Motto: "Opiniile Sunt Libere, Dar Nu Şi

Motto: “Opiniile sunt libere, dar nu şi obligatorii”—I.L.
Caragiale
Buletin bilunar editat de INGEPO Consulting
1
Editorial
20/03/2007 Perspectiva soluţionării problemelor globale ale omenirii
05/04/2007 SUA, Rusia, progranul nuclear iranian şi Orientul Mijlociu
20/04/2007 Evoluţia viitoare a lumii

05/05/2007 Rezervele mondiale energetice
20/05/2007 Probl. globale-terorism, migraţia f. de muncă, evol. tehnologică
05/06/2007 Schimbările climatice globale

20/06/2007 60 de ani de la Planul Marshall
05/07/2007 Problema refugiaţilor pe plan mondial
20/07/2007 Poziţia Geopolitică a Franţei
05/08/2007 Pericolul nuclear mondial
20/08/2007 Dreptul mării şi geopolitica
05/09/2007 60 de ani de la independenţa Indiei şi Pakistanului
20/09/2007 Războaie şi victime
05/10/2007 Alegerile parlamentare din Ucraina
20/10/2007 Către pace între cele două state coreene?
05/11/2007 Ziua ONU
20/11/2007 Declaraţia Balfour - la 90 de ani
05/12/2008 Elemente actuale ale situaţiei din Kosovo
20/12/2008 Sărbătoarea Crăciunului
05/01/2008 Asasinarea lui Benazir Bhutto, SUA şi lupta împotriva terorismului
20/01/2008 Arma Meteorologică
05/02/2008 Comerţul cu arme - una din cele mai mari afaceri la nivel mondial
20/02/2008 Tendinţe demografice mondiale

Aniversări nedorite- 15 ani de la primul atac terorist la World Trade
05/03/2008
Center New York
2
Actualitatea geostrategică mondială
20/03/2007 NATO - doar o alianţă militară?
05/04/2007 Perspectiva modernizării forţelor armate ale Franţei
20/04/2007 Filozofia armatei Statelor Unite

Reacţii la Moscova în legătură cu elementele apărării antirachetă
05/05/2007
americane ce vor fi amplasate în Europa
05/05/2007 Discursul preşedintelui rus Vladimir Putin asupra stării naţiunii
05/05/2007 Unele caracteristici ale sistemului antirachetă
20/05/2007 Consecinţe ale posibilei abandonări a Tratatelor START 1 şi INF
20/05/2007 Acord de cooperare militară între SUA şi Muntenegru
05/06/2007 Cooperarea dintre NATO şi UE în domeniul apărării şi securităţii
05/06/2007 Iniţiativă pentru pregătirea Ucrainei în vederea aderării la NATO
20/06/2007 SUA : Dreptul mării şi încălzirea globală
20/06/2007 În Europa Rusia este deja de trei ori mai slabă decât NATO
20/06/2007 Reuniunea G-8 Heiligen -Germania
20/06/2007 Reuniunea NATO 14-15 iunie

Elemente ale strategiei SUA de menţinere a poziţiei de unică super-
20/06/2007
putere mondială
05/07/2007 Statele Unite ale Americii: necesitatea şi limitele puterii navale
05/07/2007 Cursul ascendent al cheltuielilor militare la nivel mondial
Sisteme de luptă avansate tehnologic în armata SUA Future Com-

20/07/2007
bat Systems (FSC)
20/07/2007 Cheltuielile militare mondiale (“O lume înarmată până în dinţi”)
05/08/2007 Evaluări asupra situaţie de securitate în zona extinsă a Mării Negre
Extrase din discursul preşedintelui Vladimir Putin la întâlnirea cu

05/08/2007
ofiţeri superiori din armată şi serviciile secrete
20/08/2007 Securitatea energetică. Elemente în zona extinsă a Mării Negre
3
05/09/2007 Unele aspecte privind conceptul războiului în reţea
05/09/2007 Teme geopolitice majore: evoluţii NATO, SUA, Rusia
Caucazul de Sud – componentă a confruntării geopolitice ruso-

20/09/2007
americane
Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP) - pro-

05/10/2007
movarea cooperării în regiune, un an mai târziu
Teme geopolitice majore: Securitatea în zona Mării Negre; Ca-

05/10/2007
pacităţi militare iraniene
Alianţa caspică - un obstacol pentru geopolitica SUA în Asia Cen-

20/10/2007
trală
Preşedintele Nicolas Sarkozy şi ambiţiile sale de a repoziţiona
20/10/2007
Franţa pe scena politică internaţională
05/11/2007 Summitul Cinciului Caspic de la Teheran
05/11/2007 Elemente privind privatizarea armatei SUA
05/11/2007 Dispute teritoriale în Oceanul Pacific

Reuniunea Forumului mondial “Dialogul civilizaţiilor”, Ediţia a V-
05/11/2007
a, Rhodos, Grecia, 10-14 octombrie 2007
20/11/2007 Arena ucraineană - Ciocnirea sistemelor de valori
20/11/2007 Preţul petrolului
20/11/2007 Turcia - PKK - ultime evoluţii
Societăţile de securitate private - o armată de mercenari în per-

05/12/2008
manentă actualitate
05/12/2008 Lumea văzută de la Moscova
05/12/2008 Conflictul din Darfur
20/12/2008 Securitatea Japoniei, asigurată la nivel înalt
20/12/2008 Banca mondială de seminţe
20/12/2007 Securitatea Japoniei, asigurată la nivel înalt
20/12/2007 Lumea văzută de la Moscova -piaţa globală a energiei
05/01/2008 Kosovo - ultima retrasare de graniţe în Balcani

Unele aspecte privind politica Rusiei post-sovietice în contextul
20/01/2008
globalizării
4
Pariu câştigat - Saakashvili reales din primul tur al alegerilor pre-
20/01/2008
zidenţiale anticipate din Georgia
20/01/2008 Lumea văzută de la Moscova (continuare)
20/01/2008 De la Războiul Rece la o “Nouă Epocă de Confruntare”
OMV se asociază cu Gazprom pentru a submina proiectul

05/02/2008
Nabucco
05/02/2008 Rusia preia sectorul petrolier şi de gaz al Serbiei
05/02/2008 Alte evoluţii în sistemul energetic european
20/02/2008 Aspiraţia Franţei la întărirea statutului de mare putere mondială
Rusia impune restricţii împotriva OSCE şi ODIHR înaintea

20/02/2008 alegerilor
prezidenţiale
Discursul secretarului de stat american Condoleezza Rice la în-
05/02/2008
tâlnirea anuală a Forumului Economic Mondial
Principalii lideri ucraineni cer includerea în NATO Membership
20/02/2008
Action Plan
20/02/2008 Putin-Voronin: un final fără efect
20/02/2008 Georgia: partidele din opoziţie din nou în confruntare
20/02/2008 Gazoductul pe sub Marea Neagră
20/02/2008 Acord pentru integrarea Bulgariei în reţeaua de gaz a Rusiei
Unele aspecte privind politica Rusiei post-sovietice în contextul

20/02/2008
globalizării (continuare din numărul 21)
20/02/2008 Organizarea şi dislocarea bazelor militare franceze
20/02/2008 Afganistan -NATO, via Kabul-Vilnius-Bucureşti
05/03/2008 EUFOR - o misiune delicată, pe un teren minat
Consecinţe ale declarării unilaterale a independenţei KOSOVO

05/03/2008
Întrebări fără răspuns
5
Principalele elemente ale situaţiei din
Orientul Mijlociu
Puncte de vedere
20/03/2007 Conceptul „Noului Orient Mijlociu” Ralph Peters- SUA
05/04/2007 SUA-Irak şi problema federalizării Irakului
20/04/2007 32 de ani de la războiul civil din Liban
05/05/2007 Resurse naturale OM şi dezvoltarea ţărilor respective
20/05/2007 Lumea arabă
05/06/2007 Semiluna şiită
20/06/2007 Siria, putere regională în Orientul Mijlociu
05/07/2007 Problema refugiaţilor palestinieni
20/07/2007 Rolul actual al Franţei în Orientul Mijlociu
05/08/2007 Pericolul nuclear în Orientul Mijlociu
20/08/2007 Campanie anti-teroristă sau “război de lungă durată”?
05/09/2007 Acordurile Oslo
20/09/2007 Războiul de după război în Irak
05/10/2007 Criza din Darfur
20/10/2007 O nouă Conferinţă de pace pentru Orientul Mijlociu
05/11/2007 Problema kurdă

20/11/2007 Canalul Suez
05/12/2008 Conferinţa de pace Annapolis
20/12/2008 Pelerinajul la Mecca (Hajj)
05/01/2008 As-Salamu Aleikum, Shalom Alekhem, Orient Mijlociu!
20/01/2008 Influenţa iraniană în Irak

05/02/2008 Hezbollahul libanez în 2008
20/02/2008 Problema federalizării Irakului
05/03/2008 Liban - trei ani de la asasinarea lui Rafik Hariri
6
Lente Ridendo
05/06/2007 Iran – S.U.A. : “Asteptandu-l pe Godot”
Politică şi “politichie” în Orient (şi nu numai): să nu-l uităm pe

20/06/2007
Nastratin Hogea !
05/07/2007 MOŞII ( tablă de materii )
20/07/2007 Dialogul naţional palestinian sau fiecare pasăre pe limba ei piere
05/08/2007 Cele şapte minuni ale Orientului
20/08/2007 Tenis de masă…politică
05/09/2007 Afganistan: Talibani şi… Ziua independenţei
20/09/2007 SUA, ONU şi ştafeta irakiană
05/10/2007 TARBUŞUL ŞI GRENADA
20/10/2007 Avem nevoie de fraţi siamezi
05/11/2007 Despre poezie, uranium şi altele
20/11/2007 Conferinţa de pace de la Annapolis şi Nastratin Hogea
05/12/2008 Annapolis puietul firav
20/12/2008 Tunuri cu porumbei
05/01/2008 “Operaţii chirurgicale”
20/01/2008 Lumea arabă 2008: trec anii...~
05/02/2008 Don Quijote şi Dulcineea din Teheran
20/02/2008 “Fetiţa cu chibrituri”
05/03/2008 Cow-boy în Babilon
7
Principalele elemente ale situaţiei din
Orientul Mijlociu
20/03/2007 Conferinţa de la Bagdad -10 martie 2007
20/03/2007 Iran - Dispariţia generalului (r) iranian Ali Reza Askari
20/03/2007 Siria, Iran, Egipt, Liban, Autoritatea palestiniană

05/04/2007 IRAK - Patru ani de la invazia Irakului
05/04/2007 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PALESTINIANĂ
05/04/2007 IRAN
05/04/2007 EGIPT - O reformă constituţională controversată
„Reactivarea iniţiativei de pace arabe”
05/04/2007
(Rezoluţia Reuniunii la nivel înalt a Ligii Arabe)
05/04/2007 Atacul asupra Iranului va avea loc la 6 aprilie 2007?
20/04/2007 Rolul NATO în Orientul Mijlociu

Fondul Monetar Arab despre economia lumii arabe
20/04/2007
în anul 2006
20/04/2007 GEORGIA - Încă un pas spre NATO
20/04/2007 Pelosi pe Drumul Damascului
20/04/2007 IRAN- începutul unei noi perioade?
05/05/2007 Situaţia din Irak

Turneul Secretarului American al Apărării Robert Gates în Ori-
05/05/2007
entul Apropiat
05/05/2007 Siria - rezultatul alegerilor parlamentare
Conferinţa ministerială internaţională asupra Irakului de la
20/05/2007
Charm el-Cheikh
20/05/2007 Situaţia internă din Turcia
20/05/2007 Textul declaraţiei finale de la întâlnirea ţărilor vecine cu Irakul
05/06/2007 Siria – Israel şi teama de pace
05/06/2007 Alegeri prezidenţiale în Siria
05/06/2007 Liban - un nou război al campurilor?

05/06/2007 Al-qaedizarea talibanilor
Ultimele evenimente pe scurt (Israel, Teritoriile palestiniene,
20/06/2007
Irak, Liban)
20/06/2007 Egiptul - în pragul unei situaţii revoluţionare?-
8
20/06/2007 Elemente de actualitate în Cisiordania
20/06/2007 Remember: “Războiul de şase zile”
ULTIMELE EVENIMENTE IMPORTANTE (Teritoriile palestiniene,
05/07/2007
Liban, Turcia, Irak)
05/07/2007 EHUD BARAK - Ministrul israelian al Apărării
05/07/2007 Cine este noul lider “Al-Qaida” din Afghanistan ?
05/07/2007 Afghanistan : Reîntoarcerea Talibanilor, o perspectivă posibilă ?
05/07/2007 Problema Palestiniană. Întrebări şi răspunsuri
20/07/2007 Încă un sommet pentru nimic
20/07/2007 Siria - Israel
20/07/2007 Invazia turcă în Irak: o ameninţare retorică
05/08/2007 Rezultatele alegerilor parlamentare din Turcia
05/08/2007 Retragerea SUA din Irak: necesitatea unei noi strategii
05/08/2007 Refacerea militară a Hezbollah

20/08/2007 Palestina şi… Palestinele : o nouă “Rezoluţie de Partaj?”
20/08/2007 Orientul Mijlociu : către o altă vară fierbinte?
20/08/2007 Încă un turneu american în Orientul Apropiat
05/09/2007 Realităti actuale ale relatiilor dintre lumea araba si S.U.A.

05/09/2007 Este posibilă revizuirea acordurilor de la Camp David ?
05/09/2007 Ultimele evenimente importante: Turcia, Irak, Iran
Emiratele Arabe Unite - o mică ţară din Orientul Mijlociu cu pro-
20/09/2007
funde transformări demografice
20/09/2007 Marea Conductă Arabă de Gaz
20/09/2007 Arabia Saudită - zidul la frontiera cu Irakul
20/09/2007 Raidul aviaţiei militare israeliene în Siria
20/09/2007 Reuniunea OPEC
05/10/2007 Orientul Mijlociu : către al cincilea război arabo-israelian?
05/10/2007 Turcia – reafirmarea statutului de putere pivot
05/10/2007 Un vot al Senatului american cu un înalt grad de periculozitate
20/10/2007 Dileme strategice în Orientul Mijlociu
20/10/2007 Ultimele evenimente importante
9
05/11/2007 Damasl - Ankara: o nouă “axă” regională?
Conferinţa de la Annapolis - o nouă dovadă că pacea este mai
05/11/2007
dificilă decât războiul
05/11/2007 Ultimele evenimente importante
05/11/2007 Dosarul nuclear iranian
20/11/2007 S.U.A. – IRAN : coexistenţă sau confruntare?
Petrolul şi ecuaţia politicii SUA în Irak şi regiunea Orientului Mij-
20/11/2007
lociu
Alte evenimente importante: Arabia Saudită, Emiratele Arabe
20/11/2007
Unite
05/12/2008 Turcia - noua Mekă a păcii în zona Orientului Mijlociu
05/12/2008 Drama refugiaţilor irakieni. Date şi cifre
05/12/2008 ALTE EVENIMENTE -Qatar, Egipt, Iran
05/12/2008 Iran: războiul secret cu SUA şi Israel
20/12/2008 Consiliul de cooperare al golfului şi Iran: între utopie şi aspiraţii
Pakistan: riscurile şi opţiunile americane pentru securitatea ar-

20/12/2008
senalului
20/12/2008 Iran-China
20/12/2007 O posibilă soluţie pentru războiul din Irak
05/01/2008 Va fi sau nu va fi război… cu Iranul?
20/01/2008 Rusia revine în “apele calde”
20/01/2008 Turneul preşedintelui George W. Bush în Orientul Mijlociu

Documentar: Fatah şi Hamas, un singur scop, două moduri de
20/01/2008
abordare
05/02/2008 2008:Siria, Israel şi perspectivele păcii
05/02/2008 Liban – nici pace, nici război
05/02/2008 Turneul preşedintelui Nicolas Sarkozy în Orientul Mijlociu
20/02/2008 Iran: preliminarii la un război ?
20/02/2008 Alte evenimente importante (Egipt, Irak, Kuweit)

20/02/2008 Dosar: petrolul irakian
Uniunea Maghrebului Arab: între eşecul perspectivei şi perspec-
05/03/2008
tiva eşecului
Situaţia din Irak la cinci ani după intervenţia americană din mar-
05/03/2008
tie 2003
05/03/2008 Orientul Mijlociu: ameninţări şi perspective
05/03/2008 Problema palestiniană şi negocierile finale de pace
10
Revirimentul islamic contemporan
Scurtă incursiune în situaţia confesională actuală din Orientul Mij-
20/03/2007
lociu
20/03/2007 Occident, Islam şi globalizarea securităţii
05/04/2007 Mişcările islamiste după 11 Septembrie – premize şi perspective
20/04/2007 SUA şi islamul politic-pot exista puncte de convergenţă ?

05/05/2007 Un nou reviriment islamic în Maghrebul arab?
05/05/2007 Dicţionar - Islamism
20/05/2007 Discursul politic islamic şi statul modern
20/05/2007 Abdul Aziz al-Hakim (scurtă biografie)
Din nou despre “revirimentul” islamic“: reformă religioasa sau răz-
05/06/2007
boiul sfânt mondial ?
20/06/2007 Revirimentul salafist-jihadist din Magrebul arab
20/06/2007 Dicţionar- Salafism; Hassan al Turabi
Confesionalism, etnocentrism, egocentrism în lumea arabă: între
05/07/2007
Istorie şi “istorii”
20/07/2007 Este dialogul dintre Occident şi Islam unul religios sau politic?
Terorism şi relaţii conflictuale: virus şi business al lumii contempo-
05/08/2007
rane şi al Orientului Mijlociu
20/08/2007 De la Londra la Glasgow… şi mai departe
05/09/2007 Islamul politic şi puterea: un discurs al eşecului?
20/09/2007 Islamul politic – între imaginar si realitate
05/10/2007 Neo- fundamentalism şi post-islamism
Regresul laicismului versus “Islamul de masă” în lumea arabo-
20/10/2007
islamică
05/11/2007 Islamul între dimensiunea dogmatică şi identitatea naţional-statală
20/11/2007 AL-Qaida : între simbolistică şî războiul global
05/12/2008 Monoteism şi fundamentalism islamic -câteva repere dogmatice
05/12/2008 Islamul între mentalitatea teroristă şi democraţia pierdută
20/12/2008 Revirimentul, altfel: “iubiţi-vă unii pe alţii!”
05/01/2008 “Islamofobie şi … occidentofobie”
20/01/2008 “O lume fără islam”
05/02/2008 Islamul între contemporaneitate şi nostalgii
20/02/2008 Islamismul politic şi politicianismul islamist
05/03/2008 Islamism versus cultură europeană
11
Terorismul în Orientul Mijlociu
20/03/2007 Principali lideri şi activişti ai organizaţiilor teroriste (I)
05/04/2007 Principali lideri şi activişti ai organizaţiilor teroriste (II)
20/04/2007 Orientul Mijlociu şi “ diplomaţia luării de ostatici”
20/04/2007 Tactici teroriste - răpirea
05/05/2007 Tactici teroriste
20/05/2007 Tactica bombelor sinucigaşe
05/06/2007 Tactica bombelor sinucigaşe (II)
20/06/2007 Terorismul ca “marcă înregistrată”
20/06/2007 Organizaţia Jund al-Sham
05/07/2007 Lunga şi fierbintea vară afghană
20/07/2007 Ciclul unui atac terorist (II)
20/07/2007 Dicţionar - Terorism
Ciclul unui atac terorist (II) Supravegherea obiectivului. Vulnerabili-
05/08/2007
tăţile teroriştilor
20/08/2007 Ciclul unui atac terorist (III) Planificarea operaţională
Ciclul unui atac terorist (IV) Desfăşurarea de forţe şi atacul, evacu-
05/09/2007
area
20/09/2007 Ciclul unui atac terorist (V) - Exploatarea mass media
20/09/2007 “Al-Qaida din ţările Maghrebului islamic”
05/10/2007 Hamas – Al-Qaida: convergenţe şi diferenţe
Dispozitive explozive improvizate: măsuri, contramăsuri, contra-
20/10/2007
contramăsuri (partea I-a)
Dispozitive explozive improvizate: măsuri, contramăsuri, contra-
05/11/2007
contramăsuri (partea a II-a)
05/11/2007 Predarea fugarului Jamal al-Badawi Al Qaida Yemen
05/11/2007 Terorismul în Orientul Mijlociu în cifre - 2007
Lideri şi activişti ai unor organizaţii fundamentalist teroriste
05/11/2007
(căutaţi de FBI)
20/11/2007 Al-Qaida : schimbari ale giruetei ideologice
05/12/2008 Are terorismul islamic o dimensiune geostrategică?
20/12/2008 O “foaie de parcurs” pentru combaterea terorismului
Lumea arabo-islamică în 2007: întretăierea graniţelor dintre tero-
05/01/2008
rism şi politică
20/01/2008 Al-Qaida 2008: prea puţin nou sub soare
05/02/2008 Fundamentalism individual, fundamentalism colectiv
20/02/2008 Al-Qaida şi “surorile” sale
05/03/2008 Umbra teroristului singuratic
12
Orizonturi economice
20/01/2008 Orizonturi: lumea economica 2008
05/02/2008 Tranzacţii în PetroEuro sau PetroDolari?
Piaţa mondială a petrolului în contextul tensiunilor dintre SUA şi
20/02/2008
Iran
05/03/2008 Criza economiei americane în contextul economiei globale
Serviciile de informaţii în secolul XXI şi problemele de securitate
Perfecţionarea serviciilor de informaţii ca răspuns la noile
20/03/2007
probleme de securitate
05/04/2007 Controlul civil asupra serviciilor de informaţii (I)
20/04/2007 Controlul civil asupra serviciilor de informaţii (II)
05/05/2007 Relaţiile dintre conducerea politică şi serviciile de informaţii (I)
20/05/2007 Relaţiile dintre conducerea politică şi serviciile de informaţii (II)
05/06/2007 Arhitectura de informaţii la nivelul Uniunii Europene (I)
20/06/2007 Serviciile de informaţii la nivelul Uniunii Europene (II)
05/07/2007 Geoinformaţia - suport al construcţiilor geopolitice şi geostrategice
20/07/2007 SUA: reconsiderarea rolului informaţiilor militare
20/07/2007 Noul concept AF/A2
05/08/2007 Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (I)
20/08/2007 Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (II)
05/09/2007 Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (III)
20/09/2007 Surse şi medii de culegere a informaţiilor
05/10/2007 Eficienţa informaţiilor: între secrete şi surse deschise
20/10/2007 Eficienţa informaţiilor: între secrete şi surse deschise
05/11/2007 Binomul analiză - analist în activitatea de informaţii
Rolul şi misiunile serviciului de informaţii militare pentru executa-
20/11/2007
rea activităţii de informaţii strategice (I)
05/12/2008
rea activităţii de informaţii strategice (II)
05/12/2008 Activităţi de informaţii private. Un punct de vedere
20/12/2008
rea activităţii de informaţii strategice (III)
SUA: un nou program pentru cariera profesională în comunitatea
20/12/2008
de informaţii
Rolul activităţii de informaţii în desfăşurarea operaţiunilor militare
05/01/2008
la nivel strategic
Doctrina de informaţii şi comunitatea de informaţii necesităţi ale
20/01/2008
unui nou stadiu de reformă în România
Doctrina de informaţii şi comunitatea de informaţii necesităţi ale
05/02/2008
unui nou stadiu de reformă în România (II)
Departamentul General pentru Informaţii (Dairat al-Mukhabarat
05/02/2008
al-Ammah) Iordania
20/02/3008 Serviciile de informaţii şi securitate - SIRIA
05/03/2008 Informaţia geospaţială
13
Actualitatea militară şi de securitate internă şi internaţională
Tehnologii şi echipamente cu întrebuinţare militară, noi sisteme
de arme
20/03/2007 Sistemul AT-15 KRIZANTEMA
05/04/2007 Transportorul BMD-4 BAHCIA
05/04/2007 Sistemul TOR-M1
20/04/2007 Muniţie penetrantă puternic explozivă (MOP)
05/05/2007 RECHINUL NEGRU
20/05/2007 Program de dezvoltare a forţelor navale britanice

Preocupările Rusiei pentru modernizarea rachetelor balistice. Ra-
05/06/2007
cheta TOPOL-M.
20/06/2007 Avionul militar “Typhoon”
05/07/2007 Tancul T-80U-M1 Bars
20/07/2007 Sistemul HIMARS - SUA
05/08/2007 Bombardierul strategic Tu-95
20/08/2007 Bombardierul strategic Tu-160 BlackJack
05/09/2007 Sistemul de rachete S-400 Triumph
20/09/2007 Tancul Merkava Mk.4
05/10/2007 Avionul Suhoi-30
20/10/2007 Avionul de luptă F-22 “Raptor”
05/11/2007 Tancul de luptă T - 90
20/11/2007 Sistemul “Centurion Land-based Phalanx Weapon Sitem” (LPWS)
05/12/2008 Transportorul blindat Bison
20/12/2008 Avionul de luptă Su-35
05/01/2008 Tancul Abrams M1A1/A2
20/01/2008 Elicopterul de atac Eurocopter Tiger
05/02/2008 Transportorul blindat Puma
20/02/2008 Avionul de luptă/ atac F/A-18 Hornet
05/03/2008 Elicopterul de atac AH-64 Apache
14
Apariţii editoriale, studii, materiale noi
20/03/2007 Pacea Rece este mai periculoasă decât Războiul Rece
20/03/2007 GLOBALIZAREA SECURITĂŢII
20/03/2007 MANUAL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE
20/03/2007 ON INTELLIGENCE – Spies and Secrecy in an Open World
Ritm lent de modernizare a înzestrării Forţelor armate ale Fed-
05/04/2007
eraţiei Ruse
20/04/2007 FENOMENUL MILITAR
20/04/2007 DIPLOMAŢIA APĂRĂRII
05/05/2007 INFORMAŢIILE MILITARE SI SURPRINDEREA STRATEGICĂ.
05/05/2007 LUMEA SECRETELOR
Trufie Imperială - De ce pierde occidentul războiul cu terorismul.
20/05/2007
SUA-IRAK - Forţa democraţiei v/s dictatura forţei
Securitatea Naţională şi ameninţarea schimbărilor climatice
05/06/2007
TERORISMUL - De la ameninţare locală la pericol global.
20/06/2007 În centrul furtunii: anii mei în CIA
05/07/2007 OMUL DIN UMBRĂ
20/07/2007 “Despre Intelligence - Spionaj Contraspionaj
05/08/2007 “Psihologia terorismului”
20/08/2007 STATE EŞUATE
05/09/2007 GESTIONAREA CRIZELOR POLITICO-MILITARE
20/09/2007 AD-TERORISMUL
Omul de după om - Islamul în contextul modernismului şi post
05/10/2007
modernismuluui
20/10/2007 Conspiraţii celebre
Strategic Survei 2007 - rezumatul principalelor evenimente strate-
05/11/2007
gice din 2007
20/11/2007 RAMSES 2008
“Diplomaţia română a apărării - un secol şi jumătate sub zodia
05/12/2008
Minervei”
20/12/2008 AXA - Noua Românie la Marea Neagră
05/01/2008 Foreign Policy - România
Eroi pentru România - Transnistria şi ameninţările Rusiei la Marea
20/01/2008
Neagră
05/02/2008 The Outsourcing Handbook
BLACKWATER - apariţia celei mai puternice armate de mercenari
20/02/2008
din lume
05/03/2008 Marile manipulări din epoca modernă
15
Pulsul Geostrategic, Anul I INGEPO Consulting
EDITORIAL
Perspectiva soluţionării problemelor globale ale omenirii
Lumea de astăzi se confruntă cu o multitudine de probleme majore, în ge-

neral cunoscute şi analizate de diferite instituţii şi organizaţii internaţionale, naţi-
onale sau de societatea civilă şi lumea ştiinţifică. Discrepanţele care se manifes-
tă la nivel planetar, fie că vorbim despre antagonismele dintre bogaţi şi săraci,
de problemele creşterii demografice, diferenţele de dezvoltare economică, dife-
rendele etnice, religioase, dezvoltarea culturală şi evoluţia socială în diferite zo-
ne ale lumii sunt tot atâtea motive de instabilitate pentru societatea umană. Pro-
blemele resurselor energetice, de alimentaţie, ale surselor de apă, poluarea şi
protecţia mediului, strâns legate de încălzirea globală, sunt tot atâtea teme care periodic sunt
aduse în atenţia opiniei publice internaţionale. Iată însă că, aceste probleme, atât de importante,
nu îşi găsesc rezolvarea, chiar mai mult, ele se acutizează şi degenerează în stări conflictuale
latente, confruntări militare clasice, dar de cele mai multe ori îmbracă forma unor conflicte asi-
metrice, dintre care cea mai vizibilă astăzi este proliferarea terorismului. Aceasta nu înseamnă
că terorismul este cel mai periculos fenomen contemporan - oricum o ierarhie precisă a scalei
pericolelor la nivel planetar este o întreprindere efemeră şi care se poate schimba relativ rapid.
Dintre multitudinea de pericole asimetrice cu care ne putem confrunta astăzi, unele sunt relativ
dificil de determinat, având în vedere modul în care se desfăşoară şi materializarea efectelor lor
într-o perioadă mai îndelungată de timp, de cele mai multe ori cu efecte aproape ireversibile,
sau foarte greu de eliminat după ce s-au produs. Ne referim aici la războiul informaţional, mani-
pularea strategică, controlul resurselor naturale, alte forme mult mai persuasive prin care un stat
sau grup de state îşi poate impune voinţa politică asupra altor state sau zone ale globului. Aces-
tora li se adaugă ameninţările deja bine cunoscute şi des menţionate ca: proliferarea armelor de
distrugere în masă, crima organizată, traficul de fiinţe umane, migraţia ilegală.
Într-o lume unipolară pentru încă o bună perioadă de timp, dominată de Statele Unite şi în
care alte puteri încearcă să-şi impună sau prezerve interesele, ne referim aici la Rusia, China,
Uniunea Europeană, dar şi la Marea Britanie, Germania şi Franţa, soluţionarea problemelor glo-
bale ale omenirii va mai întârzia şi genera noi conflicte, a căror formă va fi tot mai rar cea clasică
şi în care avansul tehnologic va juca un rol important. Aceasta nu înseamnă că rolul factorului
uman se va diminua, ci va fi în continuare determinant.
Această perspectivă face ca, printre altele, rolul serviciilor de informaţii în secolul XXI să
fie tot mai important, iar valoarea informaţiilor deţinute de un anumit stat, să poată depăşi, în
multe cazuri, valoarea comparativă a unor acţiuni economice, militare sau de altă natură.
SUA, Rusia, progranul nuclear iranian şi Orientul Mijlociu
Unul din subiectele de mare actualitate internaţională este situaţia din Irak şi strâns legat
de aceasta, problema programului nuclear iranian, care în viitorul foarte apropiat pare a se în-
drepta spre o nouă evoluţie. Până de curând, pe plan internaţional, analiştii apreciau, mai mult
sau mai puţin tranşant, că situaţia din Irak şi evoluţia sa viitoare va marca o scădere a rolului şi
poziţiei SUA pe plan mondial, alte voci reliefau creşterea importanţei în politica internaţională a
ţărilor Asiei de sud-est, a Chinei, iar şi mai puţini, vorbeau de o reîntoarcere în forţă a Rusiei.
Două poziţii recente ne-au reţinut însă atenţia, una exprimată într-o analiză a Stratfor sem-
nată de preşedintele prestigioasei instituţii, George Friedman, cealaltă, aparţinând unui bun ob-
servator şi analist a situaţiei din Rusia.
În prima, autorul face referire la principalele eşecuri ale politicii externe americane,
(Coreea, Cuba, Vietnam, Iran şi recentul Irak) menţionând faptul că în pofida unor conflicte în
care a fost angajată timp de 27 ani din ultimii 55 şi a faptului că acestea au fost în mod evident
16
EDITORIAL
un insucces, ba chiar un dezastru, tendinţa pe termen lung a evoluţiei puterii americane, compa-
rativ cu restul lumii a fost favorabilă SUA. Nu ne vom opri asupra argumentelor pertinente care
susţin această afirmaţie, însă dorim să subliniem faptul că, în toate aceste conflicte în care a fost
implicată, SUA nu a folosit decât o mică parte din potenţialul său militar, nu a fost declarată mobi-
lizare generală, economia nu a fost trecută la producţia de război şi nici nu a fost folosită arma
nucleară pentru învingerea adversarului. Puterea şi forţa SUA stau mai ales în puterea economi-
că şi avansul tehnologic pe care-l deţin, precum şi în stabilitatea internă, chiar dacă unele diver-
genţe de interese dintre principalele corporaţii americane şi unii decidenţi politici fac să se creadă
în slăbiciunea SUA.
În ceea ce priveşte Rusia, evoluţia ascendent geopolitică a acesteia a fost legată de apari-
ţia unor personalităţi puternice (Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Stalin), perioade marcate, prin-
tre altele, de o dezvoltare economică mai susţinută. Multe analize actuale prezintă Rusia ca un
imperiu al energiei . Încă nu este foarte clar dacă preşedintele Putin, care a reuşit să stopeze de-
clinul internaţional al Rusiei prin centralizarea coercitivă a resurselor şi să folosească pârghiile
statului pentru a direcţiona o nouă dezvoltare, va reuşi să fie personalitatea care să marcheze
cea de-a patra creştere importantă a Rusiei pe plan internaţional.
Un reputat geopolitician francez spunea, chiar în titlul uneia din lucrările sale de referinţă
“Orice imperiu va pieri”. Unele imperii au dispărut după ce au pierdut controlul Orientului Mijlociu
(macedonean, persan, roman, otoman, britanic). Poate şi din acest motiv, lupta pentru controlul
Orientului Mijlociu a intrat în prezent într-o nouă fază tensionată.
Evoluţia viitoare a lumii
Preocuparea pentru „desenarea” evoluţiei viitoare a lumii, a statelor, sau a unor entităţi mai
mici, a existat din totdeauna în rândul politicienilor, filosofilor, militarilor, analiştilor politici, a cerce-
tătorilor din diferite alte domenii de activitate. Am putea spune că dezvoltarea cunoaşterii şi a teh-
nologiei din ultimul secol a dus la o manifestare şi mai pregnantă a acestei preocupări, unii ridi-
când-o la rangul de ştiinţă.
Eliminând acele prognoze pe termen lung cu vădit caracter propagandistic sau bazate pe
elemente mai mult sau mai puţin oculte şi care nu-şi găsesc o explicaţie în „bagajul” de cunoştin-
ţe acumulat până acum de umanitate, suntem martorii apariţiei mai multor previziuni demne de
analizat, elaborate de diferite personalităţi cu mare vizibilitate internaţională, alţi experţi, de insti-
tuţii neguvernamentale, sau chiar de un summum de astfel de entităţi, uneori sub egida unor in-
stituţii de stat.
Analizând unele din aceste materiale pot fi desprinse concluzii interesante privind viitorul
societăţii umane pentru următorii 15-20 de ani. Prognozele pe perioade mai îndelungate le consi-
derăm mult prea hazardate şi lipsite de suficiente argumente. În acest sens putem menţiona că
printre principalele trăsături evolutive cu o mai mare certitudine se găsesc: ireversibilitatea proce-
sului de globalizare, care pare să devină mai puţin occidentalizat; creşterea economiei mondiale
şi în acest context multiplicarea firmelor internaţionale, tot mai multe cu dezvoltare globală şi care
facilitează răspândirea noilor tehnologii; dezvoltarea economică impetuoasă a Asiei şi posibilita-
tea de a deveni un actor economic de talie medie; resursele energetice existente sunt încă sufici-
ente pentru satisfacerea cererii de consum; problemele de mediu şi cele morale vor deveni tot
mai mari; unele state îşi vor dezvolta capacităţile de producere a armelor de nimicire în masă,
este posibilă apariţia unor noi astfel de state; politica islamistă va rămâne o forţă puternică; va
creşte puterea actorilor nonstatali; instabilitatea se va manifesta cu preponderenţă în Orientul Mij-
lociu, Asia şi Africa, iar în acest context este puţin probabil ca un conflict între marile puteri să se
transforme într-un război global; SUA vor rămâne cel mai puternic actor economic, tehnologic şi
militar; va continua procesul de îmbătrânire a populaţiei din statele puternic dezvoltate.
17
EDITORIAL
Dintre toate provocările cu care omenirea se confruntă la scară planetară, se pare că doar
în două cazuri există opinii convergente ale tuturor actorilor: proliferarea armelor de nimicire în
masă şi terorismul (cu menţiunea că recunoaşterea acestui pericol nu a dus şi la o definiţie una-
nim acceptată a terorismului, condiţie minimă pentru o combatere eficientă a acestuia pe plan
mondial).
Poate mulţi vor fi surprinşi ca la finalul acestor rânduri să insistăm pentru “investiţia” pe care
societatea umană trebuie să o facă în tânăra generaţie (1,5 miliarde de locuitori ai planetei au
vârste între 12-24 de ani, din care 1,3 miliarde în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce este o
oportunitate, dar se poate transforma şi într-o deficienţă). Copii trebuie să intre în adolescenţă cu
o pregătire de bază pentru a putea învăţa şi trăi mai departe, să intre în viaţa activă la momentul
potrivit şi să fie capabili de a acumula noi cunoştinţe precum şi să li se acorde şanse egale pentru
a se manifesta în viaţa publică. Nu ştim dacă toate acestea vor fi soluţionate vreodată. Să nu
uităm că părinţii se plâng de copii - şi viceversa - de foarte mult timp.
Rezervele mondiale energetice
Ca urmare a manifestării tot mai pregnante a tendinţei de eliminare a diferenţelor economi-

ce şi politice între principalii lideri mondiali, unul din domeniile în care noua ordine globală se ma-
nifestă tot mai pregnant, chiar cu agresivitate de multe ori, este acela al competiţiei pentru contro-
lul rezervelor de petrol şi gaze pe plan mondial. Timp de mai multe decenii piaţa mondială a ener-
giei a fost controlată de mari corporaţii americane şi europene. Acestea au folosit resursele finan-
ciare imense de care au dispus, capacitatea lor tehnologică, managerială şi influenţa în cadrul
guvernelor, pentru a-şi crea o poziţie preferenţială disproporţionată pe pieţele de energie. Cu o
“ferocitate” simţită şi de multe companii occidentale, marile companii transnaţionale servesc în
prezent mai ales interesele americane, uneori europene şi se străduiesc să-şi menţină dominaţia
pe o piaţă unde acţionează şi alte forţe sau intervin guverne străine. În ultimii ani se remarcă însă
o oarecare coagulare a unor forţe împotriva intereselor occidentale pe piaţa globală a petrolului şi
gazului natural, cu scopul de a reduce influenţa acestora pe piaţa energetică mondială.
Creşterea economică globală şi în cadrul acesteia dezvoltarea mai accentuată a Asiei, un-
de se remarcă China şi India, a dus la o importantă creştere a consumului mondial de ţiţei, justifi-
când şi preocupările celor două ţări pentru a-şi asigura sursele strategice de petrol şi gaze natu-
rale, pe cât posibil pe termen lung. Unul din pericolele pe care această tendinţă o prezintă este
acela că, firmele de stat ale acestor ţări, nu dispun de tehnologia necesară pentru a dezvolta teh-
nologii viabile şi surse care să înlocuiască rezervele ce le vor consuma, ceea ce duce la creşte-
rea pericolului unei epuizări mai rapide a rezervelor naturale, la ascuţirea concurenţei între con-
sumatorii occidentali şi cei asiatici, cu posibile consecinţe negative asupra creşterii economice
mondiale.
O altă parte a problemei o constituie situaţia rezervelor mondiale. Rezervele occidentale din
Marea Nordului, Alaska, Golful Mexic, Alberta şi alte zone, sunt din ce în ce mai costisitor de ex-
ploatat, sau pun probleme ecologice, chiar dacă nu sunt încă epuizate. Cea mai mare parte a re-
zervelor mondiale, cu preţ de extracţie şi rafinare redus sunt controlate de un mic număr de ţări
din Orientul Mijlociu şi fosta URSS. Mai mult, creşterea vertiginoasă a preţurilor, începând cu
2005, a constituit un element care a venit în sprijinul urmăririi scopurilor politice strategice ale
unor ţări ca Venezuela, Rusia şi Kazahstan, poate în detrimentul dezvoltării macroeconomice. În
acest sens analişti ruşi apreciau că, la un preţ al ţiţeiului de 15 dolari/baril Rusia este o ţară obiş-
nuită, pe când la 80 dolari/baril “devine o putere imperială”.
Orientarea spre surse alternative de energie capătă noi valenţe, în cadrul căreia produce-
rea de energie folosind capacităţile nucleare este tot mai mult evocată, cu toate efectele pe care
le implică controlul energiei nucleare şi pericolul folosirii acesteia în scopuri militare.
18
EDITORIAL
Societatea umană, în întregul său, este încă insuficient preocupată pentru a-şi asigura
aprovizionarea cu energie în condiţii cât mai convenabile şi nici nu dispune de mijloacele necesa-
re în acest sens. Marile corporaţii transnaţionale vor mai influenţa încă hotărâtor politica energeti-
că mondială, cu posibile consecinţe şi asupra evoluţiei situaţiei politico-militare din zonele de inte-
res, cu preponderenţă în Orientul Mijlociu.
Probl. globale-terorism, migraţia f. de muncă, evol. Tehnologică
Începutul secolului XXI este marcat de provocări periculoase privind securitatea, libertatea
şi modul de viaţă. Mediul global actual este mult mai conectat şi complex decât lumea bipolară şi
a Războiului Rece. Continuarea globalizării a permis, amplificat şi accelerat pericolele derivând
din terorismul internaţional, proliferarea armelor de nimicire în masă, eşecul unor state şi traficul
ilegal de droguri şi persoane. Aceste pericole, alături de altele, cresc în viteză din ce în ce mai
mare, ca urmare a dezvoltării tehnologice şi depăşesc barierele geografice, graniţele statele sau
organizaţionale, reducând şi mai mult diferenţa dintre ameninţările interne şi externe, dintre peri-
colele strategice şi cele tactice.
Mişcări radical extremiste folosesc terorismul global pentru a-şi atinge scopurile, atacând
persoane inocente fără a ţine cont de frontierele naţionale, iar actori statali şi nestatali continuă
să manifeste interes pentru a se dota cu arme de distrugere în masă prin mijloace ilicite.
Suntem martorii unei tot mai mari discrepanţe între evoluţia tehnologică rapidă şi progresul
mai lent al conştiinţei sociale, a gradului de responsabilitate şi maturitate socială a multora din
semenii noştri. Progresul ştiinţific înregistrat din secolul XVII şi până în prezent a creat posibilita-
tea reală ca un viitor război să se transforme într-o catastrofă planetară, omenirea trebuind să fie
mai mult preocupată pentru soluţionarea conflictelor cu mijloace mai puţin distructive, dacă nu
exclusiv pe calea negocierilor.
Migraţia forţei de muncă, mai ales de la Sud la Nord (de exemplu din Mexic în SUA) şi de la
Est spre Vest (din Asia în Europa şi America, din Europa de Est în Europa de Vest) sunt încă de-
parte de a produce o omogenizare a societăţii globalizate, efectele lor fiind mai degrabă inverse,
de polarizare a bogăţiilor şi expertizei în unele zone, a sărăciei şi ignoranţei în altele. Cu toate
acestea, chiar dacă unele cercetări ştiinţifice susţin că “bogaţii devin mai bogaţi iar săracii mai
săraci”, există şi estimări mai optimiste care demonstrează că eficienţa şi productivitatea încep să
crească şi în zonele mai sărace, făcând ca “bogaţii să se îmbogăţească mai repede, iar săracii să
sărăcească mai încet”.
Atentatele de la Londra, executate de un etnic pakistanez născut în Marea Britanie, mişcă-
rile violente ale etnicilor arabi şi din Africa de Nord în Franţa, au provocat serioase dezbateri pri-
vind problemele imigraţiei şi ale asimilării culturale în Europa, unde imigranţii şi descendenţii lor
au devenit prezenţe tot mai vizibile în toate marile oraşe europene. Este tot mai obişnuit să vezi
indieni la Londra, marocani la Paris, vânzători ambulanţi din Bangladesh pe străzile din Roma,
modele din Turcia în Berlin, şoferi de taxi afgani la Amsterdam şi exemplele ar putea continua.
Dezbaterile privind intrarea Turciei în Uniunea Europeană va aduce şi mai multă culoare acestei
problematici. Mai mult, procesul de îmbătrânire a populaţiei europene va duce la o reducere a
forţei de muncă active de origine europeană, cea existentă trebuind să suporte protecţia socială
asigurată unui tot mai mare procentaj de populaţie vârstnică. Aceste probleme vor continua să
confrunte Europa încă mulţi ani.
În Statele Unite, o naţiune făurită de imigranţi, elita politică şi cea a mediului de afaceri nu
mai poate ignora nemulţumirea americanilor obişnuiţi care văd mulţimea necontrolată de noi imi-
granţi şi despre care ei cred că le compromit şansele de a obţine un loc de muncă şi duc la creş-
terea insecurităţii. Imigraţia este o problemă care va continua să preocupe societatea americană
încă mulţi ani. Specialiştii în drept din principalele partide americane vor încerca să găsească o
19
EDITORIAL
modalitate legală pentru a reconcilia mândria, tradiţiile imigraţiei americane şi interesele econo-
mice cu masiva presiune populară de “a face ceva” în legătură cu imigraţia. În afara presiunilor
populare, beneficiile imigraţiei sunt corect evaluate de conducerea politică şi economică america-
nă, problema care se pune este cât timp elita americană va continua să întârzie un răspuns la
solicitările populare. Probabil un început poate fi făcut în timpul campaniei electorale din anul
2008, când această problemă va figura printre subiectele importante ale dezbaterilor.
Schimbările climatice globale
Oamenii işi fac rău nu numai unul altuia, ei ucid animale şi provoacă distrugeri, schimbări
de mediu, cu o energie demnă de ceva mai bun. Aceasta este o tragedie nu numai pentru anima-
lele sau plantele care suferă direct, dar duce la schimbări climatice cu consecinţe grave, chiar
catastrofale nu numai pentru viaţa oamenilor ci şi pentru evoluţia generală a societăţii umane, a
situaţiei politice pe plan regional şi global. Paleoclimatologi au apreciat că intervenţia masiva a
omului în modificarea climei globale a început acum aproximativ 8.000 de ani odată cu acţiunile
de despădurire pentru extinderea terenului agricol cultivabil, şi s-a continuat acum 5.000 de ani,
odată cu începuturile culturii irigate a orezului în Asia.
Concluziile privind continuarea încălzirii globale, larg împărtăşite de climatologi, au determi-
nat state, mari corporaţii şi persoane particulare să treacă la implementarea unor acţiuni care să
oprească, sau reducă acest fenomen. Primul document internaţional pentru combaterea încălzirii
globale este Protocolul Kyoto, ca amendament la Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice
a ONU, negociat în 1997. În prezent Protocolul este semnat de 160 state şi acoperă peste 55%
din emisia de gaze de seră. SUA, cel mai mare emitent de asemenea gaze, Australia şi
Kazahstanul au refuzat să ratifice acest tratat. China şi India, alţi doi mari poluatori au ratificat
tratatul, dar, ca ţări în curs de dezvoltare, sunt exceptate de la prevederile acestuia. Tratatul expi-
ră în anul 2012, negocieri internaţionale privind un nou tratat sunt prevăzute să înceapă în acest
an. În februarie 2007 la Geneva, sub egida ONU, a avut loc o reuniune ştiinţifică
interguvernamentală privind schimbările climatice. În aprilie 2007, un grup de 11 generali şi ami-
rali în rezervă din armata SUA, reuniţi în organizaţia neguvernamentală non profit CNAC, cu o
activitate de peste 60 de ani de cercetări şi analize, au elaborat şi publicat studiul “Securitatea
naţională şi ameninţarea schimbărilor climatice” (National Security and the Threat of Climate
Change), pe care de altfel îl prezentăm pe scurt in cadrul acestui număr.
Din toate aceste documente şi multe altele, rezultă că schimbările climatice constituie o no-
uă formă de ameninţare la securitatea naţională a statelor, cu consecinţe negative, unele chiar
devastatoare, asupra tuturor domeniilor vieţii economice, politice şi sociale, asupra unor regiuni,
şi la nivel global. Schimbările climatice pot acţiona ca un multiplicator a ameninţărilor de instabili-
tate în regiuni convulsionate de conflicte, sau tensiuni social-economice.
Efectele prevăzute ale schimbărilor climatice pentru următoarele decenii includ evenimente
climatice extreme ca seceta, inundaţiile, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, topirea gheţari-
lor, creşterea vitezei de propagare a diferitelor epidemii (malaria, holera, etc). Schimbările climati-
ce ameninţă siguranţa alimentaţiei şi a aprovizionării cu apă a populaţiilor din diferite zone, provo-
când migraţii de persoane, creând noi categorii de refugiaţi sau strămutaţi. Creşterea nivelului
mărilor a dus la eroziuni ale unor zone de litoral, fenomenul de deşertificare şi reducerea surselor
de apă au provocat, numai în anul 2006 la un număr de 10 milioane de persoane refugiate, iar
până la sfârşitul acestui deceniu se apreciază că numărul de refugiaţi, ca urmare a schimbărilor
de mediu, va ajunge la 50 milioane. Schimbările climatice vor avea un efect mai puternic asupră
ţărilor sărace, a celor în curs de dezvoltare, ca urmare a capacităţilor lor umane, financiare şi in-
stituţionale reduse de a anticipa şi răspunde direct la efectele schimbărilor climatice. Aceste vul-
nerabilităţi sunt şi mai mari pentru ţările din zonele tropicale şi sub-tropicale. Ţările cu regimuri
20
EDITORIAL
politice slabe sau instabile vor fi şi mai mult expuse pericolelor exacerbării conflictelor interne,
extremismului, a dezvoltării unor ideologii autoritariste şi radicale.
Din punct de vedere al securităţii naţionale a statelor trebuie luate măsuri pentru creşterea
capacităţilor de a răspunde consecinţelor schimbărilor de climă, mai ales în ceea ce priveşte par-
ticiparea la eliminarea consecinţelor catastrofelor naturale, epidemiilor, migraţiilor cauzate de
schimbări climatice, extinderea terorismului, ameninţarea schimbării echilibrelor privind accesul la
sursele energetice, adaptarea programelor de dotare a armatelor şi planificare a acţiunilor, cule-
gerea de informaţii specifice de către serviciile de informaţii.
60 de ani de la Planul Marshall
În iulie 1947, pentru o perioadă de patru ani, SUA au iniţiat ceea ce este cunoscut îndeob-
şte ca Planul Marshall (după numele Secretarului de Stat american din acea vreme şi care l-a
prezentat iniţial într-un discurs în faţa absolvenţilor Universităţii Harvard la 5 iunie 1947), denumi-
rea oficială a documentului fiind Programul de Redresare Europeană (European Recovery
Programme). Programul a fost primul dintr-o serie de planuri ale SUA de a crea o puternică struc-
tură de ţări aliate în Europa şi a opri răspândirea comunismului după cel de-al doilea război mon-
dial.
Prezentat oficial la o reuniune a unor ţări europene la 12 iulie 1947, planul a constat în
acordarea a circa 13 miliarde de dolari asistenţă economică şi tehnică ţărilor făcând parte din Or-
ganizaţia Europeană pentru Cooperare Economică şi se consideră că a jucat un rol important în
realizarea ulterioară a integrării europene, eradicând barierele tarifare şi punând bazele unor in-
stituţii de coordonare a economiei vest-europene la nivel continental. Trebuie menţionat că Planul
a fost prezentat Uniunii Sovietice şi aliaţilor săi, cu condiţia înfăptuirii unor reforme politice şi ac-
ceptării unor forme de control extern, ceea ce l-a făcut pe ministrul sovietic de externe din acea
vreme, Molotov, să-l caracterizeze ca plan imperialist de extindere a dominaţiei dolarului.
Este însă evident că rezultatele economice ale acestui plan au fost pozitive, la sfârşitul pro-
gramului, economia fiecărui stat participant depăşind nivelele anterioare declanşării celui de-al
Doilea Război Mondial, cu excepţia Germaniei, al cărei start de dezvoltare a fost întârziat ca ur-
mare a distrugerilor de război şi dimensiunilor economice mari. Perioada 1948-1952 a fost cea
mai rapidă perioadă de dezvoltare economică a Europei, producţia industrială crescând cu 35%,
iar agricultura depăşind substanţial producţia pre conflict. Europa de Vest a început o perioadă
de două decenii de dezvoltare economică, standardele de viaţă crescând vertiginos. Istoricii sunt
încă împărţiţi în aprecierea rezultatelor Planului Marshall, cei mai mulţi respingând efectul miracu-
los asupra refacerii Europei de Vest, având în vedere că pe plan mondial exista o tendinţă gene-
rală de redresare economică şi apreciind că, deşi nu a iniţiat redresarea economică, efectul Pla-
nului a fost acela de mărire a ritmului de dezvoltare.
Deşi se vorbeşte îndeobşte de efectele economice ale Planului, trebuie subliniat faptul că
efectele politice au fost cel puţin la fel de importante. Planul a permis ţărilor Europei de Vest să
reducă măsurile de austeritate şi raţionalizare, ducând la reducerea nemulţumirilor populaţiilor şi
aducând stabilitate politică. Influenţa comunistă în Europa de Vest a scăzut, şi ca o consecinţă a
acesteia, partidele comuniste au scăzut în popularitate în aceste ţări. Relaţiile economice create
în această perioadă au constituit un factor favorizant pentru crearea NATO şi menţinerea Alianţei
Nord-Atlantice şi după încheierea războiului rece.
Deşi unii istorici de azi consideră că succesul Planului Marshall a fost exagerat, efectul
acestuia este considerat de cei mai mulţi ca favorabil, determinând mai multe iniţiative pentru
adoptarea unor planuri similare după căderea comunismului: “Planul Marshall pentru Europa de
Est”, pentru Africa, sau un Plan Marshall Global, care să contribuie la redresarea economică a
regiunilor respective, sau a întregii societăţi umane.
21
EDITORIAL
Ultimul summit SUA-UE, de la 30 aprilie 2007, ca o continuare modernă a relaţiilor econo-
mice stabilite în timpul Planului Marshall, a accentuat necesitatea întăririi integrării economice
transatlantice, ambele părţi urmărind, oficial, accelerarea deschiderii spre schimburi mondiale în
cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Nu toate punctele de vedere sunt convergente, ameri-
canii fiind nemulţumiţi de protecţionismul Europei, iar europenii manifestând “o lipsă de încredere
în conducerea americană la cel mai înalt nivel”- după cum aprecia Richard Holbrooke într-un stu-
diu recent publicat.
Problema refugiaţilor pe plan mondial
Recent a fost aniversată ziua internaţională a refugiaţilor, creată în anul 2000, prin Rezolu-
ţie specială a Adunării Generale ONU. Cele mai recente statistici arată că, în pofida eforturilor
internaţionale de soluţionare a acestei probleme, drumul rămas de parcurs este încă lung. Con-
form datelor prezentate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, la începutul
anului 2006, numărul acestora era de 8,4 milioane, cel mai scăzut din 1980, excepţie făcând refu-
giaţii palestinieni (4,3 milioane), despre care ne vom referi separat. Comitetul SUA pentru Refugi-
aţi şi Imigranţi apreciază totalul refugiaţilor la circa 12 milioane persoane, estimând în acelaşi
timp existenţa a peste 34 milioane persoane ca refugiaţi de război, inclusiv cei care au rămas în
limitele teritoriului naţional (refugiaţi interni).
Ultimele date publice, la 31 decembrie 2005 arătau că cel mai mare număr de refugiaţi pro-
veneau din Teritoriile Palestiniene, apoi din Afganistan, Irak,
Myanmar şi Sudan.
Numărul refugiaţilor din Afganistan a fluctuat conform evo-
luţiei evenimentelor, invazia sovietică din perioada 1978-1992
provocând peste 6 milioane de refugiaţi, mai ales în Iran şi Pa-
kistan. Acţiunile militare americane din 2001 şi ciocnirile
interetnice repetate au dus la apariţia altor valuri de refugiaţi, o
situaţie ONU de la începutul anului 2007 evidenţiind existenţa a
2 milioane de refugiaţi afgani numai în Pakistan. Camp refugiaţi Guineea
Situaţia refugiaţilor din Africa s-a agravat odată cu crearea

noilor state independente în anii 1950 şi 1960 şi războaielor
dintre acestea. Numărul refugiaţilor din continentul african a
Camp refugiaţi Bagdad 2007
crescut de la circa 860.000 în 1968 la 6,75 milioane în 1992, iar
la sfârşitul anului 2004 era estimat la circa 2,75 milioane. O si-
tuaţie deosebită o reprezintă Sudanul, care numără aproape 5
milioane de refugiaţi interni ca urmare a crizei din zona Darfur şi
căreia comunitatea internaţională nu a
reuşit încă să-i găsească o rezolvare. Refugiaţi sârbi din Croaţia
Situaţia din Irak este şi ea parti-

culară, datele Înaltului Comisariat
ONU pentru refugiaţi din aprilie 2007 estimând la 2 milioane numărul de
refugiaţi, cea mai mare parte în Siria şi Iordania şi la 1,9 milioane nu-
mărul refugiaţilor interni, care creşte lunar cu încă 40.000 de persoane
ca urmare a violenţelor interne. Aceasta devine astfel cea mai mare cri-
ză a refugiaţilor din Orientul Mijlociu, de la crearea statului Israel.
Nici Europa nu a fost ocolită de această problemă, conflictul din
Iugoslavia generând aproape 2,7 milioane de refugiaţi, iar războiul din
Cecenia provocând un alt val de circa 2 milioane de refugiaţi.
22
EDITORIAL
Poate aceste cifre par mici pentru unii, comparativ cu cele peste 6 miliarde de locuitori ai
globului. Dar dacă ne gândim că ele depăşesc de două ori populaţia actuală a României, proble-
ma este cu totul alta. Mai mult, trebuie luat în considerare şi faptul că în spatele acestor cifre ari-
de se găsesc oameni, cu dramele şi suferinţele lor psihice şi de multe ori fizice, care nu se cicatri-
zează atât de uşor, mulţi rămânând cu urmări pentru tot restul vieţii.
Poziţia geopolitică a Franţei
Ziua de 14 iulie 2007 a fost sărbătoarea naţională a Franţei, prima după preluarea preşe-
dinţiei de către Nicolas Sarkozy şi la relativ scurt timp după ultima reuniune a G8 din Germania,
în cadrul căreia noul preşedinte al Franţei a participat pentru prima oară. Acesta a căutat şi a reu-
şit în mare măsură să aibă o bună vizibilitate, subliniind dorinţa Franţei de a-şi menţine, şi de ce
nu, a-şi îmbunătăţi poziţia de mare putere mondială.
Având în vedere vehicularea a numeroase adjective alăturate termenului de mare putere şi
folosirea pe scară largă a altor adjective asociate, simt nevoia unei paranteze pentru reamintirea
uneia din definiţiile acestui termen, apărut în 1814 şi folosit pentru a desemna cele mai importan-
te puteri europene în epoca post-napoleoneană. Astfel, mare putere este considerată naţiunea
sau statul care prin puterea economică, politică, militară şi relaţiile externe îşi exercită influenţa
pe plan mondial. Opiniile sale sunt avute în vedere de alte naţiuni înaintea declanşării unor acţi-
uni diplomatice sau militare. În mod caracteristic o mare putere are capacitatea de a interveni mi-
litar în orice loc din lume şi are, de asemenea, o influenţă culturală deosebită.
Kenneth Waltz, fondatorul neo-realismului a stabilit cinci criterii pentru determinarea statu-
tului de mare putere: populaţia şi teritoriul, resursele naturale, capacitatea economică, stabilitatea
politică şi competenţa, puterea militară.
În prezent există mai multe opinii pentru desemnarea marilor puteri actuale. Puterile euro-
pene (Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie) se menţin în acest “club select” (deşi există opi-
nii potrivit cărora Italia nu mai îndeplineşte toate criteriile, cu referire la cel militar), iar destrăma-
rea URSS a dus la apariţia Rusiei ca mare putere. Aceasta nu a mai putut moşteni statutul de
superputere, SUA rămânând astfel unica superputere mondială. Considerăm că şi China şi-a do-
bândit statutul de mare putere de câteva decenii, deşi unii analişti o consideră mare putere în de-
venire sau putere regională importantă. Mai sunt enumerate, în diferite analize, mari puteri ca In-
dia şi Japonia.
Revenind la Franţa, una din puterile istorice ale Europei, după o perioadă de creştere şi
menţinere, la sfârşitul secolului XIX (după pierderea războiului franco-prusac) se situează după
Marea Britanie, Imperiul german şi Rusia, păstrându-şi însă rolul crucial în diplomaţia internaţio-
nală. Franţa joacă un rol major în expansiunea colonială europeană, în 1939 deţinând un imperiu
colonial care acoperea 9% din suprafaţa globului. Din punct de vedere
economic Franţa scade de la o pondere de 7,9% în economia mondială,
în 1860, la 3,2% în 1953, în prezent fiind considerată pe locul şase în
lume, în termeni nominali. Din punct de vedere militar, conform datelor
deţinute de SIPRI, Franţa este pe locul doi la cheltuieli militare în Euro-
pa, dispune de o armată performantă, dotată cu rachete balistice in-
tercontinentale, submarine nucleare, precum şi de o marină, aviaţie şi
forţe terestre modern echipate, baze militare cu efective în diferite zone
ale lumii (chiar dacă acestea au scăzut ca număr treptat), cu posibilita-
tea de a acţiona în cele mai îndepărtate zone din lume. Franţa se men-
ţine ca o mare putere în relaţiile diplomatice internaţionale şi joacă un rol
deosebit de important pe plan cultural mondial. Să nu uităm că docu-
mentul actual cunoscut pe scurt sub denumirea “Declaraţia Drepturilor
23
EDITORIAL
Omului”, are la bază “Declaraţia Drepturilor Omului ca Cetăţean”, document fundamental al Re-
voluţiei Franceze din 1798.
Într-o lume multipolară, în condiţiile când SUA îşi menţine rolul de unică superputere, Fran-
ţa poate juca un rol deosebit de important, chiar dacă nu pe măsura ambiţiilor sale şi poate fi un
factor de echilibru în căutarea unor soluţii la problemele globale ale umanităţii.
Pericolul nuclear mondial
Probabil, cititorii fideli ai buletinului se aşteptau să tratăm în acest număr problema suspen-
dării participării Rusiei la Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa. Fără să minimalizăm acest
aspect al opţiunilor ruse şi eventuale consecinţe ale acestuia, pe care mai avem suficient timp să
le analizăm în perspectiva unor alte măsuri ce vor fi luate de Rusia în domeniul înarmării şi relaţii-
lor cu “Occidentul”, vom încerca succint o analiză a problematicii mondiale în domeniul armelor
nucleare.
Reamintim aici o remarcă a unuia din participanţii la negocierea numeroaselor tratate de
dezarmare sau control a armamentelor, care spunea că, “în fapt nu se negociază dezarmarea, ci
gradul viitor de înarmare a statelor”. Chiar dacă aceasta are o doză de cinism, ea prezintă şi o
anumită realitate, mai ales în domeniul armamentelor convenţionale şi altor arme de distrugere în
masă, în afara celor nucleare. Pericolul proliferării armelor nucleare a determinat, în anii 1960,
iniţiativa încheierii Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), deschis pentru semnare la 1 iulie
1968 şi intrat în vigoare la 5 martie 1970, primul stat semnatar fiind Finlanda, în total tratatul fiind
semnat actualmente de 188 state. La 11 mai 1995 ţările semnatare au decis, prin consens, să
prelungească valabilitatea tratatului pe termen nedefinit şi fără condiţii. Subliniem faptul că abia
în 1992 tratatul a fost semnat de Franţa şi China (deşi Franţa a efectuat primul test nuclear în
1960, iar China în 1964), ajungând astfel să fie acceptat de toţi cei cinci membri permanenţi ai
Consiliului de Securitate ONU. Tratatul este interpretat ca având trei obiective esenţiale: neproli-
ferarea, dezarmarea şi folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice.
În afara “celor cinci”, mai sunt cunoscute ca puteri nucleare India (1974), Pakistanul (1998)
şi Coreea de Nord (2006, dar în 18 iulie 2007 inspectorii IAEA confirmă închiderea completă a
celor cinci locaţii de producţie nucleară din această ţară), un loc aparte ocupându-l Israelul, la
care ne vom referi separat. Subliniem că India şi Pakistanul nu au semnat NPT, prima dispunând
în prezent de 70-120 încărcături active, iar Pakistanul de 30-52. Colapsul URSS a dus la apariţia
a trei noi puteri nucleare: Belarus (care a transferat cele 81 de focoase nucleare moştenite pe
teritoriul ei, către Rusia, în 1996), Kazakhstan (1.400 de focoase transferate în Rusia în 1995) şi
Ucraina (circa 5.000 focoase, transferate Rusiei în 1996).
Dintre statele suspectate că desfăşoară programe nucleare secrete în prezent, menţionăm
Iranul şi Arabia Saudită. Africa de Sud a produs şi ea 6 focoase nucleare în anii 1980, dar a tre-
cut la dezmembrarea acestora la începutul anilor 1990, fiind semnatară
a NPT.
În 1985, conform datelor publicate în Bulletin of the Atomic
Scientists, existau circa 65.000 de focoase nucleare active, numărul
acestora scăzând în 2002 la aproximativ 20.000, cu menţiunea că dife-
renţa nu a fost distrusă ci s-a procedat la o dezasamblare parţială şi de-
pozitare a acestora. Astfel, dacă într-o oarecare măsură s-a reuşit limita-
rea proliferării, pericolul nuclear este în continuare deosebit de mare, nu
atât ca urmare a posibilităţilor reale de a distruge, într-un conflict nuclear
de amploare, orice formă de viaţă pe planetă, cât mai ales a existenţei
materialului fisionabil în diferite depozite, cât şi a proliferării tehnologiei
nucleare, existând pericolul real ca o grupare teroristă, chiar necunoscu- Test nuclear în Necada 1951
24
EDITORIAL
tă, să intre în posesia şi să reuşească detonarea unei încărcături nucleare. Pe de altă parte, state
deţinătoare a armei nucleare pot transfera această tehnologie către alte state sau entităţi care nu
pot fi descurajate sau împotriva cărora nu se poate realiza o apărare efectivă. Este posibil ca cea
mai vizată ţintă a unui atac nuclear terorist să se situeze pe teritoriul SUA, o estimare a comunită-
ţii de informaţii americane publicată în luna iulie a.c. (NIE-IC) apreciind că teritoriul SUA este în
cel mai înalt grad de risc privind un atac terorist în prezent.
Dreptul mării şi geopolitica
Suprafaţa mărilor şi oceanelor planetei reprezintă peste 70% din suprafaţa acesteia şi sunt
puţine state care nu dispun de ieşire la mare. Ca urmare este de înţeles preocuparea celor mai
multe guverne de a cunoaşte modul cum această resursă este folosită şi orice iniţiativă de a sta-
bili reglementări internaţionale în acest domeniu a atras o atenţie deosebită din partea conducerii
celor mai multe state.
Până în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, cea mai mare parte a statelor lumii erau
în general mulţumite de principiile libertăţii de navigaţie, cunoscute de multe secole. Dezvoltarea
pescuitului şi mai ales a exploatării subsolului marin au dus la începerea negocierilor pentru o
reglementare internaţională a dreptului mării, cunoscută sub acronimul de UNCLOS (United
Nations Conference on the Law of the Sea), marcată de prima conferinţă la Geneva în 1958.
Aşa cum este cazul tuturor problemelor importante de interes global, negocierile au fost în-
delungate şi nici în momentul de faţă nu există un consens mondial în acest domeniu. Abia în
1982 UNCLOS III a fost convenit şi aprobat de 130 state, patru dintre participanţi votând împotri-
vă (SUA, Israel, Venezuela şi Turcia). Tratatul a intrat în vigoare la sfârşitul anului 1994 (după
ratificarea de 60 state). În prezent acesta este ratificat de 155 state; România a ratificat Tratatul
şi Capitolul IX (privind regimul resurselor minerale din afara apelor teritoriale şi zona economică
exclusivă, în decembrie 1996). În SUA dezbaterea privind ratificarea tratatului este controversată,
preşedintele George Bush anunţând, la jumătatea lunii mai 2007, că a cerut Senatului să urgen-
tele ratificarea Tratatului. Turcia, Venezuela şi Israelul îşi menţin poziţiile iniţiale; din Orientul Mij-
lociu tratatul nu a fost ratificat de Iran şi Emiratele Arabe Unite iar Siria nu este parte semnatară.
Cea mai mare realizare a UNCLOS III este aceea a stabilirii zonei economice exclusive la
200 mile nautice, ceea ce reprezintă o treime din totalul suprafeţei mărilor şi oceanelor. Din tota-
lul acestei suprafeţe de 25 milioane mile nautice zece ţări deţin 53% din suprafaţă (SUA -8,7%,
Australia- 8%, Indonezia -6,2%, Noua Zeelandă -5,5%, Canada -5,3%, etc). Primele 25 de state
controlează 76% din zona economică exclusivă.
Accentuarea periodică a crizelor energetice, dezvoltarea tehnologiilor, încălzirea globală şi
globalizarea sunt numai câteva din elementele care determină în prezent noi accente în lupta
pentru controlul bogăţiilor minerale submarine. Aici se înscrie acţiunea Rusiei de a-şi amplasa, la
începutul lunii august, drapelul la Polul Nord cu ajutorul unui submarin, la adâncimea de peste
4.200 m şi planificarea unei noi expediţii în noiembrie 2007. Rusia
încearcă să demonstreze că zona Polului Nord, unde se apreciază
că rezervele energetice sunt de cel puţin 9-10 miliarde tone echiva-
lent combustibil şi alte bogăţii minerale, este o prelungire a platoului
continental rus (munţii submarini Lomonosov), care ar fi o prelungire
a Rusiei. Încă alte patru state au zonă economică exclusivă în in-
teriorul Cercului Arctic (Canada, Danemarca, Norvegia şi SUA).
Mai notăm preocuparea Chinei de a se dota cu un prim por-
tavion, probabil în jurul anului 2010, în competiţie cu expansiunea
altor puteri militare în zonă (Japonia, Coreea de Sud şi Australia),
precum şi pentru a-şi asigura securitatea rutelor maritime de export-
25
EDITORIAL
import. China este singurul membru permanent al Consiliului de Securitate ONU care nu dispune
de o flotă de portavioane, însă aceasta impune costuri deosebit de mari de operaţionalizare (încă
circa 3 miliarde dolari pentru primul portavion) şi un miliard dolari cheltuieli de întreţinere anuală.
O flotă de portavioane trebuie să aibă însă cel puţin trei asemenea nave pentru a fi permanent
operaţională.
60 de ani de la independenţa Indiei şi Pakistanului
La 14 şi respectiv 15 august 1947 Pakistanul şi India au devenit independente, după ce, la

3 iunie acelaşi an, ultimul guvernator al Imperiului Britanic Indian, anunţa împărţirea acestuia în
două state, India şi Pakistan. Pakistanul este pe locul şase în lume ca număr al populaţiei (mai
mare decât Rusia şi se aşteaptă să depăşească relativ curând Brazilia) şi a doua ţară din lume
cu majoritate musulmană. Constituit la 14 august 1947 Pakistanul era iniţial format din două regi-
uni în estul şi nord-vestul fostului Imperiu Britanic Indian, separate de o zonă cu populaţie majori-
tară hindu, la o distanţă de aproape 1.600 km. Dezmembrarea Imperiului Britanic Indian a dus la
mişcări violente în toate regiunile, în opt luni 10-15 milioane de persoane au trecut frontiera în
două sensuri, musulmanii către Pakistan, hinduşii către India. În acelaşi timp între 500.000 şi un
milion de refugiaţi au fost masacraţi pe şosele sau în “trenurile morţii” de grupări musulmane de o
parte, de hinduşi de cealaltă parte. Probabil aceasta este cea mai mare şi sângeroasă migraţie
forţată cunoscută în epoca modernă.
Disputele teritoriale au continuat afectând aproape toate regiunile, inclusiv Jammu şi
Kaşmir, primul război din Kaşmir (1948) încheindu-se cu ocuparea a aproximativ o treime din
acest teritoriu de către Pakistan.
Declarat republică în 1956, Pakistanul străbate în continuare o perioadă de instabilitate in-
ternă, marcată de un nou conflict cu India în 1965, apoi de tensiuni care duc până la război civil
în Pakistanul de Est, un nou război cu India în 1971 şi secesiunea Pakistanului de Est ca stat in-
dependent sub denumirea de Bangladesh. Armata a jucat şi joacă un rol important în viaţa politi-
că a ţării, preşedinţi militari fiind la putere între 1958-1971, 1977-1988 şi din 1999 până în pre-
zent.
Pe plan economic, Pakistanul a avut o puternică dezvoltare economică ascendentă în pri-
mele patru decenii după câştigarea independenţei, aceasta încetinindu-se în anii 1990. Ultimii
patru ani aduc un nou reviriment economic (7% creştere anuală), mai ales în domeniile producţiei
şi financiar. Produsul intern brut este 2.803 dolari/locuitor, iar datoria externă de circa 40 miliarde
dolari. Cu toate acestea rata de sărăcie era estimată la 24% în 2006, cu menţiunea că în ultimii
10 ani aceasta a scăzut cu circa 10%. Pe plan intern Pakistanul se confruntă cu instabilitate în
zonele federale tribale, Balucistan şi revirimentul militanţilor islamişti, ceea ce a şi făcut ca sărbă-
toarea celor 60 de ani de la independenţă să fie mai săracă şi cu luarea unor măsuri speciale de
securitate.
Disputele cu India au dus la escaladarea cursei înarmării nucleare dintre cele două ţări, Pa-
kistanul executând primul test nuclear în 1998, pentru a contrabalansa testele nucleare al Indiei
din 1974 (“Budha zâmbind”) şi din 1998. Astfel Pakistanul este singurul stat musulman care dis-
pune de arma nucleară. Relaţiile cu India se îmbunătăţesc treptat, mai ales după iniţiativele de
pace din 2002.
Relaţiile cu SUA au fluctuat, de la “cel mai fidel aliat în Asia” în anii 1950 şi “aliat crucial” în
perioada războiului sovieto-afgan, la sancţiuni aplicate de SUA ca urmare a activităţilor nucleare
pakistaneze ca, după 11 septembrie 2001, acestea să se îmbunătăţească sensibil, mai ales după
încetarea sprijinirii regimului Taliban din Kabul şi participarea la “războiul împotriva terorismului”.
Pakistanul menţine strânse legături politice, economice şi militare cu China.
26
EDITORIAL
India, cu o populaţie de 1,2 miliarde locuitori este pe locul doi în lume şi se estimează ca în
2030 să treacă pe locul unu. Cu o rata de creşterea a PIB de 9,4% în 2006-2007, India este una
din ţările cu cea mai mare creştere din lume, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 3.700 dolari,
depăşind pentru prima oară, după 1999, Pakistanul. Totuşi 25% din populaţie trăieşte sub pragul
de sărăcie stabilit de guvern (0,40 dolari/zi), rata analfabetismului este de circa 35%, iar
malnutriţia în rândul copiilor sub trei ani este actualmente de 46%.
Actuala dezvoltare a Indiei este urmare a deschiderii către reforme economice şi reducerea
controlului guvernamental asupra comerţului exterior şi investiţiilor, dar şi a situaţiei regionale,
care face India cea mai atractivă ţară pentru investitori, comparativ cu vecinii săi.
Menţinând a treia armată ca mărime din lume, India a devenit putere nucleară în 1974 şi nu
a semnat Tratatul de neproliferare nucleară, fiind în acelaşi timp un participant important la ope-
raţiunile de menţinere a păcii desfăşurate de ONU, cu peste 55.000 militari pe patru continente.
Ultimele deschideri politice ale guvernului indian au dus la dezvoltarea relaţiilor cu SUA,
China şi Pakistanul.
Remarcăm însă, mai ales, dezvoltarea unei colaborări trilaterale India-Japonia-SUA în do-
meniile economic, energetic, politic şi chiar militar, care poate contribui la asigurarea păcii şi sta-
bilităţii în Asia cât şi pe plan internaţional global. Posibilităţile de colaborare India-Japonia au fost
relevate în întâlnirile dintre prim-miniştrii celor două ţări în 2000, 2005 şi decembrie 2006, con-
cretizate în declaraţia comună “Către un parteneriat strategic global între Japonia şi India”. În
acelaşi timp alianţa SUA-Japonia se dovedeşte foarte puternică, iar relaţiile SUA-India au căpătat
noi valenţe strategice. Scopul declarat al acestei trilaterale, în care se intenţionează să fie inclusă
şi Australia, într-un mecanism de consultare quadrilateral, este de a asigura o dezvoltare econo-
mică şi politică deschisă, progresivă, pentru zona asiatică.
Probabil această colaborare urmăreşte să contrabalanseze în viitor nu numai influenţa în
creştere a Chinei, dar şi a Rusiei în Asia, este replica la o posibilă alianţă Rusia-China pentru zo-
na asiatică şi asigurarea astfel a menţinerii rolului SUA de unică superputere mondială.
Războaie şi victime
La 1 septembrie s-au împlinit 68 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondi-
al, care deja apare ca un conflict oarecum revolut şi care este tot mai puţin analizat, cel puţin din
punct de vedere al artei militare. Desfăşurându-se la mijlocul secolului trecut, prin consecinţele
sale, a influenţat nu numai evoluţia omenirii în perioada deceniilor următoare, în general cunos-
cută sub denumirea de Războiul Rece, dar şi după aceea, până în prezent, efecte ale acestuia
regăsindu-se nu numai pe teatrele de război de atunci, ci aproape peste tot în lume.
Cel mai sângeros conflict al secolului trecut s-a încheiat cu 65-75 milioane de morţi, mar-
când hotărâtor evoluţia războaielor spre perioada în care, spre deosebire de secolele trecute, nu-
mărul victimelor civile este mai mare decât cel al militarilor. Aceasta ca urmare a dezvoltării ştiin-
ţei şi tehnologiilor, care în primul rând au fost aplicate în domeniul militar şi au făcut ca, prin mări-
rea distanţei între atacat şi atacator războiul să pară mai puţin sângeros, dar în acelaşi timp, pen-
tru a compensa o lipsă de precizie la ţintă, a dus la mărirea puterii distructive a loviturilor. De ase-
menea, cifra reprezintă aproximativ jumătate din totalul morţilor în războaiele secolului trecut,
apreciat la 136,5-148,5 milioane de oameni. Reamintim că în Primul Război Mondial au murit 13-
15 milioane, în războiul civil din Rusia (1918-1922) circa 12,5 milioane, Revoluţia mexicană
(1909-1916) a înregistrat 1 milion de morţi, în războaiele coloniale anterioare Primului Război
Mondial au fost circa 1,5 milioane de victime, iar războaiele/conflictele după1945 şi până la sfâr-
şitul secolului XX s-au mai înregistrat circa 41 milioane de morţi. Cele mai mari cifre se înregis-
trează în 7-8 conflicte, care totalizează peste jumătate din totalul victimelor (aprox. 6 milioane în
războiul civil din China, 4,5 milioane în războiul din Coreea, cel din Indochina cu 3,5 milioane,
27
EDITORIAL
războiul civil Nigeria-Biafra cu 2 milioane, ş.a.). Iată cum omenirea a “reuşit”, în ultima jumătate a
secolului trecut, considerată ca o realizare a comunităţii internaţionale de a preveni o nouă con-
flagraţie mondială, să se apropie de “performanţa” celui de-al Doilea Război Mondial, ca număr
de victime.
La aceste milioane de victime, rezultate numai în urma războaielor, se adaugă alte cifre im-
presionant de mari, înregistrare în perioade de relativă pace, dar rezultate ca urmare a unor mă-
suri politice represive. Cifrele vehiculate pentru aceste evenimente variază, pentru fiecare în par-
te, în limite foarte largi, de aceea, în exemplele pe care le vom oferi, încercăm să menţionăm pe
cele care se află la media lor. Astfel, victimele “gulagului” rusesc, inclusiv cele provocate de foa-
metea din Ucraina între 1932-1933 sunt cifrate în medie la circa 23 milioane, dintre care aproxi-
mativ 7 milioane morţi prin împuşcare, ca urmare a epurărilor politice din URSS între 1935-1941.
În China, numărul total al victimelor rezultate ca urmare a politicii guvernului Mao Zedong
din perioada 1950-1976, este estimat în medie la 46,5 milioane de morţi.
Intenţionat nu ne referim aici la alte victime, de ordinul milioanelor, considerate ca acţiuni
de genocid, dar nerecunoscute cu acest termen de ONU. Iată că numai recent, în Sudan, numă-
rul victimelor, din diferite cauze, este apreciat la 3.000/zi, iar comunitatea internaţională încă nu
reuşeşte să pună capăt acestei situaţii.
Mai menţionăm că, pe plan mondial, conform statisticilor ONU, numărul anual al morţilor din
cauza condiţiilor precare de viaţă, a crescut de la 17-18 milioane în 1993, la 25 milioane în 2003.
În atari condiţii ne revine în minte un citat, relativ puţin cunoscut, al premierului britanic
Winston Churchill, din 1945, care, vorbind despre democraţie, spunea “Ca să mă conving de utili-
tatea democraţiei îmi este suficient să ies pe stradă şi să discut cinci minute cu un alegător obiş-
nuit”.
Interpretarea vă aparţine.
Alegerile parlamentare din Ucraina
Alegerile parlamentare din Ucraina, ţinute la 30 septembrie a.c. sunt urmare a înţelegerii
dintre principalii actori politici (preşedintele Viktor Yuşchenko, primul ministru Viktor Yanucovici şi
preşedintele parlamentului Oleksandr Moroz) la date de 27 mai, pentru a rezolva criza politică
creată prin decretul prezidenţial de disoluţie a Parlamentului din 2 aprilie.
Conform legii electorale, cele 450 de locuri ale parlamentului se împart proporţional partide-
lor care depăşesc pragul electoral de 3%. Până la data redactării acestui material, numărarea a
97% din voturi indicau un uşor avantaj pentru fosta alianţă portocalie a Iuliei Timoşenko şi preşe-
dintelui Viktor Yuşchenko (în total 45,07% din voturi). Blocul Electoral condus de I.Timoşenko a
câştigat 30,80%, obţinând o creşterea a numărului de parlamentari comparativ cu alegerile pre-
cedente, de la 129 la 156, în timp ce coaliţia preşedin-
telui V.Yuşchenko, Ucraina noastră- Autoapărarea Logistica Iuliei Timoşenko în centrul Kievului
Populară (grupând zece formaţiuni politice), a obţinut
14,27% din voturi şi va deţine 72 de locuri în parla-
ment, faţă de cele 82 în prezent.
Formaţiunea premierului V. Yanukovici, Partidul
Regiunilor, sprijinit puternic de Moscova, a obţinut un
scor ceva mai mic decât era estimat, 34,19%, electo-
ratul său fidel fiind în regiunile de est ale ţării şi va
avea 175 de parlamentari, în scădere de la 186.
Până la această dată Partidul Socialist nu a tre-
cut pragul electoral, obţinând doar 2,94% din sufragiile Foto: INGEPO
28
EDITORIAL
valabil exprimate. O depăşire de către acesta a procentului de 3% va complica şi mai mult ecua-
ţia coaliţiei care va da viitorul guvern şi va accentua impresiile că Ucraina încă nu a luat o decizie
definitivă de a se despărţi de comunism.
Conform datelor preliminare publicate, au participat la vot 63,22% din cei 37,5 milioane de
alegători cu drept de vot.
Deja s-au făcut obişnuitele declaraţii şi învinuiri de fraudă electorală şi vor exista contestaţii,
însă observatorii OSCE au declarat că alegerile s-au desfăşurat conform standardelor internaţio-
nale. Ca urmare, până la validarea noilor parlamentari, constituirea coaliţiei guvernamentale şi
aprobarea noului guvern în parlament, va continua, timp de mai multe luni, o situaţie de provizo-
rat, marcată de demonstraţii ale partizanilor principalelor partide, care deja ocupă locuri strategi-
ce în centrul capitalei ucraineene, încă din timpul campaniei electorale.
Având în vedere rezultatele menţionate mai sus, o nouă coaliţie de guvernământ va fi des-
tul de fragilă şi nu va asigura stabilitatea politică necesară unei guvernări eficiente, indiferent de
cine va fi constituită. O şansă ceva mai mare o acordăm refacerii fostei alianţe portocalii şi numirii
de către aceasta a Iuliei Timoşenko ca prim ministru desemnat cu constituirea unui nou guvern,
fără a exclude şi alte posibilităţi.
Conform actualei constituţii, preşedintele împarte puterea cu coaliţia parlamentară care for-
mează guvernul; preşedintele nominează miniştrii apărării şi de externe, procurorul general, pre-
cum şi şeful Serviciului de Securitate Naţională, însă aceştia trebuiesc aprobaţi de parlament.
Cu o suprafaţă aproape de trei ori ca cea a României, o populaţie dublă şi un PIB pentru
2007 estimat la 355,8 miliarde dolari (locul 28 în lume), Ucraina are o economie subterană esti-
mată de surse neoficiale la 60% din PIB, fiind o ţară în tranziţie, care încă nu a luat o decizie poli-
tică definitivă şi irevocabilă pentru aderarea la Uniunea Europeană sau NATO (ultimele sondaje
arătând că numai 38% din populaţie doreşte aderarea la această organizaţie).
Către pace între cele două state coreene?
La 9 octombrie 2007 Coreea de Nord a aniversat un an de la primul său test nuclear şi chi-
ar dacă explozia din 2006 a fost estimată de surse guvernamentale americane ca fiind mai mică
de o kilotonă, a produs o mare preocupare în comunitatea internaţională. Mas media nord core-
eană a acordat spaţii importante acestui eveniment, subliniind necesitatea ca întreaga populaţie
a ţării să strângă rândurile alături de conducătorul Kim Jong Il.
Presiunile exercitată de comunitatea şi organisme internaţionale, negocierile şi mai ales
acţiunile desfăşurare de SUA, dar şi de China, de alte state (Rusia, Japonia, Coreea de Sud) au
determinat regimul nord coreean să renunţe treptat la pretenţiile sale nucleare, în schimbul unor
ajutoare economice şi concesii politice.
În acest cadru mai larg se situează şi întâlnirea de trei zile, de la începutul acestei luni, din-
tre preşedintele sud coreean Roh Moo-hyun şi omologul său din nord, Kim Jong Il, desfăşurată la
Pyongyang. Considerată de cei mai mulţi observatori şi analişti ca o întâlnire istorică, aceasta s-a
încheiat cu o declaraţie comună, convenind desfăşurarea unor tratative internaţionale pentru în-
cheierea unui tratat care să înlocuiască Convenţia de Armistiţiu din 1953, care consemna înche-
ierea războiului coreean din perioada 1950-1953. Acest armistiţiu a fost semnat de către Coreea
de Nord, China şi de SUA, care deţinea comanda forţelor ONU, nefiind semnată de Coreea de
Sud.
Cei doi preşedinţi “au convenit să diminueze tensiunile militare, să rezolve disputele prin
dialog şi negocieri...., să pună capăt armistiţiului şi să realizeze o pace permanentă. Cele două
părţi vor insista pentru a fi semnată o Declaraţie care să pună capăt Războiului Coreean în coo-
perare cu naţiunile vecine”. De asemenea, părţile au convenit să “transpună activ în practică”
29
EDITORIAL
Declaraţia Comună din anul 2000, semnată cu ocazia primei întâlniri a conducătorilor celor două
ţări, Kim Jong Il şi Kim Dae-jung. Au mai fost stabilite măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor în dome-
niul economic (stabilirea unei zone comune de pescuit, reluarea traficului feroviar de mărfuri -
pentru prima oară după mai mult de 50 de ani, etc.), precum şi în alte sectoare (cultural, tehnolo-
gic, sport) şi în domeniul umanitar, pentru soluţionarea problemelor familiilor separate.
S-a mai convenit ca reuniunea liderilor coreeni să fie urmată de întâlniri ale miniştrilor apă-
rării, în cursul lunii noiembrie, pentru convenirea unor măsuri de sporire a încrederii, precum şi
dintre primii miniştri, pentru stabilirea altor măsuri concrete de aplicare a înţelegerilor semnate.
Japonia, prin declaraţiile primului ministru Yasuo Fukuda, a apreciat pozitiv rezultatele ne-
gocierilor, subliniind însă că sancţiunile aplicate de ţara sa Coreei de Nord vor continua pentru
cel puţin încă şase luni, pentru că aceasta încă nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.
Scepticismul altor forţe politice din Coreea de Sud şi a unor analişti este bine reprezentat
de aprecierea profesorului de relaţii internaţionale al unei universităţi din Seul, Lee Jung-Min, ca-
re aprecia că “aceasta poate fi o foaie de parcurs, a spune că vrei pace în Peninsula Coreeană
nu este nimic nou, dar pentru a transpune în practică (aceste declaraţii n.n.) este nevoie de mai
multe luni, ani, dacă nu decenii”.
Progresele înregistrate nu sunt numai rezultat al insistenţelor internaţionale, dar şi ale situa-
ţiei celor doi lideri, preşedintele Roh Moo-hyun fiind aproape de încheierea mandatului şi cu o
popularitate în vertiginoasă scădere, în timp ce Kim Jong Il caută măsuri pentru obţinerea unei
asistenţe economice necesare depăşirii situaţiei economice catastrofale din ţară, accentuată şi
de cele mai mari inundaţii din ultimii 40 de ani, care au accentuat foametea, şi a dorit să dezmintă
zvonurile privind înrăutăţirea stării sale de sănătate.
Uitându-ne, cu o privire mai largă pe glob, nu putem să nu mai punem o întrebare: dacă
între cele două state coreene se pare că progresele duc către o pace, mai mult sau mai puţin le-
gată de o posibilă reunire, cine şi de ce ar încerca să divizeze Belgia?
Ziua ONU
Data de 24 octombrie a fost stabilită ca ziua ONU prin Rezoluţia 168/1947, reprezentând
data intrării în vigoare a Cartei ONU, organizaţia luând fiinţă la 26 iunie 1945, pentru a înlocui Li-
ga Naţiunilor, cu speranţa că, prin acţiunile sale, va putea evita declanşarea unor noi războaie
între naţiuni.
La început organizaţia a inclus 50 de ţări, pentru ca în prezent să numere 192 de state
membre. România a fost admisă ca membru la 14 decembrie 1955. Taiwanul nu face parte din
ONU ca urmare a veto-ului exercitat de China, iar Elveţia a intrat în organizaţie abia la 10 sep-
tembrie 2002. Ultimul stat primit este Muntenegru, în 28 iunie 2006. Structura acesteia reflectă
încă, într-o oarecare măsură, situaţia din momentul înfiinţării, cei cinci membri permanenţi ai Con-
siliului de Securitate care au drept de veto împotriva oricărei Rezoluţii sunt principalele state vic-
torioase după al Doilea Război Mondial (sau succesorii acestora), în ordine alfabetică: Republica
Populară Chineză (care a înlocuit Republica China în 1971); Franţa; Marea Britanie; Rusia (care
a înlocuit URSS în 1991) şi SUA.
Principalele instituţii ale Naţiunilor Unite (UN), cum este denumită din 1950 de către ţările
vorbitoare a limbii engleze, sunt:
Consiliul de Securitate (CS), compus din 15 membri (cei cinci membri permanenţi menţio-
naţi mai sus şi alte zece state, alese pentru doi ani de către Adunarea Generală; deciziile se iau
cu majoritate de nouă voturi, din care obligatoriu cele cinci voturi ale membrilor permanenţi). În
timpul războiului rece dreptul de veto a fost folosit de 279 ori, paralizând de tot atâtea ori deciziile
ONU. Principala responsabilitate a CS este “menţinerea păcii şi a securităţii”
30
EDITORIAL
Adunarea Generală, în care toţi membrii sunt egali şi deţin un vot fiecare. Reuniunile ordi-
nare ale acesteia au loc anual, de regulă în septembrie, fiind constituită din şapte comisii princi-
pale, fiecare însărcinată cu anumite subiecte. Adunarea Generală poate lua în discuţie orice pro-
blemă, însă este necesară o majoritate de două treimi pentru ca o rezoluţie într-o “problemă im-
portantă” să poată fi adoptată. Oricum, Adunarea generală are mai mult puterea de a
“recomanda”, comparativ cu CS, care are puterea de a “aplica” o hotărâre.
Secretariatul ONU este condus de un Secretar General, ales pentru o perioadă de cinci ani.
În viziunea preşedintelui american Roosevelt acesta ar fi trebuit să îndeplinească rolul unui
“moderator mondial”, în realitate acesta a fost, de cele mai multe ori, o persoană fără putere, ale
cărui bune oficii au fost, de nenumătare ori, neluate în consideraţie.
ONU a devenit cu adevărat universală în anii 1980, când includea 31 membri din Europa,
30 din cele două Americi, 51 din Africa şi 40 din Asia şi Orientul Mijlociu.
Încheierea Războiului Rece şi schimbările pe arena internaţională petrecute în ultimele de-
cenii au readus, mai mult ca până atunci, în discuţie, rolul şi mai ales necesitatea reformării
ONU, pentru a-şi putea îndeplini în mai bune condiţii misiunile pentru care a fost creată. Creşte-
rea rolului ONU pune în discuţie, printre altele şi problema finanţării organizaţiei (primii patru
contributori la bugetul organizaţiei fiind, în ordine: SUA -22%; Japonia -19,47%; Germania -
8,66%; Marea Britanie -6,13%). Guvernul japonez şi cel german doresc ca trecutul referitor la cel
de-al Doilea Război Mondial să fie uitat, să le fie recunoscut statutul de mare putere şi în conse-
cinţă să primească fiecare un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate. Dacă SUA
este în general favorabilă acestui demers, ceilalţi patru membri ai CS sunt mult mai reticenţi,
deoarece aceasta ar duce la diminuarea influenţei lor. Mai există opinii conform cărora nu trebuie
primiţi în CS doar Japonia şi Germania, deoarece astfel CS ar deveni un fel de “club al bogaţilor”,
ci şi “puterile emergente” ale lumii a treia, India şi Brazilia. Dar dacă acestea sunt primite, de ce
nu ar fi primit şi Egiptul - cel mai populat stat arab şi Nigeria - cel mai mare stat african. Insă dacă
şi acestea primesc statul de membri permanenţi ai CS, de ce nu ar ridica aceleaşi pretenţii Pakis-
tanul, Mexicul, Argentina, etc.
Organizaţia se confruntă şi cu alte numeroase probleme pentru a fi mai eficientă. Chiar da-
că nu reuşeşte efectiv să asigure securitatea colectivă şi este încă departe de a reprezenta într-
adevăr “naţiunile unite”, a avut şi poate avea în continuare un impact pozitiv în viaţa internaţiona-
lă mondială. Aceasta în condiţiile adaptării corespunzătoare a organizării, funcţionării şi mai ales
a modului de adoptare şi aplicare a deciziilor.
Declaraţia Balfour - la 90 de ani
Poate că niciodată în istorie un document atât de scurt nu a generat atâtea consecinţe pe

plan regional şi internaţional, consecinţe cu urmări până în secolul XXI.
Datată 2 noiembrie 1917, sub forma unei scrisori dactilografiate şi semnată cu stiloul de
către ministrul de externe al Marii Britanii la acea vreme, Arthur James Balfour, era adresată Lor-
dului Walter Rothschild - liderul comunităţii evreieşti din acea ţară, pentru a fi transmisă Federaţi-
ei Sioniste - organizaţie privată. Într-o carte publicată postum în 1982, “The Anglo-American
Establishment” - Carrol Quigley, doctor în istorie la Harvard, menţionează că de fapt Declaraţia a
fost redactată de Lordul Alfred Milner - şuful Grupului Rhodes-Milner, denumit în testamentul pri-
mului ca fiind “catedrala pentru întinderea Imperiului Britanic”, lordul Rothschild fiind prieten apro-
piat cu Rhodes.
Scrisoarea concentrează şi poziţia guvernului britanic adoptată la şedinţa din 31 octombrie
1917, prin care acesta sprijină planurile sioniste urmărind crearea unui foaier naţional pentru po-
porul evreu în Palestina, cu condiţia ca această acţiune să nu prejudicieze cu nimic drepturile co-
munităţilor deja existente acolo.
31
EDITORIAL
Reamintim că anterior, în 24 octombrie 1915, Marea Britanie a promis, într-o scrisoare
adresată şerifului Hussein din Mecca (documente cunoscute ulterior sub denumirea de corespon-
denţa McMahon-Hussein) sprijinul constituirii unui regat arab independent sub conducerea sa, în
schimbul declanşării unei revolte împotriva Imperiului Otoman. În 1916 Marea britanie încheie cu
Franţa o înţelegere secretă (Acordul Sykes-Picot), pentru împărţirea sferelor de influenţă în Ori-
entul Mijlociu, acord în cadrul căruia Palestina era plasată sub control internaţional, iar în 1917
elaborează Declaraţia Balfour. Astfel “Pământul Făgăduinţei a devenit de două ori făgădu-
it” (I.B.Tauris, Yet More Adventures with Britania: Personalities, Politics and Culture in Britain,
London, 2005), sau după cum scria Arthur Koestler Declaraţia “era promisiunea, de către o naţiu-
ne, către o altă naţiune, a teritoriului unei a treia naţiuni”.
Menţionăm că ulterior Declaraţia Balfour a fost încorporată în Tratatul de pace cu Turcia
semnat la Sevres, precum şi în Mandatul pentru Palestina.
Controlul britanic în Palestina a fost parcă predestinat să eşueze, una din ideile iniţiale de
bază ale Declaraţiei Balfour, de a asigura dezvoltarea şi menţinerea Imperiului Britanic în Orientul
Mijlociu, a fost nu numai un eşec politic, ci şi moral. Din păcate Declaraţia a avut consecinţe ca-
tastrofale pentru poporul palestinian şi a contribuit la crearea şi dezvoltarea unuia din cele mai
intense conflicte ale secolului trecut şi actual.
Iată textul integral al Declaraţie Balfour:
Dragă Lord Rothschild,
Îmi face plăcere să vă transmit, în numele Guvernului Majestăţii Sale (regina Marii Britanii
n.n.) următoarea declaraţie de simpatie cu aspiraţiile evreilor sionişti, care au fost prezentate, şi
aprobate de către Cabinet:
“Guvernul Majestăţii Sale vede favorabil stabilirea în Palestina a unui cămin naţional pentru
poporul evreu, şi va folosi cele mai bune şi sincere demersuri pentru a facilita realizarea acestui
obiectiv, fiind clar înţeles că nu va fi întreprins nimic care ar putea prejudicia drepturile civile şi
religioase ale comunităţilor neevreieşti existente în Palestina, sau drepturile şi statutul politic de
care beneficiază evreii în orice altă ţară”
Aş fi recunoscător dacă aţi aduce această declaraţie la cunoştinţa Federaţiei Sioniste.
Al Dumneavoastră sincer,
Arthur James Balfour
Elemente actuale ale situaţiei din Kosovo
Negocierile de la Viena privind viitorul statut al

provinciei Kosovo, ţinute la sfârşitul lunii noiembrie
a.c., s-au încheiat fără nici un rezultat. Începute în
2006, cu scopul de a determina statutul final al pro-
vinciei Kosovo (circa 10.800 km2 şi 2,2 milioane lo-
cuitori), negocierile internaţionale trebuiau să deter-
mine statutul acestei regiuni, aşa cum era prevăzut
şi în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU
Nr.1244. În timp ce suveranitatea Serbiei asupra
acestui teritoriu este recunoscută de comunitatea
internaţională, majoritatea albaneză a regiunii (circa
92%) preferă obţinerea independenţei. Negocierile Kosovo
trimisului special ONU, Martti Ahtisari, începute în
februarie 2006, au fost concretizate într-un proiect Regiunea Socialista Autonomă Kosovo,
cunoscut, începând cu februarie 2007, sub numele în cadrul Republicii Socialiste Serbia
din Yugoslavia, 1974-1990
32
EDITORIAL
de “Planul Ahtisari”, propunând pentru Kosovo o “independenţă supervizată”, susţinut de SUA,
Marea Britanie, alte ţări europene membre ale Consiliului de Securitate. Acesta a fost modificat
de patru ori, pentru a fi acceptat de Rusia, care a făcut cunoscut că va folosi dreptul de “veto” da-
ca acest plan nu va fi acceptat de ambele părţi, adică de guvernul de la Belgrad şi conducerea de
la Pristina. Documentul a rămas doar o tentativă nereuşită.
Desfăşurate după alegerile din Kosovo, negocierile de la Viena au fost sintetizate de trimi-
sul UE, Wolfgang Ischinger, spunând că “este regretabil că părţile nu au fost în măsură să ajungă
la o înţelegere privind statutul (Kosovo n.n.)”, reprezentantul SUA, Frank Wisner, a declarat că
pacea în regiune este “într-un mare impas” şi “vom intra într-o perioadă foarte dificilă”, ambii in-
sistând însă ca părţile să menţină pacea şi dialogul dincolo de încheierea formală a negocierilor.
Poziţiile părţilor direct implicate sunt relevate de preşedintele albanez al Kosovo, Fatmir
Sejdiu, care a spus “Nu am ajuns la nici o înţelegere cu Serbia” (dar în sensul că Serbia nu a ac-
ceptat ceea ce ei au cerut, fără ca partea kosovară să facă vre-o concesie), iar preşedintele sârb
Boris Tadic a declarat că Belgradul va “anula” orice declaraţie unilaterală de independenţă din
partea etnicilor albanezi, având în vedere că partea sârbă a acceptat o largă autonomie pentru
Kosovo (drapel, imn, constituirea unei jandarmerii proprii, alte elemente de largă autonomie), ex-
ceptând câteva prerogative exclusiv statale (constituirea unei armate, reprezentare diplomatică
exclusivă internaţională). De asemenea, premierul sârb Vojislav Kostunica a subliniat că indepen-
denţa Kosovo nu poate fi obţinută printr-o declaraţie unilaterală susţinută “de Occident”, ceea ce
ar fi “un fel de crimă”, adăugând că este posibil ca şi sârbii din Bosnia ar putea, la rândul lor, să-şi
declare independenţa faţă de statul bosniac.
Câştigătorul alegerilor din Kosovo şi viitor prim-ministru al regiunii, Hashim Thaci, a declarat
imediat după anunţul rezultatelor acestora că, în situaţia când, după 10 decembrie, data la care
reprezentanţii troicii (SUA, UE, Rusia) trebuie să-şi prezinte un ultim raport la Naţiunile Unite, nu
li se va acorda independenţa, o vor declara unilateral. Neoficial deţinem date din surse foarte cre-
dibile că liderul kosovar nu va transpune în practică această declaraţie, aşteptând ca toate statele
UE să fie de acord cu independenţa provinciei.
În ceea ce priveşte poziţia Rusiei, considerăm că aceasta doreşte să-şi prezerve interesele
în Balcani sprijinind Serbia, însă poziţia şi acţiunile viitoare ale acesteia trebuiesc judecate şi prin
prisma unor interese geopolitice mai largi ale acesteia în Europa de sud-est, în Europa în gene-
ral, în Orientul Mijlociu şi Asia.
Sărbătoarea Crăciunului
Crăciunul este o sărbătoare anuală care celebrează naşterea lui Iisus, fiind deseori combi-
nată cu alte obiceiuri seculare, multe dintre acestea fiind influenţate de alte sărbători de iarnă.
Data, ca dată de naştere a lui Iisus este tradiţional stabilită, nefiind considerară ca data exactă de
naştere a acestuia. În cele mai multe locuri de pe glob Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie.
Biserica armeană apostolică sărbătoreşte Crăciunul la 6 ianuarie, alte rituri ortodoxe de stil vechi
îl sărbătoresc la 7 ianuarie, dată din calendarul Gregorian care corespunde cu 25 decembrie din
calendarul Iulian.
De-a lungul secolelor sărbătoarea Crăciunului a avut mai multe denumiri în diferite ţări, se
pare că a fost introdusă ca sărbătoare la Constatinopol în 379, în Antiohia în 380, iar în Alexan-
dria în jurul anului 430. Importanţa Crăciunului a crescut odată cu încoronarea lui Carol Cel Mare,
în ziua de Crăciun a anului 800. În secolul XII obiceiurile vechi ale sărbătorilor romane de Satur-
nalii au fost transformate în cele douăsprezece zile ale Crăciunului (25 decembrie - 6 ianuarie), în
Evul Mediu Crăciunul fiind considerat o sărbătoare publică, cu mai multe manifestări, însoţite de
daruri.
33
EDITORIAL
Nu se cunoaşte exact când şi de ce data
de 25 decembrie a fost asociată cu Naşterea
Domnului, izvoarele istorice cunoscute până în
prezent neavând suficiente date în acest sens.
În cultură creştină sărbătoarea este ca-
racterizată şi prin schimburi de daruri între
membrii familiei şi prieteni, multe din aceste
daruri fiind atribuite lui Moş Crăciun (sau
Santa Claus, Sinterklass, Joulupukki şi multe
alte denumiri pe diferite meridiane ale lumii).
Imaginea populară a lui Moş Crăciun a
fost creată de Thomas Nast, începând cu
1863 şi a fost standardizată la cea cunoscută
astăzi abia în anii 1920.
O altă imagine strâns legată de sărbă-
toarea Crăciunului este cea a bradului împo-
dobit, care semnifică creştinarea tradiţiilor şi
ritualurilor pagane, legate de sărbătorirea sol-
stiţiului de iarnă. Se crede că tradiţia bradului
de Crăciun a început în Germania secolului
XVIII, de unde a fost preluată în Marea
Britanie şi apoi în SUA.
Sărbătoarea Crăciunului a fost larg ex-
ploatată de diferite mijloace media, în industria filmului, cea muzicală şi discografică, iar vânzările
de toate felurile au înregistrat întotdeauna cifre record cu această ocazie.
Instituirea regimurilor socialist-comuniste în Europa de Est şi îngrădirea libertăţii de expri-
mare religioasă de către acestea au afectat şi sărbătorirea Crăciunului, Moş Crăciun fiind
transformat, în România, în Moş Gerilă, iar sărbătoarea a fost mutată, în perioada socialismului,
de Anul Nou, 1 ianuarie, în loc de 25 decembrie, pentru a evita orice legătură cu simbolistica reli-
gioasă.
După evenimentele din Decembrie 1989, s-a revenit şi în România, la celebrarea Crăciunu-
lui ca sărbătoare oficială, ceea ce ne oferă şi nouă prilejul de a vă ura tuturor:
CRĂCIUN FERICIT!
Asasinarea lui Benazir Bhutto, SUA şi lupta împotriva terorismului
Asasinarea, la 27 decembrie 2007 a principalului lider al opoziţiei pakistaneze Benazir

Bhutto, a declanşat o nouă criză politică violentă în Pakistan, pe care probabil numai scurgerea
timpului şi intervenţia armatei o mai pot calma.
Violenţele declanşate de activiştii Partidului Poporului din Pakistan - al cărui conducător a
fost Benazir Bhutto, au început a doua zi după asasinat, cu mai mare putere în principalele oraşe
pakistaneze, o intensitate mai sporită fiind înregistrată în regiunile Punjab şi Sindh.
Produs cu aproximativ două săptămâni înaintea alegerilor, atentatul a provocat nu numai
dispariţia celui mai important lider al opoziţiei pakistaneze, ci şi o cascadă de complicaţii şi con-
vulsii pe plan intern. Deşi la 30 decembrie 2007 fiul în vârstă de 19 ani al lui Benazir Bhutto a fost
desemnat la conducerea Partidului Poporului, partidul cerând desfăşurarea la termenul stabilit (8
34
EDITORIAL
ianuarie) a alegerilor (probabil având în vedere capitalul sporit de popularitate şi aderenţă creat în
urma atentatului), Liga Musulmană Pakistaneză (Quaid-e-Azam - PML-Q) partid sprijinitor al pre-
şedintelui Musharraf, a declarat că suspendă campania electorală şi solicită amânarea alegerilor
cu mai multe săptămâni. În final, alegerile au fost amânate pentru 18 februarie 2008.
Pakistanul a trecut deja printr-o perioadă de instabilitate marcată de recrudescenţa deose-
bită a insurgenţei jihadiste, una din problemele care se pun în acest moment fiind aceea dacă
armata este în măsură să controleze şi să stabilizeze rapid situaţia. Chiar dacă efectivele aceste-
ia vor interveni masiv în principalele oraşe, mai ales în zona Punjab, opoziţia hotărâtă a populaţi-
ei urbane este greu de controlat.
Oricum, dispariţia lui Benazir Bhutto a dus la o slăbire a opoziţiei şi poate provoca eventua-
le fragmentări ale acesteia. Dubla polarizare a ţării, în care forţele islamiste se confruntă cu prin-
cipala forţă politică pe de o parte, iar forţele pro-democratice cu cele autoritariste pe de alta, vor fi
complicate şi mai mult dacă armata va prelua controlul direct al situaţiei interne. Noul şef al aces-
teia, generalul Ashfaq Kayani ar putea avea iniţiativa preluării controlului puterii, existând şi posi-
bilitatea, recent evocată de analiştii Stratfor, ca preşedintele Musharraf să folosească această
oportunitate pentru a intra într-o nouă juntă militară.
Este evident însă că moartea lui Benazir Bhutto reprezintă o atenţionare pentru SUA, care
a sprijinit revenirea acesteia în ţară şi pe scena politică pakistaneză, recomandând preşedintelui
Pervez Musharraf să colaboreze politic cu aceasta. Apar astfel mai multe semne de întrebare pri-
vind succesele reale ale luptei antiteroriste în condiţiile recrudescenţei jihadiste din Pakistan. La
aceasta se adaugă situaţia din Zona Tribală Autonomă împreună cu cea de dincolo de frontiera
comună cu Afganistanul, deja denumită de unele publicaţii de specialitate “AlQaidistan”, zonă
muntoasă greu accesibilă unde talibanii şi militanţii jihadişti, inclusiv cei ai Al Qaida acţionează
încă fără a putea fi suficient controlaţi de autorităţile celor două ţări. Nu este exclus ca în această
zonă să se înregistreze, începând cu 2008, un aflux de luptători jihadişti, având în vedere şi evo-
luţia situaţiei din Irak în ultima parte a anului 2007.
Faptul că Pakistanul este o putere nucleară, iar ajungerea la putere a unui regim islamist
extremist pune grele probleme SUA, în pofida declaraţiilor conducătorilor militari pakistanezi, care
dau asigurări privind controlul decisiv asupra capacităţilor nucleare ale ţării în strânsă colaborare
cu SUA. Menţionăm că, la 11 decembrie 2007, Pakistanul a efectuat un nou test cu racheta de
croazieră Hatf-7 (Babur), cu o bătaie de 700 km şi caracteristici deosebite - zbor la joasă altitudi-
ne, mare manevrabilitate, precizie mare de lovire, posibilităţi de evitare descoperire radar, rache-
tă concepută, conform declaraţiilor oficiale, pentru “consolidarea capacităţilor strategice ale Pa-
kistanului şi întărirea securităţii naţionale”. Se estimează că Pakistanul dispune de circa 50 lovi-
turi nucleare pe bază de uraniu şi aproximativ 10 lovituri pe bază de plutoniu.
Arma meteorologică
Intenţionam ca în precedentul număr să abordez un cu totul alt subiect, mai potrivit pentru
un început de an, însă asasinarea lui Benazir Bhutto cu doar câteva zile înainte de finalul lui
2007, m-a obligat să-mi schimb opţiunea. In căutările de a prezenta succint probleme globale,
sau punctuale cu impact asupra umanităţii, asupra altor subiecte de mare interes, sau unor zone
ale globului, îmi apare tot mai pregnant faptul că vor fi rare ocaziile de a aborda teme privind rea-
lizări şi mai frecvente cele tratând probleme nerezolvate sau pericole cu care se confruntă umani-
tatea, din cele mai diferite motive.
Un subiect relativ puţin abordat, în pofida impactului major pe care îl poate avea asupra vie-
ţii pe generoasa noastră planetă care ne suportă, este acela al cercetărilor, ajunse într-o fază
destul de avansată, privind controlul fenomenelor naturale, denumit de unii specialişti şi “arma
meteorologică”, “războiul climatic”, etc. În acest domeniu, conform datelor publice existente, SUA
35
EDITORIAL
se află pe o poziţie foarte avansată, iar despre Rusia nu cunoaştem decât că are şi ea preocupări
intense în domeniu, opacitatea cunoscută a sistemului nelăsând - încă - să se întrevadă situaţia
cercetărilor şi posibilităţilor Rusiei în acest domeniu.
Conform documentului Forţelor Aeriene SUA -AF 2025 Final Report ”modificările controlate
ale climei“ oferă militarilor o largă gamă de opţiuni pentru înfrângerea sau constrângerea adver-
sarului, posibilităţi oferite de capacitatea provocării controlate de inundaţii, secetă, furtuni şi cutre-
mure, astfel încât “modificările climatice vor deveni o componentă a securităţii interne şi internaţi-
onale, putând fi controlate unilateral, ... pot fi folosite atât în scopuri de apărare cât şi ofensive,
sau ca element de descurajare. Capacitatea de a genera precipitaţii, ceaţă şi furtună pe pământ,
sau de a modifica clima spaţială... precum şi crearea unei clime artificiale sunt parte integrată a
unui set de tehnologii (militare)”. De altfel, conform aceluiaşi document, SUA vor fi pregătite ca, în
jurul anului 2025 să “controleze clima” folosind-o ca “multiplicator de forţă”.
Preocupările privind controlul sau modificările climatice s-au dezvoltat aproape imediat du-
pă încheierea celui de al Doilea Război Mondial, însă saltul tehnologic considerăm că îl constituie
programul HAARP (Programul de Cercetare Boreal de Înaltă Fregvenţă - High-frequency Active
Auroral Research Program), iniţiat în 1992 de SUA, mai precis de către Forţele Aeriene, Forţele
Navale şi Agenţia de Apărare pentru Proiecte de Cercetare (Defense Advanced Research
Projects Agency - DARPA). Programul este locat în Alaska -zona Gokona, unde există o zonă de
132 emiţătoare şi antene care, prin unde de înaltă fregvenţă, transmit o mare cantitate de energie
în ionosferă. Programul a fost apoi dezvoltat ca un parteneriat anglo-american, între Corporaţia
Raytheon (deţinătoarea licenţelor HAARP), Forţele Aeriene SUA şi BAES (British Aerospace
Systems). În septembrie 2007 sistemul a fost declarat funcţional de către DARPA.
În afara posibilităţilor mai sus enunţate, conform unor specialişti militari, sistemul HAARP
poate provoca o întrerupere a comunicaţiilor adversarului pe zone extinse, asigurând în acelaşi
timp funcţionarea sigură a propriului sistem de transmisiuni, poate fi folosit ca instrument de cer-
cetare geofizică pentru descoperirea unor zăcăminte de ţiţei, gaze naturale sau alte minereuri,
precum şi în descoperirea cu mai multă precizie a avioanelor care zboară la joasă înălţime şi a
rachetelor de croazieră, astfel încât tehnologiile folosite până în prezent devin învechite.
În ceea ce priveşte Rusia, sistemul dezvoltat de aceasta este cunoscut sub denumirea de
cod “Ciocănitoarea”, bazat pe emisii în banda de extremă joasă fregvenţă, cu emiţătoare situate
într-o zonă mult mai extinsă a globului (Angarsk şi Habarovsk din Siberia, Insula Sahalin,
Nikolaiev în Ucraina, Riga în Letonia şi la circa 90 km sud de Havana în Cuba), care, printre alte-
le, poate provoca secetă sau ploi pe perioade îndelungate pe o anumită zonă.
Ce bine ar fi dacă aceste sisteme ar fi folosite doar în beneficul omenirii şi nu pentru a ne
distruge unii pe ceilalţi, după criterii mai mult sau mai puţin obscure. Dar aceasta nu va fi posibil
în secolul XXI.
Comerţul cu arme - una din cele mai mari afaceri la nivel mondial
Deşi titlul de mai sus pare destul de banal, prin ceea ce voi încerca să prezint succint în
continuare, cred că va fi mai mult decât de interes. Astfel, în anul 2006, cheltuielile militare mon-
diale au atins cifra de un trilion de dolari, cifră apropiată nivelului din timpul războiului rece. Subli-
niem că această sumă are două componente principale: cheltuielile de dotare propriu-zise, care
reprezintă o medie de 20-30% din bugetele militare şi cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi
plata personalului militar, care constituie partea cea mare a acestora. În medie, anual, livrările
efective de armament, tehnică militară şi muniţiile aferente se situează la nivelul a 40-50 miliarde
dolari, iar noile contracte semnate se cifrează la 30-35 miliarde dolari (Military Balance 2007, fe-
bruarie 2007-IISS -Londra)
36
EDITORIAL
În aceeaşi perioadă analizată clasamentul contractelor de vânzări se prezintă astfel: SUA-
39%, Rusia-17%, Franţa- 8%, Marea Britanie -6%, Germania -5%, China-3%, Italia2%.
În ceea ce priveşte ţările importatoare, ordinea este următoarea (în miliarde dolari): India -
22,4 (11%), China -17,4 (8%), Arabia Saudită -16,4 (8%), Egipt -13,3 (6%), Emiratele Arabe Uni-
te -12,5 (6%), Israel -10,9 (5%), Pakistan -10,9 (5%). Menţionăm că cifrele de mai sus reprezintă
media anilor 1999-2006 (conf. Richard F. Grimmett, CRS Report for Congress, Conventional
Arms Transfer 1999-2006, 26 septembrie 2007).
Din aceeaşi analiză rezultă că ţările în curs de dezvoltare sunt cei mai mari cumpărători de
tehnică militară, iar printre exportatori apar periodic, cu ponderi importante, ţări ca Israel, Spania,
Suedia şi Ucraina. Putem astfel aprecia că principalele importuri sunt concentrate de câteva ţări
în curs de dezvoltare, China şi India în Asia, Arabia Saudită în Orientul Mijlociu, producătorii şi
principalii exportatori fiind orientaţi mai ales către aceste ţări. Întărirea economiilor naţionale ale
acestor ţări precum şi creşterea preţurilor la petrol fiind factori importanţi în planificarea şi înche-
ierea contractelor respective.
Din analiza raportului de mai sus rezultă că primii cinci exportatori de armament convenţio-
nal sunt cei cinci membri ai Consiliului de Securitate ONU (SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi
China), executând 88% din export. Numai în perioada 1998-2001 SUA, Marea Britanie şi Franţa
au încasat, din exporturile de armament către ţările în curs de dezvoltare, mai mult decât ajutoa-
rele oferite acestora. Această situaţie era remarcată încă din 1976 de fostul preşedinte american
Jimmy Carter, care spunea “nu putem să acţionăm pe ambele căi. Nu putem să fim în acelaşi
timp campionii mondiali ai luptei pentru pace şi cel mai mare exportator de armament din lume”.
În afara profitului economic realizat din vânzările de armament guvernele, de multe ori în
cooperare cu marile corporaţii, acţionează pentru atingerea altor obiective politice sau economi-
ce. Contractul încheiat, în urmă cu mai mulţi ani, de către SUA cu Emiratele Arabe Unite, pentru
vânzarea a 80 de avioane F-16, în valoare de circa 15 miliarde de dolari, a permis SUA să-şi
dezvolte baza militară din EAU, inclusiv pentru accesul portavioanelor, a dus la creşterea temeri-
lor privind stabilitatea zonei şi a accentuat cursa înarmărilor în statele vecine. Vânzările importan-
te de armament american către Turcia, în afara faptului că face parte din NATO, sunt importante
pentru SUA ca urmare a poziţiei geostrategice a Turciei, inclusiv în ceea ce priveşte traseele
energetice, inclusiv cele din Marea Caspică.
În pofida declaraţiilor oficiale privind controlul exportului armamentelor, aceasta este văzu-
tă de principalii exportatori ca o pârghie care permite împiedicarea altor ţări să acceadă la acest
gen de afaceri, sau să creeze impedimente concurenţei. În decembrie 2007 ministrul francez al
apărării, Herve Morin a prezentat un plan de relansare a exporturilor franceze de armament, care
urmează a fi definitivat şi aprobat în primăvara anului 2008 şi care vizează, printre altele, facilita-
rea exporturilor prin eliminarea unor restricţii existente, precum şi reorganizarea structurilor de
control a exporturilor de armament, în scopul fluidizării acestora.
Tendinţe demografice mondiale
Într-un material publicat la sfârşitul lunii ianuarie de Centrul pentru Studii Strategice şi In-
ternaţionale (The Center for Strategic&International Studies- CSIS- SUA), se încearcă o explica-
ţie succintă a influenţei creşterii diferenţelor de dezvoltare demografică între ţările industrializate
şi cele în curs de dezvoltare, precum şi între SUA şi aliaţii săi tradiţionali asupra peisajului
geopolitic al secolului XXI.
Analiza remarcă scăderea dramatică a ratei natalităţii în ultimele decenii, inclusiv în ţările în
curs de dezvoltare. Statisticile arată că, în afara excepţiei de creştere a ratei natalităţii după cel
de-al Doilea Război Mondial, aceasta a fost într-o scădere continuă. Un exemplu concludent în
acest domeniu, din rândul ţărilor în curs de dezvoltare, este Iranul, ţară în care conservatorismul
37
EDITORIAL
religios şi valorile tradiţionale ale familiei sunt cunoscute. Conform statisticilor ONU numărul me-
diu al copiilor nou născuţi de către o femeie în Iran a scăzut de la 6,6 la 2,1 în ultimii 25 de ani.
Alte exemple, din diferite zone ale lumii, arată aceeaşi situaţie: din 1970 natalitatea în Mexic a
scăzut de la 6,5 la aproximativ 2,4; în China de la 4,9 la 1,7 (însă această ţară a adoptat o politi-
că specifică pentru scăderea natalităţii); iar în India de la 5,3 la 3,1.
Acest declin al natalităţii a dus şi la o încetinire a creşterii globale a populaţiei lumii. Dacă
anii 1960 au reprezentat vârful creşterii demografice, în continuare aceasta a scăzut continuu.
Din cauza a ceea ce specialiştii numesc “moment demografic”, populaţia lumii va continua să
crească cu aproape 2,7 miliarde de locuitori până în 2050, după care, conform previziunilor ONU,
se va înregistra o plafonare. Remarcăm însă că această creştere este inegal repartizată, 40% din
cei peste 2,7 miliarde de locuitori ai Pământului anului 2050 vor trăi în Africa Subsahariană, iar
alte 30% în ţările cu majoritate musulmană. Astfel, rata natalităţii este de 7,5 în Afganistan, 6,0 în
Yemen şi 4,9 în Irak. Numai 1 la sută din această populaţie mai tânără va trăi în ţările dezvoltate.
În general, ţările a căror medie de vârstă este mai redusă şi care înregistrează o rată mai mare a
natalităţii sunt ţări cu o infrastructură slab dezvoltată, cu economii neperformante şi instituţii stata-
le slabe.
Evoluţia natalităţii influenţează şi vârsta medie a populaţiei globului. Dacă în 1950 aceasta
era de 24 ani, în prezent este de 28, iar conform ONU, în 2050 va ajunge la 38. Europa şi Japo-
nia vor fi cele mai afectate, între 2005 şi 2050 procentul populaţiei în vârstă de 65 ani şi mai mult
va creşte în Europa de la 16 la 18%, iar în Japonia de la 20 la 38%. Aceasta va duce la diminua-
rea corespunzătoare a procentajului populaţiei active, în Germania aceasta va scădea cu 24% în
2050 faţă de prezent, iar în Japonia cu 39%. Îmbătrânirea populaţiei va avea efecte asupra creş-
terii PIB-ului în ţările respective, va duce la scăderea economiilor, creşterea taxelor fiscale asupra
părţii active a populaţiei, dificultăţi în asigurarea cheltuielilor publice (inclusiv a cheltuielilor pentru
apărare) şi a investiţiilor.
Revenind la situaţia din anii 1950 constatăm că toate ţările dezvoltate - Japonia, Germania,
Marea Britanie, Italia, Rusia, Franţa, SUA, erau printre primele 10 cele mai numeroase naţiuni. În
2050 numai SUA va face parte din acest grup. În timp ce Europa va fi cu 65 milioane de locuitori
mai puţin, în 2050, SUA va creşte cu 100 milioane. În 2050 media de vârstă în Europa şi Japonia
va depăşi 50 de ani, în timp ce în SUA aceasta va fi de circa 41.
Dezvoltările demografice nu vor influenţa hotărâtor evoluţia geopolitică mondială, însă dis-
crepanţele regionale vor avea efecte diferite şi ale căror rezultate sunt încă relativ dificil de esti-
mat. Oricum, putem remarca un exod al forţei de muncă dinspre Est spre Vest (din Asia în Euro-
pa de Est, din Europa de Est în Europa de Vest, din Europa de Vest în America), precum şi din
Sud spre Nord. Să fie deja acesta un răspuns de autoreglare la evoluţiile prognozate? Şi dacă
da, cum vor reacţiona societăţile respective la această situaţie? Poate vom încerca să găsim po-
sibile răspunsuri cu altă ocazie.
Aniversări nedorite- 15 ani de la primul atac terorist la World Trade Center New York
La 26 februarie s-au împlinit 15 ani de la detonarea unui camion bombă în subsolul Turnului
de Nord (Turnul unu) al World Trade Center din New York City.
Încărcătura de circa 700 kg exploziv, era pe bază de amestec îngrăşăminte chimice cu mo-
torină (o combinaţie destul de larg folosită în toată lumea pentru lucrări civile), căreia, pentru a-i
mări puterea, i s-au adăugat alte câteva substanţe chimice şi trei recipiente cu hidrogen lichid.
Se urmărea distrugerea celor două turnuri şi provocarea morţii a circa un sfert de milion de
oameni. Rezultatul, în afara distrugerilor materiale şi efectului psihologic, a fost moartea a şase
persoane şi rănirea altora 1.042. Studiile ulterioare au demonstrat că, dacă bomba avea un alt
loc de amplasare, cu cantitatea de exploziv folosită, se putea obţine distrugerea Turnului. Bomba
38
EDITORIAL
a fost detonată puţin după ora 12.00, în garajul subteran al clădirii, provocând un crater cu dia-
metrul de 30 metri pe adâncimea a patru niveluri betonate. Presiunea creată a fost estimată ca
depăşind de peste 100 ori presiunea atmosferică normală, iar viteza suflului apreciată la aproxi-
mativ 4,5 km/s. Alte efecte au constat în întreruperea alimentării principale cu energie electrică a
oraşului, a comunicaţiilor telefonice în cea mai mare parte a cartierului Manhattan, întreruperea şi
apoi restabilirea cu greutate a emisiunilor posturilor de radio şi televiziune locale.
Atentatorii, un grup de şase cetăţeni de origine arabă, finanţaţi de al-Qaida, au fost desco-
periţi şi trimişi în judecată, patru din ei în martie 1994, (primul fiind capturat în 4 martie 1993)
ceilalţi doi, inclusiv creierul operaţiunii, Ramzi Yousef, nativ kuweitian, în noiembrie 1997.
Conform jurnalistului american Steve Coll, Ramzi Yousef a expediat prin poştă, cu puţin
timp înaintea atacului, scrisori principalelor cotidiene din New York, în care, recunoscând că acţi-
unea este teroristă, afirma că ea este justificată deoarece “terorismul practicat de Israel (cu sprijin
american) trebuie combătut în acelaşi fel” şi având trei revendicări: încetarea oricărui fel de ajutor
american către Israel, ruperea relaţiilor diplomatice de către SUA cu Israelul şi încetarea ameste-
cului american “în afacerile interne ale oricărei ţări din Orientul Mijlociu”.
Este de remarcat că, pentru fabricarea bombei atentatorii au folosit mai multe manuale ara-
be, dar şi americane, printre care unul al Centrului Special de Pregătire de la Fort Bragg şi altul
special pentru fabricarea explozivilor, editat de CIA pentru luptătorii din Afganistan.
În pofida numărului mic de victime, atentatul a avut un impact important asupra populaţiei
americane, amplificat apoi de cel de la 11 septembrie. Fântâna memorială ridicată în memoria
celor şase victime a fost distrusă în atacurile de la 11 septembrie 2001, un fragment de granit din
aceasta fiind folosit ca piesă importantă a noului memorial în onoarea victimelor acestui ultim
atac.
Victimele atentatului au dat în judecată autoritatea portuară din New York şi New Jersey,
pentru pierderile suferite. O primă decizie a justiţiei, din 2006, a stabilit că responsabilitatea auto-
rităţilor locale este de 68%, iar a autorilor atentatului de numai 32%. Decizia a fost atacată de au-
torităţile locale în ianuarie 2008.
În acest timp numărul atentatelor teroriste pe plan mondial continuă să crească, la sfârşitul
lunii februarie 2008 ele depăşind (ca număr total în ultimii 40 de ani) 35.000 - mai mult de două
pe zi, cu peste 55.000 de morţi şi mai mult de 125.000 răniţi. Este însă demn de menţionat că
aproape jumătate din aceste atentate au loc în Orientul Mijlociu, iar numărul victimelor în aceeaşi
zonă depăşeşte 50% din total. SUA au reuşit să menţină, după 2001, continentul nord american,
mai departe de ameninţarea teroristă; dovadă stau cifrele totale pentru aceeaşi perioadă de refe-
rinţă, 588 de atentate, cu un număr de peste 3.500 victime, cea mai mare parte cauzate de ata-
curile de la 11 septembrie 2001. Pe când cifre similare în Orientul Mijlociu?
39
ACTUALITATEA GEOSTRATEGICĂ MONDIALĂ

NATO - DOAR O ALIANŢĂ MILITARĂ? vă a teritoriului ţărilor membre într-o organiza-
ţie care s-a lărgit cu încă 10 noi membri, cu
misiuni centrate pe ceea ce în mod curent se
Evenimente de dată recentă demon-
numesc “aut of area”. Astăzi, sunt mai puţini
strează că transformarea militară a NATO nu
cei care contestă o realitate: provocările actua-
este suficientă. Noile ameninţări, schimbarea
le sunt dincolo de zona de responsabilitate a
caracterului misiunilor Alianţei, precum şi apa-
Alianţei. Actualul cadru decizional şi noul con-
riţia unor noi actori de securitate cer ca aliaţii
text strategic au permis Alianţei să reconcilieze
să abordeze transformarea NATO dintr-o per-
politic foşti adversari, să dezvolte şi să consoli-
spectivă mult mai cuprinzătoare. Într-adevăr,
deze pacea în Europa prin lărgirea cu noi
dacă Alianţa doreşte să-şi menţină rolul esenţi-
membri şi realizarea de mecanisme de
al de coordonare transaltantică şi acţiune co-
parteneriat care, toate la un loc, sunt împliniri
mună, are nevoie să suplimenteze transforma-
politice fără echivoc. Cu toate acestea, noul
rea militară printr-o dezbatere politică mai frec-
mediu de securitate cere imperativ aliaţilor să
ventă şi mai deschisă. Evident că acest
dezvolte o viziune mai clară şi să caute să-şi
deziderat nu neagă împlinirile politice ale Alian-
asigure o influenţă mai mare supra contextului
ţei din ultimul deceniu şi jumătate, dacă avem
politic în care NATO operează.
în vedere misiunile la care participă. Pe de altă
parte, nu există vreun risc sau ameninţare în Este evident că prima dimensiune a
care nu s-ar dori, de către o naţiune sau alta, transformării politice a NATO trebuie să fie
ca Alianţa să se implice sau să-şi dezvolte ac- aceea prin care se oferă aliaţilor un forum de
tualele misiuni - un rol extins în Afganistan, mai dezbateri strategice mai larg şi mai profund.. În
multe responsabilităţi în Irak, angajarea în regi- actualul cadru, dialogul politic între membrii
unea Mării Negre sau asumarea unui rol de NATO se desfăşoară de la caz la caz, în fun-
sprijin a procesului de pace în Orientul Mijlociu. cţie de nevoia luării deciziilor, de implicarea
De asemenea, există ţări care explorează rela- într-o operaţie militară sau pentru discutarea
ţii mai strânse cu NATO şi care doresc să devi- problemelor legate de transformarea militară.
nă membre ale Alianţei, fie că este vorba de Acest tip de abordare tinde să limiteze obiecti-
unele ţări din Balcani sau de Azerbaidjan, vul dialogului politic la un NATO care are rol de
Georgia ori Ucraina. În sfârşit, sunt ţări pentru furnizor de forţe, în loc de forum în care se
care NATO reprezintă o atracţie specială - ele construiesc perspective şi abordări comune
nu sunt nici ţări aliate, nu fac parte din rândul pentru o gamă largă de oportunităţi şi proble-
ţărilor partenere, ale Dialogului Mediteranean me. Evident, cultura dezbaterilor va solicita în
sau al Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul, final ca NATO să-şi schimbe metodele de lu-
fiind incluse într-un grup distinct - aşa numitele cru, modalităţile de iniţiere a dialogului, precum
“ţări de contact”. Din această categorie fac par- şi atitudinile faţă de situaţiile potenţial
te ţări ca Argentina, Australia, Noua Zeelandă, conflictuale. Spre exemplu, asigurarea timpului
Coreea de Sud, Japonia, ţări care doresc să necesar Consiliului Atlanticului de Nord, instan-
aibă aranjamente de securitate cu NATO, iar ţa politică suprema în NATO, pentru dezbate-
unele din ele chiar participă cu trupe în diferite rea problemelor strategice va permite comite-
teatre de operaţii alături de aliaţi. Date fiind telor subordonate abordarea unor aspecte mai
acestea, putem considera că această enume- puţin presante. Deciziile NATO de a sprijini
rare de interese se poate constitui în argument Uniunea Africană în misiunea de menţinere a
pro chiar şi pentru acele voci care afirmă că păcii în Darfur şi, mai recent, asigurarea ajuto-
NATO nu trebuie să fie un forum de dezbateri rului umanitar victimelor cutremurului din Pa-
politice, de abordare deschisă a problemelor kistan demonstrează cât de repede pot deveni
de mare strategie. relevante pentru Alianţă doua probleme apa-
rent diferite. Nu în ultimul rând, Aliaţii trebuie
Poate că tocmai actualul context impune
să accepte că discuţiile în NATO nu trebuie să
o adaptare a NATO la o realitate în care Eu-
se limiteze la subiectele cu relevanţă militară şi
ropa estre stabilă şi se bucură de o pace la
că din agenda dezbaterilor politice nu trebuie
care s-a aspirat încă de la înfiinţarea Alianţei.
excluse problemele de interes politic comun.
În numai o decadă, Alianţa s-a transformat
Dacă dezbaterile în cadrul NATO sunt privite
dintr-o instituţie focalizată pe apărarea exclusi-
numai ca preludiu la o angajare militară, atunci
40
ACTUALITATEA GEOSTRATEGICĂ MONDIALĂ (continuare)

discuţiile asupra multor altor probleme presan- un alt element al unui NATO mai angajat poli-
te ar fi neglijate, marginale sau nerelevante. tic.
Un alt argument în pledoaria pentru un NATO şi ONU conlucrează în domenii
NATO în care se pot dezbate problemele politi- multiple, dar cooperarea practică în teatre con-
ce importante este legat de natura operaţiilor trastează cu lipsa consultaţiilor politice la nivel
curente şi viitoare ale NATO. Cea mai mare strategic. Pe măsură ce NATO asigură din ce
parte a acestor operaţii sunt misiuni de stabili- în ce mai mult transporturile strategice solicita-
zare pe termen lung, caracterizate prin interac- te de ONU, o relaţie strategică mai coerentă
ţiunea strânsă dintre actorii militari şi civili. necesită eforturi politice de structurare a aces-
Acest tip de operaţii sugerează că NATO tre- teia, care ar trebui să includă contacte mult
buie să caute o colaborare mai strânsă cu alte mai regulate atât între secretarii generali, cât şi
instituţii internaţionale, precum şi cu organizaţi- la nivelul experţilor ambelor instituţii.
ile neguvernamentale. In plus, acestea impun Evident că faţă de cele menţionate până
ca NATO să aibă o voce mai bine auzită în acum, trebuie să fim conştienţi şi de faptul că
procesele politice care au ca scop nu doar asi- un NATO cu vocaţie politică mai pregnantă
gurarea trupelor necesare, ci şi capacitatea de ar putea genera şi un anumit risc. Această
a construi şi susţine o pace durabilă. Să ne nouă provocare împovărează suplimentar o
amintim revoltele din Kosovo din primăvara Alianţă care este şi aşa ocupată pe baze zilni-
anului 2004, când trupele NATO au fost sur- ce cu sarcinile operaţionale legate de prezenţa
prinse de amploarea şi virulenţa evenimentelor în diferite teatre de operaţii. Invitaţia la un dia-
datorită nesoluţionării problemelor politice. log structurat şi diversificat care ar trebui să
Această situaţie a dus la crearea Grupului de faciliteze consensul poate să ducă la
Contact Plus cu privire la viitorul Kosovo, în acutizarea, adâncirea sau multiplicarea diver-
care NATO are un rol şi o influenţă politică genţelor. Unii ar putea să argumenteze că un
adăugate la rolul său militar. O abordare cu- NATO mai receptiv la dezbateri politice nu ar
prinzătoare similară care solicită imaginaţie din putea niciodată să asigure consensul necesar
partea Alianţei este cea legata de viitorul Afga- în probleme fundamentale cum ar fi, spre
nistanului. exemplu, războiul din Irak, care va rămâne în-
Un alt argument pentru creşterea rolului totdeauna în afara dialogului politic.
politic al NATO rezidă în schimbarea cadrului Cu toate acestea, nu exista alternativă la
instituţional şi, în mod deosebit, în evoluţia un NATO mai înclinat spre dialog politic. Deşi
UE ca un actor militar independent. O Uniune Alianţa va continua să aibă rolul de a formula
Europeană cu o dimensiune militară distinctă strategii globale, ea trebuie să urmărească,
constituie cea mai profundă schimbare instituţi- dincolo de creşterea eficacităţii militare, şi dez-
onală în cadrul comunităţii securităţii voltarea unei identităţi politice mult mai puterni-
transatlantice de la crearea sa. Aceasta în- ce şi mai distincte. O asemenea identitate poli-
seamnă că 19 din cei 26 membri ai NATO se tică întărită va permite NATO să-şi construias-
organizează într-un cadru care acoperă aspec- că mai bine contribuţiile la eforturile comunităţii
te de securitate şi desfăşoară propriul dialog internaţionale lărgite şi va ajuta ca aceasta să
cu Washington. În scopul evitării rivalităţii şi se racordeze la un tip de dezbateri mai apropi-
competiţiei în acest cadru complex, NATO şi ate de standardele folosite de UE şi ONU, ca o
UE trebuie să dezvolte un parteneriat strategic dovadă a vitalităţii, flexibilităţii şi imaginaţiei
care să se extindă dincolo de cooperarea lor adaptate continuu la realităţile diverse ale lumii
în Balcani şi să acopere întregul spectru de de astăzi. Şi asta pentru că, aşa cum a spus
provocări politico-militare din domeniul securi- Joseph Jouber acum 200 de ani, “sfârşitul unui
tăţii. În cele din urmă, acesta ar putea să con- argument sau al unei discuţii nu trebuie sa fie
ducă la o relaţie care ar putea nu numai să Victoria, ci Iluminarea”.
permită Uniunii Europene să beneficieze de
capacităţile NATO, aşa cum se prevede în
aranjamentele Berlin Plus, dar ar putea permi-
te NATO să folosească capacităţile civile unice
ale UE. O relaţie mai structurată cu ONU este
41

