MANUAL

DE

VITIVETIMA
CU 77 FIGURI IN TEXT
DE

V. S. BREZEANU
EFUL SERVICIULUI AGRONOMIC

DIRECTOR AL REVISTEI VITICOLE I HORTICOLE

BUCURESCI

TIPOGRAFIA (tGAZEITI SATEANULTA

146

Calea Victoriel
1902

www.dacoromanica.ro

146

Dedic aceasta lucrare znult veneratulul

si

ilustrulul met2 Yost director i profesor:

Q7CD.j(aelezw--0

In semn de cea mal Malta stima,

respect

si

recunosci.n0.

V. S. .Brezeanu
Vecip elev al Scoaler de la ditertYstrau.

Asolvent al Scooter Xalionale de Xgricullura de la grignon.

www.dacoromanica.ro

grefarci
Cultura vita de vie a fost din timpurt destul de vechr,
una din ramurile de bogtie nationalei ale Wei noastre.
Rind' la ivirea filoxeret aceastei culturei se conducea in ma-

rea majoritate a casurilor de vechea rutinei. Expresiunea

romeineascei cpune vit bea virlitch ne aratei Mt de simplei se credea la not cultura viet.
Filoxera a tulburat liniscea de odinioarcl a podgoreanulut. Sciinta a trebuit sei caute mijloacele de luptet
contra acestur pagel, p6het &Ind, in lipsei de alt ce-va
mal bun, s'a recurs la vitele americane ca prin altoirea
vitelor noastre pe cele americane sei se poatet pcistra variettile indigene de vil e.
Odatei cu introducerea in culturei a vitelor americane
altoite, ail eqit la luminei qi alte chestiuni ca : resistente 1,
adaptatiune, tratamentul boalelor cryptogamice etc., pe
care podgoreanul luminat este dator sei le cunoascd pe
viitor.

Trebue set recunoascem inset, cei chiar dacei nu s'ar

fi ivit filoxera, lupta pe terenul economic, deschisei
tntre diferitele natiunt productoare, ne-ar fi silit f i pe
not a imbuneiteiti sistemul de culture'', pentru ca ast-fel
set' ne punem pe un picior egal de luptei cu celelalte tat
viticole ale Europa.
Cultura via este basatei astei-glt pe o practic rationalet, care la rndul et este resultanta sciintei fi a practicef.

www.dacoromanica.ro

In lucrarea noastrei, am cdutat a trata toate chestiunile de care are nevoe podgoreanul, de la infiintarea
Liner vir pd nei la cules i ingropat, in modul cel mal
practic, agi ca sel putem fi folositorr nu numar podgoreanulur mare, dar sei servim de ceilduzei i celur mic.
Chestiunile de sciintd purd, pe cdt ne-a fost posibil, le-am

iratat mar mutt din punct de vedere practic. Dacei am

rewit sad nu a atinge scopul ce ne-am propus, cetitorit
voqtri o vor judeca.
Vom fi inset' satisfcutr dacei prin publicarea acester
lucr(111 vam putea contribui cu o parte cdt de modest&
la respdndirea cunoscintelor viticulture' moderne in masa
populatiuner i la pro gresele culturer vier la nor.
Profiteim de aceastd ocasiune spre a multumi tutulor
acelora ce ne-ad dat concursul la aceastei lucrare.

V. S. Brezeanu.
Bucuresct, Septembrie 1902.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
$ciinta viticulturei are de scop de-a areta mijloacele cele mal sigure pentru a obtine din cultura
viei cel mal mare profit, far& sa saraceasca paminti1l sail sa slabeasca puterea vitei.
Acest scop indoit nu se poate ajunge de gat printr'o cultura ingrijita si conforma cu principiile stabilite de sciinta si practica.

In Romania, cultura viel este una din cele mal

Tech', si a fost in tot timpul una din cele mai ma-

noase. PAna in anil din urma, se poate insa dice ca.

cultura la noi se facea dupe rutina mostenita de la
predecesorii nostri.

lncontestabil ca o parte din practica veche, a remas si asta-di buna, cad ea a fost resultatul Meercarilor a (Jecl si sute de am:. Sunt insa multe opera.
tiuni, care ati absoluta nevoe de a fi indreptate.
Tara noastra, are varietatl de vitd foarte bune
atAt pentru vin cilt si pentru masa, insa nu se scie
sa se ingrijeasca, sail nu li se da toast& atentiunea pe
care o merita.
Asta-di pentru a sustine concurenta streina, podgoreanul trebue sa produca mult, bun i eftin. Numal

atingnd acest intreit scop se va putea sustine ca si

in Romania, care din punct de vedere al importantei
sale viticole in Europa este intre cele di'ntai WI, se
lace o cultura rationala si sistematica.

www.dacoromanica.ro

CAP. I
Biologia vitei de vie
ca toate plantele aproape, are o epoca cand nu
da ;lid un semn de viata, ea se odihnesce nu este
moarta, dar are o vial ascunsa sail !atenta. O alta
parte a vietel viteT se manifesta prin semne exterioare ca :
-productinne de fol, florT, lastarT etc. aceasta constitue viata

gita,

activa.

Trecerea de la viata ascunsa la cea activa Marfil de

gradul de caldura al pamIntuluT i al aerulut
Gradul de caldura trebuincios care_ sa sileasca vita a
trece de la somn la viata activa, adeca pentru a se desmuguri
depinde de felul viteT. La unele vite mugurele sal capua
(ast-fel se numesce mugurele In termen popular) da mal de
vreme de cat la altele. Cele drntaiil sunt varietatY timpurif ;
lar celealalte VarietatT tardiI.

Din cercetarile facute de d-1 E. Durand, profesor la

scoala de viticultura din Ecully resulta, ca la varietatile timpura, capina Incepe sa dea atuncT cand caldura mijlocie a
dileT se ridica la 100 sati aproape de 10.
Primavara cand sunt maLmulte dile cu o caldura mijlocie de 10 sal mal mult, vita trece de la viata ascunsa
la cea activa, lemnul vitel se Imbibeaza cu apa, radacinile
Incep a lucra luand sucurY din pamint i clandu-le plantel.
Aceste prime sucurY, Imping pe acelea ce erari in planta
din timpul erneT, cAtra muguff pe care-Y desfac.

www.dacoromanica.ro

La Inceputul vegetatiund IgstariT cresc !met ; maT tar-.

treptat cu ridicarea temperatureT, crescerea lastarilbr
se maresce, 'Ana la un moment cand devine maxima. Dup6
cercetarile d-luT E. Durand, cea mal mare crescere o all lastariT cand temperatura este de 25.
MaT tarlid, crescerea lastarilor se micsoreaza pana ce
se opresce aproape cu totul, desi temperatura este destul
de ridicata. In aceastA .periodA o parte din sucurile plantel
se indrepteaza catrA florT si fruct. Cu cat crescerea lastaruluT scade cu atat se duc mal multe sucurT In florT sad rod.
Inflorirea viteT se face and temperatura este mal mare
de 15, aded de la 17 In sus pana la 35. Conditiunile
cele maT bune pentru Inflorire sunt : o caldura de 20-25,
Ohl si

aerul mal mult umed de cat uscat

si un parnint jilav.
Floarea se deschide dimineata de la 7-11 ceasurY, tot a-

tuncT se face

si

fecondarea.

Cand fecondarea e facuta se (lice ca floarea a legat.

Dup legat, ploaia este trebuincioasa pentru ca bobul sa
poata cresce ; pana cand a ajuns la complecta desvoltare.
In momentul cand boabele de strugurY, trec de la starea
verde se qlice ca sunt In Varga. De la parga si pana cand
struguriT sunt coptT pe deplin este epoca de maturitate sail
de coacere. In aceasta perioda vita Inceteaz de a maT cresce, sail cresce foarte putin ; atund se produc mal mult
schimbarT Inlauntrul plantel.

Coacerea strugurilor se cunoasce prin anume semne

exterioare: bobul se Inmoae, devine translucid, pielita se
subliaza

si Ingalbenesce la struguril albT, iar la struguriT

negri pe pielita sa ivesc nisce puncte colorate. Aparitiunea
materieT colorante este semnul cel maT bun al maturitateT.
Pe timpul cand se v6d aceste semne exterioare, Inlauntrul bobuluT sa fac importante schimbarT chimice.
Gratie cercetarilor d-lor Lindet si Girard schimbarile
ce se produc la coacerea strugurilor sunt bine cunoscute

asta-41.

La Inceputul coacereT In ciorchinul proprid 4is apare

zaharul, care 014 atuncT nu exista. Cantitatea de zahar
merge crescnd pana la jumtatea periodeT de coacere, apoi dispare Incetul cu incetul spre a trece In bob. Acest
zear este acela ce se form eaza In foT, st in mersul luT
catra boabe trece prin ciorchine. Alte elemente cum este
www.dacoromanica.ro

bitartratul de potasa (tirighia) i taninul, care inainte de

coacere se gasesc in cantitati mad, In perioda coacerei sea&
Cele me importante schimbad ail loc In bobul de
strugure. Greutatea lid' se mresce pana la coacere. Cantitatea de zahr, care inainte de coacere era foarte mica, de
la parga 'Ana la complecta coacere se maresce. Acidil scad
In timpul coacerei. Materiile minerale, azotoase i tirighia
se inmultesc. Aceste modificari constituesc coacerea.
In timpul cand aceste schimbari se produc In strugud,
coardele Incep a se coace i ele lemnificandu-se. Coacerea
coardelor se face de jos In sus.
Dup ce fructul s'a copt, materiile elaborate nu se mal

duc in el, ci se retrag In lemn, formand o reserva pentru

primele qlile ale anului viitor. Atunci foile
rolul 41' schimba coloarea i cad.
Pentru indeplinirea tutulor fenomenelor ar6tate, adeca
de la desfacerea capuei, pana la caderea foilor, unele varietati ail nevoe de 160 vile, ins/ cele mg multe de 180-190
t;lile. D-I E. Durand Imparte aceasta perioada ast-fel :
1-a perioada : Infoitul .
72 la 75 (Me
.
2-a
3-a
4-a

infloritul

20

: crescerea bobului
: coacerea strugurilor
Total

40 la 45
48 la 50

180 la 190

2,
2.

Daca sunt varietati timpurit, care se multumesc cu o

perioda mal scurta, periodele a 3-a i a 4-a sunt acelea
care se scurteaza. Este de remarcat
ca varietatile aa
numite targlii, n'aii perioda de vegetatiune mal lunga. Daca
strugurii se coc cu cate-va aile mal tarsliil, In schimb aceste
varietati l Incep vegetatiunea lor in urma.
In timpul perioder de 180-190 c,lile, ca vita sa-T coaca

iodul are nevoe de 3-4000 grade de caldura. Cea

mare cantitate de caldur .
este trebuincioasa In timpul
desvoltarei i al coacerei strugurilor. In resumat, vita se

poate cultiva peste tot unde In timp de 6 luni gasesce

gradele de caldura trebuincioase. Pentru ca sa produca Insa
cantitate qi calitate, intervin i alte elemente.

www.dacoromanica.ro

elementele cari contribue la producfiunea vinului

0,rT unde cresce via si se coc struguril, se poate face
vin. Insa cata deosebire Intre vinurile a 2 podgoriT deosebite ; fie-care podgorie IsT are vinul s, i chiar In aceea-s1
podgorie se gasesc vinurT deosebite.
Sunt uniT carT sustin cd totul depinde de felul viteT,
altiT afirma ca depinde de pamInt, In realitate elementele
care contribuesc la calitatea si cantitatea vinuluT sunt : clima,
felul viteT, pamIntul i expositiunea.
1) Clima. Este iesultatul mal multor elemente: caldura,

lumina, ploaea etc. Daca se tine seam de caldura trebuincioasa pentru desvoltarea i coacerea strugurilor, clima treT noastre ar fi .favorabila peste tot afara de munte.
Vita este o planta de climele temperate dulcT, pe and
la noT este clima femperat cu extreme de caldura si frig
destul de departate. Toamna este scurta i iarna grea. Primavara se Incalglesce brusc. Fat cu o asemenea clima varietatile timpuriT sunt cele mal de recomandat.
De alt-fel experienta de sute de anT, a dovedit ca la
noT clima cea maT favorabila cultureT vieT este In regiunea

dealurilor sail a podgoriel cad acolo lumina este mal vie.

Chiar i In regiunea dealurilor, cultura vieT nu este de
recomandat peste tot. Cele maT bune locurl sunt cele expuse spre miaza-ci, adeca fetele. In al doilea rand vin do-

surile unde caldura si lumina sunt mal micT, zap& se

topesce mal anevoe, struguril. se coc mal greil. De aceea
este de recomandat ca la dosuri sa se aleaga numaT varietatT timpurif.

Valle din regiunea podgorieT nu sunt de recomandat

a se planta cu vie, ci de preferinta se pot pune prunT.
Aceste localitatT sunt expuse la IngheturT tarc;liT de primavara i toamna la bruma. Daca asemenea locurT trebue sa

fie plantate cu vite atuncT se vor alege vatietatT targliT.

In fine fie clima cat de favorabila Inteo localitate, daca
ea este des batuta cu grindina trebue Inlaturata cultura vieT,
cacT acest element vatamator poate compromite recolta pe
2 anT.

www.dacoromanica.ro

2) Felul viteT. Calitatea unul vin depinde In prima linie de felul viteT. Calitatea unei vise este insa mal tot-deauna relativa. Gordinul de Dealul mare, Crampoia de Dragaani sunt varietatT de prima calitate daca se judecg dup
vinul obtinut In regiunea convenabila lor. Indata 'MA ce

aceste vite se planteaza pe es ele dart un vin mult

slab.

Acela-1 lucru se Intimpla cu Grasa de CotnarT, care

d renumitul vin de desert. Aceia-T varietate dusa In BotoanT sag chiar in podgoriil secundare ale jud. laT da
un vin bun, care e Insa departe de a- avea calittile vinulul
de CotnarT. Din contra adtisa In Dealul mare, o regiune
mal sudic i proprie vie se coace cu o lung mal Inainte
ca In Cotnari (land
calitate bung de vin.
Prin urmare calitatea uneT varietati este relativa.
Sunt varietati cu o valoare Intrinseca i din care singure se pot fabrica vin bun ast-fel se pot cita di'ntre varietatile romAnesci : Grasa, Gordinul, Gordanul, 13Aicata,
Tamaioasa, Negru Vrtos etc.; altele din contra pentru a

da un vin bun trebue amestecate;

ast-fel

sunt Negru

moale, care trebue amestecat cu Negru vrtos sail Corbul

de Mehedinti ca sa dea un vin de Intaia calitate.
La Infiintarea unei vil este de recomandat a se intrebuinta pe cat e posibil numal varietatt ce pot da fie-care
separat vin de calitate buna. Daca InsA viticultorul e nevoit
a planta mg multe varietAtT atund va fine seamA de regulele urmgtoare: 1) sa reduca numrul varietatilor la minimum posibil ; 2] SA caute a planta varietati, cari se coc la
epoca, pentru ca sa poatA face culesul odata peste
tot i pentru ca amestecur varietatilor sa'l faca chiar de la
cules ; 3] Fie-care varietate sa o planteze deosebit, pentru
ca sa poata face la fie-care modul de taere care 'T convine.
Modul de Mere are de asemenea InrIurire asupra can-tit:Ate i calitatei vinulut Cu taerea scurta In general, cantitatea e mal mica dar calitatea e mal buna ; din contra
prin taerea lunga se obtine o mal mare cantitate dar de o
calitate maf inferioara.

Mara de aceasta unde vite ail muguriT de rod mal

mult in partea de jos a coardei i pentru acestea este In-tru cgt-va vtrriAtor a se face taerea lunga. Altele din conwww.dacoromanica.ro

10

trA ail muguriT de rod mg mult spre vrful coardeT, si la

acestea tAerea lungA este impusA. In fine alte varietAtT ail
muguriT de rod rspAnditT de o potrivA, pe toatA Intinderea coardeT.

Modul de culturA i Ingrijirile date vieT ati de asemenea multA Intiurire asupra cantitAteT i calitAteT vinuluT.

3) PAmintul. Servesce vite1 pe de o parte sA o sustink

iar pe de altA parte ca o magasie de hranA. CAnd vita gAsesce n aceastA magasie hrana sa in cantitate indestuIAtoare ea prospereazA ; si din contrA dad IT lipsesce toat
sad numaT parte din ea, vita suferA.
Iirana viteT se compune din toate elementele care compun vita si produsele eT, 'MA din toate acestea numaT 3
sunt mal importante : azotul, potasa si acidul fosforic. Mal
este un al 4-lea element tot atAt de important : acidul carbonic. Acesta InsA il gAsesce vita tot-d'auna In abondentA
In pAmInt

aer.

Dad podgoreanul nu trebue s* se IngrijeascA de acid

carbonic, el este InsA dator a cAuta ca, pAmIntul viel s
aibA tot-d'auna celelalte 3 elemente In cantitAtT Indestull;
toare. Fie-care din aceste elemente are un rol deosebit:
Azotul contribue atAt la vegetatiune Cat si la productiune. Se intImplA InsA ca el sA fie In cantitate prea mare
pe and celelalte douA sA nu fie de ajuns, in acest cas devine v6tmAtor productiuneT prin faptul cA via cresce prea
mult In lemn i dA rod putini In acest cas se dice cA via
este buiacd.
ConsecintA a acestuT fapt este d ingrAsAmintele azo-

toase se dati viel In cantitate mid, mal cu seamA dad se

cautA calitatea lar nu cantitatea Vinulur.

Acidul fosforic este elementul cel mal important pentru rodire, el contribue la formarea zahlruluT ; cu alte cuvinte el' secondeazA actiunea soareluT.
Potasa ca i acidul fosforic, contribue mal mult a da
calitatea vinuluT. Ea mal are un avantagiil CA favoriseazi
coacerea lemnuluT.

Pentru ca un 'Arrant sA fie bogat, este neaprat trebuincios ca sA coprindA cele 3 elemente In cantitAtT convenabile. IndatA ce unul din ele lipsesce, viata viteT se resimte.

www.dacoromanica.ro

11

Din punct de vedere al nature( pArrantuluT sunt putine

plante, care O. se acomodeze asa de bine in toate terenurile ca vita romaneascd. Ea merge si produce In pdmInturile pietroase, nisipoase, lutoase sail humease, vdroase, In
pdminturile marl si negre. Ea merge chiar si In pdmInturile
umede, insd este prea expusd la boale.
Pe Cat se acomodeazd de usor vita romneascd cu toate
pdminturile, pe atdt se potrivesc de greil vitele americane,
care astd-di sunt basa reconstituirel viilor distruse de filoxerg.

Vitele americane sunt calcifuge, adecd plante care fug

de pdminturile vroase. Sunt insd anume varietAtT, care
merg In asemenea pgminturT. La alegerea lor trebue sa fie
podgoreanul cu cea mal mare bdgare de seamd.
Se va cluta In primul loc la reconstituire ca vita americand sd se potriveascd pmintului In care se planteazd,
adec.1 sd se adapleze la sol. Dacd vita americand nu se
potrivesce pdmintuluT, toate cheltuelile sunt zadarnice, cdci
vita dupd un timp relativ scurt, va muri fie de gAlbenare,
fie din causa filoxereT, cacT intr'un pdmint In care nu-T priesce, ea IsT pierde din resistenta sa. Dacd din contrA vita
americand se potrivesce pgmintuluT atuncT, chiar de va fi
mal slat:4, ea tot resistd.
Afard de natura sa, pdmintul, mal influenteazd asupra
productiuneT prin :
Proprietei(ile fisice. Coloarea pdmintului are cea mal

mare importantd. PdmInturile negrit sail de coloare inchisd

se incdiqesc mal usor si sunt mal potrivite ca pAmInturile
deschise, care sunt red.
Pdminturile sdnAtoase, care pdstreazd tot timpul o cantitate indestulAtoare de umedeald, adecd pdmInturile ieavAne
sunt cele mal bune pentru cultura vieT. In pdminturile uscate, bobul strugurilor rmane mic.
PAmInturile impermeabile sail cu subsol impermeabil,

care nu lag sd fie pdtrunse cu usurintd de apk nu convin

culture( vieT, cdcY chiar dacd cresce in asemenea pdmInturi

e foarte mult expusd la boale.

Elementele minerale i organice ale pcInfintului.
Pentru a obtine vinurT de calitate superioard, este neap6rat
trebuincios ca pdmIntul sl coprindd 4 substante si anume :
www.dacoromanica.ro

12

nisip, var, lut sail argilA i oxyd de fer. Fie-care din aceste
substante ail influenta asupra calitAter vinulur.
Lutul sail argila dA corpul vinulur. Nisipul i varul mar
cu seaml In bucAtT mar marl, ail puterea de a atrage cAldura soarelur. Prin acest fapt ele ajutg planta la formarea
zahArulur In foae, i prin urmare la formarea alcoolulur
In vin.
Oxydul de fer, fiind de coloare roie este neap6rat necesar pentru formarea coloarer la strugurr. Afarg de acesta
pArranturile, cad sunt bogate In oxyd de fer se IncAlc;lesc

iute, cea ce este folositor pentru yip. Tot In acest sens

lucreazA i materia organicA a pAmIntulur, adecA humusul.
El atrage cAldura .soarelur in pAmInt i dA mare parte din

hrana vita
c) Exposifiunea. Tara noastrA fiind la limita de Nord
a regiuner unde merge via, se Intelege uor a ,expositiunea i situatiunea uner vir ail mare influentA asupra cantitAter, dar mar cu seamA asupra calitAter vinulur.

Cea mal bunA expositiune la nor este aceea de mia0-4i, fiind cA soarele bate aproape toatA 4iva. Viile situate
pe dealurf i al/end aceastA expositiune dail vinurile cele
mar bune, dar sunt i mar scumpe asemenea vil.
DupA aceastA expositiune vin cele mijlocir Intre rAsArit
i miazA-gli, i intre apus i miazA-4i. Cea mar rea expositiune la nor este aceea de miazA-noapte.
In ceca ce privesce situatiunea : pantele inclinate de pe
dealurr sunt cele mar bune pentru cultura vier. Acolo dA o
cantitate relativ mar micA dar de calitate superioar5.
Wile nu sunt recomandabile pentru cultura vier, pentru

a pe de o parte nu sunt expuse destul la soare; iar pe

de alta *vita este expusA la Ingheturile de primAvarS si brumele de toamnA.
Via se poate cultiva i la yes, cu conditiune ca sl fie

deschis. In asemenea locurr via produce mult, dar este

mar expusA la boale ca pe dealurr, vinul este putin al:
coolic, se limpeclesce greti i nu se poate pAstra. De
multe orT nu poate. resista sAnAtos flier panA primAvara.

www.dacoromanica.ro

CAP- IX
Vilele Romanesci
bate vifele romanescT ca si cele francese, germane si

unguresct cu un cuvnt toate vifele din Europa aparfin

uneT singure speciT: Vila de .vie, vita europeand (vitis vinifera). Aceasta singura specie a dat nascere la mil de felurT sail varietafT, asa ca am putea dice ca fie-care tara din
Europa si fie-care podgorie IsT are varietafile sale proprit
Nu este aci locut a descrie toate varietafile romanesct
Ne vom margini a resuma pe cele mal principale, Imprumtitnd parte din descrierea lor, dup ampelografia d-luT
G. Nicoleanu.

Bdficata, build atat ca strugurT de masa cat si pentru vin. Foile ail 5 loburT, din care 3 maT bine desvoltafT,
de o culoare verde Inchisa pe partea superioara, iar fafa
inferioara este pufoasa.
Bobul este rotund, cu pelifa subfire si transparenta, avnd pe suprafafa sa micT puncte negricioase. StruguriT se
prajesc la soare. Miedul bobuluT dulce si nu prea tare.
Strugurele confine 18.5% zahar [fig. 1].
Basicata

este o varietate me mult proprie

DealuluT

Mare si dealttrilor din Muscel si Dambovifa.

Bilbeascd, cunoscuta si sub numele de Creicand

sail Crdcdnatd, are dou6 sub-varietaff: Beibeasca neagrd
i albd. Cea di'ntaiil mult maT rspandita ca cea de a 2-a.
Aceasta varietate este maT mult proprie MoldoveT, si Cu de-

osebire Babeasca neagra este foarte respandita In podgoria

Nicorescrlor unde se stimeaza pentru vinurile rossiT ce da.
Foile ail 5 loburT. Coloarea foeT verde deschisa.
www.dacoromanica.ro

14

Ciorchinul este mare, Insa boabele sunt rarT si aseqlate

pe codite lungl si ramificate. Bobul mijlociil, negru, Vrtos,

cu pielita groasa si mieglul &mos. Mustul confine 20%

zahar. Este o varietate buna pentru vin.
Trebue a-T aplica taerea lunga, alt-fe! Cresce mult In
lemn. De alt-fel chiar ca productiune nu poate fi considerail de cat ca mijlocie.

Fig. 1. - .134icatcl.

3) Berbecelul este propri0 Oltenia si MuntenieT pana

la Prahova. Strugure alb si bun pentru vinurile fine.
Foaia are 5 loburT, este maT mult lunga de cat lata, de
culoare verde deschisa si lipsita de puf. De-alungul nervulelor principale se gasesc nisce perisorT.
www.dacoromanica.ro

15

Strugure mic, cilindric, adese-orT trAcartat ; boabele ro-

tunde, micT si strinse. Pielita subtire, la maturitate ea devine galbena pi-6PM Mielul nu tocmaT cantos dar are tin
gust fin.
100 kilogr. strugurT ail dat : 57 must si 43 tescovina.
Mustul contine 18% zahar. Produce putin Ca cantitate Irma
dA vin de calitate buna. Se coace catra finele ha Septembrie.

LOAARVAN.

Fig. 2. - Braghincl.

4) Braghina numita si Vulpe, este mal mult cultivata

In DrAgasanT si Dealul Mare. Braghina este una din cele
mal bune varietatT, atat pentru cantitate cat si penfru cantatea strugurelta. Are dou6 sub-variettT : Braghina cu bobul
mare si Braghina cu bobul mic. Corespunde cu varietatea
ungureasca Bakatov.
www.dacoromanica.ro

16

Braghina cu bobul mare [fig. 2] are foaea Cu 3 lobT, asa

cA pare aproape rotundA. Chiorchinul are boabele pufin
strinse, este cilindric, cu boabele de culoare rosie deschisA,
pielifa tare, mieglul nu e tocmaT cArnos. 100 kgr. strugurT ail
dat : 72% must si 28% tescoving. Mustul are 17% zahAr. Braghina de DrAgAsanT este expusA la meiat, InsA maT pufin
ca cea cu bobul mic. AceastA varietate impreunl cu Cramposia dA vinul de DrAgAsanT. Ea se poate Intrebuinfa si
singurl, dAnd un vin superior ca calitate, dar puf in ca cantitate In aniT In care meiazA. Este bunA i ca strugure de mas5.
Braghina cu bobul mic se deosebesce de cea de DrAgAsanT prin foaea care are 5 lobT foarte bine pronunfafT.
StruguriT ail boabele mal strInse, de culoare rosie mal Inchis. Ca calitate de vin este superioarA celeT diintAiti, 'Mg
ca cantitate dA mal pufin, fiind mal expus meiatuluT. AceastA varietate se cultivA de preferinfA In MehedinfT
Doljiii, unde dA parfumuT vinurilor de Golul-DrAnceT, Rogova, Orevifa etc. Mustul este mal bogat In zahAr, confine 21%.

Coarna alb, roqie fi neagrei, cultivate In toatA tara

InsA In cantitAff micT, sunt mal mult varietAfT de mask ail
pielifa bobuluT groasA, mieul cArnos, dar nu tocmal zAhAros. Coarna rosie i neagrA este me bunA ca cea albA.
Crtimpoqie sail Ca'rlogancei [fig. 3] este principala varietate a podgorieT Dr5g5sanT. Probabil cA acesteT vife se
datoresce cel putin o parte din renumele acelef podgoriT.
De alt-fel aceasta este una din pufinele variet0 care e bunA
pentru masA i pentru vin, and chiar singurA un vin excelent.

Foile sunt dinfate, iar lobil prea pufin pronunfafT. Foaea

are suprafafa superioarA de un verde gAlbuT ; iar cea interioarA alburie din causa pufuluT.
Ciorchinul mare, conic sati aripat, boabele nu tocmaT
strInse, pielifa groas5 si se prAjesce la soare, miequl bobuluT cArnos i zAhAros. Ea dA la sutA 65-70 must, 30-35 %
bosting. Mustul confine 18-23 0/0 zahAr.
CrAmposia are destulA afinitate cAtre vifele americane.

Aceast5 varietate este prin urmare de recomandat din toatepunctele de vedere.

www.dacoromanica.ro

17

7) Feteascei alba' sail poarncl prisreascei, [fig. 4] cunoscuta In limba germana sub numele de Madchen Traube,

este o varietate care se gasesce mal mult in Moldova. Feteasca, impreuna cu Grasa si Francusa formeaza cele mal
bune varietatT in Moldova pentru vinurile albe. La CotnarT
ea este mal abondenta si se gsesce plantata in amestec
cu Grasa sf cele-l'alte varietatt.

Fig. 3. - CrcImpoie.

Foile ati-5 loburT foarte bine distinse, avnd sinusurile pana aproape de nervura mediana.
Foaia are o coloare verde Inchisa si lucitoare pe partea superioara lar pe partea inferioara putin mal deschisa
si prevluta cu perl pe langa nervure numat

www.dacoromanica.ro

18

CiorchiniT micT cilindro-conicT, boabele nu sunt indesate, ele sunt fnicT si sferice, pielita putin cam groask coloarea galbena aurie. Mieglul carnos suculent si dulce.
Feteasca dA 30 % bostinA si 70 % must continnd 23 %
zahgr. Ea are o vegetatiune viguroasA si prin urmare se impune tgerea lungg ca sa produca. Ea nu meiazg s strugurif s'l nu putrezesc ca la Grasg.

Fig. 4. - Feleascli albti.

Fiind experimentatg In Francia la scoala de la Ecully

d-1 E. Durand, o laudg si atrage atentiunea viticultorilor

asupra el, a una ce se coace de timpuriil, nu putre4esce

pe butuc si acolo a dat 21.5% afar sail 126 alcool. PArerea acestuT viticultor este a prin selectiune ar putea dewww.dacoromanica.ro

19

veni una din cele mal superioase varietatY, daca s'ar putea
ajunge sa, fie mal productiva.
8) Feteasca neagrei, se gasesce tot In Moldova si este
stimata pentru vinurile negre ; Insa produce mal putin chiar
de cat Feteasca alba.

Fig. 5. - GalbencI.
CiorchiniT micT, rotunc;11, boabele Indesate, rotunde micT,

i de coloare neagra Inchisa batnd In violet. Ea da 34.5%

botina si 65.5% must, care contine 22

23% zahar.

Taerea lunga IT convine.

9) Galbena [fig. 5] este o varietate rUpandita In toata Mol+Joya si chiar prin R.-Sarat. Ea formeaza basa podgoriilor din

-OdobescT, Panciu si HusT. Galbena este cea mal producwww.dacoromanica.ro

20

'Uva drntre varietatile albe romanescY, exceptand Plavaia sari

Plavana. Ea a dat pana la 2000 decalitri la hectar In anul

1900. De alt-fel tot d'auna produce mult si, relativ destul
de bun. Ea produce impreuna cu Plavaia vinurile usoare
de masa; 11 este lusa mult superioara PlAvaeY.

Fig. 6. - Gordin.

Foile sunt Aproape torunde, cu 5 loba( putin distinse.

Coloarea foeT este verde deschisa, iar cea inferioara puna
de puf si batad in al,. Aspectul vitel este cam galbuT.
CiorchiniT mijlociT si putin aripatT. Boabele galbene
auriT, sferice. Piafa subtire, Mieqlui 2emos. Ea da 28% bo.stiha si 72/0 must, confinad 18'4 t ahar.
Este o varietate de recomandat, fdesi cam tan*.
www.dacoromanica.ro

21

10) Gordinul [fig. 61 cu 2 sub,varietgtl: Gordin gurguiat

In Dealul mare sag Timpuria ;

Gordinul metrunt sari

Mierlifa.
Foaia mare cu 3 lobl bine distinsT, de o coloare verde
inchis pe partea superioarg, mal deschis6 i cu putin puf
pe partea inferioar5.

Fig. '7. -

conicT. Boabele albe putin transparente sferice [rotundeb nu tocmaT Indesate, se prAjesc la
maturitate de soare. Se coace de timpuriii.
Gordinul d'a" ca i Galbena 28% bostink si 72% must
continnd 19.2% zahAr.
CiorchiniT marT

www.dacoromanica.ro

22

Este o varietate cAutatA i pentru. masA, dar excelentA

i pentru vin. Gordinul era altA datA principala varietate
pentru Dealul mare.
Di'ntre cele 2 sub-varietAti Gordinul gurguiat sari Tim-

puria este mal buril. Boabele strugurilor sunt me marl;

pielita mal groasA i se coace mal de timpuril
Grasa [fig. 7] numitA pe alocurea Armaqiu, este una
din cele mal bune varietAtT pe care le posedAm pentru vinurile albe. Ea este varietatea principalA in CotnarT, dAnd renu-

mitele vinurT de CotnarT. Dup6 eat se crede ea a fost introdusA din Ungaria de Stefan ce! mare. In Ungaria se numesce Furmint
PAnA acuma era mar mult respAnditA in judetul 14.
AstA-c;IT and i se cunosc calitAtile superioare, i cAnd experienta a dovedit cA ea merge tot ap de bine i in Dealul mare, unde se coace cu o lunA inainte, ea este foarte
mult cAutatA in reconstituire. De sigur cl in scurtA vreme
ea va fi principala varietate i pentru alte podgoriT, nu numaT pentru CotnarT.

Se coace de timpuriil i in aniT ploioT struguril sunt

atacatT de Botrytis, aded de putreqliciunea nobil. TheatA

lung cuin se obidnuesce in Moldova dA o productiune

destul de mare [50 hectoll i de o calitate superioarA pentru vin. Ea este 'MA bunA i pentru masA.
Grasa dA 63% must i 37% boOnA. Mustul contine
24% zahAr. DulA cum vedem este una din cele mal bogate varietAtT in zahAr ap cA d'A vinurf cu 12, 13 i uneorT chiar 14% alcool.
Grasa, Feteasca i cu FrAncua trebuesc considerate ca
primere vite ale MoldoveT pentru vin alb.
Iordano, varietate albA bunA. Se gAsesce in Moldova i in amestec cu celelalte varietAll.

Mustoasa sail poama mute, poamcl creafd, vinoascl, este o varietate albA apartinnd MoldoveT. Ea se
gAsesce in amestec cu alte varietAtT i produce vinurT bune
de masA.

Ciorchinul mijlocift, cu boabele rotunde. Pielita boabelor subtire i OtatA cu puncte negriT. La maturitate se prAjesce bobul ingAlbenind. DA pAnA la 70% must, continnd

18% zahAr. Ea are ca defect a strugurele putrelesce jute_

toamna.

www.dacoromanica.ro

23

14) Negru moale, numitA pe alocurea Seind, are foile

verq11 deschise, cu 5 loburT putin aparente la foile tinere.
Nervurele foilor pe partea inferioarA, care este pufoasA, sunt
rocate. Aspectuf viteT IntregT este verde deschis ; lar cAtrA

toamnA foile se Inrwsc.

NVAIPIVJ

Fig. 8.

Mustoascl.

Ciorchinul mare, adese-orf ramificat. Bobul sferic, negru i moale la pipAit. Pielita subtire.. StruguriT putrecksc

uor In anti' ploio0. DA pand la 76% must dar coprinde

abia 14% zahAr, aa cA singur Negrul moale nu dA un vin
destul de alcoolic.
Aceastryarietate are o vegetatiune foarte viguroasA i
produce foarte mult IntocmaT ca Galbena. Cu o tAere lungi
www.dacoromanica.ro

24

si Intr'un teren si o positiune, care sA-T conving, poate da

700 decalitri la hectar.
Ea este foarte expusa boalelor cryptogamice.
Negru vrios numit Ind : Negru bdtut (Moldova)
Beilar Cherasi (Dobrogea), Corb (Tutova si Braila) si Gordan negru (Muscel), este principa.la varietate pentru vin
negru. Ea se gasesce in toata tara.
Foaia are 5 lobT, dar, numaT 3 sunt bine. pronuntatT.
Foile tinere sunt aproape rotunde. Coada lungl si batnd
In rosu. Foaia are fata superioara de verde Inchis; iar cea
inferioara mg deschis si foarte pufoasa, cu nervule bine
pronuntate.
Strugurele este mare, cilindric, cu boabele tail la pipait, rotunde, pielita groasa si neagra violeta ca pana corbuluT, mieglul camas. Boabele foarte still-Ise. Strugurele acoperit de roua.
Boabele desi foarte stranse, cu toate acestea strugurele
resista la boalele cryptogamice.
Ea da pana la 75% must, copringl6nd 18-2070 zahar.
Ea se poate tAia lung sail scurt cum se obicInuea in
MehedintI. In acest cas, da un vin alcoolic, care une-orT remane dulce, mal cu seama dad se lasA struguriT multa
vreme pe butuc In care cas se stafidesc.
Varietate recomandabila pentru calitAtile sale.

Pldvana sail pldvae, bdland sari bdlae, este tot

asa de respandita In Moldova ca si Galbena, cu care da
vinurile de masa de la OdobescTsi Panciu.
Foaia mare si numaT cu 3 lobT aparentl, suprafata superioara este verde Inchisa dar nu e lucitoare; suprafata inferioara este mal deschisa si foarte pufoasa.
CiorchinT marT, cu boabele stranse. Pielita bobuluT mal
tare ca la Galbena, deschisa ca culoare si avend puncte
negriT pe ea. Mieglul suculent. PlAvaia dA pana la 74X must
continnd Insa numaT 17.2% zahAr. IT place taerea lungl si
sufere de boalele cryptogamice.
Dei este bine vgluta in podgoriile Panciu si Odobesci, insA nu poate fi recomandatd de cat ca vita de productiune.

Razachia olbd, roOe sail neagrd, cultivata numaT ca strugure pentru masa, cacT se conservA bine panA
www.dacoromanica.ro

25

lama, avnd pielita bobuluT tare, miedut cArnos i maturitatea tANlie. Ciorchinui este mare, avend boabele ovoide
nu sunt strAnse. Foaia are 5 loburT din care, ceT 3 supe.

non mal bine pronuntatT. Foaia este de un verde deschis,

i fArA puf pe_ partea inferioarA.

wrqiv Aw.

. A-4

Fig. 9.

Negra verlos.

8) Tdmdioasa albd, roqie sati neagrd, varietAff excei foarte clutate, atAt ca strugure de masA cAt i pentru vin. In Moldova se nutriese Busuioace. Sunt putin reslente

pAndite, i tot-deauna le gAsim in amestec cu alte varietAtT.

Pe lAngA parfumul strugureluT, el mal este foarte bogat in zahAr aa cl din TAmAioasl singurA se poate obtine

www.dacoromanica.ro

26

un vin de desert parfumat si foarte alcoolic. Ea este expusa la boalele cryptogamice, si prinderea la vitele americane este foarte slaba. Ca cantitate produce putin.
In afar de varietatile descrise pana aci, mal sunt In
tall o multime de varietaff, unele din ele sunt prea restranse In cultura, altele n'ati calitatl spre a putea fi recomandate. Ast-fel sunt :
1] Alb mare i alb mic ; 2] Albci verde sari Voiculeascci ; 3] Boganatd neagrd f i albd, cunoscuta mal mult
In Dobrogea. E productiva; 4] Bambal ; 51 Grgdundrifa
Boereascd, Ochiul Boului" sad Wirateca, varietate. timpurie
dar putin productiv ; 6] Ceau$ sail Ciomeag, este excelent
ca strugure de masa, avnd bobul cat-nos, Indesat, pielita
groasa si bobul mar mare ca la Razachie; 7] Cionicd, respAndit mal mult In R.-Sarat, Buzeil si Braila ; 81 Cimighera, respandita mal mult In Husi si Bacati, varietate productiv Insa mediocra ca calitate ; 91 Cornifa ; 101 Crdifa ;
11] Creala, numita Inca si Seina sad Frnma este respandita cu deosebire In partea de sus a MoldoveT. Este o varietate excelent pentru a da vinurT fine, continea pan

la 22-23% zahar, Insa ca cantitate lasa de dorit Ea este

buna si pentru masa. Resista bine la boale cryptogamice,
dar toamna putreqlesce usor. Varietate de respandit ; 121
Cruciulifa se gsea odinioar mar mult respandita prin
Dealul mare, unde da buchetul vinuluT. Asta-dl aceasta varietate aproape a disparut Struguril mid, bobul mic si galben, sem6nand cu Berbecelul de Mehedintl. Aceasta varie-

tate dei e putin productiva, tug ar merita sa fie respandita pentru calitatea fina a vinuluT ce poate da ; 13] Can-

ghios alb (Dobrogea); 14] Diminichiu (Dobrogea); 15]

Epuroaicd sati llama Neamfulu, Pistruluicif ; 16] Firfigae, curioscuta mal mult la HusT ; 17] Focqeneancd, varietate rara si secundara chiar In judetul Putna ; 181 Gordanul
este varietate principal In Valcea, secundar In Mehedintl
si Doljiri ; 19] Mischet cultivat mal cu seama imprejurul
Capitalef. Este un strugure excelent de mas, se coace de
timpuria ; 20] Negru bulgar, pentru masa e stimat cad* se
pastreaza !Ana ama; 21] PM reascei neagrei fi albd ; 22]
Ovis, varietate respandita numaY In Muscel si Dambovita.
Varietate foarte productiv dar las de dorit calitatea ; 231
www.dacoromanica.ro

27

Pcircid ; 241 Plop ; 251 Poamd roqie ; 26] Puruioasd ; 27]

Sculurdtoarea ; 28] Tirtdrd ; 29] Tidvd ; 30] Tiganca ;
31] Verdea si 32] Sghilzard saa Ghihard.

Vi/ele aniericane
De la ivirea filoxereT In Europa s'ail incercat foarte
multe mijloace de combatere dar fara sa se ajunga la vr'un
resultat practic.
La catr-va anT dupa aparitiunea filoxereT s'ati Inceput
experientele reconstituireT cu vite americane In Francia.
Resisten ta acestor vite la filoxera este explicata. Ca
prima proba este faptul ca ele traesc In patria lor de sute
de anT fail sa le fi omorlt filoxera. AmericaniT pana la descoperirea filoxereT de pe radacinT In Europa, nu cunosceail
de cat filoxera galicicola (adica de pe foaie). Inca de pe la
1620, AmericaniT s'art Incercat sall amelioreze viile lor, introduand vitele de Europa. Toate Incercarile lor ail r6mas
zadarnice, cacT orT d cate orT se plantail vitele de Europa
nealtoite, dupa catT-va anT mureail. ET 'Mg atribuiati acesie
nereu0e climel i terenuluT pe and in realitate era filoxera,
care distrugea vitele noastre, dar nu le distrugea pe ale lor.
Resistenta vitelor americane se datoresce constitutiuneT
lor i putereT lor de vegetatiune. La vitele americane radAcinele se Inmultesc foarte iute. Mara de aceasta filoxera atacand radacinele vitelor europene, Intepaturile lor strabat
une orT pang In inima lor i galcile, care se produc In urma
acestor IntepaturT provoaca moartea radkineT. Din contra
vitele americane avnd lemnul radacineT maT tare, Intepaturile sunt mult maT rarT i ele nu ating deck coaja sal prea
pullin din lemn. Mile produse se vindeca i coaja bolnava cade.
Resistenta vitelor americane este sigura daca se potrivesce pamIntuluT vita care-T convine.

Cu toate ca vitele americane ail calitatea de a resista

atacurilor filoxerel, totuT s'ail gasit foarte multI ameni de
sciinta ehiar, care sa combata la Inceput intrebuintarea lor
www.dacoromanica.ro

28

In reconstituire, si multT podgorenT care sa le fie frica a le

Intrebuinta.

La Inceput lumea viticola s'a Ingrozit gandindu-se la

numrul mare de vite altoite ce trebuiail ca sa reconstituiasca podgoriile Europe.
In a doua linie se observase ca unele vite americane
dail vin cu un gust foarte urn (miros de plonite) i de
aci lumea s'a Infricosat gandindu-se ca acest gust se va
transmite vinulut facut din vite altoite.
Amndou obiectiunile ail cAlut, cad experienta, facutd
mal Intaitl in Francia si apol In toate cele-l'alte trT bintuite de filoxera, a dovedit ca vitele americane nu transmit

gustul lor urit altoilor de Europa. Din contra prin altoire

calitatea fructuluT se Imbunattesce si cantitatea se maresce.

Cat pentru cea l'alta obiectiune se Intelege a trebue sa

cada din momentul ce sciinta nu gasise si n'a gasit nicT
pana icuma un mod maT practic pntru mentinerea varietatilor de vite de Europa.
Varietatile de vite americane sunt foarte numeroase,
dar toate se pot Imparti In 2 marT grupe : a) Vile americane produaloare direct i b) Vile americane port-alto.
a) PRODUCETORII DIRECT!

Sunt acele vite, care posedand un grad de resistenta

la filoxera si la boalele parasitare destul de mare pot dail
un vin bun fail a fi altoite.
MIA asta41 cu toate sfortarile omenescT nu sa gasit
produceorul direct, care sa Indeplineasca toate aceste conditiunT. In adev6r e foarte grea problema aceasta dar oameniT n'ail pierdut speranta cu totul. Daca nu sciinta atuncT hasardul, care a facut atatea descoperirT, va da pod-,
gorenilor aceia ce cauta spune d-I Durand.
ProduatoriT directI existentl asta-gIT In cultura pe o scara
mal mare sail maT mica pot fi clasatT In 2: produc6torT directI vechT, si produatorT direct! nuoT.
La 1889, cand s'ail adus pentru prima oat% vitele ame-

ricane In tara pentru Incercare, maT mult de jumeate din

variettT erail produc&orT directI ; cad la aceasta epoca producaoriT directT In Francia erail la favoare sail mal bine
44is la moda. Putin in urma, parerile In Francia s'ail schim-

www.dacoromanica.ro

29

bat
ras

produceoriT directi all fost aproape cu totul pa-

La noT dup6 o experienta de 3 anT, facut in pepinierile Statulul si la cciff-va particulurT, s'a vNut ca ceT mal
multi din producaoriT directi importaff la 1889, nu a nici
un viitor in tara.
La particularT cu deosebire Incepura a se clorosa
slabi Inca de la 1891 si 1892, ast-fel ca Statul a oprit respandirea lor In tara.

Fig. 10. - Jacquez.

Asta-4T nu s'ar putea recomanda pentru reconstituire

di'ntre produceoriT vechT, de cat aceia ce n'ail murit In pepinierele StatuluT si la particulurT de la 1889 pana acuma.
Chiar si la alegerea i plantarea lor, sa se observe cu 131.gare de seama, ca natura pamntului sa se potriveasca.

www.dacoromanica.ro

30

Pentru proprietarii marl', u dare de mana este prefesalt' reconstituiasca cu vile altoite. Productoril directi existentT, a caror cultura nu reclama atatea cheltuelT,
sa se reserve pe seama t6ranuluT.

Tabil

Produc6toril directf, care art dat pana asta-q1T oare-carT

resultate la noT sunt :
1) Jacquezul.
El a fost la inceput intrebuintat ca
port-altoiti, fiind-ca altoiul se prinde mal uor ca la ceTport-altot
Dui-A scurta vreme s'a parasit aceasta intrebuintare fiid cA prin altoire el mal pierde din resistenta sa la filoxera,
care i nealtoit e mijlocie. Singura intrebuintare ce i se

poate da este ca produator direct.

Jacquezul are coartiele lungl, groase, de culoare brunavioleta and lemnul e copt i vin61 la nodurT. Distanta intre cpue (campul) este mare. Foaia seam&fa' .putin cu a
smochinuluT, ea are 5 loburi bine deosebite (fig. 10) n'are
pert'. Coloarea foieT este verde inchis pe faja i putin mal
palida pe dos. Pe vinele foilor sunt buchete de peri matasoT.

Un defect al JacquezuluT este cA formeaza foarte anevoe radacini. Strugurele este cilindric sari cilindro-conic.

Boabele se despart uor de coadele lor lasand o bucatica

de *NA neagra-violeta. Boabele nu sunt tocmaT stranse,
forma lor este rotunda, iar coloarea neagra-violeta, mieqlul
este colorat in rou-violetiri.
Jacquezul da un vin negru foarte colorat, batnd chiar
In violet. La noT n'are nicT un gust particular. Este foarte
bogat In tanin, extract sec, in alcool (12-14). Lasndu-1 sa
se invecheasta, vinul se roade, obtinnd coloarea vinulul
de Madeira. Vinul de Jacquez, poate fi considerat ca cel
&TIMM vin pentru amestecurf, In vederea colorei i a taninuluT.

Jacquezul este considerat ca o corcitura de Vitis aesti-

valis cu vita de Europa. Este foarte expus la a. ntracnosa

sail bubat; din contra resista foarte bine la galbenare.
Jacquezul este cel mal uor atacabil de mana, care prapadesce nu numai foile dar i struguril, din aceasta cauza
cultura jacquezulta fAr tratamente dese devine imposibill
El e considerat ca barometrul boalelor. Cand recolta scapa
de aceste boale el este destul de productiv.
www.dacoromanica.ro

31

Ca resistentA la filoxerA el este considerat ca mijlocie,

se crede cl este bun chiar pentru pAminturT putin vAroase
[panA la 19Y. val.]. Nu se poate recomanda pentru asemenea
terenurT ; dar poate fi cultivat in pAmInturT, bogate i sA-

nAtoase, Mud o expositiune bunA. Pe vAT sail la locurT

umbrite cultura 'IuT nu este recomandabilA cAcT ar fi In totT
aniT bolnav de manA.
Herbemont, este o varietate pur americanA, are cam
aceiaT resistentA la filoxerA ca i Jacquezul.
Tulpina viguroasA, coardele lungT, i rose deschis.cnd
sunt coapte. Muguril micT de coloarea rugineT deschisA i

cu putin puf pe eT.

Foaia mare cu 3 sail 5 loburT, verde Inchis pe fatA, de
un verde me deschis i cu periorT tarT pe fata inferioarA
sail pe dos.
Ciorchinul mijlociil cilindro-conic cu boabele dese, micT
sari mijlociT, de o coloare roie InchisA i bAtend In negru
Inchis pe partea expusA la soare. Miec,lul nu e colorat. Pielita subtire. Mieglul zernos.

El merge bine In pAmInturile roil pietroase i bine

expuse. Este mal putin expus cu Jacquezul la boale.
DA un vin rou, mal putin alcoolic ca Jacquezul. ButaiT

sail cioacele formeazA rAdAcinT mal cu Inlesnire ca

jacquezul.
Cunningham, este o vitA curat americanA, originarl
din partea de sud a Statelor-Unite.
Vita viguroasA, cu coarde lungT i groase, de coloarea
pruneT maT cu seamA la nodurT. Lemnul copt este ropviolet deschis:
Foaia mare, IntreagA, puf in cam b4icatA intre vine
(nervurele el). Verde Inchisl la fata superioarl ; putin cam
pufoasA i de un verde alburiil pe fata inferioarA (dos).

Ciorchinul mijlociii, cilindro-conic sail cilindric neregulat. Boabele mijlociT sail micT, rotunde sail putin turtite

din causA a sunt dese. Boabele ail coloarea violetA deschisg, mie4u1 necolorat. Pielita mijlocie ca grosime, mieqlul
zemos i dulce. Vinul este alcoolic i putin cam parfumat,
InsA nu este tocmaT bine colorat. Se coace tfirqIiil. Resistent6 mijlocie la filoxerA. Expus la man, Tug nu In aa
grad ca Jacquezul. Ca i ceTlaltT produatorT descriT, poate

www.dacoromanica.ro

32

fi recomandat pentru pAminturi sAnAtoase, bogate, adand

si WA var.
Hibridul Terras No. 20, obtinut de d-I Terras, viticultor in Pierrefeu (Var) In anul 1880, din vita francesA
Alicanthe Henry Bouschet cu Rupestris ; din care causA
se mg numesce Alicante et Rupestris No. 20.

El a fost introdus In tarA pentru prima oat% in via

D-neT O. Bengescu din SArataBuzal la 1895, unde prospereazd destul de bine. El este mult recomandat In Francia
si se crede cA i la noT va avea viitor. Dintre top producaoriT directi, acesta pare a avea cea mai mare resistentA
la filoxerA. Dup pArerea autorilor francesT, el resistA binisor
la boalele cryptogamice, dar nu se coace bine lemnul toamna
struguriT sunt supusi la putredire. DA un vin slab In alcool si In aciditate. El a fost plantat la noT In pArninturi
bune nevAroase.
Gamay Coudere, este una din vitele cu viitor pentru

tarA noastrA, fiind a este un bun productor direct, dar In

acala-s1 timp este si excelent port-altoiti, maT cu seamA
pentru pAmInturile care confin var (30-50%).

Acest hibrid a fost obtinut de d-I Couderc in 1882,

din hibridarea luT Rupestris-Martin cu vita francesA Colombaud.

Dup6 d. Fax el este foarte resistent la filoxer5, dup6

d. Ravaz i alfil el are o resistentA mediocrA, dar suficientA
mal cu seamA In terenurile bune. Este de aseminea resistent la manl. La noT dui-A puterea sa de vegetatiune, care

e foarte mare, se poate deduce cl este resistent. Foaia seamnA mal mult cu a viteT de Rupestris (fig. 11), are cobarea verde-gAlbue i fArA peri sari puf pe ambele fete.
Coardele destul de lungi i da numerosi copili. La maturitate coaja lemnului este de un t galben caracteristic.
C.IorchiniT sunt mid si cilindro-conici. Boabele de asemenea mrunte rotunde, negru inchis, and un vin destul 4e alcoolic i fArA nici un gust WI. Boabeie nu sunt
indesate pe ciorchini fund cA -aceastA varietate meiazA.

Dupl unif autori francesi, aceastA vitA nu este recomandabilA ca productor direct din causA cA nu produce
mull. Dui:4 d. Fox, productiunea sa este satisfAc6toare. La
ndf In tarA, ciorchiniT sunt mid dar multi ast-fel cA (IA o
productiune multumitoare.

www.dacoromanica.ro

33

Prinderea din butasl la Gamay-Couderc este wall;

Ing afinitatea la altoit pentru vitele romAnescT este mijlocie.
Dui-A pArerea noastrA acest hibrid e recomandabil pen-

tru cA poate fi Intrebuintat si ca produceor direct si ca

port-altoitl, maT cu seamA pentru pAmInturile vAroase umede,
unde nu IngAlbenesce.
In afarA de acest1 cAtT-va produatorT directT maT sunt

si alfil, InsA maT toll sunt InC,A In studiil si nicT nu se gA-

sesc la noT In farA. Intre acestia se pot cita : hibridul Id

Fig. 11. - Gamay-Couderc.

Couderc No. 4401 sail Chasselas rose & Rupestris ; hibridul Seibel No. 1; hibridul Franc ; Auxerois & Rupestris ;
_Plant de Cannes ; care dup descoperitorul el pare a fi
Clinton & Rupestris, precum 0 Le plant Jouffreau.
Din IncercArile, care s'ail fAcut, dar care InsA nu sunt
definitive, se poate spune cA acestT produatorT an un viitor
oare-care.

Coala 3.

www.dacoromanica.ro

34
b) VITE AMERICANE PORT-ALTO!

