

Anume Ruii vazand ca reyolutia maghiara ameninta a

izbuti, ceeace ar fi atras numai decat o micare analoaga in Polonia, se hotarise sa dea o urmare mai deplina' cererilor de ajutor
ale Austriei i trimit armate mai puternice in Ungaria i Transilvania, pentru a inalui rascoala. Generalul Liiders infra. din
Muntenia cu 26.000 de oameni in Transilvania, iar comandantul suprem Pachievici Cu un corp i mai insemnat in.
Ungaria. Ungurii in disperare, dui:a' ce incearca in zadar
a mica in favoarea lor diplomatia europeana, ba chiar pe cea
americana, vazand ca se apropie sfaritul visului lor de neatarnare, mai fac nite ultime silinti spre a scapa din pericol ;

propun lui Avram Iancu rangul de general, daca ar vroi s

lupte cu Romanii in contra Ruilor ; aceasta prin intermediul
" Ibidem, p. 67.
" loan Ghica Aminliri din pribegia dap( 1848, Bucure5ti, 1890, p. 237

urm.

REVOLUTIA DIN ANIM

1848

IN ARDEAL

47

lui Cesar Boliac, care umbla i el A impace pe Romni cu Ungurii. Dupg ce ins6 primir dela RomAni rgspunsul ce li se cuvenea, Bem intr in Moldova, in scopul de a r5scula pe Moldoveni
In contra Rusiei. Tot poporul fuge ins5 din calea lor, Meat Bem
e nevoit s4 se intoarcg prin Oituz in Transilvania. Inaintea pu-

Avram Iancu

Dup tabloul de Barbu Iscovescu, Paris 1850.Colectia Acade miei Romine.

terei covAritoare, revolutia ungureasc6 trebuia sA depung

armatele, ceeace se intmpl dui:4 cAteva alte lupte nefericite

pentru ea, In capitulatia lui Grgey dela Villagos, in Banat

(13 August 1849), in urma ckeia generalul Pachievici scrie
impAratului sgu vestita depe6 : Ungaria este culcat6 la pi-

48

ISTORIA ROMANILOR

cioarele maiesttei voastre". Kossuth pArAsete puterea i seal-A

In Turcia impreun6 cu Bem i alti cativa insurgenti.
Bineinteles c6 odat Cu innuirea revolutiei ungureti, piere

i. pericolul pentru Romani de a fi absorbiti in nationalitatea

maghiar, prin unirea Transilvaniei cu Ungaria. Vom vedea

mai tarziu cum roadele acestei situatii care pArea cA va conduce

poporul roman spre mntuire, desvoltar din ele un sambure

otrvitor care trebuia s6-1 duc' iar in primejdii, lupte i. chin.

Este ins6 netgkluit c revolutia din 1848 a poporului

roman din Transilvania avu pentru viata lui urm6rile cele
mai insemnate. Din toate numeroasele revolutii ridicate de
Romani in contra asupritorilor lor, aceasta depe urm' fu cea mai

roditoare pe campul intelectual. Product, nu al unei protestri

mai mult fizice contra unor ap's'ri materiale, ci al redeteptArei contiintei nationale, trezite prin marii scritori ardeleni
dela inceputul veacului, ea proclam pentru prima oar, cu
arma in mni, dreptul poporului roman la existent in tara unde
zcuse ca rob secoli indelungati. Romnii nu se mai multumesc
numai cu revendicri de drepturi civile ; ei aspie la rolul politic, vroesc s.' aib5. i ei o parte proportional cu numArul
Ion, in conducerea destinelor Transilvaniei, cerere care dac'
ar fi izbutit, ar fi dat manile lor, ca cei mai multi, puterea aupra
patriei comune. De aceea i. toat lupta se incinge intre Romani
i Unguri dela chestia unirei cu Ungaria, sustinut de acetia
Cu tot atata inverunare, pe cat era de combtutg de cei din-W.
Si lucru in destul de extraordinar, vedem luptand in contra unirei
cu Ungaria, nu numai clasa inteligent a RomAnilor din Transilvania, in care era deteapt contiinta nationalittei, ci chiar
i. masele poporului, care cu toate aceste erau ademenite de
Unguri cu nada desfiintArei kbirei la plecarea &are cererea
lor. DacA tranii romani din Ardeal rsping aceastl propunere i. se pleacA mai curand a sustinea lupta, cu toate pericolele ei, alturea cu autonomitii, o fac aceasta mai intai fiind
c6 ei tieau ce inseamng rgduintele maghiare, apoi fiind c6 se
temeau ca Ungurii, intilrindu-se in Transilvania, s6 nu ingreuie inc i. mai mult jugul pe grumajii lor ; in sfarit i ei pre-

simteau prin instinct pericolul de care cei culti ii adeau deplin seamA, acela ce se apropia de nationalitatea lor prin contopirea Transilvaniei in tara Ungureasc6. Se cutremurase in aancul fiintei lor nervul existentei ; ii apucase groaza nimicirei
lor ca individualitate istoric6, i instinctul de conservare al
rasei ii impingea mai curand la jertfirea vietei fizice decal la
acea a celei morale.

II

ORIGINEA MI*CARII..$1 DESFA.*URAREA EI

IN MOLDOVA
1. ORIGINEA

I INCEPUTUL MI$CARII DIN PRINCIPATE

Revolutia din 1848 in tarile romane a fost opera parti-

dului liberal, a acelei jumatati din partidul national care se desMuse din intregul lui sub Inraurirea ideilor Revolutiei Franceze.
S rechemam In mintea noastr deosebitele trepte pe cari
ideile liberale i egalitare le urcara, din momentul in care ele
fura zamislite de inraurirea franceza in sanul poporului roman

pana and revolutia din 1848 inchega acele idei inteo alca-

tuire politica vazuta. Este una din cele mai de seama serii istorice ale desvoltarei poporului roman, aceea prin care el iei din
Intuneric la lumina', din inatuare catre desrobire.

Seria istoriefi a formfirei partidului liberal.

Cea dintai
manifestare a ideilor liberale apare in Moldova in 1804, and
pamfletul alatuit de boerii cei mici sperie a-tat de mult pr oti-

pendada rei. Tendintele spre egalitate i libertate ale boerilor

mici se intrupeaza apoi in Constitutia din 1822 care marginete
insa cererile de ref orma' numai in folosul micei boerimi, lasnd

cu totul pe dinafara raingita poporului. Totui depe atunci

se ivira i urme de idei mai adanci i mai deplin liberale in mintea

atorva Romani.
Aa &inn pe Vasile Mlinescu, care tot din anul 1804
sprijinea Imbunatatirea soartei taranilor, cerand pentru ei o
zeciuial din productele culese cu ajutorul muncei lor i, mai
mult Inca, propunnd improprietarire.
Ceva mai tarziu se \Tad rasarind idei asemanatoare i In
Muntenia. Pe deoparte un om din popor, Eufrosin Poteca, se
arata de prin anu11826, and el reintra in tail din Piza i Paris
A. D. Xenopol. latorin Rominilor

Vol. Xll.

60

ISTORIA ROMANILOR

unde fusese la Invtturg, ca aprtor al egalizrei tuturor

claselor innaintea drilor i al desrobiriei Tiganil or ; pe de alta

un boer mare, Constantin Radovici din Goleti, cere pentru
trani rspandirea luminilor i Infiinteaz chiar pe moia sa,
Goletii, cea dintai coal. rural. Tot el descrie in colori aa de
vii mielescul traiu al tranilor, neat atrage luare aminte asupra
acestei clase desmotenite a societtei romaneti. Cu doi ani
mai tarziu gsim pe studentul Beall oiu Ondindu-se la nevoia

de a asigura fericirea bietilor trani". Paralel cu aceste idei

referitoare la egalizarea claselor pe trmul vietei materiale,

gsim i o tendint de apropiere intelectual a boerilor tineri i

luminati de razele civilizatiei, de reprezentantii talentati ai poporului de jos, cum se vede aceasta din lauda pe care tot acest
C. Briloiu o aduce studentului din stratul inferior al societti
G. Poenaru pentru sarguinta lui la invltur, apoi din felici-

tarea pe care fiii de boeri din Paris o trimit lui loan Heliade
Rdulescu, cu prilejul scoaterei Curierul Romdnesc i lui Gh.

A saki, pentru aceea a Albinei romeineVi ; nu mai putin, intovr5irea lui Constantin Radovici din Goleti i a celorlalti boeri
cu acelai Heliade i cu Aristia, in societtile culturale 1nfiin-

ta te in Muntenia dup5. 1828.

O imboldire liberal care, dei nu a fost intrupat In fapte,
nu a lipsit a lsa urme In mintea contimporanilor, a fost propunerea ocarmuitorului rusesc, Kisseleff, care era mai liberal

decat boerii romni, ca s se introdue o dare fonciar pe moiile

tuturor proprietarilor, Mr% deosebire de boeri sau neboeri, propunere ce fu respins in chip sofistic de atre boeri. Tot cstre
aceeai tint se indreptar silintele lui Kisseleff de a inbuntti
Intrucatva mAcar starea tranilor, In cari silinti el izbuti 111srt
tot atat de putin ca i in privinta egalizrei impozitului.

Barbu Stirbei care refuz propunerea boerilor de a re-

duce plimntul la islaz, dela 5 pogoane la 3 este iar4i un semn

al schimbrei gandului in chiar reprezentantii privilegiatilor.
Alt boer, Ion Campineanu, pAete la realizarea unei msuri
egalitare, desrobinduli toti Tiganii pe cari i avea in proprietate.
Principele Bibescu lovete apoi in marea boerime in folosul celei mici, prin dispozitia ea deputatii tinutali s nu mai
poat fi ale0 dintre boerii din capital, ci numai din acteia cu
locuinta in judetele ce aveau s reprezinte. Bibescu apoi emancipeazA pe tiganii Statului i pe acei ai manAstirilor.

In Moldova, sub Mihail Sturza, Intlnim intaiu Connratia confederativ a lui Leonte Radu care dei m'rginit
In mare parte in cercul Constitutiei lui Ionit Sturza, o depete totui, Intai prin faptul c. Intre conjurati se'intAlnese

O. un numr de oameni ce nu erau -boeri, apoi prin cererile de

a se randui, pe la tribunalele i isprvniciile tinutale, ca-tiva
rnembrii din partea treptelor (rAzeilory precum i cte unul

ORIGINEA MIKARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA

51

din partea taranilor, dandu-se deci si acestor clase sociale un

rol In viata si organizarea Statului. Aceasta Conjuratie cere
apoi, ca masur liberal, Inlaturarea cenzurei la tiparituri, si
desrobirea Tiganilor, pe cand asupra imbunatatirei strei taranilor contine numai m'asuri neindestulatoare.
Mai aflAm, tot in domnia lui Mihai Sturza, cateva fete
ara'tate sau tratate ca demagogi sau revolutionari. Asa studentii
Mavrocordat si Ghenadie cari sunt strinutati din aceast
pricina' din Paris in Berlin, Imprejurare ce se reproduce mai
tarziu cu fii Domnitorului si cu M. Kogalniceanu. Apoi un ofiter de pompieri si un profesor dela Trei-Erarhi, cari infiinteaza
o societate secreta. De mai multe ori Rusii pun In pazA pe dom-

nitorul Moldovei si pe consulul lor de aici contra deslantuirei

ideilor ra'sturnaloare cari isi faceau drum prin mintile Moldoyenilor, si Mihai Sturza se ara't totdeauna ingrijit pentru aceasta propasire a ideilor, fie cA ele sa' fi isvorat din cugetele
bastinasilor, fie c ele sa se fi pripsit de peste hotar, cum se
intampla cu brosura lui Colson : Trail des droits des MoldoValaques.

Mult avant luara ins ideile liberale si egalitare prin

scoale si cArti, canalele de capetenie prin care ideile aceste se
introduceau In mintile Romnilor. Cea mai bun6 dovada ne-o
dau intai cuvintele lui Flechtenmacher, rostite la deschiderea
cursului lui de legislatie din *coala VasilianA, si mult mai mult
Inca' amenintatoarele rostiri pe cari Mihail Kogalniceanu le
adresa' boerimei privilegiate, In cuvntarea sa de deschidere
a cursului de istorie national la Academia Mihaileang. Adogim versurile lui Asaki din poezia Pe lintirimul unui sat, declamat cu a-Ma foc de elevul N. Ionescu, si In deobste prea numeroasa inltare a oamenilor din paturile de jos catre pozitii influente, prin dobandirea invAtturilor.
De aceea se si cere dela un timp mAsura de a se desfiinta
invatilmntul romanesc superior din scoalele Bucurestilor si

ale Iasilor. La aceast desfiintare erau interesati atat Rusii

cat si marea majoritate a boerimei romne, a carei minte era
cu totul inchis6 pentru ideile noue, tirbirea invaTmntului
romanesc era ins o lovitur In cugetarea nationalg, la a cAreia

apkare si innltare contribuise pang atunci si boerimea conservatoare. Dar aceasta" cugetare nationala nu se putea margini
numai la nazuinta de desrobire din lanturile strainatatei, ci ea
dorea si innaltarea propriei fiinti a poporului prin asez5minte
si intocrniri vrednice de luminile civilizatiei. Nica'eri insa in lu-

mea apuseanA, de unde veneau acele lumini, nu se intalnea

o asa inapoere de idei intrupate in asezsmintele poporului. Robia tiganilor, serbirea taranilor si privilegiile clasei boeresti

alcAtuiau tot atatea pete cari intunecau soarele ngscand al

civilizatiei romane.

52

ISTORIA ROMANILOR

Renatere national des6v5rit nu se putea indeplini

cleat prin realizarea reformelor liberale i egalitare. Aici Ms
nationalismul boerilor btrni venea in lupt cu interesele lor
de clas, i. nu trebue s ne midm dac vom gsi simtimintele
cednd pasul inaintea interesului.
Si cu toate acestea tot din sAnul boerimei trebue s se infiripeze *i partidul liberal. Cei dint5i cari ii ddur natere fur
boerii mici, crvunarii, bonjuritii sau ciocoii din Moldova, uniti
Cu oarecari cugete mai inane dintre boerii btrni, cum erau
Vasile Mlinescu in Moldova i Constantin Radovici din Golleti in Muntenia. Se intelege &A aceste minti luminate i cugete

adpate la izvorul drepttei se adogau care oamenii ce se

inltaser prin invttur din straturile de jos ale poporului,
indt din aceast imbinare a talentelor din popor cu sufletele
altruiste din clasa superioar a trei, se urzi i se tesu, mai re-

pede poate de cum se atepta, pAnza cea lat. i inflorit a partidului liberal.

Dac acest partid se injghebase pn acum mai mult

In taina mintilor individuale, marea micare ce zgudui omenirea

civilizat in anul 1848 11 impinse deodat, viu i format, in
sevea lumei inconjurtoare 52
2. REVOLUTIA DIN TRANSILVANIA $1 OEA DIN
TARILE ROMANE

Este inviderat c imprejurkile in care se intreprindea revolutia din trile romne erau mult mai grele dedt acele ce
ineonjurau miparea transilvnean. Acolo Romnii aveau un
sprijin in puterea Austriei i. in poporul Sailor, cel jignit ca
i ei prin indldrile maghiarismului ; doi tovari care, nu e
vorb, se artar cu totul nedestoinici in desfurarea luptei,
dar a dror sprijin cel putin le dAdu la inceput iMma de a indrzni. Apoi Ungurii nu erau o putere aa de covAritoare ;

ei nu erau dedt un popor supus care prin revolutie trebuia a

indeplineasd dou' tinte : emanciparea sa din legturile cu.
Austria i apoi intinderea lui pe socoteala celorlaltor nationalitti. Lupta deci se inflia pentru Romnii de peste Carpati,
dac nu in conditii de egalitate, din pricina lipsei totale de orga-

nizare din partea lor, cel putin cu oarecare sorti de izbAnd.

Ce s zicem ins de micarea celor din principate? Aici rscoala

putea Oren o curat nebunie ; dci trebuia ca piticii de Romni
s lupte cu uriaul colos rusesc, cptuit la nevoie i. cu puterea
turceasc. SAngele 1 celui mai inimos putea s inghete numai

and se gandea la cutezanta nemaipomenit a intreprinderii,

0 Vezi mai sus vol. XI, p. 56 g urm.

ORIGINEA MIKARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA

53

si cu toate acestea ea fu cercata ; caci era singund mijloc de

mantuire a existentei neamului.

Pe cnd insa revolutia din Transilvania esi pana la un

punct in favoarea Romanilor prin rapunerea Ungurilor cu ajutorul dat de Rusi Austriei, in tarile romane ea fu spulberata
ca pleava de vant. $i cu toate acestea asa sunt schimbarile
acestei lumi
desvoltarea ulterioara a imprejurarilor istorice
aduse emanciparea partii poporului roman ce cazuse In a lui
intreprindere si incatusarea din nou a celei ce izbutise. Pe cand
Romnii din fostele principate, striviti la 1848, se bucura astazi
de o via-VA neatarnata, acei din Transilvania, care rapusese
pe Unguri, zac astazi iarasi oborati de ei la pamnt, in cea mai
mare primej die pentru a lor existenta.
Revolutia din 1848, dei lasa In fapt pe Rusia neatinsa,
nu inceta totus a-i pricinui mari ingrijiri, mai ales din cauza
Poloniei, care, la auzul oricarei miscari, 'Malta capul In speranta
de a redobandi libertatea s'i viata, pierdute. *i cu cat vartejul
pornit din Apus se apropia de Rasarit, cu atata ingrijirea Rusiei cresterea mai tare, caci ea se temea cu drept cuvant ca s
nu se molipseasca si tara sa de epidemia revolutionara, cand
atunci nicairea n'ar fi fost mai cumplita cleat la dansa, intrucat
destinderea este intotdeauna acolo mai puternic unde incordarea a fost mai mare. Rusia deci crezu necesar a pune puterile
sale in slujba despotismului, si cnd revolutia ajunse In Austria,

ea se pregati a o inabusi, simtind-o ca e In ajunul de a bate

chiar la portile ei. Cu atata mai mult trebuia s fie atinsa Rusia
de o revolutie in tarile romane, care nu putea avea alta tinta
decat Asturnarea formei de guvern sub care ele erau incujbate,
si care reprezenta dou apasri hultuite una pe cealalta. Cum
se vesti intrucatva ca revolutia apuseana era sa aiba rasunet
si In principate, Rusia se oferi indata a sprijini pe principi cu
puterea armata. Ambii domni insa, Mihai Sturza si G. Bibescu,
multumira calduros pentru interesul ce le purta inalta lor protectoara si refuzara ajutorul cerut, nevroind sa se slujeasca de
un asemenea sprijin contra unei miscari pe care ei credeau c'o

vor putea stapani singuri, si care ajutor In cazul chid l'ar fi

primit ar fi ingreuiat Inca jugul de fier sub care erau nevoiti
sa-si tina domniile. Rusia urmarea si un alt interes, cautand
sa ocupe principatele, anume privigherea mai de-aproape a
revolutiei unguresti, pe care o putea comprima atunci prin mai
multe Orti, prin Galitia, Moldova si Muntenia. In acest sens
trebuie intelese numeroasele rostiri ale oamenilor timpului ca
Rusia ar fi favorizat rascoala in tarile romane53. Intelegem
s' G. Rosen, GeschicIde der TtIrkei, Leipzig 1867 II, p. 112: Daneben
aber beabsichtigte es schon jetzt, mit einer imposanten Macht in der Mlle der

Siebenbiirgischen Grenze festen Fuss zu fassen, um spter auf ein gegebenes Zei-

64

ISTORIA BOMANILOR

cA Rusii, innbusind revolutia ce amenint s izbucneascg in

tgrile romne, sg se fi folosit de atare imprejurare spre a ocupa
totodan aceste t'AH si a strnge inteun cerc de fier amenint'Atoare pentru ea revolutia maghiar ; dar ne pare, ciliar pentru
Rui, prea machiavelic de a provoca ei insusi o revolu(ie In
principate, spre a putea interveni in ele si a le ocupa. Ar fi fost
Cu totul nechibzuit din partea Rusiei a stArni, mai aproape
fila.' de hotarele ei, o miscare pe care vroia s'o inniibuse mai
In depArtare, de teamg de a nu se molipsi insusi al el organism.
3. MIKAREA PREMERGATOARE A STUDENTILOR
ROMANI DIN PARIS

Revolutia din Prile Romne fu precedat de o micare a

studentilor romni din Paris care si ea se inirA in desvoltarea
scurt dar insemngtoare a acestei serii.
Mea' dela sosirea lui Neculai Kretzulescu la Paris in aiml
1834 in scopul de a invAta medicina, cu toate a era fecior de
boier ajutnd deci si el la pornirea cugetului pe calea ideilor
liberale, mai multi tineri romni ce veniser Cu el sau se aflau
chen die Walachei zur Basis seiner Operationen gegen den ungarichen Aufstand machen zu kannen. Dimitri de Boukharoff, La Russie et la Tur quie Paris

1877 P. 143., Il est probable que, pour sacrifier ainsi les fruits d'efforts sculaires
et agir contre l'opinion de la majorit des Russes, le cabinet de St. Petersbourg,
il part le asir ou l'espoir de renouveler son influence perdue dans l'Emipre Ottoman, prenait encore, en intervenant dans les affaires des Principauts danubiennes, une, position contre le rvolution Hangroise, a l'oppresion de laquelle,
sans raison aueune ( I) elle prenait une part active! La atita trebuie reduse si
rostirile mai hotlirkte ale capilor revolutiei romane : I. Heliade, Protectorat du
Czar p. 31 : Le cabinet imprial fit ourdir par ses consuls Iassi une.conspiration
des grands boyards. Lajeunesse patriote, son insu, en devint l'organe" p. 35
(Duhamel) chargea M. Mavros de monter une conspiration systmatique contre
le domnu". loan Ghica sub pseodominul G. Chainoi, Derniere ocupation des principautes dannubiennes. Paris 1853 p. 82: La Russie interesse it se donner un
prtexte pour occuper les Principauts et prendre une position stratgique, encourageait les tendances de chaque parti". Le dossier russe, dans la question d'Orient par un ancier diplomate en Orient, Paris 1869, p. 84 si 94: Tout s'y faisait
par lui (gouvernement russe), mkme la rvolution. C'est par les intrigues de ses
dmissaires qu'en 1848 le prince Bibesco, gospodar de Valachie, fut renvers du
pouvoir, sous l'inculpation de tideur envers la Russie". C. A. Rossetti, Apel la
ioate partidele. Paris 1880. p. 49: In adevAr multi conspiran (din boierii cei
Insk prin Rusia si cu scop d'a rksturna pe G. Bibescu ca sk-i ea locul." si p. 42:
Stieam cil Rusia o
intre pe temeiul cktor-va iscklituri ce umbla sil adune precum a si Intrat In Moldova, unde nu era nici o revolutie. Vezi i epistola lui
Len, cktre lordul Palmerston publicat In Time Times, 4 Sept. 1848 si N. Russo,
Suite k l'histoire potingue et sociale des principauls dabubiennes , Bruxelles, 1859,

p. 33. Contra tuturor acestor paren i se ridicii N. BAlcescu In o scrisoare c. loan

Ghica 16 Fevruarie 1850, loan Ghica, Amintiri din pribegie, p. 465 : Scrierea
lui Hellade e plink de minciuni ; .zice de exemplu crt opozitia lui Campineaun
dela 1837 era fficutil de Rusia ; revolulia din 1848 s'a lucrat Mavru i asemene
Indramatk de Rusia ; indirect esti si tu cuprIns filtre uneltele musalesti" I

ORIG1NEA MISCARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA

66

de mai innainte In capitala Frantei, se 'hotarira sa locuiasca

impreuna spre a nu se prea instrAina unii de altii si de gandurile

lor comune intoarse catre tara lor, instrainare ce se putea indeplini foarte usor In- haosul cel mare al Parisului. Simtind
aceasta greutate, cativa din noi, ne spune Kretzulescu, ne-am
inteles sa cautam o cas6 in care sa ne invoim a sedea impreuna
ca frati, cati mai multi vom putea, pAstrandu-ne la tara si ferind pe cei mai tineri dintre noi sa nu neglijeze studiul si sa-si
uite de tara" 54.
Din tinerii cari se aflau pe atunci la Paris, 11, si anume :
Cantacuzino, I. Filipescu, fratii Golescu, fratii Ghica, Brailoiu,
Panait Radu, Anagnosti, Negulici si Niculai Kretulescu gasira
o gazda la o doamna Ducolombier In Rue Hyacinte, avand pe

langa ei si pe un francez le Poujad, care ajunse mai tarziu

consul francez in Bucuresti si se casatori cu una din fetele lui

Beizadea Costache Ghica.

Fiind numai Romani in acea pensiune, urmeaza Kretzu-

lescu, ziva mergeam fiecare la studiile sale, iar dupa masa, seara,

ne coboram in gradinita casei si, o ora-doug, pana a nu ne retrage fiecare in camera sa, ne intretineam asupra nenorocitei
situatii a tarii, asupra viitorului la care aspiram precum si asupra datoriei ce ne era impusa data' ce ne vom intoarce la eaminurile noastre". Kretzulescu adaoge ca pensiunea doamnei
Ducolombier s'a desfiintat si Romnii s'au imprastiat, principiul ce a domnit in sanul micii noastre colonii de Romani
ra'masi in Paris" 55.
Din aceasta' intovarasire din Rue Hyacinte Isi trage obarsia

societatea studentilor Rom'ni din Paris, infiintata 1n1839. Ea

poarta numele de Societate pentru Invtitatura poporului romein,
prin staruintlele lui loan Ghica, Alexandru G. Golescu si Dimitrie Bratianu. Ea avea de scop mai ales abonarea si cetirea
ziarelor, si era alcatuita din toti ce locuiau In Paris si din altii
ce locuiau in Bucuresti, asupra arora era randuit polcovnicuI
Campineanu. Ziarele abonate deocamdata erau Le National,
Le Charivari, Le Moniteur, La Revue du Progrs, Le Peuple,
La France industrielle i. l'Artiste, precum si brosurile (politice)
ce apareau din timp in timp 56.
Sase ani dupa aceea, in 1845, tinerii romni bogati din
Paris, prin o milcare altruista si egalitara din cele mai frumoase,
alcaluiesc o nourt intovarasire, a careia scop era de a tinea in

" Amintiri islorice, de N. Kretzulescu, 1868, P. 46.

"Ibidem p. 50. Comp. Niculai Kretzulescu, notitit biografica de A. D.

Xenopol. 1913.

" Procesul-verbal de constituire al SocietAtei pentru InvAtAtura popo-

rului romAn", 20 August. 1839. Vez! Anul 1848 in Principatele romeine, L, p. 11.

ISTORIA ROMANILOR

56

strAinAtate, pe socotelile socientii, tineri fr5 mijloace, ins6

inzestrati cu studii preatitoare si cu nu talent dovedit
Introducerea care precedeazA statutele socientii, scris5
de C. A. Rosetti in stilul s5u cel inflorit, chiam5 la contribuire
pe boierii romni, spunndu-le, tot in spiritul in care fusese

format scopul socientii : Cu ce mijloace Statul s trimit

dal% un numAr mare de tineri muncitori ? SAteanul asudnd

si adesea flmnd trage plugul si v5 a.' hrana vietii ; dati si voi
cel putin birul pentru hrana sufletului fiilor vostri ; luati cu
printii vostri plugul de coarnele lui si trageti roditoarele brazde
ale stiintei. Dati cu toti si cresteti soicetatea studentilor romni,
care va da mumelor fii cu iubire, patriei si bAtrnilor cununi de
glorie si printilor ajutoare temeinice spre a-si implini misia lor
cea sacr". Dupg aceea, indreptndu-se ctre femei, cu o alduroas chemare, le cere, s luceasa de acuma numai cu frumusetea lor si s dea societtii studentilor romni briliantul ce
st Mil de folos pe capul lor". Apelul este subsemnat de Ioan
Ghica presedinte, Scarlat VArnav casier si C. A. Roseti secretar

58.

Studentii romni din aceast societate fac o strAlucit manifestare de simpatie lui Edgard Quinet, sotul de mai tArziu al
Hermionei, fiicei lui Gh. Asaki, in anul chiar al infiintrei societAtii lor. Ziaristul Paul Bataillard spune, cA numrul studentilor romni din Paris era aproape de 100 si c, cu prilejul Anului nou, ei trimitnd felicitgri celor mai multi oameni de seam5
ai Frantei marele filoromn Edgard Quinet le rspunde prin
ateva rAnduri, in cari le spune c' se simte indatorat a le apra
nationalitatea. Studentii se duc in corpore la Quinet, unde Di-

mitrie Betianu ii tinu o cald si frumoas' cuvntare. Intre

altele fi spune : Ah, de ate ori nu am fost noi cuprinsi ca de
o imbrgtisare dumnezeiasa la auzul voacei voastre profetice
care in fiecare zi Ile aducea adevAruri noui ; de ate ori cu ochii
saldati in lacrAmi, nu am tregrit pe b5ncile noastre, and asemAntori cu doi mari preoti, singurii depozitari ai tainelor Proniei, voi si strAlucitul vostru prieten (Michelet) zmulgeati innaintea noastr giulg,iul ce acoperia pe eroica Polonia. Ce, nici-

data', exclam5. Brkianu, numele de Romni nu va

r5suna
In zidurile Colegiului de Frantia !" 59. Quinet cu ochii in lacrmi
5 Darea de seamA a comitetului SocietAtei stud. rom. din Paris, 1487.

lbidem, I, p. 70.

5 Apel pentru Infiintarea. SocietAtei studentilor romAni din Paris sub patronajul d-lui De Lamartine, 1849. Ibidem, I, p. 16 si urm. Vezi si p. 17 19
Mai vezi si articolul Bibloteca romAnA din Paris fondatA In anul 1846, Paris
1849. Ibidem p, 23.

La 1848 Quinet vorbi pentru prima oarA de RomAni In marea Koala

francezA. Vezi scrierea lui Quinet, Les Roumains, publicatA In volumul VI al operelor sale complecte. Dupii 60 de ani In 1908, am avut fericirea sA facA sii rAsune

din non vocea In privirea lor In Colegiul de Franta. Vezi scrierea mea, Les Roumains, histoire, Oat matriel et intelectuel; 8 leons tenues au Collge de France.
Paris 1909. (Delagrave).

ORIGINEA MISCARII SI DESFASUR AREA EI IN MOLDOVA

57

rspunde mngAietor i innlttor la trigtul de disperare al

Romnilor. Toti Romnii plngeau. Paul Bataillard, care asista

cari lunecau pe toate fetele
la intrevedere spune, c.
rspundeau singure acestei rostiri a simtirii comune. La aceast
privelite plin de mrime anticA s'ar fi putut crede transportat
cineva in vremile lui Oedip i. ale Antigonei, in acele timpuri
solemne cnd nenorocitii investmntndu-se in haina rugtorilor, veneau s cear ajutor i aprare puternicilor pmntului.
Dar nu ; aici totul era modern. RugAtorii nu cereau nimic pentru
ei, i nu aveau ca mantie pentru acea imprejurare, decAt groaza
giulgiului ce amenint s invluiascA o nationalitate intreagr 80.

La societatea studentilor din Paris contribuiau cu sume

mai mult sau mai putin insemnate, intAiu principii Prilor

Romne, Bibescu i Sturza, apoi toat boierimea cea mare a

trii ; cki acea societate era considered ca o aprare a nationalittii. Dar acei ce o sustineau ii ddur in curAnd seam,
cii in adncurile ei cloceau ideile liberale i. rsturnAtoare pe
cari chiar atuncea se sileau s le innbue in Principate. Aceste

idei ascunse rsar la lumin inteo cuvntare a aceluiai Dimitrie Brtianu care vorbise aa de frumos i de adevrat inspirat lui Edgar Quinet, i. anume in cuvintele urmtoare, cari
infiereaz6 nepsarea Romnului fat cu nefericita soart a trilor

lui : Dar titi care e patria noastr, spune BrAtianu? Patria

noastr este vanitatea, ambitia, patria noastr sunt roadele
pmntului adpat cu sudoarea Romnului ; patria noastrii este
robia f ratilor noqtri" 61.

Daa. Brtianu ar fi rostit aceste cu-

vinte in unul din Principate, el ar fi fost desigur arestat, cum a

fost arestat, ceva mai tArziu, preotul Gheorghe Bodescu dela
biserica Domneasc din BM-lad, pentru o cuvntare in care
preotul nu fcea cleat s repete cuvintele lui Brtianu, zicnd :

S strignd impreun cu acei buni patrioti cari au venit la

cunotinta adevrului, de a nu mai linea pe popor in robie" 62.

IntrucAt umblau prin contiintele membrilor societtii studenteti din Paris asemenea idei, privite de lumea cea bun
Nota lui Paul Battaillard despre manifestarea studentilor romAni In 1846.

Anul 1848 In principatele rondne, I, p. 37, 38, 39, 43-44.

" CuvAntarea lui D. BrAtianu in societatea studentilor romAni din Paris,
1847. Ibidem p. 61-73. Locul reprodus se aflii la p. 72.
" CuvAntarea preotului Bodescu, 30 Mai 1848. Ibidem, p. 411. La sfArsitul
manuscrisului ce cuprinde aceastA cuvAntare se gAseste insemnarea : Acest cuvAnt s'a cetit In ziva PogorArei Duhului SfAnt, 30 Mai 1898, In Biserica Domneascii
din BArlad, de cAtre catihetul presviter Gheorghe Bodescul, dupd care s'a ;i arestuit In aceia; zi de ispravnicul finutului" (p. 419). Asemenea cuvAntAri tinteste

ofisul lui Al. Ghica Domnitorul Munteniei cAtre Mitrop. Neofit din 12 Martie
1841, prin care domnul opreste pe Episcopii RAmnicului si al BuzAului de a mai
preface cuvAntul lui Dumnezeu In cuvinte politicesti si de atingere, abAtAndu-se
dela datoriile cdtre stApAnire" Hurum. Doc., supl., 1, p. 511.

68

ISTORIA ROMANILOR

ca idei rasturnatoare, nu prea trebuie s ne mire tirea, ca societatea nu primise din patrie sprijinul la care se atepta
Totu0 micarea studentilor din Paris purtase roade. In
afara de fagkluinta lui Quinet de a vorbi despre Romani in
Colegiul Frantei, fagaduinta ce fu in curnd realizata, Henri
Desprez publica in marea i renumita revisf pariziana La Revue
des deux Mondes un articol insemnat asupra Moldo-Valahiei i

a mirdrii roindne0i, in care el rezuma tiintele in curgere pe

atunci asupra istoriei Romnilor ; pune in lumina vie firea lor
latina, aratnd totodata' c acest popor, trunchiat ca trup, nu
alcatuiete decal un singur suflet ; arata cum civilizatia
se putea implnta inteun popor setos de lumini i iubitor de felul

salt de a fi. Intrand in desbaterea intereselor politice ale poporului roman, Desprez constata', ca Regulamentul Organic,
propus de Rusia, votat de Adunare, crease o aristocratie privilegiata, acolo unde niciodata dregatoriile publice nu harazisera titluri de motenire. Critica apoi legiuirea ruseasca din
punctul de vedere al falului ei constitutionalism, i in deobte
pregatete prin lucrarea lui, mintile europene la intelegerea ganclurilor poporului roman, pe cari revolutia din 1848 le va aduce
la lumina' ".

In societatea studentilor romni din Paris luau parte ca

.conducatori Muntenii loan Ghica, Dimitrie Bratianu, Ioan Bratianu, Iancu Vacarescu, *tefan Golescu, I. Voinescu, Const.
Filipescu, Grigore Alexandrescu, C. A. Rosetti, N. Golescu ;
Moldovenii Scarlat Varnav, Panaite Cazimir, N. Ionescu, P.
Racanu, V. Malinescu i V. Alecsandri. 65.
Multi dintre studentii romni se wear% alaturi Cu revolutionarii parizieni pe baricadele ridicate pe strazi in Februarie
1848. Ei se infatiara la primaria Parisului spre a felicita pe Guvernul provizoriu al Republicei Franceze, desfaurand aici steagul
national cu colorile albastru, auriu i rou, ca semn al Unirii
Moldovenilor cu Muntenii, cum prevedea Regulamentul". Ziarul

Le Constitutionel raporteaz6 astfel cuvintele adresate Romanilor de catre Buchez, ajutorul de primar : In numele Guyernului provizoriu : Noi primim cu recunotinta acest semn de
simpatie ce ni-1 dati d-voastra. Nu ne mirana c d-voastra v'ati
aflat impreuna cu noi pe baricade. In Franta se proclamase de
mult principiul fraternitatii natiilor i d-voastra trebuie s ne
socotiti ca pe fratii d-voastre. Ceeace se face in Paris nu este numai
" Anul 1848, 1, p. 77.
La Moldo-Valahie et le Mouvement roumain" In Revue des deux Mondes
-1 Ianuarie 1848, editatti si a parte la Paris Imprimerie du Gordin. Reprodusil
In Anal 1848 In Principatele Romdne, I, p. 82-112.

" Anul 1848 In Princ. Rom. I, p. 19, 35 61, 81. Pentru N. Ionescu vez
in ordin al Departamentului din Iliuntru pentru arestarea lui, and va veni

din Paris". Ibidem, I, p. 351. Pentru V. Malinescu, Ibidem, I, p. 182.

ORIGINEA MI$CARII $1 DESFA$IIRAREA EI IN MOLDOVA

un lucru francez, ci este i. un lucru european. Voi singuri cum

erati, prin al vostru curaj i. prin silintele voastre atraserAti
luarea aminte a Europei. Slabi cum erati i. WA niciun ajutor,
voi ati cAtigat, dacA nu libertatea cel putin nAdejdea c'd peste
curAnd o yeti avea. Voi aveti a face lucruri mari, pentru c'd sunteti

avantgarda Europei inturnat cAtre RAskit". Solemnitatea se

sfAri cu strigAtele : TrAiascA Republica, trAiascA Guvernul provizoriu" 66.

Revolutia romAnit putem zice cA fusese proclamatA la

Paris, incA din Februarie 1848, de studentii romAni aflAtori
acolo

67.

S'A vedem cum s'a desfurat in Principate acest mare

eveniment, prin care partidul liberal ii fAcea drum, din contiintele In cari trAia, &are lumea din afarA.
Revolutia din Moldova.
Revolutia izbucnete in Moldova, i anume in Iai, in 27 Martie, cu mai bine de douA luni
inaintea celei din Bucureti, care se arAt tocmai in 11 Iunie.

Dar nu numai timpul cAnd ele se infAptuiesc desparte revolutiile TArilor RomAne una de alta. Ele se deosebesc i. prin
tintele i urmArile lor, cel putin ale celor practice ; cAci, ca manifestare de idei, vom vedea cA i. revolutia din Moldova tinde
la rezultatul ce cAutaserA sA-1 ajungA i revolutionarii munteni,
In viata social i. politicA a poporului romAn.
OcArmuirea lui Mihail Sturza nemultumise adAnc pe boierimea moldoveneascA mai ales prin inmultirea rangurilor.
Micarea ce se nate in Iai are mai mult caracterul unei pro-

testAri contra purtArii domnitorului decAt una intemeiat pe

idei noue. In luna Martie se rspAndete un apel &Aire Moldoveni, nesubsemnat, prin care cautA a se provoca o rAsvrAtire
contra domnitorului. Acest apel era 'Mg aa intocmit, 'Meat
pArea CA fusese alcsatuit sub inspiratie ruseascA ; PAnA cAnd,
spunea apelul, yeti dormita in letargia unei nesimtiri nevrednice

originului vostru ? PAn'A cAnd veti purta lantul unei tiranii a

domnitorului Mihai Sturza, nevrednic sAngelui strAin (rusesc)
" Articolul din Gazeta Transilvaniei care reproduce in traducere pe cei

din Le Constitutionnel. Ibidern, I, p. 140-141. Faptul a tinerii romini se urcaserii pe baricadele Parisului se dovedeste, pe IfingA discursul lui Buchez citat in
text, si din urmktoarele : Scrisoarea lui Briitianu si Rossetti atre Edgar Quinet,

26 Mai 1848. lbidem, II, p.134: Rappelez encore i la France que nous sommes
ses fils ; que nous avons combattu pour elle sur les baricades". 0 corespondentii
din Bucuresti cAtre Le Nationel, Iulie 1848. Ibidem, II, p. 275: Le mouvemeut
a t fait par des jeunes gens que nous avons cohnus presque tout ti Paris et dont
plusierus se battaient sur les baricades de Fvrier".
" Henri Desprez, La Rvolution clang l'Europe orientate, reprodusi Ibidem,

IV, p. 635: A peine les barricades de Fvrier taient-elles abaisses, que la colonic valaque de Paris, a son tour rvait insurrection et progrs".

60

ISTORIA ROMANILOR

vArsat pentru voi, ca sA v lase mntuitoare institutii vrednice

de toat insemnAtatea (Regulamentului Organic)" 68
In 27 Martie se adunA, la Otelul de Petersburg din Iai,
vreo mie de oameni : boierii cei mari aproape toti, Mitropolitul

cu clerul sgu, negustorii de toate treptele i de toate natiile,

boierii cei mici, profesori, avocati i doctori de deosebite tiinti 69.

Alexandru Cuza i Vasile Ghica expun suferintele poporului, i se rnduiete o comisie de 16 membri care s" redacteze jaiba atre domnitorul Wei. Nemultumirile sunt Inirate
In 35 de puncte, incepand Cu proclamarea principiului cAlAtizitor al Intregei mic6ri : S 1 cinia ptizire a Regulameniului in
lot cuprinsul sciu i gird' nici o restlmcicire.
Reformele de cApetenie cerute erau : siguranta personal,
reforma coalelor in sensul restabilirei invAtgmntului national,

desfiintarea gardei de Arnkiti, desfiintarea Vmei de export

pe productele cmpului, intocmirea unui tribunal de comert
i ridicarea portului Galatilor, publicitatea edintelor adunrei

i a tribunalelor, desfiintarea adungrei i a tribunalelor, desfiin-

tarea adun5rei de atunci, ca una ce fusese aleas6 prin Inelciune i apssare, i alegerea unei alteia.

Ca cereri de principiu i cari dep'iau pAng la un punct

Regulamentul, erau infiintarea unei garde cefteneti i inlturarea cenzurei In privirea trebilor din lAuntrul alte OH 70.
Domnul se preface a primi 33 din punctele Inirate In
petitie, respingAnd numai garda national i disolvarea adungrei 71; dar el pregAtete lovitura in ascuns, prinde pe capii
" Apel cAtre Moldoveni, Martie, 1848. Anul 1848 in Principatele Romdne,
I, p. 142. De aici se nAscu pArerea di revolutiile In Mile RomAne era o uneltire
ruseascA. Vezi Aupik, ambasadorul Frantei la Constantinopole, c. Bastide, 29
Iunie. Ibidem, II, p. 43: Ce mouvement aurait t prpar par des agent russes
qui voulaient le diriger dans un tout autre esprit". Corespondenta din Constan-

tinopole cAtre Le Constitutionnel, 23 lunie. Ibidem, II, p. 30: La rvolution

a t peut-etre provoque par la Russie, afin d'avoir un pretexte pour occuper
la province qu'elle ne cesse de convoiter". CorespondentA cAtre Le National,
3 Tulle. lbidem, II, p. 260: M. Duhamel faisant de son mieux pour que l'effervescence qui rgnait dans toute la Valachie amenAt une explosion qui rendrait
necesaire Fenix& des troupes russes dans cette Principaut". LuAri aminte In
chestia zilei" de N. Istrati si Iancu NegurA, In -Steaua Dundrei, 22 Iulie 1856.
Acte gi documente la Renagterea Romdniei, III,p. 637: Ce nu se poate nega este
cA miscarea din 1848 In Moldova dirijatA de Lamanski si avea In fruntea-i suditi
si partizani rusestr.Vezi alte numeroase isvoare asupra acestei chestil In I storia
Ronulnilor din Dacia Traiand, XII, p. 58, nota 53, unde InsA aceastA pArere este
resping ca neintemeiatA.
" Gh. Sion c. Gh.Barit, 2 Aprilie 1848, Arm( 1848 in principate, I, p. 224:
Mili, veniserA si din provincie". Vezi si Le N ational, 28 Aprilie 1848, si Anger/mine Zeitung, No. 146 din 1848. Ibidem, I, p. 333, pentru participarea strAinilor.
7
boierilor si notabililor moldoveni, din 28 Martie 1848, Codrescu
Uricarul, X, p. 8, reprodusA In Anal 1848 in Principatele Romdne, I, p. 176-179.
71
Consul francez din Iasi, cAtre ministrul Lamartine, 2 Aprilie 1848. lbidem, I, p. 228.

ORIGINEA MISCARII SI DESFASITRAREA EI IN MOLDOVA

61

micsrii la o intrunire a lor din casa lui Mavrocordat i Ii surgunete peste Dun're. Aceti capi erau in afar de cei artati

drept conduatori ai intrunirei dela Otelul Petersburg, (Grigore Cuza, Al. Cuza, i Lascar Rosetti) : Alecu i Constantin
Moruzzi, N. Catargiu, V. Canta, Gr. Romalo, D. Filipescu (Alhas), M. Costache Epureanu, loan Cuza, Sandu Miclescu, Z.
Moldoveanu, Lascar, Rducanu i Mitic Ruset, Nicolae Ghica,
Dimitrie fiul lui loan Cuza, Const. Negti, Ioan Leca, C. Negruzzi, Alecu Dimitriu (nepotul Mitropolitului), Gr. Bal, Iorgu
Sion, Costache Biberi, loan i Nieolae Ionescu, loan Poni,
Cornetul Giuc, loan Rmniceanu, Costache Rolla, Panaite
Cazimir i V. Alexandri 72.

Domnul tinnd ins seam de opinia obteascA, vrea s

i conving6 pe popor despre neindrepttirea pornirei in contra

lui. El pune s se publice mai multe bropri, prin care cuta

s loviasc cu deosebire in boierii cei nemultumiti cu a lui carmuire. In una din ele editat in Bucureti, se gsete fare altele
urmAtoarea apostror la adresa lor : Rilor, care a fost totdeauna tinta voastr i a stemoilor votri? A v folosi cnd

(le protectia domnului spre a implini tara, cnd a v scula in

.contra lui in numele trei, i acuma bziti, umblati cu
duinti mincinoase pentru a inela slabul popor, spre a clAtina
tronul lui Mihai Sturza, pe care-1 vedeti a sta in contra voastr,
la relele voastre cugetri, i nu se unete cu voi a infiinta zece
neamuri de aristocrati".

ALM brour aprut la Viena, tot din inspiratia domnului

Moldovei, apr ockmuirea lui Sturza care ar tinde a ocroti

clrepturile poporului, contra incAlcArilor aristocratilor, sprijinindu-se pe regulament. Nu schimbarea domnilor, sfrete
ea, este fericirea unui popor, i mai ales acea unui domn a en-ilia
intelepciune i talente administrative sunt recunoscute"
Cererile de reform cari mentineau Regulamentul Organic,
indeprtau micarea liberal i egalitar care nu se putea realiza
-decAt prin rsturnarea legiuirei privilegiilor. Din acest punct
'de vedere prea stranie micarea mold oveneasc5 ce este eu toate

-acestea arAtat, ca fcut6 de fiii boierilor crescuti la Paris

de aceia dintre nobilime cari nu luaser parte la ocarmuire 74.
Dar caracterul bLajin al rscoalei din Moldova, care o paraliza
o rcu s nu aib rsunet in massele poporului, reies din

lbidem, Actele dela p. 181, 189, 216, 220, 277, 282, 304, 351, 386.
Lista complet a tuturor capilor revolutiei moldovene, 14 Iulie, 1848. Ibidem,
II, p. 504. Mai vezi o listA publicatA. Ibidem, V. p. 406.
73 Cain fa Increderei In boierii aristocratici i sldnta hotardre de a nu-t
mai crede Bucuresti 1848. (Bibl. Acad. Col. Sturza Nr. 3782.).
74 Corespondents cAtre Jumal des Dbats din 15 Aprilie 1848, reprodusa
In Anul 1848 In Principatele Romdtte, I. p. 320. Acela lucru 11 arata si Wiener
.Zeitung din 2 Aprilie 1848. Ibidem, I, p. 230.

62

ISTORIA ROMANILOR

toate documentele timpului, ca ceva mai presus de indoia1575.

Aa o corespondent din Iai a Gazetei Transilvaniei spune,
ea' junimea luAnd de model meetingul Irlandei, a propus
ImbunAt5tiri, a cror baz5 era proclamat Regulamentul Or-

ganic, dei unele din cereri elcau dispozitiile lui de c5petenie" 76. Tot aa spune i un corespondent german al ziarului
Allgemeine Zeitung, c' nu se cere nimica nou, ci numia observarea le'gilor In fiint" 77. Dar s6 nu cread eft' principiul pus

In fruntea cererilor, anume respectarea Regulamentului Or-

ganic, era numai de form5, i c totui se tindea la o schimbare

a intormirilor sociale i politice ornduite de legiunea ruseasc.
Aceasta se vede Intiu din un comentar explicativ al celor 35

de puncte ieit din pana unuia din oamenii cei mai de seam
ai tgrei, Vasile Alecsandri, care reproduce i desvolt5 toate cererile, Incepnd cu sfnta paz5 a Regulamentului" 78. Mai
limpede Ins reies gndirea protestatorilor, din broura intitulat Inteimpldrile din luna Martie 1848 in Moldova, In care
se arat, cg, micarea nu era Impotriva Regulamentului ; c'ci
lucrul de cApetenie ce se cerea a fost pzirea acelei legiuiri.
Revolutionar ar fi fost micarea, spunea acea brour, atunci
cAnd petitionarii ar fi avut In gnd s' schimbe duhul curat a/
institutiilor cari sunt aristocratice, cari hgrzesc privilegiuri
nobletei i impileazA partea neprivilegiat5. Revolutionar
care ar fi fost atuncea, cAnd 1mpotriva glsuirei Regulamentului ar fi cerut o reprezentatie national unde, pe lngA boieri,
in mare parte s' ad5 negustori i locuitori steni. Revolutionari
ar fi fost petitionarii, cnd ei ar fi cerut egalitatea In contributie,
iar nu precum Regulamentul glAsuete, o contributie numai pe

capetele cele neavute, pe persoanele acele cari abia, prin sudoarea fruntii lor, se pot hrni singure, cnd ar fi cerut desfiintarea boierescului, i tranul s fie proprietar. Revolutionari
ar fi fost In sfrit petitionarii, dac ei ar fi cerut ca slujbele
s5 fie ocupate numai de oameni cu merit, f5r5 deosebire dacA
meritul se afl sub hainele galante ale unui magnat sau sub
ImbrAc5mintea modest a unui stean sau negutitor" 79. Foarte
bine caracterizeazA deci Faustain, delegatul comitetului national

polonez, revolutia moldovenease, ca Main numai de aristocratie care nu vtea s5 piard nimica din privilegiile ei, i care
este departe de a lace din revolutie o chestie de principiu ;
" O scdnteie de afteptare de N. Arbore, Viena 1848. p. 17.
Corespondenta din tara a Gazetei Transilvaniei, No. 32 i 33, 1848.
lbidem, 1, p. 2191.
" Din 19 Aprilie 1848, No. 146 Ibidem, I, p. 333
78 In numele ltfoldovei, a omenirei ;i a lui Dumnezeu, reprodusa Ibidem,
I. p. 414 i urm.

" Broura citatli reprodua In Anul 1848 In Principate, I, p. 467-479,

locul citat la p. 478).

ORIGINEA MI$CARIII DESFASURAREA EI IN MOLDOVA

63

nici o vorb nu se face de imbunatatiri sociale si administrative ; c ar fi o clasa de oameni pe cari aristocratii fi boteaza
Cu numele despretult de ciocoi; dar c acestia ar fi tematori
neexperimentati si nu ar poseda un cap in jurul cruia sa se
adune" 8. Revolutia din Moldova marginita astfel numai in
cercul ingust al opozitiei contra domnitorului, nu avea in tara
rasunetul trebuitor, pentru a ridica massele, asuprite mult mai
mult de apasarea sistemului privilegiilor, decat de abuzurile

domnitorului.
Nu e vorba, a fost si o war% adiere de miscare intre Omni,

sau mai bine zis de teeing foarte fireasca din partea boierilor
despre rascoale taranesti. Asa consulul Guroult se astepta la
cvenimente mari i sftuia pe domnitor, sa schimbe regimul
vechiu fata de miscarea ce se urzea, atragand luarea aminte a
lui Sturza asupra miscarilor taranilor din Bucovina, care ar
putea usor patrunde in Moldova". Domnitorul Ii raspunde
.*tiu bine ca acolo e primejdia ; dar ce crezi ca ar fi de fcut
.spre a o inlatura" ? 81. Se vorbeste in petitie in chip vag si de
reforme, de imbunatatirea soartei taranilor ; iar Constantin
Moruzzi, unul din capii miscarei, cand e prins, arata ca reforma de capetenie ce ei vroiau ca s'o faca era de a imbunatati
soarta taranilor, pentru a feri tara de once rasvrItire" 81. Fratii
Cantacuzino, Jean i Gheorghe, care scapasera catre munti,
unde-si aveau -proprietatile, incercara aici rascoala a satelor,
sprijiniti si de niste polonezi ce se aflau in tara, ca turburatori.
Inscrierea nu are insa nici un rezultat

Numai cat mai tarziu, dui:4 desavarsita 1'115Ideile.

busire a revolutiei moldovene, incep a se indruma in minti
reforme serioase cari aveau drept tinta, nu numai indreptarea

abaterilor unei ocarmuiri vitrige, ci schimbarea intregei intocmiri politico-sociale a Moldovei. Asa brosura citata mai
sus, din 1848. Cdinfa increderei in boierii aristocrafi i staid

Faustain, cAtre guv. provizor al Tdrei Romilnesti, 3 Julie 1848. Ibidem

II, p. 270. Comp. I. Negur, .,Luarea aminte la chestia zilei de N. Istrati" In

Steaua Dundrei, 12 Tulle 1856, Acte i docum. la Renaterea Rometniei, III, p.
637. O revolutie pentru pAstrarea regulamentului nu s'a fficut si nu se va face
niciodatA de golani ; nu este idolul lor."
Guroult c. Lamartine, 16 Martie 1848 Anul 1848, 1, p. 166, Alta
din 23 Mart e 1848 Ibidem, I, p. 173, In o a treia din 2 Aprille 1848, Ibidem,
I, p. 230, c'est u c6t des paysans qu'est aujourd'hui tout le danger".
Raport confidential despre destAinuirile lui C. Moruzi, 7 Aprilie 1848.
lbidem, 1, p. 266. Duclos, Consul francez in Iai, cAtre Lamartine, 3 Malli
1848: Le peuple est tranquille, quiqu'on ait cherch le soulever dans
plusieurs districts, tels que eux de Romano, de Salt u et de Neamtzo".
Ibidem, 1, p. 383.
" Otis domnesc care Postelnicul Nic. Gherghel, 17 Aprilie 1848. Ibidem,
p. 324.

64

ISTORIA ROMANILOR

holdrcire de a nu-i mai crede, in care scriere se hulesc mult nobilii mari si se ridicg cei mici (ciocoii), se spune cg ciocoii sunt
oameni ; ei v'au deschis mintea la once ocazii ; ciocoii sunt
adevgratii RomAni si nationalistii tgrei acestia, iar nu voi aristocratii, ginti venetice si strgine pe cari IntAmplarea sau Dum-

nezeu, pentru a ne osAndi, v'au plAmdit aici, spre a sterge

putinele datini strgmosesti ce ne au mai rgmas" ".
In al-IA brosurg : Ce sunt meseriaii, ggsim idei 'Meg mai

inaintate. In ea se pune principiul, cg meseriasii sunt toti

acei ce muncesc : plugari, cismari, bogasieri, avocati, autori' ;

si apoi Intreabg : Cine cuteazg' s'A zicA, c'A toatg stiinta si toat

intelepciunea este In boierii cari alckuesc Obsteasca Adunare,

si cg meseriasii nu ar fi ggsit Intre ansii oameni vrednici de
a infAtisa neamul si de a chibzui la trebuintele Ord.?" Afarg
de aceastg cerere care rgsturna principiul privilegiilor politice
ale marilor boieri, brosura mai cere, a nu mai fi ranguri si privilegiuiri, ci fiecare s'A contribue la ale patriei, potrivit cu venitul sgu ; desfiintarea cenzurei, desfiintarea clgcei si slobozenia definitivg a tgranului, and pe veci in folosul lui un
numgr de pogoane trebuincios hranei, si despggubind pe proprietar in bani, si In sfArsit revizuirea Regulamentului de cgtre
Adunarea tgrei, spre a-I pune In armonia cu nouele cerinti" 88.
Punctul de cApetenie care despgrtea partidul liberal de
cel conservator era chestia trgneascg, si numai ca un mijloc
de indeplinire a reformelor In folosul poporului de jos se cerea
si democratizarea Adungrei. Si inteadevgr cg starea tgranului
era disperatg. Consulul francez Guroult descrie In uringtoarele
cuvinte aceastg stare a lui Tgranul, zice el, este mai mult cleat
aiurea temelia intregei masini sociale. El plteste toate cheltuielile publice si private ale tgrei. Fiind el singur acela care
lucreazg, el trebue sg achite nu numai birul, zeciuiala si beilicurile In naturg ; tot el intAmping, direct sau indirect, chelcheltuelile ocArmuirei, bacsisurile luate de principe, ministri
judecgtori, desfgtgrile boierilor, cheltuielile lor cele nebune,
intretinerea caselor lor mgrete, luxul femeilor lor, camgta Eyreilor,
tgranul le plgteste toate. Sub o falsg argtare de libertate, conditia lui nu este decgt o serbire ascunsg" 86. In brosurile apgrgtoare ale domniei lui Mihai Sturza, precum acea
" Brosura este subsemnatA M. K. (ogAlniceanu) si N. I. (strati). Brosure este reprodusA, Ibidem, I, p. 447-457, (locul raportat se all la p. 450)
KogAlniceanu Ina prin o Protesta fie din 22 Julie 1848 respinge paternitatea
acestei brosuri. Ibidem, II, p. 679-685. KogAlniceanu crede cA aceastA brosurA

fuscse scrisA de un partizan al domnului, ca si acea a lui Stefan Arbore.

" Brosura este din 1848, reprodusA Ibidem, I, p. 460-467 (locurile raportate la p. 461, 463 si 464).
" Un raport intins asupra stArei obstesti a Moldovei, trimis la Goatroult lui Lamartine 31 Martie 1848. Ibidem, I, p. 203-214 (locul reprodus se
aflA la p. 210).

ORIGINEA MISCARII SI DESFASURAREA EI IN MOLDOVA

65

amintit mai sus a lui $tefan Arbore, 0 sceinteie de deteptare,

i care nici ele nu aveau interes a apAra pe boieri, se recunoate
c orice apsare lAneasca ar veni asupra Moldovei, se va rezolvi

In o suferint a Oranului i nu a boierului " 87.

Era deci firesc lucru ca nevoia cea mai simtit a Wei s6

atrag dup6 ea i ideile regeneatoare, cu toate cg la ineeput

ele nu se altoiser pe mintile nemultAmite. Dar cum spunea
prea bine tot Guroult : Aa de neoprit este puterea ideilor,
ap de covAritoare mai ales suflarea care le aduce din afar,
ea' izbAnda lor ernne asigurat, cu toat nedestoinicia oamenilor inrolati in a lor slujb" 88.
Dar aceste idei pe cari le-am vszut p6trunzAnd prin mintile

Moldovenilor, intAlniser in calea lor i una inzestratd ca cele

mai eminente insuiri, aceea a lui Mihai KogAlniceanu, adeVratul cap al partidului liberal din Moldova, care, inteo browed devenit celebe, Dorinfele partidei nationale in Moldova,

xpune mai lilmurit, mai temeinic i mai elocvent decum o

face scrierea anonim Ce stint meseriaii, adevAratele nevoi ale

trei i mijloacele de a le intampina. Din fiece rAnd al ei se vede
durerea sinitit de scriitorul ei, pentru ruinea i injosirea Wei

lui. El arat6 intiu cum Regulamentul nici nu a fost publicat

In intregimea lui, incAt Rusia a refuzat acestei legiuiri ce astAzi
ni se impune cu sila baionetelor, cea intAi conditie a valabilittei orierei legi, adic publicitatea". Kogslniceanu intreabri
apoi. Dela 1834 pAn.' astki, ce Msur6 obteascA se adoptase
In tar, ce lege se propuse AdunArei, apoi se innrise i. se pu-

sese in lucrare, inainte de a primi invoirea ministerului rosienesc ; ce dreator inkar s'au rnduit fgr primirea consulilor
ruseti ?"

KoggIniceanu este deci de pgrere a.' Regulamentul Organic i deci protectoratul rusesc nu poate nici inteun chip

face fericirea tArei, i cum ar putea fi altfel, cnd acest Regulament este o legiuire strgin6, intocmit dup instructii ruseti" ?
Principiile cari ar putea face fericiti pe Moldoveni sunt
inirate de Kog6lniceanu in 36 de puncte, cari insA nu seanignA
debe cu cele 35 formulate de petitia de reforme din 28 Martie.
Intre ele enum'ArAm : autonomia Moldovei, egalitatea civilil
i polite-A a tuturor cettenilor ; adunarea compus din reprezentanti ai tuturor snrilor ; domnul sA poat'd fi ales din toate
clasele poporului ; garantarea libertAtei individuale i a domiciliului ; instructia gratuit6 ; juriul in materie de presd ; inamovibilitatea judeatorilor ; libertatea cultelor i emanciparea Izraelitilor ; lepdarea aristocratilor de privilegii, de scutire de contributie, de dreptul de robie asupra Tiganilor i de munca silit
" Ibidem, I, p. 446.
1' Guroult c. Lamartine 29, Martie 1848. Ibidem, I, p. 185.
A. D. XenopoL lstoria Rominilor.

Vol. XII.

ISTORIA ROMANLLOR

66

asupra tranilor, desfiintndu-se daca, i In sfrit ca incununare a tuturor dorintilor rostite : unirea Moldovei cu Muntenia.
Alturea cu aceast scriere, Kogslniceanu mai public i

un proiect de Constitutie pe articole pentru Moldova. Ina

In 8 Noembrie, refugiatii din Bucovina : C. Negri, V. Alecsandri,

P. Cazimir, C. Cazimir, V. Canta, A. Cuza, G. Sion i M. Koglniceanu protestaa contra ocarmuirei lui Mihai Sturza 89

In urma acestei scrieri, Koglniceanu este prins, legat

cot la cot i surgunit la o mnstire. Dar strig'tul Moldovei
rsunase i el pe struna ideile liberale, pe care viitorul era s
le aduc la fndeplinire 90

s'

Dorinfele partidulai nafional In Moldova, Ia.,7i, 1848. Comp. Isloria Ro-

nvinilor din Dacia-Traicuid, XII, p. 65. Proectul de Constitutie vezi Anal 1848
In Principalele Romeine, III, p. 131-142. Protestul din 8 Noembrie, Ibidem, V,
p. 389.

Kog5Iniceanu umblfi sl scape de Inchisoare, dosindu-se. Vezi mai multe

rapoarte administrative privitoare la urmiirirea lui. Anul 1848 In Principatele

Romany, II, p. 386, 387, 441, (Iulie, 12).

II'
REVOLUTIA IN MUNTENIA
1. CARACTERUL REVOLUTIEI MUNTENE

Deosebirea de revolutia moldoveneaseg.

Revolutia din
Moldova nu iesise la nicl un capgt, fiind chiar dela inceput

gresit indrumatg. Ea fusese indreptatg contra lui Mihail Sturza

si nu impotriva principiilor tgggduitoare de once propgsire,
cuprinse in legiuirea impusg de Rusi Tgrilor Romne. Foaia
pentru Minte, Infra i Literatura observ cu drept cuvnt, cg

in Moldova, unde nu se ceruse alte reforme cleat o pgzire

strnsg a Regulamentului Organic, capetele miscgrei furg prinsi

si tratati ca niste lotri" 1 Si era natural sg fie astfel, intrucat

poporul nu putea fi tras si el in-Leo revolutie care lgsa neatinse

tocmai chestiile ce-1 interesau pe el : inlgturarea privilegiilor

si imbungtgtirea soartei masselor. De aceea si cura spune si

un articol din Popolul suveran : Moldovenii cercaserg in desert

a ggsi un loe in Regulament pentru insusi dorintele lor cele

mai modeste, cari ins nu erau acele ale poporului dela targ" 2
*i MOO capii revolutiei moldovenesti recunosteau gresala fgcutg, cnd Kogglniceanu in vestita lui scriere, Dorinfele partidei nalionale in Moldova, aratg, cg prin aceea a obstia adunat din toate tinuturile Moldovei a cerut numai acele 35 de
punturi intemeiate pe Regulament, prin aceasta n'a argtat cg
n'ar avea trebuintg si de alte reforme mai radicale" 2 Cand Ing
prin scrierile argtate mai sus se indrumeazg si in Moldova o

miscare contra Regulamentului era prea tgrziu, aci armata

ruseascg ocupase Moldova incg dela 1 August, dupg cum se

' Foaia pentru minte, No. 23. Anul 1848 in Principute, III, p. 625.
2 RAspuns la circulara iuseascA". lbidem, III, p. 762.
' Brosura lui KogAlnicearur reprodusli. Ibidem, IV, 81-137. Locul raportat la p. 91.

ISTORIA ROMANILOR

68

pare In urma cererei lui Mihai Sturza 4, care fat cu turburarea

vzut nu mai respinse ajutorul oferit lui, i. once Incercare
de micare poporan fusese paralizatk

Cu totul altfel se petrecur lucrurile In Muntenia. Aici

revolutia izbucni mai tOrziu decAt in Moldova, i Bibescu simti

o clocotire a spiritelor abia in 18 Aprilie, cand micarea din
Moldova fusese acum innbuit2. Anume, prin o proclamatie

din acea zi, el ameninta pe acei ce ar voi s'a' turbure linitea ;

cki indulgenta ockmuirei nu trebue s o cercm cumva In

teatAt, incAt, prelungindu-se, s se poat tlmki drept slbiciune" 5. Aceast amenintare fusese motivan' de o suplic

anonifn6 care ceruse modificarea Regulamentului Organic In

mai multe priviri, i mai ales desfiintarea clkei i improprietrirea tranilor 6. Cabinetul rusesc Inc dela turburkile din
Moldova declarase, c. oricare ar fi rezultatul orcanului revolutionar, Impratul este hotrt a nu suferi ptrunderea anarhiei In partea statelor puse sub a lui protectie, i. c va fi neinduplecat In innbuirea prin arme a orickei incercki revolutionare" 7. Cand comisarul rusesc i cel turcesc, trimii In Moldova spre a cerceta pricina turburkilor ivite din aceast tar

trec In Muntenia, ei Osen mintile cam intrtate. Era fric

tuturora de o nvlire ruseasc, de una turceascg, de o rscoal a tkanilor la hotarele Transilvaniei, de holer i. Bibescu se folosise de toate aceste temen, pentru a comprima
nkuintele dup reforme, cari fierbeau In mintea unui numk

de tineri boieri" 8
Reformele ce se plnuiau In Muntenia erau de o cu totul alfa
natur decAt cele cerute la Otelul de Petersburg din Iai. Ele
nu se mrgineau in cercul Regulamentului, ci erau Indreptate
tocmai In potriva lui ; ha ele nu tindeau la rsturnarea domnitorului muntean, ci cutau s6-1 punA In capul mic.rei contra
acelei legiuiri a nedrepttei, precum i contra puterei ce o sustinek Rusia. Chiar din cea d'in-LE scntee scprat de revolutia munteank din rugkiunea preotului L,Sapc, fcut pe cmpia
dela Islaz In ziva de 9 Iunie 1848, resare gandirea ce va stpni
Intreaga micare : Izbvete, Doamne, se roag preotul, i
mntue pe tot omul care sufere ; ridic i Insufletete pe acest popor care moare, ca s'A fac sA trAiasc pe asupritorii lui.
' Hipolyte Desprez La Rvolution dans l'Europe orientale". Ibidem,
IV, p. 642
A

Vestitorul romdnese, 20 Aprille. Ibidem, I, p. 341.

Aprilie 1848. Ibidem, I, p. 376.

1 Nesselrode c. Kotzebue, 16 Martie. Ibidem, I, p. 168. De Nion c. La-

wartine 27 Martie. Ibidem, I, 176.

De Nion. c. Lamartine, 4 Maiu. Ibidem, I, 384. ComIsarii rus I. turc crau
teptati In Bucureti pe la 18 Aprilie. Acela0 c. acela, 18 Aprilie. Ibidem, I, p. 327.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

6g

Scapa-1 de abuzul cleicei, de ticeiloasa iobcIgie, de podvoada drumurilor i a oselelor, de acele munci ale Faraonilor" 9.

Proclamatia dela Islaz din aceeai zi, redactata de loan

Heliade Radulescu, tintete dela inceput pana la sfarit la gsturnarea Regulamentului, spunand a el ar fi Improtiva drepturilor legiuitoare ale Ord, tmptriva tratatelor cari fi recunosc
autonomia. Proclamatia cere, In puterea tocmai a acestei autonomii, schimbarea desavarita a intocmirilor Wei, rasturnarea
regimului privilegiului sub care fusese Incujbata, i fnlocuirea
acestui sistem nedrept i fnvechit cu principiile de guvernare
moderna: egalitatea tuturor cetatenilor fnaintea legei i In exercitarea tuturor drepturilor civile i politice, caci dreptatea nu

ar suferi a purta numai saracii sarcinile Wei iar bogatii sa

fie scutiti" ; toate clasele societatei sa aiba reprezentaati In adunare, pentru ca tara sa fie condusa de toti fiii ei". Se mai
cerea libertatea tiparului, a cuvantului i a fntrunirilor, spre
a aduce la lumina adevarurile cele spre folos" ; fnarmarea tuturor cetatenilor, o banca national% secularizarea tuturor averilor manastirilor, alegerea domnului din toate straturile societatei, oborirea tuturor titlurilor de boierie, restatornicirea Invtainntului superior In limba nationala, introducerea literelor
latine in locul buchil or slavone, desrobirea Tiganilor, desfiintarea pedepsei cu moarte, capuchehaele romne la Tarigrad,
emanciparea Israelitilor i Incuviintarea drepturilor politice la
toti compatriotii de alta credinta, .1 In sfarit, ceeace alcatuia
chiar miezul gandirei revolutionare, fmbunatatirea soartei muncitorilor de pamnt".
Greutatea ce se dadea acestui din urrna punt se cunonte
chiar din caldura cu care el este incondeiat : Poporul roman
Imparte dreptatea la toti i dreptatea o da pentru tati, i mai
vartos pentru cei saraci, satenii plugari, hr5nitorii oraelor, fiii
patriei cei adevarati ce au fost defaimati it atat indelung cu

numele glorios de Roman, ce au purtat toate greutatil Wei

prin munca lor de atatea veacuri, au lucrat moiile i le-au
fmbunatatit ;+ au hranit pe stramoii proprietarilor, pe moii
lor, pe parintii lor, pe aceti proprietari Insui, i au drept

' RugAciunea preotului Sapcii, 9 Iunie. lbidem, I, 489.

" Comp. Constitulia explicatA de C. Buzoianu, lucrare anexatA pe langA
raportul sAu ca comisar de propagandA al plaiului Nucsoara, 12 Iulie. Ibidem II.
p. 431. Directorul Min. de Interne C. A. Rosetti, vorbind Inteun rAnd de Evrei
fi numeste arati Israeliteni". Publicatia Min. de Int., 25 Aug. Ibidem, III, p. 672
Pe cAnd Revolulia vroe4 A primeascA pe Evrei In sinul el, Consulul francez De
Nion raporteazii ciltre, Ministrul de int. Bastide, 14 Sept. Ibidem, IV, p. 354, di cu
prilejul prAdliciunilor fAcute de ostirea lui Fuad Pasa care ocupase Bucurestit:
les Turcs avaient organis un bazar, ota lis vendaient A vils prix aux Juifs le fruit
de leurs rapines".
il, In intelesul de : si-a fAcut taima, aufost glorificatl, nu in acel obis/suit
astAzi, cAnd a defAimA InseamnA a huli.

isTonrA ROMANI:LOB

70

fnaintea generozitAtei, Inaintea drepttei patriei, a cere o OrticicA de pAmnt Indestul pentru hrana familiei i a vitelor
sale. Claca dar i acea infam iobAgie se desfiinteazA ; lucrarea
la lucrul drumurilor s6 desfiinteazA ; ateanul fr pknnt se
face proprietar, iar visteria va despAgubi pe toti" 12.
Aceast micare de emancipare pornea Ins nu numai din
partea celor interesati a o vedea realizat, cum erau fiii poporului InAltati prin invAt`tur care cercurile conducRoare, ci
i din aceea a unei pArti din boierimea cea mare Insi prin
o puternia i neopritft' pornire altruisa.
Aa fntAlnim printre capii revolutiei din 1848 in Muntenia nume din familiile de frunte ale boierilor : cei 4 frati
Golescu : Nicolae, stefan, Radu i Alexandru, fiii boierului liberal i egalitar din generatia anterioar, Constantin Radovici
din Goleti ; precum i alti membrii din aceast6 familie, Dimitrie
i Alexandru G. Golescu ; apoi Alexandru, Nicolae i Dimitrie
Kretzulescu, Grigorie GrAditeanu, loan Filipescu, loan Voine-

scu II i C. A. Rossetti. Dintre boierii mai mici Insemn6m pe

fratii Dimitrie i Ioan Batianu, fiii stolnicului Const. Beftlianu
deputat de Arge In adunarea din 1835; Gh. Magheru, N. Pleoianu i alii VArtejul ideilor de dreptate, de frftlie -1 de
egalitate eft'pise pe toti. Al. Kretzulescu, boier mare, scriea cum
nu ar fi putut-o face nici unul din clasele de jos. El spunea :
Cum se putea ca poporul s nu se scoale furios contra unui
sistem de nedreptate, de jafuri i de tiranie care 1.1 adusese In
starea vitelor, &And o mare parte din boierii notri, prin 'jutelepciunea i iubirea lor de oameni erau aplecati din tot sufletul
a da o parte din drepturile lor acelora ce nu aveau nici unul ?" 14.

Credem c trebue indreptat6 arnarea lui Kretzulescu, c o

mare parte din boierimea muntean era ImpktAitoare reformelor, intruckt tim c numai apte familii muntene se plecaser
cAtre micare, anume faniiliile Golescu, Kretzulescu, Filipescu,
Ghica, CAmpineanu, 13616ceanu i GrAditeanu 15, i nici din

acestea nu toti membrii lor impgrteau ideile liberale i ega-

Proclamatie din 9 Iunie 1848. Ibidem, I, p. 493-501. Locul reprodus se

aflii la p. 493.
Analele parlamentare ale Romaniei, II, p. VI. Vezi cei surguniti de Fuad
Effendi, Sept. 1848. Ibidem, IV, 624 i 25 Sept. lbidem IV, p. 516. Din poporul
de jos noam tare capi : Eliade, Chr. Tell, fiul neguOtorului Alex. Tell, C. Bolliac,
C. Buzoianu, loan t Vasile Maiorescu, Al. Cristofi, Neculai i Const. BAlcescu,

Gr. si N. Ipatescu, Gr. Serurie, D. Bolintineanu, G. I. Vernescu, C. Arion, M.

Marghiloman. C. Aristia i altii. Vezi i altii 'IAA de persoane arestate dupA innribusirea revolutiei. Ibidem, V, p. 545. C. A. Rossetti se coboaril. din familia greceascii
Ruset. V. Radu Rosetti, Notd genealogicd asupra familtilor Buhuf i Rossetti In An.

Ac. Rom., II, tom. XXVIII, 1905 p. 476.

Articol din Relorma 14 Iunie. Ibidem, V. p. 576.

o A. G. Golescu, Abolition de l'esclavage dans les Principauts panubiennes.

Paris 1856, p. 9.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

71

litare, cum vom vedea-o in curnd. De aceea ne i spune N.

Bklcescu, inteo scrisoare a lui cktre Ioan Ghica, a reagionari
sunt destui In farel, dar ck ei sunt cam speriati ; c negutitorimea din Bucureti e revolutionark, iar ck poporul vine la noi
pe fie ce zi mai mult" 16.
Consulul francez de Nion observk, ck. ramifickrile acestei

revolutii erau foarte intinse i ck aveau drept capi tineri din

cele mai dintai familii ale tkrei, cari rpiti prin instinctele generoase, tremurnd inc de micArile lAsate in sufletele lor, prin

creterea primit in coalele sau imprumutate din artile noastre, se mAgulesc a gsi in eriza actualk prin care trece Europa, putinta emancipArei tkrei lor sau cel putin pe aceea a
inteadevr ct
unei reforme radicale a aezkinintelor ei" 17
entuziasm nu inflAckra atunci inimele ce credeau, ck in aceast
lume, dreptatea i ideile generoase trebueau sk iask invingtoare 1 In afark de conducktorii oficiali ai mickrei, cari ckutau
s'A.' ridice tot mai sus inimile poporului, vedem femei, vedem
copii cari adaug caldele lor chemAri cktre brbktetile indrumkri ale celor mai mari.
Aa cAnd cu lovitura data' de colonelii Odobescu i Solomon guvernului provizoriu, in invAlmkeala cea mare produsk

de nkpustirea otirei asupra poporului, Ana sotia lui Nicolae

Iptescu, apare In o trAsurk, cu douk pistoale in mank, i prin
vorbele ei inflAckrate de moarte trdktorilor ; tinerilor, luati
curaj i sckpati libertatea", pune poporului mima la loe ; el nkvklete asupra nvklitorilor i silete armata sk se retrag6 18.
Ceva mai trziu sotia lui Eliade Rkdulescu, Maria, aflndu-se
cu copii la bkile dela Ellpatak in Transilvania, Romnii din
Braov vin s'o salute cu muzica in frunte pentru izbnzile sotului ei. Ea le rkspunde : Muzica voastr a fost ca muzica
patriei mele ; glasul vostru strigktor : sk triasck Constitutia
s' trkeasck fundatorii ei", e glasul trompetei angelului mntuirei.
Voi sunteti cari ne-ati semknat cmpurile cu semnta libertAtei,

cari ne-ati trimis apostolii ce au provocat mntuirea noastrk :

dela voi avem o limbk mai corect, dela voi istorie i filosofie ;
din apostolii votrii am avut un Lazkr pentru limbk, un Aron
pentru istorie, un Maiorescu pentru istorie i arheologie, un
Laurian pentru filosofie, i apostoli ca acetia ne-au format
discipuli, i discipulii lor ne-au dat acum dreptatea, frAtia i
unirea ; ne-au dat Constitutia" 16.
16 18 Iulie. Anul 1848, II, p. 586.
17 De Nion c. Lamartine, 14 Martie. Ibidem, L p. 159. Alta din 8 Aprilie.
Ibidem, p. 278.
11 Comp. corespondenta cAtre Allgemeine Zeitung", 20 Iunle, I, p. 704
cu Culegere de articole a lui AL Cristofi. Graiova 1893, p. 24.

11 Resalutarea" Mariei Eliade, 17 Iulie. Ibide" II, p. 571.

ISTORIA ROMANILOR

72

Alta femeie care lupta pentru izbanda ideilor noi este

sotia colonelului Plesoianu, Efimia, care scria. generalului Ma-

gheru trimitandu-i o cununa de lauri : Zelul cu care te-ai

aratat in proclamarea nouei Constitutii, pentru fericirea maicei

noastre patrii, trage pe tot Romanul de once varsta, de orice
sex sa te intampine cu stalpari de fenic ; sa-ti astearn drumul
Cu flori ; sa te imbratiseze cif lacrimi de bucurie" 20.
Iarasi alte femei se intrec in a depune darurile lor pe
altarul patriei : Asa Maria, sotia lui C. A. Rosetti, de natie
Engleza, se oferi a da lectii de limba ei natala si a depune
ce va castiga, spre binele comun 21 Darurile insa veneau
dela femei si dela brbati. Unul Davicion &A 400 de lei 325
dela mine si 75 dela copiii mei, econorriii din daruri parintesti",

iar sotia lui vrand sa se tmclartaseasca de acest bine, numai

din munca ei, Se pune s'a coasa eamesi, oferind plata lor re-

dactiei Pruncului romcin, spre scopul comun. Tot asa fac si Caragiale, I. C. Massim, C. Aristia i altii multi 22. Prin impartsirea femeilor la revolutia din 1848 se indruma miscarea feminista in Romania.
Tot pe atunci loan Ghica, trimisul guvernului provizoriu

la Constantinopole, traia acolo pe propria lui socoteala. Ele

cere de mai multe ori
deschida Guvernul un credit la vre-

un barrcher, &kit ce are el nu-i ajunge. Intr'un rand el glumeste

asupra lipsei in care se afla, spunand : Eu i nevasta mea

suntem bine si s'anatosi, i atat mai rau pentru noi, ca cere
stomacul mai multa mancare" 23.
Revolutia avea mari simpatii i in armata. De aceea and

principele Bibescu se duse la cazarm spre a cerca credinta

armatei, ofiterii Ii raspund, c ei nu se vor bate cu fratii lor
aratAnd totodata domnitorului dorintele obstesti de imbuntatiri radicale" 24.

Tot asa se explic6 i cedarea soldatilor innaintea poporului neinarmat In ziva de 19 Iunie, cand cu incercarea de surpare a Guvernului provizoriu din partea colonelilor Odobescu
si Solom on.

Pana i elevii din Sf. Saya erau cuprinsi de focul revolutionar. In o scrisoare a 14 elevi mai mari din acea scoala,
adresat generalului Christian Tell, cetim : Rana acum cariera
armelor era numai spre a face parada' despotilor. Acum lucrurile s'au schimbat : soldatul este un erou, sangele lui va rosi
" Scrisoarea Efimlei Pleoianu cAtre generalul Gh. Magheru, 28 Iulie. Ibidem

III, p. 13.
" Pruncul roman 3 Agust. Ibidem. III, p. 207.
" Scrisorile lui Davicion, Caragiale, Massim. lbidem, III, 333 i 427 i IV.
p. 127.
" loan Ghica, C. Min. de Externe, Iunie. Ibidem, II, p. 101.
24 Florian Aron c. Gh. Barit, 12 Iulie. Ibidem, I, p. 548.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

73

gloriosul pamAnt al RomAniei ; va ad'ap osemintele strAbunilor

sacrificati la Calugareni si pe alte cmpuri de batalie. Domnule general, vezi inainte-ti juni studenti cari vin sa reclame
o arma cu care s'A moara, cAnd patria le va cere viata spre
scaparea ei" 25.

In acelas stil cald si rasunator sunt redactate toate actele timpului : proclamatiile guvernului, apelurile ziarelor revolutionare, rapoartele subalternilor catre superiori, scrisorile
private si mai ales textele cuvAntarilor tinute la deosebite prilejuri,

Capii revolutiei cautau prin toate mijloacele s'a destepte

In massele cele adAnci ale poporului interesul pentru propria
lui stare, sa-1 scoatA din apatia seculara in care zAcea, si
aceasta propaganda nu putea sa rAmAna stearpa, intrucAt ea
se adresa la izvorul cel mai puternic al tuturor miscarilor omenesti, simtimAntul pastrarei individuale. De aceea, si intAlnim
In numeroasele acte ale timpului, foarte multe alipiri de grupe
de cetateni &are miscarea revolutionara 26.

Stenii In revolutia muntean. Tinta de capetenie a

guvernului revolutionar erau ins'A satenii. Catre ei se indrepta
el mai des ; pe ei catA sa-i convingA cu cuvinte mai calde, mai
rupte din inima, pentru a patrunde mai iute si mai adAnc in
inima lor. Intr'o proclamatie catre locuitorii satelor cetim :
Dumnezeu s'a milostivit ; de acum innainte nu veti mai fi
tArAti de dorobanti, batuti, cazniti ; daca si iobagia vi s'a iertat

si peste trei luni yeti fi cu totii mosneni pe un petec de pamAnt". In alta din 15 Iulie cetim : Patria nu rpete nim::-..

dela nimeni ; voeste frig sa aiba dou milioane si cinci sute de

mii de fii ai sal, cu acelasi nume de RomAn, cu aceleasi drepturi cari sa se poata numi Natie si sa poat scapa de jugul ce
i-1 preparA strainul" 27

Se institue niste comisad de propaganda, cari aveau de

tinta a umblA prin sate si a explica locuitorilor insemnatatea
nouelor asezminte, mai ales a-i face s patrunda perspectiva
ce li se deschidea prin incetarea clAcei si inlocuirea ei cu o
tocmeala in bani, si prin improprietarirea pe o bucata de pamAnt.
" Scrisoarea din 11 Sept. Ibidem, p. 299, este semnatA de M. Petrescu, Gay.
MihAilescu, I. Marinescu, Em. FArcAsanu, Zamfir Veru, I. VIAdescu, M. BAjescu.
Em. Bosnagea, Manoliu Oprescu, St. Burileanu, I. Diamandescu, Isaia Lerescu,
Alex. MAldArescu, I. Popovici..

" CitAm dintre ele acea a orAsenilor din Focsani. Ibidem, II, p. 2; din
Giurgiu, II, p. 62; T.-M6gurele, II. p. 102; Craiova, II, p. 548; TArgovistea III,
p. 43; Clubul revoluponar din Craiova III, p. 200; VAleni de Munte, CAmpina,

Filipesti, GAesti, CAmpulung, IV, p. 169, etc.

27 Proclamatia din 16 lunie, Ibidem, I, p. 615. Cea din 11 Tulle. Ibidem,

II, p. 408.

74

ISTORIA ROMA:M.0R

Comisarii mai erau datori sa. lumineze i pe proprietari

asupra imprejurgrei c ei nu pierdeau nimia prin atribuire

In proprietatea tgranului, a pamantului ce i acuma 11 avea In

vecinica lui folosinta ; cu atata mai mult, ca proprietarul era
sg fie despggubit de pretul acelui pgmnt, despggubire pentru
care se vor ggsi bani in averile m'nastirilor inchinate pe cari

Statul era sa le iee pe seama lui" 28

Comisarii mai erau insarcinati sa faca sa inteleaga pe

sgteni, ca astgzi sunt liberi, i s le explice acest cuvnt foarte

greu de inteles" pentru ei; a-i face sa priceapa, ca Dumnezeu
a facut pe toti oamenii de o potrivg ; cg cel ce sufere a fi
batut de oricine, se pune in randul vitelor ; ca ministru, administratorul, sub administratorul nu sunt stpanii lui; cg el va
fi proprietar i nu rob ca pang acum". Comisarii trebuiau sa

faca pe tgranii s simta pana in adncul sufletelor, ca bine

i drept e de a fi proprietar, deoarece Dumnezeu a fgcut pamntul pentru toti, i nu numai pentru cativa ; ca taranii sunt
Msg.' datori a se inarma i a apara libertatea i proprietatea
lor, ca bunurile cele mai scumpe, panrt la cea din urma picatura de sange". Intre Comisan i in-Minim i pe Marele boier Ne-

culai Kretzulescu doctorand in medicina din Paris ai cgrui

frati ocupau alte dreggtorii 29.
Guvernul apoi cauta a ridica pe taran in proprii lui ochi
indemnndu-1 sa se desvete de obiceiurile slugarnice de mai
innainte ; sa nu mai intrebuinteze in petitiile lui rostirile de
lacrgmi fierbinti, de genunchi plecati. Il oprete de a mai da
petitiile la scarg, la ua sau cazand in genunchi, sau de a mai
aduce lauda celor &are cari se indreptau" 39.
Tgranii intelesera dela o vreme aceste povete ; le primeau
i le sfinteau cu cea mai mare ravna i apoi prin strigari de multumire spuneau : sg trgeasca guvernul i voitorii de bine ai pa-

triei. Ei se patrundeau de fericirea ce isvora pentru ei din

Constitutie i argtau, ca ateapta cu nerabdare deschiderea Adungrei constituante care s lecuiasca dat ranile lor" 31. 0 corespondenta din Bucureti catre ziarul parizian Le National spune

ea' in urma acestei energice propagande, poporul dela tara se

arata din ce in ce mai inflacarat pentru Constitutia cea noug
i devine dumanul neinpacat al Rusiei" 32
tarani erau ca

" Instructiile comisarilor de propaganda. Iulie. Ibidem, III, p. 105.

" Circular ciitre administratori, 6 Aug. Ibidem, III, p. 251. Comp. N.
Kretzuleseu Schifd biogralicd de A. D. Xenopol, 1913,
" Decret din 19 Aug. Ibidem, III, p. 540 .
31 Raportul comisarului de Whet', 6 Aug., si al com. de Mehedinti din
aceeas data. Ibidem, III, p. 260 si 263. Adresa locuitorilor sateni care administratorul de Arges, Iulie. Ibidem, II, p. 103. Raportul lui M. Marghiloman din Targu
Jiului, 18 Iulie. Ibidem, II, p. 588.
" Din 4 Sept. Ibidem, IV, p. 204.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

75

atata mai plecati a asculta de aceste indemnuri, cu cat ei erau

intetiti necontenit asupra proprietarilor. Asa gasim pe A. G.
Golescu put-land lute() proclamatie urmatoarele cuvinte aprinzatoare : Puneti mana fratilor, pe acei cuconasi cari de loc nu
se impaca cu ideile cele noui, si care de atatea ori au complotat
contra fericirei patriei". De aceea i taranii se aduna de mai
multe ori in Bucuresti, pentru a urmari cele ce se planuiau in
favoarea lor. 33.

Pe cat .insa poporul in deobste i Oranimea in deosebi

se bucurau de fagaduintele guvernului revolutionar, pe atat se
inspaimantau boierii i clasa intreaga a proprietarilor, adeca
cei multi din ei cari staruiau in vechile deprinderi. Dintre boierii protivnici reformei culegem din documentele timpului urmatoarele nume : Em. Baleanu, aratat de consulul francez ca un
mare boier i bogat proprietar, dusman al oricarei reforme si
care se temea de inlaturarea privilegiilor" ". Scarlat Ghica
care tuna in greceste catre Dimitrie Ghica contra ref ormelor
proiectate, amestecand necontenit in textul grecesc fraze franceze. Intr'o scrisoare el spune : Mi-ai scris ca a venit Fuad Effendi si c trebuie sa aib des instructions positives. Eu insa
daca nu voi vedea c vine si Duhamel cu astfel des instructions,
nu sper c lucrurile se vor tocmi i c mascaralacurile vor inceta".

In alta' scrisoare Scarlat Ghica adaoge ca pe Fuad 11 stie ca

este de trs bonne foi, i ca daca nu se vor restabili lucrurile pana

In 15 zile, va intra cu armata. El este insa om i va pune l'ordre

dans noire pays ; mai de toutes les manires notre pays est ex
plaindre

ei

cause

de

beaucoup

de

calamits"35.

Principele

Dimitrie Ghica arata parerile lui sub doua fete deosebite, dui:a
sferele &are cari se indrepta. Catre ziarele revolutionare el
spune, c Regulamentul nu poate fi privit ca un chivot sfnt
qa el Ghica, se agata de constitutia cea noua ; dar pentru ca
aceasta constitutie s aiba o valoare adevarat, ea trebuie
isvorasca din starea civilizatiei Romaniei"33. Adevaratele sale
ganduri asupra revolutiei le destainueste insa Ghica, in memoriul
38 Din 9 Iulie. Ibidem, II, p. 370. Comp. Fuad Effendi c. Caimacamul Can-

tacuzino, 10 Oct. Ibidem, V, p. 92: l'esprit de propagandisme qui pendant la

rvolution avait fait de grands progres parmi la population du pays". Adunare
de sAteni In Buc. Nota Pruncului romdn din Iulie. Ibidem, III, p. 19. La Aug.
erau 3.000 de sAteni In Bucuresti. Coresp. c. Gazeta Trculsilvaniei, 9 Aug. Ibidem,

III, p. 314.
Hory cAtxe Bastide, 10 Sept. Ibidem, IV, p. 289.

Scrisorile lui Scarlat Ghica c. Dimitrie Ghica din 4 si 11 Sept. Ibidem,

IV, v. p. 201 si 297. In acest amestec de francezA i greceascA, gAsim nol prototipul limbei pAsAresti de astAzi, atAt de plAcutii mai ales femeilor din societatea
asa zisA cultA de la noi, un fel de talmis-balmis desgutAtor de romAnA l francezA
si care samAnA asa de bine cu jargonul romAno-nemtesc al Evreilor din Moldova.

a, Dim. Ghica cAtre Pruncul romdn i Popolul suveran, 28 Iulie, Ibidem,

III, p. 13.

7Il

ISTOR.La. ROMANILOR

su care comisarii turc i rus, In care spune, ca" exist un partid neastamprat care, ori cat de putin inchegat i de putin numeros ar fi, fiind aleatuit din tineri nebuni, trebuie s atragA
asupra -Wei nesocotite nenorociri. Este vorba de acei cativa
tineri care fuseser martori, unii din ei chiar actori in scenele
revolutionare din Paris, i care se credeau meniti de Pronie
a schimonosi aceleai roluri inteun mediu cu totul deosebit".
Dim. Ghica, in urma acestei introducen, apretuiete astfel micarea revolutionar. : In timp de trei luni in urma surprei
Regulamentului Organic, se vzu o societate fr legi, data' prad
tuturor capriciilor samavolniciei i a silniciei. Un fel de lege

agrar deteptand contra proprietarilor o lcomie uricioas In

inimile tranilor, i lenea viind in ajutor acestor patimi rele
tranii adeseori se opreau de a lucra, lsand s piarlpe lanuri
seceriuri inbelugate, srkind astfel tara in singurul izvor
al veniturilor sale". Mande boier sfarete scrisoare lui cu gandul

pe care toti cei de felul lui il heniau, anume cu speranta c'd,

Inltimea sa Sultanul, Augustul nostru Suveranji Maiestatea
sa Impratul Rusiei, generosul nostru Protector, nu vor voi s
pedepseascA o natie intreag, pentru crima catorva indivizi
etciti .1 vor binevoi a ne incredinta reformele i imbunttirile de trebuint pentru fericirea ta'rei noastre" 37. Dim. Ghica
apAra* apoi pe boieri de invinuirea c' ar fi voit asasinarea membrilor Locotenentie domneti, invinuire adusg lor de ziarul revolutionar 38.

Dar nu numai boieri mad in deobte erau contra revolu

tiei, ci i cei mici, i toti cei ce erau proprietari, fiindca cea mai

primejdioas noire a mirrei era ideea improprietrirei Oranilor i scoaterea lor de sub regimul clAcei. Aceast chestie se
prea aa de insemnat, incat ea intuneca, atati in mintea celor
cari cereau a ei realizare, cat i in a celor contra cArora era Indrep-

tat, toate celelalte schimb'ri in sistemul organizrei sociale

i politice. Aa aflm printre potrivnicii constitutiei pe fratii
State i Constantin Stolojan din judetul Gorj 38. Mai aflm
" Memoriul Principclui Dim. Ghica, Sept.Oct. 1848. Ibidem, IV, p.
674. Locurile reproduse se OM la p. 660-661. Memoriul cere o lmbunatatire si mai ales o aplicare mal aspra a principiilor regulamentare. In privinta tilranilor cera pedepsirea abuzurilor. RUA Intrucat era nefatarnica afirmare a lui
Dim. Ghica catre ziarul revolutionar, di se agata de Constitutie", se poate vedea
din locurile reproduse.
" Dim. Ghica catre ziarul german Romania, 25 Aug. Ibidem, III, p. 680.
Ca se vorbeti In Bucuresti de asemenea complot, vezi Hory c. Bastide, 27 Aug.
lbidem, III, p. 721. Alti boieri fugiti In Brasov cari multumita Primarului acelui
oras pentru gazdutre, atunci and dupii 1nnabusirea revolutiei de Turci si de Rusi,
ei se Intoarsera In /ark sunt, alai% de Scarlat Ghica pe care 11 &in.' tare ei, Inca
639

si urmatorii : Em Baleanu, N. Sutu, I. Slatineanu, I. Golescu si I. Obedeanu.

Pe Itinga ei si uh doctor Mayer. Vezi adresa boierilor catre Magistratura din Kroll-

stadt, 12 Oct. Ibidem, V, p. 111.

" Generalul Magheru catre adm. de Gor;, 23 Iulie. Ibidem, ir, p. 695.

IIEVOLUTIA IN MUNTENL&

77

pe un tAlhar de adiutant care tine cu reactia", ctun it califla

colonelul Pleoianu". Altii precum Zama Broteanu, Const4n[tin Roianu, Serban i Alexandru CaramlAu luptau de asemeni

In rAndurile reactiei". Iordache BAlkescu din Camcal raporteazA lui Magheru, c'A s'ar afla in orapl lui cAtiva cacocrati eaei
dupA numele lor, Jianu, Perieteanu, Vasiliu, Gazan, Viioreanu,
Chintescu, BArsescu, Balaban, Urjan, se vAd a fi oameni din popor. CA ei erau insA proprietari, se vede de pe aceea cA unul din
ei, Viioreanu, este arAtat cA avAnd moia FAlcoiu, iar ceilalti

sunt dati ca nite pAcAtoi de partida lui" 42

Toti aceti proprietari, mari sau mici, protestau contra
oborArei clAcei i se temeau cA li se vor lua moiile intree 43.
Guvernul provizoriu arAta lui Soliman Pava : Noi avem protivnici ; acetia sunt privilegiatii cari alatuesc, in vechea stare
a lucrurilor, o minoritate apAsAtoare care trAete In paguba
dreptului i a bunei stAri a tuturor" ". Si o gazet germanA se
temea ca nu cumva cktiva boieri strAmti la inimA, prin refuzul de a incuviinta ceva drepturi tAranilor, s'A nu provoace anarhia" 46.

In memoriul boierilor anti-revolutionari cAtre Poartg,

cetim : Nu tie guvernul impArAtesc cA focarul, de revolt6

comunistA pe care-1 las6 sA se aprind aci, va inghiti in curAnd

tot ce-1 inconjoarA, incepAnd prin provinciile mArginae ale Imperiului Otoman ; &A acum ar fi inc6 uor de innAlmit cAt timp
micarea este mArginitA in Bucureti dar cA ar trebui recurs
la alte mijloace, cAnd se va fi l'Atit intre tArani" 46
Guvernul la rAndul s'Au, invinuete pe proprietari de 1A,
comie i CA din aceast cauzA ei ar cAuta a inegri ocArmuirea" 47.

Alti boieri reactionari ca Grigore Ghica, Villara, Manu, tratau

pe revolutionari ca nebuni neindoielnici" 48.
Aceasta fiind tinuta celor dou'A tabere, s'A le vedem acum
In lupta dusA una contra alteia.

Seopurile revolutiei 'it reaetionarii. In proclamatia dela

Islaz cetit poporului de acolo In 11 Iunie 1848 de Ion Heliade
44 Plesoianu c. Tell, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 263.

" Raportul adm. de Gorj, 4 Aug. Ibidem, III, p. 230.

" Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 371.

43 Pruncul romdn, 15 Iulie, Ibidem, II, p. 526.

44 Ministerul trebilor din afarli c. Soliman Pala, 16 Iulie, Ibidem. IL I p. 539.

" Allgemeine Zeitung, 15 Iunie. Ibidem, I, p. 600. Comp. si No. din 16

Iulie, Ibidem, II, p. 553.
" Din August 1848. Ibidem, III, p. 359. Tot asa califica ofiterii Desaint
si Sebatier ce vizitau pe atunci Muntenia, In o scrisoare catre generalul Aupick,
miscarea raclicala din Bucuresti care ar fi speriat pe proprietari cu ideile ei comuniste. 25 August. Ibidem, IV, p. 678.
" Ministerul treburilor din Mara, 20 lunie. Ibidem, I, p. 685.

" Scrisoare din 16 Iunie, lbidem, I, p. 622.

I8TORIA ROMANILOR

Radulescu, se oglindea pe deplin gandul ce insufletea revolutia munteana. In ea se spune ca :

Poporul roman se scoala nu pentru o lupta de partizi,
nu pentru a rupe legaturile exterioare, dar pentru a pune un
frau railor si a tine in respect pe dusmanii ordinei publice.

Poporul roman in ceace priveste exteriorul ramane pasnic, respecta toate puterile i cere ca i aceste sa respecte
drepturile sale, stipulate prin tratatele lui Mircea si ale lui Vlad
recunoscute prin toate tratatele ulterioare incheiate intre Rusia i Turcia. Romnii n'au luat niciodata nimic dela Rusi
nu vrau
primeasca in patria lor. Preotii vor pune Evanghelia, baza asezamintelor noastre, in calea lor, pentru ca ei
sa o calce in picioare, inainte de a veni sa serbeasca un popor,
care in totdeauna le-a vroit binele i i-au sustinut in rasboaiele
lor. Rusia pang acuma se aratase ca garanta a tratatelor noastre ; noi nu cerem decat drepturile noastre i protestm dinainte la Sublima Poarta, la Franta, Germania si Anglia in contra
ori carei incalcari a pmantului nostru, care ar veni sa turbure
fericirea noastra i sa distruga neatArnarea noastra legala.
Poporul roman respinge un regulament care este potrivnic drepturilor sale legiuitoare, precum i tratatelor care recunosc
autonomia sa.
Poporul roman decreteaza responsabilitatea ministrilor
si a functionarilor publici, egalitatea drepturilor civile i politice, contributia generala in raport cu starea fiecaruia, reprezentarea Wei intregi in adunarea, libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, emanciparea averilor manastiresti, suprimarea boerescului si a robiei Tiganilor pentru o despagubire care
proprietari" 49.

Aceasta proclamatie arata inteun chip vazut tendintele

revolutiei romne. Ea nu se indrepta in contra domnului, precum nici in contra Turcilor, ci in contra acelei puteri ce apasase pana atunci atat de mult pe Romani, si sub pretextul de
a-i emancipa din robia turceasca, Ii supusese propriei ei autoritati. Revolutia din 1848, spune foarte bine Balcescu, nu era cleat
desvoltarea lucrarei neincetate i providentiale, incepute in societatea noastra mai ales dela 1821. Atunci se Meuse o revolutie nationala i democratica contra Fanariotilor si a ciocoilor,
cerand dela Poarta mentinerea capitulatiilor noastre. Castgaram insa atunci un singur punct, acel national, de oarece
furam mantuiti de Fanarioti ; dar cel democratic fu.cu totul pierdut, caci Regulamentul Organic constitui inca mai puternic
aristocratia, apasand poporul nu numai in numele Statului dar
acel al proprietatei. Revolutia din 1848 avea de scop rein'I 1. Heliade, Memoires sur l'histoire de la rgnration roumaine, Paris,
1851, p. 65-79.

IIEVOLUTIA IX MUNTENIA

79

noirea revolutiei democratice, adgogAndu-se pe lng6 ea o nuant social, improprietrirea tAranilor. Dreptul . nostru de a
face revolutia st in acel al autonomiei, care ne fusese recunoscut de ambele puteri ce se pusese pe capul nostru, chip spre a
ne apra existenta" 50 Obiectivul acestei revolutii trebuia s6

Constitutia dela Bucuresti din 11 Iunie 1848.

Colectia Academiei Pontine.
Desemn de K. Petrescu 1848.

fie pe de o parte Ruii, pe de an" parte majoritatea boierilor,

care nu intelegeau sd se piece cerintelor timpului. Revolutionarii

sosind la Bucureti merg cu o mare multime de popor spre a

multumi domnitorului Gheorghe Bibescu cA voete a se pune
In fruntea mic5rei. Domnitorul infricoat subseamnA decretul
pentru numirea ministerului revolutionar, dar peste noapte r5sganb. Scrisoarca lui 1351cescu c. I. Ghica in Amintiri din pribegie, p. 475.

SO

ISTORIA ROMAN11011

dindu-se, parasqte scaunul 0 trece in Transilvania, la Braov.

