Politica de impozitare sub blestemul veniturilor mici: =, CAZUL ROMANIEI / Rezumat Introducere De-a lungul anilor Romania a inregistrat in mod persistent venituri bugetare mici. Ponderea veniturilorfiscale in produsul intern brut (PIB) a fost mult sub media Uniunii Europene (UE-27) saua Noilor State Membre (NMS') petioade indelungate de timp. Ciclul de crestere economic’ de aproape un deceniu a ascuns dezechilibrele structurale din bugetul public. Criza financiara globala, care a erupt in 2007, a avut un impact puternic negativ asupra economiei romanesti. Scéderea PIB a redus veniturile fiscale $i a fortat autoritatile s8 recurga la un program de consolidare fiscala, Pentru acoperirea necesarului de finantare a deficitului bugetar siasigurarea stabilitayii financiare in luna martie 2009 autoritatile romane au convenit un imprumut International. Programul economic atasat are drept scop stabilizarea si consolidarea pozitiei fiscale a Romaniei. Insa rezultatele privind cresterea veniturilorfiscale se asd inc asteptate. Hl 1. |_Experienta europeana siraspunsurile de politiciin timpul crizei Griza financiard actual a ridicat din nou problema sustenabilitatil fiscale a sectorului pul Costurile salvarii sectoarelor financiare au impus 0 povard grea asupra datoriei publice a numeroase ari, Dar, alegerea intre a urma o politica de austeritate fiscala sau o politica care sa stimuleze cresterea economic este dificil, desi s-ar putea argumenta ca stimulentele pe termen scurt potfireconciliate cu consolidare fiscala pe termen lung. Cuexceptia Ungareitarile NMS nu au datorii publice mari. ns, deficitele bugetare au urcat dramatic in timpul crizei. Mal mult, multe din NMS aveau deficite structurale considerabile siinainte de criz8. In urma crizel, cteva tri, precum Ungaria, Romania, Bulgaria, tarile Baltice printre altele, au fost fortate, din cauza recesiunii, s8 implementeze programe de consolidare fiscala in contextul unui mediu extern extrem de nefavorabil (turbuletele din piefele financiare). Dar, asa cum mentioneaza Becker 5 alti (2011) consolidarea fiscal trebuie sé tina seama de riscurile adugarii la procesul de restrangere a datoriei private a restrangerii datoriei publice, un factor potentialmente daunator reveni Hi. | Schimbarea regimului de politica fiscal in 2005 ‘In 2005 impozitul progresiv pe venit in patru trepte, cu rate de impozitare cuprinse intre 18 si 40%, a fost inlocuit cu un impozit unic de 16%. Care sunt lectile din experienta politciifiscalein Romania? Una importanté a fost cA politica fiscal a adus la buget doar marginal mai multe venituri, ca pondere in PIB’. Scaderile de impozite fara masuri compensatoare de crestere a bazei de impozitare side colectare, tind sa sldbeascé pozitia politictfiscale. De regul8, masurile fiscale care au vizat cresteri ale impozitelor statutare si/sau masuri de largire a bazei de impozitare par si fi avut efecte pozitive durabile’. A doua lectie este c& cresterea baz impozitare si aplicarea taxelor trebuie s8 fie prioritati incorporate in administrarea impozitelor. Altfel, apare erodarea veniturilor fiscale. A treia lectie este ca schimbérile in codul fiscal au fost cu aproximatie in linie cu teoria economica (Mankiw si altii, 2009). Inainte de 2005 s-a urmérit reducerea impozitelor marginale pentru veniturile mari. Dup 2005 codul fiscal a fost construit in jurul taxei unice. Taxa unica este atragatoare datorita simplitatii sia implementariii usoare, in special in tari cuadminstratie publica precara si coruptie endemic "since aulgara,Repubtea Cha ston etna Luni, Ungar. Plena Soveniisovaca "Desig suns ate