Sei sulla pagina 1di 33
PERSONAJE: JUDECATOAREA MARIA IOANA ANDREI CORINA MIHAL DIANA RUDDY VENERA La ramp, un scaun. Zguduit8 de plans, Maria Serafim. Chiar in spatele ei, judecitoarea. Dup’ ridicarea cortinei, un timp.... Judecaitoarea Maria Judecitoarea Maria Judecttoarea Maria Judecatoarea Maria Judecaitoarea Maria Judecditoarea Judectitoarea Judecitoarea Maria Judec&toarea Maria Maria! /Maria : Tar pling. Te-ascunzi aici in fiecare noapte si plingi. De ce? : De ce? Te-aud cum plingi, de cate ori esti singura . Nu crezi c-ar fi timpul si risipesti ceafa care ne desparte gi si-mi spui ce s-a intamplat? Ce s-a intamplat? : De mine nu-fi fie team. Doar stii cine sunt. Nu-i prima oar cind stim de vorbi. De cite ofi fi-a fost greu, m-ai chemat. Te-am judecat eu vreodati mai aspru decat trebuia? De ce tocmai acum nu te-ai gindit si mi chemi? : Ste chem! Poate esti prea obosit. $i eu sunt. De opt nopfi n-am o clip& de odihna. Tot ‘timpul cu tine. Umbli noaptea ca o umbra fiiri somn. Sa descoperi adevarul, cine-i vinovat, cum de a fost cu putin... Pana cfnd, Maria? Pana cand! : Zadamic incerci si scapi de amintirea ei. Tu nu-fi dai seama c& tocmai asta te chinuie? De ce n-ai curajul s& privesti inapoi cu pufind luciditate? Mi-e greu ! ingrozitor de greu! + Azi dimineaf’ te-am vazut la spital. Se miscuse un copil. Te-ai zbatut pentru el si Lai adus la viafS. L-ai ridicat deasupra, si-1 vada tofi. Ce lumina scdnteia in ochii ti si cum ii mai rédea faja! : Dar dup’ amiaz m-am dus la Corina, : $tiu. Am fost impreun’. Corina sta intins4 in pat, cu ochii deschisi spre mine. Parc& ma intreba ceva... De ce mi-a fost frict de privirile ei gi am fugit? De ce mi-e greu sii m& uit in ochii lui Andrei, in ochii foanei? Fiindc& intrebarile mute dor, Maria! : Pani acum opt zile mai credeam ci pot si stau in fafa oamenilor gi si nu ma tem de intrebiirile nimiinui, Dar acum m& tem! Niciodat nu mi-am inchipuit c& voi ajunge aici....Spune-mi: ce s-a-ntamplat cu copii mei? De ce mi judect ‘oamenii pentru faptele lor? Cinevae vinovat , Maria! : Dar nu eu, mé-nfelegi? Nu eu! : Cum si-nfeleg daci mi-ascunzi adevarul? Sterge-fi lacrimile... te-ai linistit ? Saincepem! : N-am putea lisa pe ali data? : Nu, Maria! in noaptea asta . $i cinstit, deschis, Maria Judecatoarea Maria Judecatoarea Maria Judecitoarea Maria Corina Maria Corina Corina Corina Corina Maria Corina “Maria. Corina, Maria Corina Maria Corina Maria’ Corina Maria Corina : Fiel... Si-ncepem... Pe mine vid ci ma cunosti Maria Serafim... Ai 41 de ani . Esti medic de copii Iubesc copii. Numai pe ai mei nu am stiut cum s&-i iubesc....Am 3 copii si toti 3 au ayut de suferit din cauza mea, N-am stiut cum s8-i apa. : Astae tot? : Tar acum imi caut in nestire copii. Corina se afl pe un pat de spital, Andrei se poarti cu mine ca un strain, Toana mai judect. Astae tot? ‘Simt ca-mi plesneste capul... Nu izbutesc si m& adun... De ce taci? ( Se ‘intoarce. Constati prezenta Corinei.) ‘Nu te speria. mama! Eu sunt! Corina, ce-i cu tine? Cum de-ai plecat din spital? ‘Trebuia si vin. Ti-e greu , draga mea? Tare greu, mama! N-ar trebui si te-agifi atdta, Doctorii spun c’-n cel mult 1 siptimand te faci bine... $i te-ntorci acast. Dar cum ma-ntore, mama? Vindecat& pe deplin? Poate nu-i totul pierdut! Stiteam azi dimineaffi la fereastra. Pentru prima mi s-a ingaduit si ma misc pufin, M2 uitam prin fereastra, dincolo de ziduri, la cdmpul fir sfarsit . Cat vezi cu ochii — arb’, numai iarba! $i mi-a venit , uite-asa, 0 poft& nebund si fug. Si mi tot duc ... ‘Tice dor de cAmpurile pline de iarba, Corina? Mi-e dor , mama. Nu-fi amintesti cat de mult imi plicea si umblu prin iarba, in picioarele goale? cami e i ites {mi placea iarba inaltd gi silbatica, si m8 cufund in ea ca-ntr-o apa! De cate ori nu m-ai speriat , nestiind de unde s& te iau. Credeam ci viafa nu-i decat o simpl joacd... : Paid te prinde-n vartejul ei, Corina. $i pe tine prea devreme te-a prins! Mult prea devreme.... $tii in cite suntem azi' Stiu c’-i a 8-a zi de cénd te afli la spital E ziua mea de nastere , mama! implinesc 17 ani! 17 ani. Alttidatd ma trezeai din somn, stiruténdu-mi incet pe obraz. imi incarcai brafele cu liliac alb si-mi urai si cresc mare gi frumoasi. Apoi se trezeau si loana din som, venea si Andrei din odaia lui. $i porneam tuspatru, ca nebunii, si ne batem cu pernele.... Taci, Corina! ‘Mami.....S-ar putea oare si mai fiu iar copil? Te rog, taci! singura zi, mama! Doar un ceas... Ceasul acela din zori... Pentru Dumnezeu, taci! Corina Maria Judecitoarea Maria Judecatoarea Corina Judecatoarea Maria Judecitoarea Toana Judecitoarea Toana Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Andrei Corina Judecatoarea Maria Judecitoarea Judecitoarea Diana Judecitoarea Ruddy Tudecitoarea Venera Judecitoarea Judecatoarea Toana Judecitoarea Judecatoarea : Mami, chiar niciodat’ n-o s& mai fiu copil? : Ai si fi, draga mea! Ai st fi. Nu, Corina! Dupa ce ai trecut prin cite ai trecut, nu mai pofi fi copil. Din noaptea asta incepi alta viata. Ca si ceilalf, de altfel: Andrei si Ioana... -ai chemat gi pe ei? (Andrei si Ioana s-au desprins din umbra) ‘unt lang tine. Uite-I si pe Mihai! $i sper ci de-acum inainte n-o si vi mai desparta nimic. : Despre ce-i vorba, mama? Mama ¢ tulburata, las-o! Va spun eu. ‘Nu! Te rog! Nu-i chinui si pe ei! Trebuie, Maria! Linisteste-te, mam! $i eu ered c& trebuie, Va fi o noapte grea pentru voi. Fiecare se va judeca singur. Se va confrunta cu sine in toate faptele de pani acum. Care au dus la acest sfarsit. Vinfa dezordonata a lui Andrei, ruptura dintre mine si mama, sinuciderea Corine.. + Nu vreau! Dar eu trebuie si aflu adevarul, Corina! : Nu vreau si retraiese nimic! Mi-e de-ajuns iadul prin care am trecut o data, Nu pofifi pedepsit de doua ori pentru acelasi pacat. : Tenfeleg, dar numai aga vei scpa de ceea ce te-apasi. : Nici doctorii, ta spital, n-au reusit mai mult! ‘Atunci toate vor cidea asupra mamei , asupra tai. Dece? : $i totusi, asa se va intémpla, ei vor raméne vinovati. : in cazul acesta, chemafi-i gi pe ceilalfi aici. SA stea fafa in fafa cu tine, cu noi. Le va veni si lor randul. La fiecare. (Cei strigati vor veni din locuri diferite) : Diana Basarab! Ce-avefi cu mine? Am constiinfa curat& ca lacrima, O sa vedem... Ruddy Holban! ‘De ce tocmai eu? Sunt un om cinstit. 4nd la proba contrarie.... Venera Dodeanu! Eu sunt aici. Dar n-am nici o vind. Cu atat mai bine.... Va rog, luafiloe..... (Primi trei au luat loc, alituri, pe o banchets, in fund. Inginerul Serafim, separat, pe un scaun. Se pierde in cefa culiselor, de indata ce atenfia se concentreazai pe scenele urmatoare.) Prin urmare , putem incepe.... loana , esti gata si infrunfi adevarul? : Sunt gata! Situ Andrei? : Da! Corina, te mai impotrivesti? Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecatoarea Corina Toana Corina Corina Toana Maria Corina Corina Andrei Joana Andrei Corina Andrei Corina, Ioana Corina Joana + Nul...Dar ag vrea si incepem cu vacanta de vari ii atat de mult Ja vacanta aceea? Tin la amintirile mele. Sunt ultimele mele amintiri de copil. Ei, Corina. Cand oamenii ajung si triasc’ numai din amintiri, se pot socoti pe jumatate morfi. Intr-un fel ma intore si eu dintre morfi. As vrea si rid, dar nu pot. As yrea si dansez, dar picioarele mi-s moi ca de carpi. Ag vrea s& visez, dar mi se-ageaz% peste ochi 0 ceafa. Ce sti faci, Corina. Jocul de-a viafa si de-a moartea te-a costat scump. Bing, dar nici la amintiri nu mai am dreptul? Uneori nici la amintiri ‘Nu-mi pasa, Ma vreau pe mine instimi, cea de la inceput. Cénd mai dansam cu plpusile in braje si mi se parea c§ fac parte din minunile lumii. Nu stiam ce- nseamni grija zile de maine...si-i dideam viefii cu tifla-n obraz... Poate inconstient’, poate superficial ~ dar fericit& , infelegi? Fericita! Ceilalti unde erau? Acolo cu mine. La fel de fericiti ca si mine. Bine, Corina... Poftim! Traieste-fi amintirea la care fii atdt de mult. (Ea insigi ti d& o pipusa Pierrot de marime neobignuit’. Dar inainte de a incepe si danseze , Corina constata nepisarea total a celorlalf.) Ce cu voi? De ce afi rimas ca de piatra? Ajunge, Corina! De ce? Maicar in imaginafie s& putem trai Eu una nu mai pot suportal De ce? Avem nevoie de o destindere. Falsi, Corina! $i jalnicd, draga mea! De ce nu pricepi ca ar fi o simpla minciuna? Dar tu m-ai crescut in minciuna asta , mam’! Tu mi-ai infégurat viaja in tot felul de artificii. Tu ai stémit in mine visuri si orgolii nemasurate. ,Corina-i mic& pe ea s-o risfitati cel mai mult! Corina-i frumoasi, ei si-i dati zorzoanele cele mai scumpe! Corina-i desteapti, talentata, are un viitor mare- deci toate sacrificiile pentru ea, numai pentru ea!” Te iubeam orbeste, Corina! : Sila ce m-a ajutat iubirea ta? - Mama nu voia si-ti lipseasca nimic din ce i-alipsit ei altidata. {ntr-un fel, s-o razbuni tu pentru tot ce i-alipsit ei altidata. : Te vedea pe tine fericita si uita de toate nefericirile ei. Dar a uitat c& viata m-asteapt’ la usa. Nu si-ar fi putut imagina c& atat de repede tu. : Indiferent cénd! Era de datoria ei s4 ma pregateasca, Totusi a avut grija de tine, Niciodata! Niciodati n-am