Sei sulla pagina 1di 156
oro TRoUANIA (CAIBTIDE SARCINIPE SPECIALITATI CALET DE SARCINI : TERASAMENTE cupRins 1. DOMENIU DE APLICARE 2. PREVEDERI GENERALE 3. EXECUTIA LUCRARILOR 4. PICHETAJUL LUCRARILOR 5. LUCRARI PREGATITOARE 6. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 7. INTRETINEREA INPERIOADA DE PRERECEPTIE CALITATIVA 8. CONTROLUL CALITATH (APLICAREA SISTEMULUI CALITATI 9. RECEPTIA LUCRARILOR meBLOM DOMENIU DE APLICARE, recentul eat de sarin oe aplca la exesutrcatersamentelor pentru modemizare , constucti si reconstructs drumurilor public inlusiv drumuri de exploatare, industiale ete. El cupinde condiile teinice comune ce tebule indeplnite la executaren deblecler, rambleclor, compectares,nivelarea si finsaeshuerarilor, controll clita si conte de recap. 1) Cate desi els conane arora] AND SHO (it esi 2. Ler de tense [ 2 | Tod nds Caen eiores asia Ainslie adr STAS TO TD 79S “2 | Teen dee Unie, eile cc SAS 1919116, ‘TAS ZOTAR a ee peerless [Normativ CD 182-87 - Normatiy pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drum Normativ AND 582-2002 Normativ privind executlapletruiel drumurilor de pamant. 21. La executarearerasamentelor se vor respectaprevedeile din standardele si normative in vigoare in masura in eae completeaa sin contavin prezenul exit de srcini 22, Antreprenorul va asigur prin posibiltale propil sau prin coluboraree cu rita de spite efectuareatuturorincecailor si determinailoeezalate din apicare prezontuli de sercini 23, Anteeprenoral ese obligatsaefectueze , a creea beneficiarulu verificrisupimentare fata de preveerileprezentulu eit de saci 2.4, Antreprenoral este obligat sa asigureadoptarea masuilortchnologice si organizatarice care sa condveaiarespectarea stricta a prevederilor prezentlui cet de sarin M ANIA mu 249 25, Anteeprenorul este obliga s tins evidenta nica a cond ‘eu rezultatele obtinute in uma determinariors incerearlr. lor de executare a easamentelr, 2.6, In eazul cand se vor constta abateri de le prezentl eiet de sarcini bonofciaul va dspune ‘execute Iueiloe si Tusrea masurilor cares impun 3. EXECUTIA LUCRARILOR 3, PAMANT VEGETAL Pentu aooperreasuprafetolor ce urmeaza a fi insamantate sau planate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile locale cele mai prope vegeta. 32. PAMANTURI PENTRU UMPLUTURILA TERASAMENTE 432.1, _Nuse vor ullza in ramblee pemanturile organiceturboase si vegetal. pamantuile cu consistent redusa (ate au indicle de consistent sub 0.75), precum si pumanturile cu continut mai mare de 5% de ‘sari soluble in apa, Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamantinghetat sau cu continut de ‘materi organice in putrefacti (oraz, francis, radacin.erengi et.) 322, Masur specitice pen prottis ta actunea inghewlhi- dezghetululatunei cand sunt inunit simultan condi prezenate in STAS 17092 sreaizaoa drnasi apelor cu sant avand cota find cu minimum 15 em sub nivelal atl drumutu brealizara rambleclor si a suaturlorrutiere din pamanturisi materiale care sunt insensbile la inghet -obligativitaten dea se realize gradu de compacta maxim prevazut de Sas 2914 pentru ‘pamantul de funda, side tpol de pamantcoeziv sav necoezv flost. <-adoptaea unor mesur contrtive care sa conduca la imburatatires conditilrhidrologice ‘eimpuneres de restrict de circulate pent vehicle grele(balere de dezghe) in ptioadele etice 33, APADECOMPACTARE 33.1. Apa necesara-compactari rambleelor nu trebuie safe murda si nu trebue sa contna materiale organice in. suspensie. Umidtstes pamantului pus in opera va fi eat mai apropiata de umiistea optima ‘de compaciar, In cazul unor umiditai cae depasese valerile abateiloradmisible, se va proceda dupa BLOM az Le umerirea san useareapamantului pana I ineadrarea umidiai sae in oleranteleadmise atl (1) umeritea se realizeaza prin stopie eu apa din eistere provazute cu rapa de udare. In funcie de canttatea de apa care webuie incodusa si de tipal pamantuludarea se va fae fo una sau mah mule reprise; compaciares se va realiza numai dupa uifeemizarea umiditati; darea se face si eu instalaile prope antopurate dn dotarea cilindilor compactor ‘Ghascare pamantali se va face pe eale natura prin afanae si evaporate. Se recomanda ca aceasta Sytes exet ll decree amen rap emp in vn ain st sin sarficare si fanare, {@) penta a reduce umiditatea pamantlu sal face apt pentru compacta se recomanda tratarea cu vara acesula conform prevedeilrstas 2914 ‘Suabilitesumiitat opime de compsctare se face in lborator in funete de tipal matrialull de fandare in orie eaz in canal nostra lind posibil sa se opereze executa terasamentclr in pat drum dupa fezare avand caracteritiile veel pitti daca natira terenlui conduce lw ees unui strat de tip balast ‘contamina au cura Wopt- 1%, In alte sit in conformtte eu abel 7 al normativIndicatv AND ‘582-2002 petra pamant coeciv Wopt2% iar necnesiv Wopi 3%. 34, SANTURISIRIGOLE TEMPORARE LA TERASAMENTE 34.1 Santuile si igoele vor fi realizate , respectandu-se sectunes, co fundului si distanta de ia imarginea amprizci 3.42 Santul sau rigolatebuie su ramana parle cu picioel aluzalu. fa nil un eax mu va fi tleat ca ‘acest paralelsm safe nterupt . Paramentele snl sau & rigoei vor rebu safe plan, iar blocule in roeminentasa Ge tite. 35. FINISAREA PLATFORME! 3.5.1 _ Statul superior al pltformei va fi ingrjt compact, niveat si completa, respectand cele in profilin lung si profil transversal declivitale si latimea prevaaute in proiet, ole de exceutcabatrile limita sunt: 3.52. Ince privestelatimes platform alates platforms = 0,05 m, ft de ax = +010, la latimea inteaga Lacotel proieeului : = 0,05 m ta decotle de nivel ale proectuui = BLOM camenesatci scat 3553, Daca constuctia sstemului rutier nu urmesca imediat dupa teresamente, platform va nivelata transversal urmand profilul acoperis, consruit din doi versanti, plani inclinai eu $ % spre marginea acestora (Art 49 in Normativ AND 582-2002). 3.54. Antreprenoru va teu in tmp oportun su solicteinstructun! driginteluiasupratipalui de finisare adopt. Acesteinsruetiuni vor fi consermnateineaital de dispozii de sanier 3.55, Finiserea tluzuiloe so face conform Noemativ CD 82 36, EXECUTAREA UMPLUTURILOR LA TERASAMENTE ‘36.1. Nu se executa lueraidetersamente pe timp de plsic sau ninsoare, 3.62. Ramblecle se exccuta din sreturi elementare suprapuse. pe inteaga lati a platformel si in ‘eicipin po inroage lngime a rambleuly 3.63. Profil transversal al lecaru stat elementar va trebui sa prezinte pane sufcient de mari pentru a asigura scurgrea rapida a apelor de plouie, acestepante vor fi de minimum 5% catre margii conform ‘Ar 49 dia Normativ AND 582-2002. 3.64. Compactaea rambleslor . Toate rambleele vor fi compactate pent a se realiza gradul de ‘compectare Procor normal prevazat in standarele in vigoae. Normativ AND 582-2002 recomanda Ia ‘Art 55 atingerea gradului de compaciare de 100% Proctor noma Ia statri de grsimi pana la 30 cm. Stature vor astemateavind o grosime minis de 10 em (umplotri in statu sueesive), 3.65. Astrneres se fase prin imprastire in statu niforme ou buldozeral si atogrederul care va ‘sigura si panta in profil tensvest, ar iindrarea se face: ‘Compactor vibrator pentru bast si blast nisipos ‘Compactor eu peur sicavibrare pent nisi si persue ‘Compactor eu proeminent pe tabu si pe pneu Te argile si argile pause Compactor cu rlout metalicenetede la stratriavand gros pana la 15.20 cm 37, PROFILESI'TALUZE. 3.7... _Lueraile tebuie safle exccutate do asa maniera inst dupa cilindrre profile din Proioct sa fic realzte cu tolecantele ainsi 3.72. Profil taluzuui trebuie sa fie obinut, in lipsa unordispozitii conta in Caiet de saint speciale pein merodarambleului excedentar. © 3.73. _Prescrpti aplcabilerambleclor din spatelezidarilor 37.1. Ramblele vor fi constiite din materiale identice eu cle adoptate pene pltforma cu exceptia ‘matrialelorstancoase 3.732. Vor fi compactate cu ajutorulutlaeler.respectnd integritatealucrarlr. 3.8, ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL. 38.1. Cand acoperiteatrebuie safle aplicata pe un tlw, aesta va fi in pealabil satin tepte de inaie sau intrit cu caroaje din brade, rice su pefabicate et, destinate al fxa, Acost trope sau ‘ceria unt apoi umplite cu pamant vegetal 3.82. Terenul vogetal trebuie sa fie faramiat, curatat cx ria de plete rdacini sau ierba si umectat iin de imprasitere, 383. Dupa imprasiere pamant’ vegetal este ast cu un mal plat sau eu un ul us 384 Executareslucrarior de imbracare eu pamant vegetal ese. in princpiu, sospendta pe timp de ploaie. 4 PICHETAJUL LUCRARILOR 4.1, Oda eu definitivareapichetgjull in afar de axa drumulul. Antepeenoral va msteraliza prin {aris si sabloane urrstonele: inaltimen umpluturi sav adancimea sapaturl in ax; puncte de intesectie ale tluzaor cu terent natural (empriza}: ieinaeataluzelor 42. Antreprenrol este aspunzator de buna conserva a tutor picetilor si reperilr de i retail sau deal reemplasa daca este neeser, 43. Cu ocazia ofocuari pichotsjului vor fi ident si toate instalatilesuberane si aoroneelectrce de‘elecomunicati sau de alta natura, flte in amprza luca in vederea muti sa protean seston, Oo BEELOM —onsusunmauns 5. LUCRARIPREGATITOARE 51, _Inainte de inceperea lucrailor de terasamente se execu urmatoarelelucraripregtare in limita ‘nel expropiste sav dupa caz oinute: = elisa + cura terenull de onze rng ibaa burn, - dcop i dopcitarea parla: -ssanare zone mul rin indopartare apelor de supefta si adacine: -preatiea amprizel prin nivlaea platfomel pe ineaga large , realizarea pantelor transverse ‘conform projetul si compactres pamantului puna la obinerea gradului de compsctare Proctor normal STAS 2914 52. _Anteprenorl nu va tess la execu terassmentsor insite ca drgintse sa costae si sa accepte cxecutia Iucrarlor pregaitore enumerate in prezeniui arco, Aceastaacceptare uobuie sa fe in mod ‘obligstorumentionata in Reps e santr. 6 STRATIFICATIEI, REALIZAREA COMPACTARIL 6.4. In lips unor presizati speciale in Caletul de sacinialegerea scala 2000mp de strat | Deerminarea capaci porante Tain cate doua puncte sitate in profiel rivell superiral statuli de fndate | transverse la distant de 10 em unal de alt, ent fieare banda, times de 7.5m 11.1 Laboratorl executantali va tine urmatoarce evident privnd calitatea statu exccutat: -compoziiapranulometricaabalastlululizat “arabteristile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modifcata (amiditatea optima, ensiale maxima useat) “Coracerseileefetive ale etatuluiexceutat (umiditate, densitate, capectte portant). ‘CAPITOLULIV ‘CONDITII TEEINICE . REGULI SI METODE DE VERIFICARE. 12, BLEMENTE GEOMETRICE 12.1, Grosimea satu de fandati din blast su pita sparta este cea din proict. Aateres limita La tosime poate f de maximum + 20 mim. Verificareagrosiil se face cu ajuorul uni tie metalice gradate ere oe strange staal la feeare 200 ml de sat executaGrosimea stratului de fundatie este media ‘mesurtorilr brine pe lca sector de drum prezentat rece. 122. Latimea statuluidefandatc in alas sau belast optimal este prevazta in proiect. Abaterile limita la lame pot f+ 5 om, Verificarea ltimiiexecutate se ve face in dreptul profilelor transversal ale procul (© BLOM ROUANIA 123, Pant transverslaafundate de baast sau alas optimal este cea a imbracamintt prevarute | in proiect.~Abaterea limita la pant este + 0,4 % feta de valoare panei indicat in oie. Abaerile Timi cotele undated blast fata de cotee din proiet pot de (+) sau () 10 mm. 15, CONDITI DE COMPACTARE 15.1, Stal de fundatie din blast eau balast optimal trcbuie compactat pan la realizaren gradului de compacare 95 -98 % Proctor modifist pentru drurmrie din claseletehnice TV si V. 133 Capacitate portanta fe nivelul supecior al stratului de fundatie se considera realzata daca valoarea lnvoisrata este ma mice deca valoarea admisibila care este de 250 (1/100) mm iar erentativ avem tabelul3 14, CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 14.1, Veeticareadenivearilr suprefetei funda so efecucaza cu ajutoru ati de 3,00 m lungime atl in poll ransversal, msuratorl ge efctueaza in axl fecaret benz decireulati si nu pt f mai mari et 9 mm. i prof transversal, vesifiare se efectueaza in dreptl profiler aratate in protest nu pot fi mai mari de29 mm. Thm cazl apie denvelarior mai mati docat cole prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face ‘coretarea suprafete fndatiei CAPITOLUL V ‘CONDITII DE CALITATE BALAST DE RAU + Weifcara caltatiémateiaelr: conform stndardelor materileor respective, + Verifier elemeatslor goomettce: times stratus veifca conform STAS 2900 si STAS 1598/1 sau STAS 15982; ‘rorimea statulu rebuie sa corespunda datelr prevazate in proieeui de exceute; “Cotte profil longitudinal se verifica in axa deumulu i rebuie sa corespunda cele in projet de execute; + Vertieares execute lurailor: - se vetfca granuloitatea amesteculu optimal; “se verfca gradu de eompactare al material, cre tebue sa indeplineasea urmatoarele condi {penta drumurile din clasele tence IV si V, minimum 98 % din densitate in stare useata maxims, “Sderminata prin incereares Proctor modifica, in cel putin 93 % din punctele de masurare, si de minimum 95 %, in toate paneele de masurare ‘Oo BLOM ROMANIA, (AVENE DE SARCINLPE SPECIAL EAT ‘Veriicarea gradu de compacta sia capsctatiporiante se fac mumai dupe asterneres bala si va trebui sa atesclanivelal superior al acestuia urmatoareavaloareadmisibila a delexiu “TABEL 3 al Nooativind.CD 148-2008, ‘read aR] Sra pera amen ana Nem ‘Sistdeforim | Tiplde nun ono San 2 Seale STASIZG [Rppafie Pat ispar | AT Napanee | Pafales | Arialsipose Pat esl patos ia) wooT z vo [ze Ta 1s “comida elt cpus port ness, cca elesune ae vor mms cea in el mal 10% Ais puntsece mare PREVEDERI EXPLICITE REFERITOARE LA REALIZAREA STRATULUI DE PIATRA SPARTA, (MATERIALE. ‘isp sort nespalat de rau lacs 0-8 Stas 667 Piatra sparta pentra deumuri 16-25 Stas 667 Pita sparta pentru drumuri 40-63 Sta 667 Pe saul de balastrecepionat si sarifcat se astern si se niveiaza materatl inte-unul seu mai multe Steaurl ip fanetie de grosimes prevezuta in peoiect si grosimes optima de compacia’ stabilta pe ‘eonsonl experimental. Astenerea si nivelate Se face In ssblon eu respectarea lami si ante prevaaute in proiet. PROCEDURA: Ccantatea necesara de apa pentru asiguares umidital optim de compactare se stabileste de aborsiorul e saniertinand seama de umiditatea agrogtului si se adauga prin stopte. Stroprea va fi niforma ‘evilandu-se supraumezies locale. Compactarca stratului de fundaie se face cu steer de compactae stablit pe tronsonul experimentel reapectandose componente aelerulu?, vteza uilajelor de compacta, tehnologia si inteasiaten de ‘compacta BLOM ROMANIA Denivelatile care se produc in timpul compacaritstaturllor de fundatie sa raman dupa compactare se corectaza cu materiele de aport si se relindexza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 em se ‘completeaa, se renveleaza, s apo se compacteaza din no te iterzsa in exceutl flositeaagreguullinghetat. te interzsaastemoreaagregatului pe paul acopertcu un stat de zapada sou eu poigita de heat, CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR 15, RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 15.1. Receptia pe faz se efectueszaetunci cand tote herarile prevazte in document sunt complet terminates tote verificerle sunt efctuate in conformitate cu prevederile a. S, 1112.13, 14 152, Comisia de eceptic examines Iuraile si verfcaindeplinirea conitior de execute sicalitate Jmpuse de proieet si ealetul de sarin, precim si consttarileconsemnate pe parcursul excoutiei de cate corganel de contol 153, Registrul de procese verbale de lcrariascunse se ya pune la dispoztia organelor de control st ‘4 Conistlor de recepti pretiminara i finals. 154 In urna acess recep se ineliie” proces - verbal "de rceptecalitativaa statu de best sau pista sparta Protectia muncii se supune cerintelor si prevederilor legit 319/2007 " aN. CAIET DE sancti nop LED (GENERALITATI I> @ ne, We 11 bist ac Prezentul caiet de sarcini stabilete prescrptileprivind raf ritty/ain bordurt de Isto prefabriate fasonae, realzate cu mired superoare, 0} rm, trtuare st spat de parcare 12 Domeniul de aplicare Se folosese la borduraresspatilor la platform rtuae si spat de parcare 13 Prevederi generale 13.1 Borduile se asec pe Fundate de beton trata peste un substrat de nisi. 1.3.2 Colmatarea rostrllor bordurllor este obligatre. LA. Referinge [La reeepjia bordurlor_se vor verfica condiile de caltate prevazute tn eeifetele de garantie ale fumizorali: “TAS 6400-84, Lucrti de drumuri Strata de bez de funda (Condi tehice generale de calitate, 2. CONDITITEHNICE. 241 Blemente goometrice ‘ndljimea bordurilor fasonate, trebuie sh corespunda eu datcle din dealile de executie. 2.1.2, - Denivelargabater Denivelitlemexime in langul drumull sub doptaral de 3 m sunt de $ mm. Denivelitlemkime in profil transversal l drumulu sub sablon sunt de Sm. [use admit deniveii gt sbatri care favorizeazstgnares ape. 243. Seadmit sbater lita lime platformei, totuarelors spate de parcars fide valoarea din proiet, max. 25 i. 2.1, Pentra asguraesscurgeri apoloe sau previztpante transversal si longitudinale. 21S. Miimea osuilor ‘Dupi terminareaturor operafunilor de exeeuate a hordurarirostul are o lijime de maxim 8 mm. 22 Asecarea bordurior de beton prefabriate so va face In funcjie de forma si instruciunile de ‘utilizar ale productorul. ‘3. PRESCRIPTH GENERALE DE EXECUTIE Tncadrarea pei carosabile si a womaelor cu bordurile noi Bordurile vor din beton de ciment cu sectiunea de 20 x 25 sau dupa caz 10x 15cm agezate peo ‘undaje din eto class. 8/10 cu setlunea do 13x 20cm sav ale tipuri conform dea. ‘Aducerea It cotl a bordurilor comports urmitoaele operat -ageroreabetonull pent fundaie ~astemere pe poaiie bordurlornoi “eorecarea nivel acestore “rosuies bordrilor cu mortar de ciment Exccuiaincadeilortebuie s respecte conde impuse de STAS 1139.87 care eplementeazt tiputle de bordur utlizat,sstemul de notre, forme si dimension, cracteristille zie ale betonul Condi priviad aspect Imbracdminior Ia partea caresabli cae trebuiese indeplinite sunt vurmatoarele ~ Abaterea de la planitat (igesta maxims «foclor vizute este de mx. 3 mm “ Deformispe fjele vate mei mari de2-mm nuse admit. " Abteren de la unghialdrept de 3 mm/m $f max. 10 minute fn gradafia sexagesimalé Siti de max. 3 mm la lange gi de2 mm le adancime fa 25% di ot Lamachiilerotunjte au se admit tibia \Veifcarea cali: bordrilor cade in secingprodeitorll si este relementat de STAS 1139-87. Borduile vor fi puse in oped de constructor num in conde n care lotu est insoit de certicatl de calitate, ‘Bordurile se deportes i rindurl, postive de max 15 inline, Inve radu se recomand ase sgeragipl de len Bondutile se transport ou orice miloe de transport, afezarea fn vehical trebuie se ate nc st sigur integritatea In tmpul ansporul Este iterzisd ineSreaea su desticares lor prin rostogofire sau aruncare, 4. VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEL 41, Materialele se verfica pentru corespunds concifilor tehnice de ealitate previzute in standardele respective. 42,___Verificarea 3 determinate se exccuti In un Inborator de spe ‘conform preseripfillor din standardele respective. 13. Contvolalexoeuie luerarlr tebuie ss fc in ermanenta de organ de onto] thn. 44, Reaultatele verfcdilor se rec in evdenfele de ster (came de mstratori,registu de Isborator) Care alettuiese dacamentele de contol Se cupring in cartea construct 5, _ RECEPTIA LUCRARILOR 23.1. Receptia preliminari a Iuerdrilor de pavele se face tn condifile respectiril prevederilor legate in vigoare, a prevederilor din agrementel tehnic MLPAT pentru pavele de beton prefabricate fasonate, ealizate cu marl superioar, destinate pentru executla de platforme, crotuare si spat de parcare a condi de caltatepreviate i cetificatele de garantie ale furnizorulu Pavelele se recepfioneazi atunci cind toate Tucratile previzute in documentatie sunt complet ‘32, Recepfia final se face duplo perioads de un an de verificare fn exploatare de la data recepfict preliminare ise va efectua fn conformitate cu dispozitile legal. 2 Bu stom LGENERALITATI [C1 Objet sf domeniy de aplicare NER Ay Ll 1, Pozentl caiet de sarcni se refer scone de ano RC i Yhan din mica bituminoase ( Normativ AND 589-2004 , Caet de stcni ne 11 ~ Stain de bad din mixtur asfaice Clindene executate la cal) si_imbracamintlor bituminoese_prevazute de normatival AND indicativ 554s apicate pe drum (tezi) de clasatehnica 1V ~V (Normativ AND 589-2004 , Cait de srcni nr 12 Imbracemint rtierebituminoase eilindrateexecutate [a cald), SR 174-2, SR I7-t/e se vane ‘ont de tote normele tence in vigoere Ia cae se face trimitere in reglementarile de mai sus. ‘Aplires prezetuludciet la alte categori de drumuri se poste face numal cu aprobarea ‘administrator drumulu sa avestorual era 1.12, Imbracamintilebituminoase usoare ear fc obec prezentulu cet por fale + ntl sfc ca materi locale si de carer. 1.2. Proveder generale 1.2. Imbracémintlie bituminosse uscare se execula de regula pe tasee de drum existent. In eax de necesita se potte prevedea executarea de Inari de corecare a traseull in plan si profil longitudinal, ‘recun si de corecteae a profil transversal impuse desiguantacrelatie in condi respecarit revedeilor Lei 82/1996, 1.22, Apleares imbracamiatilr bituninoaseusoare si stable tpalu acestora, 36 face pe baza unui sud tenico-economictinand-esetma de principialimbunaatirioesuocesve. 1.23, Pentu crave de execute a imbrdcamintiorbituminoase usoore se fac calle de dimensionare sister rutere respective si de eficientaeconomica in funcie de tafieul actual si de perspective, de siniour acestuia, si de durata de explatare normata (7 ani). 1.24. Letimes parti carosabile a patforme drumuli pe care se aplicaimbracamintilebitsminoase soar sunt conform Ordonanti 45/1997 pivind regimul érumuriloraprobata prin Legea ne. 82/1998. cu respectareaprevederilor de la pet. 22.12, ta viteale 1.25, Amenajarea curbelor se fice eoaform STAS 863 in limtele zone existent a drurul de proetate ce rezulin din aest con ¢ Be BLOM 1.2.6 La proectares lcrarilor de execute a imbracamintiorbituminoase usoare se vor prevedes ‘neraileinime, dar absolut necesare pent asanares eoepului drumulu,captaea si evacuarenopelot subterane si de suprafata (renar, pode, goes sant ranforste), precum si indepartares din corpul drumului x pamantuli care favorizeaza formares burdsirior din inghet-dezghe 1.227. Lucile de execute LA.U. se aplica de regula pe ofundatiealeatuitsbalast conform caetul de acini espetv. 1.3. Definiti, nottiterminologie 1.34. Imbracaminte bituminoasa soarareprezinaimbracamintesrutera elizata din mixturasfalice pe baza de materiie locale si do carer, s aplicaa de regula pe drumuailepierute penta imbunattrea confortuli se siguanteleirealate 1.35, Nott utlzate in prezentulcaiet sunt urmstoacle: = IAU (18.0): Imbracamint bituminoaseusoare BA 16: beton afte cu cxbluri concasate cu dimensiunea maxima a granuli de 161m -BAD25 beton asic deschis ou rib concasatecucmensiunea maxima a granule e 25mm BCR 60: emulsie ituniaoss cotoncacurupere apa eu 60% itu BBCR 65: emulsicitamingss catonica cu mpere apda cu 65 % bit 14. Refine Reglementaril tence la care ef eferi inprezetul eae sunt umatoarel: ‘Legs ar 10/195 pin calitata in consti si regulamentele de ales a aesteia Lege nr 82/1997 de aprobore a OG nr, 4/1997 prvi repmul juric al rumor HG 1273/1994 privind aprobarea Regulamenulu de recopte a lcrrilor deconstruct sf instaait afernteocestor, ‘Osdinul Mn 45/27.01.1998 privind Normele Tehniceprivind proiectares, construitea si modernizaren rumuriloe ‘SR 174/1-1997 reviait 2001 Lucrari de drumusi, Imbracdminti ituminoase cilindrete executate La ald, Condi tehnice de calitate oO a BLOM '$R17472-1997 revizut2002 _Lecrari de drumuri.Imbracaminibituminoaseclindrate execute la ‘al, Condit tence pentru peepararea si punerea in opera a mistrilorafatice si ecepia ‘mbracemintl exocuate (CD 16-2000 Normati pivindcondtile de exeetie a1. BLU. STAS 539. Filer de cata, ile de cet i filer de var stns in puibere STAS 662 Locrar de drumuri, Agregate naturale de basins STAS 667-2000 Agregatenturle si piteaprelucrta pentru drumuri. Cont tenice generale de calitate SSTAS 730. Agregat naturale penta Tuer deca erate si drumur.Metode de incercare 'SR154-1999.Bitum neparafinos pentru drumut ‘STAS 863 Lucror de drum. Elemente geometice ale taselor. Prescripi de proietare ‘SR EN 933-2:1998 Incereari pens determinarescarscteistcilor geomettice ale agregatetor naturale, Partes« 2-3: Analiza granulometi, Site de control, dimensiuni nominale ale ochiuir. SSTAS 1338/1 Luordsi de drumuri, Mixfur asfltice si imbracaminti bituminoase exceutate l ald Prepaarea mistrilor,prezatieaprobeor si confectionores epruveteor. 'STAS 1338/2 Luorai de drums, Misti afulice si imbracaint bituminoase execute ln cald, Metode de determinare si inceecare SSTAS 1338/3 Lucrari de rumor, Misturiasfultice st imbracemint bituminoase execute a cal Tipee si aecesorii metalice penta confcctonarea si decoftarea epruveteloc PD 177-2001 Normativ pene dimensionarea sisemelor rere suple si semirigide, [AND 547-99 Normativ piv prevenirea si remedierea defectinilor a imbrecsmintl rere rmodeme AND SSI 19 Metodolopie de detrminare caacteristiilor omulsilor bituminoase cationic, AND 552.99 Nocmotiv privnd conititethniceimpuse emulsillor bituminoasecaionice AND 514-2000 Regulament privind efecuaerea recep lucrailor de intetineresireparaticureate la drum Be BLOM SAM sre nxn 2.1. Ale prevederi ou caracter general. 