Astfel izbutisera revolutionarii munteni s'a' puna mana pe putere fara a fi fost nevoiti sa savareasca nici un act de silnicie.
Se institue indata un guvern provizoriu, compus din
loan Heliade, *tefan Golescu, Tell, Magheru 0 Scurtu, avand
ca secretad pe Costache Rosetii Niculai Balcescu, Alexandru
Golescu 0 Ion Bratianu, care guvern silete pe mitropolit a se
pune in fruntea lui ca preedinte. Pentru a retinea pornirea popo-

rului contra boierilor, Roseti fi tine o cuvantare, in care intre

altele spune &A boieri pierzand prin reforma toate privilegiile
0 o parte insemnata din veniturile lor, merit oare-care consideratie". In ziva de 15 Iunie se sfintesc steagurile, se cetete 0
se primete cu juramant constitutia nou, i se alege de comandant al garzei or4eneti Scarlat Kretulescu, pe o campie
langa Bucureti, care prin imitatia celei de Muga' Blaj, este
denumita 0 ea Cu numele de Campia Liberttei, 0 pe care
erau adunati mai bine de 15,000 de oameni R.
Micarea intreprinsa nu ca cea din Moldova, pe baza
respectului pentru regulament, ci tocmai in protiva acelei legiuiri, trebuia s'A &mea un adanc rasunet in masele poporane
ceace se vede din primirea strlucita ce se face membrilor guvernului provizor ce treceau din judete catre Bucureti, atat
In Caracal 0 Craiova, cat 0 mai ales la ajungerea lor in capital ;
apoi din participarea unui mare numr de tarani, avand in fruntea lor pe preotii 0 dascalii satelor 52 *i. cum s'a nu fi fost bine
primit'A de ei revolutia, cand ea era Muta cu deosebire in interesul lor, 0 cand li se fagaduia uurarea de atate greutati 0 do-

bandirea a atator drepturi l

Totui ca oricare lucrare omeneasca, revolutia din Muntenia trebuia 0 ea sa infatieze 0 p'Arti umbrite, 0 nascuta fiind
ea cu atata pripire, trebuia s arate chiar dela inceput neintelegeri 0 disharmonie futre acei ce o conduceau. Ei se desbinara
chiar dela obarie in dou partizi, una ce vroia s'A restranga mi-carea numai la interesele muntene, 0 s'A sprijine pe Turci pentru

a respinge protectoratul rusesc in fruntea ei era Heliade

sprijinit de Tell 0 N. Golescu ; cealalta alcatuita din tineretul,
mai ales cel reintors din t'Afile apusului, care tindea mult mai
departe. Condus de Neculai Balcescu, acest partid, care s'ar
putea numi cel radical, vroia s'A se foloseasca de turburarea
In care era cuprinsa intreaga Europa', pentru a elibera pe Romni, de sub toate stapanirile sub care zaceau, sa inarmeze
i Pruncul ronuin din 17 Iunie 1848. Comp. o relatiune c. mitropolitul Neofit

asupra revolutiei din 1848, Hurm. Doc. Supl., IV, p. 588.

" Heliade, Memoires, p. 85-89. In 22 Iunie vine hura oarl deputAia din
Vfilenii de munte spre a felicita guvernul provizor, deputritie compus6 din un
preot sl un num6r de tarani. Vezi Pruncul romAn din 22 Iunie 1848. Comp. relatia lui loan Ghica, Amintiri, p. 25.

ILEVOLUTIA IN MUNTENIA

81

poporul i sa-1 impinga la lupta de ()data contra Rusiei i a

Turciei i a constitui prin unirea principatelor un singur stat in
valea Dunarei. Ba ei ateptau chiar, dela descurcatura revolutiei de peste munti, putinta unirei tuturor Romanilor in marele
stat al Daciei moderne. Aa in scrisoarea raportata i mai sus,
Neculai B5Icescu dupa ce caracterizeaza revolutia din 1848,
ca urmarind doua scopuri, unul democratic i unul social, adauga ca daca aceast revolutie ar ajunge a fi realizata, ar mai
ramnea romnilor de indeplinit Inca dou alte, una pentru aducerea unitatei nationale i alta pentru neatarnarea nationala.
Chestia unitatei spune el, a facut mari progrese i s'a simplificat
mult. Unirea Moldovei 1 a Valahiei este un fapt statornic pentru toata lumea, chiar i in ochii Ruilor, i nu poate Intarzia
a lua fiinta. Romnii din Austria, bazati pe constitutia din 4
Martie i pe fagaduintele date lor, cer cu staruinta i inteun
glas a fi constituiti In un singur corp de natie de 31/2 milioane, i
vor sfari prin a obtinea cele ce pretind. Cand !ma dou mari
grupe, de 4 milioane i de 372 milioane de Romani, vor fi constituiti unul langa altul, cine le va putea impiedica de a se uni?
Romania noastra deci exista; am convingerea nestramutata.
Orb e acel ce nu o vede" 53. *1 este de notat ca Blcescu spera aceasta unire, chiar dupa ce revolutia din Muntenia fusese inabuita. Cu cat mai mult trebuia sa o viseze el, cand Inca micarea
munteana' era In picioare l
De aceea gsim pe ceilalti fruntai ai revolutiei ros-

tindu-se in acela sens. Aa Constantin Roseti arata ca scopul

revolutiei din 1848, ar fi fost de a ne apara tara, cu armele In
maini, de once navalire turceascci sau ruseasc' 54.,

.1

in o scrisoare

catre loan Ghica din 1849 Aprilie In 20 exclam : Ah! dac'

eram un guvern de Romani, gloria aceasta de a scapa lumea din

robie n'ar fi avut-o Ungurii, ci noi ; sau uniti cu ungurii am fi
fost siguri s helm Viena gi sei proclarnrn republica" 55. Neculai
Russu arata ca adese ori Romanii emigrati auziau pe loan Ghica
blestemnd pe Heliade ca nu facuse rasboiul de data' Turcilor i
Ruilor, i el caracterizeaza prea bine visul politic al partidei
radicale ca acela de a lupta In acela timp contra Turciei, Auslriei i Rusiei, a smulge dela aceasta din urma Basarabia, dela
Austria Bucovina, Transilvania i Banatul i a reconstitui
vechea Dacie 56. loan Bratianu serie In foaia editata In Paris
In 1851, Republica romein, ca Romanii n'ar fi fost Invini In 1848

daca In loc de a-i pierde timpul in diplomatie

a striga In

" Scrisoarea lui allcescu c. I. Ghica din 4 Martie 1850. I. Ghica, Amintiri,
p. 476.
64 C. A. Rosetti, Apel la bate partizele, Paris, 1850, p. 43.
5, Amintirile lui I. Ghica, p. 65.
" N. Rousso, Suite a l'histoire politique et sociale des principaulds danubiennes, Bruxelles. 1855. p. 64 i 95.
A. D. Xenopol. Istoiia Rominilor.

Vol . XII.

82

ISTORIA ROMANILOR

Muntenia trgiascA Sultanul" si in Transilvania, trgiasc6 'finOratul" si ar fi adus aminte de stindardul republicei una si ned5sp6rtit, si s'ar fi sculat inteo singur zi 10.milioane de glasuri, strigand : uniti si liberi sau morti". Ioan Ghica ne spune
chiar a erau stabilite intelegeri in vederea unei actiuni comune
punnd Romnii de peste Carpati mare sperant in acei din
principate. Cazul era prevgzut intre comitetul revolutionar
muntean si cel transilvAnean, indat ce se ivise ideea de a se
aduna la Blas. Transilvania se prezint fireste ca refugiul re-

volutiei romne ; si in caz de a fi inving, hotArirea era de a lupta

la munte si a trece cu armele pe la Bran 57.

Care din cele dota partide avea dreptate? Este ins'a' invederat c6 acea a moderatilor, si c tinerii mergeau cu visurile
lor mult mai departe de cum putea s6 le invoiascg imprejurkile
In care erau cuprinsi. Dei erau prea adevArat spusele lui Rosetti, ea' Turcii cnd sunt slabi ne dau In gura Muscalului, iar
cnd sunt tari vor s ne inghit ei 55, si c' deci ar fi fost de dorit
mntuirea si de unii si de altii taus partidul radical scsApa din
vedere ea' agitrile revolutiei europene din 1848 nu le sluj eau
la nimic, intrudt tocmai acgle puteri, dela care trebuiau principatele s6-si zmulg" drepturile lor, rgm'Asese neatinse de acea
miscare. In Transilvania era o greutate si mai mare care trebuia
s" impiedice o actiune comun6. Aici Romnii luptau in contra
Ungurilor, tinnd cu casa de Austria si cu Rusii ce venied in
curnd in ajutorul acesteia, pe cnd Romnii din principate
aveau de dusmanii lor cei mai neimpAcati tocmai pe Rusi,
si vroiau sA lucreze in unire cu Ungurii pe care tocmai ii urgiseau Romnii Ardealului. Partidul radical avu in curand
prilejul a experimenta zklArnicia sperantelor sale in o solidaritate de interese a Romnilor intregei Dacii, and dup cAderea
revolutiei din Muntenia, vroir s.' o reinvie prin o alipire de
revolutia ungureascA si impAcarea fratilor din Ardeal cu asupritorii lor, impkare care era prin firea lucrurilor peste putint5.

Rusia nu putea sta nepgatoare fat cu miscarea din

Muntenia, mai ales ea' avea in sprijinul ei, chiar in OM partidul retrograd, care se gAsia de minune, invlit In scuticele Regulamentului. Apoi revolutionarii in dorinta lor de a impka
clasele poporului, spre a le arunca contra Rusiei, precum umblase la inceput a cAstiga chiar pe domn in partea lor, dAduse
ministerul finantelor boerului Herescu, care Meuse parte din
ministerul lui Bibescu celui rgsturnat de ei ; mai mare greseal
fAcuse ins l'a'sAnd comanda armatei celor doi coloneli Odo" Amintiri, p. 187. Vezi Extractele din Republica romfind reprodusa de
Vintilii Roseti, In Amintiri istorice, serien i adunate .,i anotate, de V. C. A. Roseti
si programele liberate dela 1848 pdnd astdzi, Bucuresti, 1889, p. 134.
" C. A. Rosetti din Passy c., I. Ghica In Constantinopole, 20 Aprilie 1849,
Amintiri, p. 69.

REVOLITITA IN MUNTENIA

83

bescu i Solomon, ambii foti ofiteri in armata ruseascA i partizani devotati ai intereselor ruseti. Rezultatul acestor greeli
fu in curAnd experimentat de ingi guvernul provizor care le

fkuse ; anume dumanii lui intelei cu comandantii otirei,

urzesc o conspiratie in potriva guvernului provizor, i in ziva de

19 Iunie colonelii introduc in sala deliberArilor acestuia pe ofiterii lor, sub cuvnt de a fi inftiati guvernului, i la un strig't

convenit de vin proprietarii", Odobescu aresteaz6 pe Heliade

i pe ceilalti membri ce se gAseau fa-P. Poporul, auzind de acest

act de tildare al armatei, vine inteun numAr foarte mare la

palat, spre a elibera pe membrii arestati. Colonelul Solomon,
comandantul garnizoanei capitalei, lovete in carne i ucide
opt ini din poporul ingamdit. Se face o stranic6 micare
care dezarmeaz6 otirea, i colonelii ce comandase mkelul
scap numai cu mare greu de a nu fi sfAiati de popor, prin
aceea ea' guvernul provizor, spre a-i scApa, fi pune la oprial

59.

Mitropolitul Neofit.
De niceri nu iese mai limpede
lupta boerilor reactionari contra guvernului revolutionar, i
leg6tura lor cu Ruii, (leal din purtarea reprezentantului

celui mai de seam al boerilor, mitropolitul Neofit al Munteniei.

In inswirea lui de cap al bisericei, guvernul provizor, pentru

a-i da un fel de autoritate traditional, il pusese in fruntea

lui ca preedinte. Deodat se rAspandete vestea &A vin Ruii,

i Guvernul provizor ggsete de cuviint s6 se retrag6 la Thrgovitea. Mitropolitul se gr'bete a publica, chiar in. ziva plec'grei guvernului, o proclamatie, in care trateazA pe fotii sAi

colegi de rebeliti" 60 Depeele ing se vAd in curAnd, c fusese numai inchipuite, de oarece Ruii nu veneau, i se bnuia,
c' chiar mitropolitul le falificase 61 Guvernul intorcandu-se
indit, Mitropolitul reveni iar4i la el, i publicA o deszicere

a cuvintelor sale, spunand inteo alfa' proclamatie, c6 cele ce

am vestit ieri sub a noastr iselitur fAcand pe guvernul pro-

vizor rebel 1 altele, ast6zi dupA dorintele poporului o refuz6m

(sic) cu des6varire" 62 Asupra acestor dota acte observ5. Ga59 Rosetti relateazli astfel In Pruncul din 22 Iunie fapta colonelilor : Odobescu este lila silit de popor a slobozi pe cei arestati. D-1 Solomon al crui plan
mergea mal departe gti care precum Mate ne fac a crede era pus de orajmati Ore'
O lacd o rdscoald i set compromit cauza noastrd In ochii Europei, comandA foc 1"

Aceste cuvinte ne arat cA nedreaptA era imputarea ce se aducea lui Rosetti si

BrAtianu, ca ar fi fost si ei amestecail In complot, in scopul de a rlisturna pe unii
embri, neplAcuti lor, din guvernul provizor. Regnault, Histoire politi que et sociale des principauts danubiennes, p. 436, Heliade, Memoires, p. 119. Apoi loan
Ghica, in Amintiri, p. 27, spune a poporul ce veni spre a elibera pe guvern, era
condus de loan BrAtianu.
Publicatia Mitropolitului, 29 lunie. Ibidem.
L. Allgemeine Zeitung, 1 Iulie. Ibidem, II, p. 238.
" A doua publicalle a Mitropolitului, 30 lunie. Ibidem, II, p. 185.

84

ISTORIA ROMiNILOR

zeta Transilvaniei, ca. ele s'ar face de ras unul pe altul i ur da

testimaniu de caracterul unor oameni din principat" 63
Care din cele dotia tinute ale Mitropolitului era cea adevarata, se vede de pe faptul, ca el serie in 24 Iunie o adresa oftciala Consulului rus Kotzebue, In care spune, ca noul guvern
(acel revolutionar) i poporul Intreg al capitalei a facut dovada
de simthninte de devotament catre Patrie i de lepadare de sine
care-1 Indeparta de once interes" ; iar cu o zi mai inainte, in 23
Iunie, scrisese in tainel aceluiai consul, ca el este nevoit a aparea ca preedintele nominal al unui guvern care nu are decat
timpul de a face rail; dar ca aceti oameni vor parasi Indat
puterea la apropiarea trupelor imparateti" ". De aceea i cu

drept cuvant spune ziarul francez Le National, O. mitropolitul, sufletul vandut Ruilor, se pusese in fruntea guvernului
provizor ; dar Indat ce acesta par'si Bucuretii, el se puse
In capul reactiei i declara de rebeli i tradatori pe inii colegii lui" 65.
Dar nu numai la atatea ovairi trebuea sa se opreasca

purtarea mitropolitului. El urmeaza Inainte jocul lui In doi peri

i dupa ce ja din nou carma guvernului. Aa in 6 Iulie mitropolitul subsemna dou decrete pentru raspandirea cat mai intinsa
a proclamatiilor revolutionare intre sateni ; iar a doua zi, 7 Iulie,
el serie lui Kotzebue, ca criza prin care trece tara nu-i va ve-

dea sfaritul, cleat atunci cand otirile impatateti vor rea-

duce intre noi rnduiala i linitea" ; apoi peste dou zile, la 10

Iulie, el adaoga, ca vom pieri schingiuiti de o revolutie co-

munist' care proclam ruina familiei i a proprietatei, uneltita

de o banda de nebuni cari au pus mana pe ocarmuire" 66
In aceasta din urma scrisoare se mai afla i dovada chemarei Ruilor at'at de catre insui Mitropolitul cat i de boerii
reactionari, de oarece Mitropolitul spune In ea, ca a insarcinat
pe banul Gh. Filipescu, ca cel mai batran din boeri, sa faca in
numele sail, al Mitropolitului, cat i In al tarci, ale careia adeva-

rate simtiminte poate sa le marturiseasca, o umilita plgere

catre Maiestatea sa imperiala, pentru a cherna din nou asu-

pra-ne mila i Indurarea sa care ne lipsete tocmai In momentul

cand am intimpinat cu cea mai mare respingere primejdioasele

" Din 1 Wile. Ibidem, II, p. 234.

" Vezi scrisoarea din 26 Iunie. Ibidem, II, p. 76, i cea din 32 lunie, Ibidem,

II, p. 42.

" Le National, 13 Iulie. Didem, II, p. 488. Deaceea i Consulul Hory serie
ministrului s6u, ctt el nu prea Intelege purtarea Mitropolitului, 24 Iunie. Ibidem
II, p. 64.
" Aceste dou acte vezi, Ibidem, III, p: 315 si 336. Ce l din 10 Iulie, Ibidem,
11, p. 383.

REVOLDTIA IN MUNTENIA

85

principii ale rasculatilor" 67 In adevar aflam 'pe Filipescu

trimitand tanguirea catre Imparatul. Nu s'a regasit jaiba Insi: dar inteo scrisoare a lui Nesselrode catre Duhamel cetim,
ca astfel sunt lamuririle pe cari Imparatul va invita s le faceti
sa parvin banului Filipescu, ca raspuns la petitia lui"
i
tot asa arata si Le National, ca unii din, boerii moldoveni si
munteni, dupa tntetirile lui Duhamel, cerusera ocuparea ta-

rilor lor de Rusi" 69 Mitropolitul trebuia sa mai dee MO o

Mitropolitul Munteniei, Neofit

Colecfia Academiei Romne.

dovada de mutarea cugetului ski, atunci cand venind Fuad

Effendi cu amenintarea restatornicirei Regulamentului Organic,

poporul infuriat insceneaza hazlia ceremonie funebra cu arderea Regulamentului In curtea Mitropoliei ; iar Mitropolituli
dupa cererea norodului, blastama si afuriseste opera Rusilor.
67 Neofit dare Kotzebue 10 Julie, citat Comp. Ce zice Joan Ionescu inteun
articol din Foaia pentru Minte, din 13 Dec. Ibidem, V, p. 625 ! Boierii s'au aruncat
In prApastia periciunii, In mantle Dumanilor tare', spre a dobandi consolidarea

intereselor lor", este adevfirat.

.8 20 Wile, Ibidem, III, p. 30.
1'1 3 Iulie, Ibidem, II, p. 276.

ISTORLA. ROMANILOR

86

Mitropolitul spune in publicatia lui, ca. astazi is.n 6 Septemtembrie, eu mitropolitul Ungro-Vlahiei impreuna cu prea credinciosul popor al Capitalei, adunat aci la locuinta mea, am

repetat juramntul ce'l facusem pe Constitutie si totodata

s'a ars in fiinta noastra Regulamentul care facuse nenorocirea

tarei. Am afurisit si anatematisit atat Regulamentul cat si

pe cei cari vor mai voi sa-1 aseze sau A. carmuiasca tara dupa

legiuirile acelui Regulament" ". Indata Insa dupa ce Fuad

Effendi pune mana pe Bucuresti si revolutionarii sunt impra-

stiati la cele patru colturi ale pknntului, mitropolitul prin

o carte pastorala desleaga de juramantul facut pe toti cei ce
luasera parte la el, spunnd In ea, ca. juramantul fiind savarsit

de noi silniceste si in potriva canoanelor bisericesti, declaran." le-

giuirea facuta de Rusi si In-tarifa de amndoua curtile imparatesti ca una ce au adus In tara cele mai mari folosuri" n.
Aceste prefaceri ale stalpului bisericei fac pe Gh. Barit
sa aplice Mitropolitului Neofit, Inteo scrisoare catre Maiorescu, epitetul cel drastic, desi nu prea parlamentar, de porc
de caine" 72.

Tot asa de neindoielnica reiesa plecarea In deobste a clasei

stapanitoare catre ocupatii straine, din balurile si petrecerile

date de capii reactionarilor, pentru a sarbatori ostirile rusesti
si turcesti ce se asezasera *in Bucuresti. O relatie a timpului
ne spune cum se adunasera la balul Caimacamului inaltele
persoane locuitoare astazi In capitala noastra, reprezentantii
celorlalte puteri, clasa de sus a societatei, un mare numar de
slujbasi si de negustori. Damele se intreceau tu eleganta toaletelor si nobletea manierelor" ".
2. DESFAWRAREA MIKAREI

Turca favorabili revolutiei. Nici nu apucase bine guvernul provizor frnele ocarmuirii in maini, si se aude deodata vestea

de spaima ca vin Rusii. Prin o slabiciune de neiertat in asemene Imprejurari, guvernul provizor fuge din Bucuresti la
Targoviste, iar reactionarii pun mana pe treburi si constituie o caimacamie dupa prescrierile Regulamentului Organic. Neadeverin-

du-se venirea Rusilor care fusese nadita numai ca sperietoare

contra, revolutiei, poporul din Bucuresti rastoarna guvernul
"

Ibidem, IV, p. 220.

/, Din 16 Sept. Ibidem, IV, p. 350.

7' Din 23 Sept. lbidem, IV, p. 491.

" Vestitorul Romdnesc, 2 Noemvrie. Ibidem, V. p. 345. Comp. Bukarester

Deutsche Zeitung, 2 Noemvrie. Ibidem, V, p. 351. Mai vezi i un art. Carul iute"
din Gazeta de Transilvania, 15 Noemvrie. Ibidem, V, p. 433: Bolera dau baluri
cAnd patria e In doliu".

E.EVOLUTIA IN MUNTENIA

87

cslinkAmiei 0 cere numirea iargi a guvernului provizor in

fruntea tkii. Fiind Ms cA membrii sgi erau fugiti 0 trebuia
se li se dee timp spre a se reintoarce, apoi Ong la reintrarea
lor in capital se constituie un guvern interimar compus din
mitropolit ca preedinte, Kretzulescu, Mincu i Cmpineanu ca
membri i loan Batianu ca secretar. Colonelii Odobescu i

Solomon, pu0 in libertate de ckmkAmie, sunt nevoiti ali da

demisia i a se retrage din Bucureti. In curAnd dup aceea
membrii guvernului provizor, i anume Stefan i Neculai Golescu,

Magheru, Tell, Heliade i C. Filipescu, sosind in capital, iau

iari In mAinile lor conducerea trebilor, ruinati de popor care
se artase mai cu inim6 deck acei in care el lpusese increderea

sa, i hofriti de asf data' a se face vrednici de (Musa, infruntnd once primej die. Ei incep a pregni proiectele de legi
ce eran sA fie supuse adunkei legiuitoare, i se promulg6 un
decret prin care se hotkdte modul alegeri acestei adunki pe
baza votului universal. Din toate unghiurile frei vin depuntii
cari s feliciteze pe guvernul national ; totul mergea bine, toatil'
lumea era multumit ; o skbkoare obteasc6 i neintrerupt6
se celebra in toat Muntenia. Se numesc agenti romni in str6inkate care s" explice 0 s sustin6 cauza revolutiunei implinite
cu atka izbAnd, i anume loan Maiorescu la dieta din Franckfurt, Alexandru Golescu la Paris 0 Ioan Ghica la Constantinopol.

Ruii vedeau &A, lucrnd numai cu elemente interne, nu

izbuteau a face pe nici un partid sA cear interventia lor ; cki
In aceast privire erau cel putin toti de o p6rere, aducnduli
aminte de jafurile 0 de pustierea nemai pomenit" a trei din
1828. Ei se hotArg'sc a amesteca pe Turci in daraverile Muntenilor, fiind siguri ea' prin aceasta vor ajunge mai curnd la ambebe tinte urmkite de dnii, inbuOrea revolutiei muntene
i ocuparea tkei cu armatele lor spre a tine in frAu revolutia
maghiar. Revolutia din 48, in starea in care se afla Ora acum,
ferit6 de exagerkile partidei radicale, nu se sculase in potriva
Turcilor. Politica ruseascg trebuia s tinteascA a infAtia aceast6

micare ca fkut in dauna intereselor turceti, 0 a stkni

astfel un conflict m6estrit fare vasal i suzeran, pentru a avea

dreptul de a veni s impace o stare de lucruri amenint6toare
pentru viitorul proteguitilor slii. Totodat4 prin asemenea manoper se desbina i se punea in confuzie pe chiar capii mi&Aril, intrucat ei care sustinuse pAnA acuma respectarea legAturilor de vasalitate, s'ar vedea reprobati de cAtre insu0 suzeranul lor, MI% s-i fi dat vreo pricin6 de nemultumire. Astfel
s'ar compromite acei capi 0 in ochii poporului, &And dreptate,
inteun mod indirect, cererilor partidei radicale, care vroia
rAsboiul cu Turcii. Rusia se hotk4te a aplica iar5i politica
din 1836, 1842 0. 1847 fkAnd, din fricoasa i dkApAnata Turcie

unealta cea mai inamnatecA a scopurilor sale.

88

ISTORIA R OM ANILOR

Rusii ponegresc la Poarta pe Romani c revolutia facuta

de clan0i ar avea un caracter socialist 74, c ea ar tinde la unirea
Romanilor i sustragerea lor de sub suzeranitatea Portei, ceeace

pana la un punt parea indreptatit, fata cu agitarile partidei

radicale, i cer deci a se trimite in Valachia un comisar special, care s cerceteze lucrurile i s aduca iarasi pe Romani

la ordine i supunere. Poarta insarcineaza cu aceasta misiune

pe Soliman paa, dndu-i ca sprijin o armata de 20.000 de oameni sub comanda lui Omer pasa. In 18 Iulie Soliman pasa,
sosind la Rusciuc, trimete o instiintare administratorului jude-

tului Vlasca, aratandu-i intentia sa de a trece in Tara Munteneasca nu inteun chip dusmanesc, dupa cum s'ar putea
crede, dar numai in scopul de a protegui vechile drepturi
asazarninte ale tarei si de a restatornici legiuita randuiala" 76.

Guvernul provizor convoaca' poporul bucurestean pe Campia

Libertatei, unde se aduna In 'flunk de vr'o 25.0004de oameni
protesteaza In contra acestei incalcari a tarei, aratand ca
ar fi in total neindreptatita, Intru cat prin nici un articol din
constitutie nu se atinge cat de putin drepturile Sublimei Porti"76.

Soliman pap trece totusi Dunarea la Giurgiu i trimite pe

un adiutant al seu, Tinghir, in Bucureti, care ceteste in 22
Iulie notabilitatilor orasului, intrunite in sala adunarei, o scri-

soare adresata boerilor i capeteniilor tarei, care continea intre

altele urmtoarele :
Un oarecare numar de indivizi, clandu-si numele de Valahi, s'au aratat de data' In acest principat i, dupa ce au cas-

tigat militia Wei i rasturnat ocarmuirea, s'au folosit de imprejurari pentru a impune domnului, sub numele de noue aezaminte, niste conditii care l'au silit a-si parasi resedinta. Aceste

acte nu numai ca nu se pot impca cu drepturile suzeranittei

cu principiile de ocarmuire ale Inaltei Porti, dar sunt inca
protivnice mentinerei ordinei si a linistei In tara. Obiectul
principal al misiunei mele este de a va arata inteun chip 14-

murit c staruirea in mersul actual al lucrurilor, stabilit in

contra drepturilor de suzeranitate 0 a principiilor de ocarmuire

a Maiestatei Sale Sultanului, ne putand fi ingaduita, guvernul
provizoriu, format in chip nelegiuit in principat, trebue sa fie
de indata desfacut ; ea' o persoana de incredere trebue sa fie

numita, fara cea mai mica intarziere, in insu0re de Locote-

nent, conform dispozitiilor Regulamentului Organic, in postul

ramas vacant prin retragerea principelui Bibescu ; c tot ce
" Atare ponegrire li era data chiar In lard de protivnicii ei. Mitropolitul
Neofit, a cliruia schimbare de parere dupa Imprejurari am vitzut-o mal sus, Intro
adresa din 10 Iulie catre Kotzebue, numete micarea : une revolution communiste
qui proclame la ruine de la famille et dela propriet". Hurm., Doc. Supl, IV, p.575.
Heliade Memoires p. 218. Pruncul roman din 20 Iulie.
Memoires p. 219. Pruncul. Ibidem.

BEVOLUTIA IN M1TNTENIA

89

s'a stabilit In mod arbitrar in tara, sub numele de noue aezeminte, este privit chiar de acuma ca nul i fail fiinta ; ca
dupa ce se va fi adus astfel tara In starea sa de mai fnainte,
se vor lua in bagare de sama plangerile Intemeete de yeti fi
In stare a indrepta, fie In contra punerei In lucrari nedepline
a Regulamentului, fie In contra administrarei principelui. In
cazul contrar, nu ma voi putea fmpedeca de a Inainta In interiorul tarei cu puterea armat de care dispun, ca ultim mijloc
de a executa ordinile Maiestatei sale Imparateti, i de a lucra
dupa cum vor cere-o imprejurarile" 77.
Asupra liniei de purtare ce trebuia tinuta fata cu intervenirea armata a Turcilor, facuta In Muntenia prin trimiterea

lui Soliman paa, se produse cea mai adnca divergenta de

pareri intre capii revolutiunei, diverginta care semana hare
ei ura i fnverunarea neimpacata, cu care apoi ei se prigonira
pana la sfarit. Partida radicara era de parere s se opuna cu
puterea intrrei armate a Turcilor In tara. Balcescu, Rosetti

Bratianu i cu Bolliac staruise insa In zadar ca guvernul sa

concentreze trupele i se inarmeze tara 78 Membrii acestuia
erau de parere a se supune Turcilor i prin acest act a catiga
pe Turci In favoarea lor, spre a putea lupta contra apasarei
celei mai grele, acea a Ruilor. Soliman paa cerand dupa inspiratiile ruseti, ca sa se reintre In Regulamentul Organic,
inlocuindu-se guvernul provizor cu o calmacamie, cu care s
poata' intra In tratari, Guvernul, pentru a desminti totodata
sustinerile reactionarilor care spuneau ca acel Guvern nici nu
era adevarata rostire a vointei poporului, demisioneaza i prin

ultima sa proclamatie invita pe popor a proceda fara Intarziere la alegerea unui alt guvern, care dupa cererea trimisului
Innaltei Porti va purta munele de locotenenta domneasca a
Trei Romaneti i va fi recunoscut oficial de curtea suzerana" 79.

Billcescu rugat a primi functia de membru al locotenentii, re-,

fuza i se aleg atunci prin aclamare, pe campul libertatii, sub
numele de locotenenta domneasca, aceiai membri cari compuneau guvernul provizor. Tutu Soliman paa gasind ca numirea de ese membri ar fi protivnica Regulamentului, cere
ca sa se numeasca un singur caimacam 0 Dupa multe desbateri se convine a se numi trei membri, car2 sunt de indata alei
de popor cu Invoirea comisarului turcesc, din cei ese ai guvernului provizor, i anume Neculai Golescu, Heliade i Tell.
77 Heliade Mmoires p. 227. Reprodusfi dupl o copie legalizabl In Hurm.,

Doc. Supl., IV, p. 577.

7' Scrisoarea lui Blicescu c. I. Ghica. Arnintiri, p. 480.
" Heliade, Mmoires, p. 230 Pruncul romein din 24 I ulie.
Adresa lui Soliman pasa cAtra delegatia boierilor din 28 Tulle, Hurm.
Doc., Supl., IV, p. 579. Pruncul romdn din 29 Iulie, spune el insusi Soliman ar
fi cerut un guvem din trei persoane.

90

LISTORLA. ROM.LNILOR

Balcescu, vAzAnd astfel inlAturatA cu totul pArerea lui, vroeste

s'A parAsascA tara i sa se duel la Paris ; este ins6 impiedecat

de BrAtianu, care i spune cA nu ar avea incredere in locotenenta numit, i c trebue s'A rArnan spre a o opri de a face
rAu, MI% de care ar fi hotArit a o surpa. Delegatul turcesc ea"mase ins6 incantat de aceasta" supunere a Wei la ordinile sale
'exprimA multAmirea catre guvern prin cuvinte pline de
slintire ; consulii streini vin sA felicite pe noul guvern, (afarA
de cel rusesc bine inteles) si se numeste o deputAtie care s'A
meargA la Constantinopol sA infAtoseze Sultanului proiectul
constitutiei admise de popor. Soliman pap, pentru a intAri,
prin schimbarea de simtiminte, fericita armonie ce se stabilise intre Turci i Romani, d o mas6 stralucitg, la care iau
parte membrii locotenentei domnesti si mai multe notabilitti
ale terei. Se inching aici mai multe toasturi dintre care se deosebeste acel al lui Soliman pap, imbrAcat in alegoriile poesiei
orientale : Vad o frumoas6 grAding ; intre dAnsa i soarele
care trebuia s'A deje viat florilor i arborilor ei, se interpusese
niste nouri gelosi ; grAdina intarziese a rAspandi imprejur parfumul florilor i folosul roadelor sale. RAdic acest toast pentru
imprAstierea nourilor Soarele este Sultanul ; grAdina Romania ;

eu m'asi simti fericit a-i fi grAdinarul" 81. Dup6 aceasta Soliman pasa, care panA atunci staluse la Giurgiu, vine la Bucuresti. Poporul se *pregAtise a'l primi cum nu fusese nimine
primit de cand exista Romania. Drumul dela Giurgiu la Bucuresti era o alee de ghirlanzi si de arcuri de triumf. Locuitorii
celor trei districte mArginase Il asteptau cu ramuri in manA.
Fetele i Meth presurau drumul cu curiuni de spice si de flori.
La bariera prin care era sA fare se radicase un arc de triumf
colosal. Portretul sultanului strAlucea in mijlocul unor semne
simbolice. Stindardele turcesti i romanesti falfAeau alAturea" 82.

Soliman pasa, intrAnd in Bucuresti, pofteste indatA pe toate

cApiteniile orasului si le tine o cuvantare in limba turceascA,
a cAreia traducere fu cetit de Tinghir, si care se sfarsia prin

cuvintele : VA recomand, domnilor, de a uita tot trecutul,

de a vA intinde cu totii mana ca niste frati, bogati i sAraci,

tineri i batrani ; i ca niste pArinti cAtre copii lor, sA ierte bA-

tranii celor tineri i acestia se respecteze pe bAtrani. Asteptati in pace rAspunsul i ordinile Sublimei Porti i totul se va
implini dui:4 dorinta i spre multmirea generalA. Am conyingere cA nu yeti refuza de a recunoaste locotenenta i cA o
yeti asculta ca pe un guvern legiuit" 83. Tot in acea zi de 11
August veni la Soliman o deputAtie de vr'o mie de oameni din
" Heliade Mmoires, p.

" Ibidem, p. 260.

Ibidem, p. 255.

REVOLITT/A IN MITNTENIA

judetul Prahova. Ghenadie Poenariu fi rostete o cuvntare,

cerand sultanului recunoaterea constitutiei i aratandu-i supunerea cea mai desavarita. Soliman fi raspunde ca sa atepte
poporul In linite raspunsul pe care sultanul II va da deputatiei
trimise la Constantinopole ft. Sara comisarul Imparatesc fu
poftit la un bal campenesc dat In Intinsa gradina a oselei. Un

stralucit foc de artificiu 1nchise petrecerea pe la 12 oare, In care

cuvintele Sultan" i. Constitutie" scanteiau in litere de foe

asupra capetelor multimei, care le saluta cu aplause entuziaste.
Partidul radical combatea aceasta supunere desavarita a
0'1.6 eatre Turci cu cea mai de pe urma inverunare. Rosetti
scrise, In Pruncul romem, asupra abdicarei locotenentii de ese
i Inlocuirea ei cu una de trei, urmatoarea violenta apostrof :

Locotenenta celor ese au publicat un act prin care ea rupe

tratatele existente i cedeaza Turciei unul din drepturile noastre

cele mai mari, singurul drept pentru care ne-am ridicat, singurul

drept in puterea caruia aceia oameni au protestat contra navalirei otomane, singurul drept pntru care putem cere ajutorul ceriului i a celorlalte natiuni ; prin urmare noi Inine
taiem firul existentei noastre, prin urmare parintele zugruma

pe proprii sal fii. Vai nou 1 daca guvernul revolutiei daruete

streinilor viata a doue milioane i jumatate de Romani ; daca
guvernul revolutiei cedeaza strainilor aceea ce adunarea ge-

nerala, alma dupa Regulamentul Organic, nu putu consimti

sa cedeze in 1837 nici chiar Inaintea puterei baionetelor" 1 BM-

cescu Inca judeca mai tarziu astfel actul indeplinit : Locotenenta au inaugurat venirea ei, jartfind prin un act public,
remis lui Soliman pava, autonomia -Wei, cu toata impotrivirea
ce i-am facut. De atunci revolutia politica fu sacrificata i parasita, precum fusese i revolutia sociala ; caci dreptul nostru

de a face revolutia se rezema numai pe autonomia noastra.

Aa dar Soliman paa i. cu locotenenta, iar nu Fuad au rasturnat revolutia. Aceasta nu a facut deal sa substitue un singur
caimacam celor trei locotenenti. Revolutia nu mai exista" 85
Balcescu de aceea i cauta a 1ndrepta ceeace el considera ca
o neiertata greala. El 1.0 da toate silintele spre a face pe Tell
sa pregateasca o aparare armata care ar fi putut cel putin sa
deie putinta de a face o capitulatie onorabila i folositoare Wei ;

dar nu putu izbuti.

Cine avea dreptate din doi, urmarea evenementelor se
Insarcing a o dovedi. Turcii, dei curteniti de Romani in toate
modurile, de i ascultati cu cea mai deplina supunere, tot nu
le dau sprijin In contra Ruilor, ci fi jartfesc MA cea mai mica
rsgandire, precum vom vedea-o In curand. *i era firesc lucru
" Pruncul romein din 14 August.

" Pruncul ronufn din Iulie. Scrisoarea lui Bdicescu citatii in nota 33.

92

TISTOBIN ROMANILOR,

a o f ac, intrucat, din infricosat, Turcia devenise fricoas ;

din putere domnitoare, devenise cum si merita dup destrabalarea ei lguntria numai o unealt oarb i asculttoare
In mnele diplomatiei rusesti. Apoi era lucru de sine inteles
pentru once om ce nu se legana numai cu visuri, c nu florile
aruncate sub picioarele lui Soliman pasa erau sa determine
purtarea Turcilor, ci lanturile de fier cu care Rusia o tinea
fAcea s dntuiase, dup' cum Ii cnta, pe ursul cel alt

dat atat de cumplit depe malurile Bosforului. Ce s'ar fi intamplat dac4 ar fi triumfat ideile partidului radical, este o
intrebare MI% rost in istorie I Este ins invederat c revolutia
contra Rusilor astfel cum o conduse acel moderat, izbuti numai cat la un fiasco deplin.

Intre aceste, dei fusese numit Rosetti la directoratul

ministeriului de interne si loan Brtianu la politia capitalei,
ajungand astfel a face parte din guvern, ei nu inceteaz a publica in gazeta lor. Pruncul romein, articulele cele mai violente
In contra Rusiei. Aceasta, foarte multumit de a gsi un pre-

text de tnguire contra Portei, face pe guvernul roman respunitor de scrierile dregtorilor sal si pe guvernul turcesc
solidar de faptele celui roman", i trimite deci, la Constan-

tinopole, o not foarte ameninttoare, in care spune : ca Rusia

ca proteguitoare, nu se poate opune la inbunatatirea sfrei

Valahiei ; putin Ii pas de nouele asezaminte pe care sublima

Poart vroieste s le recunoasc6 ; dar Valahia, prin guvernul
su insult pe imp'rat i provoac pe Rusia. Acest imprat
au declarat an* dat rasboiu chiar Sultanului Mahmud, cand
se crezu ocArat de d'ansul. Rusia este greu lovit in onoarea
ei i declar rasboiu Turciei i oricrei puteri care ar incuviinta
purtarea acestui principat" 86.

O imprejurare destul de neasteptan d'Adu Rusilor prilejul de a se putea supra si mai tare pe guvernul muntean,
si a cere astfel dela Turci o reprimare si mai aspr a acestuia.
De catva timp se n'scuse in poporul din Bucuresti, ideea
c Regulamentul Organic, temelia inraurirei rusesti, trebuie ars,

pentru a arata astfel acestei puteri, c' Romnii sunt hotriti

a pune odat capt amestecului lor. In 6 Septembrie locotenenta domneasc primeste visita a vreo 20 de oameni, care-i
cer Regulamentul i arhontologia (cartea bOierilor), spre a le
arde. Cu toat opunerea guyernului, venind popor in o multime insamnata, strica usa secretariatului de stat, unde se aflau
actele incriminate. Se aduc indatd dou ptaste imbrAcate
negru pe care ambele arti sunt depuse ; muzica incepe un mar*

funebrn urmat ins curand de polci si de valsuri i poporul a plange

si a se vita in mod ironic, intrerupand adesea bocetele sale

" Heliade, ,11, 1 imofres p. 284, Ana( 1848 In Rominia, V, p. 816.

ILEVOLUTIA SIT MUNTENIA

93

prin lungi hohote de ras i glume din cele mai libere. Astfel
ajunge cortegiul inaintea locuintei consulului rusesc, unde se
oprete, i acei ce impliniau rolul de preoti savaresc prohodul
celor dou victime. Dupa aceea merg drept la Mitropolie, unde
era innaltat un rug ; mitropolitul este silit sa iasa in balcon

se afurisasca cartile cele doua, i un -Oran le rupe fila c'Atre fila,

aruncandu-le in flacari. Dupa acea multimea merge i darama
monumentul radicat de Kiseleff in amintirea regulamentului 87

Religia, idealul cel mai scump al Ruilor, devenise la

coboritorii lui Traian forma comica in care ei turnaser ura
lor in contra proteguitorilor ; actul cel mai serios al vietii, in-

groparea, fusese parodiat cu un humor nemaipomenit, pentru a

face din el purtaorul batjocurii i a ironiei celei mai amare. Neputandu-i rasbuna intr'un alt chip contra Regulamentului Organic, Il ucidea prin ridicul in partea lui interioara, prectu-n in
cea exterioara 11 nimicea, dandu-1 prada mistuirii flacarilor.

Turcii intot* de Rui contra revolutiei. Ruii nu puteau

ingadui o aa batj cut% i cat% adusa operei lor. Ei obtin
Cu

uurinta dela Poarta ca

s'A

reprobe purtarea delega-

tului sat, i sa jertfeasca' pe Romanii care cu toate acestea sprijineau interesele turceti contra prea covaritoarei influenti ruseti. Se randuete alt comisar turc, Fuad-Effendi, pus de asta

data sub ordinele directe ale insacinatului rusesc, Duhamel,

al caruia cort se inalta in mijlocul corturilor turceti, ca un
semn ca armata sultanului i generalul ei nu erau decat nite
unelte ascultatoare in mainile Ruilor. Oricine putea prezice,
chiar depe acum, care erau sa fie urmarile unei asemenea stai
de lucruri. Duhamel care vedea c interventia Rusiei nu va

putea avea loc cleat in urma unei ciocniri intre Turci i Romani,
cauta a provoca o asemenea cat se poate de repede i !titrebuinteaza urmatorul meteug spre a reui. Se duce anumerla
Bucureti i de aici scrie lui Fuad Effendi, rugandu-1 sa-i trimita
care seat% vr'o 200 de soldati, caci s'ar teme de popor. Omer
paa, comandantul trupelor otomane se opune la aceasta cerere,
spunand CA el nu poate trimite asupra noptii soldati in Bucureti,
care sa sperie poporul i sa deje loc la vreun conflict. Duhamel,
fiind fug sigur c Turcul nu-i va refuza dorinta, i crezand ca
Turcii odata cu seara intrase chiar in capitala, trimite pe oamenii
sai sa traga clopotele i sa deje alarma ca Turcii au intrat in
ora, fiind sigur ca astfel va provoca un macel. Poporul alearga
la toate barierele i vede &A a fost inelat prin o veste fr temeiu 88.

Totui ostenelile lui Duhamel, cele atat de staruitoare

" VeZi descrierea acestei scene si mai ales modul cum mitropolltul fu

Silit si rosteasca anatema, In memoriul mitropolitului Neofit. Hurm., Doc. Supl.

I, 4, p. 590.

'ffi Heliade Memoires, p. 316.

94

ISTORIA ROMILNILOR

puteau ramanea fara izbanda. Ciocnirea, dorita de dnsul,

se intampla cu prilejul intrarii Turcilor in Bucuresti, in mijlocul

unei poporatii ce era acum atat de pornita impotriva lor, vazAndu-i ca staruesc a se purta dusmaneste Ltd cu Romanii, cu
toata prietenia i supunerea ce acestia le aratase, neat o scnteie
era de ajuns pentru a face sa izbucneasca focul.

Turcii anume intrara in Bucuresti in trei coloane, dintre

care una prin bariera dela Mihai Voda, pe unde se afla cazarma
din dealul Spirei. Soldatii romni avedu ordin a se intruni cu
compania pompierilor in ograda cazarmii, i, asezandu-se in

rand, sa primeasca pe Turci cu onorurile cuvenite i apoi se

se retraga, cedndu-le cazarma. Cnd ajung la cazarma
c vin Turcii, soldatii se insira in curte si cand Turcii sosesc in
iea in bagare
dreptul ei, prezenteaza arma, fara ca Turcii
de seama'. Compania pompierilor, care se intarziase.putin, tocmai

atunci venia ca sa intre in curtea cazarmii, pe dinaintea careia

treceau Turcii, cu mare repegiune, cu fitilurile aprinse lnga
tunuri, si se asezau In coasta cazrmii in o pozitie amenintatoare. Cpitanul Zaganescu, ce conducea compania pompierilor,
comanda atunci pas gimnastic i Ii deschide un drum printre
Turci, taind rndurile lor la dreapta i la stanga. In relatia
pitanului asupra celor intamplate, ne spune : Turcii ordonara
ca toti ai lor, pe care i despartisem la dreapta, sa' treaca din
stanga ; in grabirea lor un soldat turc se impiedica i lovindu-se
de unul de ai mei, care era la coada, cazu. Un ofiter turc /oVi
cu sabia in soldatul meu, si un alt soldat turc imitand pe ofiteruI
sau, descarca pusca sa asupra unuia dintre ai mei care cazu
mort. Vazand atunci c eram in fata tunurilor, am comandat
s grabeasca pasul pentru a ne apropia de cazarma. Cand mai
mult de jumatate din coloana trecuse din directia tunurilor,
cand Turcii trecuse acuma cu totii din stanga, un tun fu slobozit cam deschise un larg drum prin coloana mea ; loviturile
se repetara i ucisera pe mai multi dintr'ai mei. Descarcaturile
pustilor si a carabinelor urmar celor a tunurilor ; dar noi eram
acuma in aparare in dosul zidurilor cazarmii. Oamenii mei
incarcara pustile i eu comandai foc. Mai mult de trei descarcaturi avura loe din partea noastra ; dar mitralia turceasca ne

pricinuia mari daune ; and tunurile se descarcau, ai mei se

culcau la pamant ; dar disperati, ridicandu-se de jos ei strigara

ca un singur om : Pe tunuri baieti, ca ne prapdesc Ei se aruncara late() saritura i tunurile, fncarcate si gata de a face iarasi
foe, cazura in puterea oamenilor mei ; ei le intoarsera in contra
randurilor celor dese ale Turcilor i dadura foc. Atunci se facu
acea ucidere cumplita, de care Turcii se plang Inca cu drept cu\Taut, caci mitralia nu se opri cleat pe corpuri omenesti" 89.
Relatiunea cpitanului ZAganescu fAcutil la ancheta orAnduitA de consulul englez In I. Heliade, Mmoires, p 331.

BEVOLUTIA IN MUNTENIA

95

Imprejurarea, doritg de atAta timp de Duhamel, se intAmplase. Contimporanii nu stau la indoialg pentru a pune
acest mgcel pe socoteala Ruilor. SA se observe inteadevAr
bine, ea' Turcii au tras In Romni, fgrg nici o provocare din
partea acestora, i ar fi fost chiar o nebunie ca o mng de
oameni sg vroiascg a se impotrivi armatei turceti. Apoi pentru

ce se aruncase Turcii in goang pe uliti cu fitilurile aprinse la

tunuri? Corespondentul gazetei de Transilvania spune de aceea
f oarte drept : Excesele pentru care Turcii fusese cumparaii,
nu intgrziarg a da un pretext lui Duhamel pentru a cherna pe
Rui" 9.

Doug zile dupg aceastg intAmplare, Cazacii treceau granita Valahiei. Turnavit, administratorul districtului RmniculSgrat, se puse in fruntea a o multime de tgrani pentru a protesta
contra incglcgrii teritoriului. Crucea i Evanghelia full puse
precum se zicea, in proclamatiune, in calea ngvglitorilor ; dar
ele furg cglcate in picioare, poporul fu bgtut i preotii pui
In fiere.
Magheru, retras in Oltenia, se ggsia in fruntea unei otiri
de vreo 20.000 de oameni, cari cereau cu mare glas rgsbunarea
trii i conducerea lor impotriva ngvglitorilor. Sfgtuit ins de
vechii sgi prieteni i de consulul englez, a nu arunca tara in cumpgng necunoscutg' a unui rgsboiu atat de disproportionat, cl
drumul otirilor sale i intiinteazg pe Fuad Effendi, despre
aceastg hotgrire a sa, prin o missivg din 28 Septembrie, in care
ei spune intre altele : Natia romang, in puterea tratatelor sale,
i-au dat noui aezAminte potrivite cu nevoile sale. Natia in
urma abdicgrii domnului, au ales din sanul ei un guvern compus
din oamenii cei mai luminati -ai tgrii. Acest guvern a fost recunoscut de Excelenta Sa Soliman Pava, in nwnele Maj est.:4H
Sale Sultanului i felicitat de cgtre agentii diplomatici ai puterilor europene. La sosirea Excelentei Voastre poporul v'a
fgcut protestgrile cele mai curate i cele mai vederate de supunere cgtre malta Poartg ; dar ati mers cu armata in contra
Bucuretilor, unde se intamplg mgcelul, al cgrui atAtAtor sunt
cunoscuti de intreaga targ. In mijlocul secolului al XIX-le
un astfel de atentat la drepturile nationalitgtii romane o
astfel de incglcare a teritoriului nostru, potrivnicg tuturor tratatelor, dovedesc indeajuns, cg Rusia urmgrete, fgrg. incetare
i fgrg pedeapsg, mersul sgu cgtre cucerirea europeang. Prin
urmare subsemnatul, vgznd doug puteri intrunite contra unei
" Gazeta din Transilvania No. 85 dig 1848. Comp. Album Moldo-V ala que

par Billecocq 25 Octomvre 1848. Voila des exploits que les soldats du Sultag
Abdul-Medjid n'auraient certes pas accompli en 1848, si le gnral Duhamel,
jaloux avant tout de venger tant d'checs personnels, n'avait pas t sous la tente
du commissaire turc".

ISTORIA ROMANILOR

96

natii pacinice, i sperAnd c Sublima Poart, se va convinge

mai trziu de credinta Romanilor, precum i de scopurile perfide ale Rusiei, In privirea principatelor Dunrene, depune
insrcinarea care-i fusese incredintat de natie, pentru a nu
atrage asupra ei urmrile unui rzboiu disproportionat" 91
Armatele, mai ales ale suzeranului, ocupand Muntenia,

dovedir de indat Ora Ingrijirea lor cea printeasc, prin

jafurile i cruzimile cele mai neomenoase. Toat noaptea de
13 spre 14 Septembrie, Turcii prdar casele, despojar i uciser
femei i copii, sparser% biserici, rpind din ele
odoarele. A doua zi pungile i ornicele flu% zmulse cu sila in
mijlocul ulitelor. In prvlii i magazii Turcii intrau i luau
tot ce le plcea, Mr% a plti nimica. Indigenii preat i supui
streini de ambe sexurile fur mcelriti ; femei fur rpite cu
puterea In rnijlocul zilei. Supuii strini alergar a treia zi la
consulatele lor respective i cerur protectie. Consulii se adunar,
se chisel% la Fuad Effendi i protestar, cerandu-i socoteal de
toate aceste rr de legi" 92

Ruii la rndul lor ingreuiar tara cu o aparent% de le-

galitate. Ei mai intaiu se oferir de a da banii trebuincioi pentru

intretinerea trupelor In timpul ocupatiei, care cheltuial de

sigur trebuia suportat de tara, intrucat ocupatia se fcuse
tri interesul ei. Prin aceasta ii constituiau Valahia debitoare
pentru suma de 300.000 de ruble pe lun. Mai pe urm apoi,

trecAnd cu armata in Ungaria, ei impun locuitorilor aprovizionarea i crturile pentru otirile lor, i astfel dobAndesc dela
tar un ajutor aa de pretios, Mat dui:A prerile chiar ale unui
general rus (Liiders), in lipsa acestui sprijin, Ruii n'ar fi putut
nici un moment sustinea lupta cu Bem.
Locotenenta domneasc fu rsturnat i Inlocuit prin
cirncmia lui Constantin Cantacuzino ; partida constitutionaki
fu risipit i imprtiat, parte prin arestri i maltratan, parte
,prin surgunire Cu mult arnrciune caracterizeaz Heliade

purtarea puterii suzerane In scrisoarea sa din 20 Noembrie

ctre Gazeta Transilvaniei : Capii guvernului national, pentru
c au reuit a innbui o revolutie de patimi i de rsbunare,
uneltit de Duhamel, pentru c au izbutit a mentinea ordinea
dup abdicarea vrednic de osandit a lui Bibescu, pentruc

au fcut cunoscut lumii o nationalitate roman, prieten a Turcilor i indignat de criminalele intrigi ale cabinetului rusesc,
inteun cuvnt pentru c au izbutit a face o micare national In
favoarea gloriei i a intereselor Turciei, Fuad Effendi comisarul sublimei Porti In urma unui raport, isclit de ni-te oameni
cunoscuti ca dumanii Turcilor, ne osAndete la surgun ! Ah!
Mmoires, p. 354.

" Mimoires, p. 337.

ILEVOLUTIA IN MUNTENIA

97

Domnule Redactor, daca Romanii ar fi putut prevedea uneltirile lui Duhamel si purtarea lui Fuad Effendi, sau daca membrii locotenentei ar fi avut mai patina iubire pentru popor
si mai multa ambitie pentru o glorie zadarnica, astazi Valallia
n'ar fi infatosat decat o movila enorma de Romani, de Turci si
de Rusi, pe care ultimul Roman s'ar fi suit pentru a se apropia
de cer si a cere dreptate dela Dumnezeu 1" 93.
Pe cand toate aceste restristi se abateau pe capul partidului liberal, boierii reactionari scriau lui Fuad Effendi si-i
multumiau pentru restatornicirea linistii, ocrotind tara sub
mantuitorul sau acoperamnt si intorcand o parinteasca Ingrijire asupra suferintelor ce o apasau" N.
Astfel miscarea indrumata de partidul liberal se prabusise
sub loviturile Rusiei care sprijinea interesele reactionarilor, identice cu propriile ei interese. Dar cum spune Le National: Pierduti In stepele lor, fara speranta altui concurs al Europei decat
un sprijin moral, Romnii nu s'au temut a desfide pe Rusia. Ei
au indeplinit o datorie de curatenie de suflet si de curaj, fail
a calcula primejdia, siguri fiind ca au lucrat Cu vrednicie, chemand-o asupra lor. Toata puterea lor sta. In adevarul pe care
au Indraznit a-1 spune. Drept mangaiere ei au Inca speranta
ca vremile apasarii si ale dreptului celui mai tare au trecut" 95.
Curand dupa stingerea revolutiei muntene, Rusia incheie
cu Poarta Conventia dela Balta Liman, in 1 Maiu 1849, prin
care se prevede, drept masura provizorie, ca domnii principatelor sa fie numiti direct de catre Poarta pe sorocul de 7 ani,
Adunarile obstesti, a-tat acea ordinal% cat si cea extraordinara
sa fie desfiintate si Inlocuite cu divanuri, alcatuite din boierii
cei mai de frunte, oranduiti de domn, care sa se indeletniceasca
Cu revizuirea legilor In fiinta, si schimbarile facute de ele sa
intre In lucrare dupa ce vor fi fost Incuviintate de ambele curti.

0 armata ruso-turca de 25-35.000 de oameni sa ocupe Insa

principatele, pentru a sprijini ocarmuirile lor, si, dupa ce Wile

se vor fi linistit, ea sa fie redusa la 10.000. Aceste trupe vor
paisi principatele dupa desavarsirea lor organizare ; dar vor
fi totdeauna gata a reintra In ele, Indata ce ar cere-o Imprejurarile. Pana atunci un comisar rus si unul turc vor sta in principate, pentru a supraveghea mersul trebilor, si ei vor indrepta
catre gospodari sfaturile si Indemnarile lor, de cate ori vor observa vre-o abatere sau vre-o masura protivnica linistei tarilor.
il Memoires, p. 378.
" Din 14 Sept. lbidem, IV, p. 350. Coresp. Hory c. Bastide, 17 Sept. Ibidem,
IV, p. 411: Quelques uns d'entre les boyards ont sign une adresse de remerciement aux commissaires turc et russe, pour leur conduite pendant cette trist
journe".

" Din 25 lulie, Ibidem, II, p. 524.

A. D. XenopoL Maria Rominilor.

Vol. XII.

98

ISTORIA 110MANILOR.

Asemenea orAnduiri nu puteau decAt intArita 0 mai tare

pe locuitorii principatelor, i anume nu numai in potriva Ruilor

ci i in potriva Turcilor care se purtau fatA cu dAn0i cu astfel

de asprime, de0 RomAnil le arAtase atAta prietenie i atAta

supunere. De atunci incep RomAnii a vedea ca nici pe Turei
se puteau rezema, i c ei trebuiau s caute aiurea sprijinirea
drepturilor lor, In potriva incAlcArilor ruseti. Turcia urma in
aceastA imprejurare o politicA dupianA intereselor sale. Ea 10
instrAina simpatiile unor tAri) pe care ar fi trebuit sA le atragA
prin toate mijloacele. Dar ea era silitA la aceasta de o parte

de frica Rusiei, pe de alta prin nepAsarea puterilor apusene. Pur-

tarea Turciei era nesocotitA;, dar gra fatal. Ea nu putea face

altfel ; trebuia s meargA fArA de voie spre insAi a ei dArApAnare,

spre insA0 a ei risipA.

CAnd soarele incepe a coborA calea sa spre asfintit nimic
In lame nu-1 mai poate impiedica de a se cufunda sub orizont.
Tot aa se intAmplA i cu popoarele, cAnd au dat pe povArniul
decAderei lor ; nimic nu le mai poate retinea.
IndatA dupA incheierea conventiei pornenite, Mihai Sturza,
nevroind sA mai domneascA sub un control atAt de aproape at
puterilor suzerane, se retrage din scaunul Moldovei 96; cel muntenesc era vacant inc6 dela abdicarea lui Bibescu, la inceputul
revolutiei. Poarta orAnduie0e deci domni noi in principate,
anume pe Barbu Stirbei in Valahia 0 pe Grigore Ghica in Moldova, cu consimtirea i invoirea Rusiei. Obttele adunArii erau
inlocuite cu nite divanuri, compuse din membrii sfatului extraordinar (consiliul
acei ai divanulul domnesc 0 prezidenii tribunalelor din capitalA 97.
3. IDEILE ZEMISLITE DE REVOLUTIE

Am vraut din Ideile partidei nalionale scrise de Kogglniceanu i din proclamatia dela Islaz a Iui Heliade RAdulescu
mAnunchiul cel bogat de idei noue, liberaIef a cAror infAptuire
era tinta revolutiei. Cele mai multe din ele fAmaserA numai pe
hArtie, incAt in aceastA privintA revolutia din 1848 atAtase numai mintile Mr% a le multumi. Trei insA din rezultatele intelectuale ale revolutiei ne interesa mai deaproape, ca unele
ce se tin mai strAns de viata romAneascA, decAt vAnarea libertAtilor, abstract formulate de revolutionari. Aceste trei pArghii
sunt : 1. Ideia unirii RomAnilor ; 2. Raporturi intre proprietar
i muncitor ; 3. RAspAndirea cunotintei n'Azuirrtilor rornanilor in cugetarea europeanA.
" Quince anides d'adminisira(ion en Moldavie, Paris, 1856, p. 16.
" Ofisul domnesc al lui Gr. Ghica din 1850, Doc. Renafierei Roindniei,
II, p. 957.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

99

Partidul unirei Rominilor.

Rusia care cguta in tot timpul sg iea cgrbunele cu mAna Turciei, nu inceta de a motiva
nemultumirea ei cu revolutia romneascg, pe primejdia ce aceasn

revolutie ar aduce-o ant Rusiei cat si Europei. Rusia anume

invinuia pe Romni, cg ar urzi intrigi In Basarabia, si c nu-i
venea la indemng a lgsa sg se aseze 'la portile Statului ei, o
vatrg de rgscoalg In veci arzgtoare. Uitnd apoi articolele privitoare la unire introduse In Regulamentul Organic, Rusii adgp,
gau, cg infiintarea unui Stat din ambele principate ar turbura,

relatiile internationale ale Rusiei. Rusia ins impingea ,mai

departe criticile contra revolutiei romne.. Ea argta Portii cg
planul de viitor al Valahilor ar fi de a restatornici regatul dacoroman, din Valahia, Moldova, Bucovina, ,Transilvania si Basarabia.

Aceste temen i ne aran cg in multe capete, mai ales ale

tineretului din Munteniai fierbeau idei de unire chiar a tuturor
romnilor, si aceste idei pgtrundeau tot mai mult din tainele
mintii cgtre lumea din afarg.
Ideile de unire a tuturor Romnilor nu erau de tot strgine
de mintile depe atunci, pe cel timp de fierbere a tuturor nitzuintilor nationale inteo corespondenn Gazeta Transilvanieit
spune cg.. Romnii asteptau ajutor nu numai dela Franta,

Anglia, Italia, Germania si dela Unguri, ci mai vrtos dela

fratii lor din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova si Basarabia, cari sunt In numgr de 8.000.000" 98. *i inteadevgr
toan lumea recunostea, e poporul romn este unul si acelasi
In constitutia lui etnicg. Ziarul francez Le National spune, ea'
poporul romn este samavolnic clasat In Valahi, Moldoveni,,
Basarabeni si Transilvgneni, cci el a pgstrat, sub stgpniri
deosebit,e, acea constiintg a drepturilor lui, acea credintg in
renasterea viitoare a nationalintei sale". Le Si cle chiar cuprinde toate aceste tri sub ntunele de Rournanie 99.
Aceast idee a unirei Romnilor inteun singur corp era
trasg de fiecare putere In partea si folosul ei. Asa chiar Rusii

pe cari i-am vgzut, e se argtau ingrijiti de planurile dacoromne ale Romnilor, nu ar mai fi vgzut lucrurile cu asa neplAcere, dacg s'ar fi putut pune noul stat sub o dinastie ruseascg,
si se gndiau chiar s'o intemeieze In persoana ducelui de Leuchtenberg 100.

" Din 20 Iulie. Anul 1848 In Trile Romdne, II, p. 652. Comp. 4 lulie,
lbidem, II, p. 289: La Roumanie comprend la Moldo-Valachie, la Bukovine,
la Transylvanie et une partie au moins de la Bessarabie, comptant ensemble
8.000.000 d'habitants". Adaogri de Sgur C. Bastide, 3 Noemvrie. Ibidem, V, p. 375.

" Din 5 Aprilie. Ibidem, I, p. 246.

1" Allg. Zeilung, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 266. 1st den Fiirstenthiimern
vorbehalten unter dem Scepter des Herzogs von Leucbtenberg vereinigt zu werden".

100

ISTORIA ROMANILOR

Se mai purtau insa altii Cu ideia, ca. Romanii ar putea

fi uniti cu totii, pentru a fi pui sub un paa turcesc
Agentul Munteniei pe Inga guvernul revolutionar german din Frankfurt, loan Maiorescu nu tim daca autorizat
de cineva sau din propria-i imboldire, propusese in acela
timp s indulceasca lucrurile i sa impaciuiasca Italia in baza
cauzei Principatelor, adica Austria sa lese Italia libera, iar ea,
ca compensare, sa uneasca Bucovina, Moldova, Valahia i
Transilvania inteun regat, Romeinia, cu un principe austriac
i sub suzeranitatea Germaniei". Atat Gagern, preedintele,
cat i Schweinitz, ministrul de externe, fagaduisera lui Maiorescu sa se intereseze de chestie, i ii cerusera un memoriu asupra

starei politice a Trilor Romne, pe care agentul roman se grbete a-I alcatui 12. Aceasta idee de a da Tarile Romne Austriei
In schimb pentru libertatea Italiei, umbla pe atunci prin mintile diplomatilor, bunaoara ale celor francezi "3. Maiorescu
cauta sa traga din ea folosul unirei tuturor Romnilor. Cu toate
acestea un memoriu anonim atragea marea aminte a Romnilor
asupra primejdiei unei asemenea combinatii politice : Existenta Imperiului Austriac, sustinea acel memoriu, este lantul
care nituete robia Slavilor i a Romanilor pentru prezent i
pentru viitor, i care ii ameninta cu germanizarea" 104 Ungurii
constrani i ei de nevoile revolutiei, se prefac numai a se da

drept multumiti cu unirea Prilor Romne, aratandu-i faira

sa vree ingrijirea pentru o tendinta de unire mai intinsa a neamului romanesc, i de aceea A. G. Golescu serie lui N. Balcescu,

ea cu Ungurii nu trebue s ne gandim a face nimic, ci totul

impotriva lor. Ei nu vor fi niciodata pentru o Romaine libera,
precum nici pentru o Serbie libera. Ei tiu ce pericol ii ameninta, pe cat va sta langa danii un centra de foc national sau
roman sau sarb" 105.

Bine inteles ca o idee care se frannanta prin mintea tuturor, nu putea sa nu incolteasca i intea Romnilor. Deaceea
i gasim pe Dim. Golescu scriind lui Ioan Ghica urmatoarele
cugetari ce par rupte din lumea visului, dar a unui vis ce se
putea intrupa in lumea aevea : Frumoasa d-tale idee despre

unirea ambelor Principate nu prinde radacini decat in prea

putine capete moldovene. Aruncam, sunt cateva zile, ochii
pe o harta tiparita la Viena de mai bine de 20 de ani i care nu
confine decat tarile de neam romanesc : Valahia, Basarabia,

m Le National, 21 Iunie. Ibidem, IV, p. 24.

"I Maiorescu c. A. G. Golescu, 14 Sept. Ibidem, IV, p. 358. Alta din 16
Sept. Ibidem, IV, p. 398. Memoriul lui Maiorescu. Ibidem, IV, p. 420.
100 Guroult c. Lamartine, 5 Aprile. Ibidern, I, p. 256.
1" Din 11 Iulie. Ibidem, II, p. 405.
"Th A. G. Golescu cAtre N. Micescu, 19 Iulie. Ibidem, II, p. 624. Comp.
Articolul din Pesterzeitung, 10 Iulie. lbidem, III, p. 558.

BEVOLUTIA IN MUNTENIA

101

Moldova, Bucovina, Transilvania si Banatul. Stii d-ta c aceste

tri ar alctui un regat frumusel si rotund, cu hotare pe cari

natura inssi pare a le fi insemnat. Marea NeagrA, DunArea
si Tisa i-ar face o frtunoas cingtoare de mireas, si o bun
ap'rare contra neprieteniei strinilor. Centrul acestui regat
ni'l da Iasul sau Romanul. Nu stiu pentruce aceast idee care
anul trecut ar fi fost o curat utopie, imi pare azi asa de cu
putint, inat mai c s'ar putea pune rmsag a lucrul se va

intampla ; dar cand ? Iat punctul nesigur ce mai rmane" 106.

Ideia unirii Moldovei eu Muntenia.

Dac trig unirea

tuturor Romnilor umbla att in mintea lor at si intea po-

poarelor europene, ca o putint politia, si apgrea acuma pentru

Intia oar% in conceptia popoarelor, acea a Moldovei cu Muntenia se arta cu mai multi sorti de izbAnd si era rvnit de
Romnii Principatelor cu mai mult tArie, ca una ce se infiripase de mai mult timp in gandurile lor. Am vzut-o aprAnd
pentru intaia oar ca cugetare politic in actul dinaintea anului 1829, prin care se cer mai multe reforme, pe cAnd dorinta
(linastiei strAine precedase cu cativa ani acea a unirei, apArand
In 1822 in actul de inchez4luire pe care Turcii 11 cereau dela
Moldova, pentru a-si retrage trupele din ea. Ideia uniri TArilor surori reapruse in redactarea Regulamentului Organic
se artase din nou ca o rostire a dorintei boierilor moldoveni
si munteni, primit si de rusi, Oft timp ei crezur c vor putea
impune noului Stat unitar o dinastie ruseascA.
Ceva mai trziu, la 1834, fiinta acestei dorinte este atestat de consulul francez Bois-le-Comte, intr'o scrisoare a lui din
Bucuresti. In planul Conjuratiei confederative a lui Leonte Radu
se vede numai cererea unei dinastii steine pentru Moldova,
iar ideia unirei aprea numai sub forma mai larg a unei confederatii balcanice. In 1841 ins se face un pas foarte indrsnet
incercarea de a se realiza contopirea Munteniei cu Moldova

and cu propunerea Muntenilor de a chema ca domn in tara,

lor pe domnitorul Moldovei Mihai Sturza 107. Aceast ideie a

unirei trebuia s capete o puternic6 inviorare in anul 1848

and vntul soartei apropie din nou mai cu putere flamurile
ambelor Tri Romne. Pruncul rointin, public de mai multe
ori articole Ceilre frafii din Moldova, in cari arat, a ambele
-tri trebue s aib aceeasi soart, dupd cum sunt o singura
natie ce vorbeste aceeasi limb si are aceeasi religie" 108. Tot pe
.atunci Vasile Alexandri scrie vestita lui poezie Unirea.
1" D. Golescu c. I. Ghica, 7 Aug. lbidem, III, p. 278.
107 Riidricinile dintfti ale ideei unirei sunt mal vecht

1" Vezi de exemplu articolele din 12 Iunie, 16 Iunie si 13 Hine. Ibidem

1, p. 547; II, p. 139 si 484, pe langl multe altele.

ISTORLA ROAfAITILOR

102

Ioan Ghica apara mult aceasta ideie a unirei 'DAlor Romane inaintea Portei, spunnd, ea cea mai Min masura,
interesul Imparatiei Otomane, ar fi de a uni cele dou principate In unul singur, i de a pune acest stat pe un picior de
razboiu puternic, in stare de a se impotrivi Rusiei i Austriei".
Anume loan Ghica arata, ca Moldova precum .1 Muntenia
sunt gata de a sacrifica Iaul sau Bucuretii principiului i bunurilor unirei, i Romnii ar trebui sa se foloseasca de bunele
dispozitii ale Portei in aceasta privire, pentru a duce la fiinta
aceasta contopire" 19. i inteadevar c Turcii pe atunci pareau

a fi dispui a imcuviinta unirea", dupa cum spune o corespondenta din Constantinopole catre ziarul Le National 11,

intrucat Turcii se putusera convinge de pornirea Romnilor

In contra Ruilor. Dar cum spune tot loan Ghica : ,,Dei Parta
vrea binele nostru i cu toate ca Anglia i Franta ne vor sprijini
de indata ce Rusia va vorbi mai tare, vom fi parasiti,
'Meat la urma urmelor, noi trebuie s ne rezemam numai pe
noi inine" m

j inteadevar Franta, din pricina framanta-

rilor launtrice, nu putea s aiba in afara o mare inraurire, i

era adevarat ceeace spunea Le Nalional, c provinciile romne,

cu tendintele lor franceze, vor primi In curand pedeapsa crimei

ce au comis, proclamnd principiile Frantei chiar la portile

Imparatiei Ruseti" 312 In zadar staruiau revolutionarii romni

cari se coborasera depe baricadele Parisului pentru a aprinde
focul in Bucureti, ca Franta
sprijine, spunnd prietenilor lor
din acea ar, ca. gloria revolutiei romne le apartine", i ru-

gandu-i sa le mentind simpatiile lor ; caci daca i-ar parsi acuma,

ar comite cea mai mare crima, cad ei inarmasera bratele noastre" n3. Franta sprijinea, nu e vorba numai pe calea diplomatica, a-tat constitutia cat i dorinta de unire a Romnilor 114,
caci ea avea chiar interes A' o faca, deoarece era convinsa, ca

numai prin alianta ei cu Anglia i cu Turcia, se va mntui

Orientul de imiurirea pieratoare a Rusiei i se va putea da
o deslegare i chestiei principatelor". Apoi se mai gandeau
diplomatii francezi, c fiecare incalcare a Tarului la Iai sau
la Bucureti face sa cada una din stavilele ce se ridica intre

Moscova i Constantinopole"". Romnilor !ma le-ar fi trebuit un

sprijin efectiv i nu numai interveniri diplomatice.
1" Ion Ghica C. Min. de Externe, Iunie. lbidem, I, p. 651; alta din 26 lulie
Ibidem, II, p. 687.
110 Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 383.
111 Ion Ghica C. Min. de Externe, Iunie. lbidem, I, p. 610.
1" Din 13 Sept. Ibidem, IV, p 331.
"I Dim. BrAtianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187.

A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. Ibidem, IV, p. 217.

110 Le National, din 5 Aprilie si 3 Aug. Ibidem, I, p. 246, si IV, p. 208.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

103

Observam ca tendinta de unire a Moldovei cu Muntenia

daduse natere unui partid politic care se manifestase bunaoara in lumea faptelor Inca in anul 1841, pe cand contopirea
tuturor Romanilor aparu numai pe orizontul vietei romaneti
ca un vis fermecator, fr a da insa natere la vreo micare
mai hotarita spre a lui infaptuire.
Comisia proprietiltei.

Fiindca, precum am vazut, tot

rostul revolutiei din 1848 in Muntenia se concentra in chestia

taraneasca,116 credem de nevoie a reveni asupra acestei vajnice
intrebari a vietei romaneti i a o cerceta in miezul ei chiar,
desvalit cu prilejul unor desbateri foarte de seama, petrecute
In sanul Comisiei proprietatei.
Anume pentru limpezirea acestei daraveri, despre care

ziarul Popolul suveran spunea cu drept cuvant, ca este cea

mai grea, cea mai delicata i totodata aceea ce a iscat mai multe
patimi tara" 117. Guvernul provizoriu lua o masura care se dovedi mai in Irma a fi fost cu totul nepotrivita, intrucat nu con-

duse la nici un rezultat, anume aceea de a institui o cornisie

mixta compusa din atatia delegati de Omni i de proprietari
pe cate judete erau in Muntenia, care comisie trebuia sa desbata cu maturitate proiectul propriettei, pentru ca prin o
intelegere lamurita s se dee acestei grele chestii o solutie

teaser I".
Peatru a pregati spiritele la o impacare a intereselor,

guvernul nu crutase de loc proclamatiile atat catre proprietari

cat i catre Omni, tinzand fag de cei dintaiu a le asigura sufletele contra inspaimntarei, i proclamnd sus i tare princiPiul respectuka catre proprietate, cerand insa proprietarilor
a da fax% siluire i prin despagubire clacailor cate un petec
de p6mant, pe cat se .va gasi de cuviinta i pe cat Statul va avea
fonduri a plat. Patria nu cere dela nimeni sacrificii. Voiete
insa sa aiba doua milioane cinci sute de mii de fii ai sai, cu acela

mun.e de Roman, cu aceleai drepturi, care sa' se poata numi

Nape. i sa poata scapa de jugul ce i'l prepara strinul".
Alte proclamatii sunt amenintatoare pentru proprietarii
ce voiesc sa turbure linitea publica. In una din ele citim : Unii
116 ^ dovad cd chestia OrAneasca ern privit ca miezul revolutriei, deci
ca punctul cel mai insemnat al Constitutiei, se vede si din Itmprejurarea, cd 1
serbarea In care s'au infAtisat proiectul de Constitutie lui Soliman Pasa, documentul
fu Inmemat delegatului turc de 12 bAeti si 12 fete imbrAcati In costume nalionale.
Programul primirei lui Soliman Pasa, 9 Iulie. Ibidem, II, p. 363.
Despre improprietArirea tAranilor", Articol din 23 Aug. lbidem, III.
p. 626.
118 Decretul Guv, prov. din 9 Iulie. Ibidem, II, p. 359. Prin decretql.
5 Aug. (Ibidem, III, p. 243), se numeste presedinte al comisiei Al. Racovita, lar
vice-presedinte loan Ionescu. Lista nominala a delegatilor tArani. Ibidem, V, p. 514.

104

ISTOILIA BOMANILOR

din cei cari Ong. la 11 Iunie au trgit in paguba fratilor lor i

cgrora le este greu ca din stgpni sg ajung frati, nu pot sg
uite trecutul si leggnndu-se de ngdej di absurde si criminale,
cred c prin felurite calomnii i ngscociri vor izbuti sg turbure
linistea" n9

Prin aceleaqi mijloace, parte de convinpere, parte de

amenintgri, cgutaserg i ziarele s incredinteze pe proprietari,
cg era In interesul tgrei, al moralei si al lor Insuqi de a consimti
la 1mproprietg'rirea sgtenilor.

Aa un articol din Populul suveran al lui Ioan Ionescu

nun' sg dovedeascg, cg alatuirea dintre tgrani si proprietari

pe temeiul clgcei era nedreaptg, intrucat fusese regulatg numai

deoparte fgrg 1nvoirea celeilalte. In loc sg imbrgtiati poporul,
pe acel pe care l'ati strmbgatit, cerAnd ca s v ierte, si prevenind prin aceasta o teribilg rgzbunare, poate i mai teribilg
decAt cea din Galitia, voi In loc de a consolida sfintenia pro-

prietgtei pgmntului vostru i acea a muncei poporului, vg

coalizati voi, o mng de oameni, impotriva gloatei poporului" 120.

A. G. Golescu inteun articol cgtre proprietarii de mosii cei

reactionari, aratg, cat de nedreaptg a fost tocmeala stabilit

de Regulamentul Organic, intrucat plata folosintei pgmantului

prin muncg nu se impacg cu slobozenia omului, si de aceea noi
voim s'o prefacem in plat cu bani ; cg proprietarii nu perd
nimic, prin atribuirea in depling proprietate a pgmntului pe
care tgranii i astgzi Il posedg ca folosintg, cgci stgpnii nu

sunt proprietari pe petecele de pgmnt legiuite pentru hrana

tgranilor, ci aceia pe cari ei nu-i pot goni depe dnsele sunt
adevgratii proprietari ; c dreptul lor de proprietate fntru atAta
le era mgrginit, &A nu aveau voie sg o \Tana iar pentru interesul proprietarilor tot atAta face, cgci tranii erau ca si proprietari" 121. Intr'un studiu mult mai intins, publicat anonini
tot in Populul suveran, se aduc toate argumentele in favoarea
ideiei improprietgrirei : c mai intAiu tgranul Improprietgrit
e superior lucegtorului i tgranului arenda, &Aci traiul lui cel
bun posed" la un grad mai Malt ideile de ordine i de moralitate ;

al doilea, cg o nationalitate nu e sigurg de alma, nu poate sg se

apere contra once ngvgliri, cleat atuncea cand cea mai mare
parte din locuitorii ei sunt proprietari, cAnd atunci au un interes vgzut, pipgit, strns legat cu acel al tgrei cg proprietarii In
zadar ar spune, c dreptul lor de proprietate decurge din mos11, Proclamatiile Guv, prov. din 16 Iunie. Ibidem, II, p. 615; alta din
aceeasi zi, I, p. 617; a treia din 11 Iulie, II, p. 410.
li Din 6 Aug. Ibidem. III, p. 267-271.
In Populul suveran din 13 Aug. (Ibidem, III, p. 429-432), dusmanii
ImproprietArirei se siliau din rAsputeri sti rAspAndeascli stiri, cA proprietarii nu
vor Iu nici o despAgubire dupli scAparea clAcasilor. NotA din Gazeta Transilva-

niei, 1 Iulle. Haan II, p., 233.

BIEVOLUTIA IN MUNTENIA

105

tenire, din moi i stramoi, caci i taranii au un drept asupra

pamnturilor lor, acela dat de munca lor adaogata din generatie in generatie, din veac in veac, i care munca a folosit numai
proprietarilor, pe cand ar fi trebuit sa. foloseasca i acelora ce
o depuseser in acele pamanturi ; ca deci prisosul de valoare
In veniturile proprietarilor este averea taranilor. Daca se mai
lea apoi in consideratie i chipul cum au fost dobandite cele
mai mult . din proprietati, rail catigate, prin mijloace ru0noase i viclenii, atunci se vede ce ubrede sunt aa numitele
drepturi ale proprietarilor" 122
In proclamatiile catre ,sateni, Guvernul provizor cauta
&I dovedeasca nedreptatile stapnirei proprietarilor asupra moiilor lor, *land astfel pe tarani. Intr'una din cele dintai
adresata monenilor (razeilor din sate), cari i ei erau proprietari, guvernul desvolta urmatoarea teorie asupra modului
cum s'au alcdtuit proprietatile cele mari : Moiile, pamntul,

Prei Romane4ti, au fost data ale locuitorilor. Toti satenii

erau moneni ca i voi ; dar nite venetici incepura a lua, a cum-

Ora pe nhnica, azi petecul de pamnt al unuia, mane al altuia

pana' cand se facura cu mari moii, iar monenii, ajunsera robi,
apoi cu Regulamentul clacai" 123.

Teoria aceasta a mintete fraza din articolul anonim, ca

proprietatea cea mare ar fi fost rezultatul despoierei i al inelaciunei. Daca insa asemenea conceptii puteau fi puse in articole de ziar, ele nu se potriveaukde loe in acte oficiale ; caci
cum putea atuncea cere guvernul ca sa se sfinteasca proprietatea
cand pentru dnsul ea provenia din hrapiri?
De aceia i guvernul ;care lasase sa-i scape condeiul,
cand scrisese proclamatia dire moneni, venind la contiinta
indatoririlor sale, indeamn pe sateni, prin alte proclamatii,
la pazirea rnduielei, i caut sa-i liniteasca i sa-i faca sa atepte cu rah dare regularea soartei lor. In proclamatia din 21

Iunie, gasim pe guvernul provizor indemnand pe tarani, ca

spre a nu aduce invalueala i incurcaturi in interesul oamenilor, pentru munca cmpului din anul acela, sa-i implineasca
toate datoriile catre proprietarii i arendaii lor, tot aa dupa
cum le-au implinit pana acum". Tot data fi imbie s se tina
lini.,titi pela satele lor, caci trepadarea pela orae, ori incetarea
dela munca campului va aduce scumpete i foamete asupra
Wei i eau voua i tuturor" ".
222 Din 25 Aug. Ibidem, 111, p 626-642.

na Din Iunie. Ibidem, I, p. 627.

"4 Proclamatia din 21 Iunie. Ibidem, II, p. 17. Repetat indemnul in aceea
din 6 Wile. Ibidem, II, p. 314; in cea din 30 kite. Ibidem, III, p. 52, g din 16 Aug.
Ibidem, III, p. 476. a inteadevAr tAranii refuzau de a mal lucra, vezi raportul
suboarmuitorului de Margine, 20 Sept. Ibidem, IV, p.465. Comp. si cele ce spune
Caimacamul Cantacuzino asupra ridicArei semmiturilor de cAtre siteni, flit%

106

1STORIA ROMANILOR

In aceast atmosfer creat de actele guvernului i ziarele

revolutionare, se aduna Comisia proprieftei, in ziva de 19
August 1848. C. A. Rosetti rostete cuvntarea de deschidere,
In care cu mult entuziasm spune, c singurul nor ce a intunecat libertatea noastr a fost chestia propriettei ; ins
acum nu ne mai temem. Nu ne mai temem, pentru c' aceast
adunare, in care se afl unul ln.g altul cel bogat cu cel srac,
cel fericit cu cel nenorocit, cel ce are totul cu cel ce nu are nimic,

cela ce este stpn cu cela ce este rob ; in aceast adunare toti

sunt frati, i gurile cnd se deschid spre a vorbi, rsuflnd aerul
cel curat al frtiei, vor rosti negreit legea lui Dumnezeu. Frati
stent trebue s intelegeti cA voi i numai voi sunteti Tara Romnease, pentru cA voi sunteti dou milioane i jumtate ;
pentruc pnea ce hrnete pe tot omul voi o dati. Voi ati fcut
toate casele acestea ; voi ati fcut toate cte se ligd pe pmntul
acesta romnesc, i iari voi sunteti in stare s fericiti tara
i s o p'ziti de once rele". Cuvntarea lui Rosetti pcAtuia
prin alcAtuirea ei logicA ; cki dup ce incepe prin a pune nklejde,

c' intelegerea dintre cele dou clase va pune un capt grelei

probleme a chestiei rurale, sfrete cuvntarea primo laud
att de covritoare a tranilor, inct era o adevrat intetire
a lor asupra proprietarilor125.

In edinta de deschidere, cel dintaiu care are cukrAntul

este preotul Neagu, deputat stean. El propune o ingsur radical, adec s se multumease proprietarii cu zeciuiala riroductelor recoltate pe moia lor din munca tranilor, iar 9/
fie ale acestora ; cAci se intreabA preotul : Cali proprietari de
moii au arat cu insui plugurile lor i rodul acela 1-au strns
cu bratele lor?" i preotul rspunde Adevrat c nici unul".
El adaugA apoi cA, pmntul dumitale ar putea mult s stee,
i bani nu ti-ar mai da, dacA noi n'am fi umplut magaziile dumi-

tale cu producte i casele dumitale de aur i de argint". Preotul Neagu observ, ca fiecare lucrAtor de prnnt se va sili a

munci mai mult, tiind cA lucreazA fiecare pentru interesul s'u,

iar nu numai pentru al altuia. i titi d-voastr, adaogA preo-

tul Neagu, intr'o frumoas comparatie, c un fel de bucurie

i pasuri au boii cnd i duce cineva la jug, i astfel de bucurie

i pasuri cnd Ii dejug cineva i le d drumul la pune". Darea
de seam a procesului verbal cuprinde ins observarea, eft' in
cursul cuvntrei sale, preotul Neagu intrebuintase oarecari
cuvinte inveninate asupra proprietarilor, i c' i s'a fAcut bgare

de seam de ctre vice-prerdinte". Deputatii proprietarilor

Len i Radu Ceaurscu sprijinesc alte propuneri, asupra cgrora

plata dijniel, si a slobozirei vitelor In lanurile proprietarilor, MI% lIngldueall de
a fade ispAsenie", 17 Oct. Ibidem, V. p. 188. Mai vezi pp. 224, 225, 422, 447.
in Cuvantarea lui Rosetti din 9 Aug. Ibidem, III, p. 293.

REVOLTJTIA IN MUNTENIA

107

tuturora ramane ca vicepresedintele sa raporteze guvernului,

si se hotreste ca In a doua seanid sa se desparta intrebarile :
Este liber pe munca sa sateanul?
Este liber pe pamantul s'au proprietarul 1'o?
In sedinta a II-a, loan Ionescu pune chestia mai pe jutelesul tranilor, inlocuind cuvntul de liber, pe care ei nu-1 pricepeau, cu acel de slat i propune a se desbate intrebarea :
daca este sfnta proprietatea, pentruc este productul muncei,
si daca este sfnta munca, pentruc este sudoarea muncitorului?

loan Ionescu lamureste Intrebarea atingnd intaiu sfintenia proprietatei si spunnd a trebue mentinuta In tara asa

cum este ea acum ; cad de ne vom atinge de ea, facem o nedreptate. 0 Impartire a pamntului ar fi ceva absurd, de oarece peste

10-20 de ani, fnmultindu-se poporatia, iarasi o sa venim la o

fmparttal, si precum proletarii ar face o nedreptate luand pamntul proprietarilor, peste tatva timp ar trebui A. ne atIngem
si de pamntul acela ce 1-ar capta astazi proletarii".

Deputatul proprietarilor, Len, sustine insa parerea, a

daca n'a fost o robie ci o chirie. La care Neagu fi raspunde :
Ce fel de chirie este ea, cnd de pilda vii d-ta si tini zici : fnju-

ga-ti boii si hai cu mine la satul Domnita. Acolo d-ta In loe sa'mi

platesti cat face munca mea, fini dai cinci lei, si trebue sa'i
primesc, ea' a-Ma vrei sa-mi dai si n'am unde m jelui, caci cu
totii se legasera' Intru a nu prat munca mea cat face, ci cat vreau
ei. Asta se chiama tocmeala?" Deputatul satean Lipan adaogA :
Noi n'am stiut nimic de Regulamentul facut de d-voastra,

si ne-am pomenit cu el in spinare. Nevasta mea secerand de

dimineata 'Ana la prnzul cel mare, nu este slobod sa se duca
s dee -PO copilului. Oare nu e robie aceasta ?"

Se hotreste continuarea acestei insemnate desbateri si

In sedinta a III-a 127.

In aceasta sedinta, Lahovari, deputatul proprietarilor, lute cuvntare mai lunga, apara principiul proprietatei, aratnd
intre altele, ca. proprietatea se intinde, nu numai asupra Omantului, ci si asupra lucrurilor miscatoare, si ca daca azi se va lua
dela proprietar fara voia sa parte din pamantul sau spre a-1 da
steanului (lucru pociu zice nepomenit In istoria neamurilor
civilizate), mani fat% indoiala o s se cear dela fnsusi sateanul
parte din vitele sale ; si asa mai fnainte, pentru bani si pentru
toate in deobste. Gaud s'ar atinge dreptul proprietatei, nimeni
nu s'ar mai sili s se fnavuteasc, ca sa lase copiilor si mostenire".
11, Procesul-verbal al minter I a Comisiei proprietAtel, 10 Aug. Ibidem,
III, p. 321 326.
,17 Procesul-verbal al seantei" a II-a din 11 Aug. Ibidem, p. 341 345.

ISTORIA ROMANILOR

108

FArA a rAspunde la aceste teorii, deputati tArani, Badea

i Enea Cojocarul, revin asupra temei robiei, arAtAnd cum omul
lipit de moie este inteadevAr rob. Noi n'avem voie s'A fugim.
mAcar de vreme ce ne aduce Inapoi cu dorobantul, cu bAtaia.".

Len combate pe reprezentantii satelor sustinAnd, cA,

opyirea de strAmutare este mai mult In interesul ocArmuirei
decAt In acel al proprietarului", la care Enea Cojocarul IntAmpinA, d. visteria se punea la cale, gAsea pe skean ori unde se

afla ; iar proprietarul din ducerea undi sAtean dup'A moie, pier-

dea mai mult, pierdea un rob".

PunAndu-se la vot Intrebarea dad munca este

sfAntA

i dacA omul este liber, aded cu alte cuvinte dad clAcaii trebuie sA se emancipeze, toti deputatii sAteni se ridicA In picioare, iar proprietarii se scoalA depe scaune pentru a prAsi sala, i sunt opriti numai prin apostrofarea energicA a
vice-preedintelui care le spune la stArit, cA de pArAsesc desbaterile, el nu ia asupra lui cele ce se puteau urma, i se pune
Ind odatA la vot Intrebarea, dacA omul este liber i sfAntA
munca lui? Intrebarea este de astAdatA primit'A In unanimitate
de toti deputatii. Dup aceea punAndu-se In desbatere intrebarea
de a doua, anume dad este sfAnt6 proprietatea, Stan StAnicA,
deputat sAtean, avtind parola (cuvAntul) zice : Munca este
sfAntA, i proprietatea este sfAntA, ILIA dupA ce se va ImpArti
i. clAcaului cAte o pArticid, apoi va fi sfAntA i proprietatea",

la care cuvinte toti deputatii sAteni se scoal In picioare strigAnd : Noi sfintim proprietatea, insA dupA ce se va impArti ; acum

nu putem". Preotul Neagu explid (ironic) atunci, cA sA nu se

teamA sAtenii, cA dad vor recunoate sfintenia proprietAtei, domnii

proprietari cari au recunoscut cA munca este sfAntA, IA vor zice :

luati-vA munca i duceti-vA unde voiti. Ce aveti cu proprietatea

noastrA" ? Ceauescu, deputatul proprietarilor, vAzAnd unde este
greutatea, intreab pe sAteni : Dac vA vom da pArticica voas-

trA, sfintiti proprietatea ce ne va mai rAmAnea ?" la care toti

deputatii sAteni rAspund pe Intrecutele : Toti o sfintm", sculAndu-se In picioare. Vice-preedintele Inchide aceast gravA
desbatere cu cuvintele : Am declarat cA este sfAntA munca,
prin urmare, cA nu mai este robie, i am mai declarat, cA i pro-

prietatea este stAntA, prin urmare, cA nu suntem socialiti".

Propune pe a 4-a edintA ordinea de zi : dac poate cineva sA se
facA proprietar prin dscumpArare 128.

In edinta a 4-a, unul din deputatii proprietarilor, Ceau-

escu, impArtAitor al ideilor liberale, dupA cum se vAzuse aceasta

din edinta a 3-a, se scoalA deodat i spune : Si eu v'am robit

fratilor, v'am bAtut, v'am desbrAcat ; de 36 de ani de cAnd mA
3" Procesul-verbal al mantel" a III-a din 12 Aug. Ibidem, III, p.

361-73.

LEVOLUTIA IN MUNTENIA

109

blestemati. Iertati-ma, ma' rog, fratilor sateni, luati-va inapoi

ceea ce v'am rapit Iata-ma, va dau particica de pa.mant". Numerosul public ce umpluse sala, !neat acum nu mai incapea,
isbucni lute() detunatura de aplauze, de strigari de ura 1 iar deputatii sateni in exaltatia lor, care de care striga : Dumnezeu
sa te ierte frate ; s fim frati, sa' traim in pace! Ura 1 Vivat, sa
traiasca Constitutia 1"

Abatndu-se desbaterea iara'i, prin silintele deputatilor

proprietarilor de a reveni asupra dovezei, ca china i munca
facuta de Oran pentru plata pamantului nu erau asupritoare,
vicepreedintele loan Ionescu revine i el asupra nedreptatei
acelei legiuiri, cu atat mai mult, ca Regulamentul voia s unifice toate tocmelile, ceace nu se putea, conditiile vietei fiind
deosebite in deosebitele regiuni ale tarei. Timpul a dovedit
indestul c aceasta nu se poate legiui. Tocmeala trebue sa fie
libera, i trebue sa se supung la imprejurarile localitatei i la
preturile curente ; de aceea tocmeala trebue sa se faca in felurte locuri dupa felurimea preturilor. Libertatea in tocmeala',
iata principiul care va putea pune in armonie munca cu pamantul.

Regulamentul a robit tocmeala ; el a facut o lege stabilita i

generala, rezamata pe cifre ce se schimba din an in an i sunt
deosebite din loc in loc ; prin urmare a legat libertatea muncei".
Desbaterea insa neieind la nici un capat, se hotarete a se urma
i in edinta a 5-a 129.

In aceasta edinta, Ceauescu, deputatul proprietarilor,

care facea pareca in ciuda colegilor sai, repeta iarai declaratia,
ca da pamant satenilor cat vor avea nevoie, i ca pamantul este
al lor venic cat vor sta pe moie, iar cand se vor duce depe ea,

pamntul sa ramana iara'i al proprietatei, i aa, adaoge el,

vom Inainta, fratilor, cum inainteaza soarele imprejurul Omantului, i ne vom mari precum se marete Dunarea in cursul ei,
surpanduli malurile sale". Veni insa la sfarit desbaterea cea
spinoasa asupra catimei de parnant pe care taranii trebueau
fie improprietariti. Un deputat al proprietarlor, era de parere,

ca fiecare proprietar este volnic a retinea pe mbia lui cati sateni

va voi, dup calcula ce va face, ca este in stare sa-i improprieteze" (sic). Taranii cereau sa le dee pamant ; proprietari raspun-

deau intr'un valmaeag de vorbe tot mai invapaiat : Pamnt

avem dar d-voastra. aveti bani?" *edinta se ridica iarai

a se fi hotarat nimic 130.

In edinta a 6-a, deputatul Len propune in scris amanarea desbaterilor pana se vor aduna toti deputatii proprietari ce
venisera numai in mina'. de 7 dela inceputul lucrarilor i apoi
se urcasera pana la 11, iar acuma iar incepeau a se trage inapoi,
119 Procesul-verbal al seantei" a 4-a din 13 Aug. Ibidem, III, p. 390-399.
Procesul-verbal al seantei" a 5-a din 13 Aug. Ibidem, III, p 437-443.

/STOMA ROMANI:LOB

110

pentru a impiedica incheieri valabile. Cu toate acestea cAtiV'a

din deputatii proprietarilor rgmnnd In adunare, se urmeai
desbaterile inainte
Tranii cer atuncea In sedinta a 7-a 132
sA li se dee 14 pogoane la cmp, 16 la balt, 11 la podgorie si 8
la munte, asupra edreia cerere se incinge o desbatere ce invenineazA tot mai mult relatiile intre reprezentantii celor dou clase
p.n and in sedinta ultimA, a 8-a proprietarii ofer tAranilor
numai vetrele satelor, adec locul de cas i grAdinA cu un raion
de 20 de stnjeni imprejur, mAsurat In stnjeni pAtrati cu pret
de un leu stnjenul, bani pesin, iar nu In fggduieli i inchipuite nAdejdi". Se face o mare zarv" asupra acestei propuneri,
procesul-verbal arat, cA seanta incepAnd a fi turburat,
dialogurile nu s'au putut insemna, fiind vorbele foarte repezi
i infocate". *edinta se inchide In acest v5.1m6seag, rAmnnd
s." urmeze desbaterea pe a doua zi133. Aceasta ins nu se mai
intampl, de oarece guvernul, temndu-se ca discutia s" nu inversuneze din ce In ce mai mult cugetele, In loe de a le infeti,
cum se spera la inceput, declar suspendate lucerile Comisiei,
pe motivul cA, seantele ar deveni tot mai tempestuoase i c cei
numiti din partea guvernului, In loc sA insufle o incredere de
nepArtinire intreag6 in spiritul pkei, au fAcut s cread'a" cei mai
multi ea' acestia se trag mai mult la o parte decAt la alta printeun
zel dictat de simpatii" 134. A.ceste cuvinte tinteau pe loan
Ionescu, vice-presedintele Comisiei, care se arAtase cum, am
vgzut, foarte aprins sprijinitor al tAranilor.

Le National aran, c Rusii vkise intrigi In Comisia

proprietAtei, ceeace nu se prea intelege, i ea' guvernul se hot5rase s'o disolve. Se tindea a se imbudtti starea tranilor ; dar
In starea de fat a lucrurilor incordarea intre tArani i proprietari este asa de mare, eft' a devenit neaprat a nu se mai cugeta

la aceast chestie care este privit acum, ca un atac adnc al

dreptului de proprietate". Tot asa spune si Le Constitutionnel,
a este de temut o ciocnire intre proprietari i rani" 135.
Comisia proprietatei iesise acolo unde trebuia s" ias6,
adics la niciun rezultat.

4. RASPANDIREA CUNO$TINTEI LNTERESELOR

ROMANESTI IN APUS

Mai insemnat apoi ca urmAri, fu r'AspAndirea In lumea

apuseanA a ideilor pe care frgmntgrile vremilnr le aduseser
131 Procesul-verbal al seantei" a 6-a din 18 Aug. lbidem, III, p. 464-476.
132 Procesul-verbal al muter a 7-a din 17 Aug. Ibidem, III, p. 491-498.
Procesul-verbal al seantei" a 8-a din 18 Aug. Ibidem, III, p. 511-518.
'" Decret din 19 Aug. Ibidem, III, p. 541.
133 Le National din 3 Sept. Ibidem, IV, p. 191; Le Constitutionnel, 3 Sep.

Ibidem, IV, p. 193.

REVOLUTIA IN MUNTENIA

III

/a incoltire In mintile Romnilor, i anume tntre oamenii

invAtati, ziaritii i oamenii politici ai marilor puteri, dela cart

singuri Romnii puteau atepta sprijinul trebuitor pentru reali-

zarea tintelor lor. Aceste idei se refereau intai la caracterul

Itationalittei romne, amestecat pAnA atunci ca Ruii, Bulgarii i Grecii i eunoscuti doar numai de foarte putini oameni
de seamA in adev`rata lor lire de popor latin. Apoi Romnii
doriau s traiasc6 viata lor ins4i, fr amestecul tuturor celor
care se sculau mai dimineat i care cutau s-i facA dinteinii
nite unelte oarbe ale intereselor lor ; s' nu mai fie supui cel
putin In privirea desfuerei vietei lor lAuntrice la poruncile
Turcilor i ale Ruilor. Ei consimtiau bineinteles s rAmaie tot
supui, c6ci gAndul neatArdrei ocolia in sborul lui mestru

ine prea pe sus intinsul orizont 'Meat Romnii sA fi putut nAzui

a-1 atinge cu dorul ; dar aeeast proteguire voiau s'o recunoasc6

intreaga Europ i nu numai statele mArginae care heniau

asupra lor scopuri distrugRoare. In sf'arit tot din frAmant-

rile vremilor lor, mai rAsArise ilea' o dorint, aceea ea cel putin
Moldova i Muntenia s'A fie unite, in un singur Stat c'Aci unirea
tuturor Romnilor se tinea de mAini in sborul ei fermecRor in

idealul neatarn'grei. Ei mai voiau ca acest Stat unit s' fie

pus sub ocrotirea unei dinastii europene care prin ereditate,

-55. pun6 clan' cap6t jocului zicAtoarei lor : schimbarea domniI or, bucuria nebunilor.

Toate aceste idei fur rgspAndite de Romnii destkati

In serien i i articole de ziare, i mai multe cugete generoase mai

ales dintre Francezi, imbrgiar dreapta cauz a unui popor

martir i puneau in slujb6 vorbitoarea lor pan.
S'A entinfrAm scrierile de egpetenie care puser Europa in
cunotiinta cererilor Romnilor.

In 1849 Iulie 1 apare, in ziarul La Presse din Paris, protestarea foastei Locotenenti domneti, adresan ministrului trebilor externe ale Frantei i subsemnat de Heliade, Golescu,
.1 Tell. Tot in 1849 apare i scrierea lui Jean Henri Ubicini

care luase parte la micarea din Bucureti alaurea cu capii

revolutiei, scriere intitulan : Memoire justificatif de la revolution roumaine, precedat de o alt protestare a tuturor capilor
revolutiei care Anglia, Austria, Franta i Prusiam. Hippolyte
Desprez care inserase in fascicolul dela 1 Ianuarie 1848 din
.Revue des deux Mondes articolul sa'u asupra La Moldo-Valachie et le mouvement roumain, revine in 1849 asupra aceleiai
teme, cercetand acuma fArAmAturile zdrobitei revolutii, in un
articol publicat in aceeai revist : La Revolution dans l'Europe
," Prefatra d-lui G. Bengescu la cartea lui Ubicini, Les origines de l'Histoire.

roumaine, Paris, 1886, p. IV.