clement care reves analzate tunel cand se pun nbaana avi savdezavataeleinoducert cote une Pinte elesunt ontersegjoralaecntt cre postcreeaun wantajcompnt nu mplestileseuprarats se ceosomistes ponte "ac tebulemetinatapulca poten eresere neers mpentlrcolecaeramane reat cetrlesucesvecetnesiinpearetindsheduc3ar. Cu toate acestea, efectele economice sunt controversate. $i impactul asupra increderii sia capitalului social, prin redistributia veniturilor, nu trebuie subestimat. Aceast dimensiune socialé a politicit fiscale este mai pronunfata in timpul crizei, cand coeziunea si echitatea in Impartirea poverii conteazd imens. Ponderea veniturilor fiscale in PIB (inclusiv a contributiilor de asigurari sociale) a fost de 27% in 2010, cea mai mica valoare in UE-27. in 2009 ponderea veniturilor fiscale in PIB in Romania a fost cu 8 puncte procentuale sub media UE-27 si aproape cu 4 puncte procentuale sub media NMS. Diferenta persist din 1995 gi s-a stabilizat in intervalul 10-12% din PIB fat de media UE-27 si respectiv 4-6% din PIB fata de media NMS. Constanta raportului intre veniturile fiscale si PIB de-a lungul timpului este paradoxal3. Un argument ar fi cd Romania este o tard in curs de dezvoltare cu un PIB per capita sczut (Gupta, 2007). Cotra-argumentul vine din evidenta ca farile din SE Europei cu un PIB per capita egal sau mai mic decat al Roménei (Tabel 1), precum Bulgaria, Croatia, Muntenegru si Serbia colecteaz mai multe venitur fiscale decét Romania, in echivalentul a cteva procente din PIB. Ponderea mica a veniturilor fiscale in PIB in Romania arata un potential considerabil de imbunatatire a colectérii, spre deosebire de multe state membre ale UE, unde ponderea veniturilor fiscale in PIB este mult mai mare. Tabel 1 - Venituri fiscale in PIB, Europa de SE PIB/capita (uss) 2006 2007 2008 2009 Venituri fiscale in PIB,9% Albani 3808 23 236 243 235 Bulgaria 6423 34.1 348 333 30.6 Croat 14222 35.1 35.2 35.2 341 Macedonia 4515 279 27.8 274 26.1 Montenegro 6635 35.41 3738 37.1 355 Romania 7500 285 29 28 279 Serbia 5872 382 368 358 355 ‘urs: Albania: IMF2010 AticlelV Consultation Preliminary Conclusion ofthe Mission March 19,2070, IMF Countey Report 09/73 Bulgaria and Romania European Commission Croatia IM Country Repor 10/179 and 9/85, Macedonia IMF Country Report 11/42, Mantenegro- IMF Country Report 9/88 and 1/00; Serbla-MF County Report 9/158, 10/25and 11/95 Analiza dinamicii, dimensiunii si structurii veniturilor fiscale in ultimii douazeci de ani pe de o parte, a bugetelor de venituri ale gospodariilor populatiei si a arieratelor la bugetul general consolidat din ultimii zece ani pe de alta parte arata urmatoarea stare de lucruriin Romania: |= Ponderea veniturilorfiscale n PIB este cea mai micé din UE-27. Diferentain ponderea veniturilorfiscalein PIB s-a stabilizat la 10-12 procente din PIB fata de media UE-27 sila4-6 procente din PIB fata de media NMS. | Ceidoipiloniaiveniturilorfiscale, dups tipul impozitelor, suntimpozitele indirecte gi contributia la asigurarile sociale (precum in NMS), ar dupa functia economica aimpozitelor suntimpozitul pe consum si pe munca (precumin NMS). Povara impozitelor pe munca cade inintregime asupra angajatorilor si angajatilor; lucratorii pe cont propriugiceicarenu lucteaza sunt aproape scutitide plata taxelor. = Povarafiscala, masurata de veniturile iscalenotionale, este printre cele mai miciin NMS, diferenta intre veniturile fiscale notionale sicele colectate are o valoarea comparabil cu valorile din NMSPott deimpoztare sub este veiturtr ict A Cava omdni 3 | Eficienta colectariiimpozitelor, cu toate cd s-aimbunatatit,in