TO 11 I iV j OMAN 1 LO R

A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor.

Vol. X.

TOEIA

I LOH
it b. XerlOPOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA51, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA

E DITI A Ill-a, revlizutti de autor

Ingrijitli si finuta la curent de

I. VLADESCU
CONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Nu sunt vremlle sub arma omulul.

cl Weft,/ om sub vreml".
MIRON COSTIN.

VOLUMUL X
ISTORIA TARILOR ROMANE DELA PACEA DE BUCURESTI
PANA LA RASTURNAREA FANARIOTILOR
1812
1821

EDITURA CARTEA ROMANEASCAs, BUCURESTI

38505.

930.

CAPC1L IX

ISTOFIIA TARILOR ROMANX DE LA PACEA DY

BUCUEETI PANA. LA RA.STURNAREA
FANARIOTILOB.
181 2-1 821

ISTORIA TABILOR ROMANE

DE LA 1812-1821 1

1. DOMNIILE LUI IOAN CARAGEA SI SCARLAT CALIMAH

Dup incheierea pkei din 1812 si reintrarea stirbitelor

tari romne aub stpnirea Portei ansa r.ndueste la domnie
In ele pe Ioan Caragea in Muntenia si pe Scarlat Calimah in
Moldova.

Ioan Caragea in Muntenia, 1012-1819. Familia Caragea

er de origine fanariot ca mai toate acele ce domniau in tarile romne. Ea ave ins6 ramifiairi atAt in Constantinopole
cAt si in Muntenia, unde niste vlsstare ale ei se asezase inc6
de pe timpul lui Matei Basarab. Am v6zut anume cum agentii
cei mai destoinici de intrig ai lui Vasile Lupu contra dusmanului s6u domnul Munteniei, erau in Muntenia chiar, fraVi
Costea, Pavalache si Apostolache Caragea 2. Pe la 1715 intlnim
pe un postelnic, Caragea, trimis de domnul Munteniei de atunci,

Stefan Cantacuzino, in Crimeea, spre a iscodi planurile ha-

nului tstArAsc eontra lui pe cAt si contra imp5ratului german 3.

Partea familiei r6mas6 in Constantinopole, se arunc'a" dup
obiceiul Fanariotilor, in intrigi i daraveri diplomatice, intrnd

mai inti in postul nu prea insemnat de dragoman al ambasadei olandeze, in care afrin pe un Caragea murind in 1710,
16sAnd mai multi copii din care unul ce er si doctor in

medicia, aduce mai multe slujbe rezidentului german DirMUNTENIA

MOLDOVA

Scarlat Calirnah, 1812-1819

loan Caragea, 1812-1818
Mihail Sutu 1819-1821.
Alexandru Sutu 1818-1821
' G. CApitanul in Mag. ist. I, p. 297 Vol. IV al acestei istorii, p. 18.
3 Lettera in cifra scritta da Nicolo Porta al Conte di Stainville, Bucuresti, 22 Dech. 1715 in Munn. Erg. IV, p. 87.

ISTORIA ROMANILOR

ling4. In 1741 intalnim pe un Caragea, poate pe doctorul, tot

In insmire de prim dragoman al ambasadei olandeze5. In curand ins trec membrii familiei Caragea, din dragomanatul ambasadorului olandez in acel al Portei otomane, i in 1765 intlnim pe un Caragea ce moare In aceast insuire in Constantinopole, de epidemia ciumei ce bntul in acel an capitala Inprtiei otomane. Ambasadorul austriac cu care el era foarte
legat, deplnge mult pierderea lui, de oarece el posednd increderea sultanului, pute sluji mult politicei germane. In locul
celui rpit de ciuma', sultanul r.nduqte de dragoman pe tatAl

lui, in cAt tot un Caragea ocup postul important de prim

dragoman al Portei otomane 6 Pe la 1782 gsim iar un Caragea, al cgrui nume de botez este de asta' dat cunoscut
Neculai, in postul de dragoman al Portei, insa nu mai mult
ca prietin al Austriei ci din potriv duFnan al acestei puteri,

plecat mai curnd spre Prusia i Rusia. Acest Neculai Caragea este rnduit cum am vAzut din postul de dragoman In
acela ce-i urma de obiceiu ca multAmita, de domn al uneia
din trile romne i anume in Muntenia. unde domnete dela
1782-1783 7.
Acest Neculai Caragea aya trei fii; pe Iancu, uostacni
i Stefanachi. Iancu sau loan Caragea este acel rnduit in
domnie in 1812; prin urmare el apartine ramurii grece*ti a acestei familii, i nu odraslelor ei romanizate, venite in Muntenia

incs de pe la jumtatea veacului al XVII-le. Acest Iancu Caragea er inti devotat lui Constantin Ipsilanti ; ruinat ins
de el, devine dumanul su cel mai inverunat, i intriga im-

preun cu fratii sai i cu Ecaterina l'ata lui Scanavi contra

Ruilor, Moruzetilor i lui Ipsilanti, cnd fa s se reinoiase

tratatul de aliant intre Rui i Poart in 1805 8. Ioan Caragea
ajunge mai trziu a fi numit dragoman 9 i din aceast dregatorie trece precum era obiceiul in acea de domn al unei t'ri
romane.

S'ar prea deci ea' loan Caragea, ar fi fost devotat intereselor franceze, in care caz nu am prea intelege cum de

Ruii, atot puternici dup' retragerea lui Napoleon din Moscova,

putuse consimti la Intronarea unui domn neplAcut intereselor

Mai multe rapoarte a le lui Dirling din anul 1720, rezumate In Hurm.,
Frg. IV, p. 236-237.
Consiliul de rAsboiu c. Penkler amb germ. din Constantinopole, 2 Noem.

1741, Hurm., Frg., V, p. 103. Vezi si o scrisoare c. Penkler din 23 April 1745,
Miden; p. 119.

Raportul lui Penkler din 1 Oct. 1765, ibidem p 232.n

7 Ve/i vol. IX p. 185.

Ruffin c. Talleyrand, 21 Iurie 1805, Hurm., Doc., Supl., II, p. 312,

$1 vol. IX p. 268.
Androssy c. ducele de Bassano, 9 Sept., 1812, ibidem, p. 731.

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA

18/2-/8219

lor. Ruii insA cunoteau aluatul cel mldios din care era p1Amdit firea fanariot. Ei tieau c se dau totdeauna in partea
celui mai tare, i ea' plecarea lor car cutare sau cutare putere

nu este rezultatul principiilor sau a simpatiilor, ci numai a

unui calcul interesat. De aceea vom i cunoate pe loan Caragea,

acel ce intrigase in Constantinopole contra Rusiei i in interesul Frantiei, ca dumanul cel mai inverunat i mai nepoliticos chiar al poporului francez.

Ion Caragea, Domnul Muntenia, 1812-1818

StampA. Colectia Academiei RomAne

Numirea lui Caragea fu datorit ins mai ales lui Halat

Effendi care primi dela domn mulVimita urie6 de 8000 de

pungi sau 4,000,000 de lei, Aa cel putin il bAnuiau colegii s6i,

ministrii sultanului i acesta insu afland cA singur se infruptase cu atita dArnicie din banii munteneti, Halat perdu toat6
inrAurirea ce o ave la padiab i cAzit in disgratie01 Iat6
.. Androssy c. ducele d Bassano, 4 Ian. 1813, ibidem, p. 739

10

ISTORIA ROMANILOR

deci cum se respecta conditia tratatului din 1802 inoit prin

acel de Bucureti, de a nu se cere nici o plat pentru numirea
domnilor. Obiceiul era prea inrAdAcinat ca s` poaf. a fi smuls
prin conditii inirate pe /Artie. Era peste putint de a impedeca favorurile ; i tot atat de peste pritint. er de a inltura rsplAtirea lor. AtAta numai d acuma fcndu-se in secret, i nu la lumina zilei ca in fericitele vremi a le vechimei,
se dddea putinta numai celui mai influent a se folosi de ele.
CAnd Caragea vine In Bucureti In 24 Decemvrie 1812 'I,
el gb.'sete aice d.sptindite vetile cele mai favorabile despre
inaintarea armatelor ruseti asupra lui Napoleon. Ledoulx consulul francez din Bucureti scrie lui Otto de Marloy ambasa-

dorul francez la Viena, d au aflat oraul Bucureti plin de

buletine ruseti, care ar corrtinea in fiece rnd cele mai riridicule absurditti. Consulul de Rusia deprins, de mult timp
a inela pe Greci i pe Valahi, ii ametete in toate zilele prin
tot feliul de minciuni l au parvenit a face pe incunjurimea
domnului s'5.' cread d amiralul Tschitschakoff ar fi la Varovia, iar generalul Kutuzoff la Knigsberg"12. Consulul rusesc ave interes a spori at mai mult vaza imp'r-tiei sale
spre a pute apssa asupra domnului, i a'l sili la plata unei
rAmAiti de datorii a Wei Munteneti, dtre amiralul Tschitschakoff in sum6 de 2,000,000 de lei, i din care dac o scotea,
consulul era s se impsrtasd cu o buna' parte 13.
Totui p.n'a la 1814 cand se restabilesc Burbonii pe tronul

Frantiei, Caragea pAstreafd un soiu de neutralitate, care se

crtinA cand in spre Franta cnd In spre Rusia, dup schimbRoarele veti ale izbanzilor rzboinice14, i gat principele
cAt i boierii s'Ai aveau aceeai consideratie gat pentru consulul

francez dt i pentru acel austriac sau rusesc. Dela intronarea

ins6 a lui Ludovic al XVIII-le, Caragea tiind d restabilirea
acestuia in tronul Frantei, er in mare parte datorit Rusiei,
care singur er de atunci inainte s'al determine i soarta domnilor din frile romne, tiind pe de alts parte plkerea ce ar
pricinui-o curtei din Petersburg, dac ar lovi i deconsidera
natiunea francez., ii schimbA de ()clat purtarea sa fat cu
supuii acestei puteri, jertfindinteresele lor, tAgkluindu-le dreptatea i tratndu-i in deobte cu cel mai mare despret. In sfArit
se insult, nu tim in ce mod pe insu consulul francez, care ra-

li I3arbier InsArcinatul de afaceri al consulatului francez din Bucuresti.

C. Otto, 26 Dec. 1812, ibid ni, p. 700.
" Ledoulx c. Ott', 20 Ian. 1813, ibidem. p. 703.
" Ledoulx C. Otto, 8 Fevr. 1813, ibidem, p. 704.
" AmAruntimi In Ureche, Din domnia lu i Than Caragea, In An. Ac. Rom.
II, tom. XXII, 1910, p. 180 (40).

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812

1821

11

porteazA aceasta gravA imprejurare ambasadorului din Constantinopol, iar acesta ii ordon s" protesteze i sA pArbase
capitala Munteniei 15.
DacA 'MA domnul Munteniei se indeprt de Franta ac6reia greutate scklea pe zi ce merge in cumpAna politic a
Europei, el se apropia din protivA de puterile acele ce incepeau
a juca un rol din ce in ce mai precumpenitor si mai ales de
Austria, care aleganduli partea mijlocitoare a pAcei europene,
pute s." devinA cu deosebire un sprijin pentru domnul Caragea.

El cere dela principele de Metternich, atot puternicul ministru

dela curtea Vienei sA-i recomande un personagiu politic care
s5.1 Oda' in curent despre mersul politicei europene. Ministrul

Pecetea Munteniei In timpul lui Ion Caragea

Stampil. Colectia Arademiei PornAne

austriac se grAbete a rd'spunde la aceast cerere, dndu-i pe

D-1 de Gentz care devine corespondentul titular al lui Caragea
asupra politicei generale a Europei. In tot decursul domniei
lui Caragea el primete regulat corespondentile lui de Gentz
care'l tineau in curent cu intreb6rile cele mai delicate a le diplomatiei. Metternich si Gentz considerau pe Caragea ca devotat Portei otomane i'l puneau mai ales in cunotint despre
toate micrile pe care Rusia le tintea asupra Portei otomane.
I. Ledoulx c. principele de Benevent ministrul af. strain, 28 Iunie 1814.
Ibidem, p. 751. Androssy c. Talleyrand, 13 Sept. 1814, ibidem, p. 753. Niel
Ureche In voluminoasa sa expunere a domniei lui Caragea nu cunoaste motivul
Insultelor,

1.

e.

12

ISTORIA ROMANILOR

Caragea des cAutase a se pune bine cu Rusii maltratnd pe

Franceji, totusi !si baza domnia lui mai cu sama pe existenta
Poirtei otomane, asa precum toti Grecii care puser interesul
politic deasupra acelui injosit momentan al rspltilor bnesti
nu putuse niciodat' privi cu multmire ca Rusia O. devin
stpAna trilor romne, ceeace ar fi insmnat tot atta ca
sfrsitul in ele a stpAnirei fanariote.
In aceste timpuri ins de mare v'lmsag pentru Europa
apusan, pricinuit prin fsturnarea lui Napoleon si refntrarea
Europei in matca ei din revrsarea in care fusese cuprins para
.

atunci, Turcia este aproape ca i uitat de dipolmatia european.

In zadar Poarta pune pe Caragea s struiasc la d. de Gentz

ca s fac' pe principele de Metternich a aduce in congresul
de Viena chestiunea retrocedrei Basarabiei atre Poart. De
Gentz rspunde lui Caragea c principele de Metternich este
pe deplin convins c' once incercare de a face pe Rusia a filapoi Portei teritoriul pe care alisa i l'a zmult In ultimul rsboiu ar fi astzi Mi% scop i tint" 16
In privirea luntricA inceputul domniei e insotit de o
cium cumplit rmas vestit sub numele de ciuma lui Caragea, care fcea cum spunea cronicarul bucuria cioclilor ce
numai esiau de prin pivniti" 17 Apoi in 1815 Muntenia are de
suferit niste prdciuni care preau ea' reinoesc timpurile lui
Pasvan-Oglu, din partea Turcilor din cetatea Ostrovului, care
revoltndu-se contra Portei otomane, incurg in Muntenia si
prad cu mare vijlie judetele Mehedintii i Gorjul. Turcii temndu-se ca Rusii s nu regsase iafsi in asemenea prdciuni
un motiv de intervenire, trimit un pas in Bucuresti cu ostire,
care dup obiceiul acelui timp si mai ales al Turcilor, prad
tara tot att de ru ca i acei de acAror jfuiri vroiau s'A.* o

apere 18. In afar ins de aceste nenorociri czute din afar,

Caragea insusi este un domn lacom care ured foarte mult
asupra locuitorilor, i anume chiar din anii cei doi dinti
ai domniei lui, cnd tara cu toate aceste era scutit de tribut

ctre Poart, dup tratatul incheiat cu Rusia. Anume dela

12 lei la dou luni (deci de 6 ori pe an) ce se luau de fiecare

lude sau moda, pe vremile lui Constantin Ipsilanti in 1804, in
1815 si 1816 sub Ioan Caragea gsim drile urcate la aproape
Indoit, 22 de lei de lud sau mod. E drept cri aceast sporire

er motivat prin scderea spimnttoare a numrului bir-

nicilor care din 40.620 de lude se redusese pe timpul lui Caragea

1' De Gentz c. Caragea, Viena 7 Noemv. 1814 in Dpclzes inlites da
Chevalier de Gentz aux hospodars de Valachie, 1813-1828, Paris, 1876, p. 120.

Asupra grozaviilor ei vezi descrierea minunati facutl de loan Ghica

In Scrisori c itre Vasile Alexandri, Bucuresti, 1884, p. 24 si urm.
16 Dionisie Eclesiarcul In Papiu, H, p. 233.

ISTCPRIA TIRILOR ROMAND DELA 1812-1821

13

numai la 18.00019, fmputinarea pricinuita prin jaful cel fenomenal caruia tara fusese expusa pe timpul Rusilon Tara fiind
astfeliu sparcuita i saracita, domnul este nevoit sa fntampine
neaparatele ei nevoi prin fmprumuturi, pe care le contracteaza
de/a Greci Imbogatiti tot In tarile romane, si anume Imprumuta 420,000 de lei dela chir Gheorghe Sekelarie la care se
adaog procentele pe timp de 8 luni, In suma de 37,800 de lei

adeca aproape cate 12% pe an si agiul de 5% In suma de

20,000 de lei ; apoi alti 223,650 de lei dela biv vel vistierul
loan Mosh". Domnul este nevoit sa dee In veniturile

doua din darile sale, dijmaritul si vinariciul ; spre a nu pierde

fnsa suma reprezintata prin ele, o trece in datoriile vistieriei
catre camara domneasca 21. Zilot Romanul spune deci ca acest domn In al doile an se desbraca de vicleana si lingusitoarea piele a vulpei si se imbraca cu fiorelnicul si fricosul
(infricosatul) cojoc lupesc si fncepa pe fata a hrapi si jafui
tara In feliurite chipuri, Inca si sidosia, adeca iertarea dajdiei
de catre Poart la fncheierea pacei cu Rusia, o calc i scoase
dajdii In tail mai fnainte de vreme" 22. Pentru a face pe boieri
sa taca, urma mai departe sistemul introdus tot mai fntins
de Fanarioti, de a-i scuti de cele mai multe dari i de a revarsa pe aceste tot mai mult asupra poporului de jos. Mind
a se raspunde Rusilor Inca un rest de datorie din vremile ocupatiei, In suma de 1.508.150 de lei, boierii propusera domnului prin o anafora c fiind o datorie obsteasca, am chibzuit sa se cisluiasca Cu dreapta cumpenire pe toate stdrile
adeca manastiri, neamuri, postelnicei, mazili, ruptasi, cumpanisti, negustori scutnici, poslusnici, bresle slujitoresti i birniei
cum i preoti". Pe toate le fnsira af ard de boieri, care si ei nu

erau cleat o stare a tarei, una din breslele privilegiate. O nedreptate de acela fel se face prin propunerea unei dari asupra
tarii Intregi, dar menit a sluji la repararea podurilor capitalei.
Anaforaua p. ddjdii, 1804 Oct. 30. Condica de hrisoave ale lui C. lpsilanti In Papiu. Tesaur, II, p. 328; cf. alta a lui Caragea din 20 Mal 1814,

Milan, p. 369. CAr/i slobode p. asezAmAntul din 1 Aug. 1814, ibidem, p. 369
la Inceput 1nsemna pe contribuabil.

Lude sau mold (Lude in slay.= om),

Mai tArziu aplicat la o asociatie de 4 familii p. a rAspunde o dare. Vez! Wilkinson,

Tableau historique de la Moldavie et de la Valachie, Paris, 1821, p. 55. In Moldova cuvAntal lude fnsamnA orn strAin scutit de contributie, scutelnic. Uri-

cariul, VII, p. 72. VIII, p. 142, XI, p. 268 si XIV, p. 181. In Moldova asociatia numitA lude In Muntenia, se numen cruce. Uricarul IV, p. 26.
10 Obstesc zapis de imprumutare dela chir Gheorghe Sekelarie, 1815,
Noemvrie 19. Obstesc zapis de imprumutare dela dumnealui vistierul loan Mosh,

1805 Decemv. 5. Papiu, II, p. 391 g 394. Agiul, termin ce se aria in acel timp
este In/eles In sensul de paguba ce zice cA are sA cerce Cu trasul poli/ilor din
alte"piete". lbidern, p 393.
Anaforaua pentru vinAriciu i dijmArit, 1813 lulie 4, si socoteala de
banii ce /ara e datoare, 1816 Mai 10, ibidem, p. 305 si 399.
22 Zilot Romani'', p. 108.

14

ISTORIA ROMAN1LOR

Baronul de Strogonoff ambasadorul rusesc din Constantinopole

oprete ridicarea acestei dri ca una ce ar trebui a fi luat
numai dela proprietarii i chiriaii imobilelor din Bucureti23:

Jafurile domnului ajunsea Ins in cuand la urechile

Portei prin urmtoarea imprejurare. Caragea inlocui pe Brancovanu vistiernicul numai dup 6 luni de slujb6, cu Filipescu,
care Ii stku timp de mai multi ani in ajutor la despoierea tkei.
Filipescu era i un jka de frunte, cumprand dregkoria vistieriei dela domn cu mai multe sute de pungi de bani .1 apoi

vAnand la andul su boieriile celor ce ddeau mai mult.

Fiind Ina c se tntrodusese obiceiul abuziv imitat dela mucaremeaua turceasc ca a nu stee boierii mai mult de un an In
slujM, apoi cumprarea dregtoriilor ajunse un adevkat mezat,
In care cel ce dklea mai mult i deci fura mai puternic, era in
totdeauna preferat. Se vede c dela o vreme prietenia intre
domn i vistiernic se stric, precum s'intmpl'al mai totdeauna

cnd prefkuta prietenie ascunde o tovilaie de interese, i

Filipescu care cunotea toate manoperile domnului spre
parasa la Poart. Caragea simchivernisi punga, incepu
tind de aceste lucruri, surgunete pe Filipescu la moia lui,
otaveasc. Jafurile lui Caragea i a
Bucovul, unde pune
dregtorilor i boierilor lui aduser o ascoal a unor cete de
panduri din Mehedinti i Jiul de sus, care ascoal imbinndu-se cu padciunile Turcilor devine foarte primejdioas. Era
revolutiei lui Tudor Vladimirescu 24.
unul din
In zadar cAut Caragea a'i face fat cal% Turci de domn
bun i oblduitor neinteresat, ordonnd ca a se inrture dela
1817 inainte caale de sare i untul ce se cerea pentru cmara
domneasa. In zadar chiar pgubete el visteria Intr'un chip

nesocotit, iertand inteun an mai mult de jumtate din birul

tkei, cnd am Vzut pe de ala parte &A.' era nevoit a se imprumuta pentru a'i inampina cheltuelile 25.
Caragea nu era doar au vzut de Poart din pricina jafurilor sale, ci din alt motiv pe care nu'l putea acopen i cu prefcutele sale drnicii, Poarta fiind indatorit prin tratatul eu
Ruii a mntinea pe domni in scaun timp de 7 ani, ea vroia

s zklrniceasa atare conditie, prin retragerea voluntaa a

domnului dup 3 ani. lucru pe care Caragea Il promisese. Caragea ins6 la sfAritul celor 3 ani, refua de a prsi domnia,
u Anaforaua dumnealor velitilor boicri pentru plata proviantului, 1814,
Mai in 28. Condica lui Caragea in Papiu, II, p. 368. Asupra jafurilor lui Caragea vezi si loan Ghica, Scrisori c Ir Vasile Alexandri, 1884, p. 32. Darea
p. poduri in Miltitz c. rege, 25 Apr. 1818 N. Iorga Acte fi Frg., II, p. 512.
Zilot RomAnul, p. 110-111. Revolutia pandurilor In Ilreche, 1. 4.
(Nota 14 bis) p. 195 (55).
" Anaforaua ckimnealor vestitilor boieri pentru scAziimantul clAjctiilor,
1817. Ian. 5, Condica lui Caragea, in Papiu Il, P. 357.

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812-1821

15

ceeace indispune pe Turci in contra lui in chipul cel mai deplin.

C.AtTe acest motiv de adanca nemultimire a Portei cu purtarea

lui Caragea, adaogandu-se pretextul dorit al unei ocrmuiri

jluitoare, intalegcm la ce pericol se expunea Caragea fata
cu urea pornita a Turcilor. Chipul sangerand al lui Ghica
Mayrogheni incepu a-i turbura nelinistita constiinta' si in cur'and- teama de a suferi o pedeapsa, pe care 'Ana' la un punt
o meritase prin purtarea lui, dobandi in mintea-i o putere ant,
de mare bleat 11 impinse sa fugal din scaun. El, se duse inteo
tar5 mai neutra si mai indiferenta fata cu pasiunile orientale,
in Italia, unde trai o viat placut cu ajutorul bogatelor comori stoarse din sudorile Muntenilor. In o frumoasa metafora
este imbracata aceasta fuga a lui, de Zilot Romnul. El zice :
in ce chip cand se apropie de ziu incep a cnta cucosii si jiganiile temandu-se sa nu le apuce lumina zilei prin locuri primejdioase pentru dansele, fug de se ascund in viziunii, inteacest chip si Caragea petrecand ea in intunerecul noptei in cei
cinci ani trecuti ai domniei lui, sloboda hiara nesatioasa,hrapind din tara i fi i curmezis si dosis intru al seselea trice!And a se lumina de ziva, adeca a se descoperi a le lui fapte
toate, se temu nu atat de. mazilie, fiind c sorocul de 7 ani ai
domniei dup trataturi se implinia, cat de capul lui, caci simtise ca Poarta are socoteala a'l pierde, Ii chivernisi scaparea
vietei prin fuga din scaun la alte curti straine cu toat familia.
Parasirea tronului de Caragea i retragerea lui in Austria fu
privita de Turci ca un delict invederat care motiva deci, chiar
dupa textul tratatelor, destituirea i inlocuirea lui. Baronul
de Strogonoff intmpin insa c delictul invederat nu poate
rezulta cleat din o cercetare, cad el crede ca fuga lui Caragea
fusese datorita intrigilor l'auntrice i ca in orce caz pana la implinirea terminului de 7 ani nu se poate numi alt domnitor,
ci trebue ca ocarmuirea sa fie condusa de un Caimacam. La
sfarsit si Rusia consimte la numirea lui Alexandru Sutu cu
conditia ca anii care mai lipseau lui Caragea sa se adaoge la
Sutu, de unde se vede cu can' sta.anii ce trebuia
ruint tineau Rusii la respectarea tratatului care le asigura
amestecul in principate. 26
Mai contribue la fuga lui Caragea i amestecul su in

carile eteriei grecesti care se desvoltau tot mai mult si care

adaugeau !ilea in falsa pozitie in care el se afla fata cu Turcii 2.

" Zilot Romanul, p. 111. Mai multe rapoarte ale lui von Miltitz c. rege
In N. Iorga, Acle i Frag., II, p. 525-536.
" Introducerea la Dpches medites du chevalier de Geniz, p. VII, nota

fie voulant pas manqur sa pa ole et redoutant non moins d'encourir la

disgrace du sultan que de se compromettre vis-i-avis de la Busie el de l'Hlairie, prit le parti de se soustraire par la fuite aux consequences de cette
complication. II se rfugia en Italie cal il passa le reste de ses jours",

ISTORIA ROMANILOR

16

In acela timp
Searlat Calimah In Moldova, 1812-1819.
cu rnduirea lui Caragea In Muntenia, se face si acea a lui Calimah In Moldova, care numit in 9 Sept. in Constantinopole,

intr In Iasi abia prin postul Crciunului In 181228. Poarta

ceruse dela Calimah ca s aib o purtare cu deosebire blnda
fat cu toti locuitorii Moldovei si mai ales cu boierii spre a-i
impAca despre cedarea Basarabiei ctre Rusi, si a-i fmpiedeca

de a se haini la dAnsii.

Rusia anume In timpul ocupatiei principatelor fcuse pe

un nurnr insmnat de locuitori, cu deosebire din Moldova,
s se puna sub protectia rusasc, i consulii rusesti se folosise
de imprejurare, spre a face averi insmnate din negutitoria
acestei protectii. Asa consulul din Bucuresti adunase o avere
de veo 300.000 de lei. De indat ce Orne romne reintrar
sub oblduirea turceasc, Poarta lu msuri energice pentru
a desfiinta atare inclcare a rivalei sale, ordonAnd sechestrul
asupra averei tuturor supusilor s'O care adoptaser protectia
rusasc. Asemene msur readuse o sumg de oameni la prima
lor stare, de raiele otomane29.
Se rspndise vestea futre boierii acei ce trecuse pe timpul

Rusilor in partea lor, c i-ar astepta soarta Moruzestilor, si

c domnul Calimah aducea cu el firmanul pentru a lor desc-

'Atinare. Cei mai multi se destkar, parte din ei prefcndu-se

a cAlltori prin Europa apusanA, parte cutAnd pe fat o scpare in Rusia. Calimah trebui s-si dee mari silinti spre a impiedeca sporirea emigrArei, i numai prin o purtare foarte blAnd
In tot decursul domniei lui, izbuti a mai linisti spimAntatele
spirite 30.

Calimah avea ins de luptat cu greuttile ivite din execu-

tarea tratatului de Bucuresti. Art. 7 prevedea ca locuitorii

din prtile cedate s aib voie a se retrage in Turcia pn in

termenul de 18 luni, desfAcAndu-se ins de propriettile lor.

Boierii care nu puteau s-si instrineze in pagub mosiile, preferar .,s se despart fii de printi, frati si alte rudenii, trecAnd unii la acele de peste Prut moii, iar altii rmnnd dincoace 31. Tranii, din potriva, care nu aveau nimic de pierdut,
" DrAghici, II, p. 92. El fusese numit in Constantinopole pe la 4 Septemvrie acest an. Androssy c. ducele de Bassano 9 Sept. 1812. Hurm. Doc.
Supl. II, p. 731.

c. Otto, 1812; Androssy c. ducele de Bassano 4 Ianuarle

1813; Androssy c. af. strAine 27 Fevr. 1813, ibidem, p. 701, 739 g 743.

DrAghici, II, p. 93.

*1 Anaforaua asupra ponmcei pentru mosiile de peste Prut ca sA se desfacA, 1815 Noemvrie 5, Uricarul, IV, p. 192. Comp. Androssy c. ducele de

Bassano 23 lulle 1813. Hurm. Doc. Supl., H, p. 749: il est a prsumer que
les boyards seront forcs de fpasser de l'autre cot pour prvenir leur rulne
et la Russle profftera de ce surcroit de populatinn".

1STORIA TARILOE ROMANIA DELA 1812-1821

17

temandu-se de ocarmuirea rusasca, dupa ceeace se aratase In

cursul ocupatiunei Moldovei din 1812, vroiau sa se stramute
In partea ramasa sub Turci. Ruii pentru a impiedeca atare
emigrare, inchid granita Prutului sub pretext de ciuma, daramand insu podurile de peste rat' i lasand'o inchisa chiar
i dup5 Incetarea molimei. Mai multe p5.rti din Moldova i cu
deosebire Iaii, care'i trageau mai inainte mijloacele de existent din partea cedata, erau aproape sa fie expuse foametei
prin Inchiderea comunicatiei, i numai prin staruinti energice
izbuti Calimah a dobandi invoirea introducerei proviziunilor
trebuitoare 32. Mijlocul Intrebuintat fu acel al lui Caragea din
Muntenia, raua trtare a Francejilor 33.
Domnia lui Calimah nu samana cu acea a lui Caragea In pkri-

virea ocarmuirei interne. Pe cat cealalt5 s'au argat jacda

i pagubitoare intereselor obtei, pe atat de ingrijitoare se vede

a fi fost acea a lui Calimah. Pe cand l'am vazut pe Caragea Incasand banii tributului, de i acesta fusese radicat pentru doi
ani de pe tara prin pacea din 1812, Calimah respecta aceasta
scutire i. iarta locuitorilor birul cat timp tinu asidosia". Numai pentru intampinarea platei lefilor dregatorilor se ieu cate
15 parale la leu, In folosul casei rasurilor dupa analogia birului

ce'l plateau locuitorii mai Inainte. Cu acest prilej se arata i

In Moldova tendinta insamnata in Muntenia, de a se scuti tot
mai mult de OH clasa boiereasca. Facandu-se socoteala venitului casei rasurilor esa 531.537 de lei, iar cheltuelele de Intampinat 810.000 de lei. Golul de umplut In sum 5 de 278.463
de lei, se hot5rete a se ridica sub numele de lipsa casei r5su-

rilor dela loatil fara, ca una ce era datoare a plati lefile slujbailor ce se osteneau In interesul tuturor. Cand veni ins la
enumerarea starilor tarei care trebuia sa contribuie la umplerea acelui gol, se Inira : mazilii, ruptaii i. ruptele vistieriei,
jidovii, hrisovolitii i negutitorii, iar boierii nu, care cu toate
aceste dispuneau pe socoteala altora asemene oranduiri 34. Numai la atata se Invoesc boierii a contribui cu suma de 10.000
de lei pentru cheltuiala lazareturilor spre apararea de ciuma
In 1815. *i. inca aceasta contributie este oranduita pe cinurile
boiereti dela ag In jos, asupra sptarilor, banilor, com4ilor
caminarilor, paharnicilor, sardarilor, stolnicilor, medelnicerilor,

" Mai multe rapoarte ale lui Fornetty c. Otto din Dec. 1812, 3 Ian., 22

Fevr. si 9 April 1813, ibidem, p. 701, 702, 706 sl 708. In acest de pe urmA cetim :

la communication du Pruth a entirement cess6 pour empacher l'migration

des paysans qui ne veulent point vivre sous la domination de la Russie. Deja
quelques famitiies avaient russi It passer de ce cote. En consequence tous les

pouts sur le Pruth ont OAS levs".

" Fornetty e. Otto, 23 April 1813, Ledoulx c. principele de Beaevent
28 Iunie 1814, ibidem, II, p. 708 si 751.
" Anatora din 1812 Iunie 21, Uricarul, III, p. 118,

D. Xelopol. Istoria RomAnilor.

Vol. t X.

18

'STOMA ROMANTLOR

clucerilor, sulgerilor, pitarilor, jitnicerilor, satrarilor i pe jumatate din suma impus acestora asupra jupaneselor vaduve
a unor astfeliu de boieri, fiind deci scutiti chiar si de aceasta
dare, boierii cei mari precum logofetii, vornicii, postelnicii,
hatmanii i vistiernicii 36. Darile In deobste erau insa In destul

de ware, chiar daca lam in considerare uriasa zdruncinare

ce trebui sk se faca. In economia finantelor Moldovei, prin pier-

derea a jumatate de tara. Suma totala a darilor ei, In afara

de aeele ale domnului, se urca numai la suma de 1.260.000

de lei, pe and ale Munteniei se urcau la 5.230.000,
%r indoiala cu mult mai mari In proportie deat intinderea
relativa a Munteniei fata cu Moldova, de 2 ori, nu de 4 ori mai
mica decat dnsa. Calimah mai Incearca o reforma in interesul
fiscului, dat care ee,e tot In favoarea boierilor. Anume domnul
.

dispune ca scultelnici sa nu mai fie de loe scutiti de dari precuni

erau mai Inainte, and nu plateau, and nu-plateau deat doua

sferturi pe an, ci sa fie dati /a bir cu tara, ramnnd ca boierii
ce-i posedase s primeasa o despagubire In bani din visterie,
pentru fiecare scutelnic cate 2 lei pe luna, din care boierul
sa raspunda birul scutelnicilor. Boierii ns tot-deauna iscoditori
and era vorba de a-vi ocroti interesele lor, adusera la
lumin alt asezamnt, acel al poslupicilor care inlocuiau
pe desfiintatii scutelnici.

O singura dare destept protesnri din partea consu-

lului rusesc, anume aceea de 1.250,000 de lei trebuitoare pentru

acoperirea ramasitelor trecute, dare pe care Calimah o arata

neaprata i compensan prin usurarile fcute la alte capitole.
Aceasn protestare a Rusiei d prilej Portei de a voi sa schimbe
pe Calimah inaintea nplinirei celor 7 ani de domnie, Inca
supararea Rusilor fcea jocul Turcilor dar Rusia nu se rasa
opreste i ridicarea &aril i destituirea domnului Inainte de
timp 36.

Dei ocarmuirea lui Scarlat Calimah nu era de feliu a

provoca nemuttumiri, totusi In anul depe urma al domniei lui

se face In Iasi o rscoala, indestul de serioasa care aduce moartea

mai multora din pricina inchidere orasului dinspre Tatarasii,

cu o fringhie sub pretext de boala, In realitate spre a lua bani
dela cei ce treceau peste ea. Tatarsenii se revoln, trag dopotele i scoala tot norodul capitalei, care punand pe mitroErisov. Si anafora din 1815 Sept. 22, Uricarul, IV, p. 121.

8 Comp. Anaforaua boieriior Moldoveni e hrisovul lui Calimah din 1814

Mai 15 In Uricarul I, p. 24-42 Cu Anaforaua boierilor Munteniei 1 hrisovul lui Cara gea din acelas an Mai 28 In Condica lui Caragea. Papiu, II, p 369-376.
Chestia Cu darea p. rAmAsite. Vrzi In -rapoartele lui von Miltiz c. rege, 25 Apr.

si 14 Sept. 1818 In N. Iorga Acte i Frag., II, p. 513 si 524.

ISTORIA TAEILOR RODIANE DELA 1812-1821

19

polit In frunte merge la palat unde domnul aflnd despre cauza

rAscoalei, destituie pe boierii ce o provocase i 'TM linitea
poporului. 37.

Domniile lui Calimah i Caragea mai au i o fnsAmn6tate

cultural i prin redactarea a dota condici de legiuri i prin

crearea de coli despre care se va vorbi mai la vale.

2. LEGIUTRILE LLI IOAN CARAGEA $1 SCARLAT

CALIMA!!

Nevoia unei codific6ri a dreptului lusese simtit de mai

multe ori In tkile romne, i am vAzut In Muntenia pe Mateiu
Basarab indeletnicindu-se cu o asemenea lucrare, iar In Moldova pe Vasile Lupu 38. Aceste incercgri nu isbutise a face
pe popor sA se deprindA cu ascultarea de normele scrise, i
dreptul obicinuielnic r6mgsese tot In picioare, fAcAnd s se
uite in curand legile acele promulgate pe hrtie. Pricina de
cApitenie a unei asemene neisbutiri stgea mai ales In natura
culegerilor fAcute, ce se Indeletniceau mai cu osebire cu dreptul
penal i bisericeRc.

In decursul epocei fanariote intAlnim iari incercAri de

legiuiri, adecA de introducerea unor norme obteti care s'A
slujascg pentru regularea daraverilor omeneti, i anume de
ast dat, pe tArmul dreptului propriu zis i anume a celui
pAn'a" acuma neatins decat in treact de vechile /egislatii, adecA

dreptul civil. Inc6 fnainte de legiuirile lui Caragea i Calimah

gsim in Muntenia condica pravilniceascA a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 i in Moldova soboruicescul hrisov al lui Alexandru
Mavrocordat din 1785.
Cea d'in-Mi este o lucrare mai intins care are de scop
a regula intregul domeniu al dreptului civil ; A doua, a lui Mavrocordat,tantete numai la oranduirea cgorva punte speciale.

Hrisovul de punere In lucrare a condice' lui Ipsilanti

redactat de banul EnAchit Vcrescu, care tradusese i textul

grecesc pe romanete, ne spune ea' pe acea vreme judecAtile
se hot6riau uneori dup6 pravilele Imp6r6teti adea. Vasilica-

lele, alte ori d'II:4 obiceiul pgmntului. Dar cu toate aceste

nici pravilele nu se p'ziau nici vechimea obiceiurilor nesmintite tineau ; ci cAnd ca pravilele stricau obiceiurile, cAnd iarg0
cu obiceiurile se fmprotiveau pravilelor". Alexandru Ipsilanti,
pentru a indepArta acest neajuns, spune O au strns din pra81 DnIghici, II, p. 100 Comp. o serlsoare
a lu Latir Bucoveneanu
Arhim. Sofronie din S'atina, 1819 Ignie 23. Uricariul, VII, p. 73-86.
ss Vol VII, p. 137.

20

ISTOILIA ROMANILOB

vili cele ce sunt mai trebuincioase spre povata judecAtilor,

iar din obiceiuri au ales cele mai adesa urmate in tarA, asemAnAndu-se oarei cum cu pravilele" 39.
Condica pravilniceascA a lui Ipsilanti contine i dispozitii

privitoare la procedurA, nu numai de acele consfintite prin organizarea judecAtoreascA admis6 de obiceiul pAmAntului ci incA

i inoirile fAcute de voevod. In partea ei de fond este alcAtuitA

In deobte dupA principiile dreptului roman, cuprinse in legile bizantine. Totui chiar aici se intAlnesc modificAri care
provin sau din obiceiul pAmAntului sau din pArerile domnului
care se vede a fi avut o minte indestul de ager in cuget'Arile
juridice. Aa in 10 de sub capitolul pentru zestre", el spune
cA intru cAt bArbatul dobAndete in proprietatea sa pe copiii
Tiganilor de zestre, ca fond dotal, el sA fie dator a implini din
el la restituirea dotei lipsa intAmplatA, care mAcar cA este
Impotriva pravililor, care pravili zic apriat c lipsa robilor spre
muiere nun, dar am socotit domnia mea cA barbatul de nu
va avea despre o parte mngAerea impArtAirei rodului i despre

alta grijA pentru scAderea ce se va intAmpla a Tiganilor ce

se cuprind in foaea de zestre, poate sA se leneveasc' spre a nu

cAuta de Tigani".
O altA modificare a pravililor ImpArAteti, datoritA obiceiului pAmAntului, este continut in 1 al capitolului pentru
motenire" care glAsuete impotriva legilor romane cA dupA
ce se va inzestra fata de pArintii ei, sA nu aibA nici de cum voie
dupA moartea pArintilor ei sA intre in motenirea lor, cu cuvAnt
ca sA puie i zestrea ei la mijloc, ci sA rAmAnA multumitA cu

zestrea ce va fi luat".

Legile bizantine i dreptul roman prescriau din potrivA

cA dad. pArintele tnzestrandu-i fata ar fi tocmit ca ea sA rAmnA multAmitA Cu zestrea dat5 i sA nu mai vie la motenirea
lui, o atare tocmalti nu avea nici o tc7rie

Tot o noire a domnului legiuitor ne pare i dispozitia

( 3 de sub titlul pentru motenire") prin care nurnai copiii
de partea bArbAteascA aveau dreptul sA moteneascA moia

Hrisovul de introam..cre ui pramlnicedtei condici tipArit In fnintea raeesteia. Editia origin' ni din 1780, Bucuresti, tipografia Mitropoliei. A doua editie
scoasA de M. Bujoreanu In Colecliune de legiuirile vechi i noue ale Romdniet.
Reprodus hrisovul i In Istoria frrei Romeineti de Fratii Tunusli, p. 120-125.
'
pater suam dotans filiam pactus est ut dote pro se data, sit contenta, neque in hereditate ipsius parte.m habet, hoc pactum non valet, neque
prohibitur succedere patri intestato obeunti filia, dum dotem fratribus, qui in
potestate remanserant confert". Manuale legsum five Herabiblos cum appertdiciis et legibus agrariis Constantini Harmenopulis illustravit Gustavus Erriestu,
Heimbach. Lipsiae, 1851, Lib. IV, Tit X de hire dotis. Manualul lui Armenopol a fost alcAtuit tnainte de 1320 cAnd moare autorul. Are si astAzi va-

loare In pArtile grecesti.

ISTOBIA TARILOB ROMANE DELA 1812-1811

21

din care se tragea numele familiei, ramanand fetelor dreptul

de a imparti cu fratii lor numai moiilec elelalte, intru cat am
aratat ca la Romani in vremile vechi nu era cunoscuta o deosebire Intre motenirea barbatilor i a femeilor 41.
Nu se poate tagadui superioritatea condicei lui Ipsilanti
asupra celor ale lui Mateiu Basarab i Vasile Lupu. Pe cand
acolo am intalnit numai legi bisericeti i penale, aici gasim
o condica civila, fara Indoiala o parte mult mai inaintata a
legislatiei decat acea penala, cu care beep toate rudimentele
conceptiilor juridice. Apoi condica lui Ipsilanti contine i o
parte insamnata din obiceiul pamntului, pe cand acele a lui
Mateiu Basarab i Vasile Lupu imprumutase dispozitii straine
chiar i la regularea daraverilor plugarilor 42
Sobornicescul hrisov al lui Alexandru Mavrocordat, dei
nu are fntinderea i Insamnatatea condicei lui Ipsilanti, totui
este i el o legiuire i nu un hrisov individual, dupa cum erau
In deobte atare acte. El este dat asupra doua anaforale ale
divanului din anul 1785, din care una oprea daniile facute de
persoanele sarace celor bogate pe temeiu ca asemene acte ne-

fireti nu ar fi deal nite vanzari ascunse, care ar fratura dreptul

de protimis pe care rudele i corazaii l'ar putea avea la caz

de vanzare pe fata ; de asemene oprea stipulatia prin care obiectul

zalogit trebuia sa ramana In proprietatea creditorului, la caz

de neplata a datoriei, fara intervenirea unei hotariri judecatoreti. Mai dispune ca schimburile de moii sa nu se poata
face far% o prealabila cercetare a valoarei lor respective, tot
In scopul de a fnlatura trecerea pe ascuns a proprietatilor din
o mana in alta. A doua anafora era privitoare la Tigani, oranduind mai mult regule mai omenoase In privirea stap'nirei
lor, precum ea sa nu se faca despartire copiilor de parinti ; apoi
oprea cu desavarire casatoriile intre Tigani i Moldoveni, ascutand aceasta oprire inteun chip nu prea Inlept prin aceea
c copiii nascuti din atare casatorii sa ramana In partea tiganeasca". Oprirea casatoriei fare robi i Moldoveni era sprijinita de anafora pe condica lui Armenopol titlul al XII-lea.
Atare legiuiri Ins sau speciale ca sobornicescul hrisov
sau chiar mai generale, precum era condica lui Ipsilanti, erau
prea scurte i aplicabile numai prin deducen la cazurile practice, lucru foarte greu de ajuns In starea de atunci a cunotintelor juridice. De aceea obiceiul pamntului tot ramanea norma cea mai obtete hotarltoare a daraverilor juridice i dupa
alcatuirea acestor noue legiuiri. Un hrisov din 1817 (Uricarul II,
p. 5) spune : Domnia mea In puterea vechiului obiceiu al
i al pravilei, hotarlm a rapul (vrncean) sa stapaneasca mc4ie
" Vol. VII, p. 91.
" Vol. VII, p. 141.

22

ISTORIA ROMANILOR

(muntii Vrancea)". Partea tiOneascA in Uricarul II, p. 72

(sobornicescul hrisov) Comp. Manualul administrativ I, p. 49.

Pe lngA atare codific6ri se mai aplicau Ins i alte
giuiri luate de a dreptul din izvoarele greco-romane, cAnd judecAtorii erau in stare s o fug. Ma ne spune hrisovul de introducere al condicei lui Calimah c i dup Vasile Lupu, a cAruia
condicA cuprindea numai dispozitii penale, domnitorii se slujiau din nevoie i de izvorul din care legile lui fusese extrase
aded. de Vasilicale, novelele lui Iustinian43, Leon i a celor
dupl danii imp5rati, de introducerea legilor lui Teofil Anticicensor, de legea greco-romanA i in sfArit de manualul lui
Armenopol ", din care imprejurare, adaoge hrisovul, i codul
lui Vasile Voevod ca unul ce era necomplect a rAmas de mai
multi ani In nelucrare i a devenit cu totul rar" 45. De asemene
In Muntenia ne arat5 porunca domneasc de punere in lucrare
a legiuirei lui Caragea c tinndu-se de trei intocmiri de pravili adec6 a obiceiurilor, a condicei lui Mateiu Basarab i a Romanilor, urma a nu avea nici o praviI6, &Aid obiceiurile prefAcandu-se in multe chipuri, adesa se impotriveau pravililor
romane, i acestea iar5.0 unele fiind primitoare de dou'd tlcuiri i altele cu totul impotrivitoare intre ele, surpau una pe

alta, inct dreptgtile tuturor apururea erau in primej die, ca

cum ar innota in noianuri de ape turburi ce se fdl'Azuesc de
multe valuri impotrivitoare" 46 Nici legiuirea lui Ipsilanti, cu
atata mai putin sobornicescul hrisov nu putuse ins* inlocui
lipsa unei legislatii scrise, lips lsat aproape intreagA in privirea dreptului civil, de codificArile lui Mateiu Basarab i Vasi le Lupu.

Alexandru Moruzi Voevod intreprinsese el t6m5.'duirea

acestei stAri de lucruri, insArcinnd pe paharnicul Toma Cara
a traduce in limba moldoveneascA Yiexabiblonul lui Armenopol,

traducere. s'AvArit6 de el in 180447. Mai pe urms. Ins Moruzi

44 Numite Nearale In romAneste de la grecescul vz&O.ca=novellae. Asa
spun boierii In anaforaua pe care o fac pentru arAtarea pravilelor dupA care
se ocArmuia pAmAntul Moldovei din vechime: au Intrebuintat pravilele Im-

pArAtesti ImpreunA cu legiuirile Nearate a le lui Iustinian si Leon".

44 In un hrisov al lui Alexandru Calimah din 1796, se vede aplicat Cap.

3, 5, din Armenopol. Erbiceanu. Istoria Mitropoliei Moldouei, p. 42. In o ana-

fora din 1765 se vAd invocate mai multe texte din Armenopol. Cartea I titlul 12 81, 83; cartea V, titbit 5 233. Uricarul, III, p. 45-53.
" Hrisov pentru promulgarea condicei lui Calimah tradus de pe orig.i-

nalul grecesc, Ui icarul, IV, p. 303.

" Porunca de punere In lucrare a condicei lui Caragea, tradusA din grece?te In Bujoreanu, Colecjiune de legiuirile Romdniei. Bucuresti, 1873, p. 42 1.
47 Manuscriptul original curat scris, gata de a fi tipArit al acestel traducen, fomAnd un mare volum de 766 de pagini mare In 44, se aflA In biblioteca d-lui T. Burada sub titlul de: Inddmanoasi adunare a pravilitor ce se
mime* 'EWIYA0S adunatA din toate pravilele cu alegere i In scurt i as1
alcAtuitA de prea cinstitul piizitoriu a pravilelor i judecAtor al Tesalonitului

ISTORIA TARIIMR ITOMAIlt BELA 1812-1821

28

se rAsgandi cA hexabiblonul lui Arrnenopol nu ar putea constitui

earte de legi, precum era de trebuinta t5rei Moldovei, i InArcing tot pe Cara s alatuiasc6 el un codice de legi atfit civil
cftt *i penal dup5 metodul Institutelor, adecA a introducerei
legilor de Teo fil A,ntici ce nsor. Cara svari cartea int5i din aceast

n'oug lucrare numit5 Pandecte In April 1806, dup care urmnd intrarea Rusilor, el fu Impedecat de a urma mai departe
muri putin timp dup aceea.
Ambii legiuitori al Munteniei .1 al Moldovei, Intocmesc
cundicile lor de legi dup5 chipul celor bizantine care le slujese
de model. Pe cand ins5 legiuirea lui Caragea este o compilatie
niai de rnd, aceea a lui Calimah, este In mai multe puncte
o traducere a condicei civile austriace, ce contine i (Musa dreptul

Vasilicalelor. Dar condica lui Calimah contine i multe dispozilii ce lipsesc din cea austriacg ce contine numai 1502 articole pe cand legiuirea lui Calimah num5r5 2032. Aa bun5oarti
licitatiile sunt luate dup5 obiceiul pAmntului. Legiuirea moldoveneasc5 este mult mai deplinA i mai bine Intocmit deck
cea munteneasc5. Asupra modului alatuirei condicei sale ne
spline insusi Calimah, c la mai multe cArti a socotit de cuviint5 a schimba ornduiala, aducnd mijloace din noue condici europeneti a cArora i metodul au Imbr5topt ca unul
i s'a pKrut cel mai nimerit" 49. AlcAtuitorii legiuirii scrise

dup5 cererea nomnului In limba greceasc5, voiau s'o pun5

i pe romnete, ins6 nu se tie din ce imprejur5ri nu putuse

ssvarsi traducerea ei 49. De aceea in introducerea la traducerea

romn f5cut5 pe la 1833, sub ocArmuirea lui Kisseleff, de

cAtrA logortul Constantin Sturza, se spune : c5 nefiind condica lui Calimah publicat in limba national5 precum se cuvine unei legiuiri, nu era in deobte cunoscut i int6leasA" 50
Condica lui Caragea fusese pus pe romnete inch.' din anul
1819, precum se vede de pe InsAmnarea logofAtului Constantin
B515ceanu in fruntea acelei condici 91

Constantin Armenopol cel mai Intai Iran, judecatori, care acum Intai din luminata porunca prea Inaltatului i mult milostivului nost u stapan l domn
teatti Moldavia. Maria Sa Alexandru Constantin Moruzi VV, s'au talmacit

limba elineasca pre aceasta moldoveneasea de QUA Toma Cara pah. dandu-1
ajutor la limba moldoveneasca loan Duca sardar, Toma Duca si sulg. Constantin

Negre, 1er scriitor Neculai Diac la anul de la Hr. 1804 Mai In 10". In introducere traduclitorii Intrebuinteaza trumoasa rostire cli au rds dit condica lui

Armenopol din limba elineasca In cea moldoveneasca.

Hrisovul lui Calimah In Uricarul, IV, p. 307. Asupra Pandectelor
vezi lucrarea lui Al. Papadopol Calimah.
" Notite publicate in Albina romaneasca pe 18531 p. 245,
bc, Prelala la coda( Calimah, editia din 1862, p, VI.
BujoreaMi; 1. c., p. 430.

24

ISTORIA ROMANILOR

Cum se face de aceste crti de legi flu% la inceput redactate in limba greceascA, cAnd am vAzut mai sus ch. Alexandru

Ipsilanti, Fanariot si el, scrisese condica lui In lhnba romn'l

iar Alexandru Moruzi pusese pe Cara s5. traduc In romneste
pe Armenopol? Se vede c trile romAne se grecizase din ce
in ce mai tare, bine inteles in clasele lor superioare, acele cu
care domnul venia In atingere. Calimah i Caragea, vAzand
cA in incunjurimea lor se vorbeste greceste, Ii inchipuiau, In
nepAs5toarea lor nestiint6, c limba lor era pretutindene r6spAndit la Romni, i c judeatori pe cAt i impricinati ar cu-

noaste-o numai cleat. De aceea Calimah spune In hrisovul

de promulgare : astfeliu s'a des'vArsit acest al nostru cod

politicesc, alc'dtuit mai intAi trz obicinuita aici fri lard Umbel
neoelineascd i apoi tradus in acea romaneasc6" 52, traducere
care precum am vAzut-o nu se indeplini pe timpul lui, si din
care pricin' In Moldova legiuirea lui Calimah fmase ca i neexistentpansa la 1833. Manolachi Deghici arat asupra acestei
Imprejur'ri c' legiuirea lui Calimah nu se Intrebuinta la pricini, c' nu o intlegea mai nici unul din judeatorii cei vechi
nici se obicinuia a se pune paragrafuri in hofrki, Interneindu-se diecii divanului, care scrieau c'Artile de judecat anaforalele mai mult pe obiceiul p'mntului ca s iee indreptare.

Esind apoi inaintea domnului, el cerceta pricina dup pravila sa s't arta boierilor deosebirea unei hotArfri legiuite de

acele fAcute fr nici un temeiu dupsa' simpla socotint a judeatorilor"". La 1819 venind Mihaiu Sutu in domnia Moldovei, boierii care simtiau atAt binele unei legiuiri ca acea a
lui Calimah ct i piedica aplic6rei ei, fiind scris inteo limb6
strin, spun prin o anafora &are domn c aceast condied
s'au tipa'rit in limba greceascit precum este stiut In'ltimei tale;
dar fiind neap5rafai trebuinVi de a se tip'ri si a se publicarisi
si In bimba moldovenease, rugnn pe in'ltimea ta ca s dee
porunc6 de a se UTAH at Oda' acum s'au tlmcit, fiind ca
la jumtate, si de a se urma tillmcirea, care cu nelndoire va
lua sfarsirea sa panA se va tip'ri acea flmcit"". Mihaiu
Sutu insA r'pit de vArtejul eteriei, avea alt ceva de lucru deaf
a se gndi s pun pe romaneste legiuirile grecesti, si de aceea
dorinta boierilor rmase nelndeplinit. Domnii legiuitori fuseser ajutati In lucrarea lor de primii jurisconsulti ai *nor
romAne; logortul Stefan Nistor Craioveanu In Muntenia iar
In Moldova o pleiad intreag6 de oameni cunosc6tori de legi

ca Anonia,...., grec de neam, Constantin Skeleti. Kristian

" Uricarul, IV, p. 308.
" Dritghici, II, p. 106.
" Anatora din 1819 Noembrie In Uricarul, IV, p. 210.

ISTORIA TARrLOR SOMANE DELA 1812-11

26

Flechtenmacher sas din Braov ce fusese adus de boierii Lascarachi i Grigore Sturza ca Invttor pentru copii lor 0 mai
ales Andronachi Donici cel mai de seamA jurisconsult al acelor
timpuri 56.

Logofkul Nistor pe care Caragea 11

de om iscusit
In tiinta i praxa pravilelor fusese profesor la Academia greceasc in anul 1816. La el invAtase bursierul de mai tarziu al
Mitropolitului Dionisie Lupu, Constantin Moroiu. Nistor ajut.1
mult pe Caragea la alckuirea condicei lui, 56 cum pe de alt
parte Andronachi Donici pe acel care dklu mai mare concurs
la aceea a lui Calimah. Andronachi Donici se preatea de mai
innainte pentru aceast lucrare, tipkind in 1814 in Ia0, o Adu
nare cuprinzffloare in scurf din dirlile tin pr1e.tilor pravile,

menite a sluji pe de o parte pentru invtAtura legilor iar pe

de alta de mare intrebuintare pentru un judecAtor fAr chiar
dup6 promulgarea condicei lui Calimah In 1817 pravila lui
Donici tot se p6stra, cu a-tat mai mult c legiuirea lui Calimah

de cei mai multi

fiind redactat numai in grece0e i
judeatori; vechili (avocati) i impricinati aplicau uneori texte

juridice ce putea face numai din pravila lui Donici 57. AceastA
intrebuintare se p6str pan'al la introducerea condicilor noi in
1865 care explic publicarea unei a doua editii a pravilei lui
Donici.

Scarlat Calimah ins6 adauge incA i alte legiuiri mai amArunte la condica obteascA civil a Moldovei. Aa el lutind in
privire dkApkiarea ce se aducea in averile orfanice0i, institue

*zAmntul comisiilor epitropice0i, Cu ni0e organe de privighere asupra averilor celor orbi de Orinti 58. Tot el mai infiintaz6 i postul de jurisconsult in Moldova, a ckuia ckleri
erau privigherea pkirei celor oranduite de domn prin pravila
lui, asistarea la toate pricinile aduse inaintea divanului, darea

de r6spunsuri In scris la intrebrile pe care autoritAtile i le ar

face asupra intAlesului sau t6lcuirei legilor, arkarea lipselor
sau imbunkAtirilor de fAcut in legiuirile existente. El era oprit
de a da consultatii juridice fetelor particulare. Era dup cum
se vede un soiu de consiliu de stat concentrat in o singur6 persoanA. Cel intai jurisconsult al Moldovei fu stolnicul Constantin
Scheliti, pe care documentul 11 numete bkbat erudit i experient in legi. El avea leafa insemnAtoare de 400 de lei pe lun6,
55 Din istoria legislafiei moldouene de A. Papadopol Calimah, In Arhiva
din Iasi, VII, 1896, p. 151.

Vezi Andrei Rlidulescu, Logo!' tul Stefan Nistor, In Revista de drept leglsla:ie si jurisprundenfd , 1910, p. 7, 10, 11 si 12.

Prefata la ed. II-a a Pravilel lui Donici, edltatli de Constantin lido-

ruzzi In 1858.

"

grecesc din 1817 'urge pentru Iniiintarea lor, reprodus fn

traducere de thicarul V. p. 25.

ISTORIA ROMANILOR

ftr nici o sddere, era numit pe viat, primise odat6 cu dre

atoria i rangul de boierie, de dminar, avea 21 de scutelnic

dreptul de a purta barb6 pentru ca venerabilitatea dre-

Otoriei sale s6 fie rostitA i prin exteriorul su" 6.

Calimah mai je i mg.suri administrative spre In'ltarea
bunei stAri a poporului. Astfel afarg de acele rAnduite pentru
starpirea ciumei, In care se v'd poate pentru prima oar6 Intrebuintate mijloace de ap4rare contra lAtirei acestei cumplite boli 60, el mai ingrijeste de reinnoirea i intretinerea podurilor de lemn care aldtuiau pe atunci paveluirea capitaliei
Moldovei 61, reguleaz6 modul intrebuintArei In comun a mosiei incunjurnoare BArladului, cumpArat6 de orgseni 62, spOreste veniturile episcopiei Husilor dAndu-i dreptul pe lng6
dijma din vii i livezi si la oarecare taxe asupra locuitorilor
din vatra targului 66, restatorniceste intinderea imasului din
jurul Iai1or dup5 semnele vechi de hotare, desfiintnd asupririle ce se fkeau locuitorilor din pricina pAsunatului vitelor
lor 64, in sfarsit lucru ce poate pArea mai afar6 din cale pentru
un domnitor fanariot, olindueste c dreptul la cei 2 lei despAgubiri de scutelnici sI fie pstrat numai boierilor pgmnteni
cu excluderea Grecilor 65. Domnul ins5 fiind nu de mult venit
In scaun, i boierii, stramtorati prin rApirea Basarabiei, ceilnd
anume dela domn acest drept, el crezu de cuviint6 a nu le eft'spinge cererea, cu toate d era Indreptat in potriva conationalilor sei.
Astfeliu fu domnia acestor doi domni gemeni din neamul
Fanariotilor, adueand aminte, dac nu prin alt6 ceva, cel putin

prin timpul egal al zsbovirei lor in scaunele

ri1or "'mane

si prin. IncercArile lor identice de legiuiri, alte dou' domnii mai

vechi i mai strglucite, ale lui Mateiu Basarab i Vasile Lupu.

Si cu toate aceste ct deosebire intre aceste dou epoce? Pe

timpul lui Basarab si a Lupului Orile romne, dei deazute

mult din antica lor vartute, totusi pbtrase mkar Ind o urrnA
a vechei vrednicii, dovedit, dad nu prin lupte contra dusmanilor comuni, cel putin printr'o energic si cranceri rivalitate 15.untrid, care dei ruina totusi afirma existenta lor.
Acuma dzute trite prea timpurie Vtilnet sufereau numai
ct inrAuririle Incunjurnoare, al% a dovedi prin nici o reac" Tidula domneascA din 1818 Ian. 1, In greceste, publicatA In traducere
rom. 9n Uneartel,, V, p. 396.
" Tidula domn eascA c. clucerul Alexandru Popovici Ureche din 1818
Neemv. .13 uricarui, V, p. 191.
Hrisovul l anaforaua din 1815 Sept. 21, ibidem, p. 434.
Hrisovul din 1816 August 20 ibidem, p. 199.
" Hrisovul din 1813 Iunie 13, ibdem, p. 1.
" Hrisovul din 1816 Maiu 4, ibidem, II. p. 22.
" Hrisovul l anaforaua din 1814 Aug. 9, ibidem, IV, p, 183.

ISTORIA TARILOR ROMAND DELA 1812-1821

27

tiune, CA viata tot mai licarea In sufletele lor. Pe timpul lui

Mateiu Basarab si Vasile Lupu &inn grecismul la fnceputul
frnplantarei sale In tarile romane, servind prin ura ce inspira,
de treapta de fnaltare a domnilor In scaunele lor; simtimantul
national insa viu s'i luptand din rasputeri pentru raspingerea
acestui element cotropitor. Sub Caragea si Calimah, dura un
veac s'i jumatate de nefncetate fncalcari, aflam neamul grecesc
pe deplin fnradacinat In Wile romane, umflandu-si vitele fm-

pletite si fncalcite din cele mai hranitoare sucuri ale Omantului romanesc, constiinta nationala fnadusita, ne mai rostindu-si fmpotrivirea In lumea.faptelor, ci protestand cel mult
In domeniul cugetarei s'i al teoriei.
0 mare transformare se fndeplinise dela Mateiu Basarab
si Vasile Lupu pana la Ioan Caragea si Scarlat Calimah. Elementul grecesc capatase in -Wile romne pozitia acea tare pe
care timpul o fntipareste tuturor stapanirilor. El credea c are
dreptul la dominarea si exploatarea poporului roman, ca tarile roma.ne sunt un nou pamnt menit a fntinde prea fngusta
patrie a poporului grecesc modern, dupa cum coloniile cele
vechi latise puterea strabunilor sai. De aceea videm Mina oar5
In sfera legiuirilor, ca pe cand Mateiu Basarab si grecitul,

dac nu chiar grecul Vasile Lupu intocmesc pravilile lor In

bimba romaneasca, loan Caragea si Scarlat Calimah cred CA
pot, ha ca trebuie chiar, sa le publice In bimba grecease.
Si cu toate aceste poporul roman nu murise. Sub apasarea
tot mai crunta se aduna si se concentra tot mai mult materii
zbucnitoare si care aprinse la ciocnirea revolutiei grecesti,
dadura foc unei lungi dare de lumina, ce straluci In adancul
intunecimei ca un fulger ce spinteca negrul orizont. Constiinta
nationala se redestepta chiar sub domnia Grecilor din Fanar,
si fmprejurarile politice ce intervenira la momentul favorabil
schimba slabul prau in un sivoiu de munte iute si pornit.
Ciocnirea se pregati In timpul ultimilor domnii ale Fanarului, la a caror istorie avem sa pasim, pentru a scantei apoi
Cu o putere covarsitoare In timpul eteriei grecesti din 1821.
3. ULTIMII DOALNI FANARIOTI

Alexandru Sulu In Muntenia, 1818-1821. Acesta este

ran duit domn dupa fuga lui Caragea In urma staruintelor Rusiei. Boierii care ceruse restabilirea domniilor pamantene si
recomandase chiar pe batranul Prescovanu din Craiova, vazand
ca Turcii trimit pe Alexandru Sulu, se grabesc a-I primi si a
multami Portei pentru randuirea acestui domn bun, care asigurase linistea publica In timpul navalirei lui Pasvan-Oglu

28

IRTORIA ROMANILOR

adunase pe fugan, mijlocise a se 1mpaciui pe rasculatul pasa

Meuse mai multe Imbunatatiri i ajutoare saracei raiele a
prea sl'vitului Devlet" 66.
Indat ce Sutu veni In scaun, el se puse pe cercetat mancatoriile fcute de predecesorul sau, spre a descoperi cat luase
el mai mult de cum 1i se cuvenea. Apoi pentru a multami Rusiei

despre sprijinirea candidaturei sale, el caut sa' lmureasc

cat ramasese tara datoare Rusilor din ocuparea Munteniei In
anul 1812, dispunand dup aceea confiscarea i vinderea
lui Caragea, Ciorogarla, spre a despgubi pe Rusi cu banii
prinsi din vanzarea ei, de oarece Caragea ramasese dator Orei
din jafurile sale 67.
Ocarmuirea de astadata a Sutului nu se deosebeste 1nsa
prin nimic de acea a lui Caragea. *i el jfuia tara cat Ii statea
prin putinta, mai ales ca presimtand izbucnirea revolutiei grecesti care putea
primejduiasca tronul, se silea a aduna
avutii cat mai in grab spre
asigura viitorul. In curand
vestea abuzurilor sale ajunse in Constantinopole, i sultanua
Ii trimise un ordin de a Inceta cu ele. Sutu prefacandu-se clnu el le-ar provoca, ci ispravnicii, &A la rndul lui un strasnic
ordin catra ei, ca s starpeasca fara-de-legile ce se comiteau
asupra poporului 68.

Sutu vroi sa mai adauga cateva noua ajutoare la veni-

turile domnului, cerand pentru aceasta Invoirea ambasadorului

Rusiei din Constantinopole. Baronul Strogonoff Ii raspunse
ca consimte la cererile lui, cu conditie Insa ca reformele pro-

iectate s nu fie potrivnice drepturilor legitime ale boierilor

poporului 69. Raspunsul fiind echivalent cu un refuz, Sutu
se gandi a-si mari starea punand mana chiar pe averile private de oarece acele publice nu ajungeau pentru a umplea cu
destula grabire flamnda lui punga', si el Incearca de a deposeda de mosia lor pe cettenii din Targovistea, luandu-le prin
silnicie documentele. Targovistenii se revolt i vin cu totii
In Bucuresti, cand tocmai Voda Sulu moare. Divanul le Inapoiaza hartiile care-i fusese remise de vaduva Sutului, i aqfeliu
Ii scapa cetatenii Targovistei mosia lor amenintata 70
Arz din condica arhivei statului No. 122, p. 340, reprodus de Ari-

cescu, Istoria revoluliel romdne dela 1821, Craiova, 1874, I, p. 10.

47 Douit ordine ale lu Sutu c. divan din 26 Ianuarie si 26 Martie 1819,
Condica Arhlvel, No. 96, p. 7 si 27, ibidem.
" Ordinul sultanului In Condica arhivei No. 123, p. 306: acele ale Jul Sulu
C. spravnici In Condica No. 96, p. 19, 43 si 131 Aricescu, p. 11.
Scrlsoarea lui Strogonoff In Colson. De l'lat prsent des princtpauts,
Paris, 1839, p. 41.
10 Actul divanului din 18 Fevruarie 1821. Condica arhlvei No. 96, p. 195.

Aricescu, p. 12. In deobste am urreat In expunerea domniei Sutului pe Aricescn care expune putinele stiinti ce se aflA asuprA-I dupA documentele originale din arhiva statului.

ISTODIA TAEILOR ROMAND DELA 1812-1821

29

Sutu simtise de mkiscarea eterista care pe timpul lui ajunsese insamnata. El era insa dintre acei Greci ce nu vroiau
sa-0 compromita pozitia prin o rascoala in contra Turcilor.
El se opune deci pe at se poate miscarei eteriste, cu toate ca
In aceasta opozitie el trebuia s pastreze ca Grec oarecare rezerva. Deocamdata el crezii ca face mult in privirea ordinei,
impurand tuturor autoritatilor A. nu mai ingaduie pe nimene
a purta arme, precum nici a cumpara gloante si pral de pura
fara reivcqul stapemirii 71. Eteristii insa nu erau oameni a da
indarapt inaintea unei piedeci pusa chiar de un Grec planurilor lor. Ei insarcinara pe Capitanul Iordache sa omoare pe
Sutu. Bravul dar cinstitul capitan dei lua asupra-i aceasta
misiune uricioasa, nu putu s o indeplineasca, i lAs4 sa'i cada
pistolul din m'Aini in momentul c.nd trebuia
indrepte
asupra lui Sutu 72. Aceastil imprejurare facu chiar de se amn
izbucnirea revolutiei ce fusese fixata pentru ziva de 20 Noem-

brie 1820, intru cat nu era cu putinta ca ea sa-si faca loe in

principate. cnd in fruntea tocmai a tarei mai apropiat6 de
Turcia domnia trn principe dusman gandului eterist. Revolu tionarii se hotarasc atunci a intrebuinta veninul spre a inlatura atare piedeca, si pun pe medicul lui Sutu, Depalte, a
otravi fntneaua pe care o avea la brat 73. Domnul simtindu-se rau, institue el singur o caimacamie care imediat dupa
moartea lui, intamplat in 18 Ianuarie 1821, trebuia sa fie
pusa in fata cu revolutia.
Mihaiu Sutu In Moldova, 1819-1821. Dae5 Alexandru
Sutu fu potrivnic revolutiei grecesti, colegul si rudenia lui din
Moldova, Mihaiu Sutu, Ii dildu din potrivA un ajutor cu gate
mai pretios cu eat miscarea incepAnd din Basarabia, avea
caute primul ei sprijin in Moldova. Inca inainte de izbucnirea
ei, Mihaiu Sutu vazand c dregatorii rui ajuta intreprinderile

Grecilor, i deci 'asteptndu,se ca ele sa gseasca un razim

In Rusi, incepe a le favoriza si el, putin timp dupa intronarea
lui. In 15 Noembrie 1820 Ipsilanti trimite din Odesa, la Mihaiu Sutu, pe generalul sat" Gheorghe Cantacuzino, care se
intalnete cu domnul la Sculeni pe malul Prutului, mijlocind
Rizu ministrul Sutului si eterist infocat intalegerea domnului
Condica arhivei No. 96, p. 29 si 126 In Aricescu, p. 12.

72 Aricescu, I. c., I, p. 82.

DupA Laurenon. Nouvelles observations sur la Valachie, etc., suivies

d'un prcis historique sur les evnments qui se sont passes dans ces provinces

en 1821, p. 60. (Asupm acestei scrieri, vezi Aricescu, I, p. XXIX). lije Fotino, Tudor Vladimtrescu si Alexandra Ipsilanti, traducere de Georgescu, Bucuresti, 1874, p. 3, spune cA doctorul Cristari ar fi otrAvit pe Sutu tare chiamA
IndatA pe Dr. Depalte amicul sAu dela Cralova, dar care sosi prea tArziu.

ISTORIA ROMANILOR

30

Cu trimisul lui Ipsilanti 74. Solia avea de scop a determina pe

Sutu sa invoiasca. lui Ipsilanti recrutarea de oameni i adunarea de proviant din Moldova. Ipsilanti trimite dup5. aceea
In /asi pe secretarul su Lassane, spre a ingriji de interesele
eteriei. Mihaiu Sutu a in toate modurile concurs lui Lassane,
ordonnd pretutindene adunarea de provizii, depunand in casa
eteriei 130.000 de lei, si promitnd a mai \Tana peste putin
timp alti 100.000 75. El insarcineaza apoi pe unul Parisiade
a forma o trupa de 300 de Bulgari si 200 de Greci pe spesele
sale 76 Mihaiu Sutu intcrveni chiar si pe cale diplomatica in
favoarea eteriei ; el serie catra imparatul Alexandru si4 roaga
s ice sub proteguirea lui o tara, care in diferite epoce a da-

torit mntuirea ei ajutorului i indurkei lui. Indentificnd

interesele Moldovei cu acele a le eteriei, Sutu adaoge apoi

Grecii din Moldova au fost electrizati la aratarea lui Ipsilanti
care se bizue mai ales pe sprijinul tarului ; ca. el Sutu va sta
la postul sau neclintit ca sa apere tara de periculul unei

turcesti, si se roaga la sfaxsit ca imOratul sa deie ordin

trupelor din Basarabia sa treaca Prutul. Tot asa serie Sutu
catra compatriotul sat' Capodistria ministru de externe al
Rusiei, cerAndu-i sa staruiasca calduros pe lnga imparatul
Alexandru, ca s trimita lui Ipsilanti un ajutor arrnat. Mai
cere inc ca sa se roage de imparatul a-i incuviinta la caz de
nenorocire un adapost in Rusia 77.
Dupa ce Ipsilanti trece in Moldova in ziva de 20 Februarie
1821, el nu sta in Iai cleat putin timp i pleaca in jos, spre a
merge call Bucureti. Mihaiu Sutu se insarcineaza el atunci
cu inrolarea oamenilor in armata, pe care o incepuse Ipsilanti 78.

Boierii vaznd acest amestec rtis al domnului lor in favoarea

Grecilor, se ingrijesc de o navalire a Turcilor si o implicare a
Moldovei in rasbunarea lor. Inca din 19 Fevruarie, inainte

de a fi intrat Ipsilanti in tara ei se duc in gramada la domn,

intrebAndu-1 ce are de gnd sa faca in potopul ce se prabusia
asupra lor? Domnul le d numai rspunsuri ingaimate. A doua

zi chiar, in acea a sosirei lui Ipsilanti, Sutu chiam la curte

pe mitropolit

ese din boierii fruntasi, i roaga intAi pe mi-

tropolit apoi jura pe toti ca vor pastra taina ; dupa aceea le

spune cA marl evenemente sunt in momentul de a izbucni
ca in niste imprejurari atAt de grele ar trebui ca boierii sa-i
deje sprijinul lor, i cA toti boierii pot sa se razime pe el.Domnul
CDL41110.1Y,

Aoxip.ov

'A6tilvaL; 1859-61, I, p. 88.

" lbidem, p. 110.
" Ibidenr, p. 86.

icrcoptxv

7tep

1).kvIvveil

iercezvaaviato;, iv

Prokesch-Osten, Geschichte des Ablalls der Griechen vorn turkischen

Reich, JI. p. 62-65.

Peste! c. KIsseleff, Uricarul, VIII, p. 379.

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812-1821

81

mArginind la atita numai desninuirile sale, frica incepe a cuprinde pe toti. Cum sosete Ipsilanti, omul lui, Caravia, ce fusese

Mihail Grigore Sulu, Domnul Moldovei 1819-1821. Desen de Louis Dupre

Golectia Aeademiei Romine

trimis de efuf eteriei Inc de mai Inainte /a Galati impreun Cu

ISTOBIA 110MANILOR

32

Ramadan ispravnicul, Grec din Galati, atac pe cei 80 de negutitori turci ce petreceau acolo, si-i mgcelgresc pe toti 79. Cind
boierii auzirg despre aceastg groaznicg intgraplare, Intglesgrg.

prgpastia In care vroia sg-i tgrascg. Sutu. Moldovenii tot mai

stAteau la ganduri fiindcg eteristii se lgudau cu sprijinul Rusiei.
Dupg ce insg consulul rusesc dezaprobg pe fat miscarea eterisa, boierii incep a p'rgsi pe domn, fugind Cu grAmada peste
Prut sau in Bucovina. Sutu el insusi isi lug atunci de samg, si
vgzu cg. fusese Insglat prin fgggduintele ajutorului rusesc, argtate ca asa de sigure de Alexandru Ipsilanti. El se hotgaste
sg pgrAseaseg calea cea primejdioasg pe care se alunecase si a
se retrage in Rusia". El protesteazg chiar, pentru a-si putea acoperi rgspunderea lui f at cu Turcii, si a-si Ostra chiar un mij loo

de a reintra In gratia lor In cazul d'Id eteria nu ar izbuti, in o

scrisoare Cala boieri, cg este nevoit sg pgrAseascg scaunul, neputindu-se impotrivi lui Ipsilanti, si nevroind a 'Ama cg se rgscula algturea cu el contra Portei otomane 81.
Astfeliu luarg sfarsit domniile lui Alexandru si a lui Mihaiu
Sutu in tgrile romne, una curmatg prin sfArsitul silnic, cealaltg
retrggindu-se inaintea fricei, ambele Insg moarte pentru totdeauna si ingropAnd cu ele si epoca fanariotg.

" Ibidem, p. 373. Comp. DrAghici 'stork Moldovet, pe 500 de ant, II

p. 114.

" Relatia serisA de Isteob Rizu asupra evenementelor din 1821. Erbiceanu, Istorta mitropoliet Moldead, p. 139.
si Actresa lui M. Sula c. mitropolit 29 Martie 1821 # ibtdem, p. no.

II

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

1. ETERIA GRECEASCA

Grecii care cgzuse sub Turci, mai ales dela cucerirea Constantinopolei, suportase totdeauna cu silg i cu egspingere jugul
sub care erau incujbati. Nici odat nu-i pgrgsise speranta ca va
veni un timp cAnd vor putea redobndi pierduta libertate, cu
atta mai mult ea' politica marei impgrtii ruseti se argtase in
deosebite fanduri favorabilg tintei urmrite de ei. Dintre cretinii ortodoxi, pe simpatiile cgrora Rusia ii intemeia mijlocul
sgu cel mai energic de surpare a imprgtiei mahomedane, nici
unii nu se argtau cu drepturi att de mari la sprijinul imperiului
moscovit ca motenitorii statului bizantin. Petru cel Mare, incepg'torul politicei de surpare a domniei ot omane, argtase pe

fat &duffle sale favorabile Grecilor, cnd sub portretul sgu

gravat in Amsterdam pusese inscriptia : Petrus I Russo-G raecorum monarcha. El intreprinse rgsboiul din 1711, cu sigurant ea' va
cuceri Constantinopolea i ea' oasele sale vor odihni acolo. Mai
lg'murit incg fu proiectul grecesc al impArgtesei Caterina a II-a,
prin care tindea a restatornici impArgtia bizanting i a introna
acolo pe nepotul ei Constantin, hrnit inadins pentru acest scop

cu laptele unor doice aduse din Grecia. In timpul rgzboiului

care se sfri prin pacea dela Kuciuc-Kainargi, 1774, Grecii incercarg chiar o rgscoalg in Peloponez, care fu insg inecat de
Turci in sangele cel mai sciimp al rsculatilor 1.
De i prin tratatul de Kainargi Rusia fu nevoitg a se lepgda
de planurile asupra Constantinopolei, ceea ce fu pentru Greci o
mare dezncntare, totui ei pgstrarg nu numai putin visurile
i sperantele lor. Ele se adaoserg in curnd prin deosebitele rePoucqueville, Vryage dans la Grdce, Paris, 1824, p. 336 Gervinus Insurrec ion de la Grece, trad. franc., Paris, 1863, 1, p. 39.
A. D. Xenopol Istoria Etnntanilor.

Vol. X.

34

ISTORIA BOMANILOR

volutii lAuntrice, care venir pe rnd sA izbeasa in ImpArAtia

Mahomedanilor : Ali-Pasa din Ianina, Mehemet-Ali din Egipet,
Pasvanoglu din Vidin i Vahabitii din Arabia. Mai puternic Ins6
cleat aceste misari a le Turcilor 1nsusi, care cel mult ar fi condus

la o schimbare a dinastiei domnitoare, dar nu ar fi rAsturnat

chiar puterea otomank lovi In vaza Turcilor i Incuraja pe Greci.

dobAndirea neatarnrii din partea Muntenegrenilor In 17452,
apoi autonomia administrativA obtinut de Sarbi In urma rAs-

coalei lor sprijinite de Rusi, prin tratatul de Bucuresti

mai mult Inc6 prin alegerea lui Milos de domn al SArbiei in 1817.

Toate aceaste izbanzi reputate de crestini ridicau moralul Grecilor i Impingeau pe mai multi din ei la cAutarea mijloacelor
de a-si sc6pa poporul de asuprirea In care zAcea.
Ac'el care dWu ce! IntAi seMnul miscArii ce nu trebuia s6 Mee-

teze decat cu neatarnarea Greciei, fu Romanul macedonean grecizat Riga Vele41inliui3. Devenind secretarul lui Alexandru Ipsilanti, el 1nfiint6 tn Bucuresti pe la 1780, societatea amicilor
itcapEcc TaW cpfX(.60

care avea de principiu :

cpaoyeveta

,,adec trgiasc6 iubirea de tai" 4. Ducandu-se la Constantinopole

Cu domnul dimisionat, el reveni in Muntenia In 1786 Cu Mavrogheni, care-1 rAndui caimacam al Craiovei. Dup6 ce es6 si din

aceast dregnorie, se apuc de lucrat pentru liberarea Crrecilor

IntrAnd in corespondent cu ministrul Kaunizt, care ins6 nu-1
duse la nici un rezultat 5. Se astepta ca Rusii s stipuleze ceva

pentru Greci in tratatul din 1792, dar si atare sperant6 a lui

rAmase de gres. El se convinse In curnd c Grecii trebuiau s6 se

razime mai Intai pe ei 1nsii, i cAnd vestea revolutiei franceze

ajunse In Bucuresti in 1791, ideea lui Riga c6pAt o nouA Innrire. Riga care cunostea pe deplin bimba francezA, ii procur
din Paris toate proclamatiile, scrierile i cntecele revolutionare,
le traduce In greceste si le trimite la Viena spre a fi tipArite, introducandu-le apoi iargsi in Bucuresti ascunse prinlAzile cu mArfuri, i ImpArtindu-le aici la toti partizanii libert6tei Greciei. Tot

de atunci dateaz6 i vestitul cntec de desteptare a poporului

Grec, imitat dui-A Marseileza francezA 6. Riga era ajutat In silintele
Gervinus, I, p. 67.
Originea romAngi a lui Riga doveditA de I. Caragiani, Studii istorice
asupra Romdnilor din peninsula Balcanilor, p. 263.
p. 243.

Gion-Ionescu, Bucure.yli In timpul revolufiei lranceze, Revista noul, III,

Ubicini, La grande carte de la Grce par Rhigas, Revue de Gographie

de Ludovic Drapeyron, Paris, 1881, p. 247.
El Incepe cu cuvintele :
/lent caRec niv 'EX)veov O Xateo; clSalS
; wiicA :
Sculati copii ai Elenilor
Vremea gloriei a sosit; analog Inceputului Marseilezel :
Allons enfants de la patrie
Le jour de gloire est arriv.

RASTURNAREA DOMNIIL011 FANARIOTE

35

lui de compatriotii sgi Turnavitu i Perchaibos si de boierii

romni cei mai Invtati ai timpului i Inflcrati i ei pentru
cauza greceasc5 : Grigore Brancovanu, Dudescu, Scarlat Umpineanu i loan Cantacuzino 7.

Francejii eutase, de indan ce guvernul republicei pusese

mAna pe putere, dupd nierea capului lui Ludovic al XVI-le, s.
schimbe tot personalul ambasadorilor i consulilor lor din Rsrit,
insrcinnd pe noii lor reprezentanti a se sili s propage adevratele principii printre concettenii lor stabiliti in acele climates.

Constantin Ipsilanti, Domnul Moldovei, 8 Martie 1799Iulie 1801

Domnul Munteniei, 1 Septemvrie 1802August. OctomvrieNoemvrie 1806
Stampi. Colectia Academiei Romilne

Cei mai multi din Franceji aAzati in Frsrit, fiind negutitori

sau profesori, prinlir cu drag invtturile agentilor, i in curnd
orwle Turciei numrar aproape tot anti republicani infocati
cti Franceji adposteau in zidurile lor.
In Bucureti Ins si Iasi nu erau Inca Infiintate consulate
franceze, care dui:a cum am vzut se primesc de Turci dup
multe struinti de abia in 1798. Cu toate aceste nici aici nu
lipsiau agentii voluntari ai propagrei principiilor revolutionare.
, Gion, 1. c., p. 245.
. Memoriul lui Brugnre. si Olivier, 7 August 1793. Hum. Doc, &m!.,

II, p. 89.

86

ISTORIA ROMANILOR

Printre cei 25 de Francezi ce resideau In Bucureti se aflau i

proprietarii unei case de comert sub firma Magasin universel,
anume Pellet i Hortolan. Se vede c6 cetgtanul Hortolan ce
edea In Bucuresti, luase asuprg-i rolul desemnat agentilor oficiali, de a rgspandi ideile republicane, i cg el se ocupase mai mult
de imprgtierea lor cleat de interesele lui comerciale, de oare ce

casa ce reprezinta este nevoit In curand sg inchidg operatiile

ei. Hortolan ne spune lute interesantg scrisoare cg spatarul
principelui Alexandru Moruzi care ar avea un caracter cu totul
republican i frg ceremonii, 11 primise de minune ; cg cu toatg
mullimea supusilor rui ce s'ar afta In ora nu este cleat un glas
pentru republica francez, cg oameni de mane Intai se ocupg
de ea cu seriozitate si cauza noastrg enstigg pe fie ce zi prozeliti.

Mai toti negutitorii din Ianina i Albania stabiliti aice sunt

sanculoti i au tradus drepturile omului, pe care cu totii le stiu

pe de rost. CAti-va mi-au cerut cntecele cele noue spre a fi traduse

In grecete ; dar nu am Indrgznit a le da, spre a nu face sg

vorbeascg de mine. Ei se interesazg mult de propgirea Polonilor.

Consulii strgini rgspAndind Inadins vestea cg tu (larie Descorches, ambasadorul republicei la Constantinopole) ai fi fost Inchis,
a fi vrut sg fi fost tu martur chipului cum ei rgspingeau niste
vesti atAt de absurde. S'ar fi intamplat un valmaag, dacg supusii
rusii cu care vorbeau nu ar fi cedat". Si dacg Hortolan lucra In
chip mai ascuns pentru rgspAndirea ideilor republicane, nu tot
atAt de cumpgtat va fi fost prietenul sgu Ruffray in momentele
cand, stgpAnit de betia cgtrg care era aplecat, cAnta In gura mare
la Carmagnole, Ca-ira i alte producen poetice a le sglbgtAciei
jacobine 9.

Tot pe atunci la Iasi era ca secretar al principelui Mihaiu

Sutu un grec Codrica care este atit de plecat care republica
francezg, Mat cetgteanul Stamati, Grecul pe care republica
vroia cu once pret al face consul In Odle romAne, cerea guver-

nului din Paris si-i trimitg ca dar un exemnlar din Enciclo-

pedie 1. Iasii nrimise In sAnul lor pe mai multi Francezi din Rusia

care fusese obligati de guvernul acelei tgri a face un jurgmAnt

contra republice;, intre altii pe Infocatul Lednulx care In o
scrisoare a lui cgtrg. Descorches zice cg am preferat mizeria
bunei mele stgri, si am pgrgsit teritoriul acestiii despot spre a
mg retrage la Iasi, capitala Moldovei, unde mg newt) cu darea

de lectiuni. mima mea nu aspirg cleat la momentul and a

putea duce iarAsi pe copiii si pe sotia mea In stnul patriei, unde

e Hortolan c. DIscorches 15 Oct. 1793, ibtirn, Ti, n. 93. RIM-iv era
secretarul lui Al. Moruzi Descorches c. at. strline, 24 Decem. 1794, ibldem .
p. 101.
le Raportul lul C. Stamati din Ianuarle 1794, ibidem, p. 113.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

37

suntem gata a jur pe altarul ei credintg Ong la ultima piaturg de singe a fntregei noastre familii" 11
Vaza Frantiei sporind cu izbinzile cfstigate de republicK
si uneltirile acesteia contra Rusiei prin Polonia i a Austi iei
prin Ungaria alegndu-si Bucurestii ca centru de operatii, ideile
revolutionare sporind mereu si intgrindu-se, pgtrundeau tot
rnai adnc in grgmada de strgini ce se refugiau in capitala Munteniei.
Pe la anul 1798 Napoleon pregAtindu-se a ataca Egiptul

si temAndu-se de o opunere din partea Turciei, cu toate cg el

Isi dAda toate silintele pentru a convinge pe Poartg, cg ar lucr in a ei interes, se gAndl a da acesteia de lucru, cu o rgscoalg
a Grecilor, si chiemg pe Riga la Venetia. De-i nu se cunoaste
nimic asupra convorbirei dintre Riga si viitorul impgrat,
totusi este destul de insemngtor faptul cg indatg dupg intAlnire sosesc In Bucuresti teancuri fntregi ale unui lanitest in
limba greacg tipgrit la Viena in tipografia lui Vendoti, prin
care sg fgcea un apel cglduros atre poporul grecesc sg se scoale,
sg inceapg lupta, sg invingg sau sg moarg pentru libertate, si

care manifest sfArseste cu Marseileza lni Riga. T*it poate cinevA

Inchipui ce fierbere ngprasnicg stArni hare Grecii din Bucuresti

atare provocare, ce dupg imprejurgrile in care venia, pgrea

inspiratg de omul fenomenal ce concentra tot mai mult in
mAnile sale destinele Europei.

eodatg fnsg dupg aceastg veste atit de fmbucurgtoare

pentru patriotiii Greci, vine o alta care fi deprimg tot pe atAta

peat cealalt le ridicase mima. Riga fusese prins de autori-

tgtile Austriace si predat pasei de Belgrad, care'l pusese la Inchisoare. Societatea amicilor din Bucuresti cautg sg-i dobAndeascg eliberarea, ceeace impinge pe Turc a-1 ucide. NeputAndu-1 dovedi spre a-1 duce la spanzurgtoare, fu impuscat. Se
zice cg el cgzAnd ar fi rostit cuvintele asa mor gigantii, ce
am sgingnat eu altii sg culeagA" 12. Si inteadevAr, dei miscarea
fu opritg pentru moment, ea se trezi din nou mai tArziu, Ong
ce izbucnI ca un puhoiu neoprit in anul 1821.
Un a't cglduros partizan al elibergrii Greciei fu Constantin
Ipsilanti, fiul lui Alexandru, al acelui domn fanariot care se
ilustrase In Muntenia prin ockmuirea lui Inteleaptg *i Marijitoare de interesele poporului. Constantin isi pusese In minte
de a infiinta, ca domn al Munteniei, o armatg romng, deocam-

datg menitg a apgra tara de pustiirile lui Pasvan Oglu, dar

care mai tArziu sg-i slujeascg spre indeplinirea scopurilor sale.

Neizbutind cu acel prilej a obtinea fnvoirea sultanului, el rein" Ledoulx C. Descorches 27 Iunie, 1794, Ibldem, p. 98.
1
Gervinus, I. c., p. 87.

88

ISTORIA ROMANILOR

cepe stkuintele sale cu acel al revoltei SArbilor, sprijinind pe

deoparte miscarea lor prin transmiterea banilor si a armelot
rusesti, pe de alta cernd de la Turci voia de a intocrni o armat
pmnteasc6 spre a le veld lor in ajutor. Poarta ins, in loe de
a asculta de cererile lui Ipsilanti, se d' in partea lui Napoleon,
destituie pe infocatul Grec din tronul Munteniei. Ipsilanti
se duce la Petersburg, unde impinge si mai mult pe Rusi la
rsboiu contra Turcilor, care curAnd dup aceea si este pornit,
In 1806.

Ideea emancipkii poporului grec cuprinsese toate

tile mai deosebite ale neamului intreg, dela bkbatii politici
On la invAtati. Celebrul Corais, filolog i MN/tat grec tritor

la Paris, se ocupa, pe lAng numeroasele editki de autori clasici,

si de ideea mAntuirei poporrlui su, sustinAnd pkerea c activitatea intelectual a Grecilor era semnul cel mai sigur al deplinei lor regenerki. Si inteadevr 6;1 cultura mintei luase la
Greci un zbor insmnat. PArkind ei discutiile gramaticale, retoriee si teologice care constituise pAn atunci fondul inv4Aturei lor, ei incepuse a se indeletnici cu studiul istoriei, filosofiei, dreptului i tiintelor politice, care dei le erau trebuitoare
din pricina posturilor ce multi din ei ocupau in imprtia otoman A, dAdur in curnd i alte roade decAt acele practice pentru care erau intreprinse. La cultura si desteptarea inteligentef
grece contribuir mai ales scoalele din trile romne, pe lrigA
acele din Venetia si din insulele Mrii Mediterane (mai ales
Creta), cAt timp ele fur sub ocArmuirea venetiank cAci in imperiul mahomedan propriu zis nu se putea aproape de loe desvolta cultura greceasck
Grecii ins erau Incurajati si de intreaga Europ invtat a scutura jugul turcesc. Profesorii i eruditii tuturor trilor
nu vedeau in Grecii titnpului lor de ea coborAtorii acelor regi
ai cugetkii, din scrierile ckora ei supuseserA cea mai mare
parte a cunostintelor lor, acelor modeluri de virtute si de patriotism pe care miastra lor pan le zugrAvise in trsturi atAt
de neperitoare.
Fat cu atAtea nboldiri i incurajri,

adAnc convinsi

a ortodoxa Rusie nu-i va prsi la momentul hotkitor, cum

nu era s se nasc intre Greci tncercarea de a pune in lucrare
gndirile i nkuintele lor?
Ca mijloc de rscoal, ei se sprijineau mai ales pe puternica ras a armatolilor din tkile muntoase ale Turciei europene.
Acesti armatoli sau cpitani erau cu tofii de origine rorneinti,

pe care Turcii inc dela prima lor intrare in Europa Ii gsise

actati pe vrfurile muntilor, asezati in niste sate sau orase
ce preau mai curAnd aninate de cer decAt asternute pe pgmAnt, si care rmsese cu locuinta In acele regiuni, ce Weal!

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

39

a nu pute fi cglcate de picior omenesc, tocmai din pricina

vglirii otomane ce relmprospAt pe acele vechi dinaintea cgrora ei se rgtrgsese.
aceti armatoli pgstrase In vgggunile
lor o neatArnare aproape depling de puterea turceascg ; dar
multi din ei, supui Inraurirei poporului grecesc, In a cgror apropiere trgiau, li schimbase nationalitatea din romng In
greceascg, devenind cei mai buni patrioti greci i jgrtfinduli

viata pentru cauza greceascg, precum am vgzut cg o Meuse

Riga din Veletin 13. Pe laugh' ajutorul Romnilor din preajma

propriei lor tgri, Grecii mai dispuneau i de puterile principatelor romne de la Dungre, grecizate In mare parte i puse
sub ocArmuirea unor oameni din neamul lor, aa cg revolutia
greceascg fu sustinutg mai ales pe umerele poporului romnesc i neatarnarea 'or rgsgri cu deosebire din sAngele Romanilor.

Revolutia Grecilor, productul redeteptgrii lor inteleetuale, Incepu prin desbateri literare i srari printeo micare
politicg. In 1810 Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Ignatie, intemeie
In 'Bucureti, unul din cele doug mari centruri ale Elenizmului

In Rgsgrit, o societate literarg, avnd de scop activarea culturei in poporul grecesc, i in anul urmgtor incepe a se edita la
lercurial lava' lat A6yecn `Eptinc, organul
Viena revista
mivcgrii noue culturale a Grecilor. In 1814 se Infiinteazg In
Atena societatea Filomuzelor care avea de scop crearea unei
biblioteci i a unui muzeu precum i a mai multor coli, societate ce-vi Os' sprijin In lumea fnvAtat i chiar in acea politicg
i diplomaticg a Apusului.
Paralel cu atare intovArgire tiintificg i literarg sgdit
In sAnul Greciei, se mai nate o alta, acea numitg eteria (isacpca
asociatie), In cuprinsul ImpgrAtiei ruseti i anume In Odesa,
Intemeiat de unul Neculai Scufos din Arta i anume pe baze
francmasonice, cu statute i organizare secretg. Scopul ei erg
unirea armatg a tuturor cretinilor ImpgrAtiei turceti pentru
a face sg izbndeascg crucea asupra semilunei". Eteria se ramificg In curnd, cu deosebire printre Grecii tgrilor romne,
fare care am vgzut pe Mihail Sutu domnul Moldovei dedndu-se
.cu totul intereselor ei. Dupg aceea ea se intinde In Grecia, ha
Indrgznete chiar a Igti uneltirile sale In Constantihopole sub
mna autoritgtilor turceti.
Ajungerea lui Alexandru Ipsilanti In fruntea eteriei
determing izbucnirea micrii, In Fevruarie 1821. Alexandru
Ipsilanti era fiul lui Constantin, fostul domn al Munteniei.
El-intrase de timpuriu In armata rusascg, i dupg ce pierduse
" Originea romAnA a armatolilqr 1 deci aproape a tuturor capllor
boiului pentru neatArnare a Grecilor a fost pusA pentru prima oarA In luminA
/n eminentele cercetAri ale d-lui loan Caragiani citate In nota 3 mal sus.

40

ISTORIA ROMANILOR

o man In btglia dela Dresda, fusese fnaintat la rangul

de maior. Noul cap al eteriei Ii pusese dela Inceput toate
sperantele sale In ajutorul Rusiei, cu atAta mai mult O pe
atunci Grecul, comitele Ioan Capodistrias, era ministru de
externe al imperiului rusesc (1816-1822). Capodistrias fiind
to tcdat i preedintele onorar al socientii Filomuzelor din

Alexandru Ipsi/anti $eful eteristilorEgreei

StampA. Colectia Academiel RomAne

Atena, se rspandi In curnd tirea ea' el ar fi i organizatorut

secret al Eteriei, ceea ce contribul nu putin la 16tirea micn.ei, IntrucAt toti Grecii credeau, cA ImpAratul rusesc era s I
le ajute In a lor intreprindere. Nu se poate tAgAdui ea' poporul
ruilor era cuprins de eele mai vii simpatii pentru cauza Gre-

BASTITIMAREA D0ISINUI,011 FANARIOTt

41

cilor, impartaind, dei din Cu tata alte motive, sentimentele

-ce- se manifestau i in apusul Europei pentru soarta Grecilor,
i insui imparatul Alexandru nu putea in fundul inimei lui
decat sa compatimeasca pentru suferinetele lor. De aceea 1
agentii rui nu se sfiau de loc a ajut micarea Grecilor. Aa
-comitele Capodistrias dei retinut prin pozitia lui ofician de
a se rosti inteun chip hotarit pentru intreprinderea Grecilor,
-i care chiar printr'o scriere a lid, fi sfatuise sa fie prudenti, "

declara totO eteristului Xantos ca se roaga lui Dumnezeu

pentru fericita ajungere a scopului comun u. Dei guvernul

rusesc se vede silit tot din motive politice a trimite peste granita
pe agentii Grecilor, Perhaibos i Galatis, el da cu toate aceastea
-ordin consulului rusesc din Moldova, Pizani, de a le incuviinta

proteguirea lui i a le da bani, ca fiind ei membrii unei aso-ciatiuni al careia scop era sfarknarea jugului turcesc" 18. Tot
cu paspoarte ruseti se duc la Constantinopole Neculai Sula
fratele lui Mihai, loan Schina cumnatul lui, fratii Hangerli i
principele Caragea. Tot din atare tolerare pentru Greci a Ruilor se explic imprejurarea cum de ei pastrau in slujba lor,
In posturi politice, eteriti adeveriti, precum pe Leventie, dragomanul consulatului rusesc din lai, i consulul trebuind
chiar sa lipseasca catva timp trebile cancelariei, pe atunci atiit
de importante tocmai din pricina micarilor eteriste, ele l'aman
pe manile Grecului 17 Dupa o asemenea purtare ingaduitoare
a Ru*ilor fata cu intreprinderile eteriste, Grecii putean crede
Cu tot cuvantul ca micarea lor va fi sprijinita i cu armatele
Imparatului. De aceea i pusese ei in sigiliul eteriei literele A. K.
care se credea ca inseamna A lexandru i Capodistrias 18.

Cu toate acestea imparatul Rusiei era nevoit din motive

politice superioare, sa eaute a retinea pe Greci dela o mivare
turburatoare i sa-i desanrobe oficial, in cazul cnd ei ar fi In..
treprins-o. Anume imparatul Alexandru incheiease inca din
1815 cu regele Prusiei i cu imparatul Austriei, inca de pe cand

se aflase Impreuna in Paris, aa numita d'anta alianta, acea

legatura ipocrita care sub masca religiunei vroia sa apere absolutismul contra drentelor revendicari ale revolutiei. Intrucat
dupa toate probabilitatile, Alexandru al Rusiei fusese propuna'orul acestei legaturi, el nu putea acuma sa patronen o revolutie, ori unde ea s'ar fi ivit, fie chiar In contra urgisitilor7urci,

din partea iubitului sau popor grecesc. Cu gata mai putin

"
1819.

Observantions sur les moyens d'arnliorer le sort des Grecs.

Corfou, 9 fusil

" Gervinus, I, p. 164.

"

Ibidem, p. 148.
" Aricescu Isloria revolu'iei romdne de la 1.E21. CzaIova 1874, I, p. 75
" Lbicini, Lettres sur la Turquie. II, p. 94.

42

'STOMA ROMANILOR

putea invoi Alexandru rascoala in 1821, Cu cat in 1820 izbucnise miscki turburatoare in Spania si Italia, pe care le inabuvise, conformandu-se sfintei aliante, Franta in Spania Au-

stria in Italia.
Trebuie deci fcuta o deosebire hotkita, cand e vorba

de rolul Rusilor in revolutia greceasca din 1821, intre acel priL

:vat al poporului i chiar uneltirile dregkorilor tolerate de carmuirea centrala i acel oficial al acestei ocarmuiri insusi. Din

punctul intai de vedere, nu fail temeiu sa jeluiau Turcii despre partea ce avusese agentii rusii la revolta Grecilor, invinuindu-i chiar cu deadinsul c ei ar fi fost adevaratii autori ai acestei nenorocite afaceri" 19.

In actele oficiale ale timpului nu putem insa gasi nici

cea mai mica indreptnire a unei atari invinuiri. Imparatul

Alexandru descuviinteaza intreprinderea Grecilor inteo declaratie solemna rostita in congresul dela Laibach, spunand ca voi-

torii de rail invinuesc fara cuvant pe Rusia ca ar avea cugetki

dusma'nesti asupra Porte 20,j comitele de Kiseleff arata ca
imparatul cugeta c revolutia greceasca era tot atat de primejdioasa pentru linistea obsteascs ca i revolutia din apus. Mai
mult insa deck aceasta rostire imparateasca vorbesc faptele
netagaduite indeplinite d Rusi in contra misckii eteriste'.

Imparatul raspunde prin Capodistrias inteun chip cu totul

desaprobator la scrisoarea lui Ipsilanti al. Tot el ordona ca Ipsilanti sa fie sters din cadrele armatei rusesti, ca generaluI
Wittgenstein s nu iee nici o parte directa sau indirecta la turburarile ivite In principate, i ordona ca aceste dispozitii sa se
comunice ambasadorului sat] din Constantinopole, spre a le da
In cunostinta Portei 22. Mihaiu Surtu domnitorul Moldovei, cerand apoi adapostire in Rusia, cand amestecul su In miscarea
Grecilor era obsteste cunoscut, primeste un raspuns dojenitor
In care fare altele se spune ca nici odinioar6 aceasta vinovata
revoltarisire nu va putea sa cheme numele Rusiei intru *tor,
19 Depches indites du chevalier de Genlz aux hosp7dars de Valachie, publides par le comte de Prokesch-Osten fils, Paris, 1877, II, p. 142.
is Si boierii moldoveni aveau cunostintA de declaratia lui Alexandru
tr5geau din neamestecul Rusilor argumente In contra revolutiei grecesti. Vezi
o scrisoare a boierilor c. mitrop. Veniamin din 3 Iulle 1821, In Erbiceanu, g-

loria mitropoliei Moldovei ;i Sucevei, Bucuresti, 1888, P. 127. Adaoge Generalul

Pi vet Kiselef I, de A. Papadopol Calimah In An. Ac. Rom., II, Tom. IX, 1886,
p. 70.
" Scrisoarea lui Ipsilanti i rAspunsul lui Capodistrias In Prokesch-Osten,
Geschichte des Abfalls der Griechen vom tiirVschen Reich, Wien 1868, III, p.61-67.

Reprodusii In traducere de Aricescu, II, p. 102-107.

22 Document reprodus dupA Gazeta de Augsburg din 10 Maiu 121, de
Codrescu, In Uricarul, VI, p. 33. Gazeta de Petersburg din 22 Septemvrie si
Les Dbats din 10 Septemvrie acelas an publicA decretul IndepArtArii lui lpsilanti din armata ruseascA Uricarul, ibidem, p. 34.

RASTURNARBA DOMNIILOR FANARIOTE

43

mai ales acuma cand partea cea de miaz-zi a Europei privete

urmAnd una dup alta din toate pArtile artirile cele de revolutie" 23. Consulul rusesc din Moldova someazA in 28 Fevruarie
pe Ipsilanti ca sA se retrag6 in Rusia i sA nu mai turbure linitea Portei 24. Tot el comunicA mitropolitului Veniamin cartea
de blestem zmuls6 de Turci de la patriarhul grec contra revolutiei grece*ti pe care mitropolitul ordon sA se citeascA in
toate bisericile 22. In sfArit indeamn6 pe Moldoveni in numele
ImpAratului s mentin6 supunerea c6tre legiuita stpnitoare 26.
Intreprinderea lui Ipsilanti, pArAsit de Rui in voia innmpl'Arii, nu pute s aib nici un sort de izbAnd5, cci cu
cele cteva mii de oameni adunati sub steagurile lui i cu
1.500.000 de lei bani contribuiti de patriotii greci, din care ins6

600.000 luati cu deasila dela vestitul banchier din Moldova

din aceste timpuri, Andrei Pavili 22, nu se putea rAsturna impArAtia otoman6.

Revolutia greceasc6 pornit deci f Al% timp, inteun moment cAnd politica marilor puteri i era aa de potrivnie, trebuia, cu toat6 simpatia de care se bucura la popoarele europene,
s sfAreasc inteo canted tragodie, cum o numete In Mae
le joc vornicul Alexandru Beldiman. B'tuti la DrAgAani In
Muntenia, sfrmati des6varit la Sculeni in Moldova , Grecii trebuir6 s6 sfareasc5 in curnd in
romne visul for
de libertate, i dac6 el reinvie In Grecia ins4, aceasta fu datorit in cea mai mare parte bratului energic al armatolilor romni ce intervenir in lupta pentru ceca ce ei credeau a fi patria lor. Evenimentele posterioare, de care nu avem a ne ocupa

aici, aduser prin tratatul dela Adrianopole

recunoaterea

neatarnkii Greciei i constituirea ei in regat, in 1829.

2. MILE ROILINE FATX CU REVOLUTIA GRECEASCA

Care fu purtarea Romnilor fat6 Cu revolutia ce izbucnise in t'rile lor pentru interesul cauzei greceti?

Dac6 micarea Eteritilor ar fi fost sprijinit de Rui,

precum pretindeau la inceput acei ce o conduceau, fr in,doial c' i Romnii s'ar fi dat in partea ei, intrucat ar fi putut

Rii punsul reprezentantului Rusiei c. M. Sulu, din Martie 1821. Eiibiceanu, p. 112. Traducere veche.
" Erbiceanu, ibidem.
Ibidem, p. 114. Ordinul mitropolitului pentru cetire, p. 116. In Cartea
de blestem cetim : si Insusi elciul (ambasadorul) Rusiei a dat Incredintare
nici o stiintil sau ImpArtAsire are rosieneasca stApAnire In aceastii pricin20." Proclamatia consuhllui rusesc din Iasi Pizani, dat41 din carantina de
28. Martie 1821, ibidcm, p. 111.
O scrisoare a lui Pestel r. Kisselef, reprodus4 de Uricaru', VIII, p. 37&

la Sculeni,
2,

ISTORIA BOMANILOB

44

spera s scape de sub jugul turcesc alaturea cu Grecii. Romana

lusa se convinsera In curAnd, ata din vetile venite de peste
hotar, cti din faptele petrecute in tara, d. Rusia descuviinta
Intreprinderea lui Ipsilanti ; ca chiar daca din unele imprejurari petrecute mai inainte se parea ca Ruii vor sprijini micarea, la momentul hotadtor imparatul nu vroi sa se amestece
In turburarile iscate.

In asemenea conditiuni ar fi fost o nebunie ca Romnii

sa sprijine revolutia greceasca, i de aceea chiar de la inceput
gasim o mutuala neincredere intre Greci i boierii romni.
Acetia nu erau initiati in secretul conspiratiei i nici nu aveau
de gand sa se rascoale contra Turcilor 28.
Ipsilanti cunoscand simtimintele Moldovenilor fata Cu.
scopurile.sale, i trateaza pe boieri cu totul altfeliu de cum ar
fi facut-o, daca s'ar fi ateptat ca interesele Grecilor A. fie imbratiate de ei. El Ii primi in lai cu o mndrie rece, dupa ce-i
f acuse sa atepte mult timp in anticamer5.29.
La inceput lusa Moldovenii trebuira sa se prefaca in futa
Grecilor, care incicase inarmati o tara lipsita de once aparare.
De aceia vedem pe Mitropolitul Veniamin incingand sabia lui
Ipsilanti in biserica Trei-Erarhilor 88, .1 daruindu4 un soldat
inarmat pe a sa cheltuiala, precum i 4 telegari i o suma de
10.0000 de lei 31. Mai triziu lusa, dupa plecarea lui Ipsilanti
din Iai, acelai mitropollt se rostete contra revolutiei, dnd
urmare cererii consulului ruse.sc de a face sa se citeasca in
toate bisericile anatema patriarhului contra intreprinderii eteritilor
intoarcerea naitropolitului nu er inca decAt semnul intoarcerii intregei OH.
inteadevAr ca Moldovenii aveau temeiuri puternice,
de a nu merge alaturea cu rAscoala greceasca. Mai intaiu ei se
expuneau f ara nici un sort de izbAnda unei lupte cu Turcii, care
putea aduce asupra capetelor lor cele mai cumplite nenorociri
apoi adunAtura de toate neamurile ce se ingrAmAdise in jurul
lui Ipsilanti comitea, cu toate fAgaduintile lui de infranaress,.
tot felul de nelegiuiri, incAt Moldovenii raspingnd pe Greci
din sAnul lor scapau de dou rele de odat5, unul actual, pr5daciunile i jafurile, i unul eventual, rgsbunarea turceascg.
11, Icuivvyl (paiip.tov, Aoltip.o; intopnav Isgpi

Darivris intecvaatdco,

AO-kvatc, 1859C1, I, P. 90.

28 Gervinus, I, p. 185.
" 4)tktmev, p. 88. Ordinul trimes mitropolltului de locotenentnl lui
Ipsilanti Gheorghe Bal n, 26 Fevruarie 1821. Erbiceanu, p. 105.

Scri orile de multiimire ale lui Ipsilanti c. mitrop. Veniamin din 28

Fevruarie 51. 12 Martie 1821, ibidem, p. 105-.106.

82 Apostila mitropolitului pe cartea de blestem, ibidem, p. 76.

28 Proclamatia lui Ipsilanti din 23 Fevruarie, Aricescu, II, p. 92, reprodusti In facsimil de N. Iorga, Studii Doc., VII, p. 84.

IikSTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

45

Grecii anume instituise in cele mai insemnate din oraele

Moldovei ocrmuiri eteriste, cu scopul de a supune toate putenle vii ale poporului interesului lor. In Iai, Ipsilanti lasa,
dupa ce-1 parasete, spre a se indrepta catre Bucureti, ca guvernator pe unul Pendedeca sub privigherea Trei-Sfetitanului,
un arhimandrit grec, capul eteritilor din Moldova i a unui
diacon grec, anume filosoful Stefan, om erudit ce venise in
Moldova cu mult mai lnainte pentru Invatatura copiilor dela
coala domneasca, randuind ag de ora pe alt dascal, Hrisochefal i ispravnic pe paharnicul Pomerul, administrand tara
cu sabia in mni prin Mavrofori i Arnauti 3'. In Botoani Pendedeca randuise de ispravnic pe Grigore Rizu, ajutat de doi
comandanti eteriti, capitanul Balau i capitanul Spiru. Galatii ti incredintase lui Caravia care savarete, ca intaiul act
al ocArmuirii sale, un macel tot a-tal de crud pe cat i de in%
scop asupra negutitorilor turci ce traiau aici 35.
Administratia oranduita de Greci nu era dect organizarca unei pradaciuni sistematice a tarei. Drumurile se impanau de eteristi, colindand satele dupa cal, arme i hrana ce
strangeau de pe la locuitori, In cat nu tiau oamenii in tara lor
unde s'ar adaposti, ca s scape de pradaciuni i de primejdia
vietei, mult mai siguri fiind acei pe care vremile Ii apucara In
fundul padurilor i in munti, de cat prin orne i sate. Toata
lumea o rupea de fuga" 36
Cel intaiu care izbutete a incunjura stranica paza cu
care eteritii incinsese Iaii, tocmai spre a impedeca desgolirea lui, este vistiernicul Grigora Sturza. Dupa coborirea in jos
a lui Ipsilanti, imputinandu-se irisa strajile in lai, o multime
de alti boieri parasesc oraul, unii din ei trecand in Bucovina,
altii in Basarabia 37. O seama din ei lusa mai inimoi se duc
In jos, incotro mergeau i eteritii, dnd jalbi la paii dela Dunare,

i rugandu-se a trimite otiri turceti In tara, spre a-i scap de

focul In care incapuse. Intre acetia se deosebea mai ales, prin
tinta lui energica i nespaimntata, vornicul Tudor Bal, alaturca cu el mai fiind vornicul Ionita Sturza, spatarul Petrache
Sturza, boierii Cuzati, caminariul Iordache Ricanu, camiDraghici, Istoria M-rdovet pe 500 de ani, II, p. 117.
" Ibidem, p. 120. Ge vinus, p. 184.
" Draghici, p. 118. Arittarea lui Draghld tntitrIta prin scrisoarea boferilor, catra pasa de Braila, fAr data, Erbiceanu, p. 99: Fuga Intilmplatti ffira
veste l Imprlistlerea de pretutindeni dele Focsani pana la lasi, a targurilor

a satelor de pe la drumuri din cauza fricei panice". Pendedeca roaga In 15

Mai pe arhimandraul Giusca sa linisteasea pe Ieseni ea sti nu fuga, idem, p. 375.