Vite americane port-altoiT sunt acelea, care nu pot fi

Intrebuintate in reconstituire de cat altoite cu vile de Europa. Conditiunile ce trebue sa Indeplineasca, un port-altoT
bun sunt : 1) sa fie resistent la filoxera; 2) sa se adapteze
adeca, sa se potriveasca terenuluT In care se planteaza ; 3)
sa fie destul de viguros pentru a d; putere altoiuluT sa
creasca si sA produca ; 4) sA formeze usor radacinT din carlige sail butasT si sa se prindA la altoire, si 5) sa aiba oare
care afinitate pentru altoire.
Resistenta la filoxerA. In principi toate vitele ameri-

cane sunt resistente la filoxera, and sunt puse In conditiunT identice ca acelea din tara lor de origina. Indata Insa
ce le schimbAm din tara lor de origina, resistenta se schimbA
si nu mal este aproape nicT o vita, care sa ODA o resistentA intrinseca si absoluta.
Ceea ce trebue sA se caute la o vita americanA este
ca resistenta relativa, care se schimba dup6 teren si clima
sa fie mare. 0 vita americana foarte resistenta, cum este

de ex. Rupestris, poate foarte usor A fie atacata de filoxera, daca se duce Inteo clima ce nu-T convine si dad se
vor planta inteun pamInt ce nu-T priesce. De asemenea pu-

nnd o vita slaba ca resistenta Inteun pamInt si o clima

convenabila, aceste conditiunT .vor face ca resistenta sa fie
cel putin multumitoare.
Resistenta intrinseca a vitelor americane depinde de

numsrul, grosimea si vrsta radacinilor, de adancimea la

care perund, si de desorganisarea mal met sail mal jute i
a lor. Cu determinarea acestel resistente s'a ocupat, atat
d-1 Millardet, cat i d-niT Vialla si Ravaz, stabilind fie-care
cate o scarA de resistenta.
lata scara de resistenta Intocmita de d-I Millardet, si
In care imunitatea filoxerica este insemnata cu 10 :
95 Unele, RipariT, Rupestris si Cordifolia.
8.5 Cele mal multe RipariT, Rupestris si Cinerea.
8. Multe Riparia si Rupestris.
7.5 Riparia Gloire, Aramon Rupestris si Rupestris de Lot.
7. Berlandieri Davin, Ripariile si Rupestfisurile moderne.

www.dacoromanica.ro

35

Solonis i York-Madeira.
Herbeniont
45 Jacquezuf.
6.
5.

4.

ViaIla.

3.5 Taylor.
0. Varietatile Europene.
D-niT Vialla i Ravaz, clasifica vitele pana la 20 In ordinea urmatoare :
20. Vitis rotundifolia.

195 V. Cordifolia; V. monticola; Rupestris Mission ;

Rupestris de Lot ; Rupestris Ganzin ; Rupestris Martin ; Rupestrie mtalica.
19. Berlandieri ; Riparia gloire ; R. grande glabre ; Rip.
Baron Perrier ; Rip. tommenteux i Rip. Ramond.
185 Rupestris Ecole.
15. Solonis.
13, Jacquezul.
12.
11.

Vialla.

Taylor i York-Madeira.

Dup cum se vede chiar Mire aceste 2 scarT sunt nepotrivirT bat6toare la ochT. Aceste scarT dail o idee, pana
la un punct care-care de resistenta fie-carei vile, se poate
lua aceasta resistenta ca punct de plecare dar nu trebue
luat ca ce-va hotaritor i absolut
Clima maT calda sail mal rece a uneT Ort sail localitall ;
puterea pamIntuluT de a se Incalgli ; afinitatea sail gradul de
rudenie al port-altoiuluT catre altoiil, pot marl sad micora
resistenta uneT vite.

Din cele artate mal sus, reese ca nu exista o resistenta absoluta, dar exista o resistenta la filoxera relativa
sail practica, care intereseaza In primul rand pe podgorean.
Un exemplu din tara noastra e urmatorul : In ambele scarT
de resistenta de mal sus, Solonisul este trecut inaintea JacquezuluT ca resistenta. Cu toate acestea in tara noastra
Jacquezul plantat la 1889 traesce i astA4I, pe c'and Solonisul, plantat tot atuncT, a pierit atacat de filoxera de la

totT proprietaril aproape. Aceasta ne dovedesce ca in clima

noastra, resistenta SolonisuluY s'a micorat
ResiStenta vitelor americane fiind ce-va relativ nu se

poate pronunta cine-va cu toata siguranta (lad o vita este

destul de resistenta sail nu.
www.dacoromanica.ro

36

Dup6 o experienta ling de 12-13 aril, facuta in tara

cu vitele americane i tinend seama de resultatele dob'ndite, se poate spune ca In pepinierele Statulta, i in cele
romanescI particulare sunt vite destul de resistente i care
se potrivesc pentru toate felurile de parnint, ce se gasesc
la noT.

Potrivirea saa adaptarea la painful. Este una din conditiunile principale pentru ca o plantatiune sa reueasca.
Nu este destul sa se scie d. ex. a vitele de Riparia sail
de Rupestris sunt resistente, pentru ca sa fie sigur cine-va
de reuita plantatiunel, mal trebue Inca, ca fie-care din aceste feluri de vite sa se planteze In pamintul care-I priesce. and se potrivesce pamintul pentru vita plantata, chiar
de ar fi mal slabg ca resistenta la filoxera, totu-T va lupta.
Cand vita se potrivesce pamintulul, ea se cunoasce dup6
vegetatiunea el puternick lastaril frumoT, foile verT, cu un

cuvnt se vede ca vita este sanatoasa.

Daca din contra se planteaza o vita americana cat de
resistenta inteun parnint ce nu-I convine, vita la inceput
cauta a vegeta cu putere, insa dup6 cati-va anI, crescerea
se micoreaza, lastariT r&nan mal piperniciti, foile pot sa se
ingalbeneasca 1 filoxera o ataca.
Adaptarea vitelor americane la pamint este influentata
de mal multT factorT, dar acela care hotaresce daca o vita'
poate sail nu conveni pilmintuluT este varul.
lnfluenta varuluT. Vitele romnescI merg in toste pa-

minturile, fie ele cat de varoase, u singura conditiune ca

pamintul sil fie sanatos. Mal mult Inca, In parnInturile varoase ele dati un vin de calitate superioara.
Din contra vitele americane, numai unele din ele
pot merge In asemenea paminturi, pe and majoritatea
lor se imbolnavesc de galbenare i dure un timp mal scurt
sa mal lung pier. Se credea chiar, acuma 10-15 anI,
aceasta va fi cea mal serioasa piedeca pentru reconstituirea
viilor. De atuncl s'a0 format vite americane prin incruciare,
care merg chiar in pminturile cretoase.

Varul din pAmint lucreaza asupra vita prin cantitatea

sa i prin iuteala cu care acest var poate fi atacat i dat

raclacinilor vita
www.dacoromanica.ro

37

Primul lucru ce-1 are de facut un proprietar inainte de

a incepe reconstituirea este ca sa cerceteze cat var contine
pamIntul sail. Sunt mai multe aparate, care servesc la acesta, dar cel mal simplu si de care se poate servi ori cine
este calcimetru Bernard (fig. 12).
In cate-va minute se poate sci, cat var contine pamintul.

Pentru acest scop se usud pamintul si se trece prin o sita avnd gaurile de 1 mm. Se cantaresce 1 gran; de pamint, care
se pune in sticla A. Intr'un tub

mic se pun 4 cm. cubi de acid

clorhidric; iar tubul se baga fiamos in sticla A, ca acidul sa nu
se verse. Prin palnia B se toarna

apa pana se urca In tubul CD.

la 0, adeca pana In punctul C.
Se ia atunci sticla A si se r6stoarna putin ca acidul clorhidric

din tubul J sa curga in sticl.

Acest acid ataca indata varul care

se gasesce in pamInt si incepe

a se degaja un gaz (acid carbo.
ni,c), care apasa asupra apei din Fig. 12. Calcimetru Bernard.

punctul C si o face sa scoboare.

In timpul and gazul se degajaza din tub, palnia B se la

din lantul sail si se scoboara ast-fel ca apa din palnie sa
fie la aceia-0 Ina'time cu apa din tubul C.D. Cand se observa ca apa din tubul C.D. nu se mal scoboara, atunci se
citesce pe tub num&ul la care s'a oprit apa. Acest num&
se inmultesce cu 0.4 si num&ul obtinut este cantitatea de
var continua in 100 parti de pamint.
Acest aparat foarte simplu da cantitatea totala de var,
dar nu da niel o indicatiune asupra iuteleT cu care acest
var poate fi atacat de ape in pamint. Pentru a se cunoasce
si acestea sunt aparate mal complicate, cum este acela al
d-lor Houidaille si Smichon, dar acest aparat e mal mult
pentru laborator.
Proprietarul se poate multumi cu sciinta data de calcimetru Bernard, pe langa care va mal cerceta daca varul
www.dacoromanica.ro

38

In pamint este In pietre marT sad in praf mrunt. Cu cat

varul este in praf mal m6runt, cu atat se absoarbe mal usor de vite i prin urmare este mal vt6mator. Cand varul
se AA In pamint sub forma de mama (marga) sail ca creta
fina este mult mal periculos de cat atuncT dud este In
pietre mart
In tara noastra mal toate pamInturile de podgorie sunt
lipsite de var sail asa de putin varoase (1-16%) cA proprietariT n'ad a se teme de acest element. Sunt Irma in unele
partT ale 13ealuluT mare, ochiurT marnoase, care apar cand
pamIntul e uscat, ca nisce pete albicioase, de forma rotunda.
Aceste pete marnoase pot contine 30-4096, var, i prin urmare la plantarea lor, proprietarul sa fie cu mare bagare de

seama, mal cu seama c varul se gasesce In praf eat de

fin ca frecand pamintul, varul remane lipit pe degete.
Apa qi lutul sati huma.
Aceste elemente Influenteaza asupra atacului varulul din pamint. Apa din pamint
Incarcata cu acigli disolva varul si-1 duce In planta. In pamInturile reavne varul se topesce mal usor de cat In paminturile uscate.
Daca apa disolva varul, huma sail lutul dup6 observatiunile d-luT Chauzit il impiedica de a se disolva. Prin urmare in pamInturile argilo-varoase, varul nu este asa periculos ca n pamInturile nisipo-varoase. In aceste din urma
paminturT, varul este liber si pus imediat la dispositiunea

plantel. Tot ca urmare a acestuT fapt se poate spune ca

aceiall vita se va bolnavi maT curend de galbenare sail dorosa intr'un pamint nisipo-varos de cat inteunul argilo-varos,
amndou avnd
cantitate de var.
Dad tinern seama cA pamInturile podgoriilor la noT
sunt prea putin varoase, ci din contra argiloase i uscate
este usor de Inteles cd si putinul var ce se gasesce In pamint se pune cu gred la dispositiunea viteT.
Inriurirea altoitulul asupra galbenareI.
Cand vitele altoite nu se potrivesc pamIntuluT In care se planteaza, ele
se bolnavesc mal Intaid de galbenare si apoT mor. GAlbenarea se mal poate produce si prin altoit, care slbesce de
regula puterea de resistenta a viteT americane. Cand intre
aItoi
f
port-altoid nu este de loe afinitate sad rudenie,

vita se cloroseaza. De asemenea s'a observat de totl

www.dacoromanica.ro

39

ce ail plantatiuni maT vechT, cA gAlbenarea se maT produce

atuncT and lipirea s'ati fiertura altoiuluT de port-altoiri

nu este bine fAcutA. Cum acest mod de gAlbenare n'are

nicT un leac, este mal bine a nu se planta de cat vite altote bine lipite.

S'a maT observat cA altoirea pe loc inlesnesce ivirea

boaleT. De asemenea adancimea la care se infig rAdAcinile
influenteazA. In pAminturile mArnoase sail la care varul se
gAsesce la o micA adancime este recoMandabil a planta vile
altoite cu port-altoT scurfi, pentru ca rAdAcinile vite1 sA nu

fie direct In contact cu varul.

Influenta port-altoiuluT.
bate vitele americane afarA
de Berlandieri sunt calcifuge, adicA nu iubesc varul inteun
grad mal mare sail mal mic. Gratie ns sfortArilor facute
de mariT viticultorT francesT prin alegere i mal cu searnA
prin corcire s'a obtinut vile pentru toate felurile de p'mint
orT cat de Oros ar fi.
Cum am mal spus la noT se gAsesc prea putine plminturT vAroase, la a cAror reconstituire trebue sA dea o
deosebitA atentiune la alegerea port-altoiuluT.
Din punct de vedere al resistenteT lor la clorosA in
pAminturile vAroase, vitele americane incercate In tara noastrA se pot impArti ast-fel

I. Vile mergend in terenurt cretoase cu peste 50%

carbonat de calct var asimilabil.,
Chasselas & Berlandieri .No. 4-1 al d-luT Millardet.
Mourvdre & Rupestris 1202 al d-luT Couderc.
H. Vite pentru terenuri continend 35-50 % carbonat
de calce amestecat cu argil&
Mourvdre & Rupestris 1202.
Aramon & Rupestris Ganzin .No. 1 corciturA al d-luT
V. Ganzin.
Pinot & Rupestris No. .1305, corciturA creatA de d.
Couderc.
Colombaud & Rupestris No. 3103, al aceluia-s1 viticultor, cunoscut mal cu seamA sub num. ele de Camay Couderc.

Bourisquou & Rupestris No. 601 si 603 tot al*

d-luT

Couderc.

III. Vile pentru terenurt calcare mijlocit adicA pentru

acelea In care varul asimilabil poate merge panA la 35% dar
poate fi orT-cat var tare incatacabil.
www.dacoromanica.ro

40

Jacquezul (e recomandabil ca productor direct).

Riparia & Rupestris, No. 3309 si 3306 aT d-luT Couderc.

Rupestris de Lot.
Solonis & Riparia No. 1615 i 1616 al d-luT Couderc.
Aramon & Rupestris Ganzin No. 2 al d-luT V. Ganzin.
IV. Vile con venind terenurilor pu fin vciroase sail de
loc vAroase cum sunt marea majoritate a terenurilor noastre.

Riparia gloire ; Rip. grande glabre ; Rip. tommenteux ; Rupestris Martin ; Rip. Ramond ; Rupestris & Riparia No. 108 sari maT bine cunoscut sub numele de hibridul Millardet 108.

Fig.. 13. - Chasselas & Berlandieri No. 41 a

I. VITE PENTRU VMINTURI CU PESTE 50 % VAR

Chasselas & Berlandiere No. 41 B. a clruT foae seamn1 cu a viter de Berlandiere (fig. 13), este considerat ca
avnd aceia-sT resistent filoxericA ca Rip. grande glabre. Plan-

tat In terenurT cretoase ea resist foarte bine la clorog.

lubesce terenurile cretoase uscate, putin adncT si cam
tarT, se prinde cu usurintA din butasT, and panA la 80%,
de asemenea prinderea la altoit este destul de bung.
www.dacoromanica.ro

41

Mourvedre & Rupestris 1202 corciturA creatA la 1883

de d. Couderc.
Vit viguroasA ; coardele roiT gAlbuT, foile cam micT,
WA perT (fig. 14), putin lucitoare, dobndesc toamna de tim-

purill o coloare r4e-violetA.

Dup d. Viala i Ravaz nu ar fi resistentA la filoxerA.
Adevrul este a se gAsesc gA1cT pe rAdAcinele sale datorite filoxereT, dar in toate locurile unde a fost plantat In
terenurT ce-T convin, ea a artat o resistentA practicA IridestulAtoare.

Fig. 14. - Mourvedre & Rupestris No. 1202.

El merge bine In pAmInturile cretoase, i noroioase.

Este un port-altoin excelent pentru pArnInturile argilo-vAroase avnd rAdAcinT adAncT

i puternice. Este bun i ca

produator direct.
Se prinde cu uwrintA din butaT sail cArlige. De asetnenea prinderea la altoit este multumitoare. In Francia prin-

-derea la altoit a mers pana la 45-50%.

www.dacoromanica.ro

42
II. V1TE PENTRU TERENURI VAROASE $1 MARNOASE
CONTINND 35-50010 . CARBONAT DE CALCE,
AMESTECAT CU ARGILX

In aceste pamInturT merge cat se poate de bine i

Mourvdre & Rupestris 1202, descris mal sus.
Aramon dc Rnpesiri& Lanzin Na 1 este unul din

ceT mal de recomandat pentru tara noastra.

LastariT tinerT sunt nete4T i lucitorT, pe cand la Aramon
port-altoiT

Rupestris No. 2, care este mal putin recomandabil, are pert

albT Intepatort Foile de la Aramon & Rupestris No. 1.spre
toamna se Inrwsc. Ele ail forma din fig. 15.

Fig. 15. - Ammon 8c Rupestris eranzin No. 1.

Resistenta sa la filoxera este une-orl contestata. La

noT Ina cresce cu atata putere ca se poate spune ca are o
resistenta practica suficienta. Poate a este tocmaT natura
terenuluT de la noT, care II face sa fie aa de viguros:; cad
Aramonul & Rupestris No. 1 este prin excelenta port-altoiul parnInturilor compacte, umede i marnoase. Aceasta vit
are radacinT groase i puternice.
www.dacoromanica.ro

43

El are o mare afinitate pentru vitele europene ceea-ce

este Inca o calitate. D-1 E. Durand, dup6 toate cercetarile
claseaza aceasta planta ca cea di'ntaiii din punct de vedere
al afinitateT. Tot du0 acest autor el nu da nicT o data o
prindere mal mare la altoirea la masa ca 28%.
Pinot & Rupestris 1305. Obtinut de d-1 Couderc In
1882. Are o resistenta practica la filoxera suficienta. Este
viguros. Se prinde bine la altoire. Formeaza cu uprinta
radacinT din butdT. Resista bine i la clorosa.

Fig. 16. - Riparia & Rupestris No. 3309.

Tot In aceasta clasa infra i hibridul Colombaud &

Rupestris No. 3103 sail Gamay-Couderc, descris la produatoriT directT. Aceasta plant impreuna cu Aramon & Rupestris No. 1, sunt suficiente pentru terenurile varoase ale
treT noastre.
VITE CONVEN1ND TERENURILOR CU 15-30% CALCAR

In aceasta clasa sunt coprinse Jacquezul i Solonis.

Cel din urma a disparut la noT chiar In terenurT nevaroase;

iar Jacquezul dei este o planta pentru terenurT destul de

www.dacoromanica.ro

44

vAroase poate fi recomandat In tara noastrA ca productor

direcl pentru pAminturile adAncT, si bine expuse.
Ca port-alto! Jacquezul nu este de recomandat fiind

are resiste* la filoxerA mijlocie i aceastA resiste* inpracticA prin altoire se maT micsoreazA, asa c moare dup6
cAtT-va anT.

Tot in aceastA clasA sunt coprinse vitele: Riparia &

Rupestris 3309 [fig. 161, Riparia & Rupestris 3300.
bri4i1 obtinutt d-e d-I Couderc. Aceste dou plante putin
cunoscute la noT, provin din corcirea a 2 vite americane
ail calitAtT pe care nu le gAsim la pArintiT lor. Asa ambele
varietAtT ati o mare resistentA la clorosA desi provin din
pArintT care n'ail aceastA calitate.

Fig. 17. - Rupestris de Lot.

Sunt resistente la filoxerg. Se adapteazA maT bine ca

pArintil lor. Se altoesc bine. Prinderea din butasT este insi
mediocrA. Sunt de recomandat
cu seamA pentru pAmInturile ce confin 15-30% carbonat de calce si In acela-sT timp sunt sArace.

Rupestris de Lot, sail: Rup. Monticola, Rup. renomen ; Rupestris Richter, Rup. Si/as etc. este o vitA foarte
www.dacoromanica.ro

45

viguroasa, ca la 4oate felurile de Rupestris lemnul are mervalele scurte i de coloare rocata. Foaia [fig. 17] este

foarte caracteristica ; ea este mal larga de cat lunga i la

coada are forma de acolada. Vita are radacinT groase I
puternice. Resistenta sa la filoxera se considera mal
ca slaba, ins asta-41 dui:16 cercetarl minutioase, ea se considera mal resistent chiar de cat Riparia.
Ea se adapteaza bine ; resista la clorosa ca i Riparia
& Rupestris ; da IT este superior In pamInturile sal-ace, pietroase i chiar compacte.
Se altoesce bine. In Francia a dat pana la 45-60% ca
prindere pe port-ala Lemnul se Ingrow i nu se formeaza
gala sail burelet la partea altoit.
Are desavantagiul ca lastaresce foarte mult din radacina
aa a in primiT anT trebue sa taem foarte des acetT lastarY.

I se mal reprwaza ca da prea multa putere alioiuluT vi-1

expune la meiat. Acest defect se poate corecta lasandu-se
la taere cepl mal multf ca de obiceiti, sa intrebuintand
taerea Iunga cu mal mult! ochT i coarde ca de obiceiil.
Aramon et Rupestris No. 2. Este maT putin recomandabil ca fratele s66 No. 1. Se deosebesce de No. 1 prin
varful lastarilor care are nisce perl Intep&orT. Foile sale au
un aspect mal galben. N'are aceeall resistenta la clorosa
ca fratele sal; este resistent la filoxera.
IV. VITE PENTRU PiMiNTURi NEVAROASE

Aceasta clasa de pminturT gasindu-se aproape totdeauna n tara noastra, este evident ca vitele coprinse In
aceasta categorie sunt cele mal importante pentru tara noastra, mal cu seama cA du0 experientele de pang asta-ll
dat dovada cA poseda toate calittile.
In aceasta categorie infra Ripariile, care vor forma basa
reconstituirel viilor noastre.
In adevr unele RipariT i cu deosebire Ripariile gloire,

tommenteux i grande glabre, ail la nol In tara o vegetatiune luxurianta. bate Ripariile a o resistenta la filoxera
practica destul de mare, cad la noT de 12 an,T nu cunoascem un singur cas unde sa fi dat semne de slabiciune.
www.dacoromanica.ro

46

De asemenea prinderea la altoire a vitelor romAnesd

este In general superioarA celor !al port-alto? din Rupestris sail hibricT.

In pAmInturile noastre nu s'el' clorosat. Ele InsA sunt

atacate uor de manA.

Fig. 18.

Riparia Gloire de Montpellier.

Riparia Gloire sail Riparia Portalis se distinge prin

o tulpinA foarte viguroaa Vita are In general tulpina mijlocie ca grosime din care causA se formeazA gAlcA la punctul de altoire. Coardele lungT i ajungnd la o crescere a-

nuall de 8 m. Ele sunt de grosime mijlocie. Foile foarte

marT, foarte putin trilobate cu marginile recurbate i vrful
foaeT de asemenea intors adese orT In jos. Foaia este b4i-

catA intre nervule care sunt rwate pe fata superioarA a

foaeT (fig. 18), sinusul petiolar In formA de U. Foaia este
verde inchisl pe fatA, mal deschisA pe dos, unde are nisce

periorT pe nervule.

www.dacoromanica.ro

47

Riparia tommenteux, la noT In tara cresce cu aceea-v1

vigoare ca vi Riparia Gloire vi am putea (lice chiar a une
orT 11 este superioar5.

Tulpina este mijlocie sail cam groasA, insA tot se formeazA gAlcA la punctul de altoire. Riparia tommenteux are
coardele tot ava de lungT vi groase ca Riparia Gloire. Coaja
se descojesce cu uvurintA In vuvite lungT. LAstariT vi coardele verlT ail perivorT scurff, tarT vi dei, regulat distribuifT.
La maturitate coardele sunt de o coloare mal InchisA ca la
Riparia Gloire.

Fig. 19. - Riparia Tommenteux.

Foaia este mare cu sinus petiolar deschis. Foaia are o

coloare verde InchisA pe partea superioarA ; iar dosul foaeT
este de un verde maT deschis, cu nervulele evite afarA vi
avend 2 seriT de dintI In formA de pene. (fig. 19). Petiolul
sail coada foaeT de lurIgime mijlocie vi cu pea.
www.dacoromanica.ro

48

Riparia Tommenteux nu este pretentioasa In ceea ce

privesce natura pamIntuluT. Intru cat el nu e prea Aros,
ea merge. In pamInturile bogate predispune i altoiul la o
vegetatiune puternica, ca i Riparia Gloire.
Riparia Grande Glabre. Vita puternica. Coardele lungT
-WA perT i rocate la maturitate. Foile tinere netede pe fata
superioara i lucitoare ; lar pe nervuiele dulA dosul foaeT
an perT tarT i numeroT. Foile adulte de marime mijlocie,
cordiforme, foarte putin trilobate, verde inchis pe fata superioara i de un verde putin mal deschis pe fata inferioara Cu numeroT perT tarT pe nervule.
Aeeasta varietate are acelea-1 calitatT i defecte ca i
celelalte varietatT de Riparia.

Riparia Baron Perrier. Vita mal putin viguroasa ca

cele precedente. Coardele lungT, drepte i de un r4u ruginit inainte de coacere. Foile de marime mijlocie aproape
IntregT, cu 2 serif de diniT ascutitT. Coloarea foaeT este de
un verde deschis. Pe dosul foaeT nervulele an perT tarT,

care la desprtirea nervulelor sunt w4at1 In buchete.

In afara de aceste felurT de RipariT, mal gasim In tara
Riparia .Marlin de Pallier's i Riparia Ramond, care de
asemenea sunt bune ca port-altoae, Trig nu le ajunge ca
vigoare pe Riparia Gloire i Riparia Tommenteux, care sunt
cele maT bune RipariT.

Ripariile an In general radacinT multe, aa a daca le

convine terenul cresc cu putere chiar din primul an i dad
putere altoiuluT. Dup6 parerea d-luT E. Durand, din punct
de vedere al vegetatiuneT i al productiuneT Ripariile sunt
ceT dintin port-altoT. Vitele altoite pe Riparia IT coc rodul
maT de timpurin ca pe ceIlalt1 port-altof i ca consecing
struguriT sunt maT bogatf in zahar.
Aceasta precocitate este datorita &Ice'', care se for-

meaza la punctul de altoire, i care jenand circulatiunea

mazgeT, are acelea-1 efecte ca taetura melar. Aceasta gala
care devine foarte mare la RipariT, are ca efect sigur a va
scurta viata plantel. Aceasta Insa nu trebue sa descurajeze
pe podgorenT, cad In Francia stint viT altoite pe RipariT,

frumoase i In puna productiune care sunt de peste 25

anT, far la noT de 12 anT, fara sa dea vr'un semn de sta.
biciune.

www.dacoromanica.ro

49

Ripariile aii fost pAnA acuma i vor fi i de ad Inainte

principalele varietAtT In reconstituirea podgoriilor romAnescT
unde avem pAmInturT argilo-nisipoase sari nisipo-argiloase,
cum i pentru pAminturile marT de cAmp.
Pentru pAmInturile uscate, pietroate, dar nevAroase, se

pot intrebuinta.

Fig. 20. - Rupestris Martin.

Rupestris Martin introdus In culturA pe la 1874. Foaia

ca la toate Rupestrisurile are forma foaeT de plop, avnd
sinusul de la coadA In formA de V. (Fig. 20). Coardele unghiuroase de coloare roie InchisA i avnd cAmpurile mid.
Rupestris Martin este foarte resistent la filoxerA ; dar

e putin adaptabirFormeazA rAdAcinT din buta0 cu greutate i prinderea la altoirea pe butaT este de asemenea
slabg. AltoiT prinT sunt viguro0 i dari o productiune abondentg.
Tot In aceastA clasA mal intrA i varietAtile de Rupes-

tris Metalic i Ganzin, care sunt mal calcifuge de cAt Rupestris Martin i dup pArerea d-luT E. Durand sunt infeferioare luT Rupestris Martin chiar In acelea-T terenurT.

www.dacoromanica.ro

CAP. III
Jnmultirea vitei
Vita se poate Inmulti prin : 1] seminfe, 2] marcotagiu
sail potopni(cl, 31 prin butag, cioace sail ceirlige ;i 4]
prin altoire.
1) INMULTIREA PRIN SEMINTA

Se intrebuinteazA rar fiind a nu suntem sigurY a din

semintele ce semnAm fsar vite, care sA se asemene viteT
care a dat semintele.
Sunt 2 casurT and se poate Intrebuinta cu folos semnatul : 1] and voim a obtine o varietate nou6 si 21 and
voim sA obtinem varietAtT corcite Tntre vitele romAnescT si
cele americane.

Ca sA fie bune, semintele se vor lua din ultima recoltA si din strugurT bine coptf. Semintele se pot lua si
din tescovinA proasp6tA, acT experienta a dovedit cA si acestea Tncoltesc tot asa de bine ca semintele din strugurT.
Semintele de vitA avnd coaja tare, Incoltesc gre'5 si
fteregulat. Pentru a inlesni Incoltirea, se pun peste iarnA
o lunA sail dou6Inaintea sem'natuluT In nisip umed si la un

loc cald. Dad nu se pot prepara ast-fel atuncT, se tin cel

putin 3-4 ;lile, Tnaintea sem6natuluT in apA curatA.
CAnd numaT sunt de temut gerurile de primAvarA, a-

dic4 prin Aprilie, semintele se seamn1 la o adAncime de

3-4 cm., In rAndurY depArtate unul de altul de 30- -40 cm.

si la o distantA de 10-15 cm. pe and punnd 3-4 semi* la un loc. Dup resArit se lasA numaT vitele cele mar
puternice.

www.dacoromanica.ro

51

In timpul vereT parniintul se plivesce de buruenT si se

sapg data sari de 2 orT. Toamna se acopera vitele cu
gunoi6 sail pae, sail le Mani la catT-va ochT (3-4) de la
suprafata parnIntuldf, Ingropandu-le In pamInt.

De obiceiil o vita din s6mInta nu rodesce de cat In

anul al 5-lea sail al 6-lea.
2) INMULTIREA PRIN BUTASI, CIOACE SAU CARLIGE

Prin batasT, cloaca sail carlig se Intelege o bucata din

o coardg de un an. Pang la introducerea filoxereT In ark
plantarea viilor prin cioace era practica cea mal obicinuita.
Asta-q11 nsi se poate Intrebuinta de cat pentru viT romanescT
sa pentru plantatiunT de vite americane nealtoite.
Cioacele sail butasiT trebuesc alesT de cu toamng, cand

vitele sunt cu rod, Insemnand fie-care varietate cu un semn

deosebit.
Vitele de unde luam butasil sa fie sanatoase; lar bu-

tasif sa nu fie bAtutT de grinding, cad lemnul se poate

rape la local ande este lovit de piatrg.
ButasiT se aleg din coardele mijlociT, cu ochiT apropiatT cad acestea se prind mal usor i dati tulpine roditoare. Coardele prea subtirT nu sunt bune sa serveasca ca
butasT fiind a ele sunt de multe orT necoapte, set se pot
usca Inainte de a se prinde. De asemenea coardele groase
a prea multa mcluva i vitele esite din asemenea coarde
sunt putin roditoare.
ButasiT sa6 cioacele se fac numaT din coarde de un
an. La butasiT romanescT, se las/ une-orT la basa cioaceT o

mica bucata de lemn de 2 anT, Si In acst cas butasul se

44ice cu clci sail cu scaun. Lgsarea lemnuluT de 2 aril'
se face, pentru ca butasul sa se prinda maT usor, fiind

la unirea lemnuluT de un an cu cel de 2 anT este o umflatura, de unde dail radacinile mal usor. Plantarea acestor
butasT cu plantatorul este mal anevoioasa.
Cand voim a Inmulti o vita rara, atuncT luam un bu-

tasi6, care sa aibg un singur ochiil (mugure sari came)

cate Win lemn de o parte si de alta a ochiuluT. Punnd acest butasiil Intr'un !Arrant gras, si uclandu-1, el
poate cla o vita puternica i cu raclacinT adand ; pe and
la cele din carlig raclacina e taratoare.
www.dacoromanica.ro

52

In ceea ce privesce lungimea butasuluT, ea variazd dup6

natura pdmintuluT unde se planteazd si dure gradul s66 de
umegleald. ButasiT lungi fac rAddcinT la toate nodurile Insd
nicT una din aceste rAddcinT nu prinde putere ; cu toate a-.

cestea pentru pdminturile prea uscate but*" se pot face

de 60-70 cm. pentru ca sd poatA gdsi umeqleald. In pdmInturile tarT de la noT butasiT se fac de 30-35 cm. iar
pentru pdminturT mijlociT de 40-45 cm.
La partea de jos butasul se tae dedesubtul unuT

drept, lar la partea de sus pieli i d'asupra unta

Pentru a Impedica uscarea butasilor plantatT si mal cu
seamA pen tru a grAbi formarea rAddcinelor, inainte de a
planta butasir se :
aJ Stratificd, adicd se pun peste iarnd in pdmint sail
In nisip putin umed, Inteo pivnitd sari inteun alt loc cald

pentru ca in acest timp butasui sd se prepare all forma

rAdAcint.

ID] In loc de stratificat, butasiT se pot tine putin timp

in apd. Nu trebue sd stea prea mult In apA cAcT atuncT butasiT se pot strica.
cl UniT a obiceiul a jupui de coaje butasul la partea
de jos, pentru cd la locul ast-fel rdnit se formeazd mal curnd rAddcinT.

dj Un procede bun constd In a forma din balegd de

vite sari din pdmint de grAdind amestecat cu balegd de

vite, o mocirld, in care inmuem butasiT cu capetele de jos

cel putin ;- se lasd sA se usuce mocirla pe el si apoT se
planteazd.

ButasiT pdatA ast-fel preparatT se pot planta sail Intr'o

scoald sari d'a dreptul
vie. Plantnd butasiT In scoald,

se tin acolo un an, si apoT se aleg ceT mal frumosl si se

planteazd In vie.

Plantarea butasilor d'a dreptul In vie costd mar putin,

dar butasiT nu se prind asa de bine ca atuncT and se planteazA butasT cu rAdAcinT. Prin urmare via va fi neregulatd
In ceT
anT.

In ceea ce privesce plantarea butailor si ingrijirea lor

in scoald, se face la fel ca pentru vitele altoite. La altoiri

se va at-Ma atAt operatiunea cfit si ingrijirile.

www.dacoromanica.ro

53

3) MARCOTAGIUL SAU POTOPNITA

Potopnita constA, In a forta o coardA de vitA nedeslipitA de la butuc ca sA formeze rAdAcinT.

Acest mod e maT sigur de cat butitul fiind cA potop-

nita nu se desparte de la vita beranA de cat dupA ce i-a

format rAdAcinT.

Potopnita a inceput a fi IntrebuintatA in Francia

la

vitele americane altoite ; dar numai pentru a Implini golu-

rile de prin vie. In acest cas fiind cA rAdAcinile ce se formeazA pe potopnitA pot fi distruse de filoxerA, vita potopnitatA nu se desparte nicT odatA de la vita mam. Pentru
vitele altoite acest procedeil e putin recomandabil, fiind cA
ajunge un timp cnd o singurA rAdAcinA e nevoitA sA hrlneascA 2 vite deosebite.
La vitele romanescT potopnita se maT poate intrebuinta
i pentru a forma vite nuoT, care apoT se scot i se planteazA In alt loc.
Cele mal principale felurT de marcote sunt : marcota-.
giul simplu, 2) preibuqirea 3) marcotagiul multiplu.
1] Marcotagiu7 simplu se face ast-fel : se alege o coardA
de un an de la butucul ce urmeazA a se jnmulti ; iar in dreptul locultff gol ce este de implinit se face un ant de 30 cm.
adancime i in acest ant se culcA coada aleasA ast-fel ca
sA rThanA afarA varful. Santa se umple cu pAmInt ; iar Val.-

ful rftas afarA se tae la 2 ochT i, se leagA de un mie

arac.

Ochiul ramureT culcate, care ar fi pe partea di'ntre

butuc i pAmint se suprimA. Toamna sail primAvara viitoare

dup6 ce a format rAdAcinT, marcota se desparte de planta

mumA. DacA potopnita servesce pentru a umplea un loc gol,
e bine sA nu se despartA de la butucul mam, de cat dup6
2 anT, ca sA nu slAbeascA vegetatiunea.
In loc s'A se ia coarda coaptA, se poate intrebninta pentru potopnitA coarde vergIT care se culcA In pAmInt prin lulie i panA toamna, ea poate forma rAdAcint
Se face un ant de 25 cm.
2) Marcotagiul multiplu.
adancime i In el se culcA coarda fAr a lAsa verful afarA.
DupA ce s'a culcat coarda in pAmint, se suprimA ochiT
coardeT de la butuc panA la locul uncle intrA In ant. Se
www.dacoromanica.ro

54

arunca apol peste coarda din ant un strat de panfint, ca de

6-8 cm., se bate pamintul i se uda putin. De la fie-care

timp radmugure al coardei va da un %tar i in
cini. and aceti lastarT ati 25 cm. lungime se umple antul
cu parnInt, i apoi toamna ori primavara se tae coarda culcata In atatea vite cap' lastarT a dat.
3] Prcibuqirea. Consta in a face o groapa larga de jur
imprejurul butucului. Dup aceea se tae radacinile, care Impiedeca culcarea butucului i apoi se cula cu totul, Indreptandu-T coardele anuale In diferite directiuni. Vrful ramurilor se tae la 2 ochT d'asupra pamIntului ca i la potopnita simpla punnd cate un mic tutore la fie-care oarda.
Groapa se astupa cu pamInt.
Cel mal bun anotimp pentru facerea marcotagiuluT pare
a fi toamna, cacT atuncT coardele stand iarna In parnint se
pregatesc a forma radacini ca i cand ar fi puse In stratificatiu ne_
4) ALT01 REA

Inaintea filoxerel, altoirea se intrebuinta prea putin In

viticultura i mal mult pentru a Intineri o vita sa pentru
a schimba felul el,
Ast-df altoirea este aproape singurul mod de inmullire In toate partile unde a patruns filoxera.
Inteo vita americana altoit sunt 2 part!: vita atnericana numita sujet sa port-aloiti i vita romaneasca numita altoiti. In ori-ce fel de altoire ca sa se poata prinde, prima

conditiune este ca zona generatrice a celor 2 vite sa corespunda cel putin inteun punct i sa existe afinitate intre
cele 2 vite.
Despre afinitate. Prin afinitate se Intelege gradul de
rudenie, ce exista intre cele 2 parti ale unei plante altoite.
Daca nu exista un grad de rudenie Mire partite altoite, ori
ce ingrijirl s'ar da sunt de prisos cAcT planta nu se prinde.
Chiar daca intimplAtor s'ar prinde ea nu poate trAi.
Vitele formeazA genul Viti, cu mal multe speciT di'ntre
care vita EuropeanA, In care intrA i vitele romAnescT, formeazA specia Vitis vinifera; iar cele americane formeazA
alte speciT. Apartinnd la un singur gen toate vitele, este
un grad de rudenie Mire cele romAnescT i cele americane.
www.dacoromanica.ro

55

Altoirea viteT americane cu romaneasca este basata pe

urmatorul principit : Altoirea se poate face mire 2 varietcift aparfinnd la 2 specif botanice diferite, ale aceluia-1 gen ; Wei nu putem fi sigurt de o prindere mare
;i de o duratei la in finit.
Vita romaneasca apartine specieT : Vitis vinifera, pe
cnd vitele americane speciilor: Vitis Aestivalis, Vitis Riparia ; V. Rupestris, Vitis monticola etc. Prin urmare altoind
vitele romanescT pe cele americane, prinderea va fi mal

mica ca In casul and s'ar altoi vita romaneasca pe vita

romaneasca.

Cu cat o vita american' este mal slbatica, mal viguroasa, mal putin roditoare, cu alte cuvinte cu cat tipul ce
se departeaz mal mult de al vile! europene, cu atat rudenia e maT departata, prinderea la altoire mal mica; Insa o
data altoite i prinse datl rod mal mult.
lata cum se explica acest faRt : vita romaneasca se
prinde pe cea americana fiind ca o silesce omul prin altoire, Insa aceasta nu le Impiedeca ca traind Impreuna fie-care
sa caute a se desparti de cealalta. Altoiul (vita romaneasca)
caut
asigura viitorul luT, and rod mult si bun ; iar
port-altoiul se forteaza a da lastaff, pe care omul iT su prima
prin anumite lucrarT de cultura, asa a ea da radacinT puternice.

Prin aceasta lupta intre cele 2 vite, ele slabesc maT

usor ca cnd ar fi cultivate fie-care deosebit, dar pritr aceasta sfortare vita altoita produce mal mult.
Timp,u1 cat vor trai vitele americane altoite, nu se
poate fixa. Cele maT btrane vil altoite art ajuns la 30 de
anT, sunt viguroase si puternice, ceea ce dovedesce ca ele
sunt Inca departe de a muri.
Din experientele fcute pana acuma s'a dovedit ca vitele de RipariT, RUpestris, precum si hibrigliT Aramon-Rupestris No. 1 si 2, Mourvdre-Rupestris, Bourisquou-Rupestris, Millardet 101 si 108, etc. art o afinitate i decT o
prindere multamitoare . Din contra, vitele Berlandieri se
prind cu cea mal mare anevointa, de aceia nicl nu se recomanda pentru tara noastra. Vitele cu o resistenta mica la
filoxera dart In general o prindere maT mare la altoire.
www.dacoromanica.ro

56

Facultatea vifelor americane de a da rcidacint. Toate

vitele americane puse In pamInt ca butasf sad cioace fac
radacinT, daca sunt tinere (de un an) i gasesc destula umegeala i caldura. Unele din ele dail frisk mal uwr cum sunt
Riparia, Rupestris etc., altele IT formeaza cu mare greutate
radacinT, cum este d. ex. Berlandieri la care nu putem
compta pe o prindere maT mare de 5-6% ; de asemenea

Jacquezul formeaza cu gren radacinf, dar In tot casul mult

mal uor ca vita Berlandieri.
Vrsta sujetulut de altoit. Vita american i cea romaneasca se prind cu atat maf uwr cu cat sunt mal tinere.
Cele me adese-orl Vita americana are vrsta de un an cand
se altoesc i and prinderea e mare. Cate o data se IntrebuinteazA la altoire lstarif Inca verqlf al vitel americane. In
acest cas prinderea altoiuluf este mal sigura, dad altoirea
se face cu ingrijire.
Vita americana poate fi altoita i la o vrsta mal Inaintata, Insa cu cat este mal brnA cu atala re4ta la prindere e mal mica.
Unele vite americane cum sunt Ripariile, altoindu-le

cand ail vrsta de 1-3 anT se prind uor; de aci inainte

prinderea devine nesigura.

Culesul sujeturilor. and se altoesc vitele americane

In stare de butaT, el trebuesc mal Intain recoltatT, prima-

vara sag mal bine toamna i apof pastrall 'Ana primavara

cand se vor altoi.
Taerea sujeturilor sail a port-altoilor se face primavara
inainte de a incepe s circule seva, adeca cam pg la Triceputul lunef Martie. Toamna se culeg dujA ce cad foile sail
cel puf in dup6 ce se ingalbenesc.
Recolta sujeturilor se face ast-fel: coardele vitel americane se tac chiar din fata parnIntuluT, wolandu-se In grameglI pe varietaff ; se curata coardele de carcei i de lemnul
vechin, lasandu-se numaT lemn de un an, i apof se tac

lungT de 1 m. pastrandu-se ast-fel pand primavara In momentul altoireT, and fie-care coarda de un metru se tac In
tref bucatl.
Coardele de un metru se fac toamna, In pachete de
50 san 100 i se leaga cu sirma sa cu rachita.
www.dacoromanica.ro

57

Coardele trebue luate din o plantatie, care sa aiba cel

putin vrsta de 4 anT ; Inlaturandu-se vrfurile care sunt
une-orT necoapte, coardele bune de altoit fiind acelea care
ail de 1a 6 mm.l mm. diametru. Coardele mal groase de
10 mm. a mcluva prea mare i e greri de gasit altoT care
sa se potriveasa Coardele de altoit sa fie drepte, i sa nu
fie atacate de boare ca mana, antracnosa, etc.
in loc ca sa se tae coardele toamna de un metru i apoT
se tae primavara Inca data In 3 bucAtT ; ele se pot tala de

cu toamna lungT de 28-30 cm., sa se faca pachete de cate

100 i sa se pastreze pana primavara. In acest cas se va
observa ca tetura de jos sa se faca imediat de desubtul
unuT ochi, iar la' partea de sus sa alba un camp sari meMall Se crede ca aceasta procedare este mal bunk cad altoiT tliatT se pregatesc peste iarna.
Recolta altoilor. Altoiul este o parte a coardeT de vita
romaneasca de un an, cu unul sari me multI ochT, destinat
a Inmulti felul viteT din care se ia. Prin urmare, Intaia conditiune ce trebue sa se caute la o coarda destinata a servl
ca altoiri, este ca sa OA bine pronuntate caracterele varietateT.
AltoiT se recolteaza de la vitele btrane. AltoiT sa. fie sanAtoV, lemnul bine copt, m'duva mica i blonda. Coardele

cu mduva mult nu sunt bune, fiind cA lemnul lor crapa

uor ; iar acelea care ari mcluva neagra sunt degerate.
Altoif cel mal bunT, sunt cer din partea mijlocie a coardeT

groV de 6 mm. pan la 10 mm. Se va maT cauta ca

chit coarder sa fie aproplatI unul de altul, sa fie bine desvoltatT ; verglI, iar nu negril ; cacT atuncT sunt degeratT. Lem-

nul sa fie sAnatos, adica sa fie verde i umed cand 11 gem.

Coaja coardeT sa fie neteda i de aceia-1 coloare.
Pentru a avea vite care sa produca mult, se recomanda
ca sa se ja coardele de altoT de la vite btrane i slabite din
causa productiuneT.
Coardele se culeg toamna sail primavara. Acolo unde se

tae via toamna, sari unde rmane neingropata peste iarna,

e bine sa se culeaga coardele de altoit de cu toamna. Pentru aceasta, and strugurit sunt coptf, se insemneaza cu lana
de diferite colorT, sa cu alte semne deosebite, butuciT cel
mal bunT. Dui:16 caderea foilor sari cel putin cand foile sunt
uscate, se tae coardele de un an fall carcahl i se aeada

www.dacoromanica.ro

58

pe varietAfT, In gramea Se ia apoT din gramecg coarda cu

coarda, se curafa de camel, se tae verful i baza coardeT,

care nu sunt bune la altoit i se lasl ca de 1 m. lungime.

Se leag apol cu sIrma in pachete de cate 50 sail 1.00, punndu-T o etichet.

Culesul coardelor pentru altoit primavara, sa se faca de

Um puriti, OM nu Incepe vita sa planga:
Daca coardele culese trebue trimese la departarT me mall,

ele se Invelesc cu pae sail cu muchill i se pun In rogojinT. Cand caldura e mare, atuncT atat coardele cat i paele
In care se invelesc, se stropesc Cu puling apa.
Peistrarta altoilor qi sujeturilor. Coardele romanescI cat
i cele americane trebue ferite de Inghef, uscaciune sail caldura prea mare, din momentul culesuluT pana In momentul

altoiret Pentru acest sfarit se pa8treaza Inteun loc cu o

temperatura mica, constanta. Locul sa aib i pufina umeOeala ; cum e de ex. : o pivnip sail un bordeia. Cel mal
bun mijloc de pastrat este ca toamna sa se ingroape atat
vifele americane cat i cele romanescl i sa se tae primavara. Fiind ales localul, se a0erne mal Inlaid un strat de
nisip de 15 cm. grosime, peste el punem un strat de snopT,
peste eT un strat de nisip i ap mal departe pana ajungem
la Inalfimea de 1 m. 50. Nisipul Intrebuinfat la stratificafiune
sa nu fie nicT prea ud, nicT prea uscat (10 0/0 apa este Indestulatoare). Cel mil bun nisip e cel de ail Ultimul rend de
snopT se acopera cu un strat de nisip de cel pufin 30 cm. gro-

sime pentru ca sa nu ptrundl la snopT aerul i caldura.

Daca se Intrebuinfeaza acelall nisip mal mulfT anT d'a

rndul, atuncl vara se scoate din pivnifa sari bordeia se

cerne pri'ntr'un ciur, ca sa se curefe de resturile de vita ce
le-ar confine i apol se stropesce cu o solufiune de 1% calaican. Dad nisipul e destul de umed, atuncT In 1pc de solufiune se Intrebuinfeaza 1 kgr. de calaican praf pentru 1
m. cub de nisip. Calaicanul distruge semi* boalelor parasite ce ar exista In nisip.
Dad pivnifa sari bordeiul n'are o temperatura constanta
atuncT se face In pivnif sail In bordeiil un anf antic de 1
m.-1 m. 50 i apoT se aeal legaturile In coarde ca mal sus.
In lipsa de pivnifa i bOrdeia, se cauta un loc maT Inalt,
expus spre mia4A-noapte i pe acest loc facem un anf de

1 m. 50-2 m. adancime cel pufin. In acest anf se pun

www.dacoromanica.ro

59

coardele ca mal sus, panA ajung inAltimea pamintuluT. Peste

coarde se pune un strat grog de pae si apoT unul de nisip,

fAcn du-I in forma de acoperis. Peste stratul de nisip se mal

pune unul de pAmInt bine batut si pe d'asupra un strat de

pae. Ca sA nu strAbatA apele de ploT si zapecjI la coarde,
se face de jur Imprejurul groapeT cu coarde un sant, druia
i se dA o scurgere In afarA.
In tot timpul erneT coardele trebuesc visitate de 2-3 orT,

spre a vedea dad nu cum-va temperatura s'a ridicat prea

mult, si coardele s'ar putea incinge.
Cand coardele nu sunt bine Ingrijite In timpul erneT,
ele pot incepe sA vegeteze inainte, pe dud sunt Inca In stratificatiune. Dad se observA rail la Inceput, atuncT se poate
indrepta, schimband nisipul si punnd altul mal uscat.
De asemenea cand nisipul e prea uscat sail aerul pAtEunde

la coarde, ele se pot usca. DacA se observa aceasta ama,

se schimbA nisipul, punadii-se altul mal umed. Daca se
observa primAvara, coardele se pun maT Intain In apa cateva ceasurT, ca sa-sT redobndeascA frAgeglimea si numaT dad
si-an recaplat umeqleala, t e altoesc.

Dad se culeg coardele primAvara si trebue pAstrate

cate-va ;lile, atuncT aceasta se face, punndu-le In o apA

curetoare, sari se IngroapA In pamnt.

Recunoascerea butaqilor bunt' de altoit. Inainte de a altoi, coardele americane si cele romanescT se cautA ca sA nu
fie degerate. Coardele care all mugurif negriT Inauntru nu
sunt bune, dcl ochil sunt degeratT. Un alt proceden de a
constata vitalitatea constA In a sgaria coaja si cand stratul
erbos e verde, coarda e bung ; dad e negru, coarda e degeratA. De asemenea coloarea bruna, spalacit a lemnuiuT,

e un semn a e degerat.
D-I Viala, recomandA urmAtorul proceden de recunoascere :

sA se ia cate un butasiti din diferite pachete si sA se punA

cu un cap In apA si la un loc cald. DupA 3-4 qlile muguriT Incep a st umfla, sail cel putin apa apare la suprafata

dud facem o taeturA la partea de sus. Acesta e un semn

sigur cA butasiT sunt bunT de altoit.
Epoca altoird. Altoitul se poate face toamna, primAvara
sail vara. OrT-cand s'ar putea altoi, unirea trebue sa se facA
cur&KI, pentru care scop are nevoe de cAldurA si umeqleall
destula.

www.dacoromanica.ro

60

La. nol altoitul se face numaT primavara, insa, In unele

casurT se poate face i vara, cum e altokrea In ochiii sail In
verde.

Pentru altoirile facute pe vite americane neprinse In pamint (aceste altoirl se numesc la masci) altoirea se face de
la inceputul lui Martie, i poate dura pana aproape de MaiCt,
and nu se maT pot pastra vitele americane fAr s vegeteze.
Altoirile fcute pe vite prinse in pamint se Incepe dup6

ce vita americana a inceput s planga (sa vegeteze), adica

pe la Inceputul lui Aprilie inainte.
Starea timpulut In momentul altoirei are multa knriurire
asupra prinderel. Un cer noros, fara multa umegleala In atmosfera, este cel maT favorabil.
Ploile indelungate sunt defavorabile la alloirile pe loc,

penttu c apa prea multa Impiedia unirea celor 2 partI.

Marl de aceasta altoirea se face mal greti, pentru cA omul
trebue sa stea in genunchill.
Vnturile ca i aldura mare sunt Vtmatoare In timpul
altoitului pentru cA usuca teturile. Fie liniOit sail vnt,
taeturile atat la altoirl cat i la p-ort-altoT sa fie proaspete.
Pentru aceasta, din and in and se stropesc cu apa curata.
Daca se poate, e mai bine a se face altoirea la un loc umbrit i ferit de vnturl.
S1STEMELE DE ALTOIRE

La vita se pot Intrebuinta toate sistemele de altoire cunoscute in gradinarie, dar putine din ele dati resultate practice multamitoare. Chiar i In viticultura a fost multe sisteme, care la inceput a facut oare-care sgomot, dar mal
tarditi

parasit.

Di'ntre sistemele descrise malla vale nu sunt de at 2-3,

care se pot dice generale. Celelalte sunt anumite ImprejurarT In care podgoreanul este chemat sa le aplice.
Altoirile se impart In altoirt pe loc i altoirr la mascl.
Altoirile pe loc sunt acelea in care vita americana este prinsa
in pamInt, pe and la altoirile la masa nicT una din vite
este prinsa.
Amndou6 felurile de altoirl a avantage i desavantage.
La altoirea pe loc prinderea poate merge pana la 90-95%

and altoitorul se pricepe s'o faca bine i and timpul este

www.dacoromanica.ro

61

prielnic. Ca sa fie prinderea mare la altoirea pe loc, primavara trebue sa fie secetoasa. Daca sunt ploT multe primavara,
apa infra Intre altoT i port-altol, impiedicand prinderea.
La altoirea la masa daca toate conditiuniie sunt favorabile,

se poate ajunge la 50% si chiar 60%. La noT, MO, clima

t6reT nu este tocmaT favorabila, din care causa nu se poate
socoti ca prindere mijlocie de cat 25-30%. Rare orT se obtine 40% vite bine prinse. Pentru ca altoirea la masa sa
dea 50-60% prindere, In earl de calitatea 'Duna a portaltoiulur i altoiulur, mal trebue ca altoitul sa fie bine facut,
ca primavara sa fie lunga cu putina umelleala, vara de asemenea sa fie lunga si cam umeda ; ast-fel ca altoiul pus In
pamInt sa alba 7-8 lurif de vegetatiune. La noT primavara
e foarte neregulata, scurta, si vara adese-orT e secetoasa cu
caldurT excesive, lar toamna scurta, asa c altoiul nu are de
cat 5-6 lunT de vegetatiune.
Altoind pe loc vita, da rod cu un an inainte, Insa, o sa
al altoireT,
fie neregulata, cad vitele neprinse in anul
In al 2-lea an se altoesc mal greil.
La altoirile pe loe podgoreanul trebue sa se multumeasca
si cu vite defectuos prinse, pe cnd cu altoiT facutT la masa,

nu se planteaza In vie de cat vile bine fierte (prinse) peste

tot, si daca plantarea se face In bune conditiunT, se poate
obtine o prindere de 97-98%, asa a via, e regulata de la
Inceput.

La unele altoirT %cute pe loc rman ranT deschise prin

Wet, care ranT sunt un isvor de boale pentru vita. 'La altoirea la masa,' din contra, se altoesc numaT vite de aceia-si

grosime, ast-fel a nu rftan rant' deschise.

