Sei sulla pagina 1di 12

'','"}

.' Lv'l

-,

Gufs 4 Mgolclna legald

rr.4"
'T#umatism ele buco-m axilo-faciale
-!$Iematizate:

-leziuni faciale de Plrfi moi


-fracturi ale masivului facial
-lezi un i traumatice ale articulaliei temporo-mandibulare
-leziuni traumatice endobucale

A. Leziuni traumatice de Pir,ti moi


-cel mai frecvent sunt:
-echimoze
-hematoame

-escoriafii
-plegi contuze
-rar blte tipuri:
-plagi inlePate I tdiate
-foarte rar pl6gi despicate / impugcate
fi:
-in general la niveiulietei;mecanismul de producere poate
activ5
ito"t orbitopalpebrale->lovire
-hematom
"ri, proeminenti->mecanism activ gi pasiv (nas,spr4ncene)
parfile
pe "u

-leziuni

ii:;'i'
-manifestdri ale unor leziuni de gravitate 1''*r: "
in fiacturi debazdde craniu
-echimoze o.Uito+uip"Ula. * epistaxis * otoragie
cu prejudiciu estetic temporar I slulire
-leziunile grave de p6r{i moi pot determina modificiri faciate

B. Fracturile masivului facial


1. fracturile oaselor proprii naztle

fi active sau Pasive (cddere) -dj@asllr-examen clinic ai radiologic

-pot

-clinic:
-tumefacfia Piramidei
-epistaxis

nazale, I ezi un

i pri m are-)

ec h imo

ze rescori

af i i, p I [g

-palPare->cracmente osoase

.destuldedesechimozepalpebraleinferioarebilaterale,simetrice
-morfologic:
-fisuri
-fracturi lin iare,fracturi cu deplasare
-fracturi cominutive cu deplasare 9i tnfundare
-zdrobirea Piramidei nazale
-timp de ingrijire medicall foarte variat

-ingeneraloinro,*"r.'implel4-162i|esauinformelecudeplasare>2azi|e
-in evolufie:
i slu{ire (deformari ale piramidei nazale)
-sechele morfologice cu prejudicii estetice
-tulburarea funqLi respiratorii,a mirosului

7.fracturileosuluimalar->rare--***.,4sl.ffii6|$#trf*"*q*f,$#lii,.s+ffi**.@

-prin lovire activf,,mai rar cidere


. .. - ---^^-:
^.. r-r
infundarea unor fragmente osoase->tratament
uneori cu
-morfologis : fracturi liniare,fracturi cominutive
estetice'chiar slulire
**pri"a cu sinuzite,uneori deformari faciale cu prejudicii
liniare)
_timp de inedjire meJi"ara <20 zile (12-15 zile in fracturile
3. fracturite arcadei temporo-zigomatice
compreslune
-se produc prin lovire activE cidere sau
compresiune
-fracturile pot fi bilaterale in caz de

:ilH:ilr,rgit,

-!!!g!luruE!!-/

tl (lel.ul I tll llwrl

Ir

ur LrP

-ingrijiri medicale <20 zile


4. fracturile maxil*rului superior
-usu.mai rare din cnntzapozigiei ascunse

a oaselor->necesare traumatisme faciale complexe


-pot fi fracturicomplete sau incompiete
-fracturile incornplete pot interesa:
-m argi nea alveolarE->asociere cu I eziuni traumatice dentare
-tuberozitatea
-peretele anterior al sinusului maxilar
-foarte rar palahrl dur
-clasifi carea fracturi lor compl etedupddirectie :
-verticale->rnediane / paramediane
-oblice
-orizonrale:

.r,.,,:,!"1#;?f::-s+:i,r*,-.$F.+ipinfericiiGugrin

'tiP mijlociu Lefort I


-tip superior Lefort II
-mecanism de produoere:

-lovire activi
-compresiune
-c6dere->aproape exc lus

-iirnput de ingrijire medical[ este variabil ?n funcfie de aspeclgravitate->usu. > 20 zile,in cazuri grave >
60 zile
: r. .ekir;di*diii*
r5:r*..i,Fa!"i"*t!.-.-,.!,,,
). rrac[unrc mandibirlgit!aqxieiar*iii**'!!r*rq!'#4'nq4!ae]#'-'
-des int6lnife datorit6:
-poziliei anatomice a osului
-formei de potcoavf,->vulnerabi litate la agen{ii traumatici
-pot

fi:

-directe->in zona de impact


- indirecte ->prin modifi carea curburi i osul ui in compresiune
-morfofuncf ional:
-fraemri incomplete->pot interesa marginea alveolari,mai rar gonionul
-fracturi totale->ranrura orizontal[ a gonionului,regiunea submandibular5,mai rar ramura ascendentSo
condilul gi apofiza coronoid6
,fracturile pot fi : unice / multiple,unilaterale / bilaterale,cominutive (evolufie cu complica,tii)
-consolidarea fracturilor este in general mai lent6,adesea cu sechele datoriti vascularizaliei mai J
-toa6 fracturile ce intereseazb rebordul alveolar asociazd constant gi leziuni traumatice dentare
-timpul de ingrijire medicald este variabil
-usu. ) 2A zile;in cazuri grave > 60 zile
-in evolutie:
-complic4ii septice : osteite,osteomielite
-pseudarboza posttraumaticS

-tonsolid6rivi'cioase->deform6ri faciale cu prejudiciere estetici,slufire gi uneori tulburtrri func.tionale


de masticalie gi fona{ie
-uneori fracturile condilului mandibulei determinl anchiloze temporo-mandibulare posttraumatice

C. Leziuni traumatice ale articUla$ei temporo-mandibulare


usu.luxaf ii indirecte prin traum ati smele mandibulei :
-lovire pe rnenton cu gura deschisd->luxafie anterioarS bilaterail
-cldere pe menton->luxafie de tip posterior
-lovire la nivelul gonionului->luxa{ie de tip anterior / lateral
-de multe ori se reduc spontan
-usu.necesitd intervenfii de specialitate

-timp de ingrijire medical[ <20 zlle


-extrem de frecvente recidive spontane dup6 prima luxafie

u. Lezrunt f,raumauce enqopucale

l.

Ieziuni de pir{i moi


-leziuni ale mucoasei buzelor,obraj ilor:
-prin lovire directd
-echimoze.hematoame,pl[gi contuze usu.superfi ciale
-leziunile mueoasei gingivale->echimoze,pl[gi superfi ciale
-indicat Rx pt.a depista eventualele leziuni dentare asociate
-leziunile lirnbii:
-indirect prin lovirea mandibulei cu comprimarea intre arcadele dentare->pldgi mugcate de
profunzime variabilS,pdnd la secf ionare comp leti
-au form6 curbi cu concavitatea posterioarE->diagnostic diferenfial cu pldgile hetero-mugcate care au

con cav itate anterioard

-leziunile palatului moale:


'::]'...'.'.'-:]'il,a:]]l-:i.j:...l:-i11.:\:])]!

-usu.insofite de leziuni osoase (palatul dur),av6nd caracter penetrant cu comunicare intre cavititile
nazald. gibucald

2.

leziuni traumatice dentare

-frecvente in practica medicinii legale

-mecanismul cel mai frecvent

lovire directd cu corpuri dure->usu.insofite de leziuni ale buzelor,

mucoasei obrajilor (echimoze,pligi superficiale),dar aceste leziuni pot lipsi

?n:

-lovire cu gura deschisd


-prognatism extrem de pronunfat
-foarte rar indirect prin lovire pe menton sau pe ramura orizontald a mandibulei
-cele mai frecvente leziuni->dintii frontali : incisivi.canini
-leziunile moiarilor,premolarilor->in asociere usu.cu o leziune osoas6 fiind consecutive acestor leziuni
-aspectul_lcz!uni!:

-fracturi:
-coronare-)parfiale / totale
-de colet

-radiculare
-corono-radiculare
Jwapit>in func{ie de gravitate existi 4 grade

-wulsii:
-per primam
-de necesitate->dupi traumatism apar leziuni traumatice grave cu singurul tratament extracfia
-diasnostic:

-in

-examen clinic cu exarninarea mucoasei gingivale,a buzelor,a obrajilor,a motilitdlii dentare


-Rx obligatorie
interpretargmedicul legist trebuie sd lini cont de patologia dentard preexistent6 care poate avea un rol

favaduant:
-fracturi coronare,de colet apar cu ugurinf[ pe din{ii cariali
-luxa{ii,avulsii apar cu ugurin{i in parodontozi
-ingrijirile medicale se acordd tn funcfie de:
-numdrul dinli lor lezali;
-felul fatamentului : protetic / conservator
-starea acuti a dentitiei

'-\

l-*'+'*ffii.!-*

=slu1iffigi infiffiiiaLeiitisttiffifrefr@
?1:F

j Traumatisme vertebro-medutare
il
t *.'t' -usu.in acrcidente de circulalie->pietoni,persoane din autovehicule
,t

-frecvente in precipitare

-leziuni:
luxatii
-fracturi

i11:':i.ili;ilji,i.