PERSPECTIVA MODERNIZĂRII FORŢELOR reactivitatea, care sunt factorii cheie pentru
ARMATE ALE FRANŢEI modernizarea doctrinei, organizării şi echipa-
mentelor.
Planul de perspectivă pentru moderni- Câteva tendinţe majore vor influenţa,
zarea Forţelor Armate ale Franţei face parte probabil, inovaţiile tehnologice din sistemele de
din setul de documente ce stau la baza planifi- apărare, dar este imposibil să fie dată o listă
cării evoluţiei domeniului militar, pentru armata exhaustivă, ci numai următoarele domenii: mi-
franceză, alături de Carta Albă a Apărării – ca- niaturizarea sistemelor; proiectarea şi realiza-
re defineşte orientările strategice – şi Legea rea metasistemelor şi a sistemelor integrate;
Programului Militar pentru anii 2003 – 2008. În realizarea reţelelor de unităţi şi sisteme tehni-
opinia factorilor de decizie francezi, riscurile şi ce; utilizarea electricităţii în sisteme; extinderea
ameninţările contemporane pot veni din par- utilizării tehnologiei digitale; integrarea fiinţelor
tea actorilor guvernamentali ori non guverna- umane în sistemele de arme; robotizarea siste-
mentali, exced domeniului apărării şi exploa- melor; reactivitatea îmbunătăţită a sistemelor;
tează vulnerabilităţile, luând diferite forme: te- utilizarea sporită a spaţiului; consideraţie tot
rorism, crimă organizată, conflicte locale şi re- mai mare pentru constrângerile legislative.
gionale, proliferarea nucleară, radiologică, bio-
Esenţa Planului de perspectivă pentru
logică şi chimică.
modernizarea Forţelor Armate ale Franţei pe
Fundamentele politicii de apărare a Fran- următorii 30 ani constă în sistemele de forţe
ţei se bazează pe conceptul apărării genera- pe care le propune:
le, autonomia strategică şi solidaritatea eu-
1. Sistemul de forţe „Descurajarea (DIS)”
ropeană şi transatlantică. Planul de perspec-
este chiar esenţa capacităţii Franţei de a-şi
tivă al Franţei identifică noi câmpuri de luptă
afirma independenţa strategică, garanţia fun-
care pot apare datorită instrumentalizării
damentală faţă de orice ameninţare la adresa
infosferei şi militarizării spaţiului. Infosfera –
intereselor naţionale vitale ale ţării. Sistemul de
rezultatul interconectării în timp real a tehnolo-
forţe cuprinde toate resursele necesare pentru
giei informaţionale, telecomunicaţiilor şi media
implementarea acestuia: platforme (submarine
– poate fi subiect pentru o instrumentalizare
cu rachete balistice şi propulsie nucleară, in-
ofensivă ori defensivă şi este sursă pentru noi
terfeţe cu avioane dedicate), sisteme de lansa-
pericole şi pentru noi forme de acţiune. Opera-
re (rachete aeriene ori balistice), arme şi resur-
ţiile bazate pe reţea reprezintă factorul cel mai
sele necesare de transmisiuni, aprovizionare şi
novator, fiind considerate o problemă primordi-
protecţie. Descurajarea garantează că supravi-
ală pentru sistemele de forţe. Spaţiul extrate-
eţuirea Franţei nu va fi niciodată pusă sub
restru a devenit, de asemenea, o temă majoră
semnul întrebării de către o putere militară ma-
în strategiile politico – militare şi în operaţiile
joră, prin acţiuni ostile şi face Franţa capabilă
actuale şi viitoare. Utilizarea sateliţilor pentru
să facă faţă ameninţărilor la adresa intereselor
observare, monitorizare electronică, comunica-
sale vitale, cu arme de distrugere în masă, din
ţii şi avertizare timpurie induce un număr tot
partea unei puteri regionale .
mai mare de schimbări în concepte şi acţiuni.
Aceste tendinţe au reîntărit strategia „puterii 2. Sistemul de forţe „Comanda, controlul,
spaţiale” anunţată de SUA. comunicaţiile şi informaţiile (C3I)” are rolul,
tot mai mult strategic, de a stăpâni informaţia şi
Militarizarea spaţiului, crearea sistemelor
a împiedica accesul inamicului la aceasta.
de arme neletale, robotica şi biotehnologia
Această funcţie include colectarea, procesa-
sunt consideraţi potenţiali factori novatori cu
rea, exploatarea, distribuţia şi stocarea datelor
o influenţă notabilă asupra naturii viitoarelor
şi informaţiilor necesare la nivelul guvernului,
conflicte. În scopul de a se pregăti pentru o
precum şi la nivelul comandanţilor din teren
largă varietate de instrumente politice şi milita-
(date, texte, imagini, sunete etc.).
re, necesare pentru managementul riscurilor,
crizelor şi conflictelor, capacităţile de care for- 3. Sistemul de forţe „Proiecţia şi mobilitatea
ţele armate ale Franţei vor avea nevoie sunt (PROJ)” se referă la dislocarea forţelor armate
bazate pe patru principii: starea de pregătire în operaţiile militare, la mii de kilometri distan-
globală, adaptabilitatea, complementaritatea şi ţă, în condiţiile sprijinului şi logisticii necesare,
sub o comandă comună, în cadrul naţional ori
42

multinaţional. Proiecţia este definită de disloca- rutelor de acces la punctele de criză, precum şi
rea forţelor, a aprovizionării acestora pe ter- spaţiu de manevră pentru acţiunile orientate
men lung (transportul fluxurilor logistice: eva- spre zone terestre executate în forţă sau pen-
cuarea medicală, rotaţia personalului, muniţii, tru misiuni de proiecţie a forţei. În plus, siste-
piese de schimb etc.) şi retragerea acestora. mul de forţe trebuie să garanteze protecţia in-
Mobilitatea este alăturată proiecţiei, mai precis tereselor naţionale şi europene pe mare, faţă
în interiorul teatrului de operaţii. Din punctul de de ameninţările specifice (terorism, traficul ile-
vedere al „Modelului Forţelor Armate 2015”, gal etc.) şi faţă de riscurile referitoare la activi-
capacităţile cheie ale sistemului de forţe sunt tăţile maritime la frontierele franceze. Capaci-
transportul strategic şi maritim, realimentarea tăţile ce trebuie dezvoltate până în 2015 sau
în aer, mobilitatea aeriană şi mobilitatea opera- după acest an sunt următoarele: asigurarea
ţională terestră. avertizării în spaţiul maritim şi la frontierele de
4. Sistemul de forţe „Lovitura în adâncime coastă; comanda şi conducerea operaţiilor avi-
(PROF)” are misiunea de a desfăşura acţiuni aţiei navale la nivel tactic; favorizarea libertăţii
ţintite asupra punctelor critice cheie ale inami- de acţiune pentru forţele franceze în zonele de
cului, pentru a afecta acţiunile acestuia sau a interes; asigurarea sprijinului flotei şi aviaţiei
altera dorinţa acestuia de a întreprinde acţiuni, navale în teatrele de operaţii; desfăşurarea de
în concordanţă cu deciziile politico – militare. activităţi de siguranţă (suveranitate, implemen-
Acţiunile de lovire în adâncime contribuie la tarea legii, salvare evacuare etc.).
prevenirea crizelor şi la menţinerea acestora la 7. Sistemul de forţe „Aero –spaţial (AIR)”
cel mai scăzut nivel: acestea sunt utilizate pen- are scopul de a garanta libertatea de acţiune a
tru ameninţarea selectivă a mai multor tipuri de forţelor şi utilizarea independentă a resurselor
obiective cu diferite grade de importanţă. În naţionale ori aliate amplasate în spaţiul
situaţii de conflict armat, obiectivul este de a endoatmosferic şi exoatmosferic, deasupra
reduce capacităţile militare ale inamicului prin teritoriului naţional şi abordarea acestora, de-
acţiuni cu efect adaptat. Sistemul de forţe este partamentele şi teritoriile de peste mări şi zo-
bazat pe şase capacităţi arătate mai jos: capa- nele operaţionale şi de tranzit. Principalele ca-
citatea de planificare strategică şi operativă; pacităţi ale sistemului de forţe, destinate să
capacitatea de pregătire; capacitatea de pro- asigure superioritatea aeriană în cadru naţional
iecţie a forţei; capacitatea de pătrundere; capa- şi multinaţional, sunt următoarele: supraveghe-
citatea de precizie; capacitatea de a executa rea activităţilor aeriene şi spaţiale, comanda şi
presiune spaţio – temporară. controlul operaţiilor aeriene cu arme asociate
5. Sistemul de forţe „Aero – terestru (TER)” şi sisteme de lansare.
are rolul de a desfăşura acţiuni concrete la sol 8. Sistemul de forţe „Pregătirea şi menţine-
şi în aer, o anumită perioadă de timp, pentru a rea capacităţii operaţionale (PREP)” este
atinge obiectivele strategice. Forţele terestre destinat să asigure mediul necesar pentru per-
sunt, în general, folosite ca parte a misiunilor sonalul şi echipamentul acestuia, în timp de
combinate, naţionale sau multinaţionale, iar pace şi pentru operaţii: pregătirea oamenilor
realizarea contactului direct cu inamicul se fa- (instruirea), mijloace de luare a deciziei, sprijin
ce la sol sau în apropierea acestuia, în scopul medical, sprijin cu echipament şi realimentare,
de a stabili controlul permanent, pentru o susţi- infrastructura operaţională, protecţie. Acest
nută perioadă de timp, asupra mediilor fizic şi sistem este concentrat în jurul aspectelor uma-
social. Sistemul de forţe trebuie să dea posibili- ne, iar activitatea din acest domeniu este
tatea să disloce forţe terestre operaţionale direcţionată pentru a perfecţiona capacităţile
pentru a desfăşura misiuni preponderent de care furnizează sprijinul pentru personal, după
constrângere şi control al violenţei, în scopul cum evoluează rolul acestuia în sistemele de
de a face faţă unor situaţii tactice caracterizate apărare. Acest sistem de forţe include şi toate
de o mare diversitate şi o ridicată complexitate. activităţile multidisciplinare de simulare.
6. Sistemul de forţe „Aero – maritim (MAR)” Subliniem că, prin aceste demersuri,
are ca obiectiv garantarea libertăţii de acţiune Franţa se alătură, într-o manieră proprie,
a forţelor militare dislocate în acest mediu. Sta- statelor cu un rol important în plan
tutul legal al mărilor permite utilizarea liberă a geopolitic - Germania, SUA, Marea Britanie,
43

Federaţia Rusă ş.a. - care au adoptat pro- tegia de Apărare a SUA : asigurarea aliaţilor şi
grame de perspectivă pentru evoluţia forţe- prietenilor faţă de ameninţările contemporane;
lor lor armate. prevenirea unei viitoare competiţii militare; des-
curajarea ameninţărilor şi constrângerilor îm-
potriva intereselor SUA; înfrângerea decisivă a
oricărui adversar, dacă descurajarea nu reu-
FILOZOFIA ARMATEI STATELOR UNITE
şeşte. Un set de şapte principii strategice in-
Nici nu am intrat bine în mileniul trei şi o terconectate sprijină cele patru obiective ale
tendinţă majoră a marcat evoluţia fenomenelor politicii de apărare a SUA. Aceste principii con-
din domeniul militar - este vorba de renunţarea ţin esenţa strategiei de apărare a SUA: apăra-
la modernizarea graduală a organismelor mili- rea Statelor Unite şi protejarea puterii militare
tare şi trecerea la transformarea acestora. a SUA; managementul riscurilor; abordarea
Rata mare de schimbare şi predictibilitatea re- bazată pe capacităţi; întărirea alianţelor şi
dusă a acestei evoluţii impune desfăşurarea parteneriatelor; întărirea poziţiei militare globa-
unor ample schimbări, la fel de categorice, a le a SUA; dezvoltarea unui spectru larg de ca-
tot ceea ce este destinat menţinerii păcii şi sta- pacităţi militare; transformarea apărării.
bilităţii în lume şi în anumite zone ale acesteia. Necesitatea obligatorie a transformării
Strategia Statelor Unite de transforma- militare decurge, în primul rând, din mediul de
re militară este unul din documentele ce sus- securitate, noile tehnologii militare, forma şi
ţin opinia de mai sus. Aceasta face posibilă, natura conflictelor militare. În acest context, a
odată implementată, atingerea de către Forţele devenit mai clar că planificatorii americani tre-
Armate ale SUA a parametrilor corespunzători buie să reconsidere o gamă largă de provocări
provocărilor şi ameninţărilor acestui început de la adresa intereselor SUA şi a vulnerabilităţilor
secol, în slujba securităţii naţiunii americane şi inerente faţă de atacurile asimetrice.
nu numai. Privită ca o componentă a Strategiei Ca imperativ strategic, transformarea
generale de apărare a SUA, Strategia de militară este necesară pentru a asigura că for-
transformare militară urmăreşte atingerea unui ţele SUA vor continua să opereze din postura
avantaj semnificativ de către organismul militar de deţinător al avantajului militar, având sufici-
american în realizarea capacităţilor combative entă putere combativă pentru a descuraja şi
moderne astfel ca, în urma procesului de combate potenţialii adversari.
transformare, forţele armate să devină mai agi- Ca imperativ tehnologic, transformarea
le, mai adaptabile şi mai letale, cu capacitate militară ia în considerare doborârea barierelor
de supravieţuire amplificată şi mult mai uşor de tehnologice dintre competitori: avansul rapid al
susţinut, sporind considerabil capacitatea de tehnologiei militare; pericolul armelor chimice,
reacţie, viteza de acţiune, accesibilitatea în biologice, radiologice şi nucleare, precum şi al
mediii ostile de conflict şi eficienţa acestora la rachetelor balistice; apariţia de noi domenii şi
nivel strategic şi operativ. Procesul de transfor- zone de competiţie militară – spaţiul extrate-
mare militară trebuie să înceapă cu analiza restru şi cel cibernetic; creşterea probabilităţii
strategiei, riscului şi tehnologiei care stau la de afectare a proceselor tehnologice de către
baza transformării forţei, precum şi a obiective- adversarii potenţiali.
lor operaţionale principale, identificate în rapor-
Ca imperativ al ameninţării, în opinia
tul ce se prezintă la fiecare patru ani referitor la
specialiştilor militari americani, transformarea
revederea apărării (Quadrennial Defence
militară trebuie să ia în considerare că adver-
Review), astfel: protejarea bazelor importante,
sarii SUA pot deţine capacităţi novatoare care
proiectarea şi susţinerea forţelor, negarea
să diminueze sau chiar să depăşească avanta-
sanctuarelor inamicului, implementarea tehno-
jul forţelor americane, pentru a provoca pier-
logiei informaţionale, asigurarea sistemelor
deri semnificative Statelor Unite.
informaţionale şi amplificarea capacităţilor spa-
ţiale ale SUA. Ca imperativ al atenuării riscului,
transformarea militară porneşte de la faptul că
Strategia SUA privind transformarea
managementul riscului reprezintă unul din cele
militară are la bază cele patru obiective ma-
şapte principii strategice ale strategiei de apă-
jore ale politicii de apărare prevăzute în Stra-
rare, în atenţie fiind toate cele patru categorii
44

de risc: riscul de management al forţei; riscul tăţilor şi structurilor organizatorice create prin
operaţional; riscul viitoarelor provocări; riscul intermediul jocurilor de război, simulări şi exer-
instituţional. Transformarea militară reprezintă ciţii în teren, concentrate pe provocările şi ex-
cheia diminuării riscului în cazul viitoarelor pro- perimentările ce apar.
vocări, cu atât mai mult în condiţiile schimbări- Dezvoltarea capacităţilor de transfor-
lor dinamice ce au loc în mediul de securitate, mare ale categoriile de forţe trebuie să conţină
fiindu-i alocate investiţii importante, pentru a modalităţile de transformare şi eforturile de ex-
dezvolta noi capacităţi de vârf. perimentare combinată ale comandamentului
Transformarea militară trebuie să in- forţei combinate şi altor comandanţi pentru a
cludă trei domenii: cultura transformării, pro- genera: structuri C2 combinate, cu dislocare
cesele de transformare şi capacităţile de rapidă; mijloacele care facilitează corelarea în
transformare. Primul pas în această direcţie, timp şi diseminarea informaţiilor specifice misi-
constituirea unei forţe combinate bazată pe unilor; mijloacele care asigură o mai strânsă
reţele, constă în a investi mai mult în cei patru integrare a eforturilor informaţionale, de su-
piloni ai transformării pentru a produce, până praveghere şi cercetare cu produsele acestora;
la sfârşitul actualului deceniu, capacităţi combinate care fac
forţe militare care deţin următoa- posibilă dislocarea aproape si-
rele capacităţi: Planificare adap- multană, sinergică şi susţinerea
tivă, bazată pe efecte. Proteja- capacităţilor aeriene, terestre,
rea puterii în medii anti – acces. navale şi spaţiale de luptă; reco-
Mecanismul avantajelor asimetri- mandări privind realocarea re-
ce. Forţe manevriere comune şi surselor destinate acoperirii con-
combinate. Esenţa Strategiei de Bombardier B-2 Spirit strângerilor de mică intensitate
transformare militară a SUA este dar de necesitate ridicată; per-
dată de conţinutul procesului de fecţionarea operaţiilor combinate
transformare, bazat pe patru în teren urban şi medii de junglă,
piloni: cu un accent special pe experimentările obiec-
Perfecţionarea operaţiilor combinate tive limitate (LOEs) în cadrul C4ISR urbane.
urmează să se realizeze prin dezvoltarea con- Putem remarca cu uşurinţă schimbările
ceptelor şi arhitecturii combative combinate şi conceptuale şi tehnologice ce trebuie să fie
prin căutarea altor iniţiative de tip joint. Con- aplicate într-o armată, complexitatea procese-
ceptele şi arhitectura combinate trebuie să fie lor ce urmează a fi declanşate pe baza acestui
suficient de specifice pentru a permite identifi- document. Este vorba, în opinia noastră, de o
carea şi prioritizarea cerinţelor de transformare nouă modalitate de abordare a conceptelor ,
în interiorul programelor din planificarea apără- ideilor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor de
rii, dar suficient de flexibile pentru a putea ab- pregătire şi desfăşurare a acţiunilor militare,
sorbi orice idee valoroasă, la apariţia acesteia. precum şi de echipare a forţelor armate cu
Exploatarea avantajelor informaţionale echipamente şi aparatură corespunzătoare.
ale SUA porneşte de la capacităţile informaţio- Toate acestea trebuie să schimbe şi mentalita-
nale importante, existente deja, ale SUA care tea celor chemaţi să aplice aceste noi concep-
urmează a fi perfecţionate şi amplificate, având te. Devine tot mai evident că viitoarele evoluţii
în vedere dependenţa tot mai mare a organis- vor duce la schimbarea filozofiei acţiunilor mili-
mului militar american de informaţie, ca urmare tare.
a evoluţiei ameninţărilor şi pericolelor ce vin
din partea strategiilor asimetrice, operaţiilor
informaţionale, războiului spaţial şi armelor de
distrugere în masă promovate de potenţialii
adversari.
Dezvoltarea şi experimentarea concep-
telor implică experimentarea noilor abordări ale
războiului, a conceptelor operaţionale, capaci-
45

REACŢII LA MOSCOVA ÎN LEGĂTURĂ CU gice (ale Rusiei - n.a.) vor fi capabile să aibă
ELEMENTELE APĂRĂRII ANTIRACHETĂ aceste facilităţi ca ţinte”, iar generalul locote-
AMERICANE CE VOR FI AMPLASATE ÎN nent Igor Khvorov, comandantul Armatei 37
EUROPA Aeriene, a afirmat că „avioanele noastre sunt
de dr. Octavian DUMITRESCU, Corneliu capabile să aplice contramăsuri electronice
PIVARIU împotriva acestora sau să le distrugă fizic”, du-
pă cum se arată în articolul menţionat mai sus,
Factori de decizie importanţi de la Mos-
al lui David Smith din Defense News, din 12
cova, civili ori militari, par să fi declanşat o ade-
martie 2007.
vărată campanie publicitară anti americană din
moment ce mai multe publicaţii din capitala Această atitudine a fost dată publicităţii
rusă includ în paginile lor materiale pe această şi cu două săptămâni înainte, de aceeaşi publi-
temă, uitând timpurile nu demult apuse, când caţie, într-o corespondenţă din Moscova a lui
predecesorii lor sovietici, prin anii ‘80, făceau o Nabi Abdulaev. Comandantul Forţelor de Ra-
adevărată pasiune din amplasarea rachetelor chete Strategice ale Rusiei a reluat de fapt ide-
sovietice pe teritoriul unor state din Europa ile şefului Statului Major general al Federaţiei
Centrală „pentru prevenirea loviturilor statelor Ruse, generalul Yuri Baluyevsky, care a afir-
occidentale”. mat, la 15 februarie a.c., că Rusia trebuie să
abandoneze unilateral Tratatul Forţelor Nu-
Tonul, credem că a fost dat de expune-
cleare, care a eliminat rachetele balistice şi de
rea preşedintelui rus, Vladimir Putin, din 10
februarie a.c., la Conferinţa cu privire la Politi-
ca de Securitate de la München, afirmând că
„războiul stelelor nu va mai fi prea mult o fante-
zie” şi că extinderea NATO „este o provocare
serioasă” (David Smith, Dealing With Putin’s
Russia, Defense News, din 12 martie 2007,
pag. 45). Potrivit afirmaţiilor preşedintelui rus
prezentate în articolul menţionat mai sus,
„planurile SUA privind rachetele interceptoare
din Polonia şi radarul în bandă X din Cehia ...
pot conduce Rusia să iasă din Tratatul Forţelor Sursa: Dep. Apărării SUA
Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune, din
croazieră cu lansare terestră, nucleare şi con-
1987”.
venţionale, cu bătaie între 500 km şi 5 500 km.
La rândul său, ministrul de externe al Fe- Desigur că, preconizaţii paşi ai Rusiei pot fi
deraţiei Ruse, Serghei Lavrov, a semnalat la însoţiţi de măsuri în alte domenii, cum ar fi Tra-
16 februarie a.c., “poate fi o mişcare de contra- tatul CFE adaptat.
carare după retragerea Washingtonului din tra-
Desigur că atitudinea mai fermă a Fede-
tatul de control al armamentelor, în 2002”, adă-
raţiei Ruse, reiterată de comandantul Forţelor
ugând că “noi am fost foarte îngrijoraţi când
de Rachete Strategice ale Rusiei, generalul
americanii au abandonat unilateral Tratatul anti
colonel Nikolai Solovtsov, referitoare la luarea
- rachete balistice”, după cum redă publicaţia
în atenţie de către aceste forţe a rachetelor
Defense News din 26 februarie 2007, în cores-
care vor fi amplasate în Cehia şi Polonia, este
pondenţa din Moscova a lui Nabi Abdulaev.
reluată şi amplificată de
Pe aceleaşi coor- alte publicaţii. Supăra-
donate se menţine şi ati- rea mai mare a Mosco-
tudinea altor personalităţi vei credem că vine de la
moscovite. Astfel, reacţia faptul că, aşa cum afir-
comandantului Forţelor de mă autorul citat mai sus,
Rachete Strategice ale Solovtsov „a fost provo-
Rusiei, generalul colonel cat de faptul că Washin-
Nikolai Solovtsov, a fost gtonul face jocuri strate-
mult mai tranşantă: gice în Europa fără să
„trupele de rachete strate- NATO Bruxel-
46

recunoască necesitatea de a se consulta serial apărării Robert Gates, s-a întâlnit la Mosco-
os, în primul rând, cu vechii săi aliaţi europeni, va cu omologul său rus Anatoli Serdiukov, fiind
ori alături de super puterea nucleară, Rusia”, primit şi de preşedintele Vladimir Putin. Partea
aşa cum se arată în articolul lui Fiodor rusă şi-a menţinut neschimbate poziţiile ante-
Lukianov, Russian Threat as a Matter of rioare, în timp ce partea americană a reiterat
Necesity, apărut în The Moscow Times, no. poziţia că o cooperare între cele două ţări
3610, pag. 9, din 7 martie 2007. După o scurtă (schimb de informaţii privind datele colectate
prezentare istorică a confruntării din timpul cu senzori, cooperarea în domeniul cercetării
“războiului rece”, autorul atacă şi evoluţia Uniu- pentru construirea rachetelor balistice şi coo-
nii Europene, încercând o punere în opoziţie a perarea în testarea sistemelor antirachetă), ca
Uniunii Europene faţă de evoluţia SUA, invo- o parte componentă a celor trei elemente ale
când cu subtilitate necesitatea ca UE să se programului de apărare antirachetă NATO,
transforme într-o “identitate politică comună, în este posibilă şi benefică ambelor părţi.
special când este vorba de politica externă”, De altfel, aceste probleme au fost pre-
ceea ce pare tot mai evident şi pentru Statele zentate şi la reuniunea Consiliului NATO-
Unite, afirmă autorul. Rusia din 19 aprilie la Bruxelles. În aceeaşi zi a
Respectând opiniile prezentate mai sus, avut loc o reuniune a unor reprezentanţi NATO
nu putem să nu sesizăm concertarea glasurilor la nivel înalt din SUA, Cehia şi Polonia, în ca-
şi o apreciabilă iritare a factorilor mai impor- drul căreia ceilalţi membri NATO au fost infor-
tanţi de la Moscova în legătură cu soarta Fede- maţi despre propunerile privind plasarea unor
raţiei Ruse, pentru proiectarea unor evoluţii elemente ale sistemului american antirachetă
care să păstreze o portiţă deschisă pentru o în Polonia şi Cehia. După reuniune, secretarul
viitoare dezvoltare aşteptată a factorului politi- general NATO Jaap de Hoop Scheffer a decla-
co-militar rus, pentru a-şi redobândi statutul rat că “părerea unanimă a fost că principiul in-
demult - şi pentru totdeauna, sperăm noi - pier- divizibilităţii securităţii trebuie aplicat” şi “este
dut. Cei care urmăresc cu atenţie procesele de împărtăşită dorinţa ca orice sistem SUA trebuie
modernizare a Forţelor Armate Ruse pot înţe- să fie complementar la orice sistem antirachetă
lege că opiniile celor mai importanţi, în prezent, NATO”. De asemenea s-a subliniat că aliaţii
oficiali ai Moscovei, prezentate mai sus, nu au “au fost toţi de acord că există ameninţarea
acoperire totală în realitatea dură a societăţii unor atacuri cu rachete balistice”.
ruse. Dezvoltarea economică şi socială a Rusi- După implementarea totală a sistemului
ei nu permite încă modernizarea într-un ritm american de apărare antirachetă va putea fi
susţinut a acestora şi nici cu amploarea nece- protejat întregul teritoriu SUA şi cea mai mare
sară pentru a recupera diferenţele calitative şi parte a Europei, de atacul rachetelor balistice,
cantitative faţă de armata americană, pentru a inclusiv a celor lansate din Iran şi Coreea de
atinge nivelul tehnologic avansat al echipa- Nord.
mentelor aflate în dotarea acesteia din urmă.
Nici previziunile pe termen mediu şi lung referi-
Discursul preşedintelui rus Vladimir Putin
toare la evoluţiile acestor două armate nu dau
asupra stării naţiunii
mai multă încredere ruşilor, în sensul atingerii
de Ionel BUCUROIU
proiectelor ruse în acest domeniu. Ritmul actu-
al de modernizare a dotării Forţelor Armate ale În discursul asupra
Federaţiei Ruse asigură înlocuirea echipamen- stării naţiunii, din 26 aprilie,
telor care ies din serviciu până în 2025, cu Vladimir Putin a lansat cri-
echipamente moderne. La acest aspect se tici dure la adresa ţărilor oc-
adaugă evoluţia tehnologică şi conceptuală în cidentale, folosind apelativul
ritm mai puţin accelerat, la care putem să ne de “colonizatori” care, sub
aşteptăm din partea Rusiei, ceea ce va crea acoperirea promovării de-
noi decalaje faţă de armatele majorităţii ţărilor mocraţiei, fac dovadă de
membre NATO şi mai ales faţă de armata ingerinţe “directe” în proble-
americană. mele Rusiei prin finanţarea
opoziţiei şi a organizaţiilor
La 23 aprilie a.c. noul secretar american Wikipedia
47

neguvernamentale de apărare a drepturilor Unele caracteristici ale sistemului antira-
omului. chetă
Încă de la începutul discursului său, care de Cornel VAIDA
a durat o oră, Vladimir Putin a reluat aceleaşi
Suprafaţa de dispunere necesară pentru
argumente la care a recurs în trecut, afirmând
o locaţie destinată rachetelor de interceptare
că occidentalii “folosesc sloganuri despre de-
este de 275 de hectare, iar pentru un radar de
mocraţie, dar scopul este acelaşi: obţinerea
30 hectare.
într-o manieră unilaterală de avantaje pentru
Personal de deservire:
interesele proprii”. Făcând bilanţul, conform
•pentru locaţia rachetelor de interceptare:
căruia Rusia este “una din cele zece puteri
aproximativ-200 persoane;
economice din lume”, acesta a ţinut să precize-
•pentru locaţia de radar: aproximativ-150 per-
ze că “fluxul de bani ce vine din exterior, folosit
soane;
pentru ingerinţe directe în problemele noastre
Locaţia pentru rachetele de interceptare
interne, sporeşte”.
(un total de 10 rachete) va cuprinde: depozite
Aplaudat de senatori şi deputaţi, preşe-
subterane, spaţii pentru echipamentele electro-
dintele rus a trecut în revistă un tablou al per-
nice de comunicaţii securizate, spaţii special
spectivelor şi obiectivelor economice pe pe-
amenajate pentru asamblarea rachetelor, în-
rioada următoare, vorbind de investiţii în valoa-
treţinere ,asigurarea securităţii lor, depozite
re de miliarde de dolari pentru mari lucrări în
diferite.
energie şi transporturi, precum şi pentru dez-
Rachetele de interceptare sunt pur de-
voltarea sectorului netehnologic, prezentat ca
fensive, nu poartă focoase explozive de nici un
fiind vital pentru viitorul ştiinţific al ţării. “Vorbim
fel, bazându-se doar pe energia cinetică pen-
despre a doua electrificare masivă a ţării”, a
tru a lovi şi distruge focoasele inamice. Spaţiile
spus Vladimir Putin, anunţând ca un obiectiv
folosite şi facilităţile necesare sunt substanţial
creşterea cu două treimi a producţiei de ener-
mai mici decât pentru rachetele ofensive, orice
gie electrică până în anul 2020, prin construi-
conversie va necesita modificări extinse,
rea a încă 26 centrale nucleare.
eliminându-se astfel posibilitatea de transfor-
În domeniul apărării, acesta a anunţat că
mare a depozitelor în vederea folosirii lor pen-
Moscova a hotărât să suspende aplicarea Tra-
tru rachete ofensive.
tatul asupra forţelor convenţionale în Europa
Sistemul ar urma să fie operabil în anul
(CFE), pentru a protesta astfel împotriva pro-
2012.
iectului american de amplasare a unor elemen-
te ale sistemului antirachetă în Polonia şi Ce-
Consecinţe ale posibilei abandonări a
hia.
Tratatul CFE, în sine, este de o impor- Tratatelor START 1 şi INF
tanţă minoră după încheierea războiului rece, Nicolae PERHAIŢĂ
însă întreruperea moratoriului constituie un Recenta declaraţie a preşedintelui
nou semnal negativ din partea Rusiei. De ase- Vladimir Putin privind un posibil moratoriu în
menea, aceasta este nemulţumită de sprijinul ceea ce priveşte respectarea de către Rusia a
occidental faţă de planul ONU privind indepen- Tratatului privind forţele convenţionale în Euro-
denţa regiunii Kosovo, ca şi de aderarea Bul- pa (CFE) din 1990, a readus în atenţia analişti-
gariei şi României la NATO. Ţările membre lor militari menţiunile făcute de oficiali ruşi, în
NATO “construiesc baze militare la frontierele ultimele 10 luni, la posibilitatea retragerii din
noastre şi, în plus, preconizează să instaleze Tratatul privind forţele nucleare cu rază in-
elemente ale sistemului de apărare antirachetă termediară de acţiune (INF).
în Polonia şi Republica Cehă”, a declarat Tratatul INF, semnat în decembrie
Vladimir Putin în discursul său asupra stării 1987 de preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov
naţiunii. şi preşedintele american Ronald Reagan, in-
“Acest mesaj a fost primit cu preocupare, terzice dezvoltarea şi amplasarea tuturor ra-
o mare preocupare, decepţie şi regrete” a de- chetelor balistice, bazate la sol, cu rază scurtă,
clarat cu îngrijorare secretarul general NATO, medie şi intermediară de acţiune (de la 480 la
Jaap de Hop Scheffer, precizând că, NATO va 5450 km), precum şi a rachetelor de croazieră
respecta tratatul CFE.
48

cu baza la sol. retragerea din tratat de către una din părţi poa-
Preocupările analiştilor militari sunt ali- te avea loc cu o notificare prealabilă şi cu justi-
mentate şi de reacţiile Rusiei faţă de intenţiile ficarea existenţei unor evenimente extraordina-
Statelor Unite de a amplasa sistemul de apăra- re care pot pune în pericol interesele majore
re antirachete balistice (BMD) în Polonia şi Ce- ale părţii respective. Intenţiile americane de
hia, dar şi de lipsa răspunsului Statelor Unite la amplasare a sistemului BMD sunt considerate
repetatele solicitări ale Moscovei pe tema înce- de liderii ruşi cel mai nimerit motiv pentru a-şi
perii negocierilor asupra unui tratat care să în- repara greşeala semnării Tratatului INF.
locuiască START-1 (Strategic Arms Reduction Conform unor analize recente, la vre-
Treaty) semnat în 1991 şi care urmează să mea semnării lui, Tratatul INF a fost prezentat
expire în 2009. ca un instrument juridic menit să reducă
Asupra acestui din urmă subiect, este substanţial perspectiva şi consecinţele unui
de aşteptat ca SUA să nu mai fie interesate de conflict direct între forţele NATO şi ale Tratatu-
un nou tratat în domeniul armelor strategice, lui de la Varşovia. Dincolo de această formula-
pe considerentul că beneficiază de avantajul re diplomatică, raţionamentul semnării tratatu-
creat de degradarea puterii militare ruse care lui a fost mult mai complex. Pentru Alianţa
s-a produs după încheierea războiului rece. Nord-Atlantică, mai bine spus pentru Statele
Acest lucru pare să fie realizat şi de conduce- Unite, era clar că balanţa forţelor convenţiona-
rea rusă, fostul ministru al apărării, Serghei le în Europa era favorabilă Uniunii Sovietice,
Ivanov, declarând la începutul acestui an, pe chiar dacă Statele Unite şi NATO au fost ace-
fondul dezbaterilor privind intenţiile SUA de lea care folosiseră pentru prima dată doctrina
amplasare a sistemului BMD, că semnarea primei lovituri nucleare. Ca urmare, eliminarea
tratatului în 1987 a fost o eroare din partea fos- rachetelor nucleare cu rază intermediară de
tei Uniuni Sovietice. acţiune părea o concesie făcută sovieticilor. În
realitate, dispariţia arsenalului intermediar re-
Încercările Rusiei de a preveni ampla-
zolva o problemă deranjantă care apăruse în
sarea sistemului BMD în Europa, chiar dacă au
relaţiile transatlantice generată de prezenţa
şanse nule de materializare, sunt totuşi însoţite
armelor nucleare americane pe teritoriul euro-
de formulări ameninţătoare, de genul declaraţi-
pean, dar nu afecta de loc nivelul de securitate
ei generalului Nikolai Solovtsov, comandantul
al aliaţilor SUA din această regiune; dimpotri-
Forţelor de Rachete Strategice Ruse, conform
vă, nivelul de protecţie al spaţiului european al
căreia rachetele nucleare ruse pot fi ghidate
NATO crescuse datorită
către orice instalaţie
Lansare rachetă Minuteman 3 dezvoltării capabilităţilor
americană din siste-
americane în domeniul
mul BMD european.
armelor nucleare strategi-
Pentru Statele Unite
ce (ICBM- Intercontinental
astfel de ameninţări
Ballistic Missiles). Disensi-
nu sunt de natură să
unile între SUA şi aliaţii
provoace preocupări
europeni apăruseră din
serioase, fiind tratate
cauza insistenţelor unor
cel mult ca demer-
aliaţi pe teritoriul cărora
suri ale Moscovei de
erau amplasate armele
menţinere a influen-
nucleare americane de a
ţei în Europa de Est
avea un control, chiar şi
şi de revenire la sta-
limitat, asupra modului de
tutul de mare putere.
întrebuinţare a acestora.
În sprijinul Prin eliminarea arsenalu-
acestor demersuri, lui intermediar din Europa,
partea rusă aduce SUA deveneau depen-
ca argument chiar dente doar de rachetele
textul Tratatului INF, intercontinentale bazate
care precizează că pe propriul teritoriu şi pe
49

pe seama intenţiei de reafirmare a interesului
Rusiei în fostul spaţiu comunist est-european.
Demersul Rusiei vine într-un moment în
care statele vest-europene şi SUA, eliberate
de ameninţările specifice războiului rece, au
adoptat alte priorităţi strategice, înainte de toa-
te fiind lupta împotriva terorismului. Ameninţări-
le dinspre marele vecin de la Răsărit mai preo-
cupă doar statele care au fost cândva partene-
rii sovieticilor în Tratatul de la Varşovia, care ar
putea să vadă în sistemele BMD un scut nu
doar împotriva rachetelor nucleare lansate din
Orientul Mijlociu sau Asia ci şi împotriva celor
lansate, eventual, din Rusia.
Deocamdată, scutul BMD nu este defi-
nitivat, instalaţiile şi sistemele de arme care se
au în vedere nefiind în măsură să răspundă cu
eficacitate, nicidecum să creeze un baraj, ra-
chetelor nucleare strategice deţinute de forţele
ruseşti.
Lansare rachetă TRIDENT -II
În contextul demersurilor diplomatice
submarine, iar opţiunea întrebuinţării acestora pentru atenuarea opoziţiei Rusiei faţă de siste-
era acum doar atributul autorităţilor de la Was- mele BMD, Administraţia şi analiştii americani
hington, ceea ce oferea posibilitatea unei inde- se arată preocupaţi nu doar de perspectiva
pendenţe totale în definirea planurilor strategi- unor atacuri cu rachete nucleare lansate de
ce. Iran sau Coreea de Nord, ci şi de perspectiva
unei competiţii strategice cu China, motiv pen-
Pe de altă parte, arsenalul balistic in-
tru care merg un pas mai înainte şi prevăd că
tercontinental fiind foarte costisitor, Administra-
au nevoie de eliminarea limitelor impuse arme-
ţia Reagan aprecia că potenţialul economic
lor nucleare strategice, adică de renunţarea la
american poate susţine dezvoltarea armelor
tratatul START 1. O astfel de abordare va adu-
ICBM şi chiar o competiţie în domeniu, dacă ar
ce China în situaţia în care s-a găsit Uniunea
fi fost cazul, considerând că Uniunea Sovieti-
Sovietică în 1987, de a se angaja într-o foarte
că, mai devreme sau mai târziu, ar putea să nu
costisitoare cursă de înarmare nucleară. Sem-
reziste unei curse a înarmării nucleare strategi-
nificativ în acest sens este bugetul de 51,4 mi-
ce. De fapt, procedând la eliminarea arsenalu-
liarde dolari autorizat pentru anul fiscal 2008
lui nuclear intermediar, Uniunea Sovietică a
de Congresul SUA pentru programele de ra-
fost obligată să îşi canalizeze bugetele pe dez-
chete strategice. Se are în vedere nu atât mo-
voltarea arsenalului intercontinental, chiar şi în
dernizarea sistemelor strategice existente cât
limitele ulteriorului Tratat START 1, cu asuma-
dezvoltarea de noi sisteme, între care focosul
rea unor costuri enorme, atât de producţie cât
RW1 destinat echipării rachetelor Trident, care
şi de amplasare şi întreţinere, prea mari pentru
ar urma să devină operaţional în 2012. De
potenţialul economiei sovietice şi, ulterior, ru-
altfel, programele de rachete strategice ale
se. La vremea respectivă, pentru a pune noi
SUA sunt planificate pentru o perioadă de 30
presiuni asupra sovieticilor, preşedintele
de ani.
Reagan lansa şi celebra „Iniţiativă de apărare
strategică” (SDI-Strategic Defence Initiative). Lipsa unui răspuns american la propu-
nerile de iniţiere a negocierilor pentru un nou
O eventuală decizie a Kremlinului de
tratat START, pune Rusia în încurcătură,
denunţare a Tratatului INF poate fi pusă pe
deoarece, în pofida eforturilor depuse pentru a
seama descifrării, chiar dacă tardive, a argu-
nu se depărta prea mult de statutul de mare
mentaţiei americane pe care s-au bazat nego-
putere, arsenalul nuclear strategic s-a redus şi
cierile pentru semnarea acordului, precum şi
s-a degradat simţitor în lipsa unei întreţineri
50

corespunzătoare. Noile generaţii de rachete au
fost produse în cantităţi mici. Astfel, amplasa-
rea rachetelor intercontinentale SS-27 Topol-M
a decurs într-un ritm foarte lent: doar 45 de
sisteme amplasate în zece ani şi încă 7 planifi-
cate pentru acest an. Varianta pentru submari-
ne, racheta Bulava, se confruntă cu dificultăţi
tehnice care au amânat operaţionalizarea ei cu
încă 3-4 ani. Un nou tratat pe acest segment
de rachete era o speranţă pentru Rusia că va
reuşi, într-un fel sau altul, să realizeze o parita-
te cu arsenalul american şi, astfel, să reconsti-
Sisteme antirachetă de ultimă generaţie în
tuie o balanţă a puterii de genul celei care a
caracterizat războiul rece. Mai mult, se conta dimensiunea scutului BMD. Şi nu numai numă-
pe refacerea, cel puţin în plan psihologic, a rul instalaţiilor ci şi nivelul tehnologic al acesto-
imaginii de putere egală cu Statele Unite. Sin- ra.
gura soluţie pentru Rusia constă în abandona- Deocamdată, programul de amplasare
rea Tratatului INF şi continuarea dezvoltării de al scutului antirachetă în Polonia şi Cehia nu
sisteme de rachete cu rază intermediară de este în totalitate agreat de Congresul SUA,
acţiune (IRBM), astfel încât ameninţarea nu- care are în vedere stoparea pentru o perioadă
cleară a Rusiei să rămână credibilă, dar şi un de timp a construcţiei celor 10 silozuri de ra-
factor de garanţie a integrităţii ei teritoriale. În chete de interceptare din Polonia şi doar am-
plus, Rusia găseşte necesar ca, pe lângă pâr- plasarea radarului sistemului în Cehia (poate
ghiile energetice şi diplomatice, să folosească chiar un radar mobil). Semnificativă este insis-
şi capabilităţile nucleare pentru a limita interfe- tenţa cu care Congresul SUA se apleacă asu-
renţele americane în sferele tradiţionale de in- pra unui studiu privind amplasarea unui sistem
fluenţă ale Moscovei. antirachetă european, apreciindu-se că preşe-
Din această perspectivă, Rusia vede dintele Bush încearcă să amplaseze sistemul
amplasarea sistemelor BMD ca un atentat di- în afara autorităţii NATO, când ar trebui ca
rect la statura ei diplomatică şi o încercare de apărarea antirachetă să facă parte din structu-
marginalizare pe harta politică a lumii. ra alianţei nord-atlantice.
Eliberându-se de constrângerile Trata-
tului INF şi dezvoltându-şi arsenalul IRBM, Ru- Acord de cooperare militară între SUA şi
sia va constitui o ameninţare nucleară la adre- Muntenegru
sa aliaţilor europeni NATO la un nivel poate
Ionel BUCUROIU
comparabil cu cel din perioada războiului rece.
SUA şi Muntenegru au semnat pe data
Şi chiar dacă nu va redeveni puterea nucleară
de 1 mai a.c. “Acordul privind Statutul For-
a războiului rece, Rusia va putea obţine cel
ţelor (SOFA)”, acord ce permite deplasarea şi
puţin statutul de forţă militară care nu poate fi
staţionarea forţelor militare americane în
ignorată. În sprijinul acestui statut, Rusia nu va
Muntenegru.
ezita să folosească şi pârghiile oferite de rezer-
vele substanţiale de petrol şi gaze naturale,
datorită cărora mare parte din statele europene
sunt dependente de furnizorii ruşi.
Dincolo de avantajul unor costuri mai
mici decât în cazul dezvoltării de rachete
ICBM, Rusia va relua dezvoltarea tehnologiilor
proiectate înainte de semnarea Tratatului INF,
cum ar fi tehnologia de lansare rece [cold
launch] a rachetelor nucleare. Iar o forţă de
rachete IRBM la graniţa de vest Rusiei va im-
pune NATO sau Statelor Unite să reconsidere Declaraţii după semnarea acordului
51

Acordul a fost semnat de secretarul de estul european. O privire asupra sistemului de
stat al SUA Condoleezza Rice şi de preşedin- apărare antirachetă din Europa, după Polonia
tele Muntenegrului Filip Vujanovici, cu ocazia şi Republica Cehă, demonstrează că
primei sale vizite oficiale efectuate în SUA de Muntenegru, prin poziţia sa geografică, se pre-
la obţinerea independenţei de către ţara sa. tează la instalarea de radare şi rachete
Acesta “defineşte statutul juridic al militarilor interceptoare îndreptate către Orientul Mijlociu
americani şi al proprietăţilor lor” pe teritoriul şi Africa de Nord.
statului Muntenegru, delimitând “drepturile şi
responsabilităţile guvernelor celor două ţări cu COOPERAREA DINTRE NATO ŞI UE ÎN
privire la jurisdicţia penală şi civilă, chestiunile DOMENIUL APĂRĂRII ŞI SECURITĂŢII
fiscale şi vamale, introducerea şi scoaterea Iordache OLARU
proprietăţii personale şi soluţionarea reclamaţi- O abordare a evoluţiei
ilor privind daunele provocate”. relaţiilor dintre NATO
Washingtonul a acţionat rapid şi pragma- şi UE din perspectiva
tic, semnând acest acord, ce permite instala- d i m e n s i u n i i
rea de baze militare în Muntenegru, la mai pu- instituţionalizate a coo-
ţin de un an de zile de la separarea sa de Ser- perării este oricând un
bia, acţiune puternic susţinută de SUA încă din subiect interesant pen-
timpul administraţiei Clinton şi la mai puţin de tru că din start se pot ivi
nouă luni de la stabilirea oficială a relaţiilor precondiţii ce ar putea
diplomatice, în luna august a anului trecut. sta la baza întăririi coo-
Încheierea acestui acord a fost pregătită perării dintre cele două
încă din luna septembrie 2006, când fostul Se- organizaţii. Nu în ultimul rând, dintr-o perspec-
cretar al Apărării, Ronald Rumsfeld a efectuat tivă interdependentă, abordarea trebuie să ai-
o vizită în Muntenegru, în acest scop. bă în vedere două din posibilele dimensiuni
Interesul american pentru Muntenegru care să stea la baza creării unui nou cadru
este justificat prin poziţia importantă pe care o strategic de cooperare. Este vorba de variabi-
are această ţară pentru proiectarea forţelor lele geografice şi funcţionale.
militare către est şi sud, ţinând cont că dispune Relaţiile dintre cele două organizaţii
de două aeroporturi internaţionale la Podgorica internaţionale, ce disting într-un mod atât de
şi Tivat, precum şi de portul Bar, fosta bază a particular zona europeană şi zona euro-
marinei iugoslave, care poate fi transformat în atlantică, au debutat în perioada Războiului
bază a forţelor navale americane cu propulsie Rece. De fapt, au existat experţi cu opinii radi-
nucleară, cât şi pentru escala submarinelor lor cale care au spus, cel puţin în cazul NATO, că
nucleare, după ce vor părăsi baza italiană de Alianţa a fost creată exclusiv ca răspuns la
la Maddalena, din Sardinia, aflată în curs de provocările de securitate generate de Războiul
dezafectare ca urmare a mobilizării tot mai ac- Rece şi, în consecinţă, ar fi trebuit desfiinţată
centuate a forţelor ce militează împotriva răz- la sfârşitul acestuia.
boiului şi a armelor nucleare.
Sfârşitul Războiului Rece a condus la o
Se poate
realiniere de ordin strategic a priorităţilor
aprecia că, du-
celor două organizaţii. De pildă, încă din
pă instalarea
1991, NATO a demarat o ambiţioasă politică
bazelor sale
de transformare internă, cuplată cu o abordare
militare din
ambiţioasă de angajare către estul Europei, pe
Bosnia şi imen-
când UE şi-a construit, tot în 1991, la
sul complex
Maastricht, propria Politică de Securitate Co-
militar din
mună (PESC), iar ulterior o ambiţioasă politică
Sarajevo, prin
de angajare către Est. Astfel că, în 1996, la
încheirea aces-
Berlin, asistăm la crearea Identităţii de Securi-
tui nou acord,
tate şi Apărare Europene (ESDI). Summit-ul
SUA se pregă-
NATO de la Washington din 1999 a marcat
tesc să contro-
lansarea Iniţiativei privind Capacităţile de Apă-
leze tot sud-
52

rare (DCI), demers ce intenţiona ameliorarea instituţională dintre ele. În acest moment, aran-
problematicii capacităţilor europene de apăra- jamentele de cooperare instituţionalizată dintre
re, în contextul unui mediu de securitate din ce NATO şi UE au dobândit un grad de complexi-
în ce mai volatil (de ex., conflictele din fosta tate ridicat. Aceste aranjamente nu sunt, pro-
Iugoslavie). De cealaltă parte, la nivelul UE, babil, utilizate la maximum de potenţialul oferit
Summit-ul Consiliului European de la Nisa de cadrul instituţional.
(2000) prevedea aranjamente de cooperare La nivelul dialogului instituţionalizat
între UE şi statele membre NATO dar există următoarele mecanisme de cooperare:
nemembre UE, pentru ca, în 2001, după crea- reuniunile comune NAC-COPS (la nivel de am-
rea PESA a UE, să asistăm şi la primele con- basador), reuniunile Comitetelor Militare NATO
tacte instituţionalizate NATO-UE. şi UE, relaţia dintre Grupul Executiv de Lucru
În istoria recentă a cooperării dintre ce- şi Grupul Politico-Militar, relaţia dintre Secreta-
le două organizaţii, probabil că anul 2003 poa- riatul Internaţional al NATO şi Secretariatul Ge-
te fi definit drept unul „magic”. Astfel, imediat neral al Consiliului UE, Grupul comun NATO-
după necesara repoziţionare strategică a celor UE pe capacităţi şi aranjamentele de legătură
două organizaţii în noul mediu de securitate reciprocă permanente ale celor două organiza-
creat de evenimentele de la 11 Septembrie ţii. Nu în ultimul rând, trebuie menţionate do-
2001, în doar cinci luni (martie-iulie), NATO şi meniile în care cele două organizaţii cooperea-
UE au reuşit să genereze mecanismele strate- ză în sfera dezvoltării capacităţilor şi consolidă-
gice ale cooperării, aşa cum le avem, practic, rii mecanismelor de planificare colectivă.
şi astăzi. Reuşitele celor cinci luni din 2003 Un aspect important al
sunt, de altfel, cea mai cooperării în domeniul
bună dovadă a potenţia- capacităţilor este relaţia
lului real de cooperare Capacităţile de la Praga si
dintre cele două organi- Capacităţile europene,
zaţii. care include domeniile:
După semnarea, avioane fără pilot, medical
în martie, a Acordului - spitale de campanie,
privind securitatea infor- transport aerian strategic,
maţiilor, au fost încheiate Acordurile „Berlin transport maritim strategic şi alimentarea aero-
plus”, fundamentul cooperării în domeniul pla- navelor în zbor. Totodată, în context, trebuie
nificării şi operaţional dintre NATO şi UE. La menţionată asistenţa oferită UE de către NATO
câteva zile, a fost lansată deja prima operaţiu- în elaborarea Chestionarului Obiectivului Glo-
ne UE (Concordia, în Macedonia) cu recurs la bal 2010.
Acordurile Berlin plus. Aşa cum ştim, ea a fost În ceea ce priveşte posibilele puncte
urmată, începând cu decembrie 2004, de ope- slabe ce pot afecta îmbunătăţirea sinergiei din-
raţiunea EUFOR-Althea din Bosnia- tre NATO şi UE, mă voi opri doar asupra ace-
Herţegovina. Celelalte două iniţiative comune lora pe care le cred importante în ambele ca-
NATO-UE ale anului 2003 au fost, desigur, zuri, nu şi asupra celor particulare celor două
crearea Grupului NATO-UE pentru capacităţi organizaţii. În primul rând, atât NATO cat si UE
şi, nu în ultimul rând, „Strategia comună pentru sunt structuri inter-guvernamentale, în care
zona Balcanilor de Vest”. importanţa statelor membre este decisivă în
Revenind la Acordurile Berlin plus, tre- procesele decizionale şi dezbaterile strategice
buie subliniată importanţa acestora din per- interne. Cu toţii ştim că organizaţiile inter gu-
spectiva repoziţionării strategice a celor două vernamentale au probleme specifice în activită-
organizaţii internaţionale în noul mediu interna- ţile de generare a consensului. În al doilea
ţional de securitate. Practic, Acordurile Berlin rând, atât NATO, cât şi UE pot fi numite verita-
plus, prin cele patru dimensiuni, respectiv pla- bile comunităţi epistemice, respectiv organizaţii
nificare, capacităţi (capabilităţi), operaţional şi bazate pe un nivel înalt de expertiză (în dome-
comandă, demonstrează traseul pe care cele niile securităţii şi apărării), fiind veritabile struc-
două organizaţii internaţionale evoluează, atât turi generatoare şi procesoare de informaţie şi
separat, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea cunoaştere. Cu toate acestea, organizaţiile in-
53

ternaţionale tip comunităţi epistemice tind să apărării şi a dezavantajelor ce ar putea sta în
fie orientate către interior, să se individualizeze calea îmbunătăţirii acesteia, e necesar, evi-
şi să supravieţuiască autarhic şi autonom. În al dent, să dezvoltăm acel cadru conceptual ce
treilea rând, datorită celor două caracteristici permite o evaluare potrivită a potenţialului viitor
menţionate mai sus (interguvernamentalismul de cooperare. Rămânând tot la nivel conceptu-
şi comunitatea epistemică), staff-urile internaţi- al, este evident că, cel puţin în acest moment,
onale ale celor două organizaţii sunt funda- sinergia NATO-UE în domeniul apărării şi se-
mentale, în ceea ce priveşte generarea con- curităţii are nevoie de un nou impuls. Probabil
sensului intern între membri. Secretariatele că un cadru circumscris unor principii cla-
internaţionale ale celor două organizaţii (NATO sice de leadership strategic ar fi util. În
IS şi Secretariatul General al Consiliului UE) acest sens Relaţia NATO-UE are nevoie, în
sunt structuri birocratice autonomizate, care primul rând, de definirea unui set de priorităţi,
încearcă să se autoconserve, astfel că, nu de care să creeze consensul în ceea ce priveşte
puţine ori, au loc dezbateri legate de duplica- urgenţa consolidării cooperării. În al doilea
rea responsabilităţilor în domeniul securităţii şi rând, construirea unei coaliţii de sprijin, în spe-
apărării, între NATO şi UE. cial, în rândul statelor membre, ar fi utilă în ge-
Deşi ar putea fi găsite şi alte posibile nerarea unui astfel de sentiment al urgenţei
puncte slabe, care să afecteze consolidarea întăririi cooperării. Evident, lucrul cel mai im-
sinergiei dintre NATO şi UE, în cele din urmă portant într-un astfel de demers revine liderilor
importanţa acestora nu va avea cum să politici, care trebuie să construiască o viziune
exceadă numărul şi consistenţa punctelor forte comună, de ordin strategic, a căii de urmat.
ale cooperării viitoare. Reuşitele din 2003 sunt În cele din urmă, probabil, elementul cel
revelatoare în acest sens. Probabil cel mai mai important rămâne comunicarea, atât în
important element ce stă la baza unei abor- interiorul fiecărei organizaţii, cât şi comunica-
dări optimiste a întăririi sinergiei dintre NATO şi rea dintre ele, astfel ca posibilităţile generate
UE este constituit de gradul înalt al percepţii- de consensul iniţial să nu fie pierdute. În ceea
lor comune referitoare la domeniul securită- ce priveşte viziunea, de pildă, unul din cele mai
ţii. Astfel, o simplă evaluare a documentelor interesante principii din lumea relaţiilor interna-
strategice ale celor două organizaţii (Conceptul ţionale şi a diplomaţiei spune că, atunci când ai
Strategic al NATO, Strategia de Securitate o problemă de rezolvat, este bine să lărgeşti
Europeană a UE etc.) ne arată că, în ambele contextul, pentru a evita capcanele unor detalii
cazuri, avem de-a face cu o abordare indivizi- insurmontabile, ascunse de multe ori în cadre
bilă a securităţii, cu o definire a acesteia într-un instituţionale osificate. În ceea ce priveşte
sens larg (cu aspecte militare şi nonmilitare), „lărgirea contextului”, în scopul obţinerii unei
dar şi cu o ierarhie asemănătoare a riscurilor şi mai bune perspective asupra ariilor în care si-
ameninţărilor comune. nergia dintre NATO şi UE ar putea fi îmbunătă-
Mai mult decât atât, ambele organizaţii ţită, am ales două principale categorii sau vari-
urmează, în linii mari, trasee relativ similare în abile. Mai întâi, cred că relaţia NATO-UE ar
ceea ce priveşte transformarea în termeni de putea fi îmbunătăţită prin generarea unor abor-
capacităţi şi instrumente de planificare. În dări strategice comune în zonele geografice în
acest sens, aş aminti doar dezvoltarea NRF şi care ambele organizaţii şi-au dezvoltat meca-
a Conceptului Grupurilor de Luptă Tactice nisme de parteneriat de succes, deşi până
(Battle Groups) ale UE, unde este, probabil, acum separat. Spre exemplu, aşa cum a fost
nevoie de o strategie comună de menţionat anterior, NATO şi UE şi-au dezvoltat
deconflictualizare în ceea ce priveşte concep- o strategie comună asupra Balcanilor de Vest
tul de utilizare a forţelor, politica de rotire, stan- încă din 2003. În acest moment, dat fiind suc-
dardele de instruire etc., dată fiind compatibili- cesul operaţiunilor Concordia şi Althea, pre-
tatea NRF-BG în termeni de tipuri de misiuni, cum şi previzibila soluţionare a problemei sta-
capacitate de reacţie, caracter de tutului provinciei Kosovo, ca să nu mai menţio-
multinaţionalitate şi grad de interoperabilitate. nez actuala provocare adusă de rezultatul re-
cent al referendumului din Muntenegru, NATO
După o evaluare comparată a avantaje-
şi UE au nevoie de o strategie adusă la zi pen-
lor sinergiei NATO-UE în domeniul securităţii şi
tru zona Balcanilor.
54

Pentru zona Mării Negre, încă nu există o listă cu elemente funcţionale specifice de
strategii bine trasate, de abordare regională cooperare. Astfel, la nivel general, problemele
din partea celor două organizaţii şi tocmai de legate de reforma sectorului de securitate, in-
aceea se înregistrează un potenţial major pen- clusiv a apărării, securitatea frontierelor şi coo-
tru lansarea unei abordări comune NATO-UE perarea în domeniul informaţiilor (mai ales în
în această regiune de “frontieră” a ambelor or- contextul luptei internaţionale împotriva teroris-
ganizaţii. Mai mult, în zona Caucazului de Sud, mului) ar putea beneficia de abordări comune
arie învecinată Mării Negre, există deja contu- NATO-UE în relaţiile cu partenerii. Nu trebuie
rate mecanisme instituţionale clare de coope- uitat că, separat, ambele organizaţii au dezvol-
rare ale celor două organizaţii, cum ar fi politi- tate mecanisme de cooperare, practic, cu ace-
ca specială de Parteneriate a NATO sau Politi- iaşi parteneri.
ca Europeană a Vecinătăţilor (PEV) a UE. În În privinţa aspectelor particulare ale di-
plus, mecanismele NATO de Parteneriat, studi- mensiunii funcţionale a unei posibile
ate comparat cu capitolele dedicate securităţii matrici de cooperare NATO-UE, există cel
din Planurile de Acţiune ale PEV arată destule puţin două aspecte la care aş dori să mă
posibilităţi de abordare în comun a unora din opresc. Pe de o parte, în relaţia cu ţările medi-
probleme. teraneene, atât NATO, cât şi UE încearcă, din
În zona Mării Mediterane şi a Orientului nou separat, dezvoltarea unor relaţii de
Mijlociu, atât NATO, cât şi UE au dezvoltat, parteneriat special şi cooperare în combaterea
fiecare, pe aria sa de responsabilitate, terorismului şi a proliferării armelor de distruge-
parteneriate solide, aşa cum sunt Dialogul Me- re în masă. Desigur, acest lucru include şi coo-
diteranean şi Procesul Barcelona, sau Politica perarea în domeniul schimburilor de informaţii,
Europeană a Vecinătăţilor în dimensiunea ei amintită anterior la domeniul aspectelor funcţi-
sudică. În acest sens, de exemplu, intenţiile onale generale. Pe de altă parte, în ceea ce
UE de a dezvolta o dimensiune a securităţii şi priveşte dimensiunea geografică estică a
apărării în interiorul Procesului Barcelona, în parteneriatelor celor două organizaţii, fără a
aria mediteraneană, ar putea fi materializată în exclude însă de aici dimensiunea sudică, me-
comun cu NATO, care, prin Dialogul Meditera- diteraneană, problematica securităţii energeti-
nean, întâmpină probleme similare, cel puţin în ce începe a fi discutată tot mai des la nivelul
sfera diplomaţiei publice şi a construcţiei me- NATO şi UE. Dat fiind faptul că ambele organi-
canismelor de încredere cu statele partenere. zaţii acţionează pe baza unei definiţii largi a
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul statelor din conceptului de securitate, dar şi caracterul
Orientul Mijlociu şi zona Golfului. strategic al problematicii energiei în special
În cazul particular al Africii, pe de altă pentru UE şi ţările europene membre NATO, ar
parte, trebuie menţionat faptul că dorinţa fi util de explorat potenţialul de cooperare la
NATO de a-şi extinde aria cooperării către con- nivelul celor două organizaţii în acest domeniu,
tinentul african poate lua în calcul experienţa cu o abordare mai robusta care să includă re-
UE în implementarea propriei strategii pentru giunea Mării Negre şi a Caucazului. Baza coo-
Africa. Mai mult decât atât, aranjamentele de perării pe această dimensiune este deja crea-
cooperare NATO – UE în ceea ce priveşte mi- tă, atât la nivelul NATO, prin discuţiile demara-
siunile de asistenţă oferite Uniunii Africane în te pe acest subiect, cât şi la nivelul UE, ca ur-
Darfur ar putea sta la baza unei mai bune co- mare a elaborării de către Comisia Europeană
ordonări, pe viitor, la nivel operaţional, a celor a unui document proiect privind problematica
două organizaţii. energiei în UE.
Probabil că aplecarea exclusivă asupra
dimensiunii geografice a cooperării nu ar fi su- Iniţiativă pentru pregătirea Ucrainei în
ficientă fără încercarea de a dezvolta, de aici, vederea aderării la NATO
o matrice dublată de aspecte funcţionale pen- dr. Octavian DUMITRESCU
tru fiecare zonă geografică cu potenţial în coo- Ca o provocare la politica Uniunii Euro-
perarea NATO-UE. Cu alte cuvinte, pentru fie- pene referitoare la Ucraina, un grup de oficiali
care arie geografică menţionată mai sus, date ai SUA şi UE şi-au unit forţele pentru a pregăti
fiind particularităţile sale, ar putea fi dezvoltată
55

Ucraina pentru eventuala aderare la NATO şi reglementare juridică echilibrată a drepturilor
UE, arată International Herald Tribune din 14 statelor în marea teritorială, zona contiguă, zo-
mai a.c. Grupul de iniţiativă, denumit Comite- na economică exclusivă, platoul continental şi
tul de parteneriat SUA – UE, este condus de marea liberă. De asemenea, reglementează
fostul consilier pe probleme de securitate la sistemul de explorare şi exploatare a fundului
Casa Albă, Zbigniew Brzezinski, şi fostul minis- mărilor şi oceanelor şi subsolului lor dincolo de
tru german al apărării Volker Ruhe. Iniţiativa limitele jurisdicţiei naţionale.
reflectă îngrijorarea acestora că, dacă doar În 1994, Convenţia a fost amendată la
Ucraina acţionează pentru aderarea la aceste insistenţele Statelor Unite în scopul de a clarifi-
organisme, atunci transformările pentru stabili- ca unele aspecte privitoare la suveranitate, dar
tate pe termen lung, reformele economice, po- ratificarea ei în Congresul american nu s-a rea-
litice şi sociale ar putea rămâne doar intenţii. lizat din cauza opoziţiei unor congresmani con-
Comitetul s-a reunit la Berlin şi, cu servatori. În ultima perioadă însă, preocuparea
acest prilej, s-au exprimat primele opinii despre unor grupuri de interese, chiar şi conservatoa-
demersurile acestui comitet. Acesta a propus re, faţă de această Convenţie este în creştere,
ca demersurile sale să fie făcute într-un dome- considerând-o ca un rău necesar. Interesul
niu concret cum este cooperarea dintre Uniu- acestora porneşte de la faptul că impactul
nea Europeană şi Ucraina în privinţa securităţii schimbărilor climaterice în Oceanul Arctic poa-
şi siguranţei sistemelor energetice, Ucraina te crea o serie de situaţii greu de imaginat pâ-
fiind o ţară majoră de nă acum. Astfel, datorită topirii gheţurilor, Pa-
tranzit pentru exporturile sajul de Nord-Vest poate deveni o rută impor-
ruse de gaz în Europa. tantă de transport maritim, iar apariţia unor noi
Brzezinski, în pre- resurse accesibile în Oceanul Arctic va genera
zent consilier la Centrul dispute aprige asupra limitelor platoului conti-
pentru Studii Strategice şi nental şi fundului oceanului.
Internaţionale din Washin- Dezbaterile pe tema ratificării Convenţi-
gton, participând la o con- ei în Statele Unite au evidenţiat două poziţii.
ferinţă la Consiliul german Prima, care susţine că este bine pentru Statele
pentru Relaţii Internaţio- Unite să fie prezente într-un sistem internaţio-
nale, a spus: „Comitetul a nal care, chiar defectuos sau neconvenabil in-
îndemnat liderii SUA şi tereselor americane, permite totuşi exercitarea
Zbigniew Brzezinski
europeni să-şi aminteas- influenţei cel puţin până la minimalizarea dau-
că că o Ucraină independentă, democratică şi nelor pe care le-ar putea aduce părţii america-
orientată spre economia de piaţă va contribui ne. A doua, care afirmă necesitatea ca Statele
la o Europă mai stabilă şi mai sigură”. Unite să nu se angajeze în acorduri care să le
limiteze substanţial libertatea de acţiune.
SUA: Dreptul mării şi încălzirea glo- Nefiind parte semnatară a Convenţiei, Statele
bală Unite nu au avut posibilitatea de a exercita vre-
Nicolae PERHAIŢĂ un fel de influenţă asupra dezbaterilor care au
Pentru Statele Unite, ratificarea Con- ajuns să aibă o relevanţă substanţială asupra
venţiei ONU asupra Dreptului mării a devenit intereselor majore americane. Participarea la
un imperativ naţional. Pentru o serie de politici- un tratat este întotdeauna o sabie cu două
eni şi grupuri de interese a devenit chiar o prio- tăişuri. Pentru că este vorba de renunţarea la o
ritate naţională. anume parte din suveranitate, în schimbul că-
Convenţia a fost adoptată de cea de-a reia statele semnatare primesc dreptul de a lua
treia Conferinţă a ONU asupra Dreptului mării, loc la masa unde litera tratatului este interpre-
la 10 decembrie 1982, la Montego Bay tată conform propriilor interese şi adaptată,
(Jamaica), fiind semnată, cu acel prilej, de 159 prin negocieri, cu acestea. Din această cauză,
de state. Ea a intrat în vigoare la 16 noiembrie pentru ţările mici, care nu reprezintă puteri ma-
1984. jore sau regionale şi a căror voce nu se aude
în alte condiţii, astfel de tratate sunt o cale de
Convenţia reprezintă un important in-
afirmare pe plan internaţional. A doua poziţie,
strument de codificare de natură să asigure o
56

care susţine că participarea marilor puteri, deci exclusive la minereuri fie până la limita acestui
a SUA, la astfel de acorduri internaţionale în- platou fie până când cea mai depărtată din ur-
seamnă pierderea unei părţi din dimensiunea mătoarele două limite este realizată: 350 de
puterii lor. Statele din această categorie sunt mile marine sau 100 mile marine de la izobata
interesate de tratatele internaţionale în măsura de 2500 m. În Oceanul Arctic zona platoului
în care acestea le oferă posibilitatea de a dirija continental se întinde până dincolo de 350 mile
discuţiile şi de a limita gama de opţiuni pe care marine fără a se ajunge la linia ce leagă punc-
o au în vedere ceilalţi semnatari. tele de 2500 m adâncime (izobata), dar con-
În ce priveşte schimbările climei, dez- form textului Convenţiei platoul continental se
baterile pe această temă au avut până acum limitează la 350 mile marine.
un subiect teoretic şi anume efectele schimbă- Deşi respectă prevederile Convenţiei,
rilor de climă. Subiectul încălzirii globale a pla- SUA nu dispun de suficiente pârghii pentru a
netei a fost mai puţin discutat, dar perspectiva impune unele soluţii, mai ales în problema im-
reducerii vizibile a dimensiunilor calotei de portantă a trasării graniţelor. Conform Conven-
gheaţă din zona Polului Nord a schimbat dra- ţiei, statele semnatare trebuie să supună Co-
matic vectorul dezbaterilor, mai ales datorită misiei asupra Limitelor Platoului Continental de
numeroaselor implicaţii. În primul rând, Ocea- la New York spre aprobare, până în 2009, soli-
nul Arctic este pe cale să devină un simbol al citările lor privind platforma continentală pro-
schimbărilor climaterice, o evidenţă palpabilă a prie. Şi nu este prea confortabil pentru SUA să
faptului că planeta se încălzeşte. Şi în timp ce constate că solicitările deja formulate către Co-
oamenii de ştiinţă vor căuta să explice motivul misia de la New York au creat deja suprapu-
încălzirii globale, neri în toată regiunea Oceanului
grupurile de intere- Portavionul USS Nimitz Arctic. Mai mult şi mai semnifica-
se aşteptă cu ne- tiv pentru SUA este faptul că
răbdare să vadă ce există perspectiva ca Rusia să-şi
posibilităţi de ex- adauge noi bogăţii naturale, chiar
ploatare mai ieftină în detrimentul vecinilor din regiu-
a unor depozite de ne, ceea ce poate genera noi
hidrocarburi există dispute. Este deja cunoscută dis-
după reducerea puta ruso-norvegiană în Marea
calotei glaciale. Un Barents pe tema delimitării grani-
studiu al US ţelor maritime într-o zonă bogată
Geological Survey în gaze naturale şi petrol. În con-
din anul 2000 esti- diţiile în care este de notorietate
ma că zona arctică faptul că Rusia foloseşte, într-o
neexplorată ar conţine 25% din rezervele pla- manieră chiar agresivă, resursele de petrol şi
netare de hidrocarburi neexploatate. Chiar şi gaze ca pârghie împotriva Europei, se aşteap-
cu un procent mult mai mic, zona arctică deţine tă ca soluţionarea divergenţelor ruso-
imense cantităţi de petrol (cel puţin 16 miliarde norvegiene să fie o sarcină dificilă pentru Con-
de barili) în Bazinul rusesc Kara Yamal, estul venţia asupra Dreptului mării şi pentru Comisia
Mării Barents, Bazinul Kronprins Christian din asupra platoului continental. Observatorii mai
nord-estul coastei Groenlandei şi zona North pesimişti consideră că este aproape imposibil
Slope din Alaska. pentru Convenţie să ajungă la o soluţie prin
Din această perspectivă, prevederile care să dea dreptate uneia sau alteia dintre
Convenţiei asupra Dreptului mării devin foarte părţi, ceea ce va pune cele două părţi la masa
interesante, deoarece ele statuează care ţară negocierilor directe, unde Norvegia pare a fi
are control asupra accesului la rezervele de defavorizată.
hidrocarburi menţionate. Convenţia oferă state- O astfel de situaţie este natură să evi-
lor drepturi exclusive la resurse naturale în li- denţieze dezavantajele absenţei Statelor Unite
mitele a 200 mile marine de la linia ţărmului. În din Convenţie şi să constituie încă un argu-
plus, dacă platoul continental se extinde dinco- ment în sprijinul ratificării de către Congresul
lo de cele 200 mile marine, ţările au drepturi SUA a acestui tratat internaţional. Cu exemplul
57

disputei ruso-norvegiene, problema ratificării zitul prin Pasajul Nord-Vestic şi problema re-
Convenţiei asupra dreptului mării a început să surselor din Marea Beaufort.
devină şi o problemă de În sprijinul argumentelor pentru
securitate naţională, nu ratificarea Convenţiei, Adminis-
doar o preocupare pentru traţia SUA mai aduce şi alte ar-
industria de extracţie şi gumente, cum ar fi: favorizarea
prelucrare a ţiţeiului şi de cadrul juridic al Convenţiei a
gazelor naturale sau cea acţiunilor promovate de partea
chimică şi sectorul de americană pentru protejarea şi
transport produse petroli- conservarea mărilor şi oceane-
ere. Schimbarea de atitu- lor, în special a bancurilor de
dine a Statelor Unite în Baza Militară Diego Garcia peşte; se creează posibilitatea
privinţa schimbărilor cli- ca statul american să devină
materice este evidenţiată şi de recenta decla- membru al Autorităţii Internaţionale privind
raţie a lui Michael McConnell, directorul Infor- Fundul Mării, o organizaţie care, sub egida
maţiilor Naţionale, conform căruia serviciile de Convenţiei asupra Dreptului mării, oferă zone
informaţii americane vor trebui să evalueze şi oceanice pentru explorare.
implicaţiile geopolitice şi de securitate ale în-
Rămâne de văzut cum se va redefini
călzirii globale şi să analizeze modalităţile în
politica Statelor Unite privind libertatea forţelor
care crizele generate de secetă şi topirea ghe-
navale americane de a naviga în apele, anteri-
ţurilor arctice pot afecta creşterea terorismului
or considerate, ape internaţionale, deschise.
(riscuri politice, sociale, economice şi agricole).
Pentru că Generalul Richard B. Myers, şeful
O a doua arie de preocupări este dată Joint Chiefs of Staff, a apreciat că ratificarea
de dezbaterile privind Pasajul de Nord-Vest, Convenţiei a devenit „o prioritate de top a se-
care ar putea constitui calea maritimă dintre curităţii naţionale”.
Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific prin nordul
îndepărtat al Canadei. Prin topirea rapidă a
gheţurilor din nordul Canadei, atât Canada cât În Europa, Rusia este deja de trei ori mai
şi SUA ar putea beneficia de posibilitatea ca slabă decât NATO
Pasajul de Nord-Vest să devină practicabil, cu dr. Octavian DUMITRESCU
avantajul de a reduce substanţial durata Aceasta este opinia şefului Statului
transporturilor dintre Oceanele Pacific şi Atlan- Major al Federaţiei Ruse, generalul Iurii
tic. Conform unor estimări, ruta dintre Europa Baluevskii, exprimată la Bruxelles, la 10 mai
şi Coasta de vest a SUA s-ar reduce cu circa a.c., la cererea secretarului general al alianţei,
5.000 mile şi ar putea permite şi trecerea unor explicând argumentele Federaţiei Ruse care
nave cu un deplasament mai mare decât cel justifică poziţia adoptată de preşedintele rus, la
permis de Canalul Panama, nave care în pre- 26 aprilie, referitoare la posibilitatea ca Rusia
zent trebuie să folosească ruta prin Canalul de să iasă din Tratatul privind Forţele Armate
Suez. Convenţionale din Europa, arată
În contextul ratificării Convenţiei, există Komsomolskaia Pravda din 17 mai 2007.
posibilitatea apariţiei unei dispute între Canada Acesta a afirmat că Moscova
şi SUA pe tema resurselor minerale din Marea nu va continua dezarmarea în
Beaufort, mai precis în contextul negocierilor mod unilateral.
privind trasarea graniţei Yukon-Alaska în largul Potrivit calculelor prezentate
acestei mări. Mai multe companii americane cu acest prilej de oficialul mili-
sunt interesate în dezvoltarea exploatărilor de tar rus, ca rezultat al extinde-
hidrocarburi în Marea Beaufort şi conectarea rii NATO, „lagărul occidental
acestora la infrastructura existentă deja în del- are astăzi de trei ori mai mul-
ta fluviului Mackenzie. Deocamdată, Canada, Gl. Iurii Baluevskii
te tancuri, avioane şi altă teh-
care a semnat Convenţia asupra Dreptului mă- nică (mai puţin arme nucleare) decât Rusia”.
rii, încearcă în cadrul Convenţiei să definească Ca urmare a acestei situaţii, acesta se întreabă
criteriile pe baza cărora se va reglementa tran- „de ce NATO, fără să ţină cont de această su-
58

perioritate, cere Moscovei să-şi retragă arma- avioane şi 22000 tancuri;
mentele din Transnistria şi Gruzia, în conformi- •FEDERAŢIA RUSĂ, partea europeană:
tate cu Tratatul CFE. Deja Rusia şi-a desfiinţat până la aplicarea Tratatului CFE (de fapt
pe bază bilaterală bazele militare din Tbilisi şi este vorba de deţinerile fostului Tratat de la
va ieşi din teritoriul gruzin şi este de aşteptat Varşovia – n.t.): 15.000 avioane şi 40.000
ca acelaşi lucrul să se întâmple în Moldova”, a tancuri;
completat generalul rus, potrivit aceleiaşi sur- după aplicarea Tratatului CFE: 6.350 tan-
se. curi şi 3.416 avioane.
Publicaţia mai sus amintită continuă
„argumentaţia” generalului rus, sugerând posi- Reuniunea G-8 Heiligendamm, Germania
bila evoluţie a situaţiei, pornind de la faptul că 6-8 iunie 2007
NATO are un an la dispoziţie din partea Krem- Corneliu PIVARIU
linului să se gândească că Tratatul CFE a ră- Reuniunea anuală a G-8 din Germania s-
mas mult în urma realităţilor militare din Euro- a desfăşurat în nota obişnuită a unor astfel de
pa, că este necesar să fie revăzut radical dacă manifestări, principalele elemente de noutate
nu se semnează unul nou. „Vine un moment fiind: disputa americano-rusă privind sistemul
istoric pentru continent: fie Rusia şi NATO antirachetă în Europa, ultima participare a pre-
ajung la o înţelegere privind noile “reguli ale mierului britanic Tony Blair, prima participare a
jocului”, revăzute, şi le vor respecta fie proble- preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, partici-
ma ajunge la confruntarea din timpul parea Braziliei, Chinei, Indiei, Mexicului şi Afri-
“războiului rece”, când două grupări militare cii de Sud şi declaraţia comună semnată cu
gigantice vor zăngăni armele în diferite părţi această ocazie, parteneriatul G8-Africa. De
ale “tranşeei europene”. asemenea a fost discutată problema încălzirii
Ceea ce uită să aibă în vedere oficialul globale şi energetică, fără însă a se ajunge la
militar rus este tocmai esenţa juridică a situaţii- semnarea vreunui document în această pro-
lor din Georgia, Transnistria ori Moldova, unde blemă.
trupe şi echipamente străine se află ilegal pe Dintre documentele semnate cu acest
teritoriul unor state independente, precum şi prilej menţionăm: Raportul G8 privind sprijini-
angajamentele pe care Federaţia Rusă şi le-a rea eforturilor de luptă antiteroristă, Declaraţia
asumat la Summitul de la Istanbul, pe care nu de neproliferare, Raportul privind securitatea
şi le-a onorat şi pare că nu are de gând să o nucleară, Declaraţia privind situaţia din Darfur -
facă. Considerăm că poziţia rigidă şi tranşantă Sudan, Creştere şi responsabilitate în econo-
a şefului Statului Major General al Federaţiei mia mondială.
Ruse seamănă mai mult cu o ameninţare de-
cât cu o dovadă de dialog, iar dacă acest stat
parte la OSCE – am numit Rusia – nu îşi va
schimba intenţia în legătură cu Tratatul CFE,
riscă să se izoleze faţă de Europa şi SUA, să
piardă teren în relaţiile ce a reuşit să le aibă cu
organismele internaţionale de securitate, în
primul rând cu NATO, UE şi OSCE. Toate
acestea pot aduce daune serioase evoluţiilor
economice şi sociale ale societăţii ruse, ceea Imagine din timpul lucrărilor Reuniunii G-8
ce poate afecta serios soarta oamenilor.
Evoluţia numărului de tancuri şi avioane
(conf. Comsomolskaia Pravda, ediţia digitală,
11 mai 2007), în ultimii 17 ani, este următoa- Reuniunea NATO Bruxelles
rea: 14-15 iunie 2007
•NATO, în Europa: Corneliu PIVARIU
până la aplicarea Tratatului CFE: 11.000
Cele 26 de ţări membre NATO au conve-
avioane şi 30000 tancuri;
nit să evalueze în februarie 2008 implicaţiile
după aplicarea Tratatului CFE: 14.000
59

politice şi militare, pentru Alianţă, a sistemului justifica, în contextul propriei lor securităţi, in-
de apărare antirachetă american. Conform tervenţiile militare în întreaga lume, SUA lan-
declaraţiei secretarului general NATO, Jaap sează, după 20 de ani, ceva ce nu se putea
de Hoop Scheffer, programul “este clar, prac- imagina, “un război mondial contra terorismu-
tic şi acceptat de toţi membrii”. lui” , sau altfel spus, un război împotriva celor
În esenţă, apărarea antirachetă se va ce li se opun.
baza pe două principii: “indivizibilitatea securi- Se consideră că strategia SUA prevede
tăţii” şi că nu vor exista “A sau B” membri patru elemente majore:
NATO în termeni de protecţie împotriva rache- - acţiuni pentru a realiza controlul eco-
telor. Mai specific, secretarul general a spus nomiei mondiale şi a pieţelor financiare;
că se va avea în vedere dezvoltarea sistemu-
-asigurarea controlului resurselor natu-
lui astfel încât acesta să asigure protecţia în-
rale (materii prime şi resurse energetice) de
tregului teritoriu al Alianţei împotriva rachete-
importanţă strategică, pentru sporirea propriilor
lor.
averi şi a puterii, prin intermediul corporaţiilor
Reuniunea plenară -14 iunie 2007 multinaţionale;
- căutarea şi aplicarea unor soluţii pen-
tru realizarea propriilor obiective strategice în
cadrul ONU, a altor organisme internaţionale
importante;
- folosirea pentru realizarea acestor
obiective şi a unei reţele de baze sau instalaţii
militare care acoperă întreaga planetă
(continente, oceane şi spaţiul extra-atmosferic)
şi a cărei amploare este dificil de determinat.
Baze militare
Bazele militare reprezintă locul de an-
Elemente ale strategiei SUA de menţinere a trenament, de pregătire şi de depozitare a
poziţiei de unică superputere mondială echipamentelor de război, au configuraţii diferi-
Ionel BUCUROIU te şi funcţii specifice, în funcţie de care se pot
împărţi în patru mari categorii: Baze aeriene;
Baze terestre; Baze navale; Baze de comuni-
“Libertatea este numai o parte a problemei şi
caţii şi supraveghere (cercetare).
jumătate de adevăr...
De aceea recomand ca Statuia Libertăţii de pe Conform majorităţii surselor de informa-
Coasta de Est ţii asupra acestui subiect (în special istoricul şi
să fie însoţită de o Statuie a Responsabilităţii profesor universitar Chalmers Johnson, Comi-
pe Coasta de Vest” tetul de Supraveghere al NATO, International
=Victor E. Frankl - Oamenii în căutarea înţele- Network for the Abolition of Foreign Military
surilor= Bases, etc.), SUA dispun sau folosesc între
700 şi 800 baze militare în întreaga lume.
Activităţile umane, economice, sociale şi Harta “U.S. Military Troops and Bases
politice, la nivel mondial, sunt controlate din ce Around the World”, concepută de Hugh
în ce mai mult de către SUA, a căror voinţă de d’Andrade şi realizată de Bob Wing, pe care o
dominare este exprimată printr-o strategie de prezentăm alăturat, arată următoarele: prezen-
intervenţii directe şi indirecte continui, în vede- ta militarilor americani în 156 ţări, baze ameri-
rea orientării cursului problemelor mondiale în cane în 63 ţări, baze recent construite (după
funcţie de propriile lor interese. 11 septembrie 2001) în 6 ţări şi un total de 255
065 militari, în 845 441 instalaţii militare.
Strategia americană îşi are originea în
Raportul Global 2000, publicat în 1980, care Conform datelor prezentate de Juan
prezenta starea lumii şi ameninţările care ar fi Gelman, care se bazează pe informaţiile furni-
putut afecta interesele americane. Pentru a zate de Pentagon în 2005, în cadrul “Base
60
Structure Report (BSR) - inventarul anual al trupe şi nici baze americane în ţara sa, precum
Departamentului Apărării -, SUA ar dispune de şi flota de bombardiere B-52, menţinută la
737 baze în străinătate, care se adaugă celor Jeddah, pe malul Mării Roşii, după retragerea
din propriul teritoriu , ocupând o suprafaţă de din Arabia Saudită în 2003, fapt negat cu hotă-
2.202.735 hectare, fapt ce demonstrează o râre de SUA.
proliferare a acestor baze începând cu 2002. Nu sunt făcute publice nici zecile de mii
Istoricul Chalmers Johnson semnalea- de arme nucleare, sutele de baze şi zecile de
ză în cartea sa “NEMESIS:The Last Days of nave şi submarine, răspândite în lume şi aco-
the American Republic” (Metropolitan Books, perite de un secret special, după cum afirmă
2007) că cifrele din BSR nu includ cele 106 William Arkin, cronicar pe probleme militare de
garnizoane americane instalate în Irak şi la Los Angeles Time.
Afganistan din mai 2005, nici pe cele construi- După datele furnizate de Pentagon,
te în Israel, Qatar, sau Kirghistan şi rezultă că acesta posedă 32.327 cazărmi,
Uzbekistan, precum şi cele 60 baze, pe care hangare, spitale şi alte edificii în bazele sale
forţele americane le împarte împreună cu forţe- din exterior, şi că a închiriat alte 16.527 insta-
le locale în Turcia, care sunt în proprietatea laţii. În cursul anului fiscal 2005-2006, aproape
guvernului de la Ankara, dar în fapt sunt tot 200.000 soldaţi şi un număr egal de salariaţi şi
baze americane. funcţionari civili ai Pentagonului au fost desfă-
Nu sunt incluse nici bazele de înregis- şuraţi în aceste baze militare, la care se adau-
trare a comunicaţiilor mondiale din Marea gă peste 80.000 de angajaţi din ţările respecti-
Britanie, a căror valoare atinge 5.000 milioane ve, ceea ce înseamnă un total de aproximativ
dolari şi care sunt deghizate în baze ale Royal o jumătate de milion de persoane.
Air Force. Există, de asemenea, marea bază Bazele sau instalaţiile militare america-
Camp Bondsteel în Kosovo, construită în 1999 ne sunt repartizate, conform hărţii alăturate,
de către o filială Halliburton, care se ocupă în după o grilă de comandamente împărţită în 5
continuare de întreţinerea sa. unităţi spaţiale şi 4 unităţi speciale (Unified
La acestea se adaugă cei 5.000 de mi- Combattant Commands), după cum urmează:
litari pe care SUA i-au desfăşurat în secret la • Northern Command (Peterson Air
frontiera Iordaniei cu Irakul şi Siria, cu toate că Force Base, Colorado);
regele Abdallah II a declarat că nu există nici
61

• Pacific Command (Honolulu, Hawa- În concluzie, bazele şi trupele america-
ii); ne ocupă şi controlează aproape tot spaţiul
• Southern Command (Miami, Flori- terestru şi marin al planetei, rămânând numai
de); câteva ţări care le-a scăpat, cum ar fi Siria,
Iran, Coreea de Nord, Cuba şi Venezuela, o
• Central Command (MacDill Air Force
situaţie care, s-ar putea să nu mai fie tolerată
Base, Floride);
prea mult timp de SUA.
• Europeean Command (Stuttgart -
Vaihingen, Germania);
Baze militare pentru controlul resur-
• Joint Forces Command (Norfolk,
selor energetice fosile
Virginie);
După evenimentele din 11 septembrie
• Special Operations Command
2001, SUA au declanşat un război global îm-
(MacDill Air Force Base, Floride);
potriva terorismului, începând cu Afganistanul ,
• Transportation Command (Scott Air urmat de Irak şi continuând să-i vizeze pe cei
Force Base, Illinois); care nu împărtăşesc cu fidelitate noua ordine
• Strategic Command (Offutt Air Force pe care vor s-o impună la nivel mondial, în
Base, Nebraska). special Iranul, Siria, Coreea de Nord, sau Ve-
Analizând această hartă, se poate spu- nezuela.

ne că suprafaţa terestră este considerată ca un Practic, sunt supravegheate îndeaproape
vast câmp de bătălie care poate fi patrulat sau guvernele ce nu sunt îndeajuns de favorabile
supravegheat permanent din aceste baze. expansiunii influenţei americane asupra resur-
Dimensiunea reală a dispozitivului ba- selor din propriile lor teritorii. După cum afirma
zelor militare americane din afara teritoriului şi Iraklis Tsavdaridis, Secretarul Consiliului
atinge probabil cifra de 1.000, dar nimeni - mondial al Păcii (WPC), prezenţa bazelor mili-
poate chiar nici Pentagonul - nu cunoaşte, sau tare ale SUA nu trebuie percepută ca servind
nu poate să facă cunoscut numărul exact. unui obiectiv pur militar, ci pentru a promova
interesele economice şi politice ale capitalis-
62

Afganistan, prezenţa trupelor se ridică în
total la 25.000 militari.
Baze militare pentru controlul re-
surselor strategice regenerabile
Conform Wikipedia, bazele militare
americane din străinătate, din timpul războ-
iului rece, erau situate în principal în Euro-
pa de Vest, dintre care 26 în Germania, 8
în Marea Britanie şi 8 în Italia, la care se
adăugau 9 instalaţii militare în Japonia.
În cursul ultimilor ani, în contextul răz-
boiului împotriva terorismului, SUA au iniţiat
construirea a 14 noi baze militare în Golful
Persic, un plan de construire sau dezvolta-
re a 20 baze (106 instalaţii în total) în Irak
şi utilizarea a 10 baze în Asia Centrală. De
asemenea, s-au întreprins sau au continuat
negocieri cu mai multe ţări pentru instala-
rea, cumpărarea, dezvoltarea sau închirie-
rea altor baze, în special cu Maroc, Algeria,
Republica Mali, Gana, Brazilia, Australia,
Polonia, Republica Cehă, Bulgaria, Româ-
nia, Uzbekistan, Tadjikistan, Kirkistan, Italia
şi Franţa (pentru Djibuti). Toate aceste de-
mului SUA. De exemplu, societăţile şi guvernul mersuri se înscriu în perspectiva de instala-
american au manifestat deja un viu interes re a unei serii de baze într-un coridor est/vest
pentru construirea unui coridor sigur pentru între Columbia, Maghreb, Orientul Apropiat,
petrolul şi gazele naturale din bazinul Mării Asia Centrală până în Filipine, pe care SUA l-
Caspice, din Asia Centrală, trecând prin Afga- au denumit “arc de instabilitate” (Chalmers
nistan, Pakistan şi Marea Arabiei, conform hăr- Johnson,2004), precum şi pentru a asigura un
ţii alăturate. acces facil şi permanent la resursele hidrice şi
biologice de mare valoare cum sunt cele din
Această regiune nu conţine decât 6% din
bazinul amazonian (Delgado Jara,2006).
rezervele de petrol cunoscute şi 40% din rezer-
vele de gaz. Războiul din Afganistan şi con- Alianţe militare mondiale
struirea bazelor militare americane în Asia Deşi, din punct de vedere formal, Austra-
Centrală sunt considerate ca o ocazie propice lia, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de
pentru a face această conductă petrolieră o Sud şi Japonia nu sunt membre NATO, aces-
realitate. te ţări sunt legate de SUA şi Marea Britanie
SUA sunt în război în Afganistan şi în printr-o reţea de parteneriate, respectiv
Irak pentru acest motiv fundamental şi vor să parteneriate militare, acorduri
continue operaţiunile militare până la atingerea interguvernamentale, sau acorduri militare bi-
obiectivelor lor. Conform datelor furnizate de laterale.
Enciclopedia liberă Wikipedia, trupele america- Crearea unei organizaţii paralele de tip
ne desfăşurate în aceste ţări totalizează în jur NATO în Extremul Orient şi într-o centură a
de 190.000 militari. Numai operaţiunea Pacificului face parte din strategia extremă
“Enduring Freedom” este dusă cu un efectiv de pentru crearea unei alianţe militare mondiale
aproximativ 200.000, incluzând 26.000 soldaţi unificate, preconizată de către Ellen Bork, di-
din alte ţări participante la “misiune”, şi cărora li rectorul executiv adjunct al “Proiectului pentru
se mai adaugă contingentul de 28.000 militari noul secol american (PNAC), şi Gary Schmitt,
trimişi pentru stabilizarea situaţiei din Irak. În cercetător rezident al “American Enterprise
Institute”. PNAC este cutia cu idei a SUA, prin-
63
A C
tre membrii săi numărându-se: George W. conlucra strâns cu forţele aliate în Afganistan
Bush Jr., Dick Cheney, Richard Armitage, şi a semnat acorduri militare de cooperare cu
Richard Perle, Karl Rove, Lewis Libby, Paul NATO.
Wolfowitz şi Zalmay Khalilzhad. Guvernul japonez a mai semnat un trata-
Cât priveşte Japonia, aceasta şi-a armo- te bilateral de securitate cu Australia, stabilind
nizat progresiv politica militară cu cea a SUA legăturile militare cele mai puternice, după ce-
şi a NATO, semnând în 1951 “Tratatul de sele cu SUA, iar această ţară s-a angajat puter-
curitate Japonia-SUA”, iar la 19 ianuarie 1960 nic în proiecte militare în regiunea Asia-Pacific
“Tratatul bilateral dintre Japonia şi SUA”. în contextul unei politici de încercuire cu forţe
De asemenea, Japonia şi Coreea de Sud militare a frontierelor orientale ale Chinei. Aus-
fac parte dintr-un proiect militar american de tralia şi guvernul condus de Primul ministru
mare anvergură care implică poziţionarea în John Howard, sunt membrii alianţei anglo-
lume de sisteme de rachete şi forţe militare americane şi parte componentă la proiectul
rapide, conceput din vremea administraţiei militar mondial. De altfel, încă de la început,
Reagan. Astfel, guvernul japonez finanţează guvernul australian a fost asociat cu alianţa
desfăşurarea de rachete Patriot PAC-3 şi
Aegis Standard Misil-3 (SM-3), permiţând pri- Vânător de mine clasa Houn -Australia
mirea pe teritoriul său a instalaţiilor de radare
militare americane legate de proiectul mondial
de apărare anti-rachetă.
Conducătorii japonezi vor să revizuiască
şi Constituţia, pentru a permite Japoniei să se
doteze cu o forţă militară proprie şi să adere la
alianţe militare gen NATO. De altfel, în ianua-
rie 2007, Primul ministru japonez Shinzo Abe
a efectuat prima vizită a unui conducător ja-
ponez la Cartierul General al NATO de la Bru-
xelles, prilej cu care a promis că Japonia va
64

anglo-americană în războiul global împotriva Pentru a înţelege strategiile de interven-
terorismului, având trupe desfăşurate în Bal- ţie ale Washingtonului în toate regiunile din
cani, Irak, Afganistan, alături de NATO. Forţe- lume trebuie făcută o analiză minuţioasă a
le militare din Singapore se antrenează în procesului de redesfăşurare a instalaţiilor mili-
Australia, iar forţele speciale australiene ope- tare. Acest proces este condus sub imperiul
rează activ în Asia de Sud-Est şi marina aus- forţei, violenţei armate, a intervenţiei, pe baza
traliană are nave poziţionate în Golful Persic, acordurilor “de cooperare” ale căror veleităţi
în Marea Arabiei şi în Pacific. de cucerire sunt reafirmate fără încetare în
În acelaşi timp, Australia şi-a întărit pozi- practicile de comerţ şi schimburi economice.
ţia în cadrul alianţei anglo-americane prin con- Dezvoltarea economică este asigurată prin
struirea unei noi baze militare la Geraldton, pe militarizare sau controlul guvernelor şi societă-
ţărmul australian de la Oceanul Indian, rezultat ţilor, imense resurse fiind sacrificate pentru a
a trei ani de negocieri secrete cu SUA şi care permite acest control în majoritatea regiunilor
va constitui un releu important pentru o nouă cu bogăţii strategice, care să consolideze ast-
reţea de sateliţi militari internaţionali ce vor fi fel bazele unicei superputeri din lume.
utilizaţi de SUA şi aliaţii lor în ducerea războa-
ielor în Orientul Mijlociu şi în Asia. Statele Unite ale Americii: necesitatea şi
Pentru justificarea integrării militare cres- limitele puterii navale
cânde a Australiei, Japoniei şi a altor ţări din Nicolae PERHAIŢĂ
Asia-Pacific, cu SUA şi NATO, sunt După patru ani de război în Irak, State-
diabolizate Coreea de Sud, China şi Rusia, le Unite se află în situaţia de a găsi un final
împotriva cărora este orientată formarea unui
flanc oriental şi, în paralel, a unei alianţe-soră
a NATO.
Din cele prezentate mai sus, rezultă că

influenţa puterii militare a SUA este consi-
derabilă şi că aceasta sporeşte neîncetat.
Împărţirea lumii în unităţi de luptă şi co-
mandamente ilustrează foarte bine o realitate
conform căreia americanii consideră suprafaţa
terestră ca un teren de cucerit, ocupat şi ex-
ploatat. În acest context, se poate spune că Portavionul USS John Stennis
umanitatea este astfel controlată şi prinsă într-
un lanţ ale cărui verigi o reprezintă bazele mi- pentru acest conflict, fie prin retragerea forţe-
litare. lor, fie prin proiectarea şi implementarea unei
soluţii politice care să pună capăt războiului. O
astfel de soluţie poate fi parţială şi să pună ca-
păt războiului din Irak, sau regională şi să pună
capăt situaţiei conflictuale din regiune. Pentru
analiştii Institutului de prognoze strategice din
SUA o victorie în sens militar în Irak, care să
ofere o impunere fără dificultăţi a unei formule
americane, nu pare, cel puţin în acest moment,
posibilă. În această situaţie, pe fondul operaţiu-
nilor militare din teren, este nevoie de o ofensi-
vă politică pe care Administraţia SUA nu o
poate proiecta şi pune în practică fără a expu-
Fregată a marinei militare australiene ne şi mediatiza dispozitivul militar angajat în
Orientul Mijlociu, în primul rând potenţialul şi
65

caracteristicile forţelor navale americane. cea mai importantă realitate geostrategică a
Dimensiunea navală a forţelor militare fost dată de faptul că oceanele lumii au fost
americane are însă unele limite, iar rolul ei în efectiv sub controlul forţelor navale americane.
ecuaţia securităţii naţionale a SUA trebuie defi- Prin intermediul acestor forţe, SUA pot impune
nit în funcţie de misiunea şi natura conflictului şi pot exercita controlul căilor maritime comer-
în care US Navy este angajată. ciale oriunde, oricând şi în mai multe zone con-
Unele evenimente recente, cum a fost comitent, singura problemă fiind că nu pot
arestarea celor 15 marinari britanici şi, în gene- exercita acest control în acelaşi timp la scară
ral, gestionarea crizei facilităţilor nucleare irani- planetară. Deşi cooperează cu forţe navale
ene, au pus în discuţie problema impunerii aliate sau amice, trebuie remarcat faptul că
unei blocade navale împotriva Iranului. Argu- totalul forţelor navale de care dispun statele
mentaţia unei opinii de acest gen a avut în ve- aliate sau amice este cu mult sub ceea ce ar fi
dere şi numărul foarte limitat de opţiuni. O in- necesar în situaţia că ar trebui să preia contro-
vazie a trupelor de uscat sau o intervenţie aeri- lul într-o regiune şi să-l exercite fără prezenţa
ană de durată sunt opţiuni care, cel puţin deo- SUA. În plus, pentru SUA există garanţia că o
camdată, nu sunt văzute ca o alternativă viabi- invazie navală a teritoriului american este prac-
lă. Pe deasupra, experienţa americană în insti- tic imposibilă. Având în vedere caracteristicile
tuirea de blocade navale poate fi un argument geopolitice ale SUA, teritoriul naţional nu este
în favoarea angajării forţelor navale într-o ast- expus unui atac militar convenţional, dar este
fel de misiune, US Navy fiind în măsură să im- vulnerabil la atacurile teroriste şi nucleare.
pună şi să exercite controlul liniilor maritime în În acelaşi timp, Statele Unite sunt în
orice zonă a globului. Semnificativ este şi fap- măsură să–şi deplaseze şi amplaseze forţele
tul că exporturile iraniene de petrol se realizea- oricând şi oriunde pe glob. Şi chiar dacă depla-
ză numai pe mare şi, datorită insuficientelor sarea de forţe nu este totdeauna productivă,
capacităţi de rafinare, economia Iranului este Statele Unite nu au motive să se aştepte la
dependentă de importul de combustibil. Ca acţiuni de reciprocitate, nici chiar atunci când
urmare, argumentaţia instituirii unei blocade obiectivul deplasării de forţe eşuează. Luând
navale s-a construit pe ideea că paralizarea cazul Irakului, indiferent de rezultatul războiu-
economiei iraniene va aduce autorităţile de la lui, forţele insurgente irakiene nu vor invada
Teheran la masa negocierilor. niciodată Statele Unite. Controlul mărilor şi
Opţiunea unei blocade navale impuse oceanelor face ca orice eşec militar sau politic
Iranului are însă şi contraargumente, generate în Eurasia să nu se transforme într-o amenin-
de unele dificultăţi cum ar fi: ţare convenţională directă asupra teritoriului
- Iranul poate lua contramăsuri strategi- Statelor Unite, chiar şi în situaţia când un astfel
ce faţă de o astfel de blocadă, fie prin intensifi- de eşec elimină posibilitatea unei alte interven-
carea operaţiunilor împotriva forţelor america- ţii americane în acea regiune pentru o bună
ne din Irak prin intermediul grupărilor şiite fie perioadă de timp.
prin intensificarea propagandei antiamericane Controlul mărilor şi oceanelor oferă şi
în rândul comunităţilor şiite din Peninsula Ara- garanţii că nici un alt stat nu va putea face apel
bică. SUA nu pot accepta acum un astfel de la opţiunea invadării Statelor Unite, în timp ce
risc; permite Washingtonului să intervină oriunde
- o blocadă implică totdeauna interzice- consideră că interesele de securitate îi sunt
rea accesului navelor aparţinând unor terţe ameninţate, să supravieţuiască oricăror conse-
state, care ar putea însă să nu accepte întreru- cinţe pe care o astfel de intervenţie le poate
perea traficului comercial cu Iranul. avea. Analiştii Institutului american de progno-
Cum instituirea unei blocade navale nu ze strategice apreciază că aceasta a fost cea
pare o opţiune prioritară, se poate pune sub mai importantă consecinţă strategică a celui de
semnul întrebării valoarea puterii navale într-o al doilea război mondial, care continuă să defi-
lume în care nu au loc bătălii navale. De la nească actuala ordine mondială.
sfârşitul celui de al doilea război mondial, în Pentru Statele Unite nu se pune proble-
permanenţă, SUA au deţinut hegemonia maritima abandonării controlului asupra mărilor şi
mă globală. Cu excepţia încercărilor sovietice oceanelor, ci doar dacă exercitarea controlului
de a contracara parţial această hegemonie, trebuie făcută unilateral sau cu sprijinul aliaţi-
66

lor. Un lucru este vizibil: încercările unor puteri ral. Deşi argumentul este convingător, US
navale de a concura cu Statele Unite au fost Navy rămâne totuşi o opţiune de proiectare a
abandonate sau, cel mult, s-au limitat la con- puterii în faza de iniţiere a unui război, pentru
strucţia unor nave cu destinaţie limitată. Pentru că ea singură nu poate susţine un război de
câteva generaţii nu există nici un alt program durată.
de dezvoltare a forţelor navale militare care să În orice conflict de durată trebuie intro-
egaleze postura Statelor Unite. duse trupele de uscat pe teritoriul ocupat sau,
În aceste condiţii, există voci care sus- cum este cazul în Irak, infanteria marină trebu-
ţin necesitatea reducerii costurilor foarte ridica- ie decuplată de mijloacele amfibii şi folosită ca
te pentru întreţinerea şi dezvoltarea unei forţe trupe de uscat. Aviaţia US Navy este şi ea o
navale care să controleze toate mările şi ocea- forţă decisivă în fazele iniţiale ale conflictului,
nele prin reducerea radicală a forţelor navale, dar pentru un conflict de durată este nevoie de
resursele astfel disponibilizate putând fi desti- angajarea forţelor aeriene militare. Navele de
nate altor programe militare fără a pune în pe- transport ale US Navy au şi ele o importanţă
ricol capacitatea SUA de a controla căile de deosebită în etapele de început ale unui con-
transport maritim. În cazul în care o altă putere flict, dar într-un conflict de durată navele co-
navală ar încerca să-şi dezvolte forţe maritime merciale folosite pentru transportul strategic
astfel încât să ameninţe statura navală a State- sunt cele care vin să ofere sustenabilitate con-
lor Unite, nu va putea realiza o surprindere flictului. În acestă logică, dimensiunile şi dispo-
deoarece industria americană va avea timp zitivele actuale ale US Navy sunt mai mult de-
suficient chiar şi pentru construcţia de noi ge- cât necesare. Ca urmare, analiştii Institutului
neraţii de nave de luptă care să descurajeze american de prognoze strategice pun sub sem-
potenţialul competitor. nul întrebării numărul de grupări navale exis-
Contraargumentul care se aduce de tente şi dimensiunile unei astfel de grupări con-
regulă este acela că US Navy este cea care stituite pentru protecţia unui portavion. Particu-
asigură un serviciu indispensabil în războiul de larizând la războiul din Irak, apare evident fap-
litoral. Altfel spus, forţele navale americane ar tul că US Navy a avut un rol precis în anihila-
putea să nu fie necesare în prima fază pentru rea forţelor convenţionale irakiene, dar este
controlul liniilor maritime, dar îndeplinesc fun- chestionabilă importanţa rolului forţelor navale
americane în ocuparea Irakului şi în încercarea
de pacificare a acestei ţări. Cât despre o bloca-
dă, aşa cum ar fi posibil în cazul Iranului, nu
trebuie neglijat faptul că această formă de ase-
diu implică aspecte politico-militare complexe,
astfel încât blocada tinde să fie eliminată de pe
lista de opţiuni.
Tentaţia de a folosi forţele maritime mi-
litare în aproape orice conflict este mare, mai
ales în condiţiile în care dominaţia pe mări şi
oceane este evidentă. Trebuie însă ţinut cont
de faptul că Statele Unite nu s-au confruntat cu
F-18 Hornet pregătit de catapultare întreaga gamă de crize. Prezenţa grupărilor
navale americane a generat şi continuă să ge-
nereze ambiţii şi încercări de contramăsuri din
cţiuni esenţiale în securizarea accesului la partea puterilor primare şi secundare. Dar am-
aceste căi maritime şi în transportul unei forţei ploarea eforturilor pentru a concura cu forţele
rapide în zona în care SUA ar dori să intervină. americane este aşa de mare încât acţionează
Astfel, portavioanele pot transporta o forţă aeri- ca un factor descurajant, astfel încât doar Chi-
ană tactică în sprijinul oricărei operaţiuni de na şi Rusia au iniţiat unele programe pe care
intervenţie, iar mijloacele amfibii ale US Navy, să le contrapună flotei americane. Oricum, ast-
în special cele care deservesc infanteria mari- fel de programe necesită o alocare substanţia-
nă, vin în sprijinul forţelor de debarcare pe lito- lă de resurse. În aceste condiţii, doar prezenţa
67

real amplasate în spaţiu. Cu alte cuvinte, o pu-
tere militară ca Rusia sau China nu trebuie să-
şi dezvolte o flotă egală cu cea americană pen-
tru a se confrunta cu US Navy.
Un alt gen de pericole provine din răz-
boaie secundare, cum ar fi cele din Irak şi Af-
ganistan, care consumă o gamă largă de re-
surse materiale şi umane. Se spune că gene-
ralii duc întotdeauna ultimul lor război. Altfel
spus, generalii cred că războiul pe care îl duc
acum va dura la nesfârşit în diverse forme.
USS Bonhomme Richard LHD-6 Această apreciere conduce la desconsiderarea
capabilităţilor care par de prisos pentru conflic-
tul în cauză. Este un fenomen normal psiholo-
puterii navale americane este eficientă pentru gic de influenţare a percepţiei, în sensul defor-
evitarea crizelor care ar fi putut să apară în mării ei, pe care îl crează un război de lungă
lipsa armadelor americane. Reducerea capaci- durată.
tăţilor US Navy ar însemna nu numai un im- Considerentele prezentate mai sus ar
bold pentru puterile care s-ar încumeta să pro- putea fi luate în calcul de noua strategie mariti-
voace forţele navale americane ci şi renunţa- mă, prima de la sfârşitul Războiului Rece, pe
rea la un element important, dacă nu esenţial, care viitorul şef al Statului Major de Arme Întru-
al strategiei americane, respectiv capacitatea nite, amiralul Michael Mullen, intenţionează să
de a introduce în luptă o forţă relativ rapidă de o elaboreze şi care va ţine cont atât de provo-
intervenţie. cările tradiţionale cât şi de ameninţările asime-
În timp, US Navy a fost întrebuinţată în trice. Un loc aparte în această strategie îl vor
misiuni tactice sau în misiuni strategice. În preocupa misiunile de sprijin pe care US Navy
zent, rolul forţelor navale americane este pre- trebuie să-l acorde trupelor de uscat care duc
dominant strategic. Dominaţia apelor internaţi- greul războaielor de genul celor din Irak şi Af-
onale şi a căilor de transport maritim reprezintă ganistan.
piatra de temelie a strategiei americane de se-
curitate naţională, permiţând Statelor Unite să Cursul ascendent al cheltuielilor militare
îşi asume riscuri pe fondul minimalizării conse- la nivel mondial
cinţelor nefavorabile. Se poate spune că este o Ionel BUCUROIU
strategie care favorizează asumarea riscurilor,
Conform raportului anual al Institutului
atât timp cât elimină ameninţarea unui atac de
internaţional de cercetare pentru pace de la
durată împotriva teritoriului continental ameri-
Stockholm (SIPRI), publicat recent, cheltuielile
can.
militare la nivel mondial au crescut în ultimii
În lipsa unui concurent, cel puţin pentru
zece ani cu 37%, atingând suma de 1.204 mi-
următorii 10-15 ani, supremaţia forţelor navale
liarde dolari în 2006.
americane poate fi măsurată în generaţii. Apa-
renta lipsă de utilitate a forţelor navale în cam- Anul trecut, suma totală a crescut cu
panii locale, cum este cea din Irak, este mas- 3,5% faţă de 2005, această tendinţă crescă-
cată de rolul fundamental indispensabil pe care toare fiind previzibilă şi în viitor. Cu mult înain-
US Navy îl joacă în strategia Statelor Unite. Cu tea celorlalte ţări se află SUA, a căror cheltuieli
toate acestea, structura actuală a US Navy nu militare au atins, în 2006, cifra de 528,7 miliar-
este sacrosantă. Puterile militare care îşi pro- de dolari, adică 46% din ansamblul cheltuielilor
pun să concureze cu flota americană nu trebu- militare.
ie să-şi construiască o flotă similară; ele pot După SUA, urmează Marea Britanie,
apela la soluţii mai puţin costisitoare, cum ar fi Franţa, China şi Japonia, care au avut anul
sisteme de rachete anti-navă care să distrugă trecut, fiecare, câte 4 la 5% din cheltuielile mili-
navele de transport şi tehnici de anihilare a tare mondiale, primele 15 ţări din fruntea listei
sistemelor navale antirachetă americane care cheltuind 83% din bugetul global. Europa de
sunt conectate la sisteme de cercetare în timp Est este regiunea în care s-au înregistrat cele
68

mai mari creşteri în cursul anului 2006, respec- ÎN ARMATA SUA, SISTEME DE LUPTĂ
tiv 12%, în timp ce ţările din Europa de Vest şi AVANSATE TEHNOLOGIC
America Centrală au înregistrat scăderi ale Future Combat Systems (FSC)
cheltuielilor militare. Dr. Octavian DUMITRESCU
În ultimii zece ani (1997-2006), Asia Sistemele de luptă
Centrală a cunoscut cea mai mare creştere avansate tehnologic
(+73%), fără ca datele publicate de SIPRI să (FCS) reprezintă, în ca-
cuprindă toate ţările din regiune. drul programului de mo-
dernizare a forţelor teres-
Cheltuielile militare ale Rusiei, a patra
tre americane, o familie
ţară din Europa după Marea Britanie, Franţa şi
de sisteme cu şi fără
Germania, au crescut anul trecut cu 12%, după
echipaj/personal, conec-
ce în 2005 înregistrase o creştere de 19%. De
tate la o reţea comună,
asemenea, o ţară care a înregistrat o creştere
care sporeşte capacita-
rapidă a cheltuielilor militare, datorită avântului
tea forţelor, asigurând
său economic, este China, depăşind anul tre-
luptătorilor şi comandan-
cut, pentru prima dată, Japonia.
ţilor acestora tehnologii şi capacităţi din noile
Au crescut şi vânzările de armament ale generaţii, facilitându-le dominaţia mediilor com-
principalilor 100 fabricanţi din lume, care au plexe. Diversitatea echipamentelor ce intră în
înregistrat un progres de 3% în 2005, atingând categoria sistemelor de luptă viitoare este deo-
cifra de 290 miliarde dolari. sebită, incluzând senzori tereştri sau aerieni de
Este cert faptul că tendinţa de creşte- toate tipurile, echipamentele din dotarea luptă-
re a cheltuielilor militare se va menţine pe torului modern, vehicule aeriene, terestre şi,
o perioadă nedeterminată, aşa cum conclu- mai nou, maritime fără pilot/echipaj/personal,
zionează şi SIPRI: “Se pare că sunt puţine de mari ori mici dimensiuni sau miniaturizate,
şanse să se înregistreze un declin rapid al cu diferite destinaţii – combative, ISTAR
cheltuielilor militare…, tendinţa de creştere nu (informaţii, supraveghere, alegerea ţintelor şi
poate fi inversată atâta timp cât ţara care chel- cercetare) ori de utilitate logistică –, precum şi
tuieşte cel mai mult în sectorul militar se află sistemele de lansare a muniţiilor, rachetelor şi
în război”. Bugetul Departamentului Apărării al proiectilelor inteligente, reţelele de comunicaţii,
SUA pentru 2008, în valoare de 481 miliarde toate integrate într-un sistem de sisteme, potri-
dolari, la care se adaugă 142 miliarde dolari vit conceptului războiu-
prevăzuţi să acopere cheltuielile pentru războ- lui în reţea. Aceasta
iul din Irak şi Afganistan, 17 miliarde dolari cât presupune conectarea
costă armamentul nuclear şi 5 miliarde dolari în reţele a tuturor ele-
pentru alte diverse servicii în domeniul apără- mentelor arhitecturii
rii, adică un total de aproximativ 647 miliarde operaţionale, precum
dolari, vine să confirme această previziune. şi a entităţilor informa-
ţionale (de procurare,
prelucrare şi disemina-
re a datelor şi informa-
ţiilor) implicate în ope-
raţii specifice conflicte-
lor armate.
Soluţia pentru
FCS nu va consta într-
un singur sistem de
luptă sau de vehicule,
ci în stabilirea cerinţe-
lor ce trebuie atinse de
fiecare sistem ori plat- Soldat FCS, considerat “piesa”
formă pentru a fi inclu- principală a sistemului
69

se într-un sistem bazat pe reţele al unei forţe ficate în cadrul acestui program. Aceste micro
combative, care să poată răspunde condiţiilor avioane fără pilot pot transmite date de infor-
şi cerinţelor câmpului de luptă modern. Aceas- maţii, supraveghere şi cercetare nu numai că-
tă forţă trebuie să poată îndeplini misiuni la tre utilizatori tereştri ci şi înapoi către cei din
nivel strategic, să fie dominantă în orice mo- aer. În faza de testare se află vehicule terestre
ment al operaţiei, în întregul spectru al conflic- asemănătoare omului, precum şi vehicule
telor, să aibă o arhitectură modulară şi deschi- multifuncţionale şi cu echipamente logistice
să adaptării la situaţia concretă, atât la începu- (MULE – Multifunction Utility/Logistic
tul operaţiei cât şi pe timpul acesteia. Forţa Equipment vehicle), pe baza unei platforme-
trebuie să fie, de asemenea, dislocabilă, capa- şasiu comune, hibrid – electrică. Testările se
bilă de acţiuni combative directe, având muniţii desfăşoară în condiţiile războiului în reţea: ve-
cu ochire directă şi indirectă, dar mai ales hiculele fără echipaj/personal sunt conectate la
letalitate variabilă, capacităţi de comandă – reţele de comunicaţii împreună cu toate echi-
control, cercetare, mobilitate strategică, contra pamentele. Primul motor cu propulsie hibrid-
– mobilitate, transport trupe şi logistică, toate electrică a început să fie testat mai demult, pe
posibil de a fi îmbunătăţite pe timpul desfăşu- un vehicul cu echipaj, iar în prezent sunt puse
rării acţiunilor. împreună celulele de putere şi energie, baterii-
Nu este un secret, cel puţin le şi generatoarele care vor duce la
pentru cei avizaţi, că avangarda în un sistem de conducere, pentru a
domeniul echipamentelor moderne, realiza primul sistem real hibrid-
avansate tehnologic, o constituie electric.
Statele Unite. Noutatea este că ar- Potrivit afirmaţiilor generalului ma-
mata americană va avea, potrivit ior Charles CARTWRIGHT, mana-
unui program special, prima briga- gerul FCS al forţelor terestre ameri-
dă combativă dotată complet cu cane, apărute în Defense News din
sisteme de luptă „futuriste” (FCS 2 aprilie 2007, pag. 54, nu este de-
Brigade Combat Team – BCT), pro- parte momentul când vom vedea
babil până în 2015. Sistemele res- Gen.mr. Charles Cartwright soldaţi cu un cablu în raniţă, deoa-
pective vor consta din senzori şi rece a început integrarea completă
vehicule cu şi fără echipaj/personal la bord, a platformelor fără echipaj/personal, atât aerie-
conectate la o reţea mobilă fără fir, de o flexibi- ne cât şi terestre, pentru a constitui capacităţi
litate neîntâlnită până în prezent. Componen- combative. Pentru prima dată, vor exista vehi-
tele prevăzute pentru a fi incluse în această cule aeriene fără pilot comunicând cu roboţii,
brigadă a forţelor terestre ale SUA, în prima schimbând informaţii între aceste două echipa-
etapă – 2010 – sunt senzori de luptă tereştri, mente şi punându-le în legătură cu comandan-
senzori tactici tereştri fără echipaj, sisteme ra- ţii de grupă şi pluton. Totul este privit prin pris-
dio tactice combinate, sisteme de calculatoare ma războiului în reţea: sistemele radio tactice
integrate şi un sistem de lansare a rachetelor montate pe echipamentele din dotare vor fi
cu echipamente electronice şi software de con- amplasate pe avioane cu şi fără pilot, proces
trol al focului la nivel tactic, pentru operaţii fără ce se va desfăşura la aviaţia tuturor categorii-
echipaj/personal. Cerinţele revoluţionare ale lor de forţe – aeriene, navale şi terestre, până
FCS presupun echipamente şi platforme foarte în 2012, ceea ce va duce la realizarea siste-
mobile, dislocabile, cu letalitate variabilă, uşoa- mului de sisteme comun pentru toate sistemele
re (sub 20 tone greutate), precum şi cu capaci- operaţionale, inclusiv pentru forţele infanteriei
tate de supravieţuire crescută. Costul estimat marine şi forţele pentru operaţii speciale.
pentru acest program reprezintă 113 miliarde O altă categorie de echipamente – sen-
dolari SUA, fiind cel mai mare efort de investi- zorii tereştri fără echipaj/personal – este în
ţie pentru forţele terestre, din istoria SUA. atenţia specialiştilor americani. Primul aspect
În prezent, se desfăşoară pregătire cu ce trebuie lămurit este cel al numărului de sen-
primele elemente ale completului de brigadă, zori operaţionali necesar pentru o entitate or-
în cadrul unei operaţii a unei unităţi terestre: 50 ganizatorică – batalion sau brigadă, de exem-
de micro avioane fără pilot, cele mai mici plani- plu. Testarea acestei categorii de echipamente
70

este, concomitent, şi o testare a doctrinei, ceea În decursul ultimului deceniu, bugetele
ce face ca testarea să fie foarte riguroasă, bine militare n-au făcut decât să crească, astfel în-
reglementată, astfel ca rezultatele să poată fi cât în 2006, bugetele militare ale primelor
eficiente în mediul operaţional. cinci mari puteri: SUA, Marea Britanie,
Aspectele bugetare ale programului Franţa, China, Rusia, la care se adaugă cel
Forţelor Terestre ale armatei americane au al Japoniei, au ajuns la un total de 768,6
determinat reducerea de la 18 la 14 a număru-
lui sistemelor de luptă avansate tehnologic pla-
nificate pentru această etapă. Totodată, a
crescut numărul de sisteme de luptă de briga-
dă produse pe an, de la trei la şase, respectiv
realizarea unui echilibru în fiecare an între ne-
voile curente şi cele viitoare, în acest domeniu.
Trebuie arătat că, odată implementat
acest program, vor fi necesare şi alte măsuri
pentru punerea în valoare a viitoarelor entităţi
combative: este vorba, în primul rând, de reali-
zarea schimbărilor corespunzătoare în planul
doctrinelor, pregătirii şi desfăşurării operaţiilor,
miliarde dolari, adică 64% din cheltuielile
instruirii, conducerii, asigurării logistice etc. Nu
militare mondiale. Această sumă corespunde
trebuie uitate pregătirea personalului care va
unor cheltuieli de ordinul a 2,1 miliarde/zi sau
utiliza această dotare, infrastructura adecvată
175 milioane/oră. În acest fel se exprimă voin-
pentru utilizarea, depozitarea, întreţinerea şi
ţa de putere tot mai acerbă a acestora, menţi-
repararea acestor echipamente, dar mai ales
nerea arsenalelor fiind o prioritate absolută a
formarea specialiştilor pentru aceste operaţi-
politicilor lor de apărare şi securitate.
uni. În plus, sunt necesare îmbunătăţiri tehno-
logice corespunzătoare sprijinirii schimbărilor Aceste politici sunt definite mai ales în
ce sunt aşteptate în privinţa echipamentelor şi contextul în care ameninţările ce planează
aparaturii de pe diferite platforme şi vehicule. asupra popoarelor sunt globale şi omniprezen-
te, ameninţări ce pot merge de la simpla in-
De asemenea, considerăm că sunt ne-
tervenţie armată limitată până la un atac nu-
cesare schimbări importante în privinţa con-
clear, bacteriologic, radiologic sau chimic de
ceptelor, teoriilor şi ideilor specifice, activităţii
mare mare amploare.
de stat major, pentru eficientizarea procedurilor
specifice de pregătire şi conducere a acţiunilor Factorii invocaţi pentru justificarea
combative, în aşa măsură ca investiţiile făcute acestei creşteri a bugetelor militare sunt ace-
în realizarea brigăzii echipate cu FCS să aibă iaşi: războiul mondial contra terorismului, cli-
efectele scontate, pentru a justifica eforturile matul de incertitudine provocat de existenţa şi
făcute. epuizarea anumitor resurse strategice, în pri-
mul rând cele energetice, persistenţa anumitor
conflicte regionale, procesul de modernizare a
Cheltuielile militare mondiale echipamentelor militare.
“O lume înarmată până în dinţi”
Primul factor şi, fără îndoială, cel mai
Ionel BUCUROIU
determinant, este politica războinică şi agresi-
Cheltuielile militare la nivel
vă a SUA simbolizată prin războiul contra tero-
mondial care, în cursul anului
rismului, care a justificat de altfel şi ocuparea
2006, au atins o cifră fără pre-
armată a Afganistanului şi Irakului.
cedent (1.204 miliarde dolari-
conform SIPRI), reflectă aplica- Războiul contra terorismului costă SUA
rea conceptului de securitate 12 miliarde dolari (8,8 miliarde Euro)/lună.
bazat pe forţă, descurajare şi Conform unui studiu independent al
înarmare, concept din timpul Congressional Research Service, neafiliat la
războiului rece. vreun partid politic, SUA au cheltuit 500 mili-
71

vânzarea unei mari cantităţi de armamente, în
special armament uşor.
În al patrulea rând, procesul de moder-
nizare a echipamentelor militare a mai multor
armate naţionale a condus la importuri masive
de material militar, provenit, în principal, din
Statele Unite (30,8% din exporturile mondiale
de armament) şi Rusia. Primii zece principali
importatori de armament convenţional în 2005
(56,3% din importurile mondiale) au fost: Chi-
na, India, Emiratele Arabe Unite, Israel, Gre-
Militari americani în Afganistan cia, Taiwan, Egipt, Turcia, Arabia Saudită şi
Coreea de Sud.
arde dolari (375 miliarde Euro) de la începe-
În 2006, SUA, cu 30,8% din totalul ex-
rea operaţiunilor militare în Afganistan şi
porturilor mondiale, a aprovizionat, în principal,
Irak, la care se adaugă 610 miliarde dolari
piaţa de armamente din Orientul Apropiat, prin-
(447 miliarde Euro) cheltuiţi pentru protecţia
cipalii lor clienţi fiind Grecia, Israel, Marea
bazelor militare din întreaga lume, după 11
Britanie şi Egiptul, cărora le revine 36% din
septembrie 2001.
exporturile americane. La rândul său, Rusia a
Până în anul 2017 războiul contra tero- exportat în Iran, Venezuela, China, India, Indo-
rismului ar putea costa SUA 980 - 1400 mili- nezia, Bangladesh şi Algeria, în valoare de 6
arde dolari (719 - 1037 miliarde Euro). miliarde dolari.
Irakul reprezintă operaţiunea cea mai Pentru complexul militaro-industrial este
costisitoare, cu 450 miliarde dolari (330 mi- o eră de prosperitate fără egal: vânzări colosa-
liarde Euro). Numai în anul fiscal 2006 - 2007 le de echipamente pentru “apărare” şi profituri
operaţiunile din Irak au costat 165,8 miliarde nemaintâlnite. Principalii fabricanţi de material
dolari (peste 122 miliarde Euro), ceea ce în- militar din lume au acumulat 290 miliarde dolari
seamnă o creştere cu 40% faţă de anul fiscal în 2005 (un sfert din cheltuielile totale), SUA
precedent. fiind în frunte. De fapt, 40 fabricanţi americani
Cheltuielile pentru cele două războaie se au realizat 63% din vânzările de armamente, în
preconizează să crească, astfel încât, dacă vor timp ce fabricanţilor europeni le-a revenit 29%.
fi onorate finanţările solicitate, în 2008 costul Dintre societăţile americane, patru au realizat
acestora va atinge suma de 758 miliarde vânzări de peste un miliard dolari: L-3
dolari (556 miliarde Euro), din care numai Communications, Raytheon, Northop
Irakul va costa 567 miliarde dolari (416 mili-
arde Euro).
Pe locul secund, strâns legat de primul
factor, se află construirea de noi baze militare
aproape în întreaga lume, în contextul
redesfăşurării forţelor armate în funcţie de im-
portanţa fluctuantă a regiunilor bogate în resur-
se strategice, respectiv resurse energetice.
Într-o perspectivă pe termen mediu şi lung,
epuizarea rezervelor de petrol şi gaze ar putea
crea noi conflicte, astfel încât regiunile bogate
în resurse energetice, nu numai Orientul Apro-
piat, ci şi Africa, Asia Centrală, America de
Elicopter aterizând în “Zona Verde” din Bagdad
Sud şi Asia de Sud-Est vor fi potenţiale zone
de conflict în următoarele decenii.
Grumman şi General Dynamics. Ceilalţi mari
Pe locul trei, conflictele regionale, în
câştigători, pentru care militarizarea este moto-
număr de 26 în cursul lui 2006, au antrenat
72

rul economic situat pe primul plan, sunt: Marea mult de un an de la blocare, negocierile dintre
Britanie, Franţa, China, Japonia şi Rusia. R. Moldova, regimul separatist transnistrean,
În faţa acestei creşteri fără precedent a Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE au adus
cursei înarmărilor se pune întrebarea care va fi elemente noi doar în domeniul administrativ,
viitorul, dacă se va putea face ceva în domeni- fiind acceptate la reuniuni, cu statut de obser-
ul dezarmării, inclusiv în cadrul Naţiunilor Uni- vator, UE şi SUA.
te. Greu de dat un răspuns afirmativ, atâta timp Referendumul din Uniunea Serbia-
cât principalii protagonişti în cursa înarmărilor Muntenegru, prin care Muntenegru s-a separat
sunt cei ce deţin un loc permanent în cadrul de Serbia, a făcut ca regimul totalitar de la
Consiliului de Securitate al ONU şi care au Tiraspol să încerce să folosească acest model
drept de veto asupra oricărei decizii de impor- ca precedent pentru asigurarea independenţei
tanţă capitală pentru viitorul omenirii. Transnistriei.
Această variantă este susţinută de Moscova,
Evaluări asupra situaţiei de securitate în zona extinsa a Mării Negre care îşi doreşte un aliat fidel cât mai aproape
prof. univ. dr. Sergiu MEDAR de graniţa NATO şi cea a Uniunii Europene.
În ultima perioadă de Folosirea ca precedent a referendumului
timp, în abordarea din Uniunea Serbia-Muntenegru este ilogică
analizelor care se re- dintr-o serie de considerente:
feră la zona Mării Ne- - Muntenegru a existat ca stat;
gre, au apărut două - divergenţele din Balcanii de vest sunt
sintagme noi: „zona de natură etnică.
extinsă a Mării Negre" şi
1.2. Situaţia din Georgia
„zona Mării Negre şi a Mării Caspice". Zona extinsă
a Mării Negre presupune abordarea probleme- Guvernul georgian doreşte să acorde o au-
lor de securitate, economice, etnice sau sociale tonomie lărgită celor două republici separatis-
din statele vecine Mării Negre în conjuncţie cu te, dar perspectiva unui război al puterii centra-
alte state ca Moldova, Armenia sau Azerbaidja- le cu acestea este redusă, în timp ce autorităţi-
nul. Unii analişti iau în discuţie chiar şi nordul le de la Thinvali şi Suhumi cer recunoaşterea
Iranului, deşi această abordare poate împinge independenţei. Preşedintele georgian, M.
subiectul „Marea Neagră" şi către domenii ce Saakashvili, a declarat că doreşte integrarea
nu au directă legătură cu această zonă. Orice Abhaziei şi Oseţiei de Sud prin mijloace paşni-
analiză a spaţiului în discuţie porneşte de la ce. In acest scop, va propune un nou plan de
problemele de securitate, prioritar cele legate reglementare "pas cu pas" a conflictelor, în trei
de ameninţările asimetrice. faze: restabilirea încrederii, demilitarizarea zo-
nelor de conflict şi internaţionalizarea operaţiu-
Analizele zonei „Marea Neagră şi Ma-
nilor de menţinere a păcii din Georgia.
rea Caspică" acordă prioritate resurselor şi
transportului hidro-carburilor, continuând cu Abhazia şi Oseţia de Sud beneficiază
aspectele de securitate ale zonei, inclusiv de sprijinul Moscovei. Prezenţa militară rusă
zona Asiei Centrale. Situaţia de securitate în şi dependenţa economică rămân în conti-
zona extinsă a Mării Negre este deose- nuare importante pârghii folosite de Moscova
bit de complexă, fiind caracterizată printr-un în acest sens.
ridicat potenţial conflictual şi prin capacitatea 1.3. Situaţia din Nagorno-Karabah
redusă de rezolvare a acestor conflicte de că- Autorităţile de la Stepanakert au declarat că
tre statele în care acestea există. Situaţia de acceptă doar două variante: obţinerea inde-
securitate din regiunea extinsă a Mării Negre pendenţei Nagorno-Karabah-ului sau unirea cu
se poate caracteriza prin: Armenia.
1. Existenţa unor conflicte îngheţate în re- Azerbaidjanul solicită reintegrarea provin-
giune ciei Nagorno-Karabah şi se pronunţă pentru o
1.1. Situaţia din Transnistria soluţionare în etape a acestei situaţii. Într-o
Reluate în toamna anului 2005, după mai primă etapă, este prevăzută eliberarea de
către forţele armene a raioanelor azere din
73

jurul provinciei ocupate de armeni, în schimbul Moscova nu face nici o diferenţiere între ce-
ridicării blocadei. Preşedintele azer, Ilham le două grupări, ambele fiind considerate ex-
Aliev, a declarat că Armenia trebuie să elibere- ponente ale terorismului.
ze, fără nici o condiţie, teritoriile azere ocupate. 2. Diferendumul de frontieră Federaţia
Conform părţii azere, medierea Grupului Minsk Rusă -Ucraina
al OSCE nu este suficientă pentru soluţiona-
Tensiunile ruso-ucrainene legate de Marea
rea conflictului, fiind necesară implicarea or-
Azov, Strâmtoarea Kerci, Insula Tuzla, alături
ganismelor internaţionale - UE, Consiliul Euro-
de criza gazelor şi a problematicii legate de
pei, ONU etc. Pe de altă parte, Erevanul a
bazarea Flotei ruse în Peninsula Crimeea, se
subliniat că, fără recunoaşterea dreptului la
încadrează într-un proces mai amplu de presi-
autode-terminare a poporului din Nagorno-
uni reciproce, cu atenuări pe anumite perioade
Karabah, nu intenţionează să facă nici o con-
de timp şi cu reactivări.
cesie, iar acordul final privind soluţionarea
conflictului trebuie să proclame acest drept, După dezintegrarea URSS, legea cu privire la
care să fie recunoscut de Comunitatea In- graniţa de stat a F. Ruse, care a intrat în vigoa-
ternaţională. re la 01.04.1993, şi Tratatul de prietenie, cooperare şi
parteneriat dintre F. Rusă şi Ucraina, ratificat pe data
Federaţia Rusă nu doreşte să devină un
de 25.12.1998, au stabilit că fosta frontieră ad-
partener "neacceptabil" pentru vreuna din
ministrativă dintre subiecţii uniunii a devenit
părţi, de aceea este gata să ia parte, ca medi-
frontieră internaţională, insula Tuzla fiind defi-
ator şi garant, la stabilirea unor înţelegeri între
nită ca parte a teritoriului Ucrainei. Potrivit
Armenia şi Azerbaidjan.
acestora, Ucrainei i-au revenit 2/3 din acvatoriul
Adunarea Parlamentară a Consiliului Euro- Mării de Azov şi dreptul de a prelucra impor-
pei consideră că independenţa teritoriului tantele resurse energetice şi piscicole din acest
Nagorno-Karabah şi ieşirea sa din compune- areal.
rea Azerbaidjanului se pot realiza numai pe
Criza survenită în perioada septembrie-
baza dreptului internaţional, pe cale paşnică şi
decembrie 2003 între Federaţia Rusă şi Ucraina
solicită guvernelor celor două ţări să se abţină
a fost declanşată de începerea construcţiei, de
de la folosirea forţei şi să prezinte propuneri
către partea rusă, a unui dig, care porneşte din
constructive pentru reglementarea acestuia.
extremitatea peninsulei Taman către Insula
1.4. Situaţia din Cecenia Tuzla. În mai puţin de o lună, în data de
Caucazul de Nord este caracterizat de o puterni- 23.10.2003, digul a ajuns la 109 m de baliza
că criză social-economică, şomaj de masă, o ridica- care marchează graniţa ucraineană. Lucrările
tă rată a criminalităţii, o puternică presiune a de construcţie au fost sistate, ca urmare a ne-
separatismului şi extremismului, o influenţă gocierilor din 24.10.2003, dintre premierii ce-
externă crescută (Iran, Turcia, diversele gru- lor două ţări. Pe data de 24 decembrie 2003,
pări extremiste arabe) şi a preşedintele rus Vladimir Puţin şi omologul său
fundamentalismului islamic. Conflictul din ucrainean, Leonid Kucima, au semnat Tratatul
Cecenia constituie principala sursă a teroris- dintre F. Rusă şi Ucraina privind colaborarea în exploata-
mului şi potenţial factor destabilizator pentru rea M. Azov şi a Strâmtorii Kerci.
întregul Caucaz. Tratatul nu a intrat în vigoare, deoarece
Mişcarea separatistă cecenă cuprinde: a fost ratificat numai de către F. Rusă.
- gruparea moderată, orientată preponde- Ucraina urmăreşte menţinerea actualului statut
rent spre acţiuni militare şi de natură politică. al Insulei Tuzla şi al Strâmtorii Kerci, iar F. Rusă
Liderul rezistenţei moderate cecene este, în vizează întărirea poziţiei în peninsula Crimeea
prezent, Abdul-Khalim Sadulaev; şi obţinerea con-trolului asupra accesului în M.
Azov. Interesul Rusiei este de a deplasa către
- gruparea radicală, care se orientează tot
vest actuala graniţă ruso-ucraineană şi trecerea
mai mult către acţiunile de tip terorist, apre-
în jurisdicţia F. Ruse a majorităţii acvatoriului M.
ciate ca fiind mai eficiente în conflictul cu
Azov. Aceasta ar asigura implicarea F. Ruse în
forţele ruse. Cei mai importanţi lideri ai gru-
monitorizarea traficului prin Strâmtoarea Kerci,
pării radicale sunt, după moartea lui Samil
dar şi obţinerea controlului asupra resurselor
Basaev, Doku Umarov şi Rapani Kalilov.
piscicole şi zăcămintelor de ţiţei şi gaze natura-
74

le existente în acest areal. filiere de trafic de persoane (ucrainene,
3. Aspecte de natură etnică molodovene, balcanice etc.)
În zona extinsă a Mării Negre convieţu- Republica Moldova este atât stat de tranzit,
iesc aproximativ 148 de comunităţi etnice re- cât şi stat sursă, cu potenţial uman migrator
cunoscute. Relaţiile dintre acestea sunt cele ridicat. Traficul de fiinţe umane a luat amploare
specifice regimurilor post-totalitare, când fie- începând cu jumătatea anilor 1990, în ultima
care etnie îşi regăseşte identitatea conside- perioadă de timp acesta fiind mult diminuat ca
rând ca singură soluţie de prezervare a aceste- urmare a măsurilor luate la graniţa cu Româ-
ia separarea de celelalte etnii. nia. Conform unor surse oficiale, aproximativ
700 de mii de cetăţeni moldoveni sunt plecaţi
În Caucazul de Nord, cu precădere, repu-
temporar sau permanent din ţară, mulţi dintre
blicile Oseţia de Nord, Inguşetia, Cecenia,
ei în mod ilegal.
Daghestan, R. Karacevo-Cerkeză, Başkiria şi R.
A. Kabardino-Balkaria se constată o continuă Ucraina este atât stat sursă, cu potenţial
creştere a tensiunilor dintre comunităţile etnice uman migrator ridicat, cât şi stat de tranzit al
şi religioase. Cerkezii împreună cu abhazii din emigranţilor ilegali ce se deplasează către Eu-
Karacevo-Cerkezia vor să se separe şi să con- ropa occidentală. Se estimează că pe teritoriul
stituie o republică, în care să-i mai includă pe Ucrainei există circa 500-700 mii de imigranţi
kabardinii din Kabardino-Balkaria, pe adigeii ilegali, care se află în aşteptarea unei ocazii
din Adigeea şi pe sapsughii din zona staţiuni- favorabile continuării deplasării către vestul
lor Soci şi Tuapse, formând Cerkezia unită. La Europei.
rândul ei, populaţia karacevă ar urma să se F. Rusă este unul din cele mai importante
unească cu balkarii. state de tranzit pentru migraţia ilegală, din cau-
Problematica minorităţilor tătară şi cea rusă za penetrabilităţii frontierelor sale, ca şi a reţe-
din Crimeea este folosită ca factor de presiune lelor organizate pentru imigrare în Europa de
la adresa autorităţilor de la Kiev, prin stimula- vest sau în alte state ale lumii. Conform unor
rea pretenţiilor de obţinere a unei autonomii statistici oficiale, F. Rusă ocupă al treilea loc în
sporite. In Crimeea au avut loc manifestaţii de lume din punct de vedere al numărului de
protest ale populaţiei tătare, precum şi ale celei imigranţi ilegali. Conform datelor prezentate de
ruse şi rusofile, prin care s-a solicitat schim- presa rusă, numărul de imigranţi ilegali în ţările
barea statutului peninsulei şi transformarea ei CSI atinge cifra de 10 milioane. Dintre aceştia,
într-o regiune autonomă. Autorităţile Republi- circa 5 milioane se află pe teritoriul Rusiei.
cii Autonome Crimeea (RAC) au început de- Statul cu cel mai mare potenţial uman migra-
mersurile pentru acordarea statutului de a do- tor din Caucazul de Sud este Georgia, fiind o
ua limbă oficială de stat pentru limba rusă. în importantă sursă de emigraţie, în primă fază
Peninsula Crimeea se constată şi recrudes- către F. Rusă şi Turcia, iar ulterior spre ţările
cenţa mişcărilor religioase radicale, îndeosebi vest-europene (Germania, Franţa, Olanda,
wahhabite, în rândul populaţiei tătare. Belgia).
Între cele trei state din Caucazul de Sud, Traficul de droguri este caracterizat de
Georgia este cea care se confruntă cu pro- schimbarea şi diversificarea rutelor, producerea
blemele interetnice cele mai delicate, îndeosebi de droguri sintetice şi intensificarea acţiunilor
în ceea ce priveşte populaţia armeană din zona criminale conexe, determinând o creştere a
Akhalkalaki şi turcii mesketi din zona Samtskhe- consumului de droguri.
Javakheti. O serie de statistici vest europene arată
4. Aspecte privind activităţile crimei or- că aproximativ 90% din drogurile ce se con-
ganizate în regiune sumă în Europa vin prin zona extinsă a Mării
Conflictele şi problemele economice din zo- Negre.
nă, precum şi distanţa relativ mică faţă de Eu- Ucraina este atât punct de tranzit pentru
ropa, Asia şi Africa, favorizează migraţia în toa- heroina şi opiul traficat dinspre Afganistan
te formele sale, inclusiv cea ilegală. În prezent, spre ţările Europei Occidentale, cât şi piaţă de
toate statele din zonă sunt traversate de fluxuri- desfacere pentru acestea şi, în ultima perioa-
le migraţioniste, fiind organizate numeroase dă, pentru drogurile sintetice, în special
75

ecstasy, provenite din Europa Occidentală. Concluzii
Pentru traficul ilegal de droguri sunt utilizate - Pe termen scurt şi mediu este puţin
atât traseele rutiere cât şi nave de transport, în probabilă atât dezgheţarea cât şi producerea
special cele care transportă încărcături unui conflict de amploare în regiunea ponto-
containerizate, bărci, iahturi, nave de croazieră, caspică, datorită interesului actualelor
ambarcaţiuni de pescuit. conduceri ale statelor din zonă pentru sta-
Pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei se bilitate regională. La rândul lor, marile puteri
află ruta supranumită "Drumul Mătăsii" sau regionale şi globale nu sunt interesate în activa-
"Ruta Caucaziană", care este folosită de reţe- rea sau declanşarea unui conflict care le-ar
lele de trafic de droguri şi armament pentru afecta interesele în zonă.
transportul din Asia spre Europa. - Vor continua disputele între factorii de pu-
Începând cu 2001, rutele de trafic ale dro- tere, mă refer la F. Rusă, pe de o parte, şi
gurilor afgane au fost diversificate, din cauza SUA, NATO şi UE pe de altă parte, pentru pro-
înăspririi controlului la graniţa afgano- movarea intereselor economice
iraniană şi afgano-pakistaneză. Astfel, ţările şi de securitate în regiune.
Asiei Centrale şi în special Tadjikistanul, - Va continua procesul de extindere a demo-
Uzbekistanul şi Turkmenistanul au, devenit craţiei în Caucazul de Sud. Procesul este pro-
principalele rute de tranzit ale drogurilor afgane movat de NATO, UE şi de relaţiile bilaterale cu
către Rusia şi Europa. SUA şi statele europene.
Traficanţii de droguri furnizează sprijin finan- - Se va menţine tendinţa de orientare a
ciar important atât pentru activităţile teroriste politicii externe către Occident în Georgia şi
cât şi pentru menţinerea unor focare de insta- Azerbaidjan şi de reducere a influenţei F. Ruse
bilitate în zona extinsă a Mării Negre, nefiind în aceste state.
întâmplător că filierele de trafic de droguri coin-
cid cu traseele de migraţie ilegală şi de trafic de
armament.
Traficul ilegal de ar-
me este stimulat de
existenţa în zonă a
unor focare de conflict,
a unor mari depozite de
arme (Transnistria,
Caucazul de Nord şi cel
de Sud, Kosovo), a nu-
meroase structuri para-
militare, cecene,
transnistrene, albaneze
şi de producţia de ar-
mament a ţărilor din
regiune, îndeosebi din
zonele necontrolabile
(Transnistria). Arma-
mentul este produs în
p r i n c i p a l î n
Transnistria. Între desti-
natarii armamentului
fabricat se numără gru-
pări ale crimei organiza-
te şi ale structurilor te-
roriste din diferite zone
ale globului.
76