special in cazulimpozitelor pe veniturile indvizilorsifirmelor, este mult sub nivelul din NMS. | Desiagricultura contribuie la PIBin proportie de8-12% (in functiede vreme) contributia.eiin veniturile fiscale este foarte redus’; aceasta reflect dimensiunea agriculturii de subzistent, putinele forme de agriculturd moderna sinuin ultimul rand evaziunea fiscalé. |= Trendul descendental ponderiiveniturilor fiscale in PIBa fost de dous orl inversat de-a lungul ultimelor dous decenii.Intai,in 1997, cdnd castigurile anuale succesive de venitu fiscale pe parcusul a doianiau fost obtinute prin cresterea TVA sia contributiilor de asigurari sociale, Apoi, in 2005, cu ocazia introduceriitaxel unice, cand castigul de venitur'fiscalea durat un singur an. Cat despre evaluarea efectelor cresterii TVA din 2010 esteincé mult prea devreme. = Introducerea taxei unice coroboraté cu reducer succesivein contributiaasigurarllor sociale aavut cateva consecinte. in primul rand, pondereaimpozitelorindirecte side consumin total veniturfiscalea crescut.Eficienta colectariiTVA, indicata de evolutia rateiimplicitea impozituluia depasiteficienta impozitelor pe venit, darardmas multin urmaeficienteiTVA din NMS.{nal doilea rind, judecand dup’ ponderea cheltuielilor pe produse agricole din productie propriein bugetul gospodariilor populatiei, un element ce aproximeaza activitatea informala,o parte din aceasta activitate a ost oficializata dupa 2005. Procesula fost lent datoritd impozitelorincé mari pentrulucratorii cu venituri mici.Cresterea beneficillor deasigurari sociale pentruagricultoriaredus consumuldin productie proprie si probabil acontribuitla cresterea bazei de impozitare. inal treilea rand, inegalitatea veniturilorintre cele mai bogate si cele mai sirace gospodariiacrescut. | Atieratele companiilor la bugetul general consolidatsunt mari. Daca s-aradunala volumul impozitelor platiteimpozitele colectate de la companii ar deveni comparabile cu media UE-27. i. | Economia gridin Romania siimpactulei asupra veniturilorfiscale Estimarile dimensiunii economiei gri din Romania variaza mult, intre 19% si 38% din PIB. Tabelul 2 considers trei posibile valori pentru economia gri, un minim de 19% din PIB, o valoare apropiata de presupusul maxim de 35% din PIB si o valoare intermediar& de 27% din PIB. Apoi prezint& estimari ale evaziunil fiscale pentru fiecare din cele trei valori. Scopul acestui exercitiu este de a forma 0 idee asupra dimensiunii posibile a evaziunii fiscale atribuibile economiei gri si de a identifica pierderea de venituri fiscale la impozitele pe veniturile populatiei, la contributia de asigurari sociale silaTVA. Tabel 2 Evaziunea fiscala si dimensiunea economiei gri (estimari pentru 2010) PIB economie gri (bn RON) 180 139 98 PIB economie gri,% din PIB 2010 35 27 19 Evaziunea fiscala (% din PIB), din car 16.0 12.3 87 Contributia la asigurari sociale 59 45 3.2 TVA 8.4 65 46 Impozitele pe veniturile populatiei 1.8 14 1.0 Sura caleuele atoriot Urmatoarele puncte sunt de notat: | Dacd economia griarreprezenta 35% din PIB-ul pe 2010, dimensiuneasaarfide 180 mild lei.inacest caz,o conformare totala la plata impozitelorar aduce la buget venituri echivalentea 16% din PIB (presupunand o rat de TVA de 24%). Veniturile din TVAar creste cu84procentedin PIB.amr | Daca dimensiuneaeconomiei griarfi 27% din PIB, sau 139 mild delei, evaziunea fiscal s-ar ridica la 12.3% din PIB, Aceasta estimare este apropiaté de cifra de 20.2% raportata de Kearney (2010). Din nou, veniturile din TVA araduce la buget mai mult dejumatate din veniturile fiscale pierdute. = Daca economia griarfide 19% din