Mitropolitul linisteste pe locuitorii mal multor sate, despre trecerea caretelor

butcelor cu boierii fugar], 21 Martie, ibidem, p. 108.
" Vezi o scrsoare a boierilor din Basarabia, 20 Martie 1821, Erbiceanu
p. 108. Alta a celor din Bucovina, 2 Iunie, ibidem, p. 128.

46

ISTORIA ROMAN1LOR

nariul Cerchez $i sardariul Iancu Stavgr. Mergand o deputgtie

din ei la pa$a de Brgila, compusg din Tudor Bal$ $i arhimandritul Ghenadie Ruset, ei cad la intoarcere in mgnile Grecilor,
$i numai ca prin minune scap de a nu plgt1 cu sangele lor trgdarea fgcut cgtre cauza greceascg prin chemarea Turcilor 38
Deputgtia moldoveneascg ducea ca ea la pap de Brgila un arz

care Portg, in care se ruga sg se hgrgzeaseg Moldovenilor

prin Malt vrednic de inchinkiune hatiprif, pronomiile obiceiurilor ce din vechi au avut norodul Moldovei, care din

In vreme i-au pierdut mai de tot fiinta lor, din intrebuintgrile

cele rele ale domnilor greci, ce au fost ornduitj oblkluitori
pgmantului", cernd ca sg se invoiascg Moldovei uringtoarele
drepturi: luarea In stgpanire a mo$iilor mngstirilor inchinate
sub in datorirea de a rgspunde embatietil egtre locurile sfinte ;
purtarea trebilor inlguntrul tgrei sg fie incrdintatg boierilor
pgmanteni, si In sffirsit sg se orAnduiascg domn dintre Omanteni, precum $i capuchihaia din Constantinopole"".

Eteritii ca Ipsilanti In frunte aveau cel mai mare interes a nu spgimnt poporatia tkilor romane, fkg de ajutorul
cgreia i se lua cu totul putinta impotrivirii. Ipsilanti crezand
cg ockmuirea lui Pendedeca era de ving la pribegirea In masg
a locuitorior, trimite in Iai pe generalul sgu Gheorghe Cantacuzino spre a liniti pe orgeni". Cantacuzino cum vine in capitala Moldovei cautg sg imprgtie temerile pgmntenilor, $i
retrage lui Pendedeca ori-ce autoritate ochmuitoare 41.
Vgznd insg cg toate silintele lui de a insufla incredere
Moldovenilor sunt zadarnice, si c acetia au cerut ajutorul
Turcilor, se trage din 14, chip pentru a nu expune rapt grozgviilor unei lupte ; In realitate insg, fiindcg nu se credea in sigurantg In sanul unei poporatii dumane 42.
In eurnd insg opozitia Moldovenilor contra Grecilor
trebui s ia o formg mai rostitg. InstiintAndu-se anume boleti
din tara de sus prin vornicul Tudor Bal$, cg Turcii erau
ving in principate ca s ban pe Greci, s'au Intalnit si ei la hotar
cu acei din Cernguti, ce fugise mai inainte si unindu-se hatmanul RAducanu Ruset vistiernicul Alecu Bal $i altii, au pus la
DrAghicl, II, p. 118-119, Boierii C. pasa de BrAila, fArA datA, Erbiceanu, p. 99.
39 V. A. Ureche, DocImenlele re'ative la anii 1820-1831. Memoriile
Academiei romAne, Torn. X, p. 306.
Proclamatia lui Ipsilanti din TArgovistea, 18 Mai 1821, Uricarul, VI
p. 41.
41 Proclamatia lul Cantacuzino din Iasi, 25 Main, ibidem, V, p. 83. Ordinul c. Pendedeca din lagArul dela Senca, 8 Iunie, ibidem, p. 85. Un alt ordin

ca sa nu se iee call locuitorilor din 23 Maiu, ibidem, p. 77.

Proclamatia lui Cantacuzino din 1 lunie, Uricarul, V, p. 81. Invinufrile aduse de el parnAnterdlor cli s'ar fi aliat cu Turcii, ibidem, p.,79 sl 84.

RASTIJRNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

47

cale s. ridice satele i s porneasa asupra Grecilor cu rsbo.iu,

punndu-i tare dou focuri, Ora vor curAti tara de ei. Pornindu-se deci capii partidei moldovene, care erau cminariul

*tefanachi Gherghel i paharnicul Istrati dela Zvorti, au

inceput a ridica pucaii i locuitorii cu arme, prop6ind tot
pe malul Siretului in jos, Ong s'au strans ca la 3.000 de oameni sub steagurile lor. Intiintndu-se Botonenii de aproprierea lui Gherghel i a lui Istrati cu atata popor, s'au inarmat
i negutitorii cu oamenii boiereti de prin ogrzi, i mergfind la
isprvnicie au luat administratia din mall-die Rizului, izgonindu-1 din trg i. rnduind ockmuitor pe Varnav ; apoi au pus
oraul in apArare despre Greci, intrindu-1 cu stfjii la toate
drumurile". Aceste inceputuri de rAscoal pornite de boieri,
nu au frig urmri mai serioase, din pricin c tranii vzAnd c
nu pot trage vre-un folos din asemenea micare, expunandu-se
numai la pericole i suferinti, pentru interesul boierilor, se
imprtiar 43 .

Tot pe atunci aflm pe ispravnicul tinutului Neamtul,

sptarul Sturza, indemnand pe locuitorii de sub ocarmuirea
lui a se rscula contra Grecilor. Din proclamatia dat de el, se
vede di era pe deplin contiut de relele i primejdiile adunate
pe capul trei lui, prin micarea eterist. Dup ce sptariul
arat cum aceti fctori de rle, Greci, sub cuvnt de ali
aduce in slobozenie patria i frile lor, ne-au robit pe noi, pricinuind in toat starea nenumrate rele .1 ptimiri cu feliuri
de silnicii i prdciuni, jacuri i cruzimi, Mat spaima cuprinzand pe toti, s'au spart sate, trguri i tinuturi intregi i numr
nenumrat de oameni s'au imprtiat, lsnd i case i averi ;
cu un cuvnt tara intreagg s'au hrentuit ; Ora i cei mai intk
boieri, razimul trii i printi a toat obtia, au fost siliti a se

imprgtia, el adug c.' peste toate aceste nenorociri, ne vedem

ingroziti de o alta i mai mare i mai inspgimnttoare i care
cu totul e nevindecat, anume vom putea cdea in prepus &Ire
prea puternicul nostru stpn, c am fost hrniti in acelai cu-

get de rAzvrtiri, de bun vreme ce-i privim i suferim intru

tcere i supunere". Sptarul Sturza tiind apoi a aceti Ili

sunt urgisiti de toti impratii Europei i prea puternicul nostru

stpn ii are hotrti sabiei", indeamn pe conceatenii si
s nu peard prilejul ce le-a mai rmas de scApare. Inarmati
bratul vostru dela cel mai mic, incepand cu ori-ce fel de arme
aveti : puc6, coas, lance, topor i s inergem unde ne vom
" Aceasta imi pare adevAratul motiv al neurmArii revolutiei si nu lipsa
de mAncare arAtatii de DrAghici, II, p. 119-121, cel totdeauna pArtinitor boierilor. NiAncare ar fi gAsit trupele tut Gherghel si Istrati, precum au giisit acele a lui Vladimirescu.

ISTORIA ROMANILOR

48

tntalni cu alti simpatrioti, i s izgonim numai decat pe tal-

harii acestia din pamantul nostru"."

Prin pana eloquenta a spatarului Sturza se rosteau limpede i horarit cugetarile, temerile i constiinta mijlocului de
inlaturare a primejdiei simtite In deobste de poporul roman.
Se vede din ea ea revolutia greceasca era privitA de partea inteligenta a poporului ca o imprejurare ce putea aduce asupra
lui urgia turceasca, i ca singurul chip de a o hilatura era ca tara
sa arate cA nu este ImpArtasita la asemenea nebuneasca futreprindere.

lata deci cum era privita In Moldova, unde ea se ivi Intai, revolutia greceasca. SA cercetam cum se petrecura lucrurile In Muntenia.
Aici protestarea apuca pe a cale deosebita sub conducerea unei insemnate figuri, acea a lui Tudor Vladimirescu.
A cesta era un fiu al poporului, nascut In comuna Vladimir, judetul Gorj futre anii 1770 1780 45.
El tnvatase putina carte la preotul din satul lui, mai tal.ziu in Craiova. Dupa ce fusese calva timp ingrijitor la mosia
unui boier de peste Olt, Tudor intra intaii in insusirea de vAtaf
la plaiul Muntelui de sus, apoi se puse cu prilejul rasboiului
dintre Turcia si Rusia, dintre anii 1806 si 1812, in slujba acestei din urma, tnroland sub el mai multe sute de volintiri. Se
vede ca Rusii facura sa i se dee un rang de boierie, intrucat
11 aflam curand dupa 1812 aratat cu titlul de sluger. El mai
fu decorat i cu ordinul Vladimirului, i ridicat la rangul de
parucic sau ofiter In armata ruseasca". Compromis in tara
prin participarea lui cea energica la lupta in contra Turcilor,
el trebui sa fuga la Viena, dupa incheierea paca. Intorcandu-se
mai tarziu In Muntenia, el devine In 1815 vatavul plaiului
Pana la aceasta vreme, Tudor adunase ceva avere
anume o moara pe vadul Topolitei cumparata In 1808 si o alta
la Closani Muta de Tudor In 1820; apoi o casa cu vie in dealul
Govorii, dou mari case si pravalii in Cernet, mosie i alte acareturi la Vladimir, aceste din urma mostenite dela tatal sau
si mai multa avere mobila, preteluite toate impreuna prin diata

" Proclamatiapublicatii dupl original de Th. Codrescu in Urtcaru XV

p. 254.

" Numele de Vladimirescu ti vine de la locul na teril sale, de $1 tmprejurarea c5 a fost decorat Cu ordinul Vladimirului ar putea aduce si explicarea
lu din u tirP1 nrelpi
rum f,ce Genirus, T, p.
" Cronica revolutiei din 1821 de loan Dftrzeanu biv serdar in Trompeta Carpa't'or, 1865, p. 1575, spune cA ar fi doblindit gradul de malor. Vezi
N. Iorga St-dli ;1 Doc., XII, p. 511.

Vol. X.

RASTIJRNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor

49

50

ISTORIA BOMA/11LOR

fAcutA de el pe la anul 1817, la suma de 12.350 de le". Averea

lui vi-o mgrise ata prin prado dobandit dela Turci cAt i prin
comertul de boi In tara Ungureased.
Se vede cA Tudor desi se InMlase in rangurile boerimei,
nu incetase de a simpatizA cu clasa din care !si trgeh obfirsia.

El pstrase, cu toat ridicarea lui, ura cea neimpAcaf ce ferbea in Mima tAranilor contra asupritorilor lor,
fcuse atat
prin ocrotirea intereselor lor, In Insusirea lui de vgtaf de plai,
ct i prip vitejiile sale In luptele
Turcii, un renume intins
intre locuitorii Olteniei. Despre tinta lui rnandr fat cu boerii,
-se raporteaz6 cA el mergand s" vad4 adeseori pe prietenul sgu
Urdareanu, nu se punea nici odat jos et sttea eI, ci se preumbla necontenit prin cas" spre a nu fi silit s'O se scoale dacA ar
veni cumva tveo putoare de ciocoi"481. Simtimintele sale c5tre
clasa privilegiatA le arato.' el Intr'o zi l'a masa episcopului Ilarion
unul din personaj ele timpului cu care el era In leaturi, spunnd

eh' de va tal Ja Yace 12 perechi opinci din pielea a 12 boeri

divaniti", vorb6cii atfit mai de crezut, &A el pierduse Cu putin

timp mai inainte un proces la divan49.
Din aceste cfiteva tr's'Ituri caracteristice, Tudor ne apare
inainte de revolutia la care el trebuia s iee o parte atAt de insemnatk ca un om din poporul de jos, ridicat prin meritele sale
la ranguri i onoruri : dar dei privilegiat, nu incetase de a ur
clasa acestora, ci Imp6rtAsia inc6 in noua lui conditie simtimintele poporatiei impilate contra taginei aphAtoare. El pose,da oarecare culturg, adaos'd prin cAltorille sale In Austria
In Rusia. Era cunoscut in toat Oltenia cu reputatie de om
viteaz, bun si indurnor. In privirea politick Tudor Vladimirescu trebuia s dea o mare insemnkate poporului rusesc,
sub a cAruia steaguri se 'Matase In gradele militare, si er indestul de priceput spre a vedea c dei se btuse cu Turcii, nu
putea sA lea parte arturea cu Grecii in contra lor, de indat6

ce Rusia nu venea acestora in ajutor.

In aceste Meya trAs6turi, scoase din trecutul i caracterul lui Tudor, st chela intregei sale purfri In miscarea In
fruntea &Arda se puse.

Dup moartea lui Alexandru Sutu, domnul Munteniei,

intamplat cum s'a spus in ziva de 19 Fevruarie 1821, frnele
47 Diata lui Vladimirescu reprodusA de Aricescu, II, p. 14 'Comp. Iorga
ibidem, VI, p. 512 o lorilipsis de toatA cheltuiala mosiei dela Closani, ibident

VII. p. 7: sApatul i ziditul erugei (canalul de curgere a apei. Eruga vine

dela latinescul iriso) 1057 de lei zile de lucru 2114 cAte 20 de parale (111 de
leu) ziva ; 120, 2 perechi pentru de la Vai-de-ei (?): 25 de lei iarbA de puscA

cu care s'a spart piatra sub moari si pe eruga. Totalul cheltuelilor 1982 de lei.
Aricescu, I, p. 25 dupA spusele lui NitA Izvoranu din Severin.
40 Ibidem, p. 36, dupA arAtlirile arhiereului Evantias Ioanichie, care se
afla i el la masa lui Ilarion.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

51

,ocarmuirii fin% apucate de caimacmia cea instituita de domn

In prevederea mortei sale, alcatuita din 7 boieri din care unul
grec, postelnicul Rizu ; Turcii nu apucage s randuiasca domn

in Muntenia pan la izbucnirea micrii eteriste (20 Favruarie). Vazand ei atunci fuga hainului Mihai Sutil din Moldova,
rnduesc domn In aceasta de pe urma tara, ce era mai periclitan prin izbucnirea In ea a revolutiei grece*ti, pe Scarlat

xandru Calimah, ce mai fusese domn aici inaintea Sutului, insar-

cinandu-1 dupa ce revolutia cuprinde i Valahia cu domnia

0 In acea tara, i autorizandu-1 a se Inlocui in Moldova printr'un

caimacam, ceeace Calimah face In persoana lui *tefan Vogoride.

Calimah ins neindraznind a calca nici In Muntenia In timpul

focului micarei, randuiete i aici un alt caimacam anume pe
Costache Negri", care inlocuete ocarmuirea celor 7 boieri
instituita de Alexandru utu. Puterea real insa, de indata ce
izbucnise turburrile, ceeace In Muntenia se intampl din pri-

cina lui Tudor putine zile dupa moartea Sutului, &CA-tea In manile celor doi cpitani ai gardei de Arnauti ai curtii Iordache

0 Saya.
Cminariul Saya era Grec, originar din insula Patmos
i slujise sub mai multi domni In garda de Arnsauti, trecand

din Muntenia in Moldova In 1801, unde Alexandru Sutu 11 face

cap al ei, post in care ramne cu intreruperi pana la oirea lui

Scarlat Calimah in anul 1819. Atunci trece iar In Muntenia
unde ajunge, cand revine Alexandru Sutu domn In aceast
capul cavaleriei de Arnauti. Saya era, ca i domnul sub
care slujia, dintr'acei Greci ce nu intelegeau sa piarda foloasele
de care se bucurase sub oblduirea turceasca pentru zadarnice
visuri de libertate. Vazand el ca Ru0i nu ajuta' lui Ipsilanti,
se hotarte a sprijini pe noul domn 'India de Turci in Muntenia, Scarlat Calimah, i toat purtarea lui in timpul revolutiei, va fi intocmit numai In vederea acestei tinte 51
Cu totul altfel capitanul Iordache Olimpiotul, care se
hotrase a jertfl totul pentru scumpul ideal a liberarii Greciei.
Mic de statura, de o fire slabanoaga, el ascundea sub o aparenta

carcita o bravura din cele mai mari, de care d'adu probe atat
inainte cat 0 In timpul luptei pentru neatarnare, i moartea
lui cu arma in mana In manastirea Secului, pune pecetea erois,mului pe bantuita lui viata. De un caracter nobil, el nu put
aduce la indeplinire Insarcinarea pusa asupra-i de comitetul
eteritilor din Bucureti, de a mod pe Alexandru Sutu, fntelegand a manui numai arma cinstit nu i cea' tradatoare.
Firmanul Portii pentru rAnduirea lui Calimah In domnia ambelor tAri
romAne din 25 April 1821, Erbiceanu, c., I). 377. RAnduirea lui Vogoride In
1VIoldova din 21 Maiu, ibidem, p. 381.
Aricescu, I, 65.

52

ISTORIA ROMANILOR

Acest tip, unul din cele mai atrAg5toare ale revolutiei grecesti,
nu era ins5. Grec, ci RomAn din muntele Olimpului. i el era
cgpitan de Arn5uti 52

Cum moare Sutu, Tudor Vladimirescu pleacg cu vre-o

25 de panduri peste Olt, spre a rAscula poporatia de acolo. Chiar

In proclamatia lui cea dintai din luna Ianuarie, putine zile dui-A

esirea lui din Bucuresti, el fncepe prin a intreba pe locuitorii

c5tre care se Indrept, c 0115 cand vor suferi ei, yen i din ce
neam ar fi, balaurii care i-au inghitit de vii, cApiteniile lor,
ant cele bisericesti at si cele politicesti ; pAnA cand vor suferl
s5 le sug5 sAngele?" Adaug apoi cA vechilul lui Dumnezeu,
prea puternicul ImpArat, vroeste ca noi ca niste credinciosi ai
lui sA tr5im bine ; dar nu ne las6 r5u1 pus peste capetele noastre.

Veniti dar fratilor cu totii; ca cu rgul s5 pierdem pe cei r6i, ca

s5 ne fie bine, si scl se aleagti din di oiteniile noastre, rari pot sit*

fie buni, aceia sii fie ai nntri. Nu v leneviti, ci siliti de veniti

In grabil cu totii, care aveti arme, cu arme, care nu, cu furci
de fier sau cu 15nci. i iarki s5 stiti c5 nimeni dintre noi nu e
slobod ca sA se ating5 mAcar de un grAunte de binele sau de
casa vreunui negutitor, orkan sau Wan, sau de alt al vr'unui
locuitor cleat numai binele averile cele Mu agonisite ale tiranilor boieri s se fdluiascii, inset ale cebra ce nu vor urmct
nouti, precum suntem fgduif i, numai ale acelora sti se iee
pentru folosul de obqtie"

53.

Chiar din fulgerarea primului gnd de rkviltire prin

mintea lui Tudor se vede cA el tintea la reforma unor MA-delegi de care suferea poporul, la rAsturnarea regimului politic
numai intrucat era autorul acelor suferinzi. Bevolutia lui
avea un caracter social, nu unul politic, si de aceia nici in proclamatia amintit5,. precum nici In cele. mai multe din actele emanate dela el, nu se vede pomenit numele de Greci. Miscarea lui
Tudor era limping de aceeasi imboldire care sculase in 1784
pe Romnii din Ardeal, i dac aici ea luase si un caracter national, aceasta provenise din 1mprejurarea c5 in Ardeal, o deosebire nationa1 despArtia pe ap5s6tori de apAsati, pe cnd
52 Aricescu, I, p. 61. Vezi dovedirea romAnismului cApitanului lordache:
in Caragiani, 1. c.
" Reprodusil de DArzeanu fn Trompeta C rp-tilor, 1868, p. 1575. 0 altA
versiune a acestei proclamatil publicatA mai tArziu de A.bina Pindul i nu stim.
dupli ce izvor, schimbii astfel una din frazele ei : Balaurii sunt, precum li cunoastetI prea bine. Grerii i boierii nostri, atit partea bisericeascA cAt i cea
politiceascA". Urtearul XII, p. 90. Noi bdnuim autenticitatea acestei de pe urmA
versiuni g nu stAm la indoialA a primi de adevAratA pe acea datA de DArzeanu,
cap de mast( la visterie in vremea tocmai a revolut i I In Arcinat anumq
Cu corespondenta celor 5 judete de peste Olt si cel mai fn stare de a-si procura.
copii de pe toate numeroasele acte ale revolutiei, publicate in mult insAmnatul
sAu memoriu.

EASTERNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

53

In Muntenia ambele clase erau de aceeai origin, de i una

din ele fusese amestecatA cu elemente strine.
Acest caracter social al revolutiei lui Tudor se vestise
de mai inainte prin mic5ri premergtoare. Ele incepuserA
intAi prin calea cea mai blajinA a em'grArilor. Aa din. Munte-

nia pe at i din Moldova am vzut de mai multe ori cum esupririle i nedrepttile impingiau pe -prat i a ckta mntuirea
lor peste botare, in Rusia, Bulgaria i Transilvania. Alt mijloc pe care-1 imbrtiar tranii dela .o vreme era de a se pune
In trile romne chiar, sub protectia Austriei, inscriindu-se ca
supui austriaci ". Nemultumirile tranilor proveneau dela.
inckcarea lor la munc6 i la d jrnA, din care tngAuiri mai multe

vin in judecata autorittilor Ord. Se intelege c tranii erau

mai totdeauna dati rAmai : alt neintelegiri veneau *din fala
mAsurRoare a pogoanelor de lucru; apoi dela dreptul de cArcium, dela folosirea pAdurilor. Numai prea rare ori cAtigau
franii drepturile lor, cum au fost bungorg in procesul pentru
moia SlAtioara 55. Adesea ori ins6 reclamArile se rezolvau in

precum o suferir tranii din Gherghita care primil'A Cate

200 de toege pentru stricarea pclurilor Mitropoliei 56. Se pomenesc ins i rAzvrAtiri tgrAneti cnd cutitul ajungea la os. Un

document vorbe*te de tranii pare nu -numai nu se supun la

plata djdiilor dar dau i pilde rele celoaantilocuitori". Pe unii
ca acetia, Domuul Caraga dispune ca sA fie strAmutati prin
alte sate indeprtate cale de ase ceasuri ca sA nu mai poat
avea atingere unii cu alti" 57.
In Moldova de asemenea se nate in anul 1805, intre
rani o frAmantare care face pe Mitropolitul Moldovei Veniamin
Costache sA se teamA de o rAscoal5 a lor ce devenia amen;t6toare. TAranii refuzaser5 sI fac6 cele 12 zile legiuite ale boierescului. Un trimis la Sf. Petersburg al fostului mitrorolit Iacob
Stamati, boierul V asile Medinescu, probabil tatl aceluilalt
Vasile MAlinescu care impreun6 cu M. Koglniceanu apar
In divanul adhoc drepturile lAranilor, scrie uritnoarele :
Mitropolilul Veniamin, asupra Intl% brei ce i-o Muse Mitropolitul, cA in ce chip sA se urmeze la pricina dihoniei boerilor
cu tAranii i la picina nesupunerei tiranilor spr a implini datoria lor cu lucrarea celor 12 zile boierescului"? MAlinescu,
pentru a pune i mai bine lucrul in lumin, lmurete intrebarea Mitropolitului aa, c amclia (lenea) i aderea lucrArei
pmantului i de alta grija de reivolufie aceasta sunt cele dou
" Ui echo Societatea sub Caragea, An. Ae. Rxn., II, tom. XXIV: 1905-

p. 51(36).
" Ibidem, p. 19-28 (1-18).
" Ibidem, p. 40 (22).
Ibtdem, p. 36 (18).

54

ISTORIA ROMANILOR

sfarsituri ale intrebarei ce mi s'au pus inainte. lar fare an-

sele in mijloc ticalosia sau caderea boierilor. Dar fac intrebarea :

putease-va indrept lucrarea painntului, numai cu sila, spre

implinirea celor 12 zile ale boierescului" ? Malinescu propune
Mitropolitului mai multe masuri foarte drepte, de luat in favoarea taranilor, masuri pe care le vom cercet mai la vale, cand
vom trat despre ideile noue ce apar in mintile romanesti in
aceste timpuri. Aici numai reproducem Inca o ultima cugetare
.a lui Malinescu, care intreste tot faptul existentei unor tendinte

revolutionare in taranul roman, anume observatia, CA pentru

a pute intampinA toate urmarile cele rele, se cade a deschide
un drum legiuit spre descoperirea vointelor si. a nevoilor a fieste-care stare de oameni ; cli Matti rtivolufia sti cuibdreste in inimele oarnenilor care nu au drum legiuit de a-si areita ahturile
si necazurile sale, ca o scdntee ce se tilinueste in cenuse" 58

In loc insa de a urni sfaturile boierului patriot si cu ve-

den i largi gasim pe Mitropolitul Veniamin unindu-se cu divanul

si ingreuind Inca si mai mult munca taranului, punnd-o sub

apasatorul urbar al lui Moruzi din 1805, prin care se hotareste
ca taranul sa indeplineasca, in cele 12 zile legiuite, un nart de
munca asA de mare de nu se pute savarsi nici inca in 40.
Mai gasim si alte urmerde revolte taranesti in 1819. Trei
sate ; Sarga, Stancesti si Aninisul 1 din Judetul Gorj se rasvratesc. In anaforaua boierilor catre &min, se spune ca aceste
sate striga cu obrasnicie ca toti se spargaluesc si se stramuta
din silistele lor ; iar a clacul mai niult cleat a fost obiceiul
inainte nu ne supunem, si fiindca am luat plirotorie ca nesupunerea si semetia aceasta o fac din invdful si indemnarea fruntasilor satelor, nadajduind cu acest fel de tertipuri sa dobandeasca privilegii, ca sa le dee ski peinii mosiilor cele ce vor ei, dea-

-ceea an' urmare nu am putut face, ci am socotit cd pad nu se

vor pedepsi ccite 1-6 fruntasi din fiecare sat, izbranire nu se
poate da la unele pricini ca acestea, nici intelegatori si cunoscatori pravilei pamantului nu vor fi" 59.
Alte sate anume Islazul, Racovicioara, Racovita, Moldovenii si Verdea din jud. Romanati proprietatea banului Brancoveanu se revolta de asemenea in 1820 si, lucru indestul de
" Prea interesanta corespondenn a lui MAlinescu, publican din nenorocire numai In extracte, In sistoria Rointinilor, XI; 1900, p. 24-27 -de V. A.
Ureche, care nu prea cruta hartia pentru o multime de documente fArA niel o
InsemnAtate. Oricum ar fi InsA lucrul, trebue sA fim recunoscAtori lui Ureche
ca i lui Codrescu cA priri publicatiile lar, atAt de expuse criticei In toate privirile, ne-au pAstrat o multime de documente importante, cum este fare altele
-aceastA pretioasA corespondenn a lui Vasile MAlinescu cu Mitropolitul Veniamin.

0 Anaforaua boierilor clitre Alex. Sutu, 6 Iunie 1819. V.

A. Ureche
,

_I storia liomdnilor, XII, 1898, p. 267.

EASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

55

straniu, raportul lui Gheorgache Filipescu vel-logofgt arat

ea' aceasta revolutie fitsese puS la cale de vamesul acelui

judet"6
Dacg at fi sg dgm crezare unei -Uri as de afarg din cale,.

ar trebui sg ne gndim la o rzbunare personal a vamesului,

contra banului Brincoveanu.
Mai ,afIgm apoi pe unul Ioan Bkbgtescu din judetul
Valcea os:andit la temnit, pentru cg au,lucrat zavistie intre
locuitorii Satelor acelul juderl Acest Bgibgtescu, Imbolnvindu-se grett in Inchisoare, este ertat de bsandg, dup stgruintele
lui Barbu Vcgrescu vistierul gl. .
Aceste imprejurki ne arat deci seria istoricg din care
a iesit reVolutia lui Tudor Vladimirescu si dac ar fi sg urmg-

rim aceastg serie in sus pang la originea ei, ne-am urca cu InceL-

puturile ei la acele ale tgrilor tomne.

Se explicg deci niiscarea tgrAnimii contra boerimii muntene, si acuma trebue s cgutgm a ne da seama de elemental
personal In aceastg revolutie, acel datorit conducgtorului ei..
El se arat favorabil unei pgrti din boerime pe care cautg sg
o scoatg din tinta urgiei poporane. Ce lueru impingea pe Tudor
la aceastg alegere? Ce Imprejurare II fgcea sg repete de mal
multe ori In proclamatiile sale ca tgranii sg atace numal
averile boierilor tirani, cele eau agonisite, iar nu pe ale celor
ce vor merge algturea cu el? Chiar din proclamatia lui reese
cg Tudor nu numai se aqtepta cg are sg ggseasc boieri ce vor
simpatiza cu miscarea lui, ci de mai lnainte ii cunostea, ctici se
infelesese cu ei. aci cum s'ar pute de altfel explica rostirea
insemnat din primiul act al revolutiunii sale, ca sg excepteze
din Invoirea de jaf, averile acelora din boieri care vor urtntr
nouti, dupti cum suntem f'dgMuifi"?.
Intelegerea lui Tudor ca boierii nu aveau Insg acea Insgmnare, ca el sg le fi slujit de instrument, dupg cum slujise
satele din Moldova, pornite de boierii ei asupra Grecilor. Tudor isi pgstra o pozitie bine determinatg fatg cu interesul boje-.
rilor; el reprezenta pe acel al maselor si unirea cu boierii o %case numai spre a da rgscoalei sale o mai mare greutate. De
aceea chiar In proclamatia lui se simte omul care vorbeste
din propriul lui gand, si nu este reflexul unei cugetgri streine.
Stiea el doarg ea' fgrg de ajutorul maselor, boierii nu pot face
nimic, si de aceea el, capul acelor mase, se privea de conducgtor

al miscgrii, Maud boerilor numai un rol de a doua mang st

rgmnnd la a lui alegere, ca acei ce'l vor urma pe el, sg fie apg-

rati de urgia multimii. El primise apoi dela boeri fgggduinta

de a st algturea cu el, Incat Tudor printr'un atare sprijin al'
0 Raportul lui Filipescu, ibidem, p. 248.
1 Actele din 1819, ibidem, p. 248.

56

ISTORIA ROMANILOR

boerilor nu perdea nimie din a lui neatarnare, i intarea numai

pozitia lui de conducator al unei miscari de razvratire.
Boierii din partida nationala i fmpotrivitoare Grecilor
care se unise cu Tudor Vladimirescu erau : Grigore Baleanu,
episcopul Ilarion, Filipescu Vulpe, Scarlat Gradisteanu, Neculai Vacarescu, Sc. Campineanu, Mihaita Filipescu, Gngore
Filipescu, Stefan Balaceanu, mitropolitul Dionisie Lupu
altii 62.
Tudor fug trebui s6 se convinga In curand, cat de greu
era de a mentinea gandul lui rAsbutitor In cercul stramt Insamnat prin a lui proclamatie, IndreptatA numai contra tira nilor
boieri. Adunatura ce-1 fnconjura, pe fiece zi mai numeroasa,
nu era alcatuita din oameni deprinsi cu ascultarea. Chiar pandurii, acel chip de ostire ce fnlocuise pe vechii darabani i clarasi, desfiintati sub domnia Fanariotilor, care frisa nu mai
slujiau la apArarea Orel, ci numai ca paznici la prinderea hotilor, chiar pleii pazitorii granitilor, oameni de o bravura
neasemanata, vanatorii de ursii de prin barloage, erau departe
de a se deosebi printr'o tinuta disciplinara; dar inca gr5mada
cea mult mai mare de tarani nkajiti, saraci, care sperau sa-si
castige viata, sg-si refaca averile din jaf si despoiere. Nu numai
atata ; chiar hotii din temnita fusese eliberati de acei insArcinati de Tudor cu adunarea ostirilor i fnrolati In ele 63, ceeace
nu putea decal sA coboare si mai jos nivelul moral si disciplinar
al bandelor lui Tudor. Toata aceasta adunatura de elemente
atat de deosebite era unita printr'un singur gaud i Imboldita
de un singur interes, acel al jafuirei i anume nu numai a boierilor celor ri, precum spunea Tudor, ci a tuturor, si nu TMmai a boeirilor, dar chiar si a locuitorilor, Impotriva vointei
sale anumite. Era destul ca cineva sa poseada ceva avere, pentru ca oamenii lui Tudor sa o priveasca drept rtiu agonisild i
sa o jefuiasca 64

Atare perspectiV, unita cu scutirea de contributie pe

care Tudor o Incuviinta tuturor celor ce veniau dupa el, Meuse

a se ingramadi In juru-i mai multe mii de oameni, ceea ce-1
puse In curand In pozitie de a se Impotrivi cu izbanda tuturor
nfsurilor luate de caimaeamia din Bucuresti spre a-i stampgra
miscarea. Masele poporului aveau Incredere In Domnul Tudor,
Aricescu, I, P. 37. Eram deci dou tarafuri" (particle) de boieriIn

Muntenia, o nu cum crede G. Meitani Acti nea di plomaticl a E ropei In Prineipatele Ronulne, p. 7. GA aceag boieri cari ceruserA InnAbuslrea rAscoalei furA

mal tArziu constrAnsi de Tudor sA-I apere.

" lbide;n, I, p. 37.

" Recordon L ettres sur la Valac. je, &rites de 1815-181, Faris, 1821,
p. 141 : beaucoup de partisans de Thodore Vladimiresco taient amorcs

par l'appAt du pillage qu'ils pensaient pouvoir faire impunment sous leur nouveau chef dont jis ne connoissaient point entirement le caract6re et les intentions"

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

57

58

ISTORIA ROMANILOR

cum il numeau ele, i fatA Cu micarea obteascA, ce puteau

face ispravnicii, a cArora trupe ele ins6-i treceau la rAsculati 66.
Astfeliu ajunsese Tudor stApAn peste cele cinci judete din

Oltenia, i incepu sA se pregAteascA spre a veni la Bucureti.

Inainte de a o face, Tudor trebui insA
asigure
lui politicA fatA cu puterile ce aveau asupra Munteniei
drepturi de amestec. El scrie lui Dervi paya, muhafizul Vidi-

nului, o carte din partea a tot norodului Valahiei, in care se

jAluete cum, domnii feirei dimpreund cu boierii greci i romdni

unindu-se cu totii ne au prAdat i ne au despoiat, incAt am

rAmas numai cu sufletele rugandu-ne sA se trimitA jalba noastrA cAtre prea puternica impkAtie, pentru ca sA se milostiveasc5 asupra ticAloiei noastre i s'A trimitA un om credincios
impArAtesc s'A vinA aici in tarA la Bucureti, sA cerceteze s'A
vazA nevoile care le tragem de &are aceti lupi nemilostivi i,
s'A ne facA dreptate ; i. iarA s'A fie tiut inAltimei tale, cA ridi-

carea noastrA ne este pentru altA ceva nici inteun chip, decAt
numai asupra boierilor care ne-au mncat dreptAtile noastre"66.
Tot astfel trebui sA fi fost formula-CA i tnguirea lui Tudor
cAtre impArA tia rusascA 67.

Acela motiv al fscoalei este repetat de Tudor i in toate

Invinuirile ce el le aduce in scrisorile sale &are reprezentantii
.ocarmuirii muntene. Aa in aceea trimisA clucerului Constantin
Ralet, ispravnicul judetului Mehedinti. Tudor intrabA pe boieri :
dacA nu le ajunge ct au prklat i. despoiat pe ticAloii tArani,
pnA cfind au rAmas mai jos decAt mortii din mormnturi?
CA norodul cel ars i fript de boieri este amArt i infocat asupra lor" 68. In ala scrisoare a lui Tudor cAtre boierii divaniti
el spune cA : de capul lui nici cum nu a plecat, fArA cat tot norodul ce! amArAt i dosklit al acestei ticAloase tri, vzAnd cA AA-

panirea sub care sunt incredintati i-au adus la acea mai desA-vritA prApAdenie i ne mai putAnd suferl arzimea focului care

le-au pus peste capete cu totii inteun gAnd s'au hotArit ca sA

se scoale" 69. De asemenea In adresa lui cAtre zabetul dela Romanati, aratA cum toat raiaoa impArAteascA dinteaceastA
tarA, nemai putnd suferi prAzile i jafurile ce li s'au f Acut de
" Asa bunAoarA ArnAutii din trupa lui Solomon. Aricescu, I, p. 29.

JAluirea cAtrA Dervis pasa g arzul cAtrA Poartit in DArzeanu Trompeta, 1868, p. 1579, reprodusA g de Aricescu, II, p. 31.-32. O altA formulare
a tAnguirilor norodului, vezi in memoriul anonim asupra revolutiei din 1821

publlcat in revista d-lui Gr. Tocilescu, II, P. 385.

" Aceasta nu s'a pAstrat ; este insA amintitA in o depesA a comitelul Capodistrias c. Pint din Fevruarie 1821, reprodusA de Prockesch-Osten, III, p. 58,

-si de liricarul, II, p. 117.

4" Din 28 Ianuarie 1821 in DArzeanu, Trompeta, p. 1577, Aricescu, II,
p. 47.
" Din 4 Fevruarie, DArzeanu, ideni,-Aricescu, p. 52.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

cAtre mai marii lor, s'au sculat Impotrivgle 70 Tot as declarA

Tudor si bulibasilor (ofiterilor) boieresti, trimii asupra lui, cA
eu fratilor i Cu cei de neamul meu nu m'am sculat Impotriva
impArAtiei, ci vAzAnd necazul s'Aracilor locuitori i obidindu-mA

de suspinurile lor, i privind tirania in care-i tinea nemilosti-

virea boierilor, n'am mai putut suferi si de o parte am jluit

la inaltul Devlet, iar despre altA parte pentru ca sA punem
mAna pe boieri, ne-am sculat Cu armele" n. De nicAieri insA
cugetarea lui Tudor nu reese mai limpede si mai eloquentA

ea din scrisoarea lui cAtre vornicul Neculai VAeAreseu, cel trimis de cAimAcamii din Bucuresti, pentru inAdusirea Cu once
pie a rAscoalei. RespingAnd invinuirea cA el ar fi pricinuitorul

miscArei, Tudor spune vornicului : ci pre semne dumneata

pre nord, cu al cArui sAnge s'a hrAnit si s'a poleit tot neamul
boieresc Il socotesti nimic, i numai pe jAfuitor Ii numesti pattie,

si cum nesocotiti cA pre mine mA categorisesc numai tagma

ffuitorilor, iar pe faluitori Ii categorisesc toate neamurile?

Dar cum nu socotiti dumneavoastrA, c'A patria se cheamA norodul, iar nu tagma jefuitorilor i cer ca sA-mi arAti dumneata

ce impotrivire am arAtat eu asupra norodului? CA eu alt6 nu

sunt decAt numai un om luat de nordul cel amArAt i dosAdit
din pricina jAfuitorilor, ea SA le fiu chivernisitor in treaba cererei drepfAtilor, iar tagma jluitorilor, del nu le place una ca
aceasta, a ridiat arme de moarte asupra patrie1 si a ticAlosului norod"72.

Din aceste deosebite i repetate rostiri se vede deci cum

Tudor, cu toat intelegerea lui cu prte din boieri, mentineit

neatins scopul miscArii sale, care er de a indrept fArA-de-leL

gile sub care gemea incujbat poporul in Muntenia de cAtre acei

pe care el Ii cuprindea sub denumirea de tagma jluitorilor.

Boierii s care se deprinsese a nu vedea in despoierea tAranului

decAt dreptul lor si care nu erau capabili 'de a se convinge cA

apAsarea locuitorului ar puteA fi un pAcat si o nedreptate, considerAnd in r'Ascoala lui Tudor numai neorAnduelile comise
de bandele lui tratau de tAlhari atAt pe sef cAt si pe a lui intovArAsire i imputau lui Tudor cA invatA pre toti cu mic cu mare
ca s'A se scoale asupra boierilor,

piarzA i

.56

le iee averile 73.

E drept cA jafurile tot mai dese comise de bandele lui

Tudor drideau pAnA la un punct dreptate boierilor. Mai toti
cei ce-1 incunjurau i anume nu numai oamenii de rAnd, dar

chiar dintre cApitanii lui, erau cuprinsi de ideea cA acuma le-a

venit, timpul sA se imbogAteascA, cA precum luase pAnA atunci
70 Aricescu, p. 77.

" Memoriul anonim In Revista Tocilescu, II, p. 386.

FArfi dath. DArzeanu, Trompeta, p. 2003. Aricescu, II,
71 Memoriul anonim In ReriRla lui Tocilescu, II, p. 384.

p.

74.

60

ISTORIA ROMANILOR

altii de la ei, asA acum trebuiau s iee ei dela alt.ii. In fiece district se formau cete, parte de Sarbi i Bulgari, parte de
ateni armati unii cu puste, pistoale i sail luate dela proprietari, altii cu topoare, coase i lAnci, fAceau rechizitiuni de cai,
arme si bani, despoind pe enTtori, pfuind chiar bisericile.
Ochiul lor era mai ales tintit asupra proprietarilor i arendasilor" 74. Tudor vAzAnd c6 ostirea lui ameninta a se preface trite band de hoti, Incepit a pedepsi cu asprime abaterile ei,
ucigAnd pe mai multi din cgpitanii lui pe care Ti prindea cu jafuri, Intre altii pe doi cgpitani bulgari, a cAror capete le trimite

boerilor ce fusese pr6dati de ei, si care se ad5postise In satul

Bucesti 75. In scrisoarea de Indreptare cu care Tudor fnsoteste
trimiterea capetelor cApitanilor, el spune c6 de-i nu este din
sAnge evghenist, taus simte durerile celor evghenisti, cA cugctul ski nu a fost nici este a se urma unele ca acelea, c a -Mat
pe acei doi, trimitndu-le capetele, spre fneredintare, pe care
s6 porunceasc'd a le pune la rAspntii spre pilda si a altora" 76
Multi din tovarAsii lui Tudor, vAzand msurile luate de
el spre a mentinea ornduiala fare ei, se desfac de ostirea lui
si se apuc6 de prklat In voia lor In toate pktile. Tot asa fac
frig i panduri ocArmuirii trimisi sub cpitanii Iordache
Farmache spre a combate egsvrtirea lui 77. Tot pe atunci
ostirea eterist4 sub Ipsilanti intrAnd In hotarele Munteniei,
se fncinge In toatI tara un foc cumplit, dinaintea ckuia fuge
din toate pktile populatia fnsOimntatA 78.
Er greu a se deosebi In vlm'sagul neornduelii, tendintele deosebite ale elementelor pornite, si nu er lucru prea afar6
din cale ca rAscoala lui Tudor sA fie amestecatA cu aceea a Gre-

cilor, de-si Tudor fsi dkluse toate silintele spre a arKt tin tele
lui deosebite : acea a Grecilor de un caracter politic fndreptatA
contra st5pAnirei otomane ; a lui proprie, pornit contra boierilor jgfuitori, cu anume all-tare &A nu este Indreptat6 impotriva
oarmuirii turcesti.
Aricescu, I, p. 135, dupti memorlile lui DArzeanu

Cioranu.

Vezi memoriul lui Iordache Otetelesanu, unul din boierli prAdati. Aricescu, II, p. 77. Mai multe amAruntimi In 1%toria lui Tudor de Izvoranu,
vista lui Tocilescu, II, p. 400.

" Din 3 Martie 1821, Aricescu, H, p. 89.

" DArzeanu, In Trompeta, p. 2008.
" AmAruntimi asupra prAddclunilor vezi In Aricescu, cap. : Desordinile
ArnAutilor si a Pandurilor, I, p. 134-142. Despre fuga locuitorilor vezi cartea
divanului, r. vornicul Samurcas, 11 Fevruarie, ihidem, II, p. 73. Anaforaua

divanului cAtrA Calimah 16 Fevruarie, ihidem, p. 67-72. Laurenon p. 87, spune

despre trupele lui Ipsilanti : Les bandes d'Arnautes d'Ipsilanti battaient les
campagnes et ramenaient chaque jour des troupeaux de boeufs, de moutons,
de cochons et quantit de volaille de tous genre. Les pa ysans pils maltraits
vovant leurs habitations ruin6es, leurs meubles briss, leurs bes iaux devenus
la proie de ces bandits, fuiient dans les bois et sur les montagnes avec leurs
femmes et leurs enfants, trafnant aprs eux la misre et le clsespoir"..

-'-1M

t'

4Arp

'4e-%11

Le

RASTURNAREA DOMNIILOR FAN RIOTE

-441*, ,,,

t'"

'

S.

s .

'

61

62

ISTOILIA ROMANILOR

Rusia ing care, din pricina indatorirei luate asupfli

prin sfnta alianta, fusese silitI s'a" descuvilinteze chiar revo-

lutia greceasa, a areia tint convenia tendintei generale a

politicei, sale, cum era ea s primeasa pe acea a Vladimirescu-

lui, care tocmai er pornit numai dintr'un spitir de rAzvrgtire contra unei legiuite ocarmuiri i in tra cu a-at mai mult
In prevederile acelei aliante?
ImpAratul Alexandru, ce fusese incunotiintat despre
scopul micrii Vladimirescului, din inri scrisoarea acestuia,
trimite prin ministrul Capodistrias atre consulul rusesc Pini
din Bucureti, un ordin in care arat a el nu vede in mirarea
lui Tudor cleat o funest asemAnare cu evenimentele ce,
prAvAlit Spania in cariera sangerand a revolutiilor i care
atrag in acest minut asupra regatului ambelor Sicilii nenorocirile nedesp6rtite de serioase m'Asuri represive, poate chiar
biciul rkboiului". Impkatul aprob mgsura luat de consul
care somase pe Tudor a veni la Bucureti, i declar pe Vladimirescu degradat din rangul de ofiter ce-1 ocupa in armata ruseasa, retrgandu-i i ordinul Vladimirului cu care Il decorase ;
ha chiar autoriz6 pe consul ca in cazul and rAscoala ar lu proportiuni amenint toare,s6 indemne pe aimkami a cere ajutorul otirilor turceti, ceeace tocmai boierii, nepricepandu-se
ce s'a mai inceapg, pretinsese dela consulul imp'grAtesc 79.
Daa ins6 Rui1 aveau interes a inbui mirarea lui Tudor, Turcii trebuiau s'd fie condu1 de alte ganduri fat'd cu (Musa.
Tudor intiintase cum am vAzut chiar dela inceput pe Poart
a nu tintete de loD a se r5scu1 alsturea cu Grecii in contra
stpanirei, ci a protesta numai contra vitrigei ocarmuiri a Munteniei, care tocmai fiind in mnile Grecilor, protestul lui Tudor

trebuia s6 apar6 ca indreptat impotriva lor. Tudor era deci

aliathl, nu dumanul Turcilor i acetia intglesese adevAratul
caracter al mirkli Romnilor. Astfel paa de Vidin raporteazg
sultamilui pricinile egscoalei, adgogand c sunt adevgrate

" Nota din Fevruarie 1821 cAtrA consului Rusiei In Prokcsch-Osten, III)
p. 58, Aricescu, II, p. 117. Vezi i o scrisoare a lui Pini c. Samurcas, caimacamul Cralovei In care Ii spune cl Intreprinderea lui Tudor este dcsaprobatA
de ImpAratul, Lahovari Hdrtii vecht, Cono. lit., XX, p. 937. DacA Peste! c.
Kisselef, firicaru1, VIII, p. 372, spune c Pini s'ar fi Impotrivit la cererea bolerilor, aceasta nu s'a putut In ample decAt Inainte ca el sA fi primit ordinul
ImpAratului. Cererea boierilor pentru Invoirea chiemArii Turcilor. Aricescu, II
p. 119. Un act diplomatic asupra negocierilor dintre Rusi i Turci din 1821

spune di Rusia cerea chiar intervenirea armatelor otomane, dar pcntru a

Impiedeca abaterile lor, pretindea ca ele sA fi Insotite de agentl rusesti (Vvortgetreuer Auszug aus den In dem Iahre 1821 zwischen Russland und der Pforte
aufgekommenen Differenzen, Paalzow, AA tenstacke -air orientalischen Frage.

Berlin, 1854, II, p. 1). Nu se poate pune deci nici un temeiu pc versiunea ceumbla pe la 1821 cA Tudor ar fi fost Impins de Ru5i la rAscoalA, Memoriul
lui lzvoranu, Revista hit Tocilescu, II, p. 399.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

plangerile lui Vladimirescu contra boierilor

63

Parerea obtea-

sca in Constantinopole era ca nu state nici o legatura fare

micarea lui Tudor i acea a lui Ipsilanti, dintre care cea din
urma era intreprinsa de Greci i cea dintai in contra lor 81. Totu se pare ca dupa intalnirea lui Tudor cu Ipsilanti, Turcii
incepura a se indoi de scopurile Romnului, intrucat se afla
o nota' trimisa de guvernul turcesc caimacamului Moldovei,
Stefan Vogoride, in care se spune despre Tudor cA ar fi un om
eau ce ar fi ridicat steagul rascoalei, alaturea cu Alexandru
Ipsilanti i Mihai Sutu 82. In deobtie insa Turcii, mai ales la

Inceputul rascoalei, erau convini de neimpartairea la ea a Ro-

\Is

Eteristi greet din armata lui Alexandru Ipsilanti. Gel din fag (stAnga) Cu pArul
mare este Carabuli aghiotantul CApitanului Iordaki
GravurA in araml. Colectia Academlei RomAne

manilor. Dupa un moment apoi de indoiala, ei revin iar la convingerile lor, i daca se intampla neorandueli, jafuri i neomenii
comise de otirile turceti in trile romne, aceasta se fac de
trupele lor, care nu ascultau de ordinele severe i repetate de a
cruta raiaua imparateasca.
Dupa ce Tudor pune stapanire pe judetele de peste Olt
el se pregatete a plea spre Bucureti, unde adunarea popo-

rului" trebuia sa atepte sosirea omului imparatesc cerut de

el prin scrisoarea catre Poarta.

Apropierea lui de capitala insufl o groaza nespusa celei

mai mari parti din boierimea munteneasca i chiar multor ora-

eni, groaz6 indestul de indreptatita, intrucat toate neoran-

duelile comise de bandele inarmate ce cutreerau Muntenia erau

puse in socoteala lui Tudor, cu toate silintele sale de a le infrana.

Fuga Bucuretenilor era cu atata mai fireasca, cu cat tot pe

0 Raport din 13 Aprilie 1821, Erbiceanu, p. 373.
" Gervinus, I, p. 187.
Ordinul fArA datA in Erbiceanu, p. 97.

64

LSTORIA ROMANILOR

atunci i Ipsilanti cobora din Moldova cAtre capitala Munteniei. Dintre boierii ce se credeau amenintati, se grbir a pune
hotarul intre ei i tara lor, splarul Brncoveanu, banul Grigore Ghica, banul Barbu Vcreseu, logortul stefan Belu,
vistiernicul loan Manu i mai multi altii. Acei intelei tira
cu Tudor, anume vornicul Grigore Bleanu, vornicul Mihai
Manu, vornicul Iordachi S15tineanu, logofitul Scarlat Gr5dkteanu, vornicul Neculai Golescu logontul Fotachi *tirbei
logoftul Alexandru Filipescu, vornicul Alexandru Nenciulescu
altii png la num'grul destul de insemnat de 56, rgmaser.
in Bucureti, futre ei ativa de origine greac5, de acei ce nu.
vroiau s5 iee parte la revolutia lui Ipsilanti, precum M. Vilara,
Dionisie Fotino istoricul i Neculai Cataca tu.

Parte din popor v5znd fuga boierilor se lua dup5 ei

in curnd drumul atre Braov inflka un lung ir de fugan,

care pe intrecutele eutau s'A apuce granita 83. Fuga f5candu-se

pe un timp de zApad5, vnt i ploaie, pe drumuri desfunda te,
pline de cae de hoti, bietii fugan i ktmpinau in goana lor rele

mai mari inc5 dedt acele de care se temeau a fi cuprini

Bucureti. Un documert contimporan, scrisoarea unuia E tan

Popovici refugiat in Sibiu spune eh' cine ar putea s5 afle ce este,

fiind multa' ameStecrtur5 de oameni? Cel mai ru este cg multe

cae de hotomani sunt cu cuvnt as ai unuia i ai altuia i. pe

cine intlnesc pe drumuri Ii falliese de arme, haine, cai. A ajuns.

vremea cA cine se scoal mai de dinainte, acela e mai mare" 84

Tudor cum se apropie de Bucure;ti, trimise inc6 din 8

Martie o in;tiintare ctre poporul bucure;tean ca toe te strile

mari i mici s'A se alipeasc5 de mkcarea lui. Pn la 16 ins5 cnd

ajunsese in preajma capitalei, nici un rAspuns nu-i se fAcuse.

El adu In acea zi o proclamatie in care spunea &A dela o vreme
incoace dm u pricina unirei peiminfenilor boieri cu cei dar vremi

trimi0 dmni cu totul s'au stricat dreprtile poporului, avndu-le numai spre folosul lor". Invit" deci pe toti a se uni cu
ob;tescul norod ; cAci acei ce vor urma astfel, nici cum nu vor
r5mnea citi sau boieri sau ostaqi sau ori cine a fi, iar care se
va impotrivl, in vial se va c5i 88.

" Aricescu, I, p. 182. dupA DArzeanu. Comp. memoriul anonim In RePI

vista Tocilescu, II, p. 387-390.
Recordon, p. 143. Scrisoarea din Sibiu In Iorga Studii i Doc., VIII,
p. 142.

" Aricescu, II, p. 121 spune cA publicA aceasti proclamatie dual tiginalul p5strat de Cesar Boliac. O altA vers;une datA de Albina Pindului, reprodus5 In Uricarul, II, p. 52, pune In locul frazei din text cea mult mai energic5 : din pricina mArsavei leg5turi a bolerilor p5mAntului Cu trimisii dupA vreml

de clitre Poarta otomanA do.mnl greci. Noi credem cA versiunea Albinei a fost
anume parafrazatA spre a potrivi mal bine rAscoala Vladimirescului cu idellenoastre, cu atAt mai mult cA acea datli de Aricescu, ca luatA de pe original, se.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

65

Saya, desi avea sub el 2000 de Arnguti, nu se opune la

intrarea lui Tudor, ci se retrage numaidecat in Mitropolie care era

hit:Arita, asteptand ca evenimentele sg-i dee putinta de a lucr

dupg cum 11 povatuia interesul ski, sprijinirea lui Calimah 86
Dupg ce Tudor infra' in Bucuresti in fruntea unei trupe
de mai bine de 5000 de oameni, el dg in 20 Martie o a doua
proclamatie, in care spune ca scopul sau este de a ocarmui pe toti
cei ce au incins arma din partea tot norodul, spre zdrobirea i
incetarea ori cgrui jaf si ori cgrei nedreptati ce au cercat pang

acum, din pricina obladuitorilor domni ce au statut mai di-

nainte ; ea' cea mai de temeiu hotgrire a lui este ca nici inteun
chip SA nu inceteze din cererea dreptatilor tarii, fagaduindu-le
a varsa salve impotriva oricgrui vrgjma ce se va argta calcar
acelor dreptgti ; eu gti sind In Bucureti multi patrio fi boieri intru asemenea bune cugetari u ale norodului asem'nate, am
hotgrit ca un voitor de dreptati sa recunosc vremelnica sttiptinire a tarii, supuindu-se toti cei ce au incins armele la legile
si pgmantestile obiceiuri ce li se vor argta de cgtre stapanire
prin mine, dacti voi cunoaqte 01 sunt lute adev6r folositoare pafriei qi de mare trebuinfti obstel norod _dui" . Ordong deci tuturor
locuitorilor a se supune ocarmuirei 'i cei care vor Arroi dintre
ei, sa. villa sub steaguri, cunoscand insa i aceasta cg aveti
sa slujiti ca niste ostasi numai pentru dobandirea dreptatilor
voastre iar nu pentru vre-o folosire de bani". Pe mazili, bresle,
companisti si strgini ti indeamna a-i Will rgmgsitele tetraminiei (4 luni) lui Ghenarie, iar pe birnici a istovi ramasitele din
Fevruarie si Martie, Po talere 18 de lude ; ale diminiei lefilor
tot pe aceste luni Po talere 12 si 60 de bani de lude i banii mezel-

hanelei de primgvarg po talere 17 si 60 de bani de lude, si cu

totii de once treaptg si oranduiala sa slujiti izbvitoarelor ostiri ale 0'1.6, dupg cum se va orandul, cu dgri si cgraturi de
trebuincioase zaharele". Excepteazg bineinteles dintre birnici
pe toti acei ce veniau in oaste, avand a se scgdea sgtenii din
lude cu analoghia cislelor lor, iarg dupg ce veti istovi toate
aceste ramgsaguri (rgmasite) spre Intampinarea trebuincioaselor ale izbavirei, s stiti fgrg indoialg ca mare usurinta are sa
vi se faca', nu numai intru rgspunderea dajdiilor, ci si intru toate
celelalte dari si orndueli, cum si jafurile vor lipsi cu totul, si
veti intelege insivg scgparea robiei intru care v'ati aflat pang
acum" 87.
potrivqte aproape din cuvAnt In cuvAnt Cu traducerea germanfi contimparang,
publicatA de Gozeta de Augsburg 28 Aprilie 1821, reprodusii de Uricarul, VI,

p. 26. In ainbele aceste din urniii nu se anii cuvAntul de Greci.

" Iaurencon, p. 72-76.
" DArzeanu In Trempela, p. 2221, reprodusii ,i de Aricescu, II, p. 129A. D. Xenopol. hforia Rorrfinilor.

Vol. X.

ISTORIA ROMANILOR

66

AceastA din urmA proclamatie a lui Tudor vAdeste Intelegerea lui cu bri3rii din partida nationalA, care de aceea nici

nu fugirA din Bucuresti, precum o fkurA ceilalti. Alte acte

insA pornite chiar din tabAra boiereascA, intAresc si mai mult

atare intelegere, i fiindcA intreaga manifestare a acestui fapt se in-

tamplA numai cdteva zile dup intrarea lui Tudor In Bucuresti

este invederat cA nu a pu tut interveni o tmpticare a lui Tudor
Cu boierii, ci a trebuit sA existe o infelegere de mai inatn'e. AdevArate erau deci cuvintele lui Tudor din intaia lui proclamatie,
cA avea fAgAduitA din partea unor boieri conlucrarea lor la
miscare.

Am vAzut inteadevAr cA Tudor intrase in Bucuresti

In 16 Martie, si 4 zile numai dupA aceea, in 20 a acelei luni, el
dA proclamatia prin care declarA cA boierii patrioti i-au imbrAtisat cauza. Chiar ilia din 18 Martie, adecA numai 2 zile dupA
ocuparea capitalei de Vladimirescu, boerii rAmasi aici trimit
o tAnguire cAtre cabinetul de Petersburg, in care ei cautA sA
indreptAteascA rAscoala lui Tudor, spunnd cA poporul impins
la desperare prin jafurile d3mnilor strd!ni, eei mai multi din contribuabilii Romaniei Mici turA siliti a se revolta, ne mai putnd
nedreptAtile i neomenoasele cereri i plAti 88. In 23
Martie boerii toti, in numAr de 56 dau lui Tudor o carte de ade-

verire, prin care recunosc c6 pornirea dumnealui sulgerului

Tudor Vladimirescu nu este rA i vAtAmAtoare, nici in partea

fiecAruia, nici patriei, ci folositoare i izbAvitoare, pe care ca
pre unul de binele Ora voitor si de trebuint6 obstiei norodului
1-am primit toatA politia Bucuresti cu drag si cu bratele deschise, si-i fAgAduim sub jurrtmant cA nici odatA nu vom cugeth
Impotriva vietei si a cinstei lui"89.
Prin venirea lui Tudor in Bucuresti In mijlocul boierimei
aliate cu el, miscarea pornia de dansul trebui sA sufere o adAncA
schimbare in al ei caracter. Ea nu se mai puteA mentinea ca rAs-

coalA pornia in contra elementului boeresc pentru revendicarea drepturilor poporului. intrucAt chiar boierii decorati de
Tudor cu numele de patrioti tot boieri erau, i dacA ei vroiau
sA sprijine miscarea lui Tudor, erau sA o facA pentru un interes
al lor propriu i nu numai dinteun simtimant de omenie cAtre
tAranii apAsati.

Acest interes era mai tntAi apArarea insusi a capetelor

lor de urgia turceascA, arAtAnd cA mi,carea Romnilor nu
avea nimic comun cu acea a Grecilor. Se adAogea ins6 o a doua
imprejurare care schimbA cu totul caractertil miscArei si-i dAdeA din unul social ce-1 avuse 0116 atunci unul politic si mai
Publicatit dupl original de Aricescu, II, p. 126.
69 Dupil Condica _Arhivei Statului No. 93, ibidem, p. 132.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

67

ales national : Hispingerea Grecilor din ca pul fdrilor romeine i

relsturnarea regimului lanctriot.

Am vazut cum Inca In tanguirea boierilor catre Rusia

se atribuia pricina turburarei, jafurilor comise asupra popo-

rului de catre domnii strini. Acest gaud reese Inca i mai limpede din jaiba trimisa de boieri In 27 Martie cgtre Poartg, unde
ei spun, ca dacg tara ti pierduse privilegiile ei i daca papotul In desperarea /ui alergase la arme, aceasta o Meuse nu din
pricina boierilor pdmdnicni precum beinui norcdul, ci din aceea
a oblgduitorilor domni ce au statut, cgrora din slgbiciune
de nevoie trebui sa ne plecam ; ca boierii batinai au fost
liti acuma dupg datorie a asculta dreptele plngeri ale ticalo-

sului norod". Boierii dei nu fndrazneau sa spuna gandul lar

pe fata, rugandu-se numai ca puternica fmpgratie sa se milosstiveascd a le fnvoi sg facg despre el o aratare mai depling"",

tutu din opozitia fare boierii pamanteni i obladuitorii domni

ce au statut, care cu totii erau Greci, se vedea prea bine Imotro le mergea gandul.
Tudor el Insui ii schimbg purtarea dupa noua faza

care intrase revolutia Inceputa de el. Proclamatia lui din 20

Martie este semnul cel mai vazut al acestei prefaceri. Carul
revolutiei devenise acel al ocarmuirei boereti, omul anarbiei

trebui s devina acel al ordinei. In loc de asmutare a poporului

In contra boierilor, el declara pe acetia de patrioti ; In loc de
scutire de dad el !ruble pe papar a-i fndeplinl toate datoriile
dupa vechiul obicei, punnd numai in perspectiva o uurare viitoare. i In actele lui exterioare se simte ca un gaud nou fi ocuph
mintea. El fnvata pe panduri sa spuna Turcilor, trimii In cercetare de paii dungreni, ca se rasculase pcntru gcnirea Grecilor din farei i pentru uurarea poporului de dajdiile cele multe
i grele" 91.

Atunci Tudor rosti pentru prima all cu contiinta nu-

mele de Grec In manifestgrile cugetgrei lui ; atunci i pornirea

lui se fndreptg contra regimului strain. Cg tinta adevgrata

a rgscoalei lui, Imbunatatirea soartei poporului de jos, se tutu-

neca In gandul lui cine o va pute tagadul? Dar cine tie,

poate ca In mintea lui Tudor lucise, odatg cu scbimbarea rolului

sgu, speranta ademenitoare de a-i inS1181 cu deadinsul titlul

cu care 'Ana atunci poporul numai 11 salutase?

p. 134.

Ileprodusli dupa Condica Arhivei statului No. 123, p. 196, de Aricescu,

Dupa spusa lul P. Poenariu, raposatul membru al Academiel romane,

traducatorul carlilor grecesti ale Jul Tudor, Aricescu, I, p. 210-211 II, p. 139de aceia se explica culn de von Miltitz c. rege 21 Ap. 1821 scrle c Vladimlmsco prtend seulement liberer la Valachie de la se vitude des Grcs", N. lorga,
Ade i Frag., II, p. 576.

68

ISTORIA BOMANTLOR

Miscarea lui Tudor, socia1,1 la inceput, fu trnpinsd de boerii

cu care el se aliase pe teirdmul politic si national.
Schimbarea caracterului misearei lui Tudor trebuia insa
sa-1 puna In vadita dusmanie cu Ipsilanti. Acesta cobora catre

Bucuresti tocmai In timpul and Tudor ocupase orasul. El intra in capitala 9 zile dupa Tudor, in 25 Martie, oprindu-se in
mahalaua Colentina, i gazduindu-se in casele lui Voda Ghica 92

Am vazut ca. Tudor dela fnceputul miscarei sale, Inca

Inainte de a fi lucrat alaturea cu boierii, rostise limpede gandul

sat' fata cu puterile suzerane i proteguitoare, ca rascoala lui
nu tinteste la nimic contra puterii otomane. Cu atata mai mult
se legase el In acelas sens dupa ce intrase In Bucuresti i devenise
capul puterii executive in ocarmuirea boereasca. Cum s'ar fi
putut el fntelege cu Ipsilanti, a caruia rascoala tindea tocmai

la rasturnarea puterei turcesti? Desi trebuia sa fie convins

ca fntre el si Grec apropierea era peste putinta, totus nevroind

sa se incaere cu el acuma, and nici pozitia lui fatA cu puterile
straine nu era asigurata, i and o lupta cu Ipsilanti putei sa-i
ruineze mica ostire ce o adunase in jurul sail, se hotara sa-1 Intampine cu destula curtenire. Cand Ipsilanti, venind catre Buicuresti, poposl la satul Varasti, Tudor ordona ispravnicului
de Ilfov ea sa-i pregateascil gazda i tain, ceeace ispravnicul
fndeplini prin zapciul plasei de Dambovita de jos, Constantin
Izvoranu, care ne raporteaza i'mprejurarea fn memoriul Mat
de el". Capii rascoalelor Romanilor i ai Grecilor trebuiau sa se
intalneasca, si din cea dintai schimbare de vorbe era sa reeasa
adanca divirgenta a scopurilor lor. Dei Telul convorbirei dintre
Grec i Roman este redat In deosebite chipuri de deosebi tele
izvoare, totusi este invederat ca intelesul vorbelor preschimbate
nu poate fi altul cleat acela, ca Tudor trebuic sa fi spus lui
Ipsilanti ca fntrucat Rusii, de care Grecul se rase ca va fi ajutat, ti dezaprobase chiar tntreprinderea, Romnii nu puteau
sa-si primejduiasca interesele lor cele mai scumpe pentru revolutia greceasea, gandire cupring In cuvintele mai scurte, atri-

buite poate cu drept cuvant laconismului lui Tudor ; ca In

Grecia este locul Greeilor, iar In Romania acel al Romanilor" ".
" (11L/4ultov p. 112. Ille Fotino, Tudor Vladirnirescu ft Alexandra
traducere de T. M. Georgescu, Bucuresti, 1874, P. 62.
" Memoriul lui Izvoranu In Revista lui Tocilescu, II, p. 402.

" Variantele asupra acestei convorbiri vezi reproduse dupA izvoarele

contimp rane de Aricescu, I, p. 201. FatA cu asemenea mIrturli 1 mai ales cu
logics lucrurilor, nu putem considera decAt ca apocrif st inventat de Greci pre-

tinsul discurs al lui Tudor car Panduri si pe care Aricescu II, p. 51 si

I,

p. 139 pare a-1 da ca adevArat, prin care Tudor deciarA ostirei sale Ina Mainte de a veni la Bucuresti cAnd ded nici nu intrase in atingere Cu Grecii,
cA rliscoala lui este din porunca tmpAratului rusesc I cA priveste nu nuMai
la mAntuirea noastrA ci la a tntregului neam grecesc". Acest pretins dIscurs
aflA numal la scriitorul grec Ilie Fotino, I. c., p. 48.;

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

69

Dacg Tudor tntampina cu hotgrit gAnd de respingere

pe revolutionarul grec, elementul grecesc din Bucuresti Il imbrAtisa dimpotrivg cu o mare cgldurg. Dascglii dela scoala domneascg organizarg o procesiune religioasg in care vestitul dascgl C. Aristias, devenit mai tgrziu unul din sprijinitorii renasterii Romanilor, purtg steagul, si care strgbgtu strgzile capitalei spre marea spaimg a locuitorilor, care vedeau in ea numai
o provocare a cumplitilor Turci 95. Cgpitanii Iordache i Saya
trecurg la Ipsilanti ; cel intAiu, Romnul grecizat, cu toatg
mima, luptnd pAng la uring ca un erou pentru liberarea Gretilor ; cel al doilea, Grec adevgrat, numai de formg, rgmAnAnd
dupg aceia tot omul lui Calimah, domnul 'India de Turci
pe ambele tgri romne si care era un Fanariot potrivnic din in-

teres de cgpgtuialg revolutiei pornite de propriul su popor.

Saya Insg trebui s se prefacg a fi mgcar deocamdatg
tu Ipsilanti. El si Mal o slujbg insemnatg. Anume trgdgtorul
cauzei grecesti slujI de instrument si trgdgrei ce puse un capAt

vietei Vladimirescului. El pgstrase fuel pozitia intgritg dela

Iditroplie ; Tudor er la Cotroceni, iar Ipsilanti la Colentina,
incgt Bucurestii infgtisau atunci privelistea cea stranie de a fi
adgpostul unei intreite revolutiuni, fiecare cu alt caracter
alte scopuri, dusmgnindu-se In ascuns, dei in formg trgiau in
pace 96.

Ipsilanti, dupg ce stgtu Meya zile la Bucuresti, se retrase,

cAnd auzl despre venirea Turcilor, la Targoviste, spre a fi inteo
pozitie mai apgratg i inteun loc mai apropiat de granitg, peste

-care sg poat ggsi scgpare la caz de nevoie. Dar si Tudor fu

nevoit sg pgrgseascg Bucurestii, aci cum am vgzut intglnirea
lui cu Ipsilanti 11 pusese tuteo luming cam indoioasg fatg cu
Turcii ; apoi el trebui sg iee in bAgare de seamg i sentimentele
unora din cgpitanii sgi, Bulgari i Sarbi, care credeau cg mis-

carea lui Tudor el-A indreptatg In contra Turcilor, pe care

urau din instinct si din dorinta de a procura neatarnarea t'A
-mai depling popoarelor lor. Se mai temea in fine Tudor si de
Saya omul lui Calimah, care trebui sg-1 dusmgneascg, mai
ales dela alipirea lui cgtre boierii munteni care cereau tnlgturarea Fanariotilor i deci pe acea a lui Calimah, domnul cgruia
Saya Intelegea sg slujeascg. Tudor avea de gand sg treacg 01tul spre a se Intgri in caz eventual in mngstirile din Muntenia
vnicg, pe care le cuprinsese incg dela inceputul rgscoalei. Cu
toate acestea crezand el cg la sfArsit tot va izbuti a convinge
pe Turci cg nu este dusmanul ci aliatul lor In contra Grecilor,
Memoriul anonim in Revista iui Tocileseu, IT, p. 392, comp. Ariceseu
1, p. 199, care culese stlintele sale din insusi gura lui Aristias. Mal vezi si Ilie
Fotino, p. 71 si (1:41p.cov II, p. 134.
" Comp. Laurenon, p. 79.

70

ISTORIA. ROMANILOR

nu apucA In linie dreaptA cAtre Olt, ci se IndreptA cAtre Pitesti,

sprea a puteA lovl pe Greci In coastA, la caz de fntelegere a lui
Cu Turcii. Inainte de a plecA din capita% Tudor puse pe boieri
sA subscrie un protest cAtre capetele Incoronate ce se aflau Intrunite pe atunci In congresul dela Laibach, contra fncAlcArei

Munteniei de Turci si a jafurilor comise de eteristi lute tar&

ce nu aveA nimic de ImpArtit cu dAnsii 97. Dup aceia plecarA
Cu totii, In ziva de 15 Maiu, i anume Tudor cAtre Pitesti, iar

boerii spre hotarele Austriei, unde cAutar adApost contra loviturei turcesti ce se astepta pe fiece zi.
Saya se folosi Indat de retragerea lui Tudor In directia
arAtatA, spre a pArA gAndul aceluia lui Ipsilanti 98. Saya lucri
astfel ca un meter In trebile intrigei ; cAuta sA scape de Tudor
prin Ipsilanti ; pe acest din urmA erau s-1 respingA Turcii,
asa pe drumul curAtit de piedici era sA vinA Calimah In domnie,
care el-A bine fnteles sA fncarce cu onoruri i binefaceri pe acel
ce-i fnlesnise calea. Ipsilanti nu stAtb la gAnduri pentru a pierde

pe capul RomAnilor. Relatiile In care Tudor se aflA cu subal-

ternii sAi fi fnlesni Indeplinirea tintei sale. Am vAzut curfa chiar

dela Inceput Tudor avuse de fnfrAnat abaterile ostasilor

acele abaten i nu fAcurA decAt sA sporeascA, cu toate asprele-

pedepse impuse de Tudor celor ce le comiteau. CAnd Tudor

ajunse In Bucuresti, nedisciplinatele sale trupe comiserA o

sumA de jafuri, vAnzAnd apoi pe preturi de nimic obiectele prAdate. Laurenon ne spune cA el Insusi a cumpArat pentru 40-50,
de lei saluri care valorau 1200-1500 99. Tudor pedepsea mere a-cu moartea pe toti cei ce-i prindea cu asemenea fapte ; dar fiecare
pedeapsA instreinA mai mult de el pe cei rAmasi, a cAror gAnd
umbla tot dupA jaf i despoiere, cAci aceasta fusese singurg
fmboldire care-i adunase In jurul lui Tudor, mai ales dacA luAm-

In considerare a o bunK parte din pandurii lui erau Bulgari,

SArbi i Albanezi, oameni strAini de tara si de interesele popo-

rului, pe care se prefAceau a le apAra. Tocmai pe cAnd primejdia se a propia de el, In drumul sAu cAtre Pitesti, Tudor mai
prinzAnd pe cAtiva ostasi i cApitani cu fapte nelegiuite Ii dAduse mortei si pe acestia. Ostirea lui fntreagA Incepuse a murmurk semn cA simpatiile care o adunase In jurul sAu se stinsese
cA nemultumirea fi luase locul, i cA dacA Tudor se mai mentinea In fruntea ei, er numai prin efectul deprinderei si a autoritAtei cApAtate, a cArora ultime fArAmAturi amenintau a fi rApite de cruzimile lui Tudor cu proprii sAi tovarAsi.
97 Dupii sr-M.1411e lui P. Poenaru In Aricescu, I, p. 224.

" Chiriac Popescu In RomAnul, 1862, No. 307; asupra motivului retragerei lui Tudor cAtrA Pitesti vezi Laurenon, p. 92-93.
Laurenon, p. 76: plusieurs Pandours m'offrirent pour 40 ou 50 piastres des shalis qui en valaient bien 1200 A 1500, des bijoux des montres pour rien".

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

71

Ipsilanti ins6rcin6 pe Iordache cu prinderea lui Tudor

aducerea lui inaintea sa. Upitanul eterist ajungand in tab6ra
lui Tudor mai desprinsese pe ultimii Ofiteri ce mai tineau cu Vladimirescu, arAtndu-le corespondenta lui cu Turcii, ceeace hora pe toti s6 dee pe capul lor pe mana eteritilor. Iordache
1u6 prins pe Tudor din mijlocul otirei sale, Mt% ea un singur
glas sA se ridice pentru el 04 duse sub paz6 la Targovite. Tudor
tia ce-1 atepta aici. Se implinise gandul pe care deseori II rostise el in grelele incercAri prin care trecuse : a de cand s'a
imbrkat cu cAnaaa mortei, nu se mai temea de ea, ci o atepta

in fiece zi". Nu este probabil cA printr'o judecat6, fie chiar de

formA, Tudor s6 fi fost osandit la moarte, intrucat modul cum
el fu trecut peste hotarele vietei semAna mai mult pnui omor
cleat unei osande. Du0 miezul noptii 11 scoaser4 afar6 din
Mitropolie, indreptandu-se cu el afar% de anturile cet6tei. Ajun0 lng6 iazul unei mori, aici fl ateptau doi Greci, Varnava
Parga, care trebuiau s6 indeplineasc6 sarcina de omoritori.
Cand i se spuse s6-si facA ultima rug6ciune, Tudor vAzandu-i
inarmati numai cu sAbii i pumnale ti intrebA cu durere :
yeti mAcar un pistol". De abia sfar0se, i ca fiarele se repezirI
asupra lui cei doi sicari, lovindu-I f6r6 alegere In toate pgrtile
fgrA ca nici una din lovituri s6 curme nodul vietei. Corpul lui
Tudor era forfecat in bucAi 0 el tot incA rAsufla no.
Cu Tudor se stinse mirarea romaneasc6 0 In Muntenia,
i rAmase lupta incinsA numai fare disperatii Greci i infuriatii
Turci.

Figura acestui martir al nevoilor poporului de jos este

MI% indoial6 din cele mai interesante. Eit din sanul ski el avuse

la inceput in vedere mantuirea tAranului din robia boierului,

f6r6 alegere dac5 acesta era Roman sau Grec. Luptand insA
contra ocarmuirii sub care gemea, el se rAsculase implicit contra

regimului neomenos al domniei fanariote. Dela inceput insI

Vladimirescu intelesese cA rAscoala lui nu are nimic de ImpArtit

cu aceea a Grecilor, i cA ar fi expus tara lui fArA nici un scop

rasbun6rei turceti dacA ar fi luat parte la mirarea greceasc6.

De asemenea el cAuta s fereasc6 pe cat se putea mirarea lui
de abaten i nelegiuite, c6ci el dorea trainica indreptare a relelor, dela schimbarea stkei legale, iar nu numai momentan dela
patimile rAsbunnoare. De indat insA ce Vladimirescu incepe
a lucr al6turea cu boierii, el inspirandu-se de interesul lor, dI
miscArei sale un caracter mai rostit contra domniei fanariote,
schimband tinta revolutiei sale din social6 in national4 i politicii.

Si era firesc lucru ca s6 fie astfel. Clasa boiereascg, mien

de degeneratA era ea, mai p'a'strase singurA contiinta,

nationalit6tei romane de c5tre elementul grecesc.

"4. Vez! aminuntimile In. Aricescu, I, p. 242-257.

72

ISTORIA nom.A.Nrika

Aceasta opozitie a clasei boeresti contra Grecilor nu era<

doar o izbucnire neasteptatg. Ea cocea de mult in inima ei i se.
manifestase de molt in decursul timpurilor.
Recapitulgm pe scurt aceastg prea Insemnat serie isto-

ricg a cgreia rezultat conduce acum la emanciparea tgrilor

romane de stApAnirea greceascg.

Lea dintai rostire a nemultumirei poporene, provocata

prin apgsarea greceascg, se intampla in Muntenia sub domnia
lui Radu Mihnea, 1616 si de acolo rgscoalele se repetg. sub.
Alexandru Ilia, 1618 si Leon Toma 1633, acest din urma
rgsturnat de capul partidului national, Matei Basarab. In Moldova intalnim de asemenea revolutii contra Grecilor pe timpul
lui Radu Mihnea, cel stramutat aici dupg rgscoala din Muntenia,.
apoi sub Moise Movilg, ceeace aduce In scaun pe Vasile Lupu,"-

chip reprezentant si el al partidului national. Dar Vasile Lupo:

fiind el Insusi partizan al grecilor, este rasturnat printr'o nougi
revolt nationala sub Gh. Stefan. Mai tarziu ceva, in 1679, intalnim in Moldova rgscoala cea primejdioasa pentru Greci a
lui MihalceaIncu i Durac Sardarul, pornitg contra lid
Duca Vodg in a doua lui Domnie "2.
.
Cu cat insg se intgreste elementul grecesc, cu atata scadeputerea de impotrivire a Romanilor, si pe timpul Fanariotilor
se intalnesc din ce in ce mai putine rgscoale propriu zise, inlocuite fiind ele cu miscgri mai putin expungtoare ; comploturi
trgdari. Asa, pe langa desele pribegiri i pad la Constantinopole, intglnim numai rgscoalele, dupg cat se vede nesangeroase
ale boierilor contra lui Constantin Mavrocordat, cand cu 'Meercgrile lui de reform', trgdarea boierilor contra lui Nicolae Mavrocordat, .pe care-1 dau in mana Nemtilor, si o rgscoalg a Tatargsenilor contra lui Scarlat Calimah, care are insg un caracter
co totul altul cleat o revolutie contra Grecilor 10. Opozitia
contra coplesitorilor strgini tot starneste, dar se retrage din domeniul faptelor in cel intelectual, in cronicarii Tarilor Romne,
care incorporeaza in rostiri vi: puternica antipatie ce o simteau pentru Greci.
Partidul national injgheba t la Romani din reactia
tot mai redesteptat a poporului contra sta'panirilor strgine,.
austriacg, ruseascg i greceasca, va repurta acuma la 1821 cea
intai a lui izbanda aducnd izgonirea acestora din Irma i pu-nand iargs conducerea destinelor romnesti in mana.... Totus
miscarea boierimii pentru revendicarea vietei 'lean:mate nui
ar fi avut nici un rasunet, nici o insemngtate fr sprijinul mas-:
selor care d tuturor revolutiilor acea coloare energicg si ame3" Mal sus, vol. VI, p. 55.
3" Ibidem, VII, p. 245.
Ibidern, vol. X P. 18.

ItASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

73

nintAtoare, frnbinatA totdeauna cu manifestArile puterei brutale. Ma revolutia lui Tudor Vladimirescu, cererile boierilor
ar fi fost puse la o parte precum se mai Meuse.
CAnd Turcii Ins6 vAzurA a un popor fntreg cerca restatornicirea vechei sale sari, ei se hotArisrA sA o Incuviinteze,
_spArieti de rAscoala Grecilor i nevoind sA mai provoace dupA
inAduirea ei, o nou turburare Intre RomAni pentru redobAn-

(Ikea domniilor nationale. De altfel s nu credem c numai

faptul rIsculArei Grecilor ar fi fmpins pe Turci a le retrage Increderea i a fnlAtura regimul fanariot. RAmAsese doar destui
Greci credincioi Portei, i Turcii fncredintase domnia Moldovei, pArAsitA de Grecul tr6dAtor Mihai Sutu, unui altui Grec
In care aveau fncredere, Calimah, instituind de aimAcami In
Moldova pe Grecul *tefan Vogoride i In Muntenia pe Grecul
Constantin Negrea.

Numai teama de revolutia romAneasa care oprise totdeauna pe Turci de a preface tArile romAne In paalAcuri, fi
Impinse i acum a asculta de dorintele lor. Ii aminteau doar
Turcii ce puteau RomAnil and eran adui la desnAdAjduire,
atunci acetia culeser roadele sAmAntelor bAtrAne sAdite
de marii domni ai trecutului lor.
De aceea- are ttVolutia lui Tudor Vladimirescu o Insem-

'Mate atAt de mare in micarea de regenerare a poponilui romAn

i Cu drept cuvAnt se dateazA de la acea epocA o nouA perioadA
a istoriei neamului romAnesc.
3. RESTABILIREA DOMNIILOR PAMANTENE

Coborfrea lui Ipsilanti atre Muntenia avuse acelai efect

asupra locuitorilor pe care 1-am fntAlnit In Moldova. Pretutindeni oamenii o rupeau de fugA de frica zavergiilor, i Ipsilanti
auta In adar sA asigure lumea i sA fmpiedice a ei risipire:

In 17 Martie Ina pe and se afla la Roman, Ipsilanti

scrie Mitropolitului Ungro-Vlahiei c rAu fac locuitorii Buz5u-

lui i a RAmnicului de fug, aci Wittgenstein a primit ordin

de a conduce trupele ruseti la granitA 104, despre neadevAruI

cAreia veti nimene nu putea fi mai bine convins deat Insui
Ipsilanti.

A doua zi el scrie locuitorilor bucureteni, sfAtuindu-i

a nu avea nici o team6 i a se Intoarce la aminele lor 1. Cu
Proelamatia lui Ipsilanti din Roman, 17 Martie 1821, Uricarul, VI.
1). 38-

"6 Proelamatia din Mizil 18 Martie 1821, ibldem, p. 27. Blinuim o eroare
In cetire9 datei, IntrucAt era greu, dacA nu imposibil, a ajunge de la Roman la
Mizil Intr'o zi.

ISTORIA BOMANILOR

74

toate atare incredintAri, jaful i despoiearea poporului muntean din partea eteritilor Intrecea incA, dac6 se pute, pe ace/
cAruia fusese expus, acel al Moldovei. Toate izvoarele timpului se Intrec in a arAta desbrkarea cumplit a tkanilor i targovetilor din partea oardelor de vagabonzi, vfinturA tar
oameni f6r6 cAp6tAi din care se alatuiau asa numitele otiri
ale lui Ipsilanti, cu singura exceptie a batalionului sacru, corpul Mavroforilor, compus din tineri greci plin de entusiazin.
si care Intelegeau Inteadevk sA se jertfeascA pe altarul patriei.
Tot res tul umbla numai dui:A jafuri i prAdkiuni, hind frisk.
In deosebire de ceeace fkea Tudor, Invoiti de capul lor a comite

toate nelegiuirile, In speranta de alit Ingroa rndurile prim

atare criminal Ing6duire. Zavergii luau fkA seala i fk
socotealg, proviziuni Cate vroiau pentru oameni i cai, and
In schimb celor despoieti chitante, care stiau prea bine cg nu?
vor fi niciodat6 plgtite. Pe lng6 aprovizionare mai fkeau i
risipA din curat rguta te, slobozind puti i pistoale In butilecu vin din care se imb5tase. Netemndu-se nici de Dumnezeu,

prAdau bisericile, land odoarele sfinte, desbrkand icoanele

de argintul, aurul i pietrele scumpe cu care erau Impodobite. Dar nu numai atentate la avere erau comise de

aceste.bande sAlbatece i nedisciplinate. La cea mai micA impc.

trivire loviau de moarte. Cfind se ImbAtau ucideau spre
desmorti mnile. Femeile erau apoi expuse la tot felul de rAs
batjocurg. Un adevkat biciu al lui Dumnezeu se abAtuse pe
biata tar, i cum spune un autor contemporan, suferintele-

Rolanilor din partea Grecilor pana nu le poate descrie 106. Fatii.

cu asemenea sAlbAticii, Intelegem cum de locuitorii pArAseau
casele lor *i se Infundau Cu copii i femei in munti i pAduri,
lar cei cu dare de mn treceau peste hotar, nednd nici o as-

cultare minciunoaselor asigurki ale lui Ipsilanti.

Dar, dal% de batalionul sacru, adun'tura de vagabonzi.
ce se f5lia cu numele de ostire er alc6tuitg In cea mai mare
parte din oameni netrebnici i fk6 de inim6 care la prima veste a Inaint6rei Turcilor o rupser de fug6 In toate pArtile. CApitanii lor apoi erau vecinic In ceart6, In ur i zavistie unii
asupra altora. Nici o tinut5, nici o disciplin6 ; pretutindenea
o anarhie i o desIgntuire ne mai pomenit a tuturor pornirilor celor mai rele 107. Cum pute o asemenea aduatull sA tinA
mkar un moment piept cu organizata armats turcease?
In luna lui Mai, Turcii trecur Dun'rea pe trei punte
deodatA, la Galati, la Giurgiu i la Calafat in Oltenia, spre a Inio

Lauren9on, p. 89, care caracterizeazA astfeliu revolutia lui Ipsilanti .-

Cette pr endue guerre n'tait qu'un prtexte dont se colorait la rapine et

Je brigandage",
102 Amilruntimi In Aricescu, I, p. 236-271.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

75

cinge pe Greci din toate partile. Lupta aprinzandu-se mai ales

In orasele ce erau ocupate de Greci, ele fura expuse la prazi,
ucideri, devastari si focuri, care pusera pe fuga si pe ultimii
locuitori ce mai ramasese in skull lor. Capitanul Saya, cum
intrara Turcii in Bucuresti, merse sa li se inchine, tradand cauza
eteriei, pentru care pana atunci se prefacuse ca luptase, spre a
putea dobori pe Tudor prin Ipsilanti. Acuma vroia sa piarda
pe acesta prin Turci, spre a las astfel locul liber pentru intronarea domnului sail.
De indata ce Turcii intrara in tarile romne, o grozavie
nemai pomenita se abatu asupra lor. 0 scrisoare a lui Stan Popovici din Sibiu din 1 Iunie 1821 ne-o descrie astfel : Pan
unde sunt Turcii, taie oameni, muieri, copii, ce le iesa innainte,
ard sate, orase, tot. De alta iarasi unde ajung hotomanii, despoae oamenii 'Ana si de camasa, ard, pivnite sparg si butile cu
vinuri le desfunda de cura vinurile si de intalnesc negutitori
ori macar cine mai putini (sic) le ieau ce au, fi taie si ti arunca
In ape sau gropi cu pieile goale. Ci numai Dumnezeu sa-si faca
liana si sa. dee gaud bun imparatilor ca sa trimita o putere in
tara, a scapa de astfel de urgie Dumnezeiasca. Alta mantuire
nu este si de va tine multa vreme aceasta prapastie, vor sa
moara de foame acei ce au fugit pe aici (Sibiu), ca au scapat
numai cu viata, iar ce au avut in tara, case, acareturi, vite, bu-,
cate, haine, toate le-auprapadit". Pe cand aceasta vijelie se abatea asupra intregei poporatii, aflana pe parintele Macarie canta-

retul ca intrebA la Sibiu cat l'ar costa tiparirea a trei carti

de cantari bisericesti ale caror slove si note le are gata ?". Acord
bland rasunnd in suiul aprigei furtunim.
In curAnd insa alte nenorociri ,mai mari, parasiri inai
insemnate, erau sa loveasca in cauza Grecilor si sa o faca sa
cada. In zivade 7 Iunie se intampla ciocnirea hotaritoare fare
intreaga armata lui Ipsilanti si Turcii, 60 se adunase pana
atunci, langa oraselul Dragasani din judetul Valcea. Dei armata greceasca era de trei orimai numeroasa decat acea a Turcilor, ea fu cu totul batuta, mai ales din pricina ca printr'o imprejurare care pune intr'o trista lumina curajul capului eteriei,
Alexandru Ipsilanti statu in tot timpul bataliei la o indepartare
de 3 mile de locul unde se petrecea aproape de hotarul Orel,
spre a nu fi primejduit prin neizbanda ostirei sale. El are insa
nerusinarea a insulta a doua zi printr'o proclamatie pe armata
lui riving, numind tradator nu numai pe Saya, care merita
acest nume, dar chiar si pe ceilatti capitani ai lui, care cel putin
luptase si nu privise ca el 109. Dupa aceea arata lui Iordache
ca ar avea de gaud &A treaca in Austria. In zadar protesta ini"I N. Iorga, Studii f i Doc., VII, p. 144 5I 149.
"9 Proclamatia In Uricaru, V, p. 35.

76

ISTORIA 110MANTLOR

mosul apitan contra unc asemenea tradgri a unor oameni

pe care mai ales Ipsilanti Ii vargse In peire. Iscodind felurite

manoperi care sg mai acopere rusinea fugei sale, el trecu granita,

necinstind i numele grecesc i acel pe care fl purt. El se refugig In Viena unde muri aproape In mizerie, in 1828. Conducerea

fmpotrivirei, ce er acum atat de compromisg, nu pregetarg

taus sg o iee cApitanii Iordache i Farmache, i acest din urmg
tot RomAn din Macedonia no.

Putin timp dupg ce ostirea de cgpitenie a eteriei fusese

bgtutg la Drgggsani, Turcii intrarg in Iai In ziva de 15 Iunie
1821, In numgr de vr'o 3.000 de pedestri si 4.000 de tglgri, avnd i vr'o opt tunuri. Eteristii de aici se trgsese incg de mai
fnainte la Stnca, dar ostirea lor, care numgra numai vr'o 700
de oameni hotgrf ti, 1341 ceeace se intmplase celei din Muntenia. Si ea fu pkgsitg de capii ei, Cantacuzino i Pendedeca,_
care fugirg peste Prut in ajunul bgtgliei, pe cnd turma vaga-bonzilor umpleau luncile pe de marginea Prutului. Cu toate
aceastg depling desorganizare a armatei, cei 700 de .bravi se
hotgrfrg sg lupte, nu pentru a astig, ceeace er acuma cu
totul peste putintg, dar cel putin pentru a nu atrage asupra
Intregului lor popor hula ce o meritau conducgtorii lor. Inconjurati de o putere de sapte ori mai mare inteo tabie ticgloasg
de pgmnt, cu singurul tunisor al Moldovei, ei sustinurg o lupt-g

disperatg aproape de 6 ceasuri, sub focurile artileriei turcesti

cele necurmate, Ong s'au zdrobit de tot, mkelgrind pe cel dib
urmg Grec din tabie, i deci asa s'au incheiat Inceputul eteriei
Grecilor din Moldova in ziva de 17 Iunie "

Starpirea eteriei din Moldova mai avu Ina un episod

interesant, ilustrat prin moartea inteadevk eroicg a celui
mai bray cgpitan din armata eteristg, Iordache Olimpiotul.

Acesta fmpreung cu tovargsul ski Farmache, dui:a pierderea bgtgliei dela Drgggsani, se indreptg cu cei ce scgparg
din mgcel cgtre Moldova, unde dupg mai multe rgaciri se adgpost la sffirsit in mntistirea Secu. A ici cu o micg trupg de 150
de oameni el sustin in contra turciIor un asediu de 15
Farmache insg vgznd cg nu mai este nici o scgpare, i ademenit
prin fgggduintele cancelarului consulului austriac Udritchi,
ce InSolia pe Turci si care fi fAggduia o tratare onorabilg i trecerea lui in Austria, se hotArg sg se predee. Iordache insg, care
stiea cum se tin Turcii de fgggduintele Mute Ghiaurilor, si care
prefera o moarte bgrbgteascg streangului cglgului, dupg ce

cgutg In zadar sg convingg pe Farmache despre zgarnicia

sperantelor sale de scApare, fgc un apel la mica trupg ce mai

" Gervinus, 1, p. 203. Asupra romAnit1i lui Farmache, vezi Caragiania

Studii istorice supra Ronulni or din peninsula Bale .nul

m Manolache Drlighiel, II, p. 124.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

77

ramasese, ca cine vroeste sa ramna sa moara Cu el? Zece

se desfacura din gramada. Ei se Inchisera Impreung cu Iordache
in clopotnita manastirei, i dupa ce Imprastiara cat putur mai
mult moartea in randurile Turcilor i sfarsira gloantele pusera
foc la butoiul de pral ce le mai ramasese i sarira cu totii in aer 112.

Inadusirea revolutiei grecesti prin trupele otomane aduse

asupra locuitorilor din ambele tari romane cele mai crude suferinti. Desi comandantii aveau ordine anumite de a nu se atinge
de Romani, despre a caror neparticipare la rascoala se convinsese la sfarsit i ocarmuirea turceasca, totus cum ar fi putut
opri conducatorii neoranduelile armatei, fiind data nedisciplina
soldatilor turci i ura lor nu numai contra Grecilor, dar in deobstie In contra Ghiaurilor ? 113.

Chihaia Bei, capul ostirilor turcesti din Muntenia, care

se slujise de tradatorul Saya spre a rapune mai usor.pe Ipsilanti,

puse de-1 macelarl dupa izbanda dela Dragasani fmpreuna Cu

intregul corp de armata ce avea sub el.

Paa, pentru a starpi cu totul acest element, pe care-1
credea c in ascuns simpatizeaza cu eteristii, promise ate 15
lei de fiecare cap de Arnaut ce i s'ar aduce.
Cine poate povesti, exclama un martur ocular al seenelor ingrozitoare provocate prin acea rasplata, cine poate povesti aceasta groaznica Intamplare si multa varsare de salve
ce s'a fault, stand lesurile de trupuri atat pre podurile cele mari
cat si pre uliti In toate partile, precum i jafurile fntamplate
mai pela toate casele din Bucuresti, spargandu-se si multe biserici i tinnd atare inversunare timp de trei zile, fiind mare
jale In politia Bucurestilor, fncat tot norodul se fnchisese pre
la banuri si pre la consulaturi, In zarva acestor nepomenite
ja/nice Intamplari" n4. Turcii, Infruptati dela acea data cu ja-

furile i pradaciunile, nu mai fncetara de a le comite, cu toate

pedepsele cele aspre impuse pentru a-i fnfran dela ele. Scuza
lor er de Indata gasita : acei pradati, jafuiti, ucii, eran Greci
sau le fusese aratati ca atare. Jidovii mai ales fsi facura o meserie din para oamenilor avuti ca eteristi 115.
'" (1)0,-qpcov p. 207. Laurenon, p. 199. Comp. o scrisoare a lui Dimitrie
Sturza c. mitrop. Veniamin, 26 Noemvrie 1821. Erbiceanu, p. 178, si alta a ierom.

Gberontie c. acelasi din 22 Noemvrie, ibidem, p. 175.

"3 Asa o relatie a Jul Isaia GiuscA arhimandritul c. mitrop. Veniamin
18 Iulie 1821. Erbiceanu Istoria mitropoliei; p. 144, spune : Ienicerii fac
pasii nu le pot vent de bac". Vezi mai multe ordine ale sultanului
e. comandantii ostirilor turcesti ca locuitorii titrilor romAne a nu fie supArati.

Aricescu, II, p. 44-48.

'" DArzeanu In Trompeta, p. 2857, Ilie Fotino, p. 146.
11" Fapt arAtat de DrAghici, II, p. 126 pentru Moldova st de lzvoranu,
Revista Tocilescu, II, p. 405 pentru Muntenia, fntArit si de Laurenvon care
spune, p. 92: Les Juifs servaient d'espions aux Tures et leur dnoncrent
beaucoup d'individus qui furent mis A morr.

78

INTOR I A ROMANILOR

Pela Octomvrie dupa stingerea rascoalei, otirea

ceasca in loe de a se micora, se mai adauge, trimitandu-s la
Iai un corp de 6000, la Bucureti unul de 4000 i altul la Craiova

de 2000 de Manafi, soldati renumiti chiar fare Turci pentru

cruzimea i nedisciplina lor. Faradelegile comise de ei nici ca se,

pot descrie, mai ales pentru a satura maravele lor pofte, pentru care nu crutau nici cea mai cruda varsta 116. In afara de
jafurile comise de soidati, trile romne mai erau supuse i la
grele contributii pentru intretinerea otirilor turceti, ca i
cand inaduirea eteriei greceti tot In interesul tarilor romne

ar fi fost intreprinsa.. In Bucureti tainurile ce se luau de Turci:

erau insemnate, i numai porumb se consuma pe luna 2.200
de chile i lemne cate 6000 de cara', in timpul iernei din 18211822 pe care Turcii o petrecura In Muntenia. In Moldova'
cererile erau Inca i mai urcate : 7500 de chile de popuoiu,
40.000 de cara de lemne i tot atatea de fan, 4.500 de oi i 7.500
de vaci, zaharea insumand in totul o cifra de trei milioane de
lei, ceruta de Turci ca provizie de iarn, pe langa ca mai luase,
dela intrarea lor in tara pana la caderea frigului, 120.000 de Chile

de grau, cel mai mult fara plata de pela privati, aa fare altele dela vistiernicul Alecu Bal 1.400 de chile, dela vornicuf
Tudor Bal 800 de chile i aa mai departe 117.

Cnd se apropie insa timpul ridicarii otirilor din Bucureti (22 April) i Iai (28 Iunie 1822), pradaciunile se indesara

i sporira inteun grad neauzit, de oarece Turcii nu vroiau

iasa necapatuiti din Wile Ghiaurilor. Pentru a putea prada
tot largul lor, fiarele salbatice ce purtau nume de otiri
rateti intrebuinteaza focul, pentru ca la inspaimntatoarea
lui lumina sa se poata deda jafului fara nici o oprire. Mai in
fiecare zi izbucnea cate un foc intr'o parte a Iailor, i tot aa
i in Bucureti. Un martor ocular spune in 16 Decemvrie 1821,

ca focurile in Iai care mai incetase de cateva zile, iarai au.

Inceput, adaogindu-se i pradkiunile, mai vartos acum de
cand au Inceput a se ridich (*idle imparateti" 118rn mAnuti_
rile, care devenise ca totd3auna adapostul averilor celor scapate
prin fuga, fura jefuite pe Intrecutele de Turci, spre a rpi tocmai comorile ce ascunieau. Astfel, eat% de Secul a caruia a Lac
era oarecum indrepta tit prin adapostirea in el a ramaitilor
" Mai multe amIruntitni In Aricescu, I, p. 325. Comp. Isaia arhhn. C.
paharnicul Constantin, 6 Iulie 1821, Erbiceanu, p. 130: o sutA de Turd an

fost In SAnesti DuminicA ; rAzilic au fAcut In destul ; femei, fe e, cool'. s-au fAcut

rAs". Vez! tot In Erbiceanu la p. 162, 167, 169, 201, 204 si 209 mai multe
Rite dovezi despre jafurile Turcilor.
117 Von Miltitz c. rege, 25 Apr. 1822. N. Iorga Ate fi Frag., II, p. 639.
Aricescu, I, p 325 Arhlm. Leon Asachi c. mitrop. Veniamin, 15 De-.
emvrie 1821 In Erbi.ceanu, p. 187.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

79

eteriei, mai full prgdate fgr nici un motiv Slatina, RAsca, Vgratecul i Agapia 119. Ba Turcii se amestecg chiar in religia tgrilor romne, oprind toaca i clopotele pela biserici a cgror
sunet jignea auzul lor cel drept credincios 12. Turcii tgggduiau
insg aceste grozgvii i ambasadorul englez Lord Strafford pentru
a iesi din nedumerirea vestilor contrazicgtoare trimite o cerce-

tare la Bucuresti care constan neornduelile Ingrozitoare pe

care Ienicerii le comit in Principate In despretul ordinelor Sul-

tnului, precum si stoarcerile fgcute de pasi in unire cu caimacainii. Lordul Strafford mustrnd pe Reis Effendi pentru contrazicerile Intre asigurgrile Portei i realita tea lucrurilor, dreggtorul turc nu se supgrg de loc i rgspunde cu un cinism neauzit
c dacg ar fi dat ordin public de retragere a trupelor turcesti
pe care le cunoastem mai bine cleat Excelenta-Voastrg, ele

s'ar fi putut opune sau mai rgu cleat a:Ma ar fi inecat tgrile
In foc i sAnge innainte de a le pgrgsl" 121.
Fan cu atare purtare barbarg i neomenoasg a Turcilor,

Romnii se vgzurg siliti, cu toan experienta de mai inainte

despre rodurile protectiunei rusesti, a intoarce cugetele lor

cgtre Rusia, asteptnd dela ea izbgvirea lor din nenoroeirile In care zAceau cufundati 122
Dar cel putin acuma Romnii i dacg suferirg, plgtirg
prin suferintele lor un bine nespus : mantuirea lor de coplesirea
fanarion i reintrarea domniilor lor in calea nationalg, pe care
trebuia In curAnd sg pgseascg intreaga lor desvoltare.
Am vgzut cum poporul romn, si mai ales clasa cea mai
cult a boierilor, se folosise de revolutia Grecilor spre a cere
dela Turci reintroducerea domniilor pgmAntene ; si am argtat

totodan cum energica sprijinire a acestei cereri prin revolta

Vladimirescului silise pe TUrci a o incuviinta de astg datg ;
dar pentru ca o atare ngzuintg sg iasg la luming, ea trebuia

sg fie vie in sanul poporului romn. Nu se trezi atunci pentru

prima oarg ideea revendicgrii vietii nationale : ea existase In
tot timpul domniei fanariote, de si se retrAsese Inaintea coplesirei, tot mai mult din lumea practicg In aceea a cugenrii. Dacg

sunt numai slabe urmele protestgrilor violente contra stgpgPaharn. Constantin c. mitrop. Venfamin, 16 Decemvrie, ibidern, p. 188.

La PCA datA s'a ridicat numai o parte din Turci ; cei mal multi rAmaserA In
Bucurestl si
pAnA la datele indicate mai sus. Pentru Iasi vezi un doc. din
11 Iunie 1822 care aminteste pe Turci In capitala Moldovei, ibidem, p. 207.
122 Pahar. Constantin c. mitrop. Veniamin 30 Decemvrie 1821, ibidem,
p. 198.
121 Alta din 26 Decemvrie, ibidem, p. 194.
"a Iordache Roset Rosnovanu c. mitrop. Veniamin, 30 Septemvrie 1821,
ibidern, p. 157. Comp. si o tAnguire a locuitorilor din Muntenia c. constlul rusesc
21 Iunie 1821. Uric rul, VI, p. 50.

1.819RIA. ItOMANILOR

80

nlrei Grecilor in decursul chiar al epocei fanariote, gasim dig

potriva manifestate In destul de viu porniri potrivnice in gamdurile oamenilor, care numai aveau puterea trebuitoare spre
a deslantul faptele. Opozitia teoretica contra elementului grecesc, pastrata in miparea literara nationala din decursul epocei
fanariote, i pe care o vom studia mai la vale, 10 ave radacina
ei, ca once micare literara, in simtimantul poporului intreg.
Pe cand in Muntenia biserica fusese cop1e0ta de Greci
Inca dela inceputul constituirei ei 125, in Moldova ea pastreaza
tu statornicie, chiar sub domnii fanarioti, principiul ca nu puteau fi arhipastori decat membrii clerului romanesc. De aceea
se 0 manifesta o opozitie in contra uzurparei tronului mitropolitan de catre un Grec, in singura data cand o asemenea se intampla. Anume In timpul rasboiului dintre Ru0, Austriaci
Turci in anii 1738-1739, mitropolitul Moldovei Anton ducandu-se, la e0rea otilor, impreuna cu Ru0i, se alege in locul lui
Grecul Nichifor spre acoperirea numelui de hainlac a lui Anton". Soborul Moldovei Ins prevazuse ca conditie anumita
la aceasta alegere, ca pe urma lui Nichifor sa vin iara0 un pamantean. Nichifor insa, dupa ce statil catva timp mitropolit
vrol sa \Tana scaunul unui altui Grec. Soborul atunci se opus:A
.cu energie i alese in 1750 pe Iacob Putneanul, Roman de obar0e, care facu sa se hotarasca printr'o carte soborniceasca din
1752, ca de acolo tnainte sa nu se mai aleaga mitropolit strain 124.

Pe aceasta carte se intemeiaza apoi soborul pentru a respinge

In 1786 pe episcopul de Roman, care era Grec, dela scaunul
arhipastoresc, la care fusese desemnat de mitropolitul Leon,
la moartea acestuia 125.
Din atari imprejurari reesa in chip lamurit ca con0iinta
nationall a poporului roman nu perise in epoca Fanariotilor ;
ca din potriva ea tinand pasul cu redeteptarea omenirei, care
impingea pana la Dunare valurile sale reinvietoare, se trezi
tot mai mult Cu cat domnia fanariota parea ca se implnta

mai adanc in sAnul ei. La 1821, tocmai cand er sa se prilejeascA

o imprejurare din cele mai priincioase pentru a ei manifestare,

ea fierbea cu deosebita putere in mintea oamenilor, i de aceeg
i gas1 rostirea dela primul semnal al revolutiei grecqti, cautand sa faca inceputul prin reintroducerea domniilor Omantene.

Astfel, precum implantarea stapanirei fanariote fu un

efect al unei lungi desvoltari anterioare i nu productul unor
evenimente nomentane, i rasturnarea ei fu provocata de o

1" Vol. III al acestel istorii, p. 194 si urtn.

"4 Erbiceanu, Istoria Mitropo iei, p. 24. Gavril Calimah pus mitropolit
lupa Jacob In 1758, de si greclzat, era Roman de neam frate Cu domnul Ioan

Calimah.

"4 Carte fdril datli In Erblceanu,/storia 21111ropo'ieCp. 38.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

81

micare inceata dar necontenit propaitoare a ideei nationale,

care 1i avea originea ei in desteptarea mintei romneSi prin
marele avant literar si cultural din veacul al XVII-le i care
fusese numai comprimat, nu inacluit, prin domnia Fanarului.
Manifestarea simtimantului national in sfera politica
nu fu decat efectul cultivarei lui in sanul poporului i al reactiunei lui contra unei forme culturale care-i primejduia existenta.

Subs tratul lui trebuie deci cautat in cultura romneasca din

epoca Fanariotilor, si el va fi expus cand ne vom indeletnici
.cu aceasta intrebare.
Nu numai !ma izvorul, din care trebuia sa iasa ca o bogata
vana roditoare cererea fnapoerei domniilor pamantene, adunase
undele sale chiar in timpul stapanirei fanariote, ci insusi aceasta \Tana tanise din cand in cand chiar in domnia greceasca.

Asa Inca de pe timpul lui Mateiu Basarab, cand domnitorul

partidei nationale ajunse la carma tarii, boerii cerusera ca el

sa fie intarit de Porta spunand cu hotartre ca nu vor mai

priini de acolo innainte Grec sa le fie domn". Lucrul se repeta

la alegerea Brncovanului cand boierii cer iarasi domn din
pamnt". Tot aa urmeaza boerii cand cu incheierea pacii dela
Passarovitz 1718 cand se roaga de Austriaci ca daca tara lor ar
fi sa ramana tot sub Turci, sa se prevada un tratat ca Voevodul
pe viitor sa nu mai fie strein ci Roman 1. In urma pacei dela
Xuciuk-Kainargi In 1774, prevazandu-se prin art. 8 al tratatului ca Romnii sa se bucure de pozitia pe care o aveau pe
timpul lui Mahomet al IV-lea, Muntenii crezand ca li s'au tnapoit dreptul de a alege domni pamnteni aleg pe Stefan Prescovanu din Craiova, cerand confirmarea lui i de la Romantov.
Generalul rus care tiea ca Poarta nu intelesese astfel concesia
facuta Rusiei, le da un raspuns ingaimat. Boierii se gandesc
atunci sa trimita o deputatie la Constantinopole, pentru a cere
dela ea confirmarea alesului ; dar nici unul nu indrazneste a
merge in atare misiune si ei primesc dela Turci iara un domn
fanariot, pe Alexandru Ipsilanti. Tot asa si cu prilejul incheierii

pacii dela Sitov, un raport venetian ne spune a tntrell-

nerea ostirii austriace care ocup Muntenia nu costa mai nimica

pe visteria tarii caci boerii si nobilii valahi o sustinura din darurile lor, in asteptarea de a fi eliberati de grelele stoarceri facute
de principii greci. Boierii deci se Weptau la fnlaturarea Fanario tilor 127.

In timpul cand Napoleon ajunsese Prim-Consul, partidul

national din Muntenia compus din Scarlat Campineanu, Stir" Mal sus, vol. VII, p. 9-10, 369 g vol. IK, p. 3 0.

01 Enkel, Geschichle der Walachel, p. 36. Sulzer, Geschichle des Transalpinischen Dakien, II, p. 90 ol 364. KogAlniceanu, H (stoke de la Dqrle, Berlin.
1856, p. 411. Asupra pAcei dela Sltov vezl Daniil Delius c. doge, 8 Mai 1790
Hurm. Doc. IX, 2, P. 180.
A. D Xenopol. Istoria Rominilor

Vol X.

82

ISTORIA ROMANILOR

beiu, Grigore i Dimitrie Ghica, Neculai Dudescu i Vgcgrescur

unit cu ctiva boeri moldoveni ; Catargiu, Sturza i Beldiman,

hotgrgsc sg cearg sprijinul stgpnului Frantei.

Ei trimit pe Neculai Dudescu la Paris, care nu izbutetela nimic, dar se ruineaz In prezenturi i cheltueli nesgbuite,
cauzg pentru care i se vinde toatg averea din Muntenia, 128 facndui-se o pensie din care sg poatg trgl. Dar Napoleon se On-dia pe atunci sg. dea Principatele Austriei, pentru a interpune
aceastg ImpgrAtie Intre Poartg i Rusia 129. Ce puteau sg fi ce-rut boerii, prin Dudescu, viitorului stgpAn al Europei ? Numai
presupuneri putem face, de oarece documentele sunt multe In

aceastg privire. Dacg lam un raport al lui St. Luce, consul'

francez din Bucureti, din anul 1803, care spune, cg boierii
sufer cu anevoie ca un Grec sg-i ocgrmuiascg i emigrarea lor
necontenit este o vie dovadg a acestei Imprejurgri,18 am

puteA fnchipui c misiunea lui Dudescu fusese de a cguta sg redobandeascg dreptul la domnie al pgmntenilor.

Tendinta aceasta ca boierii bgtinai sg deving iargi

stgpni In tgrile lor se vede sporind fr fncetare. Aa cfind
cu fntronarea lui Constantin Ipsilanti, firmanul dat .cu acest
prilej care fixase tot odatg domnia la 7 ani, Incuviintase boierilor romni fntgietatea la numirea In slujbe asupra boerilor
greci care pot fi rAnduiti In dreggtorii numai prin exceptie.
Domnii mai sunt Indatorati a pedepsi pe Grecii care vor facetgrei vre-o supgrare i a-i mazill" 131.

