COALA GIMNAZIAL FNTNELE

COMUNA COJASCA
JUDEUL DMBOVIA

ILE AMALLA
INIMI PRIETENE
Nu

exist copii fr vocaie, doar vocaii

nedescoperite i necultivate.

SEMESTRUL II
ANUL COLAR 2014-2015
Nr. 2

n acest numr

Marii clasici ai literaturii romne...............................................................................p 3

coala altfel S tii mai multe, s fii mai bun..........................................................p 5
Patele n coala noastr...............................................................................................p 6
Proiecte i parteneriate educaionale Acces la succes..............................................p 7
Consolidarea abilitilor i deprinderilor colare prin activiti SDS.....................p 8
Rromanipen educaional .............................................................................................p 10
Alimentaia sntoas .....................................................................................p 12

MARII CLASICI AI LITERATURII ROMNE

Una dintre cele strlucite epoci din cultura noastr numit Epoca marilor clasici este considerat pe drept
cuvnt aceea din deceniile VII-IX ale secolului trecut, cnd apar operele excepionale ale lui Eminescu,
Caragiale, Slavici, Macedonski, Critica lui Maiorescu, revistele Convorbiri literare, Contemporanul i
Literatorul. De aceasta epoca se leag cteva din cele mai mari realizri ale poeziei, prozei, teatrului, criticii
i publicisticii naionale.
2

Mihai Eminescu
Cel mai mare poet romn i unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu, s-a nscut n 1850 la
Botoani, i natura Bucovinei e de la nceput prezent n opera lui. Prima poezie, care l-a fcut cunoscut unui
public restrns, este o elegie fr titlu, semnat M. Eminovici i tiprit alturi de alte ase poezii ntr-o broura.
Adevratul su debut literar se face ns la revista Familia , n acelai an (1866), cu poezia De-a avea. Trei
teme eseniale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu, n jurul cror se grupeaz elementele universului su :
natura, dragostea i istoria.

Ion Creang
Ion Creang este, ca scriitor, dupa mrturisirile unora, o descoperire a lui Eminescu. Acesta l-ar fi
ndemnat s scrie, iar n toamna anului 1875 erau vzui mpreun la edinele societii Junimea.
Ion Creang este scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice. Socotit la inceput
autor poporal, el s-a dovedit, in realitate, un artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera
de neta individualitate, cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei inteligente artistice superioare
si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.
Dupa aparitia povestilor, Creanga a publicat in Convorbiri literare in 1881-1882 trei parti din
Amintiri din copilarie. Partea a patra a vazut lumina tiparului postum in 1892. Amintirile cuprind povestea
copilariei sau, mai degraba, spectacolul varstei fericite. Prin amanunte, copilaria reconstituita a apartinut
biografic lui Creanga, prin semnificatie este universala, apartine tuturor.

Ion Luca Caragiale

Este unul dintre cei mai mari scriitori romani : Arta dramatica si nuvelistica a lui Caragiale poate servi de
model pentru toate timpurile; si cine-si da seama de bogatia de forme, cele mai multe din ele desavarsite, ale povestirilor
salenu poate sovai un moment sa vada intr-insul pe unul dintre cei mai mari artisti literari ai tuturor vremurilor (M.
Dragomirescu).

In totalitatea ei, opera lui Caragiale contureaza doua universuri distincte: unul comic si altul tragic,
cel din urma fiind ilustrat prin Napasta si cateva nuvele, ca O faclie de Paste si In vreme de razboi.
Celelalte piese de teatru si schitele alcatuiesc un univers comic atat de original si de romanesc, incat
a patruns in stratul cel mai profund al constiintei noastre artistice. Replici intregi sau situatii caragialiene apar
spontan in mintea tuturor, fenomenul curent al citarii dovedind extraordinara rezistenta a spiritului caragialian.