stiut ce st iubese si ce st urisc. Ce-i adevitr si cee minciunt, : Fiindc& n-aveai urechi de auzit, Corina. Andrei Joana Corina Joana Andrei Corina Toana Andrei Joana Corina Joana Corina Toana Corina Corina Joana Corina Corina Judecatoarea Judecitoarea Andrei Judecitoarea Andrei Andrei E drept, mama se grabise si facd din tine o domnigoara.. Tar cind a trebuit si-{i spund ce sa iubesti gi ce si urdsti, a constatat c& e prea trziu ‘Niciodat& n-ar fi fost prea tarziu. : Mise pare ea si acum est. : Mai ales acum, dupa cfte {i s-au intémplat, n-ai dreptul s-arunci cu piatra asupra mamei, ‘N-arune nici o piatr. ‘Adu-{i aminte c& mama se intorcea de la spital frénti de oboseal. Muncita de ganduri si griji pe care tu n-aveai de unde le cunoaste : Cfteodat’ nu era in stare nici macar si gindeasca Atunci de ce nu te-ai gandit tu si pentru ea? Eu? Tu! Cea mai lucida, si ferma, si ordonati. Stiai bine ce primejdii ma pandese dac-o iau rama prin via{i. De ce nu mai prevenit? (tace) Raspunde-mi! Adevarul e prea crud ca sti-I recunoastem dintr-o data. Atunci Lisafi-mi farmecul minciunii de odinioara. $4 mai fiu o data copil. Tocmai fiindea adevarul acesta crud va da cu noi de pimént... Va rog! Doar 5 minute! Corina! Las-o, Ioana! $i-aga trebuie si se stie ce vind purtim fiecare. Muzica, oameni buni! Usor! Ca-n vis! Ca-n visul care nu se va mai repeta niciodata!. (Efluyiul muzicii, Corina danseaz cu pipusa Pierrot in brafe. E toatl, facta si copil. Ceilalfi, neclintifi la ramp’) (Dansul continu’ un timp. Apoi inceteaz& brusc, fata aflandu-se jos ca o frunzi cizut’) S-a terminal. ‘S-a terminat, Corina! (0 ajutt si se ridice, Corina asteapta alaturi de ceilaly.) Asadar , daci nu mi-nsel, totul a ~nceput intr-o dup& amiazsi de noiembrie. : Amul trecut... Da, da...Nimic neobisnuit. Nu banuia nimeni ce-avea si se-ntample . Raul acesta eare-mai-finjeas printre nei, intruchipatin-tot-soiul de camenigi care nu Mizbate decat acolo unde i se las usa deschis&. Voi i-ati lsat-o! De ce? + De fapt in dupa amiaza aceea nu eram decat eu cu mama, Cortin’ de lumina. Muzict. Mama, nu vrei si intriin casa? Nu, Andrei! S-a lsat frig! MB simt foarte bine aici, Chiar gi pe o vreme ca asta? Maria Andrei Judecaitoarea Maria Judecaitoarea Maria Judecaitoarea Maria Judecitoarea Maria Judecitoarea Maria Judecitoarea Maria Judecitoarea Maria Judecdtoarea Judecitoarea Maria Judecitoarea Judecatoarea : Pe mine toamna m-a odihnit intotdeauna. : Cum vrei! Dar salul tot o sa fi-l adue... (Si Andrei intra in cast.) : De fapt, Maria, fiecare toamna te-njunghie ca un cufit. 2 Masufoct. : Tot intr-o toamna te parsise gi barbatul . +: Cu sapte ani in ura, De ce? femeie : O cunosteai? : Nu! ‘Se spune cd era frumoast : Simai tamara decat mine. Lucra cu el pe-acelasi santier? : Tot ce-am aflat e c-avea o experienti de viaja foarte bogata isi cauta cu orice pref un barbat oficial = fnjeleg. : De altfel , asta m-a si jignit cel mai mult, Calitatea femeii cu care m-a schimbat. : Cel pufin te-a anunfat cu delicatefe? : Dimpotriva! intr-o dimineafa, cénd m-am intors acasi de la spital, fusesem noaptea de garda, copiii erau la scoald, am gasit casa vraiste si pe masi un simplu bilet. Ma ruga s-accept divorful. Urmau si plece undeva in provincie. Si -ai acceptat? Nut : Ti-a fost teama cd va trebui si impairtti copii? Nici nu punea problema copiilor. : Atunci, din furie? in primele zile , poate! Dar mai apoi am sperat c& se va intoarce. imi spuneam c& nu poate fi decat o nebunie trecatoare. $i c& se va intoarce, Nu s-a intors. Tica fost greu? Mi-a fost rusine! Mai ales de Joana. Daca pe cei mici fi mai puteam mini G, Tata a primit o-nstircinare special. Sau —tata a suferit un accident. Sau ~ tata © s& mai intarzie un timp...”). Ioana era prea mare ca s&-i ascund adevarul. Pe de alti parte simjeam nevoia unui alia... gi a unui prieten. Ioana mi-a fost singurul prieten. $i astfel ne-am trezit c&-1 urdm améindou’. De la el n-ai avut nici o stire? : Doar efteva scrisori, lacnceput, cu-aceeasi st&ruin{& disperala: ,S& divortim! S& divorfim!”. Probabil c&-I tot indemna femeia aceea. : Si-n tofi anii dstia soarta copiilor nu I-ainteresat deloc? Deloc! : Bine, dar copiii? Corina, Andrei... Crescuser mari. Ce gindeau despre tatil lor? : Hl socoteau mort. Nu-nfeleg! Maria Judecitoarea Maria Andrei Maria Andrei : De la o vreme , n-am mai stiut nimic despre el. Renunfase pana si divorful si mi-I mai ceara. in schimb , ma sdcdiau copii cu-ntrebiiri peste-ntrebiri. $i-atunci, decat si afle adevarul, am preferat si le spun c-a mut Fara st-fi inchipui, totusi, c& viafa i-ar putea aduce faft in faps? Asta s-a intimplat de-abia in dupa amiaza aceea, Dupi ce Andrei mi-a adus salul (Andrei aduce salul. fi acopera umerii.) ‘Asa, iubito! Sa-4i fie cat mai cald! Nu-mi place cum ara azi! ‘Sunt un pic obositi. O s&-mi treaca. Poate vrei un ceai....- sau 0 cafea... Pe tine te vreau , Andrei! Tu si ma iubest Doamne, Doamne! Mereu acelasi lucru!Te iubesc, mama! De cate ori sa fi-o ‘spun? Te iubesc! Nu stiu. De la un timp te-ascunzi de mine . Esti nervos. Lipsesti de-acas’ fii nici-o justificare. Probabil si facultatea o neglijezi... Ce e cu tine? Fi, ale varstei, mama! De-ar fi numai atit.. : $i daca ar mai fi ceva...? Ce anume? Cum si-ti spun, mam? Vine 0 vreme cnd copii au crescu destul de mari, ca si poati disceme singuri adevarul. Mam, trebuie si ne imurim o data! Ce si limurim, Andrei? Despre tata. Adevirul, mama! {i cunosti Adevarul, mami! Nu povestea cu care ne-amiigesti de-atatia ani. Ti-a spus cineva ceva? Stiu eu. Bine, n-am s& te intreb de la cine $tii. Dar afl&, Andrei, c& sunt rini pe care le- a$ vrea cicatrizate pentru toatt viata. Afari de faptul ci tucrurile astea mi privesc numai pe mine, Si nu gisesc de cuviinta si nu le discut cu nimeni. Mai ales cu voi. : Chiar daca suntem fortati de-mprejurari, mama? : Nu vid imprejurarea care m-ar forfa s& discut cu tine despre un mort. Tata trbieSte, mama! S-a intors. ‘Nu-i adevarat! S-a intors, mami! M-a aSteptat intr-o zi la facultate $i mi-a spus cine este. Mi-a povestit tot ce s-a petrecut intre voi. iti inchipui ci n=aveam despre el decat imaginea foarte Stearsi, pe care trebuie si mi-o clarific din nou $i pe ‘misura ce-! recuno$team, descopeream in mine (cum siti spun, mami? ) 0 afectiune greu de explicat... E tatal meu! Cand s-a-ntémplat asta? Acum o lund. 2 Side o lund taci? : Tata m-a rugat s’ nu-fi spun inc& nimic. Maria Andrei Andrei Andrei Maria Andrei Maria Andrei Maria Andrei Andrei Maria Maria Andrei Maria Se teme ci voi fi att de fericita, incat am si-i ies inainte cu flori? : Nu, mama! Se teme c& nici nu vei dori s-auzi de el. $i atunci ce vrea? Ce mai vrea? : E singur, mama! $i-i tare nefericit! Cu femeia aceea a terminat de mult, Ea daci a vazut ch nui reuseste cAsitoria cu el, a ficut toate eforturile si-1 ‘compromit. $i a izbutt! Tata a plecat de-aici sef de santier,apreciat ca inginer gi ca om, Dar, din cauza ei, a pierdut tot. S-a intors la Bucuresti, ca s scape de ea, Bine-nfeles , fira si aiba certitudinea vreunui post. Azi nu mai lucreaz’ nictieri Cauta ...cauti.... Dar se vede treaba ci-i greu si mai cdstige ce-a pierdut in schimb, te-a cAstigat pe tine. fi pledezi cauza ca un avocat. Mama! Doar nu vei refixza si-l primesti in cast. : Niciodata! : M-ai invajat si fiu demn si cinstit, $4 cred in oameni gi s& iubesc oamenii. S& ‘mi bucur de bucuria fiectruia dintre noi si s& nu trec nepisitor pe ling’ drama nnimiinui. Atunci de ce-mi ceri, tocmai fata de el, si fu altfel? {si are gi ura rostul ei ‘Mami, eu nu pot s&-I urisc. Nu-mi cere st-l urase. : Dar tu ce crezi , Andrei? Ca el v-a urét mai pufin cand a plecat cu femeia aceea? Furi st se-ntrebe cum am s& cresc eu singura copii? Si va hrainesc, s& va- mbrac, si va fac rost in viata? Crezi cd v-a iubit? ‘Nu stiu, N-am dreptul si-i misor dragostea fat de noi. Atunci mie de ce-mi ceri si ma umilesc inaintea lui? Else umileste, mam&, nu tu! Prea térziu, Andrei! $i inutil, Pentru mine nu-i decat un mort. M-auzi? Un simplu mort, Ai dreptate, mama! Discutim inutil, Pentru mine e viu! Uite ce-i , Andrei... {fi interzic si te mai vezi cu el. ffi interzic! $i si nu- ndriiznesti cumva (Atengia ii este refinuti de aparifia Dianei care a venit din fund si cauti, asteapt =) : Tar femeia asta? Ce se tot plimbi prin fata casei noastre. $i ieri am vazut-o. Cine stie?! ( Dar il intrigh privirea stiruitoare a femeii) Cautafi pe cineva? M-am riticit prin labirintul acesta de strizi, Cautam strada Bach. Nu stii ‘dumneata...? Drept inainte gi a doua la stinga. Mulfumesc! E cam intortocheat cartierul acesta! : Intr-adevar! Asadar, a doua la stinga.. Multumesc ,tinere! (0 privire la fel de patrunztoare spre Maria, si femeia dispare in fund, Andrei se intoarce). Ce-a vrut? ‘Nimic . Cauta strada Bach. Eu trebuie si plec, Andrei. La noapte sunt de garda... $i sper c& ne-am infeles. Neai ce cttuta cu el 10 Andrei Andrei Andrei Toana Judecitoarea Toana Judecitoarea Joana Judecitoarea Toana Judecttoarea Toana Judecitoare Joana Judectitoarea Toana Venera Toana Venera Joana ‘Venera Toana Joana Ma gindeam.. Ce te gindeai? Sti la un oarecare