Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
ro
1STORIA ROMINILOR
IN CHIPURI SI ICOANE
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
..........
Istorita Rominilor
in
Chipuri Si Icoane
VOLMUL 1
VOL
I2
BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PREFA IA
Dind un frumos exempla, c Societatea femei-
tatil noastre care parea mai strains de aspiratine romAne0i ale anilor din urma. Mai ales in
cursul iernii, conferintile ail fost bine cercetate.
Mi s'a facut cinstea de a mi se cere sl vorbesc innaintea acestel adunAri alese, ale carel
insuiri de orientare rapede, deplinA i vioaie,
al carei simt fin pentru adevar i frumusetA m'ail
titlul, in tchipuri qi icoane,. Pe incetul s'a injghebat astfel o cistorie a Rominilor, in alte
cadre decit cele obipuite.
0 dad in cloud mid volume. Dar cu aceasta
nu incheiii seria. Cum am cuprins in ele i o
conferinta de la Societatea Geografica, aqa void
www.dacoromanica.ro
VI
PREFA.TA.
www.dacoromanica.ro
I.
MORMINTELE
DOMNILOR NO$TRI
www.dacoromanica.ro
I.
1. Cel mat vechiil mormint de Domn muntean e al lui Nicolae Alexandru Basarab. El a
lost al doilea stapinitor al Terii-Romaneqt1 in-
www.dacoromanica.ro
laO
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
apa cea mare, Ora la lacasul odihnel sale. Acolo se alga si pants acum pulberea oaselor lui.
Un Mitropolit de pe la 1750 zice ca deste ingropat acolo insu0 prea-fericitul Mircea Voevocl
si Doamna sa i copiii). Piatra se afla in dreapta.
nie cu fratele sail Dan, si fu ucis in 1420. Trupul sail fu asezat linga al tatalui mort in liniste,
is batrineta.
7. Dan acesta al II-lea a fost un strasnic ostas, ca si Mircea : prieten al crestinilor si dusman
pentru pagini; eI s'a luptat si cu Moldova. Poate
sa-1 fi omorit Moldovenii in 1431, caci cu Tur-
www.dacoromanica.ro
mintul II sta i pang. azi, bine pastrat, in manastirea Dealului. El o intemeiase, ca biserica
domneasca, gi aici i se aduse trupul de la
www.dacoromanica.ro
14. Un fiu al lui Dan cel Mare, Basarab, numit dupa Basarab, tatal lul Nicolae Alexandru,
fu pus de tefan, gi-1 trada. El fugi in Brasov
si muri acolo, in Decembre 1480, find ingropat, de sigur, in biserica romaneasca din cheiii,
care s'a prefacut insa cu totul.
1
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10
i au taiat capul. A fost dus la Dealu de un urmas cucernic Si pe piatra lui se ceteste
anul 7020 (1512), luna lui Ianuar 23, a
raFosat robul lui Dumnezeii Io Vlad Voevod,
fratele lui Io Radul Voevod, iar flu al prea-bunnlui si marelui Io Vlad Voevod ; si in virsta
de 16 ani a stat in' Scaunul Domniei, si a domnit ani 1 si luni 9 si jumatate. Si a venit Domn
Io Basarab Voevod si, dupa ce a fost lupta_
[intre el], a taiat capul lui Vlad Voevod, in cetatea Bucurestilor.D
Nenorocitul baietel domnesc a fost taiat, spline
cronica, supt un par sus la Mihai-Voda, in cetate.
20. I-a urmat Neagoe, ce si-a zis Basarab dupa.
www.dacoromanica.ro
11
II
va fi
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
tatea Bucuresti, [al septelea la cetatea Tirgovistei], al optulea la riul Argesel, al noulea la
[satul Plata ; al zecelea la A]lamanesti, pe Teleorman, [al unsprezecelea, cel mai iute si virtos], din toate razboaiele, la Gruma[zi, cu 7 sangeacuri], [al doisprezecelea] la Nicopol, al treisprezecelea la Sistov, [al patrusprezecelea] la
cetate la Poienari, cu teranii, al cincisprezecelea
la Gherghita, lal seisprezecelea iar la Bucuresti],
www.dacoromanica.ro
14
ISTORIA RODINILOR
CHIPERt SI ICOANE
www.dacoromanica.ro
15
la Dealul sail la Arges, cad el unia in sine drepturile aminduror ramurilor domnesti. Dar, scos in
1545, el teal in Egipt. Mormintul Iul trebuie sa
fie in vr'o biserica din Alexandria, poate intea.
Patriarchiei.
30. Mircea Ciobanul, alt flu al Radului si
crunt omoritor de boieri, incepu sa cladeasca
biserica domneasca din Bucuresti, care e astazi.
Curtea Veche de linga Dimbovita. Cind crudul
Domn isi mintui viata, in Septembre 1559, al
sal, Chiajna, vaduva, si copiii II dusera in biserica Inca neispravita. Biserica a suferit pe vremea
lui Voda Stirbei o prefacere totals, si mormintele
au disparut astfel si aid supt scindurile si mosaicul din vremea noastra.
31. Fiii al lui Radu Paisie, Petrascu cirmuia in
asa chip, incit i se zise cel Bun. El muri la Tirgoviste in ziva de 26 Decembre 1558, a doua
zi de Craciun. Alaiul de inmormintare sui dealul
cu viile, $i Domnul raposat isi gasi pacea, netulburata pind acum, in necropola lui Radu-cel-Mare.
Inscriptia de pe mormintul sail are acest cuprins :
c A raposat intru Domnul Hristos credinciosul loan Petrasco Voevod si Domn a toata TaraRomaneasca, flu/ lui to Radul Voevod, si a mu-
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
pierde, e gonit si din mostenirea sa, dar se intoarce cu osti imparatesti impotriva Ungurilor
ardeleni, invinge, si e ucis la 9/19 August 1601,
din porunca unui general aliat. Trupul fu ingropat in cimpia Turdei, unde se savirsise omorul, capul fu adus la Manastirea Dealului, cad.
Mihai Viteazul era fiul lui Petrascu-cel-Bun.
Scoasa ()data cu capul lui Radu-cel-Mare, stra."-
www.dacoromanica.ro
*P4,7.
crim
Pr!
31IHAt V1TEAZUL
Domn al tuturor Rom bailor (1693-1601).
Pupa o stamp
www.dacoromanica.ro
19
In boierie-i zicea $erban, iar ca Domn s'a numit Radu. El a invins pentru Imparatul crestin
pe un principe ardelean, a fost gonit de altul,
dar s'a Intors si 1-a invins i pe acesta. Insa in
tara n'a mai putut sa stea dupd aceasta, ci s'a
dus in terile imparatesti, stind mai mult tot acolo,
Ja Tyrnau sau Simbata-Mare, in Ungaria. Moartea
www.dacoromanica.ro
20
insa numai pe el, ci si doua rude, dintre Cantacuzinesti. Ea are urmatorul cuprins :
cAceasta una piatra aceste trel tarine acopere: a batrinuluI $erban Basarab Voevod, a lull
Draghici Cantacuzino Vel Spatar, de fatal nepotu-i, si a lull Costandin Vel Paharnic, iubit fill lull
Draghici ; pre carif cum viata in dragostea singelui i -au legat, asa moartea, aice aducindu-i,
crestineste, cu
dereptate, cu dragoste, cu milostenri Si cu toate
bunele fapte traind, s'aii savirsit, la anul de
la Hristos spasitoriul [7128 = 1620], de virsta ,
si,
], de virsta -.X.
sail, cum Ii ziceail oamenil de pe atunci, Turcul. In timpul cit a stapinit ca un Domn bogat
si foarte pretuit de Turd, el a prefacut in mult
mai mare biserica bunului sail Alexandru-Voda.
