‘Mie in gind ‘orbese despre poezié in sine gi esp: jeustiare spre pul a de inriurire a fieciruia din ele; desprev : Sie trebuie cmitd materia pentru ca plismuirea si) fie frumoasd ; din gi ce fel de parti e ‘aleatuita, agijderi ' despre’ Toate cite se leagi de o asemenea cercetare, — oe y cum e firese, ou cu cele de inceput. ia_tragicil, ¢ de fiecare dati altfel. Caci dupi cum, cu culori gi forme, unii izbutese si imite — Jueruri (cu megstesug inviitat, ori numai din deprin- r cum multi imité cu glasul, tot aga gi in artele pome-_ | i_melodie, folo- -le in parte ori imbinate, Cinéul cu flautul, ori cu cithara 1 cu ele, gi altele, cite vor mai fi avind aceeasi inriurire, cintul cu naiul — folosese doar ritmul si melodia ; arte rilor numai ritmul fara melodie : cici si acestia, cu ‘turnate in please imiti caractere, path fapte. 454 ARISTOTEL Cit_priveste arta care imita slujindu-se numai de cuvinte fie prin virtute), pers 7447 bsimple ori versificate, — fie folosind impreund mai multe feluri _ noi, ori mai wai ne ori de misuri, fie unul singur, — pind ast&zi n-are un nume al ei. © doar ch to 10 C&ci n-avem termen care si imbratiseze deopotriva mimii unui E> mai urifi, Dionpsios nee ae iat aceste deosebiri gi va Sofron ori Xenarhos gi dialogii socratici, nici imitafia sivirsita of fiecaxe dint imitatiile eae ; ri se am aratat. in versuri de trei misuri, in versuri epice, in versuri elegiace fi alte up fell ot Sr ehare dar gi in imi- gi altele la fel. Atita doar ¢& oamenii, legind numele metrului Yn dans, in ci tal cu flautul, 7h netntovsnisitd de muzica — se de cuyintul care exprima ideea de creatie (2b nosiv) ti numese tafia vorbita — versuri ort E. Homer bundoar’, inchipuie pe pe unii creatori de versuri elegiace, pe altii creatori de versuri a constati: aceleagi diferente. m. “aint, Hegemon. ‘Thasianul, epice, ch -i_,,creatori” (,,poeti””), nu pentru imitatia pe oameni mai buni, Cleofon agi: 6 faced Deiliadei, care 0 sivirgese cu tofii, ci pentru comuna folosire a versului; niscocitorul par {onde sa bit i nomii, — cineva putind incit, de-ar trata cineva in versuri chiar un subiect ‘medical ori Asgijderi si in ce p ditiram! a a fi fpmothions , ori al lui de stiin}a a naturii, incd i s-ar zice la fel, dupa dating, cu toate ‘ realiza imitatia in felul lui Argas, om se gi desparte de alt- ci Homer si Empedocle n-au nimic comun afari de faptuldea | ——_—~‘Filoxenos, in Ciclopii lor. Prin ac 2 Za a nizuind si inf&fisgeze p fi'seris in versuri, si cu toate ci unuia i se da pe drept numele de minteri tragedia de comedie ; un: = ;: ; ti sint in viata de toa poet, citi vreme celuilalt i s-ar potrivi mai bine cel de natura- oameni mai rai, cealaltii mai buni deci aledtuit din toate felurile de ao — gi acestpia tot poet ar i a treia deosebire, dup’ chipul, cevse euvin ficute. Mai sint insti unele arte.ce se slujese de toate 2. . Mai existd, pe lings gn ty : list. Tot astfel, dick cineva ar sivinsi imitafia amestecind fel gi silele. trebui s% i se spuni. ‘ i_luor intr adevir, cu ace- 20 4 \a Peete ys um si zie ritm, melodie si cum se/siivirgeste _imitatia ; fel de misuri, precum Hairemon ‘in al siu Centaur, — poem fn legitura cu cele de pink aci, acestea ar fi dar deosebirile acs ste si cind ee nate miisurd, — cum fac poezia ditirambied, poezia nomilor, tragedia Teasi mijloace gi ee ei aaitacs| Homan oal o si comedia ; se deosebesc