I || Doin st dont dulce 9! de-apururt doin stn, — Hogar ope ms ual eal af iy int ce, dean sr de yeaa feng rl Din caval ung de resin td flere desoe, lod teaud sini doin ex vid plete lant, crane, in convoaic de bejenii, care sue sus la munte; q Mone, ot pn bra ae mer pe cal ens cl iersol fu pba Jain go mal ang Tar lavatra lo, depart, vid um sae foxth ade Sta i Bare ving din lta int dulce, dled tit sind plats pee poene Mi pirunde jle mull fmt vin lection fore. ind te-aud in adincimea codrilor btu de bruma, Sint ceva cfm doboar, sin ceva cl ml seo, Simt c& sufleful ta mates nue chip sis! mal rimée: ‘Ma cutremuré fioril dela cresfet la ciloAie, é ict wer th, alas vad crea tleg oat Tacina st foathjles_peaml tres Cod te part caval bere lrg age ele cu ne pete eas imac ol, Pe cirisi ne moi umblate gi pe crestete de munti, ‘sub codsit de arami, pe sub codrii cel ciruntt Si fe-asculti uguitiin buciumele de cires, Cind ofteaza si cind seme pleptul vechilor plicyin Viersul tin strabate fundul codrilor fra de fund fdeménd, din depictare alte buciume rispund, — fume ce, stind si spuni grcal neamulut pojar, — Chip de lactam picurate, cade frunza de stejar. fosd viersul tu, ce pune vrajl fufuror fn cale Nu e umai dor si lacrimi, nu ¢ numat plins st jale, (Ciel tn fevile de bucium, — de primejdit intrerupti, — Dons, tu te schimbi in chiot Tung si chemitor Ta Iuptin }, atte! purced prin codrl yuete de viel, Muni clocotese de ele; sbucnese vulturit’a tari Si ‘ntc'un ramat fii seam se adun’ furnicar: Piepturi late, plete negre frunfi brizdate, ochi de jar~ Crincent seincinge lupta, cu ne mai vizit avint, Tntre neamal ee'si stn mated aintre cei adusl de vint: Printre gloatele yeljmage fot mai larg se face drum; Silifele intriin pieptue, ghioagele trisnesc, sudum; ‘Cropi seuturile'n fandirl; in genunchi cad soutien Diatosele se sfarima tesfele se fac puzderit Coifurile cad dea valma; arcuri, sulife se fring Ga saget! infipte' carne, unil url, alfit pling E o surdi, eo largi zinginire de ofele: Vactele se ridicé pnt dincolo de stele Durds cade mioioasi, palogele tae, tae, — De se rgudue piméatal sub miprasnica bitae.- Si, pe cénd vraimasiln Iupti de istov le numir scad, — Be elmpit nemirginite sau prin codrii veeht de brad, Tn hort largi de piepturt late, focuri mari saprind sub und Si drept cint de birvintd, — ianisi viersul tim risund.. Talmiceste-atunci cavalul bucurit fr8 botar: Vantul prinde infelesul cinteculut plin de har Si, ou ch alearga fufe de'l asterne'n tung de ape, ~ ‘Neamul tot, din a lui vrajs,sufletal sf stl adape~11 asterne-apoi pe cadeil $1 pe inne, gl pe ering: 1 culege-adiinc awaul; och’ lacrimal eid st pling. Seafioar’ princi leagan gi la vatra lor biteini, ‘Senfioari vii gl deaturl gi ciobanifa proajma stinit, — Pani find nu mai rimine nici cobs, alct bordei, ‘Si mu einte doina sfinta, tremurind sub vraja el. Dar, clind toati bucuria nu mai are'n pleptusi loc, Tu, din clint de biruinga, te preschimbi incdat de joc. Afunei prinde tinerefea Neamulul, in sirbitor, La réscruct de drumuri late, si ‘aficipe mi de hori. Fermecate, sue ‘n slavi glasurile de tline!, ‘Cad garoate ‘asingerate sub cilcte de opinct : Pietrogat, eu fragu 'n pings, salts sini ‘n piepf, de ile, De cind tt esti: cind ,batata’, cind esti yleasi", cid ,chindie.. Sh, pe unde horile ‘gi joaci_ comorile, Sunt, virte, eatrinile; SAnii