Sei sulla pagina 1di 7

Masurarea unghiurilor si conicitatilor

Notiuni de baza

Unghiuriile si conicitatile prezinta caracteristici geometrice inrudite datorita faptului


ca prin rotirea unui unghi in jurul bisectoarei sale obtinem un con , iar daca se
sectiuneaza un con cu nu plan care-i contine axa , sa scoate in evidenta unghiul
cuprins intre cele doua generatoare .
O asamblare conica este formata din doua piese
in contact prin intermediul a doua suprafete
conice : una este suprafata cuprinzatoare
alezajului conic sau conul interior , iar cealalta
este suprafata cuprinsa – arboreal conic sau
conul exterior (fig. 3.1) .
Principalele elemente dimensionale ale unei
ansamblari conice sunt :
- diametrul mare DM si diametrul mic Dm
al alezajului conic ;
- diametrul mare dM si diametrul mic dm
al arborelui conic ;
- unghiul de inclinare al generatoarei fata
de axa conului , α/2 ;
- unghiul conic format de generatoare
diametral opuse , α ;
- distanta L2 , 3 ( l2 ,3 ) dintre doua sectiuni
cu diametrele D2 (d2) si respective D3
(d3) ;
- distanta L (la alezaje) sau l (la arbori) dintre baza de cotare si sectiunea
nominala intr-un plan dat , cu diametrul D1 , respective d1 ;
- lungimea conului interior lD si lungimea conului exterior ld .
intre elementele unei suprafete conice se stabilesc anumite relatii , putandu-se defini
alte doua marimi :
- inclinatia , care se determina cu relatia :
α D2 − D3 d 2 − d 3
I = tg = =
2 2 L2 , 3 2l 2,3
- conicitatea , care se calculeaza cu relatia :
α D2 − D3 d 2 − d3
K = 2 I = 2tg = =
2 L2 , 3 l 2,3
Mijloacele utilizate pentru masurarea unghiurilor si conicitatilor se pot clasifica dupa
cum urmeaza :
- masuri si mijloace cu valoare fixa pentru masurarea sau verificarea unghiurilor
(cale unghiulare , echere , sabloane ) ;
- instrumente si aparate pentru masurarea directa a unghiurilor prin metode
goniometrice (raportoare , nivele , capete divizoare , mese rotative ,
proiectoare , microscoape etc.) .
- instrumente si aparate pentru masurarea indirecta a unghiurilor prin metode
trigonometrice , prin care se masoara alte dimensiuni sau parametric , dupa
care se determina , prin calcul , valoarea unghiului care intereseaza (rigla
sinus , rigla tangenta , bile si tampoane calibrate , microscoape etc.) .
Metode si mijloace pentru masuraera unghiurilor

Mijloace petru masurarea unghiurilor studiate in aceasta lucrare fac parte din
categoria celor cu valoare fixa (calele unghiulare , shelele , sabloanele unghiulare) ,
precum si din categoria instrumentelor si aparatelor pentru masurarea directa
(raportoarele mecanice si optice , capetele divizoare) .

Masurarea si controlul unghiurilor cu ajutorul calelor unghiulare

Calele unghiulare sunt masuri unghiulare cu valoare fixa si au forma de laci


prismatice triunghiulare cu unsingur unghi active (fig. 3.2) .
Sunt verificate la verificarea echerelor si
sabloanelor , reglarea si verificarea
raportoarelor de diferite tipuri , precum si
pentru masurarea sau verificarea unghiurilor
de precizie mare .
Calele unghiulare se livreaza in seturi de cate
16 bucati , grupate astfel :
- 6 cale unghiulare cu valorile : 1 ; 3o ; 5o ; 15o ; 30o si 45o ;
o

- 5 cale unghiulare cu valorile : 1| ; 3| ; 5| ; 20| si 30| ;


