ITO

11 1 'r\

OMAN 1 LO R
._9cr--_

11.474-92-. Val. If

-""

-1e

11

t
o

'4

01.

gi>411

LI- 4
s.

....

- '-'5C- r---.

-: -

'

ic---

.'"'

'4-,,..

N.

. ..-.

,.

4'

f.3,,

r
I

/,

s.

','

'

'

It

"

.4

WI

-,,I,

..L3

K.

-4

iir,4

r. .t'''

..

"-1L--

tc

.ft gf. -.....

1 '1

ftNr.

.1

-?

...,

...., --."

..

I.,
i

..',

L 1414, v",

.-1.* ::-

,_

.1

4.",i41P

_ ^r

Hunii.

,
v.;1

lila

Papa Leo I.

Miniatura din S:iclisiselle Weltehronik von Ludwig Weiland.

TORIA

00011AH I LOH
a

DE

A. b. XEMOFOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA

EDITIA III-a, ingrijit de

I. VLADESCU
DOCTOR IN LITERE
ASISTENT LA UNIVERSITATEA CIN BUCURETI

IYu sunt vremIle sub carma omulul,

cl bIetul om sub vremP'.
MIRON COSTIIY

VOLUMUL II
NAVALIRILE BARBARE
270-1290

BUCURE*TI
EDITURA CARTEA ROMANEASCA

,J,

I
S.2 r :K/y10-/ffe q-

Pnsirea Daciei in prada barbarilor fusese precedat

de o epocA de tranzitie in care aceast provincie, de i inc
-sub stpanirea Romanilor, suferise in repetite randuri
pustietoare. Dei trecerea dela starea linitit i infloritaare
a oblduirei romane la acea chaotic a timpurilor nvlirei
nu fusese nprasnic i cu toate c nu se poate stabili seria

istoric6 care duce dela o stare la cealaln, totui nu e mai

putin adevrat c. cu retragerea legiunilor, incepe pentru poporatia daco-roman o epoc cu totul nou a istoriei ei, caracterizan prin mai multe imprejurAri insemante.
Inti: Cei mai multi din locuitorii rmai in Dacia Traian, speriati de violentele i grozviile nvlirilor, caut, ca
-ca i Romnii de mai tarziu, adpost in contra lor, in muntii
pdurile de care Dacia era plin.
Al doilea : Felul cel nou de vian, adus prin strmutarea
poporului de la cmpie la munte, schimb i conditiile traiului
su, reintoreandu'l ind'rt de la viata agricol la una ca i
nomad. Cu toate c' Romnii n'au prsit nici odat cu totul
indeletnicirile vieti aezate, totui petrecerea lor in rnunti
impingndu'i mai ales la pstorie, ei se purtau necontenit peste
toan intinderea lor, veniau in a tingere unii cu altii din puntele
cele mai indeprtate, i astfel unificand felul lor de a fi, pregtir acea unitate surprinziltoare a neamului romnesc de
Ja nordul Dunrei.
Al treilea : In acest rstimp de aproape o mie de ani,
-poporul Daco-Romanilor intr in atingere cu deosebite neamuri
barbare care lsan urme in graiul i obiceiurile lui, determinar

forma lui de organizare i ajunser chiar a'i domin mintea

prin bimb i religie.

Nationalitatea romn a crei baz fusese pus prin

contopirea Romanilor cu b6tinaii din Dacia, i8 forman
pe deplin tocmai din epoca nvlirilor. Aceasta a desvoltat
smburele vechiu inteun arbore puternic cu ramurile intinse,
coroana bogan i rdcinile adnci. El rsare ins din aceast
epocA, slbatec i neregulat, ca trunchiurile primitive ce cresc
In umbra desiurilor. Trebui curtit i ngrijit, desfcut la
rdcin i rasuflat In crengariu, spre a da intreaga desvoltare

10

ISTORIA BOMANILOR

puterilor sale latente. Curtirea intreprins de mult, a fost

dus tot mai spre desvrOre de epoca regenerkei care este
aproape de a fi incheiat i care este menit a face din slbatecul fiu al pdurei un Arbore civilizat.
Perioada nvlirei cuprinde deci una din fazele cele mai insemnate ale istoriei noastre, acea in care s'au adaos mai multe
elemente none c`tre nationalitatea romn. \Tom veded
epoca de o mie de ani, petrecut intre prsirea Daciei i intemeierea principatelor, nu este o lung pauzA in desvoltarea
poporului nostru, nici o epoc asupra cgreia nn s'ar ti nimica,

ci din contr una din prtile cele mai interesante, cele mai
bogate in rezultate ale istoriei sale.
E drept c izvoarele curg mai srace &supra acestui
timp ; ins pentru cine tie s ating struna istoric, ele dan
un rsunet destul de ciar al acestor timpuri putin cercetate.

CAPUL III
DACIA IN PRIMA PERIOADA A NYALIREI BARBARE.
270-860.

GOTII, HUNII

I GEP1ZII.

1. NAVALIREA GOTILOR, HUNILOR SI A GEPIZIL OR.

Gotii dupil Aurelian. Am urm'rit mai sus istoria

gotice pn la prsirea Daciei de impAratul Aurelian
i am vAzut cg, in tot acel timp, oardele lor nomade cutreerau
intinsul es oriental al Europei trecAnd prin Muntenia, pentru

a intr pe de o parte in Imperiul Roman de peste Dunre, pe

de alta in Dacia. Este interesant de constatat c nici dup'
delsarea Daciei In prada lor, Gotii nu'i Orsesc aeirile

-de pe trmurile Mrei Negre, unde Ii intalnim WA' intrerupere,

Ong ce, spimntati de Huni, tree cu grmada in partea oriental' a Imprtiei Romane.

In tot rstimpul de peste 100 de ani ce se strecoar

-dela prsirea Daciei Ora la venirea Hunilor (270-375), provincia reintrase sub stpanirea neamurilor sarmate care se intindeau mai ales in Muntenia. Astfel pe timpul lui Constantin
cel Mare, (325-337), Gotii care pn atunci par a se fi tinut
.mai In linite, atac din nou Imperiul Roman i provoac.
pe Constantin a face o expeditie in potriva lor. El trece Dunrea pe un pod de piate, acela ale crui rmite se \Id i
astzi ine la Celeiu, intre gurile Jiului i ale Oltului 1. Gotii
sunt btuti de Constantin in frile Sarmafilor 2. Se vede deci
Mai sus, Vol. I, p. 108 si 111. Istoria IntAielor nvliri gotice, Vol. I,
pag. 211.

' Orosius, VII, 28 : Mox Gothorum fortissimas et copiosissirnas gentes

in ipso barbarici soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione (Jekyll". Comp. Paulus
Diaconus XI si Idatius Chrorucon; ad. annum, 332.

12

IbTORIA ROMN1LOR

cA Muntenia purtA pe atunci numele de tara Sarmatilor. Construirea unui pod de piatrA peste DunAre aratA ns invederat,
cA Constantin cel Mare nu avuse numai scopul de a speriA
pe Goti spre a'i astAmpArA, ci cA el vroise a alipi iarAsi mai
cu trAinicie pArtile nord-dunArene de impArAtia sa, lucru ce
erA firesc la un monarh care strAmutase scaunul Statului stiu
din apus in rAsArit, pe malurile Bosforului.
CA acesti Goti, invinsi de Constantin, nu se aflau in

basta Dacie romanA, se cunoaste. de pe istoria lor ulterioarA

care ii aratA tot ca locuitori ai ttirmurilor Mrei Negre, prink
Basarabia de astAzi i regiunile ce se tin de ea.

Germani (GO) depe Columna antoninil.

Anume dupA impArtirea provizorie a Imperiului Roman

In acel apus i acel de rAsArit, Valente imptiratul rAsAritului
(364-378) face o expeditie contra Gotilor i, lucru caracteristic pentru regiunile uncle el vroi srt'i atace, este cA el ierneazA la Marcianopoli in Moesia, aproape de coastele MArei
Negre. Apoi face si el un pod, insA de plute, peste DunAre
pe la Noviodunum, care oras este arAtat de Ptolemeu ca aflAndu-se acolo unde Istrul incepe a se despArti in gurile sale,
adecA pe la Isaccea de astAzi, si bate De tribul got al Greu-

GOTII, HUNII kil GEPIZII

13

ungilor s. Reies'A deci inteun chip invederat, cA Gotii locuiau

tot cdtre Nistru i prtile orientale, i ea' atunci can Constantin ce! Mare ii bause in pgrtile mai occidentale ale Munteniei,

nu'i lovise in tara lor, ci in acea a Sarmatilor.

Gotii stau in Ortile acestea panA cnd, speriati ei inii de cumplitii i slbatecii Huni, o rup de fugA ctre Du-

Goti de pe un manuscris din Vatican.

Atanaric, capul ramurei celei mai apusene a Gotilor,

trimisese un corp de otire pentru a recunoate n'Avala Hunilor ; iar el se aezase in o vale pe fluviul Nistru. SpAimantat
Je raportul dat de iscoada lui, el se coboar5 repede cAtre Dun're i vroete sA se infriasc aici, trAgAnd un mare *ant
din malul Siretului pAnA in acel al DunArei 4. Din el va fi
n'Are.

Amm. Marcell., XXVII, 5. Plolemeus, II I, 10, 11.

Amm. Marcell., XXXI, 3: Qua rei in novitate maioresque venturi

evore constrictus a superc:liis Gerasi fluminis ad usque Danubium Taifalorum

erras paerstringens muros altius errigebat".

14

ISTORIA ROMAN ILOR

rmas probabil valul de pilinnt, din @are i astzi se vild

urme in judetul Covurluiului, si care porneste dela satul Tulucesti in coada lacului Bratesului si merge pn la malul Siretului, in dreptul satului Cotu-lung 5. Desi valul acesta tare
poart in gura poporului din acele Willi tot numele dat in
de coman tuturor lucriirilor de asemenea natur afltoare pe
piimantul Daciei, de valul lui Traian, porneste din malul Siretului i ajunge in acel al Bratesului, totusi acest lac nefiind
decAt o formatie a Dunit'rei, arAtarea lui Amian se poate refed la el. Este invederat c pe aici un val roman nu ar fi avut
nici o ratiune de a fi, mai *Mai intru cAt exist valul cel mare,
inteadevr aprtor al Moesiei inferioare, pe care 1-am vilzut
cii trecea prin Basarabia i NIoldova sudic', de la Akerman
prin vadul lui Isac pe Prut, peste Siret i pn in Carpati.
Apoi la ce am' fi slujit Romanilor un val tras hare Brutes si
Siret, care nu ar fi constituit nici o linie de aprare pentru
posesiile lor sud-dunrene, singurele al cror scut II aveau
in vedere radicarea unor astfel de intrituri? In ash numitul
val al lui Traian ce leag coada Bratesului ca malul Siretului,
vemu inaintea noastrii, rilmsitele acelui ridicat de Atanaric
pentru a se opune n'vlirei Hunilor 6 Nesigur ins uici la
adApostul acestei infrituri mestrite, Atanaric caut cu poporul su o scApare in acele naturale ale muutilor Carpati,
care se intindeau la o mare indeprtare spre apus, i anume
el se retrage in ash numitul Caucatand, nume cu finaba german land=tar , dat de Goti rnuntelui Cauca:us unde se retraserii, si din cornbinarea ciirora iesi acel dat de Ammianus.
Am vzut c` mai Cu osebire partea Carpatilor spre rsrit
de Olt 'Area a se numi Caucaz, unde se afl pn
muntii ce amintesc acest de al doilea nume al Carpatilor 7.
Aici ins ei intluir pe Sarmati pe cari trebuir s-4 alunge

cu puterea pe care groaza lor de Huni le-o dkluse cu prisosint 8.

Se vede c in goana lor ctre acei munti, ei au pierdut

lng Buzsu, la poalele dealului Istrita, lng. satul Bdenii
de jos sau Pietroasa, tezaurul de aur pstrat ast'zi in muzeul
Vezi Harta Romaniei publ.catil de Flemming la Glogau.
Hasdeu, Isl. critic,

p.

299, care vrea s Indrepte pe altii in pri-

virea asezlirei acestui val, comite Insusi o eroare, spunAnd cA valul s'ar fi intins Intre Prut i DunAre. Gerasus al lui Ammian nu poate fi decilt Siretul (mai
sus Vol. 1, p. 28), i valul fiind tras fare Siret si Dunre, nu poate fi decat
acel aratat de noi. N'ezi i Odobescu, Notices sur les Antiquits de la Romanic
Paris, 1868, p. 47.

Mal sus, Vol.

I. p. 225.

Marcell, XXXI, 4 : Ad Caucalandensem locum altitudine Silvarum inaccessum et montium, cum suis omnibus deelinavit, Sarmatis indo
extrusis".
Amin.

GOV! HUNII

GEPIZII

15

din Bucuresti si cunoscut In popor sub numele de clocu Cu

puii, si din care o verigg poarn inscriptia in rune gotice :

guthani ocwi hailag" adeca : lui Odin patria sfintin" .

Toate stirile deci privitoare la Goti constat unul
acela fapt, important din mai multe pun te de vedere : snruinta Gotilor pAn' la sfarsitul petrecerei lor la nordul Dtt-

Dealul Istrita.

in regiunile nsgritene i sudice ale Moldovei si Basarabiei, si lipsa lor din Dacia, de oare ce nici unul singur din
nrtrei,

IatA reproducerea ei in rune :

XA rp/I AcPI HP/Frx

AdeastA cetire a inscriptiei este cea mai probabild si a fost propusd, dupd o
suind de alte incercAri fAcute de InvAtatii strAini, de Odobescu in Notices sur
les anliguitis de la Romaine, p. 17-24. Greutatea std In terminul Ocivi pe
care Odobescu id traduce prin palrie, bazindu-se pe presupunerea cd asA ar fi
numit Germanii patria lor, adicA Scitia, pe care si Jordanes o dA sub un nume
apropiat, prin forma lui, de cuvAntul inscriptiei. De Golhorum sive Gelarum
origine ac rebus geslis, IV: Haec igitur pars Gothorum quae apud Filimer
d:citur in terras Oium emenso amne transposita, optatum potita solum".

16

ISTOR IA ROMINILOR

izvoarele' indestul de numeroase ce pomenesc de ei, nu ne

arata ca vre o incursie a Gotilor sa" fi pornit din Dacia 'roman, iar toate atacurile, atat acute cat i suferite de ei,
au drept teatru regiunile rasaritene din vecinatatea Milrei
Negre. Se vede deci cum aceasta imprejurare, bine consta-

Venga cu inscriptie (ralr:me naturalA

tata, trebuie s schimbe Cu totul parerile despremotivul care

l-a impins pe Aurelian, sa parilsasca Dacia. Provincia fu numai
cat pradata din timp in timp de Goti, nu ocupata de ei, nici
macar trecator. Nu a fost deci rapita Dacia de Goti.din maTale lui Aurelian, ci el avand de aparat pozitii mai importante
ale imperiului cleat reslatita Dacie, o parsi, &and ea ocrotirea ei contra nencetatelor incursii ale barbarilor era prea
anevoioasa.

HUNII I GEPIZIL

17

Al doilea rezultat al neocuprei Daciei de &titre Goti,

este lipsa aproape deplin de elemente gotice, din limba ro-

mkt-a. S'ar putea gs ca elemente gotice in romnete, cuvntul hot format din Got prin aspirarea lui g in h, i inteadevr
-and veniau Gotii veniau hotii, inct aceast etimologie ne
prea probabil N. Al doilea rest gotic ar fi jumtatea a doua
a cuvntului cocosidrc, din care partea intia amintete pe la-

tinescul ciconia, iar a doua pe goticul stork, germ. mod.

storch. In sfrit se pare a ne fi rmas de la ei i numele riului

Moldova, dela care apoi se trase acel al trei, care ar veni

clela geticul mulde= praf,, de unde avem mai multe riuri in
-trile germane cu numele de 'Mulde, Moldau. A cel infai ne
intimpin in Saxonia, la un afluent al Elbei ; cel al doilea
riul ce udil capitala Boemiei, Praga, i care poart
numele de Moldau in gura Germanilor, pe cand Slavii acelei
tri Il numesc Ultava. Cum se poate deriva numele unui riu
clela un element atat de deosebit de ap, ca praful, provine
clin aceea c, la lumina soarelui dimineata i sara, suprafata
apei pare O.' abut% praf. De aceea i Slavonii au numit un

riu al Munteniei Prahova dela prah=praf. Apoi chiar Ovid

-vorbete intr'un loe de amnis pulverulentus 11

Fat ins* cu nite elemente att de putine i inc i

acestea nesigure, se poate sustinea c' gotismele lipsesc aproape
cu desvr*ire din limba romn. Aceast lips a fost invocatti

cle protivnicii struintei Romnilor in Dacia, pentru a dovedt

tocmai faptul c ei nu se aflau in Dacia, la venirea Gotilor.,
Ei pornesc dela prenitisa de tot fal5. c Gotii ar fi ocupat

Dacia, stnd in ea cel putin 100 de ani (270-375), i intru

cat in nationalitatea romn nu se constat aproape nici o
4.1rm de inriurire gotic, ar urma de aici c. Romnii nu se
aflau in Dacia la venirea acelui popor, fiind strmutati peste
Dunre

12.

Demonstrarea att de deplin c Gotii nu au ocupat

niciodat Dacia lui Traian in chip statornic i ch' ei, pn la_
trecerea Ion peste Dunre, au stat totdeauna in cmpiile ve-cine cu marea Neagr, taie tocmai rd'cina unei atari arguHasdeu, Istoria critica p. 294-296 este de Were ca cu% Maul hoi ar
-veni dela exclamarea ce se Intrebuintaza de obiceiu la prinderea hotilor de ho I
dio I Noi tim cA romaneste acest strigat are sensul poprirei : ho I slat, aho ahol
dar nici data acel al urmarirei, goanei. Observarn Insa ca i Hasdeu tot dela

un strigat dat cu prilejul spaimei de Goti deriva cuvantul de hot.

1, Hasdeu, Isl. crit., p. 300, dupa exemplul lui Cantemir, Hronicul, p.
264. (Comp. p. 271), au atras cel Intai luarea aminte asupra pozitiei teritoriale
ocupate de Goti i au explicat din ea lipsa gotismelor In 1:mba romana.
" Roesler, Roma* nische Studien, p. 123, dupa Sulzer, Geschichle des Iran-

salpinischen Dakiens, Wien, 1781.

A. D. Xenopol.

Istorla Romanilor. Vol. II

18TOR1A nokiNfLo

18

Chiar dacil Gotii au venit in atingere cu Daco-Rotrecgtoare, ca acea

manii, ea fu totdeauna
dusingneascii si
in care intr cel padat, cu hotul care II
pradg. Apoi asA nu
se stabilesc inriuririle !are popoare, cu sabia in
i cu
ur in suflet, ci pe ealea
a relatiilor dela om la om,.
mentgri.

mAng

pasnicg

pe aceea a leggturilor de interes si a schimbului de slujbe.

nu ne mire deci nici inteun chip lipsa gotismelor in iimba RomAnilor. Ar fi extraordinar tocmai, dacri niste asemenea cle-

mente s'ar aflA in ea.

limba daco-romnd s'ar fi desvoltat la sudul Dungrei, tocmai atunci ar trebui s aflgm in ea elemente gotice.
Daeg

InteadevAr Gotii, alungati de

Hunii tree

Dungrea in Im-

periul de Rgsgrit, apgtAnd

invoirea dela
impgratul Valente, dupli nesfArsite fggg-

duin ti de a rAmAnea linistiti 13.

Ei se asaa atva timp

dar revoltAndu-se curAnd du-

pg aceea, bat pe impgratul

Valente si'l

.4"
r
f..

r,".
-

anopole, pradri

onioarg la Adri-

pustiese

un lung sir de ani peninsula

Balcanului, apoi tree In Ita-

lia si insfArsit in Spania, undeoceanul Atlantic pune un %el

vietei lor atAcitoare. Parte

F .r.

.
_

insd Adintre Goti, elemente

mai putin vagabonde ale nea-

mului lor, rama aqezafi irt

pile din sudul Dundrei. As5

ni Sc spune cg in Albania,.
s'ar fi intamplat egsgtorii intre Goti i bilstinasi "
acelasi
litem se va fi intAmplat si in Moesia, pretinsa sglilsluint a
de
astgzi,
desvolcoloniilor stamittate. Apoi limba
tot in Moesia, prezintii cAteva urme netgliduite de elemente gotice in ea, precum i limba
la rAndul ei
infgTablaua cca mala redusa la 18

bulgarg

tatg

goticg

tisazg urme de inriurire

slavg. Astfel avem in limba bulgarg
elementele gotice : vrtograd grgding, dela gotivcul aurtigard,

derivat din aurts, iarba ; userez, cercel, din gotieul aushariggs,

derivat dela auso, ureche ; sabota, zi, din goticul sambas, idem ;
Mai fntai trec Gotii crestini sub Fritigern i Alavivus. Dupa 'aceea
se hotareste si Atanaric capul Gotilor pagan', care se refugiase in Caucaland,
sA faca si el ca cellalti ; el trece Dunarea In 395 pe timpul lu Teodosiu. Vezi
Jordanes, XXVII, Amm. Marcell., 31, 4.
Malchus, Exeerpla de iegalionibus, Bonn, p. 258.

GOTII HUSh

I GEPIZII

buky, carte, din goticul boka, idem ; nlazda, marfa, din goticul mizda ;netij, sarbeste netjak, rudenie, dela nithgis, idem.
lar ca bulgarisme in limba gotica citam ; klismo care vine dela
slavo-burgarul k/ik, vuet ; plinsjan, a sari, dela slavicul pliasati, idem ; chleb, pane, dela slavicul hliab. "
Nu ar fi oare cu totul extraordinar c limba romaneasca,
desvoltata pe acelasi teritoriu alaturea cu limba bulgar si in
atingere cu Go/Ai care. influentaza pe aceasta din urma, sa

ramana substrasa cu totul dela once inriurire gotica? Prin

tirmare, faptele fiind restabilite conform adevarului istoric,
iipsa de gotisme in limba romana, este tocmai dovada cea

mai buna c Daco-Romanii

nu au parasit nici odatk
vechea lor patrie, Dacia
Lui Traian.
Intniul element al na-

valirei barbare a pricinuit,

de si in chip indirect, pa-.
rilsirea Daciei. El nu a veTat

in o atingere ro-

ditoare cu poporatia dacoroman, si nu a lasat deci

asupra ei nici o urma de
Inriurire.
vedem ce s'a petrecut Cu Hunii, care ve-

niau pe urmele Gotilor,

ca niste tigrii insetati de
salve dupa o ceata de lupi
ne milostivi.

Colanul din tezuurul de la Petroasa.

Ifunii. Poporul Hunilor era de rasa mongolic, in deosebire de Goti care erau Ari. Portretul lor, lasat de mai multi
scriitori contimporani, des' fara indoiala vazut prin prisma
fniceisi a groazei i deci poate cam exagerat, explick indestul
spaima ce cuprinse pe toate popoarele la venirea lor. Ammianus Marcellinus reproduce in colorile urinatoare, care se vad
copiate dupa via natura, portretul fizic, moral si intelectual
al acestui cumplit neam de oameni : Hunii intrec in cruzime
barbarie tot ce si-ar pute cineva inchipui mai barbarsi mai
salbatic. Corpul lor gramadit, cu membrele superioare foarte
Schafarik, Stavin/le Allerlhamer Leipzig, 1844, I. p. 429. Coln de
care ne-am ocupat, erau cei de apus, Visigojii. Cei de rAs6rit, Ostrogofii, al caror
rege, Hermanarie se sinucisese, tiindcl nu putuse sA se Impotriveasca Hunilor,
primiril stapie:rea acestora sirAtnaserA In patria lor, dincolo de Nistru, Iordanes,

c. XLVIII: .,in eadem patria remanserunt".

Huni, in Panen:a.

Alai

tArziu se strainuta, dup

20

JSTORIA ROMANILOR

mari i capul peste msura gros, le d o infatiare monstruoas. Se nutresc fail a intrebuint nici pregatire, nici foc,
mAncnd rdacini de plante salbatice i carne inmuiata intre
coapsele lor i spatele cailor ; nici data nu mAnuesc plugul;
ei nu locuesc nici in case, nici in colibe, caci once incunjurare
unui zid le pare un mormnt, i ei nu se cred in siguranta
sub un acoperi. Totdeauna ratacind, schimbAnd vecinic locuintele lor, ei sunt deprini din copilarie Cu toate suferintele ;
foamea i setea, Turmele lor ii urmeaza in ratacirile lor,

trAnd carele in care este inchis6 familia lor. Acolo torc femelle i cos hainele barbatilor, acolo dau natere copiilor i'i
cresc pan'a ajung mari. Intrebati pe aceti oameni de unde
vin, unde au fost zemisli%i, unde au fost nascuti, nu vor ti
s raspunda. Ei traesc necontenit pe caii lor cei mici i
insa iuti i. neobositi. Mari ca bkbatii, sau stAnd pe o parte
dupa chipul femeilor, ei tin pe ei adunkile lor, cumpara
\rand, beau i mnnca, ha chiar i dorm inclinati pe gtul
Hunii sunt nestatornici, fara eredinta, micatori dupa

toate vnturile, Cu totul rapiti de furia momentului. Ei tiu

tot atAt de putin, ca i animalele, ce este cuviincios i necu-

viincios. Limba lor este intunecata, incurcata i plin de metaf ore. Cat despre religie ei nu par a avea nici una, sau cel putin
nu practica nici un cult ; patima lor precumpenitoare este-

acea a aurului".

Jordanes sfarete prin cuvintele urmatoare, legenda ceave curs intre Goti, asupra originei acestor fiinti inspaiman-

tkoare : Hunii sunt un soiu de oameni nscuti in mlatini,

mici, sfrijiti, ingrozitori la vedere i netinndu-se de neamult

omenesc deck prin facultatea vorbirei" ]6

Hunii, multime nesfArita de noroade deosebite, arun-

cate de Azia asupra Europei, de catre acel neam dintre ele

care (Mil numele ski intregei navliri, trebuira s euprinda,
toate regiunile Europei centrale, at:At malurile Dunarei, cAt
i prtile mai launtrice ale continentului. Fiindca veniau din
stepele Rusiei de astazi ckre apusul Europei, er firesc
ca lovindu-se de stavila nestrabatuta, pe care muntii Carpatibor moldoveneti o opune4 innaintarei lor directe, sa se desfaca in doua brate care sa inconjure aceti munti pe la nord
i pe la sud, precum un ivoiu de ap ce se lovete de o piedica se imparte in dou

Curentul nordic al navalirei apne

pe deasupra Carpatilor, i cu el se va fi dus greul poporului

hunie ; se poate ns ca un al doilea trib, acel sudic s se fi
Indreptat, prin cmpia munteana i apoi prin pasul TurnuluiRo, catre mima Daciei. CA Hunii s'au aezat mai ales in
centrul Europei, in cmpia panonica, este dovedit urin imnre16 Amm. Marcell, XXXI 2; Jordanes, VIII.

i Emil

GOTII, HUN II

21

jurarea ea' scaunul imperiului lui Atila se gsi aici precum

i prin apsarea pe care prezenta Hunilor o exercit asupra
mai multor popoare barbare care nvlir impini de ei asupra
Italiei, sub conducerea lui Radagais, i care popoare, duprt
retragerea legiunilor de la Rin i din Britania de dare Stilico, generalul lui Valentinian III, trecurd acest fluviu i inundar Galia, Spania i Africa.
Dei Dacia nu pare a fi fost ocupat in chip constant
de care barbarii Huni, i o asemenea ocupare er chiar
neputint unui popor .nomad, precum erau Hunii, totui este
invederat c ei -cerceteaz i aceast tar, precum am spus,
poate i prin poarta Turnului-Ro, desigur MO din. cmpia
Panoniei, prin vAile

uor de strbtut ale

Sameului.

Mure-

ului. Ei adugir catre spaima produs in

locuitorii Daciei, pi in
incursiile Gotilor, acea

reinnoit prin pustiirile noilor nvlitori,

i impinser tot mai
mult pe locuitorii ea"mai in partea pro-

'

--

Vasul dodecagon de la Petroasa.

vinciei romane &are adposturile fireti i apropiate ale

tilor i pkiurilor.

n-

Din descrierea unei caltorii, fcute in imperiul Hunilor

Cu prilejul ambasadei lui Maximianus la Atila, de ctre istoricul

bizantin Priscus, afliim mai multe tiri asupra efectului pe

care nvlirea Hunilor Il produse asupra popoarelor, asupra
crora se abrittt. Astfel Priscus ne spune c, mergAnd pe coasta
apusan a peninsulei Balcanului, ajunser la Sardica, ora

pe care'l &irk' prefcut in cenuA prin nvlirea anterioaril

a Hunilor. Tot astfel anal% redus in ruine oraul Naissus (astzi Ni in .Serbia), patria lui Constantin cel Mare, unde gdsir% numai cAtiva bolnavi, care nu putuser fugi, adpostiti
In o biseric, i care erau cAutati de tranii din vecintate ".
Aceast relatie arat ce efect produce nvlirea asupra locuitorilor expui. Oraele care cuprindeau pe bogati, erau mai
ales tinta furiei barbarilor ; ele erau drulmate, date flacrilor
i locuitorii lar umpleau lumea, fugind in toate pfirtile. La
Sardica drmarea era a de depling, ea' ambasadorii romani
nu gsiser un acopermnt spre a se adiiposti, ci trebuir
s intind corturile in mijlocul ruinelor.
17

Prisms, ed. Bonn p, 171.

22

ISTORIA ROBIliNILOR

De aici Innainte pan5 la Durare, ambasadorii trecur5

prin un cmp albit de oseminte omenesti, rAm6site1e m5celului Ingrozitor c5ruia fusese expus5 poporatia locului. Ambasada
venise dela Naissus in linie dreapt eare Durfre, probabil prin
valea Moravei si trecuse fluviul pe liing5 gura acelui afluent,
al s5u, in Banat pe care'l strbilt prin partea apusan6 si

ses5 a sa. Dup5 o int5ie audient5 la Atila, ambasadorii fur invitati

a merge dupil rege care apucA spre resedinta lui, care nordul Pano-

niei. In drumul lui, Priscus ne spune &A trecit peste mai multe

riuri, din care cele mai mari dup5 Istru ar fi Drecon, Tiga

i Tifisas ls. Cel MUM nu poate fi identificat "cu nici unul din
riurile existente ; celelalte dou5 redau numele cam schimbate
ale Tisiei si Tibiscului : Tisa si Timisul. Pe cnd strilbdteau

sesul oriental al Banatului, Priscus spune e le aduceau de

prin sate ca nutriment, in loe de grAu, malaiu i in loe de vin,

mied, numit astfel in timba locuitorilor indigeni19. Asemenea
si servitorii Huni care ii intovArAsau duceau cu sine m5laiu

si o bilutur5, pe care si-o pregAteau din orz si pe care barbarii o numeau camus. Mai arat eft' dup5 ce fAcur5 o c515torie lungA, intinserii spre saril corturile lAng5 un lac care aved
ap bunA de b5ut si la care locuitorii satului vecin veniau dup5

ap. Aceste sate prin care treat Priscus erau locuite de o poporatie alta decAt cea hunic5 pe care el o denumeste cu numele de barbar, pe cand acea ce locuid In aceste sate este
-desemnatil ca poporatie indigen5. Aceeasi deosebire reies6 si din

indicarea lui Priscus c indigenii ar bed mied, pe cnd barbarii ar intrebuint bilutura artatil numit camus.
Nu credem e aceast poporatie indigen5 a Banatului
,apusan &A fi fost Daco-Romanii, ci erau poate niste triburi
-slave aduse sau impinse innainte de n5v51irea Hunilor, precum tot as vor fi fost si locuitorii satelor acelor ce Ingrijiau
de bolnavii din Naissos. Inteadev5r limitele Daciei nu iesau
din regiunea muntilor Banatului ; ha indilrtul chiar a liniei
pe care cIiIiitorea Priscus se intindeau valurile romane menite a apr Dacia din partea. apusului 2
S'a crezut a se descoperi in Priscus, urme despre eNistenta unei poporatiuni de obArsie latinit in Imperiul Hunilor.
Istoricul bizantin vorbeste, anume in mai multe locuri de
Ausoni si de limba Ausonilor, parnd chiar, In unul din ele,
a face o deosebire intre acestia, si poporul Romanilor. El
spune anume despre Sciti" ca fiind o adurf5tur din diferite
" Priscus, ed. Bonn., p. 183 : (Eta

Tariiactp.

" Priscus,

Ap:rotoy ),,erilevo ma '6

Tiyas xal

ed. Bomf., p. 183 : ah !Liao; intxcupEor; xcaotip.avoa. Mied

se bea pana tarziu In Virile romane. Un doc, din 1633, da ca pret al unui pa-

=ant 130 de unglti*i 10 poloboace medu. Ghibanescu, Ispisoace si zapise, II, 1, p. 19.

" Vezi harta.

00111 HW1I

i GEPIZII

23

popoare, vorbesc cu preferinta pe langa limba lor barbar,

sau bimba Hunilor, sau a Gotilor sau chiar i. aceea a Auso-

nilor, acei dintre danii care vin in atingere cu Rol-1=U. Acest

loc a fost pus in legatura cu altul in care Priscus arata ca. un
caraghioz, Zereon Maurusius, intrand in sal la sfaritul unui
banchet dat la curtea lui Atila, ar fi inveselit pe toti comesenii prin o cuvantare rostit in bimba ausoniccl, impestritata
cu cuvinte gotice i hunice 21 Ausonii insemnand in latinete
roman vedija, s'a dedus de aici ed. Priscus ar intelege prin
limba ausonica, latina poporand 22, vorbita de Daco-Romanii
din Dacia traian.
Marturisim ea o asemenea explicare, ne pare
cam indrazneata. Daca s'ar
primi argumentarea ca cu-

vntarea lui Zercon, n'ar

fi provocat rasul tuturor,
dacia n'ar fi fost inteleasa,

atunci am fi siliti s admitem ca majoritatea e-

filor huni dela masa lui

Atila ar fi cunoscut dialectul poporan al tranilor

din Dacia,

Vasul octogon de laPetroasa.

lucru ce nu se poate primi cu nici un chip,

fiind date relatiile dintre aceste popoare. Apoi Priscus ne mai

spune ca, un barbar, ce statea la masa langa el, Ii adres
cuvantul in limba Ausonilor 23, cruia Priscus Ii raspunse, pro-

babil in aceeai limb, pe care el cel putin o intelesese, de

oarece Il vedem ducand cu vecinul su o intreaga convorbire.

lata'l deci pe bizantinul Priscus cunoscand i vorbind limba
! Noua ne pare mai firesc lucrul de a admite
strabunilor
c Priscus, in mania sa de archaizare, de0 numia pe Romani
cu numele lor, desemna graiul latinesc, sub numele invechit
de limba Ausonilor, cand atunci se explica i. faptul cum
Hunii care veniau In atingere cu Romanii, cunoteau i bimba
latin i cum Zercon Maurusius va fi parodiat o latineasca
pocita, amestecata cu cuvinte hu nice i gotice, pe care comen-

senii lui Atila nu aveau nevoie sa o inteleaga numai decat

spre a rade de ea, ha tocmai rdeau aa de tare, fiind ca nu
o intelegeau. Atunci ni se explica i convorbirea lui Priscus

21 Priscus, ed. Bonn., p. 190: (EvauZeg 7clp '610TEC it* vi7 aprcipa
puppet.) T),Woo-a CnXoticiv 4 r'qv Wilmer., 41 TtY r6Taq.01,4 xo.1 Ttv Moovtuv

Despre Zercon spune, p, 206: crt Tap

b'oots austiiv np Pop.cdon

Abooviluv 'Hilo Tao 05vvwy v.t1 vv Tin rt&tuv napapArk 1)vravz.

22 Niebuhr, explicA In Indicele lui Prisms, p. 615, lingua ausonica prin
latina rustica.
22

Priscus, ed., Bonn., p.

206.

24

18TORIA ROMINILOR

cu barbarul dela mas, purtat in latineste. Credem deci

Priscus nu poate fi invocat ca mrturie serioas pentru pre-

zenta Romanilor in Dacia, pe timpul Hunilor 24, ceeace nu inseamn deloc c' ei nu s'ar fi aflat in ea. Priscus nu trecuse
In cAltoria lui, prin locurile unde ei triau pe acel timp, mutiii

ci cum am ardtat'o, pe dincolo de muntii

Banatului si a valurilor romane, In afar chiar de hotarele

Daciei lui Traian.

Putin timp dup ambasada lui Maximianus la curtea

lui Atila, regele Hunilor se scoal cu mare parte din poporul
pleac ctre apus, trece in Galia, uncle este bAtut la
Chlons-sur-Marne de ctre Romanii comandati de Aetius,
aliati cu Francii i Yizigotii, strAbate cu toate acestea innainte
prin Italia pan la Roma, pe care o crut gat din rug5-

mintele papei Leon I, cat si de o team superstitioas, acea

de a nu se atinge de urbea etern. Atila dup aceea se intoarce la resedinta lui in Panonia unde moare chiar In ziva
cand contractase o nota cstorie cu frumoasa Ildico, Hildegunda cantecului Nibelungenilor. Asupra cauzei nprasnicei sale
morti, au umblat totdeauna mai multe versiuni unii spuneau

c' ar fi fost ucis prin un complot urzit de impratul roman ;

altii ca' ar fi cAzut jertf rzbunrei sotiei sale, ai crei printi fuseser utisi de regele barbar, si a treia in sfarsit, aceea
oficial oare cum, si crezut in tot Imperiul Hunic, c moarta
lui ar fi fost fireasc, provenit din un atac de apoplexie.
Moartea lui Atila fu semnul peirei si a imperiului intemeiat de el cu atata repejune. O lupt sangeroas izbucni
Intre numerosii si copii cari formau ei insisi un popor in-

treg ; iar pe de alt parte popoarele germane, si mai ales Gepizii

Ostrogotii, ai cror regi se bucuraser de o mare vazA pe

timpul lui Atila, fiind desconsiderati de urmasii si, ridicar'
steagul rscoalei. Se imp'rtir domniile i popoarele si dintr'un corp se fcur mai multe membre, care nu mai suferiau
de aceeasi boal, ci cu capul tiat se sfasiau unul pe altul,

care nici and nu si-ar fi aflat perechea, dacA nu s'ar fi nimicit mutual prin rnile lor, natiunile cele mai puternice ale
pmntului" 25. Intr'o lupt urias data' pe malurile Dravei,
Elac, fiul eel mai mare al lui Atila, pieri i popoarele germane
i imprtird posesiile apusene ale Imprtiei

Invingiltoare

24 Rposatul Vasile Burld, Intr'un articol din Revista pentra istorie,

archeologie ;i fitologie, II, 1883, p. 289, si urm., a sustinut interpretarea lui
Priscus, pe care o combatem noi. Desi lucrarea lui Burla face un puternic efect
la prima ei cetire, la o mai iinwita cugetare, nu te convinge. Aceeasi teza ca
lui Burla a Post sustinuta de Hasdeu In Romdnti 136ndleni in Analele Acad,
Rom., II., Tom., XVIII, 1896. Si D. Onciul, Originele Principatelor rorncine,
p. 146, se pleaca spre o asemenea intr.nretare a lui Priscus.
33 Jordanes, L.

GOTII, IIUNII

I GEPIZII

25

Hunilor. Gepizii sub Ardaric ocupa pentru cAtva timp cmpia

Tisei, coborndu-se de pe la izvoarele Vistulei, unde se ae-

zaser atunci cAnd se strmutaser impreunA cu Gotii din

trile scandinave 26, iar Ostrogotii se aezar vremelnic in Panonia apusanA dincolo de DunItre, pnti ce o nou strgmutare impinse pe Gepizi peste Dunre in Moesia, iar pe Ostro-

goti dincolo de Alpi, in Italia. Hunii parte se contopesc in

sinul celorlalte popoare, parte se retrag cu incetul iar in
pille Aziei de unde veniserii.

Lsat'au Hunii urme din trecerea i sillpAnirea lor, in

trile romne? Atingerea lor cu Romnii, fiind tot dum-

FibulA in formA de pasere.

Vase din tezaurul dela Petroasa.

nease, i poporatia Daciei fugind innaintea or in munti, cre-

dem c aceste urme trebuie sA fie foarte slabe. In toponimie

s'a pAstrat numai ct muniele Hunilor in tinutul Seghi,oarei
In Transilvania. Resturi n limba Romanilor, chiar de vor fi
rAmas, s'au amestecat cu acele mai noue din bimba avar, apoi
din ca ungureascg, fiicele limbei hunice. Din aceasta nu ni
s'a pstrat nici un singur cuvnt, afar de cAteva nume proprii care se reg6sesc pang astzi in intrebuintare la Unguri.
n Jordanes, XVII; Ptolemeus, III.

5.

26

ISTORIA ROMINILOR

Gepizii.

SA cercetm strAmutarea Gepizilor.

Am arAtat c Gepizii, scuturAnd jugul Hunilor, fi in-

tinsel% stApAnirea in cOmpia Tisei, la apusul muntilor ce despart Transilvania de Ungaria propriu zis de astzi, (muntii
Banatului, acei Mineriferi, ai Abrudului, Biharului si ai Vl-

ghiesei). Acesti Gepizi nu erau deal o ramurA a poporului

gotic, si vorbiau aceeasi limb cu Gotii 27. Jordanes, analistul

national al primelor popoare germane, ne spune, in repetite
rAnduri, c Gepizii ar fi avut in stpAnire Dacia lui Traian, struind anume asupra acestei imprejurAri 28., In cat din aseme-

ar rezult c ei au putut vein In atingere cu Ro-

iiea

Aceasta nu se poate admite fr de control; cAci Jordanes, scriitor preocupat mai ales de mArirea poporului su,
decAte ori este vorba de artarea intinderei stpanirei lui, va
fi dispus la exagerare. In once caz dominatiea Gepizilor asupra
Daciei va fi fost asemAnAtoare celei a Hunilor, fArA sA se fi
mipocit o atingere directA a poporului lor cu Daco-Romanii.
Apoi Gepizii nici n'au stat Inuit timp la nordul Dunrei, ci
s'au strmutat in curAnd, dup coborArea lor dela originile
Vistulei, dincolo de fluviu, in Dacia Aurelianti, pstrAnd asupra fostelor lor locuinti numai o suzeranitate nominalA. Astfel
Procopius care trete pe timpul lui Iustinian, si a fost secretarul generalului Belizarius, spune anume despre ei, c vechile lor locuinte au fost la sudul Istrului; aici Gepizii ocupar Singidunul si Sirmiul cu regiunile fnvecinate, atAt in
dreapta at si In stAnga Istrului", si aceast artare atAt de
preciz este repetatA de scriitorul bizan tin in mai multe rAnduri 28. Menandru spune asemenea cA Balan, chaganul Avarilor (care locui In Panonia), trecAnd Istru, a fntrat In hotarele Gepizilor ". Sirmium si Singidumun fiind asezate unde
astAzi se OVA orasele Mitrovitz si Belgrad in SArbia, i Gepizii
ocupAnd aceste orase si locurile invecinate dincolo si dincoace
de Dunre, rees. &A la nordul fluviului ei aveau In stpAnire partea ses6 a Banatului, pAn. In muntii acestuia, In care
munti trrti si parte din poporatia daco-roman. In acel ses
17

Jordane, XVII: Gepidae namque sine dubio ex Gothorum pro-

sapia ducant originem".

28

Idem, XII: Daciam dico antiquam, quam nunc Gepidarum po-

puli possidere noscuntur, quae patria in conspectu Moesiae, trans Danubium corona montium cingitur, duos tantum habens accessus, unum per Bontas, alterum per Tapas. Hanc Gothicam quam Daciam appelavere maiores (quae nunc

ut diximus Gepidia dicitur), tunc ab oriente Roxolani, ab occasa Tamazites

a septentrione Sarmatae et Bastarnae, a meridie amnis Danubii fluenta terminant".
Procopius, De bello vandalico, I, 2, p. 313; Idem, De bello gothico, III.

33, 34.

88 Menander, ed., Bonn., p. 310.

HOTli HUNI1

i GEPJZII

27

al Banatului se si Intalnesc mai trziu Inca trei sate gepidice

dupa distrugerea Gepizilor de Longobarzi. Generalul Priscus,
care face In 601 o expeditie langa Tisa contra Avarilor aminteste de acele sate 31

Este deci 1nviderat ca daca Gepizii au putut ave un

moment sub stapanirea lor Dacia Traian, atunci cand stationau Intre Tisa i muntii apuseni ai Transilvaniei, pe timpul
lui Jordanes, dud Avarii le luasera locul i Gipizii traiau
peste Dunare, nu mai putea fi vorba de o asemene stapanire.
Jordanes avea interes a intinde, cat se putea mai mult,
stpanirea poporului su, i de aceea bnuim la el o ameste-

r 'V
t;

Discul cu figuri.

'

Fibule dela Petroasa.

care poate intentionata a Daciei lui Aurelian cu acea Traiana,

cum si acea a Gotilor cu poporul trac al Getilor, in scop de a

urca pe de o parte cat se poate mai mult in timp fnceputu-

rile poporului Gotilor, precum pe de alta din dorinta de a largi

i In spatiu marginile tarilor in care domniau neamurile din

care si el facea parte. De altrnintrele Jordanes nu pare a'si

da bine sam despre cele ce intelege prin Dacia veche (adeca

Traiana). El spune inteun lac ca Gepizii ar sta langa fluviileMarisia, Miliare, Gilpil i Grissia, care at intrece pe toate
celelalte riuri32, iar aiurea arata marginile tarei Gepizilor, ca
Teophylact, VIII, 3.

n Jordanes, XXII; Gepidae sedent iuxta Ilumina Marisia, Miliare

et Gilpil et Grissia, qui anmes supradictos excedit".

moat.% ROMINILOR

cuprinse intre riul Tisa, care ar uda-o despre nord i apus,

Dunrea despre sud si Tausis despre rsrit, ale crui unde

iuti i spumoase se reped furioase in Dunre 33. Dup caracterizarea cursului lui Tausis, credem ca acest riu s fie Oltul.
Insemnat ins pentru pozitia geografic6 a Gepizilor este faptul
c ei ocupg basenul Crisului, care dup cum este cunoscut,
izvoreste de pe laturea exterioarcl a muntilor ce separ Transilvania de Ungaria, deci curge In intregimea lui alai% din
Dacia : nu mai putin de bgat in sam este si imprejurarea
c Jordanes d ca granit apusan a trei Gepizelor riul Tisa,
in cat se vede deci c i el pune, ca regiune ocupat de acest
popor, mai mult campia Tisei, pe unde si pe acolo curge riul
Muresului, cleat Dacia lui Traian. C ei i vor fi intins stpanirea, adee prdciunile lor, i prin vile Samesului
Muresului pang In Transilvania, cine ar putea-o tg'dui, de
oarece in decursul intregei istorii, stpnii Panoniei au fost
si acei ai Transilvaniei?
Astfel deci s'ar putea imp'ca spusele lui Jordanes cu
celelalte izvoare contimporane, in sensul acela, eft' Gepizii locuiau inti la nordul Dunrei, in cmpia Tisei, intinzandu'si
stpanirea i asupra Daciei lui Traian ; c' ins, putin timp
.dup coborarea lor in aceste regiuni din prtile Galitiei, s'au
str'mutat peste Dunre in Moesia, unde sttur pan ce poporul lor fu nimicit de Longobarzi si de Avari. GA nu au ['Amu urme germane, nici dela Gepizi in sinul poporului roman,
trebuie s ne mire tot atat de putin ca i lipsa aflrei de
elemente gotice, de oarece poporul daco-roman se' retr'sese

In mare parte, incA dela nvlirea Gotilor si a Hunilor, in

muntii i pdurile Daciei, i chiar dac Gepizii ar fi dat peste

Romani, in incursiile lor in Transilvania si muntii Banatului,

aceast atingen a lor dusmneascA cu Romnii, nu le-ar fi
clat prilejul a lsa in nationalitatea romn urmele unei viete
comune.

Gepizii deci locuind, cea mai mare parte din timpul cat
-

au trit la udul Dunrei, in regiunea Sarbiei si a Bulgariei,

tot acolo asezandu-se i Gotii, din care rman insemnate

palcuri, chiar si dup ce se duce greul poporului lor, in Italia
Spania 84, se intelege dela sine c6 dac Romanii ar fi pe-

" Jordanes, V, Nam Tisianus per aquilonem eius corumque discurrit;

ab Africo vero magnus ipse Danubius ab euro fluvius Tausis secat qui rapi-dus ac verticosus in Histri fluenta furens devolvitur".
4 Insusi Iordanes, LI, mArturiseste a pe timpul lui, 550 d. Hr., Gotii
minori, al c5ror pontifice fusese Ululas, ar loan In Moesia, In regiunea nicopolitana langa muntele Haemus : Erant siquidem et alii Gothi, qui dicuntur
minores, populus immensus, cum suo pontifice ipsoque primate Vulfila qui eis

dicitur et literas instituisse hodie que surd in Moesia, regionem incolentes Euco-

politanant. Ad pedes enim montis, gens multa, sedit pauper et imbellis, nihil
abundans, nisi armento diversi generis pecorum et pascuis silvaque lignorum;
parum habens tritici, ceterarum specierum est terra foecunda".

GOTII, HUNII

I GEPIZII

29

trecut In acest timp in Moesia alturea ca ei, i dac Gotii i

Gepizii s'ar fi contopit in nationalitatea Romnilor, acetia

r And ar fi venit Innapoi mai trziu In Dacia, ar fi trebuit

numai de cAt s aduc cu ei urmele inriurirei germane asupra

graiului lor. Lipsa unei asemenea Inriuriri, departe de a fi,
cum credeau Sulzer i Roesler, un semn CA' Romnii nu s'ar
fi aflat in Dacia pe timpul nvlirei acestor popoare, este

tocmai cea mai bun dovad, c Romnii n'au prsit niciodat Dacia traian, spre a teal dincolo de Dunre 35.

2. DACO-ROMANII IN AIUNTI.

Dovezi din analogie.

Iac de pe timpul lui Hadrian,
Incepuser popoarele barbare ce locuiau In apropierea Daciei,
a neliniti pe locuitorii provinciei romane, venind cnd sub
form de bande de hoti, cnd In trupe mai mari, spre a atacA
poporatia daco-roman 36 Gat timp numai Sarmatii i Dacii
neatrnati lovir provincia, locuitorii ei se aprar i rspinser, cu ajutorul Impratilor, loviturile lor. De pe la 238 ins
se adaug atre incursiile acestora, acele ale Gotilor, mult mai
barbari i slbateci decAt ei. Am vzut cum la inceput Romanii lupt vitejete i in contra acestor noi nvlitori. Ei

revin ins Cu o furie tot mai adaus, distrugnd mai multe

orge din Dacia, IncAt pericolul nvlirei lor devine tot mai
simtit pentru poporatia daco-roman. E probabil ea' de pe atunci incepur cettenii cei mai avuti i mai putin inimoi
a_prsi provincia, pentru a cAut adpostire, nu att in Moesia, unde Gotii vrfuiau mai ru chiar decAt in Dacia, ci
In prtile mai luntrice ale Imperiului Roman. Cu timpul
ns,i acei pe care dorinta ctigului Ii retine in Dacia, cu
tot pericolul cAruia se expuneau, fur' nevoiti s o prsasc,
dacA nu voiau s"i vad agonisita lor devenind prada barbarilor. Astfel se deertar cu incetul oraele Daciei de clasa
amid a poporafiei lor. Am vzut inteadevr, ch barbarii aveau
drept tint In pr'dciunule lor, mai cu osebire ora,ele, cci
'5 Hasdeu care a dovedit ca nu sunt elemente gotice In limba romana
sustine prezenta unui element gepidic In ea; numele propriu al zinei Ramazina frigurilor la Banateni, sprijinindu'si parerea pe legaturile ce ar existi Intre
friguri i frica i aratand apoi ca terminul de filma Inseam/1A In Evanghelia

lui Ulfilas teama, uimire. Cercetarea lui Hasdeu, Romdnii Bandreni In An. Acad.
rom., II, Tom. XVIII, 1896, foarte erudita, Ii lasa 1ntiparirea celor mai multe
din demonstrarile acestui Invatat care une ori ansa are scanteeri geniale : c.1
ar putea a fie si ash.

'5 Vezi Vol.

I p. 206

30

18TORIA ROMANILOR

ceea ce'i atrged pe ei, erd mai ales setea aurului, metal pe
care'l tiau ea' se ascunde mai curnd in lzile boga Olor de
prin orae, decAt sub cAptiul locuitorului dela tar. Oraele

fiind distruse, date prad flckilor, i poporatia lor cea srac erd nevoit s'A le prsascA i s catite aiure adpostirea
existentei.

Ce deveni aceast poporatie impreun cu acea care locui pe ogoarele Daciei? Prsi i ea oare provincia ? Aceasta

erd peste putint, din pricina slabelor ei mijloace, cu toatec nici ea nu puted rmned expus la vlmagul nvlirei,
care produced in panicii locuitori, efectul ce'l face un cArd
de lupi intrati deodat inteo turm de oi. i ei o rupeau
de fug, cnd auziau c vin barbarii. Unde se duceau ins ?
In adpostirile invecinate ale muntilor i pdurilor, pentru
a puted fi pururea aproape de casa i de ogorul lor. De indat
ce barbarii dispreau, se inturnau iar la locuintele lor
date i pustiite, uneori, nimicite, plngeau pe ruinele in care
se prefAcuse averea cu greu cdtigat, se apucau de rddicat
din ceuu dr.mturile ; de dres, de adunat imprtiatele
lor avutii, cdte nu incpuser in grbitele mni ale nvlitorilor, cAnd deodat iari rsund alarma, iari veniau barbarii, iarAi fugiau locuitorii prin vgdunele muntilor
desiul pdurilor.

Avem o dovad invederat c luci urile inteadevrir se

petreceau astfel. Cetatea Troppaeum Traiani din Scitia Mi7
noar fusese distrusil de Goti ; dar locuitorii ei imprgtiati se
strnseser iar la cminurile lor i, mai necjiti. mai strAmtorati ca innainte, duceau totui mai departe povara vietei
lor oropsit. De asemenea oraul Histria fusese distrus in 238;
totui se afl mai tArziu impoporat. Tot ad am vzut cum
fusese ruinate oraele Naissus i Sardica, pstrand totui o
rmit de poporatie ". Acela lucru ni'l dovedete istoria
tuturor nvlirilor petrecute in timpuri mai apropiate de noi,,
i care toate ne arat ca de mult tine la slluirea lui omul
aezat, cAt de greu se desparte el de casa ce'l adpostete,
de ogorul ce'! hrnete. Chiar puterile naturale, fenomenele
ingrozitoare ale cutremurilor de prnAnt, in care tot ce poate
fi mai sigur i mai temeinic in aceast lume, pilmntul pe care

stai, se clatin sub picioare, inc nu sunt in stare s

prteze pentru totdeauna pe om de locul unde a trlt. Lisbona,de i a fost drmat cu desvdrire in 1755, de un cutremur,

astzi se innalt iari mndr pe ruinele de alt dat. In.

America centrara' sunt orae care au fost rsturnate de cate" V. PArvan, Cefalea Troppaewn in Buletinul com. mon. istorice, IV, 1911,
p. 165. Pentru Histria d. PArvan citeazA pe Pick, Manzen von Dakien und Msien, p. 147. Pentru Naissos i Sardica vezi mai sus, p. 21.

GOTII HUNII I GEPIZII

31

Cu toate acestea necontecinci ori de puterile elementare,

nit
omenirei le ridicA iari din d'aramkurile lor.
Un cutremur intmplat odat inteun loe, cine ea'spunde
el nu se va repet? Ce lucru dar impinge pe om a nu se desbpi de locul primejdiei? Este credinta oarba' i necontenit
InnoitA, ea' nenorocirea suferit de el este cea de pe urmg.
Atat de puternic6 este in omenire, speranta in vremuri mai
bune? I
Am spus c istoria tuturor n'av'lirilor mai noue ne poate

-clovedi faptul c' pe cnd poporatia cea bogat fuge in depk-

tare si se desta'reaz, cea sgrac caut aapostire, pe cat se

poate mai mult, in locurile invecinate. Tocmai istoria poporului roman care a fost bntuit de n'AvAlirile tAtAresti pan'a

la sfarsitul secolului al XVIII, ne dovedeste acest fapt cu

prisosint. De cte ori veniau Thtarii, ce fAceau Romnii?
Isi pArsiau ei lara ? De loc, de oarece Ii regAsim la fiecare
nou n'AvAlire iargsi asezati in locuintele lor. Fugiau pentru
un moment, luAnd cu sine cnd puteau, avutia lor
frumoasele lor vite, si se ascundeau la munti si la codri ; apoi

,cum se insenina cerul, iarAsi se intorceau la c6minele lor, &Armate i pustiite de Mari, r'mnnd sA o rup6 iartisi de

fug' la cea dinti veste a revenirei lor. Cronicarii nostri sunt

plini de aceste stiri ale fugei poporatiei rilor romne, in
aapostirile firesti, la venirea TAtarilor. Astfel Neculai Mustea
spune ch. Tgarii dup obiceiul lor au rsat ciambur in toate
pArtile in sese zile de au prAdat i robit, i fiind calea grea
i oxnetii mari, nu s'au pulut ascunde biefii oameni i s'au umplut de robi si de dobitoace clun eran sniile i bej6niile, asa
le aduceau incrcate de mueri i copii degerati si fete mari,
cum erau mai amar, si am fost fat de am vAzut aceste" 88.
Ioan Canta pune c in domnia a patra lui Constantin Mavrocordat toat'd puterea turceasc6 se suise in capul -Wei la
cetatea Hotinului, i fara se bejenise la munfi i la_codri" ".
Constantin Upitanul, cronicarul Muntenia- adaugA cA oamenu cer prosti erau fugifi prin pcIduri i prin munfi pentru o
veste ce venise c vor s'a robiasc tara Ttarii" 40. SA se observe a In acest loe cronicarul spune, c acei ce fugiau prin
munti eran clasa de jos. Cei bogati fugiau i ei, Ins in niste
ad'Aposturi mai indarnAnatece ; de obiceiu peste granitA, in
Polonia san Transilvania. Acest fapt era ash de cunosuct timpurilor noastre mai vechi, Meat Il vedem reprodus de anaforaua obstestei adunki din 1817, ca explicare a impopoerei
mai mari a muntilor &cat a cmpului. ,,Nu putin norod de
14 Letopisefele fdrei Moldovei, III, p. 62.
44 lbidem, p. 193.

Magazinal istoric p. Dacia, III, p. 252.

32

ISTORIA ROMANILOR

locuitori pAtime dupg vremi de ngvAliri strgine si intru aceastg pricing unii mizuiau in pcIrlile muniilor, Mud locuri
tari spre a se puled apeirei" 41. Miron Costin in poema polonA
induce cu tot cuvAntul cg asA au trebuit s'A se fi petrecut
lecrurile si la intAile avgliri ale barbarilor in Dacia. El spune
cg atunci and colonistii nu mai puturg infrAnA furioasa multime inngbusitoare, s'au retras in partea mun(ilor, lgsAnd pustii
frumoasele lor orase". Tot as arat un document din 1652
cg norodul din Moldova fuge dela Iasi si se grAmAdeste tot
la poalele muntilor 42
Posedgm o importantri mArturie contimpurang nAvglirei ttgresti celei mari din 1241, care ne aratA iargsi, cA efectul acestei niivgliri, una din cele mai furioase pe care le-a

inregistrat istoria, nu fu acela de a destr pe locuitori, ci

numai de a'i arunch in munti si pgduri. Cgluggrul Rogerius.

prins de 'Mari si scApAnd dela ei, vine fugar in Transilvania pe care o strgbate in toatg intinderea ei, pe urmele pustiirilor fAcute de TAtari. Vom stgrui aiurea asupra acestor
Pustiiri ne mai pomenite. Aici atAta vroim sA raportgm, cum
Rogerius all inteun loe poporatia tgrei adgpostitg intr'un
pisc de munte, asteptAnd mereu sg se strecoare furtuna orneneascA ce vifori la poalele lui. Si er acolo ne spune nenorocitul Rogerius, la o depgrtare de vreo 10 mile lAngg o pgdure, un sat care se chiernA Praia in limba vulgarg, si din
jos de pgdure, la patru mile, un munte minunat si innalt,
pe al cgrui vArf se rAdicau niste stAnci ingrozitoare. Acolo cgu-

tase scApare o mare multime de bgrbati si de femei, care,

salutAndu-ne, ne primirg cu lacrimi, intrebAndu-ne despre

primejdiile ce le indurasem. Ne oferirg o pAne neagrA, fAcutg

din Ming si coar de stejar. Am stat aici o lung de zile si nu

indrgzniam. a ne cobori ; dar trimeteam adese ori descoperi-

tori care sg afle si sg ne spung, dacg mai rAmAsese in Ungaria

vreo parte de TAtari, si cu bate cA adese ori lipsa de hrang

ne sili a ne lAsa spre pgrtile ce fuseserg cAndvA locuite, totusi nici odatg nu ne el-A sigur coborisul". Tot as ne spune
Presbiterul din Diocleea (veacul al XIII), cg in acele vremuri multi Crestini, nevoind a se supune moravurilor spur" Uricarul lui T. Codrescu, Iasi, IV, p. 327. Dimitrie Cantemir, ;Iro-

nical IVIoldo-Vlahilor, edijia lui Sftulescu, Iasi 1835 I, p. 303 emite pArerea cii
retragerea colonistilor de cAtre Aurelian din Dacia sA fi lost numai vremelnicd,

pAnA la reinturnarea lui din Azia, pentru a'i feri in acest timp de niivillirile
barbare. Des! aceastA Were nu ne pare intemeiatA, Cantemir aduce o asemAnare care are insemnAtztea ei. El aratA cum pe timpul lui chiar, and veniau

nAvAlirile tiitare, locuitorii erau luaji chiar de ocarmuire si strAmutaji la munji,

pfinil se strecurit primejdia.

" Arhiva istorica, I, 1, p. 169 1652, Iunie 14, de la G. Racoti, Hum.,

Doc., XV, 2, p. 1207.

GOTII, HUNII

I GEPIZII

33

cate ale barbarilor, fugiau zi de zi in toate pArtile i se fmpreunau cu cei ce petreceau in munte In locuri tari" ".
Apoi and vedem c cea mai strania din toate ndvdlirile nu avuse alt efect deat de a impinge poporatia sdracd
In addposturile muntilor, pentru ce am admite a pe timpul
primilor nv1iri, lucrurile s'ar fi petrecut altfel i intreg poporul daco-roman ar fi pdrdsit tara ce'l hrdnise pnd atunci ?

Faptele omenetI sunt de dou. soiuri : acele ce se referd

la inteligentd, care sunt necontenit schimbdtoare i alatuesc
substratul miFdrei istorice, i acele ce se tin de viata lui animaid, in care intrd i partea mai de jos a vietei pasionale.
Aceste de pe urm se vor repet totdeauna, schimbAndu-se
numai at prea putin, i aceasta numai in modul lor de manifestare care unprumutd adese ori elemente intelectuale. Limba,
gandirea, religia, tiinta, artele i meseriile poporului se vor
schimb ; iubirea, ura, gelozia, invidia, frica, simtimntul con-

servdrei traiului vor determinA in totdeauna pe oameni la

acelai fel de fapte. Dacd ar fi deci cu totul neistoric a conchide,

dela un fenomen intelectual din vremile noastre la unul de

aceeai naturd din timpuri trecute, este din contrd Cu totul
indreptAtit a admite, a In sfera pasionatd, omul a lucrat
In totdeauna in acelai mod i a scoate, acolo unde nu avem
probe directe, din faptele precum ele se petrec sub ochii notri, cele ce au trebuit s se intmple in timpurile dela care
nu ne-au rdmas mdrturisiri.
Pe acest temeiu psihologic am admis i noi Incheerea
pe deplin !ogled a lui Miron Costin, cd fenomenele, produse
de nvdliri In timpurile vechi, au trebuit sd fie in tocmai cu
acele ce se constatd in timpurile mai apropiate.
Loeuintele Romnilor In muni. Aproape deci tot poporul daco-roman care nu putuse prAsi provincia, se retrsese In munti in fimpurile ndvAlirei, atunci and vdzandu-se
pdrsit de impArdtia de care se tinuse, el fu Idsat in voia in" Rogerius, Miserabile Carmen in Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum, I, p. 320: Et erat ibi ad decem milliaria iuxta silvam, villa quae
Frata dicitur in vulgari et infra silvam, ad quattuor milliaria, mons mirabilis
et excelsus, in cuius sutrunitate lapis et petra fundabatur terribilis. Magna co
hominum et mulierum confugerat multitudo, qui nos gratulanter uno fletu receperunt, interrogantes nos de nostris periculis ; obtulerunt tandem nobis nigrum
panem de farina et corticibus quercum pistum. Mansimus igitur uno mense,
iec fuimus ausi discedere, sed mittebamus semper speculatores videre et rescire
ns adhuc aliqua pars Tartarorum in Hungaria remansissent, et quamvis saepius

necessitate victualia cogente loca petiverimus quondam, habitata, nunquam

tamen noster tutus erat descensus". Pentru Presbiterul din Diocleea, vezi. Ibidem, III, p. 479. Freda este un sat ce existil i astAzi locuit de poporatie romAneascli. Vezi, Schemalismul Mitropoliei din Alba-Julia pe anul 1880, p. 92.
Ea se Imp5rtea In vremuri mai vechi In Magyar Frata i Olah Frata. Doc.
din 1465, Hurm., Doc., II, 2, p. 168.
A. D. Xenopol.

Istorla Romftnilor. Vol. II.

34

ISTORIA ROMANILOR

tamplrei. Aceast retragere in munti, inceput de pe cnd

nvlirile Gotilor luaser un caracter de tot ameninttor, deveni

i mai pronuntat pe timpul Hunilor, astfel Mat putem ad-

mite c pe la 451, cnd Atila plec ctre apusul Europei, muntii Transilvaniei deveniserti, in intregimea lor, adApostul poporatiei daco-romane.

De aici se explic imprejurarea cea insemnat, c Romall pn in timpurile mai noue, au ocupat totdeauna partea
muntoasei a frei, unde se OA documentate i primele lor urme, si de uncle ei se coboar apoi mai trziu pentru a infiinta
state in poalele lor, atunci cnd vremile se mai linistir.
Toate stirile cele
documentale ce le poseam asupra Romnilor, ni'i arat c locuind partea muntoas a podiului
Intre alte documente care vor fi studiate
mai la vale, citm pe unul din 1510 care spune c oile iobagilor nostri din Varalva au fost ft drept alungate din munfi".
Alt document din 1567 ne arat pe camera fiscald din Ungaria, rugnd pe regele Maximilian ca s propura dietei supunerea la contributie si a Valahilor care se ocup numai cu
vitele i stau In munfi. Al treilea document este din 1570 si
ne arat pe comitele Secuilor, Iaksch scriind &are senatul acestui popor : De aceea rog prietenia voastr ca in fie ce zi
th urcali munfii cu toat puterea voastr, i s sfeirdmafi pe
viclenii de Valahi, crutnd femeile i copii". 0 lege maghiar
din 1574 prevede prin art. 4 c si Rutenii i Valahii care
nu au case ci pi-in munfi i codri pasc vitele, vor plti numai
jumtate din dri". De asemenea episcopul Napragi, de pe
\timpul lui Mihai Viteazul, spune in raportul su din 1599 ditre
impratul Rudolf despre Romni, c6 ei ar fi imprstieti in
toat Transilvania, locuind mai ales in regiunea muntoase".
Este de observat c pretutindeni unde poporatia roman
sau romanizat, i deci deprina cu viata organizat a Imperiului Roman, fu expus la loviturile violente ale nvlirei
barbare, atunci cnd furia lor slbatic6 nu fusese ine stamprat prin atingere cu lumea civilizat, acea poporatie cut
In munti un adApost in contra grozviilor nvlirei. A in
sudul Dunrei g'sim poporatia roman adpostit in muntii

" 1510 Hurm., Doc., XV, p. 203: oyes iobagionum nostrorum de Waralya, de montibus, videlicet de alpibus, minus iuste abegerunt" ; 1567. Hurm.,

Doc, II 5, P. 612; comp. p. 662: Walachi qui tantum in silvis et montibus

non contemnendum pecorum numenun alunt, 1570, Fejer, Codes diplomaticus

regni Hungariae, X, 5, p. 143 Igitur adhuc vestras rogamus amicitias qua-

tenus cum tota vestra potentia singulis diebus Alpes ascendatis et perfidos Valachos penitus interficiatis, demtis pueris et mulieribus,", 1574, citat de V. PAIstorlograti vechi

noi, 1904, p. 36; 1699. Raportul lui Napragy

Hurm., Doc., IV, 1. p. 285: Valachi dispersi sunt per tot,am provinciam, montosa praesertim inhabitant loca".

GOTII, MINH 101 GEPIZII

35

Hemului, Rodopului i ai Pindului, unde ea ramane apoi ocupandu-se cu 'Astoria 'Ana chiar in zilele noastre. Astfel o
descrie mai intai strategul bizantin Kekavmenos cand spune
c astfel e obiceiul Valahilor ca familiile i turmele lor

petreaca din luna Aprilie 'Ana in Septemvrie pe mufti cei

lnnalfi i in locurile cele mai red" 45. Nicetas Choniates, croni-

carul Imperiului Romno-Bulgar, care vazuse el singur pe

Valahii din Hemus, In Insusirea sa de secretar al imparatului
Isac Anghelul, spune ca stapanul sat' gasi cetatile i satela
intrite prin Ilona metereze, iar aparatorii lor acafali pe

dupei chipul cerbilor, sdriau ca i caprele peste prtiptIstii

si nu primiau nici o lupta MVO" 46. Tot el spune despre Valachi ca satele lor ar fi foarte numeroase in Hemus, mai toate
asezate pe prei peistii, amefitoare, qi tnlfimi infricopte" 47. La
aceasta descrire corespunde intocmai aceea a rabinuluf evreu
Veniamin din Tudela care treca prin tara Valahilor dela sudul Hemului, i anume acea asezata In Tesalia. Aici zice
el, (dincolo de Sperchio) se incepe Valachia, ai carei locuitori

aezali pe munfi i dau numele de Valahi. In iutala ei sunt

asemene caprioarelor. Ei se coboara de pe mun-ti, In Helada
pentru prada i hotii. Nimeni nu cuteaza a'i Infrunta In razboiu i nici un rege nu i-a putut birui" 45.
Aceeasi parasire a locurilor sese i retragerea poporatiei
romane In munti se adevereste i In Raetia si Tirol, atinse
si ele de curentul violent al navalirei barbare. Asa Mommsen
spune despre Raetia : Muntele aparator era locul de scapare
cel mai apropiat al provincialilor care fugiau, In aceste tim-

puri pline de turburari, Innaintea Germanilor, atat din la-

rile Dunarei cat si din Noric sau din valea Padului" ; iar Steub
adauga despre Tirol ; Mai de Insemnat este insa, c tocmai muntele cel mai innalt, mai gol si mai salbatec din dosul lui Tegernsee este Inca plin de nume romanice" 45. De asemenea mai
gasim vechile colonii romane din insla Creta, retrase In munti
Innaintea navalirei Sarazinilor, i ocupand i astazi muntii
Albi din acea insula, sub numele de Sfachioti i Lachioti 5.
Reprodus locul de G. Murnu In articolul s6u Kekavmenos i Romdnii
din veacul al XI, fn Cono. iterare, XXXIX, p. 591.
45
Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 561.
'7 Idem. p. 487.
45 Arhiva istorica a lui Hasdeu, II, p. 25 (anno 1170).
c
4' Citaji de I. lung, in Zeitschrifi Itir ester. Gymn. (Die AnItInge der Rornaenen), 1872, P. 98, 99.
55

acesti Sfachioti si Lachioti nu sunt popoiatii doriene cum crede

Elise Reclus, Nouvelle geographie universelle, Paris, 1876, I, p. 135, ci Romitni,

a dovedit'o Intr'un chip nediscutabil colegui meu loan Caragiani In scrierea sa,
Studii islorice nsupra Romdnilor din peninsula Balcanului tip5rit numai In

parte sl nepublicatil Inca, desi e tocmai din 1888; p. 266.

a6

ISTORIA ROMANILOR

Pang. i Pie,,ile Roii fugira In munti pentru a se feri de apasarea Pieilor albe" 51
Argument geografie. Gaud vedem ca retragerea poporatiei romane la munte este un fapt ce se intalnete In toate
locurile, unde Imperiul Roman a fost bantuit de valurile cele
vijelioase ale navalirei, nu suntem oare siliti a admite, ca tot
astfel a trebuit SA' se petreaca lucrurile i in Dacia, unde acele

valuri lovira cu o putere deosebita, ca una ce er tara cea

mai expusa, prin aezarea ei, ciocnirilor barbare.

Exista lima' o dovada puternica, i nerasturnabila, ca
poporatia daco-romana, din Dacia Traian a locuit muntele
in tot decursul Veacului de Mijloc ; anume faptul ea aproape
toata terminologia geografica a muntelui, poarta un caracter
pronuntat romnesc_ Daca am enumera toate numele lanturilor i piscurilor din Carpatii tarilor romane, incepand dela
rnuntii Banatului, de a lungul coastei sudice a Transilvaniei
i apoi spre nord pe laturea Moldovei, pana in fundul Maramureplui, acolo pe unde se deschide in campia cea mare a
Tisei ; de asemenea daca vom cercet numele catenelor
piscurilor muntilor din partea apusana a Daciei, acei aezati
intre Transilvania i Banatul cu Criiana : muntii Mineriferii,
lanturile Abrudului, Biharului i a Vlaghiesei, aceste nume
precum i acele ale tuturor dealurilor ce tasar din ele, precum i acele ale tuturor riurilor, praelor i paraiaelor ce se
scurg de pe coastele lor, poarta aproape f 'Ara' exceptie un caracter romnesc 52. Zicem romeinesc i nu roman, adicei

caci dupa cum am spus-o i aiure, terminologia muntelui ramasa' din epoca romana, este foarte saraca, pentru motivul
c Romranii se fereau de munti, i Ii incunjurau pe cat le era
prin putinta ; prin urmare nici nu aveau nevoie s'a le dee nume
spre
recunoate. Faptul c muntele e plin in toate partile
sale de numiri romneti ; ca cele mai mici poteci i accidente
de tarana poarta numiri 'deosebite numai la poporul roman,
iar cnd aceste nume se intalnesc i in gura celorlalte natii
conlocuitoare cu Romanii In Transilvania, ele sunt numai cat
reproducerea i adese ori schimonosirea numelor romaneti,

aceasta ne arata ca partea innalta a Ord a trebuit sa fie

cutreerata in toate senzurile de poporul roman, i Ca' aceasta
botezare, atat de universala a tuturor partilor muntelui, a
" Elise Reclus, Ibidem XVIII, p. 49.
" La capitolul despre Sfavi vom aduce numirile slavone, care toate au
rAmas In gura Romftnilor. La ace! despre Unguri vom 16muri exceptia aparentA din tinutul Secuilor, unde terminologiemuntelui este In mare parte astazi
ungureasai.

GOTII, MINH I GEPIZII

37

fost datorit unei petreceri a lui foarte indelungate i stAruitoare In decurs de veacuri tntregi 53.
Efectul produs de retragerea poporatiei daco-romane
In munti, innaintea nvlirei, fu din cele mai insemnate. Ea
schimb cu totul fata Daciei,, intinzand moartea i pustiirea
acolo pe unde mai innainte fsun viata i se adun bnbelugareat i trezi ecourile linitite ale muntilor sub rAsunetul
vuetului omenesc. Oraele din cmpiile Daciei disprur unul
dup altul ; locuitorii graci din ele care, la in'ceputul n'v.lirei, le vor fi pr'sit numai vremelnic, vAznd c prd'ciunile

barbarilor devin tot mai dese pe fie ce zi, se deprinser din

zi in zi, cu traiul lor in ascunatorite muntilor, i petrecerea
lor aici lu un caracter mai statornic. Oraele pustiite de barbari, ne mai fiind ridicate din d'rmturile lor, muchiul se
prinse pe ruinele lor, i odat cu ele dispArur, din contiinta
poporului romn, i numirile ce le insemnaser.
Nu ar fi de mirare de a nu se afl nici un sin gur nume

de ora pstrat in gura poporului romn, dei in trile apusului se afl de aceste numiri indestule. InsA lipsa de nume
de orae, pstrate dela cei vechi in Dacia, are cu to tul alt
explicare decAt aceea pe care vreau s' i-o dee partizanii pgfsirei Daciei de Romani, adecti retragerea din Dacia a poporatiei romane.

Caracterul nvlirei barbarilor in Dacia este cu totul

deosebit de acela pe care ea l'a avut in celelalte tri ale Europei. In partea apusari a continentului nostru au n'vlit nu-

mai popoare germane, cel putin numai aceste intr'un chip

mai statornic. Hunii au trecut numai ct pe aci. Avarii i
Ungurii, dei au prdat uneori Germania, Frantia i Italia,
nu i-au ales in aceste tri locul sglluintei lor, ci in Pano-

nia, n preajma Daciei. Popoarele germane ele insi, inainte

de a se aezA in trile apusene, trecuser prin acele dela fsrit, de unde vene n'vlirea, .1 lovindu-le pe aceste cu toat
furia, fi revArsaser tot focul slbfciei lor asupra acestor
pArti i In primul loc asupra Daciei, i numai dura aceea,
coriti i induplecati c6-tre civilizatie, cei mai multi cretinizati
In prtile rAs'gritului, treceau mai departe c6tre Europa apusan. Pe cnd deci apusul Europei primi In sinul su popoare
ce e drept barbare, dar capabile i chiar doritoare de a se civiliz, Dacia fu copleit sau de aceste popoare la prima lor ciocnire, sau de altele de neam turanic, cu neputinV de a se polei
sau cultiv 54, care nu veniau s' se pun sub umbra puterei
Vezi exemple din aceasta nomenclatura In a mea Teorie a lui Roesler
Iasi, 1884, p. 201 s. u. si mai jos sub II, Avarii $i Slavii.
Daca Ungurii s'au civilizat, ei datoresc aceasta amestecului lor cu
14
rase civilizabile : Slavii i Romanii, care au transformat aproape Cu totul natura, lor. Cea mai buna dovada este fizionomia lor, care a pierdut caracterul
turanic si a luat pe acel european, ptuales la poporati a orasanerlscii.

38

IESTORIA ROMANILOR

Lnperiului Roman, ci se repeziau cu o furie nemaipomenita

s sframe i s pustieze tot ce le iei in cale. Era barbaria
In toata puterea cuvantului, barbaria cea oarb i Innascuta
rasei, nu acea care provine numai cat din lipsa unei culturi.
Ea trebui sa'i potoliasca furia prin prada i macel care se
revrsau tocmai asupra Daciei.

Pe cand in apusul Europei, cei mai multi barbari se

furiau In imperiul Roman, rugandu-se sa fie primiti In armatele

sale

i aumai cat atunci n'avaliau cu violenta, and simtira

la spatele lor suflarea inciumata a Hunilor, In Dacia navalirea

av totdeauna caracterul n'apustirei unor imense bande de hoti
care dadeau foc, daramau, pustiau, omorau, poate c'ar fi vrut
s stinga toata suflarea de pe acest pamant. i aceasta na-

valire nu tint' ca pentru Europa apusana vreo dou sute de

ani, ci se reimprospat necontenit in timp de aproape o mie,
Incat, lucru ingrozitor de &Wit, peste 30 de generatii de
oameni nu mai putura hafadui In linite de 1.6111 barbarilor care

pareau c curg din izvor ce nu vroi sa mai sece. Hunii,

Avarii, Bulgarii, Ungurii, Pacinatii, Cumanii i Tatarii, afar

de alte triburi mai mici, ale caror nume s'au confundat

Cu

acestelalte, iata pomelnicul bogat i inflorit numai al neamurilor mongolice ce s'au napustit asupra Daciei, In afara de
Goti, Gepizi i Slavi cari doar nici ei nu veniau cu ramura
de maslin In mni. j fiecare din aceste navaliri nu era decat
reproducerea celei mai de innainte ; atata numai c in locul
celor satui veniau a4ii tot mai flamnzi.

O asemenea navalire cazand asupra poporatiei daco-

romane, Intelegem uor cum de cei ce nu putur sa praseasca

cu totul Dacia, c'utar mantuirea lor in muntii acestei tari.

In apusul Europei fuga era exceptia precum am vazut'o bunaoara efectndu-se In muntii Sviterei i ai Tirolului ; de obiceiu poporatia romana ramase pe loe, iar moiile i orarle
Romanilor se umpleau pe zi ce merge tot mai mult de poporatie barbara. In Dacia totul fu daramat, pustiit ; nu ramase
piatra peste piatra din frumoasele orae ale Daciei, i poporatia ei umpla lumea sau muntii.
In nite asemenea conditii de viata create Daco-Romanilor, ar fi fost o adevarata minune ca sa fi ramas In Dacia
o terminologie geografica care sa fi pastrat pana astazi numele vechilor orae. Aceste fura prefacute in cenua i nu
se mai ridicara ; caci Romnii nu se puteau cobori ca popor
din muntii unde'i adaposteau existenta, cat timp barbarii
roiau necontenit la poalele lor.
Disparitia total a vietei de Stat romanil. Paralel cu
aceasta pieire a oraelor romane desavarita, mai ga'sim dispruta

Inca i o alta parte, poate mai tnsemnata chiar a vietii lor, care

ar fi putut sa loviasca tot a-tat de tare pe acei ce se mill de

HOTH, HUNLI 441 GEPIZIT

39

disparitia numelor de orase, dar pe care cu toate acestea nimeni

n'a bagat-o in samrt. Aceasta este stangerea vietei de Stat romana.
Daco-Romanii erau organizati in Dacia, ca provincie romana, precum emu organizati bunaoara locuitorii in Spania
Galia. Pe cand In aceste tari traditia Sta tului roman, numele
dregatorilor, limba oficiala i alte elemente ale vietei organizate

raman neatinse ele dispar in Dacia aproape cu desavarsire.

Astfel in Galia. familia Merovingilor devenind s MI:Jana Galiei

nu se gandi a distruge asezmintele politice pe care le gasi in fiinta.

Ea pretinse din potriva sa ocarmuiasca dup chipul roman si sa

continue imperiul. Daca vroim sa ne facem o idee exacta despre
acesti principi, trebue sa ne inchipuim niste oameni care vorbesc
latineste, care se imbracA dupa felul roman, care se apnea' de scris

latineste, carora le place mai ales a sedea pe pretoriul lor dupa

chipul Imparatilor si a rosti de acolo judecAti. PAstrand titlul
de regi ai Francilor, ei adaug bucuros titlurile In totul romane
de principe, patriciu sau om ilusrtu. Ei poartA insemnele imperiale,

coroana de aur, toiagul, hlamida i mantaua de purpurA. Ei au

o curte pe care o numesc, ca i imparatul, palatul sacru. Se

vede In jurul lor o intovarasire de dregatori si de curteni care
se numesc comifi, domestici, castelani, ref erendari, camerari.
Toate aceste numiri sunt romane : toate aceste dregatorii au trecut din palatul imparatilor in acel al regilor franci. Regii merovingiani, stapanii unei asemene puteri, nu avusera de cautat
mijloace noua spre a ocarmui oamenii, ci Intrebuintara pe acele

de care se slujise Imperiul Roman. Acesta organizase o carmurire central si o ccarmuire provinciala ; regii franci !Astral% pe una si pe alta. Principalul impozit direct era ca si pe
timpul Romanilor contributia fonciara. Nu numai cat el urm.
Innainte a fi strans ca si pe timpul imparatilor ; dar Inca stratigerea se facea dupA acelea5i registre de repartitii care fusesera
Intocmite de dregatorii impara testi" 55.

Pretutindeni deci cea mai depling continuitate intre viata

romana i cea a Statelor barbare.

SA cercetam lucrul In Dacia.

Aici din contra nu intalnim la poporul roman aproape nici

un singur asezamant politic mostenit dela Romani ; totul este
la ei nou i imbraca mai ales forma slavona, sub a carei inraurire
s'a Inchegat iarasi In Dacia viata de Stat.
Lasnd la o parte notiunile de Stat ce se tineau de centrul Imperiului Roman, precum acele de senat, patriciu, censor,
consul, Jima rat, din care numai aceasta de pe urma s'a paxtrat

In constiinta poporului roman, imbracata In haina mitica a

povestei, sa trecem la analiza elementelor politice provinciale

I)

" Fustel de Coulanges, Htsloire des institutions de l'ancienne France

p. 485, 453, 502.

40

ISTORIA ROMANILOR

anume la acele ce se constata' a fi existat in provincia Dacia, pentru a vedea : ramas-au vre unul din ele Inca In memoria
poporului roman?

Capul suprem al provinciei Dacia, a fost In tot timpul

stapanirei romane legatus Augusti 56 si s'a gasit in inscriptiuni

numele a 38 de acesti Innalti ocarmuitori, astfel crt numele

notiunea de legatus trebui sa fie Intiparita in mintea fiedrui Daco-Roman. Tot atat de insemnati erau i procuratores
Augusti, insarcinati cu strangerea darilor, care erau cate unul

pentru fiecare din cele 3 Dacii ; Apulensis, Porolisensis, si Malvensis. Inscriptiile- ne-au pstrat numele a 14 procuratori, din

care 8 In Porolissum si 6 In Apulum. Acesti procuratores Augusti

aveau i ei sub dansii mai multi alti subprocuratori speciali, insr-

cinati cu strangerea unor dari particulare, preeum am aratat

mai sus. Asemenea agenti fiscali, perceptori de dari, fiind necon-

tenit in atingere cu publicul, trebui ca numele i fiinta lor

fie foarte cunoscute poporatiei din Dacia. Arnbele aceste dregatorii, legatul i procuratorul, atat de populare si de cunoscute
pe timpul Romanilor, au perit din amintirile poporului roman,
a carui limba nu a pastrat nici o urma a acestor cuvinte In tesatura ei. Dar daca dregatoriile generale ale provinciei au disprut, ramas'au cel putin acele municipale, acele dregatorii
mai apropiate de popor prin sfera lor de lucrare ? Nici gata.
Mai Intai a disparut tonta terminologia asezarilor ornenesti vicus, pagus, canabae, municipium, colonia, numirl ce
trebue sa fi 'fost rostite de coloniUn fikcare clipa' ; apoi organele administrative ale acestor asezari erau iarasi din cuviniele
cele ce reveniau mai des in graiul locuitorilor. Asa erau : ordo
decurionum sau senatul municipal, compus din un numar de
decuriones, dintre care o delegatie compusa de patru barbati,
In municipii, quattorviri, i de doi In colonii, duoviri ; defensores
sau patroni atat ai oraselor cat i ai colegiilor, proteguitori
aparatori influienti a intereselor acestora, care se intalnesc

iarasi la fie ce pas in monumentele epigrafice, Apoi curatores

viarum, inspectori ai callor publice, questores, casieri, praetores
urbani et peregrini, aediles, inspectori ai zidirilor publice, praefecti pagi, collegiorum, magistrati ai satelor sau colegiilor, etc.,
etc. 57.

Toga aceasta Intinsa i complicara administratie romana

a disparut pana la cea de pe urma' ramsita din sinul poporului
romanesc, i limba lui_nu mai pastreaza,nici o amintire a cuvintelor ce o insemna.
" Legalus Augusti pro praelore trium Daciorum era titlul sAu deplin.

Vezi asulpra irului i numelui lor Goos, Untersuchungen aber die Innerverhaltnisse
des traianischen Dakien's in Arhiv lar siebenbargische Landeskunde, 1874, p.
139 i u.
romane, p. 158-181.
17 Vez! mai sus, Vol. I, Capul ; Organizares Daciei

GOTII, HUNII

1 GEPIZII

41

Mai extraoridnar poate 'Area faptul c i organizarea

armatei, impreuna cu cuvintele ce se raportau la dansa, sa fi
disparut din mintea poporului roman. Armata romana se compunea din legiuni, ale qi cohorte, Daca aceste de pe urma cuvant
se reafla in limba romAna sub forma de curie, nu are in ea Intelesul unei subimpartiri a ostirei, ci acel de ograda, care deriva

din cealalta acceptiune ce avea cuvantul de cohors la Romani

anume acel de loe inchis, ingraditura 58 Militarii activi purtau
numele de milites gregarii ; cei iesiti din slujba acel de veterani,
cuvant care in limba latina avea tntelesul special de soldat liberat din armata. Durata slujbei fiind de 25 de ani, fntelegem ca
mai toti cei ce iesiau din agnata erau innaintati 1i varsta. Acest
cuvant s'a pastrat la RoriTani in acel de btran, care insamna
numai cat mare de ani, fr nici o amintire a slhjbei militare),
S'a pastrat acest cuvant i inteun alt inteles, la mosiile razasesti, pentru a insemn un trup de pamant neimpartit, la care
au drept inai multi simpartasi. Asa se zice ea cutare u1zei fac

parte din un batran. Aici ea pastrat amintirea asignatiei de

pamant care se dedea veteranului la iesirea lui din armata,
lucru ce se fac adese ori i in Dacia, precum am vazut mai sus.
Numai a-Ma insa a ramas din complexul notiunei de veteranus,

din care tocmai intelesul sail fundamental, elementul militar,

a disparut cu totul.
Pe langa capul armatei care era de obiceiu legatul lui

August, mai erau ofiteri inferiori : praefecti, tribuni, centuriones,

optiones ; apoi deosebite grade mai mici precum : decuriones,

frumentcuii, duplarii, cornicularii, tesserarii, beneficiarii, vexit-

larii, care toti acestia au disparut pana la unul din memoria

poporului roman. Tot asa au disparut i numele darilor romane,

precum vicesima, iributum, portoriurn.
Ce s'a facut cu toata aceasta organizare intocmita de
Romani pe pamantul Daciei? Cum se face de ea a disparut as
de deplin, incat nu numai ca s'au pierdut cu desavarsire toate
cuvintele ce insemnau elementele ei, dar n'a ramas macar un
rsunet al ei in alte cuvinte ale poporului roman? Alt raspuns
nu poate fi dat la aceast5 intrebare decat ca, perzandu-se asezamintele la care se ref ereau cuvintele aceste, cu timpul au trebuit
s'A dispara si ele. Se taiese raclacina lor, care le tinea vii in constiinta poporului, i trebuiau deci sa se usuce i sa se deslipeasca,

ca frunzele de pe un trunchiu mort.

Pastrarea oarecaror termeni relativi la judecati i darea
dreptatei precum drept, judecatd, jude, de unde mai tarziu se

formi judeful in sensul de circomscriptie teritoriala a autoritatii

" Numele ogrftzei la Romani avea chiar forma chars, chorles, (Nonius
ed. Mercer p. 84, Varro De lingua latina, I, 13, 2; V, 16, 26) de unde s'a format romAnescul curte.

42

ISTORIA ILOSIZINILOR

unui judet, nu probeaz6 decAt c aceast indeletnicire, neaprirat oricrei societti, nu a putut disprea cu totul dela DacoRomanii care triser tocmai o viat civilizat, din care trebuir s pstreze oarecare urme. Termini apoi ca uzur d (usura)
captird (capere arrham), arvond (arrhabo ) dovedesc sfruinta
unor notiuni uzuale, neapArate pn si vietei celei mai rudimen-

tare, dar care dovedesc tot att de putin ca si termenii refe-

ritori la judecti, struinta asezrnintelor romane. Popa adicA

executorul jertfelor p'gne, transportat asupra slujbasilor bisericei crestine, nu er un element al organizrei civile romane,
de si la Romni el dobndi mai trziu un rol oarecare in aceast
organizare.Singur terminul de dornn In Inteles de principe,
deci de element al unei organizri politice, este de caracter latin
(dominus). Ins el la Romani nu Insemna nici o autoritate, ci
numai pe stpn fat cu clientii. Prin urmare nu este un termin
de organizare politic mostenit de Romni dela Romani, ci o
creatie proprie a poporului romn, botezat cu un cuvAnt Imprumutat din partea latin a limbei lor, tot asa precum au format si mai trziu boieriile portar dela poart, spdtar dela spark
uier dela usk termini si acestia de origine latin dar care hivederat nu desemn.' aseZminte mostenite dela Romani.
Intr'un cuvnt se poate spune ea' organizatia roman a

disprut eu totul din Dacia in partea ei special si oarecum

tehnic, si c chiar dac.' au rmas ateva notiuni, acestea se
refer numai la viata elemental-6 a oricrei societriti, pe care
dac Romnii nu le-ar fi pstrat dela Romani, Inc' ar fi trebuit
s le iscodeasck Intru (At traiul fr de ele el-A cu neputinl 59.
NAVAlirea barbarilor asupra Daciei av deci de efect de

a stnge cu totul viata de Stat romank de a nimici once soiu

de aseeminte organizatoare si de a arunc pe Daco-Romani

iarsi In starea primitiv' in care se fac injghebrile societtilor.

Acolo, redusi din nou In cea mai mare parte la starea de pstori,

ei reczur din innalta si complicata organizatie roman in

viata patriarhalk In care uitark Impreun cu toate notiunile
ce se referiau la viata mai cult, si cuvintele ce le insemnau.
Aceast disparitie a-Mt de deplin a ideilor privitoare la viata

Statului este cea mai vie dovad. c Romnii au trit iin munti
un lung rstimp din viforoasa perioad a nvlirii ; c deci ei
prsiser orasele din cmpii ; c' aceste s'au drmat i n'au
fost rezidite, si cA Impreun cu monumentele se ingropar sub
ruine si numirile lor,pe care astzi trebue s le desmormntm
precum facem i cu drmturile lor.
Iat deci luminat pe deplin pricina lipsei de nume de
cetll In Dacia. Ea nu pute fi inteleas fr faptul paralel artat
de noi : disparitia intregei vieti de Stat a poporului roman.
11 Iatii la ce se reduce pilstrarea a5ez6mintelor romane, pe care se suelte
a o stabill Aron Densusianu In Istoria limbei i literaturei romdne, 1885, P. 51-65.

GOTII, HIINII 1;11 GEPIZII

43

Unifiearea sufletului romanese.

Observam ca cu stramutarea locuitorilor Daciei peste Dunare, daca chiar s'ar explica
disparitia din Dacia a numirilor cetatilor vechi, nu se da" cheia
pierderei si a vietei de Stat romane. Caci sau colonistii stramutati
In Dacia Aureliana, au ramas pe loc In orasele Moesiei, si atunci

au trebuit sa pastreze terminologia Statului mostenita. dela

Romani, casi locuitorii oraselor Galiei si Italiei, care terminologie

ar fi trebuit s'o readuca cu ei In Dacia, cand au reocupat aceast

lard ; sau au trebuit sa fuga innaintea navalirei, si din Dacia

Aureliana, in muntii peninsulei (cee- ace s'a si intamplat), si sa

uite in viata patriarhala a pastorului, complicata organizatie

a Statului roman. Apoi dac e vorba de fuga In munti, atunci
nu intelegem pentru ce nu am admite c' Daco-Romanii s'au
retras de plano in muntii Daciei Traiane innaintea navalirei,
si i-am stramuta in Moesia, spre a'i pune sa caute si de aici,
tot in munti, un adapost in contra navalirei.
Efectul deci produs de primele ciocniri ale popoarelor
barbare asupra imensei majoritati a pop oratiei daco-romane,

a fost de a distruge viata ei orasneasca.impreuna cu acea de Stat

romana, si a arunca toata aceasta poporatie In munte. Acesta
primi In decursul timpului in toate partite sale numiri romanesti
si, cu toate ca nimici cu totul formele vietei civilizate ale poporului roman, mntut ca intr'o ascunzatoare elementele sale mai
intime I moravurile, obiceiurile, si mai ales limba sa care pasted

acel caracter pronuntat latinesc ce o deosebeste astazi intre

toate idiomele neo-latine. Daco-Romanii luara cu ei in munti
si numele vechi ale tiurilor care isi au toate obarsiile pe it-111Mtimi, le pastrara acolo si apoi le readusera cu ei, dud se coborir

iar dela munte la campie. Astfel se explic' pe deplin cum se

face ca, pe langa o saracie atat de mare a unei nomenclaturi
orasenesti vechi ramase In gura poporului roman, sa se intalniasca o bogatie relativ' de numiri de munti si de riuri rmase
dela strabunii acestui popor.
Totusi, aceasta parasire a vietei asezate nu insamna I'mbratisarea desavarsita a celei pastorale si nomade. Greu se desvata un popor de apucaturile civilizatiei, si de aceea regasim
In limba romana existenta unei terminologii agricole, parte
mostenita dela Romani, parte de obarsie slava, care ne arat
pastrarea unei staruinti in indeletnicirile agricole din vremile
cele dintai ale navalirilor barbare. *i este recunoscut ca si pe
muntii indestul de innalti se gasesc tpsanuri sau podisuri pe
care poti Infige plugul In pamnt. Gaud scriitorii si documentele

incep a poment de Romani ei ii arat nu numai ca nomazi si

pstori, ci si ca asezati si agricultori. Asa Nicetas Choniates
ne spune ca Imparatul Isaac.,Anghelul, in una din expeelitiile
sale In Hemus, ar fi ars girezile de grail ale Aromanilor pe

44

ISTORIA ROMANILOR

cari le intalni in cale 6. Documentele unguresti care pomenesc

Intaiu de Romani ii arata', pe lang ca erau pastori, si ca agricul-

tori asezati. Asa documentul din 1247 al lui Bela al IV-lea,

care pomeneste despre morile din tara Lytira (Lotrului) 61, *i
daca acest document este din o epoca ceva mai noua, avem
relatiile asupra primilor State intemeiate de Romani MCA' de sub

oblkluirea bulgara'. acele ale lui Glad, Alitum, Menumorut,

Kean, Gelu, care State cazute sub Unguri presupun toate o poporatie asezata 62. Spusele lui Nicetas pentru Aromanii din
Hemus vor fi intkite prin raporturile asupra Romanilor din
Carpati. Impacarea acestor dou stari care mai la urma pot sa
coexiste alaturea una cu alta, este CA, la inceput pfin la injghebarea Statelor de peste munti, poporul roman era mai mult pa-

stor si deci nomad, fra insa a parasi cu tot4 lucrarea Omantului, dar c in urma, coborandu-se tot mal mult din munti,

se lati la el necontenit indeletnicirea cu agricultura, MA a Mead

cu pastoria, incat tot ramane nerasturnat adevarul, di unificarea graiului la toate grupele de Romani dela nordul Dunarii
este datorita vietei lor nomade de pastori in vremile primilor
navaliri 22. Viata nomada insa schimba bine inteles muntele,
din element despktitor, in unul de legatura. El isi indeplini

rolul firesc tocmai dupa stabilifrea influientei politice a Statelor

ce venifa in atingere cu Romnii 63.

Nicetas Clioniates, ed. Bonn, p. 487. Textul mai jos, p. 67, nota 43.
Asupra terminologiei agricole vezi mai jos Inrdurirea slavond, nota 34 si urm.

" Mai jos, Cap. : Muntenia # Moldova 1nnainte de descdlecare.

" Mai jos, Cap. &area Romdnilor sub Unguri Comp. doc. din 1418, de la
Mircea cel Batran dat pastorilor Romani din Cisnadia. Hurm., Doc. I, 2, p. 502
" D. Ovid Densusianu, Ristoritul la popoarele romanice, 1913, P. 16, sustine starea absolut nomada a poporului romanesc la Inceputul perioadei IAN Alirilor si aceeasi stare la toate popoarele romanice dela Carpati 'Ana la Balcani
0 la Pirinei, din consideratii filologice. D. Cancel, Pstoritul la Romdni, 1913,
sprijina din potriva parerea ca la Daco-Romani pastoritul era ocupatia numai
a unei minoritati pe mind grosul poporului a fost asezat In toate timpurile. Nol
credem ca pArerea din text este singura tntemeiata si conforma cu epocile.
" Cancel, 1. c., p. 6. Cf. mai sus pArerea lui, N. Iorga, Vol. I, p. 18, nota 2.