2.1 Imbracaminl ituminoase soar aleatuite dn mixturasitice se executa, de regula din agregte nator locale, flrs bitum peneu drum. Imrecamintil bituminoase usoare aletuite dn mixtuie esfaltie se vor execute in 2 straturi asa dupa ‘cum rezula din calcul de dimensionere, 2.2. Condi tebnion 2.21, Elemente peomettiog 22,11. Grosimea imbracaminti bitusinoase usoarereliata din mixtur asilice a fost stsbitt prin ‘aleul de dimensionere conform PD 177-2001 normativ pent dimensionareasstemelor rire supe si semiriide, 2.2.12. Latimes imbracdmint bituminoase soate a parti corosabile corespunde provederlor ‘Ordinlui MT n.45/1998 (Anexa la Nore), 2213. Profil transversal ‘In alinianen, profil transversal se executa in forma de ocoperis cu doua pate egale de 2.5 % i eu acordate cirulara in teimeamilicie. In cathe si in zonele aferente de amenajare, profile transversal tebuie sa aiba forma si pantele transversal conform STAS 863, 22, 14, Profil longitudinal Dectvtates maxima eite de 60% . Pent decfviiti mal mari se prevede obligstoriu execuia. de ‘walamente bituminoase cu erlua sort 16-25, 2.2.2 Abstr limits ln elementele peometcoe si denivelar admisibile 22.2.1, Abateile timita locale adize in minus fata do grosimea prevozuta va fi de mat, 19 % ‘Abate in plas la grosime nu eonsttaie motiv de respingere a luccari dace se respect preveerile ‘prezentul notmatv privindgradul de compactare si uniformiateastraturlr. BLOM ROUANIA, A \ALIT/ 22.2.2. Abate limita locale admise la late prevazta in proeet sunt de 50 mm, 22.2.3. Aboterile limita la pasta proilui transversal pot fi det S mmm. 2224, La eotele profluui longitudinal se admite o able’ a de + 20 mm fata de prevederile roictfu cu condita respectari pasulu de poiectare adopt 2.225. Denivelaile admisbileinlungul drumuai sub deptaral de 3m sunt de max, 7m, 2.23, Tipur de mitur asfice UZURA —-BA.16:betonasfulc eu erblura cu dimensiunea maxime 8 granalei de 16mm LEGATURA -BAD 25 :boton asic deschis ew criblra cu dimensiunea maxima a granule do 25mm BAZA ABI: _ mistur asf pentru straturi de baza 224, Matrale 2.241, Agregate naturale: sip natural sort 0-4, 4-8 sou 0-8 conform STAS 6625, -nlsip de concassj 0-4, SR 667 pets sontat sor 8-16 si 16-3] conform STAS 662; pits concost sont 8-16 si 16-31 conform STAS 662; -aisip si pictrs sort 0-3, 3-707, 7-16 x 1631 ou caracteritci conform SR 667 reautate din concasorea _agregaolee de rau; -savure srt 08 conform SR 667; - in limite din norm 22.62. Unifoemitates supraetl Uniormitatessupraftel strata de uzuta se verfca cu deptarl si pana conform SR 174/2sau cu alte Aispoctve adecvate Denivelarile mexime admisibile in profil longitudinal masurste sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7 mm. 2.2.62. Rugoritatea supraftei ‘Rugozitateasuprafeeistatalu de uzua se verifies conform SR 174. Se comanda ca valoile oblint la data rcepte!lacrairilors se ineadreze in urmateree limite: rugoritate geanctriea. HS: min.0, 6 am 1 Fagoritote gu pengulel SRI min, 70 unitats 3, “age'eal mic Se 6y35 23, PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE 123.1 regatta strtulul suport ‘23.4 Insnte de astemeree mixtri asi stratul suport se remediaza si se reprofileazn dupa caz, ‘poi se eurta sige amorseaza. In acest sop se procedeaza influ urmator: «In cazul seatului suport din pit, daca acestea au un profil transversal necorespunzator sa ‘derivelat in profil longitoinal msi mari de 3 em sub lta de 3m dupe curstare se va prevedes 0 cgalizace cu mixtura osalics; «sto suport in macadam se curta si se matura . Groile si denivelarile se vor plombs apoi eu ‘astra afte; “Amorsarea stratului suport se recomonda sa se realizeze mecanizat cu autostopitorul de emule sau cu dn dispoctiv special penta asiguares umiformitaiidozjelorpreserise, "in fant de natura stratulut ‘Shports cones de emulseraspadite petra amorseretebuieseasigure un doz de0,3..05 kg/t renultand 0 raspaire in film cottina. 23.12, tniferent de natura ststlui suport Se vor exccutaIucrdrile ce se impun pentru asgurarea Arena corespunzatoare a ael a BLOM 2.3.1.3. Inte de astemerea stratal de wore, supafia stratului de Jegatura se pregateste de ascrenea prin amorsare si curt, 123;14. Supeaata statu suport pe core se apled LA.LU. webu sa ie wats 1232. Preparerea. ranspotl i punecea in opera a minturilor asf. Frepartes, uarsprtal spunea in opera-a mixtrlr afaice se exeuta conform SR 1742. cu rmettiunes ea rgiml tie aplieat va fi conform tb 8 2.3.3. Curtare supratte imbrecamint 233.1 In finti de peroade de execute si de conditile de astitizare a suprafeti dupe exseutia itatili de sea se procededza [a inchiderea li prin raspandire de 2.3 kg/m2 nisip sort = 5 bitumat ex 23 % bitum (dressing). abel 8 2.4, CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR Jeacamintilorbtuminaaseusoare din mixtur asfie se CControlu cata iurailor de exeeutie @ cefectueaza pe fie, afl + contol clita materatelor, + contol procesului tehinologie do preparare si punete in opera a mixtures, + controll cali satu executat. 2.4.1. Control alta materialetor 24.141 Studiul de lborator pentru elaborare dozajclor si veiticareacalitatii materialeior se fee de ‘care iaboratorulanteprenorului sav de eate un alt nborworsutorizat. 24.1.2. Pe pacursulexecutcilcrarilor,verificrile si determinaile care se executa pe santier de care Taboratoral anterenarulu, pe fccare material apeovizionat precum si saptamanal din depoztele de sagregate si materiale constu in urmatosele: 9 Bitum = penetrata la 25°C. STAS 42; “pune de inmulere 1B, STAS 60; 1 Cebu st patra sparta (spit) + pranuloztate, STAS 730; - coficient de forma, STAS 730; contin de fretuni sub 0,09 mm, STAS 730; + cantina de argila, SR 667; notre mineralogica, STAS 6200/4, ©) Pots + granloritate, STAS 4606; - fmagranulelor, STAS 730, STAS 4606; congue accu’ sub 0,63 mm, STAS 730; parte evigabila, STS 4606; nature mineralogie, STAS 4606, 4 Nisip de concasare - pranloztate; STAS 730; coin de ora stdine, STAS 4605; cocfcint de asivist, STAS 730. ©) Sovura granulate, STAS 730; corp strane, STAS 4606, ‘)Nisip nature - ranulozate, STAS 4606; confit de corp staine, STAS 4606 ~cchivalent ensp STAS 730 Fler nto, STAS 539; unlit, STAS 539, 2.42, Control! process tehnologe: 242.1. Control regains de prepara a miu ashi: -functonre orca dispckiveor de cena sax doce voumetie: a neopu esas le de ‘Mfthctlonarea corecta a predoestearelor de agregite nérurale: 2itale1 2422. Control regime de prepare a mitral: temperatura atu introduces n malar, permanent “empertuaapeoatlor naturale ust tical aes dn usclor pe ‘manent, ‘erperatirea mis silie I ese dn malxo;perancat 2423, Contoll proce ehnologi de execute stator bisuninoas: -predtica statu sport ze a inceperes lca pe sector respect “emperotura mixta astlice la aterete si compactare eel putin de dovs oi pez: “etiologia de compactare (atelier de compactate, numa de treet: ze; ge BLOM ROMANIA ‘CAIETE DE SARGINLPE SPECIALITATI 2.42.4. Veriffearearespectaricompocitiei mint afatice pestis, prin Snalize de laborator efectuste de laboratorulantreprenoruti: - granuloztatea amesteculi de agrogate naturales filer I sie din malar jie de agaugare lanl (aceasta true sa ge incadeze in imitele de tolerant admise de etta presi; lini sv or de cote ori se observa ocala necorespunzatoare a mixtrlrasfaies Compozta mixturi asatce(compozitiagronulometrca si continual de bitun) prin extrac, pe probe de mixture prelevate de le molaxor si asterere: ii. 2425, Vesificarea calitai minturii_asiee, prin snalize de laborstor efetware de Jaborotoruanteprenoruti sua un at loborator autorizat pe probe de minturiasfalice 1 proba/200 tone intra fabricate dar eel putin una pe 2s comporitia mixturiastaltice car trbuie ss incadteze in limitele din taboele i 5 si sa.corgpunds ‘Gouivlorstabifite prin stil prelimina de lberator, abatrileadmise find cee din bel 5; - caracetstie Fiico-mecanice pe epruvete Marshalls epruvetecubice, conform tabla 6, 2.431, Consol ealitatit imibracaminitor bituminoase usoare dupa execute 243.1, Verificarea Cli micurlr asftbce sia grecuiut de compactare se poste efectua prin metode nedistructive ‘Geterminaren donstaiaparente a statalui dupa compactare eu gamadensimetul) sa prin prelevarea se carte: -{o placa de minim 40 x 40 em pentru fecare 7000 mp supraltaexecuta), CCatotee se preleveazs in prezenta delogtuluiexccutantlu sal benefiia cul a sproximativ 1 m de Ja margineastratull, ncheindy-se un proces verbal ‘Peniracaracterizara unorsctore imitate silat cu defetiunt vizbile se vor lue masristablite de beneficier sau de somisia de recepte: se pot peleva probe suplimentae, care vor puta o mentiune special. Incereaile se efectueaa conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de cate laboratorul anreprenrulul sat dun lt abortorautoriat si constau in: -masurarea gros “erminares densa aparetc, a absorbtisi de apa si a gradului de compactare, conform 2.2.6.1; ai asain contin (composite i earacteriste fizico-mecanice) Specificate in eaitl de sarin al Iurari, 2432 Vesificarea elementelor geometice. « wniformitil sia rugozitat suprafte se face conform STAS 6400 si SR 1742. BLOM ROMAN er RECEPTIA LUCRARILOR 2.515 Receptia pe faze se efectueaza atunei cand toate Iucrarile prevazute in documentate sunt ferminate si verifearileefeetuate. Comisia de receptic examineaza lucrarile i verficaindepliniren ‘ondiilor de exeeutie + clltatle impase de proiect si caitul de sarcim, precum si consttarile ‘onsemnate pe parcursul exeeutil de eatre organele de control In urma acestet recep se inchele tin “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile necesare,termenl de ‘ecuie al acestora si recomandari cu privire Ia modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de ‘Srum la care san constatat abatrt fata de prevederileprezentulu caet de sarcin “ itor ‘Benefciarl pote solicit relizareaaceste verifiaruniailorspecializate st dtate eorespunzator tinand cont de sursele de finantareavute a dispozitc pen acest capitol ‘Aceasta verifiare se fie avand la baza provedetile cormatv pont determinarea pri deflctografe a capacitati portant a drumurilor ca structuriruiere sea semingite ov deflectoraful Lacrolx x defletometrul cu parghie ip Beukelman IND.CD 31-2002 In conde respoctri metodologei din normatvcoreland cu rezltstee studi de trafic, rezutaele rmasuraorilor mtu sa depasisca “VALORILB DEFLEXIUNIT ADMISIBILE SI ALE COEFICIENTULULK ‘Chie de wate Nemos.peobanda | Klen) Cade OT am FOARTEUSOR | Sub003 40, 75 =| ‘USO 0.03..0.10 0 0 MEDIC. 0.10..030 30, 65 | [GReU 030..1.00 60 ca FOARTEGREU, 1.00..3.00 70, 45 EXCEPIIONAL. Poste 3.00, 30 20 tice la strat de legatura: ve + Verficareacaltatl matrialelor:confonn standardclor si normativelor materialelor respective + Verficareaelementelor geometric: «= latimea stratus verificapotivit STAS 6400 si SR 174-2; abaterile limita locale admis sunt de 350 ms: provimenstratulal tebuie sa corespunda datelorprevazue in protectul de execull, cu abaeri ‘penta lecare stat In part, de maxis 10%; pemle produ Lotudinal se verifica In axa drum si trebuie sa corespunda celor din protect de executes se admiteoabatere limita local de 320 nm, eu condita respectarlt psu de profetare adopt. + Verificaren execute ucrarilr - campouta si caracteriscileflco-mecanice, conform SR 7970; “feat de compactare prin incercaridelabortor pe carot releate din sratui de baca sain stu, conform SR 7970; roc fehnologie: temperaturite tchnologice la prepararea, astemerea si compactarea ‘rian asfatice, granulcitatea amestecull de agregate naturale, modul de compacare; ‘modal de execute a rosturor conform SR 79703 + Verfiearea suprfete statu: = unlformiateainprofl longleinel, conform SR 1742. Vericoreacaltat misturtasfatice la strata de uz -verfcareacaltatt matrilelor: conform standardelor si normativelor materialelor respective. verfieareaelementefor geometrice “Tame strata se verfica potrivi STAS 2900 si STAS 1598/1 sail STAS 1598/2; abaterite Timita locate admise sunt de 350 mm; vosimea strata trebuiesacorespunda daelo prevzute in protectul de execute, cu abaerh ‘pena fecare strat in parte, de maxin 10 %; Perils profil longitudinal severifica in axa drumlii si trebuie so corespund color din pooled de execute se admit abaer linia Tocala de +20 nim, cu condita respectarii pasulul de proiectare adoptat + Verifearea execute crarilr: JETE. DE SARCII PE SP {CIALITAT. mee PLOM - compocitia si caracerstillefclo-mecanlce, conform STAS 1338/2 si STAS 1338/3, pe ‘robe de misturiaxfltcerecoltate la instalata de preparare, la astemere si pe caroteprelevate ‘in stata de wzura executes, conform SR 174-2; “ gradul de compactare, prin incercari de laboratr pe caroteprelevate dln stratul de wzura, conform STAS 1338/2 stu In st, conform SR 174 “proces ehnologic temperature ehnologee la prepararea,astemerea si compactarea imixturi asflice, gramulocitatea amesteculul de agregate naturale, modul de compactare si tmodul de execute a rsturilr, conform SRI742; + Verificarea suprofetel statu de wzura: - uniformittea in prof longitudinal, conform SR 174-2 “hgitaten, en apaatud SRY eau prin meta natin densi, conform STAS 8849 si SR 1742 Protectia muncit se supune cerintelor si prevedorilor legil 319/2007 Ufeave yw ronn "5 Sones SF AeTuNE Uneand On WARIS, thxcuvge cuperu oMusovra on sat ve in NSTALATURUGATE 4.GENERALITAT! Caletul de sarcni cuprinde date tehnice privind executia sl receptia instalatior, date tehnice privind materialele si echipamentele folosite, maeuri de siguranta si protects In conformitate ct legislatia in vigoare pentru acest domenit. Sistemul de alimantare cu apa rece este compus din bransamentul de apa de la intrarea in caminu de protectie @ vanelor pana la aspersoare. Mal fac parte din acest sistern si armaturile de Inchidere, regia, siguranta si golite ainstaltit Conform prevederior Legi 10/1905, fazele determinante de executis vor fi Incercarilo de etanssitate la presiune, la rece a conductelor de apa rece. 'STANDARDE SI NORMATIVE DE BAZA = Lagea nr. 212 / 19,04,2002 pentru aprobares Ordonantel de urgenta a Guvernulunr.6C 12001 privind actizitile publi - Legea nr. 10/1996 privind caltatea in construc - Regulamentul privind controlul de stat al caltati in construct sl instalati aferente acestora, aprobat prin HG nr.272/1994, = Regulamentul de receptio a lucraslor de construct si instalati aferente acestora, aprobal prin HG nr, 273/1904, = Normativ pentru verificarea caltati si receptia lucrarilor de construct! si instalattaferents, indicat C 56-85: = Norme Generale peniru Protectia Munci- 1996: = Nore de medicine muneil, 1994 = Regulament privind protectia sl igiena muncil in constructi, aprobat cu Ordinul MLPAT vQ/N/18.03.1903: = STAS 1478 - Construct civile si industriale - Alimentare nterioara cu apa - Normativ | 9-04 Normativ pentru executarea s| recoptionarea instalatlorsaritare; S.MATERIALE S] ECHIPAMENTE DE BAZA Pentru conduotele de apa rece ee vor uilza tevile din poletilona Pn bar, C))_Armatutile ce se vor monta pe conductele de alimentare cu apa, care functioneaza la presiunez ppana la 6 bar, vor fi de tip cu sfora, cu maneta de actionare, ‘Sustinerea conductolor de gpa s-a facut Unand seama de materialul si de amplasarea conductolor conform prescriptilor din normativul| Toate accesorile metalice ale conductelor de apa se vor protela antlcorozly prin grunduire ct ‘minim de plumb si vopsio, Moterislele uliizate la executla Instalatlar sanitare vor aves caracteristicele si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in normele de fabricate ale unilailor producatoare. Ele vor { insotite de certiicatu de caltate al furnizorull La executia Iucrarlor ee vor utllza nural materiale care corespund teh si calttlv provedoriot prolectu Inaintea puneri in opera, toate materlalele se vor supune unui control vizual (cu ochiul liber) pontru a constata daca au suferit degradari de natura se le compromita tehnie si cata Pastrarea materialelor de instalati sanitare se va face in magazii sau spatii de depozitare organizato in acest scop, in condi care sa asigure buna lor conservare si securiate deplina Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelul, se depaziteaze sub soproans. Materialele ca: armaturl, aparate de masura, etc, se pastreaza in magazil inchise. Manipulares materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securtati munciin asa fe incit ea nu se deterioreze. Se va da atentie deosebita materalelor casante sau usor deformable, 4, EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ Exeoutarea inctalatlior sanvtaro so va face coordorat cu colelalte instaatit ‘Acoasta coordonare se va urmeri pe intregul parcurs al execute, incepand de la trasare, 44. OPERATI PREGATITOARE Inaintea excoutelinetlailor de amentare cu apa se vor confuna planuso cu trons rice neconcordanta va semnalatapolectantl ©) tnainto de montare toate materialte vor f verifeate de conducatorul tec al lucrriimpreuna eu seful de echipa penru a consata daca corespund cu provedente din prolect si daca nu au suet deteriora in mpl manipula depot Toate aparatle sl plsol install vor fexaminate de seful do ectipa,Iainte de montare land rast de erate de murder, restut de materi, Ue Condictle vor monate dupa oe in peal, ea facut trasarea lor La tasere se vor respecta cu sictte pantele prevazite In proiect anol ca sa fo oclguate sorisirea sl golrea completa a conductlor, 4.2. LUCRARIDE MONTAJ

+ ingercares la rezistenta Incercarea de etanseltate Ia presiune se va efectua inainte de montarea armaturllor de ‘servicu sa aparatelor, pozitile acestora find busonate. Presiunea pent incercarea de etanseltate la rece ca si pent incercarsa de otanssitate s rezistenta la cald, va f egala cu 1,5 presiunea de regim, dar nu mal mica de 6 ber, Instalatila ee vor mentine sub presiune 20 min, timp In care nu se admite nic! o scadere 2 presiuni, Presiunea se va citi pe un manomatru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul ee! mai de jo al instlatior. Incercarea de functionare @ instalatilor se va efectua verficandu-se daca toate punctele de consum asigura debitul prevazut in proiect \Veriicarea 98 va face prin daschidorea numarulul de robinete de consum, corespunzator simultaneitai si debitulul de calcul Precizarea numarului de robinete ce vor fi deschise so va face do catre proiectant Robinetele de trecere ga fle usor accesibile pentru reparati 5.2. PUNEREAIN FUNCTIUNE Punerea in functiune a instalatilor de allmentare cu apa se ve face numal dupa efectuares probelor de presiune, si ¢ urmatoarelor operat: €@) Se spala instalatia cu apa, ») Se verific’ fitree la flecare aspersor, ©) Se inchid la maxim toate duzele aspersoarelor, se regleazé presiunea de 3,5 bari gi ‘0 urmirese eventualele plerderi de apa pe tresou, 4) Se regleaza presiunea la coa. 4 bar, ©) Se regieaza unghiul gi raza de stropire a flecrul aspersor, pe fiecare crcut tn part. Date despre regiajul aspersoarelor se gsesc In manualul de instrucfuni lvrat de furizoru de aspersoare. La punerea in functiune a instalatil aferente unui sistem se va incheta un proces verbal de recepti preliminara, antelor receptil la terminarea lueranlorla acest obiectv. In comisia de recaptic la terminarea lucralor vor participa reprezentanti ain partes antrepenoruli, proiectantulul si beneficlarull, conform legislatie in igoare. La terminarea perioadel do garantie se va inchela un proces verbal de receptiefnala » 5.3 REMEDIERI In cazul constatari unor scaderi de presiune sau fisuri, crapatur, scurger! de apa se va proceda la remodierea acastora, Reparatiidatorate unor defecte de executie sau unor defecte ale materialelor in pertoada ‘garantiel se vor remedia de catre antreprencr. Repavatil datorate une! exolostari necorespunzatoare, a lipsel de intretiners, 3 descompleiatinstalatil se vor remedia de catre beneficiar. 5.4 ASIGURARI SI GARANTIL Remedierie aparute ca necesare in pericada de garantie vor fi efectuate de antreprenor, cu condita ca dofoctiunile ea nu se datoroze uns explostarl defectuoase. Beneficiarul va digpune de macanie de intretinere pentru intretnerea si repararea operativa 8 defectunllor aparute pe parcursul expleatarl. Beneficiarul se va dota cu materiale pentru remedierea defectiunilor. Personalul de exploatare al beneficarului va asista le probele de punere in functiune ‘efectuate de antreprenor. BBeneficarul, prin personalul de exploatare, va urmati comportarea in timp a instalatel In perioada garantie! sl dupa aceasta benefidarul va efectua toste lucrarie de revizie anuala RE! oO 52 gS caterpe sarcint 7 7. 9). Reteledistributieapa 2,092, om? ne \ F 1 s Prezentul caiet de sarcini se aplica le exetut postion entra ENERALITATI reabilitarea refelelor de apa in Municipiul Targoviste. El cuprinde condifile tehnice comune ce trebuie jxfgeplinife la executarea tuturor lucrarilor, terasamentelor, controlul calitiii si coriditilor de recepii. Crintele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru antreprenorul general si nu absolva pe acesta de responsabilitatea de a realiza si alte verificari, incereari, precum si alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitati executiei. In cazul in care se vor constata absteri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune sistarea lucrarilor si Ivarea masurilor care se impun. 1.2. SITUATIA EXISTENTA 1A. Situ; existenta a retelelor de apa Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Targoviste prezinta urmatoarea ‘componenta: - Bxista patra surse diferite de apa locelizate in partea de vest a orasului, in comunele Dragomiresti si Hulubesti, de unde apa este pompata prin intermediul unor conducte lungi de 38 de km in rezervoarele principale ale satului Priseaca. Din rezervoarele de la Priseaca, apa curge gravitational in sistemul de alimentare cu apa al orasului Targoviste (prin intermediul a doua conducte de distributie care au in total 10 Km lungime). =O sursa aditionala de apa localizata in partea de sud a orasului, in comunel Lazuri - Vacaresti, de unde apa este pompata direct in reteaua de distributie a orasului Targoviste (conducta de transport in lungime de: 7 km) = Un sistem de distributie al apei avand zone diferite de presiune: zona de presiune inalta (50m) pentru alimentarea blocurilor de apartamente (35 de sectoare individuale fiecare cu propriul hidrofor) si zona de presiune joasa (20-30 m) pentru alimentarea zonelor domestice. = O serie de sate satelitare orasului Targoviste din comunele invecinate sunt conectate direct la reteaua de distributie a orasului (Razvad, Aninoasa, ‘Ulmi) sau alimentate prin intermediul unor statii de repompare (Sotanga, Gura Ocnitei) ~ In orasul Tergoviste Iungimea totala a sistemului de distributie a apei, fara conductele principale de distributie (55 km) este de 245(300) kan. Impreuna cu sistemul de bransamente lungimea este de 13,400 (18,200). Orasul Targoviste are in medie 55 (58) de conexiuni pe kilometru Blocurile si constructile social culturale si industriale avand nivelul peste P43, sunt alimentate din reteaua de inalta presiune prin intermediul statilor de tidicare a presiunii In municipiul Targoviste exista un numar de 35 statii de hidrofor in care sunt montate grupuri de pompare echipate cu pompe cu turatie variabila comandate de convertizoare de frecventa, a caror functionare este supravegheata de sistemul de conducere si monitorizare existent. Cele 35 statii de hidrofor sunt amplasate in general in centrele de greutate ale cartierelor de locuinte si asigura prin ridicarea presiunii de apa rece si apa calda la blocuri Reteaua de distributie apa de inalta presiune din municipiul Targoviste este construita in sistem inelar din conducte de otel si PEHD cu diametre cuprinse intre Dn= 50-150 mm in lungime totala de cca 60 km. Monitorizarea parametrilor de exploatare ai sistemului de captare, transport si distributie apa se realizeaza prin Dispeceratul general al Companiei de apa — Targoviste. Amplasat Ia sediul Companiei de apa - Targoviste, dispecerul centrat asigura monitorizarea integrala a sistemelor de pompare, transport si distributie a apei potabile in municipiul Targoviste, prin preluarea si centralizarea automata a datetor, precum si comanda sistemului direct sau prin intermediul dispecerilor Jocali, conducand la o exploatare optima a surselor de apa. Dispeceratul general permite supravegherea intregii retele, atat a clectropompelor din statiile de pompare, cat sia celor de la fronturile de captare, de la acest nivel putandu-se programa functionarea fronturilor de captare si a statiilor de pompare, ‘Asa cum s-a precizat anterior, reteaua de transport si distributie @ apei potabile are o lungime totala de 245-km, aceasta find proiectata si executata in sistem inelar avand Dn cuprins intre 100-600 mm. Prin cele 35 statii de hidrofor, se asigura presiunea si debitul necesar tuturor utilizatorilor in regim permanent, De asemenea, din reteaua de alimentare cu apa de joasa presiune, sunt bransati si contorizati individual consumatorit casnici ce locuiesc in case particulare, precum si agenti economici Cu toate interventiile realizate pe conductele de distributie, sistemul se caracterizeaza prin pierderi importante de apa, eauza constituind-o starea de uzura avansata in diverse zone ale orasului, ( astfel de zona, ou pierderi importante de apa, o reprezinta si aglomerarea ‘urbana delimitata de strazile Col. Baltaretu, Petru Cercel, Calea Domneasca, Radu de la Afumati si limita sudica a cartirolor CFR, Aleea Trandatirilor, micro 11, micro 12, in care Primaria mun. Targoviste propune reabilitarea retelelor de distibutie apa, in scopul diminuarii pierderilor din retea cu va 200V/conexiune/. uatia proiectata. Deserierea Inerarilor de reabilitare retele apa joasa presiune Lucrarile de reabilitare retele apa joesa presiune sunt defaleate in tabelul urmator, pe strazi, diametre si lungimi: [Nrert [Denumirea luerari [Dismetra conduetajM Cant. [PEED mm) oO Ir ]Retele apa aT. Viadimirescu [se0x21.4 lai [i50 , 60x62 fat [150 [Rete apa si. Bratiana 8010.7 fai [1940 [3 [Retle apa cartier Aleca Trandafiilor 180569 lau 80 [Retele apa str # Marte 6086.2 fmt [260 a le apa st. Radu de [a ATs [225x8,6, 1550 [Retele ape st Luceafarula 60x62 [mt [230 F le apa st. Vind Tepes x7 1500 's _[Retele apa su. Lazarica Petesou (200%7,7 1200 {9 [Retele apa st. George Cair (200%7.7 380 [10 [Retele apa sx. Marin Stanescu Bo0x7,7 Int [100 1 [Retele apa st. Vasile Blendea [200%7.7 imi 1400 iz 1xT.7 jml___ 120 13 [Rete apa st lon Cioraneseu 1x77 imi 1160 14 [Retele apa si. Tony Bulanda 0x77 jml [170 C 15 [Reteleapa st Tonel Fernie Bo0x7.7 fmt [235 ‘ 116 [Retele apa st. Nac Ton i2o0x7.7 fmt [135 i Je apa st. Cpt Tle Stanica aT ini 10 TOTAL conducts, L=6670m din are: D=160mm /L=640m De180mm /1=680m D-200mm /1=2710m D=225mm/L=$50m D=280mm /L=1940m D=560mm/L=150m Conductele de distributie @ apei de joasa presiune se vor monta in spatile verzi nou proiectate si doar pe 2onele in care aceasta posibititate nu exist se va sparge zona carosabila astrazlor. Pentru asigurarea posibilitati de interventie ulterioara asupra conduetelor, pe tot traseul acestora se va monta atat o banda de identificare cat si fir metalic ccare sa permita detectarea electronica a pozitiei conductelor in plan. Pe reteaua de distributie apa de joasa presiune s-au prevazut : - hidranti supraterani de incendiu Dn 100 mm la distanta de cca 150 m intre ei, pe conductele cu diametrul minim de 100 min ; Retelele de apa reabilitate vor jonctiuna cu cele existente, in scopul cchilibrarii hideaulice. Deserierea Incrarilor de reabilitare retele apa inalta presiune Lucrarile de reabilitare retele apa inalta presiune sunt defaleate in tabelul urmator, pe statii de hidrofor, diametre si lungirn: Retele apa inalta presiune PT Nicolae Baleescu Retele apa inalta presiune PT 1, Micro XI Retele apa inalta presiune PT 3, Micro XI Reteaua de distributie de joasa si inalta presiune se va monta ingropat sub ‘adincimea de inghet (in zona find de 0,90 m,) reteaua flind prevazuta cu vane de linie si de sectionare la ramificati Caminele de intersectie si de linie sunt din beton, carosabile, instalatiile hidraulice din camine sunt din otel, armaturile si piesele de legatura sunt imbinate cu flanse Pe tronsoanele de retea joasa presiune ce transporta cel putin 10 Vs se vor ‘monte hidranti subterani de incendiu Dn = 100 mm., pe conductele cu diametrul minim de 125 mm. ‘Adancimea de pozare a tubulaturi, masurata de la generatoarea superioara a conductei trebuie sa fie de minim 1.00 m, respectandu-se conditiile impuse de furnizor referitoare la preluarea sarcinilor. Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat sa existe minim 20 em. liberi pe marginea fiecarei parti a conductei, si sa permita pozarea corecta a acesteia Tnainte de pozare, se va asteme pe fundul santulut nisip sau pamant faramitat, fara particule cu granulozitate mare, in grosime de 1S cm, care constituie patul de fundare al conductei. Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip sau pamant faramitat, panile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei pana la 0 inaltime de 15 em, Tn continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe o grosime de 30cm va avea ca material de umplutura , obligatoriu, material faramitat cate sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi de pavaj, resturi de materiale sau ramasite organice. Zona cuprinzind partle laterale ale conductei si_cea de deasupra genoratoarei superioare, pana la minimum 30 em.peste generatoarea superioara constituie zona de umphutura specials. Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va face sumai in absenta apei. Imbinarea tuburilor si racordurior din polietilena se va face prin sudura sau dupa caz prin flanse, sudarea realizandu-se prin metoda cap la cap sau clectrofuziune, Pentru realizarea suduri trebuie sa se respecte conditile impuse de producator, twhnologia de sudura trebuind adaptata_instrutiunilor famizorului/producatoruli si echipamentelor de sudura utlizate Caminele de vane au fost amplasate pe conductele principale si secundare, in general la intersect, si au structura constructiva din beton armat cu dimensiuni variabile functie de instaatile hidraulice inteioare. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face prin intermediul pieselor speciale de trecere si/sau tansare. Legatura cu reteaus de distribute inermediul pieselor de legatura OL. — PEHD. Hidrantii subterani de incendiu se vor conecta 1a teul din polietlena intercalat pe retea printr-un racord din teava de polietilena si piesele de legatura specitice Conductele au fost proiectate astfel incat sa confucreze cu patul de fundare si umplutura din zona conducte. Suprafata.patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule mari care pot produce incarcari punctiforme supra conductelor. ‘Amplasarea retelelor in plan si pe verticala se face conform SR 8591 si SR 4163/1 Caminele se vor executa conform prevederilor STAS 6002 si SR ISO 4064 1,2. Capacele si ramele pentru caminele de vizitare vor fi in conformitate cu STAS 2308 si SR EN 124, Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform prevederilor STAS 4163 ~3, STAS 3051 Proba de presiune se va executa cu umplutura efectuata, eu exceptia zonelor de imbinare care se vor lasa libere pina la executarea ineercari hidraulce Imbinarile se vor lasa la vedere pentru usurarea verficari existentei eventualelor scurgeri de apa. Presiunea de proba este: Pn. 6 x 1,5 “9 atm. In adrul lucrarlor, Ia fiecare consumator se vor reface bransamentele de a robinetilor se realizeaza prin apa Prin termenul de bransament individual se intelege ansamblul format din clemente componente : tevi , fitinguri , robineti. Bransamentul serveste la ‘transportul apei intre conducta de distributie si consumator. Oo “Materialele si produsele folosite pentru executia bransamentelor trebuie sa respecte nommele tehnice in vigoare si sa corespunda conditilor tehnice de receptie si marcare prevazute in standardele romane , normelor de fabricate. ‘Legatura conductei de bransament cu conducta de distributie se realizeaza prin montarea unei sei electrosudabile imbinarea realizandu-se prin electrofuziune. Conducta de bransament se leaga cu instalatia interioara in caminul apometric , prin intermediul celor doi robineti sferici si a apometrului. artile componente ale bransamentului sunt: = Priza la reteaua stradala (punct de racord) care se executa prin sa electrosudabila imbinarea realizandu-se prin electrofuziune.. = Conducta de bransament = Robinet de concesie cu tija detasabila Apometru volumetric = Robineti de inchidere inguri (mufa electrofuziune,conectori,niple,ete.); = Camine de protejare a contoarelor (existente) Toata instalatia se executa sub limita de inghet a zonei,min.0.90 m de la cota terenului natural Delimitarea dintre reteaua publica de distributie apa potabila si instalatia interioara « utilizatorului se face prin apometru care este ultima componenta a retelei publice de distributie. Bransamentul pana Ia contor ,inclusiv caminul de bransament si gpometra aapartin retelei publice de distributie a apei potabile. Jin portiunile in care pe acelasi traseu exista conducte de gaze , telecomunicatii si conducte de apa, bransamentul se va amplasa ,conform STAS 8591/1-91,1a urmatoarele distante: -fata de conduetele de gaze -0,60 m -fata de canalizatic telefonica ~ 0,50 m -fata de conducte apa — 0,50 m Pe reteau de aaa presine sa preart_camine de vane din beton armat monolit cu imensiunile interioare 1,00 x 1,00 x 2,00 m, 1,25 x 1,50 x 2,00 m si 1,50 x 2,0x 2,0 m, Ia intersectiile de conducte . Conduetele din polietilena de inalta densitate se vor monta pe un pat de nisip de 15 em grosime si se vor acoperi cu un strat de nisip de 15 em grosime peste ‘generatoarea superioara a conductei. Piesele de legatura de pe traseul conductei din polietilena sunt din polietilena iar in camine sunt din otel ‘Montatea conductelor se va face conform instructiunilor furnizorului si a normativelor in vigoare, La intersecti si 1a schimbarile de directie s-au prevazut masive de ancora} din beton simplu B100, Tn camine, conductele se vor sprijini pe suporti metalici conform detaliilor din documentatie. OG Conductele de spa se vor incerca Ia presiune, se vor spala si desinfecta inainte de darea in functiune, conform SR 4163-3/ 96 si STAS 2250-73 ( M~SR 2/80) [La executia terasamentelor pentru camine s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a Tungul santurilor si podete de trecere. La subtraversarea drumurilor s-au prevazut tuburi de protectie din teava de otel ce se va citoma Ia interior si exterior. Subtraversarile drumurilor se vor face prin fora) orizontal pentru a se evita spargerea carosabilului Clasa de importanta a ucrarilor de alimentare cu apa conform STAS 4273, este IV astfel: - lucrari de alimentare cu apa in localitati rurale ~ categoria 4 = dupa durata de exploatare ~ definitiva = dupa rol funetional constructie principala, 2. STANDARDE DE REFERINTA = STAS 695/75 = STAS 1342/1991 -STAS 1343/0-89 - STAS 1343 - 1/1995 = STAS 1451-88 = STAS 1478-90 ‘AS 1518-86 PAS 1733-89 = STAS 2099-89 - STAS 2250/73, = STAS 2308-74 = STAS 2550-90 = STAS 3589/1,2,3/86 = STAS 4163 - 1/1995 = STAS 4163 -2/1995 = STAS 4163 -3/1995 = STAS 4273-83 - STAS 8012-84 = Utilaje de stins incendii. Hidrant subteran ~ Apa potabila - Determinarea cantitatilor de apa — prescriptii generale = Alimentare cu apa, Determinarea consumurilor de apa de alimentare pentru centre populate = Flanse rotunde, oarbe Pn 6 atm, Pn 10 atm Alimentare cu apa la constructii civile industriale. Calculul debitului de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor. = Robinet eu sertar Pa 6 atm, Pr 10 atm -Garnituri nemetalice pentru suprafete de etansare ~ Elemente pentru conducte - Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lueru maxime admisibil -Capae si rama din fonta pentru camine de vizitare = Armaturi industriale din fonta, Robinete inchidere cusertar Pn2,$-4 atm = Manometre - Alimentare cu apa. Retele distributic, findamentale = Alimentare cu apa, Retele distributie, preseriptii de calcul = Alimentare cu apa, Retele distributie, preseriptii de executie si exploatare = Incadrarea in clase de impotranta - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm. = STAS 8013-84 = STAS 8591/1 -91 = STAS 8819/80 = STAS 9312-87 - STAS 9570/1 - 89 = Stas 9821/5 - 75 -STAS 10126/80 - STAS 10586/3 - 80 = STAS 10898 - 85 = STAS 12400 - 1,2/88 -1-9- 94 =C 16-84 -1-30-75 =P 118-83 = Ord M.L775/22.07.98 -NRP.M/1993 = Legea 10/1995, = NILD. 8063, = C 56/85 -STAS 9824 - 5/75 -C140 = 273/194 = U.N 7611 - tip 312 = Flanse rotund, plate pentru sudare Pn 10 atm, = Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatu. = Betoane cu agregate obisnuite = Subtraversari de cai ferate si drumuri cuconducte. ~ Marcarea si reperarea retelelor de conduete si cabluri in localitati = Masuratori terestre, Trasarea pe terena retelelor de conduete, canale si cablur = Tesatura din fibre de sticla bitumata -Robinet de reglare cu fluture, Pn atm,Pnl0 atm = Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie - Performante in constructii - Proiectarea si executarea instalatilor sanitar. = Normatiy pentru executarea lucrarilor de cconstructii pe timp friguros. «= Instructiuni tehnice pentru caleulul loviturii de berbec si stabilirea masurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalatiile hidraulice = Norme tehnice de proiectare sirealizare a constructilor, privind protectia la actiunea focului. = Norme generale de prevenire si stingere aincendiilor = Norme republicane de protectie a muncii ‘Regulamentul privind protectia si igiena muncii in construct - Legea privind calitatea in construct = Robinet de retinere cu clapa plane Pn 2,5 - 10 atm, = Normativ pentru verificares calitatii lucratilor de construct si instalatii = Trasarea pe teren a retelelor ce conducte - Executarea lucrarilor de beton si beton armat - Regulament de receptie a lucrarilor de construct si instalat - Tevi din polietilena de inalta densitate PE 80, SDR.- 17,6 Dn 125 - 630 mom, Pn 6 atm. 3, MOSTRE SI TESTARI ‘Tevi din polietilena de inalta densitate Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale [a santier se va pune la dispozitia constructorului urmatoarele mostre: = teava din polietilena de inalta densitate PEHD - 4 mostre = certificate de calitate ale materialelor. Prin aprobarea materialelor de catre consultant se intelege si aprobarea ccimentului, agregatelor sia altor materiale. 4, MATERIALE SI PRODUSE ‘evi din polietilena de inalta densitate Ininte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate daca corespund cu cele prevazute in projectul tehnic de licitatie. ‘Marcarea tevilor livrate in pachete se va face cu etichetelipite pe cel putin 10% din produse, fiecare client beneficiind de acest procent de marcare. Etichetele contin urmatoarele date: ~ firma producatoare = denumire produs - standard de referinta = data fabricatiei = executant CTC. In vederea realizarii conductelor din PEHD se vor utiliza numai tevi si fitinguri cerespunzatoare din punct de vedere calitativ ‘De asemenea nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte eum ar fi: zgftieturi, deformatii, schimbari de culoare, neuniformitati la suprafata, et. Racordurile si piesele de legatura trebuie sa raspunda acelorasi caracteristici ca ale tuburilor. 5, LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, ‘Tevi din polictilena de inalta densitate La livrarea tevilor se vor efectua verificari ale conditilor tehnice precizate prin contractul dintre furnizor si beneficiar. Probele si incercarile se efectueaza in fiecare caz conform normelor UNI (Societatea National Italiana de Unificare7316, UNI 7615, UNI 7614. Tevile din PEHD se manevreaza cu grija si nu se admite rostogolirea si aruncarea acestora, Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi T<~ $C. Transportul tevilor se face cu mijloace auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului cu alte materiale asezate deasupra sau in comun cu alte materiale cate ar putea sa Te deterioreze. Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea lor pe toata lungimea acestora, Iungimea tevilor nesprijinita nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legindu-se in vederea rigidizari Transportul se face cu grija pentru a evita deteriorarea tevilor. Tevile cu diametre nominale de 32 mm se ambaleaza in legaturi de 10 bbucati, iar cele cu diemetre incepdnd de la Dn 50 mm in sus se livreaza vrac. ‘Tevile se pot ambala la intelegere cu beneficiarul in pale ‘Tuburile trebuiese prinse eviténd iesirile excesive in afara planului de Legaturile pentru fixarea incarcaturii pot fi realizate cu funii sau benzi de cfnepa sau nylon adaptind cele mai bune prinderi astfel incat tuburile sa nu sufere deteriora ‘Daca incarcarea sau descarcarea din mijloacele de transport este efectuata cu macaraua sau bratul unui excavator, tuburile trebuie sa fie ridicate in zona centrala cu un balans de amploare potrivita Daca aceste operatii sunt efectuate manual, se va evita sa se trénteasea pe suprafata mijlocului de transport sau pe orice suprafete dure sau cu asperitat Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi avand aceleasi dimensiuni si facénd parte din aceeasi categorie de presiune. Tevile PEHD se depoziteaza in stve, stivuirea facdndu-se la maxim 1,50 m, Tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor, pe suprafete netede si ttebuie ferite de zgfrieturi sau lovituri. Piesele de racord si accesoriile se livreaza in general ambalate, iar atunci cand se livreaza fara ambalaj se va avea grija ca la transport si depozitare sa se evite lovirea si ingramadirea pentru a nu se deforma sau deteriora. Fitingurile se pastreaza ca si tevile in spatii acoperite, protejate impotriva deteriorarilor, surselor de caldura si prafului Onganizarea depozitului se face astfel inet fitingurile avind aceiasi dimensiune sa fie depozitate in acelasi loc. Depozitarea tevilor si a fitingurilor se va face astfel incdt sa se permita accesul la tevile si fitingurile mai vechi ‘Armaturile vor fi liveate conform conditilor speciale STAS 1181/74. 6, PUNEREA IN OPERA Antreprenorul va asigura prin posibilitatil proprii sau prin colaborare eu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. ‘Antreprenorul este obligat sa efectueze la ceretea beneficiarului incercari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarci Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduce Ia respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini 6.1. SAPATURI La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini Inainte de inceperea lucrarilor, constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect, marcind punctele caracteristice (virfuri de unghi, camine, hidrant, etc.) prin tarusi. in cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarficari din partea proiectantului ‘De-e lungul aliniamentelor se vor bate tarusi din 50 in 50 m, de-o parte si de alta a traseului, Ia 0 distanta suficienta pentru a raméne nedeplasati in timpul Iucrarilor pentru o materislizare permanenta a axului conductei in timpul execute Determinatea exacta a adincimii se va face cu rigle si cruci de pozare pentru a asigura cotele din proiect, Cu oeazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatile subterane si aeriene aflate in preajma lucrarilor pentru protejarea acestora, Sapatura va ineepe numai dupa completa organizare de santier, aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai timpul strict necesar. ‘Sapatura se va executa manual conform proiectului. ‘Amenajarea patului conductei se va realiza conform prevederilor din project. Tn dreptul sudurilor care se executa in sant se vor realiza adfincii si largiri locale ale transeei. Paméntul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei, opus parti pe care se lucreaza la asamblarea conductei. 6.2, Pozarea conductelor din polietilena de inalta densitate Tevile de polictilena de inalta densitate se protejaza impotriva deteriorarilor mecanice si solicitarilor astfel = pe un pat de nisip de 15 em de-a lungul santurilor «in tubuti de protectie de otel la subtraversari de drurmuri si ape, Reteaua de distributie pentru alimentare cu apa se va realiza din tevi de polietilena de inalta densitate si fitinguri de imbinare prin lipie. Imbinarea tuburilor din PEHD se face prin sudura cap la cap cu termoplaca. Procedura de sudare cuprinde urmatoarele faze : ~introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile - curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite ~ preincalzirea_suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catte 0 termoplaca (210°C) teflonata ~ extragerea plac incalite si imediate compresie a celor dous capete + racire in masina péna la cca 60°C + scoaterea din masina si inceperea unet noi sud Piesele de legatura siracordurile se vor imbina in acelasi mod. Imbinarea tuburlor si a pieselor de legatura se poate execute fie in sant, in care caz se va aseza pe dispozitive eu role, astfel inet in zonele de imbinat sa nu aparatensiuni de incovoiere. Inainte de coborirea conductelor de PEHD in sant se va verifica sa mu prezintetaieturi, zgfrieturi sau alte deteriora, La coborirea conductelor drepte se vor folosi parghi si scdnduri, find interzisafolosiea cablurilor,sirmelor sau lanturilor. In timpul coboriii este interzisastationarea sub condueta suspendata. Inainte de pozarea retelei se va verifica teava, mufa si garitura care trebuie sa fie integre ‘Montarea se va face asa fal incft reteaua sa aibe un contact continu eu pat Acoperirea tevii este, in general, operatiunea cea mei importanta Ia realizarea retelelor. Conducta de apa se va monta Ia addncimea de ~ 1,00 m fata cle generatoarea superioara respectindu-se adineimea de inghet Datorite flexbilitaii PEHD-ului, uniformitatea terenuluit inconjurator si stabilitatea sa este fundamentala pentru realizarea unei structuri portant stabile, care sa asigure serviciul zetelei in bune conditi pe toata durata de viata a retelei. Deformaile teviidatorate modificarii patul inconjurator duc la solictare suplimentara a tevii si scaderca duratei de folosire a retelei, find de fapt principalul factor de deteriorare al retelelor. 6.3, UMPLEREA SANTURILOR Materialele ce se folosese pentru umplerea spatiului din jurul tevilor se vor adauga in straturi succesive de 20 - 30 em. “Acoperirea tevii se face in general in $ straturi de umplutura = primul strat ineeput de Ja fundul transeei, pe care se sprijina teava este dispus pana la linia mediana a tevii, care este compactat foarte bine = stratul al doilea ajunge pana le nivelul generatoarei superioare a tevii si este bine compactat ~ stratul al treilea este de 15 em inaltime, iar compactarea se va face bine eu predilectie pe lateral, evitindu-se pe edt posibil o compactare exagerata in partea centrala a santului = straturile urmatoare se pot acoperi folosind ca material de umplutura paméntul rezultat din sapatura. Materialul se va curata de elemente vegetale si pietris cu diametrul mai mare de 2 em, prezent in propottie mai mare de 30%. « in toate straturle nu se folosese materiale greu comprimabile. In timpul operatiunilor de umplete, compactare umplutura, trebuie sa se vite trecerea de sarcini grele peste transee, Umplerea, cel putin pe primii 50 cm, deasupra tubulu, va trebui facuta pe toata condueta (Sau tronson) in aceleasi conditii de temperatura exterioara. ‘Una din extremitatile partii de conducta va trebui sa fie totdeauna libera sa se miste, iar racordul pieselor speciale va trebui efectuat dupa ce acoperirea a fost adusa la 5 - 6 m de piesa insasi Dupa proba pe tronsoane, traseul se va umple complet lasindu-se libere imbinarile intre tronsoane si racordurile pieselor speciale care se vor acoperi dupa proba generala. Laicrarea se incheie cu refacerea terenului conform situatiei initiale si curatirea completa a traseului luerarilor. 7. PROBE DE PRESIUNE In perioada preliminara punerii in functiune se efectueaza verificarle, incercarile si probele de aferente acestei perioade conform C 56-85. 73. Proba de etanseitate Proba de etanseitate se face numai cu apa la presiunea maxima admisibila de functionare a conduct, La incercarea de etanseitate, diferenta dintre presiunile absolute (presiunea utile la manometru + presiunea barometrica, citita la barometru) la inceputul si sfirsitul incerearii dupa aplicarea corectiei de temperatura, trebuie sa fie inferioara crorii maximale datorata impreciziei aparatelor de masura, care se va considera egala cu 1,3 mbar, Conditile generale si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de receptie. Incercarile se vor face cu manometre inregistratoare avand clasa de precizie corespunzatoare, verificate si marcate conform normelor metodologice. Valoatea maxima a scarii manometrelor utilizate la incercarile de etanseitate va corespunde cu nivelul presiunii de incercare, cu o toleranta de maxim 5% Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se gasesc sub presiune. La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de posibilitatea ropagatii rapide @ "Nu se va realiza nici o proba de presiune cu robinetele de pe traseu inchise. Probele de presiume se efectueaza Ia temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie stabilizata inainte de a ineepe proba de presiune, Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defectiunilor si legarea twonsoanelor se trece la proba generala, Efectuarea probei se face astfel: = se instaleaz& si se monteazi agregatul de presiune, cu armiturile si conductele necesare; = se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire, pe capitul de jos, respectiv pe capitul de sus al tronsonului; ~ se deschid ventilele de aetisire; = toate imbinarile conductei de probat se curita de murdatie; = Ia fiecare manometra va sta cite un observator avind un ceas acordat cu al celorlalfi observatoris = se umple conducta cu api si apoi se inchid vanele de aerisire gi se ‘continu pomparea pind la realizarea presiunii pompeis = Dupa umplerea conductei cu apa se va incepe sa se inchida robinetele de ezaerisite din aval catre amonte si se va pune lent sub presiune ‘conducta, pana la atingerea presiunii de regim. ~ se creazil presiunea de incercare; = se aplicd presiunea de testare aleasd si se menfine aceast& presiume prin pompéti suplimentare timp de 30 minute. Valorile indicate de ‘manometru vor fi citite si notate Ia urmftoarele intervale de timp: © 0~10 minute ~ citire fa intervale de 2 minute ‘© 10-30 minute ~citire la intervale de 5 minute © 30~90 minute — citire la intervale de 10 minute, Presiunea trebuie si creasca datorité réspunsului visco ~elastic al materialului conductei. Graficul rezultat pentru un tronson bine etansat ar trebui s& aibe un profil cearacteristic asemanitor cu cel din graficul de mai jos, 30 ee 08a aed Tio to 10 O30 5040 “ Incercarea se considers reuyiti de®, dupi trecereaintrvalului de 90 minute de la realizarea presiunit de incecare, sederea presiunii la tronsonul ncoreat no depigeste 10% din presiunen de incercare gi mu apar scurgeri vizibile de api Renultatele probei de presine pot ft influenfate de acrul care nu a fost complet evacuat din conduct sau de variate de temperatur ale mediului. Se eeomand ca probele si se efectueze in zile in care mu exist o veriajie mare de temperature in perioade de inghet, dup efectuarea probelor conducia se va goliimediat, Rezulatele probelor de presine se consemneaziintr“un proces verbal care face parte integranta din documentatia necesari la receptia.preliminar8 si definitive conducte. Dupi terminarea completé« licririlor de execute la conduct, se va efectua o proba general pe intreaga ci Iungime, in regim de exploatare Dupin test satisficdtor, sojunes se conduetd nu va mai fi supusi unor opera de sudare ,deformare la rece sa a cla ‘Nu se admit probe pneumatice Se va verfica starea de etanseitate a conducte, in special la imbinari de tronsoane, inlaturdndu-se defectiunile daca este cazul si apoi se vor completa ampluturte de panne. 