Boerii din Braov i de aiurea din Transilvania fac un

nou demers pe lngg Napoleon, trimitndu-i o tAnguire print

Champagny, ambasadorul lui din Viena. Suplica s'a pierdut

I" Dovada cea mal bunA a cAlAtoriel lui Dudescu la Paris pe I remile lui
Napoleon cel Mare, nu este nici In P egnault, nid in scrierile lui Ion Ghica aduse

de Pompiliu Eliade, De l'influen, e franaise, p. 231; del sunt mArturii posterioare i In Insusi arAtarea lui Dudescu fAcutA lui Kreuchely consul prusiandin Bucuresti. Vezi Kreuchely c. Miltitz, 6 Ian. 1822 Hurm. Doc. V, p. 132
Un seul voyage Paris du temps oil Bonaparte y tenait encore son mnage,
cott un logotete Dudesco la somme de 75000 ducats comme il me l'a declar lui meme". Comp, alte rapoarte ale aceluiasi c. acelas, din 15 si 29 Mai
1822, ibidem, p. 182 si 220. Un document publicat de Ureche, Ist. Romdnilor,
XI, p. 297, aratA cum s'a vAndut intreaga avere a Dudescului pentru datorii,
dAndu-i-se o micA pensie. Mal este Ina o dovadA a cAlAtoriet Dudescului la
Napoleon in memoriile lui Lagarde : Voyaie de Moscou et Vienne par Kieu, Odessa,

Bu t ores!, Berm !Wadi, Paris 1824, p. 329-50, citat in N. Iorga, Fxtr.ils, In

Hurm. Doc mente, X, p. 549.
" Memoriul lui Felix de Beaufour, 16 Ianuarie 1802, Hurm. Doc. Supt.
I, 2, p. 209.
"0 Raportul lui S-te Luce din 30 Aprilie 1803, ibidem, p. 282. Nu este
exact insA cA boierii fugiserli de frica lui Ipsilante. Ei fugiserA din cauza Pasvangiilor : Zilot Romenul, p. 81, Dionisie Ecleziarhul in Papiu, Tezatr,
p. 203, Ruffin c. aff. streine, 26 Maiu 1802. Hurm. Doc. Supt., I, 2, p. 223.
121 Firmanul in Papiu, Term r, IL p. 307-314.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

83

dar a ramas o urna a existentei ei In corespondenta lui Napoleon I care raspunde cam rastit lui Champagny, ca nu tntelege ce vrau acel indivizi, i ca ei sa-i faca cunoscut ce ar pute
face pentru &Anse 132.

La moartea lui Alexandru Sutu In Muntenia, tnainte

ca Alexandru Ipsilanti sa fi facut pasul hotaritor, prin trecerea

Prutului, o par te din boerii munteni voiau sa ceara restatornicirea domnilor pamnteni, pe cnd alta parte, acea legata cti
Grecii sustinea pe Fanarinti133.
In timpul rascoalei Grecilor sperantele pentru a obtinea
in sfArsit mult dorita inturnare la viata i ocarmuirea nationala
tntinsera iarasi cu putere aripile lor. Boerii de si cu mult respect

formuleaza catre Poarta cererile lor de reforme, aratnd In

tAnguirea ce o trimit nevinovatia lor In rascoala tntmplata,

rugAndu-se ca sa le tntinda mAna cea puternica, miluindu-i

'Cu punerea In buna rnduiala, ca sa vietuiasca sub umbrirea
pragului prea puternicei tmparatii In sAnul pacei
sa poata cu tnlesnire tmplinl toate datoriile catre puternica
hranitoarea Imparatie". Se mai roaga de sultan ca sa se milostiveasca sa asculte glasurile nevinovatului norod i sa-i harazeasca prin alt vrednic de Inchinaciune hatiserif pronomiile
obiceiurile ce din vechi le-au avut, care din vreme In vreme
si-au pierdut mai de tot fiinta lor cl;r1 tntrebtenf6rile cele
rele ale domnilor greci ce au fost oranduiti obladuitori panantului". In urma acestei fierbinti i umilite rugaminti, care trebue sa rasune cam straniu la urechile noastre, deprinse a vorbi
un alt graiu cu statele ce ne Inconjoara, boierii astern tnsamna-

tele lor cereri care sunt :

Sa fie despagubiti de daunele suferite din pricina revolutiei grecesti.

Grecii i Arnautii sa nu mai aiba vote a agonisi vre-o

proprietate.
Sa se reintoarca moii1e mAnastirilor inchinate ocArmuirii
pamntesti, care sa fie tndatorita a raspunde o suma ca embatic
catre locurile sfinte.
Sa se alcatuiasca pravile In limba patriei.

mni,

Reprezentantii tarilor romne la Poarta sa fie boeri roi In sfrsit punctul de capetenie :

Pompiliu Eliade, De l'Inflaen e franmtse, p. 234, spune di se vorbeste

de suplica boierilor In dosarul dela Arhivele naliona'e, din Paris, AF, IV, 204,
No. 3869. RAspunsul lui Napoleon In Coresponden'a lul, VII, p. 669. ComparA
Valliant, L'empire c'est la p ,ix, Paris, 1856, p. 121.
in Laurenon, Nouvelles observ tions s la Valachte, 1822, p. 65. La p. 45
Laurenon, care spune cl un boier I-ar fi arAtat cA tare ar don i un guvern n.tional. Laurenon fusese adus profesor In Bucumti In 1819. Ureche, 1st. Rom.

X, p. 3.6.

ISTC/ItlA ROMAN1L0li

84

Sil se ordnduiascd domni obldduilori

n neamul boerilor

romdni 134.

Rusia insa care doria sa reguleze pe cat se poate mai mult

ea singura i f ara amestecul Portei soarta trilor romaner
mustra printr'o nota din 22 Ianuarie pe divanurile lor pentru
tanguirea trimisa catre Turci la care mustrare boerii raspund

ca ei nu au cerut dela Turci decat respectarea pronomiilor

garantate de insui Rusia prin tratatele ei cu Poarta, add ogdnd
numai aceasta ca sd tie eliberafi de jugul lanarioi 133.
Mitropolitul Veniamin al Moldovei, care se refugiase la

satul Colincauti din Basarabia, aflnd despre dojana Marta

de cabinetul rusesc divanului Moldovei pentru tanguirea tri-

misa catre sultan, serie fratelui sau, vornicului Negel, bnuind

boierilor ca s'ar fi nemultumit pe Rusia. Vornicul Negel cauta
liniteasca pe fratele sau despre urmarile boerilor, spunandu-ifutre al tele ca sa nu se turbure ca au scris arz cerand lipsirea
domnilor greci, de unde se vede ca mitropolitul mustrase peboeri i pentru acest punct. Anume Veniamin ce fusese cam
compromis i ochii Turcilor prin imparta'irea lui la inceputurile eteriei, pentru care i fugise in Basarabia la venirea Turcilor, ii pusese toate sperantele sale in Rusia, i temandu-se ca
nouile cereri ale boerilor catre Poarta s'A nu nemultumeasca
pe cabinetul rusesc, L'anida boerilor chiar i cererea restatornicirei domniilor p5mntene 236.

Mitropolitul Veniamin, acel prelat atat de insemnat pen-tru contribuirea lui la renaterea invatamantulni i In deobte
ciliar a culturei In Moldova, In politica' se gandise prea mult
la el i prea putin la tara. La inceputul eteriei fusese cu Grecii,
incingand sabia lui Ipsilanti ; dupa ce eteritii se .trag in jos,
el urmeaza sfaturilor Rusiei i publica anatema patriarhului
contra Grecilor. Apoi la venirea Turcilor, parasete Moldova,
spre a-vi pune persoana la adapost ; i in sfarit nu vede ca numai in restatornicia domniilor pamntene statea mantuirea
neamului sau, ci de teama a nu displacea Rusiei, descuviinteaza
marele act politic savarit de boeri.
Dei mitropolitul Veniamin nu se invoia, boerii pribegi
din Basarabia i Bucovina, intelegand prea bine ca atunci sau
niciodata era momeutul cel mai potrivit spre a redobandi autol1 Imi este cunoscut numai arzul boierilor moldoveni, Erbiceanu, 1st.
p 214 Altil formulare a lui poate un al doilea mai amiiruntit, In

Urict.rul, VI, p. 123-134. Acel al boierilor munteni ti buie sA fi fost asilmAnAtor.

lUvzvaptarcixby Coyby Iarilsi posedAm numai protestaren Moldovei,
Erbiceanu, 1. c., p. 202. Este nostimit 1mprejurarea cA aceastA protestare contra
domniei grecesti este redactattl in greceste.

'' RAspunsul lui Negel c. mitropolitul Veniamin din 1822. Erbiceanu

1st. Mitrop., p. 233, Fratele sAu II mustrase l In alt rAnd pentru sprilinirea ete-

riel altA scrisoare a lui Negel c. Veniamin tot din 1822, idem, p. 223.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

nomia tgrilor romne, se sfAtuesc fntre ei sg nu se multmeascg

numai cu arzul fgcut, i sg trimitg o deputAtie la Constantinopole, care sg refnoiascg i din viu graiu ruggmintile lor. El
Insgrcineazg deci pe vornicul Tudor Bal a merge la cgimgcamur
Moldovei, *tefan Vogoride, spre a-i cere o scrisoare de recoman-

datie cgtre seraschierul Silistrei, prin care trebui s se mijloetascg primirea deputgtiei la curtea sultanului. stefan Vogoride
fiind Insg dintre Grecii cei rgmai credincioi Turcilor, spera
si prefacg In domnie cgimgcamia lui, i piimete deci foarte rgu
pe Tudor Bal, expeduind seraschierului Silistrei, In locul unei
scrisori de recomgnduire, o prg fmpotriva boerilor, In care
gran cg ,,ei gndindu-se numai la interesul lor ar cere sg se
orAnduiascg domn pe unul dintre ei, fgrg a eguta fnti la InAreptarea i desfacerea celor fcute, care cereri sunt numai
de mgrirea ce au In capul lor". Mai Invinovgtete apoi pe boerii'cei mari al Moldovei i tgrci Romneti cg nu ar cunoate
stgpnirea i cea peste mAsurg milA a devletului de care ei n'au
fost multumiti i au cglcat pinea ceeace au adus asupra lor
mnia lui Dumnezeu i blestemul sultanului". Mai spune lui
Bal c6 nu este dat supuilor a se purt Inteacest chip cu acest
fel de teclifuri, eznd de ceca parte i cernd stgpnire dincoace
dar el nu s'a unit la zisele mele, ci vgznd pre sine-i Cu frumos
boiu lung i gros i cu o barbg foarte lungg, s'au socotit pe sine

vrednic a chibzul once lucru i a ocrmui pe altii" 187

Vornicul Bal, om IndrAznet, cu toatg primirea cea desaprobgtoare a lui Vogoride, se duce la seraschierul Silistrei

fmpreung cu aga Ioan Greceanu, cgminaruI Costa che Cerchez-

i Sgrdarul Iancu Stavgr, In contra cgrora pap fiind prevenit

prin scrisoarea caimacamului, fi fntmping cu multg rgcealg,
ceeace vgznd boierii, .,fncepurg dup cetirea jalbelor a-1 ruga
in numele patriei lor, care trebui sg o cunoascg i el, locur
naterii sale de maicg fiind Hotinul, cerndu-i s le ajute ca
s dobndeascg mila sultanului pe care In genunchi o cer, i
acestea zicnd au ing(nunehiat boierii pe care fi tinea In picioare
de cum intrase". Seraschierul fnduiopt desigur prin fgggduinta

ctorva pungi de bani fi fntoarse inima care ei. El mijlocl la

Poartg primirea deputgtiei, i pestre trei luni trimise Incuviintare cgimgcamului ca sg meargg boerii la Constantinopole.
5tefan Vogoride, care pusese In lucrare pungile cu bani spre
a obtinea domnia dup sistemul vechiu, merge png acolo fnat
fndrgznete a nu da In cunotinta boerilor chemarea lor la Constantinopole

188.

", AceastA scrisoare reprodusA de pe turceste In DrAghici, Mork Mordovei pe 500 de ani, H, p. 133.
lU DrAghici, H, p. 135-136.

LSTORIA ROMANI:LOB

86

Castigase apoi Vogoride i sprijinul catorva boeri

manteni ; tare altii al lui Ionita Sturza Pomerul, al lui Codreanu
si al unui visternic, probabil Sandulache. In cler avea sprijin
inteo creatura a lui, ieromonahul Meletie, facut de Vogl:wide
episcop de Roman printr'o hirotonie nelegala din Tarnova, In
locul lui Gherasim, care se expatriase ca si mitropolitul Venia-

mm, fugind in Bucovina. Meletie spre a-si usura ajungrea

scopului, acuzase pe Gherasim c ar fi eterist, Wand pentru a
dovedl aceasta, marturie de la locuitorii Romanului 139. Vor-'
nicul Tudor Bals, care fusese cercat de Vogoride a fi castigat
In partea lui, prin fagaduinta postului de vistiernic cu sloboda
voie de desbracat i jac", refuzase cu staruinta toate ademenivroind s dovedeasca boerilor pribegi ca credincios
patriot este", Ii indemna cu mare zor a trimite la Poarta tanguiri contra lui Vogoride, care amenintau iarasi cu pericolul
unei noui rascoale 140. Vogoride la randul su para ca haini .pe

boerii ce staruiau a ramanea afara de hotarele rei, cu toate

ca Turcii fi rechemau la caminurile lor, ca ar fi haini, !neat astfel se incinsese o lupta energica intre boeri i caimacam dela
restabilirea domniilor pamantene 141.

In Muntenia, rnduitul domn, Calimah, nu indrasnise

sa vina spre a lua franele ocarmuirei, ci numise si acolo caimacam

pe Constantin Negri, care fu omorat de Turci in timpul turburarilor din Bucuresti 142, Mitropolitul Dionisie Lupu fugi
si el in Brasov 148, impreuna cu o multime din boerii munteni,
de unde incepura, ca i acei fugiti din Moldova, a face staruinti
pentru restatornicirea domniilor pamantene.

Pap de Silistra vazand ca nu mai vin boerii pe care ti

ceruse prin caimacamul spre a merge la Constantinopole, trimite o repetare a ordinului sail, pe care Vogoride este nevoit
a o da in cunostinta boerilor, si se pornesc atunci in deputatie
catre seraschierul Silistrei logofatul Ionita Sturza, vornieul

119 Canta c. mitrop. Veniamln 4 Oct. 1821 Erbiceanu, 1. c., p. 160 Buc.-sfinescu, c. Veniamin, ibidem, p. 208, Comp. Melchisedec Cronica Rommulat,

II, p. 187.
I" Canta Veniamin 21 Oct. 1821, Erbiceanu, p. 167. Vezi li energica
scrlsoare a lui Tudor Ball c. mitrop. Veniamin li boierli pribegi, 27 Fevruarle
1822, ibidem, p. 211.

141 Scrlsoarea citata a lui Ball. Ordin de reintoarcerea Instrainanlor la

locurile loe din 12 Iunie 1821 de la pasa de Braila Erbiceanu, 1. c., p. 122.
Firmanul sultanului pentru repartriarea locuitorilor Olteniei, 11 August 1821,
publicat de I. Lahovaii In Conu. lit., XX, p. 939. Austria sprijinise cererlle
Turciei, declarand Romanilor refugiati In Sibiu ca nu le va da nici un ajutor,
ibidem, p. 942-944. Consulul Austriei Wolf ameninta chlar pe locuitorii fugin
din Roman cu confiscarea averilor, 17 Iunie 1821, Erbiceanu, p. 123. Tot aft
locuitorii Iasilor, ibidem, p. 125 si 138.
141 Memoriul anonim In Revista Tocilescu, II, p. 387. DrAghici, Istorta Mol-

,douei, II, p. 127.

I" Mitrop. Veniamin c. Mitrop. Dionisie Lupu, Erbiceanu, 1. c., p. 150.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

87

Gheorghe Cuza, vornicul Iordache Rascanu, vornicul loan

Tautu, hatmanul Costache Cerchez i aga Greceanu, care sunt
foarte bine primiti de pasa de Silistra, care le da chiar bani de
cheltuiala, i Impreunandu-se. aicea cu boerii munteni, anume
banul Grigore Ghica, banul Barbuceanu Vacarescu, vornicuI
Neculai Golescu, spatarul scarlat Mihailescu, clucerul Mihaita
Filipescu, clucerul Filip i caminarul Iancu Cocorescu, plecara
catre Constantinopole. In tot drumul Ion, pana In capitala

boierii romani fur intampinati cu dragoste i cautare de catre poporatia i dregatorii turci, i Indata ce ajunsera
In Constantinopole, fura gazduiti prea bine si ospatati cu Imbelsugare. Vizita cea din-UM politica ce o facura fu la Reis Efendi
unde seirufard colfurile macatutui de pe divo nul pe care edea.

Reis Efendi cerceta prin talmaci Intai pe Moldoveni apoi pe

Munteni despre rascoala Grecilor, i apoi le citi tnguirea, clandu-le voie a mai adttogi once alte cereri vor mai gasi de facut.
Dupa aceea boerii, se retrasera sdrutdnd iardi colfurile macatu. lui. Bine fnteles ca nu lipsira cafelele i ciubucele eat la intrare

cat si la esire, pentru care dadura toti boerii Inpreuna 39 de lei

bacsis cafegiului. A doua vizita fu la Ali-bei Hulubao-Nazar,
caruia Ii sarutara parti mai apropiate de a lui persoana, poala
harnei i chiar mdna, citind si el cererile a-tat ale Moldovenilor
cat ale Muntenilor. Acestea le Mt% fnapoiate de vre-o doug
ori, spre a le preface nefiind formulate se vede in chip Slides tul

de respectuos. Dupa mai multe zile de asteptare, deputatii

munteni i moldoveni capatara raspunsul mult dorit, c sultanul au incuviinfat ca sd inapoiascd dorrnia pdmeintenilor, holdrendu-se dupd aceea de domn In Moldova Ionild Sturra, iar trz

Muntenia Grigore Ghica. Veni randul vizitelor de multumire,

care trebuind sa fie facute la persoane Inca si mai falte, erau
BA fie Insotite Inca desi mai multe Injosiri. Mersera boierii cu
totii fntaiu la vizirul, dinaintea caruia dup ce facura fret te-

mcnete pnd la pdmnt, ingenunchind, au sdrulat colfurice macatului pe care qedea, i Li se d'ddu ca tea, insd din picioare". De aici
mersera la Chehaia-bei, Ii srutard poala i ezur jos, band
iario'cafea. De aici mersera la Reis Efendi, care le facu cunos-

cut oral ca li s'au Implicit dorinta, facndu-se domni Omanteni iar nu Greci, sfatuind pe boeri sa le fie credinciosi
iubeasca pe domnul lor precum i domni sO iubeasca pe boeri
cu boerii dimpreuna sa ocarmueasca tara cu dreptate. Si

aicea fur tratati cu nefnlaturata cafea,

i luAndu-si ziva
liuna sarutara colfurile macatului. Apoi la Seik-ul-Islamul,
unde iaras sdrutard colfurile, i care pofti pe domn sd qadd,

iar boerii stdturd In picioare, band iaras cate o cafea,

ascultnd din nou o lectie de purtare in povetele acele date Ion
0 de Reis Efendi. Dupa aceea plecara catre Moldova, fdrd a

88

ISTOSLA

fi d21 ochii cu sultanul care nu se cobordse mdcar a vedea qi a

vorbi cu aceia ce erau sd fie domnii Munteniei i Moldovei 334.
Astfel ajunse la domnie loan Sandu Sturza In Moldova
Grigore Ghica In Muntenia. Se fntelege dela sine ca
variase domnia, de Mata ce se ivise ideea de domni pamnteni,
fritrucat toti boefii cei mari puteau nazui la ea. A5a In Moldova
vistiernicul Roznovanu avea o partida In destul de Insemnata
In care intrase vornicul Constantin Catargiu, vornicul Miclescu,
-vornicul Calimah, vornicul Dimache, postelnicul Palade, vornicul Grigore Ghica, vornicul Iordache Ba15, vornicul Conachi,
aga Petrachi Negrea, vornicul Plaghino i a1tii mai mici, mai
atragand visternicul din cler pe acela5 episcop nou facut al
Romanului, Meletie, cu fagaduinta de a-1 face mitropolit, iar
Meletie fagadula sprijinul san i Roznovanului i lui Vogoride,
numai sa iasil de unde va fi cada mitropolitana 145. In potriva
-candidaturii vistiernicului lupta fina, In afara de Tudor Ba15,
vornicul Negel fratele mitropolitului Veniamin, spre a apara
pozitia acestuia. Dupa cat se pare, Turcii, sparieti de revolutia
greceasca, nu umblara de asta data dupa bani ceeace fns6 nu
Impiedica cheltueli fnsemnate cu dregatorii subalterni care nu
fntelegeau sa se lepede de acest izvor de caltig i pentru fntam-

pinarea carora Domnitorii trebuira sa Imprumute mai multe

sute de mii de lei dela corporatia zarafilor din Constantinopole:
Turcii lucrara frisa fntelept luand tot In mana lor
duirea Domnitorului, caci daca ar fi fost sa-i lase pe boeri 56
aleaga pe domn, parerea ob5teasca era ca o atare alegere, nu

s'ar fi putut Indeplini fara varsare de salve, atat de ravnitori

erau boerii dupa domnie
Perspectiva reintroducerei domniilor pamntene se fmbina frisa In mintea mu:tor locuitori ai tarilor romane cu ideea
unei fndreptari a starei desperate In care se aflau. Revolutia
franceza care am vazut cat framntase i pusese In fierbere

elementul grecesc din tarile romne, nu putuse asa neatins

si pe o Mina parte din cel romanesc. Simpatizarea unora din

Boerii munteni pentru cauza greceasca era provocata mai ales

nrin identitatea suferintelor sub jugul apasator al Turcilor.

Daca frisa boerii cei mari se Ondean cu deosebire la reintoarl

eerea domniilor nationale In scopul de a se folosl ei din atare
"4 Descrierea cltor1ei boierilor la Constantinopole alclituitli de unul
(Un boieri, nu se stie de cine, in Uric irul, V, p. 98-129. Reprodusil si de Drilghici, 1. e. Deput tia plecase la 25 Martie i domnii se asma In scaunele lat
la 20 Septemvrie. $ase luni tinuse cliAtoria, din care vre o 4 petrecute la Cons4
tantinopole. Vogoride fusese scos din cAimAcAmie la 11 Iulie, Erbiceanu, p. 240.
46 Vornicul Negel c. mitrop. Veniamin, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, p. 223.

Alta din 19 Aprilie, p. 229.

641 Vornicul Negel c. Veniamin 1822 fArA data lunarA, Erbiceanu, 1. c.,
p. 228.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

89

schimbare, boerii cei mai mici, negutitorii i in deobte ciernentul burghez, Heat ar fi fost el de slab reprezentat in 01-He
romane, cguta sa se foloseasca i el din micarea ce se prega-

tea. De aceea ne spune Emile Gaudin consulul francez din

Bucureti ca curtea era ingrijita de propairea revolutiei franceze, mai ales din pricina marelui efect pe care l'ar exercita
asupra poporului mai de jos147. Din aceti partizani ai ideilor
revolutionare se recruta opozitia contra privilegiilor exclusive
ale protipendadei (clasei intai a boierilor), Incurajati In Iai
buna ail prin ajutorul pe care'l atepta dela ei candidatut
la domnie vistiernicul Roznovanu. Ei Meuse chiar nite ponturi, adica formulase pretentiile lor, 1ntre care se punea fare
.

altele revendicarea unor drepturi din partea boerilor mici asupra

celor mari, micarea adusese insa dela sine aceea*i cerere din
partea poporului In deobte asupra boerilor, cu a tat mai mult

ca revolutia greceasca, ca once turburare violenta In masele

poporane, trezise In ele un duh de nesupunere i de dorinti netarmurite, care se manifestase cu atata putere pe calea practica
In primele cereri ale Vladimirescului. Aceti boieri mici In sanul carora se dWepta micarea pentru prefacerea starei -Weierau tratati de novatori, Carvunari, iar micarea lor de carvunarismos cum spune Ba4 In o scrisoare catre fratele su din

-Cernauti din 23 Fevr. 1822 ca eu sunt pazit In cat cartile D-tale

dupa ce le cetesc le arunc apoi In soba. Acum m'am pliroforisit de edrounarismos ce se alcatuete, unde sunt multi : Andronachi Donici, Racovita, Val-nay, ... N. Miclescu, .... Gh. Cuza

vornicu., Lascarachi i Petrachi Sturza, N. Cerchez, Dancu

Cananau i altii In numar de 37 pan acum, afara de Braeti"14.

Astfel se fndruma pentru intaia oar% o micare de liberalism In -Wile romne, i este Insemnatoare Imprejurarea ea
ea se ivi data cu micarea nationala, ca restatornicirea domniilor pamantene fu fmbinata cu revendicarile drepturilor poporului. Ambele curente, cel national i cel liberal, precum lm-

preuna se nascuse, ap trebuiau sa traiasca vecinic In unire.

i nedespartite, Impreuna sa can i Impreuna sa se 1nalte..

"7 Emil Gaudin c. C. Stamati, 17 August 1750 (si, Hurm. Doc. Supl..
111, p. n. 35.
"0 C. Erbiceanu, si. Mitropoliei Moldorei, p. 210.

CRPUL X

REZULTATELE EPOCEI FANABIOTZ

STAREA POUTICA, ECONOMICA,

FINANCIARA *I SOCIALA. A ROMANILOR
DIN PRINCIPATE
1. STAREA POLITICA

Relo urnifiri ale stAplinirei turee;Ii.

StApnirea turcea-

sca asupra tkilor romne trecuse prin trei stadii, dela Inthia
.ei manifestare Ora la asezarea ei desAvarit.
La fnceput ea fusese intampinat cu lupte violente, cu
sabia in maul si cu sperantA din partea Romnilor, de a redobandi libertatea pierdutA. Aceast" tinutg energicA a poporului, se intalneste cAt timp el fusese cotropit numai de din

afarA, at timp fnc6 miezul su nu fusesa atins. Lupta fmpotriva apAskei pgane deveni fns6 mult mai greu de sprijinit
de fndatA ce stApAnirea Turcilor asupra tkilor romne lu it o
form6 internA, de fnadt ce elementul grecesc ce o reprezent,
fntkindu-se necontenit In ele, fncepu a tinde s6 supunA lui i
celor care fi trimiteau toate puterile vii ale natiunei romfine.
Stadiul IntAi, acel presurat de lupte si rAsvatiri contra

fmpilkei Turcilor, se Incheie cu Mihai Viteazul, care ridia

ultimul brat de erou contra coplesirei pggAne.
Dela Mihai Viteazul fnainte, Grecii, care si pn la el
prinsese adnci rklkini In tkile romne, incep a rosti tot mai
cu putere tendintele lor de dominare. In puma perioadA a fntkirei elementului grecesc, Romnii cred cA vor puteA scutura
tot cu puterea aceast Tuna si mai fngreuitoare manifestare

a snpanirei turcesti, si fntreprind contra elementului cotropitor un sir 'le revolutii, care se intalnesc, de dup6 domnia

lui Mihai Viteazul, in Muntenia si In Moldova, atat fnainte cAt

i dui:a Matei Basarab si Vasile Lupu. Neamul Grecilor Ins
esia totdeauna biruitor, fiind cA pe deoparte pozitia lui la Con:stantinopole se fntkla pe fie ce zi, pe de alta fiinda rAdkinile

ISTORIA ROSIATTILOR

94

sale se fnfigeau tot mai adnc in mnosul pmnt al trilor

romne.

Cu Inceputul veacului al XVIII-le lupta cea serioas si

energic6 intre Greci i Romani au ajuns la captul ei, i anume

Cu Cpunerea total a elementului de bastin. Dei Grecii nu

devin mai iubiti fiindcA erau mai puternici, once miscare Insem-

ntoare in contra lor Inceteaz, i unda fanariot acopere

Inghite aproape cu to tul viata romneasc. Stpnirea Greci-

lor este primita de Wile romn ca ceva fatal si neaprat ;

protestkile contra Incuibrei lor In inima poporului romfin

ja tot mai mult un caracter teoretic, i rar numai se mai fnregistreaz ate o asmluire de rscoal, cu sfArsituri mai mult
glumete decAt serioase. Incepe epoca fanariot.

Dup ce am schitat In volumurile de mai fnainte atat

lupta direct6 purtaa contra Otomanilor (Vol. al III-lea si ar
IV, V-lea), at i acea indirect indreptat Impotriva Grecilor,
reprezentantilor Portei in trile romne (Vol. VII, VIII a), ne
trage randul a arka aice ce soart era pstrat poporului romn sub stpnirea nelmpArtit a neamului fanariot.
Observm chiar dela pragul acestei cercetki c, dac
epoca fanariot fnseamn cea mai adnc cdere a trilor romne
sub stpnirea turceasc, ea inseamn tot odat i perioada

cea mai degradat a strei politice a trilor romne.

La fnceput, dup6 trdarea lui Cantemir, se prea c Turcii vor schimba sistemul lor de a vinde pe bani tronurile romnesti, c trecuse pentru totdeauna timpii in care toti veneticii lumei puteau s6 se atin la domniile romne, acele timpuri and ele se ofepeau spre plata rochiilor sultanelor din harem, putnd umbl dup6 ele toate neamurile, ca dup lucrur
nimrui : Nemti, Poloni, Italieni, Jidani 5i Tigani. In curnd
Ins6 Turcii revin la sistemul exploatrei bnesti a scaunelor
romne, ca la ceva de care era peste fire a se despsrti. La fnceput

ins numrul oamenilor, In care Poarta socotea c' poate s se

fncread, fiind mic, ea introduce o noire foarte folositoare

pentru punga dregtorilor turci, fr a jrtfi interesul political impktiei anume schimbarea i permutarea domnilor din
un scaun In altul, punndu-i s plteasc aceast schimbare
ca si o refnoire a domniei 1. Moldova, care er mai mare si mai"
bogat la inceput cleat Muntenia, ajungAnd prin cumplitele
vremi prin care trecuse In o stare mult mai rea cleat sora

Un raport al lui Devilleneuve amb. franc. la Poart din 20 April 1735k

apune cu prilejul schimbului de tron dintre Grigore Ghica i Const. Mavrocordat, din acel an : Les ordres pour faire cet change, ui jettera es prin
dans d'a ssi gr rules dpenses que sT s slimed tent d'aItres, ont t signIfis
le 16 de ce inois". Hurm. Do. Sup ement, I, p. 486. Strilmutarea se numea
pe turceste peat
Analiza lui At. Commen Ipsilanti fAcutil de C. Erbiceanup
In An. Ar. Rom., II, Tom. XIII. 1900, p. 15.

REZITLTATELID EPOCEI FANARIOTE

95

ei, domnul din Muntenia era nevoit sa dea necontenit spre a nu

fi transferat in tara vecina, iar acel din Moldova da necontenit
spre a pune mana pe mai bogatul scaun al -Wei Muntenesti 2
Turcii insa vazand ca la inceput concurenta era restrnsa
numai fare familiile grecesti ale dragomanilor lor, Mavrocordat i Ghica, mai mentin la concurenta si pe familia romana

a Racovitestilor, cu toate ca Mihai Racovita daduse

de plecare catre Rusia, si cu toate ca nici unul din membrii ei

nu fusese dragoman al Portei. Mai tArziu, cand se spori concu-

renta tare insusi familiile grecesti, acele romnesti flu% cu

totul inlaturate.
Nu se poate tagadui Turcilor o pricepere foarte mare In
stiinta de a stoarce bani, i daca ar fi aratat ei aceeasi destoinicie in manuirea politicei lor, desigur ca nu ar fi ajuns acolo

unde ii vedem astazi.

Pna la 1752 domniile fiind incredintate numai lui Neculai Mavrocordat i Racovita, apoi lui Constantin Mavrocordat i Grigore Ghica, pe lnga care Racovita tot se mentine,
intelegem cum, concurenta schiopatnd, trebuia pusa permutarea in lucrare. De aceea am si vazut acele schimbari, care
ar fi hazlii, daca nu ar fi avut urmari atAt de triste pentru tarile in care se faceau, aducand pe Grigore Ghica de 2 ori In
scaunul Munteniei si de 3 ori in acel al Moldovei, iar pe Constantin Mavrocordat de 4 ori in tronul Moldovei si de 5 ori In
acel al Munteniei, ha chiar de 6 ori, daca socotim *i luna de domL

nie dupa moartea tatalui sat'.

Dela 1752 inainte insa murind Grigore Ghica i lasand

copii, de asemenea murind i Mihai Racovita iari cu progenitura, in sfarsit mai adaogandu-se noi competitori cu familia

Calimah a careia intemeietor ocupase marea dragomanie, concurenta incepe a se largl, i urmele acestei mai serioase aterdisiri la mezatul tarilor romane se vadeste in sumele mai mari
ce esau pentru dobandirea lor. Concurenta insa mentinAndu-se
In cereul oamenilor pe care Poarta Ii credea sinceri i devotati
interselor ei, ea nu puteA aveA nici o teama, Meat astfel fmpaca
interesul politic al imparatiei cu acel la care tineau nu mai putin
dregatorii ei, umplerea cu bani a caselor lor.

Dupa rasboiul din 1769-1774, purtat cu imparatia rusasca, Fanariotii incep din toate partile a se ivi pentru postul
de dragoman, si in consecventa pentru acel de domni in

Neculcea In Letoplsefe, II, p. 419: tara Munteneascl filnd mal bogatA

decAt Moldova". Vezl si cronicul lul C. Dapontes in Erbiceanu, Cronictrit greet
care au scris despre Ronuint, Bucuresti, 1890, p. 9, unde Duca VodA, spune

lui Ghica : Socote5ti pe Valahia mai jos decAt Moldova? Mal ales este mal
bunl, fiindcA produce mal multi bani sl are mal multe venituri". Tot asa spune
Enache CogAlniceanu, Letopisete, III, /3. 200: Tara RomAneascA cu vemituri mal marl".

96

ISTOBIA ROMANILOR

romne. Intlnim pe Ipsilanti, Caragea, Sutu, Mavrogheni,

Moruzi, Hangerli, amestecati cu odraslele celor de mai inainte,

precum Calimah, Mavrocordat i Ghica, si concurenta mergnd de minune, Turcii cred cs nu mai pot avea nici o teamg
de a harecilui tgrile romne precum o fgceau In timpurile de
fericitg memorie ale lui Petru Cercel, Iancu Sasul sau Petru
Schiopul. Se intelege dela sine cg in timp de rgsboi Turcii bggau mai bine de seamg cui incredintau t.rile romne ; de indat
insg ce pacea se asez, ei lgsau iargi libere frnele nesgtioaseir
lor lAcomii 3.

Acesta er sistemul urmat de Turci in rnduirea domnilor In Wile romne, sistem vechiu, bun poate pentru timpurile de mgrire ale impgrAtiei otomane, cAnd biruind pe toti isi
putea bate joc de toti ; nu insg pentru aceste de slgbiciune i

decgdere, in care ar fi trebuit sg se inconjure de tot ce ave

mai bun in impgrgtie spre a scgp de furtuni pierdutul vas al
statului lor. Dar lucrul este asa i nu se poate tggdui : Turcii
dupg o midi 5ovEre, se reintorsese in curnd la ideea lor primordialg, cg dacg profetul le dAduse stgpnirea asupra tgrilor

romne, aceasta o Meuse mai ales spre a lor privatg imboggtire.

Este usor de inteleg cg sistemul vechiu al deselor schimbgri de domni revenind la depling inflorire, ba putem zice, fatg

cu inlocuirea lui momentang cu acel al permutgrilor, neincetnd nici odatg, relele sub care Wile romne gemuse In trecut se mentinurg intregi i in epoca fanariotg. Boierii romni
din ambele tgri protestarg de mai multe ori In contra deselor
schimbgri ale Domniei i Rusii cgutarg de asemenea sg le stgvileascg prin tratatele lor, insg in zadar" 4.
Fiecare domn cum venia in tar', incgrcat de datorii si
doritor nu numai de a se plgtl de ele, dar 'Meg de a mai adun
bani spre a se preggti la o noug cumpgrare cAnd ar fi mazilit,
trebuia vrAnd nevrnd s jefuiascg tara. Se impuneau birurile
c.le mai grele si toate impreung dijme,gosting, deseting, oierit,
vgcgri t, prisgcgrit, vgdrgrit, vingriciu, pogongrit, fumgrit, i

Vezi ce spune insusi Constantin Mavrocordat ambasadorului francer,

Desalleurs, pe cAnd fiind surgunit, se refugiase In palatul ambasadei franceze.
Desalleurs c. afacerile strAine, 20 Iulie 1753 fn Hurm. Doc. Supl., I, p. 632:
11 me dit que la famille de Duca (? Ghica) et celle de Racovitz, les deux seules.
qui, avec la sienne fussent en droit d'asTrirer aux principauts, taient trot-.
tement unies pour le perscuter et l'loigner de la concur ence ; que tous les.
Grecs attachs A ce.; deux families etaient extrmement His avec les ministres.
de Russie et de Vienne et qu'anims par ces ministres, ils poussaient vivement
la perscution ; qu'il la craindrait peu si les Turns avaient la guerre, son expHence et sa fidlit tan (onnues, Il se flalterait d'etre prfr, maigr toutes les
cabales mais qu'en temps de p ix, la brigue et l'argent i'emporteraient plus fadtement".

Ml-.
Unul din cele mal de seamil proteste este acel reprodus in
tropoiltului Filiret de N. Iorga In Conv. Liter:re, XXXV, 1905, p. 118.

liDZULTATELD DPOCEI FARARIOTE

97

egte altele neliumgrate, afar de darea cea mare a sferturilor,

care apgsa numai asupra tranilor si care fusese introdusg doar
de Mavrocordati, In Indoitul scop, de a desfiinta toate (Wile
celelalte si de a arunca plata contributiilor numai pe spatele
clasei muiicitoare. Tgranii ne mai putnd plti sumele enorme
ce li se cerca pe vitele lor, si care se urcau uneori la valoarea
lor fnsusi, le ucideau, and nu puteau sg le ascundk spre a nu
fi nevoiti s'A rgspundg darea ; de asemenea pentru a se mantul
de fnmgrit, drgmau oamenii hornurile, unii chiar casele, si se
adgposteau lar prin pgduri, ca In vremile preistorice.

Dar domnii erau foarte mesteri In arta despoierei. Ei

impuneau contributiile cele mai grele tocmai In momentele
and omul era mai legat de pgrantul ce-1 muncise, atva timp
fnaintea strangerei recoltei. De fndatg ce darea era scrisg, se
ivea o droae de Greci cu pungile pline cu bani, algtorind din
sat In sat si cumpgrnd dela oameni recolta fncg pe picioare
pentru preturi de nimic, din care Insg numai o frAmg. intra In
mna vnzgtorului, iar cea mai mare parte fn acea a dabilarului
ce Insotea pe cumpgrgtori. Dacg vreunui tgran ti perise recolta,
Grecul fndurgtor se oferea totusi a plgti pentru el percepto-

rului suma d'jdiei ce trebuia rgspunsg, legAnd pe Oran a-i

Inapoia banii din recolta anului viitor, astfel c In putini
ani tgranul se ggsia In cazul de a munci i asuda toatg viata
sa pentru altii, putand abia a-si procura o pgatoasg hrang" 5.
Am vgzut la ce esise fncercgrile de reformg ale impozitelor fgcute, cea din-I'M de Constantin Mavrocordat, cea de a
doua de Alexandru Ipsilanti, de a suprima toate dgrile indirecte ce se plgteau si de boeri si a se fnlocui prin patru sferturi
de bir ce se luau Insg numai dela tgrani. Ele avuse drept singur efect de a adgogi darea direct a tgranilor, fgrg a-i scuti
de acele indirecte care furg reInfiintate de succesorii acelor
domni, care mentinurg totus sferturile ca o foarte bung iscodire.
Urmarea deci a sistemului pus In lucrare de Turci asupra
domniilor tgrilor romne era stoarcerea i desbrAcarea pe Intrecutele a locuitorilor, IntAi de domn pentru el si pentru Turci,
apoi de dreggtorii lui i in sfArsit de toatg acea puzderie de Greci

care se lipeau ca praful de flpile lui, and pleca cgtre una din
grgdinile romne.

Cnd ne mai amintim c nici o chitantg nu constata darea fncasatg, fnat stgtea In voia dabilarului de a apuca de ate
Raicevici, Osservazioni storictie, naturali e politiche interno la Vnlachia
e Mo'clavia. Napoli, 1788, p. 127-128. Contributiile apoi se 1ncasau adese
Inainte de termin. Baronul de Tott. Mrnoires v r 'es Tur s et les T t res, Paris,
1785. II, p. 29 spune : Quand je traversais la Moldavie je vis du collecteurs

percevant la onzime capitation de l'anne, quoiqu'on ne fut alors que dans

le mots d'Octobre".
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. X.

98

ISTORIA ROMINILOR

ori li placea pa un om pentru plata darilor ; ca adesea ori ceeace

nu se gasea la un datornic se lua dela cel dintai pe care se punea
mana, si mai ales chinurile si schingiuirile ce se puneau In lucrare pentru a face pe oameni sa dea banii, inchizand barbati
si femei prin cosare si inecndu-i cu fumuri de gunoi si de ardei,
nedndu-le de mancare, legandu-i cu manile indarapt si batandu-i cu bicile parka la moarte, sau tinandu-i cu picioarele goale
ciasuri intregi in zapada geroasa" 6, atunci nu ne vom mira daca

nenumarati oameni se destarau pe fiece an, pentru a cauta in

alte regiuni mantuirea lor de asemenea chinuri ingrozitoare.
Fat% indoiala c in timpul domniei fanariote se intalnesc
si cativa domni care nu avura in vedere numai interesul personal, ci se indeletnicira si cu binele norodului. Astfel este dom-

nia insasi a celui intai Fanariot, care dacl fu aspru si crud in

unele imprejurari, aceasta se intampla numai atunci cand avea
de ap4rat interesele imp'rtiei contra hainirei boierilor munteni. 13. altfel duce o purtare corecta, nelacoma si o ocarmuire

inteleapta si prevazatoare. De asemenea pot sluji ca modele de

buni administratori Aleaxandru Ipsilanti in Muntenia, Constantin Moruzi si Scarlat Calimah in Moldova. Mai amintim si pe
domnul reformator Constantin Mavrocordat, cel putin In privirea scopurilor, daca nu a rezultatelor dobandite, precum si
iubitorul de imbunatatiri Grigore Alexandru Ghica.

Alaturea eu acesti ca.tiva domni mai neinteresati si cu

scopuri bune, marea multime este insa, precum am vazut-o
lacoma si jefuitoare, ceeace er cu a-Ma mai firesc cu cat In
omenire in deobste naturile rele covarsesc pe cele bune, si mai
ales in un timp si un mediu atat de favorabil desvoltarei patimelor egoiste. Dar chiar daca toti domnii fanarioti ar fi fost
insufletiti cu nobile ganduri, Inca sistemul in care erau prinsi ii
silea sa apuce pe cai reprobate poate de intima lor natura. Sis-

temul era mai rau decat -persoanele, si dacri Turcii nu ar fi

strans de gat pe domni, mai multi din ei nu ar fi gtuit pe popor. De aceea in epoca fanariota noi nu vedem numai domnia
greceasca, ci pe aceasta captusita cu acea turceasca, fara de
care Fanariotii nici nu pot fi ganditi. Ca sistemul era vina de
capetenie a relelor suferite de poporul roman, se vede din impre-

jurarea c chiar din domnii cei buni sunt nevoiti a jefui poporul, spre a se conforma nevoilor timpului. Asa am vazut pe
domnul cel cu idei din epoca fanariota, Constantin Kavrocordat,
ca contribue nu numai in contra vrointei lui la apas'area poporului prin creearea sferturilor, dar il oprima chiar in chip pozitiv, scotnd pe el greaua dare a vacaritului, si dand tocmai
atunci o boala in vite, spre a nu-si subtia venitul, la vacarit si
4 Dionisie Eclesiarhut tn Papiu, II, p. 193.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

99

de pe vitele moarte, aceasta spre a puteA multumi pretentiile

bAnesti ale Turcilor. De asemenea Alexandru Ipsilanti In timpul linistitei sale domnii de 8 ani In Muntenia (1774-1782),
este silit spre a multumi cererile de bani ale Turcilor, de a scoate
In anul al 2-lea darea haraciului, desi acesta fusese iertat trilor romne prin tratatul dela Kuciuk-Kainargi 7.
Dela cele cateva exceptiuni din rAndul domnilor fanarioti au rAmas in tgrile romAne unele inceputuri, care au fost
duse mai departe de vremile mai noue si au Indrumat o schimbare si o usurare in traiul locuitorilor. Asa dela Grigore Ghica
dateazg primele IncercAri de a intemeia industria In Moldova,
precum i podirea stradelor capitalei cu drugi de lemn 8; dela

Moruzi acea a velnitelor care incepull a produce rachiul In

tar6 In loc de a-1 importa din Polonia ; dela Ipsilanti dateazA

prima incercare de a codifica legile civile, care Incercare a fost

relnoitA prin Scarlat Calimah In Moldova si Caragea In Muntenia ; dela Grigore Ghica mai avem i aducerea al ei prin conducte

In Iasi, de care IncA asthzi se slujesc orsenii pentru a In-

destula trebuintele lor, i alte ateva.

Dac6 tragem bilantul Ins, Meg indoial eft' cu toate apuMuffle acestor ctiva domni exceptionali, el este cumplit In
potriva epocei fanariote, i cs atari figuri mai deosebite apar
numai ca niste oaze In un pustiu intins si amar.
Astfel fiind tr6sAturile generale ale tabloulm cel infAtiseaz domnia fanarion, de aceea intAlnim la toate persoanele
ce au avut prilejul a vizita trile romne in decursul ei, o pretuire conform6 cu acea cuprins6 in rndurile de mai sus.
Mfirturisirile streinilor.

Astfel

abatele

Boscovici,

In

ziarul cAl6toriei sale din Constantinopole in Polonia, expune

In cuvintele urmAtoare Intip6rirea ce i-o lAsA privelistea tArilor

romne : Toti banii tArei merg In cheltuelile publice si mai

ales In cele tainice pe care le fac principii pentru a obtinea postul

de domn si a se mentinea In el. Afar de suma atAt de Insemnat
de bani ce iese din provincie pe aceastA cale, se mai scoate Inc6

o Mime tot atett de mare cAstigat sau stoarsA de ministrii

principelui, si mai ales de Grecii ce sunt randuiti in deosebitele

slujbe. Acestia toti se grnesc a se folosi prin toate mijloacele
putincioase de locurile lor, spre a-si culege oarecurn viile, stiind
bine cA schimbAndu-se domnul vor trebul cu toii sA treacA
Vol, IX, p. 52 si 174.
De la care le vine numele de poduri; in Bucuresti Podul Mogosoaei,
In Iai Podul lui Ipsilanti. Podul verde, Podul ros. In 1793 Alexandru Moruzi luii m5sura de a se impune 8 lei de trAsur5 ce intra in oras pentru podirea
stradelor. Vez! Ioseph Mikoscha, Reise eines Polen durch die Mo.dau nach der
Turliel, Leipzig, 1793, p. 16.

ISTORIA ROMANILOR

100

trebile lor altora, care atArn6 de domnul cel nou". Acelasi ob-

servator i d pkerea lui asupra tkilor romane cl ele ar cuprinde tot ce poate face pe o -WA fericit, dac6 nu ar fi atat

de apAsate prin dki ordinare i extraordinare in mii de chipuri,

pe care Grecii le intrebuinteaz6 spre a desbrka poporul i a-1
jupui" 9.

Raicevici ce a fost consul austriac in trile romne pe la

: ori ce domn aduce cu sine

sfArsitul veacului trecut, spune
un mare numk de Greci, ckora le (1 posturile cele mai aductoare de cAstig. Multi din ei prin favoarea principelui contracteaz6 bogate cAsstorii i devin proprietari de pl'mnt. In un

cuvnt Valahia si Moldova sunt adevkatul Peruviu al Grecilor" 1. Ziarul lui Frangopol adaogA cA Fanarul din Constantinopole este locuinta aceea ce se numeste nobilimea greac6
care tiles-Le pe socoteala principilor Moldovei i Valahiei. Este
universitate de toate ticloiile i nu este nici o limbl' atlt
de bcqat pentru a reda numele a tot ce se comite aici". Ambasadorul prusian Seufft de Pilsach adaog la acest tablou inc6
urmAtoarele triiskuri : Grecii din Fanar nu au alt mijloc de
a esi din tictilosia (avilissement) i sk6cia in care telesc cleat
aj.ungerea la domnia Trtrilor Romne" u. Carra spune cA pe cAnd

era in Moldova ca preceptor al copiilorjui Grigore Ghica stoari ca rezultat al

cerile nu ar mai fi cunoscut nici o margine"

acestei dk/pAnki a tkilor romne ne spune Bauer c6 : ar

tre ul un lung sir de ani pentru a inapoia Valahiei vechea ei
str5lucire, pentru a face ss. reinvie atAtea orase altklatl impoporate si infloritoare, pentru a reintocmi atAtea sate bogate
atAtea locuinti pustii, de a ckor triste urme se loveste piciorul la fiece pas" 13. Pe lngI aceste despojen i oare cum regu-

late poporul era dat in fie ce zi in prada celui intli Turc sau
stein ce stelbRea prin mijlocul lui. Mai multi elltori ce treceau prin trile romne se mirau mult de sistemul despoierei
ce exista in ele, de a se lua fled plat tot ce er de nevoie, dela
locuitori. Unul ne arat6 cA dejunurile i mesele, plantarea corpurilor i darea cailor si a boilor se fAceau de locuitori fr6 nici
desplgubirels.'Altul se mill de obiceiul barbar ce ar fi in t6-

Giorna'e d'un vi Iggio dalConstantinopole in Polonia dell'abate Rugier

Giuseppe Boscovici, Bassan) 1784, p. 122 si 125,
10 RAicevicl. 0,-servazion1 storiche, naturali e politich& intorno la Valahia
Mphiavirr. Nonni'. 178R, p. 164.
" 8 Dec. 1770 si 25 Iunie 1816 In N. Iorga Acte gi Doc., II, p. 150 si 504.
" Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valac'ie, Neuchatel, 1781.
" Bauer, Mmoires, hist. et glogr. sur la Valachie, annex.: a l'histoire de
Carra, p. 232.
" Reise eines jungen R Issen von Wien ueber Jassy in der Crim und ein
aDsfilhr iches T gebuch des im Jahre 1793 von St. Petersburg nach Const ntinovel geschic4le r Issic .e Gesandschalt, Gotha, 1801 (Bibl. Arad. Col. Sturza.
No. 2028), p. 98.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

101

rile romne de a prd pentru slujba publicg 1111 nici o consideratie 0 Mil nici o plat tot ce se intfilnete : boi, cai, care,
luAndu-le toate pe neintrebatele dela locuitorii satelor 0 chiar
ai oraelor. Fie care sat unde se sosete e indatorit a da proviziile de mncare 0 toti caii 0 boii trebuitori pcntru ziva urm5.toare, 0. dac nu-i are se iau din satele vecine In care s'au ex-

pedia t ordinele de mai inainte. DacA se intlnesc treatori,

li se iau caii, 0 dac acetia pier, paguba e a celui cui apartirl,

i pentru trei cai ce piense in ziva de mai inainte nu se pltise
nimic stpanului lor. $i aceste silnicii se fac nu numai la trecerea
ambasadorilor cari sunt rari, dar fie care curier ce trece fie al
domnului care trimete de acetia pe toat sAptmna, fie al unui
principe strin, comite acelegi abuzuri, 0 fiecare din ei e intovrit de un ienicer, cu drep tul de a lua calul orickui om in-

tlnete In drum, dac'l afl mai bun cleat al su, sau mai
odihnit, 0 se duce cu el ca 0 cAnd l'ar fi cumprat sau schimbat de bun. voe". Turcii din Vidin veneau in tinuturile de

peste Olt pentru ca uncle vor gsi grit' s-1 aridice 0 s-I ducii
la danii i unde gseau oameni boereti ii b'teau i-i legau ca
s spue gill' unde este 5. Tot aa se scoteau oamenii cu sila
din casele lor spre a gzdul in ele pe consulii strini sau Pe alti

musafiri ". Miserabil stare a unei OH apsate de Greci cu

un despotism fr' nume", exclam Boscovici?". Pn la aa
grad nu respectau Fanariotii chiar i simtirnintele cele mai

gingae ale poporului, cA unul din ei, Mihai Sutu, amaneteaz

pentru o datorie de 30.000 de lei ce o ave cAtre un negutitor arman Hogea Bogos Apicsade biserica din Herfa cu toate
averile ei, pe care apoi negutitorul, spre a-i scoate banii, voete
la rndul ski s o vnd la sultan mezat 11 Pe lng a aceeai
biseric mai fusese pus amanet de acela domn la un negutitor sudit austriac Evs atie Pelin Pencovici, care lucru gsindu-se de Alexandru Moruzi c ar fi nepravoslavnic i fr cuviintA i urt a se vinde Mewl lui Dumnezeu", se scoate din

atare batjocur prin druirea ei &are Sf. Spiridon care pltete in unire cu domnul suma ce apsa asupra lui ". Intr'un
cuvnt domni in Tkile Romne o samavolnicie fr de preche 0 de pe atunci se aplich proverbul cine poate oase roade",
spus de negutitorul $tefan Margulus ctre Dimitrie Aman, negutitor macedonean, raznd totodat de modul cum se aplicau
legile etc rly Byaxtav". !Chial. Tiganii erau - aa de jupuiti
p. 69.

15 Boscovici, p. 108. Corespondenta lui Dim. Aman publ. de N. Iorga

" Doc. din 1806 In Uricarul, X, p. 257.

" Boscovici, p. 109.
il Acest prea interesant hrisov din 1804, Mai In 15, 1n. Uricarul, VIII,

p. 27-39.

102

ISTORIA ROMANILOR

de dregatorii domneti ispravnici, poslunici cgpitani, zapcii,

vatafi de plaiu i alti slujbai" Meat Tiganii domneti fugiau
In alte tari i mai ales In Austria 19.
Daca cercetam acuma cum suporta poporul roman atare
regim al jafuitorilor : Turci, domni, Greci i In deobte a tot
ce avea In mina o portiune din puterea ocIrmuitoare, va trebui sa despartim aceasta intrebare in dou parti, potrivit
Cu clas2le ppporului rorntn de care poate fi vorba : boierii
sau clasa de jos a poporului.
Efectul ap5sfirii asupra poporului.
Nu este nici o Indoiala ca clasa muncitoare a urat In totdeauna elementul grecesc,

mai intai din instinct, ca element strein, apoi fiind ca vedea

In el pe exploatatorii ei cei mai neomeno0. Unde vedea Grec

taranul tia c banul trebue sa-i iash' din punga, 11.161 ideea de

Grec se identificase la el cu acea de desbracare 0 jgfuire. De

aceea In toate revolutiile mai mari Incercate de Romni Maintea epocei fanariote pentru a se mantul de Greci, clasa de jos
dadu totdeauna cu o deosebita ravng ajutor boierilor. Ba chiar
In tim.pul epocei fanariote, cnd boerii nu mai indrazneau sa se
puna in fruntea micgrilor ce se mai incercau pe ici pe colea,
poporul de jos tot se lasa a fi ademenit de ideea de a respinge
pe Greci.
Dar aceste raporturi ale tgranilor cu Fanariotii nu aveau
vre-o mare Insemngtate ,i este mai interesant a cerceta leaturile acestora cu clasa politica, cu boerii ambelor provincii.
Elementul boeresc urja i combtea pe Greci, la fnceput
cn micari violente i turburatoare, In timpul epocei fanariote
Cu mijloace mai damoi, precum pribegirea sau parile la Constan-

tinopole. Opozitia se indrepta bineinteles in contra elementului nou grecesc, introdus proaspgt din Constantinopole, ceeace

era firesc, intrucat multe elemente din acest neam intrnd In

Incuscrire cu boerii pamantului, iar altii romani7ndu-se, ace-tia nu-i mai puteau privi ca oameni strgini de tara, ha adeseori
Ii vedem luptnd alaturea cu Romnii ileac* contra veneticilor streini.
Boerii i mai ales reprezentantii lor cronicari urmau i
acum a aduce Grecilor cele doua Invinuiri pe care 0 mai fnainte
de epoca fanariotilor le indreptasera asupra lor, anume ca boerii de tara nu ar mai incapea de rani lor la nici o pane i al doilea

ca ar stoarce tarile de bani prin meteugurile lor.

Asupra puntului celui din-Lai se poate insa constata ca i
In timpul epocei fanariote, dregatoriile cele mari ale tarilor ro" Vez1 Corespondenja lui Dimitrie Aman, publicatd de N. Iorga, 1913
pe. 8 Si 24.

REZULTATELE EIPOCEI FANARIOTE

103

mane rAnfsese in mare parte tot pe mana boerilor bAstinai

si cA acei de origine greac erau totdeauna reprezentati in di.
van in o mid. minoritate. Asa chiar .Neculai Mavrocordat, primul fanariot ce se urc6 pe un tron romnesc, fsi alc6tueste marele
sAu divan din boerii urmAtori : Ioan Buhu vel logof6t, Neculai

Costin vel vornic de tara de jos, loan Sturza vel vornic de tara
de sus, Antioh Jora hatman, Ilie Catargiu ve! spAtar, Gavril
Miclescu vel paharnic si Ilie Cantacuzino ve! vistiernic. Boeri
greci are pe lang el numai pe Ramadan vel postelnic, Spandoni
eaminar si Sculi c6mgras 20. In a doua lui domnie intalnim
i pe Grecul Manolache Hurmuzache comis mare 21 Mihai Raco-

vit6 domn roman din epoca fanariot6, despre care cronicarul

spune cA adusese cativa Greci cu sine care I-au adus la stric'ciune", primeste numai pe doi din ei in divanul tgrei,

pe Constantin Ipsilanti vel postelnic, pe Dimitrie Macri vel ban,

Boerii
iar pe un al treilea Grec Panaiote face ve! arma
ceilalti ai lui Mihai Racovit erau : Ilie Catargi ve! logoalt,
Lupu Costache vel vornic de tara de jos, loan Sturza vel vornic
de tara de sus, Dumitrascu Racovit6 batman, loan Pala de vel

sp6tar, Constantin Ruset ve! paharnic, Con.stantin Costa che

ve! vistiernic, Costandache cumnatul domnului ve! stolnic,
Iordache Cantacuzino Deleanul vel comis "s.
Grigore Ghica cel intai domn al Moldovei cu acest nume,
care era si el Grec, de oarece cronicarul Neculai Mustea, spune
despre el c6 prea lesne au invAtat limba moldovenease624"
pune de asemenea boeri pe Romnii Gavril Miclescu Mare logoDarie Donici vel vornic de tara de sus, Constantin Costache

hatman, Sandu Sturza sp'tar, Iordache Cantacuzino ve! ban,

Toader Palade ve! vistiernic ; iar Greci numai pe Constantin
Ipsilanti vel postelnic si pe cumnatul sAu Andronache Vlasto
comis 25. *1 asa mai departe la toti domnii fanarioti, i numai
prin exceptiune de se intalnesc in unele divanuri de odat5 cate
5 boeri Greci, precum sub Grigore Alexandru Ghica (1764

1767) in Moldova, &And se aflau deodatA alAturea cu boerii mol-

" Necul:ea in Letopirete, II, n. 327. At. Comnen Ipsilanti.

I bidem, p. 373. Familia Hurmuzache la oilg'nea ei grecearca a devenit prin romanizarea ei unul din stalpii natioralitatei romAne. In Muntenia am
1ntAlnit acelas lucru pe o scara Inca mult mai mare In fami la Cantacuzinestilor.
a' At. Conrien Ipsilanti 1. c. N. 439 spune cA la Racovita mai erA si
loan Ipsilanti aga.
" iludern. p. 387 si 399. Rusetestii la 1nceput Greet, d'n
Cunarestilor, venird in Moldova de pe timpul lui Vasile Lupu. se romfinizase. Fost-au

Costaneache Greg?

" Letopisete III, p. 81.

" Neculeea In Letopisefe, II, p. 402. Vezi o. expunere met amtinunlita
a acestrr imprejurari in. P. RAscanu. Lef ile fl renituriie boerilor Moldonet fn
1776. Document de la Gr. A. Ghiea ,voeuccl. TEZii dc licenta, Iasi, 1887. p

XXIIIXXX.

ISTORIA ROMANILOR

104

doveni, postelnicul talasache, stolnicul Firali, comisul Sulgeropol, cAmAraul Panaiotachi i cAminarul Panaiodor 26. Cu
toate acestea pe timpul fanariotilor veneau multi Greci in

romne, i nu sunt neintemeiate plngerile cronicarilor asupra

necontenitei adAogiri a acestui element, i dacA ei chiar in acest
rAstimp nu ocupau cea mai covAritoare parte din boeriile
cele mari ale statelor romne, ei se introdusese in un mare
numAr de posturi mai mici, i anume mai ales in acele prin care
se strecurau daraverile bAneti, precum ispravniciile de pe la
tinuturi, ins'Arcinate cu strAngerea dArilor i cu adunarea proviziilor cerute de Turci pe preturi reduse i cu alte multe daraveri
aducAtoare de catig 27 In aceste posturi mai mici, dar din care
se puteau trage mai mari foloase, se grAmAde'au Grecii ce veneau

dupA domni, precum pe de altA parte ei luau in intreprindere

vAmile, ocnele i chiar unele dAri indirecte cnd erau scoase

In vAnzare 28. Tot ei apoi speculau pe tArani cum am vAzut cu

cumpArarea timpurie a recoltei, plAtindu-le datoriile cAtre visterie ;

ei imprumutau pe domni cu banii trebuitori pentru

cAp Atarea tronului i aa mai departe.

Er obiceiu, mai ales In Muntenia, ca sA se numeascA in
judete cAte doi ispravnici, unul chip pentru ocarmuire i finante
celAlalt pentru judecAti, in realitate insA unul Romn i altul

Grec. Aa alAturi ca Clucerul Socolianu care pAnA

a f ost
ispravnic 30 de ani in ir, 22 la VAlcea, 7 la Gorj, i 1 la Romanati, gAsim pe rnd Greci : Constantinidis, Iuchi, Parteponis,
Mavrodoglu, Chrisoscoleos Stefan, toti cu titluri de boieri
romni 2).
CA dregAtoriile tinutale erau mai cu deosebire ocupate de

Greci, ne-o spune mai intai Boscovici, care intAlni la intrarea

lui In Moldova in Galati un cArmuitor Grec, i la eirea din
tarA la CernAuti gAsete de asemenea ca staroste de CernAuti pe boerul Grec, de origine francezA, Milu 30 Potrivit cu
aceste fapte raportate de Boscovici, ne spune i Neculcea la
Domnia lui Grigore Ghica In Moldova 1727-1733, cA toate

" tn. CogAlniceanu In Letopisele, III. p. 261,

Raicevic. p. 153 spune c rija principalii a ispravnicilor este Incasarea dontributfilor si procurarea provizillor cerute de Poartil. Tot asa si

Thornton. Etat actuel de la Turgute, traduit par ." Pails, 1812, II, p. 499.
" Lahovary, Hdrtii Vecht in Cono. literare XXVI 1893, p. 571.

Vezi curia era luatA In Intreprindere darea untului din Judet(le Olteniei
de Wm. Aman en alti tovarAsi, Greci si RomAni, cum si darea VinAriciului
vAmile. Coresp. lui Dim. Aman, de N. Imga p. 11, 28 si 80.
11 13oseoVic, Giornale. p. 127 si 153. Comp. p. 91: ,,I,a Moldavia una
prOvindia tutta' christiana, guvernata thun principe greco, seelto dalla Porta,
il qua&'lia
piu gran parte dei suoi off iciali parimente Greci" In 1798 gAsim
pe un Grec Armagu pArcAlab la Galati, Urirarul, XI, p. 118.

RFIZULTATELD EPOCEI FANARIOTE

106

dregAtoriile dela margine tot Greci le tineau" 31.. Tot ap arat

Enache CogAiniceanu cA Scarlat Ghica aveA pela tinuturi
tot oameni greci" 32. Lauren on adaoge c in judete erau pretutindeni cate doi ispravnici, unul Roman i cellalt Grec33.
Arzmagzarul (tanguirea) boerilor Moldovei din 1822 prin care
cer restituirea domnilor pAmanteni, spune intre altele cA cele
mai mari i mai c4tigoase boerii *i cele mai multe ispilvnicii
celelalte slujbe ale trei le popreau Grecii" ".
Dad. Grecii impAnase tArile romane pe din jos de unde
mai ales izvora s'Amanta banilor, i gura pe unde ei erau vArsati
In lacomele ale Turcilor pungi, tot sub paza lor er. Am vAzut
cA postelnicia adicA ministerul trebilor din afar era tot deauna
pe mana unui Grec 35, Ind dinaintea epocei Fanariotilor, i in

timpul lor de sigur c' lucrul nu putea s urmeze cleat tot

astfel. Dei postul de mare vistiernic era in deobte incredintat

unui Roman, al doilea vistiernic, care conducea in realitate

vistieria, era totdeauna un Grec 36. Mai important este ing

cA agentii domnului din Constantinopole erau recrutati tot
dintre fanarioti37. Intre acetia i postelnicul grec se ferbeau

insA afacerile bAnesti menite a sprijinl i a intArl domnia, i.

aceste afaceri erau tratate chiar in secret de toti ceilalti boeri 38,
!neat daraverile bAneti a tkilor romane erau Mate in intregimea lor pe mana strAinilor : domnul cu postelnicul, vistiernicul i capuchehaii sAi de sus, ispravnicii, zapcii, creditorii
exploatatorii de jos. Ne intreldm ce mai rAmanea din tad in
propria ei ingrijire, mai ales cand tim c vechea ocarmuire nu
era decat o exploataie bAneasd a locuitorilor ? Doar indeplinirea poruncilor ce veneau din partea elementului domnitor.
De aceea i boerii cei mai cu vad erau totdeauna postelnicii

sau capuchehaii, precum era Ramadan sub Neculai Mavrocordat, care era mai ales si mai la cinste cleat toti", i capu-

chehaia Stavarache sub Calimah i Stefan RacovitA despre care

Stavarache cronicarul spune cA era ca al doilea domn" 39. Boerul muntean Hagi Stan Ziam biv postelnic spune in o scrisoare
Lelopisefele, II p. 413 si III, p.240 Tinuturile de margine crau ;

Soroca, Fkiul, Covurluiul i Tecuciul. Hrisovul Gr. Mika din 1728 in Uricarul,

I, p. 47.

Lelopisefele III, p. 240. Comp. p. 217.

" Nouvelles obrervalions, p. 15.
14 Uricarul, VI p. 127.

" Wurnul VIII, p, 136.

.

Sa Laurencon, p. 17.

Vezi o I stA de mat multi capuoiteliai greci din epoca fanariotil In P.

pficanu, op. cif., p. XXVIXXVII.

Ra'cev ch. Osservazioni, p. 151-152.

Neculcea In Lelopisete, II, p. 326; En. CogAlniceanu, ibidem, III, p. 244.

I8TORIA ROMANILOR

106

din 1786 a postelnicia o aveau numai aproape boerii greci,

fiind la Tarigrad cea mai cinstitA boerie i aici In tar cu toatA
puterea" 43.

IatA deci adeveritA pe deplin tAnguirea cronicarilor, cA

Grecii ar lua pAnea din gura Romanilor i ar schimba obiceiu-

rile Wei.

De aceea sA nu ne mirAm dacA fntAlnim In tot decursul

epocei fanariote acea rivalitate nelmpAcatA fntre RomAni
Grecii proaspgt veniti din Constantinopole. Am vAzut In cursul
expunerei istoriei domniilor fanariote de .cAte ori boerii pAmAnteni cAutau sA dAuneze Grecilor, fie prin plAngeri aduse la Poart

contra asupritoarei lor ocArmuiri, fie prin pribegire din tarA

care s'A documenteze Portei acelas lucru, de oarece acuma nu
mai fndr'Azniau a recurge la mijloace de silnicie.
Grecii fns6 pe lAng6 jaful asupra -Wei mai zAdAreau pe
boeri prin mai multe acte pe cAt de violente pe atAt de batjocoritoare. La fnceput gAsim chiar sAnge vArsat de domnii fana-

rioti, si mai multi boeri pier In Muntenia, jertfa fnchinrei lor

cAtre Nemti In timpul rsboiului acestora cu Turcii din 1716
1718. AceastA asprime era Ing oare cum fnteleasA In timpul
unui rAsboi 41 CurAnd frig dupA aceasta fanariotii fncep
a nu mai pune sub cutit pe acei ce se rAsculau, In care rezerv
nu se poate vedea altAceva decAt constiinta cA frA nici un drept

se fntroduceau ei In domniile acestor tri, cki cAt despre cruzime n'avem decAt sA ne amintim pe acele slbatece comise
de Mavrogheni, chip pentru a infrAna tAlhAriile i fnselAtoriile
din Bucuresti. AfarA de moarte insA cAte alte necazuri i fnjosiri !Asa Mavrodordat bate cu biciul la scar'A ca pe Tigani pe
doi boeri mari ai Moldovei, slugerul Gavril Costache i postelnicul IonitA Neniul, pentru a rAsbuna ocara unui Grec, pe care
ei lndrAsnise a'l fmbrAca In suman, spre a-si bate joc de el. 42
Gheorghe Mitrea vistiernicul, sub invinuirea fals6 cA si-ar fi
fnsusit bani obstesti, este fnchis la Seimeni, legat cu frAnghii
sI se pun pustile cele mari (tunurile) peste el 43. Sub loan Mavrocordat, fiindcA nu se aflau In vistierie banii trebuitori spre
a plti mucarelul domniei, dupA care tocmai un mare Turc se
ostenise din Constantinopole, boierii Sandu Sturza si Andrei
Ruset logofeti, Manolache Costache i Sandu Racovit vornici,
Teodor Paladi spAtar, Lupu stolnic si mai multi altii sunt dusi
a Jorge, Sludii si Do-., VIII, p. 12.

Cel de pe urmA boier ucis este spAtarul IonitA Cuza, spAnzurat Cu mare

grAbire nepricestuit, tncAltat, tmbrAcat si nu se stie dacA cu adevAr" Neculcea, II, p. 390 de un domn romAn d n epoca fanariotA Mihatu Racovitli, lit
1718 tu timpul rgsbotului cu Nemtti.
Neculcea, In Letopise;e, II, p. 326.
" ibidem p. 327.

REZULTATELF1 EPOCEI EANARIOTE

107

la Beilic unde paa conacea, fnchii i amenintati cu pierderea

vietei, daca nu vor raspunde banii pang a doua zi, ceeace nnmitii
boerii sunt nevoiti sa faca din averile lor ". Grigore Ghica bate

pe Constantin Bal medelnicerul la talpi si cronicarul adauga

ca acest domn Meuse obiceiul de a bate pe boieri la talpi turcete" 45.

Am mai putea aduna ilic multe de aceste asprimi su-

ferite de boerii romani dela domnii fanarioti, din care, alaturea

cu pornirea totdeauna gata a boerimei pamntene catre pad

i destarare, se vede usor ca tarile romne fusese inteadevar

copleite de Grecii fanarului, dar nu inadusite, a viata ce

'Area ca amortise la suprafata, se mai mica inca in adncurile
fiintei lor. De aceea nu ne vom mira daca Cu toata apasarea
secuiara a elementului grecesc, fu destul numai sa se faca o tirbitura in muntele ce acoperea elementul comprimat, pentru ca
acesta sa izbucneasca ca un vulcan de mult incatuat i sa arunce

departe de el coaja straina.

Fanariotii simtind adeseori puterea elementului boeresc,
se sileau insa i al (*fig& prin blandete, nu numai a-1 infrana
prin asprime i de aceasta nevoie neaparata pentru linistea
lor se i convinsera tot mai mult cu cat inainta epoca fanariota.

Am vazut ca Mavrocordatii vroise sa deschid era fanariota

prin o politick' democratica, cautand sa-si intemeieze puterea
pe poporul de jos, in loe de stratul nesigur si ovaitor al boerilor.
Aa Meuse Neculai Mavrocordat, aa mai ales fiul salt Constan-

tin, prin planuitele sale reforme in favoarea taranilor. In cura.nd insa ei inil se convinsera ca zadarnice erau incercarile
lor, si c elementul boeresc neputnd fi suprimat, trebuia pe

cat se pute catigat. Fanariotii urmatori Mavrocordatilor

se silira, pe cat le permiteau grelele nevoi de bani in care se aflau
a cruta pe boeri dela unele dari indirecte, sau de a le da inapoi,
sub forma de mile domnesti, pe cele luate precum face bunk' oara
Mateiu Ghica i apoi Hangerli cu acel vacarit cumplit, care dei

pierdu pe tarani, imbogati pe boeri. *i Bauer ne spue di boerii

erau adese ori scutiti de dari 46. Din aceste repetate scutiri singuratice boerii isi formara in curand pretentia la un drept de a
fi aparati de dajdii. In anaforaua indreptata catre domnitorul
loan Sandu Sturza din anul 1827 boerii cer dela domn, ca sa le
44 En. CogAlniceanu, ibidem, III, p. 204.

" Neculcea, ibidem, II, p. 441.

" Mmoires, p. 265: Las boyards sont tous exempts de vinarit et de

dismar't et paient l'oierit sur le mrne pled que les eccls ast'ques, anciennement tous les trois ans, plus tard tous les ans, m-is exempt& souvent de la

p-le". Fanar oti nu lipsiau insA de a impodobi rApitoarea lor ocArmuire Cu pr'ncipli econom ce. Ei sustineau cA este bine a se inteti poporul la muncA prin grele
dArl, spre a impiedeca a lui lenevire. Zallony, Ess^i, p. 54). Munea boiereasci

mi prea vroiau Fanariotii s'o trezascA did ea tintea numai la rtisturnAri.

ISTORIA ROMANILOR

108

intAreascA privilegiile de care s'au bucurat in toate timpurile,

i falsificAnd istoria inteun chip vAdit, indrknesc a spune a
neamul baeresc si toti boefir, dup6 drept6tile cele din inceput
legiuite si in urmA dobAndite dela o invechime a anilor, pentru
jertfire, au fost si sunt osebiti i in veci vor rAmnea sub acest
pronomion de a nu fi nici od:nioarcl supdrafi Cu nici un lei de
dare 0 indatorirt sub once cuveint, nume i inchipuire; cci nu
numai persoanele lor slobode de toate d5ri1e, dar incA si casete
si dobitoacele lor toste i viile si livezile ca ponAt nu au sd dee
oceirmuirei nimic, nici supuse la vre un fel de plan, precum
din invechime s'au si legiuit" 47. Tot fanariotii au introdus sisstemul vanz6rei boerilor pe bani la oameni din popor. Cel intAi cunoscut ca aducnd aceastA innoire este Matei Gheno despre

care At. Comnen Ipsilanti spune c5. a creat prin postelnicul

gu Alexandru Sutil in timp de 3 luni, in Bucuresti, 30 de Stolnici, 20 de paharnici si 30 de serdari dintre oamenii prosti si
nestiutori" 48.

Politica externii a Fanariotilor. Dup6 ce am schitat

sistemul de ocArmuire turceasc cAptusin cu cea greceasc
In tArile romne si am arAtat cum Fanariotii erau priviti atAt
de tara nepolitic en si de cea politick ne fmne de atins
inc6 o insemnat6 intrebare pentru a caracteriza pe deplin sistemul de ocArmuire al elementului fanariot, anume conducerea
politicei exterioare a impArAtiei turcesti care-i incpuse pe mAni,

si urmgrile ce o asemenea conducere le avu asupra soartei IArilor romne.

Fanariotii ajunser sA pun in mAinile lor conducerea
politicei externe a Portei prin urmgtoarele imprejurAri. Turcii
In tendinta lor de stpnire numai prin putere, tendint6 ce se
mostenise din generatie in generatie, nu se indeletniceau cu
inv5tAtura limbilor strAine. Dup6 scAderea energiei lor primitive : puterea turceascA venind ins6 in leg6turi cu acele europene, ea fu silit a prim' unul dupg altul ambasadori dela deosebitele puteri crestine, care ne stiind nici ei limbile Mahomedanilor, trebuir6 g se slujeasc de tAlmaci49. Grecii aflati in
Constantinopole practicase de mult aceast meserie in daraverile comerciale ale Turcilor, si ei se arAtar6 gata de a mijloci
i acele politice. Cel intAi dragoman oficial oarecum al Portei
otomane este Panaite Nicusia in 1669, dup moartea cAruia obtinu marele dragomanat Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
care stiu sA dee acestui post, prin canalul csruia se lucra mai
ales politica din afar% a Turcilor, rolul ce i se cuvenea, acela
47 Uricarul, II, p. 198.
ii 1. c. mai sus (p. 42 nota 52), p. 478.
1
Zallony, Essai, p. 14-17.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

109

de a-fi alaturea cu marele vizirat dregatoria cea mai Insemnata

a curtei otomane. De atunci Inainte politica exterioara a Imparatiei turcesti fu monopolizata de Grecii din Constantinopole,
care cautau s obtina prin toate mijloacele postul de dragoman,
spre a trece apoi din el, ca multumita pentru slujbele aduse,
In domnfile romane. Aice tradslerand ei deprinderile din postul
ce ocupase, se indeletniceau mai departe cu politica exterioara,
trimitnd iscoadele lor la toate curtile europene, ceeace-i punea
In putinta de a transmite Portei totdeauna vestile cele mai noua
si cele mai sigure. Un raport venetian ne spune anume ca domnitorii din Moldova si din Muntenia sustin pe Insasi a lor cheltuiala corespondenti la toate curtile vecine i Inca la unele dela
nord, pentru a informa Poarta despre toate noutatile. Ei Intretin
corespondentii lor prin necontenite trimiteri de 'Mari ca curen,
expunnd Turcilor dei nu totdeauna si'n chip temeinic, faptele i presupunerile politice pe care le culeg din deosebitele
parti, cu mult mai Inainte ca tirile sa ajunga la Poarta prin

ministrii MOO" 5. Alt raport francez atrage luarea aminte

asupra faptului ca cele dou curti din Moldova si Valahia exercita o mare InrOurire asupra guvernului turcesc prin aceea
sunt posturile cele mai Innaintate si mai bine luminate ale Imparatiei Otomane" 51.
Inainte de a intra In cercetarea felului politicei externe
a Fanariotilor, trebue sa facem o bagare de seama care ne va explica Intreaga lor purtare fata cu Imparatia ce avea naivitatea
a le Increde conducerea intereselor ei celor mai de seama.

Nu trebue s uitam anume ca Fanariotii erau de alta

rasa i credinta decat stapnii carora slujeau, ha ca erau chiar

coboratorii generatiei zdrobite prin cucerirea otomana, ei

supusi unei stapaniri straine si barbare, si ca In inima lor traia
Insa puternica si vie amintirea trecutului lor liber si de sine statator. Silit plecase elementul grecesc grumajii sub stapanirea
otomana i acuma cauta cel putin sa se foloseasca din supunerea lor. Pentru ce ar fi lucrat Fanariotii cu sinceritate la marirea i intemeierea Imparatiei turcesti? Doar spre a o aseza
si mai trainic pe capetele lor. Ei nu erau deci legati prin nici
o fibra a inimei catre stapanii lor, ci numai calculele interesului fi impingea sa le presteze neapratele lor slujbe. Interesul
acesta care putea fi altul, pentru un neam desmostenit de tara

lui, urgisit In a lui Inchinare, despretuit In a lui fiinta, cleat

acel element, fara patrie si el, al banului. De aceea sa nu ne mi-

5 Girolamo Giustiniani c. do e 17 Marne 1769 Hunn. Doc. IX, 2, p. 67.

Exemple N. Barti agentul lui Caragea la Viena care scrie grceste, Iorga, &LIM

i Doc., VIII, p. 57.

5' Pasant c. Talleyrsnd 1 Oct. 1808 Hurm. Doc. XVI, p. 761.

110

MORI& BOMANILOR

rgm dacg vedem pe Fanarioti trAdand pe fntrecutele monarhia mahomedang, si anume pentru rgsplata aceea pe care ne-am
obicinuit a o privi ca cea mai injositg, banul, cu atAta mai mult

cnd ei aveau fnaintea lor exemplul Turcilor chiar, care si ei

vindeau propria lor lard iargs tot pentru bani.
Sunt pozitiuni nenorocite in viata individualg ca i In
istoria popoarelor, In care fmprejurgrile imping la fapte degrgclgtoare. Fanariotii erau pusi prin situatia lor in mijlocul imperiului otoman, In o asemenea stare, cg trebuia ca notiunile
onoarei, constiintei, credintei In toate ale lor ramificgri s se

fristrgineze de a lor constiintg, si ei s deving niste oameni egoisti,

calculatori, mesteri In arta de a Insgla, doritori de castig si socotind cea mai degrAdAtoare faptg omeneascg, trAdarea, o nimicg

lngg luciul aurului.

Istoria are menirea de a fntelege si a explica trecutul.
Toate faptele omenesti fsi au cheia lor si toate Indat ce le-am
fnteles ne par cg asa au trebuit sri fie, si zadarnice sunt plangerile sau mustrgrile unor fapte acuma Indeplinite nu e vorba
de a
lumea prin istorie, ci de a Intelege cele ce au fost. Sunt
popoare tntregi care trgesc din prgaciuni. Oare numai lipsuri
morale b. Imping la aceasta, si nu mai curnd pricini economice?
De asemenea ar fi cu totul neistoric a imputa caracterului personal al Fanariotilor, tegdarea necontenit reimprospgtat a in-

tereselor turcesti, precum si jaful pus In lucrare de ei asupra

tgrilor romne. Dacg eran trgdgtori trebuiau fie aya, cgci nu
puteau lucra pentru ei sau neamul lor decgt trAdand pe Turci ;
dacg jefuiau tnile romne trebuiau sti o facti, de oarece si ei
erau jAfuiti de Turci, si dacg Turcii eran lacomi de bani, iarg
trebuiau sei fie aya tntrucat viata lor era intocmitg prin fundamentala ei constitutie, a tri pe socoteala altora, si ne mai avnd

acuma virtutea a fsbi prin arme pe statele de o potrivg lor,

jgfuiau pe fntrecutele pe acele pe care nenorocirea le aruncase
In a lor stgpnire. Apoi Turcii uitau asa de lesne.... ci erg acoperit cu luciul aurului. Asa cunosteam din vremuri mai vechi
cum Grigore Ghica domnul Munteniei, dupg ce trgdg pe Turci
In bTlia dela Leva este iertat prin stgruintele fnsotite de bani
ale dragomanului Panaite Nicusia 52 Apoi am vgzut cum Turcii dei destitue pe Mihai Racovitg din a doua lui domnie In
Moldova sub bgnuialg de plecare a lui cgtre Rusi, ducandu-1
Incgrcat de fiere la Constantinopole, iartg putin timp klupg
aceea si'l Insgrcineazg cu o noug flomnie tot in goldova 5.3J Cu
toate cg Turcii taie pe Alexandru Ghica dragomanul lor pentru
trAdarea fgcutg de el in timpul rgsboiului din 1738-1739, fiii
" Mal sus volumul VII, p. 197.

Volumul VIII, p. 90 0 Vol. IX p. 37.

REZUVPATELE EPOCEI FANARIOTE

111

lui ce ar fi trebuit sg rgmng urgisiti din cauza faptei pgrintelui lor, se reaflg in favoruri i capgtg domnii in tgrile romne.
Mihai Sutu este disgratiat and fuge in Rusia, dupg aceea iertat
i investit lar cu dragomAnia, apoi cu domnia. Fratii Moruzeti prini de asemenea cu uneltiri viclene, sunt surguniti, apoi
rechemati din surgun i investiti ca domni i dragomani, ha unul

din ei este chiar numit conduator al negocierilor in delicatele

daraveri dela Bucureti, i numai dupg a doua lui tildare i se
taie capul ".

Apoi and vedem pe Turci atAt de nepgsgtori de propriile lor interese, incredintandu-le din nou unor oameni pe

care fi tiau i-i dovedise de trgatori, sg ne mirgm c sgmnta

acestora Incoltea necontenit din nou ? Tau dela o vreme Poarta
se convinse c familiile greceti incepuse a gravita atre Rusia,
pricepAnd InsfArit i ei ceeace nu mai era acuma de mult timp
un secret pentru nimene. Ei luarg mgsura de a nu mai incredinta
posturile de dragoman i domni in Odie romne decat la patru
familii greceti, pe care ea el credea cu deosebire devotate intereselor impgrAtiei, anume acele a lui Scarlat Calimah, Alexandru Sutu, Mihail Sutu i Alexandru Moruzi 55.
Tocmai Insg and Turcii crezuse c i-au asigurat slujbele
credincioase ale celor patru familii privilegiate ; tocmai and
acestea credeau. a au monopolizat bogatele venituri ale tgrilor
romne, trebuia sg se intmple catastrofa care sg pung un capgt Intregei comedii.
Dar sg' intrgm In cercetarea politicei exterioare a neamului fanariot. Ori in ce parte vom urnigri atare politia sprijinitg
de. dragomanii i domnii fanarioti, nu vom afla alfa' ceva deat
tntrebuintarea ei la apgrarea propriilor lor interese.
Alexandru Ghica dragomanul Portei in unire cu fratele
sgu domnul Moldovei, Grigore, In timpul rgsboiului Turcilor
Cu Ruii din 1738, lucreazg In contra intereselor turceti i numai

In vederea de a-i Ostra neatinse pozitiile lor ceeace deseoperindu-se de Turci, ei taie capul dragomanului, lar Grigore
scapg de moarte numai prin un dar de 100.000 de lei 56.
Am vgzut apoi cum Grigore Ghica pentru a-i face nume
bun la Turci, falificg vetile politice ce le transmitea Portei
otomane, privitoare la rgsboiul incins filtre Austriaci i Rui
pe de o parte, Svedeji
Francezi de alta, colorgnd astfel Intiintgrile sale Inat ele sA fie Intotdeauna plgcute Turcilor,
f Al% a ata dacg ruin asemenea schimbare a situatiei adevgrate
64 Vol. IX p. 284.
55 Regulare ImpArliteascA pentru st?ezarea celor patru familii greceti ce
au a domni pe rAnd In Moldo-RomAnia, hrisov tradus din grece5te In &jeans!

I, p. 107.
as Vol. IX p. 63

ISTORIA ROMANILOR

112

a pArtilor rAsboitoare nu fAcea Turcilor o slujbA din cele mai

rele ; dar tinta lui erA de a se pune bine cu Poarta ca s'A-0 pAstreze domnia.
Tot acel Ghica dup6 ce este mazilit i se duce la Constantinopole devine cel mai aprins sprijinitor al intereselor svedeze

i prusiene, care tindeau la invrAjbirea Turcilor Cu Rusia 0

Austria, pentru ca Svedia sA poatA rAsbunA cAderea lui Carol al

XII-lea, iar Prusia sA se IntindA pe socoteala Austriei. Ghica f At%

a se ocupa deloc dacA interesele streine ce reprezinta erau sau

nu folositoare puterei pe care o slujia, se Meuse organul lor,
numai fiindcA prin mijlocirea puterilor nordice spera s'A-0 procure iar un tron in tArile romAne. Si cA numai atare mobil 0
nu alte consideratii dictau a lui purtare, se vede de pe aceea
cA indatA ce el simte cA Poarta nu intrA de loe In vederile Prusiei i a Svediei, ci din potrivA se apropie de Rusia, el pArAsete
pe acele puteri i caut sA'0 ajung6 scopul umblAnd & inele

pe Constantin Mavrocordat domnul Moldovei sfAtuindu-1 a

urma el politica pArAsitA de dAnsul, spre a compromite pe

acel domn in ochii Portei 57.

DacA mai tArziu gAsim pe fiii lui Grigore Ghica, Scarlat

Matei, partizani ai Austriei iar pe Constantin Mavrocordat

0 Constantin RacovitA ai Francezilor, Prusienilor i Polonilor 59,

atare alipire a domnilor fanarioti de interesele unor puteri anumite nu se face doar din pricinA cA ei ar fi fost atra0 cAtre ele

prin deosebirea principiilor 0 a unei linii de purtare politick

ci numai din aceea cA fiecare putere ii avea Grecul ei la Constantinopole, pe care'l mentinea alipit de interesele ei prin re-

petate baciuri i fAgAdueli de sprijin In dobAndirea rAvnitelor

posturi de dragoman sau domni ai tArilor romAne.

Si prea fericiti erau Turcii &And jocul purtat de Fanarioti

cu politica exterioarA a impArAtiei lor le aducea numai greutAti

ce se puteau descurca, 0 nu be pricinuia pierden i nevindecabile. Adese ori ins6 Fanariotii vindeau chiar interesele reale
ale Imp'Artiei ce reprezintau i trAdarea lor se rezolva de astA
clan In pierden i uriae pentru Poarta otomank bucAti intregi
de teritoriu ce se deslipeau de corpul ei i mergeau sA se adaoge

cAtre intinderea dumanilor ei. Aa luceafArul Fanariotilor,

Alexandru Mavrocordat Exaporitul vinde pentru bani Austriei
In pacea de Carlovitz 1699, insemnata pentru Turci provincie
a Transilvaniei, cu toate cA, dupA bazele tratatului de pace,
starea ocupAtiei militare ei nu ar fi trebuit s'A o piardA 59. DacA
Neculai Mavrocordat se aratA din potrivA in tot decursul vietei

lui credincios Turcilor, nu tot aa urmeazA i fratele sAu loan

" Ibidem, p. 89.

Ibidem, p. 116.

" Vol. VIII, p. 45.

REZULTATELE DPOCEI FANARIOTE

113

care, dup ce inal pe boerii munteni luAndu-le 400 de pungi

spre a face pe Turci s nu cedeze Oltenia Nerntilor, dO acestora
concursul sOu cel mai elduros spre a le ajuta sO pun6 mna
pe acea regiune i cere dela Nemti invoirea de a se putea re-

trage in Austria la caz de disgratie ". Dragomanul Dimitrie

Moruzi insOrcinat cu negocierile dela Bucureti, vinde Ruilor

Basarabia cnd o intArziere numai de ateva zile ar fi pus pe

Turci in pozitie de a putea cere ei ceva dela Rui, din cauza indumAnirei acestora cu Napoleon cel Mare, i chiar Grigore
Alexandru Ghica, dac6 nu au vandut Bucovina, desigur c6 au
compromis apArarea ei prin neghibacea lui alipire de Rusia,
pe lang4 c6 din scrisorile lui cAtre rgluitoarea Moldovei, se vede
c6 el tinea mai mult la domnia lui pe tara chiar tirbitO cleat
la ferirea Moldovei de ciuntirea ce i se fAcea.
Nu se poate deci tggdul c, dac6 in privirea ocArmuirii

lAuntrice Fanariotii n'au fAcut cleat a continua trecutul cu

toate relele, nedrepttile i jafurile lui, politica lor externA,
trAdOtoare cAtre Turci, av pentru trile romne efectul de a
le desmembra dup ce le despoiese.

2. STAREA ECONOMICA

Regimul tureese.
Starea economie a unei tri va atarna
In mare parte dela leg6turile de daraveri in care ea se af16 cu
tOrile celelalte. Ea va fi cu atat mai inapoiatA cu cAt va avea
mai puling atingere cu viata celorlaltor tOri. Munca national5
ca i cea individuar nu capOtO o valoare mai spornicA, cleat

atunci cand'poate fi preschimbatO pentru productele altei munci ;

aci in lumea material6 ca i in cea intelectual, scanteia progresului nu rOsare decAt din atingerea i frecarea elementelor
deosebite. O lark' deci care va fi inchis6 comertului exterior,
va li lipsitO de cel mai puternic izvor de inavutire, i tocmai in
acest punct suferiau mult trile romne in epoca de care ne
ocupAm.

Comertul exterior al tOrilor romne se restrAnsese mult,

sub stApanirea turceascA, din ceeace er in vremile mai vechi 61.

Calea mOrii fiind inchis6 tOrilor romne prin cucerirea porturilor

lor prin Turci, comertul granelor cu statele maritime italiene

se stnse, i Turcii confiscar5 In folosul lor toate izvoarele de
productie ale tOrilor romOne. Ei considerau aceste tOri ca Ke-

krul (granariul) ImpArAtiei I or.

Poarta otoman pretindea intaiu s6-i indestuleze trebuintele
ei, i numai dac6 mai rOmnea ceva locuitorilor, sA fie ,vbInici a
" Vol. IX p.

"

\T

cap. Starea Economic&

A. D. Xenopol. Morin Rominilor.

Vol. X-

114

ISTORIA ROMANILOR

vinde i In alte prti. Pe fiecare an veniau cumprlori greci cu

firman dela Poart pentru a cumpra 5-600,000 de oi, a aror
carne este dintre toate mai pe placul Turcilor, pltindu-le, bine
fnteles, In puterea firmanului atAta cAtle convenea. Daca principele
se opunea, de Indat erA denuntat a uneltete o rscoal cu Ruii

sau cu Nemtii. Capanlfii amestecati din Turci i Greci, veneau

dup negutitorii de oi, i cumpkau cu acelai sistem brAnza, untul,

sul, mierea, carnea afumat, pe preturile ce le plkea s. dee.

Si er foarte primej dios a ascunde bucatele, cci Turcii trimiteau adeseori ca mijloc de iscoad neguttori de alt neam care
s nu par emisari de ai lor O. care dAdeau preturi bune. Atunci
tns vai de tri dacg
s vnd ce ascunsese de vnzare
. . . .
turceasa 62. Tot aA i Lajii. Acetia erau un fel de
negutiltori sui generis din Trapezunt, toti foti Ieniceri, i cum
fi caracterizeazg consulul austriac Raicevici, cea mai obraznia
canalie ce se poate fnchipui, In stare de a comite tot felul de neorIndueli, fcndu-i o glorie din ucidere i trdare"63. Speculau

mai ales grne, pe care le cumprau iar5i pe preturile ce le

convenia. Toti aceti negutkori specialiti se asemnau fntr'un
punct, acela a In loe de a cumpka dela produatori fi dezbrcau de productele lor. Adeseori mai aduceau ca poclon In lark
ciuma dup ei.

Daa Galatul i BrAila Inftoau oarecare micare aceasta

provenia din negutitoria impus poporului romn, i nu din o
desvoltare comercial a acestor dou orw. Prin ele nu se mijlocea nici un comert liber eu niminea, Marea Neagr fiind pe
atunci un lac turcesc, fnchis corbiilor tuturor natiunilor, nu
numai celor de rsboiu, dar i celor de negot. AO Brila este
descris ca un port turcesc In care ar veni multe cake cu grne,
care apoi se Incara spre Constantinopole. De asemenea Gala tii
sun t artati ca un port fndestul de mare, In care s'ar afla totdeauna
multe vase 64.
Totui Galatii erau departe de a avea fntinderea i fnsemn-

tatea pe care o au astzi. Ba de and trile romAne czuse sub

regimul turcesc, desigur a acel pert pierduse din ceea ce fusese
mai fnainte, bun oar pe timpul lui Ivancu Rotislavovici, pe
cAnd mijlocea comertul cu Mesembria. De cAnd fns Turcii sugrumase fmpreun cu domniile *i toate arteriile de viat ale A-

rilor romne, Galatii (si Brila) azuse la rolul unor locuri de

fnnarcare pentru negutitoretele prdciuni ale Turcilor. Aa
Iezuitul Philipp d'Avril, care a vizitat Moldova pela 1692, nu" N. lorga, Sludii si Dor., VI, p. 501.
" Raicevich, Osservazioni, p. 115, 120 $ 122.

" Boscovich, Giornale, p. 91. Un raport din 1813 al amb. prusi-n spnne :

Tandis que le despotisme turc pise sur see sujets en les forgant de vendre
leurs productions ...pour Constantinople.

REZULTATELE ZPOCEI FANABIOTE

115

mete Galatii un orgsel mic asgzat pe Dungrea"", si tot ash 11

caracterizazg Jules de Hagemeister, Cu ati-va ani inainte de a
incepe inflorirea lui. El spune despre Galati cg ar continea numai 12,000 de locuitori, dar ulitele sale strAmte, glodoase
murdare reamintesc pururea obarsia sa turceascg" 66. Dela deschiderea mgrei Negre prin tractatul dela Adrianopole, 1829, 0
apoi dela declararea Galatilor de porto-franc In 1834, orasul se

desvoltg cu o mare repejune. Pe cAnd In 1836 nu numgra

cleat 1450 de case, 10 oteluri, 2 banchieri, 43 comercianti si 14
samsari, in 1841 el numgrg 2882 de case, 32 oteluri, 8 bancheri,
62 de comercianti si 31 de samsari ". Dar Galatii tot sufereau

din princina greutAtei plutirei pe Dungre. Iat ce spune Hagemeister asupra acestui punct : Intrarea Dungrei din niare

este destul de grea. Fiind malul ingrei foarte jos, ngsipurile aduse de vanturi umplu uneori gura Sulinei, ceeace sileste chiar pe
corgliile mai usoare a descgrca o parte din sarcina lor. Iatg pentru

ce caicele ce stationeazg la gurile fluviului iau uneori Ong la

1.000 de lei turcesti pentru transportarea unei singure inarcgturi.

Incovhieturile Dungrei invoind rareori plutirea cu vnt, foarte
adese corgbiile sunt suite in susul apei prin tragerea cu

operatie care cere prea multe brate ; apoi fiind c toate ngvile
ce plutesc pe Dungre sunt presupuse infectate de epidemii, nu
le este invoit a se tinea aproape de coastele Basarabiei, Moldovei sau Munteniei, care sunt mai joase si mai putin pietroase
cleat coasta turceascg ; afarg numai dacg este pe ele chi e un
pgzitor sanitar". 08 Toate aceste piedici au fost inlgturate de la
asgzarea comisiunei europene prevgzutg prin tractatul de Paris
din 1856.
Intreaga desvoltare a porturilor dungrene roingne dateazg
deci din vremuri de tot apropiate i in tot timpul epocei fanariote aceste insemnate centre mijlocitoare ale comertului romn
eran ca i neexistente din pricinile ce am argtat.
Cu toate piedicile puse de Turci comertului thrilor romne,
acesta nu taceta de a fi Insemngtor cgtre regiunile acele ce aveau
nevoie de productele naturale, at:At de bune si de frumoase, ce

cresteau pe bogatele lor ogoare. Grgul nu se putea exporta pe

uscat din pricina greutgtii transportului, i apoi el nu era cerut
de statele continentului european, mult mai putin poporate pe
atunci, i producand atatea grne cAte se cereau de consumatia
lor lguntricg. De aceea agricultura erh foarte putin intinsg,
Phillippe d'Avril, Voyage en divers dais d'Europe et d'Asie, In Paplu
Harlan, Tesaur de monumente, III, p. 192.
1 Jules de Hagemeister, Mmoires sar le ronunerce des ports de la nowo
selle Russie, de la Moldavie et de la i alact.te, Odessa, 1835, P. 80.
s, N. S utzo. Notions statistigues sur la Moldavie, Jassy 1849, p. 144,
Hagemeister, I. c., p. 74.
.

116

ISTORIA ROMANILOR

toti calatorii se mira de putinatatea p5mAntu1ui cultivat din

Moldova *i Muntenia 69. Cu a-at mai mult se exportau insa

vitele i caii din tAril romne, aceti din urma mai ales din Moldova,

pastrnduli pna tArziu in epoca fanariota reputatia lor cea din

vechi stabilita. Vitele cornute erau de- o nespusa frumuseta, aa ea

ele loviau atentia calatorilor ce se intmpla sa le vaza -pascnd In

libertate in grasele pauni din batrnele paduri. Aa Boscovici

ne spune ca treand prin codrul dela Bordea catre Iai, ramase
Inminunat de marimea i frumuseta arborilor, prin care circulan
o multime de vite, a caror marime, grosime i putere extraordinail nu se mai satura a admira. Caii vestiti de buni, mai ales prin

iuteala lor, erau cautati pentru cavaleria uoara din Austria,

Prusia, Germania, Polonia, Transilvania i, lucru destul de curios,

chiar i de Imperiul Mahomedan, care cu toate acestea poseda

regina rasei, acea araba ". Bine inteles &are aceasta din urma
piata erau expeduiti tot dupa sistemul cunoscut al vnzarii silite,
ba uneori chiar impunnd fr alta forma tarilor romane o dare

In cai. Numarul cailor exportati catre trile cumparatoare

varia intre 6-20.000 pe an, pretul lor fiind de la 13-35 lei.

Boii i vacile se exportau din Moldova catre Polonia prin

mijlocirea negutitorilor armeni, de unde apoi treceau in Silezia,
Mora,via i Brandenburg. Din Muntenia prin Bosnia cAtre Venetia ; apoi In Ungaria i Transilvidria. NumArul capetelor exBoscovich, Giorna'e, p. 113. Chiar Polonii trimiteau boj la. ps^ut
In Moldova. Un r port al lui Fotosk c. amb. prusian Stiibsch, N. Iorga In An.
Ac. Rom., II, tom., XXXII, 1910, p. 52 (4).
Raicevich, Osservazioni, p. 84 si 124. Del Chiaro, S .11e moderne rivoluzioni della Valac .ia, p. 5. Cerra, Histoire, p. 122. Bauer, Mmoires, p. 241.

Un cAlAtor, Joseph Bohrer, Bemer ungen auf einer Reise von der t r isci.en
Gr nze iiber die Bu ovine, d rch Ost r nd West-Galizien, Schlesien t nd M ten,
nach Wien, Wien, 1802, (Bibl. Academiei, col. Sturza, No. 4118), p. 55, care
a vizitat trile romAne pe la Inceputul secolului nostru, spune cA Austria ar
cumpAra cea mai mare parte din caii de remontA din Bucovina si Moldova.
Call moldovenesti Isi pAstrase In tot timpul vechia lor reputatie. Amintim cele
ce spune Blaise de Vigenre. La des ription du royaume de Pologne et paris ad-

ja ents, Paris, 1573, p. XXXIX verso : la plus grande richesse qu'ils ayent
sont les chevaux, bons ex ellement et de grande I aleine". Reischersdorff In
Chorogronhia Tronsolnanine, 1550, p. 28 spune : eadem uoque regio alit insignes equos". Vezi l Ciiriase Beschreibung vorf der Moldau und Vallachey
etc. 1699, (Bibl. Acad. col. Sturza, No. 4.329), cap. XI: Wie denn dieses Land
(Moldau) schtine Pferde zielet". Acte pentru procurarea cailer de remontA din

partea Prusiei In N. Iorga, Studii 4i Doc., II, p. 135, 148, 152, 154, 158, 160,
196, 200, 202. La aceste din urmA pagini raportul lui Diez c. rege; C'est -ainsi
(sic) tirent annuellement
que les Autrichiens, les Hollandais et tous les
des milliers de chevaux sars aucun emptchement". Din ^ untenia nu se cumpArA cal parce qu'ils sont trop petits et trop faibles", ibidem, p. 204. De ateea aflAm pe Constantin Brancovanu rAspunzAnd lui lordache Cantacuzino
care-i ceruse
trimitA un cal bun, cA nu i se mal IntAmplA cal ca acela,
cad i caii.tAril s'au sfArsit acum, de nici noi nu avem de treabA, ci tot pe
cal turcesti umblAm". Doc. Cantacuzini or, ed. N. Iorga, p. 168.

REZULTATELE DPOCEI FANARIOTE

117

portate pe an ajungea dela 20-40,000, dar pretul unei parechi

de boi gra0 era dela 25-30 de lei 71.

Berbecii batuti i oile erau vindute mai cu osebire in Turcia,

din pticitil gtAtului deosebit al Turcilor pentru carnea de oaie.
Putini numai, ca la 100.000, se vindeau pe apucatele in Transilvania. Pe cand Turcii nu plateau decat cel mult un leu de oaie
sau herbece, Ungurii dadeau de la 15/2-21A fiorini 72 de bucata ;

dar pe atunci nu mergeau lucrurile dupa legile concurentei,

ci dupa legea celui mai tare.

In afara de animale,
romne mai exportau producte
de ale acestora, precum branza, unt, seu, carne afumata, toate
acestea impreuna cu mierea de la albine pe care Turcii o gustau
foarte, iar'60 pe preturi de nimic in Constantinopol. Ceara parte
era luata de Turci, parte se exporta inspre alte tari 78.
Lemnele fiind mai trebuitoare Turcilor, care obicinuesc
a construi casele lor din acest material, nu puteau produce nici
un folos tarilor romne. Din potriva ele trageau catig din van-

zarea sarii, din care trimiteau pe fiecare an in Polonia cate

10.000 de droburi de cate 100 de ocale fiecare 74. Vinul de asemenea se exporta, 0 anume acel din podgoriile Inca de pe
atunci renumite dela Odobeti, catre Ucraina, ajungand cel
mai bun pana la tndepartata Moscova ; acel din Valahia catre
Transilvania 0 Ungaria.
Evreii din Brodi in Polonia mai cumparau din Moldova
pana la 200.000 de piei de iepure pe an, cate 50 de lei suta 75.

Un calator olandez de pe la star0tul veacului al XVI-lea

mai adaoga pe lnga aceti straini ce mijloceau cea mai mare
parte din comertul tarilor romne, pe Saxoni (probabil din Transilvania) i pe Raguzani 76.
" Asupra comertului boilor vezi aceleasi izvoare.
72 Fiorinul valora 90 de aspri, leul 120. Vezi regulamentul monezilor
din 1719 fAcut in Constantinopole in Hurm. Doc., VI, p. 285.
Mmoire de Croix 1670 in N. lorga, Acte

i Frag., I, p. 82: quoy qu'il en

vienne quantit au Serail, 40.000 livres de cire jaune, 60.000 livres de miel".
Un alt raport venetian ibidem, I, p.....din 1607 : il miele del quale si i onsumi
gran quantit alla Porte perche si inpopera alli minestre (supa) quasi in tutti
li cibi et nelli vorbetti".
71 Asupra rerei vez!: Raicevich, p. 87 si 124; Carra, p. 184 Comp. Peysonnet, S r le commerce de la Mer Noire, Paris, 1787, II, p. 185: La clre est
le plus considrable article du commerce de sortie de Valachie, elle est de belle
qualit et la quantit en est immense".
" Cara. p. 184.
Carra, p. 181; Bauer, p. 241; Raicevich, p, 124.
78 Korte, be nopte en nette Beschri ving von den Koningrtil en Hungarien,
Dcem, tien en Marea mit den Vacstendommen Zuvenbergen, Walachien Moldaviert
Bulg rien, etc. Amsterdam 1687 (Bibl. Arad. col. Sturza, No. 2916), p. 48":

De voornaamest Handel die bey de Inwonders des Landes mit de Armeniers

Jooden, Saxen, Hungaren en Raguzanern wert gedrieven, bestaat in Koorn,
Wijn, Wac s, Honing, Huiden, Vellen. Leer, Erten, Boonen en Botter dat door
de zelve voor dat meeste gedeelte na Constantinopolen wert gebracht".

118

18TORIA BOMANILOIt

Din ambele tad romne se mai exportau mascuri, lina

tagae i barsana i pete sarat 77.

Daca ne gandim ca fata Cu un comert de export destul de
insemnat, acel de import era cu totul slab, marginindu-se aproape
la procurarea obiectelor de lux pentru desftarea celor bogati,
atunci vom intelege de unde izvoriau, ca din o fan-ILIA Ma fund,
necontenit averile in Wile romne, cu toate ca. Turcii, domnii
i. Grecii faceau tot ce le statea prin putinta pentru a le saraci.

Comertul launtric al tarilor romne care tot aducea un

bun catig In mainele acelora care-I practica era in cea mai
mare parte In mainele strainilor ; Nemti, Armeni, cati-va
Evrei i. mai ales Greci. Aa in corespondenta lui Dimitrie
Aman (tatl pictorului Teodor Aman) negutitor de origine
Macedonean ins'a grecizat se \Tad In toate partile inpartaindu-se

la trebi negutitoreti pe cat i la Intreprinderi publice aproape

numai greci. In afar% de Aman, gasim pe greci.
Dupa cum am vazut, productia de capitenie a tarilor romane nu se catiga din cultura pamantului, ci din cealalta lucrare ingemanata a agriculturei, creterea vitelor. Toti strainii
care vizitara Muntenia i Moldova in decursul veacului trecut,
lauda inteun glas bogatia i. frumuseta paunelor lor, iar In privirea pamntului cultivat cu totii 11 arata ca necuprinzand decal
o mica' parte din intregul teritoriu. Aa Carra ne spune despre
Moldova ea abia a 40-a parte din pamantul ei ar fi supus plugului 78

Tot aa spune i. lordul Baltimore In descrierea unei calatorii

facute de el prin Moldova in anul 1764, ea ar fi trecut dela
Galati pang la Hotin mai mult prin parnnturi nelucra te 7.
Si poate ca nici atata nu s'ar fi cultivat, daca nu ar fi trebuit a
se indestula Turcii cu provizii de grail, pe care vai de OH daca
n'ar fi fost in stare sa-1 procure.
Turcii consumau cel putin cate 300,000 de chile de grail
pe an 8. In afar de acest grau cultivat cam cu de-a sila pentru
Turci, tarile romne mai samanau gilt' sau malaiu, cat le trebui
pentru consumatia lor interna. In timpul Fanariotilor se desvolt insa cultura unei none plante ce se introdusese intai In
Muntenia, din vremea domniei lui Sarban Cantacuzino (1678
1688), anume acea a porumbului sau popuoiului, cultura ce se
lat-ete apoi i in Moldova i ajunge de pela jumatatea veacului
al XVIII-le a inlocui tot mai mult malaiul i graul in hrana poporului de rand in ambele OH romne. lata ce spune, asupra Introducerei acestei noui plante, dupa cum se tie de provenient5
americana, Genealogia Cantaenzinetilor : In doinnia lui Ser7, Corespondenta lui Dim. Aman, publicatA de N. lorga.
" Raicevich, p. 124.
" Carra, p. 173.
' ReprodusA In Ark. Isl., I, p. 184.

RBZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

119

ban Vodg atradus'intaiu In tara Romneascg de au sgmgnat porumb, ce-i zic Moldovenii popuoiu, cu care mare ajutor este

tgrei ant spre hrana norodului celui prost cAt i spre hrana
dobitoacelori, i mai mult ajutor in vremea nerodirei graului

sau mglaiului" 81

Del Chiaro, care scrie pela 1718, spune cg

cultura porumbului, care s'a Introdus ni de mull in aceastg

provincie a luat un mare avnt din pricina uprintei culturei

*i a sigurantei recoltelor"
Conform cu aceste argtri mai ggsim pe cronicarul Neculai Mustea insmnind In timpul domniei a treia a lui Mihaiu

Racovitg in Moldova (1716-1727) scumpetea obiectelor de

hrang prin pretul mertei de malaiu, care ar fi ajuns la suma

i alt cronicar, Alexandru Amiras, care

descrie anul de imbelpgare ce urmg celui de foamete din domnia lui Racovitg, mAsoarg de asemenea tot in mglaiu aceastg
Imbelugare. El spune cg : cine a sgmgnat un sac de mglaiu
a luat 100 de saci, iar mai putin de 50 nimene n'a luat" 84. Hrana
de cgpitenie era deci Meg pe la jumgtatea veacului al XVIII-le
mglaiul, nu popuoiul.
Cultura acestei plante In trile romne nu este deci aA
de veche precum s'ar putea crede in primul moment. De abia
neauzit incg de 10 lei 83.

pe la sfritul veacului trecut ea ajunge a constitui hrana

obteascg a tg'ranului 88.

Numirul poporatioi. Potrivit cu indeletnicirea mai mult

pgstoreascg a poporului romn, ggsim numgrul locuitorilor

din tgrile sale necomparabil de mic fat cu intinderea i mgnoia

lor. In acel timp cnd tgrile celelalte europene erau ele insgi

departe de a fi poporate In desimea in care le ggsim astgzi, Mun-

tenia i Moldova tot apgreau strginilor ce treceau prin ele ca

foarte putin impoporate. Aa Bauer observg cg Muntenia i
Moldova ar putea hrgni cu uurintg un numgr de 5 sau 6 ori
mai mare de locuitori 86.

Boscovich, p. 124. In 1819 se exportA grAu in Transilvania in timpul

unel lipse de acolo, dar cu invoirea Portei. Hurm. Doc., X, p. 10.
Genealogia 0.ntaeuzinilor (vezi titlul intreg in vol. VII, p. 168, nota
49) p. 312.
" Del Chiaro. p. 56.
Letopisetele, 1H, p. 76.

" Ibidem, p. 126. CA mAlaiu nu insamnA cumva popusoi, se vede din

urmlitorul loc al lui Enache Coglniceanu, ibidem, III, p. 220: Pe unde se
punea lAcusta rAmAnea loc negru, sau grAu de era, sau mAlalu, sau popusoi,

san pAdure.
'1 Pe la 1793 ne spune Reise der russisch.lenisrrliehen wserrocienlicien.
Ges-ndschaft an die ottom nise`e P orle im Jahn 1793, Pot-rsburg 1803, (Bihl.

Arad, col. Sturza, No. 4504), p. 81 : der Kukuruz wAchst f berali und bildet
einen Hauptartikel Mr die Nahrung der Bevlkerung.

ISTORIA ROMANILOR

120

Cifra acestor locuitori nu se poate stabili cu preciziune din

pricina lipsei unei numArAri oficiale a poporatiei t'Arilor romane.

Din datele deosebite Ins6 lAsate de izvoarele timpului, se Va

putea determina cu o destulA aproximatie la cat se urca aceastA
poporatie, si se va vedea ce micA era ea In raport cu ce este astAzi,

de i chiar in timpurile noastre suntem departe de a fi ajuns la

numArul acela pe care intinderea tArilor romane 1-ar putea cuprinde.

Carra socotete numArul total al contribuabililor tArilor

romane la 170.000, i anume 70.000 pentru Moldova si 100.000

pentru Muntenia, iar acel al locuitorilor, evident prea jos, la

500.000 pentru ambele tAri romane 87; cAci este cunoscut a se

pune In de comun 5 suflete la o familie, i apoi pe lang6 contribuabili mai erau in epoca fanariotA si multi scutiti de dAjdii.
Raportul ambasadei rusesti din 1793 d'A Moldovei 250.000 de
locuitori i Munteniei 500.000 88 Raicevici crede cA ambele tAri
romAne ar hrAni un milion de oameni. Tot la atata urcA i Thornton In 1812 poporatia ambelor principate 89. La ceva mai mult
s'ar urca numArul poporatiei dupA. chipul de recensiment gent
de Constanin. Mavrocordat In Muntenia cu prilejul prefacerei
dArilor In anul 1745, cand atunci ar fi ImpArtit 147.000 de peceti
de contribuabuli dela visterie 9, ceeace ridicA numArul locuitorilor Munteniei, ImpreunA cu acei scutiti, la 800.000 de oameni,
si de unde ar urma cA pentru ambele tAri poporatia sA fi atins
cifra de ce! putin 1.300.000 de oameni.

O evaluare mai precis6 a ei se aflA pentru timpul ocupatiei germane, mAcar pentru cele 5 judete de peste Olt. Am
vkut 91 c numrul sufletelor din Oltenia, dupA statisticile germane, se urca anroape la 200.000. Socotind celelalte 12 judete
ale Munteniei mari la un numAr numai Indoit de poporatie,
IntrucAt Oltenia a fost totdeanna mai deas6 In oameni decAt
Muntenia mare, aflAm 600,000 de suflete ca numAr al locuitorilor Valahiei in timpul epocei fanariote, i tot aceastA cifrA
reies6 ca mijlocie a datelor Mate de deosebitii scriitori ; ?neat
ne putem onri la ea fArA tearra de a sta departe de adevAr.
Moldova, fiind mai putin locuitA, va fi avut fntre 400-500.000
de oamlni, In eat poplratia totalA a tArilor romAne se va fi
urcat la 1.000.000-1.100.000 de oameni, adicA de 7 ori mai
In Bauer, 11Vmoires, p. 230.
'11 Cerra, Histoire, p. 172.
Reise der russischen Gesandschaft citatA In nota 23, p. 112 st 119
Dapontes In C ta ogul istortc al Romettor, Erbiceanu, Cron. Greet, p. 179, spune

a pe vremea lui adecA pe la jumfitatea veacului al XVIII-lea ar trAi In Muntenia numai 70.000 de familii.
" Rai cvich, p. 209. Thornton. Etat Gaud de la Tvr(ute traduit par
Paris, 1812, II, p. 412.

