Scleroza multipla (SM)

este una dintre cele

mai comune boli ale

sistemului nervos

central (creierul si coloana

vertebrala), fiind o

boala neurologica cu o

stare demielinizanta

inflamatorie , cel mai

frecvent diagnosticata

la adultul tanar de varsta

mijlocie.

Mielina este un invelis

gras care izoleaza

nervii, avand un rol similar

cu izolatia unui fir

electric, permitand nervilor sa transmita impulsuri foarte rapid.

Viteza si eficienta transmiterii acestor impulsuri nervoase stau la baza miscarilor line,
rapide si coordonate fara un efort constient.
In scleroza multipla, inflamatia determina mielina sa dispara.
In consecinta, impulsurile electrice care calatoresc de-a lungul nervilor scad si devin
mai lente. In plus si nervii au de suferit.
Pe masura ce nervii sunt mai mult si mai mult afectati apar tulburari ale functiilor care
sunt controlate de sistemul nervos, cum ar fi vedere,vorbire, mers, scris, si memorie.
Locurile in care mielina a disparut (leziuni sau placi) apar ca zone intarite (cicatrici): in
scleroza multipla aceste cicatrici apar in perioade diferite, in zone diferite ale creierului
si ale sirei spinarii - termenul de Scleroza Multipla insemnand literal "multe cicatrici".
De obicei, o persoana este diagnosticata cu scleroza multipla Intre 20 si 50 de ani, dar
scleroza multipla a fost diagnosticata si la copii si varstnici. Riscul de aparitie a acestei
afectiuni este de doua ori mai mare la femei decat la barbati.
Este o boala ale carei cauze sunt inca necunoscute, diagnosticarea fiind dificila,
putandu-se pune in timp. Prognosticul este imposibil de prevazut, vindecari totale ale
bolii neexistand pana in prezent.

Boala evolueaza in pusee, unele cu remisie aproape totala, altele cu progresie

continua, creand forme benigne, respectiv forme grave. De aceea, in intreaga lume,
bolnavii cu SM sunt considerati persoane cu dizablitati deosebite, in evolutie, care
trebuie sa beneficieze de tratament toata viata.
Cu toate progresele obtinute pana azi in ceea ce priveste demielinizarea si suferinta
axonala, exista multe necunoscute cu privire la evolutia SM si solutiile terapeutice cele
mai adecvate.