In resumat, altoirea la masa este de preferat orT de cate
orT se poate face.
a) ALTOIREA IN CREPiTUR SAU DESPICATUR

Este cel mal vechiri sistem de altoire nu numai In gradinarie, dar si In viticultura. Asta-glI este aproape parAsit,
cacT sunt alte sisteme mult maT bune.
Altoirea In crapatura, ca si toate altoirile pe loc, se face
primavara, dup6 ce a incetat scurgerea prea mare a seveT.
Nu se face cand planstrl viteT este abondent, fiind cA poate
Ineca altoiul.
www.dacoromanica.ro

62

Altoitul se face In modul urmgtor : Butucul de altoit se

sapg de jur imprejur, scotnd pgmintul, asa ca tulpina sg

r6mAng liberg !AM la locul unde sunt rAdAcinT groase. Cu
3-4 dile Inaintea altoireT se reteazg butucul de la o Ingltime oare-care de la suprafata pAmIntuluT. AceastA tgere are

de scop de a !Asa mAzga prea multg sA se scurg5, pentru

ca sA nu inece altoiul.
Aceastg operatiune se face la toate altoirile pe loc.
In momentul altoireT, se tae butucul din no orizontal
dreptul suprafetel pAmIntuluT, sart de la 2 cm. maT jos
de suprafata luT, cu un ferestrAg. (Fig. 21).

Fig. 21. Altoirea in crcIpeiturcl

Nu numaT la altoirea In .crApAturg, dar la toate altoirile

fgcute pe loc, ingltimea la care se tae butucul, trebue bine

observan
Dad se tae butucul prea jos, altoiul pus In butuc va
cAuta tot-d'auna sg-sT formeze singur rAdAcinT i aceastg ten-

dintA o combatem cu

Dacg din contra se tae butucul prea sus, altoiul poate

fi expus la degergturT i vita Intreagg poate fi pierdutg. Pentru
a InlAtura inconvenientele tgereT prea sus sail prea jos, procedgm In modul urmAtor :

Pe dealurT bine expuse la soare, inalte, unde vita romAneascA nu degerg neIngropan se tae butucul american
chiar din fata pAmIntuluT.

Pe sesurT, ve, sail pe dealurile expuse la miadg-noapte,

unde vita poate degera, butucul american se tae orizontal

Ja 1

2 cm. cel mult, dedesubtui suprafeteT pArrantuluT.

www.dacoromanica.ro

63

Butucul american fiind taiat cu ferestraul, taetura se ne-telesce cu cutitul de altoit. Netelirea se poate face numaT

In partea unde se pune altoiul, dar mal bine este sa se

fad peste tot. ()data neteglit taetura, se crapa butucul fie
peste tot, adica prin m6duva, sa numaT *IA la mcluva, pe
o intindere in lungime de 4-5 cm. Crapatura sa nu fie prea
&land, cacT daca e prea adanca, dup6 ce se Infige altoiul,

ranane o parte din crpatura deschisa i apa de ploae inhand, butucul incepe a putreli.
Dad tulpina americana e prea groasa, crapatura formata ar strivi altoiul. Pentru a Inlatura aceasta, inainte de a
Infige altoiul, se ia de o parte i de alta e crapatureT cate
o bucatica de lemn.
Pregatirea altoiuluT se face In modul urmator : Luarn o
coardI romaneasca, pe care alegem 2-3 ochT bine formatT.
"Bern coarda cu un secator (foarfecT de gradinarie) imediat
d'asupra celuT d'al treilea cchia, apoT o Wain i dedesubtul
ochiuluT, lasandu-T Eneritala sail dmpul. Prin urmare, altoiul

-r-

Fig.[22. Alloirea in crepturd a Erne vite

are un camp i 2-3 oat Cmpul trebue ascutit in forma

de pan c/a ,sa intre in craptura butuculuT american. Pentru

aceasta se tine altoiul In mana stanga i apoT cu un cutit

de altoit se face 2 teturT piegliqe, ca sa obtinem un fel de
pana triunghiulara, ca ascutiul unuT cutit.
La facerea peneT vom observa ca m6duva viteT sa apara
numaT pe o singura fata a peneT. Cand m6duva altoiuluT r6mane la v'Mul penel, altoiul se poate crapa, trifiendu-l. Alwww.dacoromanica.ro

64

toiul ast-fel preparat, se infige in crApAtura butucului american panA la primul ochig.

Infiend altoiul, trebue observat ca sA nu se rupg, lar

zonele generatrice a altolului i butucului american sA corespundA peste tot sail cel putin la un loc, alt-fel altoiul
nu se prinde.
Pentru ca sA fim siguri cA zonele generatrice corespund
cel putin la un loc, e bine sA nu ne luAm dup6 scoartA,
maT cu seamA cnd se altoesce un butuc 136trin, cAcT acesta
poate fi mal subtire la altoT ca la butuc. Afar'A de aceasta,
dup6 ce am infipt altoiul, aplecAm putin vrful altoiului spre
centrul butuculut
DacA butucul nu strAnge bine altoiul, atuncl Il mal legAm cu rafie ; in cas contrar 11 lAsAm nelegat i II muuroim
panA d'asupra altoiului.

obiceiul sl ungA rana deschisA cu mastic format din argilA i balegA.

Cnd tulpina e prea groas, facem crApAtura In tot bu-

tucul I punem 2 altoT In 2 pArtl. [Fig. 22]. DacA se prind

amndouT, dupl un an, tAi'Am unul, lAsand pe cel mal puternic.
b) ALTO1REA IN DESP1CATURA PUNA

Se poate face i pe loc i la masA, InsA, fiind cA ca altoire la masA se IntrebuinteazA numaT cea englezA, altoirea

Fig. 23. Altoirea in despicdturcl

in despicAturA plinA nu poate fi recomandatA

toire pe loc i intre vile de aceia-0 grosime.

www.dacoromanica.ro

de at ca al-

65

Modul de procedare e urrnatorul: se copcesce vita Oa

la locul unde sunt radacinele groase. [Fig. 23.] Se tae tulpina americana In dreptul pamintului sail la 2 cm. sub
pamInt. E bine ca dedesubtul taetureT, la 2-3 cm. sa fie
un nod, care sa Impiedice tulpina americana sa se despice
prea mutt and se Infige altoiul. Dup6 ce s'a (Mat tulpina,
se crapa prin mijloc cu briceagul de altoit ca de 1-2 cm.
ast-fel ca restul crapaturef de va mg fi nevoe sa se faca
singura prin introducerea altoiuluT.
Altoiul nu are de cat clout ochT. El se tae in forma de

pana ca aceia, care servesce la despicarea lemnelor. Se va

ingriji ca mcluva altoiuluT sa nu rmna In vrful penef.
Se desface crapatura de la tulpina americana cu ajutorul cutitului de altoit, se introduce v8rful penel altoluluT
in crapatura, se scoate cutitul i apoT se infige altoiul, pana
and ochiul de jos ajunge In dreptul taetureT tulpineT. Dup6
aceasta se leagascu rafie.
La aceasta altoire amndo0 vitele trebue sa aibl tocmaT aceea-T grosime i prin urmare cand infigem altoiul
In crapatura pentru ca zonele generatrice sa corespunda,
lucratorul se poate conduce i dup6 scoarta.
Aceasta altoire da resultate bune ca prindere, dar nu
se poate recomanda, ca i altoirea in despicatura, fiind ca
r&nne la tulpina americana (sujet) lemn Mat neacoperit.
c) ALTOIREA IN CRAPtTURA" SCOBIT

Numit de francesT greffe en [ente vide, este mal

buna de cat cele dou6 antaiil. Ea se face intre vite de
aceea-T grosime, fie 4 vitele americane ar fi plantate sail
neplantate ; prin urmare se poate face pe loc sail la mask
Altoirea In ciapatura scobita nu e de cat o altoire in
crapatura piing, putin schimbata.
Altoiul se face In forma de pana ca i la altoirea In
crapatura piing.

Sujetul american se crapa mal MUM prin mijloc ca i

la altoirea In crapatura puna i apol se scobesce crapatura
-de o parte i de alta aa ca sa se formeze In loc de era-

www.dacoromanica.ro

66

patura un loc gol [fig. 24] In forma de V. DujA cum vedem, pana altoiuluT trebue facuta intocmaT cat este la sujet
locul gol In forma de V.

427i,

Fig. 24. Altoirea In crdpdturd scobitd

Pentru inlesnire s'a inventat un fel de foarfece speciale

cu cioc (fig. 25) i cu 2 tiuurT puse In unghia. Cu aceste
foarfecT taeturile se fac maT uor. Scobitura se face la sujetul american ; lar pana la altoiul romanesc (fig. 26).

-*-

Fig. 25. Foarfece pentrn altoirea In despicdturd scobitd

Neajunsul acesteT altoirl este ca, cele 2 limbI de la sujetul american, sint une orT subtirT i se pot usca Inainte de
a se lipi altoiul. Un alt neajuns e ca foarfecele trebue
fie tot-deanna bine ascutite i ascutitul se face greil.
d) ALTOIREA ENGLESA.

In gradinarie sub numele de altoirT englese, se inteleg

bate acelea /a care atat sujetul sa port-altoiul cat i altoiul se tae In modpiei [oblic] i In sens invers aa
ele se potrivesc prin apropiere.
www.dacoromanica.ro

67

Sunt mal multe felurt de altoirT epglese, dar la vie nu

se IntrebuinteazA de cAt acela descris mal la vale. Din
causa uurinteT i a resultatelor bune ce dl aceastA altoire
e cea mal principall i aproape singurA IntrebuintatA astA-OT.
Altoirea englesA se poate face fie pe loc fie la masA ;
InsA numaT 'futre vite tinere de aceeall grosime, prin urmare se pot altoi vite amcricane de un an satt cel mult de
2 anT.
-

Fig. 26. Practica altoird in despicturci scobitei

Timpul cand se Incepe altoirea engles variazA dup

vitele ce avem de altoit. Dac sunt de altoit vite americane
cu rAdAcinT prinse In pAmInt, atuncT se Incepe altoirea dup6
ce a Inceput sA plngA vita, adecA sA circule seva. Aceasta

are loc la noT de pe la jum'tatea lunel artie Inainte,

poate dura pril la Inceputul luneT luT Maiil.

Cu 2-3 lile mal Inainte de a proceda la altoire se

tae vitele americane de la cAtf-va centimetri d'asupra pAmIntuluT i se lasA ast-fel ca mzga sA curgA aceste 2--3
dile i apoT altoim. Nu trebue tAiatA vita americanA chiar
In momentul altoireT, fiind c' mazga In primele lile este
foarte abundentA i ar putea Ineca altoiul.
www.dacoromanica.ro

68

In momentul altoireT se tae Ind o datA vitele de altoit

din fata pgmIntuluf sail cu vre-o 2 cm. mg jos IntocmaT
ca la celelalte altoirT pe loc. Inainte Insl de a le tgia din
nail, vitele trebue copcite pentru ca lucrAtorul sd poatA
lucra maT cu inlesnire. De aci inainte toate operatiunile
sunt la fel ca la altoirea engles1 la masg.
Dad. sunt de altoit vite cu rAclAcinT neprinse In pgmint, atuncT se altoesc la masA sail In atelier In momentul
cand incepe sg circule mazga In ele, adecg la Inceputul luT
Aprilie i imediat se I planteazA In coalg.

Practica altoirek. Altoirea cioacelor americane sari a

port-altoilor cu vile romanescI se poate incepe de la inceputul luT Martie i une orT chiar din Februarie, fiind cA altoil fAcutT se pot pgstra In nisip panA la plantat.
Cioacele sail port-altoiT bunT de altoit trebue sA aibA
o grosime mijlocie, aded de la 6% la 10% msuratT la diametrul cel mare. Sujeturile mal groase de 10% ail mcluva
prea mare i nicT nu se pot gAsi altoT bunT aa de groT.
Dad sunt maT subtirT de 6% se altoesc cu mare anevointA
i prinderea e maI nesigurA.
Butai1 se tae lungl de 28-30 cm. adecA la 2-3 ochT,
dud e vorba de altoae pentru pAmInturT ware, portaltoiul poate avea i 35 cm. Thetura de jos se face dedesubtul unuT chill, pe dud tgetura superioarg trebue fAcutg
dedesubtul ochiulul al 3-lea sail al 4-lea. Cu modul acesta
port-altoiul are 2-3 ochT i un camp unde are sA se facA
alto i rea.

Din acetT ochT nu se pAstreazg de cat cel de jos, iar

ceTlaltT

se tae cu cutitul. and se altoesc vite de Rupe-

stris sail din hibriliT de Rupestris, se suprimg i ochiul

de jos, fiind cA aceste varietAtT lAstaresc mar uor de cat

celelalte.

Fiind cA altoiul i port-altoiul trebue sA fie de o potrivA de groT Inainte de a fi tgiatT mal departe, adecA dup6
ce li s'ail suprimat mugurif, port-altoiT i altoiT se m6soarA

i totT de aceea-T grosime se pun lute cutie.

Pentru m6suratul port-altoilor i altoilor, se fac nisce
instrumente simple numite jaugeuse. Acestea sunt nisce
ta- ble lungf i Inguste de lemn tare sail maT bine de metal.
Pe marginea scandureT sail a fieruluT se face o crestAturA
www.dacoromanica.ro

69

de 6% [fig. 27], alta de 7, alta de 8, si tot ast-fel pana la

10 sat 11. Acest instrument se prinde de masa de altoit
cu 2 surupuff. Pentru fie-care crestatura este cate o cutie
In care punem port-altoiT si altoiT de aceeall grosime. NI&
suratul se va face tot-deauna dup acelall diametru san
dup cel mare, sail dup cel mic.

-1 El
o

oi

Fig. 27. Jaugeuse

Dup ce s'ail ales altoiT si port-altoil de aceia-sT grosime,

IT luAm si IT spAlam bine, ca sA se duc tot nisipul dup

el, cacl nisipul stric instrumentele de alai.
OdatA spalatl, port-altoil trebuesc Mal pieqlis la partea
superioara. Taetura sa fie neted si putin scobit, adica
concavA.

Pentru a da mal multa soliditate altoiuluT si tot-d'odata

pentru a mari suprafata de contact se face o crapatura de

4-5 mm. la 2/3 din Inaltimea suprafeteT oblice, adica d'asupra mduveT si paralel cu ea. [Fig. 28J.

Fig. 28. Facerea tcleturilor oblice 0 verlicale

Altoiul se pregatesce ca si port-altoiul : pe o coarda se

alege un mugure bine desvoltat, se tae coarda d'asupra

acestuT mugure si de desubt i se !asa campul sail meritala.
Se spala altoiT, se m soara, si pe urma se tae oblic ca si
port-altoiT. Suprafata oblica se face In dosul mugureluT. D'asupra mduveT se face o crapatura verticalA ca si la portaltoiil. [Fig. 30].
Dup cum se vede, atat la sujet cat si la altoiil este
suprafala oblica si o crapatura verticala, ce urmeazA a se
Imbina unul cu altul.
Pentru aceasta se ia port-altoiul In mana stanga si II
jinem cu taetura spre noT. Altoiul II finem In mana dreapta
www.dacoromanica.ro

70

sI cu ochiul spre noT. Apropiind altoiul de port-altoiti cele

2 suprafete oblice se suprapun.
RidicAm atuncT altoiul ast-fel ca vrful suprafeteT oblice
sA vinA in N'l-fui suprafeteT oblice a port-altoiuluT si Tmpingnd altoiul contra port-altoiuluT crApAturile se desfac.

Fig. 29. Facrea teleturilor oblice ji verticale

Tinnd crApAturile deschise facem ca altoiul sA alunece pe

suprafata port-altoiuluT pana ce limba formar' la altoiii intrA in crApAtura deschisA a sujetuluT etc.
AltoiT imbinatT se leagA cu rafie sail cu sarm (fig. 31).
Cate odatA inainte de legat partea operatA se invelesce
Cu o foae de plumb si apoT se leagA cu rafie. AltA datA

Fig. 30. Facerea tefeturilor oblice i verticale

se pune mal intaiii imprejurul pArteT operate un dop gAurit

si apoT se leagA cu sarmg. Atat dopul cat si foaia de
plumb ail cate odatA avantagiT InsA fiind scumpe in practicA in cele mal multe casurT nu se pune nimica. IndatA ce
s'a imbinat altoiT se leagA cu rafie si partea legatA se unge
www.dacoromanica.ro

71

cu o mocirlA fAcutA din pAm1nt galben lutos, care se lasA sl

se usuce putin pe el.

In aceastA stare altoiT facutT se leagA in pachete de
cate 50 si se pun In nisip !Ana cand le va veni vremea de
plantat.

Observagua Desi se vede cA altoirea engles1 este

foarte usoarl pentru ca sa reuseascA trebue s'A tinern seamA
de unele amnunte.

CrAp'Aturile verticale sA fie de 4-5 %, d'asupra mduveT si paralel cu ea. FAc8nd crApAtura prin m6duvA, lem-.
nul crapA usor i limba se .rupe. AfarA de aceasta pArtile
tAiate prin Imbinare nu se acoperA bine.
CrApAturile sA nu fie nicT prea adand nicT prea micT.

Fiind prea adncT dui-A Imbinat rmane un loc gol prin

care strAbAfnd usor apa, altoiul se stricA. Dad crApAturile
sunt prea micT la Imbinat limbile se pot rupe.

Fig. 31. Altoirea englescl

TAetura oblicA la altoiil

sA fie scobitA
putin, asa cA dui:16 desfacerea crApAturilor suprafetele sA

devinA plane (drepte) pentru ca lipirea sA se fad usor.

Dad suprafetele oblice sunt drepte la tAiat, dui:16 ce se
desfac crApAturile, suprafetele devin bombate, i pentru ca
pArtile Mate sA se lipeascA una de alta trebue strnse cu
rafia prea tare si atuncT prinderea este nesigurA.
La masinA un altoitor poate face 200-300 altoae pe.
i. Cu briceagul se poate face acela-sT num6r. Sunt, InsA,
lucrAtorT experimentatT, carT pot face 600-700 altoae pe c;1i.
el ALTO1REA ENGLESX IN VERDE

Este foarte mult IntrebuintatA In Ungaria i Serbia; ea

se mal numesce si altoirea de Maiti fiind cA se face primAvara. La noT a fost IncercatA In ultimil anT i credem cl ea
poate reusi tot asa de bine si la noT fiind cA avem aceia-si

www.dacoromanica.ro

72

climA ca Ungaria. Din putinele IncercArT %cute la noT s'a

obtinut pAnA la 97U/
Altoirea aceasta se face pe lAstarT verdT datT chiar In
anul altoirel. Pentru aceasta primAvara se tae vita americanA
din fata pArnintuluT. Din tulpinA d'A o multime de lAstarT.

O parte din acestia se suprimA Inca de la Inceput lAsAnd

la fie-care butuc 4-6 lstarf sail coarde.
In luna Maiil sa inceputul luT lunie cAnd (seva) mAzga
e In plinA activitate i atund and coarda nu e nicT prea
fragedA nicT prea lemnificatk se tae coardele americane la
o InAltime de 70 cm. de la pArnInt. La fie-care coardA se
face cAte o teturA oblicA si una verticalA IntocmaT ca la
altoirea englezA In lemn uscat. OdatA t'Aeturile fdcute se aleg lAstariT romAnescT, care sA aibA aceia-sT grosime ca
coardele americane ce voim sA altoim. Se tae acestI lAstarT
sa subtiorT oblic, se face crApAtura verticalA, apol se tae
foile pe jurntate si sA Infigem altoiul pe port-altoiil legAndu-1 la partea operatA cu o legAturA de cauciuc, !Ara sail
la nevoe chiar cu rafie. E preferabilA
cAcT lAstaril fiind
verdT legAtura trebue sA fie moale. Se leagA de arac cu rafie,

coarda americanA ca sl nu se poatA mica.

Am'ndof lAstariT pusT In contact fiind formatf din tAsAturT tinere, dacA altoirea e bine fAcut, prinderea se face

foarte usor i dup6 4-5 dile se cunosc aceT ce s'ail prins

dup6 foile lAsate la altoT i dup6 mugurele de la.subtioara
foaeT lAsate, care Incepe sA creascA Ora la prindere i chiar

mal tri trebue curAtate odatA sa maT de multe orT vitele americane altoite de lAstarif datT dup'd altoire. CAnd
coarda americanA Incepe a se lemnifica, sA curAtA bine
de cArceT, foT i subtiorT i sA culcA In pArnInt asa c'd
pAnA toamna ea formeazA rAdAciFa. AtuncT se deslipesc Cu

totul de la butucul american si se planteazA la loc definitiv.

DacA coarda nu se poate culca In parriint chiar in anul altoiref, atuncT se pot tAia toamna de la butucul american si planta chiar atuncl In vie ca cioace altoite, dar WA
rAdAcinf sari IT plantAm In primAvara urmAtoare In scoalk
pentru a forma rAdAcinT. In scoalA se poate obtine o prindere de 90-95%, cAcT altoiul in verde are numaT sA-sT formeze rAdAcinf.

www.dacoromanica.ro

73

f) ALTOIREA IN ()CHIC

Se face IntocmaT ca la pomil roditorT, de care nu se

deosebesce de cAt prin faptul cA atAt altoiul cAt si sujetul
sunt veKIT, din care causA se numesce si altoirea erboasA
(fig. 32).
Altoirea se poate face in tot timpul vegetatiuneT dar
maT preferabil este a se face In luna Mai.
Altoiul este un mugure desvoltat de 15-20 mm. asa cA
se poate Intrebuinta subtiorile. ET se recolteazA de la basa
saii mijlocul coardelor, ca fiind maT bunT. La luarea altoilor
se va avea grije cA la basa fie-cAruT altoiil .s fie o micA
bucAticA de lemn din coardA. OdatA tAiat ast-fel, foile de la
altoT se tae pe jum6tate si se pun altoiT ast-fel preparatI
intr'un vas cu apA curatA.

Fig. 32. Altoirea in ochi

Sujetul este de asemenea o coardA americanA datA 'In

acel an. La basa unuT ochiii, adicA pe un cAmp se face o
tAeturA In lungul coardeT pAnA la lemn si lungA ca de vr'o

2 cm. Dup6 aceasta, cu spatula de os de la cutitul de altoit se ridicA coaja de la amndou buzele tAetureT, se Introduce altoiul cu cAlcAiul sub coaja sujetuluT si il leagA
cu lAnA. Une-orT se pune mal IntAiil putin bumbac si apoT
se leagA cu lAnA. CAnd lemnul este bine copt tApm coarda
de la sujet de la 15 cm. d'asupra altoiuluT.
Dup6 cum se vede pe o singurA coardA americanA

putem face 2-3 si chiar maT mult! alta Primul se face la

www.dacoromanica.ro

74

35 cm. de la pamint, i apoT ceTlanT tot la 35 cm. unul de

altul. Toamna, o coarda altoita se desparte In me multe
cioace altoite.

Dac' s'a facut la coarda un singur altoi i daca altoirea s'a facut in luna Mani, atuncT coarda poate fi culcata chiar in anul altoireT in pamint spre a forma rdcinT.
Daca s'a altoit mal tri atuncT sail se tae de la butti
se pune in scoala spre a forma radacinl sail se trage coarda
altoita In anul urmator in pamint. Acest din urma metod
nu se intrebuinteaza de cat pentru umplerea golurilor din vie.
Altoirile descrise pang aci. putine la num6r sunt singu-

rele la care poate recurge podgoreanul roman. In strAinatate cu deosebire in Francia altoirile se fac dui-A un num6r mult me mare de felud, dar toate cele nedescrise nu
sunt de cat sistemud locale, care presinta destule neajunsurT spre a nu fi recomandate. Intre ele se pot cita altoirile laterale sistemele Cadellac, Gaillard si Dauty. Altoirea
Champin, Fermand etc.
g) ALTOIREA IN OCHle PE OCHI

Este un mod de altoire, care se face la masa. Se procedeaza In modul urmator : Port-anon se fac de 30-40
cm. taindu-se ast-fel ca sa ail:4 la ambele capete cate un
ochiil. OchiT intermediad intre acestea 2 se tae.

Ochiul de sus, se scoate in modul urmator : se face o

taetura in lemn d'asupra ochiuluT cam pana la y3 din grosime. Tot cu cutitul incepndu-se de la partea inferioara se
scoate ochiul american. Altoiul este un ochiil singur care
se scoate dup6 o coarda romneasca, cautandu-se ca suprafata de la port-altoT sa corespunda cu a altoiuluT. Se
pune altoiul ochiil peste taetura facuta la port-altoia si se
leaga bine cu rafie. Se unge cu mastic si se pun in stratificatie sail in scoala d'a dreptal.
In teorie, la aceasta altoire prinderea trebue sa fie mal
mare ca la altoirea englesa, cad altoiul se pune chiar in
locul ochiuluT american unde mazga vine in cantitate mal
mare.

Acest sistem trebue Inca experimentat.

www.dacoromanica.ro

75

LEGATURILE $1 MASTICUR1LE

0 materie ca sa fie bung la legatul altoilor trebue sa

fie flexibila, sa produca o presiune egala peste tot i In
fine sa aibg o durata mijlocie. Materiile care dureaza prea
mult nu sunt de recomandat fiind ca ele pot sugruma altoil
daca nu se suprimA legaturile la timp ; iar cele putin durabile pot putreli Inainte de vreme.
Materiile -maT des Intrebuintate sunt : sfoara, sarma,
cauciucul, otelul i rafia.
Sfoara dA o soliditate mare legatureT. In aniT secetoV
dureazg destul, dar In ceT ploioV putreqlesce de vreme.

Cauciucul este foarte bun, dar costa scump.

Ofelul se Intrebuinteaza sub forma de inel desfAcut la
un loc. Nu se poate recomanda din causa ca costa scump.
Strma nu se Intrebuinteaza nicT data singura la legat,
dar se leagA une-orT altoil facutT i cgrora se pune un dop,
iar sirma strange dopul. Ast-fel Intrebuintata, e bine dacA se
desface la vreme.

Rafia este materia care se Intrebuinteaza aproape exclusiv In viticultura i chiar .la pomT. Ea Indeplinesce conditiunile cerute uneT bune materil i nicT nu costa scum p,
(1 leil 50-2.50 kgr). Cu un kgr. de rafie se pot lega 15002000 altol.
Rafia provine din foile unuT palmier numit Sagus raphia sail Raphia taegidera. In comerciil se gasesce subt
forma de panglicT subtirl i lungT.. Ea este foarte tare, galbena ca paiul, flexibila i dulce la pipit. La aer liber dureaza multa vreme, In pamint umed putrelesce iute.
Cand Intrebuintam la legat altoiT ce vor fi puT In coala
sail la vitele ce vor fi puse In stratificatie In nisip, este bine
sa sulfatara rafia, cacT prin sulfatare ea dureaza mal mult.
Sulfatagiul rafiel consta In a tine cate-va minute In o solu-

tiune de 1-2% piatrg viata.

Tot ca legaturT la altoirile In verde se Intrebuinteaza
Idna, care e mal elasticA i nu strange ap mult altoiul.
Dacg in gradindrie masticul joaca un rol important la

altoire, In viticultura el nu are importanta mare de cat In

altoirile unde rmane o rana deschisa. In asemenea casurT,
masticul pAlesce rana de intemperiT, pana ce se vindeca.

www.dacoromanica.ro

76

Cel mal de recomandat mastic este pArnIntul argilos,

(lutos), care se curAfA de pietre, se udA, ca sl formeze
o mocirlA groasA i Cu acesta ungem partea operatA
rAnile r6mase deschise.

Tot ca mastic se pot considera foile de plumb i dopurile, care se intrebuinfeazA une-orf la altoire. Am&Klou
aceste materif sunt folositoare, cAcT aprA partea altoitA de
uscAciune i de umellealA prea multA i ast-fel prinderea la

altoae este ma/ mare. DacA cu toate acestea nu se ?titrebuinfeazA mult, causa este scumpetea acestor substanfe, care
ridicA In mod considerabil costul altoilor.
STRATIFICAREA ALTOILOR

Altoif fcuf primAvara de timpurig pe buta0 simpli nu

pot fi plantafT indatA In coai, fiind cA pArrantul e prea rece

umegleala prea mare, ap cA altoiul se poate strica inainte

chiar de a Incepe vegetafiunea. De obiceiil plantarea altoilor
In

coalA nu se poate face de cat de la 25 Martie sa 1

Aprilie, adecA atuncf and pAmIntul s'a IncAlqlit destul, pentru ca punnd altoif In el, sA-T forfeze a intra imediat In
vegetafiune.
Toff altoiT fAcuff panA atund trebue pAstraff in nisip,

operatiune cunoscutA sub numele de stratificarea altoilor.

Stratificarea altoilor nefinnd multA vreme, nu este nevoe
numaT de cat ca localul unde se pAstreazA s'A fie pivnifA.

craml sa chiar un opron expus la mia4A-noapte este de

ajuns.
La stratificatul altoilor se IntrebuinfeazA tot nisipul care
a fost Intrebuinfat la pAstratul butailor americanT i al coar-

delor romanescr peste junk numal a se curAtA de resturile

de vifA ce ar confine i se udA bine ca sA fie maT reavAn,
pentru ca sA forfeze altoiT puV In el sA intre In vegetafiune.
AltoiT fAcuff la atelier se leagA In pachete de cate 50
cu rafie sulfatatA, ca sA nu putreqleascA Inainte de a-T scoate

din nisip. Ast-fel legafT, se aduc la locul de conservat. Aci

se pune mal Intaiti un strat de nisip gros ca de 10 cm.,

apoT se aeazA pachetele de altoT unul langA altul, In picioare

i cu altoiul in sus. Peste altoiri se presarA nisip ca sA umple toate golurile rmase Intre vile i apot se pune un strat
www.dacoromanica.ro

77

de nisip tot ca de 15-20 cm. pe d'asupra. In aceasta stare

el pot fi pastratT 3-4 s6ptmani. Nisipul pus d'asupra se
-uda la fie-care 3-4 4ile cu o stropitoare de gradina spre
a nu se usca. Neaprat ca altoiT trebuesc s'A fie etichetatT
asa ca sa nu se incurce la scos din stratificatie.
Stratificatiunea in nisip este cea mal economica. Sunt,
i alte modurT de stratificat, cum e In muschiti sa in
ferestraitura de lemn. Ambele aceste sisteme dati resultate
Insa,

bune, dar nu se pot Intrebuinta pentru cantitatl marl de

altoT, asa c sunt mal mult de domeniul horticultureT de
,cat de al viticulture/.
INSTRUMENTELE NECESARE LA ALTO1RE

Pentru altoirile pe loc

inventat maT multe masinT,
dar ele n'ati dat nicT o data un resultat practic i favorabil.
Din aceasta causa este mal de recomandat a se Intrebuinta
instrumentele de mana obicinuite i anume : secatorul

Mr-

fecele de gradinarie ; serpeta, care nu e de cat un briceag

ordinar, bine ascutit ; ferstraul de mana si cutitul de altoit.
Pentru altoirea la masa, [altoirea engles] sunt o multime de tnasinT de altoit. Cele maT bune sunt sistemul Faucher de la casele Trabuc din St. Hypollite du Fort (Francia).
Ultima perfectiune a acestor masinT consta intr'o parghie,
cu ajutorul careia tAetura oblica a suprafeteT ese scobita.
Manipularea acestor masinT este foarte uoar. Lucratorul

trebue sa baute ca toate incheeturile masineT sa fie bine

unse i cutitele de Mat sa fie bine ascutite.
Aceste masinT sunt excelente pentru acel ce nu se pot
obicTnui a face altoirea cu briceagul, care neaprat este cea

mal bung. Un altoitor bun poate face cu masina 300-350

altoT pe cji ; pe and un altoitor bun cu mana poate face
chiar i num6rul Indoit. Mara de aceasta o masina costa

cel putin 45 leT, pe cand omul sat= 1 poate procura un

cutit d altoit cu 2 leT 50.

www.dacoromanica.ro

78

Scootla ae rite
$coala de vite este o bucatI de pArnint bine desfundat
si ingrAsat, bine expus si usor de udat, in care se pun altoil fculT la masA ca sl se prindA si sA formeze rAdAcinT.
Este bine ca locul de scoalA sA fie aproape de locuintA, ca
sA fie supraveghiat tot timpul.

Trecerea altoilor prin scoala de vile este de o importanta netAgAduit. In scoalA altoiT sunt pul aproape unul
lAngA altul si se pot uda cu usurintA, lucrArile de intretinere
se fac usor, tAerea rAdAcinilor date din altoiil se face cu in-

lesnire si In fine din altoiT pul in scoalA se aleg numal

ceT mal frumosT si bine prinsT, spre a-T planta In vie.
Terenul coalet. In ceea ce privesce natura terenuliff
sunt autorT carT sustin ca scoala de vite sA aibA tocmaT acela-sT pArnint ca in vie, asa ca altoiT sA se deprindA chrar de
la Inceput cu natura pAmintulul, unde ati sA trAiascA.
AceastA teorie nu poate fi admisA pentru cA e greil sA se
gAseascA pentru scoalA un pAmint identic cu al vieT. Afarl

de aceasta, chid pAmintul viel este slab si putin adenc, ar

fi cea maT mare gresalA a pune altoiT ca sA-sT formeze rAdAcinT si sA se lipeascA In ast-fel de pAmiint. Chiar dad s'ar

pune si s'ar Ingriji cat de bine, prinderea va fi micA si altoil slat:A.

Ca teren de scoalA este ma bine a se alege o bucatA

de pArnint bogat, adenc, mobil, usor de udat, cu o pantA
usoarA pentru scurgerea apelor ; un pAriiint usor, cAlduros
si WA pietris sail bolovanT.
Intrun asemenea pArnint, dAnd ingrijirile cuvenite altoilor, prinderea este tot-d'auna mal mare, altoiY mg frumosT,
cu rAdAcinT maT puternice si prin urmare capabilT a se prinde

usor si a da vile puternice.

Prepararea pcinfintulut. $coala trebue desfundatA
de cu toamna la o adencime de cel putin 50 cm. P.Arnintul
rernAnend expus peste iarnA Ingheturilor si zApeqleT, se finbogAtesce si se mAruntesce singur.

Desfundatul se poate face cu plugul de desfundat, cu

2 plugurT unul dupe altul sail maT bine cu casmaua (hArletul),

www.dacoromanica.ro

79

cacT cu casmaua panfintul se lucreaz peste tot la aceia-T

adencime i In momentul desfundareT se curata de pietri
i buruenT.

Pentru desfundatul cu casmaua se procedeaza ast-fel :

La capatul loculuT de coala se face un ant lat de 1 m. i
ad'nc de 0 m. 50; lar pamIntul din ant se pune la marginea luT. Du0 aceasta se sapa mal departe, !Wand In adncime 2 casmale de pamint. Prima casma de pamint, adica
cea d'atupra se arunca. In fundul antuluT, iar casmaua a
2-a peste cea drntaiti, aa cA pamintul de d'asupra dup6
desfundat e de desubt. Procedand ast-fel, lucratorul are totdeauna inaintea sa un ant. Cand ajunge la marginea loculuT II r6mane un ant pe care It umple cu pmintul scos la
celalalt cap6t al loculuT.

Dad panlintul coaleT nu e destul de gras, el trebue

Ingraat cu bAlegar de vite bine descompus, socotind ca can-

titate 'Ana. la 40-50.000 kgr. la hectar. Gunoiul se intinde

pe suprafata coaleT inainte de desfundat i apoT se amesteca cu parnIntul In momentul desfundarei.
Daca facem bilioane inalte, atuncT este bine sa se faca
de cu toamna, fail a se grebla parnIntul.
Prnintul desfundat rmane nenivelat pana primavara.
Scoala nu trebue lasata pe acela-T loc maT mult de 4-5
anT. OrT-cata Ingrijire s'ar pune la scosul coaleT, tot rman

resturT de vite pe care se desvolta diferite boale cryptogamice, aa ca trebue lasat cat-va timp sa se odihneasca pamIntul.

c] Plantarea altoilor in fcoalcl. Primvara de timpuriil

se trece cu o grebla prin coal, pentru a nivela pamIntul.
Daca coala a fost bilionat de cu toamna, bilioanele stricAndu-se de geruri i zapada, frebue refacute din nog.
Plantarea altoilor In coal nu trebue Inceputa de cat
atund cand temperatuia exterioara este destul de ridicata,
aa cA gerurile de primvara s nu mal fie de temut i cand
pamIntul singur s'a incak;lit destul, ast-fel cA plantnd altoil
caldura pmIntuluT sA sileasca altoiT plantatT a intra indata

In vegetatiune. Plantand altoiT prea de vreme pina ce pmintul nu este destul de cald, altoiT IT pot Intrerupe vegetatiunea Inceputd In stratificatiune. Mara de aceasta,.altoiul
stand In peactivitate cata-va vreme, apa din pamint poate

www.dacoromanica.ro

80

strabate intre geturile facute la punctul altoit i atund prinderea devine anevoioasa.
Cele maT multe anse de prindere le-ar avea altoii atuncI

and scoT din stratificatiune, capup altoiului sa fie deja

data, i apol pul In coala, el sa continue fail intrerupere
vegetaliunea din stratificatiune.

Pentrn motivele artate mal sus, nu este bine la nol

In ara ca plantarea altoilor sa Inceapa inainte de 25 Martie
sari

Aprilie.

Parrfintul In momentul plantard sa fie reavan fara ca

sa fie prea umed. Daca este prea umed, se batatoresce i
altoil nu sunt pui in bune condifiunl. Cand este uscaciune
plantarea se face, dar trebue udaI altoii foarte bine, inainte
chiar de a fi inveliI cu pamint.
Plantarea altoilor se face In 2 moduri : 1) pe bilioane
formate in coal mat dinainte i 2) In anturi mid, form'andu-se bilioanele dui-A plantare cu pamInt scos di'ntre rnduri.

Fig. 33. Plantarea altoilor in ;coal&

Ori-care ar fi sistemul de plantare, altoil trebue feriI

de soare i vnt pang in momentul plantard. Pentru aceasta
lucratorul insarcinat cu aducerea altoilor de la locul de stratificaie la coala II va inveli cu un sac sari pAnza umeda.
Tot pentru a feri altoiT de uscaciune, data plantatl, nu trebue lasaT multa vreme descoperilf.
Gaud sunt bilioanele formate mal di'nainte, in momentul

plantarei se sparg intr'o parte, se pun altoil la distanta de

5-6 cm. unul de altul, se bat bine, se pune nisip i gunoiii cum se va vedea la cel-l'alt procedeti i apol se refac
bilioanele, cautand ca d'asupra capetelor altoilor sa fie un
strat de parnint de 10-12 cm. Bilioanele sunt facute la 0
m. 80-1 m. unul de altul.
www.dacoromanica.ro

81

Al doilea mod de plantare este urmatorul : Locul de

coala nivelat i curatat de buruenT i pietre se Orueaza
la latul luT punendu-se tru0 pe atnndotA laturile la distanta de 0. m. 80-1 m. Daca coala este mare, atuncT se
Imparte maT Intairt In tarlale i se trueaza fie-care tarla.
Se ia o sfoara sa franghie i se Intinde de la un tru la
celalalt, apoT se procedeaz la facerea antuluI. Pentru a
ceasta e nevoe de doul lucratorl cu casmaua sa harletul.
Unul din eT Infige casmaua drept In jos pe langa sfoara i
o mica Inainte i InapoT ast-fel ca sa fixeze unul din perefiT antuluT. Celalalt lucrator face antul cu casmaua avnd

grija a nu strica peretele format i a scoate pdmIntul din

ant. Santul se face lat de o easma i adanc de 25 cm. Se
aduc altoit i se pun lipiff de peretele antuluT la distanta de 5-7 cm. unul de altul (fig, 33). Cat pentru adancimea la care se pun altoiI se va cauta ca altoiul propriil gis i partea altoita sa fie d'asupra niveluluT pdmintuluT.

La basa altoilor se pune putin gunoiil bine descompus amestecat cu nisip, apol putin pamInt i se udd bine
ca parnIntul sa se lipeasca bine de altoi. Tot pentru acest
scop, dup6 udat parrantul se calca putin cu picioarele. ApoI

se pune un alt strat de pAmInt m6runt, care i el se Indeasa bine i ast-fel se urmeaza pana se umple antul.
Fiind ca lucratoriT InsrcinatT cu baterea pamIntuluT nu

sunt tot-d'auna consciincio0 i fiind cd de la battorirea

pmntull depinde In parte reuita altoilor, este de recomandat ca partfintul din anturT s se bata cu nisce maie
de lemn. Pentru aceasta lucrare se vor pune 2 sail 3 oamen1 cu maiele, care vor bate panfintul pe lana altoT pe
msur ce alp' lucratorT vor trage pdmIntul In ant.
Dup6 ce s'a umplut antul se formeaza bilionul, luand
parrant mrunt scos din amndou partite altoilor. Bilionul
se face ap de mare ca altoiT sa fie acoperitT cu un strat

de pamInt gros de 10-12 cm.

Pentru a Impiedeca pmIntul de pe coama bilioanelor
sk formeze coaje, care este o piedeca la eirea altoilor
din bilioane, este bine ca pe coama bilioanelor sa se punk

un strat de nisip.
www.dacoromanica.ro

82

La plantarea altoilor fAcutT pe vite cu rddcinf se Intrebuinteazd al doilea sistem.

Plantarea butasilor americanT nealtoitl se face tot dui-A
al doilea sistem ; Insd Inainte de a se planta se zdrelesce
Cu un cutit ordinar sail cu un instrument special cu dintI
(dcortiqueur). De asemenea e de recomandat ca altoiT In-

nainte de a fi plant* sl se bage intr'o mocirl de balegA

de vacd.

Plantarea butasilor simpli se face cu ajutorul plantatoruluT In care cas nu se mal face sant, nicT nu se mal pune
gunoi sail nisip.

Lucrdrile de intrefinere in $coald, 0 coard de

vile care nu are apd destuld nu poate da resultate bune.
d)

Cand MA apa e prea multd ea devine v6t6mtoare pentru

a Impiedecd lipirea altoiuluT de port-altoiti.
Scoala de vite trebue sd contind tot timpul o cantitate
Indestuldtoare de umeileald. Prin urmare chiar de la Inceput
dad nu ploud, scoala trebue udatd bine odat la o s'pt6mand. Aceastd operatiune este necesard In timpurT secetoase

pand and altoiT es din bilioane.

Udatul se face spre seard sail cel mult dimineata, ca
apa sd aibd timpul s intre In pdmInt. Ca sd foloseasa altoilor, apa nu trebue aruncat pe bilioane, din contra trebue
turnatd pe canalete formate Intre bilioane. Apa inted ast-fel
la partea de jos a altoilor si favoriseazd desvoltarea rAddcinilor si crescerea plantelor; WA' sd ajungd pand la partea
altoit unde ar putea face !And la un punct rai.
Intr'o scoall de vite, pdmintul trebue s. fie tot-d'auna
curat. Prin urmare Indatd ce se ivesce buruiana, scoala
trebue plivitd si prdsitd prin fundul santurilor unde buruiana e mal mare.
Cand se observd a pdmIntul scoaleT a prins o coaje
pe d'asupra, trebue sfdramatA cu grebla, fdrd sd se misce
pAmIntul din loc.

Dad. bilioanele se stria ele trebuesc refcute, asa .ca

captul altoilor sd nu rrndnd dud.
Plivitul si sparOrea coajeT In scoald se va face de ate
orT trebuinta va cere, ast-fel ca pdmIntul sa fie tot-d'auna
Cu rat.

www.dacoromanica.ro

83

AltoiT din scoala, dup6 ce strabat bilionul i a o Innaltime ca de un lat de mana, trebuesc tratatT contra maneT
(mildewuluT) cu zeama bordelesa.
Pentru tratamentul vitelor In scoala se poate Intrebuinta 1 klgr. de piatra vIn6ta,
1
klgr. var la 100 litri de apa.
In timpul vereT acest tratament se repeta de 2-3 si

chiar de 4 oft mrind progresiv proportia de piatra vin6ta

si var pana la 2 klgr., cad zeama bordelesa nu numaT ca
combate mana si black-rotul, dar ajuta si la coacerea !Asiarilor datT din allot
Tratamentul cu zeam bordelesa se face stropind Toile
si lastariT cu un pulverisator, sa In cas de lipsa cu o stropitoare de gradina sa cu o matura. Operatiunea se face
pe un timp frumos, cand nu e semne de vr'o ploae, astfel ca apa sa se evaporeze i sulfatul sa r6mana lipit pe foT
si lastarT.

Dou6 operatiunl de mare importanta In scoala sunt :

i tderea rddeicinilor

suprimarea ldstarilor americani

date din allot

La facerea altoilor, dup6 cum s'a spus, se suprima ochil de la port-altoiil. Cu toate acestea, vita avend ochiT
multipli (ochT mal multT ascunsT) foarte adese-orT da lastari
americani. Acesti lastarT nu trebue lasatT pentru ca el Impieded lipirea si crescerea altoiuluT. Prin urmare Indata ce
apar lstaril americanT, el trebgesc suprimatT, ceea ce are
loc In lunile lunie i Iulie. La aceasta epoca lastaril daft
din altohl sunt foarte fragegll si nu se pot desface bilioanele cad s'ar oparis lastarii altoilor de arsita soarelul; prin
urmare suprimarea lastarilor americanY trebue facuta fail a
desface bilioanele. Lucrtorul Insarcinat cu aceasta lucrare
baga degetul artator pe langl lastar pria ajunge la locul
de unde ia nascere i apoT II rupe, ap'e'sand In jos. Daca
in timpul vereT maT apar i altY lastar'T s'lbatecY, atuncl se
repeta lucrarea orl de cate orT cere trebuinta.
A doua operatitIne este taerea radacinilor date din altoT.
Cioaca altoita fiind !Apia cu totul In parnInt, vita romdneasca (altoiul propriil lis) se gasesce In conditiunT prielnice

pentru a forma singura

radacinT.

Radacinile date

din vita romaneasca, pot sa provoace d eslpirea

*) Pentru %urea zemel a se vedea Mana sati Mildewul.

www.dacoromanica.ro

si

sa

84

-omoare port-altoiul. Cum ins aceste radacinT de vita romAneasca nu resist la filoxera trebue suprimate (tAiate).
nu numaT and \Mete sunt In scoal, dar chiar In vie catlva anT d'a re'ndul.
In scoala de altoT, radacinile se tae odata, adeca pe la
Inceputul lunel August, sail maT bine de dou orT; intaia
data In luna luT [Ellie, pe la sfarsit si a doua oar In Septembrie. Odata cu taerea a doua a radacinilor trebuesc taate si legaturile de rafie dad n'at putrelit pana atuncl.
Pentru taerea radacinilor, bilioanele trebue neap6rat
desfacute. Cum 'MA In luna August, lastariT romanescI sunt

Inca prea fragedf, nu se pot lasa multa vreme expusl la

soare si luniin. Pentru a ,nu expune altoiT, se desfac
+Dandle pe portiunT mid de 2-3 m. lungime, 'MA cu bagare de seama O. nu se loveasa altoiT, se curata bine pamIntul, Imprejurul prfei altoite i apoi cu un cutit bine
ascutit se tae radcinile date din altol chiar din fat. Taerea
sa se faca de sus In jos, iar nu de jos In sus, acT se pot
deslipi, fertura nefiind Ina bine lemnificat.

Dup6 ce se tae radacinele date din altoae, bilionul

trebue reacut la loc cu parnint mrunt, cat maf curnd avnd grija a nu lasa lastariT romanescT descoperitl si expusl

la vnt si la soare cel putin atat cat sunt albl.

Dup6 ce s'a terminat taerea radacinilor, sail mal bine
In fie-care seara se uda bine partea unde s'ail tiat rat:Melnile peste di. Umedeala IT este necesara atuncT maT mult de

at orT and scoaleT, fiind ca prin ea se formeaz rdcinile

rrnase a da tirana destula. Neap'erat a' daca dup6 taiat
vine o ploae nu mal este nevoe a se uda scoala.
Dup6 taerea radacinilor o parte din vite care nu se
nutreati de at prin rdkinile romnesd se ofilesc i mor ;
o alta parte se ofilesc mal putin i dup'e" 2-3 dile IsT revin. Acestea se nutreati atat prin radacinl americane cat si
prin cele romanescT.

In momentul and se tae vinele date din altohl la fiecare vita este de recomandat a se scurta si lstarul verde
dat din altoiti. Scurtarea va fi cu atat mal mare cu cat
-vita a avut rdacinT romanesd mal multe. Prin scurtarea
JastaruluT se restabilesce equilibrul Intre radacinile l foile
r6mase, equilibru ce se stricase prin suprimarea radacinilor
romanescI.

www.dacoromanica.ro

85

In cursul lunei Septembrie, bilioanele trebue ddramate

spre a obicinui ldstarul altoiului si spre a ajuta atat lemnificarea Idstarulia din altoiil at si a pArtel altoite. Mamarea bilioanelor se va face treptat in 2-3 randuri, la interval
de 10 le, spre a nu desveli prea mull Idstarul, care este
Ina erbos. De asemenea este bine a alege pentru drmarea bilioanelor un timp noros pentru a nu expune Idstarii
fragecji in mod brusc la arsita soareluT, care in luna Septembrie este destul de arcgtor la noT.
Scoaterea altoilor, alegerea i peistrarea lor. Proprietarul care are scoald face bine sd nu scoat altoiT din

scoald de at in momentul plantdrei lor, acT acolo musuroitT se pdstreazd mal bine de at orl unde.
Cdnd insd nu poate face ast-fel atunci poate proceda
la scoaterea lor and fruglele ingAlbenite incep a adea,
adecd spre sfirsitul uT Octombre. In anii cu toamna lung-A
foile cad foarte tri. Scoaterea altoilor se face atunci dup6
o brumd groasd, care ofilind foile intrerupe vegetatiunea exterioar a viteT.

Scoaterea se face in modul urrnAtor : paralel cu rAn-

durile de altoiT se face un sant adanc pand sub

rAddci-

nile vitelor, din care se scoate pdmIntul. DulA aceasta lucrtorul continud a sdpa prnintul cu casmaua aruncand pdmintul in santul format inaintea s, pand ce se apropie de
randul de vite. Atunci trece In partea cea-l'altd a randului
Infignd casmaua addnc, ddramd pdmintul cu vile cu tot
In sant.

Atunci se scot altoil si se aleg, cei bun! de cei rn.

De obiceiil se pot face 4 categoriT de altoT i anume:

bate vifele a aror fierturd la punctul altoit este perfectd, care a %tar puternic i rddicini viguroase vor forma
vitele de calitatea 1-a. Un altoiti este bine fiert, and lipirea
s'a fdcut peste tot si and cdutnd a rsuci altoiul in mAnd
nu se deslipesce de la punctul de altoire. Vitele de calitatea
1-a sunt vifele de viitor i proprietarul care-0 cunoasce interesele trebue sd caute a-si planta via numaT cu asemenea vite.

Vifele de calitatea 2-a sunt acelea la care fiertura la

punctul de altoire este bine acutd ca i la vitele de calitatea 1-a, dar la care 'Asian:11 altoiulia este maT mic
www.dacoromanica.ro

r'dd-

86

cinile maT putin viguroase. Aceste vite se pot planta In vie

ca i cele de calitatea I-a, dar pentru ea sA le dm putere

de la inceput este bine a le pune in groapA gunoid mal
mult [3 kgr. cel putin].
Vitele de calitatea a 3-a sunt acelea la care fiertura s'a
fAcut cel putin pe 3/4 din intindere, dar nu s'a fAcut peste

tot. Aceste vite nu pot fi plantate in

vie

i proprietarul,

care planteazA asemenea vite face o greplA pe care mal

tAKliti o plAtesce ccl asemenea vite dup cAtl-va anT se ingAlbenesc i mor. Locul rrnas nelipit In partea altoitA este
un focar de boale i de insecte.
mal bun Incru de fAcut, este ca vitele de calitatea
a 3-a sA se pAstreze peste iarnA la un loc cu cele-l'alte vite.
PrimAvara prin Martie and vita americang, a cAreT vegetatiune Incepe mal de vreme, dA semne de viatA, se reinoesce
cu un briceag de altoit geturile fe'mase nelipite. Se leagA
din nod, se scurteazA vinele, se tae lAstarul romAnesc la un
ochiti

i se pun din noti In coalA. and sunt In bune

din aceste vite se pot fierbe bine

conditiurif 50-60
peste tot.
In fine vitele de calitatea a 4-a sunt toate rele i tre-

bue aruncate.
LucrAtorul insArcinat cu alegerea altoilor, In momentul
alegereT va tAia rAdAcinile ce intimplAtor ar fi dat din altoiti
ar fi netAiate.
DacA pArnintul vieT este pregAtit pentru plantare altoiT
de calitatea 1-a i a 2-a sunt plantatl indatA la locul lor definitiv, cAcT Aide se pAstreazA mal bine punndu-se fie-care
la locul el.
and plantatia urmeazA a se face mil tArc;litl sati primAvara, atuncT vitele altoite se pot pAstra : 1) in coalA nescoase i bine mmiroite, acoperind i o parte din lAstarul

anual, 2) la un loc deschis, fAcnd un ant i punnd pachete cu vile in ant i acoperindu-le cu pAmint i o parte
din lAstarul anual ; sail 3) In pivnitA in nisip, avnd grija
ca nisipul intrebuintat sA nu fie prea uscat (12-15 ume4ealA este suficientA) i invelind altoiT bine peste iarnA cu
un strat bun de nisip.
and altoiT urmeazA sA fie bine pAstratl In timpul erneT, se fac mal IntAiti in pachete de cAte 25 pentru ca sA
www.dacoromanica.ro

87

nu se incalgleasca si raclacinele sa nu fie prea multe la un

loc ca sa nu muce4easca. Legatura se face cu richita si la
fie-care pachet se pune o etichetd cu numele viteT romanescT si al celeT americane.

In cela ce 'privesce rentabilitatea: Pentru ca altoiul sa

se prinda bine pe langa afinitate, altoire bine facuta, plantarea Ingrijiia in scoala si intretinerea lor, are nevoe de o
perioda de vegetatiune de 6-7 lunt. In afara de aceasta
trebue o primAvAr dulce cu umeckai potrivita, o vara calda

si toamna destul de lunga. Cum Insa la nol nu se indeplinesc maT nicT odata aceste conditiunT numeroase, putem

socoti ca mijlocia prindereT este de 20-25 X. 0 prindere

de 30-35 %, este excelenta. De aci se poate deduce ca
costul de productiune a 1000 vile altoite este In termen
mijlocit1 de 150-180 leT.
Ingrijirea altoilor facuti pe loc. Vitele altoite la loc definitiv se musuroesc indata punnd la fie-care. In timpul vegetatiuneT la acest1 altoT trebue sd se suprime lastaril dati
din vita americana, orT de Cate off cere trebuinta. De asemenea prin lulie sati la Inceputul luT August, vitele se copcesc [cotprasc] si se tae vinele date din altoiil. In casul cand
lastarul altoiuluT este bine lemnificat, vitele altoite pe loc se
pot rasa copcite pana toamna fait a le tnaT musuroi.

Daca lastarul dat din altoin este mare atuncT chiar In

timpul vegetatiuneT se leag de un arac, ca sa nu deslipeasca vintul vita de la puuctul de altoire.
Parrantul trebue tinut curat prin prasile toata vara.
Toamna vitele altoite pe loc se Ingroapa Wend numaT un
musuroi mare la basa in anul IMAM. Coarda nu trebue
culcata cum se obicTnuesce la vitele btrane cacT fiertura la
punctul de altoire fiind fiffe'ra s'ar putea desface.

www.dacoromanica.ro

CAL. INT

Xuctuirile de rnfiintare ale viei

UniT autorT considerA ca lucrArl de infiintare numal acelea din anul Hit Dup pArerea noastrA insA lucrArile de

infiintare sunt toate acelea ce se fac la o vie

tine'rA

pAnA

In momentul cAnd se pune pe rod, adicA pAnA la Inceputul

anuluT al 4-lea.