ins& intre ele prin aceea cA unele le tb infipigan ricaaninnbate — gi cind i ae folosese pe toate odata, altele pe rind, propria indiy ind acfiune gf cea Acestea sint, cred eu, deosebirile dintre arte, in ce priveste tati mitafi in » mijloa , loacel® cu care Parse untbafla, de la inceput, trei_deos i cuntpite e asad loace, de obiect, de _procedare. , on Cee Seoriatin 7? entru c amindor ia ae Hares a 5a NA Peete con Vat 4 Sofocle e un imitator de felul Tui Homer, — : a “< iY ching c Ss te MA AO exgednent, viq fl ¢ si unul gi celilal ina, spun uni, pentru care \. am Fassia pentru oii i aap Ta dorienii igi 14a ‘it& vreme cei ce seperti cane in actiune, jar acestia ie sint de felul lor virtuogi ori picdtosi (doar mai toate firile dupa re aceste tipare se impart, deosebindu-se intre ele fie prin rautate,nascocirea comediei se falesc megarienii, — cei din partea Jocului, pretinzind, chipurile, ca s-ar fi ivit pe vremea cind la ei era cirmuire democratic, si cei din Sicilia, sub cuvint ca poetul. ‘Epiharm, care a trait cu mult inainte de Hionides si de Magnes, era de-al lor; iar cu dia, unii dorieni din Pelopggez. Ca dovadi, se folosesc ‘te. Ciici, se pretinde, savelor din preajma cetitilor ei le zie xGya, citi vreme atentenii le spun Siju0.; iar comedienii nugi-ar tragegnumele de la verbul xopdterv (,,@ merge in procesiune’’), ci de la ratacirea lor prin xGuot, goniti, cum se vedeau, de la orag. Mai zic iardgi ci la 14486 ,,a face” ei spun 5, %v, iar atenienii xpérrev. Cam acestea. ar fi de spus despre deosebitele feluri ale imitafiei, cite si cel fel sint In general vorbind, doua sint cquzele ce par_a fi dat nag- tere poeziei, amindoua cauze firesti Una e darul inn: al imitatiei, sidit in om din vremea | ilariei acetone de restul vietuitoarelor, dint el fiind cel mai priceput s& imite gi cele dintii_cu- \ nostinje venindu-i pe calea imitatiei), iar plicerea pe care o dau *“imitatiile e si ea resimfit& de tofi. Cd-i aga, o dovedese faptele. ‘Lucruri pe care in naturi nu le putem privi fara scirb’, — cum ar fi infatisirile fiarelor celor mai dezgustatoare si ale mortilor, — inchipuite eu oricit de mare fidelitate ne urplu de desfatare. Explicatia, si de data aceasta, mi se pare a sta in plicerea deo- sebitd pe ¢ d&\cunoasterea nu numai inteleptilor, | si \ oamenilor de rind ; ‘atib a Ch acestia Se impartagesc din ea \s mai putin. De aceea se gi bucurd cei ce pi pentru cd au prilejul si invefe privind gi si-si dea seama de fiece lucru, bunioara ci cutare infatiseaz’ pe cutare. Altminteri, de se intimpla sa nu fie stint dinainte, plicerea resimfitd nu se\ — _adevarate imi POETICA, III 1448a 31 — IV 1449a 10 desivirsirii_executiei, ori coloritului, ori cine stie cdrei alte pricini, ; Q itatiei fiind prin urmare in , fel si darul armoniei gi al ritmului (se vede doar bine c& magurile . sint simple impartiri ale ritmurilor), ceidintrninceputinzestrati, -Pentry aga ceva, desiiviryindu-si putin cite putin. improvizatiile, “a ici. Aceasta s-a imparti : din capul locului stihuri de dojana, de. De vreo oper’ din acestea muscitoare, a unui poet jnainte de Homer, nu se pomeneste, micar c& poeti trebuie si fi existat multi. De la Homer incoace insi nu lipsesc, cum ar fi Margites al acestuia gi altele la fel, in care isi face aparitia ‘si metrul adecvat, pind astiai numit (:ambic, dupa deprinderea de a-si arunca woul altuia infepituri ‘astfel ccmpuse (i-pBiZetv). fn felul acesta, dintre cei vechi, unii Jungeutt autori de poeme eroice alfii de poeme.satirice, i . ga cum s-& dovedit poet mare in genul serios (in care . : singur el a lisat in urmi-i nu numai compuneri frum oage, ei ii dramatice), Homer a fost i cel dint a ficut si se intrevad’ i mL nu Taport cu comedia, . gi de Odiseea. _— De cum gi-au facut aparitia tr: i fire inclinati.spre una sau cealalté din aceste forme ale poeziei au pornit si serie, unii, comedii in loc’de versuri iambice, alfii, ii in loc de epopei, ca unele ce erau mai ample gi mai pre- fuite decit manifestirile anterioare. Cit priveste faptul de a sti daci pin’ astizi tragedia si-a dobindit ori ba pe de-a-ntregul earacterele-i proprii, — fie judecat& in sine, fie prin prisma _ reprezentarilor in teatru, — aceasta-i alti intrebare. * i ‘Ivita dar din capul locului pe calea improvizirilor (ca si comedia de altminteri: una mulfumita ¢ndrumatorilor corului : 1ee re ae Bee We ARISTOTEL, ‘ t de ditirambi, alta celor de cintece licentioase, din cele ce, pind s in zilele noast: i stiruie pri ag 2, R ele noastre, mai staruie prin multe cetiiti), tragedia, s- unul la doi, a redi soci ‘gfe dab dialog ¥ Ser ye pee epee ‘rei . eae decorul cenic. In ce priveste ee oat Deo ate a oes si de la un stil hazliu, explicabil prin pecialiies a ay intr-un tirziu a cistigat gravitate, iar metrul, Tacun oh es a ajuns trimetru iambic. La inceput me ae 1 al trohaic, pentru ci poezia tragic’ era un plu cor de satiri si pentru c& acest metru ti didea un mai accentuat caracter de dant. Cind dialogu gi-a facut aparitia, natura si 4 pa = nau a gisit metrul potrivit : se gtie doar ci, dintre ‘ ee sn a ss Inai_apropiat de graiul obigsnuit. 0 i € Toa ele spusele noastr = mee, de cele mai multe ori versuri iambice, iar Teed es ’ an numai eind ne departam de tonul convorbirii. Despre ee _ Meat cosa podoabele treptat adiugate feluri. |, dup: jitie, si zicem ci am it : i i, a le cerceta pe fiecare in parte, ar fi treabi ica V Aga cum am mai §) edi a pus-o, comedia e imitatia unor oameni_ ‘ ; i spus- ‘ia unor 0: ecioplifi ; nu inst o imitatie a totalitatii aspectelor of 73 “a6 o natura inferioar, ci a celor ce fac ee nai din ridicol i. Ridicolul se poate dar defini ca un cugur = Ta ih i actorilor comici e urith si fri: a s ; si frimintata, dar nu pind la i aaumalee prin care a trecut alee s gi ee : r p-aul Siivirsit, ne sint cunoseute ; evolutia comediei, dacd n-a : A cat in, pe mis ura, dezvoltirii fiecirui it dezviluit in ea, ee ee ul de . 3 | 1. jn limitele unei singure rotiri a soarelui, mai mare, iar epopeea n-are limité in timp, constituie si eo equ fost luatd in seam’ de la inceput, a cizut in uitare. Abia intr-un 1449? tirziu s-a gindit magistratul s& acorde autorilor de comedii cor de care aveau nevoie ; jnainte, cei ce diideaw asemenea spectacole o ficeau din propriul lor indemn. Dupa ce comedia gi-a dobindit’ oarecum infaitigarea proprie, au inceput sa se pomeneascd gi poetii comici propriu-zisi. Cine & jntrodus folosinja magtilor, ori a prologului, cine a fixat numirul actorilor si toate celelalte amanunte, nu ge stie. Deprinde ie a compune subiecte eomice vine ins’ de la Epiharm gi Formis. Tneeputul La. Lieut dar Sicilia. Pintre atenieni, cel dintii care, parisind invect jambica, @ prins si trateze teme cu -caracter general si si inchege _subiecte a fost