OFERTA

OFERTA reprezinta cantitatea maxima dintr-un bun sau serviciu care poate fi
vanduta pe piata intr-o anumita perioada de timp si la un anumit pret unitar,
acceptat de cumparator si considerat de vanzator ca pret minim, care ii trezeste
dorinta de a vinde acel bun.
OFERTA reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care un
vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp, la un
anumit pret.
In functie de nivelul cererii, cantitatea vanduta poate sa difere de cantitatea oferita.
Daca pe piata unui bun se insumeaza cantitatile oferite, la acelasi pret, de catre toti
vanzatorii, rezulta oferta de piata. Ea exprima relatiile in legatura cu:
a) cantitatea maxima dintr-un anumit bun, pe care vanzatorii doresc sa o vanda la
un anumit pret unitar;
b) pretul unitar minim scontat de vanzatori pentru vanzarea unei cantitati dintr-un
anumit bun.
In functie de ce exprima oferta, aceasta se poate manifesta din partea unui
producator individual, a unei firme sau a unei ramuri de activitate pentru un anumit
produs, iar ea poate fi:
a) individuala, adica oferta dintr-un produs sau serviciu din partea unui

producator sau unei unitati economice;

b) totala, adica intreaga cantitate a unui produs sau serviciu pe care producatorii
o ofera spre vanzare;
c) agregata (globala), adica totate bunurile si serviciile, din tara respectiva,
destinate pietei, in tota diversitatea si cantitatea lor, exprimate in bani.
In functie de natura bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta:
a) oferta de bunuri independente ( de ex.: oferta de calculatoare, autoturisme,
confectii, etc.);
b) oferta complementara, cand din productia unor bunuri principale (de ex.:
productia de carne, de miere, etc.) rezulta unele bunuri secundare;
c) oferta mixta, cand mai multe bunuri oferite satisfac aceeasi cerere (de ex.:
cafea, ceai, lapte).

Daca avem in vedere influenta factorilor de productie asupra dimensiunilor ofertei

la un moment dat, se cunosc:
a) oferta fixa, in cazul raritatii absolute a factorilor de productie, ceea ce face ca

volumul de bunuri oferite pietei sa fie relativ constant si sa nu poata fi majorat

prin decizii economice;
b) oferta flexibila, ca rezultat al raritatii relative a factorilor de productie, un bun
putand sa fie reprodus in cantitati variabile cu ajutorul factorilor de productie
disponibili.
In conditiile in care introducem in analiza factorul timp, oferta in totalitatea ei
devine flexibila si se manifesta in urmatoarele forme:
a) oferta instantanee sau pe termen foarte scurt, cand producatorul

(vanzatorul) nu poate modifica marimea ofertei decat in functie de stocurile de

care dispune in acel moment;
b) oferta pe termen scurt, cand dimensiunile ofertei se pot modifica in functie
de gradul de folosire a capacitatilor de productie existente si prin angajarea de
noi lucratori;
c) oferta pe termen lung, se modifica prin crearea de noi capacitati de productie,
scoaterea din functiune a unor capacitati, introducerea progresului tehnic, s.a..
Modificarea pretului de pe piata unui bun determina extinderea si contractia ofertei,
in asa fel incat fiecarui nivel de pret ii va corespunde o anumita cantitate oferita.
Daca pretul creste, oferta se va extinde, adica va creste cantitatea oferita, iar daca
pretul se reduce, oferta se contracta, adica se reduce cantitatea oferita.
Schimbarea cantitatii oferite la diferite niveluri ale pretului poate fi prezentata si
analizata cu ajutorul unui tabel, un fragic sau printr-o functie.
Pretul unitar
(lei)
300
250
200
150
100
50

Cantitatea oferita
Unit./sapt.
1400
1200
1000
800
600
400

Efectul modificarii pretului asupra cantitatii oferite

Functia ofertei in aceasta situatie:
O = 200 + 4P
1400 = 200 + 4 x 300

Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea pretului si cantitatea oferita

constituie continutul legii generale a ofertei. Corespunzator acestei legi:
a) cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite;
b) reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite.
P
Contractia ofertei
300
250
200
150
100
50
Extinderea ofertei
200 400