PIB, sau98 mild ei, valoarea corespunzéitoarea evaziunii fiscalear fide 8.7% din PIB, Aceasta valoare pentru dimesiunea economiei grieste putin mai mica decat cifra mentionata in analiza’ Consiliului Fiscal Roman (2011) de 19.8% din PIB. Totusi,tinand seama de estimarile economiilorgridin alte tari dezvoltate din UE, aceast8 cifra pare suspect de mica. Rezultatele arata ca cdstigurile la veniturile sectorului public ar fi enorme chiar $i atunci cand doar ojumatate din economia gri arf oficializata. in acest caz venituri suplimentare echivalente 2.4% din PIB s-ar putea obtine daca economia gri s-ar plasa in jurul valorii de 30% din PIB - 0 valoare care pare sa fie aproape de realitate. Hl4. | __Crizaeconomicd actuala si consolidarea fiscal Consolidarea fiscald s-a impus dupé reducerea puternica a veniturilor bugetare determinata de contractia economiei in 2009. Fara masuri corective deficitul bugetar ar fiintrat cu uguringa in teritoriul a doud cifre. O intrebare legitima ar fi de ce Romania a adoptat masuri corective (consolidare fiscala) in ciuda marimii reduse a datoriei de 18% din PIB la sfarsitul anului 2008. Realitatea este cd deficitele externe mari siimprumuturile pe termen scurt masive ale sectorului neguvernamental au creat conditille ciclului de expansiune-contractie inainte ca criza financiara sa erupa. Dupé ce aceasta a lovit, oprirea neasteptata a finantarii externe a inghetat 0 mare parte a economiei, lovind investigille, consumul si reducand drastic veniturile bugetare. Rezultatul a fost un uriag salt in deficitul bugetar. Finantarea a devenit dificila si consolidarea fiscala s-a impus. De asemenea, stabilitatea fnanciara a fost pusa in joc. Masuri fiscale au fost adoptate urgent sia fost aprobat un acord de creditare international. Sub spectrul inabilitatii opririi deficitului bugetar in 2010, fata de 2009, si in contextul unei inrautatirii a crizet internationale (criza datoriilor suverane a izbucnit in acel an) 0 masura drasticd a fost luata la jumatatea anului 2010: TVA a fost majorata la 24% de la 19%. Masurile adoptate in 2009 si 2010 au stopat declinul veniturilor fiscale relativ la PIBinceput in 2006. Schimbirile recente in fiscalitate au intarit rolul taxelor indirecte, aga precum unii spun ci ar trebui, deoarece acestea sunt mai prietenoase cu cresterea economica (Johansson sialtii, 2008) simai putin pro-ciclice. Dar, pentru a intari rolul lor sia maximiza veniturile colectate alte masuri de oficializare a economiei gri sunt necesare. Altfel, structura actuala a impozitelor abia va fi capabila sd aduca venituri suplimentare la bugetul public. Aceastd inabilitate pare recunoscut, deoarece proiectiile venitutilor fiscale pentru 2012 nu anticipeaza cresteri semnificative. Expansiunea veniturilor bugetare este proiectatd s& vin din cresterea altor surse de venituri (absorbtia fondurilor europene). Veniturile fiscale (inclusiv contributia la sigurairile sociale) sunt prevazute a creste cu 0.6% din PIB in 2011 si cu 0.4% in 2012 in comparatie cu 2009. De fapt, recent anuntata strategie fiscala pe 2012-201 4nu prevede ca veniturile bugetare si depaseasca 34% din PIB. Aceast stare de lucruri impune intrebarea critic’: de ce veniturile fiscale din Romania nu pot fi majorate? Este drept ca slaba dezvoltare a agriculturii joaca un rol, dar nu explicd situatiain mod convingattor. “Cia preluatédelasutoriiledeceretaresiprognozd din Romina,Pott deimpoztare sub este veiturtr ict A Cava omdni 5 Provocarea consolidiriifiscale ramane enorma. Pentru 2011 pasul de reducere a deficitului este de 2.5% din PIB (de la 6.9% la 4.4%) si aceasta incercare