Securizarea datelor prin steganografie

1.

Introducere

Steganografia este o tehnic care permite utilizatorilor s ascund mesaje n alte mesaje;
aplicnd tehnici steganografice este posibil ascunderea unor informaii privind drepturile de
autor, cum ar fi numele autorului, data apariiei, etc.
Unul dintre cele mai ntlnite formate electronice sub care se gsesc informaiile n
zilele noastre este imaginea digital. Steganografia pentru imagini reprezint procesul de
modificare a datelor din imagini astfel nct s se poat insera diverse informaii. n aceast
lucrare vom analiza metodele folosite pentru ascunderea informaiei n imagini.
2.

Steganografie vs. Criptografie

Criptarea reprezint procesul prelucrrii unor date sau a unui text (plaintext), printr-o
serie de operaii matematice, care genereaz o form alternativ a datelor iniiale, cunoscut sub
numele de text cifrat (ciphertext). Datele criptate pot fi citite doar de ctre entitile care au
acces la cheia necesar decriptrii textului cifrat n forma lui original. Criptarea nu ascunde
informaii, dar le face greu de citit.
Scopul criptografiei este de a nu dezvlui nelesul unui mesaj. Criptografia dezvluie
faptul c exist comunicaie ntre dou pri.
Derivat din limba greac, cuvntul steganografie nseamn scriere ascuns", o colecie
de tehnici dedicate camuflrii unui mesaj astfel nct, chiar dac mediul de comunicaie este
interceptat, existena vreunui alt transport de informaie dect cel implicit al mediului sa fie
nedetectabil. Folosind steganografia, informaia poate fi ascuns n purttori ca: imagini, fiiere
audio, fiiere text,
transmisiuni video i de date. Cnd mesajul este ascuns n purttor se formeaz un stegopurttor. Formatul datelor celor mai des utilizate sunt: .BMP, JPEG, .mp3, .txt i .wav.
Steganografia reprezint modalitatea de ascundere a unui mesaj in alt mesaj. In mod
clasic, un mesaj plaintext (text simplu) sau cyphertext (text cifrat) este inclus intr-o fotografie
digital. Pentru un observator neavizat este doar o fotografie; ea poate ascunde ins informatii
suplimentare foarte importante.
Scopul steganografiei este de a ascunde existena comunicaiei secrete.
Steganografia implic ascunderea datelor intr-un mesaj deschis, astfel inct s fie dificil
pentru un adversar s detecteze i s nlture aceste date. Pentru a urma acest scop, exist trei
principii importante folosite pentru a msura eficacitatea unei anumite tehnici steganografice:
cantitatea de date, dificultatea detectiei si dificultatea inlaturarii.

Cantitatea de date - cu cat de pot ascunde mai multe date cu atat tehnica este mai buna.

Dificultatea detectiei - se refera la cat de usor este pentru cineva sa detecteze ca un

mesaj a fost ascuns. De obicei, exista o legatura directa intre cat de multe date se pot
ascunde si cat de usor este pentru cineva sa le detecteze. Cu cat se mareste cantitatea de
date, cu atat se maresc sansele ca cineva sa descopere ca exista infomatie ascunsa n acel
fisier.

Dificultatea stergerii implica faptul ca : o persoana care intercepteaza fisierul nu trebuie

sa fie capabila sa stearga n mod usor datele ascunse.
3. Metode steganografice

Exista trei moduri esentiale de ascundere a datelor: insertie, substitutie i generare.

Insertia - gaseste zone din fisier care sunt ignorate si pune informatia in acele zone. De
exemplu, majoritatea fisierelor contin un EOF sau un aj lui fara a afecta sunetul.
Substitutia - gaseste informatie nesemnificativa in fisierul gazda si o inlocuieste cu noile
date. De exemplu, la fisierele de sunet, fiecare unitate de sunet auzita este compusa din
cativa octeti. Daca se modifica cel mai putin semnificativ bit, se va modifica usor
sunetul, dar atat de usor incat urechea umana nu va sesiza diferenta.

Generarea - creaza un nou fisier pe baza informatiei din mesajul ascuns. De exemplu, o
tehnica de generare va lua fisierul cu informatia ascunsa si va produce o imagine care
seamana cu pictura artei moderne. Aceasta se face prin substitutia cu verde pentru
fiecare bit 0, si galben pentru fiecare bit 1. Imaginea este creata bazandu-ne pe secventa
de biti din fisierul cu informatiile noi.

Procesul steganografic:

Fig. 1. Procesul steganografic

4.