$i aid fu el Ingropat, in Februar 1626, fiind adus
din Moldova, de la Hirlail, unde murise cu ci:teva saptamini Innainte, in Ianuar. $i astazi
www.dacoromanica.ro
21
43. Fit' al unui Ilias Voda Lapusneanu, coboritor ticalosit al lui Stefan-cel-Mare al Moldovei, Alexandru fiul lui Ilias, sail Alexandru
Ilias, cum i s'a zis, stapineste pe rind in TaraRomaneasca si in Moldova, necontenit supt ocro-
lor ;
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
48. inlocuitorul sail a fost un Grec foarte nebun, Mihnea al III-lea, ce se zicea flu al mindrului Radu Mihnea. Si el se rascula impotriva
Turcilor, Si, taindu-1 boierii, fugi, dar nu-I era
www.dacoromanica.ro
25
La Satumare trebuie s i se caute deci mormintul, daca se va fi gasit cine sA-1 ridice unui
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
singerasera supt sarmanii lui ochi batrini, salbataciti, fara lacrimi, cea mai strasnica suferinta
omeneasca ce se ridica din tot trecutul nostru. Se
aruncara in Mare trupurile Domnului, ale fiilor
www.dacoromanica.ro
29
sa."
facd din
www.dacoromanica.ro
30
meiat de dinsul, si aid coborise el oasele sotiei sale Anastasia, care a fost mama lui Alexandru- cel-B un.
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
STEFAN-CEL -MARE
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
O. I iTtiMI011i'MUNTDITAICM.tiOMUi[1.-''
Q-20
$4-
,
41:
Erq
-._,},-"`-----
47#/wiewamsea.-, =
.140YM1111-VIIIMIJOIY1116,
IS NITna-liMP AW
1-FfICtE0EA.A.-
www.dacoromanica.ro
35
Maria (t 19 Decembre 1477). Acolo primi el ram4itele credinciosului sfetnic batrin, i de sigur
ruda, Mitropolitul Teoctist (1478). Numai sotia
sa d'intaiii, Evdochia de la Chiev, care muri in-
nainte de a se ispravi Putna, i mama, OlteaMaria, care nu fusese sotia lui Bogdan, ci avuse
alt sot $i, cu el, Si alp copii, nu se impartaird
de morminte in Putna : Oltea, moarta la 1465,
fu a-ezata linga zidul Pobratei, la dreata.
tefan gati in Putna din marmura curata, impodobita cu flori de acant i sapata cu maiestre
slove cirilice care au un caracter gotic, pietrele
www.dacoromanica.ro
17. Acest unchiti Petru era fiul lui tefan-celMare si al unei femei din Hirlail. Data aceasta,
www.dacoromanica.ro
37
fiul
www.dacoromanica.ro
38
lui Sandrin, nepotul de flu al lui Stefan-celMare, si purta numele acestuia (poporul i-a zis
Lacusta, dupd una din nenorocirile scurtei lui
Domnii). /1 ucisera boierii, in Decembre 1540.
Cred ca trupul plin de rane a fost dus la Bistrita,
unde mormintul lui Alexandru-cel-Bun primi
www.dacoromanica.ro
39
i ea, zugrumata de acest ginere grozay. Inscriptia celui din urma barbat din neamul Rareetilor e aceasta :
cDoamna Roxanda, fiica lui Io Petru Voevod,
iar Doamna a lui Io Alexandru Voevod, infrumu-
22. Lapupeanu a fost un crunt tiran, .omorind pentru placerea lui. Dupa citiva ani tara,
satula de dinsul, it lass a fi batut de un vinturalume grec, lacob Vasilic. Intors dupa peirea
acestuia, Alexandru-Voda multami lui Dumnezeil
care s'a stramutat din viata de aici la venicele lacapri, Si a fost ingropat aid in ctitoria
lui cea noud, in anul 7076 (1568), luna Maiii 5.),
23. Doamna Ruxanda muri in 1569 i fu dusk'
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
neste Iancu Sasul, flu din flori al lui Petru Rares. Fugi si el in Polonia, la 1582, si avu parte
decit acesta, si in lupta, si in faima, si in nenorocire. Slujitorii sal unguri 1-aft prins, trime-
www.dacoromanica.ro
45
32. Omul lesesc, Ieremia Movila, stiu sa tra"iasca de azi 'Ana mine. Altfel cucernic, si destul
de bogat, el facu la Sucevita, lingd apa cu acest
nume, manastire noua si necropola domneasca."
cea de-a qesea. Aid isi ingropa el fata, Zamfira,
pe mormintul lui, ridicat, nu de rude, care incepura un lung si salbatec razboiil pentru putere, nimicindu-se intre ele, ci de un boier credincios :
cAceasta piatra de mormint o facu Si infrumuseta dumnealui G3vril ce a fost Stolnic, mai
de mult raposatului blagocestiv si de Hristos
iubitor Domnului nostru Io Ieremia Moghila
Voevod, cu mila lui Dumnezeil Domn al terii
Moldovei : vesnica lui pomenire si fericita odihna
pieri in pulberea unei serf de infringere innaintea lui Radu Serban. Mucezi si el crtiva
ani pe tronul Moldovei innainte de a mucezi
in mormint. Se crede ca 1-a otravit vaduva Ieremiel (Septembre 1607). Fu dus la Sucevita,
unde zace si fiica-sa Teodosia, dar nici lui nu
i se facu mormintul indata : abia la 1620, fiusail Gavriil, ajungind Domn muntean, se gindi
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
37. Noise, frate cu Gavril. Fu in doua rinduri un pasnic Domn moldovean. La urma fugi
Wielkie-Odzy si Muchoyedy (in Podolia si Podlachia). Intr'una din bisericile acestor localitati
fu pus el in pamint, incheind o lungs viata fara
stralucire, dupa 1661.
38. Alexandrel, fiul lui Ierernia, domni, dar
foarte scurt timp. El, fratele sail, Bogdan, mama-
www.dacoromanica.ro
46
Ana, murira ca sotii ale urmatorilor nobili poloni : Mihail Wisznowiecki, Stefan Potocki, Samuil Korecki si Stanislav Potocki : pe mosiile
acestor familif trebuie cautate mormintele lor.
39. Coboritor din Movilesti dupa mama-sa
Elisaveta, Miron Barnovschi Movila, ginerele lui
Radu Mihnea, peri la Constantinopol, unde mer'sese ca sa ceara." a doua oars Domnia Moldovel
(2 Julie st. n. 1633). El cladise bisericile Barnov-
www.dacoromanica.ro
47
schi si Sf. loan din Iasi, precum si manastirea Birnova, dar nu se poate spune sigur daca
trupul
Arnaut, dar din parinti asezati in tars, casawrit intaiu cu o Rominca, om foarte bogat,
cheltuitor si darnic, de o trufie si de o pofta
de a stApini ce nu-si afia parechea, a rivnit,
luptind si uneltind, Tara-Roma' neasca si Ardealul chiar. Dusmanii
rapusera la sfirsit.
11
www.dacoromanica.ro
43
43. Duca insusi isi gAtise ca loc de ingropare manastirea Cetatuia de linga Iasi: acolo
find inmormintata fiica sa, numita tot Maria,
alt tinar copil ramas in pamintul moldovenesc
(1672). Poate chiar ca si un (rate al DucAi se
www.dacoromanica.ro
fr.
w.