presupune internalizarea unei parti a ineficiengei companiilor din sectorul public adicé un plus de aproximativ 0.5% din GDP. Lucrurile sunt mai complicate chiar pentru 2012, cand deficitul bugetar tintit va trebui sa se educa la 3% din GDP (in termeni ESA), precum in cele mai multe tari din UE. Reforma guvernantei economice din UE va impune consolidarea fiscalé-bugetara, iar Semestrul European va opera ca un instrument de disciplinarea politicifiscale. Provocarea consolidariifiscale trebuie judecata prin prisma cresterii angajamentelor bugetului public, aceste angajamente includ rambursari de datorii, arierate si datorii fata de angajatii din sectorul public. Este drept cd inflatia ar putea domoli provocarea ins in ultimele luni inflatia din Romania a ajuns la un nivel apropiat de media inflatiei din UE). Concluzia este c& crescdnd veniturile fiscale, prin combaterea evaziunii fiscale(in principal) a dobandit o dimensiune de strategie politic’ in Romania. Ar trebui, si fie principala cale pentru realizarea consolidarii bugetare-fiscale. Importana cresterii veniturilor fiscale-bugetare trebuie judecata impreund cu nevoia de a imagina 0 structura mai optima a impozitarii. Desi UE impune regulile jocului (inclusiv legea competitiei siinterzicerea schemelor de ajutor) provocarea cresterii competitivitatiiatatla nivel national cat sila nivel UE (competitia asiatica) necesita 0 politica fiscal mai flexibil8. Adic3 o politica care sa sprijine activitatile care ar putea accelera implementarea strategiei Europa 2020 si scopuri specifice nationale. Aceasta strategie este o politica industriala de facto la nivel national siUE. Combaterea evaziunii fiscale si oficializarea unei parti a economiei gri ar ajuta la repararea sentimentului fracturat al echitatii in societatea romaneascd. Durerile corectiei fiscale au amplificat perceptiile, sustinute de nu putini, cd introducerea taxei unice a favorizat pe cel avuti in principal, sia crescut inegalitatea veniturilor, cuimplicatii asupra coeziunii sociale siincrederii a bun public in societate, in ce masura acest sentiment este justificat nu este tema acestei investigatii. Dar, este incontestabil c& venituri mai mari bugetare-fiscale ar permite furnizarea mai multor bunur publice. Daca reducerea evaziuniifiscale (a economiei gr) arficompletata cu un mare saltin absorbtia fondurilor europene, efectul pentru bugetul public si pentru economie {in ansamblu ar fi considerabil. Veniturile fiscale ar putea fi marite prin cresterea impozitelor pe drepturile de autor si utilizarea mai eficace a impozitelor pe teren. Nu trebuie uitat ca bunurile publice au virtutea de a potenta output ul economiei private. in cele din urma, cresterea veniturilor fiscale trebuie combinata cu o mult mai mare eficienta a cheltuielilor publice. Exist o mare irosire a resurselor publice in Romania datorata alocarii defectuoase a resurselor, a incompetentei, a extragerii de rente, etc. Aceast provocare implica oactiune ferma impotriva coruptiel, politizarii administratiei publice siaclientelei politice. MBs. | Remarcifinale sirecomandaride politica Se stie faptul c3 ponderea veniturilor fiscale in PIB in Romania este foarte mica, cea mai mica in EU-27. Dat fiind ca nivelul impozitarii este relativ mare, in special in comparatie cu NMS, exista mult spatiu pentru cresterea semnificativa a veniturilor fiscale in PIB. Chiar daca veniturile fiscale legate de agriculturd ar creste abrupt (acestea ar putea fiin jur de 3% din PIB) spatiul de crestere a veniturilor fiscale ramane mai mult decat semnificativ. Fructificarea acestui spatiu se poate realiza