Ioan Slavici

Ioan Slavici a fost una din personalitatile proeminente ale scrisului romanesc. Format de Scoala Transilvaneana in
spiritul dorintei de neam si al pretuirii creatiei populare, Slavici isi desavarseste invatatura dupa obiceiul vremii la Pesta
si apoi la Viena, unde, in anii studentiei, se imprieteneste pentru toata viata cu Eminescu.
Intors in tara, Slavici continua sa manifeste acelasi spirit activ. Eminescu il introduce la Junimea, unde il
cunoaste si se imprieteneste cu Ion Creanga, avand preocupari si idei literare asemanatoare.
Concomitent cu alte activitati, Slavici a desfasurat o prestigioasa activitate didactica, predicand literatura, istoria si
filozofia. A scris si manuale scolare.
De-a lungul intregii vieti, Slavici a desfasurat o ampla activitate de presa. Il aflam mai intai redactor la
Curierul de Iasi, apoi timp de cativa ani lucrand, alaturi de Eminescu si Caragiale, in redactia ziarului bucurestean
Timpul. Mai tarziu conduce cotidianul sibian Tribuna, unde indrumeaza primii pasi in literatura si inlesneste debutul
poetului George Cosbuc. Impreuna cu acesta si cu Caragiale fondeaza apoi revista Vatra.
Material realizat de elevii:
SOTIR IOSIF
COBZARU SAMUEL

coala altfel tii mai multe ,s fii mai bun -o modalitate de a dezvolta n alt mod alte tipuri de
competene
Buna colaborare dintre Consiliul Local Cojasca i coala Gimnazial Fntnele s-a evideniat pozitiv i n
sptmna colii altfel. Un grup de elevi ai colii au realizat o excursie informativ la Curtea Domneasc din
Trgovite, excursie ce a fost finanat prin implicarea primriei.
Elevii au fost selectai dintre cei participani la cercuri pe diferite discipline cum ar fi Geografie-Istorie i
Biologie.
Prin aceast excursie elevii i-au putut dezvolta att competenele colare ct i cele socio-afective. Dat
fiind c au fost i nsoii de cadre didactice , pe lng explicaiile oferite de ghidul de la Curtea Domneasc, au
beneficiat i de informaii suplimentare n legtur cu lucrurile vzute.
Beneficiind de aceast sponsorizare, copiii au putut s vad locuri i oameni noi, locuri la care nu ar fi
avut acces n alt mod, data fiind situaia familial precar a acestor copii.
Vizita la complexul muzeal le-a oferit copiilor posibilitatea s se informeze n legtur cu istoria oraului
Trgovite i a judeului Dmbovia, jude din care face parte i satul Fntnele. Oameni cum ar fi Vlad epe,
Mircea cel Btrn, Vlad Dracul, Matei Basarab, Constantin Brncoveanu - care au inflenat istoria rii i a
4

judeului , li s-au dezvluit copiilor, cu bune i cu rele, dar mai ales cu realizrile lor culturale i arhitectonice
care se mai pot vedea i astzi n complexul muzeal n aer liber.
Dup vizitarea complexului muzeal, caravana s-a ndreptat ctre Grdina Zoologic, unde a avut prilejul
s vad n realitate o mulime de animale despre care auziser doar n povestiri sau le vzuser doar n
documentarele de pe National Geographic ori Animal Planet. Doamna profesor de biologie le-a oferit informaii
adiionale celor care erau afiate n dreptul fiecrui animal, informaii privitoare la modul de hrnire, de
reproducere i la habitatul natural.
n timpul prnzului copiii au luat masa la un restaurant din
Parcul Chindia. Prnzul a fost un prilej de socializare i comunicare,
dat fiind c elevii erau de la clase diferite.
Ziua s-a terminat cu o drumeie la Mnstirea Dealu, unde au
vizitat locul n care este ngropat capul lui Mihai Viteazul i au luat
o porie zdravn de aer curat.
Toate informaiile obinute n urma excursiei au fost
valorificate ulterior att n timpul orelor de curs la diferite
discipline, ct i n cadrul cercurilor tematice, prin realizarea de
proiecte, portofolii etc.
Excursia a funcionat i ca un mod de recompens, elevii
vznd astfel c cei cu rezultate deosebite i implicare colar sunt recompensai pentru eforturile lor.

