1.

NOŢIUNI DE CALCUL VECTORIAL

1.1. MĂRIMI SCALARE ŞI MĂRIMI VECTORIALE

Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică

(pozitivă sau negativă) se numesc mărimi scalare sau scalari.
Mărimile care sunt complet determinate prin valoarea lor numerică, prin
direcţie şi sens se numesc mărimi vectoriale sau vectori.
Vectorul reprezentat prin segmentul de dreaptă orientat se numeşte vector
liber. În cazul când pentru definirea vectorului este necesară precizarea
suportului, acesta se numeşte vector alunecător; dacă este necesară şi precizarea
punctul de aplicaţie , acesta se numeşte vector legat.

1.2. COMPUNEREA A DOI VECTORI CONCURENŢI

Considerând doi vectori a şi b cu originea în punctul O şi unghiul dintre

suporturile celor doi vectori, α, suma sau rezultanta celor doi vectori este
vectorul c , definit ca mărime
direcţie şi sens de diagonala
paralelogramului construit cu
vectorii a şi b , ca laturi
(fig.1.1.a).
c = a +b (1.1)
Mărimea vectorului
rezultant este:

c = a 2 + b 2 + 2 ab cos α (1.2)
Fig. 1.1
Considerând ca referinţă,
suportul vectorului a , direcţia vectorului rezultant este definită de unghiul β:
b sin α
sin β = (1.3)
2 2
a + b + 2ab cos α
Expresia analitică. Considerând că vectorii a şi b definesc planul Oxy,
vectorul rezultant c va fi situat în acelaşi plan, cei trei vectori putând fi
exprimaţi prin proiecţii pe axele sistemului menţionat, (fig.1.1.b):
a = a x i + a y j ; b = bx i + b y j ; c = c x i + c y j (1.4)
Conform relaţiei (1.1) putem scrie:
c x i + c y j = ( a x i + a y j ) + ( bx i + b y j ) (1.5)
3
 Rezultă componentele pe axe ale vectorului rezultant c :
c x = a x + bx ; c y = a y + b y (1.6)
Mărimea vectorului rezultant este:

c = c x2 + c 2y = ( a x + bx )2 + ( a y + b y )2 (1.7)

iar direcţia este dată de unghiul γ dintre suportul vectorului rezultant şi axa Ox:
cy a y + by
tgγ = = (1.8)
cx a x + bx

1.3. COMPUNEREA A “n” VECTORI CONCURENŢI

Regula paralelogramului poate fi extinsă la compunerea unui număr

oarecare de vectori concurenţi V1 , V2 ,…. Vn , ajungându-se la o construcţie
grafică numită regula poligonului vectorilor, laturile acestuia fiind vectorii din
sistem. O latură Vi a poligonului se obţine prin construirea unui vector
echipolent cu vectorul Vi având ca origine,
extremitatea vectorului Vi −1 şi ca extremitate,
originea vectorului Vi +1 .
Rezultanta sistemului de vectori este
definită ca suma vectorială a vectorilor Vi :
n
V = V1 + V2 + ... + Vn = ∑ Vi (1.9)
i =1

Construcţia grafică reprezintă segmentul

de dreaptă care uneşte originea primului vector
V1 , cu extremitatea ultimului vector Vn din
acest poligon (fig.1.2.a).
Regula poligonului, pentru cazul
particular de compunere a doi vectori concurenţi
se numeşte regula triunghiului (fig.1.2.b).
Expresia analitică. Suporturile vectorilor
din sistem fiind orientate în spaţiu se va
considera un sistem de axe cartezian
triortogonal Oxyz faţă de care vor fi exprimate
componentele pe axe ale acestor vectori
(fig.1.2.c). Notând proiecţiile pe axe ale
vectorului Vi cu Vix, Viy, Viz şi ale vectorului
rezultant V , cu Vx, Vy, Vz, conform relaţiei (1.9)
se scrie: Fig.1.2

4
 n
V x i + V y j + V z k = ∑ ( Vix i + Viy j + Viz k ) (1.10)
i =1

Analog raţionamentului anterior,

rezultă valorile componentelor pe axe
ale vectorului rezultant:
⎧ n
⎪ x ∑ Vix
V =
⎪ i =1
⎪⎪ n
⎨ y ∑ Viy
V = (1.11)
⎪ i =1
⎪ n
⎪V z = ∑ Viz
⎪⎩ i =1
Mărimea vectorului rezultant este:

V = V x2 + V y2 + V z2 (1.12) Fig. 1.2

iar direcţia dată prin cosinusurile directoare:

Vx Vy V
cos α = , cos β = , cos γ = z (1.13)
V V V

1.4. DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR DUPĂ DOUĂ DIRECŢII

CONCURENTE

Descompunera unui vector V după două

direcţii concurente d1 şi d2 înseamnă
determinarea sistemului de vectori concurenţi
V1 şi V2 a căror rezultantă este vectorul V sau
determinarea componentelor V1 şi V2 ale
acestuia, pe cele două direcţii d1 şi d2. Folosind
regula paralelogramului, prin extremitatea
vectorului V se construiesc paralele la direcţiile
d1 şi d2, punctele de intersecţie cu aceste direcţii
definind extremităţile vectorilor V1 şi V2 , ca în
figura 1.3. Fig. 1.3