Extrase din discursul preşedintelui exemplu GLONASS. Potenţialul crsecând a
Vladimir Putin la întâlnirea cu ofiţeri su- forţelor noastre armate trebuie verificat rigu-
periori din armată şi serviciile secrete ros prin toate formele de antrenament şi
exerciţii militare la toate eşaloanele.
- Kremlin, 25 iulie 2007 -
.... Statul continuă să dezvolte protecţia so-
cială a personalului militar. Soldele de grad
....Planurile de amplasare a noi baze ameri- şi de funcţie vor creşte în Decembrie 2007
cane în Europa de Est continuă, chiar în şi în Septembrie 2008. S-au făcut progrese
ritm mai alert. Ratificarea modificărilor la în rezolvarea uneia din problemele acute,
Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa a care durează de mult timp - aceea a locuin-
fost întârziată în aşa măsură încât Rusia a ţelor. Până în 2010 trebuie să fim în măsură
fost obligată să-şi suspende participarea la să asigurăm locuinţe permanente la toţi cei
Tratat şi înţelegerile internaţionale adiacen- angajaţi înainte de 1 ianuarie 1998. Sublini-
te acestuia. Nu este necesar să vă reamin- ez că vom continua să dezvoltăm asigurări-
tesc că acest tratat a fost semnat ca urmare le militare, educaţia şi sistemul de asistenţă
a existenţei a două blocuri - NATO şi Trata- medicală şi că, în general, serviciul militar a
tul de la Varşovia. În prezent aproape toate câştigat mai mult în prestigiu (în faţa popu-
ţările din estul Europei au intrat în NATO. laţiei. n.n.)
Situaţia s-a schimbat în mod radical pentru (traducere neoficială)
unele ţări, cum ar fi ţările baltice şi unele din
statele din Balcani, care nici nu au semnat SECURITATEA ENERGETICĂ.
modificările la Tratat. În ceea ce priveşte ELEMENTE ÎN ZONA EXTINSĂ A
cele trei ţări baltice, ele încă apar ca în ver- MĂRII NEGRE.
siunea anterioară a Tratatului, denumite
Districtul Militar Baltic. Probabil va trebui să Corneliu PIVARIU
numesc pe unul din Dumneavoastră co- Securitatea energetică este una din com-
mandantul districtului? Aceasta a creat o ponentele cheie ale politicii energetice în multe
situaţie în evidentă contradicţie cu realităţile ţări, ca urmare a faptului că toate activităţile
actuale. Acesta este şi motivul pentru care economice impun folosirea resurselor energeti-
Rusia, aşa cum am mai spus, a fost forţată ce, iar continuitatea asigurării aprovizionării cu
să-şi suspende participarea la acest Tratat energie la preţuri care să asigure în mod co-
şi înţelegerile asociate. respunzător dezvoltarea economică este o pre-
ocupare importantă a guvernelor.
.....Dezechilibrul crescând nu se limitează la
Dintre ameninţările la securitatea ener-
armamentele convenţionale. Există planuri
getică menţionăm: creşterea preţurilor, deterio-
pentru instalarea unor componente ale sis-
rarea fizică a infrastructurii energetice precum
temului de apărare antirachetă în Polonia şi
şi competiţia mondială pentru resurse energeti-
Republica Cehă. Esenţialul îl reprezintă fap-
ce.
tul că americanii vor amplasa pentru prima
oară elemente ale sistemului lor de arma- Creşterea semnificativă a preţurilor la
mente strategice în Europa. În acelaşi timp energie este una din ameninţările cele mai im-
nu am primit nici un răspuns la propunerile portante la securitatea energetică, aşa cum a
alternative ce le-am făcut privind apărarea fost demonstrat în numeroasele crize energeti-
de o ipotetică, şi subliniez că aceasta este o ce care au avut loc în ultimele decenii, sau prin
ipotetică ameninţare cu rachete. impunerea unui preţ ridicat de către o ţară,
grup de ţări sau organizaţie de tip monopol. În
....În acest context prioritatea pentru dezvol- unele cazuri ameninţarea poate veni de la un
tarea forţelor noastre armate, în această singur producător, atunci când acţiunea sa are
etapă, este de a îmbunătăţi pregătirea lor suficientă influenţă pe piaţa mondială prin pre-
pentru luptă, echiparea lor cu mijloace mo- siunea singulară a acestuia. În afara manipulă-
derne şi echipament militar, precum şi crea- rii preţului, furnizorul poate merge până la în-
rea unor sisteme cu dublă utilitate, ca de treruperea aprovizionării, sub forme unor presi-
77

uni în timpul negocierilor economice (cazul dis- nia, dependentă aproape total de importurile
putei Rusia – Belarus) sau ca mijloc de presiu- de petrol a luat măsura introducerii utilizării
ne politică (măsurile OPEC ca răspuns la pozi- gazului natural, a construit centrale nucleare şi
ţia occidentală de sprijin a Israelului în războiul a luat măsuri de conservare a energiei, deve-
din 1967). nind un lider mondial în folosirea energiei alter-
Deteriorarea infrastructurii energetice native. Marea Britanie a început exploatarea
poate fi cauzată de evenimente naturale, fie la rezervelor de gaze şi petrol din Marea Nordu-
producător, exportator sau cumpărător, mani- lui, devenind în anii 2000 un exportator de
pulări greşite, terorism, sau ca urmare a de- energie. În Suedia se au în vedere măsuri de
clanşării unor conflicte. Instabilitatea politică folosire a tehnologiilor pentru energie alternati-
sau economică cauzată de conflicte sau alte vă şi pentru conservarea energiei. India este
cauze (greve), poate influenţa funcţionarea preocupată pentru a reduce consumul intern
corectă a industriei energetice într-o ţară pro- de petrol, pentru a-şi micşora dependenţa de
ducătoare. OPEC, în timp ce Islanda a progresat în planu-
rile pentru a-şi asigura independenţa energeti-
Competiţia crescândă pentru resurse
că până în 2050, folosind 100% energie alter-
energetice pe plan mondial, ca urmare a indus-
nativă.
trializării masive a unor ţări precum India şi
China, este un alt element de risc, alături de 2.pe termen scurt: majoritatea ţărilor au re-
posibilitatea ajungerii la capacitatea maximă zerve strategice de petrol pentru a face faţă
de exploatare a resurselor, care va genera şi unei crize energetice. Toţi cei 26 de membri ai
aceasta o creştere a preţurilor. Agenţiei Internaţionale pentru Energie au sto-
curi pentru minim 90 zile de produse petroliere.
Este posibil ca o altă ameninţare la se-
Importanţa acestora a fost demonstrată de re-
curitatea energetică să o constituie consecinţa
lativ recenta criză cauzată de disputa Rusia-
emisiunilor de carbon în atmosferă, precum şi
Belarus, când Rusia a întrerupt, indirect, ex-
cheltuielile şi presiunile politice pentru a reduce
porturile către mai multe ţări din Uniunea Euro-
aceste emisii.
peană.
Competiţia accentuată pentru resurse
Politica energetică a Uniunii Europene
energetice este generatoare a unor forme de
asociere urmărind, printre altele, crearea unor UE importă actualmente 82% din nece-
condiţii echitabile pentru distribuirea ţiţeiului şi sarul de ţiţei şi 57% din necesarul de gaz me-
gazului natural între principalele puteri. În orice tan, fiind cel mai mare importator de aceste
caz, aceste înţelegeri s-au făcut în detrimentul produse.
unor ţări mai puţin dezvoltate, aşa cum a fost Principiile posibile ale unei politici ener-
Grupul celor Cinci (precursorii G8), întrunit pri- getice a UE au fost elaborate în lucrarea
ma oară în 1975 pentru a-şi coordona politicile „Strategia europeană pentru energie sigură,
economice şi energetice ca urmare a embar- competitivă şi diversificată” (A European
goului arab din 1973. Strategy for Sustainable, Competitive and Se-
Strategii pentru asigurarea securită- cure Energy) din 8 martie 2006, care a stat la
ţii energetice: baza elaborării unei politici energetice comune,
conţinută în documentul „Energie pentru o lu-
1.pe termen lung: căutarea şi exploatarea cât
me în schimbare” (Energy for a Changing
mai eficientă a resurselor proprii pentru a redu-
World), publicat de Comisia Europeană la 10
ce dependenţa de importuri; asigurarea unor
ianuarie 2007. Principalele prevederi ale docu-
surse diversificate de aprovizionare, pentru a
mentului sunt: ajungerea la o utilizare de mi-
nu depinde de un singur furnizor; dezvoltarea
nim 10% a biocombustibilului (biofuel) până în
exploatării unor surse noi de energie sau rege-
2020; dezvoltarea unei strategii tehnologice
nerabile, reducerea consumurilor prin aplicarea
europene pentru a dezvolta tehnicile de ener-
unor tehnologii performante sau măsuri de
gie alternativă şi conservare a energiei, a clădi-
conservare a energiei; participarea la înţelegeri
rilor termoizolante, generaţia a 4-a de energie
internaţionale, cum ar fi Politica Europeană
nucleară; îmbunătăţirea relaţiilor în domeniul
Energetică (aprobată la reuniunea Consiliului
energetic cu vecinii UE, inclusiv Rusia; dezvol-
Europei la 27 octombrie 2005 la Londra). Japo-
tarea relaţiilor de parteneriat energetic Africa-
78

Europa; reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor ral este în acelaşi timp al doilea stat pe plan
de dioxid de carbon de către sursele primare mondial în rezervele de cărbune, precum şi pe
de energie până în 2020 (comparativ cu nivelul locul opt la rezervele de petrol. Este al doilea
1990) şi susţinerea convenirii unui protocol ca- producător mondial de ţiţei, uneori producţia sa
re să urmeze celui de la Kioto, urmărind redu- depăşind-o pe cea a Arabiei Saudite.
cerea cu 30% a emisiilor de către ţările dezvol- Rusia este şi cel mai mare producător
tate până în 2020; reducerea cu 50% a emisii- de gaz natural, cu 21,8% din producţia mondi-
lor de dioxid de carbon de către sursele prima- ală, fiind şi cel mai mare exportator, cu 24%
re de energie până în 2050 (comparativ cu ni- din exportul mondial.
velul 1990).
Datele pentru 2006 arată că Rusia asi-
UE a promovat politici în diferitele do- gură 25% din necesarul de petrol al Europei şi
menii ale sectorului energetic, stabilind obiecti- peste 40% din necesarul de gaz metan, ceea
ve cum ar fi obţinerea a 22% din electricitate, ce justifică şi concentrarea reuniunii dintre UE
până în 2010 din energii alternative şi Rusia de la jumătatea lunii mai a.c. asupra
(comparativ cu 13,9% în 1997) şi s-a propus cooperării energetice şi care marchează trece-
ca obiectivul pentru energie alternativă în 2020 rea Rusiei la o politică economică ofensivă (ca
să fie de 20%, faţă de 7% în prezent. urmare a acordului semnat de preşedintele
După unele surse (World Energy Vladimir Putin cu omologii săi turkmen şi cazah
Assessement 2001) energia alternativă la 12 mai). La aceasta se adaugă semnarea
(regenerabilă) reprezintă o soluţie prea puţin unui acord semnat de Rusia, Bulgaria şi Grecia
exploatată actualmente, după cum rezultă şi privind construcţia oleoductului Burgas-
din tabelul de mai jos: Alexandropolis (BAP). Acesta este un veritabil
concurent al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan
(BTC) şi mai mult, va fi primul pe care statul
S-a promovat liberalizarea şi securiza-
rus îl controlează pe teritoriul european. Totuşi,
rea pieţei de electricitate, de asemenea a fost
de câteva luni petrolul curge pe cei 1.760 de
elaborată o directivă privind îmbunătăţirea si-
km al BTC, iar gazul pe tronsunul Baku-Tbilisi-
Erzurum (BTE).
Energia Producţia Potenţial Potenţial
(2001) tehnic teoretic Rusia a reuşit în ultimii ani să contraca-
reze într-o oarecare măsură acţiunile statelor
Hidro 9 50 147 devenite independente, care proveneau din
Biomasă 50 > 276 2.900 fosta URSS, şi care, după 1991, au construit
mai multe oleoducte care nu traversau teritoriul
Solară 0,1 >1.575 3.900.000 rus, pentru a-şi menţine, într-o oarecare măsu-
ră influenţa economică şi politică în zonele res-
Eoliană 0,12 640 6.000
pective.
Geotermală 0,6 5.000 140.000.000 Exemplul Turkmenistanului este repre-
zentativ pentru relaţia dintre Rusia şi fostul său
Valuri neestimată neestimată 7.400
spaţiu de influenţă: 40 din cele 50 de miliarde
TOTAL 60 > 7.600 >144.000000 de mc de gaz produşi de Turkmenistan în 2006
guranţei aprovizionării cu gaz natural.

Politica energetică a Rusiei
Sunt recunoscute, pe plan mondial, do-
uă superputeri energetice, ambele având cele
mai mari rezerve şi producţii. Rusia este deţi-
nătorul celei mai mari rezerve de gaz natural,
iar Arabia Saudită cel mai mare deţinător de
rezerve convenţionale de petrol şi cel mai ma-
re producător de petrol.
Rusia, în afara rezervelor de gaz natu- Conducta de ţiţei Baku-Tbilisi-Ceyhan
79

au fost vânduţi Rusiei, care nu a mai făcut nici mânt descoperit pe plan mondial în ultimii 30
o investiţie majoră în domeniul gazului metan de ani), programat să intre în funcţiune la sfâr-
pe teritoriul său, iar la 12 mai preşedintele şitul anului 2010, cu o capacitate de 1,2-1,5
Putin a semnat un acord cu omologul turkmen milioane barili/zi, pe un itinerar ce va traversa
pentru restaurarea gazoductului SAC-4, cu ter- sud-vestul Mării Caspice. Oleoductul nu va fi
minal pe teritoriul rus. submarin, ca urmare a opoziţiei ruse şi iranie-
Reuşita BTC şi BTE, este considerată ne, o flotă de petroliere va face naveta
cea mai mare victorie în politica americană din Kazakhstan-Azerbaidjan, unde un nou terminal
ultimii 15 ani de izolare („containment”) a Rusi- va conecta sistemul la BTC, care ar urma să-şi
ei şi de susţinere a republicilor din Caucaz. mărească capacitatea de pompare de la 1 la
1,8 milioane barili/zi.
Până la sfârşitul lunii august 2007 va
începe pomparea de gaz metan prin noua con- Al doilea proiect, referitor la gaz metan
ductă Turcia - Grecia, care transportă gaz din se află într-un stadiu incipient. Este vorba de
zăcământul Shah Deniz din Azerbaidjan, sau „coridorul transcaspian”, nu despre construirea
orice alt partener al Turciei. Capacitatea aces- unui gazoduct, ci despre soluţii tehnice alterna-
teia este de 11,5 miliarde mc/an, astfel Azerba- tive, cum ar fi producerea gazului lichefiat în
idjanul poate livra direct gaz metan Europei. Turkmenistan, care ulterior să fie eventual
Pentru bătrânul continent semnifică un pas transportat pe mare la Baku.
spre diversificarea surselor de aprovizionare, Revenind la zona Mării Negre, devenită
în timp ce pentru Rusia este un semnal privind după 1990 o posibilă curea de transmisie în
posibilitatea de a ocoli rutele de transport de problema resurselor energetice şi o placă de
pe teritoriul acesteia şi de a mai folosi energia legătură între Orientul Mijlociu, Africa de Nord,
ca un mijloc de presiune politică asupra Euro- Caucazul de Sud şi Asia Centrală, aceasta
pei. Este aşteptată semnarea în curând a unui prezintă interes tot mai accentual pentru UE şi
SUA, precum şi pentru ţările Caucazului de
Sud, care o consideră ca pe o poartă către
structurile europene şi transatlantice.
Mărirea cantităţilor de petrol transporta-
te pe Marea Neagră prin Bosfor şi Canakkale
crează deja probleme de întârzieri (20-25 de
zile) din motive meteo. Există pericolul unui
eventual atac terorist care să ducă la blocarea
strâmtorii, care este folosită şi pentru traficul
de alte mărfuri şi persoane (peste 2 milioane
de persoane traversează zilnic Bosforul). Una
nou protocol între Turcia, Grecia şi Italia, pen- dintre soluţii este folosirea unor petroliere de
tru prelungirea acestui gazoduct până în Italia. mari dimensiuni, pentru micşorarea congestiei,
Construcţia acestei noi secţiuni ar urma să în- alta ar putea fi introducerea de taxe (dar
ceapă în 2008. această soluţie nu va fi acceptată de Turcia,
Noi iniţiative SUA- Europa care nu doreşte renegocierea Tratatului de la
Construcţia unor noi conducte de petrol Montreaux).
şi gaze permit SUA şi Europei diversificarea Desigur, posibilitatea construirii unor
surselor de aprovizionare şi atragerea sub in- conducte alternative la cele existente, a fost
fluenţa lor a noilor state din zonă, aceste con- abordată cu interesele specifice fiecărei ţări
ducte fiind văzute plastic ca parâme de anco- riverane şi mai ales ale marilor puteri. Fără să
rare la interesele geostrategice a marilor puteri ne referim la aceste proiecte, subliniem câteva
a noilor state independente din regiunea elemente pe care le considerăm importante în
Caucazului şi Asia Centrală. stabilirea traseului unor conducte alternative:
Cele mai importante proiecte sunt timpul necesar construcţiei; terminalul va fi de
Kazakhstan Caspian Transportation System tip maritim, pentru încărcarea direct în nave a
(KCTS), destinat transportului petrolului din petrolului, sau va alimenta o rafinărie; uşurinţa
zăcământul Kashagan (cel mai bogat zăcă- obţinerii acordului nerestrictiv de tranzit din
80

partea guvernelor respective; nivelul de nego- transnaţionale vor mai influenţa încă hotărâtor
ciere pentru convenirea proiectului şi garanţiile politica energetică mondială, cu posibile con-
de protecţie a investiţiei; dacă există posibili secinţe şi asupra evoluţiei situaţiei politico-
sponsori ai lucrării; dacă traseul trebuie să militare din zonele de interes, cu preponderen-
ocolească rute de tensiuni sociale, cu proble- ţă în Orientul Mijlociu.
me de mediu sau siteuri arheologice; dacă ţări- UNELE ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL
le respective au experienţă în proiecte similare; RĂZBOIULUI ÎN REŢEA
rezultatele studiului de fezabilitate sunt încura-
jatoare din punct de vedere comercial. Dr. Octavian DUMITRESCU
În acest sens considerăm că principale- Problematica războiului în
le elemente de avut în vedere în continuare reţea apare odată cu încerca-
sunt: rea de descriere a viitorului tip
de război, prin care se introduc
- ţinând seama de estimările privind unele concepte operaţionale
creşterea cantităţilor de petrol ce vor traversa noi. În cazul eforturilor specia-
Marea Neagră în următorul deceniu, este ne- liştilor americani, acest demers
cesară concentrarea eforturilor pentru realiza- apare în Joint Vision 2010, care
rea unei conducte majore în regiune; în acest aduce în atenţie noi concepte
sens interesul SUA în asigurarea stabilităţii operaţionale – manevra domi-
regiunii este important; nantă, angajamentul de precizie, logistica con-
- este necesară asigurarea unei securi- centrată şi protecţia multidimensională –, precum
tăţi sporite a transporturilor de petrol, având în şi superioritatea informaţională, concepte prelua-
vedere creşterea accidentelor cu petroliere, te şi în Joint Vision 2020, precum şi în Viziunea
activitate în care să fie angrenate toate ţările, Strategică 2010. Armata României, document
indiferent care este traseul viitoarei conducte; adoptat în anul 2001 şi de autorităţile naţionale
ale ţării noastre. Relaţia dintre conceptele opera-
- colaborarea SUA-Rusia şi UE la nivel ţionale moderne şi superioritatea informaţională
bilateral şi multilateral trebuie dezvoltată, asi- trebuie înţeleasă ca un generator de capacităţi
gurând beneficii pentru toate părţile implicate; suplimentare, de valoare nou creată în cadrul
- statele riverane Mării Negre trebuie confruntării. Capacitatea combativă suplimentară
să-şi dezvolte formele de colaborare bi şi poate fi generată de reţelele de senzori, mijloace
multilaterală, pentru a asigura dezvoltarea co- de lovire şi elemente de comandă – control ce
respunzătoare a zonei. vor exista şi funcţiona în spaţiul de confruntare,
integrate într-un singur sistem operaţional, care
Ca o concluzie generală apreciem că,
vor crea valoare operaţională suplimentară, ceea
societatea umană, în întregul său, este încă
ce reprezintă esenţa războiului în reţea.
insuficient preocupată pentru a-şi asigura apro-
Definirea acestui concept este departe de
vizionarea cu energie în condiţii cât mai conve-
a fi finalizată, opiniile experţilor militari diferind şi
nabile şi nici nu dispune de toate mijloacele
fiind în continuă evoluţie. Una din primele menţio-
necesare în acest sens. Marile corporaţii nări ale termenului de „război în reţea” (Network
Centric Warfare – NCW – o traducere posibilă
fiind „războiul centrat pe reţele”) a apărut în ulti-
mii ani ai secolului XX, într-un articol al revistei
Proceeding of the Naval Institute, sub semnătura
lui Arthur K. Cebrowski şi John J. Garstka, fiind
descris ca o nouă gândire despre operaţiile mili-
tare în era informaţională, precum şi ca mod de
materializare a unor relaţii superioare între avan-
tajul informaţional şi avantajul competitiv. Într-o
variantă acceptată de mai mulţi specialişti, răz-
boiul în reţea reprezintă un complex de con-
cepte şi capacităţi militare referitoare la con-
fruntarea armată, care permit părţilor comba-
tante să dobândească un avantaj complet în
Pod peste Bosfor
81

domeniul informaţiilor disponibile şi să folo- sarului, prin creşterea puterii de supravieţuire, a
sească toate mijloacele într-o manieră rapidă letalităţii, vitezei de reacţie şi oportunităţii acţiuni-
şi flexibilă. lor şi măsurilor, ceea ce însemnă dominaţie infor-
De fapt, războiul în reţea poate fi conside- maţională.
rat şi ca un răspuns la provocările şi oportunităţi- Ideile de bază ale conceptului războiului
le erei informaţionale, când operaţiile militare cla- în reţea pot fi considerate următoarele:
sice ori moderne se desfăşoară în contextul posi- •o forţă bine conectată prin reţele de comunicaţii
bilităţii de interconectare a forţelor în reţele, ceea are condiţii superioare de acţiune deoarece acest
ce amplifică exponenţial capacităţile combative. lucru favorizează distribuirea informaţilor;
Din această perspectivă, conceptul se bazează •distribuirea informaţiilor amplifică calitatea aces-
pe experienţa şi succesele organizaţiilor care au tora şi permite avertizarea integrată asupra situa-
reuşit să se adapteze la natura competiţiei în era ţiei din spaţiul de confruntare şi în mod centrali-
informaţională, schimbând modul de relaţionare zat;
cu alte organizaţii, precum şi relaţiile din interiorul
•avertizarea centralizată îmbunătăţeşte în mod
acestora, valorificând astfel puterea informaţiei şi
semnificativ relaţiile dintre entităţile din spaţiul de
transformând-o în valoare. Războiul în reţea im-
confruntare, modul de pregătire şi acţiune, ceea
plementează necesitatea centralizării informaţiei
ce favorizează cooperarea şi sincronizarea, am-
ca sursă de putere, iar potenţialul nou creat re-
plifică capacitatea de susţinere şi măreşte viteza
prezintă efectul cumulat al noilor relaţii dintre in-
de conducere;
divizi, structuri şi procese care, integrate, deter-
mină un mediu nou şi noi moduri de operare. •toate acestea conduc la sporirea dramatică a
eficienţei misiunii.
Organismul militar,
analizat ca o organizaţie de
reţele, are principalele ele-
mente necesare pentru a ge-
nera o nouă valoare: acesta
poate realiza avertizarea in-
tegrată şi completă asupra
situaţiei în spaţiul de confrun-
tare, precum şi cunoştinţele
necesare unui nou mod de
abordare a proceselor de
comandă şi control în mediul
creat de conectivitatea baza-
tă pe reţele. Ca urmare, se
va putea obţine un ritm mai
mare al operaţiilor, o capaci-
tate ridicată de predicţie şi
reacţie, reducerea riscurilor
în spaţiul de confruntare, to-
tul cu costuri mai mici, ceea
ce înseamnă o eficienţă combativă crescută. Fig.nr.1 – Ideile de bază ale conceptului
Operaţiile desfăşurate în contextul războiu- războiului în reţea
lui în reţea – denumite şi operaţii în reţea – asi- În procesul de clarificare a conceptului răz-
gură realizarea unei forţe care poate beneficia de boiului în reţea este necesară concentrarea con-
acces informaţional în toate domeniile, inclusiv în comitentă a atenţiei asupra domeniilor fizic, in-
afara zonei de confruntare, multe din acestea formaţional şi cognitiv în care se desfăşoară
inaccesibile anterior. Abilitatea de a opera în acţiunile militare de acest tip. Domeniul fizic re-
acest mod dă combatanţilor un nou tip de avantaj prezintă domeniul tradiţional al conflictului militar,
informaţional, prin care forţele acestora pot reali- în care lovirea, protecţia şi manevra se desfăşoa-
za o amplificare extraordinară a capacităţii de ră în mediile terestru, aerian, naval şi în spaţiul
avertizare integrată asupra situaţiei, precum şi un extraterestru. În acest caz, platformele şi reţelele
nivel, care tinde către sută la sută, de cunoaştere de comunicaţii care le leagă sunt de natură fizică,
a tuturor elementelor situaţiei. Aceste două capa- au un ridicat grad de conectivitate la toate nivelu-
cităţi creează posibilitatea de dominaţie a adver- rile. Elementele acestui domeniu sunt cel mai
82

uşor de identificat, apreciat şi combătut, acest utilizarea forţelor dispersate geografic, creşterea
lucru executându-se prin formele şi procedeele nivelului de informare, avertizarea integrată şi
tradiţionale, cu forţe şi mijloace clasice. Domeniul distributivă, transformarea informaţiilor în cunoş-
informaţional reprezintă domeniul în care funcţio- tinţe, colaborarea virtuală.
nează informaţia, unde aceasta a fost creată, Entităţile spaţiului de confruntare consti-
procesată şi utilizată. Acest domeniu permite di- tuie unul din elementele cheie ale conceptului
seminarea informaţiei la forţele combatante, re- războiului în reţea. Acestea sunt de trei tipuri:
zolvarea problemelor de comandă şi control şi senzorii – respectiv toate echipamentele care
transmiterea ideilor comandanţilor către forţe. contribuie la avertizarea integrată asupra situaţiei
Acestea au capacitatea de a colecta, distribui, –, actorii – forţele şi mijloacele convenţionale şi
accesa şi proteja informaţia, de a colabora în neconvenţionale de lovire – şi factorii de decizie
acest domeniu pentru a-şi îmbunătăţi situaţia în de la toate nivelurile forţelor combinate. Imple-
privinţa corelării, fuziunii şi analizei datelor, pre- mentarea războiului în reţea impune definirea
cum şi de a realiza un avantaj informaţional asu- (sau redefinirea) rolului, responsabilităţilor şi mi-
pra adversarului. Ca urmare, devine clar de ce siunilor acestora, a nevoilor de conectivitate şi a
acest domeniu trebuie protejat şi apărat, astfel ca naturii informaţiilor şi produselor informaţionale
forţa respectivă să aibă posibilitatea de a genera ce se vor vehicula între aceştia.
putere combativă în confruntarea cu forţele ad- Cele trei tipuri de entităţi vor fi interactive,
versarului. Domeniul cognitiv reprezintă mentalul colaborând pentru a răspunde cât mai flexibil di-
luptătorilor şi al populaţiei care îi sprijină pe aceş- namicii spaţiului de confruntare şi a implementa
tia. Multe războaie au fost câştigate ori pierdute intenţiile comandanţilor. Rezultatele acestui mod
în domeniul cognitiv. Elementele de sprijin ale de acţiune se vor materializa în construirea unei
acestui domeniu sunt: intangibilitatea conducerii, forţe reconfigurabile, dinamice şi rapide, care va
moralul, nivelul instruirii şi experienţa, avertizarea putea exploata oportunităţile spaţiului de confrun-
asupra situaţiei şi opinia publică. În acest dome- tare, orice amânare fiind fatală. Dacă în prezent,
niu se regăsesc ideile comandanţilor, doctrinele, sistemele de arme au proprii senzori, care nu pot
tacticile, tehnicile şi procedurile, forţele au capa- fi utili altora, în perspectiva războiului în reţea
citatea de a dezvolta şi transmite avertizarea această restricţie va dispare. Relaţiile dintre con-
asupra situaţiei cu o calitate ridicată, de a amplifi- ceptul războiului în reţea, conceptele operaţiona-
ca gradul de cunoaştere a ideilor comandanţilor le şi superioritatea informaţională se materiali-
şi de a-şi sincroniza acţiunile cu mare precizie. zează vizibil în arhitectura operaţională a spa-
Acest mediu acţional permite transformarea infor- ţiului de confruntare, care cuprinde reţeaua
maţiilor în cunoştinţe şi valorificarea acestora în informaţională, reţeaua de senzori şi reţeaua mij-
mod superior, crearea valorilor suplimentare şi, loacelor de lovire. Acestea sunt permanente ori
în final, îndeplinirea misiunii cu eficienţă sporită. temporare, includ personalul, aparatura şi echi-
pamentele speci-
fice, inclusiv ter-
minalele speciali-
zate, precum şi
aplicaţiile ciberne-
tice folosite pen-
tru îndeplinirea
misiunilor şi desti-
naţiei pentru care
au fost create şi
folosite.
Reţeaua informa-
ţională cuprinde
capacităţile de
comunicaţii co-
merciale şi milita-
Fig. nr.2 – Domeniile războiului în reţea re, asigură infrastructura pentru primirea, proce-
Războiul în reţea se bazează pe mai multe sarea, transmiterea, stocarea şi protecţia infor-
concepte, din care cele mai importante sunt: maţiilor destinate forţelor combinate, respectiv
83

baza superiorităţii informaţionale. Această reţea presupune câteva componente specifice: conec-
contribuie la realizarea capacităţilor informaţiona- tivitatea trebuie să fie gândită pentru toate nivelu-
le – prevenirea atacurilor, veridicitatea informaţii- rile entităţilor din spaţiul de confruntare şi să in-
lor, conectarea şi funcţionarea senzorilor şi a mij- cludă orice tip de comunicaţii – semnale, voce,
loacelor de lovire, permiţând formarea imaginii imagini video şi satelitare, transmiteri de date etc.
unice a spaţiului de confruntare şi avertizarea – în concordanţă cu spectrul senzorilor, actorilor
integrată asupra situaţiei. şi factorilor de decizie; interoperabilitatea tehnică
Reţeaua de senzori este compusă din tota- trebuie să rezolve problemele de conversaţie din-
litatea senzorilor cu dispunere terestră, aeriană, tre entităţile spaţiului de confruntare, indiferent de
navală ori spaţială, precum şi în spaţiul ciberne- natura conversaţiilor respective, să realizeze, în
tic, astfel: senzorii dedicaţi (specializaţi) de pe esenţă, diferenţa dintre transmiterea, respectiv
platforme de luptă; senzorii amplasaţi pe luptă- primirea de mesaje şi actualizarea directă a ba-
tori; senzorii de logistică; aplicaţiile specifice sen- zelor de date; interoperabilitatea semantică pre-
zorilor (senzoriale). Arhitectura operaţională in- supune abilitatea unei forţe de a realiza avertiza-
clude senzori ori noduri de senzori activi (radare, rea asupra situaţiei în domeniul cognitiv, respec-
indicatori de mişcare a ţintelor etc.) şi pasivi tiv capacitatea de a translata aceeaşi informaţie
(HUMINT, ELINT), precum şi centre de control şi în toate sistemele spaţiului de confruntare, pentru
fuziune a datelor. Această reţea permite un înalt a avea aceeaşi înţelegere, aceeaşi percepţie a
grad de avertizare asupra situaţiei trupelor pro- situaţiei; procesarea integrată asigură diferenţa
prii, adversarului, forţelor neutre şi mediului, aco- între informaţia difuzată şi realizarea cunoştinţe-
perind întregul spectru al spaţiului de confrunta- lor despre spaţiul de confruntare, ca rezultat al
re. interacţiunii permanente dintre participanţii mai
Reţeaua mijloacelor de lovire include toate importanţi şi urmare a funcţionării capacităţilor
capacităţile de afectare a stării normale a forţelor tehnologice avansate de colectare, transmitere,
adversarului, exploatând efectele avertizării asu- stocare, analiză şi valorificare a datelor şi infor-
pra situaţiei din spaţiul de confruntare pentru rea- maţiilor; protecţia integrată a entităţilor spaţiului
lizarea unor noi capacităţi operaţionale, ceea ce de confruntare este vitală pentru succesul opera-
favorizează implementarea conceptelor operaţio- ţiei şi, ca atare, trebuie să i se acorde aceeaşi
nale. Capacităţile operaţionale nou create sunt: atenţie ca pregătirii şi executării operaţiei respec-
planificarea preventivă, care presupune abilitatea tive; factorii de amplificare a valorii unei reţele
de a fi proactiv în procesul de planificare, pregătit sunt daţi de natura şi numărul nodurilor sale,
de reacţie şi pentru a exploata oportunităţile în acolo unde se prelucrează informaţiile şi se
confruntarea directă, precum şi pentru a menţine transformă în cunoştinţe, unde de fapt se reali-
cursul acţiunilor proprii în interiorul ciclului decizi- zează valoarea suplimentară, iar valoarea poten-
onal al adversarului şi de a-l ţine pe acesta în ţială a reţelei este dată de valoarea potenţială a
afara ciclului decizional propriu; managementul fiecărei componente a acesteia; transformarea
forţei integrate reprezintă abilitatea de a atinge valorii potenţiale în valoare reală – esenţa războ-
sincronizarea misiunilor şi resurselor componen- iului în reţea – este facilitată şi de valoarea per-
telor forţei, respectiv de a sincroniza operaţiile sonalului implicat în toate verigile sistemului, asi-
forţelor; executarea misiunilor critice în timp este gurată printr-un sistem de personal care să re-
abilitatea de a realiza rapid cercetarea şi achiziţia compenseze o inovaţie categorică, atunci când
ţintelor, selectarea acestora, coordonarea mijloa- aceasta se produce, care să stimuleze acţiunea
celor de lovire şi repartiţia ţintelor, precum şi an- integrată şi capacitatea de combinare a posibili-
gajarea celor care evoluează pentru foarte scurt tăţilor entităţilor implicate, să ofere condiţii de
timp ori se apropie de finalul evoluţiei (critice în experimentare şi transmitere a experienţei, for-
timp). marea competenţelor şi a expertizei, precum şi
să aibă capacităţi organizatorice de a distribui
Implementarea conceptului războiului în
rapid informaţia relevantă către beneficiarul cel
reţea reprezintă piatra de încercare a unui orga-
mai indicat.
nism militar care îşi propune aceasta, iar acest
lucru se întâmplă nu datorită costurilor formării Concluzionând asupra războiului în re-
personalului ori celor destinate achiziţiei echipa- ţea, subliniem din nou caracterul de complexitate
mentelor corespunzătoare. Complexitatea inova- pe care acesta îl are, că afectează toate compo-
ţiei şi a noilor tehnologii se transmite direct şi nentele proiectării, realizării şi funcţionării unui
asupra proceselor de implementare a concepte- organism militar, dar mai ales modul de pregătire
lor. În situaţia războiului în reţea, implementarea şi utilizare a entităţilor sale în conflict. De aseme-
84

nea, implementarea conceptului de război în re- Richard Lugar lansa un apel pentru NATO de a
ţea presupune oameni şi echipamente noi, inves- interveni în sprijinul oricărui membru al alianţei,
tiţii importante în formarea personalului cores- inclusiv al Statelor Unite, ale cărui surse de
punzător calificat, achiziţia tehnologiilor necesare energie pot fi ameninţate. Pentru senatorul
şi punerea în operă a noilor capacităţi, pentru ca, american, justificarea unei astfel de intervenţii
la nevoie, acestea să poată fi puse în slujba inte- ar putea fi dată prin extinderea interpretării arti-
reselor naţionale şi internaţionale. colului 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care regle-
mentează clauza apărării reciproce. În opinia
Teme geopolitice majore: evoluţii NATO, sa, NATO trebuie să accepte că nu poate să
SUA, Rusia existe diferenţe între un stat membru care este
Odată cu editarea numărului 12 şi a supus forţat unor constrângeri datorită întreru-
acestui supliment, marcăm împlinirea a şa- perii furnizării de energie şi un membru care se
se luni de la prima apariţie a “Pulsului confruntă cu o blocadă militară sau alte de-
Geostrategic”. Cu această ocazie ne-am monstraţii de forţă armată la graniţele sale. Cel
gândit să aducem în atenţia abonaţilor mai important sprijin pentru propunerea sena-
noştri, în cadrul acestui supliment, teme torului Lugar a venit din partea aliaţilor est-
geopolitice majore, analizate de buni cu- europeni, dependenţi în mare măsură de livră-
noscători ai domeniilor respective (i-am derile de energie din Federaţia Rusă.
semnat pe Dr. Octavian Dumitrescu, dl. Articolul 5 din Carta NATO este esenţa
Nicolae Perhaiţă, dl. Ionel Bucuroiu) care existenţială a alianţei, interpretând orice atac
încearcă, iar noi credem că reuşesc, să vă asupra uneia dintre statele membre ca un atac
prezinte, succint, nu numai “fotografia” mo- împotriva tuturor membrilor alianţei; este baza
mentului ci şi posibila evoluţie a evenimen- pe care s-a definit conceptul de „apărare reci-
telor ce privesc aceste subiecte. procă”. Orice interpretare a acestui articol în
Consecvenţi politicii de a oferi abona- sensul asigurării securităţii energetice ar în-
ţilor, gratuit, suplimente, funcţie de eveni- semna ca orice stat afectat de întreruperea
mentele pe care le considerăm semnificati- furnizării de energie să fie în măsură să invoce
ve, vom continua această abordare şi spe- „clauza apărării reciproce” şi să solicite ajutor
răm ca şi prin acest mod să venim în întâm- din partea celorlalţi aliaţi. În continuarea aces-
pinarea cât mai multor aşteptări. tei interpretări, articolul 5 ar putea insinua că
Coordonator: Corneliu Pivariu întreruperea furnizării de energie către oricare
stat membru al NATO poate fi definită ca un
Globalizarea puterii militare act de agresiune sau un act de război. Trebuie
Nicolae PERHAIŢĂ menţionat că aproape toate statele membre
Un studiu recent al Centrului canadian NATO sunt dependente de resurse energetice
de cercetare asupra globalizării abordează externe.
problema globalizării puterii militare din per- La Moscova, autorităţile ruse sunt preo-
spectiva preocupărilor pentru extinderea NATO cupate de perspectiva ca noţiunea de securita-
şi a intereselor privind securitatea energetică. te energetică să devină o doctrină a NATO,
Sfârşitul Războiului Rece, şi implicit deoarece o astfel de doctrină ar putea constitui
disoluţia Pactului de la Varşovia şi dezmem- o justificare pentru impunerea de sancţiuni
brarea Uniunii Sovietice, când toată lumea se economice şi politice împotriva Federaţiei Ru-
aştepta la diminuarea rolului NATO, a găsit se şi a altor exportatori de energie. Se poate
Alianţa Nord-Atlantică într-un proces de extin- ajunge până la mandatarea forţelor NATO de a
dere atât ca număr de membri cât şi ce priveş- interveni împotriva unor ţări ca Rusia, Iran,
te mandatul ei. După extinderea în estul Euro- Turkmenistan, Libia sau Venezuela în scopul
pei, intervenţia în Iugoslavia, prezenţa în Afga- de a rechiziţiona resursele de energie ale
nistan şi chiar în unele foste republici sovietice, acestor ţări. Chiar şi planurile SUA şi NATO de
NATO este pe cale să se angajeze în protecţia amplasare a unui scut antirachetă global sunt
unor interese majore de ordin energetic. interpretate de Rusia ca unul dintre demersuri-
le de a prelua controlul asupra resurselor natu-
În noiembrie 2006, senatorul american rale şi surselor de energie globale prin amenin-
85

ţarea cu forţa. Alianţa Nord-Atlantică a intervenit şi în
În Europa, sugestia senatorului Lugar războiul din Irak, dar formaţiuni ale unor state
este „o cale de a induce folosirea armei energi- membre NATO erau prezente în zona Golfului
ei ca instrument politic”, aşa cum arăta recent Persic încă din vremea Războiului Rece. În
Comisarul european pentru comerţ Peter decembrie 2006, cu ocazia Conferinţei Consili-
Mandelson. ul de Cooperare în Golf (GCC) – NATO, alian-
ţa a semnat un acord de securitate cu Kuwait.
Celelalte state arabe membre ale GCC au deja
Extinderea globală acorduri militare bilaterale cu SUA şi Marea
Poate mai tranşant decât senatorul Britanie. Acordul semnat de alianţă cu Kuwait
Lugar este Daniel Fried, asistent al Secretarul şi negocierile în acelaşi scop cu celelalte ţări
american de Stat pentru afaceri europene şi membre ale GCC, mai avansate fiind negocie-
eurasiatice, care la 17 aprilie a.c. afirma că rile cu Qatarul, sunt menite să oficializeze o
„după Războiul Rece, NATO s-a transformat dată în plus prezenţa NATO în Golful Persic şi
dintr-o organizaţie regională într-o instituţie să constituie un aranjament de securitate îm-
transatlantică cu misiuni globale, sferă de influ- potriva Iranului. Noile aranjamente regionale
enţă globală şi parteneri globali. Această din Golf sunt parte a demersurilor de constitui-
transformare este cea mai evidentă în Afganis- re a unei alianţe în Orientul Mijlociu care să
tan, unde NATO este angajată şi unde trebuie aibă legături bine definite cu NATO. În acest fel
remarcat faptul că s-a depăşit dezbaterea pe se constituie o coaliţie formată din Arabia
tema “în zonă/în afara zonei de responsabilita- Saudită, Iordania, Egipt, Israel, SUA, Marea
te”. În prezent, nu mai există nici o constrânge- Britanie şi NATO, precum şi ţările GCC. Coali-
re privind abordarea `în zonă/în afara zonei`, ţia reprezintă de fapt o extindere către est a
aproape orice putând fi considerat ca “zonă de „Dialogului mediteranean” al NATO.
responsabilitate a NATO”. Aceasta nu înseam- Dincolo de preocuparea pentru o posi-
nă ca alianţa a devenit o organizaţie globală. bilă confruntare militară cu Iranul, cooperarea
Ea continuă să fie o organizaţie transatlantică, dintre ţările GCC şi NATO este un indiciu că
dar Articolul 5 are acum implicaţii globale. Ali- organizaţia transatlantică se pregăteşte să de-
anţa Nord-Atlantică este în proces de dezvolta- vină o instituţie şi o forţă militară globală. Ori-
re a capabilităţilor şi orizonturilor politice pentru entul Mijlociu este o importantă regiune
a răspunde problemelor şi împrejurărilor nepre- geostrategică şi bogată în surse de energie
văzute pe tot globul.” care prezintă interes pentru extinderea NATO.
NATO examinează şi un proces de Avangarda alianţei în zonă sunt Turcia şi Israe-
„extindere globală” care să transforme alianţa lul.
într-o forţă militară globală, cu state membre Statele Unite consolidează arsenalul de
de dincolo de America de Nord şi Europa. Deşi rachete, tehnică militară şi sisteme radar în
nu este oficial, NATO a iniţiat deja o tranziţie Golful Persic. Iniţial, deplasarea de echipa-
către globalizarea forţelor şi operaţiunilor sale mente militare în Golf a fost argumentată de
militare. Alianţa este angajată pe scară largă în războiul global împotriva terorismului, apoi de
Afganistan, în imediata apropiere a graniţelor necesităţile de sprijin pentru intervenţia în Irak,
Chinei şi Iranului, iar în Balcani este angajată pentru ca în prezent dispozitivul forţelor ameri-
încă din 1999. Neoficial, alianţa este implicată cane să fie destinat protecţiei aliaţilor din regiu-
şi în Liban, iar o mare forţă navală este ampla- ne împotriva ameninţării rachetelor balistice
sată în estul Africii, în Marea Roşie şi Marea iraniene.
Arabiei. Forţe navale ale SUA, Germaniei şi
Conferinţa GCC-NATO din decembrie
Danemarcei sunt prezente în estul Mediteranei
2006 a avut tema „Confruntarea cu provocări
pentru a interveni într-un eventual conflict în
comune”, ocazie cu care Iranul a fost definit ca
Siria. Acum, se are în vedere angajarea în Su-
obiectiv al cooperării militare şi de securitate
dan şi, în general, pe continentul african.
între NATO şi GCC. Intenţia organizatorilor a
fost de a beneficia de experienţa NATO dato-
Iniţiativa de securitate în Golf: calea rată compoziţiei multinaţionale a alianţei. Ante-
către Iran rior acestei conferinţe, în apele Golfului Persic
86

avusese loc un exerciţiu militar cu participarea membre NATO, în sud Georgia este un parte-
ţărilor GCC, Statelor Unite, Angliei, Franţei şi ner de nădejde al NATO, iar Orientul Îndepăr-
Australiei. tat al Rusiei este în atenţia aliaţilor nord-
Cât despre beneficiarii acordurilor sem- americani. Polonia, Cehia, Japonia şi Coreea
nate de NATO cu GCC, se conturează o îm- de Sud au acceptat amplasarea a două scuturi
părţire a surselor de energie din Golf între antirachetă paralele, realizate pentru a preveni
SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. un potenţial atac cu rachete balistice din Iran
sau Coreea de Nord împotriva SUA, Europei,
Pe fondul creşterii dimensiunilor dispo-
Coreei de Sud şi Japoniei. În discuţie mai este
zitivului militar american şi britanic din Golf,
un alt scut antirachetă care ar putea fi ampla-
liderii ţărilor GCC au adoptat poziţii ferme faţă
sat în Caucaz (Georgia sau Azerbaidjan) sau
de Iran. Ministrul apărării din Bahrain, Shaikh
Ucraina.
Khalifa bin Ahmed Al-Khalifa declara recent
„că statele arabe din Golf au capacitatea de a Cele două proiecte militare nu sunt se-
răspunde oricărui atac lansat de Iran şi vor răs- parate, ci conexe, fiind parte a globalizării
punde cu forţa în cazul că Iranul va bloca NATO şi a creării unei alianţe militare de mare
Strâmtoarea Hormuz, ca represalii la un atac al cuprindere astfel încât să se realizeze o încer-
SUA asupra Iranului”. Mai mult, liderii cuire a Rusiei, Chinei şi altor state considerate
Kuwaitului declară că sunt pregătiţi pentru un potenţiali inamici. Fundamentul acestui amplu
atac condus de SUA împotriva Iranului şi, în demers al Statelor Unite şi NATO se găseşte
general, pentru izbucnirea unui război în Orien- în doctrina anilor `80 referitoare la
tul Mijlociu. Pregătirea constă în punerea la containment-ul adversarilor.
dispoziţia Statelor Unite şi a NATO a spaţiului Şeful Statului Major General al forţelor
aerian, apelor teritoriale şi a teritoriilor ţărilor armate ruse, generalul Iurii Baluievski atrăgea
GCC, fără a mai lua în calcul bazele terestre, atenţia la începutul acestui an că Rusia se
aeriene şi navale americane deja existente pe confruntă în prezent cu o ameninţare mai mare
teritoriile lor. decât cea din timpul Războiului Rece. Împreu-
nă cu preşedintele Putin, generalul Baluievski
a arătat că Rusia are nevoie de o nouă doctri-
Obiectiv final: încercuirea Rusiei şi
nă militară care să răspundă ameninţărilor în
Chinei
creştere din partea SUA şi a NATO.
Un astfel de scop nu este ceva nou,
În paralel cu punerea în practică a pla-
fiind oficial exprimat de fostul secretar general
nurilor de încercuire a potenţialilor adversari
al NATO Manfred Worner, care spunea că
prin crearea unei reţele militare globale, NATO
„prima şi cea mai importantă direcţie în care
şi SUA au declanşat şi o ofensivă de preluare
trebui să aibă loc schimbări este dezvoltarea
a controlului oceanelor, mărilor, rutelor de
capabilităţii noastre de a proiecta stabilitatea
transport maritim şi traficului maritim, a comer-
către Est”.
ţului internaţional efectuat pe mări şi oceane.
Mai recent, Secretarul american al Apă- În practică, controlul este efectuat de forţele
rării, Robert Gates, reafirma în Congres, la în- americane.
ceputul acestui an, cu ocazia prezentării buge-
tului militar pentru 2008, că Statele Unite con-
sideră, în afară de Iran, China şi Rusia ca po- Importanţa căilor de transport strate-
tenţiali adversari. „Ne confruntăm cu războiul gic maritim a petrolului
global împotriva terorismului, dar şi cu evoluţii- Statele Unite au legături militare foarte
le schimbătoare ale Chinei şi Rusiei, ambele bune cu Taiwanul, care asigură o bună bază
ţări urmând programe sofisticate de moderni- logistică pentru un angajament militar împotri-
zare militară”, spunea secretarul american. va Chinei şi a securităţii energetice a Chinei.
Abordarea ameninţărilor care ar putea Importanţa geostrategică a Taiwanului este
veni dinspre aceste state este înglobată în de- oferită de poziţia insulei între Marea Chinei de
mersurile de extindere a NATO. Prezenţa mili- Sud şi Marea Chinei de Est. Statele Unite
tară americană este simţită la graniţa de est a acordă o importanţă deosebită poziţiei
Chinei; la graniţa de vest a Rusiei sunt state Taiwanului atunci când este vorba despre rute-
87

le de transport maritim strategic a petrolului şi lul căilor de transport maritim prin strâmtoare
altor resurse energetice către China. este asigurat de Singapore în schimbul punerii
Deşi se discută foarte mult despre rute- la dispoziţia SUA a facilităţilor navale
le geostrategice ale petrolului din Asia Centrală singaporeze.
şi despre coridoare terestre, Statele Unite nu Ca urmare a ameninţării cu încercuirea,
scapă din vedere importanţa strategică a rute- China caută să-şi dezvolte accesul la baze na-
lor maritime ale petrolului sau a liniilor de vale în această regiune şi face demersuri pen-
transport maritim. Cum securitatea naţională a tru construcţia unor magistrale terestre de pe-
Chinei, dezvoltarea economică şi socială şi trol din Asia Centrală şi din Federaţia Rusă. Au
potenţialul militar sunt dependente de surse loc şi negocieri pentru realizarea unei conducte
externe de energie, în situaţia întreruperii căilor terestre din Iran către Pakistan, India şi China,
de aprovizionare sau, cel mai probabil, a întâr- cu participarea Rusiei.
zierilor în aprovizionare, China poate deveni
vulnerabilă şi poate fi paralizată şi sufocată. Un
Dispozitivul naval în Oceanul Indian
cordon maritim în jurul Chinei este destinat toc-
mai acestui scop. Cine controlează strâmtorile Dispozitivul naval în jurul Chinei s-a
Taiwan şi Malacca (cea mai scurtă cale între realizat gradual şi include o creştere a număru-
Oceanul Indian şi Oceanul Pacific, situată între lui de submarine amplasate în regiunea Asia-
Indonezia şi Malayesia) deţine controlul asupra Pacific. Un raport din februarie a.c. al Institutu-
transporturilor de petrol, precum şi a liniilor de lui australian de politici strategice atrăgea aten-
transport maritim către China, cel puţin în actu- ţia asupra cursei asiatice a înarmărilor aflată în
ala situaţie când forţele navale americane mo- derulare. „Din Pakistan şi India, prin Asia de
nitorizează continuu ambele strâmtori. În situa- sud-est şi până în Japonia are loc o evidentă
ţia unui conflict armat, Taiwan şi Singapore modernizare şi expansiune militară”, se menţi-
urmează să-şi angajeze forţele maritime în ce- ona în raport.
le două strâmtori în cooperare cu forţele nava- Ca răspuns, China s-a angajat într-o politică
le americane, pentru a interzice rutele de apro- navală proactivă menită să protejeze rutele de
vizionare cu petrol a Chinei. Deşi strâmtoarea transport maritim internaţional pe care le folo-
Malacca este sub jurisdicţia Malayesiei, contro- seşte în Marea Chinei de Est, Marea Chinei de
Baza Diego Garcia din Oceanul Indian

88

Sud şi Oceanul Indian pentru transportul resur- darea dispozitivului militar al SUA şi aliaţilor lor
selor energetice din Africa şi Orientul Mijlociu. în zonă, China şi-a îmbunătăţit capacităţile de
Evident, protecţia se referă la posibile restricţii război spaţial, demonstrate de testele cu ra-
impuse de forţele navale americane şi ale alia- chete antirachetă efectuate în ianuarie a.c. şi a
ţilor SUA. Pentagonul se referă la bazele nava- procedat la reamplasarea rachetelor balistice
le din regiune denumindu-le „şiragul de perle”, cu rază lungă de acţiune din silozuri subterane
datorită importanţei geostrategice pentru echili- pe lansatoare mobile terestre şi pe submarine.
brul puterii navale în Oceanul Indian. Într-o schimbare de ton faţă de fostul
În acest scop, China a încheiat o serie secretar al apărării Donald Rumsfeld şi încer-
de acorduri de cooperare cu Myanmar, Ban- când să atenueze ritmul cu care China este
gladesh, Sri Lanka, Seychelles, Mauritius, Ma- angajată în dezvoltarea şi perfecţionarea arse-
dagascar şi Pakistan. Ca urmare a acestor nalelor militare, actualul secretar american al
acorduri, China construieşte facilităţi navale pe apărării Robert M. Gates a expus disponibilita-
traseul acestui coridor maritim vital. Portul tea SUA de a construi relaţii de încredere pe
Gwadar din Pakistan, la Marea Arabiei, a fost termen lung cu China, în pofida unui decalaj
proiectat şi construit de chinezi. Un acord cu evident între cheltuielile militare ale Chinei şi
Sri Lanka va acorda acces Chinei în portul bugetul militar declarat. Cu prilejul reuniunii
Hambatota, situat în sudul acestui stat. De anuale a miniştrilor apărării din zona Pacificu-
asemenea, se are în vedere construcţia unui lui, care a avut loc la 01 iunie în Singapore,
port în Myanmar, un aliat geostrategic impor- secretarul american al apărării a arătat că Sta-
tant al Chinei. Accesul la acest port se poate tele Unite găsesc că cea mai bună cale pentru
realiza uşor datorită infrastructurii rutiere şi fe- îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state
roviare existente între China şi coastele este dialogul constant şi menţinerea antagonis-
birmaneze. Construcţia portului în Myanmar ar melor la nivel minim.
putea diminua substanţial ameninţarea din O importanţă geostrategică pentru flota
strâmtorile Taiwan şi Malacca. Prin intermediul americană din Pacific are Insula Guam, aşa
Organizaţiei de Cooperare Shanghai, China, cum are şi dezvoltarea cooperării militare a
împreună cu Rusia, au grupat de partea lor o SUA cu Australia, Singapore, Filipine şi Japo-
serie de ţări din Asia Centrală, bogate în resur- nia în scopul consolidării cordonului în jurul
se energetice, şi au acordat statutul de obser- Chinei. Problema ameninţării cu rachete balis-
vator Indiei, Pakistanului, Iranului şi Mongoliei. tice şi arme nucleare de către Coreea de Nord
Preocupările Chinei pentru procurarea este un motiv în plus pentru extinderea acestui
de petrol din Asia Centrală sunt obstrucţionate cordon către Orientul Îndepărtat al Chinei. Iar
de SUA care încearcă să împiedice orice coo- Iniţiativa privind Proliferarea Securităţii
perare trans-asiatică în domeniul livrărilor te- (Proliferation Security Initiative-PSI) lansată de
restre de petrol. Realizarea unui oleoduct Iran- SUA în 2003 are printre obiective şi controlul
Pakistan-India-China este dezavantajoasă traficului internaţional şi întreruperea aprovizio-
pentru agenda SUA şi NATO privind controlul nării cu petrol a Chinei în situaţii de criză.
Eurasiei. SUA, care încearcă să câştige India
de partea sa, se opun vehement construirii
Forţa maritimă globală
unui gazoduct din Iran, via Pakistan, până în
India. Controlul apelor internaţionale şi al co-
merţului pe mare este un alt obiectiv al preocu-
În planul dotării cu tehnică de luptă,
părilor pentru realizarea unui cordon în jurul
este semnificativă declaraţia autorităţilor chine-
Chinei şi Rusiei. În afara PSI, conceptul de
ze făcută amiralului Timothy J. Keating, co-
realizare a unei “forţe navale globale”, sub co-
mandantul Comandamentului US Pacific, cu
manda SUA este o altă cale de atingere a
prilejul unei recente vizite în China, conform
acestui obiectiv. Analiştii Centrului canadian de
căreia forţele navale chineze ar urma să fie
cercetare asupra globalizării apreciază că peri-
dotate cu portavioane. Argumentul autorităţilor
colul unui atac naval este mai mare pentru Chi-
chineze este protejarea flotei comerciale, în
na decât pentru Rusia.
special a celei de tancuri petroliere şi a rutelor
maritime comerciale. Tot ca răspuns la consoli-
89

Forţa navală globală începe să prindă Golful Aden, Marea Roşie, Golful Persic). Gru-
contur. Conform şefului operaţiilor navale ale parea este formată din trei Forţe Combinate de
US Navy, amiralul Michael Mullen, la exerciţiile Atac şi şapte forţe navale de sprijin, navele
navale din nordul Mării Arabiei şi Oceanul Indi- aparţinând forţelor navale ale Franţei, Germa-
an din primăvara acestui an au participat forţe niei, Olandei, Canadei, Australiei, Pakistanului,
navale din 43 de ţări, obiectivul exerciţiului fiind Angliei şi SUA. Această forţă navală globală a
contracararea provocărilor terorismului şi con- fost constituită în contextul ducerii „războiului
solidarea relaţiilor dintre forţe navale din diver- global împotriva terorismului”.
se ţări. Acelaşi amiral arăta în decembrie 2006
că SUA încearcă să proiecteze şi să constituie
o “forţă navală de o mie de nave” cu care să îşi
asume controlul apelor internaţionale. Această Iniţiativa de Proliferare a Securităţii
strategie denotă intenţia de a constitui o forţa În afara forţei navale globale constituită
navală din nave NATO şi ale altor aliaţi ai SUA de SUA şi NATO, a fost lansată şi o strategie
în ceea ce US Navy denumeşte “parteneriat menită să asigure controlul comerţului interna-
maritim global” care să “unească nave, paza ţional, traficului maritim şi controlul apelor in-
de coastă, forţe maritime, infrastructuri portua- ternaţionale. Sub pretextul stopării furtului şi
re, operatori portuari, transportatori comerciali traficului de arme de distrugere în masă, com-
şi alte agenţii guvernamentale şi non- ponente şi tehnologii ale acestora şi de siste-
guvernamentale în scopul de a răspunde ame- me de lansare (tehnologii de rachete), Iniţiativa
ninţărilor de pe mare”. Regiunile iniţiale în care de Proliferare a Securităţii (PSI) este o altă ca-
această nouă strategie urmează să fie imple- le prin care se urmăreşte exercitarea controlu-
mentată sunt Golful Persic, apele din estul Afri- lui asupra fluxului de resurse şi comerţului in-
cii şi Marea Arabiei. ternaţional. Iniţiată în mai 2003, strategia pare
Amiralul Muellen include în această să intre în conflict cu dreptul internaţional. Con-
forţă navală globală şi gruparea predominant form dreptului internaţional navele militare ale
NATO de 45 nave amplasată în apele din Ori- SUA sau NATO nu au voie să abordeze şi să
entul Mijlociu (Marea Arabiei, Golful Oman, controleze nave de transport marfă pe care le
Portavionul USS Kitty Hawk în timpul exerciţiului “Valiant Shield” - august 2007
90

întâlnesc sau cu care au divergenţe în apele arată deocamdată dispuşi să ia parte la consti-
internaţionale. Astfel de activităţi sunt conside- tuirea unei forţa navale globale şi să se anga-
rate ilegale şi de Convenţia ONU asupra jeze în operaţiuni militare şi de control în ape
Dreptului Mării, cu excepţia cazului când ope- internaţionale din Orientul Mijlociu şi Oceanul
raţiunea este autorizată de statul care deţine Indian, din interese care ţin de resursele de
nava comercială civilă respectivă. În apele in- energie. Sunt însă vizibile preocupările Statelor
ternaţionale, navele comerciale străine pot fi Unite pentru mobilizarea altor naţiuni pe care
cercetate doar dacă produc poluare în apropie- să le primească în NATO sau cu care să for-
rea apelor teritoriale ale unui stat sau dacă meze o alianţă în Oceanul Pacific (o Organiza-
există o suspiciune rezonabilă de piraterie. În ţie a Tratatului Oceanului Pacific), NATO ur-
plus, în apele internaţionale navele comerciale mând să se implice doar până în Orientul Mijlo-
au imunitate în ce priveşte oprirea, inspectarea ciu.
sau capturarea de către navele oricărui alt stat. Cu prilejul reuniunii din Singapore, se-
Aceste prevederi ale dreptului internaţional cretarul american al apărării Robert Gates a
sunt însă ignorate, mai ales în apele Oceanului reafirmat angajamentul Statelor Unite de a ră-
Indian şi Oceanului Pacific. Unele state asiati- mâne în regiune, în pofida eforturilor militare
ce, între care şi Malayesia au criticat aceste pe care le desfăşoară în Irak şi Afganistan.
demersuri şi au exprimat dubii privind legalita- „Suntem o putere asiatică cu interese politice,
tea lor. China a refuzat încă din 2003 să parti- economice şi de securitate majore şi pe ter-
cipe la această operaţiune, spre deosebire de men lung şi indiferent de angajamentele noas-
Rusia care s-a alăturat acestei iniţiative, cu tre în alte regiuni ne vom îndeplini angajamen-
dreptul ca navele militare ruse să poată opri şi tele în Asia”, a arătat Gates.
inspecta inclusiv nave comerciale americane.
Cele mai multe exerciţii navale sub auspiciile
acestei iniţiative au loc în Marea Chinei de CE VREA RUSIA, DE FAPT?
Sud, Oceanul Indian şi Oceanul Pacific, în zo- Dr. Octavian DUMITRESCU
na Japoniei, cu participarea de forţe navale din Situaţia politico – militară din Europa
SUA, Marea Britanie, Japonia, Australia, şi Orientul Apropiat s-a complicat, în ultimii
Singapore, Franţa, Italia, Germania şi Rusia. ani, nu numai pentru ţările fostului bloc sovie-
Deocamdată, navele comerciale chineze nu au tic, dar şi pentru marile puteri mondiale care,
fost oprite şi inspectate, dar traficul maritim azi, au mai multe probleme de rezolvat decât
înspre/dinspre China a fost odată întrerupt rezolvate. Mulţi au crezut, unii chiar au sperat
pentru 24 de ore. că, după dispariţia imperiului sovietic şi a Tra-
Statele Unite par determinate să extin- tatului de la Varşovia şi după încheierea războ-
dă Alianţa Nord-Atlantică atât geografic cât şi iului rece, apele se vor limpezi iar lumea va
în privinţa mandatului, în scopul de a deveni o intra într-o eră mult mai stabilă, favorabilă evo-
forţă militară globală care, sub acoperirea con- luţiilor pozitive. La aproape douăzeci de ani de
ceptului de război global împotriva terorismului, la acele evenimente, nu putem spune că ome-
să asigure securitatea energetică a membrilor nirea a realizat acest deziderat, iar ecuaţia so-
alianţei. Prin consolidarea dispozitivelor navale luţionării multiplelor probleme ale omenirii devi-
amplasate pe rutele de transport maritim, pe ne tot mai complicată.
magistralele terestre de transport a petrolului şi Una din componentele acestei ecuaţii
pe coridoarele maritime folosite de tancurile este Moscova, actor de securitate de nivel glo-
petroliere şi, în consecinţă, prin controlul ape- bal, cu influenţe în mai toate regiunile lumii, dar
lor internaţionale, alianţa se pregăteşte şi pen- mai ales în Europa şi Asia. În toţi aceşti ani,
tru confruntarea cu noi ameninţări care ar pu- Rusia a abordat o strategie mai puţin caracte-
tea să apară în afara graniţelor ei. Rămâne de ristică fostei Uniuni Sovietice: a păstrat o relati-
văzut dacă toţi aliaţii europeni ai Statelor Unite vă tăcere în legătură cu multe teme fierbinţi, iar
vor avea capacitatea să îşi angajeze forţele atunci când a cedat ceva – aparent dezintere-
navale, aeriene şi de uscat în operaţiuni la ma- sată – a făcut-o pentru a câştiga altceva, pen-
re distanţă de teritoriul naţional. Unii dintre ali- tru a nu pierde o oportunitate. Între timp econo-
aţi (Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia) se mia rusă dă semne de revenire, societatea se
91

aşează uşor – uşor pe principii moderne, ase- tăţi deosebite a guvernanţilor ruşi de a ascun-
mănătoare celor din societăţile occidentale, iar de adevărata faţă a societăţii ruse.
relaţiile internaţionale ale Rusiei sunt în faza Pe plan extern, Federaţia Rusă şi-a
de reviriment, depăşind se pare şocul dispariţi- asigurat un nou sistem de alianţe în care conti-
ei fostului imperiu sovietic. Nu suntem convinşi nuă să aibă un rol conducător (Comunitatea
că au dispărut principalele „idealuri” de nivel Statelor Independente, Organizaţia Tratatului
global, nici în mentalitatea conducătorilor, nici de Securitate Colectivă, Organizaţia de Coope-
a oamenilor de rând, dar putem constata că rare de la Shanghai), care constituie „relaţia
acestea sunt mai puţin afişate. cea mai importantă pentru politica externă a
Evoluţiile geopolitice şi geostrategice Rusiei”, conform ministrului rus al apărării, cu-
cele mai spectaculoase ce au avut loc în ultimii prinsă într-un raport, din octombrie 2003. Con-
cincisprezece ani, sunt legate, în principiu, de comitent, Rusia a dezvoltat un sistem de relaţii
extinderea NATO şi a Uniunii Europene, unifi- satisfăcătoare cu NATO şi UE, iar în cadrul
carea Germaniei, disiparea Iugoslavei, războa- OSCE îşi cultivă, în continuare o poziţie semni-
iele din Golful Persic, dispariţia regimului ficativă pentru securitatea pe continentul euro-
Saddam Hussein, războiul global antiterorist. pean, deşi îşi menţine cu îndârjire poziţiile rigi-
Cea mai mare importanţă, în opinia noastră, de în legătură cu conflictele din Caucaz şi
pentru Rusia, o are extinderea NATO şi UE, Transnistria. În legătură cu aceste din urmă
ale căror limite teritoriale sau apropiat de fronti- aspecte, trebuie subliniat că, deşi Federaţia
erele Federaţiei Ruse. În alt plan dar în cu Rusă şi-a asumat de nenumărate ori rolul de
acest prim aspect, poziţia acestei ţări este supervisor în diferite forumuri şi s-a implicat,
semnificativ modificată şi în legătură cu situaţia de regulă cu rezultate pozitive, cel puţin pe ter-
implementării unor tratate şi acorduri internaţi- men scurt, în soluţionarea acestora, nu a putut
onale, ca Tratatul Forţelor Convenţionale în renunţa la dorinţa de conservare a avantajelor
Europa (CFE), a celor privind rachetele cu rază moştenite de la defunctul imperiu sovietic şi
medie şi mică, ori balistice, la care Federaţia continuă să rămână parte şi mediator al aces-
Rusă este parte. Recentele măsuri destinate tora, în acelaşi timp.
amplasării în Europa a elementelor sistemului În planul securităţii naţionale, se con-
american de apărare antirachetă au iritat mai stată în ultimii ani un reviriment semnificativ.
toate nivelurile vieţii politico – militare ruse, de- Forţele Armate ale Federaţiei Ruse au cu-
clanşând o adevărată isterie la Moscova. noscut o schimbare pozitivă destul de vizibilă.
Semnificative sunt, în acest context, Schimbarea a început cu stabilirea intereselor
cele mai importante evoluţii ce au avut loc naţionale de securitate şi reconsiderarea riscu-
în Federaţia Rusă, în perioada post – sovieti- rilor şi ameninţărilor la adresa ţării, categorisite
că. În plan intern, se pare că aceasta a făcut acum, în trei componente: externe, interne şi
ordine în interiorul instrumentelor de putere, a transfrontaliere. În acest cadru, Rusia îşi men-
adoptat strategii şi doctrine specifice, şi-a defi- ţine opinia că, la începutul mileniului trei, situa-
nit poziţia faţă de principalele subiecte interna- ţia politico – militară nu elimină încă posibi-
ţionale, făcând-o cunoscută cu tupeu. Obser- litatea unui conflict major în apropierea
văm că principalele personaje ale căror glasuri frontierelor Rusiei, care ar putea afecta inte-
se aud tot mai clar de la Moscova sunt oameni resele de securitate ale acesteia, sau a unui
cultivaţi, cunoscuţi şi recunoscuţi pe plan ex- pericol militar direct la adresa securităţii
tern în domeniul lor de activitate, iar cei de tea- Rusiei. Aprecierea acestor riscuri, făcută de
pa lui Jirinovski ori Smirnov, figuri renumite ale specialiştii şi factorii de decizie ruşi, rămâne
primilor ani de după dispariţia imperiului sovie- însă tributară fostelor concepţii sovietice deoa-
tic, au dispărut din viaţa publică a Rusiei. Soci- rece, prin includerea fostelor republici sovietice
etatea rusă pare acum mai elevată, mai curată ori a teritoriilor aflate sub influenţă sovietică în
decât apărea în ultimul deceniu al secolului zona de interes a Federaţiei Ruse, aceasta
XX. Au ieşit în prim plan personalităţi politice şi păstrează aceleaşi tendinţe de stăpân al unei
militare noi, iar instituţiile de putere, inclusiv mari părţi a lumii, prin care să poată justifica
presa, par să se comporte mult mai democra- demersurile sale interne şi internaţionale. Con-
tic. Să sperăm că nu suntem martorii unei abili- form raportului ministrului apărării, în prezenţa
92

preşedintelui Vladimir Putin, la Conferinţa cu lă în Federaţia Rusă a armelor, muniţiilor şi
personalul de conducere din Forţele Armate materialelor explozive; operaţii de mare am-
ale Federaţiei Ruse (2 octombrie 2003), sunt ploare ale crimei organizate, care ameninţă
apreciate ca riscuri externe: dislocarea unor stabilitatea politică la nivelul membrilor Federa-
grupări de forţe în apropierea frontierelor ruse ţiei; acţiunile mişcărilor separatiste şi radicale,
„cu scopul de a lansa un atac militar împotriva naţionalist-religioase din Rusia.
Rusiei sau aliaţilor săi”; pericolul de a pune Riscurile transfrontaliere, în opinia fac-
stăpânire politic sau militar pe o parte a teritori- torilor de decizie ruşi, sunt pericole politice,
ului Federaţiei Ruse; demonstrarea puterii mili- politico-militare şi militare la adresa intereselor
tare în apropierea frontierelor Rusiei; extinde- şi securităţii Rusiei, care combină elementele
rea blocurilor şi a uniunilor în detrimentul secu- riscurilor externe şi interne, fiind caracterizate
rităţii militare a Rusiei; dislocarea de trupe stră- de formă internă şi de esenţă externă, inclu-
ine pe teritoriul ţărilor vecine, fără acordul Ru- zând: crearea, înzestrarea, întreţinerea şi in-
siei şi în afara sancţiunilor Consiliului de Secu- struirea formaţiunilor şi grupurilor înarmate în
ritate al ONU; provocări armate, inclusiv ataca- alte state, cu scopul de a fi introduse pe terito-
rea facilităţilor militare ale Rusiei cu locaţia în riul Rusiei ori aliaţilor săi; operaţiile grupurilor
state străine, precum şi a facilităţilor şi structu- separatist – subversive, extremist – naţionalis-
rilor din ţările vecine ori aliate; acţiuni de împie- te ori religioase, sprijinite direct ori indirect din
dicare a operaţiilor sistemelor de stat ori ale surse externe, destinate să submineze regimul
celor destinate managementului militar ale Ru- constituţional al Rusiei, să ameninţe integrita-
siei, ale forţelor nucleare strategice, ale siste- tea teritorială şi siguranţa cetăţenilor acesteia;
melor de avertizare timpurie, de apărare a ra- crima transfrontalieră, inclusiv activităţi de con-
chetelor balistice, de control al spaţiului şi de trabandă sau alte acţiuni ilegale, desfăşurate la
stabilitate combativă a trupelor; acţiunile de un nivel care pune în pericol securitatea politi-
împiedicare a accesului Rusiei la căile de co-militară a Rusiei ori stabilitatea aliaţilor săi;
transport strategic; discriminarea şi violarea acţiuni informaţionale ostile Rusiei şi aliaţilor
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale săi; operaţii desfăşurate de organizaţii teroriste
cetăţenilor Rusiei aflaţi în
ţări străine; constituirea
unor grupări de forţe, care
are ca urmare ruperea
echilibrului de forţe în apro-
pierea frontierelor Rusiei
ori a aliaţilor săi şi în zone-
le adiacente.
Ca riscuri interne la
adresa securităţii Rusiei,
sunt considerate: folosirea
forţei în încercarea de a
schimba regimul constituţi-
onal şi de a viola integrita-
tea teritorială a Rusiei; pla-
nificarea, pregătirea şi exe-
cutarea de acţiuni pentru a
întrerupe şi dezorganiza
acţiunile instituţiilor puterii Vedere aeriană a Kremlinului
de stat şi de conducere,
atacarea facilităţilor econo-
mice şi militare ale statului, de sprijin al vieţii, internaţionale; traficul de droguri către teritoriul
precum şi a infrastructurii informaţionale; crea- Rusiei ori în tranzit, pentru transport către alte
rea, înzestrarea, instruirea şi operaţionalizarea ţări.
unor formaţiuni ilegal înarmate; circulaţia ilega- Se observă uşor rigiditatea în aborda-
93

rea problemelor existente în acest secol, remi- conferinţa de presă finală, preşedintele rus a
niscenţe ale fostului sistem totalitar sovietic, afirmat că “participanţii la Summitul Rusia - UE
influenţele de tip război rece cu confruntarea s-au înţeles aproape asupra tuturor probleme-
de la bloc la bloc, precum şi mentalităţi depăşi- lor, cu excepţia problemelor deosebite legate
te, specifice relaţiilor internaţionale din secolul de egoismul economic al unor ţări” (Polonia, în
anterior. Totodată, prin auto-asumarea dreptu- problema importurilor de carne - n.a.), dorind
lui de a-şi apăra aliaţii, transpar intenţiile de fapt să arunce pisica în curtea UE.
nemărturisite ale responsabililor de la Moscova Scopul declarat al reuniunii, conform
de hegemonie regională şi, mai mult, de influ- celor declarate de ambele părţi - semnarea
enţare a unei părţi cât mai mari a lumii . Nu în unui nou acord bilateral UE - Rusia - nu a fost
ultimul rând, justificate de atâtea riscuri şi ame- atins, deoarece “părţile nu au putut nicicum să
ninţări, de aici pornesc şi izvoarele misiunilor treacă la discuţii privind noua înţelegere de
Forţelor Armate, definite prin acelaşi raport al parteneriat şi cooperare”, arată Rossiiskaia
ministrului apărării, destinate prevenirii riscuri- Gazeta din 19 mai a. c., adăugând ce a spus
lor militare şi politico-militare, asigurării intere- preşedintele Putin: “noi nu dramatizăm situaţia,
selor economice şi politice, executării operaţii- înţelegând că, înainte de a trece la negocieri,
lor pe timp de pace, întrebuinţării forţelor ar- UE trebuie să rezolve divergenţele interne”. În
mate pentru asigurarea securităţii Federaţiei această situaţie, Rusia se vede nevoită să aş-
Ruse. tepte noi oportunităţi pentru a-şi îndeplini ţeluri-
Între timp, au avut loc câteva eveni- le geopolitice istorice.
mente internaţionale semnificative pentru ana- Nici întâlnirea Bush – Putin, de la
liza noastră, la care Moscova a fost una din începutul lunii iulie 2007, nu a salvat situaţia,
părţile implicate. În primul rând, vizita la Mos- discuţiile banale şi cu aspect de vacanţă, dintre
cova a secretarului de stat al SUA, cei doi lideri, rămânând cantonate într-un viitor
Condoleeza Rice, din perioada 14 -15 mai mai îndepărtat – menţinerea unor relaţii bilate-
2007. Aşteptate cu mult interes, mai ales în rale pozitive între cele două ţări şi după ce
capitala rusă dar şi în diferite cancelarii euro- aceştia nu vor mai fi la putere, reluarea dialo-
pene, discuţiile s-au concentrat pe câteva teme gului bilateral pe problemele urgente ale relaţii-
actuale ale colaborării bilaterale: amplasarea lor SUA - Moscova, realizarea unui sistem co-
în Europa a elementelor sistemului american mun de avertizare timpurie cu implicarea Rusi-
de apărare antirachetă, ratificarea acordului de ei, SUA şi statelor europene, ori folosirea în
adaptare a Tratatului CFE, statutul viitor al pro- comun a facilităţilor de avertizare timpurie de la
vinciei Kosovo. Deşi discuţiile au avut un ca- Gabala.
racter preponderent practic, părţile şi-au menţi-
Noile orientări ale factorilor respon-
nut poziţiile anterioare şi nu au făcut concesii.
sabili de la Moscova, printre altele, se materia-
Ca urmare, rezultatele au fost aproape nule.
lizează, deocamdată, în poziţiile adoptate în
Singurele aspecte la care poziţiile s-au apropi-
conjuncturi diferite, în prezentarea opiniilor şi
at sunt legate de îngrijorarea ambelor părţi,
atitudinilor faţă de evoluţiile geopolitice şi
determinată de înrăutăţirea relaţiilor lor bilate-
geostrategice, uneori chiar în documente ofici-
rale şi dorinţa de a reduce tonul în retorica pu-
ale, de către persoane cu poziţii importante –
blică privind starea relaţiilor dintre SUA şi Ru-
miniştrii de externe şi apărare, adjuncţi ai aces-
sia, părţile convenind ca aspectele esenţiale
tora, la nivelul şefiei guvernului şi chiar la nive-
aflate în dezacord să fie analizate la o viitoare
lul preşedintelui Federaţiei Ruse. În această
întâlnire “doi plus doi” (miniştrii de externe şi ai
privinţă putem identifica o abordare concertată
apărării ai celor două părţi), care ar putea avea
şi unitară a subiectelor fierbinţi, care se materi-
loc în toamna acestui an.
alizează prin două maniere de abordare a
Apoi, a avut loc Summitul Uniunea subiectelor fierbinţi pentru prezervarea intere-
Europeană - Federaţia Rusă, de la Samara, selor şi atingerea scopurilor actuale ale politicii
F. Rusă, din perioada 17 - 18 mai a. c., care nu externe a Federaţiei Ruse: una rigidă, chiar
a adus rezultate mai substanţiale, concrete brutală, de forţă, cu specific geopolitic şi
pentru Rusia, deşi credem noi că cel puţin par- geostrategic, şi alta flexibilă, chiar amabilă, dar
tea rusă ar fi avut nevoie. În acest sens, la abilă, de punere sub control a utilizării resurse-
94

lor de provenienţă rusă ori euroasiatică. elementelor sistemului american de apărare
În prezent, prima variantă de aborda- antirachetă ce vor fi amplasate în Europa. Nu
re a subiectelor internaţionale se concentrează în ultimul rând, intervenţiile preşedintelui rus,
în jurul amplasării în Europa a elementelor Vladimir Putin, au semnificaţie deosebită şi
sistemului american de apărare antirachetă denotă hotărârea cu care Rusia îşi apără inte-
şi în legătură cu Tratatul CFE. După extinde- resele, în acest domeniu. Aspectele esenţiale
rea NATO şi UE şi declanşarea acţiunilor ale acestei teme, privite prin prisma reproşuri-
antiteroriste din Afganistan şi Irak, în opinia lor părţii ruse, sunt: amplasarea de baze milita-
factorilor responsabili de la Moscova, influenţa re americane şi instalarea mai multor sisteme
americană se mută asupra Ucrainei şi militare de observare şi supraveghere în ţările
Georgiei, care îşi manifestă interesul pentru nou intrate în NATO – Ţările Baltice, Bulgaria,
accederea în aceste alianţe. Mai mult, SUA Cehia, Polonia şi România – şi nerespectarea
doresc să instaleze în Europa şi Alaska ele- de către SUA, în principal, a angajamentelor
mente ale scutului antirachetă pentru a putea privind ratificarea Tratatului CFE adaptat.
intercepta pe traiectoria mediană eventualele Aceste motive, după cum a afirmat pre-
rachete balistice lansate de Iran şi Coreea de şedintele Putin, la 26 aprilie 2007, ar putea de-
Nord destinate să lovească obiective de pe termina Rusia să adopte un moratoriu referitor
teritoriul SUA. Logica americană este simplă: la implementarea Tratatului privind Forţele Ar-
traiectoria acestor rachete trece exact peste mate Convenţionale în Europa (CFE) până la
aceste locaţii şi numai în această porţiune a ratificarea variantei adaptate a tratatului de că-
traiectoriei pot fi interceptate şi lovite de rache- tre toţi membrii NATO,. Ulterior, au apărut pro-
tele antirachetă. Posibilitatea anihilării rachete- puneri prezentate la Viena de ministrul afaceri-
lor iraniene pe traiectoria mediană a zborului lor externe al Federaţiei Ruse. Serghei Lavrov
acestora creează beneficii şi pentru statele eu- a informat reprezentanţii ţărilor membre OSCE
ropene, care se tem încă de o eventuală con- prezenţi la reuniunea comună a Comitetului
fruntare militară cu Rusia, dar unele doresc permanent al OSCE şi a Forumului de coope-
analizarea acestor aspecte sub egida NATO. rare în domeniul securităţii al acestei organiza-
Desigur că sub aspect tehnologic, cel ţii, care a avut loc la Viena, la 23 mai a. c., că
mai bun instrument de apărare îl poate oferi “Rusia intenţionează, în cel mai scurt timp, să
europenilor numai SUA, de departe cel mai declanşeze o iniţiativă privind convocarea unei
avansat factor de securitate, la nivel global. conferinţe extraordinare a statelor participan-
Analiştii Stratfor afirmă că, din punct de vedere te la Tratatul CFE, pentru a “debloca situaţia
strategic, sistemul american destinat împotriva absurdă ce s-a format în sfera controlului ar-
rachetelor iraniene reprezintă, în acelaşi timp, mamentelor”.
cel mai sigur instrument de apărare la dispozi- Ceea ce s-a întâmplat până la urmă. La
ţia Europei, într-o eventuală confruntare cu ca- iniţiativa Federaţiei Ruse, OSCE a desfăşurat
pacităţile militare ruse, iar când Moscova devi- Conferinţa extraordinară a statelor participante
ne tot mai agresivă în termeni economici şi po- la Tratatul CFE, pe 11 – 12 iunie a. c. Poziţia
litici, această afirmaţie capătă sens. Federaţiei Ruse la această conferinţă a fost
Atitudinea Federaţiei Ruse a fost făcută publică într-un document circulat pe tim-
destul de vehementă, incluzând reacţii ale pul activităţii, în care aceasta prezintă
ministrului de externe – care a adus în atenţie „circumstanţele deosebite referitoare la Trata-
evoluţia implementării tratatelor internaţionale tul CFE” ce au determinat Rusia să adopte ati-
şi bilaterale ale Rusiei cu NATO, UE şi Statele tudinea tranşantă privind convocarea conferin-
Unite, referitoare la reducerea / interzicerea ţei. În fapt, Rusia acuză ţările occidentale şi
rachetelor balistice şi a celor cu rază medie şi NATO că au depăşit limitele de grup prevăzute
mică de acţiune, al controlului armamentelor de Tratatul CFE ca urmare a extinderii alianţei,
convenţionale –, ale comandanţilor diferitelor că ţările foste membre ale Tratatului de la Var-
categorii de forţe militare ruse (rachete strate- şovia nou intrate în NATO – Bulgaria, Ungaria,
gice, nucleare strategice etc.) – care nu s-au Polonia, România, Slovacia şi Cehia – se sus-
sfiit să afirme că mijloacele de care dispune trag de la formalizarea schimbărilor din compu-
Federaţia Rusă permit lovirea şi distrugerea nerea grupurilor de state participante la tratatul
95

CFE. Acuzaţiile părţii ruse continuă cu detalie- Cea de a doua modalitate de aborda-
rea influenţei negative a „dislocării planificate re a subiectelor de dispută este materializată
de armamente convenţionale ale SUA” pe teri- de măsurile adoptate în ultimul timp, dar mai
toriile Bulgariei şi României, precum şi cu ales de planurile viitoare ale Federaţiei Ruse
neîndeplinirea de către o serie de state partici- pentru a deţine controlul asupra resurselor de
pante a angajamentelor politice de ratificare a petrol şi gaze naturale de care depind în mare
Acordului de adaptare a Tratatului CFE şi la măsură statele din Europa. Sunt deja de noto-
corectarea plafoanelor teritoriale, în timp ce rietate publică renegocierea cu unii beneficiari,
Federaţia Rusă „s-a încadrat în plafoanele printre care şi România, a preţului acestor pro-
convenite”, şi-a retras toate armamentele şi duse ori dificultăţile cu care s-au confruntat
tehnica limitate prin tratat (este vorba de 364 unele ţări ce s-au dezlipit de la “sânul mamei
piese evacuate ori distruse, respectiv 42 eşa- Rusia” şi, fie au intrat în NATO fie şi-au expri-
loane de materiale militare) de pe teritoriul Re- mat intenţia de a adera la această alianţă. Mai
publicii Moldova, iar în Georgia acestea „au nou, Rusia planifică să investească în infras-
fost aduse la parametrii dislocării temporare de tructura de transport şi prelucrare pentru ex-
bază” (rămânând 82 tancuri, 241 vehicule blin- portul petrolului şi gazelor naturale. Dacă până
date de luptă şi 140 sisteme de artilerie). La acum, în mod tradiţional, Rusia aştepta ca be-
toate aceste reproşuri Federaţia Rusă adaugă neficiarii străini să dezvolte această infrastruc-
efectele negative ale neparticipării Estoniei, tură, deja compania de stat Transneft planifică
Letoniei şi Lituaniei la Acordul Final al Confe- să finanţeze prima etapă a conductei de petrol
rinţei CFE de la Istanbul (17 – 19 noiembrie Siberia Orientală – Oceanul Pacific, al cărei
1999). În acest timp, se arată în continuare în cost este evaluat acum la 11 miliarde USD,
document, SUA şi NATO au instalat noi baze potrivit ziarului The Moscow Times din 14 fe-
militare în ţările nou intrate în alianţă, au adus bruarie 2007. Prin acest pas, statul rus ar pu-
echipamente şi aparatură cu care, de pe terito- tea prelua controlul complet al furnizării în Ori-
riul Ţărilor Baltice de exemplu, se poate su- entul Îndepărtat de resurse energetice de origi-
praveghea teritoriul rus pe o adâncime de 500 ne rusă şi euroasiatică, cu posibilitatea de a
km şi o altitudine de până la 30 km. De aseme- avea beneficii importante în plan economic şi
nea, se au în vedere bazele americane deschi- geopolitic. Potrivit unei analize a Stratfor, con-
se pe teritoriul Bulgariei şi României (ţări pe ducta ar urma să aibă 2 566 mile, de la Lacul
care Moscova le consideră de jure – din punc- BAIKAL până la VLADIVOSTOK, în Orientul
tul de vedere al Tratatului CFE iniţial – încă Îndepărtat rus, din care o porţiune – până la
membre ale Tratatului de la Varşovia?) şi mai Skovorodino – cu capacitate de 600 000 barili
noile măsuri de amplasare în Cehia şi Polonia pe zi, iar cea de a doua porţiune, cu capacita-
a elementelor sistemului american de apărare tea de 1 milion de barili pe zi, pentru a putea
antirachetă. Cert este că această conferinţă prelua fluxul de petrol din depozitele câmpuri-
extraordinară a OSCE s-a încheiat fără rezulta- lor petroliere din Siberia. La capătul acestei
te concrete, ceea ce a dus la al doilea pas al conducte, Rusia intenţionează să construiască
Federaţiei Ruse în acest domeniu. o rafinărie de petrol pentru prelucrarea petrolu-
Următoarea mutare a Rusiei a fost de- lui, care poate fi astfel valorificat la preţuri su-
clararea moratoriului privind implementarea perioare, oferind o alternativă energetică pen-
Tratatului CFE şi a acordurilor legate de aces- tru principalii posibili beneficiari: China, Japo-
ta, preşedintele Putin semnând ordinul de sus- nia şi Coreea de Sud.
pendare, după cum a comunicat, la 14 iulie Dar această abordare a fost extinsă şi
2007, agenţia Ria Novosti. Acţiunea Tratatului la Europa de Nord, unde Federaţia Rusă im-
CFE încetează pentru Federaţia Rusă la 150 plementează aceeaşi soluţie. Potrivit publicaţi-
zile de la data primirii notificării corespunzătoa- ei Eurasia Daily Monitor, din 19 aprilie 2007,
re, dar această suspendare va fi valabilă, potri- citând agenţia Interfax, RIA Novosti din 17
vit explicaţiilor date în ordinul preşedintelui rus, aprilie a. c., preşedintele aceleiaşi companii
„până când ţările NATO vor ratifica Acordul petroliere, Transneft, Semyon Vainshtok şi ad-
privind adaptarea şi vor începe implementarea junctul ministrului rus al industriei şi energiei,
benevolă a acestui document”. Andrei Dementiev, au declarat la Moscova, la
o conferinţă internaţională pe tema transportu-
96

lui petrolului că “în prezent, extinderea siste- european are aceleaşi valenţe, în opinia noas-
mului baltic de conducte este prioritatea numă- tră, ceea ce ne duce cu gândul la testamentul
rul unu a Guvernului Rusiei pentru transportul unui ţar rus, tot mai departe de a fi realizat.
petrolului”. Actualul sistem livrează anual, pen- x x
tru suplimentarea livrărilor către Europa Occi-
x
dentală, 75 milioane tone de petrol din interio-
rul Rusiei către portul Primorsk, aflat la capul În opţiunea noastră, Federaţia Rusă
teritoriului Rusiei la Marea Nordului. Sistemul urmăreşte un plan de revitalizare a poziţiei sale
extins vizează construirea celei de a doua fa- în plan internaţional, pentru a putea juca din
ze, cu capacitate de încă 75 milioane tone nou un rol semnificativ la nivel global, dacă nu
anual, precum şi capacităţile de preluare cola egalitate cu SUA – cel puţin în acest mo-
respunzătoare, în portul Primorsk. Guvernul ment, realităţile interne ruse şi cele internaţio-
rus intenţionează să redirecţioneze o mare nale nu o favorizează – atunci măcar în planul
parte din fluxul de petrolul ce, în prezent, este secund, loc pentru care rivalizează cu China,
livrat prin conducta Drujba, via Belarus şi Ucra- angajată deschis în această confruntare cu
ina, către teritoriile ţărilor membre ale Uniunii SUA la mijlocul anului 2007. O dispută ameri-
Europene, având în vedere disputele din ultimii cano – chineză la nivel mondial, indiferent de
ani referitoare la taxele de export către ţările domeniul la care se referă, nu ar fi deloc pe
de tranzit. Prin acest proiect, Federaţia Rusă placul Rusiei, chiar dacă uneori „când doi se
obţine nu numai evitarea viitoarelor asperităţi ceartă al treilea câştigă”. Menţinerea Federaţiei
cu Belarus, Lituania şi Ucraina, ci şi controlul Ruse într-un con de umbră al relaţiilor internaţi-
complet asupra fluxului de petrol rusesc ce se onale nu poate fi acceptată de aceasta, după
va livra spre occidentul Europei. O simplă ope- aproape două decenii de aşteptare în această
raţie aritmetică ne duce la rezultatul acestei poziţie şi, probabil, după aprecierea factorilor
intenţii: atingerea unui nivel de 150 milioane responsabili de la Moscova, a sosit momentul
tone petrol rusesc exportat anual în Europa revenirii în prim planul vieţii mondiale.
occidentală de către Rusia, fără alt intermediar La această concluzie ne mai conduce
care să poată interveni în acest proces, chiar un alt aspect, aparent banal, de ordin istoric:
dacă investiţia ar putea depăşi 2,5 miliarde este vorba de un ciclu întâlnit în evoluţia mai
USD, într-un an şi jumătate, după cum susţine multor state, pe parcursul evoluţiei lor istorice.
Komersant, în numărul său din 12 aprilie 2007. Aşa cum Germania a crescut şi a decăzut de
Aceste proiecte sunt de natură eco- mai multe ori, aşa şi Rusia a cunoscut acest
nomică, politică şi strategică în acelaşi ciclu de creştere şi descreştere, de mai multe
timp, ceea ce ne face să credem că, Rusia a ori, în evoluţia sa, în ultimele două sute de ani.
schimbat ceva din registrul armelor cu care Ciclul Rusiei pare să fie mai rar, ca periodicita-
înfruntă Europa şi omenirea. Prin aceste evolu- te dar mai profund ca amplitudine a proceselor
ţii, simţind că se apropie sfârşitul perioadei de şi ca implicaţii interne şi internaţionale. De fie-
tranziţie declanşat de disiparea imperiului sovi- care dată, atât Rusia cât şi alte state care au
etic, Federaţia Rusă urmăreşte să redobân- cunoscut acest fenomen, s-au ridicat şi cel pu-
dească ceea ce a pierdut acum peste cincis- ţin au revenit la nivelul anterior, alteori au de-
prezece ani – statutul de mare putere mondia- păşit acest nivel. Colapsul Uniunii Sovietice de
lă, cu influenţă în toate zonele lumii, pentru a la sfârşitul secolului XX a fost dur şi brusc pen-
putea trata de la egal la egal cu Europa şi cu tru popoarele respective, a dus la apariţia mai
SUA. multor state independente pe harta lumii, unele
fără prea multă experienţă în dezvoltarea de
Finalizarea proiectului conductei petroli-
sine stătătoare, ceea ce le-a adus mai multe
ere transsiberiene, prin asigurarea unei alter-
efecte negative decât pozitive.
native energetice pentru China, Japonia şi Co-
reea de Sud poate avea beneficii economice – Considerăm că, în prezent, Federaţia
în subsidiar – dar în primul rând beneficii politi- Rusă joacă o miză destul de importantă pentru
ce şi strategice, ceea ce pare fi o „bună aface- poziţia sa viitoare în lume. Deşi ameninţă cu
re de bună intenţie şi de influenţă”, subliniază ieşirea din Tratatul CFE, Rusia nu ar avea ni-
Stratfor. Finalizarea proiectului petrolier nord mic de câştigat din această mişcare, ci numai
97

de pierdut. Ar putea pierde relaţiile de turi în cadrul cursei prezidenţiale din 2008, în-
parteneriat şi cooperare cu NATO şi UE, în registrând o creştere de 5% faţă de un sondaj
Europa, precum şi apropierea de SUA pe care realizat în aprilie. Principalul contracandidat,
a obţinut-o cu costuri importante. Mai repede prim vicepremierul Serghei Ivanov, este credi-
Rusia doreşte, pe de o parte, intrarea în vigoa- tat cu 31% din opţiuni, la fel ca la ultimul son-
re a Acordului de adaptare a Tratatului CFE, daj.
prin care ar putea obţine o sporire a posibilităţii Cei doi sunt apropiaţi ai actualului pre-
de supraveghere şi limitarea armamentelor în şedinte şi sunt consideraţi ca principali candi-
Europa, chiar de reducere a acestora - în spe- daţi la alegerile prezidenţiale din 2 martie
cial în apropierea frontierelor sale - şi, pe de 2008, deşi nici unul nu şi-a anunţat oficial in-
altă parte, eliminarea ori cel puţin amânarea tenţia de a candida.
amplasării în Europa a elementelor sistemului
În sondajul din luna mai, liderul naţiona-
american de apărare antirachetă, concomitent
list Vladimir Jirinovski este creditat cu 13% din
cu întârzierea retragerii echipamentelor ruse
opţiuni, iar liderul Partidului Comunist, Ghenadi
din Transnistria şi Caucaz. Şi pentru că aceste
Zuganov, cu 12%.
dorinţe nu pot fi exprimate direct pentru că nu
ar fi acceptate, atunci Rusia forţează nota prin Cei care speră că schimbarea liderului
solicitări de altă natură, chiar prin şantaj, spe- la Kremlin ar putea însemna o schimbare în
rând să ajungă la rezultatele dorite. politica externă rusă mai au de aşteptat. Consi-
derat principalul candidat, chiar dacă intervie-
Întrebarea ce se poate pune acum es-
vaţii la sondaje mai au unele ezitări, Serghei
te până unde va forţa Rusia aceste demer-
Ivanov a ţinut relativ recent o conferinţă de pre-
suri. Dacă va continua dezvoltarea sa eco-
să în cadrul căreia a comentat o gamă largă de
nomică, socială şi militară, până la ce nivel
subiecte, începând cu securitatea globală şi
se va ridica din nou Rusia? Până la nivelul
terminând cu sportul pentru copii, care a fost
de evoluţie socială, economică şi militară
considerată de analişti ca o prezentare a plat-
avut anterior sau va depăşi acest nivel? Şi
formei sale de campanie.
dacă va reuşi să depăşească ceea ce a fost
Uniunea Sovietică în secolul anterior, cu ce Ca şi Putin, Ivanov critică vehement
costuri şi ce va însemna acest lucru pentru planul Statelor Unite de amplasare a sistemului
omenire? Ştiu oare, acum, responsabilii de la de apărare antirachetă în Polonia şi Cehia şi
Moscova ce va trebui să facă pentru a îndeplini nu crede că intenţia părţii americane este de a
acest ţel? Se pare că da. respinge o potenţială ameninţare cu rachete
din Iran şi alte state criminale. Ivanov spune că
radarul pe care SUA intenţionează să-l ampla-
Rusia: cine va fi următorul preşedinte? seze în Cehia este capabil să scaneze spaţiul
Nicolae PERHAIŢĂ aerian pînă la Munţii Ural.
Terminarea mandatului la Preşe- Ivanov declară că Rusia nu intenţionea-
dinţia Federaţiei Ruse de către Vladimir Putin a ză să amplaseze un sistem similar de apărare
pus în dezbaterea cercurilor politice şi de me- împotriva rachetelor strategice, dar va lua
dia ruseşti, dar şi a celor occidentale problema „măsuri adecvate” pentru a răspunde acţiunii
succesorului la Kremlin. De câteva luni, analiş- americane. „Pentru orice scut se poate găsi o
tii politici şi presa scot în sabie mai eficientă”,
prim plan doi posibili spune Ivanov,
candidaţi, dintre care se referindu-se la faptul
va alege noul preşedin- că Rusia deţine deja
te. rachete capabile să
Unul dintre aceştia, penetreze orice poten-
Dimitri Medvedev, prim ţial sistem antirachetă
vicepremier, este credi- şi va dezvolta arme
tat de ultimul sondaj de mai performante.
opinie, realizat în luna Serghei Ivanov
mai a.c., cu 34% din vo- critică şi Tratatul asu-
Dimitri Medvedev Serghei Ivanov
98

pra rachetelor cu rază intermediară de acţiune siona din acest organism. După un an Putin
semnat în 1987, pe care îl cataloghează ca o ajungea preşedintele Federaţiei Ruse.
relicvă a Războiului Rece. Totuşi, Rusia nu se Mult mai liberalul Dimitri Medvedev era
va retrage din tratat, chiar dacă de la semna- singurul prim vicepremier înainte ca preşedin-
rea acestuia mai multe ţări, unele din apropie- tele Putin să creeze încă o astfel de poziţie
rea graniţelor ruse, au construit rachete cu ra- pentru Ivanov, ceea ce poate fi un indiciu că
ză intermediară de acţiune. De asemenea, ambii sunt în pregătire pentru cursa prezidenţi-
Ivanov susţine anunţatul, de către preşedintele ală. Un candidat care are sprijinul preşedintelui
Putin, moratoriu privind Tratatul CFE, care limi- Putin are marele avantaj oferit de influenţa
tează cantităţile de armament convenţional în Kremlinului asupra mijloacelor media din Ru-
Europa, un tratat pe care îl consideră ca fiind sia. Prin intermediul acestor mijloace,
un produs al aceluiaşi Război Rece. Nu este Medvedev a devenit cunoscut datorită proiec-
lipsit de interes faptul că moratoriul a fost de- telor sale privind sănătatea, educaţia şi con-
clarat, după ce statele membre NATO au refu- strucţia de locuinţe, iar prestaţia sa la ultimul
zat să ratifice o versiune modificată în 1999 a Forum Economic Mondial de la Davos a fost
tratatului, solicitând la schimb retragerea trupe- apreciată de toţi participanţii şi bine prezentată
lor ruse din Georgia şi Moldova (Transnistria). în media rusă.
Pentru viitorul situaţiei politico-militare Medvedev este însă mai tânăr, fiind
globale, este semnificativă declaraţia lui Ivanov născut la 14 septembrie 1965, tot la Sankt
prin care a respins opiniile privind apariţia unui Petersburg.
nou război rece şi a apreciat cooperarea pro-
Preşedintele Putin nu a sugerat că ar
ductivă dintre Rusia şi SUA în prevenirea proli-
susţine pe unul dintre cei doi potenţiali candi-
ferării armelor de distrugere în masă. „Rusia
daţi, dar trebuie remarcat faptul că Serghei
nu este Uniunea Sovietică şi nu intenţionează
Ivanov are sprijinul actualilor şi foştilor ofiţeri
să se angajeze într-o nouă cursă a înarmărilor,
FSB (KGB), a căror influenţă asupra Kremlinu-
bugetul ei militar fiind o dovadă în acest sens
lui este cunoscută. Dimitri Medvedev are în
(2,7% din produsul naţional brut)”, arată
spatele său gigantul Gazprom, al cărui director
Ivanov.
a fost înainte de a ajunge în guvern. Preşedin-
În vârstă de 54 ani, Ivanov s-a născut tele Putin susţine că nu există un „succesor”, ci
la Sankt Petersburg, la 31 ianuarie 1953. Este mai mulţi candidaţi care se vor confrunta cu
absolvent al Facultăţii de Filologie şi a intrat în opţiunea electoratului rus.
KGB în 1976. Este căsătorit şi tatăl a doi co-
Pentru Vladimir Putin posibilul succe-
pii. Serghei Ivanov pare un om rigid, dar în afa-
sor ar trebui să continue politicile urmate de
ra cadrului oficial este amuzant, dă dovadă de
Federaţia Rusă în ultimii ani. Popularitatea pre-
rafinament şi este preocupat să-şi seducă in-
şedintelui va fi determinantă în desemnarea
terlocutorii. Vorbeşte foarte bine engleza şi su-
celui care va obţine votul alegătorilor, atunci
edeza. Apropierea de preşedintele Putin este
când Putin va da un semnal că susţine pe unul
exemplificată şi de faptul că ţinutele şi intonaţii-
dintre candidaţi.
le celor doi sunt aproape similare.
Lista posibililor candidaţi mai cuprinde
Înainte de a fi numit în funcţia de prim
nume precum Valentina Matvienko, guverna-
vicepremier, în februarie a.c., Serghei Ivanov,
toarea regiunii Sankt Petersburg, Vladimir
a fost ministru al apărării timp de peste saşe
Iakunin, fost agent KGB, directorul căilor ferate
ani. A fost coleg cu preşedintele Putin în KGB
ruse, Serghei Sobianin, şeful Secretariatului
la St. Petersburg în anii `70, îndeplinind misiuni
Preşedinţiei, Dimitri Kozak, trimisul special al
sub acoperire în Marea Britanie, Suedia şi
preşedintelui în Caucaz, Boris Grizlov, preşe-
Kenia. A evoluat în funcţie pe traseul urmat de
dintele Camerei inferioare a Parlamentului rus,
Putin. Funcţia de director adjunct al Serviciului
şi Serghei Cemizov, directorul monopolului de
Federal de Securitate FSB a preluat-o în 1998,
stat al armamentelor şi fost coleg al lui Putin.
atunci când Putin devenea director general al
Nu sunt însă excluse nici candidaturi-surpriză,
acestui serviciu. In 1999, este numit membru
unul dintre numele vehiculate fiind cel al minis-
în Consiliul de Securitate al ţării, după ce
trului de externe, Serghei Lavrov.
Vladimir Putin era numit prim ministru şi demi-
99

Este de aşteptat ca în următoarea pe- Dincolo de interesul ştiinţific, expediţia
rioadă cei doi candidaţi favoriţi să-şi intensifice “Arctic 2007” a avut şi un pronunţat caracter
discursurile electorale pentru a acumula cât politic, exploratorilor şi omului de ştiinţă Anatoli
mai mult capital electoral şi a se detaşa în son- Sagalevici adăugându-se doi parlamentari,
daje. Dar dacă Serghei Ivanov va trebui să Artur Chilingarov şi Vladimir Gruzdev, primul,
continue traseul urmat de fostul său camarad, în calitate de vice-preşedinte al Dumei de Stat,
atunci numele viitorului preşedinte este ca şi fiind şi conducătorul expediţiei. Odată ajunşi la
cunoscut, celălalt candidat favorit urmând a destinaţie, aceştia s-au scufundat cu două
ocupa funcţia de prim ministru. mini-submarine autopropulsate, MIR I şi MIR II,
amplasând, la data de 2 august, la o adâncime
de 4261 m., un steag rusesc şi un mesaj pen-
Arctica - un spaţiu râvnit pentru imensele
tru generaţiile viitoare.
sale zăcăminte de petrol şi gaze
Expediţia rusă a avut drept scop să adu-
Ionel BUCUROIU
ne noi dovezi care să susţină ideea că lanţuri-
Arctica este un imens teritoriu care, con- le muntoase subacvatice ce se întind între Si-
form US Geological Survey - agenţie guverna- beria şi Groenlanda, cunoscute sub denumirea
mentală ştiinţifică specializată în hidrocarburi -, de “dorsala Lomonosov”, constituie o prelungi-
adăposteşte re geologică a plat-
peste 25% formei continentale
din rezervele a Rusiei, astfel în-
mondiale de cât Moscova să o
petrol şi ga- poată revendica în
ze, fapt ce a cadrul Convenţiei
determinat Naţiunilor Unite
ca, în ultime- asupra drepturilor
le săptă- mării. Acest lucru a
mâni, numă- fost recunoscut
rul expediţii- însuşi de parla-
lor spre Polul mentarul Artur Chilingarov, care înainte de ple-
Nord să crească simţitor şi tot mai multe ţări să carea expediţiei, declara că aceasta va ajuta
se arate interesate în a-şi revendica porţiuni Rusia să avanseze în revendicarea acestor
ale zonei îngheţate. Aceasta, cu atât mai mult regiuni, susţinând că “Arctica este a noastră şi
cu cât se întrevede că resursele naturale pe noi trebuie să dovedim prezenţa noastră aici”.
care le ascunde calota glaciară ar putea de- De fapt, expediţia a fost o decizie a Kremlinu-
veni mai uşor de exploatat odată cu accentua- lui, preşedintele Vladimir Putin declarând, într-
rea încălzirii globale, care va topi o parte dintre un discurs din luna mai, că se vor face eforturi
gheţari. pentru prezervarea “intereselor strategice, eco-
În aceste condiţii, Polul Nord pare să cre- nomice, ştiinţifice şi de apărare ale Rusiei” în
eze tot mai multe tensiuni între statele care vor Arctica.
să-l revendice, respectiv: Rusia, SUA, Canada, Că planurile Moscovei în privinţa Polului
Danemarca şi Norvegia. Nord sunt de luat în seamă o demonstrează şi
declaraţiile din timpul conferinţei de presă, du-
Rusia declanşează cursa pentru revendica- pă revenirea în ţară a exploratorilor ruşi, în ca-
rea Arcticii drul căreia şi-au anunţat intenţia de a reveni în
Rivalitatea dintre aceste ţări s-a accentu- regiune la sfârşitul acestui an. “Rusia îşi va
at la sfârşitul lunii iulie 2007, când o expediţie consolida poziţia în Oceanul Arctic”, a declarat
ştiinţifică formată din două nave ruseşti, nava Chilingarov, precizând că, după toate probabili-
de cercetare Akademik Fedorov şi spărgătorul tăţile, noua misiune de explorare va avea loc în
de gheaţă cu propulsie nucleară Rossia, au noiembrie. Parlamentarul a declarat, la întoar-
plecat din portul Murmansk spre Polul Nord în cere, că este mândru de faptul că steagul Ru-
vederea studierii platoului continental al Ocea- siei a ajuns pe fundul Oceanului Arctic, chiar în
nului Arctic. dreptul Polului Nord Geografic, respingând
100

criticile la adresa expediţiei pe care a condus- M a i
o. “Arcticul a fost dintotdeauna al Rusiei şi va multe ţări
rămâne al Rusiei”, a precizat acesta. nordice,
În 2001, printre care
Moscova a in- Norvegia şi
tervenit pe lân- Danemarca,
gă comisia încearcă să-
ONU, solici- şi extindă
tând dreptul drepturile
asupra unui asupra re-
teritoriu de 1,2 surselor
milioane kilo- submarine
metri pătraţi, situate din- Minisubmarin “MIR”
bogat în hidro- colo de zo-
carburi, cererea sa fiind însă respinsă un an na lor economică exclusivă, desfăşurând şi ele
studii în acest sens. Astfel, la câteva zile după
întoarcerea expediţiei ruse, a venit rândul Da-
nemarcei să organizeze o expediţie spre zona
Arctică. Expediţia “Lomrog”, formată din 45 de
cercetători din Canada, Suedia şi Danemarca,
şi sprijinită de două spărgătoare de gheaţă -
unul de fabricaţie suedeză, iar altul de fabrica-
ţie rusească - a plecat din localitatea norvegia-
nă Tromsoe pe data de 15 august, întoarcerea
fiind prevăzută pe 17 septembrie. În cele cinci
săptămâni de expediţie, cercetătorii vor studia
lanţul muntos subacvatic Lomonosov, în încer-
carea de a stabili dacă acesta are legături geo-
logice cu Groenlanda, un teritoriu autonom da-
mai târziu. nez.
Danemarca intră şi ea în cursa pentru re- Autorităţile daneze au declarat că preten-
sursele Arcticii ţiile ridicate de unele state nu împiedică Dane-
marca să facă propriile revendicări. “Poţi să
amplasezi câte steaguri vrei
şi să trimiţi câţi politicieni vrei
în expediţie. În cele din urmă,
contează să ai la dispoziţie
cele mai bune informaţii. As-
ta facem noi aici. Colectăm
informaţii. Am investit 42 mi-
lioane de dolari în proiectul
Polul Nord în ultimii ani şi
vom mai organiza astfel de
expediţii în perioada urmă-
toare”, a declarat înainte de
misiune ministrul danez al
tehnologiei, Helge Sander.
Expediţiile daneze vor conti-
nua până în 2014, iar rezulta-
tele vor fi folosite pentru
101

crearea unei hărţi geologice a platformei conti- nordică. Ea face parte din istoria noastră şi re-
nentale submarine. prezintă un potenţial imens al viitorului nostru.
Pentru a apăra suveranitatea ţării noastre, ni-
mic nu este mai esenţial decât protejarea inte-
Arctica canadiană este în inima identităţii
grităţii teritoriale a Canadei, adică frontierele,
canadienilor, ca naţiune nordică
spaţiul aerian şi apele noastre”.
În cadrul eforturilor de revendicare terito-
Arctica este un imens teritoriu, rece, aco-
rială a zonei, premierul canadian Stephen
perit de gheaţă şi zăpadă, dar bogat în resurse
Harper a efectuat, la rândul său, o vizită de trei
naturale, ce acoperă jumătate din cei 9 984
zile în regiunea arctică, la scurt timp după ce
670 kilometri pătraţi cât are suprafaţa Canadei.
Rusia a instalat drapelul naţional pe fundul
Oceanului Arctic. “Guvernul nostru are o agen- Se pune întrebarea dacă insulele ce for-
dă agresivă în ceea ce priveşte regiunea arcti- mează arhipelagul arctic sunt, sau nu, canadi-
că. Ruşii au trimis un submarin pentru a aşeza ene. Conform Dreptului mării, Canada are ju-
un drapel pe fundul oceanului. Noi îl trimitem risdicţie asupra apelor până la o distanţă de
pe premier pentru a reafirma suveranitatea ca- 200 mile (370 km) de ţărmul insulelor arhipela-
nadiană”, au declarat oficialii guvernamentali gului arctic. Este vorba de Zona economică
canadieni. exclusivă (ZEE), care îi dă “dreptul suveran în
scopul explorării şi exploatării, conservării şi
În scopul apărării suveranităţii , guvernul
gestionării resurselor naturale, apelor adiacen-
canadian a anunţat recent intenţia de a con-
te spaţiului marin, fundului mării şi subsolului
strui 6-8 nave de patrulare, dintre care 5 pentru
acestora”. Ca Stat de coastă, Canada poate
Arctica şi un port în ape adânci, în extremul
deci să reglementeze activitatea de pescuit, în
nordic al ţării, proiect estimat la 7 miliarde de
special să fixeze cantitatea admisă a pescuitu-
dolari, pentru o perioadă de 25 de ani. Con-
lui.
form primului ministru, “Arctica canadiană este
în inima identităţii noastre naţionale ca ţară
102
Conform datelor furnizate de Enciclope- conferirea, statelor de coastă, a dreptului de a

dia canadiană “Historica”, Canada susţine că prescrie normele în materie de luptă contra
apele arhipelagului arctic, inclusiv Pasajul de poluării şi de a le aplica. Chiar dacă Convenţia
nord-vest, fac parte din apele sale interioare. nu recunoaşte statelor de coastă decât puteri
Pentru a susţine această pretenţie, în 1970, a limitate în materie de protecţie a mediului în-
adoptat Legea asupra prevenirii poluării apelor conjurător, Canada se prevalează de prevede-
arctice, care acordă guvernului canadian drep- rile acesteia referitoare la “excepţia Arcticii”, în
turi asupra unei zone de luptă împotriva poluă- baza cărora adoptă măsuri de luptă contra po-
rii ce se întinde până la 100 mile dincolo de luării în zone acoperite de gheaţă.
perimetrul arhipelagului. Cu toate protestele SUA contestă, de mult timp, limitele teri-
Statelor Unite şi a altor ţări, Canada şi-a menţi- toriului canadian în Arctica, considerând
nut revendicarea sa asupra apelor Arcticii, iar această regiune ca o zonă tampon între fosta
în timpul negocierilor ce au condus la Conven- URSS şi America de Nord, o zonă strategică
ţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, a ce poate fi securizată numai de americani. De
desfăşurat, de altfel, o activă campanie ce viza altfel, în prima parte a secolului XX Statele
Unite au ocupat Arctica canadiană şi spaţiile
limitrofe prin intermediul a 20 de baze militare,
în prezent abandonate, dar au continuat opera-
ţiunile de supraveghere a spaţiului nordic prin
intermediul bazelor de la Colorado Springs şi
North Bay din Ontario, în cadrul comandamen-
tului North American Air Defense (NORAD), a
cărei conducere este asigurată în comun de
cele două ţări.
După stabilirea frontierelor internaţionale
ale teritoriului canadian în Arctica, Statele Uni-
te contestă linia dreaptă dintre Alaska şi Polul
Nord, susţinând că această linie ar trebui tra-
103
A C
sată urmând un unghi de 30 de grade către Cele două ţări nu au reuşit să se pună de
Est. Astfel, SUA revendică dreptul de exploata- acord în privinţa suveranităţii asupra Pasajului
re a petrolului şi gazelor naturale din această de Nord-Vest nici cu ocazia recentului summit
porţiune a mării Beaufort, situată în apropierea nord-american de la Montebello din 20 august.
Alaskăi. În timp ce premierul canadian Stephen Harper
Statele Unite contestă şi dreptul Canadei a reiterat pretenţiile emise de partea canadiană
asupra Pasajului de Nord-Vest, fiind de acord în 1973 asupra căii maritime din Oceanul Arc-
cu poziţia Rusiei, Danemarcei, Norvegiei, Chi- tic, preşedintele George W. Bush a profitat de
nei şi Japoniei, conform căreia această strâm- ocazie pentru a susţine apartenenţa Pasajului
toare este un coridor internaţional, ce conferă la apele internaţionale.
dreptul de navigaţie fără restricţie a tuturor na- În rivalitatea pentru teritoriile arctice nu pot
velor, fapt confirmat de poziţia Washingtonului, lipsi SUA
care a trimis de două ori nave americane să După Rusia, Canada şi Danemarca, a
tranziteze această strâmtoare, fără să ceară venit rândul Statelor Unite să trimită o expedi-
permisiunea guvernului canadian, Manhatan în ţie către Polul Nord. Astfel, după informaţiile de
1969 şi Polar Sea în 1985. care dispune Ria Novosti, spărgătorul de ghea-
ţă Healy a părăsit portul său de ancorare din
104

Siettle la 6 august, cu misiunea de a cartogra- Nord, prin lansarea la apă a drapelului rus”, a
fia platoul subacvatic al Oceanului Arctic, şi va declarat unul din exploratorii americani. În luna
reveni la începutul lunii octombrie. Conform decembrie a anului trecut, administraţia Bush a
declaraţiilor oficiale, este vorba de o misiune intensificat considerabil activitatea secretă a
ce a fost planificată încă din 2004, după reali- grupului de lucru intersectorial special care co-
zarea altor două expediţii americane în regiu- ordonează sondarea fundului oceanic în Arcti-
ne. “Expediţia face parte dintr-un program ac- ca, în vederea înaintării la ONU a unei cereri
tual de durată şi nu este deloc vorba de o repli- americane de revendicare a unui teritoriu arctic
că la gestul Moscovei de a revendica Polul şi a rezervelor de petrol şi gaze respective.
105