prin cresterea conformériila plata taxelor si prin oficializarea unei partidin economia gr. *Prolectul de buget pentru anul 2012 prevede un deficit ugetar (in metodo'ogla cash) de numal 19% dn PIB a ineeaceul an.a. Veniturile fiscale pot fi crescute prin cresterea impozitelor pe drepturile de autor sia taxelor pe proprietate. in timp ce impozitele directe nu sunt ridicate, impozitele pe munca impiedica crearea de locuri de munca. Rezolvarea acestui dezechilibru, prin reducerea contributiei la asigurérile sociale ar parea atractiv, darar afecta negativ pe termen scurt bugetul. $i Romanianu isi poate permite derapaje in aceasta privintd date find conditiile amenintatoare din mediul international. Ar fi mai usor de redus contributiile de asigurari sociale in conditille tn care veniturile fiscale ar fi mai mari, eventual printr-o lupta eficient impotriva evaziuniifiscale si o lirgirea taxei deimpozitare. Deasemenea, scutirile de impozite ca mijloc de stimulare a economisiril interne gi sprijinire a reorientarii alocarii resurselor catre sectorul bunurilor comercializabile ar putea fi luate in seama. Totusieforturile nu trebuie risipite, ele trebuie concentrate tinind seama de obiectivulde ansamblu al consolidarii fiscale. Majorarea veniturilor fiscale si imbunatatirea eficientel cheltuielilor publice ar trebui urmate simultan, pentru ca sustenabilitatea fiscala sa fie atinsa. Criza datoriei publice suverane din Europa subliniaza importanta realizarii consolidarii fiscale- bugetare. Desi datoria publici a Romaniei este incé relativ mica in comparatie cu majoritatea fSrilor din UE, rata de crestere din ultimii doi ani este in mod clar nesustenabilé*. Datoria public’ acrescutde la 18% din PIB la sfarsitul anului 2008 la peste 36% in 2011. Deaceeaesteimportanta finerea sub controla dimensiunii datoriei publice chiar dacé nivelul sau actual este sc&zut. Eforturile de crestere a veniturilor fiscale trebuie s4 constituie un obiectiv pe termen mediu. Din acest punct de vedere trebuie retinute catevaaspecte. 1, Este nevoie de continuarea consolidariifiscale In martie 2011 Romania a semnat Pactul Euro Plus, care plafoneaza deficitul bugetar si datoria publicd a statelor membre UE la 3% din PIB si respectiv 60% din PIB. Aceste constrngeri vor fi legalizate la nivel national. Totusi, efortul de a atinge un deficit bugetar de 1,9% din PIB in 2012 (pe metodologie cash), $i nivele mai mici in anii urmatori, va fi considerabil. Va presupune cresterea veniturilor fiscale relativ la PIB gi continuatea scderii cheltuielilor guvernamentale ca procent din PIB. Ca prim pas deficitul va trebui redus de a 6.9% din PIBin 2010 a 4.4%in 2011.La aceasta trebuie adaugate costul arieratelor in jur de 0.5% din PIB in 2011 $1 4.8% din GDP peste cativa ani. Un succes in cresterea venitutilor fiscale prin combaterea evaziunii fiscale ar ajuta mult obiectivul consolidariifiscale. © majorare puternicd a absorbtiei fondurilor europene ar diminua presiunea de taiere a cheltuielilor publice. Adesea, in discutia publica se neglijeaza faptul cd un deficit bugetar mic poate ilustra multiple echilibre, dintre care unele foarte precare. Cu cat absorbtia fondurilor europene este mai inalta si colectarea veniturilor fiscale este mai buna cu atat mai mult se poate combate efectul initial pro-recesionist al unui deficit bugetar mic. Veniturile fiscale ar putea fi majorate prin cresterea impozitelor pe drepturi de autor. ‘Imbunatatirea eficientei cheltuielilor bugetare ar fi un plus. Mai buna orientare a prestatillor sociale citre cei malin nevoie ar diminua necesarul definantare, ar ajuta combaterea