Alegerea pclmtniului% In RomAnia via poate fi cultivatA in toate locurfie incepnd de la DunAre i OM aproape de regiunea muntoasA precum i de la Severin la
Dorohoin. Prin urmare ea se poate cultiva pe esurl sari
in regiunea dealurilor.
Pe esurT, ca i pe vl vita cresce cu o putere extraordinarA, aa in cat de multe orT devine buiacl (cresce prea
mult in lemn frA a da rod). PrimAvara vegetatia incepe
mal tArqlitt, i este expusA ingheturilor de primAvarA. Toamna

vegetatiunea se prelungesce "Ara tArqIiii, ap cA de multe

ori se ingroapd via fArA sA cadA frungla. Pe esurT i pe
vT via este mal expusA boalelor cryptogamice ca pe dealuri. In asemenea regiunl via produce foarte mult ca cantitate, dar vinul este slab, expus la boale, putin alcoolic, ap
0 nu se poate pAstra multA vreme.
Dealurile constituesc adeverata regiune unde se poate
culliva via cu succes. Sunt terenurT in regiunea colinelor,
sArace, pietroase i care nu pot fi Intrebuintate la alte culturf, dar sunt propriT cultureT vieT.

www.dacoromanica.ro

89

Fetele dealurilor si cu deosebire cele expuse spre

miagld-ili sunt- cele maT bune fiind cd sunt Vglute toatd qliva

de soare. In asemenea positiunT Inalte si bine expuse, productiunea este mal micd ca la ses sail pe poale, dar se obtin vinurile cele me tarT, mal alcoolice si mal bune pentru
pdstrat.

Pe dealurile Inalte expuse la miacg-4i, vita dd rod mar

putin ca pe yes, are Insd o vegetatiune destul de frumoasd,
nu este expusd la ingheturile de primgvard, ba din contrd

poate resista chiar iarna neIngropatd dad nu este gerul

prea mare si umed.
Afard de aceasta, nu se poate o altd destinatiune mal
bund acestor pAmInturT de cdt pentru vie. Neplantate aceste
pdminturT ail o valoare foarte micA.
Pregtirea pcirnintulut Una din lucrArile cele mal importante si de la care atArnd viitorul vie este pregAtirea
sail desfundarea pAmIntuluT. Va fi desfundat pdmIntul addric

la Infiintarea vieT, plantele vor avea putere; din contrd se

va sgdria numaT, cum se obicInuesc din nenorocire une-orT
la noT, viitorul yid este compromis de la Inceput.
Este o idee foarte gresitd cd vita poate trAi inteun pd-

mint nedesfundat. Ea poate vegeta Insd cum o IngrijescT

ap te r6splAtesce. Desfundarea cere o cheltuiald destul de
mare insd este pldtitA maT tdriliil tot de vie prin productiunea el.
PAmIntul nelucrat, bdtut de ploT in decursul vremeT se
Intdresce chiar prin propria luT greutate, ast-fel cd rAddcinele tinere ale vitelor plantate nu-1 pot strAbate cu usurintd. Din contrd Intr'un pdmInt desfundat si mAruntit
bine rAdAcinele vitelor strAbat cu usurintA peste tot si ocupd un volum de pdmInt mare din care se poate hrAni cu
Inlesnire si din belsug.
Din cercetdrile d-luT P. P. Dhrain, mg resultd a

desfunclatul are si o actiune chimicd asupra pAmIntulul :

fermentul nitric transformA mal cu usurintd o parte din
materille organice ale pdmIntuluT In azot nitric usor asimi-

labil. Aceastd transformare e cu atat mal mare cu at se

mdruntesce si se lucreazd pAmintul mal des.
Desfundarea addncd mal are si alte avantagiT In pdminturile noastre tail si humoase. In pdmInturile desfundate
www.dacoromanica.ro

go

apa din ploT nu stA prea mult la suprafata lor, ci se respAndesce In pAmInt; pe timp de secetA vitele suferA mal
putin de lipsa de apA fiind cA rAdAcinele se infig adAnc
gAsesc apA; iar apa din straturile adAncl se urcA pAnA la
suprafatA rnaT cu Inlesnire.

In fine pArranturile lutoase sa argiloase prin desfundat i lucrArT dese IsT pierd din puterea lor de lipire, se
mAruntesc si se pot lucra cu inlesnire atAt pe secet cAt
si and este umed fArA sA fie !Altos.
Toate aceste avantagiT ale desfunddreT, aratA pentru ce
In pAmInturile desfundate vita vegeteazA mal cu putere cel
putin in ceT di'ntAT 4-5 anT pAnA se InfiinteazA vita.

Cea mal bunA derfundare a pArifintuluT este atund

cAnd se face peste tot. Desfundarea numaT In parte prin
santurT sa prin gropT este maT putin cbstisitoare, dar rAdAcinele viteT nu se pot desvolta usor de cat atAt cAt pAmIntul e desfundat. IndatA ce rAdAcinele ajung la partea
nelucratA, o strAbat cu greutate i atunci vegetatiunea viteT
se maT micsoreazA. Sunt InsA casurT cAnd desfundarea partialA a pAmIntuluT se impune ast-fel and pAmIntul vieT este
In pantA prea repede asa cA desfundAndu-I ploile II pot
MI la vale, atu.pc1 se desfundA numal partial prin santurT
paralele, duse d'a curmeqlisul panteT dealuluT.
Anotimpul desfunddret. FArA IndoialA cA pentru pAmInturile noastre tarT, anotimpul cel mal bun pentru desfundat este toamna, ast-fel ca plantatiunea sA se facA primAvara. In acest cas pAnfintul rmAne desfundat, peste
iarnA expus la zApegIT i IngheturT. ZApada ImbogAtesce
pAmIntul ; iar Ingheturile sfArAin bulgAriT si mAruntesce
pAmIntul reducndu-1 In trInA.

Desfundarea se poate face si primAvara, dar atuncT pe

de o parte pAmintul trebue mAruntit de om chiar In mo-mentul desfundAreT ; iar pe de altA parte sA se aleagA timpul atuncT cAnd pAmIntul nu este prea IncArcat cu apA.
DesfundAnd pAmIntul eAnd e prea umed, dacA vin cAldurile si vnturile IndatA usucA si il IntAresce.
De multe orT alegerea anotimpuluT desfundArel nu este
la vointa podgoreanulul, cAcT atAt desfundarea cAt i. plantarea cea mal bunA se fac toamna si prin urmare nu se
pot face amndou lucrArile de odatA, ca pAmIntul sA prowww.dacoromanica.ro

91

fite de Imbunatatirile de iarna. Podgoreanul poate face si

peste vara desfundatul, Insa este bine ca intre dsfundat si
plantat sa treaca cel putin dou6 sail treT lunT, In care timp
parnIntul r6mane expus la ploT i arsita soareluT pana In
momentul and trebue plantat. AtuncT se trece cu . grapa
peste el data sail de me multe orT, ca sa se marunteasca
sa se niveleze i apor se picheteaza.
Adeincimea. In principi cu cat un pamint este mg
adanc desfundat, cu atat radacinele vitelor ail putinta de a
se deSvolta si a se Imputernici maT bine. Cu toate acestea
adncimea la care trebue desfundat, atarna si de la natura
soluluT

i subsoluluT.

In pamInturile adancT, bogate, bine expuse la soare si

unde subsolul este tot ca solul sa maP bogat, se poate
desfurida la 50-60 cm. Adancimea de 40 cm. trebue privita ca cea mal mica In acest cas.
Daca patura soluluT e mica, si de desubt se afla un
strat subtire de pietre varoase, atund e bine ca sa se sparga
acest strat.
Cand subsolul este maT sarac ca patura superioara,
fr ca subsolul sa fie varos, atuncT se poate amesteca solul cu subsolul desfundndu-se la 50-60 cm. si Ingrasandu-se bine parnIntul.
Daca patura infe'rioara sail subsolul este marnos, \faros
sail cretos, ast-fel ca prin amestecul ei cu patura arabila s'ar

Imbogati In var, atuncT nu se va amesteca cu solul. Se

poate desfunda si subsolul dar se Ina pe loc, fall a se
aduce la suprafata.
Pentru a desfunda pamintul la 50-60 cm. adancime se
pot Intrebuinta : casmaua, plugul cu vitele, plugul cu manegiil i plugul cu aburT.
Desfundatul cu casmaua se face In modul urmtor:D'a lurigul parnIntuluT de desfundat se face maT Intaiil un
sant larg de 60-80 cm. si adanc atat cat va merge Intreaga
sapatura. PAmIntul scos din acel sant se pune afara din
parnintul de desfundat sail se duce lmediat la capul cel
l'alt al loculuT.

Lucratorul apoT ia 2 casmale de patnInt In adancime.

Casmaua de parnInt luata de la suprafatd se arunca In
fundul santulul care este Inaintea lucratoruluT (fig. 34),
www.dacoromanica.ro

92

iar casmaua a doua de pAmInt o aruncA d'asupra celeT drntAT. Ast-fel merge pAnA la capul loculuT unde If r6mne
un sant pe care-I umple cu pAmIntul scos din santul format
la Inceput.

05*-*
Fig. 34. .Desfundatul.cu casmaua

Cu modul acesta pAtura de pArnint .maT bogat, mal aeratA, care Inaintea desfundAreT era d'asupra dui-A desfundat
este dedesubt si raddcinele viteT, care vor veni in aceastA

pAturd se vor gsi In conditiunT bune de a se hrAni.

tura de dedesubt format din pAmInt slbatec neaerat se
gAsesce dup desfundat d'asupra In contact cu aerul spre
a se imbunAtAti de ploT, aer, prin IngrsAminte si prin diferitele lucrArT culturale.

CAnd aruna lucrAtorul casmaua de pAmInt In santul

dinaintea sa are grije de a sfrma bine pAmintul si de a-I
curti de pietre, rAdAcinT etc.

FArA indoialA cA desfundatul cu casmaua este cel mal

bun, dar in acela-si timp cel maT costisitor. Un pogon desfundat ast-fel, poate costa intre 300-400 leT, dup6 vrednicia lucrAtoruluT, Oda pAmIntuluT etc. Dui-A d. Durand, un
lucrAtor nu poate desfunda la 50 cm. adncime, maT mult

de 15-20 m. pe di.
La noT lucrAtoriT nefiind obicTnuiff a lucra cu casmaua

preferA a lucra cu sapa. Lucrarea se poate face la

fel ca cu casmaua numaT cA lucrAtorul calcl pAmintul odatA
spat.
Desfundarea cu plugul cu vite este mal eftinA. Se poate

Intrebuinta un plug pentru arAturl adnci cu care se arA

pAnA la 25 cm. adAncime; iar in brazda trasA de plug se trece

cu o rarit, care mobiliseazd Ind 10-15 cm. de pAmint.

AceastA desfundare este une-orT IndestulAtoare.
Sunt i plugurT de desfundat, care pot merge la 40-45

adncime, cum sunt plugurile Sack si Eckert si carT

www.dacoromanica.ro

93

costd cel putin 120-140 lel unul. Aceste plugurl merg cu

6-8 perechT de bol. Cu un asemenea plug costul desfundatuluT se reduce la 150-200 le pogonul mare.
Dei plugul cu vite nu merge la 50-60 cm. adancime,
totu-sl cand proprietarul are de desfundat o suprafatd maT
mare sati un pdmInt usor, sail In fine cand vrea sd fad o
vie pentru vin obidnuit in care nu poate bAga capital prea
mare, se poate multumi cu desfundarea cu plugul.
Cand proprietarul are o suprafatA mare de desfundat
cu plugul, si nu-T convine a lua vitele cu chirie, dacd In acelall timp are nutreturl de ajuns, el poate cump6ra boil necesarl pentru desfundat, si dup6 ce isprAvesce arAtura IT
poate revinde. Cu acest proceden, costul desfunddreT se micsoreazd mult.

Plugul cu manegiil desfundd bine pdmIntul, Insd nea-

junsul este cd costA un asemenea plug 2000-2500 Id si

lucreazd Meet. Cu un plug cu manegiil pus In miscare de
3 perechT de bol se poate ara 2000 metri pAtratT pe ti.
Plugul cu aburT, de asemenea merg-e la adancime si lucreazd bine pAmintul dar costd 20,000-25,00010, si prin urmare nu poate fi intrebuintat de cal de mariT proprietarT de
viT si mosil, care sd cumpere plugul pentru mosie si atuncl
cand la mosie plugul e liber sA-1 Intrebuinteze pentru desfundat via.
Ingrolqarea peintintulut. MIA la rod vita la substante
pentru formarea si IntArirea el. IngrAsarea In momentul plan-

Wei' are un Indoit scop si anume:

SA-T dea pArratuluT In casul cand e s'Arac de la inceput nu numal elementele de care are nevoe pentru a deveni bun ; dar sd-T dea si o reservA de hrand pentru vitA.
In casul cand pdmintul e deja bogat, i se dA pArrantuluT IngrdsAminte numal ca sd-T serveascd de reservd, adicd

sl ia de unde sd crease vita pand la rod.

Cu cat un ptimint este me bogat In principiT hrdnitoare cu atat prinderea vitelor plantate e mal sigurd si
(AMA prinse vitele cresc cu putere, se desvoltd In rAddcini
me mult de c't Inteun *flint sdrac si rAddcinile fiind astfel rspandite In o masd mal mare de patrant vita se va
hrdni cu usurintd.
In o culturd rationald cu cat se vor pune mal multe Inwww.dacoromanica.ro

94

la plantare si la cultura In primiT anT cu atat viitorul

vieT va fi asigurat.
grijirT

Vita fiind o planta care traesce tot d'auna In acela-sT

parnint e de recomandat a I se da Ingrasaminte care sa
contina cele 3 elemente (azotu), acidul fosforic si potasa)
In cantitatT Indestulatoare si In ast-fel de conditiunT ca planta
sa le ia treptat, adica sa-1 ajunga pentru mal multf anT. Ounoiul sail baligarul de vite bine format, Indeplinind aceste

conditiunT este cel mal bun de Intrebuintat. Gunoiul mal

are avantagiul pentru parninturile grele ca mal departeaza moleculele din carT e format si panfintul devine mal mobIL
Cu cat se va ingrasa pmintul la Inceput mal tare cu
atat va fi mal bine. Daca nu se poate mal mult o cantitate
de 40-50,000 klgr. la hectar, pentru 4-5 anT e trebuincioasa.

Jumaate din acest gunoiil se poate Intinde pe d'asupra pamintulni Inainte de desfundat si in momentul desfundard se amesteca cu pamintul. Cea l'alta jurn'tate se va
pune la radacinile vitelor In gropT In mornentul plantareT.
Cand nu dispune cine-va de o cantitate Indestulatoare

de gunoill pentru a proceda ca mal sus atuncT se recomanda ca sa. se faca Ingrasarea partial punndu-se numal
In groapa fie-careT vite cate 4-5 Klgr. gunoiil bine facut.
In nicT un cas nu e bine a se Intrebuinta la Ingrsat,
sail ce! putin In gropT, gunoitl Ojos, cad vita poate lua

boale cryptogamice pe care apoT le transmite vitelor.

Diferite modurt de plantare. In tara noastra rare orT

s'a plantat vita in mod regulat. Singurele plantatiunT vechl
mal regulate sunt cele fcute In liniT. Intro cultura rationala
si In o administratie ' bine conclusa, totul trebue facut In

ast-fel de mod ca sa corespund mal bine scopulul urmarit. Plantarea vitelor dup anumite figurl regulate n'are

nurnaT avantagiul a este plcut ochiuluT si usor de administrat, dar mal presinta avantagiul ca se Intrebuinteaza terenul cat mal bine posibil.
Plantarea vitelor se poate face In patrat, triunghitl (quinconze), in liniT si rspandita. Orl de cate oil Irisa positiunea
terenuluT permite e de recomandat a se Intrebuinta plantarea In patrat sail In triunghiti.
In plantatiunile In patrat, aerul si lumina strbat cu Inlesnire si via se poate lucra cu animalele In 2 directiunT.
www.dacoromanica.ro

95

Acest sistem e de recomandat pentru esurr sag pentru

pante putin Inclinate. Fie-care vita ocupl vrful until patrat
sail formeaza vrful until unghiti drept-unghin (fig. 35).
Plantatiunea In quinconze are tot acelea-T avantagir,
adeca ca soarele, lumina i aerul strbat uwr prin vite. Via
se poate lucra In 3 directiunT cu plugurile cu animale. Mar
preshita Insa avantagiul ea pe aceialf suprafata infra mar
multe vite ca In ptrat, MCA ca vitele sa se supere una pe alta.

Plantatiunea In quinconze este mar buna chiar de cat

aceea In patrat cand terenul vier este yes, putin Inclinat,
sail chiar cu o panta de mijloc. In acest din urtna cas, pena evita scurgerea pamIntulur, liniile se fac perpendicular pe
x.

bt

'Fig. 35.

Planta(iuttea In pcItrat.

panta dealulur. Fie-care vita dintr'un rnd vine Intre dou

vite din rndul imediat superior i inferior i servesce pamintulur de proptea (parapet).
Plantarea In linif se face ca i In *rat. Deosebirea
consta numar In aceea CA, de obicei distanta Intre rndurr

este mar mare ca In celelalte sisteme, pe cand distanta Intre vite este mar mica. Lucrul ca animalele se face mimar
Inteo singura directiune. Acest sistem nu e de recomandat
de cat pentru faiile de pamint lungf i Inguste, In care
s'ar pierde prea mult teren Intrebuintand unul din cele 2
sisteme.

Plantarea rspandita sail WA de !lid o regula nu este

bun pentru a atat aerul cat i lumina nu pot strabate cu
wrinta. Lucrul, cu animalele nu e posibil, i lucrul cu oamenir chiar se face mar grea, ca In plantatiunile regulate.
Acest sistem este Intrebuintat in multe pArtr din Moldova.
www.dacoromanica.ro

96

Se poate Intrebuinta In pgminturile prea repecji, unde vita

este destinat In primul rnd sg fixeze pAmintul.
Distanta tritre vite. Distanta Intre rAndurT i Intre vite
variaz dup climat, sistemul de tgere intrebuintat, dup6
varietate, dup6 natura si bogAtia pAmintulut
Pe lngg aceste consideratiunT, dup6 observatiile fgcute
pAng astg-gli vitele americane ati o crescere mal puternic
de cAt vitele romAnescl.
In RomAnia pArninturile sunt bogate, clima priincioasg

culturel vieT, asa cd pentru vitele altoite distanta de 1 m.

si 50 intre vite i Intre rAndurT trebue consideratA ca cea
maT mic. Pentru dealurl aceast distantA poate fi luatA ca
generalg, pentru poale e bine sA se pung la 1 m. 75 In
toate Orille si la sesurT la 2 m., fArg ca prin aceastA sporire de distantA s se micsoreze prpductiunea.

In nid un cas vitele altoite sA nu se pun la distantl

maT micg de 1 m. 50, cAcT neavnd destulA luming i aer
cresce mult in coarde, adic devin buiace. La plantatiunile

In {inri, distanta intre vite poate fi de 1 m. 25, dad In acest cas se va mAri distanta Intre liniT la 1 m. 75-2 m.
Ca o urmare a crescerel viguroase, vitele altoite trebuesc cultiVate pe arac.
Pentru vitele americane produc6toare direct sail pentru
vitele port-alto!, distanta minimg este de 1 m. 75, iar dis-

tar* de 2 m. poate fi considerat ca obicTnuit.

Pichetarea loculut. Inainte de a Incepe plantarea, dacA
Intinderea VieT este mare, se Imparte In tarlale tinnd searng

de diversele naturi de pAminturl, de varietAtT si dad nu se

poate de toate cel putin e bine sA se despartg varietAtile

albe de cele negre. Pe lAng aceste consideratiunT se va
mal avea in vedere ca drumurile ce vor rmnea Intre tarlale sg inlesneasd administratia vieT. La transporturT de arad, de IngrAseminte, la cules si In o multime de alte ocasiuni drumurile ati o mare important.
OdatA locul ImpArtit In tarlale trebue nivelat si pichetat. Primul rAnd trebue pus in marginea tarlalel la X din
distanta ce va separa randurile, adicg dad. randurile sunt
a 1 m. 50, cel di'ntAirr va fi la 75 cm. de marginea drumuluT.
Pichetarea se face intinOnd o frnghie InsemnatA cu nodurT la fie-care 1 m. 50, sail maT bine cu o sirmg groasA
Insemnat.

www.dacoromanica.ro

97

In dreptul fie-caruT nod sail semn i de aceia-1 parte

a fringhieT sail a sIrmeT se Infige un teru. Pentru a trage
celelalte rndurT se procedeaza diferit dup6 cum se face
plantarea In patrat sa chinconze. In patrat (fig. 37) se face

la primul teru a se trage o linie perpendiculara

ac pe unja 1-a de teruT ab. Pentru aceasta se ia o fringhie de 12 m. cu care se face un triunghiil cu laturile de
ast-fel :

priCM

Fig. 3'7.

3, 4 i 5 ni. Unghiul format Intre laturile de 3 i 4 m. este

un unghiil drept. Pentru a gsi laturea ac punem triunghiul
de fringhie cu vrful unghiuluT drept a i ast-fel ca laturea
de 3 sati cea de 4 m. sa cagla pe unja teruata ab ; unde
va veni cealalta lature acolo Insemnm. Aceasta e linia
perpendiculara pe ab. Pe aceasta se msoara i e Insemneaza Cu teruT la 1 m. 50. Tot ast-fel se procedeaza i la
cealalt cap6t.
.0-

-0- -

--- ..

Fig. 38.

Pentru plantarea In chinconze se trag 2 perpendiculare,

una in ptinctul a i alta la X distanteT Intre primele 2 terue ad, adica in e formand perpendiculara ef. A 2-a linie
de teruT se trage Incepnd din perpendiculara ef, a 3-a din

ac, a 4-a din ef etc. (fig. 38).

In ceea ce privesce directiunea de dat rndurilor de
vite se va cauta ca sa fie cat maT mult v6glute de soare.
In pamInturile inclinate, rndurile se fac In sensul panteT ;
iar In faiile lungT rndurile se fac In sensul lungimeT faieT.

www.dacoromanica.ro

7.

98
PLANTAREA VITELOR IN VIE

Epoca : Plantarea se poate face toamna sati primavara.

Plantatiunea de toanin Incepe indata ce a cacjut foile vitelor i fine !Ana &A Inghetul, adica din Octombrie pana
la Noembrie.

Plantatiunile de toamna sunt mal bune ea cele de prirnavara, i prinderea la % este me mare. Vitele puse fiecare In groapa el i acoperite cu pamInt se pastreaza mg
bine peste iarn, ca in legaturY In pivnita. Mara de aceasta
pamIntul In timpul erneT fiind ajutat i de ploT se aeaza
mal bine pe langA radacinI, ast-fel ca venind primavara
caldurT, vitele sunt In bune .conditiunT de a se prinde.
De la aceasta regula fac Insa exceptiune anil cu toamna
secetoasa. Cand se IntImpla ca toamna sa fie secetoasa i
parnIntul uscat, aa ca nu se poate aeza bine pamIntul pe
langa radacinT, este de preferat a se amana plantatul pana
primavara. Plantand pe seceta toamna i neudand vitele In
momentul plantare rman o multime de locurT goale pe unde

strabate vntul uscat de toamna, care usuca

rdacinile

compromitnd ast-fel plantatia.

Cand nu se poate face plantatia, toamna, atuncT se

pastreaza altoiT In nisip pana primavara. In acest anotimp
plantarea poate Incepe Indata ce timpul nu mal este friguros i cand pamIntul viel este destul de svantat spre a
permite muncitorilor sa-1 lucreze. De obiceiri plantatiunile
timpuriT de primavara sunt mal bune ca cele tarcliT. Sunt
uniT chiar, earl sustin a plantatul In mustul zapeglel este

mal bun chiar de cat cel de toamna. Neaparat a atuncT

pamIntul este In bune conditiunT, fiindca pe de o parte este
maruntit de IngheturT, lar pe de alta panfintul s'a mal Imbogatit din zapada i In fine are destula apa.
Plantatia propriti disci. In dreptul fie-cruT teru se

face cate o groapa de 30 cm. de lature i tot atata adancime. Adancimea gropilor poate merge pana la 40-50 cm.
adancime, Insa parnIntul de la 30 cm. In jos nu se me
scoate din groapa ci se maruntesce bine acolo ParnIntul
scos din, 2 gropT vecine se pune Intre gropT.

Inainfe de a se aduce altoiT trebue adus gunoiul i

pus pe langa gropT In cantitate de 2-3 kgr. de fie-care
groapa.

www.dacoromanica.ro

99

DacA pAmIntul din natura luT e prea argilos, se aduce

si nisip care se amestecl cu gunoiul In proportiunT egale.
Se aduc atuncT altoiT, se tae lstarul la un ochi, precum
pArtile uscate, se aseacild In groapA lAngA terus resfirAndu-T bine rAdAcinefe. Peste rAdAcinT se pune un strat sub-

tire de pArnint mrunt scos din partea de sus a groapeT;

apoT se calcA bine cu piciorul ; dup6 aceasta se pune gunoiul singur sail gunoiul amestecat cu nisip, se bAtAtoresce

din noil cu piciorul (fig. 39) In fine se umple groapa cu

pAmint si se musuroesce. Cea mal mare bAgare de seamA
trebue sA se dea li bAtAtorirea pAmIntuluT pe lAngA rAdAcin1 ccT de la aceasta depinde In parte prinderea altoiuluT.
CAnd terusul dup6 musuroit este adAnc si nu se mg
vede, atuncT se mg scoate putin afarg.

Fig. 39.

Plantarea altoilor.

CAnd se face plantarea toamna atuncT se pune vita cu

vr'un deget mal sus ca de obicein, pentru cA pAmIntul se
maT lasA peste iarnA.

In ceea ce privesce positiunea ce trebue sA ocupe partea operatA a altoiuluT In raport cu suprafata pAmIntuluT,
sunt 2 casurT:
DacA se face plantatiunea pe dealuff Malle i cu fata
spre mia4A-gli, acolo unde via nu este expusA la degerAturT,

atuncT partea altoitA de la vit se va pune la nivelul pAmintuluT. Cu modul acestd partea altoitg, fiind expusA la
aer i lumink nefiind mult in contact cu pAmIntul umed
,nu mal dA rAdAcinT, sail dA prea putine.

www.dacoromanica.ro

100

DacA se face plantarea pe vAT, sesurl sart pe dealuri

unde via poate degera, partea altoitA a altoiulul se pune
ast-fel ca sA vinA cu 1-2 cm. de desubtul suprafeteT pamIntuluT. Chiar InamplAndu-se sA vie gerurT, aceastA parte
va fi feritA i ast-fel nu se va pierde toatA vita.
CAnd s'a fAcut plantatiunea toamna, atuncT primAvara
de timpuriii, e de recomandat a se revisui Inc. odatA bilioanele si a se face la loc acolo unde le-a spAlAt apa, iar
musuroaele prea marT se me dArAmA. PAmintul sA fie d'asupra capuluf vitel altoite, de 5O cm. grosime.
In casul cAnd plantatiunea altoilor se face primAvara,
atunci, Inainte de a face musuroiul la vite, e foarte bine a
se uda vitele plantate. AceastA udare aseazA pAmIntul pe
lAngA rAdAcinf i asigurA prinderea vitelor.
Plantarea vitelor nealtoite se face la fel cu a vitelor altoite numaT aci nu se mai tine seamA de partea altoit. Vita
nealtoitA se pune In pAmInt pAnA la nivelul unde a fost
In scoalA.

Unif ati obiceiul de a ala vrfurile rAdAcinilor la vite

inainte de a le planta. AceastA practicA are de scop de a
forta rAdAcinile rmase sA se ramifice. Cum InsA vita se
hrnesce tocmaT prin vrfurile subtirT ale rAdAcinilor, credeni

cA e mult mal avantagios a se tala numal rdcinile sdrelite san rupte si cele prea lungT. In cas cAnd se tae rAdcinile, tAetura trebue fAcut ast-fel cA dup ce se planteazA
vita, partea tAiatA a rAddcinei sA se lipeascA de pAmInt bine,

pentru ca rana sA se poate vindeca.

Un om poate planta 300-400 altoT pe

.7ntrefinerea viei pnd in anul al 4-lea

Anal I. In primiT ani toatA atentiunea podgoreanuluT
trebue sl se indrepteze maT mult u mobilisa pchnintul qi
a imputernici
In anul 141 dacA plantatiunea altoilor s'a fAcut de cu
toamnA, prima lucrare este sA se tae altoif fAcndu-se musuroaele mal miel, pentru ca cApusa sA poat esi. Un strat
www.dacoromanica.ro

101

qe pAmInt de 4-5 degete grosime d'asupra capului altoiuluY este de ajuns spre a-I feri de arsita directA a soareluT
pAnA and va Incepe vita sA vegeteze. Refacerea musuroaelor se face la Inceputul luT Martie.

De ad Inainte trebue sA prAsim de 2 sat de 3 off In

timpul vereT pentru ca pArnintul sA fie curat, cAcT buruiana
ImpiedicA desvoltarea viteT.

La prasila a 2-a san a 3-a, care se face pe la X luneT

luT August se desfac toate vitele Ora subt punctul de altoire (operatiunea aceasta este cunoscutA In Moldova sub
numele de copcit sa cotorAt) i apoT se tae cu un briceag
sa cutit bine ascutit, toate vinele san rAdAcinile care ail
dat din altoin ; se astupA groapa la loc cel putin pAnA la
locul unde Idstarul altoiuluT este alb.

In primul an cal lAstarul tin& este alb, nu trebue lasat expus la soare, cAcT cAldura fiind Ina mare In August
soarele II arde si o parte din altol pot muri.1
TAiatul rAdAcinelor san al vinelor date din altal trebue fActit pAnA In fata butuculuT i tetura se face de sus

in jos pentru a nu scoate vita altoitA din pAmInt.

In timpul vereT, vitele trebue tratate contra maneT, cu
zeatra bordelesA. Toamna dup6 cAderea foilor sail cel pufin cAnd foile sunt bine IngAlbenite vitele trebuesc Ingro-

pate spre a le pAli de degerAturA peste iarn1 Fiind cA In

anul viitor nu este treb.uintA de tot lAstarul dat In anul 1-itt

ci numaT de 2-3 ochl, Ingropatul vitelor de un an se face

musuroindu-le pAnA la 4-5 ()chi al lstaruluT. IngropAnd
vita de tot prin culcarea lAstaruluT se InfimplA ca unele vite
sA se rupA de la punctul de altoire.
Este de recomandat a musuroi sa Ingropa vitele toamna
inainte de a Incepe epoca ploilor.

Anal al II-lea. Prima lucrare In anul al 2-lea este desgropatul sa mal bine lis spargerea musuroaelor. AceastA
lucrare -se poate face pentru dealurile Inalte si fetele bine
expuse, unde vita nu este supusA la degerdturT, pe la sfirsitul luT Februarie sa Inceputul luT Martie. La viile joase
sail din vAT, unde via poate degera, desgropatul e bine sA
se amAne pAnA dup 15 Martie.
Dup6 desgropat, via trebue tAiatA. TAerea o vom arAta-o
odatA pentru ceT trer anT.

www.dacoromanica.ro

102

Tot atund este bine a inlocui truiI micT din anul 1-ia
cu altT tutorT mal lungT sail chiar se pot pune arad fiindca
vita in anul al 2-lea cresce destul de lunga spre a fi nevoe
sa-T legarn lastariT.

Dui:A Mat se da sapa mare. Cu aceasta ocasiune sail

cel mult la 1-a praila este bine ca vitele sa se copceasca, &lid' s se lase desvelite de parnint pana sub punctul de altoire. Vita va sta as-fel desvelit pana toamna.
Copcitul vitelor altoite sail cotoratul, are de scop de
a lasa partea altoita expusa la arita soareluT spre a se I'mb6trani fara vreme, pentru ca ast-fel sA-0 piara maI curnd
facultatea de a da vine sail radacinT din altoiti.
In primif anT trebue mare bagare de searna ca sa nu
r6rnana netahte radacinele date din altoiil, cad acestea ar
avea ca resultat ca s'ar desvolta foarte mult radacinile altoiuluT care ar lua puterea port-altoiulta i cu timpul l'ar omori r'mannd numaT vita romaneasca curata. Aceasta la
randul eT ar fi mal curend sal mal tarqIiii atacata de filoxera i omorita.
In colo sunt acelea-T operatiunl adeca : tratarea vitelor
data, de 2 orT sail chiar de mal multe ori contra maneT..
De asemenea 2-3 praile sunt necesare pentru a mentine
parnintul tot d'auna curat.
In timpul vereT dud vedem ca lastariT ail luat o desvoltare prea mare, se leaga. de tutorT sail arad. Cu aceasta
ocasiune se copilesc i daca sunt vite al cAror lastarT ail
crescut prea mult li se pot ciupi vrfurile spre a impiedica

crescerea lor in lungime i a le sili sa se ingroae

sa

prinda maT multa putere in radacinT.

Toamna se ingroapa vita, ca i in anul 1-ill, adica facndu-se mwroae marl.

Anul al Hl-lea. Se urmeaza intocmaT acelea-T operatiunl

ca in anul al 2-lea. Singura deosebire este ca maT trebue

data o plevila sail 2 cu copilit, lar coardele nu se ciupesc.
de cat cand ail ajuns la vrful araculuT, cacT la inceputul anuluT al 3-lea trebue neaprat puT arad, daca el nu ail fost
puI la inceputul anulul al 2-lea. Toamna in loc de muuroit se ingroapa vita.

www.dacoromanica.ro

CA 1P. V
jlfifloacele ae sus /117

a vier

In tara noastra ca In toate Wile viticole, via se poate

.cilltiva pe arac, adeca sustinut si libera, adeca oloaga. Cultura oloaga a vieT se practica la noT Inainte de aparitiunea
filoxereT In cate-va regiunl adeca In Doljiti, Mehedintl si o

parte din Constanta. Pentin aceasta cultura, care e maT economica, trebue neaprat variettT care sa produca mal
mult la basa coardeT.

Acest sistem de cultura nu pote fi Intrebuintat de cat

pentru regiunT ugcate si calduroase. In asemenea casurT IdstariT anualT, acoperind parnintul IT tin umbra si ap6ra In acela-sT timp struguril de arsita soareluT.
In regiunile mal umede, acest sistem de cultura nu poate.

fi recomandat, cad acolo parnintul trebue s fie descoperit

spre a se putea Incalgli ; iar struguriT ridicatT de la pamint
s nu putrefleasca si expusT la soare ca s se poata coace
bine. In aceste regiunT vita trebue sustinut fie pe arad fie
pe sIrma, boite etc.
In cultura vitelor altoite, din experientele facute pana
asta-dl la mg, resulta ca port-altoil americanT silesc vita romaneasca s creasc foarte mult, asa el cultura vieT oloaga
nu o mal credem posibila sa se faca in bune conditiunT.
AraciT. In Moldova fcndu-se taerea in u, ibrela se Intrebuinteaza aracY. subtirT, de 1 m. 20-1.50 lungime sail maT

propriil ois nuele, c,are nu fin mal mult ca 2--3 anT si trebuesc Inlocuite. De alt-fel In fie-care an proprietaril din Mol-

dova Inlocuesc mare parte din arad.

www.dacoromanica.ro

104

In Muntenia si Oltenia se Intrebuinteazd arad mail de

2 m.-2 m. 50 lungime si 4-6 cm. diametru. Aracif ceT me
bunT se obtin din lemn de stejar si salcam. El pot sd fie
roturug, adicd formatf din lemn fin& In care cas se lic oblil sari pot sd fie arad provenitl prin despicarea lemnelor
groase, In care cas se numesc arad despicar sati de fandeird. Aracil rotunglf sunt inferiorT aracilor despicatT fiind
formatf din lemn alb tinr.
Durata aracilor de tandArd variazd dup cum sunt formatT din inima lemnuluT sail din lemnul alb, dui:16 felul lem-

nuluT si al pdmIntuluT. AraciT de inimd de stejar pot dura

12-15 aril, pe and din lemn alb de stejar dacd dureazd

6

8 an!.

Conservarea aracilor. Fdcnd socoteala cd 1000 arad

de tandard costA la nol 60-100 leT si cum la un hectar de

vie merg 4500 arad, vedem a numaf pentru arad trebue un capital de 360 lel pe hectar ; ceea ce revine la o
cheltuiald anuald de 40-50 lel.
Cand vitete sunt plantate mal des, aceastd cheltuiald se
mdresce si poate ajunge la 50 leT la hectar pe an.
Pentru a mdri durabilitatea aracilor, inainte de a fi Infipti In pdmInt sunt supusI unor operatiunT si anume :
a] Pcirlzrea aracilor sari carbonisaFea, care este procedeul cel me des Intrebuintat la noT. El consistd In a Warn
sari arde putin v'rful aracilor, care va intra In pdmInt. AceastA

operatiune e dreptul a Intdresce tesaturile lemnuluT si omoar principiile fermentescibile pe care le confine lemnul,
dar nu-T asigurd o durat mare, ca celelalte mijloace de preparare.

1-,) Sulfatagiul. Consa In a pune araciT intr'o solutiune de 4-5% piatrd Vinad la 100 litri apd si a-1 tine In
aceastd solutiune cate-va Ilile, In care timp lemnul se Imbib de solutiune si se formeazd In interiorul lemnuluT un
compus, care Impiedecd lemnul sd putregleas.cd. AraciT vergIT

pentru a se Imbiba cu aceastd solutiune e destul sd stea

4-5 glile; pe and araciT uscatl ail nevoe de cel putin 8
pn la 10 qlile.
AceastA operatiune mAresce foarte mult durata aradlor,
mg cu seamd a celor de lemn alb. Ast-fel araciT de salcie,
care nesulfatatl nu pot dura de cat mult 4-5 aril, Indatd
ce se sulfateazd dureazd 12-15 anT.

www.dacoromanica.ro

105

Este bine ca dup6 7-8 anY, aracil sa se sulfateze Inca

odata. Aceasta operatiune ridica pretul aracilor cu 6-7 lei
la mie.

c) Gudronagiul. Gudronul lucreaza asupra lemnuluT

ca antiseptic, dar In acela-si timp intaresce lemnul. El poate
fi Intrebuintat cu succes pentru a marl durata aracilor uscatl,
dar nu trebue Intrebuintat si pentru arad l veNIT, cacl la acestia le inlesnesce putreszjirea In loc sa le mareasca durata.
Gudronul se IncalOesce intr'o caldare mare pentru a-1
face mal liquid si a-Y inlesni patrunderea In lemn. data
gudronul cald, se baga araciT de tot sail numal cu vrful

ce va sta In pmInt, se lasa In gudron 4-5 minute si apol

se scot si se pun fie-care deosebit sd se usuce.
Tot pentru marirea durate aracilor se mal poate Mirebuinta creosotul, care este un mijloc excelent, cad chiar
lemnul alb creosotat, dureaza 20 de anf.
Tot pentru acest scop se mg recomanda, lysolul.
Pluntarea aracilor. La plantarea sail Infigerea aracilor,
sa avem grija, ca el sa. fie bine intepenitI ca sa nu fie doboratT de vnt. Ef trebuesc pul in dreptul butucului, si sa
nu fie nicl prea departe nicI prea aproape de el. Fiind prea
departe nu se poate lega bine coardele viteI de arac, si la
Incordat nu putem intoarce coardele lungT pe dup arac.
Infignd aracif prea aproape de butuc pot lovi si rupe rdacinele viteI.

In unele localitaff, aracii se planteaza ()data peutru tot

d'auna, si nu se scot de cat and sunt putreII pentru a fi

InlocuitI sail' ascutiff din non si plantatl a 2-a oara. In alte
localitatI aracif se scot In fie-care toamna si primavara se
Infig din not( In acest cas el se pastreaza peste lama, for-

mandu-se glue, acoperite cu pae sail cocenI; sail se pot

pune sub un sopron etc.
Scoaterea si punerea aracilor In fie-care an reclama o
cheltuiala destul de mare, si aracif pstratl stibt sopron sail
In glue, nu dureaza mult mal mult ca cel lasatl pe loc. De
aceia este recomandabil a se lasa araciT infiptI In vie.
lnfigerea aracilor se face in Moldova, cu ,mana, apasand
aracul prin greutatea corpulul. Operatiunea aceasta facuta WA

nicT un instrument este foarte obositoare.

www.dacoromanica.ro

106

In Francia, instrumentul cel maT recomandat pentru in-

figerea aracilor este un fel de potcoava [fig. 40] inventatl

de d. Dugay, cu care se infig aracil.
Aceasta potcoava se Intrebuinteaza de mult si In Dealul mare, cu singura deosebire ca potcoava la noT In partea
unde prinde aracul este prevNuta cu dint1 atat la potcoavI
cal si la carlig facutT. In sens invers.
Cu ajutorul acesteT potcoave se Infig foarte usor araciT

daca potrivim momentul ca pamIntul sa nu fie prea uscat

si prea btatorit. In acest cas pentru a infige bine aracii
trebue falcut mat 'MUM o gaura cu o pana si apor se Infig cu potcoava.

'Fig. 40. - Po/roo va perfc clionalci

Mar de araciT marT carT se bat la fie-care butuc, se

mal intrebuinteaza la fie-care vita' Cate unul sail 2 arad mal
micT de care se leaga coardele de rod. AcestT arad micT se
numesc cordarT sail mijlocasT.
Stabilirea spalierului pentru vita% Cultura viteT pe spa-

lier sail pe sirtnci are avantagele si desavantagele sale.

Caratul gunoiuluT, ridicarea recoltef cer rrtaT multI muncitori ca In cultura pe arac fiind a, lucratoru I nu poate merge

de cat In directiunea rndurilor. Legatul necesita mar mult

timp. In fine la taiatul vier, inaintea lucratorilor InsarcinatT
cu aceasta operatiune trebuesc pusT copil sa desprinda coar-

dele vitelor de pe sIrma prinse prin came vita

Pe langA aceasta, stabilirea unuT spalier de lemn sail de
fer cu lemn, reclama la Inceput un capital mal mare ca pen-

www.dacoromanica.ro

107

tru arad. data Insa stabilit el dureaza 20-30 an!, asa ca

cheltuiala anuall pe hectar este maT mica ca In cultura cu
arad.
Aceste inconveniente se pot usor inlatura cacT nu a-

vem de cat sa facem rndurile scurte de 75 m. sail maximum de 100 m. Cultura In spalier are insa avantagiul ca
soarele i aerul pot patrunde cu usurinta la vita i lucrul
vieT cu animalele este mult mal usor de facut.
Pe langa aceasta In 1900, la pepinierea Istrita, productiunea vitel cultivata pe sirma a fost mal mare ca la cea
pe arac.

Directiunea de dat rndurilor este me adese ori indicat de inclinarea terenuluT. In casul Insa dud suntem In

o regiune cu vnturT puternice cum ar fi la noT Crivtul,

atuncT se dispun rndurile chiar In directiunea vntuluT ast-

fel ca struguriT sa fie me putin expusr.

In cultura in spalier, cea mal buna distanta Intre rndurT

este de 2 m. sail 1 m. 75 si minimum 1 m. 50. Numal

aceste distante lucrul cu animalele este posibil.
Spalierul se poate face de lemn curat ; de lemn cu sIrma
numal de fier curat. Cum In tara nu gasim stalpl de fier
fabricatl i costul lor, adusT din streinatate, devine enorm, din
causa taxelor vamale, nu ne 1.01-lane de intrebuintat de cat
spalierul de lemn sa maT bine spalierul de lemn cu sirma.
Spalierul de lemn cu sirmid. Este recomandabil In
unde se poate gsi lemnul eftin i cu usurinta.
Un spalier, orT care ar fi el se compune din stalpT verticali
sail parT si din 2 sail 3 rndurI orisontale de latT sail de sirma.
PariT sail stalpiT trebue sa fie din un lemn tare, de

obiceiil stejar, ciopiifi in 4 muchl i avnd o innaltime de

1.75-2 m., afar de partea care trebue bagata In pamInt de
veo 50 cm. Grosimea stalpilor trebue sa fie de minimum
8 cm. diametru i poate merge pana la 12 cm. De obiceiil
stalpiT de la capete trebue sa fie maT grosT si bine IntepenitT.

PariT sail stalpiT de lemn, pentru a avea o durata mal

mare, este bine a se arde la captul ce se baga In pamInt
sail mal bine. sal se sulfateze.
Pentru fixarea cat mal bine a parilor de la capul rendurilor, IT putem pune drept i mal adnc In pamint. In
acest cas Insa, el trebuesc mentinutT cu altT parT pusl oblic
servind de proptele.
www.dacoromanica.ro

108

In loc sg se pung pariT drept se pot pune oblic In pg.mint, asa cum se aratg in figurg (fig. 41) sg se menting cu
sirmg. Pentru acest scop se ingroapg in pgmint o bucatg

Fig. 41. -- Fixarea bulamacilor din cap

{le lemn, sal un bolovan de care se leagg sirmg galvanisatg

No. 18 care ese pang la 10 cm. d'asupra pdmintulul

terming cu un ochiii.

se

Se ja o sirmg galvanisatg tot

de No. 18 i parul de la cap fiind
?

Fig. 42.

bggat oblic in pgmint se leagg

cu sirma de la virful paruluT
de la mijlocul luT, trecndu-se prin
ochiul sirmei din pgrnint (fig. 42).

StAlpiT de lemn se pun de

obicei din 6 in 6 metri, adecA tot la 4 vite.
Rndurile de sirmg sunt in nurnr de 3 i anume: cel
maT de jos la 0.25-0.30 cm. de la pgmtnt; al 2-lea la 25
cm. de ce! drntAiii i al 3-lea la virful stAlpuluT.
In viile unde gerurile tArdiT de primgvarg sunt de te-

muti primul rnd de sirmg se pune de obiceiii la 60-70

cm. de la pgmint.
Sirma de intrebuintat la rnduri e bine sg fie galvanisatg. Sirma No. 14-16, adecg care intrg de la 24 m. la 35
m. la un kilogr. Pentru economie se poate intrebuinta
sirma de la telegraf GcoasA din us.
www.dacoromanica.ro

109

Pe Ian& sIrm, la stabilirea spalieruluT me avem nevoe de scoabe mici In'adins facute, cu care se prinde sIrma
de stalpT dupe ce a fost mal MVO Intinsa.
Firele de strma trebue bine intinse. Pentru
acest scop s'a imaginat diferite sisteme de Intin1;letorT. Unul din cele mar simple IntincgtorT este

acela al 10 Collignon (fig. 43) din care punem

la fie-care cap& si la fie-care rend de sirma Cate
unul. Acest procedeil e bun, 'MA are inconvenientul ca fie-care Intingletor costa 15 banT si re- Fig. 43.
mane acolo fixat.

D-1 Cazenave, a imaginat un alt sistem de Intinletr,

care In definItiv nu e de cat un scripete cu 2 roate (fig. 44).
La fie-care din roatele scripeteluT
este fixat cate un cleste cu care se a1
puca sirma.
Pentru a intinde un rend de sit-ma, care este deja fixat de ceT 2
parT de la capul renduluT, se fixeaz
solid la un punct oare care al renduluT
cele 2 cleste la 80 cm. unul de altul,
apoT blend de franghia scripeteluT
Intindem sarma atat de tare cat dorim.
Dac rndul este lung si sirma

nu s'a Intins destul de bine din o

singura data, atuncT Indoim sirma in
chin, ast-fel dupe cum a fost obtinut
la 1-a strangere, desfacem unul din
scripete, II mufti la 80 cm. sari 1 m.
de celalt si strangem scripetele din nor'.

Cand nu punem pe spalier de cat

2 rendurT de slrma atuncT este indiferent daca' Intindem mal MUM rndul

de sus sail cel de jos. Daca Insa sunt

3 rendurT de sirma, cea ce e preferabil,

atund se inunde mal Intaiti rndul de

sus, apoT pe cel de jos, si In urm pe
cel de la mijloc, avend Insa grija a nu
Fig. 44.
Intinde pe cel din mijloc maT mult de Scripelele Cazenave
cat pe celelalte 2 rendurf.
www.dacoromanica.ro

110

data intinse sIrmele le fixAm dup6 cum am cps de

stalpiT de lemn cu cate o scoabA.
Pentru complectarea spalieruluI este bine ca la *le
care n'ati stalpT, adicA la fie-care 3 vite din 4 cat sunt co-

prinse intre 2 stalpT sA punem si Cate o sirmA verticalA,

care sA serveascA vitei respective ca un fel de arac. AceastA

sIrmA se fixeazA In pAmint de un lemn sail de o piatrA.

0 asemenea instalatiune poate costa pang la 700-800
lef de pogon, dar dureazA 20-30 ant
Spalierul fAcut numaI de lemn nu se deosebesce de cel
descris. de at prin aceia cA In loc de sIrmA, se Intrebuin-

leazA lag de brad sail de un lemn usor ; si In loe de 3

rndurT se pot pune numal; 2 rndurT orisontale ca sA fie
mal usor. Neap6rat cA e bine ca latiI si stalpiT sd fie sulfatag sail gudronag. De alt-fel acest sistem este mal scump

ajar de cat cel descris mal sus.

www.dacoromanica.ro

C A 13'. VI.

a- cierea vie;
Intre lucrarile de la care atarna viitorul und ' vil este
si taiatul.

In cele me multe casurT, la noT terea se face fail nicl

o regula si nu se are In vedere alt ce-va de cat a lisa cat

mal multe coarde de rod pentru anul In care se face tAerea. NumaT daca lucratorul vede ca vita este prea slaba se
Indura a lsa putine coarde. Alt-fel lacomia face ca lucratoril sa lase mil multe coarde de cat trebue.
In unele podgorii din tar se da asa de putina atentiune la tere, ca se Intrebuinteaza la aceast lucrare de aria
lucratorT earl nu cunosc cultura vieT. In asemenea casurY
este usor de Inteles ca taerea nu poate fi bine facuta.

rierea vier este o operatiune de art, ea cere lucratoruluT Insarcinat cu facerea taerei sa cunoasa cerintele vitel
si scopul taeref.
Therea vieT este basata pe anume regull generale, Insa.
In multe casurT lucritorul chiar daca cunoasce regulele, se
gasesce In fata unor vite a caror taere Marna de inteligenta
lucratoruluT.

La Mere este de recomandat de a nu se Intrebuinta

de cat oamenT exercitatT cu aceasta lucrare. Omul InsArci-

nat cu taerea, Inainte de a pune foarfeca sa tae, trebue sa.

observe vita, daca e puternica sail nu, ce coarde va tala si
ee coarde va lisa. NumaT dup6 ce s'a fixat asupra acestor
puncte va face taerea, Incepnd cu suprimarea uscaturilor
si a coardelor btrane.
www.dacoromanica.ro

112

Cand taerea se face In timpul vegetatiunel atunci se

face tderea In verde ; daca din contra se face In timpul
repausului vegetatiunei atuncT se dice taerea In uscat.
Scopul tderei. Prin terea viel se urmaresc me multe
scopurT si anume :
SA asigure viter o productiune anuala, abondenta
regulata si a o mari pe cat e posibil.
De a obtine strugurl marl, bunl si timpuriT.
De a da viteT o forma mal regulata.
De a mentine prin taere equilibrul ce trebue sa existe Intre coarde i radacini si
De a forta sa produca vitele putin dispuse la aceasta.
0 vita lasata netaiata cresce mult in coarde i foT,
and putinT struguri cu boabe mid. La aceste vite equilibrul Intre radacinT i ramurl este stricat, cad radacinele fi-

id prea puthre nu mal pot hrani in deajuns boabele.

Cand o vita are coarde multe, ea va avea neaprat fol
multe, cart pot elabora cantitatl marl de materiT hrainitoare.

Insa. s'a observat ca atuncl and o vita cresce prea mult

In coarde, materiile hranitoare din foae se .duc maI mult
In coarde lAstan i foae; lar vita produce putin rod. 0 asemenea vita se dice buiacd. CS.nd lucratorul se gasesce
In fata unel vite buiace, trebue ca sa-1 lase mal multe
coarde de rod ca de obiceiti pentru a o mal slabi.
Din contra vitele cu vegetatiune slat* coarde micT
sa mijlocil, vitele bolnave ali tendinta de .a produce rod
mult. Aceasta ar Insemna ca pentru a produce mult, ar trebui s'A se caute a se slabi vitele. [ma o productiune mare
de maT multl anT d'arndul slabesce att ie mult vita a

la urma moare. Prin urmare la o taere rafionald a viet

trebue sd se collie a se fine millocul mire vita buiacd
vita sliibtId.
MaT sunt i alte principil ce trebue avute In vedere la
taerea uneT vii ast-fel : vifa nu produce rod de Mt pe

coarde de un an. De ad i ar urma cA cu cAt se lasa maT

multe coarde de un an, cu atat productiunea se maresce.
In realitate insa daca se lasa coarde prea multe, vita dA
ciorchinT multi dar rrnAn micT
poate chiar sA nu se
coaca. Prin urmare nurn6rul coardelor de lasat la o vita aArita de la puterea pe care o are fie-care vita In Madill.
www.dacoromanica.ro

113

Principiul de mal sus mal are Inca o aplicare practica:

la taere, lucratorul se va Ingriji ca pe langa coardele de
rod sa lase si allele din care sa dea coardele de rod ale
anuluf viitor. Coardele micT, care se lag In vederea producereT coardelor de rod ale anuluT viitor, art de obiceid 2
sad cel mult 3 ochT (mugurT) si se numesc cept.
Directiunea coardelor ,influenteaza asupra productiuneT;
Mazga din firea eT naturala tinde a se ridica drept In sus,
asa ca. lastarul sad coarda verticala va cresce me puternice
ca una Inclinata, orizontala sail aplecata. Cu cat Ins se aplead( me milt o coarda, cu ate puterea de crescere scade

Tug da rod me mutt. Acest principi are In practica 3 aplicatiunT : 1) LastariT anualT ce urmeaza a fi lasa

anul vi-

itor ca coarde de rod se leaga de arac drept In sus pentru a cresce cu putere ; 2) Coardele de rod nu e bine sa
fie puse vertical pe arac, ci oblic, orizontal sad chiar aplecate In jos pentru a le sili sa produca rod ; 3) Tot pentru
acest scop Incordarea in viile Inclinate este de recomandat
a se face la vale, lar nu la deal.
Felurile de Mere. Dup6 felul coardelor, care se lasa la
o vita, se deosebesc trel felurT de terT : a) scurtd, dud la

vita taiata nu se lag de cat cepT In num6r de 3-4 sail

mal multT, avnd fie-care ate 2-3 ochl ; b) mixtd, dud
se lasa la vita atat cepT, destinel a da coarde de Inlocuire
pentru anul viitor, cat si coarde de rod, avnd fie:care 6-8
ochT. Tot Mere mixta se me numesce atuncl dud pe langa
cepT si coarde sad punff (cacT ast-fel se me numesc coardele de rod) se mal lasa si coarde mijlociT, cu 4-5 ochT
numitT cei1dra1. Acest sistem de taere mixta cu callrasT se
obicTnuesce imprejurul Bucurescilor. Calarasil sunt destinatT

a produce Mat coarde cat si rod ; c) iderea lungd se nu-

mesce atuncT and nu se lag de cat coarde de rod.

De obiceid la noT, fie-care podgorie are sistemul sad
de taere, care se aplica la toate variettile de vita. Alegerea

unuia sari altuia din cele fret felurT de Oa; ar trebtii sa

se fad dup6 cum produce vita. Din acest punct de vedere,
unele varietaff produc rod maT mult la basa coardeT; la acestea taerea scurta este indicata. Altele din contra, produc
me mult spre %/Hui coardelor ; la acestea tlerea lunga este
impusa. In fine cele me multe felurT de vita dart rod de o
www.dacoromanica.ro

114

potriva pe toata lungimea coardelor ; la acestea se alege

Mel-ea care convine maT bine podgoreanului.
Dintre cele 3 feluri de taeri, cea maT preferabil ar fi
cea lunga, fiind ca d' o productiune maT mare. Cum Insa,
prin o productiune prea mare in fie-care an, via se slabesce,
chiar la taerile lungi se lasa unul sari dou6 cepl ca sa dea
coarde pentru anul urrnator. In practicci se obicinuesce
mar mult Merea mixtcl i mal putin cea scurta.
Alegerea punjilor i a cepilor trebue facuta cu regula.