112

ISTORIA ROMAN1LOR

orientale. In 1849 mai apar i amintirile lui Heliade Radulescu,

eu titlul : Souvenirs d'un proscrit, sub anonimul Un Roumain.
In 1850 Hippolyte Desprez publica doua volumuri : Les
peuples de l'Autriche et de la Turquie, histoire contemporaine des
Illyriens, Magyars, Roumains et des Polonais, in care expune
i. Istoria Romanilor sub protectoratul rusesc. In acelai an
Heliade da la lumina scrierea sa : Histoire de la Rgneration

roumaine, iar Stefan Golescu trimite o scrisoare catre redactorii tuturor ziarelor pariziene, prin care protesteaza contra
falei interpretari ce se dade micarei romneti. Paul Bataillard publica tot in 1850 un studiu : Les Principauts Danubiennes, in La Revue de Paris, pe care apoi 11 extrage i ca lucrare aparte. Heliade mai ataca apoi pe Rusia in bropra lui :
Le Protectorat du Czar, i publica i un fel de poema: La
Rsurrection des peuples, La Roumanie renaissante, dedicata
emigratilor Romani i retiparete din nou Souvenirs et impressions d'un proscrit. Tot in anul 1850 N. Balcescu publica insemnata sa cercetare : Ouestion conomique des Principautes
Danubiennes, in care analizeaza din toate punctele de vedere
chestia taraneasca.
In 1851 nu apare nici o scriere politica, dar vede lumina
una literara de mare valoare pentru cunotinta poporului roman,
anume : Posies de la lcmgue d'or traduites par I. A. Vaillant
de Bucarest. In 1852 apare scrierea lui N. A. Kubalski, vechiu

functionar public din Polonia, sub titlul : Recherches histori-

ques et statistiques sur les peuples d'origine slave, maghyare et

roumaine, care pune in lumina deosebirile nationale ce despart
aceste trei popoare, interesele i istoria lor iarai deosebite.
In 1853 se publica traducerea franceza a Doinelor i

poezii de Vasile Alecsandri, traducere Main

de I. E. Voinescu, cu o introducere de George Bell. Tot in acel
an Jules Michelet descrie, in stilul su inflorit, rolul sotiei lui
C. A. Rosetti in viata sotului ei i in revolutia din 1848. Armand
Levy publica tot atunci : La Russie sur le Danube, cu protestarea Romanilor contra navalirei in patria lor i cu corespondenta dintre Dimitrie Bratianu i lordul Dudley Stuart.
In 1854, un Valac (Grigorie Ganescu) public : Coup d'oeil
sur l' administration de la Principaut de Valachie, in care supune
unei aspre critici ocarmuirea Munteniei care provocase revolutia. Generalul comite de Fiquelmont publica: La Politique
Leicreimioarelor,

de la Russie et les Principautes Danubiennes, iar D. Bolintineanu :

Les Principauts Roumaines.
In 1855 apare o broura anonima care atrage luarea aminte

a Domnilor din cabinetul britanic sur le statu quo des Principauts du Danube" : un studiu : Les finances de V alachie de
Thibault-Lefevre ; o descriere a nsboiului Crimeei, intitulata :

Guerre d'Orient, Voyage el la suite des armes allies en Turquie,

BEVOLITTIA IN MUNTENIA

113

en Valachie et en Crime. Elias Regnault publicA in acelai an insemnata sa scriere : Histoire politique et sociale des Principauts
Danubiennes care, dac pAcAtuete prin o vklitA aprindere contra

Rusiei, aduce slujba de a apAr interesele romAne. I. C. BrAtianu scrie : Mmoire sur l'empire d' Autriche dans la question
d'Orientm. Tot in acest an apar mai multe descrieri pitoreti
asupra TArilor RomAne, insotite de stampe precum sunt bunAoar : Nil et Danube. Souvenir d'un touriste : Egypte, Turquie,
Crime, Provinces Dcuzubiennes par I. de Bois Robert, ilustrata
ca o multime de gravuri, din cari 12 cu dou culori ; Les population des Provinces Danubiennes, cu o culegere de gravuri

In apA tare ; Six mois en Valachie, Moeurs et coutumes des

Principautes ; Voyage c Constantinople par les Provinces Danubiennes par Boucher de Perthes. Ca scriere politic mai insemnAm lucrarea lui Gr. GAnescu : La Valachie depuis 1830 usqu'ez ce four.

In 1856, anul tratatului din Paris, cand Napoleon al III-lea

se hotkAte sA sprijine cu tot dinadinsul revendickile RomAnilor
i sA facA din ei o stavilA contra inaintkei Ruilor in Peninsula
BalcanicA, apar cele mai numeroase scrieri, din cari mai multe

vor fi intrebuintate in paginile ce urmeazA, ca unele ce insotesc faptele expuse. Aa gAsim : Abolition du servage dans les

Principauts de A. G. Golescu, care trateazA chestia rura16.

In o scriere anonimA intitulatA A//aires d'Orient, Rorganisalion des Provinces Danubiennes : aduce ca argument pentru
unire, intre altele, textul art. 23 al tratatului de Paris, care
spune cA Principatele vor avea o organizare nalionalei ; cki,
argumenteazA autorul anonim : Administratia provinciilor dunkene nu ar poseda acest caracter, daca ar fi deoparte special
Valahiei, pe de alta Moldovei ; cki intrucAt ar fi nafionalei o
administratie moldoveneascA i. una munteneascA ? Moldova este

ea o nationalitate i Muntenia alta? Nu ; aceste dou6 provincii

sunt pArtile aceluiai trup, natia romAneascA. Pentru ca administrafia feirilor locuite de romclni set fie nafionald este neapcIrat
ca aceasta administrafie sit poatei apuca i conduce ca aceeaqi

mad bate puterile vii ale nafiei. Edmond Texier : Appel au

congrs en faveur des Roumains ; D. Bolintineano : l'Autriche,

la Turquie et la Moldo-Valachie; Gr. GAnescu : L'avenir de la
Valachie ; Thibault-Lefivre : Le commerce de la Valachie ; altA
scriere fArA nume de autor este Coup d'oeil sur les Provinces
Danubiennes, care contine fare altele : originea poporului romAn, nenorocirile lui, stoarcerile i apAsAtorii lui, poftele vecinilor ; Discours prononce par l'archimandrite Iosaphat 138 dans
"7 Asupra activitAtei lui Ioan Bratianu In apararea drepturilor Principatelor vezt mai pe larg loan C. Bratianu, conferinta de I. T. Ghica, Bucuresti, 1896.
1" Arhimandritul Iosafat Snagoveanu, unul din emigratii ronulni dela 1848,

este tntemeietorul vechel. capele romane din Paris. El deschise slujba In 1853
A. D. Xenopol. lstoria Rominilor.

Vol. XII.

114

fSTORIA ROMANILOR

l'Eglise roumaine de Paris, Cu prilejul emancipgrei Tiganilor.

L A. Valliant mai public broura : L'Empire c'est la paix,

In care se ocup mult de chestia Principatelor ; Memoire de
S. A. Grgoire Ghica prince rgnant de Moldavie adresse aux
Conference de Vienne, publi par Lantival (Vaillant) ; Mmoire
et observations de S. A. S. le prince regnant de Moldavie Greg. Ghica

sur le protocole des Conferences de Constantinopole par Lantival

(Vaillant); Cesar Bolliac : Me.moire pour servir et l'histoire de

Roumanie, (Provinces Danubiennes); Louis de Nalche :

La Maldo-Valachie; Paul Bataillard : La Moldo-Valachie dans
la

la manifestation de ses efforts el de ses voeux, extras din La Revue

de Paris ; Plan d'organisation d'un comit roumain et Paris en

vue de l'union de deux Principauts ; Paul Bataillard : Premier
point de la question d'Orient, Les Principauts de Moldavie et
de Valachie devant le congrs ; A. Sanejouand : Les Principaute's
roumaines devant l'Europe, aprut inniu in ziarul oficios france

al Rusiei Le Nord ; Les Provinces Danubiennes extras din Le

Sicle" ; Chopin et Ubicini : Les Provinces Danubiennes ou Roumaines ; La Comtesse Sturdza : Rgime actuel des Principautes
Danubiennes, contine o eglduroas" apArare a principiului Domnului stegin ; Reponse el la circulaire de la Porte du 31 Juillet,
memoriu Inmanat de generalul Magheru ambasadorilor Frantei,
Angliei, Prusiei i Sardiniei ; B. Boeresco : La Roumanie aprs
le trait de Paris ; Un mot sur les vraies Principauts Danubiennes

de un vechiu secretar de ambasaa din Constantinopole ; Thibault-Lefvre : La V alachie au de vue conomique et diplomatique, extras din Le Correspondant". Scrieri germane favorabile Romnilor sunt numai acele ale consulului Neugebaur_
In gall de aceste serien i ceva mai cuprinzAtoare, se dig
inc multe articole prin ziarele Parisului din acel timp, mai
ales In Le Journal des Dbats, Le Sicle, La Presse i. Le Constitutionnel : din ziarele Engleze, in Daily News 139
Din aceste scrieri ia formg o atmosfer de idei din care
Napoleon III i oamenii politici din jurul lui traser imboldirea
spre sprijinirea nAzuintelor romneti crezAnd a le folosi in interesul Frantei, ceeace av de urmare c'd norocul de atAta -Limp
ateptat gilt opreasc" zborul asupra Latinilor dela DunAre.

In un apartament al imobilului No. 22 din rue Racine. Casa fiind dArAmatA in

1881, guvernul romAn cumpArd In 1882 capela Dominicanilor din str. Jean de
Beauvais, care fu restauratA si pregAtitA pentru cultul ortodox, sub directia d-lui
Selmersheim, arhitect si inspector al monumentelor istorice. (NotA pusA de G.
Bengescu la citarea discursului arhimandritului In cartea sa Bibliographie francoroumaine, Paris 1907, p. 51). NotAm cA toate scrierile reproduse ad i sunt trecute
In aceastA carte. Multe din ele Insii nu erau cunoscute de Inainte.
Erau si ziare protivnice RomAnilor ; dar si acestea contribuiau prin
polemicele lor sit atragA luarea aminte asupra Latinilor dela DunAre. Asa erau mai
ales ziarele Austriace : Oesterreichische Zeilung, Die Presse, der Wanderer si altele.

IIEVOEUTIA IN MUNTENIA

Rezultatele revolutiei din 1848.

115

Cazuse deci revolutia

prin apasarea straina, precum cazuse gandul ei cel mai de

seama, ridicarea starei taranului, prin Imparechierile launtrice,

i visul ce leganase catva timp mintile generoase i inflacarate
pentru binele public, ii luase iarai zborul din lumea aevea
catre regiunile eterice din cari se coborise.
Regenerarea Romaniei trebuia sil se faca pe alta cale
ascunsa 'Meg in maruntaele viitorului. Dei revolutia romna
fusese innabuita ca micare fizica, ea avusese un puternic efect
asupra mintilor, in cari Meuse sa incolteasca idei i pgreri noui.
Cu drept cuvant este acest lucru bOgat in seama de oamenii
timpului, i ceeace e mai caracteristic, de strainii de altfel desinteresati in mersul vietei romane*ti. Aa ziarul francez Le
Sicle din 4 Iulie 1848 spune, ca ideile supravietuiesc la pierderea bataliilor, i suntem convini ca principiile proclamate
la Bucureti vor VAL chiar daca oamenii generoi cari li se inching ar trebui sa fie secerati de sabiile ruseti" 140, iar caldul
apa'rator al cauzei romneti, Hippolyte Desprez, sustine, ca
daca revolutia valaha este biruita, spiritul ce a insufletit-o nu
a cazut odata cu dansa" 141.
Acest spirit in sfera politica se manifesta de data in inchegarea unui mare partid, acel liberal, care cum am vazut, se
infiripase cu incetul in ambele Tari Romne. Cum spune un mare
poet :

Adunate laolalta picaturi din depOrtari,

Au hranit cu ele rauri cari in urma-au format mari".
Revolutia din 1848 avit deci acest rezultat insemnat asupra
vietei romAneti, ca o indruma spre orizoane noug : in afara,
spre combaterea apasarei ruseti i descatuarea cugetarei nationale ; in launtru, spre inlocuirea sistemului nedreptatei i al
privilegiului cu ideile de libertate, dreptate i. egalitate patroDate de cugetarea moderna, precum i spre inchegarea statului roman trite intindere mai cuprinzatoare. Dintre ideile
de reforme launtrice cea de capetenie, acea in care se aduna
toate silintele prefacerei, este imbunatatirea soartei clasei celei
mai numeroase i. mai insemnate a poporului roman, acea pe
munca careia se razama intreaga cladire politica i sociala a
acestei OH agricole ; singura clasa care pana atunci hranise
viata ei, i totodata singura in care se pstrase Inca firea po,
porului cea neaoa i. neatinsa de valurile strainismului.
Partidul liberal se inchegase chiar dela inceput, in cugetarea unui Malinescu sau a unui Constantin Radovici din GoIbidem,

II, p. 289.

141 H. Desprez : La Rivolution dans I'Europe orientate In Revue des deux

Mondes 1848. Ibidem, IV, p. 630-658. Locul reprodus se afla la p. 641.

116

ISTORIA ROMANILOR

leti i pe temelia Innlfrei conditiei tranului, 1nct cuge-

tarea propirei se Imbin6 tot mai mult cu ridicarea clasei

tk'neti, problem se dep6ete frig mult pe cea curat liberal i. egalitarA, i care este mai complicat i. mai strans
legat cu intreaga noastr viat ca popor.
Aceast fmprejurare avu 'MA' o Inraurire insemnat asupra

mentalittei partidului conservator. Acest partid fusesse i el

apgrAtorul nationalittei romne In afarg, at i favoritorul desvolfrei ei luntrice. El reclamase i obtinuse restatornicirea
Domnilor pmnteni, luptase pentru redobAndirea averilor mnAstireti. Tot el dAduse sprijinul lui desvoltrei invgtturilor
i

teatrului In limba romn. Dar de ate ori se iveau idei

cari cAutau s loveasc In pozitia privilegiard a boierilor, ei

cgutau alipiri cAtre stpnirile strine, pe cari dealtfel le combAtuser. Aa cAnd Ionit Sturza patron micarea ce tindea
la restrAngerea privilegiilor boierimei celei mari, aceast bojerime se arune In bratele Ruilor. Tot aa cnd aceeai bojerime v'zil, c spiritul national, deslgntuit prin coale i teatre
tindea a lrgi viata romneasc i. In sfera politicA, ea nu stt
la gAnduri a jrfi Inceputurile patronate de ea Ingi, temerei
ce a lor desvoltare o Inftia.
Partidul conservator se artit totdeauna gata a jertfi nafionalismul stiu pe altarul intereselor sale de clas. In aceasr
privire el se Intlnea In ngzuinti cu Rusia, care cuta a pune
mna pe viata romneascg, tocmai prin cultivarea clasei ei
politice, boierimea, ceeace consuna i cu Intreg sistemul ocrmuirei ruseti de atunci bazat pe privilegii, pe inctuarea libertAtei i a egalittei, pe exploatarea celor multi i graci de cei
putini i bogati. 0 legtur deci Intre Rui i clasa privilegiat
din Prile Romne era fireasc6 i necesarg, i ea nu apsrit nicAieri mai limpede i lAmurit cleat In revolutia din 1848, In

care tocmai ideile liberale i egalitare, reprezentate de partidul liberal, erau Ali arate jocul lor cel mai puternic.
Partidul conservator ddit deci 1napoi pe calea national,
pentru a-i al:Ara pozitia lui privilegiar, pe cAnd partidul liberal, pentru a-i realiza pe deplin programul, trebuia s" devira aprtorul totodatgi. i al liberfatei i al nationalittei.
Totui ar fi falA prerea c boierimea ca atare era conservatoare i c6 micarea liberal In Trile Romne a fost indrumat de popor. Nu s'au petrecut la noi lucrurile ca In Wile
Apusului, unde cultura claselor poporane le-a lupins a cere
drepturi pentru ele ; ci la noi micarea liberal a fost croit
tot din sAnul boierimei mari, din care se recruta i partidul.
conservator. Pentru a nu mai reaminti pe acei indrumAtori ai
ideilor liberale i egalitare pe cari i-am enumerat pn* acuma
In cursul expunerei de mai 1nainte, Insemnm numai cA micarca liberal i egalitar In Moldova fu Indrumat de marii

REVOLUTIA IN MITNTENIA

117

boieri : Mlinescu, Kog'lniceanu, Negri, Ralet, Alecsandri, iar

In Muntenia de familiile : Golescu, Cretulescu, Grditeanu,

Cmpineanu, Rosetti i Filipescu. Nu e vorb, i. In Franta,

bunoar, se gsesc nobili cu veden i altruiste cari simpatizeaz

cu revendicrile poporului. Dar acolo micarea pornea din rn-

durile acelora ce aveau interesul s'o aduc la fiint, pe and

la poporul romn din Principate, Indemnul insui i cea dinti

saprare a cugetrei liberale pornesc din rndurile tocmai ale
acelora in ai cror interes ea trebuiea s adua o sprtur nevindecat.
Partidul national, obria vietei de partid In prile Romne,

se inchegase din apele trecutului mai indeprtat. El Incepe s

se diferentieze in partid conservator i ciocoi, mai inti In Moldova pe la 1822, and gsim pentru intia oar numele de conservatori dat boierilor emigrati In Rusia, de rul ciocoilor lui
Ionit Sturza. Titlul de partid conservator fusese dat acelei

ramure a partidului national care tinea la pstrarea vechei

stri a lucrurilor si privea once Innoire In viata statului ca ceva

primej dios pentru bunul lui mers. Aceeni caracterizare i se aplica
i acuma, and naterea partidului liberal adevrat, care nu se
mrginea Ing numai, ca vechii ciocoi, In rndurile micei boierimi, ci cuprindea tot poporul In intinderea drepturilor, zugrvea pe acel partid conservator Ina i mai puternic, In pri-

vazul timpului, ca o grupare ce tinea mai mult la starea ei

privilegiat, cleat la interesele nationale.

Si de acum Inainte, de ate ori aceste interese nu vor veni
In desbinare cu cele de clas, vom ggsi partidul national Intregit, luptnd pentru intrirea neamului, si el va auta s-i
ocroteasa situatia lui privilegiat numai atuncea, and avntul
national va ameninta aceast situatie, pn and la sfrit,
rpit de vrtejul civilizatiei moderne, i partidul conservator
va trebui s intre In apele ei, prefcnduli firea dup noile
conceptii i noile curente ale vietei politice.
Cel mai de seam rezultat imediat al miarii din 1848
a fost rspndirea In lumea apusean a cunotintei firei i
nAzuintelor poporului romn din care cunotint vom vedea
cum se zmislete Intrirea i Inltarea lui politic.

CAPUL 11

DOMNIILE DE BA= LIMAN

BARBU TIRBEI *1 GRIGORE GHICA

1. BARBU 5TIRBEI 1849-1856

Barbu 5tirbei Innainte de domnie. Domnul ce ocupa

tronul muntenesc dupa revolutia din 1848, ii facuse Inca de

mult un nume In tara lui.

Barbu *tirbei fusese nascut in 1799 in Craiova, din marele

Vornic Dimitrie Bibescu, i. era deci frate bun cu Domnul dintre

anii 1842-1848; primise ins numele de *tirbei in urma adoptiunei de catre un unchiu din partea mamei sale. Ecaterina VAcarescu, marele vornic Barbu *tirbei, adoptiune facuta Cu conditie ca sa-i poarte numele 1 Tanarul *tirbei fu trimes la Paris
In 1817, unde urma' cu sarguinta studiile de filosofie, drept i
economie politica. Gaud vru sa se intoarca in tara In 1821, fu
oprit de turburarile revolutiei i ramase In Transilvania, pana
catre anul anul 1825, cand putu reintra in Muntenia, unde fu
numit indata ispravnic al judetului Ilfov i apoi director al vistieriei, in vremile domniei lui Grigore Ghica, i In care post sta
pana la ocupatiunea ruseasca din 1828, in timpul careia numele
sail de om Invatat i purtat prin trebile Wei ii procura, dei
-UM-1'6r Inca (avea abia 30 de ani), insemnata functiune de secre-

tar, redactor al sectiei muntene de intocmire a Regulamentului Organic. Dupa ce el savari atare grea i migaloasa lucrare

In decurs de un an de zile, fu numit In 1830 unul din cei trei

membri ai divanului executiv, care purta trebile sub ordinile

1 Vezi testamentul lui Barbu Stirbei din 15 Sept. 1831 In N. Iorga, Via/a
fi domnia lui Barba 6tirbei In An. Ac. Rom. II, XXVII, 1905, p. 347 (25) Memo-

riul I apArut i In editie aparte. Familia Stirbei este amintitii, dupA at tim,
pentru prima owl, in un hrisov al lui Brancovanu din 1698, Condica logoleliei
needitA la Arhiva statului, p. 93. Sunt enumerati In el : Radu Stirbei flirA rang

de boierie, fratele lui Constantin 5tirbei vel clucer i viirul Cernica tirbei velarma. Ca soacrii a lui Radu tirbei este ariltatA Ilinca Vorniceasa.

122

LSTORIA. ROMAN1LOR

superioare ale ocarmuirei provizorii rusesti, i anume in partea

cea mai grea a lucrarilor acelor comisii, fiind insarcinat cu

departamentul din launtru, care avea de luptat depe o parte
cu greutgtile introducerei nouelor reforme, pe de alta cu nevoile

create prin ocupatia ruseasca. La inceputul anului 1831, el ja

parte la adunarea de revizuire a Regulamentului Organic, si
despre spiritul de care era insufletit d dovada urmatoarea

imprejurare : Un membru propunand ca cele 5 pogoane de fanat,

incuviintate taranului sa fie reduse la 3, toti membrii adunarei

In numar de 43 afara de unul, primesc atare indreptare. Acel

unul singur care se opuse a&stor masuri favorabile boierilor
obijduitoare pentru taran, fu Barbu *tirbei 2.
Dupa tnchiderea adungrei de revizuire. *tirbei devine
secretar de stat adica' ministru al trebilor straine, post In care
starea in care se afla Muntenia pe atunci, supusa controlului
puterilor si mai ales protectoratului rusesc, era centrul de unde
plecau i catre care se intorceau aproape toate daraverile.
Toate proectele i rapoartele trebuiau alcgtuite in dou limbi,
romana i franceza, spre a putea fi date In cunostinta pnterilor
stapne. Dei nu ar fi trebuit s'A fie in competenta lui, Il vedan.
In 1832 fcand catre Kisseleff, insemnatul sgu raport asupra
stgrei Munteniei, la inceputul ocarmuirei provizorie rusesti, In
care descrie cu o deplina cunostiinta de cauzg, i inteun chip
viu si precis destrabalarea desavarsita In care se aflau toate
serviciile publice, In momentul cand Rusii ocupara' principatele,
dupa aceea aran istoricul reformelor care ciadura' nastere re.
gulamentului, precum i binefacerile realizate prin noua in-

tocmire data Munteniei. Acest raport fu intrebuintat de insus

Kisseleff, ca baza de informatii, cnd in 1834, Ii facu darea

lui de sama a activitatei sale 3.

In 1834 tirbei trece dela functiea de ministru al trebilor

din piara la acea a departamentului bisericesc, fcand sa fie

numit, in locul parasit de el, fratele su Gheorghe Bibescu. El
ramane in fruntea acestui departament In anul intai al domniei
lui Alexandru Ghica, priveghind intocmirea scoalelor elementare in toate capitalele tinuturilor i In unele comune rurale
mai impoporate i reorganizarea invlgmantului national, mai
cu seama al colegiilor din Bucuresti i Craiova 4.
2 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 562.
3 Raportul lui Barbu Stirbei din 1832, publicat In Convorbiri iterare XXII,
N-rile 9, 10 si 12, XXIII Nr. 1 i 2. Pentru Intrebuintarea raportului lui Stirbei
de catre Kisseleff, comp. partea publicata In Cono. XXII, Nr. 9, cu traducerea
raportului lui Kisseleff din 1834, publicata In Analele Academiei, Seria II, Tomul
IX, p. 138.

In cuvantarea rostita de P. Poenaru la Impailirea premiilor din 1843,

el spune ca dupii Lazar venia silintele lui Kisseleff care gasi In Stirbei Vornicul
un vrednic ajutor pentru relnsufletirea InvalAmantului national". Foaia pentru,
minte, 1843, p, 244.

BARBIJ aTIRBEI $1 GRIGORE &HIGA

123

Pentru a se mai odihni de munca incordat6 cAreia se su.

pusese In decurs de aproape 10 ani, In 1835 se duce la Paris,
de unde se Intoarce In 1837, rspunzAnd la chemarea principe-

Barbu Dimitrie Stirbei

Domnul Munteniei 1848-1856.
Colectia Academiei Romine.

ui, care-i oferea departamentul drepttei. In acest nou minister

5tirbei dovedeste aceeasi destoinicie, rvn i iubire de lucru,
?e care le artase In celelalte dregAtorii ocupate de el, si prin

124

LSTORIA ROMANILOR

silintele sale ajunge a desfunda tribunalele de namolul de procese ce se adunase in ele, si care paralizan cu totul mersul regulat al justitiei. In raportul sal' din 1840 catre adunare, *tirbei
enumera toate imbunatatirile aduse de el departamentului lui,
anume organizarea grefelor i a arhivelor, i activarea judecarei proceselor. La venirea lui in capul departamentului,
el gasise pendente 24.225 de pricini, catre care se mai adaosesera in cursul anilor pana la 1840 inca 42.418, fiind de judecat
in rastimpul de trei ani 66.643 de procese. Din aceste se judeca
si se impaca 21.658, se inchid din alte motive 26.985 i. mai
raman de hotarit la inceputul lui 1840 numai 18.000. Se aduce
o uniformitate in lucrarile de procedura a tuturor instantelor,
Indatorindu-se grefierul a tinca o condica i a trece in ea toate
actele pentru care legea cerea o atare formalitate. Se alcatuete
un comitet care se pregatiasca legile trebuitoare, i se traduce
din limba franceza condica de comert. Se mai infiinteaz patru
catedre pentru studiul dreptului 5.
In 1841 tirbei parasete din nou ocupatiile i se intoarce
la Paris ; dar rasturnarea principelui Ohica i alegerea noului
domn Il fac A. vie in tara, unde da concurs fratelui sau Gheorghe Bibescu la alegerea cfe domn In 1844 cand Bibescu trebuia
sa plece la Constantinopole spre a lua investitura, *tirbei este

numit in postul de ministru de interne. In aceasta insuire

lucreaza impreuna cu domnul la introducerea tuturor masurilor de imbunatatire administrativa care deosebesc domnia

Bibescului. In 1847 *tirbei se retrage din acel post, ramannd

departe de trebile publice pana la 1849, cand in urma Conventiei dela Balta Liman, este numit la domnia Munteniei de catre
.ambele curti cari nalmisera revolutia munteana.
Reforme.
In ziva de 16 Iunie anul 1849 Barbu *tirbei fu uns de domn al tarei Munteneti in catedrala din Bucureti.

Muntenia avea nevoie de un barbat luminat i ocarmuitor

destoinic precum era tirbei, acuma dura revolutia care zdrun-

einase atat de adnc starea ei materiala, prin ocuparea violenta a *el, i acea morara, prin deschiderea de nota orizoane,
eu a-tata mai mult ca noui greutati, noui ocupatiuni eramsa
In curand sa adauge inca la greutatile existente. A se conduce

tusa Statul catre progres in asemenea conditiuni era greu, dar

*tirbei In Muntenia, ca i Grigore Ghica in Moldova, au tiut
s o faca.
Intaia grija a domnului, inca pe cand armatele straine
ocupan parnantul tarei, fu redeschiderea coalelor, care statu
In nelucrate 21/2 ani, dela revolutie. In Octombrie 1850 se face
' Relafia din partea departamentutui dreptillei cuveintat In seanfa obte-

4tei aduntiri, Bucuregi In tipografia lui Z. Caralechi i fiu, Iunie In 24, 1840.

HARM' $TIRBEI SI GRIGORE GHICA

125

o solemnitate, la care Stirbei rosteste un insemntor discurs 6,

In care intre altele indeamn la Inzestrarea patriei cu brbati
impodobiti de stiinti pozitive i speciale in deosebite ramuri,
neat s6 se poat compara cu cei mai invtati de aiurea ; cu acest
mijloc putem numai deschide Ord izvoare de fericire si a ne
socoti i noi litre neamurile civilizate". Se tntelege c o ase-

mene izbnd se astepta numai dela reintroducerea limbei

romne in cursul superior al scoalelor. Cki pe lng6 invtarea

limbei i deprinderea culturei franceze care se hrnia necontenit prin tineri ce sosiau din Paris, poporul mai doria si o invttur in limba trei, Cu atat mai mult c el vzuse c din cultivarea acestei limbi se alesese cu ceva progres. Erau nu e vorba
partizani ai sistemului lui Bibescu, Invtturile mai inane
In limba francez, directie ce era combtun cu energie de acea
transilvnean i latinist reprezentat prin Laurian si Ion

Maiorescu, asa c scoala german le arat de ast dat mai

aprtoare a geniului natural decat cea francez.
Cea mai mare greutate ce apsa asupra Munteniei era
ocupatia militar ruseased i turceasc i prezenta comisarilor

acelor dou6 puteri, cari fceau cu neputint once initiativ,

subordonnd toate msurile de ocarmuire intereselor armatelor de ocupatie. Articolul 4 al conventiei dela Balta Liman,
prevedea cum am v'zut mai departe ocupatia trilor. Revolutia ungureasc fiind inbusin in 13 August 1849, si linistea
granitelor restabilit, trupele de ocupatie fur reduse la numrul de 20.000, Rusi i Turci Impreun, care ins de si mai
mai putini, nu incetau de a Incurca mersul ocarmuirei. Stirbei
1116 toate msurile pentru a putea garanta linistea tr.. , i apoi
In 1851 ceru des'rtarea ei deplin de trupele strine, lesrtare
care-i fu incuviintat, i astfel Romnii putur iar Osufla de

apsarea in care i afundase trecutele evenemente. Finantele

trei ins fusese adnc zdruncinate, intai de turburrile revolutiei, apoi de cheltuielile ocupatiei ruso-turce. Vistieria se
incrcase cu o datorie de 19.066.000 de lei. Stirbei hotri ca
fond de strngere a acestei datorii s intrebuinteze a patra
parte din veniturile mnstirilor inchinate i neinchinate,
cele dou zecimi aditionale la djdii, a cror ridicare Ii fusese
incuviintat de obstescul divan. Dar clerul grecesc se impotrivi a plti partea ce se cuvinea s rspunda i guvernul nu
gsi cu cale s6 aplice aceasn msur numai la mnstirile cele
neinchinate ; iar cele dou6 zecimi, dei s'au implinit, aceasta
Discursul lui Stirbei publicat In Vestitorul romdnesc, pe 1851, P. 205
N. Iorga 1. c. Memoriul II, p. 10 si 12 aprquieste prea aspru directia francezii.
Veniau In adevlir tinerii din Paris cu obiceiuri usoare (de si desigur nu toti) 1 Cu
o limb stricat, dar atuncea i idei i apuaturi civilizlitoare.
Firmanul Sultanului din 14 Aprilie 1851. Vestitorul romdn 1851, p. 105

ISTORIA ROMANILO$

126

s'a facut Cu incepere dela 1851, sumele incasate pretinzandu-se

de guvernul rusesc ca un inceput de plata pentru cheltuielile

ocupatiei din 1848 8 ara a spori contributiile, principele izbuti
numai, prin regularitate si controlul incasarilor si a cheltuielilor, ca datoria sa fie platit din prisosul de venituri, si ea fu

reclusa' in 1853 la 4.600.000 de lei 9.

Militia fusese deasemenea zdruncinata prin revolutia din

1848, in organizarea ei, deabia inceputa. Ea trebuia, pentru

a zice astfel, creat din nou. Pentru a forma un corp de ofiteri

Cavaleria Munteniei 1852

Colectia Academiei Romine.

Din cAlbumul 00irei. 1862.

capabili, se instituie in 1850 o scoala militara, in care elevii:

erau primiti prin concurs, eind din ea pe an cate 12 absolventi

care, dupa un an de serviciu in front, erau trecuti ofiteri.

Se infiinteaza si o baterie de artilerie, adaugandu-se 8 tunuri

la cele 4 ce fusese daruite de mai inainte trei de Poarta'. Ceeace

impiedica ins propairea armatei era Imprastierea ei pe liniile

de fruntarii, fiind intrebuintata la paza pichetelor Dunarei i.

Barbu

Starca 1 inanfelor fdrei Romdnesti la retragerea din domnie a prinfulut

tirbei.

Adresa divanului cAtrA domn. din 2 Martie 1853 In Etat de l'administra,

tion des services publics de la principautt de Valachie en luin 1856.

BARBIJ STIRBEI SI GRIGORE (AUCA

127

la acea a granitei Carpantine. Raspandit astfel pe o multime

de punte, instructiunea technia era peste putint i armata
se demoralizase i zcea in netiint. Pentru a face din ea ceeace
trebuia s'a' fie, un corp care s slujeasc la caz eventual spre

apararea tlirei de dugnanii din dar i nu numai la paza ei

litieneasc, *tirbei organizeaz dou alte corpuri menite a indeplini ele aceasta de pe urma insrcinare, cari corpuri fusese
prevzute de Regulamentul Organic, dar pan atunci ~Ases
neintocrnite, anume un corp de pzitori ai granitelor compus,
din 5 batalioane (imprtite fiecare in 5 companii), din cari trei
aveau s pzeasca linia Dunrei, iar dou acea a muntilor.
Din numrul total, a treia parte fcea la cate 2 sptmani slujba
activg. Al doilea corp pentru siguranta intern era o jandar-

Artileria Munteniei, 1852

Din .Albumul 0tirei 1852.
Colectia Academiei Romane.

melle sub numele de dorobanti, imprumntat dela vechii darabani, cu totii calad i inarmati cu o carabin si o sabie. In fiecare
din cele 17 districte ale trei se infiinta cate un eseadron de
dorobanti, de 200-300 de oameni, pui sub un ofiter i mai
multi caporali, i acetia fceau slujba alternative de cate 2
saptamiini. Astfel se ajunge a se crea o politie a graniteIor,
lasandu-se pe deoparte militiei rolul ce era menit s-1 aiba, pe
de alta ne impiedecandu-se cu totul pe grniceri dela . munca
campului. Armata, putand intrebuinta timpul la a ei .instructie,
nil intarzie in putin timp a face un progres simtitor.
Prin instituirea dorobantilor de &are *tirbei, reinoirea
vechiului asezamant 0st4esc a trei, s'a pus baza viitoarei
.ei reorganiarei In privirea militar, i timpurile mai noue care
au pus temeiul armatei romangti in corpul dorobantilor, nu
au fcut decat a cladi mai departe pe temelia vechei consti-

ISTORIA ROMANILOB

128

tuiri a armatei romne, a areia primg desgropare este datoria

lui *tirbei.
Celelalte mai insemnate reforme ale lui tirbei hug' : acea
privitoare la raporturile muncitorilor cu proprietarii de pgmnt
i reorganizarea invgtgmntului, care introduce inapoi limba
nationalg, ambele reforme indeplinite In decursul anului 1851.
Legea agricolg a lui *tirbei sporete numgrul zilelor de
muncg. dela 12 ate erau sub regulament la 22; dar scgzand
eatimea de muncg ce tgranul era indatorit sg Indeplineascg in
o zi, nu ingreuiazg starea plugarului. Uringtorul tablou aratg.
lucrgrile agricole pe care ateanul era nevoit s le facg In o zi
regulamentarg i In o zi dupg legea lui *tirbei.
tirbei

Regulament

Aral 10 prgjini pogoneti

In moing ; 7 In tgling.
Grapat 1 pogon.

Podvoadele 5 zile cu 4 boi

pentru o distantg de 12 oare ;
Cu 2 boi 3 zile p. 6 oare.
Sclmanatul cu mna ; 5

8 pr. pog. in moing

5 In teling.
16 pr. pogoneti.

idem
idem

3 pogoane
pogoane.
Salad' natul cu acoperirea pi16 pr. pogoneti.
ciorului 1 pogon.
Stimeinatul cu sapa : 3/4 de

pogon.
Sticeripl 3 1/2 clgi

Culesul 20 de baniti
Cositul 1 pogon
Streinsul f einului 1 pogon

1/2 de pogon.
idem

10 baniti.
12 prgjini pog.
idem

Legea lui *tirbei pgstreaz' dijma, ins suprimg caru/

de lema de transportat din partea tgranului, ziva de plug In
dal% de acele ordinare i cei 4 oameni la sut ce erau datori
sgtenii sg deje proprietarului. In privirea pgmntului pe care
proprietarii erau datori a pune la dispozitia atenilor, *tirbei
pgstreazg in toate privirile vechea ingsurg. Numai at locul

de izlaz il sporete dela 1/2 de pogon de cap de vita' la un pogon

intreg, fiind i acuma ca domn consecvent cu ceeace lucrase

ca deputat In adunarea de revizuire a Regulamentului, and
votase singur din toatg adunarea contra rgstrngerei p'mntului de hrang a vitelor sgteanului, propus prin un amendament 1.
10 Mai sus p. 122. Sporul de pfimAnt ce nu fusese primit de comisia ce Intocmi noua legiuire, fu adaos prin observattile principelui Insu, precum se vede
aceasta din originala condicii care contine acest proiect de lege, aflatA In pastrarea
principelui A. Stirbei care au binevoit a mi-o pune la dispozitie in 1892 cAnd sco-

team vol. VI al editiei I a lstoriei Romanilor.

BARBU $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA

129

Cu alte cuvinte legea lui *tirbei a stabilit cAtimea realA

a muncei, pe care tAranul poate s'o facA In o zi, spre a inlAtura
deoparte tAnguirile proprietarului asupra nelndeplinirei muncei

din partea locuitorilor, de alta ale acestora despre asupririle

proprietarului. In multe alte priviri aceastA lege contine un
progres asupra trecutului, precum In regularea modului cum
trebuiau s fie formate alatuirile de bunA voie, pentru locul
de hrara trebuitor peste numArul de 5 vite prevAzut prin lege,

prin care m'AsurA se IndepArta arbitrarul tocmai In partea cea

mai delicat a daraverilor tArAnesti. Asupra dreptului de strAmutare a locuitorilor, desi legea lui *tirbei lasA In alte priviri,
dispozitiile regulamentare aproape neschimbare, usureazA totusi
strmutarea, Invoind-o fr nici-o mArginire, la implinirea
fiecArei perioade de recenziment, care avea sA fie fug numai
de 5 ani In loe de 7, si ImpiedicArile mai grele sunt prevAzute
numai pentru cazul cAnd strAmutarea s'ar face In lAuntrul perioadei recenzimAntului.

Aceast Invoke mai lesnicioas6 a dreptului de strAmutare

adusese chiar o tendintA prea rostitA a atenilor de a se aseza
prin orase, in contra cAreia departamentul este nevoit s iee mA-

sari, pentru a mai stAmpAra asemene apucAturi, ce puteau

aduce tocmai dArApAnarea tranilor ; anume se cerui A dela

franii ce vroiau s devinA or'Aseni, dovedirea cunostintei unei

meserii sau garantia unui proprietar din oras, cA steanul strAmutat fsi va fndeplini toate Indatoririle sale de orAsan 11
Precum insA sAteanul avea voie sA se strAmute la fiecare
period de 5 ani, asa si proprietarul avea voie s'A izgoneascA
de pe mosia lui pe *mail neplAcuti lui, dupA ce-i despAgubia
de sAdirile lor. In deobste legea lui *tirbei cautA sA reguleze

raporturile dintre proprietari si ateni, pe baza principiului

condicei lui Caragea, care socotea pe t'Aran ce locuia pe mosia

proprietarului ca un chiria al pAmAntului lucrat in al s'Au folos,
china acestuia fiind reprezentatA prin plata sau munca fAcutA
In folosul proprietarului. *tirbei privia Insusi legea lui ca transitorie, pAnA se va putea introduce de obstie In Muntenia fnvoielile de bunA voie, la care fnvoieli priveste mai cu seamA duhul
acestei legiuiri, si pe care se sileste a le fnlesni prin toate mij" Jurnalul sfatului administrativ extraordinar publIcat in Bulelinul tidal

pe 1851, Nr. 69. p. 273. Protivnicii principelui Stirbei, gAsesc mijlocul de a critica l dispozitia de liberA strAmutare incuviintatA tAranilor, spunAnd cA domnul
ar fi luat atare mAstu% spre
tunplea moii1e lui de locuitori. (Coup d'oeil

sur l'administralion de la principauti de Valachie de 1849-1833 par un Valaque

Paris, 1854, Bibl. Acad. Col. Sturza, No. 3775, p. 25). Mal a msA, uittInd Invinuirea adusA, brosura sustine cA nicAirea sAtenli nu ar fi fost mal apAsati
dectit pe mosilile domnului, (p. 38). Cum se face atunci de oamenii se stamutau pe mosiile principelui dacA aid li asteapta apAsarea l relele tratamente
Ura nu este niciodati logicA.
A. D. Xenopol. Istoria Roodnilor.

Vol. XII.

130

ISTORIA ROMANILOB

loacele". Legiuirea se mrginete ins a regula ea, in locul invo-

ielelor, raporturile ce s'ar nate pn la nevoile steanului de

pmnt pentru 5 vite maximum, rmnnd ca cea ce ar Intrece
atare cifr sa se intocmiascA tot prin bung Intelegere.

Este de netegkluit ca legea lui *tirbei tinea mai bine

seam de nevoile tranului i-1 lua sub a ei ocrotire inteun
chip mai intreg de cum o fcea Regulamentul Organic, i
este deci un pas inainte fcut care regularea mai dreapt a

Infanteria Munteniei In 1852

Din eAlbumul Ostirei 1852.
Colectia Academiei Romine.

raporturilor intre ambele clase 12 Principiul ins pe care aceast

lege se Intemeia, baza ei teoreticA, anume conceptia raportului
tranului ctre pmntul lsat in al lui folosire, ca acel al unui

chiria, era de tot greit, deoarece am vAzut in mai multe

. Legea lui Stirbei din Iunie1851, publicatA Impreunii Cu instructiile
mal multe anexe sub titlul: Instructii pentru tntroducerea nouie legiutri prioitoare
la reciproacele drepturi i tndatortri ale proprietarului i ale lucratorilor panuintului.
Bucuresti, Tipografia Statului, 1851. Pentru asemitnarea cu dispozitille Regulamentului Organic al Munteniei, vezi Analele parlamentare, I p. 79.

BARBIE $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA

131

rrinduri c6 tAranul, chiar dup6 ce se vAnduse vecin sau rumn,

tot pgstrase dreptul sgu de proprietate asupra ocinei lui de

pAmnt. Conceptia legei lui *tirbei Inatura pentru totdeauna
dreptul de 1mproprietrire 13.

Stirbei mai sporete lefile functionarilor, spre a-i 1ndemna

la o purtare mai corect fat cu publicul cu care veniau In atingere, i recunoate apoi i functionarilor de mai putin de 200
de lei leafa pe lunA dreptul la pensie, de care nu se bucurau
mai fnainte.
Pentru Incuraj area agriculturei InfiinteazA o fermA model
i Incurajeaz6 plantarea de duzi ; IntemeiazA apoi o coal6 de
arte i meteuguri, organizeag un 1nceput de serviciu sanitar,
stabilind spitaluri In toate tinuturile, i se creiaz4 o *wall de
hirurgie la Bucureti.
In privirea lucrArilor publice se alcAtuiete un corp al
personalului puntilor i oselelor, cu o coard anwnit ; se desfiinteaz6 ca prea ImpovorAtoare prestatia personalg de 6 zile
pe an pentru lucru la osele, i se inlocuiete cu un impozit de
9 lei pe cap de %Aran, din care 6 pltiti de el i 3 de proprietarul
pe moia eruia se afla, prima Incercare de supunere i a claselor privilegiate la contributie. Cu Runde adunate din darea
Inlocuitoare prestatiilor, se aterne oseaua cea mare ce trebuia
s6 lege capitala 0'1'6 cu monarhia AustriacA, dela Bucureti
prin Ploieti la Predeal.
In ramul judecAtoresc se promulgA ccrdul i procedura penal In 1851, iar condica civil este Indeplinit prin deosebite
dispozitii legiuitoare. Se grbete Inch' cercetarea pricinilor,
aa cA In anul 1853 se ajunge aproape a se istovi toate r6m6itele vechi.

Se 1nfiinteaz o tipografie spre tipgrirea c'a'rtilor sfinte

trebuitoare slujbei.

Toate aceste mAsuri, introduse din initiativa principelui,

erau privighiate de el In a lor executare, i cglAtorii regulate
Intreprinse prin judete Ii cldeau mijlocul de a se 1ncredinta
In persoang, despre gradul Ora unde p6trunsese dispozitiile
luate de guvernul central In practica i obiceiurile administratiei

tinutale 14. Astfel ajunse Stirbei, prin o munc6 staruitoare, a

readuce In putini ani mersul Munteniei iargi pe partia prop5itoare, cnd deodat6 cerul iar se IntunecA, un nou rAsboi
izbucnete, i Muntenia este expus alAturea cu Moldova la o
nou IncAlcare a otirilor str6ine, i anume ale celor douI state
" Comp. KogAiniceanu, ,51ergerea privilegiilor boiereti, desrobirea Tiyanilor f i emanciparea pranilor discurs rostit In Academia RomitnA 1 Aprille 1891,
Bucuresti, 1891. p. 34.
14 In relatia asupra inspectiei flicute de domn In tarl In 1851, Vestitoru
omdnesc, 1851, p. 309, spune : cA scopul acestui voiaj avea de Until a se Incredinta
M. S. dacA cursul slujbei e conform cu impulsia activA ce-i este datA".

132

ISTORIA ROMANILOR

vecine Cu ele dinspre nord : Rusia intaiu pentru un timp mai

scurt, apoi Austria pentru tot restul cat mai statu *tirbei in
scaunul muntean.
Retragerea la Viena.

Chestia locurilor sfinte aprinsese

iarai rasboiul intre cele doua puteri, ce impartiau dreptul de
suprematie asupra tarilor romane, i Turcia fiind de astadata
sustinutA de puterile Apusului, Rusia trebuia sa infrunte o
puternica coalitie. Vom vedea mai la vale cum de Ruii in-

draznir s intreprinda aceasta lupt. E insa netagaduit

ei se hotaresc a face intaiul pas dumanesc ocupand principatele. Inca din luna Martie 1853, se temeau in Bucureti de
o patrundere a Ruilor in tarile romane, veste transmisa de
ispravnicul de Putna, dar care se adeveri In curand ca prea
timpurie. tirbei spre a se asigura despre adevr, vroi sa trimit

la Iai pe colonelul Bibescu, sub pretextul complimentarei lui

Grigore Ghica, pentru insanAtoirea lui din o boala. Consulul
rusesc Kalcinski 11 asigura insa ca-1 va intiinta el singur despre

intrarea ruilor in Moldova. Tocmai atunci venind agentul lui

*tirbei, Aristarchi, din Constantinopole, Ii spuse ca Turcii, in
caz cand Ruii ar declara rasboi, ar cere dela domnii Tarilor
romane sa se retraga din domnie. Pozitia lui *tirbei devenia
grea deoarece se atepta pe fiece zi ca Ruii sa intre in Moldova
aceasta paire peste granitele otomane, in care pe atunci
se priveau ca cuprinse i tarile romane, nu putea fi interpretata
altfel decat ca o declarare de rasboi. Peste putin timp *tirbei
primete, dela comandantul otirilor ruseti, ordinul de a lua
masurile trebuitoare spre aprovizionarea trupelor imparateti,
cari erau s patrunda in Muntenia. La aceasta veste poporul
Bucuretilor, tiind ca *tirbei nu va vroi s'A slujeasca la doi
stapani

i mai curand se va retrage, se arata foarte ingrijit

pentru parasirea Wei din partea domnului in nite momente

atat de critice, *tirbei se silete pe cat poate sa liniteasca multimea. Ruii trecand Prutul in 20 Iunie 1853, tirbei primete
In 5 Iulie comunicarea lui Nesselrode prin care Ii spune ca nu
se va atinge de organizarea Munteniei, i va invoi gospodarilor
ocarmuirea mai departe a tarilor, cu conditia ca domnii
intrerupa la moment once relatii cu Turcii i s inceteze a le
raspunde tributu115. *tirbei se grbete a transmite aceast

impunere marelui vizir Reschid-paa care-1 autoriza a pAstra

scaunul numai cu conditie a refuza s se supuna cererilor ruseti,
i

a urma regulat inainte cu plata tributului, adaugand la

sfarit in forma de amenintare ca, la caz protivnic, Poarta va

lua mAsurile necesare pentru apararea intereselor ei16. Mai p3
" Ordin din 11 Iunie 1853. Doc. repaterei Romaniei, II, p. 130.
" Reschid-pasa clitre principii Munteniei 1 Moldovei, 30 August 1853
ibidem, p. 213.

BARBIT STIRBEI SI GRIGORE GHICA

133

urma chiar Turcii se rasgandesc i ordon' domnilor romani,

pur i simplu, parsirea scaunelor, intrucat nu s'ar cuveni ca
funclionarii Porfei s'A stee in nite tari ocupate de dumani17.
*tirbei insa fiind hnpiedidecat de rui a raspunde trimestrul tributului pe Octombrie, i deci vaznd ca a sta contra
ordinului innadins al sultanului, ar fi a se da in partea Rusiei,
eeeace nu era in scopul su, fata cu alianta Portei cu puterile
Apusului, se hotarate a se rteage din scaun in 16 Octombrie
1853 18. Cu prilejul acestei parasiri a puterei, *tirbei renunta
la lista civila ce i se cuvinea dela 1 Ianuar 1854 inainte,
razind-o tarei, spre a raspunde grelelor nevoi ce cazusera peste
ea 18. *tirbei se retrage la Viena.
In timpul lipsei domnului, tara l'amase sub ocArmuirea
sfatului administrativ (consiliul de ininktri), autoritatea superioara fiind inlocuita prin agenti ruseti, i anume baronul
de Budberg ca preedinte al ocarmuirei ambelor tari, ajutat
de doi vice-prepdinti, Kalcinski la Bucureti i principele
Ursoff la Iai2. Ruii cauta sa-i atraga simpatiile mai multor
in ranguri, care toate sunt irisa anulate la
boieri,
eirea Ruilor din tara 21. Purtarea acestora e insa mult mai
blanda decat in ocupatiile anterioare, cu toate c tara nu este
crutata de cheltuielile trebuitoare pentru intretinerea armatelor. Dei ruii promit a plati toate proviziile, cabinetul de
Petersburg neavand bani, emite pentru plata celor cumparate
bonuri cu curs fortat, pana la suma de 17.590.000 de lei,
din care Ruii platesc numai 5.276.447 de lei ramnnd restul
de 12 313,553 in sarcina visteriei muntene. Stirbei se va sili
ca, la tratrile de pace, s'A se obting dela Rui plata acestei
datorii 22.

Ruii insa nu pot sta mult timp in Odie romane, deoarece aliatii schimband atacul din valea Dunarii in Crimeea,
Ruii sunt siliti
retraga trupele din principate, spre a le
duce pe noul camp de rasboiu. Ei prasesc deci Muntenia catre

Reschid-pasa c. Stirbei 31 Octomvrie 1853, ibidem, p. 272.

"In o scrisoare a lui cAtrA Reschid-pasa din 11 Octomvrie, ibidem, p. 264,
ei Ii spune eA pleacA poimAni, Mercuri". El pleacft insA In 16 Octom. idem. p, 689
O multime de andiruntimi asupra pArAsirei tronului de ctre Stirbei contine raportul c. PoartA in 25 Marte 1855, ibidem, p 681. Raportorul insfacinat Cu o
cercetare asupra purtlirei lui Stirbei cu prilejul intrArei Rusilor, conchide la nevinovAtia lui de trAdarea ce i se imputA.
Scrisoarea lui Stirbei, ibidem, p. 689.
Ordin din 25 Noemvrie 1853, ibidem, p. 301. Comp. o dare de seamA
a sArbArilor dela 1asi de ziva impAratulni Neculai 7 Decemvrie 1853 ibldem,
p. 318.
21 0 listA a boieriilor anulate de Turci, ibidem, p. 791. Cf. Buletinul ofi-

cial al fdrei Romdnqii, 1854, p. 181 1 185.

Thouwenel c. Walewsky, 25 Fevruarie 1858, Doc. ren., Rom, p. 962.
C mp. comunicaren lui Gr. Ghica domnul Moldovei C. Rechid Pasa, 3 Iunie
1853, ibidern, p. 146.

134

ISTORIA ROMANILOR

Iulie 1854 23, fiind inlocuiti curnd dup aceea de Austriaci,

cari ocup6 Prile Romne dupg conventia incheiat cu Turcia

In 29 August 1854. PAnA s6 vin Austriacii, Turcii intrA in Muntenia, i Halim-paa d o proclamatie, prin care aran' ea' a

venit s6 mentin6 linitea ". Dervisch-paa comisarul turcesc

intiinteaz6 ing curAnd dup sosirea lui, c dup6 intelegerea
avut cu imita Poart6, cabinetul austriac va trimite trupele
sale s'a' ocupe Principatele 25. El instituie un sfat administrativ
provizoriu, 0116 la reintoarcerea lui Stirbei din Viena, iar domnul
vestete pe poporul muntean, c" va relua frnele ocArmuirei 26.

Reintoareerea lui tirbei. Cum reie Stirbei guvernul pe

mni, caut6 intAiu s6-i dea seamA de starea finantelor trei,
care deabia indreptate prin srguintele lui, fusese din nou aduse
la ruin in urma cheltuielilor ocupatiei ruseti. In 7 Iunie 1855
el aj unge deabia a incheia socotelele, i vede cu durere c datoria
ce se redusese Ora la 1853, la 4.600.000 de lei se aatigise acuma

inteun chip uria din nou, intAi cu 2.000.000 de lei deficitul

anilor in care urmase ocupatia ruseas&, 1853 i 1854, cu r6m'ita cheltuielilor fcute i neplaite de Rui, in sum6 de
12.300.000 de lei, pe lAng6 cheltuielile ocupatiei austriace dela

intrarea lor, pe la Septembrie 1854, pan' la 7 Iunie 1855, in

sumA de 7.000.000 de lei,
alcRuind in totul o datorie public6
de tot aps6toare, pentru puterile produatoare ale Munteniei
de atunci, de 27.000.000 de lei. Stirbei, constrAns de nevoie,

mentine cele 2 zecimi adause la contributie i pe care acum putea

sA le incaseze tara. Cu acest slab ajutor ocArmuirea munteneascg

este in stare a suporta cheltuielile ocupatiei austriace, M'A a

m6ri cu nici un ban datoria publicA a tkei, care rAmne fixat
la suma preciz6 de 25.988.450 de lei in 1855; ba bugetul din
acest an se inrtieaz6 chiar cu un prisos de 2.738.580 de lei,
care putea fi intrebuintat la cheltuielile extraordinare pe anul
1856 27. Tot atunci ins6 casele publice ofereau economii i rezerve insemn6toare, in suni total6 de 28.000.000 de lei, din
care bunAoar acea a marastirilor suma de 5.000.000, aceea a
mitropoliei 3.000.000, acea a podurilor i oselelor 8.500.000
de lei. Aceast rezerv6 insemnat din casele publice, fcea singurA cu putint procurarea, pAn la incasarea veniturilor, a
" Buletinul oficial din 12 Iulie 1854, p. 213, confine Intlinfarea comandantului Mihai Gorciakof, a In urmarea concentrdrei armiei ImparAteti, ce se
va opera MI zabavk oraul Bucureti se va dearta de trupele rosiene". Baronul
Budberg pftriisete ocArmuirea lAstind-o pe maulle voinicului din liiuntru.

" Din 27 Iulie 1854, Buletinul oficial, p. 229.

il Doc. ren. Rom., II, P. 498. Buletinul oficial, 28 Aug. 1854, P. 245.
" Doc. ren. Rom., p. 513.
" Etat de l'administration publique, p 5. Ofisul lui Stirbei, pentru deschiderea divanului din 2 Ianuarie 1856 In Doc. ren. Rom, II, p. 898.

i
i

BABBU STIEBEI SI GBIGORE (MICA

135

banilor neajArati cheltuielilor ocupatiei, care dac ar fi fost

imprumutati dela privati, ar fi indrcat cu procente, pe atunci
foarte grele, tezaurul public.
*tirbei ins pentru a ad'Augi veniturile Statului, cerea
necontenit dela Turci regularea daraverilor nAngstirilor inchinate grecilor. Acetia acuma, dup dsboiul cel nenorocit purtat

de Rui, ne mai putand fi proteguiti de ei, domnul spera c

va putea Indupleca pe Poart a indatori pe Greci la primirea
reorganidrei pe care *tirbei vroia s o dee manAstirilor llichinate. Pentru a izbuti ing in aceastA incurcat daravere, ar fi
trebuit d poat dispune i. de timp, i. sorocul domniei lui nAr-

ginit la 7 ani, se implinia in 1856.

*tirbei mai stkuete pentru emanciparea tuturor siganilor, a druia inceput fusese fcut prin acea a tiganilor Statului i. a manstirilr cu legea lui Bibescu din 1844. Ind din
1851 el oprete vanzarea tiganilor dela particulari la particulari
dispunnd ca acei ce ar vrea s-i vand sA o fad numai dtre
Stat, care le adea indat libertatea ". In ofisul de deschidere
al divanului din 1856, 11 intiintead d futre alte nAsuri trimise spre chibzuire, se afl .1 acea privitoare la desrobirea siga-

nilor particulari, care lege primia de divan este sanctionat4

de domn in 2 Februarie 1856 29.

Principele cu toate c termenul domniei lui se apropria

lucra aa ca i. d'id domnia lui avea sA tin6 un timp nedefinit,
tinndu-se de principiul dupA care se s'Avaresc toate lucrurile
mari : lucreaz6 aa ca i cnd n'ar fi s6 mori niciodat, dar tot-

deauna d fii gata de a pgdsi lumea. El face s6 tread o lege

privitoare la infiintarea drumurilor de fier i alta la acea a unei

lAnci publice, d'id implinndu-se termenul de 7 ani al domniei, i. principatele urmnd s'O' fie organizate dup noile principii primite de congresul de Paris, el pgrAsi puterea i fu in-

locuit cu dinadmiile acele care satur la drma thilor ro-

mne, in tot acel edstimp memorabil, in care se pused bazele

vietei lor celei noi.
Aceasta pe domnia lui Barbu *tirbei pe cari oameni strnni
i nep'rtinitori, ca delegatul francez la comisia din Bucureti,
Talleyrand, o numete viguroad. i spune despre domn cA dei
nu ar fi sosit ind timpul de a rosti o judecat asupra persoanei
lui, totui se poate constata chiar astAzi c in lupt6 cu cele mai
grele inaprejudri, slujit de oameni corupti, el las pline casele
Statului. Aceasta este atestatia cea mai neauzit de dat acestui

lArbar".

" Vestitorul romdnesc, 1851, p. 77.

" Comp. cele douli ofise din Doc. ren. Rom, II, p. 899 O 961.
" Thouwenel C. Walewsky, 18 Fevruarie 1856, ibidem, II, p. 953; alta
din 26 tulle 1856, ibidem, III, p. 713.

136

IFITORIA ROMANILOR

2. GRI G ORE GHICA IN MOLDOVA, 1849-1856

Reforme.
Grigore Ghica era un coboritor al domului
Cu acela nume, care piense ucis de Turci in piata Beilicului,
in 1777. El era ginerele fostului domn al Moldovei Ioan Sandu

Sturza, 1i Meuse studiile In Germania i luase parte ca membru

al partidei nationale, In inicarea din 1848 contra unchiului

sail Mihai Sturza 31.

Fiind numit domn in Moldova In urma conventiei dela
Balta Liman, el se duce impreuna cu *tirbei la Constantinopole,
unde dei sunt primiti ceva mai cu dinstinctie, decum se facuse
Cu domnii mai vechi ai tarilor romne, fiind intre altele poftiti
la masa de vizir i chiar de sultan, sunt cu toate aceste obligati
i ei a se prosterna inaintea padiahului i ai saruta papucul 32
Inch' inainte de a se mntui Moldova de ocupatia militara adusa
prin evenimentele din 1848, Ghica se apnea' de oarecare reforme
folositoare. Aa in 1849 el reguleaza modul tinerei socotelelor
din partea eforiei capitaki, apoi a celor din oraele judetene,
desfiinteaza monopolul carnei i a luminarilor, fix'And un ajar
pentru vnzarea lor 38 El mai infiinteaza departamentul lucrarilor publice34, i in 1850 reorganizeaza jandarmeria pe picior
militaresc, spre o mai bung paza politieneasca ; reduce mai
multe taxeo ja masuri pentru aliniarea stradelor i zidirea binalelor, In scopul de a introduce o regula in aternerea i ridicarea
cladirilor ; regulamenteaza modul de functionare al pietelor de

vnzare de obiecte i stavilete faluirea taranilor din partea

funtionaiilor subalterni ; infiinteaza o pedeapsa pentru tinuirea
boalelor de vite ; reguleaza chestia vitelor de pripas 35. Tot in
acel an 1850 Ghica ja insa o masura care au contribuit a adaugi

numarul poporatiei evreeti in Moldova. Anume dup legile

vechi once Evreu care nu justifica posedarea unui capital de
5.000 de lei, sau exercitarea unei meserii sau industrii, putea
fi izgonit din tara ca vagabond. Aceasta masura, de o extrema
asprime, nu fusese niciodata aplicat cu stricteta, in care caz
cea mai mare parte din Evrei, fiind oameni saraci i fara meserii,

ar fi trebuit sa paraseasca tara, i Moldo'va nu ar fi inftiat

o poporatie atht de bogata de Evrei. Totui atare lege constituia MA indoiala o piedica la navalirea lor in tara de peste
granita. Grigore Ghica revoaca aceasta dispozitie, ordonAnd ca
n La Moldavie sous Gr igoire Ghica par Murphy Byrne sujet britanique
Jassy, 1856.

" Adele publice ale principalului Moldovei 1849, (Bib]. Aced, colectia
Sturza. Nr. 3782) p. 33-38.

31 Manualul administrativ al principatului Moldovet, I, p. 169, 187.

*4 Ibidem, II, p. 211.
" Ibidem, I, p. 91, (Comp. p. 304 si 342), 143, 208, 211, 408, 450 si 475.

BARK' $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA

137

ea sA fie aplicat numai Evreilor veniti de cureuid de peste hotar.

Nermurindu-se lug Intru nimic intlesul acelui termen, interpretarea lui rginnea la arbitrarul autorittilor inferioare care,
hind dat starea lor de rnoralitate, deschidea portile -Wei largi

Grigore Ghica
Domnul Moldovei 1849-1857.
Colectia Academiei Romine,

migrrei evreeti. 0 a doua msur favorabir evreilor, fu desfiintarea msurei luate de Mihai Sturza, in 1844, de a se opri jidovii dela tinerea de oranzi prin sate, fnvoindu-le Ghica aceast

138

ISTORLA ROMANILOR

indeletnicire sub nite conditii prea uor de indeplinit 36 Sporul

vmei dela 3 la 5 sut cAtigat dup multe struinti de principele Bibescu pentru ambele principate, nu fusese pus in lucrare

din pricina turburkilor intamplate. Deabia in 1850 se vede

aplicat aceast msur in Moldova, i lucru vrednic de insemnat

pentru tendintele de emancipare ale intereselor romneti, este

imprejurarea c sfatul administrativ al Moldovei, odat cu

regularea acelei afaceri, scade i. vaina de export (care prin o

neintelegere fenomenal a intereselor economice, fusese fixat
de Turci la 12 /,), tot la nartul de 59/0 37. Ghica mai infiinteaz
o coal de inginerie pe lng. departamentul lucerilor publice,
ja ingsuri pentru oseluirea i. paveluirea Iailor, precum i. a
oraelor tinutale 88, infiinteazA serviciul dilijanselor pe lang6
pot pentru transportul cTtorilor, i in deosebire de *tirbei
care desfiintase prestatiile in natur pentru lucrarea oselelor,
Ghica introduce msura in Moldova, indatorind pe -Oran la

munca de 3 zile pe an pentru intocmirea drumurilor. In

sfrit tot in 1850 el zidete penitenciarul cel mare dela Trgul

Ocna 39.

Pe lng aceste i alte msuri mai mArunte de administratie, Grigore Ghica in 1851, dup ce Moldova se mntuie
de ocupatia ruso-tura, adaugA Inc dou legiuiri insemnate,
menite ambele a influenta asupra desvoltrei generale a 0'1.6,
anume reforma legei care regula raporturile dintre proprietari
i muncitori i. organizarea invtmntului public, ambele in'suri
luate paralel i. in acelai timp cu .acele identice din Muntenia.

Indatoririle impuse gtenilor prin legea lui Ghica, dei

cer ceva mai multe munci agricole cleat Regulamentul Organic,

scgznd frig numrul cel insemnat de zile, intrebuintat pentru
reparkile la acareturi, iazuri i tarine ale proprietarului, reduce

In total catimea de muncg, prestat de locuitor in favoarea

stpanului. Legea lui Ghica revine, in fixarea atimei de muncA

din partea tranului, iar la nartul muncei anuale prsind sistemul zilelor regulamentare, care munai reale nu erau, impunnd
In o zi mult mai mult munc, decum omenete putea fi M.cut. Pentru a putea fug face o comparatie litre legiuirea din
1851 i. Regulamentul Organic, va trebui s reducem i. munca
cerut de acea lege, in zile reale de munc4 precum am fcut-o
Cu aa numitele zile regulamentare.

as Ibidem, 1, p. 521 si II, p. 43. Prin urmare nu ffirii cuvlint invinueste pe

Ghica Revista domniei prinfulut Grigore Ghica de un membru al partizei nationale
1856, el& ar fi deschis iara Evreilor.

st Man. adm., II, p. 111.

" Ibidem, II. p. 217, 247 si 258.
" Ibidem, II, p. 131, 225-234 g I, p 508, 592.

BASBU 8TIRBEI fig GIBIGORE GHICA

Legea lui Ghica

Regulament organic
munci

ArAturA 14 prAjini
PrAi1A de 2 ori 36 pr.

In 3 zile regulamentare
plus stransul i cAratul
SAcerat 48 pr. in 3 zile
regul. plus cratul
Cosit, 1 falce, adunat

139

zile reale

munci

zile reale

28 prajini

12

42 pr. idem

14

56 pr. idem

1 falce, idem

2 podvoade
2 care de lemne

8
2

i clAdit

2 podvoade
2 carA de lemne
Lucrul la acareturi
Meremetul iazurilor
IngrAditul tarinilor
Dup A regulament

2
41
6
3

Lucrul la acaret.

53 DupA leg. lui Ghica

440

49

Cu toate cA legea din 1851 sporete intrucAtva munca

agricolA propriu zis, ea scade in total zilele de muncA, prin
reducerea numArului celor intrebuintate mai inainte la meremeturi, i care erau prin abuz adeseori schimbate de proprietari
In zile de munc6 la cmp. Ba legea din 1851 impiedicA asemene
prefacere, dispunnd ca zilele neintrebuintate de proprietar dup'l
prescrierile ei, s' rAmAnA cAtigate de locuitor. Mai reguleazA

apoi deosebite puncte, cari erau toate interpretate mai inainte

in defavoarea tkanului, precum schimbarea celorlalte munci
agricole in acea mai grea a prailei, reduce la moiile inguste
munca locuitorului in proportie cu pAinntul dobndit, i. lucru

mai insemnat, desfiinteazA dijma pe care tAranul era dator

sA o deje din productele sale, compensndu-se prin acest mare

folos, sporul cel nu prea insemnat de muncA adAugit locuitorului. In privirea pAmntului pe care proprietarul era dator
a-1 da Vranului, legea nou adauge numai 20 de prAjini la imaul
Tocuitorilor 4-1.

In privirea dreptului de strAmutare, legea lui Ghica mai

uureazA conditiile in care ea putea fi efectuatA. Dei pAstreazA

Vezi art. 28 al legei din 1851, Man. adm., I. p. 428. Meremetul iazurilor si Ingraditul larinilor IntrA toate In acele 4 zile de lucru la acareturi.
41 latA cum aratit comitetul proprietarilor In divanul ad-hoc al Moldovei
foloasele tncuviintate Oranilor prin legea lui Ghica : asftzlimfintul publicat In
1851, desfiintfind si Indatorirea atenilor de a face coserele proprietarului i mai
desfiintand si lndatorirea celor fIrli bol de a lucra 4 zile la reparatiile careturilor,
In locul transporturilor prescrise de Regulamentul Organic, au sporit si cu 20 de
prAjini imasul cuvenit locuitorilor, si prin urmare departe de ale Inmulti Indatoririle, le-au adus un simtltor folos". Buletinul fedinfelor divanulut ad-hoc al Mol&vet, I-iul suplement la Buletinul No. 21, p. 3.

ISTORIA tIOMANILOR

140

nedreapta dispozitie, ca locuinta gi sdirile tranului strmutat

s rmang Mr% nici o despgubire In folosul proprietarului,
ea reduce sumele pe care tranul trebuia sa le rspund proprietarului gi cutiei satului, dela echivalentul acelor datorite In
munci gi bani pe un an Intreg, la acele ce s'ar constata ca datorite On atunci, prin o dreapt rfuial ; deasemenea su-

prim fndatorirea impus6 tranului de a rspunde anticipat

toate drile Ong la implinirea perioadei recenzimentului, dispozitie luat de Regulament, chip pentru a nu Incurca socotelele vistieriei prin strmutarea contribuabilor, In realitate
'MA pentru a impiedica cu total acea strmutare.
Paralel ing cu Inlesnirea dreptului de strmutare, legea
1851 caut O. opreasc pribegirea MI% temei a locuitorilor,
cari desgolia mogiile gi Incurca, ha adeseaori pgubia incas-

din

rile vistieriei. Se la anume msura de a se impune o pedeaps satului ce ar primi pe un fugar, fr dovada indeplinirilor indatoririlor sale, pedeaps ce consta in plata indoit
a sarcinelor ce fugarul avea de Thicut pe rstimpul dela ziva

strmutrei On la ridicarea lui de ispravnic. Ghica privi-

ghiaz ca legiuirea strmutrei s'l fie Indeplinit cu dreptate,

gi dac el impiedeca strrnutrile Mr% cale, o fcea nu numai
in interesul proprietarului, dar chiar in acel al tranilor, care
adeseori prsiau o mogie Mr% motive Indestultoare, drgpnandu-gi avutul gi rmnand isteresiti de zilnica hran peste
an, prin pierderea vremei cu aga pribegire" 42. Dealtfel cnd
strmutarea se cerca in conditiile legei, o invoia numai dect ;
gsim bungoar c proprietarul Ulinegtilor refuznd locuitorilor ce vroiau s se strrnute rfuirea daraverilor lor, domnul
ordong ca privighetorul sA fac rfuiala dup5. ar'tarea Oranilor, gi s le invoiasc strmutarea 43.
A doua msur de reorganizare insemnat intreprins
de Ghica fu acea privitoare la invtmnt, indeplinit tot in
In 1851. Acesta este legiuit In marele s'Au regulament din acel
an ", care Imparte instructia In trei categotii : cea primar,
secundar gi inalt, reinfiintnd iargi pe acesta din urm dup
distrugerea ei din 1847, in limba romang. Att de rnult se deosebea Ghica de principiul lui Sturza gi Bibescu din 1847, In privirea destoiniciei limbei romne ca organ de predare, In cdt
impune chiar profesorilor de limbi strine s' predeie In romanegte ". Cursul superior al invtturilor este imprtit In 4 facultali : aceast filosofic, juridicti, teologi gi medical. Din aceste
ins numai cele dou din-LE se infiinteaz In realitate, consti"

Oispozitia din 1851, Ibidem, II, p. 28.

" Dispozitia din 1853, Ibidem, II, p. 30.
" Ibidem, II, p. 304.
.6 Ofis din 1852, Ibidem, II, p. 341.

BARBII E)TIEBEI SI GRIGORt GHICA

tuind cele trei facultti ale literilor, tiintelor

141
i.

drepturilor.

era lsat pe seama seminariilor, care ele

Ingi se reorganizeag prin o legiuire tot din 1851 " ; iar in
Cea

teologic6

locul celei medicale care nu se putea infiinta din lipsa de mijloace, se intemeiag o coal de moit unit cu un institut pentru
primirea femeilor ingrcinate grace *i pentru creterea copiilor gsiti, numit iftstitutul orfanotrofic Tot pentru complinirea faculttei medicale se mai face i o coal de hirurgie. Alt
aez'a'mnt de bine-facere este ospiciul de infirmi dela Galata.
Ghica precizeag mai bine, in ceeace privete instructia, dispozitiile dup care urmau s fie primiti aspirantii la dregAtoriile
publice, hotrnd c' nu se pot primi in slujbe decat acei ce
vor fi petrecut cu laud cursul invtturilor ; pentru scriitori
clasele primare ; pn la cap de mas, invtturile gradului al
doilea ; pentru capii de sectie i. inainte, acel de gradul al treilea

Retragerea la Viena. Reintoareerea la domnie. Intrarea

Ruilor in Moldova in Iunie 1853, sili pe Ghica i pe *tirbei a
se retrage la Viena i. purtarea domnului Moldovei in aceast
imprejurare, fats cu Poarta Otoman, este identic cu acea a
domnului Munteniei 48
Ghica avu de luptat din pricina ocupatiunilor streine cu greutti financiare, lsate mai intiu de
revolutia din 1848, sporite prin ocupatia ruso-turceasc cei urm.
Anume in 1851 deficitul constatat prin buget se urcA la 1,000.768

de lei, care este ing redus prin msuri de economie la 655.266

In 1852, iar in 1853 este strans cu degvarire, ivindu-se chiar
i un prisos de 123.688 de lei. Tocmai atunci intervine din nou
ocupatia ruseasc, i. deficitul reapre4 la sfritul anului in sum6
de lei 1.223.817, Cu toa-CA suprimarea tributului, a pltei agentului din Constantinopole i. a lipsei civile a lui Ghica, el gsete

cnd se Intoarce In Octombrie 1854, un deficit de 2.408.345 de

lei, care adaos cu cheltuielile pricinuite de ocupatiunea aus-

triac' se urea' la 1855 la 3.025.691 de lei. Pentru acoperirea lui

se face primul imprumut al Moldovei de 2.400.000 de lei la bancherul l-lillel Manoah din Bucureti. Nevoile ocupatiei austriace
aduc in curnd afacerea unui al doilea imprumut dela casa maiorului Miu Anastasievici de 2,500.000 de lei. Imprtunuturile

fug in parte restituite, ing dobnzile cele mari unite cu cheltuielele continue ale ocupatiei austriace, aduc la sfritul domniei lui Ghica In 1856, un neajuns total de 6.000.000 de lei (vechi).

Ghica voise pentru a gpta mijloace noi de intmpinare a grelelor nevoi in care se afla tara, s supun la contributie averile
" Ibidem, p. 376.

" Anafora din 25 Octomvrie 1852, Ibidenn, I, p. 57.

" Vezi mai sus, p. 132. Comp. scrisorile lui Ghica C. Reschid-pasa din

1852 si Iunie 1853 In Documen tele renafterei Romclniei, II, 146 si 160.

142

ISTORIA ROMANILOR

mnastirilor inchinate ; dar este impiedicat de a o face prin un

ordin al Portei.
Rezultatul purtarei finantelor din partea lui Ghica este

cu drept cuvant, apretuit in chipul urmator, de raportul oficial facut de visternicul Scarlat Rosetti catre caimacamie in
18 August 1856: In fata crudelor incercari prin care au trecut
Moldova dela 1848 Ora azi, este Inca de mirat cum de deficicitul era numai de 6.984.148, cand in Muntenia unde aceleai

fapte s'au produs, el se urea la 27.216.543 de lei. Daca s'ar restitui Moldovei toate cheltuielele facute cu otirile streine, desigur
ca, nu numai deficitul ar fi umplut, dar Inca ar ramanea un prisos ; trebuie insa sa ne supunem soartei celor slabi" 49. Felul
cheltuelelor pentru otirile de ocupatie, consta in intretinerea
spitalelor, aprovizionarea cu lemne, leafa generalului Budberg in
timpul cupatiei ruseti, despagubirea antreprenorului postelor
pentru pierderea de cai, care condei singur se urea la 986.850
de lei construirea de poduri, lefile talmacilor, etc.
Grigore Ghica dovedete, in tot timpul domniei lui, ea-1i
mentine principiile nationale care-1 insufletisera inainte Inca
de a ajunge in tron. El emancipeaza pe tigani, despagubind pe
proprietarii lor, incuviinteaza tiparirea Letopisefelor tdrei Moldovei, lui Mihail Kogalniceanu in 1852, iar in 1853 pune s se
tipareasca pe cheltuiala domneasca Cronica lui incai, care apare
de astadata in intregul ei cuprins. El ja o parte insemnata ala-

turea cu Stirbei la lupta Romnilor pentru realizarea unirei

principatelor i a emanciparei lor de sub cletele suzeranitatei

otomane, atat in timpul domniei lor cat i mai ales dupa a lor
eire din scaun in 1856. Ghica este ca iStirbei i om de progres.
El introduce telegraful, vrea s'a construeasca un drum de fier
dela Botoani la Galati, i sa canalizeze Prutul ; dar inplinindu-se termenul domniei lui, el parasete puterea, inainte de a
fi putut sa puna in aplicare planurile sale de imbunatatire.
Cateva luni inainte de a parasi domnia, Grigore Ghica
desfiinteaza' cenzura i decreteaza libertatea presei ; cerand dela
infiintatorul unui ziar numai depunerea unei cautii de 5.000 de
lei i prevazand oarecare restrangeri precum defaimarea domnitorului, atacurile contra religiei, provocarea la intovarairea
straina i alte cateva. Se banuia lui Ghica ca el luase aceste masuri cand era tocmai s iasa din scaun din un dor zadarnic de
popularitate. Ghica fusese insa calauzit de un gaud mai ina
" Observations sur l' tat actuel du finances en Moldavie present a la Caimacamie par le vistiar Ch. Rosetti le 18 Aollt 1856, Bruxelles (Bibl. Acad. Col.
Sturza N-ro 3.796), p.r425 0 47-49. Comp. ofisul lui Ghica c. adunare din 10 Mai
1856, in Documentele Rencift. III, p. 466. Marphy-Byrne imputir ftA drept deficitul, riilei administratii a financelor din parea lui Ghica, l 11 ura la 13.000.000

socotind In el 0 datoria pentru ernanciparea tiganilor, care Ina urmand a fi

incasatii dela desrobiti, nu constituiau o adeviiratft datorie.

BARBIJ $TIRBEI SI GRIGORE GHICA

143

anurne prevAzand luptele ce se vor Incinge pentru unire, re-

zolvarea el voia sA descgtueze condeele Intru a ei apArare 1.5.

In timpul domniei acestor doi de pe urmA domni ai 0rilor romne despArtite, se Intmpl un mare eveniment euro-

pean, fgr de care Romnii nu ar fi Azut poate nici odat

Implinit mAcar o parte din visul cel mai dulce al sufletului

lor. Ceeace Romnii nu putuse smulge prin micarea violent

din 1848, ajunser a-1 realiza cu prilejul unui nou mare con-

flict iscat Intre Rusia i Turcia. In loe insA ca de ast dat

urm6rile sale sI le fie ca deobiceiu aunAtoare i fatale, ele

fur din protivA din cele mai fericite, aducAnd garantarea existentei lor ca popor, Indrumarea unei vieti inteadevAr civilizate,
precum i putinta consolidrei puterei lor, prin unirea cel putin

a dou din rAchiratele mAdulare a le corpului lor, a celor

dou fri surori de la poalele Carpatilor. Inainte de a pAi la
expunerea acestui eveniment, cel mai mare i mai frumos al

Intregei lor istorii, trebui sA arAtm ImprejurArile marei crize

europene, zmislitoarea norocului lor.

66 Radu Rosetti. Des pre Cenzurd In Moldova, In An. Ac. Rom. II, tom.
XXX, 1907 p. 12. Textul legei lui Ghica, ibidem, p. 87.

RA.SBOIUL DIN 1853

PACEA DE PARIS 1856

1. LOCASURILE SFINTE

Rusia si puterile apusene.

Rgsboiul din 1856 este un

episod in epopea uria6 a rsboaelor ruso-turce, episod ce nu prea

se impad. cu irul intregului poem. Para acum izbanzile Rusiei

In contra Turciei mersese tot propind, ingrmdind victorii

peste victorii, cotropire peste cotropire. Acum peste intaia
oar' ele sunt stavilite i. puterea ruseascA, ce prea un puhoi
menit a inghiti impgrtia otoman, este oprit in cursul ei vijelios, spulberat i. aruncat in vnturi. Cauza acestei scrintiri
In mersul triumfurilor ruseti provine din imprejurarea, c' deastdat Rusia numai lupta numai in contra politicei Apusului care ar fi venit in ajutorul Turciei, ci insuli in contra bratului su de fier i. de foc, in contra puterei sale materiale, ce Mtndea in sfarit o man de ajutor imprtiei lancezite a lui Moha-

med. Cat timp Rusia luptase in potriva unei imprtii mai neculte decat (Musa, ea invinsese, i calea ei fusese un lung ir de
izbanzi cu folos. Acum cand trebui s lupte impotriva civilizatiei, ea ddu inapoi, fu invins i. nevoit s plece grumazul ei
cel mandru mai mndrului invingtor.
Nu este deci greu de inteles pentru ce Rusia a fost rpus
mai greu este ins de arAtat cum se face de Europa s'au trezit
de astdat ; care au fost irul de imprejurgri ce au hotrit-o
s se scoale in potriva colosului dela nord i. s-i dee o inv't-

tur, care ins nu au avut efectul de a-1 intoarce dela pla-

nurile sale, ce l'au indemnat numai cat de a fi mai prevztor

In conceperea lor, mai ghibaciu i mai iscusit in a lor indeplinire.

Ca punt de purcedere a unei noue politici in privirea Rusiei din partea Apusului, putem privi tratatul dela Unkiar-Iske-

BASBOICIL DIN 1858

146

/esi, care destinui planurile rusesti inteun chip mult mai vAzut

de cum se intmplase pn atunci. Acest tratat dintre Rusi

Turci prevedea ca corniile rusesti s aib voie a trece min Bosfor in Mediteran, iar acele ale puterilor Apusului s :a- nu poat
trece prin Dardanele cAtre Marea Neagr, in timp de rsboiu
aceast indatorire luat de Turci, fAcea din marea Neagr
un adevkat lac rusesc, i acest lac, prefcut inteun imens port
al Rusiei, putea s reverse asupra Mediteranei flotele rusesti,
pe cnd intrarea in el era aprat de tunurile turcesti dela intrarea in Dardanelelor. Rusia devenia astfel neatacabil acas la
dnsa, i putea deci s desvolte in toat linistea politica sa de
cotropire in contra chiar a acelei puteri ce luase asupra-si cu
Aka ne,socotint, indatorirea dea o apra inteun chip asa
de efectiv.

Pentru a zdrnici acest tratat, puterile apusene vroiau

s nimiceasc baza pe care el se innltase, ajutorul fgduit de
Rusi Portei impotriva lui Mehemet-Ali. Dar aceste puteri nu
erau debe intelese asupra liniei de purtare ce erau s tin fat
cu r'svrtitorul vasal al sultanului. Franta vroia s-I sprijine
s-1 intreasc, sperand cu timpul a-1 pune pe dnsul pe tronul
sultanilor si a regenera astfel Imprtia otomanilor. Anglia
din contr vroia s5.-1 supun i s5-1 aduc din nou la ascultare,
pentru c se temea s lase Suezul in minile unui barbar. Din-

tr'aceste dou tendinti contrazictoare, cea mai pericilloas

pentru Rusia era acea reprezintat de Franta, ca una ce voia
s deje o via-0 noug i puternic5. Imprtiei Otomane. Temndu-se Rusia ca, la urma urmelor, s nu se imvoiasc6
Anglia cu acest plan, se hotreste a jertfi foloasele castigate
prin tratatul dela Unkiar-Iskelesi, care o indeprta de Anglia,
si a se pune in leatur cu aceast putere pentru a nimici figura

ameninttoare a vice-regelui egiptean. In 15 Iunie 1840 se isc-

leste tratatul imptritei aliante fare Anglia Rusia, Austria,

si Prusia indreptat in contra lui Mehemet-Ali si eventual in con-

tra sprijinitoarei acestuia, Franta. Cele trei dinti se hotresc

a ataca pe Mehemet-Ali iar cea depe urm privighea miscrile
Frantei. Rsboiul in contra vasului fa'svrtitor este in curnd
isprvit prin des.vrsita lui infrangere, iar Franta nu face nici
un pas spre apArarea lui.

Rusia deci renuntase la dreptul de a face s treac corbiile sale prin Bosfor ; dar Poarta mentinuse g dui nta dat
de a pstra mare clausum a stramtoarei Dardanelelor. Curnd
dup aceea, i Franta se apropie de celelalte puteri apusene,
astfel se inchee in 13 Iunie 1841, la Londra, intre aceste cinci
mari puteri europene tratatul strmtorilor sau al Dardanelelor,
care prevede ca trecerea corbiilor de rsboiu att prin BosGuillany, Manuel diplomati que II, p. 164.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. XII.

10

146

ISTORIA ROMANILOR

for at si prin Dardanele s6 rAmng pentru totdeauna oprit6,

cAt timp Poarta s'ar afla in pace". Prin acest tratat Poarta este
primit In dreptul public al Europei, si cu toate ck" se favoriza
prin el predomnirea ruseascA in Marea NeagrA, i se inchidea
Bosforul, Mat acest tratat este pentru Rusia tocmai contrariul
celui dela Unkiar-Iskelesi. Insemnlatea tratatului Dardanelelor

este din cele mai mari. Pentru intiias dat6 se vAd puterile

apusene unite intr'un gAnd pentru sprijinirea Turciei impotriva

tendintelor cotropitoare ale Nordului. Acest tratat este inainte
mergtorul aliantei ce au dat nastere rAsboiului Orientului 2;
el este inceputul unei schimb6ri In politica Europei fat cu Rusia
si anume nu a unei sau a altei puteri, ci chiar a intregului Apus.
Din nenorocire a rAmas numai un inceput, si apatia care cuprinse
pe Europa, curnd dupA sfarsitul rAsboiului oriental, indreptteste judecata de mai sus, a acest rAsboiu a fost numai un episod discordant in istoria fsboaielor ruso-turce.

Aceast schimbare de indreptare in politica Apusului

era motivat6 s'i de alt6 imprejurare. Negotul tot crescnd a
Rusiei cu -Odle Turcesti, care fAcea Englejilor si Francejilor
concurenta cea mai serioag, deschid ochii acestora asupra pri-

mejdiei ce-i astepta dacg Rusii ar pune mna pe Constanti-

nopole si, aplicnd si aci maximele prohibitive de care erau condusi in politica lor economic4, ar inchide cu totul Marea Neagrl
comertului apusean.

Pe de alt parte Rusia vedea pe fie-ce zi scAznd inraurirea ei in Orient. In principate ea fusese cu totul compromisA,
si chiar in celelalte prti ale ImpArAtiei Otomane, Crestinii incepuse a vedea c au fost am5giti in speranta lor, de a scpa de
sub jugul Mahometanilor cu ajutorul Rusiei. Apoi tAnkul sultan Abdud-Medjid, sub influienta lui Resid-pasa, intreprinde
mai multe reforme civiliz6toare in impitia sa, pe care le proclamA prin hatiseriful dela Gulhane s (13 Noemvrie 1849), in
cat ghiaurii incep a crede c cu timpul vor putea duce o viatA
mai linistit6 si alAturea cu Osmanliii. Dac6 influenta ruseascA
scAdea frig la crestini din impgrAtia turceascg, din causa unor
altor imprejurki ea se micsura chiar in Constantinopole. Englezii
si Francezii, vroiau s5.-si formeze o generatie de Turci care sl le
fie simpatic6, atrag in Odle lor tineretul turc, care formndu-se
In scolile Apusului, incepe a privi pe aceasta ca limanul sciI CA el era astfel privit de diplomatie ne o dovedeste o depesA a ministrului

de externe a Fran/lei cAtre ambasadorul francez din Londra din 31 Mai 1835
Le cabinet de Londres n'a done pu jamais douter de notre concours pour faire
respecter l'esprit du trait du 13 Juillet 1841 et pour rappeler, s'il le fallait, au
cabinet de St. Petersbourg, que rempire ottomart est plac par cette transaction
sous une garantie collective. Iasmund A ktenstitcke zur orientalischen Frage, I,
No. LXXXII.
Rosen, Geschichte der Tarkei, II, p. 250.

BILSBOIIIL DIN 1858

147

Orel Impgatiei otomane. Insu0 sultanul cgtigat pentru aceste

gAndiri i fncurajat de o generatie prieting civilizatiei Apusului, i prin aceasta chiar duman'g Ru0lor, aduce In Constantinopole un curent de idei cu totul noui care nu insemna altceva
cleat aliantg ca puterile Apusului i rgsboiu cu Rusia.
Aceasta din uring, dacg nu vroia sg piard desgvar0t
roadele unor silinti seculare, trebuia s caute un prilej pentru
a recgpsta In Constantinopole, pe &I 0 la Cretinii din Impgrgtia Otomang, fnriurirea ei de mai fnainte. Ru0i cautg sg ajungg
la aceasta mai Intgi prin exploatarea revolut-iei romne. Ei se
siliau a argta micarea romnilor ca pornite In potriva suveranitgtei otomane, pentru ca, prin concursul dat de ei la ingbuOrea aceleia, s poat dobAndi un titlu la recunotinta Portei 4.
Un tgrAm Insg mult mai lams pentru intrigile sale, o deschide
Rusiei prin afacerea locaurilor sfinte.
Politica oriental a lui Napoleon al 111-lea. Lgcaurile
sfinte, martore patimilor i mortei Mntuitorului, fusese totdeauna o pricing de neintelegere Intre deosebitele confesiuni
cretine, i cu deosebire fare cele mai puternice, Ortodoxii
Catolicii. Dela Intgiele relatiuni ale Francezilor cu Poarta, ei
stipulase pentru Catolici privilegii In aceastg privire, care se
refnoesc 0 se fntgresc prin un tratat din 1740, In care se prevede
: Monahii francejii adec catolici, care locuesc dupg vechiul
obiceiu In Ierusalim i prin prejurul acestuia, i anume in biserica dela sfntul Mormnt, 0 care se ggsiau In stgpnirea locaurilor sfinte, sg rmng nesupgrati ca 0 mai fnainte In aceastg
stgpgnire" 5. Cu timpul Insg Franta, ocupati In altg parte, nefngrijete de pgstrarea acestor privilegii, i Ortodoxii reprezentati mai ales prin Greci, bancheri din Constantinopole, care
aveau mare fnrgurire la Poartg, izbutesc a scoate cu Incetul
pe Catolici din cele mai multe lAcauri sfinte, In cgt pela 1850
din 19 lgcauri ce fusese In stApAnirea lor, ei rgingsese numai cu 9.

In anul 1847 se fatmpl In biserica din Bethleem, un

scandal intre clerul latin i cel grecesc, In care dispare o cruce

de argint ca o inscriptie latineascg ce se afla pe mormntul MAntuitorului. Reclamatiile Latinilor, sprijinite de consulul francez
din Constantinopole, ajung Ong In Franta.
a Vezi aceste sustineri ale cabinetului rusesc in circulara lui Nesserode c.
ambasadorii ruse.5ti 19 lulie 1848, In Acte fi documente relative la istoria Renafterei
Romdniei publicate de Ghenadie Petrescu episcop de Arge.g, Dimitrie A. Sturza

Dimitrie C. Sturza, Bucureti, 1888, H, p. 7. Ele vor fi citate in prescurtare :

Doc. ren. Rom.

Compar : Rosen Geschichte der Ttirkei, II, p. 137 i urm. Forcade, Histoire des causes de la Guerre d'Orient, Paris 1854, P. 7. p. u. ; Dimitri de Boukha-

row. La Russie et la Turquie p. 152. Der russisch-turkische Streit? Leipzig,

1854, p. 11.

148

ISTORIA ROMANILOR

Revolutia din 1848 inngbusg insg pentru cat-va timp

aceastg imprejurare, care pgrea c va trece nebggat in seam.

Ajungnd insg Napoleon al III-lea la presedintia republicei
franceze, politica acestuia trebuia sg reinvie, si Meg cu mare
putere, chestia lgcasurilor sfinte. Napoleon vroia pe de o parte
sg reinalte Inrurirea Frantei in Orient, unde fusese mai cu totul inlocuit prin acea a Rusiei ; apoi el se punea bine cu papa
i cu clerul, de care avea nevoie pentru planurile sale ulterioare
ascultnd plngerile bisericei catolice si cernd dela Turci indreptarea incglcrilor suferite de dnsa.
In 28 Maiu 1850 generalul Aupic, ambasadorul Frantei
la Constantinopole, trimite Portei o no-IA in aceastg privire
la care neprimind niciun rgspuns 6, o repeteazg in August acela an, cernd prin ea ca Turcii s respecteze tratatul din 1740
i sg nimiceascg cu totul ori-ce schimbgri intervenite de atunci
inainte. Ali-Pasa, ministerul afacerilor streine, rgspunde, tocmai
la 30 Decembrie 1850, cg va nurni o comisie de Greci si de Franceji, care sg cerceteze drepturile ambelor confesiuni. In acest
rgstimp Rusia folosindu-se de imprejurarea cea atat de fericit
pentru dnsa, de a se putea amesteca in trebile Orientului pentru motive religioase, deocamdat trimite sultanului o scrisoare autografg a tarului in care acesta, luAnd un ton foarte
cumpgtat, arat numai ateptarea cg Turcia va pgstra status
quo In afacerea locaurilor sfinte. Indat dupg acest pas al Rusiei,

comisia este disolvat si se numeste o alta, alc'tuit numai din

Mahometani, care tocmai cgtre sfrsitul anului 1851 isi dg raportul sgu cgtre Sublima Poartg, pe baza cgruia Ali-Pasa impgrtgseste lui Lavalette, ambasadorul francez, hotgrirea sultanului. Aceasta cuprindea : cg biserica sfntului mormnt si acea
din Betleem sg fie In stgpanirea ambelor confesiuni. Latinii
ins se pgstreze cele dou chei dela portile bisericei Sfnta Maria i cheea dela Poarta cea mare a bisericei din Betleem ce Ong'
acum fusese a Grecilor. Aceastg hotgrfre dei prea favorabilg
catolicilor lovia in drepturile lor, fiind cg in loc de a respecta
tratatul din 1740, care le dgdea in stgpnire exclusivg locasurile sfinte admitea acum la pgrtsia lor, pe Greci 7.

Spre a hotgra odat pentru totdeauna drepturile confe-

siunilor rivale, Poarta dg dui:4 indemnul ambasadorului rusesc,

un firman pentru care insg Lavalette dobndete rggduinta
cg nu va fi cetit in public, din pricing &A consfintia niste ingsuri
Cu totul umilitoare pentru politica francei. Ambasadorul rusesc
6 Vezi aceasta nota In Doc. ren. Rom., II, p. 8.
A la plus grande indignation de tout le peule professant la religion

orthodoxe, la chef de l'glise de Bethleem est rendue aux catholiques, comme pour
prouver publiquement leur prponderance en Orient ; le mal est fait Mr. le baron

et il n'est plus possible de le prvenie. Nesselrode au baron de Brunow in Bonkharow, p. 156.

RABBOIIM DIN

1858

149

Ins struiete Cu tot dinadinsul la Poart i dobndete nu

numai c acel afirman s fie cetit, dar chiar i un ordin ctre
guvernatorul Ierusalimului, ca s nu Invoiasa francezilor a se
servi cu cheia luat dela Greci. Franta, de i aa de greu lovit
lute() afacere din care crezuse c6 va trage un folos fnsemnat
pentru politicA ei oriental, primete toate aceste umiliri MI%
a se fmpotrivi i se supune astfel desvrit pretentiilor din ce
In ce mai mari i mai covritoare ale Rusiei.
Care este secretul unei asemenea purtki? Franta ceruse
la fnceput foarte mult i anume desfiintarea tuturor firmanelor
ulterioare care contraveniau dispositiilor tratatului din 1740.
Rusia din potriv, mult mai ghibace, nu pretinse la origine de
ct mentinerea" statului quo In privinta confesiunei ortodoxe.
Dar Franta cu eat mergea, scklea din pretentiile sale, i, mai
la urm, se lepda cu totul de ansele, pe cnd Rusia pornind
dela un smbure cu totul mic, fl cultiva i-1 cretea fcnd s
ias din el arborele uria al pretentiilor sale fat cu Poarta.
Franta se convinsese c fcuse o mare greeal, trezind aceasta
fmprejurare a lcaurilor sfinte. Ea vrse pe Poart In o Incuretur fat cu Rusia, din care nu tiea acum cum s o scape.
De aceea videm pe Franta and necontenit fnapoi fnaintea
pretentiilor ruseti creznd c prin aceasta va putea potoli focul ce ea Insi 11 aprinsese Cu atta nesocotint.
Cunoscnd acuma causa retragerei Frantei, s cercetAm
acea a Inainfrei Rusiei, care curnd pru a nu mai cunoate
nici o margine.

Rusia era atre acest timp statul cel mai puternic din

Europa. Revolutia ce sguduise pn In temeliile lor celelalte

natii a le continentului, o lsase pe (Musa neating ; ba chiar
ea luase o parte strlucit la Inkluirea ei. In Rusia se Intrupa principiul conservatismului ; ea aprase aezmntul monarhic in potriva valurilor necontenit crescnde ale tendintelor
democratice. Statele continentale, nesigure In privirea strei
lor Muntrice, In care Inc6 nu amutise rsunetele revolutionare,
nu se fncumetau a fntreprinde In afar o politia mai fndrsneat, temndu-se ca s nu le fug pmntul sub picioare, tocmai in momentul cel mai critic. Impratul Neculai crezu cg au
sosit momentul de a da Turciei lovitura hotrftoare i a deslega astfel In favoarea Rusiei chestia Orientului. Dintre puterile pe care le credea cu deosebire interesate In aceast chestie,
de Austria era sigur IntrucAt poate fi sigurant In politicA.
Ii fcuse o slujli a-tat de mare, prin furflmirea revolutiei
ungureti, In ct trebuia s se atepte la recunotinta ei, i
deci, dac4 nu la o favoare deplin a planurilor sale, cel putin la o
impiedecare a lor mai putin rostit. Mai trebuia dtigat Anglia,
i izbnda era asigurat. Turcii trebuiau s prseascA Europa,

imprtia Otomanilor era s fie ImpArtit fare Rusia, Anglia

150

LSTORIA ROMANILOB

i Austria, i de sigur ca partea leului era sa revina celui

dinfai, intru'cat ea poftise pe celelalte doug la masa cea mare,

cine tie poate c in fundul visurilor ei, Constantinopolea se Malta, oglindindu-se, cetate impArateasca, in apele
albastre ale Bosforului.
i

Ca inteacolo mergea gandul imparatului Neculai, ne o

dovedete convorbirea memorabila a acestui imparat cu sir
Hamilton Seymour, ambasadorul Marei Britanii la Petersburg

pe la inceputul anului 1853. In mai multe intalniri ce imparatul

avu cu ambasadorul englez, el li arata parerile sale asupra starei
Turciei i asupra necesitatei unei intelegeri intre Anglia i. Rusia,
In cazul unei eventuale deslacen i a imp'Aratiei Otomane. Tur-

cia, spunea intre altele imparatul este atat de decazuta ca

oricat am don i noi sa se prelungiasca traiul omului bolnav (i
VA rog sa ma credeti ca i. eu doresc ca i Domnia Voastra con-

tinuarea vietei lui), el poate inteo zi sa ne ramana pe brate.

Ceea ce este mort nu mai poate reinvia, i daca imparatia

Turceasca cade, apoi aceasta va fi pentru tot deauna, *i de aceea

A. intreb daca n'ar fi mai bine de prevazut un asemenea caz,

de cat a se expune chaosului turburarilor i sigurantei unui rasboiu european" ? Ambasadorul raspunde la aceasta ea' in Anglia s'ar simti o mare departare de a sconta de mai inainte motenirea unui vechiu amic" ; la care hnp'Aratul intampina ca :
este cu toate aceste de cea mai mare insemnatate ca sa ne fatelegem asupra acestui punt, Anglia i. cu mine ; putin 1mi pasa
de ceilalti. Trebuie insa se declar curat ca daca Anglia ar vrea
sa se geze in Constantinopole, eu nu voi putea invoi aceasta.
Si eu sunt dispus a ma indatori sa nu ma aez acolo, se intelege
ca proprietar, caci ca depozitar nu pot garanta. S'ar putea
intampla ca imprejurari neateptate s'A m'A puna in pozitia de

a ocupa Constantinopolea, daca nimic n'ar fi pregatit, daca

toate lucrurile ar fi lasate in voia intamplarei" 8 Aceast convorbire, raportata cabinetului englez provoaca din partea acestuia un raspuns al carui inteles este ca.: nefiind sigur momentul ceind are sa se intample caderea Imparatiei Mahometane, ar fi pe de o parte zadarnic, pe de alta ofensator pentru
Turcia i periculos fata cu celelalte puteri europene, de a se
hotara de mai inainte modul impartirei sale.
Acest raspuns adus imparatului, il face s se j'Aluiasca

ambasadorului ca nu a fost inteles de guvernul englez. Nu m a

preocupa atat pe mine ceea ce trebue fa cut in cazul cand omul
bolnav ar muri, pe cat doresc a hotara impreuna cu Anglia, ceea
ce nu trebuie s se intample. Catastrofa turceasca poate A. se
realizeze in fie-ce moment, sau prin un rasboiu exterior, sau
ReprodusA In interesanta depesA a lui Hamilton Seymour c. Iohn Russel,

11 lanuarie 1853. Doc. ren. Rom, II, p. 13.

RASBOIIIL DIN 1858

151

prin o luptg intre partida vechilor Turci i acea reformelor superficiale franceze, sau in sfArit prin o rgscoal a cretinilor,
care sunt foarte nergbatori a scutura jugul mahometan. Lucrurile ce nu pot sg le invoiesc sunt, incepand prin noi inine :
o aezare a Ruilor in Constantinopole. Acest ora insg nu trebue niel odatg s ajungg in mginile Englejilor sau ale Francezilor, sau a ori cgrei altei mari natii ; de asemene, nu pot sg
primesc restabilirea impgrgtiei bizantine, sau o altfel de intindere a Greciei, care ar face dinteinsa un stat puternic ;
cu atAt mai putin m'a putea impgca cu imbucgatirea Turciei, in o multime de mici republice, locuri de scgpare pentru
Kossutii, Mazinii i alti revolutionari ai europei. Mai curand
de cgt a primi eu una din aceste intocmiri, a intreprinde rgsboiul i l'a duce cg.t timp mi-ar mai rgmne un om i o pucg".

Ambasadorul englez a inteles uor din ceea ce nu vroia tarul

sg se intmple cu impgrgtia Otomanilor, care erau dorintele
sale cele ascunse : intelegerea cu Anglia i cu Austria pentru
impArtirea definitivg a Turciei, i anume cu excluderea Frantei. *i inteadevgr cg aa era. Despre Austria spunea impgratul :
Trebue sg. titi c atunci cnd vorbesc de Rusia, vorbesc i
de Austria ; interesele noastre in Orient in privirea Turciei sunt
cu totul identice". Pe Anglia vroia s'o cAtige in once mod,

fie mgcar i numai pe cuvntul de onoare. Sigurg fiind de aceste

doug puteri, pe lngg prietenia cea atAt de statornicg a Prusiei,
Franta rgmnea izolatg i putea fi trecutg cu vederea 9. Anglia
insg rgmase statornicg in refuzul ei, cu toate ademenitoarele
fgggduinte aleaRusiei care fi dgruia Egiptul i Candia, pgstrnd
sub protectorul sgu" tgrile romAne, Serbia i Bulgaria.
Ambasada lui Mencikoff. Rusia vzand cA nu poate
face pe Anglia complice la loviturile ce se preggtea a da Turciei, se hotgrete a lucra ea singurg i a dobAndi dela aceasta
nite foloase, care sg. Intreacg pe toate cele de pAng acuma ;
ea vroia a pune pe Turci lute atArnare aa de mare de Musa,

In at chiar timpul at ar mai exista impgatia Otomanilor, sg

nu fie cleat o unelt oarbg i asculatoare in mginile sale. Rusia se hotgrete a lua de pretext chestiunea locaurilor sfinte,
sub care se putea ascunde aa de bine scopurile sale i care-i
dgdea tot odat prilejul de a reimprospta inrgurirea sa asupra
popoarelor din peninsula Balcanului. Ea tfimite deci pela Meeputul anului 1853, un ambasador extraordinar la Constantinopole, pe principele Mencikoff care intrg, Cu incunjurimea cea
mai strglucitg in capitala ImpgrAtiei Otomane, in ziva de 16
Fevruarie. Ruii rgspandesc tirea c misiunea principelui
' Vezi depeele lui Seymour c. Russel din 21 1 22. Fevruarie 1853, Mien?,

p. 27-30.