Steganaliza

Steganaliza este tiina care se ocupa cu spargerea algoritmilor de steganografie i

descoperirea fiierelor care ascund alte mesaje secrete (la fel cum criptanaliza se ocup cu
spargera algoritmilor de criptare).
Se consider c un algoritm de steganografie este bun dac nu exist nici o modalitate ca
cineva prin vreo metod s identifice existena mesajului ascuns dndu-se un cover-file.
Nu este nevoie s fie identificat mesajul, ci doar existena lui.
Disciplina care se ocupa cu decriptarea mesajelor ascunse poarta numele de steganaliza
si se bazeaza pe analiza statistica a imaginilor pentru a detecta pixelii ale caror valori au fost
modificate. Daca cel care face analiza dispune de varianta originala a imaginii, atunci este
suficienta o simpla comparare cu imaginea in care este stocat mesajul ascuns.
5.

Steganografia in imagini

Imaginile digitale asupra crora se pot aplica tehnici steganografice sunt: binare, de
intensitate (nivele de gri), color (RGB), indexate
Imaginile sunt considerate buni purttori pentru c:
Utilizate des, nu trezesc suspiciuni
Uor transmisibile
Mesajul ascuns poate trece drept
zgomot Tehnici steganografice ntlnite la
imagini sunt:
Cel mai puin semnificativ bit (LSB)
Mascare i filtrare
Algoritmi i transformri
In aceasta lucrare se abordeaz metoda de subtituie iar ca tehnici: cel mai putin
semnificativ biti subtituia n paleta de culori. Ca tipuri de imagini, am folosit imagini true-color
(RGB) i imagini indexate.
5.1. Imagini True-Color

Imagini cu adncimi de 24 de bii au pixelii reprezentai de 3 octei, cte un octet pentru

rou, verde i albastru.
Procesul de ncorporare const n alegera unui subset {j1, . . . , jl(m)} de elemente din
fiierul purttor i efectuarea operaiei de substituiei cji= mi, care schimba cei mai puini
semnificativi bii din purtator (cover) cji cu bii din mesaj mi (mi poate fi ori 1 ori 0). Se poate
realiza o substituie chiar i cu doi bii mai puini semnificativi din fiecare octet al purttorului.
n procesul de extracie, cei mai puin semnificativi sunt extrai i aliniai pentru
reconstrucia
mesajului secret. Procesul de ncorporare a mesajului este descris n algortimul 1, iar procesul de
extracie este descris n algoritmul 2.
Algoritm 1 Procesul de ncorporare: substituia celui mai puin semnificativ bit
for i = 1,...,l(c) do
si ci end for
for i = 1 ...,l(m) do
calculeaz indexul ji unde va fi stocat al i-lea bit din mesaj
sji cji= mi end for

Algoritm 2 Procesul de extracie: cel mai puin semnificativ bit

for i = 1,...,l(M) do
calculeaz indexul ji unde este stocat al i-lea bit din mesaj
mi LSB(cji)
end for
Pentru ca destinatarul s poat decoda mesajul secret, el trebuie s aib secvena
indicilor elementelor folosii in procesul de ncorporare.
Exemplu:
Se insereaz caracterul A (10000011)
Pixeli gazd: 3 pixeli vor fi folosii pentru ascunderea unui caracter de 8 bii
Pixelii vor fi alei prin folosirea unei chei
00100111
11101001
11001000
00100111
11001000
11101001
11001000
00100111
11101001
Dup codificare:
00100111
00100110
11001001

11101000
11001000
00100111

11001000
11101000
11101001

Avantajele utilizrii tehnicii celui mai puin semnificativ

Nu schimb dimensiunea fiierului
Este mai greu de detectat dect alte metode steganografice
Uor de implementat

Dezavantajele utilizrii tehnicii celui mai puin semnificativ

Trebuie folosit acelai program pentru ascunderea i recuperarea informaiei ascunse

Dac poza cu mesajul secret este compresat, informaia secret se poate pierde
5.2. Imagini indexate
O imagine indexat conine dou tabele, o matrice de imagine i o hart de culori. Harta

de culori este un set ordonat de valori care reprezint culorile din imagine. Pentru fiecare pixel
din imagine, matricea de imagine conine o valoare care este un index n harta de culori.
Imagini GIF au adncimi de 8 bii, 256 de culori. Fiecare culoare RGB este reprezentat
de un index.
n cazul acestor imagini se aplic tehnica LSB indicilor din paleta sortat dup
luminan. n acest caz pixelii sunt reprezentai de un singur octet. Dndu-se o anumit imagine,
paleta de culoare ordonat dup luminan este cea din fig2. n figura 3, putem observa
rezultatele aplicrii mesajului secret.

