IMBINDE lesne. PITI§, CONV. LIT. XXXVII, 716. Prune, a- lune tnghindrate. Com, 1. PAN'TU. Dot meri mari, ‘inghinorafi, PASCULESCU, L. P. 23.] — Etimologia necunoscut (Impotriva, etimolo- giei curente — propusd mai intaiu in LB. — din lat. *im-bino, -are, cu intelesul lui combino, ca in friul imbina, se opune forma aromaneascd dizgl’- ind, al cdrei gl’ se reduce Ja gl latin, ineat si la Dacoroméni formele dezghind si tnghind para fi etimologice, iar desbind si tmbina datorite ‘unui hiperurbanism. 1. A. Candrea propune in CDDE nr, 482, pentru opusul desghina (dejghina) si rdgghind etimologia disglutinare, iar G. Giu- glea DR. Ir 621 un *disglinare ca deslipiy din grec. y2ivn ecleiu». Poate exist’ o legituri etimo- logica cu ghin, ghinui, ghinitoare, ghi- ndrar, gheunoiv, (ghionoiu) si ghi- natura). impinpe vb. III (Intr'un descintee popular din Viasca, cu infeles neprecizabil). Tu dubd pri- pit, cu 99 de junghiuri, Nu junghid, Nu cufita, Nu tmbinde ca garpele, Nu umjla ca broasca. MAT. FOLG. 1527. ImBin(T0) s. m. (Bot.) v. ghimbe?. iMBISERICA vb. [8 y. imbiserici. imprseRrci vb. IVa refl. Entrer dans UEglise. —A fi primit in bisericS, a se introduce in randul credinciosilor. Du-te la bisericd gi te imbisericeste. PANN, A. 8 [Femeia, dupi 40 de zile de la na- stere, duce copilul la biserick] ca sd i se tmbise- riceascd. MARIAN, NA. 285. ($1: imbiseried vb. Is, MARIAN, NA. 285.] — Derivat din biseried, cu ajutorul prefixului in- (cf. paleosl. vit-critkiiviti «a duce in bisericd), Cf, biserica, immrzvi vb. 1Ve bizui, PAMFILE, J. U1 3. imp vb. I (5. d.) v. umbla, s. d. imnAckr s. m. plur. (Agric.) v. imblicin. impiAci vb. 1Va (Agric.) 5. d. v. imbliti, impxAcinr s,m. plur. (Age.) v. imbliieiu. impAciv s. a. (Agric.) 1°. Fléau. 2°. Manche du fiéau. 3°, Sorte de couteau, 1°, Unealta primitiva pentru 1m bla tit cerea- lele, cu deosebire panea albi si trifoiul (MARIAN), dar’ si ovazul,secara, cinepa (CREANGA, GL.), fa- solea, mazirea. Const dintr’o prijind lungi de Jemn’(numité darjala s. od4rj4), de capatul cireia este legal cu o curea de piele (numita 0 gl&ji), uneori cu o verigd (numita tiuz), o scur- taturd de lemn (numiti hadarag, hadaro had&rau), care joac& pe arie, lovind bu- catele; cand serveste la imblititul porumbului, se numeste si ciomag de batut pipusoiu. CE PAMFILE, 1. ©. 145. Gréul nu-t agit tn jit nile, pand nwt curifdse cu mblicie tntr'are [= in arie], DOSOPTEIU, V. 8. 55. Faced ndvalé fdraniét cu imblicie gi cu coase, LET. I 185/,. Au sérit sd-1 bald cw fecioru’ lui, el cu tmbldcit, feciorw? cu un topor. 1ORGA, 8, D. (a. 1767) x111 261. Imbld- titul bucatelor se face cu... tmblicti. ECONOMIA, 54, Facdnd doud tmbdlicie, au tmblatit, fara 2d- bava, tof graul. DRAGHICI, R. 253. Hecuiau tn gi- turi dese, ca cu tmbldciile. SADOVEANU, SAM. 1V 219. Ai dat de vreo dowd trei ori cu tmbléciul tn arie. SBIERA, P. 253/,,. Va croesc vr’o doud, cu ‘mbldciul asta, de vi sar stele verzi din ochi. CA- TANA, P. B. 84, Haddragele tmblacitlor, MARIA T, 86. 4 Masurd-4 vorba cu tmblaciul (prin Braso cu gdlejelut): nu alegi nimic din ce spune.’ Cf. — 476 = IMBLANZI ZANNE, P. 11 833. Apoi na, zise Ipate, Mdsuri-i vorba cu tmbliciul. CREANGA, P. 151. 2. P. restr. (Dorohoiu) Darjala's. odarja im- Didciului (1°), PAMRILE, A. 198. 