152

Mencikoff,

ISTORIA BOILANILOR

ar fi regularea ehestiei locaurilor sfinte i acea a

Muntenegrului. Dar aceasta de pe urma fusese pug la cale

Inca inaintea sosirei princepelui, prin intervenirea Austriei, i

cea a lacaurilor sfinte mai ca 1i luase sfaritul, i anume in favoarea Rusiei, In cat lumea se atepta, cu drept cuvant, ca sa
vada eind o alta stafie din cutia fermecata a diplomatiei ruseti.
Ce putea fi aceasta? Franta care vazuse greala ce o Meuse
cu trezirea chestii locaurilor sfinte, se arata chiar dela In-

ceput foarte ingrijita de planurile Rusiei. Ea punea inainte

temerii ca curtea rusessca sa nu fie hotarata a lucra asupra
Portei cu o apasare care sa o faca sa piarda putina trecere ce

i-a mai ramas, sau sa o expuna la primejdiile cele mai mari,

cand ea ar vroi sa se impotriveasca", cerand ambasadorului ei
sa intrebe pe cabinetul de St. Petersburg, daca lepadand principiul care predomina de trei-zeci de ani in raporturile marilor
puteri, intelege a se face el singur arbitrul al soartei Turcilor,
i daca Rusia vroiete sa inlocuiasca politica comuna a puterrilor, careia toata lumea datorete odihna sa, prin o lucrare
singurateca i bazata pe silnicie, care s impinga i pe celelalte
cabinete in criza ce se pregatete, a nu lua sfat cleat numai
dela interesele lor i a nu asculta decal de vederile lor particulare" 1. Catre acela timp i Anglia face, dei in un chip mai
putin apasat de cat Franta, aceleai intrebari Rusiei.
Sir Hamilton Seymour, ambasadorul Angliei la Petersburg,

spune lute depea catre ministrul sail : Aratam contelui de

Nesselrode ca a fi curios de a afla daca cu chestia locaurilor
sfinte ar lua sfarit toate greutatile dintre Rusias.i Turcia, sau
daca principele Mencikoff ar mai avea de adaos i alte pricini
de nemultumire. Cancelarul imi raspunse a el nu tia ca se
mai fie i altele. Aa dar, pozitiv nu mai este nici o alta litrebai eu, pentru a inlatura neintelegerile. Nici una cleat acele
ce fac obiectul lucrarilor curente de cancelarie" 11.
Aceleai incredintari de pace sunt pe de alta parte facute
dea dreptul minitrilor engleji prin ambasadorul rusesc din
Londra. Baronul Brunnow este insarcinat a spune acestora ca :

imparatul este stapanit de statornica vointa de a mentinea

intregimea i neatarnarea Imparatiei Turceti, i ca, In cazul

cand parerile sale s'ar schimba In aceasta privire, inaltul sau
stapan ar fi cel dintai a incunotiinta pe guvernul englez despre aceasta. Asigurati pe ministrii reginei in termenii cei mai
pozitivi ea' scopurile imparatului sunt tot acele ; ca falele vorbe

la care au dat prilej sosirea princepelui Mencikoff in capitala

10 Ministrul Frantei C. Generalul de Castelbajac ambasador la Petersbourg.
Depesa din 21 Mart 1853, Ibidem, p. 51.

11 Seymour c. Clarendon, 24 Martie 1853, Iasmund, Aktenstacke zur orientalischen Frage, I, N-ro.I.VII. Aceast depeA nu se afl reprodus6 In Doc. ren.
Rom.

RASBOIIIL DIN 1858

163

otomana
ocuparea principatelor, marirea teritoriului nostru in Asia, cererea ca numirea marelui patriarh de Constantinopolea sa ne fie data nou nu numai ca sunt exagerate, dar
aunt chiar lipsite de once temeiu ; ca inteun cuvAnt, misiunea
princepelui Mencikoff nici odata n'au avut alt scop decat acela
pe care a-ti fost insarcinati a'l aduce la cunostinta guvernului

britanic"12. *i asemenea asigurari nu sunt date numai confiden-

tial prin mijlocirea ambasadorului, ci chiar oficial, prin note

inmanate guvernului englez. Maiestatea sa are fericirea de
a se incredinta a ideile sale se potrivesc cu acelea ale guvernului englez in ceace priveste combinatiile politice care ar fi sa
intervina atunci cand in orient s'ar intampla o catastrof, pe care
Rusia are si ea interes ca s'i Anglia, daca nu a o impiedeca, cel

puta a o indeparta" 13.

Pe cand cabinetul de St. Petersburg cauta a adormi astfel ochiul veghetor al politicei engleze, principele Mancikoff in

Constantinopole se silea a dobandi dela Rifaat Pasa fagaduinta c inainte de a-i face cunoscut scopul trimiterei si felul
cererilor sale, Poarta A se indatoreasca formal a nu destainui

nimica ambasadorilor Frantei si Angliei" 14.

Lucru in destul de neasteptat, Anglia este inteadevar inselata prin vorbele atat de pacinice ale Rusiei. Lordul Clarendon
se rosteste in o depesa din 23 Mart care Lordul Covley, ambasadorul Angliei la Viena" Guvernul Majestatii Sale este
plecat a pune incredere in imparatul Rusiei, dela care a primit
atat de adesea asigurarile cele mai solemne, a ar fi atat interesul cat si vrointa sa de a mentine imparatiei otomana si ca daca
ar incapea vreo schimbare in acesta politica, Maiestatea sa n'ar
intarzia a-i impartasi fat% zabava asemenea hotarire. Fiindca
pana acuma nu ni s'a facut nici un soi de incunostiintare in
aceasta privire, apoi guvernul Maiestatei Sale crede, pana la
dovada protivnica, ca trimiterea principelui Mencikoff nu are
un
amenintator pentru neatarnarea s'i intregimea Porte, caracter
/5.

Franta in deosebire de Anglia intelese, cu o patrundere

minunata, scopul ambasadei princepelui Mencikoff. Fiind deadreptul interesata in pricina care forma pretextul acestei ambasade, Franta trebuia sa vegheze mai cu patrundere la caracterul ce era sa-1 iee si la incurcaturile ce era sa atraga Vazand ca
" Nesselrode c. Brunnov, 7, Aprilie 1853, Doc. ren, Rom., H p. 63.
la Memorandul rusesc din 3 Aprilie, anex.A la depesa lui Seymour catre
Clarendon, 21 April, lbidem p, 81.
" Colonelul Rose cAtra Clarendon 31 Mart; lipseste In Doc. ren. Rom.
" Clarendon ctitrA Covley, 23 Mart, Iasmund, 1. N-ro LIV. Documentele
care lipsesc In colectia documetelor renasterei Romilniei le Tom cita dupti alte
colectii. Dealtmintrele aceleasi idei sunt continute In o depeSii a lui Clarendon C.
Seymour din aceeasi datit. Doc. Fen., Rom. II, p. 57.

154

ISTORIA BOMAZILLOR

trimiterea principelui Mencikoff cade impreunA cu pregatiri

militare insemnate ale Rusiei la granitele Turciei, ministrul Fran-

tei, Drouyn de Lhuys, atrage luarea aminte a lordului Ciaren-

don asupra incurcaturilor care s'ar putea naste in Orient

prin misiunea princepelui Mencikoff ", i in urma acestuia

da ordin flotei franceze de a pleca spre apele turcesti.

SA vedem acuma ce fAcea ambasadorul extraordinar al
Rusiei in Constantinopole?
Cum vine in capitala ImpArAtiei Otomane el infatisazA
scrisorile sale de creant6 si face vizita de datorie marelui vizir,
dar refuzA de a indeplini pe cea tot atAt de indatoritoare catre
ministerul treburilor streine, Fuad Pap, pretinzAnd c el ar fi
fost dusman politicei rusesti si c nu vroieste sA aibA aface cu
dAnsul. AceastA purtare neauzitA face pe Fuad Pap s'A-si dee
dimisia, spre a nu pune pe PoartA in trista pozitie de a suferi o
insult asa de grea. Dup ce se infAtiseazA inteo audientA la
sultanul si pipAe tarAmul in toate pArtile, vAzAnd cA nu poate
dobAndi dela Pow-a fagAduinta secretului, se hotAreste a da
fiinfa cererilor sale prin o nota din 19 Aprilie. DupA ce se rosteste

In ea asupra ministrilor sultanului in termeni cu total necuviinciosi, ntunindu-i perfizi si inselatori" aratA cg. imparatul, VAzAnd nesiguranta fAgAduintelor turcesti, s'au vAzut siliti de a
cere dela Poarta garantii pentru viitor si anume : 1) un firman
lAmuritor asupra cheei bisericei din Betleem si a privilegilor
bisericei grecesti pe lAcasurile sfinte; 2) un ordin privitor la
repararea cupolei templului Sf. MormAnt, reparare care sA se
facA sub privigherea patriarhului grecesc, farA amestecul vre
unui alt cult ; 3) un sened sau o convenfie pentru garantarea statului quo a privilegiilor .confesiunei greco-ruseti i. a lAcasurilor

sfinte posedate de dAnsa. Ambasadorul trebue cu acest prilej

sA adua aminte ministrului trebilor streine, ceeace i-au arAtat

In mai multe rAnduri : di Rusia nu cere dela Poartc1 concesii politice; dorinfa sa este de a lin4ti comtiinfele credincioOlor prin
sigurarzfa menfinerei a ceeace este i s'au obicinuit pdn'ei in zilele
noastre" ". Aceasta nota dadea in sfArsit pe fat scopurile Rusiei,
pe care ea se silise atAta timp a le tinea ascunse de lumina zilei.
Sultanul adunA indat marele sfat al impArAtiei, care cu 42 voci
contra 3 hot'ArAste a incuviinta neintArziat punturile I si II din
cererile Rusiei si a refuza numai decAt pe cel de al III-lea. In 5
Mai sultanul iscAleste doua fimane din care unul orAndueste ca
checa datA Latinilor dela biserica din Betleem sA nu insemneze
altceva decAt un drept de trecere, nu insA si unul de stApAnire
al acelui sanctuar, iar celalalt invoeste ca sa' fie rezidita cupola
11 Drouyn de Lhuys c.ritrti Walewsky ambasador la Londra 21 Februar
Iasmund, N-ro XLVII.
" Nota peincipelui Mencikoff din 19 April 1853 hi Iasmund, I, No. LXIV,

1118110IIII, DIN 1858

155

bisericii Sf. Mormnt sub privigherea patriarhului grecesc. Aceste

firmane, care hotArau des5vArsit afacerea lAcasurilor sfinte
i anume in tocmai durA cererile rusesti, necunoscnd cu totul
drepturile Latinilor, de vreme ce Franta pgrAsise cu totul pretentiile sale, fusese date dupA sfaturile ambasadorului englez,

lordul Straford de Redcliffe, care spunea Turcilor : Siliti-v4

a despArti afacerea lAcasurilor sfinte de propunerile ulterioare
a le Rusiei, ori care ar fi ele. RegulAnd acest punct, cnd
principele Mencikoff va veni sA fac6 propuneri noi, veti fi In
totul liberi de a refuza A intrati In asemenea tocmeli, dac4

nu vi se va 16muri pe deplin felul, intinderea si temeiurile

lor. DacA ambasadorul rus ar fi autorisat a Impinge lucrurile

pArA la cele depe urni margini, tot ar rgmne Portei putinta de a amarla consimtmntul gil, pAn4 ce se va fi sf6tuit cu aliatii sAi, care au luat parte Impreung cu Rusia la tra-

tatul din 1841" 18.

Turcia, ascultand de aceste intelepte sfaturi, indeplinise
in totul cererile Rusiei privitoare la 14casurile sfinte, si putea
privi puntul al 111-lea din nota lui Mencikoff ca o pretentie cu
totul nou ; ea r5spunse deci asupra acestuia In modul urmtor,

pe cAt de politicos pe atAt si de hotgrator : OricAt de pretentioase

ar fi intentiile de care sunt insufletite una atre alta curtile rusesti
si turcesti, totusi incheierea unui act asupra IntrebArei In chestiu-

ne, care prin urmririle ei primejdioase ar nimici principiul

fundamental al neatArnarei uneia din ele, este cu totul potrivnic

dreptului international si de natur a ruina cu totul autoritatea
Portei. Aceste fiind mai presus de indoial6 grelele urmAri ale
unei asemene stipulatii, mobilele legiuite care imping pe Poart

a o refuza nu ar putea fi t5g6duite de nimene, si cu atat mai

putin de Majestatea Sa ImpAratul, a cAruia iubire de dreptate
este cunoscut de intreaga lume" 18. Mencikoff atunci amenint6
pe Turci Cu ruperea relatiilor diplomatice ; acestia stAruiesc ins6
In refuzul lor si ambasadorul rusesc pArAseste Constantinopolul.
Rusii nu lep5d6 speranta de a indupleca pe Turci nici chiar

dup aceasta. Ei urmeazA negocierile inainte piin depese,

si

contele de Nesselrode trimite lui Reschid-pasa In 31 Mai o nou

misivg, stAruind intr'un mod foarte cAlduros, ca sultanul s6 iscglease proectul de nota' pe care Mencikoff 11 lAsase in mAinile
sale, la pksirea capitalei, si prin care proiect Turcii se obligau
fat cu Rusia la bnplinirea acelorasi conditii pe care le continea

si tratatul refuzat de dansii. Turcii se impotrivesc cu acea

statornicie, inca si aceste depe urni incercAri ale Rusiei rAmAn

zadarnice.
is Strafford de Redclife dita Clarendon fn Forcade, Histotre des causes
de la guerre d'Orient, p. 86.
1
Rifaat Pasa c. Mencikoff, 10 Mai. Doc. ren. Rom., II. p. 86.

ISTORIA ROMANILOR

156

Tratatul propus Turciei era urmatorul : In scopul de a

face sa inceteze pentru totdeauna toate pricinile de neintelegere,

toate indoelile 0 toate reclamatiile privitoare la drepturile 0

privilegiile care au fost incuviintate 0 asigurate prin vechii
imparati otomani locuitorilor Moldovei, ai Valahiei 0 Serbiei

care, ca 0 deosebitele alte natii cretine din Impratia Turceasca

se inchina la religia greco-ruseasca s'au stipulat prin conventia
de fata urmatoarele conditii : religia greceasca va fi intotdeauna
proteguita In toate bisericile ; reprezentantii curtii imperiale vor

avea dreptul ca 0 in trecut de a da ordin bisericilor atat din

Constantinopole cat 0 din alte locuri 0 orae, precum 0 per-

soanelor bisericeti, 0 aceste sfaturi, venind din partea unui guvern vecin 0 amic, vor fi bine primite" 2o
Acest proect fu schimbat, intors 0 sucit in deosebite randud : in esenta lui ramase fug acela : protectoratul Rusiei asupra creOinilor ortodoxi din Imptirdfia Muzulmand ; caci altfel nu
se putea pretinde ca pentru a se asigura Cretinilor ritului rasa-

ritean stapnirea a cator-va lacauri sfinte, era de neaparata

nevoie ai pune pe acetia, in toata intinderea imparatiei otomane

sub o protectie, prin care autoritatea morala a imparatului rusesc ar fi inlaturat cu totul autoritatea de drept ce se cuvinea

sultanului? Un asemenea protectorat nu putea fi primit de

Turci sub nici un cuvant, daca vroiau sa mai pastreze macar o

umbra de neatarnare. Si inteadevar pretentia Rusiei nu insemna
mai putin decal instrainarea autorittei politice a sultanului
asupra 10-12 milioane din supuii sai. Cu toate ca' Ruii pretindeau ca prin acel tratat ei nu cereau nici un drept politic, ci numai cat linitirea contiintei coreligionarilor lor, in realitate
acest scut religios ascundea un protectorat politic. Caci in ce se
intrupeaza autoritatea politica daca' nu in supunere 0 ascultare? Marea majoritate a supuilor sultanului erau sa asculte
de actuna inainte de sigur mai mult de eful lor religios care nu
mai era patriarhul grecesc, ci tarul Ruilor, cleat acel politic,
sultanul Turcilor, caci este in natura simtimntului religios de
a fi cel mai supus, cel mai ascultator. Prin urmare atunci cand
din conflictul datoriilor erau sa se nasca o lupta inteo religie
0 puterea lumeasca, intre cererile Dumnezeirii 0 acele ale Cesarului, fara indoiala ca acele ale Dumnezeirei erau s treaca
0 Cesarul alce era sultanul, iar tarul Ruilor era Duminainte,
nezeu 1

Apoi este de observat

ca'

demnitarii bisericei greceti

sunt in acela timp 0 magistrati civili. Rusia deci ordonand persoanelor bisericeti" ordona tot data unor magisstrati ai sultanului. In sfarit ea cere mentinearea statului quo

" Corespondance respecting the rights and privileges of the latin and greck
churches in XUrkey No. 153. Reprodus si de Doc. ren, Rom. II, p. 74.

BASBOIIIL DIN 1814

157

In constitutia bisericeasca a Grecilor. Aceasta constitutie era

insa plina de rele, mai ales In ceace privete amestecul clerului
In trebile civile. Daca respecatrea statului quo In aceasta privire ar fi capatat autoritatea unei conventii internationale, once
speranta de indreptare ar fi fost pierduta, i cand abuzurile ar
fi fost aa de strigatoare !neat sa nevoiasca numai decat o reforma, Cretinii imparatiei turceti ar fi trebuit sa indrepte cererile lor, nu catre guvernul sultanului, ci catre Imparatia
Ruseasca. Rusia invoca, In sprijinul pretentiilor sale, tratatele
mai vechi Incheiete cu Turcia. Dintre aceste, este de observat
ca prin tratatul dela Cainargi, Poarta fagaduiete a protegui
In mod statornic religia cretina i bisericile acestuia, i da voe
minitrilor curtei imperiale a Rusiei, de a lace In toate ocaziile
reprezentatii atat In favoarea, bisericiei celei noi din Constantinopole cat i pentru acei ce o servesc". Fagaduinta cea generalti
era dat'a' din libera Imboldire a Portei i nu o lega catre Rusia ;

cealalta care cuprindea o adevarata Indatorire catre aceasta

putere, era specialti, i se referia la o singura biserica din Con-

stantinopole, care se punea prin tratat sub protectia Rusiei.

Si daca admitem chiar ca fagaduinta cea generala, facuta

de Poarta Rusiei, insemna un drept de protectie al acestei din
urma, atunci ce nevoie avea ea de un tratat nou asupra acestei
protectii, intru cat n'avea decal sa ceara Indeplinirea celui

vechiu? 21 Era vederat e. Rusia nu privea ca indestulatoare

garantia generala a tratatului de Kainargi, ca ea vroia sa Intinda dreptul sau special de protectie, dela una la toate bisericele cretine din Imparatia Mahometana; dela servitorii acestei

biserici la tot clerul, ba la toti Cretinii supui ai Sultanului ;

dela un aezamant religios la proteguirea religiunei Insai. Rusia

opunea In sfarit ca i Franta Incheiese in timpurile de mai Inainte
capitulatii In scopul de a protegui pe coreligionarii sai. Aceasta

era adevarat. Deosebirea cea nemasurata const' Irma in aceea

ca pe cand capitulatiile Frantei protegueau pe supuOi s i, tratatul pretins de Rusia era s proteguiasca pe supufii sultanuluil
Pentru a vedea cat de stranie era cererea Rusiei, n'avem
de cat s'a' ne inchipuim acelai relatiuni, schimband actorii. Ce
s'ar fi zis in Europa, daca Franta sau Austria ar fi cerut dela
Marea Britanie o garantie pentru protegiuireaa i buna tratare
a clerului catolic In Anglia ? Ce s'ar fi zis daca regina Angliei
ar fi cerut aceleai garantii pentru protestantii Frantei? Ce ar
fi zis In sfarit chiar Rusia daca i Turcia, la randul ei, ar fi cenit
protectia Muzulmanilor din imparatia ruseasca ?
". Asupra modului cum Rusia interpreta stipulapile prIvItoare la p roteguirea religiei din tratatul dela Cuciuc-Cainargi vez! NessirOde C. Kisseleff, 3
AUgust 1853 In lasmund, I, No. C. Asupra interpretare! Portei, protestul el contra
ocupare! principatelor 14 Iulie 1853, ibiderrt, No. CII.

ISTORIA ROMANILOR

168

Rusia, prin protectia ei, cauta s dobandeasca o inraurire

precumpenitoare asupra hotartrilor Portei, inlaturand once
alta inraurire i sa-i asigureze astfel mijloacele, daca nu spre
a grabi peirea Turciei, cel putin spre a o impedica in desvoltarea ei i spre a-i asigura trimnful intereselor sale la intamplarea

unei catastrofe. Pentru a intrebuinta energicele cuvinte ale

Lordului Straford Redecliffe, nu se cerea Turciei amputarea

unui madular, ci introducerea otravei in tot trupul ei" 22.

Daca privim acLuna la modul cum Mencikoff caut sa sileasca pe Turci la primirea acestor conditii, 11 gasim i pe acesta

tot aa de curios ca i. conditiile insi. Sultanul anume ar fi

dator irnparatului o reparatiune pentru ofensa cea mai grea
ce-i Meuse, opunnd necontenit tendintelor sale atat de prietenoase .1 de pline de marinimie, o neincredere fara temeiu i. un
refuz neindreptatit" 23. Stranie procedare 1 Rusia vroia sa do-

bandeasca dela Turci lucruri cu neputinta' de incuviintat, i.

daca acetia refuzau, ea pretindea ca impratul a fost ofensat
i cerea dela Turci aceleai lucruri, sub o alta forma, pentru
repararea ofensei.

Adevaratul tel al misiunei lui Mencikoff ajungnd la cunqtiinta Angliei, desamagirea acestuia asupra curateniei poli.
ticei Rusiei, i a pretului ce se putea pune pe fagaduintele ei
trebui sa fie gat de mare, in cat in cele dintai momente, lordul
Clarendon nu voi sa creada ca cererile principelui Mencikoff
sa fi fost incuvintate de guvernul sat'. In 16 Mai el scrise catre
ambasadorul englez din Petersburg : Guvernul Maiestatii Sale
se gasea deci pus in necesitatea, sau de a crede ca principele Mencikoff intrecuse insarcinarile sale, sau sa. pung in indoiala incredintarile ce primise" ". Totui la urma urmelor, cabinetul englez

trebui sa se convinga ca a doua alternativa era cea adevarata.

Indignat de purtarea Rusiei, el trimite la 31 Mai o lunga depee
Hamilton Seymour in care, luand In cercetare intreaga corespondenta a ambasadorului, fi arata a dela 8 Ianuarie pana la
19 Mai contele de Nesselrode sustinuse in 15 reinduri, ca singurul scop al misiuhei principelui Mencikoff, ar fi regularea
chestiunei lacaurilor sfinte, i acuma cuvntul dat de 15 ori
ramnea de gre25. Pentru ca ministerul englez sa nu creada
cumva ca. poate ar fi fost rat' slujit de ambasadorul sau, acesta
ii raspunde prin urmatoarele cuvinte, care sunt cel mai minunat
comentar al felului politicei ruseti : Pot sa asigur pe excelenta
Voastra ca am simtit o mare uurare cand am auzit ca, dei raporturile mele au facut sa se inele guvernul Maiestatii sale a" Strafford de Redcliffe C. Clarendon, 22 Mai Iasmund, I, No. LXXIV.

is Nesselrode c. Reschid-pasa, 31 Mai, Doc. ren. Rom, II, p. 104.

14 Clarendon c. Seymour, in Corespondance respecting the rights and privileges of latin and greck Churches in the Turkey, I, No. 176.
" Clarendon c. Seymour Corespondance, I, No. 195.

RASBOIIIL DIN 1853

supra scopurilor In privirea Turciei, nici o gresalg nu-mi poate

fi pus g In socotealg. A fi pus sg mg fusel asupra cuvintelor si
asigurgrilor domnului de Nesselrode, dacg mi-ar fost date numai
odatg ; dar cu greu ii va putea cineva inchipui cg a fi putut
sg m inel asupra intelesului protestgrilor sale, repetate fgrg
incetare, si ipoteza Inelgrei mele divine cu neputintg, cAnd se
vede cg sirul de argtgri, fAcut trimisului britanic de cgtre cabinetul rusesc, este reprodus In intregul sgu secretarului de stat
al afacerilor streine a Maiestgtei Sale, prin ambasadorul rusesc
din Londra. Totui trebuie sg mgrturisesc Excelentei Voastre,
cg merit toatg ocara ce se cuvine unei Increderi depline datg
unor asigurgri solemne, si cg au fost pe atta nenorocirea ct i
datoria mea de a argta guvernului MaiestAtei Sale crezgmntul
ce-1 punem In asemenea asigurgri 26 Lucru mai curios este cg
chiar ambasadorul rusesc din Londra nu tia adevgrata stare
a lucrurilor ; c el fusese Insusi tinut de cabinetul sgu pentru a
putea mai bine convinge pe Englezi in necunotintg.
Onestitate i politicg nu se Impacg totdeauna una cu alta.
Totusi este o mgsurg In toate ; prin urmare i In gradul Ong
unde cerintele onoarei pot fi despretuite.
Rgsboiul trebuia deci sg inceapg, i impgratul Neculai,
pentru a indreptAtii ocuparea principatelor, care urmeazg curnd
dupg aceia, publicg in 26 Iunie un manifest, In care religia cresting joacg un rol att de mare, In cAt ar pgrea cg pornete dela
un patriarh, dacg scopul pentru care fusese dat indreptgtirea unui rgsboi nu ar fi argtat cg este lucrarea unui impgrat.
El incepe prin a spune cg iubifilor si credinciosilor nostri supusi
le este cunoscut c din timpurile cele mai vechi, gloriosii notri
antecesori au jurat a apgra credinta ortodoxg", si sfarete zicnd cg : plin de incredere In mna sa cea a tot puternicg, vom
pgi la lupt pentru proteguirea credintei ortodoxe". Mai adaoge
impgratul Ca' prin ocuparea principatelor nu este scopul
nostru de a Incepe rgsboiul, ci numai ct a ne asigura o garantie
care sg ne rgspundg pentru restatornicirea drepturilor noastre"27
Fiind-cg acuma au sosit momentul cnd argtgm In toate
ananuntimile interesul Rusiei de a se Intinde In Rgsgrit, precum i acel al celorlalte puteri de a i se opune, apoi inainte
de a merge mai departe, sg aruncgm o ochire asupra acestor
lincamente generale a le politicei europene.

2. CHESTIA ORIENTALA. INTERESELE PUTERILOR

Interesele ruseti.
Intrebarea asupra cgreia avem sg Indreptm acuma cercetgrile noastre este una din cele mai grele
" Seymour c. Clarendon Corespondance, I, No 268.
Manifestul ImpAratului de Rusia 26 Iunie. Doc. ren. Rom., II, p. 145.

160

ISTORIA ROMANILOR

ce au avut vre-odatA de deslegat politica europeang, pentru cA

dela dAnsa atArn in mare parte soarta viitoare a Europei,
prin urmare aceea a lumei intregi. Este intrebarea care a frAmAntat atAt de adAnc lumea europeanA i care schimbAndu-se

cum puteau, nelinitete .1 astAzi IncA mintile bAtrAnului continent. Ea este cunoscutA sub numele de chestiunea orientald.
Intelesul ei este urnfAtorul :
ImpArAtia turceascA merge spre peirea ei, cel putin In

Europa, i este vorba cu ce poate fi inlocuit? Rusia in mersul

ei propAitor spre Constantinopole, pare a fi motenitorul fi-

resc al coroanei sultanului. Peninsula Balcanicg 28 cuprinde ins"

popoare care de i de neamuri deosebite, se temeau de atare

imprejurare ca de primejdia cea mai cumplit ce putea veni asu-

pra lor. Acest element de rezistent6 contra cotropirei ruseti,

ii gAsea un sprijin foarte puternic In Apusul Europei, ingrijitA i ea de a l'Asa s cad peninsula Balcanului In mAinile Ru-

ilor. Anglia, Franta se teameau pentru Marea NeagrA i predomnirea in Mediteran ; Austria pentru gurile Dunk-H.
Inteun cuvAnt chestia orientalA era pe atunci i tot aa
a rAmas pAnA ast'Azi rivalitatea Rusiei i a Europei apusene, de
la stdpdnirea peninsulei balcanice.
La inceputul istoriei moderne, Turcii punAnd mAna pe
ImpkAtia BizantinA, impiedicA de o cam data* pe Rui a se
intinde spre aceste pArti, atre care se simtiau atrai de clima
cea dulce i locurile incAntkoare, care contrastau Intr'un mod
atAt de pronuntat cu locuintele. lor geroase i pustii. Principele
Sviatoslav, spune in 972, ambasadorilor ce venise s" negocieze

pacea : nici odatA nu vom putea pArAsi o tarA aa de fru-

moas6" 29. Cu desvoltarea vietii lor politice, Ruii ins' nu intArziarA a se convinge c i alte interese, decAt acelea de a se incAlzi

la un soare arator, trebuia s'A dee un mare pret cucerirei Constantinopolei, i ei intreprinserA irul de rAsboaie pe care le-am
intAlnit pAnA aci. Pentru a intelege ce soiu de interes impingea
pe Rui inteacolo, trebuie s'A arunckn o privire general asupra
pricinilor intinderei impArAtiei ruseti.
Rusia este impAr5tia cea mai mare din lume, i ea a ajuns
astfel prin o necontenitA lAtire, cAci la inceput era departe de a fi
aa de IntinsA. Creterea ei se fAcu in douA directiuni : spre rA-

skit In Asia, spre Sud i apus In Europa.

Trile asiatice, ce veniau in atingere cu granitele sale,
erau inlocuite de popoare nomade ce trAiau numai din prAdAciunile periodice ale stApAnirilor ruseti. Rusia trebuia s'A caute
" Intindem aceasta denumire geograficA, dei impropriu, i asupra Orilor
romine de dincoace de DunAre.
" M. Anagnosti. Les idles de la Flvolution et les affaires d'orient. Par
1841, p. 229.

BASBORTL DIN 1853

161

a scapa de ele, i care era mijlocul pentru a ajunge la acest scop ?

Ea nu putea ridica un zid ca Chinejii, cad era prea costisitor ;

nu putea nici pazi tara prin un cordon militar, fiind granitele
sale prea intinse. Prin urmare singurul mijloc ce-i ramnea
era cucerirea tarilor ce slujiau de laca i de cuib jefuitorilor
ei. Tara cucerita devenind rusessca, partea cea mai linitita a
poporatiei se aeza ; turburatorii se retrageau in o parte de loc
mai indepartat, de unde incepeau iarai a preda fosta lor patrie,
ce se bucura acum de o organizare i o linite, care li inlesnea
inavutirea. Ruii deci, spre a apara noua lor provincie, trebuiau
sa supuna Vrile tot mai departe, pana ce ar fi intalnit o tara

care sa infatieze destule garantii de buna vecinatate 30. De aceea

ea se tot intinde i ajunge acum la marginile Chinei i la granitele Indiilor engleze.

In spre Europa intinderea Rusiei, tot aa de neaparata,

are cu totul alte mobile. Aice nu locuiesc natiuni barbare i praditoare. Poporatia tarilor limitrofe este din potriva linitita
i dedata la indeletniciri panice, mai ales la agricultura. Trebuie

astfel amintit ca pe la inceputul veacului al XVIII-lea Rusia

era marginita numai cat in centrul acelei tari pe care o ocupa
astazi. In spre apus Svedia stapanea Finlanda i provinciile Baltice : Estonia, Livonia, Carelia i Ingria, care desparteau pe Ru-

sia de marea Baltica. Polonia se intindea pang lnga Kiev

i la malurile Niprului, iar in spre sud, Tatarii impiedecau

atingerea Ruilor cu marea Neagra i cu marea Caspica. Rusia

era un corp mare, dar cu mnile i picioarele legate iar care

semana paralizat, neputand arata hunei puterea de viata launtrica ce 11 insufletia. Sufletul popoarelor este marea i fiecare
dintre ele e cu atata mai puternic cu cat poate dispune mai cu
imbelugare de acest element datator de viata. Oceanul este sufletul pamantului, pe care-1 resfrange In vecinica lui micare,

i pentru ca un popor sa poata rasufla i sa nu fie innabuit,

ii trebuie numai decat o deschidere spre ocean. Pe atunci nu numai ca acea deschidere lipsia Rusiei ; dar ea era chiar impiedecata de a se atinge cu marile cele mai apropiate de (Musa. Ea
stapanea nu e vorba, Marea Alba; dar aceasta nu-i era de folos,
din pricina ghieturilor sale. Daca Rusia nu vroia sa piarda din
lipsa de rasuflare, trebuia cu once pret sa-i deschida un drum
In spre Marea, i ea Petru ia simtit aceasta, iata vecinicul sail
merit i titlul cel mai mandru al gloriei sale. Am vazut aiurea
silintele i luptele sale pentru a-i deschide drumul inspre cele
trei Mari ce se invecinau cu imparatia sa, i politica lui fu ur" Mackensie Walace. La Russie, ouvrage traduit de l'anglais par Henri
Bellenger, Paris, 1877, II, p. 400: Aprs bien des annes d'exprience les Russes
arrivrent it la conviction que le seul moyen efficace de prvenir ces incursions
tait de conqurir les tribus adonnes it la maraude"
A. D. Xenopnl. lstoria Rominilor.

VoL XII.

11

162

1STORIA ROMAgILOR

mata Cu statornicie de toti urmasii sai, care, Cu cat propia

Statul rusesc, se convingeau cat mai deplin de neajunsul ce-1

omorator al asezarii sale geografice.

Dupa ce ajunse Rusia a se intinde pe coastele marilor sale
ea se convinse in curand c tot nu dobandise deplina libertate,

cat timp stramtorile ce inchid doua din aceste mari nu ar fi in

stapanirea sa. Marea Neagra si cea Baltica ajunsese niste lacuri
rusesti aproape ca si Marea Caspica ; dar de si eran ruseVi tot
nu erau decat niste lacuri ; unul din ele inchis fireste din toate
partile ; celelalte deschise numai atunci, cand Wile, stapane
stramtorilor, traiau cu dnsa in buna intelegere. Danemarka
trig, proprietara Sundului si a celorlalte stramtori, fiind o tara
mica, putea mai usor fi indatorata de Rusia a-i rasa libera strabatere prin trecatorile sale. Turcia din potriva, putere mare si
dusmana Rusiei, opunea in totdeauna cea mai deplina rea
voint la trecerea corabillor rusesti prin Bosfor si Dardanele,
asa ca Rusia fu nevoita, in fiecare tratat, a stipula din nou pentru dansa dreptul de trecere prin numitele stramtori. Era deci
firesc lucru pentru Rusia, care cauta sa-si deschida drumul in
spre Mediterana, ca sa se siliasca a nu mai anima, in plutirea
pe marile Turciei, dela bunul plac al acesteia, si s se desfac
de un portar, ce adesea nu lasa pe stapanul sal" sa iasa din casa.
lata pricina de capetenie care impinse pe Rusi, a se
apropia necontenit de Constantinopole in speranta nemarturisita, dar nu mai putin reala, de a pune data mana pe dansa 31.
Asa dar nu este chiar oraqul Constantinopole finta politicei ruseti
ci strimtorilor ce acest ora $ domineazd. Deaceea cuvntul cel ves-

tit al lui Napoleon cel Mare : Constantinopole este stapnirea

lumii", nu are pentru cugetarea rece nici un inteles. De altfel
daca ar fi adevarat, de mult timp Turcii ar fi trebuit sa fie stapanii pamantului.
Acest mare interes al Rusiei este sprijinit si de altele, care
lucreaza in acelas sens si o atrage tot mai puternic in spre sud ;

anume de comunitatea sa de origine cu cele mai multe popoaare

din peninsula Balcanului, si de identitatea sa de religie cu toate
aceste popare. Un numar insemnat din ele este de vita' slava

fie ca sange, fie ca Bulgarii numai ca limba si Rusii tind s-i

cotopeasca in imensitatea imparatiei lor. In timpurile mai vechi
toate popoarele peninsulei Balcanului, chiar Romanii si Grecii,
vedeau in Rusi proteguitorii lor firesti si aparatorii lor. Mai tarziu insa, cand se destainuira adevaratele tinte ale Rusiei asupra
" ConsultA asupra acestui punct important : Mackensie Wallace, II, p.

408, Die orientalische d. i. russische Frage Hamburg, 1843, p. 35. Anagnosti, p.

236. Arthur von Kelenfoldy, Die V erhdltnise im Orient und in den Donaul UrstenthUmern, Leipzig, 1863, p. 26. Der russisch-turkische Streit und der W iderstand Europas gegen die russische Politic, Pest, 1854, p. 11. Ceva deosebit In
apreciare este Ficquelmont, Russlands Politik und die Donaularstenthitmer, Wien,
1856, p. 30.

RASBOIIIL DIN 1858

163

lor, acele simpatii se racira i fill% inlocuite prin o indepartare

tot mai rostita care se prefacu cu incetul in un simtimnt de

respingere, din ce in ce mai neimpacat, in contra celor ce se

dadeau drept aparatorii lor.

Pozitia noastra, a Romanilor este cu atat mai grea, cu cat,
interpui intre Rusia i popoarele slave dela sud cu care ea ar
avea sa se poata atinge de a dreptul noi o impiedecam de a indeplini acest avant al inimei ei. Si aceasta pozitie aa de periculoasa este Inca sporita prin aezarea geografica a noastra
a Romnilor din Romania libera. Pe cand Carpatii Malta piscurile lor neumblate, i ne despart de ramaita neamului nostru
din Transilvania, din spre Impartia Ruseasca nu ne apara nici
un deal, nici un colnic, ci acela es se tntinde neintrerupt dela

Marea Inghetata pan in muntii Balcanului. Suntem aezati

in sfera fireasca de Intindere a popoarelor slavone, suntem
expui la pericolul de a fi luati inainte de uriaa minge de omAt
ce se rostogolete dela cercul polar, mergand cu o repegiune tot
mai amenintatoare spre tarmurile marei Mediterane.

Daca adaugim la aceste nazuinta dupa intindere care e

cu atat mai cuprinzatoare cu cat organismul e mai puternic,
atunci vom intelege de unde provine dorinta Rusiei de a cuprinde partea sud-estica a Europei. *)
Apusul fat eu tendintele rusWi.
Dup ce am aratat

interesele i tendintele cotropitoare ale Rusiei, sa trecem acuma

la expunerea starei Europei de atunci fata cu nite asemenea

nazuinti. Dar chiar aici trebuie sa observa'm ea pe cand opozitia
Europei trebuie sa schimbe puterile ce iau parte la ea dupa in-

teresele momentului, tendinta de cotropire a Rusiei ramne

una i neschimbata. Cali mai multi sorti are ea deci de a izbuti

cleat de a fi infranta de schimbatoarea politica a Apusului?
Pe la anul ce ne preocupa, 1853, Rusia devenise amenintaloare pentru linitea i desvoltarea celorlalte taxi europene.
Ceea ce fusese odinioara Carol al V-lea i Napoleon cel Mare

pentru Europa, devenise acuma Rusia, cu deosebire numai

ca alta data primejdia venia din partea unor individualitati
i ca acuma ea pornia dela un popor. Amenintarea ce fusese
mai inainte trecatoare se prefacea acuma in una permanenta.
Cu cat mai mult deci trebuiau tarile europene sa se impuna
curentului rusesc, cand ele vedeau Intr'Insul, nu avantul mo-

mentan a unui gust de cucerire, ci aceasta tendinta insai sistematizeaza, i imbracand forma unui principiu statornic i nailduplecat. Ideea echilibrului European nu era deci o zadarnica
inchipuire a visatorilor politici ; ea era chiar expresia nevoiei
celei mai simtite a Europei, pastrarea neatarnarei ei, a luminei
i a civilizatiei sale. Datoria cea mai Malta se intrupa inteinsa
') N. R. Acest pasagiu a fost scris de A. D. Xenopol In ani1 1914 1916,
deci Inainte de a se face unire,a tArilor romAne.

164

ISTORIA ROMANILOR

aceea de a pAzi neatins6 comoara de gandiri i de simtiminte

motenit dela generatiile de mai Inainte, i pentru care partea
cea mai nobil a omenirei jertfise cele mai scumpe bunuri ale
traiului sgu. Era Inteun cuvant ap5rarea existentei ei in contra unei cotropiri amenintgtoare.
Afar insa de acest interes general, mai erau i altele speciale, care sunt cu atat mai insemnate, cu cat ele hofrir
puterile apusene la 1mpotrivire ; &Ad popoarele ca i indivizii
sunt astfel fAcute, Incat s6 se mite mult mai uor pentru un
interes mai mic, dar nemijlocit, cleat pentru unul mare i IndepArtat. Aceste interese mai speciale erau acele comerciale.
Dintre toate -Wile Europei, Anglia i. Franta fAceau un
comer t mai Intins cu Odle turceti. Pe acel timp (1852) comertul Angliei se suia, import i export, la vr'o 600.000.000 franci,

afai de transitul prin Egipt dtre India, care urca comertul

total al Angliei cu t5rile turceti, aproape la un miliard. Acel
al Frantei, insemnat cu deosebire prin exportul sAu, se ridica

aproape la 750.000.000 de franci 32 Interesele Frantei i ale Angliei eran aceleai, i deci politica lor trebuia sA fie aceeai. Ambele aveau de aparat nite daraveri baneti de o mare insemn-

tate i trebuiau deci sa se opune cu puteri unite politicei

ruseti care ameninta desfurarea lor. Primejdia pentru Onsele era urrnAtoarele : dad. Rusia punea mana pe strmtorile
turceti i. poate chiar i. pe Egipet, atunci introducand ea in
aceste pArti sistemul prohibitiv, nimicia prin o singur6 lovitur
tot comertul anglo-francez, inlocuindu-1 cu al ei.
Pe lng acest pericol, care ameninta pe Franta cat i An-

glia, mai eran i altele cari priviau numai cat interesele engleze.
Aceast tar6 se mai temea ca Rusia punnd stapanire pe Egipt
i. pe Turcia aziatid, sA nu-i impiedece comunicarea ei cu India,
isvorul cel mai ma'nos al bogatiei sale, cu atat mai mult c poporul englez era nelinitit i de propirea Rusiei in Asia cen-

trar, a Card thin nu putea fi, dui:a Englezi, decat surparea

puterii lor in Indii.
Italia pe atunci framntata de dorinta unirii, domnin de
mai multe dinastii dumane una alteia, nu putea urma in privirea Orientului o politid sustinuta, i de aceea participarea
ei la ra'sboiul Crimeei nu avu atata In vedere restatornicirea
unor interese trecute, cat 1ngrijirea de altele viitoare.
Austria nu putea ss invoiasd prea marea intindere a Ru-

siei in Orient din alte motive. Pentru a ajunge la Constantinopole trebuia ca Rusia sa' pun mana pe ta.rile romane, pe
care l'am vAzut d fusese totdeauna combnut de Austria cu
cea depe urm struintg, ca unul ce putea deveni periculos
pentru dansa. Prin aceasta Intindere Rusia devenia vecinA ne32 G. Fr. Kolb Handbuch der vergleichenden Sidistils 1855. Leipzig.

RABBOTUL DIN 1858

165

mijlocit.1 a Austriei i pe la sud, putnd da mna cu Romnii

din Transilvania i cu Slavii din sudul ImpkAtiei Austriace.
Apoi Rusia purand prin pacea de Adrianopole (1829), stApnire pe gurile Dunkii, se folosise de aceasr Imprejurare pentru
a ingreuia tot mai tare plutirea pe acest fluviu. Ea nu ingrijise
pentru curAtirea albiei Sulinei, inflintase o carantita la gurile
fluviului i supunea toate corniile ce treceau prin ele la nite
oranduiri foarte impovkAtoare, Mat comertul ce Austria 11
fkea prin artera Dutarii ameninta sA decad din ce in ce mai
-tare 33. Ce era ing s6 se intmple dac6 Rusia era s6 ajungA
stApana netgAduit6 a impkkiei turceti? Era sA fie nimicit
comertul cel insemnat al Austriei cu aceast'd impkAtie, care
se ridica in 1850 la 70.000.000 de franci 34.

Prusia nu avea un interes aa de nemijlocit in chestiunea

oriental, i celelalte tki germane erau prea mici i neinsemnate

pentru a putea ridica i ele glasul lor. In genere vorbind, Germania, ruptg in o multime de pkti, nu putea juca un rol pre-

ctunpnitor in aceast insemnat intrebare. Ea era depring

a fi impilat6 ; toate arterele cele mari ale comertului ei erau
In minile strAinilor Olandezii le inchideau Rinul, Englezii
prin Helgoland, Elba ; Danezii, marea BalticA 85. Cum putea
ea impiedeca pe Rui de a inchide acuma i Dungrea, cnd

statul cel mai puternic, Prusia, era deprins de sute de ani a

nu avea in politicA alta voint deck aceea a cabinetului de
Petersburg? Cu cAt Prusia prinde mai tkziu la putere, cu atka

ea se emancipeaz6 de sub epitropia rusease. De cand au ajuns

a realiza unitatea Germaniei i se vedea in fruntea a mai multor

milioane de baionete, ea se vede silit6 a apka interesele ei,

care sunt, in privirea Dunrii, identice cu ale Austriei 36. De-

venind tot mai neatknat6 in politica ei oriental, in curand

va vroi s dicteze i aici precum s'au deprins a dicta aiurea,
i un rAsboi va trebui numai cleat, mai curand sau mai tkziu,
sA pura un carat bunei intelegeri ce au predominat pala acuma
intre aceste dota State.

Tureia i prineipatele romine. SA vedem acum care

era starea acelei impk6tii, ce era aruncat, ca mkul discordiei,
intre Rusia i popoarele apusene. Aceast impkAtie mergea
" Die orientalische d. i. russische Frage p. 65.
" Iosheph Ha in, Handbuch der Statistik der oesterretchischen Kaiserstaates.

Wien 1853, II, p. 522.

" Die orientalische d. i. russiche Frage, p. 65. Kelenfldy, p. 22.
Drouyn de Lhuis catre generalul de Castelbajac 15 Iunie 1853, Doc.
ren. Rom. II, p. 128. l'Allemagne a une trop grande intelligence de ses interets
pour accepter facilement l'ventualit de la possesion du bas Danube, qu'elle
considere avec raison comme une de ses voies comerciales, par un grand Etat
qui pourrait lui termer le dbouch".

16

1STORIA ROMANLLOR

spre stangerea ei, si toate silintele, atat ale sale proprii cat si

acelea ale puterilor Europei, nu puteau decat cel mult sa' intarzie caderea ei, dar nu s'A o opreascA. Raul de cApetenie, ce
o sApa far% incetare, era dusmnia tot mai fatisA intre poporatia

crestinA si acea musulmanA. Turcii nu puteau uita ca sunt invingtori si c crestinii sunt supusii lor ; apoi acesti supusi,
fiind de o alt religiune decat aceea a lui Mahomed, ei ii priveau
ca pe niste fiinti de jos, care nu erau vrednice a se bucura de
alte drepturi, cleat de acele ce stapanii lor se indurau &A le
incuviinteze. Numai Imparatia Turceasca mai facea in Europa
o deosebire intre cuceritori si cuceriti ; munai In ea se mai aflau
doua clase suprapuse ale societatii, ce nu putean a se contopi
nici inteun chip, fiind despartite prin rasa', religie, credinti si
obiceiuri. Pentru un Muzulman, ghiaurul nu insemna nimica ;
averea lui, chiar viata lui erau o jucArie in mainile sale, si adeseori regimul cel cu totul arbitrar al poporului domnitor impingea
pe supusi la rascoala. De cand Rusii se apropiase de peninsula
Balcanului, gintile de aici isi indreptarA catre (Mush sperantele
lor de scApare. Unele din ele se lepadara apoi de aceste asteptari,.
vazandu-se inselate ; cele mai multe frisk', Slavonii, vedeau tot

In Rusia ingerul mantuitor al suferintelor lor, si priviau deci

once incercare de a sustine Turcia, ca un act de dusmanie in
potriva lor. Si cu toate aceste Wile Apusului trebuiau sa sprijine pe Turci si sa caute a sustinea impArAtia lor ; caci ele nu
gAsiau alt mijlac mai potrivit de a scapa Orientul de o stApanire
exclusiva, decat acela de a-1 mentine, cat se va putea mai mult,.
In starea in care se afla. Intregimea ImparAtiei Otomane deveni
astfel maxima conducatoare in politica statelor apusene, si ele

trebuiau sa" priveascA de dusmani, nu numai pe Rusia, dar si

pe popoarele acelea din peninsula Balcanului, cari cereau emanciparea lor de sub jugul turcesc. Din aceastA pricinA provenir'A
toate incurcaturile politicei orientale. Rusia, care proteguia popoarele crestine in potriva asupririlor turcesti, era privita ca
aparatoarea intereselor umanitare ; Apusul, care sustinea pe
Turci si barbariile lor, pAreau ca-i sprijine numai pentru niste
interese egoistice. Rolurile se schimbase cu totul : Rusia, stat
absolut mai inapoiat era apostolul libertatii si a omeniei ; frile
apusene, vetrele luminii s'i ale culturii, deveniau uneltele arbitrarului. Nu e yarn' c aceste din 'Irma stAruiau pe cat puteau
pe langA Turci, ca s'A mai indrepte conruptia inspAimantatoare
a administratiei lor si sa recunoascA si Crestinilor o stare mai
putin impilata ; dar silintele lor erau zadarnice. Sultanul si
dregatorii turci cei inalti, insufletiti de luminile civilizatiei si
imbolditi farA incetare de agentii puterilor apusene, proclamau
necontenit principii mai umanitare ; dar aplicarea lor intahua
greutAti si chiar piedici neinlAturabile, intrucat schimbarea sistemului nu se putea astepta decat dela o schimbare a mintii

HASBOIUL DIN 1853

167

poporului turcesc, i aceasta era peste putinta de ajuns, din

pricina rasei inferioare 37 in care aceasta minte era implantata.
Ca toate faptele istorice i acestea erau neaprate, fatale.

In zadar s'ar fi sustinut cutare sau cutare mod de rezolvire a

chestiunii orientale, dupa cum s'au incercat sa o fac mai multi
publiciti ai acestui timp. Turcii trebuiau sa staruiasca in barbaria lor ; Ruii s'A caute a inainta, i popoarele apusene sa

se opuna. Pentru a halad inteun fel nite tendinte atat de

contrazicatoare, trebuia alergat la mijlocul cel depe urma ce

ramane popoarelor, cand toate celelalte au dat de gre la
rasboi, care i incepu de fapt prin intrarea Ruilor in principate in 3 Iulie 1853.
Ruii, cum am vazut, pretindeau c, dei ei au incalcat
granitele Imparatiei Otomane, n'au inteles prin aceasta a porni
cu rasboiu asupra Portii
ei ar fi vrut numai prin o astfel de
m'Asura s'A constrang Poarta a se supune dreptelor lor cereri,
iar pe de alta ar fi fost provocati la o asemenea, prin aprdpierea
amenintatoare a flotelor anglo-franceze de stramtoarea Dardanelelor 39).

Ca aceasta era numai cat un meteug, se poate vedea

foarte lesne ; nu era nici cea mai mica asemanare intre aezarea
flotelor apusene in Besica-Bai i acea a otilor ruseti in prin-

cipate. Aceste flote aveau inteadevar dreptul de a stationa in

acel port, ca in oricare altul depe marea Mediterana. Prin aratarea lor in acele ape nu se infrangea nici un tratat, nu se incalca niciun teritoriu, nu se lovia in niciun principiu de drept
public ; neatarnarea imparatiei otomane nu era amenintata,
Rusiei nu se da niciun motiv de suparare. Din contra ocuparea
principatelor de catre Rusia era o incalcare viderata a stpanirilor sultanului i a tratatelor care regulau soarta acelor
doua provincii ; era o izbire in principiile dreptului public i
un act de dumanie neindoielnic in potriva sultanului, care
ar fi avut dreptul a raspunde unei asemenea urmari, prin o
declarare de rasboi i chemarea in ajutorul ski a escadrelor
aliate 39).

Dar sa cercetam acuma ocuparea principatelor din punctul

de vedere al pozitiei Rusiei fata cu dnsele. Nici un tratat nu

invoia Rusiei o asemenea ocupare. Acel de Adrianopole pre-vedea ca Ruii s poata intra in principate, numai atunci cand
privilegiile lor ar fi fost incalcate de Turci, i pe baza acestui

37 Die orientalische a. i. russische Frage p. 83, pune greVit neputinta de

propalre a Turcici In sama religiei lor. Tot Mahomedani fume i Arabii; dar
la ce tnalta cultura daduse ei fiinta I
33 Circulara contelui de Nesselrode 2 Iulie. Doc. rea. Rom. II, p. 150,

39 Circulara cabinetului englez catre agenta sa diplomatica, 16 Iulie 1853.

.ibidem, p. 171.

ISTORIA ROMANILOR

168

drept trimiseserA Ruii In 1848 otirile lor in principate. Senedul dela Balta-Liman din 1849 adaugea, In vederea revolutiei
din 48, cA dacA asemenea turburAri s'ar ivi din nou In principate In rAstimpul de apte ani, ambele puteri s iea mAsurile
trebuincio ase pentru restatornicirea orAnduielii. Provinciile romAne nu fuseserA nici impilate de Turci, nici nu erau turburate
de vreo rezmerit, care s'A indreptAteascA intrarea In ele a otirilor ruseti ; i cu toate acestea erau cuprinse de dAnsele 40).
Ruii priveau intotdeauna provinciile romAne sub dou'A
fete deosebite, dupA cum le cerea interesul : cAnd ca nite t'Ari
Cu totul deosebite de impArAtia turceascA, pentru care stipulau
In tratatele lor drepturi .1 privilegii ; cAnd ca parte intregitoare
a impArAtiei Otomane. Nevoile momentului cereau ca tArile
romAne s'A fie privite In a doua ipostas, ceeace Ruii fAceau
ocupAnd-le cu armele. Din aceasta ins'A se poate foarte bine
vedea sistemul urmat de politica ruseascA fat cu principatele
dunArene.

Anglia i Austria, care doriau din toate puterile ca sA

mentinA cAt se va putea mai mult timp pacea intre ambele

impArAtii rivale, sfluesc pe PoartA s'A nu priveascA ocuparea

principatelor, de Rui, ca un casus belli, ci inchizAnd ochii asupra
acestui fapt dumAnesc, s'A urmeze inainte calea negocierilor fi).

Aceste se reincep prin struintele Austriei, putere din

cele mai interesate In chestia Orientului. Rusia anume, cAreia
i-ar fi plAcut mai bine a surpa pe Turci prin o cale piezi6 decAt
prin un rAsboiu, propune la Viena un proiect de notA, ceva

deosebit de acela pe care principele Mencikoff il lAsase In mAinile

Turcilor, la plecarea sa din Constantinopole. Acest proiect,

sprijinit de Franta i de Anglia, mai mult de cum se cuvenea,
este trimis la PoartA, cu struintele cele mai cAlduroase pentru

primirea lui. Poarta se rostete c6-1 va primi dac va suferi

oarecare schimbAri. Incepe atunci o lucrare a diplomatiei din

cele mai seci i mai nemultumitoare, anume schimbarea frazelor i a cuvintelor, rAsucirea i InvArtirea lor astfel ca s'A impace ambele cerinti. Aa d. e. nota vienez6 continea urmAtoarea
frazA : dacA In toate timpurile impAratii Rusiei au arkat ingrijirea lor cea mai harnicA pentru mentinerea scutirilor i privilegiilor bisericii greceti ortodoxe In impArAtia otomanA, sultanul nu s'au refuzat niciodat a le consfinti din nou prin acte
solemne". Aceast redactiune speria pe minitrii Turciei ; din
paralela In care se punea respectarea privilegiilor de care Turci
cu ingrijirea pentru mentinerea lor din partea Ruilor. Se te-

meau minitrii sultanului a nu recuntoae

cA

cea

a doua

Circulara cabinetului francez atre agentii sAi diplomatici, 15 Iulie 1853,

ibidem, p. 166.

" Circulara austrlac6 4 Iulie, Iasmund, No. XCVI.

RABBOIIIL DIN

1853

169

fusese cauza celei dintai, i pentru a indepArta o asemene tal-

cuire, ei propusera indreptarea frazei in modul urmnor daca

In toate timpurile imp6ratii Rusiei au aratat ingrijirea lor cea
mai harnicA pentru cultul i biserica ortodoxa greceasc6, sultanii n'au incetat niciodat de a veghea la mentinerea
i a privilegiilor pe care din bunul lor plac le-au incuviintat".
Anglia 1i da mare osteneala pentru a dovedi Turciei ea' schimbIrile propuse de dnsa sunt de prisos, artnd c aceasta fraza
constata numai cat un fapt istoric, ca acesta poate fi adevsrat sau fal, dal% c6 Rusia nu dobandete prin el nici un
drept i c6 Turcia nu se leag6 la nimic prin recunoaterea

lui. Sultanul chiar dac6 ar da oarecare drepturi Cretinilor in

urma staruintelor unei puteri cretine, nu se leapkla de niciun
drept al sari, nu se leaga la nimic, nu restrange nici inteun mod
suveranitatea sa, i cate de aceste.
Bietii Turci tiau insa prea bine cu cine aveau aface. Ve-deau ei acuma ce talcuire d'adeau Ruii tratatului de Cainargi ;
tiau ei cate bucati de teritorii le fusese rapite tot prin asemenea
meteuguri i se pazeau ca de foc de a se lega in vre-un chip
c6tre Rui, asupra unei imprejurAri aa de delicate. De aceea
ei staruir cu toat" puterea pentru primirea schimbarilor propuse de danii, cu toate cererile Angliei, Frantei i ale Austriei,
care le spunea sa se lepede de ele.
Pe cand insa puterile europene se siliau a convinge pe
Turci, ca n'ar fi niciun pericol in privirea notei, aa cum fusese
ea intocmita dela inceput, Ruii intelegeau cu totul altfel indatoririle ce Poarta trebuia s" le lee fata cu danii, i dau i ei o
talcuire a notei vieneze, i de astadata o tAlcuire autentica,
ce nu mai rasa nimic de dorit. In o depea" a contelui de Nesselrode

din 7 Septembrie, acesta pune in cea mi vie lumina intelesul

pe care Rusia vroia s-1 dee notei vieneze, i care se rezum in

indatorirea din partea Turcilor de a da o fgtiduinfti qi o guranfie
pentru viitor despre menfinerea privilegiilor bisericei grece4ti.
Franta, luand cunotinta de aceasta depe6, se rostete ea 'MOO ;
ca nu era acesta intlesul pe care conferenta din Viena avuse
In gand a-1 da notei in chestiune", i aa toate ostenelile diplomatilor i zbuciumarea lor de atata timp ramaser zadarnicer.
Acetia in iubirea lor pentru fraze i talcuiri subtile, treanase afacerea mai multe luni, lAsand Rusiei timpul de a se
prega'ti i a se 'Mari, crezand c ceeace desbina pe Rui i pe

Turci era o chestiunerde cuvinte. Ei uitau ca in mijloc erau

nite interese mult mai grele, cari, in once cuvinte ar fi fost
arAte cozile i urechile lor.
imbracate, tot la sfarit erau
Atata este de adevArat cA adeseori persoanele oficiale de multi
" AmAnunthnile vezi In Forcade. Histoire des causes de la guerre d'orient,
Paris,. 1854, Chap. III, La confrence de Vienne.

170

ISTORIA ROMANILOR

diplomatie nu-0 mai aduc aminte de politica, adica de interesele ce sunt puse a apara.
Dela caderea notei vieneze, sperantele pentru pace sunt tot

mai mult inlaturate, i rasboiul devine din ce in ce mai neaparat, cu toate c diplomatii nu inceteaza nici acuma ali da
osteneala pentru a-1 im.piedica, sau cel putin a-1 =Ana.
Puterile maritime, Anglia i Frantia, vazand c toate
incercarile pentru pace au dat de gre, i. ateptandu-se in fiece
moment la un atac din partea Ruilor, contra proteguitilor lor,

dau ordin flotelor lor ca sa intre in Dardanele. Ruii pretind

atunci ca s'ar fi incalcat tratatul din 1841, care prevedea inchiderea stramtorilor, cat timp Poarta s'ar afla in pace, i cer
Angliei socoteala pentru acest pas. Aceasta le raspunde ca de
i nu urmase declarare de rasboi, Poarta incetase de a fi in
pace, din momentul ce un soldat rus calcase principatele dunarene" 43. Turcii imbarbatati prin aceasta masura, in care
ei vedeau un sprijin efectiv al puterilor apusului, declara Rusiei rasboi in 4 Octombrie 1853.
Ruii, urmand inainte jocul lor cu dou fete, arat in
o circulara a contelui de Nesselrode, ca dei Turcii le-au declarat

rasboi, ei se vor margini a pastra pozitia ce au luat-o in principate, ramanand in aparare cat timp nu vor fi siliti a ei din
cercul in care doriau WO margineasca operatiile lor" ". Ea
repeta aceasta declaratie in alte dou'd randuri, spunnd c vor

ramnea cu bratele incrucipte, hotarti numai a respinge

once atac indreptat in contra lor, fie in principate, fie pe granitele Asiei", i aiurea : trupele noastre vor sta in aparare,
ateptnd atacul Turcilor i raspingandu-1, daca s'ar intampla" 45. Puterile maritime, luand act deasemenea MOduinti solemne, trimit ordin escadrelor lor de a invoi corabiilor
ruseti, transportarea trupelor i a munitiunilor lor dela un
port la altul. Dar Ruii daduse acele asigurari numai cat spre
a circonveni pe apuseni. In rasboi ca i in diplomatie ei procedau prin surprindere neateptata. Pe cand flotele anglofranceze, increzandu-se in Rui, nu parasise inca' Constantinopole, flota ruseasca infra' MI% veste in portul Sinope, i.
nimicete aici o flota turceasca, ce statea la ancora, incrcat"
cu proviziuni ce trebuia sa le duca in un port al coastei asiatice, ucigand vr'o 4.000 de oameni i. prefacand in cenua corabiile turceti. Cand tirea despre acest mcel ajunse in Europa, ea produse o indignare nemaipomenita i mai c era sa
provoace de indata declararea de rasboi din partea puterilor
apusului. Ruii, interpelati asupra acestui fapt, raspund : el
43 Clarendon c. Brunow, 1 Oct. Doc. ren. Rom., II, p. 236.
" Nesselrode c. agentii Rusiei, 31 Octomvrie 1853 ibidem, p. 276.
" Forcade, p. 266.

It/ISBOIIIL DIN 1853

171

-ei au inteles a pktra o pozitie de ateptare numai in principatele dunkene ; dar suntem noi oare indatoriti pentru
aceasta a face acela lucru pe coastele noastre? S. credem
noi c in un rAsboi, pe care nu l'am dorit, i care ne-au fost
declarat, numai Turcii au dreptul ofensivei, i c noi, cand
-suntem siguri c un atac va fi indreptat impotriva noastr5,
nu avem dreptul a-1 impiedica?" ". I cu toate aceste din de-

peele reproduse mai sus, este viderat a Rusia hilase asupr-i

indatorirea de a sta in apArare, mkginindu-se a respinge ata.curile Turcilor, i aceasta nu numai pentru principate, precum
pretindeau acuma, ci i pentru Asia, i deci nu numai pe uscat ci i pe mare. Apoi cA flota turceasea' nu avea nici un
scop dunfnesc impotriva Rusiei, se vede din imprejurarea
c ea stationa in linite in un port turcesc.
Pentru a impiedica reinoirea unor asemene intmplki,
puterile maritime se hotk6sc a ocupa marea NeagrA, i face

.cunoscut Rusiei ca" orice corabie ruseasc va fi intAlnit6 in Ma-

rea Neagr va fi de indat invitat a intra inteun port rusesc, i c la intmplare de refuz, va fi silit la aceasta cu pu-

terea, indatorindu-se totodat a hnpiedica flota turceasa de

a ataca pe Rui 47.O asemene mAsur era 'Msg. Ong la un
punct mai protivnie Ruilor deck Turcilor. Pe cnd Turcii
erau impiedicati numai de a ataca pe Rui, fiind dealtfel liber
a umbla cu corniile lor in Marea Neage, Ruii n'aveau voie
s'a ias6 cu nici o corabie Oat% din un port : prin urmare erau

opriti chiar de a comunica pe ap cu porturile lor. Ei amenint

deci atunci puterile apusene cu ruperea relatiunilor diplomatice,
cand ar mentinea m6sura luat, i aceste stkuind in hotkkea
lor, cabinetul de Petersburg 1i rechiam ambasadorii din
Londra i din Paris. Napoleon se hotrgte a serie o scrisoare

autografl tarului Neculai, In care tare altele Ii spune urmgtoarele : Este un fapt neindoielnic c corbii ruseti au venit
i au atacat vase turceti in apele acestora i in un port unde
stationau pe ancorele lor, i ea' le-au nimicit, cu toate asigutkile cabinetului impktesc, de a nu ataca el cel intaiu i cu
toat vecinkatea escadrelor noastre. Nu au suferit politica
noastr o lovitur la Sinope, ci acel fapt au rssunat cu durere
In inima tuturor persoanelor din Anglia i din Franta, care
au un simtimnt de vrednice national 48.
Relatiunile intre puterile Apusului i Impktia Ruseasc6 inAsprindu-se pe fiece zi, trebuia numai deck s6 aduc
o ruptur. Anglia i Franta cer dela Rusia ca conditie a mentinerei pkei ca ea s deerte principatele, ceeace aceasta refuzAnd, i ele ii declar rAsboi in 27 Mart. 1854.
C. Brunow, 16 Ianuarie 1854, Doc. cert. Rom., II, p. 337.
" Clarendon c. Seymour, 27 Decemvrie 1853. ibid, p. 325.
'3 Scrisoarea autograla din 29 Ianuarie 1854. ibid., p. 340.

" Nesselrode

LTFORIA BOMANILOR

172

Purtarea puterilor germane. Ce fAceau in acest rAstimp

puterile germane ?
Rusia, de IL dat ce vgzu c% trebile merg a rAsboi, cAut

sA Induplece pe Austria i pe Prusia a pAzi neutralitatea. Au-

stria Intreab4 atunci pe Rusia : dacA ImpAratul ar avea de

gaud a Indeplini f6gAduintele sale, de a nu trece Dui-area, a
pArAsi provinciile dungrene indat dui:4 rAsboi, i. a nu scrinti

sistemul de State ce exista astAzi in impn%tia turceascA ?".

Comitele Orloff rAspunse c% ImpAratul n'ar putea lua asuprg-si

nici un soiu de indatorire. In acest caz replicA ImpAratul

austriac nici el n'ar putea s." se lege la cele ce i se cereau. El

va sfrui In principiile pe cari le-au admis, In unire cu celelalte
trei puteri mari *i se va conduce In purtarea sa numai cAt dup.%
interesul i vrednicia impArAtiei sale 4.

Aceste principii fusese statornicite in mai multe conferinte tinute in Viena. In unul din protocoalele acesteia din 9
Aprilie 1854, redactat dup declararea de rsboiu a puterilor

Apusene, 'cele patru puteri subsemnate, Anglia, Franta, Austria

i Prusia recenosc : c5. intregimea Itnpgrgtiei otomaire este

i rimane conditia absoluta" a oricgror tratgri, ce ar avea de

scop restatornicirea pkei intre puterile In lupt. Guvernele,

reprezentate prin subsemnatii, se indatoresc a &Arita impreunI

nite garantii cari s" asigure existenta impArAtiei otomane,
ca conditie a echilibrului european" 50.

Am arnat mai sus motivele care explicA indestul pen-

truce Austria uita slujba fcut de Rusia in 48, i se clAdea In

partea puterilor apusene, In lupta ce era s. se IncingA. Mai

greu este de inteles cum de Prusia pgrisia politica ei tradi-

tiona16, aceea de a merge totdeauna In apele ruseti, i se ho-

fria a se pune algturea cu puterile apusene impotriva tendint elor moscovite.

Trebuie amintit, In aceast privire, Ca' revolutia din 1848

(Muse natere In Germania, unei partizi unitare, care vedea

In Prusia, puterea aceea ce p'rea menit de soart a realiza
visul poporului gerrnan. In Prusia, aceast partid% se interesa
la randul ei de nevoile germane, i doria s" deje poporului ger-

man neatarnarea politic si libertatea de actiune potrivit

insemntgtei sale. Aceast tendint6 nu vroia sA zic% alt ceva
In acele momente, decat eirea de sub epitropia secular% a
Rusiei. Deaceea, dei regele Frederic Wilhelm al IV-lea i
inconjurimea sa precum i partida aristocraticA, erau pentru
sprijinirea Rusiei, acest curent trebui s6 se mistuiascA fat.1 cu
un altul, mult mai puternic, acel al partidei nationale, ce sus" 'Westmoreland c. Clarendon, 4 Febr. 1854, ibid., p. 356.

" Ibid., p. 417.

161E030113L DIN 1853

173

tinea politica intereselor adevrat germane, care fiind identic cu cea austriacg, nu putea cleat fi protivnicA Rusiei 61.
Prusia fncheie deci fn 20 Aprilie 1854 un tratat cu Austria, In care se stipule4z6 c : guvernul fmpgrtesc austriac
va fndrepta atre curtea Imprleasc6 ruseasc o poftire., in
scopul de a dobndi la Maiestatea Sa Imp5ratul Rusiei, ordinele necesare pentru a opri fnaintarea armatei sale pe pmntul turcesc, precum i pentru a dobandi asigurAri depline despre
curnda deArtare a principatelor, i guvernul prusian va sprijini aceast poftire din toate puterile sale. In cazul cnd rgspunsul curtei imprteti ruse,ti, la aceste pasuri ale cabinetelor de Viena i Berlin, ar fi In contra ateptrilor, astfel. In
cAt s nu le deie o deplin linitire, atunci va avea loc aplicarea art. 2 al tratatului Incheiat tot astzi, anume : c6 fie ce
atac dumnesc fAcut fnpotriva teritoriului uneia din puterile
contractante s. fie r'spins de cealalt cu toate mijloacele militare, de care va dispune. O pornire ofensiv a ambelor puteri
contractante ar fi la locul ei, numai ct la intmplarea unei
Incorporri a principatelor, precum .1 la un atac sau o trecere
a Balcanilor de ctre Rui" 52. Cu cateva zile mai fnainte se
fncheiese fare Anglia i Franta tratatul de aliant, prin care
ambele puteri dau o consfintire juridicA comunittei de interese ce le unise pan acuma (10 Aprilie 1854)53.
Rusia era deci s se rnssoare cu puterile Apusului. Ea
fndrAznia s" Incerce o asemene lupt, pentrucA era fndestul
de sigur acas la &Lisa, tiind bine ea' dei Austria i Prusia
fncheiase o legAtur pn la un punct protivnic ei, duingnia
acestora nu era s mearg aa de departe, IncAt s. iee parte
lucrtoare la rsboiul ce se fncinsese. De Prusia era sigur prin
simpatiile regelui ei, care dei isc'lise mai mult silit, tratatul
cu Austria, se rostise foarte hofrt c5. nu va lua parte la un
rsboi contra Rusiei ". Politica austriaa apoi era cunoscut
Rusiei de mult timp. Stia aceasta cA poate s'o fmpace In momentul critic, prin o bucat de pgmnt aruncat la timp In
gura ei. Austria nu putea fnvoi un atac al puterilor apusene,
et

Asupra acestei schimbAri In politica Prusiei vezi : La Prusse, la cour

la cabinet de Berlin dans la question d'orient. Extract de la Revue des deux

Mondes, 1855.

" Act aditional la tratatul de allana ofensiv i defensiv Incheiat tntre

Austria si Prusia In 20 Aprille 1854. Doc. ren. Rom., II, p. 429.
Ibidem, p. 418.
Lorsqu'il fut question de poser le cas de guerre, Frderic Guillaume prit l'alarme et fit toutes sortes de difficults. Le gnral Hess proposait
d'indiquer dans le trait, comme justifiant l'entre en campagne de l'Autriche

tout mouvement de Farm& russe au dela de la muraille de Trajan. Le rot

s'emporta el s'cria avec colbre qu'il ne voulait pas Mire la guerre la Rusie,
qu'l ne le voulait aucun prix". La Prusse, la cour et le cabinet de Berlin dans
a question d'orient. Extrait de la Revue des deux Mondes, 1855, p. 61.

174

'ASTORIA ROMANILOR

grin Valahia si Moldova si din alte motive. Apropriindu-se

armatele aliatilor prea tare de Polonia, o rscoal a acesteia
era cu putint, rscoal ce era tot a-tat de primejdioas pentru
Rusia ca i pentru Austria si Prusia, apoi Romnii i Ungurii
puteau s se trezeasc, i prin urmare un atac in contra Rusiei prin valea Dunrei, nu putea de loe s se impace cu interesul austriac 65. Rusia prin urmare, dei refuzat in propunerile ei formale, putea crede in neutralitatea puterilor germane.

Ea nu se temea deci a fi atacat pe uscat, ci numai pe mare

anume pe Marea NeagrA, cki in Marea Baltic o apra Cronstadul. Se intelege dela sine c o expeditie maritim trebuia,
chiar prin firea ei, s" fie mrginit In numrul ostilor, i deaceea,

Rusia nu se astepta la un atac mai adnc al posesiunilor sale.

Ea se rezema apoi pe puterea de apArare a neingstratei sale
amintea cu mndrie, in aceast privire, zdrointinderi,
birea armatei lui Napoleon cel Mare, In 1812. In sfrsit mersul

lucrurilor adusese pe Rusi numai decal- a declara esboiul : altfel irebuiau srt se hotreasd a pierde cu totul trecerea ce o aveau
la popoarele peninsului Balcanului i inrurirea lor in rsrit,

pentru care fcuse jertfe atat de uriase. Rusia era deci de ast
(IAA impins i prin o chestie de vrednicie national a pune in
cump'n soarta poporului sau nu numai pentru scopuri de
aprare a intereselor sale ci in vederea unor bunuri superioare omenesti, de cinste sau altruism, cum a fcut-o de mai
multe ori in rzboaiele ei.
3. TRATATUL DE PARIS
Rilsboiul din 1853.

Pentru a-si ajunge scopul, Austria

trebuia, in puterea tratatului de sprijinire mutual incheiat

cu Prusia, s ocupe principatele, aprnd astfel interesul de cpetenie al ei si al Germaniei, Dunrea de jos, si tot odat
asigurandu-si, pentru toate intamplrile, stpnirea trilor romne.

Am Vzut mai sus d. In toate timpurile politica Austriei

avuse de tint a pune mna pe principate, i semnele cele mai
clare ale acestei tendinti se dduse pe fat In tratatul dela Passarovitz (cedarea Olteniei), i in rpirea Bucovinei. Dac
scopul ascuns al Austriei era inglobarea trilor romne, ea voia
55 I. C. BrAtianu. Mmoire sur l'empire d'Autriche dans la question
d'orient. Paris 1855, P. 23. Bolintineanu. L'Autriche la Turquie et les MoldoValaques, Paris 1856 p. 25. De la conduite de la guerre d'Orient, Expedition
de Crimee, par un Meier. gnral, Berlin, 1855, p. 19; ce que l'Autriche
voulait eviter tout prix, c'tait l'apparition d'un drapea i franais sur les
frontires hongroises : ci tait l'agitation qui en pouvalt rsulter dans une
province toute prdte a se soulever".

RASBOIUL DIN 1858

175

sd ajungd la dnsul, nu prin o msurd violentd, ci pe at se poate

pe o cale pacinicd. Ea se tinea cu statornicie pe principiul ce daduse natere in veacul al XV-lea glumei cunoscute : bella gerant alii, tu felix Austria nube". Aceia sistemd pe care Austria
o intrebuintase la rdpirea Bucovinei o aplica i acuma mutatis

mutandis, la intrigile tki romne. Nu se tia care va fi soarta

rsboiului. Dac el era sd fie in folosul aliatilor, Austria privi-

ghea in tot timpul interesele sale la Dui-Ikea de jos, i impiedica

desvoltarea unor nkuinti ce puteau deveni primejdioase pla-

nurilor sale. Dacd Rusia eia invingkoare i impdrdtia otomand

era s fie desfkutd, Austria punea mna pe partea cea mai bund
din motenirea acesteia, trile romne. Rolul Austriei era deci
cel mai multumitor din lume : ea nici scotea sabia din teacd
i cu toate aceste foloasele ce era sd le tragd din incurcdturile
Rdsdritului erau sd covreascd cu mult pe acele a le popoare-

lor ce-i vksau sngele pentru interesul european.

Pentru a putea realiza in toatd linitea planurile sale asupra tkilor romne, Austria asigurd pe Turci cd vroiete sd-i
ajute in lupta lor in potriva Rusiei, i anume, silind pe acesta
a deerta principatele, pe care ea era sd le ocupe pan la sfarirea rdsboiului, pentru a le feri de noud inclcki, indatorAndu-se formal a le inapoi atunci Portei otomane. Acest tratat
este incheiat in 14 Iunie 1854 56. Pentru a impdc puterile rdsboitoare cu msura aceasta, luatd in interesul ei, Austria explicd
pe de o parte aliatilor ea' ar fi ocupat principatele pentru a
tinea pe Rui indepArtati de ele, iar Rusiei cd a fkut-o pentru
a-i ldsa putinta de a cklea asupra dumanilor ei cu toate otirile sale. *i. diplomatii cei mai europeni cred asemenea vorbe,
de oarece mai trziu impdratul Napoleon al 111-lea se jelui
cdtre principele Albert al Angliei ea' ar fi fost inelat 57.
Odatd cu incheerea lui vedem o msurd cu totul noud luatd
de aliati In conducerea rdsboiului, anume stea'mutarea operatiilor din valea Dundrie in Crimeea. Dac aceste cloud fapte
stau jute() leaturd oarecare, sau dacd numai cdt intamplarea
le-au fkut sd cadd impreund, iat o intrebare care, cu toate
numeroasele serien i asupra rsboiului Orientului, tried nu este
deslegatd. Unele din ele pretind cd aliatii ar fi fost nevoiti s"
strAmute teatrul rdsboiului, pentru ca Austria ocupnd principatele, ar fi impiedicat inaintarea armatelor lar cdtre Rusia
prin tdrile romne. Altii sustin c greuatile intmpinate de
aliati i mai ales mortalitatea inspimntkoare, care nimici in
putine zile mai multe regimente, in cmpiile mldtinoase ale Do-

brogei, ar fi motivat aceastd schimbare a liniei de atac. E de

" Doc. mi. Rom., II, p. 459.

57 InsemnArile principelui Albert asupra Intrevederei de la Osborne, 11

August 1857, Doc. Ten. Rom. V, p. 401.

176

ISTORIA ROMANILOR

crezut cA pArerea lag e mai apropiat6 de adev.'r, Inteucat

am vAzut cA Austria se temea de Inaintarea trupelor aliate prin

valea Dun6riei, i pe lang celelalte scopuri urmArite de dansa,
prin ocuparea principatelor, ea voi sA sileasc armatele apusene
a se IndepArta de granitele sale 58.
Planul acestei expeditii din Crimeea fusese urzit la Paris
se zice CA sub inspiratia direct a lui Napoleon al 111-lea. El fu
foarte bine primit de Englezi, care ateptau dela dansul ruinarea
flotei ruseti In Marea Neagr. El fu ins cea mai mare greeal
a rgsboiului. Atacul cel mai serios al aliatilor prin valea Dungri

Balcic 1853 cu escadrele franco-engleze.

Desen de pictorul Durand Brager.
Colectia Academiei RomAne.

pe uncle puteau fi sprijiniti de o populatie plin6 de simpatii,

Romnii, care ar fi pus la Indemna lor, pe lang6 bogii1e fireti

ale tgrilor lor i un ajutor armat, pe unde aliatii apropiindu-se

apoi de hotarele Poloniei, puteau s." ne1initeasc6 pe Rui prin

Inca unei revolutii, pe unde In sfArit erau sprijinite armatele

lor de un ir de cet6tii, cea mai puternics bazA de operatiune
acel atac, zicem, este fnlocuit prin unul Impotriva Crimeei, aprat6 prin aezarea ei fireascA, precum i prin o cetate din cele
mai tari, unde nu se puteau ajunge decAt pe mare i unde toate
5. Consultft asupra acestei Intreblri : De la conduite de la guerre d'Orient
par un of ficier gnral, Berlin, 1855 p. 18. Fr. von Hagen, Geschichte der orientalischen Frage. Frankfurt a. M. 1877, p. 69, I. C. BrAtianu, Mmoire sur l'empire
d' Autriche dans la question d'Orient, p. 22.

12,21SBOILIL DIN

1853

177

ajutoarele i indemnrile ce le infAtisa valea DunArii erau Inlo-

cuite cu greutti i primejdii ".

Armatele aliate pArAsesc Varna pela Septembrie si la 13

a aceleiasi luni z'Aresc pentru intaia oar albele stnci ale Cri-

meei. In ziva de 14 ele se scoboarg din cornil In numAr de 62.000

de oameni, din care 28.000 de Franceji, 26.000 de Engleji si 8.000

de Turci. NAvAleau in Rusia precum n6v6lise cnd-va Normanii In Sicilia, Pizarro in Peruviu si Fernand Cotez in Mexico.

69 De la conclude de la guerre d'Orienl, p. 28 I. C. BrAtianu, Mernoire sur

l'empire d' Autriche, p. 23.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol

XII

12

ISTORIA ROMANILOR

178

Armata era sub impresia unei neliniti de care nu-i putea da

seama. Fiecare soldat era hotrt s-i fac4 datoria i s-i vnd
scump viata sa. Dar este sigur c dacA generalii Rui ar fi avut

mai mult prevedere, armatele aliate n'ar fi petrecut nici

o-

noapte in Crimeea i ar fi fost aruncate in mare fri rgaz i fr

HIM" 6. Ruii ins, care nu se ateptau la o expeditie in potriva
Crimeei, tocmai asupra iernei, se vede Ca' nu adunase multe o-tiri in peninsul, i de aceea nici nu indrznir a se opune coborArei aliatilor pe pmntul rusesc. In 20 Septembrie acetia intlnise o armat ruseased la Alma, o imprgtie i se apropie apoi

de Sevastopol, in potriva cAruia se hotresc la un asediu in

regul. Fiind ins c' prin partea sudicA se puteau apropia i
Cu corbiile lor, aliatii se apuc s treac spre acea parte,
peste raul Cernaia. Prin aceasta ins' se ls Ruilor sloboda comunicare cu luntrul trei pela Nord i ei se folosie in curnd
de aceast greeal a aliatilor, pentru a intri armata lor de aprare. Dup 16 zile de pregtire (1-16 Oct.) se incepe bombar.
darea atat, de pe uscat cat i de pe mare. Fiind ins c tunurile
aliatilor se aflau la o deprtare prea mare de cetate, ele produser mai mult vuet deckt treaK i deci ei lur nevoiti a le apropia, prin deschiderea de paralele. Intre aceste Ruii incearcA
In doug rnduri de a despresura cetatea, clan' pe drumul dela
Balaclava (28 Oct.) i a doua oar cu mult mai mari puteri, pe
podul dela Inkermann (5 Noembrie), punnd armatele anglofranceze in o mare primej die, din care fur sepate numai prin
bravur i eroismul soldatilor lor. lama ins c'zu putin timp
dup aceea, i ea fu in acest an (1854-55) de o asprime deosebit, pare c zeul gerurilor ar fi vrut i de ast dat s apere
tara sa de atacurile strginilor. Dumgniile incetar fr voie, i
att aliatii cAt i Ruii intrebuintar timpul pentru a se hotr
In poziOile lor, i mai ales generalul rus Todleben tiu s se
foloseascA minunat de egazul acesta, inltnd in jurul Sevastopolui mai multe intrituri, tot attea piedici noui prop'irei
apusenilor.

Aceast iard mai vAzu i moartea impkatului Neculai,

intmplat in 2 Martie 1855. El muri cu inima sdrobit ; anul
cel din urm Ii adusese prea multe desamAgiri. CAt de ru se
potriveau cu amintirile rsboiului turcesc, cu care el incepuseglorioasa sa domnie, experientele acestui de fat, care trebuia
dup ateptrile sale s pun cunun tuturor izbnzilor ! Europa unit in potriva sa, sistemul &au de ochmuire, att de
urt lumei intregi, inat chiar potrivnicul sgu, Turcul, putuse
deveni popular, i in sfrit armata, copilul iubit al acestui sistem, pentru care el fAcuse attea jertfe i care trebuia s i fiecea dintai din lume, bgtut pe insui pmntul su, ha chiar
" De la conduite de la guerre de Crime, p. 31.

RIBBORTL DIN 1853

179

insemnat Cu pecetea inferioritatii" n. Mai mult de cat o aseunsa

neingrijita boala trupeasca, sapase aceste idei morale
mduva vietii sale i-1 aruncase in mormnt. Totui fiul ski
Alexandru al II-lea declar' la suirea sa pe tron, ca va urma po.1

litica tatalui sau, Mat numai monarhul, nu i sistemul se schimbase in Rusia, la moartea impratului Neculai.
Cu sosirea primaverei reincep dumaniile. Generalul Canrobert, comandantul ef al expeditiunei, este inlocuit prin generalul Pelissier, care pune indata o mai mare activitate in lucra-

rile impresurarii, i mai ales se arata mult mai putin crutator

de vietele soldatilor. El ordon un asalt al redutelor marele
Redan i turnul Malacoff, care nu izbutete i costa pe aliati
o multime de morti. Dupa o nou batalie cu Ruii la Cernaia,
se da un al doilea asalt al numitelor redute, in care Fracejii
ajung, de i cu pierden i insemnate, sa puna mana pe Malacoff,
cheia Sevastopolului, pe care Ruii II parasesc curand dupa acea.
In tot timpul rsboiului, incercarile de a restatornici pacea
nu incetase un singur moment, mai ales prin strunntele puteri-

lor germane.Anglia i Franta cereau ca conditie a impacarei

urmatoarele indatoriri din partea Rusiei, cunoscute sub numele
oficial de cele patru puncte : 1) Incetarea protectoratului rusesc
asupra Moldovei, Valahiei i Serbiei i punerea acestor tari
sub garantia colectiva a puterilor europene. 2) Libertatea plutirii pe Dunare. 3) Revisuirea tratatului din 1841 in sensul unei
mgrginiri a puterei ruseti in Marea Neagr. 4) Renuntarea Rusiei la protectoratul asupra Cretinilor din peninsula Balcanului 62. Cat timp Sevastopolul fu in mail-Ale Ruilor, ei nu von%

nici sa auda de asemenea pretentii. Sub nuniele de interesul

echilibrului european, ni se pretinde nimicirea tuturor tratatelor noastre de mai inainte, distrugerea flotelor noastre i marginirea puterei noastre in Marea Neagra" 63.
De indata ce vestita cetate cazu in mainile aliatilor Rusia
incepu a da inapoi i se arat' mai plecata a asculta propunerile
invingAtorului.

Mai multe imprejurari lucrara impreuna pentru a indupleca pe Rui. Mai intai pierderile lor erau inspaimantatoare,
caunate nu a tata prin focul dumanului, cat prin raua ingrijire,
marurile cele nesfarite, bolile cele epidemice i muncile
crutare la care erau expui soldatii rui. Doctorul Chenu socotete la 630.000 nurnarul Ruilor periti din pricina rasboiului " ;
" Rosen, Geschichte der Tiirkei II, p. 217.
Drouyn de Lhuys cAtre baronul Bourqueney 23 Iulie 1854, Iasinund
CCXLIIL
" Contele Nesellrode c. principele Gortschakoff 26 Aug. 1854, ibidem,
No. CCU.
" Paul Leroy-Beaulieu, Recherches conomigues sur les guerres contem,poraines, Paris 1869, p. 107.

180

ISTORIA ROMANILOR

dei aceast cifr poate prea exagerat, totui de sigur c nu

este prea indeprtat de adevr ". Cheltuielile Men-le de Rui
erau iargi cu totul afar de proportie cu mijloacele 10F; rsboiul

Ii costase aproape la patru miliarde de franci 66. Apoi la 2 Decemvrie 1854 Austria, vznd c prin prelungirea rsboiului
se periclita interesele ei, incheiase cu puterile maritime un tratat, prin care se oblig a nu impiedica p.trunderea lor prin trile rornne cAtre Rusia. In cazul cAnd ar izbucnii dumniile
intre Rusia i Austria, Anglia i Franta se datoresc a-i trimite
ajutoare : nici o putere nu poate incheie pace sau vre un armistitiu fr invoirea celorlalte, i dac pn la sfritul anului
pacea nu ar fi asigurat, atunci puterile contractante s'ar intelege
asupra mijloacelor de a ajunge la. acest scop 67. Austria prin urmare se las tot mai mult in ivoiul puterilor apusene, care ameninta

pe fiece zi s'o arunce chiar in dumnii de fapt impotriva Rusiei.

Prusia dei nu-i clca cu totul pe inim, mai ales prin opunenerea regelui la politica anti-ruseascA, totui prin purtarea ei
de pn acuma, insuflase Rusiei temerea c' ar putea fi mai curand in contra ei cleat pentru dnsa. In sfrit Sardinia oferise
i ea un ajutor de 15.000 de oameni i aceasta imprt4ire a ei
la rsboi putea deveni o imboldire pentru Svedia, care avea
ea vechi socoteli cu Rusia. Pe de o parte deci neputinta de
a rezista mai mult, pe de alta pericolul de a se expune la coalitia intregei Europei In contra sa, hofresc pe Rusia s piece
capul, i inchinndu-se vrointei europene, s primeascA conditiile ei.
Dar i statele ce luaser parte la acest rsboiu, erau mai
ca totul istovite de puteri : Franta pierduse 95.000 de oameni
i la 1.660.000.000 de franci, Anglia 22.000 de oameni
1.885.000.000 de franci, Turcia 35.000 de oameni i 765.000.000

de franci, dal% de ruina comertului i a industriei, urmare neaprat a oricArui rsboi 68.
Obosite de lupt, toate puterile ce luase parte la ea doriau
reaezarea pcei i o doreau din toat irlima. De aceea ea nici
nu intrzie a se restatornici.
Dintre cele patru puncte unul, cel, de al treilea, mrginirea puterei ruseti in Marea Neagr, lovia mai greu in interesele ruseti, i conferintele din Viena ce incepuse iari e" Armata ruseascA se vede a suferise atAt de cumplit inct, pentru Inta-

rirea ei, ImpAratul Neculai ordonA strAngerea mi1iii1or. Pentru o ImpArAtie

asa de mare ca a Rusiei aceasta este fArA IndoialA ceva lnsemnAtor. Iazmund
No. CCIV. (13 Februarie 1855).
" Paul Leroy-Beaulieu, p. 119. F. von Hagen, Geschichte der orientalischen
Frage, p. 89 socoteste la 300.000 numArul Rusilor picap l aproape 2 miliarde,
franci banil cheltuiti de dAnsii Cu rfisbotul Crimeei.

"7 Doc. ren. Rom. de II p. 568.

" Paul Leroy-Beaulieu, Chapitre II Guerre de Crime, p. 101 et suiv..

RILSB011IL DIN 1858

181

dintele lor dup cklerea Sevastopolului, impiedecate de aceas-

ta opunere a Rusiei, inchid iari lucekile lor. Austria trimite

atunci, la 16 Decembrie 1855, un ultimatum la Petersburg, in
care lmurete intelesul ce vroiau s6-1 dee puterile celor patru
punte, i care este urmkorul :

1) Inlgturarea deplinA a protectoratului rusesc i prin urmare a orickui drept de protectie i de amestec al Rusiei in
trebile principatelor. Aceste tki s urmeze Ins6 a se bucura de
privilegiile lor sub suzeranitatea Portei. Tkile sA pun6 la cale
organizarea i apkarea lor, in intelegerea cu puterea suzerank

ISTORIA. BOMANILOR

182

i sg poat chiar lua ingsuri extra-ordinare pentru respingerea

unui atac strgin. Rusia se invoete la o indreptare a granitelor

sale care Turcia i. anume pornind dela Hotin Ong la lacul

Salzyk, .1 bucata aceasta de p'grnnt s fie incorporan Moldovei

sub suzeranitatea Portei.

Libertatea Dungrei i a gurilor ei va fi apgratg prin mgsuri efective luate de Europa, la care puterile contractate sil

fie de o potriv. reprezentate, Mr% a se atinge prin aceste interesele puterilor mgrginae ale fluviului.
Marea Neagr este neutralizat ; ea va fi deschisg col-Abiilor de comert a tuturor natiunilor i egmne inchisg pentru
vasele de igsboi. Arsenalele pentru marina militarg nu mai
pot fi deci infiintate pe coastele sale i cele in fiintg trebuesc

inlgturate. Ambele state mrginae se indatoresc a intretine

pe apele ei numai ctimea de corgi:ill de o mgrime anumitg, necesare pentru slujba coastelor. Aceste lucruri vor fi hotgrite

in un tratament incheiat intre acele puteri care, tratat va fi

ratificat de puterile semgngtoare ale tratatului general.

In privirea emancipgrei Cretinilor din Turcia, se vor
stabili drepturile raialelor Portei, Mfg a se atinge prin aceastg
neatArnare i onoarea coroanei sultanului. Rusia va lua parte
la conferintele care au de scop asigurarea drepturilor cretinilor din impgrgtia. mahometang.
Puterile rgsboitoare 1i pgstreazg dreptul de a propune
In interesul european i alte conditii, afarg de cele patru punte.69
Rusia vgzAndu-se acuma deadreptul amenintat de Austria,

*i srtuitg de Prusia in modul cel mai hotgritor de a nu se mai

opune vrointei Apusului, declarg, in Ianuarie 1856, ea' primete
fgrg nici o conditie prelimingrile de pace, puse prin ultimatul
din 16 Decemvrie, i astfel se intrunete la Paris congresul acel

european, care trebuia sg aeze iargi pe temeliile ei Europa

zdruncinatg.

Tratatul de Paris din 1856.

Tratatul de pace, subscris
in ziva de 30 Martie 1856, cuprinde urmgtoarele ornduiri :
Turcia este primit in dreptul public european ; puterile contractante se leagg a respecta intregimea i neatArnarea Imperiului Otoman, i. privesc once act care ar putea jigni a-

aceastg orinduire, ca o chestiune de interes general (art. 7).

Sultanul, din libera sa vrointg, au impgrtgit puterilor un firman prin care imbungtgtete soarta cretinilor din Impgrgtia
Mahometang. Aceastg irnpArtgire nu d dreptul, nici uneia
din puterile semnatare, a se amesteca, fie colectiv fie in parte,
In raporturile Maiestgtei sale Sultanului cu supuii sgi, nici
in administra(ia liluniriccl a impaerc-ifiei sale (art. 9). Marea
" Doc. ren. Rom., II, p. 482.

RASBOIIIL DIN 1853

183

Neagr este neutralizan'; deschis6 corbiilor de comert ale tuturor trilor, ea rmne inchis pentru marina de rsboi (art.
11). Se desfiinteaz toate aezknintele militare maritime atAt
ale Rusiei cAt i ale Turciei, de pe coastele acestei mri (art.13)..
Plutirea pe Dunrea nu va putea fi supus.' nici unei piedici sau
dri, afar de acele prevkute In tratat. Se aeaz o comisie, alc6tuit din delegatii tuturor puterilor semnatare care va priveghia a
se executa lucrrile necesare pentru uurarea plutirei pe fluviu,
i o a doua comisiune a unor delegati ale puterilor mgrginae,

pentru lucrarea regulamentelor de navigare i de polipe (art.

15, 16, 17). Impratul Rusiei consimte la o indreptare a granitelor In Basarabia, hotkAndu-se In principiu i unja de demar-

catie. Teritorul cedat va fi alipit ckre Moldova, sub suzeranitatea inaltei Porti (art. 20, 21). Principatele Moldovei i Valahiei vor urma inainte a se bucura, sub suzeranitatea Portei
sub garantia puterilor contractante, de privilegiile i scutirile (immunits) In a ckor stpnire se afl. Nici o protectie
exclusiv nu va fi pus in lucrare de nici una din puterile garantate. Nimeni nu va avea dreptul de a se amesteca In trebile
lor luntrice (art. 22). Sublima Poart se leag6 a pstra ziselor principate o administratie neatArnat i national, precum
i deplina libertate de cult, legiuire, comer t i navigatie. Legile i statutele ce sunt astzi in putere, vor fi revizuite.
Pentru a intemeia o intelegere deplin asupra acestei revizuiri,

o comisie special, asupra alcAtuirei areia puterile contractantese vor intelege, se va intruni Mea' intkziere la Bucureti, cu un
comisar al Sublimei Porti. Aceast comisiune va avea de insr-

cinare de a cerceta starea de fat a principatelor i de a propune bazele viitoarei lor organizri (art. 23). Maiestatea Sa
Sultanul fgkluete a convoca de indat, In fiecare din acele
dou provincii, un divan ad-hoc, compus astfel ca s constituereprezentarea cea mai exact a intereselor tuturor claselor societtei. Aceste divanuri vor fi chemate a exprima dorinta poporatiilor asupra organizkei definite a principatelor. O instructie a congresului va regula raporturile comisiei cu aceste divanuri.
(art. 24). Land In bAgare de seam opinia emis de aceste divanuri, comisia va transmite Mea' Intkziere rezultatul
rilor sale la scaunul actual al conferintelor. Intelegerea
cu puterea suzerang va fi consfintit prin o conventie, Incheiat
la Paris futre innaltele puteri contractante, i un hatti-scherif,

conform cu stipulaii1e conventiei, va aeza inteun chip desvkit organizarea acestor provincii, puse, de acum innainte
sub garantia colectiv6 a tuturor puterilor semnatare (art. 25).
Este nteles c va fi In principate o putere armat national,
organizat6 In scopul de a mentinea siguranta luntrului i de a
asigura pe aceea a granitelor. Nici o piedicg nu va putea fi adus

msurilor extra-ordinare de apkare pe care impreun cu Su-

184

ISTORIA ROMANILOR

Him Pow-16, ele ar fi chemate a face, spre a respinge once atac strain. (art. 26) Dac linitea launtrid a principatelor s'ar
gasi amenintat sau compromid, Sublima Poart" se va intelege
Cu celelalte puteri asupra masurilor de luat pentru a mentine
sau restabili legiuita oranduia15. 0 intervenire armata nu va
putea avea loc, deck dup o intelegere de mai innainte cu aceste
puteri (art. 27).
Dispozitiuni asupra Serbiei analoage celor asupra principatelor romne (art. 28, 29) 70.
Articolele tratatului de pace reproduse mai sus scoteau tarile romne de sub indoita epitropisire a Ruilor i. a Turcilor,
le recunotea de i mkginit, dreptul de a se ckmui i a tdi
neatknat de puterile acele ce apbase On acuma ca un munte
asupra pieptului lor. Dad Ind amestecul Rusiei In trebile lor
putuse fi respins ca unul ce avea de temelie numai uzurparea,
nu era tot aa cu acel al Turciei, a carui rklkini istorice ii &Adea o indreptkire, ce putea fi uor tlcuita ca un drept.
Cu toate aceste vedem d tratatul tine socoteal de pozitia
deosebit a principatelor dunkene i le privete ca pe nite

tad neatarnate de Imparatia Otomanilor, dei In legAtud cu

dansa. Aceasta parere ii fkuse calea in mintea diplomatilor

inca dinainte de rasboi ; caci am v'kut mai sus c' puterile europene sfatuesc pe Turcia s'a nu priveasca incalcarea principatelor din partea Ruilor ca un casus belli, ceeace ar fi fost
peste putint'a cand aceste tki ar fi fost privite ca fkAnd parte
intregitoare din Imparkia TurceascA ". Tratatul de Paris Int6rete parerile diplomatilor ; anume dupa ce In art 9 se prevede ea' puterile europene sa nu se amestece nici inteun chip

In administratia launtrid a Imparatiei Otomane, prin art.

26, privitor la principate, se dispune ca organizarea lor sa fie

Intocmita de puterile contractante, dispozitie pe deplin protivnid intelesului art. 9 72. Dar insui Poarta recunoate aceasta
stare de lucruri, cad altfel pentru ce ar fi stkuit ea aa de mult
ca delta Dun'arei, care la inceput era sa fie alipita care Moldova, d se incorporeze impkkiei sale, dad principatele romne
n'ar fi fost deck nite provincii turceti? 73. In sfarit cum s'ar
impaca ideea unei depline suveranitki a Turciei asupra principatelor cu conditia cuprind in art. 24, privitoare la convo7 Textul tratatului publicat de nenumArate ori, titre altele In: Le
Trait de Paris du SO Mars tudi dans ses causes et ses ef lets par le corespondant diplomatique du Constitutionnel, Paris 1856, p. 411 0. urm.
7, L'empereur Napoleon III et les principauts roumaines, Paris, 1858 p. 11
7' I. C. BrAtiano, M &noire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis

le trait de Paris, Paris 1857 p. 25.

7' L'empreur Napoleon III et les principautis roumaines, p. 12 I. C. Briitiano, M &noire sur la situation de la Moldo-Valachie p. 22.

RASBOITTL DLN 1853

185

carea unor divanuri ad-hoc, care s arate dorinta principatelor

asupra viitoarei lor organizri politice?
Pentru a nu se trgAna incheierea pAcei, se prevede ca aceast organizare s se fac prin un act deosebit ; ins aceast
intArziere a aezrei lor desvarite aduce o insemnat ingustare a principiilor stabilite prin tratat, In folosul trilor romane.

Frantia inteadevr care sprijinia mai ales aceste tri perdu

In curand din inraurirea precumpnitoare pe care i-o ddea
amintirea izbAnzilor sale ; pe de alt parte schimbarea intereselor politice aduse in curnd pe proteguitoarea noastr a da
innapoi asupra mai multor punte insemnate, innaintea puterilor ce ne erau dumane, i astfel se nscu acea constitutie
hermafrodit continut in Conventiunea de Paris ; Lucrare a
momentului, ea era menit a peri la cea dintAi ciocnire cu interesele vitale ale poporului asupra cgruia era s fie aplicat.
Cele dintai conferinti, dui:A sfarirea rsboiului se tinuser
la Constantinopole, fare delegatii celor patru puteri ce erau mai
deadreptul interesate in pricin ; Turcia, Franta, Anglia, i
Austria, in scopul de a bonr mai de aproape conditiile pAcei.

Prin protocolul incheit in 11 Februarie 1856, In acel ora, se

declar prin o lips de consecvent pe care numai diplomatia
o poate Infptui cA ambele tri romne fac parte intregitoare
din Imprtia Otoman ; domnii s fie numiti deadreptul de
Poart ; principatele s fie reprezentate in relatiile lor cu trile strine de &Are agentii sultanului ; tratatele incheiate de
Turcia cu -Wile strine s urmeze ca i pn acuma a fi aplicabile i in principate ; strinii s aib dreptul de a avea imobile in Wile romne i In sfarit articolile XXIX i XXX cu-

prind urmtoarele dispoziti : Art. XXIX: Legislatia constituitiv a principatelor trebuind a fi uniform, o comisie pe
jumtate moldovan i pe junatate munteang, aleasd de caimacami in unire cu comisarul imperial va veni de indat la Constcudinopole, pentru a aeza in locul Regulamentului Organic,
nu numai nouile combinri necesitate prin articolile precedente,
ci i toate acele a cgror folosint experienta ar fi dovedit-o, i
mai cu seam acele ce privesc la organizarea puterei legislative." Art. XXX: Lucrarea comisiei va fi supus Inaltei
Porti i impArtit de ea fnaltelor prti contractante. Ea va fi
investit cu aprobarea sultanului, i publicat in numele sdu,
la Bucureti i la Iai, in timp de trei luni de zile" 74.
" Presa francezd si principa tele romdne de T. Codrescu Iasi 1856 p. 126
si urm. Elias Regriault in M ystires diplomatiques des bords du Danube, Paris,
1858, p. 19. PrIncipele Munteniei Barbu Stirbei si acel al Moldovei Grigore Ghica
combat prin douft memorande punctele formulate de Poart.1 prin acel protocol.