8, VERIFICARI INAINTE DE RECEPTIE ‘Conductele vor fi verificate de catre cumparator la locullivrari. ‘Marcajul conductelor se va verifica pentru # se asigura ca acestea corespund specificatiei din comanda, Pe timpul instalarii conductelor se vor face urmatoarele verificari a) verificarea conductei privind existenta unor defecte serioase de suprafata; ») verificarea imbinarilor, daca au fost facute in conformitate cu prevederile normstivelor si cu instructiunile fabricantilor si a procedeului omologat;, ©) verificarea tuturor reparatillor si inlocuirea sau schimbarile efectuate inainte de a fi acoperites 4) verificarea fundului santului inaintea cobordrii conductei, de existenta uunor obiecte ca :pietre, bucati materiale, ete; @) verificarea in timpul coborfrii conductei in sant pentru a se asigura ca aceasta decurge corect, fara aparitia unor deteriorari si ca pozitia conductei este ‘cea corecta £8) verificares umplerii corecte a santurilor pentru caminele de vane vverificarea marcii betoanelor; - verificarea montarii armatutilor; - verificare elemente prefabricate ce trebuiesc insotite de certificate de calitate, 9. SPALAREA SI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR, Spalarea conduetelor se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure 0 vviteza de minim 15 m/s si nu mai mica decat viteza de curgere in regim permanent. Durata spaletii se va stabili astfel incdt volumul de apa folosit sa fie cel putin dublul volumului tronsonului care urmeaza ¢ fi spalat. ‘Evacuatee apei de spalare se va face prin conductele de golire, evitdndu-se ca ape sa fie descarcata prin intermediul constructiilor din aval Dezinfectarea conductelor se va face la cel mult trei zile dupa terminarea spalarii, prin introducerea pe la extremitatea din amonte a unor solutii dezinfectante, preparata de regula cu clor sau sau substanta clorigena, avand concentratia de 20-25 mg clor activ la litrul de apa, timp de 24 ore. Operatia de dezinfectare se repeta ori de cde ori este nevesar, in cazul cénd analizele bacteriologice ({rei consecutive) arata ca apa indeplineste conditiile de potabilitate STAS 1343/91 10. MASURATOARE SI DECONTARE ‘Admiterea la finantare, urmarirea si decontarea executiei se face conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 784/13.04.1998si_ ML.P.A.T. Nr. 34/N/13.04,1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul cadru de organizare a licitatilor, prezentarea ofertelor, adjudecarea, contractarea si decontarea executiei lucrarilor. Astfel conf. cap. 10 din Normele metodologice admiterea la finantare a investitilor institutiilor publice se va face prin Trezoreria Statului pe baza ‘urmatoarelor documente: = Studiu de fezabilitate aprobat potrivit procedurilor legale; = Contractul de executie = Devizul general al investitici si devizele pe obiecte corespunzatoare ccontractului de executie; = Autorizatia de construire. Unmarirea executiei investtilor se face prin diriginti de santier, care pot fi angajati ai persoanei juridice achizitoare sau prin orice alta persoana fizica sau juridica cu conditia sa fie atestata conform leat Plata urmaririi executiei investitiei nu poate depasi valoarea actualizata, insorisa in devizul general aprobat pentru aceasta activitat. Tn scopul decontarii lucrarilor executate, contractanti intocmese situatii de plata lunare si finale, pe baza preturilor unitare ferme din devizele oferta ‘contractate (anexele nr 28 si 28 bis). Dirigintii de santier verifica si confirma, lunar, cantitatile executate si inserise in caietele de masuratori. Dirigintii de gantier verificd situajile de plata privind corespondenta dintre cantitatile confirmate in caietele de masuratori si preturile unitare ferme din devizele contractate (anexele nt 28 si 28 bis). Pentru cantitatile de lucrari rezultate in plus sau in minus fata de devizele oferta contractate se intocmesc note de comanda suplimentare, dupa caz, note de renuntare, confirmate de proiectant, utilizandu-se pretarile unitare din devizele contractate. Pentru luerarile suplimentare necuprinse in devizele contractate, rezultate pe parcursul executiei ca fiind necesare, inserise in dispozitiile de santier semnate de persoana juridica achizitoare si pentru careau existat preturi unitare ferme contractate, se intocmesc devize cu cantitati suplimentare si preturi unitare ferme contractate, acceptate de persoana juridica achizitoare. Situatile de plata corespunzatoare devizelor suplimentare se intocmesc distinct de situatile de plata corespunzatoare devizelor oferta contractate Pentru lucrarile suplimentare fara corespondent in preturile unitare ale devizelor oferta contractate, persoans juridica achizitoare poate accepta, pe baza de documente justficative, prezentate de contactant (facturi,tarife, ete., de la cel putin trei agenti economici) preturi unitare noi valabile in luna executiei lucrarilor. ‘Compensarea valorica a notelor de comanda suplimentare cu note de renuntare trebuie sa se incadreze in valoarea devizului general aprobat, nefiind admisa introducerea de obiecte noi ‘Schimbatea pe parcursul executiei a solutiilor constructive, inlocuirea unor materiale si fiisaje precum si modificare listelor de dotari, echipamente si utilaje tehnologice, prevazute in studiul de fezabilitate aprobat potrivit legii, se pot face de catte persoana juridica achizitoare, cu avizul prealabil al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor si in cazul investitillor probate prin H.G,, al “Consiliului Interministerial de avizare a luerarilor publice de interes, national si locuinte sociale”, emise potrivit prevederilor legale. Situatile de plata pentru lucrarile de constructii ~ montaj real executate, intocmite conform prevederilor at. 10.2, din Norme metodologice, se actualizeaza prin aplicarea la valoarea totala a acestora a unui coeficient de actualizare caleulat prin inmultire succesiva a indicelui preturilor de consum total, comunicat lunar de Comisia Nationala pentru Statistica in revista “Buletinul Statistic de Preturi”, si se determina pe intervalul cuprins intre luna de referinta a intocmirii ofertei si luna in care s-au actualizat lucrarile activititilor efectuate de cltre personalul angajat in vederea functionérii corecte @ sistemului de alimentare eu apa. Pentru o operare corespunzAtoare, la finalizarea lucratilor de extindere a distributiei apei potabile vor fi elaborate “Instructiunile de exploatare si intrefinere”. “Instrucfiumile de exploatare si intrefinere” vor fi elaborate de executantul luctitilor gi vor cuprinde: > descricrea detailaté a constructiilor si instslafiilor cuprinse in lucrare, planurile acestora, schema functionalit; > modul in care vor fi organizate activitatile de exploatare si intretinere; > responsabilitatile pentru fiecare formatie de lucru si loc de munca; > misurile igienico-sanitare si de protectie a muncii, de paz si de prevenire a incendiilor; > evidenfele ce trebuie finute de ciitre personalul de exploatare; > modul de conlucrare cu alte societiti colaboratoare, et. > Instructiunile de exploatare si intrejinere vor fi atasate Manualului de cexploatare gi intretinere al sistemului de alimenare cu apa existent. Conditii generale privind refelele de distribuyie Refeaua de distributie reprezinté totalitatea conductelor si lucririlor accesorii care servese pentru transportul apei pan la limita de proprietate a consumatorilr. Exploatarea refelei de distributie cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza de citre personalul operatorului de api-canal pentru reglarea refele, astfel {net aceasta si funcfioneze in permanent Ia parameti stabiliti prin regulamentul de exploatare Prin operatunile de exploatare trebuie si se asigure: > continuitatea distribuiri ape la toate punctele de consum; > menfinerea presiunii de serviciu intre valorile minime proiectate si cele smaxime admise; > prevenirea fenomenelor care pot stinjeni functionarea refelei prin implicati asupra debitului, presiuni sau calitfii ape Supravegherea functionavi refelei cuprinde: > verificarea circulajieiapei in conducte; > controlul presiunilor in conductele de serviciu (apa tebuie s& ajunga cu presiunea normal pani la capetele - terminus ale retelei); > controlul situajiei vanelor care, dupa destinajie trebuie s fie deschise sau inchise; > calitatea apei distribuite (pe baza analizelor de laborator). Intrejinera eelei cuprinde umtoarel oper: > supravegherea funcionii rejele > identifcarea deficienelor care implicl interventa echipelor de intrefinere & reel > revizia preventivi a insaafilor, inclusiv pregittea instalailor pentru perioade de iam; > efectuarea tuuror manevrelor pentru remedierea dfectunilor, pentru izolarea porinilor de ree la care se excout Incite racordare a uno imobile ete Spilarea, cardia gi dezinectarea conductelo. Controtul, verificarea si revizia rejelelor exterioare de distribugie apa potabilis Controlul si verificarea rejelelor exterioare se face lunar prin parcurgerea traseului si observarea: stiri terenului pe traseul conductelor, stiri terenului in jurul cminelor si hidrantilor; biltiii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe ciminele de vane; starea generalai a ciminelor (starea constructiei, a capacelor, vanelor, treptelor de acces) > starea interioard a caminelor - prezenta apei in c&mine Rezultatele controlului si verificdrii se trec intr-un proces verbal de constatare, vyvv Revizia Revizia rejelei de distribuyie se face parcurgind traseul acesteia pentru ‘constatarea stiri terenului de deasupra conductelor si a eiminelor de vane. Se va verifica functionarea vanelor (Inchidere-deschidere), sia hidrangilor ‘Verificarea stirii tehnice a refelei cuprinde: > identificarea neetanseititilor puse in evident’ prin pierderile de apa vizibile (la suprafafa pavajelor, la armaturi, in cdmine, etc.) si ascunse; > constatarea deteriotisli armaturilor si a construcfiilor anexe ca: vane blocate, trepte cizute, capace sparte sau lipsi, repere devenite invizibile, garnituri neetange, ete Revizia refelelor se efectueszi de dows ori pe an, de regula inaintea perioadei de inghet si dup& aceasta. Reparatii Reparafile curente constau in remedierea defectiunilor constatate in timpul “operafiunilor de verificare si revizie. La conductele de distributie apé remedierile defecfiunilor pot const din: > schimbareatronsoanelor in cauzd in caz de avarie; > twonsonul nou va avea aceeasi parameti fizici si de calitate cu cel inlocut; > intercalarea tronsonului nou se executi de regul’ cu piese speciale uzinate cu metodele de imbinare precizate in Caietul de sari > obturarea unor giuri sau fisuri sparute in conduete se face cu piese mecanice speciale realizate din dou semicoliere. {n cazul reparafilor Ia conducte se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pmént a trangeei dupa efectuarea reparatici, pentru evitarea spargerii tubului Indiferent de tipul reparatci, la finaitatea acesteia, amplasementul va fi adus la staea intial Reparatile capitale se planifica in functie de starea general refelei si constau din inlocuirea unor tronsoane de rejeasi/sau accesori (vane, hidranti de incendiu). Reparajile accidentale se fac ori de cite ori apare o defectiune sau avarie pe refea Defindtorul refelei de apa trebuie s& asigure cu un stoc minim de tuburi gi piese speciale pent reparaii si intervenfile necesare in caz de avare. Curiarea, spilarea gi dezinfectarea reelelor exterioare de distibuyie epa potabil Circulatia apei prin reteaua de distributie nu trebuie si afecteze parametrii de calitate ai apei potabile. Cauzele care pot conduce la degradarea calititi apei potable sunt: > intervenfile efectuate pentru remedierea defectiunilor Ia conducte, imbina armituri gi sccesori, fir s8 se ia msuri corespunzitoare pentru evitarea impurifickii apeis rmaterialele din conducte sau imbingris infitrati de ap& datorité neetansirii conduetelor si imbinaritor; stagnarea ape timp indelungat in ramificai; furnizarea in refea a unei ape de caitate necorespunzitoare, Astfel pentru menfinerea calitifii apei furnizate si pentru eliminarea depunerilor din conduete (care redue secfiunea utilé a conductelor, se impune curaferea, spilarea gi dezinfectarea periodicd a retele de distribute ‘Aceste operatii se efectueaza de regulé Ia intervale de 3-5 ani; atunci cand se constati degradarea calititii apei furnizate gi dup& fiecare lucrare de reparafie sau extindere Verificarea calittii apei se face prin analize de laborator si constatiri directe (organoleptice). CCurijarea si spilarea conductelor se face cu dispozitive adecvate. Dezinfecfia se realizeazi cu solufii pe baz de clor, de tipul: cloramina, clorur& de var sau clor gazos. Repunerea in funcfiune a refele de distributie se fuce mumai dup confirmarea calitiii apei furnizate vyvvy v Instrucfiuni privind urmérirea comportarlt in timp a refelelor edilitare de Leges calitiit 10/1995 privindcalitata in construct > Normativul P130-1999 > HGR 766/1997 referitor la regulamentul privind asigurarea alti fn construci Se vor avea in vedere si prevederile refertoare la activitates de urmérie @ comportiri in timp existente in documentele de calitate intocmite de productorit/ fumizori materallor folsit. Activittea de urmrie curenti are un earacter permanent, pe toati durata de servi efectiva a constrefilr $i instalagilor TTinind cont de prevederile actelor normative in vigosre, lueririle proictate mu necesité urea speciali'« comporttii in timp, ei numat urnirirea curenti = stiri tence. ‘Scopul urmiti curente a stiri tehnice a constructilr ete asigurareaeptitudini pentru exploatare in bune condift In parametit proiectai, pe durata de servciu hormati (efectiva) si obtinerea unor informatiinecesare perfection acivtiilor in construc In acest scop beneficiarl va desemina, conform leg un responsebil eu urmirirea comportti in timp, care va verifica, in unele exzuri speciale chiar cu participarea si a altor specialist, starea reali a constnieied gi va face consemntrle in cartea construct fn aceasta activtate se va fine seam si de nivelul de performant projetate, determinate conform prevederlor HGR 766/1997. « luctitilor Supravegherea curenti a stirit tehnice Urmitirea curenti se realizeazi prin examinare vizuald, direct cu mijloace simple de misurare de wz curent, in conformitate cu prevederile din cartea tehnic& si 1 reglementarilor tehnice de urmérire a comportirii in exploatare specifice, pe ceategorii de lucriti si de constructi. ‘Umarirea curenti se referd la depistarea si semnalarea fned din faza primar a ‘uturor situafilor ce pot afecta constructile gi instalafile sub aspectul durabilitiii, flabilitii, sigurenfei si confortuli Astfel le Iucritile aferente refelei de distributie apa se vor urmii > existenja reperelor de marcare conform STAS 9570/1-89, a pozifiei retelelor, céminelor, hidranfilor; > schimbiri in pozifia acestora in raport cu aceste repere sau constructii invecinate, care se poate manifesta prin deplasiti vizibile, orizontale sau verticale cum ar fi incliniri, roti, tasiri sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte construct invecinate; > aparijia de fisuri, eripaturi in plac, pero sau radier; > pete de infltraii, exfolier,cesprinderea tencuielti, > starea capacului si a ramet din font, fisuri, spargers > tweptele de acces; fixarea se admit numai in gauri forate La instalatii se vor urméirit; > pierderile de apt pe traseu; acestea pot avea cauze multiple: cedarea ‘conduetelor la imbinisi, smulgerea conductei din imbiniri datoriti executiei ineorecte sau accidentarea conductei in urma unor interventii Ia rejelele edilitare subterane invecinate, ete; > armaturile - acestea trebuie s& funcjioneze lin, fra intepeniri, blocaje sau alte dereglari si fird s& aib& semne vizibile ale pierderilor de apt prin picurare. Se vor avea in vedere indicafiile producitorului / furnizorului; > verificarea periodici, Ia intervale de timp stabilite prin regulamentul de cexploatare, privind continuitatea firelor de detectare montate pe conductele din PEID; > starea de functionare gi starea fizicd a hidranfilor; > starea de functionare a canalizarii pe traseole paralele, apropiste rejelei de distribujie a apei; se va urméri, in special, aparifia unor infiltrati de ap, cu efecte de dilufie asupra apelor uzate $i care adesea sunt cauzate de pierderile de api din refelele de distribugie adiacente Se subliniaza utilitatee preocupatilor privind implementarea tehnicii de urmarire a ‘comportirii in timp a partilor componente ale sistemului de alimentare cu apa. fn acest sens se propune dotarea compartimentului de specialitate din cadrul operatorului cu aparaturd performanti si asigurarea personalului de exploatare calificat. Protectia, siguranta si igiena muncii Instructiunile de protectie, siguranji si igiena muneii pentru exploatarea refelelor exterioare de distribute a apei vor cuprinde, in afara indicafilor generale gi indicat privind > misuri de igiend personal a celor care Iucreazi Ia exploatares > mfsuri de curiire si dup caz de dezinfectie a echipamentului de protectie si interdicta wiliziri acestuia in afara serviciuluis > suri de protetic in timpul lucrulu. In vestiare vor fi afigate: > Misurile privind asigurarea securitifii, siniti i igieneiIuerdtorilor sub toate aspectele legate de muncd; > Miisuri privind stingerea incendiilor si evacuarea Iugsstorior; > Misuri de prim ajutor in caz de expunere hogar Gor rishitprofesionale on { se eeroe 3 DE SARCINI TILENA DE INALTA DENSITATE Prezenfil act de sarcini se refer la pregatirea executici, execu, verificares gi recepfia lucriilor de montaj a conductelor, pieselor de legituri si ftingurilor din polietilend de inalt& densitate. La elaborarea caietului de sarcini se au in vedere urmtoarele principale standarde si normative: > 19-1994 - Normativ pentru proiectarea gi executareainstalatilor sanitare > Legea 10-1995-Legea privind calitatea in construct > HG 273-1994-Regulamental de receptie a lucririlor de construcii si instalatii aferente acestora. Anexi: Cartea tehnicé a constructiei > Legea 50-1991-Legea privind autorizarea executtsii constructiilor ou toate modificirile si completirle din aferente > C56 - Normativ pentru verificarea calitafii Iucririlor de constructii gi a instalatilor aferente > SR 4163/1-95- Alimentari cu apa. Refele de distributie. Prescripfi fundamentale de proiectare > SR 4163/3-96- Alimentiri cu apé. Retele de distribute, Preseripii de execute si exploatare > SR ISO 3607 - 95 - Tevi de politilena PE. Toleranfe Ia diametrele exterioare gi ‘grosimile de perete > STAS 60S4-77-Teren de fundare, Adéncimea de inghet > STAS 8591-97-Refele edilitare subterane. Conditii de amplasare > SR ISO 3458-95-Asambléri inte fitinguri si jevi de polietilend sub presiune. fncercarea de rezistenps Ia smulgere > SR ISO 3503-95-Asambliri inte fitinguri si fevi de polietilend sub presiune fncercarea de etangeitate la presiune interioars. > SR ISO 3663-95-Tevi si fitinguri de polietilend sub presiune, serie metric Dimensiunile flangelor fn timpal executili stpdturilor gia hucrBeilor de execuje a refelelor de alimentare cu apa si a leggturilor hidraulice fn cadrul caminelor de ap& se vor respecta normele generale specifice de protectia muncii. Se vor avea in vedere urmitoarele > Legea securitatii si snatati in muncé nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministeral Muncii si Protectiei Sociale; > Normele generale de protectia muncii elaborate in comun de Ministerul Munci, Solidarititi Sociale si Familiei si Ministerul Sanatati, > Norme specifice de protectie a muncii pentru construcfii hidroedilitare. > Protecjia muncii se va asigura si prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor conventional ga indicatoarelor de securitate. generale pentru executant Pentru realizarea in bune condifi a tuturor Iucrarilor care fac obiectul prezentei investi, executantul va desfigura urmitoarele acivit > ‘Suudierea proiectului pe baza pieselor scrise si desenate din documentatie, > mentionate in borderou, precum gi 2 legislafiei, standardelor ji instructiunilor tchnice de executie la care se face timitere, astfel init Is inceperea executiei si poata fi clarficate toate luerdrle ce urmeazi a fi executate > Conductele si racordurile folosite pentru realizarea instalaior trebuie si poarte tun consemn de marca care si asigure conformitatea cu normele standard, > Va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre 7 lementele grafice si ciftice sau va prezenta obiectiuni in vederea rezolvatii si coneilierii celor prezentate In timpul execusiei > Va asigura aprovizionarea ritmick cu materialele gi produsele cuprinse in proiect in cantitifile i sortimentele necesare > Ve sesiza proiectantul in cazul imposibilititii procuririi anumitor materiale si produse previzute in documentatia de proiectare prezentind in acelasi timp 0 ofertd a altui material similar, cu caracteristici cel pufin identice din punct de ‘vedere tehnic si economic cu cel previzut in proiect > Va sigura forta de munca si mijlogcele de mecanizare necesare in concordant cu graficul de executie gi cu termenele partiale stabilite > Va respecta cu strictefe tehnologia si caracteristicile de Iucru mentionate in project (tipul materialului, diametre, adéncimea de pozare, pat de material, H rmontaj, ete). Executantul lucrrilor este obligat si pastreze pe santier, la punctul de lucru, pe toati durata de executie si a probelor tehnologice, intreaga documentajie pe baza careia se executd Iucrarile respective, inclusiv dispoziile de santier date pe parcurs. ‘Aceasti documentatie impreund cu procesele verbale de lueriri ascunse, documentele care atesti calitatea matzrialelor, instalaiilor, celelalte documente care atest buna execufie sau modificarile stipulate de proiectant in urma deplasirilor in teren, vor fi puse la dispozifia onganelor de indrumare - control. Modificirile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai avizul proiectantului Modificarile consemnate in caietul de procese verbele vor fi stipulate si in partea desenati a documentatiei, in scopul informarit beneficiarului le punerea in functiune despre elementele reale din teren, In caz contrar, executantul devine direct rispunzitor de eventualele consecinfe negative cauzate de nerespectarea proiectul Dispozifi generale pentru beneficiar Beneficiarului, prin dirigintele de gantier, i revin urmatoarele sarcini: > Recepjia documentafiei tehnice primite de Ia proiectant gi verificarea pieselor serise si desenate, precum si a corespondenjei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diamette, trasee, etc.) > Sesizarea proiectantului de orice neconcordanfa sau situajie specific’ aparuta la executie, in scopul analizei comune si gisirii rezolvatii urgente Anunfarea projectantului in vederea prezentirii la fazele determinante: trasare sefele, punere in functiune sau alte situatii Neacceptarea modifielrilor fala de proiectul tehnic firk avizul proiectantului Urmirirea ritmied a executiei Iuerarilor in scopul respectiii documentajiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitagii lucrarilor, la confirmarea lucrarilor ascunse si a cantitatilor de lucriri, efectuate de executant la nivelul fiectrei faze determinante O > Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alté faz sau recepfia Iucritilor executate fick atestarea tuturor elementelor care concurk la o buné calitate a ‘materialelor si executiei > Pentru orice nerespectare @ prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de gantier, va solicita sprijinul proiectantului in scopul clarificarit problemelor. vy v IL. Lucriri pregititoare ‘nainte de inceperea executiei, beneficiarul impreuna cu executantul Iucrarii vor convoca pe santier delegati de la toate unitiile detinatoare de gospodirii subterane, cu ajutorul arora se vor identifica si marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersectie a traseului lucririlor proiectate cu refele sau constructii subterane existente {in zona gi se vor stabili ntr-un proces verbal masurile de sigurana necesare a fi uate ppentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. t Pentru depistarce gospodiciilor subterane a ciror pozifie nu se cunoaste cu cexactitate se vor face sondaje manuale fn prezenta delegatului unit ce administreaz instalayia respectiva. I11.Materiale si echipamente Conditit generale Pentru executarea lucririlor se vor utiliza numai materiale gi echipamente ‘omologate. Fiecare dintre acestea vor fi mareate corespunzitor gi vor fi insofite de certificate de calitate $i de garanfic, dupi caz. Se va respecta fn totalitate tehnologia de execufie a Iucriilor din prezenta documentatie tehnict gi normele specifice date de fumizor. Domenii de aplicare. Caracteristici si avantaje Principalele domenii de utilizare a conductelor de PEID: refele de distributie apa potabili, conducte de refulare la statiile de pompare, instalafii tehnologice in statile de potabilizare/ clorinare, et. Utilizarea tubulaturii PEID are o serie de avantaje tehnice gi economice: ‘manipularea si montarea usoard, productivitatea ridicaté si eficienti la punerea in coperd, rezistenja la coroziune, rezistenja la imbatranirea accelerata, siguranga in exploatare, durata mare de folosinta. Polietilena este un material plastic, o risind obinutf prin sinteza chimicl de polimerizare a etilenei, derivat al petrolului. Polimerul utilizat pentru tubulatura din ppolietilend are o structurd molecular ce garanteazA plistrarea caracteristicilor mecanice pentru cel pujin 400,000-00.000 ore de fancfionare, Ia presiunea de utilizare si o ‘temperatura fluidului de +20°C. ‘Tubulatura utilizabil& -agreati de benefiar- va fi din polietilend de inalté densitate, B10, pentru toata refeaua de distribute. ‘Tubulatura