inegalitatii veniturilor siar proteja coeziunea social 2. Definirea unui concept clar de politica fiscala De obicei politicle fiscale nationale favorizeaza fie impozitarea muncii, fie impozitarea consumului, In Romania ambele niveluri de impozitare sunt inalte fat de nivelele din alte tari din UE. Impozitarea muncii, care include impozitul pe venit, contributia la asigurarile sociale, contributille la sanatate si somaj, este printre cele mairidicate. *veziLungu(2011), Dumitru sstanca(201").Pott deimpoztare sub este veiturtr ict A Cava omdni 7 La 24%, nivelul actual al TVA este unul dintre cele mai mari din UE. Aceasta sublinieaza importanta reduceriiimpozitului pe muncé si gradual in timp aTVA. Motivele sunt dous. Primul, ar imbunatati stimularea muncii, Al doilea, asemenea masuri ar lasa spatiu de reactie politicii fiscaleinviitor. Oasemenea abordare ar implicé 0 atitudine a politicifiscale, care priveste inainte. Impozitarea optima este un aspect care a primit putina atentie in Romania. Rezultatele acestui studiu tind si sugereze ca impozitarea este departe de a fi optima. Exist o vast economie gri si potential mare de cresterea veniturilor fiscale. Exist mult spatiu pentru utilizarea politiciifiscale ca mijloc de imbunatatire a alocarii resurselor, chiar si in conditiile constrangatoare ale regulilor UE; politica fiscala ar putea stimula economisirea prin scutiri de impozite si ar putea spijini activitatile care si imbunatateasca competitivitatea economicd a Romanie. 3. Reducerea dimensiunii economiei gri Estimarile economiei gri arata cd Roménia §i Bulgaria se afla in topul UE al tarilor cu o economie gri semnificativa. Evaziunea fiscala este mare asa cum este reflectata in date si in nivelul veniturilor fiscale. Proceduri simplificate de conformare, cresterea eficientei in detectarea non- conformarii, penalitati severe pentru evaziune fiscala si pedepse drastice (inclusiv concedieri) pentru angajatii din sectorul public ar trebui considerate de catre autoritati. O abordare similara a imbunatatit formalizarea muncii si a afacerilor in Bulgaria, de exemplu. Penalizarile pentru evaziune fiscald ar trebui sa fie foarte ridicate ca sa functioneze. 4, Cresterea eficientei administrative | Diminuarea numaruluioficiilorde impozite locale’. Aceasta ar duce la economii semnificative siar ridica nivelul colectarilor pe angajat. In paralel, eforturileartrebui concentrate pe dezvoltarea in continuarea sistemului de e-impozitare, prin stimularea inregistrarii platitorilor detaxe on-line. = Imbunatatirea sistemelor informatice, amanagementului de tehnologia informatiei sia capacitatiide operare. = Imbunatatirea functiei strategie’ de managementaresursei umane. 5. Adoptarea unui pachet de “transparentasicredibilitate” Dupa contractia inregistrata la inceputul anilor 90, veniturile fiscale raportate la PIB au fost relativ stabile in Romania, indiferent de schimbérile aduse ratelor de impozitare. Exist mai multe explicati. Prima ar fi slabiciunile institutiilor responsabile pentru colectarea impozitelor. Voinga politicd are un rol important. A doua ar fi perceptia populatiel asupra faptului cd valoarea servicillor publice oferite in schimbul taxelor platite este foarte redusd. Progresul lent in construirea infrastructurii si calitatea serviciilor publice in sandtate si educatie sunt doar cateva exemple. O asemenea perceptie este foarte diunatoare, in special cand devine adanc inrdacinat3, deoarece induce eforturi sporite atat din partea angajatorilor cat si a angajattilor pentru evitarea platii impozitelor. A treia explicatie este legata de aspecte ce tin de