Conform influentului “Harper’s magazi- Rusiei. Însă părţile implicate au ajuns, până la
ne”, “Statele Unite vor depăşi China, Canada urmă, să se înţeleagă asupra regimului juridic
şi Rusia, chiar dacă se ţine cont de posesiunile al continentului îngheţat, lăsând la o parte con-
lor extinse, şi vor deveni cea mai mare ţară din curenţa geopolitică pentru mult timp.
lume”, adăugând că SUA vor putea pretinde, Un proces asemănător poate fi posibil
astfel, resurse naturale de o valoare totală de şi în cazul Arcticii ?. NU ESTE EXCLUS.
1300 miliarde de dolari, în afara resurselor de
petrol din platoul continental al Alaskăi, evalua-
te la 650 miliarde de dolari. Caucazul de Sud – componentă a confrun-
tării geopolitice ruso-americane
∗
Lucian LUMEZEANU
Platforma continentală a Polului Nord nu
este în prezent considerată ca parte a teritoriu-
lui unei singure ţări, iar statutul juridic este re- Din totdeauna,
glementat de acorduri internaţionale complexe. au existat regi-
Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării uni care, în
permite statelor limitrofe exploatarea exclusivă ciuda dimensi-
a resursele aflate la o distanţă de 200 de mile unii lor reduse,
marine (370 kilometri), de la linia lor de litoral. au reprezentat
În plus statele pot revendica şi folosi resursele zone de mare
de pe încă 150 de mile marine (270 kilometri), interes din
dacă dovedesc că platforma lor continentală se punctul de
extinde atât de mult. Mai multe ţări, precum vedere al im-
Canada, Danemarca şi Rusia, au ratificat deja portanţei lor geopolitice şi al căror control a
această convenţie şi se folosesc de ea. SUA reprezentat o miză importantă în lupta pentru
nu sunt însă semnatare ale documentului, dar supremaţie pe ,,marele eşichier’’ al Eurasiei.
Administraţia Bush susţine aderarea cât mai Regiunea Caucazului de Sud, la care ne vom
rapidă a ţării la convenţie şi încearcă să con- referi în aceste articol, a fost din totdeauna o
vingă Senatul în acest sens. zonă importantă din punct de vedere
Printre ţările riverane Arcticii, este clar geopolitic, dar importanţa sa a crescut în mod
că nici una nu este săracă, dar, în acelaşi timp, remarcabil în ultimii 15 ani şi putem spune că
nu toate îşi permit o expediţie aşa de costisi- tinde să devină una dintre regiunile de prim-
toare ca cea rusească. Moscova a arătat că plan de pe harta politică mondială.
dispune de resurse materiale deloc neglijabile, Înainte de a analiza confruntarea geopoli-
demonstrând că, în ciuda anilor de declin, dis- tică dintre principalele puteri implicate pentru
pune de un real potenţial tehnic, care nu este deţinerea influenţei în Caucaz – Rusia şi Sta-
la dispoziţia oricui, lucru de care trebuie să se tele Unite –, trebuie mai întâi să analizăm prin-
ţină seama pe viitor. cipalele elemente care fac din Caucazul de
Demersul Rusiei a readus în atenţie că Sud una dintre cele mai importante zone
secolul XXI promite o acerbă concurenţă în geopolitice ale lumii contemporane.
jurul resurselor naturale. Nimeni nu va face Caucazul de Sud este generic denumită
nici o concesie, chiar statele partenere vor regiunea din Munţii Caucaz care nu face parte
fi rivali feroci, fiind vorba de o cursă între ţări- din punct de vedere politic din Rusia, ea fiind
le riverane Oceanului Arctic pentru a-şi extinde alcătuită din trei state – Georgia, Armenia şi
platoul continental cât mai mult posibil către Azerbaidjan, precum şi din trei entităţi sepa-
nord şi a-şi revendica astfel cât mai mult din ratiste nerecunoscute pe plan internaţional –
subsolul marin, bogat în resurse naturale. Osetia de Sud şi Abhazia (republici separatis-
Specialiştii reamintesc că lumea a mai te din Georgia) şi Nagorno-Karabah, regiune
cunoscut o astfel de efervescenţă în urmă cu o separatistă predominant armeană din Azerba-
jumătate de secol, în jurul Polului Sud. Atunci, idjan.
şapte ţări formulau revendicări asupra Antarcti- Motivele pentru care Caucazul de Sud
cii, iar expediţiile ştiinţifice erau însoţite de ges- este atât de important din punctul de vedere al
turi politice comparabile cu expediţia actuală a
106

geostrategiei marilor puteri sunt numeroase, saţi ca această regiune să nu devină o zonă a
dar am putea defini trei dintre ele ca fiind pri- statelor eşuate, unde să se dezvolte teroris-
mordiale, într-o ordine aleatorie acestea fiind: mul, proliferarea comerţului ilegal cu arma-
poziţia de pivot geopolitic a Caucazului de ment, traficul de droguri şi fiinţe umane, adică
Sud, raţiunile de securitate şi rezervele de pe- toate acele ameninţări care mai devreme sau
trol şi gaz ale regiunii. mai târziu ar putea ajunge pe teritoriul lor. În
plus, un conflict care ar implica Turcia de par-
Putem afirma despre Caucazul de Sud
tea unui Azerbaidjan de care e apropiată etno-
că ar fi un pivot geopolitic pentru că pur şi sim-
lingvistic ar putea destabiliza serios flancul su-
plu reprezintă o ,,deschidere’’ spre patru mari
dic al N.A.T.O., un motiv în plus mai ales pen-
direcţii pe care geostrategia oricărui stat cu
tru americani de a fi interesaţi de această regi-
interese în zonă nu le poate nicidecum ignora:
une.
vastul spaţiu al Caucazului de Nord şi al Rusiei
europene la nord, turbulentul Orient Apropiat la Cel de-al treilea motiv pentru care este
sud, Marea Neagră la vest şi Marea Caspică la atât de importantă această regiune se referă la
est. Mai precis, asta înseamnă că puterea care interesul pentru rezervele de petrol şi gaz ale
controlează această regiune controlează prac- acesteia, precum şi pentru rutele energetice ce
tic rutele comerciale care trec prin această re- o străbat, un subiect extrem de popular în dez-
giune, de asemenea rutele energetice prin ca- baterea politică mondială. Putem defini două
re se transportă petrol şi gaze din Asia în Euro- procese care au crescut importanţa acestor
pa, accesul politic şi economic la toate statele resurse energetice şi care au făcut ca marile
învecinate acestei zone, având totodată şi un economii (implicit mari actori politici) să se inte-
potenţial avantaj strategico-militar, încă impor- reseze tot mai mult de regiunea Caucazului de
tant şi la această dată, cu alte cuvinte are şan- Sud.
sa de a deveni puterea predominantă din vasta Primul dintre aceste procese este creş-
regiune ce include Asia Centrală, Orientul terea continuă a preţului petrolului, mai ales
Apropiat şi zona Mării Negre. din a doua jumătate a anilor ’90, ceea ce în-
seamnă că era nevoie de tot mai multe resurse
Raţiunile de securitate ale marilor puteri
petroliere la un preţ mai redus decât cel practi-
par la o primă vedere să privească exclusiv
cat de către ţările O.P.E.C., precum şi de di-
Rusia, dar după cum vom vedea, problema
versificarea, din raţiuni de securitate energeti-
este cu mult mai complexă. Într-adevăr, Rusia
că, a surselor de aprovizionare cu petrol.
are cele mai mari interese directe de securita-
te, mai ales in privinţa a ceea ce numim securi- Al doilea proces, poate la fel de impor-
tatea ,,hard’’, având în vedere mai multe as- tant, este tendinţa tot mai mare a Rusiei de a
pecte, cele mai importante fiind, în opinia folosi resursele energetice ca arme politice şi
noastră, acelea referitoare la lupta Rusiei con- bineînţeles că pentru ca această politică să
tra islamiştilor radicali (în special ceceni) de pe fie eficientă este esenţial controlul nu numai
propriul său teritoriu şi pentru care are nevoie asupra resurselor ruseşti, ci şi asupra resurse-
să controleze regiunea volatilă şi insuficient de lor energetice care aprovizionează Europa.
sigură a Caucazului de Sud, pentru a nu de- Pentru Statele Unite şi aliaţii lor occidentali,
veni un fief al acestora. În acelaşi timp, Rusia este foarte important ca marile resurse energe-
se teme de extinderea pe teritoriul său a unuia tice ale zonei, vorbind aici mai ales despre cele
dintre ,,conflictele îngheţate’’ ale acestei zone. ale Azerbaidjanului, să nu fie controlate de
Moscova. Aşadar, sunt destul de clare motive-
Cu toate că raţiunile de securitate nu par
le pentru care Caucazul de Sud este o zonă
a fi, la prima vedere, atât de importante pentru
mai mult decât interesantă pentru marile forţe
statele occidentale, dintre acestea gândindu-
de pe scena politicii mondiale.
ne în special la Statele Unite, problema nu stă
deloc aşa. Americanii (sau britanicii, francezii Dintre acestea, Rusia a fost, şi putem
şi germanii) într-adevăr nu au Caucazul de spune că este încă, puterea care a dominat
Sud în apropierea graniţelor lor, dar această regiunea caucaziană încă de la destrămarea
zonă este importantă din punctul de vedere al U.R.S.S., prin mijloace politice, economice,
aşa-numitei ,,securităţi soft’’, adică sunt intere- culturale şi chiar militare. Deşi slăbită pe par-
107

cursul anilor ’90, Rusia a reuşit să aibă un cu- nul pe care Rusia îl acorda regiunilor separa-
vânt foarte important de spus, poate şi fiindcă tiste Abhazia şi Osetia de Sud şi a realizat că
era singura mare putere care avea capacitatea singurul mijloc de a contracara predominanţa
de a domina regiunea. Moscova a profitat, sau rusească asupra zonei este de a se alia cu cea
chiar a provocat, ori întreţinut conflictele de mai mare putere a lumii – Statele Unite.
genul celor din Nagorno-Karabah, Adjaria, Unităţile de instructori militari americani
Abhazia şi Osetia de Sud, ultimele două enti- nu erau suficiente şi Saakashvili a înţeles că
tăţi politice chiar nefiind capabile să reziste fă- avea nevoie de o prezenţă pe termen lung, de
ră susţinerea rusească. Rusia, aşadar, era şi o alianţă şi, în consecinţă, a anunţat intenţia
parte a unora dintre conflicte, dar juca totodată ţării sale de a adera la N.A.T.O., ceea ce a în-
şi rolul de mediator al aceloraşi conflicte prac- semnat cu siguranţă un şoc pentru Kremlin,
tic fără finalitate. Nimeni nu se îndoieşte de care înţelegea ce regres geopolitic putea în-
faptul că liderii de la Kremlin întreţin sau măcar semna asta, atât pe termen scurt, pierzând din
profită din punct de vedere politic de conflicte- zona sa de interes Georgia, cât şi pe termen
le ,,îngheţate’’ din regiune. lung, prin faptul că îi puteau urma şi celelalte
Probabil că cel mai eficient şi durabil două state, Armenia şi Azerbaidjan şi astfel
instrument al dominaţiei Rusiei asupra Rusia ar fi definitiv exclusă din Caucazul de
Caucazului de Sud este prezenţa militară în Sud, lucru cu totul de neacceptat pentru orice
regiune, prin intermediul bazelor pe care le are guvern rus.
în Armenia şi Georgia, incluzând aici şi bazele Pentru a înţelege mai bine de ce ruşii
din republicile separatiste georgiene Abhazia şi încearcă să prevină un asemenea regres
Osetia de Sud, care o ajută să fie încă foarte geopolitic în faţa S.U.A., trebuie să avem o
influentă în zonă, chiar dacă între timp a apărut perspectivă mai largă asupra viziunii ruseşti.
un nou competitor – Statele Unite ale Americii. Astfel, în plan psihologic, elitele politice ruseşti
S.U.A. au început să fie prezente încă mai percep politica mondială în termenii
considerabil în regiune după atacurile de la unui joc de sumă zero, în care orice avans al
11 septembrie 2001, moment după care politi- unei mari puteri (în cazul de faţa Statele Unite)
ca americană a devenit mult mai activă, mai sau al unei alianţe politico-militare este perce-
agresivă şi în căutare de noi aliaţi în lupta anti- put automat ca o pierdere pentru Rusia. Ori-
teroristă, iar Georgia le-a oferit ocazia perfectă cum, prezenţa americană în Caucazul de Sud
de a pătrunde în Caucazul de Sud, când a ce- este percepută ca o continuare a regresului
rut americanilor trimiterea de instructori militari geopolitic al Moscovei, proces început odată
care să antreneze armata georgiană, începând cu destrămarea blocului comunist şi cu dezin-
cu 2002. Prezenţa primelor unităţi de instruc- tegrarea Uniunii Sovietice.
tori americani a nemulţumit evident pe majori- Factorii de decizie de la Moscova au ac-
tatea liderilor politici ruşi, dar era perioada în ceptat cu greu lărgirea N.A.T.O. din 1997, şi
care Rusia căuta să îşi ridice statutul internaţi- chiar foarte greu pe cea din 2002, mai ales că
onal prin strângerea relaţiilor cu Statele Unite, aceasta a inclus şi ţările baltice care, în urmă
iar reacţia preşedintelui rus Vladimir Putin a cu doar 10 ani, încă erau conduse de la Mos-
fost la început moderată. cova. Pe lângă toate acestea, alte două eveni-
Perioada 2003-2005 a însemnat însă o mente pot fi indisolubil legate de avansul ame-
accentuare a rivalităţilor geopolitice ruso- rican în Caucaz şi care coroborate cu acesta,
americane, iar Caucazul de Sud tindea să de- îi neliniştesc pe liderii ruşi.
vină o miză tot mai importantă în cadrul con- Primul dintre acestea, în ordine crono-
fruntării, Georgia fiind de departe elementul logică, este amplasarea de baze militare ame-
central în această rivalitate. Ceea ce a schim- ricane în republicile din Asia Centrală, după
bat cu adevărat datele problemei a fost alege- evenimentele de la 11 septembrie 2001. Astfel,
rea pro-occidentalului Mikhail Saakashvili în dintr-o dată, Rusia se vedea concurată în ceea
funcţia de preşedinte al Georgiei. Acesta conce considera spaţiul său exclusiv de influenţă,
sidera că principalul obstacol în calea restabili- ceea ce mulţi ruşi numesc ,,străinătatea apro-
rii integrităţii teritoriale a Georgiei este politica piată’’ şi se vedea în pericol de a nu mai fi pu-
rusească din această regiune, mai precis spriji- terea care ,,face jocurile’’ în acea zonă.
108

Al doilea eveniment major care a îngrijo- niei şi a Azerbaidjanului pentru Rusia, ceea ce
rat în ultimii ani politica externă rusă a desigur aceasta încearcă să prevină. Două
fost ,,revoluţia portocalie’’ din Ucraina, care a sunt argumentele pentru care Rusia e mai în-
adus la putere politicieni pro-occidentali, cum grijorată să nu piardă Georgia prin integrarea
ar fi preşedintele Viktor Iuşcenko, lideri care au acesteia în N.A.T.O. decât este probabil în ca-
anunţat intenţia Ucrainei de a adera la zul altor state în care se confruntă cu un regres
N.A.T.O. şi la Uniunea Europeana. Ucraina, un geopolitic, referindu-ne aici la republicile cen-
stat apropiat de Rusia din punct de vedere et- tral-asiatice şi la Ucraina.
nic, religios şi istoric, reprezintă totodată şi pro- Primul este acela că pericolul e mult mai
babil cel mai important reper pe harta mare ca Georgia să fie pierdută în favoarea
geostrategică a factorilor de decizie ruşi, întru- N.A.T.O., comparativ cu celelalte state amintite
cât reprezintă ,,deschiderea’’ Rusiei către Eu- mai sus. Dacă posibilitatea ca Kîrgîstan,
ropa, un stat ucrainean ce s-ar integra în struc- Uzbekistan sau Tadjikistan să adere la
turile euro-atlantice limitând în mare măsură N.A.T.O. sau chiar să iasă definitiv din sfera de
aria de acţiune a politicii ruseşti şi transfor- influenţă rusească este practic nulă în acest
mând potenţial Rusia într-un stat orientat pre- moment, iar în Ucraina majoritatea forţelor poli-
ponderent spre Asia. tice se opun integrării, în schimb în Georgia
În acest context, este oarecum de înţeles forţele pro-euro-atlantice reprezentate de pre-
ostilitatea cu care a privit Kremlinul influenţa şedintele Saakashvili au o susţinere populară
crescândă a Americii şi a N.A.T.O. în încă una importantă, ceea ce poate face ca integrarea
din zonele aparţinând ,,străinătăţii apropiate’’. Georgiei să fie mult mai aproape.
Ameninţată de expansiunea geopolitică a Al doilea argument este că integrarea
N.A.T.O. la graniţa de vest, de cea americană Georgiei în N.A.T.O. nu aduce doar o integrare
în Asia Centrală, Rusia nu doreşte să piardă şi într-o alianţă care nu mai are coeziunea din
regiunea caucaziană. Georgia reprezintă piesa trecut şi nu mai constituie o ameninţare aşa de
centrală în acest joc geopolitic ruso-american mare pentru Moscova, ci şi o relaţie specială a
şi, dacă aceasta ar fi pierdută definitiv prin inte- acesteia cu Statele Unite, care ar căpăta astfel
grarea în N.A.T.O. şi Uniunea Europeană, ar un atu important în faţa Rusiei. Cu alte cuvinte,
putea declanşa un efect de domino ce ar duce America oferă Georgiei integrarea în N.A.T.O.
la pierderea, de asemenea definitivă, a Arme- în schimbul poziţiei pe care o poate dobândi în
www.ingepo.ro
109

Caucazul de Sud. harta mondială a unei variante noi a ,,marelui
Politica rusă şi cea americană încearcă joc’’ geopolitic.
să influenţeze fiecare Georgia şi, deşi Statele
Unite au avantajul că guvernul georgian înclină Forumul Mării Negre pentru Dialog şi
evident spre America, Rusia are totuşi unele Parteneriat (BSFDP)
atuuri care o fac să păstreze o poziţie foarte
-promovarea cooperării în regiune, un
puternică în influenţarea situaţiei din zonă. Pe
an mai târziu -
lângă posibilităţile (la care de fapt a şi recurs)
de a şantaja Georgia cu embargoul comercial General maior dr. Tudor MUNTEANU
la unele produse, Rusia mai are două mari in-
strumente care pot bloca Georgia în tentativa
sa de a se ancora solid într-o alianţă cu Statele
Aspecte politice
Unite:
Pe 1 ianuarie
Primul este prezenţa militară rusească 2007, vecinii României
în regiune, prin intermediul bazelor militare, au devenit vecini cu Eu-
atât din republicile Abhazia şi Osetia de Sud, ropa, cel puţin până la o
cât şi pe teritoriul controlat propriu-zis de auto- extindere viitoare a UE.
rităţile de la Tbilisi, ultima bază rusească ur- România se pronunţă în
mând a fi evacuată abia în 2009; favoarea unei viitoare
Al doilea instrument, poate cel mai im- extinderi spre zonele din
portant şi eficient pentru a bloca accederea vecinătatea sa estică. În
Georgiei la N.A.T.O. este însă susţinerea acor- felul acesta, Marea Neagră nu ar trebui să de-
dată celor două republici separatiste amintite vină o linie de demarcaţie. Mai mult decât atât,
mai sus. O ţară care nu exercită controlul asu- Marea Neagră trebuie să devină locul din care
pra tuturor teritoriilor sale, aşa cum este valorile democratice occidentale se răspân-
Georgia, ar avea mari dificultăţi în a fi admisă desc spre vecinătatea estică.
în N.A.T.O., o organizaţie care este greu de În acest context, în ultima perioadă, în
crezut că ar dori să ,,importe’’ asemenea pro- timpul preşedinţiei germane a UE, România a
bleme. contribuit semnificativ la actualizarea politicii
Concluziile acestei analize sunt relativ europene de vecinătate (ENP – European
clare: Statele Unite sunt pe cale de a deveni, Neighbourhood Policy) pentru a oferi, mai ales
prin intermediul prezenţei în Georgia, o putere vecinilor noştri din Răsărit, o serie de stimulen-
caucaziană, aşa cum au devenit de facto o pute pentru o viitoare cooperare cu UE. Pentru a
tere europeană după Al Doilea Război Mondial fi eficienţi, o cooperare sporită cu UE a statelor
şi începutul Războiului Rece. Acest lucru tinde din regiunea Mării Negre ar trebui să includă şi
să modifice situaţia geopolitică actuală şi să să implice toate ţările din regiune, ţările rivera-
antagonizeze puterea predominantă în zonă ne precum Bulgaria, România, Georgia, Ucrai-
pană acum, Rusia. Aceasta, simţind regresul na, Rusia şi Turcia, dar şi ţările estice partene-
geopolitic ce ar implica prezenţa americană, re la ENP, cum sunt Armenia, Azerbaidjan şi
combinat cu regresul geopolitic rusesc din Asia Republica Moldova.
Centrală şi din Europa de Est, face tot posibilul Aşa cum este cunoscut, România spriji-
să evite acest lucru şi de aici rezultă una din nă ferm parcursul european al Republicii Mol-
cele mai interesante dispute geopolitice ruso- dova, şi suntem convinşi că accederea ei la
americane. UE reprezintă singura opţiune care poate oferi
E posibil ca această dispută să fie cea răspunsuri plauzibile şi viabile la problemele
mai importantă dintre disputele indirecte ruso- sale actuale.
americane ale viitorului, ţinând cont de intere- Ţinând cont de faptul că Ucraina este cel
sele extinse ale singurei super-puteri, Statele mai mare vecin al României şi un actor regio-
Unite şi de ambiţiile şi forţa în continuă creşte- nal important, România este direct interesată
re ale Rusiei, aşa încât Caucazul de Sud şi în ca Ucraina să aibă o evoluţie democratică pe
special Georgia rămâne o zonă fierbinte pe plan intern şi să-şi păstreze aspiraţiile europe-
110

ne. lunii aprilie, România va găzdui Summit-ul
În ceea ce priveşte Turcia, aşa cum NATO. Acest lucru reprezintă reflectarea im-
Bucureştiul a spus-o repetat, credem că viitorul portanţei strategice a României ca un pod ce
ei nu poate fi separat de Uniunea Europeană. leagă Estul de Vest, a contribuţiei sale la obi-
ectivele şi misiunile NATO, a maturităţii sale
Colaborarea noastră cu Georgia, Arme-
politice ca membru al Uniunii Europene. Sun-
nia şi Azerbaidjan are o puternică tendinţă as-
tem încrezători că Summit-ul de la Bucureşti
cendentă şi se bazează pe interesul comun al
va fi un progres în materializarea proiectelor
ţărilor noastre de a avea stabilitate, securitate,
lansate în timpul summiturilor anterioare, mai
prosperitate şi instituţii democratice în Regiu-
ales în ceea ce priveşte relaţia NATO cu state-
nea Extinsă a Mării Negre.
le din Balcanii de Vest şi statele din Regiunea
România este conştientă, de asemenea, Extinsă a Mării Negre.
de importanţa Federaţiei Ruse pentru promo-
varea cooperării în vecinătatea răsăriteană a
Uniunii Europene, mai ales în regiunea Mării Aspectele definitorii ale Forumului Mării
Negre. Din această cauză, noi credem că este Negre pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP)
timpul să sporim la maximum potenţialul real Problemele cu care ne confruntăm – care
de cooperare al ţărilor noastre. îşi au originea în regiunea Mării Negre – afec-
În ultimul rând, dar nu lipsită de impor- tează zonele europene şi euro-atlantice, nu
tanţă, este atenţia specială pe care o acordă numai România. Lansarea Forumului Mării
România în dezvoltarea relaţiilor cu statele din Negre pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP)
Asia Centrală, unele dintre cele mai importante este încă unul din paşii făcuţi spre găsirea unei
furnizoare de hidrocarburi şi materii prime pen- soluţii la problemele cu care ne confruntăm.
tru Europa. Intenţia noastră este de a aborda, Pe 5 iunie 2006, Bucureştiul a găzduit
într-o manieră mai practică dialogul bilateral cu summit-ul care lansa Forumul Mării Negre
ţările din regiune şi să contribuim la implemen- pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP) şi care
tarea recentei strategiei a UE pentru Asia Cen- a reunit şefi de state şi de guverne, miniştri şi
trală. înalţi reprezentanţi din ţările regiunii Mării Ne-
În ceea ce priveşte conflictele gre: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia,
„îngheţate”, România este întru totul de acord Grecia, Republica Moldova, România, Federa-
cu Comisia Europeană că UE ar putea să joa- ţia Rusă, Turcia şi Ucraina. Ei s-au întâlnit pen-
ce un rol mai activ printr-o implicare politică tru a pune pe hartă iniţiative care să facă regiu-
sporită în eforturile curente de rezolvare a nea Mării Negre un loc mai bun pentru viaţa
acestor conflicte (Transnistria, Abhazia, Osetia cetăţenilor săi şi pentru viitorul lor comun.
de Sud şi Nagorno-Karabakh), şi că UE ar tre- Forumul Mării Negre pentru Dialog şi
bui, de asemenea, să caute modalităţi de spo- Parteneriat (BSFDP) apare în contextul unui
rire a participării sale la activitatea de monitori- dialog inter-regional mai extins, care implică
zare, spre exemplu. În acest context, Iniţiativa ţări din zona Mării Baltice, Mării Negre, Mării
de Cooperare la Marea Neagră poate să ofe- Caspice şi din Balcani. Acest dialog care a fost
re cadrul de abordare a climatului general pen- fundamentat şi lărgit la Forumul Comunităţii
tru rezolvarea problemelor legate de guverna- Opţiunii Democratice, desfăşurat la Kiev (în
re, coeziune socială, de securitate şi stabilitate, decembrie 2005) şi continuat, ulterior, la Con-
de cooperare şi construirea încrederii cu sco- ferinţa Viziunii Comune asupra Vecinătăţii
pul de a-i aduce la un loc, în jurul aceleiaşi (Vilnius, mai 2006), este un răspuns la nevoia
mese, pe toţi cei cu opinii divergente de a întări şi accelera interacţiunea regională,
Deci, în regiunea Mării Negre, scopul potrivit aspiraţiilor popoarelor şi societăţilor de
nostru este de a contribui la crearea în această definire a unei viziuni comune pentru o dezvol-
zonă, pe termen lung, a unei regiuni dominate tare democratică şi sustenabilă în imediata ve-
de stabilitate, securitate, prosperitate şi demo- cinătate a UE.
craţie, conectată funcţional la evoluţia procese- Credem că Forumul poate să contribuie
lor europene, NATO şi globale. la relansarea cooperării regionale, prin deschi-
Aşa cum ştiţi, anul următor, la începutul derea canalelor de comunicare dintre iniţiative-
111

le variate din regiune şi prin acoperirea acelor la evoluţiile europene şi euro-atlantice;
nişe care nu sunt încă folosite la maximum, 5. o platformă pentru o mai bună şi eficientă
cum ar fi diversitatea culturală, contactul direct sinergie a instrumentelor şi resurselor existen-
dintre autorităţile locale, societatea civilă şi me- te la nivel inter-regional, regional, european şi
diul academic, securitatea mediului înconjură- internaţional;
tor şi ajutorul umanitar.
6. o abordare ascendentă, prin care repre-
Forumul Mării Negre pentru Dialog şi zentanţii organizaţiilor guvernamentale şi
Parteneriat (BSFDP) poate fi definit ca un ca- nonguvernamentale din interiorul şi dinafara
dru de lucru şi acţiune nelocalizat şi flexibil, regiunii pot să stabilească de comun acord
destinat amplificării interacţiunii regionale agenda la ambele nivele: regional şi european/
multidimensionale şi facilitării iniţiativelor. Foru- euro-atlantic;
mul nu este o organizaţie instituţionalizată, ci
mai degrabă un format flexibil şi deschis pentru 7. o atitudine pro-activă care ar trebui să con-
dezbatere şi cooperare. Cel mai bun nume de ducă fiecare ţară în parte, organizaţiile regio-
brand (produs) din clasa sa pentru acest forum nale şi internaţionale la o mai bună înţelegere
este acela de „reţea de reţele”care este desti- a mijloacelor şi resurselor disponibile pentru ca
nată să pună la treabă energiile, voinţa politică cel mai bun scenariu de caz pentru regiune să
şi resursele actorilor regionali în beneficiul unor se transforme în realitate;
parteneriate mai puternice, într-o manieră mai 8.o abordare multidisciplinară integrată care să
practică şi orientată pe proiecte. conducă la soluţii avantajoase, de ambele
De fapt, Forumul Mării Negre pentru părţi, în relaţiile dintre ţările aflate în regiunea
Dialog şi Parteneriat (BSFDP) se traduce Mării Negre; abordarea să se bazeze pe o coo-
într-un flux de evenimente/manifestări la diver- perare sporită, cu respectul cuvenit şi protecţia
se nivele, pe subiecte variate, cu ritmuri şi for- corespunzătoare a intereselor legitime a ţărilor
mate diferite, aşa cum au decis ţările iniţiatoare implicate.
care vor pune la dispoziţie, de asemenea, re- Primul eveniment la nivel înalt al Foru-
sursele necesare. Iniţiativele care stau la baza mului Mării Negre pentru Dialog şi
acestui mecanism sunt câteva, aşa cum au Parteneriat (BSFDP) s-a concentrat asupra a
fost stabilite în Declaraţia Comună a Forumu- patru subiecte de importanţă majoră pentru
lui Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat dezvoltarea arhitecturii de cooperare regională:
(BSFDP). buna guvernare, dezvoltarea susţinută, securi-
tatea energetică şi managementul crizelor.
Poziţia UE cu privire la Forumul Mării
Forumul Mării Negre pentru Dialog şi
Negre pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP)
Parteneriat (BSFDP) reprezintă:
este menţionată în documentul său „Sinergia
1. un mijloc de capitalizare a trecutului, aşa la Marea Neagră – o nouă iniţiativă de coo-
cum este el perceput de ţările Mării Negre, ca perare regională”: „Comisia va rămâne des-
o moştenire culturală comună, care se bazea- chisă la toate posibilităţile adecvate de coope-
ză pe diversitate şi confluenţă; rare regională care ar putea fi oferite de alte
2. un instrument complementar de manage- organisme şi iniţiative regionale. Datorită inte-
ment al tranziţiei spre un prezent dinamic şi resului său în dezvoltarea de reţele şi
complex, marcat de nevoia de adaptare la rea- parteneriate regionale, Forumul Mării Negre
lităţile economice, politice şi de securitate din pentru Dialog şi Parteneriat ar putea fi ex-
zona Mării Negre; trem de folositor la nivel neguvernamental, pre-
cum şi la nivelul societăţii civile.”
3. un cadru pentru interacţiunea multidimensi-
onală în zona Mării Negre, destinat să genere-
ze o viziune comună şi coerentă a statelor din Proiectele ulterioare Forumului Mării Negre
regiune cu privire la viitorul lor; pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP)
4. o intervenţie credibilă şi consimţită care să În continuarea Forumului Mării Negre
implice toţi actorii capabili să faciliteze schim- pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP), Ro-
barea şi progresul destinate modernizării regiu- mânia a organizat şi găzduit mai multe confe-
nii, şi care să se traducă în conectarea regiunii rinţe internaţionale, seminarii şi ateliere de lu-
112

cru, după cum urmează: Participanţii au evaluat împreună priorită-
1) Conferinţa Internaţională „Sinergii între ţile ce se impun pentru regiune, instrumentele
Marea Neagră şi Cooperarea Nord- noi şi pe cele existente pentru ajutor şi coope-
Europeană: schimb – intensificare – elaborare regională şi transfrontalieră, cu un accent
rare” (Bucureşti, 27 aprilie 2007) deosebit, în acelaşi timp, pe nevoia de dialog
punctual între guvernele şi societatea civilă,
Luând în considerare succesul cooperării
mai ales în acele zone care sunt de importanţă
regionale în Europa de Nord care înseamnă
vitală pentru pacea şi securitatea regională.
astăzi „Dimensiunea Nordică a Uniunii Europe-
ne”, discuţiile s-au concentrat pe schimbul de S-a ajuns la concluzia că dezvoltarea
experienţă dintre regiuni, pe priorităţile comu- unei societăţi civile puternice şi independente,
ne, lecţii învăţate, proiecte de succes şi moda- în regiunea Mării Negre nu este încă încheiată
lităţi de angajare a UE, pentru beneficiul pe şi că, în contextul importanţei Mării Negre pen-
termen lung atât al UE cât şi al statelor şi soci- tru UE, societatea civilă regională ar trebui să
etăţilor din regiunea Mării Negre. fie baza cooperării la Marea Neagă şi să fie
mai bine reprezentată în demersurile guverna-
2) Seminarul Internaţional „Cum poate regi-
mentale de cooperare regională la Marea Nea-
unea Mării Negre să contribuie la îmbunătă-
gră.
ţirea securităţii globale?” (Bucureşti, 7-9
iunie 2007) O altă concluzie se referă la faptul că
Forumul Mării Negre şi Comunitatea pentru
Scopul acestui seminar a fost acela de a
o Opţiune Democratică au fost cele două ini-
discuta provocările majore la adresa securităţii
ţiative regionale importante din zona Mării Ne-
din regiunea Mării Negre, proliferarea armelor
gre care au vizat, în mod direct, societatea civi-
de distrugere în masă şi traficul ilegal, modali-
lă.
tăţi de îmbunătăţire a coordonării inter-agenţii
şi contribuţia sistemului organizaţiilor În final, suntem siguri de capacitatea
neguvernamentale (ONG). noastră de sprijin şi reacţie pentru alte proiecte
ulterioare ale Forumului Mării Negre pentru
3) Atelierul „Planificarea Urgenţelor Civile:
Dialog şi Parteneriat (BSFDP) şi pot afirma,
construirea capacităţilor naţionale şi regio-
din nou, angajamentul României de a ascul-
nale” (Neptun, 1-3 iulie 2007)
ta şi sprijini vocile din regiune care au un
Atelierul a vizat lansarea proiectului de punct de vedere democratic, pacifist şi ori-
cooperare între instituţiile specializate din ţările entat spre dezvoltare.
zonei Mării Negre pentru a întări capacitatea
de evaluare şi prevenire a situaţiilor de urgenţă
civile şi pentru a promova o abordare coordo- Securitatea şi cooperarea în zona Mării
nată a pregătirii şi a răspunsului în caz de Negre - Seminar internaţional Kiev
dezastre regionale. Evenimentul de lansare a
(23-27 septembrie 2007)
fost organizat de Ministerul Român al Interne-
lor şi Reformei Administrative şi de Ministerul Corneliu PIVARIU
Român al Afacerilor Externe.
În perioada 23-27 septembrie 2007 a
4) Seminarul Internaţional „Potrivirea vor- avut loc seminarul regional „Programul de se-
belor cu faptele: sporirea rolului societăţii curitate la Marea Neagră” în Kiev, organizat de
civile în construirea securităţii regionale la Universitatea Harvard - SUA, cu sprijinul minis-
Marea Neagră” (10-11 iulie 2007) terului ucrainean al apărării.
Întâlnirea a fost organizată de Guvernul
Lucrările Seminarului au fost conduse şi
Român şi de Iniţiativa pentru Mangementul
moderate cu profesionalism de Dr. Sergei
Crizelor şi a reprezentat prima activitate de
Konoplyov - Directorul Programului de Securi-
acest gen într-un efort de angajare a organiza-
tate la Marea Neagră al Universităţii Harvard
ţiilor societăţii civile din regiune care să ofere
din SUA.
oportunităţi pentru un dialog comun şi elaborat
împreună cu actorii naţionali şi regionali şi do- Scopul principal al seminarului a fost
natorii. acela al împărtăşirii preocupărilor particula-
113

re şi comune privind problemele de securi- Vâlsan – Şeful Operaţiilor Forţele Navale. De
tate la Marea Neagră şi Marea Caspică. asemenea a participat General-maior (r)
Corneliu Pivariu – Preşedinte-Director General
Alte obiective urmărite:
al firmei INGEPO Consulting.
• crearea unui cadrul propice de discuţii pen-
Au fost făcute peste 15 prezentări (de re-
tru experţi regionali de marcă, în care să se
gulă una pentru fiecare ţară) şi discuţii pe te-
dezbată principalele probleme de securitate
mele abordate.
în regiunea Mării Negre;
Din desfăşurarea lucrărilor şi discuţiile
• consolidarea şi dezvoltarea iniţiativelor regi- purtate cu această ocazie au rezultat în
onale iniţiate de Programul de securitate la principal următoarele:
Marea Neagră-Harvard şi Departamentul
Apărării SUA; •preocuparea tuturor statelor pentru dez-
voltarea cooperării economice în zonă;
• implicarea unor generali şi decidenţi politici
americani în dialogul pe problemele de se- •necesitatea accentuării cooperării pen-
curitate la Marea Neagră; tru asigurarea securităţii în zona Mării
Negre, care nu este lipsită de ameninţări
Au participat circa 50 de delegaţi din: Ar-
asimetrice, cum ar fi: traficul de droguri,
menia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia,
traficul ilegal de armament, proliferarea
Macedonia, Moldova, România, Rusia, Turcia,
armelor de nimicire în masă, traficul ile-
Ucraina, SUA, precum şi experţi ai unor institu-
gal de persoane, terorismul, cu menţiu-
te europene.
nea că nu au avut loc şi nu se prefigu-
Dintre cei mai importanţi participanţi menţi- rează iminent dezvoltări periculoase în
onăm: general-maior Armen Darbinian – şef zonă;
departament în Serviciul Naţional de Securitate
•necesitatea dezvoltării cooperării în sec-
din Armenia; Levan Nikolaiskvici şi Nikoloz
torul energetic şi în asigurarea securităţii
Voshakidze – prim adjuncţi ai ministrului apă-
rutelor de transport energetic, găsirea
rării, respectiv de externe din Georgia; Dimitri
unor noi rute de transport;
Triatophyllou – Director General al Centrului
Internaţional pentru Studii la Marea Neagră – •existenţa unor probleme litigioase între
Grecia; Colonel Semion Rusu – consilier al aproape toate statele din zonă sau în
Directorului Serviciului de Informaţii şi Securi- interiorul unora dintre ele şi necesitatea
tate – Moldova; colonel dr. Vladimir Egorov – soluţionării acestora pe calea negocieri-
adjunct al Directorului Departamentului Princi- lor – soluţie oficială unanim acceptată
pal pentru Cooperare Militară Internaţională – de toţi participanţii;
Ministerul Apărării Rusia; General- colonel (r)
Igor Smeshko – Şeful Centrului de Studii şi •preocuparea Rusiei faţă de creşterea
Analize – Ucraina; Vladimir Socor – Institutul influenţei NATO şi mai ales a SUA în zo-
de Studii Strategice şi Politice Munchen; profe- nă, accentuând pe poziţiile deja cunos-
sor James Sherr – Centrul de Cercetare şi Stu- cute în domeniul controlului armamente-
dii al Academiei de Apărare din Marea Britanie. lor, amplasarea elementelor programului
antirachetă în Europa, problema energe-
Din România au participat: Ovidiu Dranga tică;
– Director în MAE; din cadrul Ministerului Apă-
rării: General-maior dr. Tudor Munteanu – •delegaţia rusă a subliniat că Rusia con-
Locţiitorul Şefului Departamentului pentru Re- tinuă să fie europeană, chiar dacă aparţi-
laţii cu Parlamentul şi Informaţii Publice; Gene- ne Eurasiei, iar Marea Neagră este una
ral de brigadă magistrat dr. Ilie Botoş – Şeful din zonele geopolitice cele mai importan-
Direcţiei Legislaţie şi Asistenţa juridică din De- te ale Europei, mai ales din punct de ve-
partamentul pentru Relaţii cu Parlamentul şi dere al transporturilor energetice, fiind în
informaţii publice; Colonel Alexandru Cotoară acelaşi timp de importanţă geopolitică şi
Nicolae – Director în Departamentul de Coope- pentru Rusia;
rare Internaţională; contraamiral Niculae •sublinierea Turciei că, după 71 de ani
114

de la semnarea Tratatului de la Alianţa caspică - un obstacol pentru geopo-
Motreaux, acesta îşi dovedeşte pe deplin litica SUA în Asia Centrală
utilitatea şi ca urmare nu este necesară o Nicolae PERHAIŢĂ
modificare a acestuia.
O reuniune a preşedinţilor Rusiei,
Apreciem că seminarul şi-a atins scopu- Turkmenistanului şi Kazahstanului, care a avut
rile propuse. loc în luna mai a acestui an, ar putea să se
constituie în momentul amânării pe termen ne-
Participanţii din România au avut o contri-
definit a planurilor occidentale pentru realiza-
buţie activă, atât prin prezentarea de ţinută fă-
rea magistralei trans-caspice de gaz natural şi
cută de dl. Ovidiu Dranga, cât şi prin întrebări,
al schimbării traseelor oleoductelor către Occi-
precizări şi completări de substanţă.
dent, acestea având şanse să parcurgă teritori-
Concluzii: ul Rusiei şi Ucrainei. Summit-ul ruso-turkmeno-
kazah, desfăşurat pe parcursul unei săptă-
• Ucraina este o ţară mult mai importantă
mâni, a pus accent pe valorificarea zăcăminte-
decât este în general considerată în
lor naturale ale Turkmenistanului şi
România, pentru soluţionarea unor pro-
Kazahstanului cu implicarea Rusiei, într-un
bleme regionale şi de securitate la Ma-
moment în care cele două state central-
rea Neagră, dar pentru care încă nu am
asiatice sunt expuse unor influenţe crescânde
găsit cele mai potrivite modalităţi de
dinspre Occident şi China în contextul amplelor
abordare în vederea atingerii obiective-
demersuri pentru stabilirea de surse şi trasee
lor strategice în relaţiile bilaterale;
energetice alternative. Mai mult, preşedintele
• aderarea Ucrainei la NATO şi UE este Putin va fi prezent şi la summit-ul Mării
o perspectivă îndepărtată, atât din con- Caspice din 16 octombrie a.c. la care proble-
siderente economice în ceea ce priveş- matica resurselor energetice va fi discutată de
te UE, cât şi de politică internă în cazul Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan, Iran şi
unei eventuale aderări la NATO. Un Rusia.
ultim sondaj de opinie arata că numai
38% din populaţie era pentru aderarea
la NATO. În cadrul acestui procent nu-
mai 18% doreau o aderare imediată,
16% după o perioadă de câţiva ani, cei-
lalţi repondenţi nu aveau o poziţie clară
privind data eventualei aderări. Apreci-
em că, în condiţiile unei eventuale ade-
rări a Ucrainei la NATO, Rusia va ur-
mări şi insista pentru a obţine o com-
pensaţie satisfăcătoare;
• toţi participanţii din fostele state aparţi-
nând URSS au avut o preocupare deo-
sebită ca prin opiniile şi poziţiile adopta-
te să nu deranjeze Rusia;
• situaţia politică internă din Ucraina este
în continuare ambiguă; indiferent de Prezenţa preşedintelui Putin în regiune
componenţa guvernului şi sprijinul par- a urmărit, de asemenea, „orientarea” politicii
lamentar pe care acesta va reuşi să-l externe a noului preşedinte turkmen
obţină, acţiunile de politică externă şi în Gurbanguly Berdymukhammedov. Mai precis,
ceea ce priveşte atitudinea faţă de ţara preşedintele rus a dorit să se asigure că Rusia
noastră nu vor diferi substanţial. va continua să fie cel mai mare consumator şi
beneficiar al gazelor naturale din Turkmenistan
şi că noul preşedinte nu intenţionează să ori-
enteze livrările de gaze pe alte rute, cum ar fi
115

conducta trans-caspică propusă de Statele mărit consolidarea relaţiilor bilaterale şi asigu-
Unite. Summit-ul din Asia Centrală a stabilit rarea că exporturile de petrol şi gaze naturale
reconstrucţia unei magistrale de gaz natural din această republică central-asiatică spre Ru-
sia nu vor fi diminuate ca urmare a prezenţei
investiţiilor americane, britanice şi japoneze şi
a parteneriatului strategic viguros de care
Kazahstanul beneficiază din partea Statelor
Unite. Demersul preşedintelui Putin pare să fi
avut succes, atât timp cât preşedintele
Nursultan Nazarbaev a refuzat să participe la
Summit-ul Energiei de la Varşovia, unde urma
să se întâlnească, în aceeaşi perioadă, cu pre-
şedinţii Poloniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi
Ucrainei. Reuniunea de la Varşovia urma să
de-a lungul coastei estice a Mării Caspice care abordeze tema găsirii de surse de petrol şi ga-
să fie conectată la sistemul de transport al gaze, care să ofere o alternativă la furnizorii ruşi,
zelor naturale al Rusiei. Conducta ar urma să precum şi definirea unor rute de transport către
aibă o capacitate de transport de 10,5 miliarde Europa.
mc de gaze naturale, urmând să fie dată în Deşi Rusia este posesoarea unor re-
exploatare în termen de trei ani. În săptămâna surse imense de petrol şi gaze naturale, în ur-
premergătoare summit-ului, preşedintele mătoarea decadă s-ar putea confrunta cu une-
Berdymukhammedov se întâlnise cu reprezen- le probleme de aprovizionare din cauză că
tanţi ai corporaţiei americane Chevron, aceste resurse sunt situate în zone greu acce-
lansându-le invitaţia de a participa la eforturile sibile şi necesită investiţii masive pentru a de-
de extracţie a petrolului din Marea Caspică. veni productive. În aceste condiţii, Asia Centra-
În Kazahstan, preşedintele Putin a ur- lă ar putea deveni o sursă vitală de energie
116

pentru Rusia, astfel încât Rusia să rămână între preţul gazului din Asia Centrală de 65
unul dintre cei mai mari exportatori de gaze USD/mmc şi preţul gazului livrat din Rusia de
naturale. 230 USD/mmc. Nu întâmplător, între Rusia şi
Preşedintele Putin menţiona cu prilejul Turkmenistan există un contract de livrări pe
summit-ului că preocuparea principală a celor termen lung, până în 2028, când livrările ar
trei state trebuie să fie dezvoltarea de noi câm- urma să ajungă la 90 miliarde mc pe an.
puri de extracţie şi, implicit, extinderea capaci- În contextul geopolitic din regiune,
tăţilor de transport al hidrocarburilor. Sistemul acordul privind reconstrucţia conductei de gaze
de conducte existent este deja insuficient pen- naturale are o importanţă majoră, pe termen
tru parteneriatul actual în domeniul gazului în- lung, pentru Rusia, iar aşa cum se conturează
tre cele trei state. Conform ministrului adjunct situaţia în prezent, pentru SUA şi Uniunea Eu-
pentru industrie şi energie din Rusia, Andrei ropeană efectele ar putea să nu fie favorabile.
Reus, contractele cu Kazahstan, Turkmenistan Planurile Turkmenistanului şi ale
şi Uzbekistan prevăd tranzitul spre Europa, Kazahstanului de dezvoltare a exporturilor de
prin Rusia, a 55,7 miliarde mc de gaz în 2007 gaze naturale au fost atent urmărite de SUA şi,
(39 miliarde mc din Turkmenistan, 9 miliarde uneori, Uniunea Europeană care vedeau o
mc din Uzbekistan, 7 miliarde mc din şansă istorică de reducere a dependenţei sta-
Kazahstan). Interesantă este modalitatea de telor europene de livrările de gaze din Rusia.
formare a preţului pentru livrările în Europa. În acest sens, au apărut proiecte de noi magis-
Astfel, un contract semnat în 2006 de Rusia cu trale de gaz natural, care să traverseze Marea
Ucraina prevede că gazul livrat Ucrainei are un Caspică, Azerbaidjan şi Georgia, înspre Tur-
preţ de 95 USD/mmc, preţul fiind o combinaţie cia, Bulgaria, România şi mai departe către
117

vestul Europei. O bună perioadă de timp, auto- Regiunea Mării Caspice a devenit un
rităţile de la Aşhabad erau favorabile unor ast- punct de interes strategic datorită resurselor de
fel de proiecte, motiv pentru care, în 1998, petrol şi gaze naturale. Începând din mai 2005,
SUA au finanţat un studiu de fezabilitate pe petrolul din partea de sud a Mării Caspice a
care Turkmenistanul urma să-l realizeze pentru început să fie pompat într-o nouă conductă
o conductă trans-caspică al cărie rol era să către portul turcesc Cayhan, într-un efort al
obstrucţioneze proiectul rusesc „Blue Stream”. diplomaţiei, tehnologiei şi capitalului occidental
Deşi termenul de construcţie a acestei conduc- de reducere a dependenţei de petrolul din Ori-
te era 2002, proiectul nu a mai fost implemen- entul Mijlociu. Deşi rezervele de petrol din Ma-
tat. rea Caspică nu se situează la nivelul estimări-
Preşedintele Putin, aproape de sfârşitul lor făcute în anii ’90, SUA şi Europa acordă o
mandatului său, a reuşit să convingă atenţie specială acestei regiuni pentru resurse-
Turkmenistanul cel puţin asupra importanţei le de gaze naturale care ar putea exista sub
economice a magistralei caspice de coastă. această mare.
Deşi preşedintele Gurbanguly Preşedintele Nicolas Sarkozy şi ambiţiile
Berdymukhammedov ar fi fost tentat să conti- sale de a repoziţiona Franţa pe scena
nue discuţiile pe tema unei conducte trans- politică internaţională
caspice, cel puţin în termeni diplomatici, şi Ionel BUCUROIU
poate că le va continua, el nu poate neglija fac- Nicolas Paul
torii economici ai relaţiei cu Rusia şi, poate mai Stephane Sarkozy Nagy
important, faptul că statutul juridic al Mării Bocsai, cunoscut ca
Caspice nu este definitivat. În aceste condiţii, Nicolas Sarkozy, a de-
riscurile tehnice, juridice şi ecologice foarte venit cel de-al 23-lea Pre-
mari ale unei conducte trans-caspice fac şedinte al Franţei la 16
aproape imposibilă găsirea unui investitor, cu mai 2007. Provenind
excepţia cazului când proiectul ar deveni o în- dintr-o familie cu rădăcini
treprindere politică. Demersul Rusiei face parte aristocratice ungare din regiunea Szeged,
şi din ofensiva Moscovei pentru reafirmarea Sarkozy a fost anterior de două ori ministru de
statutului de mare putere şi consolidare a sfe- interne al Franţei, iar din 2004 este preşedinte-
relor de influenţă, mai ales în acestă regiune le partidului neogaulist (de orientare conserva-
care a devenit de importanţă strategică pentru toare) Uniunea pentru o Mişcare Populară
Statele Unite. Acesta ar putea fi şi sfârşitul po- (UMP).
liticilor „multivector” promovate de ţările din
În primul său discurs de politică externă
regiune după dobândirea independenţei, poli-
de la alegerea sa în funcţia de preşedinte,
tici în baza cărora fostele republici sovietice
Sarkozy şi-a exprimat dorinţa ca Franţa să fie
cochetau cu toate marile puteri.
în prim-planul scenei internaţionale, adăugând
Consecinţele economice semnificative că Europa va fi prioritatea sa “absolută”. Încă
(rezultate din încasările pe tranzit) şi avantajele de la sfârşitul lunii august, guvernul francez a
geopolitice obţinute de Rusia au generat o pre- creat o comisie de nivel înalt, pentru a redacta
vizibilă reacţie negativă în Statele Unite. Se- proiectul unei Cărţi Albe a Apărării şi Securităţii
cretarul american al energiei, Samuel Bodman, Naţionale, menit să-l înlocuiască pe cel exis-
arăta că „nu este bine pentru Europa, fiind îm- tent, ce datează din 1994, şi care va trebui să
potriva a ceea ce se doreşte, împotriva diversi- indice eventualele modificări în politica militară
ficării aprovizionării” cu gaze naturale. Dincolo a Franţei, pentru a sigura aplicarea planurilor
de preocupările justificate ale europenilor pen- lui Nicolas Sarkozy de a readuce ţara în struc-
tru asigurarea livrărilor de gaze, cărora Rusia turile integrate ale NATO.
le-a garantat livrări neîntrerupte, summit-ul ru-
Acesta a făcut aluzie la posibila revenire
so-turkmen-kazah şi înţelegerile convenite cu
a Franţei în Alianţa Nord-Atlantică cu ocazia
acest prilej, vin să obstrucţioneze demersurile
reuniunii ambasadorilor francezi, de la sfârşitul
americane de a căuta şi găsi noi puncte strate-
lui august, când a declarat că “este timpul unei
gice de orientare pentru politica energetică glo-
reînnoiri a Alianţei Nord-Atlantice şi de o ree-
bală a SUA.
valuare a locului pe care ţara sa îl ocupă în
118

această organizaţie”. Contrar politicii lui Summitul Cinciului Caspic de la Teheran
Charles de Gaulle, care, în 1966, a decis retra- Pe fondul preocupările faţă de progra-
gerea Franţei din structurile militare ale Alian- mul nuclear iranian şi al eforturilor pentru diver-
ţei, a declarat că “Parisul ar trebui să aibă un sificarea surselor de energie, la mijlocul lunii
rol important în NATO”, fiind lansate deja dis- octombrie, la Teheran, a avut loc reuniunea la
cuţii între Franţa, SUA şi şeful Statului Major al nivel înalt a ţărilor riverane Mării Caspice.
NATO, referitoare la condiţiile în care francezii Summitul a contribuit la consolidarea alianţei
ar putea redeveni membri cu drepturi depline caspice (Rusia, Iran, Kazahstan, Turkmenistan
ale Alianţei. şi Azerbaidjan), prin angajarea celor cinci şefi
De asemenea, contrar politicii externe de state de a nu pune la dispoziţie teritoriul lor
tradiţional gaulliste a Franţei, Sarkozy a inau-
gurat o politică legată mai strâns de politica
externă americană, fiind limpede pentru toată
lumea că actuala poziţie a Franţei faţă de SUA
este radical modificată în sensul apropierii din-
tre cele două ţări, iar Sarkozy este calificat pe
drept “proamerican”.
Din “candidat american”, cum se numea
el însuşi, Nicolas Sarkozy a devenit, fără îndo-
ială, preşedintele cel mai american pe l-a cu-
noscut Franţa. Pentru a da o explicaţie a aces-
tei situaţii, merită a fi luată în calcul ipoteza naţional pentru lansarea unei agresiuni împotri-
conform căreia Nicolas Sarkozy a profitat de va unuia dintre statele lor. Pentru orice obser-
situaţia creată prin plecarea a doi prieteni apro- vator este limpede că formula are menirea de
piaţi administraţiei americane, respectiv Tony a pune în evidenţă opoziţia celor cinci state
Blair şi Berlusconi, nefăcând altceva decât să faţă de o eventuală intervenţie armată ameri-
încerce să ocupe locul rămas vacant. Poziţia cană în Iran, eliminând orice dubiu privind
atlantistă a guvernului francez şi a preşedinte- dipsonibilitatea Azerbaidjanului şi
lui Sarkozy faţă de problema iraniană seamă- Turkmenistanului de a permite Statelor Unite
nă cu cea a lui Tony Blair din timpul declanşării folosirea teritoriilor lor pentru lansarea de ata-
războiului din Golf. Conform revistei germane curi asupra Iranului.
“Die Zeit”, Sarkozy “a făcut cunoscută în mod Deşi deschişi cooperării şi securităţii în
clar ambiţia sa de a fi unul din marii actori pe zona Mării Caspice, cei cinci preşedinţi nu au
scena mondială” şi a încercat să explice astfel reuşit să reglementeze statutul Mării Caspice
cursul său agresiv vis-a-vis de Iran: “Sarkozy şi modalitatea de împărţire a bogăţiilor subso-
realizează că nu mai este posibilă împiedica- lului marin, convenind doar principiile pe baza
rea unei escaladări a conflictului şi preferă să cărora se va definitiva textul unei Convenţii
fie pe val”. Astfel, Franţa are ocazia de a ocu- privind statutul juridic al Mării Caspice. Acest
pa o poziţie cheie în Europa, devenind vârful aspect are toate şansele să fie clarificat cu-
de lance al intereselor americane pe scena rând, deoarece importanţa regiunii caspice
internaţională. creşte vizibil, ceea ce adaugă noi elemente la
Dincolo de discursurile declaratorii, ce harta geopolitică nu numai în termeni regionali
alimentează idea rupturii de trecut, este intere- ci şi în termeni globali. Principiile convenite în
sant de văzut care este conţinutul concret al declaraţia finală a summitului vor constitui re-
acestei noi politici externe promovate de gulile de conduită ale celor cinci state în privin-
Nicolas Sarkozy şi consecinţele acestei mişcări ţa Mării Caspice până la adoptarea Convenţie
strategice. de către Cinciul Caspic (Caspian Five), orga-
nism de lucru la nivelul miniştrilor de externe.
Summitul a reuşit să atenueze diver-
genţele privind delimitarea graniţelor şi platou-
rilor continentale şi împărţirea resurselor de
petrol şi gaze naturale din subsolul marin. Pâ-
119

nă în 1991, a existat un acord între Iran şi fosta interesul să vadă Iranul devastat de atacurile
Uniune Sovietică prin care era stabilită graniţa americane. Dimpotrivă, Rusiei i-ar conveni ca
maritimă, iar fiecare ţară beneficia de 50% din Iranul să-şi continue acţiunile de înfruntare a
resursele subsolului marin. După colapsul Uni- ameninţărilor americane, prin aceasta obligând
unii Sovietice, noile state din regiune nu au forţele armate ale SUA să rămână în Irak. În
reuşit să convină traseul graniţelor maritime. opinia preşedintelui rus, nu există nici o dova-
Azerbaidjanul şi Kazahstanul au dorit construi- dă că programul nuclear iranian are o dimensi-
rea unor conducte submarine care să le asigu- une militară. Prin aceasta, liderul de la Kremlin
re livrările de petrol şi gaze naturale direct că- a vrut să pună în evidenţă rolul unicat al Rusi-
tre Europa, prin scurtcircuitarea Rusiei, situaţie ei, ca singura ţară care sprijină Iranul să îşi
neconvenabilă Moscovei. dezvolte în scopuri paşnice programul nuclear.
Nevoia depăşirii disensiunilor privind Motiv pentru care, întrebuinţarea forţei militare
problematica Mării Caspice a fost însă pusă în împotriva Iranului este inacceptabilă. Şi nu
umbră de amploarea ameninţării cu intervenţia doar întrebuinţarea forţei, ci şi ameninţarea cu
armată împotriva Iranului şi de preocuparea întrebuinţarea forţei este inacceptabilă, a subli-
Moscovei de a elimina prezenţa militară ameri- niat preşedintele Putin. Dimpotrivă, el a reafir-
cană în Asia Centrală. În documentul final al mat la Teheran angajamentul Rusiei de a folosi
summitului s-a menţionat că doar navele şi for- diplomaţia în încercarea de a soluţiona proble-
ţele armate ale celor cinci state caspice vor ma iraniană. O primă reacţie de la Washington
avea dreptul de a staţiona în Marea Caspică. a venit din partea unuia dintre purtătorii de cu-
Menţiunea preşedintelui Ahmadinejad că vânt ai Departamentului de Stat, Tom Casey,
„obiectivul celor cinci state trebuie să fie menţi- care a arătat că „politica SUA este consecven-
nerea Mării Caspice în afara competiţiei milita- tă şi urmăreşte calea diplomatică în privinţa
re şi interzicerea accesului forţelor străine în Iranului”.
această regiune”, s-a constituit într-o trimitere Deşi preşedintele Putin nu s-a angajat
clară la proiectele de cooperare militară pe ca- ferm în privinţa finalizării lucrărilor la centrala
re Azerbaidjan şi Turkmenistan le au cu State- nucleară de la Bushehr şi a livrării combustibi-
le Unite. Pentru a contracara astfel de proiecte, lului necesar punerii în funcţiune, partea irania-
Rusia promovează de mai multă vreme proiec- nă a făcut cunoscută intenţia de a solicita Rusi-
tul Kasfor (Caspian Force) care ar trebui să ei să mai construiască încă două centrale nu-
ducă la formarea unei forţe navale comune a cleare în această localitate. În declaraţia comu-
celor cinci state caspice. Azerbaidjanul s-a nă iraniano-rusă semnată cu acest prilej, s-a
opus acestui proiect deoarece s-ar interzice menţionat că orice ţară care este semnatară a
prezenţa unei terţe forţe navale în regiune, iar Tratatului de neproliferare nucleară are dreptul,
Kazahstanul ar dori echilibrarea arsenalelor fără discriminare, să desfăşoare cercetări şi să
militare în regiunea caspică în contextul unui folosească energia nucleară în scopuri paşni-
pact de stabilitate, o propunere căreia Rusia „îi ce, o menţiune dedicată special Washingtonu-
acordă o mare atenţie” şi doar atât. Singurul lui. Declaraţia confirmă continuarea cooperării
partener din regiune care împărtăşeşte princi- în domeniul energiei nucleare civile, precum şi
piile propuse de Rusia în domeniul securităţii la acordul celor două ţări de a relua legăturile te-
Marea Caspică este Iranul. restre între ele, prin Republica Dagestan, şi de
Dincolo de obiectivele regionale al reu- a dezvolta coridorul de transport Nord-Sud.
niunii de la Teheran, mai importantă a fost În culisele reuniunii de la Teheran s-a
agenda bilaterală pe care preşedintele Vladimir vorbit şi despre scopul ascuns al prezenţei pre-
Putin a avut-o în capitala iraniană. În condiţiile şedintelui Putin în Iran, şi anume de a transmi-
în care iranienii sunt atenţionaţi şi de alte puteri te liderului suprem iranian un mesaj prin care i
că o intervenţie militară americană poate fi o se cerea să renunţe la programul de îmbogăţi-
reală posibilitate, prezenţa preşedintelui Putin re a uraniului în schimbul unui time-out la im-
la Teheran şi afirmarea fermă a opoziţiei faţă punerea de noi sancţiuni economice. „Iranul a
de o eventuală acţiune militară împotriva Iranu- ales o logică de durată în apărarea intereselor
lui sunt demersuri de o deosebită valoare, de naţionale pentru că este sigur că solicitările
natură să transmită mesajul că Rusia nu are excesive ale inamicilor nu au limite”, a fost răs-
120

punsul ayatollahului Khamenei, care a adăugat ducţia şi livrările de petrol din Turkmenistan şi
că Iranul va continua cooperarea cu Agenţia Kazahstan. Pentru că, odată cu realizarea ca-
Internaţională pentru Energie Atomică, dar nu nalului, se pot realiza şi conducte pentru
va renunţa la dezvoltarea capacităţilor de îm- transportul ţiţeiului şi gazelor naturale. Un inte-
bogăţire a uraniului în scopul diversificării sur- res major în realizarea acestui canal ar putea
selor proprii de energie electrică. avea, în afară de Kazahstan, şi China, deoare-
În cadrul summitului, reluând o propu- ce durata transporturilor de mărfuri spre Euro-
nere a preşedintelui Nursultan Nazarbayev fă- pa s-ar reduce de la 2 luni la 12 zile. Iar Marea
cută la forumul economic internaţional de la Neagră va cunoaşte o dezvoltare semnificativă
Sankt Peterburg din vara acestui an, preşedin- a transportului maritim.
tele Putin a reiterat importanţa construirii cana- Elemente privind privatizarea armatei
lului navigabil EURASIA care să lege Marea SUA
Caspică de Marea de Azov şi Marea Neagră, Revizuirea strategiei militare americane
scopul fiind îmbunătăţirea accesului hidrocar- şi teoretizarea războiului modern de către
burilor din Asia centrală către Europa. Canalul neoconservatori datează din 1991, atunci când
ar urma să fie construit de la Marea Caspică Dick Cheney era secretar al Apărării şi când
înspre gurile Donului. Lungimea lui ar trebui să agenţii privaţi reprezentau deja a zecea parte
fie de 650 km, lăţimea de 80 m, iar adâncimea din persoanele deplasate pe teatrul de război
de 6,5 m, cu un total de 6 ecluze. Pe canal vor din Golf. Înainte de plecarea sa, în 1993, aces-
putea naviga nave de clasă „fluviu-mare” cu ta a comandat firmei Halliburton, pe care ulte-
capacitate de 3.500-5.500 tone şi, ulterior, pâ- rior o va şi conduce, un studiu asupra mijloace-
nă la 10.000 tone. Perioada de navigaţie pe lor de privatizare rapidă a “birocraţiei militare”.
acest canal poate fi de 10-12 luni pe an, cu o În septembrie 2000, autorii “Proiectului
capacitate de transport de 40 milioane tone pe pentru un nou secol american” (Project for a
an, iar durata unui transport va fi de 9-12 zile. New American Century), printre care figurează
Costul construcţiei este estimat la 2,5 miliarde Dick Cheney, Donald Rumsfeld şi celebrul
dolari, iar durata construcţiei la 5 ani. neoconservator William Kristol, publică un stu-
Construit pe teritoriul Rusiei, canalul va diu intitulat “Edificarea sistemului de apărare
contribui la dezvoltarea coridorului internaţional american: strategie, forţe şi resurse pentru no-
ul secol” (Rebuilding America’s Defenses:
Strategy, Forces ans Resources for a New
Century). Un an mai târziu, la 10 septembrie
2001, problema este reluată de Donald
Traseul probabil al canalului
Caspica-Azov propus de Rusia Rumsfeld, devenit între timp secretar al Apără-
rii sub Administraţia Bush. Astfel, în timpul
unui discurs ţinut la Pentagon, el face apel la
luptă contra unui “adversar ce reprezintă o
ameninţare, o serioasă ameninţare la securita-
tea SUA: “Birocraţia Pentagonului”. Conform
acestuia, era urgent să se revadă organizarea
aparatului militar american prin crearea unui
nou model, bazat pe sectorul privat.
A doua zi după discursul acestuia, la 11
de transport Nord-Sud. Prin construcţia unui septembrie, are loc atacul terorist asupra SUA,
astfel de canal, Rusia ar putea să exercite con- când unul din avioane cade asupra Pentago-
trolul asupra unui coridor de transport între Eu- nului, fapt ce relansează doctrina lui Rumsfeld.
ropa şi Asia, ceea ce ar contribui la creşterea Astfel, în 2002, într-un articol publicat în revista
semnificativă a staturii puterii ruse şi a influen- Foreign Affairs, acesta dezvoltă idea folosirii
ţei în Asia Centrală. Investind şi având contro- pe scară largă a agenţiilor private în toate as-
lul asupra acestui canal, Rusia va dirija fluxul pectele războiului, inclusiv în luptă.
de petrol şi gaze naturale din zona Mării Una din primele agenţii private ce benefi-
Caspice, după ce s-a implicat major şi în pro- ciază de această schimbare de strategie este
121

Blackwater, o agenţie ce dispune în prezent nari a SUA în Irak a devenit din ce în ce mai
de 2 300 mercenari activi, desfăşuraţi în nouă important, dar subiectul a revenit în atenţia opi-
ţări, inclusiv în Statele Unite, şi de o bază de niei publice în momentul când Blachwater, ca-
date ce cuprinde 21 000 foşti membri ai forţelor re este însărcinată cu protejarea diplomaţilor
speciale, soldaţi, poliţişti, agenţi ai CIA etc., pe americani, a conducătorilor irakieni şi jurnaliş-
care îi poate chema oricând, fără preaviz. De tilor străini, a fost acuzată că a omorât nume-
asemenea, agenţia antrenează zeci de mii de roşi civili în Irak, în special în timpul incidentu-
agenţi ai forţelor de ordine, dintre care unii pro- lui de la 16 septembrie din Bagdad, soldat cu
vin din “ţări prietene” şi a început deschiderea 17 morţi şi 23 răniţi din rândul civililor.
de noi sucursale în SUA (California şi Illinois), Afacerea Blackwater a relansat dezbate-
cât şi în Filipine. rea asupra prezenţei şi comportamentului
Pentru a ne face o imagine mai completă acestor societăţi de securitate private, care au
despre această firmă privată merită să amintim proliferat după invazia americană din martie
că Blackwater are o flotă de peste 20 avioane, 2003. Conform autorităţilor irakiene, 180 dintre
inclusiv elicoptere de luptă, fapt ce-i dă posibili- acestea, în special firme americane şi europe-
tatea, aşa cum observa şi un membru al Con- ne, operează în Irak, cu un număr de angajaţi
gresului american, să schimbe numeroase gu- estimat între 25.000 şi 48.000 de persoane.
verne din lume. Consideraţi de irakieni ca mercenari, aceştia
Blackwater, împreună cu alte două soci- constituie al doilea contingent armat din Irak,
etăţi private, beneficiază de un contract cu gu- după trupele americane, fiind acuzaţi însă că
vernul american în valoare de 571 milioane de acţionează cu aroganţă şi brutalitate. De fapt,
dolari anual pentru protecţia diplomaţilor în însuşi Congresul american a publicat, la înce-
Irak, Afganistan, Israel şi alte ţări, dintre care putul lunii octombrie, un raport în care se spe-
numai în Irak valoarea contractului este de 520 cifică că, din 2005, societatea privată
milioane dolari. Blackwater a fost implicată în 195 de incidente
Pentru a înţelege ce reprezintă societa- în Irak, iar angajaţii acesteia au deschis focul
tea Blackwater pentru Administraţia Bush este primii în 84% din cazuri, ceea ce contravine
semnificativ ceea ce scrie Jeremy Scahill, jur- contractului încheiat cu Departamentul de Stat
nalist de investigaţie şi colaborator al magazi- american, conform căruia firma poate face uz
nului The Nation, în cartea sa “Blachwater, de armă numai în situaţii defensive.
dezvoltarea celei mai mari şi puternice armate În centrul scandalului ce durează de câ-
de mercenari” (Blackwater, the rise of the teva săptămâni se află tocmai această agenţie
world’s most powerful mercenary army), o car- privată, a cărei patron este Erik Prince, un
te foarte bine documentată ce dezvăluie ade- multimilionar de 37 ani, fost membru al forţelor
vărul despre această agenţie secretă, a cărei speciale americane, de a cărei generozitate
ascensiune formidabilă corespunde cu revizui- financiară se pare că a beneficiat şi partidul
rea strategiei militare americane de către republican al lui George Bush, ca răsplată pen-
neoconservatori. tru lobby-ul intens desfăşurat pe culoarele de
Existenţa şi funcţionarea agenţiilor priva- la Washington, fără de care nu era posibilă
te de securitate, cum este Blachwater, a fost ascensiunea firmei sale.
învăluită de discreţie, adevărul nefiind dezvălu- Privatizarea armatei, mai ales când se
it publicului larg. 31 martie 2004 a fost prima face pe baza unor agenţi ca cei de la
dată când, în paginile ziarelor, a apărut numele Blackwater, suscită mai multe întrebări, dintre
de Blackwater în relaţie cu războiul, atunci care unele au început să fie puse în Congresul
când patru americani înarmaţi, “cu ochelari american, cu prilejul audierii, pentru prima da-
negri ce le acoperea faţa şi cu părul tăiat ca tă, a lui Erik Prince. Cea mai importantă dintre
Tom Cruise”, au căzut pradă furiei populaţiei acestea este cea a responsabilităţii, ştiut fiind
din oraşul Falloudjah, resturile carbonizate şi că agenţii firmelor de securitate private benefi-
mutilate ale acestora rămânând atârnate de un ciază în prezent de imunitate.
pod de peste Eufrat timp de câteva ore. Cu Pe fundalul întâmplărilor din Bagdad de
acest prilej a fost dezvăluită, astfel, prezenţa la 16 septembrie, ministrul american al Apără-
“serviciilor de securitate private” pe teren. De rii, Robert Gates a făcut cunoscută necesitatea
atunci, rolul celei mai mari companii de merce- unei legi mai aspre care să reglementeze acti-
122

vitatea agenţilor sub contract, în sensul ca Dispute teritoriale în Oceanul Pacific
aceştia să se supună unor legi similare cu cele
ale armatei. În fapt acesta doreşte ca cei Majoritatea statelor care au interese în
aproape 10.000 de contractori ce asigură se- Oceanul Pacific, inclusiv Rusia, Statele Unite,
curitatea diplomaţilor care lucrează în Irak, să Franţa şi Marea Britanie fac tot posibilul pentru
fie transferaţi sub tutela armatei americane, a obţine beneficii în urma confirmării graniţelor
într-un efort de a avea mai mult control asupra existente în regiune. State insulare din Pacific
“mercenarilor” de genul celor de la Blackwater, şi state situate pe coasta acestui ocean au pro-
care nu se supun nici unor legi, nici irakiene şi pus recent organizarea unui summit regional,
nici americane. În ciuda scandalului creat de similar Conferinţei de la Helsinki, cu scopul de
uciderea unor civili de către agenţii de la se ajunge la confirmarea graniţelor internaţio-
Blackwater, Departamentul de Stat se împotri- nale actuale de către toate statele din regiune.
veşte însă ideii de a pune sub control aceste De fapt, este vorba de confirmarea graniţelor
firme private, deoarece peste 2.500 de gărzi trasate după anul 1945. Această problemă are
de corp, dintre care 800 din cadrul Blackwater, o relevanţă deosebită în aceste zile când unele
asigură protecţia diplomaţilor americani aflaţi la state pacifice apelează la diverse căi şi mijloa-
Bagdad. În prezent, situaţia din punct de vede- ce pentru acapararea teritoriilor şi spaţii mariti-
re legal a societăţilor private rămâne neclară, me ale unor vecini, în această din urmă cate-
chiar dacă FBI-ul şi alte agenţii americane an- gorie fiind unele state europene.
chetează împrejurările în care a avut loc masa- Ideea unei conferinţe la nivel înalt este
crul de la 16 septembrie. promovată într-un efort comun de China,
Astfel, graţie anchetelor, a căror protago- Taiwan, Coreea de Sud şi Coreea de Nord,
nistă este firma Blackwater, a fost posibilă Filipine, Papua Noua Guinee, Republica
apariţia în public a unor probleme intrinsece Timorului de Est, Brunei, Fiji, Samoa de Vest,
legate, nu numai de privatizarea războiului, ci Nauru (cea mai mică naţiune insulară din lume,
şi de existenţa unei armate paralele care acţi- cu o suprafaţă de 21 kmp), precum şi ţări lati-
onează independent de armata regulată şi cano-americane de pe coasta Pacificului, cum ar
re urmează un program politico-religios bine fi Ecuador şi Peru. Franţa, care deţine o serie
precizat. de domenii şi teritorii în Oceanul Pacific, face
Riscurile unei privatizări a armatei ameri- şi ea parte din corul care se pronunţă în favoa-
cane au provocat îngrijorare chiar şi în rânduri- rea acestei conferinţe. Rusia, ca şi Marea
le unor congresmeni americani, care au recu- Britanie care deţine insule în partea de sud-est
noscut că o armată ce se bazează pe merce- a Pacificului (în apropiere de apele aflate sub
nari permite să fie lansate războaie mult mai jurisdicţie chiliană), sprijină acest demers.
uşor, pentru aceasta nefiind nevoie decât de Problema este că multe din statele care
bani şi nu de o mare masă de cetăţeni care promovează acest summit, în principal Franţa
trebuie să fie convinşi de necesitatea desfăşu- şi Marea Britanie, nu sunt reprezentate în or-
rării operaţiunilor de luptă. ganizaţia Cooperarea Economică în Asia-
Despre aceste riscuri a fost avertizat po- Pacific (APEC), cel puţin în actuala ei formă,
porul american încă din 1961, când preşedinte- statele membre fiind: Australia, Brunei, Cana-
le Eisenhower atrăgea atenţia asupra creşterii da, Chile, China, Indonezia, Hong Kong, Japo-
puterii abuzive a complexului militaro- nia, Malayezia, Coreea de Sud, Mexic, Noua-
industrial, care ar putea pune în pericol libertă- Zeelandă, Papua Noua-Guinee, Filipine, Peru,
ţile cetăţenilor şi sistemul democratic ameri- Rusia, Singapore, SUA, Taiwan, Thailanda şi
can. Vietnam. Franţa şi Marea Britanie nu au fost
Ionel BUCUROIU acceptate în organizaţie datorită opoziţiei unor
state care sunt interesate în creşterea propriei
influenţe în regiune, cum ar fi Australia şi Noua
Zeelandă care deja au formulat pretenţii terito-
riale în dauna posesiunilor pacifice franceze.
Japonia îşi extinde apele teritoriale şi zona
economică din Oceanul Pacific şi mările adia-
123

cente fără să întâmpine nici o opoziţie, dar în apele acestui ocean.
dauna Statelor Unite, Rusiei, Franţei, Chinei, Disputa japonezo-rusă are ca obiect par-
Taiwanului, Filipinelor şi celor două Coreei. tea cea mai de sud a Insulelor Kurile, aflată
Chiar şi Chile pune în discuţie suveranitatea sub administraţie rusă (Sakhalin Oblast) şi re-
britanică asupra posesiunilor Coroanei în acea vendicată de Japonia care o denumeşte în do-
zonă. cumentele oficiale „teritoriile de nord” sau
Principalele cauze ale acestor dispute „Chishima de Sud” (Minami Chishima). Insulele
sunt: în dispută sunt Kunashir, Iturup, Shikotan şi
a) definirea ambiguă a graniţelor internaţiona- stâncile marine Habomai. Disputa este rezulta-
le în Pacific după 1945; tul ambiguităţii din Tratatul de la San Francisco
b) retrasarea unilaterală a graniţelor de către din 1951, semnat în urma celui de al Doilea
unele ţări din raţiuni care ţin doar de atitudini Război Mondial. În acest tratat, Japonia renun-
expansioniste; ţă la toate drepturile, titlurile şi revendicările
c) existenţa unor rezerve mari de petrol, gaze, asupra Insulelor Kurile şi la acea parte a Insu-
aur, platină, argint, alte resurse oceanice de lei Sakhalin şi insulele adiacente acesteia asu-
mare valoare; pra căreia Japonia a obţinut suveranitatea prin
d) importanţa rutelor de transport maritim. Tratatul de la Portsmouth din 1905 (articolul
Dintre disputele teritoriale din regiunea 2c). Revendicările Japoniei au la bază faptul
Pacificului, disputa japonezo-rusă asupra că Uniunea Sovietică nu a semnat Tratatul de
la San Francisco. În schimb, Rusia se rapor-
tează la un articol al Tratatului Ruso-Japonez
privind Comerţul, Navigaţia şi Delimitarea Gra-
niţelor semnat în 1855 (Tratatul de la
Shimoda), care prevede că graniţa dintre cele
două naţiuni trece printre insulele Etorofu şi
Uruppu, insula Etorofu aparţinând în întregime
Japoniei. Prin acest tratat Insulele Kurile, situa-
te la nord de Insula Uruppu, pe care o şi in-
clud, aparţin Rusiei. Textul tratatului nu face
referire explicită şi la insulele aflate acum în
dispută: Kunashiri, Shikotan şi Habomai.
În disputa dintre cele două state a in-
tervenit şi Parlamentul European, care la 7 iu-
Insulele Kurile lie 2005 recomanda Rusiei returnarea teritorii-
lor în litigiu. După ce a protestat vehement, în
2006 Rusia s-a oferit să returneze Insulele
Kurilelor este de departe cea mai semnificati- Shikotan şi Habomai, care reprezintă cam 6%
vă. Insulele Kurile şi strâmtoarea dintre ele, la din suprafaţa solicitată de Japonia, cu condiţia
care aspiră Japonia, oferă Rusiei acces liber la ca partea japoneză să renunţe la revendicarea
regiunile nord-vestice şi centrale ale Oceanului celorlalte două insule. Oferta rusă nu face de-
Pacific. Altfel, Rusia nu are nici un port pe cât să reia prevederile Declaraţiei Comune
coastele Oceanului Pacific, cu excepţia porturi- sovieto-japoneze din 1956, prin care partea
lor Anadyr şi Uelen situate de fapt în Marea sovietică promitea să renunţe la cele două in-
Bering, regiunea Chukotka. Situaţia este simi- sule, ca semn de bunăvoinţă înainte de sem-
lară şi în cazul pretenţiilor japoneze asupra narea unui acord de pace. Cum nu s-a ajuns la
insulelor deţinute de China la punctul de întâl- nici un acord în disputa teritorială, nici acordul
nire dintre Marea Chinei de Est şi Marea Gal- de pace care să încheie oficial ostilităţile din
benă cu Oceanul Pacific, precum şi asupra cel de al Doilea Război Mondial nu s-a putut
insulelor deţinute de Coreea în sectorul de semna.
tranzit al Mării Japoniei. În cazul Insulelor Japonia mai este implicată şi în disputa
Kurile, revendicările Japoniei vor avea ca efect asupra insuliţelor Liancourt Rocks situate în
îndepărtarea Rusiei de Oceanul Pacific şi obli- Marea Japoniei, revendicate de la Coreea de
garea navelor ruseşti să plătească accesul în Sud (care le denumeşte Insulele Takeshima şi
124
Marea Chukotka
Dokdo). Ambele state incorporează grupul de Acordul de delimitare a frontierelor mariti-

insuliţe în propriile organizări administrative: me dintre Australia şi Timorul de Est în zona
Coreea de Sud le include în Districtul Ulleung, Mării Timor, semnat în 2001, după dobândirea
Provincia Gyeongsang de Nord, iar Japonia în independenţei de către Timorul de Est, stabi-
Districtul Oki, Prefectura Shimane. leşte dreptul Australiei asupra a 90% din rezer-
Suveranitatea Japoniei asupra Insulelor vele de gaze naturale şi obstrucţionează defini-
Senkaku este pusă în discuţie atât de China tivarea unei graniţe maritime cu Indonezia, din
cât şi de Taiwan. Insulele sunt dispuse în nord- cauza disputei asupra Insulelor Ashmore şi
estul Taiwanului, la vest de Okinawa. Statutul Cartier. Australia a creat un parc naţional în
lor a devenit o problemă majoră a relaţiilor din- regiune, deşi în imediata vecinătate desfăşoa-
tre China şi Japonia. ră o asiduă activitate de prospecţiuni în căuta-
Japonia nu are nici un fel de reţinere în a rea de noi rezerve de hidrocarburi. Statul aus-
formula revendicări şi pentru teritoriile deţinute tralian mai are pe lista revendicărilor şi teritorii
de Statele Unite. Astfel, suveranitatea şi intere- din Antarctica.
sele americane în zona centrală a Pacificului, Tot în nordul Australiei, Indonezia şi
respectiv Insulele Caroline, Mariane şi Palau Timorul de Est încă nu au rezolvat în totalitate
sunt puse în discuţie de Japonia care urmăreş- problema delimitării teritoriale după declararea
te să recapete controlul asupra rutei maritime independenţei de către Timor.
principale, centrală din acest ocean, în forma Insulele Spratley sunt şi ele un teritoriu în
în care l-a exercitat în perioada 1919-1945. De dispută. Situate în Marea Chinei de Sud, insu-
fapt, Japonia a renunţat încet-încet la Doctrina lele constituie o sursă de tensiuni în regiune.
Yoshida, care se baza pe necesitatea de limi- Un număr de aproximativ 44-51 de mici insule
tare a ambiţiilor japoneze de politică externă şi şi stânci submarine sunt revendicate sau ocu-
de concentrare pe dezvoltarea economiei. Au- pate de China, Filipine, Vietnam, Taiwan,
torităţile japoneze şi-au stabilit ca principal obi- Malayezia şi Brunei. Disputa este rezultatul
ectiv de politică externă ajungerea Japoniei în unor suprapuneri în revendicările de suverani-
postura de intermediar între Asia şi Occident. tate asupra diverselor insule, considerate că ar
Demersul tot mai evident al Japoniei va fi însă fi posesoare ale unor substanţiale resurse na-
obstrucţionat de competiţia din ce în ce mai turale, în principal petrol, gaze naturale şi peş-
aspră pentru supremaţie în estul Asiei, în prin- te. Tensiunile au fost alimentate şi de atitudi-
cipal între Beijing şi Tokyo. nea agresivă a Chinei, dornică să-şi extindă
125

suveranitatea asupra unor noi surse de ener- telor comune în domeniul energiei, cele două
gie. Zona Insulelor Spratley a fost şi martora state urmând să construiască magistrala de
unor incidente militare în ultimii 30 de ani, iar în petrol Siberia-Oceanul Pacific, prin care se va
unele cazuri mai multe companii, având drep- distribui ţiţei nu doar Statelor Unite ci şi unor
turi de explorare emise de două sau mai multe state asiatice, inclusiv Japoniei. Interesul Sta-
state care îşi revendicau telor Unite este amplificat şi
suveranitatea asupra acele- de perspectica accesului cor-
iaşi zone, s-au întâlnit pe poraţiilor americane pe piaţa
aceleaşi zone de prospecţi- rusă de energie. Iar prezenţa
uni. Gazprom-ului ca principal
Preocuparea pentru acţionar al Companiei
reglementarea paşnică a Sakhalin Energy Investment
acestor dispute, care pot este de natură să ofere ga-
afecta stabilitatea regională, ranţii suplimentare pentru
a condus, în 1992, la iniţierea unei declaraţii a livrarea la timp a gazelor naturale către consu-
organizaţiei ASEAN prin care statele membre matorii de pe coasta de vest a Statelor Unite.
se angajau să găsească o soluţie prin negoci- Dincolo de tensiunile create de diver-
eri şi să analizeze posibilitatea explorării în co- genţele teritoriale, zona Pacificului se confrun-
mun a regiunii. Declaraţia nu a avut nici un tă cu o accentuare a antipatiei dintre Japonia şi
efect, acţiunile militare şi explorarea agresivă China, cu tendinţe de dominaţie regională din
întreprinse de China nelăsând nici o şansă partea Australiei, cu procesul de reafirmare a
unei soluţii paşnice pe termen lung de natură statutului de mare putere de către Rusia, dar
să prevină transformarea regiunii într-un teatru mai ales cu o semnificativă cursă a înarmării.
permanent de incidente militare. În 2002, în În afara Coreei de Nord, China consemnează
cadrul ASEAN s-a mai semnat „Declaraţia pri- bugete militare într-o creştere continuă, Japo-
vind Conduita Părţilor în Marea Chinei de nia face achiziţii militare nu doar pentru autoa-
Sud”, în încercarea de reducere a tensiunilor în părare, Singapore face investiţii uriaşe în do-
regiune, dar nu s-a reuşit definirea unui cod de meniul militar, iar Indonezia se înarmează cu
conduită, astfel că progresele au fost nesemni- sprijinul direct al Rusiei. De altfel, Rusia pare
ficative. Într-o altă încercarea făcută în 2003, să fi renunţat doar la componenta ideologică a
Brunei şi Malayezia au convenit încetarea ex- geostrategiei sovietice, reafirmarea statutului
plorărilor până la realizarea unui acord asupra de mare putere fiind făcută pe căi economice
zonelor de suveranitate. şi militare. În acest timp, Statele Unite şi ţările
Pe coasta de vest a Americii Latine, occidentale condiţionează livrarea de arma-
Peru şi Chile sunt angrenate într-o veche dis- ment către statele din regiune, cum ar fi Viet-
pută teritorială rezultată din divergenţele pri- nam, Malayezia, Myanmar, Indonezia de res-
vind trasarea frontierei de coastă dintre cele pectarea drepturilor omului sau alte performan-
două state în zona Arica-Parinacota. ţe democratice.
Alte tensiuni derivate din revendicări teri- Nicolae PERHAIŢĂ
toriale se consemnează între SUA şi Insulele
Marshall, acest din urmă stat revendicând In- Reuniunea forumului “Dialogul civilizaţii-
sula Wake. De asemenea, Insulele Paracel, lor”, Ediţia a V-a, Rhodos, Grecia,
ocupate de China, sunt revendicate de Taiwan 10-14 octombrie 2007
şi Vietnam. Forumul mondial public
Datorită manifestărilor tot mai expansi- “Dialogul civilizaţiilor” (World
oniste ale Japoniei, Rusia, SUA, Franţa, Marea Public Forum - Dialogue of
Britanie şi alte state sunt interesate să consfin- Civilizations”, WPF-DC), edi-
ţească graniţele, în sensul confirmării actuale- ţia a cincea, a avut ca scop
lor limite în Pacific în cadrul unui forum prezentarea ideii că, în locul
interguvernamental regional pe modelul Confe- tendinţelor de haos şi distruc-
rinţei de la Helsinki. tive, prezente pe plan mondi-
Statele Unite şi Rusia sunt interesate în al, precum si a tendinţelor
menţinerea actualelor graniţe şi datorită proiec- “dubioase” a unor “anumite comunităţi” de a se
126

prezenta ca “salvatori ai lumii”, este posibilă o • Cultură, civilizaţie, dialog inter-
nouă abordare a dezvoltării mondiale, prin con- cultural
struirea unui spaţiu de civilizaţie comună, spa- • Dialogul civilizaţiilor: de la idee la
ţiu în cadrul căruia relaţiile dintre civilizaţii să realitate
fie corect stabilite pe calea dialogului; iniţierea
• Dialogul civilizaţiilor şi dreptul
unui sistem de dialoguri regionale, pentru solu-
ţionarea problemelor de stringentă actualitate • Orientul Mijlociu în relaţiile inter-
ale existenţei umane, construirea unui sistem civilizaţii
de integrare a unor diferite categorii de activi- • Civilizaţia chineză în contextul dialo-
tăţi umane şi asigurând oportunităţi suplimen- gului global
tare pentru dezvoltarea umană în diferite do- • Aspecte ale ameninţărilor globale
menii de viaţă. Forumul nu încurajează nici o pentru viaţa pe Pământ
încercare de dezintegrare a comunităţii mondi- • Muzica, limbă universală în realiza-
ale prin dezvoltarea privilegiată a unor anumite rea dialogului
ţări şi popoare în detrimentul altora.
• Prin comunicaţii, dialogul către o so-
Intenţia iniţiatorilor şi promotorilor aces- cietate civilă globală
tei iniţiative este ca, folosind diferite organizaţii
publice afiliate, să devină un instrument pentru • Perspective de modernizare în Bal-
a ajuta grupuri publice în declararea şi coordo- cani
narea intereselor şi poziţiilor proprii, precum şi Desfăşurarea Forumului a beneficiat de
în participarea acestora la orientarea viitoare a sponsorizări şi alte forme de sprijin din partea:
dezvoltării umane. Se urmăreşte ca, prin ajun- Abdullah al II-lea- regele Iordaniei, Ali Abdallah
gerea la un nivel ridicat de comunicare inter- Saleh -preşedintele Republicii Yemen, A l e x y
civilizaţii, să fie posibilă soluţionarea probleme- II- Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Badr
lor actuale şi depăşirea actualelor situaţii de al-Din Hassoun - Marele Muftiu al Siriei,
impas în viaţa politico-socială, dezvoltarea Kontiro Matsuura - Secretar General al
unor relaţii internaţionale corecte şi juste, asi- UNESCO, Julio Andreotti - fost prim-ministru al
gurarea unei dezvoltări sănătoase a personali- Italiei, Mohammad Khatami - fost preşedinte al
tăţii umane, indiferent de afilierea culturală sau Iranului, Mahmud Abbas- preşedintele Autori-
naţională. tăţii Naţionale Palestiniene, Sonia Ghandi -
Mai specific, a cincea sesiune a WPF- preşedintele Partidului Congresului Naţional
DC a urmărit să examineze înţelegerea con- Indian, Shimon Peres - preşedintele Israelului,
temporană a unor concepte ca “civilizaţie”, Vladimir Putin- preşedintele Rusiei, Consiliul
“cultură”, “dialog intercultural”, rolul religiilor şi Europei, OPEC, oameni de ştiinţă şi alte per-
justiţiei în dialogul dintre civilizaţii, aspectele soane particulare.
tehnologic-ştiinţifice ale ameninţărilor globale Copreşedinţi ai Forumului au fost cei
la existenţa vieţii pe Pământ, precum şi să de- trei fondatori ai WPF-DC, Nikolas Papanikolau
termine schimburi de opinii în probleme vitale (Grecia), Vladimir Yakunin (Rusia) şi Djagdish
ale dezvoltării mondiale. Kapur (India).
Lucrările s-a desfăşurat în forma a do- WPF-DC este o o r g a n i z aţi e
uă sesiuni plenare, cinci panele, cinci mese neguvernamentală independentă, nonprofit,
rotunde tematice, şi un seminar ştiinţific, pe înregistrată în Austria, cu sediul central în Ru-
următoarele subiecte: sia, la Moscova. Ea a luat fiinţă în iulie 2002 la
• Tradiţii şi inovaţie în construcţia spa- iniţiativa “Centrului gloriei naţionale a Rusiei”,
ţiului civilizaţional susţinută de fundaţia indiană “Kapur Surya
Fundation” şi firma greacă “Titan Capital
• Educaţia în căutarea unei strategii
Corporation”. Preşedinţii firmelor menţionate
generale de dezvoltare mai sus au devenit fondatori şi copreşedinţi ai
• Regionalizarea şi transformarea Forumului.
economiei mondiale, Forumul mai dispune de o instituţie
• Religia şi dialogul civilizaţiilor consultativă, “Comitetul internaţional de coor-
127

donare”, ai cărui membri sunt personalităţi de Colaborează cu mai multe societăţii din
prim rang ai unor organizaţii publice din toată domeniul tehnologiilor de vârf şi conduce o fir-
lumea. Şeful Comitetului internaţional de coor- mă de atreprenoriat de succes. A fondat mai
donare este fostul secretar general al Consiliu- multe firme din domeniul tehnologiilor de vârf,
lui Europei, Walter Schwimmer. fiind recunoscut pe plan mondial ca un pionier
Vladimir Ivanovici Yakunin al energiei solare, cercetător în domeniul medi-
ului şi fondator al “Centrului de energie solară
Născut la 30 iunie 1948, în
Kapur”. A fost preşedinte al Societăţii indiene
oraşul Melenkie, regiunea
de energie solară, este membru al Societăţii
Vladimir. A absolvin Institutul
inginerilor din domeniul nuclear, al Biroului in-
mecanic din Leningrad. După
dian de standarde, al altor societăţi.
satisfacerea stagiului militar a
ocupat diferite funcţii în Comi- Corneliu PIVARIU
tetul de stat pentru relaţii eco-
nomice externe din Consiliul ARENA UCRAINEANĂ
de Miniştri al URSS.
CIOCNIREA SISTEMELOR DE VALORI
În octombrie 2000 a fost nu-
Ucraina se află din nou în atenţia între-
mit ministru adjunct al transporturilor Federaţiei
gii lumi. De data aceasta, nu mai este vorba de
Ruse, iar din februarie 2002, prim adjunct al
bilanţul accidentului nuclear de la Cernobîl, nici
ministrului căilor de comunicaţii.
de criza europeană de gaze naturale, cauzată
La 14 iunie 2005 este numit preşedinte de tranzitul ineficient din Rusia sau de lupta
al societăţii pe acţiuni “Căile ferate ruse”. pentru putere, manifestată în activităţi revoluţi-
Este preşedinte al Consiliului Centrului onare. Acum atenţia a fost atrasă de recentele
gloriei naţionale şi al Fundaţiei Andre alegeri anticipate din Ucraina. Legitimitatea
Protoklyte. Este decorat cu înalte medalii mili- alegerilor a fost confirmată, iar acestea au fost
tare, civile şi religioase. suficient de libere şi democratice. Factorii poli-
Nicolas Papanicolau tici orientaţi spre Occident, care au câştigat o
majoritate uşoară în Parlament, au anunţat for-
Născut în 1949 în Grecia.
marea unei coaliţii democratice. Această coali-
Urmează liceul în Grecia şi
ţie parlamentară, care probabil va forma un
studii universitare în SUA,
nou Cabinet Ministerial, promite să promoveze
încheiate cu menţiunea exce-
libertăţile de tip occidental, să aducă Ucraina
lent, studii economice la Uni-
mai aproape de Uniunea Europeană şi să re-
versitatea Harvard şi
ducă influenţa politică a Rusiei. Partenerii occi-
masterat în administraţie de
dentali sunt mulţumiţi, însă nu o arată; pe de
afaceri la Universitatea Columbia.
altă parte, vecinii ruşi sunt dezamăgiţi, iar mă-
Este preşedintele Lion Finance SA şi sura nemulţumirii lor se regăseşte în creşterile
Titan Capital Corporation, cu afaceri în dome- preţului la gazul natural. Lumea întreagă aş-
niile navigaţie maritimă, imobiliare, de dezvol- teaptă ca Ucraina să-şi clarifice orientarea ge-
tare portuară pentru yahturi de elită. opolitică. Nu fiţi nerăbdători!
Este mare maestru al Ordinului Suve- La o privire mai atentă, observăm că în
ran Saint Jean din Ierusalim, membru al mai vastul teritoriu înghesuit între Rusia şi Europa
multor organizaţii publice care se ocupă de de Vest are loc un proces mult mai profund şi
cultura greacă şi biserica ortodoxă. semnificativ. Fără să-şi dea seama, Ucraina a
Djagdish Kapur devenit scena unei bătălii între civilizaţii, cel
Născut în 1920 la Lucknow, puţin în context euro-asiatic. Ultimul exerciţiu
India. Urmează studii univer- electoral din Ucraina a reconfirmat o concluzie
sitare la Punjab, continuă ac- valabilă de multă vreme: ţara este împărţită.
tivitatea didactică la Institului Nu e vorba de o separare în termeni geogra-
indian de ştiinţe Bangalore, fici, economici sau etnici şi nici de o simplă lup-
apoi la Universitatea Cornell tă între factorii de putere pro-vestici şi cei ruso-
din SUA. fili, după cum o prezintă o serie de politicieni
locali. Nu e nici măcar o luptă pentru libertate
128

şi democraţie. Suntem martorii unei ciocniri a dentale. Ei apreciază libertatea, caută prospe-
sistemelor de valori. Două viziuni opuse asu- ritate şi au o viziune optimistă asupra şanselor
pra lumii se ciocnesc în Ucraina, cu ecouri pâ- proprii în arena mondială. Indiferent de prefe-
nă la Bruxelles, Moscova şi chiar Washington. rinţele politice, toţi aceşti oameni au votat în
Unii le aud, alţii preferă să le ignore, baza valorilor personale, nu din simpatia pen-
continuându-şi obişnuitele apeluri către politici- tru un anume partid. Ei nu mai reprezintă în-
eni să lase în urmă toate neînţelegerile şi să treaga naţiune, ci sunt cetăţeni ai ţării lor, care
promoveze stabilitatea economică şi unitatea şi-au dat votul în funcţie de convingerile indivi-
naţională. duale, uneori extrem de diferite.
Actualmente, nu Problema este că nici unul
există o bază solidă pentru dintre aceste sisteme de
unitate în Ucraina. Coaliţii valori nu este caracteristic
au existat dintotdeauna, dar Ucrainei, ceea ce creează
câtă vreme acestea se ba- tensiuni sociale şi accentu-
zează pe actori politici indi- ează opoziţia dintre stilul de
viduali, care îşi împart între viaţă occidental şi cel estic.
ei avantajele puterii, nimic Din această coliziune, trebu-
durabil nu se va naşte din ie să ia naştere un sistem
ele. Unitatea naţională nu de valori ucrainean autentic,
este posibilă fără unitate în Imagine din Kiev - Foto - INGEPO care să devină structura de
societate. Iar această unita- bază a valorilor societăţii în
te nu poate exista decât în baza unor valori această ţară. Finalmente, din această ciocnire
predominante comune, prea puţin contând dis- se va naşte un sistem de valori ucrainean uni-
ponibilitatea liderilor politici marginali de a conform, care va apropia oamenii pe baza unor
lucra. Într-o societate fără valori primare comu- convingeri şi priorităţi existenţiale comune, in-
ne, triumful democraţiei determină instabilitate diferent de originea lor etnică, de preferinţele
politică, apatie socială şi lipsa unei direcţii cla- lingvistice şi de prejudecăţile învechite. Doar o
re. societate ucraineană clădită în jurul unor valori
Tânăra societate ucraineană deabia comune va putea alege o conducere politică
face primii paşi înspre determinarea priorităţilor unitară. Doar o tabără politică conştientă şi
şi definirea convingerilor de bază. După cum responsabilă de sarcina uriaşă care îi revine în
au arătat-o şi alegerile, prea mulţi ucrainieni au a defini valorile ucrainene universale, inclu-
convingeri diferite. Un număr mare de cetăţeni zând schimbări ale Constituţiei, poate să susţi-
vârstnici, cu venituri mici, care nu văd nici un nă că reprezintă speranţele şi convingerile ma-
viitor pentru stilul de viaţă occidental şi cu atât jorităţii cetăţenilor ucraineni.
mai puţin pentru capitalismul de tip american, Partenerul american şi cei europeni pot
încă mai apreciază principiile societăţii participa la materializarea acestui sistem de
predictibile de tip sovietic. Tendinţa acestora valori în Ucraina, pentru ca să nu aibă mai târ-
este de a se baza pe stat sau pe marile corpo- ziu de-a face cu un vecin distant, blocat în orbi-
raţii, considerându-i pe aceştia responsabili de ta geopolitică a Rusiei şi dependent energetic
nevoile cotidiene ale populaţiei. Acest segment de aceasta din urmă. Pe lângă sprijinul acordat
de populaţie preferă stabilitatea libertăţii şi con- politicienilor “progresişti”, trimiterea de obser-
ducerea autoritară unei guvernări proprii. Sunt vatori şi promisiunile de investiţii directe, parte-
pesimişti cu privire la perspectivele Ucrainei de nerii interesaţi trebuie să îşi exporte valorile.
a se integra în comunitatea globală şi preferă Perioada în care principala unealtă a civilizaţiei
să se sprijine pe umărul puternic pe care-l ofe- occidentale era împărţirea prosperităţii s-a în-
ră încă Rusia modernă. Într-un alt spectru al cheiat. Economia ucraineană şi standardul de
societăţii ucrainene, avem oamenii mai tineri, viaţă al cetăţenilor ucraineni sunt în creştere,
proactivi, care se bazează pe ei înşişi şi care în ciuda unui guvern instabil şi a lipsei reforme-
caută oportunităţi, educaţie şi integrare în color. Nu mai ţine nici momeala occidentală, nici
munitatea internaţională, tineri care au convin- biciul rusesc, fiindcă ţara are nevoie de un spri-
geri mult mai apropiate de setul de valori occi- jin superior calitativ.
129

Acceptarea este piatra de hotar în spri- PREŢUL PETROLULUI
jinul acordat societăţii ucrainene. Până acum, În câteva din numerele anterioare ale
ţările occidentale au disimulat acceptarea “Pulsului Geostrategic”, analizând diferite evo-
declarându-şi disponibilitatea de a coopera cu luţii geopolitice, am făcut şi referiri punctuale în
orice guvern ales democratic, însă nu au ţinut legătură cu evoluţia situaţiei energetice, mai
seama de valorile populare. Astfel, se pare că ales în domeniul petrolier. În nr.13/20.09.2007
partenerii străini îi tot testează pe ucraineni, am inserat o scurtă apreciere a consecinţelor
dându-le acestora note de trecere sau ultimei reuniuni OPEC, şi a motivului principal
lăsându-i corigenţi, în funcţie de cuvintele sau al deciziei de sporire a producţiei (păstrarea
de acţiunile lor. A sosit momentul să se preţurilor în jurul nivelului de 90 dolari/baril.
oprească testele şi judecăţile: e timpul ca Occi- Iată că această măsură, oarecum singulară în
dentul să înceapă să le arate sprijin real contextul internaţional, nu a fost în măsură să
ucraineenilor şi să înveţe să împartă cu aceş- stopeze creşterea preţurilor la ţiţei, care în ulti-
tia. mul an au crescut cu peste 30 dolari/baril,
Baza sistemului de valori ucrainean apropiindu-se vertiginos de 100 dolari/baril.
poate fi de natură occidentală, asigurând o in- Această majorare are largi implicaţii eco-
tegrare politică uşoară în viitor. Dar mai întâi, nomico-financiare şi politice, ale căror conse-
societatea occidentală va trebui să demonstre- cinţe se vor acutiza, dacă tendinţa de creştere
ze beneficiile valorilor sale primordiale, să ara- a preţurilor se va menţine. Printre cei avantajaţi
te valoarea libertăţii de exprimare, de mişcare, de această situaţie se numără principalii pro-
a pieţei libere şi a respectului pentru dreptul ducători de ţiţei, încasările celor din Orientul
proprietăţii. Democraţia a sosit în Ucraina, însă Mijlociu crescând în ultima perioadă cu 500
nu este singura valoare occidentală. Dacă vor mil. dolari/zi. Veniturile petroliere ale Arabiei
avea acelaşi set de valori cu ucraineenii, aceş- Saudite sunt apreciate că vor atinge, la sfârşi-
tia vor reuşi să depăşească prejudecăţile sovi- tul anului 2007, aproximativ 155 miliarde dolari,
etice care sprijină dominaţia ideologică a Rusi- comparativ cu 60 miliarde în anul 2000.
ei şi îşi vor defini priorităţile reale. Se poate
Un alt important beneficiar al acestor
ajunge aici prin simplificarea călătoriilor în stră-
creşteri de preţuri este Rusia care, de la situa-
inătate, a accesului la educaţie, prin sprijinirea
ţia economică dezastruoasă înregistrată în
infuziei continue de capital, prin transfer de
1998, folosindu-şi eficient veniturile realizate
cunoştinţe şi schimburi culturale.
din exporturile de gaze şi ţiţei, precum şi pozi-
Prima tabără geopolitică ce va reuşi să ţia sa geopolitică, a reuşit să lichideze o mare
formeze sistemul de valori al noii societăţi parte din datoria externă şi să-şi constituie o
ucrainene va beneficia cel mai mult din coope- rezervă valutară de circa 435 miliarde dolari.
rarea cu această naţiune europeană înscrisă în
China şi Japonia au trecut, încă de acum
primele rânduri ale celei mai semnificative con-
câţiva ani, la o ofensivă mai intensă în vederea
fruntări ideologice de pe continent.
asigurării securităţii energetice, mai ales în ce-
Ţările vecine din estul şi centrul Europei ea ce priveşte importurile de ţiţei, având în ve-
pot juca un rol foarte important în cadrul aces- dere şi creşterea cererii mondiale de petrol,
tui proces. Popoarele acestor ţări au trecut de- situată în momentul de faţă la aproximativ 83
ja de la dominaţia sovietică, la îmbrăţişarea mil. baril/zi, comparativ cu 71 mil. barili/zi în
principiilor europene, fără să-şi piardă identita- urmă cu zece ani, tendinţă de creştere care va
tea naţională. Ele pot ajuta tranziţia societăţii continua să se menţină şi în viitor, la parametri
ucraineene, asumându-şi responsabilitatea dificil de estimat.
majoră de a disemina valorile occidentale fun-
Dintre cauzele geopolitice ale acestei
damentale şi de a împărţi din experienţa vieţii
situaţii putem menţiona:
într-un sistem de convingeri noi, respectându-
se în acelaşi timp unicitatea poporului ucrai- ♦ Evoluţia situaţiei din Irak;
nean. Oamenii sunt foarte apropiaţi atunci ♦ Criza iraniană şi posibilitatea declanşării
când cred în aceleaşi “adevăruri”. unui conflict SUA-Iran, cu consecinţele negati-
31 octombrie 2007, Kiev, Ucraina ve estimate asupra aprovizionării mondiale cu
ţiţei;
Alexander IOSSELIANI
130

♦ Faptul că în prezent companiile naţionale de o perioadă mai puţin stabilă şi în care numai
ţiţei controlează aproximativ 80% din rezervele dezvoltarea surselor alternative de energie nu
mondiale, firmele multinaţionale vestice având este suficientă pentru însănătoşirea climatului
controlul deplin doar asupra 6% din aceste re- politico-economic internaţional.
zerve, existând deci un interes direct al acesto- Corneliu PIVARIU
ra pentru sporirea veniturilor prin creşterea
preţurilor. O excepţie o constituie Iranul, care
deşi este pe locul doi în lume la rezervele tota- Turcia - PKK - ultime evoluţii
le de ţiţei şi gaze naturale, este dependent de Activităţile Partidului Muncitorilor din
importul de gaz, iar în câţiva ani i se va accen- Kurdistan (PKK) din sud-estul Turciei se con-
tua dependenţa de importul produselor petroli- centrează în ultima perioadă în cele două regi-
ere rafinate. uni turce Sirnak şi Hakkari, de la graniţele cu
Una din cele mai impor-
tante, poate cea mai impor-
tantă consecinţă a acestei si- TURCIA
IRAN
tuaţii este aceea a pierderii
unei părţi din influenţa politică
şi economică a puterilor tradi-
ţionale, dublată de o creştere
a încrederii marilor producă-
tori de ţiţei în propriile posibili-
tăţi.
Pe de altă parte, ţări
producătoare de ţiţei, dar cu
regimuri represive şi corupte, S I R I A
folosesc aceste resurse pen-
tru a-şi conserva puterea, a
cumpăra opoziţia, sau a-şi IRAK
ataca inamicii.
Iată încă un motiv care
ne determină să credem că lumea a intrat într- Irakul (pe o lungime de circa 380 km) şi Iranul
(aprox. 200km). Principala caracteristică a re-
giunii este existenţa masivului muntos Qandil,
pe o suprafaţă de peste 1.500 Km2, în Irak,
Iran si Turcia, a cărui înălţime ajunge până la
3.500m, cu căi de comunicaţii puţine şi de
proastă calitate. Zona este supranumită “Tora
Bora irakiană”, PKK având aici mai multe baze
stabile încă din 1982. Numărul total al forţelor
PKK în regiune este estimat la circa 5.000 lup-
tători, din care circa 2.500 infiltraţi în Turcia, iar
în jurul datei de 10 noiembrie a.c. peste 1.000
de militanţii PKK au trecut frontiera în Iran,
pentru a scăpa de presiunea exercitată de for-
ţele turce dislocate la Cudi, Kato, Gabar,
Kupeli şi în munţii Namaz. În acelaşi timp ar-
mata iraniană a dislocat mai multe forţe în zo-
na Orumiyeh şi a reluat construcţia unui zid de
beton la vest de acest oraş, pentru a controla
mai eficient mişcările kurde în zona respectivă.
De altfel deplasările kurzilor în această zonă
131

din Iran sunt mult limitate de caracteristicile rea altor drepturi politice şi culturale.
terenului. Corneliu PIVARIU
Acţiunile militare ale armatei turce în Societăţile de securitate private -
Kurdistan vor fi în continuare limitate la atacuri
punctuale cu artileria, aviaţia şi elicopterele, o armată de mercenari în permanentă
ale unor efective de comando în Kurdistanul actualitate
irakian (apreciate în total la valoarea unei bri- La mai puţin de două luni după afacerea
găzi), precum şi de evoluţia situaţiei meteo. La Blackwater, problema societăţilor private de
sfârşitul lunii noiembrie zăpada va acoperi din securitate a revenit în actualitate odată cu inci-
abundenţă munţii Quandil, făcând imposibile dentul din Bagdad, din 10 noiembrie, în care a
acţiuni de amploare. Pe de altă parte PKK are fost implicată societatea privată DynCorp
amenajat în zonă un sistem de peşteri pentru International şi soldat cu moartea unui şofer
adăpostirea personalului, unele având capaci- de taxi.
tatea de aproximativ 450 luptători, unde aceş- DynCorp International, care asigură
tia pot rămâne până în primăvara următoare. protecţia personalului din cadrul departamentu-
Menţionăm că Iranul sprijină Turcia în lui american al Justiţiei, este una din cele trei
acţiunile împotriva kurzilor mai ales prin furni- societăţi ce lucrează sub contract cu Washin-
zarea de informaţii despre Partidul pentru Viaţă gtonul (celelalte două fiind Blackwater şi Tri-
Liberă din Kurdistan (PJAK), afiliat PKK, cât şi ple Canopy) pentru asigurarea securităţii res-
prin bombardarea unor poziţii PKK şi PJAK. În ponsabililor americani în Irak.
schimb Turcia a semnat, în pofida opoziţiei În cadrul Departamentului de Stat ameri-
SUA, mai multe înţelegeri economice cu Iranul: can funcţionează un birou mai puţin cunoscut,
proiectul de depozitare gaze în Turcia, în va- Biroul Securităţii Diplomatice, care are 1.450
loare de 3,5 miliarde dolari va fi finalizat în cu- de agenţi ce acţionează ca pază de corp pen-
rând; la 5 noiembrie a.c. adjunctul ministrului tru ambasadori şi alţi demnitari cu misiuni în
iranian al petrolului Seyyed Reza străinătate. În 2003, odată cu izbucnirea războ-
Kassaeizadeh a anunţat că Iranul va investi 5 iului în Irak şi Afganistan, departamentul con-
miliarde dolari pentru construirea unui dus de secretarul de stat adjunct Richard
gazoduct Iran -Turcia, care va fi continuat şi Griffin, care şi-a prezentat demisia în urma in-
pentru aprovizionarea Europei, Iranul urmând
să exporte numai pentru Turcia 110 milioane Eric Prince - fondator, Preşedinte şi Director Executiv Blackwater
mc de gaz metan/zi.
Într-o declaraţie relativ recentă, Egemen
Bagis, consilier al primului ministru turc spunea
că “dacă încercările SUA de a promova demo-
craţia prin mijloace militare a eşuat” este mo-
mentul să se încerce “promovarea democraţiei
turce, după formula: cooperare economică,
dialog deschis şi preocuparea comună pentru
estomparea ameninţărilor, indiferent de unde
vin”.
Pe de altă parte, Partidul Societăţii De-
mocratice (Democratic Society Party - DTP)
din Turcia, de orientare pro-kurdă şi bănuit de
a avea legături strânse cu PKK, a adoptat, la 8 cidentului în care au fost implicaţi agenţii com-
noiembrie, o declaraţie cerând autonomia kur- paniei Blackwater, a încredinţat aceste res-
zilor din sud-estul Turciei, iniţiativă apreciată ponsabilităţi din cele două ţări către două com-
de autorităţi că duce la escaladarea tensiunii. panii private, DynCorp şi Blackwater
DTP doreşte ca guvernul turc să elimine multe Atunci, Blackwater a semnat un contract
din restricţiile privind folosirea limbii kurde, să de 27 milioane de dolari pentru a asigura secu-
le acorde kurzilor dreptul de a opta pentru în- ritatea lui Paul Bremer, administratorul ocupaţi-
văţarea limbii turce, precum şi pentru acorda- ei americane în Irak, pentru ca un mai târziu
132
BLACKWATER
PREGĂTIRE SECURITATE FABRICARE

1997
Moyock, Carolina de Nord Moyock, Carolina de Nord 2001 Barbados 2005
Moyock, Carolina de Nord
2002
Blackwater Lodge&Training Blackwater Security Greystone Ltd
Center Consulting Blackwater Target Systems,
Oferă consultanţă şi instructori LLC
Pulsul Geostrategic, Anul I
Cartierul general al firmei, bază de Oferă consultanţă şi agenţi

guvernelor străine.
antrenament de 2400 ha. specializaţi, americani şi străini. Comercializează diferite tipuri de
echipament pentru antrenament
Operaţiuni aeriene la tragere (ţinte, construcţii de
Operaţiuni maritime antrenament).
Moyock, Carolina de Nord2003 McLean, Virginia 2003 Moyock, Carolina de Nord
200
Aviation Worldwide Services, EP Investments, LLC Elizabeth City, Carolina de Nord
2006
Pelagian Maritime, LLC
LLC Blackwater Airships, LLC
Societate de transport Dispune de nava McArthur
Dispune de o flotă de peste 20
aerian. Are 60 de în portul Norfolk, pentru Fabrică şi comercializează un
avioane şi elicoptere. Asigură
133
persoane. pregătirea şi desfăşurarea avion de cercetare fără pilot.
servicii de întreţinere.
de operaţiuni de securitate
maritimă
2007
2006
San Diego, California Logistică
Moyock, Carolina de Nord1998 Blackwater Manufacturing
Blackwater West, LLC Presidential Airways,
Inc Moyock, Carolina de Nord Construieşte vehicolul blindat 4x4
Centru de instrucţie, 32 ha. Blackwater Logistics, LLC Grizzly.
Operează cu avioane de la
Mount Caroll 2007 AWS şi furnizează piloţi. Furnizează vehicule blindate şi
servicii asociate. Are peste 100
Blackwater North, LLC angajaţi.
Centru de instrucţie, 32 ha.
CONSTRUCŢII IMOBILIARE ECHIPAMENT


1997 Moyock, Carolina de Nord
1997 Moyock, Carolina de Nord
2005
xxxx – Anul de începere a activităţii Raven Development Group, E&J Holdings, LLC Blackwater ProShop, LLC
LLC
Administrează bunurile imobiliare Vânzări de echipamente (haine,
Construcţii de clădiri militare ale firmei Blackwater (terenuri, încălţăminte şi produse derivate
(hangare,barăci, poligoane de tir). clădiri, uzine, etc.) Blackwater).
INGEPO Consulting

să-i fie mărit contractul la 100 milioane de do- că această imunitatea este extinsă şi în ca-
lari. În momentul de faţă, Blackwater are 845 zul civililor angajaţi ai acestor firme private
de contractori în Irak şi contracte de peste 1,2 de securitate, care nu depind de nici o autorita-
miliarde de dolari. Deşi li se reproşează că fac te militară. Fondată în 1997 de Erik Prince, fost
greşeli mari, omorând civili nevinovaţi, contrac- membru al trupelor speciale SEALS din US
torii de la Blackwater insistă că nu au acţionat Navy, această firmă ce-şi are sediul la
niciodată greşit în cele câteva mii de acţiuni de Moyock, în Carolina de Nord, este considerată
escortare desfăşurate, în care au fost ucişi şi o “armată privată”, formată din foşti soldaţi de
27 dintre ei. elită, foşti poliţişti, foşti parapoliţişti şi paramili-
Nici DynCorp nu a scăpat de acuzaţii tari ai unor vechi dictaturi, care asigură protec-
dure, compania, a cărei angajaţi sunt în mare ţia şi paza diplomaţilor şi oamenilor de afaceri
parte foşti ofiţeri de poliţie retraşi din activitate, din zone fierbinţi precum Irakul.
fiind calificată a fi tot mai slabă. Contractorii ce În mod oficial, preşedintele irakian Jalal
lucrează în Irak sunt plătiţi cu 134.000 de do- Talabani nu beneficiază decât de garda sa per-
lari pe an, iar cei care lucrează în Afganistan sonală pentru a-l proteja. Însă, combatanţii
cu 118.000 de dolari pe an. kurzi sunt în realitate încadraţi discret de anga-
Agenţii acestor companii au o misiune jaţii companiei Blackwater, care asigură pro-
dificilă în asigurarea pazei clienţilor lor. Inci- tecţia reprezentanţei diplomatice americane în
dentele în care au fost implicaţi au dus la creş- Irak. Blackwater are mai multe echipe care
terea nemulţumirii irakienilor faţă de imunitatea acţionează în preajma lui Talabani, dintre care
de care se bucură agenţii de pază şi faptul că una este compusă din sud-africani ce-au acţio-
trag adesea în civili, la prima suspiciune. Pe de nat în cadrul unei mici societăţi care a funcţio-
altă parte, tragicele evenimente în care sunt nat un timp în Africa de Vest, Tropicana pi. În
implicaţi ilustrează dificultăţile îndeplinirii misiu- afară de preşedinte, Blackwater supervizează
nilor de pază în situaţia în care maşinile- totodată şi protecţia apropiată a principalilor
capcană pot exploda oricând şi unde oameni membri ai guvernului irakian.
înarmaţi trag din mulţime, ascunzându-se prin- Aflată sub tirul încrucişat al criticii din
tre civili nevinovaţi. Cu toate acestea, agenţii partea guvernelor american şi irakian pentru
de pază interacţionează foarte rar cu populaţia implicarea în incidentul din 16 septembrie de la
civilă, iar greşelile apar de cele mai multe ori Bagdad, soldat cu 17 morţi şi 23 de răniţi,
din cauza faptului că în convoaiele acestor Blackwater, care a devenit simbol al securităţii
companii nu există translatori de limbă arabă şi private şi al exceselor sale, a anticipat reduce-
agenţii sunt nevoiţi să acţioneze după instinct, rea contractelor de securitate şi a dezvoltat o
care de cele mai multe ori s-a dovedit a fi gre- importantă strategie de diversificare a obiectu-
şit. Guvernul irakian, condus de Nuri Kamal al lui de activitate al firmei. Chiar înainte de acel
Maliki a decis să anuleze decretul 14 din 4 mai incident, firma şi-a lărgit gama de servicii prin
2004, prin care se acorda imunitate societăţilor intermediul unei reţele de peste 15 societăţi,
de securitate private străine, adoptând un pro- aşa cum se poate vedea în schema alăturată.
iect de lege în acest sens, ce urmează să fie După ce a lansat, recent, transportorul
aprobat de parlament. blindat 4x4 Grizzly, Blackwater se pregăteşte
În prezent, compania Blackwater se bu- să scoată pe piaţă dirijabile de cercetare fără
cură de o autonomie totală în Irak, autonomie pilot Polar 400. În domeniul securităţii mariti-
ce se bazează pe contractele încheiate cu De- me, firma a achiziţionat şi transformat o navă
partamentul de Stat. Pe lângă valoarea mare, lungă de 55 metri, Mc Arthur, pentru ducerea
de milioane de dolari, şi plata de compensaţii operaţiunilor de contra-terorism şi lupta împo-
în situaţia în care un angajat decedează în ţara triva pirateriei. Blackwater nu neglijează nici
ocupată, firmei i se mai garantează că nici un activitatea sa de origine, instruirea forţelor de
angajat, vinovat de “folosirea forţei mortale“ nu poliţie şi militare, deschizând un nou centru de
va fi urmărit în justiţie. Pretenţia Casei Albe ca antrenament lângă San Diego (Blackwater
nici un militar american să nu compară în faţa West), după ce, în martie, a deschis un centru
unui tribunal străin, indiferent de violenţa comi- asemănător la Mount Carroll, în nordul Statelor
să, este notorie, însă noutatea constă în faptul Unite (Blackwater North). Acestea se adaugă
134

bazei de antrenament de la Moyock, Carolina aproape dublu, respectiv 831 000 de dolari în
de Nord, unde au fost pregătiţi deja zeci de mii anul financiar 2006-07, ce s-a încheiat în luna
de oameni angajaţi ca personal de securitate. martie.
Baza este atât de modernă şi de bine echipată, Blackwater intenţionează să-şi lărgeas-
încât este folosită pentru antrenament şi de că oferta de servicii, vizând operaţiunile umani-
trupele SEALS de la baza navală Little Creek tare şi de securitate civilă (acţiuni în caz de
Naval Amphibios Base, precum şi de poliţişti catastrofe naturale).
veniţi de pe tot cuprinsul SUA pentru antrena-
SOCIETĂŢI PRIVATE DE SECURITATE CARE LUCREAZĂ ÎN IRAK
SOCIETĂŢI AMERICANE SOCIETĂŢI BRITANICE
1997
1946 BlackWater USA 1981
Firmă independentă
Dyn Corp 1. Erik D.Prince: Fondator, Preşedinte şi Director ArmorGroup
Controlată de fondurile „Veritas” executiv. Firmă independentă
1. Herb Lanese: Preşedinte, Dir.executiv. Ex-ofiţer al US Navy Seals. 1. David Seaton: Director executiv din 2006.
Ex-Şef al Serviciului Financiar la McDonnell 2. Phillip Hurni: Director al firmei Blackwater Ex-inspector financiar la Schlumberger
Douglas Security Consulting. 2. Jon Knight: Director pentru Orientul Mijlociu.
2. John McMullen: Director al Serviciului de Ex-ofiţer al US Navy Seals. EX-New Zeeland SAS
Securitate •Formează politica irakiană în regiunea Basscra
•Asigură protecţia apropiată a membrilor
•Are contract cu Departamentul de Stat american guvernului irakian, în special a preşedintelui Jalal având contract cu guvernul britanic.
pentru 700 instructori însărcinaţi să formeze
Talabani.
poliţia irakiană (începând cu 2004).
2003 1998
1987
MPRI American Iraqi Solutions Group Global Strategies Group
Filială a grupului L-3 Communications Firmă independentă americano-irakiană Firmă independentă (Ex-Global Risk Strategies)
1. Gl. Carl E. Vuono: Preşedinte. 1. Pete Baldwin: Preşedinte/Director Executiv. 1. Damian Perl; Director executiv.
Ex-şef al statului major al US Army. Ex-manager pentru Asia al DRC Pacific. Ex-Royal Marine
2. Gl. William F.Kernan: Manager general al MPRI 2. Monte Jensen: Şef al Serviciului Operaţii. Conduce 2. Nick Arnold: Director al GSG (Middle East) FZ-
InternationalGroup. echipa din Irak. LLC (Dubai).
•Formează pliţiştii irakieni din Bagdad în cadrul Ex-ofiţer al US Army. •Are contract cu ministerul irakian al
programului de asistenţă „Icitap” al ministerului •Protejează sediile şi cazărmile Ministerului Apărării transporturilor pentru securitatea Aeroportului
american al justiţiei. şi Ministerul de Interne din Irak. Internaţional din Bagdad.
1996 2002
USIS 1931
Vinnel Corp. Erinys
Controlat de Cartyle Group şi WCAS Firmă independentă
1. Randy E.Dobbs: Director executiv. Filială Northrop Grumman Mission Systems
1. Thomas Fintel: Preşedinte/Director executiv. 1. Jonathan Garratt: Director General.
A condus Phillips Medical Systems North EX-ArmorGroup şi DSL; Ex-Grenadier Guards.
America. Ex-colonel al US Army
2. Donald C.Winter: Preşedinte al N.G. Mission 2. Shindi Poonia: Director executiv pentru Irak.
2. Michael Frasser: Preşedinte al Diviziei de Ex-paraşutist al armatei britanice.
Servicii Profesionale. Systems
Ex-manager al programului Darpa. În 2004 a pregătit Oil Protection Force (16.000
Ex-US Air Force. gardieni irakieni).
•Formează poliţia irakienă la National Training •Are contract cu Armata americană pentru a
antrena armata irakiană, prin intermediul: MPRI, •Consiliază ministerul irakian al petrolului.
Academy (Bagdad), având contract cu guvernul
american. SAIC, Eagle Group, Omega Training şi Worldwide
Language. xxxx – Anul de constituire al firmei
mente speciale.
Pentru a ne putea face o imagine asupra
La serviciile firmei Blackwater apelează acestei firme, merită să amintim că valoarea
chiar şi Ministerul Apărării canadian, care-şi contractelor încheiate de Blackwater cu guver-
trimite membri ai forţelor speciale, ce acţionea- nul american a crescut de peste 800 de ori în-
ză în Afganistan, la baza din Carolina de Nord tre 2001 (736 000 dolari) şi 2006 (593,6 milioa-
pentru pregătirea acestora în însuşirea tehnici- ne dolari), iar în luna august 2007 a încheiat,
lor de escortare a convoaielor, de protecţie a împreună cu alte patru firme, un mega-contract
demnitarilor, precum şi pentru formarea deprin- cu Pentagonul, în valoare de 15 miliarde de
derilor de a acţiona în cazul ambuscadelor sau dolari, pentru operaţiuni de luptă contra drogu-
răpirilor. De exemplu, cei 18 militari canadieni, rilor pe o perioadă de cinci ani.
membri ai “Echipei de consiliere strategi-
că” (Strategic Advisory Team), ce sunt acum la Dacă la început erau axate pe protecţia
Kabul pentru a ajuta guvernul Karzai să-şi refa- intereselor occidentale, societăţile private de
că forţele de securitate, s-au antrenat la aceas- securitate au început să lucreze din ce în ce
tă bază din Carolina de Nord în luna iunie a.c., mai mult pentru instituţiile irakiene, chiar dacă
cele două zile de pregătire costând 29 000 de majoritatea din contractele lor rămâne finanţată
dolari. Până acum, guvernul canadian a plătit de administraţia americană şi cea engleză, aşa
firmei Blackwater pentru astfel de servicii 493 cum rezultă din schema alăturată.
000 de dolari în anul financiar 2005-06 şi
135

Unul din importantele contracte de secu- Lumea văzută de la Moscova.
ritate atribuite în Irak este cel referitor la gestio- 1. Economia globală pe termen mediu
narea, pe o perioadă de trei ani, a
“Counterinsurgency Center for Excellence”,
situat la Camp Taji, la nord de Bagdad, unde Materialele prezentate de noi sub titlul
se pregăteşte armata irakiană pentru lupta “Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al
antiguerilă. studiului la care se face referire încă de la început.
În ultimii patru ani, Departamentul de Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale
Stat american a plătit contractorilor şi societăţi- Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe-
lor private de securitate în jur de 4 miliarde de deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa-
dolari pe an, faţă de 1 miliard de dolari, cât era vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori
estimat iniţial. Însăşi administraţia americană a proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA.
recunoscut că s-a cheltuit prea mult pe con- Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali-
tractele cu aceste agenţii private, în timp ce zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am
performanţele contractorilor au lăsat de dorit, semnalat.
iar violenţele ce caracterizează activitatea an-
gajaţilor acestora au rămas nepedepsite, ceea Un studiu intitulat „Lumea din jurul
ce rezultă o misiune slab îndeplinită în Irak. Rusiei: 2017. Prognoză pe termen mediu” rea-
Oficialii Departamentului de Stat au spus chiar lizat de un grup de experţi ruşi, condus de poli-
că-i nelinişteşte lipsa competenţei contractori- tologul Serghei Karaganov, preşedintele Con-
lor, motiv pentru care au declarat că doresc să siliului pentru Politică Externă si Apărare, o
atragă cât mai multe companii cu astfel de mi- structură consultativă de pe lângă preşedinţia
siuni, pentru a crea o concurenţă serioasă. rusă, un apropiat al preşedintelui Vladimir
Putin, face prognoze privind evoluţiile econo-
Deşi agenţii privaţi sunt scumpi şi, în mice, politice, de securitate, energetice şi eco-
parte, acuzaţi de incompetenţă, Departamentul logice atât în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, în
de Stat a anunţat că va continua totuşi să ape- vecinătatea acestui spaţiu cât şi în celelalte
leze la serviciile acestora pentru că, în momen- regiuni ale planetei (Statele Unite, Uniunea
tul de faţă, nu are alte opţiuni. “În momentul în Europeană, America Latină).
care vom avea de ales dintre mai multe com- Într-un moment în care Federaţia Rusă
panii private de securitate, se va schimba dras- este angajată pe mai multe planuri (politic, mili-
tic situaţia. Dar până atunci trebuie să ne mul- tar, energetic) în refacerea sferelor de influen-
ţumim cu ce avem”, a declarat unul dintre ofici- ţă, refacerea şi reafirmarea statului de mare
alii Departamentului de Stat. putere, se apreciază că anul 2008 va marca,
Numărul agenţilor privaţi din Irak, estimat din nou, o cotitură istorică pentru statul rus, iar
la aproximativ 180 000, depăşeşte pe cel al în anii următori va trebui aleasă o nouă strate-
militarilor, care este în jur de 165 000. Astfel gie pentru viitor, în noul context. Cum lumea
firmele de securitate private au devenit verita- externă are un rol tot mai mare asupra dezvol-
bile “mici armate”, ai căror angajaţi s-au tării interne a fiecărui stat, Rusia va trebui să-şi
transformat în mercenari mai bine plătiţi decât asigure nivelul maxim de libertate de acţiune.
trupele regulate, uneori chiar mult mai bine plă- În condiţiile în care epoca actuală este caracte-
tiţi. Aceştia se află într-o “zonă gri”, nefiind nici rizată de intensificarea globalizării, amplifica-
civili simpli şi neavând nici acelaşi statut ca rea proceselor transfrontaliere şi instaurarea
militarii. Ei sunt paramilitari (mercenari), iar sta- unei interdependenţe pe mai multe planuri, li-
tutul lor internaţional nu este destul de clar, bertatea de acţiune va fi din ce în ce mai relati-
existând un vid juridic de care profită aceste vă. Cursul acestor tendinţe globale ar putea fi
companii de securitate private. Ceea ce este schimbat doar de o serie de cataclisme de di-
mai periculos este tocmai secretul ce înconjoa- mensiuni mondiale, care, cel puţin pe termen
ră acest subiect legat de aceste “mici arma- mediu, nu se întrevăd, deşi există semnele
te”. unei acumulări a ameninţărilor, fiind posibilă
Ionel BUCUROIU răbufnirea lor chiar în timpul perioadei la care
se referă prognoza analiştilor ruşi. Răbufnirea
acestor ameninţări ar putea fi turbulentă şi
136

neprevizibilă. globală. Astfel, nu vor avea loc intervenţii
Economia globală va continua să se militare în Iran sau Coreea de Nord; con-
dezvolte într-un ritm foarte rapid, în pofida unor flictul din Orientul Mijlociu nu va escalada;
posibile crize şi fluctuaţii. Partea a doua a pe- tensiunile în America Latină sau Asia de
rioadei poate găsi economia, chiar şi în Euro- Est nu se vor amplifica; armele de distruge-
pa, într-un proces de creştere stabilă, ceea ce re în masă nu vor ajunge în mâinile teroriş-
va duce la îmbunătăţirea relaţiilor internaţiona- tilor; iar măsurile luate în Occident nu vor
le şi la înlăturarea cauzelor multor situaţii tensi- permite acte teroriste catastrofale;
onate. În acelaşi timp, dezavantajele creşterii •livrările de energie vor rămâne stabile, în
economice (polarizarea şi stratificarea socială) timp ce preţul energiei va fluctua în limite
pot provoca unele probleme. acceptabile cu o uşoară tendinţă de creşte-
re; totodată, va creşte uşor aportul surselor
Tendinţe ale economiei globale
de energie alternativă;
Evoluţiile sociale şi economice care au •sistemul monetar internaţional nu va con-
avut loc la sfârşitul anilor `80 sunt grupate de semna nicio transformare majoră. Dolarul
analiştii ruşi în patru categorii: american va slăbi probabil în continuare,
•dispariţia sistemului economico- cel mai posibil în favoarea monedei euro-
administrativ comunist centralizat, opus pene;
economiei de piaţă, şi trecerea fostelor sta- •viteza fluxurilor financiare internaţionale
te comuniste din Europa la sisteme orienta- va creşte, ca şi volumul acestora. În ace-
te către economia de piaţă; laşi timp, se vor îmbunătăţi măsurile pentru
•globalizarea economică în creştere, mar- prevenirea crizelor pe pieţele financiare,
cată de integrarea regională deşi mişcările speculative de capital pe ter-
(regionalizare); men scurt pot provoca crize locale, în ţările
•accelerarea generală a creşterii economi- unde vor avea loc;
ce, în pofida persistenţei unor fluctuaţii şi •se vor dezvolta industriile tradiţionale şi va
diferenţieri regionale. Astfel, economiile creşte productivitatea muncii, iar sistemul
statelor dezvoltate au rămas cel mult la postindustrial se va extinde la un număr
acelaşi nivel, dezvoltându-se noi economii mare de state, reducând dependenţa dez-
în Asia şi Europa de Est, în timp ce în Afri- voltării economice de resursele materiale şi
ca s-a consemnat o degradare socială şi energetice. Procesul de obţinere a know-
economică; how-ului va fi mai rapid, iar ciclurile de pro-
•eşecul modelelor sociale şi economice ducţie se vor reduce. Progrese tehnologice
proiectate de statele industrializate în seco- semnificative se vor consemna doar în câ-
lul 20 pentru adaptarea la noile condiţii ale teva domenii, cum ar fi biotehnologia,
lumii în curs de globalizare şi la noua etapă nanotehnologia, comunicaţiile şi protecţia
a post-industrializării; începerea reformării mediului;
acestor modele, mai ales în plan economic, •restricţiile ecologice nu vor atinge puncte
politic şi social. În această situaţie, urmă- critice. Ameninţări ca lipsa globală de apă
toarea decadă va fi marcată de eforturile potabilă sau poluarea globală sunt departe
entităţilor economice globale de a se adap- de a produce crize acute, dar nu sunt ex-
ta la noile condiţii. cluse unele faze premergătoare crizelor în
Cadrul probabil pentru dezvoltarea anumite regiuni;
economică globală. Prognoza grupului de •creşterea demografică va încetini, în rit-
analişti ruşi condus de Serghei Karaganov pri- muri diferite, în toate regiunile globului. Se
vind evoluţiile economice globale în următorii va consemna o îmbătrânire a populaţiei
10 ani are la bază următoarele premize: datorită creşterii speranţei de viaţă;
•în pofida ameninţărilor existente şi a unei •procesul de migraţie se va intensifica, dar
probabilităţi crescute privind izbucnirea va fi stabilizat de măsuri administrative de
unor conflicte locale, lumea nu se va con- securitate, precum şi de schimbările poziti-
frunta cu războaie sau conflicte armate de ve care vor avea loc în potenţialele surse
mare amploare care să afecteze economia de emigraţie. Cu toate acestea, imigraţia în
137

