ROMANIA INTREBARE 41?. CIAL N02 ais Adresata: Ministerului Transporturilor Domaului Ioan Rus Ministrul Transporturitor De catre: Deputat Ovidiu Cristian JANE Circumscriptia clectorala nr. 35 Suceava Colegiul uninominal nr. 7 Grupul parlamentar: PSD Membru: ‘Comisia pentru industrii si servicii Comisia pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii Comisia comuna pentru integrare europeana dintre Parlamentul Romaniei si Parlamentul Republicii Moldova, Obiectul intrebari Garile si haltele s-au transformat in monumente triste ale indiferentei. Stimate domnule ministru, In prezent in Romania infrastructura feroviara detine aproximativ 1.051 stati cale ferata, Romania isi asteapta trenurile lenese in garile care stau sa cada, Incremenite in timp, acoperite de buruieni si asteptand zeci de ani finantare, garile din tara s-au transformat in monumente triste ale indiferentei. Fostele noduri de fier ale civilizatiei, porti de intrare” in localitati garile autohtone nu doar ca au pierdut stralucirea de altadata,dar multe dintre ele dispar, desi se sustine ca unele gari si halte au fost inchise si sunt in conservare, In fapt, garile si haltele se distrug si nu se conserva. Desi ar trebui sa fie 0 mandrie pentru comunitatea locala, unele dintre ele fiind vechi de peste 100 de ani, pot fi desemnate cu usurinta monumente istorice, si cu toate ca fae parte din istoria dezvoltarii localitatii respective, alaturi de scoala si primarie, statiile si haltele Sunt intr-o stare deplorabila, in majoritatea localitatilor traversate de caile ferate, iar stadiul degradarii creste semnificativ de la 0 zi la alta. Pe langa aspectul inestetic al cladirilor, trebuie luat in calcul faptul ca nu se asigura conditiile minime de munca civilizata pentru angajatii CFR si nu se asigura nici conditiile decente calatorilor in salile de asteptare. Din pacate, culorile vii nu mai fae parte de mult din peisajul cailor ferate romane: ruine, ¢gari puse la pamant si statii prin care trenurile nu au mai trecut de zece ani. Asa arata 0 multime de gari din tara, Jumatate din numarul calatorilor tree prin 17 stati. Alte zeei de gari au fost parca donate vandalilor si hotilor de fier, dupa ce liniile din zona au fost preluate de firme particulare. In momentul in care ajung in situatia de a nu mai putea opera, companiile private care le-au inchiriat declara linia nerentabila si o predau inapoi caii ferate. Un exemplu este Gara din Cermei, judetul Arad, o cladire impunatoare care mai exista doar in poze. Imediat dupa trecerea caii ferate de la stat la privat, noul operator feroviar a decis ca aceasta cladire este in plus. Pur si simplu a disparut. Pentru o mai buna intelegere a gravei realitati in care se afla aceste cladiri si a importantei lor, puteti urmari mai jos un scurtistoric al garilor Romaniei: - Prima gara de pe teritoriul Romaniei a fost Gara Bucuresti-Filaret inaugurata la 19/31 ‘octombrie 1869. Tot atunci este inaugurata si gara Giurgiu-Oras (acum Giurgiu) cu parter si etaj (in 2007 trei incaperi a acesteia sunt transformate intr-un muzeu feroviar). - La 22 septembrie/4 octombrie 1869, incepe constructia actualei Gara de Nord (denumita, pana in 1888, Gara Targovistei”), asezata pe 0 fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu si a mostenitorilor acestuia, Inaugurarea oficiala are loc la 1/13 septembrie 1872, 0 data cu deschiderea liniei Bucuresti-Roman. Cladirea de calatori, cu parter si etaj, avea 93,4 m lungime, iar gara avea cinci linii, pentru