Ca punfr sad coarde de rod, se vor alege coardele setnetoase, de grosime mijlocie f i bine coapte. Coardele
prea slabe n'ail destula putere, iar cele prea groase tind a
produce me multe foi i rod putin.
Ca cepT se vor alege pe cat se poate coardele cele
mar apropiate de pclmint sail de punctul de altoire. Nebagnd in seama aceasta regula prin Write din fie-care an
ciorchinul sag lemnul btran se lungesce i coroana viteT
se ridica mult de la pamint. Lemnul b&ran devine unghiuros, mazga nu maT circull cu Inlesnire i vita slabesce.
Daca din neurmarea regulei de maT sus s'a format la
vre-o vita ciorcanul lung, atunci e bine sa i se faca

teterea de sigurant. Aceasta gere consta In a suprima

pentru un an toate coardele de rod, lasandu-T flume un
cep. Foile i lastariT ce vor da din acest cep nu pot lua
toata mazga din vita i atunci Incep a se desvolta mugurii
ascunT de pe ciorcan. In anul urmtor se suprima ciorcanul pan la lastaril ceT mg de jos.
De asemenea trebue ales locul unde se tae coardele
*i cepil. Locul unde se face taerea Marna de lungimea
campuriloy de la coarde. Dacd cmpurile sunt lungi atunci
taetura se face oblic i la mijlocul campuluT, cautnd pe
cat se poate ca oblicitatea taetureT O. fie de partea pug
celui din urm ochig. Daca cmpurile sail meritalele sunt
scurte, atunci taerea se face prin mijlocul ochiuluT, aa ca
apa de ploae sa nu poata patrunde In coarda.
Anotimpul tderei. In principi, taerea vie se poate face
in tot timpul . cat vita nu da semne exterioare de viatd, adeca de toamna Ana prittiavara. La noT Ins, In timpul
eme!, gerurile sunt marT i taind coardele pe ger ele plesnesc, prin urmare in Romania, taerea se va face numaT
toamna sail primavara.
www.dacoromanica.ro

115

La alegerea anotimpuluT este bine a ne orienta dup6

obiceiul local; cacT obiceiul este resultatul experientelor de
mal multe secole. In afara de obiceiti se va maT tine seama
de clima localitatel i de positiunea vieT.
Urmatorul principi trebue de avut in vedere la alegerea anotimpuluT taereT : Cu Mt o vilet are coarde fi odd

mar pulini Cu ated va intra primcivara mai curnd in

vegetafiune. De aci resulta ca o vie taiata toamna va incepe sa planga i sa-T dea capua primavara mal de vreme
ca o vita taiata primavara.
Ca regula se poate spune ca : in dealurile inalte, expuse
la mia4A-0i, unde nu degera via primavara, i unde ae ingroapa, taerea se va face toamna, cacT atuncT se gasesc brate
mal multe, mal eftine i vita se pregatesce peste lama a intra
in vegetatiune primavara mal curend. Din contra pe vAT, in

locurile joase, pe dealurile cu expositia la miall-noapte

unde via poate fi expusa la degeraturT de primavara, Melva
se va face primavara i atuncT chiar cat de tarc)iii spre a
amana intrarea In vegetatiune a viteT.
Imprejurul Bucurescilor taerea se face primavara foarte

tarqliii, adeca and incep primele capue, adeca cele de la

verful coardelor a se umfla. Tot primavara MO. foarte de
timpuri adeca de pe la jumaatea luneT luT Februarie sail
Inceputul luI Martie Inainte, se face taerea i in podgoria
Dragaanilor. In Dambovita, Muscel, Dealul Mare, taerea se
face primavara maT tarsliri; pe cand In Moldova de sus mal
cu seama, taerea se face toamna.
In viile marT, taerea se poate face parte toamna i parte
primavara. Pentru aceasta se tae de cu toa:nna via, %an-

du-se mal multe coarde de cat este regula, spre a avea

coarde de reserva in casuri de degeraturt Primavara se tae
coardele de prisos, lasate la terea de toamna. Acest procedet1 este Intrebuintat In multe vil din streinatate, precum
i In unele pepiniere ale statuluT. Acest sistem are avantagiul de a mal uwra multiplele lucrar ce le are podgoreanul
de facut intr'un timp scurt.
Taerea de toamna este bine a se face dup6 ce ail caglut .toate foile. Cum Insa nu se poate a0epta mal nicT o
data ca sa cada toate foile, cad toamnele la nol sunt scurte,
Mel-ea se poate incepe and foile ail ingalbenit.. Daca taerea
www.dacoromanica.ro

116

se face primAvara, atund se va atepta sa treaca perioada

gerurilor tfirliY, i de regula este mal bine a se Incepe taiatul dui:16 o ploae care spall coardele de pamInt. Primavara se poate Incepe taerea la nol de la 1 Martie, iar toamna
de la 15-20 Octombrie.
TXEREA VIEI IN PRIMII TREI ANI

Dei vita produce rod pe lemn de un an, cu toate acestea nu se tae In vederea producerd roduldf, de cat la
anul al IV-lea. Pana atuncT vita trebue cultivata ast-fel ca

sa prinda 61 mal multa putere. Puterea vitel ca i a orf

carel plante este In raport cu radacinile : o planta cu MAcinT puternice va trai mal mult i va produce mal bine ca
una slaba ; fiind ca cea me mare parte din hrana o ia din
pamInt prin radacint
Principiul de care trebue sei se conducd un podgorean lurninat este ca in prima' ani sd imputerniceascd
vita, ceea ce se face prin o hiere scurtd.
Sunt proprietarT, call din lacomie, nesciinta sail fiind

ca se inala asupra puteret viter, o pun pe rod sail fac taerea lungl din anul al 3-lea. Aceasta este o grepla, cad
vita tIn6ra taiata prea lung, slbesce dup6 un an sail douT
i atuncT pentru a Indrepta fe'uf trebue taiata scurt de tot.
Ca regula generala: o vita care vegeteaza bine se pune
pe rod In anul al 4-lea ; pentru vitele slabe 'MA, trebue amanata tlerea lunga In anul al 5-lea.
Chiar in primir anT taerea viteT atarn de vrsta, puterea i forma viteT. Ast-fel in :

Anul I-id. Cind se scoate din coald i se planteaza

la loc definitiv, ea trebue Wald la un singar chid, fi
numar cdnd are reidacini fi leistar puternic &and i se
lasd 2 odd.
Vita de un an In momentul taere, are In cele mal
multe casurT un lastar, Ind se poate Inttmplg sa alba i
dol. In al 2-lea cas, lastarul cel mal slab se suprima cu totul, iar cel mal puternic se tae la un ochiti sail cel mult la
2 chi' (fig. 44). 0 data cu taerea lastarulur se suprima
lemnul vichitl uscat, care lasandu-1 constitue un focar de
boale.

www.dacoromanica.ro

117

Sunt unele vite, la care ochiul este foarte departat de

basa lastarulul, Irma lastarul la bag pare a ar fi inelat. In
aceste inele sunt mugurT dorminOT, asa a lastarul se poate
taia WA nicT un ochitl aparent fiind ca ochiT de la basa
lastaruluT se vor descepta si vor cresce.
Anul II-lea. Daca la vita de un an nu s'ar desvolta
de cat ochiul visibil la taerea din anul HO, atuncT nu
ar trebui sa aiba In anul al 2-lea de cat un lastar. and
Ins vita este puternica In radacinT, si plantata In pamint
bine desfundat si gunoit, atund pe langA ochiul lasat la
taerea din arm!. 1-iti se mal desvolta si unul sail mg multT
ochT dorminqlT, de la basa lastaruluT. Prin urmare o vita In
anul al 2-lea se poate presenta cu unul, doT sail mal multY
lastarT.

Fig. 44.

Vila in anul al 2-lea se va &do la 2 sail cel mult la

3 acid aparen fi lar daca este prea slaba este recomandabil
a se tala la un singur ()chit'.

and vita are 2 %tall In forma de furca, atund, se

tae fie-care lastar la cate un ochiil sail daca vita este puternica un lastar se tae la un ochiil si altul la 2.
Daca lastariT sunt amndol pe o parte si unul din eT
este pipernicit. se lasa numaT cel maT puternic.

and vita are mal mult de 2 lastarT se suprima cel

slabT cu totul, lasandu-se numaT unul sail 2 din ceT mal
puternicT, carT sewww.dacoromanica.ro
scurteaza la cite un ()chit'.

118

In afarA de vigoarea lstaruluT, maT trebue scl se caute

ca cepit ce se vor palm sti

fie

c6t mai aproape de

punctul de altoire.
Acest principi se va avea In vedere, orl-ce vrstA ar
avea vita. NeurmAnd aceastA regulA, ciorcanul berAn se
lungesce die putin In fie-care an, aa cA ajunge un timp
cAnd coroana viter se ridicA prea mult i atund trebue recurs la Intinerirea vitel cu ajutorul tderef de siguranici.
Anul al 111-lea. La inceputul anulul al 3-lea, o vitA altoitA sail nealtoit poate avea 2, 3 sail maT multT lAstarT. De

i In anti'. al 2-lea i s'a tAiat numal 2 sail 3

ochT, totuT
i
ochiT

dad vita este puternicA In rAdAcinT i se desvoltA

dorminll de la subtiori. Din aceastA causl ea poate avea

la inceputul anuluT al 3-lea maT mult de 2 lAstarl.

0 vitA In anul al 3-lea trebue sl aibA 3 sail 4 oclif

lAsatT pe unul sail maT bine pe 2 cepl, ale0 dad

visibilT

se poate in formA de furcA.

Este de observat cA tAerea In anul al 3-lea are un Indoit
.

scop: pe de o parte se face scurtA pentru a Imputernici

rAdAcinile; iar pe de alta se face i In vederea anuluT al
4-lea cAnd va fi pusA pe rod. Cum atuncT va trebui sA se
tase viteT atAtea coarde pentru rod (puntT) cAt i un cep la
tAerea din anul al 3-lea se va avea grija a se !Asa ceT 3-4
ochT pe 2 cepT cel putin.
Se IntimplA ate odatA ca unele vite plantate In conditiunT escelente, sA aibl la inceputul anuluT al 3-lea coarde
puternice, care dovedesc cl vita s'a Imputernicit bine In
rAdAcinT. In acest cas exceptional, dar flume In aceasta, se

pot lAsa la asemenea vite 5-6 ochl visibilT, pe 2 sad 3

cepT. In acest cas vita va da in anul acela i putin rod.
DacA o vitA este slabl i pipernicitA In anul al 3-lea,
atuncT este de recomandg a se tAia i In acest an tot scurt,
la 2 sail 3 ochT ; cAcT este o greall a pune pe rod i vitele slabe In anul al 4-lea.
DacA pentru vitele prea puternice Ind din anul al 3-lea
se poate admite o Mere cu putin rod, pentru cele slabe
este preferabil a amAna punerea pe rod cu un an.
-

www.dacoromanica.ro

119

FORMELE DATE VITEI PRIN TAERE

OrT care ar fi forma ce se a viteT, se va tine socotealA c struguriT sunt ajutatT In coptul lor i de cAldura
soareluT, care se intoarce de la pAmInt Inapol. Prin urmare
In localitAtile unde sunt de temut gerurile de primAvarA,

coroana viteT se va forma at mal jos. In locurile joase i expuse la ingheturT, coroana tulpineT se va ridica

mal sus.
Cat pentru forma de dat vifel prin Mete, se poate
spune cA, fie-care podgorie IV are forma sa stabilitA incA
din vechime. Ast-fel In DrAg4ant se obicInuesce tAerea
mixtA Cu coarde i cepT; In Oltenia la viile romnesd nealtoite tAerea scurtA numaT cu cepT and viteT forma de tufA

lat.. In Moldova se obidnuesce mal mult forma de umbrelA.

Aceste sisteme sunt vechT in fie-care podgorie i ar fi
greil sA se schimbe. Podgoreanul va cAuta InsA a intrebuinta in reconstituire varietAtT carT pot suporta modul de tlere obicInuit In localitate sad In cas contrar a aplica fie-

cAreT vite forma ce-Y convine. La tAerea in umbrelA d. ex.

vor trebui vite cu vegetatiune puternicA.

Sunt unele forme tipice pe care podgoreanul dad nu

le poate imita In totul, dar este bine ca in tlere orT care
ar fi forma adoptatA, sA aibA In vedere principiile pe care
sA baseazA formele tipice.

1) Una din cele mal rationftle Merl este aceia a D-rulul

Guyot, care se baseazA pe toate principiile sciinteT.
Scopul acesteT tlerT ca a ori-cArer alta, este de a asigura
butuculuT o fructificatiune abundentA i regulatA In fie-care
an ; MA a slAbi puterea viteT.
TAerea Guyot este o Mere mixtA cu o coardA lungA

pentru rod sau o punte i un cep scurt destinat a produce

lemnul anuluT viitor.
D-rul Guyot pentru tAerea sa a adoptat plantatia vitelor

la 1 m., distantA care In tara noastrA devine cu totul ins.uficientA dacA considerAm puterea de crescere a viteT. La noT

se poate adopta tderea Guyot pentru plantatiune la 1 m. 50

sau 1 m. 75, dar cu oare cad modificArl.
www.dacoromanica.ro

120

Pentru a forma tulpina, In primiT 3 anT se tae toate coar-

dele afarA de una cea mai viguroasA i mal apropiatA de

'Arrant Aceasta se tae In primul an la un ochiti, In anul al
2-lea la 2 ochT i In anul al 3-lea la 3 ochT. De la anul al
4-lea se incepe tAerea normall In anul al 4-lea la fie-care
butuc se pAstreazA un cep (c) i o coardA lungl cu 7-10
ochT (fig. 45). LngA butuc se infige un arac lung de 1 m. 30

afarA din On-ant, 0 la mijloc Intre fie-care 2 butucT se In

fige un mijloca ca de 35 cm. afarA din pArnint.
De la un cap la celAlalt al rinduluT de vile se Intind
o sirmA cam la 35 cm. de la pAmint. Coarda de rod dup6
cum se vede In figurA (fig. 45) se leagA de mijloca, inteo
positiune orizontall.

Fig. 45. - Teierea D-ruluf Guyot.

Presupunnd cA top muguril dup6 coardA se desvoltA,

uniT din eT dati lAstarT cu rod, AltiT lAstarY fArA rod. D-rul
Guyot recomandA a nu se pAstra de cAt lAstaril cu rod; iar
ceT sterilT se suprimA cu totul. LAstariT cu rod se lasA sA
creascA, i dui:A ce sunt destul de marl se leagA de sirmA
i apoT se ciupesc la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchine.
LAstariT, carT

dati din cep se leagA de arad (fig. 46)

dAnduli-se directiunea verticalA pentru a favorisa ast-fel desvoltarea lemnuluT. and ace0T lAstarT, a ajuns la inAltimea
araculuT se ciupesc de la aceastA InAltime.

In anul al 5-lea tAerea este identicA cu acea din anul

al 4-lea. Mal IntAiti se suprimA cu totul coarda de rod din
anul al 4-lea.
Din coardele date din cepul anuluT al 4-lea se pAstreazA
2 cele mal viguroase i mal bine situate. Din aceste 2 coarde

www.dacoromanica.ro

121

una pe cea mal de jos se tae la 2 ochl facnd'o cep ; iar

cea de d'asupra se tae ca coarda de rod, la 8-10 ochT.
Daca din causa taerilor succesive ciorcanul [butucul

b6tran] se ridica prea mult si coarda de rod e prea sus

atuncT din lastariT adventivT, carT dail pe ciorcanul beta!'

se alege unul cat mal aproape de punctul de altoire, pe

care 'I taem la unul sau 2 ochT, pentru ca din el sa dea
2 ramurT. Cand avem aceste 2 ramurT suprimam ciorcanul
bnin i lasam cele 2 ramurT tinere una pentru rod si alta
ca cep.
In resumat, taerea Guyot, consta In a forma pentru fiecare an o coarda de Inlocuit si o coarda de rod si In a suprima lastariT neroditorT.

.44

Fig. 48.

Daca aceasta Mere este basata numaT pe sciinta din

causa multelor operatianT ce reclama nemodificata este putin Introdusa chiar In Francia.
Legatul lastarilor roditorT pe slirma e bine dar costa
banT; suprimarea lastarilor neroditorT nu numaT ca reclama
cheltuelT, dar une-orT poate fi chiar vat&natoare fiind ca se
suprima d parte din foT i expune struguril prea mult arsiteT soarelul.

2] Tarea Guyot tnodificatcl. In pepinierele StatuluT,

sistemul de taere Intrebuintat este tot acela al D-ruluT Guyot
www.dacoromanica.ro

122

dar cu oare carT modificArl ap d. ex. sIrma este suprimatA.

Suprimarea lAstarilor neroditorT i ciupirea lAstarilor de rod

nu se mal face ci se plivesce via ca de obicei. In loc de

o singurA coardA de rod, une orT se lag dou, avend fiecare 6-8 ocht Coardele lAsate se leagA la InAltimT diferite
de un mijloca sau cordar, dAnduli-se directiunea In partea de la vale a panteT terenuluT.
Acest sistem, care de alt-fel a Inceput a se 1Ati In tug,
este cel mal recomandat, cAcT este basat pe principiile sciinteT.

Fig. 47. - Tderea de Moldova.

3) Tderea din Drgdfanr. In aceastA podgorie tlerea

este mixtA, lAsAnduse 2 coarde lungT, care se leagA la dreapta

i la stAnga pe 2 arad. Lungimea coardelor depinde de vi-,

goarea tulpineT. Pentru productiunea lemnuluT anuluT urmA-

tor se lasA 2-3 cepT cu 3 ochl alegndu-se din ceT mal

aproape de pAmInt.

Acest sistem dup6 cum se vede este sistemul Guyot

modificat.

www.dacoromanica.ro

123

4] Tderea din Odobesci i Cotnart. In]Moldova afar&

de Podgoria Huvilor, ;precum vi In jud. R.-Sat-at se Intrebuinteaza taerea lungl In umbrela. In acest sistem scheletul viteT se formeazd din 3-6 coarde mal btrane i lungT,
carT se fixeaza pe arad micT jur Imprejurul butuculul ca
oasele uneT umbrele. Fie-care vita poate ocupa pana la 15-20
m. p. suprafata [fig. 471.
In taerile de primavara se suprima toate uscaturile, top.
lastariT carT nu sunt bine coptT, precum i coardele b6trane

prea mult departate de butuc.

LastariT sail coardele anuluT trecut de la basa butuculuT
se scurteaza In fie-care an la 4-5 ochT vi pe fie-care coarda

b6trana- se lasa 3-4 sal mal multe coarde de rod de la

care nu se tae de cat vrfurile.

.
Fig. 46.

l'derea de Moldova perfeciionata.

Aceasta taere 'mina pentru unele varietatl cu productiune mare cum e galbena, verdea, negru moale etc. are desavantagiul c struguril sunt umbriff prea mult; cantitatea
mare de rod poate adese orT slabi butucul vi In fine productiunea primuluT an urmator nu este asigurata.
5) Therm de Moldova perfectionatd. D-1 M. Viorescu,
veful pepiniereT Vivan, a imaginat vi pus In practica un
mod de Mere al viteT In umbrel mal perfectionat. lag cum
procedeaza: Pentru scheletul viteT se pastreaza 3-4 coarde
care toate pleaca de la tulpina mama A (fig. 48) vi care se
fixeaza de araciT micT In num6r de 4-6 (dup6 num6rul
www.dacoromanica.ro

124

coardelor) pusi de jur Imprejurul butuculta. Din ochiT cei

maT apropiati de vrful coardelor vor cresce lAstarT, carT In

anul urmAtor se lasA pentru rod fixandu-se In positie orizontalA de aracul vecin. [h, i, k). In timpul cat coardele h,
i, k, produc rod, de la cotiturile coardelor, adicA din punctele a, b, h, dail alti lAstarT, care vor forma coardele de rod
ale anului urmAtor, suprimandu-se cele ce ail dat deja rod.
Acesti lAstarT verdi se leagA drept in sus de aracul cel
mal apropiat.
DacA IntimplAtor din tulpina mam A sail din coardele
136trane dart lAstari vigurosi atunci se suprimA atatea coarde

btrane cate coarde tinere se lag..

Dup cum se vede aceastA tAere este mal rationalA de
cat tAerea obicinuitA, cAcT struguril prin modul de aranjare

al coardelor sunt la exterior si decT pot fi vduti de soare,

pe cand la sistemul obicinuit din Moldova ei sunt adese
ori prea umbriti. Acest sistem mal are avantajul, cA prin
indoirea puntelor pe lfingA arad se asigurA mal bine producerea de lemn roditor pentru anul urmAtor. Acest sistem
ca si cel precedent nu poate fi intrebuintat cu succes de
cat pentru vite cu productiune mare si cu vegetatiune puternicA.

6) Tclerea scurtif Se Intrebuinta me cu seam5 la viile romanesd In unele pArti ale OltenieT si in judetul Constanta. Toti lAstaril sail coardele anuale se tae la 3-4 ochT,
lAsandu-se la fie-care butuc, 6, 7 sail chiar mal multi cepT.
De obiceiti acesti cepT de rod nu se lasA pe veo coardA
b6tranA ci chiar pe capul butucului. Cu modul acesta cAOtana butucului se lrgesce pe fie-care an, si pe langA cepit de rod une orT ee'man si cepT uscati.
TAerea scurtA descrisA mal sus nu este recomandabill
clef dA o productiune mai mid. ; reInoirea lemnului
de rod nu este sigurA, si In fine la vitele americane altoite
aproupe nu este posibilA fiind cA acestea ail o putere de
Vegetatiune mare, ast-fel cA ar cresce prea mult In coarde
.

si ar da putin rod.
Observatiuni asupra Merel vitelor altoite i a produato.
rilor directif. Thate sistemele de tgere, aplicate In vechile vil

romAnesd, se pit aplica si In viile altoite, Ira se va tine

seamA de urmItoarele observatiunT:

www.dacoromanica.ro

125

Vitele altoite pe vite americane ad o putere de vegetatiune mult mal mare ca viile vechT romAnesa Prin urmare
este necesar pentru a stabili armonia ce trdbue sA existe
intre vegetatiune i productiune, cA vitele altoite scr le tclern
mar lungr ca pe cele romdnescr.
Aceasta aratA cA in sistemul de gere Guyot modificat,
cAnd se lasA 2 coarcle lungT de 6-8 ochT, lemnul de productiune nu este prea mult lAsat.
Nu trebue insA, nicT sA se abuseze de aceast putere
de vegetatiune a viteT americane, cAci incArcand prea mult
un butuc cu rod se slabesce si poate muri. Trehue Mate me
lungT viile altoite ca cele nealtoite, dar nu trebue abdsat de
aceasta. Trebue sA se mentinA la mijlocie, cAcT numaT ast-fel

se poate asigura o fructificatiune multumit6are cu o vegetatiune frumoas. Nu trebue sA uitAm cA tAerea este regu-

latorul productiuneT, cu conditiune ing ca sA o facem in

mod rational.
In aceastA privintA Msg. nu este o regulA absolutA.

nerea fie-ccirur butuc depinde de vigoarea sa. Acesta este pricipiul cel maT important de care trebue sl se
conducA in primul r&KI lucrAtorul. AplicAndu-1 cu strictetA,

via poate nu va fi tocmal regulat tAiatA ca lungime i frumusete, insA acest defect va fi cu sigurantA compensat cu
un spor de productiune.
DacA In loc de o tAere mixtA facem in o vie altoitA
tlerea scurtA, atuncT num6rul cepilor lAsatT va fi in raport
cu vigoarea fie-cAruT butuc. Cutare butuc e slab, i se lasA
3 cepT ; un altul este maT puternic, i se lasA 5-6 cepT ; in

fine un al 3-lea este mal viguros se lasA 7-8 0 chiar mg

multI cepT.

La tAerea viilor altoite .mal trebue sl tinem seamA de

fertilitatea pe care o transmite port-altoiul american viteT indigene. Vitele altoite pe RipariT sunt mal productive ca cele
nealtoite ; din contrA cele altoite pe Rupestris sunt mal putin
productive i tind a forma maT mult lemn. Pentru a indrepta
rail vitelor altoite pe Rupestris, le vom tgia maT lungr, IAsAndu-le maT multe coarde i cepT.
In ceea ce privesce productoriT americanT directI vechT,
eT sunf prea putin r6spAndiff i cultivatl in RomAnia, cel
putin pAnA astA-41. Abia dacA se gAsesc cultivatT 2-3 prowww.dacoromanica.ro

126

duatorT, cum este: Jacquezul, Cunningham si GamayCouderc. (Acestea din urma si ca port-altoii1). Dintre ceT
nuoT gasim, si mal putin r6spAnditT pe Alicante-Terras No.

20 si Seibel No. 1.
Vitele productoare direct pot fi supuse la acelea-sT sistemc de tgerT ca vitele romAnescT. In principi, taerea trebue

facuta mal lunga ca de obicelil ; fati Insa sa mergem prea

departe, cacT se poate slabi vita.
In tot casul, fie la o vita indigena, altoita sail produatoare direct, trebue sa tinem seama de efectele produse
de Mema din anul trecut si daca aceste efecte al fost rele,
sa cautarn prin taere sa le indreptam. Asa d. ex. daca se
observa ca din causa taereT scurte a anuluT trecut, vita a
crescut prea mult In coarde si a dat rod putin, atuncT se
vor l'Asa la taere coarde mal multe spre a mal slabi putin
puterea de vegetatiune.
Din contra dacA se observa a o %lita din causa ca In
trecut i s'ail lsat coarde prea multe de rod si nu a maT
putut da coarde din cepiT de jos, atuncT se va aplica o tgere maT scurta.
CAnd din diferite ImprejurarT se observa ca ciorcanul
btrAn al viteT se lungesce prea mult, atuncT trebue recurs

la gema de sigurantA ; dei prin aceasta Mere se pierde

rodul unuT an.

7derele in verde
Sub numele de taerT In verde se Inteleg diferitele operatiunT de Mere facute In timpul vegetatiuneT asupra coardelor cum sunt: ciupirea, plivitul, desfoiatul, taerea melar etc.
1) PLIV1TUL

Plivitul este operatiunea destul de cunoscuta In practica

care consista in a suprima lastaril inutill atuncT cAnd incep

a se desvolta. Aceasta operatiune are de scop de a Ostra

pentru coarde si strugurT o parte din materiile hranitoare pe
carT lastariT netrebuinciosT le-ar fi consumat fara folos.
www.dacoromanica.ro

127

Lastaril netrebuinciosT la o vita altoita sunt mal Intain

totT %tuff americanT, carT ar da din port-altoae si carT lasatT

ar putea slabi vita. 0 parte din lastariT romanescT de la basa

butuculuT care nicT nu sunt fertilT si nicT nu sunt trebuinciosT
pentru anul viitor. Subtiorile date de pe coardele aceluia-sT an

sunt de asemenea inutile. hr fine netrebuinciosT mal sunt

lastarif datT din cepT, In afara de ceT destinatf pentru anul
viitor. Toff acestf 1:1starT trebue suprimatT.
Plivitul nu trebue facut la toate vitele de o potriva. Daca

lucratorul este In fata uneT vite Milne, care abia are atata
putere de vegetatie ca sa dea rod, si coardele pentru anul
viitor, atund va plivi via In mod radical suprimand totT lastariT inutilT aratatT mal sus.

Daca din contra avem de a face cu o vita tIn6rA, puternica, plantata intr'un parrant bine gunoit si desfundat,
care poate hrani mal multe coarde de cat IT sunt trebuincioase, plivitul se va face moderat. In acest cas, facndu-se
plivitul In mod radical, prisosul de hrana trece In ramurile pastrate si le-ar da acestckra o putere de vegetatiune
prea mare, ceia ce ar predispune planta la meiat. In
asemenea casurT, pentru a evita meiatul, este bine sa
se lase si catT-va lastarT netrebuinciosT pentru ca sa ia acel exces de hrana de la a 2-a sail a 3-a foae lastariT cart
ail rod. Tot la plivit se ciupesc cu deosebire lastariT de la
vrful punteT sail al cerculuT, care de obiceiil sunt mult
mal lungT, se vor scurta pentru a da putere lastarilor de la
basa butuculta.
Prin urmare, plivitul nu e o operatiune asa de simpla
cum se crede de obiceitl la noT, si trebue IntrebuintatT
oamenT bine instruitT.

La plivit este bine s Intrebuintam aceia-s1 oamenT,

care vor fi IntrebuintatT si la tlerea vieT. Daca e vorba de
o vie In formatiune, un lucrator experimentat pus la plivit,
va observa imediat %tuff trebuinciosT pentru a forma In

anul urmator scheletul vita Dad din contra e vorba de

o vita 136trana, lucratorul bun cunoasce nevoia de intinerire a vitel si daca la plivit gasesce lastarT bunT pentru Intinerire IT pastreaza.

Plivitul trebue facut cat se poate de timpuriil pentru a

nu !Asa seva sa IsT creeze un drum gresit. Este bine ca
www.dacoromanica.ro

128-

plevila 1-a sa se dea Indata du0 legatul bobuluT gre0t.

Dad nevoia se simte, plivitul i cpilitul trebue acute i
de 2 orT In ace1a-0 an. Copilitul consta In ruperea copililor sad subtiorilor i se face data cu plivitul ; de aceia se
confunda cu aceasta operatiune.
Cu ocasiunea plivituluT, lastariT care , sunt pastratT se

leaga de arac sail mijboca, ca sa nu fie ruptT de vnt.

21 CIUPITUL LASTARILOR

Ciupitul consta in a suprima Orful lastarilor roditorT,

la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchin. Prin ciupit nu numal a se reguleaza vegetatiunea; dar asigura o burl organisatiune a planteT i favoriseaza Ingroprea la basa a
lastarilor.

Ciupitul mal favoriseaz desvoltarea ciorchinuluT.

Ciupitul, care la noT nu se practica, trebue facut de

timpuriti ca sa se traga tot profitul. D-I Gazeaux-Cazalet,
crede cA ciupitul trebue facut atuncl and cele 2 foT superioare ultimulul ciorchin art marimea uneT piese de 5 leT.
Indata dui-A ciupit, muguriT de la subtioara ultimeT foT

pastrate se desvolta. Lastaril datT din ace0T mugurT trebuesc ciupitT.

Tot Intre terile In verde mg avem i terea lastarilor,

care vor forma coardele de rod ale anuluT viitor de la trialtimea araculuT. Oprirea crescereT acestor lastarT are de scop
de a lasa In coardele r&nase o parte din hrana i de a face

ca ele sa se coaca mal de vreme i sa fie mal groase.

3) TALTURA INELAR

Este o operatiune Inca necunoscuta In viticultura ro-

mana; cu toate acestea da resultate bune and se face la

coardele de rod.
De obiceiil se repropza tlerilor lung1 de a slei butu-

cul 0 de a nu da strugurT tot aa de bogatT In zahar

copt1 la timp ca taerea scurta. Coacerea strugurilor se poate
grabi aplicand incisiunea melar.

www.dacoromanica.ro

129

TAetura melar se face la basa coardelor cu rod din

acela-T an, [fig. 49 a] cu ajutorul unor clesce speciale cu care
se poate scoate un inel de scoartA lat de 2-6 mm. (fig. 49 b)
FAc6nd Mema melar puterea de vegetatiune a lAstari-

lor ce se gAsesc d'asupra tAeturel se micpreazA, struguril

se mAresc i se coc mal de timpuri6.

Fig. 49 a). - Ramard ceireia i s'a fdcat tclerea.

Dup6 d-I A. Durand, dac' pe acela-T butuc avem 2 coarele

cu rod, una la caro s'a fcut tetura melar i la cealaltA nu

s'a fAcut, va fi o diferentA de coacere la struguriT de pe
cele 2 coarde, de 8-15 Ole i analisAnd mustul vom gAsi
superior pe cel obtinut din struguril de pe coarda operatA.

Fig. 49 b). - Clesce pentra facerea terei.

TAetura melar presintA InsA i un inconvenient, cA

coardele operate se rup In urmA foarte uv:or de v'nt. Trebue, prin urmare, ca IndatA dup6 ce s'a fcut operatiunea,
sA se lege bine toate coardele operate.
TAetura melar trebue fcutA In momentul cAnd incepe
Infloritul viteT i ea trebue sA se mArgineascA numaT la vitele puternice.
Do cum se vede tAetura melar ca toate operatiunile
complimentare este utilg, InsA va fi greil sA fie Introdusl In
cultura mare ; ar fi bine Ing s. se aplice la struguriT de masA.

www.dacoromanica.ro

130
4) TAEREA VIILOR DEGERATE

Via poate degera : toamna, ama sail primavara. In general degeraturile de toamna sunt foarte rari si putin periculoase daca se ingroapa la timp via.
Gerul de lama poate atinge vita neingropata mal puf in
sail maT mult. NeaOrat ca pentru a feri via de psemenea
degeraturi se ingroapa peste iarna. Ingropatul vieT Insa daca
are avantagiul de a feri vita de inghet, are insa 2 desavantagii : ca reclama cheltuiala si trivata via delicata si plapanda.

Gerul de iarna este mal periculos pentru lemnul tin&

de cat pentru ce! btran ; de asemenea este periculos pentru vitele altoite tinere cad partea altoita este mai subreda
si se ataca mai iute. De aceea se recomanda pentru aceste
vite a se ingropa, sail cel putin a se musuroi pana d'asupra prtei altoite.
OrT cat ar fi atinsa via de Ingheturile de toamna, in
principi toata partea atinsa trebue suprimata.
Daca inghetul a atacat lemnul pana la radacinT atunci
vita trebue scoasa sail taiata de dedesubtul partei bolnave
si altoita din noil.
Daca din contra gerul nu a atacat de cat ochiT cari s'ail
tnegrit, atunci muguriT ascunsT se pot desvolta in primavara
si numal recolta sail parte din ea este pierduta. In acest cas
este bine a se taia primal/ara mai scurt ca de obiceiil.
Cand gerul ataca cepiT sail coardele, atunci trebue taiata de dedesubtul pale degerate. De obiceiil MA lemnul
bine copt resista destul la Inghet, mal cu seama daca nu sunt
ingheturi umede. Gerurile carT vin In urma ploilor si produc poleiil sunt cele mal periculoase.
Dac via este atacata de boale In cursul anului si lemnul nu se coace bine, atuncT e preferabil a se taia via de
cu toamna suprimand toate pArtile bolnave, chiar cu riscul
de a nu urma un an principiile rationate ale taerei.
Gerurile de primavara fie produse de un inghet, fie
numai de o bruma sunt maT temute de viticultor fiind ca
vin la o epoch' cand via est'e intrata In vegetatiune.
and gerurile de primavara ail loc la inceputul vegetatiuneT, atunci rul se poate indrepta usor, cad muguriT dormingli s pot desvolta. Une orT chiar ochiT de la basa coar-

delor de rod, care se desvolt cei din urma pot scapa de

inghet, si In acest cas o scurtare A coardelor de rod e operatiunea cea mal nimerit.
www.dacoromanica.ro

131

Dad gerul vine tArc)iil de tot and ramurile sunt In

desvoltare, atuncT imediat trebue sl se procedeze la tAerea

in verde, suprimandu-se *tile atinse de Inghet, adid IAstaril vercA cel mult pAnA d'asupra primuluT ochiil. Cu mo-

dul acesta dad se pierde o parte din recoltA cel putin se

formeazA un lemn bun pentru anul viitdr.
In localitAtile expuse Ingheturilor de pritnAvarA, cum
este pe VAT sail pe dealurile cu expositiune nordid, este de
recomandat a se amAna tAerea vieT primAvara at de tArgliil.

Cu at o vit va avea coarde mal multe i ochT mal multT,

cu atAt ea va Incepe sA vegeteze mal tri. AmAnAnd vegetatia de primAvarA vita este mal putin expusA la IngheturT
5) TAEREA VIILOR BATUTE DE GRINDINA

Grindina produce la vil pagube variabile dup6 epoca

la care vine si dup mArimea si desimea el.
Epoca cea mal frequentA a grindineT este In Mai i
lunie, insA ea poate veni chiar pAnA Ja Sf. Maria Mare (15
August).

Dad grindina cade In Aprilie sail Mairt cAnd lAstariT

sunt Ind ver4I i frageglI, trebue sA se procedeze imediat
la tAerea In verde suprimAndu-se totT

1-2 chi de la basA. Cu modul

anuluT este pierdutA, dar cel pu ti
urmAtor, cAcl In acelall an se di

lAstariT atinsT, de la
'1 o parte din recolta

-if,rur lemnul anuluT

'1,14 1

guril carT trebuiall

a se desvolta In anul viitor.

Dad grindina cade la o epo

istariT sunt lemnificatT, atuncT recolta este pierduta t

sail In parte, dar
a tArglie Impedid
r6mAne lemnul .pentru anul viitor. G
coacerea lemnulul ; de aceea e bine sa se trateze via chiar

in urm cu zeamA bordelesA pentru a ajuta coacerea lemnuluT.

Pentru combaterea grindineT, de cAtT-va anT se fac experiente cu ajutorul unor tunurT speciale in Austria, Italia
si Francia. Rezultatele obtinute sunt destul de Incurajatoare

si e posibil ca in scura vreme sA vedem Introduse

in

tarA statiunT pentru spargerea norilor de grindinA cu ajutorul bubuituluT tunurilor.

Ar fi in adevr o fericire pentru podgorenT, carT nu se
pot asigura la societtT, sA se poatA ap6ra sir .urT.
www.dacoromanica.ro

CAE. VII
.Cucrul pcimintului
In timpul vegetatiuneT vier se dail pamintuluT diferite
sape care ad anumite scopurT si poarta anume numirT. Ast-

fel sapa 1-a care se da Indata dui-A legatul viel de arad

sail de sIrma se numesce sapa mare ; pe and cele ce se
dati In timpul vereT, de obiceiri mg putin aclaneT se numesc prasile.
1) SAPA MARE

Scopul pe care'l urmaresce podgoreanul and sapa mare

este de a mobilisa parriintul si de a-1 aerisi.

Panfintul de la suprafata, care In timpul emeT a fost

maruntit de IngheturT si imbogatit In azot se pune desubt,
iar cel de jos se aduce la suprafata.
Aerisirea pamIntuluT este de cea mat mare importanta
fiind ea azotul organic se preface de catre fermentul nitric numal In presenta aeruluT. Daca pamIntul nu e aerisit,
un fe. nomen contrar se produce. Radacinile viteT sufera si
nu pot hrani in de-ajuns planta.
In pamInturile arate adanc apa de plol se Inmagasineaza
mal bine si prin urmare niel vita nu sufere de seceta.
Sapa mare sail sapa 1-a se poate face cu oameniT sari
cu animalele.

OrT cum s'ar face, este bine ca sapa sa se faca cat

mal adanc, ca pmintul dintre 2 rindurT sa fie pus In forma
de bilion la mijloc. In fine e de recomandat ca sapa uneT

vil sa se termine maT inainte de a da capusa (muguriT),

cacT In momentul cand da capusa, el se rup cu usurinta;
www.dacoromanica.ro

133

afara de aceasta prin sapa ce se da, apa de la suprafata pamIntuluT se evaporeaza si produce o r6ceala, care poate fi
daunatoare mugurilor tinerT.
Sapa mare ca i prasilele urmatoare, la noT se fac cu

sapa. Ar putea Insa sa se faca cu casmaua cad pamintul

se poate lucra mal adanc i odata sapat nu se mal bata.toresce cu picioarele ca atund and se lucreaza cu sapa.
OK care ar fi instrumentql ce se Intrebuinteaza, este
bine ca sa aruncam panfintul sapat In spre mijlocul rIndurilor, ast-fel ca In dreptul vitelor s r6mana un fel de sant.
Acest sant servesce pe de o parte pentru ape ; iar pe
de alta partea altoita, fiind ast-fel scoasa afar0 din pamInt, este

mal putin dispusa a da radacinT din altoiti. Tot cu ocasiunea sapeT marT, daca pamIntul are pir sa se cur* bine
pirul sa se puna la gunoiil sari sa se arda.
Sapa cu plagaL In streinatate, lucrul vieT se face In
multe partT cu animalele Inca dinaintea ivireT filoxera La
Inceput chiar podgoreniT micT era(' contra IntroducereT instrumentelor Cu animalele pentru cA credeati cA aceste in-

strumente if vor inlocui. AstA4T se scie ca aceste instrumente nu fac de cat sa Inlesneasca lucrul podgoreanuluT
sa faca lucrul mal economicos.
S'a mal imputat pluguluT ca tae radacinele vitelor. In
realitate la adancimea de 10-15 cm. la care merg aceste
plugurT nu pot sa Intalneasca de cat radAcinT mid care n'ail
o mare importanta pentru existenta viteT.
In fine s'a mg dis, ca cu plugul, lucrul nu este asa de

bine facut ca cu sapa. Adev6rul asa este. Insa plugul nu

poate merge de cat pana aproape de butucul viteT, asa
pamIntul de langA vita si cel dintre vite trebue lucrat cu
sapa. Prin urmare sapa cu plugul este In realitate mixta. Ea
este 'Mg destul de buna and e facuta In conditiunT bune,

mal cu seama a este si mal eftina.

Introducerea pluguluT, .care s'a facut si la noT la catTva proprietarT, ar fi de dorit sa se Intinda, pentru ca la noT
lipsesc bratele muncitoare In podgoriT.
Introducerea In cultura vieT a pluguluT nu e recomandabila peste tot. TraniT care ail cate-va prajinT de vie,
pe care le lucreaza tatal cu copiiT, n'ati nevoe de plug.
Acest instrument, ca i prasitoarele, sunt recomandabile
www.dacoromanica.ro

134

numaT pentru viile, care ail cel putin o Intindere de 10 pogoane i mide se poate procura nutretul vitelor eftin i cu
Inlesni re.

Pe de alta parte se Intelege ca via trebue sA fie plantata In randurl i la distant de cel putin 1 m. 50-1 m. 75
Intre randurT, pentru ca animalul i plugul sA poata trece cu
uurinta. In fine terenul vieT sA nu aibA o panta prea repede.
Pana acuma In cele mal multe partf In streinAtate i la
noT proprietaril, care ad Intrebuintat plugul se servesc de

cal pentru tractiune, un cal de tale mijlocie poate trage un

asemenea plug care are o greutate de 40-50 Klgr. La Inceput panA se Invata animalul, un copil duce calul de capastru, iar un om conduce plugul. Daca calul la Inceput voesce
a manca i a rupe lastaril 0 frunqlele viteT i se poate pune
o botnita.
De obiceiil calul ne'nvAtat la aceastA munca nu infra
printre randurile de vita. Ca sa se obicTnueasca se plimba
mal intal, singur printre randurT, panA se obicTnuesce
a intra pe rand. ApoT se obidnuesce cu plugul . nelucrand
0 numaT cand s'a obicInuit se Incepe arAtura.
In putine localitAtI din Francia i In unele pArIT din Ungana, a Inceput a se intrebuinta vaca la lucrul vieT. Neaprat a daca s'ar putea Introduce i la noT boul sail vaca, ar
fi mult maT folositor, fiind cA boul cand nu mal este bun
pentru lucru se poate IngrAa i vinde pentru mAcelArie.

Un plug cu un cal poate ara Ora la 3/4 de pogon

pe qIi.

Sistemele de plugurT intrebuintate In streinAtate sunt

foarte multe. La noT Insa !Ana acuma nu este introdus de
cat plugul Vernette cu saii fara rotilA i care se mal deosebesce de plugul Intrebuintat In agriculturA prin aceia ca
nu are cutit (fig. 50).
Aceea ce trebue sA se caute la un plug vieresc este: 1).
sa fie uor; 2) sA Intoarca bine brazda de pAmInt ; 3) sa se
reguleie cu wring adancimea i lAtimea brazdeT ; 4) corpul,
adicA brAzdarul i cormana sA fie date In partea stanga a grindeiuluT, ast-fel ca plugul sA se poata apropia cat maT mult de
randul de vita; 5) coarnele pluguluT, sail sA fie mobile, sail

sA fie ast-fel construite, ca sa permita apropierea plugului

de randul de vite.
www.dacoromanica.ro

135

ArAtura cu aceste plugurT se Incepe trAgnd prima

brazdA la mijlocul rinduluT i apoT celelalte brazde peste cea
ast-fel ca pArnintul dup arAturA sA aibA forma
de bilion.

Sapa 1-a sail sapa mare se face dup6 cum s'a maT areat, IndatA dup6 incordatul sail legatul vitel, Insl In tot casul
se va alege un timp cAnd pAmIntul nu este prea umed, cAcT
atund se poate IntAri.

Fig. 50. - Plagui Vernette.

2) PROILELE VIEI

In general, toate sapele ce se dail vieT dup6 sapa mare,

se numesc pra0e i poArtA denuniirea de pra0a 1-a, a 2-a
etc. Intel) vie bine :intretinutA, numsrul prailelor In timpul vereT nu trebue sA fie limitat la una sail 2, ci sA fie
subordonat graduluf de curAtenie a pAmIntulut
In principiri pAmIntul uneT vil trebue s'A fie tot-d'auna
curat cAcT vita este o plantA care poate folosi singurA pAmIntul ce ocupA. Prin urmare, dacA primAvara i vara nu
sunt ploioase, numrul pra0elor poate fi redus la cele 2 ce
se fac de obiceiti, una Inaintea inflorituluT i a doua dup6
plivealA din lulie sail August.
Pra0a nu este de at o sapA obicInuitA, datA InsA superficial i, care are de scop de a mobilisa pAmintul, de a
distruge buruenile i de a pAstra pAmIntuluT umeleala.
www.dacoromanica.ro

136

Cu deosebire la noT unde in general verile sunt foarte

secetoase, dad pArrtintul nu e prsit se pierde din el foarte
multA apA prin evaporare sail In basa capilaritAteT. In virtutea principiuluT capilaritAteT, apa din straturile inferioare ale
pAmIntuluT se urd din moleculA In moleculA, ca prin nisce
canale pAnA la suprafatA evaporAndu-se. Prin prasilele ce se
da pArnIntuluT se strid aceastA continuitate i apa rtnAne
cea mal mare parte In pAntint.

De obiceiil se dar' vieT 2 prasile: una prin luna Maitl

tare trebue 'Mg terminatA Inainte de a Inflori vita. In timpul InflorituluT nu trebue sApat, pAmIntul, cAcT prin sApat

stratul de aer ce este In apropierea pArnintuluT se rkesce

contribue la meiatul viteT.

,
Fig. 51.

.., s...

Pra$iloare coada rd redartelei.

A doua sapA se dA dup6 plivitul vieT, adid In perioada

de crescere a bobulta. Tot In aceastA perioadA, dad pAmIntul se umple de buruenT se va da a 3-a prasilA.
Prasilele se pot face cu sapa sa cu plugurile prAsitoare. Dintre plugurile prAsitoare 3 tipurT sunt introduse la
noT In pepinierele statuluT si In viile particulare.
Cel di'ntAT este plugul coada rAnduneleT [fig. 51] compus ca i plugul Vernette, din un grindeitl, coarne i cu o
rotilA. In loc de cormanA i brAzdar plugul prAsitor are un
cutit triunghiular lung sf cu 2 ramurT sem&And cu coada
rAnduneleT de unde i s'a dat i numele.
www.dacoromanica.ro

137

Al 2-lea tip este plugul prAsitor Th. Pilter cu mal multe

cutite late de formA triunghiularA. Corpul pluguluT este de
asemenea triunghiular si se poate lArgi sa ingusta brazda
dup6 trebuintA cu ajutorul uneT manivele.
Al 3-lea tip Intrebuintat este scarificatorul Vernette cu
5 sail 7 brAzdare In .61-ma labeT de giscA, acest din urmA
mal greil si nu lucreazA bine In pAminturile tarT.
Pretul acestor plugurT variazA titre 40-70 leT.
In toate ocasiunile unde se poate Introduce prasila cu
animalele e bine sA se facA, cAcT este mult mal eftinA. Lucrarea cu vitele trebue complectatA luAndu-se pAmIntul cu sapa

printre vite si In apropierea butucilor unde instrumentul nu

poate ajunge.

www.dacoromanica.ro

CAP- VIII

.7ngrd,sarea viel
IngrAsarea vieT este aproape complect neintrebuintatA
la noT, cAcT din nenorocire se crede ca si pentru celelalte
plante cA via poate trAi la un loe fArA ingrAsAminte. AceastA

credintA este gresitk cAcT dad poate trAi, fug neingrAsand

pAmintul ea nu poate da maximum de productiune.
Dup cum comparA foarte bine d-1 I-I. Durand, via este
vaca podgoreanuluT, ea constitue pentru multT existenta, plAcerea si veselia.
Scopul final care-I urmAresce podgoreanul, este ca s5

produd vin mult si de bunA calitate. Sad dad toate viile

produc vin, nu toate dail mult si de calitate.
Facultatea de a da recolte abundente, depinde in prima
linie de varietAtile, carT constituesc via, insA aceastA facultate

se poate modifica de pAmint. PAmintul poate influenta asupra cantitAtel de yin maT mult prin proprietAtile fisice de cit
prin compositiunea chimick Inteun pAmint care nu sufere
niel odatA de uscAciune via produce tot d'auna maT mult.
Calitatea vinuluT dintr'o vie depinde de varietate, de
pAmint, de climA si de expositiune.
Elementele minerale ale pAmtntuluT, cum este varul, nisipul, argila, ferul, influentead asupra varietAteT si o pun in
msurA a produce vinurile fine si bune de pAstrat.
Elernentele chimice ca acidul fosforic, potasa si azotul
nu influenteazA aproape de loc asupra calitAteT vinuluT in
mod direct. Cu toate acestea sunt necesare pAmintuluT pen-

tru d aceste elemente sunt absolut indispensabile pentru

viata tuturor plantelor.
www.dacoromanica.ro

139
NECESITATITE VITEI IN MATERII INGRASETOARE

Prin recolta se ia In fie-care an cate o cantitate oare

care din elemente, aa ca la urma urmelor parnintul saracesce. In ceea ce privesce elementele minerale, podgoreanui
nu are a se ingriji cad vita le gasesce tot-d'auna In cantitat! Indestulatoare. Ceea ce poate sa-T lipseascg, sail poate

sa le aiba chiar Insa In ast-fel de stare ca vita nu poate

profita bine de ele, sunt tocmaT cele 3 elemente chimice :azotul, acidul fosforic i potasa.
Dup6 d-I Miintz, care a studiat aceasta chestiune pentru fie-care regiune viticola a FrancieT, trebuinta pentru aceste 3 elemente variaza dulA clima i felul viteT. Dup6 acest
autor, In termen mijlociti un hectolitru de vin ia din 'Arrant
1 klgr. 075 azot ; 0 klgr. 315 acid fosforic i 1 klgr. 259
potasa.

Tot dup'e' cercetarile d-lul Miintz, mal result ca cele 3

elemente fertilisante se repartiseaza In modul urmator In diferite partT ale vile :
Azotul se gasesce In vin mal putin de o decime din

cantitatea absorbit;)1,10 2ho In boting (prastina); 5/10-6/10

adica me mult de jumeate din cantitatea absorbita se gasesce In foae; iar diferenta de o 4ecime este In coarde. Prin
urmare, azotul contribue mal mult la desvoltarea vieT.
Acidul fosforic. In vin, une oil se gasesce mal puf in
de 1/10 dar alte orl se g'sesce 2/,0. In foT de asemcnea se
gasesce can titatea cea maT mare adica/
4,10 5/10. Celelalte
2/10-3/10 le gasim In coarde. Prin urmare se vede ca i acidul fosforic influenteaza me mult asupra plantel i indirect asupra recolteT. El favoriseaza coacerea lemnuluT, desvoltarea radcinelor i pare c ajut coacerea roduluT.
3] Potasa se repartiseaza aproape egal, 2-3 deciml In
vin, boOing, foT i coarde. Prin urmare, potasa este un agent
impartial al fructificatiuneT.
Cantitatile de elemente fertilisante. Cantitatea de elemente

Ingraetoare se poate determina prin cantittile pe carT le

ia vita anual din pamInt; subt forma de vin, botina, foT i
coarde.

Din aceste produse, vinul i botina iati maT putine din

aceste elemente ; pe and foile i coardele lag cea mal mare
parte.

www.dacoromanica.ro

140

Cu toate acestea and este vorba de a restitui pAmintuluT prin ingrAsAminte, materiile luate prin recoltg, va trebui sA-T dAm in cantitate mal mare cAcT, o parte din elementele pe carT le dArn prin ingrAsAminte nu sunt in stare solubilA si asimilabilA pentru plante.
Dup6 d-I Durand ar trebui sA dAm pAmintului prin IngrA-

sAminte, in fie-care an la hectar 50 klgr. azot asimilabil cel

putin ; 15-20 klgr. acid fosforic asimilabil si 50-60 klgr.
potasA.

Pentru pAminturile sArace, sail de fertilitate mijlocie aceste cantitAtT sunt indestulAtoare. In pAminturile bogate, trebue sA dAm mal putin azot, fiind cA ast-fel vita, din causa
vegetatiunel prea viguroase, este expusA la meiat. Pentru a

inlAtura aceasta, este mal bine ca podgoreanul, sA se con-

dud dup6 starea de vegetatiune a viet Dad vegetatiunea

este puternicA se va abtine de a o me ingrAsa cu materiT
azotoase; dad din contra este mijlocie sail proastA, atuncT
va da parnintului in fie-care an, cel putin cantitAtile de elemente indicate mal sus.
IngrAsAmintele cele mal intrebuintate in viticulturA sunt :

gunoiul, compostul, botina si coardele, precum si IngrAsAmintele comerciale.

BAlegarul saii gunoiul de vite este ingrAsAmintul cel mal
r6spandit si in acela-sT timp foarte economic. La noT in farA

el va fi Ind multA vreme aproape singurul ingrAsAmint ce

se poate intrebuinta cu usurintA, atat de agricultor Cat si de
podgorean.
.
BAlegarul Intrebuintat poate fi fAcut sail jumtate fAcut.
BAlegarul jumtate fAcut sari jum6tate fermentat, care mal confine pae neputreqlite, este bun pentru pAminturile compacte
sail tarT. BAlegarul fAcut sail fermentat este mal bun pentru pAminturile uscate, pietroase, cAcT el aduce pAmintuluT
nu numal materiile ingrAsAtoare, dar si putinA umeqleall

Compositiunea si greutatea bAlegarului este foarte variabilA dup6 animalele care II produc, precum si dup natura asternutului intrebuintat la vite.
BAlegarul normal sail mixt, compus din bAlegarul tuturor vitelor este cel maT bun. Dup6 d-I Miintz, compositiunea mijlocie a gunoiuluT este urmAtoarea :

www.dacoromanica.ro

191

Apa
Azot
Acid fosforic

766/,o
4 7/00

3 0/00

Potasa
5 2Voo
-Conducendu-ne de aceste cifre, vedem ca o cantitate de

12-15,000 klgr. la hectar i pe an este suficienta pentru a

asigura fertilitatea vieT.

Cum gunoiul se gasesce la noT cu uurinfa peste tot

0 aproape nu costa nimic, vedem ca introducerea luT In
cultura vieT ar fi un progres Insemnat. Singura dificultate
ce .o intAmpinam este caratul, cacT mal toate viile noastre
sunt 'pe dealurT 0 nu avem tocmg drumuri bine Intrefinute.
Un bun gospodar Insa alege momentul cel mal oportun i
IT duce gunoiul la vie.
Compostul. Sub numele de compost se Infelege IngraOmintul compus din diferite materiT vegetale i animale.
Podgoreanul, care de obiceiti are pufine vite trebue &A caute
toate mijloacele pentru a-0 inmulfi cantitatea de gunoi,
fac'rui o groapa sail o mica platforma pe care arunca tescovina destilata, curafiturile de pe drumurT i de prin curte,
coardele sdrobite, cenua, funinginea i oil ce alte materiT
confinnd elemente fertilisAtoare i carT se pot descompune
prin putreqlire. Aceste materiT se aeaza in straturl i din
timp In timp se udA cu urina sail chiar i cu apa. Dup6
cAt-va timp aceasta amestecatura se preface Inteun Ingra0mint destul de bun. In Francia, acest Ingraanfint se !titrebuinfeaza numaT In viiie carT produc vihuri fine.
Botina i coardele de vil e. Tescovina r6masa de la
fabricarea vinuluT se Intrebuinfeaza pentru facerea rachiulul
de tescovina. Botina care fmAne se poate intrebuinfa ca
ingra0mInt la vie, cacT mal confine o parte din materiile
fertilisante luate de vita. De alt-fel nu i se poate da o alta
Intrebuinfare.