II

AVARII SI SLAVII.
1. NAVALIREA AVARILOR $1 A SLAVILOR.
Avarii.
Deabi sg imprgtiaserg Hunii, i Gepizii trecuserg Dunrea, cnd o nou nvlire se prgbui asupra Europei,

datorit unor popoare tot att de barbare, de hde i de neomenoase ca i sglbatecii tovar4i ai lui Atila. Acetia erau Avarii,
ginte hunicg ce s'ar puteg numi o noug editie a acelui cumplit
popor.

Dupg lungi i strapici frgmntgri In mgruntaiele Asiei,

oarda Avarilor 2, care numr 200.000 de suflete, porni cu
cgrutele sale cgtre apusul soarelui i se indreptg spre Europa,
prin partea deschisg intre Marea Caspicg i Muntii Urali. Toate
popoarele ce le intAlniau In cale, o rupeau de fug inaintea lor,

impingndu-se unele r e altele, intr'un vglmgag fr nume,

de limbi i de neamuri. Cum atinserg pmLtul Europei, ei auzirg des e marea Impgrgtie a Romanilor, care se intinde
departe &are apus, pang unde soarele se cufundg in apele oceanului. Ei trimiserg o ambasadg la Constantinopole care trezi
prin toate oraele prin care trecn, o nespus' curiozitate, mai ales
din pricina portului pgrului lor, impletit in doug cozi atar-

nate pe spate (557 d. Hr.). Impgratul Iustinian, pentru a indepgrt pe aceti barbari dela marginile imprgtiei sale, consimte sg le plteascg cte un dar pe an, cu conditie insg ca

Paulus Diaconus, Hist. Langob., II, 10 : Huni qui et Avail". Greg.

Turon., Hist. Franc., IV, 23 : Post morten Chlotari regis (561) Chuni Gallias
adpetunt". (Chuni nu pot fi Hunil propriu zisi, care In 561 nu mai existau).
Theophanes, Chronographia, Bonn, I, p. 378 : (02nivot -rap ItaT'EritSZVO co5 xaipo5
(564) ofic To6pxoo ),7stv 0.66.12p.sv. Tot Turci numesc autorii bizantini

pe Unguri. Huni, Avari, Unguri sunt unul si acelas popor In diverse timpuri.
Asupra ImprejurArei cA acesti niivAlitori nu erau adevArati Avari, ca
niste robi ai lor, care sc5paserA din captivitate si se numiau In realitate 054 xed
Xotn,q4, vez! Theophilact, p. 284. Comp. Amede Tierry, Histoire d'Altila et
de ses successeurs, Paris, 1856, I, p. 394 s. u.

46

IBTORIA ROMINILOR

apere Imparatia Romana de toti duvmanii ei, voind prin aceasta

sa slabiasca i sa ruineze puterea acestor primejdiovi supuvi.
Avarii se vi apuca de treaba vi bat mai multe popoare depe
murile Marei Caspice vi ale Marei Negre. ceeace ne dovedevte

ca pe acest timp ei nu se apropiaserti de Dacia, ci se purtau

inca prin cmpia orientala a Europei. Ajungnd la Nipru, cad
peste popoarele slave ale Anfilor, trec peste ele vi se apropie

de Dunare, fara indoial prin partea vesului celui mare oriental

al Europei, de care se tin Wile de astazi Basarabia, Moldova
sudica vi Muntenia rasariteana. Ei trec chiar Dunarea in Scitia
Mica, Dobrogearde astazi 3. 0 nou deputatie trimisa la Iustinian, in scopul de a dobAndi pamnturi spre avezare, aduce
ca raspuns ea imparatul ar vol sa le dee Panonia secunda, ceea
ce insa nu convenii barbarilor, de oarece numai din Scitia ei
puteau priveghi popoarele ce le supusesera pe malurile Pontului
Euxin. VazAnd ca nu pot obtine nimic dupa placul lor dela
Iustinian, se intorc iar asupra popoarelor supuse lor, adec a

Antilor 4,i dupa ce Ii prada din nou, trec peste ei, Sclavini
Veneti, pAna ce ajung la fluviul Elba, pe hotarele monarhiei
france Austrazice 5. Aici domni dupa moartea lui Clotar (561),
Sigebert, fiul sail, care bate pe navlitori, conduvi de' vestitul

Bajan, inteo lupta sngeroasa ; insa, fiindca rezultatul luptei

nu fusese tocmai hotaritor pentru nici unul din razboinici, ambii
duvmani se impaca, i Sigebert trimite chiar poporului lui Bajan
hrana i proviziile de care ave nevoie 6.

Pe cAnd se aflau Avarii pe confinile monarhiei france,

Longobarzii care se pregatiau a ievi din Panonia pentru a se stramut in Italia, le trhnit o solie rugAndu'i sa le dee ajutor contra
Gepizilor, cu care voiau sa rafuiasca o veche duvmanie, innainte
de a'vi prs salavluintelel lor. Fagaduiau Avarilor ca multmita
tara Gcpizilor i chiar pe a lor proprie, pe care voiau sa o delese,

precum vi a patra parte din turmele ce le aveau. Avarii pri-

mesc, se unesc cu Longobarzii, bat pe Gepizi i Ii nimicesc aproape

cu totul, Meat de a tunci nu mai avura un rege al lor, ci traiau

In cateva sate pacatoase ducnd o viata de sclavi sub stpnirea Avarilor. Acevtia se avaza in Panonia, dupa parasirea
ei de Longobarzi, unde stau pAna la nimicirea puterei lor de Carol
ce! Mare, 797. In tot timpul stapanirei Avarilor in valea Dunarei

mijlocii, ei ridicara pretentii asupra partei din Moesia ce fusese

4

Menander, Bonn, In Volumul Dexipus, Eunapius, Priscus, p. 285.

Menander, p. 284.

Idem, p. 302.
Gregor. Turon., IV, 23: Post mortem Chlotarii regis Chuni Galias
adpetunt, contra quos Sigebertus exercitum dirigit et gesto contra eos bello,
I

vicit et fugavit ; sed postea rex eorum amictias cum eodem per legatos meruit".

Paul. Mac., II, 10, spune cA lupta s'ar fi Intamplat juxta Albim fluvium".

Asupra proviziilor procurate Avarilor de Franci, vezi Menander, p. 303.

AVARIf fp SLAVII

47

locuit de Gepizi, mai ales asupra oraului Sirmiu, (astzi Mitro-

vitz In Serbia).
Din aceast expunere a migratiilor Avarilor, reies c ei,
dup6 ce se aaz vremelnic la gurile Dunkei, pleac iar spre
nord asupra popoarelor slavone ce supuseser i ajung Oir pe
malurile fluviului Elba, pe hotarele monarhiei france, i de
aici se cobor in Panonia care devine regiunea central a puterei
lor. Se vede deci c, pAnA atunci, nu intraser Avarii In nici o
atingere cu Dacia Traian i. c ei ptrunser In ea, nu prin
rsilrit, pe unde se opuneau piedici fireti aproape nestrbtute,
nici prin sud, prin pasul Turnului-Ro, ci prin partea apusului,
pe unde se deschideau ctre PF nonia vAile ineptoare ale riurilor ce se vars in Tisa 7.
Avarii, fiind un popor nomad i prdtor, care repezi
In toate 01-lile iutile sale oarde, Indat ce 4i alescr Panonia
drept cuibul de unde'i intindeau prld'Aciunile lor, se ltir
i In vAile Transilvaniei, care erau att de bogate in p4uni m5noase pentru turmele lor. Este proabbil eh' atunci cand ei ptrunser in acele vi. nu mai intAlnir in ele pe Romni locuind
aici ca popor, de oarece ei se retrsser in ascunziprile muntilor
innaintea popoarelor barbare care precedaser pe Avari In ruinarea vietei lor civilizate.
Efectul deci pe care nvlirea avar 11 av apuspra popo-

ratiei daco-rornane fu acela de a o opri s se coboare din fnfundifturile munfilor iar5i ctre esul roditor, unde barbarii
izvoriau fr' Incetare, ca din o neistovit fntn.
Apsarea pe care o exercitar Avarii asupra poporatiei

d'aco-romane smnA cu acea pus in lucrare de Goti i de Huni.

Hunii probabil intraser i prin Turnul-Ro i prin vAile deschise
ctre apus ; Avarii ins numai prin aceste din urm. Toate aceste

popoare care contribuir la ruinarea vietei civilizate a DacoRomanilor, 'fi impingeau atre treptele superioare ale imensului
amfiteatru de munti ce incunjur Dacia Roman.
Slavii.
Totui poporatia grmdit in ei nu se pute
cobori pe laturile exterioare ale Carpatilor, de oarece pe
aici ii incinge un alt brAu de barbari care le inchideA dru7 Amede Thierry, 1. c., I, p. 408, spune cA dupA ce Avarli furii 13A tuti
de Sigebert, se IntoarserA iarAsi In locuintile lor la gurile Dun6rei, de unde ei
atacar prin coasl pe Gepizi In unire cu Longobarzii care ti loviau In frunte
(p. 421), Inca s'ar crede di Avarii veniserA contra Gepizilor pe valea DunArei
si di de aice ar fi trecut In Panonia. Fiind Insfi cA nu exist o trecere directA
din Panonia In Valachia, ar urmti ca Avarii sA fi trecut prin pasul TurnuluiRos pentru a se loan cu Gepizii, di ei deci ar fi pAtruns In Dacia pe la Sud.
Izvoarele nu Invoesc InsA o asemenea pArere. Asupra rezultatului luptei vez!

Paul. Diac., I, 27: Langobordi victores effecti sunt, tanta in Gepidas ira

saevientes ut eos ad internecionem usque delerunt, usque hodie Hunnis eorum

patriam possidentibus, duro imperio subiecti gemunt".

48

ISTORIA ROMINILOR

mul atre cmpie. Asupra acestor barbari care joac' in istoria

Romnilor i in formarea nationalittei lor un rol mult mai
insemnat decAt acei studiati pan acuma, trebue s indreptm
cercetkile noastre.
Aceti barbari erau Slavii care incunjurau, ine din
vremuri mult mai vechi decat nvlirea Avarilor, cele dou
laturi nordice ale triunghiului de munti ce incingeau vechea
Dacie traian.
Slavii care eraurnumrati de scriitorii antichittei intre
popoarele sarmatice cele mai apusene, purtau in vremile mai
vechi numele de V enefi, Sclavini i Anfi. Am
vzut cg aceti din urm locuiau pe lng6 fluviul Nipru. Venetii, care se numiau i Sclavini,
locuiau atre nordul Galitiei, pe la originile
Vistulei pan ctre Marea Baltic care purt
chiar numele de sinal V enedic 8). Numele de
Veneti dat Sclavinilor, se pstreaz pan astzi
In poporul V enzilor, din care a mai rmas numai o frmtur negermanizat in Lusatia de
sus i de jos (ober und nieder-Lausitz), tar
aezat parte in Saxonia, parte In Prusial.

Istoricul got Jordanes ne d urmkoa-

rele indicatii precize despre locul pe care 11 ocu-

pau Slavii, nu numai pe timpul su, ci MCA

de pe vremile regelui ostrogot Hermanaric, mort

in 376 in lupta cu Hunii, datil cu ei la nor-

dul Dunrei 1. Dincolo de Dunke se aterne

Dacia, incins cu o infritur de muntii innalti
i 111)4, pe partea stng6 a ckor i etre
nord incepand dela izvoarele Vistulei, se in
Barbar Slay.
tinde pe nite spatiuri nemsurate, natia cea
prea numeroas a Venetilor, ale ckei numiri,
de i sunt deosebite dup locuri i familii, totui se deosebesc
mai ales in Sclavini i Anfi. Sclavinii incep dela orgul Novietunensis i lacul care se chiam Mursianus pan la Nistru
i spre nord pAn la Vistula, avnd blti i pduri drept lo-

curi tntkite. Antii dimpotriv, cei mai bravi dintre

ei, ii

au locuintele acolo unde Marea Neagr face o indoiturk intre

Ptolemeus, Geogr., III, 5, 19 : Obivehn ; III, 5, 1 : obeyeamb It6),,rto.
Elise Reclus, Geographie universelle, III, p. 737.
1"
Jordanes scrie cartea lui De Gelarum sive Gothorum origine el rebus
geslis in 551, duplt Cassiodorus, care scrisese Libri XII de gesils Gothorum care

inceputul veacului al VI-lea (500-520?). La c. XXIII, el spune : Post Herulorum caedem idem Hermanaricus in Venetos arma commovit, qui quamvis
armis disperiti, sed numerositate pollentes, primo resistere conabantur".

AVARII kil BLA VII

49

Nistru i Nipru care fluvii sunt la o indepartare de mai multe

zile de drum unul de altul" 11.
Navalirea Gotilor intAiu, mai mult Inca acea a Hunilor,

care aduse o spaim' atat de mare in lumea barbarilor ce inconjurau Imperiul Roman, arunca cea mai mare parte din

aceste popoare peste corpul lncezit al acelei imparatii. Asupra

partei ei apusene se intinsera mai ales popoarele germane, pe

and orientul fu acoperit mai cu osebire de acele slavone.

Ambele aceste neamuri de popoare barbare adusera o adnca

schimbare etnica in poporatia Imperiului Roman. Pe cand

insa in partea apusana a lui, elementul roman, in sinul caruia
se asezara popoarele barbare, ajunse Cu. timpul s' predominasca

asupra elementului navalitor, sit sardee nastere la popoare de

vit romanick in rasarit mai multe din partile coplesite, acelea

ce din oarecare pricina nu inftisau cleat putine elemente

romanizate sau grecizate, i nu erau deci in stare de a rezistA

acestei innec'ri, disparura in sinul Slavonilor care imprimara
caracterul lor etnic unei mari parti din peninsula Balcanului.
Astf el elementul roman a fost innabusit in Moesia, de unde

mare parte din el fugise catre muntii din josul peninsulei ;

apoi in Panonia i in Dalmatia, ale caror locuitori infatisaz
Inca astazi frumosul tip roman, si pastreaza ce! putin In numele lor de Maurovlahi, o amintire a originei lor romane 12
Din aceasta innecare ce parea obsteasca, se innaltara
cu timpul trei insule latine i aici in rasaritul Europei, de o
putere i trainicie neauzita, care izbutir sa ramana neinnabuit de valuri, cu toata furtuna amenintatoare ce le aruncase peste dnsele. Elementul slavon, care fnghitise pretutindene aiurea pe acele de batina ale tarilor n'valite, fu la randul sau inghitit de acel roman, cu energia caruia nu puta
u Iordanes, c. V: Sclaveni a civitate dicta Novietunense et lacu qui

appellatur Mursianus usque ad Danastrum et in boream Viscla tenus commorantur etc". Numele Novietunense este redat In unele editii ale lui Iordanes Cu
terminul Sclavino-Rumunense In care s'a vAzut numele unui at romAnesc pe
vremile lui Iordanes, o dovadA din cele mai puternice ale stAruintei Romanilor.
(Hasdeu In Etymologicum magnum, III, p. XIII) Din nenorocire aceastA cetire
de Sclavino rumunense nu se poate sustinett. Ea se trage din o interpolare in-

voluntarA a unui copist al manuscrsului lui Iordanes. Era scris In original

sau In copia mai veche : a civitate Novietunense peste care un adnotator scrisese
spre Ilmurire : Sclavinorum, adicA a ciuitate sclavinorum Novietunense; numai
cAt adaosul sclavinbrum fusese scris deasupra
scla vino rum

a civitate novietunense
din care un copist neprIceput a scos : a civitate novi et sclavinorumunense.
Vezi editia lui Iordanes de Carol Aug. Gloss, Stuttgard, 1866, p. 27, nota.
Hadeu nici nu pomeneste de aceastA imprejurare.
Presbyteri Diocleatis, Regnum Slavorum In Schwandtner, Scriptores,

III, p. 478: Bulgari ceperunt totam provinclam Latinorum, qui illo tempore Romani vocabantur, modo vero Marovlachi, hoc est nigri Latini vocantur".
A. D. Xenopol.

letona Romilnilor. Vol. II.

50

ISTORIA ROMANILOR

s lupte. Grul fusese semnat in acele prti mai des cleat

pe rmsita lanului. Aici invinsese el chirul i mr'Acinele care

peste tot locul aiurea il innilbusiser. Unde elementul roman
fusese mai slab, el dispril in sinul nvlirei ; unde el fu mai

i apoi s se pretind c, tocmai

In Dacia, acest element s fi lipsit cu totul /a nvlirea Slaputernic, lup-t si o invinse.
vonilor 1 13.

Gotii chiar la inceput, mai ales ins. Hunii i apoi Avarii venind spre apusul Europei, aruncarg pe popoarele slave
cari inconjurau Dacia si peste adposturile Daco-Romanilor,
muntii Daciei. Deosebirea fu numai &A pe and colonistii ureaser treptele muntilor din runtrul Daciei spre periferia ei, popoarele slave se suir in munti prin laturile lor exterioare. De

si nu ne-au rmas nici o dovad direct despre aceast imprejurare, di parte din Slavoni, la venirea barbarilor de ginte hunic mai

ales, ar fi cutat

i ei adpostire in
munti, posedgm totusi mai multe probe

indirecte ea' as a trebuit s se petreacA lucrurile. Astfel este cunoscut

din istoria Gotilor, c acest popor, des/

el insusi barbar, o rupsese de fug inna-

intea Hunilor. Nu este nici un motiv

de a admite &A Slavii s nu fi fAcut
ei in mare parte tot as. Pe cnd
Haina unui Malo-Rus din
veacul XI *)

ins Gotii cari locuiau mai in spre ses,

cutaser o scilpare numai vremelnicA
In muntii cei innalti i rposi ai Caucalandului i apoi i asigurar mai bine
existenta, trecAnd in Imperiul Roman,

Slavii cari ajungeau cu asezrile lor Ong la baza muntilor Carpati,

vor fi cAutat in ei o adpostire mai statornicA. Astfel se intinser asupra intregei Dacii neamurile slavone care veniau
ins peste Romni nu mai mult ca nvlitori, ci ca fugari ei
inqii innaintea unei nviliri, ce-wkind nu pradil ci meintuire.
Din aceast asezare a Slavonilor alliturea cu Romnii in muntii
Daciei, se explic singur elementul destul de bogat slay reprezentat in topografia muntelui, pe care 11 vom studi mai
la vale. Caracterul cu totul deosebit al nvlirei slavone care
need din neamurile ei niste tovarsi in nenorocire ai neamului
u Acele trei insule de popoare romanice sunt : Daco-RomAnii, MacedoRomAnii

1 Istro-RomAnii.

*) SA se observe ce bine samAnA aceastA hainA Incretit la spate In forra

de fustA cu tmbrAcAmintea Iazigilor Sarmati, (vol. I, p. 116), un indiciu in

ori ce caz caracteristic al slavismului Sarmatilor din Dacia.

AVARIX I BLAVII

51

romanesc, explica relatiile mai intime, in care ei intrara cu

poporatia daco-romana. Pe cand atingerea acesteia cu celelalte feluri de barbari fusese dumaneasca, intalnindu-se totdeauna cu arma in mana. Cu Slavonii este dimpotriva de o
natura mai bland, ca aceea care unete tare ei pe doi osan-

diti la aceeai pedeapsa. De aici se explica intaiu, cum se face

de Slavonii urcara muntii, ducandu'i traiul alaturea cu
cand barbarii indeobte fug de munte i cauta numai

cat esul care nu opune stavili atat de grele ratacirilor lor ;

al doilea, acea inriurire mult mai pronuntata a Slavonilor asupra vietei romaneti, dei exercitata de un singur popor, decal
aceea a popoarelor de ras hunica sau mongola, cafe lovira
in epte randuri Dacia in decursul veacurilor.
Scriitorii bizantini, posteriori navalirei avare, ne arata
cu totii pe Slavoni, i anume ramura acestora numita Selovini, adec Slovenii, ca locuind pe deoparte in peninsula balcanic, pe de alta ocupand malul nordic al Dunarei, de unde
roiau necontenit noue navaliri in tarile Imparatiei Bizantine.

Triburile slave constituiau, dui:a cum am vazut, o imensa

multime de norod, 'bleat peste acei ce fugisera in munti la
apropierea Hunilor i apoi a Avarilor, mai erau Inca o suma
de triburi care fura impinse de navalirea hunica peste Imperiul Bizantin. Popoarele, nomade chiar, contin In sinul lor

unele elemente mai blande, mai doritoare de o viat. panica i

Aceste vor fi rams aezate in sinul Romnilor, pe

cand acele vagabonde i pradatoare se vor fi intovarait la

expeditii de jaf i pustiere in Imperiul de Rasarit.

Potrivit cu cat Slavonii se aezau in aceast imparatie,
ca i in Dacia Traian, prin insui faptul aezarei lor, ei pierdean din barbaria lor primitiva, i se intorceau la o viata mai

oranduita. Necontenit insa reimprospatati prin oarde noue

de barbari neimblanziti care pustiau totul cu fier i cu foc,
Slavonii apar in autorii contimporani cu dou caractere ce
par a se exclude : blandetea, moravurile papice, alaturea cu
cruzimile, pradaciunile i neomeniile cele mai revoltatoare.
Contra stul se explica uor, daca raportam elementele mai do-

moale la acele aezate, iar cele aprigi oardelor ratkitoare.

In contra acestora, mai multi imparati, intre cari chiar Slavul

Iustinian, ieau masuri de aparare; a intre altele, pentru
impaca i a'i deturna dela nvalirile lor peste Dunare, le ofer. oraul Turris ce fusese zidit Inca de imparatul Traian,
i care se afl pe malul nordic al Dunarei 14. Acest ora nu
14

Procopius, De Bello Gothico,

MIT= plv 6nip coTap.bv

II, p. 336: elk raw bcpxaEmv

1Cobpptv

lrpalmvo6 co6 Pop.a6v lavcoxp&Topoq

20iq aviu Xe6VOK cdyr41v Siteliccp.ivov, Erriliog
iTrxceviv ix Itcaator) 0710CC,
Xvicaapivov airripo Taw Twit-a Pappetpwvp,

62

ISTORIA ROMANILOR

este altul 'leca acel ce exist artzi la gura Oltului, numit

Turnu-MAgurele ; cci este de crezut cA el s'A fi fost zidit de

Traian, intru cAt stim ea' cuceritorul Daciei pusese s'A'i transpoarte pros iziile trebuincioase armatei pe riul Olt in sus, si

deci se poate s'A se fi intemiat la gura lui o statie roman6

care apoi s'A se fi IntArit si prevzut Cu un turn de priveghere,

precum erau cele mai multe din orasele depe malul fluviului,
dela care turn orasul 1si trase numele 18.

Solia lui Iustinian prin care oler orasul Turris Sclavinilor cade in anul 546. Trei ani dupA aceasta Sclavinii nAvlesc in Iliria in mare numAr si pustiesc in chipul cel mai cumpla regiunea de lAng'd Epidammus (astzi Durazzo). Generalii
din Iliria, de si dispuneau de 15.000 de oameni, nu indrAznesc
a infrunt oardele sclavine 16. In anii urmAtori Sclavinii, devenind tot mai indrzneti, intr in Dalmatia, prad'A Tesalonicul si ptrund pAn in Grecia, unde petrec chiar o iarn. Intreag n. In toate aceste prAd'Aciuni ei plecau de pe malul

stAng a Istrului, a crui rAp nordicA impreun cu Dacia

TraianA, o ocupaserA Indi de pe la venirea Hunilor 18. AceastA

indicatie a locuintei Sclavinilor In t'Afile noastre este repetitA
de mai multe ori de Procopius. Astfel aiurea el arat c* Hunii
(Avarii), Sclavinii si Antii ar locui nu departe de l'Aloa DUll-

rei, de cea parte a fluviului" 19. Acest nu departe" este l'Amurit si mai ciar de istoricul Teofilact (640) care povesteste
expeditiile generalului Priscus in contra Sclavinilor. Priscus
trece Dunrea, surprinde pe capul Sclavinilor Ardagast, si
prinde pe multi barbari, pe care li trimite sub paza unuia Ta-

limir (dupA nume el Insusi un Slav) la Constantinopole. A doua

zi un ofiter al lui Priscus, Alexandru, trece riul Ilivachia, nume
grecizat pentru Ialovatschi, i urmreste pe Slavi pAn'A in pdurile si mlastinele, care le slujeau drept ascunzAtoare 28 Nu-

mele riului s'a pAstrat pAnA astzi in acel al lalomilei care

se numeste chiar in documentele mai vechi slavone ale Mun15 Asupra turnurilor de privighere vezi vol. I, p. 99; asupra urcArei
proviziunilor pe apa Oltului, lbidem, p. 30 g 113.
I, Procopius, De bello gothico,
17

is

Idem, p. 454.

II, p. 398.

procopius, De bello gothico, II, p. 336 : Ti) iicp aXeoroy ii itipa

Tot'S 'lavo gxe-ts cc5tot vonca.

'9 Idem, p. 125: cOlivvot 'toa Yeti kerPrivol Vd 'Avtut, oZ 6alp noTccp.bv
'IoTpov oo ii.axpav 291; intevp '6 x6...% lapovtocia.
.
90 Theophilact, Bonn., p. 257: '0 ai Trokip.upxog Ilptmo ixt xatocoxont
apoaistv toxormi si; Tet Tcpbao, To5 '1IXtfiaxa notap.o5 ii icoavro6 noteto&at rhy

Vil 'AXstvbpq) apooTiTISC(BYD. Theophanes, Bonn, I, p. 425, aminteste

si el numele acestui riu : ansemixehouaty Vi) IkPUICE:3 TCOMULT))). tOt Cu prilejul
PcRtatv

povestirei expedipei lui Priscus.

AVARII RI 6I,AVII

53

teniei lalovnitza 21, din care apoi limba romAnA schnbAnd pe

vn In m a fAcut Ialomita 22. PAstrarea acestui nume slavon

pAnA astAzi in gura poporului romAn este insemnAtoare. Ea

arat mai intAiu cA Slavonii ocupau Muntenia cu mult Innainte de 591, data expeditiei ; de oare ce gAsim la aceastA dat
un nume luat din limba lor alipit de un riu, i care nume 11
primise fr IndoialA cu mult timp mai innainte ; apoi poporatia slavon6 care locui pe malurile riului a trebuit sA rAmAnA
statornicA lAng6 apele sale, pentru ca mai tArziu, fiind romanizatA, sA transmit aceastA denumire in gura RomAnilor.
O depe urmA dovad'A cA Slavonii locuiau Muntenia, i
deci dup6 cele spuse pAnil aici, cu atAt mai mult Moldova
i Transilvania, este continutA in istoricul bizantin Menandru.

Sclavinii, pe unde se intinse pu terca Avarilor, se supuser

acestora. Ei Ii trimiteau adeseori la pradA In Imperiul Bizantin

chiar i imbiau s'A se aeze acolo, pentru ca Avarii, stApAnii
lor, s'A poatA pretinde apoi acele locuri drept ale lor. Pe unde
insA nu ajungeA puterea efectivA a Avarilor, Sclavinii erau
neatArnati. Astfel rAmaserA tocmai acei din Valahia, dup6 ce
Avarii se retraser6 dela gurile DunArei In Panonia. Menandru
ne spune anume c In anul 581, Baian voind sA pedepseascri
pe Sclavinii ce locuiau In Valahia, pentru cA acetia rAspunseser cu mare sumetie solilor s'Ai, trimii pentru a luA tributul dela ei, i fiind el totodatA rugat de impAratul Tiberiu
Constantin, ca sA pedepseascA pe Sclavini pentru o incursie
a Ior in Imperiul Bizantin, Baian trece DunArea la Singidunum (astzi Belgrad in SArbia), merge dealungul rApei drepte
a fluviului pAnA in fata Scitiei, unde'l trece pe malul nordic,
pentru a pedepsi pe pretinii s'Ai supui 23 Acest loc din Menandru ne dovedete InsA i o altA imprejurare InsemnAtoare
pentru istoria nAvAlirilor barbare in tArile romAne. Ne aratA
anume c intre Panpnia i Valahia nu er in acel timp, din cauza
pAdurilor aternute pe munti, o trecere indemAnatecA pentru
o armatA, cu atAta mai putin pentru un popor. Dealmintrelea
pentru ce ar fi fAcut Baian un inconjur aA de insemnat i ar fi

indeplinit de dou6 ori greaua trecere a DunArei, dacA ar fi

putut yen deadreptul din Panonia in Valahia ? Prin urmare
lipsind pe aici o comunicatie directA, barbarii niciodatA n'au

trecut din esul oriental al Europei in acel al DunArei mijlocii

'1 Document din 1387 citat de Hasdeu, Isl. ail., p. 266: don i do
ustie Ialovnitzi". Hasdeu arata tot acolo di numele de lalovnila, lalomija nu
vine dela culoarea galbena a apelor sale, ci dela terminul ialov care Insamna
pustiu, desert, nerodilor, precum a fost pana In vremile din urma campia Baraganului.
Adaogim

i acest exemplu pentru schimbarea lui y sau b In m constatat mai sus, Vol. I p. 228 nota 57 la Timis din Tibiscum.
Menander, Bonn, p. 404.

MORI& It OMINILOR

54

prin coltul apusan al Munteniei, ci sau ei apucau prin pasul

Turnului-Ro in Transilvania, sau urmau calea mult mai in-

dernAnatecA pe la nordul Carpatilor, prin continuarea marelui

es oriental inluntrul Europei 24. Cu toate ins ea' din izvoare
nu se poate dovedi locuinta Slavonilor cleat in Muntenia
i deci a fortiori in Moldova, adea in partea esului, terminologia geografic slavon indestul de bogat pn i in partea
muntelui, ne silete a admite c6 Slavonii au trebuit s se
fi aezat i aici altiturea cu Romnii.

Din toat aceast cercetare rezult cu indestul signrant, c Sclavinii locuiau la inceput la nordul i rsritul
Carpatilor ; c ei fur aruncati in aceti munti prin laturea

lor exterioar sub presiunea barbarilor nVlitori, i fiind foarte

numeroi, inundait mai intiu Transilvania, trile transcar-

patine i Romnia de astzi. De aici apoi i mai ales din Mun-

tenia, unde erau necontenit improsptati prin scurgerea poporului lor dela nord ctre sud, ei incepur a nvli in prtile de peste Dunre, aez'andu-se treptat i in ele. Pe cnd
cei veniti peste Romani in cetatea Carpatilor erau absorbiti
de elementul romnesc, acei din cmpiile moldoveneti i mun-

teneti, ilmn mai mult timp in firea lor, pn ce sunt desnationalizati i ei de coborarea Romnilor din munti atre
ves, dup desclecarea principatelor 25.

Numai astfel se explic mai multe fapte pe ea con-

stante, pe atat i insemntoare din istoria Romnilor. Mai in-Wu acela c terminologia trilor romne dela nordul Dunrei,
2, A mea Teorie a lui Roesler, p. 104. Pic, Abstanunung der Rutndnen,
p. 76. Aceast locuing a Sclavinilor In Dacia, explic cum se face de Bizantinii, In mania lor de a arhalzi numele, Ii cheami adeseori Geri. Asa Theophilact,
p. 272 : (Tag rirac, (Toikco Tckp TO% flappeceoc (adec so% Elaceppoeg) 6 rpeai34Ttspov

vop.a).

Fat cu niste probe att de pozitive cA Sclavinii adecA Slovenii au

inundat Dacia si trile dela no rdul pe cat si de la sudul fluviului, cum poate
suspnelk Roesler urmAtorul neadevdr, numai spre a'si Intemeia mai bine iubita'i
tez? p. 127: Slavisches konnte die walachische Sprache in sich aufnehmen,
wenn das romnische Volk im Norden wie im Siiden der Donau gewohnt hat.
Aber es waren doch wesentlich verschiedene slavische Idiome die hinter der
Theiss im Norden und im Siiden erklangen ; nrdlich wohnten die Rutenen

(Russen), zur grossen nordwestlichen Slavenfamilie gehrig ; im Siiden verbreite-

ten sich die bulgarischen Slaven die mit den Serben zum slovenischen SprachAste gehren. Hat sich die walachische Sprache also ihr Scherflein slavisch im
nrdlichen Lande beigelegt, so wird dieses die unterscheidenden Ziige des nib.dlichen Dialectes tragen, wenn im Siiden, so wierd es die der siidlichen Sprache
zeigen. Nun aber erweist sich das slavische im Romanischen als slowenisch und
musste zufolge der Continuitt der Wohnsitze ilberall da, wo rutenisch, und
slovenisch sich von einander unterscheiden, dem rutenischen folgen". Aceasta
este o falsifcare intentionat a adevrului istoric, desmintit de toate izvoarele
raportate, L dacii Roesler era convins de tesa ce o sustinea, ce nevoie sl recurgl
la asemenea mijloace pentru a o Intemeia?

AVARII

I 8LAVII

56

chiar acea a pArtilor lor muntoase, adApostul poporului romAnesc, este amestecatA cu numiri slavone. Apoi imprejurarea c limba infAtiazA in partea ei lexicalA un numAr indestul
de insemnat de demente slavone, fr indoialA cel mai bogat

din toate elementele strAine. Ea explica apoi cum de mai

multe din aezamintele poporului romAne5c au un caracter

slavon, i in sfarit cum de chiar reintoarcerea deplin6 a poporului nostru la viata aezatA, prin intemeierea de orae i

intinderea indeletnicirilor agricole se face sub inriurirea slavonA.

A trebuit deci ca Slavonii sA stee alAturea cu Romanii, s ducA

viata impreuna cu ei, nu s'A vin numai in o trecnoare a-

tingere, precum o fAcurA popoarele germane i mongole, spre

a putea l'Asa urme a-tat de pronuntate ih sinul poporului romanesc. Vom studi deocamdatA acele elemente ale inriurirei

slav one care apar chiar dela inceput ca aduse de ei in viata

poporului roman, lAsand cercetarea aezAmintelor pentru mai

tarziu, cand va veni randul expunerei formatiilor politice zAmislite de el.

1. INRIURUIREA SLAVONA.

N'AvAlirea Avarilor care nu

Nomenclatura geografiefi.
atinse pe Romani in muntii in care ei stAteau inchii, nu ava
asupra lor o mare inriurire, cu toate cA acest popor locui in
pArtile Panoniei, deci in preajma Daciei, vreo 250 de ani.
Aceasta nu insamnA ins6 cA, in acest lung rstimp, Romanii
s nu fi venit niciodata in atingere cu noii barbari huni. Ceca

ce ins va fi putut ramanea in limba lor, din atingerea cu

Avarii, nu se poate controla astAzi, din cauzA cA nu ne-a rAmas absolut nici un document al limbei avarice; apoi aceasta
limbA, fiind inrudit cu acea a Ungurilor, a treia editie a IAvAlirei hunice, cele cateva cuvinte ce ne vor fi rAmas de la

Avari, se vor fi confundat mai tarziu cu acele imprumutate

de la Unguri.
Cu totul altfel stau lucrurile cu Slavii. Aici inriurh ea,
inscrisA in munte, imprimatA in valurile fuggtoare ale apelor
inconjurA pe Romani mult mai de aproape. SA cercetam inainte de toate nomenclatura tArilor locuite astAzi de Romani,
spre a ne putea da sama de intinderea i puterea acestei inriu ri.

Nu numai esul Daciei, care incunjurA cetatea Carpatilor

i in care Romanii s'au coborit cAnd IncetarA furiile nAvAlirilor
i anume atat acel ce se intinde spre rAs'Arit c'Atre Marea

NeagrA, cat i acel ce se intinde dela baza muntilor apuseni

56

ISTORIA WOLIN-MOE

care Tisa, dar 0 muntii panfi in piscurile lor cele mai IrmaIte
sunt presurate cu numiri slavone. SA lsm la o parte pe acele
ce ar fi putut proveni in unn, din elementu slavon al limbei

romane.gti, prectun Vaduri, Vdeni,lti, Blteni,

Carlig*aura, Carlig i, Carligi, CracAu, Cracoani, etc., care sin

dela cusintele romane de origine
vad, balt, carlig, crac,

sA cercetr" n numai acele numiri de origine slavonA, care

n'au nici un infeles in romdneqte, i care fiind pstrate astzi
in gura Ron-Janitor, dovedesc invederat c sunt o moltentre
neconIttutil lsat de Slavii care candva locuiau in Dacia, In
limb Ron-Janitor ce i-au desnationalizat.

Vom enumgra mai pe larg apele, ca unele ce strbat

o Ii tindere mai mare de loc, i indicA deci aezAri mai Insemnate de poporatie, care cuprindeau aproape tot lungul curgerei lor ; cAci altfel, dacA numele slavon ar fi fost dat numai In o
mica' parte a cursului, atunci el ar fi disprut cu timpul tunaintea altor nume, maghiare, gelmane sau romane, pe care riul
le-ar fi purtat In partea sa cea mai insemnat. Pentru ca numete slavone sA fi invins, se cere neaprat ca cea mai mare
intindere a cursului riurilor sA le fi purtat dela inceput.
Astfel Prutul, al cArui nume este vechiu, are ca afluenti,

pe lang5 mai multe riuri de nume romne, un numAr tot

atat de insemnat de cele slavone. Pe stanga primete afluentii cu numiri romeinott sau de acele a ckor etimologie

nu poate fi stabilit nici in limbile slave, sau sunt formate de

Romani din cuvinte slavone patrunse ca cuvinte comune in
limba roman : Ciuciurul, Vladnicul, Rchitna, Costina Larga, C51-

drupl, Girul Mare, CAlmtuitul, Lpuna, Srata, Tigehciul ;

cu numiri slavone : Cerniava (cerna-negru), Suhul (suhoiuscat), Soy* (pv-cusuturA), Gasinca (gasealerpe), Velija
(velichi-mare), Lopatenca (lopatia-vui), Racovtul (rac-rac),
Camianca (camena-piatra), Solonetul (sol-sare), Dolija (dolvale), BrAluleanca (brat-frate) i Nirnova (nirite-pqterA).
In dreapta Prutul primete afluenti de nume rom : Ceremuul,
Derechluiul, aul, Prutetul (Cu subafluentul sAtt Hu011),
Elanul cu subafluentul paraul Balotescului, Hurmuzul 0 Chinezul ; de nume slavon : Trebnicul (trava-iarb6), Berepita
(bereja-mal,) Brunita (ntunele slay al plantei numite pe frantuzete Canneberge), Hiinita (clin-mesteacAn), Corovia (corovavacA), VolovAtul (volovii-bou), Sitna (curgere), Meletinul (melat-a risipi), Bahluiul (bahna-noroiu) i Mopa(pung6).

DacA regiunea Prutului inftiazA un numr atat de

insemnat de numiri slavone, la ce trebue s ne ateprAm mai

spre rAsrit, cAtre campia Nistrului? De aceea nu vom art
numirile din staagn Prutului, ci ne vom Indrepta ctre munte
unde aflarea de numiri slave in terminologia geografica infAtiaz un mai mare interes, ca unele ce se intalnesc in do-

AVARII

1 8LAVIL

57

meniul propriu al rasei romnesti si pot deci lumina mai bine

atingerea intim6 a acestor doua' elemente, cel slavon i cel
roman, Oita' in ascunzisurile cele mai retrase ale acestuia din
urmA.

Ca afluenti ai Siretului, al ckui nume 1-am adeverit

a fi stilvechiu, fried depe timpul Scitilor, enumgram pe stanga

lui cu nume slave : Bialca (-alb), Hibiciocul (hleb-pane), Mi-.
hodra i Mihoderca (mih-sac); pe dreapta Siretul primeste
bogatii afluenti ai Carpatilor, de nume rom. : Siretelul,
ceava, *omuzul, Caricnul, Zbrul, Paraul TAtarului, Moldova
(gotic), Buz`au (nume vechiu) i Trotusul (unguresc); cu nume
slavon : Mihova, Bistrita (bistrii-repejune), *usita (susita-pdure neumblat, suse-usckiune), Putna-vas de ada'pat) i RAMnicul (ribnic-helesteu de peste).

Trecand la subafluentii Siretului, ei nii riuri mari, 0-

sim vrsandu-se :

In Suceava a ckui nume pare a fi vechiu (Sucidava)

Cu n. rom. : Sucevita iar cu n. slav : SklAul (sad-planta), Tal-

ent] (talka-iarba.' cncat), Bielca, Brodnia (brod-vad), Putna,

Dubnicul (dub-gaura), Solca i Solontul (sol-sare).

In Moldova, a c'kui nume I am vazut a fi de originA

germanica." goticg, se vars6 cu n. rom. : Moldovita (care primeste la randul ei subafl. de n. cm.: Argelul, Ciumorna, Drt gosul si de n. si. : Putna), Pallid Mu, Moisa, Neamtul i Net.gra i cu n. si. : Sadova, Dobra (dobre-bun), Homora, Putna,
Suha, Voronetul i Topologul (topol-plop)

Bistrifa de nume slavon (-repede) primeste afl. de n.

rom. : Parul Conescului, Gimpoiul, Garlibaba, Cuejdiktl,

caul, Praul Inicului, Par. Lelei, Par. Haitei, Barnarul, NeL-.

gra, Schitul, Tareul, Calul s't lapa, iar de n. si. : Velestina
(veliki-mare), Bahna, Dorna (dol-vale) cu subafl. si de n. rom.

Neagra, de n. si. Cerna), Bisca, Bistricioara ca subafl. si de

n. rom. : Saca, de n. si. : Putna, Bratesul s't Nekidul.

Trotuqui de nume unguresc, din tinutul Secuilor, are
ca tributari de n. rom. : Par. rece, Tarhoasul (unguresc), AsAul,
Galbenul, Uzul i Oituzul (vechiu, peceneg), Casinul i Caiutul ; de n. si.: Camenca (kamena-piatt), Tklaul 7) cu
subafl. sn de n. si. : Cerna, Susa, Doftianca
Putna afl. Siretului de nume slavon primeste de n. rom :
Zabala i Nerusa 26 de n. si. : Tesita (tesc-teasc), Milcovul
Ramnicul.
RcYnnicul, ultimul afluent al Siretului din Moldova, de
nume slavon, este ad6pat cu parnele de n. rom : Largul, Motocul i Par. Baiananului, iar de n. si. cu Slimnicul (-SIntic).
" Cu toate c numele e format eu sufixul slavon ;a, derivA din romA-

nescul Neagra, Nera.

58

18TORIA ROMAN1LOR

Buzdul, afluentul Siretului din Muntenia al carui nume

este de origine veche, prune5te ca tributari de n. rom. : Chunul

Sircul iar de n.

si. : Crasna (crasnii-frumos), Bisca

mare i mica, Sinicul, Zeletinul (zlot-aur) cu l'Uva (recikariu) i Nicovul.

Trecand la riurile ce se varsa In Dunarea din Muntenia,
Intalnim Intaiu pe Ialomila, Cu nume de origine slavon 27, ai
carui afluenti sunt, de n. rom. unul singur, Apa, iar de n. si.:
Prahovita (prah-praf 28), cu Cricova i Cricovatul (krug-cerc),
Prahova cu Doftana, Teleajna (telega-caruta) i Pociovalitea.
Dupa Ialomita vine un ir de blti, legate 'futre ele prin
paraul Mostiltea (moska-zama) de n. st. Tot de n. si. pare
a fi bratul Borcea al Dunarei.

Al doilea afluent mai mare al fluviului din Muntenia

este Argewl, al carui nume este probaba de origina veche 29.

Apele sale sunt sporite cu urmatoarele riuri, de n. rom. : Valsanul, Argeelul (Cu subafluentul sau de n. rom. Doamna),
riul Targului, Sora, Chircinaul, Baba, Potopul, Cobra, Baconul, 1VIotocul i Dmbovita (format din slavo-romanul
Damb) ; iar de n. si. cu : *uta, Rostaca, Sahara (Cu afl. ei de
n. rom. Ciorogarla), Ilfovul (In vechime numit Elhovul), Colentina, Neajlovul i Dmbovnicul (forma slavona a Dmbovitei).

Un soiu de canal care lea& balta numita Ezerul Gre-

cilor cu Dunarea poarta numele, dupa cat se vede autochton,

de Multa.
In Olt, afluentul cel mare al Dunrei care iesa din Transilvania i al carui nume este vechiu, afara de multe parae
mici ce iesa din tara Secuilor sau din regiunile locuite de

Saii Transilvaniei, i cari au primit in decursul timpurilor

nume ungureti sau germane, se arunca urmatorii afluenti mai

mari : cu n. rom. : Praul Lazarului, Negrul (In ungurete Fekete-Ugy), Terzanul (ung. Tatrang), Malina sau Mlinii prefacut In ung. in Malom), Barsa, Mandra, Lunca, Oltul Mic,
Slbiul (cu afl. su Silitea), Lotrul, Luncavatul, Mamul, 01tetul (Cu afl. sai de n. rom. : Nerea, Geamartele i Fratia
Pesteana ; de n. si. Cerna i Cernioata). De n. si. se varsa in
Olt : Dreptianca (trepet-tremurare), Otasaul, Covarna, Doftana (-mare, gras), Homorodul, *inca, Topologul, Tesluiul,
Bistrita, Picana i Bisca.
In Vedea se varsa cu n. rom. : Vedita, Heniele cu Danoasa i Teleormanul (peceneg) iar cu n. si. : Cotmana (cot=
pisica), Burda, Clanita toate pe stanga ei. In dreapta un singur
numit iar Vedita.
" Asupra existentei si a slavonismului acestui nume vezi mai sus p. 52.
" Asupra legAturii Intre praf si apa vezi mai sus, p. 17.

" Mai sus, Vol.

I, p. 28.

A VARII

8LAVII

69

Dup Vedea vine un mic curs de ap ce se vars5. in Dunare i care poart un nume probabil autocton de CcIlmluiul,
care primete in sine un pirau cu un nume de acelai fel, Urluiul.

Ultimul mare afluent al Dunkei din Muntenia, Jiul,

al carui nume este probabil deasemenea vechiu, primete in
el riuri de n. rom. Pe: Jirivadia, Gilortul (cu subafluentii stui
de n. rom. Ciocadia i Calnicul i cu acel de n. si.
(planina-munte), Amaradia cu subafluentii si de n. rom. :
Plosca, Jaleul, Sabia i Frumoasa), Motrul (al caui nume
e vechiu cu subafluentii de n. si. : Brebina (brebu-sprincean5),
Couta i Unita) i Curzul. De nume slavon sunt urmara
afluenti ai Jiului : Sada, *uita, Tismana (tispinul) cu Bistrita,
Suhodolul, Bilta, Cepla, Planita, ita, Dobrica, IzVerna (izvorizvor, forma e insa slavona), Omorna, Sovarna (ov-cusuturrq
i Liama.
Dup un riuor de n. rom. Desnaluiul, ce se varsa in

Dunae, se mai aruna in ea pe teritoriul Olteniei cele depe

urm riuri ale Munteniei, Topolnifa i Bahna, ambele de nume
slavon.

Pala' aici am cercetat riurile acele ce vin in afara de cetatea muntilor, scurgandu-se din poalele lor care Dunae, la
cari riuri intalnirea de nume slavone ar paea mai explicabil,l,
Cu toate acestea cateva din ele au obaia chiar in centrul
cetstei, precum Oltul, Jiul i caiva din afluentii Siretului,
cari strabat prin cursul lor superior, cele mai innalte ramuri
ale Carpatilor, i am aflat i la aceste cursuri de ap un numar
destul de insemnat de numiri slavone, i anume chiar la inceput Care obaria lor, deci in partea muntelui. Sa" patrundem
acuma mai adnc peste munti, in Transilvania i celelalte cantoane locuite de Romani, spre a vede dacA se af16 i In regi-

unea care a fost in totdeauna s6141uinta poporului roman,

riuri sau parae cu numiri slavone.
Tisa cel mai mare afluent al Dunarei, al caui nume
1-am aflat a fi vechiu i care primete in sine nenumaate

riuri i para.e ce se cobor din imensul masiv al Carpatilor care

laturea lui apusana, este format chiar la originea ei in muntii Maramureplui, una din ascunzaturile cele mai retrase ale
neamului romnesc. de paraul de n. rom. Tisioara i de paraiele de n. si.: Stanislaul, Dorinca i Lascina. Pans la ora-

ul Hust, unde Tisa iesa din Maramure, care campia maghiara i pana unde curge prin un tinut aproape curat roe
manesc, ea primete deadreapta ei afluentii de n. rom. :
oparca, Apita, Talaborul, Agul mare, iar de num0111,
slavon : Svidovatul (svid-corn), Strinececul (mai multi afluenti

ai Nistrului cu silaba incepa'toare sin), Toracul (torac-zale),

(care are de subafl. de n. si.: Lazansca (Lazna-baie), Tonsova,

co

ISTOR1A ROMANILOR

Crsnioara, Teresulca, Plaisca, Bertianca, IanovAtul i Mocrenca (Mocrina-umezeal) i numai unul de n. rom. Turbatul). In Talabor se vars apoi subafl. de n. si. Ugulsca (ugolcot) ; iar in Agulmare altul tot de n. si. Cehovita (cehov-capr).
Cellalti afluenti de n. si. din dreapta riului Tisa pn la Hust
sunt : Bistra, Ciorna, Repninca i Boliatinca. Afluentii Tisei
din stanga Ii vom enum'r pe tot parcursul ei, cu unii ce
curg din masivul Carpatilor, patria i slluinta poporului

romn, pe cAnd pe acelea ce vin din dreapta ei, le-am urmrit numai pAn la Hust, de uncle Tisa, intrnd in cmpia
maghiark numele riurilor din dreapta, care sunt i putin insemnate, nu mai inftieaz pentru scopul nostru nici un interes. Dintre acelea ce se vars pe stnga Tisei enumArm
de n. rom.: Tisa alb (Cu afluentii ei de n. rom. : Bltatul,
Bogdanul, Stiaul i de n. si. Stohovtul i Hovrla), Vizul
al Orui nume nu vine dela ung. viz-ap, ci dela viz un soiu
de pete (Cu subafl. s'i de n. rom. : Dragoul, Neagra, Spinul
i de n. si. : Crasna, Ricova, Cisla i Cruhla), Rnioara, Mara
(Nume vechiu cu afl, de n. rom. : Caul, Iza, Izvorul Raiului,

Saiul, Praul Secuiului, Sltioara, Seatura, de n. si. Iodul),

Valea Mireului,

Sameul, Criul, Mureul (aceste trei din

urm nume vechi), i Bega. Afluentii din stnga Tisei de

nume slavon sunt : Saplonta i Tarna (Tarnitaleaua de lemn.)
Dac cercetm afluentii Tisei gsim :

CA In Sane, riu Cu nume vechiu, compus din dou

brate Sameul Mare i Sameul Mic, se vars in Sameul

Mare, de n. rom. : Paraul Merlului, Sameul Rece i Rctul ;

iar de n. si. : Raca (riscati-alergA) Borp (bors-boru1), Sorca
(soroca-ciocntoarea) i alt RAc5. In bratul Sameului Mic
de n. rom. : Lewl, Saiul (Cu afl. si de n. rom. : Budacul, Valea
Balaplui i de n. si. Galatul i Bistrita), Lunca Cherzului, praul Runcului, Negrilescul i de n. si. Zagra. In Sameul
trunit se mai vars de n. rom. : Gapoul, Almaul, Dragul,
Agripl i Lapoul iar de n. si.: Dobrichi (dobre-bun), Cosna
(co.5nit, paner) i Crasna (-frumoas).
CriquI,

iar nume vechiu, se alctuete din trei brate

Criul alb, Criul Negru i Criul Repede. In cel Alb se vars

afluentii de n. rom. : Groh4elul, Ponorul, Cicul (cu afluentii

sdi de n. vechiu Brsava, ca i afl. Timiul i Almaul, iar

de n. si. Milcovul (melecom---repede) ; de n. si. se vars

Desna (afl. pe stnga Niprului) i Bucavita (Bucebuca
dela roat). In Criul Negru se vars afluenti numai de n. si.
precum : Pitsa, Cozia cu Suhodolul i Vida cu Revul.
Mure5u1, nume deasemenea vechiu, in lungul su curs
tocmai prin centrul Daciei Traiane, prezint prin nomenclatura
afluentilor si un interes deosebit. Mai multe din pArkle cele
mici care'l imbogtesc cu apele lor, poart numiri ungureti

A VARII g41 8LAVII

61

sau germane, pe lng acele romnesti paralele ce rsun din

gura poporului romAn. Ne vom ocup insd numai de acei tri-

butari mai mari cari au p'strat denumirile lor cele vechi,

slavone sau romne, chiar si in gura popoarelor domnitoare

ale Transilvaniei. Acei de n. rom. : sunt Gurghiul (Cu subafluentii s'al de n. rom. : L'Apusna, Tanciul si Istirul, de n. si.:
Tirca si Gasva). Valea omutuluit Sebesul cu PArAul Mortei,
Secasul Strugarul, Streiul (Cu afl. si den. rom. : CorbAlul,
Densusul si Puturoasa, de n. si. Ohaba), Valea Grosilor, Secul
Valea 5arului, Upusul, Ludasul nume ung.), S6rtura, Sulita,
Ariesu13, Garbova, Ompoiul (nume vechiu), Slatina si Valea
Rosie. Tributari de nume slavon, Muresul primeste : Miaradul,
Putna, Borsova, Racta, TArnova, (tArn-spin), (Cu afb. de n. si.
Tarnova mic si Ohaba, de n. Tom. : Upusa, Viza si Secosul),
Dobra, Ohaba, Cerna, GavralovAtul, Ovolva, Toplita, Ilya,
Ratosnia, Casova si Cladcva.
Dintre ceilalti afluenti ai Dunrei avem intAiu de name
romcin :

Bega care primeste afluenti numai pe dreapta lui si

anume, dup at se vede cu numiri ce nu sunt de origine sla-

Sasa, Lunca mare, Minisul, Subseul, Bengosul si Matia.

Tim4u1, nume vechiu, adogat cu afluentii de n. rota.:
Secasul, Dumbrava, BArsava (nume vechiu), ParAul rece, Slatina, Riul lung, Sebesul si Nadragul ; iar de n. si. cu : Ruvon" :

cosnita, Buhinul, Bocaru., Cerna cu Corganul, Poganisul, Teregovita, Balvasnita si Bistra (cu afl. ei de n. si.: Micola, Bistra
Morului, Marga, Ruschita, Lozna si de n. rom. Rugul).

Se mai intAlnesc in reteaua nedescurcat de ape, Vlti

si canaluri cari se intind pe cursul inferior al Timisului numele
romneste ale apelor Valea Mic si Birda, precum si ale slavone; Moravita (dela Morava) si Clopodia.
In Cara, nume probabil autochton, se vars" prAele de
n. rom. : Vesnicul, Lupacul si Bereagul si acele de n. si. Dognosca (dogon-fug) si Gusasca (gus-gAsc6).
In Cerna (numele vechiu dar slavizat al Tierneil, se vars6
de n. rom. : Mehadia (nume vechiu), Luncavtul si Cornisul,
iar de n. si.: Craiova, Launa. Bielarca, Ohaba (ohaba-balt),
Verendinul, Sordinul, precum si dou de origine necunoscut :
Iocdasica si Sacrsitica.
Dac6 cercetm aceast enumerare, constatAm &A aproape

toate ritirile mari poart numiri vechi, iar cele de a doua

mng sunt in o bun6 parte de origine slavon. Nici un curs
de ap ins mai insenanaor nu poart6 numiri unguresti sau
germane. Singurele cari par a face exceptiune sunt : Ariayul
al erui nume chiar in gura Romnilor este format din ungurescul Aran yos. Aceasta ing se poate explicA prin influenta
" Numele acestui riu va fi explicat mai os.

62

ISTORIA 110MINILOR

dominatiei maghiare care, traducand vechiul nume al Aurariului (dela aurul ce'l duce in valurile sale) in ungurescul Aranyos, acest nume apoi s'a impus si Romanilor prin intrebuintarea lui deasa in gura stpanilor lor. A doua exceptie
numele de Mithlenbach, dat de Germani riului Sebesului este
numai aparent, intru cat acest nume este intrebuintat numai
de Germani, si chiar Ungurii i'l numesc tot cu numele romanesc. Ungurii si Germanii au dat unele numiri la parge de
tot neinsemnate care strabateau adeseori proprietatile lor, ceca

ce nu era cleat prea firesc.

Cu totul altfel stall lucrurile cu numirile slavone. Acestea

le-am vazut egalnd uneori in numar chiar numirile romnesti,

pe langa ca uncle din cele romnesti sunt luate tot din elementul slavon al limbei lor, si aceasta ori unde vom indrept
privirile noastre, fie in ses, fie la munte. Inteadevar putem
constata ca chiar afluentii acei ce vin langa obarsia riurilor,
obarsie care este mai totdeauna in munte, poarta adeseori
numiri slavone. Amintim afluentii Bistritei, Buzaului, Jiului
si ai Tisei, cari se afla in partea superioara' a cursului lor, in
muntii cei mai innalti ai tarilor romane. Din Banat si muntii
intermediad fare sesul Tisei si Transilvania amintim iarsi
afluentii Cernei, Carei, Nerei, Timisului si Crisului, precum
s'i acei ai Samesului mare. Daca am expune si nenumaratele
parae de tot mici cari concurg la forrnarea riurilor mai mari,
ne-am convinge Inca si mai mult, despre adevarul, ca nomencla-

tura obsteasca a tuturor regiunilor in care astzi locuesc Romanii este in o bur& parte de origine slavona n.
Aceasta raspandire atat de insemnata a denumirilor slavone in terminologia geografica a tarilor romane se intinde
nu numai la riuri, ci si la munti si la numirilor asezarilor omenesti, cari toate infatisaza aproape aceeasi proportie fare
numirile slavone si acele romne, !neat nu mai gasim de lipsa'
a le enumar cu aceeasi amanuntime cu care am urmat la
aratarea apelor.
81 EnumerAm aici parade unui singur riu, al Sebesului, punAnd cu cursiN e
numele slave : Valea Slatinei, V. CrApAturei, V. Spinului, V. Atsileului, ,PArAul

CArpinis, Valea Balaurului, V. Ursei, V. Caselor, V. Netodului, V. kakovei.

V. Botei, P. Talomir, V. BrAdatalului, P. Carului, V. Nedeia, PArAul Dobrei,
P. MAnzului, Dobra, P. Tilfei, P. Merlei, V. Bisira, P. Ciobanului, V. Groapa
mare, V. Frumoasa, P. Curzului, P. Serbotei, P. Urlies, P. Tatarului. Aceste
pe stanga lui, iar pe dreapta : P. Intre Cerbi, P. Poticului, P. Costasei, V. Dudului, V. SArbei, P. Prizgorei, P. Balilor, P. Gotului, V. Mirasului, V. Sugagului, P. Grosestilor, V. Mirtina mare, V. Bote!, V. Lomanului, V. RAchita
V. Boilor. (Ignaz Lene von Trauenfehl. Geographisches Lexicon Siebenbilrgens,
Wien, 1839 s. v. Sebesului-Ruu In Vol. IV, p. 34. Rudolf Bergner, un bun cunoscAtor al Transilvaniei spune In articolul sAu Zur Topographie und Ethnologie
Siebenbilrgens In revista Das Ausland, 1892. No. 21-22 : Bistritz klingt ebenso,

unverkennbar slavisch wie die meisten topographischen Zeichen der ganzen

von RomAnen bewohnten Gebiete Siebenbiirgens".

AVARI! $1 SLAVII

63

Vom aduce aici numai numirile piscurilor ale cgtorva

lanturi de munti, din aceia care se trag prin locurile ce au

fost cu deosebire sglgsluinta poporului roman. AO In muntii

Banatului, intglnim pe lang numeroase denumiri de caracter
romnesc, precum : Culmea Ferei, Culmea Bobului, Cracul
ros, Cuca, Vgrful Socului, V. Brunisorului, Cucuioara, Cioclovaciul, Galsul, Mosul, Juvernata, Pregeta, Moldovita, Balonul,
Teul innalt, Plestra, Plesea, Ponorul, Stupariul, i numiri slavone la piscuri tot att de innalte.
: Piatra Nedei (nedeicg
vacg stearpg), Gesna, Semenicul, Varful Nemanului, Coprivul,
Omesnicul, Tivla Frasinului, Sviniacea, Domolegtul, Belcovgtul, Bregletele, Domanul, Habitul, Doclina, Grfava, etc.
In muntii Fgggrasului, cei mai inalti ai Carpatilor romgnesti, intglnim iargsi algturea cu nume romnesti, precum
Cltibucetul, Surul, Negoiul Buteanul, Vcarea, Pgpusa, PAponi Boldovistea, Comarnicul, Masgava, Boita, Strunga, Tretinul, i nume invederat slavone, bungoarg : Budislavul, Racovitanul, Zanoaga, Dobriasul, i altele.
Deasemenea intalnim foarte adeseori chiar in munte, cu
atata mai mult in ses, nurniri de localitgti de origine slavong,
anume de acelea ce nu au nici un inteles in limba romng
si care deci au fost lgsate de poporul slavon ce le-a botezat
pentru prima oarg, ca mostenire in gura poporului romanesc.
Asa citg'm din acestea in Maramures : Dombrovica, Leordina,
Ruscova, Crasna, Ruschiava, Novoselica ; in Fgggras si regiunea invecinatg : Grgdistea,

Ohaba, Rucova,

Ghimboca,

Obresa, Balvasnita, Tincova, Teplica, Doboca, Dobra, etc.

Apoi numele districtelor Olteniei, Gorjiu i Doljiu i cte altele.
Aceastg intindere a denumirilor geografice de origine
slavg, in trile romne dovedeste intr'un mod neindoelnic, c
aceste tgri au trebuit inteun timp s" fi adgpostit in toatg intinderea lor o poporatie indestul de numeroasg de acest neam,
care a fost absorbitg tocmai de elementul romnesc, ceea ce
reies invederat din faptul cg" astgzi nu se mai intglnestc poporatie de ginte slavong in tgrile Romnilor, i c numirile
sate de ea se reggsesc cu toatele in gura acestor depe urmg.
Istoria care este menitg tocmai de a explicA prezentul prin
trecutul unui popor, ne aratg ce a fost acea intinsg poporatie
de obArsie slavong care a trgit cgtva timp algturea cu Romanii pe pgmntul Daciei, anume popoarele sclavine cari au
inundat Dacia pe timpul ambelor n'Avgliri hunice 32.
12 Hasdeu comite doua erori in parerile ce le rosteste asupra nomenclaturei geografice, Cu privire la elementul slavon reprezintat in ea. Mai Intaiu el

sustine ca nici un popor slavic n'a locuit vreo-datii In Dacia spre apus de
Arges i mal cu seamd in Oltenia". Nu numai atata, dar mai adauge a 01tenia g muntii dela Muscel pana la Vrancea au fost pururea verguri de orcie

Impoporare slava" (1st. Crit., p. 268), parere Imbratisatii si de d. Radu Rosetti,

64

ISTORIA ROMANILOR

Ca Romanii i nu celelalte natii ale Transilvaniei au

desnationalizat pe Slavoni i i-au absorbit In sinul lor, se vede
de pe aceea, c numirile slavone, date de ei elementelor geografice, se rega'sesc totdeauna In gura Romanilor i nu In acea
a LGermanilor sau Ungurilor, care numesc adeseori acele elemente cu cuvinte formate din propriile lor lhnbi 33.

Intru cat insa Slavii au fost netagaduit mai vechi lo-

cuitori ai Daciei, decat Ungurii i Germanii. i au fost desnationalizati de Romani, lasandu-le ca motenire nomenclatura
slava care se regasete In gura Romnilor, i dela ei a fost
imprumutata de popoarele straine, este invederat c Rornnii
cari au intrat In o mai stransa legatura cu Slavii, decat celePrrhintul, Seitenii si Steipdnii, I, p. 12. Cum rAmane InsA cu numirile slavice

ale afluentilor Jiului l cu muntii din regiunea Fagarasului, pe langA allele

muneroase ce sar In ochi la cea d'intai inspectie a unei mape a Munteniei 7
Hasdeu gaseste ce e drept un mod de a explica prezenta unor asemenea numiri i fArA a aduce neapArat popoare slave prin aceste locuri. El spune (1st.
crit., p. 275) : In curs de sapte secole de cirilism oficial si eclesiastic In Romania, panA la Matei Basarab i Vasile Lupu, Nit s fi lost nevoie de vre-o intervenire elnogralic din partea Slavilor, ci curat numai pe calea culturalA a fost
destul timp pentru a aplica aceastA procedurA de traductiune mai peste toata
Intinderea Daciei". Cu alte cuvinte Hasdeu atribue prezenta unor termini slavoni
In toponimia unor pArti din Wile romane, unei slavizAri oficiale i eclesiastice.

Mai Intaiu dacA ar fi asa, atunci nu Intelegem pentru ce ne-am opri la unele
pArti ale Daciei g nu am aplica pe Intregul ei aceastA ideie. Noi creciem cA
nici este nevole a arAth cat de gresitA este o asemenea explicare a topografiei
slavice. Cum voim noi ca limba oficialA sau eclesiasticA sA fi dat numele lor
Darnbovitei, Bistritel, Ialomitel, dintre care aceastii din urmA exista Inainte chiar

de ivirea In lume a Crestinismului slavon (mai sus. p.) Sunt cunoscute IncercArile desperate ale Ungurilor de a maghiariza nomenclatura Transilvaniei.
Izbutit-au ei a alunga multe nume vechi din gura poporului si a le Inlocul cu
de cele maghiare ? La noi exista frantuzismul ca modA cel putin de 60 de
ani. SA ni se arate un singur nume geografic Intors pe limba ce ne dominA
gandirea I Ce a putut face chiar puternicul curent al latinismului ce a stApanit
panA odinioarA mintea romaneascA ? FAcut-a el din Targovistea, Targul Vestei,
sau din Bahluiu, riul Bacului ? Existenta nomenelaturel slavone ne dovedeste,
alAturea cu mai multe cuvinte ce nu s'au putut introduce pe calea religioasg,

precum bunA oara cele obscene,cA a trebuit sA fie tare Slavi si Romani un
contact dela popor la popor In care Slavonii au pierit, iar Romanii s'au ImbogAtit din peirea lor.
81 Asa gAsim cA Romanil au pAstrat numirile urmatoare date de Slavoni

alaturea cu acele date de Maghiari sau Germani

Roman sla von

Belgrad
Ocna
Bran

Cetatea de BaltA
SAbenita

Gana
OrAstia
Plesa
GrAdistea

Maghlar

Karon Fejervar
Vizakna
Trczvar
Kiikiillvar
Gorgeny-Soakna
Szamos-Ujvar
Szasvaros
Uvegsur
Varhely

German
Karlsburg
Salzburg
Trzburg
Kokelburg
Salzhau

Armenierstadt
Broos

AVARII

1 SLAVII

65

lalte popoare conlocuitoare, sunt si mai vechi locuitori ai t-

rilor carpatine cleat Ungurii sau Nemtii. Ei sunt ins mai

vechi j cleat Slavii. Sunt matca mgrei In care acestia revrsar
lor valuri ; dar precum riurile nu pot preface

oceanul, astfel nici Slavonii nu putur schimba firea romn.

Er un timp cnd se privi ca un pAcat in contra na-

tionalitAtei romAne de a se sustineA inrirurirea slavg asupra

Romnilor, cAutAnd prin toate mijloacele a o incunjur in expunerile istorice. Er poate bun4 aceast5. exagerare In un timp
cnd lumea european'a" ne privi ca Slavi sau Turci sau Greci,
numai ca RomAni nu. Acuma ins cand nationalitatea noastr6
latinA este recunoscut de toti, nu mai avem nevoie de aseKnenea mestesuguri pentru a o dovedi 34.
Terminologia pstoral i agricol. Elementul slay a
Oriurit nu numai asupra numirei locurilor In cari se miscau
Romnii. Asezarea lor intre dansii a insotit totodat o schimbare petrecut in forma vietei lor, anume int6rirea indeletnicirilor agricole i prefacerea poporului romnesc din unul mai
ales pAstoresc In unul cu deosebire agricol.

Deaceea intAlnim in terminologia pastoralA a Romnilor

cuvinte In deobste latinest, precum : bou, vacd, vifel, taur (Buhaiu e turcesc), berbece, ariete, oaie, miel, cal, iapd, mnz, armdsar35, caprd, ied, pore, scroafd, cay, chiag,
turmd,
un, zir, pticurar 37, 'Astor; apoi cuvinte probabil de origin5.
34 Nici slavistul Hasdeu nu a scApat de aceastA fricA (vezi nota 31 mai

sus). Cel dintAiu care a indrAznit sA miirturisascA pe fatA lnriurirea adAncii

a Slavilor asupra RomAnilor a fost G. Panu in articolul sAu : Studii asupra

aldrndrei sau neatdrndret Romdnilor In deosebite secule In Convorbiri iterare, 1872.

Mdriz dela mansuetus ; armdsar dela admissarius. Cihac, Dictionnaire

d'elymologie daco-romane, I, p. 17 si 157.
36 Chiag' dela coagulum ; slant dela stabulum. Idem, I, p. 53, 263
37 Asa se numeste ciobanul in Ardeal si la Macedo-RomAni, unde cioban
este necunoscut. Cio ban vine dela turcescul Tschuban, luat el Insusi dela Persi

si a fost introdus de Turci la popoarele cucerite de ei (la care intAlnim acela,

sdrb. ciobanin ; alb. tsoban), mai ales prin faptul ca

nume : In grec. TCOltalr%

ei aveau totdeauna nevoie de carne de oaie, mAncarea lor favoritA si deci veniau
In deasA atingere cu pilzitorii de oi. Credem cA Inainte de a cAden Muntenia
si Moldova sub Turci, i la RomArdi din aceste pArti existA tcrrninul de pdcurar, dovadA existenta unor numiri de localitAti ca PAcurAresti, sat In judetul

Tutova, unde aceastA denumire nu poate venl dela pticurA, care nu se all in
acele pArti, ci numai dela pAcurar, vechiul nume al ciobanului la RomAni. Mahalaua Pdcurari din Iasi vine chiar dela o fAntAnA ce se afla in pArtite ei
care purth din vechi numele de fAntAna lui PAcurar (Letopisefele, I, p. 232).
Credem deci cA Hasdeu (Columna lui Traian, 1874, p. 103) greseste cAnd atribuie cuvAntului cioban o origine dacicA, nand -atunci ar fi trebuit sA se IntillniascA tocmai In Transilvania, lar nu sA fie si In Moldova de origine mai
nouA, precum o dovedeste aici faptul cA al a Inlocuit pe pAcurar.
A. D. Xenopol.

Istorla Romitnilor. Vol. II.

66

18TORIA ROMANILOR

daa, precum baciu, care se

afla' i la Albanezi in intelesul

de tovai, i la Srbi cu aceeai insemnare ca i la Romni,
pe and lipsete dela toate celelalte popoare slave. Matt, albanez stan gr. mod. (neon srb. stan ; la celelalte popoare
slave stan inseamn lagr, (castra). Urdel la sarbi urda i" la

Cehi urda, transmis dupii cat se vede de Romni prin mijlocirea

unei poporatii romne care an' dat trai in Moravia, acuma

cu totul slavizat, dar care a ramas pastoare pana. astzi 38.
Urda nu se afl in celelalte limbi slave. Traista la alb. trasa
sau traste, la Macedo-Romni traisturti, nu exista nici la Slavi,

nici la Unguri. Cu toate ca baciu, std, urn se afl *i in

limba maghiar, nu se poate ca Romnii s le fi imprumutat

dela Unguri, ci prezenta lor in limba acestora se explia print
o inriurire romneasca, de oare ce de altfel, cum s'ar explia
aflarea lor in forme identice aproape cu acele romneti la
popoare aa de indeprtate in privirea geografia de Unguri,
precum Albanezii, Macedo-Romnii sau Grecii i chiar Bulgarii, cu cari Ungurii nu au fost niciodat fate atingere nemijlocita ? ".
Ori cum ar st ins lucrul cu elementele dace ale pstoriei

romne, este neindoelnic c elementele slavone sunt putin numeroase in aceasta sfera economica a traiului poporului ro-

mnesc, aci intalnim numai cateva cuvinte de origine slavon, precum sap, slog, cireadd, izlaz, care acest depe urna

exist numai ca cuvnt indoit, pe lnga altul de origine latina.,

piiune. Cnd au venit deci Slavonii asupra Romanilor, viata
pstoreasa er intemeiat ; toate notiunile privitoare la ea

erau botezate cu numiri indigene, 'area nu mai fu de lips

a le alipi ate o denumire strina. Chiar de se intmpl i aici
vreo intunecare a unui cuvnt vechiu prin unul al noilor
vlitori, aceasta fu un fenomen exceptional, i din fapte de
aceste izolate i adeseori aA de capritioase ale limbei, nu se
poate deduce nici o incheiere.

Totui observrn a de pe atunci can' sa se fi intro-

dus cuvntul slavon dobitoc in limba romn, care insamna

animal i vine dela cuvantul slavo-bulgar dobyti-a catig, de
38

Jirecek, Entstehung christlicher Reiche im Gebiele des oesterreichischen

Kaiserstaates, Wien, 1865, p. 225.

5, De 1 derivatia filologic a mai multor altor cuvinte, pretinse de

Hasdeu ca dace, precum duldu, mosoc, lured nu ne pare la adapostul unor critici
Intemeiate, pentru acele raportate in text credem ca Hasdeu are chiar filologicWe

tireptate a le pretinde ca dace. (Columna lui Traian, 1874, No. 5, 6, 7, i 9).

Pentru origina dacica, ne pare hotilrAtoare imprejurarea ca aceste cuvinte nu
apartin nici unui popor Cu care Romanii au venit in fitingere nici Romanilor,
nici Solavonilor, nici Ungurilor ; apoi faptul ca se intAlnesc aceleai forme in
limbile macedo-romAna i albanezA.

AVARII

I BLAVII

67

unde s'a tras apoi i cuvantul dobcind adeca avere, de oarece

animalele erau pe atunci aproape singura avutie a Daco-Romanilor 42.

Altfel stau lucrurile cu agricultura. Aici influenta slayou'd este puternica. Cel putin jumatate, daca nu mai mult,
din termenii infrebuintati in agricultur' sunt de origine slava,
trick trebuie numai decat admis c Slavonii cari determinara
In o a de mare parte terminologia agricol la Romani, avura
un rol insemnat, daca nu putem zice la intemeierea, cel putin
la intarirea lucrarei prnntului.
Ca agricultura, indeletnicirea economica singura' In o-

noare la Romani, n'a fost nici data parsita cu totul de

Daco-Romani, chiar dui:A retragerea lor in munti, ne-o dove-

dete intaiu faptul ca o parte din terminologia agricola in

limba romn are caracterul latin. Astfel sunt, afara de numele

de animale aduse mai sus, i care se pot raport *i la viata

pastoreasca, urmatoarele notiuni cari se refer% numai la agricultura arie, agru (pe lang5 ogor), are', semtinet, Were', aratru,
jug, lured, secere, falce, grdu, secard, orz, mlaiu sau meiu, rapit,
spic, paia, neghind, mezuimi sau mejdin 41 moinet 42 Paralel cu

aceste cuvinte cari arat o invederat indeletnicire cu agricultura, ne spune istoricul bizantin Nicetas Choniates, c imparatul Isac Angel in expeditiile pe cari le flea in mai multe
randuri in muntele Helms contra Romanilor revoltati, dada
peste girezi de grail carora el le dete foc 43, pentru a'i razbund

de pustiirile comise de Valachi In imparatia sa, Meat vedem

c nici Romanii din muntii I Iemului i ai Pindului, pe cari
Ii vom cunoate ca de o natura mult mai putin a*ezata decat
aceti de dincoace de Dunare, nu parasisera cu totul, inca
fiind in muntii lor, viata statornica' a agriculturei. Pe lnga
aceasta Insa mai posedam tot din limba romana un argument
hotaritor, c Romnii nu lepadasera cu totul cultura Omantului, data cu retragerea lor in munti, anume imprejurarea
c aproape toata terminologia vinicola este de origina latina,
ceca ce dovedete ca cultura viei n'a incetat nici un moment
la Romnii din Dacia. AO avern, afara de cuvntul vin, care
nu prea este hotritor in chestie, din cauza ca vinul s'a putut
import, urmatoarele cuvinte, a caror aflare In limba roAceeas parere a rostit-o dupa noi d. Justin Lupus, Aproprierea iondurilor rurale, 1910, p. 11. D. Lupus aduce ca analogie: peculium din pecus.
Termniul cu care se inseamna brazda ce desparte douri ogoare
care vine dela latinescul medium.
". Pamant lucrat, dela mollis latin, In opozilie cu NUM pamant neInceput, cuvant de origine slava.
43. Nicetas Choniates, Ed. Bonn, p. 487: amyl 81 vi; Olp.ovia Tam,
xcepruby napaoke.

68

ISTORIA ROMANILOR

'Tiara cere numai decAt cultura neintrerupt a vitei in Dacia,

de la colonizare 'Anil in zilele noastre. Mai intiu insusi cuvntul vie, pronuntat pe alocurea vinie i scris astfel In textele
vechi, care vine dela latinul vinia; vid dela vitis, pocunti dela
poma, strugur dela elinul tryga, auti (In texte vechi) dela uva,
must dela rnustum; (mustul nu putea fi importat, ci trebui
preg'tit pe loc.). Deasemenea ne-a mai rmas in terminologia vinicol dou cuvinte tot vechi, derivate din limba
harag i agurider44.

S se adaoge ctre aceste dovezi, scoase din limb',

pstrarea colindei cu plugusorul la anul non, in care se po-

-meneste numele lui Traian, si nu se va pute tgridui, cA Ro-

mnii de si strnnutati in muntele cel atat de nefavorabil

agriculturei, nu pr'sird niciodat aceast indeletnicire a vietei
lor civilizate de alt dat. Romnii erau doar pstori, nu prin

stadiul culturei in care se aflau, ci prin o nenorocit rein-

toarcere din o viat cult" i innalt la aceast treapt inferioaril

de desvollarea omeneasc. Fiinde istoria nu intoarn niciodat pe un popor Indrt, chiar atunci cand II duce spre povrnisul dec'derei, de aceea Romnii nu putur sil lese cu
totul In prsire amintirile pururea vii ale traiului roman. Ei
se indeletnicir deci cu cultura pmnkului pn si in gturile muntilor, i unde g'siau numai putinta de a stoarce din
pmnt hrana lor de toate zilele, nu lsau neintrebuintat

un asemenea mijloc.
Ins cu toate c poporul daco-roman rmsese cu aplecAri agricole, putine erau locurile din munti in cari el s' poat
pune in lucrare o asemenea indeletnicire. Pe tpsanele nu prea
innalte, purin meiu, orz sau secar ; In Valle cele adnci
expuse la soare, precum In Valea Vinului, dela hotarul Transilvaniei ctre Bucovina, gru i cAteva vite de vie, iat tot
rodul agriculturei In aceast perioad a vietei poporului romnesc. Principala lui indeletnicire rmase tot pAstoria ;
dae coborArea de mai tdrziu dela munte la cmpie, intinse
lti dedarea lui la agricultur, parte din poporatia romn,
rmas" In munte, urm innainte a se tine de pgstorie, ceea
ce face incA pn in ziva de astzi.

Cu venirea Slavilor pare a se fi dat un zbor mai mare

lucrrei pmntului. Aceast ltire a agriculturei proveni desigur din cauzA c' Avarii, dup' o locuint mai indelungatil
In Panonia, pierdur din sllAticia lor primitiv, astfel
Romnii i Slavonii retrasi In munti, putur sii scoat capeHasdeu, (Col. lui Traian, 1874, No. 4 p. 91-92) vrea s

gasascli

i doi termini daci : gordin i ravac. Asupra gordinului se poate discuth; dar
ravacul vine inviderat dela turcescul ravag miere liquida. (Cihac, Dictionnaire,
II. 607).

AVARII

I SLAVII

69

tele afarA din vizuinele lor i sA se coboare mai care vale,

unde se puteA mai cu folos lucrA pAmAntul. CA fntinderea
agriculturei la RomAni, corespunde cu asezarea Slavonilor
In mijlocul lor, ne-a dovedeste Insemnatul contigent slavon
de termenii privitori la agriculturA, pe cari fi IntAlnim In limba
romAnA.

Astfel enumArAm, pe lAngA aratrul latinesc, pe mult mai

l'Atitul plug ; apoi pArtile acestui instrument precum : cobil

(trainoire dela charue), grindeiu (axe dela charrue), cormanit

(oreille), plasd (tailloir) 45. Rarifei sau Ralifd, un soiu de plug
fArA roate, al cArui nume vine dela un alt cuvAnt slavon InsemnAnd plug, rale. Mai InsemnAm apoi brazdei, rdzor, adecA

brazda care desparte dou'A cAmpuri, si care la RomAnii din

Ardeal se numeste mezuind sau mejdin, termen latinesc
vine dela medium, Mina, slavon alAturea cu moind latin dela
mollis, toloacid, miriqte 46, peirloagii, a tmbleiti ogor, dela slavicul

ogarieti=a arde Imprejur un amp ce este a se cultivA. a1Aturea cu latinul agru, tdrncop, polog (bl couch et coup, a

se pologi=versf r, des bls), grebl, lopatei, snop, claie, capita,

grapd, coasd 47, i altele Inca.
Desi deci nu se poate sustineA cA RomAnii sA fi fnvAtat
agricultura dela popoarele slave 48, totusi este netAgAduit cl
influenta acestui popor asupra agriculturei romAnesti a fost
InsemnAtoare, i cA aceastb." Indeletnicire a fnceput a fi mai
cutatA de RomAni, dela asezarea Slavonilor In mijlocul lor,
epocA ce cade fmpreun'A cu o lAsare a lor mai In jos din Innaltele regiuni ale muntelui.

Coborirea Rominilor dela munte la einap. Coborirea

RomAnilor dela munte la cAmpie se Mat foarte Meet i tina

un timp foarte fondelungat. Pe cAt fuga spre adApostire le fusese

grabnicA, pe atAta de greu le veniA s'A pArAsascA o viatA, ce e
drept grea i plin'A de lipsuri, dar care cel putin le asigurA exisCihac, Dictionnaire, II, p. 66, 129. Cihac deduce tug Corhand sau
Cormand dela Ung. Korhany, pe arid el vine inviderat deja slavicul Kormiti
a Indrepta, de oarece plugul se tndreapta prin coarnele sale. Nu Romanii care
erau agricultori, la venirea Ungurilor, au Imprumutat acest cuvant dela niste
barbari care nu aveau niei o notiune de agricultura, cl Ungurii l'au tmprumutat dela Romanii uniti cu Slavonii. Vezi si Fr. Dame, Terminologie populard
romand, 1901. sub Voc.
Cihac, Did., II, p. 596, 11 deriva dela ung. mera, merat--pasune.
47 Vezi
i Hasdeu, Originite agriculturei la Romdni, In Col. lui Traian,

1874, No. 3. p. 49-53.

44 A sustine Hasdeu, 1. c., Ne fiind Wind, care sd fie originea plu-

gdriei romdne? aproape totalitatea terminologiei agricole a Romanilor este curat

slavica". Dar arie, agru, aratru, a trierd i alte cuvinte caracteristice nu dove-

desc ele ca agricultura era practicata, fie ori cat de restrans de catre Romani,
tnnaintea atingerei lor cu Slavii?

70

ISTORIA ROMANILOR

tenta. In vale i atept mana i bogatia, dar i primejdia era

s bata la uile lor. Deaceea totdeauna cand Romanii fua
atacati, ei cautara o scapare In sinut ocrotitor al muntelui.
Ieirea In numar mai mare a poporului romAnesc catre
es se fac pe timpul descalecarei. Atunci elementul romnesc,
comprimat In Carpati prin aezarea Ungurilor in Transilvania, ii Mat \rant Care locurile deschise, i roiul su f a
de bogat Meat umpla in curand acele dou gradini ce se intind la poalele Ardealului. Pang la descalecare ns Romnii
nu indraznira sa se intinda departe in afara de cetatea Carpatilor. Partea cea mai mica a poporului lor se cobori in \Talle
interne, anume elementele mai indraznete i mai doritoare
de schimbare a traiului. Majoritatea poporului ramase
In munte care i astazi Inca aclapostete In incretiturile sale
o bogata poporatie romana.
Care fu influenta acestei vieti In muntii Daciei asupra
poporului romanesc?

Am aratat mai sus cum navalirea barbarilor i retra-

geiea locuitorilor din oraele i satele Daciei In munti,

de urmare stngerea neaparatil a ori Cara vieti mai civilizate,
nimicirea totala a organizarei politice sub care Daco-Romanii
traisera pana atunci. Daca lush' sistemul ocarmuirei romane

disparil din mintile Romanilor in lungul rastimp cat ei staturd' adapostiti In incretiturile muntilor, ci insa pristratil aproape
neatinsa in sufletele lor o motenuire mult mai de pre% limba,

obiceiurile i moravurile strabune, partile acele intime i trainice ale vietei cari inchiaga in un tot popoarele, le dau o fizionomie i un caracter particular.
S'a observat de mult i cu drept cuvnt ca, in elementul
sau latin, limba noastra se apropie cel mai mult de graiul
Romanilor, In unele mai mul t chiar deck limba italian, cea
vorbita pe pmntul insui ce fu primordiala patrie a popo-

rului roman. Cu toate elementele straine care impestritaza

vocabularul ei i care dau limbei romane un caracter ark de
original, gramatica i-a ramas latina, pastrand mai ales in formele conjugarei o asemanare foarte pronuntat cu limba latin, din care a ieit. Nu mai putin extraordinara este imprejurarea c mai toate pronumele, conjuctiile i prepozitiile,
adeca tocmai particulele relationale ale limbei sunt de origine
latina.

Dintre toate elementele etnice care, prin atingerea lor

poporul roman, au contribuit la faurirea nationalitatei
lui, afara de cel latin care ramne trunchiul intelectual pe
cu

care s'au altoit toate celelalte, numai doug, cel trac i cel slay
avura prin contopirea lor cu Daco-Romanii o inriurire constitutionala asupra graiului i deci asupra mintei lui ; caci

aceste doua elemente singure au modificat formele grama-

AVARII

BLAVII

71

ticale, fonetismul, semasiologia i formarea cuvintelor prin

alipire de sufixe i prefixe : mai mult dupa caracterul trac,
mai putin ceva dup ce! slay. Toate celelalte elemente nu au
.avut cleat inriuriri lexicale. Ele au imbogatit tezaurul cuvintelor, fail a atac Ina partea constitutiva i logica a limbei.
De aceea cu drept cuvnt Romanii pot revendica astazi locul

lor sub soare in marea familie a gintei latine care maret

indreapta pasii sai, varsand lumina in urma ei".

La aceasta p'strare atat de credincioasa a timpului graiului strmosesc, contribui mult retragerea Romanilor in adapostul muntilor Carpati. Elementele straine ce se alipira de
bimba romana, intrara inteinsa dupa ce se fixasera si se
hotariser formele ei. Deaceea numai cat Ii imbogatira vocabularul, fara a atinge esenta chiar a limbei, esatura, canavaua
pe care vorbele se insira, pentru a deveni organul exprimarei
cugetarei.

Slavii mai avura o inriurire si de alta natur' asupra

spiritului Romanilor. Este cunoscut c Romanii aveau putina

aplecare care poezie, si mai ales de o poezie poporana nu prea
poate fi vorba la ei. Din contra la Romani aceasta inflorire

-estetica a mintei neculte MO, este de o bogatie si de o a-

dncime de simtiri uimitoare. Aceste insusiri trebue atribuite

altui element constitutiv al fiintei sale decat celui latin. Despre
cel trac nu se stie alta, decat c Getii puneau in versuri legile
lor, pe cand Slavii au si ei o bogata muza poporana. Este cu atat
mai firesc a atribui Slavilor deslantuirea demonului poetic in
sufletul romanesc, cu cat muzica poporului roman aduce In
accentele ei foarte de aproape cu acea a Slavilor i c tare muzica i poezie este, prin vers si mai ales prin rima, o stransa
legatura. Apoi o suma de legende, de povesti, de zicatori
de proverbe sunt la RomAni de origina slav, Meat din toate

aceste se vede ce adanca inriurire a avut elementul slavon

.asupra sufletului romanesc. Inriurirea slava insa pe care am
constatat-o in acest capitol, nu s'a marginit numai aici. Ea

s'a reinnoit inca data sub alta forma, acea bulgareasca.

pe calea religioasa, pe care o vom studi in capitolele ce urmeaza,

Chiar daca, dupa o noua teorie filologic, fonetica slava

limbei romnesti ar ave un caracter medio-bulgar, aceasta

nu ne-ar indreptati a cobori originea inriurirei slave in deobste
la Romani tocmai in veacul al IX-lea, cand incepe pentru limba

bulgara caracterul caruia s'a dat numele de medio-bulgar ;

aceasta din cauza c limba romna stand in decurs de mai multe

veacuri sub inriurirea vie a limbei bulgaresti, fonetismul ei a

trebuit sa se prefaca impreuna cu acel al acestei limbi, si formele

din urma bine inteles ea intunecara pe cele mai vechi, as ea

fonetismul limbei romne trebuie sa infatiseze astazi ultimile
intipariri lasate de limba bulgara in el, si de aceea nu va fi dealt

72

16TORIA ROMANILOR

prea firesc de a Intalni In acest fonetism, forme limbisitce care

se gasesc In limba medio-bulgara. Este aceeai observatie pe care
am facut-o i la unele schimbari fonetice in numele proprii,
care nu s'ar putea explica prin o derivare directa a lor din formele daco-romane sau latine In graiul de astazi, i, cer, pentru
a fi explicate trecerea lor prin formele slave. Aceasta nu insamna
insa ca acele numiri geografice ni le-au pstrat Slavii i ni le-au
transmis ei dela stramoii notri, ci numai atata ca In transformarile fonetice indeplininte In decursul veacurilor, a lucrat asupra lor i inriurirea slava modificand unele forme fonetice
sensul slavismului.
Raman dar statornicite dou'a' lucruri : intai, ea' inriurirea

etnial a Slavilor cade impreuna cu petrecerea acestui neam

de oameni In sinul nationalitatei romane de prin veacul al VI-lea

'Ana la deplina lui absorbire de elementul romanesc prin veacul
al X II-lea ; al doilea, c numele geografice ramase din vremuri

vechi in gura poporului roman i-au fost transmise de strabunii

lui pe pamantul Daciei adeca de Daco-Romani, Cu toate ca as
tazi ele nu mai infatieaza In gura lui, o forma neinriuritil 49-

49 Miklosich, Die slavische Elemente im Rumunischcn, 1861, care reproduce parerea lui Schafarik, admite ca punt de plecare al inriurirei slave asupra
graiului roman, niivalirea Slavilor In Dacia. Tot asa face si Cihac, Dictionnaire
d'Etymologie daco-romane, 1879. D. I. Bogdan, In discursul sau de primire In
Academia Romana, Istorioragralia ronuinci, 1905, admite tot veacurile VIx

adaugand ca fail aceasta Inriurire slava nu poate fi vorba de poporul ro-

man". Tot WI sustine 1 O. Densusianu, Hist. de la longue roumaine, 1901, p.

241. Hasdeu cum am vazut mal sus (p. 63-64) vrea sa reduca Inriurirea slava
numai la cea bulgara bisericeasca l oficiala, comp. si. Crit., I, 1, p. 276, iar
slavistul care aduce teoria nou cu medio-bulgarismul este d. Me Barbulescu,.
Problema capitald a Slavisticei la Romelni, 1906 si Fonetica allabetului cirilie,.
1909.

CAPUL IV

CRETINISMUL LA ROMANI.
700-900

BULGARII.
1. NAVALIREA BULGARILOR.

Slavonizarea Bulgarilor.

IsTAVlirea acestui popor n'a

lovit Dacia deadreptul, ca acea a popoarelor studiate pana.

aici. Inriurirea sa asupra Romnilor este de o natur cu totul
alta, i provine din imprejurari particulare. Innainte insa de
a arata caracterul acestei inriuriri, s cercetam cine sunt Bulgarii i cum au ajuns ei sa intre in legatura Cu Romnii din

Dacia Traiana.
Bulgarii, popor de rasa finica 1, ca i Hunii i Avarii,
se pun in micare dupa cat se vede data cu Avarii i par chiar
a fi fost impini de acetia asupra Europei, din regiunile de langa
Volga, unde locuiau la inceput. Astfel ei tree Inca in anul 495
i pustiaza pentru intaia oara Tracia i Iliricul 2, pe cand Avarii
apar abea in anul 560 in valea Dunarei. De cum se infruptara
cu dulcele prazi facute in aceste provincii, ele nu mai putura
Unii autori, Rui mai ales, might cA Bulgarii ar ft fost de rasi slaud.
Dovada cea mal bun4 cii ei apartineau rase finice, reiesA din catalogul principilor lor celor vechi, saris In limba slavonA, InsA continand nume din limba
veche a Bulgarilor i care nu au de loc apropiere cu slavona (vezi Jirecek, Geschichte der Bulgaren, Prag, 1876, p. 127, nota 1). Apoi s'a ptistrat de Constantin Porfirogenitul Intelesul unui cuvint al limbli kazare sarkei=casli albli,
cuvfint ce se gasete I astazi cu acel Inteles In limba finicli a Tsuvasilor.
Kazarii msA erau de aceag rasli cu Bulgarii. (vezi Louis 'Agar, Cyrille et Methode, Paris, 1869, P. 64 i 80.
Theophanes, ed. Bonn, I, p. 222, Cedrenus, Bonn, I, p. 628.

74

ISTORIA ROMANILOR

Ifrdui de 1.6111 lor, as c impratul Anastase se vede silit a

ridicA zidul cel lung intre Marea Neagr i Selibrium pe Propon-

tida, pentru a se apr de nvlirile lor. Sub Iustinian ei lovesc

In repetite rnduri Imprtia Bizantin, i chiar un numr de
familii se asaz.' statornic in ea a.
Bulgarii ins intr, probabil odat cu Avarii, i in Panonia, unde In curand ei ajung atat de influenti, inclt intmplndu-se s'A moar Chaganul Avarilor, Bulgarii pretind ca noul
Chagan s se aleag din natia lor. O lupt cumplir se incinge
intre Bulgari i Avari, in care acesti din urm 1-Aman invingtori,
si 9000 de familii bulgare sunt nevoite s'A prbeasc Panonia 4

Lup ta futre Bulgari si Avari dupe un manuscris slavon din Vatican.

(630). Meya din ele scap in Italia, si regele Longobarzilor

Grimoald /e rnduieste ca locuri de asezare orasele Bovianum

i Aesernia in muntii Abruzilor, unde inc pe timpul lui Paul
Diaconul, istoricul regatului longobard, se auzi vorbindu-se
bimba bulgar 5. To tusi Bulgarii nu disprur cu totul din Panonia,
3

Procopius, de bello gothico, IV, 19, (Bonn, II, p. 555).

Fredegar, Historia Francorum, c. 72, (serie cAtre 660).
Paulus Diaconus, Hist. Langobard., V, 29 (serie cAtre 787).

BULGARII

75

ca'ci in anul 625 se \T'ad Bulgari in armata Avarilor care asediaza

Consta ntinopolea.

Cu toate acestea caderea Bulgarilor si precumpenirea

avara' in aceste regiuni nu tina mult timp. Puterea Avarilor

slabita prin luptele luntrice, scilde necontenit. In 634 ducele

Bulgarilor, Cubrat, care recunoste pana atunci, de si numai nominal, ca si Slavii din Dacia, suprematia Chaganului, scutura
In totul autoritatea acestuia si se proclama neatarnat. Cubrat
trimite la imparatul Heracliu futre anii 634 si 641, pentru a inchei pace cu el si a'i oferi slujbele sale. Imparatul, prea mul-turna de aceasta propunere, trimite lui Cubrat daruri bogate
i titlul de patriciu.
Ducele Cubrat muri intre anii 660-668 si irisa cinci fii
<lupa el. Cel mai mare din ei, Balbaias, l'amase in tarile parintelui

ski; al doilea, numit Cotrag, trecii Nistrul si se aseza in fata

fratine-sau. Al treilea si al patrulea dintre frati apucara spre
Panonia, din care unul se puse sub autoritatea Chaganului Ava-

rilor, iar celalalt treca mai departe pana in Italia, la Ravena,

supunndu-se acolo regelui longobard. Al cincilea fiu, Asparuch,

trece peste fluviile Nipru, Nistru si pune mana pe regiunea numita

Onglu, la nordul Dunarei in o pozitie tare, aparata din l'ata de

ba'lti si pe laturi de riuri, ceeace ne indica sudul Basarabiei actuale 6.

Bulgarii de aici se rapad in 678 si prada Tracia, ceea ce

impinge pe imparatul Constantin Pogonat s'A treaca' Dunarea
spre a'i bate in insusi tara lor. Impiedecat irisa' de a innainta
din pricina mlastinilor, si imparatul fiind nevoit sa paraseasca
expeditia, din cauza unei duren i de picioare de care suferia,
Bulgarii iau aceasta plecare a monarcului drept un semn de
teama, si ataca ei pe Bizantini, ii resping peste Dudare, unde
trec apoi ei singuri, asezandu-se in partea rasariteana a Bulgariei de astazi, in o pozitie strategica din cele mai bune, aparati
din fat prin muntii Balcani, dindarat prin Dunarea si despre
rasara de talazurile marei.
Cnd Bulgarii pusera stapnire pe aceast tara, o gasira impoporata cu neamuri de rasa slavona, Sclavinii, cari
locuiau aici, impartiti in sapte ginti, pe cari Bulgarii le
oranduira sa locuiasca partile 01.6 mai dinspre nord si apus,
pana la marginile Avariei ; iar pe tribul Severanilor il stramutara
dela pasul Beregava spre tarmurile m'Arel. Acesti Sclavini
pe cari i-am vazut ocupand si Dacia in toa-la intinderea ei si
, Theophanes, I, p. 546: (VC41. ilecvarcptv Icat Alcvacmptv mtpciaag %ea Tbv
'OXToy lovecaaPeov papstotpoog Tal") LiavoopEoo woutp.ob.s.. Numele de Olgos sau

Oglos vine dela slavicul vechiu agid=unghiu. Alai tArziu Turcii numir aceastA
regiune Bugiak=tot unghiu. Vezi Jirececk, Geschichle der Bulgaren, p. 129.

ISTORIA ROMANILOR

76

cari coborndu-se din vechile lor locuinti dela nordul i rgsgritui

Carpatilor, se apropiaserg de Dungre incg depe timpul strgmu-

tgrei Gotilor, trecuserg cu incetul fluviul, cnd singuri, cAnd

impini sau intovgrgiti de Huni, Avari sau Bulgari, i ocupaserg

aproape intreaga peninsulg a Balcanului.