primirea si expedierea trenuritor. Una dintre linii ducea la atelierele CFR, situate in fata garii, unde actualmente se afla Palatul CFR. - Ceasul a aparut la CFR o data cu primele linii, si s-a bucurat de aceeasi trecere ca si felinarul, goamna si steguletul. Mii de ceasuri, purtand sau nu inscriptia .CFR™, au fost fabricate de .Roskopf-Patent”, Paul-Gamier”, ,Omega” sau Tellus”, si foarte multeceasuri de buzunar, cronometre, ceasuri de perete sau pendule-dulap, care se mai gaseau, in uunele gari pana recent, au avut o larga raspandire la vremea lor. In acei ani indepartati, seful statiei era singurul posesor al ,orei exacte”, si intreaga suflare din localitate, il privea cu respect. - In 1871 este inaugurata si gara Itcani, Aceasta a fost realizata dupa planurile arhitectului C. Gall si F, Ronchetti, Este o constructie cu doua etaje, fiind construita in. stilul athitectonic al garilor austro-ungare de atunci, stilul "romantic", cu un plan dreptunghiular, bolti pe arce de ogiva, arce si arcade frante la cheie, creneluri si turnulete de colt de factura neogotica. Peronul garii este acoperit cu o lucrare de feronerie frumos realizata. Intre 1939-1944 statia Itcani s-a numit "Aron Pumnul”, intre 1944-1963 revine la numele de Itcani. Din 1963 este numita Suceava Nord. Suceava Nord cladirea cu influente baroce a fost construita dupa modelul garii din Frieburg din Elvetia, In vremurile bune aducea cu un palat. O sala inalta, cu tavan pictat si candelabru elegant era mandria localnicilor. Acum figureaza pe lista monumentelor istorice si tat, Este simbolul cailor ferate romane, care au cu 100 de milioane de calatori mai putin decat in 1989. In 1990 prin statia Suceava Nord treceau 80 trenuri/zi, in 2009 numarul acestora reducandu-se la $2. Pe masura seaderi traficului, statia Suceava Nord se degradeaza. In 2007, in statia Suceava Nord s-a turnat 0 secventa din filmul "Calatoria lui Gruber". Cealalta gara suceveana, cu o arhitectura deosebita, este gara Burdujeni, Constructia acesteia incepe in 1869. Intre 1898-1902 gara Burdujeni este marita, prin adaugarea unui etaj sia doua pavilicane laterale. Cladirea, realizata in stil baroc, cu clasica caramida rosie de Ciurea, cu ferestre ovale, are o arhitectura deosebita, fiind similara cu gara Freiburg, din Elvetia, Initial, gara Burdujeni avea 10 ~ In 1870 este inaugurata si gara fasi, Plasata in valea raului Bablui, Dupa 1960 gara lasi ‘este extinsa, prin constructia grupei lasi Nord. - In general, in epoca concesionarilor, garile din Romania au fost realizate dupa diverse stiluri arhitectonice. Astfel, in zona Moldovei si Munteniei, garile erau realizate dupa modelul celor austro-ungare, iar in zona Dobrogei si pe linia Bucuresti-Giurgiu garile erau realizate dupa modelul celor germane si britanice. - Dupa 1880, cand s-a inflintat Directia Generala a CFR, prin eforturile unor arhite ingineri romani, s-a cautat sa se realizeze un stil arhitectonic romanese in constructia de statii CFR. Reprezentativ, in aceasta privinta, este stilul arhitectonic romanesc, creat de Elie Radu, care a realizat garile de pe liniile Targu Ocna-Palanea, Pitesti-Curtea de Arges, Craiova-Calafat. Se remarea gara Comanesti, realizata ca o replica a garii din Lausane, Elvetia.