" Vol. IK 82.

REZULTATELE EPOCEI PANARIOTE

121

puf in dean asttizi. Acelasi rezultat fl dobAndim, dacA cercetlm

numArul locuitorilor oraselor. Asa lasii aveau pe la 1793 la

14.000 de locuitori, adicA a sasea parte din ceeace au azi 92

Sunt mai multe urme c poporatia trilor romane, de cAnd

cu Inceputul jafurilor si al regimului neomenos introdus odatA
Cu atotputernicia Turcilor, scAzuse si se Imputinase. Despre
aceasta stau dovezi vii In multimea de sate ruinate prin rAsboae i pustieri si care nu se mai ridicarA din cenusile lor. Asa
Inc6 Montalbanus, care viziteaz6 trile romne dup cumplitele vremuri ale lui Mihai Viteazul In Muntenia si ale Movilestilor In Moldova, cam pe la 1620, spline din Intiprirea ce
i-o lAsase aspectul nenorocit al trilor romne, c. mai inainte
Cu 50 de ani, Tara RomaneascA, afar% de cet6ti i orase, num.'ra mai bine de 4000 de sate ; iar Moldova cu mult mai multe.
Acuma Ins, din pricina multelor rAsboae si a deselor rsvr-

tiri ale pricipilor i indigenilor, atat sunt de pustiite aceste

tAri, !flat abia le-a mai rAmas jum6tate din locuitorii lor" ".
Aceiasi observalle

e fcut6 de Bauer pentru epoca fana-

riot si dnsa nu mai putin destrugnoare de familii i gospodArii ca i cumplitele vremuri ce o precedase. Ar trebui
un lung sir de ani, zice el, spre a fnapoiA Valahiei veche ei
strAtucire, pentru a reinvia attea orase altAdat fmpoporate
Infloritoare, pentru a restabili atfitea bogate sate si atAtea
locuinti acuma pustii, pe care strbAtnd tara le fntalnesti la
fie ce pas ca niste triste r5mAsite" ". Poporatia fiind astfel
trated, se destAra mereu, strAmutndu-se din Moldova peste
Nistru In guverdmntul Chersonului, unde se afl i astzi o
numeroas4 multime de Romni ; din Muntenia, In Serbia si
Bulgaria, ale cArora maluri dudrene sunt pline de ei 95.

Pricina de cApetenie care Impingea pe Romni la destArare er lipsa de statornicie In asAzarea arilor, Constantin Racovit domnul Moldovei (1756-1757) trimitnd niste boieri la
locuitorli fugiti spre a-i Intreba de pricina pribegirei lor, venind dela ei trei preoti si 4-5 oameni din cei mai de ispravA
au arstat c tot temeinl stricAciunei lor este din pricina vremelnicei rieslri, adicti nesiiind i netiind hoitirdi ce sti dee bir
pe an, si de aceea s'au sirtimutai si s'au dus in ttiri sirtiine" ".
" Vol. IX 65.
".Tancoigne c. Montmor, ncy Noembr. 1822. Hurm. Doc. XVI, p. 1078
socoteste ceva mai malt, 1.186 000 de oameni pentru Muntenia. E drept di el
dA ateasta stire pentru anul 1t.22. Bucurestii numarau 65.000 de suflete.
Montalbanus, De Turccrum moribus sommenlarius citat de Papiu I'arian In Tesaur, II, p. 143.
" Bauer, p. 232.
" Asupra Romanilor din guvern. Chersonului vezi Burada In Convorbirl
iterare, XVII, p. 281. Asupra celor din Bulgaria Rita ce alce Keunitz, Donau-

122

ISTORIA ROMANILOR

Inainte de a merge mal departe i a analiza starea eco-,

namicA a tArildr romane in timpul epocei fanariote, sA rezumAm stiintele adunate pAnA aice. Pe o intindere imensg de
pAmAnt, prevAzut cu toate bogAtiile pe care natura poate sa
le eispandeascA asupra lui, trAia o poporatie rail care se
d3letnicea mai ales cu cresterea vitelor i a albinelor
trA-

g3a hrala ei mai mult din dArnicia roadelor firesti deat din
a o-nntui incordat6 muncA. Desfacerea productelor castigate cu

ind-stur usurint pe mAnosul pAmant al Orilor romAne era

ingreuiatA prin regimul economic impus lor de puterea stgpanitoare, Neat numai ce scApa din ghiarele rApitorilor sau
productele de care ei nu aveau nevoie puteau fi preschimbate
in bani in Wile vecine. Pentru trebuintile de atunci frisk care
erau prea mici in ceeace priveste consumatia Mintec si care
sporeau numai prin jafurile Turcilor, a domnilor si a acelor de
sub ei, se ved3 c veniturile tArilor romane eran indestu1Atoare, ba chiar prisoselnice, deoarece cu toate prAdAciunile, de-.
stoarcerile si jafurile cele mai neomenoase, locuitorii

erau totdeauna in stare de a face fatA la ori ce cereri noi.

Valoarea obiectelor
In o asemenea stare ecdnemic
creat6 tArilor romAne prin productia i relatiunile lor cu statele

vecine, cum era traiul poporatiei lor? Ce raport era Yntre valorile d3osebitelor obiecte trebuitoare. vietei si cum ti puteit
satisface omul nevoile sale?
Si In Wile romAne ca i in Iumea intreag4 i in toate
timpurile se adeverea legea econnmicg, care spune ea' inteo
stare inapoiat6 a societ4ei pretul obiectelor de hran6 i munca
omului sunt slab plAtite, pe and din protivA productele industriale au preturi foarte mari. Condicile vistieriei Moldovei
ne arat prin numeroase si interesante date care era raportul
tare aceste dou6 clase de valori.
Pentru a putea stabili o asKmAnare tare costul deosebitelor obiecte din epoca Fanariotilor, trebue sA4 raporam la
o unitate statornic6, pentru care luAm ca normA pretul ocalei
de fAinA de grAu pentru valorile mai mici i acel al chilei de
grAu pentru cele mai mari 97.

balGrrien mid der Bal. art, Leipzig, 1882, 1, p. 63; Verschiedene Ursachen und
namentlich das bauernfeindliche Regiment der wallachischen Bojaren beginstigen die Entstehung und rasche Zunahme der rumlinischon .Colonien auf dent
bulgarischen Donauufer".
Hrisov din 1756, In Uricarul, I, p. 1C3.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

123

Mina de gran valor pe atunci 7 bani vechi oca. RaporMud la acest pret acel al altor obiecte de hrana, aflAm urmfitorul tablou :

Mina de popuoi, oca

Carnea de vac6 .

preful Mid
de grill

1/

15

4
30

4/T

Sarea
Untul

Mina.

iv

41/2
T

9'

Curca

Ouale pentru 20

Raportul la

Preful obiectelor
dupli condici In
bani vechl

. .

30
3

41/9
3'

'i

AsemAnnd pretul de astki al acestor deosebite obiecte

eu pretul tot de astAzi al falnei, vom afla, luand ca mijlocie
pretul fainei de gilt' de calitatea a 2-a, 50 bani noi oca :
Preful actual al
obiectelor In lei
ai ban' not

nina de pApuoi, oca -Carnea de vac5..

29

Sarea

22

Untul

Mina

Curca

Oule, pentru 20

15

Raportul Cu

preful Mild
de gran

is
2

'h
8

99

'Li-

22

50

99

)9

29

99

3
10
2

Aceasa asemnare ne arata ca toate obiectele de hrana

erau mai eftine cleat astki raportate la aceeai mkur, vabarca ocki de fain4 de grau, afar de carnea, ce avea pe

atunci, ca i azi,o valoare egala" in raport cu acea a fa'inei de

grau, adia. de 2 ori acea valoare. Acest obiect de consumatie

fiind autat i in staintate pe atunci, prin exportul vitelor,

se explic cum de era indestul de scUmp, dac5.-1 comparAm

Cu untul, g'inile, curcile, (male, Mina de pg.puoi etc.
Dac4 din potriva cerceam pretul bkAniilor importate,
atunci vedem indat cum preturile devin din potrivA enorm
de mari in asem4nare cu acele actuale, raportate tot la aceeai
mAsurg, oca de fainA.

ISTOBIA ROMANILOR

124

Masline, oca
Orezul

Pretul dupa
condic: In lei vi
bani vechi

Raportul Cu

45
42

61/2

,,
1
1

70

92

pretul fainei
de grim

Untuldelemn
bun, oca
117
ib
27
Cafeaua, oca
Zaharul, oca

Ast5.zi aceleasi obiecte ar valora fat

27

Cu

de flinA de gilt' :

Preturile de

astizi In lei
gi hani noi

98

pretul unei oca

Raportul eu
pretul fiiinei

Masline, oca 24

de grau

Untuldelemn,
oca q8
Cafeaua, oca
Orezul, oca

'Y5

Zaharul, oca

6b
50

11/2

11

Nic5.eri nu reese mai ciar deosebirea nemAsurat4 fare

obiectele de hra 5 aduse din afar5 cleat la zah5r, care pe

atunci costa oca cAt 27 de oc5. de MIA si astAzi nu costa'
cleat pretul a 3; er deci de 9 ori mai scump.

Aceeasi scumpete mare se va pute observa si la obiectele industriale procurate tot de tAri strAine, intrucat industria din tar nu alcAtuia un obiect de comert, ci slujea la
multumirea trebuintelor casnice. Pentru valnrile in deobte

Preturi ceva deosebite pentru Muntenia. 0 condia domneasa din

Arhiva Statului adusA de N. I. Anghelescu, Tarilul vrmal f i Hui lucrurilor

din 1776, 1907, p. 18. Mai notAm urtnAtoarele preturi care pot di ne dee o idee
despre valoarea banilor din acel timp : Eliad Manasse vestitul ascAl grec de
la Academia din Bucuresti In piste InsemnAri din 1762 pe o carte a lui aratA
a la 15 Mai a inceput a se nutri la mine fiul boierului Constantin LAzgreanu
pentru 3 lei pe lun j 1762 Alai e am Invoit cu Hagi Geoni Balitoglu pentxu
nepotul sAu Dimitrie sA se nutriascli la mine pentru 50 de leiloe an. Un bucAtar pe an 20 de lei i nimic a la ; Nastasia baba bucAtAreasa 1 leu pe lund;
barbiertil pe an 9 lei sii vie la casa mea sA mA bArbiereascA", spillAtoreasa
1 y2 lei pe an. Birba(ii culli greci i Romdni, de Const. Erbiceanu In An. Ac.
Rom., II, tom. XXVII, 1905, p. 162 (22).

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

125

mari, trebue luat drept termin de comparatie pretul unei chile

de grau, care pe la sfarsitul veacului trecut valora 6 lei :
Preful dupi condici In lei 0 bani
vechl

0 blan6 de samur

Raportul le

chila de grit'

500
150
100
Un ceasornic de aur.. . . / 120
150
Un ceasornic cu lant . . 250
0 bucat prizA de Olanda 60
1 1/2 carate diamant . . . 100

83
25

0 him-1 de singeap

0 ocA de cofeturi . . .
0 ocA de praf de puscA
Geamul

70

17

20
25
42
10
17
1

1/9

LAsand la o parte obiectele acele a cror valoare nu se

poate determina cu precizie, constatlm numai Imprejurarca ce
poate p'rea extraordinar pentru timpurile noastre, c o bucat de panz" de Olanda costa cat 10 chile de grail, cand azi

In mijlociu ar putea costa cat trei ; oca de cofeturi era tot

atat de scump ca si o chil" de grail, de asemenea oca de
praf de pusc, iar geamuri nu puteai cump'ra mai mult de

nou pentru valoarea unei chile de grau, pe cand azi poti cum-

Ora 50.

Din aceste cateva date pretioase pAstrate de sAmile vistieriei Moldovei putem fncheia cu sigurant c traiul simplu
oarecum animalic, al omului era usor si lesnicios ; dar c el
trebuia sA dee o mare parte din munca produA de el, de Indat6 ce dore s-si ridice viata din laugasul de toate zilele.
Valoarea banilor. Rana' acum am vAzut toate cifrele,
aduse pentru a reda preturile tuturor obiectelor de consumatie

In Orile romne, Insemnate prin moneda leului vechi. Lrul

ajunsese de pe atunci o unitate monetarg fnchipuitA, fArA re-

prezentare realk cam era si In timpurile din urmA fnaintea

introducerei sistemului monetar nou, dud se spunea a irmi-

licul umb16 14 lei sau galbenul 37 lei, fAr4 A existe o moned5

divizionar de valoarca unui leu.
Aceast unitate monetar este cunoscutg. si In timpurile
noastre, dei merge mereu spre uitare ; ea valoreaz6 astAzi

aproximativ a treia parte din leul non sau franca!, adia. 33

de bani noi. Dac6 am crede cA si pe timpurile de care ne ocunAm, veacul trecut, leul vechiu avea aceiasi valoare ca si

astIizi, am fnc'pea In cea mai mare gresalA si am fnchide cu

126

ISTORIA ROMANILOR

totul putinta de a pAtrunde In adevAratele valori indicate de

acele timpuri.
Banul nu este decAt un mAsuntor al valorei, mAsun-

tor nu e vorbA ce are o valoare intrinsed, in cat odan cu

functia lui de a mAsura valoare, el poate fi dat i in schkab
pentru ea. Nu e mai putin adevArat insA c moneda in sine

nu are o valoare absolun, ci cA aceasta se schimb6 dupA tim-

puri i imprejurAri. DacA moneda este un mAsurAtor de minune

al valorilor unui timp, pentru dou epoce deosebite ea pierde

aceastA insusire, i trebuie ea 1ns0 m6suratA Cu alt ceva,
spre a se judeca despre schimbarea operan in valoarea ei
internA. Cu alte cuvinte valoarea de curnp'A'rAturA a monedei
se schimbA cu timpul. si este invederat cA cu aceeasi Mime
de argint sau de aur bAtun in forma rotundA a monedei se
cumpArau alte cAtimi de aceleasi obiecte pe timpul Romanilor, in Veacul de Mijloc, in epoca fanarion i astAzi.
Unde sA gAsim ins la rAndul sAu mAsurAtorul comun al

valorei monedei, adic acel element mai constant inch' in valoarea lui decAt aurul i argintul?
Am puteA mai la urmA sA lum once lucru ca element
de m'Asurare, bunAoarA pretul unui ceasornic, i raportAnd la
el toate celelalte nevoi ale vietei sA le judedm ca eftine sau
ca scumpe. AceastA intrebuintare insA a unui lucru rar dintr'o
tan ca element de mAsurare al valorei ar fi ceva gresit ; cAci
nu fiecare individ stie ce este un ceasornic, nici ii d'A seama
de valoarea lui. IntAia cerintA este deci ca lucrul luat drept
mAsurAtor al valorei s'A fie cunoscift obsteste, a cAruia osteneal de producere sA fie usor aprecian de oricine. AstAzi In
unele comitate engleze, costul unei mAsuri de fier, s'ar puteA
foarte bine s fie luat ca mAsurAtor al valorilor si Cu mult
mai nimerit chiar decAt pretul cerealelor, care sunt pentru populatia Anglei niste lucruri ce se cumptird i nu se produc, deci
a dror eftinAtate sau scumpete relativA va fi mAsuran dupA
cAstigul ce-1 dA indeletnicirea sa obicinuin. In -Pile romAne
ins, unde agricultura este si a fost In totdeauna munca poporului, nu putem g6s1 alt msurAtor mai bun al valorilor unor
timpuri deosebite decAt pretul grAnelor, al fAine,i sou al drnei ; de vreme ce poporul producAnd de aceste lucruri, stie ce
valoare trebue s'A le dee, cAtA mund a pus el, In pregAtirea
lor, i deci poate s pretuiascA dac e scump sau eftin ceeace
i se (15. In schimb. Elementul statornic al m6surei valorei va
fi deci munca, adic5 preful lucrurilor produse de munca generald
a unui popor.
RAmAne acum sA lAmurim pentru ce nu lurm ca norm5
pretul fAinei de pApusoi, ci pe acel al grAului, al fAinei de grAu
si al cArnei.

REZULTATELD EPOCEI FANAIIIOTE

127

Mina de ppusoi pentru timpurile din care clateazA

sfrsitul secolului trecut ajunsese pe atunci
temelia hranei locuitorilor, i anume a clasei productive, a
mile Moldovei

tranilor. Este ins de observat e ei produceau si tot ei o

consumau Inca ea nu aved o valoare de schimb. Putinele cum-

prturi ce se fceau prin orap pentru hrana clasei mai de

jos, nu pot fi luate in bgare de seam. Ppusoiul nu se exporti de loc, nici mcar care Constantinopole, inct pretul
lui nefiind d-terminat de nici o piat de cl-sfacere luntric

nici de una din afar, intelegem cum acest pret trebula s fie
Cu totul atArrator de intmplare, si mai ales din lipsa concurentPi, foarte neinsemnat.
Grul, carnea si Mina de grill aveau din potriv chiar
In tar o valoare de schimb, prin faptul c fiind produse de cmp

erau consumate de orase apoi erau vndute si peste hotare

'Mat aveau o valoare de schimb. Ele singure deei pot alctui elementul de temelie al misoristei valorei In trile romne.
In smile Muldovei dintre anii 1786-1796, pretul mijlociu al unei chile de gritu era de 6 lei ; oca dc fin de gru
costa 7 bani, iar oca de carne de vac 15 bani. Prin urmare cu
o bacat de un galben de aur (6 lei) puteai cumpra atunci
o chin.' de gru, 100 oca de fin sau 48 ocale de carne. Ast7i nu poti cumpra Cu aceiasi moned cleat 1/4 chil de gru
care in mijlociu cost 4 galbeni ; de asemenea nu poti plti
decat 24 oca de fin sau 12 oc de carne. Prin urmare puterea
de cumprturi a galbenului la sfrsitul veacului trecut era de

4 ori mai mare decAt astzi, de oarece cu un galben puteai

cumpra pe atunci de 4 ori attea obiecte de acele luate drept
msurtor comun al valorilor unor timpuri deosebite.
Pentru a stabili ins valoarea adevrat a banilor de atunci, exprimat in monezi actuale, nu este indestul a constata
numai aceast putere mai mare de cumprtur a galbenului,
ci mai trebue tinut seam si de o al-IA insemnat prefacere, a-

nume de raportul necontenit schimbtor fare aur i argint

anume tare moneda de aur, galbenul, i cea de argint, leul.

Am vzut c pe vremile Brancovanului, galbenul cel
care avea curs mai obisnuit in trile romne, anume unghiul
sau galbenul unguresc, valoara 11/1 lei sau talen. Cu timpul
ins adogirea necontenit a argintului pe pietele monetare
europene, mai apoi i in Rsrit aduse scderea necontenit a
valorei lcului in raport cu galbnul. Asa pe timpul asboiului
din 1736-1739, Neculcea ne spune c galbnul unguresc valora 4 lei ; la 1775 el ajunsese la 4 lei si 8 creitari 1; in 1786
Cronograful lui Dionisie Eclesiarhul In Tezaurul de monumente al
tut Papiu Ilarian, II, p. 106: galbAnul olandez valora pe atunci ceva mal mult,
4 lei 15 creitari o ace', de Venetia 4 lei 20 Cr. Mai tftrziu galbiinul austriac

128

ISTORIA ROMANILOR

valora 5 lei, In 1796,7 lei, In 1802,8, in 1821 15 101, in sfrsit pe

vremea regulamentului organic 311A si mai trziu 37 de lei 1O2.
Aceast scdere a banilor de argint i adAogire a galb5nilor
nu a sc5pat de a fi observat de contemporani. Asa In anaforaua
din 1802 se IndreptAteste urcarea birului nrei i prin scciderea
banilor de argint i addogirea galbentlor care scAdere sau ado-

gire se socoteste la aliveri In pretul mArfurilor ce vin de

peste hotar to ate fn aceast tar% al treile", adea o treime 103.
Dionisie Eclesiarhul arat cA la data cand seria el, 1815, banii
s'ar fi suit la pret, stambulul 8 lei, misirul 7 lei, funducliul 11
lei si cei mai mici asemenea s'au ridicat la pret, si de ce merge
toate se suie din zi In 7i, si panA cand nu se stie. Bine tnteles
cA o asemenea scdere a banilor fat cu puterea lor de cumprAtur prtrea lumei contimporane ca scumpire a obiectelor,
de aceea acelasi Dionisie adaogA aiurea c5. scumpetea se tot
inalt cu mare pret din zi In zi la toate celea, mai vrtos
banii (adec5 cei de aur) se ridic tot cu adaos" I04. Scrisoarea
greceasc6 de Instiintarea sosirei sale a lui Alexandru Moruzi
atre Divanul Moldovei din 7 Noemvrie 1802 vorbeste de asemenea de adogirea cheltuelilor (din pricina scumpetei lucrurilor)
provenite din stricarea monedelorl5 (de argint).
sau unguresc Ii acel olandez erau privite ca una si aceiasi monedA. In Manualul administrativ intAlnim adeseori denumirea de galb-n austro-olandez,
d. e., II, p. 143.
", N. Sutzo. Notions slatistiques sur la Moldavie, p. 132 si &Smile vislieriei Moldovei.

" Regulamentul Organic dispune prin art. 81 a : pretul tuturor monedelor de aur sau de argint ce vor intra In Moldova se va statornici dupA a
lor de sine curatA i adevAratA valoare, potrivit cu acea a galbAnului de 0landa care cuprinde 60 de grAunte de aur i 69/a5 grAunte de aliaj in pret de
31 % lei galbAnul sau 12 sorocoveti, dup cursul de astAzi a galbAnului si a soro-

covAtului. De aid Inainte incep In Moldova cele douA cursuri : al vistieriei

al pietei
dintalu pistr( ail In totdeauna nartul fixat pun Regulament de
31 % lei galbAnul ; iar cel de al doilea urmAnd inainte depretiarea argintului,
ajunge intAiu la 35 si apoi In 1848 la 37 de lei galbAnul. La fixarea cursului
vistieriei prin Regulamentul Organic, acesta fusese luat dupA cursul pietei din
acel timp, si de aceea fu impus ca obligatoriu. In 1852 leul suferind In piatft
o depretiare i mal mare (galbAnul ajunsese 37 de lei), dupA tAnguirea obstiilor
cursul vistieriei rAmase impus numai in daraverile cu statul, lAsAndu-se celor
privati deplina libertate. Vezi jurnalul sfatului administrativ extraordinar din
19 Noemvrie 1852 In Manualul administrativ, II. p. 194. In vremurile vechi
din potrivA gAsim argintul mai scump ca aurul sau leul In valoare mai mare ca
galbinul. Leunclavius, Annales Sullanorum Othomanidorum, p. 116-118, ne spune
cif coroana de aur valora 52 de aspri. sultaninul si zechinul (galbAnul) venetian

54 de aspri, iar leul de argint 60 de aspri si fiorinul german, tot de argint, 56

de aspri.
"4 Uricariul, I, p. 5. Comp. o alta din 1814, ibdem, I, p. 35.
"4 Papiu Ilarian, Tesctur, II, p. 224 si 234.
Publicat in o traducere veche in C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei.
Moldovei, Rucuresti 1888, p. 69.

REZIII/TATELE EPOCEI FANARIOTE

129

Moneda tarilor romAne sufereA deci o indoita depreciare

din pricina inmultirei ei, mai intAi aurul el insui se deprecia
fat cu obiectele, apoi argintul, care se producea in o cAtime
mult mai mare decAt aurul se deprecia el insui fata cu aurul.
incAt pentru a patrunde in adevarata valoare a banilor de atunci
i a o exprima in moneda actuala, trebue sa tinem seama de
aceasta indoit depreciare a instrumentului de schimb. Galbanul de astazi nu mai poate cumpara decAt 1/4 de chil de grAu,
i el cuprinde 37 de lei, pe cAnd galbenul pe atunci putea cumOra o chil de grAu intreaga i cuprindea numai 6 lei. Moneda
de atunci avea deci o putere de cumpratura de 4 x 6=24 de
ori mai mare decAt astzi ; cu alte cuvinte leul vechiu de atunci
valora oil 24 de lei vechi de astdzi, adze& cdt 8 lei noi1".
Dar pen 1..ru a nu grei cumva in nite calcule in care pu-

tinta eroarei este aa de aproape, sa reducem cu a treia parte

aces t rezultat i s'A primim c5 leul vechi de atunci raspundea
la 16 lei vechi de astazi sau la ceva mai mult peste 5 lei noi1".
Sa refacem acuma, dupa ce am aratat care erA adevarata valoare a banilor cu 100 de ani in urm, sumele aflate i care ne
pareau aa de mici. Rezultatul exprimat in moneda actual
va fi :
Veniturile Moldovei in 1796 erau, in fr.

.. .... 4.614.485
4.500.000
11 015 100

Veniturile Domnului sau lista lui civil..

Veniturile totale ale Moldovei

Venitul total al Wei Munteneti

Turcii luau numai din venit Orel Mold
Turcii luau din Muntenia din venit. total

17 750 000
3.779.000
7.647.000

Prin urmare veniturile generale ale ambelor tari romAne

se urcau la aproape 30.000.000 de lei noi, din care aproape juma-

tate intra in punga Turcilor, iar restul slujea mai ales pentru a
captul pe domn. De aceea de sigur nu exagereaza Zalony cAnd
spune ca fiecare domn din Wile romAne se ducea din domnie
cu cel putin 10.000.000 de franci, chiar daca nu domnise decAt

2 ani ln.

Direct ne d5m mor sam5 de acest raport. Chila de grAu costa re atunci

6 lei vechi. ast5zi 50 de franci: deci un leu vechiu de atunci--=-8 franci sau
24 lei vechi de acum. Greutatea se Neste numai cAnd considerAm bucata de
aur, galbnul. cu care pe atunci se putea cump5ra o chil5, lar ast5zi mural 14
de chil5, 51 s'ar prea deci cA moneda avert pe atunci numai de 4 ori puterea
de cump5r5tur5 de astitzi. Tocmai atare greutate s'a Incercat a se 15muri prin
consideratiile din text.
107 Pe timpul lui Brancovanu chila de grAu valorAnd numal 11/, lt1 am
g5sit c5 valoarea leului vechiu era pe atunci aproximativ 16 lei rci. Volumul
VIII, p. 170, nota 45.
,a, Essai sur les Phanariotes. p. 64.
A. D. Xenopol. l,to,ia RomAnilor.

Vol. X.

130

ISTORIA ROMANILOR

Daca ham in consideratie ca Romania astazi, Cu o putere

de productie cel putin de 50 de ori mai mare, nu are un buget

cleat de 500.000.000 adica de 16 ori mai mare decat in veacul trecut, atunci nu mai se poate face o idee despre jaful i despoerea

carora erau supuse tarile romane din partea domnilor fanarioti.

Indelungatele veacuri de nedreptati i suferinti pe care
le petrecuse poporul roman ar fi trebuit dela o vreme
secareduca
tuiasca puterile, sa faca din el o turmh' de proletari,
cel putin la starea cea mizerabila in care se aflau fratii sai din
Transilvania.
Faptul insa c fiecare domn putea reinoi cu folos jafurile
predecesorilor si, ca Turcii puteau s impun pe fntrecutele
dari i angarii noted peste cele vechi, ne arata c poporul asupra
caruia asemenea despoiere sistematica se punea In lucrare, era

un popor ce avea de unde sa raspunda greutatile cu care era

apasat. i inteadevar, daca cercetam starea taranului in pri-

virea economica, vom afla sub o aparenta de saracie exterioara,

o buna stare materiala care ne va pune in uimire.

Buna stare a poporului. 0 anafora din anul 1805 prin

care boierii cer de la domnul de atunci al Moldovei, Alexandra
Moruzi, ca sa reguleze din nou raporturile lor cu taranii, ne

arata intre altele i ce sunt datori a da stapanii catre taranii

aezati pe moiile lor, spunandu-se c proprietarul este indatorit de obiceiu a pune la dispozitia plugarului : 8 MI6 fruntaplui pentru 16 vite, 6 Mci mijlocaului pentru 12 vite i 3
Mid codaului pentru 6 vite 1O9. lata far% lndoiala o bogatie in
vite care astazi nu se mai intalnete la taranul roman, i vitele

formand atunci articolul de capetenie de export al trei, fntelegem cum posesiunea unor vite atat de numeroase trebuia sa
aduca buna stare i indemanarea In casa taranului.
Cu toate acestea, nich'eri In lume nu se fntalnea o poporatie in aparenth', mai lipsit'a de cele trebuitoare zilnicului trai
decal In Muntenia i Moldova. Casele lor erau In Muntenia
mai adeseaori bordeie subterane, in ,Moldova constituite din
pareti de nuele unse cu lut, far% garduri, fara puturi, f r gradina no.

aceste locuinte mizerabile se aflau inert de obiceiu departe de drumurile mari, care erau aproape lipsite de aezari
Uricarul, IT, p. 136.
1" Carra. p. 172 Comp. si Voyage en divers itals d'Europe et d'Asie entrepris pour ddcouvrir un nouveau chemin lt la Chine, contenant plusieurs remarques rurieuses de physi ue de gi)graphie d'hydrographie et d'histoire, Paris 1639,
par Ph. Avril de la Compagnie de ..Tsus (col. Sturza n, 3853), p. 2892: ,.tous
ceux qui ne demeurent pas dans quelqUes vines de dfense sont contraints de
se fake des loges sous terre pour viter la fureur de ces ennemls implacables
du nom chrtien". Se afl l In Tesaurul lui Papiu Ilarian.

REZITLTATELE EPOCEI FANARIOTE

131

omeneti in tot lungul lor, deoarece pe drumurile mari pe unde

se purtau oamenii ocarmuirei, acetia puneau in lucrare o raluire sistema tica a tututor obiectelor de care aveau nevoe, fara
nici o despggubire pentru acel dela care le implineau 111.

Agricultura se fgcea de taran numai strict atata pe cat

avea nevoie, tiind bine ca nici pe aceasta nu va fi stapan, i
ca i-o va rap' ocarmuirea sau satelitii ei. Toata bogatia taranului, vitele lui, erau Infundate la vremea darilor In creerii muntilor, in paduri i vagaune neumblate, de unde numai puteau
scapa de ghiara rapitorilor. Aceasta Imprejurare se cunotea
de ocarmuire ; de aceea cnd nu gasea la casa omului avere Indestulatoare spre a implini dajdia impusa, se tortura individul
pana ce declara unde-i avea ascunsa averea, adica vitele lui.
Dar cu toate siluirile, schingiuirile i caznele oamenilor ordinei,
taranii tot izbuteau a scapa din mainile lor cea mai Mina parte
din averea lor, i apoi aceasta avere de sine micatoare se reproducea aa de uor ca, dei, distrusa Inteun an prin executia

darilor, ea se refacea in curand pe grasele pauni ce stateau

la indemana tuturor. Tot de aicea se explica i des-Waffle oamenilor din Muntenia i Moldova. Daca ei fugeau, o faceau mai
ales spre a-i pune averea, adica vitele la adapost. Daca nu ar
fi avut nimic ce pierde, pentru ce ar fi fugit?
Muntenia i Moldova ne ofer deci i In epoca Fanariotilor, ca i In acea ce o precedase imediat, tabloul unor tgri cu
locuituri instariti, peste care se ngpusteau pe tntrecutele handele de hoti care sub numele de Turci, domni i Greci se sileau
sa-i despoaie i sa-i desbrace.
Ian cum era tara i cum era ocarmuirea acelor timpuri.
Daca Insa ocarmuirea se muncea cu gandul cum sa jafuiasca mai bine pe ocarmuitii ei, bine inteles ca nu-i ramanea
nici timpul, nici mijloacele de a se ingrijI de buna stare ma teriala a poporului. In intreaga Intindere a tgrilor romne nu se
afla un pod sistema tic, i numai unde era peste putinta de a
trece apele prin vad, se Intalnea cate un pod umbla tor 112 Drumurile erau aa cum le croise nevoile primitive. In oraele
chiar, de reedinta de care domnii tot trebuiau sa se Ingrijeasca
ca de capitalele lor, stradele principale eran acoperite cu nite
'Arne In curmezi care le dadeau chipul unor poduri. Cand ploua
mult, barnele se desprindeau i pluteau pe noroiu ca pe o garla
Boscovich, Giornale, p. 108. CAlAtorul spune tot acolo di un misionar

venind din Rusia cu mai multi negutlitori mari. Wert un mare fncunjur, spre
a ocoli drumurile Mari si
apAra cArutele i call lor de a fi luate in slujba
domneascA.

Ioseph Bohrer Bemerkungen auf einer Reise von der lOrkischen Granze.

(vezi nota 9). Boscovich, p. 112, ne apune cfi mergAnd cAtre Vasluiu, trecu
apa BArladului prin vad, sprijinindu-i trAsura un oarecare numAr de tArani.

132

ISTORIA ROMANILOR

de lav'. Sub aceste Wile se adunau toate murdriile i toate

infectiile. Adeseori animalele moarte putreziau sub ele18.

Intelege oricine cum in -asemenea conditii igienice, boalele

molipsitoare trebuiau sh se in tinz' in largul lor, si o descriere
a ciumei din 1821, fcut de un martor ocular, va Incheia In
chipul cel mai potrivit aceast expunere a stkei economice a
.tglor romne.
Ciuma se ltise In Iai, casele eran inchise ; numai In
ogrki ardeau movile de gunoi aprinse, spre afumarea tuturor
lucrurilor ce se introduceau. Pe strad, fiecare chuta sh se fereasch de celhlalt, adese ori inteun chip de tot comic, spre a MIAtura atingerile, si pe figuri se vedea expresia abaterei, a grijei
si a fricei, Numai de departe vorbeau cunoscutii unii cu altii,
comunicAndu-si vesti despre cium' i ingrozndu-se mutual
cu o secreth plkere lhuntric, exagernd inadins lucrurile. Foarte
neplkut er singurtatea pe stradele, cele de obiceiu asa de
frecventate. Ceca ce producea intipkirea cea mai respinghtoare,
eran carele de obicei injugate cu boj care duceau mortii, bolnavii sau pe cei presupusi molipsiti cAtre mnhstirea I-Ilincea.
Din partea superioar a orasului aceste transporturi trebuiau
s treac pe Ulita Mare. Un arnkt chlrea Inainte si nu avea
nevoe s strige de dou' ori ca oamenii sh se fereasch. Seriozitatea cgrhusilor care se apucau pentru bani de o daraver asa
de primejdioas, mai totdeauna eran beti, flamurile rosii
negre ce flfhiau pe car, rosata cea inchis i arzAnd a bolnavilor, expresia cea extraordinar i groaza din fata celor molipsiti i lacrhmile thcute ale celor ce intov'rhseau pe morti
sau pe cei ce trebuiau s moar, pe lng6 care adesea ori cnele
credincios mergeh in -Were toate aceste sunt lucruri ce nu
sunt fcute pentru a inspira veselia"114.
3. STARE% FINANCIARA

Am vzut ch' tinta intreagh a politicei turcesti, urmath

fath' cu tkile romane, rhmase i in epoca fanariot ceeace fusese

1nainte, anume stoarcerea lor bneasc, si c domnitorii fanarioti, uneltele Turcilor intru Indeplinirea acestei tinte, nu putean
chiar dac ar fi vroit, s urmeze alth purtare ; dar Inc fiind

ei Inii impinsi de nevoile lor bhnesti a adogi jafurile lor la

acele a le sthpanilor ce-i trimeteau I
us Reise eines jungen Russen. (Vezi mai sus, p. 100, nota 14), p. 103.

Podirea strAzilor cu lema incepuse tnnaintea epocei Fanariotilor. Vezi ... 1672

reprodus de N. Iorga In Art. Ac. Rom., II, tom. XXXII, 1910, p. 53 (19).

"4 Kosmali, Harmlose Bemerkungen au/ einer Reise Ober Petersburg, Moskau

Kiew nach Jassy, Berlin 1822 (Bibl. Acad. col. Sturza No. 4144, p. 122).

RDZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

133

Daca cercetarea strei politice *i economice a dovedit

aceasta teza in chip obtesc, aceea a starei financiare va adaogi

puterea lamuritoare a cifrelor la expunerea mizeriilor acelui

timp.

Vom lua de baza la schitarea &t'ami financiare a tarilor

romane, tara Moldovei, despre care posedam cunotinti mai
amnuntite, prin aflarea catorva condici ale vistieriei de veniturile i cheltuelile tarei, indeplinind apoi expunerea i cunotiintele ce ne-au ramas prin scriitorii timpului asupra Munteniein5.

Toate condicile vistieriei Moldovei sunt scrise in limba

romana curan. i rara de greeli, de unde se vede ca tiitorul

lor a fost Roman. L'anga fiecare total lisa se vede o insemnare

In limba greaca, care reproduce in cuvinte suma ara-tata in
cifre, i provine de sigur dela domnul grec ce ocarmuia tara 116.
Lucru ce poate parea cu atata mai neinteles, cu cat aceste
condici sunt depe la sfaritul epocei fanariote, este lipsa aproape
totala a termenilor de origine greceasca ce ele infatieaza, fiind

pline dinpotriva dela un capat la altul de cuvinte de origine

turceasc, care ingreuie uneori intelesul lor, prin faptul
unele din aceste cuvinte au cazut chiar la Turci astazi in desobinuinta i a nu se mai poate ti ce ele inseamn. Explicarea
acestei imprejurari ne-ar parea a consta in aceea ca partea oficiara' a limbei fiind strabatuta de cuvinte turceti din vremuri
vechi, de pe cand Grecii inca nu putuse impune inraurirea lor
tarilor romane, ea ramase tot astfel i in epoca fanariota. Inraurirea greceasca, venita mai tarziu, se marginl la partile mai
putin intelenite a le limbei, patrunse In organismul ei cel viu,
iar nu in acel mort i prafuit din cancelariile domneti. Aceste
Ostra terminologia introdus din vremile vechi care avea
pentru sine autoritatea timpului i aceea a respectului catre
puterea suzerana. Aa suntem siguri ca poporul de rand nu va
fi intrebuintat, pentru cuvantul de zile de lucru" acela de
ghiuzdelic" de la turcescul ghiuz" zi, i ca clasei grecite
fi va fi placut mai bine vr'un cuvnt grecesc corespunzator.
Daca insk' terminologia condicilor e turceasca, rafuiala
datorilor i luaturilor mai a am putea spune ca este moderna
prin talentul cel foarte vadit de echilibrare pe care'l aran. Mai
toate cheltuelile acoper veniturile pana la o para, *i numai de
Condicele vistierlel Moldovei s'au gAsit fn arhivele palatului administrativ din Iasi cu prilejul arderei acelul palat In anul 1880. Ele sunt In nu-

mAr de 9 continAnd sAmile anilor 1777, 1786, 1795, 1796 1797 1 1798 (aceste
patru din urmA legate ImpreunA) alte douA condiculi din 1797 si 1798 I una

din 1804. Ele se aflA acuma depuse la biblioteca Academiei. Expunerea din
text este scoasA din o lucrare a mea publicatA In Revista lui Gr. Tocilescu
Finan tele In epoca Fanariofilor, I, p. 45-73.
ni Asemene insemnAri lipsesc la condica lui Grigore Ghic a din 1774-77'

probabil fiind cfi domnul stiea romfineste.

134

ISTORIA ROMANILOR

doua ori Intalnim cate un prisos ramas In casa statului. Despre

un neajuns, ceeace se numete astazi un deficit, nu putea fi

vorba, Intrucat pungile contribuabililor erau In totdeauna la
dispozitia ocarmuirei, i la amenintarea unei lipse se scotea o
noua contributie.
Veniturile tarilor romane erau de 4 categorii : 1) veniturile Orel, 2) veniturile domnului ; 3) veniturile doamnei i 4)
casa rasurilor pentru plata lefilor dregatoriilor i a pensiilor.
Sistemul darilor pe atunci era lasat ca i mai fnainte, la
bunul plac al domnitorului, care orcinduia dajdiile dupa nevoile, adeseori dupa bunul sau plac. Dei cativa domnitori fanaroiti, fntelegand cat de pierzator de averi i de gospodarii
trebuia sa fie un asemenea sistem, se fncercase a-1 fnlocul cu o
determinare de mai fnainte hotarfta a darilor de pia-tit, fnsui
autorii acestor fnoiri trebuira sa se lepede de ele, fata cu nevoile
neaparate de bani In care fi punea lacomia turceasca, precum
am vazut-o Nina oara la domnia lui Constantin Mavrocordat 117.
Cu fncetul tot fnmultindu-se ferturile In Muntenia i Moldova,
fara a se scadea !ma nartul sumelor fmplinite, ha uneori chiar
adaogandu-se In chip simtitor, se ajunge In Muntenia la 12 #erturf pe an, iar In Moldova la 7, plus nite alte dari care sub alte
denumiri fmbracau fnteo singura data de 5 i chiar de 10 ori
cifra unui fert.

Condicile vistieriei moldovene ne arata ca aceste ferturi se scoteau astfel : la Noemvrie fertul I-iu ; al II-le la
April al anului urmator, al III-le la Mai, al IV-le la Iunie,
al V-le la Iulie, al VI-le la Septembrie i al VII-le la Octombrie. Lunile August, Decembrie, Ianuarie, Februarie i Martie
par deci a fi fost scutite de dari. Ele erau Inteadevar scutite de
ferturi ; dar bani se luau i fnca cu gramada, Imbracandu-se
darea cu un alt nume. In August se scotea ajutorinta de

vara, dare ca mult mai Insemnata decal aceea a fertului, de oarece pe and fertul umbla fntre 36-50.000 de lei
pentru toate tinuturile Moldovei, ajutorinta de vara se urca

dela 200-300.000 de lei. Cat despre cele 4 luni de iarna ele erau
fntrebuintate pentru a jupoia pe popor in chipul cel mai crunt,
luandui-se de data sub numele de ajutorinta de iarna, valoarea
a 10 ferturi, dela 400-500.000 de lei. In anul 1798 neajungand
Insa nici ferturi, nici ajutorinta a acopen i nevoile tarei, se mai
ridica In luna lui Mai pe lAnga fertul obicinuit o dare numita
ajutor, In suma de 163.000 de lei.
Aceste dad ale ferturilor, ajutorintei, ajutorului, i cum
le mai numesc, se impuneau de visteriefn sume pe de-a fntregui
asupra satelor, lasand apoi pe locuitori sa-i sub-Imparta ei
"7 Vol. IX, p. 79: De Bauer, Mmoires, p. 301.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

135

sumele de pl6tit, dup6 puterile fieckuia, adec6 s6 se cisluiascd

intre ei.

Bine intele a asemen ea dare directA era luat6 numai

dela tArani si a boerii erau scutiti de rAspunderea ei. A doua
dare direct era aceea a mazililbr i ruptaqilor. Mazilii eran

precum am vAzut aiurea coboritorii acelor boieri care rAmAsese

M'a slujbe; ei erau supusi la o dare direcM care ins6 nu era

cislui0, ci impus6 fie-cAruia pe cap in chip personal. Ruptaii

sau ruptele vistieriei erau oamenii strlini care ase7findu-se

In tul filceau toemeal (ruptoare de unde numele de rupta.,i)

pentru catimea dkilor ce trehuiau stri rspund6 vistieriei. Darea

ambelor acestor clase de birnici se rAspundea In 6 sferturi, In
loe de 7, fiind supusi pe langil ele si la ajutorinta de val% si de
iarnA 118.

A treia clas6 de contribuabili supusi arel directe, de asemenea dup sumi fixate in chip individual, erau negutitorii,

care rilspundeau sumele cu care erau incArca ti, in dota termine :

unul la SI. Gheorghe si altul la Sf. Dumitru. .

Veniturile tArei In Mo:dova erau, in cifre, urmUoarele
pentru anul 1796
Lei

Sfertul al II-le, April 1796

Mazili si ruptasi, darea I-ia
Negutitori, SI. Gheorghe
al III-le, Mai
Mazili si ruptasi, darea a II-a
Sfertul al IV-le, Iunie
Sfertul al V-le, Iulie
Mazili si ruptasi, darea a III-a .
Mutorinta de var5., August . . .
Mazili si ruptasi la ajutor, de var
5fertul al VI-le, Septemvrie .
Mazili si ruptasi darea a IV-a
*fertul al VII-le, Octomvrie .
Mazili si ruptasi, darea a V-a
Negutitorii, Sf. Dimitrie

21.995
3.369
8.591
41.907
3.353
42.004
38.388
3.344
289.723
8.356

42.654
3.345
42.779
3,350
11.807
42.223
3.345
504.003

Vertul I-iu, Noemvrie 1797

Mazili si ruptasi, darea a VI-a

Ajutorinta de iarnA, Diacemvrie

.
.

Mazili si ruptasi la ajutor. de iarn5

Total .

16.171
1.150.656

Bani

31
81

97
77
17
86
22
74
60
12
110
6
103
50
16
103
60
118
23
5fertul

1" Asupra mazililor, veztvolumul VI, p. 1r3 sl mal jos sub No. 3. Pentru
rup'asi hrisovul din 1812, UrIcaral, XIV, p. 232. Adaogl un doc. din 1674 Chib5nestu Ispisoace sl Zapise, III, 2, p. 155 a at4 cum Domnul a socotlt a
scoate un sat din cislA s -a face ca el Mi den cu rupta : 24 de galbanl Inteun

ani, 12 la Siete Gaeorghe $i 12 la Siete Dundto,"

ISTORIA BOMANILOR

136

Din aceast sum se scad banii scutelnicilor, aded a acelor

s'teni birnici, care nu prteau darea ditf stat, de si erau trecuti in catastiele visteriei, ci fspundeau darea dtre boieri,
fiind scutili (de unde numele lor) de darea la ocrmuire, !noire
fcut de Constantin Mavrocordat cand cu incercarea lui de a
desrobi pe trani.119 Sdzandu-se suma scutelnicilor care se
urca pentru anul 1796 la 226.759 lei, 91 bani, elmne pentru
cheltuiala Wei 922. 897 lei, 52 bani.
Veniturile domnului esiau din arile indirecte insAmnate

Cu cuvntul turcesc de rusumaturi, si pe care le plteau bine

114'6les si boierii. Pentru anul 1777 Carra ni le (16 In urmtoarele
sume :
Lei

Vinritul dela Odobeti

de la celelalte podgorii
31

Oierit si vkrit

Dare pe cai
Desetina pe stupi
Vmi
Ocne

Total

140.000
100.000
200.000
30.000
30.000
200.000
100.000
800.000

Tinnd sam' de sporul ce se va fi urmat i in acest venit

In rstimpul de 19 ani, pn.' la 1796, putem socoti venitul dom-

nului din acest an la o suing egal' cu acel al venitului

dac nu mai mare 120.

Cu toat aceasr parte insmnat pe care domnul o incasa

din veniturile generale sub numele special de venituri domneti,

el mai subtrAgea ind mai multe zeci de mii de lei din banii

atribuiti pentru intimpinarea nevoilor trei, precum vom vedea

la expunerea cheltuelelor.
Venitul special, al doamnei in Moldova, era acela pe care '1
trgea din judetul Botosanilor, i care se va fi urcat la 30.000de lei.
U. vol. IX, p. 86. Vezl i alte condici de socoteli Cu cifre ceva deosebite din cauza timpului de cAnd dateazii. Cea din 1818 pub!. de Ureche In
An. Ac. Rom. II, tom. IX 1886, p. 30; altele din 1786 pub!. de N, Iorga In
Studii si Doc. VI, p. 183 si un. De alfel ele constata aceeasi stare.
In 1802 venitul tarei se urcase la 1.716 613 lei, (Hrisov al lui
Constantin Monizzi din 1802 In Ur carul. 1 p. 8). Acel al domnului ajunsese
pe la 1810 la cifra de 1.190.000 de lei. Fotino, II p. 391). Totusi acest adaos
nu province din o sporire a avullei rilor, cl numai cat din schimbarea valoarei rnonedelor. Este straniu de a nu se Intalni nici la veniturile istieriei,
nici la cele ale domnului, ccndeiul cel icarte insemnat ce provenea din Ibiza' ea dregatoriilor. Asa bunfi oara boeria de aga se vindea cu 2000 de galbeni,

aceea de spatar cu 3000, lar aceea de vistiernic cu 25:.0.(00 de galbeni,

locurile mai jos In proportie. Ledoubc c. Campogny 15 Dec. 1820, Hurm. Doc.
XVI. p. 885.

REZIII/TATELE, EPOCEI FANARIOTE

137

In afar de aceste trei clase de venituri, mai era i acel al

casei reisurilor care se alctuia din un adaos de 14 parate la leu
la Intregul venit al Wei si care sluji a se rAndui din el lefiTe
boierilor pe lAng alte venituri de care se bucurau, cAt si a se da
o despgubire celor care nu puteau Inc5pea la vreo dregtorie
se aflau In lips. Acest venit *fusese atribuit unei case a parte,
MT% de amestec cu celelalte, de ctr Constantin Moruzi In
Moldova, care prin hrisovul sAu din 1779, orAndueste ca acest
venit s nu aibA nici un amestec cu celelalte venituri, nici
se numeasc' venit al vistieriei, nici s se strAng la visteria
domneascA, ci
se numeasc6 ghenicos, strAngAndu-se In deosebit cas in sfAnta mitropolie, sub epitropia domniilor sale
vel logoft, vel vornic, vel sptar i vel han, care vor fi dupA
vremi ; cA nimene din cei ce au slujit sA nu rAmAn pguba de
osteneala lui, s'a fcut aceast Wake a casei rsurilor, i cAnd
nu ar ajunge a se da deplin fieste-csruia, s se scoat Ina un
sfert pentru neajunsul lefilor" 121.
InsumAnd toate veniturile Orei Moldovei, avem In cifre
rotunde :
Lei

Venitul trei
Venitul domnului
Venituldoamnei
Casa rsurilor
Scuteinicii dati boierilor
Total

.
.

923.000
900.000
30.000
323.000
227.000
2.403.000

SA cercetm veniturile Munteniei. Pentru aceastA

pAstrate de Bauer In memoriile sale se refer la o datA
anterioaf cu 30 de ani acelor culese pentru Moldova, anume la
anii 1766 si 1767. De aceea de si tara Munteniei era mai bogat
si mai impoporat6 decAt Moldova, veniturile ei generale se afl
pentru acel timp mai mici decAt acele ale Moldovei din anul 1796.

Spre a stabili deci o asemnare fare veniturile ambelor tAri,

va trebui s urcsm cifrele drilor muntene, luAnd de cAluz In
aceast urcare sumele veniturilor trei Muntenesti din anul 1817,
pentru care timp ele au fost Ostrate de istoricul grec Fotino.
Veniturile t'rei In Muntenia constau din cele 12 sferturi,
plus mai multe pocloane i ajutorinti ; din ferturile iarAsi In
numr de 12 ale mazililor i ruptasilor plus pocloane iajutorintele lor ; din darea preotilor, pocloanele mnstirilor, boierilor
111 Publicat de KogAlniceanu In ArhiucCrointneasca, II. p. 115. (145i

I8TORIA ROMANILOR

138

*i slujitorilor. Ele se urcau pentru anul 1767,impreun cu banii

s cutelnicil or. la suma totala de

Acele a le domnului, provenind ca

*i in Moldova din darile indirecte, se urcau

la cifra de
Venitul doamnei, din Tiganii care

spalau aurul di rauri *i din darea de 5 lei

pe cap de Tigan ursar
Casa rasurilor

Total

1.310.000 lei

865.000
40.110
458.500
2.673.500

Urcand aceast cifra, data de Bauer pentru anul 1767, cel

putin cu 1/e, pentru anul 1796, avem ca cifra totala a veniturilor
Munteniei pentru acest an : 3.564.000 de lei pe and acea a Moldovei se urca la 2.403.000. Aceea*i proportieintervenitul ambe/or
t6ri este data *i de Thornton, care-si culegea stirile sale ceva
inainte de 1812, evaluind el in chipul urmator veniturile Munteniei si ale Moldovei :
Birul
Mazili si bresle

Familii din Trans.

Mine de sare
\rand
Pasiuni
Albine
Vin

Tutun
Casa rasurilor

Minter/la

Mol dova

2 200 000
200.000
140.000
300.000
200.000
280.000
70.000
60.000
60.000
770.000
4.280.000

1.775.000
25.000

300.000
200.000
170.000
120.000
200.000
50.000
321.000
3.161.000

Aceste cifre corespund sporiului ce a trebuit s5. se faca de/a

1796 0115 la 1812, dar care provinea nu din o adaogire a produ-

cerei trei ci tot din depreciarea valoarei leului constatata

mai sus 122.

122. Thornton, Etat actuel de la Turquie traduit par, % Paris 1812, II, p. 501.
Comp. Raicevici Osserra-toni. p. 182. Alti autori dau cifre cam deosebite. Asa Bnuer

Mernotres, p. 301 dA venitul domnului pentru 1767 numai la 600 mil de lei tot
asa 11 evalueazA i Fotino, II. 321. Nu posedAm pentru Muntenia exactitatea unor
condici oficiale, cu toate cA si in Moldova avem de aceste nu mai pentru veniturile
tArei nu pentru acele ale domnului, in totul msA cfrele date de scriitori pentru
Muntenia nu vor fi depArl ate de adevAt. Asa Fotino ne dA pentru ant.1 1817, ca
venituri domnestl cifra de 237 000 de lei, nattit al clacl luArn In bAgare de seamA
anul pentru care este &AA.

BEZIIINATELD EPOCEI PANABIOTE

139

Daca insa veniturile unei tari pot A ne arate pana la un

punct puterea ei de productie, cheltuielele ei ne vor face sa-patrundem mult mai adAnc in intreaga ei stare politica i financiara,
deoarece se va vedea la ce se intrebuintau banii luati din spinarea norodului. Condicile Moldovei ne arata inteun chip care
nu mai lash' nici un soiu de indoiala, c starea inspaimantatoare
de robire In care Wile romane cazuse fata cu Turcii, constatata
pentru Muntenia din condicile vistieriei lui Constantin Brancovanu, se mantinuse pe deplin, daca nu spori chiar pe vremile
Fanariotilor. Ambele aceste documente, despartite prin un veac
intreg, !ma constatand o stare de lucruri asa de asamanatoare,

intaresc parerea ca In privirea neomenosului jaf caruia erau

expuse Wile ron.' ne, epoca Fanariotilor nu s'au Mat mai pe
jos de vremile anterioare.
Cifrele continute in condici ne arata cum aproape tot venitul Orei nu intra decat In pungile turceti, fie ale statului,
fi a le privatilor, i lamuririle ce le tnsotesc ne pun adese ori
In mirare cand vedem 'Ana la ce grad dc umilire poate sa ajunga
un popor ce nu mai are contiinta de sine. Condica pe 1796 ne

arata ca cheltuite urmatoarele sume :

67.944 Harciu1123 tarei

60.000 Bairam peche* 124
43.832 Polite din Tarigrad platite in tara 125
23.463 Politi paltite la Tarigrad
10.000 Manseturi a mai multor pai
4.365 Ramazamlic-bairamlic trimis la Bender
5.777 Daruri la Turci 126
846
3.553
9.737
27.465
715

China p. transportul unor tunuri

Repararea unui hambar la Isaccea
Catarguri si doage trimise la Tarigrad
Menzilu1127
Conacile 128

500 Evmiiaua 122

1.600 Cheltuiala Beilicului (conacul din Iai)

3.000 Mansetul lui Hasan pap
6.538 Givergileaua 1"
1". Tributul.
1". Darul peste-tribuna sarbatoarea turceascii a Bairamului.
1". Bard imprumutati de capuchehal in intereseie domnului sau ale titre' .
ItS. Daruri.

117. Postlle intrebuintate In ',Moldova pentru corespondenta Turcilor cu

Benderul. Hotinul, Cetatea Alba.
1". Gazdutrea Turcilor ce veniau prin tara.
119 Cuvantui insamna pinta zilnicii. Nu se poate sti hull cum era Matta.
1". Silitra ce se trimitea din Moldova in Constantinopole pentru tabricarea
pulberii de tun.

ISTOBIA BOMANILOR

140

3.034 Zahereaua Isaccei

2.000 Cheltuiala carattilui acelei zaherele
2.752 Daruri la Turci al 2-le rand
900 Evmiiaua al 2-le rand

1.324
3.927
106.816
38.850
195.718
5.000
4,619
7.300

Conacele

Beilicul

Bani gata la Tarigrad in al doile rand

Politi din Tarigrad platite in tara
Zahereaua : miere, grail, orz si fan
Manseturile lui Hassan pasa
Ramazamlic-bairamlac al 2-le rand

Daruri la Turci al 3-le rand

9,744 Tocmitul unui hambar la Isaccea
1.800 Evmiiaua al 3-le rand
2,878 Musafirii turci
615.828 total.
Asa dar din 900.000 de lei care constituiau venittil tarei,
600.000 adeca 2/3 erau absorbiti prin cheltuielele cu Turcii, si
aceste erau acele facute oare cum in interesul tarei, domnul mai
adapandu-le setea lor cea uscata de bani si cu cea mai mare parte
din propriile sale venituri. S'ar insala fried cine-va daca ar crede
ca macar restul de 300.000 de lei se cheltuia in folosul tarei.
Lipsind aproape cu totul ostirea, care mai absorbea unele sumi
pe vremea Brancovanului, domnul mai intrebuinta veniturile

tarei la intimpinarea urmatoarelor cheltueli, de o natura cu

totul personala, si care nu pot intra in nici o legatura cu starea

obstiei : Camara qospod, adeca aprovizionarea ei cu de ale mancarei ; curlea qosp. od, adeca prevederea ei cu lemne, grijitul si
curatitul palaiului etc. ; qrajdiul, adeca aprovizionarea lui cu fan
orz, ovas si altele trelAtitoare cailor ; Pird ria, aprovizionarea
ei cu Mina, drojdii si unelte pentru coptul painei ; ciubucceria,
prevederea acestei pentru acele timpuri insamnate institutiuni cu
ciubucile, narghilelele si tutunul trebuitor ; Callanele ce se Impar

tau la boieri atkt la tntrarea domnului in scaun at si la alte

Imprejurari ; Botezurile 0 cununiile fcute de domn, tot pe cheltuiala statului ; stirbeitorile, cheltuelele facute cu preoti, luminari
tamaie etc. la sarbatorile cele mari ; daruri la creqtini cutia milelor si nostimul condeiu de daruri la obraze tiute, pe care nu
convenia domnului sa le zica pe nume. Cheltuielele care in apa-

renta se faceau pentru tall eran marginite la cateva zecimii

de mii de lei, anume pentru Lipcani 181 calareti de Tarigrad. Isciohadarie 182

cei trimisi cu trebi, tntretinerea capuchihailor

1" Corp de TAtar1 tr1m1s1 cu si atete.

j" Un feliu de jandarmi.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

141

dela Bender, Hotin, Cetatea Alba' i cheltuielele de tot neinsamnate ale gramaticilor. Observam insa ca chiar i aceste
cheltueli, pretinse facute in intersul tarei, tot Turcilor le slujiau,
pentru a purta stafetele lor, a mijloci ordinile suveranului si a
fntretinea in tara.' o politie oarecare ce er de nevoie pentru a
putea mai uor despoia pe popor, Impedicandu4 de a-si lua lumea
In cap si a fugi in codri sau peste granita.

Nici un condeiu nu se vede trecut care sa fi avut de scop

vreo Imbunatatire materiala sau moraba a .01.6 sau poporului,
precum drumuri, poduri si altele. Bisericile numai se folosiau
macar intru Cava din veniturile statului, prin cheltuielele pentru
serbatori i pomajanii 183 pe lnga ca* ele aveau veniturile lor cele

insamnatoare. Trebuiau niste Intamplari cu totul afara din

randuiala lucrurilor, precum ciuma din 1797, pentru a scoate pe

stat adeca pe domn din nepasarea In care statea fata cu interesul
public si a-I face sa cheltuiasca cu lazareturile" bolnavilor suma
de 6351 de lei. De altfeliu toate cheltuielele au in vedere numai
si numai interese personale ale Turcilor, domnului si boierilor.

Statul er pe atunci considerat ca o intinsa companie de exploatare ; poporul ca o turma de oi, dela care culegi roadele,
fr a-ti da alt osteneala, cleat de a le rasa s pasca pe campii.
Mara de aceste cheltuieli obicinuite, Poarta mai supunea.
trile romOne la altele extraordinare, decateori aveA vre'o nevoie
pe care stia ca ele o pot indeplini. Asa in sama pe 1797 gasim o
corabie facuta prin ingrijirea si cheltuiala Moldovei, i care costa
o suma egala cu aceea a tributului pe un an, 66.552 de lei. Alta
data, In sama pe 1798, intalnim un numar de 350 de cai cumparati
de tara si trimisi pe socoteala ei la Constantinopole, pentru care
se dau 53.624 de lei. In acelas an Turcii mai cer Intocmirea a doua

hambare la Bender, pentru care se cheltueste suma de 42,717

lei si se mai trimite tot odata si o catime fnsemnatrde oi, care
costa pe tail 75.000 de lei.
Aceste insa toate nu erau nimic fata cu greut'tile ce cadeau pe bietele tari In doua fmprejurari : cand se schimba domnul, ceeace din nenorocire se repeta aproape la cate trei ani
cand Poarta se afla in rasboiu. Domnul mazil se fncarca cu toata
curtea si averea lui In o multime de cal% mocanesti, harabale
si caruti si se fndrepta catre Constantinopole, pe cand cel nou
numit fi trimitea tot pe cheltuiala tarei, mai putine
dar mai mulf intovarasire de simpatrioti in tara unde era randuit. Unul cu zimbetul pe buza, celalalt cu lacrimile in ochi
dar nici acesta nu-si lua pentru tot deauna ramas bun dela tara,
pe care n'dajduia cu ajutorul Domnului s'o revada iarasi in
curand sub picioarele sale, bizuindu-se pe pungile de bani ce le
138

Pomene.

ISTORIA &OMANI:LOB

142

asezase in fundul harabalelor, cheia de aur cu care descuia in

totdeauna portile ce dticeau la domnia vreuneia din Odle
romAne. I"

A doua imprejurare malt mai impovorAtoare tag ce se

abAtea asupra acestor tAri erA atunci cAnd Poarta avea vreun
rAsbau cu o putere vecinA. Pe lang6 facerea podurilor, cereri nenumArate de salahori pentu intocmirea cetAtilor si de carA pentru

transportul celor trebuitoare ostirei, pe MAO proviziuni ce se

luau atunci din tar6 fArA nici m6car acea ridicull despAgubire.
plAtite de Turci in vremile ordinare, ei mai cereau si bani sunAtori

pentru intimpinarea cheltuelei ostirilor. AO in sama din 1804

gAsim condeiul insemnAtor de 1.050.000 de lei, banii imdatu1ui.135

ce a fost tara datoare sA deje spre plata lefilor ostirilor impArAtesti ce au fost la tara RomAneasa, dup6 sfAntul hati-hUmaium
i (Ilia osebia si vrednic6 de inchinAciune impArAteascA poruncA". Si s6 se noteze c6 aceast6 contributie la cheltuiala ostirei
tntrebuintat6 In asa numitA rAspingere a bandelor lui PasvanOglu, se cere dela Moldova, ce nu fasese intru'nimic amestecatA,
nici activ nici pasiv, in acea daravere.
Adese ori domnii, spre a indeplini cererile turcesti impuneau tArei contributii in naturA, ce nu erau de loc cuprinse In
dArile ce se ridicau. Aceasta se intAmpla mai ales cu zahareaua

pe care locuitorii o dAdeau mai totdeauna fArA a primi vre'o

platA, ha incA o si cArau pAn1 la local trebuincios. Asa in sama

pe 1786 IntAlnim de mai multe ori insemngri ca aceste :

287.059 ocA fAin6 si 2.609 merte orz, ce s'au trimis Cu

rAnduial6 de pe la tinuturi si nu s'au pltit locuitorilor, fiindcl
se rAnduise in ajutorinta si n'au apucat ispravnicii a o !AM".

1037 mertA, 7 dimerlii orz ce sau trimis cu rAnduial

intre aceste 8 luni cAte 1297 dimerlii pe lunK, dupA sineturile

ce s'au luat si nu s'au pltifit locuitorilor".

13.101 oi ce s'au trimis dela Codrul Vaslui, si rAnduindu-se in ajutorinta, n'au apucat a se Will locuitorilor".

Bez cele ce s'au luat dela locuitori si nu s'au pltit

bez cele ce s'au luat dela bsAcAlii din tArgul Iasi si iartiqi nu
s'au plate 136

Nu au apucat a se plAti" pentru aceste timpuri, al-

m5cit MI% incunjur, vra sI zie c nu s'au plAtit niciodatA ; do-

vada cea mai burl este a nicAierea nu se vede trecut vre

o sum6 pentru plata acestor lucruri, cu care simile s'A fie seg.-

zute. DacA unul din ele fusese rAnduit a se plAti din ajutorint6 si aceasta se incasase intreag5, trebuia numai cleat ca

suma acelei dAri s infAtoseze un prisos, anume acel economisit

4. Pentru strilmutarea lui Mihalu Sups afIlim cheltulti 50.701 lel.
1". Alutor.

"4. Condlca vistleriel Moldovel pe 1796.

REZULTATELB EPOCEI FANARTOTE

143

prin nefiinta unei asemenea cheltueli. Totui la sfritul rAfuelei ntlniin ca rmit tot acele 000,000 caracteristice, iar
prisosul ce pute s rmn se infunda in nenumratele politi
de Tarigrad a eror fiint i plat nu erau controlate de nimene.

Asemenea cheltuieli pot ins prea serioase ; ele aveau

de tint a alina nevoia cea vecinic de bani a statului turcesc.
Ceace ins este revolttor sunt darurile la Turci i cheltuielile
nesfrite fcute cu musafirii, conacele, transporturile Turcilor ce treceau prin trile romne, i care nu aveau alt temei
de a fi cleat In deprinderile lor cele jfuitoare. Trile romne

se inchinase ca state unui altui stat, nu persoanelor private

din acest stat ; totui aceste se folosiau comparativ mai mult
pentru nevoile lor casnice din stpanirea trilor inchinate, decAt

insui oarmuirea de care se tineau.

Transcriem aici un capitol intreg de darurile la Turci

alte cAteva cheltueli stranii, pentru a vede la ce grad de robie

ajunsese trile romne fat cu Turcii. Este imprumutat din

condica visteriei Moldovei pe 1786:
Lei
512 Chihaelei Mariei Sale Malek-paa, dup izvod

454 Daruri ce sau dat lui Timicai Mrza dup izvod

87 Haznatariului lui Ismail Bina Emeni, ins :
29 lei 60 bani un postav
57
60
o blan sngeap
98 Un ciasornic de aur lui Tutungi Emin aga
505 Daruri ce sau dat lui Ismail Bina Emeni
Daruri ce sau dat lui Kipru Emeni,
:
20 lei o tabachere de tilde
5
o oca tabac
330 Daruri ce s'a dat lui Ismail Bina Emeni, ins :
140 lei o blan cacom
100
un giar
60
30

doug citarele
o ghitie

10 La doi oameni a M. S. Hotin Muhafezi

Lui proin Hotin Defterdar
Lui Halil Ismail Bina Emeni, trig :
96 lei o blan de cacom
126
un ghimesit de hindie In dungi
31
o ghitie
87
un giar

100
353

75
100

un duluci-zor
un ciasornic de aur

ISTOBIA. somiNmos

144

16 Un postav omului lui Suleiman Efendi

666

Cele ce s'a dat mutului prea inglt. vizir, insg :

468 lei un contgs de samur

ceasornic de aur
3 postaje la 3 oameni ai lui
14 Un postav ciohodarului lui Bina Emeni
250 Un ceasor. cu lant chihaelei lui Mehmet pasa
120
78

15 La doi 'Mari ai lui Timircai MArza

25 Unui Tgtar al M. S. Seraschier pap

1000 Boccea-pehasi lui Isacce Ambari Emeni

120 Lui Hagi-Mehmet aga venind cu un armgsar
101 Muhurdariului M. S. Ahmet-pasa, venind cu haremul
M. S.
50 Lui Harem-chehazsi al M. S.
100 Unui tgtar viind pentru trimiterea cherestelei
15 Unei turcoaice Fetme, ce are o pricing
1800 Lui Omer aga. cihodar al lui Beilic Efendi
150 Omului slgvitului Selirn aga, venind cu un armg_sar si
2 cai.

Si asa mai departe pomelnice de aceste pe file intregi.

Pentru a trece cu vederea darul dat fivlui lui Timircai Mgrza,
persoang ce nu stim nici mgcar dacg era in varstg, precum
si ch31tuiala de intretinere datg Turcoaicei ce aveg o pricing
in Moldova, minunat este darul de 666 de lei fcut mutului
prea inaltatului vizir, adecg caraghiosului ce insotia pe vizir
si 11 inveselea ; numai putin nostime sunt darurile fgcute slugilor care duc armgsarii pasilor sau celor ce conduceau haremurile Mgriilor lor ? Biata Moldova (si tot asa si tara Munteneascg) ajunsese a plgti din casa statului pang si slugile si
caraghiojii Turcilor. Apoi ce sg" zicem despre ingrijirea statului
de a procura blgni, tabacheri, tutun si tabac pentru diferitii
Emeni si Efendi ce ne onorau cu vizitele lor ?
Darurile se dgdeau insg nu numai atunci cnd Romnii
cereau ceva dela Turci, ci lucru mai curios si atunci cAnd,

dung ordinile lor, Romnii le adeau ceva. Asa in sama pe.

1777, se vede o suing de 200 de lei pentru o blang nurcg
ce s'au cumpgrat de s'au dat d-sale Emieta vizir Ciohodar ce
au venit la Galafi dupd zahltrea".

Asupra Munteniei dei nu posedm amgnuntimele ce le

am dat despre Moldova, chiar in cazul cAnd le am avek ele
nu ar face deal sg. reproducg tabloul desgustAtor ce reiesg din
sgmile Moldovei, si pe care l'am cunoscut ca existand si in Muntenia pe timpul Brancovanului.

REZULTATELE BPOCEI FANARIOTE

146

Bauer ne arat6 ca cheltuite din veniturile Munteniei pe

1767 de 2.020.000 de lei 137 urmAtoarele sume :

Cheltueli pentru Turci

Lei

Tributul i. cheltuiala c'pt'rei domniei

917.313
153.540
145.195

Plata Ienic..rilor din centile dunrene

Pl'ti In socoteala vechilor datorii a domn
Dobnzile acelor datorii
Daruri hanului i paplelor
Daruri in brni, stofe, ceasornice Turcilor
Conacele turceti
Daruri paalelor spre a impiedeca pe negutitorii Turci

dela abuzuri
Salariile lui divan Efendisi i ale beliilor .
Daruri in timpul Ramazanului
Cheltueli cu strAini insmnati afrtori In Bucureti
Chelt. trimiterei banilor In Constantinopol . . .
Daruri la Cadii vecini care judee procesele futre
Turci i cretini
Zahareaua de primAvar i de toamn' Impreung Cu
cheltuelile fcute pentru luarea adeverintei . .

4.275
34.146
84.010
19.063
12.898
7.528
40.246
6.235
730
796

60.000

Cheltuiala casei domneti in Constantinopole cnd s'au

fcut noua domnie

Totalul cheltuielelor pentru Turci. .

43.578
1.529.553

Cheltueli
Lei

Pensiile boierilor i a vkluvilor

56.766
Daruri de Pati i de CrAciun la boieri, v5.duve, etc. 5.947
Masa domnului s'i chaltuielele mbunte ale palatului 21.907
Alte cheltuieli ale curtei
8.663
Cheltuiala celor dou biserici ale curtei.
10.854
Cheltuiala comiiei (grajdiurilor)
Salarul marelui vistier i celorlalti din vistierie .
Caftane

Cheltuiala Lipcanilor *i altor cureni

Bilete de scu tire de dAri138

Totalul cheltuielelor din tarA.

3.675
7.825
505
7.491
64.386
188.429

1". Cifra de mal sus, p. 138, data ca venit al Munteniel, pe 1767 de

2.673 50 de lei cuprindea l banii scutelnicilor, casa rasurilor I venitul doamnei.

"a. Bauer, ne spune ca bilete de sculire se dadeau :

Scutelnicilor

Acelor tnsarcinati cu cumpararea oilor pentru Constandinopole.

Acelor ce duceau lemne de Incalzit la curte.
Plaiesilor care paziau trecatorile Carpatilor.
A. D. Xenopol. Istoria Ronalnilor.

Vol. X.

10

146

'STOMA BOMANIL011

Din venitul total al -Wei Munteneti, care atingea cifra

de 2.020.000 de lei, se cheltuise deci 1.717.982, mai rAmanand

dtig curat al domnului 302.018 lei, in dark' de veniturile domneti, iar proportia banilor cheltuiti in interesul Turcilor i acei
dati la nevoile domniei i ale Ord era de 8 la 1

Dup cele artitate pAn alce, putem s6 ne facem o idee

despre regimul politic i financiar aruia erau supuse Odle ro-

mane. Domnul, autoritatea suprem in stat nu era cleat o

umalt1 oarbrt i ascultrttoare in mnile Turcilor. Ei Il intre-

buintau mai ales pentru a stoarce bani sau valori dela popor,
cci aceasta era aproape singurul mijloc pentru Turci de a s..t
folosi din stApanirea trilor roman.% neputnd lua pe locuitorii

lor in armatg, ca unii ce nu erau Musulmani. D5rile, la care

eran supuse tArile romane, nu eran statornicite odara' pentru
totdeauna ; de aice izvorul celor mai vajnici nclcri. Cand
Turcii aveau nevoie de ceva, ei ordonau domnilor i acetia
trebuiau s asculte ; dacA nu Ii puneau viata lor in cumpkf.
Dac venitarile obicinuite ale trei nu ajungeau spre intampinarea cheltuelei cerute, se scotea indat o daj die nou6, flrA
a lua in bagare de seam dad se lovi prin ea in teresele locuitorilor. Sistemul urmat pentru Turci era aplicat i de domn
In propriul sgu folos. Dac cheltuise mai mult pentru dpAtarea
domniei i veniturile domneti existente nu puneau in perspec-

tiv o grabinc indestulare, sau dac pozitia lui era cam o-

vAitoare la Constantinopole, atunci el recurgea la scoaterea vreunei noue cl6ri asupra trei, pentru care lua un nume din bogatul
vocabular rAmas din vremile trecute.

Oamenii sunt din urea lor indldtori ai drepti trilor al-

tora ; trebuie scutul cl aspru legilor i al puter..ti publice pentru

a stavili nesAtioasa lor pornire ; lar dud acesta lipsete i in

locul lui se pune bunul plac al individului, atunci intelegem
uor cum abuzul poate deveni lege. In asemene stare se aflau
Rom'anii in vremea Fanariotilor ; i de aceea amintirea cea
plin de uit% i de amAr'ciune, lAsat de acea epoa, nu este
datorit6 unui glas m'arit prin ecoul ra'sunstor al timpului, el

este numai reproducerea sl6bitA, prin Indep`rtare, a tristei reaMAU.

i. SOCIETATEA I MORAVURILE 139.

Supunerea sub cei mai mari.

Aph'sarea turceascA, unitl

Cu apriga vnare a scaunelor romne din partea competitorilor tot mai numeroi ce se ingrAm'adeau spre a lor dobandire, trebui inc6 de mult s6 fad' o adna tirbire in moravulU
t introducere la scrierile lui C. Negruzzi de V. Alexandri, reprodusti o In Cony. iterare, VI, 1892 p. 1 i urm.

REZIIIMATELE EPOCEI FANARIOTE

147

rile simple dar cinstite ale oamenilor vechi. Semnul cel mai
vazut al acestei stirbiri se destinueste In calcarea juramintelor
celor mai sfinte, care, fncepuse In tarile romane data cu destrabalatura vietei politice. 14. Acest sistem al corumperei morale este cu atata mai caracteristic cu cat vremile fiind religioase, numai o adnca destrabalare putea sa Impinga pe oamenii ce aveau inca o puternica credinta, a lua In desert numele Domnului Dumnezeului lor.

Epoca fanariota nu pute decat sa fmpinga mai depai te

decaderea morala, caci pe Muga pricinile vechi se mai adausese
altele noi care trebuia sa faca pe oameni si mai ipocriti, mai

taratori mai lasi si mai fnjositi. Anume pe tanga stapanirea

straina ce apasa de departe asupra tarilor romane, sa adausese
o alta tot straina, fiica i reprezentanta a celei d'intai, care se
fncuibase, chiar In sanul lor.
Del prin el Insusi elementul grecesc nu avea nici o putere, el deveni cumplit i Infricosator prin autoritatea ce o
mp rumuta dela acel care-1 trimitea. Inaintea lui deci cata sa
se fnchine cel romanesc ca i fnaintea Turcilor a-tot-puternici,
fnchinare fusa silita i fatarnica, care se fama numai cat spre
ocrotirea interesului individual.
Intelegem cum o asemene situatie prin ea singura trebuia sa contribue a falsifica purtarea si a schimonosi caracterele. Dar elementul fnsusi ce incorpora in Odie romane puterea cea cumplita a Otomanilor adica Grecii fanarioti era In
aceiasi pozitie fat cu acesti ai sai stapani. Si aici regasim o
ura seculara, care se ascunde sub masca ipocrita a Ingrijirei
de trebile Otomanilor, iari In singurul scop al apararei propriilor interese. Turcii inspirau Grecilor ura i frica, i erau tradati de ei in toate imprejurarile ; Grecii Insuflau Romnilor
aceleasi simtiminte, i culegeau dela dansii aceleasi roade.
Domnii, capetele trilor romne, dadeau exemplul ace-

stei purtri lipsite de once demnitate fata cu Turcii. Pentru

a capata domnia eran In stare sa se supuna la toate fnjosirile.
Inaintea fiecarui pase se purtau todeauna in chipul cel
mai tarator. Raicevici ne spune ca principii ar fi nemultamiti cand le vine In vizita cate un pasa, caci sunt nevoiti sa
cheltuiasca mult cu primirea i darurile ce trebuie sa-i dee ;
apoi trebuie s'A se fnjoseasca fata cu el. Abia 11 vad si se cobor

grabnic de pe cal, se apropie de el cu multa supunere spre

ai saruta poala hainei, i merg fnaintea lui pe jos pana la
gazda. Ajunsi aici, ei nu sed fnnaintea lui (leen dupa repetate
invitad". 141 Dar nu numai fata cu Turcii mari Romanii tre-

140 Asupra calcArit jurdmintelor, vezi mai sus vol. VII p. 114.
14, Raicevtch Osservaziont intorno la Valachia e Moldavia, Neapoll, 1788,

p. 175. Diez. c. rege 27 Martte 1786: Les hospodars se prosternent devant

148

ISTORIA ROMANILOR

buiau sa plece capul. Pana i cei mai mici, pare c toti turcii
trebuiau respectati. Ava Constantin Mavrocordat da o carte

de volnicie lui Hotsai Salahar s mearga la Hui sa prinda

pe Mehterbrat Hotsai, pe Mustafa a Targiului vi pe doi turci

Laji ce venise de curnd dela Bugeag i puncindu-i in fiere cu

buniltaie sa-i duca la Bender, de vreme ce sunt zolemgii ca
dea seama de rautatile lor". Chiar punerea in fiere a talharilor
turci trebuia sa se faca cu bunatate 1142

Umilirea era simtita ca atare ; nu era ceva normal vi

oarecum intelegandu-se dela sine ; era privita ca ceeace era in

realitate i atunci ca in toate timpurile, o degradare vi o injosire, vi ca toate acestea vira spinarei se pleca, buzele se alipeau sfiicios de poala antereului puternicului Turc, numai
numai spre a nu pierde pozitia i cavtigurile materiale legate de

dansa. Dar nu numai in aceasta pricina, ci vi din teama de

pedepse brutale se -Watt Greci i Romani inaintea Turcilor.
In 1752 Dragomanul Ghica este batut cu toiagul pentru ca

intalnind pe un pava, se multumise a-1 salut dupa' moda turceasca punand mana la piept vi nu se coborise de pe cal in
semn de adevarat respect" 143.1

Pe cat insa erau de umiliti vi de taratori domnii fata cu

Turcii, pe atata se purtau de mareti i mandri fata ca pamantenii, care aratau lor aceiavi supunere i aceiavi purtare nevrednica de oameni, pe care domnul o avea catre stpanii
Domnul care se repezia ca un picior ava de ager catre scara
calului vre-unui pava, in aparatmentele sale nu mai pute merge
singar, ci, cum ne spune Zallony, era dus de subsuori de doi
sau mai multi boeri, care-I ridicau cu atata putere incat de-abia
picioarele lui mai atingeau pamntul, i ava trece el din un
apartament In altul. In care inlocuevte metaniile ce le invartea
de obiceiu hare degete ca un lung ciubuc oferit de alti boeri
care-i dusese coada caftanului'.144
Cndevi In public, domnul mergea totdeauna cu capul
plecat ava ca barbia
atinga pieptul, cu ochii pe jumatate
tintiti drept inainte, prefacAndu-se a nu auzi vi a nu
vede, spre a nu raspunde cererilor ce-i se faceau, invartind

ca o mna mecanica viragul de metanii, iar ca alta tot atat

de putin inteligenta rascolind prin buzunar nivte bani de aur" 145

des Chgmbellans du Sultan et tlennet l'trAn A un pa cha lorsqu'il monte a cheval".

Condlca de obiceiuri a Jul Gheorgache 1762 Lelopisele, III, p. 323; CAnd vine
un pasA cu 3 Wiwi, merge Domnul de-i sArutA picioruP..
Condica de porunci a lui Const. Mavrocordat Bibl. Ac. Rom. No. 237,
D. 30.

Zallony, Essai sur les Phanarioles, Alarseille, 1824, p. 34.

Ibidem, p. 42.

'" Anton Diedo c. Doge, 1752, Hum. Doc. IX, 2, p. 3.

REZULTATELE BPOCEI FANARIOTE

149

Aceasta purtare injosita si taratoare cu cei mai mari,

brutala si grosolana fata Cu cei mici, era imitata in toate straturile societatei, pornind deIa vizir catre sultanul, care singur
nu se inchina la nimeni decal lui Alah, la pasi catre vizir, la
domnii tarilor catre pasi si vizir, la boeri, la oameni de casa
acestora si pana chiar la slugile care fi serveau si care si ele
vroiau sa faca pe marele, in raport cu altele dela case mai mici.

Bauer ne spune ca. cei mari, curtezanii sunt lasi tail-

tori inaintea superiorilor lor, nesuferit de mndri Cu acei mai

de jos. Banii ii fac sa comita once; ei sunt intriganti mestesugiti, lipitori nemiloase ale poporului, apasatori ai celor slabi
aspri cu supusii si tirani in casele lor". 140 Raicevici adauge ca
aceasta manie de a face pe marele apucase pe timpul lui pe

toata societatea bucuresteana. Toti boerii ant acei cu, cat

si acei faral slujbe, se tineau datori a merge in fiecare dimineata la curte, spre a-si pierde timpul stand la vorba in vre-o
sala'. Ei nu indrazniau insa sa' ceara audienta, ci se preumblau mereu pe langa usa deschisa a camerei domnului, pentru
ca el sa-i vada si sa le zica A intre. Cand putea sa-i sarute
mana sau genunchii era lucru mare, ha erau fericiti chiar cand
ii batea, numai sa se apropie de sfanta lui persoana. Fusese
fnsa la curte ! Vazuse pe domn, poate chiar vorbise cu el ; era
lucru mare ! Aceasta boala, adauge Raicevici, se comunicase
si negutitorilor care i ei isi neingrijeau de interesele lor spre
a se apropia de oasele sfinte. Chiar si slugile sunt apucate de
idei deosebitoare. si se mandreau de a apartinea unor boeri
care mere la curte, fiind in stare a parasi pe stapanii ce nu
ar vizita palatul". Si cu toate acestea, boierii se socotiau asa
de mandri. Ei credeau ca's oameni fAra pereche in lume si
ca lor li se cuvine dreptul suprem sa stapneasca asupra supusilor pe care-i trateaza ca pe niste cni".147
Deosebirea rangurilor.

Boierimea in veacul al XVIII-lea

se impartia tot in acele trei clase care subsistau din vechime

In tarile romane. Deosebirile de rang insa se hotarise cu mai
mare tarie, *i niste norme fixe si nestramutate regulan raporturile sociale intre deosebitele ei clase.
In clasa intai, care purta numele grecesc de protipenda
se numarau acei cu titlurile de logofeti, vornici, hatmani, postelnici si agi148. Din aceasta clash' se alegeau sfetnicii sau mi-

1" Bauer, p. 234.

1" Raicevich, p. 173. Cf. Reise durch einen Theft Ungarns, Siebenbrgens,
der Moldau und Bukovina im lahre 1805 von Grafen Vincenz Batthyant, Pest,
1811, p. 102.
", In Muntenia, In locul hatmanului era marele spatar si In fruntea
lor se aclAoga, ca cel mai mare In rang, banul,

150

LSTORIA ROMILNILOR

nistrii principelui, preedintii divanului domnesc, comandatii

militiei cata mai ramasese in -Wile romane.
Clasa a doua era formata din spatari, bani, comisi, paharnici, stolnici, mult mai numeroasa cleat clasa intai, era marginita In drepturile sale la Imbracarea posturilor de dieci de
vistierie adica dregatori in ministerul finantelor, care se putea
urca dupa protectie, mai mult decat dupa merit, pana la posturile cele mai InaIte din acesta ramura, MIA a putea insa
trece mai niciodata peste pragul care-i despartia de protipendada.

Clasa a treia erau cinurile adica rangurile mici : slugerii

satrarii, medelnicerii, portarii, care dadeau din desele lor randuri scriitorii din toate cancelariile domnesti, precum si ale
celor tinutale.
Intre aceste clase se stabilise niste regule cu atat mai precize pentru deosebirea rangurilor, cu cat fiind cu totii boieri
s'ar fi putut mai usor intampla amestecuri. Asa bunaoara un
boieranas de clasa a treia saruta poala antereului unuia din

clasa intai ; boierul de starea a doua Ii saruta mana, iar cei

de rang egal din clasa Intai se sarutau pe barbe. Cel mic sta
In picioare cu giubeaua stransa la piept si inteo postura
umilita dinaintea unui boier mare ; acel ceva mai caftanit se
punea cu sfiala pe un colt de scaun, iar cei egali in rang sta.teau alaturi pe divan cu picioarele sub ei. Cel mic Indreptandu-se catre puternicul zilei ii zicea : milostive stapane, maria
ta, luminarea ta, sau cu cuvintele grecesti : evghenestate, eclambrotate, la care magnatul raspundea cu : arhonda, fratica
sau mon cher. Cel mai slab scriea celui pogorat cu harzobul
din cer : sarutndu-ti talpile sunt al mariei tale prea plecat
si supus rob, si primea ca raspuns un simplu : al d-tale gata.
Pe langa aceste deosebiri care se aratau In raporturile din-

tre ranguri, mai erau si altele menite a documenta In chip

absolut Inaltimea acestora : a*a marimea slicurilor care la boerii

cei de clasa intai atingea niste proportiuni uriese, dreptul de

a purta barbe, de a se inchina Intai la icoane in biserica si
a lua neat% fnaintea celorlalti, dreptul de a fi ras pe cap i la
ceafa de barbier-basa, acel de a fi ridicat de subsuori cand
urcau scarile palatului, favoarea de a lua dulceti, a bea cafea
si ciubuc la curte, In sfarsit dreptul excluziv de a se preumbla
In carete cu patru cai numite faleturi. Toate aceste prerogative ale clasei intai, faceau sa apara aceasta treapta de oameni ca niste semi-zei care se invarteau In jurul zeului Olimpului ce statea pe tronul romanesc. 149. Cum puteau fi tratate
1" Toatil aceastil schitare a deosebirilor rangurilor este tinprumutatii,
In parte chiar textual, din minunata Introducere la scrlerlle lut Constantin Negruzzl de Vaslle Alexandri, tIplirit5 la Inceputul volumuiul I al acestor scrierl

REZULTATELE FROCEI FANARIOTE

151

celelalte clase ale societatii de o boierime atat de infumurata

e uor de priceput. Un om de afaceri politice de origine francez
Serichon de pe lnga Domnitorul Moldovei Constantin Racovita, se temea ca tatal sau, negutitor din Constantinopole,
nu villa cumva sa se aseze fn Moldova. El sustinii rugamintea
ce o Ikea. Desalleurs ambasadorul Frantiei pentru a retine
pe tatl su In capitala imperiului Otoman, cu cuvintele urmatoare : Boierii greci fiind Inantati de ei insii i de boieriile
lor, privesc cu mult despret pe negutitorii ce se afla in tara,
facandu-i sa stee Innain tea lor cu capul descoperit fr a-i
pune s ada. Inchipuiti-va, adaoge. . . . . , daca tatal meu ar

vent aici ca negutitor si ar fi supus la asemene tratare, cat

ar micura aceasta putinul credit de care ma bucur atat la
boierii greci cat .1 la cei de tara, precum i la principele fnsu ;
a fi nevoit sa m retrag" 150. De aceea ga'sim pe oamenii acelui

timp fugand de Indeletnicirile productive ale negotului. Un

boier spune despre fiul sau : sa-i dau ca face negustorie ; dar
el cere ispravnicie sa jafueasca, s bata, s fie cu pompa", 151
prejudecata ce se mentine i astazi cu toata schimbarea vremilor.

Boieriile titulare. Am vazut aiurea cum boierimea devenise, din simpli nobili care impartaeau alaturea cu domnul
primejdioasa onoare a apararei Orel, tot mai mult o cla4a de
dregatori, i cum mai ales istovirea moiilor domneti din care

se raspltea In vremile vechi vitejia pe ampul de razboiu,

trnpinsese pe boeri tot mai mult catre dregatoriile statului 152.

In timpul epocei fanariote se opera o nou transformare In boierimea romna, Inaintea de a fi rapita de vartejul civilizatiei.
Din dregatorii ce ajunsese boeriile pana catre inceputul veacului al XVIII-lea. ele devenira In cea mai mare parte nite
titluri, care insa nu eran niste goale deosebiri, ci procuran celor
fmpartaiti cu ele foloase insemnate, intai prin scutelnici, soiul

de pensie ce se dada tuturor boierilor, chiar i acelor ce nu

Incapeau In vre-o dregatorie ; apoi prin uurarea tot mai rostita de impozite cu cat se apropie epoca fanariota de sfaritul
ei (care uurare devine o scutire deplina in veacul nostru prin
dispozitiile regulamentului organic) ; numai putin prin dreptul
exclusiv de a ocupa dregatorii potrivite cu rangul boieriei, de
a nu fi pedepsiti cu pedepsele infamante ale oamenilor de rand
in editla lui Socec, Bucuresti, 1872. De si tabloul schitat de Alexandri se referA la timpul de dup5 1821. el trebue s6 fie cu &Ma mai adevilrat pentru vremile anterioare.
150 Serichon c. Desalleurs, 20 Tulle 1732. I.

din veacul al XVIII, p. 59. Comp. p. 93.

in N. Iorga, Sludii t Doc., VIII, p. 28.
"' Vol. VI, p. 97.

C.

Filiti. Scrisori franceze

ISTOBIA. ROMANILOR

162

pe lng" onorurile i distinctiile alipite din obiceiu de cinurile

de boierie dup inaltimea lor.

Prefacerea dregatoriilor in titluri trebue s ne-o gandim
In chipul urm'tor : Se intampla adese ori, mai ales in niste
schimbari asa de repezi in domnie ca acele ce se petreceau in
tarile romne, ca unii boieri s fie scosi din dregaloriile lor
s fie inlocuiti cu altii. tim frig c boierul ce fusese in o
dregAtorie ave dreptul s poart" parka la moarte titlul boieriei
sale ; de aceea intalnim chiar in vremuri mai vechi pe lnga
vel vornici, vel logofeti, vel postenlici, si pe alti purtand numele de biv-vel vornici (adeca fosti mari vornici) biv-vel logofeti, biv-vel postelnici. Asa dar pentru boierii esiti din dregatorii, numele pstrat al acesteia constituia pentru el un simplu

Deja un timp se introduse acea noire de a se incuviinta

asemenea titluri si la boieri ce nu fusese in dregalorii. C unii
din ei purtau insa numai titluri si nu erau dregnori se cunoaste
de pe numarul lor, mai mare decat al dregatorilor cunoscuti de
acel fel. Asa inteun document din 1782 dela Alexandru Mavrocordat intalnim cinci vel vornici, anume pe boierii stefan
Sturza, Lascar Ruset, Gheorghe Ghica, Atanasie Ramadan si
Iancu Caragea.153

Un alt document din 1803 dela Alexandru Moruzi este

mai caracteristic ; el enum'ara intre boierii incredintatori pe Constantin Bals vel vornic de tara de sus, pe Constantin Paladi iari vel vornic de tara de sus si pe Lupu Bals tot
vel vornic de tara de sus. 154. Este invederat cA nefiind cleat
o singurA tara de sus, numai unul din acesti trei era inteadevAr dregator in acea insusire, iar ceilalti erau numai niste
purtatori de titluri.
Pentru logofat la inceput intalnim in ambele tari cate
un singar mare logorat. In timpurile mai noua gasim gat in
Muntenia cat si in Moldova cate un logorat pentru tara de sus
altul pentru tara de jos.155 In anul 1785, mai intalnim in
Moldova un al treilea vel logofat fara' atributiune special, pe
lang5 cei doi logofeti de tara de sus si de tara de Jos 156.
"5 Uricarul, II; p. 42. Vezi i alt document tar cu cinc! "vel vornici
d'n 1785, ibidem, p. 267. SA vede cl tntroducerea boierilor cu titl uri se flica
1ntre anii 1755-1782, de oare ce In 1755 in un document de la Mateiu Ghica
Intfilnim numa doi vel vornici, unul de tara de jos si altul de tara de sus, dupli
vechiul obiceiu, Uricarui, V, p. 172.
1" Uricarul, III, V, p. 172.
Pentru Muntenia vez! Fotino, II, p. 275; pentru Moldova, un document din 1781. Uricarul II, p. 267. Comp. alte douA documente din 1804,
ibidem, I, 169 si 207.

1" Uricarul, II, p. 50: Dimitrie Sturza vel logoflit de tara de jos, Ne-

culai Rosset ve! logof At de tara de sus, Iordachi Canta ve! logofAt".

RBZULTATELD DPOCEI FANARIOTE

153

Cu Inceputul veacului nostru vedem boieriile titulare Inflorind pe deplin si numrul tithirilor de acela fel dat boierilor nu se mai poate Impca de loc cu ideea ca ei cu totii
s fi fost dreatori. Asa o anafora din 1802 Indreptat de boieri
c.'tre Alexandru Moruzi poart subsemntura a 7 logofeti, 8
vornici si 4 vistiernici 157. O alta anafora din 1802 este subsem-

nata de asemenea de 9 logofeti, 8 vornici si 2 vistiernici 1".

In 1805 Intalnim Intr'un document 4 logofeti, 3 vornici s'i 2
vistiernici si inteun altul 5 logofeti, 8 vornici si 3 vistiernici,
lar In un al treilea 6 logofeti, 7 vornici, 2 vistiernici si 2 me delniceri 159. In 1806 gsim iarsi 4 logofeti, 6 vornici si 3
vistiernici 160.

Titlurile de boierie ne mai fiind acuma alipite de dregatorii, ele se puteau dobandi cu mult mai mare usurint, si In
coruptia ingrozitoare In care putreziau trile romne, nu putea

fi lucru de mirare ca titlurile s fi e fost Intrebuintate de stpnii

lor ca un mijloc de specul, spre a face bani si cu acest chip.

Asa ne si spune cronica patriot a lui Zilot Romanul, la domnia
lui Alexandru Vod Sutu, a nu era mai ciudat s vezi a fcea
si boieri cu un nou obiceiu, adec cu pitace date celor ce se boiereau

cuprinzAtoare el cutare dup slujbele sale sau dup alta mijlocire se suia la treapta cutare, care pitace ajunsese mai la urm
de vindea si pe bani si era destul cal% cAci le lua toate mascaralele si oamenii netrebnici 161. Potrivit cu aceste aratri ale documentelor spune si Raicevici ca este de necrezut cat de mare e

numrul titratilor, din pricin cA principii, sau prin favoare

sau pentru bani, confera pe fie ce zi titluri de noblet persoanelor

care le cer. Omul cel mai de rand poate fi nobilizat, daca d numai
bani, si adese ori hamali sau geambasi de cai prefcuti In nobili
se trateazAunii pe altii cu epitetul de cinstiti boieri" 162. Iar Athanasie Comnen Ipsilanti adaoge ca Mateiu Ghica sosind la Bucu-

resti M'en In timp de 3 luni : 30 de stolnici, 20 de paharnici si

50 de srdari dintre prosti, fcnd s piara' vistieria sferturile
ce mai Inainte se luau dela ei163.
O list a tuturor boierilor Moldovei din anul 1810 arat
3 logofeti de tara de jos, 2 log. de tara de sus, 8 vornici de tara
de jos, 4 de tara de sus ; 2 vornici ai obstiei, 2 hlmani, 3 vistiernici, 3 postelnici, 2 agi, 27 de sptari, 23 de bani, 10 comisi,
27 de cminari, 22 de paharnici, 31 de srdari, 30 de stolnici, 33
157 Uricarul, I, p. 4.

1" Ibidem, I, p. 24.

"" lbidem, IV, p. 194; II, p. 139, 144. Numarut boerilor subsemnati

corespundea cele mai adeseorl Cu InsilmnAtatea actulul.

160 Ibidem, IV, p. 109.
161 Zilot Romanul, Ed. Hasdeu, Bucures'1,-1888.
102 Raicevici, p. 163.
11 Tic linde Tip, 6.4)CLY. p. 367

154

ISTORIA. .ROMANILOR

de medelniceri, 20 de cluceri, 41 de sulgeri, 29 de pitan, 29 jitniceri, 38 de satrari, gall de boierinasii ca ftori logofat, ftori
vist. treti log. polcovnicei, postelnicei 164. Era si un numar de
feciori de boieri ce n'au apucat pana acuma a se cinsti cu nume

de boierie", adeca nobili Ma functii nici titluri. Intre ei

aflam nume ca Krupensld, Sturza, Donici, Cananau, Ruset,

Negri, Miclescu, Iamandi, Greceanu.

Paralel cu aceasta nou prefacere a boierimei din o clasa de
dregatori in una purtatoare de titluri, coboritorii acelor boieri
care nu mai apucase a In tra in dregatorii, adeca a boierilor ma-

zili, mai fac Inca un pas In caderea lor din treapta boierimei
catre acea taraneasca.
In epocele anterioare am vzut ca se vorbea tntotdeauna
de boierii mazili, caracterizandu-se acestia prin Imprejurarea
ca ar plati dajdiile catre vistierie" 365, adica darea directa a
birului, deosebindu-se de tarani numai prin faptul ca. nu raspundeau asemenea dare dupa sistemul cislei. Cu timpul Insa, si
cu deosebire in decursul epocei fanariote, legatura dintre boeri
si mazili se rupse cu totul, si acesti din urma nu mai erau priviti

ca niste membri ai clasei boieresti. Inteadevar am vazut ca

pentru a fi boier trebuia sa. porti un titlu. Nobleta nu mai exista

prin ea fnsasi, ci numai In legatura cu titlurile de boierie, adeca
de dregatorie. Mazilii carora tocmai asemenea titluri le lipsiau,
trebuiau numai decat sau sa caute a le dobandi, spre a se urca
iarasi in scara boierimei, sau ne mai putandu-le ajunge, se coborau din asa numita clas a mazililor In acea a- taranilor.
Astfel asezam5.ntul pentru birul Moldovei din 1802 deosebeste starea boiereasca, negutatoreasca, bisericeasca si mazileasca" 166. Mazilii cad nu numai in conditia mosnenilor sau ra-

zasilor, dar chiar mai jos, acolo unde cazuse si multi razasi,

adeca In aceea a clacasilor, impunIndu-li-se cisluirea darei ca si

birnicilor de rand. Mazilii reclamnd contra unui asemenea

abuz, Alexandru Moruzi, prin un hrisov al sau din 1803 dispune

ca cisia intre mazili pentru banii dajdiilor nici odinioara sa nu
fie, dupa cum nici pana acuma n'au avut obiceiu a se cislui, ci

fieste-care mazil dupa cum va fi asazat in tabla vistieriei asa

sa-si plateasca banii dajdiilor ; iar care din mazili nu se vor
multami a-si plati banii dajdiilor cum vor fi asazati si vor cere

Ili Lista cu numele tuturora In Radu Rosetti, Arhtva sengtorilor din

Chifiau, Memoriul III, p. 57 (17) Feclorli de boieri, ibidem, p. 65 (25).
1.' Uricarul, I, p. 47 si XIV. p. 237 Comp. vol. VI al acestel istorii,
p. 1 03. In vechime mazilii nu ascultau dealt de poruncile domnesti, lar nu de
acele ale ispravnicilor. Urirarul, XV, p. 307.

1" Ibidrm, I, p. 7. Bauer, p. 266, defineste Maziiii : On appelle ains1

1 es descendants des boyards qui ne sont pas en place. Constantin Mavrocordato

choisit d'entre eux les descendants de la premi6re et de la seconde classe et

en orma une classe A part sous le nom de Neamuri.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

155

sA se cislueascA cu ceilalti ateni, poruncim domnia mea d-sale

vel vistiernicului, pe unii ca aceia ce vor cere cisla, IndatA sA
se scoatA din tabla mazililor qi sA se dee la bir cu tara, ca sA se
cisluiascA, i niciodatA sA nu mai fie pui fri orInduiala mazililor" 1". Care er conditia socialA a mazililor la Inceputul
veacului nostru, se poate vedea depe aceea cA erau fnsArcinati
cu paza cirezilor de vite ale negutitorilor de peste varA, i In
toamnA le duc la salhanale, unde ed Ora le isprAvesc de tAiat,
precum .1 la alte slujbe de rAnd 168.

IatA deci ce transformAri suferise boierimea romAnA In

decursul veacurilor. La origine clasA de nobili, fndatoriti la
prestarea slujbei militare, multAmiti numai cu titlul lor de nobili
i nerAvnind ImbrAcarea dregAtoriilor publice, dobAndind ca
multAmitA a vitejiei lor rAsboinice fntinse moii din pAmAnturile
domneti. ErA epoca nobletei fArA slujbe i fAr titluri.

Mai tArziu, cu peirea puterei militare a tArilor romAne,

cu care merge paralel fngustarea tot mai mare i la sfArit stAn-

gerea pAmAnturilor domneti, nobilii se aruna tot mai mult

pe dregAtorii i se deosebesc In dou clase : de boieri cu boierii

i de boieri mazili. CAtrA sfAritul epocei fanariote o alt6 transformare se operA In tagma boiereascA. Domnii greci vAzAnd
cA sprijinul lor cel mai puternic fl pot avea numai In clasa aceasta,
fnmultesc mereu rAndurile ei, dar ne mai gAsind locuri unde sA-i
aeze, le ImpArtesc numai titluri In loc de dregAtorii, care titluri InsA erau i cele fmbinate cu o multime de foloase. Clasa
boierilor mazili, fntrA In aceastA perioadA iarAi In rAndul tAranilor, din care eise la urma urmelor fntreaga boierime. Acuma
coborAtorii marilor familii romAne purtau sumanul i opinca In
picioare, iar In locul lor se fnAltau familii strAine, venite sA se
desfAteze In averile adeseori rApite dela ei, In tara care, dacA
mai exista, datorea aceasta numai sAngelui vArst de strAbunii
lor. Dar cine poate cAuta dreptatea In istorie 1
Traiul boierilor.
Cum trAia partea oare-cum mai cultA
a poporului romAn, clasa boiereascA? Fie care din boieri vroind
sA facg pe marele, i anume acei deopotrivg sA se fntunece unii
pe altii, iar acei mai mici sA ajungA pe cAt se poate pe acei mai
mari, apoi lupta pe acest tArAm In o societate InapoiatA In culturA neputAndu-se fndeplini decAt In sfera materialA, fntAlegem
cum fntrecerea mutualA a boierilor trebuia sA se facA numai pe
calea desfAurArei exterioare a avutiilor, adecA pe aceea a pompei,

a fastului i a luxului.

," Uricarul, IV, p. 81.

1" Ibidem, IV, p. 86 Comp. p. 80: , Ispravnici1 f innturilor sti nu fie
volnici de sine a rAndul pe mazilli niel la o slulbd mal mica".

Ifirl'ORIA ROMANILOR

156

De aceia si toti observatorii straini ai moravurilor noastre

din epoca fanarion noteaza nazuinta dupa lux ca trasatura de
capatenie din viata boerimei romane. Stralucirea se rasfata,
nu atat in exteriorul sau interiorul locuintelor, cat mai ales in
hainele cele peste masura de bogate, in giuvaerurile cele rare si
scumpe, in trasurile cele elegante aduse din Viena, in caii cei
frumosi, imbracamintea vezeteilor, numarul enorm al servitorilor, care, de si fiind robi Tigani nu eran platiti cu leafa, dar
nu mai putin costau prin intretinerea lor. Raicevici ne spune
ca cheltuiala cea mai mare se facea pentru postavuri fine, stofe
straine si mai ales blanuri 169. El mai adauge ca fiecare familie
se crede obligata a-si reinnoi imbracamintea la Pasti, la Craciun
si la Inaltare, din care pricina multi din cei mai putin inchipuiti
se ruineazal". Nu trebue deci sa ne miram de cele ce ara IA Zallony, ea unii boeri ar avea inchise in haine, valori pana la 150.000
de franci 111. Bine inteles ca daca barbatii ei insasi puteau, dupa

sistemul imbrac'mintei de atunci, sa fie luxosi in haine, cu cat

mai mult trebuiau sa-i intreaca femeile. Principele de Ligne, care
fusese trimis de Imparatul Iosif al II-lea al Austriei in Moldova
cu un corp de armata', in timpul rasboiului din 1788-1792, descrie astfel imbracamintea boieroaicelor moldovene, si anume nu
costumurile lor de parad, ci asa cum erau in cash' la ele : Femei pline de gratii mai toate din Constantinopole si de familii
vechi grecesti, "2 sed in nepasare pe divanuri cu capul aruncat
de tot inapoi sau razimat pe un brat de alabastru. Barbatii care
le fac vizite stau mai de tot culcati pe langa ele. 0 fusta foarte
usoar, scurta si stramta abia le acopere gratioasele forme si o
tesatura de gaz desemneaza de minune frumoasele rotunzimi
ale sanurilor. Ele poarta pe cap o stofa neagr sau rosie ca focul,
stralucitoare de diamanturi, cu care este impodobit felul acesta

de turban sau de boneta. Margaritare de cea mai frumoasa

albeata impodobesc gatul si bratele lor ; cateodata acestea sunt

acoperite cu retele de gaz garnite cu sechini sau jumatati de galbeni ; am vazut Uneori si pana la 3000 de acestia pe acelas vesmnt. Celelalte haine ale lor sunt facute din stofe cusut cu aur

si cu argint, cu margini de blanuri pretioase, precum si vesmantul boerilor care nu se deosebeste de acel al Turcilor cleat
prin caciula pe. care o pun deasupra unei chitii rosii si care sea-

mana cu turbanul. Femeile boierilor tin In totdeauna in mni

ea si sultanele un fel de metanii de diamanturi, de margari1" Ralcevich, p. 122.
17. Raicevich, p. 258. Tot aici spune el despre tntroducerea mole! trA-

surilor de Viena, cu totil tntrecAndu-se care va avea pe cele mai frumoase.

Zallony, p. 50.

l'i Boieroaicele romAne avAnd toatA deprinderea de a vorbl grecete.

principele de Ligne le luase pe toate drept Grece.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE

Ib7

tare, de mkgean, de lapislazuli, de agat sau de lemn rar, care

le slujesc spre.a-i tinea cumpaul i le pstreaza agerimea degetelor, ale ckor unghii sunt colorate cu carmin, mai facanduli
cum se spune din numkarea boabelor i un feliu de graiu tainic
pentru iubirile lor" 173.

Uneori dorinta de a intuneca pe celelalte mergea eat

de departe, incat unele boierese nu se sfiiau a pune in umbra

prin bogatia giuvaerurilor lor chiar pe doamna princepelui.
Atunci insa 1ndata le venea pedeapsa. Ele erau departate de
curte, Oda cand doamna ii comanda la Viena sau la Paris
alte giuvaeruri i. mai de pret. Iubirea luxului cuprinsese ca o
adevarata epidemie pe oamenii bogati din Wile romane, i
deveni una din pricinile de capetenie de stoarcere i. jaluire a
poporului 174. Importul marfurilor straine sporind prin adaogirea luxului, eirea banilor din Wile romane apuca acuma aceasta

noua cale, tocmai in ajunul momentului cand trebuia sa inceteze ravarsarea lor In pungile turceti. Desfaurarea luxului
in tkile romane intretinu deci aceea scurgere a avutiilor &are
pktile straine, care impiedech i de atunci tnainte formarea

de economii ; ba dinpotriva introduse ruina in gospodarii. Raice-

vici ne spune c luxul activa mult importul In Muntenia

i Moldova, Introducandu-se din Rusia blanuri de j der, cacom,

vulpe, samur *i altele ; din Asia prin negutitori greci, stofe de
matase simple sau cusute cu aur i argint ; din Lipsca postavuri i catifele: ornice i giuvaeruri din Frantia, Anglia i Olanda.175

Comunicarea cu Apusul, mai ales cu marele centru comercial al

Lipscal, fkandu-se tot prin negutitori greci, care mergeau in

fiecare an dei procurau marfurile trebuitoare, aceti negutatori adoptara de la un timp intrebuintarea hainelor nemteti
In locul acelor orientale, care pe incetul apoi 10 famed' drumul
In clasa boiereasca 176 i desbracara astfel societatea romneasca

de vemntul orientului, inainte de a-i curati i interiorul ei

de obiceiurile i deprinderile lui. Alte mijloace de traiu luxos
erau grdinile impodobite cu arbori straini crescuti in florkii
cum erdu acele ale lui Filaret Episcopul Ramnicului177, sau
mancari i bauturi din strainatate cum facea boierul Barbuceanu
Stirbeiu pela 1784. Acest Stirbeiu este i poate cel Intaiu boier
roman care a mers la MI straine i anume la Carlaspot (Karlsbad)

descriind In interesante scrisori calatoria lui, poftirile ce le-a

Scrisoarea principelui de Ligne ciltre marchiza de Coigny din 1 Oct.

1788 reprodusli in txaducere rominA In Mag. 1st. pentru Dacia, IV, p. 366.
1" Zallony, p. 70. Numai calpace albe (un soiu de cope r i al capului).
1" Raicevich, p. 133. WO

Bohrer, (Mal sus, p. 347, nota 8), p. 17.

din scrisorile lui Filaret 1791 in Con/film:it la Istoria tileralurii romtine de N. Iorga In An. Ac. Rom., II, Tom. XXIX, 1906, p. 11.
171
171

ISTORIA ROMANILOR

158

primit la Pesta, Viena si Praga, si mai ales minunata lui petrecere la Mile unde se dusese i despre care spune ca asa traiu
n'a trait el de cand e" iar aim ea adaoga c adevarat este fericita viata sa traiasca cineva i inteaceste locuri" 178.
Mai obisnuiau cucoanele a tinea pe brate cani mici de tot
flocosi si este nostima scrisoarea unui boier din Craiova care
cere pentfu Muemuzel Vacarescu", doi cani de asa fel dela
negutitorul Hagi Pop din Sibiu 178. Apoi mai aduceau din strainatate i muieri practicoase care sa aiba stiinta a face toaleta
si a ingriji pentru haine, saplatorie i rochii" 180
Petreeed,
Societatea 'Malta a acestui timp fiind bogan
teav1nd nevoie de a munci spre a trai, trebuia sa-si caute
desfatarea In jocuri i petreceri ; dar ce sarace erau acestea,
cat de mult trebuia sa apere uratul asupra oamenilor acelui

timp I

Una din petrecerile cele mai obicinuite er preumblarea

In trasuri, la deal si la vale, pe strade/e oraselor si mai ales ale
capitalelor. Un calator Kosmali, care a trecut prin Iai In 1822,
ne spune c, In timp de uscaciune noroiul se preface In praf,
care starnit de vant sau de copitele cailor se ridica In non nestrabatuti. Ar crede cineva &A el ar trebui s impiedece pe dame
de a esi din casa. Nu este insa astfel. La zile de sarbatoare si Duminicile ele se preumbla oare fntregi In trasurile lor deschise,
pana ce praful acopere a-tat sulimanul celor date pe obraz, cat
si pe acele ce din Intamplare mai pastreaza fata lor fireasca,
cu un colorit nu prea ademenitor. Cu toate acestea este placut
de privit la lungul sir de trasuri fnhamate cu cai frumosi, trecand In pas una.dupa alta". In Bucuresti aceste preumblari erau
imbinate cu o petrecere foarte stranie. Laurenvon ne spune anu-

me ca marele ton este de a merge dupa masa la Herestrau

(Kilistri), iaz la jumatate de mil de oras, unde este foarte la
moda a se scuipa in iaz spre a face roate pe ap'A. Nu ar crede-o
cineva adaega Francezul, dar e asa" 181. Cand er noroiu, boerii aveau alta petrecere : puneau pe Tiganii ler de pe capra sa
dea biciu cailor, spre a-i face sa sara, i s'A stropeasca din cap

pang In picioare pe lienorocitii treated, care Inotau pan'A In

genunchi In noroiu, si care adese-ori se simtiau onorati de aceasta Mae de joc, i salutau cu un sarut manile" pe acei ce-i

umpleau de -Una.

"'I Un boier Olean la Karlsbad, 1792 de N. Iorga. In An. Ac. Rom.,

IL tom. XXIX, 1906, P. 7-10.
17$
Iorga, Siudil gi Doc., VIII, p. 49.
in Ibidem, p. 55. Asupra lux ului vezi 0 D. Russo, Din corespondenfa
Doarnnei Ana Racooil ei, 1911.

'" Laureneon, p. 37.