Holban, Ruddy Holban. Figureazi-n cartea de telefon. Poate ca : Asculta, Andrei: dac& n-ai infeles inc& ce fel de mama ai, atunci infelege acum! Intra imediat in casi. $i ast searai nu mai pleci nictieri. Lamurim noi maine ce mai e de limurit... Ti-e clar? Sau nu? (Maria pleaca grabita spre spital.... Andrei raméne singur.) : Nu e clar, mama! Fiinde& voi m-afi pus s-aleg intre tine gi el. E ca si cum m-as ‘gisi la mijlocul unei punfi aruncate peste o pripastie. Pe un mal te gisesti tu, pe celalalt-el. $i puntea se fringe sub picioarele mele, iar eu nu stiu unde s& m& duc. Nu stiu care cine si alerg.... Ba stiu, mama! N-am sil pot uri niciodats. Am ales! (Scrie nervos un bilet. fl vara intre usi, la vedere. Se-ndreapta spre fundul scenei, Toana se smulge de pe bancheta de la rampa Ia biletul si-l citeste.) Andrei, de ce mini? oana! Minte! Credefi-ma! N-a ales de capul lui. intrebafi-l cine I-a determinat si aleaga Ce vrei si spui? Vorbeste, Ioana! : Nu mult dup’ aceea, m-am intors gi eu acasi. Trecusem pe la spital si mama mi-a povestit tot ce s-a-ntémplat. Pe Andrei nu I-ai mai gisit acas8? ‘Nu, dar am gasit biletul... (citeste) Nu m-asteptafi cu masa. Vin foarte tarziu. E posibil sii nu mai vin deloc.” $i i-ai telefonat mamei! ‘Nu voiam s-o alertez.tocmai in noaptea aceea. Fusesera operafi 2 copii gi mama ‘remura pentru viafa lor. $i-apoi speram ci Andrei ne joac’ o farsi Mai departe! Acnceput si-mi fie frie’, Dar daci Andrei nu se mai intoarce? Mama n-ar fi suportat prea usgor 0 asemenea lovitur’. $i atunci te-ai hotardt! Da! (Cerceteazi o carte de telefon. Formeazii un numa, Rispunde Venera.) Allo! Allo! ‘Ag vrea si vorbesc cu domnul inginer Serafim. Mihai Serafim. Mi s-a spus c& locuieste la dumneavoastra. Cine-ntreabai? O cunostinja. Cunostinfa asta n-are nume? + Vreau si stiu dact e acast, : Pentru cunostinfe care refuuzi si-si spund numele nu-i acast. Dar va rog! rey Venera Judecatoarea Joana Judecitoarea Joana Corina Judecatoarea Corina Judecitoarea Corina Judecatoarea Corina Judecaitoarea Corina Diana Corina Corina Asculta, cunostinfi anonima! Dac& fii cu orice pref s8-1 vezi in noaptea asta, pofi trece pe aici. Te-avertizez. ins , c& n-o si fie singur. Voi fi si eu de fata. Bund searal $i totus te-ai dus, Era tarziu. Corina se culcase. Eram sigur ci-1 voi gisi acolo si pe Andrei. Apropiata revedere cu tata, dup’ atijia ani, nu ma tulbura deloc. Dimpotriva, mi {indarjea. Fiindca stiam bine ce vreau. St-1 infrungi? ‘Mai mult decat atit: s-o scutesc pe mama de tot ce a urmat. Dar s-a-ntémplat c& sorfii au c&zut altfel decdt am dorit eu... (Muzica. Apare Corina) Sorfi au cat pentru tofi! Vorbeste , Corina! Eu?... Tocmai mi-ntorceam de la scoala si intrasem in casi pe scara de serviciu. Dar, auzind despre ce este vorba, n-am indriimit s& m-arat. Ma culcasem, e-adevarat. Dar mai culeasem imbracats si nu dormeam : Prin urmare, ai aflat gi tu c&...? : Mai bine n-as fi aflat. M-a rscolit... si pe mine. Imi venea sa alerg dupa Andrei si Si] implor : ,la-ma si pe mine! Vreau si eu si- vad!" Ma-njelegeti, nu? :Da, te-nfeleg! ‘Am vrut si plec pe urmele Toanei...mcar din umbri s& urmarese ce se- ntampla. Dar la poartt te-ai izbit de aceasts femeie. (Se vede venind Diana Basarab. Corina, impietritt tn fata ei.) : Bund seara! Pe cine ciutali? Nu te speria, domnigoara! M-am raiticit prin labirintul acesta de strizi... si am obosit.... Locuiesti aici? Da! Nu te-ngriji de mine. Sau, daca stingheresc pe cineva, pot s& plec. Nu, de ce? Odihnii-va, mai inti Te duceai parca undeva 0 sti ma due mai tarziu. Ha-hal $i vezi?i-e fric& si ma lagi singurd la uga voastra. Nu de asta, credefi-ma! : Oricum, ifi mulfumesc!Mai am gi eu prilejul s& stau de vorba cu cineva... Ce frumoasi esti! $i ce téndra! Ai implinit saptesprezece ani? este céteva luni. Saptesprezece ani. Eu am uitat cd i-am avut vreodati. Ce ai de giind s& faci in vias? : Nu m-am hotirét. Mama e medic, sori-mea ~ inginer mecanic, fratele meu urmeazii politehnica...Despre mine spun ci umblu cu capul in nori. Fiindc& visez s-ajung artist de cinema. ALE un vis frumos. ‘Nuvi aga’?! 12 Diana Corina Corina Diana Corina M-ar ispiti si pe mine, dac-ag avea anii dumitale...({i intinde 0 pungi de bomboane) Te rog! : Mulfumese! Stifi? De céte ori m&-ntore de la vreun film, ma inchid la mine-n ‘camera si-mi inchipui cum a5 fi jucat eu rolul principal. Rad si plang, iubesc si ‘mor... Amo senzafie grozavi, de parca totul s-ar petrece cu adevirat Ei, da, mi-nchipui! Dar v-a trebui si muncesti mult, , pentru asta sunt gata pentru orice sacrificii! Dac’, si zicem, ar veni cineva si mi-ar spune: ,, Corina, te fac vedett intr-un film, Renunfi la tofi sila toate!”- n- as ezita nici o clip si m-ag duce orbeste. : Dragi, Corina! Nu se poate spune c& n-ai imaginatie. $i ce-i riu in asta? Mi-ar fi greu sa fiu sincera cu dumneata 2 Varog! S-ar putea si regrefi dupa asta De ce? : Flindct-n viafi nu {i se da nimic pe gratis, domnigoara! Fiecare vis, tn zilele noastre, se pliteste scump. Nui adevarat!Mama spune , dimpotriva, ci-n zilele noastre e cu putin{a orice vis, Fri si dai nimic in schimb, fara si te umilesti cu nimic,.. (Femeia izbucneste in rés) De ce radefi? ‘Odata credeam gi eu la fel Si-acum nu mai credefi? Mi-am ficut si eu destule visuri in via ‘Tia trebuit si platiti pentru fiecare? Pentru fiecare. $i tofi sunt obligati si plateasca? Tofil ffi place fularul (esarfa aceasta) Asta? imi place! Ta s& vad cum ifi sta...(I I-a pus la gat, o admir’) Tare dragu{!... (Un timp) Eh! Ultimul vis a fost ..un om. De care mi-ndrigostisem nebuneste. Abaturi de care speram si-mi refac visurile mutilate de alfi. De aceea am gi fugit din Bucuresti, undeva departe, intr-un origel de provincie, Am mizat totul pe o singura carte: cisitoria cu el! Si v-afi cistitorit? ‘Am sperat zadamnic, Nu s-a cisttorit cu mine, Omul nu era singur. Mai avea undeva o familie, O familie care stitea intre noi ca un zid, ‘Doamna, de ce-mi spunefi mie toate astea? : Ca s& pricepi cin viafi nu merit si pui pret pe nimic. Viala-i abject, domnisoars! Oamenii sunt niste fare, lar noi — prada lor! ‘Nu poate si fie asa! + Si le platesti si tu cu aceeasi moneda! S& treci firs mili peste oricine! S8-i smulgi viefii cele mai silbatice pliceri! ‘Va rog, iertati-ma! Eu trebuie si ple. 13 Diana Corina Diana Corina Diana Corina Diana Corina Diana Corina Diana Corina Diana Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea Corina Judecitoarea + Agteapt n-am terminat. Ai 17 ani - tr&ieste-i din plin! Nu-i lisa s& treac& fara si fi gustat plicereal Prejudecifi, precepte morale? Aiurea! Nu se stie ce ne- asteapti maine. Fi bine, dar dumneata, ‘Nu-s nebunk domnisoara! $i dact ma doare sufletul de ceva, e ci nu mai am anii ti si mai iau o dat& viafa de 1a capit. S& cer eu preful cel mare, sii mutilez eu visurile altora... Ia spune-mi... i-adevairat c& tatil dumitale s-a-ntors acasa? (Corina s-a ridicat de mult , cu intengia de a fugi. Dar intrebarea o rasuceste-n loc, cu brutalitate) De ce ma-ntrebafi? Nu banuiesti cine sunt eu? Dumneata esti...! Eu! De asta ai venit aici Aveam sii plitesc o datorie veche... Dar dumneata mi-esti foarte dragi... Mi- ar fi plicut s& fii copilul meu. Pleaca de-aici! Esti foarte frumoasa, Corina! isi smulge fularul (esarfa) de ta gat, i-l zvarle in fags. Hohot de plans) Pleact de-aici! Dacit esti si desteapta, gindeste-te la ce fi-am spus. Altfel e plicat de anii ti... (Corina a cizut pe trepte, continudnd s& pling’ amamic. Diana se-ndreapt& spre fundul scenei.) Muzica Si de-atunci... ai mai vazut-o? Mi-a iesit tot timpul in cale: la colful strazii, in stafia de tramvai, la poarta scolii. Mereu ca din intimplare si mereu invitindu-ma si privese viafa cu alti ochi : De fiecare dati i-ai spus si plece? Zadarnic incercam si m& apis. Gandurile ei puneau tot mai mult stipdnire pe mine. Cum de n-a observat nimeni ce se-ntémpla cu tine? Erau tulburafi de-ntoarcerea tatei. : Aveai totusi colege, probabil o prietenii bund.... De ce na-i cerut sfatul nimanui? Ar fi trebuit s& le spun ca femeia aceea era... $i mi-a fost rusine. Nu voiam s& afle nimeni adevarul despre tata. Ei bine, poftim acum! Priveste-i! Cu att mai mult cu ct acolo se afla si omul care-ntr-o bund zi avea si te piarda.. Muzics (Acasi la Ruddy. O camer si scaune in jurul unei mese de ospiit. Muzica stlbatic& de dans. Inginerul Serafim priveste in gol. Andrei sti cu ochii finta asupra lui. Ruddy si Venera danseaz. Un timp. Muzica s-a stins.) 