Bulgarii, in numgr nu prea insemnat, aezndu-se Intre

Sclavinii dela sudul Dungrei, dei dg'durg tgrei ocupate de ei

numele de Bulgaria, pe care'l pgstreaz pang astAzi, ii pierdur
limba lor finicg i. imprumutarg pe acea a Slavonilor, devenind
un popor slavon prin graiul lui, insg cu o fire i un nume bulgar.
Astfel se intamplarg lucrurile i in Rusia, unde Waregii Scan-

dinavi pierdurg nationalitatea lor germang in sinul triburilor

slavone supuse de ei politicete, dar cari primirg numele de
Rui. Tot ag in apusul Europei, Normanii, de nume german,
furg desnationalizitati de poporul francez in sinul cgruia se
aezarg, &And insg provinciei ocupate de ei, numele de Normandia,

i Lombardia primi numele

ei de la Longobarzi, care, cu toate acestea, se pierdurg in rasa
rgmas in uz pa-ng in zilele noastre.

italiang.
Slavonii deci inundarg din Dacia atat peninsula Balcanului
cgt i cmpiile maghiare, i curAnd ven timpul, cnd bimba lor

fit vorbitg in dialectele cele mai deosebite din vgile Arcadiei

Ong In pasurile Carpatilor Bucovinei, i de la malurile lacului

Balaton Ong la Marea de Marmara. Pe atunci ei locuiau i in
Ungaria, Transilvania, Valahia i la sudul Dungrei, in Moesia,

Tracia, Macedonia i multe alte regiuni devenite de atunci

greceti sau albaneze. Partea nordicg a Slavonilor fu absorbit

de Maghiari i Romgni ; acea sudia trgete inch' i astgzi sub
numele neslav al Bulgarilor 7, apoi sub acel al SArbilor, Bosniacilor, Muntenegrenilor i a celorlalte popoare slave din Peninsula Balcanului.
Faptul cg massa aceasta de Slavi fu spartg numai la nordul
Dungrei de cele doug insule de popoare : Ungurii i Romnii,
dovedete inteun chuip invederat precumpenirea etnicg a acestor
doug rase asupra elementului slay. Dacg Slavii nu se pot mentineA neatini la nordul fluviului, cum au fgcut-o la sud, este
cg aici au dat sau au fost copleiti mai tgrziu de straturi compacte de RomAni i Maghiari cari i-au absorbit pgstrAnd In sinul
organismului lor urmele adnci ale atingerei lor cu Slavii.
Prin urmare cAnd e vorba de Bulgari, trebue sg intelegem un

popor finic, prin sAngele i apuaturile fundamentale ale caracterului, dar slavon prin graiu, i fiindcg ceea ce un popor transmite prin inriurirea din afarg este limba, obiceiurile i agzAmintele, pe cnd firea lui lguntricg poate fi impgrtgitg numai prin
7

Jirecek, Gesch, der Bulg. p. 83.

BULGARII

77

incruciare, deaceea inriurirea bulgaril i de Stat asupra Romanilor este o retnoire a inriurirei slavone.
Prin aezarea Bulgarilor in Moesia, Imparatia Bizantina,
primise o lovitura din cele mai grele. Barbarii cari 'Ana acum
veniau din afara In imparalie pentru a o pr'd se introdusera
chiar in sinul ei ; nu mai erau impiedecati in navalirile lor de marele

fluviu al Duna'rei i de cetatile ridicate pe malurile ei, cari opuneau oardelor lor o impotrivire adeseori greu de strnatut.
Asparuch domnete pan pe la 700, i Intemeiaza trainica
sta'panire a Bulgarilor la sudul Dunarei, prin mai multe lupte
norocoase cu Bizantinii. Urmaul sau, Terbeliu,-(700 720), se
amesteca chiar in luptele pentru tron, a pretendentilor bizantini.
In anul 717 Bulgarii dan ajutor Bizantinilor contra asediului
Constantinopolei de catre Arabi. Dupa doi principi neinsemnati
vine Cormesiu (753-760), pe timpul cand In Constantinopole
bantuia furia iconoclasmului. Dupa mai multe lupte cu izbanda
Imp'rtita lntre Bizantini i Bulgari, acetia din urma bat pe dumanii lor cumplit, In Ingustimile pasului dela Beregava, i daca
n'ar fi izbucnit grele turburari, In statul bulgaresc indata dup

aceasta lupta, poate cs ar fi fost nunfrate zilele Imparatiei

Bizantine. Dupa mai multi principi, a caror istorie nu poate
ne intereseze, dar Intre cari intalnim pe unul Sub in i altul
Pagan cu nume ce par a fi romane, se urea in anul 802 vestitul
Crum pe tronul Bulgarilor.
Crum da' un nou avant luptelor cu Bizantinii i ie. Sofia

din regiunea Strimonului, care pna' atunci fusese stkApit

de greci. ImpAratul Niceforus intrand In Bulgaria, ajunge Ora

la reedinta lui Crum, pe care o ie i o arde. Regele Bulgarilor
lash' sa se Intmple aceasta, uneltind o cumplita r5zbunare ;
inchide anume toate pasurile Balcanilor i prinzand Intreaga
armatit bizantina, face In ea un groaznic mace!, c'z'and intre
victime Insui Imparatul Niceforus. Din titva lui ii face regele
barbar o cupa de ba'ut, din care InchinA la mesele mari. Crum
pentru a razbunA arderea Capitalei sale, patrunde, dup izbanda,
In Tracia i Macedonia, le prad i ic poporatia In robie, iar in
anul urmator, 812, pune mana pe oraul Mesembria i asediaza,
dupa o noua lupta victorioasa* cu Bizantinii, chiar oraul Constan-

tinopole. Incepandu-se tratarile de pace, Grecii ii intind, la Intrevederea ce av loc spre acest scop, o cursa', in care Crum
era aproape sa-i piarda. viata. Infuriat pe Greci, pentru gandul
lor trgator, regele bulgar pustiaz imprejurimile oraplui. Fratele sau iea tare aceste Adrianopolea, constransa prin foame
a se pred, face o multime nenumrata de prini cari, cu averile
i vitele lor, sunt transplantati de Crum In regiunile dela nordul
Dunarei, pe cari le vom gsi supuse tot Bulgarilor. Aceti prini
izbutesc pe timpul domniei lui Mortagon, urmaul lui Crum,
In anul 836, a scap de peste Dunare, cu ajutorul unor

78

ISTORIA. ROMINILOR

trimise pe aceast ap de imparatul Theophil, i a se Intoarce

In patria lor, din care imprejurare se confirm inc ()data' stpanirea Bulgarilor la nordul Dunarei.
Acestea sunt
Bulgarii se inflad la nordul Duarei.
ins singurile aratdri continute in autorii bizantini, privitoare
la stapAnirea Bulgarilor pe malul nordic al Dunrei, asupra
tarilor unde locuiau llaco-Romanii in unire cu Sclavinii. Caliza

.
3

la

J.
-

d'
.

fa'

r`

.
LK

Bulgar ucigand un martir crestin *).

pentru care Bizantinii nu contin mai multe tiinti asupra Bulgariei de dincoace de Istru, este ca pe ei, interesndu-i numai
luptele intreprinse de Bulgari contra imparatiei lor, pe ele le
descriu, cu ele se indeletnicesc cu amilnuntime. Este insa mai
*) Cu toate ca miniatura de pe un manuscris slavon din veacul al XI-lea
vrea sA reproduca pe un bulgar pagan ucigand pe un crestin totusi figura fiind
iin veacul al XI-lea reproduce un bulgar slavizat si crestin, cum erau Bulgarii
In acel veac. De aceea tipul Bulgarului este mai mult aric de cat finic.

BULGARII

79

presus de ori ce indoial cA Bulgarii, mai ales pe timpul puternicului Crum, trebuiau sA'i fi intins stgpAnirea asupra trilor
aezate la nordul DunArei, intru cAt aceste nu erau pe atunci
supuse nici unei stApAniri 8 InteadevAr puterea Avarilor fusese
nimicit de Carol ce! Mare la 797 care eliberase popoarele sclavine ce zAceau sub autoritatea lor. Acestea, dumane de moarte
ale Avarilor, vAzAndu'i cAzuti, Ii taie i Ii omoarA in toate prtile,

In cAt nenorocitii Avari sunt siliti a cAut adApostire la Franci.

La nordul DunArei inferioare nu existA insA pe atunci nici un
alt Stat care s'A fi putut impiedecA lAtirea Bulgarilor cAtre aceast
parte ; cAci Francii, de i bAtuserA pe Avari, se opriserA cu intin-

derea stApAnirei lor, la Dun'Area mijlocie, i nu se coborAserA

asupra Daciei, cAtre Dunrea inferioarA. Apoi cAnd vedem
Bulgarii ii intindeau spre sud impArAtia lor Cu atAta izbAndA,
incAt puneau in primej die existenta ImpgrAtiei Bizantine, putem noi stA un moment la indoila6 cA ei sA nu fi intins mAna
spre a pune stApAnire, aproape frA luptA, pe tArile locuite de
RomAni i Slavoni impreunA la nordul DunArei, cu atAt mai

mult cA aeeste tri, prin minele lor de aur i de sare, au atras

intotdeauna stApAnirile strine.
AceastA intindere a Bulgariei asupra Daciei Traiane explicA

ins, inteun chip firesc i nesilit, introducerea bisericei bulgreti la poporul romAn. Nu este deci decAt conform cu logica
istoriei, dupA care fie ce faptA omeneascA i are cauza i explicarea sa, dac intAlnim o Bulgarie la nordul DunArei in scriitorii bizantini.
Tocmai din aceastA pricinA, protivnicii stAruintei Romamilor in Dacia TraianA ii dau toate silintele putincioase, spre
a demonstr cA stApAnirea Bulgarilor nu s'a intins niciodat.
la nordul DunArei ; cAci dacA aceasta n'a avut loc, atunci
a
incheie ei , este neapArat ca RomAnii sA fi imprumutat forma
slavonA a ritului lor la sudul Dunrei, in Imperiul BulgAresc
Se intelege deci de cAtA importantA este desbaterea acestui punt
In chestia stAruirei RomAnilor la nordul DunArei. Partizanii
lui Roesler, aduc pe rAnd, ca nite armate la bAtAlie, argumentele
intAiu acel cu elementele elineti ale limbei romAne ; apoi
acel dedus din elementul albanez ; in al treilea rAnd lipsa stAru-

.lor

intii topografiei vechi ; al patrulea, cu elementul slavon al lim-

bei romAneti, care toate le-am vAzut cA se reduc in fum i nu pot

st fatA cu o criticA pAtrunzAtoare i o expunere contiincioasA
a faptelor istorice. SA vedem dacA sunt mai norocoi cu tAlAduirea
Vom aduce dovezile acestei intinderi mai jos In cap. Bulgaria nordduruireand.

Vezi d. e. : Roesler, p. 205 Hunfalvy, Anspritche, p. 33. Intrebarea

Intinderei st6pAnirii bulgAresti la nordul Dunlrii va fi tratatli Cu toate
In capitolul urmAtor : Bulgaria nord-dunarearui.

80

IBTO RIA ROMANILOR

stApanirei Bulgariei la nordul DunArei, care ar nevoi o pe-

trecere a Romanilor la sudul fluviului, ca explicare a introducerei

ritului bulgar la Romanii din Dacia TraianA.

Este de obsrevat c istoricul grec a-Ma ne spune pentru

determinaera acestei pArti de pAmant, ocupata de Bulgari la
nordul DunArei, CA era dincolo de Istru. SA cercAm a arAt mai cu

deamAnuntul dovezile existentii stApanirei bulgAreti la nordul

fluviului, precum i regiunea Ora unde se intindea.

2. BULGARIA NORD-DUNAREANA.

Dovezile din geografi.

Geograful Ravenat, scriitor anonim, care alatuiete geografia lui pe la sfaritul veacului al VIIlea, dupg strAmutarea Bulgarilor In Moesia, arAtand regiunile pe
cari acest popor le-ar tine In stApanire pe timplu lui, cuprinde
In aceste i frile Daciei. El spune : In Tracia sau Macedonia
i Mysia inferioarA locuiesc acum Bulgarii cari au ieit din sus
pomenita Scitie-Maior ; in care Mysie aflAm sA fi fost mai multe
cetAti, din cari voim sA insemnAm pe cateva precum : (urmeazA

o enumArare a centilor Moesiei propriu zise, a Bulgariei de

as tAzi). Deasemenea dincolo de Duntire sunt urmatoarele cetAti

ale Mysiei inferioare : Porolissos, Certie, Largiana, Optatiana,

Macedonica, Napoca, Potaissa, Salinis, Brutia (Brucla tabulei

Peutingeriane i a lui Ptolomeu), Apulon, Sacidaba (Suzidava),
Cedonia, Caput Stenarum, Betere (Ponte-vetere), Aluti (PonsAluti), Romulas. Deasemenea langA Cedonia se afl cetAtile
Burticum (fAra IndoialA trebue sa fie Dorticum), Blandiana,
Germizira, Petris ( ?) Aquas, Sarmazege (Sarmizagethusa), Augmonia, Augusti (Pons Augusti) 113". Toate aceste cetAti le-am
vAzut c apartineau Daciei celei cucerite de ImpAratul Traian.
Intru cat Geograful Ravenat aratA pArtile pe unde se aflau aceste

cetAti ca supuse Bulgarilor, el intelege di Dacia Traianti s'ar

allti sub ascultarea lor. Numele de Mysia sau Moesia inferioarA,
dat de Ravenatul pArtilor dela nordul Durfarei, nu este conform

cu granitele cari, pe timpul Romanilor se dAdeau provinciei

Moesiei dungrene, i care se mArgini la sud cu muntele Hemus

care o despArtia de Tracia i la nord ca Duneirea care o desptiriiiii
de Dacia 11 Moesia se impArti InsA in Moesia Superioard i In10 Ravennatis anonymi, Cosmographia el GuidonisGeographica, ed. Pinder

et Parthey, Berolini, 1860, P. 185. Asupra acestui loc, important pentru hotAarea existentei stapinirei Bulgarilor la nordul DunArei, a atras peutru In'Ma oar luarea aminte D. Onclul In Corworbirile (iterare, XIX, p. 330. Comp.
mat sus, vol. I, p. 138 si urm.
n Ptolemeus, III, 9, 10. Plinius, H. N., III, 26 29.

BULGARII

81

ferioarti 12, dup cursul Durfrei, astfel e Moesia Inferioar

veni mai &Ire rsrit. Se vede ea' pe timpul lui Ravenat se
stersese precizia Insemnri acestor desprtiri geografice, de
oarece 11 vedem artnd ca aflndu-se in Moesia Inferioaril,
cetti cari sunt Insemnate pe harta lui Ptolemeu si pe Tabula
Peutingerian ca existnd In Transilvania,centrul Daciei romane 13.

Pentru Geograful Ravenat care numr Transilvania la

Moesia, provincia Dacia propriu zis5 se Intinded numai In Banat,

unde se afl dup el, niste OH foarte intinse cari se numesc

Dalia Prima i Secunda, numit si Gepidia, in care acuma locuesc

Hunii, zisi si Avari, In cari patrii ale Dacilor, cetim c s'ar fi

aflat In vechime mai multe cetti, din care Insemnm : Drubetis,

Medilas, (ad Mediam), Pretorich (Pretorium), Panoniis (ad

Pannonios), Gazanam (Gaga), Masclunis, Tibis (Tibiscum), care

se uneste (prin un drum) cu cetatea Agmonia a Moesiei. Dease-

menea din alt parte mai sunt In acele Dacii cettile : Tenia
(ru cetit pentru Tierna), Tiviscum (pus Inc odat pe lAng

Tibis de mai sus, care este acelasi oras), Gubali (Caput Bubali),
Zizis (Azizis), Bersovia, Arcidaba, Canonia, Potula, Bacaucis ;
(aceste trei din urm* neat-Rate In Tabula Peutingeriang). Prin
aceste OH ale Dacilor tree mai multe fluvii intre altele acel ce
se chiam : Tisia, Tibisia, Drica, Marisia, Arine, Gilpid si
Grisia" 14.

Se vede usor e denumirile provinciilor au la Ravenatul

alt Inteles cleat la autorii romini propriu zisi : O. el mrgineste
numele de Dalia (Dacia) numai la prtile dela apusul Transilvaniei, unde se intAlnesc toate orasele, nu mai putin si riurile
artate de el ca curgAnd prin Dacia ; iar ea' Transilvania si
prtile rsritene, at& la nordul ail i la sudul Duniirei, el le
Inseamn prin numele de Moesia inlerioarei. Intru cAt el arat
tusk' ea' Moesia inferioarg ar fi pe timpul sAu locuit de Bulgari,
este invederat ea' ei aveau In stpnire Dacia Traian, stpAnire
care se intinsese Inainte de a trece Bulgarii Dunrea, atunci
cnd Bulgarii se revoltaser contra stpanirei avare, sub ducele
Cubrat. E probabil eft' aceast rscoal av un efect mai Intins
cleat acel al emanciprei Bulgarilor de sub ascultarea nominal
a Avarilor ; ea' ei se substituir chiar In dominatia acestora asupra
regiunilor ce se Intindeau dela Banat pan In Carpatii orientali,

Transilvania actual, si asupra creia singure, din pricini geografice, Avarii putuser ave o dominare efectiv. Deaceea si
anonimul Ravenat arat c in Dacia propriu zis, adicA In Banat,
ar mai locui, pe timpul ski, Inc6 Avarii cari, In curnd dup aceea,
11 Ptolemeus, II, 2 : vil 6T01, +1 ViCU) MOliMA.
,, Vezi harta din Vol. I.
" Ravennatis, Cosmographia, p. 202.
A. D. Xenopol.

Istoria Romlnilor. Vol. II.

82

1STORIA ROMINILOR

fur imprtiati de armele lui Carol cel Mare. Imperiul avar a

primit deci intia lui lovitur dinspre rsrit dela Bulgari, i
apoi a fost nimicit de Franci, care'l atacar dinspre apus.
Cum vine geograful Ravenat s schimbe astfel harta Daciei vechi, despre care se vede
dup numirile cettilor scoase
din izvoare vechi c aved bun cunotint, i s pun Ardealul cu Valachia la 1Vlysia inferioard, tara Bulgarilor ? Nu aflm
alt cauzA cleat c' aceste tri se tineau pe timpul lui deasemenea

de tara Bulgarilor, numit' de el Mysia inferioar. Tot dinteo

a pricin i tara Avarilor dintre Tisa i Dunre este numit'l
Dacia, dup numele Daciei avare, Mysia transdundreand a
geografului Ravenat dela sfritul secolului al VII-lea, es te
deci identicA ca Bulgaria transdundreand dela inceputul secolului IX-lea, a scriitorilor bizantini" 15.

S mai intrim inc6 faptul stpnirei bulgreti la nordul

Dunrei cu arAtarea altui geograf.
Geograful Bavarez, care scrie pela sfritul veacului al
IX-lea, enumr popoarele cari ar locui pe fdrmul septentrional
al Dundrei, i incepnd dela nord de lang6 Dania (Danemarca)
inir mai multe popoare slavone ; apoi dup ele, vorbete de
Boemi, Moravi i Bulgari, considerad deci i pe aceOia ca locui-

tori ai reipei nordice a Ituviului. Mai adaug dup aceea Geograful

Bavarez, c aceste popoare impreun cu Bulgarii se mrginese

cu impgrtia noastr. 169 adicA acea a Francilor Carlovingeni,
ne intreb5m, cum s'ar putea aceasta, dac Bulgarii s'ar fi m'rginit la nord cu Dunrea inferioar, de oarece niciodat Imperiul

Franc, nici chiar n timpul celei mai mari intinderi a lui, nu

ajunsese pn la rpa stng6 a Dunrei inferioare, din jos de

Portile de fier. S se observe in sfrit, ea* Geograful Bavarez

inirg pe Bulgari indat dup Moravi. Aceasta nu se putea altfel
decAt dac ambele popoare se atingeau prin nordul Transilvaniei ; cci Moravii nu au locuit niciodat pal-16 In preajma Dunrei,

aa c' fluviul s"i fi desprtit de Bulgari. Deaceea nu este decAt

conform ca adevrul, cnd Geograful Bavarez arat pe Bulgari,
ca ocupnd i nordul Dunrei.
Croniei i doeuinetne.
Cercetnd izvoarele Veacului de
Mijloc ne lovete intiu o hnprejurare, anume aceea cA mai multe

din cele mai vrednice de credint, arat pe Bulgari ca vecinii

'5 D. Onciul, 1. c., p. 331.

Reprodus In Schafarik, Slauische Alterhtimer, II, p. 673 : , Descriptio
civitatum et regionum ad seplentrionalem plagam Danubii. Isti sunt... Behaimare
(Boemi) in qua sunt civitates XV, Marharii (Moravii) habent civitates XI, VWgarii, regio est immensa et populus multus, habens civitates V... Isle sunt re
giones, que terminant in finibus nostris". Oneiul n Cony. lit., p. 332.

BULGARII

83

Impriei Francilor, i anume, dup ce Carol cel Mare cucerete

Iara Avarilor, adie Panonia. AO mai intiu ne spune Suidas,

cA Crum supusese pe Avarii ce erau greu Impresurati de Franci,

tire care nu se poate raport decAt la Avarii din Panonia, asupra
arora deci Crum ii intinsese stpnirea. Apoi Ekkhard in.Chro-

nichon universale, dup ce spune c impgratul Francilor sfrmase pe Avari, adaug' eft' pe Bulgari s'au oprit de a'i lovi,
fiindcA stangndu-se puterea Hunilor (Avarilor), ei nu puteau
lace nici un eu" 17. Sub urmaii lui Carol cel mare intAlnim
necontenite solii de ale Bulgarilor in Imperiul Francilor.

In 824 regele bulgar Nlortagon (sau Omortag) trimite o ambasadA

la Ludovic cel Bun, spre a regul marginile ambelor imprAtii 18.
Ce ar fi avut ei de regulat, dacA i-ar fi desVrtit Dunilrea ?

In 832 pe cnd impratul Ludovic se afla in Hamburg, venir

la el soli bulgari cu daruri 18 In 867 Ludovic Germanicul care
domni in partea numit Germania a desfAcutului imperiu al
lui Carol ce! Mare, dui:A un sfat tinut cu nobilii i prelatii

hotArte s'a" inceap o predicare a Cretinismului in Bulgaria 2.

In 892, dui:a desAvArita impArtire a ImpAratiei France, grisim
pe regele Germaniei, Arnulf de Carinthia, &A reinnoete contra
lui Zventibald ducele Moravilor, vechea prietenie cu Blugarii
Reies5. Invederat din toate aceste locuri c" Impr'tia

Bulgariei se invecinA cu acea a Francilor. Atingerea lor nu se

puteA insA face cleat pe o linie spre rsArit, i anume pe la
riul Tisa, pAn' unde, dupg cklerea Avarilor, se intinded sfpAni-

rea Francilor. Din aceast pricin, se i intAmpl mai multe

neintelegeri intre Bulgari i Imperiul Francilor, nedespilrtite
de once rela0i de vecinUate. Analele Fuldense raporteaz mai
multe lupte intAmplate hare Bulgari i Franci 22. Eginhardt,
In analele sale, arat c' Bulgarii Intr'un rnd ar fi ptruns in
Panonia, pustiind totul cu foc i cu sabie i, alungAnd pe ducii
franci, aezar6 peste poporul cucerit ocArmuitori bulgari 23
Aceatsa nu s'ar fi putut IntAmpl, daen" Bulgarii n'ar fi fost veciini Panoniei. C Bulgarii veniau spre rsilritul pomenitei

Suidas. I, p. 1017 : Gott To6a 'Afacipec zuTaxpiecu 4371v itpeavtax; ol

&not Bo6k1apot ilptrtioe
%pip. Tob Taw 'Aficiptuv aixp.aktkog Ekkhard, In

Pertz, Monumenta Germaniae historica, VIII, pag. 162, rand 45.

Herimanni Cronicon, In Pertz, VII, p. 103, r. 5-15. Aceeasi aratare

este repetata de Ekkhard, Pertz, VIII, p. 172, r. 1. si Annalista Saxo, Idem,

VIII, p. 573, r.

39.

Annal. Saxo, lu Pertz, VIII, p. 574, r. 19.

Annal. Saxo, In Pertz, VIII, p. 579, r. 64.

863.

21 Herimanni Chronicon, In Pertz, VII, p. 110, r. 33.

22 Ann. Fuld., In Pertz, Monum., I, ad annos 818, 822, 824, 825-829,

23 Einhardi, Annales ad. a. 827, In Pertz, Monumenta, I. p. 216: Bulgari expulsis eorum ducibus, bulgaricos super eos rectores constituerunt", cf.
Idem, p. 359.

84

'STOMA ROMAN1LOR

reiesg dinteun loe al analelor Fuldense, in care Bulgarii stint

are-110 ca venind asupra Francilor din spre rtisrit, in ajutorul

Slavilor Moravi 24, ceeaece indicg si mai precis o vecingtate rsgriteang a Bulgarilor cu Panonia. Aceeasi mgrginire Care rgsgrit
a Bulgarilor Cu Panonia este argtatg si de Constantin Porfirogenitul, impgratul scriitor din Constanitnopole cgtre 952. El

spune asupra asezgrei Ungurilor, cg s'ar mgrgini despre rg-

stirit cu Bulgarii de care ii desparte fluviul Istru numit i Danubiu,

de cgtre nord cu Pacinatii, de cgtre apus cu Francii, de cgtre

sud cu Hrovatii". Si intr'adevAr dacil cercetgm cursul Dungrii
ggsim CA ea merge dela sud spre nord tare Milanovici i Orsova,

formnd pe aceastg distant-a o granit rsgriteang a Ungariei

dinspre Bulgaria. Portfirogenitul nu pute indicA cursul Dungrei
mai superioarg ca margine despgrtitoare rgsgriteang, de oarece
pe timpul lid, Ungurii ocupaserg cel putin Wile dela Tisa
Transilvania apusang, si el insusi Ii argt ca locuind in regiunea
rittrilor Timiiilui, Muresului, Crisului si a Tisei 25
StApnirea Bulgarilor asupra Transilvaniei reiesg si din
un alt loc al Analelor Fuldense, unde la anul 892 se spune eft' :

Arnulf regele Germanilor ar fi trimis o solie cgtre Vladimir

regele Bulgarilor, rugandu'l a nu mai vinde sare Moravilor, cu
care ar ave rgzboiu 26.
Deunde putet1 s exporte Bulgaria sare cgtre Impgrgtia
Moravilor ? De peste Dungre, din peninsula balcanicg Mr% in-

doialg cg nu, pentru cuvntul cel foarte firesc c in aceastg

parte de loe nu se aflg ocne de sare, afarg de acele cu totul nein-

semnate ale Bosniei si care sunt nu de mult descoperite. Si

astAzi Bulgaria, SArbia i celelalte tgri transdungrene importeazg

sare din RomAnia. Cum erft dar cu putintg ca Bulgarii s'a exporteze sare i anume asa departe, in Moravia, dac nu ar fi posedat
In apropierea ei chiar, bogatele mine de sare ale Transilvaniei ?
La sare de mare, fabricai pe tgrmurile Mgrei Negre, nici cg se

poate winch, intru c't un material asa de greu ca sarea n'ar fi

suportat un transport att de indeprtat ; apoi dacg er vorba
de sare de mare, Moravii cari pe atunci, sub domnia lui Svia24 Ann. Fuld., ad. ann. 863, Pertz, I, p. 34 : Interea rex collecto exer-

eitu specie gulden' quasi Rastizen Maharensium Sclavorum ducem, cum auxilio
Bulgarorum ah oriente venientium".

Const. Porphyr., De admin. imp., Ed. Bonn, III, p. 171: (col 8.3
6tepo bToi:mrs
obtot noralik Isparco; b Ty.41ol, noutp.6;
noTap.6; Om; Morg, titapco 6 lipicro:;, x nciXtv Ev.po notap.c 4 TzCa.
fAvtg0000t ai TO4 To6oxot itpb; ii.v rb rivatoXvicv ttirK ot Boarpoe, vq,
notocRot slaty

telatapopiCst ockok lorpog, b mit Accvotipto keTlievo noutp.k, nplis 8i T

rSauxrrepov o (DeciTiot.. np 6i Tb porip.E3p:vbv o Xp,Pcurocl. Cf. D. Onciul, Originele Principatelor ronuinc, p. 130.

fipeLov ot liaTCtvaxitat, arp

Pertz, J. p. 408: (Arnulfus) missos etiam suos inde ad Bulgaros et

rege eorum Laodamur ad renovandam pristinam pacem cum muneribus mense

Septembri transmisit et ne coemptio sails inde Maraoanis daretur exposcii".

BULOARIT

85

topluc, posedau i Panonia pn" la *muffle Mrei Adiratice,

n'aveau cleat s o extragA din aceast mare, mult mai bogat6
In sare (4%). decAt Marea Neagr (1%%).
Este sigur apoi cA salinele Transilvaniei au fost totdeauna
exploatate, din epoca roman6 Oda' in zilele noastre, i cA totdeauna au alimentat Panonia cea sgrac6 In acest mineral. Pe
timpul Romanilor am IntAlnit in Dacia mine de sare ale cgrora
producte erau coborIte de companiile plutailor pe Mure cnre
Panonia. Acela lucru este dovedit eh' se petrece pe la anul
1006 pe vremile lui Ahtum, eful unui Stat bulg'resc din Transilvania, care Ostrase domnia sub suzeranitatea Ungurilor 27.
Anume in viata Sf. Gerhardt se spune despre acest principe, c6
el 1i insui pe nedrept st6pAnirea asupra seirurilor regeti ce
coborau Mureul, aeznd v5mi i pzitori in schelele acelui
fluviu Oda' la Tisa, i supunAndu-le pe toate la dsri 28. Este
Invederat ea' aceast coborire a sh'rei pe Mure se urma inc6 cu
mult timp innaintea lui Ahtum, de vreme ce el uzurp un drept
regesc care fiin-th din vechi. Iat deci c se apropie data cnd
afl'Am lucrate salinile Transilvaniei, de anul 892, In care se pune

de Analele Fuldense, solia amintit cu cererea ca Bulgarii s'A

nu mai vnd6 sare Moravilor, i deci este invederat eh' aceast
rugAminte nu putea ave in vedere alte saline deckt acele din
Transilvania, cari nefind In stApAnirea Bulgarilor, ei puteau
opri exportul productului lor.

Cronicile poporului unguresc nu lipsesc apoi de a arAt

existenta mai multor ducate bulgare in Dacia, pe vremile n6v6-

lirei maghiare. AO afar de Anonimus Notar care amintete

ducatele lui Glad, Gelu i Menumorut, gAsim o asemnea pomenire

In Thurocz, unul din izvoarele cele mai vrednice de credint

asupra istoriei Ungurilor. El spune la domnia lui Stefan cel

Sfnt, regele Ungurilor, despre luptele acestuia cu Kean ducele

Bulgarilor, urnfkoarele : Dup.-6. acea a pornit armata sa Impotriva lui Kean ducele Bulgarilor i al Slavilor, care ginte ocup

nite locuri Int6rite prin naturk pe care duce l'a bAtut i ucis
numai dup grele osteneli i sudori rlzboinice, i a luat de la el
nestimat multime de comori, mai ales aur i pie tre scumpe.
Stefan aaz6 acolo pe un mo al ski cu numele Zoltan, care
dup aceea moteni acele pArti transilvane, i cari de aceea
se numete in limba vulgar6 Erdely Zoltan" 29. Acest Kean
27 Despre Ahtum mai multe, mal jos, capitolul Ungurit. Adaoge mal

sus vol. I, p. 187.

21
Katona, Historia critica, unde se reproduce Via(a s/. Gerhardt, I, p.
134; Et usurpabat (Achtum) sibi potestatem super sales regios descendentes
in Morosio, constituens in portibus eiusdem fluminis usque ad Tisiam tributa-

rios et custodes, conclusitque omnia sub tributo".

2, Thurocz, II, 30. p.39 Mai multe asupra lui Kean, mai jos la cap. Ungurif.

86

ISTORIA ROMANILOR

este deci invederat un duce bulgar de dincoace de Dunare, caci

tara lui este aratata ca asezata in munti, pentru care este descrisa
ca intarit de natur" ; apoi se spune anume c ea faced parte
din tara numita mai apoi Erdely, adeca" Ardealul ; prin urmare
era asezata in Transilvania. Mai sus am intalnit asemenea principatul bulgar al lui Ahtum. Intocmirea acestor principate la
nordul fluviului pang la un punt neatarnate de Imperiul Bulgaresc de la sudul Dunkei, isi gaseste explicarea in decaderea
puterei bulgaresti dupa moartea tarului Simion (927). Urmasul
sau Petru este un principe slab, sub care Bizantinii care pan
atunci tremurasera innaintea Bulgarilor, incep iarasi a'i domina,
i in anul 971 imparatul loan Zimisces cucereste chiar Bulgaria
dunareana, supunnd-o imparatiei de Raskit
Curand apoi
trebui ca intreaga Impardtie Bulgareasca s cad strivita sub
loviturile puternicului brat al lui Vasile Bulgaroctonul (1018).
Decklerea puterei centrale a Bulgarilor emancipeaza din ce
In ce statele mici romanesti ce se organizasera la nordul Dunarei
sub suzeranitatea Bulgarilor i cari state cad apoi sub acea a
Ungurilor. Un astfel de Stat este si acel al lui Kean.
Thurocz, spune ca" din averile cele multe luate dela Kean,

Sf. stefan inzestreaza mai multe biserici si mai ales pe acea

din Alba. Fled indoiala ca amintirea acestui rkboiu se va fi
pastrat de preoti, ca unii ce erau datori sa" pomeniasca in biserica a-tat pe gloriosul donator eat si stralucitele sale fapte.

Prin aceasta ins spusele lui Thurocz capata o puternica intkire.

Aceasta stapanire a Bulgarilor la nordul Dunkei av

mult timp drept urmare c in Veacul de Mijloc trile Daciei
purtau numele de Bulgaria. Astfel Vietele Sf. *tefan spun GA pe

timpul acelui rege, 60 de familii peceneghe venira cu toatil

averea lor, din parfile Bulgariei, in Panonia 31, Peceneghii insa

au locuit numai in Muntenia, nici data in chip statornic in

Bulgaria propriu zisa de dincolo de Dunke. Bulgaria aici in-

samna deci Valachia. In o scrisoare din 1237, a lui Bela al IV-lea

catre papa Grigoriu al IX-lea, regele maghiar Ii spune ea de cat-

Ira timp ar fi crescut foarte mult poporatia in fara Severinului

ce vine catre pdrfile Bulgariei" 32, si aceasta tara a Severinului ne
" Jirecek, Gesch. der Bulg., p. 171.
81 Sancti Slephani regis legenda minor, c. 8, In Endlicher. Mon. Arpa-

diana, p. 160: sexaginta viri Byssenorum quorum superius mentionem habuimus, cum universu apparatu Rio, de parlibus Bulgariae egressiut terminos
Pannoniorum apprehendaverunt". Cf. Hartuicii episcopi Vila sancll Slephani,
c. 17, In Endlicher, p. 181. Ca Bessii nu Inseamna cumva poporul omonim
din Tracia, (m. sus, Vol. I P. 132) ci Peceneghii, vezi Legenda maior c. 14,
Endlicher, p. 150 si Hartuicius, c. 15. p. 179. Peceneghii devenira Bessi prin
urmatoarele scurtari : Peceneglii, Picenati, Piceni, Bisseni, Bessi.
12 Pray, Annales, I, 218 : terraria Zemram, circa partes Bulgariae".

lute diploma din 1239 : circa partes Bulgariae, in terra quae Zemram nominatur" (Fejer, IV, 1, p. 114).

BULGARII

87

este bine cunoscut din o diplom a aceluia0 rege din 1247, c

se intindea pan la fluviul Olt 33, 0 nu era deci decat Oltenia

actual care era arAtat ca tinandu-se de Bulgaria adeca de

Muntenia actual.

Pe de alt parte cronicarul persian Fazel UllahRaschid spune

In anul 1240 principii Mongolilor trecur muntii Galitiei, pentrti

a intr in ara Bulgarilor i a Ungurilor ; Orda care merge spre
dreapta, dupti ce a recut faro aceasta Ii ies inainte Bazarambam
cu o armat, dar e bAtut. Cadan i Buri au mers asupra Sa0lor

i-au invins in trei btlii. Bugek din tara Sa0lor treca peste

munti, intrand la Kara-Ulaghi 0 a bAtut popoarele ulaghice" 34.

Este invederat ca" sub numele de tara Bulgarilor 0 a Ungurilor,

Raschid intelege Transilvania, cci el o arat ca fiind aezat

indats dupa muntii Galitiei i innainte de a ajunge la Sa0
la muntii sudici, peste cari trcnd au dat de Valahii pe cari
Ii vom afla in acel timp locuind in partea nordia. a Munteniei.
Aceast arnare a lui Raschid corespunde pe deplin cu faptele,
intru cat am vgzut mai sus c5. in Transilvania erau mai multe
ducate bulgare cari fur supuse pe timpul lui Sf. Stefan, i deci
se putea ca numele de tara Bulgarilor s fi rmas in amintirea
locuitorilor Oda' pe la 1240, de cnd datau documentele pe
baza crora scrie cronicarul persan.
c inteadevr amintirea stpanirei bulgreti se pstrase prta" pe acel timp, ne-o dovedete alt document din 1231,

In care se spune c mo0a Boia megieit cu mo0a Sambta

i care astzi se afl in ins0 tara Valahilor, fiind stpanit
din timpuri mai vechi cleat amintirea omeneascA de ctre mai
marii, bunii i strbunii lui Trul fiul lui Cioru, fusese alipitti

ccUre pameintul Rigeiraului Mai din vremile pe Mild ara Valahilor era lard bulgeireased" 35. Aceast amintire care intrecea in
33 Fejer, IV, 1, p. 448 : damus et conferimus illi et per e.tim dictae domui totam terram de Zeurino cum alpibus ad eam pertinentibus ..... pariter cum
kenezatibus Ioannis et Farcasii usque ad fluvium Oltae", Alai mult asupra acestei diplome, mai jos : capitolul Muntenia i Moldova inainle de descalecare.

" Citat de Hasdeu, si., Crit., p. 68. Mai jos (Cap. IV, No. III) vom
analiza mai pe larg acest text interesant din mai multe punte de vedere,
vom constata exactitatea acestui izvor atat de Indepartat i corespondenta lui
din punt In punt cu cronicile indigene maghiare. .
35 Teutsch und Firnhaber. Urkundenbuch zur Geschichle Siebenbilrgens,

No. XLIX: quod terram Boie terre Zumbuthel conterminam et nunc in terra
Blacorum existentem, qualiter eadem terra a tempore humanam memoriam
transeunte, per maiores, avos atavosque ipsius Trulh filli Choru possessa et a
temporibus iam quibus ipsa terra Blachorum terra Bulgarorum extilisse fertur ad
ipsam terram Fugros tenla Merit". Hasdeu, 1st. Critica, p. 11, Intelege acest loc
astfel : numai de cand se zice a au venit Bulgarii In aceasta tara a Romanilor".

Traducerea este cu totul arbitrara II schimba radical Intelesul locului. Essto,

exstare vra sa zica a
a
Jost i deci Intelesul nu poate Ii altul cleat acel
din text. Tot ca noi Intelege locul si D. Onciul, Originile Principatelor, p. 413

88

18TORIA ROMANILOR

1231 memoria oamenilor, se referi fr indoial la vremile dinnaintea anului 1018, data nimicirei intaiului Imperiu Bulgresc,
end tot pe atunci cucerirea maghiar pusese un capt ducatelor
neatknate bulgreti dela nordul DuAnrei ; prin urmare la o
stare de lucruri ce apusese acum de mult. i pentru Moldova

gsim atestat aceast denumire de Bulgaria. Anume o list

rusasa de orae adAogat la Voskresenskaia Litopisei numete

Hotinul pe Nistru ora bulgresc i romnesc (bulgarskyii voloskyi goradok6) 36.

Denumirea nepropie de Bulgari 'data' Romnilor dela

nordul Dunkei tine pn adnc in timpurile Veacului de Mijloc.
0 map catalan din 1375 d Romniei Dunrene numele corput
de Burgaria, pstrnd acel corect de Bulgaria, pentru regiunea

dela sudul fluviului ". Intr'un document dela Mateiu Corvin

gsim chiar pe Valahii din Braov i. din tara Barsei desemnati
ca Bulgari 38. In sfrit pan in ziva de astzi Maghiarii numesc
Bolgarszek, adic scaunul Bulgarilor, o parte din oraul Braov,
fn care locuesc tocmai Romanii i nu se intlnete nici o urm de
popor bulgkesc.
Conform cu toate aceste imprejurki, am aflat pe un scriitor

bizantin spunnd cA Crum regele Bulgarilor transport pe

mai multi prini dela luarea Adrianopolei in Bulgaria de
dincolo de Istru, ceeace pentru unul ce scri in Constantinopole

InsemnA pe partea stng a fluviului, undeva in tkile romae.

Aceti prini Greci izbutir a scp de aici sub domnia lui Mortagon, urmaul lui Crum, cum am arkat mai sus, ceea ce dovedete c i pe timpul acestuia Bulgarii stpniau regiunile de la
nordul Dunkei 39.

Dac6 nu ne inelm, intinderea stpanirei bulg'reti i

la nordul Dunrei este pus prin toate aceste dovezi mai presus
de once indoial, i arkarea existentei unei Bulgarii la nordul
Dunkei in scriitorii bizantini se justific pe deplin. Fiind Virile
locuite de Romtuii supuse stpnirei bulg'reti, introducerea
31 Citat de D. Onciul, Ibidem, p. 156.
u Notices el Extraits des manuscrits publies par l'Instilal royal de France,
XIV, 2 (1841), p. 1 0 77. Comp. Hasdeu, Isl. Crit., . p. 12. Acest nume de
Burgaria nu se rapoarta la data hArtii 1375, cAnd lArile romAne purtau acuma
numele de Valahia si Moldavia, ci este o reminiscentA mai veche.
83 Bulgari in civitate nostra Brassoviensi et terra Barcza commorantes

temporibus divorum regum Hungariae praedecessorum nostrorum de ovibus

eorum nunquam allquos proventus quinquagesimales solverint". (Document
publicat de Hasdeu In Col. tut Traian, 1874, p. 127). Fiind vorba de pAstori
de o se indicfi invederat Romftni.
3' Di Leone Bardae filius incertus scriptor, p. 345, ed. Bonn : sk Boo).Tapiw. izeihv To5 "IcTpou isocapo5s. Un scriitor bizantin mai nou Nicephor
Gregoras, p. 391, (Bonn) vorbeste prin opoztie de (BaukTapEct ink 1aspoor.
Pentru cele IntAmplate sub Mortagon, vez! Leo Grammaticus (Bonn), p. 231 i
G. Alonachus. (Bonn) II, 184.

BULGARII

89

liturghiei bulgresti In biserica Romnilor din Dacia si a limbei

bulgresti In Statele si In relatiile lor oficiale nu va mai pre
neexplicabil. Tot as primie si Statele germane ale Apusului,
izvodite pe ruinele Imperiului Roman, limba latin In biserica
oficiile lor, cu toate c aici introducerea acestei limbi strine
fu datorit mai mult unei inriuriri culturale i religioase cleat
uneia politice.
Nu este deci de nevoie a alergA la ipoteza unui traiu indelun-

gat al poporului romn in sinul naliunei bulgareii dincolo de

Duna-re, pentru a explicA aflarea bisericei slave la el sub forma
ei bulgar, precum nu este de trebuint aceast ipotezA spre a
explicA elementele slavone ale limbei romnesti, de oarece am
vAzut c popoarele slave ce inundar Dacia si se amestecar
aici cu Romnii erau de obrsie sclavinel, adic6 sloven, ca
acele ce ocupar peninsula Balcanului, incAt este firesc lucru
ca eIementul slavon al limbei romnesti sri infliseze caracterele
dialectului sudic vorbit de popoarele slavone si nu acel al raselor
nordice cari nu venir cu Romanii decAt In relatii de vecinAtate,
dar nu se contopir In massa poporatiei lor 4. Tot as am vraut
cA nu este neapArat a recurge la ipoteza unei alctuiri sub-dunrene a nationalittei romne spre a explicA la ea aflarea de element elin i albanez In graiul ei, sau inc6 i aceea a Crestinismului
de dup Constantin ce! Mare cu terminologia religioas a acelui
timp precum cuvntul bisericA ; ci toate aceste Inriuriri i-au fost

aduse pe calea cultural care se puteA transmite si la distant,

dela acele elemente atre nordul Dunrei, de uncle Daco-Romanii
na se strmutaser niciodat 41

4, Existenta unei Bulgarii la nordul Dunarei este combatuta cu cea mai

mare inN er3unare de prothincii staruintei Romanilor in Dacia Traiana. Modul
cum ei combat aceastii chestie arata insA ca ei urmaresc, in lucrarile lor, alta
tinta dect stabilirea adevarului istoric. Asa bund ail Roesler, de sl cunoaste
Analele Fuldense si le citeaza in mai multe locuri, spune ca : nirgends begegnet
auch nur eine Erwahnung das die Bulgaren stliche Nachbarn Fannoniens gewesen" (Rom. stud., p. 203), ceeace am vazut ca tocmai acele anale raportcaza
ad litteram la anul 803 (mai sus. p. 82), loc ce n'a putut scapa din vedere lui
Roesler, dar pe care'l tace cu scop. Cu prilejul sarei vandute de Bulgari Moravilor, Hunfalvy emite parerea cea absurda ca sli fi fost aceasta sare de cea
marina culeasa pe tArmurile marei Negre (Ansprache, p. 81). Nici unul nici
altul nu pomenesc nimic despre ducatul lui Kean din Transilvania, care fara

Indoiall cd a trebuit a le fie cunoscut, intru cat se afla in izvoarele studiate

5i citate de ei.

Vezi mai sus, vo.1 I, p. 129, 132. Pentru biseric vezi num. urma-

tor, II, 2.

III

CRETINISMUL LA ROMANI.
1. CRE$TINISMUL PRIIIITIV AL DACO-ROMANILOR.
Terminologia
Cretinismul ii intinse valurile sale din centrele cele mari unde se intarise, pentru Europa
mai ales Roma i Constantinopole, tot mai departe in spre hotarele Imperiului Roman. In rasarit, nona religie se fati intaiu
In Iliria, Dalmatia, Panonia, Noric i dupa' aceea cuprinse Moesia
Superioara i Inferioara precum i Scitia Minor ; ba se constata

In chip neindoelnic ea' religia lui Hristos trecuse i la nordul

Dunarei, in campiile Munteniei ocupate de Vizigoti, unde episcopul lor, Ulfilas, le propovedui, noua invattura, traducand
i biblia in limba gotica, iar episcopul Saya fusese innecat de
Atanaric in riul Buzan 1 Cretinismul s'a apropiat deci tot mai
strns de poporatia daco-romana din Dacia. Cu toate acestea nu

exista' aproape nici o dovada scrisa contimporana despre imparthirea Daco-Romanilor la religia lui Hristos, i ar fi cu neputinta
de sustinut istricete ca' Cretinismul s'a infiltrat in sufletul
Romnilor inca din epoca romana' a istoriei lor, daca' nu am poseda o dovada mult mai puternica decat once mrturisire istorica : termenii religioi de obarie latina' ai Cretinismului roman,
cari sunt cele mai incheietoare resturi contimpurane, pastrate
pana astazi in graiul insui al poporului roman. Cele cateva texte
ce se pot cita In favoarea existentei Cretinismului in Dacia Tra-

iana sunt nesigure. AA sunt spusele lui Tertulian care, in un

avant exaltat asupra intinderei celei mari ce luase Cretinismul,
aduce i pe Daci tare popoarele ce s'ar inchina lui, Mea insa sa
se poata preciza de care Daci este vorba : din Dacia Traiana
sau din cea Aureliana. Deasemenea rostirea episcopului Paulinus

1 Ulfila a predicat 7 ani la nordul DunArei, pAnA cand prigonirile GoOlor Cregini din partea regelui Atanaric 1-au facut a trece fluviul In Moesia.
V. Intrvan Conlribuilii epigralice la isloria CreVinismului daco-roman, 1911,
v. 149. Despre Saya Ibidem, p. 156, Vezi Vol. I, p. 229.

ORETINISMUL LA ROMANI

91

din Nola in poemul sgu asupra misionarului Nicetas, cnd spune

ci acesta a predicat la Goti si la ambii Daci ; de oarece prin ambii
Daci se pot intelege i aici aceia din cele doug Dacii Aureliane
Ripensis i Mediteranea 2

S'a mai aflat si o inscriptie a cgreia dat poate fi fixat

pe la 235 si este originaeg din Napoca. In ea se vede unul Aurelius

Babus veteran punnd, ca tatil, o piatr funerar fiicei sau

poate femeei sale Aurelia Marina, de 17 ani, i copilului ei, de
un an, Aurelius Marinianus. Cu toate c inscriptia incepe cu
formula pggng D. M. (Diis Manibus), se sfrseste cu monogramul crestin care contine formula iarsi cresting : sg'ti fie rana
usoarg (sit tibi terra levis. S. T. T. L.) 3.
Sg trecem instt la dovada

cea mare a existentei Cresti-

nismului la Daco-Romanii din

AVRELIA

Dacia lui Traian.

Graiul romnesc cuprin- VIX

M
-

mciRiNA

AVR
ANN - XVII
FIL
de in sine un numgr indestul MARIN1ANVS
de insemnat de cuvinte de ori- EIVS
t
ANNO
VIX
gin latin cari reproduc as- rti
BABVS
AVR
1111
tgzi notiuni privitoare la reliP
VET
PATER
gia cresting. Pentru ca un cuvnt sg primeascg i s pgs-

treze o insemnare oarecare, se

cere neapgrat ca intelesul ce

1-a luat, sg fi cgzut odat cu
formarea lui ; cu alte vorbe,

cu turnarea formei,
limba a modelat in ea si cuprin()data'

sul cuvntului. Se poate ca un cuvnt SA' primiascg in decursur

timpului i alte intelesuri ; aceste vor fi insg totdeauna derivate
sau secundere. Intelesul principal, fundamental, al cuvntului

a trebuit sg fie dat, odatg cu tsnirea lui din graiul omenesc,

intru ct cuvntul nu este decat intruparea material a ideei
sau notiunei. Intr'adevr, cum ne-am puted inchipui ca limba
romng sg fi luat mai trziu elemente latinesti, pentru a le aplia
la notiuni privitoare la religia cresting? Mai intiu ar fi natural

Tertullianus, Adversus ludaeos p. 75, lam Getulorum varietates et

Maurorum multi fines et Hispanorum omnes termini et Galliarum diversae nationes et Britanoruin inaccessa Romanis loca, Christo vero subdita, et Sarmatorum et Dacorum et Germanorum et Scytharum et abditarum multarum gentium in quibus omnibus locis Christi nomen qui iam venit, regnat". Asupra
dui Nicetas si Paulinus din Nola, vezi Parvan, J. c. p. 158 5i urm. Cu toate am5nuntimi1e asupra lui, Uterque Dacus".
Reprodusa de V. PArvan, l. c., p. 76 cu un foarte bogat 5i bun comentar. O. Densusianu Hisloire de la langue roumaine, p. 13, este ins5 de pArere
c5 : Nous ne trouvons pas la moindre allusion au culte chrtien dans les inscriptions de la Dacie".

92

ISTORIA ROMINILOR

ca, daca aceste notiuni au fost cu toatele Imprumu late dela popoare straine, sa le gasim Insemnate cu cuvinte luate din limbile acelor popoare, precum am vazut mai sus ea' uneltele i.

notiunile de plug'rie imprumutate de Romani dela Slavoni,

au venit In viata romana, Impreuna cu cuvintele luate din limba

acestora. A se presupune lima ca Romanii, de i ar fi primit

notiunile lor cretine dela popoare mai trzii, totui s'ar fi tutors la elementul latin al limbei lor pentru a le numi, este cu
neputinta, intru cat acest element se contopise In limba romana
dupa formarea ei, i deci n'ar mai fi avut de unde sail reImprospilteze. Prin urmare cuvintele cretine de origine latina ale limbei
romneti sunt neexplicabile, daca nu admitem ca ele au luat
natere in minfi ce erau tot odatd 0 cre0ine 0 romane. Sa' cer-

cetam aceste cuvinte :

Mai intaiu acel de Dumnezeu. Romanii de i primisera
in locul politeismului lor, monoteismul evreo-cretin, totui a
numit pe singura fiinta suprema a Cretinismului, cu terminul

aplicat la supremul zeu al pagnilor, Jupiter, Deorum Dominus,

de unde a facut, de oare ce era unul singur, pe Dominus Deus;
ital. Domeneddio, span. Dondio, vechiu fr. Domdieu, i Damdieu, rom. Dumnezeu. Forma contrasa a lui Dominus In Domnus
se vede din analogia numelui imparatesei Iulia Domna i. din
mai multe inscriptii 4.
ScInt, de origina latina, din &Indus, prin lepadarea lui c
Inainte de t, alaturea cu slavonul sf cint dela .31 eti, care a fost
naralizat tot prin Inriurirea lui sant. Termenul latinesc se
vede a fi mai vechiu, fiinded se intalnete in combinatiile mai
tocite ale limbei, pentru insemnarea unor sarbatori : Samedru
(santul Dimitrie), Sntamaria (santa Maria), Sanchetru (santul

Petru), Sanzieni (santul loan), Sanvasiiu (santul Vasile); SkiNicoara, SA n-Toader, Snt-Ilie. Din aceste se vede Insa ca termenul slat a inlocuit pe stint, pe unde acesta nu er unit cu alte
cuvinte inteun singur trup, ramannd neatins in cele din urma.
Deaceea el se OA in scriptele cele mai vechi ale limbei romne,

alternand cu cuvantul slavon, pe cnd din cele mai nou a

a fost cu totul delaturat i nu se mai reafla de cat In formele
literare noue 5.

Inger, dela Angelus, care cuvant prezinta toate formele

cele mai vechi de schimbare din bimba latina In cea romn,
cu a Inainte de n prefacut In , g rostit ca dj, i I intre dou
vocale prefacut In r, ceeace dovedete ea acest cuvant a trecut

In limba romAna, in epoca cea IntAi a form'rei sale. Alaturea cu

el avem forma greceasca Anghel, ca nume de What, Anghelina

s.

4 V. Pirvan, I. c., p. 101. g urm. (p. 104).

, loan a lui G. Sbiera, Codicele voronetan, Cernb.up, 1885, vocabular
v. sidni.

CRRNTINI8MOL LA ROMANI

93

ca nume de femeie i Archanghel, care aceste de pe urma sunt

intrate In limba romana dupa fixarea formelor sale, atunci

cand ea nu mai ave puterea primitiva de schimbare a sunetelor,

care o deosebete In timpurile vechi. Imprumutarea vorbelor

de pe urma s'a facut din limba greceasca, dovada pastrarea

lui

CArraX) prin sunetul gh.

Cretin, cu e radical, care vine dela latinul Chrestianus i
nu dela grecescul Xpcattavbc. Forma Chrestianus er o stricare
latina poporana a cuvntului grecesc, caci ne spune Lactantius,
ca forma acestui nume propriu vine dela greala netiul orilor,
cari schimband litera, obinuiesc a zice Crest" 6. Tot a0. dojenete Tertulian pe poporenii sai, spunandu-le ea eau pronunt
numele de Chrestianus, a c nici macar numele nu tiu cum
i este Inteadevar" 1. Forma cretin vine deci dela latina poporana
care er vorbita i in Dacia, Mat avem aici o dovad din cele
mai clare despre existenta cuvantului, deci i a notiunei In gura
poporului daco-roman. Mai amintim ca forma intreaga latineasca,
netocita cum e In cuvantul comun cretin, s'a pastrat In numele
propriu al unui munte din Transilvania : Muntele Crestianilor 8.
Alaturea cu cuvantul cretin, avem acel de peigdn, care
vine dela latinescul paganusom de tara ; caci Cretinismul
raspandindu-se In orae, dup' proclamarea acestei doctrini drept
religie a Statului roman, sin pe Romanii ce nu voiau s o pri-

measca, s caute adapostirea idolatriei lor prin sate, de unde

apoi cuvantul care insamn pe omul de tara, paganus deveni
sinonim cu Inchinator de idoli 9. Deaceea gasim buna weft' o
lege a lui Valentinian I din 368 care numete cultul vechiu :
religio poganorum 1. Intelesul acestui cuvant de necredincios,
se vede In toate limbele romanice. A trances payen, ital, pagano,
port. pagao, span. pagano, prov, pagan, pagan, paian, romcin
pagan. Prin urmare In romnete n'a putut veni dela slavonul
pogan 11. Dela acesta avem cuvntul pogan In senzul de scarbos,
desgustator, iar nu pagan, care este, ca i in celelalte limbi, suron, o ramaita curat
Terminul bisericei vine dela latinul basilica, prin schimbari
fonetice regulate ale limbei romane. El nu vine dela grecescul

Lactantius, De vera sapientia el rcligione, Lipsiae, VII: Sed exponenda huius nominis ratio est propter ignoratiam errorem, qui cum immutata
littera Chrestum solent dicere".
Tertullianus, Apologeticus II I : Sed et cum perperam aut Chrestianus
pronuntiatur a vabis (nam nec nominis certa est notitia apud vos)". Vezi si
Suetonius in Claudio XXV: Chrestiano, Chrestiani.Aceste citate le-am Imprumutat din studiul lui G. Chitu, Cuvinle crestine In limba romdnd in Columna
lui Traian pe 1882, p. 452 si 607, pe care 1-am urmat In toate cuvintele acele
ce contine ji articolul lui, adAogilnd ji altele omise de dansul.
Vezi Vol. I, p. 225.
Du Cange, Glosscerium s. v. Paganus.
'"

Cod. Theodosianus XVI, II, 18.

94

ISTORIA ROMANILOR

dela care se trage ins cuvantul latin din care deriv

ce! romanesc, 'Meat biseric deriv, nu direct din limba greac,
ci indirect prin mijlocirea celei latine, precum francezul glise
provine, nu din grecescul txxX7Icra ci din latinescul ecclesia,
care bine inteles se trage iaici din cuvntul grecesc. Basilicile

6ccacXodi

la Romani se numiau ins. niste localuri cari slujiau pentru

a imprti dreptatea in numele impratului. Cnd Crestinismul
deveni religie de Stat in Imperiul Roman, si se invoi deci li-

bertatea cultului lui, Crestinii neputndu-se hotri A. se incline

Dumnezeului lor in templele cari adApostiserri pe zeii i sacrificiile pAgane, transformar in localuri de inchinare basilicile
romane, ale cgror nume rmase apoi alipit de te nplele crestnesti. Isidor Hispalensis (sfrsitul veacului al VI-lea), stabileste
astfel originea acestui cuvnt : Basilice se numiau mai intiu
locuintele regilor, de unde i au ele numele. Acuma ins deaceea
se numeste basilicA templul dumnezeesc, pentrucA acolo regelui
tuturor, lui Dumnezeu, se ofer inchinarea i jertfele" 12. Este
curios c dintre popoarele romanice, afar de toate grupele de
Romani (macedo-rom. bsearicA i istr. baseriche) nu aai Rumansii
din valea Engadinului II mai posed sub forma baseilgia. Precurn
acest cuvnt n'a putut veni Grisonilor din limba grecease, cu
care acestia niciodat n'au venit in atingere, astfel nu se trage
el nici in romneste din acea limb, de oarece in cuvintele luate
din greceste, limba romng pstreazA pretutindeni pe u initial
grecesc : vdpsea dela 6cEntco, varvar dela 6cipfixpoc, Vasilicale,
Vasile dela 1327tXtxec, BzaiXecis.

0 parte din bisericA, anume acea care se intin le intre altar

si public se numeste tdmpld, derivat din vechiul templum i anume
dela pluralul templa, i artnd, c i cuvntul Dumnezeu, cum
Romanii transportaser in Crestinism notiunile i cuvintele pgnismului.

Altar care exist in toate limbile romanice, leriv deasemenea din latinul altar. Sub inrurirea slavon, Romnii au dat
nastere unei a doua forme a acestui cuvnt, ollar, I a care a latin

a fost prefcut in o .
Cruce dela latinul crux.
It/format dela monumentum prin rotacizarea lui n, adie
prefacerea lui in r, ca in fereastr din fenestra.
Botez, care vine dela latinul baptiso i nu dela grecescul
6cont;a), pentru temeiurile arAtate la cuvntul biseric.
Un cuvnt care, desi astzi nu are un inteles religios, este
este dedus totusi din un termin religios, e acel de martur, derivat

" Cum sustine Cihac, Diclionnaire, II, p. 237.

" Isidorus Hispalensis, Cohecho canonum ecclesiae hispalensis, Lib. XV
cap. IV, 11 : Basilicae prius vocabantur regum habitacula, unde et nomen
habent. Nunc auten ideo divina templa Basilicae6hominantur quia ibi regi
omnium, Deo, cultus et sacrificia offeruntur."

CREOTINISMUL LA ROMANI

95

din elinul p.ipttipoc; caci acei cari atestau credinta crestina,

ca o urmare erau chinuiti, erau numiti tacfrcupoc 13. Acest cuvnt,

trebuie sa existe in limba romana dinaintea lui Constantiii cel

mare, cAnd incetara martini crestini, si de aici se explica i pentru

ce el nu mai are astazi in romneste intelesul de martir, care

a fost Inlocuit mai tarziu prin cuvntul slay de mucenic, introdus

prin literatura bisericeasca slavona, iar cuvntul martur a Camas

numai cu intelesul de tmoin.

Taina cea mai innalta i cea mai veche a bisericei crestine,

cuminecarea sau impartdonia, este reprodusa In romneste prin

(Iona' cuvinte, ambele de origine latina. Daca insa cuvntul

impartdpnie puted fi format si mai tarziu din cuvntul latin
de parte, incat prezenta lui nu poate hotari nimic asupra
-vechimei la Romani a notiunei la care se rapoart, nu este tot
astfel cu celalt termin de cuminecare, cumuinediturd care se
trage din latinescul comunico-are i nu din slavonul comercati,
caruia Ii lipseste silaba caracteristica ni, pe care nu intelegem
cum ar fi introdus-o limba romana, intocmai dupa tipul latin,
daca aceasta limba ar fi luat cuvntul din graiul slavon. DimpoSlavonii I-au imprumutat dela Romani, poate chiar dela
Romani, lepadand silaba ni i scurtand cuvntul.
Lege in intelesul de religie (acest depe urma este un neolo-

gism, necunoscut limbei noastre popoarne) care se coboar

dela latinul lex-legis, i fiindca ideea de lege disparii curand
dui:4 navalire, la Romnii cei ce pierdusera toate notiunile vietei
de Stat, apoi acest cuvnt de lege s'ar fi pierdut si el, daca' n'ar fi

fost, Inca' din timpul Romanilor, alipit de notiunea de religie,

pe care Romnii pastrnd-o, tinura cu ea si cuvntul de lege.
Legea scrisa numita Sdnta scripturd dela latinescul Sancta
scriptura, identic in mai multe limbi romanic.e.

Pdcat, termin religios care inseamna tocmai calcarea legei,

deriva dela latinescul peccatum, i este intrebuintat in atatea

locutiuni precum : a'i trage pticatul, a paqte pticatul pe cineva,

pdcat de el, pdcat I bleat fra indoiala este de origine veche in
limba romna.
Pdreasime, adica cele 40 zile de post innaintea Pastilor,
numite i In biserica latina quadragesimct, i care conform fonologiei limbei romne a schimbat pe q in p, ca in patru din qualtuor,
poturniche din coturnix.
Preut din latinul presbyter, imprumutat el insusi din grecescul npaap-cepoc. Aceasta derivatie din latineste se adevereste,
daca asemanam celelalte dialecte romne, i limbile romanice :

mac.-rom. preftu, istr. prevtu, francez prtre, milanez prevet,

neapolit. prevete, sicil. previti, sp. prebitero, catalan, probere,
prov. preveire, albanez prift 14
14 Du Cange, Glossiaram ad scriplores mediae et inlimae latinialis s. v.
aplgropoL dicti qui fidem christianam ejurare jussi omnia veritatis dicendae
.ac testificandae causa propetiebantur".
14 Clime, Did., I, p. 216.

96

113TORIA ROMAN1LOR

Latin este i al doilea cuvnt care insamng pe servitorul

bisericesc : popa dela latinul popa, sacerdote insgrcinat cu tgierea jertfelor. Fiindeg el mneg adeseaori din cgrnurile tgiete,
apoi ca adjectiv are in latinete intelesul de bine hrgnit din crnuri. Deaici se explicg epitetul de popaventer din Persius 15,
care corespunde aa de bine cu romnescul peintece de popa.

Sarbeitoare care vine dela epitetul latin conservator dat la

o multime de zei romani i. in special la cei amintiti In Dacia,
ca Aesculap i Hygieea, dii conservatores; deus Azizus bonus

puer conservator, Hercules conservator, in sensul de zei apgrgtori.

Din conservator s'a scurtat In servator, dies servatoria, din care

a ieit sgrbgtoare 16.

Paqti, cuvnt intrebuintat numai la plural. Originea lui

este evreeascg dela pascha i. se reafIg in grecete necaxa i in

latinete pascha. Dovad insg c cuvntul romnese se trage

din latinete, ca i francezul Pques, stg in faptul cg In ambele
limbi cuvntul se aflg la plural. Latinii numiau de obiceiu aceastil.
srbgtoare : Pascharum dies (Symmachus), pe cnd In grecete
el este neutru i In numgrul singurit, V) rc&axa; deasemenea i

In limbile slavice este pretutindeni la singular.

Secriu, dela latinescul scrinium, de unde vine i scrin.
Este invederat cg cuvntul maghiar sekreny este imprumutat
dela Romni, i nu Romnii 1-au luat dela Maghiari.
Deasemenea i cu cuvntul cimitir, fimitir, de unde prin
metatezg s'au fgeut fintirim, care vine de la latinescul coemeterium. Cuvntul maghiar cintirim care nu'i ggsete etimologia
sa in limbile turanice, este invederat imprumutat el dela un
popor romanic, adecg dela Romnii, cu cari Ungurii venirg
mai intiiu in atingere, i nu in mod invers 17.
Drac, principiul rgului, care vine dela draco latinesc, alilturea eu diavol, care vine dela elenicul St dp3X0;, de oarece au
pgstrat In romnete pe v, pe cnd In celelalte limbi Romanice
cari 1-au motenit din lating, intglnim pe b, pe care i Romnii 1-au

pgstrat In cuvintele care'l posedau In limba lating, precum

bisericg, botez. Astfel In fr. diable, sp. diabolo, port. diabo, prov.
diabolo, numai In italieneVe dupg o dispozitie specialg a acestei

limbi de a schimbd pe b In 1 r: diavolo.

CeiVegi, dela caseum ligare.
Carnelrgi dela Carnem ligare.

Frupt dela I ructus.

Durnineca, care provine din latinescnl Dies dorninicus
sau dominica, intrebuintat chiar de primii pgrinti ai bisericei
cretine, precum de Tertulian. Deasemenea i toate celelalte
nume ale zilelor sgptgmnei, de i. de origine pggng : Luni=
" Persius, Salir, VI, 72.

" Inscriptiile doveditoare In. V. PArvan, 1. c., p. 123 si urm.

" Cum sustine Cihac, Dict. II p. 535.

CRETIN1SMUL LA ROMANI

97

ziva Lunei, Marti=a lui Mart, Mercuri=a lui Mercur, Joi=a

lui Joe, Vineri=a Vinerei, Smbt dela evreescul Sabbath,
sunt toate acestea introduse i la Romni tot prin canalul religiei cretine romane, pentru care ele se i all cu numiri identice

la celelalte popoare romanice, pe cnd la Germani i Slavoni

ele se deosebesc.
Rusaliile : Penticosta dela latinul Rosalict prin intermediul
unei forme grece*ti Pouorata.
.
Comdndare dela commendare care chiar in Veacul de Mijloc

cpt intelesul de poman prin rugAciuni fcute in amintirea

rpostatilor 12

Crticiun care pare a fi i el de obrie latin dela creatio

sau calatio (calationem)19.
Tot privitori la bisericA sau la actiuni svrite sub acopermntul ei sunt i termenii :
Ruga, rugdciune dela rogare, ro galio.
Inchina, inchinare dela inclino-are.
Insurd dela uxorare.
Mdritet dela maritus.

Nuntd dela nuptum.

Cdstorie dela casa "

Celelalte inriuriri : slavonii i greceasefi.

Toate notiunile
deci principale ale religiei cretine se all reproduse prin cuvinte
latineti . Cele ce s'au adaos in urm de biserica slavon' sau de
cea grecease, nu au importanta acestor d'intAi. Astfel dela Slavoni ne-au rmas numele treptei superioare bisericeti, vlddica;

ctiva termini pentru insemnarea diferitelor prti ale slujbei

dumnezeeti i a obiectelor intrebuintate in biseric, de o origin

mai trzie, precum cristelnifd, clopot, strand, tdmdie; titlul dat

fecioarei Maria de precistd; ateva numiri particulare pentru
unele stri bisericeti : staref, schivnic, mucenic; mai multe ornamente i haine bisericeti : nebedernifd, naraclifd, potcap i
cateva alte cuvinte, precum : moaqte, spovedanie, capite (templu
pAgAn in deosebire de biseric6), sobor, pro hod, propovdduire,
pristdvire, blagoslovenie, pogrebanie, pravoslavnic i bogdaproste 21.
" L. Saineanu, Semasiologia limbei romdne i Revista p. Istorie Arhcol.
Filol. VI, p. 257.
1'Densu0anu, Histoire de la langue roumaine. p. 262; V. Parvan, I. c.,
p. 108; Papahagi In Cono. lit., XXXVII, 1903, p. 670.
" V. Tomaschek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p. 52; G. Chitu,
vinte crefline in limba romand in Columna lui Traian, 1882, 0 1883.
21 Acestea sunt aproape bale cuvintele introduse In timp de 800 de ani
a predominirei bisericei slavone la Romani. Influenta slavona asupra Umbel
i a terminologiei cre0ine a fost deci foarte mica. Deaceea nu Intelegem cum
a putut sustine Miklosisch (Altslavonische Formenlehre, 1874, p. XXV) 0 dupa
el Jirecek (Gesch. der Bldg., p. 225) ca terminologia cregind a Ron un lor
ntrebuintarea pana mal tarziu a limbii slavone ca limba bisericeasca nvoqte Incheierea ca Romanii s'ar fi cretinizat destul de tarziu.
A. D. Xenopol. letona Romanilor. Vol. II.

ISTORIA ROMINILOR

98

Inriurirea greceasca noua, sub care, dupa cum vom vede,

biserica romana &kit de timpuriu, adause un mai bogat numar
de cuvinte in limba romana, aproape toate insa de o insemnatate
secundara, incat intaietatea ramane tot elementului latin, ca
elementul predomnitor al religiei crestine la Romani.
Grecesti sunt : aghiasmd, necunoscut In Transilvania unde
se numeste apa sfintita, i Evanghelie ; apoi o numeroasa serie
de demnitari bisericesti, necunoscuti in thnpurile mai vechi :
patriarh, mitro polit, episcop (biserica mai veche romana nu cunoaste aceasta deosebire ; pentru ambii nu are decat terminul
de vIddicd, pentru care, si la introducerea noului termin, se da
titlul de mitropolit i episcopilor inferiori lor in ierarhie), egumen, arhimandrit, exarh, ierarh, iereu, ierodiacon, proestos, protoiereu, proto pop, protosinghel, eclisiarh, catihet, arhon dar, psalt,
anagnost, rdlugdr, sahastru, schimd, (monacal). Cateva obiecte

referitoare la ornamentica sau slujba bisericeasca precum : aer,

patrafir, comdnac, mitra, metanie, catapiteazmd (care in vechime
se niimi kimpld), amvon, colivd, disc, mir adica undelemnul
sfnt, de unde mironosifele. In sfarsit ativa termini cu deosebite
intelesuri, precum : mdneistire, metoc, apostol, arhanghel, hirotonisire, litanie, octoih, panahidd, panaghie, pascalie, pentecostar,
proschinitar, polileu, triod, satand qi dimon 22
Baza fundamentala a religiei crestine la Romani este deci

imbracata in cuvinte latinesti. De uncle rezult inteun chip

invederat, ea' Romnii au prima aceasta religiune Inca din
perioada romana a existentei lor.

Stiipanirea Imperiului Bizantin la nordul Dullard.

Aflarea in limbo. Daco-Romnilor a unor cuvinte latino-crestine a
cautat sa fie intrebuintata tot ca argument pentru Sprijinirea
teoriei p'rasirei Daciei de colonistii romani, pe timpul lui Aurelian, si de dovada c limba romana ce se vorbeste astazi la nordul

Danarei, s'a format, la inceput, la sudul acestui fluviu. Sprijinitorii acestei pareri rationeaza anume astfel asupra faptului :
Dacia Traian a incetat de a mai face parte din Imperiul
Roman la anul 270, innainte ca Constantin cel Mare sa fi innaltat

religia cretina la rangul de religie a statului roman. Intru cat

uncle din cuvintele crestinesti de origine latin' nu s'au putut in-

troduce in limba romna cleat invederat dupa Constantin cel

Mare, si pe acest timp Dacia Traian nu se mai tinea de Imperiul Roman, este invederat c trebue ca poporatia de mai tarziu
a acestei regiuni sa fi locuit i dupa Constantin cel Mare in limi" Acestia sunt aproape toti termenii crestinesti de origine greceasca

In limba romana. Desi numerosi au in deobste putina importanta pentru ideile

religioase. Religia crestina ar fi putut exista la Romani i dacd ar fi lipsit

mai toti.

ORRVINISMUL LA ROMANI

99

tele Imperiului Roman, pentru a putee primi In limba ei asemenea

cuvinte. Cel mai caracteristic din ele este cuvntul biserica.

Am vzut anume ca acest cuvnt fu aplicat de Crestinii romani,

la localurile ce slujiau mai inainte pentru darea dreptalli, si

cari full prefacute de inchintorii lui Hristos in case de rugaciune. Cand se puta face aceasta ? Nu ramne nici o indoiala,
ca numai dupa ce religia cretina deveni cea oficiala a Imperiului Roman, si nu innainte, cand era persecutata, prin
urmare dupa anul 313, data edictului dela Milan prin care se
recunoaste religiei crestine caracterul de religie a Statului Roman.

Cum e cu putinta, se intreaba protivnicii staruintei Romnilor

In Dacia Traiana, ca Daco-Romanii cari nu mai faceau parte
din imperiu dela 270, sa aiba in limba lor un asemenea cuvant,
afara decAt daca vroim sa' punem In dant cele mai extravagante
combinatii" 23?

Acest argument, atat de puternic In aparenta, cade innaintea unei singure intmpinari foarte firesti. Desi Romnii din
Dacia Traiana nu mai faceau parte din Imperiul Roman, pe

timpul cand cuvntul bisericei a putut intr in limba lor, ei puteau

primi inrauriri de peste Dunare, si mai ales propaganda cretina

putea patrunde la dnsii, cu totul neatArnat de imprejurarea
daca' mai erau sau nu sub stapanirea imparatiei ; c'aci o inraurire
culturala nu are numai deca trebuinta de cadrul Statului spre
a se pune in lucrare. Preotii si misionarii crestini din provinciile

crestine ale Imparatiei de Rasarit au putut trece Dunarea si

patrunde la Daco-Romanii din Dacia, cu toatecil ei nu mai f Aceau parte din Statul roman. Ne miram cum de protivnicii staruintei Romnilor nu si-au dat seama de acest fapt atat de elementar, ca pentru a suferi imlurirea unui element, nu este ileaparat a fi supus lui. Intreaga istorie a lumei adevereste aceasta
imprejurare. Pentru a ne margini numai in cadrul istoriei Romnilor, amintim inraurirea greceasca introdusa la noi Inca innainte de a fi supusi politiceste acestui element, si acea fran-

ceza care nu ne-a atins decat ca idee, fail atingere de Stat.

'3 Acest argument nou a fost adus de Tomaschek, dupil neexplicabila

lui Intoarcere la teoria lui Roesler, el care la Inceput erh unul din protivnicii

ei cei mai rostiti. Vezi Zur wallachischen Frage In Zeilschrilt lur oesierreichische
Gymnasien, 1876, p. 312 si Zur Kunde der Haemus-Halbinsel, Wien, 1882, p.

51 : wenn mann nicht einen Hexentanz der abenteuerlichsten Combinationen

auffiihren will". Asupra trecerii lui Tomaschek din tabAra protivnicilor In acea
a sprijinitorilor teoriei rsleriane, vezi a mea Teorie a lui Roesler, p. 15 si In
editia francezA Les Roumains au Moyen-Age, une enigme hisiorigue, Paris, 1885,
p. 10. Asupra modului cum combat protivnicii stAruinta RomAnilor si procedeazA In apArarea ideilor lor, bAgAm de saml cA ei nu ieau debe In considera-

tie argumentele aduse contra sprijinirilor lor, ci le repetA dela Inceput, ca si

cAnd nimeni nu ar fi rAspuns la ele.. Ash face bunA oarA Doctorul Emil Fischer
In cartea sa Die Herkunft der Rumlinen 1904 care aduce, ca si cAnd ar fi ceva

nou, argumentul tras din cuvAntul bisericd.

100

ISTORIA ROMINILOR

Sunt ins oarecari fapte din cari se poate deduce cu sigurant c trile dela nordul Dunrei n'au fost cu totul substrase chiar de la autoritatea Imperiului Roman, cel putin in

rstimpuri, i deci de la o inraurire chiar oficial a bisericei cre-

tine de peste Dunke.

Constantin cel Mare pe care l'am aflat unind, ambele
maluri ale Dunkei cu un pod de piatr. 24, nu construise in

zadar o a de trainicg legtur l'Are imprtia lui i trile dela

nordul fluviului. Istoricii timpului chiar mkturisesc e Con-

stantin ar fi intreprins aceast expeditie pentru a vener virtutea crucei" 25. Ca o urmare a propagandei cretine M'ente din
initiativa lui pe malul stng al fluviului, o mare parte din Goti
se intoarser la religia creting, inct in conciliul dela Nikeea,
325, gsim figurnd i un episcop al Gotiei Teofil, cruia urmeazg
vestitul Ullilas 350, traducAtorul bibliei gotice. Sfiniii Saya *i

Nichita apar apoi putin dup aceea ca martiri cretini la Goti,

din care am vzut c cel intAiu este ucis prin innecare in raul
BuzAului, dup anul 355 26, Este foarte firesc de admis ea' propaganda cretin a lui Constantin cel Mare se va fi intins i asupra
fostei Dacii Romane.

O a doua intreprindere fAcut de .un imprat constantinopolitan pentru a cretinA nordul Dunkei, este acea a lui
Iustinian care, inteo novel a lui, adresat lui Castelian, arhiepiscopul Primei Iustiniane, locului ski de natere, aezat la
Tauresium, lng Procoplye de astzi in Sarbia sud-estic6 27,
Ii spune c astzi avand cu ajutorul lui Dumnezeu astfel intinse

marginile imprtiei, incAt ambele maluri ale Dunkei sunt

ocupate cu cettile noastre, i att Viminaciul cAt i Recidua

i Literata (Lederata) cari (aceste dou din urmA) sunt dincolo
de Dunke, sunt iar`ai venite in stpnirea noastr, am socotit
de cuviint a strAmut prefectura care era. in Panonia, in ins4i
patria noastr, Prima Iustiniana, fiindcA Dacia Mediteranea
(in care se all Prima Iustiniana) nu este indeprtat5 de Panonia secund.". Este evident ea' Iustinian pune aceast strmutare a prefecturei in Prima Iustiniana, in leg'tur Cu ltirea
stpnirei sale peste Dunke, care va fi fost intrebuintat, mai
ales spre intinderea credintei, ckeia Ii er un a de fierbinte
inchintor. De aceea to1 el ridic la rangul de mitropolit pe epi" Asupra podului lui Const. ce' Mare, vezi vol. I, p. 108-109.
Theophanes, Bonn, I, p. 40: aTotItyr4 Icet (318) Kwyounstbo;

ara;

Eapp.octipy %al Tlyrawy oTpatetca vylv 4ipe;cto xpatateiv bel

uploo outopo6 8-f1v&p.stu, Itext torcooc irrip.o;ca; et5 iax&sylv akok

xonii Tepp.cnotin

vis To5

%a.r+liccre BoasEcoo.

Cedrenus, Bonn. I, p.517. repeteazA cuvintele lui Theo-

phanes : Lec Vi); To5 autopo5 Boytp.eo4 Cf. 51 Chronicon pascale Olymp. 277,

'anuario et Insto coss.; (L) de la 1-1r. 328.

" Vezi Vol. I, p. 229.

'1 D. Onciul, Originele Principatelor romdne, p. 136

CRETINISMUL LA ROMANI

101

scopul din patria lui, Prima Iustiniana, punnd sub eparhia

lui provinciile Dacia Mediterane. Dacia Ripens, Mysia Secund

i parte chiar din Panonia Secund." 28

Dar chiar dac aceste relatii in once caz trecnoare, nu

ar fi indestulkoare pentru a explicA prezenta Crestinismului

latin la Romnii din Dacia Traian, vom gsi in legturile in cari

acestia au stat cu elementul roman din peninsula Balcanului o
explicare, prisoselnicA chiar, a prezentei Crestinismului in

Dacia, in forma in care'l aflm.

Peninsula Balcanului er pe atunci in legAtur neintrerupt

cu Imperiul Roman de care er legat prin sosele si ntt er

imprtit ca astzi in o multime de State cu poporatie de obrsie

deosebit. Aceste legturi se transmiteau si poporatiei dacoromane prin poporatia roman din orasele dunkene. De aceea
si trebue s cercetm care er starea si intinderea elementului
roman in peninsula Balcanului si ce efect au produs asupra lui
nvlirile barbare.

Elemental roman din Moesia.

Inteadevr, provincia
Moesia, de la cucerirea ei sub August, se umpluse pe incetul
cu colonii si element roman. Se intalnesc in ea o sum de nume
romane de cetti cari au dispkut mai toate, ca si acele din Dacia
Traian, in timpul furiilor nvlirei. Astfel erau Sin gidunum
(Belgrad), cvartirul legiunei a IV-a Flavia felix, Tricornium
sau Tricornia castra, Mons aureus, Margum, cetate intrit
pe malul Dunkei, deci locul de stationare al unei garnizoane

romane, Viminacium (Cugtolatz), oras insemnat, legat cu Constantinopole prin o cale roman ce trece pe la Naissos, asezat
tot lng Dunke si cvartirul legiunei a VII-a Claudia, Bononia
(Widin), loc intkit din nou de Justinian, prin urmare prevzut
cu o garnizoan, Ratiaria mare oras lng Dunre, locul de statiune a legiunei a XIV-a Gemin si a unei flotile depe Dui-Ike
(astzi Arzer-Palanka). Aceste toate pe marginea fluviului. In
luntrul tkei inc se intalnesc orase cu nume roman, prin urmare locuite de colonisti : Municipium, Horreum-Margi, Praesidium-Pompei, Medianum. Pe lngA acestea marele oras
Naissos, patria lui Constantin cel Mare si locul &Au favorit de
petrecere, deci poporat de Romani. Distrus fiind de Atila, este
rezidit si infrit de Justinian.
Moesia Inferioarg, asezat mai jos pe cursul Dunkei, nu
er mai putin bogat in asezki romane deck cea Superioar.
Mai tntiu gsim lng`g fluviu : Regianum, Augusta, Variana,
-, NoN ella XI: Quum igilur in praesenti Deo auctore ita nok.tra resipublica aucta est, ut utraque ripa Danubii iam nostris civitalibus frequentetur el
tam Viminacium quam Rccidua et Literata, quae trans Danubium sutil, nostrae
iterum ditioni subiectae sint, necessarium duximus, etc."

102

ISTORIA ROMANILOR

Oescus, cvartirul pentru ctva timp al legiunei a V-a Macedonice,

deasemenea intdrit de Justinian, Nicopolis zidit de Traian in

amintirea cucerirei Daciei si deci impoporatd cu colinisti romani,

care pdstreazd pand astdzi vechiul sdu nume, Novae, Sexanta,

Tigrae, Transmarisca, Durostorum (Silistra), cvartirul legiunei
a XI-a, Troesmis (Iglita), unde s'au gdsit rdmsitele unui lagdr
roman si multe inscriptii, Noviodunum (lngd Isaccea) cvartirul
legiunei a II-a Herculea, sau dupd alte izvoare a legiunei I-a

Jovia, intrit din nou de Justinian. Pe lngd aceste orase de

origine si de poporatie latind, se intlnesc cteva si de origine
greceasc, precum mai multe colonii pe tdrmurile mrei, iar
mai in luntru, spre coast, Nicopoli de lng Hemus (alta cleat
cea de lngd Dundre) si Marcianopole.

nil indoiald eft' toate aceste orase cari prin numele lor
aratil c erau colonii romane, sau prin aceea cd erau statiuni
de legiuni, trebuiau sd numere multd poporatie roman, dovedesc cd efementul latin er indestul de bogat reprezentat in
vechea Moesie care er o provincie romanizatd.
Alturea cu provincia Moesia si in continuitate cu dnsa
gsim si provincia Dalmatia, pe tdrmurile Mrei Adriatice, pe

deplin romanizatd, mai ales in partea nordicd pe unde se atinge

cu Panonia Inferioard, pe malurile rurilor Drava si Saya, Inca

se vede cri intregul curs al Dunrei, din sus de Portile de fier

si 'And aproape de vdrsarea ei in mare ell insotit de cetdti si
de poporatie romand 29.

Constantin Porfirogenitul spune cd toatd partea nordvestied a peninsulei balcanice, dela sudul Dalmatiei, spre apus
pnd in Istria si spre rdsrit pnd la mare, er innainte de venirea Slavilor, adecd pe la inceputul veacului al VII-lea, impo-

porat'd cu Romani. El addugd &A aceastd poporatie, a cdrei origine o atribue el gresit numai unei colonizdri fdcute de Diocletian, se numi hied pe timpul sdu Pcop.otvot ', in care cuvnt el
ii dd o numire deosebit deaceea pe care o purtau in de obiceiu
Romanii, In scriitorii bizantini, anume Tuniatoc.

Credem cd impdratul scriitor reproduce prin acest cuvnt

chiar numele actual de Romdni, care poate pe atunci nu intunecase sunetul vocalei a in et. Prin laturea apusand a acestei

regiuni, prin Istria, se atinged lumea romand orientald cu acea

occidentald. si aceastd atingere teritorial este neapdrat, pentru
a explicA analogiile surprinzdtoare ce existd intre limba romn
si surorile ei latine apusene 31.
Nu numai aceste provincii mdrginase erau romanizate,
ci Meg si centrul peninsulei, pe uncle se intinde Tracia. Astfel
Procopiu, scriitor din veacul al VI-lea, d numele mai multor lo" lung, Die romanischen Landschallen des rmischen Reichs, Innsbruck,
1881, p. 366 i urm.

CREMNISMUL LA. ROMANI

103

calitati din Tracia, cari au toate un caracter latin, aproape chiar

romanesc : Bipcsava (Barsana), liopixcXec (Cobencile), Aouppoulin

(Turbure), Aapt'r*c (Labuta), TpaSewcatou (Trei zeci de tei),

XXSICTEXCCCUX (Septe case),

(Lupu-fntana),

EtiVS

ArrevtapEc (Argintari), Aounocpivuevcc

(Stana), 'Keptcrsvancra (Tertnuta),

I-cperrysc (Strunga), Extipe (Scara), IiXecaoopcc (Clisura, clausura)

Aprva (Arina), rep.EXXotioovu (Gemelomunte), A Xtt'vcc (Altina),
Aouaricivec (Dumanii), MappliXXe (Mavro-vale), Gap.sztbv (U1mat), AcZnaoXo (Lutul), flpeafacce (Presidiu poate acela Cu
Praesidium Pompei de mai sus, liocataX6vopo (Castelul nou),
Exoove; (Scaunul), ilcXopsvcceoce (Florentiana Mouvtoicc xacrciXXov
(Castelul Muntean), el'op.avtva (Romaniana), `Pcop.ouXccivot (Romu-

liana), Zuvroux6vcou (Cortul lui Zintu), MouvtepsyNec (Munte

Regina), ficeateXX@va (Castelul) 32

Observam in aceste numiri cateva forme cari arata ea

prin veacul al VI-lea, limba romanica rasariteana Incepuse a
se forma i a se deosebi de celelalte limbi romanice, dupa cum
se vede aceasta din prefacerea iui o in u In cuvntul munte i
postpunerea articolului in Lutu/ i Cobenci/e. Tot pe atunci ne
spun alti autori bizantini, ea generalii Martinus i Comentiolus,
vroind s loveasca pe Avari in Tracia langa Balcani, In anul
579, full impiedecati prin o spaima napraznica care apne
armata ion. Cazand o sarcina depe spatele unui catar, un soldat
striga catre stapanul animalului : torna, torna fratre", i oastea

luand aceasta chemare drept un strigat de alarma, o rupse

de fuga. Aceste cuvinte, observa' Teofanes, ar fi fost rostite In

limba patriei 33; a dar era limba care se vorbed obinuit In
apropierea Balcanilor. Apoi daca In launtrul Moesiei se vorbea
o limba romanica drept limba comuna, cu cAt mai mult trebuia sa se faca aceasta in oraele Dunarei, pe cari le-am gasit
impoporate cu un puternic element roman ?
Din cele spuse rezulta ca partea nordica, cea apuseana
mare parte chiar din centrul peninsulei balcanice erau acoperite
de un strat compact de element roman. Numai partea rasariteana
pe langa Marea Neagra i cea sudica, pe tarmurile Ward Egee
erau impoporate cu element grecesc, din care pricina In aceste
parti acel roman nu putuse patrunde. In partea romana a penin" Cons. Porphyr., II,

p. 125, 126 si 141. Comp D. Onciul Orig. Pr.

rom., p. 117.

" Gaston Paris, In Romania 1872, p. 11.

" Procopius, De Aediticiis, Bonn, p. 268-308. Comp. A. Densusanu,

Istoria limbei
literaturei romtine, Iasi, 1885, p. 45-96. Sbiera, Contributiuni
istorice, I. 275 aduce Mai i alte nume, din care Ina multe Indoelnice. 1

aceste din text sunt InsA IndestulAtoare.

" Theophanes, Bonn, I, p. 397 I skaipo To6 BOCIlt6T00 Tc6 CWoo Irpocrcarpta If till:spvez,,c6pvcc tf ppsi.Theophyiact,

wve v.v 5.6frrid izvop9.4Lact

Bonn, p. 99. dii strigAtul prin cuvAntul

e,rpva.

104

ISTORIA ROMANILOR

sulei Balcanului, elementul domnitor er att de puternic, inct

mai multi imprati ce se suie pe tronul Romei,erau originani
din aceste provincii. AO Maximianus, Gratianus i. Flavius erau
din Panonia, Claudius II, Probus, Carus, Diocletianus din Iliria,
Aurelianus, Galerius, Valerianus din Moesia, Flavius Valerius
din Dardania, Maximinus Trax din Tracia. Aceast5 repetat5
urcare pe tron a unor impArati din regiunile ilirice a avut de
urmare predomnirea Ion in Imperiul.Roman. Legiunile fceau
i desfceau pe Imprirati i Iliricul inlocui pe Italia. in conducerea Statului roman.
Romanizarea mai deplin5 a provinciilor ris5ritene explicA
de o parte rolul ce! mare neat de ele in viata imprirAtiei, pe
cat pe de alta parte acest rol mai insemnat fce s" inainteze
mai repede romanizarea. Nu numai deci Dacia Traian, ci i
Wile cari se intindeau la sudul ei, pe lngil Marea Adriatic6
i, in lat, din DunAre Ong in inima Balcanilor, alcnuiau o pnzA
deas5 de element roman care cuprinde in parte tocmai acele

tiri, in care r'sun astzi dialectele limbei romneti : acel

daco-roman, acel macedo-roman i acel istro-romn 34, inct

astfel reg5sim in aceast continuitate teritorial a elementului
roman, in pArtile unde se vorbete astzi limba romn, origina corounA a acelor trei dialecte. Dac5 ele samn" mai mult
fare ele, de cum samAn' toate trei, cu limbile surori latine din
apusul Europei, aceast potrivire a lor mai intim provine din
imprejurarea, c elementul roman oriental a stat mai mult timp

In leatur inteun singur tot, de cum a pstrat el atingerea

cu elementul roman occidental. Pe cnd Occidentul a fost despArtit de Orient depe la 406, (epoca adev5rats a disparitiei Im-

periului Roman de apus, cnd Galia, Spania i Africa intr

In stpAnirea barbarilor, iar Italia este copleit i inundatit
de ei), sfrAmarea unittei Latinilor orientali se face mai trziu,
Cu aproape 300 ani, dela nAvillirea bulgar5 innainte, 678. Am
vAzut e5, In tot acest rstimp, Romnii din muntii Carpati au

stat, in mare parte i prin pilstorit, in legtur cu elementul

roman dela sudul DunArei din Moesia i de mai jos, primind

dela el nu numai inrurirea cretinA, dar inc5 i furind impreun5 cu el acele forme, in multe puncte ant de aseingniltoare,
ale graiului comun celor trei grupe ale Latinilor orientali : Romnii din Dacia Traiang, acei din Macedonia i acei din Istria.
Efeetul nfivillirilor asupra Romanilor din peninsula Baleanului.
S5 cercet5m deci ce inrurire au avut asupra elementului roman, astfel precuin 1-am constatat c exist in peninsula balcanicA, nAvlirile barbare.
.1' Este cunoscut ca acest din urma este vorbit astazi numai de o mica
instill de Romani din peninsula Istria. Aceasta insul, nu stim prin ce minune
a scapat de a li slavizata. precum a fost poporatia romana a Dalmailei.

CREErrINIBMUL LA ROMANI

105

NAvAlirile barbarilor dela Dunkea inferioarA se tildeplinesc in conditii deosebite, dup6 popoarele ce se cobor aici
din pktile dela rkkitul Europei. Inc6 dela primele strAmutki
ale Gotilor, mai mult inc la venirea Hunilor i mai ales la acea
a Avarilor, popoarele slave pe de o parte urcaserA, precum am
vkut muntii in Dacia, unde se amestecar cu Romnii cei re-

fugiati in ei ; pe de alta trecuserA fluviul i se aezaser* in pro-

vinciile Imperiului de Rkkit, alAturea ea elementul roman.

Cu toate c5. i Slavii erau barbari i se vor fi dedat fkA indoial

la scene de sAlnicie, ei nu par totui a fi inspirat acea ingrozire
Meg samAn ce cuprinde pe toate popoarele, atAt romane cAt

i barbare, la venirea oardelor de neam mongol, precum eran

Hunii, Avarii i Bulgarii.
Elementul roman din Moesia nu pare a fi pkkit deodat
i in mass6 provincia la venirea barbarilor. El stkui indi aici
cat putii, ptin ce mai ales sdlbatecii Bulgari 11 speriar i'l
alungar in muntii dela sud. Se intelege ea" mai mult elementul
roman fugi innaintea barbarilor ; cel slavon, barbar i el, OM
mijlocul de a lisaldui sub clediul noilor veniti. Astfel am arAtat
mai sus ea' Gotii, cAnd se coborir la 375 peste Dunke unde
se i aezar vremelnic, diidur aici peste Slavoni cgrora le in-

tipkir oarecare urme de gotisme in limba lor, primind i dela

ei in schimb elemente slavice. Deasemenea chid Hunii devastail Moesia i anume regiunea Naisului, se aflau in apropierea
acestui ora nite sate cari, dupg toate probabiliftile, erau
locuite de o poporatie slavA. Nu mai putin cand Bulgarii se
aezar" in Moesia Oriental, ei o gkir atat de plinA de Slavoni, incat ii pierdur in curand nationalitatea in sinul elementului in cari ei se aezaser 35. Slavii deci se coboriser6 in
peninsula Balcanului Inca de prin veacul al IV-lea, i cu toate
acestea in decursul acestuia i a celui urn-IA-tor, mai intAlnim
elementul roman inert puternic i numeros in oraele Dunk&
AO in decursul veacului al IV-lea all'Arn pe mai multi episcopi
In acele orae, precum pe Auxentius in Durostorum, Palladius in Ratiaria (Arzer-Palanica, lang6 Vidin), i Ursatius in
Singidunum (Belgrad) cari scriau i predicau in latinete 36.
Episcopii oraelor Moesiei nici nu tiau m'acar grecete, de
oarece la un sinod tinut in Moesia Inferioarg, pe timpul impratului Leon cel Mare (457-474) i la care luarg parte urm'a"torii episcopi : Marcian din Abinta (?), Petru din Nove l'ang5.
Columbaci, in Serbia), Marcel din Nicopoli, Marcian din Appia (?)

i Manofil din Durostorum, acetia necunoscand cleat limba

latin5 i nu pe cea greacA, se slujiau in relatiile lor cu Constan2,
34

Mai sus, p. 18 51 mai jos cap. Bulgarii.

Vezi citatele at lung, Die rom. Landschafien des rm. Reichs, p. 374.

ISTORIA RO/dINILOR

1C 6

tinopolea de un translator 37. A (lar Romanii nu pArgsiseril

orasele Duna'rene in urma nvlirei sclavine.
Fata" insa" cu acea bulgar ei nu mai putura" tine piept,
ci se retraserA din toat Moesia, precum si din orasele insirate
pe malul Dudrei (cu toate c aceste cetti intrite putuserii
opune n'avAlirei o impotrivire mult mai mare deck orasele deschise ale Daciei lui Traian), si o rupser de fug incotro puturil ;
cei bogati mai in deprtare, cei sa'raci in muntii ce se invecinau
cu tara lor, i anume cea mai mare parte spre sud, atre muntii
Balcanului, Pindului, ai Tesaliei i Epirului, ajungand unii din

ei pang in muntele Athos, ha chiar in Elada i pan'a in Creta

Peloponez. Parte din ei ins6 vor fi trecut DunArea, incepand
dela Turnu-Severinului in jos, si vor fi ca'utat scApare in sinurile Carpatilor, al6turea Cu fratii lor din Dacia Traian'a, incepand din pgrtile Olteniei cari totdeauna au adilpostit o numeroas6 poporatie romanit

Despre fuga elementului roman din Moesia atre sud

avem mai multe araTri continute in deosebite izvoare, toate

insa* concordante. Astfel Novela a XI-a a imp6ratului Justinian arat cLI pe timpul lui Atila, prefectul din cetatea Firmus
(Sirmiu) din Iliric fugi in Tesalonic din pricina devastArei Iliricului de Huni 38, i fr indoial c dadi prefectul fugise, tot
asa facuser6 si o suma. de locuitori.
Viata Sfantului Dimitrie, scris6 pe la inceputul veacului
al IX-lea, aratri cum o multime de oameni fug din Panonia
Moesia, Vri numite de autorul acestei vieti, Dacia si Dardania, innaintea n'vlirei bulgare, ca'utnd adZipostire tot in
Tesalonic 38.

Apoi viata celur 15 martiri din Tiberiopole, care dateaz

din aceeasi epoc6, spune, c Bulgarii asezandu-se in dreapta

Dunrei, aduser o strmutare a poporatiei din spre

noapte in spre miaza'zi ; iar altii fur5 impinsi din sud &are
37. Le Quien In Oriens chrislianum, XI, p. 1217.

". Nov. XI: Quum enim in antiquis temporibus Firmi (adicA a Sirmiului) praefectura fuerit constituta, ibique omne fuerit Ilirici fastigium tam
in civilibus quam in episcopalibuS causis ; postea autem atlilanis lemporibus
eiusdem locis devasialis, Apennius praeleclus praelorio de Termilana eivilale
in Thessalonicam prolugus venerai".
". Migne, Patrologia, cursus compleclus, series graPea, T. 116, col. 1338:

,Quod omnes circa illam civitates ac provinciae habitatoribus vaeuae essent

effectae, haec autem (adicti Tesalonicul) sola ut dictum est. superesset, omnesque
a Danubiis parlibus Paunoniaque et Dacia et Dardania reliquisque et provinciis

et urbibus, transfugas reciperet atque in sinu suo foveret". Mai jos despre lo-

cuitorii Naisului i Sardicei adaugA : allii autem ex eis qui in Naissos et Sar-

dica erant, velti illorum muros oppugnandi artis experientiam nacti cum lamentis dixerunt unde fugientes vobiscum (adicA cu loeuitorii Tesalonicului) ut
pereamus hue venimus".