- 5 cale unghiulare cu valorile : 1|| ; 3|| ; 5|| ; 20|| si 30|| .
Acest set de masurare unghiulara asigura o masurare simpla , rapida si foarte precisa a
oricarui unghi cuprins inttre 0o si 99o59|59|| , masurarile putandu-se efectua intre aceste
doua limite din secunda in secunda .
Ca si calele plan-paralele , calele unghiulare au prioritatea
de a adera una peste cealalta , formand blocuri . Unghiul
unui bloc este egal cu suma unghiurilor calelor
componente , in cazul in care semnelele (+) si (-) inscrise
pe cale sunt orientate la fel , sau este egal cu diferenta
unghiurilor calelor componete , in cazul in care semnele
(+) si (-) sunt orientate diferit (fig. 3.3) .
Calele unghiulare sunt executate astfel incat rugozitatea
suprafetelor de masurare este Ra = 0,025μm , iar abaterea
de la planeitate este de maxim 0,3μm .
Verificarea unghiurilor cu ajutorul calelor se poate face
prin metoda fantei de lumina si prin metoda determinarii
abaterii de la parallelism dintre suprafata piesei si
siprafata de masurare a calei .
Masurarea cu ajutorul metodei fontei de lumina consta in asezarea unei fete active a
calei unghiulare pe o fata a unghiului de verificat si in observarea suprapunerii
celelaltei fete active a calei peste cea de-a doua fata a unghiului de verificat . Se
studiaza fanta de lumina ce apare la contactul dintre suprafetele active ale calei si ale
obiectului supus masurarii , iar apoi , in functie de marimea si , raportata la lungimea
laturii , se apreciaza precizia de executie a unghiului .

Metoda determinarii abaterii de la paralelism dintre


suprafata piesei si suprafata de masurare a calei necesita in
afara trusei de cale unghiulare si un aparat de masura tip ceas comparator ,
minimetru , ortotest , optimetru vertical etc. (fig. 3,4) .
Unghiul αp al piesei de verificat si unghiul αc al calei unghiulare au aceeasi valoare
nominala . Cu ajutorul unui ortotest se masoara abaterea de la paralelism dintre
planurile П1 (ce contine suprafata de masurare a calei unghiulare) si II2 (planul mesei
de masurare) . Diferenta dintre cele doua citiri δh , efectoate in punctele A si B , aflate
la distanta l , permite calcularea abaterii unghiului dupa relatia :

∂h ||
∂ = ⋅ Ct ± ∆ α
||
α
l
unde Ct este un coeficiet de transformare din radiani in secunde si are valoarea
≈2*105, iar Δα|| este abarerea efectiva a unghiului calei (in secunde) .

Masurarea si controlul unghiurilor cu ajutorul echerelor

Echerele sunt masuri unghiulare cu valoare fixa , utilizate la masurarea , verificarea si


trasarea unghiurilor exterioare si interioare . Au doau unghiuri active (interior si
exterior) de 45o ; 60o ; 90o sau 120o .
Cel mai des intalnite sunt echerele cu unghiuri active de 90o , care se executa in patru
clase de precizie si in patru tipuri constructive .
Masurarea abaterii de la perpendicularitate a doua suprafete , cu ajutorul echerelor , se
poate realize fie utilizand metoda fantei de lumina , fie utilizand un aparat cu
amplificare mecanica si un platou de control .
La masurarea abaterii de la perpendicularitate a doau suprafete cu ajutorul echerelor
se pot ivi doua situatii (fig.3.5 si fig. 3.6) :