- In 1891, din initiativa directorului de atunci al CFR, Gheorghe Duca, este infiintata fabrica de caramizi de la Ciurea, caramida rosie de Ciurea devenind imaginea-simbol a garilor romanesti, care, pe atunci, nu erau tencuite la exterior. - In Transilvania, Banat si Bucovina predomina 1867, austro-ungare. lul arhitectonic a garilor austriece, din - In 1884 gara Timisoara (Nord) era prima gara, de pe teritoriul actual al Romaniei, iluminata electric, inaintea garilor din Viena sau Paris. = Intre 1870-30 mai 1873 este construita si prima gara a Brasovului, cu parter pentru birouri si etaj, folosit ca locuinta de serviciul, Intre 1902-1906 aceasta se extinde cu doua aripi simetrice, iar fatadele sunt omamentate cu ancadramente artistice - La sfarsitul secolului IX, odata cu constructia de noi cai ferate, apar mai multe gari si sunt reconstruite unele existente: Nicolina, Vatra Domei Bai (cu 0 arhitectura deosebita), Constanta-Port (construita in 1909 dupa planurile lui Anghel Saligny), Bucuresti-Obor (februarie 1903), Herastrau, Dealul Spirii, Sinaia (cladire actuala a garii de calatori, realizata in 1913), Bartolomeu ("Gara Mica” a Brasovului, in 1891), Fabric (acum Timisoara Est, realizata in 1897), Freierdorf (acum Timisoara Sud, realizata in 1897), Valenta (acum Oradea-Est), Iosia (acum Oradea-Vest) ete.. Farmecul garilor de odinioara era dat de clopotelul, ceasul si cutia de scrisori. - Dupa 1918 accentul se pune pe reconstructia garilor existente, in special a celor distruse sau avariate in timpul primului razboi mondial, dar si pe marirea capacitatii si modernizarea garilor existente. Toate garile se extind, si apar noi = Incepand cu 1920 la Gara de Nord se mai adauga inca trei inii pentru primirea/expedierea trenului, ajungandu-se la un total de 10 linii. Gara de Nord este modemizata si marita, in anii 1930-1932, Aceste lucrari s-au realizat dupa planurile arhitectului V.G.Stefanescu, si au dat Garii de Nord un aspect unitar si modem. Se modemnizeaza si sistemele de sonorizare din statii. Dintre noite gari, aparute in aceasta perioada, amintese: Ploiesti Vest (inaugurata la 15 mai 1931), gara regala Sinaia (1939), gara regala Cotroceni (situata in spatele Palatului Cotroceni, desfiintata in anii 1960), gara Bucuresti-Baneasa (inaugurata in 1938, din initiativa regelui Carol 2, prevazuta cu un salon de primiri oficiale, amenajat foarte elegant), gara Titan (aparuta pentru a deservi noile uzine .Malaxa”) ete... Dintre cladirile administrative, se impune Palatul CFR, a carei constructie incepe in 1937 (datorita izbuenirii celui de-al doilea razboi mondial, va fi terminat abia in 1962), in fata Garii de Nord, dupa planurile arhitectului Marcu Duiliu, sefull Serviciului Independent de Arhitectura, din cadrul Directiei Generale a CFR.- Intimpul cetui de-al doilea razboi mondial, garile romanesti sufera importante distrugeri. Cele mai afectate au fost garile din Ploiesti, Brasov, lasi, Bucuresti-Triaj, Bucuresti-Nord ete. ~ In perioada 1945-1990 s-a urmarit refacerea garilor si cladirilor CFR distruse, in timpul razboiului, consolidarea si extinderea lor, precum si construetia altora noi, de obicei o data cu constructia de noi lini ferate. Dintre noile gari, construite in aceasta perioada, amintesc: Rosiori-Nord (in 1947, odata cu deschiderea liniei Bucuresti-Craiova), Giurgiu-Nord (in 1954, odata cu inaugurarea noului pod peste Dunare), Bucuresti-Basarab (inaugurata in 1959, cu lini, penteu trenurile de scurt-parcurs, personale si curse), garile din noul oras Onesti (numit pana in 1989 ,Gheorghe-Gheorghiu-Dej”) sau cele de pe noua cale ferata de centura a Bucurestiului (Odaile, Otopeni, Constantin-David, Popesti-Leordeni, Berceni, Jilava, Varteju, Bucuresti-Vest, Chiajna) sau gara Cotroceni (pentru deservirea zonei industriale din cartierul bucurestean , Militari”). = In perioada 1960-1990, s-a urmarit atat modemnizarea cladiritor CFR existente cat si constructia altora noi. La deschiderea liniei de metrou Crangasi-Gara de Nord, in data de 24 decembrie 1987, au mai fost necesare si unele modificari ale accesului in gara dinspre Calea Grivitei, dar si unele modificari a geometriei peroanelor la liniile 13-14, generate de santierul deschis in 1989 pentru noua linie de metrou Gara de Nord-1 Mai-Laromet. Dintre noile gari construite in aceasta perioada amintesc pe cele de la: Medias, Pitesti, Barlad (in 1968; prima gara din judetul Vaslui centralizata electrodinamic), Predeal, Brasov (19 august 1962), Craiova, Constanta (20 mai 1960), Tulcea-Oras (ani 1970-1971, cu 4 peroane), Baia-Mare, Ilia, Resita-Nord, Zalau-Nord, Agnita sau cele din judetul Maramures (Viseul-de-Jos, Iza, Sacel, [Iba, Cicirlau, Satulung-pe-Somes ete.) situate pe locul unor cladiri mai vechi sau Tulcea-Marfuri, Agigea-Nord, Agigea-Ecluza, Calarasi-Nord, Slobozia-Noua, Slobozia-Sud, Galati-Larga, —_Galati-Marfuri, Bucuresti-Progresu (care preia rolul garii Filaret, desfiintate in 1960), Halta 23 August Cinaugurata la 8 februarie 1986) gari infiintate in aceasta perioada. De asemenea, alte statii sunt modemnizate si extinse, cum ar fi: Iasi (prin constructia grupei lasi-Nord), Vaslui (care este etajata), Cluj-Napoca, Timisoara-Nord (in 1976), Campia-Turzii, Medgidia, Lugoj, Filiasi etc. In 1969 este infiintata gara Holboca (pentru a prelua sporul de trafic, ca urmare a dezvoltarii comertului cu URS), in anii 1983-1985 statia fiind extinsa, pentru preluarea traficului de carbune, destinat CET-Holboca, Intre 1973-1983 are loc sporirea capacitatii statiei Cristesti-Jijia, care urma sa devina gara intemnationala, proiect abandonat in 1990. In privinta stilului arhitectonic, desi aceste noi gari sunt realizate intr-un stil unitar, monoton, printre ele se mai gasesc si unele realizate intr-o maniera deosebita, cum ar fi: Predeal, Tulcea-Oras (cu un acoperis ce sugereaza forma unei barci), Bistrita-Nord, Targu-Neamt etc... Din pacate, unele gari vechi, cu o arhitectura deosebita, nu sunt reabilitate corespunzator, cum ar fi: Burdujeni (Suceava), Itcani (Suceava-Nord), Iasi (grav afectata de cutremurul din 1977) ete..- Perioada de dupa 1990 sunt abandonate toate lucrarile si proiectele de constructii de noi gari si cladiri administrative si tehnice la CFR. Din cauza neintretinerii corespunzatoare, dar si din cauza actelor de vandalism a calatorilor, se degradeaza multe cladiri CFR. La aceasta a contribuit si desfiimtarea pazei. De asemenea, se degradeaza si mobilierul, peroanele, salile de asteptare, magaziile de bagaje, sobele, rondurile de flori, toaletele ete, din gari, Ca urmare a desfiintarii sistemelor de termoficare din unele orase (cum ar fi Curtea de Arges, in 1995), dar si ca urmare a dereglarii aprovizionarii cu lemne, incalzirea statiilor CFR devine deficitara. Acest lucru s-a produs atat din cauza dezechilibrelor iale, aparute in Romania de dupa 1989, cat si din cauza reducerii personalului (cel putin ani de dupa 1989), garile ajungand sa fie ,populate” de o fauna” formata din strazii, cersetori, aurolaci, vanzatori ambulanti ete. - In 1996 sunt eliberate primele bilete pe calculator in Gara de Nord, lucru extins ulterior si in alte stati (Bucuresti-Basarab, Ploiesti-Sud etc.). - In 1998 se fac lucrari importante de reabilitare a Garii de Nord: modemizarea salilor de asteptare, a sistemelor de afisaj video, montarea de tamplarie termopan, inaltarea peronului de la Fina 14 la nivelul podelei vagoanetor, introducerea biletelor de peron (care reusese sa , in buna parte, vagabondajul in gara ete,). Totusi, multi ani exemplul Garii de ‘Nord ramane singular. = In anii 2001-2004 sunt reabilitate si modemizate unele gari de pe raza regionalei CFR-lasi (in special in judetul Suceava). Astfel, gara Burdujeni (Suceava), monument istoric este reabilitata si se termina in sfarsit (in 2006, dupa aproape 30 de ani de la inceputul fucrarilor) reabilitarea garii lasi. Alte gari reabilitate sunt: Vaslui, Crasna, Husi (partial), Tulcea-Oras, = In anul 2005 era inaugurata ,eurogara” Focsani, singura de acest fel din Romania. Din pacate, garile mici si haltele (intre care multe desfiintate in anul 2008, comparativ cu anul 1989, fusesera desfiintate sau transformate in halte 259 de statii CFR), continua sa se degradeze, multe dintre ele find chiar vandute de catre CFR-Infrastructura catre diverse persoane fizice sau firme care le schimba destinatia, © problema grava este aceea a intreruperii alimentarii cu energie electrica a multor statii CFR, datorita restantelor pe care CFR-Infrastructura le are catre furnizorii de energie electrica. = Din anul 2009 cea 100 de statié sunt deconectate de la reteaua electrica, printre care si statii importante (Petrosani, Simeria ete.) si chiar o parte din complexul Craiova. Efectele acestei stari de fapt sunt, pe langa disconfortul provocat calatorilor, chiar punerea in pericol 2 sigurantei circulatiei feroviare, in multe statii instalatiile mevanice (panouri SBV) de dirijare a traficului feroviar sau instalatiile de telecomunicatii dintre statii functionand pe baza curentului furnizat de bateriile de acumulator. De asemenca, exista grave probleme si cu incalzirea garilor mici si a haltelor, Din cauza datoriilor mari acumulate deCFR-Infrastructura catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, se ajunge pana acolo incat, in anul 2005, A.N.A.F., pune sechestru pe vagoane, locomotive, si chiar pe cladirea Garii de Nord Gara goal de la Tasi, fantoma orasului”a carei arhitectura copiaz Palatul Dogilor din Venetia, veche de peste 145 de ani, necesita o reabilitare urgenta, precum si gara Timisoara Nord, prima de care dau cu ochii strainii ce vin din Occident. In calitate de deputat, va rog, domnule ministru, sa dati curs solicitarii mele de a analiza cele expuse mai sus si de a-mi raspunde la urmatoarele intrebari: L. Cate dintre garile si haltele din patrimoniul tarii mai exista, cate mai sunt functionale si cate mai pot fi salvate? Dupa indelungi incercari de a se remedia aceasta problema grava a statiilor si haltelor, in organizarea administrativa actuala, nu s-au gasit nici fonduri si nici alte solutii. Prin urmare, nu considerati oportuna trecerea celor aproximativ 1.051 st si halte de cale ferata din domeniul public al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale corespunzatoare, urmand ca administratia locala sa faca investitiile necesare reabilitarii si conservarii acestora? Astfel, Compania National de Cai Ferate va trece cele aproximativ 1.051 statii si halte de cale ferata din administratia sa catre primarii, Prin urmare, si CFR isi va diminua cheltuielile, celelalte elemente ale infrastructurii feroviare find bineinteles, in continuare, in patrimoniul CFR. 3. Ce solutii aveti sau propuneti pentru a nu pierde valoarea cladirilor mentionate?