PATELE N COALA NOASTR

Patele reprezint una dintre cele mai importante srbtori anuale cre tine, care comemoreaz
evenimentul fundamental al cretinismului, nvierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu n religiile
cretine, n a treia zi dup rstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de nceput a Patilor marcheaz nceputul anului
ecleziastic cretin. Exist unele culte cretine care nu srbtoresc Patele.
Srbtoarea Patilor este precedat de o lung perioad de post, n care se comemoreaz evenimentele
premergtoare nvierii Domnului. Ultima sptmn din Postul Mare, numit Sptmna Patimilor, ncepe n
Duminica Floriilor, cnd se srbtorete intrarea lui Isus Hristos n Ierusalim, i se sfrete n Smbta Mare.
Este sptmna n care sunt comemorate patimile lui Isus, rstignirea i moartea Sa din Vinerea Mare.
Srbtoarea Sfintelor Pati este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de
slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti.
De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul.

n coala noastr Patele a fost marcat printr-o activitate n parteneriat cu coala Gimnaziala Panait
Georgescu Dobra i Scoala Gimnazial Cojasca, activitate numit Diversitatea n culoare n care elevii au realizat
felicitri de Pate, au ncondeiat ou si au realizat afie cu tema sarbtorilor pascale. De asemenea, i-au asumat
i prezentat identitatea socio-cultural printr-un schimb de experien. Schimbul s-a referit nu numai la identitatea
etnic dar i la cea cultural i a structurii organizaionale colare. La final elevii au prezentat i scurte programe
artistice.

Profesor Sandu Cristina

PROIECTE I PARTENERIATE EDUCAIONALE

Acces la succes Program inovator de pregtire suplimentar a elevilor pentru evaluarea naional
Semestrul al II-lea a debutat cu implicarea colii ntr-un proiect POSDRU, proiect numit Acces la
succes- Program inovator de pregtire suplimentar a elevilor pentru evaluarea naional
Proiectul propune dezvoltarea unor instrumente pentru asigurarea accesului la educaie de calitate i
la competene cheie si profesionale pentru toi, prin intermediul unui program suplimentar de pregtire adresat
elevilor din ciclul gimnazial, n vederea susinerii examenelor naionale, precum i servicii de orientare i
consiliere colar care s sprijine creterea participrii la educaie i formare profesional, precum i
mbuntirea performanelor colare.
Proiectul va genera efecte pozitive pe trei paliere:
- susinerea elevilor claselor a VIII-a pentru promovarea examenelor de evaluare naional, prin elaborarea,
testarea i implementarea unui sistem unitar tip Pregtire suplimentar
- formarea competenelor profesionale ale cadrelor didactice, n scopul pregtirii acestora pentru organizarea i
desfurarea, pe termen lung, de programe tip Pregtire suplimentar.
- consilierii colari vor fi formai n cadrul proiectului i vor susine activitile de asisten psihopedagogic cu
rol de pregtire pentru examenele naionale.
Obiectivele generale ale acestui proiect sunt creterea ratei promovabilitii la examenele de evaluare
naional, ce se desfaoar la finalul clasei a VIII-a, prin implementarea unui program educaional la nivel
multiregional, de elaborare i derulare a unor activiti inovative i unitare, pentru dezvoltarea i evaluarea
procesului de formare a competenelor cheie ale elevilor din nvmntul gimnazial din judeele Dmbovia i
Suceava.
Programul a permis o pregatire diferentiata a elevilor. Datorita faptului c fiecare a avut kitul personal,
instruirea s-a putut petrece n ritm propriu fiecruia, deosebindu-se astfel de pregtirea suplimentar tradiional
n care se lucra frontal cu clasa si individualizarea nvrii era practic imposibil.
6

O noutate a fost adus de includerea n programul de pregtire a consilierii psihopedagogice, lucru ce s-a
rsfrnt pozitiv asupra calitii actului educativ, tiut fiind c 50 la sut din reuita unui examen este dat de
pregtirea psihologic pentru acesta.