600

800

1000

1200

1400

Contractia si extinderea ofertei

Presupunand ca ceilalti factori care determina modificarea ofertei si care nu
constituie conditiile oferte, nu se schimba, rezulta ca intre evolutia pretului si
cantitatea oferita exista o relatie directa, pozitiva. Aceasta relatie este pusa in
evidenta de graficul de mai sus.
Considerand ca intr-o perioada determinata de timp, pe piata unui anumit produs,
diferitele niveluri de preturi nu se modifica, oferta poate creste sau poate sa se
reduca in raport cu cantitatea oferita initial la un nivel dat al pretului. Fenomenul
cresterii sau reducerii ofertei se reprezinta printr-un tabel, printr-o functie sau
printr-un grafic.
Cresterea si reducerea ofertei
Pretul unitar
300
250
200
150
100

Cantitatea oferita
initial (O0)
unit./sapt.
1400
1200
1000
800
600

Oferta marita
(O1)
unit./sapt.
1500
1300
1100
900
700

Oferta scazuta
(O2)
unit./sapt.
1300
1100
900
700
500

50
400
500
Aceasta situatie mai poate fi reprezentata printr-o functie de forma:
O1 = 300 + 4P
O2 = 100 + 4P sau printr-un grafic
O2 O0
O1
P
300

300

250
200
150
100
50

200 400

600

800

1000

1200

1400

1600 Q

In graficul de mai sus constatam ca la pretul de 150 lei unitatea, cantitatea oferita
initial era de 800 de unitati. In comparatie cu oferta initiala reprezentata de dreapta
O0, dreapta O1 semnifica o crestere a ofertei, cantitatea oferita corespunzatoare
pretului de 150 lei este in aceasta situatie de 900 unitati, iar dreapta O2 semnifica o
reducere a ofertei, cantitatea oferita fiind in aceasta situatie de 700 unitati.
Modificarea cantitatii oferite la acelasi nivel al pretului este determinata de o serie
de factori care mai poarta denumirea de conditiile ofertei si care sunt:
1) costul productiei;
2) pretul altor bunuri;
3) numarul firmelor care produc acelasi bun;
4) taxele si subsidiile;
5) previziunile privind evolutia pretului;
6) evenimentele social-politice si naturale.
Costul productiei.
Intre nivelul costului si cantitatea oferita exista o relatie negativa. Reducerea costului
de productie a bunului determina cresterea cantitatii oferite iar cresterea costului,
determina o scadere a ofertei. Schimbarea costului unui bun depinde in primul rand
de tehnologiile de productie. Imbunatatirea tehnologiilor, inlocuirea celor vechi cu
altele noi, conduc la sporirea eficientei utilizarii tuturor resurselor economice,
cresterea productiei obtinute cu acelasi volum de resurse, rezultatul fiind reducerea
costului pe unitatea de produs. In al doilea rand, marimea costului depinde de nivelul
pretului factorilor de productie. La acelasi nivel al eficientei economice daca salariile

cresc, sau pretul materiilor prime, materialelor, energiei, etc. sporeste, costul va creste
iar oferta se va reduce.
Pretul altor bunuri
O cantitate determinata de resurse economice poate fi utilizata in aceleasi conditii
pentru obtinerea a doua bunuri, de exemplu x si y. Daca pretul bunului x se reduce, o
mai mare parte din volumul de resurse sau chiar intreaga cantitate va fi folosita
pentru producerea bunului y al carui pret nu s-a schimbat: modificarea pretului
bunului x determina o crestere sau o reducere a ofertei pe piata bunului y.
Totodata, din productia unor bunuri principale (de baza) rezulta o serie de produse
secundare din a caror vanzare rezulta venituri care pot avea o pondere importanta in
veniturile totale incasate. Daca pretul bunului principal creste, celelalte conditii
raman neschimbate, oferta de pe piata bunului secundar va spori si invers, daca pretul
se va reduce, oferta de pe piata bunului respectiv va creste.
Numarul firmelor care produc acelasi bun
Intr-o anumita industrie isi pot desfasura activitatea mai multe firme. Daca productia
acestor firme nu se modifica intr-o anumita perioada de timp si noi firme vor intra in
industria respectiva, oferta va creste. In situatia in care unele firme vor da faliment,
oferta se va reduce.
Taxele si subsidiile
Majorarea taxelor pe profitul firmelor dintr-o anumita industrie va determina o
reducere a ofertei, iar reducerea taxelor, o crestere a ofertei.
Totodata, unele firme si industrii pot beneficia de subsidii din bugetul statului
rezultand astfel o crestere a ofertei, celelalte conditii ramanand neschimbate.
Previziuni privind evolutia pretului
Orice firma isi desfasoara activitatea atat pe o piata prezenta cat si pe o piata viitoare.
In situatia in care una sau mai multe firme dintr-o anumita industrie prevad ca viitorul
pret de pe piata bunului produs va creste, oferta prezenta se va reduce, iar daca se
asteapta ca pretul sa scada, oferta de pe piata prezenta va creste.
Evenimentele social-politice si naturale
Productia oricarul bun presupune anumite conditiile social-politice si naturale. Cadrul
social-politic si juridic prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea oricarei
activitati economice. In unele domenii de activitate (agricultura, constructii, industria
miniera, etc.) importante sunt si conditiile naturale.
In conditiile social-politice si naturale favorabile, ceilalti factori ramanand
neschimbati, oferta creste iar o inrautatire a unor sau altora din aceste conditii va
determina o reducere a ofertei.
Prin insumarea algebrica absoluta sau relativa a influentei fiecarui factor va rezulta
modificarea totala a ofertei unui anumit bun, la un nivel dat al pretului.

Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei in

functie de schimbarea pretului sau a oricareia dion conditiile ofertei. Elasticitatea
poate fi evidentiata prin coeficientul elasticitatii ofertei.
Astfel, pentru determinarea marimii coeficientului elasticitatii ofertei unui anumit
bun, in functie de pretul acestuia (E op), se utilizeaza urmatoarele metode:
a) E op =

O
O0

P
P0

sau E op =

% O
% P

O
P
b) E op = (
:
O0 O1) : 2 ( P0 P1) : 2

astfel:

E op =

O
P

E op =

O
P

E op =

O
P

(P P ) : 2
(O O ) : 2
0

( P0 P1)

2
x (
O0 O1)

( P0 P1)

(O O )
1

De exemplu daca avem in vedere baremul initial al ofertei si consideram ca pretul

creste de la 50 la 100 lei unitatea, coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pretul
bunului respectiv va fi:
a) E op =

600 400
400

b) E op =

600 400
100 50

100 50
50

= 0,5 sau E op =

50 100
400 600

50%
100%

= 0,5

= 0,6

Rezulta ca in conditiile cresterii cu 1% a pretului, cantitatea oferita va creste cu mai

putin de un procent.
In functie de nivelul coeficientului elasticitatii ofertei de pret, formele ofertei se
prezinta astfel:

a) oferta este elastica atunci cand unui anumit procent de modificarea pretului
unitar ii corespunde o modificare mai mare a ofertei.In acest caz E op este mai
O P
mare decat 1, deoarece
>
.

b) oferta cu elasticitate unitara, cand unui procent in modificarea pretului ii

O P
corespunde unul similar in schimbarea ofertei. Deci E op = 1 cand
=

c) oferta este inelastica atunci cand procentul modificarii ofertei este mai mic
O
P
decat procentul modificarii pretului. Deci E op < 1 cand
<
.

d) oferta perfect elastica reprezinta un caz extrem, un concept teoretic care nu

exista in realitate si care presupune ca la un pret dat, oferta sa creasca la infinit.
P
Deci, E op = deoarece
= 0.

e) Oferta perfect inelastica reprezinta un alt caz extrem, cand la orice modificare
O
a pretului, oferta nu se modifica. Deci E op = 0, deoarece
= 0.

Elasticitatea ofertei, ca si elasticitatea cererii prezinta o importanta deosebita in

procesul decizional, deoarece in functie de evolutia pretului de pe piata fiecarui bun,
veniturile totale incasate depind atat de forma elasticitatii cererii cat si de
posibilitatile de adaptare a ofertei la aceasta evolutie.
Elasticitatea ofertei este determinata de o serie de factori, mai importanti fiind cei
analizati mai jos.
Costul productiei
In situatia in care pe piata unui bun se inregistreaza o crestere, iar celelalte conditii
raman neschimbate, cresterea ofertei depinde de nivelul costului de productie. La un
nivel dat al eficientei utilizarii factorilor de productie, marimea costului depinde de
pretul resurselor economice utilizate. Fiind o cerere derivata, nivelul pretului acestor
resurse va depinde de modificarea cererii de pe piata bunului x. Presupunand ca se
inregistreaza o crestere a cererii pe piata bunului x, la acelasi nivel de pret, oferta
poate sa creasca numai daca marimea costului mediu nu creste. Dar la un anumit
nivel al eficientei utilizarii resurselor, cresterea ofertei bunului x nu poate avea loc
fara o crestere a cererii pe piata resurselor si deci, a pretului acestor resurse si in fine
a costului mediu al bunului x. In aceste conditii, oferta bunului x nu poate sa creasca
sau poate inregistra cresteri nesemnificative.

Razulta ca intre nivelul costului si elasticitatea ofertei exista o relatie negativa.