Crates. a ‘ Bpopeea se apropie de tragedie intru atit ca este, ca gi ea, % imitatia cu ajutorul cuvintelor a unor oameni alesi ; se deosebesc 10 insi prin aceea c& metrul de care se slujeste epopeea & uniform, iar forma narativi. Tot astfel, in privinta intinderii., 4 e Faptul ca tragedia nizuieste si se petreacd, pe cit se poate, wou sau intr-un interval ceva dt te deosebire, micar ch la inceput o egal’ libertate domnea in 19 una ca gi in cealalti. t a Dintre pirtile lor constitutive, unele sint aceleagi Ja ammin- dou, altele proprii tragediei ; de aceea, cine stie s& spund despre o tragedie daci-i bund ori rea, stie gi despre crore elemen- tele epopeii se intilnese_si in tragedie; ale trag' ins nu se intilnese toate in epopee. x Despre poezia care imitd in Hexametri, ca gi despre eee ya fi vorba mai tirziu ; deocamdata si vorbim de tragedie, facin - s% decurg’ definitia naturil ei din cole spuse pind aci., ia -e, asadar, imitatia unei actiuni alese si intregi, de o oarecar 6, in grai impodobit cu felurite somri de podoabe osebitPOETICA, VI 1449p 25 — 1450D 4 , decurg din fapte, felul fiecirei viejuiri fiind realizarea_unei i| Numesc grat im moet c fapte, ci nu a unei Calitati, Aga 86 fi face ca oamenii sint intr-un a armonie, cint; si inteleg acl = sae aye _gratul cu fel sau altul, dup& caraeterele lor, dar fericifi sau nefericiti pirjile ei? faptul o unele din acestea ¢ ebit dupa fiecare din | aups isprivile fieoiruia. Aga so gi face cd cai oe sivinjose imi-'/ suri, iar altele au nevoie gi de muzici, neat numai din -ver- B tatia n-o fac ca si intruchipeze caractere, ci imbrac’ cutare : Cum imitatia, care e tragedia, a Gi tai 3 =. sau cutare caracter ca‘sd sivirgeasc’ o fapta sau alta.\Faptele | ‘june, un prim element afel va Phos ving te ude oumeni tn . si subiectul se dovedese a fi astfel rostul tragediei, iar rostul urmeaz’ apoi cintul si graiul, prin ah See omen SCENIC j, @ mai insemnat ca toate. De altminteri, tragedie fara acfiune | zeazis imitatia. ay oot) ites corns rae nici n-ar putea fi; fri caractere, ins, s-a mai vazut. Doar tilor ; prin ,,¢int”, ceva eek ee aledituirea_verbala a versu- fragediile celor mai mulfi dintre dramaturgii recenti sint lip- 25 In acelagi timp, imitatia de eae toatl exterioara. : site de caractere, gi acelasi lucru se poate spune, in general, — i unei actiuni, realizati de citiva ail ne ocupim fiind imitatia _ despre foarte mulfi poeti. fn rindurile pictorilor, nu alta e si- in ochii nostri dup’ caracterul si aap acestia deosebindu-se “tmafia Ini Zeuxis fafa de Polygnotos : cel din urm& fiind un » he dupi care, indeobste, se ean : ecata fieckruia (elemente excelent pictor de caractere, iar arta lui Zeuxis lipsit’ de insugiri | -c& pricinile actiunilor sint foe dividuale), urmeaza, morale. Cine s-ar apuca, agadar, si pund Jaolalti, o seam’ de ) la rindnl lor, actiunile h » caracterul si judecata, gi cd, tirade oglindind caractere — fie ele oricit de desivirsite sub | » actiunile hotirdse fericirea ori nefericirea oame- 30 raportul expresiei gi al ideilor — nu va jzbuti nici pe departe - gh dezlintuie emotia tragic’, \de cave se va apropia mai curind * o tragedie stingace in aceste privinte, dar inzestrat&é cu subiect gi eu imbinare de fapte. _§ Mai trebuie apoi adiugat c& principalele mijloace cu care a tragedia inriureste sufletele — peripetiile sau risturnirile de | * situatii