Cazul I (fig. 5.5) : αE < 90o


Din triunghiul dreptunghic ACD se poate afla valoarea unghiului CAD :
CD
tg < CAD =
CA
∆l
tg ∆α E =
H
ΔαE fiid foarte mic , tg∆α E ≅ ∆α E . Se poate scrie in continoare :
∆l
∆α E = [rad ] sau
H
∆l
∆αE = C t [sec unde ];
H
in care : ΔαE – abaterea unghiului drept , in secunde ; Δl – valoarea deplasarii acului
camparatorului cu cadran in raport cu pozitia de zero , in mm ; H – distanta pe
verticala de la masa de control pana la punctual de contact al palpatorului cu piesa de
masurat , in mm ; Ct – coeficientul de transformare din radiani in secunde , egal cu
2*105 .
In final rezulta :
α E = 90 o − ∆α E
Cazul II (fig. 3.6) : αE > 90o
∆l
∆α E = ⋅ Ct [sec unde ]
H −h si
α E = 90 o + ∆α E
unde : h – inaltimea pritorului fixat pe masa de control , in mm.

Masurarea si controlul unghiurilor cu ajutorul raportoarelor

Raportoarele fac parte din categoria instrumentelor pentru masurarea directa a


unghiurilor prin metode goniometrice .
Dupa principiul de masurare si solutia
constructive , ele pot fi impartite in
mecanice simple , mecanice cu vernier ,
optice etc.
Raportoarele mecanice cu vernier (fig.
3.8) asigura o precizie de masurare de
pana la o fractiune de grad si se compun
din : - discul rotativ 1 avand scara
gradata din grad in grad si impartita in
patru zone : 0o – 90o ; 90o-0o ; 0o-90o si
90o-0o ; - corpul cu rigla 2 , solidar cu
vernierul 3 , care constituie partea fixa a
raportorului . Vernierul permite citirea
unghiurilor cu o precizie de 5 minute , el
fiig gradat de o parte si de cealalta a
reperului zero ±60| ;
- cursorul cu rigla 4 , ce poate culisa pe
corpul 2 ; - surubul de blocare 5 , care
permite fixarea riglei 4 pe corpul 2 ; - rigla
6 , solidara cu discul rotativ 1 . Pentru
masurare trebuie asigurat contactutul
dintre suprafetele piesei si suprafetele de
masurare ale riglei 4 si 6 . Citirea valorii
unghiului de masurat se face conform
exemplului din fig. 3.9 .
Daca reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 50o si 51o de pe discul rotativ
, iar in prelungire cu un reper de pe disc se gaseste al patrulea reper de pe vernier ,
dimensiunea unghiului masurat va fi : 50o + 4.5| = 50o20| .
Raportoarele optice (fig. 3.10) , se aseamana constructiv cu cele mecanice cu vernier ,
deosebirea fiind la modul de citire a valorii unghiului masurat .
Raportorul se constituie din corpul 2 , solidar cu rigla 1 , si rigla mobile 5 , care are
posibilitatea sa culiseze pe directia longitudinala , blocarea ei realizandu-se cu
ajutorul parghiei 4 . Pe parghia 2 se afla ocularul 3 . Scara gradate (fig. 3.10 , b) este
formata din patru portiuni de cate 90o fiecare , cu valoarea diviziunii de 1o , iar
precizia de citire pe vernier este de 5| . Cu ajutorul acestui raportor se pot masura
unghiuri cu valori de la 0o la 360o .
Pentru masurarea unghiurilor optuze , la valoarea citita prin ocular se adauga , dupa
caz , 90o , 180o sau 270o .

Masurarea si controlul unghiurilor de rotatie fata de o axa

Pentru realizarea divizarii unghiulare a pieselor sau pentru verificarea unghiurilor la


centru ale acestora , se utilizeaza pe scara larga capetele divizoare . Cele mai
perfectionate si mai precise capete divizoare sunt cele cu citire optica .
Pentru masurare se utilizeaza scara circulara 9 , confectionata din sticla . Are un
numar de 360 de diviziuni , valoarea unei diviziuni fiind de 1o . Aceasta scara este
solidarizata cu axul principal 13 , iar vizarea ei se face cu ajutorul microscopului 14 .
In interiorul microscopuli se afla scara pentru citirea minutelor si vernierul pentru
citirea secundelor(6) . Scalele pentru citirea gradelor , minutelor si secundelor se
gasesc in acelasi plan optic .
Axul principal este antrenat de o roata de mana 2 si un buton pentru reflarea fina 3 .
Pe arboreal rotii de mana se afla un melc 12 , care angreneaza cu o roata melcata 10 ,
fixate pe axul principal 13 . Melcul este lagaruie excentric si poate fi scos din
angrenare intr=o parghie rotitoare 4 . Cu ajutorul prghiei 1 se poate bloca pozitia
axului principal in orice pozitie .