,r
IXIMINUS
1(;41
fvulirc,,n; pcivikko S
lit
VASILt LUPU
Domn al Moldovel (1634-1663).
www.dacoromanica.ro
LI
49
44. 0 Domnie scurta avu Iliac fiul lui Alexandru I1ias. Era un biet om sarac, care, cind
osindia pe cineva la vre-o plats de datorie, punea mina in punga lui si ajuta pe osindit. Sarac
s'a dus innapoi la Constantinopol, unde n'a mai
venit nici-o stire des* dinsul (1669):
45. tefan Petriceicu, boier de tara, curat la
suflet, nestatornic si gpiostz, a fost odata Domn
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
una de
la
28 Ianuar 1764. Totusi nu se stie unde 1-a ingropat fratele sail Stefan, care se afla cu dinsul
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
0 drasla a Ghiculestilor
Lui Grigore-al Dacilor Domn vestit,
Cu evlavie 'nvelit, din stram4-ca .acestia,
Ascunde-acest mormint frumos trupu-i.
El a fost smuls de-o naprasnica moarte,
Iar acum in lacasul ceresc locuieste.
www.dacoromanica.ro
MORMINTELE DOMNILOR NO
RI
59
13. Amindoi Domnii din familia Caragea, Nicolae si Gheorghe, n'aii ramas la noi, ci unul
in Constantinopol, altul in Atena.
14. Dintre Domnii intimplatori, Nicolae Mavro-
www.dacoromanica.ro
60
Cel d'intaiil Domn national al Terii-Romanesti, cucernicul Grigore Dimitrie Ghica, e in-.
mormintat la Colentina, supt un urit monument
de piatra innegrita, linga mausoleul de la Tel,
unde venira la el pe rind fii si nepoti de fii. Inscriptia stingace de pe mormintul saracacios
suns astfel :
Pietrile dupa ulite cetatii vecinate
Marturisit-ati calator[ilor] ce fapte laudate
Ghica Grigorie a lucrat, Domn plin de intelep[ciune :
2. Contemporanul sau moldovean, bunul patriarh Joan Sandu Sturdza, muri si el ca simplu
particular i n tara unde domnise. El fu inmor-
www.dacoromanica.ro
'4,1r;
'4
e.
u-
4r
e,
LI
..
'1'.
MR.1.
VS -
.,
4.
1: ...1-.1.
.:P
pc
I'
..v
\ Kin It t.11-11KA IK
II.
'
'
A.
0At
.
60-"V&E.Alr=r=P,R1^
.)4
www.dacoromanica.ro
Reproducere Meta
cu cheltukaa d-uel tidings Oldnescu, niacin[ Ghica.
=1-
61,
mintat supt o simpla piatra in biserica Sturdzestilor la Iasi, Barboiul. In versuri bunisoare
se cuprinde aceasta pomenire a lui :
Intre muritoril lumel cind eram si eiz ()data,
Dam povata.', sfat, porunca la oricare judecata.
In a mea origins nobilu, in sfirsitil si domnitorii,
Statuiti patriel si sprijina peste drepturi si po[porii :
Vazuiii slava, cinste 'mpreajma-mi, avuiti schiptru,
[stapinire
www.dacoromanica.ro
62
murise, Barbu Stirbei se odihneste acum in mijlocul harnicei gospodarii moderne de la Buftea.
Iar cel d'intain Domn al Romaniel unite, Alexandru Joan
Cuza, a fast stramutat in bise-
www.dacoromanica.ro
II.
DOAMNELE ROMINE
www.dacoromanica.ro
-N.gitteresveit
--"-4747"5'
Mr."
II.
Doamnele romine.
Despre Domnii ce au stapinit aceste teri, despre luptele, tratatele si nenorocirile lor, s'a vorbit destul, si bine si, mai ales, rail. Viata intregii
teri se cuprinde in faptele lor, care s'ail fa:cut
in numele ei. Din potriva, o uitare nedreapta a
acoperit totdeauna, ca o buruiana de Ora:sire,
mormintele Doamnelor, ce au stat alaturi de sotil
lor, in mijlocul furtunilor unui train asa de zbuciumat, incit abia ni-1 putem infatisa astazi. Figurile viteze, figurile dureroase, figurile binefacatoare si sfinte, modestele figuri blinde se
impartasesc de aceiasi nepasare din partea scriitorilor. i ca si Doamnele sint date uitaril Domnitele, a caror copilarie si tinereta a trecut mai
totdeauna printr'un lung sir de pribegil si rata-
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
67
www.dacoromanica.ro
68
era o cinste sa se incuscreasca cu ele. Pe vremea cind se inchiaga Marele-Voevodat al TeriiRomanesti (1300-1350) erail trei neamuri de Tart
bulgaresti, in cele trei Bulgaril ce se facusera pe
atuncea: una la Marea-Neagra, alta la Tirnova si
o a treia la Vidin; &aid apoi neamurile regale sirbesti din Serbia si din Bosnia, mai tirzid si din
Hercegovina ; veniad apoi o multime de stapinitori mai mici, tot dintre Sirbi, in Macedonia
si linga Marea Adriatica ; in sfirsit ceva mai
departe straluci Inca pind la 1453 familia impardteasca a Constantinopolei, cu multe ramuri
laterale.
www.dacoromanica.ro
DOAMNEME ROMINE
69
www.dacoromanica.ro
70
sail Maria-Despina, si era tot din rindurile fetelor de boieri : ea a intovarasit pe fiica el, care
ajunse sotia lul Stefan-eel -Mare ; acesta o luase
in robie la 1473. Ajungind soacra biruitorulul
si a pierzatoruluI sotului el, ea muri in anul
1500, la 11 Maitt, fiind Ingropata in necropola
domneasca a Putnel.
restI.
www.dacoromanica.ro
DOPMNELE ROMiNE
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES
Domn al Teril-Romiinesti (1466-62 ; 1470.
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMiNE
75
lug. pe batrina sora a Jul loan Corvinul, o femeie de 50 de aril, si o RomincA din Ardeal,
de lege catolica. Dec. aceasta e a doua casatorie princiara intre Romini din ten. deosebite.
Stefan-cel-Mare era fiul lui Bogdan, flu el
insusl al lui Alexandru-cel-Bun si al unel Oltea,
care se marita dupa scurta el iubire cu Domnul
si avu cloud fete (Maria, sotia Jul Sendrea, si Sorea) si trel fil, Ioachim calugarul, Joan si Petru,
ce sint astfel flap: intregi al marelui Domn.
El lua puterea in 1457, neinsurat, 3i -si calla
nevasta la Rusi ca si Ilie. Dar Stefan merse ping.
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMtNE
77
vrie 19, a raposat blagocestiva roaba lui Dumnezeil Maria, Doamna blagocestivului Io Stefan
Voevod, Domn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan
Voevod.
Pe atunci cresteaii la Curtea lui Stefan-celMare, linga mama lor, cloud roabe domnesti,
fetele lui Radu-cel-Frumos, care li lasase ca
www.dacoromanica.ro
78
pina sau Milita, care e unul din cele mai curate chipuri de Doamne romine. Foarte evlavioasa, iubind ca si Neagoe cladirile, juvaierele,
cartile pretioase
aceste cloud insusiri sint intrunite de inchipuirea poporului in legenda
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMiNE
79
www.dacoromanica.ro
80
veni si ea in tara, unde o gasim, stind in Bucuresti, la 17 Novembre din acest an chiar. Dar
caderea, in 1545, a lul Radu o arunca iarasi in
pribegie. Acolo muri ea peste vre-o zece ani,
la Sibiid, unde -i placuse totdeauna sa petreaca.
Soliman o sili
s fuga
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
81
www.dacoromanica.ro
82
viclenind, ea face ca pl5pindul Petru Schiopul sa caute motenirea lui Mircea, apoi tot ea -1
pune Domn in Moldova, ea capata o clips tronul muntean pentru un Vlad Voevod, care luase
in casatorie pe o nepoata a el. Ea se lupta in
1587 pentru ca Turcii s ajute pe un concurent la Coroana Poloniei, pe care dinsa it crescuse. Moare pe la 1588 abia, dupa ce cunoscuse
toate cele bune i rele ale vietii, de la Domnie
pans la negustoria cu maruntiquri pe care o facu
pentru a trai, in surgunul el de la Alep, in 1575.
