EPICA SI PSIBIATRIE + prof.Dr. Eduard Yemfil Medicina dntropo-spirituala, denmmita psihiatrie, este inevitabil si complementar asociate no}iunii de eticas Ele nu pot fi separate deoarece etica este inclusa in insagi definitie psihiatriei. Sint convins ca, de-a lungul secolelor, domeniul prospectat dg medicina sufletului a fost i va ramine mereu teritoriul verificarilor etice ale fiinyei umane. Dreptirile omului 1a existenje care ilustreaza toste istonle luptel ponteu porfecpionarea condiyiel wane ge defines printre altele, prin senetate, Samatatea fizica gi psihica este up drept suprem gi totodata o obligatie suprema a omului-uman! Ysihiatrul igi alege ca teren de observatie, de protec— tie gi intrefinere condifie antropolegica in toate complexitatea ei, definindu-se ca.un manager umanist, ca un tehnician el ordi- nii morale, ca un contribuitor la pastrares liberta}ii oamenilor. . sl este garantul starii psihice normale, agumindu-gi rolul de alter-ego, de companion existential pentru indivieii umani. Intr-adevar misiunea psibiatrului cu orientere antropologica mu se limiteaz la intilnirile cu diversele forme aé patologie mintala, ci, integreaze toate demersurile ee nature umana. #2 Sear cuveni poate, ca o ramura a psihiatriei antropo- logice sa’ defineasca profilactic posibila degenerare morala a fiingei omenegti. In acest mod, medicina sugletului se poate elibera de paradoxala situstie in care a ajuns gi anume sacunoasca mai bine fiinja bolnava decit pe cea care se poate imbolnavi sau care igi regasegte conditia si forta senatatii. Astezi, vechile scheme taxonomice sint inlocuite cu un sistem plurivoc, cu o claviatura modale pe care se desfagoare actul psihietric de inyelegere gi participare empatetica. Alienistul tindé sa devina astfel un plurivalent cunoscator al tuturor marilor probleme omeneg,ti. Sint miret sa constat ca in presa romaneasva nu se diseuta astazi despre imensa cantitate de bine savorgita in conditii atit de vitrege de majoritatea psihiatrilor in enii comunismului, ci, aproape exclusiv de abuzurile unora (daca au fost gi cite au fost). Nu injeleg de ce se incearca transformare unei evidente in dubiu, de ce se cultiva cu atite perseverenta ambiguitetes generetoare de neincredere, suspiciune gi confuzie valorica. Ca fost de}inut politic, sinv mihnit ca spitalele de psihiatrie din Banat (Timigoara, Jebel gi Gataia), pe care eu le-am ctitorit, au fost incluse pe harte publicate in revista “Memoria" nr.5 printre cele 15 azile psihiatrice cu caracter represiv din ara noastra. Curios este ca nimeni nu pare sa gtie cine a alcatuit, de fapt, aceaste herta.... Wicd MaCar psiniatri1 liberise. Fiecare caz de presupus abuz psibiatric trebuie eneli- zat cu onestitate, competente gi discernamint moral. sigur'ce acei psihiatri care au colaborat, dintr-un mptiv seu altul, cu organele de represiune comunista, ingredind libertatea unor semeni care n-au fost bolnavi psihici, sint vinova}i, dar trebuie sa veghem ca acest Rau sa nu se mai repete niciodata in medicina romaneasca. O medicina psihica care nu promoveaza in mod consecveno atitudine etica nu igi justifica titlul de terapie a sufletu- lui. La cei 80 de ani ai mei, nu-mi ramine decit sa sper ca cei mai tineri ca mine vor ramine de-a lungul intregii lor cariere psihiatrice fideli acestui crez umanist.