America de Nord şi Europa este posibil să Autorii studiului fac menţiunea că un ast-
crească. fel de scenariu pesimist este puţin probabil, dar
Scenarii economice globale nu este exclus.
A) Scenariul riscurilor sporite. În cazul în B) Scenariul accelerării globale. Mai
care o mare parte a premizelor menţionate în probabil este un scenariu optimist care presu-
acest scenariu nu sunt îndeplinite, acest sce- pune accelerarea continuă a dezvoltării econo-
nariu poate deveni unul foarte pesimist cu con- mice şi menţinerea unor rate medii anuale de
secinţe predictibil nefericite pentru omenire. creştere a economiei globale (sau chiar creşte-
Premizele scenariului sunt: rea lor până la 5-5,2%). La baza acestei acce-
• Redresarea rapidă după recesiunea lerări vor sta, în ordine, economiile Chinei şi
minoră din 2001 ar putea să nu se mai Indiei, ale ţărilor post-comuniste şi ale econo-
repete în condiţiile adâncirii diferenţelor miilor postindustriale din SUA, Occident şi Ja-
de dezvoltare şi ale conflictului econo- ponia. Realizarea acestui scenariu necesită
mic şi politic dintre „bătrânele” ţări dez- stabilitate pe pieţele globale şi în sferele politi-
voltate şi noii concurenţi asiatici; ce; o mai mare liberalizare a circulaţiei mărfuri-
• Aceasta se poate întâmpla dacă statele lor şi resurselor; progres tehnologic rapid, mai
dezvoltate adoptă măsuri protecţioniste ales în domeniul energetic; finalizarea reforme-
dure şi încearcă să influenţeze natura lor mult-aşteptate în ţările din Europa Occiden-
dezvoltării economice în statele cu ritm tală. Din păcate, acest scenariu pozitiv nu este
înalt de dezvoltare economică; şi cea mai posibilă variantă. O combinaţie fa-
• La nivelul sistemelor economice naţio- vorabilă a celor mai bune condiţii de dezvoltare
nale ar putea să apară şi să se consoli- economică este împiedicată de numeroase
deze structuri economice şi politice ie- riscuri şi factori limitativi, dar o evoluţie pozitivă
rarhice („verticale”) cu scopul de a con- poate fi obţinută prin creşterea încrederii reci-
trabalansa interacţiunea aranjamentelor proce şi comportament cooperant al majorităţii
pe orizontală ale actorilor economici. actorilor economiei globale, cu menţiunea că o
Această variantă poate implica un sce- astfel de evoluţie nu pare posibilă pe termen
nariu în care un stat puternic va juca rolul prin- mediu. În cel mai bun caz, va fi posibilă preve-
cipal în concertul celorlalte state dezvoltate, nirea unei escaladări drastice a tensiunilor din-
asumându-şi rolul de lider în domeniul securi- tre Occident şi lumea islamică, precum şi din-
tăţii. Concomitent, acest lider se va manifesta tre capitalul euro-atlantic şi cel asiatic. Într-un
activ în sistemele economice şi chiar le va or- context evolutiv favorabil al evenimentelor,
ganiza, formând astfel un nou model de econo- construcţia unor punţi mai mult sau mai puţin
mie corporatistă cu un „parteneriat stat-privat” solide între Occident, pe de o parte, şi Asia de
distinct. Ca urmare, dezvoltarea economică va Sud şi de Est, pe de altă parte, va necesita
avea un ritm relativ scăzut, dar stabil pentru o între 15 şi 20 de ani, printr-o apropiere recipro-
perioadă de timp. Totuşi, expansiunea siste- că simultană şi lentă.
mului economic specific statului naţiune (de- Regiunea extinsă a Orientului Mijlociu va
liberalizarea economică internă) va încetini deveni cu greu o regiune de stabilitate în urmă-
procesele de globalizare, care devin imposibile torii ani şi, ca urmare, nu se poate conta pe un
pe fondul reducerii elementelor liberale ale miracol economic în zonă.
pieţii; dinamica va fi sacrificată în folosul stabi- C) Scenariul adaptării la lumea în
lităţii. Cea mai mare ameninţare poate fi produ- globalizare. Conform opiniei analiştilor ruşi,
sul creării unui bloc al ţărilor islamice (inclusiv acesta pare a fi scenariul principal pentru pe-
Iran) cu China şi India, care să concureze cu rioada analizată: dezvoltarea globală moderată
Occidentul. Impunerea de bariere „patriotice” pe baza globalizării continui. Pentru aceasta,
de către ţările dezvoltate împotriva expansiunii este necesară o combinaţie de strategii de
producătorilor asiatici va încetini ritmul de dez- dezvoltare şi de reforme radicale la nivel naţio-
voltare economică globală şi va provoca pro- nal. Ratele de creştere medie anuală a produ-
bleme serioase în economia globală. Ambele sului intern brut global în 2007-2017 va fi de
tabere vor pierde, aşa cum va pierde şi Rusia, circa 4%, după ce în prima jumătate a perioa-
chiar dacă va încerca să rămână neutră în dei ratele de creştere vor înregistra o mică scă-
această dispută. dere. Lideri ai creşterilor anuale în a doua ju-
138

mătate a perioadei ar putea fi India, urmată de puse pe piaţa forţei de muncă.
ţări mijlocii ca Malaiezia, Turcia, Kazahstan. În cele 27 de economii aparţinând Uni-
Tendinţa de creştere a produsului intern brut unii Europene, rata medie de creştere econo-
va fi guvernată de o mai mare deschidere a mică ar putea să rămână relativ scăzută (2-
economiilor naţionale, de condiţii noi şi mai 2,3%). În cazul unor evoluţii nefavorabile pe
liberale pentru sectorul serviciilor, de piaţa globală, al unui declin în comerţul global
retehnologizarea accelerată a facilităţilor de şi a unei creşteri a preţului petrolului (la peste
producţie, de flexibilitatea mai mare a pieţei 80 dolari/baril), ratele de creştere anuală nu
muncii (locale şi globale) şi de livrarea stabili- vor depăşi 1,8%.
zată a resurselor de bază, în principal energeti- Mai importantă decât rata de creştere
ce. economică este calitatea creşterii economice,
care asigură o înaltă competitivitate a econo-
Particularităţi regionale. Dezvoltarea miilor naţionale. Analiştii ruşi prognozează,
calitativă pentru sfârşitul perioadei de analiză, succesul
Modernizarea socială şi economică şi reformelor orientate către îndeplinirea acestui
procesul reformelor, vor avea diferite caracte- obiectiv în toate ţările Uniunii Europene, în
ristici pentru fiecare stat şi fiecare regiune. Un special în ţările mai dezvoltate ale UE. Conco-
nou „Consens Washington” (setul de 10 reco- mitent, în funcţie de bugetele investite, corpo-
mandări pentru reforme economice şi fiscale raţiile multinaţionale mari şi firmele mici şi me-
formulat în 1989) este acum imposibil, fiecare dii vor consemna succese în îndeplinirea refor-
stat trebuind să-şi stabilească propria reţetă melor calitative.
pentru dezvoltarea economică. Prin Creşterea economică rapidă şi solidă în
globalizarea relaţiilor economice, integrarea toate ţările membre ale UE va fi dependentă
pieţelor şi internaţionalizarea afacerilor, necesi- de schimbările structurale, de introducerea no-
tatea reformelor va genera o serie de tensiuni. ului în producţie şi de dezvoltarea unor noi ti-
Chiar dacă China va reuşi să devină o forţă în puri de servicii (în special în ştiinţă, proiectare
privinţa produsului intern brut, bazat pe parita- şi management). O astfel de abordare va fi în-
tea puterii de cumpărare, dinamica şi calitatea soţită de o uşoară scădere a contribuţiei indus-
creşterii economice globale vor fi determinate triilor şi construcţiilor în formarea produsului
de dezvoltarea economiei Statelor Unite, care naţional brut (până la 25-26%), dar şi de o sta-
îşi vor menţine superioritatea în zonele funda- bilizare a contribuţiei agriculturii (2%) la acest
mentale ale dezvoltării sociale şi economice. indicator.
Situaţia circulaţiei mărfurilor, serviciilor şi capi- Reforma învăţământului în UE va trebui
talului va depinde, de asemenea, de activităţile să urmărească întroducerea programelor
actorilor economici americani, în principal cor- avansate de învăţământ specifice învăţămân-
poraţiile multinaţionale americane. tului superior american.
Revigorarea economiei americane nu Competiţia cu ţările din Asia şi America
va fi spectaculoasă, cel mai probabil la o rată Latină nu se va manifesta în sfera costurilor
de creştere anuală moderată de 3-3,2%, dato- produselor de larg consum ci în sfera inventivi-
rită creşterii competiţiei în economia globală şi tăţii şi dezvoltării, care nu sunt de natură să
bugetelor mai reduce dedicate în ultimii ani permită economii în costurile cu forţa de mun-
cercetării şi dezvoltării. Rata şomajului va creş- că. Ca urmare, ţările dezvoltate din UE nu vor
te inevitabil, dar se va reduse riscul inflaţiei, trebui să renunţe la economiile de piaţă cu ori-
rata medie a inflaţiei anuale ajungând la 2- entare socială, dar acestea vor trebui serios
2,5%. Următoarea administraţie americană va modernizate.
renunţa probabil la finanţarea din deficit, va Concluzii
încerca să echilibreze bugetul federal şi va re- Analiştii conduşi de Karaganov sunt de
duce din cheltuielile militare în Orientul Mijlo- părere că, în următoarea decadă, deşi dinami-
ciu. După stagnarea economică din ultima deca dezvoltării economice globale va fi măsura-
cadă a secolului trecut, Japonia va continua tă, ca şi până acum, de ratele de creştere ale
reformele structurale, modernizarea sistemului produsului intern brut, importanţa acestui indi-
social şi va trebui să renunţe la restricţiile im- cator se va reduce, deoarece ponderea lui în
139

determinarea calităţii dezvoltării şi standardelor în curs de dezvoltare rapidă, îndeosebi China,
de viaţă devine tot mai chestionabilă. Pentru oferind Rusiei o poziţie de exportator de produ-
că nu doar numărul de articole fabricate este se mai complexe faţă de produsele primare
important, ci şi calitatea lor, caracteristicile exportate în prezent (materii prime şi resurse
novative şi semnificaţia pentru consumatori. energetice). Scenariul în privinţa Rusiei se ba-
Este posibil ca ţările puternic dezvoltate din zează pe convingerea autorilor că în următoa-
Occident să depăşească ultimele consecinţe rea decadă cooperarea economică internaţio-
ale de-industrializării prin crearea de pieţe ab- nală pe scară largă va evolua în termeni pozi-
solut noi, pe care vor fi în măsură să exporte tivi şi nu va lăsa loc autarhiei.
servicii de adaptare tehnologică şi producţie
pentru potenţiale linii de producţie din alte ţări. 2. Situaţia militaro-politică
Astfel, se va contura un nou model în diviziu-
nea internaţională a muncii, caracterizat de noi Materialele prezentate de noi sub titlul
abordări în competiţia dintre ţările “Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al
postindustriale şi cele industriale (de fapt, studiului la care se face referire încă de la început.
agro-industriale). Rolul de lider în dezvoltarea Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale
economică globală va trece de la cei mai mari Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe-
producători („fabrici mondiale”) la centrele de deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa-
know-how şi management („laboratoare mon- vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori
diale” şi centre de decizie). Acest factor oferă o proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA.
serie de oportunităţi economiilor americană şi Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali-
vest-europeană, cărora li se va alătura, proba- zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am
bil, şi economia rusă. semnalat.
Cum era şi firesc, autorii consideră că,
în linii mari, cel mai probabil scenariu de dez- Un studiu intitulat „Lumea din jurul
voltare economică globală este favorabil planu- Rusiei: 2017. Prognoză pe termen mediu” rea-
rilor economice ale Rusiei. Totuşi, nu este ex- lizat de un grup de experţi ruşi, condus de poli-
clusă posibilitatea manifestării unor riscuri care tologul Serghei Karaganov, preşedintele Con-
să împiedice exploatarea momentelor favorabi- siliului pentru Politică Externă si Apărare, o
le. Din această cauză, în următorii 10 ani, cur- structură consultativă de pe lângă preşedinţia
sul dezvoltării Rusiei va fi în mare măsură in- rusă, face prognoze privind evoluţiile economi-
fluenţat de abilitatea sau inabilitatea autorităţi- ce, politice, de securitate, energetice şi ecolo-
lor politice şi economice de a profita de şanse- gice atât în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, în
le oferite. O uşoară scădere a ratei de creştere vecinătatea acestuia cât şi în celelalte regiuni
economică globală nu va afecta semnificativ (Statele Unite, Uniunea Europeană, Asia, Ori-
stabilitatea economiei ruse, ceea ce va crea un entul Mijlociu, America Latină).
cadru favorabil manevrelor investiţionale plani- După prognozele privind economia glo-
ficate de guvernul Rusiei în scopul diversificării bală, autorii studiului abordează perspectiva
structurale a economiei prin dezvoltarea indus- relaţiilor internaţionale din punct de vedere
triilor de înaltă tehnologie şi a unui sector de militaro-politic, apreciind că, următoarea deca-
servicii moderne. Orientarea predominantă că- dă poate marca, atât pentru Rusia cât şi pentru
tre legăturile economice, ştiinţifice şi tehnice cu restul lumii, sfârşitul refluxului strategic care a
ţările europene, unde se va acorda o atenţie înlocuit epoca confruntărilor bipolare. Nivelul în
deosebită dezvoltării inovative, va permite Ru- creştere graduală al ameninţărilor care s-au
siei să beneficieze de cooperarea internaţiona- manifestat în ultima decadă poate fi însoţit, pe
lă în ştiinţă, tehnologie şi producţie. Aceste le- termen mediu, de apariţia unor elemente cali-
gături cu statele europene şi bine planificata tative, de natură să determine marile puteri să
cooperare, până la integrare, a Rusiei cu Uniu- ia decizii strategice privind rolul forţei în politica
nea Europeană vor contribui la dezvoltarea lor externă şi în relaţiile internaţionale. Analiştii
cooperării, precum şi la reducerea predomi- ruşi sunt destul de convinşi de eventualitatea
nanţei factorului energetic în relaţiile ruso- acestei evoluţii, astfel încât folosesc, pe tot
europene. Totodată, aceste relaţii vor contribui parcursul studiului, termenul de „situaţie
la dezvoltarea relaţiilor Rusiei cu ţările asiatice militaro-politică”, ceea ce pune în evidenţă
140

subordonarea politicului faţă de factorul militar. nisme multilaterale şi instituţii internaţionale.
Unei astfel de abordări ar trebui să i se acorde Până la materializarea unor astfel de mecanis-
atenţia necesară încă de la începuturile vehi- me şi instituţii, va continua să existe destabili-
culării ei. zare şi chiar haos, inclusiv tentaţia de întrebu-
Actualele condiţii ale climatului militar- inţare a forţei. Stabilitatea este serios submina-
politic pot fi descrise ca fiind favorabile Federa- tă de acţiuni unilaterale şi, în consecinţă, ilegiti-
ţiei Ruse. Probabilitatea unui atac asupra Rusi- me (din punct de vedere al dreptului internaţio-
ei întreprins de o mare putere sau coaliţie este nal) ale unor puteri, care ignoră interesele legi-
redusă. Rusia nu are niciun inamic explicit sau time ale altor parteneri.
potenţial agresor, ceea ce îi permite să nu se Este evident că toate mecanismele in-
angajeze în programe militare foarte costisitoa- ternaţionale de securitate instituite după al Doi-
re. Sfârşitul confruntării bipolare a deschis noi lea Război Mondial sau în timpul Războiului
oportunităţi pentru cooperarea intensivă şi con- Rece nu mai fac faţă provocărilor şi ameninţă-
structivă intersta- rilor noului secol, crize-
tală la nivel regi- le internaţionale fiind
onal şi nivel glo- foarte aproape de a
bal, în cadrul scăpa de sub control.
ONU şi al altor Încercarea Statelor
organizaţii in- Unite de a-şi consolida
ternaţionale. poziţia de lider în lume
Deoarece actua- pe bază de mecanisme
lul sistem al rela- militar-politice şi acţiuni
ţiilor internaţiona- unilaterale în situaţii de
le asigură un ni- criză nu a avut succes.
vel fără prece- Nici statutul de putere
dent al încrederii nucleară nu mai asigu-
reciproce şi con- ră, el singur, avantaje
trolului în sfera Elicopter KA-50 politice vizibile, iar su-
militară, amenin- premaţia în arme con-
ţarea cu un conflict global este redusă până la venţionale este tot mai dificil de folosit în sco-
minim. puri politice sau militare. În acelaşi timp, este
Criza sistemului de securitate evident, apreciază analiştii ruşi, că politica Sta-
La nivel regional şi local, mai precis în telor Unite are înclinaţii conflictuale. Chiar dacă
zona extinsă a Orientului Mijlociu, SUA prevăd că războaiele secolului 21 vor fi
Transcaucazia, Asia Centrală, Asia de Sud-Est selective şi de amploare redusă, prin folosirea
şi Peninsula Coreeană, pericolul unor conflicte armelor ghidate cu precizie la ţintă şi a tehno-
armate interstatale şi al escaladării lor logiei informaţiilor, deocamdată sunt departe
necontrolate este în creştere. Probabilitatea de acest obiectiv.
unei exacerbări şi creşteri a numărului conflic- Un rol în creştere în afacerile globale îl
telor interne este tot mai mare, în principal în vor avea ţările din zona Asia-Pacific, mai ales
Orientul Mijlociu şi Apropiat, ca şi în Balcani, China, ceea ce va agrava contradicţiile exis-
Tadjikistan (Valea Ferghana), Moldova tente în lume şi va crea unele noi. Noii actori
(Transnistria), Georgia (Abhazia, Osetia de globali vor intensifica competiţia şi nu doar în
Sud şi Javakheti), Azerbaidjan (Nagorno domeniul militar.
Karabah) şi în unele state africane. În pofida Problemele etnice şi economico-
unei pronunţate tendinţe către policentrism, sociale, în curs de agravare în diverse zone
politica globală nu este caracterizată de o ordi- ale lumii, vor pune în pericol stabilitatea in-
ne multipolară clasică ci, mai debrabă, de o ternaţională prin conflicte regionale, curse regi-
ordine pe mai multe niveluri. Este vorba despre onale ale înarmării, proliferarea armelor de dis-
un sistem internaţional şi interstatal foarte mo- trugere în masă, terorism, trafic de droguri şi
bil în care problemele globale ocupă scena alte provocări de securitate.
centrală şi necesită implicarea unor noi meca- O provocare cu un ridicat grad de peri-
141

culozitate pentru stabilitatea regională şi in- marile puteri, rolul armelor nucleare în
ternaţională este creşterea extremismului naţi- politica mondială nu a consemnat un
onal şi religios, mai ales în regiunile islamice. declin proporţional. Mai mult, atacurile
Tendinţele protecţioniste sunt, de asemenea, teroriste fără precedent şi schimbările
în creştere, ca şi rivalitatea pentru controlul în lista priorităţilor de securitate au fă-
surselor de energie. Sistemul global în curs de cut ca accesul şi posibilitatea producerii
apariţie va fi expus ameninţărilor terorismului, armelor nucleare să fie mult mai facil,
armelor de distrugere în masă şi armelor infor- astfel încât a crescut probabilitatea utili-
maţionale tocmai datorită proliferării inerente a zării lor, crescând în acelaşi timp şi pe-
tehnologiei informaţiilor. ricolul scăpării lor de sub control;
Cursa înarmărilor, care a ajuns să sca- •Avantajul tehnologic al Statelor Unite,
pe din nou de sub control, a atins un nou nivel, care include testele în poligon ale diver-
în unele regiuni fiind mai exacerbată decât în selor componente din sistemul spaţial
perioada Războiului Rece. Pe fondul degradă- de apărare antirachetă, indică faptul că,
rii mecanismelor globale şi regionale de control pe termen mediu, un astfel de sistem
al armamentelor, cursa de înarmare regională limitat poate fi amplasat. Într-o perioadă
se accelerează, incluzând şi armele de distru- de 15-25 ani un sistem antirachetă nu
gere în masă şi rachetele, iar militarizarea lumii poate pune în pericol interesele Rusiei,
este în creştere, mai ales în zonele de conflict. mai ales dacă forţele nucleare strategi-
Ameninţarea armelor de destabilizare, armelor ce ruse vor continua să fie moderniza-
nucleare cu efect redus şi rachetelor strategice te, dar va avea ca rezultat reorientarea
cu focoase convenţionale este în creştere. forţelor nucleare ale altor ţări de la ţin-
Cheltuielile militare sunt în creştere, mai ales tele americane către ţinte ruse;
în Orientul Mijlociu, Goergia, Azerbaidjan, •Terorismul transnaţional de mare am-
Belarus. Principalele cauze ale noii curse glo- ploare este o ameninţare serioasă.
bale a înarmării includ destabilizarea continuă Unele informaţii provenind de la servici-
a relaţiilor internaţionale, ca şi politicile ameri- ile speciale ruse pun în evidenţă spriji-
cane „peace enforcement” şi „democracy nul extern acordat teroriştilor în Rusia.
enforcement”. Conflictele din Irak şi fosta Iu- Ameninţări şi provocări pe termen
goslavie au demonstrat că speranţele în garan- scurt
ţiile internaţionale de securitate sunt iluzorii, Pe teremen scurt (3-5 ani), instabilitatea
obligând unele state să se înarmeze pentru a- globală va creşte datorită exacerbării amenin-
şi proteja suveranitatea naţională. Un alt factor ţărilor tradiţionale ca şi apariţiei unor noi ame-
perturbator în cursa înarmărilor este plierea ninţări şi provocări. Instabilitatea va proveni şi
umbrelei nucleare sub care aliaţii sovieticilor şi din declinul progresiv al actualelor instituţii de
cei ai americanilor au avut cândva sentimentul securitate regională şi globală (ONU, NATO,
securităţii. Mulţi dintre aceşti aliaţi trebuie să se OSCE etc.). Regimul „centralizat” de control al
bazaze pe propriile resurse în materie de apă- armamentelor care asigură predictibilitatea si-
rare. tuaţiei militar-politică şi oferă avertizări strategi-
Statele Unite continuă să imprime rit- ce profesionale, prevenind eventualitatea unui
mul în cursa înarmărilor atât cantitativ cât şi atac prin surprindere, va continua să se degra-
calitativ. În 2006, cheltuielile militare ale SUA deze. Expirarea tratatelor ruso-americane în
au fost de circa 505 miliarde dolari, din care domeniul controlului armelor nucleare (mai pu-
75,7 miliarde dolari pentru dezvoltare şi testare ţin tratatul privind interzicerea producţiei de
sisteme de arme noi, comparativ cu 28,8 mili- rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune) şi
arde dolari cât a cheltuit Rusia. probabila renunţare la tratatul privind forţele
În ce priveşte factorul nuclear, analiştii convenţionale din Europa, perspectiva ca trata-
ruşi scot în evidenţă unele tendinţe care ar tre- tul privind interzicerea testelor nucleare să nu
bui luate în calcul: intre în vigoare şi şansele minime ca SUA şi
•În pofida unei îmbunătăţiri notabile a Rusia să semneze noi acorduri în domeniul
situaţiei internaţionale, când este vorba armamentelor sunt de natură să lase problema
de izbucnirea unor războaie de mare reducerii armamentelor, inclusiv celor nuclea-
amploare şi de conflicte armate între re, la latitudinea fiecărui stat, fără nici o coor-
142

donare reciprocă. Ceea ce aruncă un mare plasate de unele state, inclusiv de Rusia. Re-
semn de întrebare în privinţa securităţii interna- zultatul va fi o nouă cursă a înarmărilor în do-
ţionale, stabilităţii strategice şi relaţiilor bilatera- meniul nuclear, în care multe ţări văd armele
le. Opinia analiştilor ruşi este că SUA nu au nucleare ca un simbol al statului, un mijloc de
intenţia de a se angaja în noi acorduri de con- apărare a suveranităţii şi identităţii naţionale.
trol sau reducere a armamentelor. În ultimii 9 Problema proliferării devine şi mai pre-
ani, cele 65 de state membre ale Conferinţei santă din perspectiva creşterii ameninţării tero-
ONU pentru dezarmare nu au adoptat nicio rismului internaţional. Dacă armele de distru-
decizie majoră, iar negocierile globale pentru gere în masă ajung în mâinile radicalilor
prevenirea militarizării spaţiului cosmic nu au islamişti sau a unor terorişti, consecinţele vor fi
putut începe din cauza opoziţiei SUA şi Angliei. dezastruoase. Liderii politici şi militari vor fi
În afara componentei politice, Statele Unite obligaţi să adopte măsuri active de neprolifera-
urmărind să devină putere dominantă militar- re, inclusiv întrebuinţarea forţei armate; dar
politică globală, evoluţiile sugerate mai sus au astfel de măsuri vor coborî pragul de utilizare a
şi dimensiuni tehnologice şi economice legate forţelor armate, inclusiv a forţelor nucleare, de
de interesele corporaţiilor militar-industriale natură să destabilizeze situaţia în unele regiuni
americane. sau la nivel global. Proliferarea nucleară poate
Deocamdată, un astfel de curs al clima- fi favorizată şi de noile faze de dezvoltare a
tului internaţional nu ar constitui o ameninţare tehnologiilor nuclear-electrice. Dacă regimul de
imediată pentru securitatea naţională a Rusiei, control al tehnologiei rachetelor nucleare nu
dar situaţia se poate schimba dacă SUA vor devine mai riguros, rachetele şi tehnologia de
amplasa sistemul de apărare antirachetă iar rachete vor continua să prolifereze, astfel încât
Rusia nu va fi în măsură să adopte vor apare noi puteri nucleare ale căror rachete
contramăsuri eficiente. să fie îndreptate către ţinte ruseşti, ceea ce va
În ce priveşte regimul de neproliferare a determina Rusia să amplaseze sisteme de
armelor nucleare, analiştii ruşi menţionează apărare antirachete regionale.
trei lovituri grele date acestui regim de către În cel mai periculos scenariu, o combina-
Statele Unite: retragerea din Tratatul ABM din ţie a acestor factori poate crea o situaţie
1972; noua doctrină nucleară americană care geostrategică fundamental nouă în regiunea
a coborât pragul de întrebuinţare a armelor asiatică, unde este posibilă cea mai serioasă
nucleare şi a transferat aceste arme din arse- proliferare a armelor de distrugere în masă.
nalul de descurajare politică în categoria arme- În următorii trei ani, este puţin probabil
lor convenţionale (este adevărat că şi doctrina ca SUA să se retragă din Irak şi să se angaje-
nucleară rusă poate urma acelaşi curs); recu- ze în alte operaţiuni militare de mare amploare.
noaşterea Indiei ca putere nucleară de facto. Totuşi, nu poate fi exclusă complet o interven-
Astfel de acţiuni au eliminat ultimele obstacole ţie armată împotriva Iranului sub forma unor
politice şi morale în calea proliferării nucleare, lovituri de precizie asupra instalaţiilor nucleare,
singura posibilitate rămasă fiind ameninţarea ceea ce va destabiliza serios situaţia din regiu-
cu întrebuinţarea forţei. ne. În orice caz, sunt posibile conflicte armate
În accepţiunea analiştilor ruşi, se pare că în Orientul Mijlociu cu implicarea a două sau
lumea se îndreaptă spre o nouă eră nucleară, mai multe ţări, Inclusiv Israel şi Iran, care pot
mai periculoasă decât precedenta. Prima eră începe sub pretextul luptei împotriva organiza-
nucleară, de la sfârşitul anilor 1940 către prima ţiilor teroriste transnaţionale. Acest scenariu
parte a anilor 1960, a fost urmată de o perioa- este posibil atât timp cât Statele Unite sunt
dă stabilă datorată, în parte, sistemului prezente în Irak iar organizaţiile teroriste vor
„descurajării nucleare reciproce”. Situaţia pre- continua să-şi intensifice activitatea. Când Sta-
zentă poate deveni mai instabilă datorită capa- tele Unite se vor retrage din Irak, peste 3-5 ani,
cităţilor de descurajare nucleară multilaterală, fără să reuşească democratizarea sau stabili-
datorită încurajării unor state de a folosi lovitu- zarea Irakului, vor fi disponibilizaţi zeci de mii
rile preventive, datorită programului spaţial an- de militanţi islamişti. Radicalizarea lumii islami-
tirachetă al SUA şi, ca răspuns, datorită siste- ce va continua să agraveze ameninţarea tero-
melor regionale antiaeriene şi antirachetă am- ristă globală, iar terorismul îşi va extinde ope-
143

raţiunile pe întregul glob. arme convenţionale;
În următorii 5 ani, un sindrom post-Irak, • încheierea unui acord pentru extinderea
similar sindromului post-Vietnam, va afecta prevederilor actualelor tratate referitoare la li-
Statele Unite şi va adânci vacuumul de securi- mitarea şi reducerea armamentelor;
tate, ceea ce va pune bazele unui scenariu • crearea unui sistem mai larg de relaţii ba-
sumbru: dezintegrarea Irakului, escaladarea zate pe tratate pentru prevenirea amplasării în
terorismului islamist militant şi incapacitatea spaţiu a oricărui tip de arme, nu doar de distru-
SUA de a-l înfrânge. Astăzi, lumea islamică gere în masă;
este parte a civilizaţiei reale: milioane de mu-
• crearea de sisteme regionale colective de
sulmani sunt uniţi prin religie dar divizaţi politic,
securitate în Orientul Mijlociu şi cel Apropiat;
istoric etc. Pe termen lung, comunitatea islami-
că rămâne o forţă puternică a rezistenţei la o • reformarea radicală a ONU (dacă mai este
nouă ordine mondială care nu ia în considerare posibil), inclusiv prin împuternicirea Consiliului
interesele musulmanilor. Mai mult, „conflictul de Securitate să decidă în privinţa întrebuinţării
civilizaţiilor” poate urma unui tratament care nu forţei militare colective;
va respecta lumea islamică şi, implicit, va favo- • organizarea de consultări politice multilate-
riza extremismul. Cel mai sumbru scenariu ar rale sub auspiciile ONU dedicate ajustării prin-
consta în preluarea puterii în Pakistan de către cipiilor şi regulilor de bază ale dreptului interna-
islamişti, cu accesul inevitabil la armele nu- ţional;
cleare. • începerea unui dialog serios cu lumea isla-
Creşterea decalajului dintre ţările super- mică, fără intenţii de „pacificare”;
bogate şi cele super-sărace, împreună cu exa- • orientarea către formarea unei alianţe de
cerbarea „sindromului Weimar” în lumea isla- securitate a statelor puternice şi responsabile
mică, va conduce la o escaladare a activităţilor (paralelă cu ONU) care să îşi asume responsa-
organizaţiilor teroriste transnaţionale. bilitatea pentru menţinerea securităţii internaţi-
În următoarea decadă, aceste ameninţări onale (G8 plus alte 3-5 state).
pot fi aduse, cel puţin parţial, în categoria de În ce priveşte Rusia, se menţionează:
riscuri şi provocări dacă sunt luate următoarele posibilitatea izbucnirii unor conflicte armate în
măsuri: apropierea graniţelor ei şi pericolul de a fi im-
• consolidarea regimului neproliferării plicată în acestea; apariţia unui climat militar-
(tratate, instituţii); politic potrivnic; problema statelor
• coordonarea (în primul rând de către Rusia nerecunoscute din zona post-sovietică; conti-
şi SUA) a demersurilor privind conflictele şi nuarea extinderii către est a NATO (la Ucraina,
crizele regionale, acestea fiind un bun teren Georgia şi Moldova). Admiterea Ucrainei în
pentru proliferare; iniţierea proiectării unui re- NATO este cea mai periculoasă, deoarece va
gim gradual de sancţiuni economice, politice şi produce o serie de minicrize, inclusiv crize pro-
militare pentru violarea regimului de neprolife- vocate de populaţia locală, care vor trage
rare; Ucraina înapoi şi vor crea probleme serioase
• încheierea unui acord privind întărirea sis- pentru Rusia şi Europa. În Rusia, extinderea
temelor de control a exporturilor; NATO va fi percepută ca o declaraţie de răz-
boi, un nou război rece. Eşecul în rezolvarea
• instituirea unui sistem global de alertare
problemei statelor nerecunoscute poate provo-
timpurie şi monitorizare a neproliferării armelor
ca crize în jurul acestor state, mai ales în
de distrugere în masă şi mijloacelor de
Caucaz, în următorii 2-3 ani.
transport la ţintă a acestora;
Alături de toate aceste tendinţe regio-
• crearea unei bănci de date şi a unei agenţii nale şi globale, care vor afecta, într-un fel sau
internaţionale pentru neproliferare în altul, securitatea naţională a Rusiei, ameninţa-
subordinea Secretariatului ONU. Agenţia ar rea externă poate exacerba, mai ales în sud.
urma să sprijine identificarea celor care încalcă Instabilitatea din Asia Centrală nu poate lăsa
regimul neproliferării şi să contribuie la preve- Rusia indiferentă, primele efecte fiind consu-
nirea şi stoparea acţiunilor ilegale; mul mare de resurse intelectuale şi financiare
• formularea unor reguli elementare pentru care, altfel, ar putea fi alocate altor zone mult
controlul internaţional asupra comerţului cu mai profitabile.
144

Ameninţări şi provocări pe termen trebuie să fie iniţierea măsurilor menţionate
mediu (2017) mai sus, cu accent pe modernizarea şi consoli-
Unele dintre ameninţările şi provocările darea mecanismelor de securitate regionale şi
menţionate mai sus vor fi domolite de ritmul globale (ONU, NATO, Organizaţia Tratatului de
înalt al creşterii economice, dar marea lor ma- Securitate Colectivă, Organizaţia de Coopera-
joritate va continua să consume resurse şi re Shanghai etc), precum şi crearea unui sis-
eforturi pentru contracararea lor. Până în 2017 tem de securitate euo-atlantic eficient. De ase-
vor mai apare 6 state nucleare, inclusiv Iranul. menea, în măsura în care este posibil, punerea
După eşecul în Irak, Statele Unite ar putea să- la punct a unui mecanism de parteneriat real
şi modereze ambiţiile globale, cu accent pe între Rusia şi NATO.
izolaţionism. Poate pentru a-şi materializa planurile
Orientul Mijlociu va fi teatrul unor sede reafirmare a statutului de mare putere care
rioase destabilizări, inclusiv 2-3 războaie locale poate să decidă în numele altor state, Rusia ar
de dimensiunea războiului din 2006 dintre Isra- trebui, în accepţiunea analiştilor lui Karaganov,
el şi Liban. În aceste războaie ar putea fi impli- să insiste pentru lărgirea limitată a cadrului G8
cate Israelul şi Iranul. (cu China, India, Brazilia şi Africa de Sud), ast-
În ce priveşte Occidentul şi Orientul, fel încât această organizaţie să funcţioneze ca
niciuna din părţi nu va constitui o ameninţare o alianţă de securitate globală.
militară directă, deşi posibilitatea nu poate fi
exclusă în totalitate. Situaţia se va agrava dacă 3. Criza globală de autoritate
nu va fi creat un mecanism de parteneriat între
Rusia şi NATO, dacă NATO rămâne un bloc Materialele prezentate de noi sub titlul
militar închis şi nu se transformă într-o organi- “Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al
zaţie de menţinere a păcii cu participarea Rusi- studiului la care se face referire încă de la început.
ei şi dacă infrastructura militară a NATO se va Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale
extinde până în proximitatea graniţelor Rusiei. Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe-
Mai mult, lipsa acestor acţiuni nu va fi de natu- deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa-
ră să promoveze un sistem de securitate euro- vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori
atlantic şi, implicit, global. proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA.
Amplificarea eforturilor Chinei pentru a Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali-
recupera Taiwanul va provoca o criză acută în zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am
relaţiile chino-americane şi chino-japoneze, semnalat.
ceea ce va însemna o profundă destabilizare a
regiunii Asia-Pacific cu consecinţe greu de pre- Declinul general de autoritate în siste-
văzut. În lipsa unor sisteme regionale de secu- mul global reprezintă, în opinia analiştilor ruşi
ritate, a unor mecanisme de securitate globală coordonaţi de Serghei Karaganov, autori ai
şi a unei noi alianţe de securitate, până în studiului “Lumea din jurul Rusiei: 2017. Prog-
2017 va reapare rivalitatea între noi centre de noză pe termen mediu”, tendinţa principală în
forţă, tipică unui sistem policentric al relaţiilor relaţiile internaţionale pentru următoarea deca-
internaţionale; iar aceste noi forţe vor încerca dă. Comunitatea internaţională, atât statele cât
să preia controlul asupra unor regiuni care sunt şi actorii non-statali, este incapabilă să schim-
de importanţă vitală pentru Rusia şi chiar asu- be starea tot mai accentuată de haos din lume.
pra unor părţi din Federaţia Rusă. Majoritatea instituţiilor internaţionale şi a reguli-
Concluzii lor de conduită sunt în curs de degradare sau
Într-un astfel de climat, Rusia nu are sunt neadecvate pentru condiţiile constant în
altă opţiune, pentru viitorul previzibil, decât să schimbare care afectează comunitatea globa-
rămână o mare putere nucleară, să-şi dezvolte lă. Imposibilitatea anticipării evoluţiilor globale
sisteme de arme noi, să reia activităţile pentru constituie o provocare serioasă pentru securi-
contracararea sistemului de apărare antirache- tatea liderilor sistemului internaţional, deci şi
tă american, inclusiv pentru străpungerea şi pentru Rusia.
neutralizarea acestuia. Unul dintre cei mai distructivi factori în
În politica externă, prioritatea Rusiei sistemul autorităţii globale este tendinţa către
145

deteriorare a elementului principal al relaţiilor populaţiei, cum este cazul în Orientul Mijlociu,
internaţionale, care este statul. Această tendin- Africa, unele ţări din Asia şi America Latină. Ca
ţă se manifestă pe două nivele: urmare, masele populare devin un factor social
•degradarea autorităţii la nivelul statului şi conştient şi un motor politic, fenomen pentru
diminuarea capacităţii instituţiilor statului de care sistemele politice autoritare nu sunt pre-
a-şi îndeplini funcţiile de bază (în domeniul gătite. De aici, singura alternativă constă în
securităţii, justiţiei şi ordinii, educaţiei, să- regimuri corupte degradante, cum ar fi islamis-
nătăţii publice) în majoritatea statelor afri- mul radical, care tind să devină tot mai popula-
cane, ca şi în multe state din regiunea ex- re în Orientul Mijlociu.
tinsă a Orientului Mijlociu; Combinaţia unor factori ca degradarea
•o criză latentă a sistemelor politice şi scă- instituţiilor de stat, sărăcia, lipsa mijloacelor de
derea calităţii politicii statului în ţările euro- influenţare a politicii, „trezirea” politică şi acce-
pene şi în SUA. Aceasta are un impact se- sul la informaţii duce la dezvoltarea apetitului
rios asupra capacităţii comunităţii internaţi- pentru proteste de masă, la radicalizare şi, în
onale de a aprecia natura principalelor consecinţă, la terorism anti-occidental. Elitele
ameninţări şi de a propune metode adec- politice apelează la metode asimetrice, inclusiv
vate şi eficiente pentru eliminarea lor. achiziţionarea de arme de distrugere în masă
Pe de altă parte, autoritatea statului în care, în astfel de cazuri, dobândesc un rol tri-
unele ţări din estul Asiei şi Orientul Îndepărtat plu: descurajarea Occidentului; intimidarea ri-
se consolidează sau, cel puţin, se menţine la valilor interni; crearea percepţiei de forţă în
nivelul actual. Dar aceste excepţii nu pot com- ochii publicului. În cazul în care un astfel de
pensa sau schimba tendinţa generală de de- regim pierde puterea şi extremiştii islamişti pre-
gradare a autorităţii în sistemul internaţional. iau conducerea, armele de distrugere în masă
Degradarea autorităţii statului vor ajunge în mâinile reţelelor teroriste. Într-un
În Africa şi Orientul Mijlociu sunt zeci astfel de scenariu, un atac terorist cu arme de
de ţări ale căror instituţii de stat nu sunt în sta- distrugere în masă va fi doar o chestiune de
re să administreze eficient propriile teritorii, timp. Cel mai aproape de acest scenariu este
populaţii şi resurse. Conform unor analişti, cel Pakistanul.
puţin 60 de ţări se confruntă cu problema unei Ca urmare, în contextul procesului de
autorităţi debile şi ineficiente (între care Irak, globalizare, degradarea autorităţii statului con-
Afganistan, Somalia, Sierra Leone, Liberia, duce la o combinaţie de ameninţări ca: instabi-
Yemen, Haiti). Situaţia internă din aceste state litatea regională; pierderea de teritorii în favoa-
este caracterizată de corupţie larg răspândită, rea actorilor non-statali, clanurilor mafiote sau
birocraţie, incapacitate a forţelor armate şi poli- structurilor teroriste; radicalizarea politică şi
ţiei de a apăra graniţele statului şi de a impune religioasă a unor mase largi de oameni; prolife-
legea şi ordinea. Agenţiile de securitate sunt în rarea armelor de distrugere în masă care pot
declin şi scapă de sub controlul statului şi chiar să ajungă în mâinile actorilor non-statali, inclu-
se angajează în activităţi subversive siv ale teroriştilor. Soluţia pentru contracararea
necontrolate. Alte aspecte, se referă la justiţia acestor provocări şi ameninţări implică îmbu-
disfuncţională, infrastructura de sănătate publi- nătăţirea autorităţii statului în ţările „în curs de
că slabă, incapacitatea în creştere a statelor dezvoltare” şi consolidarea instituţiilor lor stata-
de a îndeplini cerinţele specifice globalizării, le.
inclusiv în domeniul educaţiei publice. Instituţii Cel mai probabil scenariu, în sensul
de stat sunt înlocuite, în calitatea lor de furni- crizei de autoritate a instituţiilor statului, constă
zori de servicii publice, de actori non-statali, de în înrăutăţirea crizei de autoritate în Africa şi
multe ori reţele transnaţionale de terorişti, ceea Orientul Mijlociu. Este puţin probabil ca mai
ce face ca unele teritorii să devină focare de multe ţări dezvoltate să acumuleze cunoştinţe-
terorism internaţional. Este cazul Afganistanu- le necesare şi să aibă voinţa politică de a sti-
lui, al unor zone din Irak, al unor regiuni din mula populaţia din ţările mai puţin dezvoltate
Pakistan şi al teritoriilor palestiniene. să creeze instituţii statale eficiente. În acest
Diseminarea mass media poate fi şi ea timp, politica SUA de a „distribui democraţia”
un factor potenţial de destabilizare, mai ales nu poate decât să lase ţările mai puţin dezvol-
acolo unde îşi propune „deşteptarea politică” a tate fără elementele de bază ale unei autorităţi
146

adevărate. Alegerile în ţări din Orientul Mijlociu politicile interne şi externe în ţările occidentale
şi Asia Centrală pot aduce la putere nu susţi- devine predominant reactive şi tactice, urmă-
nători paşnici ai democraţiei ci islamişti radi- rind doar interese pe termen scurt.
cali. Pe de altă parte, democratizarea adevăra- Pe termen mediu, ţările europene şi
tă este imposibilă în lipsa unor instituţii statale SUA nu vor reuşi să depăşească criza siste-
eficiente (forţe armate, forţe de ordine, ministe- melor lor politice, datorită, în primul rând, inca-
re) care trebuie create în prima fază. Iar crea- pacităţii de a se adapta la schimbări, de a lua
rea unor astfel de instituţii (sau refacerea lor) măsuri nepopulare sau decizii care să depă-
este posibilă doar prin intervenţia unei autori- şească graniţele ideologiilor politice existente.
tăţi externe. În cazul Statelor Unite, politica externă
Până în 2017, SUA şi UE nu vor fi în supradoctrinară, sistemul şi cultura politică
măsură să reconsidere regulile globale ale co- sunt impedimente majore pentru depăşirea
operării economice sau să creeze condiţii mai crizelor de politică externă. Clasa politică ame-
favorabile pentru dezvoltarea economică a ţări- ricană evaluează evenimentele mondiale prin
lor slabe. prisma câtorva dogme ideologice, fiecare din
Criza de autoritate în ţările dezvoltate se acestea fiind fundamental eronată. Dogmele
manifestă mai pregnant în plan ideologic, prin identificate de analiştii ruşi sunt:
îngustarea spectrului ideologic şi prin crizele 1) democraţiile nu poartă războaie; pro-
sistemului partidelor politice. Această tendinţă pagarea democraţiei este direct proporţională
va duce la apariţia unui vacuum ideologic în cu stabilizarea sistemului internaţional şi redu-
politica externă şi internă, precum şi la instau- cerea probabilităţii conflictelor;
rarea unei inabilităţi de a răspunde eficient 2) democraţia occidentală este o valoare
ameninţărilor şi provocărilor. În ţările occiden- universală inerentă fiecărei societăţi, deoarece
tale este evidentă tendinţa de apropiere între nevoia de libertate este inerentă fiecărui indi-
platformele politice şi ideologiile principalelor vid;
partide politice, iar programele politice ale for- 3) democraţia occidentală este un obiec-
ţelor rivale sunt din ce în ce mai asemănătoa- tiv final inevitabil în dezvoltarea fiecărei socie-
re. Sistemele politice în cele mai influente state tăţi, declarat ca un universal „sfârşit al istoriei”;
europene şi nord-americane sunt structuri 4) sistemul global unipolar condus de
bipartizane, ceea ce înseamnă un monopol SUA este cel mai puţin înclinat către conflict
politic de facto, singurele diferenţe existente deoarece elimină rivalitatea între mari puteri;
referindu-se la probleme minore, tactice şi de 5) dominaţia SUA se bucură de simpatie
conduită şi nu la cele strategice. printre majoritatea ţărilor pentru că este un nou
Prima cauză a crizei de autoritate a in- tip de hegemonie, bazată pe valorile universale
stituţiilor statale rezultă din poziţia de monopol americane, pe atractivitatea societăţii şi siste-
pe care şi-a asumat-o democraţia occidentală mului politic şi economic americane;
în ideologia globală după colapsul ideilor co- 6) este mult mai eficient de menţinut he-
muniste. Universalitatea modelului politic occi- gemonia prin fragmentarea spaţiului geopolitic
dental, o iluzie apărută după 1990, susţin ana- al potenţialilor rivali şi prin implicarea directă în
liştii ruşi, şi percepţia că SUA şi Europa au procesele regionale, nu prin delegarea funcţiei
ajuns într-un „sistem politic final” sunt respon- de lider şi de reglementare către puterile regio-
sabile în mare măsură pentru osificarea plat- nale. Situaţia este oarecum similară şi pentru
formelor politice ale marilor partide. ţările Uniunii Europene. Odată cu adâncirea
A doua cauză este nivelul înalt de pros- integrării va trebui făcută o alegere finală în ce
peritate atins în Occident, alături de sisteme priveşte modelul de integrare: supranaţional
sociale bine dezvoltate, ceea ce face ca efortu- sau interguvernamental.
rile pentru prezervarea, cu orice preţ, a acestui Criza sistemului de relaţii internaţio-
status quo să fie imperativul principal al vieţii nale
politice. Lipsa de elemente competitive în plat- Afectate de criză sunt nu doar elemen-
formele politice ale partidelor politice afectează tele centrale ale sistemului internaţional
serios deciziile pe termen lung, obiectivele şi (statele) ci şi sistemul de relaţii dintre acestea.
direcţiile politice strategice. Consecinţa este că Majoritatea regulilor, mecanismelor şi procedu-
147

rilor care guvernează conduita actorilor in- căror elite politice ştiu că orice efort real de
ternaţionali au fost serios afectate până în îmbunătăţire a autorităţii statului le va restrân-
2005. În prezent, ierarhia de putere globală ge serios beneficiile şi onorurile de care se bu-
este relativ stabilă: Statele Unite sunt cu mult cură în prezent. Trebuie menţionat că s-au fă-
înaintea tuturor celorlalte state şi chiar grupuri cut totuşi unii paşi în direcţia îmbunătăţirii auto-
de state. Dar influenţa politică a SUA este în rităţii statului, cum ar fi Consensul Monterrey,
scădere şi incapacitatea Washingtonului de a care recunoaşte importanţa autorităţii statului
renunţa la unele dintre dogmele ideologice pentru ţările în curs de dezvoltare şi condiţio-
poate provoca colapsul total al acestei influen- nează acordarea de asistenţă economică
ţe. Eşecul strategiei americane în Irak şi în Ori- acestor ţări de măsurile luate pentru îmbunătă-
entul Mijlociu, precum şi retragerea SUA din ţirea autorităţii instituţiilor statului. Organizaţia
regiune va schimba drastic echilibrul politic in- Tratatului Atlanticului de Nord părea, în a doua
tern din Statele Unite, cu consecinţe probabile jumătate a anilor 1990, că va compensa decli-
în Asia şi Europa, în sensul renunţării la unele nul aranjamentelor internaţionale prin propria
angajamente asumate în aceste regiuni. Pier- consolidare. După episodul Iugoslavia, rolul
derea influenţei americane nu va fi compensa- NATO în sistemul global de luare a deciziilor a
tă de creşterea pe măsură a altor centre de început să se erodeze, în principal datorită ten-
putere. Niciunul dintre „polii” alternativi dinţelor unilaterale a politicii externe america-
(Europa, China, India, Rusia), separat sau îm- ne, ca şi datorită opoziţiei venită din partea Ru-
preună, nu au capacitatea sau dorinţa de a siei, Chinei, Braziliei, Indiei şi a unor vechi sta-
acţiona ca garanţi ai ordinii sistemului internaţi- te NATO faţă de tendinţa alianţei de a prelua
onal, mai ales în sfera militară. Ca urmare, ten- statutul ONU. Se pare că Administraţia de la
dinţa către construirea unei lumi non-polare, Washington este singura interesată în consoli-
opuse lumii multipolare, este în curs de conso- darea rolului global al alianţei şi în subordona-
lidare, acest curs putând fi schimbat numai du- rea alianţei politicii externe americane.
pă 2017. Analiştii ruşi consideră că, până în
Criza instituţiilor internaţionale 2017, NATO nu va ajunge o instituţie cheie de
Majoritatea instituţiilor internaţionale securitate internaţională, din următoarele moti-
înfiinţate în timpul Războiului Rece s-au dove- ve:
dit incapabile să facă faţă ameninţărilor şi pro- •reluctanţa UE de a majora cheltuielile
vocărilor de securitate transnaţionale, disper- militare sau de a participa la misiunile de
sate şi „celulare”. Iar tendinţa de luare a decizi- menţinere a păcii, mai ales la misiuni pre-
ilor în afara cadrului instituţiilor internaţionale lungite;
va submina tot mai mult legitimitatea acestora, •refuzul UE de a urma necondiţionat
ceea ce se va reflecta în reducerea funcţiei de agenda de politică externă a SUA în con-
reglementare a relaţiilor internaţionale şi, în textul în care Washingtonul urmăreşte să-
final, în scăderea receptivităţii statelor faţă de şi impună punctul de vedere fără consul-
demersurile acestor instituţii. Organizaţia Naţi- tări de pe picior de egalitate;
unilor Unite este locul unde criza instituţiilor •tendinţa SUA către acţiuni unilaterale în
internaţionale se manifestă cel mai evident, situaţii în care nu îşi pot asigura sprijinul
mai ales prin slăbirea principalului mecanism în cadrul alianţei; refuzul Statelor Unite de
multilateral de luare a deciziilor. Organizaţia a a discuta în orice structură multilaterală
devenit ostaticul rupturii din cadrul comunităţii despre întrebuinţarea forţei şi comanda
internaţionale dintre statele bogate şi cele să- operaţiunilor militare;
race şi slabe politic şi economic. Consiliul de •politica alianţei de a admite fostele repu-
Securitate al ONU rămâne relativ ineficient şi blici sovietice fără integrarea forţelor ruse
nu reuşeşte să reflecteze adevărata ordine a în sistemul de securitate şi decizional oc-
forţelor din era post Războiul Rece. Adunarea cidental. Ca urmare, Rusia nu este stimu-
Generală nu mai este în poziţia de a facilita lată să sprijine menţinerea sau consolida-
eliminarea ameninţărilor şi provocărilor funda- rea poziţiei alianţei în lume;
mentale la adresa sistemului internaţional pen- •lipsa de interes a centrelor de putere
tru că Adunarea este dominată în prezent de asiatice de a sprijini NATO sau operaţiu-
reprezentanţi ai statelor slabe şi corupte ale nile ei.
148

În acelaşi timp, încercările de a transforma decizii. Deşi existentă de jure, această
NATO într-o structură de securitate globală vor regulă este adesea violată de facto (Irak
continua, succesul sau eşecul acestor demer- 1998, Iugoslavia 1999, Irak 2003); în
suri fiind, în mare măsură, dependente de re- acelaşi timp, s-a convenit ca decizii în
zultatul operaţiunilor din Afganistan. acest domeniu să fie luate de organizaţii
Grupul celor 8. Admiterea Rusiei în G8 şi colective de securitate regionale (NATO,
participarea la preşedinţia rotativă a instituţiei CIS). Monopolul Consiliului de Securitate
au împrumutat grupului mai multă legitimitate al ONU este atacat fără reţinere de SUA,
în ţările în curs de dezvoltare, astfel încât reco- care şi-au declarat oficial disponibilitatea
mandările G8 au început să devină un vehicul de a folosi unilateral forţa în cazul în care
mai eficace pentru dezvoltare în următoarea îi sunt afectate interesele de securitate;
perioadă. O serie de decizii strategice impor- • criteriile referitoare la întrebuinţarea
tante ale G8 cum ar fi propunerile economice forţei. Analiştii ruşi fac menţiunea că
pentru îmbunătăţirea autorităţii statului în ţările dreptul internaţional permite întrebuinţa-
în curs de dezvoltare şi cele privind regimul rea forţei în scopuri de autoapărare, ca şi
neproliferării, posibila admitere a Chinei şi Indi- în scopul prevenirii unui iminent act de
ei în G8 ar putea transforma grupul într-un me- agresiune. În anii `90, s-a adăugat norma
canism central pentru reglementarea relaţiilor intervenţiei umanitare, deşi nu s-a bucu-
politice şi economice internaţionale, dar şi pen- rat de sprijin universal. Actele teroriste
tru abordarea problemei îmbunătăţirii autorităţii din 11 septembrie 2001 au impus extin-
instituţiilor statului în ţările în curs de dezvolta- derea justificată a acestei reguli şi recon-
re. În acelaşi timp, lărgirea G8 ar putea adânci siderarea conceptului de „ameninţări
contradicţiile apărute odată cu admiterea Rusi- externe” şi iminenţa lor, fără a-şi găsi lo-
ei, ceea ce ar însemna paralizarea instituţiei cul cuvenit în dreptul internaţional. În
asemenea Consiliului de Securitate al ONU. schimb, Statele Unite au promovat doc-
Grupul celor 8 va rămâne un forum pentru con- trina loviturilor preventive care nu a făcut
sultări între cele mai influente ţări din lume pe decât să adâncească criza normelor şi
probleme politice şi economice internaţionale, regulilor de conduită internaţională;
şansele de a deveni un centru de reglementare • absenţa unei definiţii universale a tero-
a relaţiilor internaţionale fiind inexistente. rismului internaţional. Grupul lui
Criza normelor şi regulilor de conduită. Karaganov constată existenţa unui vacu-
Deşi numărul lor este în creştere, principalele um de norme şi reguli de conduită referi-
reguli care reglementează cele mai importante toare la terorismul internaţional. Datorită
domenii de conduită sunt în declin sau se ero- contradicţiilor dintre diferite state pe
dează. Adesea, în aceeaşi zonă sunt în vigoa- această temă, probabilitatea dispariţiei
re reguli contradictorii. Criza dreptului internaţi- acestui vacuum până în 2017 este foarte
onal este în plină desfăşurare, mai ales în zo- mică, deoarece ceea ce o naţiune poate
nele care privesc întrebuinţarea forţei militare. defini ca terorism internaţional poate fi
Unele prevederi ale dreptului internaţional, ba- privit de alte naţiuni ca o luptă legitimă;
zate pe Carta ONU, nu mai corespund amenin- • problema suveranităţii. Definirea suve-
ţărilor transfrontaliere actuale, iar revizuirea lor ranităţii de stat, a criteriilor şi caracteristi-
ar putea contribui la îmbunătăţirea autorităţii cilor acesteia nu se poate finaliza din ca-
globale. Cum o astfel de revizuire are loc, ade- uza lipsei de consens. Ameninţările refe-
sea, fără consultări preliminare, fără consens ritoare la ineficacitatea şi slăbiciunile au-
şi fără acceptul majorităţii statelor, ea capătă torităţii instituţiilor statului impun o recon-
un impact negativ asupra autorităţii globale. siderare amplă a abordării tradiţionale a
Dintre regulile şi normele de conduită în criză, suveranităţii ca element necondiţional şi
analiştii ruşi menţionează: esenţial al fiecărui stat suveran, care limi-
• procedurile de luare a deciziilor referi- tează interferenţele externe în afacerile
toare la întrebuinţarea forţei. Conform sale interne. În acelaşi timp, nu există
dreptului internaţional, doar Consiliul de criterii bine definite pentru restrângerea
Securitate al ONU poate lua astfel de suveranităţii de stat, cu excepţia stopării
149

unei catastrofe umanitare. Nu există reglementare îmbunătăţită a relaţiilor internaţi-
standarde de natură să reglementeze onale. Se pare că sistemul internaţional va tre-
nivelul de „vulnerabilitate” sau de ce prin crize serioase, un pretins şi absurd
„inconsistenţă” al unui stat care să admi- „război rece”, prin înrăutăţirea relaţiilor comer-
tă interferenţa externă, inclusiv interven- ciale şi economice înainte ca tendinţa către
ţia militară. Ca urmare, limitarea arbitrară îmbunătăţirea autorităţii globale să devină do-
a suveranităţii unui stat de către statele minantă către sfârşitul perioadei de analiză. În
influente se realizează, de regulă, con- cazul în care tendinţele negative vor continua
form intereselor proprii statelor influente. să predomine până în 2017, omenirea va intra
Probabilitatea ca sistemul de norme şi într-o perioadă marcată de o serie de crize mi-
reguli de conduită internaţională să fie adoptat litar-politice de mare amploare, conchid analiş-
într-o manieră legitimă şi instituţionalizată până tii lui Serghei Karaganov.
în 2017 este foarte redusă, deoarece viziunea Nicolae PERHAIŢĂ
asupra acestui sistem diferă considerabil între
puterile influente şi între grupuri de ţări. De CONFLICTUL DIN PROVINCIA SUDANEZĂ
exemplu, recunoaşterea suveranităţii pentru DARFUR
unele state depinde direct de stabilitatea şi via-
bilitatea acelor state, în timp ce pentru altele Darfur ( în
este un concept inalienabil, intrinsec. arabă Casa sau
Declinul regimurilor de securitate Ţinutul lui Fur ) este
internaţională denominativul pen-
Regimul de neproliferare nucleară, cru- tru o provincie situa-
cial pentru stabilitatea şi securitatea internaţio- tă în Vestul Sudanu-
nală este deja serios erodat. Comunitatea in- lui, cu o suprafaţă
ternaţională nu a reuşit să împiedice India şi de 493.180 km.p.,
Pakistanul, urmate de Coreea de Nord, să pro- ecihivalentă cu 90%
cure arme nucleare. Apariţia acestor noi puteri din teritoriul Franţei
nucleare a oferit acelor ţări care se temeau de şi o populaţie de 8
acţiuni punitive din partea SUA un imbold pen- milioane locuitori
tru procurarea de arme de distrugere în masă. ( între 4 şi 6 milioa-
Analiştii ruşi apreciază că există o mare proba- ne, potrivit altor sur-
bilitate ca, până în 2012-2014, Iranul să pose- se ), având ca ve-
de arme nucleare, fără ca demersurile comuni- cini Libia la Nord-Vest, Ciadul la Vest şi Repu-
tăţii internaţionale să poată preveni acest lucru. blica Centrafricană la Sud-Vest. Din punct de
Dobândirea armelor nucleare de către Iran va vedere administrativ, este organizată în trei
deschide calea către accesul Arabiei Saudite state federale, respectiv Darfurul de Nord,
şi/sau Egiptului la arme nucleare până în 2017. Darfurul de Vest şi Darfurul de Sud.
De reţinut că niciuna dintre aceste ţări nu sunt Devenită, astăzi, scenă a unui acut con-
caracterizate de stabilitatea sau eficacitatea flict armat între agricultorii sedentari şi triburile
autorităţii instituţiilor statului. arabe de păstori nomazi, pe de o parte, şi între
Concluzii formaţiunile politico-militare ale acestora şi gu-
Erodarea autorităţii statului este o ten- vernul central de la Khartum, pe de altă parte,
dinţă dominantă în sistemul internaţional mo- regiunea oferă nu doar peisajul dezolant al ce-
dern. Numărul conflictelor, intrastatale şi in- lui mai lung şi mai atroce război civil din istoria
terstatale, este în creştere, în timp ce comuni- modernă a Orientului Mijlociu, ci şi o dramă
tatea internaţională nu este în măsură să stăvi- umanitară fără precedent în această regiune a
lească cursul acestei tendinţe. Eficienţa misiu- lumii care însângerează harta continentului
nilor de menţinere a păcii sau a operaţiunilor african şi focalizează atenţia comunităţii in-
de prevenire a conflictelor şi încleştărilor arma- ternaţionale, arabe şi africane incapabile până
te este şi ea în declin. Este puţin probabil ca, acum – şi nu numai din vina lor – să cristalize-
pe termen mediu, sensul de degradare al auto- ze o soluţie durabilă a gravelor disensiuni şi
rităţii globale să devină reversibil prin clivaje existente în acest punct fierbinte al stării
contrapunerea unor tendinţe care să implice o conflictuale din zonă.
150

rea Britanie procedează la ocuparea Darfurului
I. Repere geografice şi istorice pe care, în 1916, îl anexează la Sudan ( “Tara
negrilor” ), aflat, la rândul său, sub stăpânirea
1. Din punct de vedere al configuraţiei Coroanei britanice. Tulburările provocate de
geografice, harta fizică a provinciei oferă patru regimul colonial au continuat şi după proclama-
segmente principale, respectiv jumătatea esti- rea, în 1956, a independenţei Sudanului, lor
că a teritoriului, acoperită de platouri stâncoa- adăugându-li-se impactul ideologiei promovate
se şi dune de nisip, locuibilă doar în scurta pede liderul libian Moammer El-Gaddafi care,
rioadă a sezonului ploios când precipitaţiile proclamând superioritatea arabilor faţă de etni-
permit formarea unor mici acumulări hidrologi- cii africani, a indus în Darfur o stare
ce naturale propice păşunatului nomad şi unei conflictuală acută , sporită şi de gravele proble-
agriculturi de subzistenţă; vestul Darfurului, me economice, între care seceta devastatoare
unde se întâlnesc cursuri de apă sezoniere din 1980 care a provocat o gravă deteriorare a
( wadi ) formate în anotimpul umed şi orientate structurilor sociale din zonă concretizată, pen-
către gurile de vărsare în lacul Ciad, din ţara tru prima oară în explozia primelor confruntări
vecină; cel de-al treilea segment, tot în vestul violente între darfurieni.
provinciei, este format din platouri stâncoase În următorii 15 ani, acestea au atins apo-
aride, acoperite cu un strat de nisip şi improprii geul în anul 2003, odată cu izbucnirea a ceea
agriculturii; în sfârşit, este vorba de sudul proce astăzi este cunoscut drept “criza Darfur”,
vinciei, ocupat de lanţul munţilor Marra, de oricare, pe lângă victimele inocente care au plătit
gine vulcanică, dar având un climat blând, tem- cu viaţa lupta pentru hrană, sau ambiţiile de
perat, bogat în resurse de apă şi precipitaţii autoritate şi putere ale celor auto-declaraţi
naturale, care îl fac atractiv şi, tocmai din acest “lideri providenţiali”, au lăsat în urmă peste 2,5
motiv, un motiv de dispută şi confruntare. milioane de strămutaţi şi refugiaţi.
2. Istoria provinciei Darfur a fost esenţial
influenţată de configuraţia geografiei şi a resur- II. “Arabi” şi “Africani” – configuraţia
selor de subzistenţă pe care aceasta le-a putut etnico-tribală a provinciei Darfur.
oferi, îndeosebi prin masivul Munţilor Marra,
bogat în precipitaţii şi vegetaţie spontană, în Populaţia vieţuitoare a acestui teritoriu
contradicţie cu restul arid şi ostil al teritoriului, este organizată în structuri tribale africane şi
fapt care avea să genereze frecvente, dacă nu arabe având în comun apartenenţa la religia
permanente confruntări şi conflicte între nume- islamică, dar fiind, în acelaşi timp, separate
roasele componente ale mozaicului etnic din profund prin multitudinea identităţilor etnice şi a
provincie, într-o acerbă competiţie pentru acce- intereselor mozaicate şi necongruente.
sul la resursele de apă şi hrană. Partea nordică a provinciei este locuită şi
După ce o populaţie tribală Daju a pus controlată de o majoritate tribală arabă formată
temeliile primei civilizaţii darfuriene, aceasta a din mari şi cunoscute triburi precum Zayadiya,
fost înlăturată în secolul XIV de către etnia Bani Fadl, Rozayqat, alături de o prezenţă tri-
Tunjur care impune adoptarea religiei islamice, bală de origine africană ( Fur, care a împrumu-
în vreme ce conducătorul acesteia, sultanul tat provinciei numele său), a căror ocupaţie şi
Solaiman, care a domnit între anii 1596-1673, principală sursă de trai o reprezintă agricultura,
întemeiază dinastia Kera şub stăpânirea căreia din aceste medii provenind actualul preşedinte
Darfur devine o importantă putere regională în al statului Ciad, Idriss Debbi şi majoritatea
zona Sahelului ( partea arabo-africană a zonei membrilor din guvernul ciadian.
adiacente Mediteranei) care avea să-şi mu- Regiunea darfuriană de Vest este locui-
te,progresiv, frontierele până în centrul conti- tă, majoritar, de triburi negro-africane (Masaht,
nentului negru. Tama, Zaghanda etc.), în vreme ce, în sud, se
În anul 1875, dinastia şi statul Darfur revine la o majoritate tribală cu origini arabe
sunt desfiinţate de către Egipt, el însuşi aflat (Bani Halba, Borqod) care trăieşte alături de
sub regim de mandat britanic, iar în cursul pri- mici comunităţi tribale africane.
mului război Mondial, pentru a evita ca regiu- Majoritatea cercetătorilor şi observatorilor
nea să fie încorporată Imperiului Otoman, Ma- sunt de acord că, în condiţiile specifice – etni-
151

ce, geo-climatice, economice – care caracteri- utilizate în documentele oficiale ale O.N.U.,
zează mediul social din Darfur, elementul de- aceste formaţiuni sunt constituite din arabofoni
terminant pentru evoluţiile locale l-a constituit proveniţi din triburile africane (arabii negri sau
şi îl constituie nu atât originile şi raporturile in- negro-arabi)
tra- şi inter-etnice, şi tribale, cât mediul biolo- Sprijiniţi de autorităţile sudaneze, deşi
gic şi natural, precum şi rigorile impuse de ne- guvernul de la Khartum neagă această aserţiu-
cesitatea de asigurare a unei societăţi funcţio- ne, Janjaweed au jucat principalul rol în con-
nale : o serie de triburi arabe şi africane s-au flictul din Darfur izbucnit în ianuarie 2003 împo-
dedicat creşterii animalelor (cămile, ovine, ca- triva rebelilor din Mişcarea de Eliberare a Su-
prine ), în funcţie de existenţa resurselor de danului şi Mişcarea pentru Justiţie şi Egali-
trai, în timp ce altele, asemenea arabe şi afri- tate.
cane, au optat pentru agricultură. Valurile suc- Miliţiile Janjaweed au apărut, ca atare,
cesive de secetă i-au silit pe mulţi să se orien- în anul 1988, după războiul dintre Ciadul fostu-
teze şi către un comerţ rudimentar, cu produse lui preşedinte Hissene Habré, sprijinit de Fran-
agricole (curmale, alune, ciuperci de deşert) şi ţa, şi armata libiană, război care a pus capăt
cu arteface artizanale, “negustorii” darfurieni ambiţiilor liderului libian Moammer El-Qaddhafi
ajungând până în Libia, Ciad şi Africa Centrală. de a-şi impune controlul asupra Ciadului. Doi
Indiferent, însă, de apartenenţa etnică şi ani mai târziu, Janjaweed se prezentau ca un
de culoarea pielii, toate triburile darfuriene sunt amalgam de ciadieni şi partizani arabi
fidele ale confesiunii sunnite islamice şi vor- darfurieni. Faţă de extinderea, în nordul şi su-
besc, în proporţie de peste 9o%, limba arabă, dul provinciei, a insurgenţelor tribale împotriva
alături de numeroase dialecte şi idiomuri loca- regimului oficial sudanez, Kahrtumul procedea-
le. ză la înarmarea masivă a formaţiunilor
Janjaweed, utilizaţi drept avangardă a armatei
III. Conflictul din provincia Darfur, sudaneze împotriva celorlalte mişcări rebele.
izbucnit, iniţi- Mai multe atrocităţi de amploare sunt comise
al, între mu- de Janjaweed împotriva populaţiei civile, între
sulmanii din 200.000 şi 400.00 de mii de oameni inocenţi
nord, pe de o căzând victime ale ceea ce a fost considerat
parte, şi creş- un adevărat genocid, potrivit Departamentului
tinii şi animiş- de Stat al S.U.A.
tii din sud, pe La finele anului 2006 şi urmare a cereri-
de altă parte lor formulate în Consiliul de Securitate, cea
şi-a pierdut, mai mare parte a miliţiilor Janjaweed sunt in-
astăzi, carac- cluse în armata sudaneză şi în formaţiunile
terul şi moti- aferente acesteia, precum paza de coastă şi
vaţiile religioase, pentru a căpăta un preponde- frontieră, dar aceştia se repliază către estul
rent caracter tribal şi etnic. provinciei Darfur unde continuă să acţioneze,
Principalii actori implicaţi în confrunta- deşi cu o mai redusă dinamicitate.
rea armată din această provincie sudaneză Mişcarea/Armata pentru Eliberarea
sunt reprezentaţi, la o extremitate, de Armata Sudanului (Harakat Tahrir as-Sudan) denu-
naţională sudaneză şi de Miliţiile Janjaweed meşte o alianţă de grupuri rebele angajate în
recrutate, îndeosebi, din rândurile triburilor de lupta împotriva miliţiilor Janjaweed şi a forţelor
păstori nomazi, crescători de cămile din nordul guverna-
provinciei. La extremitatea cealaltă, se află o mentale
varietate de grupări rebele între care se remar- sudane-
că Mişcarea de Eliberare a Sudanului şi ze.
Mişcarea pentru Justiţie şi Egalitate. În
Miliţiile Janjaweed (în arabă, literar, prezent,
“oameni înarmaţi, sau posesori de cămile, conflicte
cămilari”, “călăreţii diavoli”) desemnează, ge- interne
neric, combatanţii înarmaţi din Darfur şi, în pre- de inte-
zent, din estul Ciadului dar, potrivit definiţiei rese au
152

dus la scindarea alianţei în două facţiuni – una, Mişcarea să piardă accesul la ajutoarele milita-
condusă de Minni Minnawi, a trecut de partea re şi financiare venite din Eritreea.
guvernului de la Khartum, iar cea de-a doua Promovează o ideologie islamică influ-
grupează restul formaţiunilor care continuă enţată de ideile politicianului islamist sudanez
confruntarea cu armata şi cu miliţiile de opoziţie Hassan Turabi.
Janjaweed.
Mişcarea pentru Eliberarea Sudanului a IV. Evoluţii recente
luat fiinţă în luna februarie 2003, sub numele
iniţial de “Frontul pentru Eliberarea Darfurului”, Pe fondul deteriorării tot mai accentua-
cu un program secesionist separatist la care, te a conflictului şi a crizei umanitare din Darfur,
ulterior, a renunţat , militând, astăzi, pentru în- la 31 august 2006 Consiliul de Securitate a
lăturarea guvernului de la Khartum şi “crearea aprobat Rezoluţia nr. 1706 care prevede des-
unui Sudan liber şi democrat”. făşurarea în Darfur a unui număr de 17.300
În ianuarie 2006 a propus celeilalte for- soldaţi sub mandat O.N.U. pentru menţinerea
maţiuni rebele, Frontul pentru Justiţie şi Egali- păcii în provincie, alături de cei 7.000 de sol-
tate, constituirea unei “Alianţe a Forţelor Revo- daţi ai Misiunii Uniunii Africane pentru Menţine-
luţionare din vestul Sudanului”, propunere carea Păcii (AMIS), constituită în anul 2004.
re, însă, nu a fost pusă în practică, ambele Cu doi ani înainte, Consiliul de Securi-
grupări continuând să acţioneze şi să negocie- tate emisese Rezoluţia 1564 prin care guver-
ze ca unităţi separate. nului de la Khartum i se dădea ultimatumul de
La 30 septembrie 2007, cca. 1.000 lup- a accepta desfăşurarea în Darfur a unor efecti-
tători ai mişcării au atacat baza misiunii ONU ve internaţionale, urmând ca, în caz de
de menţinere a păcii în Darfur, acţiune soldată neacceptare, Sudanului să îi fie aplicate sancţi-
cu moartea a 50 de observatori internaţionali şi uni economice, îndeosebi asupra industriei pe-
rănirea unui alt număr neprecizat dintre aceş- troliere a tării.
tia. La 9 noiembrie 2005, guvernul sudanez
Mişcarea pentru Justiţie şi Egalitate şi liderii celor două principale formaţiuni rebele
(Harakat al-‘Adl wal- Musawat) , a treia – ca – Mişcarea pentru Eliberarea Sudanului şi Miş-
importanţă - formaţiune rebelă implicată în carea pentru Justiţie şi Egalitate – au convenit
asupra a două acorduri de armistiţiu prevăzând
interdicţia de survol a zonelor controlate de
rebeli, pentru a preveni bombardarea acestora
de către aviaţia sudaneză şi angajamentul au-
torităţilor de a permite, fără restricţii, livrarea
ajutoarelor umanitare internaţionale destinate
populaţiei din Darfur.
La 15 septembrie 2005, sub auspiciile
de mediere ale Uniunii Africane, în oraşul
Abuja din Nigeria încep negocieri de pace între
reprezentanţii oficiali ai Sudanului şi principale-
le mişcări rebele din Darfur, dar, după ce miliţii-
le proguvernamentale atacă o tabără de refugi-
aţi civili, la 1 octombrie Uniunea Africană acu-
conflictul din Darfur, sub conducerea liderului ză atât regimul de la Khartum, cât şi facţiunile
Khalil Ibrahim. Împreună cu alte grupuri tribale combatante de încălcare a armistiţiilor de pa-
mai mici, luptă, în principal, împotriva miliţiilor ce. Negocierile sunt, temporar, suspendate, iar
proguvernamentale Janjaweed. secretarul general al O.N.U.,Kofi Anan averti-
Mişcarea a făcut parte, o perioadă, şi zează că “atât guvernul, cât şi rebelii trebuie să
din “Frontul de Est” – o alianţă rebelă care a înteleagă că, dacă aceste incidente vor conti-
activat în estul Sudanului, de-a lungul frontierei nua (atacuri împotriva prezenţei internaţionale
cu Eritreea – care, însă, a încheiat un armistiţiu şi a taberelor de refugiaţi), asistenţa umanitară
cu guvernul de la Khartum, ceea ce a făcut ca va fi suspendată”
153

La 31 august 2006, după ce guvernul natelor în masă şi a rapturilor care au avut loc
sudanez a refuzat să se conformeze Rezoluţiei în această regiune, iar în senatul american se
1706 a Consiliului de Securitate privind spori- auzeau voci care cereau implicarea neîntârzia-
rea la 20.000 de oameni a efectivelor ONU, tă a S.U.A. şi o participare a N.A.T.O. în stopa-
Uniunea Africană prelungeşte mandatul misiu- rea crimelor împotriva umanităţii executate de
nii proprii (AMIS) până la 31 decembrie 2006 toţi actorii direct implicaţi în confruntările din
şi, ulterior, până la 30 iunie 2007. Darfur.
La 31 iulie a.c., Consiliul de Securitate Apărătorii şi militanţii pentru drepturile
aprobă Rezoluţia 1769 prin care efectivele omului, precum şi opozanţii guvernului suda-
ONU (UNAMID) preiau atribuţiile de securitate nez nu îşi precupeţesc criticile la adresa state-
deţinute de misiunea africană UNAMIS. lor şi guvernelor străine acuzate de ingerinţe în
Între 3-5 august 2007, la treburile interne ale Sudanului şi de promova-
Arusha,Tanzania se desfăşoară lucrările unei rea unor interese egoiste-economice sau de
reuniuni care încearcă realizarea unei apropieri altă natură, pentru a ajunge , îndeosebi, la bo-
între grupările rebele şi guvernul sudanez, dar gatele rezerve petroliere şi de gaze naturale
divergentele profunde între cei prezenţi, ab- ale Sudanului.
senţa unora dintre actorii implicaţi în coflict,
Rapoarte ale instituţiilor internaţionale
executarea unor noi atacuri împotriva observa-
de profil confirmă că în subsolul Sudanului
torilor internaţionali şi a civililor au generat noi
există rezerve de energie primară în cantităţi
şi serioase obstacole pe calea ajungerii la un
care, odată date în exploatare, ar putea să in-
modus-vivendi a cărui perspectivă de realizare
fluenţeze semnificativ echilibrele tradiţionale şi
rămâne, în continuare, obscură.
interesele producătorilor consacraţi din regiu-
Cu o asemenea concluzie s-a încheiat
ne. Potrivit aceloraşi surse, multă vreme Suda-
şi ultima şi cea mai recentă rundă de negocieri
nul a primit din partea acestora importante
desfăşurată, în a doua parte a lunii octombrie-
compensaţii de dezvoltare în alte domenii ale
începutul lunii noiembrie a.c., în orasul libian
vieţii economico-sociale, tocmai pentru a nu
Sirta, la iniţiativa liderului libian Moammer el-
trece la explorarea şi exploatarea industrială a
Qaddhafi. Negocierile rămân deschise, dar o
propriilor sale resurse primare de energie.
serie de participanţi solicită mutarea acestora
în afara Libiei, acuzată de a fi contribuit în bu- China, unul dintre membrii permanenţi
nă măsură, la declansarea actualului conflict ai Consiliului de Securitate care, alături de Fe-
din Darfur. deraţia Rusă , sunt principalii opozanţi ai san-
cţiunilor economice internaţionale împotriva
V. Darfur între interese economice şi Sudanului,este prezentă în Sudan prin mamu-
sloganuri politice tul său China Oil, iar această poziţie nu este
străină de calculele economice în relaţiile bila-
Referirile la Darfur în documentele in- terale cu regimul de la Khartum. Tot dintr-o
ternaţionale conţin frecvente trimiteri la ideea perspectivă concurenţială este abordat Suda-
de genocid care particularizează sângerosul nul petrolier şi de către ţări arabe petroliere
război civil din această provincie sudaneză- precum Arabia Saudită sau Libia (The
unul dintre cele mai dramatice şi mai îndelun- increasing importance of African Oil, “Power
gate din istoria contemporaneităţii. and Interest New Report, 20.03.2007).
Reacţia comunităţii internaţionale la Însuşi Consiliul de Securitate al O.N.U.,
această realitate nu izvorăşte din refulări emo- în ciuda repetatelor avertismente punitive lan-
ţionale, ci din constatări obiective ale unei stări sate la adresa Sudanului a protejat, practic,
de fapt care nu poate fi nici contestată, nici ig- această ţară de aplicarea efectivă a embargou-
norată, dar care, cel puţin până în momentul rilor şi aceasta nu doar din considerente uma-
de faţa nu poate fi nici stopată. nitare.
La puţină vreme după declanşarea Desigur, nu lipsesc nici speculaţiile
“oficială” a conflictului din Darfur, Consiliul de conjuncturale care ţin de domeniul propagan-
Securitate al O.N.U. cerea, prin rezoluţia 1564, dei politice. Publicitatea răsunătoare făcută
crearea unei comisii de anchetă în cazul asasi- conflictului din Darfur este întâmpinată, de pil-
dă, în lumea arabo-islamică, prin reacţii acide :
154

strigătele de alertă privind situaţia din provincie
nu ar fi decât o “ manevră abilă şi insistentă a
Israelului pentru a-şi acoperi crimele şi nedrep-
tăţile săvârşite zilnic împotriva poporului pales-
tinian” (Jihad Al-Hazen,Since the Victims are
Arab and Muslims, Al-Hayat, ediţia engleză,
Londra, 13 aprilie 2007).
Dincolo de lozinci, rămâne realitatea că
tocmai în umbra sloganelor şi strigătelor de
alertă, în Darfur se desfăşoară o profundă dra-
mă care este prea puţin cunoscută opiniei pu-
blice.
Câteva date economice generale:
La o suprafaţă de peste 2,5 milioane
Km.2, Sudanul are o populaţie de circa 42 mi-
lioane locuitori.
Produsul intern brut a crescut în 2005,
în conformitate cu datele Fondului Monetar Rafinăria Port Sudan - vedere paţială
Internaţional (FMI), cu 8%, pentru 2006 aceas-
tă creştere fiind estimată la 5,7%. se că mari rezerve potenţiale se găsesc în
Exportul de petrol a crescut simţitor nord vestul ţării, în bazinul Nilului Albastru şi în
odată cu darea în funcţiune, în 1999, a con- zona de litoral a Mării Roşii din estul ţării.
ductei de petrol cu terminalul la Port Sudan. Industria petrolului este principala ra-
Creşteri importante au fost înregistrate în 2003 mură economică aducătoare de venit naţional,
şi 2004, exportul rămânând la valoarea din anii în 2005 producţia de petrol a Sudanului fiind
anteriori în 2005. În prezent exportul de petrol pe locul trei în Africa subsahariană, după Nige-
asigură circa 70% din valoarea exporturilor. ria şi Angola, cu circa 401.000 barili/zi. Din
Rezervele de petrol erau estimate în această cantitate 275.000 barili/zi erau expor-
2005 la circa 1,6 miliarde de barilli, ministerul taţi, principalul importator fiind China (70% din
sudanez al energiei estimând însă că acestea totalul exportului).
sunt de 5 miliarde de barili. Ca urmare a con- Principalele zăcăminte de ţiţei sunt
flictului, exploatările de ţiţei au fost limitate la Heglig şi Unity (1,2,5), Adar Yeil & Tale (3,7)
zonele centrale şi sudice ale ţării, apreciindu- Thar Jath & Mala (5A) şi Fula (6), conform hăr-
ţii alăturate.
Consumul intern de petrol este apreciat
în medie la 82.000 barili/zi.
Transportul ţiţeiului este realizat în prin-
cipal prin conducta Heglig - port Sudan
(terminalul Suakin), cu o lungime de circa
1.600 km. Pentru transportul produselor rafina-
te conductele de ţiţei însumează 810 km. Sunt
în curs de executare două proiecte:o conductă
care să lege zăcământul Melut de acelaşi ter-
minal pentru export lângă port Sudan, cu o lun-
gime de circa 1.400 km; o conductă mai scur-
tă, de aproximativ 180 km, pentru transportul
petrolului extras la câmpurile petroliere de la
Thar Jath şi Mala, către port Sudan.
Sudanul dispune de trei rafinării: El Gily
şi Khartum, cu o capacitate de rafinare de
50.000 barili/zi fiecare şi port Sudan, cu capa-
citatea de 21.700 barili/zi.
Imagine din port Sudan
155
BLOCURI PROPRIETARI DE CONCESIUNI DE GAZE SI

PETROL
1(Unity) Greater Nile Petroleum Operating Company

2(Hegig) Talisman Energy Inc. (Canada)
4(Kailkang) Petronas Carigali (Malaezia), Sudapet
(Sudan) şi
China National Petroleum Corporation (CNPC)
3(Adar) Gulf Petroleum Corporation (Qatar)
7(Mellut) Sudapet (Sudan) şi China National Petroleum
Corporation (CNPC)
5a Lundin Oil AB International Petroleum Corporation
(IPC) (Suedia), Petronas Carili (Malaezia), OMV
Sudan Exploration GmbH (Austria) şi
Sudapet (Sudan)
5(central) TotalElFina (Franţa)
Cu licenţă
Deschise
Zone controlate de grupările de
opoziţie
Graniţa istorică între nord şi sud
Conducte petroliere
Câmp petrolier
Bază a organizaţiei Operaţiunea
Linia vieţii Sudan (OLS)
Locuri vizitate
Oraş sudic controlat de
guvernul sudanez
Controlat de SPLM/A
Investiţiile străine în industria petrolieră resurselor financiare reduse şi capacităţilor

sunt în majoritate din Asia, China jucând un rol tehnice modeste de care dispune.
predominant, India şi Malaezia, compania naţi- Explorarea şi dezvoltarea industriei pe-
onală sudaneză - Sudan National Petroleum trolului în Sudan este un proiect controversat şi
Corporation (Sudapet) jucând un rol minor în în care sunt implicate interese diferite, interne
dezvoltarea industriei petroliere, ca urmare a şi internaţionale. Alte detalii au fost prezentate
156

şi în “Pulsul Geostrategic” Nr.14, pag.9. ceptat, deja, calea tratativelor şi, în acelaşi
timp, convingerea grupărilor din “frontul refuzu-
VI. Criza umanitară – realităţi şi lui” să vină la masa discuţiilor.
cifre. Analiştii politici arabi privesc, însă, cu
În luna septembrie 2004, Organizaţia scepticism atât şansele de reuşită într-un viitor
Mondială a Sănătăţii estima la cel puţin 50.000 previzibil, cât şi eficienţa politică a unui
numărul celor morţi în primele luni de la de- embargou economic internaţional împotriva
clanşarea conflictului, pentru ca, numai în pe- Sudanului.
rioada martie-octombrie a aceluiaşi an, cifra În aceste condiţii, posibilitatea, deja
celor decedaţi numai din cauza sub-nutriţiei să evocată în mediile politice americane şi euro-
se ridice la 70.000. pene, ca o implicare mai directă a structurilor
În martie 2005, un raportor al O.N.U. militare euro-atlantice să fie pusă în practică
pentru situaţii de criză, Jean Egeland aprecia are perspectiva de a se apropia substanţial de
că 10.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în pri- domeniul verosimilului. Precedente există în
mele trei luni ale anului, cifră care nu includea Afghanistan,în spaţiul ex-iugoslav şi în alte
victimele violenţelor etnice ( U.N.’s Darfur puncte fierbinţi ale lumii. Iar România este
death estimate soars, BBC, martie 2005), iar membru al NATO şi are, deja, o participare
publicaţia oficială a ONU UN News Service activă şi apreciată la operaţiuni de menţinere a
aprecia, la 21 septembrie 2006, că peste păcii, în aplicarea angajamentelor ce-i revin
400.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în timpul prin calitatea sa auto-asumată de exportator al
“conflictului din Darfur”, iar alţi două milioane securităţii.
au fost dislocaţi sau au plecat de la căminele O cunoaştere aprofundată şi apriorică a
lor ( Annan welcomes extension of African situaţiei din Darfurul sudanez nu poate fi decât
Mission în Darfur, UN News Service). benefică pentru cristalizarea răspunsului reac-
VII. Perspective. Români în tiv la eventuala solicitare de a-şi aduce contri-
Darfur? buţia logistică şi umană la stabilizarea şi pacifi-
carea acestui benign focar de tensiune existent
“ Nu ne sperie ameninţarea cu aplica-
pe continentul negru.
rea de sancţiuni internaţionale şi nu vom re-
Vom vedea români în Darfur?
nunţa în nici o împrejurare la poziţia noastră”,
declara recent, pentru postul de televiziune Al-
Jazira, un reprezentant al Mişcării de Eliberare Ambasador prof. Dumitru CHICAN,
a Sudanului, în contextul recentelor negocieri Corneliu PIVARIU
de la Sirta, în Libia, apreciind că aceste penali-
tăţi nu ar face decât să complice şi să agrave-
SECURITATEA JAPONIEI,
ze şi mai mult situaţia din Darfur.
ASIGURATĂ LA NIVEL ÎNALT
“Populaţia darfuriană nu are nimic de
câştigat sau de pierdut, atâta vreme cât con-
flictul nu se desfăşoară între această provincie Apărută în prima parte a anului 2007,
şi comunitatea internaţională, ci între Darfur şi CARTA ALBĂ A APĂRĂRII JAPONIEI este
Sudan”. un document important emis de cabinetul
Eşantioane de declaraţii care pun în Shinzo Abe, pentru a cărei implementare mi-
lumină, încă o dată, complexitatea problemati- nistrul apărării Yuriko Koike - prima femeie din
cii referitoare la “dosarul Darfur” şi relativitatea istoria Japoniei desemnată în acest post -
optimismului în privinţa unei apropiate soluţio- poartă o însemnată răspundere. Carta Albă a
nări a acestuia. Apărării 2007 aduce multe clarificări politico –
militare, conceptuale şi doctrinare în domeniul
Desigur, aşa cum s-a convenit în princi-
securităţii naţionale a Japoniei, analizează me-
piu, runda Sirta a negocierilor va continua, ur-
diul de securitate din regiunea geografică a
mând a fi orientate, potrivit consilierului prezi-
ţării, starea şi perspectiva Forţelor Armate de
denţial pentru relaţii externe, Mustafa Osman
Autoapărare, modalităţile prin care autorităţile
Ismail, pe două direcţii principale : continuarea
japoneze sprijină evoluţia acestor forţe şi deta-
în sine a tratativelor cu facţiunile care au ac-
liază misiunile, structura şi înzestrarea armatei
157

japoneze pe termen scurt şi mediu. Un loc precum şi două secţiuni: probleme actuale ale
aparte în acest document îl are cooperarea comunităţi internaţionale - terorismul internaţio-
internaţională în domeniul securităţii, implica- nal, transferul şi proliferarea armelor de distru-
rea politico – militară a Japoniei în eforturile gere în masă, situaţia din Irak, diverse conflicte
comunităţii internaţionale şi în organizaţiile in- regionale; politici de apărare naţională şi efor-
ternaţionale de securitate, pentru realizarea turile în acest domeniu ale ţărilor din Orientul
păcii şi stabilităţii pe glob. Documentul include, Îndepărtat.
de asemenea, date şi informaţii concrete, pre- Capitolul II – Bazele politicii de apă-
cum şi o documentaţie semnificativă pentru rare a Japoniei - porneşte de la prevederile
fundamentarea conceptelor, orientărilor şi deci- Directivei Program privind Apărarea Naţională
ziilor politice şi militare. Din punct de vedere (în continuare, în text - Directiva program) şi
structural, Carta Albă a Apărării Japoni-
ei are şase capitole şi mai multe anexe
cu date şi informaţii complementare.
La baza Cartei Albe a Apărării a
Japoniei se află „Directiva Program
privind Apărarea Naţională”, docu-
ment aflat în vigoare din anul 2005, ca-
re stabileşte pentru securitatea ţării do-
uă obiective generale: prevenirea ori-
cărui pericol care ar afecta securitatea
Japoniei şi îmbunătăţirea mediului de
securitate internaţional; în opţiunea Ja-
poniei, aceste obiective vor fi realizate
prin trei modalităţi de abordare: efortu-
rile proprii ale Japoniei, eforturile de Sediul Ministerului nipon al apărării
cooperare cu Statele Unite, partenerul
de alianţă al Japoniei şi eforturile de cooperare ale Programului de apărare pe termen mediu,
cu comunitatea internaţională. destinat atingerii nivelului capacităţilor de apă-
Documentul este structurat pe şase rare, impus de Directiva Program. Ca structu-
capitole şi mai multe anexe, astfel: ră, acest capitol cuprinde patru secţiuni: Con-
ceptele de bază privind politica de apărare a
Capitolul I – Mediul de securitate din
Japoniei; Directiva Program privind Apărarea
zona Japoniei - prezintă situaţia din această
Naţională şi construcţia apărării; cadrul de răs-
regiune: mediul de securitate este caracterizat
puns la situaţia unui atac armat asupra Japoni-
de diferite ameninţări complexe şi este tot mai
ei şi la alte situaţii; perspectiva unei organizaţii
dificil de prevăzut când şi unde pot apare aces-
(de apărare - n.a.) care
te pericole, în special acti-
poate să-şi asume noi
vităţile actorilor non statali
roluri.
cum sunt organizaţiile te-
roriste, proliferarea arme- Capitolul III – Operaţi-
lor de distrugere în masă, ile Forţelor de Autoa-
a rachetelor balistice. În părare pentru apăra-
acest cadru, Japonia ia rea Japoniei, in-
serios în atenţie îngrijora- tervenţii în caz de
rea comunităţii internaţio- dezastre şi protecţia
nale privind conflictele civilă - explică modul
regionale pricinuite de de reacţie a Forţelor de
problemele religioase ori Autoapărare pentru
etnice. Acest capitol inclu- apărarea ţării, stabilit în
de o analiză generală a Directiva program, în
mediului de securitate din relaţie cu noile amenin-
regiunea Asia – Pacific, ţări şi diferite situaţii de
Sigla Forţelor de Autoapărare Terestre ale Japoniei
158

urgenţă, până la dezastre naturale de mare Capitolul V – îmbunătăţirea mediului
amploare şi invazia generală a Japoniei. Struc- de securitate internaţional - porneşte de la
tural, capitolul are patru secţiuni: tranziţia la prevederile Directivei program referitoare la
postura pentru operaţii combinate; răspunsuri angajarea Forţelor de Autoapărare ale Japoni-
eficiente la noile ameninţări şi la diferite situaţii ei în activităţile de cooperare internaţională,
de urgenţă; pregătirea împotriva agresiunii ge- armata japoneză fiind implicată în operaţii de
nerale; eforturile pentru protecţia civililor în si- sprijin al păcii, umanitare şi de asistenţă post
tuaţia unui atac armat şi în alte situaţii. conflict în multe regiuni ale globului, cu prepon-
Capitolul IV – Întărirea aranjamente- derenţă în Orientul Mijlociu şi Îndepărtat. Ca
lor de securitate Japonia – SUA - prezintă structură, capitolul are trei secţiuni: eforturile
aranjamente- de cooperare în
le de securita- domeniul păcii in-
te dintre Ja- ternaţionale; pro-
ponia şi SUA, movarea dialogu-
care, în opinia lui privind securita-
responsabili- tea şi a schimburi-
lor japonezi, lor în domeniul
continuă să apărării; eforturile
aibă un rol pentru controlul
important armamentelor,
pentru apăra- dezarmare şi non
rea Japoniei, proliferare.
pentru pacea Capitolul VI – Pu-
şi stabilitatea blicul şi Agenţia
regiunii, pre- de Apărare/
cum şi pentru Forţele de Autoa-
îmbunătăţirea părare - prezintă
mediului de eforturile persona-
securitate in- lului armatei şi ale
ternaţional. În oficialilor niponi
scopul de a pentru ca misiunile
adapta alian- forţelor de autoa-
ţa Japonia – părare şi activităţi-
SUA la le lor să corespun-
schimbările dă aşteptărilor şi
din mediul de încrederii poporu-
securitate, lui. În acest sens,
cele două ţări Agenţia de Apăra-
au avut con- re şi Forţele de
sultaţii asupra Japonia văzută din satelit Autoapărare recu-
a trei subiec- nosc responsabili-
te: obiectivele strategice comune; rolul, misiu- tatea lor pentru o serie de scandaluri care au
nile şi capacităţile celor două ţări; realinierea afectat încrederea populaţiei, examinează cu
posturii forţelor pentru îndeplinirea principiilor exigenţă situaţiile ce au loc şi iau măsuri ferme
de bază ale menţinerii, prevenirii şi reducerii pentru prevenirea unor astfel de situaţii, pentru
responsabilităţilor comunităţilor locale. Ca stabilirea unor proceduri clare de investigare a
structură, capitolul are trei secţiuni: aranjamen- acestora, de educare a oamenilor şi orientare
tele de securitate Japonia – SUA; consultări a disciplinei, pentru revederea criteriilor de re-
nipono – americane cu privire la viitorul alianţei tragere şi de pedepsire, precum şi pentru refor-
Japonia – SUA; măsuri şi politici pentru întări- ma organizaţională privind dislocarea unor fa-
rea credibilităţii aranjamentelor de securitate cilităţi administrative ale agenţiei. Ca structură,
Japonia – SUA. capitolul cuprinde patru secţiuni: eforturile de
159

recâştigare a încrederii publicului; bazele susţi- urgenţe civile, în acţiuni de salvare evacuare,
nerii capacităţilor de apărare; interacţiunea din- de intervenţie la catastrofe naturale şi de parti-
tre Agenţia de Apărare / Forţele de Autoapăra- cipare la acţiunile internaţionale de sprijin al
re şi comunităţile locale; activităţi care leagă păcii.
publicul şi Forţele de Autoapărare. Este semnificativ faptul că prezentarea
Carta Albă a Apărării Japoniei cuprin- modului de rezolvare a problemelor începe, de
de, de asemenea, un mare număr de anexe fiecare dată în acest important document, cu
şi schiţe, dintre care amintim: o trecere în re- soluţia legislativă adoptată de Japonia pentru a
vistă a principalelor conflicte după cel de-al favoriza ori permite Agenţiei japoneze de apă-
doilea război mondial şi evenimentele mai im- rare şi forţelor de autoapărare ale Japoniei să
portante ce au marcat evoluţia Japoniei în do- acţioneze, asigurându-se astfel baza legală a
meniul apărării şi securităţii; scheme privind activităţilor de apărare. Putem spune chiar că
organizarea Forţelor de Autoapărare şi disloca- Japonia se constituie un exemplu în această
rea principalelor unităţi ale acestora; detalii şi privinţă. Tot ca exemplu poate fi socotită
explicaţii suplimentare privind problemele la această ţară şi în privinţa atenţiei acordate re-
care s-a făcut referinţă pe parcursul tratării di- zolvării problemelor de protecţie civilă a popu-
feritelor probleme. laţiei şi proprietăţilor oamenilor şi societăţii în
x x situaţii de urgenţe civile şi în caz de atac ar-
mat, Carta Albă a Apărării prezentând detaliat
x
măsurile şi politicile adoptate pentru protecţia
Importanţa pe care o acordă Japonia civilă, responsabilităţile şi acţiunile forţelor de
problemelor de securitate şi apărare este autoapărare, precum şi mecanismele de coo-
vizibilă atât din prezentarea succintă a conţinu- perare a acestora cu autorităţile civile centrale
tului Cartei Albe a Apărării, dar mai ales din şi locale.
analizarea profundă a principalelor probleme
Având în vedere conţinutul
ce afectează pacea, securitatea şi stabilitatea
deosebit de important al
în lume şi în special în zona din jurul Japoniei.
Cartei Albe 2007 a Apărării
O preocupare majoră actuală a oficialilor japo-
Japoniei, modalităţile de
nezi se materializează în rezolvarea cu maxi-
abordare a problematicii şi
mă eficienţă a modernizării forţelor sale armate
mai ales soluţiile adoptate
de autoapărare, în găsirea celor mai potrivite
de această ţară pentru re-
soluţii la ameninţările şi pericolele la adresa
zolvarea problemelor de
securităţii şi stabilităţii interne şi internaţionale, Lotus securitate şi apărare naţio-
dintre care atenţia se concentrează pe comba-
nală, în suplimentul la
terea terorismului, a proliferării armelor de dis-
acest număr, conţinutul detaliat al acestui
trugere în masă şi a rachetelor balistice. De
document.
asemenea, preocupările Japoniei sunt legate şi
de participarea sa voluntară la activităţile şi Dr. Octavian DUMITRESCU
operaţiile de sprijin al păcii, de stabilitate şi re-
construcţie post-conflict, pentru prevenirea, Banca mondială de seminţe
rezolvarea paşnică şi stingerea conflictelor în
Banca mondială de seminţe din insula
lume.
Spitsbergen, situată în apropierea aeroportului
Importanţa ce se acordă de oficialii ni- localităţii Longyearbyen, Norvegia, a fost inau-
poni problematicii securităţii şi apărării ţării es- gurată oficial la 19 noiembrie 2007.
te materializată şi prin atenţia acordată siste-
Iniţiativa nu este nouă, precursorul fiind
mului informaţional naţional, prin ridicarea la
Nordic Gene Bank (NBG) care, începând cu
nivel de comandament specializat - Comanda-
1984, a depozitat, într-o mină părăsită, amena-
mentul de Informaţii pentru Apărare, subordo-
jată în acest scop, din aceeaşi zonă, peste
nat ministrului de stat pentru apărare - a struc- 10.000 mostre de seminţe, de la mai mult de
turilor responsabile pentru colectarea, analiza, 2.000 cultivatori. Seminţele de la NBG vor fi
prelucrarea şi diseminarea datelor despre situ- transferată la noua locaţie, denumită Banca
aţie, atât în cazul acţiunilor militare convenţio- Mondială de Seminţe Svalbard (Svalbard Glo-
nale, dar mai ales în situaţii de acţiuni teroriste,
160

Procedura de răcire a început,
apreciindu-se că ajungerea la -180C va avea
loc în cursul lunii ianuarie 2008, iar depozitul
va fi deschis oficial la 26 februarie 2008.
În afara guvernului norvegian proiectul
a fost finanţat de Global Crop Diversity Trust
(cu sediul la Roma), care va opera efectiv de-
pozitul, de mari corporaţii şi fundaţii internaţio-
nale (DuPont-Pioneer Hi-Bred, Syngenta din
Elveţia, fundaţiile Rockefeller şi Gates - acesta
din urmă a donat 30 milioane dolari pentru pre-
levarea, ambalarea şi transportul mostrelor).
Ca orice proiect de anvergură mondială
bal Seed Vault). Svalbard este numele munte-
şi de această dată există suspiciuni că
lui de nisip în care este construit depozitul, la
seminţele ar putea fi folosite pentru provocarea
circa 130 metri faţă de nivelul mării, complet
unui război biologic, China şi ţări africane refu-
subteran, construit pentru a avea o durată de
zând să ofere anumite tipuri de seminţe.
viaţă nelimitată (seminţele putând fi păstrate
cel puţin pentru câteva sute de ani, iar cele mai Există deja circa 1.400 de bănci locale
importante chiar mii de ani) şi asigură menţine- de seminţe, multe aflându-se însă în zone in-
rea unei temperaturi interioare de -180C în cele stabile politic sau din punct de vedere al medi-
trei camere mari de depozitare, fiecare cu ca- ului. Cele mai mari sunt în China, Rusia, Japo-
pacitatea de a îngloba 1,5 milioane mostre di- nia, India, Coreea de Sud, Germania, Canada
ferite de seminţe. Accesul la aceste camere de (în ordine descrescătoare).
depozitare se face printr-un tunel lung de 100 Corneliu PIVARIU
m, intrarea în acest tunel fiind singura parte
vizibilă a construcţiei. Suprafaţa totală a aces- SECURITATEA JAPONIEI, ASIGURATĂ LA
teia este de circa 1.000 metri pătraţi.
NIVEL ÎNALT
Un rol important în concretizarea aces- (continuare din numărul 19)
tui proiect l-a avut intrarea în vigoare a Tratatu-
lui privind Resursele Genetice ale Plantelor Conţinutul Cartei Albe a Apărării
pentru Alimentaţie şi Agricultură, în anul 2004. Japoniei, a cărei structură a fost prezentată în
Guvernul norvegian s-a implicat la transpune- numărul nostru anterior, include şase capitole
rea în practică a proiectului, fiind important în- şi mai multe anexe, fiind prefaţată de cuvântul
să de subliniat că, deşi depozitul este proprie- introductiv al fostului ministru de stat pentru
tatea statului norvegian, mostrele de seminţe apărare şi de o parte introductivă, generală,
depozitate sunt incontestabil proprietatea de- specifică oricărui document oficial. În continua-
pozitarului (fie că este o ţară, sau o instituţie), re, în materialul de faţă, ne-am propus să pre-
care are întregul drept de proprietate si dispu- zentăm cele mai importante probleme ale
ne de aceste mostre după cum doreşte. acestui document, în special cele ce pot avea
semnificaţie în abordarea, de către instituţii
similare al altei ţări, a unui asemenea demers.
Aceste aspecte se vor referi la descrierea me-
diului de securitate din regiunea Japoniei aşa
cum este perceput la Tokio, politica de apărare
a Japoniei, caracteristicile Forţelor Armate de
Autoapărare ale Japoniei, răspunsul pe care
Japonia planifică să-l dea noilor ameninţări şi
situaţiilor de urgenţă, pregătirea împotriva unei
agresiuni în toate domeniile (full-scale
aggression).
MEDIUL DE SECURITATE DIN REGI-
161

UNEA JAPONIEI minată în Europa, iar terorismul şi conflictele
Analizând mediul de securitate in- din regiunile adiacente sunt acum apreciate de
ternaţional, Carta Albă a Apărării Japoniei fa- state ca fiind pericole de securitate comune. În
ce întâi o trecere în revistă a principalelor peri- regiunea Asia – Pacific, problema disputelor
cole şi ameninţări specifice mediului de securi- dintre ţări şi zone rămâne intact în era post
tate global: activităţile organizaţiilor teroriste şi război rece şi părerile privind securitatea şi
ale actorilor non statali, proliferarea armelor de percepţiile ameninţărilor variază mult de la o
distrugere în masă, în special a celor nucleare, ţară la alta.
biologice şi chimice, precum şi problema ra- Deosebit de serioase sunt considerate în
chetelor balistice. Subliniind diversitatea şi Carta Albă a Apărării Japoniei situaţiile din Pe-
complexitatea acestor ameninţări, dificultatea ninsula Coreeană, unde poporul coreean a fost
tot mai mare de predictibilitate, precum şi gra- divizat pentru mai mult de jumătate de secol şi
vitatea şi amploarea posibilelor urmări ale confruntările dintre forţele armate ale Coreei
acestora, în document se arată că terorismul a de Nord şi ale Coreei de Sud continuă, iar pro-
trecut de la tradiţionalele acte criminale la ex- blema Taiwanului şi evoluţiile din China, o pu-
ploatarea globalizării societăţii, a inovaţiilor din tere majoră cu influenţe economice şi politice
domeniul tehnologiei informaţiei, comunicaţiilor semnificative în regiune, atrag atenţia specială
şi transporturilor, depăşind frontierele naţionale a altor ţări. Multe ţări din regiunea Asia – Paci-
cu atacurile lor nediscriminatorii împotriva oa- fic au dezvoltat şi modernizat forţele lor arma-
menilor nevinovaţi. Este scos în evidenţă, de te, în ciuda faptului că nu cunosc o creştere
asemenea, faptul că nu numai cele cinci ţări economică, prin creşterea bugetelor militare şi
nucleare prevăzute în Tratatul privind neproli- achiziţia de noi echipamente militare. În ultimii
ferarea armelor nucleare, semnat de aproape ani, terorismul şi pirateria în Asia de Sud - Est
două sute de state, ci şi câteva alte ţări au de- au afectat serios securitatea regiunii, iar orga-
clarat sau sunt suspectate că posedă de facto nizaţiile teroriste şi grupările separatiste au
această armă ori că dezvoltă capacităţi legate desfăşurat atacuri teroriste în Indonezia şi
de producerea armei nucleare, ceea ce îngrijo- Filipine.
rează comunitatea internaţională. Îngrijorarea Japoniei este determinată
Conflictele regionale, indiferent de na- de acumulările de armamente şi forţe din
tura lor, constituie, în opinia experţilor japonezi, această regiune, care aşa cum sunt arătate în
o problemă majoră pentru comunitatea interna- document, au ajuns la cote alarmante: China –
ţională. În aceste circumstanţe, dată fiind in- 1,6 milioane militari, 10 000 infanterişti marini,
terdependenţa crescândă dintre statele lumii, 780 nave (1 075 000 tone), 3 530 avioane; Fe-
interesul comun al acestora a devenit construi- deraţia Rusă (numai în Orientul Îndepărtat) –
rea unui mediu de securitate internaţional mai 90 000 militari, 270 nave (650 000 tone), 630
stabil, iar acţiunea comună împotriva teroris- avioane; Japonia – 148 000 militari, 150 nave
mului internaţional şi pentru combaterea con- (420 000 tone), 440 avioane; Coreea de Nord
flictelor regionale a devenit prioritatea tot mai – 1 000 000 militari, 650 nave (105 000 tone),
importantă a comunităţii internaţionale. 590 avioane; Republica Coreea – 560 000 mili-
Mediul de securitate din regiunea tari, 28 000 infanterişti marini, 180 nave (135
Asia – Pacific, în care China şi India cunosc o 000 tone), 600 avioane; Taiwan – 200 000 mili-
rapidă dezvoltare economică, atrage atenţia tari, 15 000 infanterişti marini, 340 nave (205
întregii lumi, iar cooperarea şi coordonarea 000 tone), 530 avioane; SUA (în Republica
dintre ţări s-a întărit, mai ales în plan econo- Coreea) – 21 000 militari, 80 avioane; SUA (în
mic. Concomitent, unele probleme vechi ca Japonia) – 17 000 militari, 130 avioane; SUA
disputele teritoriale şi reunificarea unor ţări di- (Flota a 7-a) – 40 nave (610 000 tone), 70
vizate afectează regiunea. Totuşi, arată docu- avioane. În total, în această regiune se află 4
mentul, regiunea Asia – Pacific nu a suferit 489 000 oameni, 2 400 nave şi 6 600 avioa-
schimbări aşa de semnificative ca Europa, dune.
pă cel de-al doilea război mondial. Posibilitatea POLITICA DE APĂRARE A JAPONIEI
unui conflict de mare amploare între state, aşa Conceptele de bază ale politicii de
cum a fost în timpul războiului rece, a fost eli- apărare a Japoniei - aşa cum sunt oglindite în
162

Carta Albă a Apărării - pornesc de la ideea că boi mondial. De când dreptul la autoapărare
singura cale pentru Japonia de a realiza pa- este recunoscut prin Constituţie, guvernul in-
cea, securitatea şi independenţa constă în a terpretează că aceasta permite Japoniei să
aborda în mod cuprinzător problematica efortu- deţină un minim nivel de putere militară pentru
rilor propriei apărări, inclusiv a eforturilor diplo- exercitarea acestui drept. Pe baza acestei înţe-
matice, de cooperare cu aliaţii, precum şi pro- legeri, guvernul a menţinut, ca parte a unei po-
blemele propriilor forţe armate de autoapărare. litici de apărare orientată exclusiv defensiv,
Japonia face eforturi pentru a promova coope- Forţele Armate de Autoapărare ca organiza-
rarea atât în regiunea Asia – Pacific cât şi la ţie armată, continuă să o echipeze şi să o pre-
nivel global, prin intermediul organizaţiilor de gătească pentru folosirea ei operativă. Este
securitate cum este ONU, întărind cooperarea important de subliniat că guvernul japonez în-
bilaterală cu alte ţări, în special Alianţa Japonia ţelege că, în sensul celor incluse în articolul 9
– SUA, contribuind la prevenirea şi rezolvarea al Constituţiei, Japoniei îi este permis să pose-
disputelor şi ostilităţilor şi la dezvoltarea econo- de o capacitate defensivă limitată la nivelul mi-
mică, promovând controlul armamentelor şi nim necesar. Limitele specifice ale acestui ni-
dezarmarea, precum şi prin o mai profundă vel pot varia în funcţie de situaţia internaţiona-
înţelegere şi încredere reciprocă. lă, standardele tehnologice disponibile şi diferiţi
Din păcate, se arată în Carta Albă a factori, iar acest nivel este decis în fiecare an,
Apărării Japoniei, aceste eforturi nu sunt întot- prin dezbaterile referitoare la buget ale mem-
deauna suficiente pentru evitarea pericolului brilor Dietei, care reprezintă poporul. Guvernul
unei agresiuni reale din partea unei forţe exter- Japoniei poate întrebuinţa forţele armate pen-
ne şi pentru respingerea unei agresiuni dacă, tru exercitarea dreptului la autoapărare numai
în cel mai pesimist scenariu, Japonia a fost în următoarele condiţii:
subiectul acestei agresiuni. În opinia factorilor • există un act iminent şi ilegitim de agresiu-
de decizie niponi, este dificil de garantat secu- ne împotriva Japoniei;
ritatea ţării prin mijloace exclusiv non militare. • nu există alte mijloace corespunzătoare,
Ca atare, capacitatea defensivă a Japoniei re- care să ţină de dreptul la autoapărare, pen-
prezintă o expresie a dorinţei şi abilităţii de a tru a rezolva acest act de agresiune ;
respinge agresiunea, de a garanta securitatea • folosirea puterii armate este în limita nive-
ţării, iar funcţiile acesteia nu pot fi înlocuite lului minim necesar.
uşor cu alte mijloace. Acesta este motivul pen- Limitele geografice în care poate fi
tru care guvernul nipon a făcut eforturi pentru a exercitat dreptul la autoapărare nu este obliga-
realiza o capacitate defensivă corespunzătoare toriu să coincidă cu frontierele geografice ale
şi a menţine aranjamentele de securitate Japo- teritoriului Japoniei, ale apelor teritoriale şi ale
nia – SUA, sporind semnificativ credibilitatea spaţiului aerian. Totodată, guvernul japonez
acestora şi permiţând luarea unor măsuri de consideră că, prin Constituţie, nu i se permite
apărare. Rolul capacităţii defensive a devenit dislocarea de trupe armate în teritorii, ape teri-
tot mai important în termenii activităţilor de toriale şi spaţii aeriene străine pentru a folosi
menţinere a păcii, asistenţei pentru reconstruc- forţa, deoarece o asemenea dislocare de trupe
ţie şi ai altor eforturi de îmbunătăţire a mediului ar excede limitele nivelului minim necesar al
internaţional de securitate şi de prevenire a autoapărării.
oricărei ameninţări la adresa ţării. Astfel, Japo-
Sub auspiciile legii internaţionale, autori-
nia contribuie şi la realizarea păcii şi securităţii
tăţile japoneze recunosc dreptul la autoapărare
în regiunea Asia – Pacific, eventual în restul
colectivă, ca un drept de a utiliza forţa pentru a
lumii, ceea ce asigură precondiţiile pentru se-
opri un atac armat asupra unei ţări străine cu
curitatea Japoniei.
care un stat are relaţii apropiate, chiar dacă
Constituţia Japoniei, articolul 9, înse- statul respectiv nu este supus acestui atac. Din
rează ideea de pacifism, renunţarea la război, moment ce Japonia este ţară suverană, aceas-
fără posesia unui potenţial de război, negând ta are în mod natural dreptul la autoapărare
dreptul la beligeranţă al statului. Japonia a fă- colectivă, sub auspiciile legii internaţionale,
cut toate eforturile pentru a fi recunoscută ca o însă Guvernul Japoniei consideră că exercita-
naţiune iubitoare de pace, după al doilea răz- rea dreptului la autoapărare colectivă excede
163

limitele autoapărării autorizate de articolul 9 al le şi de comunicaţii, nu numai că au provocat
Constituţiei şi nu este permisă prin Constituţie. îmbunătăţirea spectaculoasă a capacităţilor
Dreptul la beligeranţă (care nu înseamnă combative, dar au determinat transformarea
dreptul de a schimba ostilităţi, după părerea fundamentală a puterii militare şi au un impact
oficialilor niponi) nu este recunoscut de preve- considerabil asupra strategiilor de apărare ale
derile articolului 9, paragraful 2 din Constituţia fiecărei ţări.
Japoniei. Însă legea internaţională prevede Activităţile Forţelor de Autoapărare şi
termenul de ţară beligerantă, inclusiv dreptul dezvoltarea unui mecanism de răspuns la crize
de a provoca pierderi şi distrugeri unei forţe specific Japoniei s-au diversificat şi extins pen-
militare a inamicului şi de a ocupa teritoriul tru a include răspunsul la incidente cu nave
acestuia. Pe de altă parte, este recunoscut că suspicioase, accidente nucleare, diferite
Japonia utilizează nivelul minim de forţă nece- dezastre naturale, acte ilegale, situaţii de ur-
sar pentru a se apăra. De exemplu, dacă Japo- genţă şi activităţi internaţionale – operaţii ONU
nia provoacă pierderi şi distrugeri unei forţe de menţinere a păcii, cooperare în efortul in-
militare inamice în exercitarea dreptului său la ternaţional de prevenire şi eradicare a teroris-
autoapărare, aceasta nu constituie exercitarea mului internaţional, precum şi pentru recon-
dreptului la beligeranţă. Oricum, ocuparea teri- strucţia naţiunii irakiene.
toriului inamic excede limitele nivelului minim Caracteristicile geopolitice ale Japoni-
necesar al autoapărării şi nu este permis forţe- ei, aşezată într-o poziţie importantă strategic,
lor armate japoneze. aproape de puterile majore ale Eurasiei şi la
Bazele politicii de apărare sunt stipula- punctele de ieşire la liniile maritime dintre par-
te în documentul „Politica de bază cu privire la tea de nord - est a continentului şi la Oceanul
Apărarea Naţională” adoptat de Consiliul de Pacific, teritoriul Japoniei, respectiv arhipelagu-
Apărare Naţională şi aprobat de Cabinet în mai lui nipon, cu o lungă linie de coastă şi nume-
1957, constituind prima fundamentare a securi- roase insule mici, cu o populaţie numeroasă şi
tăţii prin promovarea eforturilor pentru armoni- industrie concentrate în principal în marile
zarea internaţională şi pace, pentru realizarea aglomerări urbane, cu facilităţi semnificative
stabilităţii politice şi sociale, precum şi pentru a pentru dezvoltarea economică - toate sunt con-
defini capacităţile de apărare eficiente şi a siderate în Carta Albă a Apărării Japoniei ca
menţine ca bază aranjamentele de securitate fiind vulnerabilităţi. Condiţiile geografice, geolo-
Japonia - SUA. În virtutea acestei fundamen- gice şi climaterice expun, de asemenea, Japo-
tări, Japonia a depus eforturi, din iniţiativă pro- nia la dezastre naturale de diferite tipuri. În
prie, pentru a construi o capacitate de apărare plus, stabilitatea mediului internaţional de se-
modestă, în concordanţă cu principiile funda- curitate este esenţială pentru stabilitatea Japo-
mentale constituţionale de menţinere a unei niei şi pentru dezvoltarea bazată pe sistemul
politici orientată exclusiv spre apărare, pentru economic de piaţă şi pe libertatea comerţului.
a nu deveni o putere militară care să constituie Japonia depinde, înainte de toate, de importu-
o ameninţare pentru alte ţări, a aderat la princi- rile la multe resurse, fiind legată de Orientul
piul controlului civil asupra domeniului militar şi Mijlociu în proporţie de aproape 90 % la petrol
respectă cele trei principii non nucleare – nu natural, de menţinerea securităţii traficului ma-
posedă arme nucleare, nu le produce şi nu ritim şi de utilizarea stabilă a mărilor, acestea
permite introducerea acestora în Japonia –, fiind extrem de importante pentru ţară.
menţinând cu fermitate aranjamentele de secu- Conceptul de bază al Directivei Pro-
ritate Japonia – SUA. Directiva Program pri- gram privind Apărarea Naţională presupune
vind Apărarea Naţională a Japoniei prezintă două obiective - prevenirea oricărei ameninţări
principiile de bază ale politicii de securitate ale care ar afecta Japonia şi, dacă acest lucru se
Japoniei şi orientările de viitor ale forţelor de întâmplă, respingerea acesteia şi minimizarea
autoapărare ale Japoniei, inclusiv semnificaţia, oricăror distrugeri; îmbunătăţirea mediului de
rolul şi organizarea Forţelor de Autoapărare şi securitate astfel ca să se reducă şansele ca
nivele ţintă ale echipamentelor majore pentru orice ameninţare să afecteze Japonia încă de
construcţia acestora. Evoluţiile tehnologice rela început - şi trei moduri de abordare - efortu-
marcabile, în special tehnologiile informaţiona- rile proprii Japoniei; cooperarea cu partenerii
164

de alianţă; cooperarea cu comunitatea interna- ta, analiza şi disipa informaţii, cu promptitudine
ţională. În acest context, Japonia va depinde şi acurateţe. În acest sens, postura operaţiona-
de capacitatea de descurajare nucleară a SUA lă defensivă specifică a Forţelor Armate de Au-
în privinţa ameninţării armelor nucleare şi va toapărare va fi realizată astfel:
juca un rol activ în eforturile privind dezarma- Forţele Terestre de Autoapărare
rea şi neproliferarea armelor de distrugere în
masă cum sunt armele nucleare şi rachetele • organizarea şi dislocarea unităţilor strategi-
balistice. ce de bază corespund noului mediu de se-
curitate – ca unităţi dislocate regional, 8
Noul concept pentru forţele de apă- divizii şi 6 brigăzi, echipate cu capacităţi de
rare – transformarea forţelor de autoapărare răspuns şi mobilitate ridicată, sunt formate
din „forţe orientate pe efectul de descurajare” în cadrul pregătirii pentru a răspunde noilor
în „forţe orientate pe capacităţi de răspuns” – riscuri şi diferitelor situaţii de urgenţă care
presupune, în opinia factorilor de decizie japo- necesită acţiuni oportune dar greu de pre-
nezi, revederea conceptului de bază al forţelor văzut, iar cele 8 divizii şi 6 brigăzi vor fi am-
de apărare adoptat în 1976, pentru a putea da plasate în fiecare din cele 14 secţiuni terito-
un răspuns eficient la situaţiile de urgenţă şi riale create din considerente legate de tră-
pentru a depune eforturi proactive, din proprie săturile geografice la Japoniei, cu munţi,
iniţiativă, în activităţi internaţionale de pace şi râuri şi strâmtori;
cooperare, precum şi dezvoltarea unor forţe de
apărare multifuncţionale, flexibile şi eficiente
• asigurarea personalului se va face prin
prisma schimbării conceptului vechi (de
pentru a se putea adapta la mediul strategic şi
construcţie a apărării orientată pe războiul
la trăsăturile geografice. Viitoarele forţe de au-
convenţional antitanc) pentru a răspunde la
toapărare trebuie să aibă o mare capacitate de
noile ameninţări, la diferite situaţii de ur-
reacţie, mobilitate, adaptabilitate şi funcţionali-
genţă, la atacuri executate de guerile şi
tate multirol, să se sprijine pe tehnologie avan-
forţe pentru operaţii speciale, dezastre de
sată şi capacităţi informaţionale, păstrând ten-
mare amploare şi altele, precum şi la activi-
dinţa standardelor din tehnologia militară.
tăţi internaţionale de cooperare în domeniul
Principiile de bază ale politicii de securi- păcii; personalul regulat va creşte de la
tate a Japoniei din Directiva Program privind 145 000 la 148 000, iar echipamentele se
Apărarea Naţională a Japoniei – eforturile pro- vor reduce de la aproximativ 900 vehicule
prii ale Japoniei; aranjamentele de securitate la 600 pentru tancuri şi în aceleaşi limite
Japonia – SUA şi cooperarea cu comunitatea pentru artilerie;
internaţională – vor afecta direct pacea şi se-
• grupul central cu înaltă stare de pregătire
curitatea Japoniei. Forţele de apărare viitoare
(high readiness) va fi reorganizat, în sensul
vor avea rolul de a asigura răspunsul la noile
de a avea unităţi operaţionale mobile şi di-
ameninţări şi diverse situaţii de urgenţă, de a
ferite unităţi specializate; în cadrul acestu-
se pregăti pentru o invazie de mare amploare
ia, Batalionul pentru Activităţi Internaţionale
şi de a depune eforturi pro active pentru îmbu-
va fi din nou organizat.
nătăţirea mediului internaţional de securitate.
Forţele Navale de Autoapărare
Măsurile fundamentale pentru capaci-
tăţile de apărare ale Japoniei specificate în • poziţionarea noii unităţi de distrugătoare –
Directiva Program privind Apărarea Naţională unităţile de distrugătoare vor fi aranjate cu
se referă la: întărirea capacităţilor specifice flexibilitate la un nivel de pregătire specific
operaţiilor combinate – presupune nevoia ca pentru a răspunde cu mare eficienţă mai
forţele de autoapărare să-şi îmbunătăţească ales la situaţiile de urgenţă decât la situaţii
postura operaţională din care toate categoriile convenţionale; unităţile pentru operaţii mo-
de forţe de autoapărare să poată opera într-o bile vor fi constituite în 8 divizioane (un di-
manieră unitară; întărirea capacităţilor informa- vizion cu patru nave) şi vor fi capabile să
ţionale – presupune ca guvernul să reţină şi să răspundă continuu la situaţii de urgenţă, iar
utilizeze capacităţi informaţionale avansate ca unităţile pentru districte regionale vor fi
abilitatea de identificare a indiciilor situaţiilor de schimbate pentru a aloca câte o unitate la
urgenţă cât mai devreme posibil şi de a colec- fiecare 6 zone de securitate, pentru a re-
165

flecta actualul mediu de securitate; • grupul de avertizare timpurie va fi divizat
• poziţionarea unităţii de submarine pentru în două grupuri, respectiv în grupul cu uni-
răspuns la noile ameninţări – aceasta va tăţi E-767 şi grupul cu unităţi E-2C.
continua să aibă 16 submarine (unităţile Echipamentul important şi unităţile majore dis-
vor fi reorganizate de la structura pe 6 divi- ponibile pentru apărarea împotriva rachetelor
zioane, cu câte 2-3 vase fiecare la 4 divi- balistice trebuie să fie capabile să-şi asume
zioane, cu 4 vase în fiecare divizion), astfel diferite roluri şi diferite misiuni; în acest sens,
ca din această poziţionare să realizeze ob- echipamentul specific acestei misiuni este con-
ţinerea informaţiilor pentru detectarea indi- stituit din 4 distrugătoare echipate cu sisteme
ciilor noilor ameninţări şi diferitelor situaţii Aegis, iar unităţile de avertizare timpurie sunt 7
de urgenţă; grupuri de avertizare şi 4 escadrile de avertiza-
• îmbunătăţirea eficienţei unităţii de avioane re, 3 grupuri de rachete dirijate suprafaţă – aer.
de luptă – prin integrarea şi îmbunătăţirea Evoluţia unităţilor specializate şi a
eficienţei pe timpul asigurării sistemului de echipamentelor majore ale Forţelor Armate
supraveghere pentru zona adiacentă, grade Autoapărare ale Japoniei, în perioada 1976
dul de a răspunde şi eficienţă, numărul de – 2006, este materializată în următoarele as-
avioane de luptă (inclusiv avionul de patru- pecte:
lare de avertizare, căutătorul de mine şi
elicopterele de transport) va fi redus de la • Forţele de Autoapărare ale Japoniei au re-
170 la 150 aparate; pentru unitatea de dus efectivele de la 180 000 la 155 000.
avioane de patrulare cu aripă fixă, va fi in- • Forţele Terestre de Autoapărare au redus
trodus avionul succesor P-3C, cu perfor- unităţile dislocate în regiuni de la 12 divizii
manţe mai bune iar actualele 8 escadrile şi 2 brigăzi combinate la 8 divizii şi 6 bri-
vor fi constituite în 4 escadrile, pentru o găzi; unităţile mobile au suferit doar res-
mai bună eficienţă; unitatea de elicoptere tructurări organizatorice, valoarea lor rămâ-
va fi reorganizată pe 5 escadrile prin ope- nând la nivelul unei divizii blindate cu ele-
rarea tuturor elicopterelor de către nava de mentele de sprijin corespunzătoare; cele 8
bazare, pentru o operare mai eficientă. unităţi de rachete dirijate sol – aer au ră-
Forţele Aeriene de Autoapărare mas la aceeaşi valoare, iar echipamentele
majore au scăzut de la aproximativ 900 la
• îmbunătăţirea eficienţei unităţilor de avioa- 600, iar numărul pieselor de artilerie a fost,
ne de vânătoare – aceste unităţi vor rămâ- de asemenea, redus de la 900 la 600.
ne importante în scopul de a acţiona cores- • Forţele Maritime de Autoapărare au păstrat
punzător şi oportun împotriva violărilor spa- constant numărul de flotile de distrugătoare
ţiului aerian, iar numărul avioanelor de vâ- (4 flotile cu 8 divizioane), au redus numărul
nătoare va fi schimbat de la 300 la 260, distrugătoarelor (de la aproximativ 60 la 47
luând în considerare reducerea probabilită- vase) şi al divizioanelor de distrugătoare
ţii unei invazii de mare amploare împotriva (ca unităţi de district regional) de la 10 la 5,
Japoniei; numărul total al avioanelor de au reorganizat succesiv unităţile de subma-
luptă se va reduce de la aproximativ 400 la rine având iniţial 2 flotile, transformate în 6
350 şi prin micşorarea, de exemplu, a uni- divizioane, apoi în 4 divizioane, păstrând
tăţii de cercetare aeriană; constant numărul de submarine (16) şi au
• întărirea capacităţilor de transport şi dislo- redus numărul avioanelor de luptă (de la
care este necesară pentru a spori capacita- aproximativ 220 la 150) şi al escadrilelor de
tea de răspuns eficient a forţelor de apăra- avioane de patrulare de la 16 la 9.
re mobile, în cazul invaziei insulelor Japo- • Forţele Aeriene de Autoapărare au redus
niei şi de a participa corespunzător la acti- numărul unităţilor de avertizare şi control
vităţile internaţionale de cooperare în do- de la 28 grupuri de avertizare şi 1 escadrilă
meniul păcii; vor fi stabilite noi unităţi de de avertizare timpurie la 8 grupuri de aver-
transport aerian şi realimentare în aer şi va tizare, 20 escadrile de avertizare şi un grup
fi pregătit viitorul avion de transport (C-X) de avertizare timpurie, ce va fi divizat în
cu performanţe superioare de transport şi două grupuri; numărul unităţilor de vână-
avionică;
166

toare şi interceptare este de 12 escadrile, transport (CH-47JA/J), creşterea capacită-
înfiinţate prin ultima Directivă Program ţilor de apărare aeriană şi maritimă prin
(2005) concomitent cu desfiinţarea celor 12 achiziţia avionului de realimentare în aer şi
escadrile de vânătoare sprijin; escadrila de transport (KC-767) şi a avionului de vână-
cercetare aeriană este păstrată în toată toare (F-2) şi sporirea capacităţii de căuta-
această perioadă, iar unităţile de rachete re – salvare prin adăugarea unei funcţiuni
dirijate sol – aer au fost permanent organi- de alimentare în zbor la avionul de
zate în 6 grupuri. transport (C-130H) în scopul alimentării
• Principalele echipamente şi unităţile impor- elicopterelor de căutare – salvare (UH-
tante disponibile pentru apărarea împotriva 60J).
rachetelor balistice, constituite în virtutea • Patrularea şi supravegherea pe mare şi a
Directivei Program din 2005, sunt cele 4 spaţiului aerian din zona înconjurătoare a
vase echipate cu sisteme Aegis, cele 7 Japoniei şi răspunsul la violarea spaţiului
grupuri de avertizare, 4 escadrile de averti- aerian al Japoniei şi la pătrunderea navelor
zare şi 3 grupuri de rachete dirijate sol – armate cu scopuri speciale sau a altor vase
aer. similare se are în vedere introducerea dis-
Principalele proiecte privind capaci- trugătoarelor (DDH, DD), a elicopterelor de
tăţile Forţelor de Autoapărare care vor fi im- patrulare (SH-60K), a vânătoarelor de mine
plementate pentru realizarea capacităţilor ne- şi a elicopterelor de transport (MCH-101) şi
cesare sunt următoarele: a noului avion de patrulare cu aripă fixă (P-
3 C), modernizarea avionului de avertizare
• Pentru răspunsul eficient la noile amenin- timpurie (E-2 C) şi a avionului de avertizare
ţări şi situaţii de urgenţă se prevede că, timpurie şi control (E-767), precum şi mo-
pentru răspunsul la atacurile rachetelor ba- dernizarea avionului de vânătoare (F-15),
listice va fi întărită capacitatea distrugătoa- introducerea avionului succesor al avionu-
relor echipate cu sisteme Aegis, se va îm- lui de vânătoare actual (F-4).
bunătăţi capacitatea rachetelor dirijate sol
• Pentru răspuns la dezastre de mare am-
– aer (sistemul Patriot), vor fi instalate noi
ploare ori de tip special se prevede introdu-
radare de control şi avertizare ori va fi îm-
cerea avionului de căutare – salvare (US-
bunătăţită capacitatea celor existente, iar
2) şi a elicopterului de căutare – salvare
sistemul „Mediul terestru de apărare aeria-
(UH-60J).
nă de bază” va fi modificat prin adăugarea
capacităţii de apărare împotriva rachetelor Pregătirea pentru confruntarea cu o
balistice. invazie de mare amploare asupra Japoniei
• Pentru răspunsul la atacurile guerilelor sau reprezintă o problemă foarte importantă în pre-
ale unităţilor pentru operaţii speciale se ocupările factorilor de decizie niponi. Restricţii-
prevede întărirea forţei grupei din plutonul le privind valoarea achiziţiilor, impuse de Pro-
de infanterie şi introducerea unei echipe de gramul de apărare pe termen mediu, cum se
lunetişti în fiecare unitate de infanterie; menţionează în Directiva Program privind Apă-
pentru întărirea unităţilor de infanterie ca rarea Naţională, prevăd că vor fi menţinute for-
principala unitate de luptă şi îmbunătăţirea ţele cele mai importante cum sunt tancurile,
nivelului de pregătire pentru luptă şi a mo- artileria, rachetele sol – aer cu bătaie medie,
bilităţii se prevăd introducerea de vehicule distrugătoarele, submarinele, vânătoarele de
blindate uşoare, de elicoptere multi-rol mine, avioanele de patrulare şi avioanele de
(UH-60JA, UH-1J), a elicopterelor de luptă vânătoare.
(AH-64D) şi a altora, precum şi îmbunătăţi- Eforturile voluntare şi proactive pen-
rea capacităţii de răspuns la atacul cu ar- tru îmbunătăţirea mediului internaţional de
me nucleare, biologice sau chimice. securitate presupun: eforturi corespunzătoare
• Pentru răspunsul la invazia insulelor Japo- pentru activităţi internaţionale de cooperare în
niei se prevede amplificarea capacităţilor domeniul păcii - înfiinţarea unei noi unităţi de
de transport şi dislocare prin achiziţia avio- pregătire pentru activităţile internaţionale, sub
nului succesor al C1 şi a elicopterelor de controlul Grupului Central Gata de Luptă; intro-
167

Ţări Cheltuieli de apărare Cheltuieli pe cap de Procente din
(milioane dolari) locuitor (dolari) PIB
Japonia 36 665 286 0,974
SUA 436 521 1 470 3,3
UK 47 698 803 2,5
Germania 25 825 313 1,1
Franţa 36 123 598 2,0
ducerea echipamentului necesar pentru activi- curitate, sunt prevăzute diferite măsuri de în-
tăţi internaţionale de cooperare în domeniul tărire în continuare a aranjamentelor de se-
păcii, ca avioane de transport, elicoptere şi ve- curitate Japonia – SUA şi a relaţiilor strânse
hicule blindate uşoare - dar şi întărirea dialogu- cu Statele Unite, astfel: se va întări schimbul
lui de securitate, a schimburilor în domeniul de informaţii şi opinii referitoare la situaţia in-
apărării şi antrenament / exerciţii comune cu ternaţională şi va continua dialogul strategic cu
alte ţări, respectiv promovarea dialogului de privire la toate măsurile de securitate; vor fi
securitate bilateral ori multilateral, a schimburi- depuse eforturi pentru a stabili o structură efici-
lor în domeniul apărării şi a altor măsuri, pre- entă pentru cooperarea în domeniul operaţiilor
cum şi cooperarea cu organizaţiile internaţio- şi, în plus, vor fi amplificate instruirea şi exerci-
nale, inclusiv ONU, în desfăşurarea diferitelor ţiile comune; va fi promovată în continuare co-
activităţi în domeniul controlului armamentelor operarea în domeniul apărării împotriva rache-
şi reducerii efectivelor. telor balistice; se vor face eforturi pentru îmbo-
Elementele critice ale forţelor de apă- găţirea schimbului reciproc în domeniul echipa-
rare sunt considerate îmbunătăţirea capacităţi- mentelor şi tehnologiei; vor fi promovate mă-
lor pentru operaţii combinate, prin înfiinţarea suri de facilitare a staţionării liniştite şi eficiente
Oficiului de Stat Major Combinat şi reorganiza- a forţelor SUA în Japonia; Japonia va participa
rea Colegiului de Stat Major Întrunit, implemen- activ la eforturile internaţionale de securitate şi
tarea exerciţiilor combinate şi armonizarea in- vor fi promovate măsuri de îmbunătăţire a co-
frastructurii de informaţii şi comunicaţii, precum laborării dintre Japonia şi SUA.
şi întărirea capacităţilor informaţionale prin îm- Deşi cheltuielile de apărare au fost
bunătăţirea departamentului de informaţii, in- reduse cu 39,4 miliarde yeni (0,8 %) faţă de
clusiv a Comandamentului de Informaţii, secu- anul 2005, în anul 2006 fondurile au fost sufici-
rizarea şi pregătirea personalului calificat, per- ente pentru realizarea unor forţe de apărare
fecţionarea echipamentului de colectare a in- care să corespundă eficient la noile ameninţări
formaţiilor, începerea procesului de transfor- şi alte situaţii, menţinând capacităţile de bază
mare a avionului de vânătoare (F-15) în avion pentru răspunsul la o invazie de mare amploa-
de cercetare; introducerea avionului fără pilot re. Suma totală pentru 2006 a fost de 4.813, 9
va fi studiată şi vor fi luate măsurile necesare, miliarde yeni, cu 42,4 miliarde (0,9 %) mai mici
inclusiv cercetarea – dezvoltarea şi introduce- decât în anul fiscal anterior.
rea avioanelor de producţie locală, precum şi a Pe categorii de cheltuieli, bugetul pe
avioanelor construite în străinătate. De aseme- anul 2006 arată următoarea repartiţie: pentru
nea, în acelaşi cadru sunt incluse încorporarea personal şi aprovizionare – 44,5 %, întreţinere
progresului din ştiinţă şi tehnologie la forţele de – 19,6 %, achiziţia de materiale şi echipamente
apărare prin întărirea capacităţilor de comandă – 17,9 %, contramăsuri la bazele japoneze –
– control şi promovarea cercetării şi educaţiei, 10,2 %, facilităţi – 2,4 %, cercetare – dezvolta-
precum şi utilizarea eficientă a resurselor uma- re 3,6 % şi altele 1,7 %. Cheltuielile de perso-
ne prin întărirea măsurilor pentru educaţia per- nal şi aprovizionare au scăzut cu 22,6 miliarde
sonalului, a măsurilor de instruire şi promova- yeni (1%) faţă de anul fiscal anterior, cele
rea cercetării şi educaţiei referitoare la proble- de materiale obligatorii au crescut cu 7,7 mili-
me de securitate. arde yeni (0,4 %) iar cele materiale generale
Luând în considerare noul mediu de se- au scăzut cu 24,6 miliarde yeni (2,6 %) faţă de
168

anul precedent. Analizând evoluţia bugetului Politica îmbunătăţirii sistemului japonez
prin prisma organizaţiilor beneficiare, rezultă: de apărare împotriva rachetelor balistice va
Forţele Terestre de Autoapărare – 36, 7 % consta în folosirea actualelor echipamente –
(17,578 miliarde yeni), Forţele Maritime de Au- sistemele Aegis şi Patriot –, pentru reducerea
toapărare – 22,7 % (10,892 miliarde yeni), For- costurilor de achiziţii şi întreţinere. În domeniul
ţele Aeriene de Autoapărare – 23,1 % (11,086 senzorilor, va fi utilizat un radar îmbunătăţit
miliarde yeni), Agenţia de Administrare a Insta- faţă de actualul radar, iar nou introdusul sistem
laţiilor de Apărare – 11,0 % (5,257 miliarde radar FPS-XX, care poate detecta atât ţintele
yeni) şi alte organizaţii 6,5 % (3,092 miliarde aeriene clasice (avioane ş.a.) cât şi rachetele
yeni). În plus, în buget au fost prevăzute chel- balistice, va fi utilizat în combinaţie cu un radar
tuieli pentru Comitetul Special de Acţiune terestru perfecţionat. Japonia va aplica aceeaşi
Okinava, de 23,3 miliarde yeni. Comparând politică şi în privinţa mediului terestru de apă-
cheltuielile de apărare ale Japoniei cu ale altor rare aeriană, precum şi a sistemului de coman-
ţări, Carta Albă a Apărării Japoniei arată: dă – control şi comunicaţii. Planul pe termen
scurt de introducere a sistemul de apărare îm-
potriva rachetelor balistice a început cu intro-
RĂSPUNS EFICIENT LA NOILE AMENINŢĂ-
ducerea primului sistem Patriot PAC-3 la sfâr-
RI ŞI LA DIVERSE SITUAŢII DE URGENŢĂ
şitul anului 2006, având intenţia de a dezvolta
Potrivit Directivei Program pentru Apă- sistemul, până la sfârşitul anului 2011, cu 4
rarea Naţională a Japoniei, există cinci teme nave Aegis (cu capacitate suplimentară de
referitoare la noile ameninţări şi situaţii de ur- apărare împotriva rachetelor balistice), cu 16
genţă şi la analiza răspunsurilor ce trebuie da- sisteme Patriot PAC-3 FU (unitate de artilerie
te la aceste situaţii, în relaţie cu structura For- antiaeriană), 4 radare FPS-XX, 7 radare FPS-3
ţelor Armate de Autoapărare: îmbunătăţite, conectate prin sistemul de co-
Răspunsul la atacul rachetelor balis- mandă şi comunicaţii. În bugetul anului fiscal
tice. Începând cu anul financiar 2004, Japonia 2006 au fost alocate 139,9 miliarde yeni, pen-
a adus amendamentele necesare Legii Forţe- tru perfecţionarea capacităţii navelor Aegis şi
lor Armate de Autoapărare şi a luat în conside- achiziţia şi testarea lansării rachetelor SM-3,
rare trecerea forţelor la situaţia pentru operaţii pentru îmbunătăţirea capacităţii sistemului Pa-
combinate. Sistemul japonez de apărare împo- triot şi achiziţia de rachete PAC-3, precum şi
triva rachetelor balistice are la bază, încă din pentru introducerea noului sistem radar de
1990, culegerea de informaţii şi cercetarea, dar alarmare şi control FPS-XX.
cercetarea tehnică pentru viitoarele echipa- Perfecţionarea în perspectivă a capaci-
mente a început în 1999, iar acţiunea iniţială tăţii, determinată de proliferarea tehnologiei
de dezvoltare a sistemului de echipamente a rachetelor balistice, va continua pentru îmbu-
început în 2004. Conceptul de bază constă în nătăţirea capacităţilor de interceptare în scopul
sistemul de apărare multi – nivel, în care ope- de a fi în concordanţă cu progresul rachetelor
rează navele Aegis pentru interceptare de la balistice. Extinderea acoperirii apărării şi îmbu-
maximă distanţă şi sistemele Patriot (PAC-3) nătăţirea probabilităţii de interceptare a rache-
pentru interceptarea la joasă altitudine, îmbu- telor convenţionale sunt, de asemenea, nece-
nătăţind capacităţile deţinute anterior de Forţe- sare şi trebuie sporite eficienţa şi siguranţa
le Armate de Autoapărare. Sistemul de apăra- sistemului de apărare împotriva rachetelor ba-
re împotriva rachetelor balistice adoptat de Ja- listice, perfecţionând energia cinetică a rache-
ponia interceptează rachetele balistice, prin telor interceptoare.
navele Aegis, pe timpul fazei mediane a zboru-
Programul de apărare pe termen mediu
lui rachetei şi prin sistemul Patriot, pe timpul
stabileşte că guvernul va studia evoluţia îmbu-
fazei finale a acestuia. În plus, sistemul dispu-
nătăţirii capacităţilor vaselor Aegis şi sisteme-
ne de senzori de detectare şi urmărire a rache-
lor Patriot în anul 2008 şi în anii următori,
telor aflate în zbor spre Japonia şi de sisteme
având în considerare situaţia dezvoltării tehno-
de comandă – control şi comunicaţii care co-
logiei de apărare împotriva rachetelor balistice
nectează eficient armele şi senzorii pentru a
şi va lua măsurile necesare. Tehnologia nece-
combate sistematic rachetele balistice.
sară pentru combaterea rachetelor balistice
169

este foarte importantă. Rachetele balistice ţelor pentru operaţii speciale porneşte de la
zboară cu viteze de 9 mach sau mai mult (de recunoaşterea atacului armat executat de gue-
peste patru ori viteza maximă a avionului de rile şi forţe speciale ca acţiune militară posibilă
vânătoare F-16), lăsând puţin timp ţării ţintă să împotriva Japoniei. În situaţia că acest atac va
combată atacul. Mai mult, racheta este lansată avea loc, se va desfăşura o operaţie de securi-
de la distanţă mare iar componenta de luptă tate publică. Dacă aceste acţiuni sunt recunos-
este mică, ceea ce face foarte dificilă detecta- cute ca un atac la adresa Japoniei, atunci se
rea radar. Distrugerea componentei de luptă va desfăşura o operaţie defensivă; atacul gue-
necesită o mare energie, generată prin aşa rilelor şi forţelor speciale poate include distru-
numita metodă „glonţ împotriva glonţului”, utili- gerea facilităţilor şi atacul populaţiei (guerilele
zând greutatea şi viteza de zbor pentru lovirea fiind o forţă neregulată), activităţi subversive,
directă şi distrugerea rachetei balistice. Cheia asasinarea personalităţilor publice importante
stabilirii acestei metode este o tehnologie cu şi raiduri ale forţelor pentru operaţii speciale
senzor de căutare în infraroşu – ochiul rachetei (forţe regulate) asupra centrelor de operaţii.
interceptor – care poate identifica ţinta şi con- Operaţiile de răspuns la atacul guerile-
trola cu precizie comportamentul acesteia, lor şi forţelor pentru operaţii speciale presupun
pentru a o lovi direct. Japonia a introdus rache- culegerea de informaţii prompte, descoperirea
tele SM-3 care sunt lansate de pe vasele echi- şi prevenirea vaselor de diferite tipuri, căutarea
pate cu sisteme Aegis, iar capacitatea avansa- şi descoperirea guerilelor şi forţelor pentru
tă Patriot (PAC-3) a dovedit acelaşi rezultat, nu operaţii speciale, precum şi înfrângerea aces-
numai la teste dar şi în războiul din Irak, din tora. Răspunsul se bazează pe ideea că poliţia
2003, distrugând cu succes rachetele sol – sol. este prima structură implicată, iar Forţele Ar-
Japonia a confirmat încrederea în aceste ra- mate de Autoapărare vor desfăşura acţiuni
chete interceptor. complementare, în funcţie de evoluţia inciden-
Apărarea antirachetă a SUA şi coope- tului apărut. În acest scop a fost amendată Le-
rarea Japonia – SUA pornesc de la faptul că gea Forţelor Armate de Autoapărare, adău-
sistemul american de apărare împotriva rache- gând prevederi necesare pentru colectarea de
telor este de tip multi nivel şi prevede, pentru informaţii înainte de operaţiile de securitate
interceptarea rachetelor pe timpul celor trei publică (directorul general al Agenţiei pentru
faze ale traiectoriei spre ţintă, dezvoltarea de Apărare poate ordona, cu aprobarea primului
capacităţi de supraveghere, sateliţi, lasere am- ministru, unităţilor combative ale Forţelor Ar-
plasate în spaţiul aerian şi mijloace de in- mate de Autoapărare să culeagă informaţii
terceptare în extra atmosferă şi în atmosferă, despre anumite persoane iar personalului re-
amplasate la sol ori pe mare. În cadrul coope- gulat al Forţelor Armate de Autoapărare anga-
rării Japonia – SUA, se urmăreşte dezvoltarea jat în activităţi de informaţii i se permite să utili-
unor rachete perfecţionate, lucru decis de cabi- zeze armamentul în limite considerate rezona-
netul nipon, prin completarea tehnologiei cu bil necesare, în funcţie de situaţie, având argu-
elemente rezultate în cadrul programelor de mente adecvate şi legitime de folosire a arme-
cercetate ştiinţifică comune de dezvoltare a lor pentru protecţia propriilor vieţi ori ale altor
unor rachete interceptoare cu capacităţi îmbu- persoane angajate în aceste activităţi). Sunt
nătăţite, pentru care guvernul Japoniei a alocat prevăzute, în acest cadru, şi măsuri de întărire
pe 2006 aproximativ 3 miliarde yeni. Perfecţio- a cooperării cu poliţia ce revin Forţelor Armate
narea rachetei interceptor SM-3 va consta în de Autoapărare.
siguranţa îmbunătăţită în detectarea ţintelor Răspunsul la armele nucleare, biolo-
(capacitate de identificare sporită, spectru mai gice şi chimice. Această acţiune presupune,
larg de căutare a ţintelor), manevrabilitate în opinia factorilor de decizie japonezi, răspun-
crescută, un motor de propulsie mai puternic, sul la substanţele referitoare la armele nuclea-
ceea ce duce la extinderea distanţei de apăra- re şi radiologice, răspunsul la armele biologice
re, creşterea capacităţii de interceptare şi a - cu două componente: dislocarea pentru in-
capacităţii de a răspunde la viitoarele rachete tervenţia la dezastre şi contramăsurile împotri-
balistice. va armelor biologice - şi răspunsul la armele
Răspunsul la atacul guerilelor şi for- chimice .
170