14 Gata, domnule inginer! Ajunge! Prea multi amarciune strica $i ce si fac, Ruddy? > Venera, umple paharele! “© % fos Ca sauit? Hel: Bea! N-o s& te mai doar nimic. Toate durerile se ineaca in vin. Uite, c& le inec sieu! Parc multe ai tu de inecat in vin. : Am gi eu destule. ‘Tu esti un om fericit, Ruddy! \\8.Grozava fericire! Sain singur santieru-n spinare! Asta-fiinchipui tu c-am vista eu si fac in viata? : $i-atunci in ce crezi, Ruddy? Eu? in nimic. Sunt o simpli masind si atat. Gandese ce mi se cere, execut ce mi se ordon’, aplaud pe cine-i mai mare... Noroc! ‘Ma rog, e un fel de a fi. : La care dumneata nu aderi. Te priveste. Dar altul eu nu concep. $i fi-ag propune ‘si nu ma contrazici, Ti-a dat si dumitale viafa destule lovituri. Serafim Da, poate. ‘Venera Dansezi, Mihai? (Serafim refuwzi, mut, Venera, totusi, deschide laptopul si evolueaza, indracit, prin jurul lui Serafim. Cénd, pe neasteptate, apare Ioana. Tacere.) Serafim : Joana! Toana : Andrei, hai acasa! Ruddy ‘MSE, fata dumitale. Sdrut mainile, domnigoara Serafim! Toana Andrei! Hai, acasi! Serafim _: Andrei rimane aici. Toana : Cu dumneata nu stau de vorba. Ei, domnule Serafim! Ai vizut pentru cine vrei dumneata si-fi dai sufletul? Nu, nu, mulfumesc! Asa ceva nu intr’ in socotelile mele. Si mor eu, robind, pentru belsugul si fericirea generatilor viitoare, Prefer si-mi triesc tinerefile ca un lup ‘limand si si nu-mi scape nici una din marile pliceri ale viet (Surprinde deodata privirea fixi a loanei) Vrei s& spui ceva , domnigoara? Joana : Nimic, te-ascultam. Ruddy Sau, poate, mu esti de acord cu mine! Haide-naraoneste! fau-poate eerie sunt- ~~ -beat?.O discufie cu dumneata m-ar onora.(Vine, impleticit, pana-n fata Ioanei si- i intinde un pahar cu vin.) Domnisoara, nu te intereseaz un barbat ca mine ~ cu maging la scar’, casett de bijuteri, sensibil? Venera Ruddy!! Ruddy Nu te-alarma, frumoaso! Ci tot fie-i rimdn credincios. Pénd la disparitia bietei noastre planete. ‘Venera ; Pupa teoria ta, planeta asta poate si dispar chiar si la noapte! Ruddy pot ‘Si-atunci ce ne mai riméne decét si ne bucurim de viafai? Ei, domnisoara, ce ge zici? 15, Serafim Venera Ruddy Venera Serafim Ruddy Serafim Joana Serafim Joana Serafim Toana Serafim Toana: Serafim Toana Serafim: Toana Judecttoarea Ruddy Judecitoarea Ruddy Potoleste-te, Ruddy! Ohoho! Ce problema de constiinfa! Dumneata habar n-ai de surpriza pe care fi- a pregitit-o Ruddy. E ca gi aranjat, domnule! Cel mult o saptamana]si te vezi iar pe santier. in Bucuresti, asa cum i-ai dorit. : Dumneata ~ sef de santier, el - mana dumitale cea dreaptt, Ruddy! Un Ruddy Holban nu se joaca niciodata(cu soarta prietenilor lui) Dar, bine, nu-mi vine s& cred... Toa, Venera! Trezeste-te Andrei! Si bem! fisa¥¢ vei! Fiindca viafa-i frumoasa si merit s-o triiesti... (La scuturat pe Andrei de umeri, a venit pani-n fafa Toanei cu dou pahare pline). Ioana, nici pentru asta nu bei? a Refuzi sa bei pentru bucuria asta a mea? 1 Pentru impaicarea noastra, foanal 1 + Atunci pleact! Pleaca, am spus! 2 N-am venit decét pentru Andrei! : Andrei riméne cu mine. Ca sA nu rimén singur pe lume. Tu te-ai condamnat la aceasti singurdtate, Acum 7 ani . Trimite-1 pe Andrei casi! : Nu pot. E tot ce mi-a mai rmas in viata. Acum 7 ani ne-ai avut pe tofi 4. Dar ai renunfat Ia noi... Ce-ai ffcut tu pentru Andrei? N-ai nici un drept asupra lui in schimb avefi voi dreptul s ma finefi la ug ca pe un cdine! Pleaca! : Andrei! Eu rimdn cu tata $i cu ei! Fiindea, mai ales, de asta mi-e team&. : Ruddy e prietenul tati. Prieten! L-ai auzit cum gandeste! ‘Nu ma obliga nimeni s-accept ideile lui Dacii n-o st se ocupe de tine in mod special. (Gest brutal de a 0 intoarce pe Ioana citre el.) fa asculta, frumoaso! Ce-ar fi si ‘m& ocup pufin si de sufletul dumitale? Privire fixt pe mana lui Ruddy, ceea ce-1 obliga pe acesta st si-o retrag’, apoi finta in ochi.) N-ai si reusesti, Ruddy Holban!... ( Apoi citre Serafim) Tatal Sa nurfi inchipui c& te iubesc mai pufin decét Andrei. Dar dacd-fi va strica vi numai din cauza ta se v-a-ntémpla, Fugi de aici si intoarce-te la neato ‘mai mult decat prietenii ti de azi... Bund seara! (loana a depasit limita casei, cfd e oprita locului de interventia Judecatoarei) (0 clipa, te rogl... ( Apoi catre Ruddy) Ruddy Holban, cafi ani ai? 31. Prea tdnir ca si urs viala : Dimpotriva, 0 iubesc! Judecatoarea ; Atunci de ce susfii cl biata noastra planet poate si sard in aer in orice noapte. Ruddy \,.j.ch< Eram beat. Cate nu spune omul la betie! {n realitate sunt un om cinstit. “Fudecitoarea : Pénd la proba contrarie, Ruddy Holban! Da, dal Vom vedea cat esti de cinstt ‘Nu-i asa, Venera? Venera. ‘Nu stiu la ce va referifi Judecdtoarea ; Cu ata mai bine. Surpriza va fi mai mare, Putefi pleca Mihai, te-ai intrebat vreodatii de unde are Ruddy Holban ataia bani? Serafim pretindea cd dintr-o mostenire. Judecitoarea : Chiar aga era? Serafim Mai térziu am descoperit cA nu era asa.. Judecdtoarea : Mai tarziu... Dar bundvoinfa cu care te-a primit cand nu Iucrai nicitieri — cast, masa, bani de buzunar ~ cum fi-o explici? Serafim _; Am lucrat impreundi 2 ani in provincie. Eram prieteni buni, Judecitoarea : Doar ati? Serafim _: Nu! Spera cA, dupa instalarea mea in funcfia de-aici, va cstiga de 10 ori mai mult Judectitoarea : Dar fi-ai dat seama in ce joc periculos te poate angaja un individ ca el? Pe dumneata gi familia dumitale? Serafim : Prea trziu mi-am dat seama de asta. Judecitoarea : Mereu prea térziu! Muzica Toana Cateva zile a domnit in casa nostra un fel de crispare. Evitam si vorbim despre cele intamplate. Desi simjeam c& ne tortureaz& acelasi lucru. Dar nu izbuteam s& ma st4p4nesc. Mama gi Corina nu izbuteau. Asteptam mereu ceva, s& vind cineva, si se intémple nu stiu ce. Aveam naivitatea si-mi inchipui ci améndoua il asteptam pe Andrei. Fiecare ins altceva, pe altcineva... Maria : Adevarul c&-ncet, incet, revistenfa mea a-nceput si cedeze. Descopeream dimineaja, pe trepte, mereu alt buchet de flori. Ma suna mereu la telefon, gi zadamic fticeam eforturi sii nu rispund. imi plicea si-i aud mereu glasul si de- abia asteptam si sune din nou. Odati Lam vizut prin fereastra. Sta sub copacii din fafa casei, Ploua. El sta in ploaie. Se uita finta spre dormitorul care fusese pe yremuri al nostru. Doream sa vind, s4-mi bat in geam, si ma cheme... Dac-as fi stiut ce va ura... Dac-as fi stiut! Corina Pentru mine era un strain. Am fost intr-o zi si-l vad, acolo unde locuia. Sa stau de vorba cu el, N-am simfit nimic. Nici 0 emofie nici un fior. Parca nici n-ar fi fost tatil meu, in schimb I-am cunoscut pe celiilalt. N-as putea spune cum . O privire, un cuvnt. La plecare, m-a condus pani la scoala, Apoi m-a invitat la un film , ne-am plimbat pe strizi, mi-a Picut prima declaratie de dragoste. ( Corina s-a intors pe loc. in fafa ei se afla Ruddy. Alta lumina) Ruddy: Te iubesc! Corina: Mai spune o data! Ruddy Te iubesc! Corina ==: Mai vreau... Mai vreau. Ruddy (De fiecare dati alts dezvaluire). Te iubese....Te iubese... Te iubese... 7 Joana Serafim Maria Serafim Maria Serafim Serafim Maria Serafim Maria Serafim Maria Toana Maria Joana (Au disparut amandoi) Am simfit c& se intampla ceva. Andrei lipsea mereu de-acas’. Corina... Copiii ‘mei nu aveau tat And intr-o sear. M-am intors pe neasteptate acas. Usa de la intrare era deschis& . L-am auzit vorbind . Pe tata... Muzica : Crede-ma, Maria! Tot timpul te-am iubit. : taci! Te rog! : Nu, asculti-ma! De la inceput mi-am dat seama c-am gresit. Femeia aceea nu {insemna nimic pentru mine. Un capriciu, 0 nebunie! Am vrut s& mi-ntore. Dar viaja m-a prins gi m-a dat peste cap. Te rog, taci! Nu! Trebuie s& stii otul. Te-am iubit nebuneste. Te vedeam numai pe tine, mai trezeam noaptea vorbind cu tine, retriam zilele petrecute-mpreund... Iart8-ma, Maria! E-atit de greu, Mihai! ‘Vreau s& repar ce-am gresit, si recastig ce-am pierdut. impreuna! $i dac& intr-o zi vei dori si te-ntorci la femeia aceea? Nu, te rog! S4 nu mai vorbim despre ea! S% n-o aducem intre noi ca pe o umbra S& mic trimiti, mai intdi, pe Andrei. Asti seara se-ntoarce acasa. : Cum de-ai putut si-1 atragi intr-un mediu atat de stricat? : Andrei e destul de copt la minte, Nu poate fi influentat in rau + Toana mi-a povestit despre oamenii aceia Toana exagereaz. : Poate . Dar in casi si.nu mi-i aduci. N-am st-i mai vid. Cum iau gantieru-n primire , rup cu trecutul pentru totdeauna. in casa noastra , vreau si-{i intre un om demn de tine... Maria! ‘Nu stiu. Lasd-mi cateva zile s8 ma mai gandesc. $i-acum du-te! N-as vrea si te giiseasc’ fetele aici... Te rog! (Serafim pleaca. Apare imediat Ioana) M& condamni, loana? Numama! Cum st-fi explic? Nu-i nevoie, mami! : 0 femeie ca mine, care nu stie s§ ierte si uite, risct si riména singurd. Si m-am siturat si fiu mereu singura. Numai eu cu gindurile mele. Am si eu dreptul la viaf’, la un pic de fericire. Nu pofi tri la nesfarsit din amintiri... Ma-nfelegi, Toana? : Da, mama! Ti-o doresc din toata inima! = Omul meu, numai al meu, pentru totdeauna al meu. Cu toate greselile lui... $i poate ci-n sfirsit o si rid si eu, os cdnt, o si dansez. 