va fi de culoare neagri cu patru dungi longitudinale albastre IV. Preseriptt de livrare, transport $i depozitare TTobulatura PED ‘ebuie si alba supraffa inteioard si exterioarh curath si Iucioass, si nu aib& defecte de important, ca de exemplu rizur, eratere, deformafi ete. La txaminara eu ochial liber fevle din PEID trebuie st fie drept, culoara lors fie bniforma gi de acceagi nuanf,suprafsjaineroars i exteriora s& fle neteds, iri ‘Conductele si accesorile PEID, rezultate din polimerizareaetlenei, sunt furizate in general in urmitoarele modu = in colaci de 50 sau 100 m pentru diametre de pana la 90 mm, sau sub forma de tare, la soictarea cienior fe sub forma de bare de 612m, pentru dismetre mai mari de 90mm. Extemitiile fovllor vor f devaburte gi curate La tansportal conductelor, planurile de inSrcare trebuie s8 fie Lipsite de aspert. Tuburile In cola trebue sie agezate de prefernf la orizontal. Fixarea Inolredturi se poate face cu fui sau benai de cdnepa sau nylon sau similar; totodatt tuburle nu trebuie sf fie niciodat in contact direct cu acestea pen a mu provoca abraziuni sau deformatil Toate vehiculele eare vor transportaconducte vor tfebui $8 aiba platforma suficient de mare astfel incat conductele s& nu atrne in afara ei. ‘Dac increarea, manipularea gi desciearea conductelor se executd cu mijlonce mecaniate sau eu brful unui excavator, ture #8 fie legate ma prea stra in oma central. Dack aceste operat se execut manual trebuie sf se evitetragerea tuburilor pe supraete sau pe obiecte dure san ascufite. In ambele cazuri se vor respecta stict fecomtandatile producitorl ‘Depozitarea fvilor tp bar se face in rastele metaice pentru ae protea de actuni mecanice. Planul pe care se depoziteazh conductele ebuie sf fie nivelat, smu aiba asperiti sau pete ascuft.fnljimea depocitului pentru conducte fn forma de are nu trebuie si depiseasot 2 m. Pena tubule in colai care se depoziteazk la orizontl8, inttimea poate 5 fie mai mare de 2m, Se vor asia Impottva cider dela ndtime Cénd tuburile sunt depozitate in spa deschise un timp mai indelungat (1. an) este preferabilé protejarea lor de razele solare, cu o copertin’ opacd, dar cu posibilitate de serisire. Depozitarea in aer liber nu va depisi 2 ani, pentru a nu influenfa calitatea fevilor sub actiunea razelor U.V. Locul de depozitare va fi curat gi uscat fixat la cel putin 2 mdistanfa de orice surst de cXldura, Racordurile si accesoriile sunt in general furnizate in ambalaje, Daca sunt ambalate se recomanda atenfie sporité 1a manipulare, transport si depozitare pentru a nu se provoca deformari ale acestora, efectul flind nepotrivirea intte ele sau cu alte materiale, V. Trasarea tueririlor ‘Trasarea conductelor se mateializeaz pe teren prin tirusi amplasati pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 25-50 m si la toate punetele caracteristice (la cotii in plan si in profil, in varfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare si iesire din curbele realizate prin pozatea tuburilor, in axul cminelor, in punctele de brangament, in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducté, in punctele cu masive de proba si de ancoraj) si marcafi in conformitate cu notatile punetelor de pe plang. Fiecare {irug va avea doi mertori amplasafi perpendicular pe ax la o distanté care si-iasigure impotriva degradirii in timpul exeeutirii sipiturilor, al depozitirii ‘pAdntului gi al eirculatei pe marginea gantuli De asemenea se planteaza jarusi pe porfiunile de aliniament, din 50 in $0 m, pe axl traseuli. Respectarea intocmai a cotelor de pozare previzute in proiect prezintl o deosebitd importanfa pentru a nu se crea inte céminele de golire side aerisire puncte inalte sau joase intermediare, ceea ce provoaci formarea unor pungi de aer si diminuarea debitului conductei, sau impiedicd golirea completé a conductei in caz de avarii $i reparatil. V1, Executarea sipaturilor xecutarea sipiturile va oepe numai dupa organizare complet lurailor si aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tutor materalelor(conducte,piese speciale, etc) 31 utilajelor necesare penta executare,astfel inet trangecle sf stea deschise o perioadA ct mai mick de timp In zonele in care este pmdnt vegetal se va depocita separat pentru a putea fi vlorifiat ca stare Execijia siptturlor se va face dupS o pralabld velar gi pregitre a trenulu, astfel inedt si se previni inundarea trangeclor din plo, sh se asigure o scurgere normall a apelor superficale care ar pues fi stinjenith de realizar sipBiulor gi a depocitlor de pimnt. In terenut alunecitoatesipatrite se descid pe tronsoane reltiv scurte, de max. 15-20 m, exeeuarea urmfind s se fuck foarte rap Sturt se vor limita la tronsonsl pentru care sunt asigurate toate cele necesare reli tuturorlurilor, incusi probele de etangetate 5 presume, La executarea sipaturlor, depozitarea pimfntului se va face la eel putin 0,50 m depirtare de marginea irangeei, pe o singur& parte a trangeei, aceea opus’ cali de acces si transport a tuburilor si materialelor pentru conduct. La executia sipiturilor se vor folosi sprijiniri corespunzitoare naturitterenului Intalnit. fn lungul sanfului se vor monta parapete, iar in locul de traversere a acestuia se ‘vor monta podete prefabricate corespunzltoare scopului pentru care s-at previzut (Picton, vehicule). {in zona refelelor subterane existente se vor executa numai skpéturi manuale, Operatiunea de sipare aultimilor 20 em, pan Ja cota inferioari a gantuli, se va face manual si numai atunci cénd au fost aduse ling’ sang tuburile din PEID i au fost pregitite toate piesele speciale necesare. imea ganjurilor se prevede de min. 1,2 m, adancimea fiind variabil functie de adéneimea de inghet, care este de 0,9-1,2 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, @ pantei longitudinale si in functic de refelele edilitare subterane existente cu care se inlersecteazi si ff de care trebuie pozate conductele dedesubt sau deasupra celor existent, Adancimea minim’ de ingropare a conductelor din PEID este determinati de adincimea maxima de inghet gi de traficul stradal, Adincimea maximi de ingropare este determinaté de umpluturi side grosimes peretelui conductei, Fundul sanjului trebuie si fie neted, fri pietre i rfidicini, de rezistenta corespunzitoare pentru susfinerea conducte, respectiv a patului de sustnere. fn toate cazurile th care Incririle se executé sub nivelul apei este neoesert epuizerea apelor din sipaturd pentru ase asigura executarea in uscat a montiril tuburlor. VIL. Pozarea conductelor Pozarea conductelor in ganturi se va efectua in mod obligatoriu pe un strat de nisip de 0,15 m. De asemenea, lateral umplutura de nisip va fi de minim 0,20 m _grosime de fiecare parte a conductei, grosime ce rezulta din conditia lajimii sangului de pozare > Bmin=Dext +0,40 m, indicat de producttorul de conduct Conductele nu se vor poza pe eft posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. fn nici az mu se vor mont la temperaturi sub -5°C. Nu se recomandé preluerarea mecanicl a tevilor la temperatur sub +5°C. Coborirea conductelor in gang se poate executa manual in caztlconductelor goare sau cu ajutorul trepiedului si a macaralei, in eazul conductelor gree. Conductele se coboar in sang una ate una pe masura ce se sudeaza intr ele sau se mufeaza (unctie de semiabricatul de pomite). Inainte de coborirea in sant a conductlor se aseaza pe fandal sanglui un pat de nsip de cca. 15 em grosime. Odata realizatipocitionarea tuburilor in satura, deasupra acestra se astere un strat de pimnt seletionat sau nisip in grosime mai mare de 10 em, m asurat de la sgeneretoarea superioard a tubului, Acest strat va trebui sé inconjoae tubul de fiecare parte, Compactares statu pind in 23 din grosimea tubulu trebuie executata cu mare aif, manual, incercdnd si se evite deplasarce taburilr. Pentru compactarea manuali se recomanda utilizarea bititorului din lemn cu ‘uchii rotunjite, ineereand s& se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui 8 fie aplicaté tubului doar lateral gi niciodata vertical. Partea superioari a sanjului se va reumple cu materiale rezultate din sipatura curdtate de elemente cu diametru mai mare de 10 cm si de fragmente vegetale si animale, fiecare strat de 15-20 em fiind compacta separat. Compactarea mecanizatd, cu batétoare mecanice grel 4e la iniltimea de 1 m deasupra conductei. Datorité coeficientului de dilatare termic& lini’, tuburile de polietilenk pot cumula tensiuni dac& sunt blocate la extremitit, fapt pentru care ummplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa pentru toath conducta in accleasi conditit de temperaturi extern, de preferinjl in perioadele mai putin calde ale zilei. Se repet operajia pentru zone de 20-30 cm, avansndu-se int-o singura direcje, din aval in amonte. Lucriile se vor efectua pe tei portiuni consecutive: reacoperirea pana la SO em deasupra generatoarei superioate a tubului in prima zona, reacoperirea pénd la 15-20 ‘em in zona adiacenta gi puneres nisipului in jurul tubului (patul de pozare) in zona cea sai avansati. Pentru stabilizarea temperaturii conduetei cu cea a terenului, una din extremitijile conductei va trebui menfinuté fa permanenfé liberd pentru a se putea nigca {in condigi speciale, operatia de pozare poate imbunatafita utilizind materiale geoteatile in scopul stabilizari fundatiei gropit, pereilor, protectei tubulUi La terminarea lucrarilor se indepdrteaza toate materialele de consiructie rimase precum si surplusul de pimént, lasindu-se traseul Iucrlrlor tn stare curat Pentru semnalizare, respectiv asigurarea posibilitjii detectirii traseului de pozare In conductele de serviciu, inclusiv brangamente, pe corpul conductelor din EID, in lungul generatoarei superioaro se va monta un fir conductor de cupeu izolat cu secfiunea 2,5 mm2. Firul se prinde de corpul conductelor eu banda adeziva din 2 in 2 m distanta. Deasupra stratului de nisip acoperitor se va aseza © banda elasticd din material plastic de culoare albastra cu inseriptia -ATENTIE ! CONDUCTA APA POTABILA. Pe tot parcursul execufiei lucririlor se va evita inundarea sanfului cu ape subterane sau pluviale, deoarece conducta din politilend ar putea ajunge in stare de flotare. Executarea patului de pozare si montarea conductei se vor face numai in condiji uscate, in cazul apei subterane sub epuismente continu pe toaté durata acestor operafiuni Pind la efectuarea probei de presiune umpluturile din zona specialise vor executa paral, Lisind liber zonele de imbinare intre tuburi sila fitinguri fn seopul posibiltiii de control vizual al etanseitai Schimbiirile de directie,cu razA de curbur& mai mare, pot fi realizate direct prin curbarea conductei. Raza de curburi minima este in funetie de temperatura de montaj si presiunea nominala a conductei. Astfl, de la temperatura de 20°C in sus, raza rinima de curburi este de 20 ori diametrul exterior, iar Ia O°C de 50 oi diametral exterior. poate fi practicat numai _ Pentru schimbarile bruste de directie se vor utiliza fie fitingurile wzinate din polietilens, fie piese speciale din font& ducti in cazurile pentru care primele nu exist. VIM. Sisteme de imbinare Conductele PEID se preeazs la diferite metode de imbinare si prezinté 0 varictate largi de posibilititi de alegere a acestora in baza evaluitilor tehnico ~ economice specifice. Racordurile sunt impértite in doua categori fundamentale: nedemontabile si demontabile. Penteu imbinacea condvetelor gi montarea accesorilor In conducte se pot utiliza asumblisi demontabile gi rigide Asamblisile demontabile pot fi: cu flange gi contraflange; mufe gi racorduri de compresiune; alte sisteme demoniabile. Imbinérite rigide se pot realize astfel: suduri cu jet de aer eald; sudurd eu extruder portabil; sudurd cap le cap cu termoplacs; sudaren cu racordutt clectrosudabile Piesele speciale de imbinare vor fi tinute pe santier in magazie pané la folosirea lor in executie In orice situate nsf, sunt obligtori si minime urmétoarele conti > se vor utiliza doar seule, unele,dispozitive, materiale gi echipamente originale, verficate si autorizate de producitorul/fumizoral materialclor din poletilené de inalté densitate > se va folosi num forf de muncé calificata si autorizta deo firma /insttfie de strict specialitate in Iuerri de PEID > se vor respecta cu strictefe condifile generale pentra pregitirea si asigurarea > locului de sudura, specificate de producdtor/furnizor. se va respecta cu strictefe tehnologia de execufie specific fiecarui tip de sudura, specificati de producttor/furnizor. > fn vederea obfinerii unel suduri de calitate, se vor aven in vedere urmétoarele concifii minime: > inaintea inceperii operatiunilor pregatitoare, tuburle si fitingurile din PEID se vor verifica dimensional gi vizual: culoares trebuie sa fie uniforma, suprafefele netede, fri fisuri, ineluziuni, arsuri, cojeli, zetrieturi > se va verifica calitatea materialului elementelor ce urme24 afi imbinate pentru ase asigura de compatibilitatea acestora. > apoi se poate trece Ia pregitirea capetelor tuburilor si fitingurilor: taierea ‘uurilor se va face numai cu foarfect speciald la diametre mici i cu ghilotine la diametre incepand de obicei cu 110 mm; capetele se vor pregiti cu putin timp inainte de sudurd prin rabotare in vederea objinerii unui capat de conduct erfect perpendicular pe axul longitudinal al piesei si indepartarii aschilor din tiere precum si a unui strat superficial exterior foarte fin (supus posibilelor alterari din cauza razelor UV, depunerii de praf, etc.); curijirea definitiva a suprafejei de sudare se va face cu o fesiturl textilé sau hértie absorbant {mbinatd cu un solvent recomandat de producdtor /furnizor. > se insemneazi pozitile limité ajutitoare pentru suduri; avand grijé si nu se mai ating cu mana suprafefele ce se sudeaz > se trece la utilizarea dispozitivelor specisle adecvate tipalui de suduri, in conformitate cu specificatile tehnologice ale producitoruhui/farnizorulit Se recomanda executarea sudurilor pe mal, prin desfigurarea conductei de-a lungul sanului. Pentru a fine seama de variajia Iungimii (destul de mare) in functie de Temperatura, se recomanda ca lungimea totala a firului de conduct si depaigeased cu cca. 1,0 mdistanga dintre fefele exterioare ale ciminelor de la capetele tronsonulul Se recomanda ca temperatura aerului in perioada executirii sudurilor pentru formarea firului de conduct& si nu depigeasc’ 20°C. Jn nici un caz mu este permisi executarea sudurilor la temperaturi ale aerutui sub -5°C sau peste 30°C. fn eaz de execufie @ unor suduri in gant, se va avea grijai suplimentar ca s8 nu se product surpiri ale terenulu, ciderea de pimant sau orice alte obiecte pe dispozitivul de sur Tnaintea montari definitive a conducte in imbinarile cu piesele speciale din ‘imine, ful de conduct va fait la lungimea final jinn cont de temperatura de montaj, temperaturile de Iucru ale apei potabile transportate si temperatura solului. Acesta pentru a se preveni ulterior fle smulgerea conduct din {mbinare, fie injepeniri in acesten si deformarea ei ‘in cazurile cénd proiectul prevede treceri ale conductelor prin perefi, inaintea cexecutiri suduii din zonele respective, fie piesa de trecere gata pregitité se va trece pe tub (in cazul inzidiei ulterioare a acesteia, fe capital liber al conductei se va trece prin piesa de trecere gata montal in perete. Lansarea conductei in gan se va face prin ridicarea $i mutarea firului asamblat pe mal po traverse din lemn agezate transversal peste sant la distanfe in funcfie de diametrul exterior (orientati la fiecare 3 m pentru conducta @ 110 mm respectiv 6 m. pentru @ 225 mm) si apoi scoaterea succesiva a traverselor. {mbinarea tubulaturi PEID cu alte tipuri de material se va face prin imbinare cu flange pentru care tubulatura PEID se va prevedea cu o pies speciall adaptor cu flanga fa care se atageazB o flanga liberé din ofel inoxidabil acoperiti eu PP montati pe cconduetd sau prin mufare. IX. Proba de presiune Conducta trebuie si asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toati Tungimea ei. La verificarea trangeei si a patului de nisip a conductei se va urmari adéncimea transoei, aliniamentul, panta parfiiinferioare a transei i natura terenulUi, Se admit urmétoarele abateri limit: > In panto +10% fatii de proiect > Iacote+ 5 cm fati de cote proiectate. Proba de presiune la rezistengé si etanseitate, se va efectua conform $R4163-3/96 si instrucfiunilor producdtorului / furnizorului. Ca precautie prinefpala se va avea in vedere elasticitatea ridicata 2 materialului, ‘cova ce cauzeazi o variatie de presiune in mod orientativ de cca. 0,5-1,0 bar la 0 aspectul si starea general > elementele geometrice > executia nodutilor > realizarea umpluturi de nisip in pat sin zona special > pozitia hidrantilor de incendiu subterani > corespondenta cu proiectul Proiectantul va fi invitat pe santier pentru verificdrile la fazele determinante conform programului de control si ori de céte ori se ivesc pe parcursul execute! Iucratilor elemente ce nu puteau fi prevéznte la proiectare si care impun rezolvarea de care acest. XI. Misuri de protectia si seeuritatea muncit Sunt prezentate separat, in "Instructiunile privind respectarea normelor de tehnica securitajii muncii si PSI” XIIL. Masuri pentru prevenirea si stingerea incendillor (PSL) Respectarea reglementiilor de prevenire si stingere a incendillor, precum si cchiparea cu mijloace de prevenie si stingere a incendilor sunt obligaori la execatia rejelelor de distribute a api Rispunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum si gantierului care asiguri executia luerrilor de pozare a conduetelor. Tnainte de executarea unor operafii cu foo deschis (suduri,lipire eu facie’, topire cu materiale izolante, topire plumb) se face instructajul personalului care reilizeazt aceste operajii avand in vedere prevederile Normativului C300 "Normativ de prevenie gi stingere a incendilor pe durata de executie a lucrailor de construct gi instalai aferente acestora" Aceste reglementiri nu sunt exhaustive si nici limitative, constructor si investitorul find obligati s8 asigure toate masurile necesare si adecvate pentru prevenirea $i stingerea eventualelor incendii (panou PSI, echipament de protectie si intervene, dotiri), precum si si fini cont de noile reglementtri ce apar ulterior elaboriri project XIV. Executarea lucrarilor anexe Executarea construcfiilor accesorii la refeaua de alimentare cu apa are ca regula generala punerea in funcfiune a refelei din amonte spre aval. Construcfile anexe se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legatur8, ‘in ordinea prevazutd in profilele longitudinale. Armituri si accesorit Materialul si modul de imbinare a flangelor vor fi in conformitate eu clauzele relevante ale specificatilor referitoare la fiecare material de conducti. Dimensiunile, pozitionarea si numérul golurilor de trecere al suruburilor prin flange vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racordusi, robinete si accesori Gama de presiuni nominale penta flanse va fi cel putin egala cu cea mai ridicata presiune a conductelor si fitingurilor le care sunt anexate, dar cu o presiune nominal de cel pufin PN 10. Garnituri si inele de etansare Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciue natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la api potabil’, cu o grosime de minimum 3mm in conformitate cu STAS 1733-89, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent gi vor fi de doua tipuri > garnituri plate fra inserfie metalic; > gamituri cu inserfie metalic’. Depozitarea inclelor sau 2 garniturilor din cauciue se va face la intuneric, ferite de Inghet sau supraincilzire,libere de orice tensiune. ‘Suruburi,saibe, pinlite Suruburile folosite la imbinarea flangelor vor fi tn conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO 4018:1994 - Suruburi cu cap hexagonal parfal,respectiv total filetate, grad C. Seibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4759- 3:1996 -Saibe plate pentru suruburi si piulie cu diametral nominal al fletului pnd la 150mm, Grade A. C. Piulfele folosite 1a imbinarea flangelor vor fi in conformitate cu STAS 922-89 - Piubje hexagonale. Clasa de execufie C sau echivalent. Piulfele, gurubusile si gaibele vor fi zincate, iar inane de strangere guruburile vor fiunse cu vaselina grafitat Suruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel putin o spira a filetulul sa depaseaca piulia atunci cind aceasta este strdnsd. Adaptoare si cuplaje ‘Adaptoarele gi cuplajele se folosesc pentru usurinfa demontiii, pe conductele de ojel, PEID/PVC sau pentru trecerea de Ia ofel la PEIDIPVC si pot fi > adaptor universal eu flang’; > cuplaje flexibite (cuplaj universal); > cuplaje flexibite de trecere de la otel la PEID/PVC; > compensatoare de montaj cu burduf, > compensatoare de montaj cu presetupa. Materialul din care sunt alcdtuite adaptoarele si cuplajele poate fi font ductila (Conform DIN 1693 sau BS 2789- grad 420-12) sau ofel (conform BS EN 10025:1990 = grad FE 430A), acoperite cu vopsea sau rigini epoxidice, astfel incét s& poata fi ‘montate atat in elimine, eft si ingropate Pregitirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi fiicuti in conformitate eu cerinfele si toleranfele specificate de citre producdtor. Vane cu sertar ‘Vanele eu sertar vor fi, in funcjie de utilizar, cu flange sau ou mufe, Vanele sertar cu flange vor fi montate in cdmine (incendiu, goliri, by-pass etc), iar vanele eu rmufe vor fi montate ingropat (vane de linie pe refea etc.), presiunea precizati In proiect Presiunea nominal a vanelor cu sertar va fi cel putin egal cu cea mai thal presiune de pe conductele pe care sunt montate (PN 6, PN 10, PN 16). Directia de operare va fi in sensul acelor de ceasornic pentru a tnchide robinetal ‘Vanele vor fi previzute cu plicue indicatoare pentru pozitiaInchisd si cea deschisa ‘Vanele cu sertar vor fi aleAtuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul si sertarul vor fi ficute din fonti ductil8, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele inteme, altele decét sertamul, vor fi ficute din ofel inoxidabil, bronz, alam nichelaté sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi nglobat fn cauciue (EPDM) vuleanizat. ‘Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta ingropat vor fi fumizate ‘mpreund cu roata de mand din font tumati, garnituri, piulije si suruburi Vanele cu sertar cu flange ‘Vanele cu sertar cu flense vor avea dimensiunile fntre flange conform DIN 3202- partea | F4 .corp ingust) sau F5 (corp normal) si vor avea dimensiunile flangelor, pozifionarea si numiirul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2; BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Vanele fluture ‘Vanele fluture vor fi de tipul acfionate manual, vor fi montate intre flange si vor avea giuri de centrare. ‘Vanele vor fi livrate cu méner de ac{ionare si in cazul vanelor cu reductor, cu ‘mecanism de inchidere cu indicatoare care arati pozitia discului ‘Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS $155, DIN 3202- K1 sau echivalent, Pozitia gaurilor de centrare va fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apa potabil ‘Vanele vor fi liveate impreung cu piulife si suruburi Presiunea nominali va fi cel pufin egali cu cea mai mare presiune de pe conducte si fitingurile la care sunt conectate, dar cu o presiune nominala PN 10, PN 16. Direefia de operare va fi in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide robinetul Vanele vor fi previzute cu plicute indicatoare pentru pozifia inchisa si cea deschisa, Venile de aerisire-dezacrisire Ventile de serisire-dezaerisire (instalate pe conductele de joasa presiune) si de dezacrisiro (instalate pe rejeaua de distrubutie) vor fi automate si vor indeplini urmitoarele condi > sk evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat in punctele inelte din conducte in conditii normale de functionare; > si permiti intrarea aerului cnd presiunea din conducti scade sub Patmn in timpul olitiler. Ventilele vor fi material plastic de inaltt rezistenta (astfel incat s& poatd fi instalate pe conducte PNI6), vor fi de tipul cu filet exterior si vor fi cuplate 1a conducte prin intermediul unui colier gi al unei vane de inchidere (robinet sferic). ‘Ventile de suprapresiune (protectie impotriva loviturii de berbec) Pentru protejarea conductelor refelei de distributie din aval de ciminele cu vane reduetoute de presiune (in caz de defectare a vanei) si protejarea conductelor de aductiune impotriva loviturii de berbec, se vor instala ventile de suprapresiune. Ventilul de suprapresiune va acfiona imediat si va elibera rapid apa rezultata din unda de presiune. Pentru prevenirea inundatii ciminului, ventilul va fi legat la exteriorul ciminului printr-o feava din ofel carbon. Pentru usuringa demontirii se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet exterior. Ventilul va avea corpul din fonti, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz, ofelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune, Garniturile vor fi din ccauciue (EPDM), ‘Modul de imbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fle pe vertical, fie corizontal. Inspectile si intrefinerea se pot face fird a schimba presiunea prestabilitt si fir a demonta ventilul ‘Ventilul va fi reglat in fiecare caz pentru a declanga le o presiune mai mare cu 0,5-1 bar decit presiunea de regim a tronsonului aval (dupa vana de reducere de presiune). Hidrangi subterani idranii sunt subterani, cu un diametru nominal de 100 mm gi vor avea presiunea minima PN 10 bar. Hidrangi subterani vor fi in conformitate eu SR EN 14339-2006. Hidranfi procurati din import vor avea in mod obligatoriu, pe ling agrementul tehnic emis de MLPTL si avizul IGCPM tn conformitate cu OG nr 60/1997 de aprobare a lei nr 212 referitoare la prevenirea gi apdrarea contra incendiior. Din consiructie, hidrantii de incendiu vor avea o pierdere minima de sareind, vor permite demontarea complet si inlocuirea pieselor de schimb fir dificult Gamniturahidrantului va putea fi schimbata fra cezgroparea hidrantul Pentru. protscfia impotriva inghetului, hidrantal va avea previzuti la partea inferioara un dispozitiv care asiguré evacuarea automata a apei din corp in pozitia “inchis" a ventiluui intr-un timp scurt. Volumul de apa rimas in inerioral hidrantulu, dupa golirea completa, nu trebuie sa depageasc& 100 em. ‘Materialete pentru hidranti vor fi dupa cum urmeazi: > corp, capac, corp ventil, cutie venti, capac de manevra - font cenusie si/sau ucts; > tija de actionare, ax prindere a corpului ventilului — ofl inox, minim 11,5% Cr; > incl de etansare corp - bronz-sau alama > gamitura ventil- cauciue. Toate suprafefele interioare (cu exceptia cefor din caucive, inox sau bronz), precum si suprafefele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidicd aplicatl in mai multe straturi, cu o grosime totalé minima de 250 micron Hidrantii vor fi livrati impreuna cu un cot la 90° cu picior, cu flange, din font ductila (conform DIN 28638). Acestia vor avea toate gamniturile, suruburile, saibele si piutifele necesare pentru montajul hidrantului. Flangele cotului cu picior vor avea dimensiumile, pozifionarea i numarul de goturi de trecere a suruburilor conform 1SO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Hidrantul subteran va permite racordarea hidrantului portabil tip 2 (cu cot ublu), cu racord tip B si va fi actionat cu cheie pentru hidrant subteran. Hidrantul subteran va fi procurat impreunti cu cutie si capac de protectie de forma ovalA, eu inscriptia Gura de apa sau Hidrant, conform STAS 3226-80 sau echivalent. Suprafaja acesteia va fi proteata cu grund de zinc gi vopsea epoxidied eu gudron de culoare neegr. ) Jn cazul prevederii de hidranti subterani, la flecare 3-5 hidranft subterani instal pe rejeaua de distribuje se va prevedea un dulap metalic cu us de sticl& mate care va confine urmatoarele accesorii si materiale necesare stinger incendilor > 2 furtune tip B (070 mm) in role de 20 m (inclusiv racorduri si gamituri de ssamblare), > 2 evi de refulare tip B cu orfiii de rfulare © 20mm; > dout chei pentru hidrani subserani; > 2 hidranfi portabil- tip 2 (eu cot dublu) cu racord de tip B. Dulapul metalic va fi instalat fnte-un loc sigur ferit de intempetii si va fi insripfionat in mod vizibil cu cuvintele "IN CAZ DE INCENDIU SPARGE GEAMUL". Hidrangii de incendiu vor fi amplosaji in conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astfel hidranfii se amplaseaz la 0 distanga de maximum 2m de la ctile de circulefie, la minimum Sm de zidutle clidiilor pe care le deservese si la minimum 15 m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de incendiu Conform agrementului nr. 28514/28.08.