Coardele de vita rmase de la taerea vieT, de obiceiii

se pun pe foc sail pe gard, Insa cea mal buna intrebuinfare
ar fi sa se Intrebuinfeze ca Ingra0mtnt tot la vie, cAcT confin In cantitafT destul de mari: azot, acid fosforic 0 potasa.
Dup6 parerea d-luT profesor Durand, cea mal buna
forma sub care se pot intrebuinfa, este sa se tae in bucafT
micT, sa se puna sub picioarele vitelor ca sa se Imbibe cu
urin i apol sa se amestece cu var In celalalt compost.
www.dacoromanica.ro

142

Ingr4Amintele comerciale. In tara noastrA, cel mal eftin

IngrAAmint este bAlegarul de vite,. Ing se poate intrebuinta
i Ingr4Amintele comerciale dacA se gAsesc eftine.
BAlegarul, compostul i celelalte IngrAAminte organicA
sunt necesare pentru a pAstra pAnfintuluT cantitatea necesar
de humus sail materie organicA.
BAlegarul de vite bine descompus are o actiune inceat

i dA elementele fertilisante vita In timp de 4-5 ant IngrOmintele comerciale atl marele avantagiii, cA se dati vileT
elementul hrAnitor chiar In anul intrebuintAreT lor.
Ingr4Amintele comerciale sunt de 3 felurT : azotoase,
fosfate i potasice. Trebue insA sl IntrebuintAm IngrAAmintele comerciale ce convin fie-cArd pAmint, cAcT dacA un pmint are destul azot, este inutil a-1 mal da pAmintuluT sub
formA de ingrAAmint.

Intre IngrA0mintele azotoase cele me recomandabile

sunt :

Turtele de plante uleioase, care contin 4 70/0 azot organic. Trebuesc In sA 1200 1500 klgr. turte la hectar i pean.
SAngel6 uscat i carnea uscat sunt mal bogate In azot,
de sunt uor asimilabile, bune pentru pAminturile vAroase sari
argilo-vroase.
Intre IngrAAmintele minerale azotoase avem nitratul de

sod i sulfatul de amoniac. Ambele se IntrebuinteazA de

preferint In pAminturile In care nu se poate face uor nitrificatia, fie din causa lipseT de var, fie din causa compacitAtei pArnintuluT.

Cantitatea de nitrat de sod la hectar este de 350-400

klgr., continnd 15-16/e azot. El se poate intrebuinta pentru toate pArnInturile, insA de preferint pentru cele compacte.
Sulfatul de amoniac, contine 200/0 azot i se Intrebuin-

teazA In cantitate de 250-300 klgr. la hectar. Nu trebue

intrebuintat in pAminturile vAroase, fiind cA se pierde o parte
din azot. Convine cu deosebire pentru pArninturile nisipoase,
argiloase sa nisipo-argiloase.
Intrebuintarea Ingr4Amintelor fosfatice este de mare folos, cAcT In pAmInturile bogate In fosfate vinul este me alcoolic i productiunea mal inare. Dintre IngraAmintele fosfatice, suprafosfatele sunt cele me bune, cAcT ele art dat

resultatele cele mal bune la vie.

www.dacoromanica.ro

143

Ca Ingrasaminte potasice se recomanda : sulfatul de potasA

i clorurul de potasa. In cantitate de 100-150 klgr. la

hectar sunt suficiente.

lOspandirea ingrasamintelor. Ingrasamintele se rspandesc toamna sail primavara. Toamna se pun Ingrasamintele
carT se descompun anevoe cum este balegarul, compostul,
botina i Ingrasamintele fosfatice. Din contra nitraturile
Ingrasamintele potasice, carT se disolva imediat si se pun
la dispositiunea plantelor, trebue r6spandite primavara Inaintea sapeT marT, Aka in momentul and vita incepe a vegeta. Aceste Ingrasaminte Intrebuintate prea de vreme primavara pot fi pierdute In parte, In pamInt.
La Infiintarea vieT, Ingrasamintele se pun la fie-care butuc. In alte timpurT, gunoiul sa orI care alt IngrasamInt se
respandesce pe intreaga suprafata, pentru cA radacinele viteT
se gasesc In toata patura arabila a parrantului.
and vitele sunt plantate In randurT prea departate, Ingrsamintele chimice mal cu seam. A, se pot pune In 2 san-

tuff de o parte si de alta a rindulul de vita.

UniT recomanda ca gunoiul sa se puna la radacina
fie-arel vite copcindu-se toamna sail iarna i punendu-se
balegarul, apoT se acopera cu pamint. Acest procedeil este
cel maT putin recomandabil fiind c radacinile miel prin
care se hranesce vita sunt mal departe de butuc si ele nu
pot profita de gunoiul pus.
CULE$

V1E1

Culesul vieT se Incepe atuncT and struguriT sunt coptI

ceea ce are loc In Septembrie sail Octombrie. and vasriettile de vita sunt plantate deosebit, atuncT culesul se
face regulat pen4ru fie-care fel de vita.
Fie-care podgorie la nol IsT are epoca sa de la care se
lncepe culesul. Neal:A-at cA aceasta epoca a fost fixat de
practica veche, Insa este maT bine a incepe culesul atuncT

and struguril sunt bine coptI de cat a ne conduce dup6

Aceasta practica este cu atat mal de recomandat,
cA acuma In fie-care podgorie se Introduc i varietatT
straine podgorieT.

www.dacoromanica.ro

144

Sunt anume semne dup care se poate cunoasce dint

struguriT sunt coptT ; el l pied acreala ce o aveail ca aguridA i devin duld. Bobul se desface cu uurintA dup6
codita ciorchinuluT i la struguriT negri coloarea bobuluT a
luat coloarea varietAteT. CeT albT devin translucilT sail prA-

jig pe partea expusA la soare.

CAnd podgoreanul voesce a obtine vinurT de desert
i foarte alcoolice atuncT poate sA amAne culesul
toamna tArgliil, cAnd cade bruma i cAnd struguriT incep a
se stafidi chiar pe butuc. Prin aceastA amAnare se pierde
din cantitate, cAcT o parte din apa continutA In strugurT se
evaporeazA, dar se *HO in calitate, cAcT zahArul din struconcentrAndu-se, vinul va e0 mal alcoolic.
Aunt/ amAnare este avantagioasA atuncr cAnd prin
pretul vinuluT s'ar c4tiga aceea ce se pierde prin cantitate..
La cules este recomandabil a se despArti struguril albT
de ceT negriT ; afarA de casul cAnd proprietarul voesce a
face vin profir, In care cas toll struguriT se amestecA la
un loc.
Se va depArta de la cules, ciorchiniT muceglitT sail putre4itT, cAcT acetia confin germenT de boale pe care le
poate transmite vinuluT. NumaT la varietatea OrasA de CotnarT, care putrelesce foarte 4or insA, la cate putreOirea
constitue o calitate, cAcT la aceastA vadetate putrelirea este
aa numitA nobilei, nu se v:lespart boabele mucegAite.
Struguril se culeg rupndu-se ciorchiniT cu mAna

tAindu-se cu un cosor. Este preferabil a se Intrebuinta cosorul sail] nisce foarfecT speciale pentru ca sA nu se sgu-

due 0 sA se evite scuturarea boabelor.

OdatA tAiatT ciorchiniT se pun In vase care se duc de
culeetorT la cramA. In unele pArtY se IntrebuinteazA ca vase

de cules coprT de rAchitA. Este mil bine a se Intrebuinta

hArdae micT sail alte vase de lemn, pentru ca mustul ' din
strugurT sA nu se scurgA i punndu-1 jos sA nu se ump I
struguriT cu pAmint.
1NGROPATUL $1 DESGROPATUL VIE1

In multe pArtT din podgoriile noastre existA obiceiul

vechiil de a se Ingropa toamna via spre a o feri de Inwww.dacoromanica.ro

145

gheturile de peste iarna. Vita de vie poate resista la frig

pana la un anumit grad, care variaza dup6 ,felul viteT 0
dui:16 felul geruluT. Sunt unele vite mal plapande, altele mal

rustice. Mara de aceasta vita resista mal bine la ger uscat

de cat la ger umed, i cu deosebire gerurile cu poleitt IT
sunt vat6matoare.

De asemenea s'a me observat a vita nelegata de arac resista mal bine la frig, ca vita legata.
In fine lemnul tIn6r, este mal plapand i resista mal
putin la ger de cat lemnul baran.
Pe dealurile inalte cu expositiune spre mia4A-gli vita
poate resista mal bine de cat pe vAT.
Din cele expuse, resulta ca este foarte greil de a forma
regule daca vita trebue sail nu sa fie Ingropata. Neap6rat
a prin Irigropat proprietarul este mal la adapost de orT ce
pericol; dar Ingropatul reclama o cheltuiala In plus de
15-20 leT la pogon.
Fie-care podgorean se va conduce In localitatea sa
dupe vechiul obiceiil al localitatei, tinnd Insa seama de
urmatorul fapt.

Vitele altoite sunt mal putin resistente i decT mal expuse la degeraturT la locul de altoire i prin urmare vitele
altoite tinere flea exceptiune i pentru siguranta proprietaruluT se vor Ingropa; iar la vitele altoite btrane daca nu
se Ingroapa cel putin sa se mwroiasca partea altoita.
Ingropatul se face toamna dup6 ce ail cklut toate foile sail cel putin mare parte din ele. Ingropatul se va face
pe un timp uscat i cand pamintul nu este prea umed
cAcT atuncT este posibil sa villa un ger, 0 Inghetand pamintul ud facut muuroae, inghetul poate atinge i coardele ingropate.

La vitele altoite tinere de un an sari doT, coardele nu

se culca la Ingropat. La asemenea vite Ingropatul consta
In a le mu0troi bine, Wend muuroiul mare, ast-fel ca sa
adaposteasca cel putin 4-5 chi' a! lastaruluT. Cu modul
acesta chiar daca peste iarna vor fi gerurT marT, vor remanea neatacatT atatia ochT catT trebue lAsatT la taerea din
primavara anuluT urmator.
La Ingropatul vitelor altoite 136trane

se vor avea In

vedere urmatoarele observatiunT : Vita se va culca pe pawww.dacoromanica.ro

10

146

mint in partea In, care se indoesce mg usorn Dup6 ce se tae

teiul, achita sail rafia, care leagO vi ta de arac, se strang toate
coardele In mAnunchiii, si se intind pe pmint WA k cluta sA se forteze parte a btranl a viteT prea mult a se incovoia. De asemenea trebue opriti lucrAtorn a cAlca vita cu
piciorul si mal cu seamg partea 136tranA a viteT spre a o

culca, act prin aceasta pot rupe vita de la punctul de altoire. Dup6 ce s'a culcat vita bine pe pOmint se acoperg.
cu un strat de 8-10 cm. pAmint coardele subtirt La 'lacing, acolo unde este altoiul fAcut, se musuroesce bine;
pentru ca s fie si aCeastI parte feritg de ingheturi.
Ingropatul la nol nu se poate incepe inainte de 15 20
Octombrie ; iar desgropatul de la 1 Martie sail de la 9
Martie inainte adicl dup6 ce trec babele.
Desgropatul se face ca si Ingropatul cu sapa, luandu-se
mal Intaiil o parte din pAmintul pus pe coarde cu sapa, si
apoi apucAnd coardele cu marine sail cu sapa de dedesubtul lor.

www.dacoromanica.ro

CAP. IX

viei
a) Accidente

Accidentele contrare vegetatiund vieT sunt: gerurile, grindina, meiatul, etc.

Gerurile de toamncl i iarncl. Vita este o planta din
climele temperate dulcT, cu toate acestea resista bine la frig

de 8-100. Rare orT se intampla ca sa vina gerurT ap de

marT in cat sa degere vita.
MaT adese orT gerul poate ataca peste iarna .viile neingropate. In acest anotimp sunt mult maT periculoase gerurile umede de cat cele uscate. In timpul ernd pot degera
muguriT, coardele anuale i chiar butucul pana la suprafata
pAmintuluT. and via este degerata, ea se tae pana la partea sanatoasa.

Pentru a feri via de ingheturile de iarna nu este alt

mijloc de cat a o Ingropa, cad pamintul mobilisat coprinde
un strat de aer, care constitue un media rti conductor de
caldura i feresce via de Inghet.
Gerurile de primcivarci. Sunt mal vat&natoare de
cat cele de iarna, fiind ca vita este intrata in vegetatiune.
Gerul de primAvara poate produce inghet sail sa cada
numaT bruma.

Inghetul se produce prin o rcire generala aeruluT, chiar

la inceputul vegetatiuneT vita Daca sunt muguriT dap sail

sunt lastarT, din causa inghetuluT el pot degtra. Pana asta-og
nu se cunoasce nici un mijloc de lupta direct. Aceia ce se
recomanda in localilAfile unde se ivesc asemenea fenomene
www.dacoromanica.ro

148

este ca sA se tae via mal tArditi, pentru ca ast-fel sA se intArdieze Inceperea vegetatiunef.

In luna Marne

chiar In Aprilie, In noptile senine

linistite, pArnIntul se rcesce lAsAnd ca cAldura sa, sA se ri-

dice In aer. Din causa acesteI r6cirT a pAmIntulta se formeazA bruma pe pArnInt i stratul de aer din apropierea
pArnIntuluT se rcesce. PArtile cele mal expuse la brumA sunt
vAile joase i umede.

Stridciunile causate de brumg sunt variabile cAcT ele

depind, de grosimea brumeT si de Inaintarea vegetatiuneT.
Therea tArdie recomandatA pentru Ingheturile de primA-

varA se poate Intrebuinta cu mult folos In vAile umede

expuse la brumA. Cel mg bun lucru ar fi sl nu se cultive
via de at pe dealurI bine expuse; iar vAile sA se cultive cu
alte plante.

De asemenea e bine ca In vAile joase via sA se lege

mal sus pe arac i cordar, pentru a o depArta de stratul de
aer rece.
Toate mijloacele de luptA imaginate pAnA astA-dl, con-

start In a forma un paravan care sA opreascA rscirea

mintulut
D-rul Guyot, a recomandat sA se fad bilioane d'alungul rndurilor de vit si pe aceste bilioane, pe d'asupra
vitef sA se punA un acoperis de rogojinf de pae (o strasing.
de pae). Acest procedeil este bun, InsA foarte costisitor,
trebuind mal mult de 500 lef la hectar.
Mijlocul ce! mal Intrebuintat sunt nuorif artificialf, care
de alt-fel este cunoscut din vechime, cAcT indienif II Intrebuintan ; de asemenea Pliniu si Olivier de Serres II recomandan.
NoriT artificiall se produc ardnd materiT, care dart mult

fum, cum sunt : gunoiul de vite, erburile, foile uscate, care

se pun pe lemne sa surcele. De obiceitt peste aceste materiT se mal toarnA titein satt pAcurA, rAsinA, gudron
alte maten! care prin ardere dart fum gros.
CAnd serile de primAvarA sunt frumoase i linistite se
fac grAmedf din aceste materif, la distantA de 15-20 m.
una de alta. Peste noapte i mal cu seamA cAtrA dita (cAcT
cea mal mare rcealA In noptile de primAvarA este Intre orele 4-5%) and aerul se rcesce, apropiindu-se de puncwww.dacoromanica.ro

149

tul de Inghet al apeT (09 se aprind de o datA toate grAme-

Ole de lemne. Prin arderea lor se produce o pAturA de

fum gros, care rmne ca un fel de nor aproape de pAmInt.
Focul trebue tinut pAnA la rsArirea soareluT. Pentru a economisi mtaerialul de ars, focul se poate aprinde In 2 tindurT : 1) in momentul apropiereT InghetuluT i 2) cu 112 oil
lnainte de a i- sAri soarele.
Pentru ca noriT sl-1 producA efectul, trebue ca toate
focurile sA se aprinciA de o datg. Pentru acest scop s'ail
inventat termometre electrice. CAnd rkeala a ajuns la un
anumit grad, aceste termometre electrice pun In miFare o
sonerie electricA, care deVeaptA pe vier.

.inventat chiar aparate, cu care focul se aprinde

singur de o datA la toate grAme(Ple. bate aceste aparate
sunt costisitoare.

Viile bAtute de brum5, dacA nu s'a putut face nimic

pentru scAparea roduluT, trebue cel putin sA fie bine lucrate
In timpul anuluT, ca sA fie cAt mal frumoase In anul viitor.
De obiceiil InsA pentru motivul cA nu dail rod sail dail
mal putin se neglijeazA. AceastA practicA e greitA, fiind bine

constatat cA via IT plAtesce singurA In anul urmAtor cheltuelile fAcute cu ea.

Grindina. Poate cAdea aproape tot cursul vereT. Se
Oice InsA cl dacA nu a cAlut pAnA la Sf. Maria mare (15
August) via e scApatA. Este sigur InsA cA sunt localitAtT
bantuite mai des de grindinA, i din contrA sunt altele unde
grindina nu cade mal nicT o dat. Din causa neregularitAteT
cAdereT grindineT i din causa pagubelor marT pe care le
causeazA, societAtile de asigurare nu asigurA pang acuma
viile.

Grindina poate causa pagube, mal marT sa mal micT,

dup6 epoca la ,care cade, dup mArimea grindineT i desimea el. Cand cade la finele luT Aprilie sati Maiil, sdrelesce
sail rupe lAstariT, atuncT imediat trebue sA se tae In verde
ca sA se asigure cel putin rodul anuluT viitor.
Dacl vine grindina dup6 15 lunie, tAerea In verde poate
da une orT resultate bune, alte orT nu, de aceea e bine ca
podgoreanul sA se multumeascA, fAcend o tAere moderatA.
Meiatul este un accident, care provine din diferite
cause i anume:
www.dacoromanica.ro

150

Reaua conformatkine a floareT. Sunt unele varietatI

la earl o parte din florT nu ail organele barbatescI sail femeescT de reproductiune, i prin urmare nu se pot fecunda
bine. La alte varietatI floarea are toate organele de Inmu1tire, dar nu se pot fecunda bine. Cel mal bun mijloc pentru a Indeparta acest fel de meiat, este ca sa se departeze
vitele bolnave.

Timpul nefavorabil. Pentru ea fecondarea sa se faca

regulat, trebue o caldura de ce! putin 150 i un timp linitit sa u putin ve'nt.
Meala In timpul Infloritului provoaca meiatul, de a-

ceia se recomanda ca In acest timp sa nu se fad sapa

sa

pra0a, cad aceste lucrar rcesc aerul din apropierea

solulul i poate provoca meiatul.

De asemenea ploile marT in timpul InflorituluT spall
polenul i provoaca meiatul. Venturile marY de asemenea
sunt vat6rnatoaie.
Pentru combaterea acestuT fel de meiat se pot ciupi
lastaril cu florT Inainte de deschiderea floareT, sail se face
lletura melar la basa lastaruluT, sail in fine se trateaza via
cu cate-va cjile Inainte de inflorit cu floare de pucioasa.
Starea de vegetatiune a vitef. Vitele bolnave, reil adaptate la parnInt sa prea slabe din causa sAracieI panfintuluT, adesea orT meiaza. Pentru remedierea rtiluT se poate
ingraa bine cu gunol sa mal bine cu IngrAaminte chi!ice al caror efect este imediat.
De asemenea cand din causa ca parnIntul este bogat,
vita cresce prea mult In coarde i foT, atuncT legatul floreT
se face anevoe i vita melaza. Asemenea vite se numesc
In Moldova buiace. Pentru indreptarea ruluT cel mal bun
mijloc este de a tala vita maT lung de cat trebue ; de a Indoi coardele la incordatul vieI, de a ciupi lastarif cu rod i
In fine de a face Meru inelara.
b) BOALELE CU CARACTER FISIOLOGIC

1) Clorosa, geilbenarea sail anemia.. Clorosa viteT se

poate compara foarte bine cu anemia sa0 lipsa de sange
la animale. Dup6 cum este sfingeie la animale tot ast-fel
este i -coloarea verde a foilor. O foae cand Ingalbenesce
www.dacoromanica.ro

151

flea de Vreme este bolnava, ea nu mal poate functiona bine

si planta sufera.
Clorosa este foarte usor de recunoscut : foile vitel se
Inglbenesc in timpul vereT; lastariT r6nian mid si piperlemnul nu se coace bine toamna, de asemenea nicT
struguriT. Ingalbinarea Incepe tot-deauna de la foile tinere
si ea se poate intinde chiar i la lastariT tinerT. Daca se
lasa vita bolnava. mal multa vremd si nu se cauta a se Inlatura causa, care a dat nascere atuncT planta moare.
Causele, care pot provoca clorosa sunt foarte multe.
lh general orT ce caus, care face ca raclacinile sa nu functioneze regulat, are ca urmare ivirea cloroseT. Principalele
cause insa sunt urmatoarele : o primavara umed i ploioasa, natura impermeabila sa varoasa a patnIntuluT lipsa
de afinitate Intre altoiil i port-altoitl, o lipire sa fiertura
defectuoasa a altoitflul si In fine nepotrivirea port-altoiuluT
la pnfinf.

Pnd primavara este umeda i ploioas cum a fost d.

ex. In 1902, atund parnIntul fiind prea saturat de apa, aerul nu mal poate patrunde la radacinT si atuncT foile ingalbenesc. Acest cas de clorosa nu este periculos, fiind ca
boala dispare singura Indata ce pmIntul se svanteaza bine
si functiunea radacinelor se restabilesce.
In viile romanescl vechl, clorosa nu se ivesce de cat
atund and radacinile sufer de o alt boala currl este d.
ex. filoxera sail putre4irea radacinilor sad In fine chid vita
este plantata In locurf joase, impermeabile si baltoase.
primul cas, boala nu dispare de cat atuncT and radacinite
sunt vindecate de boala de care sufer.
Daca clorosa se datoresce loculuT baltos, cas care se
cunoasce usor,fiind cA boala nu se intinde de cat atata cat
pamintul este baltos si In general clorosa apare ca o pata
rotunda. Clorosa in acest cas se poate vindeca, InsanAtosind pmintul. Dup6 drenare pmIntul trebue bine Ingrasat
dandui-se Ingrasaminte jut( cum este gunoiul de oae, de
cal sail Ingrasaminte chimice. Nu este 1.65 ca pe langa acesta sa se maT Ingroape la radacina fie-caref vite bolnave
Cite 0 kgr. 300-0 kgr. 350 calaican. In fine pe langA toate
acestea sa se facif lucrarile vieT cu Ingrijire si la &tip, fiind
ca ele grabesc vegetatiunea.

www.dacoromanica.ro

152

La vitele americane altoite, clorosa se poate ivi cand

altoiul nu este bine lipit de port-altoiil. Dad fiertureT nu-T
lipsesce mult ca sa fie completa in primiT anT nicT nu se
observa, 'cAcT vita are o vegetatiune normala. Pentru acest
cas ni este nicT un remediil, vitele nelipite bine trebue
scoase i puse altele In loc, cacT chiar daca se vor 'Asa ele
mor dujA cat-va timp. Cand clorosa este provenita din aceasta causa, atunci ea apare numaT pe vile singure ; iar nu
sub forma de pete.

Clorosa se me ivesce atuncl and nu este afinitate

(rudenie) Intre altoid i port-altoiti sail In fine cand portaltoiul nu se potrivesce parnIntului In care este plantat.
De la inceputul reconstituirei cu vite americane, s'a
observat ca aproape toate varietatiie americane curate, fug
de paminturile varoase i daca se pun in asemenea paminturT ele se cloroseaza cati-va anT, apoT mor. In podgoriile noastre nu sunt pamInturT multe varoase, dar pe icT i

colea, se vcl pete rotunde de var marunt i fin, care frecat intre degete se sfarama prefackdu-se in Mina.
Este de notat ca varul este cu atat maT periculos, pentru vitele americane cu cat este mal fin, caci atunci I' absoarbe planta mal cu inlesnire Cel mal bun lucru de %cut este ca cu ocasiunea reconstituireT sa se puna cea mal
mare bagare de seama, la felul port-altoiuluT ce se planteaza In parnInturile varoase i sa nu se planteze de cat
varietatile recunoscute ca bune pentru asemenea pmInturl.
Pri'ntre aceste varietati sunt : Rupestris Monticola; Ararron
Rupestris No. I; Mourvdre Rupestris ; Ga:nay-Couderc etc.

Daca cu bate acestea se observa ca dup6 cati-va aril

se ivesce clorosa i cautand vitele bolnave, pioprietarul se
convinge ca clorosa nu provine din causa relei lipiri a al-

toiuluT, sail din causa ca s'a neglijat a se taia radacinile

vitelor date din altoiti aa ca vita indigena sa se fi emancipat, ci din causa parnintului sail a lipsei de afinitate, atunci
trebue sa trateze via cat maT neintarcjiat.
Asemanandu-se galbenarea sail clorosa viteT cu anemia
sail lipsa de sange la animale, Inca de mal multa vreme se
Intrebuinteaza sulfatul de fer sail calaicanul pentru vindecarea boalei. Calaicanul se poate intrebuinta sub forma de
praf, pun'esndu-se primavara odata cu sapa mare cate o canwww.dacoromanica.ro

153

litate de 250-300 gr. de calaican 4a fie-care butuc i IngropAndu-se In pAmInt. OdatA cu aceasta vifele bolnave
trebue gunoite.
Calaicanul me poate fi Intrebuintat disolvat In apA In
proportiune de 4-5%. Se face la fie-care vitA bolnavA ate
0 copcA, In care se toarnA ate 10 litri de solutiune.
DacA boala se observA la inceputul vereI, atund calaicanul 'se poate Intrebuinfa tot ca solutiune de 2-3% stropind bine vitele bolnave cu un pulverisator IntocmaT ca
cum se trateazA contra mane'''. Acest procederi produce o
reInveNire a foilor InsA flume pentru at-va timp. Agest
tratament poate fi prin urmare considerat ca provisoriil
pAnA toamna and se aplicA vitelor bolnave tratamentul
D-ruluT Rassiguier, care este cel mal bun.
D-rul Rasiguier a dovedit cu experiente, cA ungnd sari
vApsind tleturile proaspete fAcute la cepT i coarde, cu o
solutiune de 50% calaican la 100 apA, a readus In stare
normalA vite foarte mult clorosate. Experientele fAcute In
aniT din urmA, ail dovedit a solutiunea de 50% este prea
concentratA, i une orT poate chiar fi vtmAtoare, causAnd
moartea vitelor' tratate. Solutiunea cea mal bunA pentru acest tratament va confine 25-30% calaican.
Tratamentul ca sA reueascA bine trebue fAcut toamna
In momentul cAderel foilor sail putin mal inainte de aderea
lor. Prin urmare chiar daa In localitate se obicTnuesce a
se tAia via primAvara, vitele bolnave de clorosA se vor tAia
toamna, putin mal Inainte de a le cAdea foile. OdatA cu tAiatul,
acela-1 lucrAtor unge fdeturile fAcute i cepil 'Asap' cu solu-

tiunea de 25-30. Ochif sunt bine aprati de solliT carT

'T acoperA i nu sunt vtrnatl de solutiune.
Dui-A tratament, lemnul se inegresce putin, dar aceastA
inegrire este putin adAncA, aa a nu trebue sA ingrijascA
pe podgorean.
Acest procedet" d'A resulfate foarte bune, dei pAnA acuma nu se scie In mod positiv, care din elementele ce
constituesc sulfatul de fer, vindecA clorosa, cAcT ferul pro-

babil a nu este, fiind a la analisele fAcute s'a constatat

cA foile bolnave de clorosA sunt mal bogate In fer de Cal
cele sAnAtoase.

www.dacoromanica.ro

154

2) Apoplexia este o boala sail accident ce t e observa

mal rar. Primavara si o parte din vara vitele vegeteaza foarte
bine pana In lulie sad August. AtuncT de o data si fail ca.

vt'un alt semn exterior sa se observe mal Inainte, foile

pierd luciul ce'l ail c'and sunt sanatoase, se vestejetc ,si se
usuca repede. Coardele incep si ele a se usca de la verf
spre radacinT si In timp foarte scurt vita Intreaga se usucl
cu rodul pe ea.
Cate o data aceasta depericiune este maT Inceata si In
primul an nu se usuca, de cat o parte din vita. R6u1 Trig
este destul de mare, cad vita nu maT scapa.
S'a observat ca boala apare mal cu searna In pAminturile bogate si adancT si in care apa este la o mica adancime, sail dup6 un an ploios.
Pana acuma nu se cunoasce cu siguranta causele care
provoaca aceasta boall si nicl remedid contra eT nu se scie..
c) BOALELE CRYPTOGAM10E

In afara de filoxera, ceT maT periculosT inamicT at vieT

sunt boalele prosocate de plantele cryptogamice sail parasite.

Aproape toate boalele cryptogamice sunt introduse de

putin timp In Europa, din noul continent. Inainte vreme
podgoreanul european nu cunoscea de cat putrec;lirea rada.-

cinilor si cuscuta; asta-01 aproape a uitat de acestea si de

filoxera, cad trebue sa combata: mana [Mildewul], antracnosa (Sancarul), oidium sail fama strugurilor, black-rotul.
Mara de cuscuta, celelalte boale parasitare sunt foarte
periculoase pentru ca acestl parasitf se inmultesc foarte iute
si se propaga cu mare usurinta di'ntr'un loc intealtul.
Oidium sad Minarea strugurilor

Oidium s'a descoperit pentru Intaia oara la 1845 de

catre un anume Tucker de unde i s'a dat si numele de

Oidium Tuckeri.
La noT In tara dupd prerea d-luT O. Nicoleanu, boala
exista de mult, cu toate acestea nu este Inca r6spandita.
Tot dup6 parefea acestu1 viticultor, traniT o numest
mana, Insa pentru a o deosebi de o alta boala, mana viilor

Wildetvug s'a adoptat numirea de Fdinarea strugurilor

D-1 Ch. Drutzu o numesce Fama foilor.
www.dacoromanica.ro

155

Dei exista de mult In tara, Insa. pana astA-41 nu a fa-cut striaciunl ap de marl, ca sa atraga atentiunea podgorenilor i a-I determine a tua trI surT de combatere.
Boala este causata de o ciupera parasita Oidium Tuckeri sail Erisgphe Tucked, Aceasta ciupera nu patruhde
Inauntrul organelor pe care le ataca, dar le acopera cu nisce firioare albe, care ail un fel de sugeoare. Numal
acetI

sugtorT infra in epiderma

foilor,

lastarilor ti-

ned, a strugurilor i omoara celulele ce formeaza epiderma.

Fig. 53. - Miceliul Mind struguritor.

Dupe cum se vede In figura [fig. 53] ciuperca are 2

felurT de firioare, unele care se lipesc pe organele viteT
[n] avnd un fel de sugtorT [s] prin care se hranesce i
care se aseam&la cu radacinile de la plantele marT. Alte fi-

tioare [f] care pleaa din cele di'ntaiil mal mult sati mal
putin perpendiculare sunt organele de Imultire ale ciuperceT.
Aceste firioare albe Invelind diferitele organe ale vit ei

le da o coloare alba fainoasa i cu miros de mucegaiti.

Fainarea ataa toate prtile verdf ale viteT. Foile atacate
la inceput sunt cenuil murdare, mal targifi par a fi afumate
tarl. StruguriT la inceput sunt plinT de Mina, mal targliil
se Inegresc i crapa daca boala i-a atacat In timpul crescereT lor. Daa struguril In momentul and IT ataca boala sunt
complect desvoltatT, atuncT el nu mal crapa ci numal pelita lor se Inegresce.
Pe langA 1.6111 ce produce boala, roduluT dar nicT las-

tariT anualT nu se pot coace bine.

Pentru combaterea boalet, se intrebuinteaza pucioasa
In praf sail floare de pucioasa. Aceasta substanta lucreaza
asupra ciuperceT In 2 modurf diferite : prin contactul sal
www.dacoromanica.ro

156

,cu ciuperca, ea o desorganiseazg, pe de altA parte floarea

de pucioasg oxidAndu-se dA nascere la un corp care omoarg ciuperca la distantg.
De obiceiti cAnd boala a luat un caracter epidemic, atund trebue date vieT 3 tratamente: cel dintAii.1 atuncT cAnd
lAstarif vitel ail 15-20 c. m. lungime; al 2-lea In timpul
InflorituluT i al 3-lea and struguriT intrA In pArgA. Nu trebue amAnat al 3-lea tratament i In nicT un cas nu trebue
fAcut tratamentul cAnd struguriT sunt coptT, cAcT o parte de
pucioasA rmAne pe strugurT i dA nascere la hidrogen sul-

furat (miros de oti clocite) care se poate transmite i vinuluT.

DacA 'Mg boal*pare dupe 1-iul sat! al 2-lea tratament,

trebue fAcut imediat un alt tratament WA a ascepta epoca
fixatg.

Fig. 54.

Foqle.

Tratamentul se poate face In tot cursul OileT and nu

ploug. Este preferabil a se face dimineata sari seara. CAnd
sunt cAldurT marl In timpul Ole, tratamentul trebue intrerupt cAt arde soarele, fiind cA sA pot pArli struguriT. Conditiunile cele mal bune pentru a trata, sunt : o qli cu cel
putin 250 cAldurg, putin vnt i un timp uscat.

Cantitatea de floare de pucioasA variazg foarte mult.

Ea depinde de aparatul cu care se ImprAscie, de epoca tratamentuluT i de gradul boaleT. In mijlocie se poate socoti
10-15 kgr. la pogon pentru un singur tratament.
Aparatele de aruncat pucioasa sunt :
1) Foalele care sunt Intrebuintate mal de mult. %le
sunt compuse din nisce foale obicinuite ca cele de care se
servesc feraril i tiganii. La mijlocul fold este pusA o cutie
A. B. (fig. 54) care este impArtitA In 2 prin o pAnzA de sitA.

Pucioasa se toarnA In cutie pe sus i se cerne prin sit,

www.dacoromanica.ro

157

intrand Incetul cu Incetul In partea de jos a cutia Acolo

o apuca curentul de aer si o arunca afara cu putere.
Acest instrument este simplu si bun insa se cheltuesce
maT multa pucioasa de cat trebue. Mara de aceasta obosesce lucratorul.

2] Tor pila Vermorel este forrnatd de tinichea albd

i putend fi pusa In spatele lucratoruluT (fig. 55) prin forma
el se aseamana foarte mult cu 'pulverisatorul Vermorel. Inauntrul cutieT se gasesce un reservoriti pentru pucioasa

o
.11:111,

4 ntif110,,

:r

Fig. 55. - Torpila Vermorel.

pretum i foalele care sunt puse In miscare cu ajutorul

uneT parghiT. Capul foalelor pe undeq ese aerul, are un tub
de cauciuc, care se adapteaza la un tub de tinichea cu gura
intoarsa. Acest aparat e foarte bun.
2) Mana sari Mildewul

O boala relativ foarte node', dar care a cotropit toate

podgoriile Europe. In Francia a fost semnalata pentru intaia coati la 1878 de Planchon. Pierre Vialla afirma ca aceasta boala ar fi existand In Romania, Ungaria, Grecia,
Turcia de pe la 1881.
Nimenea insa din Romania nu a mentionat'o la aceasti
epoca.

www.dacoromanica.ro

158

TocmaT In 1887, d-1 G. Nicoleanu a descoperit-o jusi.

Buzal, iar in 1888 pe lngA jud. Buz611 si in judeful MehedintT pe o mare intindere.

De atund boala s'a intins In toate podgoriile Ord si

in uniT anT cum a fost anul 1898 si 1901, a produs pierderl det milioane de let
In afarA de filoxerA, astA-41 se poate spune cu drept
cuvnt c cel mal mare inamic al viilor ri Romania este
Mana sail Mildewul [Peronospora viticola]. ConsiderAnd pagubele ce aceastA boalA aduce f6reT, este In interesul podgorenilor ca sA-sT trateze viile contra mane.

Fig. 56. - Aspectul mane pe fa(a inferioarei a unc for.

Mana apare si atacA toate organele verdT ale vil e, frunde,

coarde verdT i strugurT. MaT de preferintA atacA la ince-

put foile unde se poate observa cu mare usurintA.

Caractere de deosebire. Pe partea inferioarA [dosul
foeT] dar maT cu seamA d'alungul vinelor foieT se observA

nisce pete albicioase, pare ca ar fi un puf alb sail un praf

de zahAr. Aceste pete albicioase corespund la partea superioarA a foaeT cu nisce pete galbene-untdelemniT, dar care
mal tArditi devin cArAmidil Inchis, si In fine lag coloarea
foilor moarte (fig. 56).
www.dacoromanica.ro

154

Foile atacate nu mal functioneaza regulat si el cad mg

de vreme toamna, ast-fl ci daca struguriI nu sunt si el
atacatf ca sa cada, in tot casul el rman acril. De asemenea lemnul nu se mal poate coace bine toamna.
Acei ce nu cunosc mana proprig lis o pot confunda.
laInceput, cu erineum sari basicarea foilor. Erineum sail
basicarea sunt un fel de umflaturl, care apar pe foile vile(
de cu primavara, la partea superioara sail pe fata, foile sunt
basicate, iar pe dos in dreptul umflaturilor sunt nisce Our!
In carT se gasesce un puf alb. Aceste basici se datoresc
intepaturilor until paiangen (insect) (Fitoctus vitis).
Deosebirea titre o board si alta sunt urmatoarele : Fata
superioara a vitel atacata de mana rrnane neteda, pe and
la foaia atacata de erineum fata este basicat, de unde i s'a
dat numele popular de basicare.
La basicare, bsicutele rrnan tot timpul verdf, pe and
la mana, petele superioare se inrosesc si mal tardiil devin
rosil caramidii.
Perisorif de la foile atacate de basicare sunt lipitf;

pe &rid la mana el se deslipesc cand se freaca cu mana.

In fine o alta deosebire este urmtoarea : La erineum
basicutele reman tot timpul verdl pe cand perisorif din
launtrul basicutelor se Inrosesc. Fpaia insa nu cade de cat
la epoca normala. La mana sail mildew, din contra petele
se intind si se Inrosesc, foaia se usuca si cade mult mal
de vreme. Ea poate cadea chiar In August.
Indata ce foile sunt bolnave, ele nu mal functioneaza
regulat si cadnd de vreme toamna toata vita sufera. Struguril rman saracT In zahr si acid tartric, si se incarca
mult In materiT azotoase si albuminoase. Din aceasta causa vinul ese putin colorat, slab In alcool, une-ori chiar
acru, se limpedegce cu greil si este predispus la boale.
Lemnul vitelor atacate de mana nu se coace bine si
d egera usor peste lama. De asemenea nicI muguriI nu
sunt bine formarf, asa ca si recolta anuluI urmator se resimte.

and boala se ivesce cu furie, ea poate ataca si coardele viteI Inainte sail dup Inflorire. Coardele atacate presinta pete albicioase rail; coardele vestejesc si putredesc In
locurile atacate.

www.dacoromanica.ro

160

De asemenea, mana poate ataca i struguriT ver(gIT in

crescere. In cele mal multe casurl InsA pe boabe nu se ved
de cat pete albicioase pe intinderT limitate; alte-orT boabele
sunt albe de tot. Pelita moale, se sbarcesce, dobandesce ocoloare cenuie InchisA i boabele atacate cad.
Cate odatA, spune d-I G. Nicoleanu in lucrarea sa Mil-

dewul putin Inaintea parguireT, bobitele bolnave, presintA

o coloare gAlbue i cam vetejitA imprejurul coditeT ; pelita
se cam ridicA i mieqlul se moae.
Stricarea miecjuluT progreseazA putin ate putin cltrA
verful bobiteT, land progresiv colorT maT Inchise, in rov.fcArAmbliil ; strugurif se sbarcesc devin de un rou-cArAmic,lirt i cad putin maT inainte de maturitate, MA ca ciuperca
s'A trAdeze presenta sa prin vr'o fructificare albA In gall.

Conditiud favorabile desvoltref boalet Conditiunile

priincioase desvoltArd boaleT sunt : umeqleala i aldura. Cu
deosebire ploile intermitente i aldurile marT favoriseazA
boala. Cetele de asemenea favoriseazA boala.
In aniT ploioT cum a fost 1901, boala se ivesce cu mal

multA furie ca In anil secetoT, and poate nicT sA nu

aparA.

Din cele spuse se intelege wr a viile dupe vAT, de

pe langA UAW i locurile umede sunt tot d'auna mal mult
bantuite de cat viile de pe dealurT i bine expuse.
DacA Intr'un an, cum a fost 1901, boala s'a ivit cu furie, In anul urmAtor ea va reapare cu sigurantA i cu atat
mal mare furie. cu cat conditiunile de desvoltare '1 sunt mal
prielnice.

Dupe pArerea d-lul Prillieux, bogAtia pAmintuluf influenteazA asupra desvoltAreT boaleT. In pAmInturile sArace boala

se ivesce cu maT multA furie ca In pAmInturile bogate.

Nu toate vitele sunt de o potrivA atacate de manA. TAmaiosa i varietAtile negriT dupe pArerea d-luT G. Nicoleanu
sunt atacate maT putin de cat varietAtile albe. Chiar di'ntre
vitele americane unele sunt maT resistente la boale de cat
altele. Vitele americane producetoare direct i Cu deosebire
cele vechT ; cum este Jacquezul, Saint Sauveur, Herbemont
sunt mult me expuse maneT de cat vitele americane
port-altoiT. Jacquezul este de alt-fel cea maT atacabilA dintre
toate vitele, el este considerat ca cbarometrul boalelor cryptogamice.

www.dacoromanica.ro

161

Vnil sustin a vitele americane sunt mar atacabile de

mana de cat cele romanescI. Este adevrat ca vitele americane ail adus cu ele boala din America ; dar daca ele sunt
mal putin resistente, este o chestiune de discutat. In anul
1901, In toata tara, mana a atacat cu mar multa furie vitele
romanescT de cat cele americane.
Combaterea amid'. Boala se trateaza dui:16 ce apare,

In care cas se face tratamentul curativ sari se face inainte

de a apare, adeca se previne boala, facndu-se tratamentul
prevntiv.
Este trig mult mal folositor a se trata via preventiv
contra manel, cad tratamentul acesta este mal usor si tot
d'auna sigur. Mara de aceasta, tratamentul curativ este mal

greil si prin el nu se face de cat sa se opreasca mersul

boald, fail a Indrepta rul facut de mildew pan atund.
Mal toate tratamentele intrebuintate asta-41, ail ca basa
piatra Vin'ta sail sulfatul de cupru. Pentru a se combate

bbala, este nevoe de o cantitate foarte mica de piatra vint.

Conditiunea principala este ca sa fie i- spandita pe toata
suprafata organelor vergll ale vItel, dar me cu seama pe

fata superioara a fod.

Sunt o multime de formule si compositiunI sub care
se Intrebuinteaza sulfatul de cupru, dar toate tratamentele
se pot Imparti In tratamente liquide si solide. Pri'ntre tratamentele liquide cel mal important este zeama bordelesei,
dup6 care vin zacharatul de cupru, apa cereascd. Printre
tratamentele intrebuintate sub forma solida se pot cita :
sulfosteatita ; praful Podechard ; Sckawinscky.
Tratarnentele liquide. a) Zeama bordelesa. In Bordeaux
struguriI avnd valoare mare, Inca de. mal multa vreme

podgoreniI aveail obiceiul de a stropi rndurile de vite de

pe marginea drumurilor cu piatra vInta si var disolvat In
apa pentru a se apra de furt. La inceput s'a observat ca
vitele tratate ast-fel, IsI pastrail toamna foile mil targliil de
cat celealalte vite. Dup6 ivirea mand s'a observat ca aceste
randurI nu eratt nicT ()data atacate. De atuncl s'a dovedit
ca aceasta zeama careia i s'a dat numirea de zeamd bordelesei este eficace. Zeama bordelesa a ajuns sa fie asta-glI
cea mal Intrebuintata, gratie eficacitateT sale, a eftinatatel si

a usurinte cu care se poate prepara.

www.dacoromanica.ro

11

162

Ea se Intrebuinteaza asta-g11 nu numaT pentru combaterea mane! la vil, dar i pentru combaterea altor perono-

spore, call atacA cartofiT i patlagelele roiT.

Zeama bordelesa este compusa din piatra vInta, var i

apa. Proportiunea celor 2 elemente variaza dup tratament ;

In nici un cas nu se va trece peste 3% piatra vinta. 0 nu

se va scoborl maT jos de 11/4 %
Facerea zemet bordelese. Ca sa fie bun sulfatul de
cupru sad piatra vInta trebue sa fie In cristal! purT 0 sa
nu contina maT mult de 2% necurateniT. De asemenea varul

sa fie gras i alb. Varul slab e cenuiti contine pietricele

i pot strica aparatele de stropit.
lata cum recomanda d-I G. Nicoleanu In lucrarea sa
Mana sail (Mildewul, modul cum sa se prepare zeama
bordeles i regulele ce trebue neaprat observate spre a
obtine o zearna bordelesa bine facuta:
Tot-deauna topirea sulfatuluT de cupru i stingerea
varuluT sa se faca deosebit.
SA se toarne laptele de var in sulfat de cupru Incet,
Incet, amestecAndu-se bine.

A nu face contrariul, adica a turna sulfatul In var.

Trebue ca laptele de var sa se lase sa se rceasca
bine i pe urma sa se verse In solutiunea de sulfat de
cupru.

Dup amestec, daca se observa la suprafata zemeT

un strat de lichid mal albastriii, s se me adauge putin

lapte de var, pentru a reduce tot sulfatul de cupru.
Laptele de var trebue strecurat prin un ciur, ca pietricelele, paele sail alte murdariT sa nu se introduca In solutiune.

0 data solutiunea preparata i mal Innainte de a

ne servi de ea, trebue Incercata cu hartie de turnesol pentru a-T vedea aciditatea, cad, fiind acida, poate arde foile.
Daca hartia rmane albastra, solutiunea este bu.na;
daca se roesce, mg trebue adaugat putin var pang la saturatiune.

Netinnd socoteala de aceste regulT se poate ajunge ca

preparatiunea nu numaT sA nu fie eficace, dar poate arde foile.

Epoca tratamentelor. De obicein se del 2 tratamente

In timpul vegetatiuneT, Insa daca vara este ploioasa 0 spala
www.dacoromanica.ro

163

zeama de pe foT nu trebue neglijat a se da si a1,3-lea tratament.

Primul tratament se face atuncT and lastariT NriteT ati

ajuns de 15-20 cm. adica la inceputul luT Maiil sati Inaintea InflorireT. Pentru acest tratament se intrebuinteaza o
zeama maT slaba, adica : 1 V, kgr. piatra vint.
1 kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa.
Al 2-lea tratament se da catre sfarsitul luneT luT Maid
sari la inceputul lui lunie, adica in timpul legatuluT bobuluT. Boala apare mal cu furie in lunie, daca conditiunile de
desvoltare 'T sunt favorabile.

Fig. 57. - Pulverisatorul Vermorel.

Al 2-lea tratament se face intrebuintand 2 kgr. piatra

Vint. 1%-2 Kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa.
Cand vara este secetoasa aceste 2 tratamente sunt suficiente pentru a preserva vita de mana. Daca frig vara e
ploioasa atuncr se da si un al 3-lea tratament Intrebuintand
tot formula de la tratamentul al 2-lea.

Cantitatea de zeama bordelesa de intrebuintat este

foarte variabilti du0 tratament, gradul de vegetatiune si
dup6 intensitatea boalet Pentru 1-iul tratament organele viteT fiind putin desvoltate se poate socoti, 300 litri la hectar
sail 150 litri la pogon. La al 2-lea tratament trebue 4-500
litri la hectar si in fine la al 3-lea tratament merge pana la
700 litri la hectar.
www.dacoromanica.ro

164

Aplicarea tratamentuld. Zeama bordelesa trebue r6spandita pe foT sub forma de ploae fina.
Pentru aceasta se Intrebuinteaza aparate numite Pulverisatoare, pri'ntre carT se pot cita pulverisatoarele Eclair
No. 1 a luT Vermorel (fig. 57), pulverisatorul Bernard etc.
Pulverisatoarele orT care ar fi sistemul, ca sa fie bune
trebuesc sa fie solid construite, cat se poate de simple,
din material, care sa nu fie atacat de zeama.
Aparatele micT sunt toate compuse: dintr'un reservori
In care se Introduce zeama bordelesa, trecndu-se prin o
sita, care se afla la gura aparatuluT i dintr'un corp de pompa

care presnd liquidul 11 Impinge cu putere pe un tub de

cauciuc, care se terming cu un mic aparat, avnd de scop de a
rspandi zeama sub forma' de ploae. Pulverisatoarele sunt
facute ast-fel a se pot pune In spinare ca ranita militgreasca.

Pentru exploatatiunile marl sunt pulverisatoare puse

pe roate i trase de un cal.
Pulverisatoarele trebue bine Intretinute. De 2 orT pe
se ung regulat la toate Incheeturile; iar seara cand se
opresce stropitul trebue umplute cu apa curata i spalatas
tot prin stropire.
La Intrebuintare orT de cate orT voim sa umplem pulverisatorul, se amesteca maT 1ntai bine zeama bordelesa
In vasul In care s'a facut, apoT se ia cu un vas mic i se
toarna Incet In aparat prin sita aparatuluT.
Tratamentul e bine sa se faca pe un timp linitit, frumos i dup6 ce s'a ridicat roua. Cand vine ploaia Indata
dup6 tratament, ea spala foile cacT zemel bordelese Il trebue 2 lile ca sa se lipeasca bine pe foT. In acest cas se
va reincepe fratartientui.

Zeama bordelesk devi cea mal Intrebuintata In toate

tenle, are Insa un mic inconvenient ca nu se lipesce bine
i iute pe foae. Pentru a Inltura acest incenvenient s'a recurs la alte compositiunT, frig pana asta-g1T tot ea a rtnas
basa tratamentelor contra mallet
1ntre aceste compositiunT sunt :

Zeama zacharatei sa Procedeul lid Michel Perret_

Este compusa din : 2 klgr. sulfat de cupru
2 var nestins
2 litri melasg
100 litriT

www.dacoromanica.ro

165

Este cu alte cuvinte, o zeamA bordeles1 la care se mal

adaogl melasa [zahAr brut], care mAresce aderenta pe foae.
Ea se prepar de alt-fel In tocmaT ca zeama bordelesA adaogandu-se melasA pe urmA. Motivul pentru care nu se 'MirebuinteazA mult acest procederi, dei superior zemel bordelese, este cA melasa sad zahArul brut cost scump i nu-I
are fie-care la Ind&nang.
Zeama Bourgonienci sail Berichonci compusA din :
2 klgr. piatrA Vint
2 carbonat de sod i
100 litri ap.
Se disolvA piatra vInt

i carbonatul separat turnandu-se apoT solutiunea de carbonat in solutiunea de piatrA

vintg. Are aceia-T eficacitate ca zeama bordelesA, dar se
lipesce mg bine de fol.
Apa cereascci, compusA din 1 klgr. piatr Vinel

11/2 litru amoniac, Beaum 220

100 litri ap
este putin IntrebuintatA ast-c;IT din causa arsurelor ce produce la foT cand sulfatul de amoniac se concentreazA prin
evaporatiune.

Zeama de verdet sail Acetatul bibasic de cupru de

asemenea d resultate bune, nu produce arsurT, se lipesce
pe foae i se prepar qor. Pentru 1-iul tratament se pune
1 klgr. verdet la 100 litri apA; lar pentru al 2-/ea se pune
2 klgr. verdet.
Pentru prepararea solutiuneT se ia acetatul de cupru
Cu 3-4 glile mal Inainte de Intrebuintare i se pune de se
disolvA In 5-10 litri de ap, apoT amestecndu-se bine se
toarnA i restul de ap spre a complecta cantitatea.
Tratamentele solide. Cele mal Intrebuintate sunt tratamentele liquide descrise panA acuma; cu toate acestea s'ail
inventat o multime de prafurT, care toate ad ca bag sulfatul de cupru. Printre acestea se pot cita: Sulfosteatita Baronulur Chefdebien ; Pucioasa precipitatcl f i sulfatatei a
lui Schloesing ; Praful Scawinscky etc.
Prafurile dacA sunt bine fAcute sunt bune, Ing nu sunt
atat de eficace ca liquidele, i nu se lipesc pe foT ap de
bine. Ele sunt ing un compliment al tratamentelor liquide,
i se pot Intrebuinta cu succes la tratamentul al 3-lea sad
al 4-lea, cAcT ele pAtrund mal bine printre fol.
www.dacoromanica.ro

166

Prafurile se aplicA la aceleall epocT ca liquidele,InsA pe

cAnd liquidele se apila mal bine In timpul dilet duLA ce

s'a ridicat roua : prafurile trebuesc date dimineata sart seara
cAnd foile ati rou pe ele.
Tratamentele cuprice sunt taItmloare? La inceput
s'a credut cA strugurif stropitl cu sulfat de cupru nu sunt
bunT pentru mAncare ci sunt otrAvitorl.
AstA-01 aceastA idee a dispkut In Germania, Italia, Francia, cAct toate experientele ati dovedit a tratamentele nu
sunt vAtftAtoare. Din aceastA causA nu numat cA nu sunt

interdise dar din contra sunt recomandate In mod oficial.

Cel din urrnA tratament se fac atuncT cAnd struguril
infra In pArgl si pAnA la coacerea lor complect mal trece
o lunA de dile, In care timp strugurif sunt spAlatt de cuprul
ce s'ar gsi pe el.

Fig. 58. - Antracnosa panda:d.

DacA InsA se IntImpl ca sA mal fie piatrA vintA pe

strugurt In momentul recoltel lor, si daca sunt destinatt a
fi consumatt ca strugurt de mas, se recomandA a se spAla
mal IntAiii. DacA din contra se face vin din strugurl, experiente recente fAcute In Francia, ail dovedit cA piatra vIntA
ce-ar mal fi pe strugurT se descompune chiar In momentul
fermentatiunel si nu mal r6mAne In vin nict urtnA de piatrA

Anal
3) ANTRACNOSA

Antracnosa sail cArbunele viteT este o boalA veche In

Europa si prin urmare si la noT. Dad.' cu toate acestea, la
noT nu s'II luat m6surT de combatere este cA boala n'a
produs atatea stricAciunT ca sA IngrijeascA pe podgorenT.
Sunt 3 felurT de antracnosA : punctatii, maculatcl i deformantcl, toate putnd ataca lAstariT, folie si strugurit vitel.

Antracnosa punctatet este cea mal usoarA din cele 3

felurT de antracnosA. Ea se manifestA prin nisce puncte brune

www.dacoromanica.ro

167

roscate pe ramurile tinere, putin umflate, care mal tarditi

devin negri [fig. 581. Aceste puncte inflamate In momentul
coacereT lemnuluT se deprima rmannd nisce gaurele micT
negri. Antracnosa aceasta ataca rare orT foile. Cand ataca
florile acestea se melaza.

Antracnosa tnaculatcl este forma cea mal periculoas

a boaleT. Ea mananc si roade ramurle tinere, foile, florile
si fructele. Cand ataca cu furie ea poate provoca pierderea
recolteT si chiar moartea a o parte din vite.
La lstariT verglI ea apare la Inceput sub forma unor
mici puncte de culoare cenusie. Aceste puncte mal targliti
se maresc, elevin nkri, apoT gris-roscat la centru, scobin-

du-se lemnul mal mult sail mal putin, pana In momentul

coacereT luT. Atunci rana seamn cu sancarul pomilor, avnd
marginile rttilor ridicate, iar fundul este acoperit cu fibre

lemnoase si uscate [fig 59]. Aceste ranT pot merge cate odata pana la jumtatea lemnuluT.
1

Fig. 59.

