Povestea Cuvântului

A fost odata( ca niciodata( un împa(rat pe nume Cuvânt. S,i sta(pânea împa(ratul

peste o împa(ra(t,ie întinsa(, cu supus,i bogat,i s,i fericit,i. O sigura( mare
durere avea el însa(, în toata( fericirea ce-l înconjura: nu avea copii. S,i aj
unsese împa(ratul la ba(trânet,e de mare supa(rare îl cuprinsese s,i numai plâng
ea s,i altceva nu mai fa(cea.
Azi as,a, mâine as,a, într-o zi, stând împa(ratul la poarta( s,i plângându-s,i t
rista soarta(, ia ca( trecu un mos, pe lânga( el s,i-i da(du binet,e, apoi îi zi
se:
- Împa(rate, ai mila( de un biet ca(la(tor s,i da(-mi, rogu-te, o cana( cu apa(
s,i o bucata( de pâine.
Împa(ratul îi ra(spunse:
- Mos,ule, d-apoi nu t,i-oi da numai atât, poftes,te în casa( s,i t,i-o da împa(
ra(teasa mea de mâncare s,i-oi înnopta la noi, ca( poate ai drum lung de fa(cut.
S,i-l duse împa(ratul pe mos, în casa( s,i-i da(du împa(ra(teasa mâncare calda(
s,i-i turna( împa(ratul o cana( de vin, apoi îi urara( somn bun s,i-l la(sara( o
dihnei nopt,ii. Iar peste noapte împa(ratul avu un vis: se fa(cea ca( mos,ul îi
spunea:
- Drept mult,umire pentru buna(tatea ta s,i a împa(ra(tesei tale, va( voi lua du
rerea din suflet. Asculta( cele ce-t,i voi spune, fa( întocmai s,i ra(u nu va fi
: sa( mearga( împa(ra(teasa în curtea palatului s,i va vedea un pomis,or. Sa(-l
ude, sa(-l sape s,i sa(-l curet,e de usca(turi. Fructele ce le va da pomis,orul
sa( le ma(nânce împa(ra(teasa. As,a sa( facet,i s,i nicicum altfel s,i bine va(
va fi.
Dimineat,a( împa(ratul îi povesti împa(ra(tesei visul s,i fugira( amândoi la mos
, sa(-l întrebe ce a fost aceasta. Dar mos,ul nu mai era, plecase. S,i au stat e
i la sfat s,i au hota(rât sa( faca( ce îl sfa(tuise mos,ul pe împa(rat în vis. S
,i s-a dus împa(ra(teasa în curtea palatului s,i mare-i fu mirarea când ga(si po
mis,orul acolo unde nu fusese pâna( deuna(zi nimic. S,i-l sa(pa(, îl uda(, îl cu
ra(t,a( de usca(turi. A doua zi împa(ra(teasa ga(si în pomis,or trei poame pe ca
re le mânca(. Iar la sorocul potrivit împa(ra(teasa da(du nas,tere la trei fete.
Mare bucurie fu pe împa(rat s,i în întreaga împa(ra(t,ie, având acum cine sa(-i
mângâie ba(trânet,ile.
În ziua hota(râta(, pusera( împa(ratul s,i împa(ra(teasa masa cu fa(ina(, lapte,
miere, sare s,i apa(, sa( le fie ursitoarelor de hrana(. Acestea se înfruptara(
din cele date, apoi le ursira( fetelor:
-S,i se va numi aceasta( fata(, cea mare fiind, Vorba Dreapta(. S,i va fi apriga
(, va lovi, va sfa(râma s,i va îndrepta, cu dreptate s,i adeva(r, numai pe voie,
fa(ra( de nevoi.
- S,i se va numi aceasta( fata(, cea mijlocie fiind, Vorba de Duh. S,i va stârni
mint,i s,i va ca(uta sâmbure de cunoas,tere.
- S,i se va numi aceasta( fata(, mezina fiind, Vorba Buna(. S,i va fi blânda( s,
i miloasa(, s,i va mângâia durere s,i va închide ra(ni. S,i va fi dulce s,i frum
oasa( inimii.