3. P. anal. (in Salaj, sub forma tmbldcei) Un fel de briceag primitiv cu prisele de lemn ci lorat.si_cu limba atérnand ca h&d&ragu) imblé ciului, cf. bulicher, buricas. Cf. varDA, [Plur. “cie si -cii. | Adesea plur.’ tant, LB., RE- TEGANUL P. IV 77/ny MAT. FOLC. 1030, | $12 im- blitiu s, a, PAMPILE, I, ¢. 145; imblieél s,m. plur, tant. (si cu sensul i*) VAIDA; (+ umblaj umbliciu s. a, PAMFILE, A. 198; umbliiefi s. a plur. tant, Mdaciuléile se bat cu umbldciul. 1. 10- NESCU, C. 151, cf. (cu wmbldciile) 162; mlieiu s. a. (Muntenia) TDRG.; (suspect) bliele s. f. | (Cu alte terminatii: fmblieiri s. m. plur. tant. Trieri cu tmbldcirié (RAchita, jud. Caras-Severin). vicrU, GL. 86.— (ad 2°) imbliielig s. a. (Dorohoiu). PAN: FILE, A, 198.] — De aceeasi origine cu tmbléti, fri ca forma- fiunea 4 fie clara. dmvdcrte s. a. (Agric.) v. imbliciu. impxAni vb. IVa v. blini. immnAnzuAua ¢ s. f, v. imblanz. impnAnzi vb. 1Va trans. I. Caresser. 11. 1°, Apaiser, calmer. 2°. Dresser, apprivoiser. I. + (Sens etimologic) A méngaia. Domnul o tmblanei pr'insd gi frica de la inima ei gon. VARLAAM, C. 340. Inbldnzeaste cela ce au venitin al usprdzeacele ceas. CUV. D. BATR. 11 79. Pre Hiristo]s cel ce s'aw ndscut’ din tine mbldnzea- ste-l..., fecioard, MINEIUL (1776) 197 */s. II. (Printr’o noua apropiere de adjectivul «bland 1°. (Complementul e un om s. animal furios, excitat, pornit, ménios ete. fig. furia, spaima, supirarea etc.,'p. ext. furtuna, glasul, marea etc.) A face si fie bland, a aduce din now Ja o stare de blandeje, a indulel, a alina, a domoli, a linisti, a potoli, a’ stimpara. Turburatulia undelor.., tw tm- dldndzisi. PSAL. SCH. 287. Imbldnzit-ai toatd mania fa. CORESI, PS. 232. Cum au tnfeles... cil... este domn Nicolai-vodd, s*au st spdriat... si.au tnceput a fugire, [dar] vdzdnd cdirfile lué Nicolai-vodd, s'au_mai.tmblanzit. NECULCE, LET. 324/yy. Incepit cu cuvinte méangdioase sé imbldnzeascd inimile lor. MINBIUL (1776) 144. A tmpdrfit [colaci] lo fiecare, de ne-au tmdldnzit. CREANGA, A. 4. Gla- surgi mbldnzeste. ALECSANDRI, P. P. 58b/,. Foamen sd "mbldnzeascd. TEODORESCU P. P. 445. Ou [0] vorba bund gi pe dracul tmbldnzesti. ZANNE, D. 11 811. A face pe cineva si fie binevoitor, a ci- stigh de partea... Daruri ce aw cerut... aw dat, ca sd-i tmbldnzeascd pentru apdrarea farii, LET. 111 154/,,. | Re fl. A deveni bland (milos, bun etc.), a se domoli, Astézi... néravurile sau tmblanzil. C. NEGRUZZI, I 284. Cdpitanul se ’mblénzed, Brafele-i le slobozed. ALECSANDRI, P. P. 58¥/,, cf. 175D/;,. Vremea se tmbldnzise. N. XENOPOL, ap. TDRG. 2. Spec. (Complementul e un animal s&lbo- tec) A domestici, a face si-si piardi silbaticia naturali (COSTINESCU), Papagalii..., dupa ce sv ‘mbldnzesc, méndned de toate. DRAGHICI, R. 149, cf. 87. (Si: bMinzi + yb. IVa, CDDE, | Abstracte: (im)blénzire s. f. (si cu inelesul de:) blandete, wurtare blind& fai de cineva; corectare, rezerve [Go facut), rectificare, vdeo uln] om tnir'un scaun fmaltu, sizdndu tntru dlanzirea raiulud. Cuv. D. BATR. If 194, Tréat tofi foarte cu bund tmblanzine de ciitr&é Domnie, LET. IT 409/49, cf. 40"/4. Sdntem aatori @ constatd tn privinfa conduitei atdtea tm- Dldnziri la teoria expusd. MAIORESCU, CR. HII 95;