Măsurile de implementare a răspunsu- Paza şi supravegherea zonelor mariti-
lui la folosirea armelor NBC desfăşurate de me şi aeriene din jurul Japoniei şi răspunsul la
Agenţia de Apărare şi Forţele Armate de Au- violarea spaţiului aerian şi împotriva vaselor
toapărare presupun îmbunătăţirea capacităţilor armate pentru operaţii speciale au o importan-
de răspuns la atacurile cu folosirea armelor ţă deosebită în activităţile de rutină ale Forţelor
NBC, a funcţiilor în domeniul personalului şi Armate de Autoapărare. Paza şi supraveghe-
echipamentului (detectarea, identificarea, pro- rea zonelor maritime şi aeriene din jurul Japo-
tecţia, prevenirea, diagnosticul şi tratamentul, niei se execută de patrulele Forţelor Maritime
decontaminarea şi dezvoltarea resurselor uma- de Autoapărare odată pe zi, în Marea Japoniei
ne). În situaţia atacului terorist cu arme nuclea- şi Marea de Est a Chinei, precum şi în zona
re, biologice şi chimice asupra Japoniei, Forţe- maritimă din jurul insulei Hokkaido, cu avioane
le Armate de Autoapărare vor executa operaţii de patrulare P-3C. Supravegherea este execu-
de apărare şi acţiunile necesare pentru apăra- tată de distrugătoare şi avioane într-o manieră
rea ţării, salvarea victimelor şi sprijinirea forţe- flexibilă. În plus, unităţile Forţelor Terestre de
lor de poliţie, în cooperare cu agenţiile implica- Autoapărare şi posturile de securitate ale For-
te. Îmbunătăţiri importante, în acest domeniu, ţelor Maritime de Autoapărare execută activităţi
s-au realizat în special la Forţele Terestre de de supraveghere permanentă, pe direcţiile ma-
Autoapărare, care joacă un rol central în diferi- jore. Alarmarea şi intervenţia împotriva violări-
te variante de acţiune, acestea primind mai lor spaţiului teritorial presupune supravegherea
mult personal, echipament şi materiale pentru permanentă, de către Forţele Aeriene de Au-
detectarea armelor biologice, vehicule de pro- toapărare a spaţiului teritorial şi aerian adia-
tecţie chimică, aparatură de decontaminare, cent ale ţării, utilizând reţele de radare în in-
măşti de protecţie şi îmbrăcăminte de protecţie teriorul ţării, avioane de alarmare timpurie E-
chimică. În plus, aceste forţe vor achiziţiona 2C şi avioane de alarmare timpurie şi control
vehiculele de detecţie a NBC. Acestea sunt E-767. În caz de detectare a unui avion
pregătite pentru declanşarea acţiunilor specifi- neautorizat care poate viola spaţiul aerian teri-
ce în aproximativ o oră. Şi forţele aeriene şi torial al Japoniei, avioanele de vânătoare de-
maritime de autoapărare au achiziţionat echi- colează şi abordează avionul intrus şi, dacă
pament şi materiale de protecţie pentru a fi uti- avionul respectiv violează spaţiul aerian terito-
lizate pe vase şi în bazele lor. rial, îl avertizează să plece. Răspunsul la
Răspunsul la agresiunea împotriva submarinele care apar în apele teritoriale japo-
insulelor porneşte de la luarea în considerare neze are ca idee de bază faptul că pentru com-
a caracteristicilor geografice ale Japoniei, care baterea submarinelor ce navighează în apele
determină o vulnerabilitate mare faţă de o posi- teritoriale ale Japoniei ordinul pentru operaţii
bilă invazie a acestor insule, ca o formă de maritime de securitate se va emite sub auspici-
atac armat împotriva Japoniei. Operaţiile de ile deciziei cabinetului din 1996, iar Forţele Ar-
răspuns la agresiunea împotriva insulelor sunt, mate de Autoapărare vor cere submarinului să
în cazul Japoniei, de o importanţă aparte, în navigheze la suprafaţă şi să-şi ridice steagul.
primul rând prin detectarea semnelor de agre- Dacă submarinul nu răspunde la cerinţe, Forţe-
siune cât mai devreme posibil, pe timpul activi- le Armate de Autoapărare îi vor cere să pără-
tăţilor de rutină ale Forţelor Armate de Autoa- sească apele teritoriale. Pornind de la lecţiile
părare, prin activităţi ca supravegherea şi alar- învăţate din incidentele anterioare, guvernul a
marea, precum şi colectarea de informaţii mili- elaborat un plan de răspuns, care prevede că
tare. Aceste operaţii sunt asemănătoare ca acţiunile împotriva submarinelor pătrunse în
formă cu cele post debarcare de amploare apele teritoriale trebuie executate în cadrul
(full-scale post-landing operations). În cadrul operaţiilor de securitate maritimă; imediat ce
acestor operaţii, esenţiale sunt transportul şi incidentul apare, ministrul de stat pentru apăra-
dislocarea rapidă a unităţilor destinate pentru re emite un ordin pentru operaţia de securitate
operaţiile combinate. Forţele terestre, maritime maritimă, iar când informaţia despre submari-
şi aeriene cooperează şi îşi concentrează rapid nul ce se apropie de apele teritoriale ale Japo-
unităţile pentru prevenirea şi distrugerea trupe- niei este obţinută, aceasta trebuie difuzată în
lor inamice invadatoare. interiorul guvernului cât mai devreme posibil;
171

când submarinul intră în apele teritoriale ale rea unor măsuri pentru îmbunătăţirea capacită-
Japoniei, trebuie imediat emis ordinul pentru ţii de zbor a avionului de patrulare P-3 pentru a
operaţia de securitate maritimă, cu excepţia putea transmite fotografii la bazele Forţelor
existenţei unui anumit motiv pentru a nu-l da. Maritime de Autoapărare, precum şi a capaci-
Operaţiile de securitate trebuie continuate chi- tăţii bazelor Forţelor Maritime de Autoapărare
ar şi după ce submarinul a părăsit apele terito- de a face transmiteri mari de date la organizaţi-
riale ale Japoniei pentru a determina posibilita- ile centrale. Nu în ultimul rând s-a avut în ve-
tea reintrării ori a identifica naţionalitatea dere achiziţia de arme pentru tragere la distan-
submarinului. Pentru corecta implementare a ţă mare şi cu precizie.
planului de mai sus, se elaborează manualele Răspunsul la dezastre de mare am-
necesare şi procedurile de răspuns. Întărirea şi ploare presupune o serie de acţiuni din partea
îmbunătăţirea echipamentelor şi materialelor forţelor de autoapărare cum sunt: căutarea –
pentru a face faţă submarinelor care navighea- salvarea victimelor incidentelor şi vaselor ori
ză în apele teritoriale ale Japoniei presupune avioanelor implicate în dezastru, controlul flu-
capacităţi îmbunătăţite de detectare, identifica- xului, tratamentul medical, prevenirea epidemi-
re şi urmărire a submarinelor. ilor, aprovizionarea cu apă şi transportul de
Răspunsul la vasele armate pentru persoane şi bunuri. În plus, aşteptarea poporu-
operaţii speciale are, ca idee de bază, respon- lui japonez în astfel de situaţii este tot mai ma-
sabilitatea Gărzii de Coastă pentru combaterea re după acţiunea unităţilor care au intervenit la
acestei ameninţări sau, dacă acest lucru este cutremurul uriaş din 1999, iar în anii următori
extrem de dificil, Forţele Armate de Autoapăra- acestea au jucat un rol major în răspunsul nu
re se ocupă de acest proces, cu ajutorul Gărzii numai la dezastre naturale ci şi la dezastre de
de Coastă. În acelaşi scop, Agenţia de Apărare altă natură, ca accidentele nucleare critice. Ca-
şi Forţele Armate de Autoapărare au întărit co- drul dislocării pentru înlăturarea urmărilor
operarea cu ministerele relevante iar guvernul dezastrelor presupune următoarele tipuri de
a luat cele mai bune măsuri pentru a permite operaţii de intervenţii la dezastre: la cerere –
desfăşurarea unor contramăsuri eficiente şi în când intervenţia se face la cererea guvernatori-
siguranţă împotriva vaselor suspecte. În acest lor prefecturilor şi a altor oficiali, în baza art. 83
sens, se înscriu perfecţionarea echipamentului din Legea Forţelor Armate de Autoapărare,
destinat să combată vasele suspecte prin spo- deoarece aceste persoane îşi asumă respon-
rirea vitezei la vasele dotate cu rachete de tip sabilitatea pentru măsurile de control a situaţi-
nou, stabilirea unei noi organizări a unităţii spe- ei; dislocarea discreţionară – fără cererea ex-
cial destinate, echiparea cu mitraliere a distru- presă a unor oficiali, dar când există informaţii
gătoarelor, procurarea de echipament de forţă certe despre un iminent incident, când guver-
pentru interdicţia maritimă şi îmbunătăţirea natorii prefecturilor ori oficialii îndreptăţiţi sunt
procentului de completare pentru asigurarea în imposibilitatea de a emite cerea de interven-
echipajelor necesare vaselor. De asemenea, ţie sau când intervenţia este necesară pentru
perfecţionarea cooperării Agenţiei de Apărare salvarea de vieţi omeneşti; intervenţia pentru
cu Garda de Coastă a Japoniei s-a materializat prevenirea dezastrului la cutremur, caz în care
în elaborarea în comun a unui Manual de stra- directorul general al Agenţiei pentru Apărare
tegii comune referitoare la vasele suspecte şi este autorizat să ordone intervenţia, la cererea
în stabilirea rolului pe care acestea trebuie să-l directorului Comandamentului de alarmare
joace în executarea acţiunilor iniţiale şi după pentru situaţii de dezastru, în baza Legii speci-
emiterea ordinului pentru operaţiile de securita- ale privind contramăsurile pentru cutremure de
te maritimă; în plus, în anul 2001, s-a procedat mare amploare; intervenţia în caz de dezastru
la amendarea Legii privind Forţele Armate de nuclear are loc în baza Legii speciale privind
Autoapărare pentru a putea răspunde la acţiu- contramăsurile în caz de dezastru nuclear, pro-
nile vaselor suspecte, adăugând prevederi re- cedura fiind aproximativ aceeaşi. Din experien-
feritoare la utilizarea armelor în operaţiile de ţa intervenţiilor anterioare la dezastre provoca-
securitate maritimă. Folosirea armelor în acest te de cutremure rezultă, ca probleme ce trebu-
sens este considerată un act legal, chiar dacă ie rezolvate, transportul pacienţilor aflaţi în situ-
au rezultat răniri ale echipajelor vaselor. Expe- aţie de urgenţă, sprijinirea luptei împotriva in-
rienţa unor astfel de incidente a determinat lua- cendiilor pentru salvarea vieţilor oamenilor,
172

patrularea aeriană, terestră şi maritimă, evacu- ce în baza Legii Forţelor Armate de Autoapăra-
area rezidenţilor, aprovizionarea cu apă, căuta- re, care dă autoritatea de a folosi la nevoie ar-
rea şi salvarea celor dispăruţi, transport de oa- mele pentru a păzi facilităţile forţelor de autoa-
meni şi bunuri. Eforturile din condiţii normale părare în interiorul Japoniei, facilităţi care au
pentru intervenţia la dezastre se materializea- instalaţii de depozitare, cazare ori întreţinere a
ză în cooperarea cu guvernele, dezvoltarea armamentelor, muniţiei, explozivilor, vaselor,
manualului de răspuns la situaţii de dezastre. avioanelor, vehiculelor, echipamente de comu-
Răspunsul la accidente nucleare este nicaţii electronice fără fir, echipamente radio
bazat pe Legea specială privind contramăsurile sau carburant lichid pentru forţele de autoapă-
pentru dezastre nucleare, adaptată pe baza rare, precum şi acelea care au facilităţi de lo-
experienţei şi lecţiilor învăţate, întărindu-se cuit şi instalaţii referitoare la porturi sau aero-
esenţial măsurile ce trebuie luate în această porturi. În acest scop, o parte din autorităţile
situaţie. Legea asigură directorului Comanda- acordate oficialilor de poliţie, potrivit Legii refe-
mentului pentru contramăsuri la dezastre nu- ritoare la executarea atribuţiilor oficialilor de
cleare – primul ministru – posibilitatea de a so- poliţie, pot fi acordate personalului forţelor de
licita directorului general al Agenţiei pentru autoapărare care au primit ordin să execute
Apărare să asigure asistenţa forţelor de autoa- operaţiile de pază. De asemenea, amendarea
părare în scopul de a realiza măsurile de răs- Legii Forţelor Armate de Autoapărare asigură
puns în situaţie de urgenţă în mod prompt şi faptul că personalul poate primi autoritatea de
corespunzător. În acest sens, şi Legea Forţelor a folosi armamentul dincolo de limitele articolu-
Armate de Autoapărare a fost amendată parţi- lui 7 al Legii referitoare la executarea atribuţii-
al. Forţele terestre, aeriene şi maritime de au- lor oficialilor de poliţie.
toapărare au practicat activităţi de transport Îmbunătăţirea stării de pregătire pen-
personal şi materiale, evacuarea rezidenţilor şi tru transportul conaţionalilor japonezi expa-
monitorizarea nivelului de radiaţie din aer şi pe triaţi se face pe baza amendamentelor din
mare, prin exerciţii de prevenire a dezastrelor 1994 aduse Legii Forţelor Armate de Autoapă-
nucleare cuprinzătoare desfăşurate la iniţiativa rare, Agenţia pentru Apărare şi Forţele Armate
Ministerului Economiei, Comerţului şi Industri- de Autoapărare transportând cu avioanele gu-
ei. Au fost confirmate, astfel, procedurile de vernamentale ori ale forţelor aeriene de autoa-
cooperare cu alte ministere şi cu guvernele părare conaţionalii japonezi expatriaţi care au
locale în situaţii de dezastre. În acest context avut nevoie de protecţie pentru vieţile şi bunu-
se include şi întărirea unităţilor de protecţie rile lor. În 1999, s-a adăugat un amendament
chimică pentru a permite răspunsul la dezastre care permite ca elicopterele să fie socotite mij-
nucleare, precum şi la dezastre speciale. loace de transport al conaţionalilor expatriaţi,
Răspunsul la alte evenimente. Îmbunătă- amendament care dă, totodată, personalului
ţirea poziţionării pazei pentru facilităţile forţelor forţelor de autoapărare autoritatea să utilizeze
de autoapărare trebuie să vizeze cu prioritate armele pentru protecţia necesară conaţionalilor
incidentele teroriste, în care scop a fost amen- japonezi. În scopul primirii conaţionalilor japo-
dată Legea Forţelor Armate de Autoapărare nezi expatriaţi şi transportului lor în siguranţă,
pentru a permite unităţilor acestora să apere forţele terestre de autoapărare au destinat per-
facilităţile şi zonele proprii, să folosească la sonal dislocat pentru unităţile de elicoptere şi
nevoie armamentul în misiunile regulamentare cele de dirijare, forţele maritime de autoapăra-
de pază, pentru a perfecţiona pregătirea pentru re au destinat nave de transport şi unităţi aerie-
atacuri teroriste de mare amploare. Operaţiile ne, iar forţele aeriene de autoapărare au desti-
de pază a facilităţilor forţelor de autoapărare şi nat personal. Directiva program pentru apărare
a facilităţilor comune cu forţele SUA pornesc naţională asigură întărirea Acordului de securi-
de la posibilitatea unor astfel de atacuri de ma- tate dintre Japonia şi SUA, pentru răspunsul la
re amploare, fiind recunoscută necesitatea pre- situaţii diferite din zona înconjurătoare a Japo-
venirii distrugerilor la aceste facilităţi. Utilizarea niei, inclusiv pentru transportul conaţionalilor
armamentului pentru paza facilităţilor forţelor japonezi expatriaţi, prin o serie largă de opera-
de autoapărare în circumstanţe normale de ţii de cooperare.
către personalul forţelor de autoapărare se fa- Colectarea informaţiilor militare nece-
173

sare forţelor de autoapărare pentru a opera poniei, având în vedere caracteristicile geogra-
eficient se realizează prompt şi corespunzător fice ale Japoniei şi tendinţele războiului mo-
pentru a detecta cât mai devreme posibil orice dern în care superioritatea aeriană trebuie să
indice de situaţii de urgenţă. Activităţile de co- aibă prioritate faţă de operaţiile terestre şi ma-
lectare a informaţiilor includ: colectarea, proce- ritime, se consideră că acţiunile vor începe cu
sarea şi analiza undelor radio referitoare la co- un atac aerian prin surprindere, folosind avioa-
municaţiile militare şi a undelor radio emise de ne ori rachete şi că un astfel de atac va fi repe-
armele electronice, care ajung pe teritoriul Ja- tat. Operaţiile de apărare aeriană sunt caracte-
poniei; colectarea şi analiza datelor imagistice rizate de faptul că partea invadatoare este
ale sateliţilor comerciali de înaltă rezoluţie; avantajată în alegerea momentului, locului şi
avertizarea şi supravegherea cu nave şi avioa- metodei de invazie şi că răspunsul iniţial are
ne; colectarea unei varietăţi de informaţii publi- oricum o importanţă semnificativă asupra tutu-
ce; schimbul de informaţii cu autorităţile de ror operaţiilor. În opinia specialiştilor niponi,
apărare ale altor naţiuni; activitatea de informa- operaţiile de apărare aeriană se divid în opera-
ţii a ataşaţilor apărării. Pentru îmbunătăţirea ţii generale – executate cu preponderenţă de
capacităţilor de informaţii, Agenţia pentru Apă- forţele aeriene de autoapărare şi operaţii locale
rare şi Forţele Armate de Autoapărare vor per- – executate de forţele terestre, aeriene şi mari-
fecţiona echipamentul şi aparatura de colecta- time pentru apărarea bazelor şi unităţilor lor. În
re a informaţiilor şi va îmbunătăţi sistemul de operaţia de apărare aeriană generală, eforturi-
informaţii, inclusiv Comandamentul pentru In- le vor fi făcute pentru a face faţă la pătrunde-
formaţii al Apărării, care sprijină aceste capaci- rea aeriană a avioanelor inamicului, în scopul
tăţi. de a le intercepta într-un spaţiu aerian cât se
poate de depărtat de teritoriul Japoniei,
împiedicându-le să obţină superioritatea aeria-
PREGĂTIREA ÎMPOTRIVA UNEI
nă, prevenind distrugerile ce pot fi aduse cetă-
AGRESIUNI ÎN TOATE DOMENIILE
ţenilor japonezi şi teritoriului Japoniei şi produ-
(full-scale aggression) când pierderi importante inamicului,
În baza Directivei program privind apă- împiedicându-l astfel să continue asaltul aeri-
rarea naţională, deşi posibilitatea unei agresi- an.
uni complete / în toate domeniile împotriva Ja- Detectarea avioanelor pătrunse ale ina-
poniei este considerată tot mai redusă, unii micului se realizează prin utilizarea radarelor
factori în zona Japoniei rămân neclari şi incerţi, de avertizare aeriană şi a unităţilor de control,
ceea ce face ca starea de pregătire pentru o precum şi a avioanelor de avertizare timpurie
agresiune în toate domeniile să rămână esenţi- şi control (AWACS), continuând supraveghe-
ală. În situaţia că a avut loc o agresiune com- rea întregului spaţiu aerian al zonelor înconju-
pletă împotriva Japoniei, forţele terestre, aerie- rătoare ale Japoniei şi detectarea cât mai rapi-
ne şi maritime de autoapărare trebuie să răs- dă posibil a pătrunderii avioanelor inamicului.
pundă prompt şi eficient, acţionând într-o mani- Identificarea avioanelor detectate de către for-
eră organizată şi integrată, din postura operaţi- ţele aeriene de autoapărare şi stabilirea dacă
onală combinată. Operaţiile ce vor fi implemen- acestea sunt amice ori inamice se realizează
tate în acest caz, după cum se arată în Carta prin utilizarea Sistemului mediului terestru al
Alba a Apărării Japoniei, sunt clasificate astfel: bazei de apărare aeriană. Intercepţia şi distru-
operaţii de apărare aeriană, operaţii pentru gerea avioanelor inamice se realizează prin
apărarea zonelor maritime înconjurătoare, ope- alocarea, de către forţele aeriene de autoapă-
raţii pentru apărarea teritoriului Japoniei şi operare, a ţintelor la avioanele de vânătoare care
raţii pentru securizarea transporturilor mariti- aşteaptă în aer sau la unităţile de rachete diri-
me. În aceste operaţii, forţele SUA vor sprijini jate sol-aer ale forţelor terestre şi aeriene de
operaţiile forţelor de autoapărare implicate în autoapărare, prin unităţile de avertizare şi con-
aceste operaţii pentru a complementa capaci- trol. Avioanele de vânătoare şi rachetele dirija-
tatea acestora. te sunt apoi controlate şi dirijate pentru distru-
Operaţiile de apărare aeriană gerea avioanelor inamicului.
În situaţia unui atac armat împotriva Ja- Operaţiile de apărare a zonelor mariti-
174

me înconjurătoare toapărare, folosind distrugătoarele pentru apă-
În situaţia unui atac armat împotriva Ja- rarea aeriană, primind sprijin de la avioanele
poniei, atacurile vor fi probabil executate de de vânătoare ale forţelor aeriene de autoapă-
către nave şi avioane. Operaţiile de apărare a rare, la nevoie.
zonelor maritime din jurul Japoniei vor fi execu- Operaţiile de apărare a teritoriului Ja-
tate în principal de forţele maritime de autoa- poniei
părare, în cooperare cu forţele terestre şi aeri- Dacă o ţară încearcă să invadeze teritori-
ene de autoapărare, în care scop forţele mariti- ul Japoniei, acea ţară trebuie, în opinia factori-
me de autoapărare vor combina diferite strate- lor de decizie şi specialiştilor japonezi, să cu-
gii, inclusiv războiul împotriva navelor de su- cerească supremaţia în aer şi pe mare, pe
prafaţă, războiul antisubmarin şi apărarea aeri- frontul de invazie şi apoi să debarce trupe pe
ană (locală). Efectul cumulat al acestor strate- teritoriul Japoniei, de pe vase ori avioane. Tru-
gii va face posibil să fie apărate cu succes zo- pele invadatoare nu sunt capabile să exercite
nele maritime înconjurătoare prin obstrucţia întreaga lor capacitate de luptă pe timpul ma-
avansului forţelor inamice şi reducerea efecti- nevrelor navale ori maritime, sunt vulnerabile şi
velor acestuia. incapabile să exercite întreaga capacitate or-
Apărarea pe mare se realizează prin ganizată de luptă, imediat înainte de debarcare
patrularea de către forţele maritime de autoa- şi după aceasta. Ca urmare, operaţiile de con-
părare în zone maritime vaste, folosind avioa- tracarare a debarcării forţelor de invazie trebu-
nele de patrulare P-3 şi distrugătoarele. În situ- ie să exploateze punctele slabe, prin organiza-
aţia că nave de suprafaţă ori submarine sunt rea de lovituri contraofensive pentru distruge-
găsite atacând vase japoneze ori alte obiecti- rea trupelor inamicului cât mai devreme, pe cât
ve, forţele maritime de autoapărare vor ataca posibil în zonele de litoral şi de debarcare.
inamicul utilizând distrugătoare, submarine şi Combaterea de pe mare a atacurilor se
avioane de patrulare (războiul anti nave de su- realizează cu implicarea fiecărei categorii de
prafaţă şi antisubmarin). În funcţie de situaţie, forţe a forţelor de autoapărare, care vor distru-
forţele maritime de autoapărare vor primi spri- ge pe mare cât de multe posibil vase care
jin şi din partea avioanelor de vânătoare. Apă- transportă trupe terestre, întrebuinţând distru-
rarea în zonele de coastă se execută de forţele gătoarele, submarinele, avioanele de patrulare,
maritime de autoapărare, folosind distrugătoa- avioanele de vânătoare, rachetele dirijate su-
rele, avioanele de patrulare şi navele puitoare prafaţă-navă, forţând astfel inamicul să aban-
de mine, patrulând în principalele porturi pen- doneze intenţiile sale de debarcare şi
tru detectarea timpurie a atacurilor inamicului diminuându-i efectivele. De asemenea, avioa-
şi pentru securizarea navelor şi zonelor de nele de vânătoare şi rachetele dirijate antinavă
coastă. În situaţia unui atac cu nave de su- ale forţelor aeriene şi terestre de autoapărare
prafaţă şi submarine, forţele maritime de au- vor distruge în aer cât mai multe posibil avioa-
toapărare vor distruge aceste nave şi submarine care transportă trupe terestre.
ne prin operaţii împotriva navelor de suprafaţă
Combaterea atacurilor în zonele de
şi antisubmarin, primind sprijin din partea forţe-
coastă de către forţele maritime de autoapăra-
lor terestre şi aeriene de autoapărare. Apăra-
re se face utilizând navele puitoare de mine,
rea pe direcţiile principale se realizează folo-
iar forţele terestre de autoapărare vor lansa
sind navele anti-mină, submarinele şi avioane-
mine de coastă folosind echipament de lansare
le de patrulare ale forţelor maritime şi aeriene
a minelor, pentru a obstrucţiona şi contracara
de autoapărare, precum şi prin lansarea de
forţele invadatoare care debarcă. Împotriva
mine pe direcţiile principale. Forţele maritime
forţelor terestre care încearcă să debarce, for-
de autoapărare vor distruge navele şi submari-
ţele terestre de autoapărare vor lua iniţiativa,
nele inamicului dacă acestea încearcă să pă-
utilizând tancuri, artileria antitanc şi specială
trundă pe aceste direcţii, folosind distrugătoa-
ale unităţilor dislocate pe şi în jurul plajelor
rele, submarinele şi avioanele de patrulare
pentru a contracara trupele terestre ale inami-
(războiul împotriva navelor de suprafaţă şi anti-
cului care debarcă în zonele de coastă. Dacă
submarin). Apărarea aeriană a apelor înconju-
trupele inamicului deja au început debarcarea,
rătoare se execută de forţele maritime de au-
175

forţele terestre de autoapărare vor împiedica şi supravieţuire ale Japoniei. Forţele maritime de
distruge trupele invadatoare, folosind puterea autoapărare vor executa o combinaţie de dife-
mobilă de lovire, în principal susţinută de artile- rite operaţii, incluzând operaţiile antinavă de
ria specială, rachetele antitanc dirijate şi tancu- suprafaţă, antisubmarin, apărarea aeriană
rile. În această perioadă, forţele aeriene de (locală) şi războiul împotriva minelor, în apele
autoapărare sprijină forţele terestre de autoa- de câteva mile în jurul Japoniei (sau în ape la
părare folosind avioanele de vânătoare. Asal- aproximativ 1000 mile marine în cazul că este
turile executate de inamic pe calea aerului şi stabilită o linie maritimă) şi patrulând în unele
cele cu elicopterele, în combinare cu cele ale zone, vor escorta nave şi vor apăra porturile şi
trupelor terestre vor fi respinse cât mai devre- direcţiile maritime ale Japoniei. Pentru asigura-
me posibil, în principal prin puterea de foc a rea securităţii traficului maritim, în apele din
artileriei speciale şi puterea mobilă de lovire. jurul ţării se vor desfăşura operaţii similare ce-
Unităţile forţelor terestre de autoapărare vor lor de apărare a apelor înconjurătoare. În situa-
folosi, de asemenea, puterea de foc antiaeria- ţia că se stabileşte o linie maritimă, operaţiile
nă, pentru apărarea aeriană (locală), prin folose vor desfăşura pentru patrularea permanentă
sirea armamentelor sol-aer cum sunt rachetele a liniei, detectarea şi luarea contramăsurilor
dirijate sol-aer. împotriva pătrunderii navelor şi submarinelor
Combaterea atacurilor asupra insulelor inamicului cât mai devreme posibil şi escorta-
se face în cazul în care nu se reuşeşte distru- rea navelor japoneze, la nevoie. Pentru sigu-
gerea trupelor inamice înainte ori imediat după ranţa navelor japoneze, vor fi utilizate distrugă-
debarcare, pe calea aerului ori de pe mare. În toarele, sprijinite la nevoie de apărarea aeriană
această situaţie, forţele terestre de autoapăra- în limita distanţei posibile a avioanelor de vâ-
re vor desfăşura operaţii împotriva inamicului nătoare.
pătruns, folosind unităţi dislocate în avans şi Eforturile de protecţie a civililor în
primind sprijin din partea avioanelor de vână- situaţia de atac armat şi alte situaţii
toare. Concomitent, cât mai multe unităţi vor fi În caz de atac armat asupra Japoniei,
retrase din alte zone pentru a lansa contraata- este crucială protecţia vieţilor, organizaţiilor şi
curi în scopul eliminării trupelor terestre inva- proprietăţilor oamenilor, precum şi luarea mă-
datoare. surilor de limitare a efectelor atacului asupra
Combaterea atacurilor în fiecare stadiu societăţii şi economiei. În acest scop, Legea
al operaţiilor se face de către forţele maritime privind măsurile de protecţie a populaţiei civile
de autoapărare, folosind distrugătoare, subma- în situaţii de atac armat, din iunie 2004, asigu-
rine şi avioane de patrulare, de către forţele ră măsurile ce trebuie luate de guvernul naţio-
aeriene de autoapărare, utilizând avioanele de nal şi guvernele locale pentru protecţia civililor
vânătoare, făcând eforturi pentru a bloca nave- în astfel de situaţii. Măsurile de protecţie a civi-
le de transport ale inamicului şi prevenind spo- lilor în caz de atac armat şi situaţii anticipate
rirea trupelor terestre ale inamicului, precum şi (măsuri de protecţie civilă) trebuie să răspundă
blocând liniile de sprijin logistic maritime ale unor astfel de situaţii şi să se asigure minimi-
acestuia. În plus, pentru a sprijini aceste ope- zarea efectelor asupra societăţii şi economiei.
raţii, forţele terestre, maritime şi aeriene de Pentru îndeplinirea Planului de răspuns de ba-
autoapărare vor executa apărarea aeriană şi ză, conform Legii pentru răspuns la situaţii de
vor asigura informaţiile necesare, precum şi atac armat şi Directivei de bază pentru protec-
transporturi de trupe şi aprovizionare. ţia oamenilor, guvernul trebuie să mobilizeze
Operaţiile pentru asigurarea securităţii toate organismele şi funcţiunile sale pentru a
traficului maritim face orice efort posibil în implementarea măsu-
rilor de protecţie a populaţiei civile şi să sprijine
Traficul maritim este indispensabil pentru
măsurile de protecţie civilă implementate de
Japonia şi operaţiile pentru asigurarea securi-
guvernele locale şi instituţiile publice destinate,
tăţii traficului maritim sunt importante nu numai
pentru ca populaţia să facă faţă corespunzător
pentru susţinerea capacităţii de luptă a ţării şi
acestei situaţii. În plus, guvernele locale, în
pentru asigurarea capacităţii forţelor SUA de a
baza politicii guvernului, trebuie să implemen-
veni în sprijinul forţelor de autoapărare, dar şi
teze măsurile de protecţie civilă proprii şi să
pentru menţinerea zonelor fundamentale de
176

faciliteze complet măsurile de protecţie civilă rare şi Forţelor de Autoapărare pentru pro-
ale instituţiilor publice locale destinate, aflate în tecţia oamenilor. Orientări generale
subordinea lor. pentru protecţia oamenilor
Rolul forţelor de autoapărare în protecţia Pe baza Legii privind protecţia civilă, gu-
civilă, în caz de atac armat, este important vernul a formulat Orientările generale pentru
pentru forţele de autoapărare care sunt impli- protecţia oamenilor, în concordanţă cu patru
cate în respingerea acestui atac, pentru a limi- tipuri de situaţii de atac armat: invazie prin de-
ta pagubele provocate civililor. În acest scop, barcare; atacuri ale guerilelor şi ale forţelor
forţele de autoapărare implementează măsuri pentru operaţii speciale; atac cu rachete balisti-
de protecţie a civililor ca dirijarea rezidenţilor ce; invazie aeriană. Ca urmare, pentru măsuri-
evacuaţi, ajutarea rezidenţilor evacuaţi, răs- le de răspuns sunt anticipate patru situaţii: ata-
punsul la dezastrele atacului armat şi reface- curi la facilităţi în care sunt substanţe pericu-
rea de urgenţă, pe cât posibil fără interferenţă loase (obiective de putere nucleară, complexe
asupra obligaţiilor de respingere a atacului ar- petroliere); atacuri la facilităţi unde se află mulţi
mat. Intervenţia pentru protecţie civilă a forţelor oameni şi sistemele de transport în masă
de autoapărare se face în baza amendării Legii (staţiile terminale ori trenurile); atacuri cu
Forţelor Armate de Autoapărare, aşa că aces- substanţe capabile să nimicească mulţi oameni
tea pot implementa măsuri de protecţie civilă în (antrax ori arin); atacuri executate cu folosirea
situaţia că un atac armat este anticipat şi au o mijloacelor de transport ca mijloc de distrugere
nouă categorie de operaţii - de protecţie civilă. (sinucideri prin bombardare cu avionul, rachete
Dacă s-a ordonat o operaţie defensivă în situ- balistice în zbor).
aţia unui atac armat ori o operaţie de securitate
Planul de protecţie civilă al Agenţiei de Apăra-
internă ca măsură de a contracara o situaţie de
re şi Agenţiei de Administrare a Facilităţilor de
urgenţă, măsurile de protecţie civilă sau cele
Apărare este formulat în baza Legii privind
de răspuns la o situaţie de urgenţă vor fi imple-
protecţia civilă şi Orientărilor generale. Forţele
mentate ca parte a operaţiei defensive ori de
de autoapărare trebuie să implementeze cât
securitate internă, fără a ordona o operaţie de
de mult posibil măsurile de protecţie civilă ca
protecţie civilă. Cererea de intervenţie este tri-
evacuarea, salvarea rezidenţilor şi răspunsuri-
misă ministrului de stat pentru apărare de către
le la dezastrele provocate de atac armat, fără
guvernul de prefectură sau de şeful forţei de
interferenţă asupra principalelor lor obligaţii de
lovire, pentru dislocarea de unităţi în scop de
a respinge la capacitate completă, atacurile
protecţie civilă, cu aprobarea primului ministru.
armate. Sistemele de implementare sunt: sis-
Autoritatea personalului forţelor de autoapăra-
temul de coordonare intra-agenţii şi postura de
re implicat în intervenţii de protecţie civilă este
chemare în situaţii de urgenţă a personalului;
similară celei a poliţiştilor, dacă la faţa locului
în situaţii de atac armat şi situaţii anticipate,
nu este prezent un poliţist, în privinţa măsurilor
ministrul de stat pentru apărare trebuie să dea
de evacuare, prevenire şi restricţie a crimelor,
instrucţiuni pentru răspunsul necesar, cu avizul
accesului şi folosirii armelor, în baza Legii pri-
comitetului de apărare, care se ţine la nevoie.
vind executarea atribuţiilor ofiţerilor de poliţie.
În acest scop, sistemul de asistare a ministru-
De asemenea, acest personal are autoritatea,
lui apărării trebuie să fie permanent, prin com-
în situaţia că primarul nu este la faţa locului, să
pletarea cu personal. În plus, trebuie stabilită
dea instrucţiuni de evacuare, contribuţie publi-
starea de pregătire a unităţilor în anticiparea
că specifică situaţiilor de urgenţă, să stabileas-
implementării măsurilor de protecţie a oameni-
că zonele periculoase şi să ceară rezidenţilor
lor (întărirea serviciilor de personal, inspecţia
locali să coopereze, în baza Legii protecţiei
şi întreţinerea echipamentelor şi materialelor).
cetăţenilor. Pentru intervenţia de protecţie civi-
lă, pot fi organizate temporar unităţi speciale, Conţinutul măsurilor de protecţie a oa-
în funcţie de nevoi, iar personalul din rezerva menilor executate de forţele de autoapărare se
forţelor de autoapărare poate fi chemat. Preve- referă la:
deri similare pot fi stipulate pentru măsuri de • Evacuarea rezidenţilor – forţele de autoa-
răspuns în situaţii de urgenţă. părare, în coordonare cu organizaţiile cu
Măsuri şi politici ale Agenţiei de Apă- responsabilităţi, implementează orientările
177

şi transportul rezidenţilor evacuaţi şi a cole pe care Agenţia de Apărare / Forţele Armate
lecţiilor, precum şi acţionează pentru asigu- de Autoapărare trebuie să le dea în diferite si-
rarea informaţiilor necesare. În plus, când tuaţii. Sunt importante şi procedurile de coor-
sunt solicitate de şeful guvernului local donare convenite. În acest scop, s-au desfăşu-
pentru trecerea prin bazele forţelor de au- rat exerciţii de răspuns la situaţii de urgenţă,
toapărare în scop de evacuare a rezidenţi- organizate de Oficiul Cabinetului, de diferite
lor, acestea trebuie să facă prompt ajustări- prefecturi împreună cu alte ministere şi agenţii,
le necesare şi să adopte procedurile pentru concentrate pe procedurile de stabilire a co-
acest rezultat. mandamentelor locale ale forţelor de lovire şi
• Ajutarea rezidenţilor evacuaţi – forţele de desfăşurarea diferitelor întâlniri, orientând eva-
autoapărare implementează măsurile de cuarea rezidenţilor, acordarea de ajutor rezi-
salvare a vieţilor (căutare – salvare, acor- denţilor evacuaţi, stabilirea zonelor de pericol
darea primului ajutor şi altele), de asistenţă şi întărirea securităţii. Coordonarea cu guver-
medicală (transportul răniţilor) ca răspuns nele locale din timp de pace va fi mai strânsă
la cererile din partea directorul forţelor de şi se vor lua măsuri pentru eficienţa protecţiei
lovire şi a altora şi, ca atare, măsuri de civile, Agenţia de Apărare / Forţele Armate de
sprijin al vieţii (pregătirea hranei calde, Autoapărare vor reforma Departamentul gene-
aprovizionarea cu apă şi transportul pentru ralului comandant al armatei din cadrul forţelor
aprovizionarea cu materiale). În plus, aces- terestre de autoapărare, pentru a stabili o di-
tea dau permisiunea pentru folosirea facili- recţie de legătură provincială şi coordonare.
tăţilor Agenţiei de Apărare în scop de aju- Mai mult, postul de coordonator pentru protec-
tor. ţia civilă şi ajutor la dezastre este nou creat în
• Răspunsul la dezastre în caz de atac armat cadrul oficiilor de legătură provinciale ale forţe-
– forţele de autoapărare urmăresc distru- lor de autoapărare, iar denumirea lui va fi
gerile (sprijină monitorizarea), salvarea de schimbată în Comandamentul de Cooperare
vieţi (căutare – salvare, acordarea primului Provincial.
ajutor), prevenirea amplificării pierderilor x
(sprijină evacuarea oamenilor fără adăpost, Concluzionând în finalul prezentării
stingerea incendiilor), mutarea substanţelor succinte a conţinutului CARTEI ALBE A
periculoase cauzate de atacul cu arme APĂRĂRII JAPONIEI, se cuvine să sublini-
NBC. În plus, acestea implementează mă- em acurateţea demersului oficial japonez,
suri de sprijin pentru securizarea facilităţilor grija deosebită pentru asigurarea cadrului
legate de viaţă (instrucţiuni şi aviz, disloca- legislativ corespunzător în cele mai detalia-
rea de personal). te situaţii, profesionalismul factorilor de
• Refacerea în situaţii de urgenţă – forţele de decizie şi al specialiştilor din domeniul apă-
autoapărare sunt angajate în refacerea fa- rării în proiectarea viitorului Forţelor Arma-
cilităţilor şi echipamentului asupra cărora te de Apărare ale Japoniei, a cadrului orga-
Agenţia de Apărare poartă jurisdicţie şi, la nizatoric şi tehnologic în care este posibil
cererea guvernatorului prefecturii, asigură să acţioneze aceste forţe pentru îndeplini-
asistenţă pentru mutarea dărâmăturilor perea misiunilor de apărare a ţării şi de sprijin
riculoase şi repararea de urgenţă a drumu- al păcii şi stabilităţii în regiune şi în lume.
rilor şi autostrăzilor. La fel de clară este prezentată şi colabora-
Participarea Agenţiei de Apărare / Forţe- rea cu Statele Unite ale Americii şi cu forţe-
lor Armate de Autoapărare la activităţi de pre- le armate americane, pentru completarea
gătire pentru protecţia civilă este reglementată deficitului de securitate al Japoniei.
odată cu legiferarea implicării în activităţi de Nu în ultimul rând, se cuvine să subli-
urgenţe, fundamentul legal pentru măsurile niem preocuparea pentru rezolvarea proble-
necesare de respingere şi finalizare a atacuri- melor de protecţie civilă, a oamenilor, orga-
lor armate, precum şi pentru implementarea nizaţiilor şi proprietăţii acestora, precum şi
măsurilor de protecţie a oamenilor. Planul de responsabilităţile ce revin Forţelor Armate
protecţie civilă formulat este bazat pe Legea de Autoapărare în domeniul protecţiei civi-
privind protecţia civilă, fiind definite răspunsuri- le. În acest cadru, remarcăm şi eforturile
178

sociale, economice şi financiare planificate
pentru realizarea obiectivelor ce rezultă din
transformarea organismului militar pentru
ca acesta să corespundă provocărilor şi
ameninţărilor actuale şi de perspectivă.
Dr. Octavian DUMITRESCU
NOUL SISTEM OPERAŢIONAL AL JAPONIEI Anexa Nr.1
Primul ministru
Directorul general al
Directorul Co- Şeful Statului Major

mandamentului
Comandamentul Statul Major Întrunit

de Informaţii
(Departamentul
Comandan- Generalul Comandan- Forţa

tul Flotei de comandant tul Apărării combinată
Autoa- al Forţelor Aeriene
179
Anexa Nr.2
Fluxul răspunsului la rachetele balistice
Directorul general determină că rachetele balistice Directorul general nu determină că

pot zbura spre Japonia rachetele balistice pot zbura spre Ja-
ponia
Sporesc activităţile de alarmare şi su-

praveghere
Dacă este recunoscut un Dacă nu este recunoscut Directorul general emite un ordin în
atac (manifestarea imi- un atac baza Secţiunii 2.3 a Articolului 82 din
nen- ţei unui atac, lan- Legea Forţelor Armate de Autoa-
sarea iminentă a rachete- părare, conform procedurilor privind
răspunsul la situaţiile de urgenţă pre-
gătite de directorul general şi aprobate
de primul ministru
Recunoaşterea situaţiei Directorul general emite
de atac armat şi emiterea un ordin în baza Secţi-
ordinului pentru opera- unii 2.1 a Articolului 82
ţia defensivă din Legea Forţelor Ar-
mate de Autoapărare cu Când un semn
aprobarea primului min- de lansare a
istru rachetelor bal-
istice este re- Desfăşurarea
cunoscut activităţilor de
alarmare şi
Stabilirea nivelului de Stabilirea nivelului de supraveghere,
pregătire pentru răspuns. pregătire pentru răspuns. potrivit
Vase Aegis / Patriot PC- Vase Aegis / Patriot PC- situaţiei
Rachetele balistice Rachetele balistice Situaţia se schimbă neaşteptat şi

zboară spre Japonia zboară spre Japonia rachetele balistice zboară spre Ja-
ponia
Unităţile Forţelor Armate de Unităţile Forţelor Armate de Unităţile Forţelor Armate de Autoa-
Autoapărare răspund în Autoapărare răspund părare răspund potrivit procedurilor d
limita cadrului operaţiilor potrivit ordinului directoru- răspuns la situaţii de urgenţă şi ordinu-
defensive lui general lui directorului general
Articolul 76 din Legea For- Răspuns la rachetele balistice cu măsuri distructive

ţelor Armate de Autoa- (Secţiunea 2 a Articolului 82)
părare
Raport la Dietă
180
Anexa nr. 3
Mecanismul operaţiilor de protecţie civilă
Şeful forţei de lovire (situaţii de

Guvernatori de prefectură atac armat, şeful forţei de
lovire, şeful forţei de lovire pen-
tru situaţii de răspuns la ur-
genţe)
(1) cerere de (1)’Întrebare pentru (c) Raport (când comuni-carea

intervenţie intervenţie1) este stabilită de un guvernator
(2)Raport
Guvernatorul mu- (b)Comunicare Ministrul de stat pen- Primul ministru
nicipal (când nu tru apărare
poate fi formu-
lată o cerere
de
intervenţie) (3) Aprobare
(4) Emiterea unei comenzi pentru operaţia de protecţie
(Operatorul zonal)
Unităţi A. Cerere pentru dirijare

la evacuare
Comandanţii se conformă
art. 8.2 al Ordonanţei de Guvernatorul municipal
promulgare a Legii de protec-
ţie civilă Guvernatorul de
prefectură (A’-1)
Întrebare
pentru
cerere
(A’-2) Cerere de dirijare la evacuare (inclusiv cazurile în
care un guvernator municipal nu poate formula cererea
1) Cazuri când nu s-a formulat o cerere din partea guvernatorului de prefectură
181

Anexa nr. 4
Mecanismul pentru protecţia civililor în situaţii de atac armat
Guvernul naţional
Asigurarea Procurarea de infor- Răspunsuri la contaminarea cu materi-

avertizării maţii ale radioactive (NBC)
Instrucţiuni pentru Prevenirea distrugerilor la reac- Răspun
măsuri de evacuare toarele nucleare -suri la
Acordarea de instrucţi- Prevenirea distrugerilor cu materi- dezas-
uni şi sprijin ale periculoase tre
Răspunsuri la deşeuri infecţioase
Stabilirea preţului necesităţilor
pro-
zilnice Altele voca-te
Mini
miza
Guverne de prefectură
rea
dis-
Evacua truge
re şi Darea instrucţi- Emiterea notificării Măsuri de urgenţă rilor
ajutor unilor către pentru situaţii de (instrucţiuni de în
disidenţi pentru urgenţă evacuare) for-
evacuare Instrucţiuni pentru Determinarea
Ajutor (asigu- prevenirea pagube- ţele
zonelor periculoase ar-
rarea facilită- lor pe timpul focu- Asigurarea securi-
ţilor, hrană, lui cauzat de atacul mate Sta-
servicii medi- armat tăţii facilităţilor de
trai bili-
cale etc.)
rea
con-
Guverne municipale diţi-
Măsuri de urgenţă
(instrucţiuni de evacuare etc.)
Dirijarea Determinarea zonelor pericu-
rezidenţilor loase
Stingerea incendiilor
Distribuirea vestelor
Instituţii publice destinate şi insti-

tuţii publice locale destinate
Difuzarea pe media de avertizări etc.

Acordarea sprijinului de către Crucea Roşie
japoneză Aprovizionarea stabilă cu
Transportul rezidenţilor evacuaţi şi ajutor de electricitate şi gaz de către
urgenţă cu bunuri şi materiale, de către com-
paniile de transport
Civili
Dirijare şi ajutor pentru reziden- Activităţi de stingere a incendiilor,

ţii evacuaţi transport al oamenilor răniţi, ajuto-
Cooperare rul victimelor, siguranţa sanitară
Participare la exerciţii de
182

LUMEA VĂZUTĂ DE LA MOSCOVA • cei mai producători de petrol din Orientul
(continuare din Nr.18) Mijlociu sunt Arabia Saudită (22% din re-
4. Evoluţii ale pieţei globale de ener- zervele mondiale cunoscute de petrol,
gie (2007-2017) 13,5% din producţia globală), Iran (14,9%
din rezervele cunoscute de gaz natural şi
Materialele prezentate de noi sub titlul 11,5% din cele de petrol), Irak (9,6% din
“Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al rezervele de petrol) şi Qatar (14,3% din
studiului la care se face referire încă de la început. rezervele cunoscute de gaz natural);
Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale • Rusia deţine 26,6% din rezervele globale
Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe- de gaz natural, 6,2%-13% din rezervele de
deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa- petrol şi circa 20% din rezervele cunoscute
vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori de cărbune. Este cel mai mare furnizor de
proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA. gaze naturale prin conducte şi, alături de
Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali- Arabia Saudită, ocupă primul loc în expor-
zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am tul de petrol. Peste 90% din exporturile de
semnalat. energie ale Rusiei merg către ţările europe-
ne;
Piaţa globală de energie va trece
• China, cu un consum de 8,55% din consu-
prin schimbări majore, din care unele pot ajun-
mul global, dar într-un ritm continuu şi ac-
ge în fază finală până în 2017, se afirmă într-
celerat de creştere;
un studiu intitulat „Lumea din jurul Rusiei:
• Uniunea Europeană, un actor care deţine
2017. Prognoză pe termen mediu” realizat de
rezerve nesemnificative de petrol şi gaz,
un grup de experţi ruşi, condus de politologul
majoritatea în Norvegia şi Marea Britanie.
Serghei Karaganov, preşedintele Consiliului
Principala problemă a UE constă în depen-
pentru Politică Externă si Apărare, o structură
denţa în creştere de importurile de energie;
consultativă de pe lângă preşedinţia rusă.
până în 2030, importurile de petrol vor
Percepţia analiştilor ruşi este că sunt
creşte de la 76% la 90%, importurile de
tot mai evidente semnalele conform cărora tra-
gaze de la 40% la 70%, iar importurile de
diţionalul cod al relaţiilor dintre producătorii de
cărbune de la 50% la 70%.
energie şi consumatori, stabilit în secolul tre-
Situaţia actuală pe piaţa globală de
cut, va deveni curând istorie. Mecanismele de
energie este caracterizată de următorii
reglementare a pieţei globale de energie nu
factori:
mai funcţionează, iar competiţia între consu-
• petrolul este o sursă globală de
matori, alimentată de apariţia unor noi puteri,
energie, gazul natural este o
se intensifică. Rezervele de petrol din apropie-
sursă, în principal, regională,
rea statelor dezvoltate sunt aproape de epuiza-
iar cărbunele o sursă locală;
re, motiv pentru care se fac investiţii majore în
• în timp ce consumul de hidro-
zone bogate în petrol din Africa de Vest, Asia
carburi este în creştere rapidă,
Centrală, regiunea Caspică şi Rusia, ceea ce
nu se întrevede nicio sursă al-
va duce la o nouă realitate energetică. În ac-
ternativă de energie pentru vii-
cepţiunea analiştilor ruşi, principalii actori ener-
torul apropiat care să aibă întâ-
getici ai lumii sunt:
ietate;
• Statele Unite – cel mai mare consumator
• o creştere rapidă a nevoilor de
(24,6%), importă peste 50% din necesarul
resurse energetice pe pieţele
de consum; SUA ocupă primul loc şi la im-
asiatice în plin avânt;
porturile de gaz natural (16% din importul
• lărgirea diferenţelor dintre volu-
global);
mul consumului de hidrocarburi
• Orientul Mijlociu – deţine 61% din rezervele
(în creştere) şi producţia în ţări-
globale de petrol şi 40,1% din cele de gaz
le dezvoltate (în declin);
natural, ceea ce îi conferă poziţia de factor
• oportunităţile limitate de dezvol-
regional crucial în strategiile energetice ale
tare a producţiei vor duce la
celor mai mari consumatori;
183

creşterea riscurilor de destabili- multinaţionalele urmăresc să-şi consolideze
zare; baza de resurse, companiile de stat urmăresc
• economia globală se confruntă să-şi extindă operaţiunile post-extracţie şi să
cu o criză de petrol şi gaze na- obţină segmente din structurile de transport şi
turale; vânzare. Această contradicţie se va accentua
• criza (temporară) a facilităţilor în următoarea decadă.
de rafinare şi transport a petro- O confruntare geostrategică între China
lului, alături de lipsa altor capa- şi SUA prinde tot mai mult contur şi, în 2030,
cităţi de producţie; China va importa aceeaşi cantitate de petrol ca
• marii consumatori industriali SUA. Liderii de la Beijing sunt însă conştienţi
arată un evident interes în sur- că dezvoltarea economică va fi imposibilă fără
se alternative de energie; securizarea unor surse de energie pe care să
• importanţa în creştere a proiec- poată conta. Iar acesta este motivul pentru ca-
telor privind producţia şi re securitatea energiei, alături de procesul de
transportul de gaz natural liche- căutare de noi pieţe, va deveni o problemă de
fiat; supravieţuire pentru unul dintre liderii econo-
• interesul în energia nucleară mici mondiali. De partea lor, SUA nu sunt inte-
este revitalizat în unele ţări; resate în consolidarea poziţiei Chinei pe piaţa
• riscurile politice sunt în creştere de hidrocarburi şi este dispusă să întrebuinţe-
în regiunile bogate în hidrocar- ze pârghii politice şi economice pentru a ţine
buri. companiile chineze de gaze şi petrol departe
Contradicţii şi cauzele accentuării de aceste pieţe.
lor Principalele direcţii de dezvoltare pâ-
Analiştii ruşi apreciază că situaţia ener- nă în 2017
getică globală este marcată de adâncirea con- În general, tendinţele principale actuale
tradicţiilor care se vor manifesta pe toată pe- din sfera energetică globală vor continua şi în
rioada analizei. Principala cauză a tensiunilor următoarea decadă. Contribuţia resurselor
geopolitice constă în potenţialul conflictual ine- energetice fosile (petrol, gaz natural şi cărbu-
rent asociat distribuţiei de resurse petroliere. În ne) la consumul total va rămâne la nivelul ani-
timp ce marii consumatori de petrol sunt ţările lor 2003-2005, respectiv circa 90%, iar petrolul
foarte dezvoltate sau cele în curs de a deveni va continua să fie cea mai importantă sursă de
mari puteri industriale, majoritatea rezervelor energie în lume (interesul în petrol ar putea
globale de hidrocarburi este concentrată într- consemna un declin după anul 2030). Consu-
un număr relativ mic de ţări în curs de dezvol- mul de petrol va reprezenta circa 40% din con-
tare sau cu economii în tranziţie. Această consumul de resurse energetice, consumul de gaz
tradicţie este factorul principal care determină natural va fi 28%, cărbune 20%, în timp ce
comportamentul marilor actori de pe piaţa energia nucleară va reprezenta 5%, iar sursele
energetică. Mari consumatori, ca SUA, UE şi regenerabile de energie 7%. Pe termen lung,
China îşi concentrează resursele politice şi până în 2067, structura balanţei energetice
economice pe extinderea aceleiaşi pieţe, ceea mondiale poate evolua în conformitate cu două
ce conduce la apariţia concurenţei între ei. scenarii principale. Primul scenariu are în ve-
Cum majoritatea ţărilor bogate în resurse sunt dere o schimbare graduală de la petrol la gaz
instabile politic ne putem aştepta la diverse natural, în aceeaşi manieră în care petrolul a
evoluţii pe piaţa energetică mondială, ceea ce înlocuit cărbunele. O următoare schimbare va
deschide unele oportunităţi pentru expansiu- aduce în prim plan sursele regenerabile de
nea Rusiei. energie şi, probabil, energia nucleară. Oricum,
Principalele resurse de hidrocarburi sunt petrolul va rămâne cea mai importantă sursă
controlate de companii de stat. În acelaşi timp, de energie până în 2050. Al doilea scenariu
capacităţile de procesare, logistică şi transport, prevede înlocuirea motoarelor cu benzină şi
ca şi distribuţia hidrocarburilor sunt sub contro- motorină cu motoare cu hidrogen, ceea ce ar
lul corporaţiilor multinaţionale, ceea ce influen- însemna şi o scădere a producţiei de petrol;
ţează semnificativ şi face diferenţa în compor- scenariul este însă puţin probabil. Pe fondul
tamentul jucătorilor pe piaţă. În timp ce declinului gradual al cererii enorme de energie
184

din partea economiei globale, creşterea produ- În regiunea Caspică, producţia de pe-
sului intern brut şi consumul de energie vor trol va continua să crească în ritm constant.
continua să fie dependente. Către sfârşitul pe- Până în 2015, lider regional va fi Azerbaidjan,
rioadei de analiză, economiile vor începe să se cu câmpurile petroliere Azeri-Chirag-Gyuneshli
adapteze la folosirea surselor energetice alter- şi rezervele de gaz natural de la Shah-Deniz.
native şi regenerabile, iar contribuţia energiei În domeniul gazelor, principalii furnizori vor ră-
la produsul intern brut al puterilor occidentale mâne Turkmenistan şi Kazahstan, în timp ce
se va reduce. În decada următoare, consumul producţia azeră se va reduce. Alinierea geopo-
de energie va creşte cel mai rapid în perioada litică din regiunea Caspică evoluează, în gene-
2006-2012, în medie cu 1,6-2,0% pe an, după ral, în favoarea Occidentului. Oleoductului
care creşterea va încetini. Cea mai mare creş- Baku-Tbilisi-Ceyhan şi gazoductului Baku-
tere a consumului de energie se va înregistra Tbilisi-Erzurum li se vor adăuga până în 2015
în regiunea Asia-Pacific, iar încercările Chinei gazoductul NABUCCO, prin care gazul din
şi Indiei de a-şi rezolva problemele de securita- Iran, Kazahstan şi Turkmenistan va fi transpor-
te energetică cu resurse interne vor eşua. Con- tat în Europa prin Turcia. În context, SUA şi UE
sumul de petrol, gaze naturale şi cărbune va fi vor intensifica presiunile asupra
mai mare în ţările în curs de dezvoltare decât Turkmenistanului pentru a-şi orienta fluxul de
în ţările industrializate. Exporturile de gaze na- gaze pe acest traseu. Alte gazoducte vor
turale vor creşte pe măsură ce vor fi implemen- transporta gazele din Kazahstan şi
tate noi proiecte extractive, inclusiv în Rusia Turkmenistan către China. Influenţa Rusiei în
(Peninsula Yamal, estul Siberiei, Orientul Înde- regiunea Caspică este de aşteptat să scadă, în
părtat, platforma Mării Kara), Iran, Qatar, cel mai bun caz să rămână la actualul nivel,
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, respectiv ca ţară de tranzit a unei cote relativ
Algeria, Libia, Azerbaidjan, Kazahstan, reduse de petrol caspic prin intermediul CPC
Turkmenistan. Datorită unei scăderi previzibile (Caspian Pipeline Project).
a producţiei de petrol, statele industrializate vor Zona extinsă a Orientului Mijlociu va
creşte substanţial importurile de petrol, mai rămâne sub controlul strategic al Statelor Uni-
ales din ţările instabile politic şi economic din te, dar majoritatea ţărilor din regiune va conti-
Golful Persic. În general, acest scenariu va nua manevrele politice între principalii consu-
face ca diversificarea surselor de petrol să de- matori: SUA şi China. În acelaşi timp, marii
vină o problemă stresantă, astfel că Rusia şi consumatori (SUA, China, UE şi Japonia) se
fostele republici sovietice vor deveni mai inte- vor orienta către reducerea dependenţei de
resante pentru consumatorii de petrol. petrolul din Orientul Mijlociu. Conform unui po-
Pe viitor, pieţele de energie vor fi afec- sibil scenariu, în decada următoare Statele
tate de atacurile teroriste împotriva elementelor Unite ar putea încerca să preia controlul asu-
de infrastructură petrolieră, cel mai probabil în pra regiunilor strategice importante de petrol şi
Irak, Iran, Arabia Saudită, America Latină şi gaze cu costuri financiare şi politice minime. În
Africa, cu efecte vizibile în aprovizionarea cu ce priveşte Irakul, înseamnă spargerea contro-
petrol. Creşterea consumului de hidrocarburi lată a ţării în trei părţi, în care nordul bogat în
va duce la creşterea substanţială a riscurilor petrol trece, conform speranţelor americane,
politice şi chiar la noi conflicte regionale. Nu sub controlul unei administraţii americano-
sunt însă previzibile crize petroliere pentru ur- kurde, după care se va realiza sistemul de
mătoarea decadă. transport Kirkuk-Ceyhan. În privinţa Iranului,
China va încerca să-şi consolideze in- este posibil ca SUA să încheie acorduri sepa-
fluenţa şi prezenţa economică în Orientul Mijlo- rate şi să obţină şi unele concesii în schimbul
ciu, Africa, America Latină şi Asia Centrală, unor proiecte energetice pe termen lung.
continuând să rămână principalul concurent al Pe termen lung, regiunea extinsă a Ori-
SUA în domeniul expansiunii geografice. Nu entului Mijlociu va rămâne pentru SUA o sursă
poate fi exclusă formarea, de către China, a de rezervă de hidrocarburi. Concomitent, încă
unei alianţe temporare cu India şi, posibil, Ru- din următoarea decadă, SUA vor insista pe
sia cu scopul extinderii prezenţei în sistemul dezvoltarea de programe petroliere în America
energetic global. Latină, Canada, Africa şi regiunea Caspică.
185

Rolul Iranului pe plan internaţional, atât nice, ceea ce va duce la o scădere majoră
pe plan politic cât şi energetic, va continua să a preţului chiar într-un an. Şansele unui
crească, Teheranul urmărind extinderea bazei astfel de scenariu sunt foarte mici;
pentru exporturile energetice. Strategia regio- • scenariul 3 – un conflict armat. În acest
nală a Iranului în domeniul gazelor naturale are caz, preţul petrolului va trece de 100 dolari/
trei direcţii: vest – Turcia şi Europa; nord – baril. Dacă războiul va fi de durată, preţul
Transcaucazia şi Asia Centrală; est – Pakistan, poate ajunge la 130-150 dolari /baril, ceea
India, China, sud-estul Asiei. Vectorul vestic al ce va forţa SUA să exercite presiuni asupra
acestei strategii traversează şi zona cu cele OPEC pentru creşterea producţiei. Dacă
mai mari riscuri politice. Oricum, rezervele ira- războiul va urma „modelul irakian”, piaţa se
niene constituie cheia independenţei Uniunii va autoregla gradual şi se va stabiliza până
Europene faţă de Rusia, motiv pentru care în 2015-2017.
SUA sunt interesate în rezolvarea problemei Perspectivele energetice ale Rusiei
iraniene cât mai repede posibil, astfel încât să Potenţialul rusesc pe piaţa energetică mon-
folosească potenţialul energetic iranian în re- dială este dat de cele peste 3.000 depozite de
glementarea propriilor probleme geopolitice. hidrocarburi descoperite şi prospectate. Peste
În decada următoare, economiile dez- 50% din producţia de petrol şi peste 90% din
voltate vor acorda o mare prioritate surselor cea de gaz natural sunt concentrate în Urali şi
alternative şi regenerabile de energie, care in- Siberia Occidentală. Marea problemă a acestor
clud energia eoliană, hidroelectrică, etanolul şi depozite constă în rata ridicată de epuizare,
biocombustibilul. Investiţiile în aceste surse noi astfel că este necesar să se dezvolte zone al-
vor veni, în principal, din SUA, Japonia şi Chi- ternative de producţie. Conform estimărilor ofi-
na, precum şi de la marile companii specializa- ciale, în 2015, Rusia va produce 530 milioane
te ca BP, ExxonMobil, Royal Dutch/Shell. To- tone metrice petrol din care va exporta 310
tuşi, nu se aşteaptă ca sursele alternative de milioane tone metrice. Noi zone petroliere vor fi
energie să satisfacă nevoile energetice ale lu- dezvoltate în Siberia Orientală şi Iakuţia, pe
mii. Pentru ca sursele regenerabile de energie platoul Sahalin, în Marea Barents şi Marea
să satisfacă jumătate din creşterea preconizată Caspică, precum şi în provincia Timano-
a cererii de energie, producţia lor trebuie să Pechora. Până în 2015, capacitatea principale-
crească de 63 ori. lor oleoducte şi terminale maritime pentru ex-
Riscul unei scăderi majore a preţului port va creşte cu 50%. În ce priveşte gazul na-
energiei pe termen mediu este foarte mare, tural, în 2015, producţia Rusiei va atinge 740
consideră analiştii ruşi, factorii care ar contribui miliarde metri cubi, iar exportul va fi de 290
la o astfel de evoluţie fiind oferta foarte mare miliarde mc. Noi centre de producţie a gazului
de petrol şi gaze naturale, scăderea interesului natural vor fi dezvoltate în Siberia Orientală şi
în ţările dezvoltate pentru combustibilii fosili şi Orientul Îndepărtat. Totuşi, în următoarea de-
construcţia de noi capacităţi energetice în regi- cadă Rusia nu va fi în măsură să-şi consolide-
unea Caspică, Africa, precum şi politica marilor ze poziţia pe piaţa energetică globală.
consumatori, în primul rând SUA, de creştere Principalele impedimente în domeniul pro-
continuă a nivelului dobânzilor. Pe termen pre- ducţiei de petrol sunt:
vizibil, Iranul va juca un rol important în privinţa • situaţia precară a infrastructurii
preţului pe piaţa hidrocarburilor. Evenimentele aferente exporturilor;
în şi în jurul Iranului ar putea evolua conform • restricţiile politice impuse con-
unuia dintre următoarele trei scenarii: strucţiei de oleoducte de către
• scenariul 1 (cel mai probabil) – confrunta- firme private şi accesului com-
rea dintre Washington şi Teheran va conti- paniilor străine pe piaţa rusă;
nua, dar nu va duce la un conflict armat. În • activitatea redusă investiţională
acest caz, piaţa mondială a energiei va a companiilor petroliere ruse;
consemna o tendinţă de scădere a preţului • reducerea bazei de resurse a
până la 40-50 dolari/baril, cu fluctuaţii în companiilor petroliere ruse
gama 5-10 dolari; (producţia a fost mulţi ani su-
• scenariul 2 – realizarea unor înţelegeri şi perioară potenţialului de creşte-
soluţionarea conflictului prin mijloace paş- re a rezervelor).
186

În domeniul producţiei de gaz natural, imprevizibil. Capacitatea Strâmtorii Bosfor este
pedimentele majore sunt: cea mai vulnerabilă parte a politicii de transport
• politica Gazpromului, care gă- a Rusiei, deoarece este de aşteptat ca Turcia
seşte neprofitabilă dezvoltarea să continue să menţină restricţiile în strâmtoa-
pieţei interne la nivelul actuale- re pentru tranzitul tancurilor petroliere străine.
lor preţuri practicate pentru po- În cazul blocării strâmtorilor turceşti, Rusia va fi
pulaţia rusă; obligată să folosească oleoductul Baku-Tbilisi-
• decalajul dintre creşterea pro- Ceyhan. O alternativă ar fi oleoductul Burgas-
ducţiei de gaz şi consum; Alexandropoulos, dar costurile suplimentare
• necesitatea de a investi resurse vor face petrolul rusesc necompetitiv, deoare-
substanţiale în dezvoltarea de ce vor depăşi cu mult costurile petrolului
noi depozite; caspic.
• tentaţia de a cumpăra gaze din Rusia se va confrunta cu o competiţie apri-
Asia Centrală în dauna investiţi- gă şi pe piaţa de gaze naturale din Europa şi
ilor în proiecte de producţie; Pacific. Consumatorii europeni se vor concen-
• politica statului de a interzice tra pe diversificarea surselor de energie prin
participarea firmelor străine la creşterea importurilor din nordul Africii, regiu-
dezvoltarea celor mai promiţă- nea Caspică, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.
toare rezerve (Yamal, Unele oleoducte (BTC, BTE, NABUCCO şi al-
Shtokman) în calitate de opera- tele), în funcţiune sau în proiect, au menirea de
tori ai proiectelor; a limita influenţa Rusiei. De cealaltă parte, Chi-
• condiţiile precare ale infrastruc- na intenţionează să implementeze unele pro-
turii existente de export a gaze- iecte cu Turkmenistan şi Kazahstan, care vor
lor naturale şi monopolul asu- reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti.
pra sectorului rus de gaze natu- Oricum, Rusia îşi va menţine statutul de lider
rale. energetic regional în Europa, iar Europa va
Rata de creştere a producţiei de petrol din rămâne cea mai mare piaţă pentru resursele
2000-2004 nu va mai fi posibilă în următoarea energetice ruse pe termen mediu. Analiştii ruşi
perioadă. În 2017, Rusia va atinge nivelul de consideră că este puţin probabil să apară o
producţie maxim de 10-11 milioane de barili pe piaţă europeană independentă de pe care Ru-
zi, nivel care se va stabiliza. Dacă în 2010 Ru- sia să fie exclusă, argumentele lor fiind urmă-
sia va reprezenta 15% din piaţa mondială a toarele: - problemele majore cu care se con-
petrolului, în 2030 va ajunge doar la 10%. fruntă Uniunea Europeană şi lipsa de consens
Deşi conducerea Rusiei întrebuinţează cu pe tema căilor de asigurare a securităţii ener-
preponderenţă petrolul, gazul natural şi cărbu- getice; - proiectele specifice privind sursele
nele ca instrumente principale pentru realiza- alternative de energie sunt abordate, în princi-
rea şi menţinerea statutului de mare putere piu, la nivel naţional de către statele europene;
energetică, preocuparea pentru modernizarea - situaţia militar-politică explozivă din Orientul
tehnologică a infrastructurii de producţie şi Mijlociu creează o serie de riscuri politice şi
transport a surselor de energie a rămas mult în militare, care împiedică implementarea planuri-
urmă, astfel că este posibil ca peste 25-50 de lor vest-europenilor de a construi noi coridoare
ani competitivitatea energetică a Rusiei să se de energie.
reducă semnificativ. Concluzii
În condiţiile în care Europa va rămâne prin- Principala provocare cu care se va con-
cipala piaţă de desfacere pentru hidrocarburile frunta Rusia în următoarea decadă va fi crea-
din Rusia, capacităţile ruseşti pentru transpor- rea condiţiilor pentru minimalizarea pierderilor
tul petrolului spre Europa sunt limitate. Princi- aşteptate generate, în primul rând, de declinul
palul oleoduct, Drujba, are nevoie de reparaţii prezenţei ei pe pieţele mondiale de petrol şi
majore; Sistemul Baltic de Conducte a ajuns gaze şi, în al doilea rând, de căderea preţurilor
deja la capacitate maximă, în timp ce toate ru- energiei. În acest context, principalele priorităţi
tele de export din sud trec prin strâmtorile turale Rusiei sunt:
ceşti, fără nici o alternativă viabilă pe termen • un mai mare accent pe sectorul producţiei
187

de petrol şi gaze pentru piaţa internă; pendent. Singura opoziţie de luat în calcul este
• stimularea investiţiilor în dezvoltarea de noi cea a Rusiei, care s-a opus independenţei pro-
depozite de hidrocarburi; vinciei încă din 1999, dar atunci Rusia era ea
• renunţarea temporară la conceptul de ex- însăşi într-o situaţie delicată.
pansiune energetică globală în favoarea După o campanie aeriană de 60 de zile
investiţiilor în proiecte naţionale de produc- împotriva Serbiei, în 1999 forţele NATO au
ţie în estul Siberiei, Orientul Îndepărtat, preluat controlul şi administrarea provinciei Ko-
Sahalin, platoul nordic etc; sovo. Un recent studiu al Centrului de studii
• menţinerea şi extinderea prezenţei firmelor strategice din SUA, Stratfor, apreciază că in-
energetice ruse în Iran, Irak şi alte state tervenţia împotriva Iugoslaviei a fost argumen-
arabe atât timp cât Orientul Mijlociu va con- tată de două elemente. Primul, a fost teama că
tinua să rămână principalul furnizor de atrocităţile comise de
energie al lumii; sârbi în Bosnia puteau fi
• dezvoltarea de noi mecanisme pentru parti- continuate şi în Kosovo.
ciparea companiilor străine la proiecte de Al doilea, percepţia ge-
producţie în Rusia a gazelor naturale liche- nerală în Occident că, în
fiate, cea mai promiţătoare sursă de ener- acea perioadă, comuni-
gie pe piaţa energetică globală, cu respec- tatea internaţională se
tarea intereselor ambelor părţi; confrunta cu state pro-
• îmbunătăţirea securităţii tehnologice şi efi- blemă al căror compor-
cacităţii reţelei de transport a energiei; tament era în contradic-
• creşterea livrărilor de hidrocarburi către ţie cu normele internaţionale. Altfel spus, s-a
piaţa europeană prin construirea de noi afirmat că există un consens internaţional ge-
facilităţi de transport (către nordul şi sudul neral asupra evoluţiei ordinii internaţionale,
Europei şi către Balcani) şi consolidarea liderul acestui consens fiind Statele Unite, şi că
poziţiilor pe piaţa Asia-Pacific; nu exista o altă putere care să ameninţe unita-
• companiile petroliere şi de gaz metan ruse tea acestei viziuni. Ca urmare, nu exista nici
trebuie să profite de condiţiile externe favo- riscul ca orice acţiune militară împotriva unui
rabile pentru a-şi moderniza capacităţile de stat problemă să fie sortită eşecului. Iugoslavia
producţie şi a-şi dezvolta reţelele de co- a fost identificată printre aceste state proble-
mercializare, în scopul reducerii costurilor mă.
de producţie şi creşterii competitivităţii pe
Pentru toată lumea era evident că sâr-
pieţele externe.
bii comiseseră atrocităţi împotriva croaţilor şi
bosniacilor, aşa cum bosniacii şi croaţii comi-
Kosovo: ultima retrasare de graniţe seseră împotriva sârbilor, dar acestea au fost
în Balcani manifestări ale acumulărilor de tensiuni mocni-
Henry Kissinger: „Un nou Kosovo înseamnă te în arcul de la Dunăre la Munţii Hindu Kush
o nouă ordine mondială” (august 1999) din Afganistan, ţinute sub control pe timpul
Deşi parte a fostei Iugoslavii, Kosovo Războiului Rece. În plus, Iugoslavia era o
este o problemă care se detaşează de proble- creaţie artificială impusă mai multor naţionali-
ma iugoslavă. În timp ce problema iugoslavă s- tăţi, catolice, ortodoxe şi musulmane, în urma
a manifestat şi a fost soluţionată în anii 1990, Primului Război Mondial şi menţinut după al
problema Kosovo este o problemă Doilea Război Mondial cu sprijinul Sta-
din categoria celor care dăinuie de telor Unite şi Uniunii Sovietice. A fost
sute de ani şi care niciodată nu a suficientă dispariţia Uniunii Sovietice
fost luată în serios de comunitatea pentru ca Iugoslavia să se dezmembre-
internaţională, fiind mereu neglijată. ze printr-un conflict, care a devenit
Se pare însă că acum, comunitatea amorsa altor conflicte pe linia arcului
internaţională a luat în serios aceas- Dunăre-Hindu Kush.
tă problemă. Statele Unite şi Uniu- Misiunea NATO a fost menită să stabili-
nea Europeană par hotărâte să facă zeze capătul occidental al arcului, res-
din provincia Kosovo un stat inde- pectiv Iugoslavia. Strategia Statelor
Emblema Kosovo
188

Unite avea ca obiectiv abolirea statului multina- importanţă. Important a fost că SUA adoptase-
ţional creat după Primul Război Mondial şi ră o atitudine post Războiul Rece şi că, pe ba-
crearea de noi state naţiune al căror funda- za acesteia, nu exista nici o ameninţare reală
ment să fie o unitate naţională coerentă. Difi- împotriva Statelor Unite iar misiunea principală
cultatea acestui plan consta în faptul că fiecare a politicii externe era punerea la punct a state-
stat naţiune trebuia să includă minorităţi etnice lor mici dar problemă, prevenirea genocidului
semnificative, la care se adăuga şi problema şi retrasarea graniţelor în regiunile instabile.
retrasării graniţelor. Teoretic, statele trebuiau Cine încerca în 1999 sau imediat după
create în jurul naţionalităţii majoritare şi trebu- aceea să caute explicaţii pentru conflictul din
iau să rămână stabile în pofida diversităţii etni- Kosovo în diverse conspiraţii scăpa din vedere
ce. că adevărata motivaţie era dată de păienjeni-
Ca urmare, s-a considerat necesar să şul complex al preocupărilor politice interne din
se retraseze graniţele în Balcani, aşa cum au SUA şi de convingerea sinceră că principala
fost retrasate şi după Primul Război Mondial. menire a statului american, rămas în postura
În acest demers, unul dintre obstacole a fost de singură mare putere, este aceea de a per-
consensul absolut convenit la nivelul OSCE fecţiona lumea.
privind intangibilitatea graniţelor stabilite după Pe de altă parte, intervenţia NATO din
al Doilea Război Mondial. Pentru depăşirea 1999 în Iugoslavia marca sfârşitul unei etape
acestui impas, s-a afirmat că dezmembrarea din evoluţia Alianţei nord-atlantice. Pentru Sta-
Iugoslaviei nu trebuie asimilată unei modificări tele Unite, Alianţa constituia singura legătură
de graniţă, fiind doar eliminarea completă a instituţională cu Europa iar intervenţia în Bal-
unei creaţii statale artificiale şi eliberarea totală cani oferea o cale de punere în practică a poli-
a naţiunilor prin crearea propriului lor stat. Gra- ticii americane bazate pe cele două elemente
niţele noilor state au fost stabilite aproximativ fundamentale: promovarea politicii de securita-
pe traseul graniţelor istorice ale acestor state, te şi a valorilor democraţiei. Pentru aliaţii euro-
astfel că în interiorul lor au fost incluse grupuri peni intervenţia era o ocazie pentru promova-
etnice mari, cum este cazul sârbilor din Bosnia. rea unor interese proprii. Pentru Marea
În acest demers, Serbia a fost identifi- Britanie, era momentul afirmării „relaţiilor spe-
cată ca fiind entitatea problemă. Serbia a fost ciale” cu SUA; pentru Germania, însemna ieşi-
tratată nu ca parte a proiectului iugoslav eşuat rea din „conul de suspiciune” în care se afla
ci ca un actor esenţialmente distonant care datorită trecutului ei; pentru Franţa, se ivea
trebuia abordat în mod diferit faţă de restul noi- posibilitatea realizării „reţelei de securitate” ca-
lor state. Motivul unui astfel de tratament a fost re să o apere de schimbările în echilibrul
comportamentul sârbilor în războiul din Bosnia, geopolitic pe care nu le putea gestiona singu-
astfel că, în 1999, când sârbii erau ră; pentru Italia era o ancoră pentru
angajaţi în lupta cu separatiştii alba- emoţionalele legături atlantice ale
nezi din Kosovo, Statele Unite au populaţiei ei.
considerat că este necesar să in- Desfăşurată la un înalt nivel de coe-
tervină împotriva Serbiei. ziune şi succes, spunea fostul se-
În realitate, nivelul atrocităţi- cretar de stat Henry Kissinger, in-
lor din Kosovo nu s-a apropiat nicio- tervenţia în Iugoslavia a marcat, ul-
dată de ceea ce s-a întâmplat în terior, amplificarea revendicărilor
Bosnia şi nici ceea ce administraţia pentru o mai mare independenţă a
Clinton prevestea la începutul in- aliaţilor europeni, consemnate apoi
tervenţiei aeriene împotriva Serbiei în hotărârea membrilor Uniunii Euro-
că se va petrece nu s-a mai petre- pene de a-şi crea de urgenţă forţe
cut. La un moment dat, s-a anunţat Akim Ceku armate separate care să fie angajate
că sute de mii de bărbaţi sunt daţi în operaţiuni fără aprobarea NATO
dispăruţi, apoi că 10.000 au fost ucişi şi dizol- şi fără implicare americană. În opinia lui
vaţi în acid sulfuric. Analizele postbelice nu au Kissinger, nu decizia în sine a fost surprinză-
pus în evidenţă atrocităţi de asemenea dimen- toare ci momentul adoptării ei, respectiv după
siuni, dar acest fapt nu mai avea nici un fel de ce aliaţii europeni au realizat că au fost impli-
189

caţi într-o acţiune greşită, cu consecinţe ruse de forţa NATO. Nu este mai puţin adevă-
necalculate. Era vorba despre faptul că, deşi rat că această schimbare de atitudine a fost
au acceptat principiul „intervenţiei umanitare”, posibilă şi datorită faptului că preşedintele
aliaţii europeni au constatat că a fost vorba Boris Elţîn a cedat foarte uşor presiunilor ame-
doar de o excepţie şi nu ricane. Rusia era prea
de o regulă a acestui slabă în acea perioadă şi
concept. Un principiu ca- nu putea să aibă nici un
re se dorea universal nu fel de autoritate.
a fost aplicat decât împo- Analiştii americani pun
triva unui singur stat, şi ascensiunea preşedintelui
acela din Balcani. În plus, Putin tocmai pe seama
NATO şi-a negat propria eşecului lui Elţîn în Koso-
definiţie de alianţă strict vo şi pe percepţia ruşilor
defensivă, insistând asu- că au fost înşelaţi de Sta-
pra dreptului de a ocupa tele Unite într-un gest de
părţi din ţări cu care ofici- supremă desconsiderare.
al nu era în război, ne-
Decizia Statelor Unite şi a
gând şi conceptul de su-
Uniunii Europene privind
veranitate naţională.
independenţa provinciei
Între lecţiile rezul- are, în opinia analiştilor
tate după războiul din Stratfor, următoarele ca-
Kosovo este şi aceea că racteristici: este singurul
nici măcar războaiele caz din fosta Iugoslavie în
drepte nu pot evita ambi- care are loc o modificare
guităţile şi nu pot să nu de graniţe datorată pre-
aibă consecinţe politice. zenţei unei minorităţi; ea continuă politica de
Alianţa nord-atlantică a fost pusă într-o dilemă redesenare a graniţelor în Balcani; are loc în
politică: să accepte sau nu independenţa lipsa unui mandat din partea ONU sau NATO,
kosovarilor, în condiţiile în care „independenţa” fiind prezentată ca o acţiune sprijinită de naţi-
va deveni revendicarea la modă în alte zone uni independente; este un afront adus opoziţiei
conflictuale pe motive etnice. insistente a Rusiei.
După 60 de zile de campanie aeriană Ultima caracteristică este cea care evi-
împotriva unor obiective mai mult sau mai puţin denţiază complexitatea momentului, deoarece
militare din Serbia, a cărei eficacitate este dis- partea rusă este foarte preocupată de faptul că
cutabilă, perioadă în care autorităţile de la Bel- separarea provinciei Kosovo ar putea deschide
grad nu au capitulat, Statele Unite aveau nevo- uşa pentru alte retrasări de graniţe, dând apă
ie de o strategie pentru încetarea războiului. A la moară mişcărilor de independenţă, de exem-
fost momentul în care a intervenit Rusia, singu- plu, cecene. La fel de adevărat este faptul că
rul aliat al Serbiei. Pentru retragerea trupelor Rusia nu-şi mai permite să dea dovadă de indi-
sârbe din Kosovo şi semnarea unui acord de ferenţa specifică lui Elţîn, preşedintele Vladimir
încetare a ostilităţilor de către autorităţile sâr- Putin fiind consecvent în menţinerea autorităţii.
be, a fost nevoie de implicarea Rusiei, căreia i De altfel, titlul acordat de revista Time preşe-
s-a promis că va participa cu trupe la forţa de dintelui Putin, de „personalitatea anului 2007”,
menţinere a păcii din Kosovo. Sârbii au apreci- a fost însoţit de afirmaţia că preşedintele rus a
at implicarea Rusiei ca o cale de garantare a reuşit să readucă Rusia la masa marilor puteri,
intereselor Serbiei în Kosovo şi a drepturilor în contextul în care Rusia este angajată în re-
sârbilor din provincie, dar mai înainte de toate facerea sferei de influenţă în spaţiul ex-sovietic
o garanţie că provincia va rămâne parte inte- şi refacerea statutului de mare putere. Mesajul
g r a n t ă a S e r b i e i . preşedintelui Vladimir Putin pentru Ucraina,
Odată războiul încheiat, Statele Unite au Moldova şi fostele republici sovietice din
uitat promisiunile făcute şi au exclus Rusia din Caucaz şi Asia Centrală este simplu: Rusia
procesul decizional al KFOR, izolând forţele este aproape şi este puternică, în timp ce
190

NATO este departe şi slab. întreprindere nu implică un preţ geopolitic prea
În cazul în care Statele Unite şi unele mare. Acordarea independenţei provinciei Ko-
puteri europene vor crea un stat independent sovo este o provocare pentru acele interese pe
Kosovo, în pofida opoziţiei Rusiei, prestigiul care Rusia le consideră fundamentale, ceea ce
preşedintelui Putin şi fundamentele psihologice face ca preţul geopolitic al acestei independen-
ale strategiei sale vor suferi o mare înfrângere. ţe să crească odată cu riscurile generate de
Recunoaşterea independenţei kosovarilor în nivelul de afectabilitate a interesele ruseşti.
afara cadrului ONU va însemna pentru preşe- Analiştii Centrului american de studii
dintele Putin o înfrângere echivalentă cu cea a strategice sunt de părere că Rusia chiar aş-
preşedintelui Elţîn. În opinia analiştilor ameri- teaptă o criză care să-i ofere preşedintelui
cani, puterile occidentale ar trebui să ţină cont Putin ocazia de a demonstra că ţara sa este o
de poziţia Rusiei, pentru că, în caz contrar, mare putere. Nu independenţa kosovarilor pa-
preşedintele Putin nu va capitula precum ante- re să fie cheia poziţiei ruse ci ocazia pe care
cesorul său şi va crea o criză. Pentru aceasta, aceasta o oferă Rusiei pentru promovarea
Putin dispune de două opţiuni. Prima, cea eco- strategiei politice de partener egal la masa ma-
nomică, este gazul natural livrat Europei, în rilor puteri. În condiţiile în care Statele Unite
special Germaniei. Urmare a veniturilor obţinu- sunt prea ocupate cu problematica ridicată de
te din acest export, Rusia poate rezista fără lumea islamică, este greu de crezut că sunt în
exporturi mai mult decât poate rezista Germa- măsură să se angajeze într-o confruntare cu
nia fără gaze naturale. Până acum, în proble- Rusia pe tema Kosovo.
ma şantajului energetic, se considera că Rusia Recunoaşterea independenţei pentru
nu va avea nici un motiv să întrerupă livrările Kosovo ar crea cel puţin trei precedente, a că-
de gaz natural către Europa, dar importanţa ror periculozitate, în termeni moderaţi, nu poa-
problemei Kosovo pentru te fi decât estimată. Primul
Rusia ar putea să dea precedent ar fi transpune-
peste cap aceste aserţiuni. rea unui act de violenţă
A doua opţiune într-un izvor de drept in-
poate fi denumită opţiunea ternaţional, pe principiul că
“unei acţiuni militare de cel mai tare sau cel cu pri-
mică amploare”. O astfel eteni mai puternici are câş-
de acţiune poate consta în tig de cauză. Al doilea pre-
suplimentarea trupelor ru- cedent ar însemna accep-
se din Kosovo şi provoca- tarea dreptului la autode-
rea trupelor NATO din ca- terminare teritorială pe cri-
drul KFOR. O reacţie din terii etnice, la autodetermi-
partea trupelor NATO ar nare prin secesiune a unor
putea genera acţiuni mili- comunităţi civice şi, impli-
tare ruse în alte zone de cit, acceptarea dezintegră-
interes unde Rusia îşi poa- rii unor state naţiune. Ceea
te exercita puterea milita- ce ar putea oferi oricărei
ră, cum ar fi statele baltice. minorităţi, oriunde s-ar afla,
Aşadar, ameninţarea mili- de exemplu în Spania, Slo-
tară rusă de mică amploa- vacia, România sau R.
re în Kosovo poate condu- Moldova, posibilitatea de a
ce la o reacţie a Rusiei în altă regiune. Acesta decide, oricând doreşte, să declare că nu mai
este şi sensul recentei declaraţii a ministrului vrea să aparţină unui anume stat şi că solicită
rus de externe: „recunoaşterea independenţei independenţa. Un astfel de precedent nu ar fi
riscă să ducă la consecinţe serioase atât în decât o invitaţie la resuscitare a naţionalismului
planul stabilităţii regionale cât şi în cel al secu- în Europa. Al treilea precedent ar fi încurajarea
rităţii internaţionale”. separatiştilor, mai ales a acelora din zone
Redesenarea graniţelor în Balcani a apropiate de Rusia, că vor beneficia de protec-
plecat mereu de la considerentul că o astfel de ţia NATO.
191

Ca urmare, cea mai bună soluţie ar fi un precedent în istoria Rusiei. Federaţia Rusă
amânarea proclamării independenţei, o amâ- este un stat nou, care funcţionează într-un sis-
nare pe termen lung. O declarare unilaterală a tem radical schimbat al relaţiilor internaţiona-
independenţei de către albanezii kosovari ar le.” (Igor Ivanov, fost ministru de externe rus).
echivala cu o oportunitate strategică prin care În 1990, Republica Rusă (principala
Rusia îşi va demonstra abilitatea de a trata o componentă a URSS) adoptă declaraţia de
criză. O criză definită prin asimetria percepţiilor suveranitate, iar în iunie 1991 Boris Elţân este
asupra ei: în timp ce SUA şi puterile occidenta- ales, prin vot universal, preşedintele acesteia.
le văd Kosovo ca pe o entitate nerelevantă, a La 25 decembrie 1991, M. Gorbaciov a demisi-
cărei problemă trebuie rezolvată, consecinţele onat din funcţia de preşedinte al URSS. În ace-
fiind la fel de nerelevante, Rusia vede impor- eaşi zi, la orele 19:38, la Kremlin a fost coborât
tanţa strategică a modificărilor de graniţe într-o steagul URSS, fiind arborat cel al Federaţiei
regiune prin definiţie instabilă. Din Kosovo poa- Ruse. La 26 decembrie 1991, Congresul De-
te fi amorsat arcul instabilităţii prin estul Euro- putaţilor Poporului a dizolvat formal URSS, iar
pei, Caucaz, Asia Centrală până în Afganistan. Federaţia Rusă devenea oficial succesoarea
Poziţia Rusiei este determinată de raţiunile de drept a fostei Uniuni Sovietice, moştenind în
amintite şi nu este o reacţie la expansiunea graniţele sale circa 75% din suprafaţa fostului
SUA şi a NATO spre Europa, până la frontiere- imperiu sovietic şi peste 50% din populaţia
le ruseşti sau la scutul antirachetă pe care acestuia.
America intenţionează să-l amplaseze în estul Colapsul blocului sovietic din Europa
continentului european. Centrală şi de Est, în primul rând prăbuşirea
Oricare ar fi raţiunile care l-au determinat URSS, una dintre cele două superputeri care
pe preşedintele Vladimir Putin să ia această au asigurat echilibrul mondial în perioada răz-
decizie, doar la câteva zile după zdrobitoarea boiului rece, reprezintă, probabil, cea mai am-
victorie obţinută de partidul său la alegerile plă ruptură din istoria modernă.
parlamentare, hotărârea este apreciată drept o
Epoca în care toate conflictele presupu-
nouă expresie a faptului că, după seria de se-
neau raportarea la dimensiunea Est - Vest s-a
isme care au zguduit Rusia odată cu prăbuşi-
sfârşit, fiind înlocuită de două riscuri majore la
rea sistemului comunist, Moscova a reuşit să-
scară planetară: ameninţarea nucleară şi proli-
şi regăsească traiectoria ascensională.
ferarea incontrolabilă a terorismului internaţio-
Până unde va urca aceasta, nimeni nu
nal. Sistemul bipolar al războiului rece a fost
este, însă, în măsură, cel puţin deocamdată,
înlocuit, într-un timp istoric extrem de scurt, de
să profeţească.
o configuraţie geopolitică nouă şi volatilă, mar-
Nicolae PERHAIŢĂ
cată de competiţia pentru spaţiu şi pentru re-
crearea zonelor de influenţă, fără să dispară
Unele aspecte privind politica Rusiei post- marile ideologii globale.
sovietice în contextul globalizării
Fiecare ţară europeană a fostului bloc
1. Rusia ca succesoare a fostei URSS socialist a fost confruntată cu problemele difici-
„Federaţia Rusă nu le ale tranziţiei, implicând trecerea de la totali-
are istorie statală, hotare- tarism la democraţie şi de la economia centrali-
le ei sunt întâmplătoare, zată la cea de piaţă. În cazul Rusiei tranziţia a
orientările culturale sunt însemnat şi trecerea de la statutul imperial la
tulburi, regimul politic e cel post-imperial, element care a dat o nouă
instabil şi confuz, structu- dimensiune procesului, sporindu-i dificultatea
ra economică este frag- şi amploarea. Mulţi sunt de părere că, timp de
mentară şi dezorganizată, aproape 300 de ani, ruşii au găsit un fel de
harta etnică este eteroge- compensaţie la greutăţile vieţii cotidiene în
nă (…). Federaţia Rusă ideea imperială, iar prăbuşirea imperiului a
nu reprezintă statul rus integral.” (Alexander adus cu sine nu doar scăderea nivelului de trai
Dughin, geopolitician rus). şi a gradului de securitate personală, ci şi pier-
„Nici sistemul politic actual, nici frontiere- derea sentimentelor de măreţie şi superioritate
le şi nici zona geopolitică înconjurătoare nu au pe care le generase existenţa imperiului.
192

regimuri loiale Moscovei
de pe toate continentele;
- acces direct la principa-
lele organizaţii şi căi de
comunicaţie ale Eurasiei;
- conservarea prestigiului
de mare putere, cu influ-
enţă decizională majoră la
nivel global;
- asigurarea, din resurse
proprii (materii prime şi
energie), a suportului
esenţial pentru dezvoltare
şi modernizare.
Federaţia Rusă a
moştenit, desigur, şi unele
slăbiciuni decurgând din
politica expansionistă a
Desigur, ideea imperială nu a dispărut fostei URSS, cum ar fi: necesitatea gestionării
odată cu prăbuşirea imperiului. Aşa cum consi- consecinţelor negative ale politicii de forţă şi
deră unii analişti, Rusia trăieşte cu convinge- dictat (de ex., Pactul Ribbentrop-Molotov, per-
rea că „a fost amăgită părăsind locul pe care îl petuarea în timp a conflictelor generate de ex-
merită în lume”. (1) În aceste condiţii, nostalgia pansiunea teritorială asupra ţărilor vecine, înar-
imperială ar putea fi uşor reaprinsă. Dezvolta- marea unor regimuri aşa-zis revoluţionare din
rea Rusiei ca stat democratic şi abandonarea lumea a treia); disiparea unor forţe militare im-
vocaţiei imperiale sunt condiţionate, în primul portante pentru a menţine sub control întregul
rând, de creşterea economică internă şi reuşita teritoriu al Federaţiei; efectuarea de cheltuieli
procesului de reforme şi modernizare în curs greu suportabile pentru dezvoltarea potenţialu-
de desfăşurare. Dar, odată cu venirea lui lui militar şi asigurarea accesului la tehnologii
Vladimir Putin la Kremlin, Federaţia Rusă a de vârf.
început să-şi reafirme ambiţiile de superputere, Aceste moşteniri împovărătoare constitu-
generând multiple tensiuni într-o lume practic ie sursa vulnerabilităţilor care ameninţă stabili-
nouă. tatea noului stat:
Ca succesoare directă a fostei URSS, - transferul imaginii negative a politicii expansi-
Federaţia Rusă a moştenit o serie de atuuri oniste a URSS asupra politicii Rusiei
ale statutului imperial, între care putem enume- (antisovietismul se transformă în antirusism);
ra: - includerea unor regimuri susţinute de Mosco-
- principalele active ale fostei URSS va în rândul statelor considerate teroriste („axa
(potenţialul nuclear, brandul de mare putere, răului”), ceea ce scade credibilitatea Federaţiei
industria spaţială etc.); Ruse ca aliat în războiul global împotriva tero-
- o suprafaţă imensă, pe două continente, şi rismului;
un statut consolidat de putere euro-asiatică; - accelerarea mişcărilor centrifuge şi creşterea
- un impresionant arsenal de arme convenţio- riscurilor separatiste la nivelul regiunilor şi re-
nale şi neconvenţionale, precum şi rezerve uri- publicilor autonome (pericolul dezintegrării Fe-
aşe de resurse energetice şi de materii prime deraţiei);
strategice. - revigorarea extremismului naţionalist
Atuurile determină, fireşte, consecinţe (şovinismul rus, tendinţele velico-ruse, pansla-
avantajoase, precum: vismul), dar şi a unor conflicte pe baze etnice
- menţinerea controlului ori a unei influenţe şi religioase în cadrul Federaţiei Ruse şi în
semnificative asupra unor pieţe tradiţionale şi spaţiul CSI.
193

Pierderea statutului imperial a generat acţiuni subversive şi, deci, provizorii, urmând a
numeroase frustrări, mai ales la nivelul cercuri- fi modificate (retrasate) în concordanţă cu inte-
lor politice şi militare naţionaliste, care se re- resele reale ale ruşilor.
simt acut şi în comportamentul Rusiei pe plan Liderul comunist Ghenadi Ziuganov nu
internaţional. ezita să afirme că URSS a fost o formă geopo-
Încă din primii ani ce
au urmat destrămării im-
periului sovietic a devenit
evidentă preocuparea
Moscovei pentru elabora-
rea de planuri şi acţiuni
care să permită conserva-
rea controlului geopolitic al
Federaţiei Ruse pe între-
gul spaţiu ocupat de fosta
URSS, considerat un areal
istoriceşte dobândit de
Rusia, o adevărată placă
turnantă între Orient şi Oc-
cident. Se invocă între al-
tele faptul că, după destră-
marea URSS, aproape 25
de milioane de ruşi au ră-
mas în afara Federaţiei
Ruse, respectiv în fostele
republici desprinse acum
de imperiu, iar apărarea
drepturilor acestora rămâ-
ne în responsabilitatea Moscovei. litică naturală a Rusiei istorice, iar refacerea
De asemenea, unul din obiectivele majore Federaţiei Ruse în cadrul graniţelor fostei Uni-
ale politicii externe a Noii Rusii a devenit în uni Sovietice este o sarcină esenţială a condu-
scurt timp prevenirea şi împiedicarea cerii politico-militare de la Moscova.
reorientării strategice a republicilor desprinse Dincolo de disputele terminologice sau
din URSS spre alte alianţe externe şi organiza- conceptuale în care sunt angrenaţi diverşi poli-
ţii internaţionale din care Rusia nu face parte. tologi şi geopoliticieni ruşi (Alexander Dughin,
După eşecul suferit de Moscova în cazul Dimitri Trenin, Ghenadi Ziuganov ş.a.) privind
statelor baltice (deja membre ale NATO şi UE), orientarea vectorului politicii Federaţiei Ruse
obstrucţiile Rusiei vizează acum blocarea ori- spre Europa sau, dimpotrivă, spre consolida-
entării spre Vest a unor ţări ca Georgia, Ucrai- rea poziţiei sale centrale în Eurasia, în detri-
na, Republica Moldova, Uzbekistan ş.a. mentul SUA, rămâne un element constant, de-
finitoriu, preocuparea elitei politice ruse în di-
Poate că frustrarea resimţită cel mai du-
recţia retrasării frontierelor Federaţiei Ruse. Un
reros de ruşi o constituie, însă, ideea că su-
element favorizat şi de fenomenul globalizării
prafaţa Marii Rusii s-a redus şi că o serie de
contemporane, care tinde spre crearea unor
teritorii, foste republici sovietice, s-au desprins
centre de decizie globale, în care distanţele nu
de imperiu, devenind independente. Majorităţii
mai contează, iar ideea de graniţă geofizică,
ruşilor, obişnuiţi cu graniţele fostei URSS, le
practic, dispare.
vine greu să considere Ucraina, Belarus,
Kazahstan, Republica Moldova, Georgia ş.a. O astfel de preocupare a fost sesizată şi
ca fiind ţări străine. Consecinţele unei astfel de de o serie de lideri politici din enclavele sepa-
atitudini se reflectă în contestarea, sub diverse ratiste create şi încurajate de Moscova în fos-
forme, a graniţelor actuale ale Federaţiei Ruse, tele republici unionale devenite rebele, ilustrati-
considerate artificiale, impuse de Occident prin ve în acest sens fiind unele declaraţii făcute de
194

ministrul de externe al aşa-zisei Republici Mol- Patarkatsishvili, cu 6,99%, urmat de ceilalţi
doveneşti Nistrene (RMN), Valeri Liţkai. După patru candidaţi, cu procentaje nesemnificarive.
organizarea simulacrului de referendum de la Rezultatele anunţate sunt contestate de
17 septembrie 2006, vizând independenţa opoziţie, care denunţă fraude masive şi recla-
Transnistriei, liderul de la Tiraspol a afirmat că mă un al doilea tur de scrutin, în caz contrar
alipirea enclavei separatiste la Rusia s-ar în- ameninţând din nou cu scoaterea populaţiei în
scrie în cadrul unui proces de dezvoltare a ma- stradă, fapt ce provoacă noi temeri de instabi-
rii puteri de la Răsărit „dincolo de teritoriile şi litate, după tulburările din noiembrie, soldate
graniţele în care a fost împinsă cu forţa”. Pro- cu nouă zile de stare de urgenţă şi convoca-
cesul de extindere a Federaţiei Ruse „este derea acestor alegeri prezidenţiale anticipate.
ja în curs”, susţinea acesta. Afirmaţii care pun Totuşi temerile nu s-au adeverit, manifestaţia
în lumină tendinţe periculoase, ameninţări la de protest ce a avut loc duminică 13 ianuarie,
adresa frontierelor recunoscute ale unor state după anunţarea rezultatelor definitive, cu
şi, pe plan mai larg, la adresa stabilităţii şi se- scoaterea în stradă în jur de 60.000 de georgi-
curităţii regionale, motiv pentru care nu pot fi eni (peste 80000 conform organizatorilor),
acceptate sau ignorate de comunitatea interna- desfăşurându-se fără incidente. Aşa cum
ţională. (2) spun şi o parte din analiştii georgieni, se pare
(Va urma) însă că această mobilizare a opoziţiei face
Elena Luiza Popa parte mai mult din campania pentru alegerile
Masterand SNSPA, Departamentul Relaţii legislative prevăzute a avea loc în primăvară,
Internaţionale, Analiza şi soluţionarea când speră să obţină majoritatea, pentru a pu-
conflictelor tea efectua o reformă constituţională care să
1.Daniel Yergin, Thone Gustafson, „Rusia 2010 and reducă considerabil competenţele preşedinte-
What It Means for the World”, Random House, New lui prin transformarea în fapt a Georgiei într-o
York, 1993. republică parlamentară.
2.„Vă puteţi imagina ce ar fi să înceapă să se organizeze În pofida obiecţiilor formulate de opoziţie,
referendumuri pe teritorii de asemenea dimensiuni în
Europa, pentru a decide în mod autonom de care stat
alegerile au fost salutate de Occident şi consi-
vor să aparţină?”, avertiza, în context, Karel de Gucht, derate valabile de observatorii internaţionali ai
preşedintele în exerciţiu al OSCE, în 2006. scrutinului. “Democraţia a marcat ieri
(sâmbătă-5 ianuarie, n.n.) un punct triumfal în
Georgia”, a declarat şeful misiunii de observa-
Pariu câştigat - Saakashvili reales din tori ai OSCE, senatorul american Alcee
primul tur al alegerilor prezidenţiale Hastings. “În pofida unor lacune (…), georgie-
anticipate din Georgia nii au putut oferi un răspuns democratic la cri-
za politică declanşată în noiembrie”, a declarat,
Electoratul georgian a
la rândul său, Matyas Eorsi, liderul observatori-
fost chemat la urne, sâmbă-
lor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
tă 5 ianuarie, pentru a-şi
(APCE), cerându-le “tuturor actorilor politici să
desemna preşedintele, în
respecte legitimitatea alegerilor”.
cadrul unui scrutin anticipat,
La rândul său, M. Saakashvili declara,
anunţat de preşedintele
după trei zile de la scrutin, că “jumătate din
Saakashvili în noiembrie,
lume” l-a felicitat deja pentru victorie, printre
anul trecut, în încercarea de
care preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi
a rezolva criza politică de-
cei ai statelor baltice, iar preşedintele polonez
clanşată de protestele de
şi cel ucrainean, împreună cu primul ministru,
masă suprimate de guvern.
vor veni la ceremonia de investire, anunţată
Conform rezultatelor oficiale, Mihail pentru 20 ianuarie.
Saakashvili a fost reales preşedinte încă din Prin realegerea sa la preşedenţia
primul tur, obţinând 53,47% din voturi, ceea ce Georgiei, Mihail Saakashvili pare că a câşti-
înseamnă dublu faţă de rivalul său cel mai im- gat pariul său cu Occidentul, însă nu trebuie
portant - Levan Gacheciladze - care s-a clasat scăpat din vedere că acesta va avea de con-
pe locul doi cu 25,67% din voturi. Pe locul trei
a fost omul de afaceri Arkadi (Badri)
195

dus o ţară divizată, din care o parte îi contestă ranitatea reală a majorităţii statelor din fostul
victoria. spaţiu sovietic a fost afectată de jocurile politi-
Victoria din primul tur de scrutin are o ce practicate de Uniunea Europeană, China,
importanţă simbolică pentru acest fiu al revolu- Rusia, ca şi de noile puteri regionale (Iran şi
ţiei pro-democratice, “a trandafirului”, din 2003, Turcia). Dependenţa tot mai mare de factorii
care speră să-şi recapete imaginea după eve- externi ar putea, în anumite condiţii, să promo-
nimentele din noiembrie anul trecut, sprijinul veze stabilitatea; oricum, cel mai adesea, ast-
Occidentului fiind fundamental pentru el în faţa fel de condiţii nu servesc decât la inflamarea
Rusiei, care a impus Georgiei o blocadă eco- instabilităţii politice şi a crizelor, consideră au-
nomică în 2006 şi susţine republicile separatis- torii studiului „Lumea din jurul Rusiei: 2017.
te Abhazia şi Osetia de Sud. Pentru a-şi recu- Prognoză pe termen mediu”, un grup de ex-
ceri popularitatea în Georgia, M. Saakashvili perţi ruşi, condus de politologul Serghei
va trebui să continue lupta împotriva sărăciei şi Karaganov, preşedintele Consiliului pentru Po-
reformele economice pentru modernizarea ţă- litică Externă şi Apărare, o structură consultati-
rii, în acelaşi timp cu apropierea ţării faţă de vă de pe lângă Preşedinţia rusă.
NATO şi Uniunea Europeană. Astfel, al doilea Ţările est-europene din fostul spaţiu
său mandat de cinci ani se dovedeşte a fi mult sovietic – Moldova, Ucraina şi Belarus – con-
mai dificil în faţa unei opoziţii încă heteroclite, stituie o zonă de graniţă integrativă a Uniunii
dar susceptibilă a se consolida, fiind clar că Europene şi au intrat practic pe „coridorul can-
Saakashvili a pierdut mult teren, respectiv pes- didaţilor la UE”. Acest factor şi-a pus deja am-
te 40% faţă de alegerile din 2004, când a obţi- prenta pe suveranitatea lor economică, socială
nut 96% din voturi. şi ecologică. Structurile integrative ale UE, cu
Rezultatul alegerilor prezidenţiale din sprijinul elitelor politice din aceste ţări, vor juca
Georgia are importanţă deosebită pentru că tot mai mult un rol de intermediari politici şi
astfel ruşii sunt îndepărtaţi de spaţiul caucazi- economici regionali.
an, iar SUA îşi întăresc influenţa în arealul:
Transcaucazia, partea de sud a fostei
Marea Neagră - Marea Caspică - Orientul
Uniuni Sovietice, rămâne un epicentru al insta-
Mijlociu, de mare importanţă pentru nevoile
bilităţii politice, factorii de instabilitate fiind:
energetice ale lumii, asigurându-le acestora şi
ameninţarea unui război total între Azerbaidjan
aliaţilor lor un control mai eficace asupra aces-
şi Armenia; ameninţarea unor conflicte armate
tor zone petroliere.
între Georgia şi fostele regiuni autonome geor-
Ionel BUCUROIU
giene; crizele economice şi sociale de durată.
În această regiune, politicile interne şi externe
Lumea văzută de la Moscova. Posibile evo-
sunt serios influenţate de forţe externe. Clasa
luţii în spaţiul post-sovietic (V)
politică din ţările central-asiatice se confruntă
cu o serie de probleme care pot pune în pericol
Materialele prezentate de noi sub titlul chiar statalitatea lor. Aceste probleme includ:
“Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al necesitatea de a se opune factorului islamic/
studiului la care se face referire încă de la început. terorist, precum şi forţelor politice din Pakistan,
Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale Arabia Saudită şi Afganistan care stau în spa-
Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe- tele acestuia; agravarea inevitabilă a situaţiei
deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa- sociale, economice şi etnice în Valea Fergana,
vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori care poate conduce la destabilizarea politică în
proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA. Uzbekistan şi Kîrgîstan; disputa externă pentru
Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali- preluarea controlului asupra exporturilor de
zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am energie din regiune. Apariţia unor oportunităţi
semnalat. politice, economice şi demografice pentru Chi-
na este un factor relativ nou în regiune.
În perioada care a trecut de la dez-
Celelalte focare de tensiune din fostul
membrarea Uniunii Sovietice, majoritatea fos-
spaţiu sovietic sunt statele nerecunoscute
telor republici sovietice au eşuat în demersul
(Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud); zone-
lor de a construi state moderne care să reziste
le de destabilizare politică în creştere (Valea
oricărui impact distructiv intern şi extern. Suve-
196

Fergana); potenţialele state problemă (Belarus, tuaţia economică a Rusiei şi de nivelul relaţiilor
Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Moldo- cu Moscova. Astfel:
va şi Georgia). • ţările în care economiile se bazează pe ex-
Tendinţe politice interne portul de resurse naturale (Kazahstan, Azerba-
♦ disputa între tendinţele unitariste şi federa- idjan, Turkmenistan) consemnează cea mai
liste va continua în cadrul claselor politice mare rată de creştere;
din fostele republici sovietice. Apariţia unor • ţările care au o dinamică foarte mare dato-
noi elite politice va consolida suveranitatea rită privilegiilor pe care le au pe piaţa Rusiei
acestor state. Concomitent, unele procese (Belarus, Armenia) calcă pe urmele primelor;
ireversibile ale degradării politice vor pune
în discuţie supravieţuirea lor ca entităţi juri- • recesiunea economică din Moldova îşi are
dice internaţionale; rădăcinile în instabilitatea politică internă şi în
ruperea relaţiilor economice cu Rusia. Ucraina
♦ o tendinţă autoritaristă combinată cu naţio-
poate avea o dezvoltare economică promiţă-
nalismul de stat şi etnic, ca şi sistemele
toare dacă normalizează relaţiile economice cu
politice subdezvoltate şi corupţia puterii de
Rusia, aducându-le la un nivel nou, şi dacă
stat, pot deveni un element dominant în
stabileşte relaţii de parteneriat cu UE;
ţările din fostul spaţiu sovietic;
♦ instabilitatea socială şi politică va creşte pe • migraţia permanentă a forţei de muncă din
măsură ce viaţa politică din majoritatea unele ţări din acest spaţiu a devenit un indica-
acestor ţări va fi blocată de regimuri tor universal al eşecului lor economic. În deca-
autoritariste; da următoare, migraţia poate deveni o resursă
folosită în scopuri politice;
♦ în ţările est-europene din fostul spaţiu sovi-
etic (Belarus, Ucraina şi Moldova), princi- • în următoarea decadă, nici o ţară est-
pala problemă politică este legitimitatea europeană din spaţiul ex-sovietic nu va fi în
puterii şi ea se va regăsi în lupta dintre for- măsură să se elibereze singură de dependenţa
ţele politice interne şi atenţia ce se va acor- energetică faţă de Rusia;
da forţelor externe. Heterogenitatea socie- • în Transcaucazia, complexul petrolier al
tăţii din Ucraina, Moldova şi, parţial, Azerbaidjanului va căuta să elimine debalanţa
Belarus, unde diverse grupuri vorbesc limbi apărută între noile oportunităţi de transport şi
diferite, au ideologii diferite şi trăiesc în rit- volumul de hidrocarburi produs de propriile fa-
muri sociale diferite – agrar, industrial şi cilităţi şi primit din Asia Centrală. Rămâne de
informaţional, se va accentua şi va deveni văzut dacă Azerbaidjanul va reuşi să atingă
o dominantă politică; nivelul de producţie necesar pentru a satisface
♦ elitele politice din Transcaucazia sunt divi- cererile pe care le are până în 2010;
zate în suporteri ai vectorilor pro-american • noile oportunităţi pentru transportul energi-
(dominant), pro-rus şi pro-iranian, în pre- ei din Asia Centrală se vor confrunta cu obsta-
zent fiind incapabile să definească o strate- cole politice şi economice, înainte de toate,
gie unitară pentru dezvoltarea naţională; sub forma exporturilor de petrol din Kazahstan
♦ politicile conservative asumate de unele către China. Abia după 2010, Kazahstanul va
ţări din Asia Centrală (Turkmenistan şi putea face livrări către Ceyhan.
Uzbekistan), alături de eliminarea opoziţiei În domeniul militar-politic, majoritatea
din viaţa politică (Kîrgîstan şi Tadjikistan), ţărilor din spaţiul ex-sovietic nu sunt jucători
nu fac decât să amâne perspectiva revolte- independenţi pe arena internaţională şi rămân
lor sociale, care vor dobândi inevitabil o piese pe tabla de şah politic a marilor puteri
dimensiune politico-religioasă. Explozia (Rusia, SUA şi China) sau a organizaţiilor regi-
combinată a conflictelor religioase, sociale, onale (NATO şi Organizaţia de Cooperare
tribale şi economice poate duce la o desta- Shanghai).
bilizare pe scară largă în regiune.
Organizaţia Tratatului de Securitate Co-
Indicatorii de dezvoltare economică din lectivă (CSTO) nu are nici o perspectivă clară.
spaţiul ex-sovietic sunt forte dependenţi de si- În loc să joace rolul de acoperire a flancului de
197

sud pentru Rusia împotriva destabilizării politi- Statele Unite şi NATO nu vor fi în măsură
ce, CSTO poate doar să atragă Rusia în con- să elaboreze un program complet de coopera-
flicte regionale sau intrastatale. re cu Baku; în schimb, vor recurge la diverse
Organizaţia de Cooperare Shanghai forme de „parteneriat”. În acelaşi timp, îşi vor
(SCO) joacă rolul unui compromis strategic concentra eforturile pentru realizarea unei in-
între Rusia şi China în spaţiul ex-sovietic şi frastructuri militare în Georgia, care va asigura
uneori apare ca un proiect anti-american. Chi- acestei ţări rolul de „punct întărit, depozit şi
na a utilizat deja SCO pentru a obţine accesul spital de campanie” al NATO în această regiu-
în Asia Centrală iar Beijingul va continua şi în ne extrem de instabilă. O astfel de evoluţie nu
viitor să-şi extindă influenţa prin intermediul va garanta Georgiei admiterea în NATO, dato-
acestei organizaţii. rită instabilităţii de la graniţele ei, problemei
nerezolvate a integrităţii teritoriale şi slabei au-
Terorismul internaţional, mai precis cel
torităţi a instituţiilor statului.
care provine din Afganistan, va relua presiunile
asupra ţărilor din regiune, în primul rând asu- Procesele de integrare reală bazate pe
pra Uzbekistanului. O criză în Uzbekistan poa- resurse interne şi condiţii obiective lipsesc din
te avea efect destabilizator asupra întregului spaţiul ex-sovietic, iar relaţiile bilaterale vor fi
spaţiu ex-sovietic. dominante pe parcursul perioadei de analiză,
apreciază analiştii ruşi.
SUA şi NATO îşi vor conjuga eforturile
pentru a-şi amplifica influenţa în spaţiul ex- Doar două ţări, Rusia şi Kazahstan, pot
sovietic, operând din capetele de pod pe care stabili o zonă de comerţ liber ca primă etapă în
le deţin în Georgia şi, într-o măsură mai mică, procesul de integrare economică structurală.
în Azerbaidjan, Ucraina şi Moldova. Regimurile CSI, ale cărei funcţiuni administrative
aflate la putere în Asia Centrală vor continua slăbesc gradual, va înceta să existe în actualul
să manevreze între Rusia, China şi SUA, care format. Totuşi, CSI nu va dispare complet ci va
vor fi însă ocupate în următorii 5-6 ani cu pro- evolua pe bazele structurilor consultative şi
blematica din Irak şi Iran. organismelor viabile, care vor coordona funcţi-
NATO va continua eforturile de atragere onarea sistemelor naţionale de control al
a ţărilor est-europene din fostul spaţiu sovietic transporturilor aeriene, feroviare şi, probabil,
în sfera ei de influenţă. Ucraina ar putea să fie maritime. Pot apare şi structuri de coordonare
admisă, după 2008, în Programul de Acţiune în a sistemelor naţionale de oleoducte.
vederea aderării. În acest caz, problema admi- Proiectul de integrare Rusia-Belarus nu
terii Ucrainei în alianţă se va pune în 2-4 ani; va fi iniţiat atât timp cât sunt la putere actualele
totuşi, accesul Ucrainei în NATO poate fi împi- autorităţi de la Minsk. O decizie a Rusiei de a
edicat. elimina privilegiile Belarusului în domeniul pre-
Transcaucazia este un lider global în ter- ţului resurselor energetice va fi prima fază a
meni de creştere militară. În 2005, cheltuielile procesului de dezmembrare a Uniunii Statale
militare au crescut cu peste 20% în Armenia, Rusia-Belarus. Procesul de integrare ar putea
51% în Azerbaidjan şi 137% în Georgia. Ţările fi reluat de Rusia după finalizarea
din regiune sunt pregătite pentru războaie atât Gazoductului Nord-European şi după schimba-
pe teritoriul lor cât şi pe cel al vecinilor. Apariţia rea regimului din Belarus.
unor focare de confruntare militară în Începutul unui dialog pe tema creării unei
Transcaucazia pare să fie inevitabilă pe ter- zone de comerţ liber între Ucraina şi UE, care
men scurt. ar putea deveni realitate după ce Ucraina se
Atât Rusia cât şi NATO acordă atenţie va alătura Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
deosebită Azerbaidjanului, care este un nod de va face imposibilă participarea Ucrainei la Spa-
tranzit pentru resursele de energie către Occi- ţiul Economic Comun. Deocamdată nu se în-
dent prin intermediul „fantei” geopolitice dintre trevede admiterea Ucrainei în UE.
Rusia şi Iran. Pe viitor, rivalitatea internaţională Evoluţii în spaţiul post-sovietic în urmă-
pentru cîştigarea influenţei în Azerbaidjan va fi toarea decadă
cea care va influenţa situaţia militar-strategică Viitorul spaţiului ex-sovietic depinde de
din Transcaucazia. scenariile referitoare la relaţiile Rusiei cu UE,
198

cu Statele Unite şi China şi, înainte de toate, voltarea Kazahstanului poate fi periclitată de
de direcţia şi ritmul dezvoltării politice şi econo- posibila destabilizare politică din Uzbekistan.
mice a Rusiei. Actualele autorităţi din Uzbekistan nu au
Elitele politice ale ţărilor est-europene din perspectivă politică, nefiind în măsură să ofere
spaţiul ex-sovietic vor continua eforturile pentru opţiuni de dezvoltare politico-economică în
aducerea ţărilor lor în zona de influenţă politică contextul lipsei de resurse financiare; acest
şi economică a UE şi NATO. Resursele lor stat este supus riscului major de destabilizare
economice, de tranzit şi de forţă de muncă vor politică. Această situaţie va duce la islamizarea
deveni obiectivul principal al disputei dintre Ru- inevitabilă a conflictelor interne şi la migraţii în
sia şi UE. Cel mai probabil, Occidentul va con- masă. Ulterior, se va ajunge la distrugerea in-
tinua să instige cercurile aflate la putere în stituţiilor statului în Kîrgîstan şi destabilizarea
aceste ţări pentru a folosi instrumentele politice situaţiei din Kazahstan.
de care dispun împotriva expansiunii economi- În următoarea decadă, Turkmenistanul
ce a Rusiei în regiune. va fi scena unor crize majore. Regimul post-
Ucraina va rămâne o ţară cu un sistem Niazov se va confrunta cu amplificarea interfe-
constituţional slab, constrâns de probleme in- renţelor externe (ruse, americane şi chineze),
terne, iar aceşti factori ar putea diminua intere- precum şi cu influenţe ale evoluţiilor din statele
sul UE în această ţară, consideră analiştii ruşi. vecine (Uzbekistan, Iran şi Afganistan).
În acelaşi timp, unele cercuri din Ucraina vor Rolul Rusiei în spaţiul ex-sovietic
încerca periodic să exacerbeze relaţiile cu Ru-
Politica Moscovei faţă de ţările din spaţiul
sia cu scopul de a menţine la cote înalte intere-
ex-sovietic va suferi schimbări fundamentale şi
sul puterilor şi organizaţiilor occidentale faţă de
profunde, ca urmare a scăderii semnificaţiei
ţara lor. Eventuale confruntări politice majore
acestor ţări pentru Rusia. Politica Rusiei se va
cu implicarea unor forţe externe ar putea duce
regionaliza, astfel că relaţiile cu fiecare vecin
la intervenţia NATO în Ucraina, dar o astfel de
vor fi individualizate, fiecare cu priorităţile ei.
situaţie nu va salva ţara de conflictele mocnite
Pentru a-şi promova interesele, Rusia va trebui
îndelungate şi, cel mai periculos, va genera un
să găsească un echilibru între nevoia de a
„arc de instabilitate” şi conflicte la graniţa cu
menţine influenţa asupra situaţiei politice şi
Rusia.
economice din ţările vecine şi resursele nece-
Belarus devine treptat un obiect de nego- sare susţinerii acţiunilor pentru realizarea obi-
ciere între Rusia şi SUA/UE. Prin intermediul ectivelor ei. Mai devreme sau mai târziu, auto-
unor măsuri politice şi economice, Rusia poate rităţile de la Moscova vor trebui să recunoască
transforma Belarusul într-un avanpost al ex- faptul că spaţiul ex-sovietic nu mai este prima
pansiunii economice ruse către Polonia şi ţările prioritate a politicii externe ruse.
baltice, precum şi într-un model de integrare
În pofida tendinţei generale de diminuare
energetică în spaţiul ex-sovietic.
a rolului spaţiului ex-sovietic în economia Rusi-
Moldova este posibil să se alăture grupu- ei (cu excepţia sferei energetice), o serie de
lui de state falimentare şi să devină obiect de factori fac imposibilă retragerea Rusiei din regi-
„rivalitate pe moştenire” între România şi Ucra- une şi vor continua să fie relevanţi în perioada
ina. următoare:
În pofida asistenţei masive din partea • Spaţiul ex-sovietic va continua să fie scena
SUA şi a implicării directe a UE, Transcaucazia competiţiei pentru depozitele şi rutele de
nu va deveni un coridor sigur şi eficient pentru transport ale resurselor energetice, precum
resursele de energie din regiunea caspică şi şi teritorii şi capete de pod avantajoase din
Asia Centrală către consumatorii occidentali. punct de vedere strategic;
Deteriorarea situaţiei din Kîrgîstan şi
Tadjikistan, în pofida întrebuinţării teritoriilor lor
• Acest spaţiu va rămâne una dintre puţinele
regiuni care vor primi continuu investiţii ru-
ca avanposturi militar-strategice de către Rusia
seşti;
şi SUA, va intra în faza finală.
Kazahstanul va rămâne liderul formal al • Companiile ruseşti se vor confrunta cu o
transformărilor politice din regiune. Totuşi, dez- competiţie tot mai mare în acest spaţiu;
199

deja nu mai există nici un stat în spaţiul ex- să îşi concentreze politicile pe direcţii
sovietic în care Rusia să fie principalul ex- geopolitice separate şi pe un grup restrâns
portator; de state. Schimbările care au loc în spaţiul
• Eforturile economice şi politice ale Rusiei ex-sovietic impun Rusiei să proiecteze
în acest spaţiu se vor lovi de o tot mai cres- foarte rapid strategii speciale pentru fiecare
cândă opoziţie. De aceea, se va încerca regiune şi fiecare ţară din regiunea respec-
implicarea Rusiei în crize bilaterale şi regi- tivă;
onale, de genul celei ruso-georgiene din • Orice speranţă ca Ucraina să devină aliat
2006, care să limiteze potenţialul politic şi strategic al Rusiei este fără temei. Ucraina
economic rus în regiune. este sorocită să participe la două proiecte
• În perioada 2007-2017, Rusia îşi va menţi- geopolitice simultan: pro-Rusia şi anti-
ne unele avantaje strategice în spaţiul ex- Rusia. Ca urmare, Rusia va trebui să se
sovietic: obişnuiască, în relaţia cu Ucraina, cu for-
matul standard de relaţii internaţionale;
• Rusia este o piaţă importantă, deşi nu este
singura, pentru exporturile ţărilor din fostul • Pe termen scurt, nu se va consemna nici
spaţiu sovietic; un acord politic în măsură să rezolve pro-
blema tranzitului petrolului şi gazelor natu-
• Piaţa forţei de muncă din Rusia oferă mi- rale din Rusia pe teritoriul Ucrainei. În ur-
lioanelor de imigranţi din aceste ţări oportu- mătoarea decadă, Moscova va trebui să
nitatea unui loc de muncă şi a unui câştig dezvolte un program pentru eliminarea de-
cu care să-şi întreţină familiile din ţările de pendenţei tranzitului de hidrocarburi de Ki-
reşedinţă; ev şi Minsk, un program care va implica
• Forţele armate ruse, care continuă să-şi realizarea unui oleoduct care să ocolească
dezvolte capacităţile tehnologice şi de lup- Ucraina şi Belarus şi a unor facilităţi pentru
tă, nu au rival în spaţiul ex-sovietic. Deşi producerea de gaz natural lichefiat;
Rusia nu poate asigura, pentru moment, • Până în 2017, o serie de factori politici in-
securitatea în spaţiul ex-sovietic, nivelul de terni şi externi vor coincide în mod favora-
implicare în procesele regionale rămâne bil. O nouă elită politică, mai deschisă la
ridicat şi adesea decisiv; dialog şi înţelegere, va ajunge în prim plan
• Poziţia internaţională a Rusiei, statutul de în Ucraina, ceea ce va ajuta Rusia să ela-
membru permanent al Consiliului de Secu- boreze o strategie stabilă faţă de Ucraina;
ritate al ONU, nu permite altor state să ig- • Problema belarusă se va muta la nivel stra-
nore punctele de vedere ale conducerii ru- tegic pentru Rusia. Intransigenţa actuală a
se în orice problemă care are legătură cu autorităţilor de la Minsk face imposibilă
fostul spaţiu sovietic. transformarea Belarusului de către Mosco-
Rusia va trebui totuşi să soluţioneze urmă- va într-o rampă de lansare către Europa
toarele probleme generale pentru menţinerea Centrală. Sub conducerea lui Lukaşenko,
şi lărgirea influenţei politice şi economice în Belarusul va continua să existe ca un sis-
spaţiul ex-sovietic: tem politic închis şi un model ineficient de
• Până în prezent nu a reuşit să producă un economie administrativă. Dacă Rusia nu
vine cu o strategie prudentă faţă de Minsk,
model ideologic, politic şi economic atractiv
Belarusul va repeta, după 5-6 ani, experi-
care să-i permită să reacţioneze la absorb-
enţa Ucrainei;
ţia părţii de vest a spaţiului ex-sovietic în
zona intereselor frontaliere europene; • În Transcaucazia, Rusia va trebui să se
• Transformarea şi modernizarea economiei concentreze cel mai mult pe Azerbaidjan,
care se află la graniţa unei regiuni potenţial
ruse este rămasă în urma competiţiei de pe
pieţele fostului spaţiu sovietic; instabilă, cea a zonei extinse a Orientului
Mijlociu. Problema Iranului este una explo-
• Nevoia de a găsi răspunsuri la provocările zivă, ceea ce va forţa Azerbaidjanul să ca-
globale cu originea în Uniunea Europeană, ute un echilibru în relaţiile cu Moscova şi
SUA, ţările din Asia-Pacific va forţa Rusia Washington;
200
• Astana, capitala Kazahstanului, poate de- se materiale. Rezultatele acestei lupte depind
veni un nou centru regional de influenţă însă de situaţia economică şi politică globală,
politică. Moscova va trebui să dezvolte o în primul rând din sfera energiei. Odată cu
formulă pentru a sprijini regimurile seculare “autodeterminarea” mai multor ţări din acest
în sudul Kazahstanului şi să fie în măsură spaţiu, familia statelor ex-sovietice nu va mai fi
să asigure acestora garanţii de securitate parte integrantă a politicii Rusiei. Aceasta nu
în caz de destabilizare în statele învecina- înseamnă o “retragere” voluntară din partea
te; Rusiei; o astfel de mutare ar fi imposibilă dato-
rită intereselor de securitate naţională ale Rusi-
• Rusia, care deţine baze militare în
ei.
Tadjikistan şi Kîrgîstan, va continua să fie
un factor determinant în asigurarea securi- Mai mult, cooperarea Moscovei cu majo-
tăţii în Asia Centrală. Acest fapt nu exclude ritatea ţărilor ex-sovietice este vitală pentru
apariţia unor probleme ocazionale cu gu- realizarea intereselor economice ale Rusiei şi
vernele acestor ţări pe tema prezenţei tru- a veniturilor la bugetul federal. Legăturile cultu-
pelor ruse pe teritoriile lor; rale cu fostele republici sovietice rămân puter-
nice, deşi în timp vor începe să slăbească. To-
• Companiile ruse şi kazahe se vor concura todată, Moscova nu mai vede fostele republici
inevitabil între ele în domeniul transportului sovietice ca priorităţi indiscutabile, cu care tre-
resurselor energetice din Asia Centrală că- buie menţinute relaţii speciale, inclusiv prin
tre pieţele globale. Sunt însă posibile şi so- subvenţii ascunse acordate economiilor aces-
cietăţi mixte între aceste companii; tor state. În relaţiile cu aceste ţări, Rusia în-
• În cazul în care va avea loc o reacţie în lanţ cearcă să promoveze un model mai tradiţional
a proliferării nucleare în zona extinsă a Ori- de relaţii interstatale, bazat pe politica de presi-
entului Mijlociu, Rusia, singură sau împreu- uni şi recompense. În acelaşi timp, Rusia tre-
nă cu alte puteri nucleare, va trebui să re- buie să îşi reorienteze priorităţile de politică
zolve problema acordării de garanţii nu- externă către alte ţări şi regiuni ale lumii.
cleare ţărilor din Asia Centrală şi În general, apreciază analiştii ruşi, terito-
Kazahstanului; riile care se învecinează cu Rusia devin arena
• Concurenţii geopolitici ai Rusiei îşi vor in- unor jocuri tot mai active în care sunt implicate
tensifica eforturile pentru a impune Mosco- diverse forţe. Pentru a răspunde noilor realităţi,
vei rolul exclusiv de putere regională, limi- Rusia trebuie să înţeleagă că tranziţia de la
tată în graniţele fostului spaţiu sovietic. Ru- diplomaţia multilaterală a trecutului la relaţiile
sia va trebui să prevină astfel de evoluţii şi, bilaterale eficiente de mâine înseamnă şi cos-
în acelaşi timp, să nu supraliciteze în regi- turi tot mai mari. Ca urmare, în următoarea de-
uni în care beneficiile politice şi economice cadă, Moscova va trebui să găsească o cale
sunt foarte reduse. pentru a minimiza aceste costuri şi pentru a
proiecta o strategie integrată pentru realizarea
Concluzii
obiectivelor ei.
Ca subiect de analiză generală, fosta
Lumea văzută de la Moscova. Relaţii-
Uniune Sovietică este o realitate depăşită. Noi-
le ruso-americane (VI)
le state apărute după dispariţia Uniunii îşi dez-
voltă propriile lor relaţii economice şi propriile Materialele prezentate de noi sub titlul
sisteme de alianţe tactice sau pe termen lung “Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al
pe arena internaţională. Destinul majorităţii noi- studiului la care se face referire încă de la început.
lor state este dependent de interesele actorilor Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale
globali. Totuşi, rămâne o problemă deschisă Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe-
dacă aceste state sunt capabile să devină sta- deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa-
te suverane autentice. Cercurile care guver- vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori
nează aceste state au învăţat deja să întrebu- proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA.
inţeze fostul centru al Uniunii Sovietice, facto- Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali-
rul Rusia, ca instrument în lupta pentru propria zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am
supravieţuire şi să aibă grijă de propriile resur- semnalat.
201