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militar, hidranii de incendiu trebuie sa fie pozafi siguos vertical, s& se respecte adancimea de ingroapre de 1,25 m in dreptul generatoareisuperioare a cotulu hhdrantului sis se agezetalpa cotului pe o plack de beton prefabricet avind 30x30%15 cm, fn jurul fondafieihidrantului se va realiza o umplutur& din nisip eu dimenisunile 0,50 x'0,50 x 0,50 m pentru drenarea apei de golire de la hidrant, Pentru a usura accesul, in jurul hidrantilor supraterani, pe o suprafaja de 1,5x1,5 m 2 se execut o betonare usoarl. Pentru reperare usoari, amplasamentul hidranjilor exteriori se va matea prin indicatoare conform SR ISO 6309:1998 - ,Protecfia impotriva incendilr. Indicatoare de secuitate", Astel, pe plicujl vor fi inscripjionate litera H, directa si distanga la care este amplasat hidrantl iran subterani se vor fxa in blocusi din beton simplu (massive de ancora). Capace si rame pentru ciimine Accesul in cdtminele de vane, aerisire, apomettice, vizitare sau de alt tip se va face printr-un capac din font. Ansamblul capac si rami va fi in conformitate cu STAS 2308-81 gi va fi de tipul carosabil sau necarosabil in functie de pozitia clminului fai de drumurile existente, Rama capacului va fi inclusi in partea superioarl a pli din beton a ciminului de vizitare. ‘Subtraversari drumuri Pe porfiunea subtraversirii conducta de apa din PEID va fi introdusa int-un tub de protecfie din feava de ofel fra sudurs, laminat la cald, conform SR EN 10.297-1:2003, etangat la capete Se va prevedea un sistem de montaj al conductei din PEID in interiorul conductei de protectie, astfelinedit si asigure centrarea acesteia la interior gi etangarea la capete a tubului de protect, Subtraversarea se va realiza perpendicular pe axul drumului. ‘Traversarea drumurilor comunale se va realiza prin sipaturd deschist, deoarece zonele in care urmeaza a se monta conductele sunt cuprinse @ se reabilita in eadul prezentului proiect . Bransamente Conectarea locuinjelor individuale la refelele de distributie api potabila se va realiza prin intermediul unor cdmine de apometru, dotate cu apometre DN 40 si DN 50. Conexiunea ciminelor la refeaua de distributie se va realiza prin gei de brangament si conducte de polietlend de inalté densitate cu diametrul si lungimea ccorespunzitoare. Plansele care guverneazi lucrarea Plangele de exccuie care guvemeazi realizarea luerailor prevazute in prezentul pproiect conform acestul caiet de sarvini, sunt prezentate in borderoul pieselor desenate ‘anexate documentatie. Cu toate acestea se pot ivi, pe parcursul execufci, unele elemente neprevizute sau de important redusd pentru a ciror realizare nui se regisese solutii de rezolvare in documentajia elaboratd. Aceste situsii izolate, locale vor fi tratate individual in ‘execufie pe misura aparitiei acestora, urmind s& fie reglementate prin dispozifii de ‘santir insofite in cazuilcdnd se considert necesar gi de sche. Ba BLOM ee TARGETS, sel De TROWANIA TELE DE ars 08 CAIET DE SARCINI Executia luerdrilor de terasamente Prezentul caiet de sarcini se refers la pregitirea executiei, executia, verificarea si recepfia lucrarilor de terasamente pe traseele retelei de apa ‘La elaborarea caietului de sarcini se au in vedere urmatoarele reglementari > 122-99- Normativ pentru proiectarea gi executarea conductelor de aductiune $i arefelelor de alimentare cu ap& gi canalizare ale localititilor SR 4163/1-95- Alimentari cu apa, Refele de distributie. Prescripti fundamentale de proiectare SR 4163/3-96- Alimentiri cu apd. Rejele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare SR 8591-97-Rejele edilitare subterane. Condifii de amplasare STAS 6054-97-Teren de fundare. Adéncimi maxime de inghet Legea 10-1995-Legea privind calitatea in constructii cu toate modificérile $i completitile ulterioare > HG 273-1994-privind aprobarea Regulamentul de recepfic a lucririlor de ‘construefii si instalafi aferente acestora. Anexa: Cartea tehnici a constructici > Legea 50-1991-Legea privind autorizarea executérii constructiilor cu toate ‘modificarile si completivile aferente, > In timpul executirii refelelor de alimentare cu api exterioare gi a rejelelor tehnologice din incintele gospodariilor de ap’, se vor respecta normele generale gi specifice de protecfia muncii, Se vor avea in vedere urmitoarele: > Legea securititi gi sindtafii in munci nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale; > Normele generale de protecfia muncii elaborate in comun de Ministerul Muneii, Solidarit3ii Sociale gi Familiei si Ministerul Sanatarit; > Norme specifice de protectie a muncii pentru construcfii hidroedilitare. Protectia muneii se va asigura gi prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, @ semnelor conventionale gi a indicatoarelor de securitate, vy vvy 1 Generalitati Dispozifi generale pentru executant Pentru realizarea in bune condifii a tuturor Iucritilor care fac obiectul prezentei investifi, executantul va desfigura urmatoarele activittfi Studierea proiectului pe baza pieselor scrise si desenate din documentalie, menfionate in borderou, precum si a legislate, standardelor si intructiunilortehnice de executie la care se face trimitere, astfel incdt la inceperea execute s& poatt fi clarificate toate lucriile ce urmeazi fi executate; Va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre clementele grafice gi ciftice sau va prezenta obiectiuni in vederea rezolvirii gi concilieri celor prezentate. In timpul executi ‘Va asigura aprovizionarea ritmica eu materialele si produsele cuprinse in proiect in canttiile gi sortimentele necesare; Va sesiza proiectantal in cazul imposibilititi procuréri anumitor materiale si produse previzute in documentafia de proiectare prezentind in acelasi timp 0 oferti 4 altui material similar, cu caracteristici cel putin identice din punct de vedere tehnic si economic cu cel prevzut in proiect; ‘Va asigura forfa de munca si mijloacele mecanice necesere in concordangi eu ‘gaficul de execufic i cu termenele parjialestabilite; Va respecta cu strictefe tehnologia i caracteristicile de lucru mengionate in proiect (tipul meterialului, diametre, pante, adéncimea de pozare, pat de material, montsj ec) Executantul luerdtlor este obligat sé pastreze pe santer, la punctul de Iucru, pe toatd durata de executie si a probelor tehnologice, intreaga documentatie pe baza cireia se executi lucririle respective, inclusiv dispozitile de santicr date pe parcurs ‘Aceasti documentafie impreuni cu procesele verbsle de Iucriri ascunse, documentele care atest calitatea materialelor, instalaiilor, celelalte documente care atesté buna executie sau modificdrile stipulate de proiectant in urma deplasérilor in teren, vor fi puse la dispezitia organelor de indrumare - control Modificarile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor exeeata ‘numai cu avizul proiectantulu. Modificirile consemnate in caietul de procese verbale vor fi stipulate gi tn pariea desenati a documentaliei, in scopul informarii benefieiarului la punerea fn functiune despre clementele reale din teren. In caz contrar, executantul devine direct rispunzitor de eventualele consecinje negative cauzate de nerespectarca proiectuli Dispoziti generale pentru beneficiar Beneficiarului, prin dirigintele de gantier, fi revin urmatoarele sarcini: Recepfia documentatiei tehnice primite de la proiectant si verificarea pieselor serise si desenate, precum si a corespondentei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, et); Sesizarea proiectantului de orice neconcordanfi sau situatie specifi a exeeutie, in scopul analizei comune si gisirii rezolviii urgente; ‘Anunjarea proiectantului in vederea prezentiri Ia fazele determinante: trasare rejele, punere in funcjiune sau alte situafiis Neacceptarea modificarilor fafa de proiectul tehnic fara avizul proiectantuluis Unmarirea ritmicé a execufiei lucritilor in scopul respectarii documentatiei tehnice, aplirut participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitaii luerdtilor, la confirmarea lucririlor ascunse si a cantititilor de lucrari, efectuate de executant la nivelul fiecdrei faze determinante; Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alti faz sau recepfia lucrarilor executate fri atestarea tuturor elementelor care concuri la o bund calitate ‘aterialelor gi execufiei; Pentra orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin Girigintele de santier, va solicita sprijinul proiectantului in scopul clarificarit problemelor, IL. Lueriri pregititoare inate de inceperea execafiei, benefciaal impreund cu exccutantal Iver vor convoca pe santicr delegai de la toate unitile detinitoare de gospod subterane, cu ajutoral cfrora se vor identifica si marca pe teren toate punetele de apropiere sau intersefie a trseului luerivilor proiectate cu refele sau construcit subierane existent in zond si se vor stabili inten proces verbal mAsurile de Siguranté necesare a fi liste pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accident Pentru depistarea retelelor subterane a clror pozitie mi se cunoaste cu exectitate se vor face sondaje manuale in prezenta delegatului unitiii ce audministreaza instalata respect TI Natura terenului Constructorul trebuie si cunoasci situatia geotehnicd a amplasamentulu, Informatiile minime care trebuie si se desprinda clar din proiect se vor referi a stratificafia terenului pe amplasament, caracteristicile fizico-mecanice ale pliménturilor, nivelul si agresivitatea apei subterane, variafile posible ale acestuia, coeficientii de permeabilitate ale diferitelor stratri ‘Trasarea lucririlor pe teren si pregitires traseului ‘Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situafie si a sondajelor efectuate pe teren in zona retelelor subterane existente. ‘Traseul conductelor se va materializa prin girusi vizibili La trasarea lucririlor pe teren se va fine cont de urmatoarele: Nivelmentul de-a lungul traseului sf fie efectuat cu precizia stabilité in proiect S& se prevadi repere provizorii de-a lungul trascului, legate de reperele definitive SH se marcheze pe teren intersecfiile traseului conductelor cu traseele construcfiilor existente (supraterane sau subterane) SH se preia de executant sau beneficiar reperele lucrarii materializate pe teren, LLucririle pregatitoare vor cuprinde pregatirea gi curdfarea traseului de orice ar putea impiedica buna desfigurare a lucrarilor. Exeeutarea sipaturilor, sprijinirilor, epuismentelor, umpluturii Executarea sipaturilor Siparea trangeelor si a gropilor de findatii se executa in conformitate cu planurile de sipituri din proiect si a tehnologiei de executie indicate in specificayile acestuia ‘Antreprenorul poste aduce modificti in privinja tehnologiei de execusie eu obligatia asigurdeii cotei de fundare, dimensiunilor construcfiei si stabliayii sipiturilor. LLuctirile se vor execute intotdeauna din amonte in aval. Trangecle pentru rmontarea conductelor se execut cu pere{i vertical sau in taluz, in fimetie de natura sofului i spayiul disponibil pentru executarea sépaturior. La adancimi mari si in cazul unor condifii hidrologice nefavorabile, trangeele se executi de multe oti combinat: partea superioard se executé mecanizat (in taluz), iar partea inferioari ‘manual (cu pereji vertical). Sipiturile se pot executa manual sau mecanizat. Sapéturile in gropi deschise se vor executa numai in pimfnturi fri api subterand, sau eu apa subterana epuza prin pompare direct din sipaturd cu coleetarea apei prin sanfuri si conducerea ei Spre un curs natural de apd sau alte sisteme de epuizae. Sapiturile vor fi executate in fnetie de prevederile proiectulti si normativalui C169: Cu taluz vertical, fra sprifinir janturi de miei adéncime seu interenut de consistenf& fare ridicata) ‘Cu taluz vertical cu pereti sprifiniti cu dulapi de lemn sau metalii, ovizontali sau vertical cu filete si sprifuri (numai reglabile). Filetele, cadrele de sustinere, gpraturle si tehnologia de executie se vor preciza de cite Antreprenor care are obligafia si execute sapétura le dimensiunile cerute prin proiect. Cu taluz inclnat, de regula cu bome de 0,5-=-1,0 m lime la fiecare 2m infljime, fnclinarea talvzurlor gi lifimes bornclor se adopt in funetie de natora terenulti, Antreprenoral poate aduce modified elementelor de mai sus, cu conditia asiguriristbilitatistpiturilor pe toatd durata executie leririlr. ‘Alte modurl de executie a sipiturilor (in cheson cu ae comprimat, in tunel sau scat) nu fac obiectul prezentuli caiet de sarcini. “Antreprenoral este obligat si urmreasci in permanen(stbilttea perefilor spiturilor sprint 51s i operativ masurle necesare. ‘Antteprenorul este obligat si delimteze conturul sipiturilor prin parapet sau alte mijloace de protestie in scopul preveniriiaccidentelr, al bunei desfiguriri a circulate, tc Se vor amenaja de asemenea, orunde este necesar, pasarele provizor Se va respecta in mod obligatoriu cota de fundare previzuti in proiect. Modificarea acesteia se va putea face numai eu acordul Autorititi contracante 3i proiectantuli Siplturile se vor executa manual sau mecanizat aga cum va stbili Executantul Inert, eu umatoarelecondit > si se respecte planul de sépéturks > si se asigure forma plana gi regulata a platformelor si taluzurilors > ia sipituile ce se fectueazs in apropieres Iucrsilorexistente acestea s& nu fie efectuate de mijloace de spare mecanic3. Depozitawea pimintului sépat se va face in afera amplasamentului construciei, nefiind permisi sub nici un motiv depozitares, nici chiar provizorie, ta propierea sipsturlor pent anu se declanga fenomene de alunecare sau surpare Tnainte de incepetea lucririlor de excavatii Executantul Iiciti va intoem si va supune spre aprobare Autoritji contractante un grafic de execute care va fine seama de urmitoatle: > ia obiecte apropiate san adiacente Iucririle de fundare trebuie s& se desfisoare {ncepind cu construcfia cu cota cea mai joasts > timpul de exeeutie al sipiturlor si pari subterane a construtilor si fle minim pentru a fine sapatura edt mai putin deschisi > fic previzate toate misurile necesae anticipate de executantel lucrisli pentru protejarea reelelor de conducte, cablurilor electrice sau telefonice si instalafillor subterane, cunosedind c& eventualele stricdciuni ale acestora vor fi reparate $i plitite de executantul lucrati rice deterioriti (ravindri de taluze, inmuierea terenului de fundare, desprinderea hidroizolatiei, etc.) vor fi remediate si suportate de Executantul lucriii SApiturile pentra canale sau conducte se vor executa conform plangelor din proiect, cu completirile: > Tungimea unui tronson de sipituri pentru conductele de alimentare cu apé, in zone construite, nu va depisi 100 m, trecerea la celalat tronson fiind condifionats dde terminarea completi a umpluturilor la cel in lueru > La executarea sipaturilor se va fine seama gi de prevederile normativului 22-99. > terenul vegetal se va spa si depozita separat, urmand a fi folosit pentru acoperiti de taluzuri si spaii verzi. Executarea umpluturilor Umpluturile se vor executa cu pimént maruntit rezultat din sipaturile santurilor sau nisip. Nu se va permite de c&tre Autoritatea contractanté folosirea pentru umpluturi: 9 paménturilor vegetale; a pAménturilor cu substante organice; a pimanturilor cu congimut de materiale diverse (cirimizi, bolovani, lemn, fiare rezultate in general din demoliri. Executantul Iucritii are obligajia de a asigura prin compactare cu maiul ‘mecanie: > pentru umpluturi fn jurul construcfiilor si in trangeele conduetelor din afara zonelor carosabile un grad de compactare de 80% Proctor. > pentru umpluturi fn trangeele conductelor in zone carosabile si umpluturi in corpul drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor. > pentru umpluturi de amenajare a platformelor 90% Proctor. Pentru umplerea trangeelor conductelor se va proceda ast: «intro primé etapé trangeea se va umple partial pind la 20 - 30cm peste partea superioar’ a tubului lasdndu-se libere zonele de imbinate intre fevi sau mufe. ‘Aceasta misuri are drept scop evitarea plutiii conductei in caz de ploi abundente. ~ pliméntul (nisipul) care se ageaz in jurul tubului nu trebuie si aiba pietre sau bolovani cu dimensiunes mai mare de 5 cm. Bulgirii de pimént se vor sparge {naintea asternerii umpluturii ~ umplutura din prima etapa va fi compactatd cu maiul de mand in straturi de ‘maximum 20 cm, = dupii efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor defectiuni se cexecuti restul umpluturil, Aceasta se va executa in straturi de 30-40 cm compactate cu ‘maiul mecanic. in cazul conductelor pozate in zone carosabile umplutura se va executa pan la nivelul stratului imbréciminfii rutiere, iar in cazul conductelor pozate in zone necarosabile pind la 10 em de la nivelul terenului, peste umpluturd urmand a se astemne 20-30 em de plmant vegetal. = Sapaturile se executd numai dupa trasarea constructii si verificarea acesteia de catre beneficiar, Dupa execufia fundatillor, inainte de turnatea betonului in pereti sau execufia zidiriei se retraseazi axele construcfiei si se materializeaz constructia pe fn funcfie de importanfa constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul, prin obligatile de proiectare si asisten{a tehnicd va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in faze ascunse, ca: trasares axelor construtei; adancimea de fundare; natura terenului de fundare. a.oy “See cart esatens wearer E VANE DE BETON APA POTABILA Prezentul caiet de sarcini se refer la pregitirea executici, executia, verificarea si tecepfia Iucriilor de montaj a c&minelor de vane si/sau apometrice pe refeaua de distributie apa potabilA. a infocmirea proiectuluis-aurespectat umatoarele reglementi STAS 10.101/0A-77 Acfiun in construci. Clasificarea si gruparea acfiunilor STAS 10.101/1-78 Greutitehnice si ineareiri permanente STAS 10.101/20-90 inedrcari date de vint STAS 10.101/21-92 fneatcdti date de zapad STAS 10.101/2A1-87 incaredri tehnologice din exploatare STAS 10.107/0.90 Calculul si aleStuiea elementelor structurale din beton armat gi beton precomprimat > P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismic& a construcfiilor de locuinf, socal culturale, agrozootehnice si industriale > P118-83 Norme tehnice de proiectarea 4i realizarea construcilor, privind protect la acfiunea focului > STAS 10.108/0-78 Caleulul elementelor din ofl 1a realizarea ucriri se vor respec > Legea nr. 10/1995 privind calitatea in consti > > vyyvvy HG 273-1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalapii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnicd a constructiei Legea 50/1991-Legea privind autorizarea executirii constructillor eu toate ‘modificdrile si completarile din aferente > CS8-85-Normativ pentru verificarea calititii si receptia Iucrarilor de construc > C56-2002-Normativ pentru verificarea calitifii lucrdvilor de constructii si a instalaiilor aferente C169-88-Normativ privind executarea terasamentelor pentru. reelizarea lor construciilorcivile gi industriale -Normativ privind proiectarea si executarea fundailor directe 1NE012-99.Cod de practicd pentru executarea lucritilor din beton si beton armat > C16-84-Normativ privind reatizareaIucrtilor pe timp riguros > C139.1987-Instructiuni tehnice privind proteja anticorosiva a eonstricilor neialice > PLI8-1999-Normati de sigurang Ia fos a construtilor > C150-84-Nommativ privind calitstea imbinérilor sudate din ojel ale construcilorcivile industriale i agricole. in timpal executiri sipiturlor gi a Iueivlor de executie a refelelor de alimentare cu apa sia leiturlorhidraulice in cadrul gospodatilor de aps se vor respecia normele generale gi specifice de protetia muri. Se vor avea in vedere urmitoarele > Legea socurititit si sind in munc& nr. 319/2006 si Normele metoéologice deaplicare, elaborate de Ministeal Munci si Protctei Sociale; > Normele generale de protecfia muncii elaborate in comun de Ministerul Mancii, Solidartiit Sociale gi Familiei si Ministerul Santi > Norme speciice de protefie a mune pentru consructii hidroediltare > Protecia muncii se va asigura si prin folosiea dispoztivelor de inventar specific a semnelor convenfionale si indicatoaelor de securitae CAMINE DE VANE Date generale (Climinele de vane se vor realiza din beton armat monolit, pe amplasamentul indicat in planul de situajie, Partea superioara a cdminelor va fi la nivelul terenului sistematizat La realizarea lor se va fine cont si de detalile ce includ partea hidraulieg. Pe toati durata execufiei c&minelor, va exista personal tehnic calificat si atestat pentru astfel de lucrari care si conduca operajiunile de realizare a ciminelor La proiectarea ciiminelor s-a finut cont de prevederile normativului P 73-78 “Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide” precum si de "Codul de practici pentru executarea Iueritilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE (012-99 in alegerea betonului si a caracteristicilor sale. jin prima fazi se va executa trasarea pe teren. Acest lucru se va face cu teodolitul, iar materializarea eu ajutorul bornelor din beton stat pentru axe c&t gi pentru cota de nivel La ttasare se vor consulta in special urmatoarele normative si instrucfiuni > STAS 9824/1-81 "Trasarea pe teren a construcfilor civile, industriale si agrozootehnice"; > Indrumator privind executarea trasdrii de detalii in constructii C83-81 Sapétura se va face cu sprijinirea perefilor, iar intre constructie si peretele sgropii se va lisa o banchet& de lucru de minim 50 em. ‘in timpul executirii spiturilor si a lucririlor de executie a structurii de rezisten{a se vor respecta instructiunile privind protectia muncii (© parte din pmant se va depozita de-a lungul transeei, pentru realizarea umpluturilor dupa executarea constructiei. Excesul de p&mént rezultat din sipaturd ) va fi utlizat pent nivelarea terenufui sau va fi deporitat in locuri special amenajate (aropi de imprumut, depozite de deyeuri). Se interzice depozitarea pimantului pe ‘marginea trnseei fia a lisa o banchetl de minim 0,5 m. ‘Dupd realizarea sipituri se va tece la turnarea betonului de egalizare int-un strat de 5 cm, Va fi un beton C2,8/3,5 (B50). Acesta nu se va tura flrd relizarea procesulul verbal de receptie a terenului, Apoi se va monta armétura din radier Conform deialilor de execuje. Betoanee si armiturile se vor prepara si confectiona fn seetile bazei de productie ale executantului sau in sechit specialzate ale fumizorilor, Fasonarea si montarea armaurilor vor respecta coadiile impuse de STAS 10107/0-90 si NE 012-99. Pentru etansarea rostului de luc dinte radier si pereti se va monta profil din PVC plastifit (sau material expandabil Ia contact eu apa din betonal proasp&t din perei, cu efect similar). Moniarea benzii de profil PVC Ia pozitie se face prin Tegarea cu sarma neagri (1-2 mn), treeuté prin cleme si armituraradierului. Clemele se fixeazi pe contural profiluli Ia intervale de 33 