:rr.i'i13'rr.,*o''jtitit*tot*A..g,{tl,iv,.

d;;iii#'i:;llrt':131.i.469,1

- lezi un i d isco-ligamentare
functie de interesarea.lezionald, a miduvei:
-traurnatisme vertebrale mieiice-)su leziuni medulare
-traurnatisme vertebrale amiel ice->fbrd leziuni ale m6duvei

A. Luxafiile coloanei vertebrale

-conformafia anatomicl particulari a coloanei vertebrale determind luxa{ii cu mai mare uqurin{E in regiunile
expuse m ipcErilor brugtgde flexie-extensie
-cel mai frecvent este interesati regiunea cervicali
-dupd modul de deplasare a vertebrelor->luxafii anterioare / posterioare I laterale
-luxa{iile coloanei cervicale sunt cel mai frecvent la nivelul Cs-Co prin hiperflexie anterioartr sau lateral6 sau
prin h iperextensia gdtului
-in funcfie de tip (anterior,posterior,lateral) uneori se asociazd cu fracturi de coloani vertebralS
-evolufia depinde de grad
J-i !: . . ..:* n- .:,
-prognosticul este rezswat in luxaliile complete datorit6 fenomenelor de compresiune medularI->deces prin
edem medular ascende,nt
-luxafia atlasului:
-prin lovire direct5 se asociazi usu.cu fractura apofirsi odontoide
-prin hiperflexie->insofit6 de smulgere de ligamente
-in majoritatea cazurilor sunt luxalii de tip anterior
-luxafiile posterioare sunt posibile numai cind se produce gi fractura apofizei odontoide
-pro gnostic rezervat->usu.deces rapi d prin lezi un i bulbare
-luxafiaaxisului:,***r,
.,ie::,i,,,itij,*4i.:1 r .,.ri. 1.*i+.
-hiperflexie / hiperextensie fodatI->cidere pe cap (precipitare / proiectare)
-deces rapid prin leziuni bulbare
-luxa{ia parfiald:
-evolulie mai pu{in grav[
-clinic->sdr.Gourdon : durere vie cu torticolis
-luxafiile coloanei dorsale gi lombare
-mult mai rare
-maides Drr-Drz sau Drz-Lr
-apar cel mai frecvent ?n accidente de circulafie->consecinfa unor schimbiri brugte ale curburii
coloanei pe aceasta regiune
-intensitatea luxafiei coloanei depinde de integritatea ligamentului posterior comun;dacd acesta se
rupe->dizlociri importante cu leziuni medulare gi leziunile plexurilor nervoase

B. Fracturile coloanei vertebrale


-pot

fi:

-fracturi de arc vertebral:


-apofize transverse
-apofize spinoase
-apofize articulare
-lame vertebrale
-fracturi de corp vertebral>pafiiale / totale
L fracturile lamelor vertebrale
-apar rar ca leziuni izolate
-pot fi "tini laterale sau bilaterale
-mecanisrn de producere:
-lovire directi cu obiecte grele esp.pe regiunea cervico-dorsall
-cidere pe sap->prirnele vertebre cervicale
-hiperflexie fo4affi->fractura arcului posterior al atlasului
2" fracturile apofizelor transverse
-lovire direct6 pe regiunea cervico-dorsalE
-indirect->contracturd musculari violent5 esp.pe regiunea lombar[

-usu.nu proouc Tenomen neurologlce megutare oar por oalerTnma rn scnlmD rlrarea rasacrnltor neryoase
'

3,, fracturile apofizelor

spinoase

-mai frecvent ultima vertebrl cervical5,primele vertebre toracice


-lovire directi
-mai rar smulgere prin contrac{ie musculari violenti->smulgerea apofizelor
-usu.nu se insofesc de fenomene neurologice imediate
4. fracturile apofizelor articulare
-usu.insofite de alte leziuni traumatice
-uni laterale / bilaterale
-usu.se asociazil cu fracfurd de corp vertebral
-usu.fenomene de compresie medulard
5. fracturile par,tiale de corp vertebral
-rnai rare decf,t fracturile totale
-se produc prin hiperflgxie sau c[dere,in ax
,.:::,:..,.,,,