Relaţiile actuale dintre Rusia şi Statele americană este în proces de creştere. Acordu-
Unite sunt caracterizate de o puternică interde- rile încheiate la summit-ul din 2006 de la St.
pendenţă politică, sunt de părere autorii studiu- Petersburg pot încetini această tendinţă, dar
lui „Lumea din jurul Rusiei: 2017. Prognoză pe procesul nu îşi va schimba cursul în următorii
termen mediu”, un grup de experţi ruşi, condus câţiva ani. Agenda „negativă” include aspecte
de politologul Serghei Karaganov, preşedintele care sunt deosebit de sensibile pentru ambele
Consiliului pentru Politică Externă şi Apărare, o ţări, dar mai ales pentru Rusia. Practicile Fede-
structură consultativă de pe lângă Preşedinţia raţiei Ruse vin indirect în conflict cu principalul
rusă. Această interdependenţă este datorată laitmotiv al strategiei globale americane, res-
următorilor factori: pectiv cu „proliferarea democraţiei”. În prezent,
• fără cooperarea ruso-americană ar fi Rusia şi SUA sunt angajate într-o rivalitate
practic imposibil să se soluţioneze multe deschisă tot mai evidentă în spaţiul post-
probleme globale care ameninţă securi- sovietic, ceea ce ar putea duce spre o agrava-
tatea ambelor state. Orice confruntare re a relaţiilor dintre ele în următorii 4-5 ani.
între Rusia şi SUA poate agrava serios Principalele direcţii şi scenarii ale
situaţia internaţională, cu consecinţe pe- evoluţiei până în 2017
riculoase pentru existenţa ambelor ţări. În domeniul militar, Statele Unite îşi
În următorii 10-15 ani, Rusia şi SUA tre- vor menţine avansul faţă de celelalte state şi
buie să-şi ridice nivelul de cooperare re- grupuri de state atât cantitativ cât şi calitativ.
ciprocă pentru atingerea următoarelor Mai mult, acest avans va continua să crească.
obiective: stabilizarea situaţiei din Orien- În domeniul economic, în pofida
tul Mijlociu, reducerea tendinţelor ameninţării unor posibile crize, Statele Unite
conflictuale din regiunea Asia-Pacific şi vor rămâne probabil cea mai dezvoltată şi pu-
asigurarea dezvoltării paşnice a Chinei; ternică economie din lume. Există însă indici
• nevoia de control a arsenalelor de distru- conform cărora în următoarea decadă se va
gere în masă şi problema dezarmării; consemna un uşor declin al rolului şi influenţei
Experienţa recentă a demonstrat că Sta- americane în economia globală. Până în 2017,
tele Unite nu sunt în măsură să creeze şi să contribuţia la SUA la produsul intern brut global
consolideze un nou sistem de autoritate globa- s-ar putea situa la 17-19%.
lă pe cont propriu. Politica externă a SUA la nivel glo-
În pofida unui volum redus al schimburi- bal în următoarea decadă va fi caracterizată de
lor comerciale între Rusia şi SUA, interdepen- următoarele tendinţe:
denţa celor două state, în primul rând în dome- • orientarea către mai mult
niul energetic, va continua să se intensifice. multilateralism, mai puţin egoism în
Tot mai multe câmpuri de petrol şi gaze natu- politica externă şi comerţul exterior şi
rale vor fi exploatate în state care sunt în afara mai multă toleranţă faţă de instituţiile
controlului Statelor Unite şi corporaţiilor ener- internaţionale; totuşi, abordarea uni-
getice americane. Ca urmare, interesul State- laterală va persista;
lor Unite în Rusia şi în alte foste republici sovi- • reconsiderarea parţială a strategiei
etice, ca surse potenţiale de energie, va fi în americane faţă de ţările
creştere. Deşi s-au menţinut în formatul gene- „nedemocratice”, cu mutarea accen-
ral de parteneriat, căruia ambele părţi îi acordă tului de pe „democratizarea” către
multă importanţă, agenda „pozitivă” a relaţiilor stabilizarea acestora; oricum, se va
ruso-americane este în continuă scădere. Am- menţine mesianismul democratic la
bele părţi vin cu abordări diferite în soluţiona- nivel retoric faţă de unele ţări (China,
rea principalelor conflicte şi provocări internaţi- Rusia);
onale (Orientul Mijlociu, Iran) – de la lupta îm-
• reorientarea parţială a politicii de slă-
potriva terorismului internaţional la reducerea
bire a liderilor regionali, cu un mai
şi controlul armamentelor şi menţinerea stabili-
mare accent pe oferirea de sprijin
tăţii strategice (chiar dacă elementele de coo-
pentru aceşti lideri în schimbul loiali-
perare încă sunt dominante în aceste domenii).
tăţii lor faţă de SUA. Totuşi, este pu-
În contrast, agenda „negativă” ruso-
202

ţin probabil ca această politică să ai- bilizare din zona lărgită a Orientului Mijlociu şi
bă succes cu China, dar nu este ex- consecinţelor negative pe piaţa mondială a
clus ca, după recentele încercări de a energiei. Deşi este dificil de evaluat perspecti-
limita influenţa Rusiei în spaţiul post- va atitudinii SUA faţă de zona extinsă a Orien-
sovietic, în următorii 4-6 ani SUA să tului Mijlociu în 2017, se poate afirma că va
încerce să facă din Rusia un lider re- domina politica de retragere – mai mult sau
gional loial şi garant al stabilităţii în mai puţin rapidă, cu consecinţe mai mult sau
fostul spaţiu sovietic. Va depinde în- mai puţin negative atât pentru Statele Unite cât
să de Rusia şi de abilitatea ei de a-şi şi pentru stabilitatea şi autoritatea regională.
apăra interesele la periferie, precum Sunt şanse mari ca islamişti radicali să ajungă
şi de angajarea sau nu într-o confrun- la putere în mai multe ţări din regiune. Rezulta-
tare inflexibilă cu Satele Unite în ur- tul unui astfel de scenariu va depinde în foarte
mătoarea perioadă. mare măsură de acţiunile SUA faţă de Iran şi
Chiar dacă parametrii absoluţi ai programul nuclear iranian, revenirea SUA la o
puterii americane rămân neschimbaţi, influenţa politică multilaterală în privinţa Iranului fiind de
SUA în lume în următoarea decadă va conti- natură să inspire optimism.
nua să crească. Retragerea trupelor america- Evoluţia relaţiilor ruso-americane
ne din Irak, aşteptată pentru următorii 2-3 ani, Următorii câţiva ani ar putea consemna o
va fi cea mai elocventă ilustrare a acestei afir- agravare a relaţiilor ruso-americane. În primul
maţii, deoarece retragerea va afecta siguranţa rând, pe măsură ce se apropie alegerile din
afişată de politica externă americană cel puţin SUA, criticile la adresa Rusiei se vor intensifi-
în aceeaşi măsură în care a fost afectată de ca, atât din partea democraţilor cât şi din par-
înfrângerea din Vietnam. Având în vedere du- tea republicanilor. În al doilea rând, rivalitatea
rata „sindromului post-Vietnam”, se poate ruso-americană în spaţiul fost-sovietic va conti-
aprecia că Statele Unite se vor reface de pe nua să se amplifice, datorită politicii americane
urma şocului din Irak abia prin 2013-2015. de a atrage Ucraina în NATO, cât şi datorită
În prezent, nu există în lume nici o încercărilor Statelor Unite de a soluţiona pro-
forţă sau combinaţie de forţe care să compen- blema „statelor nerecunoscute” din spaţiul fost-
seze o Americă slăbită. Ca urmare, reducerea sovietic exclusiv în favoarea Georgiei şi Moldo-
influenţei Statelor Unite nu va avea drept con- vei. Unele încercări de a rezolva această pro-
secinţă o lume multipolară; mai degrabă se va blemă prin intermediul forţei pot provoca un
consemna un vacuum de autoritate care va conflict direct între Rusia şi Georgia (mai puţin
afecta relaţiile internaţionale. Există posibilita- probabil între Rusia şi Moldova). De aseme-
tea ca, datorită problemelor cu care se con- nea, pot provoca intervenţia trupelor ruse pe
fruntă în economie, politica internă şi cea ex- teritoriile „statelor nerecunoscute” care va fi
ternă, SUA să revină în următorii 5-7 ani la o ulterior calificată de Statele Unite ca intenţie de
politică mai realistă, multilaterală şi mai puţin ocupare sau anexare a acestor teritorii.
agresivă. În această situaţie, împreună cu alte Admiterea Ucrainei în NATO poate
puteri ale lumii, SUA vor construi un nou sis- schimba caracterul de parteneriat al relaţiilor
tem de autoritate globală, bazat pe o „armonie ruso-americane. În acest caz, Rusia ar putea
a marilor puteri” în care Statele Unite vor juca să-şi amplifice vertiginos cooperarea militaro-
rolul de lider. tehnică cu China şi alte regimuri anti-
În Europa, Statele Unite vor încer- americane din lumea a treia, moment în care
ca să crească rolul NATO (controlată încă în agenda ruso-americană va fi definitiv deteriora-
mare măsură de Washington) dincolo de zona tă. Nu sunt excluse nici încercările de a
de responsabilitate tradiţională a alianţei, însă reorienta din nou complexul militar industrial
nu este clar cât de eficiente vor fi aceste de- rus către o confruntare cu Statele Unite. În al
mersuri. treilea rând, următorii 5-7 ani vor consemna
Până în 2017, fostul spaţiu sovietic accentuarea competiţiei dintre Rusia şi SUA pe
va fi printre priorităţile politicii externe a SUA tema controlului asupra resurselor energetice
datorită, în primul rând, a posibilităţii de desta- din fostele republici sovietice. În al patrulea
rând, independenţa politicii externe ruse pe
203

scena internaţională şi reluctanţa Rusiei în a
Materialele prezentate de noi sub titlul
sprijini multe zone ale politicii SUA vor fi în ur-
“Lumea văzută de la Moscova” sunt un rezumat al
mătorii ani un factor puternic perturbator în re-
studiului la care se face referire încă de la început.
laţiile ruso-americane.
Ca urmare opiniile şi ideile prezentate sunt cele ale
Cu toate acestea, există motive care pot Consiliului Karaganov, apropiat de preşedinţia Fe-
determina o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Ru- deraţiei Ruse, ele fiind, aproape în exclusivitate fa-
sia şi SUA pe noi baze, pe la mijlocul următoa- vorabile Rusiei şi aduc previziuni negative, uneori
rei decade. Această îmbunătăţire poate fi pro- proaste, ţărilor occidentale şi mai ales SUA.
dusă de următorii factori: Ele sunt însă interesante de cunoscut şi anali-
• slăbirea relativă a poziţiilor globa- zat, ţinând seama de subiectivismul pe care l-am
le ale Statelor Unite; semnalat.
• agravarea unor provocări comune
de securitate (proliferarea armelor economic şi neuniformă din punct de vedere
de distrugere în masă, posibila politic, se arată în studiul intitulat „Lumea din
destabilizare în Pakistan etc.); jurul Rusiei: 2017. Prognoză pe termen mediu”
• destabilizarea şi amplificarea ha- realizat de un grup de experţi ruşi, condus de
osului în zona extinsă a Orientului politologul Serghei Karaganov, preşedintele
Mijlociu; Consiliului pentru Politică Externă şi Apărare, o
• degradarea autorităţii în relaţiile structură consultativă de pe lângă Preşedinţia
internaţionale; rusă.
• intensificarea activităţilor teroriste În pofida creşterii economice rapide a
internaţionale; ţărilor din estul Asiei, alături de rolul lor în creş-
• consolidarea Chinei până acolo tere în politicile globale, Rusia nu s-a arătat
încât să devină o ameninţare convingătoare în privinţa abilităţii ei de a-şi în-
pentru securitatea atât a Rusiei trebuinţa poziţia geografică în scopul dezvoltă-
cât şi a Statelor Unite. rii proprii. De multe ori, Moscova a neglijat
schimbările geopolitice apărute în această re-
Până la mijlocul decadei următoare, Sta- giune şi a abordat dinamica situaţiei numai prin
tele Unite şi, în general, lumea occidentală vor prisma rivalităţii ei cu SUA. De asemenea,
recunoaşte rolul special al Rusiei de garant al strategia economică a Rusiei nu a luat în calcul
păcii şi securităţii în spaţiul post-sovietic, în marele progres economic din regiune.
special în domeniul energiei. Dintr-o perspecti-
vă pur obiectivă, Statele Unite ar avea de câş- În opinia analiştilor ruşi, indiferent de
tigat mai mult de pe urma unui acord cu Rusia reacţiile Moscovei, dinamica şi evoluţiile com-
în problema energiei decât din dependenţa lor plicate din Asia de Est vor avea, inevitabil, o
de ţările instabile şi cu sentimente anti- influenţă tot mai mare asupra evoluţiilor din
americane din America Latină şi Orientul Mijlo- Rusia, cu efecte, în primul rând, asupra Siberi-
ciu. Orice reluctanţă din partea Rusiei şi a Sta- ei Orientale şi Orientului Îndepărtat. Ca urma-
telor Unite faţă de normalizarea relaţiilor bilate- re, Rusia va trebui nu doar să se adapteze la
rale în scopul soluţionării problemelor menţio- provocările şi oportunităţile Asiei de Est, ci şi
nate mai sus pot genera serioase provocări de să caute mecanisme pentru a-şi exercita influ-
securitate şi dezvoltare economică pentru am- enţa în regiune. Cea mai importantă misiune în
bele state. Analiştii ruşi sunt de părere că în a acest context constă în elaborarea unei
doua parte a decadei următoare s-ar putea „strategii pentru Marea Asie” care să coreleze
consemna o îmbunătăţire a relaţiilor ruso- obiectivele şi mecanismele de dezvoltare in-
americane pe baze multilaterale, contribuind ternă cu factorul Asia de Est.
astfel la construirea unui nou sistem de autori- Principalul factor al schimbării politice şi
tate globală. economice din regiune este China. Creşterea
economică a Chinei exercită o influenţă politică
Evoluţii regionale: Asia de Est (VII)
de natură să schimbe percepţia tradiţională a
Asia de Est se poziţionează ca o regiune politicienilor asupra „factorului chinez” şi să îi
într-o rapidă dezvoltare din punct de vedere determine să se adapteze la noua poziţionare
204

globală şi regională a statului chinez. Dinamis- divergenţele chino-japoneze şi coreeano-
mul economiei şi politicii chineze este respon- japoneze asupra unor probleme de natură isto-
sabil pentru interesul Rusiei în regiune, precum rică;
şi pentru schimbarea structurii legăturilor Rusi- chestiunea Taiwanului;
ei cu statele din regiune. În ultima decadă, Chi-
na a devenit principalul partener comercial al securitatea energetică a nord-estului Asiei;
Rusiei în regiune, lăsând Japonia şi Coreea de ameninţările noi şi non-convenţionale, in-
Sud pe următoarele locuri, iar în următorii cinci clusiv terorismul, pirateria, dezastrele ecologi-
ani China are şanse de a deveni cel mai mare ce şi naturale, epidemiile etc.
investitor în economia Rusiei. Alături de factori de destabilizare, situaţia
Tendinţe şi probleme politică din Asia de Est este caracterizată şi de
În perioada 2001-2006, rata de creştere o serie de factori de stabilizare:
medie anuală a produsului intern brut în regiu- • negocierile în şase de la Beijing pri-
ne a fost foarte diferită: de la 1,5-2,0% în Japo- vind Coreea de Nord;
nia până la 9,5-10,0% în China. Cea mai mare • demersurile pentru găsirea căilor de
rată de creştere a comerţului exterior, 30% pe sprijin reciproc multilateral regional în
an, a înregistrat-o tot China. Trei economii din probleme energetice;
nord-estul Asiei (Japonia, China şi Coreea de • cooperarea în combaterea ameninţă-
Sud) reprezintă mai mult de 90% din economia rilor noi şi atipice;
regiunii. Japonia, care a înregistrat un ritm de
creştere economică mai redus, rămâne totuşi • formatele economice multilaterale în
lider regional în termeni economici absoluţi şi curs de constituire : Cooperarea Eco-
prin influenţa asupra economiei globale. În ce nomică Asia-Pacific; „Comunitatea
priveşte volumul comerţului exterior, China se Economică ASEAN”; „ASEAN plus
poziţionează înaintea Japoniei. China”; „ASEAN plus Japonia”;
„ASEAN plus Coreea de Sud”; Co-
Din punct de vedere militar şi politic, munitatea est-asiatică.
Asia de Est este divizată în mai multe organi-
zaţii. SUA menţin relaţii speciale cu Japonia şi Studiul analiştilor ruşi atribuie Chinei rolul
Coreea de Sud; ASEAN este o altă structură de „perturbator regional al păcii”, pe conside-
politică şi economică; alte ţări joacă şi ele un rentul că autorităţile de la Beijing caută să îşi
rol unic în regiune, cum sunt China, membru al consolideze influenţa politică pe baza puterii
Organizaţiei de Cooperare Shanghai (SCO), economice în creştere, aspirând la un rol de
Coreea de Nord şi Mongolia, observator la lider pe piaţa mondială, şi pe baza expansiunii
SCO. Situaţia politică va fi dominată de tendin- active a capitalului chinez.
ţele de stabilizare în Asia de Est. Interesele Intrând în spaţiul geo-economic şi
specifice în domeniul economic, în sectorul geopolitic est-asiatic, India este pe cale de a
energetic şi resursele alocate pentru contraca- deveni un nou factor cu influenţă în regiune,
rarea terorismului şi ameninţărilor atipice căutând să-şi extindă orizonturile dominaţiei în
(cataclisme naturale, gripa aviară etc.) vor face Oceanul Indian prin asocierea la procesele din
ca vechile rivalităţi dintre principalii actori din sud-estul Asiei şi, mai departe, din estul Asiei.
regiune să nu ducă la conflicte militar-politice Consolidarea poziţiei regionale este realizată
directe. Principalul factor care va împiedica o de India prin normalizarea relaţiilor cu potenţia-
posibilă deteriorare a relaţiilor politice dintre lii oponenţi, Pakistan şi China, şi prin
China şi SUA, China şi Japonia va fi interde- redefinirea relaţiilor cu Statele Unite.
pendenţa economică dintre aceste părţi. Evoluţii în regiune în următoarea deca-
Principalele ameninţări şi provocări dă
pentru securitatea Asiei de Est sunt: În următorii zece ani, Asia de Est va con-
problema nucleară a Coreei de Nord; tinua să construiască un nou model de integra-
re, diferit de cel al Uniunii Europene. Modelul
disputele teritoriale în care sunt implicate
est-asiatic se concentrează nu atât de mult pe
Japonia, Rusia, Coreea de Sud, China, şi une-
reducerea taxelor vamale şi crearea unei zone
le ţări ASEAN din Marea Chinei de Sud;
205

de comerţ liber, cât pe integrarea în sectoare crea un format tripartit SUA-Japonia-China
mai deschise ale economiei informaţiei şi pe pentru a discuta probleme ale securităţii şi dez-
interacţiunea financiară pentru a preveni recu- voltării regionale. În cazul în care nu se va con-
renţa crizei financiare asiatice din 1997-98. În semna nici un progres în negocierile asupra
2017, Asia de Est va fi încă departe de crearea liberalizării globale a comerţului, va fi stimulat
unei valute comune, dar va consemna o mai regionalismul economic, inclusiv în formatele
bună interacţiune între băncile centrale în ca- ASEAN şi ASEAN plus trei.
drul acordurilor privind situaţiile de crize valuta- China se va apropia mai mult de Occi-
re şi financiare. dent, datorită reformelor de piaţă şi integrării în
În domeniul securităţii, accentul va fi pus, spaţiul economic, informaţional şi politic global.
în primul rând, pe construirea unor noi structuri Factorii care vor contribui la aceasta sunt:
multilaterale regionale de securitate, care ar • creşterea interdependenţei intereselor co-
putea rezulta din discuţiile celor şase pe pro- merciale chineze şi internaţionale;
blema nord-coreeană. În al doilea rând, accen-
tul se va pune pe interacţiune în combaterea • schimbările în compoziţia elitei politice chi-
ameninţărilor noi şi atipice de securitate. neze;
Problemele teritoriale nerezolvate şi pro- • democratizarea societăţii chineze pe baze-
blemele istorice vor avea mai puţină influenţă le statului de drept şi a „strategiei inegalităţii
asupra relaţiilor dintre vecini în Asia de Est de- non-destabilizatoare” („societatea armonioa-
cât în prezent, iar pe termen foarte lung aces- să”);
tea se vor rezolva în mod natural prin integrare • cooperarea cu comunitatea internaţională
regională şi proiecte comune de dezvoltare a în combaterea terorismului, proliferării armelor
teritoriilor în dispută. Rolul în creştere al ame- de distrugere în masă şi a ameninţărilor noi şi
ninţărilor noi şi atipice în strategiile naţionale non-tradiţionale.
va modifica gradual uniunile militare ale SUA
cu Japonia şi Coreea de Sud, pe care le va China va menţine rata înaltă de creştere
face mai deschise la cooperare cu alte ţări din economică de 9-9,5% datorită, în primul rând,
regiune, inclusiv China şi Rusia. creşterii cererii interne în urma urbanizării a
peste 700 milioane de ţărani şi a dezvoltării
Relaţiile chinezo-americane vor fi carac- rapide a clasei de mijloc. Prin această tendinţă,
terizate, pe de o parte, de o mai mare interde- China se va depărta de imaginea anterioară de
pendenţă economică a capitalului american şi „factor mondial” (datorită dezvoltării, în princi-
chinez şi, pe de altă parte, de preocupările re- pal, pe baza producţiei destinate exportului) şi
ciproce: Washingtonul este preocupat de creş- va dobândi imaginea de „turbion de cerere
terea netransparentă a puterii militare chineze, constantă”.
în timp ce Beijingul este preocupat de prolifera-
rea teoriilor despre „ameninţarea chineză”. To- Concomitent, China se va confrunta cu
tuşi, la sfârşitul decadei este foarte probabil ca ameninţări şi riscuri, care, în anumite condiţii,
relaţiile chino-americane să fie caracterizate de pot genera o criză profundă şi o răsturnare
un înalt nivel de interacţiune şi mai puţină osti- completă a prognozelor, consideră analiştii
litate decât în prezent. ruşi. Factorii economici interni şi externi sunt
generatori de crize profunde mai probabili de-
Relaţiile sino-japoneze vor evolua con- cât factorii politici externi. Pe termen scurt,
form unui scenariu similar, dar cu unele parti- sectoarele social, financiar şi energetic sunt
cularităţi. China şi Japonia nu-şi vor schimba cele mai vulnerabile sfere, alte zone vulnerabi-
fundamental percepţia negativă una despre le incluzând chestiunea Taiwanului şi proble-
cealaltă datorită interpretărilor diferite ale istori- mele ecologice. Alţi câţiva factori vor duce şi ei
ei. Se aşteaptă ca venirea la putere în 2012 a la creşterea tensiunilor internaţionale. Creşte-
celei de „a cincea generaţie de lideri chinezi”, rea cheltuielilor militare ale Chinei, în intenţia
majoritatea educaţi în Occident, şi revigorarea de a dobândi statutul de superputere globală,
elitei politice japoneze să poată reduce va genera contramăsuri din partea Japoniei şi
substanţial ostilitatea istorică după 2020 în fa- a uniunii militare japonezo-americane; alte ţări
voarea condiţionării reciproce în implementa- din Asia de Est îşi vor majora şi ele bugetele
rea intereselor. În interesul cooperării se va militare. Deşi poziţia Chinei în noua etapă din
206

cursa înarmărilor nu va conduce direct la con- energetică internaţională şi de pe cea
flicte militare, se vor amplifica rivalităţile iar co- de înaltă tehnologie;
operarea internaţională în regiune va fi ame- • cooperarea militară cu Rusia. India
ninţată. are interesul de a deveni un partener
Problema coreeană va rămâne preferenţial al Rusiei în domeniul mili-
nerezolvată, continuând să fie un conflict cu tar-tehnologic şi va exploata competi-
dezvoltare lentă cu perturbări ocazionale cau- ţiile ruso-americane şi ruso-europene
zate de provocările nord-coreenilor prin in- pe piaţa armelor din Asia de Sud.
termediul testelor cu rachete, incursiunilor în În formatul tripartit Rusia-India-China,
Zona Demilitarizată, pregătiri pentru teste nu- India va pune accent pe dezvoltarea legăturilor
cleare etc. Totuşi, un război în Peninsula Core- bilaterale. India poate folosi relaţiile bilaterale
eană nu este probabil. Tehnologic, Coreea de şi multilaterale din „triunghiulară” pentru a pune
Nord nu va fi capabilă să dezvolte singură ar- presiune pe Statele Unite în caz de turbulenţe
me nucleare şi rachete cu rază lungă de acţiu- în relaţiile indo-americane. India va pune ac-
ne şi va continua să apeleze la tactici de bluf şi cent pe relaţiile bilaterale şi în politica faţă de
şantaj nuclear pentru a-şi asigura supravieţui- SCO, în căutarea unor avantaje concurenţiale
rea actualului regim politic. pe piaţa de hidrocarburi din Asia Centrală. In-
Factorul indian va avea un efect tot mai dia nu vede China şi ţările central asiatice
vizibil în regiune, dar până în 2017 India nu va membre ale SCO ca adevărate democraţii şi
reuşi să concureze liderii tradiţionali din sud- îşi va menţine statutul de observator în organi-
estul şi centrul Asiei şi, în consecinţă, nu va zaţie pentru a monitoriza nivelul cooperării în
reuşi să contrabalanseze influenţa chineză şi domeniul energiei în Asia Centrală, precum şi
japoneză în spaţiul economic şi politic est- comportamentul Chinei.
asiatic. Încercările Indiei de a-şi consolida pozi- Perspectivele Organizaţiei Shanghai de-
ţia în regiune vor complica mai mult configura- pind de disponibilitatea organizaţiei de a-şi
ţia relaţiilor ei de cooperare şi competiţie cu ajusta strategia de dezvoltare, fiind posibil ca
China. În acelaşi timp, India şi China vor încer- Rusia şi China să caute implementarea proprii-
ca să evite încleştările militare pe tema proble- lor interese în Asia Centrală în afara SCO. Ast-
melor politice şi teritoriale nerezolvate fel, Rusia va încerca să consolideze Organiza-
(Pakistan, Kashmir, Tibet) şi vor dezvolta coo- ţia Tratatului de Securitate Colectivă şi Comu-
perările transfrontaliere, comerţul bilateral şi în nitatea Economică Eurasiatică (EurAsEC), în
sfera energetică. Rivalitatea chinezo-indiană timp ce China va încerca deschiderea dialogu-
va înregistra noi evoluţii, principalele ei dome- lui cu NATO.
nii fiind:
Riscuri şi oportunităţi pentru Rusia
• relaţiile cu SUA. India va promova
În pofida poziţiei geo-economice a Rusiei
relaţii strânse cu SUA, comparativ cu
ca punte între zonele de integrare europeană
China, mizând pe doi factori:
şi est-asiatică, factorul est-asiatic nu joacă un
„democraţia indiană” ca o contrapon-
rol decisiv în stabilirea priorităţilor de dezvolta-
dere la „socialismul chinez” şi ajutorul
re naţională. Strategia economică rusă duce
acordat Statelor Unite în „încercuirea”
lipsă de o „gândire economică spaţială” care i-
Chinei;
ar permite să observe problemele regiunilor
• sursele globale de finanţare a econo- slab dezvoltate din Siberia Orientală şi Orientul
miei, pe care India va încerca să le Îndepărtat în context supranaţional, geo-
atragă din drumul către China; economic şi nu în cadrul îngust al graniţelor de
• influenţa asupra vecinilor. India va stat. De asemenea, strategiei îi lipseşte un mo-
menţine controlul asupra situaţiei din del de dezvoltare „dual vector” care ar permite
Oceanul Indian şi va încerca să se orientarea în spaţiu a economiei ruse către o
insinueze în zona de influenţă chine- integrare paralelă cu Uniunea Europeană şi
ză din sud-estul Asiei; Asia de Est. Până în 2017, aceste deficienţe
• energia şi „noua economie”. India va din viziunea Rusiei despre locul ei în regiunea
încerca să elimine China de pe piaţa est-asiatică pot avea ca rezultat pierderi eco-
207

nomice, dar şi necazuri politice. Pe măsură ce lor rezultate din neparticiparea Rusiei la
China îşi va consolida poziţiile economice şi procesele integraţioniste regionale.
politice în regiune, interesul politic şi economic
în Asia de Est va tinde să scadă. Concluzii
Pe de altă parte, pe măsură ce Rusia Analiştii ruşi consideră că, pentru a con-
devine un actor important în livrările globale de tracara aceste provocări, este important pentru
energie, China, Japonia şi Coreea de Sud vor Rusia:
arăta un interes mai mare în resursele energe- • să folosească interesul afişat de alte state
tice şi cooperarea energetică cu Rusia. Ţările în sectorul eneregetic rus pentru a crea o
ASEAN vor căuta să folosească energia Rusiei piaţă est-asiatică de hidrocarburi pe baza
şi, în consecinţă, influenţa politică drept o con- resurselor energetice ale Rusiei;
trapondere la influenţa SUA, Chinei şi Japoniei • să continue participarea şi intensificarea
în sud-estul Asiei. activităţii şi iniţiativelor în formate economi-
Interesul în Rusia ca spaţiu de ce şi politice în regiune;
transport între Europa şi Asia de Est va depin- • să continue aprofundarea transformărilor
de de politica rusă pentru dezvoltarea propriei democratice şi orientate către piaţă şi coo-
infrastructuri de transport, în primul rând din perarea pe scară largă în Asia de Est îm-
Siberia Orientală şi Orientul Îndepărtat al Rusi- preună cu SUA, Japonia şi China; să preia
ei iniţiativa găsirii şi folosirii zonelor în care
Principalele riscuri pentru Rusia în regi- interesele acestor naţiuni coincid astfel în-
une vor fi: cât să nu ajungă în urma Chinei în ceea ce
pe măsură ce China se integrează în eco- priveşte relaţiile cu SUA şi Japonia. În
nomia globală şi regională, Rusia poate con- acest context, este important ca Rusia să
stata că se află mai departe de Occident, cel dezvolte dialoguri strategice permanente
mai important de SUA şi Japonia, decât China. cu SUA, Japonia şi China pe probleme est-
Acest factor va reduce avantajele competitive asiatice, astfel încât să prevină formarea
ale Rusiei şi îi va slăbi poziţia politică; unui parteneriat regional tripartit america-
Rusia poate ajunge în afara proceselor de no-japonezo-chinez fără participarea Rusi-
integrare din Asia de Est, care vor implica Ja- ei.
ponia, China şi Coreea de Sud; Nicolae PERHAIŢĂ
Rusia poate ceda tentaţiei de a miza pe
divergenţele chinezo-japoneze şi chinezo- De la Războiul Rece la o „Nouă Epo-
americane, în speranţa unor avantaje tactice că de Confruntare”
dar cu pierderea din vedere a perspectivelor
strategice; Politica globală, în care relaţiile dintre
Occidentul tradiţional şi Rusia ocupă un rol de
Rusia este încă expusă riscului de a pierde
importanţă majoră, a ajuns într-o nouă fază
oportunitatea de folosire a negocierilor în şase
calitativă – este de părere profesorul Serghei
pe problema nucleară nord-coreeană în scopul
Karaganov, într-un articol publicat în revista
asocierii la mecanismele multilaterale de secu-
Russia in Global Affairs, 4/2007. Mulţi analişti
ritate şi cooperare din sud-estul Asiei, care vor
au evitat să denumească schimbările în politi-
lua naştere pe baza acestor discuţii.
ca globală drept un „Nou Război Rece”, nu
S-ar putea ca Rusia să continue să doar pentru faptul că formele de manifestare şi
interpreteze greşit principalele ameninţări cauzele confruntării între cele două părţi diferă
dinspre Asia de Est privind perspectiva foarte mult de motivele confruntării care a înce-
unei “invazii” demografice sau economice tat acum aproape două decenii. Noua confrun-
în Siberia Orientală sau Orientul Îndepărtat. tare se desfăşoară în condiţii diferite şi, foarte
În acelaşi timp, s-ar putea să nu sesizeze că probabil, va fi mai puţin profundă, chiar dacă
principalele tendinţe în dezvoltarea regiunii poate fi mai periculoasă, decât confruntările
vor minimaliza aceste ameninţări, punând trecutului.
în prim plan ameninţarea pierderii avantaje- Noua etapă este denumită de analistul
208

rus „Nouă Epocă de Confruntare” (NEC). Pe abordare ar fi însemnat că Rusia începe să
fond, această epocă diferă nu doar de perioa- joace conform regulilor care i se impun,
da Războiului Rece ci şi de perioada care a angajându-se astfel într-o confruntare retorică
început la sfârşitul anilor 1980 şi se apropie pe care adversarii ei par să o provoace în mod
acum de final. Principala caracteristică a ultimi- deliberat.
lor 15 ani a fost triumful economic, ideologic şi În opinia lui Karaganov, evoluţiile re-
geopolitic al capitalismului liberal-democrat cente sugerează faptul că SUA şi o parte a
(reprezentat în primul rând de Statele Unite) şi Occidentului tradiţional au renunţat la orice
redistribuirea forţei de muncă, a resurselor speranţă de a face din Rusia un aliat, existând
economice şi financiare în favoarea acelor ţări indici ai tranziţiei către o politică de „neo-
care au urmat acest model. Profesorul încercuire” (neo-containment). În acelaşi timp,
Karaganov constată însă că, în prezent, situa- Moscova a înţeles că nu doreşte şi nici nu îşi
ţia este în schimbare. poate permite să se integreze cu Occidentul în
Forme de manifestare a NEC termenii propuşi de acesta, deoarece ar fi o
În ultima perioadă, Rusia a devenit o integrare fără drept de vot. Ca urmare, Kremli-
ţintă pentru atacurile propagandistice occiden- nul a început să schimbe regulile jocului sau
tale. Paradoxal, atacul politic asupra Rusiei cel puţin a încetat să mai joace conform reguli-
este mai dur decât era cel împotriva Uniunii lor anilor 1990.
Sovietice, deşi, spre deosebire de aceasta din Începuturile NEC
urmă, Rusia nu este preocupată de impunerea Cel mai evident motiv pentru prefaţarea
ideologiei sale în alte zone ale lumii şi nu este Noii Epoci de Confruntare constă în disponibili-
înclinată către confruntare. În perioada sovieti- tatea şi abilitatea Rusiei revitalizate în afirma-
că, regimul comunist şi nu poporul sovietic era rea intereselor proprii. Pentru greşelile strategi-
inamicul „lumii libere”. Se pare că acum Occi- ce făcute de puterile occidentale în decada
dentul face orice ca să blameze pe preşedinte- anterioară Moscova a adoptat o politică în forţă
le Rusiei şi Rusia pentru ceea ce el percepe ca şi de neîncrederea aproape totală în Occident.
fiind un imperialism intrinsec. Mai mult, Mosco- Când Rusia era slabă nu a fost invitată în clu-
va este stigmatizată pentru expansionism şi bul democraţiilor dezvoltate ca partener egal.
pentru politica de presiuni când este vorba de Acum însă, Rusia a decis să nu se alăture
subvenţionarea economiilor din ţările vecine acestui club, iar dacă va decide, cândva în vii-
sub forma vânzărilor de resurse energetice la tor, va dori să fie primită ca o mare putere. De-
preţuri reduse şi când se pune problema re- ocamdată, Rusia a început să se comporte
considerării acestor preţuri. faţă de alte ţări aşa cum acestea se comportau
Karaganov constată că Rusia nu este anterior faţă de Rusia. Reacţia Occidentului la
singura ţintă a atacurilor propagandistice, o comportamentul Rusiei este agravată şi de
altă ţintă fiind China, cu deosebirea că Washin- nostalgia după o Rusie debilă şi slăbită, o nos-
gtonul a decis să nu se angajeze într-o politică talgie care a dominat politica occidentală din
vizibil ostilă faţă de China, ci a ales abordarea ultima decadă.
de încercuire graduală. China s-a dovedit prea Încercările ineficiente ale Uniunii Euro-
puternică şi nevulnerabilă şi nu a cedat provo- pene de a construi o politică externă comună
cărilor de a se angaja într-un război rece. sunt de natură să slăbească gradual unitatea
Prin contrast, Rusia a început să răs- Europei, apreciază analistul rus. În paralel, şi
pundă criticilor, uneori chiar pe un ton dubios influenţa în politica externă a statelor dezvolta-
de ridicat. Această tendinţă de a răspunde me- te din Europa este în curs de scădere. Pentru
reu la critici îşi are rădăcinile în complexul de greşelile europenilor trebuie să plătească şi
inferioritate care s-a accentuat după înfrânge- Rusia. În primul rând, percepţia generală de
rea geopolitică din anii 1990. Unii politicieni slăbiciune, caracteristică Europei de astăzi,
ruşi au apreciat că o agravare a relaţiilor ar amplifică resentimentul faţă de revigorarea Ru-
putea fi utilă pentru formarea noii identităţi a siei. În al doilea rând, inabilitatea Uniunii Euro-
Rusiei şi refacerea suveranităţii şi credibilităţii pene de a se consolida lasă Rusia fără un par-
proceselor politice din această ţară. O astfel de tener important pe scena internaţională. În anii
209

`90, multă lume era convinsă că Statele Unite surmontate în beneficiul ambelor părţi. Con-
sunt sortite să fie singura putere globală, chiar form propunerii ruse, s-ar crea un singur com-
hegemonică. Ulterior, campania din Irak a ară- plex energetic pe continentul european care ar
tat că supremaţia militară copleşitoare a SUA consolida ambele părţi şi ar elimina multe sus-
nu poate fi transpusă într-o politică externă efi- piciuni. Oficial, propunerea a fost respinsă la
cace. Mai mult, eşecul Statelor Unite a făcut ca Bruxelles, deşi sunt puse în practică o serie de
democraţia, pe care Washingtonul dorea să o tranzacţii individuale. Un compromis reciproc
impună prin forţă, să fie mai puţin atractivă. avantajos este încă posibil, cu condiţia ca une-
Pe fondul acestor slăbiciuni de ambele le circumstanţe politice, cum ar fi presiuni din
părţi ale Atlanticului, ascensiunea politicii ex- partea Statelor Unite, să nu întrerupă discuţiile.
terne ruse a făcut o impresie bună. Analistul Pentru că un complex energetic unificat în toa-
rus consideră că este corect să afirme că tă Europa nu este în interesul Statelor Unite.
această ascensiune nu se datorează doar Dacă Uniunea Europeană ajunge la un acord
revitalizării statului rus, creşterii economice şi cu Rusia şi îşi reduce dependenţa de resursele
unei politici externe competente şi constante, de energie non-europene, influenţa Statelor
ci şi, pur şi simplu, norocului. La sfârşitul anilor Unite în Europa se va reduce, ca şi dependen-
1990, evoluţiile geopolitice au început să fie ţa Europei de SUA. Statele Unite singure dis-
favorabile Rusiei. Rolul de furnizor de energie pun de capabilităţi politice şi militare care să
la nivel global a devenit un factor semnificativ garanteze accesul la resurse pentru toţi aliaţii
al politicilor globale; a început destabilizarea lor. O înţelegere în domeniul energetic între
pe termen lung a zonei extinse a Orientului Rusia (sau fosta Uniune Sovietică) şi Uniunea
Mijlociu; iar autoritatea sistemului internaţional Europeană a fost mereu respinsă de Washin-
a început să de degradeze. Toate aceste evo- gton. Numai că Statele Unite nu au reuşit să se
luţii, inclusiv campania aeriană împotriva Iu- opună construcţiei de conducte de petrol şi
goslaviei şi invazia din Irak, au contribuit la gaze naturale pentru exportul acestor resurse
creşterea rolului forţei militare. Rusia, în pofida energetice către Europa de Vest şi sunt acum
dificultăţilor proprii, este totuşi a doua putere preocupate nu doar de revenirea Rusiei ci şi
militară a lumii, care a dovedit disponibilitate de consolidarea Europei.
de a utiliza forţa şi chiar să şi câştige un război Rivalitatea pe tema energiei se dato-
împotriva islamiştilor radicali şi separatişti în rează unei schimbări fundamentale consemna-
Cecenia (deşi costurile au fost foarte mari). tă în ultimii zece ani. Până recent, cea mai ma-
Chiar şi creşterea economică şi geopolitică a re parte a resurselor energetice era deţinută
Chinei este în favoarea Rusiei: Statele Unite sau se afla sub controlul companiilor occiden-
sunt preocupate de perspectiva unei alianţe tale. Acum, o mare parte a resurselor energeti-
între Rusia şi China. Alţi factori care au favori- ce mondiale, dincolo de graniţele Americii de
zat Rusia includ dorinţa Coreei de Nord şi, mai Nord şi Europei, sunt deţinute sau controlate
important, a Iranului de a-şi dezvolta facilităţi de state sau companii de stat. Regulile jocului
nucleare, probleme care nu puteau fi rezolvate se schimbă din mers. Lumea de azi este mar-
fără contribuţia Moscovei. tora diminuării unui element major al politicii
Elitele americane şi europene sunt de- americane şi occidentale din ultimii 60 de ani:
ranjate de puterea energetică a Rusiei, în con- asigurarea controlului asupra ţărilor producă-
diţiile în care dependenţa europenilor de im- toare de energie cu scopul de a avea acces
porturile de energie, mai ales din Rusia, va ur- neîngrădit la resursele de energie ieftină din
ma un curs exclusiv ascendent. Competiţia în lumea a treia, acolo unde sunt concentrate
domeniul energiei este principalul motiv de aceste resurse.
presiune asupra Rusiei. Dacă europenii ar ac- Argumentul vehiculat în mediile politice
cepta aranjamentul propus de Rusia, adică de la Moscova conform căruia presiunea politi-
accesul companiilor ruse la reţelele de distribu- că şi propagandistică exercitată de Occident
ţie a energiei din Europa în schimbul accesului asupra Rusiei ar fi rezultatul dezvoltării Rusiei
companiilor occidentale la facilităţile de extrac- este parţial corect. „Preocupările Occidentului
ţie a hidrocarburilor din Rusia, atunci divergen- faţă de Rusia sunt o consecinţă a politicii ruse
ţele generate de această competiţie ar fi care este percepută că are ca obiectiv submi-
210

narea intereselor occidentale; ele sunt însă şi o simplul fapt că dispariţia sistemului comunist
reflectare a scăderii încrederii în propriile capa- nu a dus la instaurarea haosului. Dimpotrivă,
cităţi şi a eficienţei propriilor politici” – susţinea economiile socialiste planificate au fost înlocui-
Thomas Graham, fost consilier pe probleme te cu un nou model, care inspira o atractivitate
ruse în Consiliul Securităţii Naţionale al SUA, potenţială, mai ales pentru fostele ţări ale lumii
în revista Russia in Global Affairs 3/2007 (The a treia. Acesta este modelul capitalismului
Dialectics of Strength and Wakness). semi-democratic autoritar, un model eficient
Presiunea occidentală este apreciată din punct de vedere economic şi acceptabil din
de Karaganov ca fiind mai mult un contraatac punct de vedere politic.
decât un atac împotriva Rusiei, un contraatac Spre deosebire de comunism, capitalis-
menit să prevină slăbirea în continuare a pozi- mul asigură creşterea (chiar dacă este o creş-
ţiilor occidentale şi, pe cât posibil, redobândi- tere inegală) a bunăstării majorităţii populaţiei;
rea poziţiilor avute anterior. Acest contraatac şi, spre deosebire de comunismul totalitarist,
este o caracteristică definitorie majoră a Noii autoritarismul – sau democraţia limitată – asi-
Epoci de Confruntare. Rusia s-a văzut inclusă gură un nivel acceptabil de libertate a individu-
în disputa pentru noua redistribuire a puterii şi lui pentru majoritatea populaţiei.
influenţei în lume şi, ca urmare, a trebuit să se Rivalitatea dintre cele două forme de
implice activ. Respingerea de către Moscova a capitalism a fost analizată de istoricul militar
controlului strict asupra resurselor energetice, israelian Azar Gat în revista americană Foreign
urmată de privatizarea acestora în anii `90, a Affairs. „Statele capitaliste autoritare, exemplifi-
lăsat impresia că securitatea energetică a Oc- cate în prezent de China şi Rusia, pot repre-
cidentului a fost considerabil consolidată. Ori- zenta o cale alternativă viabilă către moder-
cum, în ultimii ani, Rusia a reinstaurat, într-un nism, ceea ce sugerează că nimic nu este ine-
fel sau altul, controlul asupra resurselor ei vitabil când este vorba despre victoria finală a
energetice. Simţindu-se mult mai puternică, democraţiei liberale, adică despre supremaţia
Moscova nu mai pierde timpul în dispute pen- în viitor”, scria Azar Gat, adăugând că „ un al
tru recucerirea unora dintre poziţiile pierdute Doilea Război Mondial non-democratic de suc-
sau abandonate în anii `90. Cu toate acestea, ces ar putea fi văzut de către multe state ca o
Occidentul este angajat într-un contraatac me- alternativă atractivă la democraţia liberală.” S-
nit să prevină orice pierdere de poziţii în faţa ar putea foarte bine ca forma de „capitalism
Rusiei. autoritar” să fie doar o fază de dezvoltare către
Fundamentele economice ale NEC. un model mai liberal. În fond, înainte de a doua
Capitalismul autoritar jumătate a secolului trecut, multe ţări din vestul
Un alt aspect al acestei aprigi rivalităţi Europei şi Statele Unite aveau caracteristicile
globale constă în disputa tot mai evidentă între care sunt specifice astăzi statelor care promo-
două modele de dezvoltare – capitalismul libe- vează aşa-numitul capitalism autoritar.
ral-democratic occidental şi „capitalismul auto- Oricum, învingătorii liberal-democraţi
ritar” promovat de „tigrii” şi „dragonii” asiatici, constată deja că încep să sufere unele înfrân-
dar şi de Rusia. Occidentul consideră că pro- geri. Acţiunile în Orientul Mijlociu au slăbit po-
gresul economic rapid al ţărilor despotice din ziţia globală a Statelor Unite, ceea ce a făcut
sud-estul Asiei şi al Coreei de Sud este o ex- ca democraţia, aşa cum este ea promovată de
cepţie şi nu o regulă. Totuşi, creşterea econo- Washington, să pară mai puţin atractivă. Mai
mică a Chinei, în pofida predicţiilor din ultimii mult, „revoluţiile culorilor”, în majoritate nereu-
20 de ani referitoare la un colaps iminent, nu şite, importate din fostele republici sovietice,
mai permite evitarea realităţii. Victoria capitalis- au fost lovituri, chiar dacă nu foarte semnificati-
mului liberal-democratic în Războiul Rece a ve, la adresa ideii de democraţie. În acelaşi
creat iluzia că această victorie a fost finală. timp, alegerile democratice din Palestina au
„Sfârşitul istoriei” preconizat de filozoful şi eco- deschis calea către un adevărat război civil. În
nomistul politic american Francis Fukuyama Liban, un stat suficient de democratic, s-a in-
(autorul lucrării The End of History and the staurat teroarea, în timp ce statul vecin – auto-
Last Man, 1992), nu s-a materializat, pentru ritara Sirie – pare să nu aibă probleme majore.
211

Competiţia între modele nu este chiar o glerii.
luptă pentru afirmarea superiorităţii morale. Pe De fapt, Rusia este angajată concomitent
termen lung, victoria unui model anume va în- în două noi competiţii, care, în mare măsură,
semna o redistribuire a resurselor umane şi de vor defini viitorul omenirii. Cele două competiţii
altă natură în favoarea acelor state care spriji- se desfăşoară (1) între producătorii de energie
nă acel model. Perioada de timp de la sfârşitul şi consumatori asupra controlului resurselor
anilor 1980 şi până la începutul anilor 2000 a energetice şi (2) între forme diverse ale capita-
consemnat o imensă redistribuire de resurse în lismului. Mai mult, Rusia se găseşte pe trei
favoarea Statelor Unite şi a Europei Occidenta- graniţe critice: (a) graniţa dintre civilizaţia isla-
le. Procesul ar putea schimba de sens, mai mică şi cea creştină; (b) graniţa dintre bogaţi şi
ales datorită faptului că succesul capitalismului săraci; şi (c) dintre Asia şi Europa.
autoritar şi slăbiciunile democraţiei coincid în
Unele caracteristici ale NEC
timp cu o altă mişcare tectonică: centrul econo-
miei şi geopoliticilor globale se mută din spaţiul Introducerea de noi elemente în actuala
euro-atlantic în cel asiatic. competiţie a fost de natură să o complice şi
mai mult. Iar evoluţiile pe plan mondial sunt tot
Statele care sunt liberal-democratice
mai puţin predictibile. În faţa noilor provocări şi
dar slabe din punct de vedere economic trebu-
fisuri, polurile american şi european ale Occi-
ie să se orienteze automat către Occident şi să
dentului tradiţional, care au evoluat diferit după
urmeze politica acestuia, cu slăbiciunile ei evi-
Războiul Rece, ar putea încerca o nouă apro-
dente. Totuşi, dacă un alt model se dovedeşte
piere. Totuşi, relativa lor unitate va fi posibilă
a fi de succes, unele state vor avea oportunita-
numai în cazul în care se va reface, într-un fel
tea de a se reorienta singure sau, cel puţin, vor
sau altul, confruntarea militară generală.
avea mai mult spaţiu de manevră. De exemplu
Rusia, demonstrând ţărilor post-sovietice şi în Statele Unite vor continua să se bazeze pe
curs de dezvoltare că pot să-şi organizeze NATO pentru a-şi menţine poziţiile în Europa
economiile în alte maniere şi nu neapărat în şi, posibil, pentru a încuraja o nouă confruntare
conformitate cu modelul liberal-democratic de- militaro-politică. Se vehiculează şi un plan
pendent din Europa Centrală şi de Est, este în provocativ, dar nerealist, de transformare a
situaţia de a restaura, deşi foarte încet, capaci- Alianţei Nord-Atlantice prin includerea altor ţări
tatea ei de a atrage societăţile şi ţările mediu cum ar fi Japonia, Coreea de Sud, Australia şi
dezvoltate. Multe societăţi vecine, sătule de Noua Zeelandă, ceea ce ar transforma alianţa
sărăcie, haos şi nesiguranţă sunt dornice să într-o organizaţie politico-militară a unei „uniuni
imite sistemul autoritar guvernat al Rusiei. În globale de democraţii”.
plus, liderii autoritari ai multor state preferă o Ideea constituirii unei comunităţi de state
Rusie puternică dar predictibilă, care să nu puternice şi responsabile, care să conducă lup-
atenteze la suveranitatea lor. ta împotriva noilor ameninţări la adresa ordinii
Istoria a împins Rusia în centrul unei noi mondiale este una rezonabilă, dar într-o epocă
competiţii aprige între modelele liberal- a unei competiţii toţi-împotriva-tuturor o astfel
democratic şi autoritar de capitalism. Rusia de idee este nu foarte puţin probabilă dar şi
este un stat cheie din punct de vedere al com- periculoasă, deoarece ar putea pune bazele
petiţiei dintre modele politice şi socio- unei noi divizări ideologice şi a unei noi con-
economice şi, mai mult, este capabilă să încli- fruntări generale. O astfel de turnură, menţio-
ne balanţa militar-politică a lumii. Neîncrederea nează profesorul Karaganov, a fost semnalată
în modelul de dezvoltare autoritaristă explică în de Ivo Daalder, fost director în Consiliul Securi-
mare măsură suspiciunile europenilor faţă de tăţii Naţionale, şi James Lindsay, director al
politica energetică a Rusiei. Un stat autoritarist Centrului Robert S. Strauss pentru Drept şi
găseşte că este uşor de jonglat cu energia şi Securitate Internaţională al Universităţii Texas,
alte resurse pentru realizarea unor obiective de într-un articol publicat în The American
politică externă. În acest sens, democraţia, mai Interest. Cei doi autori consideră că
ales atunci când are slăbiciuni, este mai con- „democraţiile dispun de cea mai mare capaci-
venabilă pentru parteneri deoarece este mai tate de a proiecta politicile globale. Ele anga-
puţin spaţiu de manevră pentru astfel de jon- jează cele mai mari şi mai puternice forţe ar-
mate; cele mai mari 20 de democraţii cheltu-
212

iesc trei pătrimi din resursele alocate forţelor comerciale şi investiţionale, chiar şi conflicte
armate în lumea de azi”, după care se întrea- militare.
bă: „Ar putea un Concert de Democraţii să aibă Concurenţa se va intensifica şi în domeniul
succes dacă sunt excluse ţări mari precum ideologic, un domeniu în care democraţiile au
China şi Rusia?”. După ce găsesc un răspuns lansat deja un contraatac. Statele Unite au ne-
afirmativ, cei doi experţi americani fac observa- voie să-şi refacă propria atractivitate. Din păca-
ţia că o astfel de comunitate de democraţii ar te, apreciază analistul rus, concurenţa feroce
putea încuraja China şi Rusia să creeze o or- va transforma lupta pentru nobilele valori de-
ganizaţie alternativă. mocratice într-o confruntare geopolitică. Acest
Schimbările majore în economia şi politica factor poate afecta serios perspectiva de libe-
globală, împreună cu redistribuirea rapidă a ralizare în acele ţări care au demonstrat intenţii
forţelor şi resurselor, amplifică percepţia de serioase pentru capitalismul autoritar, inclusiv
impredictibilitate a climatului extern. Acesta Rusia. În acest context, nu ar trebui uitate lecţi-
este motivul pentru care NEC va fi cel mai pro- ile Războiului Rece. În acel timp, presiunile
babil marcată de remilitarizarea continuă a re- puternice din afară au consolidat poziţiile reac-
laţiilor internaţionale şi chiar de o cursă a înar- ţionarilor şi conservatorilor din interiorul Uniunii
mărilor. Iar extinderea în continuare a NATO Sovietice. Ca şi în trecut, cei care susţin refor-
este mai mult decât posibilă în situaţia în care mele vor fi acum etichetaţi ca agenţi ai statelor
Rusia cade în capcană şi începe să toarne gaz rivale.
pe focul remilitarizării globale. Cea mai neatractivă consecinţă a noii con-
O altă caracteristică a NEC este concuren- fruntări va fi reducerea intensităţii şi calităţii
ţa aprigă pe mai multe paliere – economic, cooperării internaţionale în contracararea pro-
geopolitic şi ideologic – formulată de ministrul vocărilor globale, între care proliferarea arme-
de externe rus Serghei Lavrov astfel: lor de distrugere în masă, degradarea mediului
„paradigma relaţiilor internaţionale contempo- şi expansiunea extremismului islamic.
rane este determinată de concurenţă în sensul Reperele în timp pentru NEC sunt
cel mai larg al acestei noţiuni, mai ales atunci predictibile. Într-o perioadă de 5-7 ani, este
când subiectul concurenţei este sistemul de foarte probabil ca Europa să înceapă etapa de
valori şi modelele de dezvoltare. Noutatea depăşire a actualei crize sistemice, iar dezvol-
acestei situaţii constă în faptul că Occidentul tarea economică se va accelera. Statele Unite
este în curs de pierdere a monopolului asupra vor pleca din Irak, vor depăşi „sindromul iraki-
proceselor de globalizare. Probabil că aceasta an” şi vor reveni la o politică multilaterală mai
explică încercările de a prezenta actualele evo- raţională. Rusia va reveni cu picioarele pe pă-
luţii ca o ameninţare pentru Occident, pentru mânt după euforia actuală şi va urma o politică
valorile şi modul de viaţă din acest spaţiu”. mai precaută, dar mai activă. Vor fi îndeplinite
Analistul rus se aşteaptă la o nouă serie de premisele politice şi economice pentru depăşi-
încercări pentru limitarea expansiunii economi- rea confruntării iraţionale actuale asupra apro-
ce a ţărilor cu capitalism autoritar şi a corpora- vizionării cu energie, ca şi pentru constituirea
ţiilor afiliate. Multe state liberale împrumută unei Uniuni Energetice în Europa. Consumato-
practici protecţioniste de la noii capitalişti autorii de energie se vor familiariza probabil cu no-
ritari şi introduc limite pentru investiţiile străine ua situaţie creată de redistribuire a resurselor
în „industriile strategice”. În acelaşi timp, dorin- din proprietate privată şi străină în mâinile sta-
ţa de a folosi organizaţii internaţionale vechi ca tului. Dar nu poate fi exclus un val de reprivati-
instrumente în noua competiţie poate afecta zări. Istoria a cunoscut multe exemple când
serios importanţa acestora. Influenţa Fondului guvernele, după ce au constatat lipsa de efici-
Monetar Internaţional s-a diminuat drastic; enţă a companiilor de stat, au transferat mana-
Banca Mondială îşi pierde din autoritate; se fac gementul resurselor naturale către sectorul
încercări de folosire a Organizaţiei Mondiale a privat. Astfel de forme de reprivatizare sunt
Comerţului în interesele fondatorilor acesteia – posibile şi în Rusia.
ţările reprezentante ale „vechiului” capitalism. Fundamentul ideologic al noii confruntări
Pe de altă parte, creşterea măsurilor protecţio- între cele două modele de capitalism poate fi
niste au generat în trecut, în afara conflictelor
213

depăşit parţial deoarece aceste modele nu mat internaţional, să investească în pregătirea
sunt incompatibile aşa cum au fost „socialismul personalului astfel încât viitorii specialişti să
real” şi capitalismul. Provocările globale, care poată folosi metode noi pentru protejarea pozi-
sunt active acum datorită concurenţei aprige în ţiilor Rusiei şi pentru promovarea intereselor ei.
cadrul NEC, vor impune o cooperare chiar mai În al patrulea rând, toate eforturile trebuie ori-
strânsă. O nouă rundă de cooperare ar putea fi entate către prevenirea remilitarizării şi
mai stabilă decât cea din anii 1990. În acei ani, instituţionalizării noii confruntări, ceea ce ar fi
relaţiile dintre state se derulau conform reguli- dezavantajos pentru interesele Rusiei pe ter-
lor dictate de câştigătorii Războiului Rece. O men mediu şi lung. Din acest motiv, se impune
epocă a strânsei cooperări va fi posibilă doar o politică pentru prevenirea extinderii şi conso-
atunci când comunitatea globală, inclusiv Ru- lidării în continuare a NATO, în paralel cu abor-
sia, va evita greşelile sistemice, adică militari- darea precaută a alianţelor şi negocierilor pe
zarea şi instituţionalizarea noii competiţii. Mai tema dezarmării. Experienţe anterioare au ară-
mult, va trebui să nu mai existe nici o nouă tat că astfel de alianţe şi negocieri pot fi între-
confruntare militară, de genul celei care se buinţate în scopul remilitarizării. Prevenirea
conturează acum la orizont în regiunea extinsă remilitarizării nu înseamnă renunţarea la efor-
a Orientului Mijlociu. Evoluţia competiţiei către turile de refacere a forţelor armate pe baze noi
punctul de confruntare generalizată poate ge- şi nici la modernizarea doctrinei militare. În
nera, în final, o serie de războaie de mare am- acelaşi timp, restaurarea rezonabilă a puterii
ploare şi chiar un nou război mondial. militare trebuie să fie fundamentată pe nevoi
Încercând să răspundă la întrebarea „ce ar unilateral identificate şi nu neapărat pe răspun-
trebui să facă Rusia în acest caz?”, Serghei suri asimetrice la acţiunile altor puteri.
Karaganov apreciază că, în primul rând, Rusia În al cincilea rând, cooperarea cu toate for-
trebuie să renunţe la încrederea arogantă în ţele responsabile este necesară în scopul pre-
succes, o atitudine care ar putea fi de înţeles venirii proliferării în continuare a armelor nu-
după anii de greutăţi şi umilinţe suferite. Toate cleare şi a unor noi conflicte de amploare, mai
prognozele privind dezvoltarea economiei glo- ales nucleare, care pot provoca deteriorarea
bale indică pentru Rusia posibilitatea unei necontrolată a mediului politic internaţional. În
creşteri de maxim 2,5% a produsului naţional al şaselea rând, Rusia nu are nici un motiv să
brut; dacă nu se va realiza o creştere facă unele concesii Occidentului pe timpul unei
sustenabilă de 8-10% pe an ponderea econo- faze acute a Noii Epoci de Confruntare, deoa-
miei ruse în economia globală se va reduce. rece concesiile vor fi tratate ca semnale de slă-
Totuşi, majoritatea factorilor care au favorizat biciune. Oricum, Rusia trebuie să evite demon-
în trecut revenirea Rusiei (de la declinul autori- straţii nejustificate de forţă, chiar şi în cazul
tăţii globale până la succesele Chinei) poate unor provocări, deoarece nu va face altceva
produce probleme serioase pe termen lung. În decât să-şi irosească forţele. Rusia nu mai es-
al doilea rând, noua epocă de confruntare im- te o ţară slabă, în derivă. Ca urmare, este im-
pune tranziţia către o economie modernă, portant pentru ea să zâmbească politicos şi nu
deoarece avantajele bazate exclusiv pe resur- într-o manieră arogantă sau de batjocură.
se energetice sunt temporare. Continua mo- Nicolae PERHAIŢĂ
dernizare a sistemului politic este şi ea o con-
diţie pentru prevenirea alunecării într-un autori- OMV SE ASOCIAZĂ CU GAZPROM PENTRU
tarism stagnant. Dacă Rusia nu va profita de A SUBMINA PROIECTUL NABUCCO
situaţia economică şi geopolitică favorabilă şi
de Vladimir Socor
nu va folosi metodele semiautoritare şi cele ale
capitalismului de stat pentru tranziţia la un nou Pe 25 ianuarie, com-
model de dezvoltare, atunci declinul ei în ur- pania energetică austriacă
mătoarea perioadă va fi sigur. În al treilea OMV, cu capital majoritar
rând, lumea devine din ce în ce mai complica- de stat, împreună cu
tă. Comparativ cu Uniunea Sovietică, depen- Gazprom-ul rusesc, au
denţa Rusiei de lumea externă a crescut consi- semnat un acord de coo-
derabil. Ca urmare, Rusia trebuie să majoreze perare privind dezvoltarea
semnificativ investiţiile în studiul actualului cli- comună a centrului comer-
214

cial de gaze naturale de la Baumgarten de lân- Acordul abia semnat îşi are originea în
gă Viena. Compania OMV deţinea controlul de Memorandumul de înţelegere între OMV şi
100% asupra acestui centru de la Baumgarten, Gazprom, semnat în mai 2007, in timpul vizitei
iar acesta era cotat drept al doilea –sau al trei- preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria. Încă
lea- centru comercial de gaze naturale din Eu- din acel moment, era clar că transformarea
ropa continentală. În cadrul proiectului Baumgarten-ului într-o afacere comună cu
Nabucco al Uniunii Europene, Baumgarten a Gazprom-ul va fi in dezavantajul proiectului
fost desemnat drept punctul terminus al con- Nabucco (vezi EDM din 29 mai 2007). Deşi
ductei care asigură gaze naturale de la Marea Uniunea Europeană declarase Nabucco o prio-
Caspică pentru continentul european. ritate importantă a politicii sale de securitate
Transformarea centrului de la Baumgarten într- energetică, Bruxellesul nu a făcut nimic ca să
un proiect de cooperare cu Gazprom este in oprească predarea Baumgarten-ului austriac
dezavantajul clar al proiectului Nabucco, iar sau să propună instrumente care ar preveni un
piaţa în domeniu devine astfel foarte favorabilă asemenea sabotaj al politicilor şi priorităţilor
extinderii companiei Gazprom. europene declarate.
Preşedintele general al companiei Deşi a avut destul de mult timp de reac-
OMV, Wolfgang Ruttenstorfer şi vice- ţie din luna mai anul trecut, Bruxellesul nu a
preşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, reacţionat nici în noiembrie, când Alexander
au semnat acordul la Viena, cu sprijinul deplin Medvedev de la Gazprom şi directorul Hub-ului
al guvernului austriac. Baumgarten se transfor- central european – Harald Wuestrich de la
mă într-un parteneriat cu participaţie de 50% OMV- au anunţat că negocierile avanseaza
din partea ambelor companii – OMV şi (vezi EDM din 19 noiembrie 2007). OMV a fost
Gazprom, sub numele de Hub Central Euro- ispitit să devină principalul distribuitor al gazu-
pean de Gaze naturale. Potrivit declaraţiilor de lui natural provenit din Rusia în Europa şi se
presă ale celor două companii, acestea îşi pro- pare ca nu au mai fost luate în considerare
pun să extindă hub-ul central de gaz natural şi consecinţele strategice ale acestei cooperări
să-l transforme în cea mai importantă platfor- care, în acest caz, este un ghimpe în coasta
mă de tranzacţionare pe piaţa de gaz din Euro- proiectului Nabucco.
pa. Cele două companii vor desfăşura proiecte OMV-ul a sperat că Gazprom va
de stocare a gazelor naturale în depozite transforma Baumgarten în cel mai mare hub
subterane, în Austria şi în „ţările învecinate”. european, pentru a surclasa hub-ul olandez de
Baumgarten este situat în apropiere de punctul la Zeebrugge. Totuşi, în acelaşi timp, compa-
de intersecţie al frontierelor Austriei cu cele ale nia Gazprom negocia cu compania
Ungariei şi Slovaciei. Referinţa destul de ne- Nederlandse Gasunie pentru livrarea gazului
clară privind afacerile comune cu cele două ţări prin gazoductul Nord Stream către Olanda
vecine pare menită să creeze competiţie între (vezi EDM din 9 noiembrie 2007). În acelaşi
acestea, în aceleaşi coordonate cu tacticile an, mai devreme, Gazpromul îi promitea şi Bel-
obişnuite ale companiei Gazprom. giei că va transforma ţara într-o platformă de
Baumgarten a produs o cantitate de gaz tranzacţionare a gazului. Deşi este evident că
estimată la 16-18 miliarde de metri cubi de gaz Gazprom nu poate respecta toate aceste pro-
(în principal rusesc) în 2007, mai mult decât misiuni, unele state par dispuse să pună părţi
dublul volumului din 2006, estimat la 7,7 miliar- din infrastructura lor la dispoziţia Gazprom, în
de de metri cubi. Gazprom-ul tentează Austria aşteptarea unor cantităţi incerte de gaz, igno-
cu promisiunea că va folosi Hub-ul central pen- rând poziţia Uniunii Europene.
tru aproximativ 30% din totalul exporturilor de Ultima manevră a companiei OMV pare
gaz ale companiei ruseşti către Uniunea Euro- cu atât mai dubioasă, având în vedere că
peană deja din anul acesta. Centrul de la Gazprom intenţionează să reducă substanţial
Baumgarten are deja 46 companii drept clienţi volumul exportului său de gaz prin Ucraina,
oficiali, de la firme de tranzacţionare a gazului actualmente ruta pe care gazul rusesc ajunge
şi brokeraj locale şi regionale, până la subsidi- în Europa centrală. Totuşi, guvernul austriac şi
arele transnaţionale Gazprom, cum ar fi com- compania OMV au o alternativă de rezervă.
pania ZMB, cu sediul în Berlin. Par pregătite să schimbe scopul iniţial al
215

gazoductului Nabucco şi să-l folosească pentru pania rusească Gazprom. Contextul politic al
transportul gazului rusesc în Austria. Pe 21 acestei afaceri a fost creat de alegerile prezi-
ianuarie, directorul executiv al OMV, Reinhard denţiale din Serbia, programate să se desfă-
Mitschek, care este şi directorul administrativ şoare pe 3 februarie, şi de sprijinul oferit de
al proiectului Nabucco, a anunţat că gazul pro- Rusia sârbilor împotriva concepţiei vestice pri-
venit din Rusia va fi binevenit în gazoductul vitoare la provincia Kosovo. Boris Tadic, preşe-
Nabucco (UPI, 21 ianuarie). Iar pe 24 ianuarie, dintele eurofil al Serbiei, nu s-a putut opune
ministrul economiei austriece, Martin condiţiilor de contract (cu atât mai puţin con-
Bartenstein, a sugerat public „integrarea” tractului însuşi), fiindcă are un oponent rusofil
Nabucco în proiectul South Stream al în alegerile prezidenţiale. Kremlinul a exploatat
Gazprom şi şi-a exprimat satisfacţia că, cel această situaţie şi a grăbit semnarea acordului.
puţin în aparenţă, compania rusească e de Totuşi, contractul cu sârbii nu este o re-
acord să pompeze gaz printr-un asemenea compensă pentru faptul că Rusia se opune
iminentei declaraţii de independenţă a statului
Kosovo. Chiar şi dacă situaţia ar fi fost diferită
în acest sens, Belgradul ar fi putut cel mult să
ţină la un preţ mai bun pentru industria sa pe-
trolieră, care este de fapt cea mai mică parte a
contractului cu compania Gazprom. Piesa cen-
trală a afacerii este acordul cu privire la gazul
natural. În acest sens, Serbia urmează paşii
Italiei, Greciei, Bulgariei şi Austriei. În ultimele
luni, fiecare dintre aceste state s-au alăturat
proiectului Gazprom pentru gazoductul South
Stream, subminând astfel proiectul Nabucco al
Uniunii Europene. Toate aceste ţări au o lipsă
gazoduct. (Die Presse, 24 ianuarie) imediată de surse de gaz şi de opţiuni de folo-
Moscova se apropie de împlinirea a trei sire a gazoductelor. Prin graba cu care s-au
obiective majore, prin intermediul afacerii alăturat proiectului South Stream al companiei
Baumgarten. Primul este preempţiunea acce- Gazprom, aceste ţări şi-au transformat scepti-
sului la hub-ul central european şi la nişele de cismul în ceea ce priveşte proiectul Nabucco
piaţă în favoarea gazului rusesc, în locul gazu- într-o profeţie autorealizatoare.
lui livrat indirect din Azerbaidjan sau din regiu- Potrivit acordurilor abia semnate, compa-
nea Marii Caspice. Al doilea, o consecinţă a niile Gazprom şi Serbia Gas se constituie în
primului, este boicotarea proiectului Nabucco două companii partenere, iar controlul este de-
sau folosirea acestuia pentru gazul tranzacţio- ţinut de Gazprom în ambele cazuri, cu 51%.
nat de ruşi, cel mai mult provenind din Asia Una din companii va construi un braţ al
centrală. Iar al treilea este crearea unui aranja- gazoductului South Stream pe teritoriul sâr-
ment controlat de Rusia pentru tranzacţionarea besc, cu o capacitate de cel puţin 10 miliarde
gazului în Europa centrală, după modelul Bur- metri cubi pe an. Se pare că reţeaua sârbeas-
sei de Mărfuri din New York (NYMEX), pentru că de transmitere a gazelor , la fel ca şi cea a
a domina piaţa şi a continua achiziţiile de in- Republicii Sârbe Bosnia-Herţegovina, urmează
frastructură în Europa. să facă parte din această companie parteneră.
(Die Presse, Wirtschaftsblatt, Dow Gazoductul South Stream va intra în Serbia din
Jones, 24-26 ianuarie) Bulgaria. Ruta exactă şi punctul sau punctele
RUSIA PREIA SECTORUL PETROLIER ŞI de ieşire vor fi hotărâte de cele două guverne
DE GAZ AL SERBIEI printr-un acord ulterior, în cursul anului 2008.
de Vladimir Socor Cealaltă companie parteneră va extinde
şi moderniza depozitul subteran pentru gay de
Pe 25 ianuarie la Moscova, preşedintele
la Banatski Dvor, situat lângă graniţele sârbeşti
Vladimir Putin şi liderii sârbi au fost martori la
cu Ungaria şi România. Acest acord satisface
semnarea acordurilor de predare a întregului
într-o măsură modestă ambiţia Serbiei de a
sector sârbesc petrolier şi de gaze către com-
216

deveni un „hub regional” pentru gazul împărţit în ce priveşte condiţiile de vânzare a
Gazprom. companiei de stat Serbia’s Petroleum Industry
Compania Gazprom şi guvernul sârb/ (NIS) către subsidiarul Gazprom pentru petrol,
compania Serbia Gas vor împărţi cheltuielile compania GazpromNeft. Termenii sunt cei im-
de construcţie într-un procentaj de 51%-49%, puşi de Moscova: 400 de milioane de euro
atât pentru gazoductul South Stream, cât şi cash acum, iar 500 de milioane în investiţii mai
pentru locaţia de depozitare. Investiţia este târziu, pentru un procent de 51% din NIS, fără
evaluată la 1,7 miliarde de euro (2,4 miliarde posibilitatea primirii altor oferte. NIS include
de dolari) doar pentru gazoduct. Se estimează rafinăriile de la Pancevo şi Novisad cu o capa-
că proiectul va injecta în total cel puţin 2 miliar- citate combinată de procesare de 7 milioane
de de euro (aproape 3 miliarde de dolari) în de tone pe an, o conductă de livrare a petrolu-
economia Serbiei pe timpul perioadei de con- lui care intră în Serbia din Croaţia şi o reţea de
strucţie, care se estimează că se va încheia distribuţie a combustibilului care deţine partea
până în 2013. Apoi, Serbia se aşteaptă în mod leului pe piaţa foarte protejată a Serbiei.
nerealist să câştige 200 de milioane de euro Oferta de preţ a Gazprom este conside-
(aproape 300 de milioane de dolari) pe an, în rată drept profund subevaluativă, dar este ac-
veniturile din tranzit şi depozitare pe tot timpul ceptată de majoritatea miniştrilor sârbi drept un
de viaţă al proiectului, de cel puţin 30 de ani. „avantaj” oferit companiei ruseşti pentru a sem-
Potrivit declaraţiei de la ceremonia de na acordul privind gazul cu Serbia. Astfel, gu-
semnare a acordului a preşedintelui Gazprom, vernul a semnat la Moscova un memorandum
Alexei Miller, compania poate investi proprii de înţelegere cu GazpromNeft în aceste condi-
bani, fără să trebuiască să se împrumute pe ţii; dar speră să ajusteze unele detalii în con-
pieţele financiare internaţionale. Totuşi, o Ser- tractul final de vânzare-cumpărare, care trebu-
bie sărăcită va trebui să se împrumute pentru ie semnat până la sfârşitul anului 2008.
a-şi acoperi procentul său de 49%. Între timp, oficialii ruşi inclusiv Putin, lasă
Din cauza lipsurilor cronice de gaz şi a deschise diferite alternative de continuare pen-
necesităţii urgente de tru gazoductul South
modernizare a propriei Stream din Serbia mai
reţele de transmisie, departe: fie prin Croaţia
Serbia consideră acest şi Slovenia spre nordul
acord drept binevenit, în Italiei, ori prin România
ciuda totalei dependenţe şi Ungaria spre Austria.
de Rusia. Această de- (Compania South
pendenţă ar putea atin- Stream a hotărât deja că
ge gradul de 100%, po- un braţ al gazoductului
trivit ministrului infras- va trece din Bulgaria
tructurii, Velimir Ilic, care spre Grecia şi sudul Itali-
a semnat acordul din ei) Gazprom îşi rezervă
partea guvernului sârb. (BETA, 25 ianuarie) dreptul de a lua decizii finale în ceea ce priveş-
Totuşi, oficialii sârbi sunt satisfăcuţi de investite rutele de tranzit, bazându-se pe studii de
ţia masivă în ţara lor, pentru prima dată de la fezabilitate tehnică sau economică, până la
căderea Iugoslaviei, pentru livrarea de gaze sfârşitul anului. Jonglând retoric cu toate aces-
„garantată” pentru 30 de ani, veniturile din tran- te opţiuni, Moscova încearcă să inducă o stare
zit şi oportunităţile de subcontracte pentru de competiţie între aceste ţări, pentru a furniza
companiile sârbeşti. Aceleaşi sentimente le au companiei Gazprom servicii de trazit şi depozi-
miniştrii sârbi din toate partidele, indiferent de tare şi/sau pentru a scoate din competiţie pro-
atitudinile lor pro-occidentale sau rusofile. La iectul Nabucco al Uniunii Europene.
Moscova, atât preşedintele pro-european Boris
Tadic, cât şi primul ministru, rusofilul Vojislav Alte evoluţii în sistemul energetic european
Kostunica, au lăudat acordul pentru gaz.
Vizita preşedintelui rus Vladimir Putin în
Totuşi, guvernul sârb rămâne oarecum Bulgaria la 17 ianuarie 2008 şi semnarea con-
217

tractului de a construi şi opera pe teritoriul bul- să continue cu două ramificaţii: de sud- prin
gar a unei porţiuni din gazoductul South Grecia şi Marea Ionică în sudul Italiei; de nord-
Stream, urmată de semnarea la 25 ianuarie, la prin Bulgaria, Serbia, Croaţia. Studiul de feza-
Moscova, a documentelor privind colaborarea, bilitate este prevăzut să fie încheiat în 2008, iar
cu Serbia în acelaşi proiect, au produs o construcţia este planificată să se încheie la trei
multitudine de luări de poziţii, inclusiv în Româ- ani după ce va obţine toate aprobările Uniunii
nia, unele dintre acestea făcute fără o docu- Europene, estimându-se ca livrările să înceapă
mentare corespunzătoare şi adăugând unele efectiv în 2013. Costul estimat este de 7-10
tuşe îngroşate care nu corespund realităţii. miliarde Euro (conductele submarine costă de
Acesta este motivul care ne determină peste trei ori comparativ cu cele terestre). Con-
să încercăm, foarte succint, să facem o scurtă ducta este prevăzută să transporte anual circa
fotografie a acestui moment energetic. 31 miliarde mc de gaz.
South Stream este un proiect care a de- Rusia încearcă să-şi menţină o poziţie
marat prin semnarea la 23 iunie 2007, la Ro- dominantă în aprovizionarea energetică a Eu-
ma, a unui memodandum de înţelegere între ropei prin proiectul prezentat mai sus, precum
firma italiană Eni şi Gazprom - Rusia. La 22 şi prin a doua conductă submarină de gaz,
noiembrie 2007 cele două companii au sem- Nord Stream, între Vyborg - Rusia şi
nat, la Moscova, un document privind studiile Greifswald - Germania, sub Marea Baltică
de marketing şi de fezabilitate ale proiectului, (care este cea mai lungă conductă submarină
transpus în practică prin înregistratea în Elveţia de gaze ). Cu o capacitate iniţială de 27,5 mili-
a unei societăţi mixte, South Stream AG, fieca- arde mc/an, a cărui livrare test trebuie să în-
re deţinând 50% din acţiuni. Deşi Bulgaria a ceapă în 2011, care să fie dublată de o con-
încercat să deţină controlul investiţiei pe terito- ductă paralelă şi care, în 2012, ar trebui să
riul său, în final a acceptat construcţia şi opera- ajungă la o capacitate de 55 miliarde mc/an.
rea în proporţie de 50% între Gazprom şi Rusia speră ca, prin aceste două conducte,
Bulgargaz. Cu Serbia, în cadrul Acordului dependenţa energetică a Europei de gazul ru-
interguvernamental de cooperare în domeniul sesc să crească de la 25 la 35%.
petrolier şi de gaze şi Protocolului semnat, s-a Preocuparea Uniunii Europene pentru
convenit achiziţionarea de către Gazprom a diversificarea surselor de aprovizionare şi re-
51% din acţiunile firmei sârbe Nafta Industrija ducere a dependenţei faţă de livrările ruseşti
Srbije (NIS), contra
sumei de 400 milioane
de Euro şi alte condiţii.
Privatizarea NIS a în-
ceput în 2007, valoa-
rea acesteia fiind esti-
mată la 2-3 miliarde
Euro.
South Stream
este o conductă care
începe de la staţia de
compresie
Beregovaya, de pe
litoralul rus al Mării
Negre şi care pe o
lungime de circa 900
km trece pe sub Ma-
rea Neagră (va fi con-
ducta de gaz la cea
mai mare adâncime
din lume), ieşind la
Varna, apoi ar urma
218

de gaze naturale este concretizată în mai mul- Discursul secretarului de stat american
te proiecte, aflate în diferite faze, după cum Condoleezza Rice
urmează: la întâlnirea anuală a Forumului Economic
Shah Deniz- cel mai mare zăcământ de Mondial
gaz natural din Azerbaidjan, în Marea Caspică, Davos, Elveţia
care să ocolească Rusia prin Turcia, apoi în 23 ianuarie, 2008
Europa. Construcţia a început în decembrie Doresc să
2006, la sfârşitul fazei întâi, capacitatea de vă aplaud pentru
transport fiind estimată la 8,6 miliarde mc/an, organizarea Fo-
iar în jurul anului 2010 să ajungă la o capacita- rumului Econo-
te de livrare a 11,5 miliarde mc/an. mic Mondial şi
pentru că aţi fă-
Greenstream - pentru importul de gaz
cut din acesta un
natural din Libia în Italia, conductă submarină
loc unde oamenii
între Mellitah - Libia şi Gela - Sicilia, cu o lungi-
vin să-şi împărtă-
me de 520 km, a intrat în exploatare în 2004,
şească ideile,
iar în 2006 a ajuns la capacitatea de 6,8 miliar-
idei care într-
de mc/an, prevăzându-se creşterea capacităţii
adevăr pot conduce spre o lume mai bună. Es-
la 8-11 miliarde mc/an peste 2-4 ani.
te o adunare atât de potrivită a societăţii civile,
Galsi - proiect comun pentru un a lumii de afaceri, a marilor conducători din
gazoduct între Al Kalaa - Algeria şi Toscana - întreaga lume. De asemenea, observ că aţi
Italia, via Sardinia, cu o capacitate totală de 10 făcut eforturi speciale pentru a aduce aici şi
miliarde mc/an, contract semnat în 2003 şi ca- tineri, iar pentru toate acestea, eu vă mulţu-
re va fi operaţional în jurul anului 2010. mesc foarte mult. (Aplauze)
Medgaz - proiect comun algeriano- Doresc să îi mulţumesc şi domnului pre-
spaniol, cu o lungime totală de 1050 km, între şedinte Couchepin pentru munca pe care au
Beni Saf-Algeria şi Perdigal (lângă Almeria)- făcut-o guvernul şi poporul elveţian, ca să ne
Spania, cu o capacitate iniţială de transport de primească aşa de generos în frumoasa lor ţa-
8 miliarde mc/an, care să fie atinsă în 2009. ră.
Vor mai fi majorate capacităţile de Domnule preşedinte Kharzai, Doctore
transport ale unor gazoducte deja existente Pachauri: Vă mulţumesc foarte mult pentru ac-
pentru zăcăminte algeriene, dintre care menţi- tivitatea dumneavoastră şi sunt încântată să
onăm Enrico Mattei, de la 15 la 32 miliarde împărţim podiumul în seara aceasta.
mc/an în 2009, Pedro Duran Farell de la 11 la
Diştinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor:
19 miliarde mc/an.
Este pentru mine o onoare să fiu cu
Ormen Lange - cel mai mare zăcământ
dumneavoastră, mai ales că am încercat deja
de gaze naturale din platforma continentală
să ajung aici de câteva ori până acum. Am fost
norvegiană, din terminalul cu acelaşi nume in
obligată să o fac, în calitate de secretar de
Norvegia, cu două secţiuni, nordică şi sudică,
stat, aşa că se poate spune că-i mai bine mai
până în Easington - Marea Britanie. Capacita-
târziu decât niciodată. Am luat cuvântul în ca-
tea totală ar urma să fie de 20 miliarde mc/an,
drul Forumului într-o videoconferinţă în 2006,
în jurul anului 2010.
iar anul trecut am avut plăcerea să primesc un
De asemenea, se prevede dezvoltarea grup din cadrul Tinerilor Lideri Globali la prima
capacităţilor europene de transport, depozitare întâlnire la vârf a politicii americane. Am înţeles
şi distribuţie a gazelor naturale lichefiate (LNG) că unii dintre aceştia se află azi aici. Prezenţa
până la 59 miliarde mc/an; conform unor surse lor la Forum semnalează o moştenire extraor-
specializate, în 2030 consumul de LNG va de- dinară.
păşi cu puţin pragul de 50% în totalul schimbu-
M-am gândit la ce urmează să spun în
rilor de gaze inter-regionale, în prezent acesta
această seară, am urmărit ştirile, am văzut
situându-se la aproximativ 30%.
imagini la televizor şi am reflectat asupra eve-
Corneliu PIVARIU nimentelor zilelor noastre. Şi bineînţeles, de jur
219

împrejur e doar agitaţia politică şi economică a tre şi conlucrează cu liderii ambelor partide din
lumii noastre de acum: Congres pentru a ajunge la un acord cu privire
Violenţa din Kenia. Tragicul asasinat al la o serie de stimuli temporari rapizi, robuşti, cu
lui Benazir Bhutto în Pakistan. Eforturile conti- bază solidă.
nue şi mereu întrerupte ale irakienilor şi afgani- Economia americană este rezistentă,
lor pentru edificarea unor guverne pacifiste şi structura acesteia este sigură, iar bazele ei
funcţionale. Pericolul tot mai întunecat al economice pe termen lung sunt sănătoase.
schimbărilor climaterice. Previziunile îngrijoră- Statele Unite continuă să susţină investiţiile
toare asupra evoluţiei pieţei şi a problemelor străine şi comerţul liber. Iar economia noastră
economice. Chiar şi o temere din ce în ce mai va rămâne unul dintre cele mai puternice mo-
mare în legătură cu globalizarea însăşi- senza- toare ale creşterii economice globale. Aşadar,
ţia că aceasta devine treptat ceva ce ni se în- ar trebui să avem încredere în forţa pe care se
tâmplă, fără s-o putem controla. bazează economia globală- şi să dăm dovadă
Uitându-mă la toate acestea, am luat o de încredere, în conformitate cu principiile
hotărâre destul de riscantă: am să vorbesc esenţiale care au condus la succes în această
despre importanţa idealurilor şi despre nevoia lume.
de optimism şi încredere în puterea lor. Şi tot în legătură cu acestea, vă supun
Ei bine, eu ştiu că atunci când americanii atenţiei în această seară faptul că nici una din
încep să vorbească despre idealuri şi opti- provocările lumii actuale nu poate fi rezolvată
mism, publicul din toată lumea dezaprobă. dacă o abordăm fără încredere în forţa şi efici-
Poate vă este puţin teamă că veţi auzi o mora- enţa idealurilor noastre- libertate politică şi
lă lungă. Vă promit că nu voi face acest lucru. economică, pieţe şi comerţ liber, demnitate şi
drepturile omului, oportunităţi egale şi domnia
Altă temere atunci când americanii vor-
legii. Fără aceste principii, sprijinite de toate
besc despre idealism şi optimism e că “Ei, iar
formele puterii de stat, nu vom putea rezolva
încep ăştia…”, inocenţii. Într-adevăr, e o tradi-
problemele globale decât pentru o perioadă
ţie deja ca lumea să perceapă America drept
limitată de timp.
tânără şi naivă.
Şi totuşi, în apărarea noastră, am să
spun doar că nu suntem chiar aşa de tineri.
Şi dacă sunteţi tentaţi să ne consideraţi
naivi, atunci ar trebui să speraţi ca Bismarck să
fi avut dreptate când a spus că “Dumnezeu are
grijă de proşti, beţivi şi de Statele Unite ale
Americii”. (Râsete.)
La modul serios acum, îmi dau seama că
astăzi în lume există un climat de teamă. Şi
unii oameni sunt tentaţi să se întoarcă înspre
ei înşişi, să apere ceea ce au şi să-i respingă
pe ceilalţi. Unii vor să fie singuri. Cu siguranţă,
există cinism în legătură cu îndrăzneala idealu-
rilor noastre, când se pare că e aşa de greu să
ne apărăm cel puţin propriile interese.
Ştiu că mulţi sunt îngrijoraţi de recentele
fluctuaţii de pe pieţele financiare americane
sau de economia Statelor Unite. Preşedintele
Bush a anunţat planul unui pachet de creşteri
fiscale importante, care vor încuraja cheltuielile
consumatorilor şi vor sprijini investiţiile în afa-
ceri în cadrul acestui an. Colegul meu, Hank
Paulson, care sperase să fie aici cu dumnea-
voastră, conduce eforturile Administraţiei noas-
220

Acestea sunt principiile după care ameri- nătate şi educaţie, puterea legii şi lupta împo-
canii dezvoltă relaţiile lor cu lumea. Nu accep- triva corupţiei. Şi trebuie să transformăm aju-
tăm diferenţierea dintre interesele noastre naţi- toarele externe într-un bonus şi o motivaţie
onale şi idealurile universale şi urmărim să îm- pentru ca ţările în curs de dezvoltare să adopte
binăm puterea şi principiile pe care le avem, libertatea politică şi economică, să edifice state
pentru ca împreună să se realizeze un progres legitime şi eficiente şi să preia controlul asupra
notabil şi de durată. Relaţiile Americii cu lumea propriei dezvoltări.
nu au început de la preşedintele Bush, ci au În ultimii ani, Statele Unite încearcă să
aceeaşi vârstă cu ţara însăşi. Am denumit pună în practică aceste principii, în cadrul pro-
aceasta tradiţie Realismul american. gramelor noastre pentru politici de dezvoltare.
Realismul american a fost cel care a aju- Într-adevăr, în timpul mandatului preşedintelui
tat Statele Unite să fie pe primul loc. Realismul Bush, cu sprijinul deplin al Congresului, Statele
american a fost cel care ne-a condus, împreu- Unite au lansat cel mai mare effort de dezvol-
nă cu aliaţii noştri, spre construcţia unei balan- tare mondială de la Planul Marshall încoace.
ţe a puterii care a favorizat libertatea din seco- Am stabilit deja sau suntem în curs de a
lul trecut. Iar în acest secol, realismul american stabili cu toate comitetele noastre internaţiona-
este cel care conturează poziţia noastră de le să mărim sprijinul oficial pentru dezvoltare:
lideri globali, în trei domenii esenţiale, la care Din 2001 până acum, am dublat sprijinul acor-
aş vrea să mă refer în această seară: promo- dat Americii Latine, l-am mărit de patru ori în
varea unui model corect de dezvoltare econo- cazul Africii, iar pe plan mondial l-am triplat,
mică; promovarea unei lumi mai libere, mai toate acestea în timp ce am reformat şi optimi-
democratice; şi rolul diplomaţiei în armonizarea zat politicile de asistenţă a ţărilor în curs de
diferenţelor dintre naţiuni. dezvoltare.
Să ne referim în primul rând la dezvolta- Am acordat 7,5 milioane de dolari în ca-
rea economică. Printre extraordinarele oportu- drul iniţiativei Contul Mileniului, care are rădă-
nităţi ale economiei globale, despre care vom cinile în idealurile Acordului de la Monterey. De
vorbi aici, nivelul de sărăcie din lume rămâne asemenea, am făcut eforturi istorice pentru a
de neacceptat. Jumătate din semenii noştri combate malaria şi virusul HIV/AIDS. De fapt,
trăiesc din mai puţin de 2 dolari pe zi. Pur şi Planul preşedintelui Bush pentru Lupta împotri-
simplu nu putem accepta aşa ceva într-o lume va AIDS este cel mai mare efort făcut vreodată
civilizată. Dar dacă abordăm provocările dez- de o naţiune pentru a lupta împotriva unei sin-
voltării economice, să ne amintim că ştim ce se gure boli.
întâmplă: ştim că atunci când ţările adoptă pie- Dar un ajutor mai consistent şi mai efici-
ţe şi comerţ liber, atunci când guvernează co- ent trebuie să fie însoţit de expansiunea globa-
rect şi investesc în poporul lor, poate fi creată lă a comerţului liber şi corect. Nu e uşor, repet,
prosperitatea, transpusă mai apoi în dreptate nu e uşor pentru preşedintele american să
socială pentru toţi cetăţenii. sprijine comerţul liber şi corect într-o perioadă
Într-adevăr, unele state cresc din punct când populismul economic creşte. Totuşi, pre-
de vedere economic printr-un “capitalism auto- şedintele Bush continuă să facă eforturi pentru
ritar”. Se pune însă întrebarea dacă un guvern succesul negocierilor din Doha, iar colega mea
primeşte sprijin doar respectând calităţile unui Susan Schwab, care se află în această seară
popor, nu şi drepturile. Pe termen lung, demo- aici la Davos, lucrează intens pentru acest pro-
craţia, dezvoltarea economică şi dreptatea so- iect.
cială trebuie să meargă mână în mână. Preşedintele şi-a luat angajamentul că
Nu trebuie să tratăm naţiunile în curs de Statele Unite vor elimina toate taxele, subsidii-
dezvoltare ca şi obiecte ale politicii noastre, ci le şi barierele din calea liberei circulaţii a bunu-
ca parteneri egali şi demni într-o încercare co- rilor şi serviciilor –inclusiv agricultura- în timp
mună. Trebuie să sprijinim conducătorii şi cetă- ce toate celelalte ţări vor face la fel. Suntem
ţenii din ţările în curs de dezvoltare în eforturile convinşi că partenerii noştri ni se vor alătura în
lor de a-şi schimba ţara în bine: prin guvernare găsirea unei căi pentru a asigura succesul în-
eficientă şi reformă economică, investiţii în să- tâlnirii de la Doha.
221

Dacă dorim să continuăm extinderea dificultatea provocărilor prezente. Chiar dacă ai
creşterii economice globale, e nevoie şi de o idealuri democratice, nu e niciodată uşor să le
nouă abordare a resurselor energetice şi a me- transformi în instituţii democratice eficiente.
diului. Dacă vom continua ca şi până acum, Acest proces va dura zeci de ani şi va putea fi
vom avea de-a face cu o alternativă inaccepta- condus, aşa cum ar trebui, fiindcă numai aşa
bilă: fie sacrificăm creşterea economică globa- se poate, de către conducătorii şi cetăţenii cu-
lă pentru binele planetei noastre- fie o sacrifi- rajoşi din regiune.
căm pe aceasta pentru combustibilii naturali. Popoarele lumii vor găsi căi diferite pen-
Nu putem face aceasta. Trebuie să respingem tru a-şi exprime valorile democratice, care re-
această cale, şi să ne străduim să tăiem nodul flectă propriile lor culturi şi moduri de viaţă. Şi
gordian al energiei convenţionale, al emisiilor totuşi, bazele democraţiei sunt universale şi le
de carbon şi al activităţii economice. cunoaştem cu toţii- bărbaţii şi femeile au drep-
Vreau să vă asigur că noi, cetăţenii ame- tul de a-i alege pe cei care îi vor guverna, au
ricani, ne dăm seama cât de importantă este dreptul să-şi spună opiniile, să-şi practice reli-
rezolvarea problemei modificărilor climatice gia liberi şi să fie protejaţi de puterea arbitrară
pentru succesul şi sănătatea sistemului in- a statului.
ternaţional. Şi vom munci cu toţii ca să ajutăm Principala problemă a democraţiei din
la găsirea unei soluţii: prin Convenţia Cadru Orientul Mijlociu nu este faptul că oamenii n-ar
ONU şi prin întâlnirile economice la vârf propu- fi pregătiţi. Problema este că există forţe care
se de preşedintele Bush, prima dintre acestea reacţionează violent şi cărora nu trebuie să li
având loc în septembrie anul trecut. se permită să triumfe.
În eforturile noastre pentru o ordine eco-
Problema este că prea mulţi ziarişti şi
nomică corectă, trebuie de asemenea să pro-
parlamentari libanezi sunt asasinaţi în cadrul
movăm o lume mai liberă şi mai democratică-
unei campanii de intimidare, iar libanezilor nu
o lume care într-o zi va include o Cuba sau
le-a fost permis să-şi aleagă liber un preşedin-
Burma democrate şi un Orient Mijlociu pe de-
te.
plin democratic.
Problema este că prea mulţi activişti paş-
Acum, accentul asupra democraţiei din
nici pentru drepturile omului şi jurnalişti şi
Orientul Mijlociu este o chestiune controversa-
bloggeri sunt în închisoare pentru acţiuni ce n-
tă, recunosc, iar unii ar putea spune "Ei bine,
ar trebui considerate crime în nici o ţară.
de fapt am înrăutăţit situaţia acolo”.
Problema nu este că un grup ca Hamas
Aş întreba: Mai rea, în comparaţie cu ce?
a câştigat nişte alegeri libere; problema este că
Mai rea decât când armata siriană a ocu- liderii Hamas continuă să refuze să ia hotărâ-
pat Libanul pentru aproape 30 de ani? Mai rea rea fundamentală ce stă la baza oricărei demo-
decât când poporul palestinian nu şi-a putut craţii funcţionale: ori eşti partid politic, ori gru-
trage la răspundere conducătorii şi a privit ne- pare teroristă, nu poţi fi amândouă.
putincios cum şansa păcii a fost risipită şi s-a
evaporat într-o a doua Intifadă? Nu trebuie să ne facem iluzii că proble-
mele Orientului Mijlociu se vor rezolva dacă le
Mai rea decât tirania lui Saddam Hussein
abordăm într-o manieră mai puţin principială.
din centrul Orientului Mijlociu, care a îngrozit
De fapt, singurele soluţii cu adevărat eficiente
statele vecine şi a cărui moştenire sunt cele
pentru multe din aceste probleme vor apărea
300.000 de cadavre ale oamenilor nevinovaţi,
nu împotriva democraţiei, ci din cauza aceste-
lăsate în gropi comune?
ia.
Sau poate mai rea decât falsa stabilitate
Democraţia este cel mai realist mod prin
ce masca lipsa de libertate, disperarea şi ura
care cele mai diferite popoare îşi rezolvă pro-
atât de profundă care i-a făcut pe cei 19 oa-
blemele, îşi împart puterea şi vindecă diferenţi-
meni să intre cu avioanele în locuitorii Americii,
erile sociale fără violenţă sau represiune.
într-o bună dimineaţă de septembrie?
Democraţia va fi cea mai bună garanţie
Nu, doamnelor şi domnilor, nu e nimic de
că femeile vor avea un loc egal în societate, şi
lăudat în ce priveşte vechea ordine din Orientul
dreptul de a face alegerile pe care îşi vor clădi
Mijlociu, dar acest fapt nu uşurează cu nimic
222

existenţa. nu avem duşmani permanenţi, după cum se
Iar democraţia este cea mai realistă cale poate observa în cazul relaţiei noastre cu Ru-
spre o pace de durată între popoare. Pe ter- sia. Doamnelor şi domnilor, discuţiile recente
men scurt, cu siguranţă că vor exista lupte in- despre un nou Război Rece sunt absolut ab-
tense şi obstacole. Vor fi piedici şi căderi. Dar surde. Relaţiile noastre din prezent sunt funda-
dacă amânăm startul aventurii democratice, nu mental diferite faţă de atunci când singurul
vom face altceva decât să mascăm tensiunile nostru interes comun era să evităm anihilarea
şi să dăm naştere la frustrări ce nu vor dispă- reciprocă.
rea niciodată. În realitate, Statele Unite şi Rusia lucrea-
Ajungem, aşadar, la diplomaţie. Sunt op- ză constructiv în multe chestiuni de interes co-
timismul şi idealismul folositoare în acest do- mun- de la non-proliferare, la contra-terorism,
meniu, reprezentativ pentru arta de a face lu- până la interesul pentru pace în Orientul Mijlo-
crurile posibile? E adevărat ceea ce a spus ciu. Şi suntem hotărâţi să ne amintim de
Lordul Palmerston- că “naţiunile nu au duş- aceasta colaborare, chiar şi când auzim decla-
mani şi aliaţi permanenţi, ci doar interese per- raţii neasumate şi iresponsabile din partea Ru-
manente?” siei înseşi, aplecată uneori asupra trecutului.
Ei bine, eu vă pot asigura că America nu Bineînţeles, au existat şi dezamăgiri.
are duşmani permanenţi, pentru că nu nutrim Deşi recunoaştem că ruşii se bucură acum de
ură permanentă. Statele Unite sunt uneori con- multă libertate personală şi economică, consi-
siderate drept o naţiune care nu se bazează derăm că măreţia adevărată a Rusiei va fi asi-
suficient pe istorie. Celor care cred aceasta, le gurată cel mai bine prin mai multă libertate po-
spun: foarte bine pentru noi ca facem astfel. litică pentru cetăţenii săi – şi prin stabilirea
Pentru că un accent mult prea mare asupra unor instituţii puternice, care să controleze pu-
istoriei, poate însemna o închisoare pentru po- terea statului, nu să servească interesele câ-
poare. torva potentaţi.
Adevărata diplomaţie nu înseamnă vorbi- De asemenea, credem că Rusia ar trebui
tul doar de dragul vorbelor. Înseamnă argu- să contribuie la o economie energetică globală
mente şi contra-argumente pentru a-i face pe transparentă şi deschisă, nu una de monopol.
ceilalţi să înţeleagă că îţi poţi schimba compor- Dar oricare ar fi greutăţile, nimeni nu îşi poate
tamentul dacă şi ei o fac. Diplomaţia poate imagina lumea în absenţa unei cooperări ame-
clădi o lume în care vechii duşmani, dacă nu ricano-ruse, fiindcă astfel oricare dintre proble-
pot deveni chiar prieteni, pot măcar să nu mai mele actuale devin mai uşor de rezolvat.
fie adversari. Şi fiindcă America nu îşi doreşte duş-
Spre exemplu, să luăm cazul Libiei. Cu mani permanenţi, ne gândim la o relaţie mai
puţini ani în urmă, Statele Unite şi Libia se bună cu Coreea de Nord, şi lucrăm pentru a o
aflau blocate într-o stare de ostilitate. Dar fiind- avea, prin discuţiile din grupul celor şase. Co-
că Libia a ales să respingă terorismul, să re- reea de Nord scoate din funcţiune centrala nu-
nunţe la interesul pentru armele de distrugere cleară de la Yongbyon, dar mai există şi alte
în masă şi să se alăture din nou comunităţii obligaţii care trebuie respectate, inclusiv pregă-
internaţionale, Statele Unite le-au dat o mănă tirea unei declaraţii complete şi corecte despre
de ajutor, iar astăzi, deşi mai avem diferenţe toate programele şi activităţile nucleare.
de opinii, nu ne mai este deloc teamă unii de Totuşi, continuăm să credem că putem
ceilalţi. folosi discuţiile din grupul celor şase pentru
Statele Unite construiesc o relaţie poziti- scopuri mult mai largi: pentru a încheia conflic-
vă similară cu Vietnamul, lucru inimaginabil tul din Peninsula Coreeană; să forţăm un me-
acum 30 de ani- şi bineînţeles cu China, cu canism pentru cooperare în domeniul securită-
care avem deja o relaţie productivă, care se ţii în Asia de Nord-Est; să facem din probleme-
materializează prin beneficii pentru ambele le peninsulare o sursă de cooperare regională,
popoare. nu de conflict; şa îmbunătăţim relaţiile dintre
Coreea de Nord şi comunitatea internaţională,
Dar poate nicăieri nu este mai evident că
ceea ce ar aduce beneficii în ambele părţi.
223

De asemenea, vreau să vă asigur că transmisă pentru a le infesta şi pe cele urmă-
Statele Unite nu îşi doresc să facă din Iran un toare.
duşman permanent, chiar şi după 29 de ani de Toate conflictele trebuie să se încheie,
istorie cu probleme. Iranienii sunt un popor iar popoarele nu trebuie să aibă duşmani per-
mândru cu o cultură admirabilă, iar noi respec- manenţi. Dar Lordul Palmerston s-a înşelat în
tăm contribuţiile pe care le-au adus în civiliza- cealaltă parte a afirmaţiei sale citate mai sus –
ţia lumii. Nu avem nici un conflict cu oamenii că popoarele nu au aliaţi permanenţi. Statele
din Iran, dar avem divergenţe reale cu guver- Unite au aliaţi permanenţi: sunt acei aliaţi cu
nul iranian – de la faptul că sprijină terorismul, care împărtăşim aceleaşi valori – aliaţi ca Ja-
până la politicile destabilizatoare din Irak şi la ponia, Coreea de Sud, Australia, aliaţii noştri
dezvoltarea tehnologiilor care ar putea condu- din aceeaşi emisferă cu noi şi, bineînţeles, ali-
ce la arma nucleară. aţii de pe acest continent – din NATO şi Uniu-
Dându-ne acordul pentru un al treilea set nea Europeană.
de rezoluţii privind sancţiunile prevăzute în Ca- Daţi-mi voie să vorbesc puţin despre
pitolul 7, alături de ceilalţi membri permanenţi această extraordinară alianţă numită Alianţa
ai Consiliului de Securitate ONU şi Germania, Transatlantică. Statele Unite au aşteptări mari
am arătat că vom rămâne uniţi, că nu dorim ca de la aliaţii noştri. Iar aliaţii noştri au aşteptări
Iranul să devină o putere nucleară şi că vom mari de la noi. Şi deşi au existat fricţiuni recen-
continua să tragem la răspundere Iranul, în te în cadrul alianţei în ultima vreme, aceasta
concordanţă cu obligaţiile sale internaţionale. nu s-a rupt niciodată. Iar alianţa nord-atlantică
În ultimă instanţă însă, această problemă se bazează azi nu pe divergenţele dintre noi, ci
poate şi trebuie să fie rezolvată pe cale diplo- pe munca pe care o facem împreună pentru a
matică. Dacă Iranul şi-ar suspenda activităţile sprijini succesul global al ideilor noastre comu-
de îmbogăţire şi reprocesare a uraniului- ne- cu precădere în Afganistan.
aceasta fiind o cerere internaţională, nu una Recunosc că nu e o muncă uşoară. Cu
americană – atunci am putea începe negocieri- toţii ne-am luptat să stăpânim problema contra-
le şi am lucra oricât e nevoie ca să clădim o insurgenţei – să îmbinăm reconstrucţia civilă şi
relaţie nouă, mai firească – una care să nu fie eforturile noastre de dezvoltare cu operaţiile
bazată pe teamă şi neîncredere, ci pe coope- militare. NATO nu acţionează perfect. Nici
rare, pe intensificarea schimburilor economice America. Iar cetăţenilor noştri trebuie să li se
şi comerţului şi pe administrarea paşnică a di- spună cinstit că suntem angrenaţi într-un ade-
ferenţelor noastre de opinii. vărat război în Afganistan, că va fi nevoie de
Încrederea că nu există duşmani perma- sacrificii, că acestea nu sunt doar operaţii de
nenţi ne dă speranţa că cele două state, Israel menţinere a păcii, şi că miza este vitală pentru
şi Palestina, vor locui într-o bună zi împreună, poporul afgan, pentru alianţa noastră şi pentru
în pace şi bună vecinătate. Procesul iniţiat la securitatea internaţională.
Annapolis va sprijini eforturile bilaterale ale pri- Dar cu toate greutăţile cu care NATO se
mului ministru Olmert şi preşedintelui Abbas confruntă, să nu uităm cât de departe am
pentru a pune capăt conflictului dintre popoare- ajuns. Îmi amintesc când NATO vedea lumea
le lor. Dar nu trebuie să pierdem din vedere ce împărţită în două: Europa şi “în afara teritoriu-
va însemna această pace. lui” – adică de fapt tot restul. Aşadar, cine şi-ar
Pacea va însemna că palestinienii nu vor fi putut imagina acum şapte ani că azi alianţa
mai fi niciodată supuşi umilinţelor ocupaţiei şi a noastră antrenează soldaţii irakieni, asigură
orelor pierdute la punctele de control – fiind transport aerian în Darfur şi spulberă terorişti
astfel liberi să muncească şi să prospere într- în locaţii ca şi Kandahar-ul? Acestea sunt pro-
un stat propriu. Pacea va însemna că vocările secolului XXI, iar eu sunt încrezătoare
israelienii care au apărat statul evreu în ultimii că NATO le va rezolva, aşa cum a făcut-o cu
60 de ani cu dreptate şi mândrie, îşi vor primi cele din secolul trecut.
dreptul de a trăi recunoscuţi şi acceptaţi de E adevărat, doamnelor şi domnilor, că
către vecinii lor. Şi pacea va mai însemna că optimismul şi încrederea în idealurile noastre
această stare de ură ce a durat 60 de ani va definesc poate caracterul americanilor şi recu-
dispărea în timpul generaţiei actuale şi nu va fi nosc că acest fapt ne poate face o naţiune
224

destul de nerăbdătoare. Deşi ne dăm seama privindu-i pe irakieni cum căutau căi paşnice
că idealurile şi interesele noastre pot fi tensio- de rezolvare a conflictelor. Am văzut-o atunci
nate pe termen scurt, că ele trebuie cu sigu- când ministrul de afaceri externe saudit a apla-
ranţă să ţină seama de complexităţile lumii rea- udat discursul premierului israelian despre o
le, ştim că ele devin armonioase pe termen nouă şansă de pace.
lung. Şi am mai văzut cum ar putea arăta un
Ca orice popor, am făcut greşeli de-a viitor mai bun atunci când i-am privit pe preşe-
lungul istoriei şi le vom face din nou. Dar încre- dintele american şi pe conducătorii aleşi sub
derea în propriile noastre principii, alături de stindardele unui Irak democratic, unui Afganis-
nerăbdarea noastră de a accelera ritmul tan democratic şi al unui viitor stat democratic
schimbării este, de asemenea, încă o sursă a palestinian.
succeselor noastre importante – astfel, Statele Acesta este, în ultimă instanţă, rolul în-
Unite vor rămâne un lider global capabil, puter- crederii în triumful idealurilor noastre: să ac-
nic şi sigur în secolul XXI. ceptăm imaginea lumii aşa cum este ea azi,
Da, idealurile şi optimismul îi fac pe ame- dar să ştim că nu trebuie să fie aşa – şi să con-
ricani nerăbdători, dar istoria şi experienţa tinuăm să ne dorim o lume mai bună, nu per-
noastră ar trebui să ne facă şi răbdători. Mai fectă, dar o lume mai bună ca aceasta.
mult decât oricine, noi ne dăm seama cât de Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
lung şi greu e drumul spre democraţie. La ur-
ma urmei, când Părinţii noştri Fondatori au
spus “Noi, poporul”, nu însemna doar “eu”. A
fost nevoie de Marele Emancipator, Abraham
Lincoln, pentru a depăşi compromisul din Con-
stituţia noastră, care făcea posibilă fondarea
Statelor Unite, dar care făcea din strămoşii mei
nişte susţinători ai sclaviei.
Aşa că noi, americanii, n-avem nici un
motiv pentru falsă mândrie şi toate motivele
pentru umilinţă. Şi credem că imperfecţiunile
umane fac democraţia şi mai importantă, iar
toţi cei care luptă din greu pentru aceasta meri-
tă mai multă răbdare şi sprijin. Istoria ne oferă
foarte multe exemple în acest sens.
De fapt, cine-ar fi crezut ca Japonia va fi Aspiraţia Franţei la întărirea statutului
un stâlp al stabilităţii democratice în Asia? de mare putere mondială
Odată, acest lucru ar fi părut imposibil. Acum,
pare inevitabil. Cu ocazia vizitei în Emiratele Arabe Uni-
Cine ar fi crezut că Germania şi Franţa te din 15 ianuarie, a preşedintelui Nicolas
nu vor mai fi niciodată în război şi se vor uni ca Sarkozy (vezi Pulsul Geostrategic Nr. 22/
aliaţi? Mai demult, şi acest lucru ar fi părut im- 05.02.2008), Franţa a semnat un acord pentru
posibil. Acum, şi acesta este inevitabil. instalarea unei baze militare permanente la
Abou Dhabi, în imediata apropiere a Iranului, la
Şi cine ar fi crezut că NATO şi Uniunea
numai 240 km, de care este despărţită doar
Europeană vor reuşi să şteargă vechile împăr-
de strâmtoarea strategică Ormuz, prin care
ţiri dintre Est şi Vest, că vor uni naţiunile demo-
tranzitează 40% din petrolul mondial. Este vor-
cratice din toată Europa şi că Alianţa îşi va ţine
ba de prima bază militară permanentă a Fran-
reuniunea de vârf din 2006 în Letonia? Mai
ţei în Golf, şi totodată, prima pe care o va deţi-
demult, acest lucru ar fi părut imposibil. Acum,
ne un stat european, după ce Marea Britanie a
şi acesta este inevitabil.
părăsit regiunea în 1971, şi unde numai State-
Chiar şi acum, întrezărim câteodată cum le Unite sunt prezente, în special în Bahrein
ar arăta o lume mai bună. Am văzut-o când (Statul Major al flotei a V-a ), în Qatar (cartierul
prezidam un consiliu provincial în Kirkuk şi
225

general al Comandamentului Central şi Centrul celor militare pe care Franţa le deplasează în
operaţiunilor aeriene pentru Orientul Apropiat ), mod regulat în cadrul exerciţiilor ce le desfă-
în Kuweit (garnizoane şi depozite), precum şi şoară în cooperare cu armatele ţărilor din Golf.
alte facilităţi în EAU şi Oman. De asemenea, aici vor fi redislocaţi o parte din
Pentru Shahram militarii francezi din
Chubin, expert pentru Djibouti, principala ba-
Orientul Mijlociu, la ză militară a Franţei din
Center for Security Africa de Est, fapt ce
policy, din Geneva, prefigurează o
acordul este o “vitrină” reconversie a reţelei de
a Franţei în Golful baze militare franceze
Persic, iar proiectata în Africa, a căror întreţi-
bază militară urmează nere este tot mai costi-
“nu atât să descuraje- sitoare şi a căror menţi-
ze, cât să fie un indica- nere pe continentul afri-
tor simbolic al dorinţei can este tot mai con-
Franţei de a se implica mai mult în Orientul testată.
Mijlociu, astfel încât să nu îl lase în grija exclu- Franţa dispune, de peste cincizeci de
sivă a Statelor Unite”, dar nu pentru a-i concu- ani, de un dispozitiv militar permanent, în afara
ra pe americani, ci pentru a-i susţine. teritoriului european, centrat pe Africa, dispozi-
“Este o mică revoluţie geopolitică”, a tiv în cadrul căruia Djibouti ocupă o poziţie
explicat amiralul Edouard Guillaud, şeful de strategică pe malul Golfului Aden, asigurând
stat-major particular al lui Nicolas Sarkozy, securitatea rutelor maritime pe unde tranzitea-
adăugând: “De mai bine de 50 de ani, Franţa ză majoritatea aprovizionărilor cu petrol ale
nu a mai instalat nici o bază, nici unde în lume. Franţei. Aici, Franţa are 2.800 de militari, la
Tot ce avem la ora actuală, este moştenirea care se adaugă 3.800 de militari la bazele din
istoriei noastre coloniale. Deci pentru noi este Mayothe şi Reunion, precum şi alţi 650 militari
efectiv (…) o ruptură”. desfăşuraţi în Oceanul Indian.
La rândul său, Didier Billion, director ad- Oceanul Indian are o poziţie centrală în
junct al Institutului de Relaţii Internaţionale şi cadrul relaţiilor internaţionale, fiind situat la jon-
Strategice (IRIS), declara: “este prima bază cţiunea principalelor rute maritime comerciale
permanentă deschisă de Franţa de la finele şi strategice. Datorită faptului că este o zonă
perioadei coloniale. Nu aş merge până la a esenţială pentru comerţul internaţional, aceas-
vorbi de o revoluţie geostrategică - ar fi prea ta a fost şi teatrul majorităţii crizelor politice şi
mult - dar această etapă formalizează un pro- militare din ultimii zece ani, de unde şi interesul
ces de apropiere angajat de mai mulţi ani cu prezenţei franceze aici. Încă din anii ‘70, criza
statele din Golf şi în special cu Emiratele”. În petrolieră concentrează atenţia marilor puteri
materie de apărare, marina franceză este foar- asupra Golfului. La 4 iunie 1975, marina fran-
te prezentă în zona Emiratelor, unde efectuea-
ză în mod regulat escale, iar elemente ale tru-
pelor de uscat şi ale aviaţiei sunt deplasate aici
în mod regulat. Chiar în perioada următoare,
între 23 februarie-5 martie, este prevăzut a se
desfăşura un exerciţiu multinational şi
interarme, “Gulf Shield 01”, cu participarea a
1.500 militari francezi, 2.500 din Emirate şi
1.300 din Qatar.
Noua bază de la Abou Dhabi, care va
deveni operaţională în 2009 şi va avea un
efectiv de 400-500 militari din cele trei categorii
de forţe armate, va asigura sprijinul navelor
militare franceze aflate în misiune în Golf şi
Oceanul Indian, cât şi primirea tuturor mijloa-
226

ceză părăsea baza Diego-Suarez din Mada- gal (1.130), Gabon (850), şi cei 2.800 din
gascar şi, în acelaşi an în care se redeschidea Djibouti, de care am amintit mai înainte.
canalul Suez, se instala în noile baze din Aceasta este o situaţie pe care Franţa a moş-
Reunion şi Djibouti, aducându-şi contribuţia la tenit-o de-a lungul deceniilor, când era
independenţa noului stat în anul 1977. “jandarmul” continentului african, mai ales în
Prin teritoriile sale din regiune, Franţa contextul “războiului rece”. După aceasta, însă,
este o ţară riverană a unei mari părţi din Ocea- timpurile s-au schimbat, iar Franţa a început să
nul Indian şi îşi apără teritoriile şi zonele mariti- privească mai ales către Europa de Est decât
me plasate sub suveranitatea sau jurisdicţia spre fostul său imperiu colonial, ea ne-
sa, sau îşi protejează interesele economice şi maiavând nici mijloacele şi nici voinţa de a în-
comerciale prin acorduri de apărare sau de treţine un dispozitiv militar deseori viu criticat -
cooperare militară cu un număr de 12 state cum s-a întâmplat în Coasta de Fildeş - , care
riverane. În ultimii douăzeci de ani, forţele na- nu mai are utilitate geopolitică şi care, de altfel,
costă scump.
Reformarea dispoziti-
vului militar francez în Africa,
respectiv restrângerea celor
cinci baze la trei: Dakar,
Libreville şi Djibouti, a fost
anunţată de fostul preşedinte
Jaque Chirac, încă din 2005,
cu ocazia unei vizite la baza
militară din Dakar. Odată cu
reducerea numărului de ba-
ze s-a pus şi problema modi-
ficării vocaţiei acestor baze,
în sensul de a nu mai fi în
serviciul unei singure ţări, în
vale franceze au îndeplinit multiple misiuni în baza “acordurilor de apărare” dintre Franţa şi
Oceanul Indian, printre care operaţiunea ţările respective, ci plasarea lor sub egida Naţi-
“Prometeu” de la începutul anilor ‘80, pentru unilor Unite şi a Uniunii Africane, în cadrul sis-
descurajarea oricărei acţiuni a Iranului sau Ira- temului denumit “Recamp” - Întărirea capacită-
kului împotriva traficului petrolier, războiul din ţilor africane de menţinere a păcii
Golf din 1990-1991, după invazia Kuweitului de (Renforcement des capacites africaines de
către Irak, asigurarea protecţiei aeroportului maintien de la paix), experimentat de zece ani
din Djibouti în perioada 1998-2001, când a în fiecare mare regiune a continentului: Vest,
avut loc conflictul dintre Eritreea şi Etiopia sau Centru, Est şi regiunea australă. În felul acesta
operaţiunea “Heracles”, la care Franţa s-a ală- Franţa reuşeşte să-şi conserve dreptul de
turat , din octombrie 2001, în lupta americanilor gestionare a intereselor sale pe continentul
contra terorismului. african, iar prin înfiinţarea bazei militare în
Graţie teritoriilor sale de peste mări, Golf, la Abou Dhabi, are loc o schimbare stra-
Franţa depăşeşte cadrul european, pentru a se tegică importantă a politicii externe franceze, o
întinde în cele patru colţuri ale lumii, limitele ruptură strategică majoră a diplomaţiei france-
sale cuprinzând nu numai Oceanul Indian, ci şi ze tradiţionale, care vizează o mai mare influ-
oceanele Atlantic şi Pacific, mergând până la enţă pe arena lumii, nu doar în acele zone ce
banchizele continentului Antartic şi marea pă- constituiau domeniul său colonial, fapt ce întă-
dure amazoniană, locuri în care armata france- reşte aspiraţia sa la statutul de putere mondia-
ză este prezentă. lă.
Dintre militarii francezi răspândiţi în lu-
me, peste jumătate sunt numai în Africa, nu- Ionel BUCUROIU
mărul acestora cifrându-se în jur de 10.000:
Coasta de Fildeş (2.600), Ciad (1200), Sene-
227

RUSIA IMPUNE RESTRICŢII ÎMPOTRIVA Astfel, majoritatea observatorilor va fi
OSCE ŞI ODIHR alcătuită din observatori toleranţi cu Kremlinul
ÎNAINTEA ALEGERILOR PREZIDENŢIALE din state neoccidentale, aceştia permiţându-le
Protejatul lui Vladimir Putin, Dmitri autorităţilor ruseşti să anunţe mai degrabă esti-
Medvedev, va ajunge preşedinte al Rusiei fără mări pozitive. Mai mult decât atât, observatorii
alegeri corect monitorizate. Deşi nu ne putem vor putea fi prezenţi în Rusia cu doar trei zile
îndoi formal de rezultatul oficial al alegerilor de înaintea alegerilor programate pentru data de 2
pe 2 martie, Rusia e pornită să demonstreze în martie, deci posibilitatea de observare pe ter-
mod decisiv că poate exclude OSCE din pro- men lung a campaniei electorale din ţară este
cesul de monitorizare a alegerilor. Ruşii şi-au astfel eliminată din start. Monitorizarea pe ter-
început demonstraţia încă de la alegerile parlamen lung (care începe de obicei cu şase săp-
mentare din 2 decembrie, când au îngheţat tămâni înainte de ziua votării) este de compe-
agenţia de monitorizare a alegerilor a OSCE, tenţa specifică a Oficiului pentru Instituţii De-
Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile mocratice şi Drepturile Omului (ODIHR) al OS-
Omului (ODIHR). CE.
Observarea alegerilor şi asistenţa pentru Histrionic, Churov a semnat invitaţiile că-
dezvoltarea sistemelor electorale a rămas printre organizaţiile internaţionale în faţa camerelor
cipala misiune a OSCE, în urma succesului de televiziune, în timpul conferinţei sale de pre-
Rusiei în discreditarea acestei organizaţii din să din 28 ianuarie. Dar a omis să menţioneze
poziţia de actor în securi- că invitaţiile conţin restricţii
tatea europeană. În con- şi limitări importante asu-
secinţă, dacă OSCE nu pra libertăţii observatorilor
mai poate monitoriza cum de a monitoriza votul şi de
se cuvine alegerile din a rămâne în Rusia pentru
Rusia şi din ţările aliate ca să emită primele esti-
non-democratice, dacă nu mări imediat după scrutin.
mai poate acorda asisten- Aceste restricţii sunt pre-
ţă în perioada ulterioară zente cel puţin în invitaţia
alegerilor, atunci însăşi către Oficiul pentru Institu-
raţiunea de existenţă şi ţii Democratice şi Drepturi-
principalul scop al organi- le Omului (ODIHR) al OS-
Dmitri Medvedev în vizită la Flota din Severomorsk 11 ianuarie 2008
zaţiei vor fi profund afec- CE.
tate.
Pe 29 ianuarie, directorul Oficiului pentru
Pe 28 ianuarie, preşedintele Comisiei Instituţii Democratice şi Drepturile Omului
Electorale Centrale (CEC), Vladimir Churov, a (ODIHR) al OSCE, diplomatul austriac
anunţat că Rusia va acredita doar 400 de ob- Christian Strohal, a adresat o scrisoare Comi-
servatori din organizaţiile internaţionale, pentru siei Electorale Centrale din Rusia, susţinând că
monitorizarea alegerilor. Două zile mai târziu, restricţiile numerice şi operative nu permit ob-
Comisia a redus până şi acel număr la 350. servarea corectă a scrutinului prezidenţial.
Din aceştia, Rusia urma să acrediteze doar 70 ODIHR solicită acreditarea mai multor obser-
de observatori din cadrul Oficiului pentru Insti- vatori, înlăturarea restricţiilor impuse asupra
tuţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) activităţii acestora, acordul autorităţilor ruseşti
al OSCE. Misiunea de observare a Comitetului pentru o misiune de observare pe termen lung
Executiv al Comunităţii Statelor Independente şi eliberarea în timp util a vizelor pentru obser-
– o noutate sub această egidă – are parte de vatorii pe termen lung ai ODIHR. Reprezentan-
tratament egal, fiindu-i acreditaţi 70 de obser- ţii Oficiului pentru Instituţii Democratice şi
vatori. Misiunea comună a Adunării Parlamen- Drepturile Omului au declarat presei că organi-
tare OSCE şi Adunării Parlamentare a Consili- zaţia lor preferă să refuze monitorizarea alege-
ului Europei (PACE) va primi 30 de locuri, iar rilor decât să accepte asemenea condiţii impu-
Adunarea Parlamentară a Comunităţii Statelor se forţat.
Independente şi Organizaţia de Cooperare din
Această restricţionare a numărului de
Shanghai au alocate fiecare câte 30 de locuri
observatori şi a perioadei de timp în care ei îşi
de observatori.
228

pot desfăşura activitatea ilustrează continua melor electorale şi a alegerilor. Moscova este
deteriorare a poziţiei Rusiei în acest sens. conştientă că adoptarea unor asemenea
Pentru alegerile prezidenţiale din martie 2004, „reguli de consens” de către OSCE cu privire la
Rusia acreditase 800 de observatori internaţio- evaluarea alegerilor ar paraliza definitiv organi-
nali, din care 387 de la OSCE/ODIHR. Un re- zaţia europeană, deja afectată de regulile
gres paralel poate fi observat şi în cazul alege- „consensuale” asupra securităţii europene.
rilor parlamentare. În decembrie 2003, Rusia (Interfax, Itar-Tass, RIA-Novosti, 28-30 ianua-
acreditase un număr de 1165 observatori in- rie)
ternaţionali, 450 dintre aceştia fiind reprezen-
de Vladimir Socor
tanţi ai OSCE/ODIHR. Invitaţiile fuseseră trimi-
se la jumătatea lunii septembrie a aceluiaşi an,
cu aproape trei luni înaintea scrutinului de pe 9 PRINCIPALII LIDERI UCRAINENI CER IN-
decembrie 2003. Cu toate acestea, doar 350 CLUDEREA ÎN
de observatori internaţionali au fost acreditaţi NATO MEMBERSHIP ACTION PLAN
pentru alegerile parlamentare din decembrie
2007, doar 70 dintre aceştia fiind reprezentanţi Pe 16 ianuarie, preşedintele Ucrainei,
ai OSCE, iar invitaţiile pentru organizaţiile in- Viktor Iuşcenko, primul ministru Iulia
ternaţionale au fost trimise pe 30 octombrie. Timoşenko şi preşedintele Parlamentului
Astfel, OSCE/ODIHR nu şi-au putut desfăşura Arseni Iatseniuk au adresat o scrisoare publica
procesul obişnuit de observare pe termen lung, comuna secretarului general NATO Jaap de
înaintea scrutinului. Hoop Scheffer, declarând ca Ucraina este gata
Churov, împreună cu al doilea demnitar să avanseze la Planul de Acţiune al Aderării
ca şi importanţă de la Comisia Electorală Cen- (Membership Action Plan- MAP) al NATOşi au
trală, Igor Borisov, citează o serie de scuze solicitat luarea unei decizii în acest sens de
pentru restricţiile din ce în ce mai mari impuse către Alianţă în cadrul summitului de la Bucu-
asupra procesului de observare a alegerilor. reşti, programat la începutul lunii aprilie.
Pretextele citate includ poziţii de genul: „Unii Scrisoarea celor trei lideri ucrainieni sus-
observatori au prejudecăţi”, „unii observatori ţine ca Ucraina se consideră o parte a spaţiului
sunt cunoscuţi pentru faptul că nu acceptă sta- de securitate euro-atlantică, este hotărâtă să
tul rus”, „ne tratează cu lipsă de respect” şi, în lupte împotriva ameninţărilor la securitatea ţări-
orice caz, „nu vom accepta niciodată o aseme- lor membre NATO şi se angajează să continue
nea evaluare a sistemului nostru politic” în ca- participarea sa în cadrul operaţiunilor de menţi-
drul procesului de monitorizare internaţională a nere a păcii sau de luptă anti-teroristă conduse
alegerilor din Rusia. De asemenea, ei au învi- de NATO. Liderii declară că progresul atins
nuit OSCE/ODIHR că nu acordă mai multă deja în cadrul Dialogului Intensiv dintre NATO
atenţie alegerilor din ţările occidentale, chiar au şi Ucraina constituie o bază solidă pentru inclu-
criticat acele state pentru că nu au invitat ob- derea în MAP.
servatori internaţionali la alegeri,
neconsiderând că acest lucru este o obligaţie Citând „profundele şi ireversibilele schim-
impusă prin lege. bări democratice (care) au ajutat Ucraina să
îndeplinească toate criteriile necesare pentru a
Ministrul Afacerilor Externe, Sergei fi membru NATO”, scrisoarea asigură Alianţa
Lavrov, a criticat OSCE în timpul conferinţei de că Ucraina îşi va lărgi şi îşi va aprofunda refor-
presă desfăşurate chiar în Minsk, pe 29 ianua- mele în domeniul securităţii şi apărării. Mai
rie. Lavrov a reproşat OSCE că nu au luat în mult, guvernul intenţionează să explice mai
considerare „experienţa pozitivă” a Rusiei şi a clar publicului ucrainean meritele cooperării
ţărilor din Comunitatea Statelor Independente NATO-Ucraina şi să mărească bugetul alocat
în ceea ce priveşte sistemele electorale şi ale- acestor eforturi de lămurire. În orice caz, popo-
gerile. A fost reiterată solicitarea principală a rul ucrainean „va fi consultat (de conducere) în
Moscovei către OSCE: elaborarea unor stan- legătură cu viitoarea aderare la NATO a Ucrai-
darde unice şi a unei metodologii comune între nei”.
OSCE/ODIHR şi Rusia/Comunitatea Statelor
Independente (CIS), privind evaluarea siste- Bazându-se pe faptul că ţara este dispu-
229

să să preia „noi angajamente” în relaţia sa cu aţii să se pună de acord asupra unui consens
Alianţa, iar cei trei lideri sunt încrezători că premergător summitului în problema Ucrainei e
summit-ul de la Bucureşti va prilejui luarea din ce în ce mai dificilă. În Ucraina, coaliţia gu-
unei decizii prin care Ucraina va intra într-un vernamentală a Blocului Iuliei Timoşenko şi
plan de acţiune pentru aderarea la NATO Ucraina noastră- blocul Apărarea Populară au
(www.president.gov.ua, 16 ianuarie). acces la guvernare în decembrie 2007, cu ma-
Referindu-se la scrisoare, şeful adjunct joritate internă solidă privind scopul aderării la
al Secretariatului Prezidenţial (responsabil cu NATO. Iuşcenko şi susţinătorii săi fuseseră în
politica externă) Oleksandr Chaliy le-a declarat favoarea acestei aderări dintotdeauna, cu toate
jurnaliştilor că principala problemă politică in- că preşedintele nu a făcut eforturi constante în
clude îmbunătăţirea relaţiilor NATO-Ucraina, această direcţie, permiţându-şi uneori declara-
după ce Dialogul Intensiv din perioada 2004- ţii de susţinere pe termen scurt, care au dus la
2007 a fost utilizat la maximum, iar potenţialul amânarea şi încetinirea proramelor de coope-
său prezent a devenit insuficient. Chaliy a ex- rare. La rândul ei, Iulia Timoşenko s-a declarat
plicat mai pe larg decât în scrisoare diferenţa mai târziu în favoarea acestui proiect, dar l-a
dintre aderare şi procesul din cadrul Planului susţinut cu convingere pe timpul alerilor pentru
de Acţiune, pe care l-a descris ca fiind unul din al doilea mandat de premier, după cum rezultă
paşii către scopul final, acela de a deveni din articolul său din numărul Septembire- Oc-
membru NATO (Interfax-Ukraine, 16 ianuarie). tombrie al ziarului american Foreign Affairs şi
în declaraţiile sale oficiale ulterioare.
Refuzând să estimeze o perioadă de
timp necesară atingerii acestui scop, Chaliy a De asemenea, realegerea preşedintelui
subliniat necesitatea ca Ucraina să dezvolte georgian Mikhail Saakashvili din 5 ianuarie,
sprijin politic intern pentru aderarea la NATO. împreună cu plebiscitul georgian care arată că
La sfârşitul procesului MAP, se va face un re- mai mult de 70% din populaţia Georgiei este
ferendum pentru chestiunea aderării: „Aceasta pentru aderarea ţării la structura de securitate
este poziţia clară a preşedintelui, a guvernului nord-atlantică, i-a încurajat pe cei trei lideri
şi a Parlamentului”. Totuşi, acesta va fi un refe- ucraineni să-şi trimită scrisoarea către NATO.
rendum „consultativ”. Chaliy a făcut observaţia În dezbaterile Alianţei de la summitul din Riga
că aderarea la NATO este o decizie a populaţi- încoace, susţinătorii aderării Ucraine şi
ei unei ţări, a poporului, nu a conducătorilor Georgiei au solicitat găsirea unei soluţii comu-
sau a guvernelor. Între timp, diplomaţii ucraine petru ca cele două state să fie incluse îm-
neni au în prezent discuţii cu statele-membre preună în MAP, la summtiul de la Bucureşti.
importante ale NATO, pentru a asigura sprijinul Scrisoarea ucraineană şi declaraţiile ce o
necesar includerii Ucrainei în MAP, cu ocazia însoţesc sunt pline de referinţe indirecte la de-
summitului Alianţei. (www.president.gov.ua, ficitul de sprijin popular ucrainean pentru ade-
UNIAN, 16 ianuarie) rarea la NATO. Doar 20% din întregul electorat
Cei trei lideri au semnat scrisoarea către sprijină această aderare (sprijinul este mai pu-
de Hoop Scheffer pe data de 11 ianuarie (şi ternic în zonele vestice şi mai slab în zonele
probabil au trimis-o în aceeaşi zi), dar au făcut- estice ale ţării), după cum relevă sondajele de
o publică pe data de 16, la finalul vizitei sena- opinie din ultimii ani. De fapt, numărul celor
torului american Richard Lugar în Ucraina. Pe care susţin aderarea a scăzut în anii de după
10 ianuarie, cabinetul de miniştri condus de revoluţia portocalie. Aceasta situaţie explică nu
Iulia Timoshenko a anunţat planul propriu pen- numai intenţia declarată a liderilor de a lansa
tru politică externă, incluzând o referire deloc programe mai serioase de informare a publicu-
ambiguă privind aderarea completă la lui, ci mai ales asigurările date că orice decizie
NATO. Totuşi, programul guvernului spune că privind aderarea va fi supusă unui referendum.
decizia finală a Ucrainei privind aderarea va fi Nu e de mirare că cei trei conducători au în
luată „doar în urma unui referendum”. (UNIAN, vedere o clauză în care sa se stipuleze carac-
10 ianuarie) terul consultativ al referendumului.
Cu siguranţă, scrisoarea liderilor ucrai- de Vladimir SOCOR
neni a fost grăbită de faptul că summitul NATO
se apropie; timpul trece, iar posibilitatea ca ali-
230