om. Btangarea rostului se reatizeaz& prin incastrarea betonuluil proaspit si bine compactat, @aripilor proftului, tubul central rimnnd liber in inalimea rostului format inte radier si perej. fn timpul Iucririlor se vor respecta "Instruefiunile tehnice pentru folosirea profilului incastrat din PVC plastfat la etangrea rosturilor din cadrul constuctilorhidrotehnice’ C163-73. "Toate materalele ce se vor pune tn oper vor avea certifcat de caltate si vor respecta condiileimpuse de standardee in vigoare. Betonarea se va face cu ajutorul urmatoarelor utilaje: > macara 16 > bena de 0,8 m? cu furtun flexibil; ‘Nu se va turna beton pe timp fiiguros sub 5°C. Temperotura indicaté de tumare este de 13-20°C. Transportul betonului se va face in general cu autospeciale Vibrarea betonului din radicrse va face cu vibratoral de placa inainte de inceperea Iucritilor de betonare constructorul va. efectua probe prealbile petra determinarea reeti optime a betonulu in veders realizaci gradului de permeabilitate prese ‘Nu se va uma beton in radier fra receptia armituri si consemnarea acestela inte-un proces verbal de lucririascunse. Luerisile de betonare $i montare a armaturit {in ier se vor face de pe podini Se troce apoi la coftarea pereteli (partea exterioar8) si montarea anméturi sia piesclor de tecere ‘Dupdrecepfa acestora se cofeazi si partea interioar8. Absterle admisibile sunt cele date de normativele P73-78, C56-85 si NE 012-99, ‘La betonare se va folosi un beton greu clasa C18/22,5 cu Y= 2200 2500 kg/m? realizat cu agregate naturale grele, grad de impermeabilitate P8, iment [32,5 Consistenfa betonului va fi'73/T4, ir reportal A/C de 0,45. Prepararea betonul se va face in stafie de betoane atestata de cre o comisic intern in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT. Betonareaperetlor se va face prin completare cu Beton pe toatacircumferina in mod uniform fn stratari de 15-20 em, prin ferestre [sete in cofrajul bazinului la inaljimi mai mici de 50 em si compactare cu vibratorul, + de interior 070 si 036 mm cu cordon flexibil de 5,0 metri. Turnarea se va face cu macara si bend cu furtun, Turnarea betonulu se va face astfel inca fiecare strat s8 se compacteze inainte de turnarea stratului urmétor. Calitatea betonului preparat va fi verificata la flecare transport din punct de vedere al concordanei cu clasele precizate sia respectirii duratei de transport. De asemenea de cel putin dous ori pe schimb, constructorul va verifica consistenfa betonului imediat dup& descércarea din mijlocul de transport. Ritmul de livrare a transportului de beton va fi sabilit pe baz de program de lucru, astfel inet s4 nu apard abateri ale perioadei de timp stabilita in plus sau minus cu 15 minute. ControlulcalititiiIucrarilor de excutie se va face si cu respectarea instructiunilor din capitolul 17 Controlul calitatii lucririlor din cadrul " Codului de practicé pentru executarea lucritilor din beton si beton armat"- NE 012-99, ‘Armarea se va face cu ofel beton OB37. Acoperirea armituri va fi de 4,5 em atét ‘n radier eft si in perefi Ia partea exterioard. Pentru fafa peretelui orientat& spre interiorul céminului, acoperirea arméturii va fi de 2,Sem. Dupii turnarea peretelui se ‘va realiza placa de Ia partea superioaré a bazinului. Placa va avea o grosime de 15 em sise va arma cu ofel beton OB 37. Decofarea elementelor se va afee cu respectarea instructiunilor din cadral de practici NE 012-99 - capitolul 14 "Decofrarea" ‘Atat pentru radier ct si pentra perefi se va asigura menfinerea umiditifi betonului timp de 14-28 zile in funcjie de anotimp si condifile de expunere. Totodati se va realiza protecfia betonului (In special in plact) cu diferite materiale (rogojini, folie PVC, prelate) functie de temperatura din timpul executii. Stropirea betonului cu apa vva incepe de la 2-12 ore de la tumare. Sub +5°C nu se executl stropir. La rezistenfe peste 5 Nimm? nu se mai face stropirea. ‘Nu se va realiza umplutura de pmént in jurul constructiei fird verificarea betonului din perefi si consemnarea intr- un proces verbal existent si demontarea sprijiniilor pereflor gropii. SOLUTH TEHNICE Caminul de 1,00 x 1,00 m va avea 0 form’ pirat in plan, avnd dimensiunile eaterioare de 1,30 m x 1,30 m, Caminul va avea pe vertical o inilime de 2,0m La baci s- previzut un strat de beton de egalizae de cinei ceatimeti. Radierl va avea o grosime de 20 cm, iar perejii vor avea o grosime de Sem. Placa de la parteasuperioari va aveao grosime de ISem. inljimea liber8 a céminului va fi de 1,65 m. La partea superioar’ sa previzut un gol circular cu diametral de 75 em pentra viztarea ciminului, De asemenea s-au prevazut trepte metalice de acces. La exterior bazinul se va prteja prin teneuie impotriva apelor din so Betonarea citninului se va face cu beton clasa C18/22.5, iar armarea cu ofl beton OB37, ‘Nu se vor monta piesele de trecere fir consultarea in prealbil sia detaiilor previzute in planele cu instalaiahidraulcsaferenttacestu object. Caiminul de 1,25 x1,50 m va avea o form’ pitraté in plan, avand dimensiunile | va avea pe vertical o inilfime de 2,00 m. La baza s-a previzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va, favea o grosime de 20 cm, iar perefii vor avea o grosime de 1Scm. Placa de la partea superioarl va avea o grosime de 15cm. fnilfimea liberd a ciminului va fi de 1,65 m. La partea superioari s-a previzut un gol circular cu diametrul de 75 em pentru vizitarea ciminului, De asemenea s-au previzut trepte metalice de acces La exterior caminul se va proteja prin tencuire impottiva apelor din sol Betonarea ciminului se va face cu beton clasa C18/22.5, iar armarea cu ofel beton OB37, ‘Nu se vor monta piesele de trecere fit% consultarea in prealabil si a detaiilor previzute in plangele cu instalafia hidraulicl aferentd acestui obiect. Ciiminul de 2,00 x 1,50 m va avea o form’ pitrati in plan, avind dimensiunile de 2,40 m x 1,90 m, Céminul va avea pe vertical o inalfime de 2,30 m, La baza s-a prevlzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri, Radierul va avea 0 rosime de 25cm, iar perefii vor avea o grosime de 20 cm. Placa de Ia partes superioara va avea o grosime de 15 om. Indlsimea liberi a ciminului va fi de 1,90 m. La partes superioara s-a previzat un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea edminului. De asemenea s-au previzuttrepte metalice de acces. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire impotriva apetor din sol. Betonarea ciminului se va face eu beton clasa C18/22.S, iar armarea cu ofel beton OB37. Nu se vor monta piesele de trecere fir consultarea in prealabil si a detaliilor prevazute in plangele cu instalatia hidraulicd aferenti acestui obiect, Controlul calitiii in timpul executiei va fi permanent la toate operafiunile de luera cu consemnarea constatirilor in procese verbale de lucréri ascunse referitoare la: ~ verificaroa dimensiunilor in plan si ale cotelor de nivel ale sépaturilor; ~ verificarea cotelor coftajelor; = verificarea armaturii ( pozijie si diametr), Fesonarea si montarea armaturilor va respecta conditiile impuse de STAS 10107/0-90 si NE 012-99, Anexa IL Betonul si armaturile se vor prepara si confectiona in secfiile bazei de productie ale executantului sau in secfii specializate ale furnizorilor. Eventualele divergenfe ce vor rezulta intre prevederile prezentului caict de sarcini si posibilitajile executantului de a le respecta intocmai, se vor concilia intre proiectant, executant si beneficiar, Toate modificdrile ce apar la proiect, in timpul realizar lui pe gantier, se vor evidentia pe planuri ce vor fi depuse la cartea constructici. howe ‘rod anime OANA REELED can cater pesarcint {F (sv oe? PENTRU EXECUTAREA CANALELOR DiN PVC KG / Se Na 1 GPNERALITAT! Prezentul csiet de sarcini se va citi impreuna eu in furnizorul conduetelor pentru «transport conductelors pieselor de legatura din PVC 4 stocarea si manipularea lor, la locul de panere in opera 2 pregatiea conductelor, pieselor de legatura si garniturlor de eaueiue pentru montare 2 lansare in sant si montares propriueisa a conductelor, tc. 2 proba de etanseitate 2 instructiuni pentru conditi speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, es: altele decat cele mentionate in prezentulcaet Se recomanéa specilizares personalului care va Iuera la montarea acest tip de conduct, fc la furizoral de materiale fie sub asistenta directa @ unor specialist de a firma furizoae. 1 fabricar produselor PVC se prepara un amesteccorespunzator, cre pe linga pulberea PVC, contine diferiti activi si materiale auxilare necesare unei prelucrarioptime (ind cumoscut faptal ca, ful si canttateaaditivlorinfluenteaze proprietatile produsului) Din amestecal PVC deseris se produc prin extrudare tev, iar prin tumare sub presiune toata gama de piese speciale. 1.1 Proprictatile materialului PVC dur 2 Densitatea 1,38 ~ 1,53 g/em? co Rezistenta la rupere 45 —55 Nimm2 © Alungirea la rupere 10-60% © Rezistenta la incovoiere 90 - 100 Nimm2 © Modul de elasticitate 3000N/mm2 (© Coeficientul de transmitere a caldurii 0,15 Wink © Coeficient de dilatare finiara 0,08mmimC* 2 Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura, 2 Lavviteza mica de deformare (incarcaretreptata), PVC-ul se comporta plastic, iar viteza mare de deformare (incarcare cu socuri) ca un material cu comportare elastica, In privinta termodependentei PVC- Uului se poate afirma ca acesta are 0 comportare plastica la temperaturi inate si elastica la temperature joase, ‘Daritatea de suprafata la PVC dur dupa metoda Brinell ~ 120 N/mm’. Limita inferioara @ temperaturii de utilizare este + 1°C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil 1a soticitari sub forma de lovituri). Limite. superioara de temperatura este de 60°C. Intre 40°C si 60°C caracteristiile mecanice scad. este 60°C se poate solicita 2-3 minute, iar peste 80°C PVC-ul dur devine roale. Rezistenta la intemperii céteva luni se pot depozita in aer liber intr-un loc ferit de razele solare. PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de saruri,acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici depinzind de temperatura si inearcarea mecanica, 1.2 Caracteristicile conduetelor si pieselor de legatura pentru canalizare din pvc Durata de viata: In cazal une’ utlizari optime durata de viata este de 50 de ani. Greutate mica: Fiind de 20 de ori mai usor decdt betomul, se poate transporta si manevra mai usor. Montare rapida: Datorita greutatii mici si simplitatiiimbineri, se pot execute in timp seurt retele de cenalizare fara sa fie necesarao calificare superioara Lungimi mari de montare: Datoritagreutai mici se pot monta conduete si de 5 ~ 6m lungime. Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect ctanse la ape si Ia patrunderea radacinilor. Radacinile nu pot patrunde prin condte sau prin imbinai, neavnd oe nic infiltrati si nici exfiltrati Proprietati de rezistenta: ‘Tuburile din PVC au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare Rezistenta la coroziune: Conductele de canalizare impreuna cu gamiturile de etansare rezista bine la actiunea substanteloraflate in apele uzate, menaere si freatce. Rezistenta la uzura: Substantele solide in apele reziduale produc 0 wzura mai mica asupra conductelor PVC decit asupra conductelor de befon si azbociment, Peretele interior neted: Datorita perotelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei, 2 CONDUCTE SI PIFSE DE LEGATURA, PENTRU CANALIZARE, DIN PVC MOD DE PREZENTARE SI DOMENIU DE UTILIZARE Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC SNA rigid si au rolul de a coleeta si evacua apele wate menajere si meteorice. Gama de diametre pentru reslizarea unei retele exterioare de canalizate (gravitational ~ presiune de utilizare max. 4 bat); 2 Dn 160mm - 160% 40mm 2 Dn 250mm -250x6,2mm Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatosrele lungimi: 1, 2, 3, S si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele de caueiue (inele de etansare sifixare pentru De > 250 mm), 3. RECOMANDARI GENERALE PRIVIND —TRANSPORTUL, DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR $I A RACORDURILOR DINPVC Rezultatele bune ce se asteapta de la realizarea canalizarilor din PVC depind in primul rind de respectarea conditilor ce vor fi precizate in continuate privind transportul, manevrarea si montarea materialelor respective. In consecinta, este foarte important de a se respecta in totalitate recomandarile din acest capitol, 3. Aprovi Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incdt sa nu se produca nici o ynarea materialelor — yearcare gi transport eteriorare a tuburilr, a racordurilor sia aecesoriilor in timpultransportui ‘Trebuie sa se evite in special: 2 manevrarea brutala, incovoieri ale tuburilor, tuburi care atéma in spatele platformei_si care pot sa balanseze in timpultransportulus 2 nu se admite nici un contact intre tuburi si racorduri cu piesele metalice proeminente ale vehicululi, intruc8t tuburle sunt prevazute cu mufe fasonate in uzina, acestes trebuie fixate in timpul transportului conform instructiunilor date de fabricant. (Cind tuburile sunt livrate in palete, acestea trebvie mentinute ea atare pina 1a punerea lor in opera. Deseirearea Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamént este interzisa, tuburile find prevazute cu mufe fasonate in zine, fixarea acestora se va face alternind capetele drepte PVC cu capetele cu mu, acestea depasind suprafetele laterale ale stivel de tub Stocarea In toate cazurile este novesar sa se pregateasca un loc de stocae situat pe cat posibil mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata pentru stocerea tuburilor si a racordurilor tebuie nivelata, pentru a fi plana in vederea evitari deformari tuburlor, deformari ce pot sa ramana permanente ‘Asa cum s-a aratat la subcapitolul “Descarcarea”,tuburile find prevazate cu rmufe fasonate in uzina se vor stivui alternnd capetele drepte eu cele cu mule. De ssemenea, se poate intercala un pat de scinéuri intre doua straturi de tuburi, evitind in felul acesta de a le stoca eap-coade Tnaltimea stivei nu va depast 1,50. ‘Tuburle si racordurile trebuie stocate Ia adapost de soare si utiliza la locul de montaj in functie de inaintarea executici. Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lungs pe malul sapaturi 3.2 Manevrarea Pentni a evita riseul de deteviorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si mu tiréte pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure. Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea socurilor violente. 4 PUNEREA IN OPERA ‘Asamblarea tuburilor din PVC intre ele, sau intre tuburi si racorduri din e, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate. jiza prin lipi PVC se poate real Asamblarea prin lipire se utlizesza curent la instalatile din claditi, La executia canalelor stadale se utilizeaza tuburi din PVC dur, eu muta, a caror Imbinare se face prin inel de etansare, In eventualitatea ca va fi necesara 0 refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in vigoare permit fesonarea acesteia in atelierul santicrului (bineinteles, aceasta numai in cazul cand unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare). Lipirea a doua piese cap a cap este interzsa 4.1 Taierea tuburilor “ ‘Tuburile din PVC se taie usor. In tabelul de mai jos sunt precizate 1 ‘D instrumentele cele mai adeovate de tiere, in finctie de grosimea tubului ce trebuie taiat ‘La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o frecare putemica intre fetele elementului, Daca aceasta precautic ru este respectaa, incalzrea care se produce poate conduce la o imbatrnire 4 PYC-ului, conducdnd gi la blocareafierastauli Dace feteletubului nu au fost taiate rectangular trebuie separate eu ajutorul ‘une pile si bavurileindepartate cu o razatoare sau cu glaspapir. [Instrumente de taiat Fierastrau de mana sau mai panglica 1-6mm ‘Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PYC Extremitatea tubului ee @ fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei seule speciale. 42 Asamblarea prin lipire Asamblatea prin lipie se efectueaza cu ajutorul unut adeziv avizat tehnic (Atos), care se bazeaza pe solventi PVC (temperatura de utilizare normala este Oo cuprinsa in ecartul - $°C Ia 30°C). Numarul “Atec” este inscris pe eticheta tubului sau pe bidonul cu adeziv. ‘Natura adezivului utlizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o veritabila sudura la rece prin actiunea de interpenetrare superfciala a peretilor in prezenta si sub actiunea dizolvantuluiadezivlui Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatile de reperaj si depolarizare. Reperajul se va face foarte stent in cazul solidarizaii piesei tp “sa” pentru cexecutia racordurilor, avénd in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia Depolarizarea are rotul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca adezivul sa actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor ce urmeaza sa fe lipte, eu glaspapir sau plnza de slefuit. Pentru aceasta operatic nu se Vor utiliza pilele sau panzele de bonfaier Se fieaca clementele ce urmeaza sa se imbine cu o cérpa cu decapant recomandat de fabricantul tuburtor. Cu ajutorul unei pensule, se apliea adezivul (fara @ face exces, intr-un strat minim) pe suprafetele ce urmeaza sa fie solidizate prin lpi. Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea acestua, ceea ce poate afecta rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de asemenea, sa curga si in cazul diametrelor miei sa reduca sectiunea de seurgere. In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC contin un solvent pe baza de PVC. Daca adezivul devine mai ‘viscos, acesta se solidifica datorita evaporariisolventului. Se interzice diuarea si folosires lu in continuare. Cutie de adeziv trebuie insotte de certficatul de calitate si de instructiuni de utlizare si pastrare ‘Adezivul se va pastra Ia loc racoros si trebuie stiut ea este inflamabil. In acest sens se vor respecta normele de protectie a muncii, at la depozitare, cSt si in stimpul utilizar, De asemenea, trebuie cunoseut ea vaporii adezivului sunt toxic si mai gre dct acl Solutia de lipit in contact cu piclea produce eczeme, fapt care impune folosirea manusilor de cauciue in timpul utiliza Imediat dupa aplicarea adezivului, se imbina cele doua elemente prin presare. Ca sjutoral unei cdrpe curate se cursta adezivul in exces de Ia exterior mutt Se va respecta timpul de useare indicat de eatre famizorul de adeziv. Important lipirea este o operatic simpla., gresarea suprafetelor ce se lipese se va face cu atentie, respectindu-se nivelul de curatenie dorit, spul de useare ‘Timpul de uscare péina la punerea sub presivinea de serviciu sau presiunes de proba este in fanetie de temperatura de uscare. In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de Ia canalizare destinate a transporta Muide sub presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub presiune este in general © 15 ore minim pentru presiumea de incercare de 15 bar © 24 ore minim pentru presiunea de incercrae de 21 bar Daca in rma unei reparati sau modificari conducta nu trebuie sa suporte decit presiunea de serviciu, se poate aplica pentru timpul de uscare regula empirica _urmatosre: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de servici 43: Asamblarea prin imbinare cu inel de etanseitate Asamblarea cu inel de ctansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere urmaoarele precauti «a. verificarea sanffenului la capatul drept al tubului si refacerea acestuia daca este cazul; 2 transpunerea cu un ereion pe capatul drept al tubului a adéncimii muti; 4a. se curata bine partile ce se vor asambla. Se infatura in special urmele de noroi, de pamant sau de nisip; © se asigura in special curatirea locasului mufet si al inelului de ctansare, chir daca acesta este livrat in mufa tubuliy 1. se verifica pozitia corecta a ineluli in locasul sau; fo se unge cu un lubrifiant recomandat de fabricant capatul drept al tubului si in special sanfrenul. Nu se va utiliza decat lubrifiant precizat de fabricant, alte produse pot conduce ls riscul de a afecta inelul de etansare din elastomer; fo nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici locasul acestuia (in afara indicatilor speciale ale fubricantului); «a se imbina cele doua elemente pans Ia fund, mai exact pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului In cazul tuburilor cu diametre mari se poate utiliza un tirfor. 5 TEHNICA MONTARIL IN TRANSEE ‘ehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC comporta uurmatoarele faze si operatiuni: a, Faze premergatoare: ‘a.Pregatirea traseului conductei (eliberarea si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentn aprovizionazea si rmanipularea materiletor), a2.Marcarea trascului si fixarea de repere in afi amprizei Iucrarilor, in vederea executi lucrarilor. 4.3. Reveptia, srtarea si transportul tevilor sia celoralte materiale legate de executia lucrarilor. b. Faza de executie: bat.Sapares transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiet. 2, Pregatirea patului de pozare a tuburitor. b3.Lansarea cu atente, eu utilaje specializate a tuburilr si pieselor speciale, ete. necesare. b4.Curatirea capetelor dreptc, centrarea tuburilor, conform indicatilorfurnizorilor de tubur. 5. Imbinarea tuburilor din PVC ou muta si ine de cauciue. b.6.Umplerea partials a transeei cu nisip si pamént (lasind mufele sau zonele de lipitura descoperie. b.7.Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale ¢. Faza de probe si punere in funetiune: e-1.Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si inte de moral utilzate au suns la rezistenta proiecats, exccitia fnala a umpluturlor se executa incercaren de etansitat canalelornchse pe portiun 2.Prevedere Inrailor pregatitoare pentru proba de etansetate proba de etansare se va efetu cu ramificaile pentru raordur ~cuprnse in lngimea tronsonuui~ oe se vor etn provizoru cu doputi din PVC caEfectunrenprobei de etanscitte, exeutaa in confomitate cu nomtivele in vigoar. O cc nlaurazea defetunilor (in caz ea exist perder de apa) s reficerea probe eS:Execurea umpluuilor si reftceren trenuui sia sbracaminti tere (confom destinatie inital) ¢.6. Punerea in functiune. e.7. Receptia generala a canalului. 5.1 Verificarea si receptia lucrarilor executate La fazele de executie de Ia pozitille b.2; b.5; b.6; ¢.1; ¢3 se vor incheia proceso verbale de lucrariintre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarulul Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afura de instructiunile de utilizare «a tuburlor,racordurilor sia pieselor speciale din PVC, instructiuni la care -a facut referie si in standardele si normativele (roménesti si strane) privind materialele ~ exeeutarea unor lucrars terasamente si sprijiniti, protectia muneii, PSI ~ pe petioada executiei si alte documentati ce vor fi numei nominalizate 52. Refacerea pavajului in earosabil si pietonal Pavajul in carosabil si pavajul pictonal vor fi aduse la starea initialé dupa pozarea conductei de PVC si umplerea trangeci. 6 RECEPTIE PROVIZORIE - PUNERE IN FUNCTIUNE, Receptia provizorie va fi solicitata de antreprenor. © examinare generala a lucrailor si in special a refacerii de pavaj, acolo unde este eazal, se va efectua in prezenta © reprezentantului definitorului refelelor publice 2. reprezentantului exploatarii a. reprezentantulu antreprenoralu Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul viitel daca din aceasta nu a rezultat ca exista erori majore. Remedieri minore necesare se pot mentiona in acest document precizandu-se termenul la care acestea se vor rezolva. > 7 INSTRUCTIUNI DE MONTAJ 7. Trasarea si nivelmentul ‘Avind in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are 0 importanta deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta Operatia de trasare se executa in urmatoarea otdine: 12 se picheteaza axul canalului 2 se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice ‘permanente (capace, camine, constructi, etc). ‘8 se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului 13 se monteaza o scndura asezata pe muchie si orizontsl, deasupra fiecarui camin. ‘Scéindura numita si rigla se fixeaza pe doi stilpi de lemn, fixati in pamént, prin nivelment de precizie si se verifica din timp, si in special inainte de executia patului de pozare a canalului Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe avestea axul canalului printr-un cui batut, In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se i finisajului executa dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea ince sapaturi, care se face manual ‘Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intesectilorcanalului ce se exeeuta cu alte reteleexistente in zona. Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catte antreprenor conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucratilor pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente. 7.2 Executia sapaturilor Sapaturile se executa in transee deschise, taluzarile verticale se vor spijni. Sapetura se va executa Ia cote corespunzatoare, astfel incat sa se asigure adincimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sepatuilor vor fi imprejmuite cu panouri de protecte, de inventar, iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz). 73. Executia canalului Dupa executarea sapaturilor Ia cotele din proiect fandul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini Linge si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 em grosime. 