18 (Intervengia Judecitoarei o trezeste la realitate.) Judectitoarea : Maria, nu fi se pare c& ai trecut cu usurinf’ peste problema esenfiala a impicarii voastre: relatiile lui Mihai cu fostii lui prieteni? Maria M-a asigurat cd va rupe cu ei Judecitoarea : Dar te-ai intrebat daca v-a izbuti? Maria : Pre tarziu m-am intrebat. Judecitoarea : $i inutil, Maria! Drama nu se terminase... Cine s-a prins apoi in panza de p&ianjen? (Lumina se stinge. Corina apare fra si fie baigata in seam’) Corina: Eu! Judecitoarea : Bunt seara, Corina! Ce caufi tu aici? (Judecitoarea dispare) Corina: Ce caut eu aici? (Apare Ruddy, surdzdnd, Se aseaza alituri de Corina, imbratisndu-i umeri.) Ruddy : Trebuia si vii, Am fost fcufi unul pentru altul. $i nu-i forfa pe lume care s&ine desparta. Corina Ce glas tulburator ai tu, Ruddy! Ruddy Pentru cd esti tu aici, Corina! Corina Mie teama si nu joci teatru cu mine. Ruddy —_: Prostufo! Eu teatru nu joc, dar tu ai si faci film. Corina Nici nu-mi vine si cred, Ruddy... Ruddy Ei, poftim! Am fost sau n-am fost impreund la probe? Regizorul fi-a ficut mai multe probe decat la celelalte concurente? Probele au fost gisite excelente? Nu se-asteapti decdt aprobarea superioara ca si semnezi contractul. Cine o sa fie vedett de film — cu pres’, reclam&, glorie,interviuri ~ eu sau tu? Corina Nu stiu! Mi se pare cf visez! Ruddy, Foarte bine, viseaz... Mulfimea da niivali si capete o invitatie la premiera de ‘gala, Sala freamitd nervoasd, in asteptare, Actori se-ndreaptai spre scent... Iar in fruntea lor? Corina serafim! intr-o rochie superba, $i lori, multe flor Corina: Taci, Ruddy! E un vis... Ruddy _: Dar visul se preschimba in realitate. Eu m-am batut si se preschimbe. Tu esti ‘opera mea. Eu te-am creat. Corina _: Cine stie pe cate le-ai fermecat la fel! Ruddy: Numcrevi? Corina Nu! Ruddy (Brusc in picioare, fals revoltat,) Atunci, intoarce-te acasi! Un mic efort si esti salyati! Bucuri-te c-ai ficut din mine sclavul tu si m-ai invins! Haide, ridicd-te! Corina (Vazandu-l c& se retrage.): Nu, te rog, stai. Lasi-mi timp sii mi dezmeticese. Ruddy (tace) Corina Dar infelege: mi-e frica! Ruddy (din nou aproape) De cine? De ce? Corina ‘Nu sunt sigurai ci ma iubesti Ruddy Te iubesc! Corina —_—: Te uifi, cfteodata, atat de ciudat! 19 Ruddy Corina Ruddy Corina Ruddy: Corina Ruddy Corina Ruddy Corina Fiindea m-ai amet. Si maine? Ce se va intampla maine? Poate ci ziua de maine nici nu va mai fi. De altfel, poate c& nici nu exist. ‘Universul incepe si sfargeste cu noi. Aici! in patima care ne arde, in miracolul pe care-I vom cunoaste impreuni... De ce mai sovai? 2 Nu stiu ... : Corina, timpul nu iart& nici o ezitare. M4 intibus, Ruddy! : E clipa care ne-asteapti, N-avem dreptul s-o pierdem. Ruddy! Vino, draga mea! (fulgerator) Lasa-ma! Last-ma-i spun! ( S-a smuls din strnsoarea lui. A coborat cdteva trepte. Ruddy, in picioare. fi intoarce spatele. Intri la el in odaie. Corina il urmireste inmiirmurit’, Pentru ca, deodati si se hotirasc’. Pomeste pe urmele lui ca beat, ciocdneste sfielnic in usd. Apare Ruddy. imbratisare sAlbaticd. intuneric. Apoi, lumina. in aceasta lumin& coboara Corina . Singura. Anevoie, ) Muzica Judecitoarea : E 0 noapte frumoasi, afar’! Toatd gridina miroase a liliac. Au inflorit pand si Maria tufele de lang’ poartd, Mie florile mi-au dat intotdeauna o senzafie de calm, de cechilibru. : $i pe mine ma odihnesc florile. N-as putea tri iri o floare in casa. Judecitoarea : Mi-nchipui ci soful tiu a continuat si-fi aducd flor Maria : Soul meu...Soful meu a continuat si mii copleseasc’. Desi muncea mult... ‘Avea timp totdeauna pentru asta. Ne-am amagit cu gandul ca nu se va-ntémpla nimic rau! Judecitoarea : $i totusi s-a intémplat! Maria Corina Serafim Corina Andrei Serafim Andrei Serafim Andrei Corina Corina Andrei : Da! Acum 8 zile, Luam masa de pranz, cfind Mihai le-a propus copiilor si plecim undeva de 1 Mai. Sinaia, Predeal...oriunde. S& evadim céteva zile din Bucuresti ‘Cortina de lumina. Muzica. Nu, tat! Nu mergem nic&ieri! ‘Nu, mereu nu! Pur si simplu nu va infeleg. De ce? Pentru ca eu incep tezele imediat dupa 1 Mai. $i am de invatat lar eu trebuie s8 predau o lucrare. Neapairat! $i nu cred si o termin pana atunci Pacat! Atunci ....rimdinem gi noi acas&. La urma urmei, de ce nu v-aji duce singuri? Consiliul copiilor n-are nimic ‘impotriva. Ai haz! Si-asa in ultimul timp nu v-afi impartit bucuriile cu noi, Cam trziu v-afi trezit c& mai suntem gi noi pe lume! Corina! Vrei si spui cd nu-i aga, mama? Lasa, Corina! Poate-i mai bine asa. Fiecare cu viata lui! 20 Corina Maria Corina Serafim Corina Serafim Joana Serafim Toana Serafim Joana Toana Serafim Joana Serafim Ioana Serafim Joana Maria Toana Toana Corina Joana Andrei Toana Corina : Da! E original si modem! : Da’ ce-i cu voi? Afi innebunit? De unde va vin ideile astea? : Ei, mama! invatafi si va cunoastefi copiii! Altfel o si va trezifi in casi ca niste straini... Hai sii mergem! ‘Suntefi chiar atat de siguri c& n-avefi si alte motive s& refuzafi invitatia mea? Nu, tatal : Cine ....e? Pentru el mi-ai refuzat invitafia? $i tu, Andrei, pentru cine mi-o refuzi? Da, da! Aveafi dreptate st spunefi c& n-afi avut tat& pand azi, Dar v- asigur c8 de azi inainte o si-l aveti (Tacere grea. Dup& un timp.) rea tirziu, tatil : Poftim? Prea tirziu ti-ai descoperit aceasta vocatie.. De tat& al copiilor ti Te rog, fara reproguri! N-o si-mi azvarlifi toat& viata-n obraz intémplarea de acum 7 ani A fost aici o femeie, Femeia dupa care ai plecat atunci Toanat ‘Nu, mama! N-o s& trim toat& viata sub teroarea ei. Ce+i cu femeia aceea? Te cuta pe tine. A dat peste Corina. Pretindea c& are sti plateasca o datorie veche. I-a platit-o ei. Ce legatura are cu povestea Corinei? : Are! Aceasti femeie i-a tulburat Corinei sufletul. Ea stémit prima panica in constiinja Corinei. A avut norocul s& dea peste cel mai slab dintre noi si rezultatul-t sti. : Trebuia si plitesc intr-o zi... de-ag avea , cel pufin , puterea si-mi fac singur dreptate....( iese din scent) : Untentie de a-l opri. Privire pierduta pe urmele lui. isi revine) De ce ai facut asta? Pentru ce i-ai amintit de femeia aceea? Ti-e teama c-am riscolit o rand deschis8? $i se va-ntoarce la ea? NU! Niciodat’ 1-0 si facd astal Dar ai vizut in ce hal a plecat de-acast! Dac...” Mi-e frict pentru el! Mie nu, mama! Pentru ei mi-e fries. : Acum incepi si tu’? Dar ce mai vrei de la mine? Sa pricepi c& se-ntémpli ceva cu copiii ti, De ce nu te duci la scoala si constafi singura Ce aera de domnisoara afigeaz8 Corina. Ioana! De ce nu te duci la facultate si-ntrebi de Andrei. Cum e apreciata viata lui de student Ce te priveste pe tine viata mea de student? Chiar azi dimineafi a sunat diriginta Corinei. Spunea c& va fi discutats in consiliul profesoral Nu-i adevarat, mama. O singurd dati m-a certat cind am lipsit nemotivat de la scoala... sti foarte bine. 2 Toana intreaba-i pe colegii lui Andrei ce parere au despre el. Andrei Minte, mama! N-o ascultal Corina _—: Adevarul e c& te doare fericirea mamei, te bucura nenorocirea mea. $tii de ce? Pentru cit esti urdtti, esti rece,calculata... $i atunci mini, inventezi, ne otravesti viafa... Andrei {n orice caz, Joana, ifi mulfumesc! Haide, Corina! Pe mine si nu ma asteptati diseara cu masa, Am o sedinta. Corina —_—: Sin-o crezi, mam’,! Orice-ar indriizi sd-fi spund, si n-o crezi! Doar sti bine cA tu esti cea mai bund prietend a mea. N-am avut, nu am, nu voi avea nici un secret fat de tine... Ti-o jur, mama! ( Sarutari de circumstanfa. $i-au luat améndoi servietele, au disparut in culise. Toana continua s& plang’) Maria Uite ce-i , Tana! Oricat a5 fine la tine, nu-fi ingSidui si vorbesti asa despre ei. Toana Eu nu-i acuz, mam&! Nu stiu cum si-fi spun... Mi-e sila de Maria Da’ termina o dati! Termin’, te rog! Toana Mami, dac-ai st. Maria ‘Nu! Nu mai vreau si aud nimic. Am plecat la spital. (A iesit di cast, s-a agezat pe banc.) Judectitoarea : $i totusi, Maria, nu pricep un lucru. De ce-ai refuzat amtinuntele pe care fi le oferea Ioana? Maria Eram disperati. Toate se-nvalmiseau in mintea mea. Ma giindeam si la Mihai Samu facd vreo prostie. Judecttoarea : Ti-a fost team’ ci-si va pune capit zilelor? Maria MA temeam sa nu se intoarca la femeia aceea Judecatoarea : Iar Ioana te-avertizase asupra unor fapte cu mult mai grave. Maria 1N-am crezut nimic din ce mi-a spus Ioana. Credeam c& exagereaz. Judecdtoarea : Orice fatd are dreptul la dragoste. La o dragoste, Maria! Din nefericire insa, Corina 1-a intalnit pe Ruddy Holban. $i tu n-ai aparat-o impotriva lui... Crezi c& de-atunci nu [-a mai vizut? Maria Corina-mi jurase ci nu mai are fatti de mine nici un secret. Judecitoarea : Am auzit-o. -am auzit pe amndoi... Dar adevarul vrei si-1 cunosti? Clasa Corinei intrase la ora de fizicd, Era 4 dupa amiaza, Dar stii unde se afla Corina la ora aceea? (O descoperim alaturi de Ruddy) Judecdtoarea : E 4 dup’ amiaz, Maria. Grupa lui Andrei avea ora de laborator. Dar stii unde se afla Andrei? (il descoperim pe Andrei alaturi de Venera in fata a 2 pahare de coniac.) Andrei! De ce nu esti la facultate la ora asta? Ce cauti tu la femeia asta? Andrei : Nu va priveste! Judecatoarea : Andrei! Cine te-a-mpins pe aceasta cale? Prietenul tatalui dumitale? Andrei —_: Totul s-a petrecut pe nesimfite. Ruddy m& trata ca pe egalul lui si ma ispitea cu lucruri de care pind atunci n-am stiut nimic. Spunea ci trebuie si-mi triiesc ‘viafa pana nu ¢ prea tarziu. $i ma téra noaptea prin baruri. Pani-n zori....