si scenele de recunoagtere — sint parti ale subiectului, © dovada in acelagi sens ar mai fi si faptul cd incepitorii in ale poeziei ajung mai curind stipini pe expresie, ori megteri 35 in zugrivirea caracterelor, decit in imbinarea intimplirilor seat cie aproape general’ la vechii autori). Se poate dar : inceputul gi, oarecum, sufletul tragediei ; cterele: (Ceva aseminator se observ’ gi in - picturii, in care, oricite culori ar pune cineva laolalta, 14506 ar izbuti si dea privitorului atita: ‘desfitare cit cel mai simplu desen necolorat.) Caci tragedia e infitarea unei actiuni, si numai in care e imitarea unei actiuni e gi imitarea celor ce nilor. Imitatia actiunii est \ Imitatia é te ceea ce constituie subi i ae at : es ie subiectul oricdrei } ee ee on na pe imbinarea faptelor ce o alcstieso) tere =n . e aS da dreptul s& spunem despre eroi ci aint Ks interi; judecata, ceea ce ingiduie vorbitorilo: _dovedeasc& ceva ori si enuiite vreo pirere.’ peseite! 1 n chip necesar, fiece tragedi é Angee : sar, tragedie va avea dar gase parti, cc ae Si i determine felul, si acestea sint : subiectul, caracter va 20 fst imba, judecata, elementul spectaculos gi D am Ba races ip 8 gi muzica. Doud din ‘ oe prin care se realizeaza imitatia, unul: e chipul cum ul —aceasta are loc, trei sint obiecte ale ci; afard de el ‘te \ acme Lb : le, altele nu i s ss : uly no eerie ae ek pufini poeti s-au slujit in creatiile im jpune — ca de niste forme i es aa eee, in intregul ci, definitia oe ae él lemente seenice aga cum imbritiseazd Warts: ject, vorbire, muzic& si judecaté. Mai insemnati intre el os e totusi imbinarea faptelor, pentru c& tragedia nu-i i vel unor oameni, ci a unei fapte si a vietii, iar fericirea si nefericirea A urmé vin caraARISTOTEL 5 Al treilea element it, 7 pomenit, judecata, e darul de a spun vorbe avind legituri cu o situatie dati -y potrivite ESS tn he euvintirile obignuite, acest dar e rodul unei pregitiri speciale. a eens ee (Cei vechi puneau pe eroii lor si cuvinteze | a unirile obgtesti, cei de azi, ca niste retori.) Caracti in schimb, este ceea co viideste o atitedin sau os se care — ori de cite ori situatia nu-i limpede al if Mein sau. le evita. N-an, prin urmare, caracter, cuvintirile in care nu-i de ajuns de lamurit incotro se indreapta sau de ce se fereste vorbitorul, Dimpotrivi, intilnim judecaté in spusele a care se dovedeste cd un lucru existi-ori nu exista, s i proclama 0 idee general. \ Sea ; Al patralea dintre elementele cercetate e graiul cuvintirilor. Oum am mai spus-o, infeleg prin ,,grai’? exprimarea cu ‘iittorat cuvintelor, aceeagi in esenta ei, fie ci-i vorba de versuri, fit cé-i vorba de. prozi. os Dintre cele rimase, muzica e cea mai de” a Cit priveste elementul spectaculos, mii a eae a on mai putin artistic, si cel mai striin de natura posaiel D puterea de inriurire a tragediei nu atirnd de Soaronentars sii A i actori; gi, iaragi, entra pregitirea efectelor de scend, bie sugul decoratorului e mai potrivit decit al poetului. ri x oC ~ vi Dupd ce am limurit cele de i ) ‘ i pind aci, si cercetiim ee fe ‘ ee fie imbinarea faptelor, de Bren ce subiectul e : aa gi cel mat de seam’ element al tragediei. Aga cum am 25 . a tragedia e dar imitarea unei actiuni complete si intregi, vind o oarecare intindere ; cAici s-ar putea vorbi si 3 lipsit de intindere. : — Lintreg e ceva ce are inceput, mijloe gi sfirsit.)Inceput