CREMNISMUL LA ROMANI

107

float'''. Tot aici se cuvine si un loe continut intr'un manus-

cript din muntele Athos si anume din notitele istorice ale m-

nstirei Costamunitu, care spune eh' pe timpul impratilor

iconomahi (726-780), popoarele de pe lng locurile dungrene,

avnd un timp de anarhie, pentruc impratul Romanilor ave
lupt pentru sfintele icoane cu necredinciosii, atunci as numitii Richini (un trib slay) si mai ales Vlachorichinii i Sagudatii, iesind din Bulgaira i coborndu-se incetul cu incetul ctre
deosebite locuri, au venit si in Macedonia, si la sfrsit au ajuns
In Sfntul Munte cu toate femeile si copii lor, nefiind nimeni
cari
impiedece sau s'i rzboiascr. Aceast notit, important prin aceea c arat coborirea poporatiei romanice
turea cu de acea slav de la nordul peninsulei, i anume din
Moesia cea ocupat de Bulgari, cAtre sud, trebuie indreptat
In privinta datei, care este coborit prea jos, si trebue pus

pe timpul chiar al intrrei Bulgarilor in Moesia, dinnaintea

crora fug nu numai Romanii, dar chiar i popoarele slavone.

Sagudatii anume se intlnesc in Macedonia 'Meg din anul 675

In 678 se pomeneste tot acolo un HO al Richinilor 41.

0 a patra mrturie tot att de hotritoare este aceea

continut in strategiile" despotului bizantin Kekavmenos, din

a doua jumtate a veacului al XI-lea. Acest strategist bizantin
d, in scrierea lui, pe Ine mai multe principii privitoare la
arta militar i oarecari notite istorice, intre cari acele ce ne

intereseaz sunt cuprinse in capitolele 173-188, unde vorbeste si de Valachii Imperiului Bizantin, pe cari i ocrste
si Ii defaim cu o mare ur, de oarece ptise dup6 at se vede
multe dela ei, pe cAnd tri in mijlocul lor. El are chiar un capitol special intitulat despre necredinta Vlahilor" (186) in care

se OM tocmai importanta notit pe care voim s'o analizm

aici : Niciodat neamul Vlachilor n'a pzit credinta ctre nimeni, nici mcar cstre cei mai vechi imprati romani.
de impratul Traia'n i ca totul striviti, ei fur supui, i regelui lor Decebalus nindu-se capul, 11 puser in tap in mij-

locul centei Romanilor. Aceqti Vlahi sunt insei ciei numifii Daci
i Bessi. Ei locuiau mai intdiu hinge" fluviile Dundrei qi Savei
unde locuiesc acum Sdrbii, in locuri tari i greu de stradtut. Rdilimafi pe ele, ei dfdriau iubire qi devotament edite imparafii cei

mai vechi, i ieind din faille lor, pustiiau provinciile romane

deci supdrdndu-se Romanii pe ei, fi bdturd ; iar ei ieind din

40 Theophylacti Bulgarine Arhiepiscopi Historia martyrii XV martyrum.

Migne, Op. cit., T. 126 col. 189.
44 Tomaschek, Zur Cunde der Haemus-Halbinsel, Wien, 1882, p. 43 unde
se afl reprodus i locul din manuscriptul muntelui Athos, dupA Uspenski,
Vostok Christianskii, Kiev, 1877, Istorija Athona, III, p. 311.

108

lirronIA noulin ILOR

locurile lor s'au impreitiat in tot Epirul i Macedonia, cei mai

multi din ei a5ezdndu-se in Elada" 42.
S cerem a ptrunde adevAratul In teles al IncurcAturei

ce o spune aici strategul bizantin. Mai intiu el are In vedere

Vlachii 43 ce II inconjurau i cari locuiau pe timpul lui In Macedonia, Epir i Elada, i, dup stiintele sale, culese dup cum
se vede atat din istoria veche (Dio Cassius), cat si din traditia
vie inc pe timpul lui, el caut s-si dee sam despre originea
lor. Un lucru este constant : cA el le atribue o patrie lngA Dunre, de unde s'ar fi coborit &are locurile ce le tineau pe timpul
su. Aceste dou preri ale lui Kekavmenos reies inteun mod
neindoelnic. Incurctura incepe numai acolo unde Kekavmenos

prseste trmul faptelor constatate de el sau relatate lui,

si caut s gsesc o cauzti acestei emigrAri a Valahilor dela

nord atre sud, si unde el amestec6 tirile culese si aici dintr'D
traditie ce poate nu mai er as de lmurit, cu cetirile sale
despre rzboaiele lui Traian in Dacia. El cunoscuse din Dio
luptele marelui imp'rat cu cerbicosul rege al Dacilor i stid
c lupta se sfrsise in defavorul acestuia. De aici pan la ideea
de a atribui acestei lupte nvlirea Vlahilor, alungati din tara
lor, nu er decat un pas, pe care Kekavmenos Il fAca, respingaud traditia ce'i va fi spus poate adevrata cauz6 a emigraVilor Valahilor, sau indeplinind-o In cazul cAnd ea ar fi tcut
In privinta explicrei istorice a faptului nvlirei. Din amestecul Ins a traditiei care fr indoial arAtase lui Kekavmenos
de unde venise poporul Vlahilor, anume din Bulgaria si Srbia
actual, cu sl udiile sale istorice, se nsca confuzia dat de el,
c Dacii ar fi locuit cndva in Sarbia de astzi si e din acele
locuri, fiind alungati de Traian se coborir care trile grecesti. Tot din aceast confuzie vine i amestecul ce'! face Kekavmenos intre Daci si Vlahi. El nu stie nimica despre colonizarea Daciei, nici despre deosebirea ce ar trebui fd'cut tare
Dacii vechi si Vlahii noi, popor de \it'd romanic. Ba el stiind
probabil c Vlahii din trile incunjurAtoare fuseser mai inainte
numiti Bessi, popor trac ce se romanizase, mai adaug pe lngA
amestecul de Daci cu Vlahi, si acel al lor cu Bessi, incAt serie
astfel enigmatica lui fraz5 : Vlahii sunt Dacii i Besii.
" Vassilijewski, Sotviely raskazy wizanlitskago bojarina XI wieka. St.
GI XsT6p.evoc Acb.oL
Petersburg, 1881, p. 106-107. a Olnoi (ol BXaxot)
xal Biococ. 4.; xooy
TO5 Eciou, 5v
npinepoy wclaiov TO5 Aavooflioo notap.o6
IepPot. atria); oixotciv, iv xopoi xul Soov5v nocap.o6 Ecfiav ItaXo5p.ev,
lacktot TITOK. TO6TO:
&xot-nereg &MX pillOYTO itTc'crclv cel SoAcuocv irp To
5cpxotiotipotn fichei),sIc
iepx6p.evoi Ttiiv bxorup.civov iVq(Tovto Tek xd,poc Ttiiv
`Ptup.caulv 50e.v ecTavuxcfloav'es %t' abuliv i sTpyrat 6titp6.etpav aino6c. OI
1teX6.6wceg Taw ixeica &sandy-rimy itcow rfl Iliceiptptat Maxetovc,e, ol 81 ifkelove

a6Ti6v Ilwricav tv `EDoriaan.

" Originea terminului de Valah este controversat. Vez1 deosebitele

derivgri ale acestui nume in Sbiera Coraribujiuni, p. 287.

CREkITINISMUL LA ROMANI

109

Important este In spusele lui hnprejurarea c5, el tie

c Vlahii sunt Dacii rzboiti de Impratul Traian, ceeace ne

arat c' pe timpul su existau Daci sau Vlahi In Dacia Traian ;

nu mai putin Ins arAtarea lui, c' Vlahii ar fi venit din locurile

de pe malurile Dun'rei spre a Impopora prtile greceti. Aceste dou serii de fapte trebuie desprtite in narntia lui Kekavmenos, care le-a 1ntrolocat numai fiindc, de meserie militar, nu'l prea ti capul In ale istoriei. Lsand la o parte puntul
Intaiu care vine in sprijinul continuittei Romanilor in Dacia

Traian, i oprindu-ne numai la cel de al doilea, constatm

*i la el existen a unei tradifii care streimutel in nordul peninsulei,

leingei Dunre, patria cea veche a Romeinilor din peninsula Bal-

canului, de unde s'ar

coborit ceitre sud 44.

Macedo-Romnii.
Aceste izvoare deosebite contin deci,
bine analizate i drept Intelese o mrturie netgAduit despre
coborrea locuitorilor romni din prtile Moesiei c'tre sudul
peninsulei balcanice, i explic provenirea poporului macedoroman, nscut din refugiatii romanizati ai Moesiei i Traciei
In muntii Pindului, Rodopului i Hemului 45' Fiind ins ea' regiunile din cari s'a retras poporatia in aceti munti fuseser
romanizate cu mult timp inaintea Daciei, stratul latin altoit
pe substratul trac er cam deosebit de acel aternut peste Tracii
dela nordul Dunrei. Deaceea nu numai c Macedo-Romnii,
sau cum Ii zic ei Aromnii, InfstiazA o deosebire ceva mai
rostit in graiul lor de acel al Romnilor din Dacia Traian,
dar chiar elementul latin al limbei lor este deosebit in multe din
prfile lui alcaluitoare. A bunoar In daco-romana a 12-a
parte din an, ca m'sur de timp, se numete lunei (dela latinul
luna), In macedo-romn mesu (dela latinul mensis ; 20 in d.-r.
se zice dou zeci (duodecem), In m.-r. gingiti (viginti) ; d.-r.
cuget (cogito), m.-r. mintuesc (dela mens); d.-r. trimite (transmitto), m.-r. petrec (pertrajicio) ; d.-r. cere (quaerere), m.-r.
demandare (mandare) ; d.-r. srut (salutare), m.-r. basia (basiare) ; d.-r. friguri (frigus), m.-r. febr (febra) i a mai de-

parte la sute de cuvinte, Nu se Nate sustine In nici un chip

identitatea limbilor daco i macedo-romne, identitate atat de

iubit partizanilor formrei nationalittei romane la sudul Du" Nu trebue sA ne pund in mirare sprijinirea lui Tomaschek, ca locul

din Kekavmenos ar continea cea dintAiu (si singura) dovad directii a strAmutArei elementului roman din Dacia TraianA In Moesia, cAnd Kekavmenos se ra-

portg invederat la elementul roman din Moesia. Zur Kunde der Halms Hal-

binsel, p. 83.
0 Al. Budinsky, Die Ausbreilung der laleinischen Sprache, p. 202. At. N.
Marienescu, Ilirii, Macedo-Romdnii si Albanezii In An. Acad. rom., II, Tom.
XXVI. 1904, p. 143 si 149. Din coloniile romane din Dalmatia si Istria acele
ce nu se slavizaserA alcAtuirli RomAnii Istrieni. Vezi
Arginteanu, Isloria Romcinilor Macedoneni 1904, p. 70.

110

ISTORIA ROMANILOR

nrei. Un RomAn din Dacia nu intelege pe un Macedo-Romn

i vice-versa Mil pregaire 46

Tot a de sigur ca strmutarea poporatiei romanice

din dreapta Dunrei cAtre regiunile muntoase ale sudului peninsulei Balcanului este i acea in sens invers dela sud care
nord, i anume din dreapta in stnga Dung,rei, in Dacia lui Traian. Nvlirile Slavonilor mai ales aveau totdeauna de urmare
rpirea unui numr insemnat de familii despre cari izvoarele
spun anumit c erau romane i ducerea lor in trile ocupate
de Slavoni la nordul DunrArei, mai ales in Dacia. Procopius,
istoricul cel mai bine informat, contimpuran cu nvlirile slave

intmplate sub impratul Justinian, ne spune Ca' Slavii i

Antii devastaser in modul cel mai crud Iliricul, toat Tracia,

Grecia, Chersonezul precum i toat regiunea dela trmurile
M`drei Ionice Ora la suburbiile Bizantului, i in fiecari din nvlirile lor, mai bine de 100.000 de Romani erau ucii sau dui
In captivitate". In anul 548 Slavii prad Iliria pAn la Dyrrachium i duc in captivitate fr deosebire tot ce le iei inainte".
In 550 dup6 ce Slavii fac mceluri grozave in oraul Topenes

de lng6 Marea Egee, duc in robie femeile, copiii i nenumrat'a

multime de robi" 47.
Alti scriitori ca Teofilact i Teofan precum i viata Sfntului Dimitrie intAresc spusele eminentului istoric bizantin.

Anume viata Sfntului Dimitrie spune c Slavonii i

Avarii, dup ce devastar toat peninsula Balcanului, pAn
aproape de zidurile Constantinopolei, duserei ioula poporafia
de aici spre partea aceea a fluviului Dundrea care este aqezatti
Mire Panonia qi care provincie avuse cdndva de capitald orawl

Sirmium". C aceast parte a Panoniei veni la nordul fluviului, dei ave de capital un ora aezat la sudul lui, se vede

depe aceea c Viata Sfntului Dimitrie, cand povestete mai

tArziu reintoarcerea acestor poporatii luate de Avari inapoi
in patria lor, spune c ar fi trecut Dundrea. Despre acest popor
strmutat mai intniu la nordul Dunrei, apoi intors indrt
la sudul ei, Viata Sfntului mrturisete intocmai ca i Procopius c er de origine romand cu femei i copii 48

Amintim ea' tot a Meuse i Crum, cnd, dup luarea

Adrianopolei, strmutase un mare numr de familii in Bulgaria cea dela nordul Dun`rei. i aici, avem artarea unei str-

Un bun rezumat al deosebirilor ce despart aceste doua limb' vezi

In Sbiera, Contribufiuni, p. 193.
" Procopius, Historia arcana c. 18 In 'Stritter, Memorica popularurn ad
Dantzbium incolentium II, p. 25, 34-37. Comp. Radu Rosetti. nimdntut, Satenii 5i Stdpdnii, 1907 p. 4 si urm.
" Migne, Patrologia, T. 116, col. 1362, In textul original : atay itcivta
`Pcup.atulvb. col. 1365: nisiaTov %war/ o1. ix T Y Pwp.aEov rivre, p.svi Toveztx61.,
met TO xviv.

CRETINISMUL LA ROMANI

111

mutgri dela sud- cgtre nord. Apoi locul din Viata celor 15 martiri din Tiberiopole raportat mai sus spune, cg asezarea Bulgarilor in dreapta Dungrei aduse o strgmutare a poporatiei dinspre
miazg-noapte in spre miazg-zi, lar alfil lard' adui din miazil-zi
cdtre miazd-noapte.

Dar nu numai aceste strgmutgri silnice aduceau in atin-

gere pe Romnii dela nordul cu cei dela sudul Dungrei. i viata

pgstoreascg a Romnilor adusg prin retragerea la munte a poporatiei daco-romane inlesni aceastg atingere; ash cg se mgn-

tin pe lngg unitatea cea puternicg a graiului romnesc dela

nordul Dungrei i apropierea mai mare a acestui graiu de acel
al Romnilor dela sud cleat de idiomurile latine apusene. In
sensul acesta se poate spune ea' a admite cg Romnii au fost
pgstori in Veacul de Mijloc este a admite eo ipso cg au &AA
si la nordul si la sudul Dungrei" 49. Tot aceastg imprejurare
intgreste incg i imprumutgrile slavone i acele ale Crestinismului sud-dungrean la Romnii din Dacia Traiang.
Se vede deci ce efeet aveau nAvglirile barbare asupra poporatiei romane din Wile dela Dungre si din Balcani. Ele strgmutau poporatia asezatg a Romanilor in toate directiile, cnd
dela nord la sud, cnd in sens invers. In vglingsagul i neregula stgrei produse prin revgrsarea barbarilor asupra ImpArgtiei Romane, miscgrile i strgmutgrile pgrtei Ong atunci statornice ale poporatiei urmau capriciurile bantuitorilor, i aceeasi

strgmutare neregulat, cnd spre sud, cnd spre nord, provocard direct de popoarele barbare, se va fi urmat si dela sine
de elementul roman, speriat i gonit din toate pgrtile, de furia
ngvglitorilor.

Este firesc lucru ca preotii mai ales, din sudul Dungrei,

sg fi cgutat mai curnd adgpost in muntii Carpati, unde puteau sg ail:A o pozitie mult mai bung' ca propovgduitori ai religiei crestine intre popoare ce atunci se intorceau la aceastg
credintg, decat sg fi cgutat scg'pare algturea cu compatriotii lor,
Crestini de mult, in pgrtile sudice ale peninsulei.
Din analiza de pang aici rezult insg cg Romnii din stnga

Dungrei au stat in leggturg cu fratii lor din Moesia incg timp

indelungat dupg' pgrAsirea Daciei, in care epocg acei de la nord

primirg de la acei din sud inriurirea religioasg cresting', si in

deobste prin atingerea intre ei, se pgstr in graiul tuturor o
unitate mai puternicg decat cu restul Imperiului Roman. Ngvglirea Bulgarilor imprgstiind cu totul elementul roman din
Moesia, parte care sudul peninsulei Balcanului, parte cgtre
nord in muntii Daciei Traiane, intreaga lgtime a vgei Dungrei,
" O. Densinianu, Pcislorilul la popoarele romanice 1913 p. 24. Asupra
locului din Via(a celor 15 marliri, vezi mai sus p. 106.

112

ISTORIA ROMANILOR

din Carpati pan In Balcani, se interpuse tare cele dou trunchiuri ale Latinilor esriteni, mai pierzndu-se o insul din ei,
si pe coastele Mrei Adriatice. De atunci atingerea Intre aceste
trei mdulare rschirate ale unui aceluiasi neam nu se mai pail
infptui. Ele se desvoltr fiecare deosebit, si dAdur nastere,
In limbile ce le vorbiau, la trei graiuri cari se diferentiar Indestul
pe baza lor comun, pentru a alatui trei dialecte deosebite ale
limbei romnesti.
Astfel se explic6 pe de o parte, cum se face de Romnii
dela nordul Dunkei posed Crestinismul lor vechiu In o form
pe care o pute aved numai dup Constantin cel Mare, pe de

alta se d checa asemnkei mai mari II-are cele trei dialecte

ale graiului latin oriental, cleat al acestuia cu limbile romanice
apusene. Tot cu acest prilej ins am putut lmuri i desprtirea
teritorial a grupurilor de Romni ce vorbesc acele trei dialecte.

Prin urmare nici prezenta grecismelor antice, nici acea

a albanismelor, nici elementul slavon (sclavin) al limbei romne,

nici Crestinismul latin primitiv al Romnilor, nici primirea

acelui bulgresc din partea lor, nici In sfrsit pretinsa identitate a limbilor macedo i daco-romne, identitate care nu
exist, nu cer formarea nationalittei romne la sudul Dunkei ;
iar prsirea Daciei lui Traian de poporatia ei, la retragerea

lui Aurelian, este o poveste iscodit de un scriitor slugarnic

pentru a lingusi pe primul Impkat roman care puse pasul indrApt fat cu barbarii, si care scriitor a dat nastere unei Intregi teorii rufcioase de care aveau nevoie popoarele domnitoare ale Transilvaniei spre a desbrch. pe Romnii de dincolo

de piscuri si de drepturile ideale, dup ce le rpise, cu drepturile reale, pn i pnea de toate zilele.
Suntem deci cobortorii directi ai Daco-Romanilor si nu
fun Orbit nici odat Dacia Traian. Am suferit martirul tuturor oardelor barbare si toate nedrepttile stpanirilor silnice,
dar nu ne-am deprtat de pmntul pe care am fost
de energia dac si de spada roman' CO).

1 Pare eh nu ar fi In destui protivnici ai drepturilor neamului romanesc

intre strainii cari ne Incunjura. A trebuit, sub cuvant de stiinta obiectiva, sil
se uniasca cu ei si caliva Romani Intre acestia trebuie sa citilm cu parere de
rau pe d. Ovid Densusianu care friteo teorie mijlocieprimeste alcaluirea nationalitatei Romane la sudul Dunarei, dar admite totodata si resturi din poporatia daco-romana In muntli Daciei (Historie de la langue rcrumaine. p. 288) MAW
putea d-sa, dupa dovezile istorice, sa sustina ca Dacia Traiana a primit adaosuri

de poporatie de la sudul Dunarei; dar aceasta nu'l Indreptilleste de a conceda

protivnicilor neamului romanesc alcatuirea naponalitatei romane la sudul Dunarei, pe baza mai ales a unei pretinse identitati Intre limbile macedo si dacoromane identitale care nu existd; caci identitatea unei limbi cere numai decat
Int.elegerea ei de popoarele care o vorbesc Gaud Intelegerea nu exista, nu se
poate vorbl de identitate de graiu. Popoarele nu fac filologie, lar filologii nu
se pot substitul popoarelor cand e vorba de a se hotarl Intelegerea unei limbi.
Dar apoi d. Densusianu prasete oare cum teoria d-sale citad spune in Pdstorilul la Roznani, vorbele reproduse mai sus, p. 111.

CRIRITINISMUL LA 'ROMINI

113

2. CRE$TINISMUL BULGARESC LA R OMANI.

Istoria biserieei bulggresti. Romnii avur deci Innainte

de a cgdea sub Bulgari o formg religioasg nationalg, Crestinismul latin. De cum intrarg sub stgpanirea a acelui popor, ei go-

nit% din biserica lor cultul latin.

Incg Innainte de Intoarcerea oarecum oficialg a Bulga-

rilor la Crestinism, poporul slavon ce er sub ei apucase a trece

In numg'r indestul de 1nsemnat la religia lui Hristos. Astfel este

cunoscut cg In armatele bizantine se aflau incg de timpuriu

ofiteri si soldati slavi cari mai mult cleat sigur nu vor fi rgmas

pggni In o 1ncunjurime cresting'. Astfel IntAlnim Inc' de pe

la sfgrsitul veacului al V-lea, si innainte chiar, nume slave de
comandanti bizantini ca Onogost, Ostrui, Dobrogost, Vserd,
Svarun. Nu numai atat, dar chiar impgrati bizantini se recruteazg intre Slavoni, precum era Iustin, a cgrui sotie purt nu-

mele slay de Liubniki. Mama lui Justinian si sora lui Iustin

se numi Viljenica si tatgl acestuia Istok. Iustinian el insusi
purta numele Upravda, ce Insamng dreptate, de unde prin latinizare se Mat Iustinian. In veacul al VII-lea, dela 666-680,
un slay Nikita stg pe scaunul patriarhal din Constantinopol.
In 691 sinodul dela Trul opreste la Crestinii peninsulei elenice
sgrbgtorile pggne, precum Colindele si Rusaliile. Aceste depe
uring fiind niste sgrbgtori ale Slavilor, este Invederat cg' popoarele crestine de cari este vorba In hotgririle sinodului, erau Slavi
intorsi de curnd la Crestinism, iar Cedren spune chiar cg
Mortagon (sau Omortag), urmasul lui Crum, vgznd CA gintea
bulgarg se Intorce pe nesimtite la Crestinism, persecut cumplit pe Inchingtorii nouei religii 51.

Slavii deci din peninsula Balcanicg, In cari se cuprindeau

si Slavii Bulgari, incepuserg a se 1ntoarce la Crestinism, Inc
innainte de domnia lui Boris (852-888). Se pare cg aproape
tot poporul supus primise religia lui Hristos si cg numai clasa
domnitoare a Bulgarilor stgrui 1ncg In pgstrarea religiei pgOne. Boris insg era un principe prea priceput, pentru a nu simti,
cg va fi greu Bulgarilor a pgstr suprematia asupra unui popor,
de care ii desprti simtimntul religios, si care er atras In
afarg cgtre Grecii, a cgror religie o Impgrtgsia. Boris se hotgrI
deci sg primiascg Crestinismul. Acesta Ms nu fu adus deocamdata' la Bulgari, cum se crede de obiceiu, prin apostolii Slavilor
Metodiu si Ciril (cari tocmai pe atunci predicau la Moravi, unde
fuseserg chemati de regele acestei tgri Rastislav); ci tot prin
Greci cari introduserg noua religie In sinul p4turi1or supuse
" Jirecek,
A. D. Xenopol.

Gesch. der

Bulg., p. 148 Leger, Cyrille el Mlhode, p. 49.

Istoria Rominilor. Vol. II.

114

ISTORIA ROMANILOR

ale poporului din Bulgaria, piltrunse Crestinismul i in acele

superioare. Dupg o luptg cu impgratul bizantin, Mihail al 111-lea,

Boris se impAca Cu ei i primi, chiar la locul unde se inchei

pacea, botezul, land numele de Mihail, dupg acel al imparatului ce'i sttuse arias. Mai multi din boierii (nobilii) lui Boris,
se boteazg impreung cu el, in 864 sau inceputul lui 865. Parte
insg din nobili se impotrivesc la schimbarea religiei lor i incearcg chiar o rascoala care este stinsg in sange i cruzimi de
cgtre noul Crestin, care intelege sg inceapg astfel era domniei
intre Bulgari, a religiei, blandet,ei i milostivirei.
La inceputul introducerei sale in sanul acestui popor, Crestinismul avuse deci forma greceasca. Tot atunci insg spornica
lucrare a fratilor apostoli, Metodiu, i Ciril, cerc s introducg
Crestinismul, sub o forma' noug i neobisnuit pang atunci,
acea slav la poporul Moravilor. De obarsie din Tesalonic
dupg toate probabilirtile Slavi de neam 52, ei traduc cartile

bisericei crestine in limba ce se vorbia imprejurul lor, adecg

in acea slavong care primi mai tarziu i numele de veche bulgarg, i dobandesc chiar de la papa' invoirea de a predica Cres-

tinismul in limba slavg, in contra silintelor cgluggrilor germani

cari, voind s pung. pe Moravi sub biserica lor, aparau cu mare
infocare dogma trilimbistilor, dupg care numai in cele trei limbi,
intrebuintate in bisericg pang atunci : ebraica, greaca si latina,
ar fi fost invoit a se serb Dumnezeu.

Dup moartea celor doi apostoli, Germanii izbutirg a

atrage pe popor in partea lor, Mat ritul slay incepii a fi persecutat cu mare asprime in Moravia. Licenicii lui Ciril i Metodiu
se retrag atunci in Bulgaria, unde Mihail Ii primeste cu multg
buavointg. Sase din cei mai insemnati invglcei ai apostolilor i anume : Gorazd, Clemente, Laurentius, Naum, Saya
Anghelar devin episcopi in Bulgaria si astfel se urmeaza de
acum innainte, in Bulgaria, inflorirea i intemeierea Crestinismului slavon care fusese incercat in zadar in o tail a apusului
Europei. De aceea Cu toate c Crestinismul s'a introdus la Bulgari, neatarnat de silintele lui Metodiu i Ciril, intru cat la poporul lor prinse mai cu osebire rgdgcing aceasta noug form
de inchinare cresting, are pang la un punct dreptate traditia,
care atribue crestinarea poporului bulgar propoveduirei apostolilor celor mari ai Slavilor : Metodiu i Ciril.
Fiul lui Mihail, Simon (893-927), cel mai mare stganitor al Bulgarilor, ja titlul de impgrat i orandueste un mitropolit cu resedinta in Preslav, vechea Marcianopolis, l'angg

raul Kamcik (in Bulgaria rgsgriteang atre Marea Neagra).

Lupte victorioase cu Bizantinii intind domnia lui pang sub

" A sustine 5i Cu drept cuvant Jirecek, Geseh. der Bulg., p. 151; Leger
dimpotrivl crede ch ar fi Greci, Cyrille el Melhode, p. 56.

CRETINISMUL LA nomixt

115

zidurile Constantinopolei, i aceast dumnie cu Grecii silete

pe regele Simfon s iee coroana imperial dela Papa din Roma,
care era bucuros s indatoriase pe un principe atat de puternic.

Fiindc, dup ideile, de atunci, un imprat nu pute s stee

fr un patriarh lang dnsul, Simion tidied mitropolia Bulgariei la rangul de patriarhat. Acest patriarhat schimb reedinta, impreura cu capitalele regatului bulgar, cari fur pe
rand Preslav, Sofia, Moglena, Voden i Prespa. Dup cucerirea
Bulgariei dunrene de &are impratul grec Zimisces (969-976),
regele bulgar Samuel, a crui putere se mrginea mai ales in
Macedonia, alese drept capital a micuratei sale tri, oraul
Ohrida, aezat lang lacul cu acela nume, care ora deveni in

acelai timp reedinta patriarhului bulgar. Patriarhatul ne-

atarnat al Bulgarilor din Ohrida avit ins o viat foarte scurt.

Numai doi patriarhi bulgari se schimbar' pe scaunul Ohridei :
Filip ctre anul 1010 i David 1015-1018. In acest depe urm
an, cAzand i Bulgaria Macedonian sub Vasile al II-lea Bulgaroctonul, el dei mentine autocefalia patriarhatului de Ohrida,
numete in el un patriarh grec, pe Ioan de Dibra 1019 care inaugureai seria arhipstorilor greci din Ohrida Bulgarilor 53.
Ne oprim deocamdat aici cu istoria bisericei bulg'reti,
pentru a vede in ce legAturi au intrat ea cu Romnii Daciei
Traiane.

Introducerea silit a Cmtinismului bulgtrese la Ronnini.

Romnii de i intrar sub stpanirea 1)111gal-A dela Cubrat innainte,

fur deocamdat l'sati in pace in privirea religioas, astfel c se

poate da la ei, Cretinismului in forma roman, o viat de vreo
500 de ani (sfaritul veacului al IV-lea sfaritul veacului al

IX-lea), in care rstimp se intiprir atat de adnc notiunile

fundamentale ale Cretinismului roman in mintea poporului
i se alipir atat de still-is de cuvintele latine ce le insemnau,
incat acesl e nu mai putur a fi desrdcinate prin nici o inraurire posterioar'.

De cum ins Bulgarii se cretinizar i se introduse la

ei forma Cretinismului slavon, incepti o propagand foarte
activ pentru ltirea acestei credinti in tot cuprinsul
lor care se intinde la nordul Dunrei asupra Valahiei i a
Transilvaniei, locul tocmai unde se adpostiau Romnii. Este
cunoscut ravna de proselitism a noilor intori la o religie.
Am vAzut pe Bogor cum pedepete in chipul cel mai aspru
pe boierii de la curtea lui, cari nu voiau s'a recunoasc noua
inchinare. Slavii apoi au fost totdeauna un popor netolerant
Jirecek, Gesch. der Bulg., 211 nota 1. Comp. p. 201.

116

ISTORIA ROMANILOR

care a autat s impuna celorlalte popoare religia lor. Ei erau

totodat prea fanatici i dedatf ideilor religioase, precum dovedete, putini ani dupa inradacinarea Cretinismului la ei,
ivirea din sanul lor a nenumgrate .secte diferite, dintre care se
deosebete mai cu sama" acea a Bogomililor care se Fati cu atata

repeziciune i numara atatia martiri. Elementul domnitor sub

care zaceau Romanii era din acele ce se aprindeau uor la ideea
religioasa. Era deci firesc lucru, ca el sa considere drept eretici
i apostati pe toti acei ce se inchinau in alta forma' care Dumnezeire, i sa se siliasca" a'i aduce cat mai curand la forma cultului su.
Inca' discipolii lui Metodiu i Ciril, poate chiar din timpul
cand invtatorii lor predicau in Moravia, prin urmare Inca de
prin secolul al IX-lea, se incercaser s introduc6 forma slava
a Cretinismului la Romnii din Dacia, caci o cronicA aproape
contimporana ne spune, c dintre ucenicii marilor apostoli,
Bezrad ar fi propoVduit invatatura lor in Panonia, Wyznog
In Polonia, Zandow in Dacia, Nawrok in Rusia, Oslaw in Silesia, iar Moznopon in munlii Romdnilor 54.

Intoarcerea Romanilor dela Cretinismul roman la acel

bulgar a fost datorit unei apas'ari exterioare, caci nu exist

nici un motiv care s" fi facut pe Romani a lepeidei o forma de

religie pe care o infelegeau, yi a lud pe una pentru care nu aved
nici o infelegere. Pricepem pe Luterani cari parasesc Catolicis-

mul, pentru ea Luther, indreptndu-se &are mintea lor,

le

dovedi abuzurile i rebele acestuia, indemnandu-i a se indeparta

de el i le dada predica i rugaciunile in limba nationala. Le-

Odarea unei forme religioase pentru a Ilia pe o alta fu aici efectul

lucra'rei asupra inteligentei i a ratiunei. Ce motiv ar fi putut

impinge insA pe Romani a inltur forma poporana a religiei
lor i a adopt una din care nu intelegeau nici o singura vorbg ?
Dinaintea puterei insa i a autoritatei trebui sa se plece acel
Locul In Stridowsky, Sacra Moravia, Historia sive vita SS Cyrilii el
Methodi Solisbaci MDCCX, p. 231 : Apostolorum nostrorum missionarii sunt.:
Bezrad In Panonia, Wyznog In Sarinalia, Zandov In Dacia, Nawrok In Rusia,
In Alpibus Walachicis Moznopon, Oslaw In vetere Quadramene Silezia et plu-

res alii". D. I. Bogdan (Conv. lit., XXIII, p. 314-315.) b5nueste autenticita-

tea acestui loc, spunAnd cA nu s'ar aflA In nici una din Vielile apostolilor Slavi.

D-sa aratA cA Stridowsky ar fi Imprumutat spusele sale din cronica lui Hirschmentzel, cAlugAr moray din milnitstirea Wellebrad cronicA Intitulatil (Miriam
de Ss. Cyrilli el Melhodi. Ne posedAnd aceasLA cronicii, am lntrebat prin scrisoare pe d. Pic, profesor la Universitatea din Praga, care mi-a r5spuns cA Hieschmentzel spune numai c5 : Methodittm ad seden Wellebradensem reversus,
pastoratus sui munus cum septem coepiscopis quos rex et Cyrillus diversis Scla-

voniae et Sarmatiae regionibus praefecerat, solerter obibat". Stridowsky

ja stirea din altA scriere a .lui Hirschmentzel, cAci locul e prea
putut InsA
preciz pentru a putea fi bAnuit. El pare a conlinea o Ilimurire a citatului comunicat mie de Pic, de oare ce enumlirA pe cei 7 episcopi pe care citatul lui
Pic 11 aratA cA ar fi lost.

CREU'INI8MUL LA ROMANI

117

supus, i indat ce cAtiva preoti bulgari vor fi gAsit o viatrt

uoari m'Anoasg intre Romni, numgrul lor va fi crescut
pe fiece zi : apostolii bulgari se vor fi adaos /Irk incetare, pentru

a rAspAndi invAttura lor fare Romni. Astfel in putin timp,

sprijinit pe bratul autoritAtei seculare, pe care totdeauna clerul
a -tint s"1 iee in ajutorul gu, s'a lAtit i intkit Cretinismul
bulgAresc intre Rom'nii din Dacia Traiang.

Exist o traditie la Romni, care ne-a fost Ostrat de

Dimitrie Cantemir. Ea spune
: innainte de sinodul dela
Florenta, Moldovenii, dup exemplul celorlalte natii cari ii
trAgeau limbile /or din graiul roman, intrebuintau literele latine. Dar fiinde in acel sinod mitropolitul Moldovei trecuse
In partea Latinilor, urmaul &Au Teoctist, diaconul lui Marcu
Efesianul, de neam Bulgar, pentru a desedkina cu atkt mai

mult din Moldova gmnta Catolicismului i s ridice totdeauna

tinerilor putinta de a ceti sofismele Latinilor, a incredintat pe
Alexandru cel Bun &A, nu numai s'd surguniasck din tall pe
oamenii de alt credint, ci sk scoat i literile latine din toate
scrierile i crtile,i s introduc in locul lor pe acele slavone" 55.
C principele Cantemir raporteaz4 aici o traditie, se vede
de pe putina logic6 a cuprinsului ei. Pentru a se impiedeca 16tirea credintei catolice in Moldova, s'A se alunge literile, adecd
.agabetul latin Dar dac' s'ar fi urmat innainte a se predicA
ereziile catolice i prin mijlocirea alfabetului cirilic? Dacg aceast idee ar fi ieit din mintea lui Cantemir, el ar fi avut cel
putin atkta bun simt de a spune eh' se alung6 limba latin din
biserica romng i se introduse limba slavon6. C6 principele
Moldovei intelege ins sub litere inteadevr elementele alfabetului, se vede de pe aceea, c' el raporteaz6 asemenea spuse

sub capitolul de litteris Moldavorum".

Legenda este cu toate acestea de o mare important'd, Se
vede din ea Ca' poporul moldovenesc pe timpul lui Cantemir,
punek in legAturk o ceartil intre biserica latinil care fusese mai
innainte la el, i acea slavong, cu schimbarea alfabetului lath]
In acel cirilic.
P5strarea acestei traditii, in o altil formA i pe o alt cale,
ne va lumink insk i mai mult asupra adevratului ei inteles.
In o carte tipgrit la Buda in limba &ilgark in 1844, intitulan
Tarstvenica, in care se cuprind biografiile domnilor bulgari,

autorul ei, raportndu-se la nite manuscripte vechi spune :

S'au insemnat in nite &Atli vechi serse de mns
dup reposarea patriarhului bulgar, Sfntul loan carele au
ridicat pe Asan la imprtie, a chemat Asan de la Ohrida pe
pkrintele Teofilact, a luminat i a curtit toat Bulgaria de
eresurile de cari multe se aflau atunci in ea. Dup' aceea a in" Cantemir, Descriplio Moldaviae, p. 152.

118

'STOMA ROMINILOR

vitat pe impratul Asan de a trecut in Valahia, s o cucereascA

i s o curte de eresul roman care pe atunci domni in ea, i

Asan s'a dus i a supus amndou Valahiile sub stpnirea

sa, qi a silit pe Valahi cari pad atunci cetiau in limba latind,
s lese mdrturisirea roman,
sd nu cetiascii in limba
ci in cea bulgarei, i a poruncit ca celui ce va ceti in limba latin

sa i se taie limba, i de atunci Valahii au inceput a celi bulgdre#e" 56.

Paralela bulgar a legendei romne este mai rational.

Ea spune anume cA Asan ar fi scos limba latin din biserica
romn, pentru a indeprta eresul roman i a introdus limba
bulgrease. Mai no-Min i c legenda bulgar urea' mai sus in

timp inlocuirea Cretinismului latin la Romni prin acel bulgar,

punand-o pe timpul Asnetilor.
O asemenea concordant deplin intre dou legende pils-

trate la popoarele romne i bulgare cari ambele arat c, innainte de a fi limba bulgard in biserica romnd, er cea
dobndete o insemnAtate mult mai mare deckt s'ar cuveni a
se da unor simple poveti. Potriveala cea neasteptat a dour.'
izvoare atilt de deosebite, dar cari puteau fi att de bine informate, de oarece se raportau la fapte petrecute intre ambele
popoare, d acestor legende valoarea unor mtirturii istorice
care nu pot fi trecute cii vederea. Putem deci privi ca un punct
stabilit, acela ea' innainte de Cretinismul bulgar, fusese la Romni unul de form roman, cu limba latin ca limbti a preinart se adeverete i astfel inferenta tras mai sus din
cercetarea terminologiei bisericeti. Alai departe nibele legende
atribue schimbarea limbei liturghiei din latin in slavon, unui

act de autoritate : cea moldovenease lui Alexandru cel Bun,

cea bulgreascil lui Asan, impAratul Bulgarilor. Ambele legende

contin ins neexactitti istorice. Astfel sinodul dela Florenta s'a tinu t tocmai In 1437, cnd Alexandru cel Bun murise acum de 4 ani ;

iar impAratul Asan care se rtisculase contra Bizantinilor, numai de cuceriri nu ave timp la nordul Duntirei. O singur datil
treat el peste Istru in vecina Scitie", nu ins cucerind, ci f ugind

innaintea impratului Isaac Angelul 57. Apoi pe timpur

" Carstwenika iii istoriia bolgarskaia, Buda, 1841. Reprodus locul de

Melchisedeck In Uricarul III, p. 112. Asupra InsemniitAti acestei legende bulgilresti vezi si D. Onciul Originele Pr. rom., p. 106 si Pic, Zur rumiin. Streitfrage, p. 61 62.

" Critica adus5 de d. I. Bogadn In Cono. lit., XXIII, p. 295 piirerei

mete cii slavonismul ar fi fost introdus pe cale silnicA la RomAni, critic5 ce
s'ar rezema pe lipsa de credintA ce ar fi sA se dea spuselor lui Paisie din Cars,wenikneste neintemciatil. D. Bogdan mArturiseste el Insusi, cA nu a putut
aflh de unde a luat Paisie stirea despre starpirea Catolicismului In Valahia si
introducerea pravoslaviei" (Cony. lit. p. 305) si aici e tocmai punctul interesant. Dacti d. Bogdan ar fi dovedit cA spusele lui Paisie sunt luate dintr'un
izvor nevrednic de credin15, demonstratia d-sale ar fi mers; dar Intru

CRE*TINIEIMUL LA ROMANI

119

lui Asan, 1185-1196, nici nu existA o Valahie la nordul Dungrei,

cu atAt mai putin doug, ci numai o Scitie era cunoscutg, incAt

se vede foarte lgmurit caracterul legendar al ambelor argtgri,
adec tocmai imbrcarea unui adevgr In conceptii posterioare,
contimporane Cu naterea acestor poveti.

DesbrcAnd indoita legend de partea cea adaus de

netiinta poporului, rAmAne ca miez al ei, faptul cg innairde

de Creqtinismul bulgar eret la Romdni Cretinismul roman care

tocmai fusese scos cu violenlei de ceitre un lmpeirat bulgar, ceeace

insg se petrecit mult innaintea lui Asan, pe timpul tocmai a regelui Bogor sau a urmaului su Simion.

Atfirnarea eanonie6 a Romnilor de Bulgari. Dac Cretinismul la RomAn imbracg forma bulgreaseg i fu introdus
la ei cu violent de cstre stgpAnii lor, Bulgarii de peste Dungre,
este evident cg tgrile romAne, i cu deosebire Transilvania, trebuiau sg fie supuse canonicete unui scaun bulggresc. Cu toate

aceste In rAndul episcopiilor bulgreti enumerate de impgratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul, dupg rgsturnarea intAiului
Imperiu Bulggresc, In hrisovul prin care recunoate autocefalia mitropoliei din Ohrida, nu se vede trecut nici o episcopie

cu reedinta dincoace de Dungre; dar impratul adaugg In

acest hrisov c lasg sub jurisdictia Ohridei i pe Valahii din
loatcl Bulgaria 58, de al cgrui scaun trebuiau s asculte cu totii.
Se vede din aceastg dispozitie speciald pentru Valahi,
pentru dAnii nu existau scaune episcopale deosebite, i cg ei
ascultau, dupg cum vom vedeA in cut-And, direct de patriarhia
bulggreascg.

Organizarea de mai pe urmg a scaunelor episcopale din

tgrile romAne, lasg a se intreveded aceastg stare de lucruri. Este

cunoscut cg mitropolitul ortodox al Transilvaniei a fost hirotinisit, Ong In timpurile mai noue, de cgtre mitropolitul Valahiei, ce poartg Inca astzi titlul de mitropolit al Ungro-V1ahiei i exarh al plaiurilor, adecg al muntilor Transilvaniei 59.
Apoi in timpurile rnai vechi se vede cg nici nu se aflau mitrctocmai asupra acestui punct nu se poate aduce nimic, este Invederat c6 avem
a face cu o traditie bulgdreascd Cu atat mai vrednicA de primit, Cu cat Paisie
nu a imprumutat-o dela nimeni ci a reprodus numai o traditte poporanA. Ver-

siunea bulgAreascA este Insa Cu totul deosebit de acea romAneascA ; ceeace se

poate retineh din ele ca element istoric este siluirea Romftnilor In primirea slavonismului.
" Vezi originalul hrisovului publicat In Golubinsky, Kralkii ocerkd (stork:
pravoslavnyhd ccrkvei bolgarskoi, serbskoi, romynskoi, Moskva, 1871, p. 259-263.
upity Se ZurcinD.
La p. 263: cv 2114 recioccy BotaTaplay
" Saguna, Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche in Oesterreih,

Hermannstadt, 1862, 48, unde citeazd Sintagmationul patriarhului Hrisant :

()Eno; (adic5 mitropolitul Transilvaniei) xri. avettfopacv asp sins p.yrporcoMyriv
Oopoaya Xirry naTp tapsplicdiItzpxtitirp &Italy D.

120

ISTORIA ROMANILOR

politi sau episcopi In trile de peste munti, de oare ce primul

demnitar ce urc pe aceast treapt, amintit in Transilvania,
apare abi in anul 1456, cand este pomenit in mai multe documente Ioan de Capha ca episcop romnesc 60 Pomenirea
unor episcopi de ritul grecesc prin episcopatul Cumanilor,
cut In o bul papar prin 1234, se refed tot la nivte episcopi
din Valahia, de prin regiunea Milcovului, precum vom vedd
mai jos.
Apoi dad. centrul Daciei, chiar In timpuri mai trzii n'ave

episcopi, i cnd Ii dobandevte, Ii gsim sub autoritatea cano-

nid a celor din Valahia, aceasta ne probeaz inteun mod evident, c biserica crevting din Transilvania n'a avut In timpurile
mai vechi propriile sale scaune episcopale, ci er pusd sub urisdiclia unui scaun strdin ; c dei nu se aflau episcopi, poporul
din Transilvania se tine totuvi de religiea rsritului i anume
sub forma ei bulgreasc, se vede din faptul c Ahtum principele Banatului, de pe la anul 1000 se inchinA la aceast religie 61

In Valahia ins n'au fost in decursul r'stimpului innainte

de desdlecare decat Romnii ca popor de religie crevtin ortodox ; prin urmare numai la ei se puteau ntln episcopi de
aceast religie, i deaceea aflm pe episcopii, de cari pomenevte

bula papal din 1234, la Valahii din episcopatul Cumanilor ;

iar mai tarziu cAnd prin coborArea din muntii Transilvaniei
se intemeiaz Statele romne, atunci se organizazg i biserica
romn sub mitropoliti i episcopi ortodoxi. Dad Romnii ar
fi avut episcopi ind din vremile stpanirei bulgrevti, atunci
ar fi trebuit ca acevtia s se fi aflat In centrul Daciei, Tronsil-

vania, i ca ei s fi devenit superiori acelora ce se intalnesc mai

trziu in trile desdlecate. Glsim ins lucrurile stnd tocmai

dimpotriv. Devi organizatia politid a Munteniei se coboad
dela munte la cmpie, organizarea ierarhiei bisericevti se urea'
dela cmpie dtre munte, fiind productul unui timp posterior,
de oarece poporatia romn i crevtind se afl, in imensa ei majoritate, inchis In muntii ce inconjurau centrul Daciei Traiane.

Trebuie s admitem c trile romne nu atrnau cano-

nicevte de nici una din episcopiile bulgare depe malul Dunrei,

ci erau In supunere direct dtre scaunul patriarchal bulgar,

care'vi avd revedinta la inceput in Preslav, vi care vi-o schimbA

apoi, impreun cu capitalele imperiului bulgar, in Sofia, Moglena, Voden, Prespa i in sfArvit In Ohrida, ceeace explid
lipsa episcopiilor din Dacia. Aceast tad er sub eparhia speciara' a patriarhului bulgar, tocmai ca tal-A adus In chip silit
"
odinioarA se credeit c cel mai vechiu episcop romAnesc era
loanichie din 1479. In 1885 am descoperit eu In manuscriptele bibbotecii din
Pesta pe loan de Capha, in 1456. Vezi documentele privitoare la el In Revista
p. Istorie

Arch. $i Filologie.

11 Mai los cap. IV, No. 1 sub Unguri.

CRFOTINI8MUL LA ROMANI

121

la Cretinismul bulgar, i asupra careia trebui deci pus a In

lucrare o supraveghere mai de aproape. Deaceea se i pun Romnii din intreaga Bulgarie sub autoritatea directa a patriarhului de Ohrida de catre Bulgaroctonul, nefacnd el in aceasta
ornduire cleat intarirea unei stari de lucruri existente. Infiintarea unei episcopii bulgareti in Dacia pute sa aiba de
efect desbinarea acestei tad de sub autoritatea bisericei bulgare. Abi dupa desfiintarea Imperiului Bulggresc, i dupa ce
Wile dela nordul Dunarii incap sub stapanirea Ungurilor i a
Cumanifor, vedem aparnd in ele episcopi deosebiti, precum
ni'i arata bula din 1234.
Faptul care vine in sprijinul acestei pareri, ca Romnii
erau supui deadreptul catre patriarhia bulgara este, ea' din
timpurile cele mai vechi gasim biserica tarilor romne, de indata

ce ea se constitue, supusa patriarhiei bulg'reti din OhiIda,

i aceasta anume in timpuri cnd aceasta patriarhie er cu totul
decazuta din ceeace fusese mai innainte.
AO tim ca pang la 1359 bine inteles de mai innainte
vreme, biserica munteana atarna de alte patriarhii decAt de
cea constantinopolitana ; caci in anul aratat Alexandru Basarab cere dela aceasta din urma ca sa'i sfinteasca un mitropolit,
lucru la care patriarhul consimte numai sub conditia expresg,
ca pe viitor s nu mai ceara tara mitropolit de aiurea decAt
dela Constantinopole 62 Ca aceasta altcl patriarhie de care atArnase pana atunci Muntenia, nu era decat Ohrida, se vede depe
aceea ca ativa ani mai tarziu, In 1390, patriarhul grecesc adre-

sandu-se lui Mircea voevodul Munteniei ii vorbete de arhiepiscopul vostru de la Ohrida 63 Pe cat se vede Muntenia se intorsese in curand iarai la vechea ei ascultare de scaunul Ohridei, dupa ce statuse desbinata catva timp, trecand sub acel de
Constantinopole.

Tot pe atunci gasim i pe Iuga voda domnul Moldovei,

ca trimete la Ohrida, spre a lu blagoslovenie, ca sa aeze in
Moldova un mitropolit" 64.

Rezumand cercetarile de pan ad i asupra bisericei bulgareti la Romnii din Dacia Traiana, incheiem : 1) ca forma
bulgara a Cretinismului s'a substituit in chip violent celei vechi
romane ; 2) ca Romnii fura mentinuti sub autoritatea direct
a patriarhului bulgaiesc, MA a li se constitui nite episcopi
" Acta palriarchatus Conslantinopolilani, ed. Miklosisch et Miiller, Wien
1860, I, p. 383-388, anno 1359.
" I bidem, II, p. 230 : b dcpxtenaxono tSp.ci,v b 'Axpttays.
" Leloposi(ele lard Moldovei publicate de M. KogAlniceanu, 1a1, 1852,
I, p. 102. Notita continutii In Indreptarea legii, TArgovite, 1652, p. 403:
Aceasta se serie In pravila lui Mateiu Vlastari cA si Moldo-Vlahia a fost supustt Ohridenilor" ar fi foarte insemnat, de oarece Mateiu Vlastari a comentat
dreptul canonic pe la 1335. CercetAnd InsA intregul comentar al lui Vlastari,
n'am gAsit nicAiri o asemenea indicatie.

122

ISTORIA ROMINILOR

speciali, pn dup cderea Imperiului inniu Bulgar i trecerea

trilor romane sub aln stptiire, cand atunci apar i episcopi
romni la nordul Dunrei; 3) &A din aceste legturi vechi ale
Romnilor cu patriarhia bulgar, al crei depe urm scaun
fu Ohrida, se explic supunerea ierarhicA a bisericelor romne,
constituite mai nrziu, sub aceast patriarhie 65.
Inriurirea bisericei bulgrqti asupra mintei i desvoltrei
poporului romdn, care Anil aproape opt veacuri fu din cele mai
dundtoare. Devenind, prin o urmare fatal, i limba Statului
si aproape singura scris i cetit, limba bulgar5 impiedecd

cultivarea graiului national pentru acest rstimp ant de indelungat. Atare predomnire a Bulgarismului la Romni DU
se poate asemnd cu acea a limbei latine in biserica si Statele
apusene; cci aici, desi o limb6 strin sluji la inceput pentru
transmiterea gdndirilor, aceast limb strin confined cheia
unei comori intregi de idei inalte, de forme mestre, de

pretioase, cari ptrunsen in curand, tocmai prin acest canal,

mintile multimei, i destelinindu-le, le fcur destoinice pentru

civilizare si pentru spornica rodire de mai nrziu a graiului national. Limba latin fu o scoani pentru limbile poporane. La
noi slavismul, nmpit, orb si lipsit de once idee, aps ca un
munte asupra cugetului poporului romn, Me s-i aduc nici
un folos, ingrosind tot mereu intunerecul care'i cuprinsese mintile, in loe de a'l imprsti. Limba slavon nnhu gAndirea
romnease.

Deaceea pe cnd in apusul Europei, intrebuintarea limbei

latine aduse i efecte pozitive i rodnice asupra cugenrei minenesti, la Romni predominarea slavismului distruse numai cdt,
f'r a creed. nimic. InrAurirea ei pozitiv, urmele lsate de ea
In constiinta romneascA sunt aproape nule. Cuvintele slavone

introduse prin biserick sunt acele ce s'au prins mai slab de

graiul poporului romn, deci acele ce s'au deslipit mai usor in

timpurile mai noue. Ele nu ptrunserd in organismul viu al

limbei, nu se intrupan in ea, nici nu fcur' cu ea o parte intregitoare. Suprapuse adeseori cuvintelor romanice, ele au fost
aruncate departe de graiul poporului, indat ce struna romn

atins de degetul regenerrei, zbarnai puternicul su sunet.

Cu totul alta este innurirea direcn slavong, stabilit prin contactul de la popor la popor. Aici cuvintele imprumutate de la

Slavi rmaser contopite in limbA, astfel c astzi ele sunt cu

neputint' de alungat din ea, fr a o srci, fr a rupe din arborele ei multe frunze grase, multe flori mirositoare. Aici vedem din potriv o inrurire fireasc, primin de bun voie si
pllicere, de limba i simtul poporului. Dincolo una mestrit
" Alta ipoteza asupra felului introducerei slavonismului la Romani a fost
sustinuta de Hasdeu, Limba slavicil la Romdni In Traian, 1869, p. 168, Ghenadie Enaceanu, Cre$linismul In Dacia, 1875, p. 110. D. I. Bogadn, Cono. lit.,
XX III, p. 295 se abline dela once parere.

CRETINISIULL LA ROMANI

123

si silita, suferita de graiul si de mintea Romanilor timp de veacuri

intregi, dar pe care, la un timp d t, o scutura si o respinse.

In lucrarea de regenerare a nationalitatei noastre pe care
Cu un mare avant a intreprins'o timpul in care traim, si care
are drept prima ei tinta curatirea limbei, sa bagam de sama
a nu ne atinge de cuvintele chiar straine ce au devenit un trup
si un sange Cu noi ; sa luam aminte ca taind uscaturile, sa nu
atingem ramuri verzi ce vor putea produce frunze si flori. Numai pedantii cred CA o limbg se poate fabrica; poporul adevgrat,

natura vie nu'i asculta.

$i sa nu ne temem ca prin cuvintele slave ce le cuprinde

limba noastra, am deveni Slavi, tot atat de putin pe cat Francezii devin Germani prin elementul german al limbei lor, sau
Spaniolii Arabi, prin acel arab. Limbile se cal acterizeaza, nu
dupa tezaurul lor de cuvinte, ci dupa testura intima a gandirilor, si aceasta e romana ; caci in toata intinderea ei, gramatica limbei noastie este latina.
Am ajuns la capatul
Inehegarea nationalitfitei romfine.
istoriei inceputurilor neamului romanesc si la pragul intemeierei

vietei sale politice. In lungul rastimp de 1400 de ani (500 In.

de Hr.-900 dupa Hr.) studiat pana aici am desfsurat un sir
de fapte insemnate care a contribuit la formarea nationaliatei
romane. Trei sunt factorii mai de sama ce au contribuit la crearea acestei nouei individualitatiistorice : trunchiul aric si anume
tracic al popoarelor ce au locuit in Dacia innainte de cucerirea
romang, compus din ramasiteleAgatirsilor si ale Scitilor asezati,

absorbiti de Geti si de Daci.

Pe acest substrat mai mult fiziologic al nationalittei

romane se altoi puternicul si absorbitorul vlastar al rasei latine

care prefacn cu totul coroana arborelui implntat pe el, pas-

trand numai din slbatecul trunchiu pe care fusese rasdit,

energia fara samgn si al vietei trainice.

Peste aceasta imbinare astfel alcatuita din Traci si Latini,

se adaugira In vremile navalirei, inrauririle aduse de popoarele

barbare asupra nationalitatei romne. Am vazut Insa ca din

toate popoarele navalitoare, Slavonii filed aproape singurii ce
pusera in lucrare o mai statornica inraurire asupra vietei pop o-

rului roman. Germanii nu avura aproape nici o atingere linistitg, urmata de vreun efect oarecare asupra caracterului
sail ; tot RA *i cu numeroasele neamuri de obrsie mongola

cari izbutirg, chiar in Transilvania, unde venira In o atingere

indelungata Cu poporul romnesc, a introduce numai In limba
lui cateva cuvinte din graiul lor. Pe cat Ins de slabe si neinsemnate full Inrauririle lasate de celelalte neamuri, pe atat de
puternica fu acea a rasei slavone, care fu pus In lucrare pe
calea atingerei etnice, apoi pe aceea a religiei si culturei, care
tin mai mult de 700 de ani, un timp urias 1 Cat de puternic
insa a trebuit sa fie stratul roman, interpus Intre fundamentul

124

18TO RIA ROMINILOR

trac i suprapunerea slavon, spre a predomni pe ambele aceste

dou elemente, si a da in rezumat nastere unei poporatii de

caracter romanic.

Deaceea ca rezultat al framAntrei indeplinite Iii timp

de veacuri pe pamantul manos al Daciei Traiane, avem un popor

de rasa latina 66, care ca atare se afirma la viat, ca atare vrea
s tralasca' i s pastreze neatinsa comoara sufletului sari. Din
momentul ce acel element nobil i generos ptrunse in consti-

tuirea fiintei sale, el se crezir ca pe deplin alcatuit. Se supuse

inriuririlor ce mai venira peste el, neputndu-le inlatura ; insa
se apar cat put de a lor coplesire, i ii aduse totdeauna aminte, chiar in timpurile acele de mai grea rastriste, despre
'Malta origine din care se tr'gea. Ca melcul i retrase trupul
In scoica ce'i sluji de adapost, muntii Carpati, i cand 11 scoase
iar la lumin, spre a se indrepta catre Dunare,
bea apa
turbure", cum spune un cntec copilresc, el se afirma ca o
odrasla a poporului roman. Aceasta fu ideea mntuitoare ce'l
apart!' pe el in tot timpul furtunosului sau traiu. Mai intaiu,
sub forma de instinct care'l impiedeca, intr'o masura insemnata,
de a'si uni fiinta cu popoare de alt neam; mai tarziu, sub forma
de idee constienta, totdeauna originea lui romana ii sluji de scut

si de aparare. Si in timpurile mai noue, cand fu dat a renaste

la viata si la propasire, tot din aceasta idee sorbi el puterile
ce'i erau de lipsa spre a inflori.
Astfel din lunga perioada al carui studiu l'arri incheiat,
poporul roman iesi alcatuit din elementele sale fundamentale,
impreunate as fel, incat acel roman s ramana ca predomnitor, i acest proces de fierbere i contopire a partilor sale alcatuitoare se indeplini in cetatea Carpatilor.
Am sfarsit cu expunerea constituirei nationalitatei rometnesti, pe care am vazut-o invingand in cumplita lupta pentru

viata, asupra tuturor elementelor cu care venise in ciocnire.

Acuma ne trage rndul sa cercetam doua faza a acestei desbaten i a poporului romn din noianul timpurilor, din care'l
vom vede la sfarsit, dupa nespuse zbuciumari, iesind

inving'tor. Dacd ar fi fost menit s piara, de mult ar fi disprut

el de pe suprafata pmntului. Tocmai insa greutatea cu care
si el a ajuns sa ocupe locul sau la soare pc acest ingust pamnt,
uncle neamurile neincapRoare se zdrobesc si se inghit, ne insufla puternica credinta, intemeiata pe prelungirea seriilor,

soarta Ii pastreaza Inca un viitor indelungat.

" In ce Inteles trebuie luatri rasa latina, anume ca rasa intelectuala,

vezi sLudiul nostru Polilique de races publicat In Cronaca (fella eivilla cienolatino Roma 1903.

CARTEA II.

ISTORIA MEDIE
EPOCA SLAVON ISM ULU I
de la tavilirea Ungurilor Ara la unafatea veacului al XVI-a,
900-1650.

In aceasta a doua carte a istoriei poporului roman vom

desfaura soarta lui dela navalirea poporului unguresc asupra
Daciei, navalire care cade impreuna cu primele incercari de
viata de Stat i cu predomnirea culturei slavone asupra Romanilor, pana la surparea acestei forme de cultura care se intinsese din biserica asupra tntregei vieti culturale scrisa a Romanilor, surpare adusa de catre Grecism dincoace de Carpa-ti
i de Apuseni dincolo de ei.
Aceasta epoca este destul de intinsa, cuprinzand aproape
opt veacuri din viata poporului roman. Ea contine mai mull
micari politice i sociale decat de acele petrecute In minte. In
ea se va desbate poporul roman din noiannl veacurilor care'l
innabuisera pana atunci i se va sili, dupa ce ieise ca o f ormatie etnica deosebita din framntarile lui incepatornice,
injghebe o viata de Stat. Bine Inteles ea o asemenea incercare
nu se pute infptui far% lupte duse mai intaiu pentru mantinerea neatarnarei, apoi dup pierderea ei, pentru a ei redobandire. Dar sfortarile Romanilor fura zadarnice i ei cazuril
tot mai adanc sub puterile vecine. Poporul roman ajunse deci
In Transilvania la peirea lui politica desavarita, prin supunerea sub Unguri, iar la sfaritul epocei Slavonismului, In Statele injgbebate de el In poalele Carpatilor, in o situatie asernai.:Itoare, sub puterea turceaka. Ca desvoltareintelectuala vom
vede cum, pe langa o trecere a predomnirei intelectuale catre
alt cugetare tot straina neamului, cea greceasca, se ivete i
licarirea cea d'intaiu a cugetarei nationale care indrumeaza
mersul suitor al desvoltarei poporului roman.

CAPUL 1
DACIA IN PERIOADA A 11-a A NAVALIREI BARBARE.
INCEPUTUL STATELOR ROMANE5TI
900-1290.

UNGURII
1. STAREA TARILOR DE PESTE MUNTI LA VENIREA UNGURILOR.

Molina sub voeve,zii bulgari. Dela stingerea puterei

Avarilor prin Carol ce! Mare (797) pAn' la venirea Ungurilor
In Panonia i de aici in Transilvania (898-1037), nu se vede
nici un popor barbar s6 fi n'AvAlit in Dacia TraianA. Mai mull.
inc-, Avarii incepuril a pierde din putere 'Meg Cu mult timp

innainte de surparea Statului lor, anume dela emanciparea

de sub ei a Bulgarilor (678). Din acel timp deci i pn la venirea
Ungurilor, mai bine de 200 de ani, duseser6 Romnii i Slavonii

din Dacia Traianil un traiu mai 1in4tit, dac6 asemn'Am Cu

furtunoasa stare de mai innainte. Aceste popoare adilpostite
pAn atunci in Vgunile muntilor, incepur a scoate capul la
coborndu-se Cu incetul pe coastele i prin Vile lor,
uncle puteau duce u viat mai uoar. Incepur6 a se intemied
sate i orae romeme i slavone in poalele Carpatilor. Existenta
mai veche a acestor sate i orae dectA aezarea oardelor maghiare in Transilvania i a oaspetilor germani se poate cunoate
i astAzi, depe faptul c'd numele lor se vgd a fi de origini-i romneasc' sau slavon, maghiarizate sau germanizate in urmil 1.
Citiim cateva din nenumhata lor multime :
Manhiar
Kerpenyes
Dal.)a
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. vol. II.
RomAn Qlmon
Cdrpini5
Dala

German

130

ISTORIA R03IANILOR

Romanii
cu Slavonii lasandu-se inspre ses, se dadura
mai cu staruinta vietei agricole i redevenira, cel putin acei ce
se coborasera, cu totul asezati, i deci trebuira numai cleat
s injghebe din nou incepaturile unei vieti de Stat.
Aceasta organizare a vietei politice a Romano-Slavonilor
se Mai Insa sub Inriurireh Bulgarilor care se substituisera Avarilor In stapnirea asupra tarilor dela nordul Dunarei.
Cu mult Inca fnnainte de organizarea principatelor Valahiei i Moldovei, Inca de pe cand Romanii nu parsisera Transilvania sau se coborau numai cu teamd pe coastele exterioare
ale muntilor, in-Minim la ei unele asezaminte cari sunt invederat de origina bulgareasca, de oarece termenii cari le insamna
sunt derivati din aceasta limba. Astf el gasim organizarea primelor State romane, intocmita sub niste sefi numiti voevozi.
Cuvntul vine dela vechiul dialect slay, vorbit de Slavonii peninsulei Balcanului, voda = conduetor, vojavoda conducator
de razboiu, dela voi ezboiu. Tot cu un cuvant de origine
slavo-bulgara' este Insemnata i clasa nobililor la Romani :
boierii, care cuvnt vine dela vechiul slavon boljar nobil. Caracteristic este terminul de boiarin intrebuintat destul de des

de izvoarele noastre vechi 2 si care corespunde vcchiului slay bol-

jarin. Aceste dou'd asezaminte : voevodul adica condueatorul

nobilii, clasa ce se desface de la sine si dupa un proces de alegere social cunoscut, din sinul unui popor, trebuiau sa existe
chiar innainte de injghebarea sociefatilor organizate, intru cat
ele sunt chiar conditia ori card organizari. Fiind ele insemnate
Rece
Toprcea
Galls

Scel (Mice
Telisca
Valea
Mndra

Reese
Toporcza
Galysi
Szecsel
Telisca
Valva
Mundra

Rtsch
Tschapertsch
Galisch

Telisehen
Wallendorf

Srata

Serata
Bolya
Vladeny
Resinar
Porcscsd
Cmpul lui Neagu Compolnyak
Porumbak
Porumbac
Kaynosza
Giiunoasa

Buia
Vladeni
Resinar
Porcesti

Vulcan

Ruck.
Adrian
Buzeu

Bell

Vladein
Reschinar

Portsheschti
Bornbach

Volkan
Rukur

Wolkendorf
Rukendorf

Adorian
Bodza

Bodsau

Vezi Trauenfcld, Geographisches Lericon Siebenbargens, Wien, 1839. Bieltz

Handbuch der Landeskunde Siebenbargens, Hermannstadt, 1827.

Vezi o sum de documente dela Const. Brancovanu In Condica logo.

fetid depe timpul lui, needit la archiva Statului in Bucuresti.

UNGURI1

131

cu termini de origine bulgar, dovedesc inc'-odat adnca ve-

chime a acestei inriuriri la Romnii din Dacia. Tot la acest

timp primitiv, al intocmirei vietei de Stat, am raportat noi
asezmntul knezului i terminul slay de bir intrebuintat la
Romni pentru a insemn darea pe cap a poporului de rnd,
ceeace in latineste se numi tributum. Aceast dare este si ea
un element neaprat in constituirea unei societti, ()Heat de
rudimentar, i deci trebuie s fie contimporan la Romni
cu boierii, knezul i voevodul.

Asupra vechimii asezmntului voevodului la Romnii

si la Slavii din Transilvania, ne poate indruma aflarea lui chiar
la Unguri, despre care Constantin Porfirogenitul spune c la
venirea lor in Panonia i chiar innainte, erau sub conducerea

unor voevozi 3. Fr indoial c Ungurii nu putuser aduce

cu sine din stepele aziatice, acest asezmnt bulgresc, a crui
origine este de cutat la sudul Dunrei, i c atribuirea lui Ungurilor de etre imp'ratul scriitor, hied innainte de a se opri
acest popor in Panonia si Transilvania, unde putuse intAlni
rudimente de State sub voevozi, trebue pus pe socoteala unui
anacronism comis de Porfirogenitul care, pe cnd scri la

952, aflase pe Unguri organizati sub voevozi. Existenta unor

voevozi la Unguri, indat dup ailtarea lor in valea Dunrei
muntii Carpati, este o dovad invederat c popoarele supuse de ei aici, Slavonii i Romnii, erau organizate la venirea
Ungurilor sub acest fel de conductori.

S cercetin cari erau voevodatele ce se aflau in fiint

In trile de peste munti din stnga Tisei, la venirea Ungurilor.
Cronica cea mai veche ungureasc, scris de Anonimus
Belae regis Notar, enumr trei : al lui Menumorut, dintre Some si Mures, prin Crisiana i nordul Transilvaniei, al lui Glad,
prin Banatul Temisoarei si al lui Gelu, in Transilvania. Alte
izvoare posterioare mai adaug un al patrulea principat, acel
al lui Kean, in sudul Transilvaniei. Sil cercetm dac exister0
acestor state se adevereste pentru timpul cnd p'rtile locuite
de Romni au fost supuse de Unguri.
Cel din-Wu din aceste principate, este artat de Anonimus ca stpnit de un duce Menumoryt. Acest ducat er asezat
la nordul Banatului, dela muntii Bihorului in sus, (dux Biho3 Const. Prophyrogenitul. De administrando imperio, c. 38 (Ed. Bonn
III, p. 168): a"On ,r6 Tar/ Topuoy tOvog nXleloy Tis XaCapa
inoteito sig Tby Tbrrov Tby irrovop.ce,6p.svov Asf3s8ist aut TIN TO&
ITp&rou po.pao.
isctovup.iug. (numit Lebedia dela cel dintaiu voevod
xaTvog ixetvog
xpinoou St.ccapap.ereco
al Ungurilor). Idem, p. 169 : abV.Too
apxan Xgaping ToIq Totpxotg irilyues T013 itpb earcby 2ntovccalpocn Xs),vta.
7.CCTOEXVIN

Tv nrniiToy

penfifiEov.

numesc Bizantinii pe Unguri).

(Helandia lntiul lor voevod, al Turcilor. A5a

132

ISTORIA ROMINILOR

riensis) prin regiunea Criplui, a Tisei i a Someului, cki Ano-

nimus vorbete de un castel Bihor al ducelui i arat aceste

riuri ca curgAnd prin tara sa 4; cuprinded deci regiunea numit

asta'zi Criiana, unde Ungurii dau chiar peste oraul romnesc
Scdul-Mare 5. Acest ducat era vasal Imperiului Bulgar de peste
Dun'gre. Anonimus notar arat greit c ducatul ar fi fost supus
Imperiului Bizantin 6 care, pe atunci, tremura el insui innaintea
puterei bulgare, condus" de imp6ratul Simion i nu avea cum
s'a" st6pAniasc regiuni dincoace de Dun'Are, s'a'rind peste Imp'rgtia Bulga'reasc6. Reies deci cu evident c Anonimus ames-

tea. aici Imp5falia Greceasc6 Cu cea BulOreasea" cgreia Inteadev'r era supus ducatul lui Menumorut. Deaceea cronicarul spune c, atunci cand Menumorut fu somat de Arpad a'i
ceda teritoriul Statului s'u, el Ii rbpunse cu o initn'd bulgdreascei", c6 nu se va supune 7. Celelalte izvoare mai vechi ale
istoriei maghiare confund pe acest duce Menumorut cu Sviatopluc ducele Moraviei care i el fu bRut de Unguri la cucerirea

Panoniei de cftre ei. Astfel Kezu, Thurocz pe Ca i Cronica

Budensd fac din Sviatopluc un fiu al lui Morut 8, spunnd ea'
ar domni asupra Bulgarilor i Moesienilor (adic6 Bulgarilor
din Moesia de peste Durfre), de unde se vede cu sigurant6

cronicarul unguresc amestec'd pe ducele Moraviei cu un principe

bulgar din Transilvania, care era supus Moesienilor, iar nu domnia

peste ei. Poporatia sfpanit de acest duce vasal al Imperiului

BulgAresc, era in parte de origine romAnA, precum se vede aceasta din Ostrarea vechilor nume ale riurilor Criul i Someul
Anonimus Belae regis notar, c. 20, 22, 51 (In Historiae Hungariae,
Ion/es domestici, vol. II). In c. 11
12 determinil astfel marginile ducatului

Terram que est inter Thisciam et silvam igfon que jacet ad Erdeueleu, a
fluvio Morus usque ad fluvium Zomus"..
Existenta Satului-Mare se dovedeste cel putin de pe timpul Sfantului
5tefan, a carui solie, Gisela, adusese colonii bavareze In acel loc. Fejer, III, 2,
p. 211-212, anno 1230: Andreas... nostris hospitibus teutonicis de Zathmar

Nemethy, iuxta fluvium Zamos residentibus, qui se dicebant in fide dominae reginae Keyslae ad Hungariam convenise". Cf. Katona Historia critica, I, p. 131.

Anonimus, c. 60 per gratiam domini mei imperatoris constantinopo-

litani". La c. 28 Anonimus spune conform cu aceasta, cA Menumorut se

preg6ti a fugl In Grecia.

7 Anonimus, C. 11 : Quod Menumorut, qui duci Arpad prius per legatos bulgarico corde, superbe mandato, terram cum pugillo se alaturum negabat". si D. Onciul, Originele Pr. rom., p. 133 admite amestecul Imperiului

Bulgarilor cu acel al Grecilor.

Simon Reza, ed. Endlicher, Monumenta Arpadiana, Sangalli, 1849, p.
101 : surrexit tandem Zuataplug filius Moroi, princeps quidem In Polonia, qui
Bracto subjugando Bulgaris Moesianisque imperabat, incipiens similiter in Panonia post Hunnorum exterminium dominan". Cf. Thurocz, I, c., 24 p. 29
Voluere tamen nonnulli quod Hungari in secundo eorum introitu, non Zwathepalug sed Marothum palrem illius, In Pannonia invenissent dominantem".
Chron. Budense, ed. Podltradzky, Budae, 1838, p. 32: Quidam princeps Sluelibolug Marothi filius In Polonia, cepitque nihilominus et in Pannonia dominari". Moroi pe ungureste -Moray.

UNGURII

133

i din aflarea oraplui denumit cu numele romanesc de SatuMare. E probabil ca dela acel ducat se va fi tinut i partea mai
muntoasa a Maramureplui care, dupa ce Ungurii cucerira regiunea lui mai plana, ramase ca un adapost pentru Romani,
sub voevozi nationali pe cari i vom vede, CA se aflau, ab antiguo, in aceasta regiune dela nordul Transilvaniei.
Al doilea principat amintit de Anonimus, este acel al lui
Glad care se intinde in Banatul Temioarei, dela riul Mureplui

pana la Orova, ultima cucerire pe care Ungurii o fac in tara

lui Glad, adeca pana' la puntea lui Traian, pe care i Porfirogenitul o arata ca aflndu-se la capatul tarei cucerite de Unguri 9.

Cand Ungurii intreprind cucerirea ducatului lui Glad, ei supun

intai partea cuprinsa intre Mure i Timi, ceeace arata c ducatul lui Glad se intindea din jos de Mure, precum acel al lui
Menumorut se lati la nordul acestui riu.C i acest ducat era

sub suzeranita tea Bulgarilor, se vede intaiu de pe aceea ca' ducele

Glad este dat ca originar din Vidin ; apoi din spusele lui Anonimus ca Ungurii, dupa ce au trecut riul Timi, au patruns In
hotarele Bulgarilor ; in sfarit din aceea ca armata lui Glad
consta din Cumani, Romani i Bulgari. Romanii erau poporatia
batinaa a Banatului, centrul fostei Dacii ; Bulgarii eran
stpanii acestui ducat, al carui ef insui era Bulgar ; iar Cumanii sunt introdui de Notar in locul Peceneghilor, de vreme
ce aparitia Cumanilor in valea Dunarii este posterioara cu 200
de ani cucerirei maghiare. Ca ducatul lui Glad era sub suzeranitate bulgareasca, se mai cunoate i de pe aceea c un urma
mai indepartat al lui, numit Ahtum care traete pe timpul lui
Sfntul Stefan, pe cand Bulgaria dunareana cazuse in puterea
Grecilor sub imparatul Zimisces, recunoate suprematia acestora, dup cum recunotea predecesorul sau autoritatea Impeperiului Bulgaresc. Despre Ahtum ne spune viata Sfntului
Gerhardt, ca dei fusese botezat dup ritul grecesc in Vidin,
totui pastr, probabil dupa vechiul obiceiu bulgarest, poligamia, avand apte femei. El construete in oraul Mureplui
(Targul Mureplui de astazi) o manastire in onoarea Sfntului
9 Anonimus, c. 11 P. 12: Terram vero que est a Iluvio Morus usque ad
castrum Urscia, preocupavisset quidam dux nomine Glad, de Bundyn castro
egressus". c. 44 p. 37-38: Glad ducem qui dominium habebat a Iluvio Morus
usque ad castrum Horom, ex cuius etiam progenie longo tempore descendit
Ohtum, quem Sunad interfecit... ibi per duas hebdomadas permanserunt, donee
omnes habitatores illius patriae a Morisio usque ad fluvium Temes sibi subjugaverunt... et cum vellent transire amnem Temes, venit obviam eis
dux illius patrie cum magno exercitu equitum et petidum, adiutorio Cumanorum et Bulgaroum at que Blacorum... et in eodem bello mortul sunt duo duces
Cumanorum et tres kenezy Bulgarorum.... Adepta victoria, hinc egressi venerunt
versus fines Bulgarorum.... dux vero Glad fuga lapsus castram Kevee ingressus
est ;... hinc euntes castrum Ursova ceperunt".

134

ISTORIA ROMANILOE

loan Botezatorul in care aseaza calugari greci. El se emanicipase

cu totul de domnia maghiara, uzurpand dreptul de a tax sarile regesti care se coborau din Transilvania pe riul Mures. Teritoriul stapanit de Ahtum se asternea intocmai pe acolo, peunde am vazut mai sus ca se intinde stapanirea lui Glad,
ba chiar incepand ceva mai de sus de Mures, dela Cris,
pana la Vidin i Severin. Si acest ducat insa, dei stapanit de
o dinastie bulgareasca, dupa' numele ducilor sag : Glad, Ahtum,
era locuit in mare parte de o poporatie romneasca, ceeace se
vede de pe p'strarea vechilor numiri ale riurilor Criul, Muresul a Turnu-Severinului, apoi de pe Vlachii cari formau armatele ducelui Glad. Tot Romani trebui sa fie si numerosii pas-

tori cari pasteau, dupa aratarea cronicarului, in muntii acestei

tari, nenumaratele lor turme. Cu toate c Ahtum recunoste
suprematia greceasca i fusese botezat dupa ritul grecesc, el
era MI% indoiala Bulgar, mai intaiu dupa nume, apoi prin coborrea lui din ducele Glad, cum arat Anonimus 10.
Al treilea principat aratat de Anonimus ca apartinnd
anumit Romnilor era acel al lui Gelu care este aratat ca intinzandu-se in tara de dincolo de pduri, adeca in Transilvania,
unde s'ar afl riuri din nasipul carora s'ar culege aur. Totusi
acest ducat pare a se fi intins mai ales in partile nordice ale
trei, caci in cele de la sud era, dupa cum vom vede, alt ducat,
pe care il aflarn mai tarziu inca neatarnat, dupa ce acel al lui
Gelu cazuse sub Unguri. De aceea vedem asezata capitala sau
castelul ducatului Jui Gelu lnga riul Somesul 11 Ducatul acesta
este aratat de Anonimus ca locuit de Romani i Slavoni cari
ar fi oamenii cei mai slabi de pe tot pamntul, caci n'ar ave
alte arme decat arcuri i sageti, iar ducele lor Gelu nu ar fi om
1 Vita S. Gerhardi in Endlicher, Monumenta Arpadiana, e. 10 p. 214:
,,erat quidam princeps in urbe Morisena nomine Ahtum... qui secundum
Grecorum in civitate Budin fuerat baptizatus... Habebat autem septem uxores,
pro eo quod in religione christiana perfectus non fuerat. Regi autem Stephan
bonorem minime impendebat, confidens in multitudine militum et nobilium

suorum... Erant ei et pecora infinita, que omnia habebant pastores suos deputatos... et usurpabat sibi potestatem super sales regios descendentes in Morosio, constituens in portibus eiusdem fluminis usque ad Ticiam tributarios et
custodes, conclusitque omnia suo tributo. Accepit autem potestatem a Grecis
et construxit in praedicta urbe Morisena monasterium in honore beati Ioannis

Baptiste, constituens in eodem abbatem cum monachis grecis... Serviebat namque eidem viro terra a fluvio Keres usque ad partes Transilvanas et usque in
Budin et Zeren". Comp. Anonimus, c. 44 p. 37. Glad, a cuius progenie Mum
deseendit". Idem; ibid. Glad duceni ex cuius etiam progenie, longo post tempore, descenderat Ohtum quem Sunad itnterfecit". Vezi ;4 c. 11 p. 12. Glad
ex cuius progenie Ohtum fuit natus".
ii Anonimus, c. 27 p. 24: Qui (Gelou) cum fugeret properans ad castrum
suum iuxta fluvium Zomus positum, milites Tuhulum audaci cursu persequentes, ducem Geloum iuxta fluvium Copus (Copse) interfecerunt". Comp. c. 24

p. 23: durn coepisset audire ab incolis bonitatem terrae ultra silvanae

Gelou quidam Blactis dominium tenebat".

UNGUR1I

135

.de samA ; nu ar aved pe lang6 sine buni ostavi vi nu va indrAzni

a -se opune Ungurilor, cu atAt mai mult c ar fi suferit in repetite rAnduri pustiiri dela Cumani i Pacinati 12. LAsAnd la o

parte aprquirea lui Anonimus asupra valoarei poporului ro-

mAnesc, in care pArtinirea ungureascA se vede chiar de pe desconsiderarea armelor romAne cari erau cu toate acestea identice cu ale Ungurilor, s'A socotim ce poate fi adevArat din raportul lui Anonimus asupra ducatului romAnesc din Transilvania.
Dovezile doeumentate ale aflrei Romnilor peste munti.
Pentru aflarea RomAnilor in Transilvania vi in deobvte in tArile
de peste munti vorbesc insA, afarA de locurile aduse pAn'A aici
din Anonimus notar, vi care 11 pomenesc deadreptul, incA vi alte
imprejurAri cari intAresc arAtArile lui, vi pe care voim sA le adu.cem, fiindc6 de cAtre protivnicii stAruintei Romnilor in Dacia
TraianA, nu voevte a se pune o valoare deosebitA pe mArturisirile notarului lui Bela.
Anonimus spune anume c. Panonia ar fi fost locuitA la
venirea Ungurilor de Slavi, Bulgari, Vlahi i pstorit Romanilor ;
cAci dupA moartea regelui Atila, RomAnii aumiau tara Panoniei pAvune, fiindcA turmele lor pAvteau acolo 13. Aceeavi ca-

lificare a Panoniei de peipnele Romanilor se intAlnevte in un

memoriu vechiu, redactat de pArintele Ricardo in 1237. In
aceastA scriere se spune : S'au gAsit in Faptele Ungurilor cre5.tini c ar fi alt6 Ungarie Mare de unde au ievit cei vapte dud
cu popoarele lor, spre
cutA un loc de avezare, intru cAt
nu mai puteau incApeA de multimea locuitorilor, cari duci au
venit in tara ce astAzi se numevte Ungaria, iar pe atunci se numi papnele Romanilor, pe care vi-o aleser'A spre a o locui, dup

ce au supus popoarele ce trAiau atunci in ea" 14

Anonimus, c. 25 p. 23-24 : quad terra lila irrigaretur optimis fluet quad in arenis eorum colligerent aurum... et habitatores illius terrae
viliores homines essent totius mundi, quia essent Blasii et Sclavi, quia alia
arma non haberent nisi arcum et sagittas et dux eorum Geleou minus esset, tenax

et non haberet circa se bonos milites et auderent stare contra audaciam Hungarorum, quia a Cumanis et Picenatis multas injurias paterentur". Cu toate
-ad numele ducilor bulgari i acel al ducelui roman pot fi Inchipuite, cum ob-serva 5i d. Onciul In Originele Pr. rom., p. 126, tradilia existentei acestor teritorii dependente de Imperiul Bulgar ramane in picioare.
Anonimus, c. 9 p. 10: Quam terram habitarent Sclavi, Bulgari
,et Blachi, ac pastores Romanorum, quia post mortem Athilae regis terram Pan-

noniae Romani dicebant pascua esse, eo quad greges eorum in terra Pannoniae pascebantur".
De facto Ungariae Magnae in Endlicher Mon. Arpad., p. 218: Invention fuit in gestis Ungarorum Christianorum, quad esset alia Ungaria Maior
de qua VII duces cum populis suis egressi fuerant, ut habitandi quererent sibi
locum, eo quad terra ipsarum multitudinem inhabitantium sustinere non posset,
qui.... tandem venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tunc vero dicebatur
pascua Romanorum, quam inhabitandam prae terris cetris elegerunt, subiecti,
sibi populis qui tune habitabant ibidem". Reprodus i In Fejer IV, 1, p. 50,
alma 1236

136

ISTORIA ROMAN1LOR

S se observe &A i Anonimus vorbeste de cronici anterioare

consultate de el, si aminteste Analele Cronice, cari nu par a fi

fost altele deckt Gesta Hungarorum Christianorum pomenite de
memoriul lui Ricardo, si dela care Anonimus se vede a fi imprumutat titlul cronicei serse de el, si numit tot Gesta Hungarorum.
El spune apoi, ca si acea cronic6 mentionat de Ricardo,

e pricina pentru care Ungurii p'rsiser patria lor primor-

dial fusese prea marea sporire a poporatiei 15, si in sfArit aminteste i despre vechea numire a Panoniei ca psune a Romanilor,
explicAnd mai lmurit oarecum aceast denumire prin artarea

c proveni dela Romanii

psunau turmele in aceste
prti. Axhidiaconul Thomas care serie &are 1266 o Istorie a
pontificilor din SalondV- Spalatro, zice si el, c : Ungurii venir5 in Panonia i, dup ce uciser locuitorii acelei regiuni, iar
pe parte din ei i reduser in sclavie, s'au asezat in acel
Aceast regiune, adaug el, se zice c' din vechime a fost paunele Romanilor" 16.

Cine erau acesti Romani si ce insemnau psunele Romanilor ? Despre Romanii propriu zisi nu mai puted fi vorba, ai
eror imperiu disOruse de mult. Tot atAt de putin pot fi late-

lei

din Bizant care se numiau Povocrot intru cAt la venirea

Ungurilor 898, epoca tocmai cea mare de inflorire a Imperiului
Bulgar sub tam' Simion, nici nu puteau fi pomeniti Bizantinii
pe malul nordic al Dunrei, i apoi ce aveau s caute psunile

Grecilor din Bizant, prin aceste prti, ei cari nici nu aveau

turme? Acesti pastores Romanorum nu erau decat Romdnii,
cari se coborau uneori din mull-0i lor i psunau numeroasele
lor turme in pustia Avarilor, regiune aproape nelocuit dintre
Tisa si Dunre, Mesopotamia maghiar. Deaceea se si numi
aceast parte de loe pascua Romanorum.
lucrul este astfel ne-o dovedesc artrile mai multor
cronici unguresti, in care se spune &A sub Atila iesir cettenii
romani din orasele Panoniei , retrgAndu-se ei in Apulia iar
Valalzii, cart tusesera pastoril $i colonii lor, reimasera de buna
lor vole in Panonia" 17; acei Valahi adecA Romnii cari inAnonimus, C. I: tamen multitudinem populorum inibi generatorum
non alere sufficiebat". Vezi i nota precedenta.
" Historia Salonilarum pontilieum algae Spalalensium. Schwandtners
Scriplores return hungaricarum, Vindobonae, 174G: Interfectis- namque incoli
regionis illias, aliisque in servitudinem redactis, posuerunt se in planitie lila.
Hace regio dicitur antiquitus fuisse pascua Romanorum".
17 Citron Dubnieenze,
ed. Florianus III, 17 si Chron. Budense, ed. Podhradsky, p. 21: Blackis qui ipsorum (Romanorum) fuere pastores et coloni
remanentibus sponte In Panonia". Aceleasi cuvinte sunt continute i In alte
cronici unguresti ca Chron. Posonieme. Vezi locurile in variantele lar reproduse
de D. Onciul, Tradi(ia isloricd in chesliunea originilor romdne In An. Acad.
rom., II, Tom. XXIX, 1907. Vezi si I. Gberghel Cronicile unguresli despre I?omini In Revista Tinerimea romfind, 1, 1898, p. 28 si urtn. Ambii suslin o origina mai veche comuna a acestor texte.

UNGUItIl

137

teadevt, dup retragerea prtei bogate a poporatiei oreneti,

rmseser in trile ocupate de barbari i se dedaser la pstorie.

Keza ne spune apoi c' Secuii ar fi o rmit a Hunilor, cari

avu ser Impreun cu Valahii soarta de a fi aezati in hotarele
muntilor unde, amestecati cu Valahii, incepur a intrebuint
literele acestora 18.

Artrile tuturor acestor izvoare ungureti sunt Intrite

prin spusele concordante ale cronicarului rus Nesfor, care scrie

atre anul 1100. El spune c In anul 898 Ungurii trecur pe la

Kiev pe lng6 marele munte ce i astzi se numete muntele

Ungurilor. Ajuni la malurile Niprului, ei aezar' acolo corturile

lor, c'ci ei erau nomazi precum sunt i asfzi Polovtii. Ei veniau
de la rsrit i trecur nite munti innalti cari s'au numit muntii
ungureti, i se apucart la luptd cu Valahii qi Slavii cari locuiau aceste
; c'ci mai inti se aezaser Slavii aici ; pe urm

venir Vc,lahii cari supuser pe Slavi apoi Ungurii alungnd

pe Valachi i cucerind aceast tail, se aezar aici lang' Slavoni, dup ce i supu ser. De aici vine numele trei de Ungaria"".

Aceti Valachi i Slavi ai lui Nestor, corespund intocmai

cu Blasii et Sclavi ai lui Anonimus, bleat este invederat

ambele artri se refer la acelai fapt : supunei ea Romnilor

din Transilvania de Unguri.

Partizanii teoriei imigrArei poporului romn din dreapta

Dun'rei, cari r' sping mrturisirea lui Anonimus ca a unui scriitor

ce nu ar merita nici cea mai mic credint, neputnd procede

tot astfel i cu cAlugrul Nestor, iar pe de alt parte mrturisirea forma a acestuia punndu'i In o mare IncurcAtur, caut
s Inlture greul, interpretnd pe Valachii lui Nestor ca Franci.
ai Imperiului Carolingilor 2O 0 atare interpretare este cu ne-

putint din mai multe motive :

" Keza, 1. c., p. 70 : Zaculi Hunnorum sunt residui qui... cum Blackis
In montibus confinii sortem habuerunt. Unde Blakis commixti litteris eorum
utl perhibentur. Cf. si locurile paralele din alte cronidi unguresti reproduse de
Onciul si Ghergliel 1. c.
" Chronique dile de Nestor par Louis Leger, 1884, p. 19.
Roesler, Romanische Studien, p. 80. Asupra valoarei lui Anonimus
ea izvor istoric vezi : Pic, Der nationale Kampl gegen das ungarische Staatsrecht,

I, Anonimus Belae regis notarius". si a mea Teorie a lui

p. 96 (Les Roumains au Mown-4e p. 74) si D. Onciul OriginelePr.
rom. p. 124. Asupra timpului cand a trAit acest cronicar g pe care adversarit
continuitftlei se silesc a'l cobori at se poate mai Incoace, sub Bela al IV-lea
1235-1270 pentru a slAbi astfel mftrturisirile sale asupra timpului cucerirei
Leipzig, 1882,
Roesler

maghiare (Roesler p. 183)9. aducem un document care a foat omis atAt din stu-

diul d-lui Pic cftt si din al nostru, si din care se vede eft cronicarul anonim
a trAit sub Bela al III-lea 1173-1196: Litterae Belae III venditionem praedii Zeles a domino Froa pro palatino Farkasio factam, ac Pauli regis antea
notarii, tunc episcopi transilvaniensis chyrographo testimonique (signatum)

eonfirmantis". Din colecpa comitelui Ioseph Kemen. In Transilvania IV, 1871,

p. 29. Dar ce nevoie au protivnicii stftruinjei a coborl data unei cronici care
nu meritft nici o crezare?

138

ISTontA ROMANILOR

Mai intai, de i Carol cel Mare purt titlul de imparat

roman, popoiul pe care elli stapani se numi Franci, i imperiul lui era cunoscut, nu ant sub titlul sau oficial eclesiastic
de Imperiul Roman cat sub acel real de Imperiu al Francilor
i este cunoscut ca Slavii au dat numele de Valachi numai popoarelor de ginte latina, niciodata celor de ginte germana', precum erau Francii 21.

Apoi pe timpul venirei Ungurilor In Panonia nu mai ra-

msese decat doara amintirea cucerirei lui Carol i stapnii ea

Imparatiei France In ea. Moravii sub Sviatopluc pe care'l ea's-

toarna tocmai Ungurii la venirea lor, substrasesera Panonia

de mult de sub dominarea Francilor cari fusesera stapaniti,
dupa Carol cel Mare, de nite principi slabi i nedestoinici 22.

Apoi este de observat ca, pe timpul cucerirei maghiare, niel

chiar titlul de Imperiu Roman nu mai exista, hick macar pe
numele acesta zadarnic s se poat baza explicatia Valahilor
ca Franci. Acel infiintat de Carol cel Mare, incetase de a mai

fi cu Carol cel Gross, 887, i nu fusese Inca reinfiintat in legatura

cu Germania, prin Oton cel Mare, 962. El fusese inlocuit

partea sa rasariteana prin regatul Germaniei care pe atunci
exist, In fruntea sa cu Arnulf de Carintia. Unde se poate gasi
In o asemenea stare de lucruri, fie i cel mai slab motiv care sa
fi facut pe Nestor a pomeni, niel macar pe Francii lui Carol,
ci pe Germanii lui Arnulf, cu numele de Valahi?
In sfrit este de observat, ca.. Nestor spune In locul ra-

portat mai sus, ca. Valachii au venit de s'au aezat intre Slavoni,
i el revine de dou ori in alte locuri asupra acestei chestii, incat
pare a fi fost bine informat In aceast privire 23.

Prin urmare nu tatelege a vorbi numai despre intinderea

unei stdpdniri a VIcthilor in aceste pri, ci de aezarea acestora
ca popor in sinul Slavonilor dela Dunare. Aceasta ins nu s'a
fntamplat pe timpul lui Carol cel Mare. El intocmise In Panonia,

" Martin Cromer, De origine et rebus gestis Polonorum, c. XII: Polonorum atque Slavorum lingua non modo hi populi verum etiam omnes qui
aunt italici generis Vlassi el Vlossi dicuntur, quod ipsum etiam argumento est
Itallcam hanc gentem esse".
" A. Thierry, Histoire d' Attila el de ses successeurs, II, p. 215. Palacky, Geschichle Boelunens, Prag. 1844, I, p.

110.

" Nestor ed., Leger, c. III, p. 4 : Valachii venind peste Slavii dela

i facandu-le silnicie, acesli Slavi se duscra sa se aseze pe Vistula si

Mara numele de Lechi". La c. XIX, p. 19 cronicarul rus spune iarasi ca Unguril trecand peste Carpati, se apucarli la lupta cu Vlachii i Slavii cari locuiatt
In aceste tari"; caci mai Intaiu Slavii se asezaserd aici ; apoi venirei V alachit
care supuserd pe Slavi". L. c. VIII, p. 8, el adauge : Atunci venin Ungurii
Albi i mosteniril -tam Slavonilor, duper cc alungaserd pe Valachi cari o aveau
de mai innainte". Miklosisch banueste ca partea sublinian din locul al 3-lea,
eh fi fost intercalatii, neaflandu-se decat In dou manuscripte. De aceea a si
fost omisa de el In editia cronicarului rus publican la Viena In 1860. Chiar
In acest caz, Inca raman celelalte doufi locuri autentice.

Dundre

UNGURII

169

cucerit dela Avari, cteva comitate oarmuite de Franci,

adusese chiar cdteva colonii pentru a Impopor locurile pus-

tiite prin rzboiu ; aceste colonii Ins erau de obrsie germanc7,

ridicate din Bavaria, sau slavone, aduse din Carintia. Numrul
celor asezati aici devine insemnat, i astfel se ddit nastere In
jurul Vienei si a muntelui Comagene unui simbure de poporatie
leutonicer 24. Singura interpretare rational a spuselor lui Nestor,

este de a raport cuvintele lui la cucerirea romank pe timpul

lui Traian, si la efectul ce aceast cucerire trebui
asupra popoarelor sarmatice, pe cari Nestor le arat. ca Slavi, cari
locuiau In Dacia alturea cu Dacii 24. Prin urmare Valachii lui

,Nestor, nu pot fi altii deckt poporul romn din Dacia. C6 Nestor

nu Intelege prin Valahi nici pe Franci, nici pe Romani nici

pe Spanioli, nici pe Venetieni (Italieni nu erau pe atunci), se
vede depe enumerarea popoarelor Europei, fcut de el In capitolul al II-lea al scrierei sale. El spune
: de ras jafeticA

-sunt : Waregii, Suedezii, Normanii, Gotii, Ruii, Englezii, Spa-

(Galitzani), Valahi, (Volochi) Romanii (Rmleni, romneste

vechiu : Rmleni), Germanii (Nemtzi), Korliazii (nu se stie ce popor Insamn), V enelianii (Veneditzki), Francii (Friagovi)", Nes-

tor, cunoscAnd celelalte popoare ce s'ar fi putut numi Valahi

numindu-le cu nume speciale, terminul de Volochi rmne
numai pentru Romni, pe cari mai ales Slavonii i-au insemnat
cu acest nume, de oarece cu dnsii au venit ei mai cu deosebire
In atingere, pe cnd de celelalte popoare romanice erau desprtiti prin rasa germang. CAt despre rndul In care sunt enumrate aceste popoare i unde V.alahii sunt Insirati dup5. Spanioli,
din care ar pute s se deduc c ar Insemna pe Italieni, observAm c'd Nestor nu urmeazA In expunerea lui nici asezarea
geograficA, nici. asemnarea national ; asa el sare dela RIIi
la Englezi pentru a trece dela acestia la Spanioli peste Franci,
pe cari nu'i aduce cleat la sfrsit, dup ce a pomenit pe Valahi, Romani, Nemti i Venetieni. Necunoscnd el asezarea popoarelor dupg cum er In realitate, el arat numai numele lor
care lovise urechile sale. Italienii nici nu existau ca popor pe
'4 Thierry, Hist. d' Attila, II, p. 194.
" Deaceea Dlugosz, istoric polon din veacul al XV-lea, reproduce, nu

stim din ce izvoare, pArerea lui Nestor asupra strAmutArei Slavilor dela Dungre,

.atribuind-o ins6 anume cucerirei romane, Historica polonica I, p. 1122: Stephan Moldaviae Woivoda apud Walahos mortuo, quorum maiores et aborigines de Italia regno pulsi (genus et natio Volscorum esse fuisse creduntur),
veteribus dominis et colonis Ruthenis, primum subdole deinde abundente in
dies multitudine, per violentiam expulsis, illam occupaverunt ; in Ruthenorumque ritus et mores, quo facilior proveniret ocupatio, a proprio degenerantes transmigrarunt". Aceasti interpretare a locurilor lui Nestor este sustinutA
si de Bielovski, Leatopis Nestora in Monumenla Poloniae historica, Liow, 1864
I, p. 839. Vezi i Simion Mangiuca In Romdnische Revue, Pesth, III. 1887,
p. 178.