$i ma simfeam bine. 2 Judecitoarea : Te simfeai intr-adevar bine? Andrei Adevarul ¢ cd la inceput mi-era sila. isi bitea joc de mine. Spunea la toat’ Jumea c& nu sunt in stare s& beau nici macar un pahar de whisky... C& habar n- aveam ce-nseamna o noapte de dragoste....Asta m-a indagjit. $i m-am apucat si- i demonstrez c& pot orice. Judectitoarea : $i pe urma? Andrei Mica dat bani, Mi-i baga cu forfa in buzunar... Susfinea ca baiatul inginerului Serafim trebuie si-si ingiduie orice libertate. Judecdtoarea : Te-ai intrebat vreodata cu ce scop ficea toate astea? Andrei © singuri data. Atunci céind mi-a cerut chitanfe pentru sumele pe care i le datoram. Dar era prea beat ca sit mai caut un raspuns. Cénd m-am trezit din befie, Venera m-a asigurat c& pana gi ei , femeia cu care tra, ti cerea chitanfe. Era maniac! Judecdtoarea : $i asa ai devenit la fel de imoral si necinstit ca gi el! Andrei Nu! Astanu! De orice ma putefi invinui - de chefuri, femei usoare, orice - rnumai de asta nu! Judecatoarea : Dar tata dumitale ce pirere avea despre aceasta situafie? Andrei : Pe tata nu L-a interesat niciodat viafa mea particulara. El era convins ci Ruddy ‘nu reprezenta nici o primejdie pentru mine. Judecitoarea : $i ce-a urmat? Andrei Nu m-am mai dus la facultate.... Am pierdut examenele...Dar ce m-a durut mai mult a fost dispreful colegilor... Ma evitau.. Judecitoarea : $fantd inconstienta! Ei si acum ....Corina! e rndul tau. Mama ta vrea si afle adevarul Corina ‘Mice greu si recunosc, Dar mama se ingela amarnic. isi inchipuia c-a izbutit si ‘ma vindece de nebunia mea, Judecatoarea ; Ce-nseamna ,isi inchipuia”? N-a izbutit? Corina Nu! De altfel, eu am cam trigat-o un pic. Am convins-o c& la mijloc n-a fost decat un accident stupid, C3 omul a si disparut din viafa mea. Judecatoarea : Stia despre cine e vorba? Corina Nici nu banuia macar. Judectoarea : Dar Ioana? Corina _: Nu stia nimic. Desi s-afinut de capul meu zile-ntregi. Judecttoarea : Dar tata, Andrei? Corina _: Nimic! Degi-l vedeam pe Ruddy aproape in fiecare zi. Dac-ar fi aflat, cred c-ar fi rmas trasnifi. Judecitoarea : Cred c& jocul acesta, de-a y-afi ascunselea, te obosea. Corina : Dimpotriva! M& fermeca. imi didea mereu o senzafie noua, de primejdie. $i jocul imi plaicea, Judecatoarea : Cu ce pret, fetito? Corina: N-aveam timp de-ntrebari. Ma lasam dusi de valuri Judecatoarea : $i povestea cu filmul tiu? Corina Pang la urma a trebuit si renun{. Ruddy spunea c& n-ar fi fost deloc o reusiti, Talentul meu merita mai mult, 23 Judecitoarea : Gi....ti-a oferit ceva la schimb? Corina Nu! Dar mi-a facut niste daruri... Doi cercei spanioli, o brafara de aur ...Chiar si o capa de hermina. Judecatoarea : Le-ai adus acasa darurile astea? Corina Ruddy socotea ci e riscant, Nu-i didea voie si le pun decét acasa la el. Bucuria ‘mea rimiinea aceeasi, Judecttoarea : Dar cu ce pret, fetal Cu ce pre! ( Corina ridicd din umeri nepasatoare si ured alaturi de Ruddy, sub privirile st&ruitoare ale Judecitoarei.) Judecdtoarea : Asta-i adevarul, Maria Maria E ingrozitor! Judecatoarea : Minciuna prinsese in casa voastra radacini adanci. Povestea Corinei nu rrimasese un simplu accident. Iar cauzele vA privesc direct: pe tine si pe sotul tau A fost nevoie de o zguduire profunda, pentru ca si minciuna sa iasd la ivealat Maria Ai dreptate! Judecitoarea : Pe Toana n-ai crezut-o atunci. Te chinuia alt gind: si nu fact Mihai vreun act necugetat. Fiindc& Mihai a plecat de acas& si-si pun’ capat zilelor, (intuneric. Serafim se plimba agitat.) Serafim —_: De ce te uifi asa la mine? Nici aici nu pot fi singur? Judecitoarea : Omul nu e niciodata singur, Mihail Serafim _: Bine-infeles! Vegnic fira somn si mereu aici sub frunte :”Asta nu e bine... Asta nu e bine...”. Mulftumesc! Mi-ajunge! N-ai putea si ma lagi in pace? Judecdtoarea : Te iubesc prea mult ca si ma despart de tine! Serafim Ha-ha-ha! ffi inchipui cumva c& ai si scapi? Doar tu esti constiinta mea gi iti vei imparfi destinul cu mine. Sau, poate, nu banuiesti ce am de gind? Stii la ce ot trece acceleratul? Va fagni ca un bolid peste 7 minute gi noi doi vom fi acolo, pe linie. Exact peste 7 minute. Voi mai avea drept si regret? Judecitoarea : Nu! Serafim _: Voi mai avea timp si fiu fericit? Judecatoarea : Nu! Serafim _: Dar tu! Tu ce-ai si faci? N-ai sii mori si tu odata cu mine? Judecatoarea : (tace) Serafim. A, ce bine-mi pare c& pot si-ti plitesc! De 45 de ani astept clipa asta... O carte daca rupeam, cdnd eram mic, imi fineai 7 predici si mi ficeai sa plang. Un om dac& jigneam, mai tarziu , m& obligai si mii umilese gi st-i cer iertare. O femeie de-mi plicea, imi sfaigiai visul cu-o mie de cufite si m& faceai si renunt.. {fi m-ai aduci aminte de pictorita pe care am cunoscut-o in Delt? Ai pus-o pe Maria si se uite la mine atat de ciudat incét la jumatatea drumului m-am intors. Tu m-ai obligat si ma intorc... Cat e ceasul? Judecdtoarea : Mai sunt 5 minute. Serafim —_: O data tot fi-am scapat din ménd. Diana te-a orbit si pe tine, Sapte ani n-ai fost {in stare si scofi un cuvént.... incremeneai lang mine, inutila, de céte ori imi spunea ci ma iubeste... Si-fi mulfumesc sau sd te urfisc pentru tot ce-a fost in 24 acesti 7 ani? $i dact stiai c& voi ajunge aici , invinuit de nefericirea copiilor mei, de ce m-ai lisat? De ce, draga mea? Cat e ceasul? Judecttoarea : Mai sunt 3 minute... Serafim in ziua cAnd s-a nascut Ioana, imi venea si s-alerg pe strizi si s-anun} lumea intreagi: .Oameni buni, mi s-a n&scut un copil”! Dar copilul acesta, azi, imi judect faptele gi ma acuz8... Cand Andrei era mic, n-avea alt idol in afara de mine, Dar, azi, pentru Andrei nu mai sunt decat un nimic oarecare ... M-am intors la Maria, dar nici Maria nu mai are incredere in mine gi-n ochii ei citese acela-si repro... iti mai aduci aminte céind Corina a fost bolnava? Ag fi fost gata si-mi smulg inima din piept pentru ea, numai s& triiase&. Dar, azi, Corina imi infige cufitul in spate si rdde..... La cine , atunci si m& mai intore? Cat e ceasul? Judecitoarea : Mai e un minut Serafim _: Haide! Haide o dats! Judectitoarea ‘Nu fi-e rusine? Rispunde : nu fi-e rusine? Serafim A trecut, Judecdtoarea : Da? A trecut. $i altul, pentru ce aveai de gind s& faci, n-o si mai treacd. Te-am 1asat anume si-fi gusti cele 7 minute, Ca sa vd cum vrei si-fi termini viaja, M-ai dezamagit! Un om nu si-ar fi impins niciodati constiinfa la sinucidere. Dar tu esti un las, Mihai Serafim! ....M-ai finut in genunchi 7 ani, De azi inainte eu hotaraisc! Serafim Ce st fac? Spune-mi ce si fac? Judecdtoarea : ffi acord si eu 7 minute de-ntoarcere la via}. Dar in aceste 7 minute o si te judec eu.... Cénd te-ai hotirat s&-fi pardsesti sofia si copii, o noapte-ntreaga am stat de vorbii cu tine, ,Nu-i bine ce faci! Sofia ta, copiii t&i au nevoie de tine !” $i ce mi-ai rispuns? Ma orbise si pe mine Diana, sau tu m-ai orbit ca si nu vad nimic? De ce , Mihai Serafim? Cat e ceasul?” Serafim Mai sunt 5 minute. Judecitoarea : Te-ai intors, intr-adevar,acasi! Dar cea dintdi grij& a fost s& trezesti in Andrei vechea idolatrie faji de tine , ca sit tértsti intr-o lume in care sentimentele si rafiunea se pangiresc fiiri mil’... Ori vrei s& spui ci n-am discutat si despre asta? De ce nu m-ai ascultat, Mihai Serafim?... Cat e ceasul? Serafim Mai sunt 3 minute Judecdtoarea : Mai tii minte de céte ori fi-am spus si nu-i mai promifi Dianei ca te cisitoresti cu ea? Fiindcd mu-fi vei respecta promisiunea, iar Diana va face totul ca s& se rizbune? Cel putin acum st devii constient de rispunderea ta. Dar tu fugi, vii aici si-astepfi acceleratul s&-fi rezolve problemele... De ce , Mihai Serafim? Cat e ceasul? Serafim Mai e un minut. Judectitoarea : Poftim! Du-te si {i le rezolva singur.. Cortina de lumin’ Muzica Serafim Te cautam. $tiam ci dai ocol casei mele in fiecare seard. Diana Tar eu eram sigura ci ma vei gisi. ...Dar hai la mine si bem ceva E si mai comod. Serafim Nu, Diana! Nu mai are niciun rost. 25 Diana Oooo! Ce repede te-ai lisat imblanzit Serafim (tace) Diana MA contrariezi. Parc erai mai cald .. Altidata! ... cel pufin asa mi-o declarai Serafim (tace) Diana : Tice fric& de amintiri, Mihai? Serafim _: N-am venit pentru asta Diana Ahal... Am auzit c& Ruddy a cheltuit o groaz& de bani ca si-{iias pasenfa. Atat {n profesie cat si -n csnicie... Esti fericit , Mihai? Serafim ‘inceteaza, odata! Diana Mihai, altidati aveam pretentia si te cAsitoresti cu mine, acum n-o mai am, Doar atit: din cand in cand si mai treci pe la mine. Dupa cum vezi, ma mulfumese cu foarte putin. Serafim _: Dar infelege ci n-am venit pentru asta! ( Ticere grea.) Dina : Bine, Mihai! Dar s& stii c& n-am si te iert niciodata! Serafim —_: Stiu! Diana : Nu stii, Mihai! Nu stii eft de mult imi pregitese raizbunarea si am si inceput s& plitesc! Serafim _: Deci e-adevatrat. Diana 2 Ce si fie adevarat? Serafim _: Tu i-ai otravit sufletul, tu ai impins-o pe Corina in brafele unui ticdlos. Diana Cum? S-a si intimplat? Serafim: : (Tace) Diana : Ha, hal Te doare , domnule Serafim? Serafim N-am s&-fi iert asta , niciodata... $i la prima incercare de a mai lovi in familia asta... N-am si te iert... Diana Ha, ha! Bine, Mihai Serafim! Vom vedea! (Serafim pleaci hotiirat. Diana, ca paralizati. isi revine brusc. Formeaza un numa de telefon.) Allo! Spitalul? Cu doamna doctor Serafim... Doamna doctor? Am si va fac 0 comunicare foarte important... aici este Diana Basarab.. Nu... Nu-nchideti telefonul... Da, da, afi auzit bine! Diana Basarab! Stifi unde se fli