Beethoven, pentru ambal i orchestr

Autor: TUDOR OCTAVIAN

19 ianuarie 2009

Dac Beethoven ar fi creat "Imperialul" pentru ambal i orchestr, ar fi fost o necuviin ca impetuosul
su concert s fie cntat la pian i orchestr. ambalul e un instrument muzical tot att de stimabil ca i
pianul, cu care n unele privine se i aseamn, doar c e potrivit pentru cu totul alte simmite dect
acelea cu care e compatibil pianul.
Orict de dotat ar fi pentru instrumentul su, un acordeonist nu cnt "Nocturnele" lui Chopin i nici nu
aspir la un loc n orchestra care cnt Wagner la Bayereuth. Nu e vorba doar de mijloace deosebite, ci
de lumi deosebite. De cteva decenii, tot mai muli absolveni de Conservator se rzbun pe soarta care
nu i-a realizat ca soliti de Filarmonic trivializnd, n regim comercial i pentru un public imun la muzica
clasic, partituri faimoase. Compozitiori, a cror memorie a fost sacralizat pentru nalta spiritualitate a
creaiei lor sunt cobori la condiia de autori de antrene, de regul de ctre formaii feminine sau miznd
pe violoniste cu ifose de vedete pop.
Fete artoase care, avnd de ales ntre condiia de anonime n orchestre simfonice i aceea monden,
de staruri ale scenelor de agrement, fac succces internaional cntnd Mozart, Vivaldi, Beethoven sau
Albinoni la hidoasele viori electrice i n costumaii de bordel. "Transpunerile" sunt de regul vanda lisme.
De aici pn la fondurile muzicale n reclamele pentru detergeni i n spoturi pentru programul "Rabla" cu
"Oda bucuriei" i cu pasaje din "Carmina Burana", n-a mai fost dect un pas. La acest condamnabil jaf
cultural, campioane sunt asiaticele. Ele procedeaz cu marile nume ale muzicii culte europene cu aceeai
productiv lips de consideraie, cu care chinezii trimit pe toate pieele copii de cea mai joas factur
dup picturi celebre. "Chinezreala" partiturilor de mare notorietate e un fenomen care a fcut din
"Sonata lunii" un cntecel de cabaret, din melancolie o indispoziie de cuplu, iar din sublim o problem de
tarif la o firm cu CD-uri de ascultat n baie i la ambientul de masaj.
Unii gndesc c n felul acesta se prepar pentru un public mai mare calea ctre Atenee. n fapt, e
vulgarizat nalta performan artistic i e fraudat patrimoniul de capodopere, de repere culturale majore.
E semnificativ c prezentarea ""prelucrrilor" n programele de televiziune i pe CD-uri ncepe cu numele
vedetei, continu cu acela al band-ului i abia n final e menionat compozitorul. Niciodat ns i
compoziia astfel violat.
Se poate i mai ru? Se poate, dar nu mult mai ru.