Vezi ambele memorande si Doc. ren. Rom. p. 963 si 965.

186

ISTORLA ROMANILOR

Turcia, dela care pleca acest proect luase la serios principiul

portilor intregitoare" i credea c, intruct tratatele intre

Rusia i Turcia, privitoare la principatele romne, prin faptul
incetnd fsboiului, aceste tgri erau cAzute pe deplin sub stpAnirea sa ; c ea avea de acum s reguleze soarta lor, i c avea
s le incuvinteze numai ct acele scutiri ce va crede de cuviint..
Ea uita ch., dac tratatele Rusiei cu Turcia incetase de a mai
avea vre-o putere, nu era tot astfel I cu hatierifurile incuviin-

tate Romnilor in veacurile al XV i XVI care singure hotrau

drepturile lor Ltd cu Poarta, i pe care ea insi le amintea

In art. I al protocolului. Turcia uita principiul elementar al
oricrui drept, anume c daraverile petrecute intre dou persoane nu pot nici folosi nici strica celui de al treilea. Ea vroia
s se foloseasc de izbanzile aliatilor ei pentru a-vi intinde
mri stpnirea pe socoteala unor OH, ce prea a fi 14.-

sate in prada aceluia ce va intinde mai curnd mna asupra lor.

Ea nu tia eft' puterile europene avuse de scop a asigura viitorul Orientului in contra ambitiei Rusiei, nu ins de a reaeza
aces t viitor sub vechiul regim turcesc 75.
Pe cnd Turcii pregAteau trilor romne o astfel de soart,
In ele se organiza o micare insemnat pentru a dobAndi o intocmire care s" le inlesneascA desvelirea puterilor lor de viat
i de propgire.

" Saint Mare-Girardin. Journal des Dbals 1856 Aprile Vezi i Presa (raneezd si principatele romdne p. 195.

III

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

1. IDEIA UNIREI

Urme mai veehi. Mai inainte ca dorinta unirei atAt

intre Moldova i Muntenia cat i. acea mai tilting care cuprindea intregul neam, s" treacA in lumea ideilor, p'AtrunzAnd tot
mai deplin in contiinta romAnilor din deosebitele regiuni locuite de dAnii, ea se manifestase ca o pornire mai mult instinctiv tinzAnd la introlocarea t'Arilor lor in cuprinderi mai mari,
fArA ali da sam'A de nevoia legArei impreunA a mgdularelor
rechirate ale neamului, cu toate cA unirea lor era oare cum
predestinat prin conditiile geografice i. istorice in care li se

desf4urase viata. Nici Mircea, nici *tefan, nici chiar Mihai

Viteazul, care acest din urmA adusese chiar la indeplinire de

fapt a tuturor tArilor romAne, nu avurA o ideie lAmuritA despre

nevoia unirei lor 1
Despre Mircea tim atAta cA' el a prins pe Iuga al II-lea
domnul Moldovei i. au ajutat fratelui acestuia, Alexandru cel
Bun, a lua coroana ei. Dela sprijinirea insA a unei rude, pentru

a ajunge la tronul unei t'Ari vecine, pAnA la ideea unirei cu

acea tug.' este inc'A foarte departe. stefan cel Mare tim c'A a
scos pe Radu cel Frumos din Muntenia ; ceeace dovedete invederat &A ideia unirei, era peste putintA, nici de conceput pe
atunci, este tocmai imprejurarea cA el, in loc de a pune Muntenia sub coroana lui, o d'A unui partizan al s'Au de acolo, Laiot
Basarab. i nu doar cA' i-ar fi lipsit dorinta de a o Incorpora

dovadA &A atunci cAnd a putut, a rupt din ea tinutul Putnei

pe care-1 alipi la Moldova ; dar el se temea a arAta o asemene
tendint spre a nu trezi o impotrivire in contra lui a intregei
1 B. Boerescu, La Roumanie aprs le &MU de Paris, p. 96, are vedert

fantastice asupra schemei ideei unirei.

ISTORIA BOMANILOR

188

OH care nu vroia s fie intrupata In Moldova, deoarece atare

intrupare ar fi fost privita nu ca unire, ci ca o cucerire. Mihai
Viteazul dei de fapt realizeaza introlocarea celor trei tari romane: Muntenia, Ardealul si Moldova sub stapanirea lui, nu
intreprinsese aceste izbanzi cu scopul de a uni poporul roman
In un singur corp, ci impins numai de nevoia de a scapa de dusmanii sai, ce se Incuibase In Ardeal intai, In Moldova apoi. El
vroia sa cucereara chiar si Polonia pentru .a starpi izvorul de
unde se alimenta necontenita reimprospatare a dusmaniilor
pornite asupra lui. Cea mai vie dovada ea' Mihai Viteazul nu
au tins prin cuceririle lui la unirea poporului roman, este imprejurarea ca' el nu se bazeaz pe elementul romanesc, nici in
intemeia puterea, ci
Muntenia nici In Transilvania, spre
In cea dintai pe mercenari straini, jertfind pe Omni nevoiei
sale de bani, in a doua pe Unguri, respingand pe romani. Totusi Mihai Viteazu dei n'a fost imboldit de ideea unirei In rasboinicile sale intreprinderi, are un merit foarte mare pentru
atare idee, acela de a fi pus cadrul ei exterior, si de a fi aratat
nnua urmasilor panza ce trebuie umpluta cu maretul tablou 2
apoi e curioz de a deduce ideea unirei din rasboaie
Intre tarile surori. Intre unire, rezultatul unei imboldiri launtrice i voluntare, i cucerire, acel al siluirei exterioare, este
deosebire cat cerul de pamnt. Dealtfel nu intelegem pentruce
nu s'ar atribui aceeasi ideie i lui Than Voda cel Cumplit,

care pusese pentru un moment 'liana pe Muntenia In lupta

lui cu Petru Schiopul, ba chiar unui principe strain, lui Iacob
Eraclide Despotul care cautase a aduce si el coroana Munteniei pe capul sau alaturea cu aceea a Moldovei i Inca nu prin

cucerire i prin rascoala a boierilor munteni, deci prin o mis-

care interna, care putea s infatiseze mai pe deplin o tending

catre unire a.

Unirea intelectuala. Insa, daca domnitorii chiar cei

mai mari ai tarilor romane nu patrunsesera ideia unirei, ea

licarise din cand In cand In mii4ile Romnilor In chip mai mult

neconstiut aprinsa In -ele de instinctul puternic al pastrarei

neamului. Asa pe timpul lui Stefan cel Mare gasim rostita parerea ca poppardemoldovean i muntean voiesc ca ambii
lor voievozi Vlad i Stefan cari se dusmaniau asa de Inversunat sa-si jure impreuna iubire i tovarasie, asa ca toata tara
(adica Moldova si Muntenia cuprinse inteo singura rostire) sa fie

asigurata c turcul n'o sa mai poata supara". Aceasta parere

dei esita din pana unui italian reproduce invederat o cugea Comp. vol. V p. 312 g urm.
a Vol. V. p. 67 i urm.

U/sIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA

189

tare romneasca care se rapoarta la un interes comun al ambelor tari, deci la un interes de unire.
Cand calugarul, mai tarziu mitropolitul Maximu (sau
Maximian) Impaca pe Bogdan fiul lui Stefan cel Mare cu Radu
Voda al IV-le al Munteniei, impiedicand sa se ja la lupta
langa Ramnicul-Sarat, tare alte motive invocate in rugamintea catre voevodul moldovean pune i pe acela ca sunteti
cretini i de acelaqi neam".

Alta manifestare tot pe acest Wain, al interesului co-

mun, este acea data la lumina de doi boieri ai lui Mihai Viteazul
In 1598, care boieri cer inlocuirea lui cu Ieremia Movila i pu-

nerea Munteniei sub ocrotirea Poloniei cum era i Moldova

pe temeiul unitfei limbei i a credinfei acestor dou tari.
Dealtfel Moldovenii i Muntenii se priveau ca straini i
de cate ori venia cate un muntean la domnia Moldovei sau
cate un moldovean la acea a Munteniei se aratau nemultumiri
Cu domnul strain. Aa fac bunaoara moldovenii cand vine
Petru Schiopul dupa rascoala lui loan Voda cel Gumplit, cu
toate ca Petru prin mama lui Kiajna fiica lui Petru Rare era
de obarie moldovan. Tot aa muntenii cand aleg, dupa Mihai
Viteazul, pe Simion Movila.
Cel intai pas spre introlocarea poporului roman fu facut
Cu introducerea limbei romne in biserica, incepand mijlocul
sau firesc de rostire a servi i de un organ pentru cugetarea
sa mai culta, reflexiva. Inflorirea literal% ce fu o urmare neaparata a acestui fericit eveniment, aduse chiar in contiinta
poporului roman cele dintai idei relative la originea, la neamul
i la unitatea lui etnica, i Miron Costin, marele cronicar al
Moldovei, proclama pentru prima oara insemnatul adevar ca
Moldovenii, Muntenii i Ardelenii toti de un neam sunt, romnesc" ca alcatuiesc deci una i aceeai unitate nationala 4.
Pe langa ideea unirei i data cu ea aparuse celelalte dou mari
idei pe care se razima intreaga dezvoltare a poporului roman :
originea lui romana, parghia cea mai puternica a civilizarei
sale i aceea a staruintei sale in Dacia traiana, sprijinul cel
mai puternic al Romnilor de peste munti, in lupta lor cu Ungurii. De indata ce aceste idei luara natere in mintea poporului roman, se zrnislise in el i odrasla unitatei politice, care
atepta numai momentul favorabil pentru a se desvolta i ea
ca un arbore trainic.
Dei curentul nascut in trile dunrene trebui sa scada
In puterile lui prin implantarea grecismului In mintea romaneasca, totui indirect, prin reactiunea culturii nationale contra
celei straine, ascutindu-se dorinta dupa o viata libera i demna,
se intari aceasta directie ; i prin Fatima In ascuns a fondului
' Vol. VIII, p. 159; comp. Vol. V, p. 315.

190

ISTOBIA ROMANILOB

comun de cugetare romAneasca, se consolida baza pe care se

altoise ideea unirii.

Un nou avAnt trebuia s dobAndeasca aceasta idee prin

a doua inflorire a gAndirii romAnesti la cugetatorii Ardealului.
Ei reluara la cercetat, i In chip mai temeinic decAt scriitoril
moldoveni i munteni ai veacului al XVI-lea, cele trei idei mari
generatoare ale avAntului cultural al poporului romAn, le easpAndira mai intins si le facura s'A patrunda mai adAnc in constiinta lui ; de atunci ele devenira la toti RomAnii culti un crez
national, si trezira in fundul sufletului lor un vis maret, o tinta
a vietii, introlocarea tuturor RomAnilor i lute unitate
dupa cum eran uniti prin gAndiri i simtiri comune.
Pe lAnga aceasta tinta a carei realizare trebuia sa fie Indepartata, tocmai din pricina mrimii ei, ideea unirii imbraca
!ma si o forma mai restrAnsa, marcrinita deocamdata la cele
doua OH mai libere romAne ; Moldbova si Muntenia. Aici se
adaugea pe lAnga unitatea neamului, i comunitatea de gAndiri
nascute din o soarta comuna, repercutate totdeauna de ecout
celeilalte tari, fin paralelism In desvoltare, asa de deplin incAt
inceteaza de a mai fi datorit jocului ntmplrii. i devine productul acelorasi puteri, care impingeau dinlauntru In afara fenomenele istoriei.

Inceputul soartei comune a vlastarilor romAni din Moldova si Muntenia, cade la insusi descalecarea, care impinsese
pe o parte din poporul romAn, a esi din tara de bastina a nationalitatii lui, cetatea carpatina si a se revarsa catre vane roditoare ale Nistrului i Dunarii. Pornite ca niste rAuri datatoare de viata pentru cAmpiile ce venira sa rodeasca, ambele
ramuri ale poporului romAn trebuiau sa dea nastere, in ambele
tari nascute din a lor raspAndire, unei istorii in mare parte,
asemanatoare : aceleasi zile de fericire i restriste : aceleasi inrAuriri exterioare care hotarira In mare parte mersul desvoltarii lor. Mircea i Stefan, Ioan cel Cumplit i Mihai Viteazul,
Matei Basarab i Vasile Lupu, Brancovanu i Cantemir, Gh.
Lazar i Gh. Asaki, i apoi mai incoace rastrAngerea tat
mai mult a firelor comune, PAn ce se contopesc ambele tari
inteun corp unitar. Toate aceste irnprejurari isi gasesc explicarea in faptul ca er istoria aceluiasi popor, asezat In acelas,
mediu geografic, i impartit numai din intAplare In doua State
deosebite. IntAmplatoare nu este asemnarea ci desbinarea lor
de aceea i trebuiau sa sfArseasca ele prin unire, menirea lor din
vechi, de atunci de cAnd pornise ambele pArAie din crestetul
Carpatilor, pentru a da, In valea rodita de ele nastere unui
mare, plin i unic. Forma de astazi a Statului romAn liber a
fost determinata de descalecare, precum unirea mai indeprtan a intregului neam va avea de pricina comunitatea lui de
rasa si de origine. Unirea Moldovei si a Munteniei are in ultima

UNIREA. MOLDOVEI CU MUNTENIA

191

analiz' o cauza geografica, precum acea mai indepartata a intregului neam va fi datorita identitatii lui etnografice, caci natura a hotarit totdeauna formele creiate de mintea omeneasca 5.
Cu cat inaintau vremurile, cu cat se strica mai rail soarta
poporului roman, cu cat se ascutiau suferintele lui prin afundarea tot mai adnca in noianul incalcarilor ; cu atata aparea
mai in fat identitatea intereselor lui ; cu atata el se convingea

mai tare ca protestarile trebuiau s fie aceleasi, spre a avea

mai puternic efect ; cu a-Ma el invata a pretui unirea puterilor
sale, spre a esi din prapastia in care era cufundat. Dupa sfor-tarile comune spre a scapa din apasarea turceasca, acele in-

cercate spre a raspinge de pe capul su coplesirea greceasca ;

cand veni ceasul mntuirii cu revolutie din 1821, ea porni in
contra Grecilor in ambele tari deodata, caci ambele aveau interesul identic de a nu cadea in pieire pentru o cauza ce le era
straina. Gaud fur% sa se reintroduca' domnii pamnteni, din
ambele tari plecara deputatii i tnguiri la Constantinopole,
si cand cererea lor fu incuviintata, ambele se bucurara de

izbanda lor. De atunci incoace istoria amanduror provincii

romne reproduce acelas mers atat politic cat si cultural, si o
deosebire nu se mai poate intalni cleat in nuantele faptelor
sau in personalitatea oamenilor ce le indeplinesc.

Arritarea ideii unirii politice.

Este in natura omului ca
faptele sa se cristalizeze in idei, si un fapt care era oarecum in
aer, care inconjura pe toata lumea cu puterea evidentei, trebuia
dela o vreme sa-si gaseasca un rasunet intelectual. Nevoia cea
fireasca i naturala a unirii Moldovei cu Muntenia trebuia sa-si
afle i rostirea ei teoretica. In care minte se aprinse pentru prima
Dar aceasta scanteie, nu se mai poate lmuri astazi, ca toate
intrebarile asupra inceputurilor. S'ar parea ca' cel intai care
a rostit-o pe fata a fost Ioan Cantacuzino pe timpul razboiului

din 1789-1792 daca el nu s'ar fi &Ida mai mult la interesul

lui

0 manifestare netagaduita a ideei unirii cu tendinta practica a realizarii e i in aevea lucrurilor, se gaseste in o cerere de
reforme foarte inaintate cuprinse in o copie pastrata in hartiile
Vacarestilor, si care cerere trebuia SA fie dinnaintea anului 1829,
deoarece intre altele ea arata dorinta desfiintarii cetatilor turcesti Braila, Giurgiu i Turnu care flu% tocmai daramate in

urma tratatului dela Adrianopole din acel an. Prin acest act

se cere unirea tarilor romne i introducerea unei dinastii straine,

neatarnarea Statului astfel constituit, despagubirea Turciei pen5 Comp. un studiu al meu : Intemeierea larilor romdne in Revista pentru
istorie, arheolegie qi lilologie a lui Gr. Tocilescu, V, p. 309.

ISTORIA ROMANILOR

192

tru inlgturarea tributului, limba Statului sg fie cea romneascg,

.1 mai multe alte idei care se tineau de acela mgnunchiu in
care era prinsg i ideea unirii 6). Regulamentul Organic prevede

putinta unirii pi-in articolele care spun cg. origina, religia,

obiceiurile i asemgnarea limbii locuitorilor ambelor principate

contin elementele unei uniri intime care a fost impiedicate prin
imprejurgri intamplgtoare i cg elementele acelei uniri au fost
chiar puse in Regulament pi-in asenagnarea administratiei ambelor -PH. De aceea se i instituie o comisie mixtg care s prefac inteun singur trup legile moldo-vlahe" 7).

Am vgzut mai sus cum consulul francez Bois-le-Comte

spusese in 1834 cg ideea unirii celor doug principate fusese chiar

In fapt patronat de Rui, dar c' vzAnd creatiunea unui mare

ducat al Daciei, urmeazA raportul mai departe, mi-a pgrut a fi

aici (in Bucureti) rostirea dorintii celei mai obteti al acestei
tgri. M'am pus in Iai In leggtur cu tot ce se putea intalni ca
oameni ce luau o parte la trebi i cu totii, fgrg nici o provocare
din parte-mi, imi rostiau aceea dorintg. La ideea unirii celor
dou' provincii se adaogg aceea de a remite ockmuirea unui
principe strgin. Si. aceasta este o dorint generalg, chiar la acei
ce ar avea un interes ca s fie altfel. Beizadea Ghica imi spunea :
teal meu a lost gospodar, moul meu se afl acuma ; cu toate
aceste nu sunt jertfe pe care nu le-a face, pentru a procura
tgrii mele cele doug singure baze de existentg care sg-i poatg
invoi speranta unei statornicii oarecare : intrunirea celor dou
principate i ridicarea unui principe strgin. Marele vornic Filipescu imi spunea cg ar primi cu lacrgmi de recunotint once
principe strgin, fie cine a fi : insfrit, dorinta de a vedea sau
Dacia, sau chiar principatele in starea lor de astAzi, sustrase
dela proteguirea exclusivg i imperioasg a unei singure curti
i pusg sub aceea a marilor puteri europene, aceast dorint
de lung timp manifestatg, mi-a fost de asemenea de mai multe
ori repetat atAt la Iai eat i la Bucureti, i realizarea ei este
consideratg a trebuind s indeplineascg opera de regenerare a
acestor tgri" 8). Tot pe atunci ideea unirii trilor dunrene
Publicat de V. A. Ureche In ziarul politic Drapelul, Nr. 3 pe 1897, g
reprodus de N. Iorga, Hurm. Doc. X, p. 647.
7 Regulamentul Moldovei, art. 425. Acel al Valahiei In An. Parlamentare,
I, p. 355. Adauge C. BrAiloiu In Romelnul 1867, p. 19.
8 AceastA prea interesantA corespondenti, datatA din Bucuresti, 17 Martie

1834, a fost reprodusA de Moniteur universel, Paris, 18 Septembre 1859, care

pune In introducere: nous croyons qu'on ne lira pas sans Interet l'extrait suivant d'une corespondance &rite i y a plus de 22 ans sur cette importante
combinaison, qui ds ors procupait vivement les populations". Doc. ren. Rom.
III, p. 826. C. Brdiloiu In un articol publicat In RomAnul din 1867 p. 19 aminteste despre aceastA corespondentA arAtAnd cum incA de pe atunci boierii doriau

unirea sub un principe strAin. Corespondenta este datA ca trimis6 de cAtre un

Francez : Bois le Comte.

UNIHEA MOLDOVEI CU MUNTENIA

193

g'Asia un rAsunet i in o panA strAinA care seria o brour asupra

acestei chestiuni, cAutAnd s dovedeascA de ce importantA este

Moldo-Valachia in afacerile Orientului i rezumAnd cercetkile

fkute prin urmtoarele cuvinte : In scurt, Turcia, dacA ar

gAndi cu maturitate, ar gAsi cA poate sA se lipseascA de nein-

semnatul tribut pe care il oferA aceste tki, pentru a vedea siguranta in a ei impArkie. Austria va iei din apatia ei pentru
integritatea teritoriului ei, iar Anglia i Franta pentru interesul
civilizatiei i a comertului lor vor executa proectul unui regat
moldo-valac care s'ar impka cu a lor interese, cu onoarea i
demnitatea lor i a pkii Orientului" 9).
Raportul lui Bois-le-Comte ne aratA cl de indatA ce ideea
unirii intrase pe calea reflexivA, ea se limpezise i dAduse natere la corolare neapkate pentru a deveni inteadevk pArghie
a progresului. IntAi adaosul ckre ea a principelui strAin din
o dinastie europeanA. *i sA nu ne mirArn a RomAnii, abia mAntuiti de domnitori strAini, iar sub de acetia vroiau sg-i plece
capul. Era o deosebire radicar intre principele strAin aa cum
el era cerut acuma, membru al unei case domnitoare europene
care putea sA dea coroanei romAneti vazA i sprijin la vreme
de nevoie, i atirdisitorii greci, slugi ascultkoare ale tiraniei
turceti. Apoi RomAnii tiau prea bine a o stabilitate era peste
putint cu domnii nationali, intrucAt nemai existAnd o stArpe
domnitoare, toti bioerii puteau sA aspire la domnie, i atare
nkuintA trebuia sA arunce vecinic trile lor in frImAntArile i
frigurile schimbArilor de domnie. In contra unei atare stAri periculoase nu rAmAnea insA alt scApare decAt dinastia de origine

strAinA. Dar aceastA cerere a principelui strAin era incurajatA

ea insu cu garantii, pentru a nu face din statul romAn un vasal
al puterilor imediat interesate i de aice clauzula cA el sA nu
poatA apartinea caselor celor trei monarhii rnArginge ale tkilor
romAne.

A doua cerintA care trebuia, prin indeplinirea ei, s'A vinA

a incununa opera unirii, era scoaterea statului romAn de sub

protectoratul rusesc, care se arAtase atAt de ingreuitor i de
absorbant, i punerea lui sub scutul tuturor puterilor europene.
ObservAm cA de i se agitau aceste chestii de interes national
printre boerimea timpului nu se vede nici-o rostire in privirea
schimbArii i a constitutiei lAuntrice, a desfiintArii privilegiilor

i a introducerii ideii dreptAtii inteun organism social, care

era tocmai tAgkluirea ei cea mai at*. Aceast idee era sA
fie adaosA de generatia urmAtoare, cea din 1848, la opera de
regenerare a poporului romAn, i apoi toate aceste cerinti fiind

consfintite prin noua organizare datA de congresul de Paris

, Poids de la Moldo-Valachie dans la Question d'Orient par M. de 0
ancien agent diplomatique dans le Levant, Paris, 1838.
A. D. Xenopol, Istoria RomAnllor.

Vol. XII.

13

194

ISTOBIA ROMAN1L031

trilor romne, introdusese in ele o viat nou, bazat6 pe elementele adevdratului progres : nationalism si egalitate.
Dar pe lng aceast idee a unirii Moldovei cu Muntenia,
lickia in fundul constiintei Romnilor si a acea a unirii mai
intime a intregului neam.
Ambele ramifieri ale ideii unirii devenir de acolo innainte niste puternici ridiatori ai vietii sale morale. Substratul
lor, comunitatea de simtiri, cugetri s'i interese se l'ti tot mai
mult, prin desvoltarea unei productii literare si nationale, care
fAcea s tresar- in intregul corp struna ating in o parte a lui.
Foile periodice intemeiate in principate inti in 1829, apoi
in Ardeal in 1839, devenir organele de transmitere grabnie si
intins a tuturor gndirilor incoltite in once ungher al trilor

romne. Creatiunile poetilor, discursurile patriotice, studiile istoribe, inteun cuvnt intregul val de gndiri referitoare la trezire si
slvirea natiei, nscute ele oriunde, erau de indat reproduse de
gazetele surori, asa eft' toti Romanii din toate prtile se bucurau
si-si inalziau sufletul la razele binefcAtoare ale soarelui national.

Romnii incepur a simti c pe lng viata coltului lor de pmnt mai era si viata intregului.
Pe lang aceast ltire a culturii nationale care apropia
pe toti Boni:Mill unii de altii, fapte speciale restrngeau tot

mai mult pe acele dous ramuri ale lor care trebuiau s se uneasc'
mai intiu inteun singur mnunchiu. Asa la ederea lui Alexandru

Ghica din tronul Munteniei, in 1842, mai multi boieri munteni

trimit pe loan Ghica la domnul Moldovei spre a-i of eri si Coroana

Munteniei, gndindu-se astfel a realiza unirea cea mult dorit.

Nu era Ina timpul de a se indeplini asemenea idei si mai trebuiau
inc pregAtite mintile pentruca unirea A* devira o pornire a
popoarelor si nu f6ptuirea atorva individualitti. Domnitorul
Munteniei Gheorghe Bibescu face un mare pas spre contopirea
intereselor ambelor tri surori, suprimnd in 1843 vmile dintre

ele. Aceast msur atat de favorabil pentru ambele trun-

chiuri ale Romnilor din Muntenia si Moldova ii Then A. resimt

In interesele lor chiar efectul fericit al inlturrii unei supr5.toare impiedeeri. In urma unei asemenea mAsuri se putu ceti
In conditiile vnzgrii Vmilor ambelor principate din 1853 urmAtoarele cuvinte mult insemn6toare : Ori unde inteaceste
punturi se pomeneste de granit, margini sau hotar, se intelege,
sub aceast numire, unja incunjureitoare amanduror principatelor""). Astfel incepur" Romanii a se deprinde ca hotarele unei
patrii comune, care trecu in curnd dela daraverile comerciale
la intreaga viat si toate ale ei manifestri. Conform cu aceste
imprejurAri in-Minim in Foia pentru minte din 1843 atribuindu-se

de un anonim pricina innapoierei Romnilor in faptul cA nici11 Buletinul oficial al Munteniei p. 1853, Mal 21 p. 128.

UNIREA MOLDOVEI CET MITNTENIA

195

odata Moldova i cu Muntenia nu au alcatuit o unire intre ele,

ei au fost vecinici dumane i staiete chiar inlauntrul lor prin
imperecherile boierilor. Numele Milcovului, rau cobitor de nenorociri, in loc de a spala odata pacatele politice ale natiei moldoromne, astazi lene, despartete nu ntunai trupul in privinta
geografica ci .1 politic in toate privintele". Articolul este insa
impiedecat de cenzura austriaca a urma mai departe 11).
Revolutia din 1848, care aduse in mare fierbere intregul
val de gandiri politice ce se adunase prin lucrarea veacurilor
in sufletul poporului roman, trebuia sa dee o imboldire mult
mai vie i idee unirei i anume in ambele ei forme, atat mai
restrnsa a Moldovei cu Muntenia, cat i mai intinsa, a intregului neam romanesc. Aa pe cand Mihai Kogalniceanu cerea
In vestita scriere : Dorinfele pariidei nafionale din Moldova,
ca incununare a tuturor, unirea tarilor surori, Pruncul romdn al

lui Constantin Rosetti in apelul ski care fratii notri din

Moldova" spunea ca : Munteanul i Moldoveanul sunt frati,

o singura natie. Voi fratilor ati facut inceputul, dar din nenorocire n'ati putut izbuti, Nu e vina noastra : voila va ramne
gloria de a fi inceput, not& acea de a fi savarit" 12. i ideia
unirei tuturor Romnilor ii gasi un rasunet in revolutia din
1848, acea micare care rascoli toate ideile fundamentale ale
poporului roman, toate dorintele lui dupa libertate i neatarnare extrioara, dreptate i egalitate launtrica i viata comung
a intregului neam romnesc. Formularea ei cea mai lamurita
se gasete in o scrisoare a lui Neculai Balcescu in care el expune

planul intregei micari pe care regenerarea romana trebuia

s'o indeplineasca spre a-i ajunge tinta desavarit, in care scri-

soare dupa ce analizeaza telul revolutiei din 1821 i acel al

micarei din 1848, adauga c ar mai ramnea de facut doua
revolutii pentru a ajunge capatul dorintelor poporului roman,
una de unitate i alta de neatarnarea nationala. Prin revolutia de unitate el intelege unirea tuturor Romnilor. Romania noastra exista, exclam' el cu convingere puternica, i
orb e acel ce nu o vede. Ea poate exista sau in folosul Turciei
sau in acel al Austriei, dupa cum una din aceste doua puteri
vor favoriza-o ; dar poate exista i in contra lor, de vor vroi
s'o impiedice. Maghiarii cei luminati nu se opun Intrucat vad

ca nu pierd nimica, ha dinpotriva *tea'. Se poate din in-

tamplare ca revolutia de unitate nationala sa fie in acela timp

o revolutie de neatarnare. Se poate CA inainte ca natia noastra
sa' reintre in drepturile ei, sa se scurga un veac, un veac in decursul caruia sa fim meniti a ne rasboi cu Ruii, precum am
" Foaia pentru minte, inima # literatura, 1843, p. 124.
" Pruncul rorneln din 4 Septemvrie 1848.

196

ISTORIA ROMANILOR

petrecut zece veacuri in lupta cu barbarii i patru cu Turcii ;

dar ce este un secol in viata unei natii" 13.
BAlcescu avea dreptate a inchiega, in fierbintea lui
minte aceste visuri dragi i iubite, i deacea el i lucra in Transilvania la impciuirea Romnilor rsculati, cu Ungurii, pentru
a se opune cu totii amenintrilor ruseti. Sub apharea evenimentelor, Ungurii se prefAcuser chiar a ceda Romnilor, recunoscandu-le dreptul de a exista ca nationalitate aparte in
Transilvania " Pn ss plece Blcescu la Romnii din tara
Motilor pentru a le propune impAcarea, revolutia ungureasc6
era zdrobit la Villagos de puterile ruseti.
Moldova i Muntenia fa tfi de unire. Trebue fcut o
deosebire futre Muntenia i Moldova in ceeace privote fntrebarea unirei. Aceast combinatie politic era pe placul poporului muntean, fiindc6-i favoriza i interesele, mai ales acele

ale capitalei care totdeauna are glas hotrktor in mirrile

unui popor. Anume fcndu-se unirea, capitala noului Stat

trebuia s fie Bucurotii, i Iaul era s'A.' fie lovit in ingi existenta lui i a locuitorilor lui, intrucAt era un ora care'i datorea insemnAtatea, numai imprejurgrei, c fusese o capital
politic. N. Istrati pare a fi fost cel dintiu care ddu strigtul
de alarm in aceast privire, cnd in broura lui Chestia zilei
pentru care temeiu am dispretui noi
din 1856 el spune :

pe neguttori, pe proprietari cari se indeletnicesc cu chestia

de a doua m'Alfa% precum bunoar, cA prin unire Moldova ar

putea deveni o provincie sau cel mult asemenea Craiovei, iar
capitala Iai s fie amenintat a aj unge un al doilea 1-1Arln" ?

Aceast prere, c in cazul unirei Bucurotii trebuiau s fie

capitala Romniei se ivise mai de mult in mintea oamenilor,
odat cu ideea Domnului strin. Aa, raportul lui Bois le Comte

din 1834, spune cA : cei din Bucuroti ar vrea ca oraul lor

s devin capitala noului stat, i noi simtim, c. Iaul este prea

aproape de Rui spre a se bucura de acest folos" 15

Ingrijirea pentru stemutarea capitalei se artase chiar

In Iai, deoarece consulul Place spune intr'un

raport atre

Walewsky, c indivizii cari se tem de a vedea micorndu-se

valoarea caselor i a magaziilor din Iai, sunt in contra unirei ;
c asemenea motive de interes personal neexistnd in districte,
" N. BilIcescu Si Al. Golescu, Paris 4 Martie 1850 in loan Ghica. Amintiri din pribegia dupd 1848, p. 472.
" Vezi adresa ministrului ungar Bathyani c. BIlcescu din 14 Iulie 1849

care aduce cererile RomAnilor formulate de BAlcescu, Amintiri, p 171.

" Ouestion du jour par N. Istrati, reprodusa de Acte 5i documente la Rena5terea Ronulniei, III, p. 125-137 numai in textul francez. Gel romAnesc ne-

fiindu-mi la indemanii, am tradus In text Incul reprodus la p. 132. Corespondenla lui Bois le Comte, reprodusl Illidern, III, p. 826.

UNIREA MOLDOVEI CU MUN'2ENIA

197

se explic6 unanimitatea care s'a constatat in sAntil poporatiei

lor in ceeace priveste unirea" 16.

Unionistul muntean, N. Kretulescu, arat6 inteun me-

moriu temeiurile pentru cari Iasul nu poate fi ales de capital

a Romniei unite. Orasul Bucuresti, zice el, are asupra Iasului o superioritate net6g6duit, fiind asezat mai in centrul
Statului ce este a se injgheba, pe cnd Iasul se 05 numai la
o foarte mic indepArtare de granita Prutului. Bucuresti
sunt apoi un centru de comer t foarte desvoltat, poporati lui
este indoit numsrul acelei a Iasului care este in mare parte
locuit numai de Evrei si de foarte putini oameni din clasa
inteligent, cea mai mare parte din boieri, afar6 de dreatoii,

obicinuind a locui la mosiile lor" 17.

Pentru a nu prea ingspri ins6 pArerile asupra acestei intrebri, se pune, in actul constitutiv al comitetului moldovan
al unir ei, ca dorintA, i lntemeierea unei noi capitale, aezate
intr' un punct central pentru ambele pi 18.
Aceast piedic6 lAuntric6 dispare ins6 ca fumul la vAnt,
dinaintea puternicei misc'ri a mintei Moldovenilor celor buni
si alesi cari, ca un om, sArir4 cu totii pentruTa apAra ceeace

ei credeau nu numai mntuirea lor proprie, ci si a neamului

Intreg. Injghebarea si intrirea partidului unionist din Moldova inInur cu totul aceast6 stavil in destul de primejdioag
din drumul cAtre unire. Dacg frig era de nevoie, ca partidul
unirei s6 fie tare si inchegat, aceasta se cerea mai ales in Moldova, asupra cgreia cAdea tot greul imprejuerilor, si asupra
cgreia vom vedea cum se vor n6pusti toate ap6sArile protivnice : Turci, Austriaci si Caimacami, interesati de a deveni
fiecare, domn separat asupra unui principat ". Aceste ap6sgri
urmreau deci tinta de a stoarce dela divanul ad-hoc al Moldovei un vot protivnic unirei. Acest vot ar fi atras ins6 numai
cleat cAderea propunerei In congresul de Paris care subordonase hotgrArea lui, anchetei localnice.

Deaceea s6 nu se uite un lucru : dac6 unirea s'a fkut,

ea se datoreste exclusiv numai Moldovei, i anume centrul ei,

I aul, care sAngereazA si astAzi de jertfa fAcut pe altarul neamului.
21 Place c. Walewsky, 4 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 597.
27 Ibidem, II, p. 726. Paul Bataillard In brosura lui Le premier point".

Ibidem, III, p. 417, spune deasemenea ce : Iassy tout voisin du Pruth serait
a la merci du premier coup de main". Infiintarea insA a unei a treia capitale ar
fi ruinat pe amendoue cele vechi, In loc de una. Tot asa vorbesc M. Kogglniceanu si V. Melinescu In sedinta Comisiei centrale.

" Actul de constituire al comitetului din 11 Iunie 1856. Ibidem, III, p.

533. Comp. Place c. Walewsky, 13 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 538.
2* Les Caimacams ont la chance de devenir Hospodars, si les Principauts restent spares, tandis que si elles viennent a etre runies, ni l'un ni l'autre
ne pourra aspirer it l'autorit supreme". Art. din l'Etoile du Danube, 8 Ian. 1857
Ibidem, III, p. 1038.

ISTORIA BOMAITEL01/

198

Unirea in timpul domniilor dela Balta-Liman. Unirea

se coborise din lumea ideilor in acea aevea, mai intiu prin

silintele lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, numit in scau-

nul ei, in 1849, in urma Conventiei dela Balta-Liman.

Un lucru la care poate nu s'ar putea astepta cineva, e,ste
regimul protectoratului, in loc de a strAnge frnele, dup

innusirea revolutiei din 1848, le sloboade putin, astfel c'd Ghica

poate pAsi mai liber in activitatea lui ockmuitoare, insuflat6

de idei nationale. Asa el poate tipki Cronica lui 5incai, fapt
pentru care se fericeste de a fi contribuit la conservarea unui
monument istoric atAt de national" 20 Koaniceanu ajungea
s-si tipkease discursul s6u introductiv la cursul de Istoria
Romnilor, pentru care fusese destituit din profesorat in 1843
pentru incercarea de publicare a ckuia i se inchisese Foaia
tiinfi/ici literard. Ghica apoi emancipase pe toti tiganii
usurase, pe at se putea sub regimul Regulamentului starea
tkanilor. Tot, el este arAtat ca acel ce a lucrat intai pentru a imprAstia cat mai mult in Moldova dorinta unirei ei cu Muntenia" 21

In intelegere cu Consulul francez, Place, Ghica schimlA

sase prefecti cari erau dusmanii contopirei 22. Tot el incuviin-

teazA libertatea presei, pentru a l'sa voia rostirilor pentru unire 23.

Dar Ghica nu sprijinea numai in16untrul tkei miscarea

uuionist. i in gat% el apk5. drepturile Moldovei. In memo-

riul gu contra stipulatiilor conferintelor din Constantinopole,

prin cari Prile Romne eran supuse cu des'vksire autori-

atei turcesti, clcandu-se toate privilegiile de cari ele se bucuraser ab antiguo, deoarece Turcia credea c, prin infranarea
Rusiei i prin scoaterea principatelor de sub protectoratul ei,
ele ar trebui s reintre cu atAt mai adnc sub sfpAnirea otoman6. Deaceea i, precum observ6 prea bine o brosur publicat' sub pseudonimul de Sanejouand Pericolul pentru Principate nu mai venea acuma din partea Rusiei, pe at din a Austriei, si mai ales din a Turciei 24.
In memoriul skt, Ghica observA, la punctul unde Poarta

prevede ockmuirea separaM a ambelor principate, c. ar fi

trebuit s'd se procead in chip mai larg i s'A se multumeasc
una din cele dintAi dorinti ale poporatiei lor, intrunind ambele

tki in una singur, inrturandu-se astfel pentru viitor multe

frAmAntki

i mult6 nesigurant6" 26.

Comunicarea Domnitorulut Grigore Ghica cAtre Divanul obstesc din

10 Maiu 1856. Ibidem, III, p. 471.
I" Place c. Walewsky, 25 lunie 1856. Ibidem, III, p. 565.

" Alta din 23 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 559.

" Decret din 5 Fevr. 1856. Ibidem, III, p. 913.

14 Les principauts roumaines devant l'Europe, 1857, reprodusA In Acte

i Documente II, p. 352-371. Locul citat se all la p. 367.

" Din 28 Fevr. si 8 Martie 1856. Ibidem, III p. 975.

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA

199

In acela memoriu, Ghica protesteaza i in contra arti-

colului care dadea drepturi de proprietate tuturor strainilor

MI% deosebire, din cauza prezentei in Moldova a unei numeroase poporatii evreeti, a careia irumpere In proprietate ar
fi o pricina neindoelnica de ruina pentru tara" 26
Mai protesteaza Ghica i contra planuitei modificari a
Regulamentului de catre o comisie ce ar fi sa lucreze in Constantinopole, cerand ca modificarile sa se faca in tara i prin
tara". Mai multi boieri intetiti de Ghica protesteaza .1 ei, prin
un act separat, contra celor stabilite la Constantinopole 27
Aceasta spornica activitate a lui Ghica in favoarea unirei
este recunoscuta de divanul obtesc al Moldovei, in raspunsul
ce-1 face la comunicarea lui :
Da, Inalte Doamne, divanul o zice cu indrasneala,
Maria Ta ai pregatit calea catre mntuirea tarei noastre, caci
ai sprijinit i ai pledat inaintea areopagului european intrunirea principatelor, principiu de marire, de glorie i de temeinica aezare a acestei tari". Tot aa saluta pe Ghica o autoritate mult mai mica, dar a careia glas avea cu atata mai mare
insemnatate, anume ocarmuirea judetului Tutova care spune

domnitorului, ca Inaltimea Voastra ati fost cel dint& care

ati propus, in memoriul adresat conferintelor, principiul mantuitor al unirei" 28.

Ghica merge pang acolo cu lep'darea interesului salt in

folosul celui obtesc, incat starue el singar pentru inlocuirea

actualilor domnitori, deci i a lui care domnea Inca in Moldova,

spre a nu se face nici o apasare asupra contiintei oamenilor

In alegerile ce trebuiau sa se faca pentru a se hotari chestia
unirei. El arata intai, cum nu ar trebui sa se numeasca un singur caimacam ; caci precumparlirea lui ar cantari cu o prea
mare greutate in alegerea divanului ; apoi adauga : Se lute-

lege ca acela argument se opune i Inca cu mai multa putere,

la pastrarea in putere a gospodarilor de fata, caci este de mare
insemnatate ca tara sa fie libera de orice inraurire i chiar de
once prepus de inraurire" 29. Cu toate acestea Thouvenel era
de parere, ca ar fi fost bine ca ambii domnitori cari se aratau
atat de favorabili unirei, sa fi fost lasati in fruntea ocarmuirei,
In timpul anchetei divanurilor ad-hoc 30.
Scrierile in chestia Unirei. Chestia unirei ti gasi apararea i in mai multe scrieri i cuvantari cari puneau in lumina
" Ibidem, p. 971. Comp. p. 981.
17 Din 1 Martie 1856, Ibidem. VI, p. 994.
15 lifispunsul Divanului, 23 Mai 1856. Ibidem, III, p. 485. Adresa jud.

Tutova, 22 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 595.

29 Memoriul lui Ghica citat. Ibidem, II, p. 988.

" Thouvenel C. Walewsky, 26 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 573.

ISTORIA ROMANILOR

200

foloasele si combAteau IntAmpingrile ce i se aduceau impotrivA.

Asa brosura separatist a lui 'strati dAdu nastere la trei combaten: intAi acea a lui Ioan NegurA, apoi a lui M. Cantacuzino
si In sfArsit la acea a lui C. Hurmuzaki, publicate toate trei in
Steaua Durzeirei

81.

Logortul Vasile Ghica, in Adresa lui cake Rozminii din

Moldova i V alahia, aratA cum pentru a reda patriei linistea
si a asigura trAinicia asezAmintelor ei, trebue s'A facem jertfe ;
sA lepAdAm vechile noastre prejudecAti ; sA pgrAsim vechile
noastre privilegii ; s'A nu ne mai privim unii pe altii decAt ca
cetteni liberi in fapt si egali in drept, si desfcAnd deasupra
noastrA pe omul cel vechiu, s ne imbrAcAm cu toat dreptatea
si Cu toat buna inima, Mt% de care nici un asez'AmAnt nu are
trAinicie". In un proect de formula a dorinfelor Romeuziei, Vasile Ghica se rosteste astfel asupra nevoiei TArilor RomAne de
a se contopi intr'un singur stat : In puterea dreptului sAu suveran de autonomie, poporul romAn (valah si moldoven) declarA
c el nu este decAt un singur popor ; cA despArtirea lui in State
deosebite i-a fost totdeauna spre rAu ; &A identitatea sa desvArsitA de limbA, de traditie, de religie, de legi si de asezAminte
localnice, de obiceiuri, de moravuri, de simtiminte si de nAzuinti,
de nevoi si de interese, 11 imping a don i cu infocare de a alcAtui
un singur corp politic, un singur Stat neimpArtit" 32 In o brosurA romAneascA tipArit In Paris : Ce se cuvenia sa cerem dela
Aduneirile ad-hoc, se sfAtueste s'A' se cear unirea, Principe
strein ereditar dintr'o famine domnitoare, restrAngerea drepturilor Portei numai la luarea tributului si la investitur,
bucurAndu-ne astfel de o depling autonomie lAuntricA. Se
mai cere apoi si o Constitutie reprezentativA ; dar se sfAtueste
a nu se face nici o propunere de reorganizare internA, pentru
a nu jigni principiul autonomiei" 33. 0 brosur francez, intitulat : Privire asupra trecutului i prezentului Principatelor
Moldo-Romdne, expune, mai ales dup istoricul german Hammer, relatiile Principatelor cu Poarta Otomang analizeazA

dup aceea tratatul din Paris, pentru a ' arta a Turcia nu a

pAstrat nici mAcar umbra unei suveranitAti asupra *nor RomAne, dovedind aceasta mai ales cu stipulatia Congresului
care opreste pe PoartA de a inc'lca teritoriul lor, Mt% comunul
consimtimAnt al puterilor, intrebAnd cA ce soiu de suveran
este acela care nu are dreptul de a intra In tar ce vi-o pretinde
ca a lui" ? Brosura trece dup aceea la analiza protocoalelor con-

1
Reproduse articolele In Acte i Documente, III, p. 635, 657 i 663.
" Adresa i proiectul,axnbele din 16 Aprilie 1856. lbidem, III, p. 439, 440.
V. Ghica cu toate aceste, devenind mai tarziu ministrul lui Vogoride, se preface

In unul din cei mai aprigi durnani al unirei.

" Din 1857. Ibidem, III, p. 283. De aceea plrere este i Place In o depe1
cAtre Walewsky, 13 Iunie, 1856. Ibidem, III, p. 535.

UNIREA. MOLDOVEI CU MUNTENIA

201

gresului de Paris si arAtA rolul cel insemnat ce este atribuit

de congres poporului roman care va avea singur s hotAreascA
despre soarta lui, intrucat unirea va avea sau nu loc, dupA cum
se vor rosti dorintile poporatiilor moldo-valahe pentru ansa
sau in contra ei" 34. Ala brosurA francezA : Reorganizarea Provinciilor Dundrene, aduce ca argument pentru unire, intre altele,
textul art. 23 al tratatului de Paris, care spune cA Principatele
vor avea o organizare nationald; cAci, argumenteag autorul
anonim al acestei scrieri : Administratia provinciilor dunkene
nu ar poseda acest caracter, dacA ar fi de o parte specialA Valahiei, pe de alta Moldovei ; cAci intrucat ar fi nationalei o administratie moldoveneascA si una munteneascA? Moldova este
ea o nationalitate si Muntenia alta? Nu ; aceste douA provincii
sunt pArtile aceluias trup, natia romaneascA. Pentru ca administralia fdrilor locuite de Romeini sei lie nationalei, este neapeirat
ca aceastd administrafie sd poatei apuca
Mate puterile vii ale nafiei" 35.

conduce cu aceeaqi mdnei

Marele boier Rossetti Tetcanu, in scrisoarea lui cAtre

Steaua Dundrei, explicA astfel alipirea lui mai tarzie la micarea unionist : Dorinta unirei, fiind pe atunci iscAlitA numai
de boieri si de fiii acestora, pe cari eu, in imprejurArile cele mari

nationale, pun cel mai mic temeiu, apoi m'am mArginit a

astepta ca mai intaiu aceastA dorintA sA castige o formA nationalA " 36.

In sfarsit o ultimA lucrare, francezA, publicatA sub pseudonimul de Sanejouand apArA cu mult avAnt drepturile Principatelor si mai ales acel al unirei, cAutand printr'un frumos
apel la puteri, s convingA pe fiecare, dup alt strunA si alte
interese 37.

Nu numai bArbatii politici insA manifesteazA dorinta lor

dupA unirea Trilor Romane. Clerul ia si el o parte insemnAtoare la aceastA miscare. Asa arhiereul Neofit Scriban, profesor i rector al Seminarului Socola, in brosura lui Unirea i neunirea Principatelor Rorndne, sfarseste cAldurosul sAu apel pentru
infrAtire, prin cuvintele : Intre moarte si luminA, o Moldovo,
alege 1"38. Tot asa si Melchisedec, rectorul Seminarului din Hui,
In cuvntarea rostitA la serbarea hramului episcopiei Husilor,
spune tare altele multe frumoase lucruri, cA pentru RomAnii
din Principate a sosit o epocA ce-i chiamA la unire. Aceasta este
'a Coup d'oeil sur le pass et le prsent des Principautis Moldo-Valaques
Paris, 1857. Ibidem, III, p. 271.
35 Riorganisation des Provinces Danubiennes, Paris 1856. Ibidem, III

p. 115.

la Din 23 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 115.

'7 Les Principautes roumaines devant l'Europe, 1856, Paris, reprodusli In
Acte ;i Documente, III, p. 352-370.

" Din 1856. Ibidem, III, p. 1-7.

202

ISTORIA ROMANILOR

o dovada ca ei sunt pe calea progresului universal al omenirii ;

ca ei sunt chemati a se sui cu o treapta mai sus pe scara acestui
progres venic, care este acea tainica scara pe care a vazut-o
Iacov c unea cerul cu pamntul i ca ingerii lui Dum.nezeu
se suiau i se pogorau pe dnsa" 39. Mitropolitul Sofronie Miclescu arata la inceput temen i in privirea unirei, care trebuind

sa se fac sub un principiu strain, ar putea periclita biserica

ortodoxa; apoi se mai temea i de desfiintarea Mitropoliei moldovene i reducerea ei la o simpla' episcopie. Intr'o interesanta
convorbiM Place demonstrandu-i ea' temerile sale erau neintemeiate, Mitropolitul care in iMma lui era pentru unire, deveni
unul din sprijinitorii ei cei mai de seam 49.
Dandu-se un banchet la via lui M. Kogalniceanu, pentru
a se sarbatori reintoarcerea in tara a capitanului Filipescu care

fusese trimis in surgun de Rui, pentru ca avusese nespusa

indrasneala de a se opune la luarea otirei moldovene cu ei in

Rusia, cand se retrase din Principate in 1853, Kogalniceanu inchina un pahar pentru unire 41.
Si. poetii se pun In rand pentru a proslavi marele eveni-

ment. In dar de Dimitrie Ralet care scrie un fel de cronic'a

rimata a intamplarilor zilei, gasim pe T. Porfiriu publicand
poezia Crezul mea, pe A. Donici fabula Vaporul i calul i pe

V. Alecsandri dialogul politic Teindalei i Pcal, in care punc

fata in fata pe un prieten al uniri cu un protivnic al ei, din care
cel dintai izbutete la sfarit sa convinga pe cel de al doilea despre binefacerile unirei, i prinzandu-se la joc, canta Hora unirei,
una din cele mai frumoase inspiratii ale marelui poet al neamului romnesc, in care Alexandri a turnat bucuria Romanilor
In versuri nepieritoare, menite a fi imbinate cu acordurile muzicei i cu saltul picioarelor
In Muntenia principele Stirbei lucreaza i. el tot in interesul unirei. El protesteaza intai contra tendintei Portei de a lega

tot mai strans Principatele de Imperiul Otoman, spunnd ca

orice lovitura data pentru a fereca lantul care leaga aceste nenorocite tali de Turcia, va avea drept rezultat a le arunca in

bratele Rusiei". Stirbei sprijina i el unirea prin dou'a memorii,

unul din 1854 catre cabinetul vienez, altul din 24 Ianuarie 1856
catre cel francez, in care el sustine i nevoia punerei -Wei unite
sub o dinastie europeana ".
s Din Iulie 1856. Ibidem, III, p. 626-627. Locul raportat la p. 620.

4 Place c. Walewsky, 22 Iunie. lbidem, III, p. 554. Plirerea c4 mitropolia

Moldovei trebuia redusii la o episcopie, fusese sustinutli de N. Cretulescu in

acelasi memoriu C. Thouvenel, in care el sprijine i Bucurestii de capital.
Ibidem, III, p. 727.
al Din 3 Iunie 1855. Ibident, III, p. 497. Asupra faptei slirbltoritului vezl
darea de Bean& din Gazeta de Moldova. Ibidem, III, p. 506.
" Reproduse aceste poezii. Ibidem, III, p. 27A, 574, 585, 613 si 615,
" Memoriul Principelui ,prbei asupra Prolocolului Conferinjelor din

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

203

Muntenii publica mai multe scrieri care pun pe de o

parte In lumina folosul unirei, i pe de alta dovedesc dreptul
Romanilor de a cere contopirea vietei lor. A.,a Vasile Boerescu
In broura lui franceza, tiparita in Paris, Romdnia dupd tratatul de Paris, constata ca unirea este poporana, mai ales fiinda
nevoia ei e viu simtita de starea a treia" 41. Aceasta lucrare
este In deobtie un puternic studiu asupra dreptului public al
Romanilor din acele timpuri, In care autorul cere, pentru prefacerea In bine a vietei romane*ti unirea principatelor, principe
strain ereditar, suveranitatea launtrica a poporului i mai multe
principii constitutionale. I. C. Bratianu, in Memoriul sdu asupra situatiei Moldo-Valahiei dupd tratatul de Paris, publicat
de asemenea In frantuzete, dupa ce stabilete, la randul lui,
dreptul de unire al principatelor, analizeaza i critica cu mult
temei dispozitiile electorale ale firmanului de convocare a
divanului ad-hoc ; protesteaza apoi contra regimului firmanelor
introduse de Turcia dela 1856 incoace, din care unul desfiintase
libertatea presei cea harazita de Grigore Ghica. Bratianu sfar-

ete studiul sau cu cuvintele calde : Am fnceput lupta, cand

a tot puternicia Rusiei facea mai multi dintre noi sa se Indoiasca

de putinta izbanzei. Cum am sta oare la 1ndoiala de a urmari.

astazi, cand Rusia nu mai poate inela pe nimeni cu puterea ei
cand regii insai au fost nevoiti, prin taria lucrurilor, de a se
face aparatorii neatarnarii noastre ? Nu 1 nimic nu va putea
opri avntul nostru 1 Am repurtat pana acuma o mare victorie.
Europa a recunoscut ca suntem un popor de 10.000.000 de oameni, menit a lupta i a triumfa prin libertate. Locul nostru
este Insemnat printre natiile care alcatuiesc republica europeana. Avem datoria a-1 cuceri" 45.
Alta broura a unui Roman din Bucureti, intitulata
O arunditur'd de ochi asupra unirei Principatelor Romdne, dupa
o Infocata aparare a drepturilor Romanilor, arata ca unirea e
mntuirea proprietatii, desmortirea i Invierea industriei, zborul invataturei, ridicarea militiei la adevarata ei Insemnatate,
innaltarea clerului la cuvenita lui vrednicie i Imbunatatirea
soartei slujbailor". Toate acestea erau exagerari, de oarece
nu era nevoie de unire pentru a se Infaptui, precum pe de alta
parte nu puteau izvorl din simplul fapt al unirei, fara alte silinti
corespunzatoare. Dar once micare sentimentala trebue s
aiba i depairile ei 46. Tot atunci Francezul Vaillant, fost profesor la Sf. Saya In Bucureti, publica un fel de proclamatie,
Constantinopole. Fevruarie 1856. lbidem, II, p. 963. C. Hurmuzaki I Loan Maiorescu, Desvoltarea drepturilor Principatelor, 1857. Ibidem, III, p. 206, nota.
4, La Roumanie apras le trait de Paris. Ibidem, III, p. 13-113.
u Mmoire sur la situation de la Moldo-Valachie apras le trait de Paris,

1857. Ibidem, III, p. 129-179 (vezi p. 164 si 179).

46 Din 1857. Ibidem, III, p. 288-341. Locul reprodus se afll la p. 297,

204

LSTORIA ROMAI;;LLI,11

In care inira drepturile Romanilor, in 31 de punte, i sfarete

lungg lui enumerare prin un frumos apel la lupta pentru iz-

banda 47. Mai amintim 0 pe cea mai elocventa pledoarie pentru

drepturile poporului roman, cele atat de adanc incalcate i cari
cu a-Ma greu ii faceau iar cale la lumina zilei : scrisorile lui
Dimitrie Bratiariu asupra circulgrei Portei din 31 Iulie, in care
el spune Odata ce s'a dovedit c unirea principatelor este

un lucru cu desavarire legiuit i ea ea nu vatama drepturile

nici unei puteri, s'ar 'Area cal diplomatia trebuie sa fie multurnita Dar fiindc se cere ca Principatele sa arate 0 foloasele
ce le ateapta dela unire, fiindca. se cere a se ti pentru ce noi

Romanii tinem la aceasta unire, le-o voi spune : Noi voim unirea
pentru ca suntem acelai popor, omogen, identic, ca nici un alt
popor al pgmntului ; pentru ca avem aceiai obarie, acelai
nume aceiai limbg, aceiai religie, aceleai tendintii, aceiai
istorie, aceeai civilizatie, aceleai moravuri, aceleai aeza.minte, aceleai legi i obiceiuri, aceleai regulamente adminis-

trative, acelea0 ngzuinti, aceleai interese, aceleai nevoi de

intampinat i aceleai sperante ce ne leagana sufletul, aceleai
meniri de indeplinit ; pentrucg nici un hotar nu ne desparte

pentruc totul ne apropie 0 nimic nu ne deosebete, afar% doara

de reaua vointa a acelora cari doresc sa ne vada desuniti i slabi

pentru a face din noi o treaptg spre cucerirea Imparatiei Otomane" 48.

In sfarit sa nu uitam o scriere eminenta care apgrg toate

interesele poporului roman ; acea datorita conluciarei unui

Moldovean, C. Hurmuzaki, 0 a unui Transilvgnean din Muntenia, loan Maiorescu, sub titlul Desvoltarea drepturilor Principatelor Moldo-Romdne In urma tratatului de Paris, tip Arita
la Bruxeles in 1857. In ea autorii arata intaiu importanta principatelor din punct de vedere politic, ca barierg cu putinta intre Rusia 0 Turcia, apoi cel comercial aezata la gurile Dunarei ; pun in lumina adevaratg raporturile ce exista Intre Principate i Poarta Otomana, protestand contra numirei unor
Caimacami individuali, in despretul chiar al dispozitiilor Regulamentului Organic. Broura cauta sa loviasca 0 in Turcia
prin analogia ce o stabilete tare Poarta care doar nu-i pierduse suveranitatea prin faptul ,c se pusese sub protectia Europei, intocmai cum nu vi-o pierduse tarile Romane punandu-se
sub cea a Turciei". Dupa ce limpezesc in toate amaruntimile
situatia Tarilor Romane fa-0 cu Poarta, autorii tree la analiza
dorintelor principatelor asupra recunstituirei lor politice, comMaud mai ales pgrerea c Romanii, ca unii ce sunt de o religie
47 Anexat la o depesA a lui Thouvenel c. Walewsky, 6 Iulie 1856. lbidem

III. p. 608-610.
" Din 31 Aug. 1856. Ibidem, III, p. 764.

UNIREA. MOLDOVEI CU MUNTENIA

205

cu Rusii, se vor pleca, fiind unitii, In partea acestora, dovedind

Cu toat istoria anterioarg, frica RomAnilor de Rusi si Itidepgrtarea lor de ei. Dupg aceea autorii cerceteazg : 1) dacg princi
patele au dreptul de a se uni Intr'un singur Stat ; 2) dacg Poarta
are dreptul de a se opune unei atari ngzuinti ; 3) dacg unirea
este In folosul principatelor ; 4) dacg este in interesul Europei.
Tree apoi la analiza chestiei neutralitgtei si la acea a erdiatei.
Nu spun Insg nimic asupra principelui strgin, pe care par, a
nu-1 socoti neapgrat pentru regenerarea politicg a poporul romAn
cgci autorii rezumg In chipul urmgtor cererile lor de reformg :
Uniunea principatelor, neutralitatea noului Stat romdn i restaurarea principiului de succesiune ereditard pentru Domn" 49.
Mai ggsim o Indoialg asupra foloaselor ce le-ar aduce un
principe strgin, In Proiectul de o formula' a dorinfelor Romdniei
a logofgtului Vasile Ghica care spune, cg cu toate a poporul
romn nu-si ascunde neajunsurile probabile ce ar intovArgsi
alegerea unui domn pgmntean si primejdia sigurd de a primi
pe un principe de rasd strdind i care nu ar avea simpatiile lui,
pe atAta el doreste a sterge pentru totdeauna linia mgestritg
de despArtire Intre Moldoveni siMunteni" 50 Principele strgin
este bine Inteles combgtut cu mai mult stgruintg. de N. Istrati,
acel ce combgtea si unirea, In scrierea lui Asupra puterei legiuitoare i privilegiile principatelor Moldo-Romdne 51.
Aceastg neincetatg frgmntare a mintei trebuea sg adune
tot mai multe convingeri In jurul marei idei, si ne trage rgndul
sg argtgm elementele sociale din cari se alcgtuea partidul unirei
fnsemnnd chiar individual pe conducgtori ; cgci fgrg acestia
nici o miscare nu este cu putintg In sAnul societtilor. Once s'ar
zice de rolul masselor, si oricgt de fnsemnat ar fi el In mersul
trebilor, aceste masse ar rgmanea nemiscate sau ar bAjbi In
intuneric, Mx% faclele mintilor mai luminate ce se pun In fruntea
lor. De aceea In capul unei societgli este de nevoie un presedinte
sau un director ; In capul unei armate, un general ; In al unei
corporatii, un staroste ; In al unui partid un sef. Se Intelege

el cercetnd elementele alcgtuitoare ale partidului unionist,

se vor alege dela sine acele ce-i erau protivnice si cari sprijineau
stgruirea Tgrilor RomAne In viata lor despArtit de Ong acuma.

In Muntenia toat lumea era pentru unire, Intrucgt, cum

am luat-o aminte, ea venia In folosul acestei tgri, si rari nu mai
erau acei ce nu voiau s o primeascg. Unul din ace.stia era maiorul Papazoglu care frisereazg In V estitorul, organ semi oficial
" Reprodusa In Acte f i

p. 216.

" Ibtdern, III, p. 440.

Documente,

III, p. 179-218. Locul citat la

Gi Sur le pouvoir ligislatif et les priviliges des Principaults Moldo Roumaines, 1856. Ibidem, p. 145-147.

206

ISTOR1A ROMANILOR

al guvernului, un articol privitor la Seimbeita Moilor artnd,

dup istoricul grec Fotino, c aceast serbare fusese instituit
de Matei Basarab in amintirea victoriei repurtate de el asupra
lui Vasile Lupu, ci cere ca s se ridice un monument in acea cAmpie glorioas, spre vesnica pomenire a invingAtorului. Separatistal moldovean, de altfol marele initiator al regenerrii cultu-

rale a Moldovei, Gh. Asaki, reproduce intregul articol al lui

Papazoglu, nu numai in romneste, ci i in traducere francee ;

ins pentru a rspunde pe aceeasi tem." gazetarului muntean,
Asald propune s se neutralizeze siratimintul de umilire pe care
monumental valah l'ar inspira Moldovenilor, ridicand un altul
lui Stefan ce! Mare, biruitorul Muntenilor."52 Alti separatisti
munteni combteau unirea pe motivul c s nu fie concurati,
In posturile lor, de mai ntunerosii boieri moldoveni"52. Dar la
atfita se mrgineau in Muntenia incercrile de a combate unirea

care, in ochii tuturor si mai ales in ai Bucurestenilor, tre-

buea s le aduc mana si bogtia, prin concentrarea, in orasul

lor, a intregei vieti a poporului romn din ambele Principate.
Cu total altfel in Moldova. Aici unirea putea deveni
ameninttoare pentru starea oamenilor, mai ales pentru acea
a Iesenilor, i trebuia deci malt incordat struna patriotic,
pentru ca sunetul ei s acopere pe acel al interesului personal.
Unirea se arna deci in Moldova mai malt ca o jertf in folosul
neamului, decat ca un castig pentru tara inssi. Cu toate aceste
prin un fenomen greu de inteles, dar care totusi se repet in rari
rstimpuri in sanal societtilor menite spre propsirea, instinctul de pstrare al neamului rpuse pe al pstrrei individuale
si nu numai Moldova, dar si Iaul, flit% cuprinsi de o inflcrare
neoprit pentru ideea unirei, care puse stpAnire pe cele mai
multe minti ce se in'ltau mcar cfit de putin peste nivelul zilnicei existenti.
Partidul unirei adun in s'Anul lui toate elementele, inmnuchiaz6 in el toate cugetele i incord toate vointele, spre a

putea ajunge tinta malt dorit, i aceast adunare, innanunchiere i incordare era de nevoie, deoarece nici data' poate

o cauz mai dreapt nu a avut de luptat cu mai mult rea

credint, rutate i manopere ascunse, cleat cea aprats de
mica si slaba Moldov, contra unor uriasi ce vroiau s.-i
base gustul.
Comitetele unioniste.

Inainte ins de a expune lupta

omericA purtat de un popor intreg, in numele dreptului, con" Corespondenta din Iai c. l'Etoile du Danube din 24 Iuhie, Ibidem, III,
p. 948.

" Corespondenta in Bueuresti a lui Bois le Comte din 1834, reprodusli

de Moniteur Universe!, 18 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 828.

UNIEEA AiOLDOVEI CU MUNTENIA

207

tra interesului celor puternici, sa trecem in revista otirea ce era

dusa in crncena batalie.

Catva timp dupa subsemnarea tractatului de Paris, In

30 Martie 1856, se infiinteaza in Ia0 comitetul uniunei in ziva

de 21 Maiu (6 Iunie) 1856, care pune in programul sau, ca idei
de sprijinit : unirea Tarilor Romne sub un principe strain
dinteo familie domnitoare europeana, afara de dinastiile statelor
marginae ; guvernul provizor sa fie alcatuit din cei trei mari
dregatori prevazuti de Regulamentul Organic ; sa se ja masurile cele mai active de propaganda prin tara 0 sa se alcatuiasca
un proect de lege electorala pentru divanul ad-hoc, astfel ca in
cazul cand comitetul ar fi consultat asupra cestei materii, el s
nu se afle nepregatit. Mai adaoge 0 cererea, cam stranie a unei
capitale noue in centrul Wei, mai mult pentru a strange para
invidiei contra Bucurestilor, cleat pentru a scapa perspectiva
ce Wepta Iaul. Aceasta decizie este subsemnata numai de boierii maxi, cei mai multi leeni, 0 anume : Stefan Catargiu, P.
Mavrogheni, Latescu, Leon Ghica, Constantin Ghica, Iancu
Ghica, Alexandru Ghica, Alexandru Catargiu, C. Rolla, C. Hurmuzaki, N. Sutu, D. Ralet, C. Negri, M. Kogalniceanu, I. Pisoschi, V. Alecsandri 0 A. Panu 53.
La 11 Iunie comitetul este sporit la numarul de 180 de
membri, luati din intreaga clasa luminata a poporului moldovan : mai toti boierii cei mari, multi boieri mici 0 mai multi
Inca oameni din popor, din care citam la intmplare pe T. Codrescu, I. Holban, D. Gusti, I. Codrescu, Vasile Balta, L Agarici, C. Corjescu, Economul Ion Bobulescu, I. Vargolici, C.
Kerniski, Scarlat Pastia. C. Bosie, G. Stihi, C. Teodorini, Neculai Ionescu, St. Darzeau, M. Balasescu, Anton Camban, St.
Nei, Dim. Tacu, I. Macarescu, 0 Dr. Fatu 66.
Logofatul G. Sturza dela Dulceti nefiind fa-0 la alcatuirea celui dintai comitet, cere prin o scrisoare sa-1 priveasca
0 pe el ca membru, spunnd in ea, ea blstamata 0 fara cuget
0 netrebnica zidire va fi acela care, 0 in minutele aceste scumpe
va mai cugeta la interesul sail particular" 56 Judetele trimit
unul dupa altul acte de adeziune catre comitetul ieean. Cel din
Bacdu este subsemnat de boierii cei mari ai tinutului : Rossetti
Tetcanu 0 alti Rossetti, Aga C. Biberi, A. Docan, de un mare
numar de boieri mici : 8 sardari, 4 spatari, 2 cluceri, 3 caminari,
8 pitan, 2 jitniceri, 2 atrari, 0 1 sulger 0 multi oameni neboieri. Unul din acetia A. Gheorghiu adaoge dui:A sub semnatura

lui : unirea, unirea 0 iar unirea", iar altul D. Lupu : unirea

54 Ibidem, III, p. 520-522.
u Ibidem, III, p. 530-532, unde se aflii 171 de subsemnAturi, 9 Mud

deelarate nedeseitrabile.

" Din 9 Iunie. Ibidem, III, p. 527.

ISTORIA ROMANI.LOR

208

e dorinta poporului romn i pe ea o dorim". Actul de adeziune

din BacAu ins cere ca printul strin s. fie de origine lating"57.
Actul de adeziune din Dorohoi este subsemnat de marele

boier Dim. Ghica logoat i apoi de vreo 30 boieri mici i de

mai bine de 60 de oameni din popor. El intrete cererea fcut

prin programul comitetul, anume ca s fie o capital nou

In centrul trei" 58.

Din judetul Neural vine de asemenea un act de adeziune

In care subsemnar pe lng marele boier I. G. Cantacuzino,

vreo 60 de boieri mici i vreo 40 de oameni neboieri i toti &A-

lugrii dela Mangstirea Neamtului, in frunte cu staretul Dio-

nisie. Cererile sunt i in el unirea sub un domn strin .1 o nou

capital 59.

Cu acela text ca i actul de adeziune al judetului Neamtu,

este i acel al judetului Romarz, subsemnat de Episcopul Nectarie, de .arhimandritul Bartolomeu, de marii boierii Gheorghe
Sturza logoft, G. Ghica i Scarlat Vrnav, de vreo 40 de boieri mici i vreo 20 de oameni din popor 66.
Actul de adeziune al judetului Tutova este mult mai bogat
In subsemnri, cuprinznd afar% de ale boierilor mari M. Costache, C. Sturza, Aga Costin i I. Miclescu, ine peste 60 de boieri
mici i vreo 80 de oameni neboieri ".

Din Tecuci s'a pstrat numai scrisoarea colonelului I.

Frunz', prin care se rostete pentru unire 62
Din judetul Putna vine tug o foarte bogat impArtire,
subsemnat de mai mult de 200 de persoane, toate dintre boierii mici i neboieri, repetnd fr schimbare dorintele insemnate
In programa comitetului din Iai 63

Actul de adeziune din judetul Fcilciu este subscris de

patru boieri mari, Aga D. Catargiu, N. Catargiu, N. Costache
i I. Ralet, vreo 70 de boieri mici i vreo 80 de neboieri 64.
Cel din judetul Botoqant este subsemnat de 7 boieri mari
din cari 4 membri ai familiei CananAu, apoi Miclescu, Aga Grigoriu, i Aga Jianu, i un numr insemnat de boieri mici i
de neboieri ".

Din Flticeni vin dou acte, unul din partea locuitorilor

oraului, cellalt din partea celor din judet. Boierii mari sunt
A. Millo, Vasile Canta, Aga Al. Botez. ; din cei mici, in numr
" Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 545.
58 Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 547.
" Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 548.
" Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 552.
" Din 22 Iunie. lbidem, III, p. 553.
58 Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 558.
" Din 30 Iunie. Ibidem, III, p. 580.
" Din 2 Iulie. Ibidem, III, p. 587.
" Din 4 Iulie. Ibidem, III, p. 596.

UNIIIEA MOLDOVEI OU MUNTENIA

209

de vreo 30 insemn6m pe Mate! Ganea paharnic si vreo 30 de

neboieri 66.

Floarea deci a Moldovei, oamenii mai cu vaz, mai avuti

mai lu.minati, atat icei din Iasi cAt si cei din judet sprijineau
ideea unirei. Fat cu aceast aproape unanimitate a clasei mai
culte din popor, reprezentantii separatismului erau foarte rari.
Si lucru curios, mai multe din numele ce le gAsim in rndurile
lor incepuse prin a fi unioniste, pentru a trece apoi, bine inteles
nu MI% pricinA la separatism. Asa gAsim bungoar pe separatistii de mai tArziu Alecu Milovornicul N. Docan, N. Mavrocordato, Dimitrie Cornea i chiar Neculai Istrati la inceput subsemnati fie in actele de adeziune, fie in cererea indreptat6 atre
Domnitorul Ghica, prin care protesteazA contra conferintel or
de Constantinopole cercind unirea cu Principele strain 67 De
asemenea si Vasile Ghica pe care 1-am vgzut pleand cu asa infocare pentru unire, 11 vom gAsi primind Ministerul Justitiei
sub Vogoride si trecAnd apoi la cel de Interne, de unde se putea
mai bine gtui unirea.
Dup cum se vede si precum o vedeau si amend timpului

partidul anti-unionist era mult mai putin numeros decum se

credea 68. De aceea si fa0 cu numeroasele alipiri &Ire unire,
gsim in nomolul de acte asupra acestor evenimente, numai o
singur petitie a separatistilor din Barlad adresat6 Sultanului
In care spun c6 ,,dei au subsemnat pentru unire, dar au fkut
aceasta numai sub amenintArile guvernului precedent (Grig.
Ghica)"

69.

Care era tinuta tranilor, a clasei celei mai numeroase

a poporului in chestia unirei? Ei nu se rosteau nici inteun fel

pentrucA nu pricepeau insemnAtatea lucrului.

Aici st deosebirea tare r6sunetul revolutiei din 1848 in
Muntenia, care putem zice c lAtise ideile ce sprijineau miscarea
panA in straturile cele mai adnci ale poporului, pe cnd partidul unirei trebue s'a' mArgineasc numai la ptura suprapusg

a oraselor. Si este lesne de inteles de unde provenea aceast

deosebire. Revolutia din 1848 in Muntenia atinse un interes
real, simtit al trgnimei, care o ustura si o injunghia si pe care

deci putea s-1 pstrund6 : desfiintarea clAcei si darea unui petec

de pgmnt in proprietatea tgranului. Pentru acest interes, trnimea trebue s se scoale. Numai in mintile luminate mai se

imbina acest interes nemijlocit cu ridicarea stArei obstesti a td-

" Arnbele din 9 lulie. Ibidem, III. p. 616 si 617. Vor fi venit Mr% indoial a cte de a deziune si din partea celorlalte judete ; dat ele sau rlitlicit si
nu sunt continute In bogata publicatie a Actelor priviloare la Regenerarea Ronulniei, pe care se Intemeiaza expunerea.
" Vez1 aceastA cerere din 28 Fevruarie 1856. Ibidem, III, p. 427.
" Place c. Walewsky, 24 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 706.

" Din 19 Aug. 1856. Ibidem, III, p. 775.

A. D. Xeoopol. Istoria Rominilor.

Vol. XII.

ISTORIA ROMANILOR

210

rei. Mintile taranilor, in orizonul lor cel ingust, nu putea vedea

soarele rasarind dupa dealuri. In intrebarea unirei !ma, lucrul
de capetenie era tocmai acel soare pe care pentru a-1 vedea, era
de nevoie ca acei ce eran sa se bucure de lumina si de caldura
lui sa, iasa din vizuina rece si intunecoasa in care sufletele lor
putrezeau de atata timp. Aceasta lug nu o putean face taranii
cei lipsiti, nu numai de culturg. dar si de binefacerile unei vietii
roman esti .7

2. UNIREA

I PUTERILE EUR OPENE

Consultarea poporatiilor. Prin tratatul de Paris Wile dunarene romne fusese scoase de sub autoritatea exclusivg a
puterilor care pang atunci determinase destinele lor, Rusia si

Turcia si urmau sa fie reorganizate, dupa ce mai intai era s fie

consultata dorinta poporatiilor asupra acestui punt. Aceasta

dorinta ne este cunoscuta din istoricul ideei regeneratoare a vietei lor ; era acea a unirei. Sa vedem acuma ce forma s'au impcat

s deje dorintelor romanesti, puterile intrunite la Paris, pentru

a pune un capat crizei orientale. Spre a intelege pe deplin lucrarea congresului trebue sa luam lucrurile dela inceputul trafrilor pentru noua pozitiune ce era sa fie facuta tgrilor romane.
Inca din intaiul an al rasboiului puterile apusene, dorind
sa restatorniceasca pacea cat se poate de curand, hotarase sub
forma celor patru punte, conditiile in care ele fntelegeau ca pacea sa fie incheiata. In un memorandum impartasit curtei rusesti de catre imputernicitii Austriei, Frantei si Angliei in 23
Decembrie 1854, se spune, in privirea principatelor, ca puterile
inteleg caci nici una din stipulatiile vechilor tratate ale Rusiei cu Poarta privitoare la zisele provincii nu ar putea fi mentinute la incheerea paci si ca intocmirile ce ar fi sa se facg in privirea lor, au a fi astfel potrivite, in cat sa dee o multamire deplina

drepturilor puterei suverane, celor ale principatelor, pe cat si

intereselor generale ale Europei" n.
In luna lui Martie, anul urmator, deschizandu-se conferrintele de Viena, Rusia care prevedea, sfarsitul rasboiului, dedar eft' se uneste in totul la aceasta parere, cu conditie numai
cat ca : noile oranduiri sa nu lipseasca pe principate de nici
din unul foloasele de care se bucurase pang' acuma, in privirea
7
paysans, denus de toute ducation politique, livrs ti l'omnipotence des sous-administrateurs (privighitori), habitus i obier i tous les ordres
du gouvernement, taient en effet, par leur nombre, un moyen des plus efficaces
pour organiser une manifestation contre l'Union". Art. din l'Etoile du Danube,
8 Ianuarie 1857. Ibidem, III, p. 1034.

71 Doc. ren Rom., II, p. 559.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

211

administrativa, financiara si comercialr 72. In anexa la protocolul conferintei I se hotaresc drepturile neaparate ale principatelor si anume : ca ele sa urmeze tnainte a atarna (continueront a relever) de Sublima Poarta In puterea capitulatiunilor
si haturilor Imparatesti. Li se garanteaza teritoriul lor, o carmuire neatarnata nationala, libertatea cultului, a legiuirei, a
comertului si a navigatiei : ele vor avea o putere armata. Poarta
nu va putea interveni militareste In ele cleat dupa o Intelegere
Cu puterile garante. Imputernicitul francez cere, In a doua conferina, scoaterea cuvantului teritoriu" din garantiile ce erau
sa se dee principatelor nevoind sa inltureze putinta de a Intruni data teritoriile ambelor tar' i in unul singur, daca aceasta
unire ar fi judecata in stare de a usura ocarmuirea si a favoriza
interesele lor" 73 .

Cu acest cuvant al reprezentantului Frantei cade pentru

intaia ail ideia unirei in conferintele diplomatilor europeni,
carora le era delegata, intre altele insarcinari, si acea atat de
nobila pe cat si de grea de a hotara soarta unui popor.
In conferinta II-a si a III-a se hotareste a se consulta
dorinta poporatiei, fie asupra mentinerei legiuirei in fiinta, fie
asupra schimbarilor ce ar fi de facut in ea 74. In sfarsit conferinta

a VI-a imputernicitul francez, lasand sa iasa tot cate una ideile

din mintea sa, pentru a nu speria pe cei interesati In cauza, adauga ea' gandul celor trei cabinete aliate n'a fost numai de a
sustrage teritoriul principatelor de sub o inriurire exclusiva,
dar Inca de a face din ele un fel de stavila fireasca peste care
acestea sa nu mai poata trece, pentru a ameninta chiar mima
impar'tiei Otomane. Mijlocul cel mai nimerit ar fi unirea principatelor ceruta chiar de natura, prin identitatea limbei, a moravurilor, legilor si intereselor. Unirea ar raspunde pe deplin
dorintelor poporului moldo-valac ; apoi si interesul sultanului
ar fi mai bine aparat, prin o mare provincie de aproape 4.000.000
de suflete, In locul celor doua principate, pana astazi prea slabe,
pentru a opune cu izbanda o stavila' Inaintarei Rusiei". Tot
pentru aceleasi temeiuri Franta mai cere ca ocarmuirea noului principat sa fie tare ; pentru care ar fi neaparat a se incredinta
ocarmuirea sa unui principe din o familie domnitoare a Europei".
Reprezentantul Turciei inlatureaza de o cam dat aceste pro-

puneri din discutie, observand ca chestiile ce au fost atinse

de imputernicitul Frantei ar lovi prea direct drepturile puterei
suverane, Meat el crede ca initiativa de propunere in privirea

lor ar trebui pastrat guvernului sail 75, lucru la care se unesc si

reprezentantii Austriei si ai Angliei.
" Ibidem, p. 614.
12 lbidem, p. 623.
74 Ibidem, p. 624 0 627.
Ibidem, p. 639 0 641.
7

212

ISTORIA ROMANILOR

Conferentele din Viena, neputand insg aduce intelegerea

asupra puntului al III-lea, mgrginirea puterei rusesti in Marea
Neagrg, negocierile se rup in 4 Iunie 1855, pentru a reincepe
tocmai in Paris, dupg luarea Sevastopolului.
La a VI-a intrunire a congresului din Paris (3 Martie 1856)
comitele Walewski, imputernicitul Frantei si presedintele congresului, reimprospgtand ideile sustinute de colegul sgu, baronul de Bourqueney, in conferintele vieneze, propune ca, inainte
de a se incepe discutia privitoare la organizarea principatelor,
sg se hotgreascg o chestie de principiu, anume dac aceste doug
provincii au a rAmnea despArtite sau dac nu ar fi mai bine sg
se intruneascg in una singur, argtnd c unirea rgspunde pe
deplin la niste necesitAti descoperite prin cercetarea cu luare
aminte a deosebitelor lor interese. Congresul ar trebui s o primeascg si sg o proclame".
Imputernicitul Angliei impgrtgseste si sprijing aceiasi
propunere, intemeindu-se mai ales pe folosul ei, si pe nevoia
de a se lua in seriosg luare aminte dorintele poporatiilor, de care
e totdeauna bine de a se tinca seamg." Delegatii puterilor protivnice unirei tggAduiesc atunci tocmai existenta acestor dorinti
ale Romnilor de a trgi o viat comung, cel turcesc argtnd
cg nu se poate atribu despgrtirei principatelor situatia careia
trebuie a se pune un capgt ; c despgrtirea lor dateazg din
timpurile cele mai vechi si este urmarea fireascg a moravurilor
s't obiceiurilor lor ; cg oarecare indivizi, sub inrgurirea unor
consideratii personale, au putut s formuleze o pgrere protivnicg stgrei actuale : dar c desigur aceea a poporatiunilor nu poate

fi atare" iar comitele de Buol, reprezentantul Austriei, sustine

cg : ,,dei nu este imputernicit a discuta o asa chestie, totusi
crede cg nimic nu ar indreptAtii unirea celor doug provincii.
Poporatiile n'au fost consultate, si dac se je in bggare de seamg
pretul pe care-1 pune fiece colectivitate de oameni pe autonomia sa, se poate declara a priori cg Moldovenii s'i cu Muntenii
doresc inainte de toate a pgstra asezgmintele lor locale si despgrtite". El mai adaugg cg nimenea nu poate fi mai in pozitie deck

imputernicitul Turciei pentru a pretui adevgratele nevoi si dorinti ale poporatiilor.

Reprezentantul Sardiniei observ cg chiar in Regulamentul
Organic se prevede in principiu unirea celor dou'd tri romAne,
iar acel al Rusiei aratg cg guvernul sgu, putandu-si da seama
de nevoile si dorintele ambelor principate, sprijing proiectul

de unire, ca unul ce ar trebui sg ajute la propgsirea acestor

provincii".

Aceastg hotgrire a Europei, de a consulta pe Romni

asupra viitoarei lor reorganizgri, avea o mare insemngtate ;
cgci, oricare ar fi fost motivul ce impinsese pe Austria si pe
Turcia a o face, si cu toate cg. votul Principatelor era sg. fie

UNIREA MOLDOVEI (11 MUNTENIA

21a

namai consultativ, nu rKinne mai putin adevgratA observatia

lui Vasile Boerescu, cA Turcia si Austria nevoind s6 incuviinteze
propunerea comitelui de Walewsky, s'a ltisat ca chestia set- fie
hoteiritli de lard inseii" 76), iar I. C. Brnianu trage din aceast
imprejurare un argument pentru suveranitatea frilor romAne :
Austria si Turcia, zice el, cari numai binele Romnilor nu
puteau s-1 voiascA, pentru a colora impotrivirea lor cu o
vpsea de legalitate, de desinteresare si de echitate, sunt silite
a invoca in* suveranitatea noastr. Ele tggduiesc Romnilor
nu dreptul ci voinfa de a se uni, i. se indreapt care autonomia
noastrA, pentru a hotAri asupra soartei ce ne priveste" 77) . *1
aceeas imprejurare, anume considerarea tgrilor romne ca ceva
deosebit de ImpArAtia OtomanA, reiese, cum observA tot Br-

tianu, din faptul c, pe cnd Europa declar a nu se amestec in relatiile dintre sultan si supusii s6i, ea se amesteca
inteun chip atat de hot6rit in cele dintre el si tArile romne" 78) .
Paza cea strasnia. a Turciei de a afirma la fiecare prilej a Mol-

dova si Valahia fliceau parte intregitoare din Imptireifia Tur-

ceased, era deci scris6 pe apg 79). Nu e vorba c5, pe de alt parte,

nu se impAca pozitia cea deosebit incuviintat principatelor,

nici cu principiul cel de attea ori proclamat de puteri a integritAtii Imperiului Otoman, din care Fuad pasa deduce cu

destul logic a sultanul este suveranul tArilor romne 80). Ceeace

nu era logic si nu poate fi niciodat astfel, sunt lucerile si vorbele diplomatilor ale cAror silinti se mrginesc de obiceiu in
a mentinea cu once pret lucrurile de azi pe mAine.

Puterile favorabile unirii, care erau pe atunci Franta,

Anglia, Rusia si Sardinia (care care se alipeste mai tArziu si
Prusia, chemat a lua si ea parte la congres), vkand a acele
protivnice t5gAcluiau principatelor cum spunea Brtianu, nu
dreptul ci vroinfa de a se uni, intemeindu-se pe sustinerea a
dorinta lor asupra acestui punct nu fusese consultat, se hotrAsc a cere atunci cu tot dinadinsul si aceast6 cercetare, constituirea unei comisii europene- In scopul de a culege tocmai
"I La Roumanie axis le trait de Paris, avec un introduction par Royer
Collard. Paris, 1856. Reprodusg Ibidem, III, p. 13-114. Locul citat la p. 64.
" Mmoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le trait de Paris
1857, reprodus Ibidem, III, p. 149-179. Locul citat se all la p. 154.
" Ibidem, p. 161.

71 Vezi mai sus, p. 310 locul din Protocolul confer. din Constantinopole.
Cf. Firmanul de denumire al lui Ghica de Caimacam. lbidem, III, p. 650: Valabia, parte integrantA a imperlului nostru" ; Aceastli finpiiriiteascA a noastril
provincie". Firmanul pentru convoncarea Divanului ad-hoc. Ibidem, III, p. 1049:

Les provinces de Valachie et de Moldavie qui font partie intgrapte de notre

empire"

se Fluid Pasa clitre reprezentantli Turciei, 31 Iulie 1857. Ibidem, III, p.

729. Aceastft circularfi dAdu loc la multe protestAri. Asa I. C. BrAtianu In serf-

sorile lui asupra ei. Ibidem, III, p. 765.

ISTORIA ROMANILOR

214

dorintele poporatiunei tarilor romane. Se intelege c puterile

protivnice nu se putura opune la o masura pe care implicit
ele Insai o cerusera bine inteles cu gandul ascuns, a vor putea
uor isbuti ca rostirea dorita sa se faca conform cu tendintele
i interesele lor 81).

Interesele puterilor in ehestia Unirei.

Care eran motivele ce Indemnau pe puterile apusene a se interesa de soarta
Romanilor, a-i sustrage de sub inraurirea ruseasca, a-i protegui
chiar In potriva incalcarilor vechiului lor suzeran i a-i pune
sub garantia colectiva a tuturor Statelor Europei? Ce lucru
mai ales impingea pe Franta i pe Anglia a sprijini chiar dorinta
cea mai scumpa a poporului roman, unirea sa intr'un singur
Stat ?
Pentru cel ce cugeta rece, este invederat c motivele unei
asemenea purtari nu poate fi cautate de cat in interesul acelor
puteri insai i nu in idei de omenie, cu atat mai putin in faptul
ca Frantia, descoperind pe malurile Dunarii o natie de aceea
vita cu dnsa, intindea surorii sale o mana de ajutor" ( 1)
Care era interesul Frantei i al Angliei la Dunarea de jos
i ce vroiau ele sa faca cu Romnii? Cel mai indemanatec mijloc
de amestec al Rusiei In trebile launtrice ale Turciei fusese pro-

teguirea cretinilor, dintre care Romnii erau aceia care se Infatieau int'ai privirilor lor. Prin tratatele incheiate cu Turcii,
Ruii dobandise un drept de amestec tot mai precumpenitor In
daraverile Romnilor i cu incetul ajunsese a imparti suveranitatea asupra lor impreuna cu Turcia. De aici ins decurgea
pentru Europa o nesiguranta din cele mai mari. In fiece moment
Ruii puteau, din pricina ciocnirei lor cu Turcii In principate;
sa declare rasboiu acestora, punand astfel necontenit in primej die interesele cele mari ale Apusului. Rasboiul Crimeei fusese

inceput tocmai pentru a impiedeca un pas mai hotaritor al

Rusiei in proteguirea cretinilor. Izbanda aliatilor trebuia numai

decat sri aiba de efect inlaturarea din radacina a acestei protectii,
incepand cu Romnii. Nu deci numai pentru Romani se interesa

Europa, i cu deosebire Franta, caci am vazut cum alta data

Napoleon cel Mare era dispus sa ne dea Rusiei, cu toate ca. i el

va fi auzit despre originea noastra i despre comunitatea noastra

de rasa cu poporul francez. Sprijinul incuviintat Romanilor

se facea In scopul ca, prin intarirea lor la gurile Dunarii, sa se
1, Protocolul al VI-lea al congresului de Paris, sedinta din 8 Martie 1856,

idem, II, p. 1015-1016. Austria deci a emis pentru prima oarA ideea consul

tArei poporatlilor, cum observA si I. C. BrAtianu In Memoire sur la situation de

la Moldo-Valachie depuis le trait de Paris, 1857, Paris, ibidem, II, p. 154. In

sedinta din 14 Martie. Protocolul No. 9, idem, II, p. 1023, se hotArAste instituirea comisiei europene si chemarea divanurilor ad-hoc.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

215

punA o stavil atacurilor necontenit reimprospAtate ale Rusiei

contra Imp'rAtiei Mohametane, care atacuri puneau In fiecare
moment In pericol siguranta Europei ; dar Apusul vroia tot
odat subtrAgand pe Romni de sub ap5sarea turceasa i and
ascultare dorintelor lor, s. Inlture influenta ruseasc5, cAtre
care erau In chip fatal indreptati de ate ori suferintele impuse
lor de Turci deveneau prea ascutite. Interesul insui al Europei
cerea deci s.' se ingrijeascA de acel al Romanilor i deaceea In
tratatul de Paris se face o a-Mt de larggi parte acestui din uring,
i cererea de unire, cea dorit i rAspandit6 de pribegii din 1848
este chiar luatA in bAgare de seam6 de reprezentantii marilor
puteri 82).

Austria avea un interes mult mai nemijlocit la apkarea

principatelor de cotropirea ruseasc. Ea se temea c6, dacA ar
pune Rusia mna pe dnsele, sA mi vie In atingere cu Slavii
din peninsula Balcanului, prin care ar incinge pe Austria in
un cerc intins de poporatii de aceeai vit4 (i In parte de aceea
religie), cu popoarele supuse Impr6tiei Austriace ; ar unelti
necontenit intrigi i fsculAri in aceastA impArAtie i ar lucra
astfel la arApAnarea ei prin aceleai mijloace cu care a ajuns
a catina Impnitia Turceasc. Pe lng6 acest interes mare politic, mai era unul comercial care hotdra in acela sens politica
austriacA anume plutirea pe DunAre, pe care Rusia cAuta sA o
Ingreuie In toate modurile, spre a atrage comertul M6rii Negre
In porturile sale. Acuma se iratia Austriei prilejul cel mai
minunat pentru o deplin st6panire pe puternica van de ap,
r5suflAtoarea impArtiei sale spre Marea Neagr ; de aceea i
vedem pe Austria propunand, cea dintai, retrocedarea Basarabiei c6tre Moldova 89, fiindcA o asemenea cesiune indepkta pc
Rui de malurile Dungrii.
Dac6 Ins era primej dios pentru Austria ca Ruii s se
aeze in principate, era (sau cel putin guvernul ei credea c'
este) tot atat de primej dios pentru &Lisa de a se intAri elementul
romAn.

Austria este alcAtuit din o multime de nationalitgti deosebite, care nu sunt retinute impreun6 cleat prin traditia istoricA ce le-au legat de casa de Habsburg. Ea seamAng in aceast
" Frena sustinea pe RomAni din principiu precum fAsuse cu Mehemed
Ali. Ea vroia sA InlocuiascA elementul putred al Osmanilor cu alte mijloace de

rezistentli contra Nordului. Anglia numai din un interes momentan; deaceia

pe cAnd Franta sustinea pAnii la sfArsit unirea RomAnilor, Anglia o pArliseste.

Les voyageurs en Orient In Revue des deux Mondes, XVIII, p. 336. Comp. L'empereur Napoleon III et le principaut& roumaines 0 Walewsky c. Thouvenel, 29
Martie 1856, Doc. ren. Rom., II, p. 1105. Tot din acest motiv ceruse altii datA
Anglia, in 1824, neutralizarea principatelor. FPlix Colson. De l'tat prsent et de
l'avenir des principauts, p. 289.
" Reorganisation des provinces dcinubiennes p. 8.

216

ISTORIA ROMANILOR

privinta Turciei, cu singura deosebire insemnata, c In Turcia

elementele deosebite au fost cucerite de catre unul predomnitor,
pe cand In Austria, precumpanirea elementului german nu este
datorita unor fmprejurari violente, ci unei incete formatii
istorice. Daca In Turcia, cu slabirea poporului cuceritor, Statul
merge numai decat spre decadere, aceasta este o necesitate fatan', pe care nimeni din lume nu o poate impiedica. Austria
dimpotriva, pentru a trai, n'are cleat prin o lucrare contiuta,
s Intareasca chitul acela ce lipsete intre dansele partile imparatiei sale. In timpul traditiilor i a legendelor era indestulatoare traditia ; In timpul interesului, trebuia sa fie interesul.
Austria deci va cauta intai, cat Ii va fi cu putinta sa germanizeze
rasele deosebite ce locuiesc In imparatia sa 84) . Fiind ins ca
acest mijloc devine cu atata mai greu cu cat se trezete spiritul national, apoi ea se va sili sa lege pe toate popoarele lmparatiei sale prin desvoltarea intereselor materiale. Guvernul
austriac va cauta sa dee o mare Intindere micarii comerciale
industriale, sa Impinga toata activitatea poporatiilor In aceast
cale, i sa dea natere unor mari interese cari A. fie legate de
existenta impar`tiei 89. Din aceste cauze Austria fu una din
cele dintai puteri care deschise Evreilor portile cetateniei, fiindca
acest neam este cel mai corespunzator, prin tendintele sale,
idealului Statului austriac ; o asociafie cosmopolita de interese
beineti. Imparatia Habsburgilor formata din darmaturile mai
multor popoare, sfaramate de &Lisa, este dumanul nascut al
nationalitatilor. Austria n'a fost niciodata o natie ; ea nu este
atat un Stat cat o biurocratie, o companie de exploatare. Austria reste mai reactionara &cat Rusia ; cad. dei Rusia este o
natie ambitioasa i cuceritoare, dar cel putin ea este neobosita,
pe cand Austria niel ma'car nu cucerete ; ea roade, i au catigat
mult mai mult prin manopere, casatorii i neutralitate de cat
prin armele sale" 86).
Dupa" cum am vazut In mai multe randuri, Austria umbla

numai cleat sa punk' mana pe Odle romne, i trebuia deci

Cu atat mai mult s urmeze i In privirea lor, politica aceea
ce o Intrebuinta acasa la dnsa, pentru a retinea la un loc
dularile imparatiei sale. Ea cerca prin urmare sa germanizeze
pe Romani i, daca nu putea face aceasta In chip direct, cauta
cel putin s'o faca indirect prin Incurajarea emigrarii evreeti.
Un mijloc Insa mult mai grabnic de a ajunge la cotropirea pe

cale pacinica a tarilor romne era cucerirea lor economica. For-

mularea cea mai lamurita i tot data cea mai netainuita a

" I. Strat. Un coup d'oeil sur la question roumaine, PariS, 1858, P. 23.

" I. C. BrAtiano, Mmoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orient,

p. 10. Asupra importantei intereselor economice ale Austriei in principate vezi

doult rapoarte ale consulului prusian. Hurm. Doc. X, p. 51 si 69.
" L'empereur Napolion I ll et les principauts, p. 21.

UNIDE i MOLDOVEL CU MUNTENIA

217

principiilor aplicate de Austria, In aceasta privire, a fost fcuta

de profesorul de economie politica. Stein, in ziarele vieneze din
1856. Renumitul profesor sustine intaiu ca, pentru motive economice tarile romne sunt necesare desvoltarii Austriei. Apoi
el arata ca. ar fi o greeala a cerca cucerirea lor prin arme, cAnd
Austria poate ajunge la acela rezultat prin alte mijloace, precum : monopolul navigatiei pe Dunare : canalizarea rAurilor
interioare ; exploatarea minelor i a padurilor prin companii
privilegiate ; aezarea capitalurilor austriace In principate in

tot soiul de intreprinderi productive, stabilirea de pote, te-

legrafuri, diligente ; colonizarea progresiva a tarii (se intelege

prin evrei) *i. mai ales Intinderea cea mai mare a jurisdictiei
consulare" 87).

Mijlocul de pe urma ne va destainui cu deosebire pentru ce

Austria se opunea la unirea principatelor. Deaceea vom intra

In privirea lui in oarecare amnuntimi

Pna la 1848 amestecul consulilor In trebile tarilor romne

era acel ce se obicinuia i In Turcia, in scopul de a se asigura
strainilor o justitie mai nepartinitoare. De acolo Inainte, slabirea puterilor Statului In tarile romne spori acest amestec
intr'un chip cu totul nemasurat. Mai ales In dou soiuri de daraveri autoritatea tarii era cu totul inlaturata i inlocuita cu
acea straina : falimentele i pricinile criminale. Austria pune
intAiu In aplicare sustragerea falimentelor dela jurisdictia principatelor In 1851, facand in acel an cunoscut tribunalului de
Bucureti ca de acum Inainte, falimentele supuilor Austriaci
vor fi tratate in cancelariile consulare. Daca se gAndete cineva
la Imprejurarea ca in tarile romne, mai toata obtimea negutitorilor erau supui austriaci, se va convinge uor ca prin o asemenea masura tot creditul negutitoresc al trilor romne era
pus sub paza Austriei. Nu mai putin incalcator era i. dreptul
ce i-1 luara consulii austriaci de aface ei judecarea prieinilor
criminale ale supuilor lor ; lipsit de once control, era cel
putin tot aa de abuzive ca i. acea a autoritatilor romne, de
care vroiau sa scape. Era destul de a fi cineva supus austriac,
pentru a fi sigur de nepedepsire. Aceste imprejurri unite cu
scutirea supuilor austriaci de mai multe dari Ingreuietoare,

invatara in curAnd pe consulii austriaci un nou soiu de Incalcare ;

anume incuviintarea proteguirii lor pamantenilor Romni, ce-

rand totodata sa proteguiasca cu gramada pe toti locuitorii

acei ce se trageau prin originea lor din Imparatia Austriaca,
prectun erau Ungurii din tinutul Bacaului. Prin asemenea ma-

sura ei ajunsera in curand a numara in tarile romne peste

200.000 de supui, i sporirea ion mergea aa de repede inckt

" L'Autriehe dans les principautes danubiennes. Paris 1858, p. 37, una
din brosurele cele mai interesante asupra yrilor romane.

ISTORIA ROMANILOR

218

ameninta ca In curand toti locuitorii tarilor romane sa ajunga

supuii Austriei, cand atunci nu era cleat un pas de facut dela
supunerea individuala la supunerea colectiva', dela robirea privatiilor la aceea a tarilor. Pe langa aceasta consulii mai mulesniau tuturor vagabonzilor austriaci intrarea In Wile romane,
prin paspoartele lor, Invoiau nenumarate abuzuri din partea
mocanilor transilvaneni, ce veniau In principate pentru a pauna
oile ; introduceau pela autoritatile politieneti i judecatoreti

agenti consulari, care sub pretextul de a privighea interesele

supuilor austriaci, ajunsera In curand nedeslipiti de acele autoritati, punandu-le astfel numaidecat sub controlul Austriei,
cate alte Incalcari nenumarate 88.
Unirea principatelor sub un domn din o casa strina,
Inlaturand anarhia ce domnia In ele, ar fi pus un capat acestui
amestec, neIndreptatit al consulilor austriaci, i ar fi rapit Austriei mijlocul cel mai Indemanatec de pasnice cuceriri. Austria
nu era mai putin convinsa decat Romanii, c unirea face puterca; dar tocmai din aceasta pricin ea nu putea sa o doreasca,
Intrucat Inaltarea Romanilor nu Insemna alta ceva cleat coborarea Austriei 89.

Iata adevaratul motiv ce fmpingea pe Austria a fi protivnica' unirei. Neputandu-I Insa marturisi, ea fatarea nite

altele, care sa ascunda pe cel adevarat. Ea pretindea c Romani, data uniti, ar considera suzeranitatea Portei ca o nedreptate i o ruine ; ar gasi teritoriul lor prea mic, ar nazui a forma
un stat neatarnat, cuprinzand Bucovina, Transilvania i. Banatul, i. avand nevoie de lantul Balkanilor drept fruntarie" 90.
Este de mirat cum de Austria s'a putut hotarl a face o asemene
marturisire, ce nu se poate de loe Impaca cu pozitiunea ei de
stat mare european'; dar ea trebuia s'A prefere, !titre doua rele,
pe cel umilitor celui ruinos.
Turcia, In aceasta Imprejurare, urmeaza orbete insuflarilor Austriei, care tiu s'o Ingaimeze atat de bine, In cat facu
din ea protivnica cea mai inverunata a unirei Romanilor.
" I. C. BrAtiano, Mrnoire sur l'empire d'Autriche. Comp. L'Autriche et

les principautes roumaines, Paris, 1859, p. 26: Ce que voudralt l'Autriche, ce

n'est point seulement le maintient de la sparation des deux principauts, mais

agraver la division dans chacune d'elles, excitant les partis contre les partis,
les classes contre les classes, profitant de la rivalit des deux princes pour les
neutraliser l'un par l'autre, pour les dominer pour leur imposer des ministres
dociles ses consuls. Et tout cela en vue d'obtenir concessions sur concessions,
de mettr e la main sur les ressources du pays, de faire de Bucarest et de Jassy
des succursales de Vienne et d'oprer ainsi pacifique ment la conqute de ces
riches et fertiles contrees".
" Bolintineanu, L'autriche, la Tur gate et les Moldo Valaques, Paris 1856
p. 28.
9 Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 856, Doc. ren. Rom., II, p. 1101.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

219

Motivele pe cari Turcii le invocau impotriva dorintei

Romanilor eran de dou soiuri : acele ce se raportau la legaturile lor cu puterea suzerana i acele privitoare la folosul principatelor insai.

Pentru cele dintai Poarta, intampina ca unirea ar fi in

potriva drepturilor de suveranitate ( I) ale sultanului ; caci
In loe de doua provincii cari sa se mite in propria lor sfera
casnica, i care ar putea sa traiasca fericite sub legile garantate de Poarta, cand vom avea un Stat ca i neatarnat, un
asemene va starni prin forma i prin natura sa tinte ambitiose, i. atunci el va inceta de a fi pentru imparatie un mijloc
de aparare i va deveni o sarcina' i o primej die neincetata,
nu numai cat pentru dnsa dar i. pentru vecinii ei" 91. Unirea

apoi nu ar putea face din principate un Stat indestul de puternic, pentru a se impotrivi, MA ajutor, unui atac strain. In
cuvinte mai putin acoperite Turcia vroia sa zica, unindu-se
principatele, ele ar putea deveni mai curand o arma in mainile
Rusiei, decat o stavila impotriva ei, i. aceasta temere i-o insufla cu deosebire identitatea de religie a Romanilor cu Ruii 92.