Ea lass Domn prin Moldova pe fiul el Petru, care
www.dacoromanica.ro
D PAMNELE ROMINE
83
Deci in 1552 linga Doamna Elena se afla numai fata cea, mica, Ruxanda. Maical-sa o marita
mint ale Slatinei, ori, ca Sultana, se calugarisera. Bogdan mai marita si el doua dintre dinsele
www.dacoromanica.ro
84
Dumitru. Si ea era Olteanca, si barbatul el acesta d'intaill : mama Stancei se chema Maria si
ea avea si un flu, Dragomir. Casatoria era facuta
acum la 1588, si jupaneasa lull Mihai ca boier it
vazu in 1593 ajungind Domn. Ea fugi in 1595,
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE RONINE
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE RONNE
87
www.dacoromanica.ro
88
ICOANE
cu cei doi coconi ce-i mai ramasese supt ingrijire. Moise Movila ajunse mai tarziii, de cloud
ori, Domn in Moldova, iar Patrascu se calugari
www.dacoromanica.ro
DOAMITELE ROMINE
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
DOADINELE RONNE
www.dacoromanica.ro
94
a Domnitei. Se duse departe, ea luxoasa i invatata fata a lui Vasile-Vocia, Si trai intre Cazacii
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE-VODA STEFAN
Domn al Ho 'dove (1653-8).
Dupe
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMINE
97
Cu sotul el gonif ea trecu in Ardeal, unde ndajdui o clips sa vada iar41 stralucirea Domniei.
Apoi Gheorghe Stefan porni tot mai departe in
tell straine, pang in Moscova, Ora la Marea Bal-
trinului Domn izgonit. Cu Stefana, care se dadea drept DoamnA, trai Si muri pribeagul, pe
cind Safta statea linitita in Moldova, intre credincioii ce-I ramasesera din timpurile bune. Si
cronicarul Neculce, pe care-1 auziram mai sus,
a vAzut pe biata batrina, care pecetluia Inca scrisorile el cu bourul Moldovei Si 41 zicea Doamna
a acestei terl.
Ghica bAtrinul, urmaul lui Gheorghe Stefan,
www.dacoromanica.ro
98
al Moldovel in 1661, avea linga dinsul pe batrina lui, Catrina sail* Dafina. Ea fusese maritata
de sot in tinereta, nici la batrineta fata de copil. La Bucuresti, cind Duca se prileji a domni
acolo, se zicea ca Doamna iubeste pe frumosul
Logofat erban Cantacuzino cu lunga barbs
neagra si frumosii ochi marl. Iar, dupa ce se
duse la Constantinopol cu copiii, foarte putin
scirbita ca e vaduva, ea prinse dragoste pentru
un beiti de Maina.
erban Cantacuzino tinea ca Domn pe o Maria
fiica unui boier Ghetea, de loc din Bulgaria, din
Nicopol. Se' stie atita c Doamna Maria a fost
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROMiNE
99
surgunita de Turd la Chiutaie, apoi ea se intoarse cu fratele ei Pana in tam, unde fusesera
Domni si bunicul ei de pe tata, Antonie-Voda
din Popesti, si raposatul ei sot. Era acum o
biata vaduva saraca si cu multa durere ea se
roaga de Brasoveni, in douA rinduri, sa-1 pla-
sint cunoscute.
Fauna era fiica unui Greceanu. Inca innainte
www.dacoromanica.ro
100
tariff de judecatd. Cind asa-numita era fanariotd, incepe dupa 1700, sotiile Domnilor, mai
mult straine, nu mai ail insa nici un amestec in
trebile terii, ci lincezesc in gineceil, in seraiul
Curtil, aparind numai la hramuri si la cite un
Maid. Despre cele trei sotii ale lui Nicolae Mavrocordat, despre cele doua ale fiului sail Constantin, despre sotia a doua a lui Grigore Matei
Ghica, Zoita, nu se poate spune nimic. Intimplarea
face sa stim ca Ralita, Doamna celui d'intaid
www.dacoromanica.ro
DOAMNELE ROM1NE
101
Doamna Marghioala,
www.dacoromanica.ro
DESPRE IMBRACAMINTE
$1 LOCUINTA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
106
si conciuri, camasile inflorite cu cusaturi si fluturi, pieptarele, cojocelele, fotele, zavelcile, opregurile celui mai vechiii trecut. Deosebirea ce se
vede astazi intre Tinuturi si in ceia ce priveste
infatisarea pe din afara, impodobirea cu vapseli
sail forme aplicate asupra tencuielii, inpartirea
pe din launtru, natura si croiala uneltelor si
cioveielor cases, toate acestea n'ail suferit decit
in timpurile din urma unele schimbari care sint
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
109
faceail parte din familia domneasca a Muntenilor. In boierimea for se gasiail atitia cari, in
multele nenorociri care cazusera asupra penin-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CETATEA SUCEVEL
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
a cazut la reparatia din vremea lui Brincoveanu si a fost facut din noil atuncea. 0 reproducere foarte necredincioasa, prin prea multa
impodobire, se da la Inceputul volumului I, partea a II-a, din culegerea de documente externe,
zisa Hurmuzaki, a. Academiei.
Multi ar fi aplecati sa vadd in imbracamintea
lui Mircea numai o inriurire apuseana, deci un-
www.dacoromanica.ro
iIs
tators. 0 haina strinsa, rosie la Constantin, rosie cu cercurele negre impiestrite cu albastru
la Mircea, infasura trupul. Benzi de fir cuprind
bratul la mijloc Intre umar si cot, ear altele cercuiesc de mai multe on incheietura mines. Papucii, ascutiti in acest timp, se dail ca o manusa
pe picior : Constantin ii are, imparatWe, ro0i,
pe cind la Mircea ei sint de fir aurit. Vulturii
bizantini, can se vad pe genunchii lui Mircea,
dovedind o nelndoielnica inrudire bizantina, im-
podobesc doi cite doi o lungs haina, de pe deasupra, pe care Constantin o imbraca, lasind sa se
vada numal minecile de la cealalta. Din potriva,
Mircea n'are peste aceasta din urma haind strimta
decit o manta rosie, brodata cu aur, care-i atirn5,
pe umeri, asa incit se pot vedea margenile tunicii
scurte, sabia, infasurarea strimta a piciorului,
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
Pe cap, cununa cu trei ramuri ascutite, impodobita in cercul de jos cu pietre scumpe.
Acelasi par lung, umflat, rieimpletit, ce cade pe
umeri. Mustata suptire. Barba infurcata, satnanind cu a Mintuitorului, lipseste, ca si aureola.
Haina de desupt e de brocard caramiziii: Domnul fiind ingenunchiat, nu se poate intelege lungimea acestui vesmint. Cea de-asupra e o lunga,
largA mantie de brocard cu fundul visiniu, prin
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
costum de pompa. Elemente apusene se amestecad in haina de toate zilele. Stefan va fi purtat
in lupta coiful rotund cu un ac ascutit, care se
vede, de pilda, pe mormintul, de la manastirea
Vierosul, al lui Albu Gole'scu, care se razboieste
www.dacoromanica.ro
118
Stofele ce se purtaii pe atunci sint bine cunoscute. Le aduceau Grecii si Italienii cu postavuri raskitene, de peste mare, Ragusanii cari
vindeau marfa de Venetia, adeca, in rindul
brocardul, Armenii si Nemtii din Lemberg si Cracovia, Sasii din Brasov, Sibiiii si Bistrita.