1;y..,i.,,;,,,;1;1:;i.,,i,rr,,,,,,.,

-m orfo logic->aspecte diferite

-fisuri ale corticalei


-fracturi ale marginilgr vertebrale
- fracturi e p lan geul u i I p lafonul ui vefiebre lor
-fracturi le parfi ale transversal e
6. fracturile totale de corp vertebral
-clasificalg in lun4ie d
:
prin
-f^acturi
nxecanism direct:
-lovituri Pute.[lj#***g,g,JP-Mi"*l*1
,!d*bict!s,es*iw*,n-.
-compresiune de ex.cdlcare in accidente rutiere
-ac{iunea proiectilelor
-instrumente despicitoareomai rar tdietoare sau tdietoare-?nfepdtoare
-fracturi prin mecanism indireet:
-strivirea corpilor vertebrali in cdderi de la indlfime ?n ax vertical->strivirea cu tasarea unuia
sau mai multor corpi vertebrali
-hiperflexie anterioard->zdrobirea porfiunii anterioare a corpului vertebral urmatd de ruperea
iigamentelor interuertebrale gi uneori fracturi ale apofzei spinoase iirin smulgere
-h iperfl exie lateral[->zdrobirea p6(ii laterale a corpului vertebral
-hiperextensie->usu.se fractureazd arcurile posterioare apoi se rupe ligamentul vertebral
comun apoi corpul vertebral gi fracturi pe o linie orizontali->se produce o tasare posterioar[ gi deschidere
anterioarl cu formd triunghiulari
-rdsucire->fracturi cu aspect spiroid ce intereseaz6 I sau mai multe vertebre
I

C. Leziuni traumatice discoJigamentare


'usu.se asociazd cu fracturi sau luxatii de coloani vertebrald
-aspectul leziunii:

-rupturi ligamentare
-lezareadiscurilor intervretebrale->de la fine fisuri pdnl la zdrobire completi a discului
-hernia de disc posttraumaticd->prin ruperea ligamentelor vertebrale posterioare cu p6trunderea discului in
canalul rahidian->fenomene de compresiune pe mdduva spinirii

D. Leziuni meninqo-medulare
,

-rev[rsat sanguin intrarahidian

e- @

r!*i+P**hqffffi3gI*L*r---..-d**-

-acerea$r ca ln cazu l leztunlror menmgo-ce;eDE


-contu zie / dilacd;[ie medul aril
:

-extradural
-subdural
-subarahnoidian
-intramedular

-edem medular posttraumatic->traumatisme ale coloanei vertebrale

,!q{!Fei+q-j.:

'.,Y

*H"r*}s.enii:!ar4fi

-apare in zona traumatismului gi se extinde ascendent->deces

pnn compmmarea truncnrulul cerebral

-clinic:
-depinde de localizare4gravitatea leziuni

-tulburiri motorii,senzitive,vegetative
-aspectul evolutiv al

traum

-amielice->fEri probleme deosebite


-mielice->in cazwi grave deces:
-direct:
-traumatismete coloanei cervicale->leziunile bulbului prin edem medular ascendent
-secundar->complica{ii septice de tip meningite,bronhopneumonie,stlri toxico'septice,escare
de decubit
-?n caz de supraviefuire dup[ leziuni meningo-medulare->tulbur[ri neurologice
-sechele

....#..-+
,:i' -.t'"'''

{rr ,

- infi rm itate. inval id itate posttraumati

cd

'r

F\

fi dJ
.it-raumatisrnele g&tului
i tsn
;r,.**_it'

. inchise
-loviri directe cu corpuri contondente
-compresiuni (asfi xii mecanice)
-qspgctuLlezig4rlor:

-echimoze
-hematoame
-rupturi musculare
'infiltrate sanguine difuze in p64ile moi (musculaturi)
-s in us s inocarotidian->faum atism e de intensitate ] ->deces prin inh ibi{ie
-compresiuni (strangulare)->fracturi ale osului hioid;ruptura cartilajelor laringiene
-lovire cu for{i mare->leziuni ale coloanei vertebrale cervicale
2. deschise
-produse prin instrumente tlietoare,inlepltoare-t5ietoare,mai rar despicitoareoarme de foc
-arme albe->pldgi profunde : musculaturaouneori cartilajele laringiene sau prima porfiune a traheei,in caz
de lovire putemic[ chiar coloana vertebralS

-lezarea vaselor->hemoragii externe masive esp.in seclionarea carotidelor + embolie aerianE cdnd sunt
sectionate j ugularele esp. incomplet
-decapitarea: Ieziune profundd ce intereseaz[ pA{ile moi (laringe,trahee) + coloana veftebrald
-poate fi pa(ial[ ltoto,H,
-mecgni5me,:

-c6lcare de tren (asociazi fracturi de corpi vertebrali)


-rar instrumente despicdtoare,tdietoare
-agecilgdlggg->leziunile getului produse prin arme albe

-omucidere / sinucidere->diferenqiere intre autoproducere 9i heteroagresiune


-sunt necesare un examen minu{ios la locul faptei qi un examen al aspectului lezional

-autoproducere:
-arrna usu.la locul faPtei

-plagi unici sau Pl[gi multiPle:

:::
:r'l+r'*q*r*

*fl.'5tli:ffiii,,

-ff:$!

iu

r. g ag i d e raron are, in cercare)


.arac,Ji'il.pr.;;

fiiffffJ?l'lnffit

-heteroproducere:
-plaga unici / rnultiPlA
-usu.de la dreaPta la stinga
-de profunzime mare pe tot traiectul

mai prorunda

raumatisme toracrce

A. Traurnatisme inchise
-pot afecta pere{ii cutiei toracice (p[r!ile moi,scheletul) gi viscerele intratoracice

l.

Ieziuni de pdrfi moi

-echimore
-hematoame
-infiltrate sanguine difuze in musculaturd
-pot fi unica expresie lezionalS in faumatismele de intensitate J

2. leziuni scheletice

-apar in baumatisme de intensitate


-fracturile sternului->in general transversale
-usu.directe->in aria de impact

-la locul de unire a corpului cu manubriul (unghiul sternului)


-fracturile costale:
-directe->lovire-cu / de corpuri dure contondente->desfacerea arcului costal cu ruperea compactei
inteme
-numir J de coaste (l-3) localizate in zona de impact
'fractri multiple cel mai frecvent prin compresiune toracicS->este afectat un num6r f de coaste (31O),usu.in 2 planuri (axilar interior gi paravertebral);bilaterale in caz de compresiune puternici
-fracturi prin smulgere->tuse violenti
-fracArrile pot fi:

-frr[

deplasare

-cu depiasare->fragmentul osos se deplaseazi->se pot leza viscerele:


-lezi uni pleurop ulmonare cu hemopneumotorace consecutiv
-leziuni la nivelul cordului->hemopericard / hemotorace

-fracturi costale multiple->esp.volet costal->tulburiri grave


insufi cienf[ respiratorie acuti severi

in dinamica respiratorie->deces prin

3. Ieziuni viscerale
-traumatisme contuzive puternice->precipitare,compresiune,proiectare
-secundar dupd fracturi osoase cu deplasare->lezarea viscerelor
-consecutiv se produce ruptura viscerelor:
-pleuri + pl[mdn->hemo,pneumotorax
-brongii>emfi zem (mediastinal,subcutanat),mediastiniti subacuti
-inirnd->la nivelul atriilor gi VD:
-h emopericard->sac pericard i c integru->deces prin fenom en e de tamponament cardi ac
-hemotorace->sac pericardic rupt
-vase mari->hemoragie intemd masiv6->deces

B. Traumatisme deschise
l6gi peneffante inbatoracic:
-obiecte infep[toare / tdietoare
-rar arrne de foc
-leziunile pot interesa : plrfi moi,coaste,pleur6,viscere
-secf ionarea de vase intercostale->hemoragie externi mas ivd
-leziuni pleur[ + pllm6n>hemopneumotorace
- Iezi unile inim i i->hemopericard / hemotorace
-aparilia unor leziuni viscerale in traumatismele toracice deschise sau inchise->incadrare in leziuni
primej dioase pt.viap,tentativi de omor
-leziunile prin arme albe la nivelul toracelui esp.in regiunea precordialS->probleme de diagnostic diferenfial
al moduluide producere
-autoproducere->usu.pllgi multiple care de cele mai multe ori nu au corespondent pe imbrdc6minte
- 1 plag6 profundl,celelalte superfi ciale, usu. grupate
-p

-neleroprocucere->pBga unloa i muttlpta


-tgafe plfuile profunde,usu.cu corospondente pe imbriclminte,dispuse

\F'

d;E

int6mpl4tor fiS.