1.5. DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR DUPĂ TREI DIRECŢII

CONCURENTE ÎN SPAŢIU

Se aplică regula paraleogramului în două etape. În prima etapă se

descompune vectorul V după una din cele trei direcţii, spre exemplu d3 şi o
5
direcţie d1,2, obţinută ca intersecţie dintre
planul format de celelalte două direcţii,
d1 şi d2 cu planul format de cea de-a
treia direcţie d3 şi vectorul V , rezultând
componentele V3 şi V1,2 .
În etapa a doua se descompune
componenta V1,2 după direcţiile d1 şi d2
rezultând componentele V1 şi V2 .
Vectorul V reprezintă diagonala
paralelipipedului având ca muchii,
componentele V1 , V2 şi V3 (fig.1.4). Fig. 1.4

1.6. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI

Numim produs scalar al vectorilor a şi b , notat a ⋅ b , scalarul c:

c = a ⋅ b = a b cos α (1.14)
unde α este unghiul format de suporturile celor doi vectori.
Produsul scalar al vectorilor a şi b poate fi exprimat ca produsul dintre
mărimea unui vector şi proiecţia celuilalt pe acesta, şi invers (fig.1.5).
⎧⎪a ⋅ b = a b cos α = a pra b
⎨ (1.15)
⎪⎩a ⋅ b = b a cos α = b prb a
Expresia analitică. Când vectorii a şi
b sunt exprimaţi prin proiecţiile pe axele
sistemului triortogonal Oxyz:
⎧a = a x i + a y j + a z k
⎨ (1.16)
⎩ b = b x i + b y j + a z k
expresia analitică a produsului scalar devine:
Fig. 1.5
a ⋅ b = a x bx + a y b y + a z bz (1.17)

1.7. PRODUSUL VECTORIAL A DOI VECTORI

Produsul vectorial al vectorilor a şi b este un vector c , definit astfel:

c = a ×b (1.18)
Vectorul produs vectorial are următoarele caracteristici:
a. mărimea (modulul) vectorului:
c = a b sin α (1.19)

6
 reprezentând aria paralelogramului având ca laturi cei doi vectori, a căror
suporturi formează unghiul α.
b. direcţia este dată de o dreaptă perpendiculară pe planul definit de cei doi
vectori
c. sensul este dat de regula şurubului drept: sensul de înaintare al şurubului
situat pe suportul vectorului c , prin rotirea vectorului a către vectorul b , în
sensul parcurgerii unghiului minim dintre cei doi vectori (fig.1.6).
Expresia analitică. Cei trei vectori putând fi exprimaţi prin proiecţii pe
axele sistemului triortogonal Oxyz:
⎧a = a x i + a y j + a z k
⎪
⎨ b = bx i + b y j + bz k (1.20)
⎪c = c i +c j +c k
⎩ x y z
produsul vectorial este scris sub
forma determinantului,
i j k
c = a × b = ax ay az (1.21)
bx by bz Fig. 1.6
prin dezvoltarea acestuia, rezultând componentele pe cele trei axe ale vectorului
produs vectorial, c :
⎧c x = a y b z − a z b y
⎪
⎨c y = a z bx − a x bz (1.22)
⎪c = a b − a b
⎩ z x y y x

1.8. PRODUSUL MIXT A TREI VECTORI

Produsul mixt a trei vectori , a , b şi c este prin definiţie, produsul scalar

dintre vectorul a şi vectorul produs vectorial, b × c adică un scalar d:
d = ( a ,b , c ) = a ⋅ ( b × c ) (1.23)
Produsul mixt este un scalar şi
reprezintă volumul paralelipipedului
având ca muchii mărimile celor trei
vectori (fig.1.7).
( a ,b ,c ) = b × c ⋅ prb ×c a = A ⋅ h = V (1.24)
Întrucât b × c = A reprezintă aria
Fig. 1.7
bazei paralelipipedului având ca muchii
cei trei vectori iar prb ×c a = h reprezintă înălţimea paralelipipedului.
7
 Expresia analitică. Dacă vectorii sunt cunoscuţi prin proiecţiile lor pe
axele sistemului triortogonal Oxyz atunci produsul mixt (1.23) poate fi exprimat
analitic:
ax ay az
( a ,b , c ) = a ⋅ ( b × c ) = bx by bz (1.24)
cx cy cz

1.9. DUBLUL PRODUS VECTORIAL A TREI VECTORI

Dublul produs vectorial al vectorilor a , b şi c este un vector d egal cu

produsul vectorial dintre vectorii a şi b × c fiind situat în planul vectorilor b şi
c , conform relaţiei:
a × ( b × c ) = ( a ⋅ c )b − ( a ⋅ b )c (1.25)
Dacă cei trei vectori sunt cunoscuţi prin proiecţiile lor pe axele sistemului
triortogonal Oxyz conform (1.20), atunci dublul produs vectorial se scrie:
i j k
d = a × ( b × c ) = ( a x i + a y j + a z k ) × bx by bz =
cx cy cz
az j − a y k axk − azi a yi − ax j
= bx by bz =
cx cy cz
= ( a x c x + a y c y + a z c z )( bx i + b y j + bz k ) −
− ( a x bx + a y b y + a z bz ) ⋅ ( c x i + c y j + c z k ) =
= ( a ⋅ c )b − ( a ⋅ b )c