REZIIIRATELE EPOCEI FANARIOTE

159

Domnul i boierii nu ieeau niciodata pe jos, ceeace ar fi

constituit cea mai mare injosire. Intr'un rand Romanzov generalul rus propune lui Ghica a face o preumblare pe jos prin
ora la care Domnul Ii raspunse : Cum, dar ce ar zice supuii
mei daca ar vedea pe suveranul lor mergand pe jos 1" 182.
In earl de preumblari mai treceau boierii vremea i cu
vizitele, in care cucoanele primeau musafirii intinse pe divanuri, iar boierii, stand turcete cu picioarele indoite sub ei183,
i apoi cu balurile care luase un mare avant mai ales dela intrarea Ruilor in tgrile romne, in timpul rasboiului din 1769-74.
In aceste baluri date de generalii rui i inapoiate de boierii
romni, se introdusera din ce in ce mai mult modele i obiceiurile

noue, care pe incetul schimbara cu tot felul vechilor desfatari.

Unde se mai auzea acuma de acele hore sau de brauri uriee,
conduse de cate un vornic sau postelnic, in care boieri i jupanese se prindeau in dant afarg' prin ograda curtei domneti,
eind chiar pe stradele invecinate? 184 Daca se mai jucau danturile nationale, se fgcea mai mult spre a multami curiozitatea
ofiterilor rui, care la randul lor tnvatau pe Romani poloneze,
cadriluri i alte danturi europene183. Miloradovici, unul din comandantii rui din timpul rasboiului dintre 1806 1812, a-Ma
se daduse in petreceri, incat neingrija cu totul de trebile rg'sboiului,

i cerea dela Petersburg sa i se trimita maistri de dant, care sg

invete pasurile pe boieroaicele muntene, in loc de arme cu care
s rapuna pe Turci186.
La mesele ce sa dadeau adese-ori prin casele marilor boieri
se parasise de asemene vechiul obiceiu ca femeile se ma'nnce
a parte, ci ambele sexe benchetuiau impreuna. O multime de
slugi aparau pe musafiri de suparatoarele muti ; dupa fiecare
fel de bucate se vg'rsa apa de trandafiri pe manile musafirilor
de catre tinerile roabe, iar altele ingrijau necontenit sa arda in
colturile sglei de mncare felurite mirodenii.
Se mai reinnoiau apoi din cand In cand i reprezentatiile
de gimnastica i de circuri venite insg' acuma nu mai mult din
Rasarit, ci din Apus. Aa pela 1793 circul Ma tthieu (Mica reKosmali (Mal sus la acest vniu-n, p. 132, nota 114), Comp. Dora
d'Istrla, Gli Alinnesi in Rtimenia, p. 317.
I" Adam Reale Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turguie, traduit do l'Anglais par M. Aug. Paris 18, p. 1818. Reise eines ungen Russen, p. 4 Comp. scrisoarea principelul de Ligne.
1" Mal sus, vol. VI I p. 174.
lI Reise eines lawn Rass,n (Mal sus la aeeQt volu-n, p. 100 nota 14),
p. 91. Reise de russisch, ausserordenl 1.h.n Gesands-hifl. (st.i sns n. 119 nota 86)
p. 94 sl 127, unde se spune c un bol2er tinea o bane& de cart'. Comp. vol.
VIII, p. 171.
"4 Adam Reale, p. 23.

ISTORIA ROMANILOR

160

prezentatii foarte itale 187 Mai intAlnim i spectacole teatrale

date de o trup germanA, a crei limb Ins nu era inteleasA
aproape de nimene, precum i altele italiene, probabil, de opere ;
tot pe atunci aflm si pe mai multi diletanti, bojen i boieroaice
romne, jucAnd in traducen grecesti mai multe bucti dramatice,
precum Saul de Alfieri si Brutus de Voltaire, jucate in 1819 si
1820188. Tot pe atunci boierul Bals traducea Zaira lui Voltaire
spre a sluji la acelas scop 188. Pe lng cltoria lui Stirbeiu la
Karlsbad, mai intednim i alte cAl'Atorii la Paris fAcute de boierul

Dudescu, dup at se vede in interese politice, in care cAl'Atorie

ins Dudescu cheltueste asa de mult, dup cum am vzut c'A
se mineaz'A cu desvrsire. Mai mult ins chIcAt cltoriile care
erau foarte rari . . . . jocul de crirti . . .
boieresti. A5a
.

In 1793 gsim pe. un tat am'Arit c fiul s'Auil srkise cu c'Artile" 190

La asa grad ajunsese aceast patim cA" Domnitorul Ioan Caragea gsii de cuviint a infiinta Casa Evghenitilor care avea
de scop epitropisirea feeiorilor de boieri ca
impiedice de a
pierde averile lsate de pArinti.191 Jocul care mai ales mAnca
averile boierimzi er Caisul, care cum spune Caragea stngea
locuitorii" 192.

O viat atAt de lipsit de once lucrare sl plin de atAta

trndvie trebuia s desfac viata de familie i s favorizeze
mult moravurile usoare, mai ales sub grozava sete de bani,

care muncea toate clasele societtei. Raicevici ne spune cA galanteria domneste intre femei care iubesc viata nelucrtoare
de a fitoat ziva numai In vizite. Principele de Ligne se mira cu
toate acestea cum se puteau deda femeile la asemnea abateni
cAnd erau incunjurate de atAtia servitori, care nu le lsau singure nici un moment, piedec ins prea usor de inlturat prin
bani sau porunc. Moravurile fiind asa de destrllate, intelegem cum de nu se mai clevetia nimenea unul pe altul, i c fapta
trebuia s fie foarte scandaloas spre a da loe la vorbe asupra ei. 193
Cu deosebire in timpul venirei Rusilor, moravurile boieroaicelor

romne ajunsese o adevrat rusine.

Dar dacA femeile erau foarte depravate, ele slujiau numai
de mijloc de petrecere, WA a se bucura la barbati de nici o con"7 Reise der russ. ausserorod. Gesandschaf I, p. 97.

Bibliografie greceasa din epoca fanariotA, adunate de Gh. Sion Gherel In Revista lui Gr. Tocilescu, II, p. 246. Pentru trupele germane si italiene,
vezi Recordon, p. 92, Laurenon, p. 36.
1" Bohrer, p. 3.
19 Iorga, S udii l Doc., VII, p. 27.
1" Ureche, Societatea sub Car agea In An. Ac. Rom., II, tom XXII, 1901,
p. 102 (84).
192 Ibidem, p. 112, (94).

1" Raicevich, p. 257. Scrisoarea principelui de Ligne, In Mag. Isl., ;V ,

p. 365.

REZIJLTATELE EPOCEI FAN ARIOTE

161

sideratie. In atare privire moravurile orientale nu fusese schimbate. Un cglgtor ungur, comitele Vincenz de Batthyani, care
trece prin Moldova in 1805, spune c la o masg datg de un boier
din Botosani, nimene nu vorbea cu femeile, care simptom trist
al stgrei sociale se intglneste in toat Moldova 194.

Se inte/ege c in o asemenea stare a societgtei superioare,

cea de jos nu putea sg fie altfeliu. Asa ne spun cglgtorii ce au
trecut prin tgrile romne, cg in crgsme se obisnuia a se tinea
fete tinere, care servind sg i ademeneascg pe musterii. Raicevici
spune in chip sententios cg mai toatg crasma e un lupanar 196.

Numgrul prostituatelor era peste seam de mare. Se propu-

sese ca ele sg fie supuse unei dgri a cgreia venit se calcula a fi

de 100.000 de lei pe an. Despgrtirile curgeau gArl i pentru
motivul cel mai de rgs, mai ales in 'Malta societate 196. Aceast
conrupere a moravurilor de familie nu er insg decat una din
verigile intinsei coruptiuni ce cuprindea ca un lant nedescurcat
1ntreaga societate romneascg, i anume cu atAta mai mult
Cu cat se inglta dela baza piramidei cgtre crestetul ei.
Pang la ce grad de pierdere a vredniciei ajunEese clasa

boerilor romni ne poate argta intgi imprejurarea raportatg

la domnia lui Neculai Mavrocordat, cnd bcerii divanului cu
mitropolitul in frunte tac de frica domnului stiintele lor in procesul egumenului de Hangu cu visterniceasa Maria Cantacuzino,

and dreptatea Mfg ca sg o ain reprezentantului patriarhului

de Alexandria ; apoi incg si mai mult in tggada fgcurg de mitropolit i episcopi inaintea lui Racovitg, despre mrturisirile
fgcute inaintea lui Mavrocordat, rgmnnd mai mu1t ca niste

copii prinsi cu minciuni cleat ca niste oameni copti i conducg-

tori de popoare. Nu mai putin caracteristic este si celglalt

fapt petrecut sub Grigore Ghica, cnd fu strgmutat in Moldova din Muntenia, si care furios pe rivalul sgu Constantin

Mavrocordat pentru sgparea i strgmutarea lui din tronul Munteniei In acel al Moldovei, ordong bcerilor moldoveni care toc-

mai subsemnase o mgrturie pentru Constantin Mavrocordat

cg fuEese domn bun si nu luase nimic din tug peste obiceiu,
sg dee de Indatg, sub amenintarea capului, alte mgrturii In
care sg-1 argte pe Mavrocordat ca pe un domn spgrggtor de
targ. Bietii boeri simleau adnc rusinea unei asemerlea deziceri,
si se mirau cu ce obraz vor tgggdul astgzi ceeace afirmase eri.
Reise durch einen Theil Ungarns. Siebenbiirgens, der Moldau Fund Bu-

kovina im Jahre 1805 vom Grafen Vincenz Batthyard, Pest, 1811, p. 111; die

Frauen unterhielt Niemand was in der ganzen Moldau gewhnlich is' , ein traurlges
Symptom", cf. p. 120: , Das schne Geschlecht 1st hier fast orlen a 11sch behan-

d It. Die Welber kommen in Gesellschaft ohne jeclosh wie bel uns einer Huldiung zu geniessen".
" Reicevici, ibid. Cf. Del Chlaro, p. 21.
li iireche, I. c., p. 113 (95).
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor

Vol. X

It

ISTORIA ROMANILOR

162

Sub amenintarea pierderei vietei ins, obrazul lor trebui s

roease i fur nevoiti s subsemneze o a doua mArturie direct
protivnic4 celei intAi197.

Dac ins aici putem scuza pn la un punct pe boeri i

arunca vina nemoralittei comise pe absolutizmul domnilor,
cum vom putea oare privi aceastlalt fapt, din cele mai infame pe care poate s le comit un om i un tar, fAcut de unul

din fruntaii boierimei muntene. Pe timpul ocupatiei ruseti

din 1806-1812 venind in Bucureti generalul rus Miloradovici,
Fe spune c acel boier Ii vnduse pe propria lui copil spre
a dobndi postul de preedinte al divanului, i a putea apoi
despoia tara pe intrecutele. Isprvile lui devin att de vdite
'Meat mai multi boeri se jeluesc impratului rusesc, care dup
o cercetare fcut, ordon surgunirea lui la Ecaterinoslav, cu
toate c el se oferise a desp'gubi tara cu 120.000 i apoi
chiar cu 150.000 de lei 198.
Mai gsim atunci i un alt tovar vrednic al acelui boer,

brbatul unei nepoate a lui Varlam, vice-prezidentul divanului i vistiernic. Anume venind in locul lui Miloradovici generalul Cutuzoff, un btran de vre-o 70 de ani, acesta vede in un
bal dat in onoarea sa pe nepoata lui Varlam, sotia unuia Guliano i cere dela Varla s" i-o prezinte. Se spunea a a

doua zi Guliano dusese el insui pe femeia lui i o lAsase iar

In iatacul lui Cutuzoff 199 Varlam era mare vistier i pos tul
su pu tea fi pierdut !
Ne amintim de scena cumplit in fond, dei hazlie in form
de pe timpul lui Hangerli in care boierii invitati de cApitan-paa
ce era in Bucureti s vin la bal cu so tiile lor, presupunnd
scopurile infame ale Turcilor, aduc in locul acelora, femei de
strnsur din Bucureti, imbrcate i recomandate de boieroaice
mtmtene 200.

Pn la aa grad ajunsese intunecarea simtului moral

In oamenii acelui timp, inct ei nu se mai sfiau a mrturisi pe

fat jafurile lor, socotindu-le ca ceva firesc i nu ca o fapt ne"7 Vol, IX p. 17 si 53.

198 Vezi Memoriile lui Langeron In Documente privitoare la Istoria

Suplementul, vol. III, p. 139. Le boyard C. Ph. profita de cette im

pardonable faiblesse de Miloradovitsch, lui prostitua sa fille, s'empara de sa
confiance, surprit par lui celle de Michelson, russit a rendre Ipsilanti suspect,
et enfin l'loigner, brouilla Michelson avec lui et fit deposer et perscuter Var-

lamme". Adaoge Langeron inteo notd Cette jeune personne, par ses gualits aimables ne mritait pas alors cretre victime de cet infame calcul de son
pere ; mais jeune et sans experience, elle ajouta foi trop lgrement la promesse que lui donna solenellement Miloradovitsch de rpouser, promesse qu'il
oublia en quitant Bucarest".
800

Memoriile lui Langeron,

Vol. IX p. 228, p. 317.

REZULTATELEI EPOI FANARIOTE

163

legiuit, ce ar trebui ascunsa. Boscovici ne spune despre comisarul dat spre a-I intovgrasi in calgtoria lui prin Muntenia, si
care era un tngr Grec iubitor de vorbg', ca Ii marturisi cu o mare

francheta, c principele nestnd in scaun cleat prea putin timp

si and atta de mult spre a-I dobndi, el mai inni i apoi Grecii
ce-1 intovarasesc trebuiau sa caute bani prin toate mijloacele,
jefuind, i despoind pe cine le cad in mni
De aceea, fatg cu o asemenea stare a societatei ce reese din
toate partile, nu credem ca sa fie exagerat inspimntatorul
tablou ce-1 arunca despre Muntenia generalul comite de Langeron, ofiter francez in serviciul, rusesc, si care tablou trebuie
sa se potriveasca din cuvnt in cuvnt i asupra Moldovei.

Chiar daca aceste spuse erau numai iscoade, Inca ele sunt

caracteris Lice pentru starea morala a unei societati In care ele

se putea ivi. Nici o descriere nu poate sg se apropie de adevar, cand cauti s'g argti cine erau dregatorii Munteniei. Pestemasura nemoralitatii ha chiar a fara-de-legilor lor este tot
a-tat de intristatoare pe at si de respinggtoare pentru omenire.
Mai inruriti de Grecii Fanarului, din care chiar un mare
numar s'a asezat in Bucuresti, multi boeri munteni au
deprins injosirea, lacomia, cruzimea si devotamentul lor
pentru Turci. Cuvintele de ordine, dreptate, cinste, curatenie

sunt adeseori uitate in Muntenia. Toate dregatoriile se cumpara

adica se plateste dreptul de a comite in ele toate crimele farg
pedeapsa. Fiecare loc imbogateste in putin timp pe acela ce-1
obtine, si la sfrsitul unui an trebue sa-1 paraseasca i sa-1 treacq
unui alLuia. i acesta este Inca unul din abuzurile acestei ocArmuiri monstruoase ea un individ nu ramne nici data' mai mult
de un an in o dregatorie oarecare ; atunci vine la Bucureti
se dedee la un lux tot att de Meg fru pe cat si de rau gust, risipeste in curnd roadele prgaciunilor sale si dupa doi ani de nelucrare. cumpg'rg din nou un loc, se imbogateste iari, pentru
a reincepe din capg' t aceiasi viata. Jata cercul vitios al traiului
boerilor din Muntenia. Prg'daciunile, furturile, cruzimile dregatorilor munteni nu sunt nici secrete nici mgcar colorate prin un
pretext oarecare 202. Tara este impa'rtita in Tinuturi, ockmuite
de un dregator numit ca in Rusia ispravnic. Aceste locuri au o
taxa mai mare sau mai mica, dupa ceeace ele pot aduce boierilor,
care le plgtesc membrilor divanului. Ace.5ti ispravnici sunt
despoti in jurisdictia lor, si nu Ee tem nici oda LA de vre-o anchet, pe care stiu totdeauna sa o inlgture, Ora teama de vre-o
pedeapsg, totdeauna inconjurata prin venalitatea superiorilor
lor. Ei iau, fara ruine
fara taina, dela fiecare taran
20' flosLovid p. 109.

202 Acest punct este confirmat prin spusele lui Boscovici despre aratiirile
tandrului comisar. Nota precedentA.

161

ISTORIA ROMANILOR

scule, vite, bani. Fiecare familie trebue s plteascA, divanului

capitatie oarecare. Ispravnicul o indoeste, imptreste, inzeceste, Birk' a fi indrepttit la aceasta prin nici o lege, prin nici
porune, i imparte suma rpit cu membrii divanului. Dac5
tranul indrzneste s se opun acestor stoarceri neomenoase,
sau a se plange impotriva lor, el este inchis, bAtut i chinuit
cu niste cazne ingrozitoare, in care adesaori i d sufletul, sau
prin o rafinare de cruzime a clilor si, el vede torturnd inaintea lui pe femeia i copii si. Cea mai micg dreatorie de is-

pravnic aduce dela 7-8000 de galbeni pe an. Capul politiei

Bucurestilor se numeste ag. Adese ori el este proteguitorul
tlharilor, tinuitorul furturilor, i aceast cinstit slujb
aduce pe an un venit dela 15-20.000 de galbeni203. Sptarul
IntreVne o militie de Arnuti pentru a urmri i prinde pe
hotii de drumuri mari i pduri ; acesti Arnuti fac tris ei MOO me3tesugul talhriei, imprtind castigul lor cu sptarul,
care adun astfeliu pe an Ora la 15.000 de galbeni. In sfrsit
divanul, compus din un vistiernic, care este cel mai intai membru

al lui, si de trei sau palm sfetnici, primeste pe fat o plat dela

fiecare dregtor, i astfel vistiernicul i face un venit de 30
40.000 de galbeni pe an. De aici provine cAutarea deosebit a
acestui loc. 2" Un alt Francez de seam sintetizeaz1 in cuvintele urmtoare acesat cumplit decdere moral : viciile de
care sufere poporul rom'n provin din lunga apsare sub care
a trit ; din ea se explicA plecarea lui spre betie, lenea lui : lipsa
de leg6turi firesti ale inimei, i aceea a ideilor morale, corupe-

rea moravurilor. Ce alt caracter se putea ins formit inteun

popor care de mai mult da un veac trecit dela ocArmuirea Dom-

nilor Fanarioti la ocupaliile rusesti. Mai ales clasa superioar

pierduse sub raportul moral ; in ea domnea o coruptie obsteascA

depravare putre 16 care nici nu avea scuza patimilor nici

semnele de fudulie si de injosire imprumutate dela Fanar,
mai ales ideea cea nenorocit ea' lcomia fericit era o martor
jalnic de de3toinicie si de superioritate de spirit. Insusirea
pmntului si a... prea c era s intreascA aceast stare nenorocit. S'ar prea c aici este
un principiu de slbire care rpeste fructelor gustul, florilor parfumul, fiareior
slbticia, osmenilor energia i activitatea. Rasele animalelor
sunt slabe, lemnul plin de umezeal si gata de a putrezi. Bineinteles cA aceste matehne firesti ar pute fi inlturate de munca

"3 Arnintim cele spuse de Zaliony, p. 84 c prIncipele Insusl nu Impiedecl pe tlranl de a prAda pe bated yang ce presupune cgi au adunat avutil Insananate. Atuncl Winne potera
prinde, spre a lua In folosul sdu cele ce 0seste la el.
"a Menlrille generalulul comIte de LangeronynDocumentele priv1toare
la istoria RomIntlor, Suplement, III, p. 182.

REZIIIMATELB EPOCEI PANAHIOTE

166

omeneascA, dar unde s'o gseti? Aceast coruptie nu era de loc

infranatA prin aparenta de mare religiozitate a timpului. Religia se mentinea mai mult prin un obicei Invechit fncat nu se
poate spune cA practicile religioase, ca posturile, mergerea la
biseric, icoanele prin case, miluirea cleruhii de care se folosea
mai mult cel grecesc, spovedania *i Impktania practicate
de toat6 lumea erau nite arkki numai ipocrite. Toate aceste
forme erau crezute ca neapkate pentru mntuirea sufletului :
dar ele se desfkuser cu totul de pe fntovkAirea lor moral de
care erau prinse In religia cretinA. PAn6 acolo mergea bigotismul norodului hick oamenii erau chiar siliti a merge la biseric6.
Aa gAsim In gal% de Mavrogheni care luase asemenea mAsuri

numai spre ali arka strilnicia, i. pe Alexandru Ipsilanti

din Muntenia ordonnd preotului din satul Albeni i pkcAlabului judetului s facA un jug de lemn la biseric6 i cine nu va
merge la biseric6, s ail:A preotul voia i puterea de a-i pune

fn.jug, iar cine nu se va supune, sA fie dat pe mAna cApitanului,

spre a i se da cea mai mare pedeapsr 205

In toat6 societatea tkilor romne, i mai ales In straturile

ei superioare, o religiositate exterioar i. In fond o coruptie InsOimntkoare, care mkina ca i. carii mAduva moral a Intregului corp, iat tabloul ce ni-1 InfAtieazA i din acest punct de
vedere epoca fanariotA.

"6 1orga, Studti f i Doc., VI, p. 490 1 496.

II

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA

FANARIOVA
1. ISTORICUI. SCOALELOR

Invtmntul grecesc inceph. In tkile romne, cum Meepuse i acel slavon, prin predarea scrierei i a cetirei de atre
cMugrii greci, ce se adApostiau tot mai numeroi prin mnstiri, ucenicilor ce se aflau in ele. Acest metod de inv't5tur,
pe cale mai mult privat4, se mentine i mai tarziu, dup in-

fiintarea scoalelor regulate, prin dasealii greci privati, ce predau

limba lor i cunotintele legate de dnsa prin casele boierilor,
pregnind astfeliu pe copii la intelegerea cursurilor fAcute in coli
In limba grecease. Astf zliu Cantemir ne spune c5. Vasile Albanul

a deschis manbtirile sale elugrilor greci, pentru ca sA illy* pe fiii boierilor limba i. tiinta greceasc6 1. De aceti dasc5.1i privati intAlnim in tot decursul epocei fanariote anturea
cu acei ce predau inv6tAturile lor de pe catedrele coalelor,

i mai ales in ilstimpurile destul de dese cnd coalele erau

desorganizate din pricina greuftei imprejurArilor prin care treceau deosebitele domnii2.

Cea intAi coalA regulat din Wile romne in care se

predau cursuri de limba greac6, pare a fi fost acea infiintat

de Vasile Lupu in Trei-Erarhi, in primul loc pentru invAtAtura

limbei slavone, dar despre care, Cantemir spune, &A Vasile Vod
ar fi intemeiat cel intAi o coal greceasccl in Iai, raportnd

dup ea se vede la intreaga institutiune caracterul unei prti

'

Descr. Moldovei, p. 153.

2 Mar pentru s1Ar5itul epoco f..r. u Mc i e spune Laurenon, p. 33 : Les

premiers ngociants (Lipscani) ainsi que les banquiers sont Grecs ; de mme
les maltres de langue qui s'y trouvent en grand nombre, les boyards en ayant tous
chez eux pour enseigner ds le bas Age la langue grecque A leurs enfants".

INVATAMANTUL G-RECESC IN EPOCA FANARIOTA

167

din invATturile ce se predau in ea la inceput, sau acel pe care

coala Il aveA fArA indoialA pe timpul lui. In ori ce caz chiar
dac6 la origine in coala lui Vasile Lupu nu se va fi invAtat
grecete, mAnAstirea in care ea se afla, Trei-Erarhii, fiind inchinat sfAntului Munte, i grecizAndu-se in curAnd, cAlugArii
slavoni ce erau in ea fur alungati i inlocuiti cu aluggri greci.
Un document din 1656 dela Gheorghe stefan, urma lui Vasile

Lupu, spune cA nu de mult acum nici un folos bun nu s'au

fAcut dupre acel aez5mAnt, cAci dup aceea dascAlii slavoni

s'au izgonit dela *mAnAstire i in locul lor s'au adus din tara
Greceasck care c4lugAri nici un folos de invAtAturA pAmAntului nostru nu
t SA vede &A sfApAnii mAngstirei cu prilejul tulburArilor petrecute la sfAritul domniei ArbAnaului, vor
fi schimbat impreun'A cu cAlugArii i limba invAtAturei care
deveni cea greceasck i despre care Gle3rghe *tefan, crescut
In ideile vechi ale slavonismului, jueec eft' nu ar fi nici de ur
folos spre invAVAturA.

Dei nu se poate urmsri mai de aproape soarta coalei

lui Lupu dela aceA dat Main te, o gAsim existAnd pe timpul
lui Antioh Cantemir, 1705-1707, care &A un hrisov din 1706,
prin care impune o dare de 1320 de galbeni pe an asupra mnstirilor i anume 720 celor libere i. 600 celor trichinate, din
care 1200 s6 fie dati in vistierie, iar 120 sA fie hgr6ziti coalei
In fiecare an, spre a fi de folos locuitorilor tgrei Moldovei la
invtAtura copiilor de boieri i mai ales a copiilor sAraci care
vor vroi sA invete" 4 . Suma insA neinsemnat6 de 120 de galbeni
ne arat c hrisovul lui Antioh er mai mult o falA i c coala

nu pute s se afle in o stare infloritoare.

Ori cum sA fi fost ins coala domneascA in fAstimpul
dintre Vasile Lupu i Fanarioti, dascAli priVati se intAlnesc
necontenit in Moldova. Aa sub Constantin Cantemir (1685
1693) pe Ieremia Cacavela invAtAnd carte pe insui copii dom-

nului. Tot aa dascAl privat er i Neculai Cheramevs, care

moare in Iai in 1672, i este inmormAntat in biserica sfintilor Apostoli (BArboiu) din Iai.
In Bucureti de1 coala greceascA se infiinteazA ceva mai
tArziu decAt in Moldova, sub domnia lui *Arban Cantacuzino,

ea apare inc6 dela inceput mai deplin organizat decAt acea

din Iai. Sevastos Chimenitul ce fusese &seal viitorului patriarh
al Ierusalimului, Hrisant Notara, deschide pentru intAiai dat6
asemene coalA in capitala Munteniei intitulAndu-se de intAiul
profesor al fi-ondistiriului (colegiului) Ungro-Valahiei. Pe lAng6
Uricarul, III, p. 279. Vezi i Volumul VII al acestei istorli, p. 21 nota 26.
' Hrisov reprodus In traducere francezA In Jl dinoire el paces juslilicalives pour les couvents cledas, Constantinople, 1868, p. 20-24.
3

168

ISTOBIA 11OMANIL013

el mai tntAlnim, pe timpul Brancovanului, de sigur tot ca

dascAl la acea scoal, pe Ieremia Cacavela, pe care apoi tl ve-

dem trecAnd In Moldova pentru a InvAta pa copii lui Constantin

Cantemir 5.

Aceste sunt Inceputurile scoalelor grecesti Meg din perioada

ce precedeazti pe acea a Fanariotilor. SA cercetArn ce devenir6
asemenea aszruninte sub regimul domniei lor.
Neculai Mavrocordat care deschide In trile romAne era
fanariot, se Ingrijeste i c l in th'i. de tntemeierea mai spornic
a inVAtmAntului grecesc, i anume tntocmind In Iai, unde
domnia tl aduse la tnceput, scoala domneasc'A cu propria lui
cheltuial. CAnd el se strAmut In Muntenia, la 1716, este probabil cA el aflA aici scoala greceascA, ce fusese atAt de bine
IngrijitA sub domnia Brancovanului, Inteo stare Infloritoare,
deoarece gAsim pe panegiristul lui Mavrocordat, c dup6 ce-1

laud pentru tntemeierea scoalei din Iasi, In privirea asezAmintelor fAcute de el In Muntenia, pomeneste numai de ospitiuri i spitaluri In care chiar moartea sA fie silitA a teal",
iar despre intocmirea unei scoli In Bucuresti, ca acea din Iasi,
nu spune nimic, ceeace de sigur nu ar fi lipsit a arAt In cazul
cAnd ar fi avut loc 6...--Axinte Uricarul adaoge c Mavrocordat

ar fi tnfiintat In Iasi nu numai scoalA, ci si o tipografie, aducAnd mesteri tiparnici de slove grecesti i slovenesti, si au
fAcut case bune la sf. Saya, si au gezat tipografia acolo, In-

cepAnd In scurt6 vreme a si tipri crti. Adus-a i dascAli de

carte elineasc i unul de cartea cea de obstie greceasc si un
dascl ca sA Inv* carte sloveneasc4 i altul sA Invete pe inteles
moldoveneste, si au rAnduit dasclilor platA ca s'A iee pe an
din veniturile domnesti, si au fAcut testamenturi cu mare blestem i legAturi ca s'A fie stAtAtoare i neclAtite acele socoteli ;
acele scoale i tipografii le-au dat In sama prea fericitului
patriarh de Ierusalim Dosoteiu, care venise In Moldova spre
cerceta mAnAstirile, ca s fie purttor de grij i chivernisitor, i cAnd se va duce din tail, sA le poarte de grijA epitropii sfintiei sale, pe care Ii orAnduise din egumenii mAnitstirilor ce sunt Inchinate la sf. MormAnt i dintr'altii de pe la

alte ptii" 7.

Volumul \ III, p. 210

Nicolai Mavrocordati laudatio in Legrand Gnalogie des Mavrocordato de Constantinople, Paris, 1886, p. 34 : fundasti in MoidaNia litterum sominaria ut sapientia tuts stipendi1s viveret". Despre Muntenia spure mural
c5 ar fi Intemeiat : pauperibus xenodochia ut miserum hospes esset, aegris
nosocomih ut mortem ipsam vivere cogeres".
Axinte Uricarul, Domnia a doua a lui Neculai vod5 Mavrocordat In
Letopiseje, II, p. 179. I panegiricul lui Mavrocordat, Legrand, l. c., p. 85.
vorbeste de limba slavonit; duo quoque fundavit gymnasia grecae linguae
alterum et alterum illyrieae".

INVATAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

169

coala din Bucuresti avea dupa. fratii Tunusli de asemene

trei profesori pentru limba greceasca, din care doi pentru greceasca veche i unul pentru apla. Chiar dela inceput inc6 sub
Brancovanu intalnim in ea pe Sevastos i Cacavela, ambii
profesori de limba elenica. Cursurile slavonesti insa erau despar-

tite in Bucuresti de acele grecesti. Pe cand aceste se tineau

In incaperile dela sf. Saya, acele slavone erau urmate in dependintele bisericei sf. Gheorghe vechiu din Bucuresti. i la cursul

de slavonie din Bucuresti erau doi profesori, unul mai mare

altul mai mic 8.
Dupa cat se vede sub domnia lacoma i destrabalata a

lui Mihaiu Racovita (1716-1727) in Moldova scoala domneasca

se desorganiza, deoarece domnul avea de cheltuit banii pentru

alte lucruri cleat pentru scoli. Ele full reorganizate de Grigore Ghica, despre care ne spune cronicarul Moldovei, Alexandru

Amiras, ca in al doile an al domniei lui prin mijlocul lui Hrisant patriarhul de Ierusalim aflandu-se aice la Moldova, au

asezat scoalele de invatatura pentru carte in oras in Iai, cu

cheltuiala sa : scoal elineasc', greceasca i moldoveneasca cu

(laser& invatati, din care seoale nu numai cat saracii ce nu aveau cu ce plati invatatura, ci i feciorii boierilor celor mari
mici i ai tuturor de obstie au esit invatati, i inca si din
alte tri veniau copii saraci de invatau, dintre care nu puting
pomana i-au ramas, de vreme ce nici la o tara nu era mai
proast invatatura cleat la Moldova". Insemnata este spusa
cronicarului c invatau la scoala domneasca i copii saraci, ce

nu aveau cu ce plati invatatura, prin urmare era nu numai o

scoala pentru clasele inane ale societatei, ci i pentru poporul
de rand. Aceasta marturisire este adeverita si de hrisovul insus

al lui Grigore Ghica, dat in a treia lui domnie in Moldova,

In anul 1748, si care spune ca neobicinuindu-se mai dinainte
vreme a se lima scoala de invatatura, era multa prostie, ca

desl cei puternici i bogati cu puterea lor tineau dascali pentru

copii lor, totusi nici ei eu invatatura cea desavarsita nu se

procopseau, ramanand cei mai multi tot neinv.Itati, iar prostimea

Cu totul se all'd lipsitei de podoaba fruArdturei" 9. Sub aceasta
prostime trebuie inteles, ca si mai trziu, fiii de negutitori,

mazili sau straini, Greci saraci, iar nu acei de tarani, care erau
primiti numai In scoalele de carte romneasca, trebuitoare
a 'stork( Tdrei Rom:Inc...51i de fratii Tunusli, trad. de Gh. Sion Bucuresti.
1863, p. 45.
Alexandru Amiras In Letopisefe, III, p. 162. Vez! si N. Mustea, ibidem,

III, p. 32. Hrisovul lui Ghica din 1748 si Uricarul, I, p. 58. In aceastA scoall

reorganizatii a invAtat l istoricul grec de mai tArziu Athanaste Comnen Ipsilanti. Vezi scrierea lui (citAm mal sus, Vol. IX p. 33 nota 69 P. 465. NotAm
cA Grecii veniau In scoalele din principatele romAne pentru a InvAtA greceste.

170

ISTORIA ROMANILOR

spre a deveni preoti in sate1. Mai adaoge hrisovul amintit

cA dasclii scoalei domnesti aveau urmAtoarele lefi : cel mare

elinesc 360 de lei pe an, al doile 120, acel slavonesc 130 si acel romAnesc 100 de lei. Veniturile din care se plAteau aceste

lefuri i alte ale scoalei cheltuieli eran orAnduite de Grigore

Ghica s'A se trag din birul de un galben pe un an impus preotilor, singurul pe care-I plA teau si anume in favoa rea scoalelor.
Dup mazilirea lui Grigore Ghica, venind in 1733 in Moldova Constantin Mavrocordat, acest domn care er invAtat ca
tatAl sAu si mai ales aveA o foarte bogatA bibliotecA pentru
acele timpuri, de peste 1000 de volumurill, se ingrijeste de scoala
de slavonie, (asa se numeau scoalele romAnesti de preotie, dei

In cele mai multe nu se va mai fi invAtat limba slavonA) din

Iasi, ce se afla pe atunci desprtit, ca i cea din Bucuresti,
de scoala greceascA. El dispune prin un hrisov al sAu din 1734,
cA mitropolitul s aib" a purta de grir i necontenitA cercetare asupra dasclilor, ca s punA nevoint asupra ucenicilor

si invete precum se cade si

procopseascA, cri cei ce se

vor face preoti dintre dAnsii sA fie invtati i pedepsifi. sA poatA
citi orAnduiala bisericei dups cum se cuvine, i pentru ucenicii
dala arndndou'd colile, cei care se vor sili la invAtAturA i vor

fi sAraci, lipsiti de cele trebuincioase, bled sA aib6 de grijA

mitropolitul a-i ocroti i a-i chivernisi de cele ce vor trebul,
pre unii cu leafA, pre altii cu imbrAcAmintea, pre altii cu hrana
pentru ca sA nu se lase de invAtAturA din aceA pricinr 12.
AceastA ingrijire a lui Constantin Mavrocordat pentru scoalele
de preotie se explicA usor cAnd vedem cri domnul pe de al-CA
parte ja mAsuri energice pentru a cultiva pe preoti, a-i face
sA Inv* carte, deoarece multi din ei intrau in aceastA tagmA
fr a-si insusi mAcar pregAtirea neapArat a cetitului artilor
bisericesti. Cronicarul Enache CogAlniceanu ne spune anume
cA acest domn frAmAnta in tot chipul pe preotii dela orase
si dela sate. Poruncit-au de au adus i cArti pe inteles, rornA-

nesti, din tara RomAneascA, cAci in Moldova nu se aflau Evan-

" Asupra acestui punct insemnat aducem o dovada mai tarzie, hrisoNul
lui Alexandru Ipsilanti din Muntenia, 1776: Erbiceanu Cronicarii Greci, p. XVII
unde se spune : iar acesti copii s fie ai bunilor patrioti de ai boierilor

ce se numesc maziliti. sau i straini saraci, dar nici de cum de ai plugarilor

sau taranilor ; iar copii comerciantilor sau a breslasilor sa tnvete numai gra
matica".

Hurm. Doc. Supl. I, I, P. 655 une bibliothque magnifique et abon

dante". Cf. Daponte op. Erbiceanu, Cronicarii Greci. p. 193.
" Hrisovul lui Constantin Mavrocordat din 1734 publicat de C. Erbi
ceanu In Istoria mitropoliei Moldovei si Sucevei, Bucuresti, 1888, p. 13. Pedepsi de la
a invata. Grecii trivatau mai ales prin batae. Apropie
cuvantul nclut, dula naukasloveneste Invatatura.
Invatatura slavona mind pe Romani. cum In greceste li pedepsi. NCI

cultura ce am luat dela aceste doua popoare

INV.A.TA.MANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

171

ghelii, Apostoli si Liturghii, (land porunca mitropolitului acele

carti s'A le ceteasca pe inteles pe la biserici ; mai poruncind
domnul mitropolitului si episeopilor sa faca tipografie fieste

care in eparhia lui ca sA se tipAreasca carti pe inteles ; de

care nu putem scrie cata fried trageau bietii preoti, &A se a-

pucase la batranete s'A invete carte 18 Cu toatA ingrijirea lui

Mavrocordat pentru scoli, el le fact un ran, desfiintand darea
pe preoti si dispunand ca scoalele sa' fie intretinute din veniturile obstesti ale vistieriei, care intrebuintate in cheltueli mai
neaparate, lasau scoalele in parasire. Grigore Ghica, cand revine in domnia a treia in Moldova, reintroduce prin hrisovul
sau din 1748, birul preotilor, mai adaogand ca din banii ce erau
s'A prisoseasca peste plata lefilor s'A se intretin'A scolarii sriraci, cAtre care scop si patriarhul Ierusalimului contribuie din
veniturile manastiresti, insa lucru caracteristic numai cu 100
de lei ".
In Muntenia Constantin Mavrocordat in a treia lui domnie,
1735-1741, reorganizeaza scoala greceasca Wand s'A se predee

In ea pe langa cursurile obisnuite, eline, grecesti, slavone si

romane inca si altele anume : italiene si turcesti 15, vroind
dupa cat se vede a rspandi instructia aceea ce se cerca dela
dragomanii Constantinopolei. Constantin Mavrocordat vrea
s'a de,e o desvoltare deosebita studiului limbei grecesti, dispunand prin un hrisov din 1745 ca numai aceia A poata imbraca
dregatorii publice, care vor avea cunostinta acestei limbi 16
Tot el mai trimite in a patra lui domnie in Muntenia, 12 feciori
de boeri la Venetia, in scoala greceasca de acolo, la invatatura 17.

Se vede insa c scoalele domnesti nu infloriau, cu toate

masurile luate de deosebitii domni de pana acum in a lor favoare si ceeace le lipsea nu erau a-Ma dascali procopsiti, sau
veniturile trebuitoare, ci numarul ucenicilor in cursurile prin-

eipale, acele superioare, care era foarte rest-Ails ; si acest rAu

cata su-1 indrepte masurile luate de Ioan Calimah om invAtat
si de origine roman, in Moldova (1758-1761), prin un hrisov
al sau din 1758. Dupa ce domnul spune ca si politiceste si bisericeste de folos este invatatura iar mai ales cea elineasca, de
" Lelopisefele, III, p. 198.

" Doc. din 1748 In Uricarul,

I,

p. 58-64. 0 dovadA cA scolarii erau

ajutati se aflA pe o carte pAstratA si astAzi in bibl. Seminariului Veniamin din

Iasi, anume pe Flavii Ariani Nicodemiensis graece,text grecesc ce a servit in

scoalii. Un scolar insamnA pe ea in greceste : am luat 3 galbeni dela pArin-

tele meu si 2 dela afulorinfa f coa lei, care au f Acut 5. 1801 Martie 15. Xenopol

si Erbiceanu. ScIrbarea scolara dela la0, Iasi 1888, p. 390 No. 24.
" Tunusli, p. 188.
" Reproducem In Traian, 1869, No. 29 si de Misail in Bulelinul insfrucliunei publice, 1865-66, p. 51.
17 Genealogia familiei Canlacuzinilor, original, p. 138.

172

ISTORIA ROMANILOR

unde ca dintr'un izvor celelalte toate au eit, adaoge c s'au

interesat de starea coalelor din capitala Moldovei, i au rnduit o cercetare care s se fac de care Iacov mitropolitul Moldovei, .1 marele dascl Kritia Kaisi care se afla pe atunci in
Iai, poate ca dascl al copiilor domnului. Cercetarea aduce ca
rezultat, c coala domneasc s'ar afl in proast i rea stare,
ins nu din pricina dasclilor ci din alte dou : innia c ucenicii
cum deprindeau ceva carte, prseau coala inainte de a fi svrit studiile, ceeace desgolea cursurile superioare ; apoi concurenn pe care coalele private tinute de dasclii caselor boereti o fcea celei domneti. Se propun deci ca mijloc de indrep-

tare dou msuri, anume LIVE ca ucenicii s nu poat prsi

coala domneasc, decAt dup svrirea cursului de ase ani,
i a doua, ca s se impun invttorilor privati a da lectii numai
In casele unde vor fi alcgtuiti, fr a avea Invoke a tinea coal

i cu alti beti. Se vede c cursurile erau din potriv foarte

frecventate in prtile lor elementare, de pe aceea c mitropolitul

cere s se sporeasc6 leafa dasc'lului al treilea de grecete (adec

de apla), cci ar avea mult osteneal pentru multimea ucenicilor. Lipsa deci de invncei pe care acela raport I' arat

ca existand In clasele mai inalte, se explic de acolo c ele erau

prsite de cea mai mare parte din elevii sraci, care nu aveau
nevoe de cunotintele ce se predau In ele i mai ales de limba

elin, iar cei bogati autau o Invttur mai Ingrijit la dasclii privati. Acest hrisov interesant mai contine tirea c In
tar adec in afar' de Iai, erau coli moldoveneti i slavoneti, menite pentru Invttura slujbei religioase, trebuitoare
formrei de preoti ; i domnitorul Ioan Calimah rnduete
chiar s se mai Infiinteze o atare coal i in mnstirea Putna,

unde s'ar afla un dascl prea destoinic spre aceast treab 18.

Tot el mai deschide i o coal In Botoani, d up cererea orenilor, la Inceput probabil numai ca coal de slovenie i romnie, care care vom vedea c6 se adaog mai trziu, de ctre
Grigore A. Ghica, i cursuri elineti i greceti".
Nvlirea arma telor ruseti In trile romne, In 1769
face ca coalele greceti ss se inchicl pentru tot timpul at au
tinut ocupatia ruseasc. Dup ce ins Rusia ia msuri pentru
Incorporarea principatelor in imperiul su2, mitropolitul Gavril Calimah dorind s vad redeschise cursurile invtturilor,
trimite In April 1771, o adres etre feldmarealul Romanzov,

In care i spune, cum in anul 1770 din intamplarea vremilor

i din boala ciumei imprtiindu-se ant dasclii eat i ucenicii,
Uriearul, I, p. 64 71.
" Alt hrisov dela loan Calimah din 1758, ibidem, II, p. 51.
" Vol. IX p. 128.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANAR1OTA

173

au ramas coalele fara lucrare neputand a se scoate nici banii

dela preoti tot pentru aceste pricini". Tara Moldovei fiind fusa
intrata, in urma ocuparei ei de catre armatele ruseti, a juramantului prestat de toate treptele poporului i a organizarei cerute
de boeri, cu totul sub obladuirea Rusiei, mitropolitul cere
dela comandantul trupelor ruseti un ajutor banesc spre intretinerea coalelor in lipsa incasarei contributiilor preoteti. Feldmarealul in raspunsul sail se ferete de a atinge cererea mitropolitului, spunndu-i numai ca el nu ar vroi sa intre in cerce tare asupra insemnatatei limbei greceti pentru invatatura.
Nu numai atata, dar RuOi prefacuse casa Academiei, in local
unde se tinea divanul boerilor, *i mitropolitul se roaga atunci
de generalul rus ca cel putin sa se restitue casa coalei, putndu-se

intrebuinta spre adunarile divanului casele atator boeri 21

Dupa incetarea dumaniilor coalele din ambele capitale
se reinfiinteaza pe acelea0 baze ca i mai inainte in privirea
invatturilor, dar incunjurandu-le de mai multe masuri spre a
le asigura existenta. In Moldova Grigore Ghica rnduete intai o epitropie asupra coalelor sub preediirtia marelui vistiernic, care sa aiba de grija a strange tot venitul din care trebuiau
sa se intretina coaleleo Acea domneasca era pusa sub directia
suprema a marelui dascal al filosoficetilor patimi" care trebuia sa se aleaga de catre domn i. mitropolit. El ave dreptul
a numi pe toti dascalii inferiori i s le oranduiasca lefile i
obiectele ce aveau de predat. Tot el avea de ales i de hotarit
numarul i. persoanele ucenicilor intretinuti pe socoteala domniei.

Dascalii de pe la tinuturi aveau sa fie alei de epitropi i toti

dascalii aveau dreptul la caz de neplata a lefilor lor sa reclame
In justitie pe epitropii coalelor. Mai oranduete hrisovul ca nimeni dintre ucenici s nu se suie nici la o cinste daca nu va
poseda atestatul de savrirea cursului, iar acei dintre ei ce vor
dobandi un asemenea testimoniu vor fi considerati de domn
In cinstea lor indata dupa boeri (in caz cand nu ar fi din aceasta
clasa) i li se fagaduia a-i boieri dupa averea procopselei lor".
De asemenea mai indemna Domnul i pe mitropolit ca sa nu mai

sfinteasca de preoti decat pe acei ce vor poseda atestate dela

coalele preoteti de savarirea invataturei 22.
Grigore Al. Ghica latete i prin tinuturi invatatura limbei elineti i a celei greceti, ce pana atunci fusese marginita
numai in capital. El infiinteaza la coala din Botoani pe lnga
cursurile preotet; ce se predau in bimba romana, i doua altele
pentru elinete i greceasca moderna. De asemenea infiinteaza

" Vezi aceste trei documente In Arhiva Romffneasc6 a Iu1 M. CogAlniceanu, Iasi, 1860, I, p. 231-236.
22 Acest InsAmnat hrisov din 15 Noemvrle 1775 in Uricarul, I, p. 71-76.

174

ISTORIA ROMANILOR

In Galati, In manastirea Mavromolu, cursuri grecesti pe langa

acele moldovenesti, ce existau de mai main te23. Aflam apoi ca
exista un dascal din Ramnicul Valcei la scaunul episcopiei
unde din vechime fusese In tipografie 24
Domnul insa Ingrijeste si de scoala romaneasca bisericeasca din Iasi dela Sfantul Neculai, unde se Invata carte
romaneasca

i antarile bisericesti, dnd-o si pe aceasta sub

ingrijirea epitropiei. Prin un hrisov din 1776, randueste celor

doi dascali dela aceasta scoala, anume Gheorghe biv (fost) ispravnic de aprozi, dascalul de cantri, i Gheorghe Evloghie
biv izbasa, acel de carte, precum i vatafului mai multe foloase
pe langa lefile ce le aveau, anume cate 4 liuzi scutelnici i unul
vatafului, apoi tustrei impreuna sa' aiba scosi din dare la vremea
desetinei cate 300 de stupi, la vremea vadraritului cate 400
de vedre de vin si la acea a gostinei 100 de oi 26 Dela aceast
scoala de preotie i psaltichie ne-a ramas un program al orelor
cursurilor din 181426.

Grigore Ghica muta scoala domneasca din manastirea

Sf. Saya In niste case zidite anume pentru ea de langa mitropolie, pe un loe cumparat de mitropolitul Gavril, catre care se
mai adaoge spre a-1 largi o bucata de loe din acel al bisericei sf.
Gheorghe (vechea mitropolie)27. Dela el inainte scoala greceasca domneasca din Iasi poarta numele de Academie. Existenta ei este acum Inainte, mai asigurata prin atribuirea regulata i trecuta In obiceiul pamantului, de a fi intretinuta atat
ea cat iscoalele episcopale de pe la episcopii de limba elineasca
moldoveneasca, precum i acele preotesti slavone-romane
sau romne curat de prin restul Orel, din birul impus preotilor
In suma de 4 lei pe an plus 4 arale la leu rasura, pentru osteneala

protopopilor tnsarcinati cu strngerea (Mr& Cu toate aceste

masuri de Indestulare materiala a trebuintelor scoalelor, ele
sufereau de o lipsa ce cu greu putea fi inlaturata, anume acele
preotesti nu gaseau dascali romani destoinici care sa invete
" Vezi hrisovul dela Gr. A. Ghica din 1765, Uricarul I, p. 113, CA se
i romaneste in coala din Mavromolu, vezi un hrisov din 1803 asupra
el dela Alexandru Moruzi 1803. Uricarul I, p. 117.
" Mai multe acte publicate de G. I. Lahovary In Cony. literare, XXIII,
InvAtA

1889, p. 385.

" Hrisov din 1776 Mai In Uricarul, VII, p. 52.

" Se aflA reprodus la sfArsitul Vol. X al Uricarului.
" Un hrisov al lui Alexandru Calimah de 1796 C. Erbiceanu, Isl. Mitrop., p. 41-42 spune am vAzut domnia mea un hrisov din 1766 Oct. dela
fericitul Mtn.' pomenire domn Grigorie Al. Ghica Voevod pentru punerea la
cale a Academiei de aice din orasul Iasii, care aratA cA s'au zidit din temelie
lAngA mitropolie prin a d-sale cheltuialA". Sub Calimah urmasul lui Ghica
se mai lArgeste prin cumpArAturi locul Academiei. Vezi un act de cumpArAturil

a unui loc pentru scoala din 1767 In C. Erbiceanu, Istoria Mitro poliei, p. 73.

INVATAMANTIIL GRECESiC IN EPOCA FANARIOTA

175

pe ucenici, inckt raportul mitropolitului Iacov Stamate (1792

1803) spunea c venitul acesta dupg starea scoalelor de acum
dup lipsa dasceililor care este afar, poate fi de ajuns" 28.
Numrul bursierilor in scoala domneasc se hotrise a fi de 24
care primeau leall pe lun, unii 10, altii 5 lei. Acesti interni pu-

teau s sad ease ani in scoal, trebuind s ias dup aceea

sau invtati, sau netnvtati pentru lenevirea lor". Se fceau
dou cercetri (examene) pe an, dndu-se celor mai buni
daruri (premii). 5coala avea doctorul ei care cuta pe ucenicii
bolnavi. Nici ucenici, nici dascli nu puteau fi supusi la bir,
nici la opreal ; iar acei ce fAceau abaten i erau judecati de boerii
epitropi. Se afla si o bibliotec pentru pstrarea cAreia era rn-

duit un epistat sau pzitor pi crtilor care rspundea Cu leafa

lui de lipsa vre unui volum. Negutitorii de mrfuri strine aduceau i crti (libran i nu erau) i erau datori s dee cte un exem-

plar gratis bibliotecei academice, iar pentru crtrtile scumpe

li se rspundea pretul pe jumtate 29
In Muntenia invtmntul este reintocmit in 1776 de ctre Alexandru Ipsilanti. El gseste anume in Bucuresti scoala
domneasc avnd numai doi dascli, unul de gramaticA i unul
de stiinti, i dispune ca ea s fie inzestrat cu nou6 profesori,

doi de gramatic, doi de matemateci din care unul s predea

istoria, unul de stiintele fizice, unul de teologie i trei pentru
limbile latin, francez i italian. Se vor intretinea pe socoteala statului 75 de studenti sraci cate 15 de fiecare din cele
5 clase in care erau imp'rtite cursurile. In scoal nu puteau intra fiii plugarilor trani, crora li este dat agricultura si pstoria ca ocupatie obligRoare", iar copii de negutitori s'A fie
primiti numai la invtarea gramaticei. Hrisovul mai dispune
infiintarea a dou scoli inferioare de greceste, una in Craiova
si alta in Buzu, unde se invta numai gramatica, si a cror
ucenici puteau apoi trece la scoala domneasc' din Bucuresti,
precum i instituirea de dascli de limba trei si de cea slavon
in toate orselele, pentru formarea de preoti 3. 5i in Bucuresti
se afla o bibliotec6 in palatul mitropolitului, despre care ne
spune Raicevici c' dei bogan in cArti grecesti, latine i franceze,
nu prea era cercetat, deoarece era prada pulberei si a insectelor 31.

La 1803 se mai infiinteaz scoli de limba elineasc5 si romnease dar de Galati, Botosani i episcopii, inc6 la Focsani,
28 Raport nedatat In Uricarul, III. p. 12-22.
" Raportul citat.

' Vezi acest hrisov. insAmnat i pentru modul predArei materiilor, repro-

dus dupA Ath. Comnen Ipsilanti (vezi vol. IX p. 33 nota 69) P. 527 si 529.
Vezi i Const. Erbiceanu, Cronicarii grcci, p. XVII.
Raicovici, p. 245, nota.

176

ISTORIA ROMANILOU

BArlad i ChiinAu i se urcA numArul bursierilor dela Academia

din Iai la 40, cheltuindu-se in totul pentru hrana lor 3500 de

lei pe an 32. In anul urmAtor se infiinteag o coalA mai inalt6
de preoti, romAneascA, in mAnAstirea Socola de 1AngA Iai, strAmutAndu-se maicele de aicea in mAnAstirea Agapia, i care poartA

numele de coalA de catehesie i este originea seminarului dela

Socola. Tot in timpul domniei fanariote se mai infiinteag i

cursurile de inginerie practic5 in limba romAnA, i anume in Iai,

predate de Gh. Asachi inc6 din 1813 iar in Bucureti de Gh.

LazAr In 181633.

DacA aruncAm acuma o ochire indArAt asupra istoricului

scoalelor in timpurile Fanariotilor, observAm intAi cA centrele
de culturA greceti infiintate in Odle romAne inc6 dinaintea introducerei domniei principilor greci, nu sunt nici

odatA arzate in chip statornic, ci supuse ca toate lucrurile

In tArile romAne la schimbAri i str'AmutAri, care acuma inAlta

i inzestr invAtAmAntul grecesc, acuma iarA II afunda i intu-

neca. Chiar dupA ce Grigore A. Ghica i Alexandru Ipsilanti

wag pe baze mai trainice acest invAtAmAnt, inc6 el rAmAne

sovAitor din pricina ocupArilor repetate ale tArilor romAne de

otirile ruseti care nu se ingrij eau de ale coalelor.
Cu toatA aceastA existentA intreruptA, invAtAmAntul grecese se mentinu in trile romAne, i reinflorirea lui dup6 fiece
catastrof A Ii dAdea tot noue puteri i imboldiri. Apoi pe lng5.

c3alele domneti din Bucureti i Iai, lucrau poate Cu

mai mare efect dascAlii privati ce fnvAtau pe copii boerilor
cartea greceascg, i singuri chiar Ii puneau in stare de a urma
cu succes cursurile mai inalte din Academie, care fiind predate
In bimba greceascA, ba une-ori chiar In cea elinA, nu puteau fi

ntelese de RomAni pAnA ce nu-i Insuise bimba In care trebuiau

s'A le asculte.
Este deci netAgAduit cA inrAurirea socialA pus6 in lucrare
de elementul grecesc i care cerea ca modA i bun ton cunotiinta
limbei domnitorului, fAcea din invAtAmAntul limbei greceti

o nevoe neapAratI a societtei acelui timp, i din acest punct

de vedere au insemnAtate coalele in care el era predat.
Am schitat pAnA aici istoria exterioarA a invAtAmAntului
grecesc in tArile romAne. Ne rAmAne acuma spre a-1 putea judeca i a pretui, s'A analizAm natura i caracterul lui, s'A cercetAm ce obiecte se invAtau i cu ce metodA erau ele predate, cine
" Hrisov. dela Alex. Moruzi din 1803 Mal In 24, Uricarul, 111, p. 22.
" Hrisovul de tntemeiere a scoalei din Socola din 1804, Uricarul, III,
p. 37. Hrisovul tut Scarlat Calimah din 1814 Iunie In 20, aidem, III, p. 46
spune a, In metnIstirea Socola de lAngl Iasi s'au asezat scoalA pentru catehesie acelor ce vor s primeascl darul preotiei. Vom reveni asupra acestor de
pe urmii scroll la capltolul culturel romftnesti In epoca Fanariotilor.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

177

erau profesorii i elevii. Astfeliu ne vom da seamA despre gradul

de MrAndre ce 1-a putut avea acest invWmant asupra mintei

acelor dintre Romni ce se puteau adApa din el.
2. INVATAMINTUL GRECESC

O cercetare a cktilor i manuscriptelor rAmase de la dasc5lii greci din epoca Fanariotilor ne va da putinta de a afla cu
ce soiu de cunotinti se Indeletniceau aceti reprezentanti ai
culturei greceti i deci cam ce InvAtAturi rAspandeau coalele
lor In Odle romne 34.
In primul loe se Ingrij eau Grecii de predarea limbelor
i mai ales a acelei greceti, atAt nou cat i veche, sau mai bine
zis a limbei eite sub pana inv6tatilor din arhaizarea limbei
vorbite. Gramatica ocupa locul cel dintAi In preocupkile didactice, predandu-se cursurile ei dujA manuale prelucrate de
autori germani, precum aceea a lui Iacob Willeri din Lipsca
1749, sau dup autori greci, bun6 oarA aceea a lui Sguduri tipkit6 la Venetia In 1763, sau a lui Teodoru din Bucureti 1768
sau a lui Teodor Gazi iar4 din Venetia 1769, sau o prescurtare,
mai lesnicioas6 a acestei din urmI lucrat6 de C. Caraion, din

care se afl mai multe editii, tare allele una ingrijit de Polizoi Contos i tipkit in Buda In 1787. Polizoi avea Ins6 i un

curs al s'Au propriu tipkit in Viena la 1800. Pentru sintax6 se

urma cu deosebire acea a lui Lecapen precum *i alta mai

sintaxul gramaticei la cele opt pkti ale vorbirei de Alexandru

Bizantm135. Studiul limbei eline se fAcea prin mijlocirea acelei

grecWi noue, mai ales prin dese i repetate traducen din elinA
In apla. Astfel un manuscript din 1788 contine versiuni de ase-

menea naturA ; un altul din Bucureti 1815, traducen In apla

din epistolele lui Sinesiu, din Libaniu despre drep turlle de mo-

tenire In favoarea Elenei, din Isocrat, Si. Athanasie, Lucian

alti autori IncL Un al treilea caet, nedatat, cuprinde pe langA

epistolele lui Teofil Coridaleu, interpretki din eliiA In apla din
discursurile lui Grigore Nazianzul *i a lui Grigore Teologul,
54 Pretioasele notite continute In acest capitol sunt aproape toate datorIte neobositei activitAti a lui Constantin Erbiceanu fost profesor la seminarul Veniamin din Iasi si la facultatea de teologie din Bucurestl care prin
intinsele sale cHcetrt dssmormInt aceastA parte cultural A att de insAmnatli
din epoca f inarlotA C. E. a inceput publicarea descoperirilor sale In Revista teeloqicd din Iasi I apoi le-a comolectat in o suml de alte publicatii citato I mal
tnainte. Le-am ornduit si completat el si cu mine In publicatia noastrA Sdrbarea scolard din Iasi, 1888.
Xenopol si Erbiceanu, Srbarea scolar dela Iasi, acte si documente,
Iasi, 1888. Cap. I, abecedare si gramatici. epistolare. p. 351 l urm., No. 5,
13, 17, 23, 28, 30, 34, 38 si p. 405. No. 64.
A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor.

VoL X.

12

ISTORIA ROMANILOR

178

din Olintiacele lui Demosten, din discursul marelui Vasile atre

tineri si altele inc 36. Se gsesc chiar traducen i juxta-liniare.
Asa sentintele lui Caton traduse din latin In greaca antic de
monahul Planudie si interpretate in apla prin rnduri grecesti
serse sub acele eline, cuvant la cuvant. Tot asa se gsesc interpretate si rapsodiile B i Y din Omer. Un alt manuscript mai
voluminos care poart titlul de : inceputul temelor la verburile
active de forma intai, teme apla", contine versiuni juxta-liniare,
In greceasca modern din Isocrat, fcute de elevul Dimitrie
Bar:tocea cu data 1763; altele din Lucian iarsi juxta-bniare
de Gavril Ierodiaconul Atenianul din 1784: In sfArsit metafrase In apla din Plutarc de Neofit Peloponezianu ". In scoala
din Bucureti aflin de asemenea interpretri In apla din Aristotel despre virtuti si vicii, inchinate lui Constantin Brncoveanul de Sevastos Chimenitul In 1692; altele din Grigore
Teologul fcute de elevul Mateiu Cretulescu ; poeziile lui Partenie interpretate juxta liniar ; mai multe discursuri precum
la artarea Domnului, la botez, sau cum trebuie s fie episcopul, interpretare iarsi juxta-liniar de Sevastos ; o culegere de

frase eline din 75 de scriitori, carte cum spune titlul foarte

trebuitoare si folositoare nu numai celor mai inaintati dintre
studenti, dar si acelor ce au luat o educatie mai inalt" : mai

multe caiete legate la un loc a mai multor elevi, ceca ce se cunoate de pe deosebirea scrisoarei, continnd parafraze din
sf. loan Damaschin, Libaniu, Erodian si altii ; mai multe caete
de teme din care unele scrise ca modele de ctre profesor, bun'
oar de Neofit Peloponezianul in anul 1785 In limba greac
vorbit 38.

Retorica sau arta de a alcAtul cuvntri, una din indeletnicirile cele mai favorite ale deczutei stiinti grecesti, care cuta
s inlocuiasc prin regule lipsa inspiratiei si a firescului talent,

era studiat In scoalele din Bucuresti i Iai, ca o complinire

mai Inalt a studiilor gramaticale. S'a gsit printre crtile si
manuscriptele de studiu din scoalele ambelor capitale ale
trilor romne, un numr insemnat de lucrki referitoare
la retoric. Astfel o introducere In arta retoricei, o retorie
unit cu un curs de logic5, cea din-UM de Anastas PapaVasilopol ce-si fcuse studiile In Italia, si fiind profesor in 1704

la Trnova In Tesalia, tradusese aceast retoric din limba

latin ; o Invttur introductiv in arta retoricei, imprtit

In zece sectiuni de Anastase Gordiu ieromonahul in 1658, prescris in dou rnduri in trile romtme, In 1768 in Crpinis si In
" Ibidem, p. 355, No. 19, p. 356, No. 25, p. 358, No. 37.
Ibulem, p. 351 No. 2 0 3, p. 358 No. 41.
" Ibiaem. p. 395 No. 15, p. 396 No. 18, 21,p. 398 No.311,p. 406. No. 69.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FAN kRIOTA

179

1774 probabil in Iai, unde s'au afiat exemplarul, care invaptura introductiva se intrebuinIa i in Bucureti ; un rezumat
de arta retoricei de Alexandru Exaporitul, urmata de alt curs
de retorica de ierodiaconul Macarie, trebuitoare mai ales predicatorilor, traduse din limba latina. Ambele aceste cursuri sunt
redactate in forma de intrebki i raspunsuri intre profesor
i invatacel, insemnndu-se intrebarile prin 8 (8c8cfccrxcaoq)

raspunsurile prin p. (ita0.7Trilg .colar). Retorica lui Macarie se

intrebuinta i in coala din BucurWi. Era i un soiu de retoric5
deosebita, numita inalbitoare", care avea dupa cat se vede mai
ales in vedere sofismele i arta de a face sa treaca minciuna drept
adevk, Inlbirid toate lucrurile. Cel mai raspandit manual era
acel alcatuit de Anastasie Papa-Vasilopol din Ianina, din care
s'a reaflat un exemplar la Iai i altul la .ducure,ti 39.
In legatura cu retorica dar i cu filosofia, i alcatuind

oarecum trecerea dela studiul limbei la acel filosofic, era lo-

gica, care se vede ea' se cultiva ca mare staruinta, daca judecm

dupa numeroasele manuscripte i carti de logica ce se Intalnesc. Dintre cele mai insemnate vom enumera ; tratatul de
logica al ieromonahului Nectarie din Mitilene din 1710;
un metod conduc'tor la logica lui Aristotel de preotul Sguduri
din Ianina, autorul i a gramaticei mai sus amintita ; logica,
alcatuita bine inteles tot dupa Aristotel, de Ion Forneu din
Agrafa, dup acea latina a lui Inecciu ; vestitele comentarii
cercetari la logica lui Aristotel de marele dascal al veacului al
XVIII-lea Teofil Coridaleu, tipkite in Venetia. In Bucureti
intAlnim pe langa unele din manualele aflate *i la Iai, tried o
alta introducere in logica compusa de dascalul Metodiu din
Ianina 4.

Din'filozofia propriu zisa' s'a regasit comentariile lui Coridaleu la cartea lui Aristotel despre suflet ; metafizica dupa cei
vechi 1 cei noi compusa de Petru Psalida din Ianina in 1798;
psihologia a aceluiai dascl din 1795; metafizica dupa filosofii
noi, mai ales dupa Baumeister, tradusa in limba elena cu multe
adausuri de loan Forneu din Agrafa .Exemplarul aflat in Iai
poarta pe el data de 1801 ca insemnarea, ca acum a fost pentru
intaia data prescrisa 1 bine corectata in coala domneasca greceasca din Moldova Daciei" ; conducatorul In filosofie a lui
Coridaleu ; metafizica unui dascal vestit ale acelor timpuri
Evghenie Bulgaris ; istoria rationala a filosofiei i filosofia morala, aceasta din urma cuprinzand urmatoarele pkti : 1) idei
" Ibidem, p. 360 No. 5, p. 363 No. 17, (cf. Ei48.ccp vso3),Vvvim) (fekkoTct

p. 441), p. 364 No. 19, p. 404 No. 62, p. 364 No. 20, p. 400 No. 39, p. 360
No. 6, p. 406 No. 75.
" Ibidem, p. 359 No. 359 No. 2 i 3, p. 403 No. 56, p. 363 No. 17, p. 364
No. 21, p. 401 No. 48.

'STOMA ROMAN1L011

180

introductive ; 2) elementele morale : a) sufletul, b) corpul,

faptele morale, d) virtutile i viciile ; 3) fericirea absolutA

frumosul, b) binele absolut, c) atributele binelui absolut ;

4) mijloacele de a ajunge la fericirea adevAratA ; a) yva,91 accvtbv

consilii, c) lupta pentru bine. Autorul se vede eh' cunoaste des-

voltarea filosoficA a veacului al XVIII-lea din Germania si

Frantia, precum cu deamAnuntul filosofii greci si pe clasicii

latini i greci pe care fi citeazA la tot momentul. In scoala din
Bucuresti IntAlnim de asemenea metafizica lui Baumeister,
anume spunAndu-se cA acel filosof german astAzi cu total
uitat, ar fi fost profesor la gimnaziul din Grlitz. Prelucrarea
care se InvAta In scoala din Bucuresti era alta decAt acea IntrebuintatA In Iai, anume o traducere a lui Dimitrie Neculai
Darvari 41.

DupA ce elevii terminau toate aceste InvAtAturi, si

mati cu toate cunostintele trebuitoare pentru a putea bine

scrie, erau invAtati a alcatui epistole asupra deosebitelor materii, si nu numai de acele de corespondent6 obicinuitA. Era oarecum punerea In practicA a cunostintelor teoretice dobAndite, o
aplicare a log,icei i retoricei care nu-si prea putea gAsi intrebuintarea In libera vorbire si de aceea era pusA In scrisoare. SA nu ne
mirAm deci de luarea aminte ce se da epistolelor In InvAtAmAntul grecesc. Cei mai mari dascAli greci alcAtuise modele de epistolare care erau studiate i comentate cu aceeasi rAvnA cu care

se studiau i comentau clasicii greci. Asa gAsim pe un dascAl

din Bucuresti, Diamandi, scriind observAri la epistolele prea
Inteleptului Neofit Sinesiu din Peloponez In anul 1753, si o explicare In limba apla a acelorasi epistole, precum i niste InsemnAri la o altA culegere de epistole celebre ale lui Coridaleu, fAcute de un dascAl originar din Dristra, chir Teodor, 'care muri
In Bucuresti In 1788. Se aflA ins6 i manuscriptul elinesc al
epistolelor lui Sinesiu cu data de 1805 Bucuresti ; nu mai putin
acel al tipurilor epistolare ale prea tnteleptului Coridaleu 42.
Pe lAng6 limbile greacA i elinA care se InvAtau prin
cursurile arAtate, se mai studiau in scoalele grecesti i limbele
latinA i francezA. Se gAsesc fare mai multe manuale care slujeau la InvAtAtura limbei latine, i Eutropii breviarium historiae romanae cu traducerea greceascA, tipArit In Iena In 1723;
Palaefati, de incredibilibus, culegere de mituri din poetii latini,
servind de text pentru traducere In limba greacA ; colloquia
Langiana de Curiis, Brasov 1802, din care text latin se fkeau

interpretki In apla, precum se vede din insAmnArile fkute

" 'Helm, p. 359 No. 4, 7a, 7b, p. 401 No. 45, p. 361 No. 9, 10, 11,

p. 363 No. 18, p. 394, No. 12.

" Ibidem, p. 352 No. 6 7a, 76, p. 356, No. 25, p. 358, No. 37.

INVATAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

181

printre randuri. Ca lexicon slujia acel al lui Schrevellius grecolatin i latino-grec. S'au mai aflat un manuscript din 1740 de
metricA i gramatick In care se aflg mai multe lectii scrise latineste cu traducerea greceascg, precum i o gramaticg greco-.

ex variis collecta a Gheorghio Demetrio", alcgtuitg

partea lating In paralel cu acea greacg, spre a fnlesnl fnvgt6ceilor greci studiul limbei latine, precum i o gramaticg lating
scrisg latineste : supplementum in universam grammaticam
linguae latinae. Limba lating se fnvAta bine fnteles i ea prin
mijlocirea acelei grecesti noue. a unii din dascglii greci tiau
latineste, se vede de pe deosebite traducen i Men-Le de ei din
latir

aceastg limbg. Asa ggsim Theatrum politicum, nu stim al cgruia

autor, despre datinele principilor, tradus din limba lating

in limba noastrg apla de cgtre cel mai mic fntre predicatori,

preoti, Ioan Avramiu In Bucuresti" 1716, i traducerea materna

ticei scrise In limba lating de Christian Wolf, fkutg de dasalul
Neculai Cercel, ambii traducgtori Romni de origine ".
Pentru studiul limbei franceze gAsim o gramaticg a acestei
limbi cu text latin, intitulat grammatica gallica brevis et f acilis, tipgritg In Varovia In 1763; apoi les principes genraux
et raisonns dela grammaire franaise par Restaut, Paris 1737;
o alt gramaticg a limbei franceze cu text grecesc de Vendoti,
Viena. In scoala din Bucuresti fntglnim manuscriptul In limba
francezg al unui profesor grec care adea lectii In aceastA limbg,
i care manuscript cuprinde diferite exemple culese din autorii
francezi clasici. In un alt manuscript al mitropolitului Filaret,
se vkl mai multe extrase In limba francezg culese din deosebiti autori, privitoare la istoria bisericei. Unul Panaghiot culege iarilsi mai multe sentinti din autori greci, latini i francezi
sub titlul de culegere admirabile lucrat si scris6 de mine fn-

sumi In timpul studiului trecut" ".

Mai amintim si un lexicon foarte curios In mai multe

limbi, si anume cuvintele elenice explicate prin apla, lating,

italiang, francezg, persiang 1 turceasck lucrat de Luca dela Roc-

1780, si a ckui manuscript original, plin de sterskuri si corecturi, umple 9 volumuri, si se all la biblioteca din Iai, adus la coala domneascg de aicea de cgtre vre-un profesor din Rgskit ".
Alkurea cu limbile se mai predau In scoalele domnesti
qi tiintele numite pe atunci epistimuri.
cas In Constantinopole fntre anii 1769

" Ibidem, p. 352 No. 4, p. 363 No. 9, p. 356 No. 24, p. 358 No. 39 i
41, p. 366, No. 6, p. 390 No. 22, p. 407 No. 79, p. 4(8 No. 84.
" Ibidem, p. 353-355 No. 11, 7, 21, p. 405 No. 68, p. 409, No. 87.
" 'Wen?, p. 354 No. 15.

182

ISTORIA ROMANILOR

Mai intAi se invgta matematicg. Se ggsesc printre cktile

de scoalg' : o aritmeticg in leggturg cu geografia prelucrate de
marele dascgl Nichifor Teotochis, la care el adause si o explicare a logaritmelor dupg. Gassendi ; Trigonometria tradus din
acea lating a Englezului Scotus ; tratatul introductiv in elementele matematicei de -Germanul Christian Wolf, tradus de
Neculai Cercel si pus in rAnduialg de (elevull Ilie Neculai Ruset,
In Moldova Daciei, in scoala elenic de stiinti, in anul 1801,
cuprinzAnd aritmetica, logaritmele, geometria si trigonometria,
pe unde cerea trebuinta cu figuri explicative. Se mai aflg un

rezumat al Geometriei lui Vlod, tradus din francez in greceased de loan Forneu din Agrafa ; mai multe aritmetici de
Dimitrie Panaiotatul Govdela, din care una tipgritg in 1818;
elementele Geometriei lui Euclid si elemente de algebrg litre
altele unul al aceluiasi Govdela, care se intituleazg pe el :
doctor in artele libere si in filosofie". In sfArsit se ggsesc mai
multe exemplare ale unui tratat de cosmografie, intitulat : In-

terpretgri sau memorii sinoptice in tratatul despre ceriu a luteleptului Coridaleu ce a fost arhiereu in Naupact si Arta 46.
Dintre celelalte stiinti se invgta intAi geografia, a ckuia
studiu 1-am ggsit imbinat cu acel al matematicei ; apoi un tratat
despre cele geograf ice si sferice de Hrisant Notara profesorul
copiilor lui Neculai Mavrocordat, mai tArziu patriarh de Ierusalim, scris in Bucuresti pentru fiul lui Neculai, Scarlat, si. tipg-

rit in Paris in 1716. Exemplarul s'au aflat la Iasi, dgruit de

Arghira sotia lui Toma din Castoria scoalei domnesti de aici.
Se mai aflg elemente de geografie adunate din vechi si noi,
expuse dui:A. Nichifor Teotochis, precum si tratate de geogra-

fie pentru cunostinta tkilor romAne, unul tradus din Bauer,

mmoires historiques et gographiques sur la Valachie sub titlul : descrierea Valahiei cuprinzAnd pozitia, feliul ocArmuirei, veniturile anuale si cheltuielele, cu enumerarea tinuturilor

si a satelor ei, acum IntAi tradusg din frantuzeste in limba noastr greceascg apla si imprimatg In tipografia dela Cismea, la
izVorul maicei domnului, pe timpul prea ingltatului domn Neculai Petru Mavrogheni Voevod, Bucuresti 1789 Iunie 17 la

Dimitrie tipograful". Alt tratat de geografie al tuturor tkilor

locuite de RomAni aste acel al lui Dimitrie Philipid, tipgrit in
Lipsca in 1816. S'a mai gsit in bastile mitropoliei din Iasi,
prin urmare apartinAnd scoalei domnesti si itinerarul la Tobolsk In Siberia si descrierea riurilor ei, tradus din ruseste in
" lbidem, p. 365 No. 1, 2. 4, p. 366, No. 6, p. 368, No. 10, 12, p. 367,
No. 8, p. 368, No. 9, 11, p. 389, No. 16.

INVATAMANTIIL GRECDSC IN EPOCA FANARIOTA

183

limba greacg la anul 1693 de tntreprinzgtorul autor al acelei

cglgtorii, Neculai Spatarul Milescu 47.

Fizica se studia de asemene, dacg judecgm dupg aflarea

unui manuscript de acusticg i a unuia despre meteori i alte
tra Late de fizicg in deobtie, precum i scara capitulilor din
tomul I al fizicei lui Nichifor Teotochis 48.
S'a mai reggsit oarecare tratate de medicing, cartea lui
loan Dominic Santorinul despre friguri tipgritg In Venetia in
1745, interpretarea la aforismele lui Hipocrat fgcutg in limba
apla de Balan din Ianina, precum 0 un manuscript de medicing practicg care contine 0 un lexicon de plante medicinale
In patru limbi : elin, italian, turcg i greacg modern 4 S'a
mai aflat 0 un tratat latinesc de istoria naturalg urmat de o
introducere In istoria universalg 50.
Scoalele domneti din Bucureti i Ia0 nu erau menite

a da numai mireni, ci i clerici invgtati pentru ocuparea locurilor mai inalte de prin bisericg ; de aceea se invgta In ele
i teologia, pe lngg cg precum am v'zut chiar invgtgmntul

profan erg adeseori atins de religie. Ca urmare ale unui invgtgmnt religios special s'a ggsit In caetul unui colar din

anul 1709, pe Ing6 Olintiacele lui Demosten traduse in apla,

canoanele naterei domnului ; apoi o sfgtuire foarte simplg
dar trebuincioasg i indemnare frgteascg cgtre incepgtori care
vroesc sg se facg preoti", evident o scriere religioasg menitg
pentru acei ce imbrgtoau atare carierg, tnsg nu pentru preotii
romni ci pentru acei greci, deoarece sfAtuirea e scrisg in grecete. S'a mai ggsit cartea in deobtie cunoscutg ca manual
de scoalg : interpretrile In teologie ale lui Damaschin din 1781

legile rituale, engomiul prea invgtatului mitropolit al Euehaitelor la cei trei intre sfintii pgriatii notri dascgli ecumenici
Vasile cel Mare, Grigore Teologul i Ioan Crisostom, carte de
asemene cunoscut ca manual colar, 0 care cuprinde pe lngg
textul original i o traducere In apla. Tot cgrti de *coalg erau
cuvintele sfntului Grigore Teologul, apologeticul fugirei
Pont al lui Grigore Nazianzul i interpretgrile din a doua carte
a apocalipsului i altele mai multe 51 In coala din Bucurqti
" Ibidem, p. 369 p. 373, No. 12, p. 369 No. 5. CataloEul din lucrarea
eitat6 aice, (16 ,.descrierea Valahiei" drept o lucrare original6indicAnd cl ar5tarea traducerei ei din frantuzeste s'ar fi fAcut numai spre a o recomanda".
O comparatie amAruntitA cu memoriile lui Bauer ne convinse cfi este intr'adevAr

o traducere a lor, p. 372, No. 6, p. 368 No. 1.

Ibidem, p. 373 No. 7-11.
" Ibidem, p. 369 No. 3, 4, p. 373 No. 13.
5 Ibidem, p. 373 No. 14.
Ibidem, p. 376 No. 8. 12. p. 377 No. 15, 17, p. 378 No. 20, p. 379
No. 23, 26 si 27.

ISTOSIA ROMANIGOR

184

gsim un manual al dasclului Doroteiu ctre ucenicii si despre

post ; altul despre unele nedumeriri i deslegri alctuit de

Zaharia i care slujeh de asemene drept carte de coal ; sentintele distinse ale lui Grigore Teologul, carte pe care au invtat Matei Cretulescu i care pe lang6 subscrierea lui greceasc mai adaoge cu litere cirilice luna Octomvrie ; un manual
de introducere In deasa comunicare din 1772; expunerea credintei fericitului Ghenadie Scolarul patriarhul Constantinopolei ; un manuscript despre erezii, un altul despre sfintele sinoade ; un rezumat al sfintelor canoane de Constantin Harmenopol i chte mai multe5.
Dup aceste rmiti lsate de indeletnicirele a-tat ale
colarilor cht i ale profesorilor, i dac am admite c toate

materiile din care s'au gsit urme se invtau cu seriozitate,

ar rezulta atunci fr indoial c academiile greceti erau nite

puternice foculare de cultur. Inteadevr programul lor ar cuprinde In aa caz urmtoarele obiecte indestul de numeroase
i de Insmnate : limbile elen, greac modern, francei
latin (uneori i cea italian i chiar cea turceasc) ; retorica,
filosofia i anume logica, metafizica, morala, istoria filosofiei.
Apoi din matematici, aritmetica, algebra, geometria, trigonometria i logaritmele, pe lAng fizic, meteorologie, geografie.
notiuni de medicin i teologie.
S supunem ins invtmantul grecesc unei cercetri mai

amruntite, spre a ne convinge care din aceste studii erau

acele mai de seam, acele ce se urmreau cu tot dinadinsul,
dac altele din ele nu sunt numai aparente.

Este invederat ch" studiul limbei greceti i anume a celei

moderne er partea cea mai realizabil a programului *coalelor
domneti i deci

i cea mai realizat, aceasta cu atata mai

mult cu ctcolarii cei mai multi veniau pregtiti In cunotinta

ei dela dasclii privati tinuti in casele boiereti, sau pentru

copii de Greci, din practicarea acestei limbi In casa printeasc.

Cu toate aceste metoda predrei erh aa de defectuoas !neat

copiii ii pierdeau mai tot timpul eat II petreceau in coalh

cu invtarea ei, reprezentat prin acea a gramaticei. Este cunoscut c In timpul veacului de mijloc Grecii s'au indeletnicit
numai Cu studiul limbei lor, frmantndu-1 i intinzAndu-1 Intr'un chip Cu totul abnorm, aa c el se pierdu in nite amlrunte, in deosebiri preh subtiri i o multime de megituri, care
sfram numai frumosul arbore al limbei, fr a culege mcar
roadele ce le-ar puteh da. Se'ntelege c invtmantul grecesc
din trile romane nu se puteh deosebi de acel obtete urmat
de toti Grecii in ori i ce tar ei se aflau. Pan la ce grad de
"

Ibidem. p. 392 No. 6, 11, 17, 23, 25, 27, 29.

INVATAMANT13L GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

185

pedantism ajunsese studiul limbei grece, ne dau dovadg lucrgrile gramaticale alcgtuite de Greci asupra limbei lor. Raicevici ne spune ca unul din dascglii de pe timpul sgu din Muntenia avuse talentul de a scrie un volum tri quarto asupra unei
a patra pgrti din gramatica greacg' a lui Teodor Gazi, i spusele lui Raicevici se adeveresc prin faptul aflgrei manuscriptului intre cgrtile mitropoliei din Iai 53. Un alt autor, de sigur

tot un dascgl de limbg, scrie un volum de mai bine de 500

de pagini despre cele relative la particula tc" ". De aceea i
hrisovul fnsui al lui Alexandru Ipsilanti prevede ca obiect de
studiu de cgpitenie In curs de noug ani de zile numai pe acel

al limbei, iar tiintele sg se illy* la stIrit In cei trei ani ce

mai rgmneau spre a sgvA.ri cursul. El hotgrete anume ca
elevii IncepAtori sg se exercite trei ani Inteuna numai la gramaticg, apoi sg' se facg fnceput i la limba lating, dupg care
&A se exerciteze Impreung timp de trei ani In limbile greacg

i lating, ocupandu-se cu cei mai renumiti scriitori din fiecare.

Dupg fndeplinirea celor ase ani, In urmg trei ani sg se dedee
dimineata la poeticg i la retoricg (adicg tot la studiul limbei)
Cu exercitii grece i latine, i mai ales la studiul moralei lui
Aristotel". Dupg aceti noug ani de preggtiri limbistice, intrau
pentru restul de trei ani In studiul tiintelor 55. Asemene Intgrziere In InvAtAtura limbei nu pute proveni deegt din rgutate
metoadei de predare Intrebuintatg, i pe care mitropolitul Iacov
o caracterizeazg In colori destul de vii, In raportul ski asupra
mersului fnvgtgmntului timpului sgu (1792-1803) cand spune

cg Ong acum In coalele noastre se Invgla cu numiri i cu

canoane i cu multime de cuvinte, InsgrcinAnd mintea ucenicilor i poruncindu-le acele numai date lor sg citeascg i ca
papagalii sg le illy* pe de rost, nimica cu totul tiind sau
fntelegAnd din cele ce Invatg, din care pricing mai i zece i
doisprezece ani imbgtrnesc In gramaticg ucenicii" 56. Acest
raport este fnsg preg Insemnat prin ideile sgngtoase pe care
le cuprinde asupra fnvglgturii In deobte. Mitropolitul Iacov
este fnsu de pgrere ca Invgginntul sg nu porneascg cu
fntunecarea dela cele netiute la cele tiute" ci din potrivil dela
cele cunoscute la cele necunoscute. Dascglii trebue sg se scoboare la priceperea colarilor ca sg se poat sg-1 tnteleagg
" Iiaicevic1 Osservazioni, p. 212: Comp. Xenopol i Erbiceanu, Srbarea ;colart7 din Iasi, p. 357 No. 30.
" -MO .reilv 7tpbt SI" ibid(77/, p. 357 No. 31.

" ErInceanu licnicorii greei. p. XVIIIXIX.

" Raportul mitropolitului Iacov In Uri(arul, III, p. 1E-16. Ar crede

cineva a Mitropolitul lacov cuno.scuse Emile al lut POUSECIIU. Fetialozri este

contimporan Cu el. Dar pentru a avea idei slInnoase trame de a avca o minte
bine cump?InIti1 ft filril a Imprumuta dela altii.

ISTORIA ROMANILOR

186

fAcAndu-se, cum zice Mitropolitul, si ei ca ucenici IncepAtori".

Vorba daselului 's porneascA din cuget nu din carte" ca

s dea InvAtAturi mai multe vietei. La traducen i s'A se urmAriascA mai mult intelesul sau noima" decAt vorbele. Iacov e
de pArere s se dee o mai mare intindere epistimurilor adicA
stiintilor cAci o academie WA epistimuri e ca o casA Mil fe-

resti". Este destul de straniu ca Mitropolitul sA recomande

In lipsa unui dasc51 de epistimuri elin, un filosof de altA limb6

paradosind pe limba frantuzeasc".
Critica InvAt'AmAntului fanariot de Mitropolitul Stamati

ne dovedeste, c'A Raicevici nu va fi exagerat mult starea lucrurilor cAnd spune c6 modernii doctori greci sunt In deobste
loarte nestiutori si nu se ocup -Wan' viata lor cleat cu m6runtisuri gramaticale, fr nici o vApsea de stiint, de literatut% frumoas sau de gust ales" 57. Constantin Mavrocordat
vAzAnd Intrzierea copiilor In Invt'Atura gramaticei puse pe
medicul su, Constantin Caraion, s alatuiasc o gramaticA
greceascA scurt6 si usoar 58 Domnul grec gndindu-se foarte
drept, eft' scolarii romAni ar pute mai user deprinde gramatica greceascA, dacA ar cunoaste IntAi pe acea a limbei lor,
ins'Arcineaz'A pe Dimitri Eustatievici dascAl din Brasov care
InvAtase In Kiew, ca &A alcAtuiascA o gramatie romAneascA.

Brasovanu izbuti s scrie cea d'IntAi gramaticA a limbei romne In 1757 Inteun chip asa de deplin, mkt Incercarea lui
ii face cea mai mare onoare. Se vede Inss c lucrarea lui Brasovanu rAmase tr de nici un efect, deoarece pe lng6 c' nu

se dAda tiparului, dup cum se plAnuise, apoi s'a II-multi t prea

putin prin copiare, asa c' asfzi nu ni s'a pAstrat cleat dou6
exemplare 59.

Del indeletnicirea cea atAt de am'Anuntit cu limba si

gramatica ave de tint cu deosebire Invtarea limbei vechi,
numai prea putini erau acei ce ajungeau sA si-o Insuseascg cu
" Raicevi I. p. 242.
0 E148.a, NeoekVv-rptil cpao),oTia, p. 557 Xenopol si Erbiceanu Siirbarea,
p. 354 No. 17.
" IatA titlul acestei prime gramatici romAnesti gAsitA de C. Erbiceanu
care a dAruit pretiosul exemplar Academiei RomAne : Intru marirea sf inlet
cei de o fiinfd Idcdloare de viafei si nedespdrfit Troifii a Taldlui, Fiului si sf inlului Duh, gramatica romdneascd alierosita prea milostivului doma qi obldduitor
a timid Ungro-Vlahia, domnul loan Constantin Neculai Voevod, acum Midi izvodild prin Dimitrie Eustatie Brasovanul, metod prea folositor si prea trebuincios,
intdrit cu pilde prea jolositoare asezald In ordnduiald dreaptd si izvordtd In Bulgaria Brasovului in anul 1756 Septemvrie 1. Ve7i Xenopol si Erbiceanu 1. c.,
p. 251 No. 1 Dimitri Eustatievici spune dedicatia etre domn ca precum vointa
InAltimei tale de mult fiind spre aducerea Intru fiintA pre acest metod In dialectul romfinesc" adAogAnd e ,.domnul ar avea de scop a o da tipArirei". Mavrocordat perzAnd tronul In anul 1758, gramatica lui D. E. rAmase uitatA. Al
doilca exemplar se aflA tot In biblioteca Acad. Rom.

INVATAMANTUL GIIECEqC IN EPOCA FANABIOTA

187

desavarsire. Cei mai multi care aveau alta ceva de fcut in

viata decat de cetit autorii elini, nu se vor fi dedat la studiu
ei cu sirguinta trebuitoare, si apoi odata bancile scoalei pa-

rasite, se lepadau de once indeletnicire cu &Lisa. Folosul real

cu care se alegeau elevii din studiul limbei grecesti era cuno-tinta In destul de temeinica' a limbei moderne, cu atata mai
mult ca ea fiind si acea a predarei, si limba vorbita In socie-

tatea mai culta, ei puteau sa o deprinda mai cu inlesnire si

din zilnica intrebuintare. De aceea am vazut ca cei mai multi
scolari parasiau scoala dupa putini ani de studiu, ne vroind

sa asculte cursurile superioare care se margineau mai mult la

predarea limbei eline.
Cat despre limbile celelalte, nu credem ca progresul in ele
sa fi fost asa de simtitor. In adevar am vazut ca dupa hrisovul
lui Ipsilanti limba latina' se Invat numai In filstimpul de trei
ani, si alti trei mai mult incidental,.de si far% indoiala ca trebuia
sa fie mai grea pentru ucenici cleat cea greaca limba lor oare
cum fireasc. Daca se intalnesc cativa dascali care traduceau
carti din latineste, acestia erau de aceia ce-si Muse studiile
mai inalte prin Italia, si numai prin exceptie vor fi fost ei productul scoalelor domnesti din Iasi sau Bucuresti. Dela cunostiintele catorva exceptiuni nu se poate trage nici o incheiere asupra

obstimei invatceilor. Nu e vorb atat hrisovul lui Ipsilanti

at si raportul mitropolitului Iacov contin parerea cam greu de
inteles, ca In cazul cand profesorul de stiinti nu ar putea tinea

cursul sau in greceste, sa-1 predee In latineste sau in limba franceza, ceeace pare a presupune ca elevii posedau in destul aceste
&WA limbi, spre a pute urma cursurile de stiinti In ele. Noi cre-

dem ca o asemene parere este cu neputinta de sustinut. In-

teadevar limbile franceza si italiana se studiau inc' mai putin

timp decat cea latina, anume numai (lima mesele In curs de trei
ani pltimii din cei nou consacrati studiilor literare. Cum vroim
ca in acesti trei ani de studii, afara de unele exceptii, sa'si fi
Insusit elevii asa de bine acele doua limbi si sa devina asa de
tari incat sa poata asculta cursurile In ele" 6. Observatori vrednici de credinta ne arata tocmai slabiciunea acestei parti a Invatamntului. Asa Carra ne spune ca tinerii boieri meniti
pentru slujbele publice fie la curtea gospodarului, fie In judete,
isi dau oarecare osteneala pentru a invata turceste, latineste,
franceza si italiana ; dar foarte putini din ei 4i insuqesc 4ntru
cdtva limbile strdine". Recordon adaoge ca studiile tinerilor
baieti se marginesc a-i pune sa invete, dela vrasta de opt ani
pana la dou5-zeci, greceasca moderna si In deobste inca onre
care cunoVinfi a grecestei vechi, a francezei, de geografie si arit" Cum suslirc C. Lrbiceanu Cronicarii greci. p. XX \\ I.

ISTORIA ROMANILOR

188

metier

Noi credem cg. atat dispozitia din hrisovul lui Ipsilanti ctsi pgrerea identicg a mitropolitului Iacov erau numai
o aiurare pedagogicg, precum nu este de mirare de a se IntAlni
In aceste timpari atfit de fnapoiete in pi incipiile unui Invgtgmnt rational.
CA t despre tiinti, desi ele se inv:Itau in academiile grecesti din tgrile romne, nu credem c sg se fi ajuns prin ele la
un mare rezultat. O singurg dovadg, insg aceea hotgritoare, din
domeniul matematicei, vroim s aducem. Am vgzut c se ggsesc urmele unor cursuri din aceastg stiintg ce ar pgrea depline :
aritmeticg, algebrg, geometrie, trigonometrie i logaritmi. Fatg
Cu un asemene studiu ar trebui frg indoialg sg intglnim ingineri hotarnici In epoca fanariotg. Toate documentele insg de
hotgrnicii care sunt In destul de numeroase nu contin pomenirea unor astfel de oameni de stiintg Intrebuintati la milsurarea
sau stAlpirea moiilor, dei nevoia unor asemene nu va fi lipsit
In desde certe pentru hotare care umplu analele judecgtoresti
mai vechi ale principatelor romne.Si dovada cea mai bung cg
ingineri hotarnici n'au existat In timpul Fanariotilor, este
infiintarea unor scoli Cu cursuri romnesti pentru producerea
lor, in ambele tgri, aproape de capgtul acelei epoce : a lui Asaki
In Iasi, a lui Lazgr In Bucuresti.
Deaceea i elevii scoalelor domnesti din Iasi si din Bucu-

resti nu prea erau invgtati in sfera stiintelor, cel putin dacg

judecgm dupg atestarea unor cltorj. Unul din ei Christoph
Wilhelm Liideke, care trece prin Odle romne in 1764, spune
cg trggAnd la gazdg la o mngstire din Moldova, fu ospgtat
aice cgteva zile destul de bine. Sara dupg cing venind vorba
de poezie, eu spuseiu c In Anglia ar fi fost poeti insmnati,
la care observatie cgluggrii incepurg a rAde cu mare haz, rgspunzAnd cri bimba englezg ar fi asa de asprg si de nedestoinicg,
inct nu s'ar potrivi de loe pentru poezie. Ei vorbeau greceste,
latineste i italieneste. Mai intrebarg dacg Anglia ar fi In Londra
sau Londra in Anglia, pgrAndu -le a fi cu totul nepgsgtori asupra
acestei imprejurgri" 62 Aceastg pretioasg mgrturisire ne

aratg intgi ca strginul intalnise tocmai elevi din cei mai buni
ai academiei iesene, deoarece ei stiau sg apretuiascg frumusetele poeziei i vorbiau chiar pe lngg greceste Ina i limbile
lating si italiang. Ce soiu er insg cultura lar literarg, i cg nu
" Carra, Histoire, p. 187. Recordon, Lellres sur la Valachte, p. 108.

" Ettckreise zu Land von Constanlinopol durch Romanien, Bulgarien, Wallachey, Moldau, Pohlert und Deutschland nach England in? lahre 1764 von Christoph Wilhelm Lilieke, alipit la vol. II al scrierei aceluiasi c515tor. Besehreibung des litrleschen Reichs, Leipzig, 1780, II, p. 215 : Sie sprachen griechisch

latein und italienisch. Sie fragten mich ob England in London oder London
In England lage, und schienen sehr gleichgfiltig darob zu sein".

INVATAMANTUL &RECESO IN EPOCA FANARIOTA

189

posedau de loc si una stiintificg se vede depe aceea c ei impArtsiau prejuditiile grecesti asupra monopolului darului poetic

pgstrat numai limbei lor, apoi din adnca nestiintg geograficg

de care dAdeau adeverire, fr chiar a se ruina de clama, cea
mai bung dovad a lipsei desvrsit de invtgmant stiin tific.
In rezumat invtmntul academiilor grecesti din tgrile romne
se indeletnicia mai ales cu studiul limbei grecesti, singura invtturg mai temeinia, pe cand celelalte erau mai mult de formg
sau de podoabg. Chiar ins din acest invtmnt al limbei,
numai putini se alegeau Cu o cunostintg mai adancit a limbei
entice, iar cei mai multi se folosiau numai cu atta, cg la esirea
lor din scoal mnuiau indestul de bine greceasca moderng. Ca
o complinire a acestei invtturi se mai indeletniceau acci ce
se dedau carierei religioase, i cu studiul mai mult sau mai putin
amruntit al teologiei. Scrierile mai noue grecesti intinzndu-se
numai in aceast sfer, intlegem cum mintile trecute prin scoalele grecesti trebuiau sg rg'mn tot indestul de intlenite in nestiint, cu toatg invttura mai mult formalg primit in ele.
Aceasta ins poate indreptti pn la un punct spusele
lui Raicevici, c dascglii greci ar fi fost in deobte oameni nestiutori, si mai ales este foarte adevrat partea a doua a mg'rturisirei sale, cg ncjiau pe copii numai cu amruntimile gramaticale. Dei cativa din ei precum Sevastos Chimenitul, Ieremia
Cacavela, Paisie Ligaridis, loan Comnen, Gheorghe Trapezuntul,
Lazar Scriba, Iliad Manasse, Dimitrie Procopie, Iosif Misiodax,
Lambru Fotiade, Neculai Cercel i altii incg se constat a fi

fost oameni indestul de inviltati pentru timpul in care trglau,

unii din ei cunoscand mai multe limbi, altii fiind doctori in
medicing' i invtati prin universittile italiene, totusi cu tot
meritul profesorilor, sistemul invtturilor, concentrat mai ales
asupra limbei, gramaticei, retoricei, logicei i scrierilor lui Aristo-

tel, deci in deobste un studiu mai mult formal, care preggtea

numai mintea pentru primirea notiunilor, fr ca aceste s i
se aducg, nu putea s o Imboggtasc, cu cunostinti adevrat
folositoare ; er un soiu de invtmnt ce smna foarte mult
ca acel sec si fr vlag al scolasticei veacului de mijloc din Apu-

sul Europei. De aceeasi rmase el tot atat de putin roditor In

domeniul intelectual ca i frmintrile seolasticilor.
Asupra elevilor acdemiilor domne4i s'aik pstrat mai multe
notite in materialul rmas dela ele, din care se 'pato t,rage oarecare

tricheieri interesante. De aceea le vom aminti : Pe breviariul lui

Eutropiu cu traducerea greceasa din 1724, se vede subsemnat,
" Asupra acestora vezi enumerarea mai multor profesora greci din acae
demiile Iasilor si a Bucurestilor In C. Erbiceanu, Crorticarii ved, p. XX W
urm. i In Brbafii culti greci 1 romeini de C. Erbiceanu, in An. 41e., Rom.
II, tom XXVII, 1905.

190

ISTORIA ROMANILOR

nu se stie la ce dat, unul Donici, probabil elevul boier roman

ce a studiat pe acea carte. Alte subsemnkuri romnesti

se vkl pe gramatica lui Iacob Willeri, apartinand dup

cum se vede elevilor ce Invlase pe ea, fiind cunoscut obiceiul
scolarilor de a-si Insemna numele pe cktile lar. Pe gramtica /ui
Teodor Gazi din 1760 gsim insemnarea nostim6 fkut5 In limba
greceascA : Profesorul Constantin este foarte onorabil si nobil ;
dar pofteste foarte tare pe cele frumoase si-i plac petrecerile",
inviderat o satir fcut6 de vre'un elev strengar la adresa profesorului. Se gAseste pe un alt exemplar al aceleasi gramatici
isclit cu litere grecesti numele romanesc de Gheorghe Lupu,

si pe un al treilea, acel grecesc de Alexandru Cromidi. Pe o

gramatic6 a lui Sguduri, se ceteste printe o grAmada de subsem-

ngturi nedescifrabile aceea a unui elev roman Gheorghiu. Pe

coperta introducerei In gramatica lui Teodor, de Neofit ierodia-

conul, datatA din Bucuresti, 1768, se afM Insemnarea greceasa :

La 1786 Iunie In 10 am Inceput a patra parte din Teodor pentru

elevii ce Invkau la mine" 64 Un abecedar arab contine notita

In greceste : ckticica prezin0 este si a mea Andronic Donici si a
lui Neculai Stratilat, si li s'au (Bruit In 1780 August In 13 de pro-

fesorul lor, domnul loan Aluriu din Tarnova" 65, dovad evidenta c5 acesti doi elev, din care unul cu sigurant fin de boier,
urmase cursuri grecesti, nu stim private sau publice, si c stiau
greceste. Tipurile epistolare a le lui Teofil Coridaleu poarta
subsemn5tura unui elev grec Csinastit, a unui roman Neculai
Sterniu si a unui al treile, ce poate fi sau Grec sau Roman, Mkgkit, cu data 1819. Intr'un exemplar al lui Arian Aka urmtoarea insAmnare In limba greceasa. : cat imi esti de iubit,
prietene Vasile Caramfil mie Gheorghe Mihail Siasttul din provincia Geciei 1813, grec de neam, crestin, de religie ortodox6" 66.

Atare declarare de pretenie nu poate proveni deck dela un elev

deoarece mai Inainte In scoalele grecesti (de unde apoi se introduse si In acele romnesti) er obiceiul ca elevii s'a-si scrie
unul altuia asa numite bilete de amicitie. 0 cu/egere de sentinti
din Venetia 1703 poart pe ea Insemnarea : am fost eu Gheorghe Lazu student d-lui Ieremia ieromonahul In 1814, Fevruarie
In 10". Pe comentariile la cartea lui Aristotel despre suflet afl'm
mai multe Insemnki, din care rezult cA un elev al lui Toma din
Castoria sfarsise de studiat comentariile In 1755; c5 Toma din
Castoria era daseal In Iasi unde primise si boieria de al doile
logofk, si c murind el, Arghira sotia lui dkuise acea carte Im' Xenopol 5i F.rbiceanu 1. c., p. 351, No. 4, 5, 8 10.
5 Ibidem, p. 354, No. 16. Acest Andronic Donici este vestitul pravilist
moldovan Andronache Donici.
66
Ibidem, 355 No. 18 51 36.

INVATAMANTEL GRECESC IN EPOCA l'ANARIOTA

191

preuna Cu altele care faceau parte din biblioteca barbatului

ei, coalei domneti din Iai 67. Prefata i scara metafizicei lui
Forneu dupa BAumeister, despre care se spune ca au fost prescris in scoala domneasca din Moldova Daciei, se vede a fi fost
copiata de un elev roman Rosseti care subscrie. Pe un exemp ar
al aritmeticei lui Govdela tipa'rit in Iasi la 1818, se vad insamnati
cati-va studenti greci precum : D. Dioghenide, P. Calinichid din
Balchida, Rigas Lusanghel i C. Bacaloglu i cati-va romni :
N. Carp, St. Margarit, D. Neculau, P. Antoniu, V. Constantiniu,
C. Radu, C. loan, I. Vernescu. Pe un volum In folio care cuprinde
cuvintele i epistolele lui Isocrat se vad subsemnati in grecete
urmatorii elevii : Emanoil Cromidi, Mateiu ban, .Emanoil Conachi, Dimitrie Croniadi, Vasile al II-le vistier, Vasile Roset, Mateiu Cantacuzino, Ghoerghe Bal, Ienacache Canta vistiernic,
Gheorghe Bal vel-vistiernic, Manolache Moldovanu, $tefan Bal
Dimitrie Ghica. Se vede ca unii din elevi Ii dadeau titluri de
boieri dupa parintii lor 88.
gramatica greceasca dedicata lui
Gh. Moruzi poart subsemnati in grecete urmatorii elevi ; Voinescu, Manolache Catargiu, Vasile Vasilescu, Costache Conachi,
un Calimah a earui nume de botez nu se poate descurca, Paleologu, Athanasie, Gheorghe Varnav ; dupa aceste, urmatoarea
insamnare in romanete : aceasta carte este a mea dreapta,
daruita de &are un prietin Alecu Hristodor. (Subscris) Andronache Donici" (pravilistul) 66. Se vede de pe o curioasa notita

romaneasca pusa pe o carte gresceasca, descrierea sfintita a

muntelui Sinai, cum data' cu copii de boieri se apucau de invatatura i acei ai oamenilor de jos : Aceasta carte este a lui
Dinu Blanariul si am luat'o ca s cetesc pe ea, .1 iarasi am

dat-o la d-lui sa nu popreasca fiind lucru strain acesta, 1803. Si

atunei au inceput a inv5ta i cuconaii a d-sale slugeriului loan
Carp ; insa i un copil anume Grigore a preotului Gheorghe dela
prapadoamna Paraschiva" 70. Pe un manuscript de ritual bisericesc din 1815, se citeste : Gheorghe Lalopol student, de origine
din Macedonia. Mineele lunei lui Noemvrie se vad scrise in grecete cu o sued de greseli, dovad ca au fost copiate de un elev
(roman), ce nu stiea limba greaca 71. Se mai afl cu data din

1818 Septemvrie, niste note scrise in grecete dela dascalul

Economu, pe care note se all iscalitura lui Alexandru Rosetti
In grecete si romnete. Ele cuprind un lexicon elenic cu ex-

plicarea cuvintelor in apla ; apoi mai multe notite de literatura,

" Ibidem, p. 359, No. 4. Comp, No. 10 0 p. 365 No. 1, p. 369 No. 2.
68 Ibidem, p. 388. No. 10.

" Ibidem, p. 389, No. 20.

" Ibidem, p. 377, No. 13.
" Ibidem, p. 378, No. 19 0 379, No. 25.

'STOMA ROM ANILOR

cate-va pagini frantuzeste i cate-va romaneste, adaose nctelor

de elevul Rosetti, care se vede din aceasta cu ce se ocupa, si

totodata c avea de profesor peEconomu '72 . Mai amintim i traducerile din elina In apla aratate ca acute de elevul Dimitrie
Bartocea. 73 .

Dela scoala din Bucuresti ne au ramas urmatoarele notile prea interesante : Mai fntai pe Tomul Bucuriei imprimat
In Ramnic pe timpul lui Constantin Brancovanu, se afla dupa
marca Wei, cinci poezii grecesti In hexametre, la adresa domnului, facute de studentii scoalei domnesti din Bucurestii Ungro-Vlahiei 74 . Atare poezii de lauda CAVA domnul muntean se

mai Intilnesc la 1nceputul unei marturisiri ortodoxe tiparite

In Snagov In 1699 si daruite de Hrisant Notara patriarhul

Ierusalimului scoalei noue elenice din Iasul Moldovei In 1724.

In tesaurul de gramatic' a lui Caraion, tiparit In 1797 In Bucuresti se ceteste In lista prenumerantilor, la rubrica studentilor,
urmatoarele nume romnesti : Ioan Stoica, Dimitrie Ghica, Constantin Gradisteanu, Alexandru Comaneanu, Ioan Carlova, Manoil
Furca, Manoil Voicu si altii mai multi. Pe sentintele exortative
ale lui Caton Romanul, gasim fnsamnarea facuta in Bucuresti de
elevii scoalei de acolo, care doresc dascalului lor Arcadie san'tate i sa ne predee nous supusilor sai discipuli i altora multor
celelalte stiinti ce ne lipsesc, literare i filosofice". Intr'un manuscript de teme elenice se afla mai multe compozitii de lauda
ear:4 beizadelele Vlaho-Bogdaniei, care laude par a fi fost alcatuite
de elevii scoalei domnesti din Bucuresti ; Intre altele earl Neculai
si Constantin Mavrocordat 75. Pe un manuscript Sntitulat : ce este
metafizica i cu ce se ocupa, se vad In sirul textului grecesc cu-

vinte romanesti scrise cu litere cirilice, i suma de jucarii cu

condeiul, de unde se vede ca pe cand le dicta profesorul, elevii
se jucau adese-ori, scriind prin intervale ce le trecea prin cap. Se
mai Oa un manuscript de cuvinte compuse de prea Intalentul
prea fnvatatul, cel mai minunat profesor Sevastos din Trapezunta, pronuntate de c4tr unii din scolarii lui iubiti". Unul
din ele rostite la nasterea domnului, altul la Pasti, un al treile
este o cuvntare politica dela o primire oficial a si care poarta
fnsemnarea In grece#te a lui Sevastos : 1697 s'au pronuntat
de mine la 29 August In ziva taerei capului Sf. loan". Un al
4-le tot de primire este adnotat : pronuntat la 5 Iulie 1697 de
*arban fiul marelui vistier (elevul lui Sevastos), In ziva Sf.
" Ibidem, P. 3S6, NO. 5.
78 Ibidem, p, 358, No. 41.
74 Ibidem,
No. 4 : cot ho rooxoupecrto
y Kw% loccOpp44,5

ris 'Oorrpo0),olua avagv-

4)=0,0 (student1). Cartea se afla In biblioteca seminarului

Vernamin din test.

No. 41. p. 300, No. 21, p. 351. No. 3,p. 393,No. 5.

/NVATAMANTUL GRECESO IN EPOCA FANARIOTA

193

Atanasie in sala domneascA dup liturghie" ; apoi inc6 alte cuvinte de laud cAtre Constantin Brancovanu 76 Alt manuscript
a sentintelor lui Grigore Teologul poart pe el subsemnarea grecease a lui Matei Kretulescu din 1725 si dupg ea, insemarea
lunei Octomvrie In romnete cu litere cirilice. Nite interpretri la intia olintiacA a lui Demosten poart urmtoarea Insemnare In greceste : 77. Finitul celor dou rapsodii terminate
In anul mntuirei 1784 In Octomvrie, ziva Mercuri in Bucurestii
Valahiei In timpul profesorului prea invtatului domn Tudor,
pe cnd era domnitor prea inltimea sa D. D. Mihail Sutu Voevod, si s'au scris de lama lui Ghit adec Gheorghiu din Bucuresti" inviderat un elev care prescrisese discursurile.Pagina intAi
a precuvntrei la cartea despre suflet a lui Coridaleu, poart
pe ea insemnarea : din a le lui Eliad Manase 1768 Mai in 3";

apoi mai jos : 1744 Noemvrie 26 am inceput tratatul despre

suflet si am terminat studierea lui In anul mntuirei 1745 la
22 Noemvrie in Bucuresti, proprietatea i osteneala mea, Diamant Petala ce se rice si Vritu din Trnovul Larisei" un student
grec care invtase acel tratat la scoala din Bucuresti.

Din aceste notiti rzlete rees cu inviderare c scolarii

academiilor din Iasi si din Bucuresti erau in parte fiii de boieri

romni ; c' afarli de ei mai erau multi copii de Greci si c pe lng

aceste dou clase se mai adpau une ori la invtturi i oameni

din clasele mai de jos ale societtei 78.
Erau ins si scoale romnesti, acele de preotie In care se
Invta cetitul si scrisul, cetitul anume din psaltire precum si cntrile bisericesti. DacA In unele din ele se pred gramatica, aceast

inv't'tur se ddea In greceste, ceeace er tot deauna primit

cu sil de copiii de romni. Gsim in aceast privire un fapt caracteristic, anume copilul Gheorhge fuge in Ardeal dela una din
aceste scoale de preotie cu cursuri si de greceste, pentruc nu

fusese trimis s Invete greceste ci numai cntrile romnesti" 79.

Aceste scoale romnesti se tineau pela mnstiri ; una este amintit la Domnita Blasa 80.

Ca mijloace de invttur erau pe lng crtile de scoal

si biblioteci mai cuprinztoare, precum aceea a lui Neculai Mavrocordat sporite si adaose de fiul su Constantin. Alt biblio" Ibidem p. 395, No. 13, 16.
" lbidem, p. 396 No. 17, p. 399, No. 36, p. 401 No. 45.
"I Conform cu acest rezultat ggsim pe Recordon, Lettres sur.la Valachte.

spunfind despre scoala din Bucuresti de pe la 1815: l'cole publique de Bucarest compte A peu pi-6s 300 &oilers dont un grand nombre sont &rangers
et la plupart de ces derniers Grecs".
'1 Iosif episcop de Arges c. Hagi Pop din Sibiu 20 Tulle 1796 In N.
Iorga, Scrisort bisericesti in An. Ae. Rom., II, tom. XXVIII, 1906, p. 223 (31).
8 Scrisoarea din 23 Aprilie 1799 ibidem, p. 218 (36).

A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor.

Vol. X.

13

194

ISTORIA ROMANILOR

teca este amintita in scoala din Sf. Saya, cum si la manastirile

Margineanu si Horezul 81.

3. REZULTATELE CULTUREI GRECEFTI

Cultura greceasca reprezintata prin scoli, biserica si moda
trebuia In curand s dobandeasca precumpenirea In sanul poporului roman. Clasa, mai Inalta a societatei, umpluta In toate
partile de elemente grecesti incepe a se da dupa chipu acestora, a le imita apucaturile si obiceiurie si a le vorbl limba.

Si daca cultura greceasca indrumase stapnirea ei inca din

vremile anterioare domniei fanariote, cu cal mai mult trebuia
sa devina acum covarsitoare, cand toate puterile vii a le poporului erau puse In slujba elementului grecesc? Toata clasa boereasca parte barbateasca pe cal si femeiasca, era tinuta, daca
vroia sa-si tina vaza, sa cunoasca limba stapanilor si de aceea
aproape toti oamenii mai de sama din tarile minarle cunosteau
si vorbeau aceasta limba. Asa Carra ne spne ca greceasca
vulgar% este limba mai poleita a curtei gospodarilor si a guvernatorilor tinutali" 82, si Laurenon adaoge ca In societatea
cea mai Mina se vorbeste greceste sau alte limbi straine" 83.
Despre sexul femeesc, care nu puteA invat In scoalele pu-

blice, stim ca toata Invatatura ce i se da era de a sti vorbi,

ceti si serie greceasca moderna ". Potrivit cu asemenea ara-

OH si IntMnim In deobste pe boerii timpului cunoscand limba

greceasca, bine inteles cea moderna, pe cand cunostiinta celei
vechi este mult mai rara. Astfel mai multi din cronicarii nostri
mai noi stiu limba greceasca, precum Neculai Canta care poseda o gramatica greceasca, purtand insemnat de mana lui In
greceste ca volumul era in a lui stapanire 85. De asemenea si
Enache Cogalniceanu, dupa ce pune In romaneste, pe un manuscript grecesc despre legile nuntei, insemnarea cum ca aceasta
Macla mi-a clarui t-o mie Dimitrie Caracu in 1798 April 21,
adaog,e locul unde se afla, si subsemnatura lui In greceste :
acc:3po8p6p,n (mahalaua Pera din ConstRntinopole, astfel numita de Greci) Itobv0; Kcortgclvo; 86. Tot asa stiea greceste si Andronache Donici pravilistu Moldovei ; 111e Rosetti fiul
marelui vornic Neculai, caruia dascalul grec Anastase
" V31. IX p. 95. Scrisoarea lui CantacuzIno c. patr. din Constantinopole
18 Apr. 1714 Lahovary 4n Cona. lilercuT, XXVI, 1892, p. 1074. Comp. alte scrisori a lui C. Brancovanu, ibidem, p. 843.