Crescura( fetele, bucurând pa(rint,ii în toate cele ce fa(ceau. Iar cele ce li s
e ursisera( se va(deau adeva(rate: Vorba Dreapta( era as,a de înt,eleapta(, încâ
t împa(ratul o pusese în locul sa(u la judeca(t,ile cele mari; Vorba de Duh atât
a era de mintoasa(, ca( numai cu cei mai mari înva(t,at,i sta(tea la vorba( s,i
ta(lma(cea cele mai grele ca(rt,i; Vorba Buna( mângâia pe tot,i cei aflat,i în d
urere s,i pe unde trecea tot zâmbet s,i bucurie la(sa în urma(. Iar împa(ratului
s,i împa(ra(tesei li se umpleau sufletele de bucurie s,i nu era zi de la Dumnez
eu în care sa( nu mult,umeasca( pentru ziua în care mos,ul se oprise la ei la po
arta(.
S,i ar fi fost tot o fericire peste împa(ra(t,ia lor, pâna( într-o zi, când la m
arginea împa(ra(t,iei îs,i fa(cu sa(las, un balaur. Ardea satele, mânca bucatele
oamenilor. Ce nu fa(cuse împa(ratul: trimisese soli, trimisese os,ti, da(duse s
foara(-n t,ara( ca( va da o fata( de nevasta( celui ce va înfrânge balaurul degea
ba, balaurul nu putea fi învins. Atunci, nemaiga(sind sca(pare, împa(ratul merse
el însus,i la balaur.
- Ia spune, balaure, ce vrei tu de la noi, de atâta necaz ne faci?
- Apoi, împa(rate, eu n-as, vrea nimic, dar tare sunt ca(tra(nit din cauza sta(p
ânei mele, împa(ra(teasa Litera. Ca(ci a ra(mas fa(ra( gânduri s,i numai înva(lm
a(s,eala( este în împa(ra(t,ia noastra(. Mare supa(rare are, ca(ci nu se mai s,t
ie descurca. Iar eu ma( mânii s,i eu unde s,i pe cine pot.
Când auzi împa(ratul atare vorbe, se gândi ca( ceva trebuie sa( faca(, sa( îs,i
scape împa(ra(t,ia de balaur. S,i zise:
- Ma(i balaure, eu am trei fete, care or descurca-o pe împa(ra(teasa ta. Le-oi t
rimite la ea s,i or sa(-i dea de cap, numai pleaca( de pe pa(mânturile mele s,i
lasa(-mi oamenii în pace.
- Apoi fie ca tine, împa(rate, zise balaurul s,i, luându-s,i ziua buna(, pleca(
în ale sale.
Se duse împa(ratul s,i îs,i chema( fetele. Le spuse cum sta( toata( ta(ra(s,enia
s,i cuvântul ce-s,i da(duse, iar ele îs,i luara( cele trebuincioase drumului s,
i plecara(.
În mare supa(rare o ga(sira( fetele pe împa(ra(teasa Litera. Iar ea, cum le va(z
u, le omeni ca orice drumet, venit de la drum lung, apoi le povesti:
- De toate-s vinovata( numai eu. Stând la sfat cu oamenii mei, m-am la(udat într
-o zi ca( nimeni nu ar putea încurca ce eu pun pe hârtie-n scris. Atunci a apa(r
ut furioasa( tare dar parca( alta i-ar fi starea? zâna Bomba(neala(. S,i m-a ble
stemat, ra(u m-a blestemat sa( nu-mi fie odihna odihna( s,i spuse curate sa( nu m
ai fie în împa(ra(t,ia mea, numai încâlceala( s,i bâlbâiala(, pâna( ce n-oi aduc
e ruga istet,imii aici. Cum o fi aceea, nu s,tiu, doar mi-a zis c-o voi ga(si în
Lege, Înva(t,a(tura( s,i Mângâiere. Am ca(utat s,i-am tot ca(utat, dar n-am ga(
sit nimic din cele ce mi-a spus zâna. Iar voi, de vet,i afla s,i rupe blestemul,
eu sluga ma( voi face la curtea Cuvântului, iar voua( va( voi da împa(ra(t,ia m
ea s-o sta(pânit,i.
Ei, s,i-au stat fetele la sfat, se sfa(tuira( s,i-ntrebara( care pe unde s,tia,
dar ra(spuns nu aflau. Când li se luase gând ca( ar afla capa(t de unde sa( apuc
e, iata( ca( li se înfa(t,is,a( mos,ul ce-i apa(ruse s,i împa(ratului în alte ti
mpuri. S,i ospa(tându-l ele, mos,ul le zise:
- Fetele tatii, de pornit sa( va( fie drumul unde ra(sare soarele s,i apune moar
tea. De aflat, însa(, numai de va( este dat vet,i afla.