categorii
Astfel, cit priveste cele cloud
de negustorii de la dinsii se cumpara camhas.,
pe care Italienii o numiau camocato, stofa ce se
lucra in Rasarit, adesea cu flori de aur, cusaturi
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
turi cu iamanduri, sau diamante, rubine balase (balais), zmaragde), olmazuri), (tot diamante), zafiruri, liacuturi, lanturi sau lan-
tuguri
pe vremea lui Petru Rares ca un semn deosebitor aI puteril for apoi: sinii, tipsii, talere,
chipuri de dobitoace si lucruri de argint si aur
batut : qoimi, cerbi, bol, corabil, nastrape, sfesnice, linguri, cupe, teascuri, chiar calimari de
argint cu cernealap, buzdugane, cutite cu teci
de argint scumpe, friie de ematasa cu lanturi de
scan' )),
sele, zabali de argint aurite, sabii de aur patratev, perne cusute cu fir, cearsafuri cusute
cu matasa, gugiumane sau cAciuli de sobol,
caftane imbracaminte turceasca
de serasir
de aur, acamasi rosil ale DoamneID, 15 cenghere muierestiv, eferegele de catifea ale Doam-
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
desupt, care trebuie sa fi fost de atlas cu coloratia tare ; peste dinsa Petru-Voda a imbracat
o alta cu mined scurte, care n'ajung nici pan&
la cot ; ea e prinsa numai sus si are pe amindoua margenile chiotori cusute cu matasa sail
cu fir ; se zareste briul, care stringe numai
haina cea d'intaiii. E un batrin slab, cu fata
speriata, cu parul scurt, alb si cu o lunga barbs
ascutita ; in mina, ca un neinvatat care iubia
invatatura, el tine o carte.
Fiul sail, Stefan-Voda, care fusese numit de
Turd in toata forma Domn al Moldovei, e linga
dinsul, infasurat intr'un singur vesmint intunecat,
www.dacoromanica.ro
PETRU SCHIOPUL
Domn al Teril-Romilne01 i Moldova (1659-68;
1574-9, 1682-1691).
www.dacoromanica.ro
123
rial e marea mantie aruncata pe umeri si frumos tivita pe margeni cu margaritare. Copilul
are in picioare cizmulite turcesti, si tine mina
dreapta pe un scump hanger.
tot mai mult pe acel rasaritean, din care luasem atitea elemente, si mai ales filfiirea libera
a unui vesmint taiat ca o rochie. Cind capata
numirea de la Sultan, Domnii nostri, primiti
prin aceasta chiar in ordinul ostases,c ales al
Ienicerilor,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
125
luara parte si Domnii nostri, doua chipurf in1 Calcitori, ambasadori ,Si misionari, in Buletinul societatel geograficez., sem. 11, an. 1898, p. 73 din tiragiul
ap arte.
www.dacoromanica.ro
teresante, si pentru fete, si pentru costume. GhicaVodd, care facea o stdruitoare Curte crestinilor,
o palariutd de bland,
joasa, cu citeva pene de strut formind surguciil. Cind Doamna vine la biserica la o sarbd-Ware mare, ea porta rochii care, prin bogatia
1 Planse libere.
www.dacoromanica.ro
127
blanilor de samur si numarul cel mare al margaritarelor, rubinelor si altor juvaiere, pretuiesc
www.dacoromanica.ro
128
turn de straja, pastrat si astaii intr'o forma refacuta, se innalta asupra intregii cladiri ca sulita de rugaciune a unui minaret.
Cum se traia in acest palat la sfirsitul veacului al XVII-lea si in cei d'intain paisprezece ani
ai celui urmator, stim foarte bine. Mobilarea e
cu totul turceasca : divane, mesute, covoare. Putine oglinzi de Venetia, un singur scaun : tronul.
Pinzaturi de casa, covoare de Persia, de Agem,
sau ghagemis, se vad pretutindeni. Cei de casa
www.dacoromanica.ro
129
nuiaii pe aceasta vreme, cind tot ceia ce formeaza cfanariotismulD se gasqte in flinta, de
i deocamdata lipsete Inca eFanariotub. Se
deosebiail sarvanalele de feregelele vechi, de
conteqele de mods apuseana, de serhatlicurile
constantinopolitane noua. Stofa ce se punea in
ele era canevaful de fabrics italiana (canevazzo),
postavul obinuit, matasa, atlazul. Colorile erail
numite tot cu numiri turcqti : ghiulghiulia=
proses., turungii = oranges., alagea = verges.,
s. a. Termenii de croitorie erail luati i ei din
astfel, dintr'o blank' de samur se
aceasta
puteaii face limit; se alegea din esoroculb de
bland paceaua, piciorul, pentru anumite podoabe.
Nasturii de matasa cart Incheie unde nu se pune
nasturele de metal scump cu pietre, se zice cea-
www.dacoromanica.ro
si grea, sarasir, sahmarand, canavat, tabin, hatai, belacoasa, tertanel, sandal de Venetia, atlaz,
mai ales florentin, tafta leseasca (intrebuintata
mai mult la captusell). Rochile sint impodobite cu
copci, zise si icapa,"taiep, cu flori de fir si de matasuri, cu sireturi, cu vechii nasturi scumpi, cu
margaritare. Blanurile, fara deosebire de anotimp, hotaresc tot asa de mult; samurul ramine
cea d'intaiii printre ele, paceaua sail pintecele
www.dacoromanica.ro
18]
va tinea o suta de ani in capat, in care mai nimic din aceste lucruri nu va fi schimbat. Doar
boierii vor capata, potrivit cu rangul lor, acele
islice-baloane, de care am ris inch' pind dAunazi si care eraii menite sa joace in ierarhia
noastra rolul pe care-1 jucail in cea turceasca,
prin marimea, coloarea si impletirea lor, turbanele. Domnii insil luasera in locul vechilor
calpce si caciuli, pe care le purtail Inca Mavrocordatii, cel putin Nicolae-Vodg, acele urite palaril nalte, cu fundul alb si o muche in fata,
care-I deosebeste de sfetnicii lor in imbracaminte.
in acelasi timp, ei schimba forma dulamii vechi si inlatura .une on gulerul de blana. Astfel,
de pe la 1750 innainte, ei sint imbracati pe de
asupra intr'un vesmint mai strimt, blanit si el
pe margeni : stringindu-se on cit de mult acest
vesmint nu s'ar putea atinge copcile si nasturii
scumpi cari se vad fara folos de o parte si de
alta. De pe la 1800 in sfIrsit, cataveica blanita,
avind minecile aproape intregi, cel mai urit
www.dacoromanica.ro
132
r-
www.dacoromanica.ro
177 t -7).
www.dacoromanica.ro
183
asa de innaintab ca Alexandru Ipsilanti, gaseste hazliti sa-si schimbe o clips hainele cu ale
www.dacoromanica.ro
134
de vremi noua, boierul moldovean Scarlat Sturdza, Intors de la studii din Germania, 41 face o
casa ca acele din aceasta tars : me0eri din Bra -
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
IV,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
342
viata lui se petrec imprejurari care cer neaparat bucuria sail mingiierea celorlalti.
Viata socials in trecutul nostru n'a fost totdeauna aceiasi, si pins mai daunazi ea nu sa-
www.dacoromanica.ro
143
se pot urmari si in trecutul nostru din veacul al XVI-lea. E luxul, pompa, dorinta de a
uimi, care porneste de la tron si merge pans
la cel din urmA din oamenii cari poseda oarecare avere sail pot sa imprumute. Aurarii, pietre
scurnpe, margaritare, blanuri rare, catifea, matasa trebuie sa impodobeasca pe orice barbat,
pe orice femeie cum se cade. Ele intovarasesc
toate actele vietii sociale si Ie provoaca." chiar,
fiindca nu se face o visits, o primblare, nu se
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
meni vii
www.dacoromanica.ro
146
sa se bucure si ei, pentru a era si dusmanul for si ar fi adus si asupra for sabia turceasca si peirea !