Grupul de experi n educaie din coala Gimnazial Fntnele este reprezentat de profesori de limba i literatura
romn- Gu Alina i Tudorache Ctlina, de profesori de matematic- Stan Anioara i Sandu Elena, de
profesorul de limba englez- Sandu Cristina i consilier colar Marin Loredana. Grupul int este format din 28
de elevi de la clasele a VII-A i VII- B i 27 de elevi de la clasele a VIII- a A i VIII-a B.

Profesor tefan Dora

Consolidarea abilitilor i deprinderilor colare prin activiti SDS
coala noastr are o nevoie real de consolidarea deprinderilor si abilitatilor dezvoltate de catre elevi in
timpul orelor de curs printr-o activitate de tip SDS. Acest lucru este necesar deoarece familile numeroase sau cu o
situatie familiala precara nu reusesc sa asigure aceasta dezvoltare propriilor copii .
Centrul a fost dotat de Fundaia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Dmbovia,prin intermediul proiectului
,,Parteneriat multiregional pentru prevenirea prsirii timpurii a colii,finanat prin POSDRU,axa 2.2,cu
mobilier pentru 20 de locuri (pupitre,scaune,dulapuri catedr) i echipamente IT (calculator portabil,imprimant
multifuncional,videoproiector

ecran

de

proiecie).De

asemenea,au

fost

achiziionate

materiale

didactice(papetrie,jocuri,puzzle,plane,hri) .
Activitatile desfasurate n cadrul acestui program vizeaz n principal efectuarea temelor pentru acasa .
Pe lng celelalte activiti,cum ar fi : jocurile antrenante,concursurile sportive - ce au avut ca obiective
dezvoltarea creativitii i imaginaiei, dezvoltarea capacitii de nelegere i respectare a regulilor precum i
dezvoltarea armonioas a personalitii, elevii au beneficiat de activiti remediale la disciplinele unde ei
ntmpina dificulti de nvare i de activiti pe diferite domenii (arte, tiine, tehnologii).
7

De asemenea, proiectul include i servirea mesei de prnz n incinta spaiului alocat activitilor specifice.
Dincolo de nivelul de dezvoltare a deprinderilor colare, elevii au participat la activiti individuale i de
grup ce au urmrit coeziunea grupului, implicarea n activitile realizate i dezvoltarea nivelului de comunicare
i colaborare. In programul desfasurat in aceasta perioada nu au lipsit aniversarile copiilor dar i implicarea lor in
activiti de peer learning.
Elevii au dat dovad de curiozitate, implicare i colaborare privind activitile desfurate. Atelierele ce au
vizat activitati de decupare sau pictura au avut cel mai mare impact. Elevii au lucrat in echipe sau pe grupe si au
fost implicati in procesul de autoevaluare si interevaluare a lucrrilor . Ceea ce sporit

interesul privind

participarea la aceste activitati a fost ,de asemenea, concurena de orice tip (la nivel individual sau de grup).
Jocurile antrenante avand ca obiectiv dezvoltarea capacitii de ntelegere si respectare a regulilor i-a atras
in mod deosebit pe copii ,deoarece ei au editat postere privind reguli de comportare in scoala,in familie sau in
societate.
Supravegherea i ndrumarea n efectuarea temelor ,actiune desfasurata de la nceputul anului
colar,reprezint un prilej de mbuntire a rezultatelor scolare.