Cresterea costului va determina o scadere a elasticitatii ofertei si invers, daca celelalte
imprejurari raman constate.
Posibilitatile de stocare a bunurilor
Daca bunul x poate fi depozitat si pastrat o anumita perioada de timp, elasticitatea
ofertei in functie de pretul acestui bun creste si invers, in cazul in care posibilitatile
de stocare sunt reduse. In concluzie, intre posibilitatile de stocare a bunurilor si
nivelul coeficientului elasticitaii ofertei la pret exista o relatie pozitiva.
Costul stocarii
Pastrarea oricarui bun costa. In acest cost sunt incluse atat cheltuieli de depozitare,
chirii, salarii, etc., cat si cheltuielile legate de pierderea prin depreciere sau schimbare
a modei, nivelul calitativ al bunurilor stocate. Aceste cheltuieli se adauga la costul
productiei (pretul la care acesta a fost cumparat), rezultand costul total care se afla in
relatie inversa cu elasticitatea ofertei la pretul de pe piata bunului respectiv.
Perioada de timp de la modificarea pretului
Daca pretul de pe piata bunului x se majoreaza, iar celelalte conditii ale ofertei raman
constante, forma elasticitatii ofertei depinde de durata perioadei de timp care a trecut
de la modificarea pretului. In acest context exista trei perioade de timp:
a) perioada pietei;
b) o perioada scurta de timp;
c) o perioada lunga de timp.
a) Perioada pietei se caracterizeaza printr-o durata foarte scurta de timp de la
modificarea pretului bunului x, ca urmare a cresterii cererii, perioada in care
ofertantii se gasesc in imposibilitatea sporirii porductiei, oferta fiind perfect
inelastica. In graficul de mai jos, unde se prezinta aceasta situatie, cantitatea
oferita ramane neschimbata, iar pretul creste de la P0 la P1 ca rezultat al
cresterii cererii de la C0 la C1.
O0
P
E1
P1
C1
E0
P0
C0
0

Q0

Oferta in situatia perioadei de piata

b) Perioada scurta de timp imprima ofertei un caracter inelastic. In aceasta

perioada, in conditiile cresterii pretului bunului x ca rezultat al cresterii cererii,
exista posibilitatea sporirii, in anumite limite, a cantitatii oferite prin utilizarea
unui volum mai mare de resurse disponibile (munca, materii prime, materiale,
energie, etc.). In graficul de mai jos, unde se prezinta aceasta situatie, se
constata o crestere a cantitatii oferite de la Q0 la Q1 ca urmare a majorarii
pretului de la P0 la P1, majorare determinata de cresterea cererii. Insa, procentul
de crestere a cantitatii oferite este mai mic decat procentul de sporire a pretului.
P
E1
P1
E0
C1
P0
C0
0

Q0 Q1

Oferta pe o perioada scurta de timp

Perioada indelungata de timp asigura posibilitatea unei oferte elastice a
bunului x. In cadrul aceste perioade, producatorii pot spori cantitatea factorilor de
productie implicati in producerea bunului x printr-un proces investitional sustinut
in scopul largirii capacitatilor de productie existente sau prin intrarea de noi firme
in industria bunului respectiv, ca urmare a cresterii cererii si in final a pretului.
Graficul de mai jos ofera posibilitatea analizei relatiilor dintre schimbarea cererii
si pretului, pe de o parte, si modificarea cantitatii de pe piata bunului x, pe de alta
parte.
P
P1

E1

O0

E0
C1
P0
C0
0

Q0

Q1

Oferta pe o perioada lunga de timp

In aceasta situatie, procentul cresterii cantitatii oferite este mai mare decat cel de
crestere a pretului, deci: %(Q1 Q0) > %(P1 P0) .
Din analiza celor trei situatii reprezentate grafic, se poate constata ca nivelul
pretului de pe piata bunului x, la o anumita oferta, se modifica in functie de
schimbarea cererii. Astfel, in conditiile unei anumite oferte (O0) si cererii (C0),
piata bunului x se afla in echilibru (E0), pretul de echilibru fiind (P0), iar cantitatea
de echilibru (Q0). Insa acest echilibru este temporar. El se modifica daca una din
cele doua forte ale pietei se schimba.
Astfel, daca are loc o crestere a cererii de la C0 la C1 iar oferta ramane aceeasi,
echilibrul pietei pe o perioada scurta de timp se va situa la E1 corespunsator
pretului P1 si cantitatii oferite Q1 . Desigur ca cele trei noi puncte de echilibru (E1)
evidentiaza raporturi cantitative diferite intre modificarea pretului si a cantitatii in
functie de forma de elasticitate a ofertei. In cele trei grafice de mai sus, pretul este
considerat o variabila dependenta iar cererea variabila independenta, astfel ca o
crestere a cererii, ca rezultat al modificarii venitului sau a altei conditii, determina
o crestere a pretului in conditiile unei oferte date. La randul sau noul pret
determina o extindere a ofertei. Modificarea echilibrului dintre cantitatea oferita si
cererea de pe piata bunului x poate fi urmarita pe baza unor date ipotetice din
tabelul de mai jos.
Pretul
lei/unit.