Mai adaugeau Turcii ca Romnii neatarnati le-ar pricinui la

nord aceleai greutati pe care i le cauneaza acuma Grecii la
sud, ca ar fi a se pune imparatia lor intre dou Grecii, precum
se jeluiau Austriacii ea' prin aceeai masura s'ar pune statul
lor intre doua Piemonturi. Aiurea Turcii spuneau pe fata temerile lor, care erau ca unirea principatelor insemna instituirea unui principe strain, ereditatea i ca termen de pe urma,
neatarnarea pana inteun an daca nu indata" 93. Nu se poate
zice ea' in atare punct Turcii sa se fi inelat.
In privirea foloaselor ce eran sa le traga Romnii din
unire, Turcii observau intai ca dreptul de ocarmuire neatarnat
al principatelor, ca un privilegiu al lor, au fost garantat de
puteri nu numai cat in privirea imparatiei, ci i in privirea
fiecreia din ambele provincii" "; ca a se ataca tocmai principiul ocarmuirei despartite, ar fi a se recunoate unul din privilegiile lor, cele mai de capetenie. Rebele de care sunr aceste
tari nu pot fi atribuite despartirei lor, ci altor imprejurari sociale i politice. Apoi unul din principate, incorporat in celalalt, va pierde desigur toate foloasele de care se bucura in puterea aezamintelor sale deosebite i nationale. Aceasta despartire istorica infatipaza i din punct de vedere administrativ
foloasele naturale, intemeiate pe nevoia raporturilor teritoriale, care se vor intelege lesne arucandu-se o privire pe harta.
, Circulara Portei din 31 Iulie 1856. Doc. Ten., Rom., III, p. 729.
92 L'empereur Napoleon III et les principauies p. 19.
" Ibid., p. 39. comp. Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856. Doc. ren.
Rom., II, p. 1097.
94 Circulara Portei citat.4 in nota 91.

220

ISTORIA ROMANILOR

Tara are in realitate doug. centre, Bucuretii i Iaii. Fiecare

din ambele principate fi are portul sgu, in Valahia Brgila i
In Moldova Galatii. Unirea principatelor, desbinndu-le de
fapt de Turcia, ar stinge once interes al acestei puteri pentru
dnsele, i puterile Apusului, chiar dacg ar garanta neutralitatea lor, se aflg prea departe pentru a le intinde la nevoia omng de ajutor, mai ales a pentru a face aceasta ele sunt ne
voite sg ving pe calea Dardanelelor i a Bosforului, pe unde

nu vor putea pgtrunde deat atunci and vor fi cu Turcia in

bung intelegere

95.

0 rgsuflare mai neacoperit a scopurilor Turcilor asupra

tgrilor romne i mai potrivitg pentru caracterul turcesc deal
politeta silitg ce li era impusg de convenientele diplomatice,
se aratg. in Journal de Constantinopole, organul oficios al guvernului turcesc. In el se sustin teorii cu totul stranii asupra
raporturilor Portei cu principatele ; se bg'nuete tratatului de

Paris a ar fi vorbit de o simplg suzeranitate, and ar avea

asupra tgrilor romane nite drepturi suverane ; a Cu toate stipu-

latiile acestui tratat despre consultarea dorintei populatiilor,

ea sustine cg unirea nu trebue sg se faa i nici se va face, oricare ar fi votul tgrei ; a i ea opune dreptului international
dreptul sgu istoric i ate altele de acestea ".
Este foarte stranie deosebirea de preri ce izbucni intre
Turcia i Franta dela chestia unirei ; cg'ci dacg marea i puternica aliat a Turciei, care cu pretul unor jertfe uriae o scgpase de primej die, dorea unirea Principatelor Romne, aceastg

combinatie politicg nu rgsgrise doar in mintea lui Napoleon

de dragul poporului romn, ci numai din nevoia politia de a
apgra prin ea Imperiul Otoman. Aceast idee reiesg din toate
documentele timpului, din cari reproducem cuvintele atorva :
cg unirea Principatelor Romne, ar putea singurg acopen i pe
Turcia contra pornirilor cotropitoare ale Rusiei ; a este singurul sistem in stare de a stabili o barierg solidg la nordul Imperiului Otoman ; a este neapgrat nevoie a se construi pe
malurile Dungrei o stare de lucruri indestul de puternic', spre
a asigura din aceastg parte linitea Impgrgtiei Turceti" 97,
i aa mai departe. Totui inap'tnarea Frantei de a sprijini
unirea ca o rngsur In folosul Turciei, contra vointei acesteia,
i mentinerea acestei pgreri chiar cu pretul ruperei relatiilor
16 Articol din Le Constitutionel reProdus de Presa trancez # principatele
dunrene, p. 105 tii circulara citatii.
1, Journal de Constantinopole din 26 Iunie, 24 i 31 lulie, 4 1 11 August
reprodusA In Presa franceza i principatele duruirene, p. 3. Dintre nenumratele

combated ale pretentiilor Porte! citlim: Les principauts devoid le second con ores

du Paris, Paris, 1858.

" Vezi depeOle dintre Thouvenel 0 Walewsky, Ibidem, III, p. 432,
457, 490.

UNIREA. MOLDOVEI CIT MUNTENIA

221

cum vom vedea mai jos arata ca Franta dela

o vreme se infierbantase atat de mult pentru ideea ei, neat
o sprijinea acum pentru ea fnsasi, i neatarnat de interesele
diplomatice

turcesti.
Turciei insai i era fric' de unirea trilor romane i aceast

MCA era destul de fireasca ; cel putin urma dovedi ca ea nu se

inselase in temerile ei.
Ideia unirei se hnbina anume in mintea Romanilor aproape
intr'un chip nedesprtit, cu aceea a unei dinastii ereditare
straine, i aceasta chiar dela intaia ei p4ire. din gaud In lumea
din afara. Dupa parerea chiar a lui Thouvenel, trile romane
nu erau in stare s dea o dinastie nationalr, i ar fi oarecare
greutate a face pe Moldoveni sa primeasca pe un principe valah
sau pe Valahi un principe moldovan" 98.
Principele Gheorghe Bibescu, fostul domnitor al Munteniei, explica, In sedinta din 7 Octombrie a divanului ad-hoc
al Munteniei, pentruce Romanii doresc principele strain : El

ne va aduce, pe lnga puterea material cea trebuincioas,

acea putere morala ce-i vor da-o alianta i relatiile sale cu

capetele incoronate ; apoi el singur ne va putea scpa de acele

vrAjbi, de acele rivalitati ce insufl' intre noi ambitia postului
celui mai Malt, rivalitati cari se vor fnmulti In urma unirei pricipatelor i cari amenintand s castige pang la clasele cele de
jos, vor face din aceasta nenorocita tara o aren, unde toate
puterile, toat vitalitatea ei se vor strange In lupte de partide
0 de factii". Tot asa spune i raportul comisiei divanului adhoc al Munteniei, ca suirea pe scaun a domnitorilor ale0 dintre
noi a fost prilejul necontenit al inraurirei strine In acest principat ; c scaunul domnesc a fost marul de discordie al tuturor
familiilor influente In aceast tara" H. Deaceea i delegatul
francez Talleyrand scrie intr'un rand lui Walewsky, cA ideea
unui principe str'in a devenit atat de nedespartita deaceea a
unirei, ca tara nu voete sa* mai inteleaga pe una far cealalt.
Eu cred chiar, ca" unirea nu ar fi votat, dac divanul nu ar
trebui s aiba dreptul de a fmplini gandirea nationala, si a o
exprima cu toate ale ei cerinti" 100.
" Thouvenel C. Walewsky, 11 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 812. Comp. si
cele ce le spune Thouvenel in o depe0 a lui din 8 Iunie 1856. Ibidem, III, p.
458: La Moldavie o Yid& de la runion est moins caress& qu'en Valachie,
se croira sacrifie a la province plus &endue et plus peuple, si elle joigna
encore it cet avantage celui de fournir son Prince au nouvel Etat, et la Valachie de son cot n'accepterait pas un prince moldave. L'union donc ncessite
un prince &ranger. C'est ce que la Porte redoute".
" Procesele verbale ale sedintelor Divanului ad-hoc al Munteniei, No. 4
i 6. Ibidem, VI, 1, p. 17 si 33. PAnii acolo mergea dorinta Romlinilor dupi prin-

cipe strAin el, la a doua alegere a divanului ad-hoc, chiar separatisti s'ar fi
plecat spre unire, dadi ea s'ar fi InfAptuit sub un principe strfiin. Comp. Place
c. Walewsky, 24 Sept. 1857. Ibidem, V, p. 625.
'00 Talleyrand cdtre Walewsky, 1 Aprilie 1857. Ibidem, IV, p. 195. Comp

222

ISTORIA. ROMANILOR

Din cauza cererei neaprate a unui principe strAin, altoit pe aceea a unirei, Poarta refuza cu cea mai depe urrng
energie combinatia aflat de Napoleon al III-lea, in intArirea
elementului romnesc prin unire, pentru a apAra marginea
ImpArg.tiei Turcesti dinspre Rusia. Fuad Pasa, prevAz'and
nu e vorba foarte drept desvoltarea viitoare, sustinea, c6
unirea principatelor este intronarea unui principe str6in
este ereditarea si, ca ultim pas, neatArnarea, la cap6tul unui
an, sau chiar indat6. Ceeace se face la Bucuresti se va tildeplini si la Belgrad ; vom fi amenintati in inima ingsi a Impitiei si desfacerea Turciei va incepe chiar a doua zi dui:4 ce
o indepArtaserAti si dobAndiser4i recunostinta noastr". In
starsit ca ultim argument, si cel mai hotkitor pentru Turcia,
era teamg, c5. principele strAin s nu devinA, in un moment
de criz, un instrument al Rusiei, ca regele Othon". Si era destul

de firesc, ca Turcia sA se gandeascA la asa ceva, cand vedea

c5. Rusia sprijinea unirea cu Principele strAin. De aceea si observA Thouvenel, c6 opozitia Austriei inrAureste mult mai
putin opinia Portei, decat incuviintarea Rusiei ; si lucrul se

intelege cu a-Mt mai lesne, cu at vedem a si Anglia 0'1.5seste pe Franta, aliata ei, pentru a trece in tabgra protivnicilor unirei, tot din cauza neintelesei tinute a Rusier im. Le

Journal de Constantinopole mergea chiar mai departe in consideratiile sale. El spunea, c5. ideia unirei este legata" cu aceea
a principelui stea'in, si aceasta din urm6 atrage numai cleat

pe aceea a unei desinklulki nu numai a Turciei, dar si a Austriei si a multor altor state" ; c'ci intreba organul oficios al
Porter : Sunt trei milioane de Romani in Valahia si Moldova,
si dacA ei sunt consultati in numele romnismului, pentru a
alcftui o puternic6 barierA, care ar fi in lume temeiul de a nu
se consulta in acelas chip si Romnii din Basarabia, Transilvania, Banat si Bucovina, cari alc6tuiesc o poporatie de aproape
patru milioane" 12?

Poarta deci indrepta intampin6rile ei mai mult contra

introducerea unei dinastii strine, cleat in contra unirei
Si ea s'ar fi impAcat cu aceast contopire a ambelor Principate, dac6 i s'ar fi incuviintat dreptul de a numi pe Gospodarul
unic si anume dintre indigeni, garantndu-i-se insA autoritatea
Place c. Waiewsky. Ibidem, V, p. 626: La Moidavie prfrerait rester sparee
pint& que d'etre unie aux Valaques sous un Prince indigene et ils ne voteront
la reunion qu'avec l'esprance d'un Prince tranger".
I" Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856. Ibidem, II, p. 1097.. Alta
din 6 Iulie 1855. Ibidem, III, p. 605: La force des choses ferait du Prince tranger, dans un moment de crise, un instrument de la Russie, comme le roi Othon"
Mal vezi si alta din 15 Aprilie 1856. Ibidem, III, p. 434.
Articol din 26 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 570-571.
um
103 Thouvenel c. Walewsky, 28 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 723.

CiNIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA

223

ei asupra noului Stat i prin aezarea unei garnizoane turceti

In Ismail 104.

Franta vznd aceast Impotrivire Indrtnic la unire

din partea Portei, din cauza principelui strin, se silea s desfac ambele idei ; s le desprteascg ; s struiascA numai pentru unire, lsnd desbaterea principelui strin pentru mai
tarziu. Deaceea i comitele Walewsky spunea consulului francez

din Iai, Victor Place, c5. nu ar trebui s lase in necunotint

inconjurimea lui, c legAtura pe care publicatiile i cuvntrile ctorva Moldovani au voit numai cleat s le stabileascg

intre unirea celor data principate Romne i alegerea unui

principe strin, este unul din argumentele de cpetenie opus
astzi ideei unirei, de Cae Turcia care este preocupat mai
ales de a Inltura Indeplinirea acestei din urm. cereri"
Franta care lupt cu atta energie i dobndi la sfrit, ca

Turcia s nu impiedice, prin firmanul de convocare a divanurilor ad-hoc, atingerea de atre ele a desbaterei unirei 106, Franta
zicem, era hotrit a primi ca acel firman s opreasc rostirea
divanurilor asupra principelui strgin.
Din cauza nevoilor neaprate ale politicei obteti, Franta
era silit s. primeasc dorintele Romnilor numai pe jumtate.
Ea sprijinea unirea din toate puterile ei ; dar cerea ca Romnii
s se lepede, inkar pentru moment, de ideea principelui strin.
Turcia nu intelegea c' prin o asemene politicA, ea nu
slujia cleat interesele austriace, dAunand pe ale sale In chipul
cel mai simtitor, &dd. 1i instrina tot mai mult simpatiile Romnilor, precum i le instrinase la 1812 la 1842 i la 1848.
Turcia nu se putea deprinde a vedea In trile romne altceva
cleat nite provincii ale imprtiei sale, pe cnd Romnii,
-care invtase a cunoate drepturile lor, refuzau numai cleat o
asemene pozitie. Dae ei n'ar fi vAzut in Rui un element mult
mai duman nationalittei lor, desigur cg o asemene politic
din partea Turciei i-ar fi aruncat In bratele lor. Dar Romanii
tiau acuma ce urmresc Ruii, i nu se Mau a fi inelati nici
de aparenta sprijinire a intereselor lor din partea Rusiei,
care se alipise in congresul de Paris pe lang puterile ce sustineau unirea. Ei tiau c5. Rusia fusese silit a se face al:Aratoarea unirei, deoarece aceast msur era propus spre a o
slbi i dac ea s'ar fi opus, MI% indoial cA ar fi impins la a ei
primire tocmai pe Turci, poate chiar i pe Austria ; din potriv punndu-se pe partea ei, ddea chestiunei o culoare inAcelai c. acelap, 28 August 1856. Ibidem, III, p. 783.
1" Walewsky C. V. Place, 18 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 820.
le, Thouvenel c. Walewsky, 1 Sept. 1856. Ibidem, flip. 789: J'al dclar
catgoriquement Ali-Pacha que je n'accepterai pas le firman, a'il ne provoquaft
pas aussi l'examen de la question de l'union territoriale et administrative". Alte
explicatii hotArftoare ale lui Thouvenel Cu Vizirul. Ibidem, III. p. 930.
104

224ToRIA ROMANILOR
doioasa i aducea in banuiala tendintele Romnilor. Aa trecerea Angliei catre protivnicii unirei este datorit in mare parte
jocului ghibaciu al politicei ruseti 107, de aceea .1 dintre putenle apusene numai Franta sprijine 'Ana la sfaritul cauza
Romnilor. Anglia care la inceput statuse alaturea cu Franta
pentru unirea principatelor, ii schirnba in curand parerea,

dndu-se in partea Austriei. Pe cnd contele de Clarendon

declara in una din edintele congresului de Paris ca impartaete i sprijine parerea Frantei in aceasta privire (8 Martie

1856), dou luni in urma (4 Mai) lordul Palmerston spune inmijlocul parlamentului : ca nu se poate amesteca in afacrile
principatelor, cari sunt sub suzeranitatea Turciei ; ca aceste
cernd unirea sub un principe strain, lucreaza sub nite insuflari i intrigi din afara ; ca cele cinci puteri ale Europei n'ar
putea incuviinta alegeerea unui catolic roman i ca, in reali-

tate, unirea sub un principe strain n'ar avea alt scop cleat

unirea sub un principe din familia imperiala ruseasca" 108.

Schimbarea raporturilor politice intre marile puteri europene lamurete aceasta racire naprasnica a Angliei in chestia
unirei. Franta i Rusia simtiau nevoia unei apropien; cea dintai din pricina convingerei ce dobandise ca, in rasboiul ce se
sfarise toate greutatile fusese ale sale i tot folosul al Angliei,
i ea nu vroia deci sa slabiasca prea tare pe Rusia ; aceasta,

la rndul ei, se incredintase ca pe and Franta o combatuse

din principiu, Anglia i Austria o dumanise din interes. Deaceea Rusia dela inceput curtenete f i pe Franta, invoiete
toate cererile ei, sprijine toate propunerile ei, i Franta, din
parte-i, caut sa uureze pe cat se poate conditiunile pacei.
Deaceea mai ales Rusia sprijine pe Franta In chestia unirei 109,
vroind s'o indeparteze cat se poate mai mult de Austria. Dar'
indrumarea unei aliante sau cel putin a unei intelegeri francoruseti trebuia sa aib numaidecat rezultat o apropiere a Angliei de Austria n, ceeace nu se putea face din partea celei
107 I. C. BrAtianu, Scrisoare care ziarul Globe din Londra, publicatA in
l'Etoile du Danube 23 Fevruarie 1857, No. 19, p. 111, reprodua de Doc. ren.
Rom., III, p. 1150. Comp. un articol din Journal des Debats, 1858 ibidem, N",
p. 11): La Russie n'a pas hsit soutenir l'union contre l'Autriche..Elle sait
bien en mme temps que l'union est peu probable en ce moment et elle comprend de plus que la meilleure maiden d'empecher cette union est de paraitre
la vouloir. Avec les passions qui prevalent en Angleterre, tout ce que la Russie

sernble vouloir devient l'instant meme odieux l'Angleterre".

aaa L'empereur Napoleon III et les principauts, p. 28.
"a CA Franta ;tia prea bine c Rusia nu sprijinea unirea din convingere
vezi o depqii a lui Thouwenel c. Walewsky, 13 Martie 1856 Doc. ren. Rom.,

IL p. 1092; je ne discute pas la sincerit des plnipotentiaires russes ; je la

conteste meme".
no L'empereur Napoleon III, p. 33. Ristoire diplomatique de la crise orientate, p. 81.

uNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

225

dintgi, decgt jertfind principiul unirei pe care-1 sustinuse la

inceput. CAt despre Prusia ea crezu si in aceastg imprejurare

a nu se despgrti de politica ruseascg, sustinnd principiul unirei in.

Aceste fiind scopurile puterilor europene fat cu nationalitatea romn, se crezu a se ggsi o cale spre a esi din incurcg-

turi, anume consultarea ei asupra dorintelor sale privitoare

la viitoarea ei reorganizare, consultare asupra cgreia toate putenle erau intelese, de si ele aveau de gnd s'o pung in lucrare
dupg interesul ce-1 avea in viitoarea constituire a principatelor,
si anume Franta si puterile ce se unise cgtre pgrerile ei fAcnd
din atare consultare un mijloc sincer de investigare asupra vointei poporului a cgrui soart' era sg fie hotgritg, iar statele potrivnice unirei, care erau acele limitrofe si cu mai mare autoritate in ele, cugetnd s facg din aceastg intrebare tocmai o armg
in contra unirei celei urgisite.
Inainte insg de a procede la constituirea organelor ce erau
sg rosteascg dorintele tgrilor romne, trebuiau hotgrite alte latrebgri. Cui era sg' fie incredintat ocArmuirea lor, in fstimpul
at era sg ting in ele starea provizorie cerutg tocmai de a lor
reorganizare?

In sedinta din 8 Aprilie 1856 a congresului din Paris lor-

dul Clarendon, ocupndu-se tocmai cu chestiunea modului

cum trehuia sg se facg consultarea poporatiei principatelor,

spune ca': congresul din Paris, propunndu-si inainte de toate,
a provoca libera argtare a acestor dorinti, o asemene ar putea
fi linpiedecatg, dac gospodarii ar rgmnea in posesiunea posturilor lor si cg ar trebui poate, a se cguta o combinatie care sg
asigure divanurilor o depling libertate." Austria si cu Turcia,
impotrivindu-se, pe temeiul cg nu trebuie a se atinge administratia in un moment de crizg ca acela prin care au a trece
principatele", congresul hotgr a se lgsa in grija Portii ca la
sfrsirea sorocului domniei actualilor principi, care se implinea tocmai atunci, 1856, (7 ani dupg conventia dela Balta-Li-

man, 1849) sg iee mgsurile cele mai potrivite pentru a indeplini

intentiunile congresului, combinnd libera argtare a dorintelor
divanurilor cu mentinerea ordinei si respectul stgrei legale 212.

Poarta, dei ar fi vroit sg menting principii in scaunele lor,

totusi fiindcg ei si mai ales Ghica se argtase favorabil ideei unirei, se gAndi si ea cg ar fi bine sg-i indepgrteze 118.
ni Eran InsA voc In Berlin protivnice unirel. In o brostuli Quid facimus nos"? Berlin, 1858, (Bibl. acad. col. Sturm, No. 3786) p. 15, cetim :
,,Unter solchen UmstAnden sollte man aus einem V51kchen von einigen Milionen, welche, noch obendrein von viel en fremden Elementen durchsetzt, dazu
ohne Geschichte und ohne eigene Cultur und sogar .mit geringer Wehrkraft
ausgestattet, einen neuen Staat bilden knnen"?

", Doc. ren., II, p. 1055.

"' Ubicini. La question des principauts devant l'Europe, Paris, 1858, p. 64.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XII.

15

226

ISTORIA ROMANILOR

Ideea congresului fusese deci de a se inlocui pentru timpul cat aveau sa functioneze divanurile ad-hoc administratia
statornica a domnilor prin una provizorie, careia lipsindu-i
puterea i mijloacele de abuziva influienta, sa faca cu putinta

o libera exprimare a tarei. A.a ar fi fost de s'ar fi pus in lucrare

dispozitiile prevazute de regulamentul organic, la schimbarea
de domni ; caci, Oita la inlocuirea lui cu o alta legiuire, el nu
inceta de a fi lucrator. Art. 18 al legiuirei regulamentare prevedea
ca, in caz de vacanta, trei caimacami vor lua de indata franele
guvernului ; caimacamii vor fi de drept : marele logofat, mini-

strul de interne i prezidentul divanului domnesc, i art. 19:

caimacamii nu vor putea da in timpul ocarmuirei lor, nici titluri de nobleta, nici consfinti hotariri in cea de pe urma instant, nici destitui functionari, dal% de cat pentru delicte
vadite. In caz de vacanta a unei dregatorii ei nu vor putea numai

decal suplinitori." In loe de a se urma astfel, Poarta numete

de a dreptul cate un sin gur caimacam in Odle romane (Iulie
1856) i prin firmanul de investitura ii incunotiinteaza ca':
ori ce act, care nu ar fi conform cu regulamentele fundamentale astazi in putere, va trebui sa fie privit ca fara fiinta" n4
Poarta ii batea joc de lume ; ea ordona a respecta prescrierile
Regulamentului Organic unor dregatori ce fusese numiti tocmai cu incalcarea acestuia.
Aceti caimacami aveau apoi iarai in contra Regulamen-

tului, toate drepturile i prerogativele domnilor ; ei puteau

Imparti titluri de boierie, scoate dregatorii i numi pe altii in
loc, Meat le lipsia numai numele pentru a fi pe deplin domni-

tori. Ei dispuneau prin urmare de toate acele mijloace de inraurire, pe care tocmai congresul ar fi vrut sa le inlatureze. Atare
pozitie a caimacamului devenia amenintatoare cu deosebire
pentru Moldova, asupra caruia, din mai multe pricini, era sa
cad6 tot greul luptei pentru sprijinirea ideei unirei. Mai intaiu
comisia europeana, avand a se intruni in Bucureti, sub ochii
ei era greu de a se combate aa de fati ideea unirei, pe cand
Moldova, stand mai indepartata de controlul comisiei, putea
sa deving un taram mult mai 'rialtos pentru intrigi i uneltiri.
Apoi puterile vrajmae credeau ca ar fi mai bine a concentra
toate silintele lor asupra unei tad in loe de a le impartia intre
doug. In sfarit, i aceasta era hotarator, unirea trebuind s'A
iasa, deocamdata macar, in folosul Munteniei, era firesc lucru
ca Muntenii sa o doreasca, pe cand Moldova care era sa piarda
prin ea, putea mult mai uor sal fie aratata ca potrivnica acelei masuri 115. Deaceea, nu fara cuvant, se mandrete Moldova
"4 Ubleini. I. c., p. 61.

"4 Musurus-paa amb. ottoman din Londra scrie lui Vogoride In 23

Aprilie 1857: Le parti de l'union peut s'appeler parti national en Valachie, ou
il tend A l'agrandissement de la patrie, et c'est par la meme raison qu'il ne

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA.

227

c'A ea a fcut unirea. Ea tiea bine c5 proclamAnd-o ti impunea

nite jertfe impovortoare. Sor mai micA, ea trebuia s lase

toate foloasele celei mai mari, multmindu-se cu rolul frumos.
dar ingrat de a fi dat natere statului romAn. De aceea i ea
singur ridica tot greul luptei ; ea puse piept contra silintilor
uriae de a face s'A ma' ideea mAntuitoare ; ins dacA singur
sAnger sub cele mai scumpe jertfe, ei se cuvine i cununa de
lauri pentru izbAnda dobAndit5.

3. CAIMA.CAMIA LUI TODERITA BAI4

Lupta RomAnilor pentru realizarea ideilor lor de regenerare incepe cu protestul domnitorilor Munteniei i Moldovei
contra hotririlor luate In nite conferinti preliminare tinute
In Constantinopole, in luna lui Februarie 1856, cAteva zile 'Maintea intrunirei congresului de Paris. In aceste conferinte predomnise puntul de vedere turcesc asupra acelui european,
i Turcii credeau cum am mai observat-o &A, dac puterile apu-

sene au scos principatele de sub protectoratul rusesc, ele au

luat aceast msur numai in interesul lor, spre a pleca Wile

romAne, cu totul sub a lor sapAnire. De aceea conferintele din

Constantinopole pun aceste OH In o pozitie de drept mai ru
de cum o avesese pAn' atunci, ingreuind incA lanturile vaplitlii, aa c erau prefAcute aproape cu totul In provincii ale
Monarhiei Otomane. Aa acele conferinte puneau mai intAi principiul c -Wile romAne fac parte intregitoare din imprlia
turceasc ; li se conceda numai In aparentA o autonomie lun-

tric, de oarece ea era spart mai intAi de impunerea tratatelor

incheiate de Turci cu alte puteri, apoi de acea a recunoaterei
drepturilor de proprietate &are str'Aini ; se dispunea apoi ca o
comisie de Moldoveni i de Munteni sA fie trimis6 la Constantinopole, spre a intocmi acolo, sub ochii Portei, legiuirile principatelor ; ca domnul s fie numit, dup un nou sistem, dintre
trei candidati alei de adunare, spre mai mare afirmare a drepturilor Portei asupra principatelor, i pare c inadins pentru a
jicni mai adAnc simtimintele lor, Poarta trateaz pretutindene
pe domni de funetionari ai ei, i cAte alte de aceste incAlcAri
neindrepattite. Principii protesteazA In contra unei atari tratAri
a trilor i. necunoaterea MI* a drepturilor lor.
Pe cAnd vedem neapArat pe *tirbei sprijinind trebuinta
unui principe strAin, Ghica pe de altA pleda In contra prelungirei Insi a ocArmirei sale in timpul perioadei de reorganizare,
sustinAnd In memoriul su cAtre comitele Walewsky, c5 pe cAt
aurait avoir d'autre nom en Moldavie que celui de parti anti-national". Doc.
ren. Rom., IV, p. 401. Cf. Ubicini, 1. c., p. 185.

228

ISTORIA ROMANILOR

ar fi de periculos un singur caimacam In acel rgstimp, de oarece

ar apha Cu prea mare putere asupra alegerei principelui, pe
atata mai ales ar fi aunAtoare prelungirea puterei principilor
actuali in timpul cAnd ar fi s6 se aleag6 pe acel pe viatA ne.
Ambele aceste acte arlt6 in o frumoas6 lumin" spriritul de
desinteresare ce insufletia pe ambii domni ai Munteniei si Mol-

Teodor Nicolae Bals.

Caimacamul Moldovei 1856-185'.

dovei, i dorinta lor de a se jertfi pentru binele obstiei. Dac6

adugm aceasta trgsnur6 catre insusirile administrative dovedite de ei in decursul scurtei si ingreuiatei lor ocArmuiri, putem
cAntki valoarea acestor dou personaliati.
". Scrisoarea lu Ghica c. Fuad pasa, 3 Iunie 1856, Doc. ren. Rom., III,

p. 495: pentrucA dupli opima mea, din mai multe rezoane, nu ar trebui ca printii,
sa se gAseascii In fala locului In epoca reorganizttrei cei noui a principatelor
a vittoarei alegerl a domnitorului". Comp. Memoriul lui Ghica asupra conte-

rintei din Constantinopole, ibidem, II, p. 969.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

229

Ghica tiind cA asupra Moldovei va adea tot greul luptei

vroiete s intrebuinteze scurtul timp ce mai avea de stat in

scaun cu pregtirea poporului spre primirea at mai elduroas6 a ideei unirei. i silintele domnului corespundeau dorintei
obteti care vedea in intrunirea ambelor tri scparea de toate

relele trecutului. Partidul protivnic acestei tinte era compus

mai ales din acei ce erau s fie loviti in interesele lor private
i de aceste se intalniau nu numai in Moldova, dar lucru mai
neateptat chiar i in Muntenia. Argumentele lor erau pentru
Moldova temerea ca Muntenii, ca mai numeroi, s nu scoat
d n functiile lor pe Moldoveni ; ca toate trebile s nu incap
pe mail-tile Muntenilor i Moldova s ajung numai o provin,cie a Munteniei, asemenea banatului Craiovei, ca Iaii s nu
decad din puterile i insemnnatea lor i s nu ajung6 un al
doilea Hrlu. Intre Munteni iar4i se intalnia teama ca s nu
fie concurati in posturile lor de mai numeroii boieri moldoveni. Din atare temere mutual, relativ la acela punct, se
vede c' nu erau in joc cleat interese private, fr jertfirea c4rora nu s'a putut ajunge niciodat un mare scop national 117.
Fat cu nite argumente att de slabe ideia unirei trebuia s' triumfe in toate prtile unde era propagat. Manifestri favorabile ei se artase in toate locurile, aa inteun ban'diet dat la via lui Mihai Koglniceanu in onoarea maiorului
Filipescu reintors in tara din surgunul lui din Rusia. Romnii
pribegi auzind de acel banchet, trimit prin o scrisoare a lui
Dimitrie Betianu felicitri celor ce luaser parte la el. Am
vzut apoi numrul cel mare de notabilitti care alctuise comitetele unioniste. Dar nu numai privatii fAceau pasuri pentru realizarea unirei, ci sub indemnul i imboldirea domnului
chiar organele Statului se rostiau pentru ea. Aa la adresa de
rspuns la mesajul de inchidere al divanului, acesta multumete

domnului, c'ci a preglit calea care mntuirea trei noastre,

sprijinind i plednd inaintea areopagului european intrunirea
principatelor, principiu de mrire, de glorie, de adevgraM i

solid6 existent a trilor romne"18. Si inteadevr ea' Romnii, pe deplin treziti la viat i contiint national, lute-

legeau c acuma sau niciodat sosise momentul de a tri i ei

o viat6 vrednic6 de oameni, i c dac ar pierde prilejul oferit
1,7 Asupra pArerilor protivnice unirei vezi raportul lui Bois-le-Comte din
1834. Doc. ren., III, p. 826 si N. Istrati, Cvestia zilei tn Moldova, Iasi, A856,
ibidem, p. 132. Comp. Thouvenel c. Walewsky, 8 Mai 1856, ibidem, p. 458: La
Moldavie, ou l'ide de la runion est moins caresse qu'en Valachie, se croirait
.sacrifie la province la plus tendus et la plus peupls, 42". Erau unii cari admiteau unirea, insA prin un simtimAnt de gelozie cercan infiintarea unei noi ca-

pitale In centrul Ord, adiat In loc de scAderea unui oras se aduc..1 pe acea a doul.
_Place c. Walewsky, 13 Iunie 1856, ibidem, III, p. 538.
us Adrese din 22 Maiu 1856, idem, p. 485.

ISTORIA ROMANILOR

230

de soarta, li se va inchide orizonul poate pentru totdeauna 119.

Se repeta inteun mod i mai intensiv ceeace se petrecuse In

timpul revolutiei din 1821, cand Romnii simtise ca puteau A.
scape de dominarea greceasca. Aceasta convingere adanca a
solemnitatei i importarrtei momentului inspira Intregului popor
pe de o parte o intelepciune i o moderatie In purtare vrednica

de mirare, mai ales fata cu necontenitele zadariri ale Portei

.1 cu incurcaturile diplomatice ce rezultau din complexitatea

intereselor de impacat ; pe de alta parte o statornicie In vointa
i o ghibacie In alegerea mijloacelor, cari te pun In adevarata
uimire. Aa numa se putea face ca tinta Romnilor nu numai
sa se realizeze In contra vointei hotarata a trei mari imparatii,
dar sa calce chiar alaturea cu stipulatiile intregului areopag
european, i s aduca la Indeplinire ideia unirei. Daca Romnii
au izbutit aceasta o datoresc numai Inflacarrei ce le aprindea
inima, i slujba caruia ii pusese toate silintele iscusitului
lor ingenin, spiritului de jertfire pentru binele comun, i inlaturarei pentru moment a interesului individual. Epoca unirei
este fara indoiala cea mai mare din intregul trecut al poporului
roman, pentruca este ilustrata nu printr'o marcanta individualitate ci prin o inaltare a intregului popor la nivelul unei mari idei.

Fara' Indoiala insa ca unirea nu ar fi fost niciodata realizar, dad. Rornnii nu ar fi avut sprijinul energic, i simpatic
chiar, al puternicei Frantei. In afara de interesul politic a caruia
natura am cercetat-o mai sus, se nascuse din atingerea pribegilor cu mai multi brbati insemnati din acea tara i o micare

simpatica In favoarea Romnilor. Am vazut mai sus cat de

puternic contribuise marii scriitori i ziariti ai Frantei la lu-

minarea i predispunerea opiniei publice a Europei In favoarea

Romnilor.

Unul din Francezii acei ce contribuira mai ales la sprijinirea poporului roman fu Victor Place, numit consul in Moldova chiar In ajunul marei lupte ce era sa se incinga pe pa-

mntul ei, pentru mantuirea intregului neam. Inconjurat de

Romani partizani ai unirei, care ii descriau cu atata foc i du-

rere suferintele lor trecute i aspiratiile dupa o viata mai vred-

nica, asistnd el singur la framntarile unui popor intreg i

la lupta cea crncena cu adversarii ce vroiau sa-1 doboare, imboldit i sfarit prin dorinta de a face sa triumfe politica impa-

ratiei ce reprezenta, Place devine centrul In jurul csruia se

aduna toate elementele societatei moldoveneti care vroiau sa
scoata patria ion din haugaul vremilor trecute.
", Logoatul Gheorghe Sturza scrie In 28 Mai comitetului unirei: fiind

acuma criza viitorului nostru, de vom scapa acum prilejul, care nu poate s.,1 vie

peste o sutli de ani, va fi vine noastrtt si cu dreptul ne vor bListAma striinepotii nostri". Idem, III, p. 527.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

231

Era de cel mai mare interes a catiga i clerul in favoarea

unirei. In capul acestuia, mitropolitul Sofronie Miclescu argta
temed In privirea unirei care, trebuind s se fac6 sub un principe strAin, ar putea periclita biserica ortodox6 ; apoi se mai
temea i de desfiintarea mitropoliei moldovene. i reducerea

ei la o simpl episcopie. Inteo interesana convorbire Place

demonstrAndu-i cg temerile sale In aceste doug puncte ar fi
neintemeiate, mitropolitul care In Mima lui doria unirea, devine
unul din sprijinitorii cei mai devotati ai micArei unioniste

ordon6 arhimandritului Neofit Scriban s deje la luminA o

scriere alcAtuit de el intru apArarea ei 12.

Pe cand unionitii lucrau pe fatg, protivnicii lor con-

tiuti c lucrau In contra interesului tArei i cA ap6rau numai

interese individuale, fiindu-le ruine in asemene situatie a se
arAta la lumina zilei, se prefAceau fat cu consulul francez a
fi pentru unire, iar in ascuns uneltiau in contra ei. Ei cAutau

mai ales s comprornit pe principe, agentul de apetenie al

unirei, invinuindu-1 prin adrese atre Poart6 cA ar fi gfuit

tara, i cerind o anchet asupra ocArmuirei lui. Stiind ei anume

cA Poarta este in contra unirei, vroiau prin asemene mijloace
sau s infricoeze pe principe i s'A-1 opriascA in calea pe care

o apucase, prin amenintarea unei anchete, sau a discredita

pe partizanii unirei zicand c acetia o caut6 numai In speranta

ea' o nou organizare va sluji a acopen i abuzurile ocarmuirei
lor" 121 Tot In scopul de a ponegri pe Ghica mai sustineau antiunioniti c dac gospodarul actual s'a rostit aa de puternic
In favoarea proiectului de unire, a fcut-o in scopul de a ob-

tine cA In timpul interegnului care va urma dup retragerea

principilor, cAimAcAmia s fie compus din creaturile sale spre

a nu se lua informatii asupra in% de legilor ce au pAtat a

lui ocArmuire 122. AtAt modul de lucrare al anti-unionitilor pe

care nimeni nu-i impiedica de a lucra pe fat, cAt i argumentele
intortochiate i greu de inteles aduse de ei In contra unirei

arat invederat c6 sub ele se ascundeau alte scopuri interesate

deci cu neputint de dat la lumina zilei. Si adevAratele pricini care fi impingeau la impotrivire erau intetirile consulului
austriac Goedel, care era necontenit in relatii cu toti reprezentantii separatismului 123. Altfel cum s'ar explica c6 mai multi
120 Place c. Walewsky, 22 Iunie 1856. lbidem, p. 554. Scrierea lui Scriban
IntitulatA : Unirea i neunirea principatelor romane, Iasi, 1856, ibidem, p. 1-7.

Pfirerea a mitropolia Moldovei ar trebui redusl la o episcopie fu sustinutli de

Cretulescu, In un memoriu dat lui Thouvenel, ibidem, p. 727. 0 ala cuvantare
In favoarea unirei este acea a rectorului seminarului de Hui, Melhisedek, rostitd In ziva de 29 Iunie, ibidem, p. 620.
Place c. Walewsky, 24 Iunie, 1856, ibidem, p. 563.
i" Place c. Walewsky, 15 Iunie, ibidem, p. 541.
Scrisoarea citat.1 In nota 8, 1. c.: Mr. Goedel se trouve en relations
si frquentes avec ces individus, qui par l'opposition qu'ils veulent mettre la

232

ISTORIA ROMANIL013

boieri ce subsemnase petitia catre Ghica prin care protestau in

contra conferintilor de Constantinopole si cereau unirea, mai
tarziu sa se intoarca In contra ei, si unul dintransii N. Istrati
sa scrie chiar o brosura in contra unirei, singura lucrare de atare
natura ce esi din pana unui Roman 124.
Cat timp Ghica stall' in scaun, si anume inca vr'o luna
peste termenul de sapte ani fixat prin conventia dela BaltaLiman care se implinea In ziva de 16 Iunie125, cauza unirei
proteguita si favorata de el, avea de protivnic numai pe Austria, uneltirile consulului gasind un ajutor puternic in armata
de ocupatie austriaca care urma Inainte a ramnea In principate si dupa sfarsitul rasboiului si incheierea chiar a tratatului
de Paris In 30 Martie 1856. Comitele de Buol, reprezentantul
Austriei In congresul de Paris, 'cu prilejul discutiei privitoare
la evacuarea regiunilor ocupate de armatel In timpul rasboiului,

declara ca evacuarea principatelor de trupele austriace nefiind Insotita de aceleasi greutati, ca acea a celor ale puterilor
aliate, ea se va putea Indeplini mai in graba, si ca trupele austriace vor fi desartat principatele inainte ca armatele rasboitoare sa fi putut din partea lor a se retrage cu totul 126. Mai

tarziu 'Irma Austriacii isi dau seama ca mijlocul lor cel mai ener-

gic de presiune contra unirei ar fi ostirile lor ce stationau in

tarile romne, si prelungesc pe cat pot ocupatia, esind ei, nu
cei dintai, ci cei de pe urma din teritoriile ocupate. Pretextul
invocat de dnsii era interesul ce aveau ca sa se savarseasca
retrocesiunei Basarabiei, pretext In destul de indreptatit in
forma, daca ne amintim ca retrocesiunea Basarabiei se facusemai ales In interesul austriac. Delimitarea si predarea Basarabiei retrocedate nefacndu-se decat In Februarie 1857, se
prelungeste si desartarea Moldovei si a Munteniei de trupele
austriace pana catre sfarsitul lui Martie acel an127. Intelege
oricine can presiune putea exercita armatei unei puteri declarate dinainte contra unirei, asupra opiniei publice, si pe cati
trebuiau sa-i Inspaimnte si sa-i retina dela adevarata manifestare a parerei lor.

Dar daca ostirea austriaca chiar punea stavili contra

ideii unirei, chiar cat timp un guvern favorabil ei conducea
runlon du principauts, servent des vues que l'Autriche n'a pas dissimules
au congrs".
I" Thouwenel c. Walewsky, 4 August 1856, ibidem, III, p. 734. Walewsky
c. Thouwenwl, 16, August, p. 773.
vii Ordinul de Inlocuire a lui Ghica cu caimacamul Teodor Bal, din 14
lulie 1856, ibidem, p. 646.
721 Protocolul 21, sedinta din 4 Aprilie 1856, ibidem, II, p. 1052.

127
c. Walewsky, 7 Septembrie 1856, ibidem, III, p. 806. Comp.
Clarendon C. amb. Angliei din St. Petersburg, 12 Noemvrie 1856. Abia in 14
Martie 1857 pArlisete ultimul corp de Austriaci Moldova. Place c. Walewsky
16 Marti 1857, ibidem, IV, p. 58.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

233

oarmuirea, ce trebuia SA se intmple and Ghica fu inlocuit

ca caimacamul Toderit Bals, astigat mai inainte, prin des-

chiderea perspectivei hospodaratului Moldovei, in contra contopirei ambelor OH? Asa caimacamul, punnd in lucrare tot

vechiul sistem al cumprkei domniei, se impkase cu ban-

cherii Zarifi si Vlasto din Constantinopole ca ei sA trateze in

numele ski cu ministrii turci despre numirea sa la hospodaratul Moldovei, insArcinnd pe aceast cas6 de a merge pn
la 80.000 de galbeni spre a obtine acest rezultat si in caz de
izbutire, caimacamul se obliga a da zisei case, cu pret nailsemnat, arenda salinelor si a dreptului de exportare a cerealelor. Casa de bana fi rAspunde a si-au asigurat cooperarea
ambasadorilor Frantei( 1) si a Angliei si a se leag a procura
lui Bals aim6amia pentru 25000 de galbeni. Bals rAspunde
deocamdat a va primi c6imamia adia va da cei 25000 de
galbeni, numai daa i se va asigura dobAndirea domniei128;
mai la urni ins6 se hotAreste a face jertfa cea mai mia si a
pune mna pe aim'amie, in once caz calea cea mai sigur

spre a ajunge la domnia Moldovei, intruat ii dklea putinta

de a inbusi planul unirei ce ar fi inlnurat cu totul a lui can-

didatur.
Austria dobAndise de mai inainte fAg6duinta lui Bals
de a combate unirea, si sprijine numirea lui la Constantinopole,
care bine inteles fu primit cu plAcere de Turci, ei !mil vrAjmasii acelei idei. Franta v6zu aici ce mare gresal Meuse, 16sand, din cauza ideii preconcepute a mentinerei integritAtei
morale si materiale a Impk6tiei Turcesti, pe poporul romnesc
la discretia Turciei, tocmai pentru timpul reorganiz'rei lui, si

anume and stia de mai inainte a puterea suzeran nu ad-

mitea proiectul contopirei t6rilor romne inteun singur stat.

La instituirea solemn6 a lui Toderit Bals, trupele austriace particip cu mult aldur, si caimacamul apare in toatA

strAlucirea lui inaintea publicului, adunat la serbare, avnd

de ambele sale laturi ate un general austriac care vroiau s"
arate lumei cine era adevAratul st6pAn al -Wei Moldovei 129.

i inteadevAr cum ja Bals in inra frAnele oarmuirei, loviturile incep a ploua pe capul unionistilor si pe toti partizanii
regenergrei romnesti. Asculatoare unealt in mainile Turciei,
care ea insgsi era orbit si fermecat de insinurile Austriei,.
Bals domnia in Moldova intocmai ca un pas in vilaietele otomane, devenind executorul firmanelor Portei care se amesteca
MI Place c. Walewsky, 10 Iulie 1856, ibidem, III, p. 617.
in Buletinul sdptdmdnei din Steaua Dundrei 14 Iulie 1856, ibidem, p. 672:
,,S. E. le caimacam ayant it ses c8tes MM. les gnraux autrichiens Gablentz
et Resnicek et suivi de plusieurs aides de camp et officiers de l'arme d'occu-

pation et de la milice du pays, a pass en revue les troupes moldaves".

234

ISTORIA ROMANILOR

in daraverile launtrice ale Moldovei inteun grad mai rostit

decAt chiar pe timpul Fanariotilor, intrucat pe atunci daca
Poarta trimitea firmane, o facea spre a-i tocmi oarecare interese, iar acuma dispunea prin ele asupra unor drepturi interne ale tarilor romne. Aa, prin un firman Poarta suprima
Incuviintarea privilegiului navigarei pe Siret, dat de Ghica

unei companii franceze ; prin un altul, desfiinteaza pe acel dat

unei societati prusiane pentru intemeerea unei bnci ;prin un
al treilea desfiinteaza libertatea presei, cea introdusa de Grigore Ghica ; un al patrulea oprete reintrarea in tara a patrio-

tilor expulzati dupa 1848 0 toate aceste firmane erau date

parte In interesul comun al Austriei 0 al Turciei, de a impiedica raspandirea unirei, parte In interesul exclusiv austriac,
de a impiedica desvoltarea economica a Moldovei, pentru a

putea fi mai uor exploatata de Austriaci dupa principiile lui

Stein 13. Poarta gasia bine inteles mijlocul de a apara necontenit incalcarile ei, 0 anume sustinand ca libertatea presei ar
fi contrara Regulamentului Organic care ar prevedea cenzura ;
c concesiunea monopolului navigatiei pe Siret ar fi protivnica
chiar tratatului de Paris ce ar stipula libertatea navigatiei pe
Dunare 0 deci aa4 pacea Portei sa intinda stipulatia in interesul prietinei sale, Austria 0 pe afluentele fluviului. Franta
protesta mereu contra inclcarei principiului stipulat prin art. 22

al tratatului de Paris, care opria once soiu de amestec al

oricarei puteri In daraverile interne ale taril or romne. Turcia

mentinea sus 0 tare drepturile sale suverane asupra acestor

tri, 0 Franta care ajunsese sa determine pe Rusia, puterea

cu care se bdtuse la primirea conditiilor dictate de dnsa, trebuia acuma sa lupte mai din greu cu Turcia, puterea pe care 'o
ajutase spre a o aduce la respectarea insu a tratatului incheia
mai ales In al ei folos 1 131.

Bal pe de alta parte lucra din rasputeri spre a rasturna

tot ce Ghica cladise In favoarea unirei. El ja in minister persoane cunoscute ca dumani cei mai mari ai unirei, cum erau
teoricianul separatismului N. Istrati, Neculai Vogoridi, Neculai
180

I. C. BrAtianu, Memoire sur la situation de la Moldo-Valachie d'aprs

le traiti de Paris, 1853. Paris, ibidem, III, p. 173 Comp. Place c. Walewsky,
24 Decemvrie 1856, ibidem, p. 101: A dfaut d'une absorption territoriale
des principautes, entreprise trop difficile, l'Autriche veut recourir i une absorption politique et surtout financiere et industrielle, en empechant l'interdiction de capitaux trangers qu elle ne pourrait expulser plus tard et en s'opposant a ce qu'une bonne reorganisation des principauts assise sur la base de
la reunion, donne a ces pays une vie propre et quasi indpendante".
"" Comp. Walewsky c. Thouvenel, 9 August ibidem, p. 749: Je m'tonne
que les conseillers du sultan n'aient pas t frappes de l'trange situation que
fait a la Porte la conformit de leur opinion avec celle du cabinet de Vienne
pendant que les autres puissances rprsentes au Congres et particulirement
celles qui ont combattu avec la Turquie, ont exprim un avis contraire".

UNIREA MOLDOVEI C17 MUNTENIA

235

Canta : destitue apoi pe toti prefectii fostului domn, inlocuin-

du-i Cu persoane cunoscute ca anti-unioniste, pentruca Cu aju-

torul lor i a starostilor Austriei de prin judete, sa adune petitii i subsemnaturi in contra unirei, silind chiar pe acei ce se
rostise pentru ea pe timpul lui Ghica, a revoca alipirea lor i

a arata ca ea le fusese 'smulsa Cu puterea 132. Tot aa face cu di-

rectorii departamentelor (ministerelor), cu perceptorii darilor

Cu prqedintii i asesorii divanurilor i ai tribunalelor, cu capii
jandarmeriei, Cu subprefectii plailor, Indata ce unul din ei era
banuit de cea mai mic plecare catre unire.
Pentru a scapa de divanul Romanesc insa Bal, neindrasnind sa destitue fara motiv pe oamenii onorabili ce-1 alcatuiau,
intre care cel mai cu vaza era preedintele lui, Vasile Ghica.
Caimacamul recurge la un alt mijloc, anume a-i sili sa demisioneze prin o vajnica atingere a onoarei lor. Anume un protivnic
al unirei, Neculai Canta avand un proces de divan, cere dela

caimacam ca Intru cat acest corp l'ar persecuta, comitand

chiar fraude in dauna lui, i avand in vedere actele atat de necuviincioase ale acestui divan, sa aiba bunatatea a prezida el
insui edinta singurul mijloc de a garanta impricinatilor
apararea drepturilor lor in contra sfruntatelor lui nedreptati".
Caimacamul, ca i. and n'ar fi citit rostirile ofensatoare la
adresa celui mai inalt corp judecatoresc al tarei, se marginete
a pune rezolutia ca cererea se incuviinteaza" 133. incuviintand
tot data O. imputarile aduse divanului de Neculai Canta. Intreg divanul ii da demisia care, fiind ateptata, se primete cu
mare grabire de caimacam. Ca multumita a lui Canta pentru
slujba dusa, el este numit ministru. din launtru. Tot pe atunci
intamplandu-se s moara Mihai Cantacuzino Pacanu, partizan al unirei, in timp ce el zacea mort in casa lui, N. Istrati
Ministrul Lucrarilor Publice, in casa lui chiar alturi cu acea a
mortului dadea un ha! i se inveselea cu muzica i lautari 134.
Tot pe acel timp trebuind a se lua in primire de catre autoritatile romne bisericile din Basarabia, retrocedata, caimacamul deleaga fara a consulta pe mitropolit, pe Meletie Istrati
fratele lui Neculai, episcop de Hui i. separatist ca i fratele sau,
'" Asa petitiunea separatistilor din BArlad, 19 August 1856 idem, p. 775,

adresatA sultanului, spune: Nous boyards, ngociants et habitants propritaires du district de Tutova, dclarons It V. M. que bien que quelques uns
d'entre nous aient sign un papier dans lequel ils demandaient la runion des
principauts espendant ceci a t fait sans notre volont et parce que le
gouvernement prcdent nous y a contrait par toute sortes de menances".
Asupra amestecului starostilor, vezi Place c. Walewsky, 16 Decembrie 1856,
ibidem, p. 976.
1ss Demisia divanului, ibidem, p. 975. Place c. Walewsky, 29 Decemvrie
1856, ibidem, p. 1008.
Place c. Walewsky, 2 Martie 1857, ibidem, p. 1169. Necrologul lui
Mihai Pascanu, 13 lanuarie 1857, ibidem, p. 1053.

ISTORIA ROMANILOR

236

Cu acea insarcinare, pentru a putea influienj a astfel poporatia din acele tinuturi, spre a se rosti In potriva unirei. Mitropo-

litul lug dupa staruintele lui Place refuza incuviintarea lui,

i uneltirea este nimicita 135. Pe lnga aceste masuri mai ob-

teti luate de caimacam, organul Austriei i al Turciei contra

unirei, prigonirile individuale plouau pe capul unionitilor. Trei
rostise prea pe fa-0 ga'ndurile
tineri sunt surguniti pentru
lor ; se violeaza' domiciliul i se aresteaza pe doi alti tineri Holban i Voinov care se intorceau dela o petrecere la tara imbracati In costum national ; colonelul Frunza este destituit din
postul de comandant al diviziei a II-a pentru ca' se rostise In
favoarea unirei ; de asemenea comandantul geandarmeriei tinutului Tecuci, Diamandescu. Prefectul Gheorghe Roznovanu
arestnd din o neintelegere pe acei ce prelucrau satul Vadurile
din judetul Neamt In contra unirei, este destituit i dat In judecata pentru atentat la libertatea individuar ( 1); perceptorul aceluia tinut, Grigoriu, Indeprtat pentru impartairea parerilor unioniste 186, i aa mai departe, acte arbitrare de pri-

gonire contra tuturor partizanilor unirei pe care nu este ea

putint a le Inira. Muzica militara i bandele de lautari sunt
oprite de a mai canta hora unirei, i dialogul lui V. Alecsandri
Tandala i Pacala" In care un unionist izbutete a aduce pe
un potrivnic la ideia unirei, i dupa aceea se prind a cnta
acea vestita hora a unirei ce fusese pus6 i in muzica, este oprit
a mai fi jucat, i cate altele de acest fel 1 337. Iar Bal credea
va putea acopen i atare purtare, plnuind ridicarea unui monument lui *tefan cel Mare 1 138.

Austria deci i cu Turcia, puterile acele ce aveau inriu-

rirea cea mai covaritoare In principate, slujite de minune

de oamenii lor, caimacamii, carora li se promisese domnia, i

deci aveau i un interes personal a pastra desbinarea tarilor
romne, 1i pusese toat6 inhurirea uriaa de care dispuneau
spre a combate partida unionista din Moldova, dela rostirea
careia era sa a-Larne soarta unirei. i aceasta partida era combatuta chiar In popor de acei interesati ca tinta ei sa nu se realizeze. Dumanii unirei erau o cetate ; sprijinitorii ei o gramada
intins, dar neorganizata i neinarmata, in care numai cati-va
inimoi, In fruntea lor Mihai Koglniceanu, ii puneu In joc
toata soarta lor spre a face sa triumfe mareata idee.
Partidul unionist era Insa Intarit tocmai prin lupta ce
trebuia sa sustina ; ha ura cea adanca in contra Austriei, a
1SS Place c. Walewsky, 23 Februarie 1857, ibidern, p. 1154.
1SS Place c. Walewsky, 29 Septemvrie 1856, ibidem, p. 852.
1ST Articol din L'Etoile du Danube 8 lanuarie 1857, Bruxelles, ibidem, p.

1034-1037. Steaua Dundrei din Iasi, Inchisli prin suprimarea libertAtel presei,
apare In Bruxelles, sub acelas titlu, In limba francezli.
lbidem, p. 891.

UNIREA MOLDOVEI OU MUNTENIA

237

ckeia ocupatie prelungea fr motiv suferintele poporului,

impingea chiar pe mai multi indiferenti, ba chiar anti-unioniti,

r6zbuna prin acest chip contra
In tabka opus numai spre
urgisitei Austrii 139.

Ceea ce frig mai ales incuraja pe unioniti

incorda
puterile 0 a nu despera despre izbAnda final a ideei lor, era spri-

jinul cel foarte energic al Frantei, reprezentat6 in Orient prin

doi oameni tot atAt de ghibaci pe at 0 de hotkati : Edouard
Thouvenel ambasador in Constantinopole 0 Victor Place consul in Ia0. Dar cu ckte greutgti nu aveau de luptat aceti apktori ai unei drepte cauze, libera rostire a unui popor 1 Place,
trebuia pe lng6 combaterea uneltirilor anti-unioniste, sa se
siliasc6 a relinea pe acei ce ii favoriza, a merge prea departe in
dreapta manifestare a indignkei lor. AR el sfkui intAi pe unioniti de a 15sa pentru un moment la o parte chestia princepelui strgin, pe care ei o socoteau nedeslipit de acea a unirei,
dar care mai ales inspAimanta pe Poart6 140 Apoi el caut s6 mo-

dereze protestArile patriotilor contra pretentiilor teoretice

incAlckilor de fapt ce Turcia i le permitea pe fiece zi mai mult

asupra tkilor romne ; in sfarit consulul Francez Ii dklea

toate silintele spre a sfAtui pe conduckorii mirkei unioniste
a pstra linitea i sAngele rece, cu ori ce pret ceea ce insA
era atat de greu fat cu provockile guvernului spre a nu da
prilej, prin izbucnirea vre unor turburki, la mAsuri de represiune contra unionitilor celor mai in vaz6 care, odat6 loviti
indepgrtati din tara, cauza unirei ar fi fost nu mai deck compromig 141.

Daa. Place ins lupta in Moldova pentru a ocroti ideea

unirei contra celor ce vroiau s'a" o innAbue acolo de unde trebuia

iee zborul, Thouvenel ducea o campanie nu mai putin

grea pentru a face cu putint rostirea acestei idei care puterile
europene. Anume congresul de Paris dispusese prin art. 24
al tratatului, opera lui, ca sultanul s convoace imediat in fiecare din cele dou provincii, un divan ad-hoc, compus astfel
Mat sA reprezinte In modul cel mai exact interesele tuturor
claselor sociegtilor, care divanuri ar fi chemate a se rosti asupra dorintelor poporatiilor privitoare la organizarea desvr0t6 a principatelor.
1" Place C. Walewsky, 2 Martie 1857, ibidem, p. 1171 : l'argument le
plus puissant sur les esprits en faveur de la reunion, c'est que cette ide doit
etre bonne et utile aux principauts, puisque les Autrichiens n'en veulent pas".
Comp. Thowenel c. Walewsky, 1 Septembrie 1856, ibidem, p. 788 In care se
spune Cb. logofAtul Milu devine din nlcaz asupra Austriacilor, dei protivnic
unirei, partizan al ei".
a" Thouvenel c. Walewssy, 8 Mai 1856, ibidem, p. 458; Place c. Walewsky, 13 Iunie 1856, ibidem, p. 537. Thouvenel c. Walewsky, 21 August 1856,
ibidem, p. 777.

" Place c. Walewsky, 25 Fevruarie 1857, ibidem, p. 1160.

238

ISTORIA ROMANILOR

Nefiind deci stipulat anume c poporatiile vor fi intrebate

asupra cererei de unire intre ele, Austria i cu Turcia incepur in
curAnd a agita chestia c' firmanul de convocare trebuia sA circomscrie marginile in care dorintele poporatiilor puteau s'A' fie

rostite, ceca ce nu insemna nimic mai putin decAt inlturarea

ideei unirei din atare manifestAri. Si in aceast chestiune, Austria

se pune in fruntea micArei, i alcAtuiete impreunA cu Poarta
planul restrAngerei firmanelor de convocare. Mai cerea Austria
ca membrii divanurilor s nu fie desemnati prin alegeri, ci numiti de caimacami, adec de Turci, la care pretentie ambasadorul
francez rAspunde foarte just, cA dac s'a crezut folositor a se as-

culta poporatiile acestea nu ar trebui s se fae numai in

aparen-0142. Vizirul Ali-Paa cauta' atunci sA ajung5. acela scop,

propunAnd s indice in firman punctele acele asupra crora ar tre-

bui s atrag luarea aminte a divanurilor, cu alte cuvinte in loc

de a opri, s inlture chestia unirei. Thouvenel demonstr marelui

vizir cA art. 24 al tratatului de Paris nu permitea s'A se indice

divanurilor cele ce trebuiau s'A' facg, dar cA congresul avea de
judecat cele ce vor fi fAcut. Ali-Paa stAruind asupra acestui
punct, Thouvenel ti dedal% prietenete insA categoric e firmanul se va ocupa numai cu chipul alcAtuirei adunrilor cercettoare, i cA nu l'ar primi dacA, continAnd o enumerare a
reformelor de desbAtut, n'ar atinge i chestia unirei teritoriale
.1 administrative" 143.

In rgstimpul acestor tratri, Anglia se dAduse pe fat

ca prsind ideea unirei pe care o sustinuse in congresul de
Paris, aducAnd astfel Turciei un sprijin cu atAt mai puternic,
cu cAt venia dela insui aliata Frantei 144. Celelalte trei puteri :

Rusia, Sardinia i Prusia sustineau din potriv cauza unirei ;

Rusia din motivele arAtate, adause ins prin indArAtnicirea in

care o puneau struinta Austriei de a nu vroi s'A ias din principate 145 ; Prusia din motive particulare, iar Sardinia, vAzAnd in
unirea tArilor romAne un precedent fericit pentru realizarea
aceleai dorinti a patriei italiene 146.
Thouvenel vAzAnd c Poarta sustine mereu ideea progra-

mului, opune indrtniciei Portei un argument, contra cruia

era foarte greu a se intAmpina ceva, anume CA reorganizarea

'" Thouvenel c. Walewsky, 21 Iulie 1856, ibidem, p. 687.

143
Thouvenel c. Walewsky, 1 Septemvrie 1856, ibidem, p. 789.
1" Ibidem, p. 790. Thouvenel C. Walewsky, 11 Septemvrie 1856, ibidem,
p. 810. Talleyrand c. Walewsky, 18 Sept. 1856, ibidem, p. 630. Comp. Lordul Lyndhurst In camera Lorzilor 27 Mal 1856, ibidem, P. 452. Walewsky C.
Thouvenel, 7 Iunie 1856, ibidem, p. 525.
1" Talleyrand c. Walewsky, 7 Sept. 1856, ibidem, p. 407. Alta din 14 Sept.
1856, ibidem, p. 419.
" Comp. Cavour c. Corti, 4 Sept. 1856, ibidem, p. 796 si Wildeuhruch.
C. regele Prusiei, 12 Sept. 1856, ibidem, p. 814.

UNIRLA MOLDOVEI Cti lfUNTENIA

239

principatelor avnd de tinta reformarea Regulamentului Organic, este cu neputinta ca s'a nu se ocupe i de articolele 245

i 246 ale acelei legiuiri care ar atinge tocmai chestia unirei, .1

ca pentru a opri pe divanuri de a se preocupa .1 de atare chestiune, ar trebui rupt pagina pe care acele articole se afla serse 147.
In sfrit ministrul Frantei da chiar a intelege marelui vizir ca
o opozitie formara' din partea minitrilor sultanului la rostirea
divanurilor ad-hoc ar provoca o eriza cu atat mai suparatoare,
ca buna lor credinta ar fi pusa in joc, precum i existenta cabinetului. Fata cu aceasta presiune uriaa pusa in lucrare de Franta
sprijinita de Prusia, Rusia i Sardinia, cabinetul Portei otomane

cedeaz' asupra puntului programului, pe care chiar Anglia

aducnduli aminte de principiile constitutionale, renuntase

a-1 mai sprijini, promitnd numai a interpune mai trziu buna

ei slujba pe Muga celelalte puteri, spre a se reveni la puntul
de vedere al guvernului otoman "8.
Totui cunoscuta indaratnicie a guvernului turcesc gasi
alt mijloc de a inlocui parasirea programului, anume tusotirea comunicarei firmanului catra puteri cu o nota care sa contina protestarea Portei contra unirei principatelor. Ideea aceasta
este comunicata intai lui Thouvenel indirect, care se grabete
a declara ca va refuza inteun chip absolut a primi sub once
forma ar fi, once declaratie scrisa sau orala care ar fi de natura
a restrnge puterile legale ale divanurilor ad-hoc. Intrebnd
pe Fuad-Paa asupra acelei note el ii raspunse cu destula incurctura ca inteadevar aa ar fi scopul guvernului otoman. Atunci Thouvenel spuse lui Fuad-paa cuvintele hotaratoare, ca

daca rezervele voastre au de obiect a restrnge puterile di-

vanurilor ad-hoc, inca voi refuza formal a discuta termenii firmanului, pentru c a-ti reveni pe o cale piezie pe un tarm
pe care titi ca intructiile mele ma opresc de a va urma. Daca
insa aceste rezerve se rapoarta la chestiunea unirei principatelor
i aveti de gnd a proclama de mai innainte ca nu vroiti a lua
In bagare de seama dorintele poporatiilor, dupa ce v'ati legat
a le consulta, nici sa desbateti cu aliatii votri asupra organizarei desavarite a principatelor, dupa ce punerea iscaliturei
in josul tratatului de Paris va face o lege din aceasta, daca acest
scop il urmriti, nu a fi eu acela care a putea pretui o declaratie
de o aa gravitate i nu tiu cum s'A va sfatuiesc mai mult sa va
gnditi la urmarile pe care nu ar lipsi de a le avea" 140.
Tinuta energica i hotarata a Frantei taind i acest mijloc de
", Thouvenel c. Walewsky, 15 Sept. 1856, ibidem, p. 822. Walewsky c.
Talleyrand, 23 Sept. 1856, ibidem, p. 841.
" Thouwenel C. Walewsky, 22 Sept. 1856, ibidem, p. 838.
Thouwenel c. Walewsky, 25 Sept. 1856, ibidem, p. 846. Alta din 29
Sept. 1856, ibidem, p. 853.

ISTOBIA ROMANILOR

240

scapare a situatiei la care Poarta recursese in desperare, ea cauta

sa mai lase a patrunde modul ei de a vedea in redactia fir-

manului de convocare : dar i textul lui este luat cu deamaruntul

In cercetare in conferinta ambasadorilor i modificat aa in cat
se starpete din el 'Ana i umbra unei idei rostite in contra
unirei. Legea electorala continuta in firman, modificata dease-

mene dupa relatiile statistice aduse de ambasadorul francez,

erau pe cat puteau s'o faca' nite straini, In destul de conforma
ca starea tarii i interesele claselor sociale, pe care congresul

de Paris dorise a le vedea reprezentate In divanuri.

Poarta i Austria batute pe taramul formal, trebuiau sa

se abata acuma asupra Moldovei, spre a o constrange de a da

prin divanul ei o parere potrivnica unirei. Spre astfel de lucrare

erau pregatite toate capcanele, i caimacamul Bal acuma intocmai trebuia sa-i arate intreaga lui destoinicie, cand tocmai se
intampla de moare de o board naprasnica in luna Martie 18571".
4. ALE GERILE LA DIVANURILE AD-HOC

Moartea lui Toderita Bal ciao:lea putinta unei indreptari

a caracterului ocarmuirei, i partida unirei se grabete a cere
dela minitrii trebilor strine ale puterilor garantate numirea
unei caimacamii de trei persoane conform prescrierilor regulamentului organic, legea sub care tot Inca se aflau principatele
dunarene, sperand ca prin atare forma de guvern influientele
individuale ar fi neutralizate unele prin altele" 151. Pe cand fug
unionitii se gandeau la acest mijloc de a-i asigura rostirea dorintelor, candidatii la caimacamia individuala rasareau din
toate partile. Nu mai putin de 15 incep a face sa joace tratele
bancherilor evrei care Constantinopole i dau tot odata asalt
i la consulul francez, fagaduindu-i cu totii cea mai stricta neutralitate. Intre aceti candidati aflarn i pe Neculai Vogoride,
Grec din Constantinopole, barbatul ficei logofatului Costache
Conache, care da i el o garantie scrisa consulului francez, ca.' se

leaga in chipul cel mai formal a nu face nimic care sa poate

impiedica fie in alegeri, fie In divan, libera rostire a dorintei

poporatiei" 155. Consulul francez are buna credinta a lua la serios

atare fagaduinta i recomanda lui Thouvenel tocmai pe Vogoride ca pe persoana cea mai vrednica de a fi investita cu puterea.
Ambasadorul mai prevazator nu face intrebuintare de recomandarea lui Place, i se marginete a nu combate candidatura lui
150 lbidem, p. 1164.

'" Unionistii din Moldova c. ministril al. str., 1 Martie 1857, ibidem, IV
I). 7.

"' Reversul lui Vogoride de 2 Martie 1857, ibidem, p. 8. Comp. Place c.

Walewsky, 4 Martie 1857, ibidem, p. 11.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

241

Nogoride 153. Dacg insg Vogaride nu fusese sprijinit de Francezi,

se aflarg alte puteri care s5-1 imbrAtieze anume Turcia 11 considera ca omul ei, intrucgt era fiul lui Stefanache Vogoride,
fost bei de Samos, i apoi avea titlul de pag turcesc, fiind nu de

mult inaintat la rangul de Rutlei-Ulea ; apoi ea avea o garantie

pentru purtarea lui, in faptul cg pgrintele lui reedea In Constantinopole. Austria, cgreia Vogoride de sigur cg-i promisese a fi
contra unirei, in acela timp pe c'And dgdea lui Place inscrisul cg va fi nepgrtinitor, incg cere cu stgruintg numirea lui de
caimacam 164. Astfel instituirea lui Vogoride in acel post atAt
'de iinsemnat pentru destinele Moldovei, din acele timpuri fu datoritg puterilor potrivnice unirei. Dacg agentii Frantei se argtase cam indiferenti fat cu numirea noului caimacam, lucru

de care in curnd trebuiau sg se cgiascg, nu fu tot astfel

cu tara asupra cgruia trebuia sg domniascg i care simti mai de

inainte cg era sg aibe in el un duman Meg mai neimpAcat i
mai primej dios de cum fusese rgposatul Toderit Bal. De aceea
i numirea lui Vogoride la cgimgcgrnie pricinui o obteascg
Inmgrmurire" 155.

Curnd dupg instalarea noului caimacam, Poarta trimite in

Muntenia pe cat i in Moldova firmanul pentru convocarea divanurilor ad-hoc, i comisarii puterilor europene se adung In
Bucureti. De i primirea celui francez este mai entusiastg,
Munteni au intelepciunea de a nu argta pe fatg simtimintele lor de antipatie nici cgtre reprezentantii puterilor potrivnice unirei. Din partea acestora se accentueazg 'Ms in destul
de vgzut pornirea sufleteascg de care erau micati, i mai ales
acel al Austriei care rgspunde deputatiei ce vine sg-1 salute,
.cg nu poate sg intre in relatii cu indivizi, nici cu partizi, ci numai
.cu reprezentarea legalg' a tgrei, divanurile ad-hoc 156.
Lui Vogoride Ii venea deci un sprijin care lipsise lui Bal,
anume prezenta comisarilor puterilor dumane unirei, in tgrile
unde trebuia sg iee fiintg, care comisan i erau pe deoparte sg com-

bat stgruintele ce erau sg fie fAcute de acei ai puterilor favoiss Thouwenel c. Walewsky, 9 Martie 1857 .si alta din 12 Martie, ibidem,

IV, p. 24 si 37.

I" Stefan Vogoride c. caimacamul Neculai Vogoride, 6 Mai 1857, ibidern,

To. 515. Comp. Fotiades capuchehaia al Moldovei c. Caimacamul 16 Mai, ibidem,

p. 593. Asupra rangului sau de pasa turcesc, vez! Doleanta unionistilor mol
doveni c. comisia din Bucuresti, 30 Martie, ibidem, p. 166.
Corespondenta catre L'Etoile du Danube 9 Martie 1857, Iasi, ibidem.
p. 27: La nomination de M. Vogorids a caus une stupfaction gnrale". Telegrama pentru numirea lui Vogoride este din 7 Martie, p. 14.
Discursurile deputatiei unionistilor catre reprezentantul Austriei
raspunsul comisarului Liehman de Palmrode, ibidem, IV, p. 69. Catre ceilalti,
1116

vezi p. 57, 58, 59, 73, si 145. Al Rusiei Basely vine mai tarziu, dupa deplina evacuare a principatelor de Austriaci, p. 264. Comp. corespondenta c. L'Etoile du
Danube 2 Aprilie 1857, p. 337.
A. D. Xenopol. Mori& Rominilor

Vol. XII.

16

242

ISTORIA ROMANILOR

rabile ei, pe de alta s6 incurajeze pe dimAcamul Moldovei In

toate nelegiuirile cu care era d copleeasd pe unionisti.
Vogoride incepe prin a retracta f5g6duinta cea prea obsteasc pe care o aduse consulului francez in momentul dud
fi cerea sprijinul pentru dimAdmie, inlocuind-o cu una conditionalg, anume d va sprijini cu cumptitare unirea, dac va do1:Audi siguranta ca aceast combinatie va triumfa in congres,
dup ce va fi fost votat de divanuri. Vrea sA zid fAgAduia
sprijinul sAu, si aceast Ind cumpAtat, sub o conditie a drei
implinire atArna tocmai in mare parte de sprijinul ce era ss-1
dee, cere vicios, indatorire sofistid care nu-1 lega absolut la nimic 157 Nu e vorbA Vogoride la inceput d un ofis atre sfatul
administrativ, prin care ii ordonA a se pgzi din partea autorittilor locale cea mai strict neprtinire in operatiile electorale 158,
si el pare in curs de 8 zile, pAnA la sosirea cumnatului sgu, ca-

puchehaia Fotiade, a se mentinea pe o cale neutral. De indat

Ins ce acest agent al Portei, invesmfintat in haina inselAtoare
de reprezentat al intereselor Moldovei, soseste In Iasi, purtarea
lui Vogoride se arat6 aceia ce trebuia d. fie. Fotiade aducea
anume lui Vogoride instructiile secrete, prin care i se cerea ceca
ce el insusi doria, intrudt ii deschidea, ca si lui Bal, perspectiv
la domnie, a fi in contra unirei si a mntinea neschimbat ministerul lui Bal, intructii pe care chiar Fotiade nu se sfiete
a le nfrturisi consulului francez 159. AtAta numai ea' se face o.
permutare in vechiul cabinet : anume Neculai Cantacuzino trece
dela interne la justitie iar Costin Catargiu dela justitie la interne. Schimbarea se Meuse pentru a asigura mai bine izbanda
guvernului. La o intrunire tinut5. la Catargiu, la care asist Fotiade, Goedel consulul austriac, N. Istrati vestitul teoretician
al separatismului i Neculai Cantacuzino, acesta declar CA nu
ar putea lua indatorirea de a face ca alegerile s" fie contra
unirei. Catargiu atunci je asupra lui a rAspunde de toate, legtur in urma druia i se incredint ministerului internelor 1".
Vgzand atare urmare din partea caimacamului, partidu1
unionist se pregneste de lupt5.. Mihai Koglniceanu propune
In comitetul central al unirei a se face, prin o deputatie compus
din Stefan Catargiu, Costache Rolla, Petrache Mavrogheni, Dimitrie Rallet si el Insusi face intrebarea caimacamului, dac
are de gAnd : 1) a permite libertatea presei de care se bucur
Muntenia ; 2) a depArta pe ministrii care Intrebuintead autoritatea lor In chip, nelegiuit spre a nu Ina cetAtenilor dreptu
159 Place c. Walewsky, 14 Martie 1857, P. 48: s'il obtenait la certitude
que cette combinaison triomphera dans le congrs aprs qu'elle aura t votpar les divans".
US Ofis din 24 Martie, ibidem, IV, p. 114.
159 Place c. Thouwenel, 25 Martie, p. 131.
S" Ibidem, p. 132.

UN1REA MOLDOVEI CIT MUNTENIA

243

liberei rostiri a dorintelor lor ; 3) a se Invoi partidului unionist

tinerea de adunilri, spre a discuta chestia unirei, Insuirile candidatilor i altele asemene. In caz and caimacamul ar da un
rAspuns negativ cererei depuntiei ea s'a cear deslegarea dela

comisarii puterilor stralne 161. Lucrul se i Intampl. Caimacamul

respingand cererile deputtiei, ea se jeluiete la comisia din Bucureti, cea intai tnguire ajunsa" In mainile reprezentantilor
puterilor europene din partea unionitilor Moldovei 162. i Cu
toate aceste, ce putine qi nehisemnate ,sunt ingerintele de care se

plng unionitii acuma, cnd abia rhAriau zorile c5ima'ca'miei

Nicolae Vogoride
Caimacam al Moldovei In 1857-1858.
Colectia Academiei Romane.

lui Vogoride, i cat mai ascutite trebuiau sa' fie prigonirile pe

care nAscocitorul gand al celor interesati era s'A le apese tot mai

greu asupra capetelor partizanilor unirei. I

Piedica cea mai grea ce se opunea tendintilor unioniste
era suprimarea liberfatei presei, efectuat cum se tie prin firman turcesc pe timpul cgim5cAmiei lui Bal. Suprimarea fusese
ordonat pe motivul ea' Regulamentul Organic ar prevedea
161 Jurnalul comitetului central al unirei din Iai, 29 Nlartie, ibidem, IV,
p. 159.
166 Doleanta citatA In nota 4, p. 167 168.

244

ISTORLA. ROMANILOR

cenzura. In asemene imprejurki favorabile tintelor lor, Turca

ii aminteau de dispozitiile regulamentare ; ei le uitau ins6 cnd
trebuia s'A le jigneascg interesele ; aa in numirea c'im6camu-

lui unic in loe de trei .1 in liberarea lui de dispozitiile msrgini-

toare ale autoritAtei sale. Unionitii cer ins, in marginile-

celei mai stricte legalitti, s apar foile lor conform Regulamentului, sub privigherea cenzurei. Cu toate aceste cererea lor
refuzat, pe cnd guvernul scotea organul su, Gazeta de Moldova care nu lipsia de a combate unirea in toate modurile. Nu
numai e:Ata, se invoiete chiar eirea unei gazete ovreeti, care
fiind inspirar de Austria, era i ea protivnie unirei. Mai caracteristic este imprejurarea c6 guvernul refuz a da asupra cererei privito are la gazet un rspuns scris, de oarece era peste putint de a-1 motiva pe vre-o dispozitie legal 163
Vogoride incepe ins curnd, prin mijlocul lui Catargiu,
a indruma uneltirile pozitive in contra ideei unirei. Aa mai
ntai el rspndete un program fal, atribuit unionitilor munteni, in care se spunea c unirea ar trebui s aib4 de rezultat
imp'rtirea pmnturilor i introducerea Catolicismului, dou'
tiri care, cu toat absurditatea lor, pentru a indepkta de unire
cugetele mai simple. Se mai rspndete tirea cA s'ar cere
cunotiinta exact a numrului flcilor fie &Al-ei proprietti,
spre a fi impus cu 6 lei de falce, tiri menite a face pe proprietari a-i acunde intinderea propriettilor lor, spre a se micora num'rul aleg'torilor
Lipsa absolut de once organ
de publicitate fcea ins cu neputint combaterea uneltirilor
de acest feliu 1". Lipsind unionitilor presa, ei eutau s" o suplineasc' prin litografisirea programelor lor i prin intruniri
In care s deshar din viu graiu chestiile privitoare la ideia ce-i
insufletia. Catargiu ie ins msuri i in contra acestor mijloace
de propagand. Dup o circular a lui &Atea' ispravnici, in care
le recomand p'zirea linitei i a sigurantei publice, le 15murete

mai limpede aceast indatorire in sensul de a desfiinta comitetele nnioniste, programele i proclamatiile lor. Este curios de
cunoscut modul de argumentare al guvernului care lua atari
msuri, dup cum spunea el, tocmai pentru a asigura viitoarelor
alegeri o completa' neprtinire, de oarece, prin inlturarea unor
asemenea mijloace de actiune, s'ar feri alegerile de once inrurire sau uneltire care inteun duh exclusiv de partid sunt
de fire a aduce rtcire i a ameninta sinceritatea alegerilor" 166.

Vra s zic, dup teoria constitutional a acelui timp discutia

i'S Place c. Walewsky, 31 Martie, ibidem, IV, p. 181-183.
te, Scrisoarea din Baria d C. comitetul central al unirei, 3 Aprilie, p. 217.
iu Ibidem, p. 182.
iss Incunostiintarea departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857, ibidcm,
IV, P. 216. Circulara lui Costin C.atargiu 2 Aprilie p. 202.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

245

teoretica, convingerea pe calea ideilor, se numia i ea uneltire

electorala. Ne vom incredinta In curAnd ca In asemene argumentare nu zcea naivitatea, ci numai rea credinta, cea ce se
putea vedea chiar din faptul c gazeta guvernului i aceea evreeasca nu se retineau de loe de a publicalarticole In contra unirei,
prin urmare &Awl Inteun duh exclusiv de partid sa aduca in
rataicre i s ameninte sinceritatea alegerilor". Dar guvernul
arata In curAnd cum intelegea el s aplice nepartinirea. El (IAduse ordine prefectilor nu numai de a impratia, dar chiar de a
aresta pe acei ce ar face propaganda pentru unire ; prefectii insa
temAndu-se a proceda cu atAta violenta, cer ca sa li se dea exem-

plul din capitala. Catargiu care nu dadea indarapt inaintea

nici unei nelegiuiri, incepe campania prin arestarea a doi cetateni, Cuparencu boier de clasa II-a i Turculet profesor, care
intruneau la ei pe mai multi partizani ai unirei spre a se cons-

fatui. Ei flu% insultati de Catargiu, care ii numi Wiwi de

unioniti", amenintAndu-i cu bataia, spre a face sa le treaca

gustul de unire". Dup acea fill% aruncati in temnita, de unde

/lira liberati numai sub declaratia scrisa ca nu vor mai starui
pentru raspAndirea unirei. Consulii Frantei, Rusiei i a Prusiei

cer explicari lui Vogoride asupra acestei arestari, care le raspunde

ca acele persoane ar fi fost surprinse prin crAme umblAnd dura
isclituri In scopuri revolutionare i socialiste. Consulii cerAnd
s'A vada hArtiile Incriminate pe care Vogoride nu avea de unde
sa le deie, el le raspunde la sfArit ca sa-i faca cererea in scris,

pentru a avea placerea a le raspunde, ca principatul fiind

autonom, guvernul nu ar avea de dat seama consulilor straini

despre masurile de ocArmuire launtrice 167, Cu toate ca acela.
guvern autonom hotaria impreuna cu delegatul Portei i cu
austriac permutarea minitrilor 168 Apoi sa se
observe i imprejurarea ca pe cAnd Vogoride se ferete de a forconsulul

mula In scris refuzul de a invoi aparitia ziarelor sub cenzura,

consulilor straini refuza de a le da desluiri orale i alege calea
scrisului spre a le raspunde 169. Pentru ce? Pentru ca In cazul
IntAiu nu putea invoca nici un drept In favoarea lui, pe cAnd
In al doile se putea intemeia pe pretiRsa autonomie. Meteri
diplomati ai Apusului erau jucati ca nite copii de perfidia
orientala.

Arestarea lui Cuparencu i Turculet provoaca Msg. In

Iai o indignare nemai pomenita, i era aproape sa aduca o mi", P. Bals c. Place, 21 Aprilie, ibidem, IV, p. 233: le soussIgn a 06

charg de porter it votre connaissance les regrets de Son Excellence de ne pouvoir obtemprer a votre demande, attendu qu'elle concerne des Moldaves et se
rattache il une affaire qui est du domaine de l'administration intrleure".
155 Place c. Walewsky, 3 Aprilie, p. 222 si protestares lui Cuparencu si
Turculet C. puterile garante, p. 248.

1" Protestares unionistilor din Iasi, 6 Aprilie, p. 150.

246

ISTOR.IA ROMANILOR

care turbuntoare, dacg consulul francez nu ar fi izbutit sg liniteascg. spiritele. Se face totui o protestare foarte energicg

egtre consulii din Iai, cu ruggrnintea de a o transmite comisiei

din Bucure*ti, in care intre altele se spune ca': pe cat timp va
fi tolerat un asemenea regim, garantia cerutg de congres pentru
libera rostire a dorintelor noastre nu ar fi de &I o vorbg zadarnick'. Cum s'ar putea inteadevgr impgca cu atare violare a libertgtilor individuale, libertatea pgrerilor, consacran chiar de
firmanul de convocare. Cum s'ar putea Intelege aleggtorii asupra pgrerilor lor i asupra candidatilor de numit, cnd ei se vgd

-expui ocgrilor i amenintati cu inchisoarea ?". Exemplul arestgrei

lui Turculet i Cuparencu In Iai incurajeazg pe agentii guvernului din provincii. Aa in Barlad, neguntorul Dobrovici este
amenintat iar profesorul Popescu destituit, atrarul Teodor
Albu inchis i maltratat pentru cg rgspndiau idei unioniste
In Focani se vestete prin baterea dobei circulara departamentului, i se oprete Inteatata ori-ce adunare, i cea mai nevinovan, incgt nici doi oameni nu se mai pot intruni la un loc ;
lar pe de alt parte emisarii d-lui dreggtor umblg, rgsbat pretutindene i fgti propovgduesc, ponegrind pe unioniti cg n'ar
fi mai putin revolutionari de cgt acei din 1848, i cg s nu fie
ascultati, ingrozind pe oameni cu persecutii, pedepse i cu
can" 171. Pentru a incuraja i mai mult pe prefectul de Putna
In atare sglbgtecii, Costin Catargiu ii scrie cg. nu poate fi
permis nimgnui sg se rosteascg liber decat la epoca i in mijlocul divanului ad-hoc ; deaceea s'a dat ordine formale pentru
mentinerea ordinei legale, i a prefectilor este datoria de a opri
pe toti acei ce ar lucra in chip potrivnic". Si pentru a-1 ademeni
i pe partea interesului de a se devota trup i. suflet pentru sprijinirea guvernului, Costin Catargiu nu Won' sg-i spung cg :
datg ce a primit scrisoarea lui, a vorbit excelentei sale Mingcamului, in favoarea fiului sgu Miticg, i am primit fgggduinta
ea' cu prilejul sgrbgtorilor va fi inaintat la gradul de ofiter. Gandesc numai cg este neapgrat s'-i scrii, indemnandu-1 a urma
coala cadetilor, cAci sunt incredintat cg nu face nimic i nu mai

bate ulitele. Cu toate aceste D-tale nu # se poate refuza" 172,

In Roman politaiul amenintg pe unioniti cu soarta lui Turculet i Cuparencu, i cg de vor pomeni mgcar cuvntul de
unire au sg se duc' acolo unde nu vor mai vedea soarele cu

In Tecuci lupta pentru unire este purtat insg cu mare

energie. Dupg ce in o numeroasg adunare, tinutg pe apucatele, se
ochii" 173.

"3 Adresa comitetulul din BArlad cAtre acel Central, 8 Aprilie, ibidem,
IV, p. 271.
Adresa comitetului din Focsant c. acel central, 9 Aprilie, p. 282.

"' Min. de interne c. Iordache Pruncu prefect de Putna, 13 Aprilie, ibidem, IV, p. 322.
"3 Dou corespondenti din Roman din 6 si 9 Aprilie, p. 255 si 286.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

247

declara aderarea la programul din Iasi, se numesc comisii insarcinate cu raspandirea ideei unirei, in cal prefectul luat pe dinainte,

nu indrazneste a se opune, cu toata circulara guvernului. Dupa

primul moment de ovaire, isi reie insa cumpatul si prigonirile
incep a ploua pe capul unionistilor. Una din jertfele cele mai de
seama a lor fu Rossetti-Tetcanu care este calcat in casa lui, la
2 Aprilie pe la 10 ore, de comandantul insotit de 30 de jan-

darmi, de care spaimantat scapa cu fuga la satul Cali etii,

si de acolo inchiriind o trasura, vine in Iai la caimacamul, spre

a se jelui contra barbariei suferite. Aceasta violare a domiciliului lui Tetcanu avea de scop a lua cu sila un exemplar al programului partidului unirei pe care refuza a-1 da privighitorului
care i-1 ceruse, precum si de a inspaimnta pe ceilalti unionisti
prin lovirea unuia din capeteniile lor "4. Alta jertfa din Tecuci
este protoiereul Dimitriu, dat afara din functia lui, pe motivul
cu dota intelesuri, ca. nu ar urma a sta In linia conservatoare
pentru a se hilatura cu totul inrauririlor din partea guvernului,
pe cand cucernicia sa ar vorbi rara respect si cu mare slobozenie,
urmare care ar trage dupa sine imparecheri" 17
putea fi
invinuita aceia persoana pe de o parte de a exercita o infaurire
inelegala din partea guvernului si pe de alta de a vorbi rara respect, ceeace nu se putea intelege decat in contra guvernului,
In favoarea caruia economul Dimitriu era invinuit ca lucreaza.

In Dorohoi spatarul Anastasiu este indepartat din postul de

primar al orasului, pe motivul ca ar fi strain, Grec, imputare nejustificat, intrucat era nscut in tara i boierit, deci chiar daca
ar fi fost strain era impamntenit 176. In Vaslui guvernul anu-

leaz de sase ori alegerea de subprefect a unionistului Iacob

Racovita, din partea locuitorilor, care nu se lasau necontenit
a-1 alege din nou. Velisarie, membru al tribunalului din Vaslui,
este dat afara, pentru ca impartasia pareri unioniste. Constan-

tin Sturza este raspins dela legalizarea unui act de delimitare

a moiei sale, pentru a nu putea constata in chip legal intinderea proprietatei si a nu fi inscris in listele electorale. In Bacu

Vasile Popovici este arestat. In Barlad poporul adunat la gradilla cere ca muzica sa-i cante hora unirei. Politia impiedeca ;

irisa este silit de amenintari a se retrage, i muzica pusa sa cante,

intovaraete pe public la o procesiune prin tot orasul. Prefectul

turbat de mnie, arata prin o telegrama ministrului scandalul

intamplat, invinuind pe starostele francez, Cayolle, ca ar fi
indemnat pe popor la rezistenta i a face bucati pe autoritatea

Adresa comitetului din Tecuci c. acel central, 10 Aprilie, p. 295. Alta

din 15 Aprilie, p. 338. aluirea lui Rosseti-Tetcanu c. Citimitcamul 6 Aprilie,

p. 355.
I" Decretul de destituire a protoiereului de Tecuciu, 11 Aprilie, ibidem,
IV, p. 397.

,, Petitia locuitorilor din Dorohoiu c. caimacamul, 29 Aprilie, p. 454.

248

ISTORIA BOMANILOR

ce s'ar impotrivi. Totui cand ministrul cere dela politia din

Barlad o confirmare scrisa a denuntarei contra agentului francez, politaiul incepe a ingAima, ca nu ar fi auzit el singur vorbele starostelui ; ca i s'ar fi spus de marturi a caror nume l'ar fi
uitat, toate aceste aratand evident ca toata pra nu era decat
o iscodire 177.

lata cum intelegea deci caimacamul Vogoride sa puna in

lucrare firmanul de convocare a divanului ad-hoc, care-i prescria a pazi in operatiile electorale cea mai stricta nepartinire.
Nici unionitii insa nu se lasau. La ..fiecare lovitura, raspundea
cate un strigat de indignare, fara ca cu toate acestea sa faca pe
placul ocarmuirei, de a recurge la mijloace de fapt, care ar fi

indreptatit o interventie armata. Prigonirile aveau

aicea

efectul lor cunoscut de a lati ideia ce tindeau sa innalue. Aa

protopopul din Bacau scrie lui Neculai Hermeziu, ea' in tinutul

sau toata lumea e pentru unire. In Piatra, afara de 7-8 anti-

unioniti cunoscuti, nici unul nu s'ar mai afla in intregul tinut 178 ;

de asemenea in Tecuci, Focani, Botoani, Dorohoi i in deobte in toate judetele, fail a vorbi de Iai cuibul i focolarul
ideei regeneratoare. De aceea se i observa faptul insemnator ca in toata tara nu se afla un singur comitet anti-unionist,
ci numai guvernul i. agentii sal, instrumente ale Turciei i Austriei, reprezentau ideea separatista 179 Ce dovada mai bung
se poate cere pentru imprejurarea daca Moldova vroia sau nu
unirea ei cu Muntenia? Dar Costin Catargiu staruia sa-i Tina

juramntul facut, &And luase asuprali ministerul internelor,

anume ca sa' i se tae mustata daca' un singur partizan al unirei
ar patrunde in divanul ad-hoc.
Agentii Frantei, atat consulul Place dela Iai, cat i baronul de Talleyrand dela comisia din Bucureti, precum i ambasadorul din Constantinopole Thouvenel, intelegand ca, daca
ar tolera sistemul de intimidare urmat de guvernul lui Vogoride,

cauza unirei ar fi nu numai compromisa ci chiar desavarit

pierduta, ii dadea toate silintele pentru a pune in o lumina cat

se poate mai vie uneltirile calmacamului, spre a sili astfel pe
Turcia a reveni la respectul stipulatiilor tratatului de Paris.
Toata actiunea trebuia concentrata la Constantinopole de oarece
numai de aicea s'ar fi putut pune un capat prea infocatei ravne

a lui Vogoride. In o intrevedere cu Reschid paa, Thouvenel

1" Protestarea lui Const. Sturza din Vaslui; ibidem, IV, p. 387. Depesa
lui Vasile Popovici ciitre logofAtul Stefan Catargiu 10 Aprilie, p. 298. Chestiunea
cu Cayolle In actele dela p. 371, 386 si 416.
178 Protopopul de BacAu c. episcopul Romanului, p. 268, adresa comitetului din Piatra c. cel central, 8 Aprilie 1857, P. 270.
178
c. Walewsky, 5 Aprilie, p. 246: D'un c8t6 les comits unionistes c'est tt dire le pays, de l'autre le gouvernement ou pour mieux dire
l'Autriche et la Turquie".

UNIRE9. MOLDOVEI CU MUNTENIA

249

arat marelui vizir dovezi inviderate ca ministerul cu care lucra

Vogoride, ii fusese impus de agentii Portei, i anumc de Fotiade.

Vizirul pentru a nu avea aerul cg atare impunere ar fi pornit

dela el, ceace 1-ar fi compromis fata de ambasadorul francez,
catre care totdeauna Meuse parada de a lui nepartinire, trimite
caimacanului o scrisoare In care li spune ca Ma temeiu s'ar fi
raspandit vestea c ministerul d-lui Catargiu ar fi sprijinit de
Poartg, ca informatiile ce i se trimise prin Fotiade, purtatorul
firmanului de Investitura, se mgrginea a-1 sfatui de a Intrebuinta
dintre boieri, pe acei a caror pricepere i simt de dreptate ar fi
incercate" 180.
Vizirul avea deci aerul de a nu fi amestecat In ingerintele
ocarmuirei moldoveneti i el revoca chiar oficial ordinile date
In secret, i pe care insui Fotiade le destginuise ambasadorului

francez Intr'un moment de naiva sinceritate 181.

*i cu toate acestea marele vizir al Portei otomane cauta
numai sali mntuie onoarea, caci ordinele fusese date i anume
chiar dela Poarta lui Vogoride de a lucra In toate chipurile spre
a Impiedeca manifestarea ideei unioniste. Cateva scrisori confidentiale scrise de mai multe personaje politice din Imperiul
Otoman, rudenii de ale caimacamului Moldovei care scrisori prin

o fericita Inprejurare incapura in mainile lui Dimitrie Rallet

infocatul unionist, i fura comunicate ambasadorului francez

i date publicitgtei, dovedesc pang la cea de pe urma evidentg
ca purtarea lui Vogoride, de i ea insai interesatg, era numai
punerea in lucrare a ordinilor secrete transmise caimacamului
i din a cgror credincioase Indepliniri trebuia sg luceasca pentru ei

speranta tronului Moldovei. In una din ele, cea mai veche In

data, Alexandru Vogoride, secretarul ambasadei otomane din
Londra i fratele caimgcamului spune acestuia : cumnatul
nostru, ambasadorul (Musurus paa), a vazut pe lordul Palmerston care este cu totul potrivnic unirei, considerand-o rasturnatoare a drepturilor i suprematiei suveranului nostru, i
prin urmare instructii de acest fel au fost trimise lui Sir Henric
Bulver comisarul Marei-Britanii in principate. Este de mare
nevoie ca s intrebuintezi la timp toate silintele d-tale
pentru ca Moldovenii sg nu rosteasca dorinti pentru unire i
astfel sa te faci vrednic de buna vointg a sublimei Porti i de
sprijinul Angliei i Austriei, intrucat toate trei aceste state sunt
botarate a impiedeca din toate puterile lar unirea. Nu trebuie
sa te pui In grije de ceeace vor sau amenintg sa faca Francezii,
a caror ziare te numesc Grec. Din potriva trebuie lucrat cu
dibacie i finete, avand fata cu Moldovenii o purtare gene-

" Thouvenel C. Walewsky, 6 Aprilie, ibidem, IV, p. 256. Scrisoarea viarului c. caimacam, 6 Aprlie, p. 260.
Mai sus, nota 91
1

250

ISTORIA ROMANILOR

roas, fa-VA cu boierii o atitudine politicoas, arAtndu-te tot

odat ca un potrivnic hotgrt al unirei. Trebue s" spui eh' intrucAt unirea ruineaz6 drepturile Moldovei, nu poti consimti ca
In timpul ch'im6c6miei d-tale ele sh' fie pierdute i nimicite In
favoarea Valahiei. Un astfel de limbagiu va p'rea de sigur
pl'cut ori cgrui patriot moldovean" 182
In o alt scrisoare fratele caimacamului fl sfluete a se
conforma sfaturilor i dorintelor consulului austriac i a intrebuinta cu plcere i MI% nici o intampinare toate persoanele ce
ti le-ar propune, fr a te pune In grije dacA acele recomandate
sunt stricate sau au nume r6u ; cAci ce-ti pas6 dac6 oamenii pe

care consulul austriac ti-i recomand sunt morali sau Inru-

tAtiti? Singurul lucru pe care tu trebuie s6-1 cercetezi este dacA

acei oameni sunt sinceri i cu adevgrat protivnici unirei, fntru
Oat nu este vorba astAzi de consideratii filosofice de moralitate
ci numai de interesele stApanului nostru. Este neap'rat ca divanurile Moldovei s se rosteasc contra unirei, cAci atunci
greutAtile celor trei puteri fat cu Franta i cu Rusia vor fi mai
mici i ele iti vor datori recunotint6 ca la unul ce mai ales vei
fi contribuit a se ajunge la acest rezultat" 1. In o alt scrisoare
secret a lui Fotiade, acesta fi spune fntre altele, c5. din ordin
superior adaug cA trebuie s6 se fereascA de Oat se poate de cuvinte violente cu ori cine ar fi dintre consuli, cu atAt mai mult
cA cuvintele nu pot decAt ss ne strice, pe cAnd faptele Meg vuet
ne sunt foarte trebuitoare" 1". 0 alt6 scrisoare a lui Stefan Vogoride, tatAl caimacamului, este IncA i mai lAmurit. El li spune
&A Sublima Poartd cere ca sA fii tare i neclintit i s'a" urmezi
o linie care s.' tindA totdeauna a dovedi cA eti functionarul

puternicului imperiu al Turciei, observand totui cuviintele.

D-ta trebuie sei-i ape! i interesele, pdnei in momentul cdnd Sublima

Poartei va putea sei se declare pe fold contra unirei" 188. Si dovada

cea mai inviderat, cA Rachid-paa fneal numai pe ambasadorul francez, cfind scriea innaintea i oarecum sub controlul

"2 Scrisoarea din 14 Aprilie, Londra ibidem, IV, p. 328. CA toate aceste
scrisori erau adevArate se vede de pe nota secretarului de stat, inseratii in Gazeta

4e Moldova din 21 August, ibidem, V, p. 486: Plusieurs journaux viennent

de publier quelques lettres qui ont t voles an prince caimacam Conaki-Vogorids--et non pas gares comme les receleurs l'ont fait dire pas les jour-

naux". UrmeazA dupti aceea tnvinuirea cA reproducerea lor ar fi fost alteratA.

FatA cu toate ImprejurArile, rezultii Inviderat ca ele nu fusese schimbate, ci
reproduceau exactul adevAr.
as Din 15 Aprilie, Londra, ibidem, IV, p. 343.
114 Din Aprilie, Constantinopole, p. 369.
Iss Din 6 Mai, ibidem. IV, p. 513. Si prin cuvinte aproape identice InvatA
In acelas timp ambasadorul austriac din Constantinopole, baronul de ProkescOsten pe Vogoride, cAnd li spunea In scrisoarea lui secretA din 18 Aprilie p.

'359): c'est prcisment dans la cas ou l'action de la Porte se trouve arrts

on contrarie, que commence celle de ses organes, A la sagacit et au dvouement

.desquels elle a confi ses intrAts".

uNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

251

lui scrisoarea prin care pArea ea' se desintereseaid de modul alc-

tuirei guvernului cimAcamului, st in o an' scrisoare de mi

tarziu a lui Fotiade, in care acesta arat lui Vogoride eft' noutatea
plcut a apropiatelor alegeri i fggduinta voatri, de i nu ca

totul sigur, asupra dobAndirei majorittei, a bucurat mult pe

marele vizir, care indat ce rezultatul va vi ajuns, ii va face
plcerea, dup cum m'au asigurat, de a dovedi Excelentei Voastre, indat dup izbind, prin dovezi strAlucite multumirea
sublimei Porti in privirea voastr. In putine cuvinte iat
spiritul politicei Sublimei Porti ; ea cere ca Exelenta Voastr
s lucreze cu energie contra unirei, dar s o fac frg vuet
mai ales lard a desiclinui Ca' ar primi instrucfii de la Poarlii"..
Cu toate aceste in momentul ce agentul Portei punea in
videre ch'imAcamului s ascund cA instructiile de e lucra contra unirei Ii veneau din Constantinopole, marele vizir protesta
ambasadorului, cu lacrimile in ochi, cA ar condamna excesele,
lui Vogoride
lath* cum se face politic i aceast mutatia.
muiandis, In toate timpurile.
Destinuirea acestei corespondente aduse dup ea demisia
lui Costin Catargiu din postul de ministru de interne i inlocuirea lui cu Vasile Ghica 187, dar aceast schimbare se refer
numai la persoane, nu la sistem care rmase i mai inainte tot
cel de pAng atunci. In demisia aceasta a unui sprijin incercat
a jucat un rol insgmnat femeia lui Vogoride, fica lui Costache

Conache. Principesa care nu putea suferi pe calul Ord eir

ceruse in repetite randuri de la sotul ei indeprtarea lui din

minister. VAzand cA-i se refuz statornic cererea, ea se retrase

la WA. Tocmai pe atunci, sosirea In Iai a comisarilor din Bucureti cerea ca domnita s fie i ea in Iai, spre a face onorurile comisarilor puterilor. Ea puse atunci ca conditie neaprat indeprtarea lui Catargiu.
Principele Moruzi care conducea tratrile fare Vogoridedomnita, arat lui Place c ar fi determinat pe cimcamul

a se asprti de iubita sa unealt, amenintandu-1 cu al-a desprtenie mai gravA, acea din partea sotiei lui, care era s-1
lase iar4i pe paiele de pe care se inltase acolo unde era 188.