prof. nv. Primar Badea Livica

Rromanipen educational
- calea de urmat pentru relationarea cu elevii rromi-

Componenta de formare a campaniei ZEP Hai la Scoala! desfasurata de ctre UNICEF Romania n
parteneriat cu Institutul de tiintele Educaiei din Bucuresti, a cuprins pe lnga programele de microgranturi i o
serie de sesiuni de training educational pe diverse discipline.
n perioada 24- 26 aprilie a avut loc la Hotel Palace din Sinaia seciunea final de formare a cadrelor
didactice din colile rmase partenere n urma derulrii proiectului pe o durata de 3 ani.
Au fost prezente 5 judee reprezentate de 6 scoli: Iai, Satu Mare, Neam, Teleorman si Dmbovia. Cu
mndrie precizm ca reprezentant al judetului Dambovita a fost aleasa coala noastr, fiind de altfel i singura
pstrat n aceast campanie pe toat durata ei, lucru datorat rezultatelor deosebite n atingerea obiectivelor i
conlucrrii eficiente de care a dat dovada.
Cursurile au fost desfurate pe 4 module: Istoria rromilor curs prezentat de domnul profesor Sandu Ion,
inspector colar pentru minoritati ISJ Ialomita, Tradiii i cutume rrome curs prezentat de domnul profesor
Cldararu Marius , inspector colar minoritti ISJ Olt, coala inclusiv prezentat de domnul profesor Iorga
Nicolae, inspector colar minoritati ISJ Dmbovia, Management educational i adaptarea invatamantului la
specificul elevilor rromi sustinut de domnul prof.dr. Sarau Gheorghe, consilier in Directia Minoritati a
MECTS si Comunicarea eficienta sustinut de doamna Koreck Maria , director ONG Asociatia Divers.

Prin aceste cursuri s-a incercat o familiarizare a cadrelor didactice cu problematica elevilor rromi, nu doar
din perspective scolara ci si din perspective colaborarii dintre scoala- familie si comunitate. Mediul educational si
informal in care acesti copii isi petrec viata, ca si traditiile si cutumele familial isi pun de foarte multe ori
amprenta asupra parcursului educational al lor.
Au fost prezentate notiuni fundamentale de istorie si traditii rrome, cutume ale familiei traditionale rrome
care pot impedimenta o relationare eficienta a cadrului didactic cu familia, modalitati si tehnici de comunicare
9

eficienta care sa tina seama de sensibilitatile comunitatii minoritare, posibilitati de adaptare a curriculumului
pentru eficientizarea demersului educational si modalitati de integrare a elevilor rromi in colectivul clasei.
Nu in ultimul rand, reprezentantii scolilor implicate au putut face un eficient schimb de experienta,
invatand unii de la altii cum pot depasi anumite obstacole sau crize generate de neintelegeri sau necunoasteri ale
specificului comunitatii rrome.
Toate aceste abilitati si competente dezvoltate se vor rasfrange pozitiv asupra demersului instructiveducativ, generand o adaptare particularizata a acestuia in vederea integrarii sociale si educationale a elevilor
rromi in societatea romaneasca.

Prof. inv. primar Puiu George

ALIMENTAIA SNTOAS

Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali ai construciei sale.

Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii
10

adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, o via sntoas.

Nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
Nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un mod de hrnire necorespunztor,
derivat din deprinderea unui comportament alimentar greit.
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai echilibrat.
O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex, efort, starea de sntate),
corect compus din punct de vedere caloric i care respect raportul optim dintre substanele
principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat.
Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie n toate privinele. Alimentaia echilibrat trebuie
s dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri fundamentale ale actului hrnirii, i anume la: ce, ct
i cum mncm?
Omul nu poate beneficia de o via sntoas fr s i nsueasc un mod sntos de
alimentaie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple i naturale.

COBZARU ROBERT
COBZARU ALEXANDRU

COLECTIV REDACIONAL
Profesori coordonatori

tefan Dora
Puiu George

Profesori colaboratori

Oprea Cerasela
Stroe Adela
Sandu Cristina Mihaela
Badea Livica
Gu Alina
Tudorache Ctlina
Sandu Elena

Elevi colaboratori
11

Borncel Bianca Alexandra, clasa a VIII-a A

Ciulin Ana Maria , clasa a VIII-a B
Bcanu Rebeca, clasa a VIII-a B
Cobzaru Robert Elisei, clasa a VII a A
Miriu Debora , clasa a VII a A
Ciulin Marian Ionu, clasa a VII- B
Stoica Nelu Andrei, clasa a VII- B
Cobzaru Alex Timotei, clasa a V-a

12