" Cura Hisloire, p. 196.

"1 Laurervm, Nouvelles obseravalions sur la Valachie, p. 22.

" Recordon, Lelires sur la Valachie, p. 112.
" Xenopol si Erbtceanu, Set:tarea scolarh dela 'as, p. 357, No. 34.
is Ibidem, p. 375 No. 5.

INVATAMANT1TL GRECIDSC IN EPOCA FANARIOTA

195

scrie in 1798 o scrisoare greceascA. Acest Ilie Rosetti

era acel ce prescrisese i pusese In rAnduialA cursul de matematicA tradus de Cercel 87. Tot pe atunci IntAlnim pe unul tean
banu care scrie in greceste o epistolA adresatA, nu se vede cui,

In care se enumera titlurile mai multor cArti, pe care alcAtuitorul scrisoarei ce le cerea dela acel care care era IndreptatA.
De altfel cum se Intelege usor, corespondenta Intre Grecii din
prile RomAne se urmA In greceste chiar atunci cAnd ea se purtA

tare fetele din dreatorii i pentru trebi ale tArei. Asa intreaga
corespondent6 a Domnitorului Munteniei Ioan Caragea
este scrisA In greceste 88.
Pe volumul I din Concordantiae graecae din 1718 se afl
notita In limba greacA : din ale lui Constantin Zagorianul" 89.

In 1799 gNsim pe postelnicui Constantin RacovitA dAnd mAnA-

stirei Sf. Spiridon un act de exoflisire In limba greacA 90 In

1821 Gheorghe Pascanu rAspunde In limba greacA unuia din
caimacamii tArei Moldovei, ca sA-1 ierte dacA nu poate aduna
rAspunsurile boerilor fugiti In Bucovina asupra intoarcerei

lor In Moldova, de oarece ei ar fi ImprAstieti 91 SpAtarul Canta

trite() scrisoare cAtre mitropolitul Veniamin dig 1821 Noembrie 1, prin care i descrie jafurile comise de Turci In Moldova,
amestecA cuvinte i fraze grecesti In o limb6 de altmintrelea
bunA romAneascA, arAtAnd astfel stiinta lui In idmioil de modA
a timpului 92 Scrisoarea boerilor moldoveni Indrep tatA din CernAuti cAtre reprezentantul Rusiei din 1822 este redactatA In
greceste. De sigur nevroind a o serie romAneste, limn ce ar fi
fost neInteleas6 imputernicitului Rusiei, ei o dAdurA pe acea
din limbile strAine ce le stAtea mai usor la condeiu, pe a cea greceasc5.98. Iordache Bals trimete In 1812, o scrisoare cAtre mitropolitul Veniamin In care, pe lAngA data lunarA seris6 In greceste, mai ini ercaleazA In fraze grecesti In cursul cuvintelor
romAnesti 94. Mrtropolitul Veniamin era un bun cunoscAtor al
limbei grecesti.
, Mai sus, p. 181.p

" StIrbarea scolard, p. 361 No. 8. Comp. Corespondenta lui Dim. Aman.

ed. N. Iorga, p. 29-32.

" Ibidem, p. 386, No. 2,

Uricariul, XII, p. 357.
92 C. Erbiceanu, Istorta Mitropoliei Moldovei, p. 128.
" Ibidem, p. 171: Se aflA cuvintele sevas (respect) sl ergnomosine (recunostint6). Iat:A bura oarA un exemplu de stilul romAnesc al spatarului : E-

vropa se fndeletniceste cu chitele l nimerele l noi am ohosit In pAtImiri si priidgcluni". El pune In greceste uringtoarea frazA : v npagittvonisv &nb rhv
p.rrptorgrrec sob X6zoo (Dac3 asteptAm dela cumpatarea lupului mAntuirea).
Ibidem, p. 202.
4 Ibidem, n. 207. Ii doreste sA petreacii nostul mare troleta; xa&Evaitepov
epttispov n vszp6Iv l trciamoccv (sanAtos ca fiecare
Ivapaymov %fro 3i

m, iar sfintele trei zile a le invieret) le vom face la Ta.si".

196

D3TORLI. ROIIANILOR

De asemenea In Muntenia toatA clasa superioar a societAtei era grecizat ; ha, dacA se poate, din pricina bisericei mai

tare Ina cleat in Moldova. In afar de persoanele ce le am

aflat cunoscAnd limba greac pe timpul lui Brancovanu ",
0 din care cele mai multe ajunser cu viat 0 in epoca fanariotA, mai dAm inc6 drept exemple despre cunoaterea acelei limbi
pe Grigore Brancovanu, care d6ruete in 10 Martie 1812 iubitului

sAu v6r Alexandru Mavrocordat", un manual de legi tradus de

paharnicul Mihail Fotinopol din Hio pe limba apla ; apoi traduce el din latinA in elin6 cursul de filosofie a lui Heineccius,
pus mai tarziu pe romAne.5te de Eufrosin Poteca ; mitropolitul
Grigore al Munteniei, discipolul lui Veniamin Costache, care-0
Meuse educatia in epoca Fanariotilor, duce cu el In Muntenia
mai multe ctirti grecqti aruite lui de superiorul su, Veniamin96.
Boerii VAcke*ti tiau Cu totii grecete. De asemenea tiau
grecete, i unii chiar elinete, boerii : banul Grigore BAleanu,
care a lAsat mai multe manuscripte de traducen i din grece*te,
Constantin CAmpineanu, banul Radu Golescu 0 fii si Neculai,

Gheorghe 0 Constantin, toti cunosatori ai limbilor greceti,

modernA pe at i antia ; Scarlat GrAditeanu 0 fratele su
*Arban Gheorghe Hotineanu care traduce in grecete pe
Ahil In Cipru de Metastasio, precum In deobte toat boerim ea ambelor OH romAne, din care cei anume insemnati nu
sunt cleat o slab5. spicuire 97. Cltre sfAr0tul epocei fanariote,

domnita Ralu fata cea mai micA a domnitorului Munteniei

Ioan Caragea, persoan6 cu gusturi artistice, care admira 0 cul-

tiva muzica lui Mozart 0 a lui Beethoven 0 era hr6nit6 cu

scrierele lui Goethe 0 Schiller, se apuc6 de infiintat cu concursul cAtorva tineri 0 tinere din societatea boereascA un teatru in
apartamentele ei, unde se reprezenta in limba greceasc6 tra-

gedii traduse din deosebiti autori moderni, precum Orest al

lui Alijen, Moartea f iilor lui Brutus de Voltaire 0 ateva idile
precum Danhnis qi Ch/oe.Mai tArziu domnita puse sA se zidiascA un

teatru la Cimeaua ro0e in coltul str6zei Victoriei 0 a FntAnei,

cu scen6, staluri 0 mai multe rAnduri de loje, teatru ars in 1825.
Ea trimise pe Aristias la Paris ca s studieze pe vestitul Talma
0 pAnA s1 poatA intemeia teatrul grecesc, aduse din Viena o

trup germanA care reprezinta opere 0 drame 0 in care era,

" Vol. VIII p. 244.
u Xenopol 51 Eit&elnu, p. 383. No. 3, p. 403, No. 53.

" Minna VAcrirettilor veil A. L 0-1obeszu, Poetii Vc4rot1 din Revista

Rfundnel 1836, p. 489. Asupra celorlilli vezi I. HeliAda RIdulescu, Echitibral
tntre ant:teze. BucureW 1859. p. 76.

INVATAMANTIIL ORECESC IN E.POCA. FANARIOTi

197

vestita DaIly, cntreat i tragedian de un mare merit

a acelor timpuri 98.
Asezmntul care reprezinta mai cu deosebire cultura,
biserica, era de asemenea grecizat, i anume in toate acele
locasuri sfinte care prin inchinare incpuse In mAinile clugrilor greci. Ddr chiar i autorittile centrale, mitropolia i epis.copiile se greciase si ele in Muntenia, pe cAnd in Moldova ele
putur s se mentinea ceva mai neatinse de curentul ce copleise intreag6 targ.
In Muntenia slavonismul este prsit in chip oficial si
In biserica central de mitropolitul Teodosie, (1659-1669) 99.
Wsturnat ins din scaunul mitropolitan de Grigore Ghica
inlocuit cu Grecul Dionosie, acesta intrebuinteaz6 toate
trei limbile la ceremonia hirotonisirei lui, anume simbolul credintei se afl transcris in limba greac i slavon, iar confesiunea traditiei bisericei in greceste i romneste ". Dup reinstalarea lui Teodosie (1675-1708), sub erban Cantacuzino, el se
sileste iari a mentine romnismul in biseric, i toate actele
de alegere ale episcopilor ce se fcur pe timpul lui sunt scrise
In romaneste , iar simbolul credintei ce se rostea de ei la a lor
hirotonosire in acel tradus de el in romaneste. La 1709 murind
Teodosie se alege Antim Ivireanu, tipograful cel vestit al Brancovanului, la scaunul mitropolitan, care dei de origine strin
spirjinind grecismu, numai putin se interesa si de biserica
romneasc, intre alta punand de a doua oar in romneste
textul crezului pe care-1 rosti In aceast limb la a lui sfintire
In anul 170911. *i sub Antim (1709-1716) se afl toate actele de alegere scrise i rostite In limba romn, ceeace se ur-

meaz tot asa si sub Mitrofan (1716-1720), Daniil (1720

1732) i *tefan (1732 1734), toti trei de origine romn. Chiar

-cnd vine mitropolit, Grecul Neofit, in 1738 strmutat in Muntenia din scaunul Mirelor, inc actele hirotoniei lui sunt scrise

romneste, desi fr indoial c va fi rostit crezu in bimba

1 Vezi loan (Mica, Scrisori catre V asile Ale randri, Bucuriti, 1884
p. 37. Tragedile ucate sub patronajul domnitei Rain au fost tipArite mai Mrz1u, la 1820. Vezi Bibliografa greceascii dela sf5r$itul epocei fanarlote adu-

nata de Gh. Sion Gherei In Revista lui Gr. Tocilescu II, p. 426. T. T. Burada

I nceputul teatrului In Moldova, In Arhinct din Iasi 1905, p. 58 spune cli pe la anul

1814 s'ar fi jucat in greceste de ciitre niste tineri boieri, Moartea lui Cesar de
Brutus de Alfieri, ar5tare nesprijinItA pe niel o atestare contimporan5. Como. asupra teatrului grecesc dela 1nceputul veac. al XIX-lea, Ramiro Orti7, Per la-- del teatro Alf ieriono In Rumania .1911, p. 6 $1 nrm.
Voltaire $1

9* Condica sdnta a mitropoliei Ungro-VIaleei publicati de arhiereul Ghemadie Eniceanu, Bucure$U, 1886, p. 24.
10 lbidem, p. 41.
Ibidem, p. 100.

ISTORIA ROMANIL011

198

greacd "2. Dela acest mitropolit Inainte biserica munteanA se

grecizeazA tot mai mult In pArtile ei mai Make. De cate ori se
Intampla sA vinA cate un Grec In fruntea mitropoliei UngroVlahiei sau In acea a vreunei episcopii, ceremonia hirotonisirei
si mai ales partea ei cea mai de seamA, rostirea crezului i a con-

fesiunei traditiei bisericei, se fceau In grecete, precum tot

tri aceast limbA se redacta si actul de alegere. Cand Romanii
ocupau scaunele pAstoresti, aceste acte se fAceau In romaneste.
Adese ori InsA chiar episcopi romani rostesc rugele sacramentale In greceste si actul hiritoniei lor este scris In greceste. Asa
bunAoarA Metodie episcopul BuzAului 1741, Grigore episcopul
Ramnicului 1748, Cosma episcopul Buzului 1764, Parfenie

al Rmnicului 1764, toti Romani fac toate actele hirotoniei

lor In romneste "3; pe cand Rafail episcopul BuzAului 1757,
Dosoteiu Filitis a BuzAului 1786, Filaret mitropolitul 1752,
Dosoteiu Fiats ca mitropolit 1753, si mitropolitii Ignatie 1810
i Nectarie 1813, toti Greci, sAvarsesc acele acte in limba greceascA "4. Dar si episcopul Filaret al BuzAului 1748, mitropolitul Grigore 1760 *i Constantin episcopul BuzAului, dei Romani, rostesc Inchinarea In limba greacA 105, iar Chesarie episcopul Ramnicului 1774 spune In greceste crezul si confesiunea,
iar actul sAu de alegere este scris In romanete1(6.
Biserica moldoveneascA este departe de a fi asa de grecizatA ca acea a Munteniei. 0 singurA datA in decursul
traregei ei istorii se urcA un mitropolit grec pe scaunul arhipAstoresc ; anume mitropolitul roman Anton ducandu-se cu Rusii
In anul 1739, dup6 rAsboiul terminat prin pacea de Belgrad,
se aduse pe scaunul mitropolitan al Moldovei si Sucevei pe
Grecul Nichifor nu cA doar nu se afla la acea vreme vreunul
din episcopii trei vrednic de pAstoria mitropoliei, ci mai val.tos ca s acopere numele ce de hainire al lui Antonie". Grecul insA fu urcat in scaun, cu aceastA tocmealA ca dupA
dansul alt strein sA nu mai fie, apucandu-se cA el va alege pe
urma lui pe unul din episcopii pAmnteni, ca sA nu se strice
obiceiul lArei. lar dacA l'au supus varsta bAtranetelor, de au
slAbit din fire, fiind Indemnat de oamenii slii, s'au apucat ca sA
la o surn de bani dela unul din strAini, Grec, care se cerca sA
tricap la mitropolie. Ci stand ImpotrivA, apArandu-se cu obiceiul Ord si cu tocmeala ce avusese cu proin mitropolitul Ni
ehifor, s'au scApat scaunul de alti strAini". Soborul Moldovei
In conforrnitate cu aceste temeiuri hotArAste In 1752, sub
241 1bidem, p. 127. Scris este simbolul In condicA In
1" Ibidem, p. 132, 155, 175, 188.
IN Ibidem, p. 169, 215, 253, 275, 356.
206 lbidem, p. 144, 148, 282.

is Ibidem, p. 194.

limbit rornAnit. r.

INVATAMANTUL ORECERC IN EPOCA FANARIOTA

199

mitropolitul Iacob, ca din pAmnteni sA se aleagA mitropolit,

iar strAini nici odat6s nu se primeascA" 107.
Cu toatA atare hAtArire, in 1758, odat cu suirea lui Ioan
Calimah in tronul Moldovei, se urcA in acel arhipAstoresc fratele domnului, Gavril Calimah, fost mitropolit al Tesalonicului,
care desl de origine romanA ca i fratele su, er de sigur cu
totul grecizat, pricin6 i pentru care el este privit ca al doile
mitropolit strin in Moldova 109 In 1786, la moartea mitropolitului Gavril Calimah, o seam6 de boieri partizani ai Grecilor erau s pun ca mitropolit pe egumenul dela mAnAstirea
Barnovski, Iacob, Grec de neam dar cei mai multi dintre boieri

protesteazA at'at la domn cAt si la PoartA in contra acestei

incAlcAri al obiceiului p6mAntului, arAtAnd cum o singur dat

numai, la hainirea lui Anton, s'ar fi ales mitropolit grec, insA

In conditiile arnate de mai sus a actului sobornicesc din 1752,
a cAruia inteles boierii 11 reproduc in protestul lor, cerand dela
domn ca sA nu incuviinteze atare rnduire 109 Intervenind insA
tocmai atunci ocupatia ruseascA, in rAsboiul dintre 1788-1792,
Rusia aseazA mitropolit in Moldova pe Ambrosie, arhiepiscopul

de Pultava, punnd astfel cu puterea un Rus in fruntea mitropoliei 110

Printre episcopii Moldovei iarAsi intAlnim un singur Grec,

si anume Iacov, la scaunul Romanului, unde st6 insA numai

7 luni, murind de o boal6 naprasnia in 1786. Modul cum

acest elugAr strAin au incAput in tronul episcopal este interesant de cercetat, cAci va oferi o vrednicA parale16 pe a-

ramial bisericesc a celor ce se petreceau pe acel politic in timpul

epocei Fanariotilor. Iacov er arhimandrit al mAnAstirei Barnovski din Iasi, si la moartea mitropolitului Gavril, impins de
patriarhia de Constantinopole, care doreA sA reduc5 si Moldova

In aceeasi stare de supunere in care se afla Muntenia, si de

domnul de atunci Alexandru Mavrocordat al II-lea Firariul

(1783-1786), caut sA punA mna pe mitropolia Moldovei. Puternica impotrivire a clerului si a boierilor pAmAnteni 11 impedicA cum am vAzut de a-si ajunge tinta. Se abate atunci
asupra episcopiei de Roman, pe care izbuteste a o dobAndi cu
toat6 impotrivirea boierilor. Ins6 cu ce pret ajunsese Iacov a
cAlca in picioare asegmantul Ord 1 Chiar acei ce-1 sprijinise,
precum domnul Mavrocordat, domnita Sultana oita lui, ativa
1" Actul sinodal fAcut la Ia51 In 1752 Ianuarle 1 In C. ErbIceanu, Is-

loria mi1rop91iel Moldovei ;i Sucenei, Bucuressl, 1888, p. 24 reprodus sl de Uri-

caral, II, p: 241.

1" Arhiereul Filaret Scriban, lstoria bisericeascd a Ronulnilor, Ia51, 1871,

pag. 170.

ErbIceanu, Ist. mltr., p. 38. ,

11 Scrlban, Isl. bis, p. 170.

200

It3TOBIA ItOMANILOR

boieri influenti, apliand sistemul cunoscut al jefuirei, storsese

de bani pe lacomul episcop. Domnul fi luase suma uriasa de

50,000 de lei, and venitul Intreg al episcopiei nu er deat

de 7,500. Darurile Mute domnitei erau In bani de 7,500 de
lei, bez un inel de smarald de 1,000 de lei si o floare de
diamant". Apoi alte daruri la deosebite persoane influente,

precum spatarului Caragea 12.000, portarului Nicodim 2.000 si

alte sumi potrivite tuturor celor mai mici, care contribuise fienumai cu ascultarea lor la Intronarea episcopului. Ce icoana
minunata In mic a celor ce In mare se petreceau la Constantinopole "II Nu putina batae de cap casuna divanului regularea
acestei triste mosteniri lasate de efemera trecere a Grecului pe
scaunul episcopiei Romanului.
Cu toate c In mitropolia Moldovei i In episcopia Ro-

manului Grecii nu patrunsera deat Intr'un singur rand, in-

rIurirea grecizarei bisericei moldovene fsi afla rasunet In condica mitropoliei iesene. Astfel desi singurul mitropolit grec ar
Moldovei, Nichifor, scrie actul dimisionarei sale, din 1750 Octomvrie 7, In limba romana, vazand a nu-si poate vinde scau-

nul unui altui Grec i roaga prin el pe domn s faca din

parnnteni mitropolit dupa cum este drept" in acelas an se
gaseste actul de hirotonie al lui Iacov scris in condica Intai
In greceste, Insa fr subsemnaturi, i dupa aceea redat in traducere romna cu semnaturile pastorilor bisericesti. Tot din
acel an se mai afla i actul de hirotonie al lui Dosoteiu episcop-

de Radauti scris iari, In dou limbi, cu subsemnaturile tot

pe textul romnesc. Actul de alegere al lui Inocentiu, episcopur

Husilor din 1752, este scris romaneste numai, cu toate ca

hiereii iscaliti In el sunt aproape toti Greci. Tot asa romaneste sunt redactate actele de alegere ale mitropolitului titular al Sevastiei, la care se randuieste un egumen grec dela
mAnastirea Golia, i acel al mitropolitului Sinadiei, hirotonisiti

In Iasi dupa ordinul patriarhului. Actul de hirotonie insa al

lui Gavril Calimah, din 1758, este iarasi scris In greceste cu

traducere romana
Cu toate c i biserica moldoveneasca resimtise Inraurirea
grecizarei incunjuratoare, precum nu se puta altfel, totusi In-

strainarea ei er departe de a fi asa de deplina ca aceea a

Munteniei, care se prefacuse cum am vazut In partile ei superioare aproape cu totul dupa chipul grecesc. Un document
foarte curios intareste neatarnarea, pe care tot deauna mitropolia i episcopiile moldovene, au pastrat-o fata cu elementur

grecesc. Prin el arhimandritul i egumenul bisericei Sf. Neculai

Meleldsec.ee, Chron. Romanului, II, p. 113-138, care aduc3 toate
doeumentele.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

201

.<zis i Papauti) din Botosani, recunoaste ca a primit egumenia

acelei manastiri dela patriarhia de Antiohia ckeia era Inchinata,
se declara' de membru nedeslipit al acelei patriarhii, i renuntd
la drepiul de a cere vreodalti rangul de episcop in Moldova. Atare

renuntare, bine inteles ca a trebuit sa-i fie impusa de domn,

dupa obiceiul Ord, de oarece, deI Roman, devenise egumen
al unei manastiri Inchinate 112 Paralel cu atare neatarnare mai
mare a bisericei moldovene de predominarea elementului gre-

-cesc In tara chiar, intalnim si o pozitie a ei mai liber fata

cu patriarhia de Constantinopole, deck cum state biserica
munteana. Inteun arz catre Poarta din 1786 gasim pe boieri
aratand ca am apucat de la p'rintii i stramoii nostri ca
nu s'au -Intamplat sa astepte voia dela patriarhie ca sa poata
domnul i parnantul alege mitropolit" 113. In Muntenia din contra

alegerea mitropolitului se face totdeauna cu Invoirea patriarhuluin4.

In rezumat rezultatul cel mai lamurit al culturei grecesti
asupra poporului roman, era grecizarea societatei mai inalte
reprezintata prin cler i boieri, dupa cum se vede lucrul din
obiceiul de a subsemna numele pe greceW primit de o multime de fete din tagma boiereasca
; Nfx61czog DITcpyxo9dvo;,
Pocivacc Xocpcacepcto;, rpny6pto; rxtxce, bowircpon ARcevtg, E),syxn
Aovasaxa, NcxoXciK Tpinsoc, EXivn xovziacc rouSiaxcc, Eticpavo;
Iffisigxo;, (Bibeseu) Zp.apvacc Moopyo:6vxce Eatpep pa6x, Oop.a;

ilpcalavoq, ircEnce tnq Twv nocruov, (Toma Bratianu Ingrijitorul

postelor), Nfx6Xo:0 Pcoolitog, Kowncottvo; OTTEteXtcrvog, Kovn.
Kavtaxo47)vel. hoovvrx .11qp7tatrig (Stirbei) B6pvo*, Tp. licadavecrxog,
KO)VaT. Hpo:116? (Brailoi) E-c6XvixK, AXgavSpo; Nsv4ouXiaxoq, EXivn
lIpcaon, Ktovcrc. 317ca?,o4avou (Balaceanu) trgy6pcoc rpaSso-rcivog
(Graditeanu), rp. 4I3E.XcrnecrxK, AouVev3pa no4opavxcc, (Put ureanu),
Itocvvng EXcacvtivo; I. roXiaxK, AXLEavapog Navz;ob (Nenciu) ; Tot

asa gasim scrisoarea unor boieri romni In 1822 subsemnata

greceste Etiapeopa KoXcp6olta. Tot grece*te iscaleste Icafreck IIpayx06cevxa Mizavigacc, ysvm.avn

lIciXacc (Salta Brancovanu bneasa,

nascuta Ba1s)115. Toate aceste

ne arata ca aproape toata

boierimea munteana' vorbi i scria grecete. Cunostinta

intrebuintarea limbei grecesti era pretuita ca acea a unei
limbi mai nobila, mai culta, i aduce lepadarea idiomului
national, ca unul ce nu ar fi destoinic a reproduce idei mai
deosebite si bun numai pentru mijlocirea nevoilor de rand.

Acest dicument precum sj toate acele raportate asupra mitropoliei

Moldovei, In Condica strintei a MIldwei needitii In arhiva mitropolici din Ia51.

"e Arzul din 23 Martle 1786 In Erbiceanu, Istoria mitropoliei Moldovel,
p. 39.
114 Condica sfdrald a mitro pollei Ungro-Vlahiei, passim.

10 N. forge, Studit fi Doc., VIII, p. 39-77. Adaoge IX, p. 122 Vol.

X p. 41.

ISTOBIA ROMANIL011

202

Aceasta era parerea in primul loc a dascalilor si carturarilor

greci, din care unul Lazaris Tingala serie chiar un tratat,

dedicat lui Scarlat fiul lui Neculai Mavrocordat, in care

calla s6 dovedeasca ca limba elina este cea mai destoinica
pentru Snvatarea stiintelor, cernd ca ea s nu fie inlocuita
Cu alta limba in principatul Valahiei, mai ales nu cu cea
romna, si combate chiar greceasca moderna ca organ de
predare 116 Dar si intre oamenii tarilor, si anume dintre cei
mai luminati, intalnim care se potrivesc in idei cu dascalii

greci, si care chiar nu stim prin ce procedare a mintei lor, aiurite de grecism, merg pana acolo a consider limba greceasca
ca limba fireasca a poporului roma'n. Cum ar pute fi altfel
inteleasa tnguirea mitropolitului Iacov Stamate (1792-1803),
care deplangand modul nepedagogic al predarei limbei grecesti,

arata cum ucenicii mai zece si doisprezece ani imbtranesc

in gramatica, in vreme &And neamurile Europei, tot aceasta

limba, mticar de le qi este strdinei, ca pre una ce le este foarte

trebuitoare a-UR mai cu inlesnire o invata de cat noi, inct
In cinci ani pre cei mai adnci singrafi prea cu amaruntul fi
inteleg" m. Vra s 7ica Romnilor bimba greceasca nu le era
straina l

De altfel aceasta cultura a poporului grecesc trebui s

ramna stearp si far% rodire in sfera cugetarei, de cAt doar
In putinele exceptiuni ce strabateau mai departe catre clasicismu. Inteadevar bimba greceasca modern, aceea care mai
ales se introducea prin scoli si se raspndea prin practica in
tarile romane era si ea saraca in idei, afar de cat in aceIe
fail spor ale cunostintilor teologice. Aproape ca si slavonismuI
ea intunech mintea si nu o destalina, si ave asupra poporului
roman numai efectul negativ, de a impedeca prelucrarea propriei lui limbi, singura in care el putea rasadi, cultiva si culege cmpul manos al gAndirei. Nu se poate ctusi de putin
asemana studiul limbei grecesti din tarile romne, cu al celor
clasice din Apusul Europei. Aice limbile straine erau 7emislitoare de idei, pe cnd limba greceasca moderna din Muntenia
si Moldova invalea numai cu o patura straina pustiul ce se
late peste orizontul lor intelectual. De aceea nu se observa
nicairi in tarile romne efectele constatate in apusul Europei
ca datorite studiului clasicitatei, si mai ales productul sail cel
mai de sama, spiritul de critica, fiinca lipsia izvorul din care
Tratat aflat de C. Erbiceanu, In bibliotcca seminariului din 1:Lcu

re5ti, Xenopol 51 Erbiceanu Sertarea f co lar6, p. 40'7, No. 80. CAt de mult era

pretuit acel ce oven condefas nu numal romAnesc dar 51 grecesc", se vede

clin mal multe scrlsori ale timpului. Vezi doull din ele In N. Iorga, Contribulti
Icz Istoria literaturti Rcnulne, In An. Ac. Rcm., II, tcm XXII, 1904, p. 15 II 26
"7 Flaportul mitropolltulul lacov II despre 5coale in Urirarul, III, p. 16

INVATAMANTUL GRECESO IN EPOCA FANARIOTA

203

el ar fi putut s5-si iee obArsia. La rAsturnarea regimului fanariot mintea poporului romnesc er tot att de inapoiat,
cugetarea lui tot atAt de neputincioas5 ca i la introducerea
lui in Odle romne, si a trebuit culturei nationale s5 incecipd
lar dela primele elemente spre a-si face cale c6tre regiunile superioare.

In apusul Europei cAnd au trecut popoarele de la limbile clasice la cultura nationaI5, capitalul de idei astigat din
cele d'intAi fit numai turnat In formele acestei de pe urmA,
mintea inaint5 mai departe ; nu trebui s5 reinceap5 din capAt
a lega firul cunostintilor. La Romni cAnd dispAru cultura fanariot5 nu rdmase nimic pe urmele el, i poporul trebui iar
s5 inceap a sloveni incurcata carte a culturei, trebui s5 lucreze Meet i treptat la formarea ideilor sale, iar scoalele ce
le Infiint5 nu fur5, ca in Apusul Europei, o continuare a universitAtilor clasice, ci trebuir s6 inceapc1 iarei# cu clasele elementare.

Cele cateva exceptiuni de oameni inv5tati, ce se intalnesc

si in epoca Fanariotilor, nu dovedesc nimic, intru cAt talente
siau intamplat totdeauna s5 se iveasc5 In omenire 118.
4. CULTURA APUSEANA

In timpul epocei fanariote se face un mare pas in apropierea mintii romnesti de cultura apusului. Aceste atingeri
incepusee, inc5 cu mult timp innainte prin relatiile politice
prin atingerea cu Sasii din Tranmai ales cu Venetia
silvania reprezentanti i ei m5car pan5 la un punct ai acelei
culturi ; apoi prin comertul cu mai multe centre din apus ; nu
mai putin prin apusenii ce se str5mutau din cnd In cnd In
trile romane ca oameni politici, medici, lucrAtori, etc., ba
uneori chiar ca Domni cum a fost Iacob Eraclid Despotul,

Gaspar Gratiani, apoi prin Domnite ca Marioara Vallarga sotia

lui ; sotiile lui Alexandru cel Bun si a lui Alexandru Basarab.

Petru Cercel prin c515toriile lui in Franta, Petru Schiopul prin

petrecerea lui la Innsbruck adusese iarAs raza apusean5 spre
a lumina r5sAritul (contrazicere In cuvinte unui

Toate aceste atingeri erau Ins5 sporadice i intmpliitoare ;

nu erau rodul unei imboldiri statornice care singur poate da

nastere unei serii istorice.

Aceasta Incepit atunci cnd Romnii vor lega cu apusul
incheggri trainice i lucru la care poate nu ne am puteA astepth
Intocmai de aceeasi pArere este si D. Russo, Elenismul in Romdnia,
1912, p. 65, Cu toate cA aratii InsemnAtatea Influentei culturii blzantine asupra
RomAnilor. AceastA influentA nu evil InsA efecte desteptAtoare.

204

ISTORIA ROMANII.OR

cele Intai leaturi de acest fel, si anume cu Franta, full incepute pentru Tdrile Romne prin grecii Fanarului.
S'ar pdrea la o privire mai pe deasupra cd. Indreptarea

poporului roman cdtre aceea a capului gintei latine ar fi datorit afiniatei de neam si mai ales trezirei constiintei sale
de rasd latind. Dacd ar fi asa, ar trebui ca partea Romanilor
de peste munti, unde tocmai atare constiintd a luat zborul
ei cel mai puternic, si s'au implantat mai adanc In fiinta poporului, sd Infdtiseze pornirea cea mai rostitd cdtre cultura
francezd. Este Ins cunoscut cdt de putin rdspanditd este atare culturd la Romnii de peste munti, si deci dacd intalnim
o atare plecare numai la Romnii din principatele duarene,
este invederat cd ea trebuie atribuit unei altei pricini de cat
desvoltdrei constiintei sale de popor de origine latind no.

Grecii Constantinopolitani erau Impinsi prin MAO pozitia lor de mijlocitori intre Turci si popoarele Europei, a In-

vdt limbile si a unora si a altora. Ei totdeauna slujise de

fdlmaci In daraverile dintre stdanii lor si oamenii Apusului
ce veneau prin Rdsdrit. In curnd Insd Turcii intrand In legaud si politice s'i nu numai dusmdnesti cu Europa, avurd
nevoie de a se Intelege asupra insemnatelor daraveri ce decurgeau din atare relatiuni. Ina. din 1555 gdsim pe un bail
venetian pdrandu-i foarte rdu cd ar trebut sd trateze prin mijlocirea altora si nu deadreptul niste afaceri atat de insdmnate 120

Prea fericiti erau Venetienii cnd Intlneau oameni credin-

ciosi ca Teodor Paleologu ca sd nu-i Insele In Vlmdcirea convorbirilor sau scrisorilor 121. Dupd Venetieni, si alte puteri acreditard ambasadori statornici pe lngd sultan ; asa Franta In
1536, cnd trimite acolo pe primul sdu reprezentant, Jean dela
Foret ; Anglia In 1588 pe William Harrebone ; apoi Olanda,
Polonia, imperiul german si mai trziu Rusia. Relatiile diplo-

matice cu Europa land intinderi tot mai mari, insemndtatea

tlmacilor deveni tot mai rostit, pnd ce un Grec iscusit,
Panaite Nicusia, stiu sd facd din postul de dragoman unul din.
cele mai de seamd ale Portei otomane. Dupd moartea lui,
Intamplatd in 1673, un alt Grec tot att de talentat, Alexandru
Mavrocordat Exaporitul, stiu a se ardta a-tat de neapdrat Turcilor, bleat toatd politica lor externd se strecura pe mnile lui.
Dela el postul de mare dragoman dobndi rolul cel mai insemnat In conducerea relatiilor externe a le ImpArdtiei maho"9 Aceasta teza care anume este primita de toata lumea ca un adevar
ce s'a inteles dela sine, a fost Intaia ail pusa in lumina de mine In o conferintli, Influenti francezd tn Romania, 1887.
" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reichs, III, p. 831 si 835.
"1 Zinkeisen, III, p. 837.

INVATAMANTIIL GRECE6C IN EPOCA FANARIOTA

206

medane, i dragomanii fncepurg, cu fiul ski Neculai, a primi

ca multAmitg a indeplinirei credincioase a postului lor, tronurile tgrilor romne.

Locul de dragoman fndatorind pe acei ce-1 ocupa la studiul

limbei diplomatice, la inceput, cat timp italiana Indeplinea acest
rol, Grecii ce se preggteau pentru dragomanat, Ii Insuiau pe
lang limbile orientale i pe aceasta mai ales din cele apusene.
Ma Neculai Mavrocordat Intre celelalte bogate ale lui cunotinti
numgra i pe acea a limbei italiene 112. Grigore Ghica, care In-

locuete pe Neculai Mavrocordat in dragomanat, tia de asemene mai cu deosebire limba italiang, de care se slujia In corespondentg Is. In tot timpul predomnirei limbei italiene vedem
pe Greci Indreptndu-se c'tr Italia, spre a-i Hirgi cercul Invgtgturilor. Aa fgcuse Alexandru i Neculai MavrocOrdat, precum i In deobte toti profesorii greci, precum Simion Cavasilas
care studiazg In Padova, Teofil Coridaleul In Roma i Piza, Leon

Alatios, Elias, Miniatis, Vincentios Damados, Nichifor Teotokis, Trifon din Mezovo, Sevastos Leontiadis, toti Invtati
In universitatea din Padova 124.

tre sfritul veacului al XVII-lea fug limba francez

se substitue in diplomatie celei italiene, i preggtirea Grecilor
pentru posturile de dragomani ja fndatg o noug Indreptare, Intorcand silintile ei cgtre studiul noului organ de transmitere a
cugetgrilor politice. Dadi Alexandru i Neculai Mavrocordat Invgtase limba francezg mai mult din nevoie culturalg, Constantin
fiul lui Neculai o aplicg la daraverile politice 1=5. Dragomanii
de pe vremile lui Alexandru Ghica, Ioan Calimah i altii cunosc
i limba francezg i o Intrebuintazg la tratgrile lor ; iar de acolo
fnainte toti dragomanii, i prin urmare toti principii Odle romne, In care ei se prefceau, cunoteau aceastg. limbg1-26. Ei se
slujesc Intotdeauna de seceretari francezi. Aa In 1761 Grigore
Calimah domnul Moldovei are un secretar francez a cgrui nume

nu ne-a fost pgstrat ; sub Grigore Ghica &fin In aceiai targ ca

secretar pe unul dela Roche care rgmne in atare fnsuire i In a
122 Vol. IX p. 11.

"" Vezi o scrisoare adresat6 de el ca domn al Moldovei catre amb. rus

Nepluef. in italieneste, Doc. col. Hurm., Supl., I, p. 526.

124 Chassiotis, L'insiruclion publique chez les Grecs, Paris, 1881, p. 35, 49,
54, 57, 76, 77.

Vezi scrisoarea francez6 adresatit de Const. Mavrocordat atre car-

dinalul Fleury in 30 August 1740 si pe care o credem scris6 de el InEn31. Hurm.

Doc. Supl., I, p. 559. Mai vezi o alt6 c6tre acelasi prin care ti multiimeste pentru
trimiterea catalogului bibliotecei nationale. ibidrm, p. 563.

"' Despre urmAtorii domni fanariot, fosti dragoman', avem dovezi anumite de cunostinta limbei franceze, Constantin Ipsilanti Hurm, Doc. Supl,.
II, p. 281. Constantin Moruzzi, Mihail Sutu, ibidrrn. p. 112. Alexandru Ma-

vrocordat domn In Moldova dela 1783-1785 Toga, Btot zaraipot, VI,

p. 185 loan Caragea l Alexandru Sutu corespund In frantuzeste Cu cavalerul

206

ISTORIA ROMANILOB

doua domnie a lui Grigore Calimah, Trimis fiind dela Roche ca

agent la Viena, Ii ie locul un alt francez Nagy i ca al _doilea
secretar, un Provansal numit Simian127. In 1872 sub domnia
lui Neculai Caragea intAlnim pe dela Roche ca secretar in Muntenia ajutat de Tissandier, al doilea secretar. Tot ca secretani
mai intAlnim pe Darosoy sub Alexandru Mavrocordat al II-lea
Firariul in Moldova (1783-1786; pe Martinot adus de Calimah
ca profesor de matematici 1 apoi intrebuintat de Alexandru
Ipsilanti ea secretar in dragomAnia lui. (1796-1797). Chiar
Constantin Ipsilanti domnul Munteniei, prietenul Ruilor in
timpul revolutiei intAmplate in Franta, i deci dumanul acestei
puteri intrebuinteazA ca secretar pe un aventurier italian frantuzit, care 'i dAdea numele i titlul de Gas pari conte de Belleval,

i care ddvine chiar ministru al trebilor din afar. Grecii din

slujba principilor i a dragomanilor sunt alei mai cu deosebire

din cei ce tiu frantuzete. Aa intAlnim in 1807 ca agent lui
Alexandru Moruzi fostul principe al Moldovei (1802-1806) pe
un Grec albanez, Ioan Ghica, din familia Ghiculetilor care se
rostia foarte bine in limba francei 129.
Potrivit cu asemenea schimbare a limbei diplomatice i vedem pe dascalii greci indeletnicindu-se cu cunotinta limbei franceze. Astfeliu Gheorghe din Bizant traduce in 1750 scrierea lui
Montesquieu : considrations sur les causes dela grandeur et dela
&cadence des Romains ; Doroteu din Hios directorul colegiului
din Const. er invkat in coalele franceze ; Iosif Misiodax profesor la Iai in 1765 traduce aritmetica lui la Caille, iar in 1780
Ionas Spermotis profesor la Ambelachia traduce algebra aceluias autor francez. Atanasie Psalidas, profesor la Ianina pe la
1755, vorbea frantuzete, i Otr6 acela timp fratii Zosima fac
o donatie colegiului din Ianina in scopul de a se plki un profesor

de limba francez6. In 1815 Jules David este numit profesor

de francezI la colegiul din Hios. Inc din 1782 vestitul editor al

autorilor vechi, Adamantius Coray, se stabilete In Paris pentru

a putea sI se devoteze in totul scopului vietei lui, publicarea

vechilor autori elini 129.

de Gentz. Prokesch-Osten, Depiches indites des chevalier de Gentz aux hospodaps de Valachie, Paris 1876, Tom. I. Dimitrie Moruzzi delegatul turcesc la
pacea de Bucuresti. Hurm. Doc. Supt., II. p. 588. Mihaiu Su f i (mal jos nota 140).
Alexandru Moruzzi despre care OlugNrul englez Adam Reale. Voyage en Allemagne, Pologne, en Moldanie, Turq tie, traduit par
Paris, 1818, p. 18,
spune c 1-ar fi vorbit frantuzeste Grigore Calimlh case de si vorbea italiana
si franceza, numal din motive de etichetd se Intelege cu Boscovici prin talmaciu. Boscovich Giornale, p. 237.
Hurm. Doc., Supl., I, p. 725, 734, 754, 774, 872.

l'a Hurrn. Doc. Supt., II, p. 14, 17, 49, 134, 177, 271, 274, 277, 371.
ne Ghassiotis, 1. c., p. 39, 41, 48, 51, 63, 100.

INVATAMANTIII, GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

207

Domnii fanarioti care fusese dragomani si care isi preg-

teau copiii pentru inaperea in acel post, poarta prin care se

ajungea la domniile romne, trebuiau cu att mai mult s5-i inz6streze cu cunotinta limbei diplomatice. De aceea ei se Ingrijiau totdeauna a ava profesori francezi in casele lor 1", spre
a da copiilor lor cresterea cea mai potrivit5 pentru imbrAcarea
posturilor diplomatice din imp5r5tia otoman5131. Ienache 175arescu ne spune despre fii lui Alexandru Ipsilanti din Muntenia
(1775-1782) a aveau ei dascali europeni de limba frantuzasa,
oameni vrednici de laud si impodobiti cu mult5 tiint5" 132.
Exemplul curtilor fanariote fu in curnd urmat de boierimea t5rilor romne. Nevoia celor d'inti deveni mod i bun
ton pentru cea din urm5 si astfeliu cunotinta limbei franceze
deveni in curnd pe lng acea a celei grecesti una din cerintele
neapArate ale civilizatiei fanariote. Profesorii de frantuzeste
Incepur' a fi autati, si multi francezi emigrati din pricina revolutiei celei mari g'sir5 un mijloc de existent5 din lectiile ce
dkleau prin casele domnesti i boiereti.
Astfel intlnim pe Clemaron, institutorul copiilor lui Moruzi in Moldova pe Martinot, cel adus de Calimah ca profesor
care (16 lectiuni i copiilor logofAtului Manu, dela care apoi reclam6 prin judecat5 suma de 924 de lei, datoriti lui pentru lectii
si arti procurate elevilor si, intre care se vorbeste de primul
volum al matematicei lui Bossu ; pe un emigrant francez pretinsul marchiz Beaupoil cl? St. Aulaire, care se intrecea cu comitele Gaspari de Belleval in incuviintarea unul atre altul a titlurilor lor de nobletA, cu atta mai dulci pe buzele lor cu at
de sigur erau uzurpate ; pe la 1794 intlnim dnd lectii prin Iai,

pe Jacrs Ledoulx care p5r5sise Rusia cea desnot5, unde se

retrsese inti spre a se strmuta la Iasi" ; in 1796 pe doi frati
Trecourt, profesori la Iai, unul in casa domnului, celalalt
In acea a unui boier. Emigratii francezi mai ales acei izgoniti

din Rusia gAsiau ocunatii in Iasi si Bucuresti. Laurencon, Recordon, Colson, Mondville, dAdeau lectiuni de francez5 pela
inceputul veacului in Bucuresti, si la 1806 and vin Rusii, g5sesc
mai multi tineri si fete de boieri vorbind frantuzeste. In 1780
gAsim pe grdarul Barbu Stirbei mare boier din Oltenia cernd
negutitorului hagi Pop din Sibiu s5-i caute un dasal de fran1" rovaac B4pc iscepaa))XXor. I, p. 125.

181
Raportul lui Mariage c. relatiunile externe 14 'tine 1811. Hurm. Doe,
Supt., II, p. 587: Ces princes ou beys rciivent toujours une ducation soigne.
Telle est la volont de la Porte, tant destins A remplfr les postes secondaires
de la diplomatique turque, dont en naiad ils sont les vritables agents, A devenir, prmiers dragomans, et enfin A parvenir aux principauts de Valachie
et de Moldavie".
no Istoria frnpffrdfiel otomane In Papiu, Tesaur, II, p. 287.

208

ISTORIA 11,0MANILOR

tuzeste pentru copiii lui3-38. In Moldova gasim pela 1796 de

Cad) d3 Lille, refugiat din Rusia, castigand suma insamnatoare
de 400 de lei pe luna cu lectii de franceza 134. Se mai gasesc medici francezi precum Mazeret, medicul lui Alexandru Ipsilanti,

0 chiar bucatari din aceeasi natiune precum Louis Etienne

Maynard chef de cuisine de son altesse le prince de Valachie
(Ipsilanti)" 135. Boierii imitnd pe principi, tineau si ei pe in-

trecutele preceptori francezi in casele lor ; acei care nu gasiau de

acqtia, se ajutau ca Greci sau alte neamuri, care (Mean si ei

cum puteau lectii de frantuzeste, ceeace face pe Laurenon sa
mustre pe acei parinti nesocotiti care prefereau unui adevarat
Francez care-si cunostea treaba, un Grec, Italian sau Neamt
care numai strica si nu invata limba copiilor"136. Dar apoi chiar
Francezii insisi care dadeau lectii nu erau cu totii oameni des-

toinici, cum spune, un raport al lui Martin catre Champagny

din 27 Sept. 1810 : Francezii care sunt in Iasi sunt cei mai multi
institutori ; dar fiindca multi dintre ei nu s'au apucat de aceasta
treaba decht din intamplare le lipseste mult ca sa aiba destoinicia
trebuitoare. Altii sunt slugi sau bucatari 1". Atare indeletnicire

indestul de serioasa cu liMba franceza, fact' de ea incepu a fi

vorbita in societate, si cartile franceze, ademenitoare si prin forma
lor, gIsira cetitori printre boierii romani. Carra ne spune

ca pe timpul sau (1775-1777), pe lan limba greceasca se

mai vorbea 51 italiana si franceza, ca operile lui Voltaire s'ar afla

In iretinile cator-va tineri boieri, si ca patriarhul Constantinopolei ar fi amenintat cu mania ceriului pe acei ce ar ceti pe filosoful francez" 138. Pe la 1793 gasim pe boierul muntean Barbu

Stirbei plangandu-se c nu are garete. S'ar parea ca e vorba de

gazete franceze, dar se vede din alta serisoare a lui in care spune

lui Hagi Pop din Sibiu ca daca nu e cu putinta gazeturi italienesti, imi vii trimite tot nemtesti" ca erau germane 1. Un
ziar, Le spectateur de Nord din Decemvrie 1801, spune ca pe
cand Frantia devinea barbara, erau tari barbare care devineau
"I Scrtsoarea lui $tirbei In Conlribufii la Islorla Invlif6manlulut, In An.
Ac. Rom., II, tom., XXIX, 1906, P. 34 (2).
"4 loan Gbica, Scrisori c. Alesandri, p. 202. Comp. Cado de Lille c. afacerile str5lne, 20 August 1796. Hurm. Doc. Supl., III, p. 437.
"5 Ibidem, Su p/., II, p. 98, 219, 250, 265, 273, 296. Pentru Maynard,
vezl, ibidem, p. 7. Comp. Laurer)n, p. 24. Alt bucritar Louis, Hum.,
Doc., X, p. 48.
'5' Hurm. Doc., XVI, p. 874. Cf. si Fornetty c. Richelieu 3 Ian. 1817
N. Iorga, Doc. Calimah, I, p. 371. Negutitori francezi lipsiau In Moklova, ibidem
p. 374: ,.il ne se trouve dans la province aucun negociant franvais et il tee-

xiste presque aucun rapport commercial avec la France".

"5 N. Iorga, Sludii i Doc., VIII, p. 27 si 37.
" Laurc )n, p. 35.
1" Carra, Histoire, p. 197.

INVATAMANTUL ORECESC IN BPOCA FANARIOTA.

209

franceze. Curtea din Bucuresti juca toate feliurile de jocuri de

spirit in limba francez6 si chiar gospodarul (Mihail Sutu) crescut
-de un Francez, prieten al Francezilor, vorbindu-le limba aproape
tot asa de bine ca si ei, incunjurat de o jumAtate de dregAtori
oameni din aceast natie, destArati din care el si-a fOcut societatea intimA, le d exemplul amestecului cugetOrei si a moralei
panA si in cele mai copila'resti petreceri" 140. Rai cevi ci, consul
austriac din principate pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

arat a limba francez6 ar fi in mare vagi, si ar fi si femei

care ar vorbi-o" 141. Asupra acestei din urm imprejurAri
adauge si Recordon, a fetele acele ce trec drept a avea o

crestere mai bun ar vorbi si putin frantuzeste 142. Episcopul

de Minnie Chesarie care stiea frantuzeste o exceptie in tagma
bisericeaseg,cere dela negutitorul Hagi Pop s'A-i procure dela
Viena, dela Venetia sau de unde o fi, vestita carte ce se numeste
pe frantuzeste Dictionnaire encgcloTedique adecA lexicon care
este despArtit in mai multe tomuri unde se cuprinde toate invAtOturile in alfaviton", (adecO dup6 alfabet). Acest episcop
mai primia si gazete franceze ca Mercure litteraire et politique
it Mercure histori que et nolitquie preeum si cartea lui Carra,
Histoire de la Moldavie et de la Valachiem. Marele CAmAra Iancu
scrie In 1791 o serisoare in frantuzeste ; postelnicul Mann subsemnO

inteun act frantuzeste : Dmtrius de Manu postelnik" In

1799. In 1803 SAftita Dudescu scrie agentului imperial francez

o scrisoare in aceastA limb 144. Un cOliltor care a trecut pela
sfarsitul epocei fanariote prin Ia4, ne povesteste urmAtoarea
hazlie imprejurare. DupO ce constatO cA daeO a nu face nimica
poate fi privit ca o parte din fericire, apoi Mil Indoial6 cA de
aceasta se bucurA boieresele moldovene, si cO toatA ocupatia
lor este de a rAsfoi de eand in cand cate un roman francez. Intr'o
zi luai, in o cas6 unde obicinuiam a m'A duce, o carte in mani ;
era o parte din Corrina doamnei de Stael. Deschizandu-o dau
peste mai multe note fAcute pe marainO. CercetOndu-le observ
a prea iubitul Oswald nu aflase In ochii cetitoarei aceeasi gratie
ca tnaintea acelor orbiti ai eroinei romanului. Mai pretutindene
unde el apArea si sminea ceva, sau stAtea chiar mut, era salutat
pe margine ea un 6)c)v (dobitoc), sau ca un ricScces (mapar) si
alte de aceste epitete. La locul unde el respunde principelui de
Castelforte, la observArile acestuia &A ar pierde ill% erutare pe
140 Citat de En gel Gesch. der Walachey.
141 Raicevich, Osservazioni, p. 215.

"" Ilecordon, Lellres, p. 112.

14' N. Iorga, Scrisori bisericesli, in An. Ac. Rom., II tom. XXVIII
1906, p. 193 (11), 195 (13), 0 196 (14).

144 DupA hArtii necatologate din Bibl. Ac. Rom. citate de N. Iorga
in Isloria lit. rom. In sec. al XVIII-lea, II, p. 32 0 37.
A. D. Xenoi.ol. Istoria Romitoilor.

Vol. X.

14

210

ISTORIA ROMANILOR

nenorocita lui prieting : vous me trouvez done bien coupable

mon prince" ggsim exclamarea mai caracteristicg : ritaccpe
xspatocp6pe (magar incornorat). Rsul cglgtorului aduse intrebgri

din parte doamnei la care se afla, si se incinsg o convorbire interesantg asupra Corrinei si a amorului, cAnd tocmai intrg bgrbatul doamnei cu un alt boier. De indatg discutia noastrg lug
sfArsit, cgci barbatii cred cg nu este de demnitatea lor de a asculta

vorbele femeilor. Boierii lepgdarg pantofii lor cei galbeni si se

asgzarg pe divan. Aceastg darng fusese crescutg in Fanarul Constantinopolei i trgise mai mult timp acolo"
Aceastg povestire a minteosului cglgtor ne arat inteun
chip viu amestecul culturei grecesti cu acea francezg in timpul
Fanariotilor, precum i starea Meg' primitivg a simtimntelor
ce miscau inimele oamenilor. Dacg adgogim la cunostinta limbelor grecesti si franceze ceva muzicg, mai ales cAntarea din
piano, atunci vom aveA icoana culturei sexului femeesc din acea
epocg 1.46. Tot asa aflgin pe Marieta Cantacuzino fiica vgduvei
Eca terina Cantacuzino nscutg Palade, posednd Main te de
1821 o micg bibliotecg in care intlnin cgrtile nu prea evlavioase
ca La vie ct les amours du chevalier de Faublas 14 volumes, L'art
d'aimer d'Ovide, Antnor en G, ce, i altele de invgfAturg ca
le petit
, l'ornement de la mmoire, 2 vol. din Cours
d'eueN pour la ieunesse, le petit trsor, ateva gramatici
nare 147. In 1809 ggsim pe unul Gheorghit Deggnescu Ispravnic
de judet cg cere dela Hagi Pop un dascAl sau o dAscglitg care sg

stie a cnta cu clavirul. In 1802-1804 intAlnim o copilg a lui

Constantin Varlam pusg in Closterul Ursulinelor din Sibiu si

despre care pgrintii aratg multumire de progresele fgcute In bimba nemtascg nu tot asa de cele Melee in bimba francezg. Zoita

Brgiloi scrie In 1813 tot privitor la Closterul din Sibiu cg de

nu va fi dascgl frantuzesc, numai pentru bimba nemtascg, nu

se pot -I:Ara copiii acolo". In 1810 Dumitru Bibescu cere un dascgl

de frantuzeste pentru fiul ski. Constantin Negruzzi vestitul

scriitor moldovean invatg innainte de 1821 la dascgli greci
francezi din tail, iar romAneste la singurul dascgl dela Socola

de atunci Ienache 148. In 1802 cgminarul Manole Vardala primiA

lU Kosmali, p. 228-235. Ceva mal inainte alt calator allase o biblioteca de romane, fara lndoiala franceze, la un boer din Botosanf, Bohrer. p. 2.

144 Asupra culturei musicale Recordon, p. 112 ne spune a les Mies

touchent du piano", lar Laureron, p. 85 adauge ca les demoiselles qui s'taisnt leves la hauteur d'une quadrille ou d'une valse se croyaient dej musiciennes".

1" N. Iorga Isl. Lit. Rom. In sec. XVIII-lea, II, p. 48 observa ii D-sa
caracterul erotic si scolastic" al acestei adunilri de carti.
14, Iorga, Scrisori bisericestt (mal sus nota 144), p. 34, 38, 46, 50. Adaoge
Inceputurile literare ale lui Const. Negruzzi de Icccb Negin2zi in An. Ac. Rom.,
II, tom. XXXV, 1909, p. 2.

INVATAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

211

Le journal de Francfort, Notizia del Mundo, i Spectateur du Nord

iarg In 1803 postelnicul Manu primia i el Le spectateur, Le journal
lateraire. Iordache Slgtineanu priimi si el Le spectateur. Mai
-erau cetite de deosebite fete Le Mercure de France, L'abeille du

Nord, Il Redattore italiano 0 o gazetg nemteascg Pester und

Ofener Zeitung.

Dupg cum la stngerea slavonismului traducerile de cgrti

pgrgsesc originalele slavone pentru a se indrepth la cele grecesti, asa acuma traducerile din greceste scad necontenit Ong ce
apun cu totul, fiind inlocuite cu acele din limba francezg. Seria
traducerilor franceze a cgreia bibliografie s'ar puteA intocml,
incepit dupg cat se pare cu aceea a Cugettirilor comitelui de
Oxenstierne, pus g pe romneste in 1750 de unul Dumitrache
scriitor care s'ar pute 'Meg numai sg fi copiat lucrarea altuia.
Traducerile din greceste inceteazg cu totul dupg 1821. Prefacerile din ambele limbi greceascA i francez merserg un timp
parallel unul coborndu-se celglalt urcndu-se Ong ce curentul
francez se substitui cu totul celui grecesc, un exemplu din cele
mai frumoase si mai caracteristice de desfgsurare a seriilor istorice 149.

Lazgr cand trece in Muntenia la 1816 ggseste cg limba

francezg ar fi cu totul la modg intre boieri", si Wilkinson aratg
cg ziarele franceze se introdusese in tkile romne 150. In 1804
ziarul clerical si antirevolutionar le Courrier de Londres" reclactat de abatele Calonne er foarte cetit in Bucuresti 151. Boierii insg nemultgmiti numai cu invgtgtura dobnditg de odraslele
lor In Mile romane dela institutorii francezi, bleep
trimite
copiii in tgrile apusene i cu deosebire In Frantia, pentru a culege chiar dela izvor roadele invAtkurei mai inalte. Laurenon
ne spune cg de ctitiva ani cteva familii Ii trimit copiii lor in
strgingtate spre
face studiile" Tot asa aratg i Becordon,
-cg sunt pgrinti care se hotArgsc a se despgrti de copiii lor pe
timp de mai multi ani, trimitindu-i sg facg lungi cglgtorii impreung cu preceptorii lor, si sg-si urmeze studiile lor in cele mai
bune universitki ale Frantei, Germaniei i Italiei", dupg cum
am vgzut mai sus 152 Tot pe atunci tntlnim In Iasi cel intiu
Inlocuirca traducerilor din slavonie cu cele din greceste, vezi vol. VIII.

Cu'tu-a Greceascii. Enumerarea ultimelor cArti traduse din greceste si a color

Intai traducen din frantuzesti, vezi in N. Iorga, Isl. Lit. Rom. In sec. XVIII-lea,
II, p. 444 si urm. `"
,s P. Poenariu, Gheorghe Laz6r, Bucurestl, 1871, p. 25. Wilkinson. Tableau histor; Tie de la Moldavie el de la Valachie, traduit par,.." Paris, 1821 p. 137

15t St.-Luce c. generalul Brune 3 Martie 1804, in Hurm. Doc. Supt., IT,

p. 296: M. le consul de Russie m'a pret pour quelques instants quelques,

numros d'un nouveau journal gui se propage beaucoup Bucarest ; c'est le courier
de Londres par l'abb Callone. C'est le journal le plus abominable qui. ait t

fait depuis la cration du monde".

Laurer.vm, p. 29; Recordon, p. 110. Mal sus. (Rev. francez5, p. XXIII).

212

ISTOBIA BOMANILOR

pension francez de nobila fata", a D-lui i D-nei Germont in

care se invaa limba franceza, greceasca i italian, muzica, . .

piano, canto si harf a, dantul. desemnul, a coase si a broda" 159

Moravurile i obiceiurile se prefacura sub iboldirea ideilor
noue cu o mare repejiune, i agentii transformatori de c6pitenie
fur% femeile. Daca' babatii rnnneau mai stationari in privirea
costumuluil femeile devenir% in curand In gateala lor niste c6pii
ale elegantelor Parisului. Se preumblau In calesti de Viena, se
gateau dupa ultimele instructii ale marsandei i coaforului, bine
inteles ca
, mergeau in libertate la baluri
unde jucau poloneze, valsuri i cadriluri ; vorbiau cat mai bine
frantuzeste i italieneste. Casele odinioara aproape goale de
mobile dupa felul turcesc, se impodobiau cu mesute, canapele,

oglinzi de perete aduse de negutitori din vechiturile vieneze ;

mesele fura servite dupa' moda apusean, intrebuintandu-se
furculitele in loc de degete. Si barbatii dela o vreme se hotartra
s imbrace fracul schimbandu-se astfel i exteriorul dupA
cum se prefacuse constientul sufletului 1.
Din faptele adunate mai sus reiese cu invederare ca introducerea culturei franceze la poporul roman din principatele
dunarene este datorit5 exemplului domnilor fanarioti si al
Grecilor ce dadeau tonul i determinau moda in tarile romane,
De aceea, cum am observat, cultura francez6 se implnta' numai
la acea parte din poporul roman ce fu supus6 inraurirei grecesti,
si nu la truncliiul de peste munti ce r- rna'sese ferit de atingerea cu ea 155.Aceast intamplare a limbii si culturii franceze In
sanul poporului roman, datorif numai st6panirii grecesti, este
cel mai mare si mai insemnat rezultat al epocei fanariote. Urraffle cele bune ale acestei inraiiriri a marei noastre surori latine asupra mintii si mai tarziu i asupra corpului poporului
roman sunt asa de covarsitoare incat se poate zice ca nu am
plait prea scump prin chinurile unui veac intreg, dreptul nostru
de viata izvorat din a tingerea cu Franta.
Demoeratizarea fnlii(rtmiintului. Un alt efect al culturei
fanariote, care nu se refer% insa la indreptarea ei, ci la rhpan-

direa In straturile societaei, este, de si din un alt puct de

vedere, nu mai putin insgmnat.

Anume sistemul scoalelor grecesti era asa intocmit ca
deschidea portile lor in deobste tuturor locuitorilor din orase,
"3 Din domnia lui Catimah, de V. A. Urechea In An. Ac. Rom., II,

tom. XXII, 1901, p. 775 (47).

Acest tablou Imprumutat din Iorga. Isl. lit. Rom. In sec. XVIII-lea,

II, p. 47 si 49 unde sunt citate toate isvoarele din care este Incbegat.
'" 'Wilkinson In locul raportat in nota 61 atribue tr temeiu originea

InrAurirei franceze atingerei RomAnilor cu ofiterii rusi in timpul ocupatiei prim-

1NVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

213

fr deosebire de clase sociale. Numai t6ranii erau In totul in-

deprtati dela ele dupg cum am vAzut a o spune anumit hrisovul lui Alexandru Ipsilanti 156. Dar si tAranii putean incApea

In ele ca fii de preoti, astfeliu c invtmntul fanariot are neng6duit un caracter democratic, care contrasteaz6 inteun
chip puternic cu organizarea socientei de atunci, intemeiat
pe deosebirea claselor si pe privilegii. $tim c Ina pe timpul
lui Iacob Eraclide Despotul, la scoala infiintat de el In Cotnari,
se tntretineau pe socoteala domnului o sum de copii culesi
din toate p'rtile tilrei 157 Intre acestia vor fi fost at't copii de
boeri ct i de ai oamenilor mai de jos. In once caz, boeri sau
plebe, trebuiau s fi fost sriraci, si de aceea dispusese domnul
ajutorarea lor. Vedem deci cum in prima scoalA mai inalt6 Intemeiat6 In trile romne, se primesc copii din toate straturile
sociale. E de crezut c i In scoala lui Vasile Lupu din TreiErarhi i In acea a lui Matei Basarab din Thrgoviste, se primeau elevi din toate clasele societ4ei. DacA Ins pentru aceste
coli suntem redusi la presupuneri, acele intocmite de domnii
fanariotii nu las6 nici o indoiaM asupra straturilor din care se
recruta poporatia lor. Fanariotii erau cu a tta mai mult tinutf
a nu inchide rrispAndirea luminilor oamenilor de rAnd, c et Insusi se tr5geau In de comun din Oturi neinsemnate, ap6tnd*
vaz6 i putere numai prin inVdt5tura ce le descbidea
drumul eiitre dragomanat i domnie. Ei erau tinuti s sprijine
elementul grecesc, ori din ce treap0 sociar el s'ar fi ridicat
si de aceea scoalele domneti erau cercetate, pe lngA un numAr de fii de boeri, de o pronortie insemnat de strAini din care
marea majoritate eran Greci158.Nu se poate t6gAdui c traditia
p5strat6 din vremiile scoalelor grece face ca la 1828, and se
infiinta coala Vasilian6 In Iai i aceea dela Sf. Saya In Bucucuresti, s6 se inteleag6 oarecum dela sine a poporatia lor trebuia sA fie culeas6 nu numai din clasa boereasa i ci din acea a
oamenilor mai de jos.
Rezultatul culturei grecesti In domeniul pur teoretic ar
inteligentei fu mic in privirea introducerei ideilor nou6 In mintile romnesti; asemenea idei neavnd de unde fi culese din
limba greaa nouL aproape singura cunostintA mai temeinia
ce se dobAndea in scoalele grecesti. Mare ins6 i plin de urmArf

necalculbilea fu indreptarea mintei romnesti c6tre culturacipatelor, Cu atilt mal mult cA dintre acestia numai cei cu totul superiori cunosteau limba francezit. Rusii au contribuit mult la introducerea modelor
si danturilor europene. Potemkin adusese dame elegante din Petersburg pentrua destepth gustul moldovencelor. Langeron In Hurm. Doc. Supl., 1, 3, p. 92._
1" Mai sus, p. 175.
", Vol. V, p. 73.
"' Vezi locul din Recordon citat la p. 193, nota 78.

ISTORIA ItOMANILOIt

214

i democratizarea invatamntului, care aduse dupa

sine Cu o repej une ne mai pomenita acea a intregei societati.
Prin aceste doua parghii noua de desvoltare indrumate
poporul roman prin stapanirea fanariota, ea a mai rascumparat intrucatva relele cele uriase ingramadite pe capul lui prin
apasarea politick economica si financiara i prin destrabalarea
moravurilor care lasara in adncul sau ataca rele, la a carora
tamaduire va lucra din rasputeri epoca regenerkei.

franceza

Dorul de emancipare. Trebue sa amintim insa si o alta

imboldire insemnata venita dela Greci in mintile Romanilor,
anume dorinta de emancipare, de libertate din jugul strain,

adica tocmai din acel al Grecilor, dorinta ce nu era 4:leca o imi-

tare fireasca a purtkii Grecilor fata cu Turcii. Era natural ca

Romnii carturari s aplice teoriile patriotice pe care dascalii
greci le raspandisera intre invataceii lor in folosul propriului
lor popor. Nu va fi ramas fra efect exemplul dascalului Ghenadie care, cand explica in Academia Domneasca din Bucuresti marimea vechei Elade, punea sa incue usile i apoi (M'id

zbor liber inflackarei sale, arata cum vechea muma intelectuala

_a omenirei era coroana popoarelor pe cand strlucea pentru
-ea roadele libertatii, si cum a ajuns de rasul neamurilor si despretuita de cand cazuse sub jugul sclaviei. Mata se mira descriind sperantele glorioase considera te pe atunci ca o crima,
ea vocea lui era innecata In lacrami, iar entuziasmul tinerilor
ascultatori ridicat la cel mai inalt grad, irumpea in aplause detunatoare" 159

Aceste exemple de iubire de tara raspandite pe Ornantul si in lumea romaneasca nu o pute lasa rece si nesimtitoare.
,,Invatand greceste generatiile dela inceputul veacului al XIX-lea
au prins a simtl romneste. Gaina a clocit i condus puii de rata
care au lasat pe vitriga mama' pe malul baltii" 160.
Alte !adulad apusene. Atingerea cu apusul nu se margini numai la Frantia, ba s'ar pute parea chiar foarte straniu
ca Romnii sa fi skit peste t'afile intemediare pentru a merge sa
se imprumute ideile i apucaturile tocmai pe malurile Senei,
daca aceasta anomalie nu si ar gasi explicatia ei istorica foarte
preciza i lamurita. Aceasta atingere cu lumea mai civilizata

prin mergerea Romanilor in sinul ei Incepuse inca' de mai innainte, i anume catre apusul mai apropiat, pana a nu se duce
Inca si in indepartata Frantie. Asa allana pe episcopul RamniC. Erbiceanu Protosinghelul Naum Rimniceanu, 1900, p. 19.
Din Domnia lut Calimah de V. A. Ureche In An. Ac. Rom., II, tom.
XXIII, 1901, p. 226 (18).
140

INVITAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

215

cului trimitand pela 1750 pe Gfi. Ramniceanu la Viena care se

fntoarse Cu invatatura de carte latineasca i este boierit cu a-

traria la 1756 de catre Constantin Mavrocordat161. Pe MO

gazetele germane amintite mai sus, pe langa creterea unor
fete la Ursulinele din centrul german al Sibiului, gasim buna
oar% ca Beizadea Alexandru Mavrocordat (Firariul) pela 1768
era un bun cunoscator nu numai al limbii franceze ci i al celei
germane i ca el er chiar casatorit cu o germana din Strassburg. Mai allarn apoi pe Vasile Rati din Bucovina care invatase
la Viena *i se intorsese liber cugetator fratii Sturza din care
cel mai mare Scarlat studiase doi ani In Lipsca i fntors fnapoi
In Iai ridicase aici o casa in stil apusan ; Alexandru Ghenca
nepotul episcopului de Roman invatase in Saxonia 162. Pela
1800 aflam pe Ioan Ca nanau, invatnd la Berlin cu scopul de
a se perfectiona In limba germana. El sta in gazda la pastorul

10. Intre anii 1804-1813 &inn pe Gheorghe

Asachi invatand in Lemberg, Viena i apoi in Roma, iar in 1809

aflarn pe Costache i Grigore Cantacuzino invatnd la Viena. 1"

Apusul se apropi tot mai tare de tarile romne dela Dunre

atragere din partea acestor
urma. Locuitorii lor tindeau tot mai mult
lumineze mintile
la soarele intelectual ce stralucea tot mai tare acolo unde cel
fizic apune, i in acest puternic ivoiu In care intrase cugetur
romanesc, cele mai puternice unde pentru Romanii din principate erau acele ale civilizatiei franceze care venia sa invioreze
pe Latinii dela Dunare. La inceput altoirea acestor doua fice
aa de apropiata prin rasa amndorora fusese facuta de o mna
strain. Curand insa ea se intari i se chitui mai bine cand con*tiinta identitatii de neam veni sa aduca la putere covaritoarea
inraurire franceza in *He romne, inra'urire ce nu s'a mai putut
stange cu toate schimbrile intamplate vietii politice i culturale.

5. IDEILE REVOLUTIEI FRANCEZE

Tot pe calea inriuririi grecWi se introduc i cele intaf

idei ale marei micari ce zgudul Franta la sfaritul veaculuf
al XVIII-le care idei apoi se stramuta dela sine in o tara in

care limba franceza era cunoscuta i care trebuiau sa le schimbe

Pana aici am stabilit o serie de fapte cari au
suflet i corp
161 HOW vechi de G. I. Lahovary In Cono. lit. XXII, 18, p. 2L3.
N. Iorga, Isl. lit. rm. In sec. XVIII-lea, II, p. 31 si 27.

ISS Mal multe acte din 1800-1803 in N. Iorga Acte f i Documente, p. 3f3,
377 si 379.

Pentru Assachi mai Jos, p. 297 Pentru Cantacuzinesti, Documentele

ftunajet Cantacuzino, ed. N. Iorga, p. 230.

ISTORIA ROMANILOR

216

condus la Inchegarea partidului national In TMle Romne. In

'timpul ce aceast6 serie Isi desfAsur inelele, o alta veni s6 se
altoeasc6 pe (Musa i sh deschid mai largi orizoane mintei
regenerate a poporului romAn. Aceast nou serie se refer
'la ideile Revolutiei franceze, cari introduser6 In cugetarea Romanilor principiul de libertate si mai ales acel de egalitate ce
trebuiau sh fndrepte mintile chtre clasa Impilath a poporului
de jos. i In vremuri mai vechi intAlnim asemeni porniri generoase ; dar ele sunt datorite Imboldirilor Intamplhtoare ale
simtimntului, i nu celor statornice ale conceptiilor intelectuale. Acuma, dimpotrivh miscarea altruisth se Intrupeazh In
idei cari cuprind mintile i sufletele din ce in ce mai mult.
Aceasth nouh Indrumare a cugetelor rhpete pe cei ade-

meniti de ea, chtre alchtuirea unui partid nou care contra-

steazh tot mai mult, cu randurile acelora ce rhmhseserh inteleniti In vechile deprinderi. Viata politich a poporului romAn
fi l'alete valul; fluviul ce o purt se desface In mai multe
brate, asemenea apelor ce se apropie de mare.
Noua alcAtuire mintalh er productul unei adieri ce ajunsese Ora la noi, din uraganul deslAntuit departe In Apus de
marea Revolutie francezh.
Ne trage randul a urm'ri fncoltirea i desvoltarea acestor
idei nou6 In sAnul poporului romn, pentru a vedeA cum s'a
Indrumat din ele desphrtirea vietei politice romane In cele douh
mari partide istorice, !litre care ea se frAmnth i astAzi : partidele cunoscute mai tArziu sub numele de cel conservator i
cel liberal.

Greeii si Revolutia franeez.

FrAmntarea gAndului pil-

rhsise, In Franta, domeniul ideal al frumosului i se coborfse,

dela jumhtatea veacului al XVIII-lea fnnainte, in mhruntaele
vietei de toate zilele, spre a supune unei aspre critici, normele
duph cari acesth viath se conduceh i a IndrumA deshvarita
ei prefacere.
Intile raze ale unei asemenea Indrumki se rh'spAndirA
i in pride Romne din scrierile filosofilor francezi, cari pgtrunserh In ele pe la sfaritul veacului al XVIII-lea. Asa scrierile lui Voltaire erau cum am vhzut, cunoscute In Principate.
Nu mai putin se introdusese In Thrile Romne i cateva
exemnlare din Encictopedia francezd. Anume, agentul francez
din prile Romane, grecul Consta ntin Stamati, cere dela Ministrul de externe al Frantei, Le Brun, ca s trimith aceasth
carte compatriotului sh'u Codrica, secretarul principelui Mihai
Sutu 165.

i" Raportul lid C. Stamati din Ianuarie 1795, Hurm. Doc., Supl., I, 2,

p. 113.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

217

Un al doilea exemplar este adus de negostorul francez

Vincent Pech pentru Principele Ipsilanti care nevoind sa pia-teasca pretul acestei carti, din cauza ca pe vasul pe care venise se furase cateva volume, negustorul e nevoit s reclameplata la Poarta 166.

In gall de acest indemn scris catre ideile noua asupra

organizarei vietei, Romanii mai vin In atingere vie cu ele, pe
de o parte prin numerosii Greci din Wile lor, cari simpatizau
Cu ideile revolutionare franceze, In speranta propriei lor man-

tuiri ; pe de alta prin acea a Francezilor Insi cari, dela

uciderea lui Ludovic al XVI-lea i predomnirea Iacobinilor republicani, fusesera aruncati ca sfaramaturile dintr'un vulcan'r

pana in lndepartatul Rasarit.

Cu privire la cei dintai, la Greci, observam ca Revolutia franceza' avuse, ca cel dintai al ei efect, In peninsula Balcanica si in Principate, de a destepte i, pana la un punct
oarecare, de a moralizA natia greceasca ; caci ea pusese Greeilor un scop. Pana atunci singura lor nazuinta era de a trece
Dunarea pentru a face avere, daca se puteh, la curtile Gospodarilor. Acuma o Inflacarare, o dorinta de a fnvat, de a fi
folositor, pune stpanire pe minti, si o idee rasare In fundul'
tuturor constiintilor, acea de pa trie 167.

Grecii anume se cutremurara dela un capat la altul

raspanditului lor neam, la auzul marei miscari ce izbucnise In

Paris. Bucurestii i Iasul erau de mult centre insemnate ale
grecizmului,
cu prilejul nouei Insufletiri, tot In ele se concentra mai cu seama miscarea Grecilor. Sufletul ei Ins era
un Aroman grecizat, Riga Velestinliul, ash precum intreag
Revolulia greceasca din 1821 fit condusa i sprijinita de Armatolii aromni din muntii Pindului.
Ca Riga a fast Roman se vede intai din numele sau de

origina: Veletinliul, adica din Velestin, sat din Tesalia delnga Volos, i anume din provincia aromneascri Vlachia a
doua (BXcex(cclj

anepcc) 168.

El se subscri Mcg BEXecrccvXfjc dupa cum se vede aceasta

din lucrarea sa cea mai de seama : Marea hariti a Greciei,

OHM' la Viena In 1797169, prin care el voi sa arate compatriotilor sai i strainatatei, pana unde se Intindea neamul slavitului popor al Grecilor, de care si Riga ca i toti Aromnii
1" Ruffin c. Talleyrand 11 Noembrie 1802, Ibidem, p. 249.
1" Pompiliu Eliade. De l'influence franfaise sur l'esprit public en Rou-

manie. Paris 1898, P. 201, comp. Gervinus. Insurrection el Rgnration de la Grace,

Trad. frarcaise par Minsen et Sgonta, Paris, 1863, p. 107.

166 Heuzey, Mission archdologigue de Macdoine, p. 451.
I" Ubicini, La grande carte de la Grce", par Rhigas In La Revue de
Glographie a lui Ludovic Drapeyron, VIII, 1881, p. 241-253.

1STORIA ROMANILOR

218

acelui timp, credea cg. se tine. Grecii Ii prefcuserg numele

Oepatoc, dela numele antic al Velestinului :

Npezt.. Familia lui Riga era venita in Velestin dintr'un alt sat
aroman, Bgiasa si aceast famine poarta i supranumele de
Triqinli, care in aromneste inseamng funie de par de capra.
Un frate al lui Riga se numea Ibu Riga Trusing, i prin

lui in Pyc

mare insust Riga trebui sri poarte acestg porecl aromneascillm.

Riga ii alese ca centru de actiune Muntenia, fiindcg pe

atunci Tririle Romne eran singurele regiuni mai apropiate,
unde Grecii puteau rgsufl mai in voie. Se spune despre Riga,
ca dupri ce ar fi fost secretarul lui Alexandru Ipsilanti in Constantinopole, ar fi venit apoi in Muntenia pe la 1787, unde ar
fi devenit secretarul boierului Brancovanu, i in urm acel
al domnitorului Mavrogheni care l'ar fi randuit ispravnic la
Craiova. In deobste viata lui Riga este foarte putin cunoscuta, i datele asupra ei sunt raportate numai de singurul
biograf, Perrhaibos, dar nesprijinite de nici un document.
Asa se mai spune ca Riga ar fi avut o intrevedere Cu
Napoleon in Venetia si c ar fi urmat apoi un schimb de scrisori tare ei ; dar nu s'a pgstrat din ele nici una, si in Corespondenta lui Napoleon cel Mare nu se face nici o vorbg despre
revolutionarul Grec 171.

Totusi sunt unele fapte netAggduite, din cari reies6 ca

Riga a fost indrumgtorul Revolutiei grecesti din 1821. Acesta
ruling : inti din tiparirea marei hgrti a Greciei in anul 1797
in Tipografia lui Franois Miiller in Viena 172; apoi dela Riga
ne-a rgmas o culegere de poezii patriotice tipgrite in Iasi la
1814 sub titlul iiporxa "Aaticacc 173. Inteaceste poezii se inseamng

inti vestita Marselieza greceascg, care incepe cu cuvintele

170 Aceste notiti asupra nationalintei lui Riga, le-am luat din scrierea
colegului meu, profesorul I. Caragianl, de origina Aroman, scriere intitulan ;
Studii istorice asupra Romanilor din peninsula Balcanied, carte ce fncepuse a

se tipari, dar s'a oprit la coala X-a g nu a fost pusa in vanzare. E o lucrare

admirabila, plinfi de stiri surprinzatoare asupra marelui rol jucat de Armatolii

armani in Revolutia greceasca. si este plicat ca nepasarea publicului nostru a
fiicut cu neputinta publicarea ei care trebuea sa cuprinda vreo 60 de coale.
171 Cat de putin sigure sunt datele asupra lui Riga, se vede din studiul
lui Ubicini citat mai sus (nota 7) care. dupa ce raporteaza o multime de stirI

asupra lui Riga le da, aproape pe toste, ca Indoeinice.

1" Titlul hNrtpi lui Riga sfAs-sie cu cuviniele : Xam Tav EXX41vov

-mac pae),Nytov 'F.gccriX61 7tap

(13ptzvaoticc MiPsy Ino Bay.

Gion-Ionescu, Istoria BucureWlor, p. 607. Culegerea poezillor lui Riga

nu am putut-o aria nici in biblioteca din Iasi, nici In aceea a Academiei Romane. Existenta ci este Insa aratatii de Papadopol Calimah In articolul sau
Harta Moldova lira-aid de Riga 1797, articol publicat in Convorbirt literare
XVII, 1884, p. 326.

INVATAMANTIIL GREXESO IN EPOCA PANARIOTA

219

Aefke nctrae; c@v 'Entvcov

CO xaccpbg q; Sgrp; -X0ev

(Sculati fii ai Elenilor

Timpul gloriei a sosit).

O alt izbucnire poeticA a lui Riga este chemarea cAtrepoporul grecesc, un fe! de Deteapt6-te Romtine".
(Dam

/Lou

utirccaptaycat

AoCao; vet pzceic 6); 7t6TE

Teo" v rixpu)v MovcrouXvicvwv
Ti jg `EXXecaog t@v topcivvwv ?

(lubitii mei compatrioti

Pari cad vom fi noi toti

Sclavii cruntilor Osmani
Ai Eladei cruzi tirani ?)

In culegerea poeziilor lui Riga se ggsesc multe Indemnuri de acestea, spre ridicarea poporului grecesc. El er apoi
In leatur cu Francezi cunoscuti ca inflkkati Jacobini, precum : Emile Gaudin, secretarul ambasadorului francez din Constantinopole 174; cu Marie Descorches primul ambasador al re-.

gimului teroarei; cu Hortolan negustor francez din Bucureti

din tagma Jacobinilor i cu altii IncA. In sfarit Riga fntemeiase
fn Bucureti prima societate pregAtitoare a micArei revolutionare
Tatptot Taw cpacov, (Eteria prietenilor), in care fceau parte nu numai Greci, dar i Bulgari, Albanezi, Romni
chiar vestitul pa6 revolutionar Pasvantoglu 174.
SfAritul lui Riga pune pecetea pe activitatea lui revolutionar. Trecnd el prin Triest cu nite proclamatii revolutionare pentru crqtinii din Turcia, este prins de guvernul
austriac i predat Turcilor, cari pun sA spAnzure pe tovarlii
lui Riga. Cnd fi veil' rndul, el trntl prin o puternie lovitur pe Ode la p'mnt i lupt6 cu atAta energie, fnat Turcii
fue nevoiti
Impute. Se zice c6 fnainte de a'i da sufletul,
el ar fi rostit cuvintele : Aa mor gigantii ; ce am semAna
eu, altii vor culege". Lui Riga i s'a pus o statue uriae In
Atena, Innaintea Universitiltei, unde se mai afl i statua altui
martir al revolutiei greceti, patriarhul Grigorie. Este destul
de curios de notat, c ambele statui au fost ridicate cu cheltuiala unui Aromn bogat din Cairo, numit Averof originar
din comuna aromanA Arminciul (Metzowo) de pe Pind.
in Emile Gaudin, Du soulivement de la Griete el des provinces chriliennes

de la Thrquie d'Europe, Paris 1822, p. 25.

175
in art. citat, mai sus, nota 1E9, d chiar textul unor scrisorE
ale lui Riga cAtre Pasvantoglu ; dar pune In Indoial autenticttatea lor.

ISTORIA ROMANILOR

220

Efectul intetirilor lui Riga se vkii intAiu in anul 1795,

cAnd Greci din Principate IncepurA a unelti o rAscoal contra

'Turcilor, sub conducerea ascuns6 a principelui Alexandru Mavrocordat176. Apoi cAtre sfarsitul lui 1797, pe cnd Riga se

afl la Viena unde tipkeh Marea HartA a Greciei, un ma-

nifest tipkit in greceasca vulgai% si care se spunea cA venise

din armata lui Pasvantoglu, a fost imOrtit In Valachia. El

continek un apel la popor i tabloul vechei libert6ti a Greciei.

Poarta care pusese mAna pe cAteva exemplare, descoperise ea'
aceastA proclamatie fusese tip`dritA In Viena. Ea ceril deci
Austriei sh' aresteze pe cei 3-4 Greci cari sedeau
-acolo, ceeace se si fkii indat6" 177. Intre cei arestatti er

Riga care pl6t1 cu viata a lui indrknea16. Tot atunci Han-

gerliu descoperea, c6 In Bucuresti unul Turnavitul, Grec supus

francez, care apkase interesele republicei pe cnd ea nu aveA
"fric6 reprezentanti In Principate, ave corespondent in Viena
Cu fkkorii de proclamatii 178.
In tot timpul Muntenia si Moldova erau vizitate de Greci
fuseser6 sau InvAtaser in Paris, cum este burfoar6 acel

de care vorbeste S-te Luce inteun raport al s'Au si care intrebat de el, de unde aveA dreptul a purta rozeta legiunei de
-onoare, ii rAspunse cA el invAtase la Fontainebleau si c6 toti
elevii acelei scoale aveau acest drept. Consulul adaoge : cA mai

multi Greci compatrioti ai s6i stabiliti in Bucuresti il cunoscuser5. In Paris, unde er in slujba lui Ali-Efendi. S-te Luce
mai spune, cA Grecii ce se intorc din Paris se dau drept a-genti ai guvernului" 179.

Este invederat c asemenea purt'Ari ale Grecilor fare Paris

si capitalele Tkilor Romne, ideile vnturate de ei nu puteau

rAmAneA Mt% inriurire asupra incunjurimei romnesti, in care

ele se r6spAndeau 18.

1" C. Stamati c. Comitetul salutei publice, 6 Iunie 1796 Hurm., Doc.

Supl., I, 3, P. 426: Le vice consul russe fit arr8ter il y a 15 mois (deci in

1795) Iassy, en plein jour, le citoyen franclis Durosoy avec sa famme, qui
allait a Constantinople pour communiquer au citoyen Descorches un projet
de conjuration et de rvolte que des Grecs, dirigs par le Prince Alexandre
Mavrocordato, formaient contre l'Empire Ottoman". Denuntarea lui Durosoy
vezi Ibidem. Supl., I, 2, p. 134.
1" Flury c. Af. striiine, 14 Tan. 1798, Ibidem, I, 3, p. 484.
11 E. Gaudin (In scrierea citatA In nota 174), p. 21.
1" S-t Luce c. Talleyrand, 13 August, 1805. Hurm., Doc., Supt., I, 2
p. 318-319.
is Kreuchely c. Miltitz din 1822, Hurm., Doc., X, p. 198, spune foarte
cA Les Grecs et par eux les Valaques commencrent a .parler politique
l'poque de la Rvolution franclise".

INVILTAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

221

Reprezentantii franeezi al ideilor noue. Mai insemnat

fricA deal atingerea Grecilor celor molipsiti de furia revolutionark er acea a insusi agentilor Frantiei celei noue.
Dup" ce guvernul republican pune mAna pe putere in
Franta, prin desc6p6tnarea regelui, se apue de organizat o
reprezentatie diplomatie potrivit6 cu noua stare de lucruri.
Destitue deci pe ambasadorul regalist din Constantinopole,
Choiseul-Gouffier, i 11 inlocueste cu cetteanul Semonville care

schimlA tot personalul ce'l inconjur sau stAteh sub ordinele

lui. Republica, una si nedespArtitk cereh dela agentii ei mari

mici, ca s culeagk in Wile pe unde erau acreditati, notiuni privitoare la comert, arte, agriculturk la istoria naturalk
la medicin6 i chiar la politick in care s'ar puteA amestec
MCA' a destept luarea aminte sau a provoch gelozia. Ei mai
trebuiau s" cerceteze plecMile principilor In privirea Revolutiei franceze i A adune cunostintele trebuitoare asupra naturei guvernelor si a mijloacelor de intrebuintat, spre a izbuti
In negocierile ce ar fi A intreprindk In sfArsit ei erau datori
s propage adev6ratele principii printre concetKtenii francezi,
stabiliti in aceste climate" 181.
Bineinteles c propaganda nu se pute mkgini numai in
cercul concetAtenilor francezi

i a ea trebueh s treacA si la

nationalii in Anul cArora acestia Ii petreceau viata, Cu atAt

mai mult c'd ideile de libertate i egalitate proclamate de Revolutia franceA erau atat de ademenitoare, pentru toate sufletele insetate dupA aceste neperitoare bunuri. Deaceea i incurAnd dup6 schimbarea reprezentatiei Frantei din R6-

Arit, manifesOri de simpatie pentru Republica franceA piecate chiar din Anul poporului romn.
Pe atunci se stabilise in Bucuresti cea dinti casA de negot
francezil sub firma flortotan et Pellet, niste republicani convinsi

cari Outau s strecoare mai mult ideile revolutionare cleat

mKrfurile prvliei lor.

In o scrisoare a cet4eanului Hortolan clitre cetAteanul

Descorches, scrisoare care poart'd in fruntea ei deviza Sancu-

lotilor : Libert, galit ou la mort" si este datatA dup calendarul republican : le 27 vendmiaire an 2 dela Rpublique
francaise une et indivisible", infocatul republican francez din
Bucuresti, aduce urmqoarele stiri desigur cam exagerate
asupra plecArei locuitorilor din Bucuresti cnre Revolutia fran-

ceA, dar cari stiri totusi trebue A contin6 un Ambure de adev6r : Cu toatA multimea supusilor si a proteguitilor rusi ce
se aflA In Bucuresti, nu este cleat un glas pentru Republica,
"I Memoriul naturalistilor Brugnres si Olivier, 7 August 1793. Hunn.
Doc., Supt., I, 2, p. 89.

222

ISTORIA ROMANTL011.

franeez. Oameni din rangurile cele mai de sus se ocup serios

de ea, si cauza noastr cAstigg pe fiece zi noi aderenti.

toti negustorii din Ianina si Albania stabiliti aici sunt Sanculoti. Cativa mi-au cerut cntecele pe care ei voesc a le traduce in grecete. Nu am indr6znit a le da, spre a nu face sA
se vorbeascrt de mine. Ei sunt desnklgjduiti c6 nu le pot ave.
SA le dau oare? Ei se ntereseaz mult si de progresele Polo-

nilor. FIr a te cunoaste, centene Descorches, toti, In deobstie toti vorbesc de tine si, cAnd se intAmpl6 sA aud ate o

vorb6 care s'ti fie protivnic6, a vre s6 fi fost tu singur

martor cu cAt pornire ei rAsping asemenea clevetiri absurde.

Intr'un rAnd ei puser atAta aldur6 in desbateri, c dac6 supusii rusi nu ar fi lAsat'o mai pe jos, s'ar fi intAmplat vre-o-

Poate s te miri de aceasta ; dar nu e mai putin adevkat, cA asa stau lucrurile. Si acesti oanemi sunt stabiliti si

bogati, ei nu caut6 a face vuet ; dar ei sunt neinduplecati cand

e vorba de republic6 si de tine. Sp6tarul, ruda principelui ce
e si vizirul acestei tki, m'a primit cu cea mai mare dragoste,

si caracterul sAu republican 11 fc s lese indat la o parte

toate ceremoniile" 182. Dac aceast6 scrisoare vorbeste mai mult

de Greci si dovedeste inc6 odat6 at de mult parunseser la

ei ideile revolutionare, ea totusi las6 a se intelege, ca si oameni

din cei mai sus pusi, adic6 boierii romni, impArMseau simpatiile de care vorbeste. Intre acesti boieri unul este chiar anume
ar5tat, cki Satarul de care e vorba i despre care Hortolan
care nu'i d6 riumele, se laud6, c6 lAsase indat6 la o parte bate'

ceremoniile adia se filise cu el, cum se tui Hortolan cu superiorul s6u cetMeanul ambasador Descorches, nu er alt cineva
decAt marele i invAtatul boier romn Enache V5cArescu
CAtre acelasi timp prin 1794, un alt republican fnflAckat,

alungat din Rusia, trecuse in Iasi, unde da lectii. Jacques Ledoulx in o scrisoare cAtre cet4eanul Descorches isi face profesia de credinte de adevkat republican si declar6 ambasadorului, cA e gata a jur credint6 pe altarul patriei 'Anil la
ultima pic6tur a Angelui intregei sale famili"18'. Un astfer
de profesor nu se poate s6 nu fi spus nimic elevilor lui, despre
cel mai scump ideal al sufletului sAu.
" Hortolan cAtre Marie Descorches, 15 Oct. 1793, Ibidem, p. 94.
"a Cunoastem cine era SpAtarul acelui an 1793, din mal multe docu-

mente din domnia lui Al. Moruzzi Voivod In Muntenia 1793-1796. Vezi anume
cloud pitace domnesti adresate : Cinstit 1 credinciosului boierul domniei mele
Enache V6ciirescu vel Spiitar i Const. Filipescu biv vel Vistier". V. A. Ureche,
Documente inedite din Domnia lut Al. C. Moruzzt W., Bucuresti, 1895, p. 270-

21.

'" Ledoulx c. Descorches, 24 Iulie 1783. Hurm., Doc., su pi., I, 2. p. 98_

INVATAMANTUL ORECESC IN EPOCA PANARIOTA

223

Un alt raport francez acel al lui Parrant, vice-consul din

Iasi, Cu atAt mai vrednic de crezut cu cht e mai moderat in
rostiri, spune c ori cum ar fi lucrurile, iubirea pentru Rusi
nu e obsteascA, dIci ei au fAcut i nemultumiti i inselati. Este

chiar de bAgat de seam, eh' Revolutia francez pentru mica

parte de boieri cari pot rationA nu este cu totul lipsit de

farmec. Ei iubesc s le vorbesti de ea si nu se pot impiedech

de a o aprobh in parte si de a admira cel putin minunele svArsite de (Musa. Cu timpul mai ales tineretul urmand inainte
studiile la care a inceput s se dedeh, nu rAmane indoial, c
priincipiile franceze nu vor pune in sfrsit i aici in lucrarea
dulcea i binefilctoarea lor lumin" 1c/5.

Analiza psihologic a acestui document ne va dovedl c

el este ros tirea celui mai sfant adevAr, cAci ne putem usor inchipul
boierii din Moldova, in traiul lor cel inchis, trebueau
s asculte cu insetare povestirile faptelor eroice militare, pe at
sc,enele cumplite petrecute in Paris, mai ales cand erau colorate cu exagerarea fireasc6 unor oameni ca infocatul patriot
1,edoulx ; i c acesti boieri, des1 nu puteau aprobh toate fap-

tele revolutiei, admirau pe unele din ele. Er tot asa de firesc c boierii cei tineri a cror minte er tocmai deschis,
prin profesorii francezi, spre apretuirea unor asemenea fapte, s
fie tot mai incntati de izbanzile revolutionare si mai aplecati
a se inchina lor.

Tot pe atunci alt agent al Republicei, Flury, serie ministrului francez, c va adunA in curnd pe toti noii cetlifeni
francezi 136 1, sub drapelul tricolor, fi va pune s jure iubire

eitre tara lor, ur pentru regalitate si once soiu de tiranie.

Le va aduce tot odat la cunostint adevAratele datorii ale
unui republican cAtre patria si guvernul su" 1.i acesta se
fce in Muntenia, sub ochii unui despot si ai unui tiran din

cei mai netArmuriti. Cu o asemenea propagand, -cum s nu se

molipseasc i Romanii de ideile noue
Apoi Francezii fcuser din Bucuresti si Iasi niste centre,

din cari s aprind revolutia pe de o parte in Polonia pentru

a paralizh pe Rusi, de alta in Ungaria pentru a stApAnl pe

Austriaci. Instructiile consulului francez C. Stamate spune 1'86

lui Parrant asupra
obde3ti a Moldovel, 11 Iu'ie 1718,
Midem, p 181, Adluge un raport de m-i tIrz'u al 1u Martin e. Champagny,
27 Sept. 180. In care cetIm : ,,T.es Fran9lis que se trcuvent I ssv snnt pour
la plupart insiltiTt trs ; mal comme beauccup d'entre eux ne le sort que par
drconstance, il s'en faut Lien qu'lls aient tous la rapacit requi3e". Rap. cons.
francrz Bibi. Acrd. Tot asa spnne l Fo-netty c. RI-hellou, 3 Tan. 1817:
,,TI est pcu de Franpis en Moldavie. La plupart se livrent l'Instrulion".

Midem.

"4. Watt strainl, mai ales Greci, ce se puneau sub protntla Frantel.
l"'. Flury catre Afacerl'e sWine, 1 Martie 1708, Midem, I, 3, p. 495

224

ISTORIA ROMANILOB

murit, c titlul du de consul ar fi numai In aparent, pentru

a masch adevratul lui caracter, i c tinta de dpetenie a lui
este de a nscocl prin toate mijloacele Incurdturi Austriei
Rusiei, uneltind i fchnd s rodeasc in provinciile /or mrginase germenii de nemultumire care au existat i exist contra
despotismului istovitor a acestor dou curti imperiale" 188.
De aceea i capitalele Moldovei i a Munteniei deveniser
Polonilor ce pe atunci fuseser sf siati prin a

3-a i ultima imprtire a trei lor. O colonie intreag6 de Poloni, in frunte cu generalul Dombrovsky, erau refugiti In Bucureti, unde chiar agentii francezi erau nevoiti a le mai Infrnh pornirile, pentru a nu grll prea tare lucrurile. Tot ah.
trebueh Stamate s caute a se purt i cu Ungaria 189.
Culmea Inraurirei Republicei franceze si a ideilor noue se

ajunse ins pe vremile Directorului, dud Flury este trimis in

insusire de consul general al Frantei In Bucuresti. Si a lui Insrcinare este mai mult politic cleat comerciar. Ca i lui Stamate, i se puneh ca Insrcinare de a uneltl i a face s rodeasc germenii de nemultumire pe care ti stieh c exist In

contra monarhiilor vecine" 19, ceeace erh cu atht mai trebuitor

pentru Frantia, cu ct starea de rzboiu in care se afla cu

Austria *i Rusia o Impieded de a ave reprezentanti In aceste

finprtii, i ei trebueau s fie Inlocuiti cu consulii din Principate. Flury trebueh mai ales s sprijine revendicArile Polonilor, artAndu-le adhncile preri de ru ale Republicei franceze pentru distrugerea statului lor. Mai trebueh s provoace
neliniste in Ungaria pentru a slbi pe Austria 191. De aceea se

Infiinteaz atunci un vice-consulat in Iai, In care se numqte ca titular pe chibzuitul Parrant 192.

Victoriile lui Napoleon cu strlucita lui campanie din Italia

Incheerea pcei dela Campo-Formio In 1797, aduce culmea
strlucirei Frantei republicane, In Principatele Romane. Pricinuindu-se un neajuns din partea ocrmuirei muntenesti unui
proteguit al Frantiei, Flury cei e i obtine indat cea mai strlucit reparatie. Capul gardei princiare care aresta se pe proteguitul francez, trebui s vin la consulat s cear iertare

apoi fu dat afar din slujb, iar banii 250 de lei full resti-

tuiti nedrepttitului 193 Un alt supus ce nici mcar nu er FranInstructiile din 15 Fevruarie 1796, Ibidem, I, 3, p. 411 : Le citoyen
Stamate dolt se considdrer comme un Writable agent politique, dont le titre
de consul gnral ne dolt servir qu' voiler sa Writable destination, aux gens.
auxquels il est inutile d'en confier l'objet".
ill Ibidem, p. 412.
n Af. strAine c. Flury, 24 Ian. 1797. Ibidem, I, 3, p. 457.
III instructiile lui Flury, 27 Fevruarie 1797, Ibidem, p. 462.
Delacroix c. Flury, 29 Martie 1797, Ibidem, p. 467.
111 Flury c. Af. strAine, 14 Ian. 1798. Ibidem, p. 484.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

225

tez, ci un Grec din Insula Corfu, fiind suprat In negotul su

prin fnchiderea prav51iei, Flury cere i obtine tot atat de grabnic

pedepsirea lui Cafegi-baa care fnchisese dughiana, i consulul

trimite pe oamenii lui s o redeschid In numele Republicei

franceze 1".

Flury avand a merge In audient solemn la pala t, la

domnitorul Hangerliu, hotr'dte el singur ceremonialul cu care

urma s fie primit. Principele consimte cu cea mai mare bunavoint la toate onorurile cerute de consulul francez, i In
ziva de 24 Mai 1798 acesta merge frisotit de secretraul su la
Palat, In careta domneascA, Incunjurat de garda Palatului i
de o multime de boieri calri. Consulul fit Introdus In sala
tronului, unde domnitorul fl atepta i unde se arzaserA lang6

tron dou' jilturi pentru consul i secretarul s.u. Gaud consulul

infra, domnul fi descoperl capul. Ajuns l'anga domn, Flury fi
dadfi beratul Portei pentru recunoaterea lui i scrisorile sale
de acreditare dela guvernul francez. Principele cetl aceste dou
acte, apoi consulul rostl o cuvantare la care domnul rAspunse.
Dup aceea acoperindu-se, convorbl cu cei doi Francezi. Consulul ft, recondus acasa la el cu acela ceremonial ca i la venire 155.

Flury se gandete, cat de folositor ar fi pentru Franta

de a ve un corespondent exact i credincios i In Craiova ;

dar nevoind sa Intind prea mult coarda cheltuelelor, el struete pe lang Hangerliu, sa fncredinteze unei persoane devotate Francezilor locul de medic al principelui la Craiova, care
ar Indeplinl i pe acel de viceconsul francez. Flury roag pe
ministrul de externe al Frantei sA-i trimita pentru acel agent
un ceasornic de aur cu lant ; mai cere alte dou ceasornice i

anume dela fabrica Lpine care ar fi foarte pretuit In Bu-

cureti, i anume unul pentru marele C6mAra care, spune con-

sulul, conducea relatiile externe, altul pentru un medic ce se

bucura de o mare vazA in toat tara i care a Ingrijit gratuit
de cettenii Polonezi care se duceau In Italia la armata Directorului 166 Credem ca se fna15 consulul francez cand vorbete

de camra c ar fi condus relatiile externe i vra sK spun

postelnic care pe atunci era Iordache Sutu. Medicul de care
vorbete ca de o fata cu mare Inraurire este vestitul doctor al
acelor timpuri Constantin Caracas 197.

Flury c. Af. strAine, 9 Martie 1798. Ibidem, p. 494.

"3 Flury c. Talleyrand, 14 Mai 1798 si descrierea audientei din 1798.
Ibidem, p. 503 si 563.
19, Flury c. Talleyrand, 9 Tulle 1798. Ibidem, I, 3, p. 530.
", Pentru Iordache Stitt' ca postelnic vez! Ureche, 1st. Romdnilor, vol. VIII,

1894, p. 426 Hrlsov dela Hangerliu. Pentru Constantin Caraca. Ibidem, p. 46

sI 175. Asupra acestui doctor vezi i studiul lui Ionescu-Gion In Portrete istorice, Bucttrestl, 1894.

A. D. Xenopol. Istoria RornAnllor.

Vol X.

35

226

IBTORIA ROMANILOR

Flury ins6 Intinde relatiile sale prietinoase i. la intreaga

boierime munteang. Consulul i secretarul sAu Dubois de Saint-

Maurice fac vizite la cea mai mare i mai respectat parte a

boierilor din Bucureti, care cu totii le Intorc vizitele i sunt
apoi poftiti de consul la o mask Le mai d i o petrecere de
sar, la care boierii vin, i anume, spre mai mare cinste a consululului, ca femeile lor, ceeace sup'r (fait fumet) mult pe
consulii rus i austriac care nu izbutiser niciodat a aduce la
ei vre o boieroaic romAn, cu toate c'A erau Insurati.
Dui:4 Pati, adauge consulul francez, am fost pof titi la

toate moiile boierilor i la o vAntoare pe moia marelui boier

BrAncovanu, IntAiul in aceast tar5.198.
Aceste repetate srbtoriri ale reprezentantilor Frantiei nu

preau c prevestesc o catastrofk in care influenta francez

trebue a se intuneca pentru &Rya timp, i de sigur a. nici
Flury, nici secretarul s'Au, nici vice-consulul Parrant din Iai
nu se ateptau ca dela mese, dela baluri i dela vAntori, s
fie disgatiati de domnitor, prini, legati i trimii la Constantinopole In inchisoarea celor apte turnan i 199.
HotArlrea n'Aprasnic6 a lui Napoleon de a atacA Egiptul,

prin Octomvrie 1798, explich In destul acest schimb al vantului politic ; cAci cu toate silintele diplomatiei franceze de a
convinge pe Turci, c. atacul Egiptului se Meuse In interesul
lor, Turcii nu voir s asculte de ele i declarar rzboiu Fran-

tei, Ingropand pentru moment In a lor dumnie i. toate artrile exterioare de prietenie ale RomAnilor cftre agentii
Frantei dela ei.
Se intelege c. Incetarea relatiilor diplomatice nu au stalls
i ideile nUcute din a tingerea revolutionarilor francezi ca Principatele RomAne, i cA aceste idei urmar fnainte a cloci sub

spuzk dup cum mai Inainte luminaser din flcri. Dar raporturile cu Franta se Imbunttir din nou In 1802. Pe noi

fug nu ne Intereseaz legturile politice dintre Poarta Otoman4

i nici chiar acele dintre domnii Principatelor cu primul consul
apoi dela 1804 fnainte, cu Impratul Napoleon, i care avur
urmarea cea mai fated asupra soartei Moldovei : pierderea Basarabiei 20.

Lucrurile pe cari cAutm s'A le punem In lumin sunt raporturile l'Auntrice tare boieri singura clash' pe atunci In1, Fragment de scrisoare nesubsemnata, dar care e de sigur a lui Dubois de Saint-Maurice ciltre un prieten, 23 Fevruarie 1798. Hurm., Doc., supl.
pag. 171.
1' Mai multe acte din 1798, privitoare la disgratia Francezilor. Midem,

p. 539-562. Compara istoricul arestarei lui Parrant, I, 2, p. 234-239,

Asupra acestui punct, ca noi am pierdut Basarabia din cauza politicei

schirnbatoare a lui Napoleon, care lucru a tost pus pentru Intala era In luminA
de mine, vezi Isloria Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 270-296.

INVATAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

227

semnat in Trile Romne, 0 ideile franceze, reprezentate

prin agentii Frantei din ele, sau culese de Romnii din capitala acestei tri.
Dup restabilirea bunelor relatii intre Turci i Francezi,
vaza lor crete iar.0 in Muntenia 0 Moldova, mai ales sub
inriurirea cea covr0toare a numelui lui Napoleon care se incoroneaz6 ca impArat 0 apoi cAtigA seria cea mare de izbnzi

incepute cu zdrobirea Austrei 0 a Rusiei la Austerlitz, 0 sfrOte cu incorata lupt cu Rusia, din care ies pacea nea0eptat dela Tilsit.
Ca un semn vzut al rectigrei vazei de cAtre Francezi
n d dovada audienta cea srbtoreascA a consulului francez
S-te Luce la principele Ipsilanti in 1803, cu care imprejurare
boierii partizani a-i Frantei full foarte multumiti de a se ingrmdi iar50 in jurul reprezentantului Frantei, tntrecAndu-se
In protestri de prietenie pentru Francezi 0 pentru ambasadorul lor" 201, cum fusese 0 pe timpul lui Flury. Mai multi
boieri partizani ai Frantiei intre care Constantin Ghica, simtind politica cea cu dou fete a lui Constantin Ipsilanti domnul
Munteniei cel devotat Ru0lor 0 duman al Francezilor, cer
dela ambasadorul francez din Constantinopole invoirea guvernului de a se strmut cu familiile 0 toate averile lor, In Frantia.
Ministrul de externe al Frantei rspunde generalului Le Brun,
0 dac acei 'ce doresc s se aeze in Franta se bucur de mult
consideratie 0 dacA au averea,este firesc lucru ca noi s ne
artm gata a-i primi" 202. Boierii nu ddur urmare cugetului lor ; dar simpatiele lor pentru Francezi, se dau la lumin,
cu prilejul nouei stricri a relatiilor dintre Ru0 0 Francezi,
cand Ipsilanti oprind pe boieri de a mai vizit pe S-te Luce,
mai multi boieri nu tin sam de aceast porunc 0 sunt maziliti din slujbele lor pentru neascultare"22.
Se intelege a dup ce Ru0i declar rzboiu Turcilor 0
ocup Principatele, precum 0 In tot timpul rzboiului din 1806
1812, apoi dup aceea in timpul campaniei lui Napoleon in
Rusia 0 mai apoi, sub inrirurirea cderei Frantei, zdrobit' de
"' Relativ la S-t Luce si asupra audien/ei lui, 30 Aprilic 1a3 Burnt.,
Doc., Supl., 1, 2, P. 281. Intr'un report ceva mai posterior cairn : Dans i
classe des boyards, il y en a quelques uns qui sont non seulernent amis, mais
entthousiastes du nom framis et qui sont wets A se jeter dans les bras d'une
puissance protectrice plus dsintrsse que celle que les tient aujourd'hui en
tutelle. C'est it coup du' le plus petit nombre que se trouve maintenant attach

a la Russie, dont la domination n'est rien moins qu'aimable". Rapport de

Parrant, Jassy, 1 Nov. 1805. Rapoarte consulare franceze. Manuscris InBibl.

Academia.
2" Generalul Brune c. Talleyrand, 23 Oct. 1803 si raspunsul ministrulul
catre ambasador din 20 Decemvrie 1803. Munn., Doc., supl., I, 2, p. 289 i 292
s" Brune c. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, Ibidem, p. 298.

228

ISTORIA 11031.11NILOR

aliati, pozitia oficialg. a Francezilor f zdruncinaa in Tkile

Romane. De aceea nu trebue s ne mir6m dac gAsim pe boieri

ovAind in simpatiile lor dtre Franta, cki primejdia ruseasca

Id fkd s se destepte din visurile lor sentimentale dtre realitatea lucrurilor. Indat dup manifestkile de simpa tie ar5.tate Francezilor cu atAta voiciune, gAsim pe consulul Reinhardt din Iai scriind ministrului sAu, d. pe dud Grecii ar
tind. la Franta, boierii romani ar fi toti Rusi". Mai adaoge
consulul d un boier tAnk din acei ce se ar6tased. mai Inainte
ca Infocat partizan ai Frantei, i-ar fi spus limpede i lrnurit
d. dad. Napoleon vine la noi, vom fi cu dnsul, dup cum
suntem acum cu impkatul Rusiei. Toti cei ce vor yen). la noi
vor fi bineveniti, cki trebue s ne gAndim la siguranta noastr

si a familiilor noastre dud Rusii vor fi s" intre ; cki dad

Rusia isi pierde inriurirea, Turcii ne vor MA capul, in cazul

dad protectia Frantiei nu poate tnlocul pe aceea a Rusiei".
Consulul inchei deci, cu tot cuvntul, c nu vom puteA avek
ad partizani dedt prin putinta de a le face bine squ rlu" 204.
Ori cum ar fi stat ins6 lucrurile cu arUarea silit sau nechibzuin a simOmintelor Romnilor fa0 cu Francezii, ideile
sArranate de ei dela intffile atingei ale spiritului revolutionar
Cu RomAnii sporirI inteuna, prin cunostinta tot mai rAspanditA a limbei franceze tare Romni, care inlesnd cetirea cktilor, si dela un timp prin chTtoriile unor boieri i prin trimiterea tinerilor RomAni in Paris la inv60tur6.
Dintre aceste dlItorii amintim int5i pe aceea a boierului
Neculai Dudescu la Paris in anul 1893 pentru a cere probabil
lui Napoleon restatornicirea domniilor pArnantene ; apoi pe aceea
a lui Iordache Catargiu 2".

Dintre studenti gAsim intai pe Gheorghe Bogdan care

invatA dreptul la Paris tot prin 1803. Acest Bogdan er f5.7.5
indoia15 fiul boierului invgat cu acela nume, despre care Carra
ne spune In 1777, ch' ar fi un om minunat prin elocventa sa i
cunostinta limbilor strZline". Biografia lui Asachi adoage di
acest Gh. Bogdan fu cel intiliu boier moldovean care a trecut

peste marginile tkei, de oarece el refuzase a scoate slicul innaintea

Domnitorului, care-i trimise r5spunsul di i-1 va scoate impreun
cu capul. El s'a dus intai la Paris unde s'a apuca t, cum am vlizut
de studiat jurisprundenta si apoi la Roma unde a si muri t 2". In
"4 Reinhardt c. Talleyrand, 16 Aug., 24 Sept., 1 *i 26 Oct., 9. Nov.
1806. Raporturi consulare franceze, Bibl. Acad.
1" Mal sus, p. 42 sl 43.
144 Rally c. Talleyrand 12 Martie 1803 in Hurm. Doc. Supl., II, p. 255:

M Georges Bogdan noble moldave, venu id pour raison de saut et pour

y &tidier la litrisprundence se plaint d'un vol consIdrable qu'on lui a fait A
l'hotel d'irlande". Cf. Carra, Histoire, p. 189. Biografia lui Asachl In Nuselele
islorice ale Romdnlel, 1867.

11/VATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA

229

1806 intalnim un alt fiu de boier Furnaraki. Ceva mai tarziu

gasim tot acolo pe Petre Manega care trece In 1818 bacalaureatul

In litere la Sorbona ; pe Gh. Bibescu care ea o inscriptie la drept

In 1819; pe Barbu tirbeiu care iea trei inscriptii in 1819 si

1820 207, pe Barbul Catargiu care, batut la falanga de Grigore
Ghica (1822-28) pentru ca daduse cu cutitul In un rival al san,
se duce la Paris spre a invata pictura, ceeace insa na !but ;

Neculai Rosnovea din Moldova, numit vistiernic de Mihai $utu,

favorabil Eteriei catre care fusese atras de grecul Minos
Minard bibliotecar la Institutul Frantiei208. Romanii care studiaza aiurea In Apus sunt Gh. Asaki, la Roma In 1804 202. loan
Cananau la Berlin in 1801, pe care Constantin Ipsilanti Il sfatueste O. se aplice la studii at:At In interesul su propriu cat
pentru a deveni cand-va folositor tarei lui 21. Alt fiu de boier

care invat la Viena este poetul loan Vacarescu 211. Spatarul

Neculai Brailoiu capatase in 1822 voea sa-si trimita copiii in
luminata Europa ca sa studieze, cum spune spatarul in o scrisoare greceasca, stiintele in limbile straine. Negutitorul Hagi
Pop din Sibiu Ii recomanda ca cea mai buna scoala Academia
din Viena. Cel mai mare din fiii lui Brailoiu ineepuse a invata
franceza depe eand familia lui se refugiase in Sibiu din cauza
Eteristilor. Copiii erau s5 invete amndoi matematica, filosofia,
limbile germanl., franceza si italian. Brailoiu intreaba pe Pop
CAE l'ar costa asezarea copiilor sai la invatatura 212.

Ideile de libertate si de egalitate raspndite de inraurirea

Franceza in Moldova si Muntenia trebuia de la un tinip sa
incolteasea

i sa dea rcade, itera cea dintai in care ele se

aratara In forma unui partid politic este Moldova, dupa cum

vom vedea-o In volumul urmator.

Asupra tuturor acestora, vezi Pompiliu Fliade, Histoire de l'Esprit

public en Roumante, p. 221, 254, dup5 condicele scoalelor din Faris.

218 Ion Ghica, Srrisori cake Vasile Alesandri, 4914, p. No. 78.

1" Mai Fui, p. 25.