e a ce, prin natura lui, nu urmeazii in chip necesar dupa nimie, ' ef ' ne . POETICA, VI 1450b 5 — VIT 1451a 15 dar care, mai curind sau mai tirziu, e urmat neapirat de alteeva. Sfirgit, dimpotriva, @ ceea ce urmeazi obignuit dup& altceva, fie in virtutea unei necesititi, fie a unei deprinderi, si dup’ care nu mai urmeazi nimic. Mijloc, ceea ce urmeazi dupa ceva gi e, _ la rindu-i, urmat de altceva. Pentru ca subiectele sii fie bine intoemite, se cade dar ca nici si nu fnceapi, nici si sfirgease’ ] Ja intimplare, ci si find seami, de principiile ardtate. Fiinfi sau lucru de orice fel, aledtuit' din parti, frumosul, ‘ca si-gi merite numele, trebuie nu numai si-gi aib’ pirfile in | rinduiali, dar si fie si inzestrat cu o anumitd mirime. intr- adevir, frumosul std _in miarime gsi ordine, ceea ce §1 explicd 1 pentru ce o fiinfa din cale afari de mic’ n-ar putea fi gisita ~ fromoas’ (realizati intr-un timp imperceptibil, viziunea ar yimine nedeslugit’), — si nici una din cale afar’ de mare (in14514_ camul c&reia viziunea nu s-ar realiza dintr-odata, iar privitorul ar pierde sentimentul ‘unitatii si al integritatii obiectului, ca {naintea unei lighioane mari de zece mii de stadii). Aga cum e nevoie, prin urmare, ca trupuxile gi fiintele insufletite si fie de © oarecare mirime, — iar aceasta si fie lesne pereeptibila, — tot astfel subi i aibii si ele o oarecare inti — o intindere lesne de cuprins cu indul. Cit priveste limitele acestei intinderi, —in raport cu conditiile reprezentafiilor \ _\ dramatice,ori cu capacitatea de simfire a publicului, — fixarea ‘\ or nu tine de regulile artei ; c&ci daci nevoia ar cere si se joace © dat& 0 suta de tragedii, o limpede cd li s-ar mastra durata cu elepsidra, cum se ice c& se ficea pe vremuri. O limita decurgind a lucrurilor ar fi urmitoarea: sub raportul intinderii, tragedie e cu atit mai frumoas’ cu cit e mai lung’, f4rd_si “fiivoteze rimine inteligibil. Sau, ca si intrebuintez o definifie simpli, limits potrivita a intinderii unei tragerii e cea indispen- bili, pentru ca, in desfigurarea, neintrerupt’ a intimplizilor de aseminarea cu realitatea sau de progresiunea lor ra, si se treaci de la o stare de fericire la una de neferi- sau de la una de nefericire la alta de fericire. “ ‘ 35| ARISTOTEL VII Subiectul_nu-i_unul, cum igi inchipuie unii, intrucit pri- veste un singur personaj. Doar multe si nenumirate sint in- timplirile putind si se iveascd in viata euiva, fari ca, din unele din ele, si rezulte o unitate ; si tot astfel faptele uniti om sint multe, firi ca laolalti si alcituiascd o singurad actiune. De aceea gresit mise par a fi procedat poetii cind s-au apucat 8a serie, care o Herakleidd, care 0 Theseidd, ori alte poeme de soiul acesta, cu gindul ei dac& Herakles a fost unul, o oper’ despre el va fi si ea neapdrat unitard. Homer, in schimb, care exceleaza in atitea alte privinte, pare a fi vazut bine gi aci, ajutat fie de o practica artisticd deosebiti, fie de talentul fa firesc. Intr-adevir, compunind Odiseca, nu s-a gindit si cuprinda, 25 | inea toate pAfaniile eroului, — faptul de afi fost ranit pe mun- tele Parnas, buuioard, ori simularea nebuniei la adunarea ogtilor, intimpliri a cairor legiturd nu era de ajuns de strinsd pentru ca una 84 urmeze celeilalte in chip necesar ori numai verosimil, — ci a compus-o in jurul unei singure actiuni, in infelesul dat. de noi