Oferta initiala
(O0)
(unitati)

300
250
200
150
100
50

1400
1200
1000
800
600
400

Cererea initiala
(C0)
(unitati)
200
400
600
800
1000
1200

Cererea marita
(C1)
(unitati)
C1 = 1.800 4P
600
800
1000
1200
1400
1600

Efectul modificarii asupra nivelului pretului de echilibru

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus se pot desprinde urmatoarele
concluzii:
a) La pretul de 150 lei unitatea, cantitatea oferita este egala cu cea ceruta.
Temporar piata se afla in echilibru in conditiile in care
O0 = 200 +4P = C0 = 1400 4P.
b) Ca urmare a cresterii cererii, pretul de echilibru se ridica la nivelul de 200 lei
unitatea. Piata bunului x a intrat intr-un nou echilibru,
O0 = 200 +4P = C1 = 1800 4P.

c) Cresterea cererii are loc in conditiile unei oferte inelastice, pretul sporind cu
33% iar cantitatea oferita numai cu 25%. Veniturile totale incasate cresc de la
120.000 lei la 200.000 lei.
Echilibrul pietei bunului x se schimba si datorita modificarii ofertei. Astfel daca in
conditiile unei cereri elastice se inregistreaza o crestere a ofertei (variabila
independenta), pretul (variabila dependenta) se va reduce, insa intr-o proportie mai
mica decat proportia cresterii ofertei (vezi graficul de mai jos). In aceasta situatie,
cererea se va extinde iar veniturile totale incasate vor creste.
P

O0

P0
E0

O1
E1

P1
0

Q0

Q1

Cresterea ofertei in situatia unei cereri elastice

Daca se inregistreaza o crestere a ofertei in conditiile unei cereri inelastice
(mentionam ca pentru majoritatea bunurilor de consum cererea este inelastica),
procentul de crestere a ofertei va fi devansat de cel al reducerii pretului. In aceste
conditii se inregistreaza o extindere a cererii. Totodata, veniturile totale incasate din
vanzarea bunului x scad. Aceasta situatie poate fi urmarita in tabelul de mai jos ca si
in graficul de mai jos.
P

O0

P0
E0
P1
0

O1
E1

Q0

Q1

Cresterea ofertei in cazul unei cereri inelastice

Pretul
lei/unit.

Cererea initiala
(C0)
(unitati)

300
250
200
150
100
50

200
400
600
800
1000
1200

Oferta initiala
(O0)
(unitati)
1400
1200
1000
800
600
400

Oferta marita marita

(C1)
(unitati)
O1 =600 + 4P
1800
1600
1400
1200
1000
800

Efectul modificarii ofertei asupra nivelului pretului de echilibru

Din analiza datelor tabelului de mai susrezulta urmatoarele:
a) la nivelul initial de echilibru al pietei bunului x, cantitatea este de 800 unitati
iar pretul de 150 lei;
b) cresterea ofertei (O1) determina o noua situatie de echilibru la cantitatea si la
pretul de 100 lei unitatea (C0 = 1.400 4P = O1 = 600 +4P);
c) Ca urmare a cresterii ofertei cu 25%, pretul se reduce cu 33% iar cantiatea
ceruta cu 25%, deci procentul reducerii pretului este mai mare decat procentul
cresterii cantitatii;
d) Datorita formei inelastice a cererii, veniturile totale incasate din vanzarea
bunului x se diminueaza de la 120. 000 lei la 100.000 lei.
Din situatiile prezentate privind modificarea celor doua forte ale pietei cererea si
oferta datorita schimbarii unor factori speciali care mai poarta denumirea de
conditiile cererii si ofertei, rezulta urmatoarele ipoteze:
a) o crestere a cererii (conditiile ofertei ramanand neschimbate) sau o reducere a
ofertei (conditiile cererii ramanand neschimbate) vor conduce la o crestere a
pretului;
b) o reducere a cererii (conditiile ofertei fiind considerate constante), sau o
crestere a ofertei (conditiile cererii fiind considerate constante), vor determina
o reducere a pretului.
Aceste ipoteze reprezinta axiomele fundamentale ale legii generale a cererii si ofertei.