S,i plecara( fetele spre soare-ra(sare. Mersera( ele pret, de doua( pâini s,i un
urcior cu apa( s,i ajunsera( într-o pa(dure. Dar ce pa(dure, cum nici în lume n
u întâlnisera(: neagra( s,i învolburata(, numai gânduri rele s,i mânie bântuind-
o. Fla(mânde s,i obosite, fetele mersera( pe o ca(rare plina de ma(ra(cini s,i a
junsera( la o casa( ce sta sa( se na(ruiasca(. Ba(tura( la poarta( s,i le deschi
se o ba(trâna( atât de ba(trâna(, ca( nici anii ba(trânet,ii nu se mai puteau nu
ma(ra. Fetele se rugara( de o cana( cu apa( s,i o bucata( de pâine.
- Apa( v-oi da, ca(-i de la Dumnezeu la(sata(, dar pentru pâine trebuie sa( îmi
muncit,i o zi.
Fetele se învoira( s,i intrara( slugi la ba(trâna(. Vorba Dreapta( ajunse la ogr
ada ora(ta(niilor. Le cura(t,a(, le spa(la(, apoi se gra(bi sa( le dea de mâncar
e. S,i mare îi fu uimirea, când va(zu ca( mâncarea pa(sa(rilor era amestecata( c
u a vitelor s,i a câinilor. Cu ra(bdare ea alese pentru fiecare s,i le împa(rt,i
cinstit sa( le ajunga( tuturor. Vorbei de Duh îi fu dat sa( faca( curat s,i ord
ine în scrisorile s,i ca(rt,ile ba(trânei. S,i erau tare încurcate, nici gând sa
( fi înt,eles ceva din ele. Dar fata, cu ra(bdare s,i amintindu-s,i înva(t,a(tur
ile înt,elept,ilor cu care îs,i împa(rt,ea vremea în împa(ra(t,ia Cuvântului, le
descurca( s,i le as,eza( cum nu se putea mai bine. Cât despre Vorba Buna(, ba(t
râna o puse sa( o spele s,i sa( o îngrijeasca( chiar pe ea. Iar baba era tare ar
t,a(goasa( s,i urâcioasa(, dar fata, cu felul ei de a fi, o îngriji s,i o mângâi
e, de zâmbet apa(ru în ochii femeii.
Ziua de munca( terminându-se, ba(trâna le spuse:
- At,i fost atât de pricepute s,i at,i pus atâta suflet în tot ce at,i fa(cut, î
ncât va( voi spune ce mai avet,i de fa(cut. Întoarcet,i-va( la curtea împa(ra(te
sei Litera. Spunet,i-i sa( urce în turnul pa(ra(sit s,i sa( aduca( sipetul ce-l
va ga(si acolo. Restul vet,i s,tii, poate, singure ce avet,i de fa(cut.
Fetele mult,umira( de sfat s,i se întoarsera( la împa(ra(teasa Litera. Ga(sira(
sipetul s,i-l deschisera(. Nu ga(sira( în el decât trei hrisoave, pe care sta(te
au scrise numele fetelor. Mirate, îs,i luara( fiecare hrisovul s,i le citira(. V
orba Dreapta( citi zânogân , Vorba de Duh direovin , iar Vorba Buna ca(slachin . Aflând
e sta(tea scris în hrisoave, împa(ra(teasa Litera se puse pe un plâns de se scut
ura ca(mas,a pe ea, gândind ca( asta tot lucra(tura zânei Bomba(neala( trebuie s
a( fie. Dar fetele, se sfa(tuira(, mai citira( s,i aflara( ce scria în hrisoave.
Citira( cu glas puternic, sa( sparga( vraja: ZÂNO GÂNDIREO, VIN CA(-S LA CHIN! . S
,i-atunci, ca de niciunde, apa(ru o minune de zâna(, însot,ita( fiind de trei fl
a(ca(i cum nu se mai aflau alt,ii. S,i zise:
- Aceasta e ruga istet,imii, iar voi at,i reus,it sa( descâlcit,i scrisele. Eu s
unt zâna Gândire, iar ei sunt copiii mei, Lege, Înva(t,a(tura( s,i Mângâiere. Ia
r ei va( sunt voua( sortit,i de sot,i, dar trebuia sa( dovedit,i ca(-i putet,i a
fla.
S,i astfel, fetele se ma(ritara( cu cei trei fla(ca(i, Litera intra( slujnica( l
a Cuvânt, iar Gândirea îi vegheaza( pe tot,i pentru linis,te s,i împlinire a min
t,ii s,i sufletului.
S,i-am înca(lecat pe-o s,a s,i v-am spus povestea-as,a.