Erail acestia, cari luau numele lui Dumnezeil
in desert jurind,
batjocuriail dusmanii
morti, cari amenintail cu ce nici tiranul cel mai
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
vorbim numai de cele mai vechi. E o vats tinara care zbucneste naiva si cruda. pretutindenea.
www.dacoromanica.ro
149
lui Genga; dar linga el se afla, fare s se pomeneasca de dinsa in mersul furtunos al vietii
de Curte, vaduva Inca tinard a lui Petru-Voda
Cercel, Velica, Si sora el, Zamfira, fete ale Vor-
nicului Ivan. .i cite alte sotii de boieri if intovaraqisera, dar ele stateati acasa, fare paza bizantina de alminterea, tesind la furca, intre roabe,
vise de fericire in clipele stranice ale razboiulul.
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
vesnica a maziliel. (Aceasta tars nu e mostenirea noastra, suspind data Ecaterina : cazi
sintem si mine nu sintem, dupa voia lui Dumnezeil, si ne aflam in mina Turcului si nici not
nu stim unde vom fi pina la capat. i, iata ca,
in adevar, peste citva timp, nenorocirea maziliei arunca pe bietii oameni tocmai in Rodos,
linga Asia, apol pans la Tripoli, pe coasta de
Nord a Africei !
Yn acest timp Voda judeca, in fiecare. zi si
pe oricine. Un calator frances vede la 1585 pe
www.dacoromanica.ro
152
dat insa un frumos at pe care 1-a botezat Stefan-Voda si-1 iubeste din toata inima. innainte
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
tantinopol. Calatorul e uimit si nu uita sa insemne minunatele privelisti de la Curtea Domnului din Bucuresti sail, mai ales, ale celui din Iasi.
Matei-Voda domneste de o parte, Vasile Lupu
www.dacoromanica.ro
"711
y :d/Tr
,4e,11464411,
rs.:4;0271.,_
pl
.41-2;7;
EIISTRATIE DABIJA
Domn al Moldovel (1661-5).
www.dacoromanica.ro
155
Domnul asteapta in usd. in semn de consideratie pentru visitator, el tine capul plecat si
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
157
pentru fiecare boier (ba chiar pentru tara intreaga, la sfirsit) si acesta asculta respectuos, in
picioare, urarile ce i se fac, sail boierii inching
In odaile vecine, cete vesele de boieri si boierinasi mininca si beau mai in voie, din mincari
anume gatite pentru dinsii. Slujbasi al Curtii
duc in toate partite fripturi si urcioare celor ce
stall pe la casele tor. Une off, la vre-o nunta,
boi intregi se invirt pe frigari in Curte, pentru
multime, care bea yin noil din ale' de lut.
www.dacoromanica.ro
138
0 petrecere ca aceasta se face la fiecare praznic si tine cel putin cinci-sase ceasuri, iar de
cele mai multe on se prelungeste pans in ziva.
De la un timp ostasii din Curte se imprastie,
dupa ce InsA fiecare ceata si-a petrecut pank
acasa boierul care o comanda.
Fiecare serbatoare mare isi are insa si petrecerile el deosebite. Astfel, in ajunul Anului Noil,
atuncl ca si acum, prin casele unde nu s'a introdus
obiceiul strain al bradului de Craciun, se impart
darurile. Domnul primeste, in Spataria-cea-Mare,
lele cu capeteniile lor, dar poate ca acest obiceitl, democratic de altfel, n'a fost luat decit de
la Turd, impreuna cu multe altele, abia destul
de tarziil, in veacul al XVIII-lea.
Yn ziva de Anul Nou chiar, se impart, dupa datina oricarui firaznic de capetenie, haine scumpe
www.dacoromanica.ro
159
sa se auda sunetul asteptat cu atita vesela nerabdare, atunci i se da un caftan, ba Inca unul
de brocard de aur, dar platite din Vistieria terii.
Apoi in turta cea mare, care se da la masa,
se ascund cine ar crede? bilete de placinta. Ele nu cuprind insa versurile pe care le
cunoastem. Ba nu .dail macar o propositie intreaga, ci numal in citeva cuvinte o fagaduiala
de Anul Nod, care poate fi luata insa si ca o
www.dacoromanica.ro
160
Inca din ajun insa, el a primit trimesi al clerului din tot cuprinsul Domniei sale: e rindul
for sa faca daruri, si cel de la tara, cel de la
manastirile si schiturile din munte yin cu vina-
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
Camaraul i boierii la spatele lor. in stralucirea geroasa a zilei de Ianuar, se innalta toate
prapurile bisericilor, care se infratesc cu steagurile ost4lor.
Cadelnita se miFa de noua on innaintea familiei domneti, de treI on Inca innaintea copiilor. ApoI Mitropolitul, urmat de episcopi, sfintete apa. Atunci iarai puOile i tunurile saluta,
in bucuria obteasca. La Munteni, copii se arunc
www.dacoromanica.ro
4A19.. ..mteek
tr
4\4:
11411110E1.3111SIONIUSUU
6117111C4AZ
Quid
MATEI BASARAB
Domn al Teril-Romlneati (1631-54).
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
Intre petrecerile marl ale timpului eraii i alaiurile, serbarile extraordinare ale Domnului gi
Curtii. intre ele, mai ales alaiul Domnului noti.
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
167
sala cea mare a judecatilor din fiecare zi, asteapta Turcii, cari n'aii putut calca pragul bisericii. Doud scaune, numai doua, sint gatite
acolo. Pe unul va sta Domnul, pe cellalt, la
dreapta, Aga, ce tine locul Sultanului. Dar nici
ei doi nu se aseaza, ci stall cdreptx. acele scaune
de cinste, pe cind la spatele for se insira rudele domnesti si toata boierimea cita poate inca:pea, precum si clerul innalt, si chiar negustori
de frunte. Domnul saruta firmanul cu slovele
aurite care cuprinde numirea sa ; un Turc mai
tarziii Divan-Efendi, domnul judecatiib, judecatorul Turcilor ce yin in WA, ceteste actul
in turceste. Nimeni nu intelege nimic, si nici
nu e nevoie sa inteleaga, cad cuprinsul e neschimbat ;
caftane sail chiar de blani la Turci si la crestini. La urma, se bea cafea in Spatarie.
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
.169
www.dacoromanica.ro
170
iea in primire odaile el. Ea nu va mai iesi decit la serbatorile cele marl ale Bisericii sau
in primblari pe ulita, la feredeilz
la baia
turceasca, si la noI, ca si in tot Rasaritul, un
adevarat club femeiesc
cpe la andstiri si
pe la vii si primblari. Carata Domneasca e urmata de ale tovaraselor de petrecere, purtind
haine de csahmarand, de ccanavite, de a belacoase,, codoare si Isalbi de galbeni,, iar pe
cap slicuri de sobol,. Seimeni, Vornicei, Comisl calaresc in jurul trasurilor. La intoarcere,
Doamna Imparte darurl jupaneselor.
www.dacoromanica.ro
171
i-i
saluta in
de alp pedestrasI; un mare steag rosu se innalta din mijlocul lor ; trimbitele, surlele sung.
Corturile sint fa'cute din jos de frumoasa manastire noua a Cetatuil. In audienta de a doua
zi, Trimesul polon gaseste intr'o odaie frumoasa,
www.dacoromanica.ro
172
fata cu Domnul, ci la o masa de 400 de tactmuri, (fail buns rinduialap. Ca adaus la placerile mincarii si bauturii, se facu dant, de dantuitori de mestesug insa, cari venira cu lautaril
for obisnuiti, si distrard lumea dupa cafea.
Une or! Domnul merge la hram. Egumenul sail
pe ales in Spatarie. De aid! episcopul, Mitropolitul iese pentru a strAbate stradele Capitalei
pe un cal impodobit cu 4astar) ; musica Ddmnului cinta, si clopotele tuturor bisericilor suns.
www.dacoromanica.ro
173
Din cind in cind, se daii vinatori marl. Odinioard Domnii, cind nu aveafi razboiu, straba-
bateau tara in lung si in lat, prigonind dobitoacele si miluind cu dreptate buns pe oamenl.