cuvintului, si asijderi si Lliada. Asa precum in celelalte arte imitative imitatia e una ori de cite ori obiectul ei ¢ unul, tot asa si subiectul, intrucit e 20 intregi, iar partile aga fel imbinate ca prin mutarea din loc a uneia, ori prin suprimarea ei, intregul tot si rezulte schimbat ori_tulburat. Caci nu poate fi socotit parte @ unui intreg ceea ce — fie ch e, fie ci nu e — n-aduce cu sine o deosebire vizibild. i IX Din cele spuse pind aci reiese Mmurit ch Aeperia poetulyi nue si i povesteasci lucruri intimplate. en adevarat, ci Jucruri on putiid si s© intimple in marginile verosimilului gi ale necesa-_ a _ imitatia unei actiuni, cat si fie imitatia unei actiuni unice si POETICA, VIII 1451a 16 — 1X 1451b 30 rului. Intr-adevir, istoricul nu se deosebeste de poet prin aceea ci unul se exprim’ in prozi si altul in versuri (de-ar pune cineva in stihuri toat& opera lui Herodot, aceasta n-ar fi mai putin istorie, versificata ori ba), ci pentru c& unul infé- tiseazii fapte aievea intimplate, iar celilalt fapte ce s-ar putea intimpla. De aceea si_¢ poezia mai filozofict si mai aleasi decit ae istoria: pentru ci pgezia infitiseaz’, i mult universalul, citi ,vreme istoria mia desrab’ particularul. - : | ff Kintitisa Universalul inseamné @ pune in seama unui _per- sonaj inzestrat cuo | anumitii fire vorbe si fapte ecerute de aceasta, fF dup legile +s yerosimilului gi ale Recesarului: lucru edtre care § ee nazuieste poezia, in ciuda numelor indi iduale adiugate. Parti- cular, in schimb, e ceea ce a ficut ori pitimit Aleibiade, de pilda. Faptul e de ajuns de dovedit in comedie, unde autorii nu. dau personajelor numele alese decit dup’ ce gi-au clidit intriga | -__ eu intimplari verosimile, renuntind si mai compuni, ca poetii 4 _ iampici de pe vremuri, pe seama unui individ sau altul. © 15, fin tragedie, autorii sint finufi s& foloseascd numele trans- mise de traditie, pentru motivul cd §e-L ar patings olesne de xe Peet, Cite nu sau intimplat, nu ni punts eh cite 8- timplat, sd, € evident ¢ tminteri fe se_par nici © | jntimp e 4-8 cu putingi, “ie Las Hs Ci si in tragedit se por tobusi intiini,~ “tunele, cife un e-doui cunoscute, iar celelalte plismuite, fn altele nici atit, ca in Anteul Ini Agathon, in care intriga gi * personajele sint deopotrivi niscocite, fara ca pentru aceasta s% desfete mai putin. Nu in orice imprejurare trebuiese dar edntate subiectele oferite de tradifie, in jurul carora se brodeaz’ _ de obicei tragediile. Ar fi gi ridicul, citi vreme cele cunoscute 2. 26 ~ nics nici ele cundscute decit citorva, si totuyi ti desfata pe toti. j fe. Pin cele ce preced, reiese dar limurit c& plismuitorul care » 4 poetul cata si fie mai curind plismuitor de subiecte decit de ee stihuri, ca unul ce-i poet intrucit siviryeyte o imitatie, iar de mitat imiti actiuni. Chiar-de i s-ar intimpla, ins’, si-gi elii- opera pe Iucruri petrecute, n-ar fi totusi din aceasta’ | % mai putin poet: doar nimic nu opreste ca unele din mesARISTOTEL intimplarile petrecute si fie aga cum era verosimil gi posibil s& se petreaci, gi, din acest punct de vedere, cel ce le imit& se poate numi plismuitoral lor. S Dintre subiectele si intrigile neizbutite, cele mai putin izbutite sint cele episodice. Numesc_,,episodic” subiectul_in care episoadele nu se Jeagi unul de altul dupa criteriul_vero- similului, nici dup’ acel al necesarului. Poetii progti compun