soful dumneavoastra. ? La mine acasa. ! A inchis....Mi-afi inchis telefonul, doamn& Serafim, dar mai aveam ceva de spus... Judecitoarea : Ce-ai mai putea spune? Diana Sa afle cA nu mai am nevoie de barbatul ei. Sunt tindra ! Sunt frumoasat Judecdtoarea : Diana Basarab, fara teatru! Cum de fi-ai ingdduit s& strci viaja unui copil, viata Corinei? ffi pun in vedere c& asemenea practici se condamna! Diana : N-am vrut decat si-nveninez, sufletul acestei femei pe care o urisc. Nici-o {justtie nu mai poate condamna. Judecttoarea : Dar am impresia c& |-ai uitat pe Ruddy Holban! Diana (Teama ) Cortina de lumina. Muzica. (Navalesc in scend zgomotogi, foarte veseli, Ruddy si Corina) 26 Corina Corina pouty Corina Ruddy ‘Vai de mine, Ruddy! Tu n-o cunosti pe mama. E o inc&patanat fara pereche. Si de la un timp atat de sucita, nervoasd, binuitoare, ci me scoate peri albi la tofi. I a intrat in cap c& vrem si-i furiim fericirea. La varsta ei? Da, Ruddy! $i totusi cu o iubesc! A plimAdit pentru mine , din flicari si aur, aceasti: minune de fat. Ruddy! Asta mi-ai mai spus-o de cateva ori : Atunci, lauda numiirul 2: cea mai dulce dintre serafimele piméntului este Corina Serafimilor. Fumat, Ruddy! Altceva! ‘Lauda numirul 3: ., Cat de frumoasi esti si ct de incdntitoare, tu, prea iubit& fica a desfitirii mele! : Te-am prins, Ruddy! Asta-i din biblie. + Atunci ce dracu si mai inventez? = Orie, ma, c& sunt nebund dupa tine. $i altul mai mincinos decat tine nici nu-mi ‘trebuie in viata : Da, dar printre picaturi mai spun si adevaruri. : Tutt Dal... inchide ochii! Ruddy! O amuleti! De aur! init Splendidat Veche de 2000 de ani... (1a intentia fetei de o da inapoi): Nu, Nu! Pe asta te rog s-0 pastrezi. E un talisman! Si ce spun acasi? Gisesti tu! ‘Ah, Ruddy! De n-ar trebui st mai plec. Atunci raméi! Nu pot, Ruddy! Trebuie! Macar ora dirigintei s-o prind, M-a chemat iar scorpia la ea. $i-apoi ma duc la spital s-o linistesc pe mama. Mai spune-mi o data ci ma. iubestit : Te iubesc, prostujo! Pa! Frumos mai esti, mal( il siruti pe obraz)! : Fumat! Altceva! Pe maine, da? Pe maine! ( Corina iese din scend, Ruddy priveste lung in urma ei.) Stranie treab’! Céteodata mi se pare c& te iubesc cu adevarat. Simt cli ma doare céind nu vii si tremur de cate ori intérzii. Stau ceasuri intregi viséind la tine si ma ‘trezesc rostindu-i numele cu glas tare, ca pe o melodie; Corina... Corina...... La urma urmei, de ce n-as iubi gi eu 0 data cinstit pe cineva? Pe tine, mai ales? Esti ca o enigma. imi place s& te descifrez. alene, infiorat de plicere la fiecare noua descoperire, Esti frageda, sfioasa, uneori prostuj de-a binelea. Dar te-as putea creste. $i-ar fi minunat s& te vid crescdnd, inflorind sub ochii mei! lar intr-o 7 Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Diana Ruddy Ruddy Diana Ruddy Judecitoare Diana Judecitoarea Diana Judecitoarea Diana buna zi... De ce nu? intr-o bund zi ...Ha-ha-ha! Ruddy Ia Primarie, Ruddy spilind scutece, Ruddy legat de o singura femeie,... IDIOTULE! Nu merit. Ducé-se dracului cu dragostea ei curati! $i n-o ierta, ma! ( Apare in fata lui Diana Basarab. Surprindere.) Pe cine si nu ierfi, dragule? 0! Ce surpriza. Nu te asteptai la mine, nu-i asa? (tace) Credeai cd s-a-ntors fata inginerului Serafim? (tace) Uite c&i am descoperit si ultimul tau amor. : Geloasa? Un pic, Drumurile noastre s-au desp&rfit demult, doamna! 2 Eh! Lei adus? : Da! Uite-le! (scofind si doar aritindu-i pachetul de scrisori) Legate cu funda rogie. Poate ci nu ji le-ag adus.... Dar azi am lichidat cu el. : Si asta te scuteste de orice remuscari, Dar ce vrei si faci cu scrisorile Iui?... Aha, am injeles! Partea mea....cdt? in locul tau nu m-as hazarda deloc.... Nu fi-e team c-am s& vorbesc despre un anumit accident de masina? in care .... ai si tu un amestec, iubi! Jar justifia nu ne-ar ierta pe nici-unul. Santaj, doamna Basarab? Santaj contra santaj, domnule Holban! Esti periculos de rafinata, Diana! Tu m-ai invajat, Ruddy! Hm! Dac& m-as fi insurat cu tine, unde am fi ajuns? intr-un palat sau la puscarie? fin orice caz, o reluare n-ar fi de disprefuit. Cine stie?! Ai ramas la fel de fascinant4, Diana! : Situlla fel de fermecator, Ruddy! A,nu! Azi avem de discutat afaceri... Poftim! (Vor si plece spre casa lui Ruddy, dar interventia Judecatoarei ti opreste in loc.) Ajunge! Restul, mai tarziu. Diana Basarab, ce ficeai dumneata inainte de a-l ‘cunoaste pe inginerul Serafim? : Traiam, pur gi simplu! Liber’ ca pasirea ceruluit : Nu munceai nicaieri? A, nuuu! Nu ma atras munca. Stifi, ai mei, inainte de revolufie erau bogafi. far ‘ie mi se spunea cX am ceva de femeie fatal& , pentru care barbafii ar da orice ca s-o aibi... $i atunci.....ce s& mai muncesc? Si ai preferat si-fi pui in valoare farmecele. Iar mai tirziu ai ciutat un sof oficial, care s&-fi satisfac’ toate capriciil. Exact! 28 Judecitoarea : $i astfel ai pus ochii pe inginerul Serafim, Diana + A fost singurul care mi-a promis c& se va cAsitori cu mine Judecitoarea : Tot din aceasta perioada il cunosti si pe Ruddy Holban! Diana + A, nu! Cu mult inainte! El a fost primul din seria c&utarilor mele. Apoi mi I-a servit pe inginerul Serafim. intre mine si Ruddy nu mai exista nimic. Judecitoarea : Atunci cu scop a venit in provincie dupa dumneata? Diana Nu stiu! Probabil nu-i plicea s& lucreze prea multi ani in acelagi loc. Judecditoarea : Sau poate nu-i plicea si fure de prea multe oti din acelasi loc? Diana in orice caz, chiar daci fura, nu imparfea cu mine. Judecitoarea : Niciodatt? Diana Niciodata....Ei, da! © dati mi-a dat ceva bani, alti dati mi-a fticut cdteva cadouri. Judecitoarea : Dar dumneata ce trebuia s-i oferi in schimb? Diana ‘Tacerea inginerului Serafim. in eventualitatea c& s-ar fi descoperit ceva. Dar n- am reusit! intre timp, Serafim a rupt legatura cu mine si s-a intors la Bucuresti Judecttoarea : Ruddy Holban! Te liudai ci ai o memorie foarte bund, La ce accident te refereai adineauri? Doamna Basarab a omordt un om! Taci, Ruddy! Tacit Judecitoarea : Cum s-a-ntimplat? Ruddy Asta var’ Cu magina. Ne duceam la Eforie cu masina mea. Diana m-a rugat s-o las Ia volan. Stia oarecum si conduc. Am lisal-o. Deodati, un om, drept in botul masinii, Era noapte, ploua Diana s-a pierdut cu firea si-n loc si franeze, a apasat pe acceleratie, Judecdtoarea : $i omul acela a murit pe loc? Ruddy ‘Nu! Mai putea fi salvat, dacd-l transporta la spital. Dar Lam tardt pén-n gant si am fugit, Ne-a fost fica la amandoit Judecitoarea : lar de ce fi-e fried, nu scapi... Acum infeleg de ce v-afi santajat reciproc in istorica dumneavoastra intilnire de afaceri... Apoi te-ai dus I-a Venera acasi, nu? Ruddy : Dat imi telefonase ci Andrei se afla acolo. Andrei era al 2-lea pe lista mea de afaceri din ziua aceea....(Dispar amandoi) Judecitoarea : Simple jocuri pe o list de afaceri... Jocul de-a viafa si de-a moartea nu s-a termina... (cltre ceilalfi) Facefi jocurile, domnilor! ‘Cortina de lumina. Muzica. ( Acasa la Ruddy . Inginerul Serafim prabusit intr-un fotoliu. Muzica. Andrei danseaz& cu Venera. Foarte apropiafi. Ruddy isi face o aparifie ostentativa. fl arunc pe Andrei cat acolo si inchide brutal muzica.) Andrei Ce te-a apucat, ma? Unde te trezesti? Ruddy: Da’ fie nu fi-e rusine? Ti-am dat femei cate ai vrut...Ce cauti aici? Venera: Ruddy, iar te-ai imbatat! Ruddy. Usurel, frumoaso, usurel! Ei si ce-i daci' m-am imbatat? Sa afle domnigorul cesta cX esti femeia mea. Numai a mea! Venera : Nu fi prost, Ruddy! imi finea de urat. 29 Andrei Ruddy Andrei Ruddy L-am platit pentru asta, Dar nu ca si te strangi-n braje... te-am platit, ma, sau nu te-am plait? lar tu, frumoaso... A doua oar... Stiu, Ruddy! iji cunosc metoda.” Tine-i tu de urdt, pan vin eu!” lar cand vii, protinzi c8-mi fac de cap... Prostii! $tii bine c& nu pot trai fird tine. Atunci de ce ma lagi zile-ntregi singura? Mi-a ciizut o vraibiufa-n plas si m-am jucat pufin cu ea. Vrei si alte amanunte? Ruddy! ‘Am glumit, frumoaso! Pe tine nu te schimb nici cu-mpariteasa Chine. Atunci, ce faci toata ziua? Afaceri, frumoaso, afaceri! Escrocherii! ‘Nu agreez. cuvantul! Sustragere de materiale, deturnare de fonduri... Se cheamé& altfel decat escrocherii? Mic imbecil ce esti, Din escrocheriile astea ai gustat si tu. $i taicd-tu... Ai uitat cd v-am finut pe masa si cast, 3 luni incheiate? Eu mai cunose gi o serafima care ‘a gustat din dulceata escrocheriilor mele. Ce vrei si spui? (zambeste, tace) Te zdrobesc! Chiar si daca insinuezi, si tot te zdrobesc! Tu pe mine? ( scoate din buzunar niste harti, i le falffie pe dinaintea ochilor) Ce zici de chitanfele astea? Cat imi da taicd-tu pe ele, dacd-i demonstrez.c-ai luat parte la toate escrocheriile mele?... Ei vezi! Mai bine ia actele astea. Convinge-1 pe taicd-tu si le semneze. Pand méine dimineata. E un fleac, nu? O s& semneze... ‘Doar in jocul acesta esti gi tu... E, ce zici? ( Naprasnica lovituri sub barbie,. Ruddy zvarlit printre scaune, Andrei dispare in culise. Judecitoarea se apropie de Ruddy si constata semnele loviturii.) Judecitoarea : Fi si acum sus, domnule Holban!! Ia spune: cine a fost al 3-1ea pe lista dumitale Ruddy Serafim Ruddy. Serafim Ruddy Serafim. Ruddy Serafim de afaceri? Inginerul Serafim ! Cortina de lumin’, Muzica. (La masi, inginerul Serafim. in fafa, intr-un fotoliu , Ruddy. ) Interesant& propunere mi-ai ficut la telefon . Niciodata pan acum nu mi s-a facut o asemenea propunere. ‘Eu am insa un atu cAstigat. Adica? ‘Te-am finut pe casi si mas’, 3 luni incheiate. intr-o vreme destul de grea pentru dumneata. Daca mi-aduc bine aminte, datoriile din vremea aceea fi le-am platit pant la ultimul teu. Dar nu $i faptul c& fi-am aranjat s& te intorci in Bucuresti si st conduci iar santiere. i asta impune alt fel de obligatii decat cele cinstite? 