Fig 2. Paleta de culoare a unei imagini cu o adncime

de 8 bii, ordonat dup luminant

unei imagini cu o
dup

Fig 3. Paleta de culoare a

adncime de 8 bii, ordonat
luminant, dup inserarea

mesajului

6. Detecie
Detecia imaginilor stego

poate cuprinde mai multe

etape:

Examinarea

A dimensiunii fizice

A diferenelor ntre format, data celei mai recente modificri

Analize statistice

Analiza frecvenei coeficienilor funciei cosinus discrete

Metodele folosite n detecie sunt:

Analiz statistic
Analiza frecvenei coeficienilor DCT

paletei de culori

7. Concluzii
Tehnologiile steganografice sunt o parte foarte important a viitorului securitii Internet-ului
pentru sisteme deschise ca acesta. n acest context steganografia a devenit un subiect de actualitate pe
net, in contextul intimitatii electronice dar si a protectiei copyright.
Domeniul steganografiei este important n securitatea datelor. Impreun cu criptografia poate
conduce la o securitate sporit.
Cercetrile se axeaz pe dou direcii:
1. ncorporarea informaiilor drepturilor de autor, ascunse sau invizibile n diverse
mijloace media ce urmeaz s fie publicate
2. La polul opus: cercetri pentru detecia traficului materialelor ilegale i a mesajelor
ascunse publicate pe Internet
Steganografia ca metod de codificare isi are si prtile sale bune. Ea se poate dovedi o cale
eficient si mai mult decat alternativ pe directia introducerii unor noi solutii de transmitere si
protectie a datelor. Iat cateva exemple.

NATPE (National Association of Television Program Executives): Directionarea produselor

ctre locul in care se afl utilizatorii a fost sloganul folosit in 2001. Scopul: corelarea
companiilor implicate in introducerea si dezvoltarea de noi tehnologii cu furnizorii de
continut.

O alt aplicatie apartine companiei Lucent Technologies, numit Media TraX, care integreaz
informatie digital in imaginile TV intr-un mod imperceptibil pentru ochiul uman. Aceast
informatie poate fi ins recuperat si folosit ulterior.

In fine, poate cel mai cunoscut caz este digital watermarking, procedeul de introducere a
informatiei in imagine, muzic sau software, utilizand principiul steganografiei. Un model de
biti inserat intr-o imagine digital, intr-un fisier audio sau video, poate contine toate
informatiile legate de copyright (autori, anumite drepturi etc.). Watermark-urile digitale trec
complet neobservate, vizual sau auditiv. Ele trebuie s fie indeajuns de stabile pentru a putea
face fat schimbrilor normale fcute fisierului, ca de exemplu aplicarea unor algoritmi de
compresie.

Ar mai fi si folosirea procedeelor de fingerprinting: Internetul a creat noi modalitti de

atragere si mentinere a utilizatorilor, acum aprand din ce in ce mai multe posibilitti de a
construi servicii cu valoare adugat. Aceste cercetri sunt utile in urmrirea si detectarea
celor care incalc regulile de copyright.

Bibliografie
1. Multimedia Security: Steganography and Digital Watermarking Techniques for Protection of
Intellectual Property, by Lu, Chun-Shien, Publication: Hershey : Idea Group Publishing,
2005.
2. Hiding in Plain Sight: Steganography and the Art of Covert Communication, by Cole, Eric,
Publication: Indianapolis, IN John Wiley & Sons, Inc. (US), 2003.
3. Information Hiding Techniques for Steganography and Digital Watermarking
Artech House Computer Security Series, by Katzenbeisser, Stefan.; Petitcolas, Fabien A. P.,
Publication: Boston Artech House, Inc., 2000.
4. Coding for Data and Computer Communications, by Salomon, D., Publication: New York, NY
Springer Science & Business Media, 2005.
5. Techniques and Applications of Digital Watermarking and Content Protection Artech
House Computer Security Series, by Arnold, Michael.; Schmucker, Martin.;
Wolthusen, Stephen D., Publication: Boston Artech House, Inc., 2003.
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Steganography
7. http://www.garykessler.net/library/steganography.html

Steganography Demo
To try this demo you need a Windows 98/Me/NT/2000/XP/Vista computer. Please follow the
instructions below.
1. Download and save the zip file containing the steganography tools and image files.
2. Unzip the file steg.zip into an empty directory. If you do not have the unzip program
already, you can get one here .
3. Put a shortcut to S-tools.exe on your desktop by dragging it from Windows Explorer.
4. Drag the zebras.bmp file to your desktop. Do not make a shortcut. The file itself must
be moved there.
5. Start S-tools.exe by double clicking on the icon on the desktop. A window will appear.
6. Drag the zebras.bmp file to the S-tools window.
7. Right click on the zebras pictures and select Reveal from the menu.
8. Fill in the 3-character pass phrase 'abc' (without the quotes) in two places. Leave
IDEA as the encryption algorithm. Click on OK.
9. Wait until the Revealed Archive dialog box appears. This may take a minute or two.
10. Right click on any item and select Save As to save the file. Repeat for the other ones.
These are the hidden files.
11. The file original-zebras.bmp is the file before the steganography was done, in case
you wish to compare the 'before' and 'after' images.

Note: The image at the left has

been compressed for quick
downloading of this page. It
does not contain any secret
messages so do not download it
unless you really like zebras or
my photography .