Antracnosa maculatel.

Ramurile sail vitele bolnave rman pipernicite, foile sunt

mal putin vergll ca de obiceiti, si une orl struguriT dei nu

sunt atinsT totu-s1 rman micT, cate o data. boala ataca si foile

si florile. De asemenea poate ataca rodul cand este In perioada de crescere.

Boala apare pe rod sub forma unor pete micT cenusiT
Inconjurate de un cerc negru. La Inceput aceste pele sunt
micT Irisa mal tardiil marindu-se se Impreuna unele cu altele si fructul se usuca (fig. 60).
Antracnosa deformant numita ast-fel din causa deformatiunilor pe care le produce pe foae. Boala ataca cu
deosebire nervulele de pe dosul foeT sub forma unor pele
evite afara, de coloare cenusie sail de coloarea cafeleT cu
lapte. Nervulele atacate nu se mal lungesc, pe cand mijlocul
foaeT fiind sanatos
se intinde si foaea se bIsica si se dewww.dacoromanica.ro

168

formeag. LastariT tinerT, primavara de asemenea pot fi atacap. LastariT sunt acoperitT cu o coaje r4etica, care IT opresce crescerea gi 1f deformeaza. Cand insa da caldurile
de vara i se formeaza alte for tinere IT reiaa vigoarea.
Antracnosa este provocata de o ciuperca parasita : Sphaceloma ampelinum, care pentru a se desvolta are nevoe
ca toate ciupercile de alt-fel, de caldura i umeleala, dar mar
cu seama de umeqleala.
Pentru combaterea boaleT se recomanda tratamentul
preventiv i curativ. Tratamentul preventiv consta In a spoi
vitele, ama sa primavara dup tere i cand gerurile nu

mal sunt de temut cu o solutiune de:

50 kgr.
Calaican (sulfat de fer) .
Acid sulfuric vrsat peste calaican 1
ApA

100 litri.

I
I

Fig. 60.

Boabe atacate de antracnosa.

Aceasta solutiune se inti-ebuinteaza calda. Ea nu este

vat&natoare vite1 chiar cand via este intrata In vegetatiune.
Aceasta operatiune distruge germeniT boaleT i intarqliaza
vegetatiunea cu 10-15 4ile, ceia ce poate fi Wall un bine
In localitatile expuse gerurilor de primvar.
Tratamentul curativ este acela, care se face In timpul
vegetatiuneT dup6 ce a aparut boala. El nu este insa
de bun ca cel preventiv, insa 11 poate complecta pe acesta.
Tratamentul curativ consta In a trata via din 8 In 8
iie cu pucioasa amestecata cu praf de var alb nestins
pana ce boala dispare. Proportiunea de var este cu eat
mal mare cu cat boala este mal Inaintata.

Primul tratament dup6 d-1 G. Fax se face cu un amestec de pucioasa i var In proportiune de 4 pucioasa i
3 var ; al 2-lea tratament : 3 pucioasa i 2 var ; al 3-lea
tratament: 2 pucioasa i 3 var.
Aceste tratamente a dat resultate bune cand a fost
aplicate In bune conditiunT. Daca Insa boala este prea .intinsa ele micoreaza reul fall sa-1 poata distruge cu totul.
www.dacoromanica.ro

169

4) PURID1A SAU PUTREZIREA RADRINILOR

Dup6 cum o aratA numele chiar aceastA boalA este

caracterisatA prin putre4irea rAdAcinilor. In afard boala apare

sub forma unor pete rotunde, care se mAresc din ce In ce

si In aceste pete vegetatiunea este foarte mult InapoiatA.
Vitele bolnave nu mal dail coarde sAnAtoase ci nisce lAstarT
subtirT si pipernicitT, dar In cantitate foarte mare. In mijlocul focaruluT, rAdAcinile sunt complect putreglite, asa cA vi-

tele se pot scoate cu mAna din pAnfint.

La vitele bolnave rAdAcinile gunt negri, spongioase ca
buretele, putreqlite i acoperite ca o ciupercA parasitA. AltA
datA rAdAcinile sunt crpate, si pe fundul cr6pAturilor sunt
nisce perisorT aT uneT ciupercl, care a provocat boala.
D-I Viala a demonstrat cA aceastA boalA este datoritA
une! ciupercT: Dematophora necatrix care se desvoltA In
rAdAcinile viteT. AceastA ciupera parasitA are organele asa
de tarT cA p'trund *IA In mijlocul tesAtureT lemnoase a
rAdAcineT si o omoarA. Pe de altA parte ciuperca prin firisoarele sale se Intinde prin pAmInt din ce In ce pAnA ce
ajung la rAdAcinile butuculuT vecin pe care 'I nApAdesc.
Ast-fel se explia pentru ce boala apare IntocmaT ca filoxera Inteun punct, i apoT se Intinde de la acest punct In
toate pArtile formAnd pete rotunde.
Conditiunea favorabila pentru desvoltarea boaleT este
umegleala pesie msurg. Din aceastA causA se vede cA boala
apare maT cu searnA In pAmInturile cu sub-sol impermeabilA i Imbibate de apA, sari unde apa stagneazA. La desvoltarea acesteT boale cAldura joacA un rol cu totul secundar.

Vitele atinse de puridie nu se mal pot vindeca, pentru

cA boala pAtrunde pAnA In inima lemnuluT. Ceia ce se re-

comandA In asemenea casurT este de a se scoate toate vitele bolnave si de a se arde pe loc ca sA se distrugA semi* boaleT. Locul unde a fost vitele bolnave trebue InsAnAtosit prin drenare, desfundat adAnc, tratat cu o dosA
mal mare de sulfur .de carbon (250 gr. la metru patrat)
apoT lAsat cAtT-va anT sA se odihneascA; dup6 care se poate

pune din noil vie pe el.

www.dacoromanica.ro

170

5) BLACK-ROTUL sail PUTREZICIUNEA NEAGR

Black-rotul a fost constatat pentru 1-a oarA in Francia,

In August 1885, In Departamentul Herault, unde rmase
cast-va timp, dup care apoI se respand si in alte departamente ale Francief. La 1894-95 el a causat viilor francese
stricAciunI foarte marT, din care causA mal toate Statele
Europene si-ail luat msurT de aprare. RomAnia de la
1895, a interlis cu desAvarsire importul vitelor din Francia,
tocmaT pentru a evita introducerea black-rotulut
La nof In tarA nu existA pAnA acuma. D-1 G. Nicoleanu
afirmA cA ar fi existand in Basarabia i prin urmare di'ntr'un

an la altul se poate ivi si la noT. Prin msuff de prohibitiune se poate amfina Introducerea black-rotulta, dar nu se
poate opri pentru tot-deauna. Este InsA In interesul treT
de a evita pe at va fi posibil introducerea luT, cAcT este o
boalA cu consecinte mult mal grave de cAt mildeiwul
mana viilor. Pe and la man se poate opri r'ul aproape
in orT-ce epocA a anuluT, la black-rot dacA nu se iail m-

surf de combatere din vreme el poate distruge recolia 1ntreagA a viel III 3-4 lile.
Black-rotul sa putreliciunea neagrA a strugurilor se
poate cunoasce foarte usor si se deosebesce de toate celealalte boale ale viteT.
Black-rotul se ivesce pe bate organele viteT, pe foT, 1AstarT, ciorchinT s pe strugurT. Rul cel mal mare If face stru-

gurilor nimicind recolta, fAr sA aducA veun neajuns vitaladle vitel.

latA cum descrie d-1 H. Durand, caracterele black-rotuluT i modul de aprare In lucrarea sa Manuel de viticulture pratique: Pe fol boala se arat sub formA de micT
pete, cu marginele rotunjite, i avnd dimensiunT de la cAtTva milimetri panA la 1 cm. de diametru. Aceste pete apar
de odatA sail in mod brusc, ele ail coloarea foilor moarte.
Putin timp dup aparitiunea acestor pete, se ivesc in
interiorul lor un numr foarte mare de puncte mici negri
StrAlucitoare

i putin esite afar5. Aceste puncte sunt mal

dese cAtre periferia petelor de cat la centru. (fig. 61).

www.dacoromanica.ro

171

Acelea0 pete de pe foT pot sA apar i pe carceT,

1A-

starT sail pe ciorchinT purtnd struguriT. Dacl petele se ivesc

pe coditele boabelor, atuncT ele se usucA; daa apar pe
coada principal a ciorchinuluT, chiorchinul Intreg este moral.

Boala este mal rea cand nefiind combAtul de la inceput apare pe boabele de strugurT. La Inceput boala apare
sub forma uneT micT pete, pare cA ar fi lovit bobul cu ce-va.

O a"

Fig. 61.

- Foae atacatd de black-rot.

ApoT boala nApAdesce tot bobul care devine brun spAlAcit,

se sbArcesce i la urmA ia coloarea ceruseT [cenu0e-neagr].
Pielita bobuluT crap i numaT are suprafata netedg. [fig. 62).

In 4 glile ciuperca poate aduce bobul In aceasl stare.

Black-rotul este datorit une ciupercT parasite : Guignardia Bidwellii, care pentru a se desvolta i Inmulti arenevoe de cAldur i ume4eal.
Dup6 observatiunile d-luT G. Fax, black-rotul a causat cel mare ral viilor situate In locurT umede, prea udate
sail In aproprierea cursurilor de apg.
Ciuperca pAtrunde In diferitele organe ale viteT la anume epoce i le omoarA. D-1 A. Prunet, a studiat In toate

www.dacoromanica.ro

172

am6nuntele eT aceasta boala. Din experientele facute de acest viticultor, resulta ca sporiT de iarna sunt In struguriT
atacatT, carT r6man In vie.
Primavara gasind conditiunT favorabile [caldura $i umeolealal ataca foile tinere precum $i celelalte organe tinere ale

viteT $i atuncT apar primele pete. Pe aceste pete apar punctele negrlI despre carT s'a spus mal sus, si carT nu sunt
alt-ceva de cat culcu$ul sail locul unde se desvolta sporiT.

Aceasta constitue prima generatiune a ciuperceT $i ea da

nascere la invasiunea primar.

Fig. 62. - Stragurt atacaft de black-rot.

SporiT sail semintele atat de la generatiunea 1-a, cat $i

de la celelalte generatiunT, sunt invelite Inteo materie mucilaginoasa sail cleioasa. Cane' timpul este uscat, materia
cleioasa retine sporiT In culcupl lor; daca timpul este umed
materia cleioasa absoarbe umeoleala, se umfla $i ese afara
scotend cu ea $i sporiT. 0 data e$itT din culcupl lor [picnide), sporilor le trebue tot umeqleala pentru a se 'spala de
mucigaiti. Daca timpul este uscat atuncT sporiT r6man fixatT
pe suprafata corpuluT unde se gasesc.
Dup cum se vede materia cleioasa, care invelesce sporiT are de resultat de a le asigura conservarea lor; dar In
acela-$1 timp ea constitue un obstacol pentru propagarea boleT la distante marT. Aceasta boall are prin urmare mal mult
un caracter endemic $i se propaga atat de Incet ca. In primul an de invasiune, nu are o mare intensitate.
www.dacoromanica.ro

173

Tot de aci mal resulta, ca pe and la boalele cu caracter epidemic i care se Intind iute, cum sunt mana i
Mina strugurilor, tratamentele trebue sa se fad In totT anil
i In toata via, la black-rot nu se trateaza de cat focarele.
PrimAvara black-rotul ataca primele foT i apoT apar
punctele negri pe petele de foT atacate. In momentul acesta
boala se observa la exterior dar In interior ea exista cu

15-20 'Pe.
In timpul vegetatiuneT [Martie-August] black-rotul produce cel putin 8 generatiunT de sporT sal seminte. Generatiunile pot Ins ajunge i la 32, cacT Inmultirea black-rotuluT depinde de caldur i mal cu seama de umeqleala. Daca

primavara i vara sunt ploioase, ,aa ca sa umfle materia

cleioasa ce tine sporiT sail semintele, acestea vor ei din
culcupl lor indata ce ajung la maturitate, se spala de materia
cleioasa ce le mal Invelesca i apoT ataca alte organe. Daca
din contra timpul este uscat, atuncT materia cleioasa care
Invelesce sporiT sail semintele, le tine In culcuul lor, i num6rul generatiunilor de sporT este foarte restrans.
In focarele de black-rot, parasitul ataca primele foT i
apoT prin invasiuiff succesive ataca diferitele organe de vegetatiune. Din observatiunile acute, s'a constatat ca numaT
organele de vegetatiune tinere pot fi atacate de black-rot.

Organele de vegetatiune cu cat Imberinesc cu atat sunt

mal putin atacabile de black-rot. Struguril Insa pot fi atacatT la orT-ce varsta,

In viile netratate de loc sail fell

tratate, eT pot fi In fie-care an maT mult sari mal putin distruT. In consecinta, tratamentul black-rotuluT dei trebue
Inceput de cu primavara, are Mg de scop pastrarea fructelor. Primele invasiunT de primavara sunt datorite sporilor
sail semintelor de vara, care se formeaza In fructe ; ele ail
loc Mg Inaintea ivireT fructuluT.
Fructul nu este expus de cat la invasiunT secundare
datorite sporilor nascutT In black-rotul care ataca. foile i
axele florale.

S'ar crede ca primele invasiunT de primavara pot fi neglijate i tratamentele sa nu se faca de cat la invasiunile
7
secundare In scop de a proteja fructul.
Din experientele facute In decursul celor din urma 5

www.dacoromanica.ro

174

aril de d-1 A. Prunet, care a studiat in toate am6nuntele el

aceasta boala, s'a dovedit c acest mod de a proceda este
foarte costisitor, presinta greutatT de aplicare din causa sistemulul foios prea desvoltat, da resultate partiale In mil secetosT si resultate desastroase in aniT ploiost
Acelea-sl experiente att dovedit pana la evidenta ca atacul fructelor provine din semintele boaleT dup6 foT din cele
&Mai(' ivivasiunl de primAvara i prin urmare pentru a [Ali
recolta trebue fcute tratamentele de prima-liar& asupra foilor.

Primi! sporI de primavar' sunt adusT de vnt sa exista In mare num6r In focarele de black-rot, in momentul
desfacereT foil ; si pot fi consideratI ca terminatT in momen-

tul Inflorire. Ca regula, tratamentul contra black-rotuluI se

incepe la Inceputul vegetatiund si se termina la Inflorit.
lnvasiunile primare pot fi In num6r de 2 sail 3, si fiecare napadire trebue combatuta cu un tratament. D-1 Prunet
a mal dovedit ca fie-care invasiune este datorita une! perioade de ploT destul de lunga i tratamentele Mute isolate
Insa cu cate-va iie Inaintea ploilor preserv via de invasiune.

Cum 'Mg nu se poate prevedea cand are sa vina ploaia,

d-1 Prunet recomanda ca In viile mid, unde tratamentul se
poate termina inteo gli, sa se ascepte cu facerea ILA pana

and se observa cA timpul se schimba in spre ploae

atuncl sa. se Inceapa tratamentul, chiar daca ar trebui terminat pe ploae.
In viile marl; tratamentul nu se poate termina trite() cp.
Pentru aceste vi! se va face cate un tratament la fie-care
10 aile, de la Inceputul vegetatiune !Ana la Inflorire. Este
de remarcat Insa ca tratamentele contra blak-rotuluT nu trebue %cute In fie-care an, cad daca s'art facut tratamentele
bine Intr'un focar, sporiT sunt omorItY innainte de a ataca
rodul si atuncl focarul este stins.
Pentru combaterea blak-rotuluT, tot acest autor mal recomanda ca:
Tratamentele &A se faca cu bagare de seama la foile
tinere, fie ca ele s'ar gasi la vrful lastarilor principal! sail
al subtiorilor si se acopere bine foile ca cu o coaja.
Boabele bolnave de blak-rot trebue strInse cu Ingrijire dup6 ciorchinl toamna si arse. In viile mult atacate

www.dacoromanica.ro

175

s'ar putea tab de ca toamnA si pune pe foc atat coardele

dt si ciorchiniI; lucrarea InsA trebue %cull de vreme Inainte

de a se deslipi boabele boinave de la ciorchint FAcnd aacestA lucrare la focare uoT, dad nu se distruge cu totul
1.611, In tot casul contribue mult a impiedica progresul boaleT.

StrIngerea foilor bolnave este eficace, cu condifiune

ca lucrarea sA fie fAcut de vreme, adicA mal Inainte de a
esi sporil dirt petele bolnave.
Diversele zeme care confin 2 % piatrA vin6tA sail
sulfat de cupru cum sunt : zeama bordelesA, burgonienA,
verdet neutru, zeama ca sApun, cu sack, s'ail aftat eficace
pentru combaterea blak-rotulut Zemele a dror lipire pe foil
se mAresce prin adAogire de sApun, sack, uleifi de in, sunt
preferabile zemeT bordelese.

Cea mal mare Ingrijire trebue pusA la prepararea

zemelor. In aceastA privinfA se scie cA zeama preparatA de
curnd se lipesce maT bine pe organele vifeT si confine mal
mult cupru solubil de cAt zeama veche. Prin urmare e bine
ca zeama sA se prepare treptat cu trebuinta.
Formulele cele mal recomandabile sunt urmAtoarele :

Zeaml bordelesA: 2 kgr. sulfat de cupru

1 kgr. var alb gras la 100 litri apA.
ZeamA bourgonienA: sulfat de cupru 2 kgr.
carbonat de sodA 1100-1200 gr.
apA
100 litri
ZeamA Cu sApun : sulfat de cupru de la 1-114 kgr.
sApun . . 1 kg. 400-2 kg. 100
apA . . , 100 litri

ZeamA cu sack [formula J. Perraud]

sulfat de cupru . . . 2 kgr.
sacAz
0 kgr. 500
carbonat de sodA In cantitate suficientA spre a neutralisa liquidul.
6) PUTREZIREA STRUGURILOR

Putrec;lirea strugurilor se observA mal cu seamA In

toamnele umede si ploioase. StruguriT cu pielifa subfire si

Cu mielul apos sunt mal expusl la putreglire. Se mg IntimplA sA putreqleasd struguriT din viile dui:16 vAl, and
struguril sunt prea apropiafT de pAmInt.
www.dacoromanica.ro

176

PutrecArea strugurilor este ajutatA si de !Anne fAcute

de insecte la strugurT dar si de ciupercT cunoscute In
limba poporulta sub numele de mucegaitl. Ciupercile care
se gAsesc mal cu seamA sunt 2 si anume : Botrytis cinerea
sa putreliciunea cenusie si Penicillium crustaceum sad
putrelirea verde.
Putrelirea cenusie este cea mal frequentA. Dad toamna

este uscatA, si ciuperca apare and struguriT sunt aproape

cop% atund efectele sale sunt bune, ea se numesce putrelirea nobilA care se produce numaT la vita grasA din
CotnarT. DacA ciuperca cresce Inaintea coacereT atund ea
causeazA pagube simtitoare.

Putreglirea verde este rea orT in ce moment s'ar ivi.

DacA putrelirea se produce regulat In fie-care an, din
causa umeckleT pAmIntuluT, atuncT pAmIntul trebue InsAnA-

tosit prin drenare; lar coardele sA se incordeze mal sus ca

de obiceiil pentru a depArta struguriT de pArnInt.
CAnd putrelirea este accidentalA din causu lipseT de
soare la strugurT, sail din causa timpuluT piojos, atuncT Inainte cu cate-va glile de coacere se rup o parte din foile vita
Desfoitul se va face pe un timp Inchis si nu se vor

rupe foile care sunt d'asupra strugurilor si pe care le atinge

direct soarele, ci foile de sub ciorchinT. Cu modul acesta
strugurif vor fi supusT la curentul de aer de pe dedesubt
si se vor IncAlli mal cu Inlesnire de cAldura pe care o lasA
pAmIntul.
d) PARASITH ANIMAL!,

Sunt putine plante care sA mal aibA atAtia inimicT printre animate ca visa de vie. Sunt poate peste 100 speciT care
se nutresc In detrimentul el, altele care-sl cautg culcus. AfarA
de filoxerA, aproape pentru toate insectele podgoreanul are la
IndemAnA mijloace maT mult sad mal putin practice de ap6rare.
AfarA InsA de filoxerA, mid una din celealalte insecte
nu a adus i nicT nu aduce atAtea pagube ca parasitiT vegetall.

Nu este aci locul sA se trateze toate insectele pe larg.

Se vor mentiona Insl numaT cele mal principale ar6tAndu-se
mijloacele de combatere.
Hymenoptere. Vespa [Vespa vulgaris] este aceia care
causeazA mal multe pagube, strugurilor coptT mal cu seamA.

www.dacoromanica.ro

177

Pentru a se scpa de aceastA insectl, trebue distrus vesparul

care este in pAmInt. In timpul sereT .cAnd vespele sunt InAuntru se injecteazA cu sulfur de carbon.
Coleoptere. In aceastA clasA sunt insectele cele mal numeroase :

11 Masa [Altica ampelofaga] [fig. 63] este o insectA cu

pntecele negru i In partea superioarl a corpuluf albastru

inchis. Ea sare de la un loc la altul cu mula uurintA producnd un mic sgomot. Insecta mAnAncA foile. Ea depune
ou6le sale de coloare glbue pe fata inferioarA a foilor celor

Fig. 63. - Altisa.

mal apropiate de pAmint. Din aceste ou6 es nisce larve tpicT

negri, care rmAn tot pe partea de jos a foeT, pentru ca sA
se pAgleascA de soare. Larvele se hrAnesc din parenchimul
foeT, pe care-1 mAnAnd fArA a-1 strAbate pAnA la partea de
sus. Larvele ajunse In mArime normalA intrA In pArrant spre

a se preface In insecte. Ele pot avea 3 4 i chiar 5 generatiunT pe an.

Fig. 64.

Insectele trebue prinse de dimineatA pAnA sunt amorHe de r6coarea noptel. Se IntrebuinteazA pentru acest scop
un fel de pAlnie [fig. 641, la care e legat un sac. PAInia mal
are o scobiturA pe unde se Introduce In butucul vitel. CAnd
se bagA pAlnia, insectele sar, Ing cad In pAlnie i de-acolo

In sac unde se pot distruge cu uurintl.

www.dacoromanica.ro

12

/ 78

Scriitorul (Adoxus vitis). Aceasta insecta lunga de

5-6 mm. are aripele de coloarea cafeleT, insecta e neagra
acoperita cu un puf cenuitl. Pantecele i capul sunt
punctate. Antenele i picioarele negri.
Scriitorul apare sub forma de insect perfecta prin lunie. Insecta e femee. Ea se Inmultesce rara a se Imperechea
sal cel putin nu se cunoasce insecta barbateasca. lnsecta
face nisce anturT micT pe foT, semnand Intru cat-va cu literile, din care causa i s'a dat i numele de sgriitorul.
Pagube mal marT le face sub forma de larva, care seamna cu a cArabuuluT, Tusa este mult mal mica. Larva sa
roade radacinde viteT facend anturT longitudinale in care
se ascunde. Larva este une orf atat de abundenta c omoara
vitele, formand ca un fel de focar, care pe din'afara s'ar parea ca e o pata filoxerica.
In stare de insecta este greti de prins fiind ca la cel
mal mic sgomot IT strange picioarele i se lasa s'A cagla
jos facnd pe mortul. Pentru a o prinde se Intrebuinteaza
cartoane de hartie alba, care se apropie cate 2 de butuc, de
o parte i de alta.

Fig. 65. - Tigdrarul.

Se mal poate Intrebuinta un sac, sail ne putem servi
de palnia Intrebuintata pentru prinderea altiseT.
Cel maT bun mijloc de starpire este sulfurul de carbon.
Tigclrarul. (Rhynchites betuleti) [fig. 651 este de coloare verde aurie, lunga de 5-6 mm. Corpul e fara perT, de
coloare verde stralucitoare pe d'asupra; ciocul este de coloarea bronzuluT i lung. Labele ca i abdomenul de coloare
verde bronzata. El are obiceiul de a Invarti foile plopuluT
i ale vitel In forma de tigare (fig. 66). In aceasta tigare femeea IT pune oule In numls de 6, dup'd ce a avut mal

Intaiti grija d'a taia petiolul foeT pentru ca ea sa se vestejasa, i pentru ca larvele la nascerea lor s gaseasca in aceste foT o hrana. Ajunse la complecta lor maturitate, larvele
parasesc tigarile de foT, se scoboara In pamInt, unde se
metamorfoseaza In stare de insecta perfecta.

www.dacoromanica.ro

179

Tigararul este rare orT asa de numeros ca sa devin

vat6mator. De alt-fel el se starpesc usor, avnd grija de-a
strange si a arde foile facute in sul, unde sunt oule. Operatiunea trebue facuta de vreme, mal inainte ca larvele sa
.paraseascA f o i le.

Fig. 66. - Foae invrlit de ligaran

4) Cdreibuqul sail Gndacul de Maj. [Meloionta vulgaris] cunoscut de toata lumea. Dup6 ce sta In parnIut sub
forma de larva 3-4 anT, primavara ese si ataca foile difetelor speciT de arborT precum si vita. Stricaciunile sale nu
sunt marT ca insecta perfecta, fiind 6 traesce foarte putin,
abia o luna.

Fig. 67. - Oug, larve ;i nimte de ceirdbuO.

Putin timp du0 esirea lor din pamint, el se imperecheaza, dup6 care brbatul moare. Femeia la randul sal face
o gaura In parnint unde depune 60-80 ou6., si apol moare
si ea. Ou6le clocesc foarte iute si es larvele cunoscute sub
numele de viermele alb.
Viermele alb sta In pamInt In stare de larva si de nima

(fig. 67) 3-4 anT, bagandu-se peste lama foarte adanc in

parnInt si stand acolo amortit. Peste vara si toamna ese in
www.dacoromanica.ro

180

straturile superioare ale pamIntuluT si roade radacinele vitelor

tinere mal cu:seatna. Cand acestf vierml sunt In num6r mare

el produc pagube destul de marT.

Pentru starpirea lor s'a propus diferite mijloace : SA se
are pamIntul In lulie, Indata dup6 ce a esit larvele din ou6.,

del atund sunt la o mica adancime [15 cm.] si se scot a-rara prin araturT.

S'a propus de asemenea ca printre randurile de vita sa

se planteze carta; pe care de asemenea IT ataca viermele alb
cu multa placere. Dup6 cat-va timp .se scot cartofil i atuncT
se gasesc cu usurinta viermiT albl care se distrug.
Cel maT bun lucru este s'A se trateze pamIntul cu sul-

fur de carbon, Intrebuintand o dosa de 350-400 klgr. la

hectar. Pentru ca procedeul se reuseasea cu siguranta, este

bine ca mal Intaitl s'A se caute prin sapatura adancimea la

care sunt bagatT viermiT albf, si apoT sa se injecteze sulfurul

la 5 cm. d'asupra lor.

Fig. 68. - Pirata.

Larva piralei.

In ordinul coleopterelor mal sunt si alte insecte carT

ataca via, Insa mal putin r6spandite ea cele precedente. Astfel gasim ; Otiorhgnchus ligustici, Peritelus griseus; Opatrum sabulosum ; Asida grisea ; Cetonia hirtela. La noT

se gasesce Cetonia sgnalida, anomala vitis ; Lethrus cephalotes; etc.

Lepidoptere. 1] Pirala vileY (Pyralis vitana) [fig. 68] este

un mic fluture a caruT larva se numesce vermele cu capul

negru. FluturiT avnd aripele aurite apar In vil In luna luT
tulle. ET se Imperecheaza i depun oule pe foile viteT, grupate ca o placa, si de coloare verde deschisa, ast-fel ca se
confunda cu coloarea foeT. Clocirea oulor se face repede;
www.dacoromanica.ro

181

aparnd larvele. Acestea se !asa atarnate de marginea une

foT cu un fir si ventul venind o duce sad la arac sa la butucul cel gros, unde se baga Intel) cr6paturA a araculuT
sub scoarta butuculuT. Acolo se imbraca cu o carnw alba
m6tasoasa i stag toata ama In amortire.
Primavara deteptandu-se se urca pe lastariT linen i le
mananca folie. Ele mnnca cu atat mg( mult cu cat sunt
mal marT. La renvierea lor primavara, abia all 2 mm. de lungime, pe and In lunie cand larvele all ajuns In stare adulta
ele ail 25, cm. Corpul larveT este atuncT verde deschis pe
spate, verde galbuT pe laturT, capul i primul inel al 'AnteceluT sunt negri. In lunie el iT torc o gogoae mtasoasa
alba Inlduntrul careia se metamorfoseaza In crisalida, i apoT

In lulie es sub forma de insecta perfecta (fluture).

Fig. 69. - Fluture de coehylis.

Dei larvele piraleT all multi inimicT, totu-0 se Infimpla

une orT ca fac stricaciunT marT. Pentru starpirea lor, larvele
trebue oparite In timpul erneT cu apa fiarta la 990; iar araciT trebue trecutT la vaporT.
Se mal Intrebuinteaza i pucioasa, aril'endu-se. Se pune

un clopot mare sail alt vas peste vita se aprinde pucioasa

si se lasa 5 minute sail maximum 10 minute. Nu trebue
sata pucioasa mal mult, cacT ataca cu uurinta muguril.
2] Cochylis [Cochylis roserana] [fig. 691 este un mic
fluture Cu aripele galbene avnd o banda tranversala bruna.
FrancesiT numesc larva : verm ele cu capul rofiii, are 2 generatiunT pe an : 1-a apare catre fine!e luneT luT Mala. FluturiT se Impreuna i femeia T depune otfle pe ciorchinul

de strugure nedeschis Ina Indata ce se nasc larvele, strang

ciorchinul Inteo camae de matase (fig. 70), iar ele rman
tnauntru i devasteaza florile. Daca sunt multe larve se poate

IntImpla sa manance toate florile. In tot casul rail este cu

atat mal mare cu cat Inflorirea se face mal incet.
Aceste larve du0 ce ajung la complecta desvoltare se
metamorfoseaza transformandu-se in crisalida din care apare
o nou generatie de fluturT. Acet1 fluturT es tocmaT atuncT
eAnd boabele de strugurT sunt bine formate.

www.dacoromanica.ro

182

Ca si prima generatiune el se impreunA, femeia IV depune oule chiar pe boabele de strugurT. Larvele, care es
din aceste ou6 IndatA ce se nasc, intrA In boabele de stru-

Fig. '70. - Floare atacatd de cochylis,

gurT mAncAnd miedul [fig. 71]. CAnd bobul este aproape

complect mAncat, larva II pArAsesce si se duce la altul. Boa-

bele atacate de cochylis, se putreglesc. Ele se recunosc usor

Fig. 11. - &rayare atacat de !arad.

pentru eA ail pe suprafata lor o gaurA pe unde a intrat

larva, i une orT la gura gAureT se gAsesc si excrementele
larveT.

www.dacoromanica.ro

183

Larvele din a 2-a generatiune sunt ajunse la complecta

lor desvoltare inainte de a fi coi* struguril. Ele es atuncl
din boabele de strugurT i se baga sub scoarta butuculul
sati In crpaturile aracilor unde stail pana ama cand se
transforma in crisalida i ateapta in stare amortita primavara cand es din no5 ca fluturT. In timpul erneT crisalida
este imbracata intr'o gogone de matase cen4e.
NicT unul din mijloacele recomandate pentru distrugere
nu este destul de eficace.
Mijlocul cel mal simplu este ca s se stranga in luna
luT August top' struguriT gauritr i sa se d:struga larva
din ea.
D. Jean Dufour, directorul statiuneT viticole din Lausanne, recomanda urmatorul procedefi : se ia 5 kgr. sapun
negru, se pune inteun vas in care se toarna ap ferbinte
O se amested pana ce se topesce sapimul, se pune 1 kgr.
200 praf de piretru i se amesteca din noti bine, apoT se
adaoga apa ca sa fie in cantitate de 100 litri. Cu aceasta
solutiune se stropesc vitele cu un pulverisator, cand larvele primeT generatiunT sunt inca tinere.

Fig. 72. - Noclizelele.

Se mal recomanda a se omori larvele primeT generatiunT cu mana.

AraciT i tulpinele O se opareasca toamna dup6 recolta

cand omida se gasesce ascunsa.

3) Noctuelele [Agrotis] compun un grup intreg, din
care unele sunt vAtmatoare vieT. FluturiT ati corpul scurt
i Oros. Aripile ad mal multe bande transversale In zig-zag,
li avnd o pata speciala in forma ochiuluT sal"' a unuT punct
de exclamatiune (fig. 72).
Larvele sA omidele sunt cenuil, corpul lustruit i lucitor. Ele stail in pamint incolacite.
www.dacoromanica.ro

184

Omidile In timpul dileT stag' ascunse la call-va centimetri In pamInt bine marunfit iar seara les i tae lastariT
tinerT putnd causa pagube destul de mart mal cu seama
In pepeniera.
Cel mal bun mijloc de a se scapa de vermele cenu05,
este a-T cauta In parnIntul marunfit u:a apropierea lartarilor
taiafT. Se mal pot face cuiburT cu iarba In'adins unde cauta
a se adadosti i de unde se prind i se omoara.
In afara de aceste 3 specil mar sunt 0 alte insecte din
lepidoptere dar de mal putina importanfa.
Diptere. Cecidomia oeno fila este o insecta foarte mica
care Infeapa foaia vieT pentru a depune in fie-care Infepatur un oil. Aceasta Intepatura se Inchide In scurt vreme

avnd oul In ea i producnd o mica gal lenticulara de

3-4 mm. i care se observ pe amendou fefele. In lunie
fie-care umflatur sail gala confine o mica larva ro0e, lunga
de 2 mm. care parasesce locuinfa sa prin lulie i infra In

parnInt spre a se metamorfosa. Ea nu produce marl' pagube vieT.

Hemiptere. Sunt mal multe insecte din clasa aceasta,

care ataca via, Insa nic una din ele nu causeaz' marl stricaciunl afara de filoxera.
Filoxera. A fost constatata In mod oficial In fail pentru 1-a oara In vara anuluT 1884, In com. Bucov, catunul
Chitoranil, In via fostuluT profesor de sciinfe naturale Ananescu. Probabil Ins ca ea fusese introdusa In fara cu COva anT inainte, pentru ca un an In urma descoperireT el s'ail
gasit peste 1000 hectare vil filoxerate In podgoriile DealuluT mare.

Cu toata lupta dusa pe toate caile contra el; stricaciunile el ail mers progresnd. Paul acuma sunt In fail peste
60,000 hectare vil filoxerate i aproape toate podgoriile prin-

cipale 0 secundare ale Ord sunt contaminate.

De ad Inainte ea va devasta Incetul cu Incetul i viile
ce-ail maI r&nas In picioare. De0 conditiunile pentru Inmulfirea i crescerea el nu-T sunt tocmaT favorabile, tot se poate
dice ca In mijlociil ea distruge 7-8000 hectare vil pe an.

Filoxera teste de alt-fel cel mal mare inimic al yid din

toff inmicif call II are pana asta-dl. Sunt i alte insecte care
ataca via, Insa toate se localiseaza i toate la un loc Imwww.dacoromanica.ro

185

preuna Cu celealalte boale

adus atatea pugube cate
a adus filoxera, viticultureT europene.

Sciinta viticulture! IntregT n'a %cut a se strica alta

,cerneala cata a facut sa se verse scrierile asupra filoxereT. Fie-care viticultor savant sati nu, a cautat daca nu e
vr'un mijloc sigur de combatere; cu toate acestea ultimul
resultat al munceT de peste 30 anT a altor InvetatT a fost
ca : trebue sa traim cu filoxera, cAcT ea este atat de bine
constituita ca nu s'a putut gasi nicT un remedia sigur, eftin
aplicabil In toate conditiunile.
Filoxera a adus ruina In casa multor tranT al caror
singur venit era produsul viisoareT luT.
Filoxera este de altfel admirabil facuta pentru ca sa devasteze viile i sA se Inmulteasca foarte iute. Filoxera are
maT multe forme :

VNutit pe spinare
VNutii. pe pantece
Fig. 72.
Filoxera sublerand.

1) Forma subterancl [fig. 73] compusa numaT din femeT ou'tare fara a se Imperechia si nefacnd din ele de cat
tot femeT, carora le transmite o parte din feconditatea lor.
Aceste femeT, subterane fac ou din care se nasc alte filoxere tot femeT care dup6 20 (lile sunt si ele adulte
ou putnd face fie-care din ele cate o suta ou. Ast-fel se
explica foarte usor, cum se Inmultesce filoxera asa iute pe
radacinele viteT.

Filoxera subterana are un cioc sari suetor pe care-I

infige In radacinele viteT luandu-T seva eT, care constitue
hrana filoxereT.

Aceste IntepaturT provoad nisce escrescente a caror

forma i importanta variaza pe radacinT. Deformatiunile facute

pe radacinele mid i sub[irT se numesc nodositAtT, iar cele

dulA radacinele mar! tuberositatT.
www.dacoromanica.ro

186

Deformatiunile pot fi simple sail compuse, dup6 cum

la Intepatura a fost una set dou6 insecte. Deformatiunile,
adica acne sail nodosittile si tuberositatile sunt Intovarasite de o hipertrofie a lemnulul. Coaja radacinelor si lemnul
lor crapa si atuncT descompunerea sail putredirea lemnului
e usoara, cacT In pmint se gasesc desttif agentl de distrus.
Galcile sail nodositatile sunt foarte numeroase pe IAdacinele mid de la suprafata pamintulul. De obiceiil InsA
aceste gala se formeaza vara, lar toamna radacinile pe care
sunt formate putredesc. La vitele de Europa, aceste galcT
sunt mult mal numeroase si mal marl de cat la cele americane, de obiceiil Irma la vitele europenescl, nodositatile sunt

mal abondente pe radacinT de 1-3 ant

Daca Intepatura provocata de filoxera ajunge pana la
jum6tatea radacinel, atuncl toata partea de sub Intepatura
moare, Ast-fel se explica, cum la unele vite sunt putine nodositatI, cu toate acestea vitele mor.
Tuberositatile se formeaza pe.radacinT de orT-ce varsta.
La vitele americane resistente aceste tuberositatf sunt mal
putin numeroase si intepatura insecteT nu trece de coaje.

Cum Insa coaja se despoae si cade, data cu ea cade si

rana formata de insecta. La vitele europenescT nu se IntImpla acest lucru.
Resistenta vitelor americane se explica din causa putinelor galcT sail nodositatT, si din causa putinelor tuberositat'', care daca se si formeaza ele ating mal mutt coaja, care
cade singura.
In timpul cand filoxera formeaza pe radacinile viteior

aceste gala, pe din'afara vitele se cunosc prin o slbire a

vegetatiuneT. Vitele rman pipernicite, lastaril micT si foile
Ingalbenesc de timpurin. 0 vie atacata de filoxer la Inceput
pare ca o haina ptata cu unt de lemn. In mijlocul petel

filoxerice, care de obiceiii este rotunda la margine, vitele

sunt Inca In toata puterea lor. Daca InsA cercetrn radacinile, vom vedea ca pe vitele moarte din mijlocul petef filoxerice, filoxera nu mal este sail se afla In num& foarte
restrain; din contra pe radacinele vitelor din marginea peteT
filoxera va fi In num& foarte maree Vita, gratie putereT el,

va mal trai un an, 2 sail 3, dar la urma va pieri sub intepaturile insecter.

www.dacoromanica.ro

187

Filoxera atad rAdcinile une vite si se inmultesce pe

ea, pariA and vita are cu ce sl se brAneasd. In momentul
InsA cand nu mal gAsesce hranA, adid cAnd vita este moartA

sail numaT In agonie, o pArAsesce pentru a se duce la alte

vite ce se aflA de jur Imprejur.
Acest fapt explica pentru ce in viile distruse de filoxerA
pArginite, desfundandu-se paragina dupe ctT-va anT

mal dat pe icT pe colea dte o vil romaneasd.

Aceste vite sunt din rAdAcinele pe care le-a lAsat filoxera
In agonie. Tulpina s'a uscat, dar rAdAcina lAsatA de filoxerA
si-a mal pAstrat din vitalitatea sa i IndatA ce a Osa conditiunT favorabile a inceput a se desvolta. Neaprat cA -In
viitorul acestor vite nu se poate pune mult temeiti, cAcT

IndatA ce va veni filoxera le distruge din noil.

2) Filoxera aripalei derivA din filoxera subteranA prin
transformarea unor filoxere.

Fig. '74.

Nimfd de filoxerd.

Cercetnd In timpul ver( generatiunile de filoxere, se

va vedea cA unil individT tinerl In momentul de a-si lAsa ul-

tima piele spre a deveni mame oueoare IsT lasI o piele

maT mult i devin nimfe [fig. 74] avend pe corp 2 midf
InceputurT de aripT.
Aceste nimfe niaT sunt supuse uneT transformatiunT, a-

did IsT mal lasA o ultimA piele

i devin filoxere aripate

[fig. 75].

bate filoxerile aripate sunt femeT destinate a propaga

rul Ja distante mal marT. Filoxera aripatA nu este formatA
ca, sA distrugA ci l'urnal pentru a Inmulti specia.
Ultima transfomare a niinfel se face afarA din pArnint
la arsita soareluT, unde nimfa IsT lasA ultima piele transfor-

www.dacoromanica.ro

188

mandu-se ln filoxera aripata. Aceasta Indata ce i se svanta

aripile se Incearcd a sbura, de si nu pot sbura departe Insa
sunt ajutate de vent si de alte corpurT, care le duce la dis-

tante marr. Acolo unde se opresc ele fac doue felurl de

oue, unele mal mal-1 altele mal micT, din care vor esi filoxetele sexuale.

Fig. 75.

Filoxera aripald.

3) Filoxera sexuatd se nasce din ouele depuse de filoxera aripata. Filoxerele sexuate sunt mult mal tuja de cat
celelalte. BArbata n'ail In el de cat organele de reproductiune. Indata ce se nasc, el se Impreuna cu femeile si Indata
mor. Femeia de asemenea dupe Imperechiat, depune un
singur oil si moare indata chiar ranga oul ce l'a facut [fig. 761.

Biirbat
Femee
Filoxera sexual&
Fig. 16.

Acest oil numit oil de iarnd este pus de filoxera sub

scoarta viteT de 2-3 anT unde sta tot timpul erne. Primavara din acest oil ese o singura filoxera femeiasca subterana, lusa cu o fecunditate foarte mare, care fecunditate se
transmite partial la celealalte filoxere.

www.dacoromanica.ro

4) Filoxera galicicolci este ngscutg tot din oul de iarng

al filoxerilor sexuate. La inceputul existen[eT sale filoxera
e aeriang. Ea se pune pe foT pe care le Inteapg. In locurile
intepate se produc nisce umflAturT pe dosul foeT numite
gale filoxerice. Femeile ngscute din oul de iarng IT depun
In aceste gale filoxerice oule lor In numr foarte mare.
Din aceste ou es alte filoxere care la rndul lor formeazg
gale [fig. 77].
Cgtre toamng toate filoxerile pgrAsesc galele filoxerice
spre a se duce In pAnfint, ca sl mgreascg contigentul filoxereT de acolo.

Fig. 11

Rornurd alacora de filexero galicicold.

Filoxera din pAnfint ca sg se Imulleascg i sg distrugg

are nevoe de cAldurg l'i uscgciune.
In aniT ploioT filoxera din pAmInt se Imultesce anevoe.
Filoxera galicicolg este foarte rug pe vitele europene ; ea
Insg se -observg In cantitate mal mare tocmaT In aniT ploioT and filoxera din pAmInt se Inmultesce anevoe.
Se vede a natura s'a Ingrijit, ca sg nu se distrugg specia i sg. se poatg Inmulti fie pe o cale fie pe alta.
Lupta contra filoxeret. Incg de la ivirea filoxerel toate
mijloacele s'at.i Incercat pentru a se distruge filoxera. Cum
este InsA formatg filoxera, modul cum se Imultesce i locul
unde trgesce este lesne de Inteles cg lupta contra filoxereT
www.dacoromanica.ro

190

este foarte grea. Din aceasta causa toate mijioacele propuse

0 Intrebuintate chiar n'ail fost destul de energice.
Mijloacele de lupta se impart In 2: lupta directa contra filoxerel i lupta indirecta.
In lupta directa sunt coprinse urmatoarele mijloace :
Submersiunea, Sulfurul de carbon, Sulfocarbonatul de sulfur
de potasium, Plantatiunea in nisipurr. Prin lupta indirecta
se Intelege a trai Impreuna cu filoxera daca un se poate
distrugeceea ce se face prin plantatiunile cu vite americane
productoare direct sari altoite.
Submersiunea s'a artat tot-d'auna eficace. Experienta
facuta In pepiniera de la Strehaia Inca' de la 1889, i care
a reuit pe deplin este o dovada despre eficacitatea acestuT
procedea.

Prin Incercari facute In Francia, s'a dovedit a se pot

mentine viile europene .in stare bun'a' daca se mentin timp

de 45-60 dile sub un strat de apa. Tinndu-se via atata

timp sub apA, filoxera in parte este asfixiata 0 cea care r6mane nu este In conditiunT favorabile de a se Inmulti.
Acest procedeil poate fi bun Irma la nol nu este aplicabil pentru 2 motive : 1] fiind a viile noastre sunt mal
toate pe deal uncle submersiunea nu se poate face, i apa
lipsesce ; 2] epoca and trebue Inceputa submersiunea este
pe la 15 lanuarie. La aceasta epoca a anuluT la noT sunt
gerurT, i ne expunem a Ingheta vita.
Intrebuintarea sulfuruluT de carbon dateaza Inca de la
1872. Dintre bate mijloacele de lupta directa el a fost i
este Inca cel mal recomandat. Sulfurul de carbon lasat In
libertate se volatisiseaza, 0 vaporiT luT omoara filoxera ca
i toate fiintele micY vietuitoare, dar In cantitate mare omoara
vita precum i celelalte plante pe care le Intalnesce.

Sulfurul de carbon s'a Intrebuintat la no! In tara In 2

modurT : In tratamentul extinctiv sail pentru stingerea focarelor i In tratamentele culturale.
Pentru tratamentul extinctiv sail de distrugerea focarelor filoxerice, in Francia s'a Intrebuintat In cantitate de 150250 gr. la metru patrat. In ara noastra, fie din causa vigoarel
vieT fie din causa naturel argiloasa a pamIntuluT, aceasta dosa
a fost constatata ca neindestulatoare i a fost nevoe a se urca

dosa la 300 i chiar 350 gr. la metru patrat Se fac 6 sat]

www.dacoromanica.ro

191

8 gaurT imprejurul butuculuT de tratat In care se pune sulfurul de carbon, astupandu-se imediat gurile. Inainte de
tratat cu sulfur de carbon, vitele se tae din fata parnintuluT.
Dup cate-va (Pe se pot scoate buturugile si arde Impreuna cu celealalte OAT ale viteT. Prin acest procedeil se omoara mare parte din filoxerele aflate in pamint Insa se dis-huge si via.
Desi tratamentul extinctiv nu vindeca ci distruge, Insa
gratie luT s'a oprit In cate-va podgoriT ca Odobescii
gasanii, distrugerea prea repede a podgoriilor.
In Francia s'a Intrebuintat si se Intrebuinteaza Inca si
asta-q11 de unil podgorenT tratamentul cultural cu sulfur de
carbon. Scopul tratamentuluT cultural este de a se omorl

pe cat este posibil filoxera Mt a se mod vita. Pentru acest scop se aplica o dosa de 30-35 gr. de sulfur la metru pfitrat, punndu-se tot In 6-8 gauff facute la distanta
de 0.50-1 m. Imprejurul butuculul. Tratamentul cultural se
aplica primvara Inainte de a incepe vegetatiunea. Nu trebue O. se depaseasca dosa, cad sulfurul de carbon fiind un
insecticid puternic poate mod vita.
Cu dosa de sulfur de carbon aplicata In tratamentul
cultural nu se bmoara filoxera, ci ca sa ne exprimam astfel, ametesce i Impiedeca In o mesura oare care inmultirea peste msura a filoxereT. Du0 tratament, trebue
gunoit bine pamIntul fiind cA-I saracesce sulfuruf de carbon.

Tratamentul cultural, este recomandabil numaT In pamInturile ande volatilisarea sulfuruluT poate sa se faca bine.
Iii parnInturile usoare, sulfurul de carbon se. volatiliseaza
prea iute nu-sT produce efectul. Din contra, In parnInturile impermeabile argiloase, volatilisarea nu se poate face si
sulfurul nu are nicT un efect. TocmaT pentru acest motiv,
tratamentele culturale
reusit In tara la noT fiind cA pa-

minturile sunt tart

Suifocarbonatul de potasium este mal putin Intrebuintat de cat sulfurul, pentru ca. el reclama instalatiunT costisitoare, o mare cantitate de al-A care este gret1 a si-o procura cine-va In dealurT si In fine pentru cA in pamInturile
usoare el n'a dat resultatele dorite.
SPoitul tulpinelor recomandat de Balbiani, pentru distrugerea ouluT de iarna, este excelent pentru cA ataca filowww.dacoromanica.ro

192

xera In unul din mijloacele sale de regenerare, si prin acesta se micsoread num6v1 filoxerelor subterane. Aplicarea
tratamentuluT se face ama. Balbiani recomanda formula
urmatoare :

Ulei greil
Naftalin
Var .

Ap.

20 klgr.

60

. 120

.400

Inainte de a se aplica acest tratament, vita trebue decorticata pentru ca solutiunea sa strabata peste tot. Pentru
decorticare se servesce de o manuse metalica.
Un alt procedert pentru pastrarea viilor europene este.
plantatiunea In nisipurile sburtoare. Inca de multa vreme
s'a dovedit ca In pamInturile nisipoase filoxera nu poate
trisi nu se poate Inmulti. Pentru aceasta trebue ca pamIntul sa contina mininnun 65A, nisip.
Experienta fAcuta la noT In nisipurile de la CiupercenT,

a dovedit cA tiisipurile sburatoare de care sunt In tara

40-50.000 hectare pot fi utilisate cel putin In parte cu folos la cultura vieT indigene. Aceste pamInturl sunt sarace cu

desavarsire, cad dui:A analisele Matte contine peste 98%

nisip fin, care n'all aproape nicT o valoare se pot utilisa.
In nisipurile sburatoare de la CiupercenT vita merge,
dar In nisipurile rosiT ea r6mfine mica si vegetatiunea eT
este slaba, In nisipurile negre din contra' via are o vegetatiune destul de puternid.
Vinurile obtinute In asemenea pamInturT sunt slabe In
alcool, Insa foarte parfumate. Inconvenientul ce-I are cultura viteT indigene In nisipurl, este ca ea este atacata de

mar toate boalele si de foarte multe insecte.

Dintre toate mijloacele de lupta Incercate pana acuma
tot lupta indirecta, adica altoirea viteT romanescT pe vite americane resistente, este cel maT practic cu toate ca este
destul de. costisitor. Pentru aceasta Insa trebue dutat tot
d-auna ca vita americana sa se potriveasca pamIntuluT In
care se planteaza, i sa alba oare-care afinitate pentru vita
romneascO.

Arachnide. Belqicarea (Phytoptus vitis). AceastO mid in-

secta produce la foile de vita boala cunoscuta sub numele

de basicare. Foile bolnave art din primavara chiar, nisce bawww.dacoromanica.ro

193

sicT pe fata superioarg, datoriteintepAtuirlor acestor insecte.

Pe foile tinere, aceste bAsicT att coloarea cam violetA pe

and la foile marT ele sunt veNIT. BAsicile fpilor ail pe partea

goal, adicA pe dosul foieT, un puf rosiu la foile iinere, alb

la cele adulte, si ruginiti cAtre toamnA. Acest puf este foarte
aderent si nu se poate lua frecAndu-1 orT-cast de tare cu
degetul.

AceastA boalA nu face rri viteT, sail in tot casul este

asa de mic cA nu trebue sA IngrijeascA pe viticultor.

www.dacoromanica.ro

CAV. X

.A. p .-sr.,T ID I o
VARIETXT1 DE V1TE STRE1NE

Filoxera a ajuns sa distrugA pana asta-4T o bulla parte

din podgoriile principale de odinioarl, si ea a atacat multe
din celelalte. Pana acuma 4-5 anT, reconstituirea cu vite americane altoite mergea foarte Incet, pe de o parte din causa
CA multT podgorenT nu aveail credinta In resultatul ce vor

da \d'ele americane; lar pe de alta pentru ca importul vitelor din strainatate era cu desavarsire interqlis. Pe ranga
aceasta mal este de adaogat ca pana atuncT si chestiunea adaptatiund si a resistentel port-altoilor americanT era Inca
In studiti la noT.
Incurajatf de primele resultate obtinute cu cultura vitelor americane altoite, iar pe de alta deschiglndu-se granitele noastre pentru importul vitelor din Ungaria; podgoreniT aj dat n'Avala la vitele din Ungaria. AstA-OT importul
este liber din Ungaria, Algeria, si In mod provisoriil din
Spania si Portugalia.
Prin urmare, este Invederat cA, numrul varietatilor ce
se vor introduce In tara va fi foarte mare; dar proprietarul
care are interese cu totul contr.are de ale pepinieristuluT,
va trebui s'A caute pe aceiea care-T convine.
In afarA de chestiunea foarte importanta a adaptatiuneT
si resistente!' port-altoiuluT american, podgoreanul se va fixa
Inainte de a face comanda de vite daca urmaresce a obtine
calitate superioara sail cantitate mare. Va maT trebui InsA
sA tina seamd de o chestiune foarte importanta ca vitele ce
le va introduce O se coad In tara la noT si anume In via sa.
www.dacoromanica.ro

195

Studiul coacereT varietAtilor strAine In tara noastrA a

fost Inceput In pepiniera StatuluT de la Pietroasa, IncA de
la 1896-97, dar pAnA acuma ehestiunea nu este complect
resolvatA. Totu0 ne putem conduce pAnA la un punct oare
dat vitele strAine la acare, dup6 resultatele pe care
ceast pepinier sati In viile particulare din tarA.
Din punct de vedere al latitudinel la care se cultivA
via, tara noastrA este situatA la extremitatea nordicA a acesteT latitudinT; aa cA pentru ca vitele sA se coacl cu sigurant In orT ce situatiune le-am pune, va trebui sA se aleagA numaT variertT foarte timpuriT sa timpuriii.
Vitele, din punct de vedere al epocei coacereT fructuluT
ImpArtit de V. Pulliat In 4 categoriT raportate la epoca

de coacere a vitelor de Chasselas. Aceste 4 grupe sunt :

1) vite de 1-a epocA sa foarte timpuriT; 2) vite de a 2-a
epocA sati timpuriT ; 3) vite de a 3-a epocA sa tArqliT i 4)

vite de epoca 4-a sa foarte trglit

DacA se considerAs Ing cA vitele de Chasselas In Francia se coc la finele lui lulie sail la Inceputul luT August;
pe cAnd acelea-T vite se coc la noT spre sfAritul luneT August, adicA In a 2-a epocA de coacere, atuncT putem admite
cA coacerea strugurilor la noT este arnAnatd cu o epocA.

Tinnd seamA de bate consideratiunile de maT sus,

putem recomanda podgorenilor, urmAtoarele :
Pentru toate viile bine expuse spre miaql-q1i i in a-

farA de cele din Moldova de sus, se pot introduce vite

foarte timpuriT, timpuriT i chiar tArliT, adicA de epoca a 3-a.