Traumatisme abdom inale


A. Traumatisme inchise

l.

simple->leziunile perefelui abdominal


2. grave->leziuni viscerale
-cele mai frecvente mecanisme de producere sunt : compresiunea puternic6,,precipitarea"proiectarea->
traumati sme contuzive puternice
-foarte des se produce ruptura organelor intraabdominale care interes eart esp. organele parenchimatoase.
mai rar organele cavitare gi tubulo-cavitare
-rupturi superfi ciale-)fiSuri capsulo-subcapsulare
-rupturi profunde->pot ajunge p.ffila'explozie de 9rg1.
-mai frecvent afectaie sunt ficatui'gi splin4rar rinichiul gi foarte rar pancreasul
-consecinp leziunilor depinde de organ:
- -splin6, fi cat>hemoperitoneu
-rinichi,pancreas->hematom retroperitoneal (perirenal,peripancreatic)
particulari = ruptura in 2 timpi
-rupturi
'
-dup6 traumafism ie produoe un-hematom subcapsular->t in dimensiuni->dupi un interval liber se
capsula->hemoperitoneu->cel mai frecvent la nivelul fi catului,splinei
rupe
' -aspect
asemanitor [a nivelul intestinului sub{ire->micd ruptur6 a unei anse intestinale,acoperitd
inifial cu epiploon gi anse din jur->f presiunii intraintestinale->revirsarea confinutu.lui intestinal

>peritoniti

-ruptura organelor cavitare este dati de compresiunea pe coloana vertebrali->este influenfati de gradul de

plenitudine
-cel mai frecvent esle afectat intestinul subtire,rar stomacul gi intestinul gros
-prin ruptura organelor cavitare->peritonitI

B. Traurnatisme deschise
-pl6gi abdominale nepenetrante / penetrante in cavitatea abdominali (deptrgesc peritoneul parietal)
-pl6gi simple I grave (cdnd asociazd leziuni viscerale)
-iifeEi p"n.t unL +/- interesare viscerald->etichetate ca leziuni care pun in pericol via{a victimei
-cavitatea abdominald est greu de explorat imagistic
-uneori este necesarl chiar o laparotornie larg[ pt.examinare directA:
-rezolvarea leziunilor
Jav4j al cavitElii
:
-consecintele le
/ sinucidere
albe->omucidere
prin
arme
-leziuni
-autoproducere:
-plagn unic[ / multipl[;1 plagi profund6 restul superflrciale

unor
-irfugu profundi prizinta'mai multe traiecte prin r5sucirea instrumentului pt.producerea

leziuni cdt mai grave


-heteroProducere:
-plage unici / multipll,toate
..

pl[gile profunde

4-*

_+n<.r\

./"i i'

pl[gii
ca uzalitatea gi hnatologia traumatismelor mecan ice
producerea decesului
-este necesar6 stabilirea pebaze gtiin{ifice a raportului intre un traumatism 9i

-existi 2 tipuri

l.

&

catszalitate:.

directi (primar[)

neconditionatd

gravitate

-Lrauur4frsutur - uurrrprgx llturrulun(;ltunal cauuanor


ce duc rapid la deces)

al morFl tggnsrgaza nsmu locffi leztunl

-ex.decapitare4zdrobirea craniului,impuscarea cordulmi,a pldm6nului


condi{ionatd
-traumatism + factori condi{ionali->complex morfo-funcfional ce duce la deces
-factorii canditionali Pot fi:
-adjuvanfi->endogeni I exogeni->nu se poate rupe raportul de cavr:'litate
-determinanti-)se rupe raportul de oavzal itate

de t** *.}
g1:Yr*.

i,r"ii)t"

'{irji{.i{:

l.

-ex.TCC cu leziune de scalp.fracturi de caloth,bazL,hematom subdural,leziune de contuzie


cerebral6
-cstu?amo(ii = leziuni meningocerebrale
-sub influen{a alcoolului->f permeabilitatea vascularS = factor adjuvant exogen
-modificirile aterosclerotice->vase mai fragile->factor adj uvant endogen

dd+:{!*s,":e$+*j*.ei:

-"t*t'*:[H]:lf '*;:,yrHiilL"fttffi-#3il#'J:,:iverur ',""11.'?;",,


determitlntil

2.

secundari->intotdeauna con{i{ionatd
-traumatism complex morfofuncfional ce nu produce decesul->complicalii ce pot duc'e Ia deces
-ex.plagl penetrantd abdominala cu lezarea anseior intestinale

"{*r
r I #1

4i Ciderea / precipitarea

4
\"-*-"

-reprezinti pierderea echilibrutui gi izbirea de un plan dur a corpului


-precipitarea->ciderea de la un nivel la altul situat mai jos,sub acfiunea graviuliei
-ixisttrleziuni produse prin lovirea pasivS a corpului de planul dur
-for.ta izbirii este proporlionali cu:
-iniltimea ciderii
-greutatea corp'ului
-+l'fo&de propulsie ce se imprimS corpului
-pierderea echilibrului poate avea cauze endogene sau exogene:

1.

cauzeendogene
-boli ce duc la pierderea stdrii de cunoStinld"
-epilepsii
-sincoPd cardiac[
-AVC
-afec6iuni labirintice

-tulburiri

de vedere

-afecliuni neurologice
'auto?roPulsia
2. cau:ze exogene
- cauze de terminante->heteropropulsia
'cauze favorizante:
-teren alunecos

-obscuritate
-obstacole

:):,,e"i'
-influenfa alcoolului=reary9*'..'-"
for,te externe fie in repaus,fie in migcare
unor
intervenfia
frri
cu
sau
produce
pot
se
precipitarea
/
-clderea
-in cursul unei precipitiriexis6 3 faze:
l. pierderea echilibrului->modificarea poziliei spafiale a centrului de greutate raportat la pozifia de

'

susfinere

2. ciderea ProPriu-zisi
3. izbirea de un Plan dur

-in cazul clderii simple sau de la inal,timi mici (1-2 m],faza 2 lipsepte
-in cazul clderii de pe un plan inclinat->izbirea duce la rostogolire / alunecare

u"**i,
,-i,

-gravfiatea lezrunil este olrefi proporylonala cu:


-v iteza de cldere->greutatea corpu I u i,indllim ea c6deri i
-caracteristici le planului de contact
-zona cu eare se realv-eazL impactul

A. Gdderea (cidere simpl5,cidere pe acelagi plan)


-mecanism d, producere->stafionare (origine endogenl) / mers sau

fugi (origine

exogend)

-starea de ebrietate este foafte importantl


-leziunile sunt in general reduse ca pi gravitate:

-echimoze
-hematoame

-pl6gi conuze
-fracturi
-escoriafii
-leziunile se expun prima datd pe regiunea ce vine prima in contact->se situeazl pe plrfile proeminente
-)frunte,nas, birbie, coate, genunch i
-leziunile sunt lo_calizate frecvent pe un singur plan->cu excepfia c6derii pi rostogolirii ulterioare pe un plan
inclinat
-decesul se produce foarte rar:
-in caz de cideri cu heteropropulsie mare (lovire activb urmatd de cidere)
-in caz de cideri dupi pierderea stirii de conqtienfS->migcdrile de apErare gi redresare a corpului sunt
abolite
-leziuni cranio-cerebrale prin loviiea capului de un plan dur
-foarte rar poate surveni prin hemoragii interne (rupturi de organe interne parenchimatoase->ficat,
splind)
,

B. Precipitarea (ciderea de la inilfime)

-determin6 leziuni grave,cu mortalitate

-d.p.dJ.mediso-l9el:
-sinucidere->locul 3 ca pi formi de suicid (dupe intoxicafii,spdnzurare)
-accident
-om ucid ere->foarte rar, greu de probat medi co-legal
-mecanism de producere:

l.

direct
-primar->leziuni ce apar in zona corpului ce vine prima in contact cu planul dur
-secundar->izbirea ulterioarf, a restului corpului de planul dur dupl contactul inifial
-mediat->precipitarea in ax vertical cu impact fie pe segmentul inferior,fie pe extremitatea cefalici
->energia traumaticd se transmite la distanltr (prin structurile osoase : coloana vertebrald)->leziuni la
distant[
-in timpul caderii se produce uneori gi izbirea de obstacole intdlnite in traiectoria de cidere (st6lpi, 4rbori,
balcoane)

2.

indirect

-la distan$ de aria de impact


-consecin{a dezaccel eraliei brugte
-existE rnai multe posibiliEti de irnpact cu planul dur:
-impactul segmenfului cranian concomitent cu restul corpului->in p lan anterior,posterior sau lateral
- iiiipactul ?n ax.T'6i{i6al l**"'F"+*N'
-impactul cu segmentele inferioare->impact pe picioare,genunchi,ischioane
-impactul pe segmentul cefalic (cidere pe vertex)
l. contactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului
-contact pe o suprafafl mare
-frecvent leziuni pe un singur plan
-in caz de cidere pe un plan ?nclinat cu rostogolire gi in caz de c5dere cu lovire de obstacole->leziuni pe
mai multe planuri
!