140

'STOMA. ROMINILOR

vremile lui Nestor i poporatiile de capitenie ale Italiei In acest

timp erau tocmai Venetienii i Romanii pe cari Nestor li cunoate
i Ii numete cu numiri deosebite. In deobte cunotintele geografice ale lui Nestor sunt din cele mai confuze, precum nici nu
puteau s fie altfel la un calugr rus din veacul al XI-lea. Pentru
a da un exemplu despre tiinta lui geografica, amintim ea' intr'un loc el &A ca margine a Varegilor adeca a Scandinavilor
spre apus, tara Englezilor, iar spre sud pe aceea a Valahilor 20
Apoi daca Valahii lui Nestor ar. fi Italienii, iata Scandinavia

marginindu-se cu Italia. Dar nu se potrivete aceasta aratare

nici cu Romnii? Este adevrat. Deaceea nici nu trebue cerut
dela calugarul rus altceva decat numiri, nu aezari geografice,
i am vazut c numele de Valahi nu se poate refer' decat la
Romani.

Alt izvor contimporan cu Nestor este i poema german

a Nibelungenilor care, intre oaspetii veniti la nunta lui Etzel
(Atila) cu Krimhilda enumara pe lnga Rui, Greci, i Peceneghi i pe Vlahii cu ducele lor Ramunc 27 Forma data numelui

de Ramunc ne lasa s Intrevedem In ei chiar pronuntarea nazalizat a numelui Romdn, de oarece toate dictionarele germane actuale indica pronuntarea cuvintelor nazalizate franceze

prin ung, ong : Melun : sprich Melung ; chatain : sprich chataing.

Germanii adauga un g la sfaritul unui cuvant nazalizat, de unde

urmeaza ca. Ramuc este cuvantul Roman. Se vede in aceast

poem o amintire veche a Romnilor, de oare ce este stramutan tocmai pe timpul lui Atila. Partile cele mai vechi ale poemei fiind din veacul al XI-lea, povestea despre Ramunc trebue
raportata tot la timpul lui Nestor.
Concordanta Intre izvoarele ungureti, cronicarul rus i
poema germana, trei izvoare ant de deosbite, dovedete intr'un
chip neindoelnic aflarea Romnilor In. Transilvania la venirea
Ungurilor, ceea ce nu este cleat conform cu faptul ca colonitii
romani n'au parasit niciodata cucerirea lui Traian.
Odata dovedita existenta Romnilor In Ardeal, nu avem
nici un 'motiv a ne indoi c ei nu vor fi fost constituiti intr'un
stat vasal Bulgarilor, i anume sub principele Gelu aratat de
Anonimus, precum erau vasale tot Bulgarilor celelalte ducate
constatate ca in fiinta In -pile de peste munti la venirea Ungurilor.

Aceasta constituire a unor State sub conducerea bulga-

reascA era fireasca, intru cat s'a dovedit intr'un chip neindoelnic
intinderea stapnirei intaiului Imperiu Bulgaresc la nordul Du" Nestor, ed. Leger, p.

2.

" Der Nibbelungen not, ed. Bartsch, p. 222: Der Herzog Ramunc uzer
Vlachenlant-Mit sieben hundert mannen kam er fur sie gerannt". Adea : Ducele Ramunc din /are Vlahilors_ Cu_ sapte sute de oameni venise sl el grabnic.

UNGURII

141

n6rei. StApAnirea bulgAreascA pe stanga fluviului er intAiu

dinasticA, intru cAt casele domnitoare din deosebitele ducate
erau bulgare. Dar i cultura cAt erA, biserica i limba scris'A

erau deasemenea , bulgare. Poporatia alatuitoare a statelor

er ins6 romAneaseA, intru cAt Slavii echi conlocuitori cu Ro-

mAnii i cu Ungurii dispruser6 in sinul acestora in Transilvania pedeoparte, in Ungaria pe alta28.

Romnii sunt ins6 adeveriti i documental aproape dela
prima aparitie a documentelor ungureti din Transilvania. Astfel
gsim intAiu mai multe nume de caracter Invederat romAnesc,

cu toat investmAntarea lor ungureasc, in mai multe documente din veacul al XII-lea. A numele Cretu 1135, Mykula
(Micul) i vila Myroslov (mirisl'Au) 1219, udvornicii regali Cuzma

(Cozma), Bessu, Bud, Bendu 1221, Mic, Barbatus (BArbat)

1239; Incola" Nugul, apoi servi", Micou i Lazou, Buhtea
(Buftea) i Ciobanul Tychu 1246, muntele Vecu. i numele de

persoan6 Budul 1252 i a mai departe 22. Apoi un document

din 1227 reproduce continutul unui altuia mai vechiu, dat de
regele Coloman, 1095-114, unor Romni din tinutul Crasnei,
prin care regele confirm stApAnirea asupra pAmanturilor lor,
i le incuviinteaz'A mai multe libertAti. Cu toate c'A numele a-

cestor Romni sunt reproduse cu totul schimonosit de documentul maghiar, totui recunoatem in ele mai multe nume
cari nu puteau fi purtate cleat de RomAni precum : Voinea,

Dinu, Vulcan i Micul N. Un alt document din 1763 aratA ea'

s'a produs in justitie un document din 1445 in care se confirnf
In persoana urmailor Petru, M'Andru, Nan, Costea, Sandrin, Nicolai de Pop i Nicolai din Vizgu, donatia fAcut de regele Sf. *tefan

strnunilor lor, NegrilA i Radomir din Comitatul VizAului 31.

In sfArit mai citAm inc6 un document din 1437, pe care'l vom
analizA mai pe larg la expunerea relatiilor lui Mihai Viteazul
cu Romnii Ardealului, in care tAranii romAni i unguri revoltati cer s'A li se innapoiasc libertAtile pe cari le aveau concedate de regele Sf. *tefan 32. Toate aceste documente dovedesc
" Vezi

i Onciul, Originele Pr. rom., p. 17.

" Vezi citatele In N. lorga, Geschischie des rumtinischen Voikes, I, p. 213.

" Doc. din 1227, Teutsch und Firnhaber, Urkundenbuch I, p. 41: Andreas rex... quod homines de genere (lipsA) ad nostram accedens praesentiam
nobis privilegium Colomani regis tulerunt... qui taus est : Colomanus (lips6).
principes fuit in Kraszon civitate Mesta, cui rex donabat civitatem Kraszon
et i (lipsii) non suscepit, sed et ipse petivit ut non daret decimas, terra sua
fuit planities bubalorum et mera planities. Scecos sua silva Nepocor, vestem

ferens et ipse nepos Nerdino portat (lipsA) dextram apothecam portat non
decimas det, non in exercitum vadat, non cum villa debitum persolvet Nerdi-

nus. Nomina vero supradictarum hominum sunt hec : Tota filius Nerdinl Vone
Dine filius loan, Stephan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic, quorum petitiones
satisfacere volentes etc.". Documentul este aproape nelneligibi1 fiind foarte
stricat.

142

ISTORIA ROMANILOR

ins'A c Ungurii au aflat pe Romani ca locuitori ailor transcarpatine la venirea lor in ele. Alt document care raporteaZA
existenta RomAnilor la 1210 este acel al Regelui Bela al IV-lea

din 1250 care aminteste despre ajutorul dat de tatAl lui Bela
al IV-lea, regele Andreiu al II-lea, lui Boril Asan impruatul

RomAno-Bulgarilor cruia Ii d'A numele ski adevArat romanesc

de Burul, contra eAsculatilor din Vidin, ajutor pus sub comanda
lui Ioachim care'si intovAYAsise pe Sasi, pe Romdni, Secui

Peceneghi. Expeditia se intAmpl la anul 1210 si urdi deci la

aceast dat existenta RomAnilor in Transilvania 33.

Dueatele lui Kean si Salanus.

Al patrulea ducat, si

acesta tot vasal al Bulgarilor, este arkat ca existAnd inc'A

tArnat pe timpul lui Stefan I cel SfAnt care Il supune autorit:Atei Statului maghiar. Acesta este ducatul lui Kean, ducele
Bulgarilor si al Slavilor, care ar ocup o regiune intArit de natur in care SfAntul Stefan pune pe un unchiu al s'Au numit
Zoltan ca duce in locul lui Kean 34. Regiunea in care se intindea
acest ducat trebue cAutat in sudul i eAs'Aritul Transilvaniei,
aci mai intAiu aceast parte ponte fi privit ca cea mai inttiDocumentul e continut In manuscriptul bibliotecii muzeului din Pesta,
No. 274 Intitulat Simonchich Noctium Marmatiarum vigiliae, la p. 19. Reproducem locul extras din el de Hasdeu In Isloria crilicti a Romcinilor, p. 123,
nota 17 : Hujus Urcund filii Nagrile et Radomer dicuntur esse progenitores
familliae Tomay-aga, nobiles Valachi in Boisa. In euius probam autehnlicam
adducimus protocolctrem comitatus Marmaros extractum qui sic est : Familliae
Tomayaga successores producunt anno 1733 coram legitimario Comitatus foro
Nobilitatis recognitione Kenderes de Malomvitze Comitis Co mitatus ejusdem, de

anno 1445, in qua Petrus, Mandra, Han, Koszta, Sandrinus, Nicolaus Pap et

Nicola de Viso specificatur, quod ipsorum primis parentibus Negrite et Radomer

;walls collatio adhuc a St. Stephano facia sil, pro fidelibus serviiiis in Kenezatu
de Vizo". Documentul vorbete anume de nobili valachi i apoi numele de
Mdndru, Costea, formd roman5, prescurtatti din Constantin, Sandrin prescurtare
din Alexandru, Cu sufixul romAnesc in, Negrita diminutiv din negru cu sufixul
rom. it& intaresc aceastA indicare. Sincai, II, p. 26, cunoa0,e 0 el acest d9cument
din colectia lui Comides. Reproducerea documentului de douil colectii deosebite, a lui Simonchich 0 a lui Comides, IntAresc autenticitatea lui.

" Fejer, X, p. 893 universitatis regnicolarum Hungarorum et Valachorum, pro reacqirendis reobtinendis pristinis libertatibus, per sanctos reges
cunctis huius regni Hungarorum incolis datis et concessis... quod litleras Sancti
Stephani regis aut succesorum ejusdem, in quibus libertates et statuta babebantur, ab imperiali majestate possent impetrare, censum annalem solvere,
munera dare et servita exhibere hoc modo teneantur". Alai jos, Vol. V, Mihai
Viteazul 5i Romnii Ardealutui.
" Revista ungureascA Szagadole 1912, Aprilie 15, p. 292. Document

aflat de d. Karacsony In Archiva din Budapesta : Associatis sibis Saxonibus,

Olachis, Siculis, Bisenis, in subsidium transmisit". Notila mi-a fost comunicatii de d. prof. I. Ursu. Alte documente vezi niai jos in acest volum, la capitolul Starea Romanilor sub Unguri.
Numele Kean redat de unele cronici prin Kan (Chron Posonierse,

p. 65) este turanicul Chan sef, Principe. Vezi Onciul Originele Pr. rom., P128 i 130.

UNGURII

143

ritA de naturA ; apoi mijlocul i nordul Transilvaniei erau ocupate de ducatul romnesc, Inct nu rgmne alt loc pentru ducatul lui Kean cleat sudul acestei tri. S'ar pute admite c*
el s se fi intins in Muntenia, fiind ap6rat astfel prin puternicul

lant al Carpatilor, dac6 Thurocz nu ar fi adogit c6 Zoltan

a motenit acele Orti transilvane, de unde apoi se trage nu-

mele obinuit al trei de Erdely Zoltan", adec6 Ardealul. Traditia acestei lupte a lui Sfntul stefan cu ducele Kean este cu
atat mai de crezut, cu cat fusese psstratA de preotii dela biserica Sfintei Fecioare din Alba Iulia, ereia *tefan Ii druise
cele mai multe din pretioasele tezaure dobandite dela Kean, i
ai ckei preoti erau deci tinuti s pomeniasc6 pe rege i sri aminteasc6 faptele lui. i acest ducat er bulgkesc prin domnia
stpanitorului lui i nu prin poporatie, de oarece tocmai In
regiunea pe unde se intinde el sudul Transilvaniei se
intalnesc cele mai vechi urme documentale despre Romni
In Tara Barsei, pe unde se gsete teritoriul numit Terra Valachorum 35.

Un al cincelea ducat pomenit de izvoarele ungureti,

mai ales de Anonimus ca aflndu-se In Panonia, pe timpul venirei Ungurilor, este acel al lui Salanus, a c6rui existent6 este
Ins supus Indoielei. El ins nu intereseazA deadreptul istoria
Romnilor, Intru at se afl In afar de regiunea locuit de ei 36.
Mai incheetor poate cleat existenta acestor ducate bulgare cu poporatie romn din Transilvania, la venirea Ungurilor, pentru aflarea Romanilor In aceste regiuni, vorbete Imprejurarea affrei unei poporatii romneti In Moravia. Aceast

poporatie este astzi cu totul slavizaf, dar ea a pstrat nu-

mele ei poporan de Vlahi ; capitalalregiunei se numete ValahMezerici i mai multe clivinte romneti ImpestriteazA graiul
ei slay. Toate acestea dovedesc o origine romanie a acestor
Slavi din Moravia, Cum, se Intreab Hasdeu, oare ac-ei Romani ar fi putut ei s* nimeriasc6 In Moi avia, dac nu i-ar fi
Impins inteacolo din Panonia rfvlirea Ungurilor?" 57.
33

Thurocz, II,

c. XXX p. 39: Post haec autem movit exercitum

super (can ducem Bulgarorum el Slavorum, que gentes loca naturali situ munitissima inhabitant... Et locavit ibi unum proavum suum nomine Zoltan, qui
postea hereditavit illas partes Transsilvanas et oide vulgariter dici solet Erdelii Zoltan... Ex hac itaque gaza multiplici, secundum Rex Stephanus plurimum locupletatus. Albensein Basilcam quam ipse fundaverat aureis altaribus
ditavit". Comp. Phron, Budense, p. 66, si Simon Keza, p. 103: post haec
cum Kean Bulgarorum duce el Sclavorum praeliatus est, quo devicto de ipsius
thesauro Nall Virginis ecclesiam de Alba ditare non omisit".

" Vezi argumentele cari vin In favoarea existentei acestui ducat la

Onciul, Critica T.ioriez lui Roesler, In Convorbiri literare, XIX, 1885, p. 263.

Strat si substrat In Elymologicum Magnum III, p. XXIX. Comp.

T. Burada Romanii din Moravia In Archiva din Iasi VI. Hasdeu Insa atribue
tot nilvalirei maghiare staimutarea Daco-Romanilor In Macedonia si Istria,
ipoteza cu t-btul nendrepttits. Cateva documente din 1693 pomenesc despre
Valahi din Moravia, Hurmu7aki, Doc., VIII, p. 509.

144

IST0R1A ROMINILOR

Cercetarea starei Transilvaniei la venirea Ungurilor arata

c Romnii in aceasta Ora se aflau constituiti in mici state,

sub nite voevozi vasali Imparatiei Bulgare, ceeace corespunde

intocmai cu rezultatele dobndite in capitolele anterioare. Am
vazut anume ea Romnii nu se destarasera nici odata din Dacia ;

ca peste ei au venit Slavonii cari triau Inca la venirea Ungurilor, alaturea cu ei, in tarile transcarpatine, nefiind Inca desavrit procesul de absorbire din partea elementului romnesc
care'i inghild mai trziu cu totul, i c ambele aceste popoare
incepura, dela decaderea stapnirei avare in Panonia, i inlocuirea ei cu acea bulgara asupra Daciei, a se cobori dela munte
la cmpie, apucndu-se de o viata aezat i de lucrarea pamntului, ceeace trebui s aiba de neaparata urmare inchegarea vietei de Stat. Constituirea -efectiva a Romiinilor i Slavilor in nite State sub suzeranitatea bulgareasca, s'a adeverit
i din studiul izvoarelor ungureti. Astfel am dobndit, din
combinarea tuturor fntiinelor istorice cerceta Le, un tot armonic

precum trebuie in totdeauna sa fie adevarul.

2.:NAVALIREA

Calea nAvillirei maphiare. Peste aceste tari transcarpatine in care incepusera a se injgheb nite rudimente de viata

organizata, vine putin timp dupa ivirea zorilor ei cucerirea

maghiara.

Ungurii sunt un popor de rasa mongola, din ramura

finic a acestui trunchiu, de care se -tin Finii propriu zii, Ostiacii i Wogulii, i deci inruditi cu ramura turca a aceleiai
rase 38.

Dupa ce Ungurii se desfac de trunchiul finic din care se

trag, ei Jocuiesc ctva tiny in Rusia de astazi, prin guvernamntul Orenburg, in regiunea numita pe atunci Ungaria Mare 39.

Abatele Regino din Prum, traitor in veacul al X-lea, care va-

zuse el insui pe Unguri in incursiile lor in Germania, ne descrie

astfel pe aceasta a treia editie a popoarelor hunice : Ungurii

ratacesc in pustietatile Panoniilor i ale Avarilor i ii cauta
hrana zilnica din vnat i pescuit. Ei lupta mai ales cu s'geti
pe cari tiu sa le arunce cu o mare dibacie, din arcurile lor de
lemn. Nu se pricep a se luptei in o ordine de btaie sau a asedi
cetati adeseori se prefac a fugi, pentru a inala pe duman.

Hunfalvy, Einographie Ungarns, Budapest, 1877, p. 146. Comp. Elise

Reclus, Nouvelle geographic universelle, Paris, III, p. 332 5i p. 675.
" Voyage de Rubruquis, c. 23, apud Gebhardi, Gcschichle des Reiches

lJngarn, Pesth, 1802, p. 320. (Leipzig, 1778-1782, IIV).

UNGIJIIII

1 45

Ei nu tin ins mult timp la liipli; de altfel ar fi neinvinsi, dac

struinta lor In btli, ar fi deopotriv cu furia primei lor ciocniri. Se hrnesc aproape In chipul fiarelor slbatice, cu carne
crud si cu sAnge. mima dusmanilor morti o taie In bucti
o Inghit In chip de doctorie. Ei nu stiu ce este mila si cu atAt
mai pirtin cunosc simtiminte motivate prin frica de Dumnezeu
-sau datoria ctitre rudenii 40
La aceast descriere trebue adaose cuvintele lui Ricardo
din Cronica raportat mai sus ca': Ungurii trAiesc ca fiarele

slbatece, necultivand pmntul, mncnd carne de cal, de

lup si de alte animale de acest fel si bAnd lapte i sange de cal".

Nu mai pu in spusele episcopului de Freising : Ungurii sunt

oameni urti, cu ochii scufundati, mrunti la statur, barbari

slbateci In nravuri, i In
; un fel de monstri ornenesti" 41.

Acest cumplit neam de oameni cari ajungeau pe strbunii

lor, Hunii, in slbRecie, strmutndu-se din Ungaria Mare,

se opresc pentru cAtva timp, pe la 830, In regiunea numit Ateluzu, intre Nipru i Carpatii moldovenesti, mide aleg de rege

al lor pe Arpad, eful intei lor dinastii. Ei se pun in legtitri

cu impratul bizantin Leo, contra lui Simion impriratul
garilor, pradd i devasteazA cumplit tara acestuia. Dup aceea
ducandu-se partea valid a Ungurilor in o expeditie c'tre Germania, Bulgarii se aliazil cu un alt neam de barbari mongoli,
Peceneghii, i pustiesc cumplit locuintele Ungurilor din Ateluzu. Parte din cei rmasi acas caut atunci un adilpost In
muntii dela granita Moldovei, in coltul sudic rsritean al Carpatilor. Din acesti Unguri, refugiati aici, se trage poporul Seneam deosebit de Unguri, care impoporeazA prin exceptie muntii, pe cnd dealtmintrelea aceast ras a ocupat
pretutindeni locurile plane.
Pentru aceast origine a Secuilor vorbesc mai multe imprejurri
Aceea tocmai c ei sunt singurii Unguri cari locuiesc In
munte, fapt explicabil numai pentru un popor fugit innaintea
unei nvliri, i nu la unul nvlitor.
Imprejurarea c Secuii vorbesc tot bimba maghiar, desi
ceva mai arhaizat dead Ungurii proprii. Aceasta se explicA
dac lum in consideratie c Secuii s desprtir de Maghiari
cu vreo 60 de ani innainte de asezarea acestora In Panonia,
4

Chronicon Reginonis ad, a. 889 in Pertz, Monumenta Germaniae his-

41

Locuri citate de canonicul Bunea In Discursul sdu posturn de recepfie

torica.

.1alAcad. rom., p. 4.

A. D. Xenopol. Istorla Romanilor. Vol. II.

146

ISTORIA ROMAN1LOR

ca o ramura de popor ce se desparte din massa lui, i se desvolta mai departe, ramane totdeauna In limba cu particularitati mai arhaice 42.

Ungurii intorcndu-se din expeditia lot, 1 gasind locuintele lor din Ateluzu pustiite, aduna ra.'maitele poporului lor,
i trecnd pe l'anga Kiev, pleaca catre apusul Europei. Fiindca
fosta lor tara, Ateluzu, fusese ocupata de catre Peceneghi, apoi
ei trebuira sa apuce catre Panonia, pe la nordul Carpatilor. Ei
cunoteau aceasta tara din pradaciunile lor anterioare i totdeauna o vizitasera, apucand drumul prin Galitia, ceeace facura i acuma. C aceasta fu calea urmat de ei, se adeverete
apoi i din izvoarele maghiare, cari concorda spre puternica
lor intarire, cu spusele cronicarului rus Nestor 43.

Prin urmare Ungurii nu trecura prin Valahia i pasul

Turnului-Ro sau Portile-de-Fier, pentru a patrunde in Panonia, i nu ocupara' deci intai Transilvania
ci dupa cum
am aratat, cucerira centrul Daciei Traiane, catva timp dupa
aezarea lor in Panonia, unde intrar pe la nord.
Este de luat aminte apoi, c Ungurii nu prea repurtara

izbanzi stralucite in primul lor atac In contra popoarelor tarilor

dela Dunare i mai ales ale celor carpatine. Astfel In contra
ducatului lui Menumorut, ei fac doua expeditii, din cari in cea
dintdiu cuceresc numai pustietatea Nyr, aezata la nordul ducatului. Menumorut se retrage In muntele Igfon, i se impotrivete inca cu destula putere, pentru a sili pe Unguri s Incheie cu el un tratat, prin care ducele bulgur este ldsat tri principatur

cu indatorirea de a da pe fata lui In castorie fiului lui

Arpad. La moartea lui Menumorut, ne ramnnd nici un mote-

nitor de sex barbatesc, prin aceasta se intampla de treca ducatul la fiica lui i deci la sotul ei, Zulta 45.

" Hunfalvy, presupune ch Sccuii fur asezai anume In acea parte a

Transilvaniei, spre aphrarea tArei. (Ethnographie Ungarn's, p. 201). Simon Rezas

(Ed. Endlicher, p. 70) spune cd Secuii ar fi ram5541 ale Hunilor : isti Zatul
Hunnorum sunt residui". Identitatea aproape deplind a limbei maghiare ci
aceea a Secuilor, exclude aceasth ipotezA, chci limba Hunilor, mai veche cu
500 de ani, trebuih sh difereascA mai mult de limba actual a Ungurilor, de
cum se deosebeste limba Secuilor. Vezi i I. Puscariu, Allabeful Secuilor In
An. Acad. rom., II. 'rom. XXVII.
" Anonimus c. 8 p. 8, Simon Reza, p. 102. Chronicon Budense p. 36.
Comp. locul din Nestor raportat mai sus p. 137.
" Aceasta este pArerea 5i a istoriografului 5i colecOonarului ungur comitetele Ioseph Kemeny. Intr'un articol publicat In Kurz, Magarin I, 1844, el
spune la p. 235: Obwohl Sibenbiirgen schon frillier durch die Maghiaren theilweise errobert wurde, so war es bis zur Regierung des Fiirsten Gyula von dem
ungarischen Mutterlande doch noch immer getrent, und die giinzliche Einverleibung mit Ungarn geschah erst nach der Besiegung des Fiirsten Gyula".
" Anonimus, c. 51 p. 45: Dux vero Arpad inito consilio suorum nobilium, mandata Menumorut dilexit et laudavit... peticionem Menumorut difiere
noluil et filiam suam in uxorem Zulte accepit cum regno sibi promisso et mis-

147

UNGURII

Tot a de putin cu efect fu si atacul indreptat de Unguri

contra ducelui Glad, de oarece cu toate cA se supune Ungurilor,
el nu este scos din domnie, i urmaii lui se gAsesc Inc pe timpul lui Sf. *tefan ca duci ai acelei tri. Intfilnim anume pe acel
Ahtum care nevoind chiar sA mai cunoasc suprematia regelui
maghiar, este bgtut de Sf. *tefan i Inlocuit cu un nepot al regelui, numit Sunad 46.
Asupra cucerirei Transilvaniei, observAm deasemenea cg
-versiunea psstrat de Anonimus nu o arat ca o izbAnd deplinA,

de oarece dup4 moartea lui Gelu, Tuhutum capul ungur cgruia

Anonimus Ii atribue supunerea ducatului romnesc, este ales
.de poporatia tArei ca domn In locul lui Gelu. Urmaii acestui

et,

'

4. S.1, tia ' .7 ...t. __,...., ..,

11-

."..,

...,,

-'-- --i'7"460441..
.o.t,a-,--row.a54,,,,,
..
il gil . - - -.,
ii,),

G-7 .

- AL,'rn.?-. .-

..

-* -

--.

_..,_ .,,gL -,

i-'.

Sf. Stefan ueide pe K can ducele bulgar.

cap tin Transilvania panA pe timpul regelui *tefan, cand ducele Gyula, strAnepotul lui Tuhutum, cgutand a se face tot
a de neatArnat ca i Ahtum, provoacA pe regele maghiar a'l
bate i supune. Prin urmare dinastia romrai fusese inlocuit
cu una maghiarA, iar in celelalte rAm5sese tot principatul romnesc de mai inainte. Ducatul lui Kean e supus de entre Sf. tefan,

iar sudul Transilvaniei rdmane mai mult timp neatArnat de

sis

legatis... mandavit ut celebratis nuptiis filiam Menumorut filio suo Zulte

in uxorem acciperent et... Duci Menumorut darent Bihor castrum" c. L II :

numorut post illam causam in secundo anno sine filio morluns esl, et regnum

cius totaliter Zulte generi suo dimisit in pace".

. Anonimus, c. 11 p. 12-13: terram yero que est a flu%lo Nforus
usque ad castrum Urseia preocupavisset quidam dux Glad, ex cuius progenie
Obtura fuit natus, quem postea longo post tempore sancti regis Stephani.
Sunad filius Doboca nepos regis, in castro suo interfecit".

148

ISTORIA

Unguri. In deobte cucerirea maghiar' a trilor romne din

Carpati incepe mai cu honrire suba stefan i tine pn la

1210 and Ungurii o incheie cu supunerea Wei BArsei 47.

Caracterul nvlirei maghiare. Nvlirea maghiarilor asupra nrilor transcarpatine are (led cu totul alt caracter cleat

cele ale popoarelor barbare de mai inainte. Mai intAiu popoarele

bAtinae din trile de peste munti, Romnii i Slavonii, fiind

organizate in nite State sub influenta i suzeranitatea bulgar, ele puteau opune o nu slabA impotrivire, pe care o i in-

ceara pAn la un punt cu succes fat cu oardele maghiare.

Aceste nu se putur revrs neoprite, i pune toat tara sub

foc i sub sAnge. Ele trebuir s lupte cu otiri impotrivitoare,

iar nu numai s urmriasa in goang nite fugan i inspgimntati.
Nvlirea Ungurilor este mai mult o cucerire a trilor locuite de Romni i Slavoni, i aceasta inc6 nedeplin. Nu veniser

deci Ungurii ca Gotii, Hunii sau Avarii, ca un orcan ingrozitor

de popoare pr'dalnice care prefriceau in pulbere i cenu6 tot
ce le iei innainte, ci ca nite dumani, cu cari cei atacati se

luptar, i cu toate a supuse, pstrarg ins drepturi fat de

noii lor stpani. Ian cum se poate intelege c popoarele de peste
Carpati, cari apucaser acuma s se scoboare din ad'posturile
muntilor, nu avur nevoie a se retrage innaintea nvlirei maghiare inapoi in ceftile lor fireti, ci se supuser cu incetul stpnirei lor. Ungurii ins incepur in curnd, intrAnd In curentul
civilizatiei, a imbrti viata aezat i organizat a popoarelor

peste cari azuser.

Din aceast imprejurare se explia ins un fapt capital.
din istoria Romnilor : aerbirea i robia cea ne mai pomenit

In care azur Romnii fan cu Ungurii. Inelati prin respec-

tarea dela inceput, a drepturilor lor, ei rmaser pe loe,

apoi cu incetul redui in sclAvia cea mai degrdtoare, prin o
necontenin uzurpare a drepturilor lor de ctre cuceritorii nrei.
Dac Ungurii ar fi nvlit in trile carpatine ca i celelalte popoare barbare, Romnii i Slavonii ar fi nimerit ind'rt calea
muntilor, pe care nu de mult o coboriser, i Ungurii ar fi devenit stpnii trilor goale, nu i ai popoarelor de peste Carpati.
Expunerea caracterului cucerirei maghiare, chip Anonimus notar, gsete o intrire in faptul c chiar pe timpul lui
Sf. *tefan, o sun' de ani dup intrarea Ungurilor in Panonia,
principatele supuse de nvlitori la sosirea lor, pstrau
o Anonimus, c. 27 P. 24: milites Tuhutum ducem Geloum iuxta
fluvium. Copus interfecerunt ; tune habitatores terre videntes mortem dominl
sul, sua propria voluntate dexteram dantes dominum sibi elegerunt Tuhutum ;...

a die illo terrain illam obtinuit pacifice et feliciter sed posteritas eius usque
ad tempora sancti regis Stephani obtinuit". Vezi un rezumat al Innaint5reil
Ungurilor asupra Romtlnilor In Aug. Bunea (1. c. mai sus, nota 41), p. 3.

usottatt

149

jumnatea de neatarnare, in care i lsase cucerirea. Deaceea

vedem pe Sf. *tefan c' este nevoit s lupte contra lui Ahtum,
Gyula i Kean, W a vorbi de trile aezate dincolo de Tisa,
i cari trebuir deasemenea mntinute cu puterea in stpanirea
Ungurilor. Semi-neatrnarea prtilor de dincoace de Tisa, cari
intereseaz istoria Romanilor, se mntine in tot decursul istoriei ungureti, i adeverete astfel spusele anonimului notar.
Astfel p la 1298 intAlnim pevoevodul Lorandus care rpind
sub ocArmuirea lui toat regiunea dintre Tisa i Transilvania
i fcndu-se aproape cu totul neatrnat de regele Andrei al
III-lea, acesta este nevoit a duce contra lui o puternia. armat 48.

Un alt voevod i palatin, Dausa, are -in ockmuirea lui cele 5

comitate de dincoace de Tisa : Bihar, Solonok, Satu-Mare, Zonuk i Crasna pe care le conduce cu .ajutorul unei adunri sau
diete a numitelor comitate, prin urmare ca nite regiuni nu pe
deplin incorporate in regatul unguresc 49. In Transilvania inMinim, tot pe timpul lui Andreiu al III-lea pe voevodul Ladislau care, la stngerea dinastiei arpadiane, refuz a recunoate

pe Carol de Anjou, noul rege al Ungariei, pn cnd papa arunc6 asupra trei sale interdictul eclesiastic 58. Tot pe atunci

intalnim in comitatele Maramureului i al Ugocei pe voevodul

i mai trziu aflm in aceeai parte de loc alti voevozi romni cari se revolt in contra coroanei. De o cam datil
am vrut s artm numai cum caracterul cel slab al cucerirei
ungureti se reflect in urm' in organizarea provinciilor alipite pe lng coroana maghiar, ceeace poate totodat fi invocat ca o puternic6 dovad a adav'rului raporturilor lui Anonimus. Tot in sprijinul autonomiei indestul de deplin a Ortilor de dincoace de Tisa, se mai poate aduce baterea monezei
separat pentru aceste jri, cu o monetrie in Cluj pentru cele
Nicolae

55 Kovachich, Supt. I, p. 102, 1928; Lorandus vero, ocupato Scepu-

siensi castro, totam inde usque Transilvaniae limites regionem -sub suam redegenerat potestatem". Comp. Fefer VI, 2, p. 26. 1296: Praeterea quam contra
Rorandum Voyvodam et trates suos, filios Thomae, cum nostrae militae multitudine armatorum processissemus.

55 Fejer, VIII, 2, p. 98, 1317: Magistre Dausa comes de Bihor et de

Zobolch ac in comitatibus de Zathmar, de Zonuk, de Krazna vice suae personae iudex specialis deputatus". Idem, VIII, 2, P. 52, 1317 : per litteras
Magistri Dausa In congregacione quinque provinciarum per ipsum". Alte locuri

vezi repro duse In Pic, Der nalionale Kamp, gegen das imgarische Staalsrechi,

Leipzig, 1882, p. 111, nota 26.

Fejer. VII, 3, p. 70, 1309: Contra saepedictum Ladislaum tanquam
contra Hareticorum fautorem et inimicum fidei procedendum et totam terram
sibi subiectam et adhaerentium faventium, obdientium vel dantium sibi quoque modo auxilium, consilium vel favorem ultra sylvas et citra sylvas, eclesiastico supponimus interdiicto". Ladislau este pomenit pentru prima ail ca voevod al TransilNaniel In 1288 (Fejer, V, 3, p. 434).
51 Fejer, VIII, 1, p. 147, 1303 : Capitulum eclesie Albensis Transilvaniae nobill viro et honesto Nicola. Voevodae, filio magnifici Mauritii, comite

de Ugocsa et Marmarusio".

ISTORIA ROMINILOR

150

5 comitate, si alta in Sibiu pentru Transilvania proprie. In

sfArsit linia Tisei forma chiar si o granin vamal, rmsit a
vechiului timp, cnd Ahtum percepea vam6 dela skurile re.gesti ce treceau peste Tisa in Ungaria proprie 52

3: STAREA ROMANILOR LA INCEPUTUL

STAPANIREI MAGHIARE.

Cercetarea stkei in care cucerirea maghiar a lsat pe

Romni, in cele dintaiu veacuri ale supunerei nrilor lor de peste

munti are o indoin insemniltate : inniu fiinde ne aran

aceasn stare el-A mult mai bun in vremile mai vechi (-leen
_mai nrziu [si ne va 16muri asupra pricinilor decklerei Ro-mnilor de la starea de popor la acea de robi injositi ; al doilea
pentruc' ne d la mnA unul din cele mai puternice argumente
In sprijinul snruintei Romnilor in vechea lor patrie.
Desi documentele lipsesc asupra timpurilor imediat ur-

mnoare cucerirei si nu putem aduce dovezile noastre decat

din documente uneori cu mult posterioare, aceasn imprejurare

nu atinge intru nimic faptul insusi de dovedit. Intr'adev6r,

poporul roman de peste munti ajunge Cu timpul a pierde o sum

de drepturi pe cari le aved mai inainte. El merge decAzand din ce

In ce, din o stare infloritoare in una tot mai degradan. Este

deci firesc lucru de a admite, c" pe cdt ne vom urcd inddrapt

in timp, cu aldt pozilia Romeinilor va fi lost mai bund, deoarece
o gdsim cu al& mai rea, cu cdt ne coborizn. Chiar dac nu putem

face dovada pentru timpul cel dintiu, tildan' ce vom aduce-o

pentru o epocA mai apropian, ea va aved putere cu anta mai

mult pentru aceea ce l'a precedat.

Proprietatea.

Mai inniu constanm c Romnii si-au

Ostrat proprientile sub stilpnirea maghian. Documentul cel

mai vechiu asupra acestui fapt, este din 1227, adeverind snpnirea pknntului din partea Romnilor inc depe vremile
1114), ceeace se vede depe numele oamenilor artati ca proprietari : Voinea, Dinu, Vulcan i Micu,
regelui Coloman (1095

invederat nume rometnesti 53.

Proprietatea Romnilor asupra teritoriilor ocupate de ei

se dovedeste apoi in acelas timp i pentru tara BArsei i regiu-

nile invecinate. E drept c aceast tan' este arAtan in unele

". Pic, Der nalionale Kampl, p. 172-187. Comp. mal sus p. 134, 51

inai jos, Vol. 11I, cap. descalecarea.

". Mai sus, p. 141.

UNGURII

151

documente ungureti ca desarta i nelocuita". Atare rostire

este insa neserioasa, intrucat indata dupa (Musa se face vorba
54.
de locuitorii acestei
Din documentele citate nu aflam insa de ce neam erau
locuitorii din tara Barsei, in momentul cand a fost daruita Cavalerilor Teutoni. Slim insa ca In preajma ei locuiau Secuii
Valahii, adeca Romnii, c'Aci un document din 1222 spune
s'a concedat acelor Cavaleri s'A nu plateasca nici o vama and
vor trece prin fara Secuilor sau prin fara Valahilor. Aceste tari

aveau deci mai innainte dreptul de a percepe aceasta vama

pe care regele acuma li-o rapise prin actul sau de scutire in folosul
Cavalerilor 55.

Tara Valahilor era o regiune bine determinata, de oarece

o vedem aratata ca marginea unei moii Cuteburg, adaosa de
regele Andrei daruirei anterioare fcuta Cavalerilor Teutoni 56
O alta pomenire despre Romani avand In proprietatea
lor o padure se raporta la alta grupa a acestui popor aezata
lng' Sabiu. Privilegiul andrean din 1224 concede colonitilor
germani din Sabiu a intrebuinta spre folosul lor padurea Blachilor qt. a Bisenilor, impreuna cu acei Blachi i Bisseni" 57. CA

Romnii posedau aici afara de zisa padure i pamant In proprietate, se vede de pe aceea ea' regele Andrei da In 1223 manastirii Carta o bucata de pamnt luata dela Romani" 55.
Un document din anul 1231 ne va dovedi insa cu tnvederare nu numai cal Romnii aveau aceasta data proprietati In
stapanirea lor, dar c ei avusera asemenea di ept in toate timpurile mai vechi. Prin acest document, un oarecare Vydh de
Teutsch und Firnhaber, Urkundenbuch :ur Gesthichte Siebenbilrgens
1857, p. 9, 1211 (Hurm., Doc., I, p. 56), terrain Borza nomine, licet desertam
et inhabitatam". Ibid., p. 20, 1222 : ad hoc homines qui !errant ipsam inhabilaban' quando dicta donatio faca fui!". Ibid., p. 11, 1213: terra Borza vacua et
inhabitata... universis incolis eipsdem terrae praesentibus el luturis". Ibid., p. 12,
1218 : terram de Burza vacuam et inhahitatam... decimas ipsius terrae ab eis
incolis tam praesentibus warn luturis percipiendas". D. N. lorga, Introducere
la Studii si documente, I, p. X, admite fArA cuvAnt pustietatea tArei BArsei.
Ibidem, p. 18, 1222: Item concessimus quod nullum tributum debeant
perslorvere, nee incolae eorum, cum transierint per terram Siculorum aut per
terrain Blacorum". Populi eorum se referA la homines inhabitantes terram Borzam din doc. precedente 5i IntAresc deci nepustietalea tarei BArsei.
Ibidem, p. 20, 1222: Culeburc que procedit usque ad terminos Blacorum".

" Ibidem, p. 24, 1224 : Praeter vero supradicta, silvam Blacorum et Bissenorum cum aquis usus comunes exercendo cum praedictis scilicet Blacis et
Bissenis eisdam contulimus ut praefata gaudentes libertate nulli inde servire
teneantur.
" Ibidem, p. 24, 1223: Monasterio de Kertz confirmamus in presentiprivilegio ierram gluon primo eidem monasterio contuleramus exemplam de Blaccis". In 1252 gAsim pomenit phmAntul acesta al Valahilor din CArta cu

unei alte posesii. Ibidem, p. 70, 1252: Terrain Zek inter terras Vlachorurn.
de Kerz, Saxonum de Barasu (Brasov) et Siculorum de Sebus existentem".

152

1STOIRIA ROMAN 11.0R

Bord, dupti cAt se vede un German din Flandra, din acei colonizati nu de mult de regele Andrei in aceste pArti, cump'r
o proprietate dela un Romem Buiul fiul lui Stoia (nume romaneti ha ajar articulate cu articolul postpus : ul i a), aezat
In tinutul Valahilor, dar declar innaintea capitolului bisericei
transilvane, c consimte a Innapoia aceast proprietate vechiului ei stApem Trul fiul lui Cioru, dela care primise Ind'arAt
banii ce'i dilduse, fiindc' Trul dovedise prin numeroi marturi
c aceastci proprietate aparlinuse din timpuri imemorabile sire&
mqilor i rcistrclinoWor sell, i c fusese alipitc1 de tara Ftigaraului Inca' pe cad tara Romeinilor era lard a Bulgarilor 59.
Acest document dovedete Intr'un chip Invederat nu numai c Romnii pgstraser proprietatea de pgmAn t pe la 1231,
de oarece In acel an gsim pe un Romn vnzAndu'i pmntul
unui German ; dar di acel pgmnt apartinuse altor Romni,
din vremuri cari Intreceau memoria oamenilor, cel putin de pe
timpul cnd Tara Romnilor el-A sub Bulgari, adic6 In vremile
ntiului Imperiu Bulgresc (676-1018).

Mai tArziu gsim foarte adeseori amintite st6pAniri teritoriale ale Romnilor.
Inteun document din 1341 01sim o mo0e Imprtindu-se tntre motenitorii romdni ai magistrului Neculai 60. In 1378 regele Ludovic cel Mare al Ungariei
dilruete fiilor lui Timan Vlahul moia Patak (Valea), desigur
pentru merite militare 81
aceste druiri cAtre Romni din
partea regilor Ungariei sau din acea a marilor si locotiitori,
intAlnim foarte des In documentele ungureti; dar fiinde diruirea unei moii a trge dup (Musa i innobilarea, precum
" lbidem, p. 56, 1231 : Quod accidens nostri in presentiam Gallus fillius Wydh de Bord, confessus est coram nobis, quod licet te Tam Boie terre
Zumbuthel conterminam et de presenti in ipsa terra Blacorum existentem,
habit= propriis suis justique impensis ab homine Buful filio Sloje coemerit
considerans tamen qualiter eadem terra a tempore humanam aemoriam transeunte, per maiores, avos atavosque ipsius Trulh fillii Choru possessa, et a
temporibus lam quibus ipsa terra Blacorum terra Bulgarorum extitisse fertur,
ad ipsam terrain Fugros tenta fuerit, qualiter, is dictus Tr ilh filius Choru
quamplurimum hominum elogiis affirmare adnisus fuerit, hinc ne iurgia temporum in processu enaccerentur fraterne mutueque caritatis, dictam terram
Boje eidem Trulh filio Choru, accepta eius recompensa in pecuniarum solutione,
remisit coram nobis'.' Asupra referirei pe timpul stAphnirei bulgare, vezi mai
sus, p. 116 Ch in documentele maghiare se citeste, ci : Choru=Cioru, Chaac=
Clac. N. Iorga, Geschichic des rum. Volkes, bhnueste fAr cuvant autenticitatea
documentului, pe motivul cA nu ar corepsunde istoriei, ceea ce tocmai se InmplS
prisosinp.
Hurm., Documente, I, p. 666, 1341 : magister Nicolaus vel sui successores olacos.

Ibidem, 1, 2. p. 255, 1378: Mychaelis, Johanisis et Nicolai filorum

-petri fily Tyman de genere Olacali, in loco Patak donavit".

tniGuutt

153

i pierderea stApAnirei de pAmAnt, pierderea acestui rang 62, de

aceea vom aduce mai multe acte cAnd ne vom indeletnici cu

cercetarea noblimei romAne.

Cu timpul ins6 RomAnii fur deposedati de proprietAile

lepede religia i nationalilor i anume aceia ce nu voirA
tatea spre a trece la stApAnitori, Unguri sau Sai, popoarele
inzestrate cu mAnoase privilegii ale Trasilvaniei. Cei ce pAstrar5
dreptul lor Cu acest pret se instriAinarA de poporul de batinA

al tArei, cum o Mal bunA ail mare parte din nobilimea cea

mare a Ardealului, pe cAnd altA parte, voind s'A pAstreze cele

dou'A paveze ale neamului ei, pArAsi moii i sate i cAutA dincolo de munti apArarea contiintei ei (cAnd intemeiarA principatele).
Din aceste imprejurAri se explicA cum de RomAnii ajun-

serA la sfAritul veacului al XVIII-lea a nu mai posed nici

un pArnAnt in proprietate, fapt ce se invoacA de advocatii cauzei
maghiare spre a dovedi cri poporul romAn ar fi fost de curAnd

imigrat 111 tArile de peste munti.

Pentru Sai avem dovezi cum ei deposedau pe rAnd pe

RomAnii din regiunile lor, de locurile de pAune, ceeace impingeA

pe RomAni la acte de rAzbunare s'AvArite pe calea criminalti

a furtului, prAdAciunilor i pojarurilor care sunt prea dese i
sAvArite pe o seal% prea mare, pentru a fi datorite numai unor
porniri rele individuale.
Un document din 1383 care contine o impAcare (?) intre
Sai i RomAni, prevede intre altele c5. RomAnii s'A inceteze
cu pusfierile, pojarurile, prAdAciunile i despoierile ; dar cA ei
sA nu mai poat niel papal vitae lor in pilmcinturile Teutonilor, afar deceit cu invoirea acestora 63. Alt document din acelai an ordon'A Banului de Croatia s'A alunge pe RomAnii din
districtul Sebenicului; cAci ei s'ar indeletnici cu pAunatul, cauzAnd mari daune oamenilor 64.
Alt document din 1471 dela Mateiu Corvin vorbete despre nobilii sau once altA clasA de oameni imposesionati i mai

" Un document din 1447 arata ca Petru Viteazul trebuind sil restitue
lui N. Lehaciu mai multe mosii, acesta ti lasa una, nolentens ipsum... penitus
ignobililari". Ibidem, I, 2, p. 733. Ca daruirea unei mosii innobila pe darult,
se vede din indentificarea mosiei cu nobleta. Un document (citat mai jos) vorbeste de Cunctis ejusdem nobiliiatis utilitatibus videlicet terris arabilibus cultis
et incultis, agris, pratis, sylvis, nemoribus, etc. Nobililas este inviderat Intrebuintat aici ca sinonim cu possessio (mosie).
63
Hurm., Doc., I, 2, p. 280, 1383: nec pecudes in territorio Theutonicorum nisi liDerrima licentia et admissione... pascerent". Alt doc. din 1419
Invinovafeste iarasi pe Romani pentru crime contra Sasilor. Ibid., I, 2, P. 507._
Alt act de salnicie a 70 de iobagi romani c. comerciantilor din Sabiu. Ibid.,

I, 2. p. 294, 1385 si un alt act de tmpacare Intre Romani si Sasi pentru uciderea din parten acestora a 6 femei romance. Ibid, I, 2, p. 495, 1403.
Ibidem, I, 2, p. 283, Comp. p. 286.
64

151

ISTORIA ROSIANII.OR

ales Valahii din zisele parti ale Transilvaniei, cu deosebire din

districtele FAgAraul i Amlaul, cari vi-ar pate oile, porcii i
alte vite ale lor pe locurile concedate Sailor, i regele oprete
pe Romani a mai trimite animalel- lor pe acele locuri impotriva
vointei noilor lor stapni 65. Era vorba deci de Romnii apza(i
i proprietari cari sunt opriti a'i mai duce turmele pe locurile
concedate Sailor, i care locuri invederat fuseser luate de
rege dela Romani. Asemenea restrangeri necontenite ale locurilor de pa'une scoteau pe Romani din fire, i ei rAzbunau ingustarea gospoddriei i a singurului lor mijloc de traiu, prin
fapte sangeroase i daunRoare puse in lucrare impotriva veneticilor Sai. Intre acetia i Romani nu se desbAteau pricini

criminale, ci un proces istoric, in care dreptatea nu pute fi

In partea uzurpatorilor, oricat ar fi fost ei formal acoperiti prin

aruiri i privilegii regeti.

Nobilimea romanii.
Cercetarea nobilimei romneti va
indeplini tiintele asupra proprietatei, pe langa ca' va arat pe
Romani posednd, in vremuri mai vechi, acest puternic aezamant care le lipsete cu desavarire in tsrile de peste munti,
In vremile mai de apoi.
Aflarea nobilimei la Romani sub stApanirea ungar este
constatata' intr'un num'ar nesfarit de documente din care numai o mica' parte a v5zut lumina tiparului. -AO Inca' in documentul lui Bela al IV-lea din 1247 se vorbete de nobilimea
din tara Lytira adeca tara Lotrului care nobilime este ara'tat
Cu numele de maiores terrae. Aceti nobili aveau dreptul recu-

noscut tuturor nobili1or de a putea apela la curia regeasca' contra

sentintelor capitale 66. Alt document din 1274 radica' pe mai

multi Valahi pAzitori de granit la rangul de nobili, spunandu-se

In el ca s'a intre In randul i ceata nobililor din linutul lor 67.

Regii d'aruesc sau intaresc nobilimea sau stApanirea de moii
65 Magazin pir siebenbttryische Landeskunde, II. p.183, 1471 : Quod
si aliquis nobilis aut alterius cuivis status possessionati homines el notanter Va.
lachi dictorum partium transilvanarum et signanter in districtibus Fogaras et
Omlas vocatis, commorantes, pastores suos cum gregibus ovium, porcorum et
aliorum pecorum suorum ad territoria Saxonum nostrorum, contra voluntatem
quorum miserint".
Din docuinentul analizat mai pe larg mai jos Cap. Muntenia si Moldova innainte de descalecare reproducem locul : Quod si contra maiores terrae
(Lytira) aliqua sententia sanguinis effussionis prolata fuerat, si qua senserint

se gravan, ad curiam nostram valeant appelare".

7 Fejer, Codex diplomalicus regni Hungariae, V, 2, p. 205, 1234 : Eosdon Petrum, Paulum, Micou, Ioannem, Nicolaurn et Egidium de ipso iobbagionatu castrl pure et simpliciter eximendo, cum terris eorum in numerum,
coetum et consortium no bilium servientium regalium accepimus". Numele de
Micou si mai ales insu5irea de iobagio castri (vezi mai jos) arata ca e vorba
de Romani

UNGURII

155

unor RomAni (prin care din urnA fapt ei si sunt innobilati) :A un document din 1269 contine druirea lui *tefan ducele
Transilvaniei &are Mihail si Neculai Gostian (dup nume invederat Romni) a dreptului de nobilitate ca multmit pentru
slujbele fkute in expeditia contra Bulgarilor. Un altul din 1296InapoiazA lui Ion Nicola, Romn, dreptul de varn de pe mosia
Vasarhely (drept nobiliar 68). Un alt document din 1326 con-

fer' knezului Stansilau fiul lui Stan mosia Strmtura (Szurduk)

altul din 1336 stabileste hotarele mosiei Bedeuhaza a lui Drag

si Drago, Valahi, slugi devotate ale regelui Carol Robert ; alt

document din 1343 vorbeste despre un proces pentru mosia
lui Crkiun cu Bogdan, ambii voevozi din Maramure; un altul
din acelasi an d lui Crciun mosia Bilka. Un document din
1360 drueste lui Stan fiul lui Petru, credinciosul Valah al regelui, mosia romneascA Rosia de sus (Felseurouna) cu drepturtle de cart se bucurd nobilii regelui". Un altul In sfrsit vorbeste de nobilii romdni Sandu, Mihail, Alexa si Nicoark iar
altul de sora Romnului Drago, nobila Doamna Stana 69. Nobilii i knezii romdni din Hateg sunt artati ca luAnd impreunit

parte la judecarea unui proces fare knezii Musat, Stroia si

Zaicu, sub presidentia vicevoevodului Transilvaniei Petru 7(1_

In 1399 g.sim pe Stiborius Voevodul Transilvaniei si comitele
Zarandului adresandu-se Care toti si cdtre fiecare din nobilii,
atdt Unguri ceit i Valahi, castelani sau vicecastelani. Tot no-

bili Romni dup numele lor sunt si acei pomeniti de docu-

mentul din 1404: Ladislau si Mihail Ciula, Neculai de Muncel,

Barbu sin Leul de Barbatviza (riul Barbatului) si Neculai Baciu
Un act din 1406 vorbeste de nobilii romni Balk, Drago si
Nan din Sarva; altul din acelasi an pomeneste pe alti nobili
romni : Vanea fiul lui Vancea si Vancea fiul lui Slav proprietarii mosiei Apsa, aflat pn astzi In posesia Romnilor 72I

1,

Doc.

1. p. 528.
79

din 1269, Hurm., Doc., I, 1, P. 341; cel din 1296, Ibidem

Mihaly, Diplome maramuresene, p. 6, 13, 17, 19, 42. Mai vezi un.

doc. din 1385. Ibidem, p. 85 si unul din 1389, Ibidern, p. 96.

7 Kemeny, Knezen und Kneziaie in Magazin lar siebenbargische Landeskunde, II, p. 300, 1363: Nos Petrus vice-voivoda TransvIN anus inter ipsum
Mussathe Stroia et Zayk Kenezios judicium facere deberemus, ambabus, partibus cum eorum instrumentis in facto ipsius possessionis Zalasd, coram nobis
et regni nobilibus de comitatu ac universis Kenesis el senioribus Olachalibus dis-

trictus Hatzag comparandi assignassemus". Comp. Fejer, XI, p. 503, 1435

Nos Ladislaus de Chaak vaivoda una cum juratis et unhersis nobilibus ac
Kenezis ipsius districtus Hatzak". Districtul Hategului era impoporat de Romani

71

Doc, din colectia Kemeny reprodus de Transilvania, V, 1872, p. 173,.

i de Hurm. Doc., I, 2, p. 433, 1404 : Barb sin Lee! de Borbatvize, cu ar-

ticolul romanesc postpus.

72
Mihaly, Diplome maramuresene, p. 136 5i 143.

156

ISTOBIA ROMANILOR

In 1409 Sigismund regele Ungariei daruete domeniul

Hunedoarei din Transilvania lui Voicu, militar al curtei regale,
fiul lui Sarbu, precum i fiului lui Voicu, loan (Corvin de Huniade), numit in alte documente loan Valahul (Romanul), cuprinzand In acea daruire i pe fratii lui : Voicu, Mogo i Radul
i pe unchiul su, alt Radul pentru stralucitele slujbe militare
ale lui Voicu. Rezulta din acest act ca acetia toti erau Romani
nobili cari slujiau la curtea lui Sigismund, ant din numele lor,
din scrierea lui Radul cu articolul postpus romnesc i din aratarea anume ca Roman a lui loan, de unele din ele 73.
In 1411 se judec Pypo de Ozora cu nobilii Romani Farca, stefan i Ladislau de Mutnuk ardtafi anume ca Romdni
de alt document, pentru mosia Varu, dndu-se dreptate aeestora,
pe motivul prescriptiei de 30 de ani 74.
In acela an sunt citati mai multi Romani nobili din familia Macica : Dionisie, Andreiu, Farca, Costea, loan fiul
lui Mihail, fiul lui Ladisau de Macica, ca proprietari ai moiilor
Ruginoasa, Toplita, Leurdeni i Tincova 76. In 1422 se intalnesc
Romnii magistrul Stanciul i Dragan fiul lui Manciul Valahul, din Comiat ca proprietari ai moiei Vozeti din districtul
Caransebeului 76. Alt act din 1422 amintete pe nobilul Roman
.,*fan de Olachy. Unul din 1428 vorbete de nobilul Dan de
Dobo. Albert regele Ungariei confirma pe nobilii Romani, Mihail

fiul lui Mihail de Ciorna i pe Bla fiul lui Stoian de Ciorna In

posesia moiilor lor parinteti, dispunnd s6 le stapaniasca cum

71 Hurm., Doc., I, 2, p. 462, 1409: Quod nos consideratis... meritis Voyk

filii Serbe aule nostre militis,... quandam possessionem nostra ri regalem Huny-

advar vocatam in comitatu Albensi... habitam simul cum eiusdem universis

utilitatibus videlicet terris arabilibus cultis et incultis (urmeazd formula obinuitA) memorato Woyk militi et per eum Magas, Radii/ carnalibus ac Radii/
patrueli fratribus, nee non lohanni filio suis, ipsorumque heredibus (damus)".

cf. Ibidem, I, 2, p. 597, 1435 : Iohanes lab, Ibid., I, 2, p. 627; 1437: Iohanni Olah filys Condam Woyk de Hwnyad ; Ibid., I, 2, p. 648, 1439: Iohannis

Olah de Hwnyaci". Dovedirea arndruntit a romanitatei Corvinilor, vezi mai

jos, vol. IV, la Domnia lui $1efan-cel-illare, cap. Starea Europei.
" Ibidem, I, 2, p. 473, 1411 : CA familia de Mutnuk era romand se vede
.din doc. din 1387. Ibid., p. 300, care citeazd pe unul : Bogdan Olahus fillus
Stephani de Mothnuk i din un al doilea din 1406. Ibid., p. 448: fidelis nostri
1Volahi, Ladislaus filii Bogdan de Mothnok". CA ei erau nobili se vede afard
.de faptul posesiei de mo0i, din ardtarea anumit a altui document din 1419
bid., I. 2, p. 506 : dictorum ztobilium de Muthnok".
Ibiderrt, I, 2, p. 478. Comp. Intdrirea daruirei, p. 556-558, 1428.
Ibidem, I, 2, p. 519, 1422: Quod egregii viri magistri Stanchul
filius Baab et Dragoan filius Manchu( 1Volahy de Komyath aule regie milites
pro se ipsis personaliter ac pro Belotha. Daan et Koztha, item Stanchu/ filio
Daan et altero Stanch/it filio Dragutn similiter Wolahis de dicta Komyath...
ab una parte, vero ex altera Stephanus filius Bogdan de Mothnok". (0 tranzaciie tare doud familii nobile romane).

UNGURII

157

stapaniau moiile lor qi ceilaili nobili romeini din Banal 77. Un

'document din 1430 amintete pe o nobila doamna Stana fiica
lui loan voevod de Rozalia, a careia origina' romaneasca' se vede

pe numele ei, apoi din faptul ca sotul ei Gurhu este aratat ca

Roman 78. In 1457 regele Vladislav intarete privilegiile tuturor
nobililor Valahi, ale knezilor i a celorlalti Valahi din tinuturile

Banatului, ca multamita pentru credinta i slujbele pe cari

ei le facusera nu numai lui ci i predecesorilor lui, regilor Ungariei mai cu sama In apararea vadurilor Dunarei contra deselor navaliri ale Turcilor 79. Deasemenea se mai intalnete o
nobilime romana numita chiar in documentele maghiare boe-

rones (boieri) In tinutul Fagaraplui

Mai aducem din nenumaratele documente cari constata

existenta unei bogate nobilimi romne In tarile de peste munti

In vremile mai vechi, inca urmatoarele : Unul din 1442, dania
lui Vladislav regele Ungariei, facut Romanilor *tefan i
hail din Craciuneti pentru slujbele aduse in zilele imparatului
Sigismund i ale regilor Albert i Vladislav, danie ce se face
In conditii In cari in deobte Romeinii posed mo0i in Maramuro 81.

Cnd se introduc Romani In moii catigate prin judecati,

formula obinuita este ca ei au fost reintrodui In curfile lor

.nobiliare 82. Alt document din 1511 dat de Contele de Thomor

77 Actul in 1422. Ibidem, I, 2, p. 522; cel din 1428. Ibidem, p. 552:
.Stefan de Rozgon comes Themisienis nobis dilecto nobili et honorabili viro
Ladislao filio Dan de Doboz. Doc. lui Albert. Ibid., I, 2, p. 649, 1439: sub

illis modis... et condicionibus... quibus ceteri eis fideles Wolachi nobiles... tenere
.et possidere consueverunt".

7' Mihaly, Dipl. maram., p. 280.

Maniu. Disertafie istorico-criticd, Temisoara. 1857, p. 541, 1457: Ladislaus universorum nobilium et Kineziorum nec non allorum Valachorum, de
districtibus Logos, Sebes, Mehadia, Almas, Krasofii, Borzafii, Komiaty et Illed,

-quod ipsi in confiniis regni nostri collocati, in custodia et tuitione vadorum

Dannbii contra crebos incursus Turcorum". Alte dou5 doc. din 1494, Hurm..
Doc., II, 2, p. 358 si p. 362. Acesti nobili Romni din Banat sunt amintiti
In numeroase documente. Vezi cateva din ele reproduse In Pic, Abstammung
der Rumnen, Leipzig, 1880, p. 153.
Vezi colectia de documente a lui Aron Densusanu publicat In Columna lui Traian, IX, 1882, p. 10, 1556. Nos memoriae commendamus quod
nos una cum juratis hujus pertinentiae nostrae, boeronibus sedis nostre Judiciarie assessoribus pro faciendo judicio causantibus consedissemus, tune honosabili Stan, Popa, Algye et Raduly filii quondam agilis Stanislav boeronis, item
Man et Macul filii agilis quondam Barsan boeronis, item (mal urmeazil alte
.nume de boieri), tribus terminis sedium nostrorum ab consuetudine observatis
,etc." Idem, p. 161, 1630: Nec non honestum virum Alde Niegre nominatum
genitorem seu patrem ejusdem de dicta Posorita, ab antiquo in numero verorum
.et indubitatorum istius districtus terreque nostrae Fagaras nobilium boeronum
O

existitisse".
11 Mihaly, 1. c., p. 310, 314, 1439 si 1442: more et ad instar caete-

rorum Valahorum in dicto comitatu Maramorisieum possessiones habentium".

't Mihaly, 1. c., p. 419, si 420; 1458 si 1459: Nobilii rometni Grigore
Goryo

loan de Ieud din Maramarus sunt reintrodusi in dominium qua-

158

ISTORIA ROMAN1LOR

cApitanul F6g6raului, confirma" pe Vulcan i pe Vasile fii ra-

posatului Coma, pe alt Radul fiul eap. Stoica i pe Stanislau

Karabel fiul rap. andru de Vitea in averea moiilor i in ofi-

ciul de boieri pentru Vitea de sus i de jos i 1/2 satului Arpaul

de jos i peste 17 Tigani, boierie ce o cpnase strsmoul lor
dela Mircea voevodul Munteniei i Banul Severinului 83. Altul
din 1513 druete lui Neculai vice-voevodul Transilvaniei mo-

iile nobilului roman Petru Ladu din Slatina, mort rra motenitori ". Un alt document din 1518 confine un schimb de proprietali intre nobilii Ladislau (Vlad) Racovit i Petru de Zylvas (din Sliva) cari se va.el a fi fost Romani, de pe numele de
familie al celui dintaiu i acel de moie al celui din urma'. Prin
alt document din 1519 regele Ludovic dAruete nobililor romani Ladislau i Ludovic Fiat i Ladislau Racovit p6durea
Lojna ca multumita pentru vitejia lor In luptele cu Turcii. In
sfarit, mai aducem din miile ce se afl filed, un alt document
din 1540 prin care se pun pe picior egal nobilii romni cu cei

unguri, spunndu-se in el ca': acela lucru i pentru nobilii

romani este de Inteles i de tinut, a numai ca Romanul nobil

impreunA cu nobilii unguri s verifice depunerea jurnnntului
i

s'l Indepliniasea 88.

Aceti nobili romni se bucurau de toate privilegiile nobletei maghiare, adec de a fi judecati de curia regease i de
a fi scutiti de plata arei numita tribut adeca' a birului. Ei mai
dobandiau adeseori dreptul sbiei asupra fcltorilor de rele
pe cari i prindeau pe moiile lor 86
rumdam septem sessionum iobbagionalium ac duarum curiarum nobilitariarum"..

Mai amintim si pe Sandrul Valahul care poseda mosia Feldul de sus, Petru
fiul lui Stan Valahul mosia Crimea, Ladislav fiul lui Sandu Valah din Bezere,
mai multe mosii In Banat (Hurm., Doc., I, 2, p. 596 (1435); p. 693 (1443) si

732 (1447). Asupra romAnitAtei lui Bezere vez! Idem, p. 646 (1439) : Ladislai
filh Lado Valacho de Bezere". Foarte multe documente dovedesc prin numele
persoanelor originea lor romAnA. CAteva au fost aduse ca text, altele ar fi
acelea din Hurm., Doc., I, 2, p. 517 (1421), 519 (1422), 520 (1422), 528 (1424),.
537 (1426), 561 (1429), 562 (1430), 565 (1430), 582 (1433). 591 (1434). Dar catenume romAnesti au devenit necunoscute sub schimonosita ortografie i transcriere maghiarA

" N. Densusianu, Momimente pentru istoria Fgirasului, p. 8-9, repro-

dus Ib In Hurm., Doc., II, 3, p. 9.

Hurm., Doc., II, 3, p. 135.

" 1514 Hurm., Doc., II, 3, p. 292; 1519, Ibidem, p. 309; 1540, Ibidem.,
II, 4, p. 222: Et hoc idem eciam de Valaehis nobilibus est intelligendura
atque tuendum, ila tamen ut Volachus ipse nobilis cum Hungaris nobilibus
ConsultA Pesty, Szreny Bansag es Sztireny Varmegue Trtemete, 1878,

p. 117, 1494: Dominus Sigismundus consideratis fidelitatibus et serviciis per

eosdem Valachos in exercitualibus expeditonibus contra Turchos, eosdem universos Valahos ab omni solutione tributaria de personis rebusque et bonis
ipsorum exemisse dinoscebantur". Cf. Maniu, Disertatiune, p. 542, 1457 : Nobites Valachos instar virorum nobilium regni nostri item Kenezios eorundem
Valachorum ex omni solutione tributi exemptos esse volumus." Asupra dreptului sAbiel vezi un doc. din 1373. Hurm., Doc., I, 2, p. 210.

UNGURH

data' cu nobilimea Romanilor, disprit i proprietatea

pe care o posed. Aceast clas6 contopindu-se in natia domnitoare, rpi poporului roman cea mai mare i mai de sam
proprietate a pmantului lui. Dar aceast trecere fu i ea
de oarece de la un timp incep a se impune ca conditie a
pstedrei titlului de nobil i a pmantului de motenire, practicarea religiei catolice 81, Acei dintre nobili cari nu voiau s se
supun acestei conditii erau despoiati de proprientile lor. Despoierea deveni sistematic6 dura anul 1657, cand se institui
un fel de cornisie, Forum productionale, chemat a revizui
fiscale instrAinate

i considerand ca atare proprieatile

tuturor nobililor romni cari nu puteau justifica titlul de sta.-

panire. Moia era confiscat iar boierul considerat ca boier dizut.

Mai ales in Tara Fgraului mai toti boierii vechi romani trecurl prin sita deas6 a forului productional i multi din ei pierdur pe lng moiile lor i libertatea lor personar". Se purtau
procesele pentru aceste moii timp foarte indehingat, avocatii
avand interes a le prelungi, a c unul din ele, acel al boierilor din Gridu i Fgra a inceput in 1650 in limba
continuandu-se dela 1761 in limba maghiar, pentru a se sfari
abi la 1854 la Curtea din Viena in bimba german 88. Multi
din nobilii romni se lepddaser flied de mai innainte de moiile
lor, pentru a euta dincolo de munti pacea sufleteasc ".
Voevozii.
S intArn acuma in cercetarea organiz6rei
politice particulare a poporului roman de peste munti.
Din timpurile cele mai vtchi pan" adanc in Veacul de
Mijloc intAlnim la Romani douA feluri de dipitenii cari alctuiesc o scar ierarhic : voevozii i knezii.
Dei capii Statelor celor mici supuse de Unguri in regiunile de peste munti, acelor ale lui Glad, Menumorut, Gelu
.1 Kean, nu sunt indicati in documente sub titlul de voevozi,
ei purtau fr indoial acest nume inluntrul Statelor lor, de

oare ce vedem ea' Ungurii ei inii dups aezarea lor in Panonia,

apar in Constantin Porfirogenitul ca intocmiti sub voevozi,

aez'mnt i nume pe care nu'l puteau avea de acas de la ei,

ci era desigur imprumutat de la Romnii i de la Slavii ce'i

67 Chestia rellgioasli mai
teazul si Romnii Ardsalului.

pe larg, mai jos in Vol. V, cap. Mihai Vi-

66 loan cavaler de Pu3cariu, Fragmente istortce, Despre boierii din Tara

Flgara3ului, II, 1904, p. 47-48.
6 Paul Hunfalvy,
Neuere Erscheinungen der rumanischen Geschichtsschreibung, 1886, p. 173, recunoaste cA historisch gewiss ist es also dass viele

xumtinische Familien in den ungarischen Adelsstand erhoben wurden". Ceca

ce el tilgAdue3te este existenta unei nobilimi de ba3tinii la Romani. Intrebam
.numai ce injeles pot avea maiores terrae din doc. dela 1247? Apoi se poate
are admite ca numero3ii nobili romtini s5 fi fost innobilati de regi?

160

ISTORIA ROMANII.OR

intAlnir in regiunea in care ei se opriril din vesnicile lor

Aseimntul voevodatului la Romemi, dup cum se \ rede
chiar de pe acest termen de obArsie bulOreascri si care insamnil
cap militar 99, trebue s' dateze din vremile inteilului Stat Bulgiiresc, and s'au intemeiat sub autoritatea acestuia, cele dintlu injgheb'ri politice la Romnii din Carpati. Astfel de voevozi, dei sunt culesi din timpuri deosebite, trebue sui fi existat
in localitatea unde ei sunt arritald si innaintea vremei de and
dateazA a lor pomenire. In afaiii de voevozii din Muntenia de
cari ne vom ocupei mai tarziu, intlnim pe Ioan si pe Vlad voevozi in Banat, pe Milutin voevod in Mehadia, pe Boia si SLoica
voevozi in Caransebes, toate aceste tinuturi locuite de Romeini ;
pe Stoica care aratrt i prin numele s'fiu obArsia lui romnii,
apoi pe Bolia si pe Stefan voevozi in Zarand ; pe Iacob in Abrud ;
pe Neagul, loan, Petru, Nicolai i Candea voevozi in Beius ;
pe Stanislau si Bale, Drag si Ioan voevozi in Satu-Mare ; pe
Vlad

i Neculae voevozi la Ron-U.111H din prirtile Clujului, Do-

bocei si a Solnocului ; pe Stefan, Ioan, Bogdan, Bale, Drag si

Iuga voevozi in Maramures ; pe Ioan si Stefan voevozi din Dolha
In aceeasi regiune i alt Ioan din satul Vaida tot in Maramures ;

pe Gheorghe voevod din Bireg ; pe Bolia voevod din Cresta,

pe Gheorghe, Neculai i Grigore voevozi din Lugo; pe Negulici
din Hodos ; pe Neculai voev. din Geirbcelul romnesc ; pe
Radu Negru voev. din ngras ; pe Neculai voev. din Remeten,
pe Stanislau voev. din Siplac ; pe Aprod vocv. din Tpus ; pe
Ladislau voevod din Bivinis 91 si pe Neculai voevod din Auginas (?); pe Radu voev. din Cuiesti. Cu enumrtrarea acestora
ins6 s6 nu se cread c" s'a istovit numilrul voevozilor romAni
ce sunt pomeniti in documente 92).

In afar6 de marele voevod al Transilvaniei, voevozii ro,

mni chiar sunt numiti adeseori cu titluri foarte pompoase,

precum acela de comiti i palatini i cu epitetele de magnifici" Lucius, De Regno dalmalino, I, 0. 251 : Voyvoda vero exercilus due
torem significabatut apud Italos capitaneus". Dlugosz, Hist. polonica, I, p. 58
Woiewodas id est exercitum ductores". Glasnic, Statuta Valahorum de re mi-

Jitari, art. 2 : Vojvodae sunt viri militares" (citate luate din N. Densu5anu,
Rev. lui Horia, p. 40, nota I); Registrum de Varad, 1201-1235 in Endlicher,
Monumenta arpadiana, p. 716, art. 304: Cum voevoda comes de Doboka
perviderat exercitum suum".
91 Satul Bevini este amintit In Transilvania pe la 1332. Vezi N. Densu5anu, Rev.' lui Horia, p. 44,
1884, p. 40 si urm.
91 Cule5i din N. Densu5anu, Revolulia lui Horia,

AdaogA doe. 1349 Revista lui Gr. Tocilescu, V, p. 166; Theiner, Mon. Hun. histo-

rica, I. p. 691, 1343; Hurm., Doc., I, p. 304, 1263, (publieat a doua ()aril sub.
data 1363. Ibid., I, 2, p. 75); I, p. 598 (1324), I, 2, p. 166 (1370), I, 2, p..

761 51 761. Adaegil 5i Bogdan, Originele Voepodatului la Roman: in An. Acad..

rom., II, tom. XXIV, 1902, p. 199 5i urni.

1:M6131111

161

brbati nobili, voinici, iubiti ai regelui i allele ; unii din ei sunt

comandanti ai unor corpuri de armat6, altii judecgtori la curtea
regeasc6 93. Mai insemilat este pozitia voevozilor romni, cand

ei se afl arAtati drept comifi ai Secuilor, adec6 avand autoritate, nu asupra propriului lor popor, ci asupra unei prti din
natia stApnitoare. A voevozii romani Balk i Drag sunt
pomeniti In aceast insuire 94.

Atributiile voevozilor erau, dup cum reiese chiar din

cele spuse p'an6 aici, mai cu sam6 militare ; ei conduceau trupele rAdicate In teritoriile lor, i altele chiar, la caz de trebuint.
Despre puterea lor i pozitia lor panA la un punt neatarnatA,
ne dau dovad desele lor rAscoale contra autorittei supreme
a Ungariei, i anume nu numai acele ale voevozilor celor mari,
precum era voevodul Transilvaniei 95, dar i ale celor mai mici,

capii tinuturilor romneti. AO face voevodul Lithuon din

Muntenia 96, iar din -Wile Carpatilor putem cit mai multe

cazuri : In 1404 se revolt voevodul Balk contra regelui Sigismund. Acest voevod Impreung cu mai multi nobili romni din
Maramure pustiir tara i ocuparh mai multe cetti 97. Exemple
mai mari sunt revoltele lui Radu Negru din FAggra i a lui
Bogdan din Maramure, cari pAr6sesc Transilvania i merg
sg intemeieze Muntenia i Moldova. Vom vede mai jos cum
aceste rAscoale sunt imitate de knezi, subalternii voevozilor.
Regii unguri pentru a'i asigur supunerea acestor fete
turburtoare, se 1ntreceau a multAmi pe cei credincioi, cu Intinse aruiri de pmnt, intocmai precum fAceau i regii Apu-

sului cu seniorii feodali din Statele lor. In dal-6 de cazurile

Fejer, VIII, 1, p. 147, 1303 : Nobili viro et honesto Nicolao vaivo-

dae filio magnilici Mauritii, comites de Ugocsa et Marrnarusio", Idem, IX, 3, p.

469, 1365 Ludovicus strenuo viro Bale filio Saas Moldavo vaivodae marmarusiensi". Idem, X, 1, p. 581, 1390 : fidelis noster Dragh comes de Marmaros
sua et.Valk vayvodae similiter comites dicti comitatus". Idem, X, 2, p. 63, 1392.

Magnilicis Balk et Dragh vaivodis comitibus Marmarus et Ugocha". Hurm.,

Doc., I, 2, p. 72, 1363: dilectum Olachum comitem... filium Musat de Almas
in districtu Castri Deva". Ibidem, p. 166, 1370: Radul vayuoda comes de
Kuuesd", Ibidem, p. 231 1376: Comes Iacobus Dragul de Scepus, lacier curiae
serenissimi et magnifici domini Ludovici... regis Hung". Ibid., p. 333, 1390:
cum ipsis Oalachis et Stephan voevoda eorum in regis exercitu". Ibid., p.
313, 1388: ficlli aule nostre juveni magister Iohanni Olacho" (nu e vorba de
Loan Corvin care nu putee fi tibial. In 1388 ci de un alt Iohannes Olahus).
Acest loan Romanul este aratat de alt document din acelasi an ca magister
Agazonum" (corp de armata regeasca). I, 2, P. 312 (comp. p. 299).
94 Ibidem. I, r. p. 299, 1387: magnificorum virorum Balk et Drag
vayvodae inter ceteros honores comitum Siculorum". Ibidem, p. 314, 1388: Balk

et Drag voyvodas comites Siculorum".

95 Alai sus, p. preced.

99 Mai jos. .Muntenia si Moldova innainte de descdlecare.

97 Mihaly, Diplome, p. 127. Intr'un rand un nobil roman nearlitat Wei

ca knez, nici ca voevod, se opune la executarea une sentinj.e. Ibidem, p. 77,
1384: altul p. 329, 1444.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. II.

11

18TORIA. ROMANILOR

162

aduse mai sus, la expunerea situatiei noblimei romne, mai

adgogim incs un caz insemnat : mult'mitele hrzite lui Balk

fiul lui Sas, pentru slujbele fAcute de el in Moldova, in combaterea trdtoriului Bogdan i anume intinsele proprietti date
lui in Maramure 88
Voevozii erau autoritti nationale ale Romanilor, i cAnd
se intampl ca ei s fie inlocuiti cu dregtori regeti, se iveau
proteste i artau nemultmiri. AO se intmpl lucrul cu poporatia din Bereg in Maramure. Impunindu-i-se un comite regesc
In locul voevodului, in contra liberttilor ei, regele ascult de
tnguirile oamenilor i le d voie s."i aleagA voevodul dup.
plac 99.

Voevozii aveau i cAderi judectoreti. A vedem pe

regele Andrei al II-lea sustrgAnd in 1221 coloniile sseti
de sub jurisdictia voevodului. Nobilii i knezii erau deasemenea
scoi de sub autoritatea lor i pui sub acca a comitilor, dela
cari aveau dreptul a apel la rege, cum arat un doc. din 1441.
Alt document din 1370 concede Romnilor, ca in procesele
pentru moii s'i judece comitele lor, sau in cele mai mici voeVoevozii apoi mai adunau toate drile i indatorau
vodul
pe locuitori a indeplin celelalte slujbe ale lor fat de rege i
de comite 1.01. Acetia singuri apoi pe langs marele voevod al
Transilvaniei, ca locotiitori regeti, puteau tine i. congregatiile
generale cnd nu le preede insui monarhul.

In unele documente, am vzut artndu-se alturea cu

voevozii i alt autoritate knezii ; ba avem un caz, cel mai vechiu,

In care aceeai fat este argat in acela timp ca knez i ca

voevod ; alt dat gsim un knezat dat unui voevod. Reies
din aceast imprejurare o asemnare intre aezmntul voe" Mai jos, vol. II1, cap. Descdlecarea Moldovei. Nu putem impArtdsi pilnota ) cA : N OCVOZii romani ar
rerea d-lui L Bogdan (1. c. mai sus, p.

fi jucat un rol cu totul nelnsemnat In viata Statului maghiar". malta lor si-

tuatie, atributiile lor In conducerea afacerilor i rilscoalele lor dovedesc contrariu.

" Mihaly, 1. c., p. 55, 1364 : Quod communitas Wolacorum nostrorum
de Beregh nobis supplicarunt quia ipsi per officiales comitis de Beregh quos
loco voyvode contra liberatatem eorum... ut consuetus, diversas injurias paciunttir, ideo voyvodam Wolacorum qui pro ipsis.. honestus et utilis videretur, de
communi voluntate eis preficere admitterenms,... annuimus eisdem Wolacys
nostris ut voyvodam quern communitas wolacorum habere voluerit liberam
habeant facultatem".
122 Teutsch et Firnhaber, p. 9, 1211 ; Maniu, Disertatie, p. 542, 1441;
Mihaly, p. 63, 1370.
loi Mihaly, 1. c., p. 55 : qui (voevoda) omnes causas inter ipsos (Doc.
de
din 1370 restrange, competenta sponAnd in alys causis minoribus" at
causae possessionum) exortas judicare,... omnes provenLus nostros et universa
jura ex parte dictorum Wolacorum... idem voyvoda... aministrare debet".
"2 Documentul din 1247 mai jos Cap. Muntenia j Moldmia 1nnainte
de desedlecare: excepta terra Kenezatus Lythuon voevodae. Adaoge un doc. din
1383 cit. de Bogdan (1. c.).

uNGUI111

163

vodului i acel al knezului. Atka numai c acest din urm este

de sigur inferior voevodului. S'ar 'Area ca knezul care 1i intindea autoritatea asupra mai multor sate lu numele de voevod ; alte ori insa intalnim cate doi voevozi pentru acela sat,
caz in care aceti voevozi nu sunt decat nite knezi purtand
un titlu superior pozitiei lor 103.
Knezii.
Sa trecem acuma in vedere i acest aezamnt al knezilor.
Knezatul, cu tot numele lui bulgaresc, era un aezamnt
romnesc ca i voevodatul; de aceea se i intalnete el numai
la Romani. In un doc. din 1451 gasim pe Huniade daruind moiile rutene Kunita i Kereczke nobililor Ambrosiu i Mihail
de Dolha dupti chipul knezatelor rorneinoti 104. Knezul nu era
decat vechiul jude roman, singura autoritate ramasa in organizatia poporului roman, dupa prabuirea starei lui politice in

noianul navalirei barbare, dupa cum voevodul nu era decat

vechiul duce. De aceea i termenul de jude se mentine, ba inlocuete mai tarziu din nou pe acel al knezului 105.
Knezii sunt inferiori nu numai voevozilor, dar i simplilor

nobili, de cari ei sunt pururea deosebiti in documente. Puteau

insa, ca i once om de rand, sa fie innaltati la rangul de nobili,
ceeace se face prin daruirea proprietatei unei moii, cand atunci erau numiti nobiles Kenezii 106. In starea lor ordinara erau

163 Documentele In Bogdan (L c.) p. 198 si 199.

104 Mihaly, Diplome, p. 362 : possesiones... ruthenicales,.. Nussicza et Nereczke vocatas... more el ad insiar Keneziorum valachialium... darnus". Despre
cei 3 Knezi bulgari din ostirea lui Ahtum ducele bulgar din Bnat vezi mai sus,
p. 133, nota 9. D. Bogdan In scrierea citatd, p. 204, spune asupra originei
voevozilor : Ca si chinezatul, voevodatul este una din aceste vechi institujii
slave cari Imprumutate de timpuriu de Romilni, au primit la el o desvoltare
cu totul particulard, nationald, rezultatd din Imprejurdri osebite ale viejei lor

politice". D-sa constatd cd acest asezdmAnt al voevodulni, de g de origind

slavd, nu se IntAlneste la nici un popor slay. lbidem.
3" Bogdan (1. c.), p. 199.
106 Fejer, IX, 3, p. 553, 1366: Si vero communis Olachus aliquem nobilem hominem in publico maleficii inculpans non possit totaliter suam probare actionem, tune probationem ipsam faciat prout potest, videlicet per nobiles aut per Kenezios, aut per communes homines seu Olachus". Maniu. p. 541;

universorum nobilium et Kineziorum nec non aliorum Valachorum". Fejer,

XI, p. 504, 1435: nos una cum juratis et universitate nobilium ac Keneziorum ipsius districus Hazak". Kemeny, p. 300, 1363: coram nobis et regni
nobilibus de comitatu Hunyad ac universis Keneziis et senioribus Olachalibus
districtus Hatzag", etc. Nobiles Kenezii : vezi bundoard Hurm., Doc., 1, 2, p.
331, 1390 : Petrus filius Dees, nobilis Kenezii de Temeshel". Comp. Mihaly,
Diplome, p. 7, nota 1. Inferioritatea knezilor fa Cu voevozii se vede bundoard
din faptul ca, atunci cAnd voevodul luga din Maramures este Insdrcinat a introduce In mosiile sale de care fusesee deposedat de Bogdan rdsvrdtitorul, Intemeietorul statului moldovan, pe Gyula fiul lui Dragos, Iuga convocase pe
toti knezii Maramuresului sl fie fa jd la restituire. Doc. din 1349. Mai jos, Vol.
III, cap. Descalecarea Moldovei.

164

18TORIA ROMINILOR

nite pristavi ai satelor i, In deosebire de nobili, pltiau tributul

alturea cu tranii. Si knezii erau ins uneori scutiti de oarecari
dAri prin o favoare special, bun6oar de quirtquagesima 107
Knezii erau indatorati la slujba militar mai ales pentru
apgrarea granitelor, i nobleta er data' acelora dintre ei cari
se deosebiau prin izbanzi vitejeti. Sunt mai multe urme

trate prin documente despre valoarea rzboinic a knezilor

romni cari erau i ei tot att de aprigi lupttori contra stealnilor, pe cat i de neasculttori fat cu autorittile sub cari
stteau, smnnd in ambele privinti cu superiorii lor, voevozii.
AO un document din 1260 confer dreptul de nobilitate unor

knezi din Sirmium, Romni dup nume : Cretu, Cupisa i Racu,

pentru ajutorul dat lui Bela al IV-lea in ap6rarea lui de puhoiul
ttresc. Un alt do6ument din 1326 arat pe Carol Robert d'ruind knezului Stanislau fiul lui Stan, -moia Stramtura (Surduky) pentru slujbele fcute regelui. Un al treilea document
din 1358 dAruiete lui Socol knezul dou moii pentru vitejia
lui in lupt. Un al 4-lea laud pe un knez pentru brbgtia lui
In luptele purtte pentru eliberarea reginei Maria. Un al 5-lea,
dat de Sigismund, multAmete knezului Dionisie fiul lui Cerca

pentru strAlucitele lui merite in expeditia din Bosnia. Un al

6-lea din 1420 al aceluia rege recunoate marele slujbe ale
knezului Bogdan fiul lui Neculai fiul lui Mgoiu, in lupta de
la Severin contra Turcilor 108. In sfarit un al 7-lea din 1481
intArete lui Teodor knezul stpAnirea pe moia Torok, pentru
credincioasele lui slujbe i anume pentru c' loan Corvin, fiind zdrobit de Turci In campul Mierlei i c'zand de pe cal in focul luptei,
knezul Teodor i-a dat calul lui i l-a scpat astfel de a fi prins" 109.

Am vzut mai sus rolul cel insemnat jucat de knezi In aprarea vadurilor Dunrei i la paza hotarului din spre Moldova llo.

Gat despre spiritul fsvrtitor al knezilor el este iari

adeverit de mai multe documente. Unul din 1358 arat pe knezul

107 Kemeny, 1. e, p. 304, 1387 : In festo beati Georgii quinquagesimam
castellani praescripti castri Mihald per tune constitutam solvere teneantur, prout
de aliis liberis villis ipsorum kenezialibus solpere sunt consueti". Idem, p. 310,
1482: Fidelibus nostris dicatoribus et exactoribus quarumlibet taxarum, cen-

suum et contributionum expositum est nostrae majestati in personis universorum Keneziorum nostrorum in pertinentiis castri Hunyad commorantium
gravi cum querela... qualiter ipsi antiqua libertatis eorum praerogativa requirente, a solulione quarumlibet taxarum exemti fuerint".
1" Hurm., Doc., I, p. 291, anno 1260 r Krecz, Kupissa et Raak"; Mhaly, Diploma, p. 6, 1326; Hurm., Doc., I, 2, p. 53, 1358. Pentru celelalte vezi
textele pAnii la 1420 citate de N. Densusanu, Revoiulia lui Horia, p. 48, nota
1. Pentru ce! din 1420; Hurm., Doc., -, I, 2, p. 511.
100 Hurm., Doc., II. 2, p. 270.
Vezi p. 210 si mai jos, p. 178 Adaogd doc. din 1447 : Hurm. I,
2 p. 731 darul fiicut knezului Dan din Cincis ; 1435, knezilor Dan, Surca 81
Gortosan din SAcele; 1406 lui Dionisie Ciuca din MihMinti. (Hurm., Doc., I>
2, 445). AdaugA I, 2, p. 535, 1426; p. 541,1 427 si p. 683, 1442.

UNGURII

165

Basarab din Carasul Mare si pe alt knez tot Basarab din Carasul Mic atacand si and foc casei knezului Socol (Zokul) care
pierd In acel pojar actul de aruire al regelui pentru mosia
Valea Secasului (Sekaspataka). Un knez Ladislau Lehacescu
-din districtul Mehadiei fuge in 1376 depe mosia Balasnita, in
Valahia, la dusmanul regelui maghiar, Vladislav Basarab, pentru
.care regele ii confisca knezatul
lui Raicu. Alti trei kneji
-valahi : Costea, Stanciul si popa Volcul, nemultAmiti cu dom-

nia ungureasca, fug in Moldova, dupa ce pustiesc knezatele

aor, pentru care sunt osanditi a pierde aceste knezate, pe cari
-voevodul Transilvaniei le trece lui Mihail Basarab In 1435 111
O alta incercare de rascoala este facuta de niste knezi din tinuturile valahe ale castrului Deva 112. 0 rasvratire mai insemnata este acea din 1408 a knezilor (sau voevozilor, titlul lor nu
-este dat) Ladislan, Mihail si Dan cari radica contra lui Sigismund pe locuitorii din regiunea Timiu1ui, land castelul Vylak
-ca baza de impotrivire, si care rascoala este linistita de rege
numai cu greutate112. Asa erau de obisnuite aceste rascoale,
&Ica imputarea lor se face uneori pentru a calomnia si a nenorocl pe knezii nevinovati 114.

Cauza acestor necontenite rasvratiri ne-o d documentul

xaportat de Kemeny : anume greutatea slujbelor militare. Mijdocul knezilor de a kapa de greutatile knezatului erau, in afara
.de rasvratirea si fuga Inca' i uzurparea titlului de nobil. Un document ne spune c mai multi knezi valahi copartasi ai unui
.knezat protesteaza contra. uzurparei titlului de nobil din partea
unuia din ei, ceeace scutindu'l de indatoririle legate de posesiunea knzatului,arunc toata sarcina pe spetele celor ramasi 115.

an Mihaly Diplome, p. 332, 1388; Col. lui Traian, 1874, p. 126, 1376.

Alt nobil, de asta data Lada de Bizere, Roman, fuge la Dan Voevod in

F1433. Hurm., Doc., I, 2, p. 583. Fejer, XI, p. 504, 1435.

112 Kemeny, Knezen und Knezale, p. 313: quod nonnuli populi in districtibus olachalibus dicto castro existentes, malesanis ac frivolis keneziorum
eorum suggestionibtas et consiliis agitati ac inducti, variis sub coloribus se cum
manifesto dicti castri nostri detrimente a solitis castri servitutibus subducere
eonentur".
lu

114

11372.

Hurm., Doc., I, 2, p. 457-459.

Asa pir knezii Ladislau Loan Neacsu. Hurm., Doc., I, 2, p.166,

citat de Hunfalvy, Die Rumdnen und ihre Anspritche, p. 111.

JUn al doilea exemplu de uzurpare a nobilimei din partea unui knez este conitinut in un doc. din 1408 citat dupft Martinus Schwandtner de Radu Rosetti,
Sdlenii ci Sldpelnii, 1907, p. 26, note 2. Un alt doc. din 1377,
Hurm., Doc., I, 2, p. 241, da inai multe amanunlimi asupra incercarilor knemilor de a'si imbunatali starea, ceeace nu se putetk face dect pe calea
de-legilor, de oarece acea legala le era daunatoare. Doc. spune : Kenezii terras,
prate et silvas Keneziatus ipsorum, titulo ex concessione eiusdem episcopi et
eapituli temporaliter tentas et possessa aliis pro lubitu vendere et in filios
heredesque suos... transfundere, ceteros subditos Olachos novis, inauditis que
exactionibus vexare ac damnificare... semet ab onere debite terrestralis subjectionis fraudulenter sub variis coloribus subducere conentur".
115

166

ISTORIA ROMIN1LOR

Slujba cAtre casteluri er cu ant mai grea, cu cat ea el-A

imbinan cu dri indestul de impovAntoare, anume de fiecare
casA din satul sau satele knezului cate 3 groi dare ce era de sigur

garantan i Implinit in caz de lips6 de averea knezului. Afar

de aceasta, quinquagesima din oi, dijma din porci i albine.
Knezii apoi mai datorau o tax regelui cte o marcA de argint
de knezat, dup cum reiese lucrul din un proces intre knezii
Dragon i loan din Riul Alb i Ianusca Basarab i Costea, knezi
din Riuor dela plata acestei taxe. Knezii mai erau datori sil
fac'd i politia moiei lie. AO un kneaz Toma este osAndit in
1342 la gloaba de 3 mrci, pentrue nu adusese fan pe furul
unui cal la vice-comitele din Cara -e.
Cari erau drepturile i foloasele knezilor ? Mai inniu ei
puneau in lucrare un drept de judecan care, de i mai restrAns
cleat acel al voevozilor, trebuia s6 le adue destul de bune foloase legale i pe del6turi, cum era obiceiul in acele timpuri 118rn

A concesia knezatului care familia Mutnuk (Iuga i Bogdan)

asupra unui sat nou aezat, continea dreptul cte judecatA asupra
locuitorilor, exceptandu-se furtul, prd6ciunile i (Wile de foc.
In gall de acest drept dela care tegea foloase prin 1/2 din amenzi, mai erau scutiti de oarecari cfri, precum de insemnata
contributie quinquagesima. Aveau i oarecare privilegii In privinta punatului ; dar dae aveau i zile de clac6 ale nranilor,
cum era in Galitia, nu se poate ti 119. Knezii erau de obiceiu
scutiti de contributii, cel putin unii din ei, precum bun oar
acei din tinutul Hunedoarei. Unii knezi ins6 se v'd supui la
drtri. Scutirea nu era deci un aeZmnt obtesc, ci o favoare 120

Knezatul mai d'Ade i oarecari folosinti asupra pmntului rnai ales de puni i de pAduri ; nu confere insA prin el
insui, nici da dreptul de propriet,ate asupra satului concedat

unui knez. Lucrul reiese cu invederare din un document din

1419 care contine expunerea unui proces intre Romnii Sandu
i Petru cari aran c strArnoii lor : Sn.cin, Neculai i Luca
fiii lui Crkiun, c6ph"taser dela regele Ludovic In 1350 dou
sate romneti : Lipcea i Hernicea cu dreptul de knezat ; dar

c dup aceea ad6osese c5.tre acel drept i pe acel de proprietate,

pretinzAnd la judecata ce se face in Vissegrad, s li se recunoascA
11,1 Hurm

Doc., I, 2, p. 301, 1387 : de qualibet sessione (proprietAli,

case) singulos tres grossos et... quinquagesimam castellanis praescripti castri Mihald solvere sunt consuenti". Ash erh bunh oarA obligat keneziatul luiDobrea
Valachul pomenit in 1394. Ibid., I, 2. p. 354. In ce constau prestAiiile i munca
p. castele, vezi in doc. citat.
117

I, 2, p. 397, 1398. Ibid., I, 2, p. 276-277, 1382.

11i Hurm., Doc., I, 2, p. 246, 1377 : Knezii.... ceteres subditos Vlachos

novis inauditis exactionibus vexare ac dampnificare". Un doc. 1545 vorbeste
de sive" Kenezium aliquem furum deprehensum. Ibidem, II, I, p. 374.
1" Ibid., I, 2, p. 28. Asupra foloaselor celorlalte ale knezilor vezi Bogdan despre knezii romeini in An." Acad. Rom., II, Tom. XXVI, 1903, p. 18 (6),
120 Scutire 1482. Hurm., Doc., II, 2, p. 273.

UNGURII

167

asupra acelor sate nu numai dreptul de knezat ci i acel de proprietate 121. Regele Sigismund intreste In 1387 aceastd despr-

tire a knezatului de proprietate, de oarece prin un document

din acest an, regele ddrueste lui Stefan de Mutnuk, Valahul,
pentru credincioasele lui slujbe, proprietatea mosiei Almafa
pe care Tara atunci o detinuse ca knezat, ldmurind in actul
lui de ddruire cd"i d'd dreptul a se folosi de prnnturile cultivate

i necultivate, de munti si de sesuri, de pduri i de cmpii,

de pAsuni si de poieni si ash mai departe, adec de deplinAtatea

propriettei acelei mosii. Acelasi monarh intreste pe alt Mutnuk (Bogdan) 122 in proprietatea a doud moii, Muciova si Do-

bragostea din districtul Castrului Sebe, pe cari mosii phn

atunci Bogdan le detinuse cu titlul de knez, dandu'i anume

toate drepturile de proprietate locurile cultivate si necultivate,

apele, cursul apelor, muntii, psunele. Tot ash face si Ion Corvin
de Huniade, cnd drueste nobilului Dan, fiul lui Iaroslav din
Ciucis (Klionaka) si fratilor lui : Voicu, Petru, Ciorbea si Ioan,
aceast mosie pe care pnd atunci o detinuse sub numele de knez 128.

S'd nu ne inseldm prin destul de numeroasele documente

cari, spunnd &A dau knezatul, dau inteadevr mosii in deplin

proprietate. Ash un document din 1453 specified 1ntre drepturile unui knezat locurile, arabile cultivate si necultivate, o-

goarele, chi-1-113We, apele, fluviile, pdurile, vdile, viile, cursul ape-

lor si a bale foloase ce se.lin de knezat" 124. Aceste foloase sunt

ns acele ale propriettei mosiei care sunt totdeauna cuprinse
In o astfel de formuld, pe cAnd drepturile knezatului propriu
zis sunt totdeauna mai rdstrAnse : cu toate foloasele, drepturile si pertinentele ce se tin de dnsul" 215, Este invederat e.
in Mihaly, Diplome, p. 186 : ,,tamen quia.., non isolum Knezatum
sdet verum dominium praedictarum possessionum... in perpetuum contulisset".
Cf. doc. din 1350. Ibidem, p. 30. Pentru drepturile de folosinte ale knezilor
vezi pagina precedent.A.
122 Hurm., Doc., I, 2, P. 300, 1387 : Quod nos pro. fidelitatibus serviciis Bogdan Olahi filii Stephani de Mothnuk... quandam possessionem nostram sub ipsius Keneziatu seu ofliciolatu hactenus hbitam, Almafa vocatam,...
pleno lure con/erimus, etc.".
Hurm., Doc., I, 2, p. 356, 1394 si p. 727, 1446.
124
Mihaly, Diplome, p. 369. Comp. p..240 si 245.
196
ComparA formula dAruirei mosiei MutZen si a nobilitAtei, lui loan
Iuga din VizAu (Mihaly, Diplome, p. 482, 1468: Iohannis... Iuga de Vizo...
nobilitatem in possessione Majzen habitam cum cunctis ejusdem.., utilitatibus...
videlicet: terris arabilibus cultis incultis, agris, pratis pascuis, sylvis, nemoribus,
monlibus vallibus, aquis... el omnibus altis")cu acea a knezatului ordinar dat
lui Roman Ladislau fiii lui Sturdza. (Hurn-L, Don, I, 2, p.167,1370 :
Qu od
Roman et Ladislaus fily Sturza fideles Olachi nostri... poss. Mutimuk. sub
nomine Knezatus dudum ibidem locates.... cum omnibus ipsarurn utilitatibus,
juribus, fructuositatibus el pertinenctis universis donaviMus. Cf. formula IdenticA la darea knezatului lui Stan dietus Fejer Olachus) Ibidem, I, 2, p. 68).
Gaud se da pitoprietatea mosiei unui knez innobilat se pune formula cea referitoare la foloasele mosiei. (Vezi mai sus).Documentul din 1468 aratk, daek

nu ne tnsellm, pe cel dintai Sturza din care se trage familia de mai tArzia
din Moldova.

isToniA ZOMINLLOR

168

termenul de knezat este luat in formula MVO ca nepropriu,

de oarece, cum am vzut, aceast insusire a unui individ Ii dadeit

dreptul la jurisdictia imbinat pe atunci cu oarecare foloase

materiale, ins nu la proprietatea
Daruirea mosiei Insi, unui knez, asupra creia el ave
pn atunci numai dreptul de knezat, Il ridia la rangul de-

nobil. El incet de a mai fi knez, cu toate c pastra titlul acesta

deacolo innainte. Jurisdictia pe care el o avuse asupra locuitorilor satului in puterea knezatului, o pune acuma in lucrare.
in insusirea lui de proprietar nobil, randuind pe alti knezi in
locul lui, pentru a se indeletnici cu trebile mrunte ale ocAr-

muirei satului. Knezii romani ridicati la starea de nobili disOreau deci din rndurile clasei lor pentru a 'Mgr* pe acea a
nobililor si a se strnge impreun cu dnsa in sinul natiei cuceritoare.