Pentru viile de dos sati expuse la expositiunT intermediare, ca spre r6sArit sa apus, precum i pentru viile bine
expuse spre miaq1A-Oi diPi Moldova de sus, este bine a se
aduce maT bine vite foarte timpuril sail timpuriT. In asemenea casurl, vitele de epoca a 3-a nu credem cA se pot coace
bine In totT aniT. Ast-fel se poate observa cl varietatea Aramon, care este o vitA de a 3-a epocA, la noT nu se coace
bine aproape nicT o datA, de cl In viile de pe dealurf
expuse la mia0-4i.
VarietAtile vitelor din Europa sunt foarte numeroase ;
de cate-va miT, aa cA nu poate intra In cadrul acesteT lucrArT de a le descrie pe toate. Vom indica InsA principalek
varietAtT duiA Ampelografia general ce se publIcA acuma
www.dacoromanica.ro

196

sub direcliunea d-lor P. Viala si V. Vermorel,- precum

dup6 Viticultura d-luT G. Fax, fost director al scoaleT deviticulturA din Montpellier.
VARIETATI DIN FRANCIA

Francia este hitAia farA viticolA din lume, asa a este

usor de Tildes cA acolo se gAsesc varietAff multe i bune.
Dei importul vifelor din Francia este interdis la noT, totusl
varietAfile francese cele mal bune ail fost introduse In toate
Odle viticole din lume. Chiar la nol, multe din vatietAfT atl
fost introduse de reposafiT 1. C. BrAtianu si D. G. Simulescu, precum i acuma 12 anT de Stat si maT In urml de
D-na O. Bengescu.
Principalele varietAfT francese sunt :
1) Pinot noir. Vifele de pinot formeazA un grup cu mal
multe varietAfT, frig cea mal important este Pinot noir, din
care se fac renumitele vinurl de Bourgogne. AceastA varietate se gAsesce r'spAnditA mal In toate regiunile Franck!,
dar a fost introdusA In Germania, Elvefia, Algeria, RomAnia
Austro-Ungaria, unde se gAsesce sub denumirea de Burgunder.
Dup6 pArerea d-luT E. Durand, aceastA varietate este o vifl

de climele temperate red. La noT In fail, ea se coace destul

de bine chiar pe sesurile di'mprejurul MiziluluT. IT trebue
pentru complecta sa coacere 30590 pe care le gAsesce la noT.
Foile sunt de mArime mijlocie, mal adese orI cu 3 loburl
la butud fertilT i cu 5 loburT la butucil steriT. Foaea este
bAsicatA, dar fArA perT, de un verde litchis pe fafA i maI
deschisA i cu perT pe dos.
Ciorchinul e mic sa mijlociti. Boabele micT de 10-12
mm. sferice sari ovoide, strnse, d'e culoare neagrA-violet
acoperite cu brumA. Pielifa bobulta e subfire si bogatA In
materiT colorante. Miedul bobuluT nu e tocmaT tare, InsA
este foarte suculent, in.color i foarte dulce.
Fertilitatea sa este mijlocie, variind de la 120 decalitri
la 450 decalifri la hectar ; dar vinul este excelent i confine
11 13d alcool. Vinul prin invechire Y mal pierde din coloarea sa ruginindu-se, lnsl i se desvoltA buchetul. Vinul

nu este apus la boale.

www.dacoromanica.ro

197

Vita este supusa in Francia, cand la taerea scurta and

la cea lunga. Primavara T desface capua de timpuriil,
ca poate fi expus la degeraturT, maT cu seama itt locurile
joase. De asemenea este foarte simtitor la frig in timpul inflorituluT. Este simtitor la clorosa sari glbenare i prin urmare trebue altoit pe vite americane foarte resistente.
Avnd In vedere calitatile acesteT vite, ea este una din
acelea ce pot fi recomandate pentru tara noastra.
2) Cabernet Sauvignon. Aceasta varietate este aceea care
predomina In renumitele viT de Bordeaux. Cabernet Sauvignon, impreun cu alte 2: Cabernet franc i cu Merlot
formeaza basa viilor din acea regiune.
Din causa calitatilor sale aceasta varietate a fost rspandita in toata lumea Inca de mal mult'A vreme. Dup6 sciintele ce le avem, la noT in Ord a fost introdusa de regretatul viticultor D. G. Simulescu in podgoria Dragaanilor,
Tot el a introdus'o i la CotnarT. Asta-al varietatea Cabernet Sauvignon, Cunoscuta la noT In tara maT mult sub denumirea de vita de Bordeaux, se gasesce in toate podgoriile principale ale t6reT. Aceasta varietate ca i Cabernet
franc merge excelent in tara noastra,: ea IV coace rodul
perfect In toff aniT, d'A o productiune destul de abondenta,
vinul de o calitate superioara.
Dup6 sciirtiele ce le avem, ea resista foarte bine la boalele cryiitogamice i da o prindere mare la altoire. Prin urmare este o varietate de recomandat din toate punctele de
vedere.

Cabernet Sauvignon are foaia de marime mica sad mijlocie cu 5 loburT. Sinusurile adancl i rotunde, iar loburile
laterale ale foeT se acopera unul pe altul, aa ca foaea vOVA de departe seam&la cu o foae Intreaga presentand 3
gaurT. Foaea este fail perT, de coloare verde Inchisa i baicata.

Ciorchinul mic sa mijtoci, mal mult lung de cat larg,

de forma cilindro-conica. Boabele rnicT, rotunde i stranse
pe ciorchin. Pielita bobuluT groas'a, de coloare neagra-violeta i cu bruma pe ea. Resista bine la putreflire.
tare i carnos, mustul gros, dulce i cu un parfum special
acesteT varietatT.

www.dacoromanica.ro

198

Vinul este negru fin cu un buchet desvoltat. La inceput

vinul noil este cam aspru ; dar prin invechire, care se face
anevoe, vinul se roade. Vinul vechiil se pAstreazA multi' ant
Vita de Cabernet Sauvignon intrA primAvara tarqIiil In
vegetatiune, asa cA nu este expusA degerAturilor. De obiceiri
ea nu dA rod din ochil de jos aI pnlilor sail coardelor,
asa cA trebue sA i se aplice gerea lungA. Se poate cultiva
Orin' si In locurile umede, dar resistA foarte bine si la secetA.
Cabernet franc. De multe oil este confundatA cu cea
drntaiil, InsA are destule caractere de deosebire. Ast-fel foaia
este mg micA si mal putin bAsicatA ca la Cabernet Sau-

vignon. Ea are numaT 3 loburT, care nu se acoperA ca la

cea di'ntAiil.

Ciorchinul este maT mic, ramificat sail aripat si boabele

nu sunt asa stranse ca la cea di'ntAiti. Boabele sunt mal

marl, dar inegale si cu patA mal subtire. Miegul dulce InsA
nu are atat de pronuntat parfumul. Dup6 cum se vede, este
o varietate inferioarl celeT drntaiil, dar totu-si o varietate
bung.

Syrah este cunoscut In Francia prin vinurile renumite de la Hermitage. Dup6 pArerea d-luT G. Fox, ea hierge
In clime foarte variate. Este o vitA destul de productivA,

mal cu searra cand a fost bine selectionatA si and se cultivg intriun pAmInt destul de bogat, In care se puate da
500-600 decalitri la hectar.
Desmugurirea se face primAvara tamp, asa cl nu suferA de tngheturile de primAvarA. IT convine tAerea lungA.
Foaea are 5 loburT bine deosebite. Ciorchinul de mArime mijiocie. Bobul mijlocitl, rotund, cu pielita finA, dar
resistentA, de coloare neagrA InchisA si LrumatA. Mieqlul nu

e tocmaT tare, mustul dulce si plAcut ca aromA.

In Francia se coace o datA cu Cabernet Sauvignon si

prin urmare se poate coace si la not
Gamay de Beaujolais este una din viteie cele mal
rspandite In Francia. Se socotesce cA numaT cu aceast
varietate sunt plantate 150-160.000 hectare. In Beaujolais,
este aproape singura varietate care se IntrebuinteazA, dar ea
este rspandit si In alte regiunT ale Franciel. Ea mal este
introdusA In Italia, Elvetia, Austro-Ungaria, RomAnia si Crimea.

www.dacoromanica.ro

199

Foaia ' are 3 loburT si une orT 5 loburT, de mArime mijlocie. Foaia se pAteazA in timpul vegetatiuneT, dar maT cu

seaml la maturitate. Aceste pete sunt t. spandite peste tot

dar maT cu seamA pe cel 2 dintT lateralt aT foeT. Foile cad
targliti toamna.

CiorchiniT numerosT. Boabele mijlocil (11-16 mm.,

putin ovoide si foarte steal-Ise pe ciorchin. Coloarea bobuluT
negru-violet si acoperit cu brumA albAstrue. Pielita subtire
si finA, mieglul nu este tocmaT tare, dar e suculent si de-

stul de dulce.
Este o plantA de vigoare mijlocie si decT cere o tAere
scurtA. TO muguriT sAT fiind fertilT, tAerea scurtA nu face
r6t1 recolteT.

Productiunea variazI dup6 tren si dup cum s'a fAcut

Ea poate ajunge pentru vitele fertile panA la
1300 decalitri la hectar, InsA se poate scoborl si la 350-400
decalitri. Fiind una din cele me timpuriT, ea convine si pentru regiunile mg friguroase. PrimAvara mugurif se deschid foarte de timpuria, asa cA este expus la degerAturT.
Acest defect se compenseazA prin calitatea ce o are ca
In asemenea casurT sA se desvolte muguriT dormin41, care
pot da o recoltA multumitoare.
selectiunea.

La Carignane este o varietate viguroaa Foile marT bA-

sicate si cu 5 loburT, de un verde maT inchis pe partea superioarA si verde mal deschis si cu putinT perT pe dosul
foeT. Ciorchinil marl si ramificatT, avnd boabele lunguqe
negri si de mArime mijlocie. Coacerea aproape In perioada
a 3-a.
Coacerea nu e tot-deauna'regulatA ; une orT r6man boabe
rosil. AceastA varietate este expusA la boalele cryptogamice.
De alt-fel este una din vitele cele maT cAutate atat pentru
cantitate cat si pentru calitate. Productiunea sa se poate

ridica panA la 2000 decalitri la hectar, eland un vin cam

aspru dar alcoolic. PrimAvara cApusa dA tarilitl ast-fel cA
nu e expusA la degerAturT.
Unsaid, este o varietate de vigoare mijlocie. Fol marT
cu sinusurT adancT ; de coloare verde deschisA la partea su-

perioarA si pufoasA pe dosul foieT. Ciorchinul mare si ne

bAtut, de formA cilindro-conicA putin ramificat. Boabele marl

negri brumAril la maturitate si tarT, se coc destul de timpurin pentru ca sA poate fi cultivat si la noT.
www.dacoromanica.ro

200

AceastA varietate este bunA i ca strugure de masO, ca

vin poate da de la 300-600 decalitri la hectar.

Vinul este excelent i cu un buchet plAcut. Primvara
capua se deschide tar6iil ap a vita nti este expusA la
degerAtutT, cea ce constitue IncA o calitate pentru noT.
Petit Bouschet, este o varietate care se coace de timpuff' i resistA bine la boale, aa cA ar putea merge i la
noT. Nu poate fi recomandat de cat ca colorant, fiind cA

vinul sal nu este alcoolic i nu are destul gust.

Alicante Bouschet, este o vitA destul de viguroasA.
Foile mijlociT aproape IntregT, groase i cu marginele intoarse cAtre dosul foeT. Fata foeI este de un verde Inch's.
Foile ia cAtre toamnA Q coloare roie inchisA, caracteristicA

tuturor hybrililor luT Bouschet.

Ciorchinul este mijlocia, de formA cilindrico-conicA
nu este aripat. Boabele mijlociT, rotunde sa putin deprimate, negri i avnd mieglul roiti i dulce. StruguriT se coc

de timpurii aa cA retwsce, dup experientele fAcute In

pepinierele StatuluT, destul de bine i la not DA un vin bun,

de un roi strAlucitor care Ing prin Invechire se .ruginesce curnd. Este o varietate fertilA.
Pulsart noir, este o varietate viguroasA, avnd folk
mid* cu 5 loburT, loburile terminate in varf. Amndou fetele foeT sunt ver61 fArA perT. Ciorchinul mijlocia lunguet
i ramificat. Boabele de asemenea mijlociT, lunguete i de
culoare violeta. InchisA. Pielita fin. Mie6u1 suculent, dulce
plAcut la gust.
StruguriT se coc In a doua epoca, aa cA credem cA se

coc i la noT. Aceasta este una din cele mal bune varietall
francese. ReclarnA 6 tAere lung5, In care cas productiunea
sa este destul de mare.
Merlot, este o vitA maT mult rspAnditA In regiunea

Bordeaux unde se cultivO cu cele 2 varietAll de Cabernet.

Este o varietate viguroasA. Foile sunt mat mult largT de cat
lungY, cu 5 loburl i avnd coloarea verde inchisA pe fatA
i verde maT deschisA i pufoasA pe dos. Toamna foaia se
Inroesce.

Ciorchinul este lunguet ramificat. Boabele micT

sari mijlociI, sferice de coloare neagrA violetA cu o brumA
groasA pe ele. Mie6u1 cArnos i dulce. Este o varietate foarte

www.dacoromanica.ro

201

productiv. Are Trig defectul cg struguriT se muceggesc curaid dup6 coacere. Vinul este bun si parfumat, Ins inferior
aceluT obtinut din Cabernet Sauvignon.
StruguriT se coc odatg cu aceT de Cabernet si prin urmare poate fi Introdus In tara noastrg.
Cot sari Malbeck, este una din cele mg rspAndite
varietAtT negriT. Varietate viguroasg. Foile marl, largf, groase
avnd 3 loburT. Fata superioarg a foeT de un verde deschis i pgtatg cu rositl ; lar foaia inferioarg a foeT de un
verde deschis i acoperitg cu puf.
Ciorchinul mare si rgmuros. Boabele marl rotunde, de

un negru violet si brumate. Plata bobuluT nu e tare. Mieflu! e dulce si plcut. Este expus la meiat si la putreqlire.
Este produc6tor. Cere o tgere lungg. Este expusg la degerAturile de primgvarg, Insg are avantagiul cg dacg a pierdut
primiT IgstarT el dg alfil pe lemnul bargn, care dart rod.
Aceastg varietate este timpurie, asa cg se poate recomanda si pentru tara noastrg.
Afarg de aceste varietAtT, Francia mal are o multime de
varietAtT negri destul de bune ; dar In tot casul inferioare

celor descrise pang ad ; care toate sunt pentru vin.

Pri'ntre variettile albe de vin, cele mal importante sunt :
Folle blanche, este cea ma cgutatA varietate pentru

vinurile destinate fabricgref cognaculta. Ea se cultivg de

mult vreme In regiunea Cognaculul hnpreung cu alte 2 varietglf Colombard si St. Emilion.
Primvara vita il desface capusa de timpurill din care
caus este expusg la degerturT. Este o varietate a cgreT coa-

cere se face In epoca a 2-a si nu se poate cultiva In regiunile red. La noT credem cA se poate coace dacg via este
bine expus.
Ea poate fi suping att la terea scurtg cAt si la cea
lungg, fiind cg d rod din toff ochiT; dar tgerea lungg este
preferabilg.

Este o varietate de productiune mare. Este expusg la

boaiele cryptogamice. StruguriT sunt expusf toamna la putrellire din causa peliteT lor subtirT i neresistente. Acesta
constitue un defect al varietAteT. Ea &A' urt vin verde, con-

tinnd 8-10% alcool i fparte Inarcat In acid tartric.

primul an vinul nu este tocmaT cgutat.
www.dacoromanica.ro

In

202
Colombard, este varietatea cea mal buna ce-o are
regiunea CharentuluT, pentru vinurT de mask si in acela-sT
timp bun pentru fabricarea cognaculuT. Cognacul obtinut

din acest vin este destul de bun.

Primavara muguriT se deschid tarai asa a vita nu este
expusa la degeraturT. Fiind insa o vita de epoca a 2-a credem c va merge bine si la noT.
MuguriT de la basa coardelor fiind pu fin fertill este neaprat necesar a i se aplica taerea lunga sail cel putin mijlocie. Ea fiind o vita puternicA suporta foarte bine aceasta
taere.

Dup6 gradul de bogatie al pmtntulur In care se plan-

teaza, ea poate da de h 650-1800 decalitri vin la hectar.

Vinul are o boggle de 10-12 alcool, si este foarte cautat
mg cu searna el une orT IsT pstreaza putin dulceata.
Foaia nu este regulata : une orT are numaT 3 loburT,
alte oil 5 loburl, din care cele 2 inferioare mg putin pronuntate. Fata superioara de un verde deschis, lar aosul

foaeT alburiti din causa pufuluT ce se afla pe ea.

Ciorchinul mare, lung si ramificat. Boabe mijlocil, lunguete, pielita subtire verlue si devenind prajit la maturitate.
Mieqlul suculent, dulce si batnd putin In acdsor. Este o
varietate de recomandat.
Semillon. Dup d-1 G. Cazeau-Cazalet, sunt 2 varietatt de Semillon : le gros si le petit semillon. NoT vom descrie
pe cel di'ntaiti. Vita aceasta ocupa aproape 8/4 din viile din
Sauternes si Bergerac si ca V2 din viile de la Gironde si Lot
et Garonne, de asemenea se mal gasesce si In alte regiunT.
Mas si Puliat ail numit aceasta varietate marea varie-

tate alba francesa denumire pe care o merita cad nicT o

alta varietate nu indeplinesce ca aceasta, toate conditiunile
de cantitate si calitatea produselor.
Primavara desfacerea mugurilor Incepe foarte de vreme
Irma nu isT desvola totT muguriT de o data ci succesiv asa

a chiar daca ar veni vr'un ger tarliii tot sunt mugurT de

rezerv. Este putin expus la meiat. Este una din varietatile
pe care se desvolta Botrytis cinerea [putreliciunea nobila],
ceea ce constitue o calitate ca si pentru Grasa noastra de
CotnarT. Taerea lunga i se poate aplica, dar daca este vorba a se mentine calitatea produselor, aceasta taere nu trebue facuta Cu reserva.
www.dacoromanica.ro

203

Dup6 modul de taere se poate obtine de la 300-1200

decalitri la hectar. Vinul de Semillon este fin, are buchet,

de o coloare aurie, si poate avea In anil bunT 16-18 alcool, conservandu-sT In acelall fillip putin zahr, care-I da

dulceata vinuluT. Cu un cuvInt, este un vin cu totul superior.

Foile sunt marT, mal mult largT de cat lungf, groase,

ovale cu 3 sari 5 loburl. Faja foeT de un verde Inchis si

lucioasa luand o coloare verde galbue spre toamna, iar dosul foeT de un verde mal deschis si cu putin puf.
CiorchiniT situatT de la al 4-lea ochia inainte sunt marT
aripatl. Boabele marl si stranse, aproape sferice, tarl auriT
si translucide. Mieqlul carnos si colorat In galben. Pielita

groasa pana la maturitate cand se subtiaza sub influenta

putrecjiciuneT nobile [Botrytis cinerea]. Mustul abondent foarte

dulce si parfumat.
Dui-A experientele facute de d-I C. I. C. Bratianu, a-

ceasta varietate se coace foarte bine la noT si prin urmare

ca varietate alba este una din cele mal preferabile.
Sauvignon din care rde asemenea sunt 2 variettT :
gros sauvignon si petit sauvignon. Cele ce urmeaza se raporta la petit sauvignon. Aceast varietate este mult mal
restrans ca cultur chiar In Francia. Ea se cultiva mal mult
pe acolo unde caut ca prin amestec cu alte varietatT sa se
obtin un vin fin si parfumat.
Varietate viguroasa si decT IT este necesara terea lung'.

Cu toate acestea din causa vigoareT este expusa la meiat.

Ea da o productiune mica ca Semillon. Virful este foarte fin
de coloare aurie si cu o aroma speciala, care une off nu e
placuta consumatoruluT.

Muscadelle este putin rspandita In Francia dar se

vede trecuta In cataloagele pepinieristilor ungurl, are caracterele urmatoare: foile foarte marI si mar largT de cat lungI
cordiforme, une orT IntregI alte orT cu 3 loburT si rare off
cu 5 loburf. Foaia groas, faja de un verde deschis primavara si mal deschisa spre toamna; lustruita si WA perT, dosul foaeT are perT.
Ciorchinul mare si ramificat, boabele nu sunt tocmal

stranse si cu boabe micT nedesvoltate printre celelalte. Boabele sunt marT, rotunde, pielita groasa si resista bine la putreqlire.

Pielita de coloare verde batnd In prajit In partea

www.dacoromanica.ro

204

expusa la soare. MieOul tare colorat In galbuT, mustul foarte

dulce si cu putin gust de tamaioasa.

Vita este foarte simtifoare la atacul insectelor. Primavara, capusa se deschide targlig, dar vegeteaza In urma repede,

asa a este o varietate timpurie ce se poate coace

foarte bine la noT. Ea este o vit de productiune mare, mal

cu seama de cand se altoesce. Ea poate da pana la 500-600
decalitri la hectar, pe cand nealtoita nu da de ct 250-300
decalitri.

Este o varietate de recomandat, maT cu seama pentru

tara noastra unde sunt cautate vinurile parfumate, ca acela
de Muscadelle.
Clairette. Este o varietate foarte r6spar.dit si stimata in Francia, pentru calitatea vinurilor ce da. Ea a fost
Incercat si in pepinierele StatuluT unde se coace bine si
prin urmare poate fi recomandat.
Ugni blanc sail Trebbiano, dup una autorT ar fi
de origina italiana, Irisa d-I G. Fox o elaseaza intre vitele
de origina francesa. Ea se mal numesce In Charentes St.
Emilion. Varietate puternica a carel capuse se deschide pri-

m'Avara t'ANEO. Strugurele mare si putin expus la putreqlire

din causa pielitel groase. StruguriT ajung une orT pana la

20-30 cm. lungime. Este o varietate de mare productiune,

putnd da In pamInturile bogate pana la 1000 decalitri la
hectar. Vinul confine 8-100 alcool. Este o varietate cam
tly;lie si nu ar putea fi recpmandata In tara noastra, de
cat in viile cu expositiune spre mim;16-q1i.
In Francia, pe langa varietatile maT sus citate, maT sunt

multe varietatT, destul de burle, dar cadrul acesteT lucrad e

prea mic spre a le cita pe bale. Vom descrie la urma cate-va din varrettile de masa.
VARIETATI DIN UNGARIA

Ungaria nu este o tara tocmaT bogata In varietatT de

vite. Multe din varietat1 qlise ungurescI se gasesc si la noI
sub alte denumirT, asa ca nu am putea spune cu siguranta
daca vitele ungurescT isi ati origina In Ungaria sail In Romania. Singura vita pentru care se scie a a fost introdusa
din Ungaria de Stefan cel Mare, este Grasa de CotnarT, care
corespunde cu una din varietatile de Furmint din Ungaria.
www.dacoromanica.ro

205

Vitele din Ungaria care 41 a sinomine la noT sunt

urmAtoarele :

Lehnko Sz6116 numild In Germania Mdchentraube

si care nu e alta de cAt Feteasca de CotnarT.
Mustafr, este Mustoasa de CotnarT.
lordahn, care este lordana.
Slankamenka, dup6 unil selectionatA se aseamAnd Cu
seina romAneascd. E o varietate tArc,lie, dar productivd.

Kadarka, este o vitd care are bobul ca negru vrtos

romnesc 1nsA mal mare ciorchinul., nu e bAtut ca negru
vrtos. Varietate bund atAt pentru cantitate cAt i pentru calitate. Este una din varietAtile ungurescT cele mal de recomandat.

61 Bakator, este ca l braghina romdneascd. O varietate bund.

7] Furmint, este varietatea cea maT build ce o are Ungana pentru vinurT albe de desert. Aceastd varietate are singurA
multe sub-varietAtT cum e Madarkas furmint
furmintul cu boabele mid i rarT ; Liget furmint sa furmin-

tul cu boabe inegale

In fine cel mal stimat

cel maT

bun .este : Holyagos furmint sa furmintul cu boabele strAnse

egale i umflate. Este o varietate de epoca a 2-a care merge
foarte bine la noT.
Foile sunt mijlociT cu 3 loburY si rare orT cu 5 loburT
putin tdiate. Foaia groasd i netedd, lustruitA pe fata supe-

rioard ; de un verde me deschis i acoperitd cu un puf cenusig pe dos.

Ciorchinul este mic si rare orl ramificat. Boabele mid
sail mijlociT, ovoide si une orT rotunde, strAnse de mdrime
egalA cAnd nu meiazd. Bobul este mal 'MUM verde, apol la
coloarea galbend-aurie, cu o brumd groasd, pielita groaa
elasticd, avnd Re ea nisce puncte negriT. Miegul cArnos
suculent,. dulce i foarte bogat In zandr.
In Ungaria, fUrmintul reclamd o tdere scurtA sari

lungd.

El 1sT desface muguriT primdvara de timpuriri lar ama suportd foarte bine gerul.
Este varietatea cea mal de recomandat.

www.dacoromanica.ro

206
VARIETATI DIN AUSTRIA

Portugais bleu, cunoscut In Austria de unde se crede

originar sub numele de: Blauer portugiser ; iar in Ungaria
sub numele de Oporto.
Primavara capusa se deschide tarqliil, asa el nu este
expus la degerturT, lima coacerea fructuluT este timpurie.
Se coace foarte bine si la noT.
Aceasta varietate este foarte productiv. Cu destul usurinta poate da pana la .1000 decalitri la hectar si in Austria
dup6 cum arata d-niT E. si R. Salomon, a ajuns In casuri
exceptionale a da mal mult de 2000 decalitri la hectar.
Dacd ca cantitate este una din varietatile cele mal pro-

ductive, ca calitate lasa de dorit. Vinul negru ce d este

spalacit si nu contine de cat 6-8% alcool si continnd 5
gr. aciditate. Ca strugure de vin nu poate fi recomandat
de cat pentru cantitate; el Ins fiind timpuriil se poate cultiva ca strugure de mas.
Este o vita viguroasa, avnd foaia cu 5 loburi ; groas,
fata foei de un verde inchis si lucitoare, iar dosul mal deschis. Catre toamna toile In parte se inrosesc.
Ciorchinul mijlociil si aripat avnd boabe de 2 marimi
mijlociT si mid ; rotunde, negrii albastre si putin bru mate.
Boabele Indesate si putin tarT. Pielita bcbuluT putin groasa,
elastica si continnd un must abundent, necolorat si dulceag.

Sylvaner sail gruner sylvaner. Ampelografil admit

ca aceast varietate este originara din Transilvania. Dup6
parerea d-lui Franz de Nagy, ea n'ar fi introdusa In Transilvania, pe la Cluj, de cat de veo 30 anT, prin urmare cu
mal multa siguranta se poate considera Austria de patria sa.
In nordul EuropeT, este o varietate foarte stimata fiind
ca merge la InltimT marT si se coace la expositiuni defavorabile. IT convine Melva mijlocie sail mixta.
In conditiuni favorabile poate produce Ana la 600 decalad la hectar ; and un vin alb-veriluia. Mustul nu fermenteaza complect, ci mal tot d'auna rtnane zahr nefermentat,
asa ca vinul este expus la Moshe. In anii mijlociT, mustul

contine 19-20% zahar si 5-6% acide.

www.dacoromanica.ro

207

Foile mijlocil ca marime, groase, rotunde, de un verde

galbuT pe fata si mal deschise pe dos ; toamna ail pete galbene. Foile cad tardin si lemnul de asemenea se coace tarditt.
Ciorchinul mic, scurt, cilindric, boabele stranse pe ciorchinl. Boabele rotunde dar mal adese orT turtite din causa
stransoareT, verdI punctate. Pielita groasa. Mustul lipicios,
foarte dulce si plcut.
VARIETAT1 GERMANE

1) Riesling recunoscut de top' ca originar de la Rin.

Primavara capusa se deschide tardiil ; nu este expus la
meiat si resista bine peste jarra
Vita la inceput e viguros dar mg tardi IsT pierde din
vigoare, asa ca devine chiar slaba. Foile micT groase si aspre, cu 5 boburT foarte adancI.
Ciorchinul mic, batut si cilindric. Boabele miel rotunde
galben e deschise si cu puncte negri ; la complecta lor coacere

sunt transparente si brumate. Bobul cantos, pielita groasa.

Miedul dulce parfumat si cu buchet special acestei varietatT.
Se coc tardia si strugurii se pot Ostra multa vreme
din causa pieliteT groase. La noT aceasta varietate se coace

destul de bine. Ea a fost Introdusa de mult :In podgoria

Drgasanilor.

Ea este supus la putrediciunea nobila ca si grasa de

CotnarT. Bogatia vinuluT In alcool nu trece peste 11% ; are
aciditatea ridicat de 8-11 grame pe litru. Vinul de Rin pe
care-I da aceasta varietate nu este bun a fi pus In sticle

de cat dup6 5-6 anT ; ca cantitate da putin, dar vinul este

foarte fin si decT poate fi recomandata aceasta varietate pentru calitate.
VARIETXT1 SPAN1OLE

Spania este una din cele drntaiil t6rT viticole ale EuropeT.

Se gasesc multe varietatl dar principalele sunt :

Pedro Ximnes. CiorchiniT mijlocil de forma cilindro-co-

flia.' si numerosT pe butuc. Boabele de mrime mijlocie, de

coloare galbena aurie, foarte transparente. Boabele moT, pielita subtire si foarte fina, miedul foarte dulce.
www.dacoromanica.ro

208

Maturitatea este tardie dup6 francesT ; iar dutA ampelografiT spaniolT, timpurie.

Aceasta varietate produce vinurile dulcT de liqeur renumite In Spania. Ea da vinul cunoscut sub numele de Xrs,
si intra In mare parte In fabricarea vinuluT de Malaga.
Mara de aceasta mal sunt si alte varietatl bune cum sunt:
Almunecar, Mantuo Castellan, Mantuo Perruno, Ferrar etc.
VARIETATI ITALIENESCI

Nebbiolo *montes. Varietate viguroasa. CiorchiniT marl

JungT si cracanat!. Boabele mijlocif, putin ovoide, negrif. Matu-

ritatea in perioda a 2-a. Este .decT destul de timpuriii, dar

sufere la frig si umedeala. Aceasta varietate da un vin fin.
Dolcetto. Varietate viguroasa si foarte rspandita In Italia. Strugure negru, se coace foarte de timpuri si resista
bine la putredire. Vinul de Dolcetto este negru placut la
lAut, dar nu tocmaT alcoolic.
Barbera este o varietate neagra, destul de fertila si se
coace In epoca a 2-a. Este o varietate foarte rspandia In
Italia.

Fresa, este tot neagr si se coace In epoca a 2-a. Este

o varietate care d mal mult ca cantitate de cat ca calitate.
San Gioveto grosso. Varietate neagra, de vigoare mijlocie, se coace In epoca a 2-a.
Tot ca variettT principale se pot cita : Lacrima, Balsamula nera; iar ca varietal! albe : Vernaecia, Catarattu i Nocera. Amndoue din urma. tardit
VARIETITI DIN PORTUGALIA

1) Alvarelhao, are 2 sub varietatT din care: alvarelhao

pied de perdrix, este una din cele mal bune varietatT din
Portugalia. Foaia are 5 loburT, ciorchiniT rarnurosT, boabele
mijlocif, negriT si nu tocmal tarT. In tara eT se coace catre

sfarsitul luneT Jul August, asa ca se poate coace si In Romania. StruguriT resista bine la putredire.
Cele mal multe din renumitele vinurT de Porto sunt
formate din aceasta varietate Impreuna cu o alta numita
Bastardo.

www.dacoromanica.ro

209

Bastardo, este ca i cea di'ntAiil, una din principalele varietAtl ale Portugalid. Bastardo este o varietate foarte

timpurie, asa cl se coace cu sigurantA si la noT. Este bun

atat ca strugure de masA i excelent pentru vin.
Ciorchinul mic, cilindric sail cilindro-conic, simplu, boabele mijlociT, negriT, stranse. Bobul are pielita subtire, este

arms si foarte dulce, continnd panA la 29

se coc de vreme i sunt supusT mucegAireT.

zahAr. ET

Verdelho, este de asemenea o varietate reputatA In

tara eT. Ea are 2 varietAtT, verdelho alb si verdelho colorat.
Ciorchinul e mijlocifi si de formA conicA. ET sunt numerosT
pe butuc. Boabele mijlociT, eliptice, avnd pielita resistentA
transparentA, de coloare galbenA verdue la varietatea albA
si maT InchisA la varietatea coloratA. Miedul bobuluT este
tare, dulce i foarte parfumat. Este unul din strugurir eel
mal gustosi al PortugalieT.
Mind o varietate foarte timpurie, ea se coace i la noT
bine.
VARIETATI DE MASA

Neaprat cA toate vitele de vin pot fi Intrebuintate si

ca strugurT de mask precum se poate tot asa de bine

sl se facA vin din toate varietAtile de masA. Sunt InsA anume

calitAtT, care se cer unora si sunt altele care sy cer celoralalte.

La un strugure de masA nu se cere tot d'auna sa fie

de o dulceatA mare. Cea di'ntAiil conditiune care i se cere,
este sA atragA privirea, sA fie bun la gust si dacA se poate
parfumat. In afarA de aceasta se maT cautA la struguriT de
masA sA fie timpuril de tot si In fine sA se poatA pAstra
multA vreme. NumaT indeplinind toate aceste conditiunT se

poate spune a o varietate este excelentA ca strugure de

mask
Numrul varietAtilor de masA este atAt de mare astA-dT,
cA se pot forma numaT din descrierea lor volume. In cadrul
restrAns al acesteT lucrArT, ne vom mArgini a enumra varietAtile cele mai renumite.
Chasselas. In primul loc sunt toate varietAtile de Chasselas care sunt cele maT respandite In toatA lumea, si awww.dacoromanica.ro

210

ceasta din causa productiuneT lor, din causa a sunt timpuriT si din causa calitatilor Ion ca strugurf de masa. Vitele
de Chasselas se gasesc peste tot, atat in climele calde cat
si in cele red. Dui:16 parerea d-lui Salomon, toate varietatile de Chasselas deriva In mod direct sail indirect din
Chasselas dor. In toate varietatile create din aceasta unele
caractere s'ari mentinut, ast-fel sunt : coacerea timpurre,
forma sferica a bobului si mrimea bobuluT care e suculent ;
coloarea tipica de bronz a foilor tinere.
Chasselas dor, se mal gasesce sub denumirile urmatoare : Chass. de Fontainebleau, Chass. de Montauban,

Chass. de Thomery, Chass. de Florence, aass. de Pondichery ; Gutedel In Austria si Germania.

Din ea s'a nascut sub-varietatile de Chass. Coulard.
Pri'ntre sub-varietatile mal importante sunt: Chass. blanc
royal avnd foile mal verli ca varietatea tip si Chass. Ciotat,

care se deosebesce foarte usor, cad foaia eT este atat de

taiata ca seanfna cu foaia de patrunjel. In Moldova chiar
i s'a dat numirea de patrunjel.
Chasselas dor este o vita foarte timpurie, are foile ti
nere de coloare bruna deschisa, foarte adulte, mijlociT cu 5
loburT si de coloare verde deschis. Ciorchinul de marime
mijlocie cilindro-conic. Boabele nu sunt stranse pe ciorchin,
sferice, mijlocil, mieglul dulce. Pielita subtire alba ca mar-

mora si peata cu un ruginiil in partea expusa la soare.

Chasselas gros coulard, dup cat se crede are ca ori-

gina tot pe Chasselas dor. Se deosebesce Insa de acesta

prin foile sale mal groase si mal tail, boabele ciorchinuluT
mal marl; pielita groasa si nebrumata, mielul carnos. Este
ce-va mal timpurie de cat cea di'ntaill.
Chasselas violet numit Kmgs gutedel in Germania
si Rother Verwandler in Austro-Ungaria. Este o varietate
productiva si tot asa de timpurie ca Chasselas dor. StruguriT sunt bunt' si se conserva foarte bine.
Este o vita viguroasa. Capusa se desface primavara
tarqlitl. IT convine taierea scurta.
Ciorchinul mijlocitl si cilindric, putin ramificat. Boabele

de marime mijlocie si rotunde, nu tocmaT stranse intre ele,

Indata dup6 trecerea floareT, bobul ia o coloare rosie violacee,
trecnd apoT la matUritate la coloarea rosa-violet. Pielita fina

dar resistenta. Mielul tare si dulce.

www.dacoromanica.ro

211

4) Chasselas rose de Falloux sail Chasselas rose du P

este o yip de vigoare mijlocie si timpurie, ciorchinul mic

sail mijlocia cu boabele strAnse Intre ele. Ele sunt de tnArime mijlocie, de coloare rosA spAlAcitg, adese orT pAtatA cu
cenusiti si une orT rosA deschist Pielita finA elastict mieqlul

foarte dulce si foarte gustos.

5) Chasselas musqu, este o vitA de vigoare mijiocie, si In
acela-s1 timp de o productiune mijlocie. ResistA bine la boale;

iar struguriT la putreOire si se pot pAstra mult ca si struguril de Chasselas dor, asa cA poate fi considerat ca vit
bunA de mast
Ciorchinul de mArime mijlocie, nu are boabele strAnse.
Boabele mijlociT si rotunde foarte putin turtite la v'rf. Pielita bobuluT este subtire si elastict la inceput verde Inchis
apoT trece la coloarea gAlbue si apoT la alb si prAjit In partea
despre soare. Mie4u1 moale, suculent, dulce si cu putin
parfum de fAmAioasA. Este o varietate timpurie si de recomandat.

In afar de aceste cAte-va variettT de Chasselas, care

sunt cele mal principale, maT sunt si altele.
Un al 2-lea grup de vite foarte stimat si cAutat ca
vite de mask' sunt varietAtile de tmAioasA (Muscat), care
de asemenea sunt foarte multe la numr, dar cele mg principale sunt :
6) Muscat d'Alexandrie, care se maT Osesce sub diferite nume cum sunt : Muscat of. Alexandrien, Muscattl'Espagne, Pause Musqu, Muscat Boowod, Muscat Escholata
etc. este originar din2Africa, ins6 ea s'a introdus si se introduce peste tot unde se poate cultiva. Este o varietate tArslie,
asa cA la nor pentru a se coace trebue pus la expositiunea
cea maT bunt Chiar ast-fel pus la noT se coace tArqliti.
IT trebue o cAldur mare
la inflorit din care caug
meiazA cu usurintA. Este o vitA foarte viguroasA si foarte
productivA cAnd se face legatul bobuluT In bune conditiunT.
Foile sunt marT, groase, mal mult largY de cat lungT si
nu sunt simetrice. In Mile mijlocil, cele 2 loburT superioare
ale foief abia sunt pronuntate. In foile mail sinusurile supe-

rioare sunt mal adAncT dar tot d'auna unul mg mare ca

celAlalt. Toamna foile se ingAlbenesc tAKIiil, devin gAlbue
pe margin! pe 'cAnd restul rmAne verde deschis si cu pete
galbene.

www.dacoromanica.ro

212

CiorchiniT marT se gsesc cAte 3-4 pe aceiall coardl.

ClbrchiniT sunt putin rAmurosT, lungi i regulatT. Boabele
marT i elipsoide regulate, de coloare galbenA verdue l cu
putin5 brumA. Plata une orT prAjit. Mieiul cArnos, nu e prea

dulce dar cu un gust de tAmAioas1 foarte fin.

AceastA varietate este una din vitele cele mal bune pe
care le putem avea ca strugurT de masA.
Muscat 'Alexandriner. Din Ungaria ne vine In fie-care
an o vitA cu aceastA denumire, care desi bunA ns este departe de a avea frumusetea tAmaioasel de Alexandria.
TAmAioasa Alexandriner se deosebesce de cea drataiil
prin foT, fruct i prin epoca coacereT. TAmaioasa Alexandriner este o varietate timpurie, se coace Intre cele di'ntAill
vite. Foaia el nicT nu seam6nA cu foaia de tAmAioasA ci cu
foaia de Chasselas. Ciorchinul este mal mic. Bobul de asemenea mal mic si de formA ovall ca la coarnA. Are gustul
de tAmAioasg. Bobul este maT mult verduiti.
TAminasa de Hamburg, poate fi consideratA cu drept
cuvint ca una din cele mal bune tAmAioase negriT ce existA.
Frumuseta ciorchinilor, usurinta cu care se pAstreazA pe butuc i cu care pot fi expediatt la distante marT fArA sA sufere mult, sunt calitAtT care o fac sA fie foarte cAutatA.
IT convine tAerea scurtA. ResistA bine la boale. Singurul defect ce'l are este cA i se usucA usor coditele care fin
boabele de strugurT. Este o vitA puternia
Foile destul de marT, lobate. Ele sunt primAvara verdT,
negricioase, iar toamna,fgalbene. LobiT superiorT sunt putin
desvoltatT pe and ceT inferiorT sunt mal .desvoltatT.
Ciorchinul destul de mare. Se gAsesc 2, rare orT 3 pe
aceia-sT coardA. Ciorchinul este de formA cilindricA si totd'auna ramificat. Ciorchinul nu e bAtut. Boabele, unele sunt
mad, altele putin mal miel si mal putin numeroase ca cele
drntAiil. Cele marT .sunt ovoide si cele micT mal rotunde.
MOO groasA. Mieqlul tare si lipit de pielita, care e brumat5.,
Miedul suculent si tAmAios.
Ingram's Muscat este o tAmaioasa neagrA, de originA
englez6, care cere putinA cAldur pentru a se coace, aa
ar reusi si la noT. Are gustul de tAmAioas1 putin desvaltat,.
poate suporta bine transportul,

www.dacoromanica.ro

213

Ciorchinul mare i boabele nu sunt strAnse. Ciorchinul este cilindro-conic, lung i rAmuros. Boabele marT, elip-

soide negriT, rwate. Pielita neagrA acoperit de o brumA

negricioasA groasA. Mielul tare, dulce i putin tAmAios. Este

o vitA de recomandat.
Muscat Madresfied court este ca i Ingram's muscat
de originA englezA i o tAmAioasA neagrA excelentA. Este
destul de timpuriel de vigoare miilocie i produce bine. ResistA la boale, dar strugurele suferA de putreliciune i niel
nu poate fi pAstrat pe butuc mult timp dup coacerea sa,
cAcT bobul plesnesce. El suportA bine transportul i odatA
cules In bune condititinT el se poate pAstra multA vreme.
Ciorchinul mare i lung atingnd pAnA la 27 cm. putin
ramificat, cilindric, i pe fie-care coditA se igAsesc cAfe 2
boabe marl sal foarte marl [28 mm. 36 mm.] ovoide. Pielita
resistentA i acoperitA cu o brumA groasA negricioasA. Mie01 tare, verluitl, dulce i cu gustul tArnAios.
Varietate de recomandat.
Muscat rouge de Madre, este o varietate maT putin
recomandabilA ca celealalte, pentru cA vita este supusA meiatuluT i struguriT sunt supti0 la putrelire. In afarA de aceasta nicT nu e tocmal roditoare. De alt-fel are eiorchinul
mare i putin bAtut. Boabele de coloare ro0e sunt de 3 mlrimT, micT, mijlociT

sail mart Ele sunt totunde sail putin

turtite.

Muscat blanc, numit Ind i Muscat de Frontignan

sail Muscat de Lunet, are ciorchiniT mijlociT lungT, aproape
cilindrid i bAtutT. Boabele mijlociT 0 rotunde, dar adese-orT

turtite din causa desimeT lor. Mieslul tare alb Wend putin
In albAstritl, foarte dulce, cu gustul de tAmAioasA foarte pronuntat ; pielita groasA 0 tare, la inceput de coloare verde gAlbue apoT galbeng aurie i prAjitA In partea expusl la soare

i la urmA acoperindu-se cu un praf 0 punctatA cu negru.

Foaia are 5 loburT InsA pare a avea numaT 3 din causa
desvoltAreT loburilor inferioare. Foaia este de mArime mijlocie, subtire i ftetedA pe amndou fetele.
Muscat noir are acela-0 aspect. Ciorchinul este me
mic i nu e bAtut, de mArime rnijlocie at'i mic. Boabele rotunde, putin cArnoase, de eoloare ro0e-neagrA 0 nelustruitA.
Este o varietate recomandabilA ca -i tAmAioasa albA.

www.dacoromanica.ro

214

Muscat Canon Hall, este dup6 at se crede derivata

din tamaioasa de Alexandria. Foile marl sail mijloCiT, cele
mijlociT ail 4 loburT aparente iar cele marT 5 loburT.
Ciorchinil 2 sail rare orT 3 pe aceia-s1 coarda ajung a fi
foarte marl si rarnurosT, de forma cilindria si mi sunt batutT.
Boabele foarte marl. Cele mal marT ce s'ail obtinut pana

acuma atingnd 8-10 cm. de circonferenta si 4-5 cm. lungime. Boabele ail forma elipsoidala si putin turtite la vrf.
Boabele verdr cu o bruma groasa. Miedul cu must abundent, dulce, fin, plcut si cu un gust pronuntat de tatnaioasa.
Aceast varietate, care ar fi cea mal frumoask este puf in

cultivata din causa a floarea nu leaga bine si meiaa. Mara

de aceasta IT trebue aldura ca sa poata reusi.
Dup6 cum varietatile de Chasselas sunt asta-OT foarte
numeroase si toate recomandabile ca strugurl de masa,
tot ast-fel varietatile de tamaioas sunt foarte multe. In general, variettile de tamaioasa sunt toate de recomandat Intru

cat ele se coc In tara noastr. Ast-fel se pot cita varietatile

urmatoare : Muscat otonel, Muscat passatuti, Muscat aufidius, Muscat Bife re, Muscat caminada cu bobul mare,
Muscat Clairette Talabot foarte bung ; Muscat de Bordeaux

rouge, Muscat de Calabria ; de Jesusalim ; Muscat de

Jesus ; M. Noir hatif ; etc.
In a 3-a grupa ca strugurT de masa ar intra toate varietatile care nu sunt nici chasselas si nicT tmaioase. Cele
mal principale sunt :
Malingre precoce, este unul din struguriT ceT mal
timpuriT. Chiar la noT In luna August este copt. Desi el s'a

cultivat si se cultiva Ina mal mult ca strugure de mask

dar poate fi intrebuintat si pentru vin acT da pana la 110
alcool. Este o vita foarte productivk asa a ar putea ocupa
pri'ntre cele cli'ntaiil locurT ca strugure de vin. Ea are Insa
2 defecte si anume: vespile si pasrile prada acestI strugurT
si data coptT el trebue imediat culesT cacT ajunge o di
sail 2 de ploae pentru ca strugurile sa putredeasa.
Ca varietate timpurie Insa nu aree rivalT de cat varietatile : Madeleine Royale si Madeleine angevine.
Foile ail 5 loburT foarte bine pronuntate prin nisce sinusurT adand si sunt foarte lucitoare. Ciorchinul cilindroconic, mic de 8-10 cm. cu boabele cam stranse.
www.dacoromanica.ro

215

Boabele putin elipsoide, cu o pielita foarte subtire, verqlue si batnd In galben. Boabele sunt strInse pe ciorchinT.

Bobul bogat In must foarte dulce si cu un gust placut.

Madeleine angevine este o varietate alba foarte timpurie ca si cea precedentg. Ea melaza usor.
CiorchiniT destul de marT si de forma particulara. Boabele de 2 marimT : mijlociT si marT de forma elipsoidala, si
de culoare galbena aurie la maturitate. Pielita fink mieglul
tare si dulce. Varietate de recomandat.
Madeleine Royale, este un strugure foarte timpuriii. Se

coace In August. Rana acuma s'a cultivat maT mult ca strugure de masa. In Francia a Inceput cultura sa si pentru vin.

Ea are nevoe pentru a se coace de 27440 adult Este una

din varietatile care meiaza mal pup. StruguriT avnd pielita

subtire nu suporta bine transportul si sunt expusT la putret;Iire. De alt-fel este o varietate care produce bine, asa a

este de recomandat, mat cu seama and se fine seama ca

struguriT sal sunt Intre ceT di'ntAiii coptT. Ciorchinul mijlocia
si boabele de asemnea mijlociT si strAnse pe ciorchint Pielita

maturitate este galbena verglue -i acoperita de puncte

negriT. Mieqlul foarte dulce si plcut la gust.
Golden Champion dup6 cum II arata chiar numele
la

de origind englesa. Strugure alb cu boaba mare, de forma

ovoida si une-orT chiar rotunda. Pielita subtire de culoare
cenusie spalacita si devenind galbena splacita la maturitate. Mieglul tare. Varietate buna.
Schiradzuli varietate alba cu ciorchinul mare, bobul
de asemenea mare si lunguet. Pielita groasa, seamna la bob

cu coarna romAneasca, dar este de coloare mal galbena.

Varietate !mina.

Tot ca varietatT excelente de masa si ce pot fi recomandate cu staruinta podgorenilor sunt urmatoarele :
Withe Tokay, varietate alba, ciorchinul foarte mare,
bobul mare si rotund sail puf in ovoid. Ciorchinul nu e batut.
Ribier varietate neagra, avnd ciorchinul mare si boabele de asemenea marT, carnoase si lunguete, se coace la noT.

Panse jaune, strugure alb batnd In galben auriti.

Ciorchinul mare cilindric conic. Boabele destul de marT. Se
coace bine In tara noastra.
Amokrane, strugure alb cu ciorchinul foarte mare.
Bobul mare si oval.
www.dacoromanica.ro

216

Dattier de Beyrouth, care sunt struguriT marT de Con-

tantinopol ce ne vin in fie-care an;

Bicane;
Frankenthal ;
Black-alicanthe ;
Gradiska ;
Dodrelabi;
50] Sicilien ;

Duc de Magenta ;
Teneron ;
01ivette noire ;
Lady downes
Directeur Tisserand.

FINE

www.dacoromanica.ro

NEB DE KEE

www.dacoromanica.ro

TABELA DE MATERIE
Pag.
1

Pretafd
Introducere

CAP. I
5
8
8
9
10
11

11
12

Biologia vitei de vie

Elementele care contribue la produc(iunea vinutui
1. Clima

2. Felul vita
3. Pitmlntul
a. Propriettitile fisice
b. Elementele minerale i organice ale p&mIntulul
c. Expositiunea

CAP. II
13
13
13
14
15
16
16
P7
19
19
21

22
22
22
23
24

24
24
25
27

Vilele romeinescl
1. Biticata
2. B6.beasca

3. Berbecelul

4. Braghina
5. Coarna
6. Crampoia sab. Cirloganca
7. Feteascit albtt
8. Feteascg neaget
9. Galbena
10. Gordinul
11. Grasa
12. Jordana
13. Mustoasa
14. Wegru moale
15. Negru v6rtos
16. Plitvana

II Razachia
18. Titmetioasa

Yiple americane

28

a. Producetoril direcil

30
31

1. Jacquezul
2. Herbemont

www.dacoromanica.ro

Pag.
31

32
32
34

34
36
36
38
38
39
40
40
41
42

42
43
43
44

44
45
45
46
47
48
48
49

3. Cunningham
4. Hibridul Terras No. 20
5. Gamay-Couderc

b. Vise americane port-altot

Resistenta la filoxerit
Potrivirea sall adaptarea la pitmint
Influenta varulul

Apa 0 lutul saa huma

Inriurirea altoitulul asupra gillbenitrel
Intime* port-altoiulul
L Vite pentra peitninturt ca peste 50% var
Chasselas & Berlandieri No. 41B
Mourvdre & Rupestris 1202
II. Vile pentru terenurt conSinend 35-50% var
Aramon Rupestris Ganzin No. 1
Pinot Rupestris 1305
HI. ViSe convenind terenurilor ca 15-30% var
Riparia & Rupestris 3309, 3306, Solonis Riparia
Rupestris de Lot
Aramon Rupestris No. 2
IV. Vile pentru piimInturt nevrdase
Riparia gloire
Riparia tommenteux
Riparia Grande Glabre
Riparia Baron Perrier
Rupestris Martin
CAP. 111

:0

Inmultirea viel

50

1. Inmultirea prin graintit

51
53

2. Iumultirea prin buta1

3. Marcotagiul sat. potopnita
4. Altoirea
Afinitatea
Facultatea vitelor americane de a da ritditcin!
V8rsta sujetulul
Culesul sujeturilor
Recolta altoilor
Plistrarea altoilor "i sujeturilor
Recunoascerea butailor bunl de altoit
Epoca altoirel
Sistemele de altoire
a. Altoirea in critpitturi saA despicitturit
In despicitturi plinit
i
b.
in critpitturtt scobitit
i
c.

54
54
56
56

56
57
58
59

59
60
61
64
65
66
71

73
14

d.
e.
f.

g.

i
D

englesit

in verde
In ochiA
in ochiti pe ochi.

www.dacoromanica.ro

III

Pag.
'75

'76

77
78
'78
'78
'79

82
85
87

Legtiturile i masticurile
Stratificarea altoilor
Instrumentele necesare la alto ire

Seoala de v.ife
a. Terenul coa1e1

b. Prepararea ptimintulul
c. Plantarea altoilor in coalit
d. Lueritrile de intretinere in qcoalit
e. Scoaterea altoilor din Icoalit
Ingrijirea altoilor fticut1 pe loe

CA!. IV
88

88
89
93
94
96
96

98
100

Lucriirile de Inffintare ale vid

Alegerea piimintulul
Pregittirea pitmtutulul
Ingr4area plimintulul
Diferite modur1 de plantare
Distanta futre vite
Pichetarea loculul
Plantarea vitelor in vie
Intretinerea vid plIntt in anul al 4-lea

CAP. V
103

Mijloacele de sustinere a viel

103.

AraciT

106

Stabilirea spalierulul pentru vitti.

111

Mema vid

112
113
114
116
119
119
122
122
123
123
124
124

Scopul titerel
Felurile de tiiere
Anotimpul titierel

126
126
128
128
130
131

Medie in verde

CAP. VI

l'hiena vid in primi1 3 ala

Formele date vitel prin Miere
1. Titierea D-rulu1 Guyot
2.
3.
4.
5.
6.

D
D

Guyot modifica%
de Driigiianl

din Odobescl 0 Cotnarl

de Moldova perfectionatit
scurtli,

Observatiun1 asupra titerel vitelor altoite qi a produatorilor

direct1

1. Plivitul
2. Ciupitul litstarilor
3. Titietura inelarti
Taierea viilor degerate

Mema viilor Mute de grindinii

www.dacoromanica.ro

IV

CAP. VII

Pag.
132

Lucrul pitrutntululf

132
135

1. Saps mare
2. Prasilele yid

138
139
139
140
141
142
142
143
143
144

Ingritsarea yid
Necesitatea vitel in materil hritnitoare
Cantitfitile de elemente fertilisante

CAP. VIII

Billegarul
Compostul

Botina
Ingrttsemintele comerciale
RespAndirea Ingrtistimintelor
Culesul yid

Ingropatul si desgropatul vieI

CAP. fx
147
147
14'7

147
149
149
150
150
154

154
154
157
166
169
170
1'75

176

176
177
178
178
179
180
181
183
184
184
192

Inimicil vie
a. Accidente
1. Gerurile de toamni O. iarnit
2.

11

primitvarlt

3. Grindina
4. Meiatul
5. Boa/ele cu caracter fisiologic
1. Clorosa sat. gitlbenarea
2. Apoplexia
c. BoaIele crgptogamice
1. Oidium sail fttinarea strugurilor
2. Mana safi Mildewul
3. Antracnosa
4. Puridia sati putredirea rltditcinilor
5. Black-rotul sail putrediciunea neagrit
6. Putredirea strugurilor

d. Parasitil animart
Himenoptere: Vespa
Coleoptere: Altisa
Scriitorul
Tigitrarul

aritbusul
Lepidoptere : Pirala vitiel
Cochylis
Noctuelele

Diptere: Cecidomia oenofila

Hemiptere : Filoxera
Arachnide: Bltsicarea

www.dacoromanica.ro

CAP. X
Pag.
194
194
196

Apendice :
VarietittY .de vita streine
i
din Spania

204
206
207
207
208
208

Ungaria
Austria
Germane
Spaniole
ItalienescI
din Portugalia

209

de masit.

FINE

www.dacoromanica.ro