Tamburul de orientare 11
care se afla pe capul axului si solidar cu acesta , este divizat in 360o si este destinat
doar pentru o reglare grosolana .Axul principal , impreuna cu tot ansamblul poate sa
se roteasca in jurul unei axe orizontale intr-un plan vertical , in asa fel incat divizarile
si citirile se fie posibile pentru orice unghi .

Masurarea conicitatii prin metode trigonometrice

Cele mai folosite metode trigonometrice pentrum masurarea conicitatiilor si acelea


care utilizeaza rigla sinus , rigla tangenta si bilele calibrate .
Rigla sinus (fig. 3.12) este un dispoziotiv de constructie speciala , cu ajutorul caruia
se masoara , indirect , unghiul conicitatii α al suprafetelor conice exterioare si
interioare .
Rigla sinus , in executia ei cea mai simpla este
formata din placa 1 , solidarizata cu doua role 2 si 3
de acelasi diametru .
Pentru masurarea conului exterior , se fixeaza piesa
conic ape rigla cu ajutorul unor cleme . Se aseaza
apoi rigla pe o placa de trasaj si se ridica un capat al
ei , introducandu-se sub rola un bloc corespunzator
de cale , pana cand generatoarea conului devine
paralela cu planul de baza , astfel incat prin
deplasarea unui comparator de-a lungul acestei generatoare sa nu se constate nici o
deviere a acului indicator (fig. 3.13) .
Distanta dintre centrele rolelor reprezinta o
constanta a riglei (L=100mm) . Conoscand
dimensiunea h a blocului de cale introdus sub
rola , se poate determina unghiul α cu relatia :
h
α = arcsin
L

Conicitatiile interioare se masoara folosind


schema prezentata in fig. 3.14 .

Determinarea conicitatii dupa aceasta schema are la baza relatia trigonometrica :


α
K = 2tg . In acest caz , instrumental de masurare trebuie sa fie echipat cu o
2
parghie necesara palparii interiorului piesei conice . Potrivit acestei metode se
determina cu primul montaj (fig. 3.14 ,a) unghiul γ , iar cu cel de-al doilea (fig.
3.14 , b) , unghiul β . Unghiul α se obtine din fig. 3.15. α = β + γ .
Rigla tangenta (fig. 3.16) consta dintr-un
ansamblu format din placa 1 , rolele 2 si
3 cu diameter diferite (d si respective D)
si platoul 4 .
Pentru masurarea unghiului α , piesa se
aseaza pe rolele 2 si 3 , iar acestea stau
pe platoul 4 . Rolele se vor afla , una fata
de cealalta, la distanta H (determinate prin blocul de cale plan-paralele 5 , astfel incat
placa 1 cu piesa de masurat sa capete inclinarea necesara) generatoarea superioara sa
fie paralele cu suprafata planului 4 .
D− d
α = 2a r c t g
Valoarea unghiulara se determina cu relatia : 2H + D + d .

Bilele calibrate sunt folosite pentru masurarea conicitatilor interioare , ca instrument


ajutator fiind necesar si un micrometru de
adancime (fig. 3.17) . Din schema de
masurare se constata ca semiunghiul α/2 se
determina cu relatia :
α D −d ; unde D si d
= arcsin
2 2( H − h ) − ( D − d )
reprezinta diametrul bilelor , iar H si h –
adancimile masurate de la suprafata frontala
a conului la cele doua bile .