Knezii erau deci, la inceput, pristavii satelor libere

villae liberae locuite cum vom vedea de iobagionii castrelor

indatorati la slujba militar i, pe lng6 castele, la intretinerea
acestora. Knezii ins czuser impreun cu satele lor in stap-

nirea nobililor, devenind niste subalterni ai acestora. Ei mAntineau ordinea, strngeau drile, ridicau ostirile i fAceau micile judecti dintre oamenii satului 126. De aceast indatorire a
knezilor- erau legate oarecari foloase, dar cari erau departe de a avea greutatea i intinderea acelor alipite de noblet, cauz
pentru care ggsirn pe knezi incercand Me incetare a se lepda
de knezat
apropria titlul nobiliar.
Din cercetarea facut pana ad rezult cA erau dou fe-.
luri de knezi : cei ordinari i cei innobilati cari, cum am vzut,
rmneau knezi mai mult cu numele. Aceast deosebire era
fAcuts intre ei si de dreptul de procedur care stabilia c knezuk

nobil s aibg, in jurm'ntul lui, valoarea unui nobil, pe cAndi

oamenii de rnd documentul explicA, adecA Romnii nu'
erau primiti &cat pentru % de parte, adia. % de nobil in procesele cu cojurAtori 127.

Concesia knezatului era sau timporar sau ereditarg. Se.

vede a ea era mrginit la viata knezului pe mosiile particulare sau ale episcopilor, i c era dimpotriv ereditar pe do-meniile regesti.

11. Ce eran knezii pe mosille nobililor, se vede bundoar din documental-1

regelui Vladislav prin care dbrueste lui loan Corvin de Huniade molla Bosardin Banat cu toate satele el tinute de knezi. Hurmuzaki, Doc., I, 2, p. 666,.
1440: cum cunctis eiusdem villis tenutis kneziatibus".
1" Hurm., Doc., I, 2, p. 120, 1366: unusquisque Kenezus per nostras.
litteras regales in suo Kenezatu roboratus pro uno oero nobiii acceptetur ; com-.
munis autem Kenezius pro Witte lidei unius lertonis computetur et conummes.
bomines seu Otahi reciplantur pro hominibus fidei medii fertones in approbatione:

prenotata".

IINGURII

169

Un documentat citat mai sus care convine plangerile unui

episcop contra uzurparilor knezilor, arata intre aceste uzurpari
incercarile knezilor de a transmite foloasele teritoriale alipite de knezat copiilor i mo0enitorilor ; regele insa adaoga'
-c se obipuete asemenea transmitere de motenire a knezatului, numai In posesiile rege*ti 122. Si se intelege de unde provine

aceasta favorizare speciala incuviintata knezilor regeti. Era o

compensare pentru greutatile mai mari alipite de aceste kne-zate, prin indatorirea slujbelor i darilor la castele ; apoi era
totodata pentru rege un mijloc de asigurare a perpetuitatei
acestor slujbe 129.

Knezii erau adeseori insarcinati cu impoporarea unor

locuri pustii. A regele Carol Robert d'aruete knezului Craciun

,(nobilitndu'l) mo0a Bilka, pentruc fiii lui adusesera oameni
pe mo0ile nelocuite pana atunci : Lepeca i Hernicea, cari moii
s asculte de acum inainte de ei ca de knezii i stapanii lor 130.
Alt document contine scutirea knezilor din Hateg : Stanciul,
Berivoi, Dragomir i Vlad, de toate darile i slujbele knezatelor lor, pentruca impoporasera satul Poiana lui Achim (Vaskapuk) 131.

Impartirea knezilor in cele doua clase : ordinari i nobili,

explica stangerea acestui aezamant primitiv politic al poporului
roman. Cei pe cari insusiri sufleteti superioare sau alte forme
-ale intamplarei, ca norocul sau imprejurari fericite, Ii inaltaser

in rndurile nobililor, disparur impreun cu ei, fie in coborirea catre Muntenia si Moldova, fie in sinul natiei ungureti ;

-cei mici insa cari ramasera in mijlocul iobagilor pe cari Ii ocarmuisera, impartasira vitriga lor soarta, stangandu-se prin saracirea i decaderea materiala, morala i intelectual a poporului,
cum se stange o candela' sacatuit de untdelemn.
Document din Hurmuzachi, citat mai sus : Alios (Kenezos) in aliis
disrictibus olachalibus tanquam pertinenciis castrorum nostrorum regalium in
prehabItis eorum Keneziatibus relinquere et in f ilios filiorum confirmare consuevimus".

12 Sunt foarte numeroase documentele prin care regii conferk knezate

-ereditare : Kemeny, Magasin, II, p. 306, 1361 (Hurmuzachi, Doc., I, 2, p. 68):
Kneziatum medietatis euiusdem possessionis olachalis Ozon vocatae in... Maramarosiensi quem Kneziatum prius Stan dictus Fejir Olachus conservare dignoscebatur,... filiis Locolloi eorumque filiis et posteritatibus universis, sub
eisdem... utilitatibus quibus... Stan eundem conservasse donavimus". Alte documente vez! In Hurmuzachi, Doc., I, 2, p. 167, 1370 (knezul Sturza), p. 196,

1372 (knezul Neacsu); p. 300, 1387 (knezul Petru fiul lui Desu): ut etiam
inantea ad ipsam serviciam eo magis animentur" ; p. 354, 1394 (knezul Dobre Olahus filium Iwan de Lesnek"); p. 428, 1404 (knezil Kenderes, Barbu
si Costea), p. 436, 1404 (knezul Bogdan de Muthnuk), p. 461, 1408 (knezul
Gheorghe), etc., etc.,

"0 Mihaly, Diplome, p. 30, 1350 : tanquam Knezios et senlores vestros

in medium vestri acceptando... tanquam aliis Kineziis predecessoribus ipsorum
.obedivistis.

131 H irmuzachi, Doc., 1, 2, p. 461, 1409.

170

18TORIA ROMAN1LOR

Dreptul ol*nuelnie.

Paralel Cu aceast organizare ori-

ginal'a a poporului roman sub voevozi vi knezi, cari se pAstraser

din vechime, ca nivte aez'aminte folositoare insuvi cuceritoritorilor, afram pe Romnii de peste munti regulati in daraverile
lor prin un drept obinuelnic valah.
*tirile mai amnuntite ce le avem asupra acestui vechiu
drept, arAtat de documente ca drept romdnesc

jus valachicum

sunt cuprinse in documente polone. Prin veacul al XIV-lea

regii poloni cgutau s atrag colonii romne din Transilvania,
In Galitia, spre a spori poporatia Orei. Ei ddeau privilegii
celor ce vor coloniza locurile pustii. In 1378 se face cea dintaiu

pomenire a dreptului romAnesc cu prilejul privilegiului dat

de Vladislav, principe de Opolia in Galitia, lui Ladomir Moldovanul, asupra campului Godle ca

faca" sat dup dreptul

moldovenesc.

Alt privilegiu, al doilea in data', este din 1424, dat de

Boleslav, knez al Cernigovului, lui Vlad Dragoerinovici care

capta in dar satul (de astdat avezare locuita) Cosovo cu
movilele, cu ar6turile, cu fanetele, cu luncile, cu Ovunele, cu
apele i cu izvoarele lor, cu riurile, cu praiele, cu fantnele,
cu heletaele, cu bltile, cu mocirlele (pentru immuiat cnepa),
cu toate apele curgRoare vi sttRoare, cu pa' durile, cu dumbeavile, cu pclurile negre (dese) cu lemnele talate (lemnul uscat),

cu stejerivurile, cu mesteeaniurile, cu stupii din arbori (scorburi de copaci), cu priscele, cu tufiurile, cu slciile, cu dealurile mari i mici, cu Valle vi cu lovitele de fiare i de pevti"
o bogatie de enumeratie in adevAr uimitoare vi pe care am trecut-o numai de curiozitate, spre a se vede ce spornici erau
la vorb, chiar unde nu trebui, oamenii acelui timp. Locul
ins6 interesant pentru chestia dreptului romnesc vine dup
aceast5 fantastica" enumerare : iar acest sat sus numit are s
ne dee, dupd dreptul moldovenesc, veniturile ce ni se dan dela
plaiuri i anume : de fiecare Oran cate doi grovi levevti
In Cracovia, pe fiecare an ; deasemenea mai sus numitul Vlad

are s6 ne slujasca pentru acest sat, cand vom ave nevoie,

cu o lance i cu doi arcavi" 132.

Document ele posterioare poloneze dau mai multe amil-

nuntimi asupra indatoririlor knezilor colonizatori vi a drepturilor lor fat de sAtenii adui de ei. Adeseori se pomenevte dreptul

valah. A knezul roman avea o bucat de pAmnt, moara vi

cravma, dreptul de prisaca', acel de a face iazuri vi pescu petele,

a retine pentru el a treia parte din gloabele impuse cum i o

Ambele documente publicate din nou de I. Bogdan, dupd original

In chip corect In Indaloririle militare ale knezilor si boierilor moldoveni In .Analele Academiei romane, II, Tom. XXIX, 1907, p. 614-616 (2-4).

UNGURII

171

parte din (ladle incasate pentru principe. Indatoririle knezilor

constau in adunarea darilor regesti i slujba militara.

Tranii aveau, dupa documentele poloneze, ate o intindere de pamnt mult mai mica ca acea a knezilor ; aveau
dreptul a tineA vite, and o zeciuiala din ele sau din productele lor ; faceau cateva zile de munca pe an knezului ; plateau
contributiile catre rege, fiind scutiti de ele numai pentru catva
timp, dupa infiintarea noului sat. In timp de razboiu darea
se adaog, si mai erau indatorati a face caraturi i alte munci
manuale in slujba ostirilor. Mid se dade taranilor mai mult
pmnt decat li se cuveni dupei dreptul valah, atunci se inmultiau i indatoririle lor. Locuitorii satelor romanesti colonizati in Galitia aveau in sfarsit dreptul de a fi judecati dup

.obiceiul romtl nesc, conform sistemului timpului, a respectului

dreptului personal, care face ca i coloniile germane sa fie judecate dupa dreptul german 133.
Se naste acum intrebarea : daca toate aceste dispozitii

apartineau dreptului obisnuelnic valah, sau daca nu cumva

mai multe din ele erau concesii i dispozitii speciale, luate nu

numai in privinta Romnilor, ci in deobste in acea a tuturor
colonistilor, i atuncea ar fi de nevoie a se alege, din aceste
dispozitii, acele cari se tineau de dreptul romneac i acele cari
erau strine de el 134.

Deosebirea este aproape cu neputinta de stabilit, i trebue

sa ne multamim cu oarecari indrumari date de documente.

Asa judecal a taranilor se face de knezi ajutati de alti oameni
buni i batrni, cum spun documentele unguresti mai noue,
anume gloabele pentru -abateri se impuneau dupa normele
dreptului romnesc. Tot acest drept hotar veniturile cuvenite regelui de la colonisti i aici sta autonomia indestul de
mare a satelor romnesti.

Tot dupa normele dreptului special valah se hotar

echivalentul in pamnt pe care regele sau knezul il puneA la
inamana tranului. Aceste regule culese din documentele Poloniei, cu anume aratare ca apartineau dreptului valah, vor fi
fost puse in aplicare si in U,ngaria, des nu sunt pomenite in
actele din aceasta tara. Alte regule luate din documentele unguresti insasi sunt bunaoara acea privitoare la taxa de pia-tit
pentru mostenire i cart, dupa dreptul valah, er de un vitel de
i33 Vezi amdruntimile In Radu Rosetti, Pdmdniul, Sdierdi
1907, p. 56-70; unde sunt citate toate documentele.
134 Asupra acestei chesti si a altora multe, vezi lupta cea omerica incinsd
intre R. Rosetti g G. Panu (cel prea timpuriu emit stiintei), In G. Panu, Cerceldri asupra starei feiranilor, 1910. R. Rosetti li rdspunde prin articolul O %resiune publicat in Via(a Rom. Panu replied prin volurnul sdu Incercarea de misfit icare, sfArsit Cu putin timp Inaintea mortei lui in 1910, lar Rosetti rdspunde
din nou In Viaja Ronuineasca, 1911, No. 6. si 7 Penlru adevar i dreplate".

172

ISTORIA. ROlLABILOR

trei ani sau un bou CUrAtit 136 In procedura care, ca i fondul

dreptului aplica tot normele valahe, se aduceau dovezile, se
alegeau juratii 136, se ateptau trei termeni de judecata, cand
cel chemat nu venia, innainte de a se hotari pricina, i alte chestii de procedura nespecificate mai de aproape 137. Reclamatiile
de iobagi mai ales se judecau dupa dreptul romanesc 138 Tot

dui:A dreptul valah se urmau In Transilvania i punerile in

posesie a moiilor atigate prin judecata. Mai multe documente spun ca confirmarea sau introducerea In stapanire s
se faca sub conditiile i drepturile de posesie obinuite In districtele Romanilor. i juratorii se dadeau tot dupa vechiul
drept romnesc 133.

Congregatiile. Mult mai insemnata pentru caracterizarea

situatiei politice a poporului roman, era Impartairea lui la adu.
narile sau dietele numite in documentele ungureti congregationes

cari puteau fi sau tinutale, chemate de comitii ti-

nuturilor, sau obteti ale intregei tri sub preidentia regelui

sau a voevodului Transilvaniei. Astfel de State generale sau
de convocari ale nobililor sau ale nobililor i knezilor se indeletniceau cu felurite treburi; cad despartirea ce s'a pus astazi
intre autoritatile ocarmuitoare i cele judecatoreti nu exist
pe acele vremuri. Se Intelege Insa c judecarea proceselor era._

treaba cea mai obinuita a acestor adunari cari uneori sunt

aratate ca chemate anume pentru impartirea dreptatei. Gasim

bunaoara congregatia generala convocata in 1291 in Februarie

22, Indeletnicindu-se i cu chestii monetare, de ocarmuire,
duirea darilor, i cu cercetarea unui proces 140.
Documentul care a preocupat cel mai mult luarea amintea istoricilor i In jurul caruia s'au incins desbaterile cele mai
patimae intre partizanii acelor ce sustineau ca poporul roman
se bucurase de drepturi in trecut, i protivnicii, Sai i Unguri,
cari sprijiniau parerea c ei fusesera in totdeauna o turma de
robi furiati odata cu Tiganii In Transilvania 141, este acel pri111 Duliscovits, 1. c., II, p. 21, 1493 : si aliquem Keneziorum sive Valachorum mori contigeret, antiqua eorum lege et consuetudine vitulum... exi-

gatis".

1" Pesty, 1. c., III, p. 138, 1500 : lure volachiae coram nobis probare
potuerunt. Idem, p. 145, 1500: certos probos nobiles vires iuxta ritum volachiae eligant".
"1 Doc. Nigdrwlui In Col. lui Tratan, 1882, p. 10, 1556: Tribus terminis ab consuetudine observatis (eri vorba de o judecatii !titre Romani). Comp.
Mihaly, Diplome, p. 34, 1345: ab justitia consueta more Valachorum exibere"._
111 Col. Kemeny reprodus de Transilvania, V, 1872, p. 42: olachaly justitifie complementum preberi postulassent".

111 Hum., Doc., II, 2, p. 19, 20, 22: sub eisdem condicionibus... qui-

bus.., in districtibus Valachorum... donan i consueverunt" ; 1478, Ibidem, p. 248._

u. Teutsch und Firnhaber, p. 139.

141 Ash sustine Hunfalvy.

UNGURII

173

vitor la o aln congregatie tinuta la Alba-Iulia In acela an 1291.

In acel act se spune anume c ea fusese convocan, compusa

fiind din toti nobilii, Saii, Secuii i Valahii din partile Transilvaniei, pentru a se reforma starea acestora, i ea In aceasta
congregatie se sculase magistrul Ugrinus, reclamand dou moii

ale sale : Fagaraul i Sambata ce'i fusesera luate fan drept.

Dupa' o cercetare fcuta de regele Andrei cu acei nobili, Sai,
Secui i Valahi, moiile au fost restituite magistrului Ugrinus 142.

Documentul de care ne ocupam spune lamurit doua lucruri :

1) di congregatia fusese chemata nu numai pentru cercetarea
procesului magistrului Ugrinus care numai se folosise de (lama

spre a se scul In mijlocul ei" i a'i reclama moiile ; 2) ca

se convocase la ea nu numai cele trei natii privilegiate ale Transilvaniei ci i a patra natie, aceea a Romanilor care fu degra-

data mai tarziu la rangul de popor supus, tolerat i mantinut

In tan numai spre folosul celorlalte. i reprezentantii poporului
Romanilor nu sunt chemati In aceasta congregatie numai de
forma ci ca elemente active ale adunarei, de oarece ieau parte
la hotararea procesului lui Ugrinus. Documentul inn spune
ca au fost convocati pe langa celelalte natii : Saii, Secuii i
Valahii, nu Ungurii, ci nobilii. Am vazut Ins ca In clasa nobililor Transilvaniei erau i multi Romani, a c poporul romnesc er reprezentat In congregatie prin doua din elementele sale : nobilii lui i Olahii de rand.
Se credea de aparatorii situatiei mai infloritoare a Romanilor, ca acest document en singurul act pe care se pute
sprijini imparnirea Romanilor la ocarmuirea Transilvaniei ca
natie, deci cu drepturi egale acelor ale natiilor declarate mai
tarziu de singure stpfine ale acestei tari. De atunci insa t i pana

astazi s'a mai dat la lumina un numar de alte acte de acelai

fel cari dovedesc, c Romnii i mai ales clasele Mr mai superioare, precum nobilii i knezii, erau adeseori convocati, fie
numai ei, fie iarai In unire cu reprezentantii celorlalte na!ii,
In adunarile obteti ale Transilvaniei.
Voim s reproducem aranrile acestor documente cari sunt
cel mai mare sprijin in dovedirea situatiei juridice a poporului

142 Teutsch und Firnhaber p. 167, 1291 Martie 11: No ',Andreas

quod cum universis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis in partibus Transilvanis apud Albam Iule pro reformatione status eorundem congregacionem cum
iisdem fecissemus, de consilio omnium prelatorum et baronum regni nostri, eo
tempore nobis asistentium, niagister Ugrinus suas possessiones Fugros et Zumbalhety vocatas, iuxta fluvium 011h existentes, asserens a se indebite alienatas,
surgendo in ipsa congregacione nostra sibi per nos reddi et restitui postulasset..
Tandem nos de facto dictarum possessionum magis clarifican i volentes, utrum
ipsius magistri Ugrini fuerint, nee ne, ab eisdem nobilibus, Saxonibus, Syculis
el Olachis diligenter inquiri fecimus si dicte possessiones ad ipsum magistrurn
Ugrinum dinoscantur juste et legitime pertinere, etc."

174

ISTORIA ROMINILOR

roman, situatie ce facea din el un element politic al tarei,

care numai cat mai tarziu, prin silnicii i nedreptati, a fost prefacut in adev6r in o turma de robi.
Innainte de a reproduce docurnentele constatatoare ale
tinerei si altor congregatii obqteti cu popoarele Transilvaniei,
cuprinzand si pe Romani, cleat acel din 1291, sa trecem In
revista impartasirea Romanilor la congregatiile finutale cad erau
In principiu tot ant de Insemnate ca i cele generale, de oarece

si ele tinteau la activitatea cea mai de sama, poate chiar i a

adunarilor generale, anume impartirea dreptatei.
Mai intaiu citam ufi docu,ment din 1357, care vorbeste
de congregatia tinuta la Turda eh nobilii, Sash, Secuii i alli

oameni 143. Rostirea, desi nehotarita, se refer% evident la Valahi.

Un document din 1317 contine aratarea unei congregatii speciale Warta de magistrul Dausa comite de Bihor i Zobolc, cit
nobilii i oamenii comuni din zisele comitate, in scopul hnpartirei dreptatei 144. Intre nobili erau fra indoiala i Romnii
din Maramures si tot de acelasi neam erau i oamenii de rand
chemati de comite. Un alt document din anul 1363 raporteaza
judecata facuta innaintea voevodului Transilvaniei Petru
innaintea nobililor regatului din comitatul Hinedoarei si innaintea tuturor knezilor i nobililor romni din tinutul Hategului", dovedind astfel en la aceste judecti luau parte nu numai
nobilii dar si knezii, adeca clasa cea mijlocie intre nobilii i taranii romani. Un alt document din 1370 contine iarasi judecata
unor iobagi invinuiti de crime si cari sunt osanditi la pierderea
paman ului lor inteo congregatie tinut de palatinul Ladislau
dux Opulye", in comitatul de Caras, cu nobilii i alti oameni
de once stare si conditie din acel comitat. Carasul este insa un
tinut romnesc ; prin urmare luau parte la congregatie nobili
alti oameni din poporul roman. In 1391 Neculai Banul Severinului convoaca pe nobilii si pe knezii districtelor romanesti Sebe, Lugo, Caran i Comiat ca sa judece procesul dintre
knezul roman Bogdan de Mutnuk cu orasenii din Caransebes,

pentru o parte din pamnt de langa Timi. Aceasta congregatie era intermediara intre cele tinutale si cele generale, de

oarece se intrunesc elemente judecatoresti din 4 din cele 7 scaune

ale Banatului. Tinuturile Banatului liind absolut romanesti,

Hurm., Doc., I, 2, p. 45, 1357 : ab omnibus Nobilibus Siculis et
Saxonibus, aliisque homini bus, in tribus congregationibus Thordae celebratis".

"4 Fejer, VIII, 2, p. 98, 1317: Magister Dausa comes... in congrega-

cione nostra speciali quam coram venerabili patre domino Emmericho... et coram
nobilibus et conununis hominibus comitatuum praedictorum... causa justicia fa-

cienda, celebravimus". Comunes homines nu erau cleat RomAnii numiti totdeauna Olachi, Walachi In documentele unguresti, In unul din ele chiar Olachi
Romani (Hurm., Doc., I, 2, p. 97, 1345) ceeace nu poate Insemna altceva deeSt
lor national de Rom6n.

UNGURII

175

urmeaz c nobilii i knezii convocati de Ban erau Romani,

ceeace se vede i din faptul ea' erau convocati in ea knezi,
stitutie absolut romneasc 145 Alt congregatie tinutal se adun in 1410 in tinutul Beiuului, compus de ast dat numai
din knezi romni, ca s judece procesul dintre Bogdan i Merideu deoparte, Moga i Serban de alta 145.
Tot o congregatie mai mare a Banatului prezidat de
castelanul din Orova, i compus din knezii i nobili romani
din cele 4 districte, judec procesul oraplui Caransabe cu nobilii i knezii din comuna Mutnuk pentru nite pmnturi i
psluri de lang' apa Mutnuk 147 Alta congregatie a nobililor, a
knezilor i juratilor districtului Hateg tinut de Ladislau Ciac,
voevodul Transilvaniei, judec procesul de trdare a celor trei
knezi : Costea, Stanciul i popa Volcul cari ii pustiiser kne-

zatele i fugiser in Moldova, osandindu'i la pierderea acelor

knezate, pe cari voevodul le druete lui Mihail i Ioan Basarab
(alti Romani din comuna Riuorul, ca multumit pentru slujbele facute contra Turcilor i mai ales pentru moartea cu vitejie a tatlui lor in acele lupte 145. In anul 1439 gsim o alt
congregatie tinut de comitii timieni cu universitatea nobililor i a knezilor romni din tinutul Sebeului, care reabiliteaz6 pe Romnul nobil Lado de Bizere de invinuirea de tea.dare ce i se adusese. Parerea este intrit cu pecetile nobililor
tot Romani : loan de Mutnuk, loan de Macica i Ioan de
Bizere 145.

Dup ce am gsit pe Romani luand parte la congregatiile tinutale, unele din ele ingloband chiar mai multe tinuturi,
s tTecem acuma la cele cateva documente cari pomenesc congregatii generale in felul aceleia din 1291 care nu este deci
gura in care s'ar pomeni Romani fare elementele ei alcAtuitoare.
Dou din aceste documente se raport la Banat, pomenind de astdat de nite congregatii generale ale acestui ducat,
tinute cu nobilii brbati judeatori i cu toti vecinii i conlocui145 Hum., Doc., I, 2, p. 164, 1370 si p. 340, 1391. lbidem, I, 2, p. 73

1363: coram no bis et reg,ni nobilibus de comitatu Hunyad ac universis Kenezip

et senioritms olachalilms districtus Haczak comparendi assignassemus".
148 Ibidem, I, 2, p. 469, 1410 : universi Kenezii et jurati depertinenciis
eiusdem Belenes (Beius).
141 Ibidem, p. 508, 1419: Nos Sigismundus de Losonch etc. castrorum

Orsva Myhald, Sebes et Sydowar castellanus una cum Nobilibus et Kenezs,

Sebes, Lugos, Karan et Komyath, causas cunctorum coram nobis litigancium".
148 Ibidem, I, 2, p. 592, 1435: Nos Ladislaus de Chac vayvoda Transylvaniae... una cum juratis et universitatae nobilium ac Keneziorum ipsius
districtus Hatzak". Comp. mai sus asupra acestor kneji rAsculati p. 165.
148 Ibidem, p. 646, 1439 : Comitis Themesiensis universitas nobilium et
Keneziorum districtus Sebes in modum proclamatae congregagionis". Asupra
lui Bizere vezi mai sus, p. 157, nota 82.

176

is CORM ROMA NILOR

torii celor 7 scaune valahe adunati in congregatie generala 155.

In 1428 Sigismund regele Ungariei i imprat al Germaniei

tine in Myhald o congregatie general'a a Transilvaniei convocAnd in ea nobilii i knezii districtului Myhald in care sculandu-se in mijlocul ei" (aceiai rostire ca i in actul din 1291)
Stefan fiul lui Radoslav, Raiu i Dobrea, knezi din Keralmezy,
cer dreptate contra lui Deu i Ladislav fii lui Petru i altii,
pentru moiile Zablanita i Zalyn. Dup ce ascult pricina, regele spune c' noi, luAnd sfat dela acei jurati, asesori i nobili
nu mai putin i de la knezi" am dat acele moii lui Deu i Ladislav fiii lui Petru 151. Dei congregatia pare a fi tinut numai
cu nobilii i knezii tinutului Myhald, ea este numit genera1.4
fiind prezidat de regele insui, i acesta este puntul insemnat,
fiindc'd autoritatea supremI a Statului lucr impreunA cu nobilii i knezii romni la restabirea dreptatei. Alt document ;
care indic6 i el participarea Romnilor la o congregatie generar dei nu'i numete pe fat este acel din 1356 dat de Andrei voivodul Transilvaniei care convoac' dieta la Turda, spu'And cri in acea congregatie obteasc vor lu parte, pe l'Anga'
universitatea nobililor, i oameni din once treapt i stare a
prtilor Transilvaniei. Intre nobili erau MI% indoial o majo-

ritate de nobili romni, iar ceilalti oameni de once stare i treapta

ce puteau ei fi alta deckt poate i Sai, i Secui, dar de sigur

Romni? Congregatia judecase un proces intre mn'astirea
juluii un nobil, probabil ungur, Marton, fiul lui loan de Kalyan 152.

In afail de aceste intruniri. ale nobililor romani pentru

a pune la cale afacerile trei, in care intruniri ei indepliniau
de obiceiu i rolul de judecAtori, mai intalnim pe nobilii romni
delegati de voevodul Transilvaniei ca judectori randuiti anume

pentru cercetarea unei pricini. A loan Zapolia insarcineaz

pe nobilii roinni Racial de B3.rbatviza (riul Barbat,) Stanciul
de 111igned (Stanciul din Mteti), Dionisie din Pestyn (din

50 Paity, 1. c., p. 61, 1431: Iohannes de Hunyad nobilibus viris judicibas nobilivaz septem sediurn oalachalium, universis vicinis et commetaneis praescripti castri ceterisque nobilibus comprovincialibus praescriptoriim septem sedium
vaIazhicalium in eaniem sedem nostram Dudiciarium ,per modum proclamte con-

gregationis generalis". Idem, p. 63, 1452: ad oppidum Seves vocatum, sedem

scillicet juliciariam principalem septem sedium nobilium valachicalium, more proclamate conyregationis generatis".

in Harm., Dic.,

I,

2, p. 553, 1428: Nos Sigismundus... rex memoriae

commendamus quod in congregacione nostra generali universitatis nobilium, Keneziorum que ac alterius status, districtus nostri Myhald, vocati, in oppido nostro similiter Myhald... per nos celebrata, Stephanus... de aliorum medio personaliter
exurgendo
Igitur nos eorundein juratorum, assesorum et nobilium nee non
Keneziorum assumplo consilio".
152 Ibidem, I, 2, p. 43, 1356: Nos Andreas vayvoda transylvanus et
comes de Zonuk... in nostra congregatione generali untversitati nobillum et cuiusuts
status et condicionis hominibus pants Transiluanue... Thorda celebrate.

ITNGuRii

177

Peteni), Petra din Riul Alb i Ladislau din Ruzor (Vlad din
Riu,or) ca judeatori pentru imprtirea mo0ilor intre Romnul
Candrea (Strbunul familiei ungureti Kendefy) fiil popei Vlad

din Siret i fratii lui 153, Tot a st lucrul cu numirea din 1464
a judeatorului din Ortia, Matei, fiul judeatorului Vladislav,
ales cu invoirea intregei comunitti adea. a Sa01or, Ungurilor i Valahilor 154.

Orgauizarea militari a poporului romin.

Rom.nii pe cari

ti gsim mai trziu cu totul indep'rtati dela portal armelor,

sub pedeaps chiar a pierderei mnei drepte, in caz de nesupunere la aceast oprire, numrau in vremile cele dintiu ale
stpanirei maghiare, o clash' bogat de militari, nu numai in
straturile lor mai superioare : nobilimea, voevozii i knezii, dar
chiar i in cele de jos, in massa cea mare a tkanilor. Despre
rolul militar al nobilimei, voivozilor i knezilor, ne-am inde-

letnicit mai sus. Ne trage acum rndul a expune 0 pe acel al

clasei trneti.

Tranii in pktile de peste munti alatuiau, ca i acei din

principate, dou feluri de sate : de acele libere (rAze0i i monenii de dincoace) i de acele supuse nobililor, mnstirilor sau
knezilor innobilati. Cei liberi triau mai mult pe domeniile regeti, mai ales pe lng castelele i cettile numeroase ale trilor

de peste munti, cari aveau pe lng tria lor fireasa nevoie

.0 de unele lucrki omeneti, pentru a se pute apr de necontenitele nvliri ce cdeau asupra lor. Erau ins i sate de trani liberi pe lng6 propriettile nobililor 0 ale mnstirilor.
Tranii supu0 purtau numele de villici lar cei slobozi acel de
iobbagiones, iobagiones castri sau castrorum.

Ina. din 1260 se pomenesc multi Valahi in otirea dus.

de Bela al IV-lea contra regeluiBoemiei Ottocar 155. Un document din 1275 arat pe mai multi iobagi din FIgra, tar
margine 0 expus la lovituri, rklicati la rangul de nobili pentru
slujbele purtate de ei in rzboiu. Un altul din 1287 innalt pe
iobagul Dionisie de lng5. castelul Ung la noblet, pentru vi-

tejia lui in lupta cu Cumanii. Un al treilea din 1301 ordon.

Incetarea apAsrei tranilor romni din Odorheiul secuiesc i
scoaterea lor de sub jurisdictia knezului lor, pentru a putea
"3. Hurm., Doc, II, 3, p. 268.

134. Hurm., Doc., XV, 1, p. 60: Mathaeum... voluntate, cum totius sedis
scilicet Saxonum Hungarorum et Vialachorum decrevimus eligendo nostrum
in judicem".
333. Fejer, IV, 3, p. 21, 1260: innumeram multitudinem I nhumanorum
hominum Cumanorum Hungarorum et diversorum Sclavorum, Si culorum quoquc ct Valachvam, Bezzeninorum et Ismaelitorum gessimus".
A. D. Xenopol.

Istoria RomanDor. Vol. II.

12

178

'STOMA ROMANTLOR

mai bine indeplini indatoririle lor militare la castelul regese

din Odorheiu 156.

Iobagionii nu eran tinuti a indeplini alte slujbe deceit

acele militare. Registrul de Varad dintre anii 1201 si 1235 contine notita c Petru iobagionul castelului Borsod voia s:ri oblige
pe Castrenzii acelei cetti a pzi inchisorile, la care ei rspun-

ser c nu ar fi indatorati cleat a merge la rzboin, iar nu la

prestarea unei astfel de slujbe" 157. Iobagioni ai castrelor sunt

amintiti foarte des in documentele timpului care pomenesc

despre indatoririle militare ale Romnilor 158 Asa un document din 1383, actul de impkare al Rornanilor cu Saii, Inda-

torete pe cei dintaiu a phi muntii dela Tlmaciu OA la

Scenii". Alte documente coboar acest rol al Romnilor mult

mai adnc in timpurile mai noue. Asa unul din 1427 aminteste
indatoririle Romnilor din tinuturile romnesti de lang cas-

telul Deva, la slujbele manuale trebuitoare pentru pstrarea

lui, precum radicarea de intrituri, sparea de santuri, terea
lemnelor, dup vechiul i ludabilul obiceiu. Alt document raportat mai sus vorbeste de indatoririle Romnilor din Banat
intru aprarea vadurilor Dunrei contra deselor n'vliri ale

Turcilor 159. In 1456 gsim pe Episcopul Matei al Transilvaniei

c' dli voevodului Romnilor din satul GArb'ul o mosie a manAstirei, cu conditie ca voevodul s'A mearg in oastea Episcopului in expeditiile ce ar face. Se intelege c voevodul comand
cistirea romanease ridicat din acel sat 160. Alt document din
1462 vorbeste de datoriile knezilor si oamenilor de rand din satul
Bereg de a face paza &Are hotarul Moldovei precum i cercetri

in'untrul acelei tri. Un al 5-lea document din 1452 invit pe

Romani a face slujbele la castelul Huniade dupil cum a urmat
pan atunci. Exist din 1554-1556 o list a comunelor romAnesti care indeplineau aceast slujbA militar', arAtnd un
numAr de 51 de sate cu 1642 de iobagioni militari. Un alt document din 1551 vorbeste de iobagii din comitatul Bihorului
cari nu ar pute verd la radicarea cettei Solnocului din cauzil
cA abia intorsi din rAzboiu nu se odihniser, si apoi fiinded tre-

151
Hurm., Doc., I, p. 327, 1265: Iobagionum el condilionarii de Fagarasch in cetum et numerum liberum servientiuin etnobilium regni nostri accepimus". Ibidem, p. 430, 1287 : de iobbagionatu eximemus et nobilitaverimus
in medio baronum nostrorum". Alai vezi si p. 553, 1301.
Endlicher, Monumento arpadiana, p. 642, art. 40, ad belligerandum,
non ad carceres custodiendum".
Ibidem., art. 102 P. 664 Castrenses de Zathinar" ; art. 144 : universos caslrenses de Bihor" (Satu mare si Bihorui sunt romanesti).
1" Mai sus p. 157, nota 79. Comp. Hurm., Doc., I, 2, p. 281, 1383
...Valachi custodiam servandam in omnibus Alpis". Vezi si Kemeny, Magasin,
II, p. 315, 1427.
160 Kemeny reprodus de Transilvania, VI, 1873, p. 115, 1450 : Nostri
Nicolais Wayvoda Walachorum nostrorum de Olah Gorbo.

UNGURI1

119

buiau s ingrijascg de lucrurile de nevoie pentru hrana lor, a

sotiilor i copiilor lor 161. In sfrit un act cu mult mai nou, din

1664, ordon din partea Anei Bornemisa ca Romnii Sandru,

Candrea, Stanciul i Stoica s fac slujbele datorite la castelul
Fgraului 162. Tot la aceast nrelungire a existentei iobagionatului militar Ong In timpurile mai dincoace, duce un document din 1535 care enumr pregtirile rzboinice pe care erau

datori s le aib aceti oteni, anume cei cu 6-8 boi, un arc

i 32 de sggeti, cei mai sraci o lance i o secure, iar cei mijlocii i un scut. Ain dispozitie din 1552 edict ca iobagii cari
vor ave. moii (erau deci printre ei proprietari de pmnt)
aib ate o puc6, un scut, o sabie i un arc cu 32 de sgeti 163

Potrivit cu acest rol militar, iobagul se bucur de o situatie incunjurat de cinste. Un document din 1362 osndete
pe un iobag care jignise liberttile Bisenilor la pierderea tuturor avutiilor, a cA nici el, nici urmaii lui s nu se mai
poat bucur de onoarea iobagionatului" 164 Acest document
ne arat totdeodat eft' pozitia de iobag era legat de &MIAnirea de prunnt, de oarece osnditul pierde aceast. onoare
()clan cu pmntul lui. Crsim apoi pe un trimis al regelui &Are
dinafar, desemnat ca iobag 166. Ct deosebire de ceeace

ajunge a fi termenul de iobag In timpurile mai noue, un termen de dispret i de car% aplicat unui popor Intreg cAzut In
cea mai degrAdAtoare robie

Conditia de sam a iobagilor In vremile vechi Ii fAceau

foarte Indr.zneti. Ei cutezau s ocupe pmnturi de ale nobililor, de unde trebuiau s4 fie izgoniti cu puterea 166.
Indatoririle militare ale iobagilor erau mai grele la inceput pe domeniile regeti, decat pe acele ale nobililor. Deaceea
iobagii i cu knezii lor se Incercau s scuture aceste Indatoriri,
refuzand uneori slujbele impuse, ha alte dAti chiar rsculn-

du-se i prsind tara. Multi iobagi se strAmutau pe propriettile

nobililor, adAugnd clasa iobagilor de aici. Regii din hatr ctre

'' Fejer,
Hurm., Doc., II, 3, p. 251.
X, 6, p. 796, 1462: Kemeny, 1. c., p. 311, 1482. N. DensuIS

sanu, Monumentele Fdgdra,sului in Columna tut Traian, 1882, p. 219, 1664.

163 ObservAm c intre iobagi erau i Unguri, cu toate c iobagionatul,
knezatul i voivodatul erau instituitii mai ales romanesti. Hurm., Doc., I, 2,

p. 226, 1375: iobagiones Ungari videlicet et Walachi", 1552. Ibidem, II, 5

p. 17.
144 Fejer, III, 1, P. 285, 1362 : ita quod ne ipse, nee aliquis succeL
sorum honorem iobagionum possit adipisci".
'45 Teutsch und Firnhaber, p. 28, 1223: si rex verq In propria persona
iverit, si vero extra regnum iobbagionem miserit.
Hurm., Doc., I, p. 335, 1267.

180

1BTORIA ROMANILOR

nobili nu prea opuneau mari stavile la asemenea strAmut6ri 167.

Regii chiar desfiintau iobagionatul, tot in folosul nobililor, dovad o.diplom'A a lui Matei Corvin care sileste pe trei knezi din
satul Lupa s' se lepede de knezat, regele &And dui:A aceea
satul numit, orasului Offenbanya 168.

Aceast incercare a iobagilor de a'si imbunAtAti starea

&Ada cu desvrsire gres, &Ad proprietarii cei mari cAutau

s reduc6 pe iobagii depe moiile lor la starea de villici adea

de trani supusi, intrebuintnd adeseori mijloace piezise pentru

ajunge scopul, cum o dovedeste tocmai documentul citat
prin care un nunfr mare de iobagi sunt despoiati de proprietAtile lor prin osAndire pentru crima de furt, prAd6ciuni i falsificare de monede. Ceeace ne face a crede cA aceste imputAri
nu pot fi adevArate este tocmai numArul prea mare de invinuiti care este de 55. Acesti iobagi sunt artai ca stnd pe domeniile castrelor sau in sate libere regesti, sau pe mosiile nobililor 168, inat documentul adevereste aflarea de iobagi pe toate

aceste feluri de proprieati.

Dela o vreme i iobagii nobililor cercau s" se substrag4
prin strAmutarea lor pe alte proprien'ti, de sub aspra purtare
a stApnilor lor fat cu dnsii. Se stabilise obiceiul c, pentru
a se putea strinnut, iobagii sA pltiascA o despgubire c6tre
domnul rnoiei, despAgubire numit feragiu. Se vede ins
aceast regul nu ern respectatii de st'apAnii mosiilor, de oarece

regii sunt nevoiti in repetite rAnduri, s" ordone nobililor ascultarea de acest obicei. 176 Iobagii la rAndul lor fugeau adeseori Mt% a plAti teragiul i erau readusi cu puterea in sate, cum
se face bungoar cu iobagul Dragul riul lui Dunca care fugise
Un document din 1370 (lbidem, I, 2, p. 164) enumara pe multi iobagi
dati In judecata pentru crime si osanditi la pierderea pamanturilor. Acest document aratti pe unii din iobagii regesti stramutati pe mosiile particulare de pe
perlinenjiile casirelor. Alt doc. din 1405 (Ibidem, I, 2, p. 441) arata pe mai
multi lobagi ai castelului regesc si care erau fugiti de pe mosia lui Stefan Rut.
lui Petru din Remetea : Pipo de Ozora castellanis Crassofoiensibus... quosdam iobbagiones... de ipsis possessionibus regalibus ad possessiones... magistri
Stephani clandestine.., se treansferentes". Pipo ordona ca acesti iobagi nullatenus abducere cel abduci facere debeant, nisi tales qui propria voluntate habita
licentia iterum ad possessionem regales reverti vellent".

", Kemeny reprod. de Transilvania, VII, 1874, p. 8, 1487 : utraque

possessiones Lwpsa... quae solum modo Keneziatu honore Nicolao, Stephano et

Mathiae de Lwpsa pertinebant eo jure quo ad ipsos pertinere dinoscitur, relicto
et dimisso, pro civibus, incolis et laboratoribus civitatis Offen-Banya perpetuo
possidentes".
1

L. c., Un document de Imprtala a unor mosii (Hurm., Doc., I,

2, p. 317-321, 1389) enumerfi o mare multime de iobagi asezati pe ele.

170

Doc., I, p. 639 :... suo terragio persoluto ad possessionem

alii nobili vel alias quo placuerit cum omnibus suis rebus se transferre valeat".
Alt ordin identic. Ibidem, p. 576, 1317; altul lbidem, I, 2, p. 245, 1377 ; altui
al regelui Sigismund, Ibidem I, 2, p. 470, 1410.

UNGURII

181

depe mosia lui *tefan fiul lui Petra din Remetea 171 Adeseori
se vad iobagi sequestrati si urmariti cu puterea de nobilii ceaveau drepturi asupra lor. A in 1376 gasim pe un iobag din
Seca al familiei Kun din GoIonia sequestrat si stramuatt cu
puterea de knezul Neacu in comuna Cuiestii 172. Iobagii pierdusera, prin acest sistem de plata de teragiu, si alipirea lor demosia pe care se aflau, i libertatea. dupa ce pierdusera pamanturile ceeace Ii coborase, din rAndul d adevarati iobagi adica
de oameni liberi, la acel de villici adica de verbi, mai pstrand
ei, ca prin ironie, in conditia lor injosita, tot vechiul i onorabilul lor nume de iobagi.
Acesti iobagi de felul nou sunt supui tot la mai multe
indatoriri catre proprietarii mosiilor, asa c pozitia lor se Ingreuiaza necontenit. Dela un timp, nu se tie de cand, Ii vedem
supusi la darea de dijma din productele lucrate de ei. Asa un document din 1394 reguleaza neintelegerile dintre nobili i episcopul de Alba-Julia dela dreptul asupra dijmelor iobagesti.

Asupra scopului urmrit de natiile stapane ale Ardea-

lului fatk cu taranii romani, ne da o foarte pretioasa deslusireun document din 1398, in care nobilii cerand regelui sa le conceada lor dijmele Romanilor dd langa Alba-Julia, regele raspunde c intrucat capitolul manastirei din Alba-Julia este indatorat a da un corp de Wire, el trebuie
scoata cheltuiala
prin stoarcerea Romtinilor 178.

In sfarit mai dobandira nobilii si dreptul de judecata asupra iobagilor lor, prin care caderea acestora sub stapanii
iilor deveni desavarsita.
Mai gasim apoi c Saii cautau ca oarecari sate din scaunele lor sa fie scutite de taxele iobagiale ale iobagiilor ce sta.teau pe moviile nobililor. Adeseori mosiile iobagilor erau zalogite de proprietari pentru datoriile proprietatei. In 1482 gasim 23 de moii iobagiale zalogite pentru asigurarea platei zestrei unei femei. In 1568 aflam cum sotia tui Stefan Albul zalogeste lui Gaspar din Ostiro mosia iobagului Petru Barsan
din satul Var (Mizfalit) pentru 25 de fiorini. In alt rand o alta
moie iobagiala este zalogita in 1571. Mai gasim satul Feleacul
dat oraului Cluj in 1493 174
171 Ibidem, 1, 2, p. 411, 1400 : Dragulfyadunka". 'eta' cum se schimonoses(' ntunele rometnesti I Mai mult iobagi regesti vezi In Documenlele Hurmu,
zachi, I, 2, p 629 632 din 1427 si p. 737 din 1447. Gaud un iobag se strAmut pe

locinge Sailor, ei nu erau Indatorati a'l da Inapoi, Ibidem, I, 2, p. 740, 1447.

172 Ibidem 1. c. p. 277, 1376.

172 lbidem, 1, 2, p. 400, 1398: si Capitulum autem... summas pecuniarum
ratione exercitu solvere et propter illas expediendas, eorum Valachos exactionark

habent". Alt document din 1389 (bidem, I, 2, p. 317) supune pe iobagi la da

rea celei a noua parte a productelor lui In natur sau In bani.
174 1482, Hurm., Doc., II, 2, p. 274; 1568, Ibidem, II, 5, p. 655; 1571,.
Ibidem, p. 657; 1493, Ibidem, II, 2, p. 336.

182

iSTORIA. ROMANILOR

Ca toate faptele sociale ederea iobagilor sub nobili se

Mat treptat i cu Incetul. Tot a. i cu stangerea indatoririlor
lor militare. Pe cand parte din iobagi pgstrau Meg' pozitia lor
dar greu de dus pe
castelele regeti, multi din
tovargii lor de
cdeau tot mai adnc In atarnarea domniilor teritoriale.
din anul 1293 un document vorbete de
poate fi
Valahii ce se aflau in stnnirea nobililor 175 i
vorba aici de villici, se
te ca i iobagi sg fi fost amestecati
1ntre ei. Cu toate aceste, tocmai pe atunci ggsim mndrul rgspuns al castrenzilor dela Borsod cri ei sunt tinuti numai a face
slujbele militare, iar nu a plzi inchisorile 176. Se poate prea bine
ca ambele aceste stri, cea
i cea
decgzutg, sg fi coexistat mai mult timp, de oarece seriile istorice se desvolt adeseori paralel, Ong cnd una Inghite pe
cea bung pe
cea
slabg, cand evolutia e suitoare ; cea
pe cea putercnd ea este cobortoare.
Iobagionii romni
dela Inceput pe clima
prpgstioasg a
stgrei lor sociale. Ei cgdeau algturi cu knezii
sub care stgtuserg In vremile
libertgtei lor. Pe atuncea a fi iobag
er o onoare i a fi knez o putere. Knezul se amesteca uneori
cu voevodul. Mai trziu knezul se tot apropie de iobag, ceeace
nu Insema. 1nn'ltarea aeestui din
ci aplecarea celui
din-W. Un document, acel care contine osAndirea numgrului
celui mare de iobagi la pierderea
proprietgtilor lor, enumr
printre i ei pe trei knezi iobagi regali : Hrgnoiu din Zuhor, Ladislau fiul lui Bratu din Soma i Valentin fiul lui Neculai din
Bora 177. Aceti knezi iobagi regali nu erau cleat fotii knezi
czuti la rndul de iobagi, fugiti depe domeniile regeti pe acele
ale nobililor i Invinuiti aici de furt i de falificare de monedg,
pentru ca prin despoierea de pgmntul lor s se coboare la ultima
a straturilor sociale, acea a villicilor.
lngg

onorabilg

clasg

Incg

dacg

poa.

onorabilg

cealaltg,

bicisnicg

nicg

apucaserg

incg

urmg,

treaptg

Seriile istoriee ale deeliderei poporului ronfan de peste

Chiar din intile vwuri ale supunerei tgrilor romne
de peste munti sub stgpnirea Ungurilor,
seriile de
fapte cari vor aduce poporul lor de
la sapa de lemn In
privirea
i la ruinarea Intregei sale vieti nationale.
Numai ct vointa lui se ascuti tot mai mult, cAnd sufletul lui
munti.

incoltiserg

bating

materialg

'76
176
177

Ibidem, I, p. 322, 1293 :'universos Valachos in possessionibus nobilium".

am vazut mai SW p. 178 nota 157.

Ibidem, I, 2, p. 165, 1370 : Hranoya Kenezium iobbagionen regalem..

Ladislaum filium Brata Kenezam iobbagionem regalem,... Valentinum filius Nicolai

Kenezum iobbagionem regalem. Alt Knez iobag este amintit in un document

din 1486 din colectia Kemeny, Revista Transilvania, VII, 1874, p. 7, 1486:

quomodo superiori anno quidam Nicolaus Kenez iobaggio, suus de possessione

St. Marton, non habita licentia neque iusto terragio deposito -contra regni con-

suetudinem ad Kecset se transtullisset".

UNGURII

183

simti din nou imboldirea spre renatere din cenua mortilor.

Dei aceste serii sunt numai indegetate prin fapte ea'slete i neinchegate in leaturi neintrerupte, ele pot fi prinse
de minte i sa ne arate cari au fost partiile pe cart s'au indrumat coborarea spre ciuntirea vietei neamului romnesc care,
la inceput, fusese numai supus de Unguri politicete, iar nu
nimicit ca fiinta sociala i nici periclitat ca alcatuire etnica.
Seria cea mare care domina toate celelalte, este MI% indoiala supunerea Romanilor sub Unguri mai apoi i sub
Sai i Secui supunere care trebui, dupa impingerea fireasca
a instinctelor egoiste, tot atat de puternice in popoare ca i
In indivizi sa tinda la aerbirea cat mai deplina a poporului
supus de catre acele domnitoare.
Slabirea nobilimei romne adusa intaiu prin destararea
unei pa'rti a ei dincolo de munti, in viitoarele principate, apoi
prin trecerea restului ei la religia catolica i la nationalitatea
maghiara pana la stingerea ei desavarita depe pamntul trilor trans-carpatine, aduse cea mai grea tirbire vietei romaneti. Prin aceasta descapatAnare a poporului roman, i s'a rapit
puterea lui cea mai de sam de impotrivire i s'a facut ca partea
cea mai insemnata a avutiei lui teritoriale, marile moii ale
clasei sale nobiliare, sa treaca in mana cuceritorilor. Odata
cu nobleta romana se desfiintara i organele cele mai de samit
ale puterei militare a poporului batina, incepand cu voevozii,
cari fiind nobili fura inghititi odata cu clasa din care faceau
parte. Aceti capi militari incetnd de a mai fi Romni, nu mai
constituiau pentru regii maghiari un element care, daca le sta."tuse in ajutor in multe imprejurari, in altele foarte grave puseser' in cumpana autoritatea i puterea Statului unguresc.
Pentru a pute ins patrunde pe deplin alunecarea spre
prapastie a Romnilor pe calea veacurilor, trebue cercetate
i celelalte serii paralele ale caderei lor.
Autoritatea supusa a voivozilor, knezii, pristavii satelor,
cari le inchegau in unitati politice .1 dadeau masselor poporului
roman insemnatatea numarului organizat, disparura i ei, trai
In doua parti : cei superiori innobilati prin trecerea lor in r' ndul
nobililor a caror desnationalizare o imprtaira ; cei ordinari

cazand impreuna cu satele pe cari le ockmuiau in stapnirea

nobililor. Knezii cari, la inceput, erau mai mari cleat iobagii

de sub ei, dela o vreme se coborara in rndurile lor, atunci cand

nobilii 1i intinsera tot mai mult puterea asupra satelor depe

moiile lor, a ca autoritatea capilor comunali, adeca a knezilor,

fu inlocuita cu acea a stapnilor moiilor. Knezul al ca'rui nume
incepe intaiu a se alipi de acel de iobag and natere vitregei im-

preunri de knez-iobag cazt la sfarit in rndul acelora pe cari

innainte ii ocarmui, devenind la randul sau un simplu iobag care
ns6 uneori Ostr, in injosita lui stare, titlul ce'l mandrise odat'.

184

wrontA ROMA.NMOR

Iobagionii ei inii, adicti partea cea mai de sama' a tAranilor romAni, cAzur intAiu din starea lor cea huna.' economicA

In sArAcie, din pricina grelelor Indatoriri cArora erau supui.

Ei fugiau, depe teritoriile castrelor, pe moiile nobililor unde
Ii atepta ins6 o soart i mai rea. Prin deosebite manopere,
nobilii despoiar de pAmAntul lor i pe acei dintre iobagi ce
mai pAstraserA ; apoi prin buna plecare a regilor Catre dAnii,
nobilii inlAntuir tot mai mult viata iobagului, prin dari, jurisdictie i mai tarziu prin munci facute pe moia stApAnului,
incAt astfel se reduse i aceastA clas6 de tArani liberi vechi
militari la rAndul de villici adicA de erbi. Ei furA indatorati a plAti o dare grea pentru a se putea strAmutd aiurea. Nobilii abuzand de puterea lor, le refuzau ieirea, chiar cand of eriau s plAteascA teragiul. Iobagii ce fugiau depe moie erau
readui cu puterea la locurile lor, aa. cA erbirea incepii a se
introduce In starea faranului de peste munti, erbire care
poart6 mai tarziu numele de iobagie, numele de cinste al Oranului militar din vechime.
Knezii se coborisera" intre iobagi; iobagii se prefAcuserA
In erbi i peste tot se intinse giulgiul cel negru al sclaviei care
tindea s inghitA i ceca ce rAmAsese din poporul romAn, dupA
ce floarea lui, nobilimea i cu voivozii, fusese culeasA de aprigul
grAdinar ce cultiva tara Ardealului 178.
Toate drepturile netAgAduite ale natiei romAneti, pstrate
dupg cucerirea maghiarA, dispar mai tArziu, i poporul romAn
este redus inteo adevAratA robie. O asemenea stare de lucruri
InsA ne indreptAtete a trage urmAtoarele incheieri :

CA cucerirea maghiar nu a fost dela inceput aa de

eovaritoare incAt s'A poat nimia drepturile popoarelor supuse

de ea ; iar pAstrarea unor asemenea drepturi intArete i mai
mult arAtArile lui Anonimus c ducatele supuse de Unguri ar

fi retinut in mare parte autonomia lor.

CA nAvAlirea maghiarA in t'Afile de peste munti este

eu totul deosebit de aceea a celorlalte popoare barbare ; c

urmdrile ei ingrijitoare pentru poporatiile cucerite, se arAtar
tocmai tArziu, cand timpul aduse la luming rezultatele cu wat
mai periculoase ale nouei stApAniri, cu cat ele se intemeiar
cu incetul, inrAdAcinAndu-se.
CA poporul romanesc este peste putintA un popor imigrat
In tara Maghiarilor, de oareceatunci nu am intelege cum el sci se

bucure delci inceput de alcitea drepturi, pe cari le pierde in ~ti.

Minunate teme de nionografii ar fi stabilirea mai amAruntit a

-acestor serii, bunaoarl : a) aceea a desnationalizarei i stingerei nobilimei romane

de peste Carpati; b) infloirea apoi slbirea l disparitla voevozilor ; c) decAderea
lknezatelor
pierderea lor In randul iobagilor ; d) stangerea rolului militar al

ipoporului romAn de peste munti.

UNGIJRII

185

Firea lucrurilor ar cere dimpotrivA ca un popor imigrat,

cAnd se aazA inteo tarA, sA fie la inceput asuprit, i sA nu ajungA

cleat cu timpul a'i imbunAtAti starea, dobAndind In urmA

chiar i oarecari drepturi. Astfel este cunoscut cA Tiganii furA
redui In robie In toate tArile pe unde ei se intinserA. Evreii

furA in tot timpul Veacului de Mijloc In o stare din cele mai rele,

*i a trebuit sA vinA veacul nostru de luminA i de civilizatie,

pentru ca i ei WO imbunAtAteascA starea care, in unele State,
ajunse chiar covAritoare.
Pozitia privilegiatA a coloniilor germane din Transilvania
este uor de inteles. Aceste colonii se aezarA In tarA ca corpuri

constituite, crora dinnainte trebui sA li se asigure oare cari

drepturi, pentru a le atrage In acele pArti. Ele nu venir6 dela
sine, Inca s'A le fi fost regilor de a scApA de dAnsele, ci furA chemate. Nu se prezintA In aA chip, de care partizanii reimigrArei

RomAnilor, intrarea lor In Transilvania. RomAnii sunt arAtati

ca un popor de pAstori, ce s'ar fi furiat cu incetul In Transilvania, In chipul Tiganilor. In acest caz cum s'A se explice drepturile, de cari ii aflAm bucurAndu-se fat cu natia Maghiarilor
dela cea dintAiu a lor arAtare in Transilvania ?
DimpotrivA, dacA admitem cA RomAnii au fost supuqt
de Unguri, explicarea stricArei conditiei Ion devine din cele
mai fireti. Un popor supus poate pAstrA, In primele timpuri,,
cAteva din drepturile sale, pe cari lAcomia stApAnilor sAi le rApe*te In urmA. Uneori chiar cuceritorii au interes, a nu face
sA se simtA, dela inceput chiar, toatA greutatea jugului pe careil atArnA Orel cucerite, In scopul de a'l face mai uor de primit..
Mai tArziu, cAnd elementul domnitor. a prins rAdAcini In tar,
el aruncA masca i devine pe fiece zi mai nesAtios, mai lacom.
Faptul deci cA RomAnii s'au bucurat la Inceput, In tArile
de peste munti, de drepturi insemnate pe cari le pierd mai tArziu,
este unul din argumentele cele mai puternice ale struintei lor
In Dacia TraianA 179.

M.

" 1 Comp, Pic, Die Absiarnmang der Rumanen, care a atrae

acestei imprejurarli

rea aminte asura

intal

}tia.

J'
PECENEGHII, CUMANII

I TATARII.

1. PECENEGH1I $1 CUMANII:

Peeeneghii sau Pacinalii sunt iara'*i un popor de ras

mongola', care dui:4 ce aliindu-se cu Bulgarii atac5 pe Unguri

In Ateluzu, i fac sa' p6ra'sasc' aeeasta' regiune, unde se intocmesc ei ii locul Ungurilor i se l'atesc apoi in spre sud, peste
campia dintre Nistru i Dunre. Constantin Porfirogenitul des-

crie intr'un chip foarte Fmurit migratiile Peceneghilor. El

spune despre ei ca' radicand armele contra Cazarilor, au fost

invini i siliti a'i OrAsi tara i a se trage in regiunea locuit

de Turci (Unguri). Facandu-se o lupta' intre Turci i Peceneghi,
numiti pe atunci Cancar, armata Turcilor a fost invinstf i s'a
despArtit in dou pArti : una din ele a apucat atre orient, spre
Persia ; cealaln indreptndu-se ca'tre occident, spre locul numit Ateluzu, s'au aezat aici. Dup cativa ani Pacinatii, nvAlind peste Turci, i-au fugArit Impreun cu principele lor Arpad.
Turcii bauti, fugind i c'utandu'i locuri de aezare, venirs
la marea Moravie, alungar pe locuitorii de aici i se aezar'
In locul lor, care tara' o tin ei pan6 in zilele de astzi" 1. (952)
Porfirogenitul sfa'tuqte apoi pe fiul su, pentru care el scrie
cartea lui, ca s tediasc in pace cu Peceneghii care ocupaser
Muntenia pe timpul lui; cAci altfel ei ar putea periclita sta.panirea Bizantului asupra Chersonezului apoi ei fiind puternici, ar fi in stare s'a impiedece incursiile Ungurilor i ale Ruilor in Imp'r6tia Bizantin 2.
Peceneghii erau imp'rtiti in opt triburi, din care patru
locuiau, pe timpul imp'ratului scriitor, dincolo de Nipru, iar
patru dincoace de acest fluviu, dintre care tribul Giazicopon
era cel mai apropiat de Bulgaria ; prin urmare locui prin camConst. Porphyrog., De adm. imperil, c. 38.
I

Ibidern, c. 1, 2.

PECENEGHII, CUMANII HI TXTARII

187

pia munteang, lar alt trib Gyula era cel mai apropiat de Turcia
sau Ungaria ; ocup deci banatul Olteniei 3. Depe atunci se
constatg ea exist in tara Pacinatilor, dinspre marea Neagrg,
Cetafea Alba, pe care Porfirogenitul o numeste Aspron, fiindcg,
zice el, ar fi fost zidit din stncg albie. Nu este de admis cg
aceastg cetate sg fi fost ridicat de Peceneghi, cari erau un popor
nomad, ci dupg numele ei, era filrg indoialg o veche colonie
greceascg, numitg in vechime Tyra, i dela care s'a pgstrat o
piatrg ce contine o inscriptie, redactatg parte in limba lating,
parte in cea greceascg 4.

Neamul Peceneghilor este astfel descris de alt autor bizantin Cedrenus : Ginta Pacinatilor este sciticg, din acei Seiti
ce se numesc regesti, este mare si numeroasg si niel o altg semintie sciticg nu este in stare a i-se impotrivi. Se imparte in
13 triburi, care in deobste poartg numele de Pacinati ; locuesc
dincolo de Istru, in locurile plane, dela fluviul Boristene (Nistru) pnd la Panonia, rgtgcind neasezati si locuind de a pururea in corturi" 3. Desi Cedrenus spune ea' Peceneghii ar fi
Sciti, ba chiar incg regesti, aceasta nu provine decAt din obiceiul scriitorilor bizantini, de a arhaizA numele popoarelor.
Am vgzut mai sus &A Scitii erau niste popoare de rasg aricg 6,
pe cAnd Peceneghii sunt invederat Mongoli. Astfel Ana Comnena ne spune cg Pacinatii si Cumanii vorbiau aceeasi limbk
si din un vocabular de cuvinte cumanice din 1303, pgstrat Ong
astgzi, se vede cg limba Cumanilor sgm'gn foarte apropiat
cu limba turceascg. Turcii insg sunt o ramurg de Mongoli, inruditi cu Finii si cu UngUrii 7.
Limita datg locuintei Peceneghilor din spre apus, anume
Panonia, trebue inteleasg in Oltenia, la Porfile de Fier, cgci
ei nu ocupaserg Transilvania, in care trec numai atunci, pentru
cgaut adgpostire, chid este nimicit poporul lor de care Biantzini.

Depe la 970 Pacinatii incep incursiile lor in Impgrgtia

Bizanting, mai intai in unire cu Rusii si apoi singuri. In acest
i Ibidern, c. 38 (ed. Bonn, p. 166): vc ailicc rtakonby
Boo),TapErf, T Se 0.ip.rz To5 xci'vo rti),c& it/op:v.4C eL 1 Toopxicp,

ec
Ta latCet
Tii

Vezi reproducerea ei In Hadeu, Arhiva istoricd, I, 1, p. 41. Inscriptia

e din anul 201 d. Hr. Si geograful arab Al-Edrisi (1099-1154) pomene5te Cctatea Albl sun numele de Armoncastros.

'to%

Cedrenus, ed. Bonn, II, p. 581-582.

Mai sus Vol. I, p. 37.
T Anna Comnena, VIII, 5, (Bonn, I, p. 404): al'a.60.u (Peceneghii),
Kop.eivot 61.1.o7),drrroop. Klaproth, Vocabulaire 'Win, persan el coman

de la bibliothique de Petrarcha, In Memoires relatifs d l'Asie, Paris, III, p. 113

256. Vezi o comparatie Intre limba coman, acea turcl 1 acea maghiarA In
Roesler, Romtinische Studien, p. 352-356.

188

'STOMA ROMANILOR

timp un duce al Peceneghilor, Kegenes, se rscoal contra Chaganului celui mare, Tirachus, este btut de acesta i fuge trite
insul a Dunrei, de unde trece in Imprtia Bizantin i bote-zandu-se, ajut impratului Zimisces contra lui Tirachus. Acesta,
supArat pentru adpostul delft de Bizantini lui Kegenes, trece
Dunrea cu 80.000 de oameni, ins e btut, prins i primete
Cretinismul.

Pe la 1013 ne spune Ana Comenna c

Tselgu ducele mi-

litiei scitice, trecAnd strmtorile muntilor, cari stau deasupra

Dun'rei, cu o armat amestecat din deosebite neamuri, de
aproape 80.000 de oameni, parte de Sarmati i de Sciti, parte
i de Daci (Unguri), &Ad. i din aceast ginte nu putini erau
sub conducerea lui Solomon, atac. cetatea Chariopolis" 8. Din
aceast indicare, s'ar pAre Ca' Pacinatii ar fi ieit din Transilvania, de oarece armata aliat este arAtat ca trecnd strAmtorile muntilor care veniau deasupra Dunrei, adecA vreunul
din pasurile Carpatilor. Noi credem nsl c scriitoarea bizantin va fi raportat la intreaga armat, trecerea pasurilor Carpatilor, pe care numai Ungurii trebuiau s" o fac, pentru a
iei din tara lor atre Dunre i a se uni cu corpul Mongolilor,
cu atAta mai mult c insi Ana Comnena arat eft' numrul
Ungurilor, sub generalul lor Solomon, er insemnat. In acelai an, acelai scriitor pomenete i pe Cumani cari deacolo
innainte sunt necontenit amintiti. Peceneghii ins putin dup'
aceea dispar din trile dela Dui-are, intre 1083-1096, fiind
-zdrobiti de Isaac Anghelul 'jute() lupt la Lebune, asupra rezultatului ckeia, fatal pentru Peceneghi, raporteazA tot Ana
Comnena, c o ginte nu de zeci de mii de oameni, ci intrecnd
once numr, a fost strpit pn la nimicire, cu femei i copiii" 9.

Dup aceast lupt nenorocit, mare parte din Pacinatii

rmai in viat, acei prini, intr n armata bizantin. Cteva
plcuri, care mai rmAseser la nordul Duilrei, se retrag In
Transilvania, de unde sunt desemnati sub numele de Bessi,
nume redus din acel al Pacinatilor prin urm'Atoarele scurtri :
Picenati, Piceni, Bisseni, Bessi 10. De la Pacinati, aceste deosebite numiri fur% aplicate i la Cumani, i deaceea
in 1222 acea pdure a Bissenilor In Transilvania, care apartine acestora In comun cu Romnii, i a creia intrebuintare
I Anna Comnena, VII, 1, (ed. Bonn, I, p. 330) : Teipoo
ate),91.1)v 6 TCATo6 ,r6e 6nepcsip.eva tok AccvotSpsw

irapayinrcoa

Anna Comnena, VIII, 4, 5. p. 396-407.

n Katona, Historia critica regum Hungariae, I, 0. 281 : eamdem a
Patzinacitis, dictis etiam Picinacis et Picenis", p. 279 : Bessos item et Bissenos
nostris non raro pro Cumanis et Patzinacitis accipi". Nu trebue amestecati
Bessii-Peceneghii cu poporatia de acelas nume din muntele Hemus, popor de
task tracicii.

PECENEGHII, CIIMANII

1 TXTARII

189

regele Andrei o concede Sasilor din Sabin 11. Inca mai dinnainte

Peceneghii vazandu'si pozitia compromisa fata cu Bizantinii

poate neputnd suferi innaltarea Cumanilor In fruntea neamului lor, incepusera a se ruga de regii Ungariei ca sa fie primiti In Statul lor. Astfel pe la 1021 ne spune Chartuuicius, autorul unei vieti a Sfntului Stefan, CA 60 de familii peceneghe
-venira cu toate avutiile lor din partile Bulgariei (Muntenia)
-catre Panonia, rugandu-se de regele Ungariei a fi primite sa
se aseze aici 12.

Dela poporul Peceneghilor au ramas in tarile romane

.cateva numiri geografice, precum un pichet de Dunare, Pea.neaga lnga satul Tufeni, in judetul Teleorman, el insusi Cu
nume peceneg, hick intalnirea acestor doua nume 'bate de
_Peceneghi In geografia Munteniei este caracteristica. Tot astfel
-sunt numite dou 'Janie cari curg din Dobrogea si se va varsa
In Dunare : Nov- i Star-Peceneaga 12 .
Dela 1057 1nnainte se iveste pe langa poporul
Cumanii.
Peceneghilor la nordul Dunarei i acel al Cumanilor care pare

a fi fost un trib peceneg, venit, dupa infrangerile repetite sulente de dnsii dela Bizantini s iee conducerea neamului. Ei
ajung cu timpul la predomnire, impunand numele lor Intre_gului popor. Cumanii vorbiau aceeasi limba cu Pecenegiiii 34.
Bizantinii amesteca ambele popoare in numele arhaic de Sciti.

Cumanii joac un rol insemnat In revolta Valaho-Bulgarilor

-contra imparatului de Constantinopol, Isaac Anghelul, precum
In tot timpul cat au tinut luptele noului Stat cu Impratii
latini din acel oras. Cumanii erau i ei nomazi ca i Peceneghii.
Ei nu cultivau pamntul, ci cumparau grnele ce le trebuiau
din Chersonezul Tauric. Ei se latir deci, ca toate popoarele
nomade ce Innecara sesul oriental al Europei, 'Ana la bazele
muntilor Carpati, cuprinzand toata Moldova si Tara Munteneasca 'Ana dincolo chiar de Olt. Pe la 1239 o armata franceza

vine In ajutorul lui Baudouin de Courtenay, imparatul latin

al Constantinopolei, cel atacat de Grecii din Azia, sub conducerea Imparatului Batate din Niceea. Pentru a ajunge la Con11 Mai sus, Document din 1224: silva Blacorum et Bissenorum" Comp.
Biographus Ladislai In Katona, II, p. 549: Uncle Cunos seu Cumanos cum
Bissenis seu Picenis aut Patzinacitis in unam gentuem coaluisse iam alias
ostendimus".
" Chartuicii episcopi Vita S. StephOni regis, c. XVII, in Endlicher; Monamenta arpdiana, Sangali, 1849, p. 181 : Sexaginta viri Bessorum... cum universo

apparatu suo... de partibus Bulgariae... terminis Pannoniorum appropinquaverant", Despre InsemnareaMunteniel Cu numele de Bulgaria vezi mai sus,

Dag. 88.
" Frunzescu, Dicfionar geografic Bucuresti, 1872, s. v. Cf. harta Rom&

intei publicat de Flemming la Glogau. Este indiferent dacgt Teleorman pare

fi fost Mat de Cumani, Intru cat Peceneghii i Cumanii vorbeau aceeasi limbl
14 Anna Comnena, VIII, 5 (Bonn, I, p. 404). Mai sus, nota 7.

190

ISTORIA ROMANILOR

stantinopole, capii expeditiei se pun in bune rela tii Cu Cumanii

din Muntenia i cu impsra tul Ion Asan al Valacho-Bulgarilor.
Cronicarul Alberic, de origine din Belgia, care insA fusese &A-

in& la o manAstire din Ungaria i primise aici mai multe informatii de la martorii oculari ai evenimentelor, ne spune
doi cApitani ai armatei franceze, de sigur pentru a dobAndi ajutor dela Cumani, in lupta lor contra Grecilor, se incuscrir
cu regii Cumanilor. AO Guillaume fiul lui Geoffroy de Mery,
conetabilul Romaniei i Baudouin de Haynaut luar5 de sotii
pe ate o fat a unui cap cuman, Soronius ; iar vestitul Nariot
de Toucy care el-A inrudit chiar cu regele Frantei Ludovic cel
Sfnt, lu in csgtorie pe fiica craiului Ionas, celui mai mare
rege al Cumanilor. Tot acest cronicar ne mai spune eft' cele dou
fete ale lui Soronius fuseser botezate in Constantinopole, fArA
indoial dup6 ritul catolic ce predomni pe atunci in acest ora,

i c sotia lui Nariot de Toucy, dup moartea bArbatului ei,

se fAcil cAlugkit 15. Se vede deci c poporul Cumanilor trebui s" fi pr'sit mult din barbar ja lui primitiv ; c unii din
Cumani ii trimiteau chiar fetele la Constantinopole, unde ele
se cretinizau, i c' aceast religie le devenise atat de iubit,
Mat fiica unui rege cuman se c6lAuggrete, atunci cnd o ajunge nenorocirea. Se tie apoi cum Cumanii incepuser a imbrti Cretinismul i la nordul Dunrei. Astfel arhiepiscopul
Robert din Strigoniu infiintase pentru ei anume episcopatul
Cumanilor, schirnband in el vechea episcopie a Milcovului din
sudul Moldovei.
UsAtoria celor trei capi francezi cu fete cumane av 1.11s

loe in Constantipopole, de oarece Alberic ne spune despre cele

dou6 fete ale lui Soronius c erau cretinizate in acel ora, i

despre a treia ne d iargi indicatia c er cretinA. De mai

innainte ins6 se Meuse i alianta formal intre Cumani i Francezi, prin s6vArirea a dou deprinderi cumaniee. Capii armatelor aliate se prinser frati de cruce, ceeace se indeplini prin
operatia urmiltoare atat Cumanii cAt i Francezii se impunser la brat i culeser sangele intr'o mare cup de argint, peste
care apoi turnar vin i apg, bnd dup aceea cu totii din amestec 15
Pentru a intAri i mai trainic legturile intre ei, Cumanii scoa-

tiar cu
sell un cAine intre armata lor i acea francez6
sbiile in bucgi, spunnd c a s6 fie tsiat acel ce va trd
credirtta aliatului su 17.

Alberici monachi trium fontium, Clironicon, nunc primum editurn a

G. G. Leibnitio, Lipsiae, 1698-1700 in 4, II, p. 578, ap. Hasdeu, Originile Craiovei In 011enWele, Craiova, 1884, p. 60. Cf. Gibbon, Geschichte der Abnahme
und des Falls des rmischen Retches, aus dem englischen uebersetzt, Wien, 1791,

XII, p. 339 i urm.

Obiceiul frailei de cruce s'a pastrat la Romani. Vezi Alexandri, Poesii populare ale Romdnior, p. 13; Hasdeu, 011enestele, p. 79-91. El era cunoscut
Inca vechilor Scit.i. Vezi Herodot, IV, 70.

PECENEGEUI, CUMANII F}I TXTARII

191

E probabil c, dei aceast alianta se pecetlui in Constantinopole prin cAsatoriile amintite, ea fusese legata In valea Dunrei, unde Cumanii ii aveau salaluinta. Ca' acest popor locui in Muntenia i Moldova, se dovedete Intaiu,' din aratarile
Dominicanului Aseliu care spune In 1246: Cumanii se Intindean pan la Dunare i ocupau i regiunile Rusiei inferioare
Oda' la fluviul Volga 18, ceea ce se vede, afara de textele au-

torilor bizantini, care vor fi raportate mai jos la istoria Imperiului Valaho-Bulgar i din numeroasele denumiri geogafice
rmase de la Cumani In gura popdrului roman. Astfel se all
In Moldova i Muntenia vreo 33 de numiri cari amintesc numele Cumanilor, i este cunoscut din documentul dela 1247 i
din bula papal. din 1234 ca Muntenia i Moldova purtau numele de Cu mania 18. Mara' de aceste denumiri cari amintesc

deadreptul numele Cumanilor, mai exist In Muntenia mare

i alte nume geografice cari amintesc pe Cumani. A In o hotarnica din 1608 a unor ocini din satul Berileti (jud. Brila)
gasim aratat ca margine a lor, drumul lui Conciac. Acest nume
este cumanic purtat de un trib cuman a numit dupa un cap

al lui amintit de cronica de Kiev 1169-70: Salbatecii Cu-

mani Konciac i neamul lor" W. Al doilea termin geografic de

obarie cumana este Teleormanul, numele unui riu i a districtului prin care curge. Etimologia acestui cuvnt se afl numai
In bimba cumanica. El insamn pdure nebuna, adica' ,deas,
nestrabatut, dela dou cuvinte cumanice : teli = nebun i
.orman = padure. Cinnamus ne spune ca pe la 1152'Scitii, adica

Cumanii, irump in Imperiul Bizantin. Imparatul Innaintnd

insa asupra lor, ei tree Innapoi Dunrea, unde Bizantinii Ii urmaresc, i Innaintand dincoace de fluvu peste un loe intins,
ajunser pan la un munte ce se numi Tenu-orman, i care
era calre hotarele Galitiei 21. Dei numele dat de Cinnamus

se refer la o padure dela hotarele Galitiei, i nu la regiunea ce

poarta astzi numele de Teleorman, totui s'a putut ca el s

fie dat de Cumani i la o padure din judetul cu aceast numire.

Aceste dou numiri Mate de un popor disprta, in regiunea

esa a Munteniei (jud. Brila i Teleorman) dovedesc ins aJoinville, Memoires ou histoire et chronique de St. Louis, ed. Fr. Michel, Paris, 1859, p. 150-152.

Fejer, IV, I, p. 425.

le Doc. din 1247 : a fluvio Olth et alpibus ultrasilvanis totam Cumaniam". Bulla din 1234: In Cumanorum episcopatu". Vezi mal jos, Capitolul
Muntenia si Moldova tnnainte de desceilecare. Cf. Dictionarul lui Frunzescu.

to Flasdeu, Cuvinte din &Want, 1, p. 171.

Cinnamus, Bonn, p. 94 : exal ircl apo Tivoe "Opp.ov

4))..ov,

&cep

icTxo5 TiBy Taopomalwil betwv ecyixem. Klaproth, 1 c. p. 240. Numele nu este

turcesc, desi samAnA, Cumanii fiind de acelasi neam cu Turcii, cAci in aceastri
IMMA ar trebui sA fie Deli-Ormon cu d, precum se gAsesc la localitAtile com-

pete de Turd mai multe asemenea numiri.

192

ISTORIA ROMANILOR

flarea de poporatie asezat de sigur de obarsie slavg care a trans-

mis RomAnilor numele lamas de la Cumani.

In Oltpnia, unde trebuie s'A se fi stabilit legaturile Intre-

Francezi i Cumani, avem dovada aflArei acestui popor In douA

localitAti, una pe Olt numitA astAzi Cumanii, iar In izvoarelemai vechi Vadul Cumanilor 22, cari aratA deci cu pe aici au trecut

ei pentru a intr In Muntenia MicA, i alt punct numit iar4i

Cumanii tocmai In partea opus, pe DunAre, In fata Vidinului,

pe unde Cumanii au iesit cand s'au dus s'A se uniase cu Francezii, spre a cobori cAtre Constantinopole.
Ajutorul dat insA Fran cezilor In 1239 fu fatal Cumanilor.
Tocmai pe cAnd se luptau alAturea cu aliatii lor contra Grecilor,
Incotro ei trimiseserA partea cea mai de valoare a natiei lor,
tArile ce le ocupau la nordul DunArei sunt atacate de cumplita
nAvAlire tatar. SlAbiti i nepregAtiti cum erau, sunt cumplit
bAtuti de T'Atari, si parte din ei fug peste DunAre spre fratil
lor ce apucaser6 Inteacolo ; parte Ins6 se adapostesc ca si Peceneghii In Transilvania. Bela al IV-lea ne putAnd face altfel,
se hotArAste a primi pe Cumani In Ungaria. Asupra acestei 1mprejurAri ne spune Rogerius : Kuthen regele Kumanilor trimise soli anumiti la regele Bela, spunAnd cu el de multi ani s'arbate cu 'Mull i obtinuse de douA ori victoria asupra lcr. A
treia oarA trisA, pe cAnd era nepregAtit, ei deodatA nAvAlirA In

tara lui, si el neputAndu'si aduna armata, trebui s'A dee dos.

Innaintea blAstAmatilor de TAtari, i astfel acestia pustiirA mare

parte din tara lui. DacA' regele ar vrea a'l primi i a'l tinea In
libertate, el cu ai s'Ai ar fi gata a i-se supune, a intra cu toate
avutiile sale In Ungaria si a prim' credinta catolicA" 23. CA poporul Cumanilor rAmAsese nomad pAnA la asezarea lui In Ungaria, ne-o arat acelas Rogerius cAnd spune, c intrAnd re-gele Cumanilor cu nobilii si rusticii sAi In Ungaria, avAnd ei o
nesfArsitA multime de cai,1ncepurA a mAnca si a d'Auna pAsunele,_

fAnetele, viile si livezile Ungurilor, pe lAng6 purtarea brutal

a acestui popor barbar" 24.
Din aceastA cauzA credem noi cu nu au putut Cumanii
sA ridice vreun oras In %Arne romAne, cu atAt mai putin Craiova, al cArei nume este slavon si nu cel putin cuman. Craiova
este forma romAneascA a slavicului Kralieva saiu Kraliova, forma
ce se regAseste ea InsAsi In izvoarele vechi 25, si nu InseamnA
" Hrisovul lui Dan Voevod din 1385 In Oltenestele lui Hasdeu, p. M-55.
33 Rogerius, Carmen miserabile, c. 2, (In Mon. Arpad) p. 257.

14 Idem, c. 3, p. 258. Veil II o scrisoare a papel

Grigorie al IX-lea
ciitrh Arh. de Strigoniu din 1229 In Fejer, III, 2, p. 153: Cum autem gens

praedicta (Cumanoruin) vaga et inslabilis, hactenus nusquam certas habuerunt

mansiones".
2

A Banul Barbu Basarab din 1494 este nunriit jupand barbuld kra-

levski. Venelin, Vlacho-bolgarskaia gramata,p.134, ap. Hasdeu, 011enestete, p. 35.

PECENEGHII, OUMANII I TXTARII

193

altceva decat a craiului, format precum Bucova din buc

fag, Sadova din sad = plnt, Rogova din rog = corn etc. De
unde se poate scoate oare fondarea ei de ctre craiul lonas al
Cumanilor socrul lui Nariot de Toucy? 26 Tot cu atAta dreptate sustineau Fotino i Tunusli ea' Craiova fusese intemeiat
de tarul Ionit al Valacho-Eulgarilor ; ba cu ceva mai mult
temei intru cat acesta er impratul unui popor aezat ce putea deci s intemeieze orae. Chiar acele localitti cari poart
numele Peceneghilor sau ale Cumanilor au fost numite de Romeini sau de Slavonii cei romanizati mai tarziu dup nurnele
acestor popoare artnd deci coexistenta lor pe pmntul
Daciei, nu Ins c6 acele locuri ar fi fost intemeiate de nite popoare ce erau nomade.
Mai amintim In sfArit O.' un trib din Peceneghi sau
Cumani se numeau Uzi 22, i a dela danii au rmas In gura
Romnilor numirile riurilor Uzul i Oituzul, dela care apoi a i
luat numele i Pasi, I Oituzului.

2. TITARII
Nfivlirea In Ungaria.
Ttarii sunt cel depe urm neam
de barbari ce incheie pentru Europa rsritean lunga period
a nvlirilor. Ei locuiau la inceput regiunea acea din Asia cunoscut sub numele de Mongolia, aezat deasupra Chinei proprii, intre Tibet, China i Siberia. Este un podi inflan, mrginit
din toate prtile de munti rapoi i repezi pe dinafar, aplecati
In luntru i pierzndu-se pe nesimtite In intinsul deert Gobi ;
Aceasta parere este sustinuta de Hasdeu Cu multa eruditie In Originile Craiovei, aparute mal Intaiu In Columna lui Traian din 1876, p. 289 si

urm., apoi reproduse In OIteneIe1e, Craiova, 1884, p. 27 si urm. Toate cele spuse

de Hasdeu despre Craiul lonas sunt adevarate ; dar In ce legaturli sta. acest
mare rege al Cumanilor" cu orasul Craiova, jatA ceca ce nu reiesli din scrierea
lui Hasdeu, si de sigur cd acesta era punctul interesant In Originile Craiovei.
D-sa singar combate pe Fotino i Tunusli care deduc acest cuvant dela Craiul
loan, aratand parerea admisk si In text ca Craiova contine In sine cuvantul

Craiu nici cand msA cuvantul loan. Hasdeu care respinge pe lonifd al lui Fotino

ca Intemeietor al Craiovei, ti substitue pe lonas al Cumanilor. Pe ce temeiu

oare? Nu credem ca pe baza vocalei a: Craiu lonas= Craiova. Scrierea lui
Hasdeu este foarte instructiva, ca tot ce a esit din pana lui; asupra originllor
Craiovei nu ne da Irisa nici o stiinta.
17 Cedrenus, II, p. 582: ga xat no),Mxtg ircE6VTda %ate( TIBIO flatCw&xaw
Toin 06Cou erivog itx bovvta.by ol 06Coi)s. Amintirea Uzilor se face de Gedrenus

la lupta dintre Bizantini cu Kegenes l Tirachus, ait dar pe la 970, pe timpul

cand Peceneghii eran In fruntea oardelor mongole. Peceneghii l Cumanii fiind
unul i acelas popor, este indiferent de care din aceste dou/i triburi se tineau
Uzii. Un duce cuman din Ungaria dupa 1241 poartA numele de Uzug. Theiner,
Mon. Hung. sacre, I, p. 340: Uzug et Tulon principales Cumanorum" se
obliga la mai multe Indatoriri catre biserica catolicli.
A. D. Xenopol.

Istoria Ronakillor. Vol. II.

194

IBTORIA ROMANILOR

o Ora de pa'uni lipsita mai cu totul de paduri, a carei bogatie

de capetenie sunt animalele. Oamenii ce locuiesc acea intinsa
regiune, cand se Intalnesc, nu se intreaba cum le merge sanatatea lor, i cum stau vitele ce le au. 0 asemenea regiune era
menita de natura chiar a impinge poporatia ei la viata nomada,
i astfel a rmas ea din vremile cele mai vechi Ong In zilele noastre.

Rasa oamenilor ce locuete aceasta parte a globului este

galbena, Inrudita cu chinezii pe de o parte, pe de alta cu Finii
i Turcii care o marginesc. Limba lor e aglutinata i civilizatia
lor prea rudimentara.
Mongolii, dei n'au propriu vorbind o istorie, au determinat prin navalirile lor o 'Duna parte din istoria popoarelor
civilizate, asemenea cataclismelor pamntului, care i ele au
avut, prin provocarea stramutarei neamurilor, urmari istorice
din cele mai Insemnate.
Pe la 1206 ajunge mai mare peste Tatari Gen gis Khan
care i impinge In dal% de regiunea locuita de ei, nu catre cucerirea, ci care despoierea lumei 28 El prada. i supune China
i Azia apusand, i i Intemeiaza apoi reedinta vastului
imperiu care era mentinut in un soiu de unitate prin frica de
pradaciuni, In Karakorum, ora aezat In centrul Mongoliei.
Gengis Khan moare lsand poporul su indulcit cu noua
lui viat care aved de principiu traiul pe socoteala i din munca

altora. Fiul sau, Bata Khan, Intreprinde o expeditie asupra

Europei, imensa Azie fiind aproape cutrierata toatd i pradat

in timpul tatalui salt. El p'trunde prin tirbitura Uralilor din
spre Marea Caspica, pustiaz'. Rusia, oraele Vladimir, Moscova, Kiev, Inneaca apoi Polonia, i da foc Cracoviei. De aici

Tatarii se Impart in dou grupe, din care unul se indreapta

mai catre nord, mergand asupra Sileziei i a Germaniei, ieau

Breslau i bat la Lignitz pe Germani, insa cu pierden i a de

mari, ca nu voesc sa urmeze mai departe ratacirile lor, ci se
Intorc iari In Azia. Cealalta ramura, sub conducerea Insui
a lui Batu Khan, se repede asupra Ungariei.
Tatarii sunt descrii astfel de un martor contimpuran
i chiar ocular : Infatiarea Tatarilor e ingrozitoare, cu madularele scurte i trunchiurile mari, fata lata i pielea alba (?),
obrajii lipsiti de peri i narile adanci, ochii mici i indepartati
unul de a ltul ; despretuesc hrana cu pane, se nutresc din carnuri atat proaspete, cat i putrede, iar drept butur amesteca' lapte inchegat cu sange de cal. Nici cea mai repede apa
nu poate
opreasca, trecand-o In not &Mari pe caii lor. Se
slujesc de corturi facute din panza sau piei" 29. Nicefor Gregoras,

2, Arhidiaconus Thomas, Historia salonitarum pontif icum, C. XXXVIII

in Schwandtner, Scriptores rerum han garicarum, vol. III : non pro regnand1

cupiditate, sed pro praedonum aviditate".

21. I bidem.

CUMANII

1 TATARII

195

care trgete deasemenea pe timpul lor, spune despre ei, &A deaceea ar fi nelnvini, fiindc6 nu ar manc grAu i nu ar bea vin".

Vestea despre venirea lor asupra Europei se lAti in ea

cu mult timp Innainte, precum se vestete furtuna prin tunetul
ce! surd i prin fulgerii scparnori ce lumineaza orizontul. Cand
ei sosir, salbateci i neindurati, lumea pleca' capul, cAci Ii atepta ca pe o boala' molipsitoare, sau ca pe un nor cumplit de
la'custe, care 'Mg nu Inghitia numai semAnriturile ci i pe semanAtori. Se zice c innainte de a Atrunde In negrile pAduri ce
acopereau Transilvania, ei ar fi consultat oracolii, spre a ti
dacg sa' le treaca' sau ba3. Dar ce erau s6 fac? Din Rusia mancasera' tot, i trebuiau numai decat s6 mearg' mai departe.
Regele Ungariei, Bela al IV-lea, trimise Indat un corp
de oaste care s'a' Inta'riasca' interile Carpatilor in Transilvania,
i mai ales pasul din Bucovina cunoscut pe atunci sub numele
de Poarta Rusiei 31, &are cari Mull ii 1ndreptau oardele lor.
Armata ungureasc6 r'sturna' in calea Tlarilor pAduri intregi
de brazi seculari ; dar Ttarii trimiserd innainte 40.000 de purteitori de securi, cari s sparg drumul, i unde nu vor putea
izbuti cu nierea, s deschid cu focul 32. Muntii fumegau, brazii
tra'sneau i se risipiau in cenua', fiarele speriate pa'rAsiau
durile, i prin aceast6 prApastie a naturei se vestia pra'pastia
omeneasca' ce era s' se npustiase asuptra Ungariei.

Pe cand cApeteniile armatei ungare tineau un sfat de

fazboiu, deodat vine un alergAtor s'a' le spuna' c' 'Mull au intrat

c' sunt aproape (12 Martie 1241) 33. 0 panicA nespusA cuprinde

otirea care o rupe de fugg i nu se oprete decat la Pesta.

8 Rogerius, Miserabile Carmen, Cap. XX p. 267.
AceastA trecAtoare trebue cAutatA peste muntii Bucovinei, pe unde
mal tArziu, pe timpul nAvAlirilor lor In Transilvania, Tatarii apucau, prin vAlle

Putnei, Bistritei 0 a Dornei. (Vezi Letopsifele Wei Moldovei, II, p. 393 0 o

inscriptie pusA de Mihai RacovitA, care va fi raportatA la locul cuvenit, In Vol.

al IX-lea al acestei scrieri). Locuitorii acelor pArti aratil i astAzi drumul Tala-

rilor. Izvoarele timpului spun a trecAtoarea s'ar aflit inter Rusciam et Cumaniam" i cli TAtarii ie0rA la Bistrita (Rogerius, c. 20 p. 267). Arh. Thomas, c.
XVI, spune cA regele Ungariei ar fi venit spre a IntAmpina nAvAlirea ad montes

qui sunt inter Rutheniam et Ungariam et usque ad confinia Polonorum". Un

alt document, contimporan nAvAlirei, aratA cA TAtarii ar fi intrat pe la Rodna,
adecA tot pe la Bistrita : anno incarnations domini MCCXLI ipsa die resurectionis dominice Tartari per alpes et silvas irrumpentes Rodanam quoddam
oppidum Ungariae intraverunt". (Pertz, Mon. Germ. historica, Scriptorum, T.
XXIV, p. 65). Cf. Hurm., Doc., I, p. 188.
Arh. Thomas, c. XXXVII: Habebant 40.000 securigeros qui praelbant exercitum, silvas caedentes, vias sternantes et omnia offendicula ab ingressibus removentes. Quam ob rem indagines quas rex paran i fecerat tam facile
transcenderunt ac si non ex ingentium abietum et quercum fuissent extructae
congerie, sed ex laevlbus essent stapulis praeparatae ; ita brevi spatio contritae

sunt et combustae ut nullum foret obstaculum trascendendi". Comp. c. XIV.

Rogerius, c. 16, p. 265 : duodecimo die intrante Marcio". Cf. documentul din Pertz citat In nota de mai sus.

ISTORIA ROMINTLOR

196

Ungurii pierzAnd capul, cum se intAmpla totdeauna in

marile nenorociri, invinovatesc pe Cumanii, cei pri1nii de curand in Ungaria, c ei ar fi chemat pe Tatari, i ucid pe regele
lor Kuten. Aceasta fapta nesocotita adauga pe lnga grozviile navalirei, o rascoala a Cumanilor cari atunci inteadevar
se unesc Cu Tatarii i, dupa ce pustiiesc mai multe orar, trec
In Bulgaria.

Batu Khan apuc cu grosul oardelor sale catre Pesta,

dand in calea lui. toate ornele prin cari treceA, prada flacarilor,
i necrutnd nici o viata omeneasca. Ungurii ieir din Pesta
sub regele ,Bela, pentru a intimpin pe 'Mari la riul Saiul, i

se adapostesc inteun lagar intarit. Acesta irisa e luat de dumani, Ungurii sunt batuti i macelariti, iar Bela insui scapa
numai cu mare greutate i fuge 34. Tatarii insa nu se apuca indata de pradat, ci urmresc sfaramaturile armatei maghiare,
ucigAnd tot ce le &Mea in mAni. Stieau ei doar ea, pentru a
praclA in toata libertatea, aveau nevoie de linite. Dupa ce pun

stpnire pe capitala Ungariei, g'sind pecetea regeasc, ei prs-

muesc nite carti in numele regelui, pe cari le trimit in toate

partile, indemnAnd prin ele pe popor s'A nu se teama, caci de i

a pierdut lupta, totui se pregatete a lovi din nou pe Mari;

aceasta, spre a retine pe oameni de la fuga, a'i g'si i pega..
Astfel intrunind ei iretenia cu violenta, parean ca voiesc
puna un capat existentei intregului popor, asupra caruia se
napusti ser.

Nfivalirea in Transilvania. Pe cand Batu innaint. catre

Pesta, alte oarde sub capi mai mici cutreierau Transilvania
in toate partile. Astfel regele Cadan, indata ce treca Poarta
Rusiei, mergAnd prin paduri timp de trei zile, veni la bogata
arzare germana Rodna, unde eran insemnate mine de argint.
Poporul i-se opuse intAi, i Ttarii se prefacura a fugi, dupa
care, poporatia crezand c a indepartat pericolul, se puse pe
baut, dupa cum o cerea furia Teutonilor". Cand insa petreceau mai bine, Ttarii se intorc in cetate, i fac in popor un
macel ingrozitor. Dupa ce pustiesc Rodna i Bistrita, se coboara prin valea Oltului catre Brapv, batnd pe Snii de aici
In trei ntlniri, i trimit pe un capitan al lor Bugek, care trecnd peste muntii Brarvului, intr in Valahia, unde bate pe
Romnii ce'i ieisera innainte, spre a se opune.
Keza in Endlicher, Mon. Arpad., p. 119: Bela in Soio... a Mongolis
devincitur anno domini MCCXLI, ubi fere tota regni milicia est delata, ipse
Bela coram eis ad mare fugiente". Thurocz, II, c. LXXIV p. 78 dA acelasi an
pentru luptA. Greseste deci Rogerius, c. II, care o pune dupA 1242. p. 78 Mai
comparA t Arhid. Thomas, c. XXXVII, si Rogerius, c. 20, p. 267.

PECENEGHII, CUMANII E}I TTARII

197

Alt roja de Ttari, sub Orda, apuc prin centrul Transitvaniei, i se coboar Ora la tara FAgAraului, peste muntii
creia trec in Oltenia, unde sunt intampinati de banul Basarab
care i el este btut.
0 a patra grup se coboar prin laturea exterioar a Carpatilor, prin Moldova, sub Bachelor. Acesta, trecand Siretul
pe la gurile lui, intr in episcopatul Cumanilor care, precum
vom vede, se intinde prin tinuturile Putnei i a Ramnicului
de ast'zi, i unde locui o poporatie compact de Romani, a
c'reia prezent atrsese pe nvlitori catre aceast parte. Ei
distruser episcopatul i imprtiar pe locuitorii lui cretini 35.

Ungaria deci i mai ales Transilvania suferi o nvlire

din cele mai pustiitoare. Martorii oculari ai cumplitelor scene
intamplate atunci, ni le descriu in chiar frumuseti de stil prin
barbara latinitate ungureasa a Veacului de Mijloc. Intalnim
In scrierile lor locuri ca aceste : C'Adeau oamenii goniti de TAtari in dreapta i in stnga, ca frunzele la vantul de iarn ; cadavrele nenorocltilor acoperiau drumurile ; curge sangele in
iroaie groase ca nite riuri, cari manjiau pinntul nefericitei
patrii 36 Atata era de deas aruncarea sgetilor, Meat mai a
acoperiau cu umbr pe acei ce luptatt, i sgetile sburau prin
vAzduh ca lcustele sau omidele, lipite unele de altele 87. Era
o privilite ingrozitoare de a vedea in timpul noptei o catime
atat de mare de cadavre omeneti, cari zceau imprtiate ca
lemnele san ca pietrele ; dar aceast grozavie deveni o scApare
pentru vremile de mai tarziu. Mai multi oameni, neindrznind
s fugg in timpul zilei, se tvliau in singele celor morti, i ascunzandu-se tare cadavre, gsiau astfel cei vii lng cei morti,
scpare i aprare 38 Pe cmpii i pe drumuri zceau corpurile
multor morti, unele cu capetele tiete, altele sfaiate in bucti,
multe din ele arse in casele sau bisericele unde cAutaser adpostire. Aceast nenorocire, aceast pedeaps i grozAvie tinea
cale de dou zile, i tot pmantul era acoperit cu sange. Si zceau corpurile pe fata pmantului ca turmele la Pscut, sau
precum stau rspandite in cariere framaturile de piatr" 89.
" Drumurile apucate de Tatari, sunt aratate de calugarul Rogerius, care

concorda de minune cu expunerea unui istoric persian Fazel-Ullah-Raschid. Vom

reveni asupra acestor texte Inca data In capitolul urmator, unde vom determina regiunile locuite de Romani, lnnainte de descalecare, In Muntenia si Moldova. Numele capilor Mari sunt Intarite de calugarul Plano-Carpini trimis spre
a cerceta pe Tatari In 1246. Hurm., Doc., I, p. 231 : Filii Thaday sunt Burin
et Chadan, Buthi, Cathan, Tyban, Buzek, Vodu fuerunt in Hungaria".
34
Arh. Thomas, c. XXXVII.
34
Rogerius, c. 28, p. 274.
Arh. Thomas. c. XXXVII.
" Despre modul cum selbaticii tratau femeile -spune o scrisoare a Jul
Pro din Carnunt clitra arhiep. din Bordeaux din din 1242 In Fejer, IV, I, p. 239
Mulieres autem vetulas et diformes antropophagis qui vulgo reputantur,
escam quasi pro diario dabant; nec formosis vecebantur, sed eas clamantes
et eiulantes in multitudinem coituum suffocabant".