Acuma e hotarit ca vinatorile de eticheta nu se
cuvin a se face decit innaintea celor tiatru posturi. Mil de terani sint adusi pentru a stirni vinatul si a-1 ucide. Un pret e pus pe once cap
de fiara sail de salbataciune : 25 de aspri iepurele, 60 vulpea, 80 risul, un led mistretul, un
www.dacoromanica.ro
174
zburda acum, innaintea marelui steag al Domniei, dat de Sultan. Tabulhanaua cinta sail, cum
se zicea pe atunci, cu atita dreptate, bate. Boierii, imbracati cit pot mai bogat, merg dupa
rangul lor. DupA el* se duc fetrile, corturile, supt
porunca Marelui-*rar, care cornanda si tunurile.
poate merge singur si nu poate atinge pAmintul : trebuie sa fie calare si incunjurat. A-
www.dacoromanica.ro
175
cu buzduganul in mina, intre 500 de puscasi, pins la Fanarioti, can trec in mijlocul
unui buluc de Arnauti salbateci. Gaspar -Voda
www.dacoromanica.ro
176
IV.
www.dacoromanica.ro
177
de cei ce joaca pe funii, si de alte lucruri: adusese si un pehlivan hindiii harap, carele facea
jocuri minunate si nevazute pre locurile noastre
12
www.dacoromanica.ro
178
iute om era si virtos. Linga altele, de nu le putern lungi, facea acestea mai ciudat : punea de
rind opt bivoli si se rapezia iute, si, sarind peste
et, se da in vazduh peste cap, si cadea in picioare de ceia parte. Alta, un cal domnesc, gras,
mare, isi lega chica de coadaI, i-1 batea Comiselul cit putea, si nu -1 putea sa-1 miste de loc.
www.dacoromanica.ro
OS BOE130'-
munirsPwritriv.wo'
KNntrtis Kairrteocii,xscl,
Elieripit , ixico
ViSricin Xi911, eig
Aperat iv Vott;
40"..
'44A
u4,,A
ocirrfpnntrtfo; rpyy,
rte.Amourrof Erf.
&amour; c
JC0f.P.ANE .EITO YI4Itc
047,Crc
11-7:
enl
Afrowscer
u_i4LALI
CONSTANTIN BRINCOVEANU
Domn al Teril-RomineW (1688-1714).
Moan at chelittiala
www.dacoromanica.ro
179
mirele, cu o intreaga ceata de tineri impodobiti, prietenii si tovarasil sal' de vrista. Citiva
Seimeni in haine rosii sint ceruti de la Voda
ei deschid alaiul. Mire le poarta vesmintul sau
cel mai scump, cu dolmanul de bland aruncat
pe umar ; surguciul flutura de-asupra islicului.
Cali stralucesc de our si de pietre scumpe.
Se merge intaia la nun, care se alipeste la
acest alaiii vesel. calarind, cit de batrin sa fie,
la dreapta mirelui. Nuna, care a venit in trasura
cu sese cal, asteapta in casa miresei, unde inca
de dimineata fete mai sarace, din vecini, joaca
necontenit hora. Mirele famine in mijlocul cur-
www.dacoromanica.ro
180
de matasa cusuta cu flori. Acum si mirele, intorcindu-I innapol spre casa, merge innauntru,
ca sA asculte oratia urarilor si luatea de ramas
bun in mijlocul lacrimilor.
larasi alaiul se alcatuieste pentru drum. Ca
www.dacoromanica.ro
181
dinsa mireasa.
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
banti, Cazaci merg inaintea lungului sirag ce intovara5, ete pe acel ce este sa se ingroape. Trupul zace Intr'un sicrid descoperit pe care-1 incunjurd rude, boieri de aceia0 treapta. Semnele dre-
&oriel, o sabie cu virful in sus, sint duse innaintea luptatorului si sfetnicilor. Tigance plingatoare, cu glas puternic si putinta de a nascoci
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
185
Un alaiii din aceasta vreme e ceva mai incarcat, daca nu mai bine orinduit decit alaiurile vechi. Maretia de aka data s'a margenit acum
rimea trece cu 4licele umfiate pe cap. Secretariul turcesc al Domniei, Divan-Efendi, merge in
Domnului trecator intre peici, pe calul tablabap, supt steagul Sultanului. Spatarul tine sabia
cu topuzul i, ca la Constantinopol, Carnaraul-
www.dacoromanica.ro
186
cere si in jocul papusilor. In sfirsit, o etrupapde ceausi si alti slujitori greci ai Domniei, Imbracati turceste si chiar europeneste, veniau
dupa masa, pe- o scena improvisata, ca sa spuie
giumbusuri in bucati de frase luate din toate
limbile.
www.dacoromanica.ro
187
VI.
moA inlatura foarte rapede o viata de societate ap de putin dezvoltata in ceia ce privWe
placerile propriu zise i puse in locul ei obiceiurile pe care le raspIndise, timp de doua-treI
veacuri, Curti le moderne.
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
ofiteresc. Pupa 1812, clubul din Bucuresti ramine si incep represintatii de teatru german cu
vre-o suta de spectatori obisnuiti. Ba chiar o
trupa de opera italiana cinta acolo pans la iscarea tulburarilor din 1821.
Dupa intoarcerea boierilor asemenea petreceri
www.dacoromanica.ro
v.
ROMINIT IN STRAINATATE
i
www.dacoromanica.ro
V.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RODINIf N STRAINATATE
195
Napadirea de strains a oraselor noastre si asezarea sail lungile rataciri ale Rominilor in strai-
www.dacoromanica.ro
196
minu-
www.dacoromanica.ro
ROMINII IN STRAINATATE
197
Linga Sasi, regii unguri au stramutat locuitori orasenesti din nearnul lor. Ungurii aveail
insa mult mai putind pricepere si aplecare pentru
viata de cetate cu mestesuguri si negot. Nici in
Ardeal ei nail putut intemeia orase infloritoare.
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
R011iNII IN STRAINA.TATE
199
nuri si prigoniri, fugird in lume. Corabii ii dusera peste intinderea Marii-Negre la bogata cetate Caffa din Crimeia, care era a Genovesilor
italieni. Aici veniaii ins necontenit, peste stepa
Tatarilor, negustori din Lemberg. Armenil negutara intaiu cu dinsii, apoi se dusera si ei in
acea mare cetate a Galitiei. Numarul for fu in
curind foarte mare. Urmind pe vecinii for Nemti,
ei se coborird la rindul for in Moldova. Suceava
avu deci Armenii sal, ba chiar un episcop, care
sedea mai tarzia in biserica intarita de la Zamca.
www.dacoromanica.ro
200
Marii :
www.dacoromanica.ro
ROMiIsTit YN STRAINATATE
201
Yn anul 1394, Turcil se aruncara asupra TerilRomanesti si, pradind-o, ei inlocuird pe Domnul
www.dacoromanica.ro
eel-Mare, douazeci si mai bine de ani tot rascoale, tradari, lupte, nelegiuiri fara de nurne. i
de aici fug boierii, pe linga Domnul lor, sail in
www.dacoromanica.ro
ROMINn IN STRAINA.TATE
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
ROMINII IN STRAINITATE
205
www.dacoromanica.ro
206
catre ambasadoril pe linga Sultan. $i te se intimpla cu dinsii? Petru Cercel, fratele lui MihaiViteazul, autor de versuri italiene, desavirsit om
de Curte, e Domn, mai rataceste odata, e innecat in Bosfor, si trupul sail umplut cu paie
si tabacit se trimete dusmanului din Bucuresti.