" C. Ipsilanti C. Armasul loan Getniinft, student la Berlin, 11 Iunie 1801
in N. Iorga Acte ;i Documente, II, p. 228. Mgrturia pastorului Hauchesorne
gazda lui CAnAn5u, Octomvrie 1802: Arriv en 1800 Septemvrie pour se periectionner dans la langue allemande". Ibidem, p. 374. Mai vezi 1 memoriul lui

Clin5r0u, 17 Fevr. 1803. Ibidem, p. 377 si o scrisoare a lid Haugwitz, 21 Fevrnarie 1E03. Ibidem, p. 379.
211 Albina Romdneasc, 1829, p. 182.
III N. Iorga, Studii si Doc., VIII, p. 63.

CAPUL XI

CULTURA ROMINXASCA. IN VKACUL

AL XVIII-LKA

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

1. UNIREA BISERICEI ROMANE DIN TRANSILVANIA
CU ACEA CAT OLICA.

Veacul al XVIII-lea a ckuia istorie am urmgrit-o in %Arne

romane de lang6 Dunke, infstiazh i pentru acea din centrul
Carpatilor un interes deosebit, prin incerckile poporului romAn

de a sc6pa din lanturile din ce in ce mai ingreuietoare ale st-

panirei maghiare. Fiindc rezultatul acelor silinti fu un insemnat

avnt cultural al poporului romn, ce deveni in curAnd bunul

comun al intregului neam de aceea ne vom indeletnici cu mi-

chrile shvArite de poporul romn din Ardeal in decursul acestui

veac, in care el, dei mort politicete, 1:1 semn de o puternia

nkuint c6tre viat, prin o frumoash inflorire a mintei sale.
Astfel prin leatura intelectual6 dintre deosebitele grupe ale
poporului romn se afirmh inch odath unitatea fiintei lui, care

amAne tot una i nedesOrtitA in domeniul gAndirei, dei corpul

ti este imbucMAtit prin o vitrigri soarth'.

Revolutiile repetate intreprinse de Romnii r6masi sub

st6panirea maghiaA spre a scutura jugul de fier ce le chzuse
duph gat, nu avurA alt efect idea t de a-1 ingreuia pe zi ce merge,

beat Romnii ajunserA la silrit in o deplinA robie fat6 cu natiunile privilegiate ale Ardealului. Cea depe urm` a lor micare,
incunjurat6 poate de mai mult sperantA, ca una ce nu mai erh
r'zmatA numai pe propriile lor puteri, fusese fkut6 de ei, cAnd
Mihaiu Viteazul apkuse in zarea Transilvaniei ; i aceasta ins6
In zklar, precum am vkut-o la locul
Bisericile natiunilor privilegiate nu intArziarii ff,i ele de a

adgogi jugul lor atr6 acel politic i economic sub care zhcea
natiunea romAneascA, i anume tot In scopul de stoarcere ma' Vol. V, p.

253 1 urn'.

234

ISTORIA BOMANILOR

terialg, precum a tins Intotdeauna stgpanirea bisericeascg.

Pentru a-si ajunge scopul, trebuia sg detragg pe poporul roman

dela religia lui strgbung si sg-1 alipeascg de confesiunile lor. Romanii si mai ales clerul lor, momit prin fAggduintele unor usurgri ale nevoilor, sale, se lasg a fi ademenit cel putin In parte de
asemene nadg. Dad. Insg atat trecerea Romanilor cgtre alte confesiuni cat si foloasele izvorate pentru ei din o asemene trecere
sunt lucruri secundare In desvoltarea poporului roman, atingerea Romnilor cu bisericile apusene aduse pentru ei un rezultat
fnsgmnat, anume adaose capitolul lor cultural, le deschise si
Imboggti mintea, care crescu si se desvoltg tocmai sub fmboldirea fncercgrilor de reforme religioase 2
La fnceput catolicismul fntrebuint arma brutalg a prigonirei pentru a sili pe Romani sg-si lepede credinta strgbung, si

silniciile puse In lucrare de biserica lating asupra poporului

roman fl silirg sg. pgrAseascg. Transilvania In doug grupe mari,

cari merserg sg Intemeieze peste munti, In campie, statele Munteniei si Moldovei 3. Dacg o parte din nobilimea romang cgut
mantuirea prin fugg, acei rgmasi sub stgpanirea maghiarg trebuirg
sg-si lepede credinta, prefgcandu-se fntai In catolici, dupgaceea In
Maghiari, si astfel poporul roman fu descApgtinat ; clasa lui su-

perioarg trecu pe nesimtite la poporul domnitor, rgmanand

neschimbat numai stratul de jos, tgranii si nobilimea inferioarg,

care trebuirg Insg sg plgteascg pgstrarea credintei lor cu cea

mai strasnicg robie.
Biserica lating, dupg ce inghitise nobleta romang, s'ar fi
apucat fgrg fndoealg si de clasa de jos, dacg nu ar fi fost ea Insgsi fnghititg In Transilvania prin miscarea reformatoare. Dar
si confesiunile ce fnlocuirg catolicismul pgstrarg tendintele lui ;
cea luterang, fmpgrtgsit mai ales de Sasi. in chip mai liberal,
pe calea convingerei si a InvAtgturei prin fnsusi acea a dogmelor
religioase redate In limba romAnneascg 4. Cu totul altfel Calvinii.
Prin o afinitate fireascg, aceastg doctring netolerantg se alipi de
netoleranta natiune maghiarg si Intgrit astfel prin a ei hultuire
fncepu a fndrepta asupra poporului roman o lucrare violentg de
Intoarcere la credintele noug, asemgngtoare acelei patronate mai
fnainte de catolicism.
2 DuiLic numeroasele scrieri asupra IntrebArei unirei BomAnilor cu biserica romanti, nici una nu este asa de complect6 ea monografia lui Eudoxiu de
Hurmusaki. Geschichte der romilnischen Kirche in Siebenbilrgen, continutA In
Fragmente zur Geschichte der Rumilnen, II. Bucharest, 1881, si pe care am urmat-o In mare parte In expunerea noastrA.
3 Vol. III, p. 82 si urm.
' Biserica luteranA se ImpArti IntAi dupA natiuni In douti pArtl la 1557.
Sasii aleserl de superintendent pe Martin Hebler lar Ungurii pe Francisc David.
Vezi Benkti, Transilvania, II, p. 128. DespArtirea ce era la fnceputul administrativA devine In curAnd dogmaticti Ungurii tinbrtitosAnd calvinismul.

MIt3CABEA CIIIMURAL IN TRANSILVANIA

236

Astfel dieta din 1556 decreteazg stgrpirea tuturor invgtAturilor ce ar fi contra doctrinelor reformate i calvine si se
impune poporului roman pe unul popa Gheorghe, renegat roman,
ca episcop superintendent calvinesc. Dieta din 1568 provoacg pe

domnul trei, loan Sigismund, a infrana pe Romnii ce nu ar

vrea sg asculte de episcopul romanesc de legea calving, i ar
urma tot pe vechii lor preoti. Dieta din 1588 prescrie ca episcopii

de rit grecesc sg nu poat face vizitatiuni pe mosia nimgnui,

ceeace insemna a scoate pe preotii romani de sub privigherea

episcopilor ortodoxi. In dieta din Octomvrie 1600, dupg cgderea

lui Mihaiu Viteazul, se dispune ca nici un popg romanesc sg nu
mai poatg intra in Transilvania. Aceastg rgstrangere i prigonire

a cultului ortodox, celui de nimene apgrat, trebuie s ne mire

Cu atAt mai putin, cu cat chiar acel catolic era declarat ca suprimat, bisericele catolice ruinate, inchinarea dupre acel rit
invoitg numai In lguntrul familiilor, i lucru care explie toate
aceste ingsuri, averile bisericesti secularizate si confiscate in
favoarea principelui si a capilor reformei (dietele din 1607
1610)5.

Paralel cu asemnne persecutii intalnim i incercgri de

usurare a pozitiei clerului roman. Gavril Batori in 1609 dispune
libera strgmutare a membrilor clerului romnese ; Gavril Bethlen In 1614 scuteste pe preotii ortodoxi din tinutul FIggrasului de dijmele campului si a vitelor. In 1659 mitropolitul Saya
Brancovici care fOcuse principelui Acatius Barcsai insemnate

servicii politice, obtine intinderea acestor scutiri asupra In-

tregului cler romanese din Transilvania, bine inteles numai fat

cu fiscul, nu cu stgpnii mosiilor. Mihail Apafi, tot dupg stg-

ruintele lui Brancovici, intinde scutirea si mai departe, dela

pgmanturile clericilor la acele ale bisericilor. Toate aceste scutiri erau insg mai mult pe hrtie si de ochii lumei In realitate

statele Transilvaniei care si-ar fi vgzut ingustate veniturile

prin asemene msuri, se ingrijiau ea ele s nu fie niciodatg aduse

la indeplinire 6.
Cand s'intAmpla cate un,mitropolit roman care sg Incerce

a lupta contra calvinizgrei bisericei ortodoxe, el era de indat

urgisit i pedepsit in chipul cel mai gray. Asa in 1638 se suie pe
sacunul arhipstoresc vrednicul mLropoli. lije Jorisi, venit din
Muntenia la principele Gheorghe Racoti cu o recomandatie
din partea lui Mateiu Basarab, prietenul principelui Ardealului.
Luand la serioz rolul de arhipgstor al bisricei ortodoxe, el cautg
Vez! Gheorghe Baritiu. Par fi alese din Isioria Transiloaniei, 1. Sibtu.
1889, p. 130-136.
Ved toate aceste scuttri cu arAtarea izvoarelor In Hurmuzaki, Pr o
I, p. 4 I urm.

236

ISTOEIA ROMANIL011,

sa se opung propagandei calvine ; dar este destituit,i Inca de cine?

de Insu sinodul preotilor romani In 1643 7.

Sinodul alege In locul lui pe , lefan Simionovici, tot atat

de supus pe cat de aprig fusese predecesorul sau. Prin actul

sau de alegere i se impunea serviciul Dumnezeesc In limba romana, in icopul de a rupe biserica ortodoxa din Transilvania

din legaturile cu celelalte din ta rile vecine ; apoi Introducerea

catehismului calvinesc ; darea impartaeniei la copiii dela 14
ani Inainte ; neInchinarea la icoane etc. Catre aceste conditii
impuse bisericei romaneti, se mai adauge de Apafi In 1689

alte 4, care-i suprima Cu totul once autonomie, i fac din biserica

romna o dependenta a celei calvine, din mitropolitul romnesc

o sluga ascultatoare a superintendentului calvin. Intre alte se

prevede ca episcopul romanesc s atarne de acel ortodox al
Transilvaniei (aa se numea superintendentul), nu numai In
ordinatiunea preotilor sau In destituirea celor nevrednici, In
vizitarile eclesiastice i In hotarlrea chestiunilor celor grele, dar
chiar i In convocarea i conducerea sinoadelor. Dui:A Inchiderea acestora, sa compara mitropolitul in persoana cu cativa
membri In sinodul calvin, unde sa se iee In serioasa revizuire

toate hotarkile luate i unde s aiba mitropolitul prilejul a

invatd mai bine preceptele adevaratei religiuni" (adeca a celei

calvine) 9.
Biserica romana mai cearca Inca data impotrivirea contra

apasarei calvine In persoana mitropolitului Saya Brancovici

(1656-1680) care este i el destituit, tot prin sinodul preotilor
romani, aruncat In Inchisoare, batut pana la sange i averea
lui confiscata. Scapa numai cu mare greu de urgia in care cazuse,

prin staruinta domnului Munteniei, 5'rban Cantaczuino, prietenul lui Apafi. Cronicarul ungur Cserei spune ca Brancovici
ar fi fost ucis In bataen. Iosif Budai care urmeaza lui Brancovici
dela 1680-1682 recunoate chiar pe fat'a principiile calvinismului.
Urmarile unei stari de atare silnicie contra bisericei or-

todoxe a Romnilor sunt uor de intrevOzut. Preotii romni

adoptan, sau se prefaceau ca adopta, confesiunea calvin, pentru

a scapa de prigonire, mai ales In bogatele In poporatie romana
tinuturi ale Fagraului i Huniedoarei.
Numai slujba bisericeasca mai pastrase caracterul ei orien-

tal, spre a inala poporul. Se repeta i In Transilvania sub regimul liberului examen acela fenomen pe care-1 Intalnim sub
Vezi diplomul lui Gheorghe I Bacoti din acel an In $incal, Ill, p. 37-40.
Originalul it.tinesc in Gipariu, Arh., p. 611.
I Hurmuzaki, Frag., II, p. 12. Papiu Harkin, Istoria Romdnilor din Dacia
superhard, Viena, 1852, I, p. 52 crede f5r cuvfint cd impunerea limbei romane se Idcea cu scopul de a produce eresuri Intre Romlini".
win, Arhio.. p. 632. Reproduse i in Acte ;I fragmente, p. 67.
'I Apud Sincai, III. p. 131.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

237

fanatismul turcesc, cs anume o sam6 de popor fi psr5sia religia spre a adopta pe acea a asupritorilor
CurAnd dui:4 moartea lui Iosif Budai, ultimul mitropolit
romAno-calvin, Transilvania Incape, dela 1688 fnainte, sub puterca Austriei, care o cuprinde In marele rAsboiu purtat de liga
sfAnt5 contra Impriei otomane, dtigAndu-o deAvarit prin
pacea de Carlovitz In 1699. Catolicii dorind s fnnrease6 biserica lor, se gAndir la sporirea numArului InchinUorilor, ca
asigure o majoritate i prin ea dominatiunea In tail" 12,
ceeace se pute face numai prin cAtigarea elementului romnesc.

Cardinalul Colonici, archiepiscopul Ungariei Incepe campania

In 1692 i aduce mai bine de dou sute de preoti romAni la unirea

Cu biserica romanA. Iezuitul Sent-Ivani se IncearcA A dovedeaseg, In o scriere a lui, identitatea aproape deplin6 a confesiunilor ortodoxe i catolice.
Confesiunile reformate, temandu-se ca prin restabilirea
catolicismului, ele A nu fie nevoite a restitui toate averile secularizate 13, se silesc In toate modurile a combate planul catolicilor de a Intki credinta lor prin 16tire Intre Romni, i fneep
un sistem de terorizare din cele mai cumplite spre a Impedeca
intinderea unirei, tratand cu mare tiranie pe preotii romAni
ce se declarau pentru unire, aruncndu-i In fnchisoare, Mitndu-i i
alungndu-i din parochii i retinndu-le femelle i copiii In iobagie" v.

Imp6ratul, pentru a nu-i fnstilina simpatiile majoritAtii

statelor politice ale Transilvaniei, lasA preotilor romni libera
alegere a confesiunei la care vroiau A se alipeas&. Catolicii
fncep atunci la rndul lor a prigoni pe toti acei dintre Romni
care aril-tau tendinta de a se ilia duph' alte confesiuni. Iezuitii
mai ales nu admiteau nici o erutare, astfel c' preotii romni eran
supui la prigoniri din dou Orti, netiind In cotro s5-i caute
mntuirea 13.

Mitropolitul Teofil (1692.-1697) cAtigat, prin fg'Aduin-

tele Iezuitilor, chiam' In Fevruarie 1697 un sinod obtesc al

clerului romn din Transilvania, care In 21 Martie subsemng
actul de unire. Clerul romn primia cele 4 puncte dogmatice,
Bariliu, I. c., p. 149.
" Ibidem, p. 205.
lbidem, p. 127.
" Vezi tanguirile -mitropolitulut Athanasie la Viena 1701 In Rifles Sym-

bolae ad illustrandam historiam eclisiae orientalis in terris coronae SI. Stephani,

Oeniponte, 1885, I p. 276.

" CronicaruI ungur Mihail Cseret in Cronica lui 1661-1771 spune afar
ea ar fi vlizut la comitele Stefan Apor o scrisoare a Imparatului catre generalul Rabutin In care fi spunea sa nu lee In bagare de samii edictul sliu de toleranta. Vezi Hurm., Frag., 11, p. 28.

238

ISTORIA BOIMANILOR

deosebite de credinta ortodoxa, ale catolicilor anume : primatul

papei, credinta mn purgatoriu, impartasania cu pane nedospita
purcederea sfntului duh din Ta tal si din Fiul, i cerca in
schimb : impartsirea clerului roman la privilegiile catolicilor :
In fiecare sat unde este biserica s5 fie si o casa de locuinta pentru
preot si, al treilea, supunerea preotului numai supravegherei
episcopului, nu si a ocarmuirei politice 18
Targul era cam straniu. Preotii romni vindeau ce nu le
apartinea, credinta poporului, pentru foloase recunoscute lor ;
dar preotii erau oameni I

Urmasul lui Teofil, Atanasie Anghel (1697 1714) A.-

varseste opera inceputa de predecesorul sau. In zadar la hirotonia

lui in Bucuresti, patriarhul Ierusalimului Dosoteiu cauta sa-1

Intreasca contra propagandei catolice, dandu-i o instructiune
prin care se sileste a-1 pune in atarnarea bisericei grecesti 17. Cum

se intoarce in Transilvania el paraseste jocul ipocrit, trebuitor

pentru a dobandi sfintirea din partea pristavilor bisericei ortodoxe, si se apuca cu cea mai mare ravna de lucrat pentru unire..
Sinodul convocat de el in 1698 subscrie si el actul pentru unire ;
dar aderentii nefiind indestul de numerosi, mitropolitul Atanasie mai convoaca unul in 1700, la care iau parte 54 de protopopi
si 1563 de preoti care subscriu actul de unire 18.

In toate confirmarile unirei din partea imparatului se

prevedea filtre altele si un articol prin care se prima si pe mirenii uniti in randul cetatenilor Transilvaniei, declarandu-i nu
mai mult ca pana acuma numai de suferinti in tara, ci d'andu-le
drepturi i declarandu-i in stare a se bucura d toate legile
Li se mai punea in perspectiva si adaparea cu luminile invataturei ca re le lipsise aproape cu desavarsire pana in acel moment ".

Dei stipulatiile privitoare la mireni nu erau asa de pre-

cise ca acele ce se refereau la cler, totusi reesia tinta guvernului

austriac de a. egaliza cu incetul natiunea romana Cu celelalte,
pana atunci singurele stapane i folosite ale Ardealului.
Se intalege cata nesfarsita spaima a trebuit sa introduca
asemenea dispozitii in popoarele domnitoare. Ele si protesteaza
cu cea mai mare energie contra unirei Romnilor si a drepturilor
ce li se incuviintau, sustinand ea poporul roman nu este cuprins
de religiune ci numai de superstitie, este foarte barbar i gata
'Y Vezi actele sinodului din 1697 In Nilles, 1. c., I, p. 170.
'Y Reprodusli de Cipariu, Acte fi fragmente, p. 240.
1S Actele sinodului din 1698 in Nilles, I. c., I, p. 200 si urm.. ; acele ale
sinodului din 1700, tbidem, p. 245.
" Art. HT a diplomei imperiale din 1701 Martie In 19 In Nilles, I, p. 295;
etiam saeculares inter status computentur capacesque legum patriarum ac uni-

versum beneficiorum non ut hactenus solum tolerati". Asupra dreptului de

a vizita scoalele, ved punctul 3 din rezolutia cardinalului Kollonich din 7 Fevruarie 1700, ibidem, p. 239.

MISCAREA CUIRUSALA IN TRANSILVANIA

239

la toate relele, ca nu va fi de nici un folos religiei catolice, si

schimbarea facuta. va pricinui numai cat rasturnarea legilor Ord
Ardealului si aruncarea sarcinelor de pe spatele preotimei romane
pe acele ale celorlalte natiuni i provocarea principilor vecini
ce Impartasesc ratacirile grecesti" 2 Aiurea se temeau natiunile

domnitoare ca poporul roman barbar si producator de copii

sa nu se Inane spre a rasturna pe celelalte natiuni, ceeace de
sigur se punea In lucrare prin cultivarea si emanciparea lui" 21.
BineInteles ca natiunea si mai ales biserica romneasca
trebuia sa plateasca favorurile de care atata se temeau popoarele privilegiate ale Ardealului, prin o deplina Incatusare, In

lanturile catolicismului, prin jertfirea netarmuita a fntregei

sale autonomii. Asa In locul superintendentului calvin era instituit un causarum generalis auditor, un soiu de epitrop al

mitropolitului, care se numea totdeauna dintre meterii Tezuiti

si care nu rasa pe arhipastor sa faca niel un pas fara fnvoirea lui

22.

Cu acest resultat i cu Instrainarea credintei lor se alesera

In curand Romanii. Nu fu astfel si cu drepturile ce li se Incuviintase, care ramasera numai serse pe hartie, fntru cat guvernul
Ardealului care statea tot In manile dietei, alcatuita In marea

ei majoritate din reprezentanti ai confesiunilor reformate i

natiunilor privilegiate, se refuza sa le dee fiinta.

Unirea Insa fusese departe de a fi primita de Intreg po-

porul romanesc. Din Maramure se ivi o impotrivire foarte

energica In persoana preotului Circa Dosoteiu de Gambutz
care fu aspru prigonit de Episcopul Atanasie si trebui sa se
adaposteasca la niste biserici reformate, dusmane a Catolicismului si care preferau ca Romanii s ramna schisma tici cleat
sa treaca la catolicism. 23 In deosebite puncte ale Transilvaniei
se aratara miscari protivnice ei, precum In Brasov, unde negutitorii ortodoxi de acolo temandu-se a nu-si pierde comertul
lor In partile Rasaritului, ridicara o protestare foarte energica
contra catolicizarei bisericei romane. Mai era ea combatuta i
de Dosoteiu episcopul Maramuresului si de clomnul Munteniei

Raportul guvernului Ardealului c. Leopold In chestiunea nespoporAreI

Wei 16 Tulle 1699 in Hurm. Doc. V, p. 536.
" Zieglauer, Stichsisches Nationalarhin reprodus de Baritiu. p. 209 nota :
ne barbara et prolifica ista natio ad aliorum nationum eversionem suo tempore
insolescat".
Vezi Instructio theologt Graecorum imitorum din partea arhiepiscopului Ungariei cardinalul Kollonich, Nilles, I, p. 309 si diplomul Impiirlitesc din
19 Martie 1701, ibidem, p. 295.
Comunicarea lui loan Puscariu loan Circa de Gambutz in An. Ac. Rom.,

II tom XXIII, p. 177. Comp. Ath. M. Marinescu, Viaja si operele lui Prinz
Maior in An. Ac. Rom., V, 2. P. 177.

I8TORIA ROMANLLOR

240

Brancovanu ". Toate aceste elemente pro tivnice unirei eran

ftntetite la lupa de cIta nobleta maghiar, multumin de a g5si

In Insus poporul romAnesc dusmani ai propriei sale emancipgri.

s*:

r
.

f
,r
r

,J

. .N

`.;!,=

OF
Pir

"

.'
6

'"

5%

Eptscopul IoanYnocenlii Klcin de Szad

Reprodirere din Catedrala grecocat,lici roman& din Blaj
Fotograile. Cileclia Academ:el Romine.

" Unirea trecuse chiar munfil t glisise sprijinitor In episcopul Minn&

cului Ilarion care fu destituit de un sinod adunat In Bucurelti. Vezi Clparle.
Aele _it fragmentes p. 228.

MISCARRA CITLTURALL IN TRANSILVANIA

241

Aceste nemulturniri cu siluirile religioase, hultuindu-se

pe o stare desperata, pe care unirea nu o lecuise de loc, turburase
atat de tare spiritele, !neat o revolutie era aproape de a izbucni,

mai ales c6 dup moartea mitropolitului Atanasie Anghel,

biserica romana din Transilvania inc6pu sub conducerea provizorie a rectorului Iezuitilor, care nu mai pAstreaza nici o
ma.sur in siluirea constiintelor.

Inocentiu Micu (Klein) suindu-se pe scaunul mitropolitan (1730-1751) isi pune in gaud a realiza unirea pe ambele
ei parti, adec6 a o Ilspandi pe cat mai mult intre Romani ; dar
a cere tot data cu staruintI si energie punerea in lucrare a drepturilor corespunzatoare. El incepe prin el o propaganda personara, mergand el MU din comuna. in comuna, cutand sa
indeparteze temerile pentru latinizarea slujbei bisericesti, care
In starea de necultur a poporului roman speria mult mai mult
cleat acea a dogmelor, si asigurand pe toti ca drepturile MOduite celor uniti vor fi incuviintate. El izbuteste in curand a
aduce vre-o 600 de clerici sov6itori iarasi la hotarirea de a primi
mentinerea unirei.
Intamplandu-se sa moar Carol al VI-le, la suirea in tron
a Mariei Terezei (1740) cu prilejul cererei de reinoire a privilegiilor, Inocentiu Micu pretinde si incuviintarea acelor drepturi,
care fuscse totdeauna recunoscute de toate documentele anterioare, dar nu fusese niciodata aplicate, mai ales acele tocmai
ce loviau in interesele seniorilor teritoriali precum : neinvoirea
de a trata pe fiii preotilor ca sarbi de cAtre stApanii mosiilor ;
primirea Romnilor uniti in functiunile bisericesti si civile dupa
chipul celorlaltor natiuni ale Ardealului ; episcopul unit al F5g6rasului s'a iee parte ca membru in dieta Transilvaniei, si nobilii
acelor regiuni in numAr de vre-o 700 s6 aiba dreptul a fi numiti
In dreatoriile superioare, precum in cApitanatele tinutale in
FAgkas si chiar si la trei scaune judecUoresti In tribunalele
regesti ; ca trei mireni si trei clerici uniti, desemnati de mitropolitul, s6 ice parte in dieta Transilvaniei si sI se pedepsease
cu amend6 de 100 de fiorini indepartarea intentionat6 a copiilor de Romani dela scoalele trei25.
t 5 Plangerile lui Micu rezumate in Hurm., Frag. II, p. 108 si urm. Una
din ele, acea In care asemAneazii drepturile RomAnilor cu acele Cu mult mai
superioare ale Evreilor, din 25 Noeinvrie 1743 in Hurm. Doc., VI, p. 567,
In care cetim Intre altele : ,.hunc clerum nationemque valachicam graeci ritus
unitam ab hoc jugo despotic per benignam decisionem eximere et consolatans
reddere dignaretur ; quia si iterum ad status id est adversarios nostros re infecta remiterer, nihil aliud pro consolatione supermanere contingeret, quam ut
hanc per adversarios non scio quibus excogitatis, confucatis et sinistre factis
informationibus, sume oppresam causam ad Deum vivum cum omnibus meis
appelem". Intr'un alt protest reprodus de I. Moldovanu, Acle sinodale, Blab
1869, II, p. 88, chiar exclam6 in desperare : lieu I miseram nostram nullibi
D. A. Xenopol. Istoria Romlinilor Vol. X.

16

242

ISTORIA ROMANI,LOR

Episcopul Micu sustinand drepturile Romanilor uniti sprijinea pe acele ale lntregei naliuni ran-dine despre care se atepta
ca va trece toata la unire, in cazul cand se vor recunoate cererile lui. Deaceea In numeroasele sale proteste episcopul vorbete de m1/ilium valacd, uitand chiar uneori a o mai insoti de determinativul de rit greco-catolic", caci calda 0 vasta lui gandire
imbratoase intreg poporul romnesc, pe care prin unire vroia

0-1 scoat din rndul robilor catre vrednicia omeneasca. Dela

1437, de mai bine de 300 de ani, nu rasunase atare cuvinte la
urechile poporului roman. De trei veacuri uitase el a mai rosti
cererea lui, incremenitoare pentru natiile privilegiate ale Ardealului, ca 0 el are dreptul a trai in Transilvania, 0 a lua parte
la conducerea soartei ei ca a patra nafiune sidpiinitoare. Acest
glas ridicat pentru intaia oara dupa o atat de lunga amortire
de episcopul Micu, deveni de atunci inainte crezul politic al
poporului roman, 0 toate revolutiile, toata viata lui de mai pe
urma, in jurul lui se invartesc.
Imparateasa comunicand dietei cererile episcopului, un
strigat de indignare pornete din randurile ei, la vederea cutezantei episcopului romanesc de a cere nu numai egalizarea natiunei sale cu acele privilegiate ale Ardealului, dar 'Ana 0 participarea ei la ocarmuirea suprema. Dieta raspunde tmparatesei,

ca plebea romana, de0 ezatoare in tail din vremuri vechi

atat din pricina constitutiei sale fisice cat 0 din acea a tendintilor
sale 0 Inca din alte motive mai puternice, nu ar fi vrednica a fi

inzestrata cu privilegii nationale. Schimbatoare 0 in% de tal,

ar cutriera ea ambele tad vecine, Valahia 0 Moldova, lei:Mandu-se acolo de unirea jurata aici, 0 la care ar tinea numai cu
numele, intrucat credinta ei tot catre Rasarit se pleaca. Deaceea
0 principii Ardealului nici data nu au inzestrat natiunea romana cu privilegii, ci au declarat-o numai de tolerata in tara.
Pierderile de oameni incercate de natiunile recepte prin batalii,
navaliri 0 pustieri, au fost inteadevar implinite prin colonizari
aduse din tarile romane ; dar aceste se aazara in Ardeal cu conditia anumita ca sa fie arbi domnilor pamantului, sa sufere toate
tngradirile legale 0 sa stee aici numai atata timp. cat le-ar placea
regnicolilor a-i suferi" 26.

Ioan Micu mergand la dieta in momentul tocmai cand

se deshatea aceasta chestiune, 0 comunicandu-i Inca un protest

fors in Europa auditam sortem". Voluminoasa colectie uo documente privitoare
la unire a Iezuitului Nilles nu reproduce nici unul din cele 24 de proteste ale
lui Micu, de 0 le au avut prin milni 0 le aminte5te, II, p. 512.
" Supplicatio statuum Transilvaniae ad imperatricem contra Valachos,
1744, reprodusA In extract de Hurm. Frog. II, p. 119. Comp. loan V. Russu,
Compendiu de Isforia Transilvaniei, Sibiu, 1861, p. 377.

MISCAREA CITI/TURALA IN TRANSILVANIA

243

mai aprins, eri aproape sa fie aruncat pe fereasrta 27 Imparateasa nevroind sa provoace o prea adanca nemultumire
rndurile protestantilor Transilvaniei, In momentul cand Fri-

deric al II-le regele Prusiei reinoia atacul Austriei prin al doilea

razboi silezic in August 1744, consimte la o tmpacare cu dieta,
prin care in forma sa se recunoasca Romanii ca cetateni legali
ai Wei ; in realitate Ins sa ramana tot In conditia de mai inainte
Intrucat nobilii lor trebuiau sa se contopiasca Cu nobilii celor-

laltor natiuni, iar Romanii plebei sa nu fie primiti in aceasta

comunitate i sa nu poat constitui o a patra natiune recunoscut ;

cu alte cuvinte sa urmeze inainte a fi exploatati i stor0 in folosul popoarelor privilegiate cu toata unirea lor cu biserica romana 28 Mitropolitul Micu fusese invins, i toata straduinta lui

de 14 ani (1730-1744) ramase zadarnica. El izbutise numai cat

a apasa unirea mai tare pe capetele Romanilor, fat% a le procura
i uurarile corespunzatoare.
rasbune
Statele Transilvaniei invingatoare vroiau
acuma contra lui Micu ; Il acuzara la Viena de toate turburarile
intamplate, 0 el, citat a se Infatoa fuge la Roma.
Din toat'a mirarea pentu unire se folosise cel mult clerul
In unele priviri, fiind mai putin obijduit cleat inainte. Poporul
roman, 0 mai ales cel de jos ramase in starea de pan/ atunci.

Dar preotii singuri fara popor nu puteau ei la nici un capat ;

caci in comunele ce se deslipiau de unire, se alegeau de indata
preoti ortodoxi, i cei uniti rama0 MI% poporeni erau expu0
a peri de foame 29. Aceasta se 0 intampla. Vaznd Romanii ca
unirea nu le aducea nici o imbunatatire in soarta lor cea amarata,

ei incep a se lep HA de dnsa cu gramada. Catolicii atunci

recurg la masuri silnice, intre care 0 acea a unei preumblar-

militare a mai multor regimente puse sub comanda generalulubaron de Bucov i insotita de o numeroas artilerie 3 . Mai
impune apoi o taxa speciala asupra Romanilor neuniti 31, eautand, prin atare mijloace silnice,
constranga acuma cu puBaritiu, p. 417.
18 Al VI-lea articol al legei din 1744, rezumat de Hurmuzaki, Frag., II
p. 124.
Brevis Valachorum Transylvaniam incolentium historia in qua populi
valachici in Transylvania status civilis et ecclesiasticus, profani item ac sacri
ritus, praecique vero Unionis CUM Romano-Calholicis inde ab anno 1698 adtentatae et ad praesens us q.ie tempus magno nisi variis modis procuratea, momenta
enarrantur ac exhibentur, auctore Petro Bod de Felso-Tsernaton verbi Deo ministro.
Manuscript litografiat In bibl. Acad. No. 5539, p. 508 ;Facta est investigatio,

quod et qui essent uniti, non uniti? Pluribus in pagis ne unus quidem in-

ventus, nonnullis unus et alter ex consanguineis poparum et alia necessitate

juncti".
PS
Bod, I. c., p. 519: fortnidinem ut injicerent Valachis millites pierumque tormentis instructi cireumcursabant provinciam".
31 Bod, p. 540: Valachos non unitos eo titulo quod sint non unit' a
Dyonisio impositam esse taxam".

244

ISTORIA ROMANILOR

terea, dup ce nu izbutise a-i inAla prin mincinoase ademeniri.

Atare mAsuri nedrepte i silnice provoacA o puternicA emigrare
a elementului romAnesc cAtre Muntenia i cAtre Moldova, unde
cel putin contiinta lor el-A sA fie lAsatA in pace ; ba cAtiva din
fruntaii micArei anti-unioniste se duc pang la Petersburg, spre

a cere dela impArAteasa Caterina a II-a apkarea religiei ortodoxe.

ImpArAteasa Maria Tereza ingrijitA de despoporarea -Wei,

cautA sA inlAture cel putin motivul religios, i recunoate confesiunea ortodoxA din Transilvania, numind un mitropolit ortodox (neunit) pe lAngA acel unit al Orel, numind la 1783 pe Ghedeon Nekitici de cel intAi mitropolit ortodox al Transilvaniei,
dup 84 de ani de lipsA al unui atare cap bisericesc.
Micu fusese urmat in episcopia unit de Atanasie Rednic,
om pe atAt de blajin i supus pe cAt fusese de aprig i neinduplecat predecesorul sAu. In vederea acestor insuiri i fusese el

denumit de episcop, cu toate 0 obtinuse numai 9 voturi in

sinod contra lui Grigore Maior, clericul romAn cel mai popular
din Ardeal, care obtinuse un numAr de 90. Grigore Maior fAcAnd

opozitie lui Rednic fu inchis in Muncaciu. Totui mai tArziu

scapA i apoi ajunge chiar mitropolit. Grigore Maior vrea sA calce

Ora la un punct mkar pe urmele marelui sAu predecesor, i

dA mari silinti pentru rAspAndirea unirei, stAruind insA totodatA

a se incuviinta RomAnilor i drepturile corAspunzAtoare. Adeseori el arAta prea neascuns simtimAntele sale de milA i indurare

cAtre RomAnii asupriti. Asemene purtare nefiind plAcut autoritAtilor transilvAnene, mai ales fatA cu micarea ce incepuse
a se produce tare RomAni, aduce demisionarea lui, fArA indoialA
silitA, din mitropolie in 1782 32.

RomAnii din Transilvania incercase in toate modurile a

scApa de soarta neomenoasI in care ii tinca stApAnirea maghiarA.

Dui:A repetite revolutii intreprinse in deosebite timpuri, totdeauna

insA pentru acela motiv, ei cAutase mAntuirea de asuprire in

vAnzarea contiintei lor. Ne reuindu-le nici acest mijloc desperat, ei se hotArir sA recurgA iarAi la violentA, ceeace aduse
revolutia din 1784.
2. REVOLUTIA LUI HORA

In 1780 murind Maria Tereza, fiul ei Iosif al II-lea ja

singur in mAnA conducerea statului, asupra ckuia impArtise
in timp de zece ani puterea cu mama lui. Acest monarh, unul din

"I Se crede ca Grgore Maior ar 11 luat o parte activa la revolutia lu

Horia. Asupra acestei imprejuraii nu exista nci un document Gh. Baritiu. I. c.,
p. 515 spune numa aka di demisionarea lul Grigore Maior, trebue sti 11 avut
si alte cauze necunoscute pelml anima".

IIISCAREA CULTURAL/ IN TRANSILVANIA

245

sufletele cele mari ce au sttut pe tronurile popoarelor, vroia

s realizeze pe calea reformelor dou idei pentru care in Franta,

trebui s se verse siroae intregi de snge pretios, anume : to-

leranta religioas i egalizarea conditiilor claselor sociale. Cum

ja in mini conducerea imprtiei, el d in 1781 vestitul edict
de tolerant, dup care confesiunea religioas nu mai puteA
fi o piedic pentru imbrcarea unei dreatorii, i prin care se
deschise i Romnilor putinta de a ocupa functiuni publice. El
mai prefcu i drile, impunnd o contributie asupra pmntului, care atingea tocmai pe nobili, i in sfrsit vroeste s in-

lture pretutindene srbirea tranului, rusinea veacului in

care trim", cum obicinuia s zic.

Inc de pe c rid er coregent cu mama lui, intreprinse o

altorie prin statele austriace, spre a cunoaste prin el insus

starea social a locuitorilor, i vizit in 1773 si Transilvania.

Intrnd pela Sibiu, viitorul imprat incunjur Ardealul intreg,

incepand dela Hateg mergnd peste Brasov la Bistrita si Rodna, pentru a se intoarce la Sibiu prin Gherla, Cluj si Turda
si a pleca apoi prin Maramures ctre Galitia. In tot parcursul
cltoriei sale fu intampinat mai ales de Romni iobagi, care se
tineau in genunchi dealungul drumurilor, intinzind jalbe atre
regent, din care el adun pn la cifra urias de 19.000. Iosif
caut s mnge i s insufle sperant nenorocitului popor,
oprindu-se la fiecare, lundu-i tnguirea i adeseori vorbind
atre el si cte un cuvnt in limba romn ".
In 1780 Iosif al II-lea ajungnd imprat, pe lng' celelalte
reforme insemnate introduse de el, decreteaz i desfintarea iobAgiei i anume in Boemia in 1781, in Galitia i Lodomeria in
1783. Nobilimea ungar nemultmit cu impratul, fiindc
refuzase de a jura respectarea constitutiei unguresti i transilvane
ordonase introducerea limbei 'germane In cancelariele
unguresti in locul celei latine, opune o impotrivire mai puternicA
dealt pe aiurea incererilor lui Iosif de a se atinge de drepturile
ei asupra serbilor prnntului. Impsdratul spre s-si da bine sama

de imprejurilri, intreprinde o a doua cltorie in Transilvania

In anul 1783, fcand i acuma inconjurul Orel, ca i in acea indeplinit cu 10 ani mai inainte. Convingndu-se el de greuttile
ce ar Intmpina o imediat desrobire a tranilor in Ardeal. el se
multmeste a le usura intrucAtva starea prin un decret din 16
August 1783, prin care li se invoieste a se insura fr a cere
voia stpnului, i opreste pe acesta de a mai scoate pe.iobag

Cllatoria regentului Iosif din 1773; rezumatii dupi povestirea el de

&are Heidendorf, tAImaiuI pentru romlineste ce-1 Insotia, publicatii In Magazin fiar siebentargische Landeskunde, XVIII, p. 445-495.

ISTORIA ROMANILOR

246

din casa ce locuia fara sentint judecnoreasca m. Se 1ntlege

caL de mult trebuira s fie ridica te inimile Roma nilor, prin inte-

resul ce imparatul 11 arata pentru soarta lor, si in sperantele

ce Incoltira pentru ei din asemene m'suri, luate de capul statului,
sta pricina de capitenie a izbucnirei revolutiei.

Si intreadevar ca stofa care sa se aprinda era adunata o

gramadita de veacuri In sufletul poporului roman. Starea cea
cumplir In care am aflat pe trani zacand In Ardeal pe timpul
and Mihaiu Viteazulil cucerise, se inraur tise Inca, daca se pittea 35.
FIFA' de legue impuse thranilor proveneau din doua i7voare,

apasarea guvernului i aceea a stapanilor

Taranii trebuiau sa intretina pe spetele lor toate garnizoanele germane din tara, fiind expusi si la pradaciunile unor
mercenari nedisciplinati. Apoi toti dregatorii statului, neavand
nici o leafa hot4r5ta pana la anul 1730, traiau numai din amenzile
jafuirea poporului 36.

Cu mutt mai grele, inmultite i nesuferite erau asupririle

carora erau expusi taranii din partea domnilor teritoriali. Acestia

aveau intai asupra taranilor jurisdictia suprema, atat pentru

a-i scoate depe mosii cat i pentru a-i bate, inchide, i chiar
pedepsi cu moartea 31. Stapanul fiind i judector al taranului,
acesta era oprit a reclama in contra lui. Robia economica In-

trecea Inca pe acea juridica. Iobagul trebuia sa munceasca deja

4-6 zile pe saptamana stapanului su, chiar si In zilele de sarbatoare ortodoxa, nerespectate de religiile recepte ale Transilvaniei.
Daca se inmultia familia iobagului, toti Meta ce-puteau munci
eran luati deavalma cu tatal la lucrul boierului ; adese-ori erau
tinuti inteuna in locuri departate cate 3-4 saptamani, asa ca
nu mai putea griji de nimic In propria lor gospodarie. Femeile
fetele iobagului erau tntrebuintate la curte la tors sau la tesut
sau chiar i la slujbe de rand. Dupa ce aproape tot timpul
teanului era rapit de nobil, el mai era supus t la o suma de dajdii
catre stapan. Ii dadea In bani pe an cate 2 fiorini 33 de crucen,
un stanjin de lemne si o cofa de unt ; unii din iobagi erau Indatoriti a cumpara vin de al boierului pentru 25 de fiorini
a-1 plan numai decat, fie bun sau rau. La nasterea unui prune
boieresc fiecare iobag era dator a aduce plocon cate o gaina ;
84 Baritiu, I. c., p. 472.

"Vol. V, p. 237.

88 Barltiu, p. 476.

si N. Densusanu. Revoluilunea tul Horia in Transilvania i Ungaria.

Bucuresti, 1884, p. 63, aduce patentul lui Iosit al II-lea din 1785 Decemsrrle
In 12 care destiintazil abia acest drept nemburat : ,,Jure gladii hactenus per
guoscungue privatos exercito dehinc penitus abrogato".

MISCAREA CIII/IIIRALA. IN TRANSILVANIA

247

la Past doug coaste afumate de pore sau o gaina ; la Sf. Ggeorghe

un miel gras ; la Craciun o OM i 10 ma ; vara cate doi pui,

dou masuri de vas, 200 de culbeci i o bucata de raina. Din

pescuitul facut de iobagi domnul lua din doi pe*ti unul. La vfinat
nu avea voie s umble, caci nu putea purta arma, sub pedeapsa
de a pierde mana dreapta. Iobagii erau datori sa cumpere carnea

dela vitele cazute ale boierului ; preotii erau datori sa ierneze

cainii lui de vanat ; la podurile domnului sa plateasca vama
chiar i cand se purtau prin trebile lui ; nu puteau
macine
Mina nici chiar acasa, ci numai la moara stapanului platindu-i
o taxa pe masura ; gunoiul dela vitele lor trebuiau sa-1 care pe
ogoarele domnului. Femeile iobagilor pe langa ea cultivau canepa

inul stapanului pana ce-1 prefaceau In panza, mai eran daoare all duce la timpul cuvenit gatele In curtea boierului ca sa
le smulga acolo i sil ramana boierului penele i puful
i cate
de aceste impuneri care ar fi ridicule, daca nu s'ar fi prefacut In
lacrimi de salve pentru nenoronitul taran.

Pe lnga asuprire Romnul erh dispreturt i batjocorit

In toate modurile. Natiunea romna era declarata numai de
tolerata In Ardeal, cat timp le va placea popoarelor privilegiate ; preotii ei erau batuti ca i simplii iobagi, i acqtia erau

mai jos pui cleat iobagii singuri 39. Se Intalneau de sigur tare
Romani oameni care sil simta insulta poate chiar mai ascutit
cleat asuprirea.
5i cum puneau nobilii asemene drepturi In lucrare, se dovedete din serisoarea Impara tesei Maria Tereza trimisti guvernatorului Trark ilvaniei, cu prilejul cal5toriei fiului ei, prin care
Ii cere sil curete drumurile de cadavrele celor ucii prin treang,
roata i apa, i care erau lasate sil putrezeasca de a lungul
drumurilor, spre spaima calatorilor 40
Pe unde era statul proprietor, se arendau moiile la nobili care exercitau asupra iobagilor statului aceleai abu7uri
comise de privati asupra arbilor lar. De aci se explica cuna
de revolutia izbucni tocmai fare taranii din muntii Abrudului,
localita tea minelor de aur, de pe nite proririetati ale statului
austriac. Aceti tarani trebuiau sil fie cu atat mai simtitori la
ap4sari, cu cat ei, apasati de munti, traisera totdeauna o viata
mai libera i mai ales nu intrasera niciodata in iobagia no' Vezi Baritiu, p. 475-478 si p. 484,

3 Monumental comitialia regni Transilvaniae, I, p. 520, anno 1554: nemo

rusticorum Hungarorum nisi vera passione septem proborum hominum, Vala-

chus autem tribus puniri debeat" ap. Densusanu, 1. c., p. 65.

4 Scrisoarea din 11 Mai 1773: cadavera omnium delinquentium laqueorota, aut vera morte traditorum, non sine horrore et aversione in viis publicis
itinerantium conspectul expositorum, statim et indillate ammoveantur ac inhumentur" ap. Densusanu, p. 97.

248

I8TORrA. ROMANI:LOB

bililor. Ei fuseserg pururi tkani ai Coroanei, fndatoriti numai

la dad ware In natur, ca piei de vulpi, de jderi, miere

altele. Dela o vreme Ins li se schimbase arile in bani care

adAugindu-se mereu, le ingreuiar5 starea i se 1u apoi dreptul

de ckcium5 ca un drept regalian i ckciumile incepur5 a fi

arendate la oameni.T5ranii la inceput sparser nite buti, v5rsAnd lautura, ceeace li aduse pedepsirea cu grele amende. TAranii se plang de mai multe ori la Viena contra acestei
trimit chiar In trei randuri deput5tii pAn5 in capitala
Austriei, In anii 1779, 1780 i 1782. Intre aceti deputati InMinim i pe Neculai Ursu Horia viitorul cap al revolutiei.
Pentru a tntelege pAn5 la ce grad ajunsese cutitul la osul t5ranului, amintim c deputatii, oameni cu desevArire skmani
representanti ai unor comune ruinate, Mew-5 totdeauna
l'Atoria la Viena i indArk pe jos, punnd 4 sApt5mAni la dus

i tot atatea la fntors. Impkatul trimitea mereu ordine care

ockmuirea local5 ca s indrepte fk5 de legue; dar repeta-

tele tanguiri ale locuitorilor ne are-IA cAt erau ele de brigate

In sam5. In 1783 1784 Neculai Ursu merge pentru a patra

oar5 la Viena i este primit in audient5 de impriratul, care

dup5 ce ascult plngerile lui, d ordine severe ca s5 inceteze numai cleat toate prigonirile indreptate improliva Romnilor. Tot atunci Impkatul, dorind s5 sporeasc5 numkul
regimentelor din Transilvania, orb nduete sri se facg o nou recrutare de gr5niceri.

Tkanii credeau ea' prefkuti In ostai-gr5niceri vor saipa

de iob5gie, dup cum se mAntuise acei ce fntrase In cele dou5
regimente create pentru tritaia oar5. in 1761, care c5pkaser
p5m5nt in proprietate, fusese liberati de indatoririle iobagiale
i de jurisdictia seniorilor, indatoriti fiind numai la serviciul
militar i la paza granitelor.
De cum ei ordinul de recrutare in Transilvania, o mul-

time de tkani alergar s5 se inscrie. In putin timp furl trecuti prin registrele armatei locuitorii a 81 de comune romneti. Tkanii fncepur a se 15uda in toate prirtile 0 de acuma

fnainte vor scApa de nobili, cri ei vreau sri sluj eascri numai
pAratului i cri dac5 nobilii ar vroi sri se impotriveasc5 vor ti

ei ce s5 fac5 numai sri capete arme la mni.

Nobilimea transilvan5 auzind de aceste amenintki, vroete intai sA impedece pe iobagi cu b5ti i inchi3ori sri nu
mearg la recrutare. Vkind ling 0 nu poate izbuti, cere dela
baronul Brukental, guvernatorul civil al Ar.dealului, ca s5 intervin5 la autoritritile militare, spre a conteni cu recrutarea.
Dup o fritelegere a guvernatorului civil cu comandantul militar, baronul Preisz, recrutarea este oprit5 i nu numai atata,

MISCAREA CIII/ITRALA IN TRANSILVANIA

249

se publica prin toate comunele c i acea fgcutg pang acum

er nulg, intrucat nu fusese ordonat de impgratul.
Speranta de scgpare ce lucise un moment pe orizontul
Intunecat al vietei tgranului roman, se stangea ; dar limanul
tntrevgzut de el scormonise Incg odatg adanc in sufletul lui
dorinta, de atatea ori trezitg, de a scutura de pe grumaji injosirea i ruinea secular.

Niculae Ursu zis Horia, cipetenia Romani! or din Transilvania clue s'a revoltat
contra Ungurilor in 1784.
Grayly& In anima din timpul acela. Cotectia Academiei Romine.

In asemenea stare sufleteascg a poporului romanesc, cuvintele lui Horia care-I Inteti necontenit la rilscoalg, trebuiau
sg aibg un rgsunet deosebit. El spunea c Impgratul 11 mbiase

sg sfgrame cu puterea lanturile iobggiei, Intrucht nobilii ar

refuza a se supune ordinilor lui. Spre incredintarea acestor
vorbe argt Horia o cruce de aur i un pergament pe care
pretindea cg i le Muse Impgratul 41.
41 Toate acestea eran iscodiri de ale lui Horla, spre a hotiirt pe tiirani.
El eumplirase crucea i pergamentul dela un anticar din Viena si este inve-

250

ISTOBIA ROMANILOR

Revolutia porni din satul Mesteacanul din comitatul Zarandului, a caruia locuitori mergand sub conducerea lui Crian
catre Alba Julia spre a fi Inserii ca militari si a li se da arme,
ucisera pe doi subprefecti ce vroiau sa aresteze pe capul lor.
l'arana adunandu-se dupa aceasta fapta la biserica din Curechiu,
Crian le spune, ca tntru cat nobilii s'ar opune ca ei sa capete

arme, s porneasca cu totii in contra nobililor pe care sa-i

Clowat tovarA5u1 lid Hola, care s'a revoltat contra Ungulior In 1734.
Colectia Academia! RomAne.

tearga de pe fata pamantului, ne avand nici o frica despre

partea Imparatului care ar Invoi aceasta n'asura.
Taranii data porniti, se revarsa ca o lava asupra nobilimei transilvane, putand data i ei sa-i dea liber avant doderat cii seful statului nu putea sA Incurajeze o revolutie In proprlile lui tAri.
Vom vedea cum se acreditA mai tArziu si de nobleta maghiarl, legenda
ImpAratul la propunerea lui Horia de a sflirAma co putere lanturile lobAgiei,
1-ar fi spus : ,,Thut ihr das l" Un nobil Ribiczei din Zarand aran, InsA tocmai
In 1830, cA i s'ar fi raportat aceastii imprejurare de cAtre cApitanul Sedier
din regimentul Carol de Toscana, cApitan ce era la Viena in timpul audientei
lui Horia, de si nu spune cA sA fi fost fatii la audientA. Densusanu, p. 111 Baritiu, p. 480.

MISCAREA CUIREFRALL IN TRANSILVANIA

251

rului lor secular de rasbunare, taie i ucid, ard i pustiesc, prada

distrug, raspandind groaza cea mai cumplita in toti nobilii

Ardealului ; i latindu-se tot mai mult din cuibul din care por-

nise, cuprind intreg comitatul Zarandului, apoi acel al Huniedoarei ; strabate dup aceea In regiunile invecinate ale comitatelor Albei j Clujului din Transilvania, 0 In comitatul Aradului. Cu toata furia lor deslantuita, taranii pastreaza o cumpatare morala vrednica de Insemnat, fata cu femeile nobililor
maghiari. Nu le siluiau, nuli bateau joc de ele, ci le botezau
dupa aceea le cununau cu deasila cu iobagi romani, ascutind Insa aceast masura adeseori prin nevoirea femeilor nobile de a se duce dupa ucigatorii parintilor sau a sotilor lor 42Tot atat de caracteristica este alta imprejurare. De0 Romanii
ucideau In furia lor pe tot nobilul ce le e0. Inainte, executiile cu sange rece a celor prin0 din valmaagul luptei nu se
faceau niciodata de Romani, ci totdeauna de catre Tigani. Chiar
i in turbarea cea mai netarmurita, Romanul Ii pastra inascuta lui nobleta.
Tinuta armatei imperiale fata cu revolutia romaneasca
trebuia s o incurajeze, In loc de a o infrana, i s intareasca
In mintea tuturor, Romani adresori cat i Unguri loviti, ideea
ca imparatul nu o reproba. Nobilii snopiti cer apararea ocarmuirei civile, i baronul Brukental chiama spre a o putek Incuviinta ajutorul armatei. Imparatul Insa care tiea cat de adese ori se abuzase de sprijinul otirei numai spre ocro Urea
intereselor nobiliare, impusese anume baronului Preisz ca sa
nu intervina In nici o afacere din Transilvania decat In urma
unui ordin anumit al sfatului de rasboi din Viena. Intemeiat
pe aceasta oprire, baronul Preisz refuza intervenirea armatei,
cu toate groaznicele scene ce se petreceau sub ochii sai. Taranii
sorb din aceasta pasivitate a puterei militare nou incurajare
spre a urma mai departe rasbunarea Inceputa iar in inimile
Ungurilor ptrunde frica i groaza c vor fi cu totii macelariti, fara ca ocarmuirea s ia a lor aparare.
Totu0 i nobilii se Inarmara dupa vechiul obicei al tarei
dar neindraznind sa atace ei trupele cele mari de Romani din
munti, 1i rasbuna In mod tot atat de sangeros, dar cu mai

mare nedreptate, asupra fie carui tran, vinovat sau nu, ce

le cadea In ma ni.
Astfel Transilvania Intreaga er aprinsa de un rasboiu de

starpire intre doua ponoare ; mace! Ingrozitor de rase, fare

asu. pritori i asupriti.

12 Astf el nobila Caterina Csiesar este maritatrduph Teodor Clesu, soldat

licentiat care dupA actele oficiale se vede di ncisese pe bArbatul si pe copiii
Densuanu, p. 167..

IBTORIA ROMANI:LOB

252

ImpAratul Iosif al II-lea declarase chiar atunci rgsboiu

Olandei pentru libera navigare pe ilia *elda (Escaut). tirea
dcspre r5scoalA Inteun moment asa de critic li surprinse In
chipul eel mai neplAcut. La inceput el c1 ordin foarte aspru

rg

1111

E.

-,

!.

7"

Xt

4
C

;.
e

eIr
,,t=1
,r

,1

't

ti
at'

0 b'

"

' ".
:

Gheorghe Caws din Giirpenis, care s'a revoltat contra Ungurllor tn. 1784.
Colectia Academic' Romine.

spre a se InAdusi miscarea, trimiterea mai multor corpuri de

armat6 si un premiu de 300 de galbeni pentru prinderea celor
trei capi ai miscArei : Horia, Closca i Crian. Primind Ina
dupI aceea rapoarte despre cruzimile sAvarsite de nobili asupra

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

253

taranilor nevinovati i cugetand asupra adevaratelor pricini

ale rascoalei, el revoaca masurile luate, desaproba executiile sumare savarsite in contra taranilor, numeste obraznicie ordinul
dat de Brukental pentru inarmarea nobilimei, intrucat acesta
era un drept excluziv impratesc, i dispune publicarea unei
amnistii obtesti, din care sunt scosi numai capii r5svratirei.
Imparatul dorind insa s cunoasca adevaratele cauze
ale mirarei i tiind ca dela nobletea Transilvaniei nu va putea
afla nimic adevarat, insarcineaza pe comitele Iancovitz, guvernatorul Banatului cu cercetarea imprejurarilor. In instructia

care el, imparatul spunea ca cu toate ordinele sale cele mai

severe nu a putut niciodata s afle adevarul, ocarmuirea Ar-

dealului ascunzandu-i in totdeauna lucrurile : ca comisiunile In-

sarcinate a face dreptate taranilor s'au multumit a-i maltrata,

spre a inadui plngerile lor, acoperind fail de legile functionarilor

singur5 inlaturarea iobagiei, apasare ce desonoreaza

omenirea, ar fi In stare a readuce iari tara la ordine i la

liniste

De cu totul alta parere erau nobilii Transilvaniei. Ei sustineau in memoriile si petitiele lor, ca plebea romna nu are
comtiinta de ce este drept i echitabil, ca cresterea ei e inrautatita ; principiile religiei crestine necunoscute atat ei cat si
preotilor eL Parintii nostri cunoscand natura acestei plebe au
judecat ca numai prin pedepsele cele mai aspre o poate aduce

la ascultare. Domnii pamantesti aveau dreptul sabiei asupra

supusilor lor, i numai cu astfel de lege a fost cu putinta sa
ne bucuram In cursul multor veacuri de cea mai dulce pace.
Slabirea acestei autoritati au provocat pe Virani la rascoala.
Se speria mai ales nobilimea Ardealului, cand gandea ca revolutia se pute intinde i in celelalte parti ale Ungariei, locuite de Romani, i apoi adauge ea, cat de mare este numarul
Romanilor In Moldova, Muntenia si mai in tot Iliricul? Nu
se va putea spera o indreptare radicala daca nu se vor pedepsi
comunele dupa vechiul drept, daca nu se va procede dupa
toata asprimea legilor contra capilor, pentru c atat de dura
este ginta Romanilor, incat numai prin pedeapsa cu moarte
au putut fi inspaimntati.
In conformitate cu asemene principii nobilii deci propuneau ca mijloc pentru a face sa inceteze revolutia, ca armata
sa capete autorizarea a interveni fara ordin expres, i in caz
.3 Rescriptul lui Iosif al 11-lea din 19 Noenwrie 1784 : vor;iiilich aber
muss das allem Ansehen nach noch immer bestehende Iobapiat smelt es sich
auf die Personen erstreckel, wenn hierin Meiner so nachdracklichen Befehle

ungeachtet die Abstellung cines die Mensehheit so Fehr et t hreden Drutices gleichwohl nicht erfolget ware, umvercaglieh beseiliget werden. SO wie es wider Leibeigenschall in alien ilbrigen Erblanden geschehen ist". Denmanu, p. 312.

2M

ISTORIA ROMANILOR

and tAranii nu ar vroi sA se liniteasa, sA nu mai proceadA

numai defensiv ci sA-i omoare, sA-i taie i sA-i pustiasa MA
erutare. RAsculatii prini pAnA acuma s6 fie cu totii pedepsiti

Piinderea lui Horia i Cloca.

Gravurii in aram5 din timpul acela
Coleciia Academiei Romilne

Cu moarte, casele rgslete de prin munti sA se pustiasa i sA

se aeze RomAnii in sate impreunA ; apoi sA se adune armele

MISCAREA. CIII/ITSRALA IN TRANSILVANIA

255

si s se pedepseasca cu moarte pe toti taranii ce le vor purti.

La caz de izbucnire a revolutiei In vre-o comuna, sa se pedepseasca Cu moarte pe preoti, pe jurati si pe primar.
Asa intelegeau Ungurii sa stampere miscarea pornita.
Atare destainuiri f acute insa intr'un moment de sinceritate.
zmulsa prin groaza de moarte, sunt niste documente foarte pretioase ; ele ne arata fondul gandirei unguresti asupra Romanilor

din Ardeal, si apoi sa ne miram daca Romnii au cautat sa

le plateasca cu foc si cu sabie 1

Comitele Iancowitz ademenit si el la o purtare Nana

fata cu rasculatii, incearca toate mijloacele pentru a-i linisti.
Vazand insa ca nu izbuteste, ordona inaintarea trupelor. Dui:a
mai multe lupte partiale cu rezultat indoelnic, se da una mai
mare la Mihaileni unde taranii, fiind batuti, se desmoralizeaza.
Horia el insusi isi desface trupa si fuge de se ascunde in o
padure, Scoraetul, nu departe de omuz. Aice insa este tradat
de 7 tarani romani, ademeniti la aceasta fapta prin premiul
de 300 galbeni pus asupra capiteniilor rascoalei. Ceilalti doi
capitani sunt prinsi si ei. Crian isi pune singur capat zilelor, iar Horia si Closca pier franti cu roata, dela picioare In
sus, in ziva de 28 Fevruarie 1785 in capitala Ardealului".
Lui Closca ii daidura vr'o 20 de lovituri 'Ana WO dea
sufletul ; cu Horia mersera mai repede ; dup ce la prima Invartitura ii fransera fluerul drept, ii detera o lovitura de moarte
asupra pieptului. Mai mult de 600 de Omni fura adusi spre
a fi fata la aceasta executiune.
Astfel se sfarsi impreuna cu zilele capitanilor si revolutia
Romanilor din Transilvania, pornita in 1784 ca si in 1437, In
1514 si 1599 tot In contra unei impil4ri seculare, ca o protestare pecetluita cu salve In contra uzurparei unor sfinte drepturi. Natiunea romana, desmostenita de pamantul si de tara
ei, aruncata in lanturile robiei celei mai degradatoare, se scula
In rastimpuri, ca un singur om, pentru a-si libera trupul si
sufletul din jugul in care era prinsa. Totusi din incercarile repetate ale Romanilor, acea din 1784 ava pentru ei urmari mai
fericite. Martir al unei sfinte cauze, sangele lui Horia nu curse
In zadar. Iosif al II-lea, Imparatul acela in numele caruia oasele lui Horia fusese frante, dar care in fundul inimei sale simpatiza cu taranul roman, desfiint prin un decret din 22 August 1785 iobagia personala in Transilvania. Dar acest decret
nu IA aplicat, cum se Intamplase totdeauna lucrul cu decretele
usuratoare ale starei taranilor romani care treceau prin car44 Sentinteie tnttoratoare una asupra corpulul mort al lui Crisanu, cealaltit asupra celor doi cAptanl rfimasi In viatii vezi in Densnsanu, pag. 446.
gi urm.

266

ISTORIA ROMANILOR

muirea maghiarg a Transilvaniei. De aceea ggsim In 1790 un

manuscript al Impgratului Leopold atre Dieta Ardealului,care

rescript la punctul 5 spune cg nefiind pAng acum In Transilvania nici un urbar stAtgtor si hotgrit, comitele sg arate
statelor tgrei ca sg se facg chiar In aceastg sesiune un urbar
prin care sg se 1n1gture servitutea iobagialg a colonilor (Oranilor romni) si sg li se dee libera dispozitie a drepturilor Mg
pagube acelor ale proprietarilor de mosii si sg se ia mAsuri
prin care sg se linbungateascg soarta tgranilor" 45.
Care au fost caracterul acestei revolutiuni? Mai 1nainte
de toate ea seamgng cu antemeratoarele ei, revolutiile vechi
ale elementului tgrgnesc din Transilvania ; erh o revolutie socialg care tindea a rgspinge apgsarea neomenoasg Mug de
nobili asupra iobagilor. Fiind fus cg nobilii erau cu totii Unguri, apoi revolutia fsi puse ca tintg stArpirea tuturor Ungurilor din Ardeal. De aceea si revolutionarii nu porniau decAt
contra nobililor teritoriali, tiranii lor, si crutau toate mosiile
si proprietgtile 1mpgratului si ale supusiilor ce at'Arnau de-a
dreptul de el". Intreaga tat% era sg fie ocArmuitg numai de
dreggtori de nationalitate romang sau germang. Noblimea trebuih s fie desfiintatg ; toatg lumea er sg fie supusg contributiilor si pgmnturile nobililor erau sg fie ImpArtite fntre trani47. Aceastg din urrng cerere aveh un temei istoric si nu
unul socialist. Tgranii se considerau ca despoiati pe nedreptul
de proprietAtile lor, de pgsunele, muntii si pgdurile lor. Ei
nici acuma nu cereau drepturi noi, ci numai restatornicirea
unei stgri de lucruri ce fusese odatg.
Prin faptul fnsusi cg revolutia se petreceh fare doug popoare ea lug, si un caracter national. Prin botezul ortodox Romhnii nu urmg.'reau o tintg religioasg, ci gAndeau sg facg

prin el Inceputul de romanizare a Ungurilor, de oarece Ro-

mAnii credeau cg schimbAndu-le religia si starea socialg, ii vor

alipi de natiunea lor. De aceea pe femei, iargsi botezate, le

mgritau dupg tgrani, le Imbrgcau In haine romnesti, le interziceau a vorbi ungureste, nu le mai Invoiau sg-si aminteascg
cg au fost doamne nobile si au avut iobag-i, le sileau sg umble
desculte si le Indatoriau la tndeplinirea tuturor lucrgrilor casnice si agricole.
Se intAlnesc si idei politice, adicg de rgsturnarea guver-

nului transilvan si de inlocuirea lui cu unul romnesc In re" Rescriptul ui Leopold 3 Dec. 1790, ibident, p. 186: subate servitute
lobagionali colonorum in fundis dominorum terrestrium".
" Raport francez al unui martur ocular 4 Dec. 1784, Hurm. Doc. IX,
2, p. 134.
" Vezi ultimatul lui Hora cltre noble%a din comitatul Huniedoarei ap.
Densusanu, p. 197.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSTLVANIA

257

-volutia din 1784. Aa Cloca i Crian ,declara inaintea popo-

rului din comuna Mogoul, c dupa t e vor nimici pe toti

Ungurii, intreaga tara va fi ocarmuita numai de functionari
romani numiti de Horia i Clora 48. Horia pare a fi aviit seo.

pul de a lua puterea suprema asupra Romnilor. Cantecele poporane suna cam tot aa Pan' a fost Horia 'mptirat, domnii
nu s'au descultat" -1 pan' Horia a 'mix-ire-flit, domnii ail mancat din blid". Taranii aveau cunotinta ca tara e a lor, i spu-

neau ca tara aceasta este a Romanilor, i dac vor capati

arme in mni vor alunga pe -toti Ungurii". Florea Cozma din

Garbau spusese nobilului ungur Szent-Pali t Tara aceasta e a
noastra ; a voastra e 'tara ungureasca i in scurta vreme o sa
va scoatem noi de aici" 48 vrednica paralela la vorbele Vladimirescului spuse Grecilor din tarile romfine5.

Unirea Romnilor cu biserica romana tot adusese o desbinare in nationalitatea lor. Revolutia pornita de taranii romni
ambele tabere, fr deosebire de confesiune, arata poporului
roman Ca el are de aparat interese comune, mai mari inca decat
acele dogmatice, bisericeti. Revolutia inchega deci iara'i unitatea morala i etnica a poporului roman, amenintata de a fi
sfiata prin unire, i aici sta rnai ales marea ei insemnatate.
Unirea ceruse prin valoroii ei reprezentanti recunoterea poporului roman, tntru ccit ar trece la unire, a drepturilor de care se
bucurau cetatenii 'Ana atunci privilegiati ai Ardealului.Revolutia
puse pecetea ei de sange pe aceasta cerere a unitilor, revendecandu-o insa pentru intregul popor roman. Astfel ajunse acest
popor la reinvierea contiintei drepturilor sale, ca natiune,
nu numai ca secta. Nu fiindca ar fi imbratoat religia catolica
cerca el acuma o egala Indreptatire, i vanzanduli contiinta
cauta s'a cumpere dreptul de a teal omenete in vechea sa patrie,
ci fiindcal era i el locuitor i cetatean al acelei

Rostirea cea mai insemnata a acestei noi faze a vietei

nationale la Romanii Ardeleni se da' pe fata in vestita lor tanguire pentru drepturi din anul 1791 subscrisa de ambii lor episcopi cel unit Ioan Bob i cel ortodox Gherasim A damovici.
La aceasta impacare a cugetului romanesc contribuira
chiar i protopopii uniti care fiind mai culti decat cei neuniti,
cu cumpatul i harnicia lor tergand urgia dintre cele doua
4P Declaratia lui Al. Kendi date vice-colonelului Kray'lAbrue. 5.1an. 1755:

unlcum et praecipum propositum habentes ut Hunguros et rnagno hoc princlpatu Transilvaniae eliminaret et ipsi dominarentur" sp. rensusanu, prig. 149.
Vezi 1 interogatorul preotului Gavril Sularu, Abrud, 26 Decernvrie 174 :

hic principatus ab officialibus duntaxat valahicae nationis, per duceslioria et

Kloska denominandis admlnistraretur", ibidfm, p. 150,.
4' Vezi citatele In Densusanu, pag. 467.
5 Mai sus, p. 68.
A. D. Xenopol:lstoria Roranilor.

Vol.nQ

17

ISTORIA ItOMANILOR

268

credinti (unita i neunitA) care mai inainte se credea a fi netn-

vinsl, lar acuma nu numai a nu se goniau, nu se batjocuriau

unii pe altii, ci Inc cu purtare fr6teascA ctre lain." 51 Prin
aceast6 suplia natiunea romdat intreagt cerea reintegrarea ei

In rAndurile corpurilor politice ale Wei felrel deosebire de confesiune, incuviintandu-se tuturor membrilor ei toate acele drepturi
de care se bucurau membrii celorlaltor nationaliati, i temeiul
juridic al acestei cereri er c Roranii erau cei mai vechi locuitori ai trei, c ei se bucurase cand-va de toate acele drepturi,
de care fusese despoieti prin urgia vremilor 52. ImOratul comunic6 in 18 Mai 1791 Dietei Transilvane petitia RomAnilor spu-

and In rescriptul s'u c natia valac ar cere prin rugnnintea

ce-i Meuse ca sk fie declarat i ea la natie regnicolar6 Inzestrat

cu toate drepturile civile" cerAnd dietei s6 propun5. &At mai

curand darea conceateniei Romnilor, uzul liber al religiei i
putinta unei culturi mai Ingrijite". Dieta rAspunse ImpAratului

In 20 Mai In limba maghiar6, i nu In cea latin6 ce se intrebuinta

pretutindeni In statul Austriac, c mare a fost surprinderea pe

care a produs-o In inimile lor un rescript regal atAt de neateptat ;

c6 In ce privete cuprinsul, dieta a voit IntAi s tie dac6 acea

petitie a fost Melia cu consimt'mtul preotimii, i tntreband
pe episcopul romn unit care se afl In diet, acesta le-a spus
ea' s'a invoit ca Romanii, f6r s6 formeze o a patra natie, s" se
bucure de drepturile celor trei recunoscute ; dar a In ce privete
stilul, sunt in petitie multe locuri cu care nu s'a Invoit. Mai comunic6 dieta imp6ratului a nu poate la. In privire cererea Lui
de a se ocup cu pozitia Romnilor Intrucht dieta a amanat
desbaterile 1 s'a disolvat, cu alte cuvinte refuzul ei de a se supune
cererilor impAratului 58.

Impkatul repet6 Invitarea c5.tre Diet5. In 28 Iunie acela

an, invitare ce provoacA de ast dat un rAspuns al ei foarte lung
motivat, din 19 August 1791.

Pentru a tM argumentul istoric asupra cAruia starnise

foarte mult Supplex Libellus Valachorum, Dieta fg'duete
Romnilor coborirea lor din Romani, ceeace nu s'ar putea do51 Petra Maior, Istoria bisericei romdne, citatfi de Marienescu (I. C. mal
sns, p. 240 nota 24), p. 51.
Supplex libellus Valachorum Transilvaniae jura tribus receptis nationibus corrununia postliminio sibi adseri postulantium, cum notis historico-criticis,

1. C. E. der civis transilvanus. Claudiopoll, 1791. Suplica a fost lucrata de

Mehes fiul yrrotopopului din Cluj, de ambit episcopi si de oculistul Molnar, poate
si de Samuil Itlein. Baritiu, I, p. 543. Cf. N. lorga, Isl. lit. rom. In sec. al

XVIII-lea, II, p. 263.

Rescriptul din 1791 si rrtspunsul Dietei in Rural. Doc., IX, 2, p. 213 214

Not5m cj. Supplex libellus subsemnat si de Ion Bob episcopul unit se cere
anumit ca natia romang s figureze ca a 4-a natie regnicolarA. Prin urmare
loan Bob s'a dezis de fria and l'au Intrebat furiosil magbiari ; iar acestia au
falsificat lucrurile si raportul lor atre ImpAratul.

MISCAREA CITLTURALA IN TRANSILVANIA

-vedi prin nici un document. Ea sustine ca Romnii ar fi nite

venetici (advenae) adunati din provinciile marginae, care vi-au
aezat aici salaluinta. E destul de curios inca argumentul
intai ca Romanii nobili care impartaesc una din cele 4 religii
domnitoare au intocmai aceleai drepturi i aceeai situati e ca i
nobilii unguri. Dieta chiar se folosete de aratarile Libelului cu
ar fi de origine rofamiliile

mana pentru a sprijini aceasta mentinere. Ba raspunsul merge

chiar mai departe. El se lepada pana la un punct de cele spuse
la inceput pentru tagaduirea dreptului istoric al Romnilor,
explicnd prezenta acestor nobili Romni prin aflarea unei poporatii vechi romneti la venirea Ungurilor. Cat despre iobagi,
dieta sustine a sunt multi Unguri intre danii i acetia sunt
supui indatoririlor cunoscute catre stapanii moiilor. A cest
mijloc de a argumenta ca ar fi intre nobilii maghiari i Roma ni,
iar intre iobagii romni *i unguri, tindea la excluderea putintei
de a se incuviinta natiei minarle pozitia de a 4-a natie a Ardealului.
Aa credeau Unguril ca au scapat de groaznica perspectiva de a
nu se mai hrni din munca 1 sudoarta poporului roman 54 .

Dieta respinge suplica mai ales pe motivul ca poporul

roman ata cat se all in aceasta tara, nici decum nu este co-

lonie straveche a Romei, ci cati se all sunt venetici, adunatura,

fugiti incoace din t'afile vecine 55". Tata deci motivul politic
care impinse de atunci natiunile Ardealului a tagadui Rom nilor staruinta in vechea lor patrie, idee pe care mai tarziu imbracand-o in o forma tiintifica, tiura sa-i dea aparenta unei discutil
istorice.
3. CULTURA ROMANEASCA IN ARDEAL

UrmArile cele rele ale Unirii. Am vazut ca silintele Menta

de Romni, pentru a imbunatati soarta lor in Ardeal, fi impinsese

atat la unirea cu biserica romana cal i la revolutia din 1784.

Ambele aceste micari avura cate un rezultat priincios pentru ei ;

prin cea din-LE cel putin o parte din clerul lor, acel ce trecu la
unire, putu sa se adape la luminile apusului ; prin cea de a doua
se suprima' iobagia din toata intinderea Transilvaniei.
Daca insa aceste concesiuni incuviintate Romnilor nu-i
scuti de indata de toate impilarile, aa precum cu greu se desradacineaza apucaturile strambatatii, In o alta indreptare Romnii dobandira un folos real din ambele lor micari, anume InL
voirea i deci putinta de a se cultiva i ei, de a se deda la studiul
tiintei, a artelor i a meseriilor, prin care luara i ei rand intre
" Ibidem, p. 238-242.
" Baritiu, 1. c., p. 541.

ISTORIA ROMANILOR

260

puna bogatul
popoarele producatoare de idei, i putura
lor ingeniu in slujba civilizatiei. Aici sta rezultatul cel mare al
celor doua evenimente expuse din istoria Romanilor ardeleni ;
cand vom vedea cum cultura dobandita de ei inrauri asupra
acelor din trile romane, atunci vom intelege cum micarile studiate pana aici ale poporului roman din Transilvania privesc, DU
numai istoria unei provincii romaneti, ci pe aceea a intregului
neam.

In vremile mai vechi poporul roman nu poseda in Ardeal

alte focare de invatatura de cat coalele de preotie, in care se
tnvata limba slavona trebuitoare slujbei bisericeti. Introducerea

limbei romane in biserica Marta intai de protestanti, apoi de

calvini, nu fu insotita de creare de coli pentru invatarea ei,
de oarece in o rezolutie a ocarmuirei transilvane din 26 Septemvrie 1699, gasim Inca dispozitia, ca acei dintre Romani ce vroeau

sa devina preoti, trebuiau sa treaca un examen dinaintea unei

comisii, la care sa iee parte i preoti din religia aceea cu care Romanii ar vroi sa se uniasca ; dar di neexistcind aproape coli pentru
a se putea preqati, sei Inv* candidalii in qcoalele acelor con fesiuni cu care ar fi sel se uneascti 56. Insa chiar in anul urmator

1700, Catolicii care adusese la indeplinire unirea cu ei a unei

prti din biserica ortodoxa, se ingrijesc a da clerului bisericei
unite o invatatura mai deosebita. Cardinalul Colonici arhiepiscopul Ungariei, intemeind o coala in abatia santului Gotard,
dispune prin actul sat' de intemeiere, ca sa se primeasca in ea
la studii, i tinerimea nascuta din parinti schismatici sau eretici,
Valahi sau Srbi57. Se vede ma ca se luase masuri i de a se
invata indeobte Romnii in limba lor, de oarece mitropolitul
Atanasie Anghel alcatuqte pune sa tipareasca un bucvariu
(alfabet) pentru Romanii uniti, pe care insa Catolicii nu-1

priviau ca de tot corect in partea lui religioasa 58. Se mai tiparise

i un catehism din care iarai ratacirile fusese starpite, i se im-

partise fara plata, retragandu-se un antil care iarai continea

abaten i dogmatice 59. Mitropolitul Atanasie mai era indorit a
SI Resolutio regii gubernil Transilvaniae, 26 Septembris anno'1699 in
Nilles, I. r., (mal sus, p. 237 nota 1 1) I, p. 236: quoniam (Valachi)
prorsus scholam habent, studeat et disceat in schola ejusdem relicionis cum
qua se univerit". Reprodus in traducere romAnti Incui dinainte In Cipariu. Arte

tragmeplP.

p. 84.

" Diploma lui Leopold innOratul care IntAreste fundatinnea Cardinalului, din 8 Septemvrie 1700, Nilles, I, p. 367 in quo (collegio) juventutis
ab haereticis schismaticis, Valadhis aut Rascianis patribus ortae, tum in pietate tun in literis erudiendae praecique ratio habeatur".
51 Scrisoarea lui Gabriel Copi c. Cirdinalul 4 Martie 1701, Nilles t, p. 263

repertos a se errores plures et contra fidem et unionem in libro alphabetica

quem D. ep. Athanasius edi curavit".
" Iuramentum ep. Athanasii, 7 Aprilis 1701, ibidem, p. 283.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

261

infiinn in Alba Iulia o scoala romano-latina, In care sa predea

profesori cunoscatori de limbele romane i latina ". Rescriptul

imperial care confirma aceasta noua oranduire, adaoge ca ar doni

ca asemene scoli sa se infiinteze nu numai in Alba Iulia, dar Inca
i in Hateg i Fagaras 61 Pela 1718 1720 gasim aceste scoli

caum infiintate, precum si o alta in Brasov, primindu-se in ele

copii din toate natiile Transilvaniei : Greci, Romani si Sasi. Ungurii nu le cercetau, fiind luterani sau calvini. Boierii din Muntenia insa, dorind sa dea copiilor lor o invatatura mai ingrijin,
li trimeteau peste munti In scoalele iezuitice 62.
Mult facu pentru scoalele romnesti, de caracter unit bine
inteles, vrednicul episcop Inocentiu Micu, aparatorul nationalitatei romane. El cere i dobandeste dela imparatul voia de a infiinta pe langa manastirea din mitropolie si un seminar, pentru
cresterea i invatatura copiilor saraci. Spre a dobandi ins5 veniturile trebuitoare intru sustinerea unui atare asanmant, el obtine
schimbul domeniului metropolitan dela Gherla i Sambata din
tara Oltului, pe acel al Blajului, care producea 6.000 de fiorini
-pe an, indoit ca celalt. Din acest venit pastreaza pentru el numai
jumatate, iar cealalta jumatate o intrebuintaza astfel : 1.200
de fiorini pentru intretinerea a 11 calugari din care doi dascali,
700 de fiorini pentru 20 de invatacei ai seminariului si 972 de
fiorini pentru trei stipendisti de trimis la Roma la invatatura,
iar restul de 128 pentru drumul lor ". Spre a se putea ridica
manastirei si ale scoalei, un sobor intrunit in Blaj hotareste In ziva de 26 Ianuarie 1738, ca clerul sa contribue la cheltuielele trebuitoare, cu 25.000 de fiorini ".
Asfel full puse temeliile stralucitei i rodnicei scoale din
Blaj, care insa nu se deschise cleat in 1754. coala din Blaj fusese
precedata in 1736 de infiintarea unei alteia in Banat, prin preotul
Diaconovici Loga venit acolo la Verset din Muntenia, Meat este

interesant de constatat ca primele inceputuri de scoala romaneasca de peste munti sunt datorite unei tmboldiri muntene 65.
Inca dinainte Iezuitii, pentru a a Lrage mai curand pe Romani la unire, dupa cum la primise in scoalele lor din Alba Iulia
si de aiurea, asa Ii trimisese i la Roma, spre a, in_vata teologia,

unul din cei dintai Romani care merse in cetatea vecinica

Ibidem, p. 285: Ut schola valachico-latina Albae erigatur, sat agani

Magistros scholarum eligam calientes linguam valachicam et latinam".

" Diploma lui Leopold din 1701, ibidem, p. 298 : EL ut unitorum filii
majus incrementum scientiae valeant haurire. desideramus ut Albae, Hatzeg et
in Fogaras opuidis, scholas instituant".
" Nilles, I, p. 455.
Din atora bisericeasca a episcopulul Samoll Micu, reprodusA In Cipariu, flete qi fragmente, p. 53-56.
Ibidem, p. 95.
" At. Marenescu (I. c. mai sus', pag. 240 nota 24), p. 41.

ISTORIA ROMANILOR

262

spre a se adApa cu invAtAturile teologice au fost loan Pataki;

7nitropolitul ce urmeaz' In scaun lui Atansie Anghel, i care er un

.om ce-i iubea poporul i vroia sA4 ridice din starea degradat
In care se afla. Pataki fusese trimis cu cheltuiala iezuitului Hevenesius infai la coala din Cluj, apoi de aici la Viena i la Roma;
.i dobAndise ce! Intai dintre Romni doctoratul In teologie 66.
Dela infiintarea stipendiilor lui Micu, trimiterea la Roma er
Incununare obicinuit6 a studiilor, pentru cei mai destoinici
.din ucenici.
Ce! intai Romn stipendist trimis la Roma de episcopul
Mica fu Petru Aron din Bistra In 1743; dup" el se mai duser
-Grigore (Gavril) Maior, Silvestru (Simion) Caliani i Petru lacov 67.
Petra Aron fu rAnduit la intoarcerea lui dela inv5.t6turi vicariu
general al mitropoliei, i la eirea lui Micu, obtinu scaunul mitropolitan In 1752. Acesta deschise cursul InvAt'turilor la se-

minarul din Blaj, In temeiul unui rescript imp'rkesc, In anal

1754 68 In curfind coala inflori cu putere ; peste 300 de InvlAcei

cercetau, i mai ales studiul limbei latine er foarte bine

grijit. Se adunase i o bibliotec6 de vr'o 300 de volumuri, mai
ales latineti, din care 182 din biblioteca lui Pataki i 72 din acea
a lui Micu 69.
Tot pe atunci se mai intAlnesc ca Romni inv6tati
Alexandru Rednic de origine nobil din satul Giuletii din Maramure, care cAlugArindu-se capAt6 numele de Atanasie, i devine mai pe urm5. mitropolit. El invAtase la Viena filosofia i
teologia 70; Gerontie Cotorea din satul Totoiu In comitatul Albei,

Invtat In teologie din Smb6ta Mare In Ungaria n, Manase

Neagoe profesor de sintax la seminariul din Blaj, invAtat in

aceai coal6 ca i Cotorea fl; cglug6rul Isaia care InvAtase la

Kiev limbile slave, i tradusese vedeniile sfntului Grigore ".
Pela 1760 se infiinIaz5. In Blaj i o tipografie cu litere cirilice,
sub povAtuirea unui tipograf Sandu din Moldova, ineat se vede
repetAndu-se i acuma imprumutarea meterilor tipografi In
litere cirilice din trile romne, spre inAtarea Ardelenilor, pe
care am intalnit-o In vremile vechi 74.

" Nilles, I, P. 87. Comp. XCV i Cipariu. Acte ft fragmente, p. 241. Ca

precedent cultural mal vechiu not6m pe un inviltAcel romn Gheorghe Baistal
care In anul 1619 trecil la catolicism pentru a putea invAtti In Collegium Germanicum et hungaricum. N. Iorga, Scrisori
ardelene ci maramureene, p. 235.
Cipariu. Acte i fragmente, p. 96.

" Actele pentru deschiderea scoalei din Blaj, ibidem, p. 217-224.

Ibidem, p. 106 si 224.
" Ibidem, p. 99 g 101.
7t Ibidem, p. 101.
71 Ibidem, p. 105.

" Ibidem, p. 107.

71 Ibidem, p. 109. Vezi vol. al VII-lea al acestei istorii, p.' 68.

MISCAREA CULTITRALL IN TRANSILVANIA

263

Dei studiile se intemeiase in Blaj, tot urmau inainte a

se trimite tineri aspiranti la preotie sau calugkie in coalele catolice. Aa in 1773 mitropolitul Grigore Maior trimite la coala
din Sambata Mare pe Ioan Bob i pe unul Geti, din care cel
dintai ajunge mai pe urma mitropolit 75 Tot pe atunci infiintaza Maria Tereza un seminar in Viena, pentru 50 de clerici de
legea greceasca, in care aveau loc i 9 stipenditi romni din
Ardeal. De acolo au inceput mai ales tare Romani a se inmulti
preotii cei invatati i iscusiti" 76.
Studiile cele mari istorice.
Din numkul necontenit
crescator al Romnilor ce incepuse sa se dedeie invAtaturilor,
trebuia dela o vreme A se aleaga nite cugete mai deosebite
care s'A reverse asupra poporului lor roadele tiintilor adunate
de ei. Cel intai care nu Ostra numai pentru el luminile dobandite,
ci aducandu-i aminte de poporul ski, vroi sa i le impartaasca
i lui, fu Samoil Micu, sau Klein, nepotul lui Inocentiu, trimis
In anul 1766 impreuna cu *tefan Pop la Viena in Colegiul Pasmaneic, unde invata timp de ase ani, filosofia i teologia, i
se intoarce ca profesor de morala i etica la seminarul din Blaj ".

Micu serse o multime de lucrki, cele mai multe bisericeti,

care au ramas netiparite ; dar i cateva de o mare insemnatate
pentru desvoltarea mintei i a simtimantului national al po-.
porului roman. Aa in limba latina o scurta Noti fa asupra Isto-

riei Romdnilor, dela originea lor pana la veacul al XVII-le;

In acela idiom Elementele limbei daco-romane, care sunt apoi

complectate de incai, i in care textele romne sunt scrise cu litere
latine ; anoi in romanete Istoria politicti i bisericeasc4 a Romdnilor din Ardeal, dupa care Petru Maior alcatui in mare parte
pe a sa, i Istoria Romdnilor din Ardeal, din Tara Romclneascli
i Molodva cu inteimpldrile Domnilor, in care serien i el apara
pe de o parte originea romana a Romanilor, pe de alta stkuinta

lor in Dacia-Traiana. El mai puse temelia cea mai de seama

la alcaturirea Dictionarului romdn, latin, unguresc i german,
care mai tarziu se tipki in Buda 79. Cu toate ca Samoil Micu
pare a fi incepatorul In Ardeal al istoriei erudite, i reflexive a
Romanilor, el totu a avut cati-va predecesori in aceasta cale.

Aa in 1743 Petru Bod serie Brevis Valachorum Transilvaniam

incolentiiim historia, In care autorul apara originea romana a
75 Cipariu, Acte $i fragmente, p. 132.

" Ibidem, p. 131.

" Itridem, p. 115, 122 ?1 125.
78 Papiu Ilarian, Viaja lui Gheorghe .5incai, Bucureti, 1869, p. 15 Ath.
Manan Marienescu, Viaja lui Petru Maior, Bucuregi, 1883, p. 38, comp. Arune
Pumnul, Lepturariu romdnesc, Viena, 1864, IV, p. 21. Istoria Romdnilor In
limba romana fu tiparita In Buda In 1806.

ISTORIA ROMANILOR

264

Valahilor. Scrierea Ins nu fu tiprit. Pe timpul episcopatului

Ili Grigore Maior, un cleric din Blaj, al cArui nume nu s'a pstrat, alctueste un tratat De ortu el pro gressu conversione Valahorum episcopis ibim arhiepiscopis el metro politis eorum, In

care pe ling6 chestia religioas de care se ocup, trateazg si

despre originea romn a poporului romnesc. In 1746 Geronte

Catina apr aceeasi origine In cartea sa Despre schismaticia

Grecilor, spunnd c5. fiind noi snge adevrat al Rmlenilor

cu cAt ca strmosii nostri In vremea Impratului Traian de acolo

s'ar fi trimis In prtile acestea" 79.

Ceilalti doi fruntasi ai culturei romnesti din Ardeal,

Gheorghe $incai i Petru Maior flu% trimisi la Roma In anul 1774

de mitropolitul Grigore Maior. Si ei ca si Micu se ocupar mai

mult cu desbaterea trecutului Romnilor, dept cu fnvtturile
pentru care fusese trimisi, si dup ce se intorc, mintea lor rpit
ctre fnltarea neamului, fi detegea dela indeletnicirile lor bisericesti, Meat simtindu-se nedestoinici pentru menirea cAlugreasc6 si neputnd suferi purtarea absolut a mitropolitului
Ioan Bob, cerur si obtinur demiterea lor din mnstirea Blaj ului 80.

Si at de putin se lsase a fi cuprins mintea lui Sincai

de ideile catolice si iezuitice In mijlocul crora crescuse, se vede

depe deplina lui libertate de cugetare In trebile bisericesti. Despre
scopurile pristavilor bisericei catolice asupra Romnilor se rosteste fr fncunjur, c ar fi numai spre a-si umplea pungile lor,

iar el s rmn robul acelora pe care i-a stpnit cndva strbunii lui 81 Artnd organizarea Iezuitilor, a creia secrete le

cunoscuse de cAnd fusese la Roma bibliotecar In colegiul de propaganda fide, el spune c.' fntre ei se alegeau oameni sau bogati,
sau iscusiti, sau frumosi, acesti de pe urm pentru a izbuti lng6
femei" 82. Dei cucernic crestin Sincai fsi bate joc de fnsltoriile
clericale, vin ele ori de unde, din Apus sau din Rsrit, precum

bunoar de nelsarea ptrunderei nici a pskilor mcar de

sex femeiesc In mnstirile muntelui Atos, 93 sau de indulgentile
vndute de patriarhul Dosoteiu al Ierusalimului, din care si tatul
su, Ioan Sincai, cumpgrase una cu 40 de lei, spre a i se pune pe

piept cand va muri, ceeace fiul su a se face nu ingdui, stiind

bine c6 darul lui Dumnezeu nu sepoate vinde pe bani" ".

" N. Torga. Isl. lit. com. In sec. al XVIII-lea, IT, p. 177.

" Actul de demisiune a lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior
si German Peterlachi din 19 Ianuarie 1784 in Papiu, Viaja lui $incai, p. 89_
1, $incai, Cronica Rortulnilor, Iasi 1853, II, p. 214.
" Ibidem, p. 306.
A, Ibidem, III, p. 160.
" Ibidem, 197-198.

MISCAREA tULTURALA IN TRANSILVANIA.

265

Tot aa de liber cugetAtor se araa *incai In .privirea

unirei bisericei romane cu acea catolicA. El arat toate nelegiuirile, inelItoriile i prigonirile puse in lucrare de capii Catolicismului sprea impinge pe Romam ali leprida In parte religia strmoeascI :c6 acele patru punturi necumva le tiu Romanii cei
proti i neinvatati, dar chiar dintre Orturari multi nu le int6leg,
ci numai pleve vorbesc ; cA unirea numai popilor au folosit, ca
aceti au dobandit putin6 scutintA, iar poporul roman au slujit
numai Catolicilor spre a invinge pe calvini" . El mai arat apoi
ceeace era un mare curaj chiar a inchipul numai cat pe timpul

lui a cei mai multi nobili unguri din Transilvania erau de obarie RomanA ; apasA apoi pe t6rani cu mare aprindere descriind mieleasca lor stare in toat6 a ei goliciune ".
*incai nu era deci o minte croit6 pentru supunerea oarb6
ce se cere elementului clerical. Spirit neatarnat, inzestrat Cu
criteriul cunotintei, el nu pute rAmanea in bisericA, cu toate

c6 prin ea, ajunsese a se lumina, ci tiind nAravurile popeti"

se lepAd6 de a lor tagm6. Menirea lui era o alta: malta lui cugetare, puterea sa de gandire era sl o punA in slujba unei cauze

Ina i mai sfinte, desgroparea istoriei unui popor uitat i apArarea vremurilor sale trecute contra criticei i a hulei celor
de fat.
Cunoscand el insemnlatea limbei pentru existenta unui

popor, el prelucr i inavuti Elementele limbei daco-romcIne izvodite de prietenul sa'u Samoil Micu, in care scriere ea i acest
din urm6, Sincai s6 silete a cuedti limba roman6 de terminii

de obarie nelatin, pentru a o readuce la cur6tenia ei dela

inceput. El intreprinsese tusk o lucrare mult mai insemnat :

expunerea an pe an a intamplArilor vietei poporului roman de

pe vremile Dacilor pan in acele in care el tilia 87, i anume
nu ca o simpl povestire, ci pe baza izvoarelor, pe care le citeazA in totdeauna, supunandu-le adese-ori unei judicioase critici. Pentru timpul lui i litre Romani, o asemene oper6, de

o conceptie tot atat de vastk' pe cat i de temeinick este o

adevArata" minune.

De1 cronica lui $incai nu vAza lumina zilei In intregimea ei decat in 1853, cand fa editat in Iai dupA indemnul
i cu cheltuelile domnitorului Grigore Ghica, totui pkti din
ea apAruse Ina de pe timpul lui in Transilvania, ca adaos la
0 lbidem, II, p. 136. Comp. Papiu Ilarian, Viaja tut 6ireca1.
" Ibidem, II, p. 135.
" Sincai ajunse cu scrierea numai pinA la anul 1773. El Insl plAnuise
a o urma panl la 1808, anul in care 1ncepuse a se tipAri. Titlul sub care apare In alindarul pe anii dela Hristos 1807-1809, Buda, este: Chronica Romdnitor care tncepe din anul 86 dripei nasterea domnului Hristos si se va svdrsi In anul 1808 in carele au tnceput a se tipri".

266

ISTOBIA ROMANILOR

calindarele din anii 1808 i 1809, cnd fll oprita de a urma

mai departe de catre censura, ce se spune a fi rostit urmatoarea sentina asupra ei : ca lucrarea ar fi demna de foc iar
autorul de tapa" 88
0 a doua Incercare de a publica cronica lui *incai f facuta de mitropolitul Veniamin in 1843 sub domnia lui Mihai
Sturza in Moldova, aparand atunci din tipografia mitropoliei
volumul I, anii 86 pfina la 999 dupa Hristos, sub privigherea
arhimandritului Gherman Vida inspectorul zisei tipografii 88.
Lucrarea lui incai f insa cunoscuta de o multime de

Romani invatati ai acelor timpuri, incat fara indoiala ideile

cuprinse In ea avura un rasunet In mintea insatata de cunotinti a contimporanilor lui din care pricina *incai i trecea in
acele vremi drept un om fenomenal.
Un lucru reiesa mai cu deosebire din lucrarea lui *incai,
care caracterizeaza i schita mai scurta a lui Samoil Micu, anume a el se indeletnicete cu istoria intregului popor roman,
nu cu acea a unei provincii. Obiectul cercetarilor lui *incai
este neamul romanesc i. nu atata -Wile de el locuite. Din acest punct de vedere, scrierea lui *incai este un pas inainte
facut catre introlocarea poporului roman inteun singur trup.
Dupa ce putinta introlocarei Romanilor in o singura cugetare
se (Muse prin introducerea limbei romane in biserica, i prin
indegetarea din partea marilor scriitori ai veacului al XVII-lea
a unei obarii comune, venea acum incai care dadea acestei
idei o aplicare, deocamdata In domemul inteligentei, intrunind
In cercetarea lui soarta Intregului popor romnesc, chiar i a
acelui din Macedonia 90, i Indrumand astfel mintea lui dela
unirea povestirei faptelor la acea a indeplinirei lor, dela istorie
la viata reala.
Daca prin chipul cum Sincai concepe istoria poporului
roman se face un pas inainte in ideea unitatii neamului romanesc el reinviaza i Intarete pe de alta parte celelalte idel
care-i slujise de temelie. Amaruntita lui cercetare pune In o
lumina mult mai vie de cum o facuse predecesorii sai, scriitorii

romani de pe taramul istoric, originea romana a poporului roman.

Aceasta origine recunoscuta altadata de scriitorii straini, acum
de cand Romanii insui incepuse sa o revendice, gasia contra11 ,,Opusigne, auctor patibulo dignus". Vezi Papiu Harlan. Viaja lui
$incai, p. 27. Asupra tipArirei cronicei In alindare vezi, ibidem, p. 23.

1 Se aflA un exemplar din aceastA editie foarte rarA In Bibl. Academiei,

col. Gh. Popescu, N-ro 661.
' Scrisoarea lui 5incai atre Engel In Engel, Neuere Geschichle der Wa
lachey, p. 84-92.

MI$CAREA CULTURALA. IN TRANSILVANIA

267

zicatori ", j trebul deci ca istoricii Ardealului s o sustina cu

o putere i un excluzivism, care de1 mai mult patriotic decat
tiintific, f singur In stare a atrage luarea aminte a celor ne-

partinitori asupra parerei aparate de ei, i a o face la sfarit

sa triumfe. Petru Maior, de1 insufletit de aceleai simtiri ca
Sincai i Klein, procede pe o alta cale pentru a le da intrupare. Nu povtstete ca Klein, nici nu invoaca expunerea lui
In reproducerea integrala a documentelor ca Sincai. Ca un istoric
modern, el citeaza, critica, analizeaza . . . i precizeaza izvoa-

rele scotand din ele tot miezul interesant pentru istoria neamului su. Cat de minunata este analiza absolut noua i nefacut de nimeni pan6 la el a vestitului loe din Flavius Vopiscus, care raporteaza . de coloniti i cat de bine reduce el
In pulbere toate isvoadele curtizanului lui Aurelian ". Ca i
Petru Maior nu se sfiete a sustinea doua pkeri contrazicatoare, pentru a sprijini originea romana curata i neamestecata a poporului roman : pe de o parte a toti Dacii s'au
retras Inaintea Romanilor ; pe de alta ca Daco-Romanii nu au
eit din Dacia la venirea barbarilor. Pentru a dovedi staruinta
Romanilor In Dacia in timpul nav6lirei barbarilor, ei cauta i
reg6sese pe Romani sub toate numirile acelora, sub Sciti i
Tribali, sub Daci i sub Goti, sub Pacinati i sub Cumani, i
cu toate aceste se silesc de a-i ferl pe cat pot de amestec cu
ei, i cand sunt nevoiti sa recunoasca inriurirea slava, ei vor-;
bese de peingerirea neamului romnesc" 93.
A-tat Micu cat i Sincai i Petru Maior ii dau apoi cele

mai mari silinti, spre a spala pe Romani de ru#nea de a fi

fost supui altor popoare, ar6tand bunaoar6 ca daca Ungurii

au robit pe Romnii Ardealului, aceasta au facut-o calcand legaturile sub care Romnii primise stapanirea ungureasca ;
Intre statele romne ale Moldovei i Munteniei i acele vecine
ale Ungariei i Poloniei nu a fost relatiuni de supunere i vasalitate, ci de &Ian-0 ; silinti de lauda pentru acele timpuri
de injosire ale neamului romanesc, i care aveau de scop a trezi

iar in el simtimantul vredniciei pierdute, de a-1 scutura din

" Un critic anonim din Viena combate In cloud randuri Istoria lui Petry
Maior. Sulzer In Gesch. des transalpinischen Dakien, Wien, 1781 (III, p. 156)
spune despre gramatica lui M1cu-5inca1 ca nu ar merge ca sa se sale limba

romana cu litere latine'. In 1823 apare In Halle o brosura : Erweis dass die

Walachen nicht rmischer Abkunft sind, atribuita lui Eder. Sustinerea originet
romane a Romanilor de scriitorii straini, vezi mal sus, vol. I. p. 216.
" Vezi vol. III, p.....Caracterul de polemist al lui Maior se vede si din
cearta lui cu Kopitar. Vezi Animadversiones de Petru Maior 1814 contra articolului din Wiener Litteratur Zeitung. El revine cu o a doua critica Reflexiones
1815 si lnchee cu o a treia Contemplatio 1816.
" Petru Maior, Istoria pentru inceputul Romdnilor In Dacia, editia din
1832, p. 174.

268

ISTORIA ROMANILOR

amorteala in care era cuprins, de a-1 aduce iar la viata liber6

mandra.
Astazi nu inai avem nevoie de atari rasuciri ale adevkului

fiindca ne-am sculat iarai din morti i am reinviat la o viata

contiut6 : din potriva trebue sa ne cunoatem trecutul aa

cum el a fost, spre a ne sili pe cat se poate a nu-i mai sa-

mana in partile sale cele rele ; a pune cat mai curnd cea mai
mare indepartare !litre ceeace eram i ceeace suntem. i apoi
ce ruine este de a fi fost impilat, nedreptatit, martirizat
calcat in picioare? Au doara singuri noi in Europa am fost
robiti sau redui in vasalitate? Ungurii insai, care cauta sa
se mandreasca cu supunerea neamului romanesc, nu a fost ei

supui Turcilor, i mai ru Inca &cat noi, fiind Ungaria re-

dug in paarac timp aproape de doua veacuri? Marele i puternic imperiu german nu a fost i el tributarul Portei? Anglia
apoi a fost vasala Frantei, Prusia Poloniei, i aceasta de pe

urma tara a dispkut chiar in mormntul sapat de altele ce

altadata tremurau inaintea ei.

In asemene suiri i eoborki ale neamurilor omeneti, in
aceasta privire mareata a leganarei cumpenei istoriei, mintea
omului poate invata cat de fatale sunt evolutiile istorice, mima
lui poate sa se cutremure de spaima, gandirea lui sa fie imping la cugetari mkete, nici and insa s i se arunce in obraz
sangele ruinei, caci nu sunt vremile sub carma omului ci
bietul om sub vremi".
Pe langa imbarbatarea poporului roman prin aratarea
unui trecut cu atata mai gloris cu cat era mai indepartat, scriitorii cei mari ai Ardealului mai aplica Inca un ridicator puternic la inaltarea neamului romnesc, derivat tot din originea
lui romana. Acesta era luat tot din lumea simtimintelor, anume ruqinea de a fi cclzut coa de os, Mud neamul se coboria
din o aa de meindrei ()Mule. Simtimantul ruinarei, cel mai
puternic din toate mijloacele pedagogice, era pus in lucrare de
acei mari invatatori asupra marelui copil ce-1 aveau inaintea
lor, poporul roman, spre a-1 imboldi astfel din launtru catre

munca pe taramul culturei. Aa Petru Maior spune in cu-

vantul inainte al istoriei pentru lnceputul Romdnilor In Dacia",

ca vazand Romnii din ce vita stralucita sunt prasiti, toti

sa se indemne stramoilor sai intru omenie i in bunacuviinta

a le urrna". Sincai exclama in mai multe locuri ale cronicei
sale, cum neamul romanesc, uitanduli vita i s'mnta, geme
sub jugul altor neamuri" 94. Tot aa i Samoil Micu in introdu-

cerea la Istoria Romdnilor spune ca : mult este a fi nascut

Roman, cum invatam dela insui Paval apostolul, carele macar

" Sincai, Chronica Romffnilor, 11 p. 214.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

269

cg era din smnt Jidov, tot se luda si cinste fi tine4 a

fncai cu numirea este nscut Roman, si cu adevrat a se naste
din sange roman mult este" 96.
Odat' Imboldirea dat toti ceilalti scriitori ardeleni care
cAlcar pe urmele celor trei fruntasi, fAcur din aceste fnv-

tturi catehismul renasterei Romanilor. Toti pe intrecutele

fndemnau pe poporul romnesc a-si lumina mintea, a se trudi

pe ogorul culturei, singurul mijloc prin care ar pute s se
emancipeze de sub jugul strin.
Asa gsim pe Molnar oculistul, scriind pe la 1788 o Gramatted germano-romng si pe la 1799, o Retorted Romdnd. El
mai traduce si o parte din Millet, Histoire Universelle, In prefata creia el emite cel inti prerea cA limba romn trebue
ImbogAtit cu cuvinte imprumutate dela marea noastr limbg
latin. Radu Tempea care d deasemenea la lumina' o Gramatted Romdat In 1797 in precuvantarea creia se vede tendinta de a aplica asupra limbei rornnesti principiile marilor
fnvttori, de a readuce viata noastr la asmnare cu cea
roman : care lucru ca greu va fi, spune el, a aduce limba
aceasta in curtenia si originalul ei, adic In 1imba veche rrnlenean, cci de ar aduce-o cineva, In curtenie, ar fi tocmai

latineasc6 sau italieneasca" 96 Iorgoviei din Banat In Observa-,

fiile sale de limbd romemeased, tiprite In Buda In 1799, rosteste

Mamie principia a limba si natia cu acela pas p'esc", si

Intreprinde si el o curtire a limbei romnesti de strinismele

ce fi innbusiau geniul. Cumplit Infruntare av de intampinat

Iorgovici pentru fntrebuintarea literilor latine in scrierea romn
precum si pentru sprijinirea prerei c Romnii veniser In
Wile dela Dunke sub conducerea lui Traian si cs ar fi in ele
mai vchi locuitori decat Ungurii 97.
Fabulele lui Tichindeal nu sunt numai o traducere a culegerei lui Obrodovici profesorul de frantuzeste din Trile Ro-

mane, care el fnsu tradusese din Esop pe limba sarbease.

Ele sunt amestecate cu cestiuni care agitau pe atunci societatea si natia romneasc ; el a destinuit o sumedenie de duren i ale poporului, a propoveduit desteptarea national, cornbtnd desbinarea si Indemnand pe frati la iubire, starnind
rvna la lucru, invocnd descendeata noastr latin si inspirnd tuturora credinta neclintit a triumfului In viitor. Deaceea
se explic6 succesul aproape extraordinar al acestui volum de

" Istoria Romdnilor tip6rit5 In Ruda 1806, In precuvAntare care se atlti

reprodus5, afarA de fraza final:i. si In Adele si fraomentele lui Cipariu. p. 138.
" Reprodusl Papiu Ilarian, Viaja lui $incai, p. 73. Comp. N. Iorga
is/. lit. rom. In sec. XVIII-lea, II, p. 290.
9, Iosif Vulcan. Dimitrie Cichindeal, discurs de receptie In Ac. Rom.
1893, p. 8.

270

ISTORIA ROMANILOR

fabule traduse, si deaceea Eliade a spus despre ele ca vor fi

pentru Romani pentru totdeauna tablele legei aduse din pustiu" 98.
Dupa Tichindeal aflam pe unul ... Gherghel ot Ciokotici
din Maramures care tipareste cu cheltuiala unui aroman din
Clisura In Macedonia, a lui Const. Darvari, care era; avuitor
de mai multe case In Viena si .. . zelos spre cultura Romana
natiei sale" (sic) In anul 1819 un cod al manierelor elegante
Insemnat mai Intai pentru ca fntrebuinteaza literile latine ;
apoi prin cugetkile serioase si inspirate de un adnc foc de
neam,

precum Inteun loe unde Gherghel esclama : fncepatori asa de

mareti cum sunt stramosii stramosilor nostri, nemernicilor stranepoti ai lor, Romanii din Dachia Veche 1" si de asemeni fmboldiri e Okla carticica 99.
Alt lucrator In campul ideei nationale pe tarmul limbei
Inca mai cuminte si mai Intelept chiar deckt &Kalil cei mari

este Budai Deleanu. Pe langa epopeea lui comica de multa

valoare, Tiganiada, Budai a mai scris i. Temeiurile gramaticei

romdneqti In 1812 care Insa nu s'au tipkit, si un dictionar

romanesc-nemtesc pentru tiparirea calla el capata In 1818
fnvoirea cenzurei. Introducerea istorica la acel dictionar este
foarte fnsemnata'. Budai Deleanu arat In ea cum bimba ro-

maneasca e compusa din mai multe elemente slavone, grecesti,

unguresti, albaneze ; dar ca elementul de capetenie al ei este
cel roman. Cuvintele straine desl nu sunt neaprate sunt bune
pentru a varia vorbirea. Ai crede ca Budai Deleanu este un
filolog din zilele noastre si nu un adept al fnfocatei scoale latiniste. Dar el adoage ca pentru Imbogatirea limbii, precum

Grecilor le este slobod In lipsele sale, sa Imprumute dela limba

elineasca, si Sarbilor si Rusilor dela limba slavoneasca cea din
-carti (vechea slav') asa si noi toata cadinta avem a ne ajuta
cu limba latineasca cea desavarsita, ha si din surorile limbei
noastre, cea italieneasca, cea frantuzeasca si cea spanioleasca "Q.
Din sanul acestor Invatati ardeleni iesl In 1795 planul unei Sccieldfi filosoficesti a neamului romdnesc, care se puse In
legatura cu Enache Vacarescu din Muntenia. Societatea voia
sa scoata o publicatie periodica sub titlul Vestiri filosoficoti,
care A. raspandeasca Invataturile care ascnt puterea mintii ca
O. putem cugeth In adevar luminat despre cele ceresti vazute
" Iosif Vulcan, op. cit. In nota precedentA.
J Extractele din aceasta carte publicate de Pumnul In L..pturariu. Comp.
N. Iorga, Ist. lit, rom. in sec. XVIII-Iea, II, p. 261.
i Asupra lui Budai Deleanu, vezi N. Iorga, Ist, lit. rom. In sec. XVIII-lea.
II, p. 298 i 310.

MISCAREA CITINURALI IN TRANSILVANIA

27l

si nevhute alcatuirei". Erau sa iasa cate dona coale pe saptImana. Daca initiatorii cautasera intovarasirea Bucurestilor,
o facuseM in asteptarea unei bogate prenumerari a celor prea
cinstiti si de innalt neam arhonzi". Se vede irisa ca acesti din
urma nu se prea grabira Cu sprijinirea intreprinderei, si anume
cum darea celor 15 fiorini nemtesti ceruti inainte, din care
cauza Vestirile nu iesira nici societatea nu se put mentineAm.

Intrunind inteo singura cugetare renasterea Romanilor

i unirea lor fabulistul Tichindeal serie in 1814: Ce dulceata
si privire ar fi a vedea asa mare numar de Romani in Banat,
Ungaria, Ardeal, Romania, Moldavia si Bucovina, a se iubesc
ca fratii si se omenesc" si apoi : sa fim noi toti Romnii una ;
nu este aici Grec sau Latin, unit sau neunit ; una trebue sa fie
natia romaneasca. Mintea, manita natie daco-romaneasca in
Moldova, in Ardeal si tara Romaneasca, mintea 1 cand te vei
lumina cu invatatura, cu luminatele fapte bune te vei uni, mai
alma natie pe pamant nu va fi tnaintea ta" 12. Unele carti
contin indemnari tot atat de insemnatoare. A83 una cu titlul
straniu de Ardtarea despre starea acestor noui intrcducere (sic)

colasticeti institiliri ale fdrei romdneqii, sdrbefi O grece0i, Buda

1813, care carte cuprinde tare altele o chemare catre Romani,

mladita nobila ale (sic) vestitilor Romani din Banat sau Ungana, si ori unde va aflati, ca s'A ajute (sic) fondul scoalelor
banatene". Aceasta carticica mai contine si un fel de Deteaptd-te
Romdne :

Din somn sculati-va

data desteptati-va.

Alta carticica Jucdria norocului sau Istorisire pentru principul Meqnicoff, tlniticild pe limba romdneascd de Lazar Asaki,
1816, contine indemnul : Ma rog sa bine-voiti a nu da cutezara
(sic) catre mai multe osteneli a talmacirei ithicestilor (moralelor)
carti, cu care indeletnicindu-se iubitorii de cetire, patriofii limbei
romeineqii, scl se Indemne a fi urmdtorii stramoilor sdi Romani,
a cdror mdrefe tapie pcind astild e loar lumea In dreptate sunt
ludate". Unul Petrovici care traduce o Pedagogie si o Metodica

In 1816, si dupa multe staruinte pentru a o pute Upad, este

ajutat de directoriul scoalelor banatene, Neculai Popovici,
pune in dedicatia ce i-o face, ca : neputand afl pe nimenea

caruia, fiindu-i Cultura iubitei natii romnesti de inima, lipita,

sa-mi dea mana de ajutor, incepui a cumpeni pe toli iubitorii
de culturd nafionald, nadajduind ca vom da de unul, si cu adevarat
In Ingiintarea societigli In anexa III-a a Viefei tia 6inca( de Papiu, p. 83'
101 InviltAtura dela fabula 154 i post-scriptul scrierilor 1 ui TichindeaT
tipArlte de Eliad In Bucureti, 1838.

272

ISTGRIA ROMANILOB

ndejdea mea nu fu deartA, cci te-am ggsit pe D-ta, care de

mai multi ani prin ostenelile intru plAm6direa bunului de comun
i al patriei, ti le-ai tiut agonisi
D-ta eti cel dinti
care ai alergat, gata fiind a da ajutor unui nafionalist" 103
Scriitorii Ardealului dkluse prin cercetkile i indemnurile
lor o puternic imboldire culturei poporului romanesc. Ceeace
ei se silise a pune cu deosebire in luminA ex* originea roman a
poporului romn, impkechiat cu imbierea nepotilor de a se
urca iari la virtutea strnunilor. Ideea romana, nervul cel mai
puternic al intregei noastre desvoltki, iat6 opera lor cea mai
de seam. Sustinut cu o mare energie, adese ori chiar cu nesocotinta adevkului i a tiinteii ei avur marele merit de a o pune
In deplinA lumin6, i att de adnc ptrunse aceastA convingere
In mintile Ardelenilor, bleat nici astzi nu se pot lepkia cu totul
de exagerkile ei.
Hultuit6 pe mintea romaneasc care i in principate incepuse a se trezi la luminA i a ridica fruntea, pan atunci afundat in noianul grecismului, aceast idee mntuitoare deveni

ridickorul cel mai puternic al culturei: neamului romnesc,

pkghia cea mai spornic6 a civilizkei sale.