198

IBToRIA ROMANILOR

ag mai departe file intregi pline de aceste tablouri, unul

mai infiorgtor cleat altul, i care departe de a exagerg spimntgtoarea realitate, erau in neputintg a o reproduce.

Timpurile Gotilor, Hunilor i Avarilor se reintorseserg. Poporatia trebui sg'i caute scgparea In fug, cei bogati cat puteau mai departe ; cei sgraci adecg greul poporatiei, In munti
Astfel Rogerius spune In mai multe rnduri c
pgduri
oamenii se ascunseserg In pgduri 41, de unde Ttarii voiau
scoat prin inelgciune, pentru a'i puteg prgd i robi. Cnd
el scapg din prinsoarea in care cgzuse la 'Mari, i fuge prin
pgduri Ong la Alba Iulia, d In drumul sgu peste o grgmadg
mare de oameni, refugiati In vrful unui munte rpos i innalt 42
La Inceput Tgtarii pgreau cg au scopul a infiint in Tran-

silvania o trainicg stgpanire. A. unul din ducii lor, Cadan,

d in anul 1242 un edict, pe care'l dates zg din Zuyo, anul
domniei noastre al II-lea", i In care ordong ca Secuii i Valachii sg primiascg precum fcuserg i Saii (Flandri) banii lor,
In pretul celor necesare, ca i banii bizantini 0. Tgtarii vgznd

c numai cu prada nu se puteg intemei domnia lor, incepuserg a lu mgsuri de organizare. Firea lor prgdalnicA insg, neputnd inggdui aezarea lor pe loe i o viat linititg, dupd
ce pustiirea Ungariei nu le mai indgmgneazil traiul In ea, se
hotgrgsc s o prgsascg, dup trei ani de neincetat jgfuire 44.
Dllp fleirea lor, o foamete cumplit pune vrful mizeriilor
suferite.

Nvglirea Tgtarilor, cu toate c a fost de o violent neauzit, nu av urmgri trainice pentru tgrile de peste munti. RetrAgndu-se ei, Ungaria i cu regiunile anexe 1i revenirg In
fire ; oamenii se intoarserg la locuintele lor, se apucarg de rezidit acolo pe unde barbarii dgrmaserg, de cultivat iargi ogoarele, de reintocmit aezgrile lor cele distruse de ngvglire, i In

curnd sub spornica lucrare a poporului, se reintregi iari fi4. Mai sus am vAzut o femee bogatA, pe mama Imp. Maximian fugind
din Dacia Innaintea Carpilor (mai sus, I, p. 221). Acuma gAsim pe o doamnA
iarAsi bogatA, fiica lui Iwalun, sotia lui Andrei, din neamul, Ekly, fugind Innaintea TAtarilor. Hurm., Doc., I, p. 218.

Rogerius, c. 30, P. 278.

Rogerius, c. XI, 40, p. 292-296. Mai sus. p. 33.
Reproducem acest interesant document, care si el pomeneste existenta
RomAntlor In Transilvania, la venirea TAtarilor : Nos Cattan ex stirpe Iedzan
in regno Hungariae Kaymakam solis et terrae maximo Khano Syngu Babilonici... hortamur... et committimus vobis Pengas, Bylany, Korni, Kastellani in
castris Clusu, Dees, Busdach, quod cum a nobis data potestae ordinare debeatis
ut quemadmodum Flandry in initio regni nostri acceptabant nummos nostros
vulgo Keser Chunich Tatar Pensa, et dicti Zycly et Blachy per omnia necesaria, quae ad nostram utilitatem pertinent, acceptarent, tanquam nummos
byzantinos. Datum in Zuyo anno regni nostri II". Din colectia comitelul Joseph
Kemeny, reprodus In Transilvania, IV, 1871, p. 55.
Thurocz, II, c. LXXIV p. 78: Manserunt lpsi Tatari in regno Hungariea tribus annis".
44

PECENEG1III, CUDIANII fg TATARII

199

rut vietei intrerupte. Asupra Ungariei deci i a tArilor romne

de peste munti, nvlirea TAtarilor nu produse alt efect, cleat
acel al nApustirei unei -uriae bande de hoti, care ava urmAri
fatale pentru generatia ce o suferi, nu insg urnfri istorice pentru
acele ce erau sti vin6.
Asupra campiei aternute la poalele muntilor, Wivtilirea

ntarilor avii un efect mai insemnat, anume distrugerea sau

slhbirea inceputurilor de State tnjghebate pe aici, i deci inrtiarea putintei de a se intemei o nou formatie de Stat,
pe ruinele formatiilor vechi. Pentru a intelege ins6 acest rezultat, trebuie intiu sA cercetm care er starea tArilor Munteniei i Moldovei la venirea 'Marilor.

III
MUNTENIA

1 MOLDOVA.

INNAINTE DE DESCALECARE.

REGIUNEA SLAVONA IN MUNTENIA

I MOLDOVA.

Bach' far& romftne erau pustii la desefileeare.

Mai multi

cronicari i istorici au fost de prere cd Muntenia i Moldova

ar fi fost cu totul dearte de locuitori, atunci cand ele furd colonizate prin Romanii de peste munti. A Cantemir sustine
cd Moldova, de care el se ocup, ar fi fost lipsit de locuitori
la descdlecarea lui Dra go care ar fi impdrtit'o toat la tovardii
sdi de arme. Ei insd, tinand 66 este lucru nevrednic, pentru
oameni deprini ca armele, sd se apuce de lucrat pdmantul,

fur siliti ca s facd prdaciuni in trile vecine, cu invoirea

principelui lor, i rdpind de acolo cultivatori de pdmnt
aeze pe ale lor proprienti?" 1
Dupd Cantemir, poporatia Moldovei ar fi fost datorit

unei indoite colonizdri : acea de peste munti, de origine romand

i de rang nobi.iar, i acea adusd de nobili pe moiile lor, de origine ruteand sau polond, popoare ce locuiau In apropierea Moldovei, i cari alctuird stratul supus al poporului moldovenesc.
Neculai Costin aiderea spune ed. dela Atila i dela Bul-

gari pand la Lasidu craiul unguresc, pe vremea cdruia s'a descdlecat al doilea rand tara, 700 i mai bine de ani, au fost pustii
locurile acestea" 2 Tot a sustine i Miron Costin c fost-au
dar pustii mai bine de 600 de ani, locul acesta unde acum suntem noi, adecd Moldova" 3 . Deasemenea Ureche aratd. cd MolCantemir, Descr. Moldaviae, p. 121. Traducerea acestui loc de Hodo*

este cu totul gresitti. El traduce connivente principe" prin fraza cu lnvoirea

domnilor acelor Orr. Ce Inleles a r mai avelt atunci: raplosque inde cultores

terrae in sues transferre sedes"? cAci dacA luarea locuitorilor se Meat Cu lnvo-free stApAnirei /Arilor de unde ei erau lua/i, nu se mai poate vorbi de rtipire.
In deobste traducerea lui Hodos este neexactA si nu te po/i rzim pe l ea.
Lelopsijele, I, p. 88.
Ibidem, I, p. 31.

MUNTENIA t3I MOLDOVA

201

dova in attia ani s'a aflat pustie, 'Alfa* cAnd a vrut milostivul
Dumnezeu a nu FAA pe acest pmnt fr de oameni, ci cu
voia Sfintiei sale indemnndu-se o sam de feciori de domni
din Maramure, au venit peste munti" 4.
Aceeai pgrere este reprodus, dintre cronica
de Ungurul Thurocz care spune c : Bogdan voevodul Valachilor din Maramure adunand pe Valahii din acel district, ar
fi trecut pe ascuns in tara Moldovei, care ar fi fost de mult timp
pustie de oameni, din pricina vecinttei Ttarilor" 5.
De alt prere sunt boierii Moldovei, cari intocmir ves-

tita anafor din 1817, creia i s'a dat numirea de Anafora

pentru felul propriettei in tar din invechime". Aceast anafor nu este o lucrare teoretic, ci o socotint a boierilor in un
proces al rzeilor de Vrancea cu biv ve! vistierul Iordache Ruset

care dobndise o parte din moia rzeilor, ca dar, dela Constantin Alexandru Ipsilanti. Rzeii vrAnceni se tnguiser la
domnul Scarlat Calimach, c Meg dreptate s'ar fi druit acea
moie vistiernicului Ruset, intru cat n'ar fi fost pmnt domnesc, ci moia lor de batin. Vechilul lui Iordache Ruset intimpin, eft' rAzeii n'ar posed nici un hrisov domnesc de druire a pmntului stpanit de ei. Rgzeii rspunser c stpnirea lor er mai veche decAt infiintarea Moldovei, i deci
nu puteau ave hrisoave dela domni, de oarece acetia veniser
In urma naterei propriettei lor. Scarlat Calimach cere de la
ativa boieri, cei mai cArturari ce se aflau atunci, prerea lor
asupra acestui punt, p.'rere rostit de boieri prin anaforaua din
18176.

Argumentele pe cari le invoaca aceast anafor, pentru

a sustine, c tara a fost locuit din vechime, c pmntul Moldovei n'a fost cu totul pustiu pe timpul descAlecdrei, i c deci
nu ar fi fost luat in intregimea lui in stpnirea domnului, devenind pmnt domnesc, precum tocmai am vzut cA spunea
Cantemir, sunt mai ales urmAtoarele Mrturisirea istoricului
Filipide artnd c6 Cmpul-Lung din Moldova i Vrancea, mult

mai innainte de desalecarea lui Drago, pentruc au fost locuri tari i pentru brbtia locuitorilor, singuri erau stp-

nitori slobozi acestor prti" ; al doilea faptul c chiar Alexandru

ce! Bun, care nu domnete cleat 50 de ani dup Drago, cumpr mai multe moii depe la moinai, ce le aveau din moi
i strmoi", ceeace nu s'ar pute intelege, dac originea acelor
proprietti n'ar fi fost mai veche dect cu 50 de ani mai inIbidern, I, p. 97.
Thurocz, III, c. XLIX: p. 108 Bogdan waywoda Olachorum de Maramorosio, coadunatis sibi Olachis ejusdm districtus, in terram Moldaviae,
coronae regis Hungariae subiectam, sed a multo tempore propter vicinitatem
4

Tartarorum habilatoribus destitutam, clandestine recessit".

Reprodua de Uricarul lui Th. Codrescu, IV, Iasi, 1853, p. 325-343.

202

18TORIA ROMANILOR

nainte, caci atunci cum s'ar fi putut zice, din mo5i i sirelmo0"?

Anaforaua insa nu aduce nici un hrisov de ale lui Alexandru

cel Bun in sprijinul acestei pareri 7. Citeaza numai nite hri-

soave dela Stefan ce! Mare din 1487, 1494 i 1502 i dela Petru

Voda din 1529, prin cari se intaresc vnzari i cumparaturi

de baOini stramoeti *i de imparteli btrane a moinailor
pamantului. Mai invoaca anaforaua i imprejurarea ca obiceiul pamntului ar respect in totdeauna stapanirea din vechime, chiar cand ea nu ar putea fi sprijinit pe o scrisoare de
daruire, observand boierii ca daca ar ramanea a se cere asemenea scrisori depe la moinaii de toata starea, nici o a mia
parte n'ar ramnea moii cu asemenea unce de danie, i toate
celelalte s'ar lu domneti". In sfarit mai aduce anaforaua
i mai multe intarituri ale domnilor vechi, precum una din 3
Iulie 1424, dela Alexandru ce! Bun, alta din 1448, dela Petru
Voda Aron, o a treia din 1483, dela Stefan ce! Mare i inca altele,

cari toate arata c intaresc stapaniri de batina a deosebitilor

locuitori, ceeace nu este decat o repetare a temeiului al doilea.

Daca insa in timpurile mai vechi putea fi desbatere asupra

intrebarei daca ri1e romne erau sau nu impoporate la desclecare, astzi dupa starea izvoarelor cunoscute ale istoriei
Romanilor, nu mai poste fi nici o indoial asupra acestei imprejurari, i mai multe dovezi, din cari unele continute in documente sau mrturisiri contimporane, adeveresc aflarea de locuitori de batina ai NIunteniei i Moldovei, peste care vine
se suprapune patura desealecarei.
Poporatia slavon. Poporatia care locui din vremuri
mai vechi Muntenia i Moldova, el-A de dou neamuri : Slavoni
In spre es i Romani catre munte. Despre locuinta popoarelor

slave prin partea plana a Romilniei libere, fac dovada intaiu

numeroasele denumiri de nun i localitati de origine slavona,
Mfg fnteles in limba vorbita a poporului roman, prin urmare
date invederat de o poporatie slavona ce acum a disparut, dup
cum s'a vazut din nomenclatura cercetata de noi mai sus, din
cari acel al Ialomitei este adeverit documental tocmai din veacul
al VII-lea 8.
CitAin noi pe urmAtoarele, care, de si contin dovada invocatA de anafora, nu se referA la cumpArAturi. Un doctunent este din 1428 (Uricarul, II, p.
248)

l dispune cA hotarele acelor trei sate de mai sus scrise sa le fie dupA

1862,

I, p. 59, nota 7, ordonA ca hotarele acelor sate sA fie asa precum au

hotarele cele vechi, pe ande din veci au apucal". Altul din 1418, Wickenhauser,
Moldova Beilrage zu einem Urkundenbuch Itir die Moldau und Bukovina, Wien,

lost din veci". Un doc. din 1407 ne chi chiar rostirea mai caracteristicA : doufi
sate Cu toate holarele lor cele vechi ca din veacul veciei". Melhisedek, Cron. Fluilor, Apendice, p. 3.
Mai sus, p. 50.

MUNTENIA EI MOLDOVA

203

Etimologia acestui nume slavon, care vine dela cuvantul

ialov = sterp, neroditor, ne arata ca acest riu i trase numele
dela stepa pe care o strabate, Beirifganul. Imprejurarea insa
c Slavii au dat acestui riu un nume ce'vi trage originea din
observarea c pamantul din jurul sat.' er neroditor, ne arata
ca acei din ei ce locuiau prin aceste parti vtieau s'A pretuiasca
rodirea pamantului, ea' deci i trageau hrana din el, erau popoare avezate. Constatarea acestui singur nume, pentru timpul cand Slavii fncepura a se mica spre sud, fndreptatevte incheierea ea alaturea cu el trebui sa fi fost suma de altele,
ca deci numele slave ce le Intalnim in campia moldo-valaha
sunt toate anterioare descalecarei. Cad cum ar putea ele sa
fie posterioare, cand este constatat ca nici o avezare Insemnata

de popor slay nu s'a adaos In Muntenia sau Moldova, dupa

Intemeierea principatelor ?

Pe langa numirile riurilor, dealurilor vi altor elemente

geografice firevti, Romania mai infativeaza vi o suma de nurniri

de localitati de origine invederat slavica care arata c ele au

fost intemeiate de Slavoni ; dar fiindc ele astazi sunt locuite
pccluziv de Romani, trebue numai cleat admis c poporatia
slavona a disparut, absorbita de elementul romanesc ce a venit
peste dansa de la descalecare fncoace.
Inviram aici cateva din numeroasele denumiri, luate nu-

mai dela comunele a dou judete, anume din Mehedinti, partea

de ves a judetului, i Dorohoiu, la cele dou capete ale Romaniei.

In Mehedinfi se all : Glogova, Jupca, Leorda, Negotniri,

.Fovarna, Tehomiri, Vidimireqti, Zegujani, Gvardinila, lablanifa,
Padina, Smadovifa, Stignifa, Corcova, Jirovul, Miluta, Clenovul,
Dobra, etc.
In Doro/mi, Intalnim Her fa, Tdrnauca, Hreafca, Buda
Molnifa, Oroftiana, Pomcirla, Liqna, Hovdrna, Crasnaleuca, Horoditea, Mileanca, Derf ca, Losna, Zvoritea, Zamo,ylii, Rddefufit
Catu5ca, Suhdrclul, etc.

ava In toate judetele de ves ale Romaniei in cari un

mare numar din comunele sau catunele aflatoare poart numiri slavone, pe cand dimpotriva In judetele de munte, devi
se all vi acolo sate cu numiri slavone, marea majoritate a lor
poarta numiri romanevti.
Aceste fapte nelndoelnice fridreptatesc fncheierea noastra
ca partea vs'a' a Romniei era locuita fnnainte de descalecare
mai mult de popoare de vita slavona cari au fost desnationalizate cu fncetul, potrivit cu latirea elementului romanesc tot
mai jos care campie.
Existenta Slavonilor En campia moldo-romana este frisa
atestata, pentru vremile anterioare descalecarei, nu numai prin
topografia tarei, ci vi de alte izvoare. A Miron Costin, In poema

204

IBTORIA ROMANILOR

polong, ne spune ca dnd Drago peste un om in hotarele Moldovei, cand igtAcise la vanatul bourului, i se adres'a lui cu cuvintele : bune orne, la care dnsul rgspunse pe ruteneste c nu
ar intelege ce i se spune, si atunci Drago chemand un flmaciu,
acel locuitor ti spuse in limba ruteanei c s'ar numi lalcu i ar
fi din Sneatin, c el isi aezase de ativa ani prisaca in acel loe,

In care nu venise nimeni pang acuma la el 9.

Mai mult incg, Slavonii in sesul Moldovei, la coborirea
lui Drago, sunt dovediti si documental. S'a aflat anume un
document din anul 1134, care pomeneste despre existenta in
Moldova catre acea epocg, a unui principat slavon, cu resedinta
In orasul Bilad. lat cuprinsul acestui document prea interesant : In numele Tatglui si Fiului si sfantului Duh : eu Ivancu
Rolislavovici, de prin scaunul de Galitia principe al Barladului,
mrturisesc negutitorilor din Mesembria ca sg nu plAtiascg vaing
la descgrcarea in Barlad, in Tecuci si in celelalte orase ale noastre,

iar la exportarea diferitelor mrtrfuri : locale, ungare, rusesti

si boeme sg o plgtiasca numai in Haliciul mic si nu aiurea ; iar
plata o va spune voevodul, si intru aceasts promisiune..., dela
nasterea lui Hristos una mie una sutg treizeci si patru, luna
Mai in 20 zile" O.
Acest hrisov ne aratg deci c prin sudul Moldovei se afl

In veacul al X1I-lea un principat, sub un duce Ivancu Rotislavovici care era sub autoritatea ducilor de Galitia, de oarece
el arat prin document cg ar fi Kneaz al Barladului de prin
scaunul Galinei" (ot stola galizskago Kneaz berladsky) 11. In
acest principat se aflau mai mulle ora5e, din cari se pomenesc
trei : Haliciul mic ce era, dupg cum se vede din numele sgu,
o colonie a Haliciului, adicti a Galitiei ; Tecuciul, care In slavoneste inseamng ivoiu si Beirladul, a cgruia etirnologie se
deduce dela berlo (slavon) nui. De si acest principat este
pomenit in o diploma' din veacul al XII-lea, existenta lui trebuie sg fie mult mai veche, de oarece relatiile sale comerciale
erau la acea datg atat de intinse, 'Meat ajungeau pang in Mesembria si Boeniia 12. Frg indoialg c suzeranul acestui principat, ducatul Galitiei, se intindea pang' la hotarele sale, care
vor fi ajuns ceva mai sus de Barlad, poate pang' pe la judetele
Arh. isl., I, 1, P. 166.

Vezi reproducerea acestui document, In textul original slavon, In

studiul lui Hasdeu, Diploma thirladeanii, In Traian, 1868 p. 199. El a fost descoperit de tat1 lui Hasdeu, Alexandru Hasdeu, la Vincentius Rolsky, coborAtor
din Dimitrie Cantemir. Vezi biografia lui Rolsky In Traian, 1868, p. 199.
11 Hasdeu vra sii Inteleagd aceste cuvinte In sensul c Ivancu s'ar trage
10

din semintia ducilor Galitiei. Scaunul Ins se refer la puterea, la autoritatea

lui, nici de cum la originea familiei.
10 Nestor (ed. Lger, c. XXXIV, p. 53-54) spune :
je veux vivre
Priaslavets sur le Danube ; car c'est la qu'est le centre de mes terres. Toutes
les richesses y arrivent. De la Grice l'argent, les toffes, les fruits, les diffCrents

MUNTENIA F$1 MOLDOVA

205

Romanului i Bacaului, Mat vedem ca norodul

Moldovei er i el sub stpanirea, cel putin nominal a Galitiei,
cea efectiva apartinnd popoarele barbare ce ocupau unul dupa
altul ampia ,moldo-romand 13. Prezenta unor orae slavone
In sinul popoarelor barbare pe pamntul Moldovei, trebuie
ne mire tot atat de putin ca i aflarea oraelor Kiev, Nowgorod,
Moscova in launtrul Rusiei, i mai adnc in lduntrul lumei barbare. Slavonii erau mai deprini cu popoarele pradatoare : apoi
ei prezintau in sinul Mongolilor elementul civilizator, inct
toate nevoile mai culte ale oardelor ce cutrierau Europa rasariteana gasiau in Slavoni mijlocitorii lor fireti. In oraple in-

fiintate de Slavoni, cumparau i vindeau popoarele barbare

obiectele de al caror schimb aveau trebuint. Toate aceste
orae slave erau cetati intarite cari primiau in ziduri/e lor pe
barbarii turani numai atunci cnd veniau pentru daraverile
lor, dar le inchideau portile i le opuneau impotrivire, de indata ce se apropiau cu scopuri dumaneti ".
Chiar daca s'ar banui autenticitatea diplomei lui Ivancu
Rotislavovici 15 hied' existenta principatului Barladului este dovedita i din alte izvoare. AA cronica numita Novgorodskaja
vorbete sub anul 1146, 12 ani dupa data documentului ardtat,

tocmai despre Ivancu, numindu'l principe de Barlad (kniaza

berladskago). Cronica de Kiev iarai amintete in mod destul
de lamurit alfarea oraelor pomenite in diploma barladeana,
spunnd la anul 1158 ca Iaroslav, ducele Galitiei, cautnd
dobandiasca de la Muscali extradarea principelui Ivancu care
i el ridicase pretentii la tronul Galiiei, acesta caut prin fuga
un adapost in orayele dundrene (v gorodiech Po dunaiskich)
vins ; de la Bohdme, de la Hongrie l'argent, et les chevaux; de la Russie, les
peaux, la cire, le miel, les esclaves". Din acest loc se explica comertul Barladului pe mare cu Mesembria si pe uscat cu Boemia. Asupra Insemnatatii comerciale a Mesembriei, ca statie Intre gurile Dunarei i Constantinopole, vezi
Const. Porfirogenitul, III, p. 74 si 79.
1 O icoana dela o biserica din Lemberg contine o inscriptie dupa care
unul loan de Ognasd ducele Valachiei ar fi cautati In 1150 scapare In Galitia,
alungat fiind din tare lui de o navalire pagana i ar fi capatat capitania Czehowului (Bulelinul instructiunei publice, II, 1868). Nu stiu daca aceasta icoana,
inscriptia i data ei sunt Inteadevar autentice.
" D-1 Pic, In scrierea sa, Zur rumdnisch-ungarischen Sireillrage, Leipzig
1886, demonstra In capitolul sau, Die alislavische Wchrkrall zu Landkund zu
Wasser, p. 148 i urm. cA Slavii obicinuiau a Incunjura fiecare oras al lor cu
Intarituri, D-sa spune p. 251 : Aus dem eben erwiihnten Umstande, dass die
Slaven bei dem unerwarteten oder nicht verhinderten Einfalle des Feindes in
ihren Burgen Schutz zu suchen pflegten un fanden, geht aber unzweideutig
hervor dass dieselben gegen die Mittel der damaligen Kriegsfiihrung geniigend
befestig waren und sich im Kriegsfall bewehrten".
" Cum a facut'o d. I. Bogdan In studiul sliu Diploma brldeand,
An. Acad. romne, tom. Xl.
14 Vezi locurile doveditoare In Traian, 1869, p. 203 204.

206

ISTORIA ROIANILOR

Ce soiu de popor locui in acest principat al Barladului ?

Poate se vor fi aflat i Romani, atrai din muntii lor care orae,

in cari ei puteau vinde acele marfuri locale de care vorbete

documentul.

Intalnim adeseori numele de Brodnici, redat uneori de'

scriitorii bizantini sub acel de Bordoni. Ce neam de oameni
vor fi fost nu se poate hotari 17
In gal% de oraele amintite ca existente in Moldova innainte de descalecare, anume Galati, Tecuciu i Barlad, o geografie rusasca alipita pe langa Voskresanskaia Lelo pis mai da
Inca urmatoarele orase din Wile romne : langa Dunare Vidicov (?) Cu epie ziduri de piatr i Mdin (Vidin) dincolo de
Dunare. La sudul fluviului Novoia Selo, Akoliatris; MAO' Mare

Varna, Kavarna (din jos de Constanta) ; de aceasta parte a

Dunrei (la nord) la gura Nistrului Belgrad (Cetatea Alba),
Cern, Askii Torg (Iaii) la riul Prut, Romanov Tory (Roman)
lnga Moldova, Nimeci (Neamt) in munti. Cono juncnov, Kamen

(Piatra)?, Sociava, Siret, Banta, Nipusa, Kolomija, Gorodok

pe Ceremu i langa Nistru Chotin i. acesta e un ora bulgaresc

i valah". Este interesanta mai ales amintirea targului Iai

sub numele de Askii Torg din care Romanii au facut Iai cum
au facut muird din musca, 140 din slavona liska i plopitcl
din ploska, viirel din verska. I final a dat forma plurala, 'qt.
I incepator, dupa analogie iad din ad, ianot din en6d 18.

17 D-1 Radu Rosetti ti identifica Cu Barladnich principatului lui Rotislavovici, Revista Romdred, III, 1890, p. 55. D. Onciul, Originele Pr. rom., p.
239, sustine ca Brodnicii erau Romani. Hunfalvy, Die Rumanen und ihre Ansprhche, p. 83, adaoga p. aceasta identificare faptul di Brodnicii din diploma
lui Andreiu al II-lea, 1222, sunt redati In Bula papalli din acelas an, Intaritoare
a diplomei, prin Walachi, Hurm., Doc., I, p. 75 si 77; dar noua editie a documentelor facuta de Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, p. 23, pune In loe
de Walachorum din bula papala tot Brodnicorum, hict argumentul lui Hunfavy
si al lui Onciul dispare.
" Geografia a fost publicata In Polnoe sabranie ruskich Letopiset, vol.
VII. Voskresanskaia Letopis merge pana la anul 1347, ceea ce ar Insemna ea'
geografia este posterioara acestei date. Dupa enumerarea orasului Roman Intre
orasele Moldovel, s'ar pare& ca este posterioard chiar domniei lui Roman Voda
care a Intemeiat acest oras (Mai jos, vol. III, cap. Predescesorii lui Alex. cel
Bun). D. Pic, dupli o scrisoare privata, crede ca geografia este din veacul al
XIII-lea. Hasdeu bazandu-se pe doc. din 1392, Arh. ist., I, 1, p. 18, sustine
ca e din al XIV-lea. In once caz numele de orase culese din aceasta geografie

sunt din veacul al XIII-lea. Asupra numelui Iasului vezi si Ghibanescu Originele
lawful In Arhiva din Iasi si N. H. Bogdan, Orasul la.si, 1913. Iasi L

hiUNTEINIA

I MOLDOVA

207

2. LOCUINTELE ROMANILOR IN MUNTENIA I MOLD OVA.

In Muntenia. Dacg esul er locuit in majoritate de

pbpoare slavone, muntele ern s516luinta aproape excluziv6 a
Romanilor ; cci Slavonii end cutaser i ei un adpost a1Aturea cu Romnii in muntii Daciei, inc6 din vremurile primelor
n'vAliri, ii

pierduser nationalitatea lor in sinul poporului

romnesc, unde erau s dispar6 in curgind, sub valul ce se coborn din varful muntilor i ceilalti Slavoni cari mai pAstraserA
incA, in carripia moldo-romn5, felul lor de a fi.
O cercetare a documentelor i izvoarelor celorlalte lgsate
de timpurile anterioare descAlecArei, ne va cloyed' c6 intreg
semicercul de munti, ce se intoarce &are Romnia, er locuit,
cu mult innainte de descglecare, de popor romnesc.
Regele Ungariei Bela al IV-lea, care domnete dela 1235
pAnA la 1270, voind sA apere tara lui del reintoarcerea ngv'lirei

mongole care pusese in o a de grea cumpng Statul ungu-

resc, voete sA aeze pe marginile Transilvaniei, din spre Mun-

tenia, pe cavalerii Sfantului Ioan din Ierusplhn. El dgruete

deci acestor cavaleri pgmnturile aezate peste munti, in Vala-.

hia, On un document din 1247. In acel document se pothenesc cinei mici State, din cari trei sunt ar6tate anume ca impoporate c.iRomni, iar dou lash' a s6 induce aceiai impre-

jurare. Regels anume concede cavalerilor toat (ara Severinului,

impreunA cu knezatele lui loan i a lui Farca, Ong la riul 011,
precum i tara numit6 Lytira (a Lotrului), exceptnd-din aceast donatie knezatul voevodului valah Lytuon pe care il lasti
Valahilor precunr 11 avuserd qi Oat acum'a. M-ai druete regele,
cavaleri-lor, intreaga Cumanie, dela riul Olt innainte, afar de
tara voevodului Seneslau,-pe care o las deasemen'ea Valahilor
precum o avuserti i
innainte. Despre celelalte doue principate ale lui Ioan i Farca, de i documentul nu ne arat de

ce popor erau locuite, putem induce cu sigurant c'd erau tot

de Romni, mai intaiu din faptul aeirei-lor in regiunea de
peste-Olt, care in totdeauna a fost until din adgposturile de
cApetenie ale Romnilor, apoi din imprejurarea ea' aceste doue
State sunt numite knezate, ceeace atn vAzut en' erau nite au-

toritti in nbictiu la poporul mink' de peste munti 19

" Alai sus. Numele Lytuon a fost cetit pAnA in vremile din urnil

Lyrtioy ; cetirea corectA Lytuon este aceea a d-lui Onciul, Originile principale-

lor romine, p. 168. Vezi facsimileIe, reproduse In Hurm. Doc., I, 1, Tab. III
110 i urm. Noi datAm documentul din 1247, cea de 1251 admisA de editorul
vol. I din Hurm., N. Densuanu, l primitA i de N. Iorga, Studii $i doc., I, p.
XVIII este aceea a confirmArei lui de pap. Nu putem InsA primi cetirea terra
Lytua In loc de tera Lytia cum vra d. Onciul, Radu Negru, In Con'. lit. XXIV
1890 p. 945 i Istoricul rus Kryzanowski Ibidem XXIV 1890 p. 953; cAci terra

Lytua ar Insemna tot terra lui Lytuon, pe and documentul face o deosebire
anumitA fntre knezatul lui Lytuon Idsat Valachilor g terra Lytira dala cawlerilor loanili.

208

ISTORIA ROMANILOR

Regele concedeaza, prin documentul shu, cavalerilor, drep-

tul de a percepe jum'atate din veniturile, foloasele i slujbele

tuturor teritoriilor claruite, i anume a Vriparelor din dreapta
Oltului, precum i din tara lui Seneslau din stanga acestui riu
pe jumatate, iar restul Cumaniei In Intregimea lor, pentru terminul de 25 de ani. Daca regele Incuviinteaza luarea In jumatate din veniturile tarilor stapanite de voevozii Lytuon i Seneslau, atunci ce Inteles poate ave scoaterea lor din donatia

facuta i lasarea lor In starea precum fusese pa.na atunci? Pentru

a Intelege aceasta aparenta contrazicere, trebue s observarn

c veniturile regeti din aceste trioare erau de dou' feluri :
biruri (reditum et servitiorum), n acele supuse direct autoritatei regelui i daruite cavalerilor, precum din terra Lytira
dela care regele concede jumatate din venituri i foloase ce se
culeg dela Valahii din acea tara, i tributuri (proventum et utilitatum), dela voevodatele recunoscute ca autonome ale lui
Lythuon i Seneslau, pe care regele le lasa afar din donatia
Marta. Astfel regele puteh Incuviint cavalerilor jumatate din
veniturile sale, cuvenite ca tribut din Wile voevozilor romni,
fara ca sa le fi dat vreun drept de ocarmuire asupra lor, pe care
nici regele nu'l aveh Regele renunta Insa In totalitate, In favoarea cavalerilor, la unele venituri speciale din tariparele
date In stapanirea lor direct, precum dela biserici, atat acele
existente cat i dela acele ce s'ar zid in viitor ; apoi dela morile
acelor tarioare, In care regele voih s favorizeze desvoltarea
unei astfel de industrii. Lucru curioz, dela morile din tara Lytira, adica a Lotrului, regele crede ea nu are nevoie de a Incu-

viinta aceasta favoare i Ii pastreaza dreptul la jumatatea

veniturilor din ele, probabil fiindca aici, ele fiind bine bitemeiate, regele nu mai ave nevoie sa Incurajeze Infiintarea lor.
Regele mai concede cavalerilor i veniturile pescariilor, afara
de acele din Dunare, din care ti oprete jumatate.
Valahii din tara Lytira mai sunt indatorati a face slujba
ajutnd cavalerilor cu pregettirea lor rqzboinicei, de
cate ori ar fi a se respinge vreun atac exterior, i cavalerii sunt

la randul lor indatoriti sa dee sprijinul lor acestor Valahi In

aceeai Imprejurare. In sfarit mai contine documentul, dispoca de cate ori vreun mai mare (nobil) al Wei Lytira ar fi
osandit la moarte, el s' poata apel la curia regeasca 21.

Cii aceastii este interpretarea cea adevArat se vede de pe aceea cA in

documentul din 1289 ,(vezi mai jos, pagina 212, nota 28) gasim cA regele dup5
supunerea revoltei lui Lytuon restablleste tributui pe care'l percepea din rara

tributum nostrum in eisdem partibus nobis fuit restitutum".

al Reproducem documentul contlnut in Fejer, IV, 1, P. 447-454, in
plirtile cele mai caracteristice : Nos Bela... damus et conferimus dictae domui
totem terram de Zeurino... pariter cum Kenezatibus Ioannis et Farcasii usque
ad fluvlutn Oltae, excepta terra Kenezatus Lyrtioy voiavodae quam Olachis relin-

MUNTENIA

I MOLDOVA

209

Acest document constat inteun chip neindoelnic, cA

existau, pe la inceputul secolului al XIII-lea, mai multe t6rioare in regiunea nordic a Munteniei, din care parte erau
deadreptul supuse coroanei ungnreti, iar parte nuinai vasale

i tributare; c' aceste t'Arioare stteau sub niste conductori,

voevozi si knezi romni ; c' poporul roman ce le locuia era aezat,

avand intre altele i mori (fiind deci agricultor) i cA numr

In rndurile sale o clas de nobili ; c' in triparele supuse regelui unguresc, Romnii erau indatorati, ca i in regiunile de
peste munti, la aprarea granitelor de nvlirile streine ; bucurandu-se deci in totul de organizarea i de privilegiile pe cari
am constatat c le avea natia romnease chiar in limitele Statului unguresc.
Existenta acestor pfincipate romneti mai este intrit
i prin un alt izvor, la care nu ne-am prea pute atept, atat
este el de strin i de indeprtat de istoria Romnilor, anume
prin un cronicar sau istoric persian, Fazel-Ullah-Raschid, care
scrie etre anul 4300 o cronic a evenimentelor istoriei popoarelor mongolice, dup actele oficiale ce se aflau in archivele
hanului mongol din Persia. Asupra redact'rei acestei cronici,
quimus prout iidem haetenus tenuerunt; ita tamen quod medietatem omnium utilitatum et redituum ac servitioram de tota terra Zevrini.... et Kenezatibus supra
no minatis provenientium nobis
reservamus, medietate alia ad usum domus supradicte cedente, exceptis ecclestis constructis et construendis in omnibus
terris supradictis de quarum reditibus nihil nobis reservamus... exceptis etiam molendinis omnibus, infra terminos praenominatarum terrarum ubicunque factis vel
faciendis praeterquam in terra Lytira; nec non aedificiis et agriculturis omnibus
sumptibus fratrum dictae domus factis, foenetis... piscinis... etiam, praeter piscatlones
quas nobis et ipsis communes reservamus.... Concedimus etiam quod
medietatem omnium proventuum et utilitatum quae ab Olachis terram Lit yra
babitantibus... regi colligentur domus hospitalls percipiat... Volumus etiam quod
memorati Wahl ad deferzsionem terrae et ad injurias propulsandas... quae ab extraneis try erentur, cum apparatu suo bellico assistere, et e converso ipsi fratres in
casibus consimilibus eis subsidium et juvamen iuxta posse impendere teneantur ;...

nec non sententias quas tulerit in eosdem ratas habebimus atque firmas, hoc

addito quod si contra maiores terrae aliqua sententia de sanguinis effusione pro-

lata fuerit, in qua senserint se gravan, ad nostram curiam valeant appelare...

Ad haec contulimus praeceptorl ante dicto a fluvio Oltae et Alpibus ultrasilvanis totam Cumaniam sub eisdem conditionibus quae de terra Zeurini sunt
expressae, excepta terra Seneslai uoiczoodae Olachorum, quam eisdem relinquimus,

prout iidem haelenus tenuerunt, sub eisdem etiam conditionibus per omnia quae

de terra Lytira sunt superius ordinate. Hoc autem nolumus praeter're quod

primo introitu saepe dictorum fratrum usque ad viginti quinque annos omnes
reditus Cumanie terre integraliter domus praecipiat mm praefata praeterquom
de terra Sznestat ante dicta, de qua tanturn medietatem redituum et utilitatum
oblinebil". Vezi l Intarirea papala a acestui document (Theiner, Mon. Hungariae sacra, I, p. 209-11. Reproduse i In Hurm., Doc. I, p. 249). Tera Lytira
este pomenitli, Inca dinaintea acestei donatii. Bela principele de coroara al Ungariei, dArueste In 1233 lui Corlad, mosia Lovistea de Idngd apa Lotrului. Fejer,

VII, 4, p. 81: nostre donationi terrain Loystha vocatam, ab aqua Lothur

vocata que fluit ad aquam Oith, cum omnibus utilitatibus suis et pertinentiis
donavimus".

A. D. Xenopol.

Istorta Romttnilor. Vol, II

14.

210

ISTORIA ROMAWILOR

iat ce spune autorul ei : Se aflau in arhivele hanului Mongolilor din Persia nite fragmente istorice de o autenticitate

recunoscut, scrise in limba .1 cu literile mongole ; dar putine

persoane puteau s le citeasc. Pentru a pune aceste materialuri la dispozitia publicului, sultanul Mahmud Gazan Khan voi
s fie redactate in un corp de istorie i incredint aceast lucrare in 702 (1303) celui mai umilit dintre servitorii si, Fazel
Ullah fiul lui Abu-l-Kair supranumit Raschid, medicul din
Hamadan, care primi 8rdinul de a consult, pentru a orndui
aceste materialuri, pe invtatii chinezi, indiani, uiguri, kiptahi
i altii, cari se aflau la curtea sa" 22 Aceast pretioasg scriere

redactat putin timp dui:A evenemente, pe temeiul unor documente oficiale, iat ce contine relativ la intrebarea ce ne
preocup : In primAvara anului 1240, principii mongoli tre-

cur% muntii Galitiei pentru a intr in tara Bulgarilor i a Ungurilor. Orda care merge spre dreapta, dup ce a trecut tara
Ilaut, (Aluta, Olt) Ii iei innainte Bazaram-Bam cu o Wire,
dar fu Milt. Cadan i Buri au mers asupra Sailor i i-au invins in trei MAU. tugek, din tara Sailor, trect peste munti,
intrnd la Kara-Ulaghi in lath lui Mischelav (Seneslau) i a
btut popoarele Ulaghice" 23.

Adevrul spuselor lui Raschid poate fi controlat prin

mrturisirea cronicelor ungureti, redactate de persoane ce fuseser contimporane evenementului. Mai inti data anului pus
de cronicarul persan corespunde chiar lunar cu acea pus de
cei ungureti 24, dar i artrile capilor conducaori i a drumurilor clcate de ei consun de minune cu aceste din urm.

izvoare. A Raschid spune, c Ttarii au intrat in Ungaria

In primvar, i anume trecnd peste muntii Galitiei, iar

gerius in Carmen miserabile i archidiaconul Thomas in Istoria

pontificilor din Salona, arat ambii, cA Ttarii au intrat prin
poarta Rusiei, aezat' prem.= am v'zut intre Galiia i Cu-

mania, in ziva de 12 Martie 23 Intre efii mongoli citati de Raschid aflm i pe Cadan, artat ca mergnd spre stnga de Orda,

care apuand spre dreapta, ajunge la tara Oltului i. apoi la

Bazarambam. Cadan deci cobori pe la baza Carpatilor orientali, prin valea Oltului, i ajunse la Saii Braovului, de unde
D'Olisson, Histoire des Mongol,, la Haye, 1834, I, p. XXXV.
:a D'Ohsson, II, p. 627-628. Asupra acestui loc au atras pentru prima
oarA marea aminte reposatul Alexandru Hasdeu.Originea familiei Basarabilor
este cu neputintA de stabilit. Hasdeu, Etym. magnum, III, p. 2540 cautA sil o
derive dela Daci, Sarabo=cap. Altii dela poporul Bessilor. Emil Staicu In Re-

vista p. Istorie, Arh. si Filol., X, 1909, p. 64 11 scoate din germanicul die bljsen
Raben dat familiei Corvinilor vecini cu patria Basarabilor, tara lui Lytuon ( I I).
CA Mischelav al lui Rashid este Seneslau, vezi Onciul, Originele, p. 156.
4 Asupra concordantei datei vezi Hasdeu, Etym. magnum, IV, p. XCVII.
25 Mai sus, p. 195, 33.

MUNTENIA NI MOLDOVA

211

treat in Muntenia la Kara-Ulaghi. In tocmai astfel arat si

izvoarele unguresti amintite, c Cadan ar fi atacat Rodna,
uncle era minele de argint, de unde el se va fi coborat, pe calea

arAtat, dire Brasov si Kara-Ulaghi 26

Aceast concordant surprinatoare intre cronicarii unguresti si unul persian, ne area c Raschid er foarte bine informat, din documentele ce le aved la indernara, asupra locurilor
si a imprejuedrilor, i e putem da o deplin' crezare si celorlalte artri ale sale cari nu pot fi verificate prin alte izvoare.
Ce spune crodnicarul persian despre Romani? Mai intaiu
ea' Orda care mergea spre dreapta, coborand dela nord cAtre
sud si trecand prin tara Ilaut, dup ce trece aceast lard, Ii ies
innainte Bazaram-Bam care e bAtut. Acest Bazaram-Bam nu
este decat corumperea titlului voevodului roman, unit cu numele su ; este Basarab-banul care voia s impiedece pe 'Mari
de a trece din tara Oltului in Oltenia. Er voevodul aceluia
Stat pe care documentul din 1247 11 arat ca stpanit de Lytuon ; poate ea' era acest Lytuon el insusi care fiind din familia
Basarabilor, fusese denumit de Unguri, in documentul din 1247,
ca nurnele su propriu, iar de cronicarul persian cu titlul su
si numele de familie.

Ullah-Raschid ne mai spune c, din corpul condus de

Cadan si
dupg ce acela bull pe Sasii Brasovului, un c5.pitan Bugek trec muntii, dup cat se vede prin pasul Predeal,

si atacand popoarele karaulaghice ce'i ieir innainte, le Wit

si pe acestea. Este invederat c cronicarul persian are aici in ve-

dere alt pip de Romani, decat pe acei ce luptau sub banul

Basarab contra lui Orda. Sunt acei amintiti de documentul

din 1247 ca locuind in stanga Oltului, in tara voevodului Seneslau, nume schimbat de Raschid in Mischelav 27.
Aceast impotrivire a ducatelor romnesti contra nvlirei -Mare arat c'd ele dispuneau de puteri insemnate, spre
a indrzni s se opun unei
innaintea areia regele
maghiar o rupsese de fugA, si de aici se explicA, cum se face
de niciodat cAlugrii Ospitaliti nu luar in stpanire locurile
concedate lor prin diploma lui Bela, de oarece regele isi insusise

numai niste drepturi inchipuite asupra unor regiuni asupra

arora nu avea nici o autoritate, si aduse deci ceeace nu era al
lui. Mai tarziu intalnim tot in aceste prti, pe voevodul Lythen,
(Litean) invederat acelas cu Lytuon din 1247 din Oltenia si cu
Bazararn-Bam a lui Raschid, care se revoltd impreun cu fratele su Barbat contra regelui Ungariei, Vladislav Cumanul
Vezi Rogerius, Miserabile Carmen, c. 20 p. 267 si urm.
Arh. Thomas*
Historia pontificorum Saionitarum.
Kara-Ulaghii nu pot fi Romini din Moldova, cum sustine d-I Simion

Mangluca in Rom. Revue, Pest., III, p. 436, ci numai acei din Muntenia, In
fata Brasovului. Vezi Hasdeu, 1st. crit., p. 106.

212

ISTORIA ROMINILOR

(1272-1290), pe cnd era inc minor, la inceputul domniei

lui, adec pe la 1272-79, ocupnd" cum spune regele, pentru

sine o parte din pmntul nostru de dincolo de Alpi i nevoind

Cu nici un chip s ne dee veniturile acelor prti" 28. Att indicatia locului unde domnia Litean at i numele fratelui ski,
Barbat, arat cA este vorba de Romnii din Valahia, i deci

de unul din ducatele indicate de documentul din 1247 i de

cronica persian ; dup numele voevodului, acel din dreapta
Oltului.

Din cercetarea de pn aici rezult c6 a-tat Oltenia Cat

i partea muntoas a Valahiei mari era locuit de Romni innainte de desclecare.

Mergnd mai departe pe coastele muntilor Carpati, intlnim an' grup Insemnat de Romni, locuind in coltul unde
aceti munti, prsind indreptarea lor &Ore rsrit, apuc deodat' in spre nord, anirme prin tinuturile de azi ale Putnei i
limnicului, In a numita Vrance,

0 bul papal din anul 1234 spune despre aceste prti

urmAtoarele : In episcopatul Cumanllor, se 06 dupg at tim,

nite popoare cari se numesc Valahi. Dei ele se cred a fi cretine, despretuesc biserica roman i nu primesc sacramentele
dela onorabilul nostru frate episcopul Cumanilor, ci dela nite
pseudo-episcopi ce se tin de ritul recesc. CAtiva din regatul}
unguresc, att Unguri ct -1 Sai i alti drept credincioi, z64.
bovind printre ei, trec la credinta lor, i fcandu-se una cu acei
Valahi, primesc dup felul lor sfintele sacramente, in dispretul
episcopului Cumanilor" 28,
28 Fejer, V, 3, p. 274, 1285 : Cum nos in aetate puerili..., regnare coepissemus, Lythen voyvoda una cum fratribus suis per suam infidelitatem ali guam
partem de regno nostra ultra alpes eristentem pro se occuparat et proventus illius
partis nullis ammonicionibus reddere curabat ; saepe dictum M. Georgium contra
ipsum misimus qui cum summo fidelitatis opera circum pugnando cum eodem,
ipsum interfecit et fratrem suum nomine Barbath captivavit et nobis adduxit...
et sic per elusdem M. Georgii servicium, tributum nostrum in eisdem partibus
nobis fuit restauratum". Acest document este IntArit prin un altul. In care ma-

gistrul Gheorghe muljAmeste la andul ski pe unul Petru, pentru ostenelele

puse In aceeasi expeditie contra lui Lythen si Barbat. Fejer, V, 3, p. 397,
1288, reprodus si de Hurm., Doc., I, p. 454 si 483. Recompensa datA lui Omodiu 1290, Ibidem, p. 502. Lupta cu Litean se va fi dat pe la 1278. Vezi Hasdeu

/n Etym. magnum, IV, p. CXI, dar se revoltase Ina Innainte : minis admo-

nicionibus redire curabat".

29 Fejer, III, 2, p. 399. 1234 : In Cumanorum episcopatu, sicut accepi-

mus, quidam populi qui Valachl vocantur existunt, qui etsi censeantur nomine christiano,... Romanam ecclesiam contemnentes, non a venerabili fratre
nostro .episcopo Cumanorum,... sed a quibusdam pseudoepiscopis, graecorum ritu
tenentibus universa recipiunt eclesiae sacramenta et nonnulli de regno Ungariae,
tam Ungari quam Teutonici et alli orthodoxi morandi causa cum ipsis transeunt
ad eosdem et sic cun eis quasi populus unus factus cum eisdem Valachis eo contempto, praemissa recipiunt sacramenta". Theiner, Mon. Hung, sacra, I, p. 131,
dA varianta Walathi, dupA originalul bulei din arhivele Vaticanului.

MUNTENIA {4I MOLDOVA

213

In episcopatul Cumanilor se vede deci c locui pe la

1234, o mass compact de Valahi, cari'i aveau organizarea
lor bisericeasc deosebit, i anume sub mai multi episcopi.
Este firesc lucru de a admite c' nu le lipsi nici o organizare
politic, i c erau intocmiti in un voevodat, asupra existentei
cAruia fntnele sunt ins mute. C6 tara in care se intinde
episcopatul Cumanilor ell o tail organizatA, se vede i depe
aceea c' se aezaserg in ea mai multi Unguri i Sai, cari apoi
prsiau religia lor catolicA, intorcndu-se la acea a pseudoepiscopilor. Pentru ca Ungurii i mai ales Saii, popor civilizat
pentru acele timpuri, s fi fost atrai afar din tara lor, trebui
ca noua lor patrie s le fi oferit oarecari foloase materiale, mai
ales in trebi comerciale 30.

Episcopatul Cumanilor amintit de bula din 1234 fusese

infiintat de Papi cu 7 ani mai innainte in 1227; dar ilea' pe la

1218 gsim pomenit un Capitulum Cumanorum" a cArui

reedint nu este indicat 31 *Um c acest episcopat al Cumanilor er la Milcov i c' fusese prefAcut din o episcopie mai
veche, acea a Milcovului. Aceast episcopie a Milcovului este
amintit in un document din 1096 care ne arat pe Laurentiu
episcopul ei cernd ajutorul Secuilor pentru a repar biserica

intemeiat de straunii lor i care pe atuncea er ruinat 32.

Dei acest document este bnuit de fal, avem alte dovezi pentru existenta unei episcopii anterioare acelei a Cumanilor. Un document din '1228 ne arat pe Episcopul Teodoric
mustrnd pe Secui cari se supraser pentru schimbarea numelui episcopiei (din acea a Milcovului in acea a Cumanilor).
Ce v supAr, zice el poporenilor si, schimbarea numelui,
dac episcopia rmne cu aceeai bun plecare i inteles care
natia voastr? Oare in biserica lui Hristos nu s'au intAlnit lupul

i cu mielul? Pentru ce nu s'ar impc Secuiul cu Cumanul

i cu Valahul?" 33. Aceast dojan' se refer neindoelnic la schimbarea numelui episcopiei.

Deci prin bula din 1227 papa nu infiintase o episcopie

nou'A, ci schimbase numai numele ve,chei episcopii a Milcovului in acea a Cumanilor. CA aceast episcopie a Cumanilor
50 Pic, Abstammung) p. 114, nota 26: Dass hier eine zahlreiche walachische Volksmasse gemeint Ist, erhellt schon daraus dass selbe eigene Bischtife hatte und fremde Elemente in religidser Hinsicht amalgamiren konnte".
Asemenea episcopi trebuiau sfi se afle i In voevodatele lui Lytuon i Seneslau,
de oarece doc. din 1247 vorbeate de bisericile din acele voevodate. Erau deci
i cler i ciirti i cunotinta scrisului si a cetitului.
Bulele papale din 1218 In Hurm., Doc., I, p. 65. Bula p. Infiintarea
episcopiei Cumanilor din 1227. Theiner, Mon. Hung. sacra, I, p. 86, citatii i

mai jos, nota 38.

" Havieu, Arh. ist., 1, 1, p. 59, dup6 Benkd, Milcovia.

Teutsch und Firnhaber, Urkundinhuch, p.45 : Quidni etiam Siculus
cum Cumano Olahoque"?

214

ISTORIA ROMANILOR

se intindea tot in coltul sud-apusean al Moldovei prin Vrancea,

se vede din o scrisoare din 1279 a Papei in care, vorbind de ruinarea episcopiei din prtile Ttarilor, adicA de acea a Cumanilor, pomenete i de ruinarea. cettei Milcovului, dovedind
inc odat identitatea acestor dou6 aezri 34. O bul papar
mai trzie, din 1453, spune despre acest episcopat al Milcovului
(Cumanilor) c' se afl aezat in preajma Braovului care ora
se intlni chiar in dioceza lui i c fusese expus la loviturile
Turcilor. Dac in aceast bul' episcopatul este arltat ca fiind

aezat in prtile Transilvaniei i in vecintatea Braovului,

geograficete lucrul este in totul exact 35. alugArul Rogerius
ne spune in sfarit c Bohetor, unul din capii Ttarilor, in vremea nvlirei lor in Moldova din 1241, dup' ce a trecut fluviul Siret, ajunse la episcopatul Cumanilor" 36
Din toate aceste arlri rezult c' episcopia Cumanilor,
adic vechea episcopie a Milcovului, se intinde in coltul sudostic al Transilvaniei i in acel sud-vestic al Moldovei pe la
parul Milcovului prin Vrancea, cuprinzand in el Braovul i

Secuimea i pierzndu-i hotarele spre rilsrit in lumea -CAVA"-

rascA.

Nu este nici o indoial, c centrul episcopiei Milcovului

sau a Cumanilor se intinde in afar de tara ungureasc. Ea
era in Cumania, tar.' deosebit de Ungaria, cauzA i pentru
care regele Ungariei purt i titlul de rege al Cumaniei 37.

34 Hurm., Doc., I, p. 429: Cum autem... civitas de Mylco posita in con

finibus Tartarorum jamdudum... distructa fuerit, nec inibi episcopus et alii catholici habitatores extiterunt". Textul publicat in Hurm., conjine : civitas de
multo cuvinte fArA de muleles i provin din o gresalA de cetire In loc de civitas
de Mylco. Vezi Iorga, Studii $i doc., I, p. XIX. Alt doc. din 1347 indrepteazA
aceastA eroare. In el se vorbeste de Episcopatus Milcloviensis... in finibus
Tartarorum" (Hurm., Ibidem, nota). Prin urmare cu toatA schimbarea numelui
oficial, cel vechlu tot stAruiA.
Theiner, Mon. Hung. sacra, II, p. 267, Gregorio Episcopo Milcoviensi :
Eius ecclesia Milchoviensis que in partibus Transilvanis sita est... locum Brassoviensem in diocesi Micholviensi situm".
16 Miserabile Carmen, c. 20 P. 268. Bochetor.... flumen Zerech tran-

seunte, pervenerunt ad terram episcopi Comanorum".

37 Bula din 1253: Dilectis filiis... in terris Sarracenorum, Chatharum,
paganorum Graecorum, Bulgarorum Cumanorum, Etyopum, Syrorum". Scrisoarea regelui Ungariei din 1254 : et specialiter regiones que ex parte orientis
cum regno nostra conterminantur sicut : Ruscia, Cumania, Brodnici Bulgaria.
Theiner, Mon. Hurtg. sacra, I, p. 223 si 231.
Cumania este determinatA de un izvor unguresc ca alcAtuind ceea ce astAzi se numeste Muntenia mare : Cumania yero dicitur terra Valachiae quae
inhabitatur a Cumanis nigris, quae est sita a l'auto Olth inter alpeset Danubium,

facens versus Tartariam, que nunc inhabitatur a Valachis et nuncupatur pars

Transalpinae et Moldaviae". Decretul regelui Sigismund din 1435 in De universis regulis iuris antiqui,1581, anexat la Tripartitum opus iuris consuetudinarii
inciti regni Hungariae, Wiennae 1581 (Bibl. Acad., Col. Sturza, No. 2481, nepaginat).

MONTENIA ig MOLDOVA

215

La aceti Cumani din fara lor se gandi papa in incercarile sale de a'i intoarce la religia catolica, in bulele sale anterioare anului 1241, cdnd tnc Cumanii nu se apzaseril in Ungana, decat in numar prea mic, sporind ei in aceasta. Ora dup
nvalirea tatara. Astfel in o bula' din 1227, indreptata" care
archiepiscopul Strigonului, papa ii spune c a aflat despre intoarcerea mai multor nobili din acea ginfa" i a unui principe
Botz, din fara lor, cu toti supuii sai, pentru care Il insarcineaz
a rndui un episcop special pentru acea tara 38, ceeace archiepiscopul face, prefacand episcopia Milcovului in una menita
In special spre intoarcerea Cumanilor la credinta catolica.
Aceti Romani pe cari'i anal-11 in episcopatul Cumanilor,
tinutul Secuilor, Meat se
constituiau o masa compacta
vede ca era o continuitate in aezarile lor, din muntele care era
In stapAnirea Secuilor, 'Ana in esul ce statea sub acea a Cumanilor. Cronicarul unguresc Simon Keza spune despre Secui,
pe cari Ii crede greit a fi o ramaita a Hunilor, ca fiind primiti
de Unguri in Panonia nu fin% aezati in campia Ord, ci avura
impreuna cu Valahii soarta de a fi relegati in munti la hotar
unde, amestecati cu Valahii, se zice c ar fi deprins literele lor" 39.

Astazi scaunele Secuilor sunt aproape in totalitatea lor

locuite numai de poporatie maghiara. Cea romana in sinul careia

Secuii se wzara, a fost cu totul desnationalizata de ei i a de-

prins limba ungureasca. data cu maghiarizarea poporului roman,

s'a schimbat i caracterul terminologiei geografice din roman

In maghiara, lucru ce nu se intampla nicaire aiurea. Faptul

ea' mai innainte locuiau i Romanii alaturea cu Secuii, nu poate

fi suspus nici unei indoeli. Afar% de spusele lui Keza, mai po-

seam i o dovada documentala, inteun act emanar de la regele Vladislav, din 1301, prin care Romiinii din satele valahe

ce se af16 in mijlocul Secuilor de langa Odorheiu, sunt aparate

de navalirile Secuilor" 40. Romanii ii pierdurlThationalitatea

dupa un timp indeiungat de convietuire alaturea cu Secuii,

anume tocmai pe la sfaritul veacului al XVII-lea. De aceea
31 Theiner, Mon. Hung. sacra, I, p. 86: Aliqui enim nobiles gentis
illius per te ad baptismi, gratiam pervenerunt et quidam princeps Bortz nomine
de erra illorum cum omnibus sibi subditis".

" Simon Keza, Endlicher, p. 100: Isti enim Zatuli Hunnorum sunt

residui, qui dum Hungaros in Pannoniam iterato cognoverunt remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus occurerunt, insimulque Panonia conquesta, partim in

ea sunt adepti, non tamen in plano Panonie, sed cum Blackis in montibus

confinii sortem habuerunt, unde, Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur". Cron. Marcus raportat de Hunfalvy, Ethnographie Ungcums nota 310, nu

IntAreste, ci numai reproduce pe Keza. Literile erau probabil cele latine, nu

cele cirilice. Vezi loan Puscariu Allabetul secuilor.
49 Document din colecIia lui Kemeny, Transilvania, IV, 1871, p. 95:
villas nostras olachales in medio Siculorum nostrorum de Udvarhel commorantium".

216

ISTORIA ROMANILOR

intAlnim Inc multe sate in scaunele Secuilor, acele care al-IA

dat erau locuite de Romni, in cari se slujete inc6 astAzi in
biseric6 in limba roman, ceea ce dovedete, c pierderea nationalittei romneti s'a fcut dup' introducerea limbei romne in biseric, adec6 spre sfAruitul veacului al XVII-lea.
astzi cand intrebi pe locuitorii acelor sate ce sunt? Ei rspund Olahi, adic6 Romni; dar atAta le-a rAmas din nationalitatea lor originard.

Aflarea unei poporatii romneti in scaunele secuieti

infrete insA mult existenta ei pe acelai timp si In Vrancea
care erd contigu regiunei locuite de Secui, i cu care acea poporatie alcktui o singur mass ce locuise cndvA numai in
munti, ins care dela nvlirea Secuilor, pestea ea, in addposturile tocmai unde ea se retrdsese, se coborAse i mai spre vale,
in locurile unde mai tArziu se infiint episcopatul Cumanilor.
Din organizarea Vrancei, anterioar desc'lecdrei, se explic cum se face de ea pdstreaz6 mai intiu in sinul Statului
muntean, apoi dela *tefan cel Mare, dup deslipirea ei din corpul

Munteniei, in acel al Moldovei, o pozitie deosebit. Cantemir

ne spune ea' aceastd republicA ar cuprinde 12 sate i vreo 2000
de case, ai c'rei locuitori trgesc cu pstoria i nu practic6 agricultura. Ei plAtesc principelui pe an un tribut hotrit, iar in
celelalte se ocArmuesc dup legile lor, neprimind dela domni
ordine, nici judecktori" 41.
Vrancea deci pstreaz, la desclecarea Munteniei o autonomie respectat de intemeietorul unittei Statului, ca i de calalt parte a Wei, banatul Olteniei.
Pnd aici deci am tabilit c intreaga coast meridional'
a Carpatilor Transilvaniei er incins, innainte de intemeierea
domniei muntene, de mai multe mici State care aveau nobleta,
episcopii*i voevozii, la cari se cunotek scrisoarea, i care erau
indestul de orgaiilzate pentru a atrage la ei pe Unguri i pe
Saii de peste munti. Aceast organizare primi insd o grea lovitur prin n'vlirea rdtarilor.
In Moldova. Urcand pe Carpatii moldoveneti, dela
Vrancea care apartine prin pozitia ei atkt Moldovei cAt i Munteniei, in sus, intAlnim o poporatie romn prin judetele Baeului *i a Neamtului, pe acolo pe 'ande tim c se ridic6 i cetatea Neamtului, al crei nume dovedete existenta unei poporatii de sigur romne, prin jurul ei. Doi autori bizantini neau l'Asat arAtri neindoelnice asupra acestui fapt, pe care ambii
IlaeazA in veacul al XII-lea.
Cinnamtzs, nscut la 1145 i deci contimporan evenementului ce raporteaz, spune, &A, in anul 1161 imp6ratul Manoil
Comnen, dumanul cel mai inverunat al Ungurilor, trimite
In expeditia intreprins contra lor in acel an, pe Alexios cu o
Cantemir, Desc . Ilioldaviae, p. 124.

MUNTENIA fg MOLDOVA

217

mare armat cAtre Dun'Are, prefcndu-se cA ar vol s'A loviasc6

pe Unguri iari prin locurile obinuite. Leon Batatze cu o armat tot a de puternicti, in care se aller mai ales un numr insemnat de Valaiii cari se zic a fi o colonie italicil, fu trimis pentru

a dide asupra Ungurilor din o all parte, din spre Marea Neagr, pe unde ei niciodat nu fuseser atacali. Conform cu acest
plan Alexios ajunse la Dunlre, i spell necontenit pe Unguri,
prefficandu-se ar c'A vre s'A treac6 fluviul, in timp ce Batatze,
cAzAnd asupra lor din prtile de cnre Marea NeagrA, pustii
totul in calea sa, ucise un mare num'Ar de oameni, i luAnd tot
pe atAti in roble, se intoarse innapoi inercat cu pfzi. Impratul voind Irish' s'A dee Ungurilor i o a treia lovitur6, trimise
inc6 o armat, care innaint etre nord, in directia Tauro-Scitiei, sub conducerea lui Lamparda i Nichifor Petralifa" 42.
Ungaria trebui deci s fie lovit'A din trei Orti deodat6
prin locurile obinuite, din partea MA'rei Negre i prin Tauro-Scitia. Locurile obinuite erau prin sud, trecnd DunArea
i Saya, pe unde in nenum'Arate rnduri g6sim pe Bizantini
edzboindu-se cu Ungurii 48. Tauro-Scitia nu este altceva cleat
Galitia ". Atacul dela mijloc, sub Batatze, trebui deci s'A se
fac6 intre aceste dou punte extreme 1, fiindc6 Cinnamus spune,
cA lovirea lui Batatze trebui s'A vinA din spre Marea Neagr,
este invederat c'A el avea in vedere Moldova i treatorile Carpatilor din aceste farti, (bun6 oar% pasul Oituzului), cu atata
mai mult cA Cinnamus adaugA c'A, prin aceste pArti, niciodat
Ungurii nu fuseserg vreodat atacati, ceca ce este adev'Arat,

pentru regiunea arAtat. Tocmai in acest scop al une neateptate loviri, apucase Batatze peste pasurile rsskitene ale
Carpatilor. Valahii sunt arAtati ins'A ca aflndu-se numai in

corpul s'Au de armat. S'a sustinut de protivnicii contuinuitatei,

cA. aceti Valahi erau din acei ce locuiau in Imperiul Bizantin.
Atunci ins'd nu intelegem, mai intAiu, pentru ce ei se aflau numai
In armata ce atacA din spre Moldova, i nu i in celelalte ce mer-

geau peste Saya i prin Galitia, cari nu sunt arRate ca avnd

In ele acest element. Apoi numgrul cel foarte mare de Valahi,
pe cari cu deosebire apas6 cronicarul, ii arat pe acetia ca o
imprejurare deosebit in constituirea armatei greceti. Pentru
ce oare Cinnamus ar fi notat aceast particularitate, dae ar
fi fost vorba de simpla alatuire a unei armate bizantine ? Pomenirea deosebit a Valahilor in armata lui Batatze se explia
numai, dac'A admitern CA aceti Valahi erau din partea locului
pe unde treceA generalul bizantin, i CA ei aliindu-se cu imp'A" Clnnamus, Ed. Bonn, p. 260: .... Aiovra ii tiva BovITCriv inxklcu.
iTiptu9sv o'cppa,csop.o taaT6p.svoy ak),0 TB coxvbv xat PI sat BXeixtuy noksv 8p.tkov,
at taw g 'ItoksK 67COIXOL nakot shut kiyovsat;.

" Cinnamus, p. 12, 119, 131, 217, 222, 239 etc.

" Cinnamus, p. 115: casvccl raMTC-q xtpa Toop00%16.1w7s,,

218

ISTORIA ROMANILOR

ratul Grecilor, sporiser numrul armatei expediotionare, ba

chiar o constituiau aproape In totalitatea ei, punndu-se numai
slat conducerea unui general experimentat.
Aceast interpretare a locului lui Cinnamus nu este o
simpl ipotez, cci alt scriitor bizantin, contimporan Cu Cinnamus, ne d o indicatie, c Valahii ce locuiau prin acel timp
In Moldova, erau inteadevr prietenii i aliatii impratului
Minou Comnen. Anume iat ce povestete Nicetas Choniates
despre o imprejurare intmplat in 1167, ase ani dup expepeditia lui Batatze. Unchiul Impratului Manoil, sebastocratorul

Andronic Comnen, fiind Inchis pentruc uneltise o rscoal

contra nepotului su, ajunse a scAp din inchisoare i, trecnd
Dunrea, voia s fug ctre ducatul Galitiei ; el inaintase
pn.6 la hotarele acestei tri i. se crede ajuns In un loc de
scpare, cand fu apucat de care nite Valahi cari prinseser

limb despre fuga lui, i 11 Innapoiar Impratului 45). Slujba,

fcut de Valahii lui Choniates, ImpAratului Manoil, arat c

ei cutaser s'l indatoriasc6 i c erau deci In bune relatii

cu curtea bizantin. Aceti Valahi ins trebuiau s locuiascA
tot pe acolo, pe unde i Cinnamus spune c se aflau acei ce
luar parte la expeditia lui Batatze, anume prin judetul BaNicetas spune anume c aceti Valahi s'ar afl pe la
hotarele Galitiei, unde ei prinseser pe Andronic. Sub numele
de I'ca(.4a nu se poate Intelege oraul Galati, fiinde am
vzut mai sus eh' astfel se numi. (Tauro-Scitia, adicA Galitia
propriu zis 46); apoi Nicetas vorbete de hotarele acestui loc

care deci nu pute fi un ora, ci o tar. Galitia ins sub puternicii ei principi din acele vremuri : Omomislu i Dania

cari zmulseser Lublinul dela Polonia i stpniau de fapt

Kievul, trebue s se fi Intins i in Moldova pe atunci nestpnit de nimeni, pn mai jos de principatul Brladului pe
care documentul bnuit de fal din 1134 11 pune tocmai sub
a ei suzeranitate 41).
Hoatrele deci ale Galitiei, din spre Brlad, trebuiau s

fie ceva mai sus de capitala principatului lui Ivancu, aproximativ prin judetele Vasluiului, Romanului i a Bacului, i
fiindcA poporatia romn s'a dovedit In deobte ca locuind
" Nicetas Choniates, Ed. Bonn p. 171 : (&)3,' Ts To6 hipaivecy anEIXSY
'AvSpvoco
.rec xsip,a TIBY 8ctuximacov ),,a8.6v
pwv Xcefip.svo...;, npi);
dig St; Citgov xploop6Trcov LISplINTO

Ttv
T6se.

i r1 4v

trseL co% apxuaoc. c3A).11x6si T3cp nap& Bkcipay, o%

ilarrivo Stferlytocvro i Tooritaw icp ficioaa 'meaty Zurjrco.
48

sus, p. predentl.

raXiTCrig
6.1psosciiv
obzo5 tp&claccacc

47 Vezi 1 R. Rosetti. Brodnicii In Revista nand, III, 1890, p. 55. D.

Onciul, Originile, p. 236, tagAdue5te coborlrea Galitiei aa de adanc In Moldova.

MUNTENIA IM MOLDOVA

219

pgrtile muntoase, aceti Valachi trebue s se fi aflat prin judetul Backilui i acel al Neamtului 48.

Concordanta fntre cei doi autori bizantini, care ea insgi hitArete faptul affrei Romnilor prin regiunile arnate,

mai este sprijinit6 i de an' fmprejurare, anume tocmai de

numele ce'l poart centuia, a cgreia ruine se vAd inc lang6

oraul Neamtul, care ora Impreung cu prAul i judetul de

acela nume, au fost toate Imprumutate dela acel al centei.
0 bul6 papalA ne a desluiri asupra zidirei acestei cetali, care se vede fa'cut InteadevAr de Nemti, anume de cavalerii Teutoni, cArora regele Andrei al II-le dupg ce le restitue
donatia Ord BArsei, pe care IntAiu le-o retea'sese, le adaugg
spre desaunare i o bucat de loc peste munti In Cumania,
unde numitii frati ridicar o cetate foarte tare" 49. IndepArtarea In care se af16 Ins5. cetatea Neamtului de tara Barsei, ar
puteA s arunce oarecare Indoial a supra zidirei ei de cavalerii Teutoni din Braov. SA nu uitm ins'a." cl Germanii erau
colonizati i. In Bistrita i Rodna, chiar In fata ceftei Neamtului, In Transilvania, i ea' deci este mai mult cleat sigur,
c acea infritur6 fusese fkuts de cavaleri In interes comun,
pentru a ap6ra pasul Tulgheplui, ce! mai IndemAnatec de tre-

cut pentru barbarii din cmpie, atre aeirile din tara de

peste munti 50.

Este Invederat MA c numele de cetatea Neamtului nu

a lost dat acestei aezAri de &are intemeietorii ei, ci de acel
popor in sinul ciruia ea fusese ridicatcl, adic6 de Romnii lui
Cinnamus i ai lui Choniates, din elementul slavon al limbei lor.

Din toate aceste rezult6 insA In chip evident aflarea de

aeiri romaneti, i dela Putna In sus p'an spre Bucovina.
is Hasdeu, si. crit., p. 15, Intelege locul lui Cinnamus In sensul ca s'ar
referl la Rom kill din Oltenia, care ar fi cuprins la acea data Fagarasul, patrunzand In Transilvania Impreuna cu Bataze prin pasul Turnului-Ros. Cum
ar fi liutut spune atunci Cinnamus a aceasta parte veni& dispre Marea Neagra
si di pe acolo Ungurii nu fusese nicI odata atacan? Ca nu poate fi vorba de
Romanii adusi de peste Dunare cu armatele bizantine, cffin interpret& protivnicii continuitatei, se vede pe de aratarea lui Nicetas ca acesti Valahl prinse-

sera vestea despre fuga lui Andronic spre Galitia. Vezi Erbiceanu In An. Acad.
rom., II, Tom. 24, 1901. Tot ca noi Intelege locul din Cinnamus I. Iung, Istoria trecdtorilor Transilvaniei traducere In Cono. lit., XXVIII 1894, P. 702, unde
raporteaza si parerea identicii a lui Jirecek.

" Bulla din 1232 In Theiner, Mon. Hung. I, p. 106: Sed licet idem
rex eis terram abstulisset, eandem ipsam tandem restituit ut debebat, quin
etiam pro recompensatione damnorum, ipsis ultra montes nivium partem contulit
Cumaniae, in qua cum dicti magister et fratres castrum munitissimusm construxissent".

50 Exista o alta Cetate a Neamtului In Muntenia la Podul Dambovitei

In munti, lingli trecatoarea Branului. I. Puscariu In Analele Acad. Tom., II,
Tom. XXX, 1907, sustine ca aceasta ar fi cetatea amintita In bula din 1232.
Nimic nu Impiedica Ina 0 fi fost &ail cetati ridicate de Nemti. Dar despre
cetatea dintetiu bula papei spune a s'a ridicat In Cumania.

22 0

ISTORIA ROMINILOR

Cantenair ne-a mai pstrat o relatie din care putem de-

duce, &A si mai la nord, prin muntii Bucovinei, se afl o grup

de poporatie romaneasca constituit, ca si Vrancea, In un soiu

de republidi ce exista Incg cu oarecare drepturi si privilegii

pe timpul su. Aceasta era republica Ceunpulungului care
cuprindea vreo 15 sate, toate cu legile si judeckorii lor proprii.
Locuitorii ei nu se pricep la lucrul pmntului si toat ocupatia lor e pstoritul oilor. Tribut anual pltesc si ei &are
domnii de mai Innainte, si aceast leatur intrit ei o innoesc de cate ori se pune domn nou, trimitnd anume delegati spre aceasta la curte". Cantemir adaugA ea' locuitorii
Campulungului nu unt boieri, dar nici supusi boierilor ; c
au un obiceiu al pmntului care nu e acel de pretutindeni.
Ciobani IndrAzneti, ajutati de asprimea locurilor, ei primesc
pe vornicii ce le plac si gonesc pe ceilalti ; dau, cum am sp us,
o dare a lor aparte, strveche, pe care nici un domn nu s'a
ispitit s'o urce. Still*, ei si-ar lsa vetrele si ar cAtit culmile sigure, manandu'si Innainte bogkia fugarg" 15. Este invederat c' niste asemenea drepturi, pstrate dup constituirea
Statului moldovenesc, arat ca oamenii acelei regiuni erau
mai vechi locuitori ai trei deck acei ce venir de peste munti ;
c' ei se supuseser acestora In chip conditionat, si ca din acea

avezare originar a drepturilor lor fat cu desclectorii, se

trge pozitia deosebit de care ei, ca si Vrncenii, se bucurau

In sinul Statului moldovenesc.
Dela Campulung In sus, se intinseseA Romanii In hotarele monarhiei polone, mult mai spre ses de cum Indrznisera' s o faca, In regiunile mai joase ale tkilor romne, cele
bantuite de barbari. Aici Intalnim niste Cnezi Bolohoveni sau
V alahi, fare principatele de Haliciu, Volhynia si Kiev, pan
In apropierea Bugului superior. Un document ne d chiar pretioasa indicatie c' orselul Bolochov din Galitia era numit

villa Valachorum". Ei trlau sub conduckorii lor proprii,

numitiknezi
---....%ca si la Romnii din Ardeal si Ungaria, si tocmai
aceast organizare a lor, sub asezmantul romanesc al knezatelor, Infreste faptul romanitkei acestei poporatii.
Prima lor poinenire se face in anul 1231, in luptele regelui Ungariei Andrei al II-lea pentru Haliciu, cu principele

volhynian Daniil. Aici apar fare trupele auxiliare si knezii

Bolochoveni ca aliati ai Ungurilor. Este de notat cA Romanii
ortodoxi ajut Ungurilor catolici contra Volhyniei ce era si
ea ortodox5., ceea ce dovedeste mai stransa legkur politicA
fare Bolohoveni si Unguri. Minded Ungaria nu s'a intins
niciodat pan la obarsiile Bugului, apoi nu putem interpreta
acel ajutor dat de Bolhoveni Ungurilor deck Ca' acest grup
" Cantemir, Deseriplio Moldaviae, p.

125.

MUNTENIA EI MOLDOVA

221

de Romani pstrase legAturile cu Ungaria i dup'd ce emigrara'

-din cuprinsul ei, cum vom vedea c le-a pgstrat i Drago,

-dupa" intaiul descalecat al Moldovei 52. Din aceste emigrri ale

Romanilor peste Carpatii moldoveneti fa'r a rupe leg6turile

cu Ungaria, trAgea aceast tu% dreptul ei de suprematie asupra Moldovei, drept r6mas fAr temelie de fapt prin ederea

cmpiei Moldovei sub Talad. Patru ani in urm'a intreprind

Bolochovenii in intelegere cu principele de Cernigov alt fazboiu contra Volhynilor, i futre 1235 -1240 ei mai fac singuri
o expeditie contra principelui Boleslav al Mazoviei. Inc6 i
dupA navglirea mongol, ei fur in stare a mai purt un lung
i energic razboiu cu principele Daniil, care se sfari in 1257,

cu izbanda acestuia" 53.

E lesne de inteles cum aceast mass. de Romani, indestul de numeroas pentru a purta ra'zboaie pe propria ei

sam, a putut s'A se l'atasca' catre nord i easa'rit 0115 adnc

In pktile esului. Regiunea pe care ei o ocupara' aici era ocrotit de Statul polon, pe cand, in spre sud, ei trebuiau s'a' nu
se prea indeprteze de munte, din pricina expunerei la pr'daciunile Tatarilor.
Din cercetarea de pana" aici s'a dovedit c Romanii ocupau laturile exterioare ale Carpatilor, i anume pe tot intinsul
lor percurs, dela cataractele Dunarei, pana in nordul Mol-

dovei. Era firesc lucra ca Romanii, deprinzandu-se dela o

vreme cu greutAtile traiului, s'a' fi Incercat a se cobori pe am-

bele laturi ale muntilor ce'i aapostiser atata timp. Pe cand

-deci pedeoparte ei se fasau atre vAile Transilvaniei, unde se
constituiau in mai multe voevodate, ei se coborau i atre

acele deschise in spre Dunke i Marea NeagrA, organizandu-se

aici sub aceeai forma' de ocarmuire nationa16. Pe cand

esul era mai mult in stApanirea Slavonilor, ca unii ce venisea dinspre es, partea muntoasa a trei era mai ales locuit de Romani. Deosebirea de origine a poporatiei ambelor
regiuni ale trilor romne se oglindete i in terminologia geografica', mult mai bogat in numiri de origin6 slavon6 la campie decat la munte 54.
" Mai jos, vol. III, cap. Descalecarea Moldovei.

Onciul, Dragos i Bogdarz In Cono. lit., XVIII, p. 261 care rezuma

cercetarile lui Kaluzniacki.

" Din locuinta poporului roman In Valahia Innainte de descalecare

anume din stapanirea lui prin Basarabi In Oltenia, dupa cum ne o arata cronicarul persian Raschid In 1241 se explica cum se face de gasim lateo cronica polona intitulata Anuales Polonorum netustiores i care cuprind istoria acestul

popor dela 1248-1282, sub anul 1259, tumlitoarea notita : Tatarii dupa ce
subjugarlt pe Basarabeni, pe Litvani, pe Rutenl i pe alte neamuri, au luat
c etatea Sandomirului", ap. Havleu, 1st. Crit., p. 67: Thartari subjugatis Bessarabenis, Lithvanis, Ruthenis.... Sandomirsz castrum capiunt".

222

ISTORIA ROMANILOR

Impoporarea Munteniei cu locuitori innainte de descAlecare, WA samil pe de altil parte despre putinta unui comert
indestul de intins al Genovezilor cu laturea nordicA a Dunkei,
prin veacurile al XII-lea i al XIII-lea. Anume Genovezii ii
intinser comertul in Marea Neagr mai ales dup cklerea
Imperiului Latin, favoritul Venetienilor 1261 (tratatul dela
Nymphaeon). La 1288 Genovezii incheie un tratat cu Armenii,
apoi cu Ttarii i fondeaz Caffa in Crimeea. Marea Neagr
devine curAnd dup aceea un lac genovez. Afar de peti,
piei lucrate i carne skat'A, Genovezii se mai aprovizionau
mai ales cu grAu cum vom vede-o mai la vale. Tot Genovezii
par a fi intemeiat porturile dunkene Giurgiu a numit deja
San Georgio patronul Venetiei i Calalatul dela Cale!! atare=a
unge corniile cu dohot 55.
Tkile romne de dincoace de munti nu erau nite pustiefti nelocuite, la venirea Romnilor de dincolo. Ele inf-

tiau nu numai o poporatie indestul de numeroasg, dar aceasta er chiar inchegat6 in o organizare rudimentar de
viat de Stat, N'Vlirea fkarg, speriind i zguduind Odd in
temelia lor aceste inceputuri de viat'd oranduit, Md.' pe locuitori a primi, ca o apkare mantuitoare, coborkea de peste
munti a valului de Romani ce se lgti ctre cmpie. Astfel
pregn cumplita nAvlire mongol patul cel nou in care er
s curg6 de acum innainte mult bantuitele unde ale vietei ro-

mneti.

Intemeirea Statelor Munteniei i. a Moldovei nu are deci

intelesul unei coloniziki, intreprins6 de Romnii de peste

munti, in silitele deerte ale viitoarelor principate, ci este o

suprapunere a unui element nou, cobork din Transilvania,
peste unul de batin'd, care se plec6 innaintea lui. Din aceast
amestecare a ambelor pAturi se explic singure urmkile descAlecgrei, cum vom vede la locul ski.
Aici ins, innainte de a pi la expunerea evenimentului
insemnat care procur6 Romnilor viata neatknat, i fkit cu
putint o istorie proprie i. o desvoltare a lor national, trebue
s'd limpezim un alt punt esential : relatiile in cari s'au putut
afl Romkiii dela nordul Dunkei cu cei din Macedonia, *i

dac6 a mai fost vre o atingere intre aceste dou grupe de

la prima lor desfacere in dou popoare H.

" Dupa Hasdeu, combAtut de N. Iorga, Chilia i Celalea Alba, p. 43-47.

u Comp. mai sus, p. 112.Asupra tuturor ducatelor i voevodatelor

atat acele aflate de Unguri la intrarea lor In Panonia si Trasilvania, at si a
celor urzite mai pe urmii In Muntenia si Moldova de mai tarziu, vezi harta.

IV.

IMPERIUL VALAHO-BULGAR.
1. LOCUINTELE ROMANILOR IN PENINSULA BALCA.NICA.

Unii scriitori ai timpului nostru cred &a' Imperiul Valaho-

Bulgar, intemeiat peste Dungre in anul 1185 de &are fratii

Petra i Asan, s'ar fi intins i la nordul fluviului asupra Munteniei, i rapoartg la Romnii din Muntenia numele de Valahi
din titulatura acelui imperiu.
Se pretinde c Imperial Valaho-Bulgar al. As'gnetilor,
se desfcii cgtre sfgritul dinastiei romane din el, latean Stat
romfin din stanga Dungrei i altul bulgar din dreapta ei, i

eg tot aici trebuie cgutate originile principatului Valahiei,

u aezgmintele sale bizantino-bulgare, i cu numele de roan

In titlul domnitorilor, motenit dela Asgneti" 1 O asemenea

pg'rere este greit pang in rgdgcing, i cercetarea care urmeazg

va dovedi inteun chip neindoelnic, c Imperial AsgneOlor,

dei poate s'a.' fi avut pretentii de suprematie i asupra tgrilor

dela nordul Dungrei i anume asupra Valahiei, ca unele ce

fuseserg stgpgnite de vechiul Imperiu Bulggresc, aceste pretentii erau numai platonice ; c apoi poporul Valahilor pe
care se bazA in mare parte tgria i puterea de impotrivire a

ImpgrAtiei Asgnetilor, erg acel din muntii Hemului i ai

nici cnd Insg Romanii din Dacia Traiang.
Am argtat mai sus, cg poporatia romang fusese, in timpul

Imperiului Roman, un corp intins i neintrerupt, dela Marea

Adriaticg pAng la Marea Neagrg", i din nordul Transilvaniei
png dincolo de Hemus ; insg cg in aceastg continuitate a poporatiei romane se introduse, ca un cuiu despgrtitor, nkvglirea
D. 0-niul in Critica Teoriei lai Roesler din Conoorbiri Merare, XIX
1885, p. 347. Vom explica in vol. al III-lea, la cercetarea vechilor aseziiminte
ale tarilor romane, adaosul particulei ha ce se vede la numele tuturor domnilor
vom arath acolo In ce legaturli sti acest titlu cu imparatul Ionita al ValahoB ulgarilor.

224

Mora A ROMAN ILOR

slavo-bulgara, care repezi poporatia de cgpetenie a Moesiei

care muntii sudului Balcanii i Pindul, absorbi ramaitele
ce mai zabovird In sinul navalitorilor, i desbina trupul poporului roman din raskit In trei trunchiuri deosebite : DacoRomanii In Dacia Traiana, Macedo-Romanii la sudul Balcanului i Istro-Romanii In peninsula Istriei 2

Dela acea desprtire, poporatia de vita romana care

era aa de numeroasa In vechea Moesie, dispare aproape cu
totul din regiunea ce se Intinde Intre Durare i Balcani. Cu
deosebire oraele dunkene In care, ine In veacul al IV-lea
al V-lea rasuna depe amvoane limba lating 3, ieau un caracter cu totul slavon, i poporatia romang se mistuie din ele
pana la cele de pe urma rarnaiti. Deaceea In tot decursul

Veacului de Mijloc nu se pomenete In Moesia nici o poporatie

de vita lating, cu toate c scriitorii bizantini cari se ocupa cu

deamanuntul de toate tkile Impargtiei lor, loaste sau In fiint
pana la Dunke, pomenesc de mai multe ori de poporul Valahilor. Toate amintirile acestui popor se refera chiar gird excepfie,

la regiunile dela sudul Balcanilor.

Cea dintaiu amintire a unei poporatii de origine romanica
este facuta de scriitorul bizantin Teofilact, mort la 640, care
spune ca In anul 579, generalii Martinus i Comentiolus voind
sa loviasca pe Avari In Tracia, fur% impiedecati dela aceasta,

prin o spaima care intra in armata lor. Cazand anume sarcina depe spetele unui catar, un soldat strigg catre stapanul
dobitocului, In limba patriei sale : retorna fratre" ; iar oastea,

liand aceastg chemare drept un strigat de alarma, o rupse

de fugg. Theophanes scriitor cu doua secole posterior, mort

la 817, da o alta forma' chemarei amintite, anume : ,torna,
torna fratre" 4. Aceste vorbe sunt far% Indoiala de origina latina', i trebuie relente la poporatia romang care Impopor
pe atunci Tracia, unde acest fel de vorbire constituia limba
patriei. In cuvintele raportate se reafla cu uurinta acel dialect
latin, din care ie1 limba macedo-romana, cad i astlizi ele
ar suna In acea limba : toarnei, toarnd trate", pe cand la DacoRomani ele ar avea o forma mai indeprtata de prototipul
din 579 : intoarce-te sau intoarna-te". In daco-romana, toarnd
din a turnet are alta insemnatate. Nu este decat In totul firesc de a gasi In veacul al VI-lea limba Macedo-Romanilor
mai apropiata de cea latina decat mai tarziu ; aa nu gasim,
In cuvintele raportate de scriitorii bizantini, diftongarea lui a
In oa in torna, nici pierderea lui r din silaba a doua a lui fratre
(frater). Daca asemanam aceste cuvinte, cu altele raportate
Mai sus, p. 112.
Mal sus, p. 106.
Vezi textele reproduse mai sus, p. 103.

IMPERTIIL VALAHO-BULGAR

225

de Procopius scilitor bizantin mort la 558, gasim aceeni apro-

piere mai mare de latina, ce se constata i in cuvintele de

mai sus. AA aflam, pentru unele localithti, numiri de caracter

latin, Inca nemodificate prin formele particulare ale limbelor
romne : Tredelitilia=trei zeci de tei in care 1 inca nu este

muiat in i, durvu/i=turbure in care 1 nu este modificat in r.

Langa aceste irisa intalnim Gemelo-munte, in care se vede transformarea lui o din inons in u 5. Se cunoate deci, in cuvintele
lui Theophilact i Theophanes, precat *i in acele din Procbpius,
epoca de tranzitie a limbei romane poporane, catre limba vorbir astazi de Macedo-Romanii. Este deci invederat ca aceste

cuvinte, unite cu imprejurarea c scriitorii bizantini arata

ca ele au fost rostite in Trpcia de catre nite localnici de acolo,

dovedesc existenta prin veacul al VI-lea a unei poporatii de

vita latina prin acele parti, ceeace nu este decat conform cu
cele ce am aflat mai sus, despre intinderea elementului roman in peninsula Balcanului.
Viata Sf. Dumitru din Tesalonic scrisa pe la inceputul
veacului al IX-lea spune, ca Bulgarii voind sa cuprinda acel
ora, ar fi trimis in el un spion ce tia patru limbi, anume':
graiul dela noi, acel al Romeilor, al Slavilor i al Bulgarilor.
Acest din urma era acel al poporului navlitor inca neslavizat pe acele vremuri. Romeii sunt Grecii. In afara de graiul
slav, care sa fi fost oare al patrulea graiu pe care viata Il insamna prin acel dela noi? Este invederat ca nu poate fi altul
decat acel romanic (mai bine zis roman) al poporatiei Macedoniei i al capitalei ei 6.
Cedreuus rapoarta ca in luptele capiteniilor bulgare :
David, Moisi, Aron i Samuil in contra imparatului Constantinopolei Vasile al II-lea, David fu ucis in Macedonia la locul
numit Stejarit frumoi, intre Castoria, i Prespa, de catre nite
Valahi nomazi 7, adeca pastori cari se purtau cu oile prin acele
locuri, iarai patria lor.
Acelai imparat voind sa nimiceasca puterea Bulgarilor,

facea in toti anii cate o expeditie in inima tArei lor care se

intindea in regiunea Qhridei, in muntii Macedoniei. Samuil
regele Bulgarilor, pentru a scapa de aceste lovituri (cari se

petrec dupa 1013), intarete o trecatoare ce se afla filtre Cleidon

Ceimpulung 8. Acest nume romanesc al unei localitati din

muntii Macedoniei, arata locuinta Romanilor in acei munti,

a wzati la sudul Balcanilor.

Mai sus, p. 103.

Migne, Palrologia, Tom. 116, col. 1368: eri)v %uf? 4iv ().(Bacmy.
mitt PtelLetEan), LactP(110 xact Boo),TapCovv. vezi desbaterea Intelesului In
Sbiera, Contribulluni, p. 352.
6

Cedrenus, Bonn, II, p. 435.

Cedrenus, II, p. 457: cltp.fi 3. "ro".

A. D. Xenopol.

Istoria RomAnilor. Vol. II.

15

IBTORIA ROMANILOR

226

Tot Cedrenus mai adau0 aiurea c In o alt

petrecuta In anul 1016 intre impratul Vasile, i loan fiul lui

Aron, in aceleai regiuni, iscoadele lui loan, afland eh' insui
imparatul. ar veni asupra lor, alergara inspaimantate &Are
Wirile lui loan, nestrigand altceva decat vgiti vine imparatul", i toti o rupsera de fuga odaa cu Ioan. Cuvantul vgifi,
(fugiti) redat de scriitorul bizantin prin fl4ette, cuvant
existent in grecete, apartine limbei macedo,romane, i arata
deci c armata lui loan er compusa, ca i acea de mai sus
a lui Martinus i Comentiolus, din oameni ai acestui popor,
pe cari Ii intalnim tot in regiunile muntoase ale Macedoniei
luptnd acuma in contra Bizantinilor, precun altadata slujiserA sub ei 9.

In 1019,. dupa supunerea deshvarita a Bulgarilor, impratul Vasile al II-lea organizaza biserica acestei natii, 14sAndu'i forma nationalk insa numind un arhiepiscop grec la
scaunul Ohridei. Prin hrisovul dat cu acel prilej, imparatul
dispune ca Valahii din intreaga Bulgarie s fie supui autoritatei hcestui arhiepiscop 10. Din aceasta vorha nehotarit de

Valahii intregei Bulgarii, s'au incercat a se. deduce, c. Valahii

locuiau in Moesia, pfina" la Duna're ; aceasta ins6 nu este deloc

indreptAtit, intru cat hrisovul putea, chiar vorbind de Valahii

intregei Bulgarii, sA nu se rapoarte decat la partea locuita de ei.
- Pe timpul imparatului Alexios I Comnenul (1081-1118)
ne spune fiica lui Ana Comnena, vestita povestitoare a acestei
imparatii, Ca' un Valah cu numele de Pudilus arAtase imparatului ce ststea la Anchialos, cum Cumanii ar fi fost calauziti
de Valahi peste treatorile muntilor Balcani 11, ceeace dove'
Cedrenus, II, p. 466 : c'roko 7106V2Z; GE To5 herivvou Gxencot p.ertx
zp6f3oo nek zb TO5 1014Y1,00 OTptZT6TAOY i'pXOYT,X; /Cat 8etkia v.ceL tocparri Tobto
Limba macedoapeCaits,
ivinklativ plaiv 6).o (30(7/YTS; d

elideazA adeseori pe u dintre dou consoane : buratic devine In

aceastii limb broalcc, mulare (cat5r) mlare, muliare mliare, mu5at msat, etc.
De asemenea fughn devine Igim si vgim pronuntat vzim i fugiti vzili formA
redatl, prin set al lui Cedrenus. Caragiani, Sludii islorice asupra Ronninilor
din peninsula Balcanului, p. 234. D-1 Aron Densusanu gresete cand crede cA

romAn5

cuvantul lui Cedrenus ar InsemnA veziefi, Isl. Limbei

lileraturei, p. 98 BeCeiTe

In greceSte nu are nici un Inteles.

Vezi hrisovul Impitratului Vasile din 1019 continut In acel al Imp.
Mihail Paleologul din 1272 In Golubinsky, Ocerk ist. pravosl. Moscva, 1871, p.
263 : cud cthv .6tv rcecaccy BooVraetav 13).ixtuy.. Ttph.v i citn2n) Itat cripsoff.cci.
p.eviXo);

Iot6osty To5 X6yoo aIrco6.

Anna Comnena, Bonn, I, p. 273-274 Mono; este redarea greceasoli a numelui mac-.-rom. Pduliu (vezi Caragiani, Sludii islorice asupra 1{(meinilor din peninsula Balcantzlui, Bucure5ti, 1888, p. 351). Celalt text din Ana
Comnena, I, p. 395, In care spune cA armata lui Alexios se compuneA din
Bulgari si din nomazi, numitl Valahi In limba poporului, nu hotaraste nimic
asupra locuintelor RomAnilor de dincolo de Dun5rea. Locul din Cinnanius, Bonn,

p. 260. l'arn viizut ca se rapoarta la Romanii de la nordul Dunarei. Alai sus,

p. 217

3MPERIUL VALAHO-BULGAR

227

dete a Valahii erau in aceti munti acasg la ei, de oarece

fgceau pe cglguzii.
Cgtre anul 1170 cglgtorul evreu Veniamin din Tudela
pomenete despre Valahii din Tesalia in descrierea cglgtoriei
sale cgtre Palestina. El spune despre dnii : Dinelo de riul
Sperchios se incepe Valahia, ai cgrei locuitori aezati pe munti
diau numele de Valahi. In iutealg ei sunt asemenea cgprioa-

relor. Depe munti ei se coboarg in Grecia pentru prad i

hotii. Nimeni nu cuteazg a'i infrunta in rg'zboiu j nici un
rege nu i-a putut birui" 12 Cantacuzen vorbete de nite Valahi cari ar locui in muntele Rodop 12. Tot deasemenea ne
arat scrisoarea lui Henric, administratorul Imperiului Latin
din Constantinopol, cgtre papa Inocentius al III-lea, In care
Ii povestete prinderea impgratului Balduin de cgtre
eft' Valahii ar locui in munti, dincolo de Adrianopole ". Impgratul Vasile al II-lea mai amintete !ne odatg pe Valahi
atunci cnd dgrue*te pe acei din Elada strategului Niculit
prin un hrisov din 980 15.
Toate amintirile de pang aici despre poporul Valahilor
IL aratg ca locuitor al muntelui, parte din ele numindu'l chiar

nomad, precum sunt de obiceiu locuitorii muntilor, cari se Indeletnicesc cu pgstoria. Este indestul de curioz cg descrierea
rabinului Veniamin corespunde din punt in punt cu acea pe
care o face Nicetas Choniates, alt martor ocular despre caracterul i obiceiurile acestii popor Impgratul ggsi centuile
i satele

lor intkite prin noue metereze, iar apkgtorii lor

acgtati pe ingltimi dupg chipul cerbilor, sgriau ca i caprele peste

prgpgstii i nu primiau nici o luptg fgtig 16. Tot ala Ii de-

scrie strategul bizantin Kekavmenos pe la 1110 cnd spune

c a e obiceiul lor, ca familiile i turmele Valahilor sg petreacg din luna Aprilie Ong In Septemvrie pe muntii cei mai
innalti i in locurile celei mai reci" 17.
Autorif Veacului de Mijloc pomenesc insg, in felul lui
Veniamin, i despre regiuni intregi cari purtau numele de Valahia in sudul Balcanilor, i toate aceste regiuni se intind in
pgrtile rnuntoase ale peninsulei.
Reprodus fragmentul In Hasdeu, Arh. ist., II, p. 25.
1, Cantacuzenus, Bonn, I, p. 146 Ova Si ttliv an
Acowso5 Tivoug).
14 Theiner, Monumenta Slay. merid., I, p. 40 : contra caput rebellionis, Andronopolim videlicet, que civitas est Grecie munitissima et montibus
tantum interpositis Blachorum allinis populis".
15
T p4iv T6i10 Bxcixtov s),Veaw.p) Un anonim contimpuran cu
Kekavmenos, citat de G. Murnu In art. sAu : Carol ;i unde se ivesc Romani(
intaia data in istorie In Conv. lit., 39, 1905, p. 103. Comp. Ibidem, p. 598. Articolul a fost reprodus i in un volum : Romanii din Pind, 1913.
Nicetas Choniates, Bonn, p. 561.
Kekavmenos, ed. Wassiliewsky, p. 68. Murnu, Kekavmenos ;i Ro-

mdnii in veacul al XI-lea In Cony. lit., XXXIX, 1905, p. 591.