10

'''

-ttr4rutu Elrtgnrs v4r raur;aspgglur Frrs u9 par-u{Julallt4Frt' Ptiururul ug t|IlParulrutr llaul(irl.urlil u(' rzDlrg
-leziuni +/- solufie de continuitate
-frecvent discordanli intre leziunile exteme (pu{in grave : escoria{ii,pldgi contuze,echimoze,hematoame)
gi leziunile interne (grave,extrem de variate)
-la nive lul extremitdli i cefalice:
-fracturi liniare de boltd cu iradiere labazd (?n precipitarea de la ?ndllimi mici,iradierea nu depdgepte
acest etaj,iar in precipitarea de la indlfimi mari->iradiere meridional5,dehiscenfi maxim6 in regiunea
m ij locie,asem[nitoare cu compresiunea)
-fracturi cominutive cu infundare (cideri pe plan neregulat)
asem[n6toare cu lovirea cu corpuri dure cu suprafa{d micd
-c[deri > l0 m->fracturi cominutive de bolt6, bazd
-cdderi > l5 m -> frecvent explozie craniand
-frecvent leziunile osoase craniene se insolesc de leziuni meningo-encefalice,frecvent grave->deces
-usu.fiind dezaccelerafie,leziunile meningo-encefalice sunt bipolare (focar-contralovituri)
-hematoamele extradurale sunt mai rare->moartea se produce foarte rapid sau traumatismele sunt
deschise

-leziunile co lo ane i verte brale :


-frecvent \n caz de precipitare de la in61!imi mari
-fracturi directe prin izbire de planul dur sau prin modificarea curburii coloanei vertebrale (fracturi de
corpi vertebrali)
-frecvent leziuni meningo-medu lare
-leziuni de schelet toraeic->fracturi costale ce imit6 frecvent aspectul leziunilor produse prin compresiune
(numdr mare de coaste,2 planuri uneori bilaterale cu 4 linii de fracturi)
-fr ac tur i I e b az inului:
-frecvent in clderi de la in6lfimi mari
-in caz de ?nllfimi < l0 m->impact lateral->fracturi de creasti iliacd qi mai rar de creast6 superioar6 a
pubelui;uneori disj uncqii sacro-iliace
-in caz de indllimi > l0 m apar fracturi multiple de bazin->indiferent de planul in care se realizeazi
impactul
-fracturi asemlnitoare cu compresiunea->impact in plan anterior sau posterior
-fracturi de membre->depind de indlfime:
-1-1.5 m->nu existi fracturi
-1.5-5 m ->fracturi la nivelul unui membru
-5-10 m->fracturi multiple in > 50% din cazuri
-peste l0 m->fracturi atAt de membru superior cdt gi de membru inferior (deplaslri + leziri secundare
de p6rfi moi)
-leziuni viscerale->depind de inllfime:
-sub 5 m->rupturi viscerale rare (dac6 apar existi fond patologic preexistent)
-5- 1 0 m->leziuni visceraie frecvente

-peste 10 m->leziuni viscerale constante,afecteazl mai multe organe


parenchimatoase)
contactul pe segmentele inferioare
-contactul se poate produce cu:
-p i cioarel e->membrele inferi oare in extensi e
-genunchii->gambele fl ectate
-i schioanel e-)co&pse flectate pe abdomen

2.

-contactul cu p icio arele:


-infiltrate sanguine difuze in plante
uxafi i tarso-metatarsiene
-fracturi de calcaneu
-fiasturi uni / bimaleoiare
-contactul cu genunchii:
-platou tibial
-fracturi de rotul6
-epi{rza distald a femurului
-l

1l

(in

general

organe

-fracturide bazin
-in fi ltrate sanguine difrze fesiere
-infi ltrate sanguine sacro-iliace
-leziunilipice:
,fracturi mediate->transmiterea fortpitraumatice prin structuriie osoase la nivelul bazei craniului
-fractura mediatfl debazi de craniu in etajul posterior cu fracturarea circulari a gf,urii occipitale +
telescopare intracranian6 a coloanei cervicale>deces rapid prin leziuni bulbare
-leziuni secundare->usu.de p[4i moi
3. contactul cu extremitatea cefalici (pe vertex)
-cel rnai tipic->fractura mediatd debazdde craniu->seam[n6 cu cea de mai sus,dar are un diarnetru mai
larg+/- fracfi.rri de clivus
-fracturi pe. vertex (liniare,cominutive) cu iradiere inbazh (asemdnitor cu fracturile prin compresiune)
-fracturi prin tasarea coloanei cervical,fracturile sternului prin hiperflexia capului
-inlltime > l5 m->explozie craniani cu zdrobirea craniului 9i confinutului

t2