E straniu s6 nu se gAseasc in Ardeal cntece haiduceti

cum vom afl de acestea in tkile romne, cci doar i acolo
impilarea i nedreptatea sugrumau viata sneanului i el ave
cuvAnt s-i reverse focul sufletului in versuri de revolt. E

drept cA in Ardeal ama'r'ciunea se revksase in o mare micare

sngeroask care i fusese cantat6 i de popor in cantecele inchinate lui Horia. "4 CrAsim. ins6 multe plngeri asupra vietei
de catana, adecA pentru luarea la oaste, afarA de cele de dor
care se intalnesc in toate tkile locuite de Romni.

.
Poezii reflexive, ins6 de caracter popular, se intAlnesc
mai multe in Ardeal unde ckturarii s'au tinut totdeauna mai

aproape de poporul din care iesiser6 i aceste poezii fku te pentru

massA, slujiau la hrana lui intelectualk fiind cetite de toti cei ce
puteau s'o fac6 i ascultate chiar *i de ne0iutori de carte. Ele

devenirA dei un puternic mijloc de cultur al poporului, cobornd in

.
.
mai de jos ideile desfurate de marii
tin/Mori ai Romnilor de peste munti.

1" Aceste notite sunt luate din V. A. Ureche, I. c., p. 438. Comp. Serbarea qcolara dela la$i de A. D. Xenopol si C. Erbiceanu. Terrninul de nationalist este pentru a doua oar5IntAlnit aici.
104 N. Densuseanu, Revofulia lui Horia.

II

CULTURA ROMINEASCA. IN TABILE

ROMANE
1. IN MUNTENIA

In deosebire de cultura slavon, care gAsind spiritul ro-

mnesc in stare de amortire si nedesteptat, se intinse si cuprinse

aproape toate sferele manifesfrei lui, acea greceasc care se
suprapuse lui, dup6 ce se trezise la coWiinta de sine in veacul
al XVII-lea, nu-I mai putu coplesi in intregimea lui. Cultura,
gandirea i limba greceascA se introduser in zilnica intrebuintare a claselor superioare ale societtei, deveni limba saloanelor
si a schimbului de idei mai inane, cuprinse slujba bisericeascA
In mAnAstirile i bisericile bogate, deveni organul propunerei
In scoalele domneti i In cele mai mari de prin tinuturi i se
art uneori chiar in uricile domnesti precum si in cteva producen literare.
In multe ins6 si insemnate pArti ale vietei poporului romAn
cugetarea si limba romneasc6 rAmaserA in putere. Aa in bisericele s'Arace de pe la sate i orase i in scoalele corespunzAtoare

de preotie 1, in documentele oficiale, in actele private i mai cu

osebire in scrierile istorice, in care mai ales se oglindea constiinta
nationalittei, si care emn si in decursul veacului al XVIII-lea
ceeace apAruse in al XVII-lea, : ap'rAtoarele contiute ale neamului romanesc.

1 Recordon. Lellres sur la Valachie, p. 315, spune despre acole scoi': Les
enfants des basses classes des villes ainsi quej ceux des campagnes vont A des
especes d'coles qui se tiennent le plus souvent It la porte des glises. Ils y apprennent it lire et it crire le valaque". In scoalele mici din rase se InvAta
Indeobste romaneste si greceste. Asa protosinghelul Naum Ramniceann apune
ca In copilAria lu a InvAtat la Bucurest greceste si romAneste". Cuudnlarea

de primire In Ac. Rom, a lui C. Erbiceanu, 1900, p. 9.

A. D. Xenorol. Istoria Romnilor.

Vol. X.

18

ISTORIA ROMANILOR

274

Sg cercetgin aceste manifestAri, in care mai ales se oglindeste gandirea romaneasca. Limba romneascg urmg inainte
a se mentinea in biserica tgrilor dungrene, fiind cum am vgzut
sprijinitg existenta ei, de nevoie, chiar de domnii fanarioti 2
0 sumg insemnat de cgrti bisericesti romgnesti vgzurg lumina
In decursul veacului al XVIII-le, in care tipografiile din Neamt
In Moldova si din Wamnic in Muntenia lucrarg pe intrecutele
si aproape neintrerupt la inzestrarea bisericei romne Cu toate
cgrtile trebuitoare slujbei.
Urmand inainte activitatea literal% bisericeascg care 41
luase avantul depe timpul insemnatilor mitropoliti din timpui
Brancovanului : Stefan, Teodosie si Antim Ivireanul, se traduc
mereu cgrti bisericesti, complectandu-se tot mai mult cele trebuitoare slujbei romnesti. Asa Daniil mitropolitul (1720-1732)

traduce o parte din Triod si anume cea mai insemnatg, randuiala

sgptgmnei patimilor, care se tipgreste cu cheltuiala preotului
Neculai dela biserica sf. Neculai din Prund din Bucuresti, si se

Imparte gratuit pe la bisericia, si tot pe atunci se tipgreste alt

Triod in episcopia RAmnicului sub ingrijirea episcopului Damaschin care il si \ tglmgcise 4. In 1750 episcopul lifimnicului
Grigore tipgreste Octoihul, tradus de mai inainte de episcopul
Damaschin si de arhimandritul Ghenadie dela Cozia 5. Ajuns mai
tgrziu mitropolit (1760-1787), Grigore, devine in mijlocul

culturei grecesti a timpului, un far pentru romnism, impreung

cu mai multi ucenici ai sgi rAvnitori, precum Cosma episcop de
Buzgu, si mai tarziu mitropolit, care pune s se tipgreascg. dumnezeestele si sfintele Liturghii ale lui loan Zlataust, ale lui Vasile
ce! Mare si a Prezdesceniei" in tipografia episcopiei, in anul
1769 6. Chesarie si dupg el Filaret episcopi de Ramnic, se apucg
de tradus din elineste cArti biser,icesti, precum Evanghelia 1760,
Apostolul si invgtgturi pentru spovedanie 1760, Triodul sau
slujba postului mare 1761, Cazania si cuvintele sf. Simeon Tesalonicul 1765, Psaltirea 1767. Penticostarul 1768, Liturghia
1780 si altele incg. Cea mai insemnatg lucrare a mitropolitului
Grigore a fost traducerea celor 12 Minee, adecg slujbele sfintilor
din toate zilele anului, si care alcgtuesc in totul 12 mari volumuri
In folio, tipgrite toate in tipografia Rmnicului, de ucenicii lui
Grigore, si anume sub ingrijirea episcopului Chesarie, pentru
Mineele pe lunile dela Octomvrie pang la Aprilie ; iar dupg
moartea lui, sub aceea a lui Filaret. pentru acele dela Aprilie
' Vezi vol. IX p. 88.

Condica staid a mitropo/iet Ungro-Valahiei, Bueuregi, 1886, I, p. 119.

6 Xenopol 0 Erbleennu, Srbarea ;colar dela la;i, p. 331, No. 11.
Condice milropoliet, p. 187-188.
6 Xenopol 0 Erblceanu, Sarbarea feolard dela Icqi, p. 333, No. 20.
5

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

276

Ora la Septemvrie. 7 Dup isprvirea Mineelor in 1781, Filaret

a mai publicat : Cazania adec5 cuvinte de citit in bisericA la
skb5tori i. Duminici 1781, Molitvelnicul sau carte de rugkiuni
preoteti la deosebite slujbe religioase publice i private 178Z
Cuvintele sfntului Teodor Suditul, Catavasieriul, (cntki
Inainte de a se Incepe liturghia, dup5. utrenie) Psaltirea, Cazania
din nou i Evanghelia 1784, Penticostarul 1785, o nou editie
a Mineelor 8 i Triodul 1786, Liturghia, slujba sfntului Stelian
In 1787 i. altele mai multe 8.
Motropolitul Dosoteiu Filitis (1793-1810), dei de origine
din Ianina, nsrt romnizat, pune s" se traduc5 Chiriacodromiul.
El dispune prin testamentul s5u ca s se cumpere moia Lungu-

letul, din venitul ckeia s se trimit tineri la inv6t5tur din

care s'au folosit multi doritori de Inv5t5turi din acele vremuri" lo.

In 1811 se traduce i tipkete a doua oar Octoihul, in

tipografia episcopiei Ramnicului 11 Inrdeptndu-se tglmkirea

de Iosif episcopul A rgeplui.

Dar nu numai ckti de religie propriu zis se puneau pe

romanete, ci i studii asupra bisericei. Aa arhimandritul Macarie al marAstirei Bistrita traduce la anul 1787 In limba romn,

voluminoasa Istorie bisericeascA a lui Teodoret, care se Inde-

letnicete cu cele dinni timpuri ale bisericei cretine 12.

Dac asemenea scrieri i tipsrituri bisericeti contribuiau a sprijini i rAspAndi In sanul poporului cugetarea romaneasc5 In forma trainic5 a gndirei inchegate In scrisoare, alte
productiuni ne vor arAta &a, pe lng5 pstrarea graiului, mai
rssfrAng inc5 din ele i simtimantul national. El ce prea c5
trebue s fie fost cu totul inl6turat sub apsarea domniei strAine,

se arat5 viu i puternic, manifestandu-se pecat er cu putint5,

tocmai ca o reactiune contra acelei apAski. Aa dac6 cercet5m
Intal cronicarii munteni care scriu In decursul veacului al XVII-lea

In limba romAnA, i nu sunt cleat oglindirea credincioas a

AmAntintimi asupra tip5ririi mineclor In N. Iorga, Scrisori bisericestl
In An. Ac. Rom., II, tom XXVIII, 1906. P. 191 (9).
a Asupra acestel a doua editie a mlneelor ved o corespondent& Intre
Hagi Constantin Pop negutitorul 5Ibian 1 Iosif egumenul de Arges, In N. Torga

(1.c. nota 7 mai sus), p. 204 (22) si o scrisoare a WI Dosoteiu Filitis in N.

Iorga, Contribuliuni In An. Ac. Rom., II, tom XXIX, 1906, p. 9.

Condica slelnia, p. 197. Schife biograjice din viaja mitropolitului UngroViahiei, Filaret al II-lea, 1752 ;i ale altor persoane bisericeqt1 de episcopul Melchisedek, Bucuresti, 1887 passim. Asupra Insemnatelor introducen scrise de
editorii Mineelor, vom reveni mai jos. Asupra activitltii literare religioase a lui
Filaret, vezi i Alexandra Moruzzi de V. A. Ureche, In Cono. literare, XXVIII
1892, p. 620.
" Condica mitropoliei, p. 285 Ti 341.
Erbiceanu, I. c., p. 336, No. 46.
11 Xenopol
" Manuscriptul descoperit de C. Erbiceanu este un in-folio de 1112 pagini.
Vezi Bizerica ortodoxa romanei anul XII-lea, 1889, No. X, p. 673..

276

ISTORIA BOMANTLOR

gandirilor poporului asupra imprejurkilor prin care trecea,

gAsim buraoar6 in istoria t5rei Romnesti dela 1689 incoace

fragment scris dup6 at se vede pe timpul lui $tefan Cantacuzino
(1714-1716), constiinta deplinA i treaz6 privitoare la stApAnirile strAine sub care Muntenia fusese in mai multe rAnduri,
aci cronicarul vorbeste inteun loe despre teama ce aveau boierii
partizanii Brancovanului, ca nu cumva Turcii s6 nu-i primeasa
domnia i s6 rAnduiasa domn strifin in Muntenia, pe and ei
doriau s6 aib" domn din peimeint. In arzul pe care acesti boieri

il trimit atre Poart, ei spun curat a iau pe Brancovanu pe

seama lor, a str6in nu pohtim, a am avut mai inainte strgini
i mult pagub6 au fcut Ord". Vorbind mai apoi cronicarul de

solia trimis6 de Brancovanu la impratul german, arat a au

primit-o cu cinste ca pre niste Romni din tara RomneascA,

nu ca pre altii din alte Vri, i le-au dat gazd in Beciu", din care

cuvinte se vede a cronicarul se mAndreste cu neamul s6u, ca

vrednic de a primi cinste chiar i dela imp'grati. Cronicarul are
idei asupra intereselor obstesti pe care le pune deasupra celor
individuale, spunnd a cel ce gAndeste s-si rescumpere patria
din robia tieneascA, intAi trebue s6 caute folosul cel de obste ;
iar a incepe cineva lucrul autnd numai folos osebit, i nu de
obste, ceara pe urnA mail" 12. Este invederat a atare cuvinte
nu puteau izvori din pana cronicarului, dacA el nu ar fi reflectat
la tara lui, si a atunci and au scris cuvntul de patrie, la patria
lui s'a gAndit. Cronicarul Radu Greceanu vorbeste chiar inteun
loc de telpizia sau blestAm'Atia cea greceasa" 14. Cronica lui
Radu Popescu, dei scrig romneste, nu este deat apologia
domniei lui Neculai, ha chiar a lui Ioan Mavrocordat, alatuit6
intocmai ca i retoricele istorii ale Grecilor, fr nici o nkuint'
dup6 adev6r, ci numai in scopul de a tnAlta si l'Auda. Si Radu
Popescu ava un motiv prea puternic de a vede in Neculae
Mavrocordat, nu pe domnul strgin, ci pe binefgatorul ski personal, intruat fusese totdeauna in favoare la el, si fusese chiar
ridicat in timpul domniei lui la rangul de mare vornic, dui:16
cum el singur ne arat6. Nu e vorbA, Popescu simtindu-si vina
caut6 s6 o inlAture, spunnd in un loc c6 a pomeni toate bu-

nMtile prea deplin ate ava domnul nu m6 lag obiceiul

istoriei, pentru ca s6 nu dau bnuial de colachie, care romfineste se chiamA ciocoinicie" 15. Ori cine Ins ve ceti istoria lui
Popescu, nu va pute, cu toat6 valoarea net'Oduit" a primului
domn grec, face altfel, cleat s6 arunce asupra Popescului tocmai
bAnuiala de care el se teme.
" Mag. ist., V, p. 94, 97, 100, 105.
" N. Torga, Note de pe manuscrisul original al Cronicei Greceanului In
An. Ac. Rom. II, tom XXI, p. 7.
15 Mag. ist., IV, p. 128 si 147.

CULTURA ROMANEASCA IN TARIM) ROMANE

277

Daca insa cronicarii inceputului timpurilor fanariote sunt,

In Muntenia, cam saraci in rnanifestarea i deci in intarirea, prin
rasfrangerea lui, a s'amtimantului national, cu atata mai puternic
rasare el din acei ai sfarsitului acelei epoce, care strglucesc
prin o puternica protestare in contra injosirei tarei si a incalcarei
straine. Dionisie Eclesiarcul care povesteste intamplarile Munteniei dela 1764 pana la 1815, apasa mai ales asupra nenorocilor

carora tara lui fu expusa in acest rastimp, descriind nu numai

faptele domnilor sau rasboaiele intmplate pe corpul Munteniei ci i suferintele incercate de ea din aceste doug siruri
de imprejurari. Desi retinut in rostirile lui, dei nu declama
mai niciodata, se cunoaste ca tablourile zugravite de el pornesc
din o pana' muiata in otrava durerei, ca cele ce sunt scrise de
mana sunt i simtite de inima lui. Pe cat de lingusitor este Radu
Popescu, care nu gaseste in toate faptele lui Neculai Mavrocordat
nici un singur punct negru, pe atata de drept i nepa'rtinitor in
raportarea evenimentelor este Dionisie. Daca el lauda domnia lui
Alexandru Ipsilanti, stim ca o face cu drept cuv ant, precum tot
conform cu adevarul sunt expuse faptele asupritoare ale domniilor
lui Mavrogheni, Alexandru Moruzi i Hangerli. Am vazut la
expunerea acestor domnii ca dela el avem pretioasele stiri asupra
modului barbar cu care se incasau dgrile de pe la oameni, asupra
chipului ascuns cum boierimea erg scutita de ele, asupra scenei
revoltatoare a simtului moral petrecuta' tare capitan-pasa
boieroaicele romne, i cate alte notiti de mare pret. Far% Indoiala ca citirea unei asemene serien i din partea oamenilor timpului, trebui s trezeasca In ei compatimirea pentru suferintele,
rusinea i ocarile poporului din care faceau parte, si dorinta de a
le vedeg inlaturate i schimbate In bine tocmai elementele
primordiale ale simtimntului iubirei de tara 16
Daca' insa Dionisie Eclesiarhul nu mica mai mult obiectiv

prin descrierea vie si amaruntita a evenementelor dureroase

ce loviau in poporul muntean, alt cronicar, cu ceva posterior
lui, cunoscut sub pseudonimul de Zilot Romnul, adauge pe
lnga icoane tot atat de credincioase ale unei desperate stari,
o imbracare elocventa a cugetgrei, care te mica pana In adncul

inimei si te revolta In contra unor barbarii impuse Ora nici o

umbra de dreptate unui popor asuprit i martin Toata cronica
lui dela un capat la altul este inspirata de un singur gand, protestarea in contra stapanirei straine, protestare care se resfira

cand in cugetari de precizie stilistica care te pune in uimire, cand

In versuri Inca si mai expresive. In deosebire de Dionisie Eclesiarhul, el nu vede nici in Rusi limanul scaparei, i descrie pur" Cronogralui lui Dionisie Ecicsiarhu, este publicat de Papiu Ilariu
In Tesaurul de monumente isforice, H, p. 161-234.

278

ISTORIA BOMASILOR

tarea lor silnica i abuzurile ocarmuirei lor cu nu mai putin foc

decat acele ale armatelor turcesti sau ale domnilor din Fanar.
I s'ar putea gasi poate ceva patima In cugetarile sale ; atare neajuns

era irisa un merit pentru un timp de urgie, cand binele er asa

de rar i 1'6111 regula obsteasca. Nu erh pe atunci timpul de a alege

adevarul, dar nici acel de a uita, fata cu binele intmplator

exceptional, garla raului necontenit curgatoare. Trebuia din
potriva imprimat in mintea generatiei timpului urgisirea cumplitului prezent i nazuinta dupa a lui indreptare. Tocmai acestei
nevoi atat de ascutite a acelor vtemuri corespunde cu prisosinta
cronica lui Zilot Romanul, fara tagada celui mai de seama cronicar al tarei Muntenesti 17.

In afara de cronicari, intersul pentru tara i neam i deci

Cugetarea nationala, mai reiesa si din o scriere geografica, un
fel de paralela pentru Muntenia, a descrierii Moldovei a lui
Dimitrie Cantemir aflata numai in manuscris. Dupa o scurta
introducere istorica in care vorbeste de Dachi, de Traian, de
colonizarea romana cu mult norod din Italia", arata apoi ca
Moldovenii ar numi Munteni pe locuitorii Tarei Romnesti,

ca toti locuitorii s'ar numi inca pe ei nii Romni pentruca

dupa biruinta ce a facut-o Traian asupra Dachilor a lsat osti
romane pe aceste locuri", dupa aceea vorbeste de bimba sarbeasca
din biserica, i cIrtile Romanilor. Despre locuitori spune c sunt

de lauda, de iscusirea mintii cea deobs te dar a fiind lipsiti de

procopseala invataturii ei stau indrapt din lipsirea mestesugurilor iar nu din grosimea mintilor". Deplange nestatornicia
in care traeste tara. Despre scoale arata ca sunt numai trei elinesti ;

sunt iscoale romanesti dar lipsite de carti, nu numai de mestesugul gramaticei, filosofiei si altor epistimii, ci si de citirea
. . . . invatatura a sfintilor Parinti, c numai cei ce invata
tlineste inteleg. Limba ce o vorbesc Romnii este cea latineasca
italieneasca stricata. Dei sunt cuvinte deosebite filtre Transilvaneni i cei din tara Romneasca, i intre acestia i Moldoveni,
limba lor, este precum i ei izvoreste din Italieni si din Romani".
Descrierea mai contine oarecare stiri asupra negotului, a hotarelor, a Domniei, a dregatorilor i altele.
Insemnate insa sunt in ea punctele ce ating nationalitatea
ridicarea neamului romanesc, care dovedesc ca un foc launtric
ardea gandirea celui ce a scris-o. is
" Cronica lui Zilot Romdnul a fost publicath de Hasdeu In Columna lui
Tratan pe 1883; apol In edltie separat, Bucuresti, 1884. Genealogia Cantacuzinestilor scrls1 de Mihai Cantacuzino este mai mult o istorie de familie,
numai arare ori lea caracterul de cronicA, iar Istoria Imparatiel Otomane de
Enache Vdcdrescu, o lucrare de istorie universalA ce numal arare orla trage Intamplgri romAnesti.
18 AceastA descriere geograticA a 'j'Arel Ronninesti a fost tipritA In 1901

CULTURA ILOMANEASCA IN TARILE ROMANE

270

Daca ne intoarcem acum la scriitorii bisericeti, &ira

pe cativa din ei trecand cu gandul lor peste sfera religioasa,
i atingand i in struna rasunatoare a patriotismului, ceeace
fac bine inteles alunecandu-se i ei pe taramul istoriei, izvorul
cel mai manos al acelui frumos simtimnt. In primul loc sa
citam pe Chesarie episcopul Ramnicului (1773

1782), care in-

grijind a se tipari cele douasprezece Minee traduse de mitropolitul Grigore, imbogati pe fiecare din ele cu cate o prefata
originala, in care desbate deosebite intrebari ce-i veneau sub
condeiu. In prefata Mineului pe Noemvrie, tiparita in ailul 1778

episcopul Chesarie arunca o repede ochire asupra istoriei poporului roman. El o imparte in patru perioade : 1) perioada
ante-romana; 2) epoca rasboaelor dela cucerirea romana pana
la Radu Negru, 3) epoca 7idirei manastirilor dela Radu Negru
pana la Matei Basarab, i 4) epoca traducerei cartilor bisericeti
dela acest domn pana in vremile lui. El lauda foarte ocarmuirea
inteleapta a lui Alexandru Ipsilanti, aratand cate rane ale
trecutului ea vroi s tamaduiasca. Chesarie revine asupra istoriei in prefata pe luna Ianuarie tiparita in 1779, aratand aice
cum linia neamului romanesc din vechi se trage din slavitui
neam al Romanilor, a caror s'aya a stralucit pana unde vi-au
intis qi soarele razele. lar dela intemeierea Dakiei curge istoria
ei prin rapi i pietre ascunse, avand tarmurile ei fara limanuri
asemanndu-se stapanirea ei cu apele cele ce dimineata pan
la o vreme curg in sus, iar dela vreme ii intorc curgerea lor
In jos (fluxul i refluxul). Intru astfel de grabnice mutari s'au
aruncat soarta l'Arel Romaneti" 19.
Mai insemnat i. mai bogat decat episcopul Ramnicului
aflarn pe un simplu protosinghel Naum Rdmniceanu, care desvolta in tot timpul vietei sale 1764-1839 o spornica activitate
Merara i didactica. Cu toa te ca-i dobandi cultura mai superioara in academia greceasca din Bucureti, i ajunse sa m'amuiasca aproape tot aa de bine pana greceasca ca i pe acea
romaneasca, totui el se folosi de cunotintele sale numai spre
a le intoarce in favoarea neamului sal'. Cugetarile asupra lui
reiesa foarte limpezi din o nota pe care el o pune pe unul din
manuscriptele sale greceti : Propedeuticele gramaticale scrise
inainte de 1812. El spune aici ca domnii fanarioti, prin faptele lor cele diavoleti. incetul cu incetul ne-au supus cu totul
cererilor lor, ne-au impopulat (sic) necazului, ne-au slabit bratul
de N. Iorga in Studii gi Doc., III, p. 46-54. Ea se crede cA a fost scrisA

pe timpul Fanariotilor.
i Schife biograf ice din viafa mitropolitului Ungro-Vlaidet, Filaret, II de
episcopul Melchisedek, p. 20, 25; comp., p. 31.

ISTORIA ROMANTLOR

280

armelor, ne-au racit dragostea patriei si cu un cuvant cu totul

ne au adus mai ram deckt pe noroadele cele din Africa si din
America. Prea vechii strabunii nostri prin biruinta noul ne
au castigat slobozenia ; iar noi am adus tara la cea mai rea
stare si tiranie. Ah! Dachie 1 Dachie 1 fii tai prang si suspina ca

mi pom ce ingradire n'are ; cine trece pe cale rumpe si te lasa

de ale 1" 20. Ramniceanu scrie intre alte multe carti de continut didactic, atat romaneste cat si greceste, si un cronic al

Romnilor dela 1764 1810 in limba greceasca. Desl acest

cronic este mai mult un fel de cronologie a evenimentelor, MI%

comentare, se vede uneori patrunzand din recea expunere a

evenimentelor, accente de durere asupra suferintilor poporului 21.

Simtimantele lui insa care trebuiau sa fie moderate in o scriere

menita a fi pus in manile Grecilor, isi gasesc deplina lor rasuflare atunci and, rasculandu-se Grecii, Romanii scapa de ei.

In anul 1821 Naum Ramniceanu isi da drumul intregei sale

un i contra poporului grecesc, cu a-Ma mai mult ca se amestecau si motive personale in manifestarea acestui simtimant, mentinerea cu toate meritele lui netagaduite in rangul inferior de
protosinghel, in tot timpul stapnirei grecesti, mentinere explicabila numai prin faptul ca ocarmuirea, cunoscandu-i cugetele, nu vroi sa-1 inainteze. El intituleaza deci pe cea dintai

poezie a lui, scrisa in timpul eteriei, ranguirea -Wei Vala-

chiei asupra jafului si darapanarei ce i-au facut strainii talhari

Greci". El caracterizeaza foarte just revolutia greceasca ca o
zavera fara rost numai sa ne jafuiasca, tara O. o prapadeasca",
Anticipand strigatul apocalipfic al lui Muresanu, el canta undeva - Romani ticalosi si nevrednici, pana cand asa nemernici,
sa traiti si chinuiti, nu va desteptati data' ?" 22 Si asa mai departe in toate poeziile f acute de el cu prilejul revolutiei greceti, se arata infocat patriot si minte desteapta, precum fusese de sigur si inainte de cate ori se infatisa prilejul de a se
manifesta.

Omul care a sustinut mai mult cugetarea romananeasca

In ultimul period al domniei fanariote" este insa banu Enache
Vacarescu. El se cobora din o familie a careia origini legenda
le urea pana la descalecarea Munteniei, dar care exista fat%
indoiala de pe timpul lui Patrascu cel Bun si a fiului sail Mihai Viteazul, si pierda mai multi din membrii ei jertfe ale cruzimilor timpului. Asa Enache Vacarescu, bunul aceluia ce straluci in epoca Fanariotilor, fratele vitrig al sotiei lui Constantin
Brancovanu, perl impreuna cu domnul sub sabia calaului In
" Vezi C. Erbiceanu, Cronicari greci, care au scris despre Romelni In epoca
fanariold, Rucure5ti, 1890, p. XLVI.
21 .kbidem, p. 266, 274, 276.

22 Ibidem, p. LIX, LXII, LXIII.

CIITLTBRA 1LOMANEASCA IN l'ARME ROMANE

281

Constantinopole. Fiul acestui *tefan Vkgrescu cgzii si el jertfa

otrAvii mestecate din porunca lui Constantin Racovitg domnul

tkei Muntenesti In 1761, care nu pute suferi urea mAndrg

Impotrivirea Vgarestilor la jafurile ornduite de el. Nepot,
fiu al acestor doi martiri este banul Engchitg Vkgrescu. El
primi o crestere foarte ingrijitg, fnvgtand limba greceascg
cea dila dela vestitul dascgl al acelor vremuri, Neofit Cavsocalivitul, i latineste dela un german numit Weber, mai Invgtand i limbile italiang, francezg i tura, aceasta din urmg in

Constantinopole. Inzestrat cu bogate cunostinti si mai ales posednd cu deplingtate limba eling, el njutg lui Alexandru Ipsilanti 1774-1782 la fntocmirea legiuirei sale, extrggfind-o din
acea bizanting, punnd-o pe romneste i scriind la ea si frumoasa precuvntare a domnului cgtre norodul Munteniei.
Vgcgrescu serie Insg j minunate versuri In limba romn
pe teme mai ales amoroase, i In 1787 o Gramatier romcineascii,
lucrare cu totul originara*, de oarece nu cunostea nici pe acea

a lid Brasovanu, nici pe acele eu cati-va ani anterioare a le

scriitorilor ardeleni 23.

In precuvntarea acestei gramatici, pe care el singur o

crede a fi cea dintai scrisg pe limba romneascg, se mili cum
se poate ca in timp de 1681 de ani dela cucerirea Daciei de
Traian fmpgratul Romanilor, sg nu se fi gKsit nimene care sg
grijascg sg cuprindg starea limbei prin mijlocul vreunei gramatici i s adune termenii filosofici prin vreun dictionar, ca
sg poat tglmgci cu fnlesnire cgrtile de stiintg In limba romneascg, i sg nu mai pung In asa ostenealg pe locuitorii

acestor eparhii, ce vor pofti sg fie stiutori de stiinfg si de filosofie, ca s fnvete alt limbg strging fritru care se atlg aceastea.
De am ckleA In ving, urmeazg modestul autor, cki am fAcut,
un om plin de amathie i nestiintg, aceastg Indrgznealg, sg
scot acest fel de carte In vgzalg, desvinovAtirea fmi este iubirea
patriei, a vecingtgtii si a Romnilor ce vorbesc aceastg limbg".
Adaoge fnc'g Vgcgrescu, cg mg aflu In osrdie ca sg aduc,
de voi aveg viatg, si un dictionar la videre ; lar de nu mg voi
fnvrednici, las clironomie si pe tii mei cei trupesti si pe fii mei

" lata titiul deplin al gramaticei VAarescului : Observalii scu bdguri

de seamd asupra regulelor f i ordnduelilor gramaticei romdnegli, adunate f i alcdtuite acum Intdi de dumnealui lenache Vdcdrescu cel de acum dicheofilax bisericei cei mari a Rdsdritului ci mare vistier al principatutui Valachiei. Se hdrdzeste de tnsusi la prea cinstitul, sfinfitul de Dumnezeu iubitor episcop sfintel
episcopii Rdmnicului Kir Filaret. Tipdrite cu porunca si blagoslovenia slinfiet
sale, acum tn domnia prea tnvdtatului f i prea luminatului principe a batel UngroVlachii Nicolae Maorogheni Voevod, in arhieria slinfitului si dlesului de Dumnezeu mitro polit ;i arhiepiscop a fdrei Kir Grigorie la 1787 In tipografia slintei
episcopii a Rdmnicului de Gheorghe Popa Constandin tip. Rdmniceanu" Comp.
mai sus, Gramatica Brasovanului, p. 641; acele de peste Carpa% p. 717 si 722.

ISTORIA ROMANILOR

282

cei gramaticesti ca s clironomisasc4 dragostea, rvna i silinta

mea cea pentru binele, cinstea i folosul simpatriotilor si a
patriei" cci, adaoge Vcrescu, gramatica aceasta este in limba
patriei noastre . in care cuvntm marelui Dumnezeu preas16vindu-1 intru inchinciunea Toitei cea de o fiint
in

care pstrm vietuirea aceasta vremelnic i ndjduim dobandirea acelei statornicii nestrkluite a o astiga
VAcrescu i in frumoasele
Si aceast gndire o .
nepretuitele sale versuri
Urmasilor mei VAcres ti
Las vou mostenire
Cresterea limbei romnesti

si-a patriei iubire.

Pe timpul domniei lui Mavrogheni, VAcrescu temndu-se

a nu fi priceput de cumplitul domn, pe care-1 lira
deconsidera, ti cere voie s se retrag peste Durfre in cetatea Nico-

poli, unde la ad6post de lumestele furtuni ale intamplrilor

si de multele feluri de rsboae ce des6varsit au turburat toat
linistea patriei mele, unde i despre o parte aflndu-m lipsit
de toate trecerile de vreme cele veselitoare de suflet i afundat
In valurile intristArilor, i pentru patimele ce suf6r iubitii mei
simpatrioti, m'am indemnat a scrie o adunare istorie a prea
puternicilor impArAti otomani" 25.

Pe lng6 toate aceste manifesfri insemntoare ale culturei nationale se adauge atre sfrsitul epocei fanariote o alta
*Mea' si mai de seam, anume crearea unei scoli de inginerie
agrimensurA cu cursuri romanesti. Imprejurarea este cu
atta mai vrednicA de amintire cu cat, precum am Vzut, limba
romns se privea ca nedestoinic6 pentru invtturi mai inalte,
cu deosebire pentru acele ale stiintilor i er intrebuintat
numai pentru predarea cunostintelor cu totul elementare a le
scrisului i cetitului in scoalele de preotie 26.
Atare scoal se infiint in 1818 27 in Bucuresti dup6 exem" Partea finala nu se afla In volumul tiparit el nunigi In manuscrisul
original al Gramaticei care se ala In Acad, Rom.
" Toste tiintele asupra lui Enache Vacarescu sunt luate din articolul
lui A. I. Odobescu, Poetii Vacdresti In Revista romdna,1861, p. 481-531. I5-

torta prea puternicilor tmparaft otomant tncepandu-se (a scris) In vremea prea

luminatului tmparat sultan Abdul Hamid veleatul 1202 i mantuitorului 1788 In
Nicopoli al Bulgariei, s'a sjarsit In suele prea puternicului imprat. Selim al treilea
la veleat 1794 i 1208 tn luna lui ival" s'a publicat de Papiu in Tesaur, vol. II.

" Mai sus, p. 201.

" Anaforaua boierilor randuiti a face alegerea dascalilor acestei

coale

este din 1817, 15 Dec. Data primita pana acuma la 1816 este ded gresita.
N. Iorga, Carti f i scriitori Romani in An. Ac. Rom. Il, tom XXIX, 1906,
p. 187 (23).

CULTURA .TtOM.ANRASCA IN TiltILD BOMANE

283

plul celei dela Iasi intemeiata de G. Asachi, prin invatatul Roiman din Transilvania, Gheorghe. Lazar.
Trebuinta unei asemene scoli speciale se ivi din pricina
urmatoare. Cu cat se Invechiau si se prefaceau stapanirile mo-

siilor, cu a-Ma se naste mai mult trebuinta de a le stalpi

delimita inteun chip mai precis, si atare operatie dadea nastere la o suma de procese incurcate care nu se puteau desbate in cunostinta, decat de oameni ce ar fi unit stiinta cetirei vechilor hrisoave cu acea a masurarei pamantului dupa

regulele stiintei, si cunoasterea terminologiei nationale a tnsemnarei hotarelor 28. Este invederat ca atari indeletniciri nu Se
puteau impreuna cleat In mintea Rom anilor, si nu in aceaa
carora citirea si tntelegerea vechilor hrisoave trebui sa
fie In deobste o piedica de neinvins.

In Moldova se infiintase o atare scoala prin Gh. Asaki

cu trei ani mai tnainte, si Gheorghe Lazar fiind tocmai pe
atunci rgspins din un concurs la un scaun de episcop, pentru
motivul c ar fi pre invatat si ar ave idei prea inaintate,
adanc jignit prin nemeritata lui cadere, se hotari sa-si Oraseasca tara si s tread. in Muntenia pentru a deschide acolo

o scoala ca acea ce se afla In Iasi. El propuse deci planul

epitropiei de atunci a scoalelor, ce era compusa din mitropolitul Dionisie Lupu, banul Constantin Balaceanu, vornicul Iordache Golescii si logofatul legist Stefan Nistor. Banul Balaceanu care era cel mai influent din boierii ce alcatuiau eforia,
Cu toate ca Golescu si Nistor 11 intreceau cu mult In invata-

tura, nu se dumerea insa sa Inteleaga cum s'ar pute preda

convinga
stiintele in limba romaneasca. Lazar cauta
ca stiinta este, ca j adevarul, una si aceiasi In toate limbile;

numai s tie cineva a o expune pe inteles. Batranul boier Insa

vroi sa se convinga, si supuse pe Lazar la o incercare, anume ca el sa masoare un loc al lui, spre a vede daca ma4
soristea lui Lazar s-ar potrivi cu acea a unui inginer neamt

facuta mai Inainte. Incercarea esind In favoarea lui Lazar, infiintarea scoalei Ii fu invoita, si ebria cer incuviintarea dom4
neasca ca scoala sa se deschida in Incaperile mnastirei sf. Saya
din Bucuresti, care fusese anume zidite pentru scoala Inca de
Constantin Brancovanu. Dup' multe greutati, provenite din
'8 Decitt de matt nevoie era cunostinta acestei terminologii, In deobste
netraductibilA, se vede din aceea c Grecit reoroduceau cu termini romAnesti
scrisi greceste natiunile el. Asa scrieau : Igito5pat, Mutt Koopwro5pat, etc.
Vezi Inv6Vitura practic6 pentru a msura tntinderea c6mpului, traducere din cartea

germanA a geometrului Ogrey din Hanovra, 1798 Xenopol i Erbiceanu In Sarbarea ;colard, p. 366, No. 5. Aceastit carte greceascA de mAsoriste a pAinfintului
dovedeste cit se Incercase i coalele grecesti a produce ingineri dar nu isbutise

ant din slAbiciunea InvAtAturei matematice cat g din necunostinta limbei rometne,

284

ISTORIA ROMANILOR

faptul cg acele inc6peri erau ocupate parte de cAlugki greci

parte de garda princiar a ArnAutilor si Srbilor, care locuiau
acolo cu familiile lor, Lazk putu in sfrsit s-si inceap cursurile sale. Cei dintai auzitori ai lui fin% mare parte de invtkeii dela scoalele bisericesti romnesti din Bucuresti : dela
Udricani, dela s. Gheorghe si dela Coltea ; apoi prvliasi de
prin oras, scriitori de pe la cancelarii si putini din elevii, chiar
unii profesori, din scoala greceasc. Intre acestia erau : Petrache
Poenaru, Simion Marcovici, Eufrosin Poteca, Pandeli, Costachi
Moroiu si Christian Tell, a crui printe, negutitorul Alexandru

Tell cunoscuse In Transilvania att pe Laz'r eat si pe alti

brbati invtati ai acelei tri, precum pe Molnar, Tempea, Iorgovici, si care luAnd pe fiul su de la scoala greceasc si d'an-

du-I in acea a lui Lazr, indemn si pe altii la aceeasi msur, aducAnd astfel la cursurile acestuia scolari mai Instare
a-1 intelege29. Mergea lumea la lectiile lui Lazk si-1 asculta
ca pe un profet. Propunea foarte popular, uneori era vesel si
glumet, si'n lectiile sale presrk felurite anecdote si oamenii
mergeau incntati la scoal 3 Lazk cut mai mult decat
de matematici si de agrimensur, s insufle elevilor lui plkerea
de a auzl tratndu-se in limba romneasc tot felul de cunostinti, iar mai tnainte de toate s le inspire simtul national,

s fie trufasi de numele de Romn. Asa vorbind Lazr se

rimbla prin diferite regiuni ale stiintei semnnd in calea

cunostintilor istorice si geografice descrierile cele mai curioase.

CAnd vorbea de nationalitatea Romanilor, arta marele fapte
ale strAmosilor lor, fAce s cunoasc luptele si virtutile pa-

triotice ale brbatilor care au ilustrat natia, unii cu eroismul

lor ca Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad si Mircea cei min-

t*, altii

prin avntul ce au dat limbei romne in cultur,

ca Vckestii, Petru Maior, Sincai si alti apostoli ai regene-

rrei Romanilor".
Cum cs. Laz'r a cutat s rsdiasc in mintea Romnilor din Muntenia ideile desvoltate de invtatii de peste munti ;

c el s'a fcut si in Bucuresti apostolul ideei romane, se cunoaste din cuvntarea tinut de el la sfintirea mitropolitului
Dionisiu Lupu in anul 1819. Infocatul patriot exclams in ea :
oare cnd s'ar ridica duhul din tarina (Romanilor) si ar privl
peste strnepotii marelui Cezar, slvitul Aureliu si inaltului Traian

oare in ziva de azi mai cunoaste i-ar ? Negresit i-ar cuta In

palaturile cele rnari imprtesti si i-ar afla In vizuinile si bordeiele cele mai proaste si incenusate ; i-ar cut in scaunul
" Comp. Ion Ghica Scrisori cdtre V.'itlexandri, p. 50.
"-Vezi si o scrisoare desnre Gh. Laz5r care contine amintirile lui Atexandru Ten, tatll lui Christian Tell elevul lui LazIr, In Cony. iterare, XXXVI.
1902, p. 1145.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

285

puterei i i-ar afla amarati sub jugul prostimei ; i-ar cauta prosluminati, *i cum i-ar afla? rupti, goi, amarati i asemanati dobitoacelor, de tot cazuti In prapastie, bine gatiti spre
slujba vrajmailor omenirei, rapitorilor casei pgrinteti. Ajungg

lacrimile patriei, ajunga jugul robiei, vreme este acum sa se

ridice din tarina samintile cazutilor sai stranepoti ; aducerea
aminte de marirea stramoeasca cere mantuirea lor". Din aceste

cuvinte reiesa ideea romana In toata rodnica ei formulare, ca

un ridicator puternic pentru Romni din decaderea In care se
aflau. Ba Lazar nu se teme chiar de a merge atat de departe
In focul cuvntarei sale, Incat sa atinga pe strainii, care cu

toate aceste pe atunci erau atot puternici In tarile romane.

*coala lui Lazar tinu cinci ani, pAna cnd evenimentele din

1821 pusera un capat existentei ei, iar Lazar se retrase inapoi

In satul sau de natere, Avrig, unde muri doi ani dupa aceea
Alaturea cu Lazar frig luptau pentru inobilarea limbei
romne i mai ales pentru rgsturnarea prejudetului ca nu s'ar
pute invta In ea cunotintile mai Inalte, Eufrosin Poteca i

Petru Poenaru, care ambii fiind numiti pe rand dascali la

coala greceasca din Bucureti (cel de pe urma chiar In anul

cand vine Lazar) predau obiectele invalaturei in limba romng,
iar nu In cea greceasca, facand pe elevii lor sa propaasca mult
mai repede In cunotintile lor32.
De1 nu se poate sustinea ca Lazar sa fi trezit pentru
prima oara la Romanii din Muntenia contiinta nationala, pe
care am constatat-o c nu incetase nici data a exista In mmtea lor, ha chiar, se intarise tot mai mult cu cat propaia apasarea straina, totui nu se poate tagadul c ideile raspandite
prin spornica lui activitate au intarit Inca acesta contiinta
i-au dat o forma mai limpede i mai precisa, acea In care ea
fusese Intrupata de scriitorii ardeleni.
p. IN M OLD OVA

*i In Moldova bimba romna, cu toate c rastransa mai

cu deosebire la bisericile sarace, se mentine ca limba liturgica
Asupra activitAtai lui Gheorghe LazAr vezi discursul de receptie al lui
Petru Poenaru In Academia Rwln; Analele socielt:i academiei romdne, IV,
1872, p. 111 i urm. Comp. loan Heliade RAdulescu, Viata lui Lazr In Curierul de ambe sew 1839.
31 Pe timpul lui Caragea epitropia scoalelor compusn din mitropolitul
Nectarie, Grigore Brancovanu, Constantin BMAceanu si Dimitrie Moscu, propune pentru invAtarea limbei latine In scoala greceascii de profesor pe unul Ladislav Erdeliotul, despre care spune anaforaua epitropiei din 17 Oct. 1817. (Uricariul X, p. 441) cA mal vartos acest dascal fiind din pArtile Transilvaniel, are
1iirf qi de limba rurrudneasc cu rare un pWin ajutor pogee a da ucenicilor
a paea mal In grabA a le face once talma iri spre intelegtre".

286

ISTOBIA ItOMAINITIAM

neintrerupta in tot decursul epocei fanariote. In tot acest rastimp

se intalnesc talmaciri romanesti, facute bine inteles acuma nu
mai /milt dupa originale slavone, ci dupa acele grecesti sau eline.
Un carturar care mai pastreaza producen i din limbile
slave este Bartolomeu Mazareanul egumen intai 61 manastirii
Putna apoi al Solcai. Mazareanul da el insu o lista a traducerilor

sale la sfarsitul unui letopiset al -Wei Moldovei alcatuit de el

dup6 Ureche, Costin si Neculcea in 1773. Mazareanul incepuse
activitatea lui de traducator inca din 1755 cu punerea pe romneste cu o scriere cu titlul grecesc
tradus 6
ins6 tot din ruseste
Cat despre traducerile din greceste, Inca pe timpul lui
Neculai Mavrocordat, se traduce psaltirea lui David cu talcuirea fiecarui psalm, cu pascalie pe 197 de ani, care traducere se
inchina domnului, insa nu se tipareste cleat in 1743 de catre
Duta Sotiriovici tipograf din Tasos in orasul Iasi, pe vremea
domniei a doua a lui Constantin Mavrocordat in Moldova. Insemnatul elenist Iacov Putneanul mitropolitul Moldovei, unul
din barbatii cei mai ravnitori pentru ridicarea bisericei, traduce mai multe carti elinesti de religie In timpul arhipastoriei sale
(1750-1758). Dintre numeroasele sale tiparituri insemnam
Tarnosania tiparita de acelasi Sotiriovici in Iai in 1752 sub
domnia lui Constantin Racovita ; Sinopsis adeca adunare de
multa invatatura 1756; Liturghia tiparita cu cheltuiala tot a
mitropolitului Iacov pe timpul domniei lui loan Calimah. Sub
acelas domn mai tipareste urmasul lui Iacov, mitropolitul Gavril,

Ceaslovul prin tipograful mitropoliei Grigorie S taicovici in

anul 1763. In 1766 tot mitropolitul Gavril pune s6 se tipareasca

Indteptarea pacatosilor cum se Cade sa se ispoveduiasca ; in 1772

un alt ceaslov in tipografia lui Mihail Stralvenski. In 1782 &in-/
pe un calugar Ilarion din manastirea Neamtului traducand din

limba elina Exaimeronul, care insa nu s'a tiparit, ci a ramas

pastrat numai ca manuscript. In 1785, un an inaintea mortei

lui, mitropolitul Gavril mai tipareste Enhologhionul sau

La 1794 &inn un ciaslov mare tiparit de protoiereul
stapnilor Moldovei, Valahiei si a Basarabiei" Mihail Sfrialbratki in tipografia lui din Dub6sari. Mirtopolitul Iacov al II-lea
Stamati, iarasi unul din marii sprijinitori ai culturei bisericesti
(1792-1803), pune intai pe episcopul de Hotin, Amfilochie,
sa. alcatuiasca o geografie pentru propasirea studiului epistimilor ce-i stateau mult la inima 84. Amfilochie in urma acestui
" Arhimandritul Bartolomeu Mdzreanul de Dimitrie Dan In An. Ac.
Rom. H, tom XXXIII, 1911, p. 252 (10) I 283 (411. Comp. N. Iorga 1st, lit.
rom. in sec. XVJIIlea, II, p. 537.
" Mai sus, p. 1P5.

CULTURA BOMANEASCA IN TARE ROMANE

287

indemn pune pe romnete Geografia lui Bouffier in 1795. El

las la o parte geografia matematia i adaoge cAtevA tiri privitoare la Moldova, precum o list de produsele streine ce intr
In tar si o cronologie a Domnilor ei, 35. Pune s6 se tipkeasca
mai multe arti religioase, din care insemnm una de polemic
dogmatic6 : Infruntarea Jidovilor asupra legei si a obiceiurilor
lor, cu dovediri din sfnta scriptuA, In anul 1803. In mn6stirea
Neamtului, unul din focolarele cele mai insemnate de cultur
bisericease, cAlugkii Gherontie i Grigore traduc TAlcuirea
la cele patru Evanghelii a lui Teofilact arhiepiscopul Bulgariei
i o tipkesc in Iasi la 1805. In anul urmAtor 1806 mitropolitul
Veniamin,

care desvolt o insemnat activitate cultural,

att pe frmul bisericesc ckt i pe acel al scoalelor, pune sA se

traducg Credinta provoslavnicA a lui Damaschin, una din cele

mai rspandite ckti de scoal bisericesti in tipografia mitropoliei din Iasi. Tot aice tiVreste el In 1807 TAlcuirea celor 7
taine. In 1808 se tipAreste in Iai Datoria si st5pAnirea Blago-

cinilor i protopopilor din timpul exarhului Gavril. Ocupndu-se

Moldova de armatele Rusilor, gsim tiprit in 1809, de sigur

din indemnul lor, o carte de rugkiuni romnesti i molebine
(te-deumuri) ce se cantau la prilejuri pentru impratul Rusiei.
Un cAlugr cunosctor al limbei ruseti i grecesti traduce vietile
sfintilor, cu alegere din ambile limbi, si o tipkeste in mAngstirea

Neamtului in 1811. Tot aice se mai tlmkeste Chiriacodro-

miul lui Nichifor Teotokis si se (1 in tipar in acelas an. In 1812

se intoarce Veniamin i reincepe lucrarea intrerupf. El pune s

se tipreasc6 cele Nou cantki din psaltire, askate dup rnduiala tipicului bisericesc, cum se cetesc in sfntul i marele
post si peste an in zile proaste i la praznice domneti, lasi 1815;
o culegere de invstturi bisericesti cuprinznd Adunarea pe

scurt a Dumnezeestilor dogme ale credintei, alatuit de prea

inteleptul Athanasie dela Paros ; Intrebrile i rAspunsurile

teologice ale lui Athanasie ce! Mare ; Istoria pentru imp'rechierea

cea pentru purcedarea sfntului Duh de arhiepiscopul Novogradului, Teofil Procopovici i Cuvntul pentru purcederea
sfntului Duh al ieromonahului Macarie Macri. Toate aceste
lucrki, traduse din elineste de episcopul Iosif al Argesului, sunt
tiprite de mitropolitul Veniamin in man6stirea Neamtului,

In 1816. In acelasi an ies din aceiasi tipografie, tot sub ingrijirea

lui Veniamin, Intrebtoarele rAspunsuri adunate din sfnta

scriptur cu octoih de canoane, Apologia adec6 cuvnt impotriva

" N. Iorga si. lit. rom. 'In sec. XVIII-lea II, p. 389. Titlul Geografie
lui Amfilochie este : De obste Gheograf te pe timba moldoveneascd, scoasd din Gheo-

gratia fui Bufieru. Pentru pArerea d-lui Iorga, c Mitrop. lacov ar fi avut amestec
In traducerea geografiel, pare a vorbi
de principil pedagogice a lu Amfi-

lochie cu Mitropolitul : dela cele tiute la cele netiute".

288

I8TORIA ItOMANILOR

socotelelor celor Ma D-zeu, tradus de Gherontie 38. In 1718 es1

tot din teascurile tipografiei din manastiriea Neamtului, Tfilcuirea
pe scurt talmacit din cea pe larg elineasa a lui Calixt Xantopol
la antifoanele celor 8 glasuri, facuta de staritul manastirei Chir

Silvestru, dupA Indemnul lui Veniamin. Staritii Silvestru 0

Ilariu rnai tiparesc in aceeai man'astire In anul 1818, Noul
testament precum 0 Cuvintele 0 InvaVaturile lui Efrem Sirul
0 in acela timp lucra 0 tipografia mitropoliei din Iai, scotAnd

la lumina' Adoleschia filoteos sau indeletnicirea iubitoare de

D-zeu, tradusa de arhiepiscopul Evghenie Bulgarul 0 Cartea
folositoare de suflet tradusa din elinete de mitropolitul Venia-

min, ambele In 1819. Pe langa aceste tip'rituri care raspandeau

cunotinta invtaturei religioase In clerul romnesc, o multime

de alte lucrki fkute iar de mitropolitul Veniamin insu, sau

dupa indemnul lui, r6maser netipkite 0 se pastreazA asta'zi
Inc in manuscripte prin bibliotecile seminariului Veniamin sau
ale universittei de Iai 37
Aceasta spornica producere pe framul limbei romneti
avea de efect intkirea gandirei proprii a poporului roman, Insa

pe cale mai mult indirect 0 instinctiva, pe cnd bate 'aceste

scrieri bisericeti nu rostesc prin nici o vorb6 plecarea ckre
neam. Tot ce se gkete in acest rastimp ca cugetare politic se

refer% numai la provoslavnica Rusie 0 se pune ca temei ocara

lui Napoleon al Frantiei, pe care-I porecliau in batjocura RAparte (protivnicul lui Bun6-parte.Buona-parte) deasemeni acea
a lui Voltaire ; deci cultura 0 inraurirea franceza care stapaniau
Cu toate acestea tot mai mult Cu puterea ei cov'aritoare mintea
rom'aneasc 38.

Daca' ns glasul cultural obtesc prea ca nu resfrange

iubirea de tar acel al unui mare reprezentant al ei, Mitropolitul
Veniamin implinea aceast lips' cu autoritate. In prefata Isto-

riei Scripturii Noului Testament din anul 1824, Mitropolitul

ocupandu-se cu neologismele, rezolvA aceast problem' tot cam

In sensul lui Budai Deleanu spun'and ca' daca nu se va Innapoi
(adeca restitul) limbeii romane cuvintele uitate sau pNrasite care

se pastreaza parte prin cktile i documentele vechi, parte in

gura poporului, 0 dacs nu se vor intrebuinta acestea In locul
celor stralne, precum au fkut toate natiile ce au voit a se cultiva

" Sc mai tipAre$te, dupg aceiasi traducere o editie In Bucuresti Ini1815

Xenopol si Erbiceanu, l. c., p. 390, No. 71 imp., p. 338 No. 55.
" Asupra tuturor acestor arti si manuscripte, care au fost adunate din
deosebite biblioteci eta publice at $1 private la expozitia ce au Insotit sgrbarea
Implinirel a jumnate de veac a Infiintarei InvAtilmantului superior In Moldova
toate notitele continute In text fiind luate de pe originalele ant Ins5si, yea.'
Xenopol si Erbiceanu, Seirbarea seolarti dela lasi, 1885, cap. XVIII, arti blsericesti, p. 330 si urm.
" N. Iorga, Isl. lit. roan. tn ser. XVIII-lea II, p. 398.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

289

(sic) apoi se va impresura graiul national (poate acest cuvnt

este intrebuintat aici pentru intia oat%) din an in an pAnA ce
va lipsi cu totul, si prin aceasta va pieri natia romneascg, precum

au pierit toate natiile ce si-au pArAsit limba b"".

Nu trebue s uitni de a aminti a insusi domnii greci
ingrijiau de cultura bisericease sub forma ei romng, precum
am artat-o mai sus.
Dac ins biserica moldoveneascs ne arat in deobste

un fel de nepAsare fat cu neamul romnesc, istoriografia Mol-

dovei rmne si inainte ceeace fusese in veacul al XVII-lea,

reprezentanta ideilor nationale si a protestrei contra coplesirei

strine. Pecnd ins in Muntenia constiinta national se resfrange

In istoria tkei mai puternic care sfrsitul epocei fanariote,

precum se vede aceasta din eminentele serien i ale lui Dionisie

Eclesiarhul si Zilot Romnul, in Moldova protestarea este mult
mai energic la inceput si slneste cu ck se inrdcineaz6 mai
mult domnia greceasc, si protestarea aceasta inceteaz cu totul
()clan' cu istoriografia ei cu Enache Coglniceanu, in anul 1774.
Nu este de mirare dae domnia lui Neculai Mavrocordat
a gsit aproape numai apologist intre cronicarii romni. El-A
o domnie asa de deosebit' de ceeace fusese cele de mai inainte,
luck cei mai multi cronicari uif c' e Grec, pentru a-si aminti
numai bun'ttile lui, mai ales din domnia cea d'intai. Asa Neculai Costin care arat la domniile lui Duca si Cantacuzino c5

erau Greci, nu aminteste atare imprejurare pentru Neculai

Mavrocordat " ; ci gseste pentru el nmnai cuvinte de laud,

spunand c' erau veseli toti pmntenii, multmind lui Dumnezeu

c le au trimis domn bun si milostiv" 41. Axinte Uricariul tot

In sensul acela serie si domnia adoua a lui Neculai Mavrocordat.

Si er firesc lucru s nu se intalneasc6 opozitie in cronicarii

timpului contra domniei primului Fanariot, intruck am vzut
pan la ce grad se deosebea in bine ockmuirea lui de aceea a
domnilor de mai inainte 42. Cu loan Neculcea ins care serie
In Om eope fanariot, dup 1743, pn uncle ajunge cu condeiul, d'Am peste cea mai crncen opozitie teoreticA pe care
o intlnim In deobste in tkile romne contra Grecilor. Neculcea
este departe de a fi cel mai Invkat din cronicarii moldoveni ;
din potriv el este cel mai putin ckturar din toti ; dar cum spune
" Reprodus citatul, ibidem, p. 406.
' Neculai Costin In Letopiseje, II, p. 5, 11, 78-99.
" Ibidem, p. 99.
4' Cronica lui Axinte Uricarul care expune numal domnia a II-a a lui
Neculai Mavrocordat este publicatd In Letopisejele Wei Moldovei de M. CoOlniceanu, 1852 II, p. 133-192. A doua domnie a lui Mavrocordat vezi vol. IX
p. 9; MUM In vol. VIII, p. 91.
D. A. Xenopol. lstoria RoinAnilor.

Vol. X.

19

290

ISTORIA ROMANILOR

el In precuvntare, nu i-au trebuit istorii strine s ceteasck

si s serie, a erau serse in mima lui" 43.
$i Inteadevr Neculcea scrie nu numai cu mintea ci i cu
inima. Pretutindene o simti larg si deschis btnd pentru
poporul lui ; pretutindene intalnesti accente duioase, tnguiri si
plngeri asupra strei desperate a trei, asupra suferintilor poporului ; pretutindene protestri energice impotriva impilrei
strine, impotriva Grecilor ce se incuibau tot mai tare In sinul
patriei lui. *i s nu se cread c Neculcea er impins numai de o
ptimas pornire la hulirea acelui neam. Cnd intalneste Greci
de treabg, li recunoaste insusirile. Asa despre Iordache Cantacuzino spune c mAcar cA er Grec, om strin dar er om bun".
Deasemene la domnia lui Grigore Ghica exclam : Un domn
strin si cat mira' au arkat" l Despre Neculai Mavrocordat,

deasemene, dei arat c6 er foarte mndru i nu prime s'A

vorbeasc cu el, si c' nestiind moldoveneste er lucru prea cu
ncaz si boierilor si trei, nu lipseste totusi a mrturisi c' prin
nfsurile lui cele intelepte ar fi umplut tara de oameni, dacA
domnia lui cea d'inti n'ar fi tinut asa de scurt. Tot de asemene
la domnia lui de a doua fericeste Moldova c In mijlocul greut%flor ce venise asupra ei, prin hainirea lui Cantemir, a venit la
domnie Neculai Vod ; ea' de venea alt domn mai prost, ar fi
fost prea ru de Moldova", artnd dup aceea cu de amruntul
toate faptele bune ale domnului grec 44. *i dac pe loan Neculcea
nu-1 aluneca ura spre nedrepte huliri, nici recunostinta nu-1
ademenea spre laude nemeritate. Asa cu toate a fusese ridicat
din htmnie la rangul de vornic mare de cAtre Grigore Ghica,
el nu lipseste a critica domnia lui, mai ales in privirea drilor
celor grele pe care le impusese poporului, atribuind aceste asupriri mai cu deosebire firei vesele si usoare a domnului, care se
lsa a fi condus de ativa curtizani greci si moldoveni ce-i avea
pe lng6 el 45. Neculcea asa dar se vede a fi fost peca se poate de
neprtinitor, si el urma fr a-1 cunoaste principiul pus de Cicero
pentru cel ce manueste pana lui Clio, cA istoria s' nu indrzneasc a spune neadevrul, dar nici s se team de adevr 46.
Cnd deci dela un astfel de om auzim tnguiri si plngeri asupra
strei pe care o ave inaintea ochilor, s fim siguri c ele erau
adevrata reproducere a realittei, iar nu zdarnice declamri.
Ei bine Neculcea vede in sporirea necontenit a elementului
grecesc un perico! pentru Oil, insemnnd totdeauna cu bAgare
" Lelo pisefele II, p. 194.

" Ibidem, p. 213, 326-327, 377 5i 408.

" Ibidem, p. 407 si 412.
" Ne qui falsi audeat, ne quid veri non audeat historia. Ccero, De oral,
II, p. 15.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILD ROMANE

291

de sama adaogirea lui I. Dar el cunotea ca inmultirea Grecilor

In Moldova este fatala neialaturabila, i ce frumos imbraca el
aceasta cugetare I Aa socotesc eu cu urea mea aceasta porasta :
cand a vrea Dumnezeu s'A faca s'A nu fie rugina pe fier i Turci
In Tarigrad i lupii s nu manance vite in lume, atunci poate
nu vor fi nici Greci In Moldova i in tara Munteneasca. Focul 11
stangi, apa o iezeti i o abati in alta parte, vantul cand bate te
dai in laturi inteun adapost, soarele intra In nouri, noaptea cu
intunecimea ei trece 1 se face iar lumin, iar de Grec sa scapi
nu e cu putinta" 48
Firea lacoma de caltig a Grecului o zugravete minunat
Neculcea aiurea, unde spune ca mai bune slugi ca Grecii nu
este alt neam pe pamant, irisa pana cand este st'Apanul in cinste
i in putere ; iar cat se slabete sau se imputineaza cinstea stapanului indata 11 lasa i alearga dupa altul" 49. Fiind deci Grecii
atat de lacomi de bani, cum s'A nu suga ei tara straina in care se
incuibau, i pentru care nu puteau ave nici o simpatie, nici o
durere ? Aceasta gandire hranita In Neculcea prin jafurile repetate
pe care le avea Inaintea ochilor i unita cu contiinta lui despre
neputinta de a inlatura pricina ce le aducea, face pe cronicar
sa mustre pe poporul su cu cuvintele amare, ca Moldovenii
nu s'ar mai s'Atura de domni ; iar acum de cand au statut domni
straini, le ajunge de nu le vine i alt amar i mai cumplit. Capuchihaile fiind Greci, cat zic a au cheltuit a-tata le dau i n'are
gura cineva s'A zica ceva. Turcii ce vin tot cu velacoaze, ceasornice

de aur, fuzai, cai cu harale i rafturi, sute de lei, mii dughi le

dau ; 1700 pana la 1900 de pungi de bani se ie din tara' acum, iar
mai inainte mai mult de 400 sau 500 nu se lua, i altfel era tara
intemeiata ca acum. Oh, oh, oh, ! vai, vai, vai de tara! ce vremi
cumplite au ajuns i la ce cumpana au cazut I" 5.
Dupa ce descrie cu mare desgust viata desfranata a domnului Grec Dimitraco Cantacuzino, arata ca de batran ce era
dinti in gura nu avea ; dimineata fi incleia de-i punea in gura,
iar sara Ii descleia cu uncrob i-i puma pe masa, i carne in
toate posturile cu Turcii impreuna manca ! Oh ! oh ! oh ! sa-

raca tara' a Moldovei, ce nenorocire de stapan ca aceasta ai

avut ! Ce sorti de viata ti-a cazut ? Cum a mai ramas om traitor

In tine ? De mare mirare este cu a-Mea spurcaciuni de obiceiuri
ce se trag pana azi In tine" 91. Cand Neculcea vedea, i nu farsa
47 Asa la domnia lu Mihaiu RacovitA, spune cA venirA cAtiva Greci
cu el, ca Grigore Ghica Bdusese multi, lar sub Constantin Mavrocordat mal adAogAndu-se si altii se fAcurA o grAmadA". Lelopisetele II, p. 387, 413 1 415.
44 Ibidem, p. 253.
49 Ibidem, p. 302.
Ibidem, p. 417.
1
Ibidem, p. 249.

18TORTA ROMANILOR

2112

cuvant, in Greci peirea Ord lui, s ne miram oare ca el in deobste

Ii uraste ? Deaceea bunaoara cu ce gust descrie el rusinea facutil

de Flonodr armasul Grecului Mavrodin paharnicul, care batut

desbrcat, au fost pus pe un cal cu fata spre coada calului,
pe care o tina in mana drept frau, i preumblat asa pe ulitile
Iaiului52.
Neculcea personifica In el simtimntul de raspingere Wit
In sufletul poporului roman contra elementului grecesc, i it
personifica cu o putere si o coloare foarte vie. El este insa
singurul cronicar din Moldova in care acest simtimnt se infatisaza inteun chip asa de ascutit, precum l'am intalnit in Muntenia in Zilot Romanul. Tot asa de inaltatoare pentru sufletui
romanesc este si alta' scriere a lui Neculcea : O samd de cuyinte,

culegere de legende eroice din trecutul Moldovei, ca aceea a

aprodului Purice, a altarului Manastirii Putna, fuga lui Petru
Rares, i altele.
Desi nu asa de elocvent in rostiri ca loan Neculcea, mai
rece si mai cumpatat in gandiri, totusi i Neculai Mustea arata

contra Grecilor un cuget improtivitor. El inseamna pretutindene

despre domni daca erau pmnteni sau strini. Asa despre Dumitrascu Cantacuzino, Antonie Ruset, Gheorghe Duca spune

sunt Greci tarigradeni, pecand pe Constantin Cantemir Il Inseamna, oarecum spre lauda lui, c ar fi pamntean din parintii
lui. Cu toate aceste si Mustea este drept fata cu Grecii, i cand

intalneste dintre ei oameni cum secade, nu lipseste a o insemn.

Asa despre Antonie Ruset spune c era Grec tarigradean insa
bun si milostiv", aratnd i faptele lui cele de seama 53. i Mustea
simte nenorocirile
lui, si pana lui se incalzeste cand descrie
grozaviile navalirilor Mare sau asupririle i cruzimile lui Duca,

sau suferintele pricinuite prin scoaterea darei celei ingreuietoare a vacaritului 54. El a tribue nenorocirile Moldovei, dup
cum era inadevar, deselor schimb'ri de domni, care umblete
ale boierilor fail cale si nesocotire erau, nesocotind ei ca tot
spre caderea si spre slabiciunea tarei erau toate rocositurile
asupra domnului lor" Amaraciunea cronicarului contra Gre-

cilor izbucneste deodata la domnia tocmai a lui Neculai Mavro-

cordat, caruia am vazut c chiar loan Neculcea Ii cunoaste

meritele. Dup'l Mustea, Mavrocordat ar fi fost nu numai mandru

cu pamntenii, neimblnzit si strain de urea moldoneneascr,

ceeace arata

cronicari. dar ar fi fost i asupritor. ceeace

am vazut ca nu este adevarat. Pornirea cronicarului in con trft
lui Neculai Voda si a Grecilor lui, se vede mai ales din un loc
" Ibidem, p. 252.
" Letopisetele, III, p. 20, 26.
" lbidem, p. 18, 22, 28, 71, etc.
3 Ibidem, p. 41.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

293

unde cu ascutisul ironiei vroeste sa loveasca in ei. Mustea spune

.anum c Mavrocordat a venit in Moldova cu o multime de
Greci cAt ramasese Fanarul pustiu i numai muierile lor ramsese
acolo ; iar Grec umblai mult Oda' dai peste unul" 5C. Mustea
imputa lui Mavrocordat c s'ar fi slujit numai de Greci in domnia
lui, avnd boieri romni numai de forma, ca toti banii din tara se

strangeau prin zapcii greci, c omul sau cel mai de incredere

era poghibala spurcata de spandoni", i cu ce gust descrie el
rocosirea Wei in contra acestuia la plecarea lui Mavrocordat
din ea 1 La domnia lui Mihaiu Racovita cronicarul ara LA cum
acesta scosese vacarit numai pe boieri, dupa sfatul Grecilor
.erau pe MO el ; s'au facut ca sa calce pre boierii de tara precian
obiceiul lor" 67
Cronica anonima a tarei Moldovei (1662-1723) care a

fost tradusa in greceste de catre biv-vel sulgerul Alexandru

Amiras in anul 1729 din porunca lui Grigore Ghica, este scrisa
deasemene de un om cu iubire de tara, deoarece la cele ateva
.cuvinte asupra domniei lui Mihaiu Racovita spune despre domn
.ca el-A din neam vechiu din boieri de tarri, om Intelept, ne maret
cinstitor, apropiat de catre toti boierii i arata catre patria sa
dragoste" 58 Contiinta nationala insa scade puternic la acest
cronicar ; domnii greci nu sunt alesi din cei romni, i cu toate
despre Ghica spune c netiind moldovenete care lucru
mai greu nu poate fi cnd nu stie domnul limba Wei unde este" 59,
11 lauda dealtfel in toate chipurile
arata ca un model de imitat.
Spatarul loan Canta care descrie evenementele Moldovei
dela 1741 pAna la 1769, banuete si el domnilor adaogirea elementului grecesc, precum lui Matei Ghica despre care spune
ca adusese multime de Greci cu dnsul". Lui Constantin Ra-

eovita Ii imputa c nestiind viclesugul Grecilor" au scos

vacaritul pe tara, care bani din aceasta dajde i-au mancat

Grecii fara nici o dreptate". Vacaritul legAndu-se apoi Cu blestem arhieresc, Grecii Il desleaga prin mijlocirea patriarhului,
sub domnia lui Scarlat Ghica. Pe Grigore Alexandru Ghica
Ii lauda fiind c Greci nu adusese multi", si in deobte in
tot cursul cronicei sale, care este foarte pe scurt insamnata,
el atinteste necontenit ochiul sau asupra Grecilor, marginindu-se
Ins la observatiile raportate, i Meg a insoti expunerea lui
de plngeri sau lacramari in feliul acelora ale lui Neculcea 60.
La ultimul cronicar moldovan din epoca fanariota, care
merge cu cinci ani mai departe decAt Canta (1733-1774), E" Ibidem, p. 45.
" Ibidem. p. 79.
" Ibidem, p. 102.
"" Ibidem, p. 151.
" Ibidem, p. 181, 182, 183, 187.

1STORIA ROMANILOR

294

nache Cogalniceanu, se pare a opozitia contra Grecilor, ce

tocmai pe acel timp se aprindei mai viu in Muntenia, ar atipi

cu totul in Moldova. Acest cronicar povesteste mai multe fara
de legi ale domnilor fanarioti, precum jaful facut asupra boierilor de Ioan Mavrocordat, and acestia pltir pentru el mucarelul, impunerea de dari uriee pe popor facute de Grigore
Ghica in a doua lui domnie i. altele de aceste 61, fara a arata
nici un soiu de indignare pentru asemene fapte, ci le povesteste
ca niste imprejurari ce s'ar fi cuvenit sa fie. Numai inteurt
rand arat el oare care pornire sufleteasca, anume asupra lui
Constantin Mavrocordat, i atunci insa din punt de vedere boieresc

i nu national, anume c ar fi dat prea mare volnicie

taranilor 62 Departe de a exclama ca.' mai curand ar lipsi rugina de pe fier cleat Grecii din Moldova, el gaseste pre firesc lucru c Grigore Ghica sa fi pus ispravnici si din Greci,.
de oarece adusese multi cu el 63 Daca vreodata Cogalniceanu

puta sa-si arate si parerile lui asupra neamului strain, apoi

fai indoiala c aceasta trebuia s'o faca cu prilejul povestirei
pribegirei in masa a boierilor pe timpul lui Constantin Racovita, pribegire intreprinsa de raul ministrilor Greci ai domnului,
Stavarache i Enache ". Cu toate aceste el nu-si manifesteaza

simtimintile prin nici un cuvant, fiinda ele erau straine

sufletul sau instrainat.

Astfel istoriografia moldoveneasca', care ridicase atilt de
sus simtimantul national sub condeiul lui Ioan Neculcea, aj unge a dispare la sfarit, ca acele rauri din pustiurile Africei

si se inghit de aldura nasipului. Tot ca un cronicar trebuie

privit, Insa pentru partile istoriei contimporane cu el, si Manolache Draghici care scrise Istoria Moldoviei pe 500 de ani.
Desi tiparit In 1856, ea a fost de sigur cunoscuta' cel putin
de prietenii i cunoscutii sai. Draghici este inca aprins de iubire
de tara, inat da' o vrednica pereche lui Zilot Romanul i Dionisie Eclesiarhul.

Inltarea simtimntului national, este insa sustinuta in

Moldova prin alte creatiuni literare, de o valoare cu atat mai
mare, cu cat ele alatuesc monumente neperitoare a le cugetrei si limbei poporului roman. In primul loc este vestitul Necrolog al lui Stefan cel Mare, un fel de cuvnt de ingropare al
marelui domn, alatuit de un autor necunoscut, insa fnvederat nu

la moartea lui, ci ca o tarzie aducere aminte in veacul al

XVIII-lea. Intre alte rostiri care indegeteaza atare timp ca pe

" Ibidem, p. 213 i 218.
Ibidem, p. 197-198.
" Ibidem, p. 217.
" Ibidem, p. 228.

CULTURA ROMANEASCA IN VIRILE ROMANE

295

acel ce a dat nastere necrologului, amintim pe urmAtoarea ; Insusi i peind azi tara aceasta cu dreptele lui asAzAri se tine".
Aiurea vorbind de putinta de asuprire a domnului, spune despre
el au nu poate omorA, nu poate jeful, nu poate asupri, nu poate
necAji Mil de fricA i cu atAta mai amar cu cAt nici a te jAlui

n'ai cui?" Atare cuvinte nu s'ar puteA potrivi pentru vremi

mai noue de cAt veacul al XVIII-lea. CuvAntul de idee, pe care-I

gAsim in acest necrolog, ne aratA ins6 c el nu poate data nici

din veacul al XVII-lea, cAnd atare termin nu se intAlneste.
Laudele aprinse a le celui mai mare domn al poporului romAn
porniau trig' din un cuget insufletit de iubirea de tara, care-si
rostea inminunarea lui pentru marele erou prin niste accente
potrivite cu insemnAtatea subiectului tratat. i cA autorul isi
d'A seam6 de deosebirea intre timpul in care scriea i acel de
glorie pe care-I sArbAtoria, se vede de pe imprejurarea cA el
apas6 asupra faptului cA *tefan cel viteaz i biruitor er voevod pAmAntean, opunAnd fArA indoialA meritele bAstinasului,
domnilor strAini pe care-i ave sub ochi. Pentru a puteA judeca cAt de inAltAtoare a constiintei nationale trebui sA fie

o atare apretuire a marelui erou al neamului romAnesc, reproducem numai peroratiunea acestui minunat monument de
elocvent romAnA Acest viteaz nebiruit, acest domn vestit
acest stApAnitor puternic, au doarA tArnA va s'A se facA? Intr'a-

cest mormAnt s'A se inchizA toate vredniciile lui? Acest trup

carele cu armele fulger peste vrAjmasi i ca un trAsnet Ii oboria, ce? acum pe nAsAlie f'ArA de miscare, ggtit spre putrejune si mAncarea viermilor ! O ceas groznic ! StAncA primejdioasA de care toti ne lovim, unde nAdejdele noastre cele dulci
pentru puterea noastrA se sfarmA i norocirea cade ; moarte
nemilostivA care pe toti ne cernesti, ne rumpi intAi inimile,
rApind pre fii, pre fratii, pre pArintii nostri, si mai pre urmA
si pre noi ne ingropi in pAmAnt ! ViatA amAgitoare, care ne
indulcesti toate simtirile ca mai cu amar sA te pierdem"
O alt6 lucrare ce se aflA in toate condicile aflate, copiatA
alAturea cu Necrologul lui *tefan, si care este WA indoial
Acest Islecrolco a lost publicat pentru prima oar5 de M. CogAlnicearn
In Arhiva romdneascd, 1, p. 29-57, comunicat fiindu-i de C. Eurmuzaki care I
extrAsese din o condia In care se aflau i alte lucran, serse toate de aceea,i
mAnA, precum Cuvdntul unui jdran Otre boieri, Cumin' pentru radare, Conspondeni mire doi strdini asupra obiceiurilor rcm6nes1i i mal multe acte privitoare la ocupatia rusascA din 1769. Atare condicA s'a reaflat In mai multe copii,

reproducAnd aceleasi texte, insA cu oare care variante In continutul lor.

Acest cuvAnt s'a atribuit de unii lui Vartolomeu MAzAreanul, care scrisese

si o Istorie a lui Stefan cel mare dupA tireche. N. Iorga, Istoria lui Stefan cel

Mare, p. 301 si Isl. lit. rom. In sec. XVIII-lea, I, p. 541. Hasdeu, Ateneul Romdn,
I, 1861, p. 202 atribue acest cuvAnt logontului Grigoras. Ovid Densusianu

Viaja noud, 1909, p. 278 crede cA este un falsificat mai nou. In ce interes?

ISTOBIA ROMANILOR

296

din aceeasi. epoca (sffirsitul veacului al XVIII-lea) este asa nu-

maul euv6nt al unui taran catre boieri", alcatuit de sigur

de veun boier din partida nationala In scopul de a biciui pe

Greci i pe oamenii acei ce le imbrateseau apucaturile. Tema
Inchipuitului /Aran este ca sprijinul boierilor este In tarani,
deci ar trebui sa le Intinda o mana de ajutor, spre a-i scoate
din adnca mizerie In care s'ar afla. Arat ca asa erau lucrurile din vechi, cand boierii nu-si petreceau viata In ocarata
lene, nici umblau dup porturi muieresti, nici se Intreceau de
a-si face case mari. Ei aparau tara i poporul i erau vrednici
sa se numeasca boieri ; acum Insa niste venetici Ii supun, catre
care cu marl se lingusesc si se cuceresc, lasnd poporul sa se

pedepsasca In amare chinuri". Tot cu o apasare i ca o docint de largire a culturii romanesti trebue privit frumosul raport al Mitropolitului Iacov Stamati (1793 1803) far dat,
catre Domnitorul Tarei Moldovei asupra starei scoalelor. Mitropolitul se aran In el om Invatat i doritor de a facesa
infloreasca limba moldoveneasca. El expune niste principii pedagogice care par Imprumutate din Rousseau si Pestalozzi, bu-

naoara ca Innaintarea cunostiintelor trebue s mearg de la

cele stiute la cele nestiute, apoi ca nu este bine a se Ingreui
mintea ucenicilor cu multime
aceasta minte trebue
odihnin caci cand mai putin osteneste mintea, atunci dupa
odihna se arata mai mare si mai puternica. Apoi Mitropolitul
dupa ce lauda limba elineasca arata i nevoia cunostiintei celei
latinesti care poate slujI mai ales spre Indreptarea i impodobirea limbei moldovenesti.

Opozitia literan contra Grecilor Imbraca apoi o notia

forma, ace4 a a criticei starei de lucruri existente. In 1803

divanul Moldovei se vede adanc miscat prin o asemene critica

anonima, trimisa dupa cat se vede domnului insus, prin care
un nemultumit cu regimul acelor timpuri face4 pomenire aratatoare de un cuget a nesupunerei frantuzesti, cutezAnd a zice
atre stapanire cuvinte de Ingrozire, cu chipul acesta ca de
nu se va implini fan prelungire vointele lor, se vor ridica cu
totii". Divanul propune sa se Incunostiinteze Imparatia despre
atare Imprejurare, ca nucumva s'A presupuie cA." atare miscari
viclene ar fi pornite din parte tarei". Domnul hotaraste prin

rezolutia pusa pe anafora ca netrebnicul izvoditor scarbavnicei scrisori purtatoare de ocarnica barfire sa se pedepseasca
dupa masura cugetarei sale", hotarare care probabil nu fit adusa la Implinire, din pricina nedescoperirei autorului acelui
pamflet 67

" Anatoraua din 1801 Martie 29 si Hrisovul din Aprilie acelas an in

Uricarul,

III, p. 57-64.

CULTURA ROMANEA9CA IN TARILE ROMANE

_

CA si in Moldova opozitia in contra Grecilor se mentinea

In domeniul intelectual, se vede. de pe aceea c5. indat dup
cAderea lor se ivesc impotriv6-le satire pline de ur si de venin,
asemenea celor intocmite in Muntenia de protosinghelul Naum

Rmniceanu. Cea mai insemnatg, si care s'a pAstrat in intregimea ei, este asa numita jalnic tragodie a vornicului Alexandru Beldiman 68 care dei foarte slab6 ca conceptie poetick
este insemnat ca protestare a simtimntului national, desrnWit in toatA libertatea lui contra de mult urgisitilor Greci. El
inseamn6 ziva in care Ipsilanti intr6 in Iasi, ca inceputul osandei 01.6 si n6cazul cel amar" ; jeleste chiar pe Turcii cei
ucisi si pfdati de Greci, care cu at priviau folosul cu a-Ma
se iutiau". El ocAr5ste pe Greci in toate chipurile, artnd
cum veniti goi in haine proaste, in abale imbrkati, dui:4 ce

au fkut stare si toti s'au imboatit, in sAnul patriei noastre

ei int6i au pus cutit". Dar Beldiman se arat6 tot atAt de ne-

IncrezAtor si fat cu poporul romn, cand spune inteun vers

ca arma noastr fiind plugul, de la noi ce asteapt6?". Tot

deaceea Beldiman are ochiul inchis asupra r6scoalei lui Tudor

Vladimirescu, hulind si despretuind pe acest ap'r6tor al Ora-

nilor. Al doile poet mai insemnat al acelor timpuri este Cost ache
Konache care ins6 nu contribue cleat doar prin ceca &A scrie
romanul la redesteptarea neamului, cAci poeziile lui sunt toate
erotice iar nu nationale.
In afar ins6 de producerile literare spiritul national .se
mai manifesteaz6 la Moldoveni si pe alte &Ai. Asa pe langA
coalelele de preotie romnesti ce au existat totdeauna in timpul
Fanariotilor pentru formarea preotilor trebuitori la slujba bisericilor s6race, se infiinteaz6 c6tre sfarsitul stpnirei grecesti
dou6 centre mai mari de cultur5. romaneasc. Seminariul Veniamin dela Socola si scoala de inginerie a lui Gheorghe A saki.
Scoala din mAn6stirea Socola de lng' Iasi, fu infiiintat

la inceput tot ca o scoal6 de preotie, ins6 mai inalt de at

celelalte scoli de asemenea natur in fiint" Oral' atunci. Ea si

poart numele de scoala de catehezie, In hrisovul s`du de intemeiere din anul 1804, sub domnia lui Alexandru Moruzi 66
MAn5stirea Socola fusese la inceput infiintan pentru maici inc5

la 1571, de Sultana fiica Olugkit a lui Alexandru Mpus-

neanu 70 Strnnutndu-se maicile de aice in mAn5stirea Agapia

si prefcndu-se Socola in mn'stire de cglugri, a si fost inzestrat6 cu scoala de catehezie. Deosebirea intre scoala aceasta

" Titlui ei adev5rat este : Elena sau falnicele scene prilefile In Moldova
din mivedirile Grecilor la anul 1821.

" Reprodus de C. Erbiceanu, Isforicul seminarului Veniamin din mdasiirea Socola, Iasi. 1885, p. 30.
70 Melchisedek, Chron. Romanului, I, p. 197.

ISTORIA ROMANILOR

298

si celelalte scoale de preotie consta in aceea ca in ea se invAta

si gramatica 71. Cei Intai dasc5li la aceasta scoal au fost Constantin Enachi si un clug5r Ioi172. In 1806 Moldova fiind ocupat5 de Rusi, seminarul se desorganizeaz5, fondurile fiind
luate de ocarmuirea ruseascA, cu atat mai muit cA si mitropolitul Veniamin, intemeietorul lui, se retrase la 1808 din scaun,
15sand locul lui Gavril B6nulescu. Mid se intoarce In mitropolie

In 1812, cea dintai grij5 ce o av f de a reintocmi iarAsi a

lui creatiune, sporind-o Ins6 si adAogind-o. Programul studiilor

se imbogati, pe lang cele bisericesti, cu gramatica, aritmetica,

istoria lumei, filosofia si limba latin5, dui:4 cum se vede aceast din o cuvatarea rostit5 de elevii seminariului la anuI
1815 In fata mitropolitului Veniamin 78. La 1813 se tine o ispitire (examen) la care stau de fata ant mitropolitul cat si

domnitorul Scarlat Calimah, cu care prilej dascA/ii rostesc mai

multe cuvantri in limba romanA. La Cra'ciun dasc5lii rostese

iarAsi o cuvantare in romneste, care inteo limba' greoae si

Intortochien, sArbeaz totusi faptul c5 s'au invrednicit, ca si

un Moldovan sali poat deschide gura In limba sa, s5 grAiasc5

de figuri siloghismiticeti, sA indrazneasc5 a se despol'alui, sau

a vorbl In a sa limb de a sa credint5". In o alta' cuvntare

rostit5 de elevi catre mitropolit, la serbarea invierei, ei adaog,

pe lang multumirile profesorilor, pe ale lor, spunnd c5. noi
ucenicii nu avem alt gAtire rAspl'atitoare, decat cnta'm vredniciile mArirei voastre si bunele scoposuri, Igsand In aducere
aminte si fiilor nostri, cA niminea altul fricA n'au fost pan5 In
veacul nostru carele s5 fi poleit mai mult neamul romanesc
Cu folosul stiintelor". Tot pe atunci, 1814 exist si o alt5 scoal5
normaliceasc5." la biserica sf. Neculai cel Domnesc sub Inv5tatorii Cristea Macarie si Constantin Psaltul. Avea dou5 clase
si se Inv5ta In ea fn romeineste, cetirea, scrierea, ortoepia, gramatica, talcuirea religiei, simbolul si canfrile bisericesti. Er
deci o scoal5 asemAnatoare celei dela Socola, poate ceva mai
inferioara'. Calimah o 'Mt5reste si pe aceasta 74.

Atare necontenit5 sporire a constiintei nationale, intsrit5

tocmai prin InvAtAmantul In limba trei, merse curand mai

departe. Ea incep a se Rand' la inceputurile neamului romnesc,

la Romani, pe care cu fal5 l'i amintea, punnd deci mintea poporului moldovan pe partia cea roditoare De care umblase In
vremuri mai vechi scriitorii s5i din veacul al XVII-lea, iar in cele
71 G h. Asaki, Cveslia hum:MU:ref publice, p. 9.

7* Erbiceanu 1. c., p. 34 care citeaz6 dipticul seminarului.

71 Ibidem, p. 37.

74 Din domnia lui Calimah, de V. A. Ureche, In An. Ac. Rom. II, tom,
XXIII, 1901, p. 229 (41) Ureche reproduce si orariul claselor din 24 Ianuar
1814. Comp., p. 231 (43) hrisovul de miluire al lui Calimah.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE nomANE

299

mai noue marii apostoli ai romanismului in tara de peste munti.

Un scolar spune intr'o cuvntare : Pentru ca macar sa se fi

deghinat aceasta ramura (Romani din Romul cel mai slavit
al neamului romnesc, macar ca ratacirea sa 11 pavatula ajunge

la aceast tara a Dachilor, insa dup cum se zice c vita de

vie are sa invie, in acele ce se ating de a lor voinicie, ei au
fost spaima si groaza stapaniilor megiesite in a se apara pre
sine. Pre Polojani nu plugari ci taratori plugului de a ara, s5

samene ghinda spre pomenire i-au supus, si pana' astazi se vad

copaci In Bucovina, Dumbrava rosa se chiama" 75. In acest
limbagiu greoiu si nedestoinic dascalul Enache rosti prin gura
elevului sau o mare idee : imbinarea originei romane cu vitejia strabunilor nostri proprii.
In anul 1813 era sa villa mitropolitului Veniamin un ajutor insemnat in sprijinirea miscarei de regenerare catre care

el se devotase. Gheorghe Asaki se intoarce in acest an dela

invataturile pe care le Meuse in tari straine sili pune silintile
alaturea cu acele ale lui Veniamin, pentru a indruma poporuI
moldovenesc pe calea culturei.
Gheorghe Asaki era fiul lui Leon sau Lazar Asaki, preot
carturar, invatat dupa cat se vede In scoalele grecesti, si deprins a pretui binefacerile invataturei. Si Leon Asaki era carturar si produsese doua lucrari : Juctiria Norocului i Bordeiui
Indian a lui Berardin de St. Pierre. In prefata acestei din urma
traducen i scrisa In 1821 Leon Asaki arata cum limba romana
s'a urzit din cea latina inteo epoca cu acea italian, franceza,
spaniola si portugheza. Dupa cursul celor mai mult de o mie
de ani vedem astazi treziti si pe Romani, cu multa opinteala
sarguindu-se In toate trei tari a-si aduce limba la cazuta (cuvenita) ei stare. Saracia limbei se poate tarnadui imprumutnd
dela maica limbii noastre, si a le alcatul (cuvintele) dupa caracterul ei, iar unele cuvinte ale innoi din cartile cele vechi
ale Romanilor".m. Tatal lui Gheorgbe fiind deci o minte deschisa catre cultura si vroind sa' dea fiului sat' o cultura Inca
mai temeinica cleat acea ce o dobandise el, se stramuta la
Lemberg pentru a aseza pe fiul sail la invatatura In scoalele
de acolo. Tanrul A saki incep studiile sale la varsta de g

ani, si le duse cu aka izbanda in cat la acea de 17 doban-

dise titlul mult ravnit de doctor In filosofie. El se aplicase eu

deosebire la studiul matematicilor teoretice si practice, la arta
ingineriei si arhitecturei. El ridica planul Lembergului si zidi
o mare cash' in suburbiul Haliciu. La 1804 Gheorghe Asaki se

intoarse In Iasi si Mil un plan dupa care se zidira casele

" Toate aceste discursuri reproduse de Erbiceanu I. c., p. 40 si urm.
74 N. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. XVIII-Iea, II, p. 513.

300

ISTORIA flONIANILOEL

principesei Elena Sturza Pastravanu langa sf. Neculai cel sarac

(astazi proprietatea d-lui V. Skuly). Imbolnavindu-se curand
dui:4 aceea, se duse iar in strainatate dupa sfatul unui medic
german, Walter, pentru a schimba clima, unde insa el se apnea
din nou de invatatura. In 1805 el studi matematicile la Viena
si se ocupa si Cu pictura. In 1806 intrand Rusii in principate,

tatul salt ii serie sa revina in tara, unde i se oferea un post

In corpul de ingineri al armatei rusesti, cu gradul de locotenent. Tanarul Asaki lim nu primeste propunerea, de si era
ademenitoare, si se apuca de studii clasice, iar in 1809 se hotaraste a merge la Roma 77. Aice serie el prima lui poezie In
limba romana, Oda la Tibru, care contine intre alte frumoase
versuri si pe aceste doua. neasemanate ;

Un Roman al Daciei vine la stramosi ca sA sarute

Tama de pe a lor morminte i sa 'nvete-a lor virtute ;
iarAi ideea originei romane, care in once parte poporul roman
sapa ogorul culturei, rasarea ca o planta puna de rodire.
Introducandu-se in tara in 1813, gaseste aici domn pe
Scarlat Calimah, dela care cere invoirea a deschide in scoala
domneasca din Iasi un curs de inginerie i hotarnicie in limba
romcin, asa ca sa poata forma oameni speciali in aceasta ramura.
Anume pe atunci se simtise in Moldova nevoia de a se face fadicari de planuri de mosii cu mestesugul geometricesc, intocmai
dupa starea locului" cum spunea hotarnicia din 1815 78. Propune-

rea lui Asaki raspunzand la o trebuint reala, fiind neaparata

nevoie de ingineri hotarnici romni care sa uniasca peranga
stiinta trebuitoare i putinta cetirei vechilor documente, fu
primita de domn i astfel in 1814, se incepe cursul acestei materii

langa scoala greceasca, care tocmai pe atunci era in deplina

inflorire. Relatia istorica asupra scoalelor nationale, infatosata
a examenul din 1838, spune asupra infiintarei acestui curs : Nevoia de a ave ingineri pamanteni pentru necontenitele hotaraturi ale mosiilor, a fost indemnat pe domnitorul Scarlat Calimab,
de fericita aducere aminte, de a asaza pe langa scoala elineasca
o catedra de invatatura acestui ram
d-I Gh. Asaki intaiaoar'
a paradosit In limba nationala, la 1814, un curs de matematica
teoretica i aplicatie practic, geodezie i arhitectura, din care
In 1819 au esit cativa tineri, care si acum plinesc lucrar de
inginerie" ". Elevii lui Asaki erau mai toti fii de boieri ; Intre
" 'Volga autobiograficd a lui Gh. Asachi, Iasi, 1863, reeditat de frati
$araga In 1890, II tmpArtita cu prilejul desvelirei statuei marelui om.
7 Iorga, Doc. Calimahi, I, p. 526.
Bulelinul foalei oficiale a Moldorei, pe anul 1838, No. 55. Asaki fusese
numit In 15 Noemv. 1813. Adaos likrar la Albina romaneasc. Ian. 1861. p. 9-

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

301

a4ii er insui fiul domnului Alexandru Calimah. Din clasa de

jos erau numai Petru Asaki nepotul profesorului, un Neamt

Osvald Scarlat i Daniil Skavinski 88 poetul care ii caracterizaza el insu chipul prin urmatoarele doua nostime versuri :

Daniil Skavinski cel mititel la faptura

Pe care-i placu naturei a-I lucr 'n miniatura.
Asaki pentru a-i putea face cursul, alcatui in romanete
un manual complet de matematica : aritmetica, algebra', geometrie, trigonometrie i geodezie, din care s'au tip 'grit mai tarziu

numai cele trei d'intai. In urma unui examen public facut in

limba romana in 18 Iunie 1818, mai multi tineri capatara

voirea de a practica arta ingineriei, intrucare Fotaki Ghetu care

dobandi oarecare renume in aceasta profesiune, i Osvald Scarlal

*coala lui Asaki fiind aezat in localul chiar al Acadmiei

greceti, detepta ura grecilor i parile contra profesorului roman
din partea marelui dascal chiar de epistimuri, Dimitrie Panaioti

Gordela incepura a curge catre Scarlat Calimah care Ms ave

buna minte de a nu le lu in seama 81. Aa ea coala ii ajunse rezultatul tintit de ea de a forma inginerii de care tara avea nevoie.

Dar data acest el indeplinit, ea fu desfiintata necrezandu-se

ca ar fi de nevoie a se inmulti pe fiecare an numarul inginerilor

hotarnici. Pe langa rezultatul practic dat de dnsa, ea contribuise

a departa prejudetul cel atat de daunator limbei romaneti,

ca nu ar fi destoinica pentru predarea inaltelor invataturi.

Tot Asaki face i prima incercare de a reprezenta o piesa
de teatru in limba romana, prin persoane din inalta societate,
acele care 1i gasiau o petrecere in reprezentarea tregediilor
In limba greaca. El alcatuete un fel de idila dupa Florian, Mirtil
i Hloe, jucata de D-na ubin n. Ghica, printul Ghica i D-1
Constantin Sturza 82, dandu-se reprezentatia in salonul lui
Constantin Ghica. Incercarea ramase insa fr urmari, i teatrul roman propriu zis nu lua natere decal mult mai tarziu.
Tot pe atunci boierul invatat in legi Andronache Donici
care invatase in coala greceasca 83, dar se indeletnicise in deosebi

i cu limba latin i cu studiul legilor, scrie un manual pentru

Invatarea legilor, tiparit In 1814, in vremea legiuitorului Moldovei,

a Cvestea lnvl1urei publice, p. 11, nota, clA numele tuturor elevilor
lui Asaki.
" AmAnuntele luptei In N. Iorga, Isl. lit. rom. In sec. X VIII-lea, II, V. 518.

" T. Burada. Studii asupra conservatorului 'Harmonic 4romatic, p. 4.

A dintdi incercare de a pune pe romaneste o pies4 de teatru caria Insii nu fu
jucata este traducerea dramei L' Achille in Scio de Metastasio, traducerejLcuti
de Iordache SlAtinelnu i publicat5 in Sibiu in 1797. Ribliogralia rliitineasc
veche de I. Bianu si N. Hodes II, No. 611.
Dovezile mai sus, p. 190.

302

ISTORIA ROIIANILOR

domnul Scarlat Calimah, cu sprijinul mitropolitului Veniamin,

In tipografia mitropoliei. Scrierea lui Andronache Donici 84
este alcatuita In chip practic, aa ca se slujeasca i de calauza

judecatorilor in aflarea capitolelor corespunzatoare din pra-

vilile Imp'rateti. In introducerea lucrarei sale, Donici expune

In prescurtare istoria dreptului ; trece dupa aceea la expunerea
dreptului natural, i arata insfarit scopul ce l'au urmatit In
alcatuirea ei, "spunand c s'au sarguit cu multa stradanie a
intocmi aceasta carte, precat au fost prin putint, spre a se Intelege mai cu lesnire talcuirea pravililor, spre a se afla puse In
randuiala toate pricinile, adaogand i obiceiurile cele aprobaluite
a parnantului Moldovei, i subsemnand sarguitorul pentru
patrie Andronache Donici".
Chiar In anul ce preceda micarea revolutionara, mitropolitul Veniamin i cu Gheorghe Asaki, ambii Inpufletiti de cea
mai vie dorinta pentru redeteptarea i Inavutirea mintei poporului roman, se sfatuesc asupra mijloacelor de a aduce seminarul dela Socola la o mai Mina Inflorire. Dei reIntemeiat la
1812, el mergea foarte greu, aa ca. in 1820 pe langa tiintile bi-

sericeti se preda In el numai gramatica de catra un dascal,

dupa sistemul lui Radu Tempea 86. Veniamin Cu Asaki Ii

asociaza pe vornicul Mihaiu Sturza, cel mai Invatat dintre tinerii
boieri ai acelui timp, i ei Impreuna cad peste o idee care trebuia

s aiba urmarile cele mai roditoare asupra culturei poporului

romanesc din principate, anume aceea de a aduce profesori romani din Transilvania, de oarece In Moldova era greu de a se
gasi oameni destoinici pentru atare treaba. 86 Cei patru profesori

adui de Asaki din Transilvania fura : loan Costea pentru retorica i poetica, loan Manfi pentru limba latin, Vasile Fabian
sau Bob pentru teologie i doctorul In filosofie i medicina Vasile
Popp, unul din Romnii cei mai invtati de peste Carpati, caruia
fu Incredintata pe langa profesarea mai multor obiecte i directia
seminariului. La Inceputul lui Noemvrie 1820, Asaki veni In
" Adunare cuprinzdloare pe scurt din Millie tmpdr6testilor pravile spre

inlesnirea celor ce se tndeletnicesc tram trunItalura lor alcdtuild cu osteneala si

osdrdie de boierul Moldovei Andronache Doniei, Iasi, 1814. Cartea lui Andro-

nache Donici nu este deci o lege, ci un studiu. Se all IncA o carte mai veche
de Inv5tare a legilor, acea scrisA pe timpul ocupatiei rusesti din 1769A774,
din ordinul ImparAtesei Ecaterina, Intitulat Inveildtura a traits stdpdnitoarei mariri Ecaterina al II-lea pe timpul ocupagei armelor rusesti prin graful Rumanfou
tipdrit6 mitro politul Gavril si teilmcild de Toma al II-lea logofeit, 1777 August
14". Se all In bibl. rAmasA dela G. Erbiceanu.
II Gh. Missal! In Buletinul instructiunei publice, 1860, p. 172.
." Chestut fnmItiturei publice, p. 12. Inc6 din 1815 mitropolitul Yentamin.vroise sfi aducA la seminarul Socolei pe un Inv5tat din Lemberg, Budai,
rugand prin o scrisoare pe tatul lui Gtt. Asaki protoiereul Lazgr Asakievici, ce
se afla pe atunci tot In Lemberg, a vedea ce matimA poate sA parodosascA In
scoala Socolei I In ce limbi, l cu ce s'ar multAmi". Uricarul VII, p. 60.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE

303

lai cu profesorii gi 81 Atare sprijinire a culturei romane din

principate cu Romani de peste munti care se indrum6 In Muntenia prin Gheorghe Lazar, in Moldova prin profesorii adui de
Gheorghe Asaki, intki Inca ideile pe care se intemeia reinvierea
nationalitatii romne, mai ales a apa'sarea grecismului trebuia
s'a loviasc6 mult pe fnvAtatii transilvsneni, nedeprini cu ea. Aa
Vasile Popp reflectnd la revolutia greceascA, care izgoni fnapoi
pe dascalii ardeleni, afara de Vasile Fabian care r6mase in Moldova

spune c5.: Tarintele Veniamin, mitropolitul Moldovei si Mihaiu

Sturza inspectorul coalelor au lucrat cu mari jertfe ca s6 statornicease limba roman6 In patria lor. Nu numai profesori tran.silv6neni au chemat la sine, dar si mAn6stirea Socola cu toate
-veniturile ei muzelor o au fnchinat. Si bat'Ar cA locuiau acele
muze la cmp (pentrua In politie se rasfatau cele str6ine), to tui
mari roduri ar fi adus, dac'd acea nefericitA revolutie, a caruia
urme si pana astAzi se vAd In Moldova, nu le ar fi alungat din
dulcea lor odihns" 88.

Dei fncercarea de a reinvi cultura romneasa In principate prin ajutorul acelei de peste hotare, se zdrobi In ambele
tki de furia revolutiei deslntuite In 1821, ideea eamase, i
fiind reinnoit" mai tArziu In vremuri mai linistite, adause ate
izvorul ce fncepuse a picura in tkile romne, unda mai bogat
,ce vuia cu putere dincolo peste munti.
Contiinta nationala a poporului roman fusese deci coplesitd, nu ing ucis6 nici Innuitsa* de cultura fanariot. Trezirea

-spiritului romanesc din veacul al XVII-lea se perpetuase prin

o lung6 serie istorica, ce cAnd apgrea mai la suprafat, cnd
-sP retrAgea mai spre fund, Ora ce indur6toarele vremuri ridicar6 depe sanul Vrilor romne, apAsarea st6pAnirei strine.
Atunci veni *) poporul romnesc In apele lui adevkate i epoca
romnismului fsi deschidea insrarit calea, dup secoli fungi de
histrAinare a gAndirei romne*ti .

" Buletinul instrucfiunei publice pe 1865-1866, p. 174 1'8. Comp.

Oaresi care trawl din ninfa rposatului pharnic Vasi1e Fabian sau Bob in Fnaia
pentru minte, 1840, No. 31.-34.

83 In disertalia dela Ineeputul psaltirei lot Pralea citat:i de d-I Erbi-ceanu, I. c., p. 52.

TRANSLATIO TESTAMENTI PIE DEFUNCTAE

PRINCIPISSAE PAGONAE CANTACUZENAE
Cum ego me vidissem in hae aegritudine valde infirmam,
verebar ne sit haec ultima hora temporalis meae vitae in hoc
vano mundo, destinavi existens adhuc in sana mente ac considera tione scribendum hoc testamentum curare, ut notum sit,

ubi el quid alicubi remansit. Ne consequantur post meum

obitum, cum res innotae essent, lites, neque fiat injuria alicui,
sic ergo secundum meam conscientiam significo :
In primis hoc dico, consulo, admoneo, obtestor, jubeo et
sub interdictione omitto inobedientem meae postremae voluntati.
Meis filiis Rudolfo et Constantino cum illorum a Deo data
familia ut semper vivant christefideliter in fraterna unione et
charitate, similique modo consulant ac mandarent suis adhaerentibus atque descendentibus, siquidem unjo ac chantas fraterna aedificat et auget domos ac familias. Itaque consequenter
prout aio, habebant meam maternam benedictionem, quam tota
ex anima illis do a Deoque supplico.
Primo mea debita haec sunt : sexcenti floreni (600 fl.)
hungarici quos accepi a D-no Paulo Coronense mercatore cui
pro pignore meum argentum in mea necessitate dedi et obligationem pro eorum interesse, sicut scriptum est, illud argentum
nominatim, quod sacerdoti Eustathio protopresbytero Ecclesiae Bulgarensis coronensis notum est.
Secundo debeo sexcentos florenos D-nae comitissae Telekianae, cui pro pignore duos agrifundos dedi qui jacent in
Transilvania trans Alutam, sine alio interusurio, quemadmodum et mea obligatio sonat.
Tertio ac postremo mutuo accepi a mea nuru Anna, uxore
mei filii Constantini Cantacuzeni quatuor millia florenorum germanicorum, cui meam obligationem dedi sine interesse. Notum
sit et hoc, quod aurea crux Constantiniani ordinis adamantibus
atque rubinis ornata una cum memorato argento sit qua pig-

TESTAMENTUL PRINCIPESEI PAGONA CANTACUZINO

305

nus et onmes sub meo sigillo obsigillata Coremse remisi in manibus protopresbyteri Eustathii quatuor cistas cum tela et va-

sibus stannensis et ahensis meo sigillo sigillatas (so der Satz

im akt).
In nostro pago Reese adhuc existentes res prout notum
est, remissae sunt apud inspectorem, siquidem mei filii possesores sunt, jatas paucas res reperire et asquirere poterunt.
Remanet unum aureum repetitum horologium una cum

aurea catena in Viennae. Reliqui in pago Reese aliquam cistam

cum tela aliisque rebus obsigillatam, quam Coronam ad protopresbyterum Eustathium deportandam curavit. Itaque ut mea

debita persolvantur jubeo meum filium Constantinum sollicitare apud suam Majestatem ut notae restantiae meae pensionis persolvantur sicque pignora redimi poterit. A c ille pro
mea anima, obstrictus sit eleimosynas dare quemadmodum et
jussi. Insuper omitto ac mando meo filio Constantino post menm

obitum ut curam habeat in mea famulitia, quae mihi fideliter

servierunt utpote Bucor, Catherinam et Stancam puellam etc.,
ne illis molestias inferat, ac si voluerint in pagum Reese redere
assistat eis, ut co pervenire possint.
Propter pagos in Valahia existentes mei filii qua legitimi
possessores sicut parentes unanimiter et simul possideant.
Litteras quas maxima cum supplicatione scrip si propter
meam pensionem ut quartales restantiae a Sua Majestate persolvantur ad liberationem meorum debitorum faciat Sua Maj estas misericordiam ut quotannis bis mille florenorum nomine
pensionis meis filiis eorumque liberis concedatur, propter merita Cantacuzenae domus, porrigat meus filius Suae Majestati,
incumbatque ut definiatur hace res. Eosque sub magna maledictiOne relinquo, qui se meae huic sententiae opponerent, obsequentes vero benedictionem Dei et meam in aeternum consequitur.
Pagona principessa Cantacuzina

L. S.
Translata fuit Vienae 9 Ianuarii 746.
Asarias ieromonachus sancti
La presente scrittura osia
sepulchri et confesor attestor.

testamente dettatomi dalla

sudetta signora principessa
l'ho scritto Iio Vladislas
de Malaesco.

Parthenius Paulovicz praepositus patriarchalis ac parohus Viennensis ecclesiae Graecorum, attestor quod testamen-

t= per me a verbo ad verbum translatum est ex originali

Valachici idiomatis.

O. A. Xenopol. Istoria Romanilor.

Vo

X.

20

ISTORIA ROMANILOR

806

(Autentificat de notarul Theophilus Heroldt. Autentifica

rea notatului certificat6 de assesorul C. R. al mitropoliei Vienei).

Collationirt und mit dem hierortigen Akte gleichlautend

befunden.

Wien den 20 April 1881.

Edmund Widlitzka
ICanzlei Arhivs Director des Reichs-Kriegs-Ministerium.

Traducerea Testamentului bine credincioasei defuncte, principesei Piuna

Cantacuzino.

Vizindu-mi In aceasti boali foarte slibiti l temindu-mi ca si nu mi

ajungi ultimul ceas al vietei pimintesti, m'am hotirlt, fiind Ina In Intregimea
mintei mele sA scriu acest testament, ca si fie cunoscut ce si unde Imi stint
averile mele. Ca si nu se nasci dup moarte, din nestlinta lucrurilor, procese
Si sit se faci cuiva nedreptate. Asa dar dispun dupi con5tiinta mea urmitoarele :
Mai Intii aceasta o zic, povituesc, sfituesc, mit rog I poroncesc l las;
sub blestem spre ascultarea vointei mele celei de pe urmi.
CA fill mei Radu si Constantin cu familiile date for de Dumnezeu sit
Intireasci
trillasci tot deauna crestine5te i Inteo unire fraterni i iubire,
casele i familiile. A5a dar dupi cum spun, MI aibi a mea materni binecuvintarc.

pe care le-o dau din toati mima.

Mai Intii datoriile mete sunt urmitoarele : 600 de fiorini unguresti pe
care i-am primit dela d-1 Pavel negutitor din Brasov 5i canna ca amanet i-am
depus a mea argintirie la nevoile mete 5i cu Indatorire de procente dupi cum
este scris. acea ar,gintArie anume care este cunoscuti preotului Eustatiu dela
biserica Scheilor din Brasov.
Al doilea am de dat 600 de fiorini comitesei Teleki ciruia ca amanet 1-am
dat doui mo511 care sunt In Transilvania dincolo de Olt, firi dobAndA,
cum suni sinetul meu.
Al treilea 5i cel de pe urmi am primit Imprumut dela a mea not% sosia

fiului meu Constantin Cantacuzino, patru mii de fiorini nemtesti, cireia i-am
dat sinetul meu firi dobindi. SA mai fie cunoscut i aceasta cA crucea ordinului Constantinian, Impodobitii cu diamante g rubine Impreuni cu amintita argintirie si fie ca amanet, i toate lucrurile pecetluite cu pecetea mea le-am
trimis la Brasov in miinile preotului Eustatie i patru lizi cu pinzArie si vase
de cositor i de arami pecetluite cu a mea pecete (asa fraza In act).
In satul nostru Rece lucrurile ce mai sunt dupi cum este cunoscut
sunt Incredintate inspectorului, dupi cum fii mei au In posesiune, asa vor putea
gist L dobindi acele patine lucruri.
Mal rimine un ceasornic de aur cu un Ian% tot de aur In Viena.
Am mal litsat In satul Rece o ladi ca pnzrii i alte lucruri, pecetluite,
pe care am Ingrijit a o transporta la protopopul Eustatie la Brasov. A5a dar
pentru a se Witt datoriile mete ardan ca fiul meu Constantin si soliciteze la
Maiestatea Sa plata rimA5itelor pensiunei mete 51 asa si se poati riscumpira

amaneturile. 5i el si fie Indatorit a da de sufletul meu pomani precum am

poroncit. Atar de aceasta mai ordon si dispun ca fiul meu Constantin sil Sc
Ingrijasci dupi moartea mea de slugile ce 'Watt servit ca credinti, de Bucur, Catinea 5i copila Stanca, etc. ca si nu li se Intimple supArAri 51 daci ar
vrea si se intoardi In satul Rece si le vini In ajutor spre nceasta.
Penh% sable existente In Valahia fiii mei ca leghliti stlipini si le stipineasci fmpreunii si In comun.

TESTAMENTUL PRINCIPESEI PAGONA. CANTACUZ1NO

307

Scrisoarea pe care co ruari rug5minti am scris-o pentru pensia mea, ca

trimestrele restante sA se plAtiascfi de M. S. spre achitarea datoriilor mete sl
sA facA M. S. milA ca In ficcare an s5 deje ate o pensle de 2000 de florini
fillor mei si copiilor Ion, pentru meritele casei Cantacuzinesti, sA o deie fiul
meu Maiestfitei Sale, si s5 slleasc ca acest lucro sA se fac5. Las mare blestAm
contra acelora ce se vor opune acestei a mele vointi, iar binecuvAntare aceior
ce o vor asculta.
Pduna principesd Cantacuzino

A fost tradusii din originalul roman (care s'a pierdut) la Viena in 9 Ianuarie 1746.

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina

Ion Caragea Domnul Muntemet 1812-1818 . .

Pecetea Munteniei pe timpul lui Ion Caragea
Mihail Grigorie Sutu Domnul Mold vei 1819-1821

11

Constantin Ipsilanti Domnul Moldovei 1799-1801 si al Munteniei 1802-1806

klexandru Ipsilanti, seful etens* tilor greci
Slugerul Tudor Vladimirescu

35
40
49

Lupta eteristilor greci, sub comanda chminarului Saxa contra Turcilor in

Bucuresti, la 19 August 1821
I.upta celor 97 eteristi greci contra 1500 de Turci in manAstirea Slatina

57

la 25 si 26 lane 1821
Eteristi greci din armata lui Alexandra Ipsilanti
Episcopal loan Inocentiu Klein de Szad
Niculae Ursu zis Hcria
Closca tovarsul lui Horia
Gheorghe Crisan

Prinderea lui Horia j Closca

9
31

61

63
240
249
250

252
254

TABLA DE MATERIE
Pagina

Capul IX. Istorialor Romfine dela pacen de Bueuresti palui la rItsturnarea Fanarlottlor 1812-1821
I. I storia Trilor romdne dela 1822-1821
Domniile lui loan Caragea i Scarlat Calimah
loan Caragea In Muntenia, 1812-1819
Legiuirile lui loan Caragea i Scarlat Calimah
Ultimii Domni Fanarioti
Alexandru Sulu In Muntenia 1818-1821 .
Mihail Sutu In Moldova 1819-1821
Rsturnarea Domniilor Fanariotp
Eteria greceasca
Tarile romane fata Cu revolutia greceasca
Restabilirea Domniilor pamantene
Caput X. Ilezultatele Epoeal Fanarlote
I. Starea politicii, economic, tinanciar si sociald a Romdnilor din Princi pale

1. Starea politica
Rete urmari ale stapanirei turcesti
Marturisirile streinilor.
Efectul apasarii asupra poporului
Politica externa a Fanariotilor
9. Starea economica
Regimul turcesc
Numarul poporatiei .
Valoarea obiectelor
Valoarea banilor

Buna stare a poporului

3. Starea financiara
Societatea i Moravurile
Supunerea sub cei mai mari
Deosebirea rangurilor.
Boeriile titulare
Traiul boierilor
Petreceri

7
7

7
19
27
27
29
33

33
43
73
90
93

93
93

99
102
108
113
113
119
122
125
130
132
146
146
149
151

155
158

312

ISTORIA BOMANILOR
Pagina

11. Invdlanulntut grecesc In epoca lanariolci

Istoricul scoalelor
InvAtAmAntul grecesc

Rezultatele culturei grecesti

166
166
177
194

11. Cultura rorndneasca In Tattle Rorraine

In Muntenia
In Moldova
Translatio testamenti pie defunctae principissae Pagone Can tacuzenae

203
212
214
214
215
216
232
233
233
244
259
259
263
273
273
285
304

Traducerea Testamentului bine credincioasei defuncte principesci

P5una Cantacuzino

306

Cultura apuseanA
Democratizarea InvAtamAntului
Dorul de emancipare

Alte InrAuriri aNsene

'delle revolutiei Vaneeze
Grecii si Revolutia francesa

ta.pul XI. Cultura Romineasei In veaeul al XVIII-Ie I

I. Miscarea cultural trt Transilvania
Unirea bisericei romAne din Transilvania cu acea catUicl
Revolutia lui Hori
Cultura romAneascd In Ardeal
UrmArile cele rele ale Unirei

Studiile cele marl istorice