228

ISTORIA ROMANILOR

A Nicetas Choniates aminteLe despre V alahia mare,

care se intinde in Tesalia 129 denumire cunoscut i lui Villehqrdouin, cronicarul Imperiului Latin din Constantinopole,

sub numele de Blaquie sau Blachie le grant 19 . Tot la dansa

se rapoart i ardtarea lui Cantacuzen (1341-1355), care vorbete despre o regiune intins6 din ImpArIitia Bizantind numild Blachia, plind de castele intdrite, i asupra csdreia
ratul scriitor ar fi numit pe fratele s'au Ioan Anghelul prefect,

purtand el insui pe rangd titlul de imprat al rdsritului

acela de rege al Blachiei 2. Chalcocondilas in sfArit, de i nu

mai numete regiunea Blachia, amintete despre Romnii ce

locuiau pe timpul lui In Tesalia i Pind, apoi in Laconia pe

1:1110 muntele Taigetul i Tenarul 21.

In afard de Valahia Mare din Tesalia, se mai intAlnesc

hied urmdtoarele regiuni purtnd acest nume : V alcthia Midi 22

In Etolia i Acarnania, ambele tri de o muntoas" srilb*AtAcie

i V alahia Superioar intre Ianina i Tricala 23.

S'a crezut insd a se afl Valahi In Sarbia. Anume mai
multe documente vechi vorbesc de familii valahe, druite de
cdtre regii sArbi unor mAndstiri. S'a cercat a se scoate din ele
aflarea de Valahi dincoace de Balcani. A Stefan Nemania
(1158-1199) dd mnd'stirei Chilandarului din muntele Athos
170 de familii valahe din Radovo i Giurgevo sudostvo. *tefa
Uro I adaugd cdtre aceast6 danie alte 30 de familii valahe
de lngd riul Drin ; *tefan Uro al II-lea dAruqte mai mult de
800 de Valahi din regiunea Skopiei. Aproape tot a de mare
donatie de 320 familii, se face de *tefan Duan mnAstirei
Sf. Archanghel, dela Bistrita 24.
Toate aceste familii de Valahi erau aezate In regiunea
Kosovo in Albania nordic i pe platoul Skopiei din Sarbia
sudic5, invecinat cu Kosovo. Toti aceti Valahi sunt apoi ar-

tati mai ales ca pdstori, cu toate

eft*

se ocupau i cu agri-

cultura, cum dovedete indatorirea pusA lor de Milutin de a

11 N. Choniates, p. 841 : (Tee OevraMag xo.tizwy lietiwpa vvp.imikl
11).axia xtr:)..41nwcat..

11 Geoffroy de Villehardouin, De la conqudle

Conslantinopole, Ed.
Natlialis de Wanly, Paris, 1874, P. 117, (Vezi citatiile mai jos, p. 247, nota 69).
" Cantacuzenus, ed. Bonn, II p. 320, anno 1342: cIoavvyiv tbv 'ATTskov

sic ItscriViv tan+ xeicrepoiv xcd xtuptilv IikeixEcAp.

11 Chalcocondilas, Bonn, p. 35.

Phrantzes, Bonn, p. 414 : vI

Schol. Thucyd, II, p. 102:

.txplic Ert.r.czEo.g).

ei..1o).orda 4 vbv

'Avu'ift)sarh..

Tot din acesti Valahl din partea sudica a peninsulei Balcanului, vor fi fost recrutati I acei condu5i de Ipso Chitonitis, cubicularul regelui Franliei, Robert
fiul lui Hugo Capet (996-1031) In contra Siciliei, in armata caruia Analele Barense ne spun c figurau Rusi, Guandali (1) Turci, (Unguri) Bulgari, Macedoneni 1 Valahe. Annales Barenses In Pertz, Mon., VII, p. 53, rand 38.
Hrisovul lui 61elan iVlilutin de I. Bogdan In Cony. lit., XXIV, 1).
188. Hasdeu, Hrisovul hit Dusan in Arh. ist., III, p. 85.

IbIPERIIIL VALAIIO-BULGAR

229

da manastirei din ainska i cate un cal de grau i unul

de vin" (transporturile se fliceau pe cai). 25. Esde deci invederat vorba de o poporatie de munte care pute sa innainteze
In migratiile ei din Balcani i Pind pana in muntii Sarbiei,
l'ara ca din aceasta sa se poata deduce o locuinta a ei in canpia Moesiei.

Rezultate pentru starttinta Romfmilor in Dacia. Din

bate aceste aratri rezult cu siguranta, ca Romnii dela

sudul Dunarei, pe timpul cand se infiintaza Imperiul ValahoBulgar nu locuiau in camiiia ce se intinde intre acest fluviu
i muntii Balcani, ci mai ales in partea muntoasa a peninsulei,
la sudul acestor munti, in numeroasele lor ramificari cari se
intind ca o bogata retea in Tracia, Macedonia, Epir, Tesalia i alte provincii, toate muntoase, ale peninsulei Balcanului.
Ei venisera aici din regiunile Moesiei unde am \raza ca, pe
timpul stapanirei romane, locui o panza batuta de poporatie
romanica. De aceea i Nicetas Choniates ne spune, ca Valahii
de acum Ir vechime se numiau Misi" 26.
Este invederat esa daca Romanii transdanubieni din Imperiul Asanizilor ar fi locuit in Moesia, ar trebui sa mai aflam
astazi, cel putin nite insule din poporul lor raspandite prin
aceasta regiune, ceca ce tocmai nu se intalnete, de carece
poporatia romaneasca ce se afla in Bulgaria cisbalcanica este
originara din principate, i imigrata aici in vremile mai noue,
In timpurile Fanariotilor i ale Regulamentului organic 28
Macedo-Romanii ce se intalnesc in Bulgaria de astazi (vechea
Moesie) sunt cu totii locuitori de prin orae, indeletnicindu-se
Cu comertul i industria i tinand uneori hanurile la drumul
mare. Cu tortii deci sunt imigrati In timpuri mai noue aici,
ca i Romnii din stanga Dunarei. Nici unul nu este locuitor
bayina al acestei regiuni. De aceea campia dintre Minare i
Bqlcan nu a purtat niciodata numele de Valahia 28.
11 Comp. Pic, Abslamung der Rurnanen, p. 56-59.
si)

26 Alai sus, p. 134. Nicetas Choniates, Bonn, p 482. To5; xerree Tv A4tov
iipo Bap6dpoo; o Moaol reircepoy tivoligovw. voy: 6 lAcixot Ittv:Atxonac,.

" F. Kanitz, Donaubulgarien und der Balkan, Leipzig, 1882, 1, p. 63:

Verschiedene Ursachen und namentlich das bauernfeindliche Regiment der
walachischen Bojaren begiinstigen die Entstehung und rasche Zunahme de rumiinischen Colonien auf dem bulgarischen Donauufer". Pretutindene RomAnii
locuesc malul Dunfirei. Vezi Kanitz, I p. 19, 83, 98, 106; II, p. 28, 46, 174 si III,
p. 278. 0 singurft colonie Copriva este tnnaintatA Ora la 112 milft de Minare,
litem, II, p. 158.

Singura datit cand este amintit Vlahia albd este nesigur. Vezi discutia In Onciul, Originele, p. 151. Despre argumentul tras din aceastA lips6
pentru aplicarea numelui de Valachia ampiei nord-dunarene, vezi vol. III,
adaosul I la sfiArsitul volumului Orasul Arbeina, lang Tarnova locuit In mare

parte de Macedo-Romilni, este o colonie mai nott6 din Albania. Caragiani, S'ad ii

islorice, p. 227. Kanitz, I, p. 173.

230

ISTORrA ROMANILOR

Poporatia rornanic6 care forma pe timpul Romanilor

elementul etnografic esential al Wei, a fost, cum am artat,
In mare parte alungat spre sud in adripostul muntilor, acolo
unde i astzi ea se regseste. Cei cari mai rmaser6 in Moesia NI% absorbiti cu totul de numerosul element slavon care'i

taring. De aceea in zadar s'ar cAut urme de poporatie romanicg veche in cmpia bulgarg. Top aeei ce se intalnesc aici

sunt imigrati nu de mult, fie ca poporatie de cmpie din trile romne dela nordul Dunkei, fie ca element orsnesc din
Romnii dela sudul Balcanului. Vechea poporatie romanil a
Moesiei trebuie cgutat in ad5posturile ei, prin Balcani i ceilalti muntl ce se ramificA din ei. Aici a locuit ea in tot decursul Veacului de Mijloc ; aici s'a desvoltat i istoria ei.
Poporatia romng din peninsula Balcanului, cea pe care

o vom vede c fntemeiazA Imperiul Romno-Bulgarilor,

deci desprtit deaceea din Dacia Traian prin Slavii ce ocupau

Moesia, inct numele de Valah nu se poate ref eri dect la

una din cele dou popoare ce puteau s'l poarte ; acel dela
nordul Dungrei, sau acel dela sudul Balcanilor, nici cnd

s se cuprind sub el ambele trunchiuri, ce erau desprtite

unul de altul i nu formau o unitate teritorialA care este nea-

Oran' pentru constituirea unui Stat.

La data infiinfrei sale (1185), Imperiul RomnoBulgar

nu se putea intinde si in Transilvania, patria adevrat a elementului daco-roman, Mtn' ct aceast taril czuse subUnguri,
incA depe timpul lui Sf. Stefan (atre 1000). In Muntenia am
v5zut, c desi locuiau Romni acestia ocupau partea muntoas,
fiind i ei sub suzeranitatea regilor unguresti. Unde rAmne
deci loc Bulgarilor pentru intinderea imprtiei lor- peste Romnii dela nordul Dunkei, mai ales dad, luAm in privire
imprejurarea c' dela 950 innainte pn ce yin TAtarii In 1241,

cmpia munteanA este sub stpnirea cumplitelor oarde ale

Peceneghilor si ale Cumanilor?
Impotriva acestor argumente hoffiritoare, ce aduc sprijinitorii pArerei protivnice? Numele de Bulgaria, pstrat pAnii

prin veacul al XIII-lea Munteniei, ceca ce am vzut c' se

explic' dela sine, prin faptul c' t'rile locuite de Romani PAcuser mai innainte parte din Imperiul intiu Bulgresc, i
pAstrasera numele de Bulgaria ca amintire a acestei vechi stdpniri 29.
", Mai sus, p. 88. Titulatura imparatului loan Caliman Asan (1241
1245) de autocrat al TArnovei, al Bulgarilor, Grecilor, peste illoldo-Valahia
tara Ungureasca al Budei pana la Viena". (Apriloi, Bolgarskaia gramola, Odesa
1841, p. 31), nu are nici o valoare. Documentul Intreg e fal5 invederat, cum
a dovedit'o loan Bogdan In studiul sax' asupra Diplomei lui loan Caliman
Asan 11n Cono. lit., XXIII, p.4 49 i urm. Oneiul, partizanul infiintarei Statului

ImPERnm., vALAHO-BULGAR

231

Expunerea istoriei impartiei Romno-Bulgare i mai

ales . acea a intemeierei sale, la care Romnii luara o parte

hotaritoare, va duce la aceeai incheiere, anume c elementul

romnese al acestui Stat era acel dela sudul peninsulei, niciedata acel din Dacia Traiana.

12. ISTORIA IMPERIULUI ROMANO-B JLGAR.

Petru, Asan 0 Ionit. Imperiul intaiu Bulgresc fusese

stins la 1018 prin puternicul brat al lui Vasile Bulgaroctonul.
Bulgarii ramasera in stapanire bizanting 167 de ani, pOna
cand in 1185 suna iarai pentru ei ceasul eliberarei de sub
jugul strain 80 Trezirea lor la viata neafarnata le ven! insa dintr'o parte, la care ei poate nu se ateptau : de la pastorii remAni din muntii Balcani. Rascoala acestora fu provocata prin
urmatoarea imprejurare :
Imparatul Isac al II-lea Anghelul 1i pus se in gAnd
sarbatoriasca csatoria lui cu fiica lui Bela al III-lea, regele
Ungariei, inteun chip cu totul neobinuit. Pentru a'i aduna
banii trebuincioi, el serse o dare obteasca, in natur', asupra intregei sale impratii, dare ce trebui sa fie luata cu
deosebire depe animale : vite, oi i rimatori, i care lovia
mai ales in pastorii romni din muntele Hemus, a caror avere
de capetenie erau tocmai cirezile de vite i turmele de oi.
Rom'anii trimit pe doi frati Petra .yi Asan la imparatul care se
afla in lagarul de la Kgpsella. Deputatii pas :orilor, oameni
simpli i neciopliti, sustinnd tnguirile lor cam cu iuteala
i amaraciune, Asan cel mai infocat din ei, fu lovit peste obraz, din ordinul sebastocratorului loan. Respini in cererile
lor i atini in onoare, ei se intorc innapoi, cu i aima fierband
de ura i razbunare, i se hotarasc a rascula pe poporul lor
contra asupritoarei domnii a Grecilor din Constantinopole.
muntean prin desfacerea lui din hnpArAtia AsAnestilor, sustine Originile, cl
VIaltii din titulatura Impfiratilor Valaho-bulgari se referA, nu la Vlahiile din
sudul Balcanilor ci la Valabia nord-dunAreanA Muntenia. Vezi critica acestei
pAreri in adaosul la vol. III al acestei istorii.
'
primei perioade a Imperiului Valaho-Bulgar. vezi Nicetas
Choniates, passim. 0 bunA rezumare a spusclor cronicarului, N ezi In Hurmuzachi,

Fragmente zur Geschichte der Rumanen, I, 1878, P. 12 si urm. Capitolul intitulat : Entstehung, Dauer und Unterjochung des valacho-bulgarischen Staates".
Aceastil rAscoalft fusese precedatA de alta a Valahilor din Tesalia cu mai multi
capi, intre cari Verivoi (Berivoi) Valahul. care rAscoall cAut sA atragA in par-

tea ei pe insusi ProtospAstorul Nicu1ii domnul Valahilor din Elada si el probabil Valah. Asupra acestei rAscoale vezi un articol al lui Murnu lucrat dupit
arAtArile lui Kekavmenos In Conu. lit., XXXIX, p. 577.

232

ISTORIA ROM ANILOR

Scump trebui s'a pltiasca decazuta Imparatie de Rasrit

palma aplicata pe obrazul unui popor Variar i viteaz carey
dupa cum spune Veniamin din Tudela, nu fusese stapanit inca
de nici un rege.
Propunerea facuta poporului de cei doi trimii ai sa'i,
de a se rscul, intalni deocamdata o primire indoelnic. Lupta
cu o imp'ratie mare, a careia putrejune erau departe de a
o cunoate, speri chiar i pe acei mai inimoi. Petru i Asan
recursera la un meteug pentru a hotari massele : ei ridicar
o biserica in Hemus, in care adunar mai multi oameni epileptici, pe cari poporul ti crede posedati de spirite necurate,
rufa invatati, ea dupa accesele cele ingrozitoare la care erau
expui, s'a spuna, c Slantul Dimitrie, facatorul de minuni din
Tesalonic, s'ar fi strmutat aici la ei, spre a'i scapa din jugui
care se aflau. Astfel ajunsera fratii Petru i Asan a convinge
pe poporul lor, ca numai sa indrzniasca, i indrazniala lor va
fi incununata' de o deplina izbanda. Revolutia proclamndu-se,
Asan fratele mai mare ii pune o coroana pe cap i coturni
de purpur in picioare, aparand el insui ca imparat innaintea
compatriotilor si inminunati. Dupa mai multe lupte din cari
Romanii ies invingatori, ducnd cu sine in muntii lor nenumarata prada, izbuteete imparatul s infranga data pe Valahi,
folosindu-se de intinderea naprasnica a unei groase cete, i luan-

du'i la goana, Ii scoate din Hemus i'i alunga pana la Dunare,

unde Petru i Asan cauta o scapare pe malul stng al fluviului, la poporul Cumanilor care locui pe atunci in Muntenia. Imparatul vrafuete toate regiunile Valahilor in lung
i in larg, cand cu acel prilej d foc cirezilor de gran ce le in-

talnete in cale 31.

De abi ajunsese imparatul in capi tala, cnd Petru i

Asan trecand innapoi Dunarea, ajutati de un puternic corp
de Cumnai deschid iarai lupta contra Imperiului Bizantin,
hotarati de asta' data a reinfiinta Imperiul Misienilor i al
Bulgarilor dupa cum fusese mai innainte" 32 Generalul bizantin

Cantacuzen, insrcinat de imparat cu conducerea operatiilor,

este surprins inteo noapte de Valahi i cumplit batut, pierzandu'i pan i hainele lui cele cusute cu aur, pe care le
Choniates, p. 487.
ci

Choniates, p. 489: cxal Etv %ti Muccin, %eacOy Boo),yupwy buvacntEcc.4

(In iza= no Tiv otS8c(p.6ig tnixorrop. Aceste vorbe ale lui

covc'apouity

Nicetas, unite cu Imprejurarea cit In timpul Imperiului IntAi al Bulgarilor se

Intainesc de mai multe ori Valahi In armatele lor, (vezi mai sus), apoi numele

latinesc a doi Impgrap bulgari dinainte de 1018, Sabin i Pagan, ne fac

credem c i In Intaiul Imperiu al Bulgarilor, Romfinii jucaserl un rol Insemnat. Intrebarea Ins6 cere un studiu mai adAncit, pe care nu'l putem Intreprinde
aice, nelndeletnicindu-ne In deosebi cu istoria Valahilor transdanubieni.
Misienii erau aceiasi Cu Valahii, vezi nota urmMoare.

IMPERIIIL VALAHO-BULGAR

933

braca cu mare multumire conducatorii rasculatilor, Petru

Asan. Imparatul schimbs pe Cantacuzen, punand pe Vrana
In locu'i care insa intoarce armele contra stapanului sau, Inca
aceasta revolutie din Imperiul Bizantin d timp Valahilor de
aduna i Intri inca mai mult puterile, spre Impotrivire.
Romanii, Incurajati prin izbanzile lor de pana acuma,
Incep a se cobori din munti si a ataca orasele greceti asezate
la poalele lor; ferindu-se Intotdeauna de primi vreo o lupta
hotratoare In cmpie, cu trupele imperiale. Dupa mai multe
incercari fr rezultat deciziv in anii 1187-1190, Isac Anghelul fntreprinde o expeditie In acest depe urma an, chiar in
centrul regiunei Valahilor, In cetatea muntelui Hemus 33. Asanestii din momentul ce se resculasera, luaser o masura foarte
Inteleapta, aceea de a Intari cetatuile i castelele ce se aflau
In muntele Hemus, Inca' de pe timpul lui Iustinian care le radicase aici contra navalirilor barbare. Valahii se inchiser In
ele la venirea impratului, sau se ascunsera. In vagaunele cele
mai neumblate ale muntilor i asteptau momentul favorabil
pentru a cade asupra armatei Imparatesti. Anghelul vazand

ca nu le poate face nimica, se hotareste s iasd din adncul

muntilor, unde nu se simtia In siguranta, i voind s scurteze
drumul, apuca.' prin o trecatoare ingusta spre orasul Berrhoe.
Aici 11 asteptau Valahii. Cum intra armata imperiala In straintoarea cea primejdioasa, o ploaie de bolovani i de stanci rostogolite curge peste dnsa din varful muntilor, i ostirea cade
sfaramata i ucisa, fail a ave macar putinta de a se apara.
Impratul scapa numai dupa cele mai mari pericole i ajunge
la Berrhoe, lsand In mana barbarilor" toate bagajele armatei
Insusi coiful sau imperial pe care'l pierduse in fuga.

Din acel moment Imparatul se leapada de ideea de a

mai aduce iar'si la ascultare pe Valahi, i iea fa-VA de dansii

numai masuri de aparare. Aceste i erau de nevoie ; caci Valahii

Incurajati prin raspingerea armatei bizantiner ataca i ocups

mai multe cetati grecesti, precum Anhialos, Varna, Triadizza
prada pe altele precum Filipopole i Adrianopole. Ei devin

tot mai indrazneti, cearca lupte fat* cu Bizantinii, bat pe

generalul Guido si ucid pe Batatze in o lupta la Adrianopole.

O nou revolutie din Constantinopole, prin care Isac Anghel
este detronat de fratele su Alexios, fntareste si mai mult pozitia rasculatilor (1193).
Iat cum arat Choniates locuintele Valahilor, p. 482:
^rim/

AT.p.ov

tor); met&

po PapPcipoo; o7 M000t itpcspov wyop.govto, vov: ai 13k(ixoc

octIckfloxonat. De asemenea In alocutia lui Nicetas Choniates cAtrii ImpAratul

Isaac Anghelul, istoricul spune : crt Asan s'a incumAtat, ca i diavolul atzut,

sa'g aeze tronul slu pe muntii eel Innalti dela nord" (adicl Hemul). C.

Erbiceanu, Doud acte of iciale ale imp. Isaac Anghelul In An. Acad. rom., II,
'Tom. XXIV, reprodus din Meaocamxt Bi8XtaiTiel Etecc;, I, p. 73.

234

I8TORIA ROMANILOR

IzbAnzile Valahilor Orean c vor suferi o intrerupere

prin moartea capului lor celui mai energic i inteligent, Asan.
Anume o rudenie a lui, Ivancu, care tri in nelegiuire cu cumnata lui Asan, fiind mustrat i amenintat cu moartea de acesta,
apuc." el innaintea pericolului, punnd capt zilelor lui
Asan. Acest omor Ins pare a fi avut un motiv politic, ascuns

prin acel expus, cci Ivancu dupg moartea lui Asan, vrea
cu partida lui s rpiascA la el puterea. Se pare c Ivancu
fusese Impins la acest omor prin intelirile sebastocratorului

Isac, rudenia impratului Alexios, care fusese prins de Valahi

intr'o lupt anterioar. Sebastocratorul fgduise chiar omortorului pe fiica lui In cstorie. Ivancu pune cu partida lid
m'Ana pe Trnova, ce] mai insemnat ora din Hemus, unde
el organizaz' o impotrivire in contra lui Petru, fratele
Asan, care luase motenirea celui ucis. Petru, ajutat ins de.
fratele sul cel mai tnr, lonif, constrnge pe rsvriititoruI
Ivancu in cetatea Tarnova, unde el chiam pe Greci In ajutor, dovada cea mai bun despre intelegerea lui cu danii. Armata bizantin refuz6 a merge contra Valahilor, i Ivancu
este nevoit s ias din Trnova i s'A fug la Constantinopole,.

unde caut a strni pe Greci contra Valahilor. El este foarte

bine primit de Bizantini, se cAslitorete cu Ana N-Afluya sebastocratorului Isac care murise in prinsoarea la Valahi, i ar-

tndu-se in mai multe lupte cu acetia ca un conductor priceput, impratul pune in el toat speranta luptei contra rsculatilor.

Tocmai atunci se intmpl c i Petru s piar jertfa

cutitului unui alt uciga, tot din gintea sa 34.

Urmeaz In locul su al treilea frate, lonij, care pune
pe o trainic6 temelie Imprtia Valaho-Bulgar, (1197). Cum
vine la domnie, insrcineazA pe un alt Valah, Hrisos, s apere
cettuia Strumnila in contra atacurilor Grecilor, cettuie aezat pe vrful unui munte, i ale cArei case se vedeau de jos
ca nite cuiburi, iar locuitorii lor preau psri actate pe
inltimi. Tot Hrisos aduce curnd iar in stpAnirea Valahilor
cettuia Prosacon, un loc din cele mai bine intrite de naturk
aezat pe o stncA innalt i masiv, pe vrful cgreia conduce o singur potecA ce merge pe marginea unor prpstii
infricoate, in fundul cAreia riul Axios (Vardarul) rostogoli
spumegoasele lui valuri 35. Aceast cetate este !m'A' intrit
de Hrisos, cu ajutorul unui arhitect i mecanic grec smomit
din lagrul bizantin, i impratul atacnd-o fr pregtirile
trebuincioase, este bAtut cumplit i se retrage la Constantinopole. Alt nenorocire ins trebui s loviase in Imperiul Bi14 Choniates, p. 621.
16 Choniates, p. 644 (Strumnitza) si p. 665 (Prosaeon).

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

235

_zantin. Ivancu, acel Valah renegat, care dup ce ucisese pe

Asan, i cAutase scApare la Greci, i ajunsese acolo la acele
mai mari onoruri, nu se stie din ce pricin, poate cstigat prin
lgAduintele lui Ionit, fuge din Constantinopole si vine la Romno-Bulgari, spre a le ajut in lupta contra fostilor
prieteni. Ivancu, organizand o armat dup sistemul bizantin,

-devine pentru Greci cel mai periculos dusman. Alexios trimite in contra lui pe Manoil Kamitzes, care izbuteste s iee
cu asalt ceatuia pe rang locul numit Kritzimo 36. Ivancu ins

chiam in ajutorul su pe alt cApitan romn, Ivan, din muntele

Zagora In Hemus 37, i Inelnd pe Kamytzes prin niste turme,

pe cari le trimite in calea lui spre a'l face s se ice dup ele

s le prind, avnd nevoie de provizii, bate pe generalul grec

stnge
lea chiar prins. Grecii izbutesc totusi mai tar-

..ziu a scAp prin trdare de acest nou dusman ucigand pe

Ivancu si trimitnd pe fratele su Mito in surgun 38.
In anul 1199 Nicetas Choniates raportaez c, Scitii
<Cumanii) cu o ceat de Valahi treand Istrul au nvlit in
Grecia. Valahii de cari e vorba aici locuiau la nordul Dunrei,

slsluinta Cumanilor 39. Impratul Alexios, pentru a scAp

prdciunile acestor barbari, trimite dup ajutor la prin-

cipele Galitiei, Roman, care atacnd locuintele Cumanilor,

Ii sileste s prsase expeditia intreprins i s se intoara

apr propria lor tar. Patin dup aceea, incepnd in-

-curcAturile cu Latinii din cruciata a IV-a, Bizantinii las deplin libertate Imperiului Valaho-Bu,gar de a se constitu intr'un chip regulat.
Relatiile lmperiului Valaho-Bulgar eu papa. Papa Inocentiu al III-lea, aflnd despre izbnzile noului Stat din peninsula Balcanului, merge innaintea dorintelor lui Ioni, trimitndu-i in anul 1199 pe protopopul grec din Brudisimu, Dominik, om cunoscAtor al .limbei latine si grecesti, care'i duse

pe lng solie si o scrisoare in care tare altele papa spuna.

lui Ionit Ca' auzind cA gebunii lui s'ar trage din vita RQmanilor i Ca' a mostenit dela ei atat generozitatea sngelui
efit i curata evlavie ce o are care scaunul apostolic ca un
drept ereditar, si-ar fi propus incA de mult
cercet i prin

scrisori i prin nuncii. Mai adaugA papa c''i va trimite in curnd

soli mai insemnati, indat ce va cunoaste scopurile lui" 4.

tin6fIccacv apoo v tisq. xprrCep.qi krrop.ivy

Choniates, p. 678 : c8
.i6olv4rcao Akiicov (NuTC1.11a)crttsmA).
31 Choniates, p. 679: veg.) 6pxoytt r71; ZaTopec liovvp.
36 Choniates, p. 687 : 'vat Tbv 2cas4ilv cetto5 (To!) UPeivIcou) Mitov tfuTk

39 Choniates, p. 663 : sEi6Qa

-col; epcpctx.o% itokiap.ctatv..

p.

p.oipec Bkcixwv sbv laspov avx6etcvse.

39 Theiner, Monumenta Slavorum merid., I, p. 11: audito quod de

urbis Romae prosapia progenitores tui originem traxerik".

236

ISTORIA ROMANILOR

Ionita primete pe delegatul papei cu cea mai mare

i raspunde indata prin presbiterul Vlasie din.

Brandizuber aratndul, ca el Ionit, imparatul Valahilor
.1 al Bulgarilor, pretuete scrisoarea papei mai scump cleat.
tot aurul i cleat veri ce piatr pretioasa ; ca a multumit
mult prea puternicului Dumnezeu pentructi i-a cercetat pe ei
servii sai cei nevrednici dup bunatatea sa cea nepretuita i
a vazut umilirea lor i le-au adus aminte de sngele i de pa-

bung vointa,

tria din care se trag" 41 Dupa aceste lonita intrand in materie,

primiasca in sinul bisericei
raspunde papei ca se roaga

romane i sal dee coroan i cinste ca unui fiu i ibit. dupa

cum ar afla din cartile vechi ca ar fi fost incoronati tot de
Sfntul Scaun mai multi imprati, predecesori de ai sai.
Papa trhnite lui Ionit, dupa ce primete aceasta vesle
irnbucaratoare, un raspuns prin capelanul loan pe care'l adrelui Caloioan domnul Valahilor i al Bulgariloi-; repeteaz In el cele spuse in misia dintAiu, anume ca tiindul
se trage din nobila stirpe a Romanilor, se ateapta a'l vede
primind credinta cea a tot mntuitoare. Papa i spune ca a
cercetat registrele sale, spre a se incredint daca inteadev'r
se coronase regi in Bulgaria de catre Scaunul A aostolic, i
gasise intre altele c pe timpul papei Adrian, regele Bulgarilor,
Mihail, ceruse ca sa i se trimita dela Roma un cardinal care
sa aleaga pe arhiepiscopul bulgar, iar dupa ce Adrian trimisese acolo un subdiacon i doi episcopi, Bulgarii, corupti prin.
darurile i fagaduintele Grecilor, goniser pe Rom mi i primisera presbiteri greci. Dei memoria unei uurinti a de
mari, urmeaza papa mai departe, ne-a indemnat sa fim cu mai
mare bagare de sail* i s nu trimitem la fata ta pe nici unul
din fratii notri cardinali, cu toate aceste am hotIrit sil trimetem la tine pe iubitul fiu Ioan Capelanul ca re este insarcinat sa duca arhiepiscopului bulgar un paliu i s ordineze episcopii ce ar fi de nevoie". Mai xi. insarcinat s cerceteze despre coroana cea data de biserica romana strabunilor
lui lonit, att in cartile cele vechi cAt i in alte documente,.
pentru ca papa sa poata lucr in cunotinta de cauza, Papa
seaza' :

sfrete scrisoarea sa prin cuvintele

urmdtoare : Rugrun

a dar pe nobilitatea ta, ca sa primeti pe lega tul nostru ca

pe insui persoana noastr i sal tratezi cu cinste, primind_
i tu insuti sfaturile lui cele mntuitoare i ingrijind ca sa se
primiasca i sa" se tie de catre tot neamul Valahilor i al Bulgarilor, cad se cuvine tie atAt spre gloria timpurara Cat i
spre mntuirea venica, ca precum eti cu sngele Roman ati
Ibidem., p. 15 : Et reduxit nos ad memoriam sanguinis et patriae:
nostrae a qua descendimus".

IMPERIUL VALAHO-BULGA R

237

fii i Cu urmarea,. i cA poporul trei tale care se zice a se

trage dela Romani s urmeze institutele bisericei romane" 42
loan Capelanul ornduete un arhiepiscop in Tdrnova
doi episcopi In Belesbolna i Prestlava care cu totii primesc
pe pap de capul bisericei, i Ionit recunoate aceste orAnduiri prin un hrisov din anul 1204, in care spune eft' pl'cndu'i lui Dumnezeu a'l face impArat al intregei Bulgarii i Valahii, a cercetat vechile scrisori i documente din care a vzut
c predecesorii si Simion, Petru i Samuel primiser coroana
de la pap ; cg i el a cerut aceeai favoare dela Inocentiu
al III-lea, consimtind a primi in totul religia catolicA i hotrnd s o tin precum au tinut-o i predecesorii si, impratii
Bulgariei i ai Valahiei, fghduind aceasta cu o nestrmutat
trie i dnd delegatului papei, ca dovadil a intoarcerei sale,
hrisovul su intrit cu pecetea de aur" 48.
Acest hrisov, insotit cu cAteva pretioase daruri,
papei prin loan Capelanul intovrit de cAlugrul VlaMe.
Papa, primind actul formal al supunerei bisericei romno-bulgare sub autoritatea lui, se grbete a rspunde la dorinta lui Ionit, trimitindu'i in acelai an Inc pe cardinalul
Leon de Santa-Croce care s ducA ImpAratului Valahilor i Bulgarilor diadema regalk s'l ung6 i s'l incoroneze de imprat.
Prin diploma papal trimis lui Ionit cu acest prilej; papa
invoe*te i baterea monedei care s'i poarte chipul ;. numete

pe arhiepiscopul din Thrnova primat peste toat imprtia

Jul, i dispune s'i fie supui lui Mitropolitii atat din provinciile

Bulgariei cAt i ale Valahiei 44.

lonit este coronat de rege i imprat al Bulgarilor

Valahilor In Noembrie 1204.

Relatiile lui Ionit cu lmperiul latin din Constantinople.

In timp ce aceste tratri insemnate ocupau tot timpul lui
in Constantinopole se petreceau mari schimbAri. Imprtia
bizantins er rsturnat i in locul ei, feodalisinul croi o nou
ocarmuire pe malurile calde ale Bosforului (12 Aprilie 1204).

Ionit, tiindu-se ridicat de pap in rndul principilor

catolici, cari acum ii intemeiau domnia in Coustantinopole,
Theiner, I. c., p. 16 : ut sicut genere, sic sis etlam imitatione Romanus et populus terrae tuae, qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, ecclesiae Romanae instituta sequatur". C poporul RomAn In deobste
p5strase amintirea originei sale romane, se vede si din Cinnamus, Bonn, p.
260, care raporteazti ca s'ar zice despre Valahi, inviderat de traditia pAstratii
de ei, cA ar f1 coborItori vechi din Italia : 413).4xwv ol viiv it 'Isakia anoncot
nalui chow XiTov.tat.).
Theiner, I. c.,
44 Theiner, i. c.,

p. 27-28.
p. 25: Calojohani illustri Bulgarorum et Blacorurn

egi... et in terra tua primatus o.ptimant dignitatem eique Metropolitani tam

n Bulgariae quam Blaciae provinciis constituti subjaceant".

238

ISTORIA ROMANILOR

se grbeete a le trimite o solie in care Ii feliciteaz pentru

izbnda repurtat i se ofer ca ajutor in contra Grecilor. El
primete indkt rilspunsul cel pe cat de necuviincios pe atka
i de nepolitic c s'ar cuveni ca dnsul s." nu se poarte ca
un regC cu egalii si, ci ca un rob ce este el s arate tot respectul atre motenitorii stpanilor sl. La din contra, Latinii vor lu armele in contra lui i'l vor face s plkeasc scump
indrzneala i obrznicia lui". Adnc jicnit prin aceast descon-

siderare nemeritat, .Ionit' se hotrte s'i rzbune. El se

pune in intelegere cu Grecii cei rsturnati de Latini, i provoaa mai multe rscoale ale lor In Didgmotichon, Adrianopole, Pzia, Tzurulus i Arcadio pole. Latinii, dup ce inneac
In snge revolta celorlalte cetAti, atacA Adrianopole care cere
ajutor de la Ioni. Acesta pleac indat in contra Latinilor,
le zmulge inteun asalt sngeros oraul Filipopole i trece dup
aceea la despresurarea Adrianopolei 45. El era ajutat de 14.000

de Cumani cari slujiau in armata lui ca mercenari. Acetia

dup ce. atac armata impresurnoare, se prefac a fugi i atreg
pe Latini in grosul armatei lui Ioni, uncle Valahii i Cumani fac din ei un mkel ingrozitor. Impratul Balduin de Flandra cade el insui prins in mnile lui Ionit in 15 Aprilie 1205,

este dus in Trnova, wide inckcat cu lanturi este aruncat in

inchisoare 46.

Dup Victorie, Ionit trimite pe Cumani s pustiieze

provincilie supuse Imprtiei Latine, cari fuseser cu catva
timp mai innainte aspru pedepsite de ace0a pentru lucencarca lor de rscoal, !neat bietii Cy'reci, loviti de Latini i
de Romani, nu tieau unde s mai gsasc scpare. Oraul
Adrianopole care i se opune cu izbnd, nu poate s5."1 ice 47.
Ionit se arunc6 atunci asupra oraului Serres, bate pe Latinii
ce alergar in ajutorul cettei, ptrunde in ea, d foc oraplui,
iea cettuia .1 prinde garnizoana latin6 ce o pzi. Dup aceast izband, Ionit atac Tesaionicul, capita la ducatului
lui, Bonifacius de Montferrat care izbutete insA s respinga
pe
Ionit cade atunci asupra celorlalte ()rae ale ducatului lui. Montferrat, Berrhoe, Filipopole, Aros, Rhaedestos,
Perinthus, Arcadiopole, care sunt toate prdate i ruinate in

chipul cel mai ingrozitor. Rspini din toate pktile, Latinii

mai stpAniau numai Adrianopole i Constantinopole, nefiind
In sigurant nici in dosul puternicilor lor intkituri. Toat5
299.

" Ephraemius Monachus, istoriall bizantina in versibus, Bonn, p. 298

" Afarii de Choniates care 'povesteste aceastA lupt la p. 808-814 mai

vezi Isficephorus Gregoras, I, p. 13-16. Comp. si scrisoarea fratelui 1mpdratului

Balduin, Henric, din 1205, citr papa Inocentiu III, in care ii povesteste prinderea fratelui .sAu In Theiner, Ilionum. Slay. meridionalium, I, p. 40.

" G: Acropolita, Bonn, P. 95.

239

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

Tracia el-A prefgcutd intr'o pustietate infricoptg, in care mai

cg nu se mai intAlniau fiinti vii, afard de fiarele pgdurilor
cari luaserd iar4i stdpanire pe aceastd Ord, din care omenirea
aproape dispgruse. lonit aved de gnd sd despoporeze cu

totul Tracia, transportnd poporatia

cea care

viatg, in regiunile Moesiei pe lngd Dundre.

rgmaned in

Papa incearc in zadar a impdca pe Ionit. cu Latinii,

sperie inteun rind cu amenintarea unui atac combinat al Latinilor cu Ungurii, spre a'l face mai cu samd sg
elibereze pe impkatul Balduin. Aceste stgruinti amenintaoare
ale lui Inocentiu al III-lea nu fac cleat sg rkiascd cu totul
rvna impgratului romno-bulgar cgtre scaunul latin din Roma, i in 1205 gdsim scrisoarea papei cdtre Ionitd, in care se
tnguie de putina onoare cu care acesta primise pe un sol
al papei 48 Impdratul Romno-Bulgarilor er un cap politic.
cutnd

Nu era el doard O. se iee dupg' simtiminte individuale, in afacerile Statului sdu. Latinii Inspdimantati de scopmile lui Ionitg, se impacd cu Grecii i, cu ajutorul lor, impAratul Henric,
izbutete a rgspinge de astddatd pe Ionit dinnaintea Adrianopolei, urmdrindu'l apoi pnd la Anchialos, i 'Wand o multime de pradd de la Bulgari i Valahi, se intoarce nesupdrat
la Constantinopole.
Ionitg, pentru a rdzbuna pierderea suferitd, asediazd
din nou Tesalonicul, and o mand ucigad Ii rdpete i lui viata,
ca i fratilor si. Astfel se stinge in floarea varstei

i a pu-

terei in 1207, acest cumplit product al unui popor voinic. Neobosit, energic i yiteaz, uni Cu insuirile unui mare cdpitan,
cruzimea cea mai rafinatd i instinctul distrugrei, pe care se
pgred cg
comunicaserg aliatii sl Cumanii, cu fata regelui cg-

rora el chiar se insotise.

Dupd moartea lui Ionit, care nu lgsd copii, trdnul Ro-.
mno-Bulgarilor trebuid sd ving in minile lui loan, fiul lui
Asan celui mort la 1196. Acesta fiind insg copil, un uzurpgtor

fiul surorei lui lonit, pune mna pe coroand, cdsdtorindu-se, spre a'i creed mai multe drepturi la tronul rApit,
cu insui mdtua lui, fata regelui Cumanilor, vkluva lui Ionitd 48. loan Asan scapd cu ajutorul invidtkorului sdu la Cumani, dincoace de Dun're. Ajungnd el vrstnic, cere 'ajutor
dela Rui, in Tara ckora trgise ascuns cdtva timp, vine in Bulgaria, bate pe Born i'l asediazd apoi in cetatea TM-nova pe
Scrisorile lui Inocentiu din 1205 si 1207 In Theiner, I. d., 1, p. 42-44.
Ephraemius Monachus, p. 316: tasXtp6natc RIC BoOiXa xsxXvip.ivoc
Eno8aci

a.scts

itapxydp.to

'Adev 8i Isaac' TtailaTurrin

/xt&ac totirfccTsv sic ourrqpiotv.

VilaTCC ,i01/

ltiip;tv iptpovriic %al notArtipcov

It011.1.6

no.pcaufhin LOC "Lcixo;

tepbc

Acropolita spune i el di Boril se cAsAtorise Cu mlitusa lui Cumana

p. 26: vrtv Ltoita a.reictv Tati.eripl

240

ISTORIA ROIANILOR

care o iea dup apte and de asediu, prinde pe Boril i'l orbete
punnd astfel maim pe tronul la care aved drept (1218)5.

loan Asan si sffirsitul dinastiei. loan Asan este dup

Ionit cel mai strlucit reprezentant al dinastiei Asanilor. Pe
timpul lui se IntindeA imprirtia Romano-Bulgar peste toat
Moesia, parte din. Serbia cu Belgradul i Niul, Tracia cu Didimotichul i Adrianopole, Macedonia intreag i tara Albanezilor pn la Durazzo 51, Meat vedem c6 Imprtia lui loan
Asan se coborse din muntii unde o infiintase rscoala Valahilor i se fritinsese In cAmpia cea locuit pretutindeni de popond. bulgresc. loan Asan se Intituleaz6 singur i primete
dela vecini tot titlul unchiului su Ionit de domn al ValahoBulgarilor 52. Pe at de aprini i de cumpliti fuseser predecesorii si, pe atta de blnd i omenoas se arat domnia
lid loan, fnat el las fntiprit In memoria oamenilor, pe lang6
amintirea unei Innalte mretii, pe acea a unei figuri dulci i
bune care atrase binectivntarea contimporanilor i prerile
de ru ale posterittei. loan Asan se cstorete cu Maria fiica
laii Andrei al II-lea regele Ungariei. Pe fiica lui Elena o m.rit
dui:a fiul lui loan Duca Batatze, Impratul grecesc din Niceea, cu care apoi se leag pentru a atacA. Imperiul Latin ce
mai duce o existent efemer In Constantinopole 53. Chiar
capitala este asediat In dou rnduri de ctre aliati, i putin
lips' de (lama nu dab. In mnile lor.
Papa interveni atunci In favoarea Imperiului Latin pentru a'l scpa de peire, cernd de la regele Ungariei ca s meargil

lu ajutorul Impratului latin 54. Din fericire pentru Latini, alianta fare Batatze i Asan se stric in cm-And, din cauza
s-opului dat la lurnin de cel dintAiu, de a'i fntinde domnia
s t In Europa, unde Asan Intelege s stpaniasc6 el.
Relatiile cu papa Indrumate In aparent pentru vecie
de Ionit, nu tinuser nici mAcar ct viata intemeietorului
lor. De fndat ce Ionit se sculase cu rzboiu contra Latinilor,
el se Indeprtase de biserica roman. Astfel patriarhul din 'Brnova, la Inceput pus sub pap, rupnd odat cu stpanul s'u
legturile care'l uniau cu Roma, i pe de alt parte pe atunci
Constantinopole i patriarhul ei fiind czuti in stpanirea
i,atinilor, se fntelege cum exarhul Romano-Bulgarilor dobandi
neatknarea it autocefalia care erau pe de alt parte considerate
de popor ca o complinire neaprat a neatrnrei Statului.
" Acropolita, p. 35 36.
51 Jirecek, Geschichte tier Bulgaren, p. 233, dupa o inscriptie din 1231
pus ii de roan Asan po o bisericii ziditA de el.

" In doc. din 1237 In Theiner, Mon. Hung., I, p. 155, papa

scrie :

Nobili viro Assano domino Blachorum et Bulgarorum".

's
Acropolita, p. 52-56, Ephraetnius Monahus, p. 328-330.
Epistola Gregorii IX Belae IV regi Ungariae scripta 1235 in Theiner,
Monum. Hungariae, I, p. 140.

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

241

Si cu toate acestea era neaprat ca, indat ce relatiile

cu Grecii se inturnaser in eau, impsratii romano-bulgari

caute a se apropi de Latini, fie numai pentru a speria pe

Greci si a'i face mai plecati a primi pretentiile lor. Stricandu-se

anume buna intelegere intre Asan i Batatze, corespondenta intre papa si ImpAratul romano-bulgar reie iar"i un
caracter mai prietenos. Totui din titlul dat de marele pontifice capului Romano-Bulgarilor, de domnul Bulgarilor si Valahilor 55 i 111.1 impdrat sau rege al lor, precum numia Inocen-

tiu al III-lea pe Ionit in scrisorile sale, se vede c un ghimpe

tot ra'ma'sese in legnurile papei cu AsAnestii, din incordrile
de mai innainte. Papa insg, crezand c' a pus iarAi mana pe
biserica valaho-bulgar6, trimite in acelasi an, odat cu a doua
scrisoare c'tre Asan, o enciclic6 atre toti prelatii din Bulgaria
i din Valahia, prin care Ii indeamn6 la intoarcerea in sinul
bisericei drept credincioase 56. Aceast pripire a papei strica'
totul, i Asan se schimb6 din prietenul prefcut in dumanul
iltis al papei, mar ales &A i cu Latinii relatiile imbuna'ntite
un moment, se rupser iarAsi. Papa infuriat, provoac6 pe regele,

Bela al IV-lea a pleca in un soiu de cruciat contra necre-

dinciosului Asan, si cere dela Balduin al II-lea, imp6ratul Con-

stantinopolei s cedeze lui Bela drepturile de suprematie pe

cari Balduin le avea asupra ImpArAtiei Valaho-Bulgare. Bela
pretinde dela pap6 ca toate pa'manturile ce le va cuceri dela
Bulgari, precum Bulgaria sau Macedonia sa' rArnan6 alipite
de monarhia ungureasc, iar papa ss aibg asupra lor numai
autoritatea bisericeas5. 57. Bela ns este impiedicat de a da
urmare planurilor sale, prin cmnplita nv'lire ttar, despre
care incepuse a veni atre Europa vestea ingrozitoare.

In 1241 moare i Than Asan, lAsand mai multi copii, din

care cel mai mare, Caliman se urc pe tronul tgtnu-su. Dup'
Caliman, mort in 1216, urmeaz fratele s6u Mihail, care i el
este ucis in 1257, de care Vrul su Caliman II. Acesta voind
s6 ice cu deasila in cs5.torie pe sotia mortului, fiica lui Stefan
Uro regele Serbiei, pentru a legitima uzurparea sa, este ucis
de Uros in 1250.
Cu dansul se stinge dinastia Asanilor si, rilmnand tronul
vacant, se intrunir marii demnitari ai mpr%iei, pentru a
alege un nou monarh. Alegerea cAzit asupra lui Constantin, nepotul de fiu al lui Stefan Nemania, intemeietorul puterei SAL.Epistolae Gregorii IX Assano domino Bulgarorum et Valachorum
scriptae ; 21 Mai si 1 Iunie 1237, in Theiner, Monum Hist. Hungariae, I, p. 155
et 157.
64 Epistola Gregorii IX ad universos praelatos in Bulgaria et Valahia ;
1 Iunie 1237, in Theiner, Monum. Hist. Hungariae, I, p. 157.
Epistola Belae regis Ungariae scripta Gregorio IX; 7 Iunie 1238, in
Theiner, Mon. Hist. Hung., I, p. 171.
A. D. Xenopol.

Istoria Romanilor. Vol. Il

16

242

]EiTORIA liONIANILOR

bilor, care pentru a'i intgri dreptul la coroana Statului Valaho-Bulgar se cAstori cu o nepoat a lui loan Asan ri dete
numele de Constantin Asan. El nu mi avea ins6 nimic alt ceva
comun cu vechea dinastie &cat numele acesta de imprumut 58.
Istoria rnprl1iei valaho-bulgare ne arat cA originea i
incepkura ei este de cii.utat la poporul RomAnilor din muntii
sudului Peninsulei Balcanului. Aici se rAsculti acest puternic.
element contra Imperiului Bizantin ; aici se d6duril luptelecele mai incordate i in deobte noua finpr'Atie desilur intreaga ei putere la sudul Balcanilor, patria poporului roman.
Bine Inteles c, intemeindu-se Statul Valaho-Bulgar, organele
lui ockmuitoare trebuir6 sa se scoboare din creerii muntilor,
i deaceea vedem pe As6neti alegndu'i drept ora de reedintA Tiirnova, aezat pe coastele Hemului spre cmpia dunAreanri. Odat5. Ii

s.

cu aceast coboi ire a Statului Valaho-Bulgar,

dela munte la campie, se petrecU In Intregul lui organism o

transformare insemnati, al ea'rei stadiu va lumina multe intrebAri rgmase Ong acuma Mil un rAspuns multmitor.

3. ROM, ROMANILOR IN IMPARATLI VAIAHO-BULGARA.

Continuitatea i Valahii din Baleani.

Desfurarea cea

extraordinard de putere aatat de poporul Valahilor din pe-

ninsula Balcanului, in luptele pentru Intemeiarea i sustinerea

imp'rgiei lor IngemAnate cu poporul bulOresc, a dat partizanilor teoriei Or'sirei Daciei de coloniti unul din argumentele pe cari ei Il cred din cele mai puternice intru a ei apArare.
Argumentul este formulat in chipul urmAtor : Valahii eran

andva foarte puternici la sudul Durfrei, de oarece ei sunt

In stare s" bat6 nu numai armatele bizantine, dar incA i pe

acele ale cavalerilor feodali ce intemeiazA in Constantinopol
Imperiul Latin. Apoi luptele fiind conduse de capi romni,
romnsa predominA In acest imperiu
se adaugA c i inteligenta
neat astfel din toate puntele de vedere, Romnii joacA la Inceputul existentei statului intemeiat de ei in unire cu Bulgarii,
un rol precumpAnitor.
Dela jumAtatea veacului al XIII-lea, epoca stngerei dinastiei Asanilor, numele Romanilor incepe a se pomeni tot mai
rar In istoria acelei Irnpri, pAn ce, in sfArit, el dispare cu
totul, iiind Inlocuit pretutindeni cu acel al Bulgarilor ; cand

ImpArtia InfiintaVi de Asani piere pe campia dela Cosova, sub.

Acropolita, Bonn, p. 162 :
Si trip.o; il.anAtitp91 %),71pov6p.ou.
uToixoa.
phrioo 41 T6110 BooXiciptuv apel El/L6VTE; ot npolixov.te; ti;
otbv Kovoutwrivov si; r &priv Etinan, ZoccSitackci sPooXviomprol.

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

243

loviturile Turcilor (1389), ea piere ca Stat Bulgaresc curat,

fr niel o amintire macar a elementuluk romanesc ce alta data

Il innltase la glorie i la marire. Ce devenisera Romanii din
aceastg. imparatie?
Roesler ne rgspunde, ca au trecut Dunrea la nordul ei,
unde nu'i tntalnim pana atunci, i unde dimpotriva incep a se
arata, indat ce ei dispar de pe scena peninsulei ; ca din aceasta

pricing, dela inceputul veacului al XIII-lea intalnim pe Valahi tot mai numeroi la nordul Dunarei, pana ce umplu mai

Intaiu Muntenia, apoi i Odle invecinate, pe cnd din Moesia,

fostul scaun al imparatiei lor, ei au dispgrut aproape cu totul 59.
Aceasta amestecare a Moesiei cu partile sud-balcanice
nu este facuta fara scop. Inteadevar daca Roesler ar pune greul
impargtiei acolo am vazut cg. era Inteadev'r, in partile sudbalcanice, unde se afla i astzi un puternic element romnesc,

atunci nu ar ave de unde s faca a se fi scurs poporatia romana' catre partile Daciei Traiane. Strgmutnd Ms arbitrar
in Moesia centrul i puterea Imparatiei Romano-Bulgare i
admitnd ca Romanii ar fi fost candva Mark numeroqi In Moesia,

unde astazi ei nu mai exista, poate s introduca explicarea

lor, prin trecerea Dungrei.

Dibacia este inteadevar meteugitg. Dar in istorie nu
poate fi vorba de idei sau interpretari iscusite sau ingenioase

precum e In llintele dreptului, ci numai i numai de stabilirea

adevgrului, care nu poate fi decat unul singur. Am vgzut Insa
inai sus, dovedit intr'un chip invederat, c elementul roman,
dela navalirea bulgara innainte nu mai exist in Moesia, unde
nu se mai intalnete, precum nu exista nici pe thnpul
Imperiului Romano-Bulgar, nici dupa aceea pana in zilele

noastre. Prin urmare Romanii nu au avut de unde veni din

Iloesia in Dacia, de oarece din Moesia ei dispgrusera dela secolul al VII-lea inainte. Din jurul Balcanilor insa nu s'au mis-tuft, fiindc acolo i regasim i astazi, i dupa cum se tie intr'un num'r in destul de mare pentru a nu putea fi vorba de
stangerea lor.
Roesler, temndu-se insa de a nu fi dat pe fata, cauta
se acopere aiurea, spunand ca Romnii ar fi trebuit sa fie foarte
numeroi in Tesalia i in Rodop pana pe timpul navalirei otomane" 69 Fail indoiala c aici au fost numeroi. Dar ce au aface
asemenea regiuni cu Moesia, i apoi In ele ei nu numai ca au
lost, dar sunt Inca i astgzi In numar insemnat.
Simtind slabiciunea acestei temelii a teoriei lor, sprijinitorii pgrasirei Daciei cautil
puna proptele, i anume intaiu sustinnd Ca' Romanii din Imperiul Romano-Bulgar (fara
" Roesler, p.
66

119.

Roesler, p. 114.

244

iSTORIA ROMANILOR

a mai determinA de astAdat'a regiunea de unde : dela nordul

sau dela sudul Balcanului), In timpul luptei pentru eliberarea

inceput In 1185, i care dobAndi In tot decursul su un insemnat

ajutor din partea poporului Cumanilor, trebuira s'A se imprieteneascA tot mai mult Cu acest popor, i astfel s se sporiasca
plecarea cAtre emigrare a celor dintAiu catre Odle celor din
urmA, dela nordul Dunkei. Valahii, fiind nevoiti adeseori a
cAut scApare peste fluviu la aliatii lor, innaintea armatelor
bizantine, ei trebuira In curAnd sA vadA cAt de favorabile eran
cAmpiile Munteniei pentru punarea turmelor lor, i multe

familii, multe obtii sateti preferar5 a rilmAneA pe malul nordic,

cleat a se intoarce pe acel drept, uncle fkboiul cu Bizantinii

le faceA viata grea i nesigurA" 61
Mai IntAiu nu este exact, ea' RomAnii st ti fost nevoiti

a trece de mai multe ori Dunarea, spre a cautA scApare la Cumani,

innaintea armatelor bizantine. O singurd data se intAmplA aceasta, la Inceputul rAscoalei. Mai in urmA, fiind necontenit
victorioi, nu aveau trebuintA de a trece DunArea, ci innaintau
mereu cAtre sud, asupra Constantinopolei.

Dar apoi pentru ce oare ar fi pilrAsit RomAnii regiunile

locuite de ei pana la rascoalA, cAnd aceasta le izbutise atat de
bine, IncAt s'A indrumeze Infiintarea unei puternice impAratii?
Cum? Ei bat pe Bizantini ii pradA, le jean cetAtile, pot s'A facil
ce vreau nu numai In insAi tara lor, dar chiar In intreaga peninsula', i tot ei s fugA, sa'i parAseascA patria, sa* se stramute

la nordul Durairei I CAt timp fuseser6 robii Bizantului nu le

venise In gAnd asemenea destkare, i s'a o Intreprinda acuma,
cAnd erau aproape stApAnii lui? Ar fi trebuit ca RomAnii sa
fi avut mintea altfel conformat de cum e astrizi in omenire,
pentru a indeplini asemenea tapte. Noi creaem insa ca. putinta
tiintei istorice se bazeazA tocmai pe convingerea intimA, ca'
oamenii cumin fi au judecat totdeauna in acelai mod, cu atAt
legile logicei formale cAt i acele ale logicei materiale,
a faptelor, nu s'au schimbat cAtui de putin, i cA nici pe atunci
oamenii nu puteau lugi de bine i alergd dupd rdu. Caci ce soartil
atept oare pe RomAni, popor de pAstori, in mijiocul Cuinanilor
cari umblau in mare parte dupA pradatul turmelor, deck aceea
de a fi despoiati de avutia lor cea mai de pret?
Fara" indoiala cA nici acest motiv nu erA indestulAtor.
Cata deci a i se mai adAogi incA i un sprijin, i mai putred inch'
decAt celelalte, anume c : Intre schimbarile etnografice cari
se indeplinira in urma lAtirei puterei otomane, nici una nu ar
fi mai insemnAtoare ca imputinarea elementului roman in peninsula (uncle?), adus prin absorbire i emigrare" 62 NAvAlirea
" Roesler, p. 117. Comp. Hunfalvy, AnspnIche, p. 81.

"

Roesler, p. 116-117.

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

245

Turcilor ar pute fi un motiv serios pentru retragerea Roma-

nilor dela sud spre nord, daca nu s'ar lovi in cap cu datele. Turcii

pun pentru intaia oara piciorul in Europa in 1356, i la acea

dat elementul romanesc era acum de mult, numeros i insemnat la nordul Dunarei. Chiar ambele principate ale Munteniei
,i. Moldovei, erau infiintate, i anume prin o emigrare a Romanilor, ins nu de peste Dui-dire, ci dupa cum vom vedea-o,
din Transilvania, adic nu dela DumIre spre munte, precum ar
cere-o ipoteza preisirei Daciei, ci dela munte spre Duncire.

Nu deci prin trecerea elementului romnesc din Moesia

(unde el nu se afl), dincoace de Dunare, se poate explica disparitia amintirei lui din istoria posterioar a imperiului intemeiat de fratii Asneti. Pentru a da o explicare istorica, adica
bazata pe adevar, a acestui fapt netgaduit, trebuie sa cercetam rolul pe care elementul romnesc i acel bulgar l'au avut
In constituirea i desvoltarea imprtiei intemeiate de ele. Vom
vedea apoi daca acel romnesc s'a star's din istorie, din pricina
disparitiei sale fizice din viata peninsulei, sau din alte motive.
Am vazut CA el i. astazi exist, i inteun numr insemnat, Irish'
nu in Moesia, unde nu au existat niciodata dela navalirea bulgala innainte ci in aceleai regiuni, unde el se :Ala i pe timpul
constituirei Imperiului Romno-Bulgar, i unde au luptatpentru
intemeierea lui In muntii Hemului, Rodopului i ai Pindului.
Si e s'a stins pomenirea lui din istoria ulterioara a Imparatiei, la
inceput Romano-Bulgara, aceast intunecare a numelui sau,
celui all data ant de vestit, era neaparat, fiind date rolurile
indeplinite de el i de Bulgari in impartia lor comun.
Cand este vorba a cerceta rostul pe care- 1-au avut Romnii
Ja infiintarea ,,i sustinerea Imperiului Valaho-Bulgar, se inftiaza mai 'Mt *Mu o intrebare : Fost'a poporul acela care a provocat i sustinut cu atata energie lupta in contra Bizantinilor,
precum i. vestita familie a Asanetilor inteadevr Valahi din
muntii peninsulei? S'ar 'Area ca, dupa izvoarele cercetate mai
sus, cronicarii bizantini ,i scrisorile papale, ar trebui sa privim
lucrul ca afara din once discutie. Cu toate aceste nu este astfel.

Invatatii slavi cari au interes a da Bulgarilor rolul precumpenitor in rascoala intamplata la sfaritul veacului al X II-lea

contra Imperiului din Constantinopol, sustin ca Romanii, chiar

daca au luat parte la aceast rscoala, au jucat insa un rol, cu
totul secundar, ca mai ales Petru, Asan, Ionita' i cobortorii
lor au fost Bulgari : ca' daca rascoala este atribuita de Greci,
Valahilor, aceasta provine numai din pricina urei cele! Invernate pe care Bizantinii o purtau dumanilor lor de moarte,
i care ii impingea s le tearg numele din istorie, Valahii deci

nu ar fi avut acel rol stralucit pe care istoriografii timpului

MORI& ROMANILOR

246

atribuie i numele lor ar fi fost numai substituit cu dinadinsul celui al Bulgarilor, spre a inliiturA pe acestia astfel cu
totul din amintire.

Expunerea deosebit a luptei pentru neatknarea Bul-

garilor, isi gseste explicarea lu amestecarea numelui de Valahi

si de Bulgari la istoricii contimporani, i fiindc in timpurile
urm'Atoare numele Bulgarilor revine iarilsi in onoarea i aceeasi

schimbare a numelui in izvoarele apusene poate fi datorin

inriurirei grecesti, apoi s'ar puled induce inlocuirea voluntaril a

unui nume prin celalt, din partea politicilor din Bizanf, care
poate gsi explicarea in ura i dispretul national, si care ciluta
a initur cu totul uriciosul name al Bulgarilor. Numai atunci
cand Bulgaria fu restatornicit in vechile ei margini, ckid chiar

ajutorul ei fu cerut impotriva Imperiului Latin din Constantinopole, nu se mai filch nici o greutate ne a se recunoaste ofinumele alt clat atat de uricios al Bulgarilor" 63.
Autorii acei ce tkduiesc Romnilor continuitatea

teritoriul vechei Dacii, sustin, dimpotriVA, c Valahii ar fi avut

rolul precumpnitor la intemeierea i sprijinirea Statului Va-

laho-bulagr, aceasta pentru ca indan ce numele lor incepe a

se sterge din istoria peninsulei Balcanului,
poat strknut
dincoace de Dunke, spre reimpoporarea cu ei a Daciei Tralane I Slavii deci tAgkluiesc rolul precumpenitor al Valahilor
in constituirea Statului sud-dunkean, i trag tot rolul cel mare
al Impkkiei Valaho-Bulgare pe sama Bulgarilor. Sasii si Ungurii sprijin din contr rolul mai de sam6 al Romnilor in acea

imprtie, pentru a le pute tVidui continuitatea in Dacia

Cine nu vede in o asemenea tratare a istoriei, Cu totul

Traian'

alte tendinti deck cercetarea adevkului?

Mai intaiu nu prea intelegem ce folos ar fi avut Bizantinii a atribui c'Aderile lor mai curand Valahilor deck Bulgarilor, i clack' ar fi fost vorba pe tAinuire, mult mai aproape ar
fi fost a ascunde diderile insgsi, deck numele poporului ce le
pricinui.

Dar aeeast pkere nici nu este intemeiat6. Nu este adevkat c autorii bizantini ar ascunde cu scop numele Bulgarilor. Asa Nicetas ne spune inteun loc di Asan, revenind de
peste Dunke cu o trupg de Cumani, se hoargste a restatornici impa'r6tia Valahilor si a Bulgarilor, astfel cum ea fusese
mai fnnainte 61 Aiurea tot Nicetas pomeneste un episcop bulgar 65. Inteun alt loc acelasi scriitor spune crt demoniacii pe cari
Petru si Asan li inchisese in biserica Sf. Dimitrie, profetizan
63

p. 225.
14

p. 488.

Pic, Abslcunmung der Rumanen, p, 87-88. lirecek, Gesch. der Bulg.,

mai sus, p.

232.

Choniates, p. 339 : ctv

cpxtiver.v.rox

Ttiiv BoAripwv v. Mai vezt

Si

IMPERRIL VALABO-BULGAR

247

c Dumnezeu voi ca gintea Bulgarilor i a Valahilor, scu Lurand jugul cel invechit, s" dobandiasc libertatea" 66, i aceea*i
pomenire a Bulgarilor se intalne*te i in alti autori bizantini,
cari povestesc tocmai primele timpuri ale rscoalei, tocmai

acelea in care se pretinde c ei ascundeau cu ingrijire numele

poporului ce le-ar fi dat loviturile. Astfel deci, baza chiar pe
care se intemeiazA interpretarea S1avitilor, ascunderea inten-Vona-CA a numelui Bulgarilor de catre scriitorii bizantini, cade
dela sine.

Ins nu numai scriitorii bizantini vorbesc lespre Valahi,

privesc ca atari pe capii rscoalei. Papa Inocentiu III, in
scrisorile ctre Jonit, d acestuia In repetite rnduri titlul

de domn, mai tArziu acela de imprat al Bulgarilor i Valahilor

spune iar4i in mai multe rnduri c atilt Ionit cal i poporul
su care se trage din Italia, ar trebui cu a-tat mai mult s primeasc religia catolic 67.Slavitii potrivesc indat i aceast
mrturisire cu prerile lor. Ei consider spusele papel, asupra

originei romane a lui Ioni, ca un compliment pe care papa

Il fce Bulgarului, spre a'l dispune mai curnd la primirea
Catolicismului, compliment pe care vicleanul Bulgar i'1 nsu

indat
lu la serioz 69 Noi credem c o asemenea interpretare este tot ce poate fi mai silit, i cA nici nu a merit o criticg mai serioaz, dac nu ar fi impr*tiat de o tmeni cu o reputatie *tiintific aa de bine intemeiat ca sprijinitorii ei. Nu
este indestul de curioz, ca complirnentele papei s concorde a*A
de bine cu istoricii falificatori din Constantino )ole ?
Asfine*tii eran Valahi. Nu sunt ins nu nai aceste izvoarele cari ne spun c. dinastia Asne,tilor era de )rigin
Mai milti cronicari francezi i unul german cari cu totii descriu

fapte, in cari ei singuri au jucat un rol pe aici prin orient, mirturisesc cA Ionit era Valah. A Geof troy de Villehardouin,
care luptase in persoan contra lui Ionit in a rmata nenorocitului Balduin, spune despre Ionit c'd er reg !le Valahiei
al Bulgariei i CA el insu*i era Valah, *i tot astfel mrturise*te
Henri de V alenciennes 69.
Choniates, p. 485 :

iug

esk

205 TiBy Bookieeptuy %al rthv Bkcixalv

Tivoe Reu&ceims 1126wrice.

7 Mai sus, p. 237. Afar de locurile raportate, mai vezi si cele ce spune
Vasile Mitropolitul Bulgariei in scrisoarea c5trA papa din 1202 (Theiner, Mon.
Slay. Merid. I, p. 17): tanquam heredes descendentes a sanguine romano".

" Pic., Astammung, p. 52: und konnen unmeoglich alle Complimente,

die man sich gegenseitig machte ernst nehmen".
5. Geoffrey de Villehardouin, Conguele de Constantinople avec la continuation de Henri Valenciennes, dite par Nathalis de Wailly, Paris 1874. p.
117 : loharmis qui &aft roi de Blaguie el de Bogrie, et,ce Iohannis tait un

Blague qui s'tait rvolt centre Son pre. p. 164 coniine in nota 76 o versiune a altor manuscripte, care scrie numele lui lonip Iohanice le Bloc", p,

248

rim RIA BOMANILOR

Urmasul lui Balduin, Impratul Henric, scrie dup nefericita lupt purtat contra lui Ionit, Care pap Ca' deodat
s'a repezit asupra lor acest Ionit cu Valahii i Cumanii sAi" 7.
Robert de Ciar y, un nobil din armata francez, care a luat
parte la mai multe lupte cu Ioni, numeste deasemenea pe
acest principe loan Valahul 71.
In sfarsit mai amintim si pe cronicarul cruciatei a 3-a,
Intmplat tocmai In timpul lui Petru si Asan, Ansbertus care
descrie iartsi fapte petrecute sub ochii si. El deosebeste, intre
nationalittile de cgpetenie ale peninsulei Balcanice, pe Greci,
Bulgari, Sdrbi, Valahii i pomeneste pe un oarecare Calo petru
Valahul si pe fratele su Crasianus (Asan) cu supusii lor Valahi" 72

In afarll Ins de aceste mrturisiri concordante a o mul-time de izvoare a-tat de deosebite, ca bulele papale, cronicarii
bizantini, cronicarul german al cruciatei a 3-a i acei francezi

Imprtiei Latine din Constantinopole, cari singure prin

IntAlnirea lor uniform asupra nationalittei valahe a Asnestilor, ar trebui s ridice once Indoial, mai posedm In Nicetas Choniates o stiint Inc6 si mai pretioas, care ne arat
ai

ch limba care era mai pe placul capilor riiscoalei era acea valahei.

El ne spune anume, cu autoritatea lui de martor ocular al celor

mai multe scene si de informat la fata locului pentru cele la

cari nu asistase, c fa una din numeroasele lupte Intmplate
Intre Valahi i Bizantini, unul dintre preotii prinsi, pe cnd
voiau
duc prizonier in Hemus, fiindcei cuno5tea limba Valahilor se rugcl de Asan ca unul ce era de aceea0 limbd cu el, ca
scl-i dee drumul". Nicetas arat deci c acest preot rug pe Asan

in limba valatul, ca una ce fiind limba lui Asan, preotul sper

209: Iohannis le roi de Blaquie venait secourir ceux d'Adrinople avec une
bien grande arme, car il amenait Blaques el Bogres et bien 14.000 Cumains
qui n'taient pas baptises", p. 249 : Les Grecs qui taient entrs dans la
-cite se rendirent a lui et lui l'instant les fit prendre et les fit mener en Blaquie, A une ville qui avait no Enlui (alte manuscrise dau : Enlin, Aulin, Alin)
qui siet au pled de la montagne de Blaquie". Henri de Valenciennes, Idem, p.
309 : Alors ils resolurent qu'ils iraient vers la Blaquie pour requrir l'aide et
l'appai d'un haut homme qui aval dnom Esclas et tait en guerre avec Burila,

qui tait son cousin germain. Alor l'empereur commanda que Farm& chevauchAt, sal qu'il avait grand dsir de trouver Burila son ennemi, car Iohannis l'oncle de Burila lui avait occis son pere, l'empereur Baudouin". p. 333
Esclas, je vous donne ma fille et puis je vous octroie avec la grande Blaquie,
1ont je vous ferai seigneur etc."
70 Theiner, ilion. Slavorum mend., I, p. 40 : Irruit subito Blachus
Iohannitius in nostros cum (multitudine barbarorum innumera) Blachis
(videlicet) et Commanis et aliis".
71 Robert de Clavy, La prise de Constantinople In Chroniques greco-romaines, inclites ou peu connues, publies par Charles Hopf, Berlin, 1873, p.

51,-52, 82-84.

Ansbertus, Ilistoria de expeditione Friderici imperatoris, curante los.

Dobrowsky, Pragae, 1827, p. 29 si 34.

249

1MPER1UL VALABO-BULGAR

sal dispuna' mai curand in favoarea lui i

gminile ce'i facea 73.

fae a primi ru-

In acest loc noi credem a Wasi o dovada asupra natio-

nalitatei valahe a lui Asan i deci a intregei sale familii, asupra

careia nici mai poate ine'apea vreo discutie.

Para' cu nite marturii ant de variate i totdeodata atat

de concordate, ce se poate aduce? Imprejurarea ca Ionita numete inteun loe al scrisoarei sale pe imparatii bulgari, predecesori ai sai, i pe Simon Petru i Samuel strabunii sai 74. Ionita

insa pentru a'i da mai mult drept la tronul Bulgaro-Valahilor

pute sa se pretinda coboritor din vechia dinastie bulgara.
tot el spune ca Simion, Petru i Samuel fusesera imparati a
Bulgarilor i Valahilor, i lucrul rmne cuni am spus i mai sus

nehotarit, daca nu cumva a fost a-0 cum spunea lonit, adic

daca Romnii nu jucasera un rol insemnat i in prima imprape bulgar.
Cat despre imprejurarea c monumentele slave nu arat
pe Asaneti ca Romani, ci ca Bulgari 75, ea 1i gasete uor

plicarea in stransa legatura in cari se aflau Romanii cu Bulgarii, inteun timp cand deosebirile etnice nu aveau inca nici
o valoare ; apoi in faptul pe care'l vom constata mai jos, ea'
dinastia Asanetilor, dei de origina romanA, se bulgarizase
tot mai mult cu timpul, i membrii ei puteau deci s treaca
drept Bulgari.

Am
Ineetarea rolului Valahilor in Imperiul Asiinetilor.
aratat ca Romanii transdanubieni ocupau muntii Hemus. Intru
cat cele mai multe din luptele, din cari au ieit mantuirea Bulgaro-Valahilor, au avut de teatrn aceti munti, patria Valahilor,
este firesc lucru de a admite c' Valahii forman contigentul cel
mai insemnat al armatelor revolutionare.

Nu se poate prin urmare tagadul c rascoala in contra

Impartiei Bizantine porni dela Valahii din muntele Hemus,
catre care se alipira in curand i Bulgarii cari voiau sa restatorniceascA vechea lor putere.

Choniates, p. 617 : rice Be sea Taw Sopucc),nctro TL lepicuv er. TvAlp.ov icaxideXamo azu-r6p.evoc Staten 'ebb 'Aaav &-iva i bp.olcuyta di apt;
TIN Talv Incipnv poriN BZC EXCOJV akin,

" Theiner, MonumPnla Slay. Merid. I, p. 29: predecesorum meorum

imperatorum Bulgarorum et Blachorum Symeonis, Petri et Samuelis progenitorum meorum". Tot a5A ii numote 0 papa Inocentiu al III-lea In o scrisoare cltal Ionitii din 1202 Noembrie In 26. Theiner, 1. c., p. 16: Sicut
illustri (memoriae) Petri, Samueli et aliis progenitoribus tuis in libris tuis legetur concessisse". Ar putea fi Insfi 0 o gresitA traducere a cuvAntului slavon
preadccii, ce insamnii nu numai progenitor, dar 0 predecesor. Vezi Hasdeu, in
Tratan, 1869, p. 284.
75 Pic, Abstammung, p. 88-90: Comp. Studiul lui Hdfler, Die 1V alachen
als Begrfinder des zweiten bulgarischen Reiches des Assaniden In Si tzungsberichtc

din K. K. Akademie zu W ien, 1879, Wien, p. 229 0 urm.

250

ISTORIA ROM NILOR

Acett Valahi jucara rolul cel mai mare in timpul luptelor

de rasvratire, in legAtura cu Cumanii dela nordul Dunarei.

Analele bizantine rsuna' numai de numele loe, amintind pe
acel al Bulgarilor mult mai arare ori.
Cu toate acestea imperiul intemeiat de Asaneti dincolo
de Dunare pe temelia mai ales a nationalitatei valahe, devine

cu timpul o impartie curat bulgareasc i iat cum se explica

aceast prefacere : Cat timp fu vorba de a intemeia Statul,

prin puterea bratului, prin lupta energica, pastorii din muntii

Hemus &Aura' cel mai puternic contigent. Gaud insa Statul
trebui organizat, Bulgarii incepura a da tonul. Ei erau mai culti
decat Romnii ; aveau biserica lor, cu o ierarhie stabilitil i
existenta, respectata Inca de Greci la distrugerea primului
lor Stat, o limba scris' i cunoteau viata de Stat inca din timpul

intaiului lor imperiu, toate elementele cari lipsiau poporului

de pastori pe jumatate nomazi ai Rom'anilor 76 Astfel este raportat ca Ionita punea sa se traduca epistolele sale care papa,
,din limba bulgara, in care probabil erau redactate de el insui,
intAi in grecete i appi din aceasta limba in latinete 77. Se
poate ca Petra i Asan cari traisera Oita la o varsta mai coapta
ca pstori in munti, sa nu fi uitat romanete, i astfel se explica
cum de preotul cel prins se adreseaza lui Asan in limba romana.
Despre Ionita care era copil pe timpul rascoalei, i care se coborise cu fratii sal intre Bulgarii din cmpie, se poate insa sus-

tinea c uitase limba lui originara.

Cat timp Statul Valaho-Bulgar stata in muni, Romnii
predomnir, cu toate ca. i ei tot in limba bulgara yor fi scris
cele ce trebuiau sa le serie. De indata insa ce Petru, dupa ce
scoase pe Ivancu din Teirnova 78, stramuta in acest ora re.edinta imparatiei, care ora aezat pe coastele Hemului ce
privesc ca'tre Aloesia, era locuit in totalitate de Bulgari, este
inviderat c incunjurimea chiar in care slated dinastia romnil
o silia sa' primiasca in curand toate elementele vietei bulgare
i sa se prefaca in bulgara. Decaderea tot mai mare a ImparaPrin urmare propozitia lui Roesler, p. 110, ca In Imperiul Valaho-

Bulgar die Rumiinen mehr den Kopf, die *Slaven den Arm reprAsentirten" trebue IntoarsA pe dos.
77 Theiner. Monum. slay. merid., I, p. 15 : Literae Caloioannis domini

Bulgarorum et Blachorum misae domino Innocenti papae III, translatae de

Bulgarico in Graecum et de Graeco postea in Latinum". Domnul Sbiera (Co-

dicele Vorone(an, CernAuti, 1885, p. 339) crede, dupA stilul epistolelor lui

eAtrA papA, cA ele n'au fost concepute in latineste, sau cel putin nu de un

cunoscAtor deplin al graiului latinesc, dar nid in graiul bulgaro-slavonesc. Crezi

ca cilesti o scrisoare romAneascil". Presupune deci eil IonitA le-ar fi scris in

i apoi ar fi fost puse pe bulgAreste. Nimic nu ne 1ndreptAteste a
primi o asemenea presupunere, Latineasca Veacului de Mijloc, mai ales la
popoarele din rAsArit, are in deobste o IntorsAturii simplA, care o apropie de

roinaneste

limba romAnA.

76 Mai sus, p. 234

1MPERIUL VALA110-1313LGAR

251

tiei Latine din Constantinopole nu mai cerea incordarea atat

de mare a puterilor militare, i domnia lui loan Asan este o erg
aproape de linite pentru Statul Valaho-Bulgar. Elementul
rgzboinic, Valahii, trebui deci sg piardg necontenit din insemngtatea lui, iar acel panic i organizator, Bulgarii, sg iasg
tot mai mult la ivealg. Dinastia domnitoare ea insgi fiind bulgarizat, intelegem uor cum se face cg, dupg catva timp, numele Valahilor dispare mai cu totul din tonstituirea imperiului,
ei nu se mai aratg ca un element domnitor, ci ca unul supus,
ca unul din popoarele Statului Bulggresc.

Aceastg explicare ggsete o puternica confirmare in faptul

cg scriitorii mai tgrzii ai Imperiului Bizantin, cari expun din

nou luptele Asnetilor pentru neatarnare, mai intgi incep a
pomeni mai mult pe Bulgari dect pe Romani in istorisirea lor,
apoi substituesc in tot numele de Bulgari acelui al Valahilor,
incat acesta dispare cu totul din scrierile lor. A Pachymeres
(1242-1308) numete 'Meg pe Valahi in mai multe randuri
algturea cu Bulgarli. Gheorghe Acropolita care trgete dela
1220-1282 numete Msg. pe Ionitg impgrat al Bulgarilor,
tot a face i cu predecesorul su impratul Asan 79. Cu toate
cg i el descrie revolutia din Hemus, pretutindeni inlocuqte
In chip sistematic numele Valahilor, pe care'l ave innainte
In scriitorul contimporan Nicetas Choniates, cu acel de Bulgari.
cu poporul acela care, pe timpul sc7u, era elementul dominant
In Impargtia Valaho-Bulgarg. i cu toate acestea, Acropolita
cunoate existenta tgrei Valahilor, pe care o amintete in doug

randuri. Inteun loe spune cg loan Asan percurse marea Valahiei, ocupg' Elbanul i devastg pang la Iliric, toate, indicatii
cari strgmut aezarea Valahilor tot in pgrtile sudice ale pe-

ninsulei. Aiurea ne mai spune, ea loan Asan clAda unui general

al sgu bani i ase trireme, ca sg poatg ajunge la marea Valahie,
ceca ce ne arat cg aceastg targ trebuia sg fie asezafg pe tgrmurile m'rei Egee 8. Valahii existan deci i pe tiinpul lui Acropolita, de oarece el vorbete de tara locuitg de ei. Ei pierduserg
" George Acropolita, Bonn, p. 24 : ttby

ciat).ioc Ttiiv

BouVrciptuv

Tux

B6o gaxey olok tv ILULCA071%

rep , p. 35 uptirro pacreXeb tiliv Boukycipcuv
Tv 'AXiCavSpovp. Despre loan Asan spune la p. 52: <6 acsask Trpigr Teuv
BoulTpf.uv clpxovra 'Asevol, Istoria lui Ephraemius Monachus, de si scrisA

dup 1254, pand la care an ajunge, pomeneste pe Valahi Intocmai ca si Choniates. Ea nu este InsA deck o punere In versuri a cronicei lui Choniates.
Vezi bunoar editia din Bonn, p. 237, vers. 5763-64.
,

xaptv MOOG', iwcapacx8iv nos i4vog

uve ATp.oy obto5y o xtxX.'rlaxovi:w.
parafrazri pusti In versuri a locului din Isiicetas, dela p. 482: 'cob; sscui Tim+ A/p.ov
6pog papficIpooq, 01, Mtit7or. reptepov tvop.citono, vevl ai Mcixot. Itot/viicxolecur.
8

Acropolita, Bonn, p. 46:

ItctriSpap.s

bi sal vii; p.Eyealic Mazia

notel; p. 66
&Dacd To5 'E),(3eivou scaxxoptiost IteLl iiixpt rob Maept-,to5 utc
caok aiedr4 xpipm -Acci Tprhpetc
FtsyciVriv Maxiad itcrptc.

252

ISTORIA RODCANILOR

'Msrt once insemnlate istoricli si politicli, nu mai jucau nici

un rol In vista Statului ; deaceea scriitorul nu se mai ocupli
de ei.
Acela lucru ne 1ntimpinli la alt cronicar bizantin Nicelor Gregoras, care trlieste futre anii 1295-1360, pan cand
merge istoria lui. Nici aceasta nu aminteste despre poporul
Valahilor, ci atrebuie toate imprejurlirile petrecute In imperiul
Aslinestilor, atat sub Ionit cat si innainte, poporului bulgresc.
El numeste pe Ionit, fratele intkului Asan, stlipAn al tuturor
Bulgarilor, Mil a anogi cum face papa in scrisorile sale, si al
Valahilor. Tot as vorbeste despre fiiul lui Asan, loan Asan,
di pe timpurile lui ar fi ajuns a domni asupra Bulgarilor;
domnitorul Bulgarilor. Asan, a crui sor era mritat dupli
impliratul Teodor, murise ; c fiul acestuia, Ioan Asan, cliruia
se cuveni stpanirea asupra Bulgarilor dup dreptul de mostenire, se sui In tronul sliu i asa mai departe 81
Iatli deci explicat pe deplin i rolul insemnat al Romnilor

In lupta pentru neatarnare,

disparitia lor ulterioar depe

scena politicA.

Rmne de limpezit 'MCA o ultimli intrebare. Ce au deve-

nit Romanii, cari alt datli Intemeiaser. Imprtia ValahoBulgar ? Pentru a rilspunde la ea, trebuie s cercetlim regiunile unde ei locuesc si. au locuit totdeauna In peninsula Balcanului, si nu cumva Moesia, unde nu i-am putut reafl nici astlizi,
pentru motivul cel foarte firesc c niciodat ei nu au trliit aici.
Ce au devenit Romnii din locurile ce le ocupau in vremile luptelor cu Implirlitia Bizantin ? La aceast rlispundem,

ea' ei se aflli tot acolo, in aceiasi munti pe care Ii ocupau si atunci,

In aceleasi asezki acgate pe innltimi, unde locuesc In orase

ca Moscopolis (alt datli cu 70.000 de suflete, astzi aproape
ruinat prin Turci), Metzovo, Vlacho-Clisura, Crusova, UMretii, Bitolia sau Monastir si altele. Ba in multe locuri, poporatia Immultinu-se peste sam, Macedono-Romnii s'au scoborit din muntii lor si au impoporat orasele din campie, precum
Serres si Salonic in Macedonia ; Ianina In Epir ; Elbasan, Berat,
Prizrend In Albania ; Volo, Larissa si Tricala in Tesalia si altele
multe, unde alckuesc pretutindeni poporatia comerciald si
dustrialli, uneori chiar aristocratia oraselor 82.

i Nicephorus Gregoras, Bonn, p. 14, 28, 60, 132 etc. 51 Nicephorus

Gregoras vorbeste de Valahia, anume de o fiicA a principelui Valahlei luata
In casatorie de un rege al Sarbiei ; aceastft Valahie Insa nu mai Insamnil Valabia Mare dela sudul Balcanului, ci Muntenia, dela nordul Dunlirei, care pe
timpul lui Gregoras era acum constituita, (Vezi mai jos vol. III, cap. I, No. II).
2 Aceasta ne pare a fi adevarata explicare a rolului Romanilor In Imp.
Val.-Bulgar si nu acea data de d. Onciul (Originile, p. 25 si urm.) care pune
slAbirea acestui rol la sudul Dunarei In legatura Cu pretinsa desfacere a Tarei
Romanesti (Muntenia) de Imp. Val.-Bulg. care de acolo ramane numai Imperiu
Bulgaresc, D-sa se apropie astfel de teoria lui Roesler.

IMPERIUL VALAHO-BULGAR

253

Cum se face insA de ei nu mai apar ea Valahi, adic ca

Romni, ci ca alte popoare, Albanezi i mai ales Greci? Aceasta

provine din pricin6 c ei, supunndu-se elementelor domnitoare,

caut6 singuri a trece drept ceeace nu sunt ; se dau drept Albanezi i mai ales drept Greci, inat astfel miezul romnesc
dispare sub coaja ce'l acopere.
Dac se cerceteaz6 cu deamAnuntul imprejurArile, atunci
descoperim lucruri de tot neateptate, anume c toate luptele
incordate, duse pentru neatArnare de poporul grecesc, in contra

asupritoarei domnii a Turcilor, au fost purtate de Romanii

acei imbrAcati in hain' greceascA ; c vestitii eroi, pretini Greci,

ai luptei pentru emancipare, precum Marcu Botsari, Colocotroni, Riga Fereul, Caraiscachi i multi altii, erau cu totii
Orora li se pAred o mare cinste de a fi priviti drept Greci ;
Ca' astfel neatArnarea Grecilor moderni, inflori din mormintele
Romanilor, cari'i vArsar sangele lor pentru un popor i o cauzil
strinA.

Unde sunt Romnii penin.sulei Balcanului? S'al se intrebe

autorii Greci ei inii, cari destAinuiesc, adeseori Mr4 s vrea,
origina eroilor, de cari ei ii fac atAta glorie ; s" se intrebe numele satelor din cari ei sunt originan, i apoi s6 se cerceteze
poporatia, traditiile, numele patrimonice a acelor locuitori,
limba pe care o vorbesc, ins numai pe ascuns, i in sinul familiilor lor, i atunci se va ar't adevAratul caracter al poporatiei lor romne, acoperite de valul grecesc 83
Prin urmare Romnii din Macedonia, Epir, Tesalia, Elada,
Peloponez (i chiar Creta) locuiesc i astzi acolo unde totdeauna
au locuit, in muntii sudului peninsulei Balcanului. Ei nu s'au
strAmutat deaici la nordul DunArei ; iar Romnii din Dacia
Traian" nu au vnit aici din acele indepArtate regiuni, ci au-

roit necontenit mai imbelugat din muntii Carpati unde se

ad'Apostiser contra n6vAlirilor, cAtre ampia ce se intindeA

la poalele lor.
Elementul romnesc de peste Dunre a fost in atingere
Cu cel dela nordul fluviului in vremurile romane, precum am
artat'o in decursul acestei serien, i deaici se explia asem'n*Arile fare graiul lor. Din momentul Irish' ce n6Vlirea slavobulgar desfAca, in trei trunchiuri, unitatea romanA depe cursul
Dun'rei, .1 arund. 'elementul roman din Moesia in creerii Bal-

canilor, erice continuitate teritorial6 fu ruptA intre Romnii

dela nordul i cei dela sudul Dun6rei. Fiecare din aceste popoare 1i urm" calea sa deosebit6, i ei nu mai venir6 in nici o

atingere unul cu altul, deckt doar in chip individual i tntAmplAtor.

Colegul meu D-I I. Caragiani a Intreprins trite lucrare mAeastrfi,
desmormAntgrea Intregului popor al RomAnilor din peninsula Balcanulul In
Studii istorice asupra Romcitulor din peninsula Balcanied, r5masA din nefericlre
nepublicart IncA.
SS

254

ISTORIA ROMANILOR

Romcinii din Impeirdlia Asanilor nu au trecut nici dind

in Dacia Traianei, nici ace5tia nu au venit aici din Statul Ro-

mdno-Bulgar.

Deosebirile indeletnicirilor economice; Starea rdigioash' a

Aceast incheiere care se impune neaparat din

studiul nepreconceput al faptelor, pe care l'am expus in paginele de 'Ana aici, explica singura mai multe deosebiri radicale intre apucaturile ambelor grupe de Romani, si care ar
Romismilor.

ramnea niste glAcitori nedeslegate, in cazul unei origini trans-

dunrene a Romnilor din Dacia Traiana. Alai intai este un

fapt netagaduit Ambele grupe de Romani, acei din stanga
Dunarei i acei dela sudul Balcanilor, se deosebesc inteun
chip desavarsit in conditiile economice ale traiului lor. Pe cand
acei din Dacia Traiana sunt in imensa lor majoritate agricultori, pe cand aceasta Indeletnicire are la dnii, pentru a zice
astfel, un caracter national, la Romanii dela sudul Hemului
agricultura este aproape necunoscuta. Ei traiesc mai toti din
industrii cari sunt foarte desvoltate in cuiburile ac'tate pe
piscurile muntilor, precum tot ei alcatuiesc poporalia industriala

comerciala a tuturor oraselor mari din sesurile regiunilor

lor. Mara de aceste ei practica profesiile liberale, de ingineri
arhitecti, medici si mai ales profesori, reprezentand in sinul
acelor orase i elementul cultural de capitenie. Alai nici un
Macedo-Roman nu se ocupa cu agricultura, si din acei ramasi
In munti partea mai neculta urmeaza' innainte a se indeletnici
cu pastoria.
Observam c universaliitatea raspandirei agriculturei la
Romnii nord-dunareni cere numai decat ca ei s fi lost aezati din primele timpuri ale aflarei lor pe pamntul Daciei,
adica dela colonizare ; once indeletnicire productiva cerand,
pentru a se pute ivi i mentine, niste conditii naturale
economice hotarte, fail de care ea nu ar fi cu putinta. Astfel

ar fi tot atat de peste fire ca un popor sa se dedee navigatiunei, filed o mare care sa scalde tarmurile sale, pe cat si
agriculturei, daca el nu are pamnt pe care sa-1 poata cultiv.
Daca deci vedem pe poporul roman de dincoace de Dunare
dedndu-se cu statornicie agriculturei, trebuie s inferam numai

cleat a el a trebuit sa OA la dispozitia lui un pamnt pe

care sa fi putut pune in lucrare aceasta indeletnicire. Irlandezii

si cu stratul de jos al Romnilor sunt singurele popoare din

Europa care sa se ocupe cu agricultura, desi pana mai deunazi
aproape nu mai aveau pamnt in proprietate. Pentru Irlandezi
starea aceasta anormala a fost adusa prin niste imprejurari
istorice cunoscute, rapirea violenta a proprietatilor lor de
catre cucerirea engleza. Totusi, daca chiar istoria Irlandei ar
fi necunosctita, s'ar putea infer din singurul fapt, c poporul
acestei tari este alcatuit in mare parte din cultivatori de p'-

IMPERIUL VALAUO-BULOAR

2,1

mant, incheierea ca el a trebuit si fie Men epoca atiterune*

proprietarul acelei tri. Aceiai incheiere trebuie so trawl
i pentru poporul roman, a carui stare mai veche este in t
rnai putin cunocuta.

Se pretinde de protivnicii staruintei Romanilor la nordu

Dunarii, ca atunci and Romanii venial in Dacia, prin veacu
al XII-lea si XIII-.ea, ei Osira aici stabiliti pe Slovoni, pe
Unguri i pc Nernti. Stabilirea unui popor Incepe insa totdeauna prin luarea in stapnire a teritoriului, i este Invederat
ca daca aceste popoare erau sidpdnii tarei la venirea Rom,snilor, ele trebuiau cu ata mai mult O. fie si proprielarit et.
Cum se explica atunci ca Romnii veniti mai trziu In aceastrt
tara, se dedau agriculturei, ceeace presupune neaparat, dupcum am vazut-o, proprietatea pamantului? Si daca mai tarn
Romnii, in Wile ungureti, fill% despoiati de proprietatea
lor, aceasta 'se facit numai prin o siluire. Cu toate aceste de
i li se rapise proprietatea, ei pastrara, ca i Irlandezii, indeletnicirea legata de dnsa, agricultura, dovadil ca ei fuseser
odinioara proprietari. Nu este decat conform i cu ratiunea,
daca am intalnit mai sus urme de proprietari romni, asupra
pamntului Transilvaniei, din vremurile mai vechi.
Am vazut insa ca Romanii din sudul Balcanilor se Indeletnicesc cu alte ramuri de productie decat cea agricol, i
ca acei ce se cobor din muntii lor, se dedau aproape exclusiv
la comert i. industrie. Cum s se explice atunci ca acei dintre
Romanii sudului peninsulei despre care se spune ea ar fi roit
dincoace de Dunare, s' nu se mai ocupe cu industria, i sa
devina agricultori? Pentru ce o parte din Romnii Macedoniei
i ai Pindului, coboriti din munti, sa se ocupe numai cu industria i altii lot din ei numai cu agricultura, i anume aceti
din urma s'a fie tocmai acei ce au emigrat mai departe, eltmentele deci mai dispuse a colinda, cele mai putin statornice, mai putin aezate din poporul lor 7 Apar'torii teoriei parsirei Daciei de coloniti ar trebui sa reflecteze asupra tuturor
acestor imposibilitati care se opun legilor de repetire a faptelor
sociale, tot att de sigure de i nu tot atal de precize ca i
legile naturale, innainte, de a aterne pe baza ei drepiurile la
suprematia Transilvaniei.

Dar apoi forma ritului, care la Macedono-Romanii este

acel grecesc i la Daco-Romni a fost Oda' mai dilunilzi acel
slavon? Cum l Aparatorii stramutarei Daco-Romanilor, \Tea
sal faca' a petrece in Moesia (?), sub stapanirea bulgarA, o
buna parte din Veacul de Mijloc, tocmai pentru a explicti prezenta la ei a bisericei bulgare, i. cnd c'tam la acel popor
ce ramne pana la sfrit sub stapanirea bulgara, il &hit nu
cu o biserica bulgara, ci cu una greceasca, i aceasta din Val-

256

ISTORIA ROMANILOR

purile cele mai vechi, de prin Veacul al XI-lea, pe and acel

desfkut de mass i strmutat in nordul Dunrei s fie supus
ritului slavon ? 84.

CAt despre supunerea c' Romnii transdunreni s'ar

fi strmutat dincoace de fluviu din vremuri mai vechi, in timpul

furiei nvlirilor hunice, avarice sau bulgarice, ea este curat

vorbind absurd, cci dan' ce se admite c colonitii au fugit
innaintea nvlirei, care putere omeneasc6 i-ar fi putut
poia, tocmai in trile acele, unde groztiviile ei se deslntuiau
In toat s."1136tAcia lor? Ar fi a readuce pe copii Catre popoa-

rele barbare, dinnaintea arora fugise printii lor.

Iat in ce testur nedescurcat de contraziceri i imposibilitti ne aruncA vestita teorie a lui Roesler. Dimpotriv,
dac PisAm pe Romni acolo unde soarta i-a aruncat, atunci
istoria lor se desvolt in chipul acel firesc i nesilit, in care
ea a fost expus in paginele ce preced.

,4 Alai intai In nici una din numeroasele biserici, unele din ele foarte
echi, ce exista in sudul peninsulei balcanice, nu se Intalneste reo inscriptie
slavona. Toate fara exceptie sunt grecesti. Una din acele biserici, din satul
romanese Costaniani, trei ceasuri departe de Ianina, kinga ruinile oracolului dela

Dodona, contine o inscriptie

d-lui loan Caragiani).

greceascd

din veacul al Xl-lea. (Dupii impartasirea

NOTA
Epoca navalirilor barbare, subiectul volumului acestuia,

fiind cea mai lipsita de informatie noua i. studiile istorice asupra

ei sunt foarte putine.

Singurul material care putea sa permit studii, cari sa
foloseasca i cercetarilor istorice, era in special limba.
De aceea i cercetarile filologice, dei restranse, sunt cele
mai numeroase.
0 singura cercetare speciala istorica, s'a facut asupra acestei
epoce, dar aceasta inteadev'r originala.

Cum partea de material pe care se sprijina acest studiu,

care pare a neglija cu totul realitatile istorice, urmarind &A
schimbe radical cunotintele ce le aveam pana acuma asupra
soartei poporului roman in aceasta epoca i exagerand importanta elementului german (gepidic) in formarea poporului nostru
este de natura mai mult filologica, deci mai toate studiile
speciale, formand o unitate, trebuie a fi tratate o singura data
i din punctul de vedere istoric.
Si aici ca i la volumul prim, un studiu, i din cele mai

mari, care apare in revista din Iai,al card ton i vocabular,

dar mai ales spirit sunt regretabile, nefiind terminat, notele
mele de punere la curent cu cercetarile noui n'ar pute fi complete.

Cum volumele 3 i 4 vor aparea in toamna, ()data cu ele

ca i la volumul I, se vor da i notele, separat, i la acest vo-

lum.

Cu ocazia aceasta, am i putinta de a mai mari notele

mele, facandu-se o economie insemnata la tipar cu litera adop-

tata acum.
Aceasta insa cere o nou redactie a tuturor tirilor, deci
o nou revedere, a intregului material i poate aceasta sa indice
i o nou aranj are, in prezentarea notelor.
I. Vliidescu
A. D. Xenopol.

Ietoria Romanilor. Vol. II.

17

258

TABLA DE MATERH

pagina

CARTEA U. ISTORIA MEDIE

Introducere

Capul I. Dacia In perloada a doua a navallrllor barbare. Viata de Stat

I. Ungurii
Starea tarilor de peste munti la venirea Ungurilor.Romanii sub voevozil bulgari
Dovezile documentate ale aflarei Romanilor peste munti
Ducatele MI Kean si Salamis

Navatirea maghiara.Calea nfivalirei magbiare

Caracterul navalirei maghiare
Starea Rmanilor la Inceputul stapanirei maghiare.Proprietatea
Nobilimea romana
Voevozii
Knezii

Dreptul obisnuelnic
Congregatiile

Organizarea militar a poporului roman

Seriile istorice ale decaderii poporului roman de peste munti
II. Peceneghii, Cumanit i Tcltarii
Peceneghii si Cumanii.Peceneghii
Cumanii

Tatarii
Navalirea In Transilvania
III. Muntenia $i Moldova tnnainte de desedlecare

125
127
129
129
129
135
142
144
148
150
154
159
163
170
172
177
182
186
186
189
193
196
200

Regiunea slavona In Muntenia si Moldova.Daca tarile romane erau

pustii la descalecare
Poporatia slavona
Locuintele Romanilor In Muntenia si Moldova : In Muntenia
In Moldova
IV. Imperiul Valaho-Bulgar
LocuintelF Romanilor In peninsula BalcanululRomanii din Moesia ?

Rezultate pentru staruinta Romanilor In Dacia-Istoria ImpeiduluI Romano-Bulgar..Petru, Asan si Ionita

Relatiile Imperiului Valaho-Bulgar ca papa
Relatiile lui Ionitil Cu Imperiul latin din Constantinopole
loan Asan si sfarsitul dinastiei
Rolul Romemilor In Imparatia Valaho-Bulgara.Continuitatea si Valahii din Balcani
Asanesii erau Valahi
Incetarea rolului Valahilor In Imperiul Asanestilor
Deosebirile Indeletnicirilbr ; starea religioasa

R. P. n

200
202
207
216
223
223
229
231
235
237
240

242
247
249
254

Iris.
V71lte
in/ piu.ipagAy,..'

/INnH

,,VINONtf

X ENOPOL VOL. II