asemenea subiecte din propria lor vind, cei buni de hatirul actorilor. fntr-adevar, tot céutind si compuni tirade decla- matorii si intinzind subiectul peste fire, nu o dati sint nevoifi s& rup4 continuitatea faptelor. Tragedia, iarigi, nefiind simpla imitatie a unei actiuni intregi, ci a unor intimpliri in stare s& stirneasc’ frica gi mila, acestea isi vor vidi puterea de inriurire mai mult si mai mult atunci cind se vor desfigura impotriva asteptirii, dar decurgind totugi unele din altele. fn felul acesta, minunarea ascult&torului ~ va fi mai mare decit in fata unor fapte petrecute de capul lor si la intimplare. Se gstie doar ci, din faptele intimplitoare, singure acelea ni se par minunate, cite ne lasi impresia ci s-ar fi petrecut cu socoteali : ca atunci, buntoar’s, cind, in Argos, statuia lui!Mitys a ueis pe omul vinovat de moartea lui Mitys, ¢eizindu-i in cap in timp ce o privea. Asemenea lucruri, intr- adevir, nu par a se petrece la intimplare. Fara greg, agadar, intrigile astfel construite sint cele mai bune.” hi Subiectele sint unele simple, altele complexe, aga cum, de felul lor, sint si actiunile imitate de subiecte. Numese ,,simpli”” actiunea al cirei deznodimint se rea- lizeaz& fari risturniri de situatii si firi recunoasteri, dup’ o desfisurare neintreruptisi_unitari, in condifiile ardtate ; “gi complexi, pe cea al cirei deznod’mint e determinat de o_re-— cunoastere, de o risturnare de situatie, sau de amindouti. $i 35. 15 POETICA, IX 1451b 31 — XI 145% 5 67 recunoasterea gi risturnarea de situatie trebuie si rezulte ins’ in alodtuirea subiectului, aga fel ca gi una gi cealaltd si decurg’, faptele petrecute inainte, fie in chip necesar, fie verosimil. ci e departe de a fi tot una dack un lueru decurge din ally ri numai vine dup& ¢l. Peripetia san risturnarea de situatie e o_schimbare a celor petrecute in contrariul lor, precum 8-a aratat, si aceasta, spunem noi, in marginile yerosimilului gi_ale necesarului. Ca in Ocdip, unde cel ce vine si inveseleascdé pe rege gi sd-1 scape de teama legiturii cu maici-sa, dind pe fafa adevirata-i iden- titate, obtine rezultatul potrivnic; sau in Linceu, unde eroul _e@ dus la moarte insotit de Danaos, care vrea sd-i ia viata, gi unde din desfigurarea evenimentelor se intimpld si moard eel din urm& gi si scape cel dintii. Gum o arat& numele, recunoasterea ¢ 0 trecere de la nesting la sting, in stare sit impingit fie la-dragoste, fie la dusmini } ‘personajele sortite fericirii ori nenorocirii. Cea mai _izbutitd - recuno: e cea insotité de o risturnare de situatie, cum se _intimpli in Ocdip. Mai sint ins’ gi altfel de recunoasteri : ceva ‘in felul aritat se poate petrece si cu lucruri neinsuflefite sau intimplitoare, si tot recunoastere e si de.cite ori cineva face ~ ceva. ori nu-l face. Coa mai adecvati subiectului, ca gi actiunii, 2 e ins& cea pomenitdé : 0 asemenea recunoagtere, insofitd de ris- 1452b turnare de situatie, va_stirni intr-adevir, fie mila, fie frica, 5 .— iar tragedia e tocmai imitarea unor actiuni in stare si inspire ~ aceste sentimente, — ba chiar si nefericirea ori fericirea eroilor atirna de situatii de felul acesta. ‘ “ e Cit& vreme recunoasterea adevarat% e o recunoastere intre “persoane, se poate intimpla ca numai_una si recunoascd pe tt, (cind e bine Jimurit cine e aceasta din urmi), ori ca 5 gi ceari recunoasterea amindorura. Ifigenia, bunioari,