fara mingles Ochis negei ard sub gene, e valecle si poene, Si eu e8 mal viu Fi focul, ‘Tot mai vifor merge jocul: Bat fiscal Pundul vais, Joaca fete Strbnse ‘n bete, Be tapgine, ‘Mat codane : De colnice, Mai voinice, Sus pe oreste, Bat neveste ‘Si, din Tanful tuturora, Prefutindeni joaci hora Chiotsl dembrivilor é LUmple slava slavilor, de-o parte, stind pe larbi, ‘#1 pling mosnesit ‘a arbi. ‘aid wari bucuria, doint dulce, doind sfanti ‘mai mult te plange neamul amirit,decdt fe cinti, ci, fn zale sdrenfuite, dupa ce wrijmasit fig, —~ Fanar ne vin ,clocoll” ~ lipltort carl ne sun. {De pimantul fait noastre plin de toate, — tot mai multi Vin, in haine peticite, morfi de foame si desculi. venifi de-o 2i, de dou, se lipasc de cailde eri, “Maine ‘nvafis cum si fure, poimfine ajung ,Boesi" Tn caffan: de mitase si purtind p> cap jie’ Purtand zambefe pe buze, lar tn suflet sicetlle $1 — stipsin! flind pe tara, — dela Domn, pin'la vataf, % si noapte mu fac alta, decat jaf si numal jaf. Fring, de clact nesfirsith, xi de vari pani ‘a sara, Neantul geme pe ogoare; sapa sapi, plugul ari; Lanuri ‘nalte se ridica si la vant fac value! lung), Rodul for se face aur, aurul tot umple pungl, — Dar zadamic cad pe brazdi, istovif, in juguei, bol, Ci de eur niciodati nu se saturt coco. Bi mereu, mereu pe jar pun ,huzmet" si dajdlt grele: ‘Mumbesirl,cruzt la suflet, hat cu smocurt de nucle,Ga topurul bat ta talps, storcind bant deta bstutt: Singers mereu spinaren sub géroee! de amdufi Tepl de trestie sub unghit, pletre ‘n foe, la subsiors, — Chiouri mari, in locul eicor mal curind al vrea si mort, ~ Toate, — nuiai si se sirdngi pungi ea aur cit mai geele, In hurur si duct vafs tot mai multe Beisadele Daz, cand Neamul sti si moars, covirgit de-atita chin, — Tot tu, doin milostiva, pe durert ft pul al Te strecori wyor in pieptu, clnd oftirle I stripung, In oftiri ii pui un geambt, geamitul e fot mel lung, Ei prefacl fn tangulse, tlinguivea 'n viers, — apot Viersu! ti Tngini cu roata plagulut, pe linga bo!, Bolt frag, cu ochii ume, greul plugalu pe git, Din vizduh ffi fura viersul mille de cioetrli Si ‘nginindu-l, tot soborul sue ‘n sus mereu, merew, — Telea Nesmulul s'0 ducd pani‘ cer, la Dumnezen t. Dumnezeu...Ce vorbis mare si nemirginit de stint, Pentru cei ce abeli jugul, eu spinarea fot mai fréntd Unde ©?... De ce nu vine, sé prefact tn puzderit De cfisit cari, in hohot, seulptin lacrima durerii Unde «; si veds focul, pus, ca si prefacaln sosum, Unilitele bordee, s& rama’ pramcit ‘a drum 2. Unde , saudi plansul pingaeitelor fecioare 1 blestemut stins pe buza chinuitulut ce moere Unde "t Cel-atotputernic, sfént si mare, bun si drept, — Neamul fot sil tmpresoare si ai 'lzailfaie de piep!, Si rdspundA : daci 'i mare, preaputernle, drept st faint, — Cum, aftta fir’ de lege el mai rebdi pe pimint 2! art, Doane, tndotala Neamului lovit prea gre, Daci, — un elipit de gene, — n'a crezut in Dumnezes t., arti Neamul cr te roagi in genunchi, ex ochilusi, Dact el erent ei plénsul nu #1 veri sf nul auzi -Miczul nopfiin Doarme codrul tmbitat de Iserimtoare, a omitul chror bate luna plind, la izvoare~ Doa:me codral Sub adancul instelat gl lang deschisy Nu se clatina o frunzi..Somn adine.. cere. vis« Si, cum mie nicl o umbri migcitoare pe potest, Godsul pared, subt o wraji, sti Impietrit asa, de veel Dar deodats, peste codral