'" Scrisoarea lui Fotiade este din 20 Mai, p. 620. In 28 Mai la 1ntre-

vederea marelui vizir Cu Thouvenel, ambasadorul francez spune ca : Rescbid_

pacha m'a jur les larmes aux yeux qu'il condamnait les excs de Vogoride" !
Comp. Talleyrand c. Walewsky, 12 Iunie p. 800: Ce que je tiens fake ressortirr
c'est que Fotiade crivait ces lettres difiantes au moment o Reschid protestait

les larmes aux yeux M. Thouvenel de son impartialit et de son abstention

de l'envoi d'ordres ou d'avis secrets au caimacam".
Asupra demisiongrei lui Catargiu, vezi ibidem, IV, actele dela p. 450,.
472, 478, 505 i 543.
181 Place c. Walewsky, 2 Mai, p. 978.

252

ISTOILIA BOMANIL011

dar unionistii nu castigaser nimia prin inlocuirea lui Catargiu

cu Vasile Ghica.
Cu toate c cei mai multi dintre comisan i venise la Iasi,
spre a se convinge despre cele denuntate fr incetare de plangerile unionistilor, urmasul lui Catargiu nu se teme de loc a pune
In lucrare acela sistem de intimidare si de prigonire a partizanilor
unirei. Asa un profesor din FAlticeni, Verdeanu, este insultat de

ispravnic pentru c. subsemnase in adresa de felicitare c6tre reprezentantul Frantei, si tnguindu-se numitul profesor la ministru, este destituit. Divanul de apel este curAtit de acei membri care aveau pAreri favorabile unirei, precum : Neculai Burchi, Stefan Silion, Stefan Grigoriu, de asemeni este destituit
Teodor Gheorghiu, asesor al fribunalului din Roman, protoiereul de acolo Matcas, Homiceanu profesor din Piatra,
acest din urnf dupA suplica mai multor antiunionisti provo.cati de prefect si care arat ea" Homiceanu nu-si fcea datoria. Calian profesor din Hui este iar6si destituit i i se promite
reintegrarea numai dac6 Meletie Istrati episcopul de Hui sau
fratele sAu Neculai, cunoscuti separatisti, vor garanta cA el nu
va mai umbla dup5. unire 189 In sfksit guvernul, c'lc'nd si cderea sa si toate legile trei, destitue pe arhimandritul Neofit
Scriban rectorul seminarului Socola ; fug aceast indrAsneal
aprinde In capul caimacamului un foc care nu se stinse cleat cu
rApunerea lui de care partidul unionist. Anti-unionistii se temeau
fratii Scriban, desemnati unanim de opinia public6 ca reprezentanti ai clerului, s6 nu pAtrund In divanul ad-hoc, cunoscut fiind autoritatea lor si simtimintele lor unioniste, arhimandritul scriind chiar dela inceput o brosur In care indemna pe Romani la unire Acest vrednic cleric mergand inaintea comisarului
francez spre a-1 saluta, este invinuit de perturbare la ordinea
publicA si caimacamul cere lui Beldiman ministrul de culte
s-1 surguniascA sau s-i intente un proces in scopul de a-1 putea
elimina dintre eligibili. Beldiman refuzAnd a &Aka astfel legea si.

constiinta lui, este silit s demisioneze si este inlocuit cu Ale-

xandru Sturza. CAimAcamul ins vroind s tag-Lure si pe fratele

arhimandritului, egumenul mngstirei Socola, din randul eligibililor, cere dela mitropolit s'A-1 distitue, fr nici un motiv.

Acesta refuz, desi este somat atAt de ministrul de culte cat i de

acel de interne si In fine de caimacam in persoan6. Vzand guvernul c6 nu poate face nimic pe aceatA cale, refuzA listele elec-

torale ale mitropolitului, in care erau trecuti fratii Scriban ca

aleatori, pe motivul c ar fi c6lugAri si c6 firmanul ar indritui
numai pe preoti a lua parte la alegeri, la care mitropolitul rAspunde foarte drept c4 si cAlugrul tot preot este si cA mai la urm5.
1" Actele ibidem, IV, la p. 461, 468, 582, 595, 658, 726.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

253

autoritatiei bisericesti Ii I/mane pastrata hotararea asupra chestiei care persoane din cler sunt preoti si care nu. Caimacamul In
-disperare alearga' atunci la un mijloc extrem, destituind din propria lui autoritate pe arhimandritul Scriban din rectoratul seminarului, pe motiv de neglijenta si nedestoinicie, Inlocuindu-1
-cu arhiereul Vladimir Suhopan, care Irma somat de mitropolit
a se Intoarece la manastirea lui, se supune iar Scriban declara
Incurajat de mitropolit, ca nu se va da a fi Indepartat din seminar de cat cu puterea. Caimacamul nu Indrazneste Insa sa trimita jandarmii cu care amenintase pe Scriban si vazu, Jima prea
tarziu, gresala ce o Meuse punndu-se la lupta cu biserica. Consulul francez care de mult timp nu mai vedea pe caimacamul,
hotArandu-se a-i vorbi In chestia mitropolitului, caimacamul are
curajul a-1 ruga sa mijloceasca o Impacare cu el. De si Place
refuza la fnceput atare rol, vazand ca Vogoride staruieste, fl
intreaba ce propuneri ar face pentru a ajunge la fntelegere. Cu
-o necrezuta naivitate acela Ii raspunde ca mitropolitul sa cedeze
asupra destituirei lui Scriban. Observandu-i consulul c ar
fi stranie transactia de a cere cedarea tocmai asupra puntului
de Impacat, Vogoride adaoge ca s spuna mitropolitului ca-i
va Incuvinta pe urma tot ce va don i pentru banii i mosiile ce
le reclama. Consulul se multumeste a-i observa ca nu putea sluji
de samsar pentru un asemene targ, si paraseste pe caimacamul.
Acuma avem masura, adaoge Place, despre ceeace e in stare
-ocarmuirea ce apasa asupra Moldovei. Vazand ca' pana astazi ea
putut
permita totul si c la actele sale cele mai neregulate
cele mai violente, cele mai scandaloase nu s'au opus In deobste
cleat cuvinte si fntampinari MI% nici un rezultat serios, ea a
-crezut ca va putea cu atata mai usor pleca mintea unui batran
slab i temator. Dar noi nu lasam din ochi pe mitropolitul, si

,cnd el s'a simtit sustinut el a ascultat de marimea datoriei

si de sfintenia misiunei sale. El a simtit c daca boierii, corporatiile, taranii se l'sase a fi istoviti, el ca sef al biserici trebuia sa
ridice vocea, intru cat Insasi fnalta lui demnitate nu era respectata. El a simtit ca atunci cand un guvern, In nebunie, indraznia a-si bate joc cu atata cutezanta de vointa marilor puteri,
.a lui datorie era ca prezident desemnat al divanului si ca raspunzator in atare fnsusire de sinceritate si de libertatea deliberarilor ce se pregatesc, a nu rasa sa se indepliniasca, fail protestare
nedemna comedie si nerusinata mistificare a carei mijloace si
tinta nu mai sunt pentru nimeni o taina'. Din organul lui rasun
tipetul uni popr fntreg ce se calca' si se ocarmuieste in dispretul
garantiilor pe care Europa intreaga le-a dat, si acest Opal este
.cu atat mai duios cu cat este dat de un pastor obosit de varsta,
dar refnsufletit de primejdia poporului sat'. Dupa ce a siluit
toate clasele societtei, ocarmuirea moldoveneasca ataca pe
arhiepiscop, ultima i cea mai serioasa piedica. Nu se ataca

254

ISTOBIA ItOlIANILOR

atAt pe prelat cAt pe viitorul preedinte al divanului. Tinta

rsturnrei este opera insu0 a congresului" 19.

Pe cAnd se luau atari mAsuri draconice contra unionitilor,
autorii lor se gndiau c trebuie s arate 0 prin o micare oare
cum pornit de sine a trei cA ea ar respinge innoirea ce vroia
s'A se introduc de unii in a ei viat. *i. aice Ins tot guvernul
e nevoit s'A iee initiativa acelei pretinse de sine porniri. El pune
s se tipreascA pe teascurile tipografiei gazetei oficiale, o suplicA

contra unirei atre delegatul otoman la comisia din Bucureti

care este subsemnan, lucru caracteristic, aproape numai de
functionari, fare care chiar un ministru, Panaite Bal, acel
al afacerilor strine.
IntAmplAndu-se ca aceast petitie s se rtkeascA depe
masa directorului tribunalului, unde se storceau subsemnturi
dela impricinati, directorul Constantin Constantiniu este arestat
0 amenintat cu btaia 0 moartea, de care siluiri II scap numai
intervenirea lui Mihail Koglnieanu ; 0 se face In jurul acelei

petitii un scandal nemai pomenit, care se explic numai prin faptul cg ea fusese cerun de comisarul otoman afltor pe atunci In
14, Savfet-Effendi191. Ce p'Acgtoas era o atare manifestare fat
cu pornirea aproape unanimA a trei pentru mAntuitoarea ideie
a unirei 1
Guvernul lui Vogoride vedea ins bine c cu astfel de mij-

loace nu va putea s zAdrniceascA silintele unionitilor. El

recurge la unul mult mai radical 0 care trebuia s'A aduc4 dorita izbAnd, anume eliminarea sistematie din listele electorale

a tuturor acelor ce arAtase simpatii pentru cauza unirei. 5i

ne intrebm chiar, cAnd avea acest mijloc atAt de indemAnatic

la dispozitie, ce nevoie mai avuse a a:FAH tara 0 a o porni Inc'A
dinainte asupra lui prin prigonirele 0 nedrepttile artate. Aa
sunt ins guvernele ; ele nu se multumesc numai a face s le

triumfe vointa ci au inc6 pretentia a le arta lumei t vointa

lor e acea a trei. Vogoride crezuse intAi eft' va putea prin spaim,

prigoniri 0 nedreptti s inspimAnte poporul 0 s-1 fac s se

u", Place c. Walewsky, 7 Iunie ibidem, IV, p. 747. Destituirea ministrului
Beldiman, p. 550.

", Vezi asupra acestei suplici : Raportul lui C. Constantiniu c. ministerul

justitiei, 30 Aprilie, ibidem, IV, P. 458; Place .c. Walewsky, 2 Mai, p. 482; suplica cu subsemniiturile din 14 Mai, p. 572 si Place c. Walewsky, 14 Mai, p.
576: Alors un des employs a rpondu : il ne faut pas trop en vouloir au gouvernement, car il ne salt plus on donner dela tdte avec cette petition. Savfel-

Effendi y tient et ne veut partir pour Bucarest que lorsqu'il l'aura entre les
mains, couverte du plus grand nombre de signatures possible". CA petitia a
fost tipAritii In tipografia guvernului, vezi actele de la p. 663. Si pe cAnd gu-

vernul fAcea sli se intocineascA petiiii contra unirei, culegAnd subsenmAturi prin

organele sale, el trimitea ordine severe tuturor primarilor de a prinde si aresta

once individ, chiar boier, ce ar umbla prin sale dupfi subsemnAturi pentru unire.
Vezi declaratia primAriei din Hiliseni, 21 Aprilie, p. 381.

UNIREA MOLDOVEI CL! MUNTENIA

255

lepede de ideea urgisita i temuta de el, ca i cand acea idee

ar fi fost un capriciu nascut din fantezia poporului, i nu manifestarea unei puteri ascunse in care se incorpora evolutia fatall' a neamului romanesc. Neizbutind pe acest -Catlin, el se abate cu atat mai mult putere pe celalalt, al chipului alcatuirei
listelor.

In aceasta privire am vazut mai sus cum in scopul de

a elimina pe fratii Scriban din lista clerului, el intra in primejdioasa pentru el lupta cu mitropolitul.
Imensa majoritate a Ord fiind favorabila unirei, trebuia
ca eliminrile oamenilor cu drepturi din liste sa atinga o proportie prea batatoare la ochi, i deci era periculoasa. Orbit !ma de
mirajul domniei care stralucia la capatul izbandei sale, Vogoride
indraznete sa paeasca peste toate consideratiile, peste toate
drepturile, fiind sigur c lucreaz in conformitate de vedeni
Cu Turcia, Anglia, i Austria, i sperand c aceste trei puteri,
vor fi indestul de tari spre a rapune mai la urma pe Francezi,
sprijinitorii atat de infocati i de hotarti ai unirei principatelor. Uita Vogoride un lucru, ca nu poti lovi dreptatea in fata,
c nu poti calca fara pericol peste toate legile dumnezeeti i orne-

neti,i ca chiar cei interesati in cauza Inca sunt nevoiti, de ruvine macar, a se preface ca merg pe calea dreptatii i a adevarului. Atfita putere are cel putin dreptul in lume, de a cauta
fie invocat chiar de catre acei ce-1 calc in picioare.
Dispozitiile firmanului de convocare infatoau mai multe
lipsuri i nedesluiri care trebuiau interpretate. Dupa mai multe
desbateri !litre ambasadorii din Constantinopole i minitrii
Turci, se hotarase ca deslegarea acelor greutati sa fie delegata
comisiei din Bucureti. Vogoride insa, pentru care nimic nu era
confuz, de oarece toata tendinta lui era de a restrange pe cat era
cu putinta numarul alegatorilor, nu vrea sa atepte rezultatul
conferintelor tinute de comisia din Bucureti, fiind Indemnat
MI% incetare de Turci a grabi cu alegerile din Mold ova 192. Inteadevar era de cenrai mare interes pentru Turci i Austriaci,
ca intai sa se rostiasca. divanul Moldovei care, daca ar fi votat
contra unirei, ar fi facut de prisos un vot al celui muntean in favoarea acestei idei, intrucat Moldova nu putea fi silita a face
jertfa In favoarea mai marei sale surori 193.
1,2 Fotiade in scrisoarea lui confidentialil dare Vogoride, 16 Mal, ibidem,
IV, p. 594, spune : il faut presser les election et nos efforts seront recompenses
par la Porte qui desire beaucoup que le divan de Moldavie se runisse avant
celui de Valachie". Mai vezi actele dela p. 609, 709 5i 847.
Talleyrand c. Walewsky, 23 Iunie, p. 934: ,Tout a t mis en oeuvre
pour que les elections de la Moldavie prcclassent celes de la Valachie, pour

qu'un vote contraire l'union vint, de Iassy, frapper de strilit le vote que
l'on savait bien ne pouvoir empecher le divan valaque d'mettre".

256

ISTORIA ROMANILOR

Lipsa apoi deplinA de orice statisticA, de ori-ce msurAtoare sigurA a moiilor, de evalusri oficiale ale proprietAtilor
urbane, de acte de na*tere, de nationalitate, i mai ales dispozitia din firman cA numArul de fAlci cerute pentru a fi alegAtor
sA fie liber de ipoteci, uurA guvernului respingerea cu toptanul
din inscrierea In liste a tuturor celor cunoscuti sau bAnuiti de
unioniti. Nu e vorbA ei puteau reclama contra neinscrierei ;
1nsA comitetele pentru incercarea reclamatiilor erau constituite din
prefect, pre.5edintele, doi judecAtori ai tribunalului i trei mem-

bri ai sfatului orAenesc, ace.5tia din urna ceva mai neatArnati,

ca proveniti din alegere, dar care erau sau majorizati de cei

patru agenti ai guvernului, sau in caz cAnd erau prea

prin influienta personar' ce putea s'o exercite, dati afarA i fn-

locuiti cu substituti numiti tot de guvern. Deaceea nici a s'a

vAzut vre-o datA In lume, o mai deplinA neruinare, In cAlcarea

drepturilor. Cele mai adese ori aceste comitete nu se Intruniau

In completul lor, i atunci ajunsese o jurisprudentA de a se ceredeslegarea dela departamentul de interne, ceea ce pe lAng

nu putea aduce decAt un rezultat defavorabil, mai expunea

pe pArtile nedreptAtite i la Inchiderea dreptului lor, care trebuia

s'A fie limpezit in cele 30 de zile ce erau acordate de firman filtre

publicarea listelor i data alegerilor. Ba guvernul mai ja lila

o mAsurA i mai arbitrar in contra dispozitiilor chiar ale firmanului, scurtAnd acest termen numai la 15 zile. Cele mai adese
ori protestele nici nu erau primite, ci se restituiau pur i simplu
celor ce le fcuse fArA nici o rezolutie pe ele, mijlocul cel mai

1ndemAnatec de a nu fi expus a da nedreptatea pe fat6194..

CAnd se punea cAte o rezolutie era Intr'un chip cu totul general,

c cercetAnd reclamatia cu luarea aminte a gAsit-o neindestul'Atoare InmArginirea 1naltului ImpArAtesc firman", precum se
pune bunA oar pe reclamatia ag'Ai loan Botez, cu toate cA el
poseda trei moii, Tibucanii, Potlogenii, i StrAmbii, In intindere totalA de 2836 de flci195. Tot aa este respins Grigore
VArnav din Roman a cArui proprietate valora 16.000 de galbeni
pe motivul c ar avea pe ea o ipotecs de 4.000; Anastasie Panu
om de legi i proprietar mare de case din Iai, deci de dou ori
indriduit a fi inscris In liste ; Constantin Hurmuzaki diplomat
dela facultatea juridico-politicA din Viena, i exercitAnd profesia de avocat dela 1852, fiind,boier, fiu, nepot strAnepot
de boier p5mAntean" 196, i cAti dti nenumArati. Abuzurile erau

14 Vez!, reclamatia lui Const. Dimitriu InapoiatA ruptA fiind rugat reclamantul de prezidentul comitetului, banul loan Eni, a lua tndrt, IntrucAt
ar avea ordin a nu-1 inscrie pe liste, dar neputAnd gAsi nici un motiv legal de
facA o nedreptate oficialA". Din 20 Iunie 1857, ibidem,
IV, p. 894.
Reclamatia lui Botez, 18 Iunie, ibidem, IV, p. 880. Rezolutia comitetului, 20 lunie, p. 894. Scurtarea terminului reclamatiilor, p. 838.
11 Actele de la p. 888 si 893, 959, 985.
rAspingere, nu ar vrea

UN1REA MOLDOVEI CU MUNTENIA

267

att de revolttoare inct cAnd se intAmplau s figureze in comitetele de reclamatii persoane mai neatArnate (dintre membrii
municipali, bine inteles) ei adeau dimisii motivate, protestAnd
in contra nelegiuirilor comise, precum fac caminarul Gheorghe
Dimitriu i medelnicerul Alecu Dimitriu delegati ai primAriei
de Bacu 191. CAt despre clasele acele in care alegerile trebuiau
s se fac prin delegati, guvernul puse s se tip'Areasa nite formulare depe procese verbale de alegere, in care alegtorii trebuiau s subsemne, l'AsAnd in alb numele delegatilor care era s
fie umplut de guvern, cu cine era a cread el de cuviint, cum
se fcu cu corporatiile din Iai .1 din districte, .1 in deobte cu

toti aleatorii taran!. Aa intelegea Vogoride a culexre adevratele preri ale claselor sociale din Moldova 198.
La confectionarea listelor se avuse in vedere un singur
principiu, ni% a se lua in nici o consideratie dreptul a de fi inscris ; de indat ce un individ era contrar unirei era bun i trebuia
s'A fie inscris cu drept sau n'ea' drept : dacA era dintre partizanii
unirei, era numai decAt eliminat. Iat cum destinuete lui Place

un amploiat dela ministerul de interne modul cum listele electorale fusese aletuite : Inc6 din luna lui Fevruarie trecut,
materialele trebuitoare listelor au fost adunate la domnul Istrati,
cu toate c'A acestea ne mai fiind ministru nu avea nici o insuvire a le poseda. Dar agentul Austriei, al cruia instrument cel
mai activ este tocmai el, o ceruse astfel. Cu ajutorul acestor
materialuri acela amploiat care mi-a dat lmuririle, spune consulul francez, au intocmit listele aproape depline pe nite foarte
mari coli de hArtie, pe care le-au dus in o sear impreung cu
ministrul de interne la domnul Gdel de Lannoy. Ele au fost

corectate cu luare ami nte i apoi depuse la domnul Costin

Catargiu, unde in timp de 6 zile in ir s'au intAlnit agentul Austriei, secretarul de stat Panaite Bal, Istrati, N. Cantacuzino
ministrul drepttei, de cnd in cAnd i cAimcamul. Cu ajutorul informatiilor venite dela prefecti asupra pArerilor fie arui
alegAtor, listele au fost supuse unei prime curtiri in care s'a
omis un numr de unioniti ; dar tot rmnea inc6 o prea mare

multime. Listele au fost duse atunci la domnul Istrati unde

In timp de mai bine de o lun, agentul Austriei informat de
starostii din tinuturi, despre prerile fiecAruia, pe cnd pe de

alt parte Istrati primia acela fel de tiri de la prefecti, ele au

suferit schimbri succesive care au adus rezultatul ce ne este cunoscut astzi. Domnul Gdel a supraveghiat aceast lucrare
157 Vezi protestarea c. comisia din Bucuresti, 25 Iunie, p. 957. Asupra
votarei prin procese verbale, vezi actele de la p. 100 si 709.
les Vezi protestarea locuitorilor din comuna Duca, judetul Vaslui, siliti
id puna degetele pe o hartie al carilla continut nu-1 cunosteau, p. 608. Asupra
starostilor de corporal% vezi actele de la p. 600, 709.
A EL XenopoL haoda RondniliaL

Vol. XII.

17

268

ISTOEIA ROMANIL011

pan in ultimul moment, mergand adese ori la tipografia statu-

lui diriguitg de Asaki, In timpul cand se tipariau listele, 1 acolo

incg a mai fgcut tergeri" 199

Poate A ne par curios ca Asaki, in care am vzut ea se

incorporeaza mai ales tendintele de renatere ale poporului
moldovenesc la inceputul ivirei acestei micari in Anul sau,
acuma cnd marele act al unirei era sa se incunune opera nee-

puta de el, sa' dee o mng de ajutor la silintele de a o Adarnici 200.

Se vede ins ca tirnpul lui Asaki se trecuse. El era din acei oameni

In care varsta tocete avnturile tineretei O. desvoltg egoismul.

Fiind de mai de mult timp director al tipografiei statului, devenise cu incetul om de afaceri din purtgtor al regenergrei poporu-

lui. In loc de a vedea o neconsecventg in purtarea lui, noi nu

putem descoperi cleat o desfgurare consecventa a unor insuiri depuse poate in germene in caracterul sgu primordial, i
care nu se putea manifesta pang atunci, intru Oat silintele fgcute de el pentru deteptarea poporului roman se Impacase
prea bine pang atunci cu Insui interesele sale.
Un episod foarte nostim din aceasta parte a activitatii
lui Asaki este cel urmgtor. Maiorul Papazoglu, unul din rarii
reprezentanti ai neunirei in Muntenia, insereazg in Vestitorul,
organ semi-oficial al guvernului, un articol relativ la Sambata
Moilor, argtand dupg Fotino cg aceastg serbare ar fi fost instituitg de Matei Basarab in amintirea victoriei repurtate de el
asupra lui Vasile Lupu, i cere A se ridice un monument in
acea campie glorioasg spre a vecinici memoria invingatorului.
Asaki in gazeta Moldovei nu combate atare idee, ci reproduce
intregul articol al confratelui Au, nu numai in romanete, dar
pentru a-i da mai mare insemngtate, insotit de o traducere
franceza ; Ms prin o duioasg ingrijire de gloria moldoveneasca

el propune A se neutralizeze simtimantul de umilire pe care

monumentul valac l'ar inspira Moldovenilor, ridicand un altul

lui *tefan ce! Mare biruitorul Muntenilor 2O1. Ce mesching apare

asemenea scormonire a desbingrilor trecute spre a ucide infratirea prezentg.

Listele alcgtuite in conditiile argtate constituiau o adevgran bgtae de joc a prescriptiilor tractatului de Paris care prevedeau cg divanurile ad-hoc A fie o prezentare pe cat se poate

" Place c. Walewsky, 4 Iulie, Doc. ren. Rom., V, p. 36, cf. corespondentA din Iasi c. L'Etoile du Danube, 12 Iunie, IV, p. 800.
"0 In o altli depesA a 1ui Place c. Walewsky din 15 Iunie, Doc. ren., IV,
p. 848, Place imputli lui Asaky conlucrarea nu numai la tipArirea dar chiar la

alcAtuirea listelor electorale: II est regretable pour l'honneur de l'Autriche

que son agent ait travaill pendant plusieurs mois, avec des hommes comme
Istrati et Asaky A la confection d'une ceuvre aussi monstruense, qui est certainement l'attentat le plus audacieux qui ait encore t port au trait de Paris".
in Corespondentii din Iasi C. L'Eloile du Danube, 24 Iunie, ibidem, IV.
p. 948.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

259

mai credincioasa a tuturor claselor societatei. Din 2000 de

proprietari mari ai Moldovei numai 350 flu% primiti In ele ;
din mai mult de 20000 de proprietari mid, numai 2264. Pentru alegatorii oraene*ti s'au Inscris numai 11 persoane exercitand profesiunile libere de doctori, avocati, ingineri i. dintre
negutatori i meteri, In numar de ce! putin 11000 fin% inscii
numai 1190. In totul listele se alcatuiau din 4658 de alegatori
din clasele superiaore in loc de 40000 ce ar fi trebuit sa conting.
Se face nu e vorba mare parada cu trcerea celor 167222 de ta-

rani care insa fata cu modul cum am vazut ca li se lua votul

nu puteau avea absolut nici un rol In rezultatul alegerelor. 22.

Un strigat de indignare raspunse In intreaga tara unei

atari Infruntari a adevarului. Acum insa era momentul suprem,

caci daca alegerile care trebuiau s'A se faca dupa 30 de zile dela
publicarea listelor erau sa fie efectuate dupa asemenea crampeie
era invederat ca juramantul lui Catargiu era s'A fie indeplinit
de Vasile Ghica vrednicul sau succesor, i &A nici un singur unionist nu era sa se intalneasca cu mandatul de deputat. Protestarile incep a curge ivoi catre comisia din Bucureti, pornind
din toate cele 13 judete de data, i se face In deobte in tara
intreaga o micare precum nu se mai pomenise doara din vremile stravechi, cand rasunau buciumele care chemau pe oameni
a apararea tarei, i. micarea de acuma era datorita unei idei,
adec unor conceptiuni ce se referiau la viitor, nu numai la so arta
prezentului. Precum in vremile apuse, tara se scula ca un singur
om spre a-vi apara existenta, aa acuma ea pornia ca lava din
un vulcan spre a ocroti parghia regenerarei. Asistam la cea mai
energica manifestare a puterei de viata a poporului roman, la
momentul cel mai solemn al Intregului sail trecut, un moment
de care-i dadea bine seama i al carui insemnatate tiu sa o
pretuiasca. Turburarea era atata de mare In cat dadea legitime
ingrijiri, i cu toate ca consulul francez Ii punea toate silintele
spre a liniti furtuna spiritelor, el nu recunotea mai putin In rapoartele catre superiorii lui, ca. Romanii erau jucati cu atata
neruinare i ca li se smulgea una ea-Le una legiuitele sperante
pe care Europa intreag'A i le daduse, In cat ar fi avut tot dreptui
s se rascoale. Rana' acum poporul s'a mentinut In &Ole legale
dar cred c au ajuns in ultimele margini ale rabdarei, i. daca
se ingadue a se face alegerile In conditiile de fa-0, nu mai raspund
de linitea publica." 203

10 Protestatia patriotilor moldoveni contra listelor electorale, 20 Iunie,

p. 904 cf. actele de la p. 716, 750, 839, 881, si 902. Nota gazetei de Moldova
din 18 lunie care confirmii oficial cifrele continute In liste, p. 865. In judetul
Romanului In special din 130 de mari proprietari nu se Inscrisese cleat 24.
Comitetul unionist de Roman c. ce! central, 14 Iunie, P. 838.
203
Place c. Walewsky, 18 lunie, ibidem, IV, P. 884.

260

ISTORIA ROMANILOR

Dar Poarta i cu Austria ce cAutau? Tocmai izbucnirea

unei miscari turburgtoare care sg indreptateasca o ocupare
armata In fata cgruia ar fi trebuit sa amuteasca once ngzuintg
dupg unire. Asa inca fnainte de acest moment atAt de critic,

Poarta incerease de a propune Frantei ocuparea armata a principatelor, spre a preveni miscgrile turburgtoare, propunere bineInteles respinsg de Franta si la care respingere se asociaza chiar
si Anglia, Intru cal nu vroia s'A complice din nou raporturile
futre puteri, chiar si asa Indestul de Incordate 254
Dacg Intelepciunea poporului roman 11 feri de a cadea in
cursa ce i se 1ntindea, si 11 impinse a cauta mantuirea intereselor
sale tot dela protestari pe calea legar., trebuia s'A marturisim
c el era Inzestrat cu o l'Ab dare supraomeneasca, sau mai curAnd era adnc constient de pericolul ce-1 patea, pentru a nu
!asa sa izbucneasca indignarea de care era cuprins. Multi frisa,
foarte multi din fostii potrivnici ai Rusiei vazand cat de slab

neputincios era ajutorul Europei, se intrebau, daca comisia din Bucuresti va putea obtine pentru principate macar a
patra parte din ceeace Rusia stiuse sa impura in favoarea lor,
si daca' la urma urmelor nu ar trebui sg. se Indrepte la fraparatul Alexandru spre a pune un capat acestui regim de pasalac
turcesc care este o ofensa catre natiune i catre congres." Se
Indeplinea deci profetia lui *tirbei, ca fiecare incercare de a

tintui mai cu putere lanturile din partea Turciei ar avea de

urmare plecarea Romanilor catre Rusi. Acest pericol era aratat

In colorile cele mai vii de agentii francezi celar turci. Talleyrand spunea colegului ski Savfet-Effendi : Veti recunoaste prea tArziu care erau adevgratii vostri prieteni; fntelepciunea i patrunderea Imparatului vg sfatuiau de a va alipi

principatele prin legatuiile recunostintei. Trebuia pentru acea-

sta sa le faceti de huna voie un maret dar, acel al unirei, al

constituirei nationalitgtei ion. Puteati avea un Egipt crestin, dar

ati preferat a avea o Polonie romAna. Sloboda voie 1 dar sa stiti
cel putin ca, Impreuna cu domnii Vogoride, Lielunan i Bulwer
lucrati pentru Imparatul tuturor Rusiilor i In dauna intereselor sultanului, suveranului vostru" 2O5. Toate erau Insa In zadar.
Pe Turci fi apucase o groaza de unire care nu mai era rationala,
ci instinctivg, si care deci nu mai putea fi combatuta pe calea
argumentelor. Reschid pasa, constrans la extrem de am.basadorul francez, fi marturiseste cA teama despre unire era asa de

mare, asa de obsteascg, ca toatg lumea se pleaca din instinct

catre pgrerea acelora ce o combat. As fi gata sg mg lepgd de maWalewsky c. Thouvenel, 1 Mal, ibidem, IV, p. 477. Comp. alta din
9 Mai p. 356.
'N Talleyrand c. Walewsky, 4 Mal, ibidem, IV, p. 508.

UNIRLA MOLDOVEI CU MONTENIA

261

rele vizirat, dacA a-ti crede cA altii mai mult decat mine vor
putea s'A v'A ajute a dobandi unirea" 206.

VAzand ambasadorii puterilor favorabile unirei, c pe

calea convingerei nu vor putea scoate nimic dela Turci, apucA
pe acea a amenintArilor, care in starea in care se afla Turcia,
datorind nu numai scAparea ei momentana dar si existenta ei
viitoare sprijinul Apusului, credeau cA vor avea un efect mult
mai rostit. Thouvenel spune marelui vizir cA vointa congresului
fiind astfel luatA in bAtaie de joc, o nota chestie s'ar putea in
curand ivi alturea cu acea a principatelor si o chestie gravA,
aceea a unei ofense aduse demnitAtei i bunei noastre credinti".
Vizirul atunci rAspunde anabasadorului cA dacA comisarul
francez nu ar ascunde pArerile sale favorabile unirei, comisarul
turcesc i autoritAtile numite de sultanul pot si ele s'A rosteascA
pArerea potrivnicA a Poner 207 Reschid pasa avea aerul sA
impute organelor diplomatiei franceze, cA intrucat ele ar spri-

jini unirea, puterile acele ce nu vreau s'o admitA puteau s'o

combatA, dreptul ar trebui sA fie egal pe ambele pArti. Vizirul
uita un lucru, c congresul de Paris, fArA a prejudeca intrebarea
unirei, hotArase s'A se consulte poporul roman asupra modului
cum doria
vaca' constituita viata lui in viitor, i cA pentru
ca atare dorint sA fie cat mai cu adevArat exprhnatA, se stipu-

lase ca divanurile ad-hoc sA reprezinte pe cat s'ar putea mai

deplin toate clasele societatii. Ei bine 1 poporul roman doria unirea,
aceasta erau un fapt mai presus de indoial. AceastA dorintA

se impAca cu planurile politice ale Frantei, dar nu convenia

Austriei i Turciei. Puterile potrivnice luarA deci toate mAsurile

spre a innlusi libera rostire a cugetArei romanesti. Franta v6zand astfel de siluire, trebuia s'A iee apArarea unei cauze, care
avea, nu e vorbg, simpatiile ei, dar inainte de toate era acea a
dreprafei i adevtirului. Apoi in asemenea conditii se mai poate
vorbi de pozitiuni egale ale puterilor pentru sau contra unirei?
Din puntul de vedere al interesului, fArA indoialA c toate pute-,
rile erau egale ; dar Franta avea pe partea ei singur elementul
tocmai care sfinteste interesul, rAdAcina lui juridicA dreptul.
Congresul de Paris hotArand ca sI intrebe dorinta poporului
roman, iar aceste dorind unirea, Franta avea drep tul a o sprijini
pe cand celelalte puteri nu aveau dreptul a o combate.
Asemenea tinut energicA a ambasadorului acelei puteri
dela al cArui sprijin se trAgea cu deosebire mantuirea Turciei,
nu putea rAmanea fArA efect, de oarece in dosul amenintArei,
cu supArarea Frantei, se ridicA acea a pArAsirei soartei Turciei
,4 Raportul lui Outrey aragomanul amb. franceze c. Thouvenel, 14 Mal,
p. 610. CA toate personajele politice din Turcia erau protivnice unirei, vezi
Thouvenel C. Walewsky, 14 Mai, p. 581.
207 Thouvenel c. Walewsky, 14 Mal, p. 577.

ISTORIA ROMANILOR

262

In voia intmplgrei din partea apgrgtoarei ei cAnd atunci ea ar

fi fost pusg din nou singurg in fat Cu vecinica ei dumang,
i istoria de Ong atuncea o invgtase in destul ce vroia s zicg
asemene pozitie. Teama deci de a displace Frantei deveni dela

vreme mai tare cleat temeriile inspirate Portei prin proectul

de unire", i dacg ea se mai incumeta a se impotrivi puternicei

ei proteguitoare o fAcea numai fiind c a doua putere care luase
algturea cu Franta apgrarea ei, Anglia o incuraja la impotrivire 208.
Cu*i. toate eft' in Londra mai multe organe mari ale
presei, indignate de modul cum se punea in practicg fat Cu
tgrile romne sistemul parlamentar, sustineau pe romni i ea'
chiar guvernul englez 'Area a ovgi in hotgrarile sale, ambasadorul Angliei din Constantinopole intetia din toate puterile pe
Turci la impotrivire, inat o corespondentg din Constantinopole

credea chiar cg lordul Redeliff ar lucra contra instructiilor

curtei sale 209, desigur bgnuialg exagerat, dar care explicg pentru

ce Turcia pgru cg cedeazg un moment cererilor Frantei.

0 imprejurare interng aduse incg mai mare putere protestrilor franceze i descuraj are in randul protivnicilor unirei
anume demisiunea lui Alexandru Cuza, pgrcglabul judetului
Covurlui. Cu toate ea' el fusese ademenit prin toate modurile
a tine cu guvernul, i mai ales inaintat in rangurile militare in
modul cel mai grabnic, fiind urcat in decurs de 10 zile dela ran-

gul de locotenent la acel de cgpitan i apoi de maior 210, Cu toate

aceste mijloace de cgtigare a simpatiilor lui Cuza, acesta rgmase

cu convingerile nestrmutate, i prin demisia lui din postul

de parcalab sau prefect- al Galatilor, aduse mai mare serviciu
cauzei unioniste, cleat dacg s'ar fi declarat dela inceput de
partizan al ei i s'ar fi pierdut in multimea protestgrilor. Cuza

ii motiveazg demisia lui prin urmgtoarele motive : 1) Ca' s'ar

fi publicat listele electorale netrecndu-se in ele persoane cu
drepturile i punndu-se in ele acele fgrg drepturi ; 2) cgjse
schimbase privighetori vrednici inlocuindu-se cu oameni nedestoinici ; 3) cg in lipsa lui din Galati, pe cnd se afla la Iai, s'au
cglcat casa lui Ghit Alecora de cgtre sameul tinutului, in temeiul ofisului caimacamului direct cgtre acel same i tinuit
de el prefectul, cgci ar fi fost stavilg unor aa nedreptti i
nici o datg uneltg neruinat a ocArmuirei" ; 4) c se respinsese frg drept pe toti acei ce reclamase inscrierea in comitetele
electorale ; 5) CA el Cuza, fusese, inlgturat din alcgtuirea comitetului i trimis in misiune in Basarabia, tocmai in momentu
'1 Thouvenel c. Walewsky, 1 Iulie, ibidem, V, p. 2. Comp. alta din 8

lulic, p. 73.

'"' Din 15 Iulie, p. 123.

"" Decretele de inaintare a lui Cuza din 24 Aprilie la rangul de loco.
tenent ; din 28 Aprilie la acel de cApitan si in 3 Mai la acel de major ; ibidem,
IV, p. 415, 451 si 485.

UNIREA zioxinovEz au MUNTENIA

263

cnd trebuia dup glsuirea firmanului s prezideze numitul

comitet, i alte ilia Toate acestea, urmeazA Cuza, fiind lovitoare pe de o parte In drepttile prnAntenilor, iar pe de alta
In intelesul inaltului firman bazat pe tratatul de Paris i nevzAnd nici o msur luat spre a lor stavilire, din contra acelei
de spimAntare predominAnd i sporind in tot tinutul Covurluiului, in VAd silit cu o vie prere de r'Au, in potriva dorintei

ce am de a sluji patriei 'lute() vreme aa de ginga6, a vA cere demi-

sionarea mea in functiunea de parcalab fiind o trist povarg sub

un asemenea sistem" 211.

Demisiune este comunicat in copie i lui Place i face

In tar pe cAt i In cercurile politice o senzatie din cele mai mari.

Termenii demisiunii lui Cuza care prin averea, relatiile, cinstea i capacitatea lui ocupa unul din locurile cele mai insemnate
In opinia public, aletuia un stranic act de violent contra
guvernului moldovenesc", i fnteadevr aceast demisie trebuia s cad pe capul lui Vogoride i. tovar'i ca o lovitur de
m'AciucA, de oarece protestarea contra nelegiurililor pleca acuma
chiar dela un om ce fusese pAn' atunci in tabra guvernamental.

Zdruncinat prin atari lovituri, Turcia era aproape s

cedeze, i anume s incuviinteze revizuirea listelor electorale,

In care se concentrau acuma toate struintele prietenilor unirei. Intr'o conferint a ambasadorilor din Constantinopole in
care se desbAtea puntul dacA interpretrile date firmanului
de convocare a divanurilor ad-hoc trebuiau s fie aplicate *i
de Vogoride in Moldova, conferinta care era frnprtit in cele
dou tabere, admite dup mult discutie i formulri de rezolutiuni care cAutau s impace apa i. cu focul un soiu de recomandare fAcut lui Vogoride, de a lua in Vgare de seamA interpre-

trile comisiei din Bucureti, care de sigur, i chiar In ochii reprezentantului Frantei, nu aveau un caracter obligatoriu 212.
Vogoride bine inteles primind odat cu depea oficial care fi
fAcea acea recomandare, instructii secrete ca s nu tin seama
de aceea ce i se spune pe cale public, nu d'A nici o luare aminte
unei atari sfAtuiri i nu procede la indreptarea listelor. VAzAnd
c'A era cu neputint de luptat numai cu adevrul i dreptatea
"1 Din 6 Iulie, ibidem, V, p. 447.
111 Thouvenel c. Walewsky, 1 Iunie, ibidem, IV, p. 714: Ce n'est par A
proprement parler un ordre pour le prince Vogorids ; mais si'il obtempre pas
4 l'avis de Savfet-Effendi. il s'expose k ce que l'on trouve qu'il n'a pas appliqu aussi exactement que possible le firman de convocation". Slaba mangilere I
Pentru mal multe amaruntimi, vezi actele de la p. 251, 290 si 324. Punctul principal era aplicarea dispozitiei privitoare la ipoteci. Desi firmanul (III, p. 1050)
facea din ipotecele existente pe o mosie o cauza de excludere numai pentru
eligibili, Interpretare consacrata de comisia din Bucuresti, Vogoride o aplica
si la alegatori, excluzand pe cei mai multi, pe motivul di ar avea mosiile ipotecate.

Vezi actele de la p. 430, 521 si 556.

264

ISTOBIA ROMANILOE

in fata relei credinti ce i se opunea din toate prile, Thouvenel

se silia s6 obtin dela poart6 un ordin contra lui Vogoride, In
care s i se spun c revizuirea listelor dup interpretgrile
comisiei din Bucureti ar fi obligatorie pentru el i c in acest
sens ar fi trebuit sA inteleag6 el depea ce i se trimisese. Sub
presiunea loviturilor primite Poarta cedeaz, i. un consiliu de
minitri hotresc s fac6 pe placul ambasadorului francez care
se grbete a informa despre acest triumf pe ministrul
Dar el se pripise ; ambasadori Austriei i Angliei aflnd despre
atare honrare a consiliului de minitri, aleargA in sinul lui chiar,
zbiar, protesteazA i. amenint cu atata violent, incat aluatul cel moale al hotrarilor turceti je indat o nou forma'
admitnd propunerea ambasadorilor puterile potrivnice unirei
de a se intruni din nou conferinta reprezentantilor in Con-

stantinopole, spre a interpreta ea sensul depeei trimise lui

Vogoride, dac era obligator sau indemn'alor. Reprezentantii puterilor favorabile unirei tiind bine cum st5.tea lucru, i ne

vroind s se expun' la atare experient refuz la randul lor proiectul unei noui conferinti, incat lucrurile ernn tot in stare
de mai inainte 213.

Vogoride incurajat prin tirile din Constantinopole procede la alegeri, dup listele, aa precum erau ele aleatuite. Clerul ins" oprit de mitropolit refug aproape in intregimea lui a
lua parte la vot. Astfel in Iai se prezinta la vot din 8 egumeni
numai 4 i din 139 de preoti numai 3! Mai insemnalor fu ins"
ca chiar din listele cele alatuite precum am vAzut de caimacamul i din care ii dAduse toate silintele :spre a elimina tot
ce pArea unionist, introducand in ele Mea drepturi chiar protrivnici ai acestei idei, chiar din aceste liste majoritatea refuz
a lua parte la vot 214. In Iai din 40 de mari proprietari inscrii,
pe cnd in realitate erau 700, numai 17 se reprezint la vot ;
In BacAu tot 17 din 57, in Botoani 12 din 40, in Suceava din
35 minoritatea de 17 o lovitur teribil era dat5. guvernului
Moldovei, intru cat chiar dupg listele sale era dat l'Amas. Mai
ales mare senzatie fAcea abtinerea clerului in toat Moldova.
Din 193 de clerici inscrii (pe cand erau in realitate 3263) numai

tot fatalul num6r de 17 iau parte la vot. Cat despre alegerile

celorlalte trei clase ale proprietarilor mici, comerciantilor
taranilor, ele putem zice ca' nici nu avur loe, efectuandu-se
prin procese-verbale intocmite de mai inainte i subsemnate
cu deasila i adesea ori chiar prin punerea numelor sub ele Mi%

MI Rezolutia consiliului de ministri din 8 Iulie, V, p. 70. Telegrama lui

Thouvenel din 9 Iulie, p. 8. Thouvenel c. Walewsky, 15 lulie, p. 121: L'op-

position officielle de lord Redcliffe suspend l'xecution de la dcision de la Poter

malgr la velent exprime de satisfaire le France".
214
Vezi actele de la V, p. 193, 195, 199, 200 si 247.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

265

a intreba pe alegAtori 215. Iat in ce conditii se alesese divanul

acela care trebuia s6 fie exact rostire a dorintelor poporatiilor, acela care avea s-i dea pArerea asupra viitoarei reorganizgri a principatelor 1
Napoleon vAzAnd eh' lucrul devine serios i c6 unirea este
1

cu degvarire compromis dac" soarta ei era sA fie dat6 pe

mAna divanului lui Vogoride, ordon6 lui Thouvenel a dacA
Poarta ar mentinea alegerile din Moldova, ambasadorul Ali
cear pappoartele" 216 . i tot aa amenintA ceilalti ambasadori
ai Prusiei, Rusiei i. Sardiniei cu ruperea relatiilor diplomatice.
Ii poate cine-va inchipui emotiunea, teama i vA m6eagu1

produs in Constantinopole prin atare declaratie. Turcii erau

rupti in dou pArti prin dou temen i tot a-tat de mari. Pe de
o parte Franta o ameninta cA dacA ea ar p6r6si-o, singura putere care nu poftea nici o parte in despoierea Turciei, ar r6manea mentinerea teritorial a imp'rAtiei otomane in seama rivalittilor Rusiei, Angliei i Austriei, pgstranduli Franta rolul
de a interveni, atunci cnd aceste rivalitli nu s'ar mai putea
stgpani, la timpul ei conform cu interesele sale, fie pe cAmpurile de b6tAlie, fie in sfaturile europene" ; pe de alta ins6 ea
vedea in unire numai decAt avenirea la tronul RomAnilor a unui

principe strgin, de care acetia nu vroiau cu n ci un pret i cu

toate st'ruintele Frantei, s desf ac chestia unirei 217 i neatArnarea, care in curnd imitat de Sarbia (la Bulgaria nici se
gAndia pe atunci) ar face pe Poart s. piard ase milioane de
supui impreun6 cu vaza i opozitia ei din Europa 218. Turcii
se hot6rAr mai curAnd pentru jertfirea prieteniei Frantei, de
c t a se expune pericolului desmembrArei i de i dAdue
satisfactie moral Frantei, schimbAnd ministerul, nu st5ruir
mai putin in refuzul lor de a anula alegerile din Moldova. Ba ei
consimtir6 a o face sub o conditie Ins6 prin care ei catigau, iar

Franta pierdea totul, anume a Franta s6 renunte a cere aviVezi actele de la IV, p. 418, 424.

2" Napoleon al III-lea c. Walewsky, 26 Iulie, p. 261: Il faut aujour-

d'hui montrer de l'nergie A Constantinople. Si la Porte maintient les elections

de Moldavie dites A M. Thouvenel de demander ses passeports". Punerea In IntArziere a Portei din partea lui Thouvenel din 28 Iulie, p. 268. Poarta mai cerca
un mijloc de a zAdArnici lmpotrivirea Frantei propunAnd chemarea ambilor calmacami la Constantinopole spre a-i interoga asupra modului cum au fAcut alegerile, interogatie care nu insemna cleat un mijloc de trligAnare. Mehmet Emin
Pasa c. ainb. francez, 4 Aug. 1857, N. Iorga, Ulan i &elm din corespondenta
lui A. Ghica In An. Ac. Rom., II, XXIX, 1906, p. 261 (4).
222 Place c. Walewsky, 24 Septembrie, .Doc. ren. Rom., IV, p. 624: Je

me suis effora de sparer rid& du prince tranger de celle de l'union ellememe; mais je dois avouer que j'ai obtenu pen de micas. Sans doute on vi-

tait cette question devant moi; mais je n'en ignorais par pour cela quels talent
les voeux non moins arrets du pays. Aucun candidat n'a obtenu des suffrages
qu'apres s'etre engage A voter l'union avec un prince tranger".
2" Thouvenel c. Walewsky, 29 Iulie, p. 300.

266

ISTOBTA ItOMANI1.011

zul divanurilor asupra unirei 219, cu alte cuvinte Turcia, dup tot
sbuc umul pr:n care se trecuse, revenia iar la cererea ei primordialA, famed inch' In desbaterile pentru firma nul de convocare.

De i ambasadorul francez respinge cu energie o atare

cerere, tot la ea sau pe aproape, erau s'A izbuteasca complicatiile diplomatice : anume Napoleon v'Azand cA toata inpotrivirea Turciei Ii sorbia puterile ei dela sprijinul Angliei, se intalnete cu regina Victoria la Osborne, unde dupa consfatuirile
avute, se hotArate ca Napoleon, s'A se multtuneascA cu o unire
vamal'A i judecatoreascA a principatelor, insa sub
dou'A guverne separate, iar Anglia s'A cearA impreunA cu Franta

dela Turci anularea alegerilor moldovene, ca o satisfactie mo-

ralA

pentru Franta. Aceasta cu alte cuvinte pnsia chestia

unirei, pentru care a-Ma struise, i daca' se 'Area c catigg ceva

prin anularea alegerilor, era numai un catig formal, pe cand

fondul chestiunei era pierdut de ea i catigat de protivnicii
unirei 22. Nu e \Tuba' cabinetul Francez Ii dAdea aerul, i anume

chiar daca agentii si, c nu ar fi cedat in principiu asupra unirei, a ca'reia desbatere ar nmanea pastran pe deplin congresului ; in realitate insa lucrurile st'Atea altfel i cu toata protestarea agentilor Frantei, ziarele Austriace i turceti antase adeVrul cand spuneu c Turcia pansise alegerile moldovene, numai
dupA ce i se notificase din partea Austriei i a Angliei cate un
memorandum, in care se garanta cal in intrevederea dela Osborne, imparatul Francezilor pa'rasise cu totul cauza unirei
politice a principatelor, imprejurare adeverit pe deplin in
urma prin conventia dela Paris 221.

DacA insA agentii Frantei nsui erau lasati in netiinA

sau indoialA asupra intinderei concesiunilor dela Osborne, R omanii nici atata nu puteau ea' le cunoasca', i ra'suflArile ziare
lor din statele potrivnice unirei erau privite de ei ca nite razbunari nepuntincioase in contra unei vklite izbanzi. Un lucru era
" Thouvenel c. Walewsky, 7 August, p. 415. Comp. p. 434.
" Memorialul principelui Albert bArbatul reginei Victoria, asupra conversatiei sale cu Napoleon al III-le dela Osborne, 11 August, V, p. 400: das
erzielte Uebereinkommen besteht darin dass England die Pforte veranlassen
soil die Wahlen zu annulliren und das der Kaiser in der Frage der Einigung
nachgeben soll". Outrey c. Thouvenel, 17 August, p. 474: La France a gagn
la forme; mais l'Angleterre, l'Autriche et la Turquie ont gagn le fond et le
but de tous leurs efforts". Cum puteau Francezii sA se mai laude cu stralucitul succes obtinut de politica asa de precizA si de sincer In chestiunea alegerilor moldovene". V. Place c. Walewsky, 3 Septemvrie, p. 555. Numai ca necunoscand Imprejurrile adevArate ale Intalnirei dela Osborne, si ceva firesc
Meru sii nu le cunoaseA Intelegem pe Walewsky, scriind lui Talle yrand in 17
August, p. 476: Nous tendons vers le mme but; mais nous avons toujoirrs
eu l'intention de nous prter a des concessions qui, en ajournant le succs, ne
le rendront que plus certain"; si aiurea Walewsky, scrie lui Thouvenel, 14 August, p. 464: rien de prcis n'a t arret sur la runion".
" Thouvenel c. Walewsky, 22 Septembrie, p. 612.

UNIBEA MOLDOVEI CIT MUNTENIA

267

netagaduit : Alegerile fusese anulate i se ordonase a se face din

nou dupa ce listele electorale vor fi revizuite in sensul reclamatiilor partizanilor unirei Li se recunoscuse dreptatea i pentru ei
erau invederat c' politica puterei ce-i sprijinise repurtase triumful. Vogoride schimba purtarea lui de a totului tot i din un vrajma neimpacat al unirei, el deveni, cu totul nepartinitor, ordo-

nand cu o energie tot atat de mare, dar mai sincer de cat alta
data', ca organele ocarmuirei sa nu se amestece nici de cum in
manuirea operatiilor electorale ; distitui pe ministrul de interne
Vasile Ghica i dadu ordin ca colegiile electorale sa fie prezidate
de unul din alegatori, nu mai mult de prefect ca in cele anulate,
i in deobte se poarta in tot decursul acestor operatii aa a dobandete pe deplin aprobarea consulului francez, care staruia acuma el spre a-1 mentine in scaunul din care vroia lucru curioz
s-1 rastoarne acuma consulul austriac. Aceasta schimbare gat
de radicala a lui Vogoride, se explica tot din devotamentul

au catre Turci, pe care se temea sa nu-i vare iar in incurcaturi

ca acele atat de grave prin care trecuse 222.
Alegerile Matte din nou in atare imprejurari, reprezentnd de asta data adevarata opinie a Ord, ese aproape in unanimitate favorabile unirei. Din 89 de deputati numai 4 pareau
indoioi i. din acetia vom vedea ca numai doi staruiesc pana la
sfarit in parerile lor potrivnice marelui act.

In Muntenia in tot acest rastimp lucrurile mersese mult

mai fara greutati, intrucat puterile dumane credeau de pesos a stoarce dela Muntenia un vot potrivnic unirei, ceeace ar

fi parut chiar absurb dela prima vedere, unirea trebuind sa ias

numai decal in favoarea Munteniei. De aceea i toate silintele
se purtase asupra Moldovei, care sustine acea lupta uriae cu
energie, un curaj i o nesocotire a interesului individual ce trebuie sa se puna in unire, i care se explica numai prin puterea
covaritoare pe care unele idei mari le pun in lucrare asupra oameni lor. Atari avnturi sunt rari In viata unui popor ; dar acela
care e totui in viata sa le aibe la momentul trebuincios, dovedete
eft' pulsul vietei bate inca puternic in el, ea' merge la linia suitoare

a evolutiei, c nu este destinat peirei Ca' acele popoare care nici

In zilele grele nu tiu sa se ridice deasupra nivelului josnic al
interesului nemijlocit. C' poporul roman a strabatut spre onoa2" Place c. Walewsky, 3 Septemvrie, V, p. 357: ,,un des motifs qui lesoutiennent dans la nouvelle phase de la conduite est le dsir d'viter de nouveaux embarras it la Porte, ceux dont elle vient de sortir si heureusement tant
a ssez graves pour que la Turquie ne veuille pas les voir se renouveler". Asupra
nepArtinirei de astA datii a lui Vogoride, vezi actele de la p. 506, 562, 563, 618
La p. 589. Place telegrafiaza lui Walewsky In 18 Septernbrie : Tout s'est pass
avec ordre et la plus grande lgalit; le gouvernement a t compltement
impartial".

268

ISTOBIA ROMANILOR

rea lui o atare eriza, iata titlul sau cel mai mare la viata in

Europei civilizate.
Divanurile ad-hoc se deschid, acel al Moldovei in 20 Septembrie 1857 i al Munteniei, opt zile dupa aceea, in 30 a ace-

leiai

5. DORINTELE ROMANILOR

I CONVENTIA DE PARIS

Divanul ad-hoc al Moldovei deschfde edintele sale in

ziva de 22 Septembrie 1857 iar acel al Munteniei 8 zile.mai tarziu in 30 a aceleiai luni. Dupa cercetarea titlurilor deputatilor
alcatuirea unui regulament interior al lucrarilor amandurori
adunarilor se procede in edintele din 4 Octombrie, in Iai
In aceea din 9 Octombrie, in Bucureti la votarea propuner.lor
privitoarea la principiile parlamentare ale reorganizarei principatelor care se promulga' in Moldova in 5 punte, in Muntenia,

prin contopirea prin doua din ele in unul singur, in 4 punte,

prin care se cereau : 1) Autonomia i neutralitatea tarilor romane

2) unirea lor in un singur Stat sub numele de Romnia ; 3) Prin-

cipe strain ereditar dintr'o nou era domnitoare europeanil

al carui coboritori s'A fie crescuti in religia tarei ; 4) guvern reprezentativ i constitutional toate acestea sub garantia colec-

tiva a puterilor ce iscalira tratatul de Paris. 223.

Se hotarete dup aceea atat In Iai cat i in Bucurgti

alcatuirea unui memoriu desluitor al reformelor cerute i ambele

adunad inchee lucrarile acelor memorabile edinte, cea din

Moldova prin strigatele entuziaste de vivat unirea, cea din Mun-

tenia prin acele de sa traiasca' Romania, s traiasca puterile

garante, primindu-se i propunerea lui Christian Tell de a se
bate o medalie comemorativa a acelor zile de fericire i putere
nationala' 224.

S'a se observe ca pe cand in Bucureti se striga traiasca

Romania, in Iai se innalta glasul pentru unire lucru dorit aa
de fierbinte de Muntenia i pentru care divanul ad-hoc al Munte-

niei gase*te de cuviinta a multumi prin o adresa celui din Iai

spunandu-i Tare altele ca deputati moldoveni au avut din-

tai fericirea de a se afirma spunand puterilor garante c avem

acelai inceput, aceleai legi, 1 obiceiuri, aceleai temed i ace-

leai sperante, aceleai trebuinte de indestulat, aceleai hotare

de pazit, aceleai duren in trecut, acelai viitor de asigurat i
in srarit acelai misie de implinit. Multumiri i mii de ori multumiri voua fratilor pentru aceste cuvinte. Inimile noastre auCererile Moldovei In procesul verbal al sed. IV. Doc. ren. Rom., VI,
1, p. 68. Acel al Munteniei In proc. verbal Eti see.. VI. Ibidem, VI, 2, p. 43-44.
1" Ibidem, VI, 1, p. 80; VI, 2, P. 46.

UNIREA MOLDOVEI OU MUNTENIA

269

zindu-le au tresgrit, necunoscnd In ele adevgratul vers al Romgniei ce se manifestg prin voi mai Intai i. pe care-I auzirgm
tocmai In momentul cel mai sfnt In care intrgm i. noi pe calea
ce ne-a fost Insemnatg de strgbunii notri i pe care de acuma vom
merge impreun' i neclintiti uniti cu propunerile precum suntem
uniti cu cugetele i cu sufletele" 225.
Cat de recunoscgtori se argtau Muntenii CA-be Moldoven,i,

pentru votarea puntelor unirei, se vede i. din discursul lui G.

Golescu care spune cg. este bine a da Moldovenilor o probg de
Infrgtire i Europei o probg cg noi punem unirea nu munai in
vorbe ci i In poftg ci i. In faptg i tot odatg trebuie sg se multumeascg Moldovenilor pentru frumoasa lor purtare, cgci ei
au avut mult mai mare merit la votarea celor patru punte avand
a lupta cu mai multe i. mai mari greutgti, pentru care i D-v.
ati hotgrt a se face o adresg de multumire In privinta aceassta". De aceea Golescu propune ca Muntenia sg-i insuiascg
memoriul Moldovei privitor la desluirea puntelor ca cel mai
innalt semn de iubire pentru tara sorg 226.
Propunerea lui Golescu nu putu fu primitg de oarece Memorandul Munteniei se deosebia in un punt Insemnat de acel
al Moldovei. Pe cand acest din urmg l'Asa deschis intrebarea
dacg divanul se va ocupa i cu desbaterea reformelor lguntrice,
acel al divanului din Bucureti se rostia hotgrat cg-i socoate
misia sfaritg prin votarea celor patru punte. Comisia internationalg din Bucureti punnd pe divanul din Bucureti In Intarziere prin o adres din 10 Noembrie de a-i urma mai departe
lucrgrile privitoare la prefacerile lguntrice, divanul stgruiete
In tinuta sa i Inchide edintele argtnd Inc o dat cg nu poate
I

proceda mai departe la lucrgri. 229.

*i. este Inviderat cg dreptul i logica era ca In totdeauna

In contra pgrerilor intortochiate, ale diplomatiei, Intrucgt dupg
chiar congresul de Paris, Principatele fiind declarate autonome,
divanul muntenesc se intemeia tocmai pe aceastg autonomie
pentru a respinge amestecul strginilor In daraverile sale lguntrice. Recunoateti-ne autonomia, i deci lgsati-ne sg ne intoc-

mim in luntrul nostru dupg ale noastre interese 1 Romnii

apoi mai cereau unirea. Dela primirea sau respingerea acestei
cereri, atgrng In totul viitorul organizare interng care in cazul
cand unirea ar fi fost primita*, trebuia sg fie altfel Intocmitg,

decat atunci cAnd ambele tgri rgragneau despgrtite, i anume,

In acel caz, organizarea interng a tgrilor unite trebuia sg se facg

prin o adunare comung a ambelor principate.

Ibidem, VI, 2, p. 64
1" Ibidem, VI, 2, p. 129. Memorandul Munteniei, ibidem, p. 133 144.
is, Adresa comisiei, VI, 2, p. 124. Desbaterea intrebArei reformelor ltiuntrice in mai multe locuri. Vezi mai ales p. 101, 110, 142 51 376.

270

ISTORIA ROMANILOR

Ioan Bratianu In cuvntarea lui asupra adresei de punere

In Intarziere a comisiei, spune ca ar trebui intrebata comisia
europeana, ca tot respectul ce-i datorim, asupra cruia stari
a intrebarilor din launtru dorete ea ca noi sa' ne manifestam pa-

rerile ? SA avem In vedere principatele Intrunite sub un cap

triditar i strain, bucurandu-se de toata neatarnarea asigurata
noua prin capitulatiile noastre i. cu un guvern respectiv ; sau
pe aceasta tat% In parte, cu drepturile sale violente, cu regimul
voevozilor i ca nimica sigur pentru a doua-zi? Cum am putea
noi revizui legile i statutele In fiinta, innainte de a recunoate
Statul pentru care aceaste legi i. statute ar fi destinate" ?
Dumanii unirei 'rasa nu lipsiau a atribui acest refuz unui
spirit de nesupunere contra puterilor garante, proectelor dumaneti pe care Romanii le coceau in taina Impotriva sigurantei

Statelor vecine .1 a ordinei publice din Europa. Era uor de

respins atare calomnii ; caci soarta romanilor fiind In mana puterilor europene, ar fi fost o nebunie de a provoca nemultumirea
lor ; dar mai puternica decal chiar astfel de teama era logica Im-

prejurarilor, care nu putea Invoi pipairea chestiilor interne,

fat% a prejudeca prin aceasta insu marele *i covaritorul interes

al unirei i. a-1 expune sa fie respins, tocmai.
Era *rasa alt temere mai mare decat toate, care retinea

pe divanul Munteniei dela cercetarea Imprejurarilor luntrice

anume aceea a desbinarei de pared, a ciocnirei de interese, in
locul armoniei ce prezidase la rostirea dorintelor asupra pozitiei

exterioare de dat statului roman viitor. Se temeau membrii

ea' entuziasmul i intelegerea care-i unise pana atunci sa nu se

schimbe in lira' i invrajbire, i. sa nu deie Europei privelitea
unui popor ce in loc sa -Linda la regenerare ar Infatia numai
un organism putred i corupt, dela care nimic nu se mai poate atepta. Se mai temeau acuma ca unanimitatea obtinuta in chestiile cele mari ale vietei romaneti, sa nu fie ea insai compromisa de turburarea produsa prin atingerea celor-laltor, i ca multi
din partizanii unirei, vazand ea' alaturea cu ea se cereau i
reforme in sensul democratic i egalitar care erau sa loviasca
In pozitii catigate, sa nu arunce de teama acestora, i unirea in
balta. De aceea C. Kretzulescu gasia de eau Moldovenilor, ca
s'ar fi aruncat i asupra reformei aezamintelor interne.
Si ca temerile erau pang la un punct Indreptatite ne o do-

vedete o propunere inscrisa de deputati tarani In frunte cu

Tanase Constantin In care se jeluesc cu multe amaraciune contra lungului ir de Ingrozitoare suferinti ce i-au chinuit i chinuiesc Inca pe taranii plugari ; c daca ei au trecut deasupra lor
nu este fiindca nu le simt, dar fiindca nu le vreau s'a atinga autonomia tarii. Cum erau intelese asemene -Languid de clasa privilegiata se vede din un raspuns al lui Dumitrie Ghica facut lui

Ion Bratianu in care-i spune ca mai bine decat ar da sfaturi

UNIR EA MOLDOVE/ C11 MUNTENIA

271

clasei numit de el a priveligiatilor s'ar indrepta mai bine Care

aceia asupra cArora are o aa de mare autoritate i ar sfAtui

pe trani de a rosti cuvnt5ri in care par a spune strinilor :

veniti i refaceti legile, c5ci aristocratii nu voesc ei s5 fac6 dreptate. 228.

Toate aceste imprejurki fac pe divanul muntenesc s5 stAruiased in hotkrea luat5, de a nu intra in desbaterea reformelor Iguntrice, Ong ce Europa nu se va rosti asupra pozitiei ce
era s6 o dobndeased Statul romn. Comisia european6 ja act
de atare declaratie prin o adres6 din 4/ Decemvrie, i divanul
muntenesc se propag6 dui:A aceia pe un timp nedeterminat.
In Moldova divanul ad-hoc incepe ca i acel din Muntenia
prin formularea dorintelor celor fundamentale, care este identicA
cu aceia din tara sofa*. Votarea acestor punte intalnete ins5 doi
potrivnici in snul adun5rei : Nestor Hermeziu episcopul de Roman i boierul Alecu Bal proprietar, cum spune el cu fal5, a
80.000 de fAlci de p5mnt, care i inmneazA preedintelui o
protestare scris in contra ideei unirei, motivat numai in chip
cu totul obstract : c' asemenea fuzie nu ar produce decat elemente de discordie, lupte vrAjmaie i neprevAzute ameninttoare" interventii de a pururea vAtm5toare, adaogndu-se
atre aceasta i observarea c5.' att textul tratatului de
Paris cAt i firmanul de convocare ar cere intrunirea divanului
numai in privirea reorganiz5rei principatelor, argument precum
am vgzut invocat de toti dumanii unirei in contra atingerei
acestei idei.

In deosebire ins6 de divanul Valahiei care in aceast privire, pare a fi dovedit mai mult tact politic cleat acel al Moldovei, acesta din urm5, dup artarea dorintelor obteti, intr
i cercetarea reformelor luntrice care trebuiau in curind s-1
punA in cele mai vejnice incuraturi. Nu e vorbA, el ia nfsurd
de a cere dela comisia europeanA, cg eventualele deosebiri
in rostirea dorintelor ambelor adun5ri, (crede eft' i divanul muntenesc se va aluneca pe aceeai clinA), asupra reformelor viitoare, sA nu prejudice cauza unirei politice, cerut5 de unanimitatea deputatilor ambelor tri" 22P. Nu era insA aici pericolul desbaterilor chestiilor interne, c5ci mai la uring chiar de s'ar fi ivit

o divergent, inc6 ea nu ar fi fost indestulAtoare unirei cerut5

cu atta congl5suire de ambele adunAri, ins5. Moldovenii vAzue

In curand, c dac6 ei erau in destul de unanimi asupra celor

patru punte, nu era tot astfel, de indat ce se aduceau in desbatetere chestiuni de organizare intern, in care se ciocneau Orerile nu numai ale indivizilor, dar mai r.'" -a lnc5, a cele ale claselor
"i' Propunerea tAranilor, ibidem, VI, 2, p. 382. Discursul lui Ghica, p. 284.
Ibidem, VI, 1, P. 86.

21

272

ISTORIA ROMANILOR

deosebite reprezentate In adunare. De 0 devirgentele se arat

0 asupra altor punte precut) 0 acel al intelesului ce trebuia dat
tolerantei religioase, cea mai periculoas din -toate 0 cea care
era s pericliteze lucrarea Intregului divan, se raporta la modul
cum trebuiau Intocmite relatiile intre proprietari 0 steni. In
edinta a 27-a din 16 Decembrie, stenii aduc In snul divanului
propunerea reformelor cerute de ei, propunere frumos conce-

put 0 stilizat, 0 care amintete aducand tnguirea deputatului tranilor munteni, din comisia instituit' de revolutia din
1848 pentru a deslega aceia intrebare. &genii se tnguiesc

In propunerea lor, cg. pan astzi toate sarcinile cele mai grele,
numai asupra noastr au fost puse, 0 noi mai nici de unele bunuri
ale trei nu ne-am Indulcit; iar altii fr s fie supui la nici o

povar, de toat mana ei s'au bucurat ; c noi biruri grele de

cap am pltit ; oameni de oaste numai noi am dat ; ispravnicii,
judectori, privighetori 0 jandarmi numai noi am tinut ; drumuri, poduri 0 osele numai noi am lucrat ; beilicuri, podvezi
0 havalele numai noi am fAcut ; boierescuri, zile de meremet

numai noi am Indeplinit ; clac de voie 0 fr de voie numai noi

am dat ; la Jidovul orndar ca s ne sug toat vlaga numai
noi am fost vanduti ; butur scump 0 otrvit nurnai noi am

but ; One neagr 0 amar, udat cu lacrimi numai noi am

mncat ; btlii. 0. resmerite cnd au fost tot greul numai noi

l'am dus ; oti cnd au venit noi le-am hrnit, noi le-am slujit,
noi le-am purtat ; cA cel cu putere tara 10 prgsia, peste hotare
trecea ; nevoia 0 greutatea o duceau cei ce rmneau la vatra
lor. Tara aceasta nici MI, nici mestrii, nici meteuguri multe
ca alte 0'6 nu are toat imbelugarea bratele 0 sapele noastre
o aduc. Cat-i Dunrea de mare 0 de larg curge rul sudorilor
noastre, se duce peste m'ri 0 peste hotare, acolo se preface in

ruri de aur 0 de argint 0 curg iarA0 inapoi de se revars In

tara noastr ; iar noi dela ele nici c5. ne Indulcim.

Cnd ne-am jluit, cnd ne-am tnguit, Osurile cand

ne-am spus ispravnicul ne-a btut, privighetorul ne-au bAtut,

jandarmul ne-au bAtut, zapciul ne-au btut, vtjelul ne-au
bAtut, posesorul ne-au btut, boierul de moie ne-au btut ;

cine s'au sculat mai dimineat, cine au fost mai tare, acela
era mai mare. Boul 0 vaca, munca ostenelelor noastre nu
tiam a sunt ale noastre ; puiul 0. gina, laptele dela gura
copiilor notri de multe ori cu nedreptul ni s'au luat. Boierescul era odinioar 6 0 12 zile ; apoi s'au fcut lege ca s'
tlmceasc ziva lsat. de Dumnezeu atu-i de mare, 0 boierescul s'a mrit ; In urm iar s'au talmAcit 0. boierescul s'au tot
ingreuiat. Acum sunt 12 zile de pont, ziva cat luna ; lucrm din
primvar pn in toamn, lucrm de cum se ie omtul 0 pn.
la Inghet tot la boieresc ; lucrm cAt zice legea 0 mai des 0

peste lege, lucrm 0 nu mai mntuim. Holdele cele mari 0 In-

273

UNIEEA MOLDOVEI el; liGNTENIA

tinse se fac frumoase i mAnoase, iar and treci pe lng5 pgmAnturile noastre ti se rupe inima ; ogoarele ne rmn In paraging ;
p6pusoii ni se ineacA in buruianA i rAm'n necopti de-i bate
bruma ; ce-i boieresti asezati de noi in cosere sed ca aurul de
frumosi. CAnd d frigul cand bate crivAtul, and ne bate nevoia,
ne ducem de ne rescumpAr6m insusi munca noastr ca sA ne hrA-

nim copii cu d'Ama. Inainte de reglement sAteanul avea 10, 15

,

,:',

f.:

'

11 '

.'..i
strUsa %I liLEM.O.
I NOCi TVIlis14,1110L0
,

..41,1,:....r

.el v

;..i.e.'-.4'
.

.'

inaa.

.-

...,

- ...?--e- le 1,,',

I
'

.,

'

..,

... _,

,,,

AL,

,
g-

Y
4r

4,4/1141114 ..Sr

o.

4,11.

11.17

ikrirti5

Deputatii adunarii Ad-Hoc ai Moldovei 1857.

Colectia Academiei Romine.

si peste 20 de fAlci ; ridicam vite, ne prindeam nevoia si era si

tara folosit6, c cirezile cele multe care esiau din tar, noi le eresteam. Cu Regulamentul,tmunca ni s'a irnpovrat, iar pAmantutile ni s'au micsurat. Noi nici la facerea legei acesteia nici la ce-

lelalte nu am fost chemati, nici intrebati, nici la vre-o invoial

nu am sttut. Domnia lor boierii de mosie singuri le-au fAcut,
le- am urmat, de si greu si amar ne-au picat. Dar fiinda Dumnezeu si-au adus aminte si au dat In gAnd celor sapte puteri de s'au
A. D. Xenopol IsIona Rominilor.

Vol. XII.

..

''''''.

.,..1

... '.

,..1,.

..,,, -<:.,. ..
gl.,
1
6.. - 10,,

i Toill,
i
. . .. v Ah.

,
.

D,, -A, W.. -(-- .

irj.

.,

' ,r?.

c-. y

,'
,.

'

44,-

..

18

274

ISTORIA ROMANILOR

indurat ca de asta' dat sA fim i noi intrebati despre pAsurile

i durerile ce avem, uitat sa. fie .1 ters tot trecutul cu chinurile sale, departe fie toatA ura, toat vrajba i toatA imperecherea dela sufletul nostru ; o sam i din boieri au fost cu frica

lui Dumnezeu i mai din vechi, pe cand cu totii de a valma ne luptam i. ne vrsam sangele pentru apArarea credintei i a moiei
strAmoeti, i. nu erau ca pArinti i noi ca fiii lor. Noi lisa' tim
cA de cand cu domniile greceti, de atuncea s'au stricat i. dre-

sele trei i ale noastre. De aceea noi nu facem nici imputarea

nici infruntarea nimAnui, ci s'A avem iertare, dacA spuind ade-

vArul, vom fi scApat vre-o vorbA care sA fie greu la auzul cuiva.
Noi dorim ca tot poporul roman s'A se InfrAteascA i. s'A treiasca'
In pace i In linite pe pmantul strAmoesc al Romaniei, pentru
mrirea i. fericirea neamului".
Dup aceast introducere, sAtenii formuleazA urrnAtoa-

rele dorinti in privirea reformei conditiei lor : inlaturarea batAiei, aceea a tuturor beilicuriler, havalelor i. a birului pe cap,
i inlocuirea tuturor acestor indatoriri prin un bir pe averea
fiecui fAr osAndirea In tara ; satele s-i aibe dregAtori alei
din sanul lor i la sfarit cAderea boierescului adecA rAscumpA-

rarea lui cu toate acelea cu care sunt impovArati de atre boierii de moii. Voim sA scApAin, s'A ne rAscumprAm de robia
In care scApAm ; vroim s'A' ne rAscumpArAm, s'A nu mai fim, sA
nu mai fim a nimAnui, s'A fim numai ai tArei i s'A avem i noi

o tara ; am ingenuchiat, am imbrancit cu totii ; cum suntem nu

o mai putem duce indelung. Nu vroim sA jignim drepturile nimAnui ; dar nici al nostru s nu se intunece" 23.
Este invederat cA propunerea deputatilor sAteni, alcatuitA de un crturar partizan al intereselor lor, lovia mai mult
In interesul obtesc decat folosia clasei pentru care era formulatA ; de oarece, de i imbrAca in rostiri, ce pAreau eite chiar
din iMma acelor suferinzi, adevAruri netAgAduite despre ceea
ce fusese, era neoportun a se invenina infrAtirea ce ar fi trebuit
s'A domineascA in adunare, prin amintirea tuturor urgiilor trecute, din care o parte provenise tocmai dela clasa boiereascA.
" I bidem, VI, 1, p. 342. Radu Rosetti, Penlruce s'au rsculat franii, p.
288 aprqueste astfel aceasta maiastra protestare : Limba acestei plangeri este
de-o frumusete neIntrecuta si i se cuvine un loc de frunte In once selectiune de
bucliti de literatura romaneasca. Dar ea mai are alta calitate; este adevarata
dela inceput pana la sfarsit". Radu Rosetti atribue redactarea acestei plangeri
lui Vasile Malinescu, apropiind-o de minunatul amendament la chestia taraneasca,
cel atat de documentat, si asa de elocvent, propus In divanul ad-hoc. Acest
amendament era lusa iscalit de ;Arana divanului ad-hoc si dintre carturari

numai de 3 mai de sama: Arhim. Neofit Scriban, Arhim. Melchisedek si

Vasile Malinescu. Daca Irisa asemanam propunerea taranilor si cu discursul lui

Vasile Malinescu din comisia centrala In 1860 atunci vom primi /ara nici o
rezervii parerea lui R. Rosetti, ca propunerea deputatilor sateni a fost redactata de V. Malinescu, ibidem, p. 288-290.

UNIREA MOLDOVEI C1J 111:11ITENIA

276

Mai mult deck forma jignia lug fondul ei pe deputatii ma-

rilor proprietari ; cci In privirea celor trei puncte d'IntAiu pro-

prietarii sustineau, c tranii nu mai aveau cuvAnt a le cere

intrucAt prin votarea oborirei privilegiilor i a egalittei Ina-

intea legei li se fcuse dreptate. CAt despre puntul capital, rscumprarea boierescului, proprietarii fl trateaz de utopie condamnat de toat lumea, expresie sofistia care ascunde In ea
o cerintA comunist, care cu alte cuvinte vrea s5. zic6 : Improprietrirea universal fr cumprare i plata pmAntului, pe
care compuitorii propunerii locuitorilor 11 lnteleg proprietate
comun a tuturor, precum este aerul i soarele" 231.

0 adevrat furtun se deslntuise In sAnul adunArei

aceleia pe care Europa o convocase spre a cunoate dorintele

poporului romAn. Ce spectacol era s'A deje comisiei europene
i prin ea puterilor i lumei Intregi desfurarea unei lupte Inense pe un trAin pe care intelegerea se arta ca peste putint
de stabilit ? Oamenii conductori din divanul moldovenesc simtiau primejdia unei atari situatiuni, i se ivir o sum de propuneri care tinteau la deslegarea acestei chestiuni nenorocite. Aa
In afar de propunerile protrivnice ale tranilor i proprietarilor mari, mai formular alte moduli de ImpAcare ale intereselor dumane : minoritatea comitetului proprietarilor mari, o socotint particular a lui Roseti Tetcanu, o alta a majoriatei
comitetului proprietarilor mici cu ()snag socotint a unuia din
ei V. Zaharia, o alt p`drere a lui C. Hurmuzaki, cu- amendamentul foarte lung .1 puternic motivat a unui numr de deputati din

cler, boieri liberali i proprietari mici care conchidea pe fat

la Improprietrirea stenilor pe pmAntul atribuit lor prin regulamentul organic, o alt propunere In acela Inteles a lui Constantin Negri i altele Inc. Dup o desbatere vie se pun la
vot toate aceste propuneri i lucru cmios, cu toatele sunt respinse, neputAnd Intruni nici una majoritatea absolut a voturilor 232, aa c chestiunea trneasc turburase numai divanul
ad-hoc, flea' a se ajunge la nici o deslegare a grelei probleme.
In 21 Decembrie divanul ad-hoc al Moldovei Inchide i el edin-tele sale, dup ce voteaz, de ast daVA In unanimitate, o adres
de multumiri cstre reprezentantii puterilor garante 233.
Poarta cu toate asigurrile date de ei de Anglia i Austria
c. Franta ea Insi prsise ideia unirei politice a principatelor
totui se simte adAnc lovit prin rostirea unanim a ambelor
divanuri In favoarea unirei i hied cu sperietoarea cea stranic6 pentru Turci a princepelui strin. Ne tiind cum se puteau
intoarce lucrurile pAn la hotrArea desvArit ce trebuia s6
231 Ibidem, VI, 1, p. 354 355.
"1 Ibidem, VI. 1, p. 422 423.
isa Ibidem, p. 498.

276

D3TORIA ROMANILOR

fie luata la Paris, Turcii se mangaiau cel putin cu ideea c5 afir'nand tot mai tare c principatele le apartin, le vor alipi in re-

alitate mai still's de subreda lor imparatie, A.a prin fir-

manele de disolvire ale divanurilor ad-hoc, ea afirma din nou

ca principatele ar face parte intregitoare din imparatia ei. Daca
fug Poarta 1i arata pe fata mereu atare dorinta scumpa inimei
ei, modul cum firmanele erau redactate, stilul i. rostirile intre-

buintate, care aveau caracterul ordinului unui stapan catre

robul sau, nu erau de natur5 de loc de a impratia din sufletul

poporului roman amaraciunea i. indeprtarea pe care tocmai
purtarea i pretentiile arogante ale Turcilor fa-VA cu Romnii,
dela inceputul desbaterilor privitoare la a lor organizare, la
adunase pe intrecutele 234. *i. intr'adevar, cum spune o corespon-

denta a timpului, din Jai catre l'Etoile du Danube din Bruxela ;

cat de rau inspirati sunt minitrii sultanului de a incerca

cucerirea acestor teritorii prin nite termeni jicnitori amorului

propriu national i prin rostiri care ameninta liberfatile politice unui intreg popor 1 Minitrii inaltimei sale nu ar trebui sa
uite cat de mult nite cuvinte necorecte ca acele de provinci
sau parte intregitoare" rnesc simtimantul national. Aceast6
apucatura a cancelariei turceti, de a nu scrie o simpr fraza
fara a bAga in ea alt scop care pun in ingrijorare simtul politic
al poporatiilor, pare c5. vrea sa devina o neincetata provocare. Poarta nu vrea sa recunoasca in nici un chip existenta nationala a principatelor l Dar atunci la ce mai sunt bune tratatele, legaturile formale privitoare la aceste farii? Este de mirat cum de a tolerat chiar aezarea in Bucureti a comisiei europene in scopul de a cerceta dorintele poporatiilor. Daca principatele sunt posesiuni ale imperiului otoman, cu ce drept se

amesteca Europa in ele spre a le organiza ?" 235. *1 cu toate aces-

tea Poarta nu avea de ce sa fie ingrijita, cad parAsirea unirei

politice a principatelor de care Franta era un fapt indeplinit.
Dupa ce Poarta primise 'Ana atunci comunicad in atare
privire numai dela prietenele sale, Austria i Anglia, acuma
244 latA textul firmanului sultanului, model de necuviintA, mai ales fatA

cu acel ce nu se putea apare: Le divan convoqu en vertu de mon firman

imprial dans la province de Valachie qui fait partie intigrante de mon empire,
A l'effet de mettre lt excution les articles 23 et du trait de Paris, s'tait runl
pour exprimer les voeux du pays et fournir it la comission compose du dlgu de ma sublime Porte et de ceux des puissances garantes, les informations
ncessaires it l'accomplissement de son mandat. La dite comission venant de
dclarer unaniment que ce divan a cess de lui &re d'aucune nicessit ou utilit,
de concert avec les susdites puissances j'ai jug convenable d'en prononcer la
dissolution. Par consequent, toi caimacam it la rception de mon ordre rvr,
tu auras a dissoudre sur le champ le susdit divan et en informer qui de droit".
Place c.'Walewsky, 26 Ianuarie 1858, Doc. ren. Rom., VII. p. 55, spune: le
divan de Moldavle, qui a accompli son oeuvre avec rgularit, mritait rellement un loge plus poli". Firmanul, ibidem, p. 44 5i 52.
45 Ibidem, p. 56.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

277

dup rostirea divanurilor ad-hoc i in ajunul de a se deschide

conferintele din paris care avea A le cerceteze, ingi Franta d

planul de organizare, pe care se hotArete a-1 substitui unirei de-

Avarite, in cunotiinta Portei, prin ambasadorul Thouvenel.

In memoriul comunicat ei, se prevedea numele de principatele
unite de dat tArilor romne, iar unirea lor era A se refere la legislatie, stare economic, finante, mAsuri, greutati, armatA, Ostrndu-se in privirea politic6 dou ocarmuiri sub doi domni
i. dou adunri236. Proiectul e primit cu oarecare intnipinAri
secundare de Turci. Ideea pgrAsirei unirei deAvarite din parte
Frantei, ne mai fiind acuma un secret pentru nimenea, ea ajunsea

i la cunotiinta lAmuritg a poporului romn, care cu toat amara deAncantare cgreia fu expus, tot in Franta ii punea speranta, c6 mgcar o parte din relele de care suferia vor fi trimAduite 237.

In 22 Mai 1858 se deschid inA conferintele de Paris care

trebuia A punA un cap't fierberei i ateptArei atAt de nunatoare a Romanilor asupra soartei ce era A li se facg. In pdinta intai, de i se tiau lucrurile de mai innainte, se ggsete de
cuvint a se juca de a doua oar6 o comedie, pentru a mAntui
onoarea politicei franceze. Cea dintAi se mease atunci cAnd, dup
concesiunile dela Osborne, Anglia consimtise la anularea ale-

gerilor fAcute pentru divanul ad-hoc rostindu-se pentru unirea

pe care ea insui o pfsise. Anume in aceast6 prim6 conferint6
comitele Walewski se preface a sustine din nou proiectul de
unire, sprijinindu-se acuma i pe dreptatea pe care dorintele
rostite de divanuri o dAduse previderilor franceze. Bine inteles
cA reprezentantul Portei, Faud paca, mentine puntul de vedere
turcesc al nevoilor de a se respecta privilegiile separate ale trilor romne ; iar baronul de Hiibner are ptdcerea a pune, din
partea Austriei, in indoialA c6 divanurile A fi rostit adevAratele
dorinti ale poporatiilor, care ar avea nevoie de ordine i. stabilitate. Atunci intervine reprezentantul Angliei lordul Covley,
care spune ea', dup ce au ascultat pe puterea suzeranA, nu crede

c5. unirea A rspund scopului urm6rit de congres. Recu-

cA divanurile s'au rostit in favoarea acestei

idei, ci crede c6 s'ar putea combina, prin asimilarea aeAmintelor administrative, un sistem care ar satisface i dorintele
principatelor, Ma' a jigni drepturile legiuitoare ale puterei suzerane. Dup ce i ceilalti plenipotentiari ii rostise pArerile
lor mai mult sau mai putin conform cu ale antevorbitorilor, re-

noate ILIA

131 Ibidem, p. 86. Memento din 11 Martie 1858.

"7 Depesa lui Place c. Walewsky din 15 Mai, ibidem, p. 171, interesantA
si prin judecatA purtatA de consul asupra diverselor persoane ce ar putea aspira

la domnie. Singurele capabile pentru un atare post ar fi Petrache Mavroieni si

princlpele Grigore Sturza.

278

ISTOR1A ROMANILOR

prezentantul Frantei spune c intruat nu ar fi cu putint a se

proceda pe calea majorittei, ,.onferinta va izbuti a aeza o
intelegere intemeiat pe concesiuni mutuale i reciproce, aa ca
s se multumeasc pe en se poate toate interesele, precum spunea plenipotentiarul Marei-Britanii 238.

Intelegerea fiind stabilit in principiu, formularea organiirei fu o lucrare mai mult migloas decat grea, i in 19 edinti,
aa numita conventie de Paris era gata.

Aceast conventie este o lucrare foarte stranie, o silint

suprem a combinatiei diplomatice, care totdeauna a cAutat
s domine prin idei, adese ori prin cuvinte, interesele reale
i puternice ale vietei. Ea este un amestec hibrid i nefiresc de
unire i desp'rtire, in care caut s se impace interesele deose-

bite ale puterilor pe capul poporului romn. Necontenit i se

arat unirea, dar i se pun stavili pentru ca ea s' nu se realizeze.

Se apropie unda de buzele lui ; dar cnd vrea s beie ea se indepr-

teaz. Aa titlul oficial al trilor romne era s" fie acel de prin-

cipatele-unite; dar pentru a nu-i crea prea mari iluzii asupra

insemnttei lui, se pun dup el : ale Moldovei i Valahiei.
Era s fie o comisiune centrar in Focani pentru pregtirea
legilor de interes comun i o curte de casatie comun care s6 judece procesele ambelor tri in ultima instant : organizarea armatelor trebuia s" fie identic, pentru a se putea contopi la vreme de nevoie in un singur corp, i steagurile, dei deosebite,
erau s fie decorate cu o panglic comun de culoare albastr ;
msurile i greuttile erau s fie unificate, pe lng' vmi care
fusese intrunite inch' de pe timpul lui Bibescu ; dar toate aceste
imboldiri ctre o viat comun trebuiau s'A fie oprite prin zidul
de despArtire politic i administrativ ridicnd intre ele ; domnia,
reprezentarea national i capitalele rmneau deosebite.
In privirea principiilor dup care urma s se indrepte
de acolo inainte mersul treburilor in trilor romne, Conventia
de Paris introduce in ele principiul constitutional, ins in adev-

rata lui fiint, bazat pe egalitate i nu numai caricatura lui,

precum fusese constitutionalismul Regulamentului Organic. Se

stipuleaz anume prin articolul 46 al Conventiei c Moldovenii
i Muntenii sunt cu totii egali inaintea drilor .1 de o potriv

primiti in dregtorii publice in una i alta in ambele 0'6. Libertatea lor individual este garantat i nimenea nu va putea
fi retinut, arestat, nici urmrit cleat conform cu legea. Nimene
nu va putea fi expropriat decat in chip legal, pentru pricina
de interes public i dup o prealabir despgubire. Moldovenii
i Muntenii de toate riturile cretine se vor bucura de o potriv
de drepturile politice, i bucurarea de atari drepturi va putea
fi intins i la celelalte culturi prin dispozitiuni legiuitoare. Toate
"1 Protocolul conferentei I din 22 Mai 1859, ibidern, VII, p. 216.

UNIREA MOLDOVEI C13 MUNTENIA

279

privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se bucura inca

unele clase vor fi desfiintate si se vor procede rara intarziere
la revizuirea legei care reguleaza raporturile proprietarilor Ornan-

tului cu cultivatorii, In vedere de a imbunatati soarta taranilor". 239.

lata' noua intocmire sub care Europa dispunea, in autoritatea ei absoluta si suprema, c trebuia s'A t'almea poporul roman. El fususe consultat i rostise dorinti mult mai intinse
decat ceca ce Europa se indura s'A-i conceada. Prin organele divanurilor ad-hoc el rostise, nu o dorinta asa rupta din senin,
ci o nevoie neinlaturabila, urmarea desvoltarei sale intregi de
pana' atunci
unirea tarilor surori. Greutatile politice nu
invoise primirea unei atari cereri radicale ; totusi oricat de

putin incuviintase Europa, tot era foarte mult, caci romanii

cel putin scapase de urgia trecutului, de apasarea turceasca

ce-i silea s'A caute scaparea in protectoratul rusesc, care apoi

strangea in bratele sale pana aproape deplina inabusire.
De aceea, lucru la care poate nu am prea putea sa ne asteptam, capeteniile Romnilor se arata multumiti cu rezultatul
dobandit. Asa Vasile Boierescu, dei recunoaste cA s'a proclamat numai o semi-unire, unire in nume, in institutiuni, in legi,

In armata, in consiliul central, o unire reala pana' la un punt,

insa nu complecta, ci inceput adauge ca 'Imane acum ca Romanii prin o purtare cu truc i prudenta s'A o poata complecta.
Noi multumim Europei ca cel putin ne au aratat ca unirea poate
fi posibila" 249.

Nu stia Boerescu c atunci cand el scria acele randuri, profetiza ceeace trebuia s s'ntample si inca asa de curand, loan
Bratianu din potriva mergea prea departe cu entusiasmul, cand

spunea c Romanii primeau Conventia fr vre-o gandire

ascunsa, nu cu cuget de a o calca, ci cu honrare a o apara chiar

Cu sangele lor" 241. Cat curand erau s'A fie lasate la o parte aceste
jurminte, i apucand taurul norocului de coarne, era s'A ne fati-

rim noi insine soarta refuzata de areopagul european

Conventia de Paris prevede in dispozitia ei final ca in
momentul ce hatiseriful sultanului va promulga in principate
stipulatiile ei, ocarmuirea trilor va fi remisa de caimacamii
(caimacamie), insa constituite conform prevederilor Regulamentului organic, adecA alcatuite din presedintele divanului
domnesc, marele logorat i ministrul de interne care erau in
functie sub ultimii gospodari inaintea instalarei guvernului provizor din 1856. Zisele comisii se vor ocupa de inda-a cu alcatu"G Art. 46, ibidem, VII, p. 313.
240 Convenfiunea relativd la orgculizarea principatelor, articolul lui V. Boerescu In Nafionanzl. ibedem, VII, p. 408. Comp. alt articol p. 632.
241 Declararea lui I. C. BrAtianu din Romdnul, ibidem, p. 510.

ISTORIA ROMANILOR

280

irea listelor electorale care vor trebui O. fie intocmite i publicate in sorocul de 5 saptamani. Alegerile vor avea loc 3 saptamani dupa publicarea listelor. A zecea zi, dupa aceea, deputatii
vor trebui sa fie intruniti in fiecare principat, spre a procede
la alegerea gospodarilor" (art. 49).
Fura numiti deci in virtutea acestei dispozitii, drept caimacami In Muntenia : Emanoil Bleanu, Ion Manu i loan Al.
Filipescu, iar In Moldova : Stefan Catargiu, Anastasie Panu
Vasile Sturza.
G. CAIMACAMIA DE TREI I ALE GEREA LUI ALEXANDRU

IOAN I DE DOMN IN AMBELE PRINCIPATE

Lupta din Anti' efiinafiefimici. Adunarile ce trebuiau sa

fie alese erau sa hotarasca Intr'un chip insemnator soarta
rilor romane, de oare-ce dela oam.enii ce erau sa le alcatuiasca,

dela spiritul ce era sa predomneasc' In ele, dela persoanele carora erau ele sa incredinteze conducerea destinelor ambelor ramuri ale poporului roman, era sa atarne soarta acestuia. Parti-

dul national, Inflacrat numai de ideia binelui obtesc, nu se

gandea atat la persoana viitorului domn, cat se Ingrija ca s
patrunda In adunare oamenii destoinici, luminati i patrioti.
In o profesie de credin0 nationalitii declarase, In chip solemn
ca sunt partizanii unei bune i neatarnate adunari, ca ei nu au
nici in iveala nici In ascuns vre-un candidat la domnie, ca nu
vor cunoate de domn al Ord decat pe acela ce va e0 legiuit
din urma adunarei obteti 242.

Nu faceau tot astfel i partizanii ambitiilor personale,

care nu aveau alt scop in toat micarea lor decat triumful candidatului sprijinit de ei, i deci alegerea deputatilor din randul
acelora dare erau sa-i dee glasul.
In Muntenia partida nationala nu era reprezentata In guvern prin nici una din fetele sale. Toti caimacamii lucrau pentru
candidaturi anumite : doi din ei, Manu i B'leanu, pentru acea
a lui Gheorghe Bibescu, iar al treilea, Filipescu, pentru Barbu
Strbeiu. In vederea de a obi,ine o camera potrivita cu dorintele lor, caimacamii oranduiesc mai multe masuri apasatoare
care sa sileasca pe oameni a parasi simpat-iile lor catre partida
liberala.

fac destituiri de funetionari pe o scara destul

de intinsa, motivate de participarea lor la fntrunirea acelor partide. Mai multi din ei protestand la consulii streini, caimacamia
" Profesia de credint a partidului national din Moldova, 8 Decemvrie
1033. Comp. o depesft a lui Place c. Walewsky, 6 Noembrie 1858, In care aratii di mai multe persoane i-ar fi cenit desluslri asupra
1858, ibidem, VII, p.

candidatulul plAcut Frantei, ibidem, p. 629.

UNIEEA MOLDOVEI CU MUNTENIA

E;1

se hotre.5te a rstrnge Inc5 i mai mult frnele, i pentru a

fndreptti atare msuri, se pretexteazA de unul din ei, Manu,
incercgri de asasinat cu o bomb5 exploar fi fost tinta unei
sibil de sticl, aruncat pe fereastr in casa lui. Se iau atunci
msuri aspre de privighere a intrunirilor, nu numai a acelora din
localurile publice, dar chiar i acelor din casele particulare ; se
A

4:

,
q,:

'3,

"-E
"
T

?
gr

" N'

'

Loan Manu

Caimacamul Munteniei 1858. - Colectia Academiei Romine.

ordona ca mi1iia s indoiascA strjile puse la dispozitia politiei

i departamentul internelor este invitat a ordona aspru administratorilor din judete a se sili sk descopere Fin toate mijloacele
pe acei ce ar incerca s turbure linitea publicA. Cenzura este
mentinutl cu toat asprimea, cAimemia de trei in Muntenia
nu se deosebia decat doar in mai ru de acea de mai innainte a
lui Alexandru Ghica.

282

ISTGRIA ROMANILOR

CAimAcAmia InsA trebuind s'A ingrijeascA de tntocmirea

Iistelor electorale, gAsete in aceastA atributie prilejul de a silui mult mai puternic contiinta publicA dAnd o interpretare
Cat se poate de strAmtA i restrictivA dispozitiilor felectorale
anexate pe lAng conventia de Paris, adAogAnd chiar din propria
ei autoritate, conditii noue spre a putea fi inscris ca alegAtor.
Aa, bunA oarA, reduce cu 5% venitul proprietAtilor ipotecate ;
nu vrea sA tinA in seamA pentru constituirea capitalului de 6.000
de galbeni cerut de la alegAtorii directi ai oraelor, numerariul
i creantelor ce ar fi avut ; impune negutitorilor numai de cAt
infAtiarea de patente, cAnd multi din ei, dup regulele de pAnA
atunci, fusese scutiti de plata unor asemene, i altele de acela
fel. Toate aceste ap'AsAri i mAsuri neindreptAtite atrag o sumA
de protestAri din partea partidei nationale 243.
In Moldova lupta Intre partida national i aceia a candidaturilor personale i ineA un caracter .1 mai ascutit, prin desbinarea ce se pune, putin timp dupA inceperea lucrArilor cAimAcAmiei, intre unul din membrii ei, Stefan Catargiu, cu ceilalti
doi Anastasie Panu, i Vasile Sturza.
Aceti din urmA, devotati cu totul interesului national,
temAndu-se CA nu se vor intAlni tot deauna in pAreri cu colegul

lor, propun dela inceput, ca in lucrArile cAimAcAmiei sA predomneascA principiul majoritAtei 244, propunere care este primitA
de *tefan Catargiu, ins6 cu conditie ca fiecare din cei trei membri
ai locotenentiei s-i reja ministerele pe care le avusese sub domnia lui Ghica, Catargiu fiind interesat a avea sub a lui putere ministerul din l'Auntru, prin care spera cA va putea lucra aa ca sA-0
pregAteascA lui domnia. 25

'Jack *tefan Catargiu se silise a apuca ministeriul internelor, o fAcuse crezand cA va putea dispune de el fAr nici un
control, intrucAt autoritatea lui de ministru era intArit'A prin
acea mai mare inc6 de caimacam. El uita un lucru, ea' aceast
de pe urmA insuire era impArtit cu alti doi, care care el legandu-se asculta la principiul majoritAtei, autoritatea supremA
nu-i mai apartinea. Orbit ing de patima ambitiei i de luciul
domniei, cu care ea fAgAduia a fi incununat, Catargiu nu se
gAndete la pozitia lui, i pretinde o libertate absolutA in conducerea ministerului sAu. Desbinare de pAreri se vede chiar dela
primul act al cAimAcAmiei, Catargiu refuzAnd a subsemna de-.
cretul pentru restabilirea libertAtei presei. In curAnd era sA iz" Circulara partidului national din Decembrie, ibidem, p. 920. Mal multe
protestAri C. consulii strilini, ibidem, p. 1044, 1053, 1186. Comp. protestarea
contra alegerilor, efectuate pe baza listelor electorale, a lui I. BrAtianu si a lui
N. Golescu c. Napoleon al II-lea, p. 1380, 1382. Chestiunea boambei exploxibile,
vezi In actele de la p. 849, 859, 939.
2" Actul de la p. 599.
1" Ibidem, p. 780, 862.

UNIREA MOLD VEI CU MUNTENIA

283

bucnease o mai vanicg neintelegere. Panu 0 Cu Sturza gAsir

de cuviint a schimba pe mai multi ispravnici, futre care erau

0 acei de Tutova 0 Putna, rudenii de ale lui Catargiu. Acesta

se opune pretinzand &A nu ar putea suferi ca in ministerul ski

Anastasie Panu
Caimacamul Moldovei 1858 1859.
Colectia Academiei Romne.

sA se amestece capetele altor departamenturi. In zadar se silirg

Panu 0 cu Sturza a-1 face s" triteleagA c4 autoritatea lui de ministru trebuia s" se plece inaintea celui mai mare cgimkAmiei,
0 c' in exercitiul acestei se convinse ca sA predomneasc6 prin-

284

ISTOBIA ROMANILOR

cipiul majorittei. stefan Catargiu se opune cu Inverunare la

schimbrile propuse, 0 ele efectuandu-se fr consimtmntul
lui, nu vroiete s mai recunoasc6 principiul majorittei, la care
cu toate aceste se Indatorise a se supune, i prsind sala deliberrilor refuz de a lua parte la lucrrile ulterioare ale eimAcas el primete o deputtie aletuit din partizanii
si care-1 feliciteazd pentru energica lui impotrivire la dorintele
colegilor sAi. Majoritatea spre a nu lsa

nehotn.fite trebi cu atta

mai grabnice, cu cAt se apropia termenul In care trebuiau s fie

intoernite listele electorale, i fcea regulat datoria de a Invita
pe Catargiu la edinti, i dup ce-1 atepta pn la 12 ore, hotra lucrrile fr a lui 11111)61-M0re 2". Directorul ministerului

de interne, Pruncu, refuznd, dup Intetirile lui Catargiu, de

a veni la un consiliu, este destituit de cEmcamil cei doi i fnlocuit cu Teriachiu. Catargiu refuzI fns de a primi pe noul direc-

tor i acesta ocupandu-i functia lute zi fnainte de a sosi

ministrul su, este dat dal% cu puterea, de Insui acesta 242;

violenta care arat pang unde ajunsese pornirea lui Catargiu
In potriva celorlaltor membri ai edimcmiei.
Dac Catargiu 1ns fi permitea o asemenea purtare, o
fAcea numai, fiind fncurajat de consulul austriac 0 de comisarul

turc, Afif-bei, a cgrui menire cu toate e fusese numai deck

a ceti firmanul promulgAtor al Conventiei, rmsese totui In

Iai i dup Indeplinirea acelei formalitti. Comisarul turc vro-

ind sa expeduiase o telegram cifrat la Constantinopole, In

care de sigur relata tnguirile lui Catargiu, directia telegrafului
refuz primirea ei, pe motivul cA numai membrii guvernului
consulii puterilor acreditati pe lng ei ar avea dreptul a trimite
depei tainice 2". Intelege oricine eat a trebuit s se aprind
Turcul la acest refuz care-1 arune fuel 0 mai mult In partea
lui Catargiu. El trimite atunci un curier la Poart, prin care
murete pe larg purtarea celor doi cAimcami, care se prea
Turcilor att de necorect, i comunic i tnguirea lui Catargiu ctre marele vizir, In care acesta nu roete a spune a face
un de pe urm apel la dreptatea Inaltei Porti, cernd Intervenirea legiuit a curtei suzerane i sprijinul ei mntuitor, care
In attea rnduri ale trecutului au apsat nenorocitul nostru
principat 2". Iat deci cum intelegeau unii din boierii notri
s apere autonomia cea de abia dobndit i cu a-Ma trudA
necaz 1 Cum primete All rspunsul dela marele vizir el Intiin-

teazA pe cei doi caimacami a are s le fac o comunicare 0 se

duce la ei spre a le-o
Imprtgi, Insotit de Catargiu. Sturza i cu
'44 Mal multe InvitAri de aceste la p. 680, 722, 725, 744, 758, 767
Ibidem, VII, p. 684, 742, 791.
Ibidem, p. 770. Incurajarea cons. austr. p. 783.
1141

'4'

Ibidem, p. 732.

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA

285

Panu cerAnd dela comisar comunicarea In scris, spre a putea

delibera asupra ei i a rAspunde in cunotint6 de cauzg, Catargiu

se grAbete a intAmpina cA nu se Incape deliberarea unde urmeazA
poruncA" 25. Majoritatea cAimAcdmiei se refuzA a da o urmare
depeelor viziriale comunicate de Alif-bei, mai IntAi fiind a nu

veniau prin canalul unui reprezentant acreditat, apoi fiindc5

comunicArile ce i se fceau erau numai verbale 251.