0 ‘Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la co acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC. “Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezdndu- se spre amonte, in contra sensul de curgere a apei. [La montarea tuburlor se va avea in vedere amplasatea ramificatiilor din PVC la 90” pentru racordul la limita de proprietat. Conductele se pot asambla si pe manginea santulu Coboriiea conductelor in sant se va reliza cu funit de c&nepa, tuburile mu se ‘or tra sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor se ctansare, conform celoraratate lacapitolul 4.3 CCapatul tubului care se introduce in mufa este test din fabrica la 15% Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziti, taierea se va realiza conform capitohului 4.1 Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton conform STAS 2448 Ja schimarea pante, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60m. Racordarea tubului PVC la caminal de vizitare din beton se face numei prin intermediul unei piese speciale din PVC (manson linia), care asigura o etanseitate ccorespunzatoare, Suprafata exterioara a piesei de acces Ia camin (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafetele interiogre ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura ou inel de cauciue. ‘Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3° de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al camimului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior. ia racordurilor Ia canalele din PVC Racordarea imobilelor la canalele din tuburi de PVC, se realizeaza prin intermediul ramificatiilor din PVC (250/160). 74 Execut Se recomanda ca inainte de a comanda necesarul de conducte pentru execufia canalului, s8 se traseze pe teren pozitia racordurilor cunoscdnd 4 tevile din PVC, se fabric in lungimi de 1;2;3;5 si 6 m. Un calcul atent va evita pierderile de material. Panta conductei de racord spre limita de proprietate va fi de minimum sau gala cu 3%, 7.8 Executia caminelor de vizitare Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte. (Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de viztare va fi urmatoares: © tumarea partiala a fundatiei caminului respectiv, plina Ia cotele de montare tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces la cami’. 2 pozarea camerei de luera din tuburi de beton simplu, avind Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (eu mufa), avand Dn 80 em, monolitizarea si rostuireatuburlor se va face cu mastic tip MAX PLUG, inelusiv a plac intre camera de lucru si cosul de acces (902.7 STAS 2448), «In cazul in eare nu este necesara camera de Iver (in eazul eaminelor ‘mai miei de 2m) , peste fundatie se va monta tub eu mufa Dn 80. 12 montarea placii suport din beton armat Be.20 (vezi anexele A3 sau ‘Ad din STAS 2448-82) si monolitizares acesteia de corpul caminului (os acces) cu MAX PLUG. 2 pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramet ca mastic tip MAX PLUG. a montares scarilor de acces in eamin, executate din otel beton ® 20 ‘mm, prima treapta urménd a fi fixate la max.50 em distanta de capac, jar ultima la max. 30 em distanta fata de bancheta de lucru, © curatires rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul cexecutiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment. « verificarea ealitatiicaminelor de vizitare si proba de etanscitate se va face concomitent eu verficarea si probarea tronsoanclor de canal realizate,tindind cont de exploatarea acestora. 7.6 Executia umpluturilor Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetcle tronsonului, executia umpluturlor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza: 2 etapa (1) ~ umpluturi partiale cu nisip —conform proiectului a etapa (2) — umpluturi partiale in straturi de 15 ~ 20 em grosime ‘compactate (modul de compactare, gradul de compactare au fost prezentate Ia capitolul 6.4, pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pana la © inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, eu Jasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate. 1a etapa (3) ~ dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20 -30 em grosime, bine compactate, pana Ja nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al oO strazii e bulgari ‘Umpluturiletranseei se vor face cu pamént maruntit, neadmitindu- de pamant san bolovani, Pentru avertizarea asupratraseului canalului de ape uzate din PEID si PVC, rmontat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 em peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare mato, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fisii roluite de 0,5 x25 m (bx L). Geile fabricate din politilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparatie eu produse similare din metal sau benzi din folii Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si deci, este foarte rezistenta la 0 varietate mare de agenti chimici. Poate fi utilizata in soluri eu agresvitate chimice ridicata. Grila este rezistenta la socuti Imecanice siinu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compacta ‘umpluturilor. PPolietiena este combustbil si vor trebuirespectate NTSM si PSI in vigoare in timpul transportului, depozitarii si puneri in opera. 7.7 Incerearea de etanseitate Dupa terminarea lucrerilor de montaj, dupa ce betonul si mortar utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturior, se executa incerearea de etanseitate a canalului, pe portuni In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele Tucrari ‘pregatitoare: © umpluturi de pamént partiale,lasnd imbinarile bere; 2. inchiderea etanse a tuturororificilor; © blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei Incercarea Ia presiune interna cu apa (conform furnizor tuburi PVC). ‘Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune medie de 2m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu ‘urmatoarea formula: Vane 28-414 1.3% unde: © Voue este cantitatea de apa scursa, in dm. 0 a —constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montatii (pentru conducte din PVC: a= 0,5). a d- jametrul interior al tevi, in m, | —lungimea conduetei incereate, in km. 0 x~numarul caminelor aflato pe tronsomul incercat. In cazul cénd rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se jau masuti de remediere, dupa care se reface probe. 7.8 Receptia lucrarilor Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si eu cele inscrise in “Regulamental de receptie a lucrarilor de construct siinstalaii” aprobet prin HG.nr. 273/144,06.1994 si publicat in Monitorul Oficial al Roméniei nr.193, partea 1/28.07.1994. 79 Standarde de referinta Cele mai importante standarde ale caror prevederighideaza, tit proiectarea, cit i exeoutia Iucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele: a STAS 816-80 Tubur si piese de canalizare din beton simplus a STAS 1846-90 - Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare; 9 STAS 2448-82 - Camine de vizitares fo STAS 2308-81 - Capace si rame pentru camine de vizitare. Prescripti de proiectare; fo STAS 8591-1-91 - Asamblarea in localitai, a retelelor ediltare subterane, executate in sapatura, Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC. 8 NORME DE PROTECTIE A MUNCH ‘Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeazi activitatea de protect a muncii pentru care va face instructajul intregului personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pe.13) ce se va ocupa de derularea ucrilor © Legea Protectiei Muneii nx.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare; a Leges 319/2006 a securtii i snitiqi in muncd ce int tn vigoare la data de 1.10.2006 51 abrogi Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 ‘ncepind cu aceast datas 1b Norme generale de protecjie a muneii emise de Ministeral Muncii si Solidaritaji Sociale prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sandtitii gi Familiei prin ordinul nr. 933 /25.11.20025 © Regulamentul privind protecja gi igiena muneii in construct ~avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 ~ cap. 33 — Lucrari de alimentare cou api si canalizivi art. 1583 ~ 1832); 2 Norme specifice de securitate a muneii pentru lucrari de instalati tchnico — sanitare si de inctlzre. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS Prin proicct, au fost previzute urmitoarele misuri de protecfie a mune 9 sprijinitea malurilor trangeei de pozare a conducteis 2 spriinirea gi protectiarefelelor intlnite in spar © sondaje pentru determinares exact a trascelor rejelelor existente din amplasament; fo parapete de imprejmuire a sipaturilor deschise si podefe de trevere pietonals 2. semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor. In timpul execufiei lucrarilor, antreprenorul va Tua toate misurile de protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, avnd in vedere factor de rise ce pot apirea pe parcursul execufiei acestora ‘Antreprenorul va dota echipele ce executi Iuerarile cu echipamentul de protectie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecdrui stadiu fizi. Pots ‘Nomele specie vor fine sata gi de nomele cong eplatae, Ae fete activin parte: Tote ebipmentl x vor goo ok ats ¥ certificat de utilizare de la factori a Intocmip/o* Ing, a) ina ita din cadrul M, Be evo Se CAIET DE SARCINI Execufia lucririlor de terasamente Prezentul caict de sarcini se referd la pregitirea execute, execute, \erificarea si ecepfia Inrdrilor de terasaments pe traseele reel de canalizare O [a elaborarescaitului de sarini se ain vedere urmBtoarele regent > 122-90- Normati pentru proiectarea si executarea condctelor de aductiune sia refelelor de alimentare eu ap sicanlizare ale localitjilor > STAS 3051 - Sisteme de canalizare % SREN 752-1 1998 -Retele de canalzare in exterion clair. % STAS 1481-1986 ~Canalzari,reteleexteriare. Cte generale si studi de proiectar. > 'STAS 1846 ~ 1990 -Canalizari exterioare. Determinareadebitelor de apa de canaizae STAS 2448/82- Camine pene canalzare SR 8591-97-Refeleedlitare subterane. Condi de amplasare STAS 6054.97-Teren de fundae, Adéncimi maxime de nghet Legea 10-1995-Legea privind calitatea in construct cu toate modiicsile si completrieulteroare NG 273-1994-pevind aprobarea Regulamental de receptic # Inririlor de construct fi insalafitaferente acestore. Anexa: Cartea tehnicd @ constructiei Logea 50-1991-Legea privind autorizates executiritconstrsilor cu toate modifictrile si completirile aferete > In timpul execatiit reelelor de alimentare cu ap exerioare sia roelelor tchnologice din incntele gospodirilor de spi, se vor especta normele tencrale si specie de protecta minei. Se vor avea fn vedere urmitoerele > Legea securtii si sinitaii in mune nr. 31972006. si Normele metodologice de eplicare, elaborate de Ministerol Muncii i Prtectei Sociale; > Normele generale de protects muneti elaborate in comun de Ministerl Munei, Solari Sociale i Familie i Ministerul Sinai; > Norme specfice de protetie« munci petra construc hidroclitar. Proteofia munet se va asigura si prin folosire dsporitivelor de inventar spevitie, a semnelorconventiorale sa indicatoarlor desecrate vovvyy v ) J L Generalitigi Dispoziti generale pentru executant Pentru realizarea in bune conditii a tuturor lucrarilor care fac obiectul prezentei investifi, executantul va desfigura urmatoarele actvitati: Studierea proiectului pe baza pieselor scrise gi desenate din documentajie, menjionate in borderou, precum si a legislatiei, standardelor gi instruetiunilor tchnice de execufie la care se face timitere, astfel incét la inceperea executiei si poati fi clarificate toate lucrarile ce urmeaza a fi executate; Va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre elementele grafice si cifrice sau va prezenta obiecfiuni in vederea rezolvarii si concilierii color prezentate, In timpul exeeutie Va asigura eprovizionarea ritmicd cu materialele si produsele cuprinse in proiect in canttajle si sortimentele necesare; ‘Va sesiza proiectantul in cazul imposibilitiit procurdrii enumitor materiale si produse previzute in documentajia de proiectare prezentind in acelagi timp © oferta a altui material similar, cu caracteristci cel putin identice din punct de vedere tehnic si economic eu cel prevazut in proiect; Va asigura forfa de munca si mijloacele mecanice necesare in concordant cu graficul de execute si cu termenele parfiale stabilite; ‘Va respecta cu strictee tehnologia si caracteristicile de lucru menionate in proiect (tipul materialului, diametre, pante, adéncimea de pozare, pat de material, ‘montaj, et.) Executantul luerirlor este obligat si plstreze pe santicr, Ia punetul de incre, pe toatk durata de executie si a probelor tehnologice, intreaga documentatie pe baza cdreia se executa lucrarile respective, inclusiv dispozitile de santier date pe parcurs. ‘Aceasti documentatie impreund cu procesele verbele de luerdri ascunse, documentele care atesti calitatea materialelor, instalatilor, celelalte documente care atesti buna execufie sau modificirile stipulate de proiectant in urma deplasitilor in teren, vor fi puse la dispozitia organelor de indrumare - control “Modificarile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa snumai eu avizul proiectantui ‘Modificarile consemnate in caietul de procese verbale vor fi stipulate si in partea desenati a documentatiei, in scopul informérii beneficiarului Ia punerea in funcfiune despre elementele reale din teren. in caz contrar, executantal devine direct rispunzator de eventualele consecinfe negative cauzate de nerespectarea proiectului. Dispozitii generale pentru beneficiar Beneficiarului, prin dirigintele de gantier, i revin urmitoarole sarcini: Recepfia documentafiei tehnice primite de la proiectant si verificarea pieselor serise si desenate, precum gi a corespondentei dintre acestes, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, ec.)s Sesizarea proiectantului de orice neconcordanfi sau situatie specifica apliruté Ia executie, in scopul analizei comune $i gasirii rezolvarii urgente; ‘Anunjarea proiect trasare refele, punere in func Neacceptarea modifi proiectantuluis Urmatirea ritmic& a execufiei lucririlor in scopul respectirii documentatici ‘ehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitatii Incrérilor, la eonfirmarea lucrarilor ascunse si a cantitiilor de luctat, efectuate de cexecutant la nivelul fiecrei faze determinante; Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii Ia o alt& fazi sau receptia Iuctirilor executate Siri alestarea tuturor elementelor care concur la 0 bund calitate a materialelor si executiei; Pentru orice nerespectare a prevederilor proioctului tehnic, beneficiarul, prin Gitigintele de gantier, va solicita sprijinul proiectantului in scopul clatificarii problemelor. IL. Lucrari pregititoare Inainte de inceperea excoufci, beneficial impreuni eu executantal Incrri vor convoca pe santier delegati de la toate unitiile detindtoare de gospodri Subterane, cu ajutorl cbtora se vor identifica gi marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersectie a traseului Iuerilor proiectate cu rejle sau construct subterane existente in zona si se vor stabili fnu-un proces verbal mésurile de siguranfi necesare a fi luate pentru evitarea unor eventusle deranjamente sau accidente. Pentru depistarea retelelor subterane « ciror pozitie mu se cunoaste cu exacttate se vor face sondaje manuale in prezenfa delegatului unit ce acministreazinstalaiarespectiva. TIL. Natura terenuh Constructorul trebuie si cunoascd situatia geotehnick a amplasamentului Informatiile minime care trebuie si se desprinda clar din proiect se vor referi la stratificagia terenului pe amplasament, caracteristicile fizico-mecanice ale pimanturilor, nivelul si agresivitatea apei subterane, variafile posibile ale acestuia, coeficientii de permeabilitate ale difertelor stratui ‘Trasarea lucratilor pe teren si pregitirea traseului ‘Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situatie si a sondajelor efectuate pe teren in zona retelelor subterane existent ‘Traseul conductelor se va materializa prin farugi vizibili La trasarea luerisilor pe teren se va fine cont de urmitoarele: Nivelmentul de-a lungul traseului si fie efectuat cu precizia stabiliti to proiect Sa se prevadi repere pro definitive Si se marcheze pe teren intersecille traseului conductelor cu traseele constrefilorexistente (supraterane sau subterane) Si se preia de executant sau-beneficiar reperele luririi materializate pe teren. Luctitile pregittoare vor cuprinde pregitirea si curifarea traseului de orice ar putea mpiedica buna desfisurare a lucrarilor. ii de-a lungul traseului, legate de reperele Exeeutarea sipiturilor, sprijinirilor, epuismentelor, umpluturii Executarea sipaturilor Siparea trangeelor si a gropilor de fundafi se executé in conformitate ou planurile de sipituri din proiect si @ tehnologici de execujie indicate in specificafile acestuia ‘Antzeprenorul poate aduce modificari in privinta tehnologiel de execu eu obligajia asigurtii cotei de fundare, dimensiunilor construtiei si stabliifi saipaturior. LLucriile se vor executa intotdeauna din amonte in aval. Trangeele pentru montarea conductelor se executé cu profi verticali sau in taluz, in functie de natura solului si spatiul disponibil pentru executarea sApaturilor. La adancimi mari si in cazul unot condi hidrologice nefavorabile,trangeele se executl de multe ori coonbinat: partea superioarl se executi mecanizat (in taluz), iar partea inferioari anual (cu perofi vertical) Sipiturile se pot execute manual sau mecanizat. Sipéturile in gropi deschise se vor executa numai in pménturi fir’ apa subterand, sau cu api subterand epuizatd, ‘ prin pompare direct din spatura cu colectarea apei prin sanfuri si conducerea ei spre un curs natural de apa sau alte sisteme de epuizare. ‘Sipiturile vor fi executate in functie de prevederile proiectului si normativului C169: Cu taluz vertical, firé sprifiniri (sanquri de mica adéncime sau in terenuri de consistent foarte ridicata) Cu taluz vertical ou pereti sprijinii cu dulspi de lemn sau metalic, orizontali sau verticali, cu filete si spraituri (numai reglabile). Filetele, cadrele de sustinere, spraijurile i tehnologia de executie se vor preciza de catre Antreprenor care are obligafia s8 execute sipltura la dimensiunile cerute prin proiect. Cu taluz inelinat, de regula cu bome de 0,5-=-1,0 m latime la fiecare 2m indltime, inclinarea taluzurilor si laimea bornelor se adopté in functie de natura terenului, Antreprenorul poate aduce modificiri elementelor de mai sus, cu conditia asigurarii stabilitafi sipturilor pe toati durata executiei lucrarilor. ‘Alte moduri de execufie a sipiturilor (in cheson cu aet comprimat, in tunel sau scut) nu fac obiectul prezentului caiet de sarcini Antreprenoral este obligat s8 urméreasc in permanenta stabilitatea pereilor sipaturior sprijnif i sia operativ masurile necesare. Antreprenorul este obligat si delimiteze conturul sipéturilor prin parapeti sav alte mijloace de protectie in scopul prevenirii accidentelor, al bunei desfSgurari a cireulatic, et. Se vor amenaja de asemenea, oriunde este nevesar, pasarele provizori. Se va respecte in mod obligatoriu cota de fundare previzuti in proiect. Modificarea acesteia se va putes face numai cu acordul Autortatii contractante si proiectantului. Sapaturile se vor executa manual sau mecanizat aga cum va stebili Executantul Jucriii, cu urmatoarele condi > si se respecte planul de sapaturss > si se asigure forma plana si regulaté a platformelor si taluzutilor; > la sipiturle ce se efectueazd in apropierea lucriilor existente acestea si nu © fieefectuate de mijloace de spare mecanica. ~ Depozitarea piméntului sépat se ve face in afara amplasamentului construcfiei, neflind permis sub nici un motiv depozitarea, nici chiar provizorie, in apropierea sépiturilor pentru a nu se declanga fenomene de alunecare sau surpare inte de inceperea lucrarlor de excavafi Executantul lucirii va intocmt gi va supune spre aprobare Autoritifit contractante un grafic de execulie care va fine seama de urmitoarel: > la obiecte apropiate sau adiacente Iucrirle de fundare trebuie si se desfigoare {ncepnd cu construcjia cu cota cea mai joasd > ‘timpul de executie al sipiturlor si parti subterane construcfilors& fie minim pentru a fine sfpatura edt mai putin deschis&, > sk fie precizate toate misurile necesare anticipate de executantal lucrtii pentru protejazea rejelelor de conducte, cablurilor electrice sau telefonice si instalfiilor subterane, cunosedind c& eventualele striciciuni ale acestora vor fi reparate gi CO pitte de executantul lucririi Orice deteriorari (ravindsi de taluze, inmuierea terenului de fundare, desprinderea hidroizolatie, etc.) vor fi remediate si suportate de Executantal lurai Sipiturile pentru canale sau conducte se vor executa conform plangelor din proiect, cu completirile: > lungimea unui tronson de s8paturi pentru conductele de alimentare cu apa, in zone construite, nu va depasi 100 m, treceres la celalattronson fiind conditionata de terminarea complet a umpluturilor la cel in fuera > Laexecutarea sipiturilor se va fine seama si de prevederile normativului ! 22-99. > terenul vegetal se va sipa si depozita separat, ummand a fi folosit pentru acoperiti de taluzuri si spatii verzi. > Executarea umpluturilor Umpluturile se vor executa cu pamént maruntit rezultat din spaturile sanfurilor sau nisip. Nut se va permite de eltze Autoritatea contractant’ folosirea pentru umpluturi: a piménturilor vegetale; a pimAnturilor cu substante organice; a piménturilor cu confinut de materiale diverse (cdirimizi, bolovani, lemn, fiare rezultate in general din demoliti). Executantul lucritii are obligafia de a asigura prin compactare cu maiul ‘mecanie: > pentru umpluturi in jurul construetiilor si in trangeele conductelor din afara zonelor carosabile un grad de compactare de 80% Proctor. > pentru umpluturi in trangeele conductelor in zone carosabile si umpluturi in ccorpul drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor. > pentru umpluturi de smenajare a platformelor 90% Proctor. Pentru umplerea trngeeorconductlor se va proceda asf “nto prim eapd uangeea se va umple partial pink 1a 20 - 30m peste partes supeioar a tubululstndurse libere zonele de imbinare tne fei sau mut [Reeasl misurd are dept scopevtarea util condutel in cz de pol abundent. pdmdntal (spol eareseagea24 tn jurul tubulul na tebuie af ail piewe mau bolovani on dimensiones mai mare de 5 cm. Bulg de pimint se vor eparge Inainte ayer plata “Tampluture din prima etal va fl compactat cu maul de min tn strat de ‘maximum 20 em, dup efectuarea probe de presune gi remediereaeventuaelor defen se execll rel umpluturi. Aeeasa se ve excouta In statu de 30-40 cm compacate cu taal mecen. “in cazulconductlorpozate In zone earosabile umplutra se va execute pind In nivelal statului imbrtctmiaftrutiere, iar In ctzul conductelor pocate in zone necarsabile pin la 10 cm de a nivelul terenlu, peste umplutard urmdnd ase agteme 20-30 em de pln vegetal oSpturle se executd mumai dupé trasare constucii si verifcaeaacesteia de cfice benefiiar. Dupt execufa fndafilr, inne de tumaren betonuli in peel \, Stu execs dic e retrseazh excl consrujiel ise maerializeai construta pe tinas ‘VLControlul ealitifi lucrarilor de sipiturd, umpluturd si compactare in functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de , sistemul constructiv, proiectantul, prin obligatile de proiectare si sistent ‘va fi chemat pe gantier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrérilor in faze ascunse, ca: trasarea axelor constructici; adincimea de fundare; natura terenului de fundare. intocmit, Ing, Corina Merew Aw CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE ILUMINAT STRADAL. 1.QBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI Prezentul proiec trteaza la faza PT+CS instalatile electrics aferente obiecivulul = «PROIECT TEHNIC SI CAIETE DE SARCINI PENTRU PROIECT ILUMINAT PUBLIC 'STRADAL - MUNIGIPIUL TARGOVISTE ». 2.VOLUMUL LUCRARILOR In conformitate cu memoriultehnic a lcrar, anexat prezentei documenta ‘3.CONDITI TEHNICE SI DE EXPLOATARE 3.1Caracteristicile tehnice ale materlaelor principale: + Cblur de energie de joasa tensiune nearmate, tip CYY. Conform SR CEI 60189-1- 11093, SR CEI 60802-1, SR CEI 60228 -Tensiunea nominala: Uo/U=0,6/1kV “Frecventa nominala : S0Hz ; “Conductor: Cu; slzolate: PVC; Manta exteroara: PVC; “Temperatura ambiarta minima in timpul pozari °C; “Temperatura ambianta minima in srviciu:-33°C; “Temperatura maxima admisa a conductor: 70°C; “Tensiunea de incereare: 3.5kV, 50Hz timp de § minute. + Cablur de energie de joasa tensiune nearmate, tip CYYF. Conform SR CEI €0189- 11-1993, SR CEI 60502-1, SR CEI 60228, “Tensiunes nominal: Uo/U=0,6/1KV ; “Frecventa nominala 502 “Conductor: Cu “lzolato: PVC; ‘Manta exterioara: PVC; + Intarzore ia propagarea flacart Temperatura ambianta minima in timpul pozaril §°C; “Temperatura ambianta minima in serviciu: 23°C; “Temperatura maxima admisa a conductor: 70°C; “Tensiunea de incercare: 3.5kV, 50Hz timp de 5 minute. + Cablur de energie de joasa tensiune nearmate, tip CyAby. Conform SR\CEI 60189- 41-1993, SR CEI 60502-1, SR CEI 60228 ~Tensiunea nominala: Uo/U=0,6/1KV Oo -Frecventa nominala: S02 ; Conductor: Cu; “Amatura: banda de ote! “zoatie: PVC; “Menta exterioara: PVC; “Temperatura ambianta minima in timpul pozari °C; “Temperatura ambianta minima in servic: -33°C; “Temperatura maxima edmisa a conductor: 70°C; “Tensiunea de incorcare: 8.SkV, 0Hz mp de 6 minut, “= _Inirerupatoare eutomate modulere. Conform SREN 60898+A1-1995 si SREN (60947-2-1993, EN 60947.2, EN 60898 = Tensiunea nominala de uillzare: Uer@x400VI230Vea, 230Vea ‘Frecventa nominal: SOHz; Tensiunea nominala de tinea la impuls Ui “Tensiunea norinala de izolare : Uica=500V ; “Curentul nominal de ullizare : Conform cocumentatie din proiect (6A, 10A, 16A, 32A, 40A, 50A, 634) -Curentul rezidual de defect: In=0,09A; 0,3 (unde este cazul) : ‘Capacitatea nominala de rupere la scurtiruit:Icu=4,5KA ; KA; 10KA: 254A ; 36KA, ~Curentul de actionare declansator instantaneu curba B, C, pentru motoare;

Potrebbero piacerti anche