de stelar gi de arin, — Ga venind din alti lume, se aude-un cintec lin. Céntecul plutegte tainic. plin de vrai, plin de har, area cine afi si'l cinte, a cizut Lang'un altar Si. certnd cx ochit 'n lacrimi, Indurare deta sfing, — Ca im om init de mosrte, ea un om exit din minfi: — Cind se roagi, cind suspini, cind oftcaui tung st geme, Cand in hohot ride, plinge eu ziporuri de blesteme, Juri runt’ risbunare... cent prinde jursmantul; Urls co vijalle ce-a exprins Intreg pmantul, — -astel eltecul igi sue vraja, plinsul gl furtuna Pans ’n albele piragini wode sti si doarmé luna... Cine cintt doina sffnti, cu fiord att de gre, Ca eames jamirmuriti pn's| luna ‘a bul 2. Cel cour ven 2h vad chipul omulut cu suflet frant, De sar duce si fot duce, cu urechea dup cint, — [Ar gisi ‘a adie de code, fn Doisna eu tre cruch, Poleit de vilvitae, stind soborul de haiduc Fefe dérze, ochl de para si pistoale lung fa bréu,‘— In polasa rourata, piscénd roibit fri fedu, — Flinge grele, aninate pe aub ramuri de stefan, Jae haiducll roatd ‘a preajma unet ari lagi de jar Sau intors de ecurti vreme, — flecare plin de pradt, ~ Si, sub larga vilvitac, bogttil se pun grimada : Blinurt scumpc, sacl cu aur, iafagane gi coveare; Fel si chipurl de inele, nestemate orbitoare, — ‘Stastel, pint 'n zort zile, aural dela ciocoi Se va duce 'n punga celor fir cas, fir boi, ‘stovi de claed malta, adormifi pe nemincate ‘St rimagi si poarte jugul clocoimil ‘mit de sate.»Jos pe ierba rourati, mash lungt se ageazi: Ploscile cu vinuri bune gilgiese, se ‘ncrucseazi, ‘St ‘nchinind, voinicii furl, flecare mal viol, — Si stirpease’ de pe lume eft mai mulfi diatre ciocot. ‘Numai Grula, stind de-oparte, covirsit de jale-adinci, ‘Nu se ulti nit la aur, niet nu bes, ail nu manne, G, fa trunchiul unui frasin, ghemult, fick cuvant, Dupii ce-a gemut in doing, zaceadreangi pe pint, — SI, de dou’ luni incoace nu fee mai svinth geana, De end mu't mat sunt pe lume nici copii, nici Teande. De covor de iesbi verde si cu umbri grea pe gene, Osfenifi de trudi multi, dorm haiduelt prin poenen Zorile pitrund in coded sie aur pared 'a x ein tafiguel teinuite se trezese privighetor Gu sfiald "neeps una cdntecul, apol, mal vii, Viersurile ‘neep si curti (ot mat multe, sute, mii Se trezese apoi scat, cintezoli st stiletl; Ceeste svonul fot mal mare tn surdsul dimineti; Tarturele ‘ndragostite, mlerle, presuri, mil de cucl ‘Toafe vin si pun’ vraji peste visul de halducl.. Gruia insi, care geme de durere fot mai vie, A plecst si Int calea poterii ce va si view Si, mengind asa a gale, pe subt bolta de stejari, — Dé etnd soarele'l asterne pe ciraze galheni mari, — Els mupt o frunz mica de mesteacin, — s1'eu ea A pornit apot sisi cénte doina Tui de jale grea Mai fntai a dat un qipit de durere, lung si drepf, — ‘Ca um om cérul vrajmagul ia ‘mplantat cutits'n plept, — Ska ‘ncepat apoi cu urd, faci mili, nici cat, Sufletul s8 sil sfasle, 5-1 arumce ‘n endrul fot Plansul fui sicahate funduri de pripasti, sue culmi latina din frumfi cu jae, fagi gi palting, tot gf ulmi Au ticut pe nesimfite, — ea trlzaifi in plinul viefit — Cintezoii seat, cucil, mlerlele, stile; ‘Nut se mai aud tn largul codrului esit din noapte, [Nici privighefor, niet presuri, nicl @ frunzelor-lui goapte, eke rr een ered ee ee pele tee es Be ees eee chase ete e a Be ek soot et hear tt se Mitr. — Sg Rat