Majoritatea cAimAcAmiei la In curAnd o mAsuel ce trebula s'A supere inc6 i mai rAu pe Turci, anume bazAndu-se pe
pe art. 9 al Conventiei care spunea a gospodarii vor avea agenti
care s'A-i reprezinte la Constantinopole, retrage puterile lui Fotiade ce fusese pAn'A atunci agent al Moldovei, de oarece aceste

tAri nu erau acuma ocArmuite de un gospodar, ci numai de o

locotenentA domneascA 252 AceastA mAsurA pune vArful relaOlor Incordate futre Moldova O Poarta OtomanA. Vizirul convoacA consiliul ambasadorilor i le spune purtarea abusivA a

cAimAcamilor, dupA rapoartele primite dela Afif-bei i tinguirile

lui Catargiu. Majoritatea cAimAcAmiei nefiind sprijinitA de nimene la Poart, ambasadorii se unesc cu vizirul In alcAtuirea
unei note dojenitoare, care cerea incetarea abuztuilor cinfAcAmiei .1 reintrarea ei In legalitate. Insui Franta este ademenitA
a se uni la acest demers colectiv, i comitele Walewski, desaprobA, In o depeA cAtre Place, destituirea lui Fotiade 253. Se

intelege dela sine a o atare nemultumire a intregului areopag

european, cu purtarea celor doi cAimAcami, trebuia sA deje cu-

raj uneltirilor dumane. Fiind a desaprobarea ambasadmilor

atingea i. destituirile de functionari interni, apoi de indatA se
scularA fotii minitri ai lui Vogoride care fusese inlocuiti la
intrarea In functie a nouei cAinfAcAmii, precum i alti dregAtori

subalterni, cerAnd cu sumetie dela cei doi cAimAcami reintegrarea In posturile lor, CA'imAcAmia InsA, intemeindu-se pe neclintita ei dreptate, respinge cu energie toate acele cereri i pedepsete chiar pe unul din petitionati, Iorgu RAznovanu, re-

trAgAndu-i insuirea de aghiotant ce o avea pe lAngA rangul

sAu militAresc 254. ClimAcAmia care se apArase pAnA atunci numai

prin c depeA cAtre marele vizir i cAtre reprezentantii puterilor garante 255, trimite o adresA de astAdatA, IndreptatA in contra
u Ibidem, VII, p. 787.

ni Ibidem, p. 789, 790, 826, 854. Un rezumat al luptei filtre Catar&

sprijinit de Turci si Austriaci si cAimlicAmie In memoriul lui V. Alecsandri, ibidem, p. 1084; altul In depesa lui Place din 25 Decembrie 1858, ibidem, p. 1329,
altul in Adresa ciiimAciimiei c. reprezentantli puterilor 14 Dec. 1858, ibidem
p. 1339.
in Ibidem, p. 764.
"a Ibidem, p. 774, 1006, 1010, 1019.
"4 Ibidem, p. 1048-1052, 1071.
"I Ibidem, p. 1096.

286

ISTORIA ROMAN1LOR

Turciei, acelorasi reprezentanti, in care dovedeste prin textul

a doua depesi, c6 Poarta calcA inteun chip inviderat stipulatia
continut in art. 2 al conventiei de Paris, dup care principatele
aveau s se ockmuiascA liber si in afar% de once amestec al su-

blimei Porti. Prin una din acele depesi, adresat" lui Alif-bei,
vizirul 11 inskcina, nerespectnd nici m6car formele politetei
celei mai elementare, a spune cgimkgmiei de a nu face nimica
privitor la mngstirile grecesti pan6 la epoca cand daravera
Cu ele avea s'a fie definitiv regulat prin un firman imperial" ;
a doua ordona revocarea libertkei presei incuviintaf de caimacami, care nu Meuse deck a restabili o lege votat pe timpul
lui Grigore Ghica si care fusese suspendat prin firman pe timpul
lui Vogoride 256. Amestecul Turcilor era

vklit. Se recunoaste

eh' mintea lor asiatic6 nu intelegea ce vrea s'a zic6 legkura unui

tratat pe care ei insii il iscalesc, s'i ei nu se puteau desvsta

de obiceiul de a privi tkile romne ca niste adevkate ale ion
pasalacuri. Ce e drept obiceiul era asa de vechiu, asa de ineadkinat hick greu era mai ales pentru Turci, a se desface de el.
$i apoi ce s'a" ne mirkn de Turci, cnd se gasiau chiar fruntasi
Romni care sa-i imbie a o face !

Aceast lupta' a celor doi cgimkami, Anastase Panu si

Vasile Sturza, contra intrigilor din luntru si a incerckei Turciei de a mentine pe cale piezise influenta pe care o pierduse
pe fat, constituie unul din momentele cele mai de seam6 ale
istoriei poporului. Ea ni-1 arata* pe deplin trezit la constiinta de
sine, apa'rand cu energia, pe care i-o da temelia juridicA, pozitia castigat prin tratatul de Paris. Dac6 Europa apusean'd
intinsese mana ei nationalitlei romne, ea nu galavanizase
numai un corp mort si fa'r6 viat6, ci sca'pase de moarte un organism ce vroia s'a" trAiase. Norocul cel bun al poporului romn a vrut lima' ca in guvernul acela ce era s" presad la aetul cel mai insemnat al regenerkei sale, alegerea domnilor, s'a
se nimeriascA, cel putin in una din tki, acea ce era menit de
soartg a aduce la menirea neamului intreg, dou suflete mari,
Anastasie Panu si Vasile Sturza doug inimi generoase si neinteresate, care sA jertfease personalitatea lor binelui obstesc.
Evolutia viitoare a poporului roman aduse pe acesti doi
bkbati in fruntea Moldovei care era menit a inmulti puterile
poporului roman prin unirea intemeiat pe jertfa Moldovei.
Dar tocmai aceast lupta' incordat si periculoasA contra
neindrepftitului amestec al Turcilor in daraverile Moldovei,
detrAsese luarea aminte a c6irnkAmiei dela privigherea pe care
ar fi trebuit s6 o OA asupra operatiilor electorale, si asa se fku
ca in adunarea Moldovei O. Patrunda" mai multi partizani ai
candidaturilor personale, de cat s'ar fi cuvenit dup numgrul
"' Adresa, ibidem, p. 1339.

UNIREA. liOLDOvEI CU MUNTENIA

287

lor. Din 64 deputati alesi 21 erau partizani ai lui Mihai Sturza

fostul domn al Moldovei, 13 ai lui Grigore Sturza fiul sti, iar
restul de 30 membri ai partidei nationale. Alegerea domnitorului trebuia s inceapg in Moldova si anume in ziva de 5/17
Ianuarie 1859 atinse tArAmul personal, era peste putint a nu se

Vasile Sturdza
Caimacamul Moldovei 1858-1859.

naste desbin5ri, unii din deputati avnd in vedere pe o persona-

litate, altii pe alta.

Alexandru Beldiman fu trimis chiar in noaptea aceia la

Mihail Koglniceanu spre a subsemna si el procesul-verbal. Tre-

zindu-1 din somn, Beldiman Ii prezent hartia, tinnd ascuns

cu mna numele alesului. KoOlniceanu intreM cine este : Mihai

28 4

ISTORIA ROMANILOR

Sturza? Nu, rspunse Beldirnan ; Grigore Sturza ? iar nu.

Atunci d-mi s isclesc zise Koglniceanu. Cnd vzu ea' e
Cuza, izbucni inteun vesel hohot de rs.
Alegerea domnului in Muntenia fusese amnat de partidul national pn' s se afle rezultatul celei din Moldova, de
oarece partidul national din Muntenia era hotkt a alege pe
aceiai persoan ca domn i. in aceast tar. Inteadevr conventia de Paris dei dispusese ca s fie dou guverne sub doi domni
separati ; nu prevzuse cazul cnd alegerea ambilor domni ar
cdea asupra uneia i aceleiai persoane. Can d partidul national

din Muntenia afl despre alegerea lui Cuza, el trimite o deputatie dtre adunarea moldoveneasc, care s felicite pentru fericita ei izbnd, i. de indat se luar msuri in Bucureti pentru asigurarea alegerilor domnului Moldovei. Adunarea de aicea
aleas sub imfluienta caimacamilor era favorabil lui Grigore
Bibescu, fostul principe. In ziva de 23 Ianuar cnd cu verificarea titlurilor, poporul din Bucureti dui:a indemnul partidului national, se adun in mare numk in dealul mitropoliei.
A doua zi cnd trebuia s se aleagA domnul, guvernul lug msura de a incunjura camera cu un corp de armat care avea ordin s tragA asupra multimei la caz de a vroi s ptrund cu
deasila in localul deputatilor. Capii partidului national ins se
intelesese cu colonelul Vldoianu, ca s" nu execute atare ordin,
i. cnd poporul se ingemdi la intrarea mitropoliei, fu 14sat de
gard ca s treacg neimpiedecat. Mcelarii ce erau in mare numr

incepur in chip insmntor ali ascuti cutitele cu mare vuet.

Deputatii speriati de presiunea poporan, cu toate c eran hotrti s-i dee glasurile lui Bibescu, votar cu totii, de team,
pe Cuza. Astfel domnul Moldovei fncinse i. sceptrul Munteniei.

Unirea era efectuat, cki oricAte greutti mai erau de invins

pentru a cAtiga invoirea Europei, la un act fcut inviderat
contra vrointei ei, totui nu este mai putin adevkat c' de indat
indoita alegere a lui Cuza, dateaz' existenta Romniei de astzi i se sfrete istoria desprtit a trilor romne.

Alegerea din Moldova.

In ziva de 28 Decembrie 1858
se intrupete adunarea national a Moldovei. Cea dintai des-

batere ce se deschide in ziva de 31 Decembrie, fu recunoaterea

alegerei principelui Grigore Sturza ca deputat ingreuiat prin

imprejurarea cA el slujise in otirea turceasc cu gradul de general de divizie i sub numele de Muhlis-paa. Sturza sustinea cAli

(Muse dimisia din acea slujb, pe care nu o primise de at spre

a lupta contra Rusiei i. deci in interesul Orel sale. Dintre deputatii nationali, alegerea lui Grigore Sturza este sprijinit
de Panu, Koglniceanu i. Cuza. Acest din urm arat, c' nu ar
exista niel o lege in Moldova, care s rpeascg drepturile politice acelor ce ar fi slujit in With strine, i sfrete cuvntarea

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA

289'

lui spunnd, c. socot in sfArit c trebuie s" punem patirnile

de o parte i s deschidem era constitutiei prin dreptate i fitie". Nu tia Cuza, cnd rostia aceste cuvinte, cA in curnd era
O fie protivnicul princepelui Grigore Sturza la scaunul domniei 1. 257.

Ca o bomb'd neateptatg fu atribuit acest rol Colonelului

Alexandru Cuza, in noaptea de 3 Ianuarie 1859. Anume partidul national, lucrnd cu mult foc i mult lepAdare de,.' sine pentru izbAnda ideilor sale, ii fAcuse un titlu de glorie de a nu-i fi

oprit Orerile asupra nici unui candidat de domn cum am amintit-o i mai sus. El respingea cu indignare invinuirea ce i se aducea, ea' ar cloci o candidatur ascuns, i se Muda c urma va
dovedi, c partidul national nu avea alt candidatur deckt acea
a unei adungri obteti libere i neatArnate" 258. Cand adunarea
se intruni anume spre a alege pe domn, partidul national trebui s'a' se coboare pe pknnt, din regiunile ideale in care plutea ;
s'a' se gandease cA, dacA nu era sA ias6 din urin6 nici Mihai nici

Grigore Sturza, era de nevoie ca cineva s'A' le stee impotriv6

i acel cine-va &Ata s'a fie un om in carne i oase, i nu numai
o sintez6 de fericite principii ; trebuia s6 gAseascg intre dnii
pe acel om nou pentru legile noue" pe care Koglniceanu II
ceruse, spre schimbarea fetei tgrilor romne. 258. De indat6 ins6

ce intrebarea se puse pe tArknul personal, se ivir6 deosebiri

In pgreri : unii din deputatii nationaliti erau pentru o persoan

altii pentru alta. Incepu s6 se vorbeascA de candidaturile lui

Constantin Negri, Petrache Mavrogheni, Anastasie Panu, Lascar Catargiu, Lascar Rossetti, Vasile Alecsandri, 260 acest din
urmA sprijinit de aa numita banda neagrA", in fruntea c6reja era Docan. Pericolul pentru partida national6 consta mai
intAi in alianta putincioas" intre Milfkleni (partizanii lui
Mihai Sturza) i Grigoreni (acei ai fiului ski Grigore), unire
ce ar fi alcauit majoritatea. Desbinarea futre tat i fiu era

ins aa de mare, cA asemene temere putea fi privit6 ca inlAturatA. Mai greu era de a se ajunge la o intelegere asupra candidatului partidei nationale i, dacg lucrul nu se fgcea, dac6 acea-

st partid se imbucAtia i ea in mai multe frnturi, apoi nu

de la intkul scrutin, unde trebuia majoritatea absolut, de si25? Adunarea electivA a Moldovei, Proces-verbal No. 11. 5edinta din 31
Decembrie 1858, Monitorul Oficial al Moldooei, din 15 Ianuarie 1859.
Un fel
de povestire a viitoarei pozitii a lui Cuza se vede In o scrisoare din Viena, din
27 Martie 1857 adresatA lui de unul Carro gi care fi dli titlul de Mon Prince".
Documente privitoare la renagterea Romdniet IV, p. 278.
/Hl Riispuns la Grigorieni, Steaua Dundrei, 21 Noembrie 1858.
"9 CuvAntare rostitA de CogAlniceanu In sedinta adunArei din 5 Ianuarie
1859. Monitorul oficial al Moldovei, 28 Ianuarie, supl. vorbA repetatA de Gr.
Sorurie la primirea lui Cuza In Bucuresti. Romdnul, 29 lanuarie, 1859, suplement.
H Acte gi documente, prioitoare la Renagterea Romdniei, VIII, p. 299.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XII.

19

290

ISTORIA ROMANILOR

gur insa ca la cel de al doilea, era sa izbuteasca, cu majoritatea

relativa, tot fostul principe al Moldovei Mihai Sturza. 261rn pri_
cina desbinarei partidului national sttea mai ales in chestia
rurala, in care Constantin Negri si Lascar Catargiu, ambii cu
cei mai multi sorti de izbanda, infatoseau parerile externe, unul
In favoarea taranilor, celalalt in acea a proprietarilor 262.
Neintelegerile tinura On cu doua zile inaintea alegerei
-care trebuia sa se Lea la 5 Ianuarie 1859. Ingrijirea si teama
cresteau cu cat se apropia terminul fatal. In seara de 3 Ianuarie
deputatii nationali venira mai toti, in numar de 30, la Costache Rolla care sedea in localul cabinetului de Istorie naturala,
MO sala numita pe atunci in prescurtare Elefant, dupa scheletul unui mare animal de acest soiu ce cuprindea in colectiire
lui. Aici, dupa ce se desbatu pana la 11 ore, fra nici un rezultat adunarea era sa se sparga, cand Lascar Rossetti incuie usa
.si spune ca nu vor esi de acolo, pana nu se vor intelege asupra
unui candidat 203 Reluindu-se desbaterile, Pisoschi propuse s
se aleaga colonelul Alexandru Cuza. Ca o scantee electrica
strabatu acest nume prin gandurile tuturor, neintalnind nicaerea impotrivirea, de care se lovise celelalte. Trecutul lui
Caza era cunoscut si-1 punea intr'o priincioasa lumina' ; planurile sale de viitor nu se stiau care sunt ; apoi el fiind o personalitate mai putin marcanta, toti nadajduiau ca-1 vor putea
conduce dupa dorintele lor ; in sfarsit legaturile sale de familie
cu mai multi din partizanii bandei negre, ii dadeau un sprijin
In acest grup destul de puternic. Inteun cuvnt, toate imprejuraffle se intalneau pentru a face ca sa fie primit. Se subsemna
indata un proces verbal, prin care cei 31 de membri ai partidului national (Care care se alipi mai tarziu si Alexandru Mavro22' Din 64 de deputati, vr'o 31 erau ai partidului national; se socoteau
apoi vr'o 20 ai lui M. Sturza si vr'o 13 ai lui Grigore.
10 Bolintineanu, Viala lui Cuza-Vodd, p. 10; un deputat dl. L. Catargiu
ziee ca nu va da votul Mu pentru acela care, daca s'ar face domn, lar lua mosiile si le-ar da la Omni. Nici eu, striga Kogalniceanu, nu voi da votul meu d-lui
Catargiu care, daca ar fi domn, m'ar trimite peste granita, pe mine care sunt
pentru improprietarirea taranilor".
20 In editia I-a a acestei istorii, am spus ea Pisoschi se arunease la
usa, cu un pistol in mina, amenintand a se ueide, in cazul cand cineva ar rnai
fi parlisit sala. Defunctul Dimitrie Rosetti, eumnatul lui Cuza, mi-a spus insa
ca era in o odae, alaturea de acea in care erau adunati deputatii si ca deschidea
din cand in cand usa, spre a vedea ce se face. Dimitrie Rosetti ne-a afirmat di
Lascar Rosetti a fost acel ce a incuiat usa. Se dau insA si alte versiuni asupra
numelor deosebitelor personagii ce jucara un rol in aceasta sedinta, deosebiri
cari nu ating fondul imprejurarilor. Indrept si cele ce am spus, ea Kogalniceanu
esi furios din adunare. El nu era fatii la sedinta, dupa cum arata singur In cuvantarea rostita cu prilejul desbaterei asupra raspunsului la mesaj din 1863.
Sed. din 9 Februarie 1863 Monitorul Oficial No. 56, 1863: Iata cum s'a ales
d. colonel Alex. Cuza, primit de noi toti, chiar de acei ce nu au fost la alegerea
pregatitoare, bunaoarii eu care atunci dormiam in patul meu".

IINIREA MOLDOVEI CD MUNTENIA

291

cordat ca al 32-lea) se legau a sprijini in adunare alegerea colonelului Alexandru Cuza ca domn al Moldovei 264.

Dupg hotararea luata la Elefant in noaptea de 3 4 Ia-

nuarie, se inteleg cam greu cele ce se petrecura a doua zi, in 4

lanuarie, in edinta adunarei elective. Anume, in acea edinta
se desfiatu intrebarea daca principele Grigore Sturza ce fusese

primit intre deputati, putea sa fie inscris intre candidatii la

domnie. Manolache Costache Epureanu, deputat nationalist,

rostete cam verde motivele pentru care el credea, ca principele Sturza nu ar putea s figureze in lista celor cu dreptul de

a fi ales : intaiu pentru ca aceasta candidatura este anti-constitutionala, caci printul Grigore Sturza nu are zece ani de
slujba, nici a fost reprezentantul 01.6 trimis de vre un tinut
i al doilea pentru c aceasta candidatura este anti-nationala',
caci nu a vrea sa avem, in lista candidatilor, un om care sa fie
i in aceea a pailor turceti." Ne-am atepta dupa hotararea
luata in noaptea de mai innainte de partidul national, ca toti

acei 32 de deputati ce subscrisese procesul-verbal dela Elefant,

prin care se indatorau a sprijini prin vot pe fata pe colonelul
Cuza", sa combat candidatura principelui Grigore Sturza, ce
era acuma protivnicul candidatului natinalist. In contra acestei
ateptari, gasim pe unul din cei mai de frunte barbati ai partidului
nationalist, Anastasie Panu, care i el subsemnase in procesul verbal, conjurnd pe adunare sa fie dreapta' i s inscrie pe printul
Sturza in lista candidatilor la domnie, spre a dovedi ca ea nu lucreaza in spirit de partid ci numai in acel al dreptatii i intelepciunei i al demnitatei unei adunari nationale". Intru cat celelalte
capetenii nationaliste, pe lnga Manolache Costache, ca Vasile
Alecsandri, Lascar Catargiu i Mihai Kogalniceanu combate
aceasta candidatura 266, nu ne ramane pentru a putea explica
purtarea cam neinteleasa a lui Panu decat dou ipoteze referitoare la personalitatea lui. Sau el ducea, mai departe de cum
cerea intelepciunea cea mai elementar, acel spirit cavaleresc,
imprtit i de alti nationaliti fa-VA cu principele Sturza, cand
cu validarea alegerii lui de deputat ; sau ca temandu-se de a se
pune ru poate cu viitorul domn, (in cazul unei impacari finale
catige de mai inainte favoarea 266.
intre tata i fiu), vroia
2" Procesul-Verbal din 3 Ianuarie, incheiat dupA 12 oare noaptea, publicat de Alexandru Papadopol-Calimach in Convorbiri Literare XV, 1883, p.
234. CogAlniceanu isali acasA la el, unde i se duse hartia.
2" Procesul-verbal din 4 Ianuarie, Monit. o al Mold., 25 Ianuarie. 1859.
Kogglniceanu se rostise contra candidaturei lui Gr. Sturza, atunci and II sprijinise validarea alegerei, apAsAnd Cu dinadinsul asupra faptului cA sprijine inscrierea, Irma numai ca deputal". Proces-verbal din 31 Dec. Ibid., 16 Ian. 1859.
2S11 O a treia ipotezA, cA nationalistii sA fi voit a avea pe Grigore Sturza

de candidat, pentru a combate prin el pe tatAl au, nu poate avea loe, din PricinA cA atunci ar fi trebuit ca totl nationalistii sA-1 primeasa.

292

ISTORIA ROMANILOR

La vot, principele Sturza avu pentru inscriere 19 voturi, contra

35. Se vede c5, pe lng cei 13 partizani ai lui Grigore Sturza,
votase, in afar de Panu, i alti cAti-va nationaliti, ce se luase
dup cApetenia lor. In once caz i. oricAror imprejurAri ar fi
datoria aceast6 ovEre, ea ne arat c inchegarea partidelor
pe baze de idei sau de interese era incA ubred. Vom avea prilejul de a constata mai adeseori o asemenea nestatornicie in
viata politic6 a acelor timpuri.
In ziva de 5 Ianuarie, cnd fu s'A se 0eascA la alegerea
domnului, Grigorienii vgzAnd CA, dup votul dat asupra inscrierei, cA sunt in o sdrobit minoritate, se hotresc a da glasurileTcolonelului Cuza. Atunci i Mihllenii, spre a nu-i instrAina

simpatiile noului domn, al cArui alegere era acum asigurat6

prin unirea Gregorienilor cu nationalitii, voteai i ei tot pe
colonelul Cuza, Mat el intrunete unanimitatea de 48 de glasuri ale celor de fa-0, dal% de al sAu, de oarece dup regulament

era dator sA se abtin6, in insuirea lui de candidat.

Dup alegerea, preedintele proclamA votul in uralele i
aplausele deputatilor i ale tribunelor. Noul domn Mu urnftorul jurAmnt inaintea adunrei : Jur in numele prea sfintei
Treimi i in fata Ord mele, c voi pAzi cu sfintenie drepturile
*i interesul Patriei, c voi fi credincios constitutiei in textul i
In spiritul ei, Ca' in toat domnia mea voi privighea la respectarea legilor pentru toti i in toate, uitnd toat prigonirea i
toaM ura, iubind de o potriv6 pe cel ce m'a iubit i pe cel ce
m'a urt, neavAnd dinaintea ochilor mei decAt, binele i fericirea natiei romAne. Aa Dumnezeu i compatriotii mei s-mi
fie intru ajutor".
Dup6 svarirea jur'mntului, KogAlniceanu tinu domnului urmAtoarea cuvntare :

DupA una sut6 cinci zeci i patru de ani de duren, de

umiliri i de degradatie national6, Moldova a reintrat in vechiul

ei drept, consfintit prin capitulatiile sale, dreptul de a-0 alege

pe capul sAu, pre domn.
Prin inifltarea ta pe tronul lui *tefan cel Mare, s'a innAltat insi nationalitatea romn. Alegandu-te de capul ski,
neamul nostru a voit s implineasc6 o veche datorie cAtre familia ta ; a voit sg-i r6splAteasc6 sAngele strAmoilor fal, v6rsat pentru libertAtile publice. AlegAndu-te pe tine domn in
tara noastrA, am voit s'a' ar6t6m lumei ceea ce toat tara dorete

la legi noi om nou.

0 doamne 1 Mare i frumosA iti este misia. Constitutia
din 7 August ne insemneaz6 o epocA nou, i. MAria Ta eti chemat s6 o deschizi 1 Fii dar omul epocei ; fl ca legea s6 inlocuiasc6 arbitrarul ; f A ca legea sA fie tare, iar tu MAria Ta ca domn,
fii bun, fii blnd ; fii buna mai ales cu aceia pentru care mai toti

domnii trecuti au fost nep6s6tori sau ri.

UN1REA. MOLDOVEI CU MUNTENIA

293

Nu uita ea daca cinci zeci de deputati te-au ales domn,

Insa ai sa" domneti peste dou milioane de oameni !
Fa' dar ca domnia ta sa fie cu totul de pace i de dreptate ;
Impaca patimile i urile dintre noi i reintrodu In mijlocul
nostru stramoeasca fratie.
Fli simplu, Maria ta, fii bun, ffi domn cetatean ; urechea
ta fie pururea deschisa la adevar, i. Inchisa la minciuna i la
linguire.

Porti un frumos i scump nume, numele lui Alexandru

cel Bun. S traieti dar multi ani, ca i dnsul ; sa domneti ca
dnsul, i fa o Doarnne I ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea institutiilor noastre, prin simtimintele tale patriotice
sa mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale natiei noastre,

cand Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor imparatului din

Bizant ca : Romania nu are alt ocrotitor decal pe Dumnezeu
sabia sa. S traieti Maria ta". 267.
O lume nesfarita atepta Inaintea palatului administrativ din Iai, In timp ce In launtrul lui se Muria, mai mult de
puterile istorice de cat de vointele omeneti, soarta viitoare a
poporului roman i anurne nu numai al celui din Moldova ci
al Intregului neam In toata rotunzimea lui. Cum lumea statea
nerabdatoate dupa rezultat, de data un porumbel alb se puse
pe frontonul din mijloc al palatului. Din cand In cand fi lua
zborul, se rotia deasupra multim.ei ; apoi batnd din aripi se
aeza din nou de unde zburase 2". Venise porumbelul, sa aduca
Romanilor tirea Ca se apropiase de limanul mntuirei, dup
cum alta data tot un porumbel vestise lumei, scapata de potop
In corabia lui Noe, apropierea uscatului.
Inteadevar c poporul In deobte, adeca tocmai clasele
pana acum Inlaturate dela once drepturi, dela once Impartaire la conducerea statului, avea motiv s vada In acel fapt Intamplator o prevestire plina de farmec ; cad el spera mult,
cel ce spereaza mult se ateapta la realizarea sperantelor sale.
Destul se tvlise poporul romnesc Intreg, mai bine de doua
secole, In ipocrizie i In laitate ; sarutase tlpile tuturor strainilor

ce avuse Ora i numai o zi puterea In mana; destul vazuse el

prin ochii unui strain, auzise prin urechile lui, vorbise cu limba
lui ; huiduise, calomniase i izgonise pe tot aeel ce rostise cuvantul de libertate ; doi secoli Intregi nu !Rai avuse acest popor nici
demnitate, nici autonomie, nici coli, nici armie, nici literatura,
nici industrie, nici comerciu, nici proprietate, nici domiciliu
chiar care sa fie al lui ; dou secole de cand functiile erau numai
JurdmAntul lui Cuza i cuvantarea lui Kogainiceanu In procesul-verbal al ed. din 5 Ian. Monit. o. al Mold., 28 Ian. 1859 suplement.
"5 Dupl spusele lui Costin BrAescu din Roman, adeverite si de altii con-

timporani, precum de Simion Dima din Iai.

294

18TORIA ROMANILOR

chiverniseli, domnia o arenduire ; de cand nu mai era o natie, ci

o mosie ; nu cetAteni ci slugile cutsrui sau cutArui individ" 269.
Cum s'A nu se bucure poporul, cand vedea in Alexandru
Cuza, vestitorul unei noi ere de demnitate national, de
libertate, de egalitate, de ridicarea claselor impilate". Domnul

era organul Conventiei ce introducea, pentru prima oar6, in

In viata Moldovei marele principiu ale Statelor moderne" 870.
Apoi domnitorul mai Mfg-tip realizarea unei alte mari
idei care depa'sa Conventia, ideea unirei, manifestare intelectual a puternicului instinct de pa'strare a neamului. Alexandru
Cuza era cunoscut ca infocat unionist.
De aceia nu ne vom mira de izbucnirea unei inflAckAri
adevkate, la rAspandirea vestei alegerei lui Cuza ; nu ne vom mira

de manifestArile sincere de bucurie ce le arRar nu numai corpului constituite ale Statului ; dar si poporul din toate unghiurile -Wei, precum si pe de alt parte iarAsi vom intelege pentru ce
alegerea lui Cuza era rAu vAzut de acele elemente din poporatia tArei care se folosise de starea trecutA a lucrurilor, Mina' oarA
de grecii din Galati. 271.
Bucuria ns trecu peste hotarele Moldovei, rApandindu-se
in sufletul intreg al poporului roman, si al acel din Muntenia.
lzbanda Moldovei, de a avea un domn dupA chipul i asem'A-

narea nouei stki de lucruri, facu si pe Munteni sa verse 16crkni

de bucurie pentru norocul fratilor lor, in care ei vedeau poate
vestea premergAtoare a propriului lor noroc. 272.
De data', in mijlocul acestei bucurii, in care tara fierbea
dela un capal la altul, cade ca un trasnet vestea unui complot,
urzit de straini, complot ce trebuia s'A izbucneascA la Focsani

proclame de domnitor pe principele Criigore Sturza. Faptasii

cautau sA ilscoale i satele, fAgAduind tranilor sA le impartA
despAgubire, pgmanturile boierilor. Nu s'a putut afla adevarul asupra acestui complot, si principele Sturza protesteazA
cu indignare contra faptului cA acest complot i se punea in seama
prin o scrisoare trimis6 foaei Steaua Duncirei 273.

Astfel se s'Avarsise alegerea lui Alexandru loan I in Moldova. Consulul Francez Place face urmkoarele reflexii asupra
alegerei din 5 Ianuarie : Pentru intaia oarA in Moldova, o alegere s'a fkut fr s6 se cheltuiase un galben. Nu au lipsit cu
toate acestea incercArile, i sunt mai in stare decat oricine a afirma, ca principele Mihai Sturza nu s'a dat ind'ArAt a oferi
mai multe milioane, pentru a cumpra glasuri. Pretutindenea
1" C. A. Rosetti In Romdnul, reprodus de Sleaua Dundrei, 20 Ian. 1859.
1," SI. Dun., 12 Ian. 1859.
17, St. Dun., 15 Ian. 1859.
"1 St. Dun., 13 Ian. 1859.
1,1 SI. Dun., 16 Ian. 1859. Dosarul cuprinz5tor al cercethrilor privitoare
la acest complot se afl In arhiva Ministerului justitiei, sub No. 387 din 1859.

13NIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

296

a fost respins. Acest fapt trebuia atribuit bunelor efecte, produse in aceast tar, prin ultimul divan ad-hoc i mai ales prin
luptele ce i-au mers Inainte. Cum'Ana moral s'a ridicat prea
repede aici. S'a inteles in sfarit, ea' sunt principii care trebuiau
s'a" izbuteascg, i nu s'a dat indkAt dela jertfe pentru a se ajunge

acest scop. Alegerea colonelului Caza este izbanda deplita a

ideilor inaintate i liberale, i vechiul sistem de coruptie i-a
trAit traiul".
Domnul Inskcin6 indat o depuntie, compus6 din Costache Negri, N. Catargiu i colonelul Mavrichi, s6 meargA la
Poart, spre a notifica Sultanului suirea lui in scaunul Moldovei. 274.

Alegerea lui Alexandru Cuza In Tara Romineaseil In

acest rAstimp, in Bucureti, adunarea incA nu se constituise,
i Muntenia era frArnntat de luptele dela alegere, intre caimacami i partida national care se silea din rgsputeri s6 combat
mAsurile mate de guvern, pentru a intoarce alegerile in apele

sale. Ofisul Cgim6cAmiei muntene convocase alegkorii pentru zilele de 8/12 Ianuarie, iar intrunirea adunkei o fixase pentra ziva
de 20 Ianuarie, 275. De aici se vede ck de neexact este pkerea,

sustinut5 de unii, ea" adunarea din Bucureti amnase inadins

deschiderea ei dela 5 Ianuarie, cnd ar fi trebuit sA se 1ntruneascg

odat cu acea din Iai, i c aceast amanare s'ar fi fkut spre

a se cunoate intAi alegerea din Moldova. 0 asemenea mAsurA,

dac4 ar fi avut fiint, ar presupune o 1ntelegere a partidului

national din Muntenia cu acel din Moldova, intelegere ce vom
vedea cA nu avusese loc. Apoi, chiar dacg o astfel de 1ntelegere

s'ar fi stabilit, cum ar fi putut ea Inriuri asupra cAimgcAmiei

Drei Romneti, partizanA declarat a candidaturilor fotilor
domni ai acelei ori 276.
CA nu exist5 o intelegere de mai inainte intre partidele
nationale din ambele tki se adeverete din unnAtoarele : Cuza,

In manifestul s'Au cAtre tug, din ziva chiar a alegerei lqi in Mol-

dova, 5 Ianuarie, spune intre altele : Indard dupd alegerea fraielui nostru, domnul din Valahia, vom pi la infiintarea comi'74 V ictor Place c. comitele Walewskg, 18 Ian. 1859. 4 cle fi documente,

IX, p. 276. Patria, 15 Ian. 1859.

t" Ofisul din 23 Decembrie 1858, reprodus Intxe alte gazete si de Steaua
Durirei, 5 Ian. 1859. Asupra frAmantArilor privitoare la alegeri, vezi o serie
de documente In Acte fi documente privitoare la istoria Rena0erii Romdniei,
IX, p. 1 si urm.
1" AceastA pArere este datA si de Bamberger, Geschichte der orientalischen Angelegenheit, Berlin 1882 p. 383. Aiurea (p. 386), el sustine, cu tot atat
de putin temeiu, cA Turcii ar fi avut scopul de a grAbi alegerea din Muntenia,

unde erau siguri de a avea un om pe placul lor, spre a putea apasa asupra
Moldovei.

296

ISTORIA ROMANILOR

siei centrale" 277 Prin urmare Cuza nu tiea, i nici gandia c5

va fi ales i In tara aceea, i daca am presupune ca el tiea, dar
se prefacea a nu cunoate lucrul, avem o dovada mai incheetoare din Muntenia, o corespondenta din Bucureti, din 23 Ianuarie, din care se vede CA chiar In acea zi, preziva alegerei din
Muntenia (care se facu In 24), nici nu se pomenea Inca numele
lui Cuza acolo. Aceasta scrisoare spune anume, ca rezultatuI
alegerilor va fi ca numarul cel mai mare de glasuri l'ar avea
printul Bibescu, pe cand *tirbei ar avea numai vreo 7; &A partida

nationala care ar avea mai putine glasuri decat Bibescu, ar putea izbuti numai in cazul cand s'ar uni cu partida lui Stirbei.
Numarul de care dispune fiecare partid, adaoga scrisoarea, nu
se poate bine hotara, din pricina &A mai multi ar Inota In doua
ape. Ocarmuirea a fost Ingrijita i. de micarea taranilor care
se intereseaza foarte mult de alegerea domnului. Adunarea e
impartita In doua tabere care sa combat cu Inverunare, dela
invalidarea alegerilor, ca patate de frauda" 279 Tot aa de
putin se gandeau consulii puterilor streine la alegerea domnitorului Moldovei. Oesterreichische Zeitung spune ca alegerea
lui Alexandru Ioan I In Bucureti a facut cu atat mai mult fintiparire, cu cat in ajun Inca toti consulii telegrafiase, ca este

aproape sigur, ca adunarea va alege pe printul Bibescu" 279.

Parerea primita de partidul nationalist din Moldova, de
a nu se hotara asupra unui candidat de domnie, se reproduse
i in tara rbmaneasca. Si aici se l'ngrijise partidul national numai de a avea o camera bine alcatuita, crezand ca patriotismul
deputatilor se va opri intr'un glas asupra celui mai vrednic de
a imbraca mantia domneasca. C. A. Rosetti sustine ca chestia
cea mare nu este cine va fi domnul, ci mai Intai cine sunt deputatii, intrucat adevaratii stalpi ai tarei sunt deputatii i nu
domnul" 280 V. Boerescu adaoga ca nu avem nici un candidat de domnie ; candidatul nostru va fi acel al natiunei ; voim
un domn al poporului care s'A fie adevarat principe constitutional" 281 Astfel cugetau partizanii candidaturilor personale. In
o broura care face apologia principelui Grigore Sturza, Francezul Vaillant spune &A natia trebuie inainte de toate sa se
gandeasca la alegerea domnului" 282.
"7 Montt. of. al Mold., 8 Febr. 1859. Tot asa afirmA si Dim. Rosetti di
era fatii, cAnd Cuza prirni telegrama a fusese ales si in Bucuresti, si riimase

cAtva timp In nedumerire, pftnA cAnd chemAnd pe KogAlniceanu, Epureanu,

V. Sturm si pe alp, se sfAtui cu ei si apoi rAspunse cA primeste domnia 0

In Muntenia.
171 Steaua Duntlrei, 29 Ian. 1859.

" ReprodusA de Romelnul, 10 Febr. 1859.

mle Romtlnul, 20 Ian. 1859.

1111 Nationalul, 15 o 22 Ian. 1859.
set Glasul poporului glasul lui D-zeu,Ilanuarie 1858, p._19.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

297

Cu toate aceste ideea de a se alege domnitorul Moldovei

si in Muntenia rasarise in mintea oamenlor timpului, cautand sa
realizeze, pe aceasta cale, unirea ce era cu neputinta de facut
Cu un principe strein. Asa principele Grigore Sturza, In raspunsul ce-1 face in 14 Ianuarie, deci Cu 10 zile inaintea alegerei
din Bucuresti, &are Steaua Minaret, spre a se apara de punerea
complotului pe seama lui, spune Dui:A alegerea domnului, mergaud sa-1 felicitez, am dat dovada de abnegatie, facandu-i tot
aceeasi propunere si incredintandu-1 c m'asi simti fericit, s

contribui cu ori ce sacrificiu la aceasta fapta nationala, fiind

gata a da tot concursul meu domnitorului, spre a fi ales qi in Va-

lahia" 282 Apoi C. A Rosetti area', catva timp dupa alegere,

ea' Inca am putea adaugi, cel putin pentru noi cei de aici, ca
toti am avut un mandat mai mult sau mai putin exprimat, nu

numai de a alege un print roman, ci inca si pe care dintre Romdni

sa alegem, pentru unii ardtat chiar anume, pentru ceilalti In termeni mai generali, s nu fie nici unul din cei ce au domnit, ei sau
parintii lor" 284. Mai adaugam c un memoriu adresat de sublima

Poarta puterilor arata, ea' Dumitru Golescu, un agitator din

1848, a venit in Iasi ca sa se inteleaga cu comisia interimara.

Scopul era de a se alege acelas domn In ambele principate. Dac

alegerile moldovene s'ar face inaintea celor din Valahia, aceasta
trebuia sa aleaga pe alesul Moldovei si vice-versa" 282 In sfarsit

Bolintineanu ne spune ca deputatii trimisi de domn, spre a

notifica sultanului suirea lui in scaunul Moldovei, avuse si mi-

sia de a trece prin Bucuresti si a cerceta ideea, daca este cu

putinta a veni la unirea tArilor surori, cel putin prin alegerea
domnului Moldovei ca domn si al Tarei Romanesti" 286.

Ideea alegerei lui Cuza si in Muntenia trebuia sa fi fost

hrnita de cate-va cugete ; caci altfel, cum ar fi izbucnit ea in
ziva de 24 Ianuarie?
Alegerea noului domnitor preocupa mintea poporului din
Tara Romaneasca mai mult de cum ar fi facut-o simpla curiozitate. In zilele de 22 si mai ales de 23 Ianuarie, preziva alegerei, o multime Insemnata de oameni se gramadise In curtea adunarei si chiar rupand cordonul de ostire adusa spre a apara adu-

narea, patrunsese in sala desbaterilor. Despre aceasta imbul-

zire" a poporului vorbeste un ordin al capului ostirei, B. Vladoianu,

catre colonelul Macedonschi, In care ordin li spune ca la trebuinta sa se impr4tie lumea ca once pref" 287.
Scrisoarea citatA mai sus, nota 20.
2" Romdnul, 23 lulie 1859.
20 Steaua Dun., 17 Aprnie 1859.
tse Bolintineanu, Viafa lui Cuza-Vodd, p. 14.
983

Is

Ordin din 23 Ian. No. 51 reprodus de Curierul Principatelor-Unite,

14 Mal 1859. Vezi si raportul lui Bclard, consul francez din Bucuresti, In Acle
qi documente priviloare la istoria Renaterei Romelniei, IX p. 269.

298

LSTORIA ROMANILOR

Acest puhoi de oampli nu avea insa' in ziva de 23 nici o

tinta pozitivA ; nu cerea sA se aleagA nimene, de oarece nici

partidul national nu-si fixase candidatul. Negativ era insA hoOM ; nu vroia sa' se aleag' nici unul din fostii domni, nici din
odraslele lor. Asa se explica insemnatoarele flueraturi ce intam-

pinara pe caimacami, cunoscuti partizani ai domnilor vechi,

cand pgrAsirA sala alegerei, dup cetirea mesajului 288 Apoi si

targnimea din Muntenia se miscase, si speriase inteun rand

foarte rAu caimAcAmia, prin vestea cA mai multe mii de trani

erau sa villa' cAtre adunare. Despre aceastA miscare a taranilor

vorbeste scrisoarea din 23 Ianuarie din Bucuresti, si artrile

ei sunt intarite prin un act oficial al ocarmuirei care, dupa alegerea deputatilor, opreste intrunirile fiind cA linstea public
ar fi amenintatA prin rasculAri si aduneiri de seitent in capitard" 288.

Tot aceastA tinta urmareste si proclamatia din 21 Ianuarie a

lui BAleanu, ministrul din lAuntru, care proclamatie, dupa ce
constata' insemnatatea rolului ce are sA-1 aibA adunarea munteanA, spune ca cea mai mica' manifestare provenit din o exaltare exageratA ar zminti acest caracter, ar profana-o si ar face-o
sA devina simbolul celei mai cumplite ratAciri" 29.

Ce imprejurare oare provocase o miscare atat de adana

In straturile mai de jos ale poporatiei muntene? Mai intai, cum
am vAzut-o din flueraturile ce insotise esirea cAimacamilor din
adunare, poporul doria o schimbare de regim care i se si punea
In perspectivA, prin conventia de Paris, si se gandea prea bine
la adevArul rostit de KogAlniceanu, ea la legi noui trebuie si
oameni noi. Poporul deci se temea ca nu cumva sA se aleagA
iarasi vr'un fost domn al prei Romnesti, si in aceasta privire
vointa lui era lAmurita si bine stabilitA. Era Inca si alta ceva :
Mai venise la auzul poporului din Bucuresti, cele ce se zvonise,
cum am vAzut In deosebite parti, despre putinta alegerei domnului Moldovei ca domn al TArei Romnesti, si in acest caz, domnul

ambelor tad romne era sa stee la Bucuresti care era sA castige

mult din sporirea daraverilor. AceastA idee prea fireascA apruse in mintea Romanilor, odatA cu ideea unirei si intre altele,
in Pe cAnd scrisoarea din 23 Ian., din Bucuresti, publicatli In Iasi, In

St. Dun. pomeneste despre aceste fluerAturi, Romeinui din 24 Ian. 1859, din

Bucuresti unde nu exista libertatea presei, spune numai di la esirea caimacamilor se auzi un feliu de zgomot, un fel de demonstrare a opiniei publice".
Cf. si raportul lui Bclard p. 269. Les calmacans sont amens par des /tildes
et des sifflets." I. BrAtianu, In sedinta din 23 Ian. rosteste cuvintele: pentru
ce caimacamil trimit trupe si Inconjurli adunarea? Poate pentrucii au fost
primiti cu fluerAturi si huidueli?" Ibid., p. 269.
2" Monit. ol. al Tara Rom., 23 Ian. 1859. Comp. scrisoarea citatA In
nota 25. Bclard C. Walewsky, 8 Febr. 1859. Acte fi documente, IX, p. 260 :"
Un grand nombre de paysans accourrus des environs grossissaient les attrouppements forms par la population des faubourgs".
1,* Reprodusii de Anunliatorul romdn, 22 Ian. 1859.

UNIREA MOLDOVEI CIT MUNTENIA

299

N. Istrati, in broura scris de el contra unirei Inca' din anul

1856, adusese ca argument de capitenie faptul ed prin unire
urmand sa se stramute capitala la Bucureti. Ia0i trebuiau
sa ajunga un al doilea Flarl'u" 29'. Speranta, alegerei lui Cuza
era hug de tot nehotarata de oarece nu se propusese candidatura
domnitorului moldovan al tronului Tarei Romaneti, 0 de aceea

era mai mult o dorinta nelamurita a mintei, de cat o hotarare

a vointei. Nu credem cil, in imbulzeala din 23 Ianuarie, poporul sa fi rostit numele lui Cuza, cad dupa scrisoarea din 23 Ianuarie adman Stelei Dunarei, se putea sustine ca lucrul nu se
intampla, de oarece o imprejurare atat de insemnatoare nu ar
fi putut fi trecuta cu vederea de scriitorul acelei scrisori. Apoi
o alt scrisoare din Bucureti, tot din 23 Ianuarie, adresata
ziarului Patria" din Ia0, spune ca : taranii au sa vie dela toate
judetele, sa ceara dela adunare, sa se aleaga Golescu ca domn ;
ca de nu va face aceasta, ei taranii au sa ajunga robii ciocoilor" 292.

Nici in aceasta scrisoare nu se pomenete, nici prin un cuvnt

de alegerea lui Cuza, ci numele ce era pus inainte de partida nou

era acel al lui Golescu.

In preziva alegerei ma', in sara de 23 Ianuarie, la o in-

trunire a partidului national tinuta la hotelul Concordia, se pune

pe tapet chestia daca nu ar fi bine, spre a se inlatura nenorocirea unui conflict fare Wire 0 popor ce era aproape sa se in-

tmple in ziva aceea, ca membrii partidei nationale sa se retraga

din adunare ; dar aceasta nu asigura pe deplin inlaturarea luptei fratricide : Trebuia ca sau oamenii liberali s' stee spec-

tatori pasivi la reintoarcerea trecutului, sau sa se retraga onorabil in numele unui principiu, insa lasnd posibilitatea rasboiului civil". Atunci principele Dimitrie Ghica rosti pentru prima
oat% ideea hi-Anita in ascuns in mintea celor mai multi, ca sa
se faca' unirea Principatelor, proclamnd pe colonelul Cuza de
domn i in Tara Romaneasca" 293. Cetatenii Boerescu, Bozianu

0 altii srira indata 0 sustinura cu ardoare ideea principelui.

Convictiunea se forma iute 0 consimtamntul deveni unanim.
Se hotara tinerea secretului pang a doua zi dimineata, cand
trebuia sa se inteleaga asupra modului de a proceda. la facerea propunerei in adunare. La 8 ore deputatii nationaliti se
adunara din nou la Concordia 0 hotarara sa faca propunerea
2" Cvestia zilei, Iasi, 1856, dupii traducerea francezA publicatii in Acte
si documente privitoare la istoria Renasterei Romdniei, IV, Buc. 1889, p. 132:

Que la capitale Jassy courrait le risque de devenir un second Harlou".

ili ReprodusA In Acte si documente privitoare la Renasterea Romdniei,
VIII, p. 585.

21 DupA o scrisoare din 11 Mart. 1859, a generalului B. VlAdoianu, adre-

satA lui Neculai Blaremberg, (vezi Essai sur les institutions de la Roumanie
par N. Blaremberg Bucarest, 1886, p. 314), cel intAi care ar fi propus aceastA
idee fusese Cesar Bolliac care o comunicase lui Alexandru Ghica, fostul domn
al Munteniei.

300

ISTORIA ROMANILOR

intfii in edinta secret i, dac ea nu ar trece nationalitii sA

se retragA. Cu aceastA hotArke se duser ei la adunare pe la 10
ore. Miel Boerescu propuse, la ctiva deputati din majoritate,
edinta secretA, unde trebuia s'a' le desvleascA mijlocul de imp-

ciuire, in numele unui act de patriotism, cu totii primir, fiindc

eran i ei In o grea situatie. Intrati in camera secreta', Boerescu
se scul i. propuse, inteo cuvntarea plinA de infocare, unirea
prin alegerea colonelului Cuza de domn i in tara Romneasc.
Doctorul Asachi, unul din membrii dreptei, intrerupse pe ora-

tor, nu ins pentru al combate ei pentru a una ea' sunt i alte

State care au un singur cap, dei dou administratii deosebite,
precum sunt Suedia i Norvegia. Aceast intrerupere d'Adu i
mai mare ininimare lui Boerescu. Un entuziasm de nedescris
cuprinse pe toti deputatii din stnga i din dreapta ; cei mai
multi incepur a plange. Mitropolitul ceru crucea i Evanghelia ;
dar pn s i le aducA pronunt jurgmntul, plngnd i el inaintea icoanei Sf. Treimi. Toti deputatii strigar jurAm" i sub-

semnar actul. Eiti in edinta publicA, votar cu totii pentru

colonelul Cuza care fu ales cu unanimitatea glasurilor" 294.
Psicologicete, acest entuziasm este explicabil prin predispunerea spiritelor a primi propunerea, in urma presiunei
poporane ce apAsa asupra adunArei in vederea alegerei domnului Moldovei, predispunere care &kilt putinta unei izbucniri
a instinctului de conservare a neamului ce-i fAcea drum prin
presiunile i interesele personale, pentru a apgra interesul comun. Era unul din rarele i scurtele momente, in care natura
innbua glasul individualittilor, pentru a ap6ra odstenta
speciei.

Presiune poporans care in ziva precedent6 se fAcuse

numai cat .in senz negativ, de a nu se alege vre un reprezentant
al formatiilor trecutului, in ziva de 24 iea un caracter pozitiv,
acel de a se alege domnul Moldovei. Secretul hotArat de parti-

dul national in intrunirea dela Concordia din seara de 23, nu

putuse fi tinut, i ideea de a propune alegerea domnului Moldovei se risipise ca fulgerul in poporul Bucuretean, in stare
de supraexcitare in care se afla. In adevAr toat6 noaptea aceea
de 23 spre 24 Ianuarie se petrecu in un neastampAr, atat din
partea poporului cAt i din a guvernului. Toat %Urea de cava-

lerie i infanterie umbla in patrule pe poduri ; dar tot ocian'

1" Relatia asupra celor Intamplate, vezi In Nafionalul, 3 Ianuarie 1860,
Comp. Ibidem 25 Ianuarie 1859 si Ronninul 23 Iulie 1859. Conservatorul progresist, 15 Ianuarie 1860, spune, cA Cuza fusese propus chiar In adunare In ziva
de 23 Ianuarie; dar cA a lui candidaturA cAzuse atunci si cA a reusit a doua zi,
24, fiindca partidul dreptei a primit-o. Aceasta ne pare putin probabil ; fiindcA
nu ar fi IndrAsnit a o respinge, fatii cu limita amenintatoare a poporului din
acea zi, cand era cat pe ce sA se verse sfinge Intre ostire sl popor. Vezi sl expunerea amanuntitA In raportul lui Bclard citat de mai multe ori.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

301

.,`

bande de sute de oameni se incrucisau cu patrulele. Se zicea ca

In aceea seara, poporul s se fi inteles Cu ostirea, ca nici Inteun
caz s'Auge sa nu se verse" 295 Tot aa spune si scrisoarea din Bu-

curesti din 23 Ianuarie catre Patria, a peste noapte tot popo-

rul era In miscare" 296.

Cand poporul se aduna in ziva alegerei la Mitropolie, el
veni Cu gandul hotarat de a cere alegerea lui Cuza de domn al
Munteniei. Aceasta se vede din mai multe izvoare. Asa Boliac
spune in Reforma ea politia ar fi vrut sa bata pe acei ce, la 24
Ianuarie 1859, strigau pe dealul Mitropoliei :

sa traiasca

Cuza" 297; iar Tribuna romeinei ara-la ca presiunea poporana

a creiat pe domnul principatelor U nite 298 Bolintineanu spune
de asemenea ca poporul capitalei Munteniei manifesta ideea
In favoarea Unirei tarilor romne prin alegerea domnitorului
Moldovei 299 Valentineanu arata chiar ca se luase hotararea
de comitetul unionist, ca indata ce conservatorii sau albii din camera ar persista in alegerea lui Bibescu \Toda, poporul din curtea
Mitropoliei, unit cu poporul din Filaret, sa navaleasca in camera'
si sa-1 sileasca a proclama ales pe alesul Moldovei" 399 Kogalniceanu adauga ca In ziva de 24 Ianuarie 1859 pozitiunea deputatilor amenintati de cutite era In acea zi pentru acei ce nu vroiau
s'A asculte de glasul natiunei" 31 In sfarsit raporul lui Bclard
consul Francez din Bucuresti, spune : Strigatul sa traiasca

principele Cuza a fost adese ori repetat de inultime care retinuta pana' atunci 'in afara de zid, veni In curand sa ice parte
la aceasta manifestare improvizata" 392
Daca' se explica' !usa', din motivul aratat, alegerea lui
Alexandru Cuza in Muntenia, chiar de catre acei ce aveau interes

personal de a alege alt domn, se intelege tot aa de uor si izbucnirea bucurei partidului unionost din ambele OH romne,
cand vazu In sfarsit realizat visul sau atat de scump, visul
unirei. Toate ziarele timpului : Sieaua Duneirei, Romeinul Nafionalul, saluta aceasta alegere ca cel mai mare eveniment politic din viata poporului roman, si faptul ca, domnul moldovan
fusese ales in Muntenia, putea fi cu drept cuvnt privit, cum
spune Golescu in proclamatia sa ca cea mai mare dovada d
dragoste i de incredere data fratilor nostri din Mol dova" 888.
2" Revista politick a anului 1859, in Revista Carpalilor, 1860, I, p. 74.
so, Vezi mal sus.
297 Reforma 24 Ianuarie 1859.
ns Tribuna romdred, 29 Noembrie 1859.
SOO Viaja lui Cuza-Vorld, p. 15.
BOO

p. 10.

Alegerea, detronarea fi tnmormelntarea lui Cuza-Vod, Bucureti, 1898,

5edint,a din 7 Februarie, 1864. Monitoral Oficial, 24 Februarie 1864

suplement
sao Acte i documente, IX, p. 276.
In Monitorul Oficial al prei Ronulnefli, 26 Ianuarie 1859.
101

302

ISTORIA ROMANTLOR

Motive rationale pe lan0 inflcrarea patriotick explia de

al-1g parte bucuria unionistilor moldoveni, cnd isi vAzur

visul realizat. Kogglniceanu in cuvantarea de salutare, rostitil
din partea adun'rei moldovene in aceea a Ord surori, d pe fat
pricinile mai adanci care impingeau pe oamenii cugetkori din
Moldova a don i unirea ca tara Romneasc, cu toate jertfele
ce aceasn contopire era sA coste pe cea dintAi : Tara RomAnneascA este intreagA, Moldova este sfasiat6 ; pArtile ei cele rnai
frumoase au fost rupte ; Moldova dusg in hotarele ei, nu se poate
apAra nici in contra nAvAlitorilor, nici chiar in contra inrAuririlor streine ; Moldova trebuie s caute a se alipi atre sora sa.
De aceea in Moldova, unirea nu este chestie de entuziasm, ci
de judecat, de logic6". *i inteadevAr mare putere trebuia s6
aibe logica asupra mintei Moldovenilor de seamA de atunci, si
mai ales a locuitorilor din Iasi, cnd se stia cA unirea va aduce
strAmutarea capitalei in Bucuresti si deci cAderea neapArat
.a centrului moldovenesc, dup cum N. Istrate spusese inc6 din
1856. KogAlniceanu chiar, In cuvntarea lui din adunarea munteneascA, nu uit s6 ating aceast chestiune, de altfel atat de
delicat. El ja aminte c6 nu poate s rgrnn Iasul capitala IArilor unite ; c6ci capitala Moldovei e numai dou ore departe
de hotar, si prin urmare expusg a cAdea inteo noapte In mail-die
strAinilor". Dar nu era vorba numai de absorbirea capitalei,
ci si de aceia a intregei tgri in mai marele corp al -Wei surori.
Tot KoOlniceanu adaog5. c6 : atunci cnd ati ales pe alesul
Moldovei, d-voastr, n'ati luat numai pe domnul ei, ci ati luat
toat Moldova. Intreaga Moldov6 face parte de acum inainte
din Tara Romnease 3". Aceast6 imprejurare explicA apoi
lzbucnirea bucuriei in straturile poporului de jos din Bucuresti,
prin a cArei amenintAri se indeplinise alegerea, de oarece el se
asteapt6 la o sporire in daraverile lui, din faptul unirei.
Toate aceste pArti din societatea romneasc se bucurau
-si aveau de ce s se bucure : parte siltti, parte din convingere,
parte din interes. Dar pentru ce oare se aata Iasul asa de voios
mai voios de cAt ern'Asita t'Arei? CAci cum ne spune un contim-

poran : In Iasi bucuria izbucni puternic si neoprit : se infant% pentru un moment cu totul din constiint perspectiva
decklerei orasului ; entuziasmul era nemai vgzut, ne mai pomenit.

Hora unirei se juca iarna, prin z6pad, in fata otelului Petrea

Bacalu (astAzi otelul Traian in piata Unirei). Din toate tinuturile Moldovei, din toate tArgurile mari si mici veniau mii si. mii
de telegrame ; urkile nu se mai curmau intre deputatii moldoveni si munteni. Mitropolitii, episcopii, vldicii fAceau rug6804 Sedinta din 24 Februarie a adungrei muntene. Monitorul oficial al
Prei Ronuln,qti, 4 Martie 1859.

UNIREA MOLDOVEI GU MUNTENIA

303

ciuni ca sg multumeascg lui Dumnezeu cg dorintele lor, unirea

Principatelor, erau sg fie un fapt implinit. 305
Cum sg se explice aceast bucurie, cand era aproape de
once cugetare, cg scaunul tgrei trebuind sg fie strgmutat in Bucu-

Iaul era sg piard pozitia lui de Ong acuma, i deci

tati locuitorii lui erau sg fie loviti in ale ion interese? Acest
reti,

curios fenomem psicologic se explicg i el, dacg ne amintim de

puterea sugestivg, pe care unele cuvinte neintelese i nedefinite

le pun in lucrare asupra mintei noroadelor. Apoi imitatiunea

oarbg .1 necontientg venia in ajutorul ajurgrei momentane,
produse de magicul cuvnt de unire. Vedea poporul pe cei mai
de sus strigand, striga i el ; Ii vedea jucnd, juca i el. De aici
insg se explicg i repedea descntare ce-i lovi pe toti acei ce se
prpgdise de dragul unirei, cAnd vgzur cum strgmutarea capitalei la Bucureti venia sg loviascg in interesele lor. Dacg ar
fi fost inflcgrarea lor izvorgtg din adanca conVingere, ca la
cgpeteniile micgrei care suportarg urmgrile unirei, fgrg a
crti, de sigur cg tot poporul ar fi urmat tot astfel. Vom vedea
insg ea' nu a fost aa.
Primirea domnului in Bucureti fu o serbare poporang,
precum nu se mai 4-vgzuse, poate niciodat in tgrile romne.
Pote intregi innainte de barierg, atepta o multime nesfAritg
de popor. Calea mogooaiei era intesat de lumea ce se
suise pn pe acopergmintele caselor. Careta domnului era
dusg in triumf, i striggtele de bucurie ale intregului popor,
unite cu sunetele muzicei i cu acele ale clopotelor, umpleatt
vgzduhul. Insemnat lucru era insg cg aceste arkgri nu erau nici
comandate nici impuse ; erau izbucnirea neopritg a simtimantalui poporan, entuziasmul dus png la delir al unei multimi
cuprinsg de incntare, pentru triumful dreptei sale cauze. Dupg
Te-deum, domnul intrg in Camerg, unde trebui sg jure. Mitropolitul Ii prezintg Regulamentul Organic spre a jura, dupg
formula cuprinsg in el. Se rgspAndi tirea (adevgratg sau nu),
cg printul depgrtase binior aceastg carte, i zise cg jurgmAntul era inscris in inima lui i cg-I va face pe de rost" 306.
In afarg de unire, bucuria mai cuprinsese inimile i din
cauza persoanei alese. Cuza nu fgcea parte din nici una din
familiile acele din care Romnii se deprinsese a vedea eind pe
domnitorii lor. Cuza era i el dintre boieri, insg din acei ce doreau sdrobirea boierimei i inlgturarea privilegiilor ; era un om
nou, i de lucrurile noi tot deauna se leagg sperante i ateptgri
nedefinite, dar cu atat mai puternice i mai imbolditoare, cu
305
A. Forescu, Amintiri din viola lui Alexandru Cum Arhiva din Ia51
XI, 1900, p. 260.
8" Nafionalul, 12 Februarie 1859.

ISTORIA ROAIANI.LOR

304

tat ele, proectAndu-se in necunoscut, pot pe aripile inchipuirei s. iee formele cele mai ademenitoare.
DupA conventia de Paris, Wile romAne trebuiau s imbrace o hainA nepurtatA pn atunci ; trebuia s se introducA
In locul sistemului deosebirilor de rang, acea al meritului ; in

locul privilegiului, egalitatea ; in locul incAtuerei, liberatatea ;

in locul arbitrarului, dreptatea ; i poporul care suferise pAnA
atunci toate relele unei stAri apAsAtoare se atepta sA rAsufle
de acum inainte. Domnul ales in Moldova impArtAia tocmai
aceste principii, dupA cum o dovedise inceputurile lui inainte
de domnie.
Poporul putea deci spera dela el o aplicare sincer a noului regim. Domnul i spunea, in proclamatia sa din 8 Fevruarie
din Bucureti, cA toate stAruintele sale vor avea de tintA des-

voltarea noilor institutii ce ni le-a recunoscut Europa, i adevArata i temeinica punere in lucrare a reformelor ce sunt menite a introduce in societatea noastrA marele principiu ale societAtei moderne" 307

IzbAnda partidei nationale In ambele adunAri o fAcu

devinA pentru moment, stApAna situatiei i o puse in fruntea
trebilor. In tot timpul cat tinu entuziasmul provocat prin
doita alegere, oamenii partizei nationale sunt insArcinati cu
toate manifestArile de bucurie care, dei sub o formA oficial,
imbrAcau din aceastA pricinA, un caracter neprefAcut. In depu-

tatiile mutuale ce-i trimit ambele adunki, spre a se felicita

pentru mult fericitul eveniment, cuvAntul II duc : KogAlniceanu

In Bucureti, pentru Moldova i C. A. Rosetti in Iai, pentru
Tara RomAneascA ; lui KogAlniceanu Ii rAspunde in Bucureti
Vasile Boerescu, iar in Iai lui Rosetti Ii rAspunde insui dolma
IntrAnd pe mAinile lor aceste rostiri de bucurie, membrii par-

tidei nationale depesc chiar, in primul moment inflcArare,

marginile Intelepciunei, ceea ce &A loc la propuneri tot mai IndrAznete. Aa bunAoarA KogAlniceanu, In rAspunsul la mesaj
prin care domnitorul incunotiinta adunarea moldoveneascA
despre alegerea sa de domn al TArei RomAneti, cere dela domnitor convocarea la Focani a camerilor din ambele orr, 8089
ceace nu inseamnA altceva, cleat o a doua i mai MI* cAlcare
a conventiei de Paris, dup6 cel dintai, alegerea unui domnitor
comun. Lascar Catargiu, pAstrAndu-i sAngele rece, iea aminte

cA comisia insrcinatA cu rAspunsul la mesaj ar fi depAit mandatul ce i se dAduse. Ea trebuia s pregAteascA numai un rAspuns la mesaj, iar nu s'A propunA intrunirea adunArilor la Focani". KogAlniceanu recunoate aceast depAire, dar o scuzeazA prin aceea, cA lucrase impins de patriotism. Cu toat in"' Montt. of. al rdrei Rom., 9 Febr. 1859.
3" Sedinta din 28 Ianuarie Monit. of. al Moldovei, 7 Febr. 1859.

ITNIREA MOLDOVEI DU MUNTE.NIA

:303

tmpinarea lui Catargiu i Cu toate cg. mai multi deputati impgrtgeau felul sgu de a vedea, teama de a nu fi la ingltimea
momentului, face sg se voteze rgspunsul in forma ce i-o dgduse Kogglniceanu. i mai pe fatg se rosti aceastg idee, in rgspunsul care adunarea munteang, redactat tot de Kogglniceanu :
S6 ne intAlnim la Focani, zise el, unde punnd mang in mang,
sg ne leggm atAt de strns in cgt nici chiar soarta cea mai rea
sg nu ne poatg. despgrti. La Focani, la Focani dar, i acolo
impreung cu bine cuvntarea Dumnezeului pgrintilor notri,
sg serbgm marea sgrbgtoare a reinvierei Romnier 309.
Domnitorul insg trebuia s fie foarte bggtor de seamg
i sg nu atte puterile ce erau indestul de turburate de faptul
Indoitei alegeri. Chiar atunci primise el o scrisoare de la Vasile
Alecsandri, pe care-1 trimise la Paris pentru a obtinea recunoaterea alegerei. Agentul domnitorului Ii spunea, cg a fost bine
primit de impgratul i de marii demnitari ai statului francez ;
cg a fost intrebat asupra mai multor amgnuntimi privitoare la
Indoita alegere ; asupra caracterului principiului ; asupra tgrilor pe care e chemat a domni, i c toat lumea a fost foarte
multumit de rgspunsurile lui. Ati putea deci sg ngdgjduiti nu
putin pe sprijinul Fra ntei care va apgra cu cgldurg faptul indeplinit. Dar sg ne intelegem ; numai de indoita alegere e vorba ;
nu de acele fapte pe care unele spirite inaintate s'ar ademeni
ale indeplini la Focani. Tot ce ar aduce noui complicatiuni
la situatia actualg once act al nostru care ar fi in afarg de clau-zele stipulate, ne ar fi fatal i ar compromite gray interesele
noastre, cgci Franta nu ne ar putea apgra" 31O.
Mintile orbite de perspectiva realizgrei visului iubit, bgnuiau domnitorului retinerea, a cgrei motive el nu le putea da
In public. Consulul Place ne spune, cg a fost aclamat un principiu i nu un om i nu se poate atepta ca oamenii ce au ales
pe Cuza, MT% ca el sg fi fgcut ceva spre a o merita, sg-1 lase
sg se opreascg in nite margini care, in ochii lor, ar da aparenta
unei trAdgri. *ovgirile lui au produs un rgu efect, i multi sunt
" Montt, of. al Moldo.ei citat. Adresa catre adunarea munteana in Mon.
4. al Tdrei Ronuinesti, 4 Martie 1859.
210 Scrisoarea originala a lui
Alecsandri catre domnitor, din 25 Febr.
1859, din Paris (Hartiile Rosetti). Tot asa scrlea si Negri catre domnitor 7/
1859 (Idem.): ,,II serait opportun osons-nous (M. Catargi et moi) dire,
de s'arrter dans mon pays aux choses dej faites, sans en faire de nouvelles
et attendre la dcision de la confrence". Tot atunci, 7/19 Februarie. Walewsky
telegrafiaza lui Place: II est dsirable que M. Couza procde avec une grande
circonspection; qu'il ne prenne aucune mesure hative et que son attitude soit
expectante. Toute autre conduite de sa part tendrait entraver la ralisation
des dispositions qui lui sont favorables. La confrence se runira dans les premiers jours de Mars. On nous reproche de trop nous immiscer dans les affaires
intrieures du pays. Je &sire que vous vitlez avec soin de justifier ce reproche". (Acte si documente cit., IX, p. 289).
A. D. Xenopol. Istoria Romilnilor.

Vol. XII.

306

ISTORIA ROMANILOR

plecati a atribui aceste ovairi, dorintei lui de ai asigura pozitia

lui personala. S'ar putea ca prea multa prudenta din partea lui
sa faca mai mult rau de cat o imprudenta cugetata, caci ar putea da nastere la rniscari desordonate, produse de o purtare,
In care spiritul de partid nu ar vedea decat un calcul. Poate sa'
fie tot aa de primejdios a nu face nimic, pe cat i de a lucra".
Cu toate ca aceste banuieli erau cunoscute domnului, el nu se
lasase a fi Milt pe clina prapastioasa a pornirilor neprecugetate
i se opuse la fapte pripite 311
Intelesul alegerei indoite.
Ce inteles avuse alegerea
lui Cuza de domn in ambele tari romne? Divanurile ad-hoc

rostise dorinta unirei sub un principe strein dorinta ce nu fusese

primita de congresul de Paris. Tendinta dupa unire era insa

foarte rostita in ambele tari i se manifesta tocmai in indoita
alegere a lui Cuza, ce calca, daca nu litera, desigur ins spiritul Conventiei, dar indruma cu indrazneala indeplinirea dorin-

telor divanurilor ad-hoc, chiar in potriva hotarirei Europei.

Alegerea lui Cuza de domnitor in ambele tari romne trebuiau
sa bata calea pentru realizarea marelui principiu rostit de divanurile ad-hoc : unirea sub un principe strein.

Aa i fu privita alegerea lui Cuza de toti oamenii cu vaza.'

ai timpului, de corpurile constituite ale statului i de insui dom-

nul ales. El trebuia sa fie numai o veriga care sa lege trecutui

de viitorul cel dorit : unirea desavarsita sub un principe strein.
Kogalniceanu, inainte Inca de alegerea din Moldova, in ziva de
3 Ianuarie, Meuse urmatoarea propunere in adunarea acelei tari :

Cu toate ca Conventia de Paris n'a incuviintat dorinta divanurilor ad-hoc, adunare prin un vot foarte lamurit sa arate Europei, c noi persistam a voi unirea sub o dinastie straina.

Mara' de aceasta, noi avem s numim un domn i cu dnsul se va

nate i comitetul central din Focani. SA tie dinainte domnuI
comitetul care sunt vointele acestei adunari ; sa' nu uite domnul nici data ea', ales de deputatii natiei, pentru c totul nu era

inc pregatit spre a face unirea, el trebuie sa considere ca cea

mai sacr a sa datorie a grabi faptuirea acestei unhi, pentruca
ziva cea mai frumoasa a domniei sale va fi aceea cand se va
cobori de pe tron, dupa ce va fi pus cea de pe urma piatra la edificiu". Propunerea lui Kogalniceanu se voteaza de adunare
In ziva de 5 Ianuarie, inainte de a procede la alegerea domnului.

Mai mult Inca, cateva zile dupa alegerea lui Alexandru Cuza
de domn in Moldova, adunarea se rasgandete i voiete s voteze o propunere, ca sa se proceada la unirea desavarita sub
un principe strein ; sa se constitue in ambele tri cate un guvern provizor care ambele sa se intruneasc in Focsani, pentra
"1 Depesa lui Place c. Walewsky 20/8 Februarie 1859. Acte cit. p. 290.

UNIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA

307

a proclama unirea efectiva cu principele strein. Consulul Place

ns intrebat asupra acestei notiuni, dei nu avea nici o instructie dela curtea lui, sfatuete pe deputati sa nu o infatieze, sfat
de care ei ascult. Place arata in depea lui, c domnitorul
al-Rase parerile lui de rau, ca adunarea nu luase aceasta initiativa, i el imi declara ca este gata a se cobora de pe tron, in-

ata ce tara ar vroi s faca unirea cu un principe strein. Stiu,

adauga consulul, c puterea are multe farmece i ca ar trebui

sateptam ca sa fi gustat din ale colonelul Cuza, spre a ti care-i

vor fi atunci dispozitiile. Totui el are caracterul destul de straniu i un fel de filosofie care poate face sa se admita ca se va tinea

de cuvnt, la caz de intamplare".

Parerea rostita Care consulul francez din Iai, domnitorul Moldovei o repeta, in scrisoarea din 14 Ianuarie, catre imparatul Francezilor, unde spune intre altele. ca ,,tia bine ca
Maiestatea Sa, in Malta sa bunavointa catre noi, ar fi voit sa
faca mai mult ; nu a atarnat de ansul ca unirea desavarita
a Moldovei cu Muntenia sub ocarmuirea unui principe strain
.sa fi venit a asigura pentru totdeauna soarta acestor frumoase

ow,

312.

Dupa alegerea lui Alexandru loan I i ca domn al Tarei

Romaneti, in mijlocirea adresata de el puterilor garante, alesul

ambelor tari surori spune, in sensul propunerei lui Kogalniceanu, cr sufragiile unanime ale tarilor imi permit astazi a
fi organul lor, i dar nu voiesc a perde nici un moment, fara
sri viu a face o suprema chemare la marinimia marilor puteri
cari ne-au dat pana acuma atatea dovezi de interes. Intemeindu-ma pe votul adunarilor ad-hoc, rostit din nou de adunarea
Moldovei, in edinta din 5 Ianuarie, constat Inca data ca tara
a cerut unirea cu un print strain. Cat pentru mine personal,
am lucrat totdeauna la succesul acestei combinri, i alegerea
mea nu a putut sa-mi schimbe convingerile de mai inainte.
Lipsit de ambitie personala, i nedorind alta decat binele tarei
mele, aa precum ea Il intelege i 11 cere, nu am trebuinta de

a declara, ca voi fi totdeauna gata de a ma intoarce la viata

privat, i ca nu voi considera retragerea mea ca un sacrificiu,

&ea soarta Romanilor va fi hotarata in conformitate cu dorinta ce a exprimat-o natia intreaga".

La cetirea acestui act in sanul adunarei, toti deputatii

se scular in picioare i salutara cu de trei ori repetatele urari

SA traiasca Alexandru Ioan I; sri traiasca Romania" 313.
3"

Mon. of. al Moldovei, 25 si 28 Ian. 1859. Motiunea e reprodusA de

Place, In depesa lui cutre Walewsky din 29/12 Ianuarie 1859 In Acte gi documente,
IX, p. 242. Scrisoarea domnitorului cAtre Napoleon, ibidem, p. 250.
"3 Montt. of. at Moldovei, 5 Febr. 1859.

N8

ISTORIA ROMANI.LOR

Ca pentru a lega i mai mult pe domnitor de fagaduinta

formala ce o Meuse, Kogalniceanu revine indirect asupra aceleiai chestiuni, in edinta din 24 Martie, sub ministerul lui
loan Ghica, cu prilejul motivarei unui amendament, prin care
propunea ca retribuirea membrilor cornisiunei centrale sa se
faca, nu prin leafa lunara', ci prin o recompensa nationala,
vor fi indeplinit misiunea de a lucra pentru realizarea
unirei. Intre argumentele care motivan aceasta propunere,

Kogalniceanu introduce i. pe acesta : ca natia romana vede

mntuirea i. fericirea ei nurnai in unirea principatelor sub un.
principe strain ; c alegerea unui domn pentru ambele tad n'a
fost decat o notia i sublima protestare in favoarea unirei ; ca.
inaltimea sa Alexandru loan I, prin nota sa circulara adresata
puterilor garante, s'a declarat reprezentantul dorintelor Romnilor pentru unirea principatelor sub un principe strain,
aratand ca numai in aceasta unire tara ii vede fericirea
gaduind a sprijini aceasta cauza nationala inaintea marelui
areopag european" 314

Este bine stabilit ca alegerea lui Alexandru Cuza de domn

In ambele tari romne se Meuse numai ca o punte de trecere

catre unirea desavarit sub un principe strain 315.

Alegerea lui Alexandru loan I i puterile Europei. Creatiunea Conventiei de Paris, Principatele-Unite, lovise greu in
vointa europeana, prin actul cel insemnat realizat de indoita
alegere a lui Voda-Cuza. Din fericire pentru ele, situatia politica a statelor care conduceau mersul trebilor europene, era
favorabila nazuintelor romne. Anume Franta, putere inaltata in capul Europei, prin rasboiul Crimeei, era plecata a sprijini indoita alegere, ca una ce corespundea parerilor sustinute
de ea Inca in congresul de Paris asupra unirei tarilor romne,
ba chiar sub un principe strain.
Alexandru Ivan I, indata dupa alegerea din tara Romaneasca, trimite pe Vasile Alecsandri la imparatul Napoleon.
Dupa ce in audienta de la ministrul Walewsky (Februarie
1859), acesta se tinu cam in rezerva, i-i raspunse ca. totul atarna

de imparatul in ceeace privete sprijinirea indoitei alegeri, tri-

misul domnului roman este primit chiar a doua zi de capul

Statului francez, cu toate ca Walewsky Ii spusese ca., din cauza

multelor ocupatii ale imparatului, nu va putea fi primit cleat

peste 15 zile. Alexandri, intelegand din aceast graba de a-i
1" Procesul verbal al sed. din 22 Martie In Monit. of. al Moldot.el, 31
Martie 1859.

1" Vom vedea, mai tarziu, daca Cuza se gandea a calca aceasta fagsi a Intemeia dinastia Cuza In Romania nou constituita, dupa cum
i-se banueste de unii. Vezi bunikoarli Dim. A. Sturza In introducerea la 30 deani de domnie ai Regelui Carol, Bucuresti, 1897, p. XIII i XIV.
duintli

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

309

incuviinta audienta, ca imparatul era bine dispus pentru Romani, se duse la palat cu curaj i inteo prea interesanta convorbire, pe care a raportat-o, cere i obtine dela imparatul Francezilor incurajarile cele mai mari Napoleon feliciteaza pe Ro-

mani pentru inteleapta cale pe care au apucat i asigura pe

Alecsandri de tot sprijinul i Mina vointa lui ; daruete tinerei

otiri romane 10.000 de puti i dou baterii de tunuri; fagaduete sprijinul pentru realizarea unui imprumut de 12.000.000
de franci, precum i invoirea de a primi cativa ofiteri romani
In coalele din St.-Cyr i Metz, ha chiar autorizarea de a infiinta o decoratie romaneasca ; primete in sfarit stabilirea
unei agentii oficioase a Principatelor-Unite la Paris 816. Alecsan-

dri, incurajat prin aceste semne neindoielnice de 'mina vointa,

indraznete a incerca pe imparatul asupra proclam'Arei unirei
desavarite. Napoleon insa ii spune ca aceasta nu ar fi intelept ;
&Ad ar fi o lovire fatia in Conventie, pe cand alegerea indoita

a fost numai folosirea de o stipulatie nehotarata ; sfatuete

dar pe romani s'A nu faca acest pas, ci sa caute a se recomanda

Europei, prin intelepciunea reformelor din launtru, precum s'au

recomandat prin patriotismul de care au dat dovada. Pre-

gatiti-va, starete imparatul, nu a silui evenimentele, ci a va

folosi de cursul lor" 317.

Dintre celelalte ase puteri, trei erau binevoitoare Romanilor i trei protivnice.
Cele binevoitoare erau Prusia, Sardinia i Rusia ; cele
doua dintai din motive particulare, ele !mile umbland dupa
unire i rotunzirea teritoriile lor. Rusia, din cauza dorintelor
ei, pe deoparte de a slabi pe Turci, intarind pe Romani; apoi
spre a lovi In Austria nerecunoscatoarea ei dumana ; in sfarit tinzand a spori inraurirea ei in tarile romane, prin sprijinirea unei dorinti manif estate de toti Romanii 318.
Puterile protivnice alegerei indoite erau acele ce combatuse i manifestarea dorintei de unire in divanurile ad-hoc :
Turcia, Austria i Anglia.
Aceasta din urma insa l'Asase mult din indratnicia cu
care combatuse ideea unirei i se pleca pe calea de a se ajunge
In politica cu Franta, din cauza intereselor ce o legau pe atuncea
strans de aceasta tara. Anume Anglia fusese slabita prin pri11, In copia unei scrisori nesubsemnatA (Flartiile Rosetti) cetim: ce projet

d'une agence permanente A Pails n'a t prsent aux deux assembles qu'a
la suite de la promesse que Sa Majest a bien voulu transmettre A son altesse

par l'intermdiaire de M. V. Alexandri, envoy l'anne passe en mission". (Serisoarea este din 1860).
117 Extras din Istoria misiilor mete politice. Napoleon III ; trei audienje

la palatal Tuilerillor, de V. Alexandri. Convorbiri Litcrare, XII, 1878, p. 41.

Comp. Bamberger, p. 324.
1" Em. Kretzulesco, La .Roumanie, Paris, p. 42.

310

ISTORIA ROMANILOR

mejdioasa rascoala a Cipailor din India, rascoala ce se sfarise

tocmai pe cand Alexandru Cuza se alegea in ambele tari romane (Ianuarie 1859). Se mai afla Anglia aliata cu Franta In ras-

boiul cu China, rasboiu care luase sfarit prin tratatul dela

Tien-Tsin din 1858; dar nu fusese pe deplin limpezit, din pricina opunerei Chinezilor la ratificarea acestui tratat, ceeace
facea sa se prevada reinceperea razboiului (lucru ee se i intmpla in 1860)319. In asemenea imprejurari, intelegem cum
de Anglia parasia prea stransa ei 'egg-tut% cu Austria i cu Tur-

cia, in chestiunea Principatelor, i se apropia de politica franceza.

Aceste imprejurari explica, cum de Alexandri izbutete

In destul de uor a convinge pe lordul Malmesbury, despre
dreptatea cauzei Romanilor. Ministrul englez incepuse prin a
primi foarte rece pe trimisul dornnului roman ; Ii repeta de mai
multe ori, ca scrisoarea pe care i-o adusese, o primete numai
ca venita dela colonelul Cuza, intrucat insuirea lui de domn
al Principatelor-Unite nu era Inca recunoscuta ; mustra apoi
in destul de aspru pe Alecsandri, pentru cele intamplate in
Principate ; pentru lovitura data', prin indoita alegere, integritatei impartiei otomane, incheind ca Anglia nu e dispusa a
recunoate pe Cuza de domn al ambelor provincii. Alecsandri
insa apara cu mult dibacie interesele Romnilor, aratnd cum
la 1821, 1828 i la 1848 totdeauna Romanii tinuse cu Turcii
i nu cu Ruii ; apoi el atinge interesele materiale ale Angliei,
amintind ca, in timpul foametei din Irlanda, Anglia se ajutase
foarte mult cu granele romne ; in sfarit ca alegerea indoita
era neaparata pr-osperitatei poporului roman i neoprita de Con-

ventia de Paris. In vorbele preschimbate in urma, ministrul

englez se arata din ce in ce mai bland i mai bine voitor, i
cand Alecsandri se scula pentru
lua ziva buna, Malmesbury Ii spuse ca de acum inainte nu va mai numi pe Cuza

decat principele Cuza ; de unde se vede, ca tinta atat de apriga

dela inceput a ministrului englez, era calculata numai pentru
a face efect 320.
Anglia deci nu opuse o impotrivire serioasa la recunoater ea

indoitei alegeri a lui Alexandru Cuza.

Dimpotriva, Turcia i cu Austria erau dumanile stator-

nice ale Romanilor i nu puteau primi, din cauze mult mai adnci,
intarirea acestui popor i consolidarea statului su. Aceste dou
imperii erau protivnicele fireti ale oricarei desvoltari i inn"riri nationale ale poporului roman, de oarece erau alcatuite

din o multime impestritata de popoare, peste care nu puteau

" Lavisse et Rambaud, Histoire genrate, XI, p. 651 i 678.

" Extract din istoria misiilor mete politice. Misia mea la Londra, de V.

Aleesandri, Convorbiri LUG-are, XII, 1878, p. 85.

ITNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

311

domni decAt a tunci, cnd viata lor national ar fi fost inbusit. Ele erau deci dela sine aliate, intru a se impotrivi dorintei Romnilor, de a tri o viat mai liber si mai vrednic6
de oameni 321.

Turcia se temea, c5 inarirea poporului romAn s6 nu-I

duc la desfacerea lui de Imprtia Otoman ; iar Austria c
intremarea lui s nu devin6 un centru de atragere pentru Romnii din Transilvania 322, pe Ing a aceast intremare ar fi
stingherit exploatarea economic, proiectat pe o larg scarg
de Austria, in principatele dunrene.
Dar nici Turcia, nici Austria, nu puteau intreprinde nimic altceva cleat protestri contra alegerii domnitorului comun. Austria era pe punctul de a intra in rsboi cu Franta,
din cauza chestiei italiene ; iar Turcia izolat nu putea indrAzni nimic.

0 veche simpatie de ras unja pe Napoleon cu Italienii.

Ceeace ins II hoar? s4 intervira in favoarea lor si in contra
regimului asupritor austriac, fur% atentatele necontenite, pe
care patriotii italieni le indreptau in contra lui, mai ales acel
al lui Orsini. In intelegerea lui Napoleon cu Cavour la Plombires (30 Iulie 1858), se stabilise bazele cooperrei Frantei
la eliberarea Italiei de Austriaci. Napoleon s ajute Italienilor
la cucerirea Lombardiei si a Venetiei, iar Italienii sA cedeze
Frantei Savoia si poate si comitatul Nisei. Napoleon, pentru a
izbuti mai usor, voia &A incurce in acelas timp pe Austria si
in Orient ; dar pentru aceasta trebuia sfbit si Turcia, pe care
cu toate aceste, cu ativa ani inainte, Franta o apgrase. Napoleon sustine deci si in peninsula Balcanilor principiul ski favorit, acel al nationalittilor, incurajnd pe Muntenegreni in
rAscoala lor contra Turcilor, pe care ei ii bat la Grahovo (13
Mai 1858). Chestia nouilor hotare ale Muntenegrului se limpezeste dup placul cabinetelor din Paris si Petersburg, spre marea

desplcere a celui din Viena. Tot pe atuncea Franta si Rusia

sustin pe Milos Obrenovici la tronul Serbiei, si Scupcina sileste

pe partizanul Austriei, Karagheorghevici, s' abdice (24 Decembrie 1858) iar Milos este ales. Austria vrea s intervin cu
armele ; dar este ()prin. de Franta si de Rusia, in virtutea tra-

tatului de Paris.
Alegerea lui Milos, este ratificat de Sultanul in 12 Ianuarie 1859. CAteva zile dup aceea, Cuza este ales in Muntenia (24 Ianuarie). Politica austriac era tinut in sah pe Dussr Austria In Principatele Dunrene, Rucure5ti 1859, p. 6.
sn De aceea In tot timpul domniei sale, Alexandru loan I este statornic
dusmdnit de Austria. L'Opinion nationale spune in 2 Februarie 1865, ceeace
se poate aplica la intreaga domnie a lui Alexandru loan I, cA : I'Autriche a
tout intrdt a soustraire les Roumains de Transylvanie qui ne passent jamais
la frontirc sans dire je vais au pays a la contagion et a l'exemple".

ISTORIA ROMANILOR

312

flare, i Orientul se umplea de amenintare pentru curtea vieneza., tocmai in momentul cand cauza italiana' trebuia s'o ne-

voiasca a intoarce care Occident toata luarea ei aminte i

toate ale ei puteri" 323.

Napoleon avea deci interes a sprijini planul Romnilor,

nu numai din principiu, ca partizan al nationalitatilor, ci Inca
i pentru a incurca pe Austria. Deaceea in cuvntarea de deschidere a corpurilor legiuitoare din 8 Febr. (27 Ian.) 1859,
reflectnd asupra celor petrecute in alcatuirea Conventiei de
Paris, Napoleon spune, ca guvernul vienez i al meu, o Lie cu
parere de rau, s'au gasit in desacord asupra chestiilor principale, i a trebuit un spirit de impaciuire, spre a se ajunge la
deslegarea lor. Astfel spre exemplu, nu s'a putut sfari reconstituirea principatelor romne, fara numeroase greutati care
au marginit mult deplina satisf acere a legiuitelor lor dorinti,
i daca' ne-ar intreba cineva, ce interes are Franta in acele tinuturi indepartate, udate de Dunarea, a raspunde, ea' interesul Frantei este pretutindene, unde e vorba de a sustinea o
cauza dreapta i civilizatoare" 3".
Pentru sustinerea Romanilor era s lucreze mult i Rusia care se afla in armonie de veden i cu Franta. Rusia concentrase trupe numeroase la hotarele Galitiei, i ziarele ruseti
atacau cu violenta politica austriaca'. Gazeta de Augsburg spunea

ca loviturile suferite de Austria in chestia Serbiei i a Principatelor sunt pricinuite mai mult prin inraurirea Rusiei decat
prin acea a Frantei" 325. Ziarele austriace care, la inceput, nu
contineau nici un cuvnt asupra alegerei domnitorului roman,
venind la ordinea zilei adunarea unei conferinti la Paris, spre
a se rosti asupra acestei alegeri, incep a da glas. In Oesterreichische Zeitung, o corespondenta din Paris arata ca : guvernul
francez estp hotarat a apara cu toata energia alegerea lui Cuza
i prin urmare desavarita unire. Rusia este firete de aceeai
parere, fiindca principatele ca i Serbia au sa ajunga Piemontul
ei. Ori i cum aceasta chestiune cuprinde mugurul unor mari
evenimente" 326.

Aceste mari evenimente nu puteau nici inteun caz sa fie

o intervenire armata in principate. Inteadevar cum spune prea
bine loan Alexandri, agentul Principatelor-Unite la Paris :
Daca s'ar anula alegerea lui Cuza i s'ar ordona o alta, adunarea munteana ar realege pe acela domn, i daca s'ar con-

voca alte adunari, aceste ar sustinea inca cu mai mare putere principiul domnitorului comun, ne mai fiind ele acuma
sss Debidour, Histoire diplomatique de
l'Europe, Paris II, 1891, P. 183
Comp. Lavisse et Rambaud, Histoire gnrale XI, p. 267 ;1 518.
Moniteur Universel, 8 Fevrier 1859.
"6 Gazeta de Augsburg reprodusii de Romeinul, 7 Februarie 1859.
ReprodusA de Romeinul, 10 Februarie 1859.
SS e

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

313

sub presiunea caimacamilor. Dac ar fi s6 se impun domnul

de vreo putere, s'ar dlca ind mai mult Conventia, de cum

a dlcat-o RomAnil" 327. Apoi este de observat d o asemene

impunere nu s'ar fi putut face cleat manu militari, i o executie militad, conform Conventiei, nu era invoit cleat din
comunul consimtimnt al tuturor puterilor, consimtimnt absolut cu neputint6 de obtinut, in starea de atunci a politicei
europene. CAA despre o intervenire nAprasnid a Austriei, ea
era inlAturat, din cauza relatiilor ei cu Franta in chestia italian. Turcia nu putea nici ea interveni, din cauza Rusiei care
avea mnele libere, de cnd Austria se indum6nise cu Franta.
Prin urmare confirmarea alegerei lui Cuza era asiguratg,
i aceasta se i prevedea cu destul pgtrundere de organele
romneti ale timpului : Romemul, Steaua Dunrei, etc.
Cum se auzise in Constantinopole despre indoita alegere
a lui Alexandru Cuza, Poarta trimisese puterilor garante un
memorandum care sfAria, ar'tnd primejdia ce ar izvori

pentru Europa, dad puterile nu ar mentinea hotArArile lor.

Consecventa strei actuale de lucruri va fi chemarea ambelor
adun'Ari la Focani, intocmirea unui guvern central unionist

In Bucureti i. dedvArita infiintare a unirei. Agitarea i anar-

hia au ajuns la un grad aa de Malt, indt dad Europa nu va

mijloci pentru restabilirea ordinei, peste putin va izbucni un
rsboi civil, al druia trist urmare va fi dAdpgnarea nu numai
a acestor tgri ci a staturilor vecine" 328.
Puterile hodrAd convocarea unei conferinti, spre a cerceta indoita alegere. Austria pAnA inteatAta dumAnia alegerea lui Cuza, inat prin ziarele ei, mergea pAnA a sustinea
o politid, pe care o crezuse cndva mai primejdioas6 ind intereselor sale : inAltarea unui principe stdin pe tronul Principatelor-Unite 328 Pornirile duingneti ale puteriler protivnice unirei erau 'MA alimentate i de intrigile din frile romne.
Negri spune in o scrisoare din 14/26 Martie 1859 dtre domnitor,

d intrigantii i ambitioii, mai ales din Muntenia, s'au pus

"7 Memoriul lui loan Alexandri din 4 (16) Februarie 1859 reprodus de
A. Papadopol-Calimah, Scrieri diverse, (manuscript In Academia romAnii), p. 10
0 urm. L'Autriche elle prince roumain Paris, 1859, p. 24 aduce acelea0 argumente :

Mais les deux assembles ne consentant pas a se dejuger et nommant de nouveau le meme prince, casserait-on les assernbles ? Et si le corps electoral acclamalt les memes deputes, casserait-on le corps electoral? II faudrait donc gouverner le pays dictatorialement I Mais qui aurait la dictature? Un pacha turc
ou un Feldmarchal autrichien?".
ail Romdnul, 9 Aprilie 1859. Comp. Interpelarea lordului Fitz-Gerald In
camera englezA, reprodusl de Romdnut, 3 Martie 1859.
189
Zeitung spunea bunAoarli : s'ar pregAti In diplomatie
proiectul de a se ridica un print strAin pe tronul RomAniei, spre a se ImpAciui
pe unioni0i. Astfel se sperA a se sclipa de alegerea nelegalA a lui Cuza". ReprodusA de Ronufnul. 21 Februarie 1859.

314

ISTORIA ROMANILOR

In campanie, spre a Impiedica izbutirea Indoitei alegeri" 33.

Se rAcise In curnd entuziasmul momentan ce cuprinsese pe
fruntasii Trei Romanesti, In ziva de 24 Ianuarie.
Pe cAnd Ins presa vienez, notele turcesti i intrigile
din luntru combteau astfel alegerea lui Cuza de domn al ambelor tri romne, In camera englez, deputatul Roebuck o
sprijinea i Incuraja, spunand eft' el ja o mare parte la sperantele Romnilor i asteapt ca ei, In loc de a fi sclavii
europene, vor pstra propria lor denun.nitate i vor asigura neatrnarea lor, MI% concursul nimAnui" 3
Turcia Ins. mai Intrebuinta i alte mijloace, potrivite
cu firea ei, pentru a sepa de ameninttoarea unire, personificat acuma In alesul Romnilor. Ea pregAtea dou tabere,
una la Vara si alta la Sumla, care deocamdat trebuia s' slujeascA numai pentru manevre, dar care la vreme de nevoie
puteau s dobndease i alt menire 332. Cu Intocmirea acestor
tabere pare a sta In legAtur un complot descoperit In Bucuresti
In ziva de 30 Martie, complot ce tindea la rpirea vietei domnitorului, prin o masin infernal 333. Din instructia flcut,
reies cA toti cei ce luase parte la acel complot erau strini,
veniti mai ales de peste Dunrea, unii din ei originad din Austria. F'Aptasii sunt dati judecAtei, dovediti i osnditi la pedepse destul de grele 3". Cezianu, deputat din adunarea muntean, care fusese Intrebuintat de politie ca istrument pentru
descoperirea faptei i dup aceea implicat si el In complot,
.arat cg un croitor care ar umbla In acele treburi, Ii spusese
ea' alegerea lui Cuza este neplcut Austriei i Turciei i cA
chiar boierilor nu poate fi pe plac, si mai cu searn principilor
Stirbei i BrAncovanu, i e se hotrse de aceea moat:ea lui
Cuza. Evreul Sain spune la rndul lui cA Cezianu Ii spusese
comertul merge ru de tot, si aceasta numai din pricina alegerei lui Cuza ; cA acel ce s'ar gsi s-1 curete de pe drum ar
0 Scrisoare originalA in Hartiile Rosetti, ReprodusA in Arhiva XII, 19014
p. 66.

Reprodus de Romdnul, 3 Martie 1859.

su Romtinul, 17 Martie 1859. Despre trimiterea de trupe turceti cAtre
acele douA punte, vorbesc mai multe acte ale timpului. Vezi sciisoarea lui Nevi

-c. domnitor din "I". ARA scrisoare din 11126 Aprilie (Hdrtiile Rosetti. Arhiva,

p. 67). 0 a treia scrisoare din 11122 Mai (Ibidem. Arhiva p. 69), spune : Toutes
les fois que nous avons exprim quelques craintes l dessus aux ambassadeurs
de France et d'Angleterre, ils nous ont toujours dit et formellement assur,
-que dans aucun autre cas ces ces troupes n'entreraient chez nous, si ce n'est
lorsqu'une autre puissance y entrerait. Nous croyons
faut nanmoins avoir
-cette ventualit en vue et penser ds A prsent ce qu'il serait utile de faire, au
-ens o elle serait mise excution".

Depea lui Golescu din Paris din 2 (14) Aprilie. Romdnul 4 Aprilie

1859.

Asupra complotului, vezi Steaua Duntirei 22 Iunie; Nalioalul 31 Mari 14 Iunie 1859. Sentina publicatii in Nationalut, 16 August 1859.

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

315

face un mare bine tgrei". Aceste argtgri caracterizeazg in destul

de limpede tinta urmgritg de complot 333.
Conferenta se intruni in ziva de 17 Apr. (26 Mart.) 1859
In Paris. Musurus-Bei, reprezentantul Turciei, ambasador din

Londra, protesteazg contra indoitei alegeri a lui Cuza i cere

aplicarea dispozitiilor tratatului de Paris. In edinta din 19
Aprilie, de litibner reprezentantul Austriei se unete cu propunerea Portei i cere ca conferinta sg ice mgsurile de siluire in
contra incglcgrei vointei europene din partea Romanilor. Celelalte cinci puteri insg, dupg o prealabilg intelegere, hotArAsc
cg : ,,dei alegerea nu este conformg cu intelesul Conventiei,
totui pentru astg datg, i in chip exceptional, sg se numeascg
Cuza de domn al ambelor %ri, pe at timp va trgi el". In zadar
ambasadorul Turciei cautg sg arate, a o astfel de recunoatere,
numai pentru viata lui Cuza, ar expune tgrile romne la complicgri, neapgrata urmare a unei ocarmuiri concentrate in o
singurg mng. Cele cinci puteri rgspund Turciei cg, dacg se
se va primi propunerea lor, se va hotgri totodatg ca once noug
loviturg in dispozitiile Conventiei, daa nu ar fi revocat indat de gospodar, ar da cazul ca puterile sg se inteleagg asupra
mijloacelor de constrAngere ce ar fi de intrebuintat.
Rgsboiul fare Franta i Austria izbucnind insg curnd
dupg aceea (29 Aprilie 1859), Turcia stg in ateptare, spre a
vedea pe partea cui se va pleca izbAnda, i a lua o hotArgre
In consecventg. Franta eind invinggtoare (Pacea dela Villafranca, 11 Iulie 1859), Turcia i Austria sunt nevoite, prin
protocolul din 24 Septembrie 1859 a recunonte indoita alegere a lui Alexandru Cuza ca domn al Principatelor-Unite pe
timpul vietei lui, i cu Indatorirea ca el sg nu mai aducg o
noug atingere Conventiei de Paris336.

Depunerea lui Cezianu, In suplementul la Notionolul No. 53. A lid

Sain, In Anunlialorui roman, 15 lanuarie 1859.
" Bannberger 1. c., p. 325. Protocolul In Archives diplomaliques,1866.
Paris, p. 161.

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina

Adunarea Romanilor la Blaj 3 15 Mal 1848.

25

Simion BArnut

29

Petre Dobra
Balint
Avram Iancu
Constitutia dela Bucure;ti din 11 Iunie 1848
Mitropolitul NedIt
Barbu Dimitrie Stirbei, Domnul Munteniei
Cavaleria Munteniei 1852
Artileria Munteniei 1852
Infanteria Munteniei 1852
Grigore Ghica, Domnul Moldovei
Balcic, 1853 cu escadrele franco-engleze
ApArarea Silistrei in 1854 de Turci
Retragerea Ruilor din Giurgiu, 1854
Teodor Nicolae Ball, Caimacamul Moldovei, 1856-1857
Nicolae Vogoride, Caimaca.nul Moldovei, 1857-1858
Deputatii aduniirii Ad-Hoc ai Moldovei 1857
loan Manu, Caimacamul Moldovei 1858.
Anastasie Panu, Caimacamul Moldovei, 1858-1859.
Vasile Sturdza, Caimacamul Moldovei, 1858-1859.

41
45
47
79
85
123
126
127
130
137
176
177
181
228
243
273
281
283
287

TABLA DE MATERIE
Pagina

Capul I. Revolt'Oa din 1848.

1. Revolt,Ito din anul 1848 tn Ardeal
Partida nationalA liberalA ungureascA
Opozitia romAnilor
Lucrurile din Transilvania

Adunarea din Blaj

CuvAntarea lui BArnut
MiscAri violente

H. Originea mi;cdrii ;i desfeifurarea ei tn Moldenia

Originea si Inceputul miscArii din Principate
Seria istoricA a formArii partidului liberal
Revolutia din Transilvania g cea din TArile RomAne.
Miscarea premergAtoare a studentilor romAni din Paris.
Revolutia din Moldova.
Ideile

III. Revolulia In Muntenia.

Caracterul revolutiei muntene
Deosebirea de revolutia moldoveneascA
SAtenii In revolutia munteanA
Scopurile revolutiei si reactionarii
Mitropolitul Neofit
DesfAsurarea miscArii

Turcii favorabili revolutiei

Turcii Intorsi de rusi contra revolutiei
Ideile zAmislite de revolutie
Partidul unirei Rominilor
deja unirii Moldovei cu Muntenia
Comisia proprietAtii
RAspAndirea cunostintei intereselor romAnesti In apus
Rezultatele revolutiei din 1848.
Capul II. llomniile de Bella Liman
I. Barbu tirbei ;i Grigore Ghica

1. Barbu Stirbei 1849-1856

Barbu Stirbei fnainte de domnie

7
9
9

14
19

23
28
36
49
49
49
52
54
59
63
67
67
67
73
77
83
86
86
93
98
99
101
103
110
115
119
121
121
121

320

'STOMA ROMAN1LOR
Pagina

Reforme

Retragerea la Viena.
Retntoarcerea lui 5tirbei
2. Grigore Ghica in Moldova, 1849-1856.

136

Reforme

Retragerea la Viena. ReIntoarcerea la domnie

II. R6sboiul din 1853. Pacea de Paris 1856

I. Locaprile sfinte
Rusia i puterile apusene
Politica oriental a lui Napoleon al 111-lea
Ambasad lui Mencikoff
Chestia orientalfi. Interesele puterilor.
Interesele ruseti

Apusul fati cu tendintele ruseTti

Ttircia i Principatele Romftne
Purtarea puterilor germane
Tratatul de Paris.
RAsboiul din 1853.
Tratatul de Paris din 1856.
III. Unirea 114oldovei cu Muntenia.
I. Ideia Unirei
Urme mal vechi
Unirea intelectual
Arname ideii unirii politice
Moldova i Muntenia fat de unire
Unirea In timpul domniilor dela Balta Liman
Scrierile In chestia unirei
Comitetele unioniste.
Unirea i Puterile Europene
Consultarea poporatillor
Interesele puterilor In chestia unirei
CiiimAcfimia lui ToderitA Bal

Alegerile la Divanurile Ad-Hoc.

Dorintele Romanilor i conventia de Paris
CAimAcAmia de trei

124
132
134
136
141

144
144
144

147
151

159
159
163
165
172
174
174
182
187
187
187
188
191

196
198
199
206
214
210
214

227
240
265

i alegerea lui Alexandru I an I de Domn In

ambele principate.
Alegerca din Moldova
Alegerea lui Alexandru Cuza In Tara RomaneascA
Intelesul alegerei Indoite
Alegerea lui Alexandru loan I 1 puterile Europei

280
288
295
306
305