Alta merg la stanistea Cazacilor, in ostroavele
Niprului, iealt cu dinsii un nurnar de voinici,
cuceresc Moldova, o pierd si mor de sabie, de
glont, de chinuri. Pe altii pentru aceiasi soarta"
ii ajuta haiducii unguri, ostasil cu plata al tuturora. Cite unul intra in temnitele turcesti sail
41 rascumpara viata trecind la Islam. Multi pier
fail de urma, cu drepturile, visurile, genealogia
si biata for Curte framinda.
MultA vreme, strainatatea ne-a cunoscut prin
acesti pretendenti spulberafi de furtuna luptelor
pentru Domnie.
www.dacoromanica.ro
R0111'1411. IN STRAINATATE
207
III.
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
tY
it
r.
4.gik
GIOVANNI. GRV.G0 RI 0 GI KA
PRINCIPE DI VALACCIIIA.
,Rnallreltfiv ,hrt
g..17112111,%s--.i4
:1N NO 1663.
J
;/.
GRIGORE
(GRIGORASCII) MECCA.
Domn al Moldovel gi al Teri!-RomAneqtY (1868 -8; 1661 -4; 1872 -3)
(pribeag in Germania).
DupA o planaa contemporank.
www.dacoromanica.ro
ROMiN11 IN STRAINATATE
209
Pans atunci, putini calatori straini ne cercetasera. in adevar, nici n'aveau de ce. Moldova
si Tara-Romaneasca cuprindeau insemnate drumuri de negot, insa nu pe cele mai insemnate
si mai sourte intre Apus si Rasarit. Daca Polonii nu puteail trece spre Constantinopol far.
www.dacoromanica.ro
210
sail Cozia. Un alt cavaler din aceiai tara plutete pe Dunare pe corabiile cretine ale cruciatei din 1445 i vede astfel pans la Olt amindoua malurile Dunarii i pe Vlad Dracul luptind cu paginii. Un Ienicer, Polon de neam, se
lupta in oastea Sultanului Mohammed al IIlea,
cu agerul i vicleanul Vlad Tepe. Un.secretariii
Pentru veacul urmator, avem soli sass i poloni, mergind la Petru Rare sail aflindu-se in
calea spre Constantinopol. Apar insa pe acest
timp doua alte feluri de calatori decit ratacitii
i ambasadoril. Pe de o parte, sint agentii propagandei catolice, care se intetete dupa ivirea
protestantismului i e mai ales foarte vioaie i
www.dacoromanica.ro
ROMINII IN STRAINATATE
211
www.dacoromanica.ro
212
V.
www.dacoromanica.ro
ROMINI1 IN STRAINATATE
213
saigii sail pastori, gealefii sail macelari, zaheregii cari string grinele ce se datoresc Sultanulul sail le cumpard tot pentru nevoile Capitalei turcesti, mumbaiegii, cumparatorlD, s. a.
Prin bilciuri el se intilnesc totdeauna, cotind,
stropsind, strigind. Prin orase el ail pravaliile
lor, ca la Roman, la Focsani. Fiind oameni neascultatori si tari de cerbice, Dommil trebuie sa
ceara pentru a -i stapini un judecator turc, Divan-Efendi, si ostasi turci, al caror numar se tot
inmulteste, beslii, cu capeteniile lor, beslegii i
seful lor cel mare, basbesleaga.
Aceasta stare de lucruri a tinut pans foarte
tarzia, si de multe on ail trebuit masuri energice
www.dacoromanica.ro
214
razboiii, cind fug tradatorii, sail in mijlocul razboiului chiar, cind dosete oricine poate. Vremea
buns in tars aduce mai pe toata lumea innapoi.
Oameni can in alte imprejurari n'ar mai fi calcat prin patrie, se odihnesc, cu toata nacazurile,
in cuprinsul el. in 1714 a fost taiat la Constantinopol Constantin Brincoveanu, dupa ce supt
ochii sal cazusera capetele tuturor feciorilor dom-
nWI, in 1716 era gituit Stefan-Voda Cantacuzino, urma011 Brincoveanului. Doamna lui Stefan, Patina, rataci, nebund de durere, tinindu-0
de mind copiii nenorociti, prin Neapole, prin
Roma, Venetia i Viena ; apol ea se aeza pe
multi ani de zile in Brasov. Copiii el Radu qi
Constantin intrara unul in oastea germana, cellalt in cea ruseasca. Radu fu un tradator, scapa
prin fuga i pen in miserie; Constantin, pe care-1
amestecase in afacerile lui necurate, ie0 ca- ba-
trin pe moarte din temnita de la Graz, unde intrase ca tinar nesocotit. Nepoatele Paunei se maritara in familii irlandese, italiene, francese din
Austria. Dar Marica Doamna, vaduva Brincoveanuluf, scapind din surgunul sail de la Chiutaia, in Asia-Mica, 10 petrecu anii din urma
in tara unde raposatul el sot domnise cu stralucire peste douazeci de ani de zile.
www.dacoromanica.ro
RODIfIslIt IN STRAINATATE
2L5
www.dacoromanica.ro
din cind in cind cite un Sirb cu cultura europeanA, ca Obradovici fabulistul, cite un Saxon,
ca viitorul consul frances Konig, cite un Sile-
www.dacoromanica.ro
ROMbilt IN STRAINATATE
217
www.dacoromanica.ro
218
fats de noi crescu simtitor. Un ziarist de insemnAtatea lui St. Marc Girardin se abatu pe
la noi. Vaillant ramase in tars ca profesor si
apostol al noului crez politic. Ubicini intra in
Muntenia la 1848 si, urmarindu-ne pana la sfirsit
www.dacoromanica.ro
Romibni N STRAINATATE
219
si de la caruta de posts, pe care astfel de calatorl au facut-o vestita, pars la audienta la Voevodul fanariot si plecarea, in aceiasI caruta de
www.dacoromanica.ro
220
Vacarescu, cel de-al patrulea poet din aceasta familie, cu Zaharia dascalul sau si Costache fiiul
dumisale Paharnicului Ionita FalcoianuD. Acestia
sint cei d'intaiil studenti romini la Paris, qi el
vor fi fost tot asa de isolati acolo, cum fusesera
innaintasii for in Germania.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRII GHICA
Damn al Teril-Romaneati (1884-42).
Reproducere
www.dacoromanica.ro
,.
ROMTNII IN STRAINATATE
221
veni pe incetul, dintr'o societate de pribegi patrioti, de si indepartati de traditiile lor, un cuib
de instrainare permanents si nepatriotick
*
www.dacoromanica.ro
222
Noti.
Pentru amanunte cu pnvire la mormintele
Domnilor romini se poate vedea publicatia mea (Inscriptii
Pentru cele mai multe din capitolele celelalte v. cartile mele cIstoria literaturii religioase a Rominilor panO.
la 16880 (Bucureti, 1904) si dstoria literaturii romine in
secolul al XVIII-leap (Bucureti, 1901),
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
Pag.
..... .
3
65
106
141
193,
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIILOR
Pag.
1. Mihal Viteazul
2. Stefan -cel-Mare
3. Mormintul lui Stefan-cel-Mare
4. Vasile Lupu
5. Mormintul 1uI Alexandru Ghica
6. Vlad Tepe
7. Gheorghe-Voda Stefan
8. Cetatea Sucevel
9. Petru Schiopul
10. Grigore Alexandru Ghica
11. Eustratie Dabija
12. Matei Basarab
13. Constantin Brincoveanu
14. Grigore Dimitrie Ghica
15. Grigore I-i5 (GrigoraOGhica
16. Alexandru Ghica
www.dacoromanica.ro
18 19
32 33
34 35
48 49
60 61
72 73
96 97
110-111
122-123
132-133
154-155
162-163
178-179
184-185
208-209
220-221
VA
.
-41
www.dacoromanica.ro