30 Ruddy Serafim Ruddy Serafim Ruddy Serafim Ruddy Serafim Ioana Serafim Joana Serafim Toana Serafim Toana Serafim Toana Serafim Joana Toana Ruddy Toana Ruddy O simpla iscalitura. Pe niste acte ... legale. Pleaca! (nemiscat pe scaunul Jui) Calm, domnule inginer! : Altfel, anunt conducerea trustului. : Nu cred! : Multe mi se pot reprosa pentru viata mea intima, domnule Holban. Dar fafi de ‘munca mea am fost intotdeauna cinstit Vedefi inst c& eu pot justifica oricdnd cine m-a determinat si-ntocmese acte false. ! Ew? (bruse in picioare) ca si patronez dragostea dumitale cu doamna Basarab., Pofi dovedi ci nu e asa? Feciorul dumitale imi este complice, ca si-i platese femeile si orgiile prin baruri... Poate dovedi Andrei cA nu-i asa? Corinei ii ofer bijuterii si cape de hermini... Poate dovedi Corina ci nu ¢ asa? (scoate obiectele compromifaitoare rand pe rand). Recunoastefi acest pachet de scrisori, legat cu funda rosie? Sunt parfumate... Dar semnitura lui Andrei pe aceste chitanje? E autentica ... lar aici ?..Ce avem? Muzica... dar intre 2 melodii de dans vocea scumpei tale ftie ....in clipele noastre cele mai fericite. (La intentia lui Serafim de a le apuca scoate alte hartii din buzunar, le pune masi,) Le putefi iscali gi ‘maine... ( se-ndreaptd spre iesire) Va doresc o sear& cat mai pldcut (Apare brusc Ioana. Ia de pe masa actele si stiloul, vine pnd in fata lui Serafim.) ‘Semneazi, tata! Cum?! Ti-am spus si le semneri. Semneazsi! Mai bine si ma omor! + Nu semnezi? ‘Nu! E-n joc cinstea casei noastre. Nu! : Viafa copiilor t&i. 2 Nu! : (Senntoarce, aruncé hartiile pe mas.) Dupai cum vezi , domnule Holban, tata preferd si se omoare decat s& comit’ un fals in acte publice. ‘N-are decat! Da, dar dumneata n-ai s& castigi nimic. in fafa oricirei anchete dumneata rimai complet descoperit. Deci, dumneata lag pe masa obiectele compromigitoare si ifi iei inapoi actele. Tata ifi last 3 zile ca st pui ordine in gestiunea santierului, dupa care , vi desparfifi pentru totdeauna. Tata va uita cele intamplate si n-o si informeze pe nimeni de talentele dumitale ascunse... Eviti, domnule Holban? (formeaz4 un numir de telefon) Alo! Procuratura? ( brusc, mina pe telefon si inchide) Bine, frumoaso! Pentru ochii dumitale frumosi! Ca si-fi demonstrez.¢& Ruddy Holban poate fi uneori si loial. Si acum, iesi afara! ( fals& politefe) Sarut manufele! aL Serafim Joana Serafim Toana Serafim Joana Andrei Joana Andrei Joana Andrei Toana Andrei Toana Andrei Joana Andrei Joana Andrei Andrei Toana Judecitoarea ( Ruddy iese. Pauz’ grea.) (tace) Ce telefon are seful trustului? (scoate un camefel, cautt, i-1 intinde) (formeaza un numar, ti intinde telefonul,) Poftim! Stii ce ai de ficut Allo! Aici Serafim... Ag vrea si trec pe la dumneavoastra . Da... E cova urgent... Bine... ( O clip’, fafa in fafa. imbrajisare tandra Serafim iese. Ioana constata pachetul de scrisori. Zambeste. Le arunc& in foc. Ispititai de confinutul ‘CD-ului aduce un laptop , introduce CD-ul . incepe o melodie de dans, cantecul se termin’ si urmeazii rasul in cascade al Corinei ~ cristalin, voluptuos. Inchide brusc , scoate CD-ul si-I distruge. Intenfie de a face acelasi lucru si cu chitanfele. ‘Dar renunfa.) (Intra bruse Andrei si cade , prabusit, itr-un scaun. Pauza.) Ce s-a intmplat, Andrei? Mau judecat tofi colegii! Si? E ingrovitor s& constafi cd din constiinfa ta de odinioard n-au mai rimas decat cioburi. Ioana, esti sup&rati pe mine? Nu-i vorba de mine, acum Ba da! Te-am dezamigit in tot ce am ficut pén’ azi. Te-am umilit si-n faa mamei... imi pare rau! Si acum ce ai de gand? Nu stiu... Dar va rog.... trebuie si ma ajutafi! Adica? Am nevoie de bani. Urgent! Asta seara... Ioana ....Am nevoie de bani! Cat? 50000 de lei! ‘Oho! $i de unde crezi tu c& se poate face rost de-atafia bani’? + Altfel sunt pierdut. Ma-ntelegi? (Ioana ia chitantele de pe masi gi i le intinde.) : De unde le ai? Nu-{i inchipui cine le-a adus? De fapt nu le-a adus de bund voie....(Se stinge lumina) Apare judecttoarea. Te-a smuls Toana! Dupa ce omul acela a incercat si-i dea lui Serafim ultima Jovitura. Asa cum a incercat si-i dea si Mariei Joana, mi-e team& pentru ‘mama ta... si pentru Corina... Du-te la spital. (Au iesit. Maria Serafim pe bancheta de la ramp. ) E adevarat! Omul acela avusese griji si loveasca si-n mine. imi dadea , la telefon, toate aminuntele despre ce a fost intre el si Corina. Cand portarul spitalului m-a anunfat c& ma cauti Corina, stiam tot. Nu-mi venea si mai dau ochii cu ea. Corina m-astepta in parcul spitalului . Am coborat. Ma privea cu cu aerul ei nevinovat, de parci nu s-a intémplat nimic niciodati, $i-atunci am {nfeles cdt de pufin imi cunosteam copii ((O banca gio silueta de pom. Corina, cu servieta alituri, Maria in spatele ei.) 32 Maria Ce-i cu tine, Corina? Unde vrei s-ajungi cu viafa pe care o duci? Corina ‘Nurnteleg la ce te referi Maria : Ba-nfelegi foarte bine! Corina Doar vin de la scoala. Maria, Minti, draga mea! La scoala n-ai fost decat pentru o or’. Corina Nuc adevarat! Maria ‘Ti-e catalogul plin de absenje. Te lauzi la colegele tale cu bijuterii $i rochii luxoase, Ai cearcine la ochi, e ceva tulbure pe fafa ta. Ce-ar fi, micaracum sifii sincera cu mine? Corina Vorbesti de parc’ m-ar ameninfa nu stiu ce primejdie. Maria Te-ameninfi, Corina! Corina MA apar eu singura, Maria Esti de o naivitate nemaipomenit! De aceea nici n-am si te cruf. Corina Urmeazii o lectie de moral! Maria Un avertisment de mama, Corina... Si nu renunfi niciodati la poezia adolescentei, gi. Corina Da’ termind odat’, mama! Te joci cu mine de-a soarecele cu pisica. Spune-mi odata ce sti, daca tii ceva. Maria (descoperind ultimul dar ) Ce-i asta?! Corina O amuleti de aur. Veche de 2000 de ani. Maria : Nu-i aur, fetifo! $i nici amuleta! E o simpli bincufi de arama. Veche, intr- adeviir, dar arama, Care nu valoreazi decit 5 parale! Corina ‘Nuse poate... Maria Ei, Corina... $tii cl omul care fi-a daruit bancuja, a fost azi la tata si i-a spus tot. $tii ce pret cerea in schimbul ticerii? Ce pret mi-a cerut mie, la telefon, in schimbul altor doveri despre tine? Tata si-si vinda constiinfa gi si devind aliat la escrocheriile lui... De ce m-ai minfit de atta vreme, Corina? Corina (obsedata de acelasi géind) Nu se poate... Nu se poate .. Maria Gandeste-te c& va veni o vreme, cand vei dori sii mai ai o dat 17 ani. Dar n-o sti mai ai niciodata, $i din aural lor curat, ai si descoperi ci nu fi-a rimas decdt amintirea apasatoare a unei bancuje de arama... Hai , du-te acasai! (Corina pleaca incet spre culise.) Cortina de lumina. Muzica. (in fata casei lui Ruddy. Apare incet Corina . Imediat i Judecatoarea.) Judecatoarea : Corina, de ce ai mai venit aici? Mama fi-a spus si te duci acasa. Corina Voiam si aflu adevarul... Trebuie sé aflu adevarul. Judecatoarea : Mai bine zis , ce gust are adevarul ( Apar razind foarte bine dispusi, Ruddy si Venera. O vid pe Corina si se opresc uimifi. Tacere de piatra) Ruddy ‘Venera, du-te inainte! Vin si eu imediat...(Venera a urcat; apoi c&tre Corina.) Ce mai vrei? Un ceas de dragoste? Corina (Tace) Ruddy N-am chef la ora asta de tine. Corina (Tace) 33 Ruddy Stii ce mi-a ficut familia ta? Corina (Trace) Ruddy: Din cauza lor o si-nfund pusedria. Corina (ace) Venera —_: (din us): Ruddy! Ruddy _—_: Da! Sunt escroc, vanzator de iluzi... Dar fi-au plicut iluziile mele Corina: (Tace) Venera (din ust) Ruddy! Corina (desface pumnul strdns pana atunci, lisdind s& cada amuleta) Ruddy (0 ridica, zambeste ) Noapte bund, Corina Serafim! ( Ruddy intra in camer’ , tréntind usa dupa el ca pe o barier’ inaccesibila. Judecitoarea urmareste cu privirea drumul Corinei inapoi spre casa) Judecttoarea : Corina! Unde te duci, Corina? Corina! Corina! Corina (Dezniidajduita , cu migcarile ca un automat a ajuns acasa. Servieta o pierde pe undeva pe drum, Orbeste se duce spre un anume sertar al servantei, Scoate un flacon. Se apropie de masi, toam ap’ intr-un pahar mare, ii tremur’ ména lisind si cada o pastila, 2 , 3... Ezitl o clip’, rastoama tot flaconul in pahar, d& paharul peste cap fara si mai cugete, $i de-abia acum pe fafa ei se-ntipareste 0 imens& groaz&. Se repede , clatindndu-se la telefon. Formeaz un numa, stright asurzitor : ,Mamal”, dupa care se prabuseste peste bratul fotoliului, intuneric. 0 singura clip’, sfigiata de strigatul de groaza al mamei.) Judecitoarea : ( Catre public.) Spunefi-mi : E vinovata Corina? Numai Corina? Orice fata are dreptul la o dragoste. La o singura dragoste! Cortina. 34

Potrebbero piacerti anche