echitate. Cheltuielile guvernamentale pe diferite proiecte sunt percepute a fi destinate unor firme apartinand clientelei politice. Lipsa transparentei utilizérii fondurilor si a selectarii aloc’ erodeaza increderea populatiei in institutiile publice. Mai mult, eforturile inspectorilor fiscali deseori se concentreazi asupta companillor care isi platesc taxele in mod regulat. in plus, irosirea resurselor creeazi omare problems. "nBulgati,n impulreformel administra! venturlor din perioada 2002-2008 numrulbrourlorlocale afostiedus dela 40a 29,.ar rnuméruldeangaaycu25% scostulcolectariascizutdela 1.45 ¢inveiturtn20021a0.8%in 2008,az. A patra explicatie este ci comportamentul etic individual, un important instrument de disciplinare bazat pe auto reglementare este in mod permanent erodat. Efectul de contagiune este mare cand o parte considerabild a agentilor economici evita plata impozitelor fara nici o consecinta. Tinand sema de aceste aspecte, o posibila cale pentru autoritati de a creste veniturile din impozitare ar fi solutionarea simultana a cauzelor de mai sus prin adoptarea unui pachet, cuprinzator de reforme fiscale si reforme ale cheltuielilor bugetare. Detaliile trebuie stabilite, ‘ins in mare ideile principale ar fi urmatoarele: = Anuntareatransparentei completein privinta programelor de cheltuieli guvernamentale. Cheltuielile pentru bunuriiserviciitrebuie sa fie alocate prin procese de licitatil deschise. Plafoanele cheltuielilor publice pentru aceste bunur siservicii trebuie sa fie definite in mod. lar siorice cheltuieli suplimentare ar trebui s8 genereze masuri corective de penalizare. Numele celor care decid marie proiecte publice sé fie facute publice (pe internet, media, eto) |= Anuntareaunor strategiiclare pentru investitiiin infrastructurd, s8natate si educatie prin nominalizarea unor proiecte specifice impreuna cu costurile aferente si perioada de realizare. | Utilittile publice locale: publicarea tarifelor si costurilor pe internet pentru crearea une baze de comparatie siintensificarea competitiei. = Analizele cost-beneficii ar trebui facute efectiv (nici oinvestisie peste o anumita valoare si nu fie facut fara o analiza complet) = Bugetarea si managementul resurselorumane din sectorul public trebuie si se reorienteze dela dimensionarea resurselor catre obiective si performany.Cultura monitorizarii trebuie s8seimbunatdteasca in mod substantial. = Inflintarea unui Biroude auditindependent pentru monitorizarea cheltuielilor publice. Actualmente existé o institutie, care auditeaz’ conturile sectorului public, Curtea de conturi, darexisti multe de facutin aceastd privint’. = Facilitarea platiitaxelor $!impozitelor atat pentru companii cat i pentru persoanele fizice. Simplificarea formularelor sia birocratiei precum si imbunatatirea mecanismului platilor online. = Anuntarea unui plan ferm de reducere a impozitelor.TVA ar trebui pastrata in prima faza. Impozitele pe munca ar trebui reduse prin reducerea substantiala a contributilorla asigurdrile sociale dacé veniturilefiscale o permit (consolidarea fiscalisi urmeazé cursul). Planular trebui sé aiba un orizont de 2-3 ani si continuarea sa ar trebui conditionata de cresterea conformariila plata taxelor. Faza 2ar trebui sd includ’ reducerea TVA, daca se objine si se poate sustine surplusul bugetar’ *intre 2002 2008 reforma administra! publicedin Bulga'aa permisreducerea impoztull pe venitulcompanior dela 23532 10%, immpozitul pe venture persanale dela 2%6la 10%, contribute laasgurdile sociale dela 35.742 26.5%, impoztuluipe dividends dels 1Siela simultancuctesterea graduldeconformarelaplatataxclo.