PUTIN- VORONIN: UN FINAL FĂRĂ EFECT deja soluţionată moral şi psihologic”, iar o solu-
Preşedinţii Rusiei şi Moldovei, Vladimir ţie politică este iminentă. Acestea au fost cu-
Putin şi Vladimir Voronin, s-au întâlnit pe 22 vintele lui Voronin la conferinţa de presă de la
ianuarie la Moscova, pentru ultima dată pe tim- sfârşitul anului 2007. (Moldpres, 29 decembrie)
pul mandatelor lor prezidenţiale. În această Pe timpul ultimei vizite a lui Voronin la
întâlnire, Voronin încă mai spera că Putin ar Moscova, poziţia oficială actuală a Rusiei cu
putea oferi un acord de înţelegere pentru con- privire la acest conflict a „scăpat” în presă. Pro-
flictul din Transnistria, în condiţii compatibile cu punerile oficialilor de la Kremlin includ:
suveranitatea Moldovei sau, cel puţin, că se va 1) Neutralitate permanentă a Moldovei
stabili un cadru pentru un asemenea acord. Cu sub garanţii internaţionale (pentru ca Moldova
toate acestea, în loc să fie un punct culminant să nu poată adera la NATO în viitor);
al relaţiilor dintre cei doi preşedinţi, întâlnirea
2) Moldova trebuie să legalizeze complet
de la Moscova s-a dovedit a fi un final plat, fără
preluările ruseşti asupra proprietăţilor industria-
vreun rezultat demn de luat în seamă, al între-
le în Transnistria (centralele electrice, conduc-
gului proces bilateral de negociere între cei doi
tele de gaz, oţelăriile, preluate ilegal de către
şefi de stat şi reprezentanţii lor, pe o perioadă
companiile Sistemele Electrice Unite, Gazprom
care s-a întins din luna septembrie 2006 şi pâ-
şi respectiv Metalinvest);
nă în prezent.
3) Transformarea Moldovei într-o
Ministrul moldovean de externe, Andrei
„federaţie” care să includă şi Transnistria şi
Stratan, care s-a ocupat de ambasadorii străini
în Chişinău pe 24 ianuarie, l-a însoţit pe 4) prelungirea prezenţei trupelor ruseşti
Voronin la întâlnirea cu Putin, deşi acest minis- până la stabilirea unui acord final.
ter fusese exclus în mod strategic şi deliberat (Kommersant, Interfax, 22 ianuarie)
din toate etapele procesului de negociere. De Toate acestea înseamnă continuitate în
la această vizită la preşedintele Rusiei, s-a re- poziţia Rusiei. Propunerile de neutralitate şi
marcat o absenţă evidentă: ajutorul de nădejde cele legate de proprietate se potrivesc şi se
şi negociatorul-şef al lui Voronin, Mark completează cu oferta Chişinăului, în variante-
Tkachuk. Acesta din urmă a jucat rolul princi- le modificate succesiv din 2006 până acum.
pal în prezentarea propunerilor Chişinăului, Totuşi, propunerile privind federalizarea şi pre-
negociind direct cu oficialii din Consiliul de Se- zenţa armatei nu au fost acceptate niciodată
curitate al Rusiei şi a adaptat mereu propuneri- de echipa lui Voronin şi rămân de neacceptat,
le statului moldovean, pentru ca răspunsurile în conformitate cu poziţia cetăţenilor din Mol-
Kremlinului să fie pozitive. Cei doi preşedinţi s- dova.
au întâlnit de patru ori în 2007 (inclusiv cele Pe timpul întâlnirii, Putin a declarat pre-
trei întâlniri bilaterale din cadrul întâlnirilor Co- sei ruse că Rusia va continua să participe în
munităţii Statelor Independente), de fiecare cadrul eforturilor de soluţionare a conflictului
dată la insistenţele lui Voronin. Putin nu a fost din Transnistria, asumându-şi postura de
niciodată dispus să cedeze nimic. „garant” al acordului final. Ideea „garanţiilor”
La rândul său, Voronin a recurs la forme politice şi miliare din partea Rusiei sunt de ase-
exagerate de linguşire la adresa lui Putin, în menea de neacceptat de către Chişinău. Pro-
speranţa că Moldova se va reunifica, cu ajuto- pusă iniţial în 1997, sub numele de Memoran-
rul Kremlinului. Fiindcă mandatul prezidenţial dumul Primakov, ideea a fost respinsă de
al lui Putin se apropia de final, echipa moldo- Voronin în 2003, atunci când acesta din urmă
veană mai spera că Putin îi va ajuta să soluţio- a refuzat acordul stabilit de Kremlin, sub nume-
neze conflictul, pentru a ieşi din scena ca şi le de Memorandumul Kozak. În 2005,
pacificator şi pentru a-şi câştiga respectul in- Chişinăul a exclus asemenea „garanţii” şi în
ternaţional pentru această postură. Lăsându- justiţie, prin promulgarea unei legi organice
se condus de gândire pozitivă, Voronin a de- care recunoaşte doar garanţiile legale şi socia-
clarat, pe timpul pregătirilor pentru vizită, că le moldovene pentru o înţelegere finală cu
Moscova „deţine cheia către o soluţie” (o for- Transnistria.
mulă retorică depăşită şi demonetizată, de prin Chişinăul a revenit la formula bilaterală al
anii ’90) şi că „problema (Transnistriei) a fost
231

negocierilor cu Rusia ca rezultat al căderii, în aceasta din urmă să îşi păstreze suzeranitatea
februarie 2006, a formulei 5+2 (Rusia, Ucraina, asupra Bisericii Moldovene.
OSCE, Statele Unite, Uniunea Europeană, Din noiembrie 2007, Rusia a permis ca
Chişinău şi Tiraspol). Optând pentru negocieri mici cantităţi de vin şi coniac moldovenesc,
directe cu Rusia, Chişinăul şi-a propus să de- fructe şi tutun neprocesat să reintre pe piaţa
păşească blocajele unei formule multilaterale rusească. Rusia interzisese exporturile de pro-
şi să trateze cu Moscova, peste Tiraspol. Cu duse tradiţionale moldoveneşti încă de la sfâr-
toate acestea, formatul bilateral cu Moscova s- şitul anului 2005- începutul anului 2006, cu
a dovedit la fel de neproductiv ca şi cel multila- efecte destructive asupra economiei moldove-
teral. ne. Putin şi Voronin au luat notă de reluarea
Preşedinţia spaniolă a OSCE a încercat limitată a comerţului tradiţional, cu ocazia întâl-
să întrunească o întâlnire 5+2, pe perioada nirii de la Moscova. Dealtfel, acesta a fost
conferinţei de final de an 2007 a organizaţiei. singurul rezultat pozitiv tangibil, atât de slab
Ministrul spaniol al afacerilor externe, Miguel cantitativ, pe care Voronin l-a adus înapoi aca-
Angel Moratinos, nu se putea aştepta la rezul- să în urma ultimei întâlniri de-a dreptul
tate relevante în urma unei întâlniri 5+2 la Ma- irelevante cu Putin.
drid, însă a intenţionat să arate măcar un de Vladimir Socor
„succes” pe hârtie pentru o conferinţă care se
anunţa un eşec complet. Astfel, Moratinos l-a GEORGIA: PARTIDELE DIN OPOZIŢIE, DIN
invitat la Madrid pe cetăţeanul rus Valeri NOU ÎN CONFRUNTARE
Litskai, „ministrul afacerilor externe” al
Transnistriei, nerecunoscut oficial, oferindu-i Pe 29 ianuarie, câteva partide de opozi-
acestuia o viză spaniolă emisă la Moscova. ţie şi trei dintre cei şase candidaţi care au pier-
Această invitaţie a violat încă o dată politica dut la alegerile prezidenţiale au lansat o listă-
oficială a Uniunii Europene privind interdicţia ultimatum care conţine 17 solicitări către auto-
ca liderii de la Tiraspol, inclusiv Litskay, să că- rităţile oficiale georgiene. (Civil Georgia, 29
lătorească pe teritoriul Uniunii. Excepţii pot fi ianuarie) Declaraţia este adresată oficial pre-
făcute în cazul liderilor de pe lista neagră, doar şedintelui Parlamentului, Nino Burjanadze,
în cazuri individuale, cu acordul prealabil al pentru că membrii opoziţiei nu îi recunosc nici
tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. pe preşedintele Mikheil Saakasvili, nici guver-
Totuşi, Spania nu a solicitat acest acord prea- nul georgian. Semnatarii ameninţă să lanseze
labil. După cum era de aşteptat, Moldova şi alţi demonstraţii non-stop în Tbilisi începând cu
participanţi din formatul de negociere 5+2 au data de 15 februarie, dacă autorităţile nu le
refuzat să participe la întâlnirea propusă. Cu soluţionează cerinţele până la acea dată.
toate acestea, Litskay se plânge acum preşe-
Nici unul dintre cele 17 puncte nu conţine
dinţiei finlandeze a OSCE, responsabilizând
propuneri politice sau viziuni programatice ale
Chişinăul pentru că s-a opus reluării negocieri-
opoziţiei. De fapt, toate solicitările sunt formu-
lor în formula 5+2, la Madrid. (Tiraspol Times,
late ca să pregătească scena pentru o schim-
22 ianuarie)
bare de regim la viitoarele alegeri parlamenta-
La Moscova, Voronin a primit un premiu re. În preambul, preşedintele şi guvernul sunt
pentru „activităţi remarcabile pentru ca întări- descrise drept un „regim nelegitim” şi se decla-
rea unităţii popoarelor ortodoxe”, de la ră că membrii opoziţiei „refuză să coopereze”
„Fundaţia internaţională pentru unitatea popoa- cu autorităţile. Opoziţia susţine că „O majorita-
relor ortodoxe”, o organizaţie susţinută de te covârşitoare de observatori independenţi
Kremlin. Pentru această ocazie, patriarhul Ale- consideră că scrutinul prezidenţial de pe 5 ia-
xie al II-lea a prezidat ceremonia din catedrala nuarie s-a ţinut într-un mediu de falsificare şi
Iisus Mântuitorul. De asemenea, patriarhul violenţă” – iar această declaraţie inflamează
Alexei l-a primit pe Voronin la reşedinţa patriar- pasiunile din Georgia şi este într-o evidentă
hală din mânăstirea Danilov, pentru o conver- neconcordanţă cu evaluarea internaţională a
saţie îndelungată. Acestea au fost onorurile pe alegerilor.
care le-a primit şeful de stat comunist pentru
Surprinzătoarele solicitări includ:
sprijinul acordat Bisericii Ruse pentru ca
Recalcularea sub supraveghere interna-
232

ţională a voturilor de la alegerile prezidenţiale Batiashvili, a fost amnestiat luna trecută, după
din districtele mai disputate şi condamnarea ce a îndeplinit 18 luni dintr-o sentinţă de şapte
celor responsabili pentru orice violări; ani pentru l-a instigat pe dictatorul militar
Programarea alegerilor parlamentare Emzar Kvitsiani să ridice armele împotriva gu-
înainte ca sesiunea parlamentară actuală să vernului georgian). Cererile de la punctele C şi
se încheie (adică cel mai târziu în aprilie, în D, referitoare la evenimentele din 7 noiembrie
locul datei preconizate din luna mai); şi la Merabishvili, urmăresc scopul tactic de a
diviza autorităţile – un scop asupra căruia opo-
Eliberarea persoanelor „arestate pentru
ziţia s-a concentrat zadarnic încă din septem-
convingerilor lor politice” şi investigarea in-
brie, când au început campania pentru schim-
tervenţiei pentru dispersarea în forţă a
barea regimului politic. Puterile anchetative pe
demonstranţiei de pe 7 noiembrie;
care le solicită în punctul E sunt o reţetă pentru
Demisia ministrului Afacerilor Interne colapsul ordinii publice şi par să provină naivi-
Vano Merabishvili şi restructurarea tatea politică a acestor grupuri, mai degrabă
(nespecificată) a câtorva departamente ale decât dintr-un proiect deliberat.
ministerului respectiv, inclusiv pe acela de
Cererile formulate în punctele F şi G au
Operaţiuni Speciale (acest departament l-a
fost deja admise de către autorităţi: conduce-
înregistrat video şi audio pe candidatul la pre-
rea Radiodifuziunii publice a fost shimbată du-
şedinţie Badri Patarkatsishvili, în timp ce dis-
pă cum s-a solicitat; iar circumscripţiile electo-
cuta o lovitură de stat);
rale care au un singur mandat urmează să fie
Crearea de comisii parlamentare şi desfiinţate şi nu reformate, înainte de începe-
teritoral districtuale, cu reprezentare egală rea campaniei electorale parlamentare.
din partea guvernului şi a opoziţiei, pentru a
La punctul H, repartiţia numerică egală a
monitoriza şi investiga Ministerul de Interne şi
tuturor „entităţilor electorale” ar oferi o majorita-
alte agenţii care impun legea;
te clară partidelor şi blocurilor electorale din
Repartiţia egală a reprezentanţilor gu- opoziţie în comisiile electorale la toate niveluri-
vernului şi ai opoziţiei în Comisia de suprave- le, dat fiind că partidul care se află acum la gu-
ghere a Radiodifuzării Publice şi alegerea vernare, Mişcarea Naţională, este o singură
directorului general al acesteia prin acordul „enitate”. La recentele alegeri prezidenţiale,
tuturor partidelor politice; opoziţia a ocupat 6 din cele 13 locuri în comisi-
„Reformarea” (nespecificată) a siste- ile electorale la toate nivelurile. Deoarece co-
mului electoral existent în prezent în districte- misiile au luat hotărâri printr-o majoritate de
le cu reprezentare unică, unde un contingent două treimi, opoziţia ar fi putut foarte uşor să
de membri ai parlamentului sunt aleşi; blocheze certificarea rezultatelor alegerilor la
Reprezentarea numerică egală a tuturor multe secţii. Dar au dovedit fraude doar la 18
„entităţilor electorale” (adică partide şi blocuri) secţii din cele 3511 secţii în întreaga Georgie.
în comisiile electorale locale, districtuale şi Punctul I este evident formulat pentru a-l opri
centrale, precum şi distribuirea funcţiilor de pe preşedintele Saakashvili, care rămâne cel
preşedinţi, vice-preşedinţi şi secretari de co- mai eficient în campania politică din ţară, re-
misie în mod egal între toate „entităţile electo- prezentând Mişcarea Naţională.
rale” şi interdicţia ca preşedintele şi celorlalte Levan Gachechiladze, care a întrunit al
„oficialităţi politice” să participe în campania doilea număr de voturi după Saakashvili (a
electorală. avut 26%, comparativ cu cei 53,5% ai preşe-
Punctul A pare a fi introdus doar pentru dintelui actual), a prezentat public acest set de
valoarea simbolică, fiindcă opoziţia se pregă- solicitări pe 29 ianuarie, la postul de televiziune
teşte într-adevăr pentru alegerile parlamentare Rustavi. Gachechiladze a avertizat că „Dacă
şi îşi propune, prin punctul B, ca aceste alegeri aceste cerinţe nu sunt îndeplinite, îi chem pe
să se ţină mai devreme decât erau programa- toţi georgienii să participe la o adunare de pro-
te. Nu există „prizonieri politici” în Georgia, iar test la Parlament, pe 15 februarie... Va fi lansa-
opoziţia nu reuşeşte să numească vreunul. tă o luptă fără compromisuri şi proteste perma-
(Singurul candidat la acest statut, Irakli nente. Voi lupta până la final.” Gachechiladze
a descris guvernul georgian ca fiind anti-
233

georgian, iar pe politologul recunoscut interna- Caspică – prin Azerbaidjan în prima etapă şi
ţional, Ghia Nodia, l-a numit „anti-georgianul rin Turkmenistan în cea de-a doua – printr-un
numărul unu” (Rustavi-2 TV, 29 ianuarie). gazoduct care s-ar lipi în Georgia de conducta
Plângându-se că nu are suficient acces la de export de gaz Baku-Tbilisi-Erzurum. Acest
mass-media, liderii opoziţiei se exprimă de re- sector ar deveni posibil atunci când a doua
gulă folosind asemenea retorică provocatoare, etapă a proiectului atinge volumul maxim pe
în aparţii live la televiziunile considerate pro- teritoriul Azerbaidjanului, la Shah Deniz. Secţi-
guvernamentale, Rustavi şi Mze. unea de conductă georgiană ar traversa solul
de Vladimir Socor pentru aproximativ 100 de kilometri, dintr-un
punc la vest de Borjomi, până la litoralul Mării
GAZODUCTUL PE SUB MAREA NEAGRĂ: Negre, lângă Supsa.
O NOUĂ ŞANSĂ PENTRU UCRAINA, De acolo, gazoductul este proiectat să
GEORGIA ŞI EUROPA mai traverseze aproximativ 650 de kilometri
prin ape foarte adănci până pe ţărmul ucrai-
Premierul ucrainean Iulia Timoşenko a
nean al Crimeei lângă Feodosia, apoi să tra-
propus ca Uniunea Europeană şi Ucraina să
verseze peninsula Crimeeea pentru aproxima-
se angajeze într-un proiect comun privind un
tiv 250 de kilometri, cu două posibilităţi de con-
gazoduct din Turkmenistan via Marea Caspică,
tinuare: fie legându-se de sistemul de conduc-
Caucazul de Sud şi Marea Neagră către Ucrai-
te de pe teritoriul ucrainean, fie continuând prin
na şi teritoriul Uniunii Europene. Timoşenko a
mare până pe litoralul românesc pentru aproxi-
numit acest proiect „White Stream” (Curentul
mativ 300 de kilometri în ape de suprafaţă.
Alb) şi l-a prezentat oficialilor de top ai Uniunii
Europene pe perioada vizitei sale din 28-29 Se pare că mai mulţi ingineri europeni
ianuarie la Bruxelles. Acest proiect relansează care au lucrat în trecut pentru Compania italia-
conceptul propus iniţial de Timoşenko în 2005, nă ENI/Saipem la construcţia celui mai adânc
pe timpul primului său mandat de prim- gazoduct submarin, Blue Stream, participă
ministru, pentru a reduce dependenţa Ucrainei acum la proiectul White Stream al companiei
şi a Uniunii Europene de gazul tranzacţionat GUEU. Construcţia sub apă a lui White Stream
de Rusia, la preţuri stabilite de ruşi. ar beneficia de experienţa tehnică dobândită
pe timpul construcţiei liniei submarine a
White Stream este, dintr-o coincidenţă,
gazoductului Blue Stream al companiilor ENI-
marca denominativă a unui proiect al Compa-
Gazprom, din Rusia în Turcia. Proiectul White
niei GUEU (Georgia-Ucraina-Uniunea Euro-
Stream prevede utilizarea unui şlep special de
peană) Gazoduct White Stream, cu sediul în
acelaşi tip cu cel folosit de ENI/Saipem, ele-
Londra, cu participare georgiană. A fost pre-
ment-cheie pentru reuşita tehnică deplină.
zentat în luna iulie a anului trecut, la o confe-
rinţă pe tema energiei în Tbilisi şi încă o dată Ucraina este la fel de indispensabilă ca
în luna octombrie la Conferinţa pentru Securi- şi Georgia în acest proiect. Timoşenko a schi-
tatea Energetică a şefilor de state şi guverne ţat viziunea ucraineană despre White Stream
de la Vilnius. Proiectul White Stream al compa- la Bruxelles, preşedintelui Comisiei Europene,
niei GUEU prevede într-o primă etapă un Manuel Barosso şi altor oficiali importanţi ai
gazoduct pentru gazul din Azerbaidjan, prin Uniunii Europene, precum şi la o audiere în
Georgia şi pe sub Marea Neagră spre Crimea, Parlamentul European. Subliniind că mai multe
cu două opţiuni ca să ajungă în Europa Cen- conducte actualmente în construcţie pot mări
trală: prin conducte ucrainene sau româneşti. dependenţa Uniunii Europene de livrările şi
A doua etapă a proiectului White Stream pre- preţurile stabilite de Rusia, Timoşenko a pro-
vede transportul de gaz din Turkmenistan prin pus implicare directă a Uniunii în construcţia
Azerbaidjan şi Georgia spre Europa, traver- coridoarelor de petrol şi gaze prin Marea Nea-
sând Marea Neagră. gră şi cea Caspică, direct către Europa.
La origine o iniţiativă georgiană, proiectul Timoşenko a subliniat că acest concept
londonez a rezultat într-o schiţă tehnică pentru este strâns legat de scopul Ucrainei de a im-
partea de marină, care este cea mai dificilă porta petrol şi gaze direct din Kazahstan şi
parte din ruta propusă pentru gazoduct. White Turkmenistan şi de a oferi spaţiu de tranzitare
Stream prevede transportul de gaz din Marea pentru acestea înspre Europa. Gazoductul pe
234

sub Marea Neagră ar fi esenţial pentru obiecti- lor energetice occidentale în regiunea Mării
vul Ucrainei de a scăpa de dependenţa de Negre. Iar acordul semnat la Sofia subminează
Gazprom şi faimosul său intermediar proiectul Nabucco, de maximă prioritate al Uni-
RosUkrEnergo, a spus premierul ucrainean unii Europene, pentru un gazoduct care să fur-
oficialilor din Uniunea Europeană. I-a îndemnat nizeze gaz Europei, din regiunea Caspică.
să iniţieze procesul de luare a deciziilor privind Trofeul principal al lui Putin de la Sofia
investiţiile necesare acum, sugerându-le sa nu este acordul de a include Bulgaria în proiectul
mai aştepte „încă 20 de ani”. South Stream care va furniza gaz rusesc către
Ucraina poate oferi capacitatea rămasă Europa. Ministrul rus al Industriei şi Energiei,
liberă din condictele ei de tranzit, care sunt de- Viktor Hristenko şi ministrul bulgar al Economi-
ja folosite sub potenţial şi vor fi cu diguranţă ei şi Energiei, Peter Dimitrov, au semnat acor-
mult mai nefolosite dacă Rusia merge înainte dul în urma negocierilor de ultim moment de
cu planurile sale de a redirecţiona mari peste noapte în Sofia, dintre vice-prim ministrul
volumuri de gaz de export din Ucraina către Dmitri Medvedev şi Alexei Miller, director gene-
alte conducte. ral şi preşedinte al Gazprom. Intenţionat arbi-
Datorită ultimelor amânări pricinuite de trată de Putin, negocierea nocturnă a stabilit
ruşi proiectului european Nabucco, Timoşenko câteva puncte minore în favoarea Bulgariei,
a descris proiectul ucrainean White Stream la permiţând guvernului de la Sofia să-şi distragă
Bruxelles ca şi o alternativă posibilă la atenţia de la implicaţiile strategice ale acordu-
Nabucco. Totuşi, o asemenea concluzie este lui, care anunţă o dependenţă energetică pe
prematură. Nabucco şi cele două versiuni com- termen lung de Rusia.
binate ale proiectului White Stream sunt toate Compania proiectată a realiza conducta
necesare pentru a stimula investiţiile occiden- pe teritoriul Bulgariei va fi înregistrată în Bulga-
tale contra curentului Central Asiatic, la fel ca ria, cu Gazprom şi Bulgargaz deţinând fiecare
şi accelerarea producţiei în Azerbaijan. În ab- 50% din acţiuni. Totuăi, Gazprom şi partenerul
senţa acestor alternative de transport şi a pie- său italian ENI păstrează proprietatea în an-
ţelor de pe rutele lor, producţia de gaz din Ma- samblu şi drepturile de operare ale întregului
rea Caspică ar încetini, iar conductele ruseşti proiect, din Rusia până în Europa. Realizarea
existente ar absorbi volumuri din ce în ce mai conductei este proiectată să înceapă în 2009 şi
mari din această producţie, în detrimentul eco- furnizarea gazului în 2013. Costul realizării
nomic şi strategic al Europei. Un acord ar tre- părţii bulgăreşti a conductei este oficial estimat
bui găsit între versiunea GUEU şi cea ucrai- la 1,4 miliarde de dolari şi se aşteaptă să fie
neană a proiectului White Stream, iar acestea amortizat după 15 ani (BTA, Interfax, 18, 19
ar trebui coordonate cu Azerbaijanul şi ianuarie).
Turkmenistanul. Acest acord bilateral ar trebui să fie ur-
(Interfax-Ucraina, UNIAN, 27-30 ianuarie;vezi mat de o serie de acorduri multilaterale cu vii-
EDM, 7 decembrie 2006, 12 octombrie 2007) torii utilizatori ai gazului South Stream din ţările
de Vladimir SOCOR de-a lungul potenţialelor rute ale gazoductului,
care urmează să fie stabilite.
Se aşteaptă ca South Stream să pom-
ACORD PENTRU INTEGRAREA BULGARIEI
peze 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an
ÎN REŢEAUA DE GAZ A RUSIEI
la punctul de intrare în Bulgaria. Pornind de pe
Acordurile semnate pe 18 ianuarie la So- litoralul rusesc al Mării Negre, de la staţia de
fia în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin pa- compresie Beregovaya de lângă Juga
vează calea pentru includerea Bulgariei în re- (teritoriul Krasnodar), gazoductul ar traversa
ţelele energetice aflate în expansiune ale Rusi- solul marin al Mării Negre pînă pe litoralul ru-
ei. De la preşedintele Gheorghi Pârvanov şi sesc lângă Varna. Secţiunea marină de 900 de
primul-ministru Serghei Stanişev în jos, oficialii kilometri ar fi cel mai adânc gazoduct submarin
bulgari salută aceste acorduri asupra gazului, din lume, datotită tehnologiei ENI. Din Bulga-
petrolului şi energiei, considerându-le cele mai ria, gazoductul ar continua în două direcţii po-
bune opţiuni pentru ţara lor. Această apreciere sibile. O rută spre vest ar trece în Grecia şi,
este echivalentă cu un vot de blam dat politici-
235

prin Marea Adriatică, către sudul Italiei. O rută sesc asupra pieţelor de tranzacţionare a gazu-
spre nord ar continua prin Serbia, cu două con- lui în anumite ţări din Europa sud-estică şi cen-
tinuări posibile: fie prin Ungaria şi Austria, fie trală. Proiectul South Stream ar duce la perpe-
prin Croaţia, Slovenia şi nordul Italiei. În orica- tuarea ambelor situaţii menţionate, absorbind
re din aceste variante, Bulgaria ar deveni mai mult gaz turkmen şi excluzându-i pe ceilalţi
punctul esenţial al acestui întreg proiect. furnizori din ţările deja dependente. Din punct
Chiar şi adăugând gazul turkmen, pare de vedere tehnologic, South Stream este reali-
greu de crezut că Gazprom va reuşi să aprovi- zabil doar fiindcă ENI acordă asistenţă
zioneze ambele braţe ale gazoductului South Gazpromului pentru secvenţa de conductă
Stream la volumul maxim planificat. Rusia se submarină.
va confrunta cu scăderi în producţie şi la rezer- Este de aşteptat ca Turkmenistanul să
vele de gaz până cel mai târziu în 2011, pentru furnizeze partea leului din volumele de gaz
câţiva ani, ceea ce coincide cu darea în funcţi- propuse pentru proiectul South Stream. Totuşi,
une şi cu primele etape ale lui South Stream. Gazprom va trebui să facă publicitate pentru
Aproape sigur, Gazprom blufează atunci când acele cantităţi. Politica actuală a Ashgabatului
propune Serbiei, Ungariei, Austriei şi altor state este să vândă gaz la graniţă, direct către
o extindere către South Stream (sau varianta Gazprom, care ulterior îl foloseşte sau îl revin-
sa ipotetică, Blue Stream 2). Această tactică de pentru propriul profit. Dacă Rusiei îi ies cal-
urmăreşte să îndepărteze Austria şi Ungaria culele, va folosi gaz turkmen pentru gazoductul
de la proiectul gazoductului Nabucco al Uniunii South Stream, în aceeaşi manieră. Dar preşe-
Europene, rivalul lui South Stream. În cazul dintele turkmen Gurbanguly
Serbiei, Gazprom va prelua compania de stat Berdimukhamedov, care a ajuns la putere
Serbian Petroleum Industry (Industria Petrolie- acum un an, ar putea începe să pună întrebări
ră Sârbă) pe un preţ de nimic, promiţând în şi să conteste vechile aranjamente.
schimb să construiască o prelungire a Turkmenistanul va învăţa cum să facă afaceri
gazoductului South Stream din Bulgaria în Ser- cu ţările beneficiare de dincolo de graniţă şi
bia (vezi EDM, 9,10 ianuarie). cum să încheie contracte cu ţări de tranzit, al-
Aproape sigur, South Stream nu poate tele decât Rusia. Pentru acestea,
constitui un real concurent comercial al Turkmenistanul are nevoie de oferte mai se-
Nabucco, având în vedere costurile exorbitante rioase şi mai profitabile din partea Occidentu-
ale întregului proiect. Cu toate acestea, South lui, cum nu a primit până acum.
Stream poate câştiga cursa împotriva proiectu- Acordul ruso-bulgar implică lipsa Bulgari-
lui Nabucco, fuundcă cel din urmă se mişcă ei din proiectul Nabucco al Uniunii Europene.
foarte încet, iar astfel Gazprom va prospera şi Uniunea Europeană pare nehotărâtă cum să
va dobândi o poziţie de monopol.costul estimat reacţioneze. Un purtător de cuvânt oficial pre-
oficial în 2007 a fost de 10 miliarde de euro, tinde că South Stream este un proiect comple-
pentru ruta Rusia-Bulgaria-Grecia-Italia mentar, nu unul concurenţial faţă de proiectul
(ramura nordică va avea un alt cost, suplimen- Nabucco, de maximă prioritate a Uniunii Euro-
tar). Aşa cum au recunoscut Gazprom şi ENI, pene (AFP, 19 ianuarie). Asemenea declaraţii
costul conductelor submarine ar mări preţul nu cresc credibilitatea politicii Uniunii Europene
gazului din South Stream până la nivelul ridicat în această zonă. South Stream poate fi uşor
al gazului lichefiat. Gazprom ar trebui să dat la o parte într-o competiţie comercială, da-
transmită din costul mare al proiectului şi către că UE se concentrează mai mult asupra gazu-
consumatorii din Europa Sud-Estică şi Centra- lui din Turkmenistan sau din celelalte zone ale
lă şi deasemenea în Italia (veyi EDM, 14 sep- Asiei Centrale, pentru proiectul său Nabucco.
tembrie 2007). Mai mult, costul estimat va tre- deVladimir Socor
bui cu siguranţă revizuit şi în 2008, din cauza
preţurilor mărite ale oţelului şi altor materiale.
Aşadar, proiectul South Stream se ba-
zează în principal pe două premize: monopolul
Rusiei asupra gazului turkmen şi a celorlalte
gaze din Asia centrală şi qvasi-monopolul ru-
236

Unele aspecte privind politica Rusiei post- asumate de Rusia în timpul administraţiei lui
sovietice în contextul globalizării Boris Elţîn, la summit-ul OSCE de la Istanbul
(17-19 noiembrie 1999), în ceea ce priveşte
retragerea trupelor şi a armamentului rusesc
b. Ambiţia Rusiei de a redeveni o mare pu-
din regiunea de est a Republicii Moldova
tere mondială, în primul rând în plan militar
(Transnistria) şi de a se conforma prevederilor
noului Acord pentru Reducerea Forţelor Con-
Imediat după prima sa alegere ca preşe- venţionale în Europa (FCE). Denunţarea unila-
dinte al Federaţiei Ruse, în martie 2000, terală a acestui Acord amplifică neînţelegerile
Vladimir Putin a iniţiat o serie de reconsiderări şi alimentează tensiuni permanente în relaţiile
strategice în politica Moscovei, cu prioritate în Federaţiei Ruse cu NATO, UE şi OSCE;
domeniul relaţiilor externe şi al redimensionării • Angrenarea activă a Rusiei în comerţul
statutului Rusiei în lume, răspunzând astfel cu arme, inclusiv către state şi regiuni din „axa
unor aşteptări ale cercurilor politice conducă- răului” (Iran, RPD Coreeană, Siria ş.a.), sus-
toare şi, deopotrivă, ale opiniei publice, extrem pectate de alimentarea terorismului, ceea ce
de sensibile la asemenea subiecte. duce la creşterea pericolului proliferării armelor
Urmările antrenate de destrămarea nucleare şi a riscurilor asimetrice în planul se-
URSS (reducerea teritoriului şi pierderea a nu- curităţii internaţionale;
meroase regiuni considerate „ruseşti”, incertitu- • Promovarea de către Moscova a unui
dinile privind situaţia ruşilor rămaşi în statele limbaj duplicitar, specific politicii „dublului stan-
din „vecinătatea apropiată”, amplificarea fluxu- dard”, în raporturile cu diferiţi parteneri externi,
rilor migratorii din fostele republici unionale fapt ce perpetuează existenţa factorilor
spre Rusia, impresia larg răspândită că ruşii ar conflictuali în relaţiile internaţionale (înarmare /
fi fost înşelaţi de occidentali în contextul înce- dezarmare; sprijinirea unor state din „axa rău-
tării confruntării Est - Vest, dar mai ales senti- lui” / susţinerea războiului global împotriva te-
mentul dureros al pierderii statutului de mare rorismului; combaterea fermă a
putere) au multiplicat factorii de nelinişte, sti- secesionismului în Cecenia / susţinerea, de
mulând totodată o veritabilă mobilizare în fa- multe ori deschisă, a regimurilor separatiste
voarea renaşterii naţionale. din Republica Moldova - Transnistria, Georgia
Restabilirea cât mai rapidă a poziţiei de - Abhazia, Osetia de Sud ş.a.);
mare putere, consolidată şi recunoscută de • Adoptarea frecventă a unui comporta-
ceilalţi actori internaţionali, a devenit nu doar ment marcat de tendinţe agresive şi de tentaţia
un slogan propagandistic eficient, cu rol de cade a recurge la forţă sau la ameninţarea cu
talizator al unităţii Federaţiei, ci şi un obiectiv forţa pentru a-şi atinge obiectivele politice (ex.:
strategic major al „Noii Rusii”, cu impact semni- atitudinea faţă de „conflictele îngheţate” din
ficativ în planul relaţiilor internaţionale. spaţiul ex-sovietic);
„Aproape toate marile decizii recente de Subminarea acordurilor de parteneriat
reforme instituţionale, economice şi sociale se cu NATO şi UE, ca urmare a reluării comporta-
înscriu în această retorică patriotică ce pretin- mentului sfidător şi acuzelor la adresa Occi-
de că redă ţării puterea şi rolul pe care consi- dentului, practicate anterior de URSS; reface-
deră că trebuie să le joace în cadrul rea complexului militaro-industrial rus; reorga-
globalizării”, consemna recent prestigioasa pu- nizarea şi modernizarea forţelor armate ruse;
blicaţie franceză „Le Monde diplomatique”1. relansarea forţelor strategice; constituirea de
Preocuparea Rusiei de a redeveni o ma- noi alianţe.
re putere mondială, în primul rând în plan mili- O scurtă privire asupra evoluţiei relaţiilor
tar, prin dezvoltarea capacităţilor concepute ca NATO - Rusia din ultimul deceniu demonstrea-
factor de descurajare strategică, care să-i asi- ză intenţia Rusiei de a se „detaşa” de obligaţii-
gure poziţia de partener egal al celorlalte mari le şi restricţiile ce-i reveneau în urma semnării
puteri (în special al SUA), se materializează în acestor acorduri, tinzând din ce în ce mai mult
atitudini cum sunt: spre reluarea jocului pe cont propriu.
• Refuzul de a respecta angajamentele La 27 mai 1997, la Paris, se semna
237

„Actul Fondator al relaţiilor reciproce, cooperă- testat cu succes o rachetă balistică interconti-
rii şi securităţii între Federaţia Rusă şi NATO”, nentală, de tip RS-24, capabilă să transporte
punându-se astfel bazele Consiliului Comun cel puţin trei focoase nucleare deodată. Con-
Permanent NATO – Rusia, forum consultativ, comitent, Agenţia Spaţială Federală a Rusiei a
care facilita cooperarea în domenii vitale pri- lansat de pe cosmodromul din Baikonur
vind securitatea transatlantică. (Kazahstan) trei sateliţi meniţi să consolideze
La 24 mai 2002, preşedinţii Rusiei şi sistemul navigaţiei spaţiale rus, utilizat atât în
SUA au semnat la Moscova o declaraţie de scopuri militare cât şi civile.
parteneriat strategic şi un tratat de dezarmare, Aflat în vizită la cartierul general de la
care prevedea reducerea arsenalelor nucleare Murmansk al flotei nordice ruse, prim-
ale celor două state cu 2/3 până în 2012. Potri- vicepremierul Dimitri Medvedev, favorit în ale-
vit aprecierii formulate de preşedintele G. W. gerile prezidenţiale din martie 2008, a anunţat
Bush la timpul respectiv, noul tratat punea ca- recent demararea, pentru prima dată în ultime-
păt moştenirii Războiului Rece şi ostilităţii nule două decenii, a unui amplu program de revi-
cleare din relaţiile ruso-americane. gorare a forţelor maritime militare ale Rusiei,
La 28 mai 2002, confirmând evoluţiile ca parte integrantă a planurilor de refacere a
pozitive survenite în raporturile statutului ţării ca mare putere mondială.
Federaţiei Ruse cu SUA şi cele- Măsurile anunţate, alături
lalte state nord-atlantice, îndeo- de multe altele iniţiate de Rusia,
sebi după 11 septembrie 2001, la care semnalează elocvent ten-
Roma a fost semnat actul de dinţele de înscriere a ţării pe o
constituire a Consiliului NATO - nouă spirală a cursei înarmărilor,
Rusia, în baza căruia Moscova sunt justificate de autorităţile de
urma să-şi dea acordul asupra la Moscova prin nevoia de înlocu-
deciziilor Alianţei Nord-Atlantice ire a arsenalului militar sovietic
în probleme majore legate de învechit şi de restabilire a echili-
lupta împotriva terorismului, ges- brului strategic cu SUA, în con-
tionarea crizelor internaţionale, textul planurilor de instalare a
neproliferarea armelor de distru- sistemelor de radar în Cehia şi a
gere în masă sau controlul arma- sistemului antirachetă în Polonia.
mentelor, în general. „Potrivit estimărilor noastre,
În ultimii ani, însă, Rusia s- obiectivul scutului antirachetă
a distanţat treptat de spiritul de este de a crea un sistem care nu
cooperare prefigurat de acorduri- ar viza să neutralizeze ameninţă-
le şi înţelegerile realizate în pri- rile ipotetice iraniene, ci să des-
mul deceniu de după destrămarea URSS, re- curajeze Rusia”, a declarat în mod repetat mi-
venind la un comportament deseori ameninţă- nistrul de externe Serghei Lavrov, ca şi nume-
tor, cu un limbaj politico-diplomatic şi militar roşi alţi demnitari ruşi de rang înalt.
care nu poate ascunde anumite tendinţe de În cursul lunii decembrie 2007, pe fondul
agresivitate. unor tensiuni prelungite în raporturile cu Lon-
La începutul acestui an, preşedintele dra, oficialii ruşi au reluat ofensiva verbală cu
Vladimir Putin l-a numit ca nou ambasador al tentă anti-occidentală. „Marea Britanie a dema-
Rusiei pe lângă NATO pe Dimitri Rogozin, un rat un program de deteriorare sistematică a
cunoscut lider politic naţionalist, promotor des- relaţiilor noastre bilaterale, punând capăt orică-
chis al măsurilor de înarmare a Federaţiei şi de rui contact de cooperare cu Serviciul Federal
amplificare a discursului anti-occidental. Într- de Securitate (FSB), inclusiv tuturor operaţiuni-
una din primele sale declaraţii după numirea în lor comune împotriva terorismului”, declara cu
funcţie, D. Rogozin califică Tratatul CFE drept un nedisimulat accent acuzator ministrul de
„anacronic”, accentuând că Rusia trebuie să externe rus Serghei Lazarov.
respingă orice „dependenţă” în domeniul secu- Vladimir Putin, ca şi liderul Partidului Co-
rităţii. munist din Rusia, Ghenadi Ziuganov, aparent
La finele lunii decembrie 2007, Rusia a situat pe poziţii opuse, susţin că Rusia are mi-
238

siunea de a garanta echilibrul şi stabilitatea independente.
geopolitică mondiale, ameninţate de ambiţiile „La început” - scrie revista „Le Monde
occidentale. Conducerea politică actuală de la diplomatique” - „Rusia avea un avantaj net. Ea
Kremlin şi, deopotrivă, forţele de opoziţie ruse controla în 1991 toate oleoductele ce permi-
consideră aproape unanim că numai sporirea teau noilor state caucaziene să-şi transporte
capacităţii militare îi va putea oferi Rusiei posi- hidrocarburile… După prăbuşirea URSS, au
bilitatea de a reorganiza regiunea euro-asiatică fost construite aproape o jumătate de duzină
în conformitate cu interesele şi obiectivele sale de oleoducte care nu traversează teritoriile ma-
strategice. relui frate: Moscova îşi pierde astfel influenţa
Reluarea pe scară largă a acţiunilor de politică şi economică”2.
înarmare, precum şi recurgerea tot mai frec- Rusia a suferit un şoc puternic odată cu
ventă şi cu ostentaţie la gesturi şi demonstraţii inaugurarea, în mai 2005, a giganticului
de forţă, cel mai adesea însoţite de escalada- oleoduct Baku-Tbilisi-Ceyhan, iniţiat şi finanţat
rea verbajului acuzator la adresa Occidentului, de SUA (circa patru miliarde dolari). Acest
aduc în mintea multor specialişti o tendinţă de oleoduct, al doilea ca mărime din lume (1779
revenire la imagini şi clişee specifice perioadei km), destinat să transporte petrol din Azerbaid-
Războiului Rece. Este şi cazul analiştilor de la jan, prin Georgia, până în portul Ceyhan
publicaţia canadiană „Globe and Mail”, care (Turcia), evitând teritoriile Rusiei şi Iranului, a
semnalează că Moscova reacţionează deja cu schimbat în mare măsură harta politică şi mili-
furie la prezenţa tot mai extinsă a NATO în re- tară a regiunii, având un impact favorabil direct
giunea Mării Negre, aflată anterior aproape asupra creşterii prezenţei militare americane în
complet sub influenţa şi controlul Rusiei. Ana- Asia Centrală.
liştii canadieni nu exclud posibile „explozii” în
Oleoductul Baku - Tbilisi - Ceyhan, ală-
regiunea Mării Negre în 2008, ca urmare a re-
turi de proiectul gazoductului Nabucco (Bazinul
suscitării mişcărilor secesioniste încurajate de
Caspic -Azerbaidjan - Georgia - Marea Neagră
Moscova şi a erupţiei unor „conflicte îngheţate”
- România - Europa centrală şi de vest), meni-
din Georgia, Azerbaidjan, Ucraina şi Republica
te să reducă dependenţa Europei de petrolul şi
Moldova.
gazele ruseşti, au generat nelinişte la Moscova
Dincolo de estimările mai mult sau mai şi o intensificare a eforturilor Rusiei pentru
puţin optimiste pentru perioada următoare, în menţinerea sa într-o poziţie dominantă în ceea
opinia multor analişti comportamentul Mosco- ce priveşte monopolul asupra alimentării cu
vei vizează în mod evident o modificare impor- resurse energetice a Occidentului.
tantă în planul relaţiilor internaţionale, încer-
În acest sens, sunt relevante o serie de
când să transmită semnalul că „modelul politic
atitudini şi măsuri precum:
al anilor ‘90, care reducea Rusia la rangul de
partener inferior al Occidentului, este depăşit”1. a) Urgentarea demarării proiectului South
Stream, iniţiativă a companiei Gazprom şi a
c. Obiective ale strategiei energetice a Ru-
firmei italiene ENI, conceput să transporte gaz
siei metan din portul Novorossiisk, pe sub Marea
Neagră, până la portul bulgar Burgas, apoi
Alături de revigorarea forţei şi capacităţi- spre Grecia şi Italia.
lor militare, Moscova utilizează tot mai evident
Realizarea proiectului a fost reafirmată
uriaşele rezerve de resurse energetice (petrol
prin înţelegerile convenite cu ocazia recentei
şi gaze naturale) şi de materii prime de care
vizite a preşedintelui Vladimir Putin la Sofia
dispune Rusia, ca atuuri strategice pentru
(17 ianuarie 2008). Totodată, în baza Acordului
creşterea influenţei şi plasarea Federaţiei în
semnat la Moscova, la 25 ianuarie 2008, de
centrul puterii la nivel global.
către liderii politici ruşi şi sârbi, Federaţia Rusă
După destrămarea URSS, odată cu re- a reuşit să atragă şi Serbia la proiectul South
ducerea teritoriului pe care îl controlează, Mos- Stream, lărgindu-şi astfel căile de acces ener-
cova s-a văzut în postura de a-şi limita accesul getic spre centrul şi vestul Europei.
şi la imensele rezerve de petrol şi gaze natura-
b) Transformarea concernului Gazprom în cea
le din statele caucaziene şi caspice devenite
mai mare companie mondială de profil, capabi-
239

lă să controleze cele mai importante sectoare forme de conflict sub intervenţii paşnice: barie-
economice dependente de astfel de resurse. re netarifare la importuri, subvenţii mascate
Prin acelaşi Acord, valabil pe o perioadă acordate firmelor şi sectoarelor strategice, tra-
de 30 de ani, concernul Gazprom a obţinut şi tamente preferenţiale, chiar confruntări în ca-
pachetul majoritar de acţiuni al grupului petroli- drul organismelor internaţionale (de ex., OMC).
er sârb (Naftna Industrija Srbije), sporind îngri- În cazul Republicii Moldova, spre exem-
jorarea în statele vest-europene şi SUA. De plu, presiunile economice ale Rusiei au îmbră-
asemenea, Gazprom urmează să preia 50% cat în ultimii ani forme dintre cele mai diverse:
din subsidiara grupului austriac OMV Central manevrarea preţurilor la resurse energetice,
European Gas Hub, pentru asigurarea livrărilor sporirea sau, după caz, reducerea barierelor
către Europa. tarifare contra bunurilor moldoveneşti, acorda-
Pentru mulţi analişti, desemnarea la ale- rea de asistenţă economică pentru separatiştii
gerile prezidenţiale din martie 2007 a succeso- transnistreni, favorizarea intereselor economi-
rului lui Vladimir Putin în persoana lui Dimitri ce comune ale elitelor transnistrene şi ruseşti2.
Medvedev, vicepremier şi preşedinte - până la Concluzii
anunţarea candidaturii sale la funcţia supremă
în stat - al Consiliului de administraţie al Tendinţele neo-imperialiste, de transfor-
Gazprom, „compania capabilă să suprime ali- mare a Federaţiei Ruse într-o nouă
mentarea cu energie a Europei1”, ilustrează superputere politică, economică şi militară, cu
convingător intenţiile puterii de la Kremlin de a rol decizional major la nivel global, sunt însoţi-
se folosi de politica gestionării resurselor ener- te, pe de o parte, de renaşterea valorilor tradiţi-
getice ca pârghie pentru atingerea unor obiec- onale ruse (cultura slavă, ortodoxismul, vechi
tive de ordin strategic. simboluri ale Rusiei ţariste), menite să reînvie
măreţia de altădată a Rusiei, iar pe de altă par-
„Relaţiile dintre Europa şi Rusia” - scrie
te de reversul acestor fenomene (revigorarea
Giles Merritt - „s-au tot deteriorat în ultima vre-
şovinismului rus, a tendinţelor velico-ruse,
me, iar teme odinioară abordabile,
între care şi cea energetică, se află
acum sub semnul unor diferende
politice mult mai volatile. Riscul îl
reprezintă un climat de ostilitate
nedisimulată, ce ar putea presupu-
ne costuri şi mai mari decât în pe-
rioada războiului rece”.
c) Utilizarea livrărilor de resurse
energetice ca pârghii de presiune
economică (sub formă de amenin-
ţări sau „stimuli”), pentru soluţiona-
rea în interes propriu a diferendelor
apărute în relaţiile cu diverşi parte-
neri externi.
Foarte vizibil şi în mod frec-
vent Moscova recurge la aceste
modalităţi de acţiune în raporturile
cu unele republici ex-sovietice
(Ucraina, Republica Moldova,
Georgia), iar mai recent chiar în
relaţiile cu state vest-europene din
cadrul UE.
Prin interdependenţele create
între ţări şi economii, globalizarea
facilitează astăzi disimularea unor
240

panslaviste), care subminează procesele refor- mismului naţionalist, se constituie în obstacole
matoare şi de dezvoltare democratică a statu- în calea democratizării şi a afirmării identităţii
lui federal rus. Acestea generează, totodată, naţionale puternice a ruşilor, afectând coeziu-
elemente conflictuale şi perturbaţii în sistemul nea socială şi, deopotrivă, stabilitatea internă
relaţiilor internaţionale, cum ar fi: şi regională. Asupra acestor riscuri atrăgea
a) Determinarea unor contrareacţii, de recent atenţia şi secretarul de stat american
apărare şi respingere a intoleranţei şi fenome- Condoleezza Rice, în cadrul unei conferinţe de
nelor xenofobe, din partea etniilor care împăr- presă susţinute la 23 ianuarie 2008, cu prilejul
tăşesc alte valori religioase şi culturale, din participării la Forumul economic mondial de la
componenţa Federaţiei sau situate în spaţiul Davos, în care sublinia că măreţia Rusiei va fi
CSI. în cele din urmă asigurată cel mai bine printr-o
libertate mai extinsă pentru poporul său şi prin
Astfel de contradicţii stau la baza celor
înfiinţarea unor instituţii solide care să controle-
mai multe situaţii conflictuale cu caracter
ze puterea statului mai degrabă decât să ser-
interetnic din enclavele separatiste sau republi-
vească interesele celor puţini. În context, dem-
cile ex-sovietice în care au rămas importante
nitarul american a făcut un apel la Rusia, mare
contingente de etnici ruşi (Transnistria,
producător mondial de petrol şi gaze naturale,
Abhazia, Oseţia de Sud, Letonia etc.).
să contribuie la dezvoltarea unei economii glo-
Perspectiva exploziei naţio-nalismelor bale transparente şi deschise, evitând o abor-
locale era anticipată de Zbigniew Brzezinski dare monopolistă.
încă din anii ’70, în contextul fenomenului de
Numeroşi analişti sunt de acord că depă-
rusificare rezultat din politica de industrializare
şirea acestor obstacole şi succesul reformării
a URSS. El considera că pericolul potenţial al
statului federal rus, ca premisă a democratiză-
naţionalismelor locale ar putea deveni pentru
rii şi modernizării sale, nu vor putea fi realizate
Uniunea Sovietică „o problemă mai gravă de-
fără turbulenţe ale căror reverberaţii se vor re-
cât problema rasială în Statele Unite1”.
simţi puternic în ţările vecine, dar şi pe plan
Riscul recrudescenţei naţio-nalismelor mondial. Globalizarea induce bruiaje şi diso-
locale ar putea avea astăzi un rol distructiv nanţe care transcend graniţele.
pentru stabilitatea şi unitatea Federaţiei Ruse, Iată de ce, considerăm încă de actualita-
similar cu cel preconizat de Brzezinski pentru te concluzia pe care un autor, care a studiat în
URSS. profunzime fenomenul rusesc, o formula în
b) Apariţia unor tensiuni ce depăşesc 1997:„Una dintre problemele majore aflate în
spaţiul fostei URSS, cum ar fi cele din relaţiile faţa comunităţii internaţionale este astăzi ace-
Federaţiei Ruse cu statele islamice (pe fondul ea de a diminua pe cât posibil aceste turbulen-
acţiunilor Moscovei în Cecenia) sau ale Biseri- ţe, fără a-i insulta şi desconsidera pe ruşi1”.
cii Ortodoxe Ruse cu Vaticanul şi bisericile ca-
tolice din statele vest-europene, precum şi cu Elena Luiza Popa,
biserici ortodoxe deschise ecumenismului Masterand SNSPA, Departamentul
(cum ar fi, de exemplu, cele din România şi Relaţii Internaţionale, Analiza şi
Georgia). soluţionarea conflictelor
Particularităţile culturale, sistemul de va-
lori şi istoria unei ţări au un cuvânt greu de ORGANIZAREA ŞI DISLOCAREA BAZELOR
spus în competiţia globală. Valorile individuale MILITARE FRANCEZE
şi colective, precum şi legăturile sociale sunt Pentru a asigura controlul operaţional al
cele care definesc identitatea unui popor, forţelor deplasate în zonele lor de competenţă
asigurându-i afirmarea în procesul evoluţiei sunt constituite următoarele comandamente:
istorice. Dacă aceste legături se deteriorează, ♦ Comandamentul zonei maritime a
ele se vor reflecta nu doar în decăderea eco- Oceanului Atlantic - CECLANT;
nomică, ci şi într-o erodare a naţiunii înseşi. ♦ Comandamentul zonei maritime a
Renaşterea retoricii antioccidentale, per- Mediteranei - CECMED;
♦ Comandamentul zonei maritime a
petuarea şi recrudescenţa şovinismului, a spiri-
tului xenofob şi intolerant, ca expresie a extre- Oceanului Pacific - ALPACI;
241

♦ Comandamentul zonei maritime a - 1 detaşament ALAT cu 3 Cougar
Oceanului Indian - ALINDIEN - 1 detaşament AIR cu 2 C130
♦ Comandamentul superior al forţelor
armate ale Polineziei franceze;
♦ Comandamentul centrului de experi-
mentare din Pacific;
Operaţiunile 3. Coasta de Fildeş:
sunt desfăşurate - Batalionul 43 Infante-
adesea într-un ca- rie Marină
dru interarme şi 4. Senegal (Capu Verde):
internaţional, cu - trupe de uscat: Bata-
puternice implicaţii lionul 23 Infanterie Marină, 1 CTM
politice, motiv pen- - forţe aeriene: 1 C160 şi 1 Fennec
tru care în 2003 a - forţe navale: 1
fost creat Centrul remorcher, 1 împin-
de planificare şi gător, 1 ATL2
conducere a operaţiunilor (CPCO), care îi per-
mite şefului de stat-major al armatei să aibă
rolul de comandant al operaţiunilor şi consilier
militar al guvernului. 5. Oceanul Indian:
Forţele franceze din afara metropolei -Reunion: Regi-
sunt detaşamente ale armatei franceze locali- mentul 2 Pşt. Infan- Dakar-Ouakam Senegal
zate în afara teritoriului european al Franţei, terie Marină
forţe împărţite în mai multe categorii , după -Mayotte: Detaşamentul de Legiune
cum urmează: străină Mayotte
♦ Forţe temporare
♦ Forţe sub mandat internaţional
♦ Forţe de prezenţă Forţele de suveranitate
♦ Forţe de suveranitate 1.Antile: 4.600 militari
♦ Forţe de prezenţă şi de suverani- - trupe de uscat: Regi-
tate mentul 33 Infanterie Marină
Forţele de prezenţă (la Fort de France-Martinica),
sunt prepoziţionate în: Batalionul 41 Infanterie Mari-
1.Djibouti: Reunion nă (în Guadelupa), Regimen-
-trupe de uscat: tul 1 Serviciu Militar Adaptat
Regimentul 5 Interarme, (în Martinica), Regimentul 2 Serviciu Militar
1/2 din Brigada 13 Legiune Adaptat (în Guadelupa);
străină, un detaşament - forţe aeriene (200 militari): 1 bază mili-
ALAT (5 Puma şi 2 tară (Lamentine) în Martinica, 1 zonă milita-
Gazelle); ră (Raizet) în Guadelupa şi 1 Escadron de
-forţe aeriene: 10 Mirage 2000, 1 C160, Transport “Antilles”: 3 CN 235 “Casa”, 2 eli-
1 elicopter Fennec şi 2 Puma;
-forţe navale: 1 navă de debarcare (Edic
Dague), 2 şalande de transport material, 1
avion Atlantique 2 şi 1 detaşament de co-
mando marin.
2. Gabon:
- Batalionul 6 Infan-
terie Marină
- 1 pluton blindat şi
2 companii TAP
242

coptere grele “Puma”, 2 elicoptere uşoare de transport maritim, Flotila 25(cu 3
“Fennec”; Gardien)
- forţe navale (500 militari): fregata de
supraveghere “Ventose” cu un elicopter 5. Zona de sud a oceanului Indian: 4.050
“Panther”, 1 navă de transport “Francis militari (Reunion=3.300; Mayotte=750)
Garnier”, 1 navă de patrulare “La - forţe terestre (800 militari): Regimentul
Fougueuse”, 1 navă de patrulare a jandar- 2 Infanterie Marină (la Reunion), Detaşa-
meriei “La Violette”, plus, în sprijin, de câte- mentul Legiune Străină Mayotte (la
va ori pe an, 1 avion de supraveghere mari- Mayotte), Regimentul 4 Serviciu Militar
timă “Falcon 50” sau de patrulare maritimă Adaptat (la Reunion), 1 GSMA şi 2 companii
“Atlantique”. (la Mayotte);
2. Guiana: 3.500 militari - forţe aeriene (200 militari): 2 Transall şi
- forţe terestre (1.600 militari): Regimen- 2 Fennec (la Reunion);
tul 9 Infanterie Marină (la Cayenne), Regi- - forţe navale (550 militari, dintre care
mentul 3 Infanterie (la Kourou), Regimentul 100/ALINDIEN): la Reunion: 1 bază navală:
3 Serviciu Militar Adaptat (la Cayenne); 2 nave de patrulare P400, 1 navă de patru-
- forţe aeriene (250 militari): 4 Puma şi 3 lare australă, 1 navă de patrulare maritimă,
Fennec; forţe sub control operaţional/ALINDIEN
- forţe navale (150 militari): 2 nave de (fregatele Floreal şi Nivose, 2 elicoptere
patrulare P400 şi 2 vedete de supraveghere Panther); la Mayotte: 1 detaşament maritim
maritimă. cu 2 vedete.
Pentru a-şi prezerva interesele vitale
3. Noua Caledonie: 2.700 militari (menţinerea integrităţii teritoriale, libera exerci-
- forţe terestre (1.100 militari): Regimen- tare a suveranităţii şi protecţia populaţiei şi re-
tul de Infanterie Marină/NC (la Noumea), 2 sortisanţilor săi), Franţa dispune de forţe
companii infanterie/Serviciul Militar Adaptat prepoziţionate în exterior, forţe de intervenţie
(la Koumac şi Kone) proiectabile la mii de kilometri, cât şi de mijloa-
- forţe aeriene (150 militari): 2 Casa, 5 ce de susţinere în timp, respectiv de mai multe
Puma şi 2 Fennec; baze militare, după cum urmează:
- forţe navale (450 Baze Aeriene:
militari): 2 nave de • BA 160 Dakar-Ouakam (Senegal)
patrulare P400, 1 • BA 181 Saint-Denis (Reunion)
Batral şi 1 vedetă a • BA 188 Djibouti “Colonel
jandarmeriei mariti- Massart” (Djibouti)
me, Flotila 25 ( 2 na- Noua Caledonie • BA 190 Tahiti-Faa’a (Polinezia)
ve Gardian). • BA 365 Lamentin (Martinica)
4. Polinezia franceză • BA 367 Cayenne-Rochambeau
- forţe terestre (570 militari): Regimentul (Guiana franceză)
de Infanterie Marină/Pacific-Polinezia (la • Detaşamentul aerian 376 Noumea
Papeete- insula Tahiti); (Noua Caledonie)
- forţe aeriene (160 militari): 2 Casa, 2 • Elemente aeriene - Libreville (Gabon)
Super Puma; • Elemente de asis-
- forţe navale (400 militari): 1 Batral, 2 tenţă operaţională
nave de patrulare P400, 1 remorcher de - N’djamena (Ciad)
aprovizionare, 2 Baze Aero-Navale:
remorchere portua- • BAN de la Lann-
re, 1 detaşament Bihoue
infanterie marină, 1 • BAN de la
navă de patrulare Tantouta
Jasmin 1 şalandă • BAN de la
Lanveoc-Poulmic
243

• BAN de la Landvisiau Deşi este membră NATO, Franţa a pără-
• BAN de la Hyeres sit structurile militare integrate în 1966, însă ,
• BAN de la Nimes-Garons în ultimul timp a început să lucreze în mod ac-
Baze Navale tiv cu aliaţii săi pentru a-şi adapta forţele la no-
• BN Fort-de France (Martinica) ua ordine internaţională de după terminarea
• BN Degrad-des-Cannes (Guyana) războiului rece. În afară de NATO, Franţa parti-
• BN Noumea (Noua Caledonie) cipă activ la diverse operaţiuni de menţinere a
• BN Papeete (Polinezia franceză) păcii în Africa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală
• BN Port-des-Galets (Reunion) şi Balcani, aşa cum rezultă din harta alăturată.
• BN Saint-Pierre-et-Miquelon Ionel BUCUROIU
Logo BA 365 Lamentin
244

AFGHANISTAN-NATO, VIA KABUL- de şapte ani şi opune o formidabilă maşină de
VILNIUS- – BUCUREŞTI război internaţională unui inamic pe cât de pre-
Reuniunea miniştrilor Apărării din state- car cât priveşte potenţialul combatant, pe atât
le membre ale NATO, desfăşurată la 7 februa- de motivat şi fanatizat.
rie în capitala lituaniană Vilnius pentru a discu- Campania în Afganistan, începută la 7
ta, între problemele principale, în legătură cu octombrie 2001, a fost decisă sub impulsul
războiul din Afganistan, a pus în evidenţă cel emoţional generat de atentatele de la 1 sep-
puţin două aspecte deloc neglijabile: pe de o tembrie, având drept obiectiv declarat eradica-
parte, existenţa unor vizibile disensiuni între rea fenomenului terorist şi lichidarea întruchi-
statele membre în privinţa unei angajări mai pării extreme a acestuia – Reţeaua Al-Qaida.
substanţiale în campania militară “anti-
Campania anti-teroristă s-a transfor-
teroristă” din această ţară şi, pe de altă parte,
mat, însă, într-un război total împotriva Afga-
realitatea că războiul este departe de a se în-
nistanului asimilat, prin sinonimie
cheia şi, mai ales, de a se încheia cu o victorie
conjuncturală, cu militanţii fostului regim
decisivă a NATO şi a forţelor aliate.
Talibani.
Reuniunea de la Vilnius este cu atât
Astfel, dorita realizare a unei ruperi în-
mai importantă cu cât ea premerge apropiatul
tre Al-Qaida şi miliţiile fundamentaliste afgane
summit al NATO de la Bucureşti, pe a cărui
s-a transformat într-o alianţă între acestea, ast-
agendă de lucru campania din Afganistan va fi
fel încât, astăzi, NATO se află în situaţia de a
înscrisă, cu certitudine, printre priorităţi.
nu lupta doar împotriva unor grupări de extre-
Este, desigur, riscant să se facă prog- mişti jihadişti, ci şi a unei ample mişcări şi mo-
noze cât priveşte sorţii de izbândă sau de eşec bilizări tribale susţinute în mod activ pe plan
ai unui război aflat în plină desfăşurare. Între- local, de-a lungul celor 2.500 km. de frontieră
bările apar, însă, atunci când acesta durează dintre Afganistan şi Pakistan.
245

Ceea ce pare a nu fi fost suficient de ţia de a se retrage în totalitate de pe frontul
bine şi corect înţeles este faptul că, în pofida afgan, în vreme ce se înmulţesc vocile liderilor
alianţei care le alătură, reţeaua Al-Qaida şi occidentali care pun la îndoială adevăratele
Mişcarea Talibani sunt două entităţi diferite calcule americane aflate în spatele deciziei de
structural şi conceptual: Al-Qaida este o gru- invazie a Afganistanului şi care înclină să crea-
pare alcătuită din combatanţi islamici de cele dă că acesta riscă să ducă, prin disensiunile
mai variate provenienţe etnice – arabi, ceceni, pe care le creează, chiar la o dezmembrare a
tadjici, turkmeni, uzbeci, uiguri etc., care mili- NATO.
tează pentru un scop cu dimensiuni planetare - Mass-media din lumea arabă şi din zo-
reconstituirea califatului musulman mondial şi nele adiacente Afganistanului este sceptică în
instaurarea domniei islamului pe pământ, în ceea ce priveşte perspectiva ca reuniunea la
vreme ce Talibani se prezintă ca o mişcare vârf a NATO, programată, la Bucureşti, pentru
locală, fără extensiuni internaţionale şi care, începutul lunii aprilie, să realizeze o stingere
cel puţin în această fază a operaţiunilor, luptă convingătoare a tendinţelor centrifuge care se
pentru controlul asupra sudului, la zona de manifestă în interiorul organizaţiei.
frontieră cu Pakistanul, trasată de Marea
O componentă cauzală a problemelor din
Britanie în 1893 şi niciodată recunoscută de
Afganistan este şi aceea că războiul din aceas-
comunităţile tribale din regiune.
tă ţară a fost conceput ca un experiment bazat
Fie că se numesc paştuni de partea pe principiul “ori totul, ori nimic”, adică ori victo-
afgană a graniţei, fie pattani, de partea pakista- rie, ori eşec – abordare care s-a dovedit, la
neză, toţi aceştia formează un singur popor rândul său, eronată, generând sentimentul că
care aspiră la construirea statului unificat NATO se aseamănă tot mai mult cu un vultur
Paştunistan. lipsit de gheare.
Dacă una din erorile de calcul săvârşite SUA au declanşat două războaie – în
de SUA a fost aceea de a considera Al-Qaida Afganistan şi Irak – pornind de la premize care
şi Talibani drept un inamic unic, a doua s-au dovedit lipsite de realism şi au cauzat pre-
premiză greşită a fost aceea de a paria pe su- judicii dramatice ambelor ţări, dar şi Americii,
portul anti-Talibani din partea serviciilor de se- în egală măsură.
curitate şi informaţii pakistaneze, formate, într-
Irakul nu a avut legături cu Al-Qaida şi,
o majoritate covârşitoare, din etnici pattani,
cu toate acestea, a fost ocupat. Peste 1 milion
adică din copii fidele ale paştunilor de dincolo
de irakieni şi-au pierdut viaţa, alte milioane lu-
de graniţă.
ând calea pribegiei şi a exilului. Cca. 4.000 de
În abordările analiştilor, a devenit o soldaţi americani au murit, alţi 40.000 fiind ră-
cvasi-certitudine că obţinerea unei victorii deci- niţi. Cu o cheltuială lunară de12 miliarde dolari,
sive în Afganistan este mai mult decât discuta- războiul din Irak a golit visteria americană de
bilă şi că evoluţiile posibile nu sunt deloc încu- cca. 600 miliarde dolari până în momentul de
rajatoare. Începând cu anul 2001, situaţia de faţă.
securitate pe plan intern a involuat în mod dra-
Desigur, drama afgană nu a atins, încă,
matic şi nu sunt semne că s-ar ameliora, dim-
acest nivel, dar, dacă ea se va perpetua, ce-
potrivă. Kabulul însuşi nu mai este o capitală
rând tot mai mulţi soldaţi şi mai multe fonduri,
sigură, atentatele sinucigaşe au fost
Statele Unite şi aliaţii lor se vor vedea târâţi
“importate” din Irak, demnitari afgani şi soldaţi
într-un război tribal în care nu vor exista nici
străini cad victime ale acţiunilor rebele şi terito-
învinşi, nici învingători.
riul ţării este scindat.
Iar sfârşitul predictibil al acestuia ar pu-
SUA lansează aliaţilor lor repetate ape-
tea fi o repetare a înfrângerii suferite de armata
luri la sporirea efectivelor în Afganistan, ape-
britanică în secolul XIX şi, mai către vremea
luri receptate fie cu rezerve şi ezitări, fie cu un
noastră, de Armata Roşie.
refuz deschis. Germania, de pildă, a desfăşu-
rat 3.200 militari în nordul, relativ liniştit, al ţării
şi nu acceptă reamplasarea acestora în distric- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
tul sudic Helmand, mai puţin securizat şi, deci,
mai riscant. Canada şi-a făcut cunoscută inten-
246

EUFOR iembrie 2007,
o misiune delicată, pe un teren minat însă a fost amâ-
Miniştrii Afacerilor Externe ai Uniunii Eu- nată datorită
ropene au hotărât, la 28 ianuarie, trimiterea lipsei mijloacelor
unei forţe de pace în Ciad şi Republica logistice necesa-
Centrafricană, la frontiera cu Darfour, pentru a re, în special
contribui la restaurarea păcii în regiune. Ciadul avioane şi eli-
suportă, mai mult decât celelalte ţări vecine, coptere, dar şi a
consecinţele umanitare, politice şi de securita- confruntărilor
te ale conflictului din Darfour. violente dintre
forţele guverna-
EUFOR va trebui să asigure securitatea
mentale şi gru-
celor 241.000 sudanezi din Darfour, refugiaţi în
pările rebele.
estul Ciadului şi a celorlalţi 3.000 refugiaţi în
Aceste confrun-
nord-estul Republicii Centrafricane, cât şi a
tări, deseori sol-
celor 179.000 ciadieni şi 20.000 centrafricani,
date cu nenumă- Preşedintele Idriss Deby
obligaţi să-şi părăsească locuinţele datorită
raţi morţi, cum
violenţelor din ţările lor.
au fost cele declanşate la 28 ianuarie şi conti-
Operaţiunea, denumită “EUFOR Ciad-
nuate cu atacul asupra capitalei între 2-3 fe-
RCA”, ce are girul Consiliului de Securitate a
bruarie a.c. sunt frecvente în ultimii trei ani în
ONU încă din septembrie 2007, constă în trimi-
această regiune, motiv pentru care teatrul de
terea a 3.700 soldaţi, dintre care peste jumăta-
operaţiuni al EUFOR se anunţă dificil, un teren
te francezi, în partea de est a Ciadului şi cea
minat pentru forţele europene, cu atât mai mult
de nord-est a Republicii Centrafricane, o regiu-
cu cât rebelii nu sunt încrezători în bunele in-
ne foarte vastă, în care trăiesc, la îndemâna
tenţii ale forţei europene datorită rolului pre-
mai multor grupări armate, nefericiţii de care
ponderent al Franţei, aliat al preşedintelui
vorbeam mai înainte. În afară de Franţa, ce
Idriss Deby, venit la putere în 1990, cu ajutorul
contribuie cu 2.100 soldaţi, la operaţiune mai
armatei. Acesta a fost pe punctul de a fi înlătu-
participă: Irlanda şi Polonia (câte 400 fiecare),
rat de la putere de către rebeli în februarie
Suedia (200) şi Austria (160), acestora urmând
2006, dar a fost salvat prin intervenţia, în
să li se alăture şi alte ţări ce au promis să con-
extremis, a trupelor franceze. De altfel, Ciadul
tribuie, dar care urmează să confirme acest
cunoaşte de fapt o situaţie de instabilitate poli-
lucru: Belgia, Spania, Finlanda, Grecia, Italia,
tică cronică, caracterizată printr-o succesiune a
Olanda, Portugalia, România şi Slovenia. Ger-
loviturilor de Stat militare şi a mai multor rebeli-
mania şi Marea Britanie nu vor trimite decât
uni armate ce afectează o parte din teritoriu,
patru şi respectiv doi ofiţeri de stat major,
principala sfidare a păcii în această ţară con-
având în schimb o contribuţie financiară gene-
stând în poziţiile foarte volatile ale actorilor po-
roasă la bugetul acestei operaţiuni, estimat la
litici. Principalele grupări de rebeli ce operează
120 milioane euro (iniţial erau prevăzuţi 99
în estul Ciadului sunt: Uniunea Forţelor pentru
milioane euro).
democraţie şi dezvoltare (UFDD), UFDD fun-
EUFOR va fi co-
damentală (o aripă dizidentă a UFDD), Grupa-
mandată de generalul
rea forţelor pentru schimbare (RFC), condusă
irlandez Patrick Nash,
de Timane Erdimi şi Concordia naţională
de la Statul Major al UE
ciadiană (CNT), condusă de Colonel Hassane
de la Mont Valerien, din
Saleh Al Gadam Al Jinedi.
Paris, iar pe teren, în
Franţa, care are 1.500 militari în fosta sa
Ciad, forţele vor fi con-
colonie Ciad, instalaţi în trei baze militare per-
duse de generalul fran-
manente (Adji Kossei - lângă N’Djamena,
c ez J e an - P hi l i p p e
Abeche, Faya-Largeau), şi care îl sprijină tacit
Ganascia, de la Cartie-
pe Deby cu arme, informaţii militare, pregătirea
rul General din Abeche.
trupelor, inclusiv pentru “menţinerea ordinii”, a
Operaţiunea tre-
exclus iniţial o intervenţie militară directă în
buia să înceapă din no-
247

timpul ultimului atac al rebelilor asupra capita- protejarea populaţiei civile ciadiene sau
lei N’Djamena, dorind ca forţa europeană, centrafricane contra propriilor lor rebeli. În
condusă de francezi, să fie trimisă în regiune. plus, situaţia din Ciad nu este aşa de simplă
Situaţia s-a schimbat însă după declaraţia deoarece sprijinul acordat de Franţa lui Idriss
Consiliului de Securitate, care cerea “statelor
membre să sprijine guvernul din Ciad”, după
care sprijinul Franţei a devenit evident prin:
controlul aeroportului de la N’Djamena, fapt ce
a permis lui Idriss Deby să folosească elicopte-
rele de atac, furnizarea de informaţii asupra
mişcării rebelilor, transportul muniţiei necesare
forţelor guvernamentale, în special pentru tan-
curile T55 de fabricaţie sovietică şi sprijin logis-
tic sanitar.
Astfel, deplasarea EUFOR, deja întârzia-
tă din cauza disensiunilor dintre statele euro-
pene, şi amânată datorită incertitudinii asupra
situaţiei locale, a fost reluată pe 14 februarie.
Misiunea forţei europene a devenit însă mai Deby face ca anumiţi diplomaţi să aibă dubii
delicată după violentele lupte de la N’Djamena asupra faptului că aceasta ar putea să asigure
dintre armată şi rebelii care au încercat să pre- imparţialitatea indispensabilă statutului său de
ia puterea, sprijinul decisiv acordat preşedinte- naţiune în cadrul EUFOR.
lui Deby de către armata franceză fiind deplâns Pentru a risipi aceste dubii, în drum către
de rebeli, care, în mod tradiţional, sunt foarte Africa de Sud, preşedintele Nicolas Sarkozy a
activi tocmai în zona de desfăşurare a EUFOR. făcut o scurtă vizită în Ciad, la 27 februarie,
După ce politica europeană în materie de prilej cu care a reafirmat “prietenia şi solidari-
apărare a devenit operaţională în 2001, este tatea Franţei faţă de poporul ciadian, prima
vorba de cea mai importantă misiune milita- victimă a crizelor repetate pe care le cunoaşte
ră a UE în afara continentului european, ţara”. Vizita lui Sarkozy are însă şi o importan-
fără asistenţă din partea NATO, contrar opera- ţă pe plan militar, având ca obiectiv şi reafir-
ţiunii “Althea”, lansată de UE, la sfârşitul anului marea necesitaţii desfăşurării forţei europene
2004, în Bosnia. În plus, datorită compunerii EUFOR de-a lungul frontierei cu Darfur, forţă
sale EUFOR este misiunea cu cea mai mare care se speră să înceapă să fie operaţională
participare de ţări europene pe care Uniunea la jumătatea acestei luni, în prezent fiind pre-
Europeană o desfăşoară în afara continentu- zenţi în Ciad numai 700 militari, dintre care
lui, ceea ce reprezintă o veritabilă provocare 200 la Cartierul General de la Abeche.
pentru UE şi pentru credibilitatea politicii Ionel BUCUROIU
sale de securitate şi apărare, aflată în curs
de construcţie. Operaţiunea EUFOR Ciad/ Consecinţe ale declarării unilaterale a
RCA, coordonată în acelaşi timp cu cea a independenţei KOSOVO
ONU în Darfour, se vrea a fi neutră, imparţială Întrebări fără răspuns
şi independentă. Caracterul său neutru şi
umanitar implică din partea soldaţilor europeni 1. La nouă ani după bombardamentele
să nu se interpună între regimul preşedintelui NATO contra Serbiei, duminică 17 februarie
Derby şi rebeli, însă, referitor la acest lucru, 2008, Kosovo s-a autoproclamat independent
persistă o anumită ambiguitate deoarece, în sub pretextul că a venit timpul. Cu toate că
fapt, dacă recurgerea la forţă se dovedeşte a fi independenţa Kosovo părea inevitabilă de mai
necesară pentru a proteja civilii, refugiaţii sau mult timp, proclamarea efectivă a acestei inde-
operaţiunile umanitare şi ale ONU, atunci se pendenţe a creat un şoc în rândul populaţiei
va recurge la aceasta. Iată deci situaţia deli- sârbe, care are sentimentul că este victima
cată a EUFOR, chiar înainte de a îşi începe comunităţii internaţionale. Pentru a se ajunge
activitatea, situaţie rezultată din mandatul la această situaţie a fost de ajuns votul des-
său limitat la protejarea refugiaţilor şi nu la chis a 109 deputaţi prezenţi în Parlamentul
248

din Kosovo, mai puţin deputaţii sârbi, care nu faptul că Naţiunile Unite nu mai au un cuvânt
au fost prezenţi. A fost de ajuns acest vot, important de spus, (sau chiar dacă este spus
pentru ca Uniunea Europeană să primească nu se mai aude) de mult timp, un exemplu în
cu satisfacţie autoproclamarea acest sens fiind războiul din
acestei provincii sârbeşti ca stat Irak.
independent. Întrebare: Se mai poate
Întrebare: Nouă ani de vorbi de drept internaţional ?
război justifică oare o astfel 4. Urmărind derularea
de decizie ? evenimentelor, se poate consta-
2. Propunerile iniţiale ale ta că totul a fost pregătit cu mult
Belgradului, ce vizau acordarea timp înainte. O dovadă în acest
unei autonomii lărgite provinciei sens este faptul că, în noaptea
Kosovo, ar fi putut rezolva de vineri spre sâmbătă (adică
această problemă, care riscă înainte de proclamarea unilate-
acum să deschidă “cutia Pan- rală a independenţei Kosovo),
dorei”. Cu un statut special, Ko- Uniunea Europeană a aprobat
sovo ar fi putut să meargă, împreună cu Ser- trimiterea unei misiuni de poliţie şi de justiţie în
bia, către integrarea europeană, pe când Kosovo, încălcând Rezoluţia 1244 a Consiliu-
acum riscă să se confrunte cu o situaţie deloc lui de Securitate al Naţiunilor Unite, conform
de invidiat. Dacă Belgradul va juca cartea san- căreia numai ONU poate decide trimiterea de
cţiunilor energetice, economia kosovară va forţe în această provincie sârbă. Astăzi Naţiu-
cunoaşte o recesiune teribilă, în situaţia în ca- nile Unite sunt date la o parte, dar să ne
re şomajul atinge cifra de 80%, singura sursă reamintim că un demers asemănător a avut
loc la 30 noiembrie 1947, când ONU a creat
statul Israel, urmată de încetarea mandatului
britanic asupra Palestinei la 14 mai 1948.
Atunci arabii şi evreii erau lăsaţi faţă în faţă, şi
ştim ce a urmat. Un conflict sângeros, cu ne-
numărate victime, care nu a fost rezolvat nici
până astăzi.
Întrebare: Ce va urma după
autoproclamarea independenţei în Kosovo?
5. Deocamdată, numai trei state mem-
bre ale Uniunii Europene, Spania, România şi
de venituri, în afara ajutoarelor “Comunităţii Cipru, au exclus recunoaşterea entităţii
internaţionale”, fiind cea care provine din trafi- kosovare, însă mai sunt şi altele care aşteaptă
cul criminalităţii organizate. În loc să acţioneze dezvoltarea ulterioară a situaţiei înainte de a
pentru relansarea economiei, administraţia se pronunţa, printre care se numără şi câteva
provizorie din ultimii opt ani s-a caracterizat ţări importante, cum ar fi Olanda, Grecia şi
prin mai multe scandaluri şi furturi, iar privati- Portugalia. Însă nu este exclus ca în perioada
zările declanşate au creat o rivalitate crâncenă
între diverse grupări multinaţionale, sprijinite
de clanurile mafiote locale, pentru controlul
resurselor naturale.
Întrebare: Putea fi aceasta o soluţie
mai bună pentru Kosovo ? Dacă da, de ce
nu a fost aleasă ?
3. În schimb, Uniunea Europeană şi Sta-
tele Unite au încurajat (a se înţelege ajutat şi
sprijinit) Kosovo în a-şi proclama independen-
ţa, contrar dreptului internaţional şi mai ales a
Cartei Naţiunilor Unite. Este cunoscut însă
249

7. Cotidianul kuweitian “Al Qabas” acuză
NATO, care, fără acordul ONU, a provocat în
1999 dezmembrarea fostei Iugoslavii şi a iniţi-
at procesul de autodeterminare al Kosovo,
deschizând astfel “o pagină dramatică” a isto-
riei contemporane. Conform acestuia, lumea a
intrat într-o perioadă extrem de periculoasă
din istoria sa, în cursul căreia frontierele pot fi
remise în cauză, iar “dreptul la autodetermina-
re a devenit o armă ce permite dezmembrarea
următoare situaţia să se accelereze, în sensul statelor”. “Al Qabas” califică recenta
ca unele state să dea înapoi şi să nu mai recu- autoproclamare a independenţei de către Ko-
noască independenţa Kosovo. Pentru moment, sovo ca noua “epidemie” provocată de NATO,
incidentele pe plan local nu s-au agravat, dar punând în gardă contra apariţiei altor focare
situaţia ar putea să se precipite dintr-un mo- separatiste în Irak, în Sudan şi în Europa, con-
ment în altul, fapt ce va face ca Europa să se tra unei “balcanizări a lumii”.
confrunte cu drama unui nou conflict. Semnale Întrebare: Kosovo poate avea drept
în acest sens au apărut. După mai multe zile consecinţă propagarea unei “epidemii” se-
consecutive de manifestaţii paşnice în paratiste la nivel mondial ?
Mitrovica, oraşul divizat între albanezi şi sârbi, 8. Una din consecinţe, chiar dacă nu imediate,
din partea de nord a Kosovo, reprezentantul ar putea fi o criză majoră a ONU, în cadrul că-
special al Uniunii Europene, olandezul Pieter reia, în afară de Rusia, şi alte state mari, cum
Feith, a anunţat că a decis retragerea persona- ar fi China, Indonezia şi Africa de Sud se opun
lului UE, aflat în nordul Kosovo. Preşedinţia UE independenţei Kosovo. Există informaţii (a se
nu a avut curajul să adopte o poziţie comună şi vedea şi Pulsul Geostrategic nr.22 din 05 fe-
a declarat că fiecare stat este liber să decidă bruarie 2008), conform cărora Statele Unite,
asupra recunoaşterii autodeclaratei indepen- Franţa şi Marea Britanie, care se văd tot mai
denţe a Kosovo, fapt ce a condus la situaţia de des blocate de alte două ţări membre ale Con-
mai sus, situaţie ce nu pare să coincidă cu siliului de Securitate, Rusia şi China, intenţio-
“politica comună” a Uniunii. nează să creeze un fel de directorat. Acest
Întrebare: Care vor fi consecinţele directorat, “SUA - UE - NATO”, ar urma să
acestei decizii, nu cumva producerea unei decidă singur asupra modului de acţiune în
fisuri în cadrul UE ? partea de vest a Eurasiei, fără acordul ONU.
6. La o săptămână după proclamarea Acest proiect a fost conceput sub forma unui
sa, independenţa Kosovo continuă să provoa- document, ce urmează a fi prezentat la viitorul
ce nemulţumirea sârbilor şi să alimenteze un summit al NATO, ce va avea loc, peste o lună
parfum de război rece în cadrul comunităţii inde zile, la Bucureşti.
ternaţionale, marcat prin vizita la Belgrad a fa- Şi atunci, ce va urma, ce ne va rezerva
voritului rus la funcţia de preşedinte, Dmitri viitorul ? Vom vedea !
Medvedev, însoţit de ministrul de externe, Ionel BUCUROIU
Serghei Lavrov, primii demnitari internaţionali
ce vizitează Serbia după manifestaţia de am-
ploare de la Belgrad, contra independenţei Ko-
sovo. Prin această vizită Rusia se poziţionează
astfel, în mod clar, împotriva SUA, în cazul
unuia din dosarele cele mai sensibile, fiind cu-
noscute declaraţiile lui Vladimir Putin, conform
căruia este vorba de un “precedent oribil”, cu
“consecinţe imprevizibile” şi care se va întoar-
ce asupra Occidentalilor ca “un bumerang”.
Întrebare: Una din consecinţe ar putea
fi intrarea într-o nouă perioadă de război
rece ?
250
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE SITUAŢIEI DIN ORIENTUL MIJLOCIU

PUNCTE DE VEDERE - Conceptul „Noului Orient Mijlociu” Ralph Peters- SUA
Corneliu PIVARIU
După Acordul Sykes-Picot, care a făcut celebri doi diplomaţi anonimi până atunci, la jumătatea anului 2006, în
diferite medii formatoare de opinie a început să circule o hartă a “Noului Orient Mijlociu”, întocmită de la fel necu-
noscutul până atunci, în cercurile largi internaţionale, locotenent-colonel (r) Ralph Peters - Statele Unite ale Americii.
Susţinând, cu o mare doză de adevăr, că “frontierele internaţionale nu sunt niciodată complet juste” Ralph Peters des-
chide o adevărată cutie a Pandorei în Orientul Mijlociu, iar aplicarea de către SUA a acestei viziuni poate crea prece-
dente pentru alte zone ale lumii. Probabil autorul acestei hărţi este numai faţada unei noi iniţiative ale Administraţiei
SUA de redesenare a Orientului Mijlociu, dacă ţinem cont de faptul că Ralph Peters a ocupat o funcţie importantă în
Departamentul Apărării în domeniul informaţiilor militare şi a fost unul din cei mai cunoscuţi autori de eseuri strate-
gice pentru jurnaliştii militari şi de politică externă americană.
În completarea acestei noi împărţiri a Orientului Mijlociu vine conceptul de “Balcanii Eurasiei” prezentat de
fostul consilier pentru securitate naţională al SUA Zbigniew Brzezinski şi important formator de opinie în politica
internaţională. Acesta defineşte “Balcanii Eurasiei” ca fiind zona ce include porţiuni din sud-estul european, Asia
Centrală şi părţi din Asia de sud (Pakistan, Kaşmir, India de vest), Golful Persic şi bineînţeles, Orientul Mijlociu,
fiind considerată “zona centrală de instabilitate globală”. Apreciindu-se că dacă cele mai importante ţări ale acestei
zone, Turcia şi Iranul, sunt vulnerabile la conflicte etnice interne, iar o eventuală instabilitate internă a acestora “va
crea probleme inimaginabile pentru întreaga regiune”, se lasă o portiţă spre concluzia că o nouă remodelare a frontie-
relor este soluţia asigurării stabilităţii zonei. În fapt, motivul principal al atenţiei deosebite acordate acestei zone este
potenţialul său energetic şi estimările internaţionale conform cărora consumul de energie va creşte cu mai mult de
50% până în anul 2015, la care se adaugă dezvoltarea economică a Asiei, care generează presiuni puternice pentru
explorarea şi exploatarea noilor surse de energie. Ofensiva politico-economică a Rusiei în zonă aduce un alt element
strategic important în dezvoltarea ulterioară a evenimentelor.
Atunci când politicienii trasează noi frontiere pe hartă, armatele se pregătesc pentru a pune în aplicare aceste
planuri dar, până la acţiunea militară, se folosesc alte forme de atingere a acestor scopuri.
PUNCTE DE VEDERE - SUA-Irak şi problema federalizării Irakului

Corneliu PIVARIU
În ultimele luni se vehiculează relativ des, din partea unor diferite mijloace media, analişti, personalităţi politice şi
militare din diferite ţări, inclusiv SUA, ideea că soluţia situaţiei din Irak este federalizarea ţării în trei entităţi cu o
largă autonomie, conform celor trei componente etnice principale, şiiţii, kurzii şi sunniţii.
Ideea nu este nici nouă nici măcar originală şi credem că ea evidenţiază în principal marea dificultate în care a
ajuns ceea ce putem numi criza irakiană şi în care “războiul de după război”, cum îl numea un reputat şi excelent
autor, specialist în problematica Orientului Mijlociu - l-am numit astfel pe Anthony Cordessman - are tot mai mult
aspectul unui război civil.
Mai mult, această “nouă” idee nu a fost finalizată, în cele mai multe din variantele prezentate, statutul Bagda-
dului rămânând neclar, sau prezentat de o manieră cel puţin ambiguă. Sigur, dacă avem în vedere elemente ale trecu-
tului istoric şi chiar unele aprecieri ale unor reputaţi specialişti francezi, care în 1991 apreciau că “Irakul este o nebu-
nie a lui Churchill, care a vrut să unească două puţuri de petrol complet separate, Kirkuk şi Mossul, alăturând trei
popoare diferite: kurzii, şiiiţii şi sunniţii”, am putea ajunge, într-un fel, la concluzia că revenirea la “status ante” poa-
te fi o soluţie.
Problema irakiană este însă mult mai complexă, cel puţin din trei puncte de vedere: situaţia internă din Irak
este atât de degradată, iar tensiunile acumulate între principalii actori locali, interesele diferite ale acestora, sunt atât
de mari, încât nu creează nici pe departe cadrul propice pentru realizarea unei adevărate reconcilieri naţionale; in-
tervenţia şi prezenţa forţelor Coaliţiei în Irak este un alt factor care nu favorizează rezolvarea situaţiei, cum de altfel
nici retragerea - mai mult sau mai puţin apropiată a acestora - nu duce la o soluţionare a crizei; interesele externe adi-
acente zonei, dacă ne referim numai la Iran, care se vede în poziţia de a-şi putea întări influenţa nu numai în Irak, dar
şi la Arabia Saudită, Turcia, Siria, numim astfel numai câţiva importanţi actori regionali. Avem apoi în vedere
superputerea SUA, care trebuie să găsească o soluţie onorabilă pentru a-şi prezerva statutul pe plan mondial, interese-
le altor puteri ca Rusia, Uniunea Europeană, ţări asiatice importante (China, India, Japonia, ş.a.).
Dacă revenim la problema internă irakiană, este dificilă şi o soluţie echitabilă şi convenabilă tuturor, privind
repartiţia între cele trei comunităţi a principalei surse de venit naţional, ţiţeiul, având în vedere că zona majoritar sun-
nită este lipsită de această resursă. În aceste condiţii situaţia din Irak este departe de a se soluţiona într-un viitor previ-
zibil.
251

PUNCTE DE VEDERE - 32 de ani de la războiul civil din Liban
Corneliu PIVARIU
Recent încheiata reuniune la nivel înalt a Ligii Arabe de la Ryad – Arabia Saudită, a lăsat, în rândul mul-
tor analişti politici libanezi, sentimentul că situaţiei din Liban nu i s-a acordat toată atenţia necesară şi că aceasta
va continua să rămână încă o lungă perioadă de timp tensionată.
De-a lungul istoriei ultimilor 100 de ani, dar mai ales după crearea statului Israel în 1948, Libanul a de-
venit o zonă în care se manifestau disensiunile între state arabe sau grupări de state, în care se reglau conturi în-
tre diferite grupări paramilitare sau teroriste şi în care marile puteri sau diferite alte puteri încercau să-şi pună în
practică politica specifică intereselor lor în Orientul Mijlociu. Astfel, situaţia din Liban a indicat cu precizia unui
barometru nivelul de tensiune din Orientul Mijlociu. Uneori aceste „descărcări” rămâneau circumscrise la terito-
riul libanez, dar de cele mai multe ori s-au dezvoltat în afara acestuia. „Încălzirea” situaţiei din Orientul Mijlociu
s-a manifestat în Liban prin semnalul dat de asasinarea fostului prim ministru Rafik Hariri în februarie 2005,
retragerea trupelor siriene din această ţară, la presiunea comunităţii internaţionale şi mai ales a SUA, iar apoi
conflictul cu Israelul (sau mai bine zis confruntarea Hezbollah-Israel în Liban) în perioada iulie-august 2006.
Nu excludem şi posibilitatea ca, o altă cauză a situaţiei actuale din Liban (supranumit şi Elveţia Orientu-
lui, nu numai ca urmare a frumuseţii deosebite a peisajului şi ofertei turistice, dar şi a expertizei de care dispune
în domeniul bancar şi care reluase drumul către recâştigarea poziţiei de centru bancar-financiar şi comercial,
după lunga perioadă de război civil 1975-1990), după revirimentul economic din ultimii 15 ani, să fie aceea că a
redevenit un concurent important pentru alte centre din zonă, inclusiv Israelul.
Libanul a fost şi este propice unor astfel de confruntări şi ca urmare a mozaicului de confesiuni prezente
pe teritoriul său şi în cadrul cărora fiecare din părţile implicate şi-a căutat şi găsit susţinători, unii dintre aceştia
fanatici. De asemenea, în Liban există un număr important de refugiaţi palestinieni, alt factor de instabilitate,
manifestat pregnant mai ales în ultimele decenii ale secolului trecut.
În aceste condiţii, apreciem că soluţionarea durabilă a situaţiei din Liban nu va fi posibilă decât în ca-
drul şi după rezolvarea situaţiei conflictuale existente în Orientul Mijlociu
PUNCTE DE VEDERE - Resurse naturale OM şi dezvoltarea ţărilor respective
Corneliu PIVARIU
Resursele naturale de care dispun ţările din Orientul Mijlociu, conjunctura politico-militară din zonă,
precum şi evoluţia preţurilor la ţiţei conduc, printre altele, la o evoluţie particulară a situaţiei politico-economice
şi militare ale acestor ţări. Patru ţări din Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Irak, Kuweit şi Iran- le-am menţionat
în ordinea de mărime a producţiei - deţin aproximativ 20% din producţia mondială de ţiţei), iar situaţia politico-
militară şi economico-socilală a fiecăreia dintre ele este diferită.
Poate cele mai multe contraste le reprezintă Arabia Saudită care produce peste 10% şi deţine 26% din
rezervele mondiale de ţiţei descoperite. La un PIB de 343 miliarde de dolari în 2006 ( faţă de 246 miliarde în
2002), Arabia Saudită are o rată a şomajului de 25% (dar la circa 27 milioane de locuitori sunt angajaţi circa 5
milioane de muncitori străini, dintre care mulţi filipinezi şi coreeni), analfabetismul este în jurul a 21% (mai ridi-
cat în rândul femeilor - circa 30%) şi nu are armată naţională. În schimb cheltuielile militare ale Arabiei Saudite
s-au ridicat în 2002 la 18,3 miliarde dolari (circa 13% din PIB), iar în 2005 au fost de 25,4 miliarde dolari,
menţinându-se ca pondere în jurul aceluiaşi procent, dar în valoare absolută crescând cu aproximativ 25%. Aces-
te contraste, împreună cu evoluţiile situaţiei regionale şi internaţionale vor avea, mai devreme sau mai târziu, o
influenţă importantă asupra situaţiei politice interne din această ţară, considerată, după Israel, ca principalul ali-
at al SUA în Orientul Mijlociu.
Situaţia din Irak este atât de complexă încât nu poate fi sintetizată într-un spaţiu atât de redus, decât
eventual folosind cuvinte şi expresii lapidare: economie precară; instabilitate politică; forţe de securitate şi armată
care nu pot garanta securitatea populaţiei; insurgenţă locală şi străină care produce permanent victime umane,
cele mai multe inocente; o populaţie sărăcită, care este lipsită în mare parte de electricitate şi apă curentă şi cu un
nivel redus de pregătire (aproape jumătate din populaţia rurală este analfabetă); o ţară în care sunniţii, şiiţii şi
kurzii sunt departe de a ajunge la un consens privind viitorul acesteia; o ţară care este însă pe locul doi al rezer-
vele mondiale de ţiţei şi cu cel mai scăzut preţ de extracţie din lume la unele din zăcămintele principale; un stat
252

care în mai 2003 avea o datorie externă de circa 150 miliarde dolari şi a cărei sumă actuală exactă nu este cunos-
cută, estimându-se că după anularea a circa 40 miliarde datorie de către Clubul de la Paris în 2005 va obţine şi
alte reduceri de plată, ca să ajungă la circa 30 miliarde dolari, sumă considerată acceptabilă.
Iată, numai prin aceste două exemple că, pentru a fi o ţară prosperă, nu este suficient să fii o ţară cu re-
surse.
PUNCTE DE VEDERE - Lumea arabă

Corneliu PIVARIU
Auzim vorbindu-se, sau chiar ne exprimăm de multe ori, folosind cuvintele „lumea ara-
bă”. Această expresie, atât de lapidară, include o multitudine de elemente, pe care, mulţi din cei
care o folosesc nu le au în vedere la momentul respectiv, iar şi mai mulţi, nu le cunosc.
Putem vorbi despre „lumea arabă” sub două mari accepţiuni: cea geografică, relativ
uşor de definit şi care constă în prezentarea caracteristicilor geopolitice ale acestor state, fără a
uita să menţionăm marea diversitate a acestora.
A doua dimensiune principală a lumii arabe este aceea a reprezentării antropomorfe a
valorilor pe care această societate le împărtăşeşte şi pe care le promovează un anumit politician,
o grupare politică, o entitate mai mare, state sau grupări de state.
Când se vorbeşte de lumea arabă, în mass-media mai ales, se are în vedere o reprezen-
tare geopolitică supranaţională, suprastatală, privită cu speranţă şi fervoare de cei care se identi-
fică cu ea, şi cu un sentiment de nelinişte de cei care o privesc ca pe o ameninţare.
Arabii nu reprezintă decât o cincime din numărul total al musulmanilor, ceea ce publicul
larg îndeobşte nu ştie, însă cu toţii ştiu că religia lor comună a apărut în Arabia, că profetul
Muhammad este arab, iar Coranul, cartea sfântă a tuturor musulmanilor, a fost scris în limba ara-
bă.
În relaţiile dintre diferite comunităţi, de-a lungul istoriei, a apărut frecvent exprimată ideea
că religia unuia este superioară religiei celuilalt. Acest sentiment de superioritate, care s-a atenu-
at la statele cu un pronunţat caracter laic, rămâne însă pregnant în societăţile musulmane. Însă,
pentru un număr din ce în ce mai mare de arabi, sentimentul lor de superioritate religioasă vine
în contradicţie cu ceea ce cunosc despre raporturile de putere pe plan mondial şi ceea ce le apa-
re ca o formă de „umilinţă”. Aceasta este şi mai mult resimţită în situaţii de conflict, victoriile suc-
cesive ale Israelului, fiind considerare „umiliri”, mai ales venind din parte celor pe care, timp de
secole, arabii i-au considerat incapabili să poarte armele.
Atunci când arabii denunţă, cum s-a întâmplat de multe ori, „agresiunile Occidentului îm-
potriva lumii arabe” se referă la propagarea modului de viaţă occidental şi mai ales asupra
„furtului petrolului arab de către firmele occidentale”, fiind bine cunoscut că numeroşi conducători
din lumea arabă au acumulat bogăţii imense, plasate în bănci occidentale şi japoneze.
În general, foarte mulţi arabi consideră că societatea occidentală este eficientă pentru că
este bogată şi nu vor să admită că principala forţă a acesteia rezidă în structura democratică a
acestor societăţi, rezultat a unei lungi evoluţii politice şi culturale.
Stabilirea unor oameni de ştiinţă şi intelectuali arabi în SUA şi Europa este văzută de
mulţi arabi ca „furt de inteligenţă”, neluând în calcul că nu motivele financiare au fost esenţiale în
decizia acestora (de multe ori unii puteau avea venituri mai mari intr-o ţară arabă), fiind determi-
nată de motive intelectuale şi politice, pentru a se sustrage de la unele constrângeri religioase şi
a se simţi mai liberi.
Din motive profunde, cu rădăcini politice şi culturale, statele arabe se caracterizează prin
ceea ce unii gânditori arabi denumesc, cu umor, „deficit democratic” şi pe care îl consideră ca
principal obstacol în calea democratizării şi evoluţiei acestor state.
Tema luptei împotriva occidentului nu este în nici un caz calea de reducere a întârzierii
dezvoltării democratice şi spre laicitate a ţărilor arabe, iar mobilizarea împotriva ţărilor occidenta-
253

le în conjunctura actuală, condusă de către diferite organizaţii islamiste, chiar dacă înregistrează
succese, nu poate fi decât temporară.
Această evoluţie poate fi însă influenţată, într-o măsură greu de cuantificat, şi de compor-
tamentul occidental faţă de lumea arabă, de modul cum această lume particulară, mândră de
tradiţiile ei, şi care a adus şi mai poate aduce contribuţii deosebite la evoluţia societăţii umane în
general, este receptată şi tratată.
PUNCTE DE VEDERE - Semiluna şiită
Corneliu PIVARIU
“Semiluna şiită” este un termen geopolitic nou,
folosit pentru a descrie o zonă a Orientului Mijlociu, un-
de populaţia majoritară este şiită, sau în care există o
minoritate şiită puternică. Acest termen a fost folosit
iniţial de regele Abdullah II al Iordaniei, exprimând o
îngrijorare pentru ceea ce considera o expansiune a
şiismului în Orientul Mijlociu. Termenul a fost apoi trep-
tat adoptat în discuţiile politice, ca fiind un potenţial de
cooperare politică în zonele respective din Orientul Mij-
lociu, analizat în raport cu interesele altor grupări sau
puteri regionale şi globale. Conflictul dintre Israel şi
Hezbollah în Liban, în vara anului 2006, a fost conside-
rat de mulţi analişti ca o expresie a materializării cu
succes a expansiunii şiite, dirijate de Iran.
Ţările în care musulmanii şiiţi reprezintă o majoritate
dominantă sunt Azerbaidjan, Iran, Bahrein şi Irak. Minorităţi şiite importante trăiesc în Liban, es-
tul Turciei, Yemen, Pakistan şi nordul Siriei. Forma geometrică care se suprapune relativ bine
peste aceste zone este asemănătoare unei semiluni, care are de altfel multiple semnificaţii în
lumea arabă.
O evaluare pur cantitativă la nivel mondial relevă că, din totalul populaţiei musulmane
sunniţii reprezintă 84,6% (circa 1,17 miliarde), grupaţi 6 state mari cu majoritate sunnită
(Indonezia, Pakistan, India, Bangladesh, Turcia şi Egipt), iar şiiţii 15,4% (aproximativ 214 milioa-
ne). La nivelul Orientului Mijlociu situaţia este ceva mai echilibrată, sunniţii reprezentând 62,5%
(circa 158 milioane), iar şiiţii 37,5% (95 milioane).
Analiza diferenţelor dintre şiiţi şi sunniţi poate fi făcută pe trei mari categorii de probleme:
religioase, politice (politico-militare) şi economice. Iată succint câteva elemente: diferenţele reli-
gioase nu sunt chiar atât de mari pe cât apar în ochii celor mai puţin avizaţi, şiismul putând fi
apreciat mai ales ca o mişcare politică privind succesiunea profetului Muhammad, iar din anul
680 a reprezentat o mişcare de protest, în lumea arabă iniţial, ca apoi să se răspândească, oda-
tă cu Islamul, în India, Asia Centrală şi Africa de Nord. Şcolile religioase şi personalităţile teologi-
ce sunnite, după ce secole de-a rândul au cunoscut o bună dezvoltare, au înregistrat un oareca-
re regres la sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. Dinamismul şi dezvoltarea
şcolii religioase şiite actuale poate fi explicat, cel puţin în parte, prin influenţa pe care Ayatolahul
Khomeini a adus-o în gândirea şi practica religioasă şiită, atunci când i-a îndemnat pe clerici să
renunţe la o abordare pur teologică în şcoli şi să predea ceea ce este actualmente relevant pen-
tru acţiunea politică. De asemenea, acesta a lansat conceptul că cei mai respectaţi şi pioşi cle-
rici au şi calificarea necesară pentru a fi lideri politici.
Din punct de vedere economic, o comparaţie numai între Arabia Saudită şi Iran, în do-
meniul energetic, demonstrează o netă superioritate a Arabiei Saudite - cel mai mare producător
254

şi exportator de petrol, în timp ce Iranul produce mai puţin de jumătate şi exportă de patru ori mai
puţin. Veniturile petroliere ale Arabiei Saudite sunt de patru ori mai mari decât ale Iranului, PIB-ul
Arabiei Saudite fiind cu 60% mai mare decât al Iranului, iar venitul pe cap de locuitor în Iran este
unul din cele mai scăzute din Orientul Mijlociu.
Sub aspect militar, deşi are cea mai mare armată din regiune, fiind urmat imediat de
Egipt, Iranul nu dispune de echipament militar performant, mai ales pentru forţele aeriene, este
mult inferior Israelului, iar preocuparea pentru înarmarea nucleară, în afară de reacţia în forţă a
Occidentului, poate determina şi alte state din regiune să se doteze cu arma nucleară.
Confruntarea dintre şiiţi şi sunniţi este până la urmă o problemă exacerbată de diferite
forţe, şi care dăunează evoluţiei către democraţie a lumii arabe.
PUNCTE DE VEDERE - Siria - putere regională în Orientul Mijlociu

Corneliu PIVARIU
După obţinerea independenţei în 1945, Siria traversează o perioadă de viaţă politică ex-
trem de agitată, marcată de numeroase lovituri de stat militare, până în anul1970, când generalul
Hafez Al-Assad ia puterea printr-o nouă lovitură de stat, iar printr-un referendum organizat în pri-
măvara anului 1971 îşi legitimează prezenţa în fruntea statului, instaurând o putere autocratică,
bazată pe armată şi serviciile secrete, sprijinită larg de coreligionarii săi alauiţi, care deţin cele
mai importante funcţii în structurile puterii. Începe astfel era Assad (1971-2000), acesta fiind de-
numit adesea Bismarkul Orientului, pentru abilitatea cu care-şi urmărea obiectivele politicii exter-
ne. Siria devine un actor important pe scena Orientului Mijlociu, considerându-se liderul frontului
fermităţii faţă de Israel. Războiul arabo-israelian din 1973 este un eşec, chiar dacă Siria reuşeşte
recucerirea unei părţi din teritoriile pierdute în 1967; platoul Golan - anexat de Israel în 1981, ră-
mâne sub ocupaţie israeliană. Paritatea strategică cu Israelul devine obiectivul central al politicii
militare siriene, în care sprijinul acordat de URSS este esenţial, dat în acelaşi timp împovărător
pentru economia siriană. Angajamentul Siriei în războiul civil libanez (1975-1991), începând cu
1976 a avut mai multe obiective, iar atingerea celor politice este marcată de semnarea Acordului
de la Taef (1989) şi semnarea unui “Tratat de fraternitate” cu Libanul în 1991, care legitima pre-
zenţa militară siriană în Liban şi un anumit fel de coordonare de la Damasc a politicii libaneze.
Poziţia Siriei, favorabilă Iranului în timpul conflictului cu Irakul (1980-1988) duce la o anu-
mită izolare în lumea arabă, putând fi explicată prin ambiţia lui Assad de a realiza proiectul Siriei
Mari, precum şi prin apartenenţa clasei conducătoare siriene la secta alauită de sorginte şiită. În
afara subsidiilor generoase primite din partea Iranului, Hafez Al-Assad avea şi plăcerea de a-l şti
sub presiune pe rivalul său, Saddam Hussein.
După schimbările care au avut loc în Europa de Est în 1989 şi după destrămarea Uniunii
Sovietice, pentru a ieşi din izolare, Siria se raliază aliaţilor în războiul din Golf din 1991. Siria par-
ticipă la Conferinţa de pace de la Madrid (1991), acceptând principiul “teritoriile în schimbul pă-
cii”, punând totuşi ca o primă condiţie a negocierilor restituirea înălţimilor Golan, în frontierele din
4 iunie 1967. Această exigenţă stă la originea întreruperii negocierilor în 1996 şi apoi în 2000.
Siria îşi manifestă dezaprobarea faţă de acordul israelo-palestinian de la Oslo (1993) şi apoi cel
iordaniano-plaestinian (1994).
Pe plan intern, Siria ultimului deceniu al secolului XX se prezintă cu un bilanţ economic
mediocru şi un peisaj politic afectat de 30 de ani de dictatură. Moartea lui Hafez Al-Assad (10
iunie 2000), căruia îi succede fiul său Bashar, reales pentru al doilea mandat în mai 2007, in-
tervenţia americană în Irak din 2003, precum şi pericolul de a avea aceeaşi soartă ca Irakul, ca
urmare a desemnării de către SUA ca ţară care sprijină terorismul şi cu un regim nedemocratic,
au dus la limitarea opţiunilor politicii externe siriene, orientată în continuare spre legături strânse
cu Iranul şi, mai ales după venirea la putere în Rusia a lui Vladimir Putin, către Rusia. Obligată
să-şi retragă trupele din Liban (aprilie 2005), la presiunea comunităţii internaţionale şi mai ales la
insistenţele SUA, şi bănuită de a fi implicată în asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri,
255

conducerea siriană încearcă să-şi menţină influenţa în zonă prin organizaţii palestiniene fidele şi
prin Hezbollahul libanez, care are însă propriile interese în Liban.
Continuând să se menţină, pe plan extern, în principal pe coordonatele alianţei cu Iranul
şi Rusia, iar pe plan intern adoptând aceeaşi politică dictatorială a partidului unic şi de eliminare
a opoziţiei, prin lipsa unor autentice reforme politice, de democratizare reală, Siria dovedeşte o
capacitate vădită de neadaptare la condiţiile noului început de mileniu. La toate acestea se adau-
gă statura politică incomparabil mai ştearsă a actualului lider, comparativ cu tatăl său, ceea ce
credem că în final va duce la o scădere a rolului Siriei în Orientul Mijlociu, în următorii ani, cel
puţin comparativ cu deceniile anterioare.
PUNCTE DE VEDERE - Problema refugiaţilor palestinieni

Corneliu PIVARIU
Una din problemele încă nerezolvate în Orientul Mijlociu este cea a refugiaţilor palestini-
eni. Ea a început în 1948 şi este unul din rezultatele conflictului arabo-israelian, început în 1948
şi care s-a agravat odată cu scurgerea timpului. Dacă
Refugiaţi palestinieni în Liban - iunie 2007
în 1950 numărul refugiaţilor palestinieni era de aproxi-
mativ 914.000, conform statisticilor Înaltului Comisariat
al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, în anul 2005, nu-
mărul acestora depăşea 4,3 milioane persoane. Cea
mai importantă creştere a avut loc după războiul din
1967. Este demn de subliniat faptul că, deşi toate ţările
arabe s-au declarat apărătoare a intereselor palestinie-
ne, la primirea refugiaţilor palestinieni pe teritoriul lor
nu au mai manifestat practic aceeaşi compasiune şi
solicitudine. În fapt, fiecare ţară arabă a căutat să o
determine pe alta să primească un număr mai mare de
refugiaţi, sub diferite pretexte. La începutul anilor 1970,
ţări care aveau posibilităţi şi resurse importante pentru a putea primi un număr important de pa-
lestinieni înregistrau puţini refugiaţi, în timp ce o ţară mică, Libanul, găzduia aproape două mi-
lioane de palestinieni, reprezentând mai mult de jumătate din populaţia ţării şi devenind o proble-
mă deosebit de gravă pentru statul libanez. În fapt, într-o anumită perioadă palestinienii erau
aproape să preia controlul ţării, iar acţiunile lor în nordul Israelului au avut consecinţe negative
pentru Liban. De asemenea, ei au jucat un rol important în timpul războiului civil din Liban, în tim-
pul conflictului din1982 (invazia israeliană în
sudul Libanului, continuată până la Beirut) şi Campul palestinian Nahr el-Bared, la încheierea conflictului cu
până în 1985, când Yasser Arafat a reuşit să autorităţile legale libaneze, 20 iunie 2007
se refugieze, din Liban, cu sprijin internaţional.
Un număr important de palestinieni
se găsesc în campuri, situaţia la sfârşitul anului
2005 fiind următoarea: Gaza (sau Fâşia Gaza)
- 478.854 refugiaţi în 8 campuri; Iordania -
304.430 refugiaţi în 10 campuri; Liban -
225.125 refugiaţi în 12 campuri (cele mai multe
în jurul capitalei şi în sudul ţării); Cisiordania -
176.514 refugiaţi în 19 campuri; Siria - 119.776
refugiaţi în 10 campuri. Menţionăm că, în sep-
tembrie 1970, un număr important de refugiaţi au fost expulzaţi sau au fugit din Iordania, ca ur-
mare a conflictului armat în care s-au angajat cu regatul iordanian, urmărind detronarea regelui
şi cucerirea puterii. În fapt un număr important de palestinieni au murit în acest conflict, perioada
respectivă a fost denumită Septembrie Negru şi chiar o organizaţie palestiniană s-a intitulat ast-
fel.
256

Situaţia refugiaţilor din campuri este deosebit de grea din toate punctele de vedere. În
general infrastructura acestora este precară, situaţia grea fiind şi mai mult îngreunată de faptul
că marea majoritate a acestora sunt suprapopulate. Cu toate eforturile organismelor şi organiza-
ţiilor internaţionale, asistenţa sanitară este precară, şomajul domină, educaţia elementară este
de un nivel scăzut, alimentaţia este deficitară, apa curentă, canalizarea şi electricitatea sunt un
lux. Micul comerţ şi acolo unde este posibil, contrabanda, sunt preocupări curente pentru asigu-
rarea existenţei zilnice.
Taberele de refugiaţi palestinieni sunt un amestec de sărăcie şi disperare, speranţă şi luptă
pentru supravieţuire, mândrie şi tăria de a lupta pentru redobândirea dreptului la un cămin naţio-
nal. Ele demonstrează încă odată neputinţa organismelor regionale şi internaţionale de a găsi o
soluţie negociată a uneia din problemele actuale ale umanităţii.
PUNCTE DE VEDERE- Rolul actual al Franţei în Orientul Mijlociu

Corneliu PIVARIU
Încă înaintea alegerilor prezidenţiale din Franţa anului 2007, analiştii îşi puneau problema
şi încercau să descifreze care va fi linia politică externă a Franţei în Orientul Mijlociu. Fără să ne
întoarcem mult în istorie, deoarece spaţiul nu ne permite, subliniem faptul că pentru Franţa Ori-
entul Mijlociu a reprezentat şi constituie şi azi o zonă de importanţă deosebită. După al doilea
război mondial, la începutul anilor 1950, Franţa a sprijinit Israelul ca stat nou creat, devenind
treptat cel mai important aliat diplomatic şi militar al acestuia, inclusiv prin sprijinul acordat în
dezvoltarea programului nuclear israelian. Această relaţie specială s-a modificat începând cu
1958, când preşedintele De Gaulle a orientat politica externă a Franţei în regiune către ţările ara-
be, având interese pragmatice în domeniul economic şi mai ales în cel energetic. Războiul din
1967 şi atacul israelian din Liban, în 1968, au condus la o înrăutăţire a relaţiilor dintre Paris şi Tel
Aviv, iar în pofida oricăror progrese înregistrate până în prezent, sunt frecvente opiniile israeliene
conform cărora Franţa “nu a înţeles niciodată Israelul şi israelienii, precum şi sentimentele aces-
tora de insecuritate şi izolare, în mijlocul unei lumi arabe ostile”. Ca şi consecinţă a acestei situa-
ţii Israelul a găsit sprijin în SUA, actualmente cel mai puternic aliat al său. Orientarea pro-arabă a
Franţei i-a permis acesteia încheierea unor contracte importante pentru livrarea de armament şi
tehnică militară în anii 1970 cu mai multe ţări arabe (100 avioane Mirage F-1, rachete Exocet - în
Irak, 200 tancuri în Libia, ş.a.), asistenţă tehnică Irakului pentru construirea reactorului nuclear
Osirak în 1975 (distrus preventiv de Israel în 1981). Franţa votează la ONU în favoarea recu-
noaşterii OEP şi în 1975 preşedintele Valery Giscard d’Estaing acceptă deschiderea unei repre-
zentanţe OEP la Paris, iar în 1980 semnează Declaraţia de la Veneţia (a Consiliului de Miniştri ai
Uniunii Europene, care cere recunoaşterea unui stat palestinian). Această opţiune politică este
continuată de preşedintele Mitterrand care, în discursul ţinut în parlamentul israelian (Knesset),
în 1982, vorbeşte despre necesitatea creării unui stat Palestinian. Franţa încearcă în continuare
să menţină relaţii strânse atât cu Israelul cât şi cu ţările arabe, preşedintele Chirac câştigând
multă simpatie ca urmare a opoziţiei faţă de intervenţia americană în Irak din 2003, însă este pri-
vită cu neîncredere de israelieni, care o consideră în continuare ca fiind prea pro-arabă.
Relaţiile Franţei cu Siria au fost influenţate, în ultimii ani, de relaţiile personale dintre pre-
şedintele Chirac şi fostul prim ministru libanez Rafik Hariri, asasinat la 14 februarie 2005, acţiune
în care mulţi experţi cred că Siria a fost implicată.
În ceea ce priveşte Iranul, sancţiunile adoptate de Consiliul de Securitate ONU în 2006
au dus la o înrăutăţire a relaţiilor Teheranului cu Washingtonul, Franţa fiind interesată în găsirea
unei soluţii politice şi diplomatice, având în vedere puternicele sale interese economice în Iran,
precum şi poziţia strategică a Iranului, la joncţiunea dintre Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi
subcontinentul indian. Analişti francezi apreciază că “orientarea către o politică de sancţiuni şi
intervenţie militară (în Iran n.n.) va întări poziţia extremiştilor”.
Conflictul dintre Israel şi Hezbollah în Liban din 2006, precum şi degradarea situaţiei in-
terne din această ţară i-a permis Franţei să-şi sublinieze importanţa şi posibilităţile de reglemen-
257

tare pe care paşnică a acestui conflict, Libanul fiind ţara arabă care are legături speciale cu Fran-
ţa, dar în care aceasta nu reuşeşte să se impună fără a coopera cu SUA.
Având în vedere faptul că în ultimii ani Marea Britanie a pierdut mult din poziţia sa în ţări-
le arabe, ca urmare a alinierii sale la politica SUA în Orientul Mijlociu, apreciem că Franţa va pu-
tea juca în continuare un rol important în evoluţia procesului de pace, inclusiv în cadrul Uniunii
Europene, ceea ce însă nu va împiedica dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Noua preşedinţie france-
ză nu va veni însă cu iniţiative spectaculoase pentru Orientul Mijlociu iar, în politica sa externă în
această zona, Franţa va trebui să ţină în continuare seama de poziţia şi interesele Statelor Unite
ale Americii.
PUNCTE DE VEDERE - Pericolul nuclear în Orientul Mijlociu

Corneliu PIVARIU
Programele de dezvoltare a armelor de nimicire în masă şi mai ales cele privind înarma-
rea nucleară a statelor din Orientul Mijlociu, sunt păstrate în secret de ţările respective, nu pot fi
verificate din surse independente, iar datele existente se bazează pe surse publice, care de mul-
te ori dau cifre şi informaţii diferite. Având în vedere acest lucru şi din analiza şi interpretarea da-
telor disponibile putem spune că, în prezent, ţările cu posibilităţi şi capacităţi nucleare în Orientul
Mijlociu sunt Israel şi Iran. Programele nucleare ale celor două ţări datează din anii 1950, Iranul
fiind sprijinit iniţial de SUA, iar Israelul de către Franţa şi apoi Marea Britanie.
În ultimii ani se remarcă o îngrijorare din ce în ce mai mare, manifestată public, faţă de
continuarea şi dezvoltarea programului nuclear iranian, sancţionat pentru încălcări ale rezoluţiilor
Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA) de către ONU, prin rezoluţiile Consiliului
de Securitate 1737 din 23 decembrie 2006 şi 1747 din 24 martie 2007. Deşi Iranul este membru
al Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT) din 1970, IAEA consideră că recenta lipsă de coo-
perare a părţii iraniene în desfăşurarea unor inspecţii corespunzătoare, care să asigure faptul că
tehnologia existentă nu este folosită în scopul obţinerii de arme nucleare, este un semnal de în-
grijorare care trebuie tratat ca atare. SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au declarat că
programul nuclear iranian trezeşte suspiciuni privind adevăratul său scop. Probabil pentru a mai
înlătura din aceste suspiciuni Iranul a acceptat ca o echipă de trei inspectori IAEA să facă o veri-
ficare la unele obiective ale programului nuclear iranian în perioada 29 iulie - 4 august 2007. Pro-
gramul nuclear iranian este folosit de către actuala conducere iraniană în scopuri politice, atât
pe plan intern cât şi pe plan extern. Pe plan intern, în cadrul unui program populist, se menţio-
nează că industrializarea rapidă a ţării şi creşterea masivă a populaţiei (care s-a dublat în ultimii
20 de ani) impune recurgerea la producerea energiei electrice folosind energia nucleară pentru a
face faţă cererii energetice în creştere, precum şi pentru diversificarea surselor de energie. De-
terminarea Iranului de a continua programul său nuclear şi a replica la eventuale atacuri occiden-
tale asupra obiectivelor nucleare iraniene, este cel mai bine evidenţiată de Hassan Abbasi, direc-
tor al Centrului de Analiză pentru Securitate fără Frontiere (aparţinând Corpului Gardienilor Re-
voluţiei Islamice), care a anunţat că “aproximativ 40.000 de viitori martiri” sunt gata pentru acţiuni
sinucigaşe asupra “29 ţinte occidentale prestabilite”. Pe plan extern, considerăm că programul
nuclear iranian este folosit ca un element forte de negociere în atingerea unor obiective politice
strategice în Orientul Mijlociu şi în relaţiile cu alte puteri. SUA şi principalii săi aliaţi din Europa,
alte state europene, consideră că principalul obiectiv al Iranului este înarmarea nucleară, având
în vedere încălcarea timp de aproape două decenii a obligaţiilor NPT. Aceasta şi ca urmare a
intoleranţei ideologice faţă de existenţa Israelului, sprijinul Hezbollahului libanez şi a insurgenţei
din Irak. Israelul consideră că programul nuclear iranian este o ameninţare la existenţa însăşi a
Israelului.
În ceea ce priveşte Israelul, deşi guvernul acestuia refuză să confirme sau să nege exis-
tenţa unui program de înarmare nucleară, prin păstrarea unei situaţii de ambiguitate deliberate
(un interviu acordat de primul ministru Ehud Olmert în decembrie 2006 accentuând această im-
258

presie), este în general perceput ca fiind unul din statele posesoare de arme nucleare,
nesemnatar al NPT. Sursele publice apreciază că Israelul ar dispune de 100-200 lovituri nuclea-
re, care pot fi lansase cu rachete Jericho 1 şi 2 (bătaie 500 şi respectiv 1.500 km) sau cu aviaţia,
date neconfirmate menţionând existenţa programului de rachete Jericho-3, cu bătaie până la
4.800 km.
Singura soluţie pentru îndepărtarea completă a pericolului unui conflict nuclear în Orientul
Mijlociu este considerată cea de creare a unei zone denuclearizate (la care, în afara celor 22 ţări
membre ale Ligii Arabe să participe Iranul şi Israelul), posibilitate incertă şi îndepărtată. Ceea ce
putem observa cu certitudine în prezent, este o accentuare a preocupărilor tot mai multor ţări din
zonă pentru a-şi dezvolta programe proprii de folosire a energiei nucleare în scopuri paşnice,
(Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman), dar şi cu alte consecinţe.
PUNCTE DE VEDERE - Campanie anti-teroristă sau “război de lungă durată”?

Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
Nu peste mult timp, la 11 septembrie, se împlinesc şase ani de la sângeroasele atentate
care au lovit unele dintre simbolurile Americii şi au dus la declanşarea războiului global împotriva
terorismului extremist. Un război care a făcut mii de victime omeneşti, a consumat miliarde de
dolari şi a determinat re-gândirea unor concepte şi valori de veche tradiţie precum democraţia şi
libertăţile cetăţeanului.
Au făcut, însă, toate acestea, ca terorismul să se diminueze şi să-şi piardă din agresivitate
şi forţă? Răspunsul pare a fi, mai curând, negativ, putându-se constata chiar realiatea că, în loc
să regreseze, acesta a crescut în intensitate şi dinamism. Talibanii bat la porţile Kabulului, iar
reţeaua Al-Qaida şi-a regăsit suflul şi este mai organizată şi mai puternică decât a fost înainte de
11 septembrie 2001.
Este neîndoielnic că Administraţia Bush cunoaşte aceste realităţi şi adevăratul raport dintre
succesele şi eşecurile înregistrate în acest război care, mai nou, nu mai este numit, în discursul
politic american, “ război împotriva terorismului”, ci “război de lungă durată” (sau “de uzură”, am
putea spune), în vreme ce noul premier de la Londra, Gordon Brown a interzis miniştrilor săi să
mai utilizeze sintagma “lupta împotriva terorismului”, ci pe aceea de “luptă împotriva criminalită-
ţii”, probabil pentru a-şi atrage un plus de simpatie din partea comunităţii islamice pentru progra-
mul său de guvernare.
În Irak, “oamenii preşedintelui” anunţă, din vreme în vreme, capturarea sau lichidarea unor
capi ai reţelelor teroriste (26 de lideri proeminenţi Al-Qaida fiind, de pildă, ucişi în ultimele două
luni), dar se ignoră comunicatele şi estimările venite chiar de la comandanţii americani din teatrul
de operaţii, potrivit cărora, lunar, în Irak intră între 60 şi 80 de combatanţi, majoritatea zdrobitoa-
re a acestora fiind pregătiţi pentru “martiriu”, pentru atentate sinucigaşe care lasă în urma lor
adevărate carnagii.
Imperfecţiunile în administrarea situaţiei din Afghanistan după înlăturarea regimului Taliban
şi în gestionarea situaţiei din Irakul de după Saddam Hussein au facilitat, fără doar şi poate, re-
venirea în forţă a fundamentaliştilor afghani şi creşterea potenţialului Al-Qaida.
Şi, ca şi cum toate acestea nu erau de ajuns, valul violenţei fundamentaliste s-a extins,
ameninţând să incendieze şi Pakistanul, aliat “strategic” al S.U.A., ameninţând regimul laic al ge-
neralului Perwez Musharraf, prieten (de voie-de nevoie) al preşedintelui George Bush. Nu este
greu de imaginat ce ar însemna existenţa, alături de Afghanistan, a unui Pakistan posesor de
armament nuclear şi condus de fundamentaliştii islamici.
Astăzi, Talibanii şi Al-Qaida controlează vaste regiuni la frontiera afghano-pakistaneză,
constituind o serioasă ameninţare atât pentru regimul de la Kabul al preşedintelui Hamid
Kharzai, a cărui autoritate nu trece de periferiile capitalei, cât şi pentru regimul de la Islamabad,
condus de un general care a fost, nu o dată, ţintă a unor tentative de asasinat şi demonizat de
259

cercurile tribale şi radicale islamice, îndeosebi după recentele ciocniri sângeroase de la
“Moscheea Roşie”.
În nordul arab al Africii, fracţiunile fundamentaliste şi-au unit rândurile sub denumirea de
“Al-Qaida din Maghrebul Islamic”, demonstrându-şi, deja, “eficacitatea”, iar în Levant proliferează
celule similare : “Jund Al-Sham” în Siria, “Fatah Al-Islam” în Liban etc., cu luptători bine pregătiţi
şi, mai ales, bine înarmaţi. Cine îi pregăteşte şi îi dotează? Răspunsul este, desigur , cunoscut
de cei îndreptăţiţi să-l cunoască. Ne putem, însă, întreba dacă Administraţia Bush, declarând
“războiul de lungă durată” ( de 100 de ani?) îşi recunoaşte, implicit, eşecul şi pregăteşte o moş-
tenire pe care să o lase viitoarei Administraţii. Să fi renunţat Casa Albă la crearea “Marelui şi No-
ului Orient Mijlociu?”
PUNCTE DE VEDERE - Acordurile Oslo

Corneliu PIVARIU
Denumit oficial Declaraţia de principii privind Aranjamentele pentru Autoguvernarea
Interimară (Declaration of Principles on Interim Self-Government Arrangements) sau De-
claraţia de Principii (Declaration of Principles - DOP), Acordurile Oslo prevăd retragerea
forţelor israeliene din teritorii aparţinând de Gaza şi Cisiordania, afirmând dreptul palestinienilor
la autoguvernare în aceste zone, prin crearea unei Autorităţi Palestiniene. Finalizat la Oslo, în
Norvegia, la 20 august 1993, acordul a fost semnat oficial într-o ceremonie publică la 13 septem-
brie în Washington D.C. de către Mahmud Abbas din partea Organizaţiei pentru Eliberarea Pa-
lestinei (OEP) şi de către Shimon Peres pentru Israel, în prezenţa preşedintelui american Bill
Clinton, a primului ministru israelian Yitzhak Rabin şi a Preşedintelui OPE Yasser Arafat. Au mai
participat Waren Cristopher din partea SUA şi Andrei Kozîrev din partea Rusiei. Acordul In-
terimar privind Gaza şi Cisiordania (Interim Agreement on the West Bank and the Gaza
Strip) sau Acordul interimar Israeliano-palestinian (Israeli-Palestinian Interim Agreement),
cunoscut ca Oslo 2, sau Taba, este o înţelegere complexă privind viitorul fâşiei Gaza şi Cisior-
dania, fiind iniţial semnat la Taba, în Egipt, de către Israel şi OEP, în 24 septembrie 1995 şi patru
zile mai târziu la Washington D.C. de către primul ministru israelian Yitzhak Rabin şi Preşedinte-
le OEP Yasser Arafat, în prezenţa preşedintelui SUA Bill Clinton şi a reprezentanţilor Rusiei,
Egiptului, Iordaniei, Norvegiei şi Uniunii Europene.
Aceste acorduri reprezintă, încă, un progres deosebit de important al negocierilor de pace
în Orientul Mijlociu, care a fost posibil şi ca urmare a evoluţiei generale a situaţiei geopolitice
mondiale. Avem în vedere destrămarea URSS, care a reprezentat pierderea celui mai important
sprijin din partea OEP, conjugată cu înrăutăţirea relaţiilor dintre Moscova şi Arafat. Pe de altă
parte, ca urmare a poziţiei pro-irakiene luate de OEP în războiul din Golf din 1990-91, statele
arabe din Golf au sistat finanţarea organizaţiei. În ceea ce priveşte Israelul, disponibilitatea spre
negocieri reale a fost influenţată de impactul psihologic al invaziei Kuweitului de către Irak, pre-
cum şi de demonstrarea importanţei supremaţiei aeriene şi tehnologice, comparativ cu valoarea
teritoriului. 60% din populaţia israeliană a aprobat încheierea acordului după prezentarea publică
a acestuia. Un alt element favorizant a fost desfăşurarea negocierilor în deplin secret.
Acordurile Oslo au constituit baza pentru negocierile şi înţelegerile ulterioare, cum sunt
Protocolul Hebron (1997), Memorandumul Wye River (1998), precum şi sursa Foii de Parcurs
pentru Pace (2002). Deşi s-au înregistrat mari întârzieri în aplicarea în practică a acestor acor-
duri, ele au avut totuşi un impact pozitiv asupra evoluţiei situaţiei din teritoriile ocupate, dar în nici
un caz nu au fost pe măsura aşteptărilor populaţiei palestiniene. După declanşarea Intifadei Al-
Aqsa, ambele părţi au început să considere acordurile ca nefiindu-le favorabile. Sondaje de opi-
nie israeliene arătau în anul 2000 că numai 39% din israelieni mai sprijineau acordurile, iar în
2004 procentajul a scăzut la 26%. Foarte mulţi palestinieni au considerat apoi că acordurile au
transformat OEP într-o organizaţie controlată de Israel. În acest context a crescut popularitatea
260

Hamas, iar retragerea israeliană din Gaza în 2005 a fost văzută de cea mai mare parte a popula-
ţiei palestiniene ca un rezultat al acţiunilor Hamas.
Câştigarea alegerilor parlamentare palestiniene de către Hamas, în ianuarie 2006, iar apoi
ocuparea fâşiei Gaza de către forţele militare ale acestei organizaţii, în iunie 2007, precum şi
toate evenimentele care s-au succedat, au complicat şi mai mult ecuaţia palestiniană şi evoluţia
viitoare a negocierilor pentru crearea statului palestinian, în pofida declaraţiilor de intenţii optimis-
te ale administraţiei americane. Nici situaţia regională din Orientul Mijlociu şi nici evoluţia geopo-
litică mondială nu conţin elemente încurajante privind o posibilă soluţionare a problemei palesti-
niene în viitorul previzibil. Oare Hamas, care se spune că a fost creat cu sprijin israelian, ca o
contrapondere la OEP, face fără să ştie jocul israelian pe care îl reproşează Fatahului?
PUNCTE DE VEDERE - Războiul de după război în Irak

Corneliu PIVARIU
După aproape patru ani şi jumătate de la invazia Irakului şi răsturnarea de la putere a lui
Saddam Hussein, caracterizarea plastică a situaţiei din Irak ca “războiul de după război” (care-i
aparţine reputatului analist american şi profund cunoscător a situaţiei din Orientul Mijlociu
Anthony H. Cordesman, fiind făcută spre sfârşitul anului 2005), îşi menţine valabilitatea şi a fost
recunoscută sub diferite forme, mai mult sau mai puţin apropiate de această formulare, de alţi
oficiali şi specialişti americani.
Fără a intra în detalii, pe care acest spaţiu nu ni le permite, şi având în vedere mai ales
evoluţia situaţiei interne din Irak în ultimul an, cât şi recentele prezentări oficiale în Congresul
american a acesteia (de către generalul David Petraeus şi ambasadorul Ryan Crocker), dorim să
subliniem câteva din principalele caracteristici actuale şi posibile evoluţii viitoare ale situaţiei din
această ţară.
Irakul este o ţară în care conducerea politică centrală nu are încă puterea şi capacitatea de
a-şi exercita autoritatea statală uniform pe întregul teritoriu; ministerele sunt departe de a fi fun-
cţionale, iar miniştrii iau decizii sub influenţe sectare şi partizane; la nivel local tendinţele sectare
sunt mult accentuate.
Principalele instituţii de forţă nu au capacitatea, pregătirea şi dotarea necesară pentru a-şi
exercita autoritatea. Dacă armata a înregistrat progrese şi mai ales unităţi ale Forţelor Speciale
sunt în măsură să îndeplinească misiuni independente, în rândul poliţiei şi Forţelor de Securitate
Internă situaţia este total diferită. După unele opinii, gradul de pătrundere a insurgenţei în aceste
din urmă instituţii, corupţia şi partizanatul sectar sunt atât de înrădăcinate, încât pentru eradica-
rea lor se impune desfiinţarea completă a poliţiei şi refacerea ei pe alte baze.
Nu există o dorinţă reală de reconciliere naţională între şiiţi, sunniţi şi kurzi, tendinţa predo-
minantă fiind aceea a şiiţilor de a profita de situaţia actuală pentru a-şi asigura controlul asupra
tuturor puterilor în stat. La aceasta se adaugă şi divergenţele intercomunitare, care complică şi
mai mult situaţia politică internă.
Situaţia economică şi socială a populaţiei este deosebit de precară: 25% din aceasta este
total dependentă de raţiile alimentare distribuite lunar; rata şomajului este apreciată a fi de apro-
ximativ 60% iar inflaţia, în 2006, de circa 70%; 5,6 milioane de irakieni trăiesc sub limita de sără-
cie, iar 40% din aceştia se găsesc în condiţii disperate; producţie de electricitate acoperă în ge-
neral aproape jumătate din necesarul casnic; doar 32% din populaţie are acces la apă potabilă
din reţea şi numai 19% beneficiază de un sistem de canalizare funcţional, 60% din populaţia
Bagdadului şi provinciei Anbar folosind apa direct din râuri.
Situaţia de securitate, în pofida tuturor progreselor clamate, este precară şi în acest sens
cifrele prezentate de instituţii independente nu mai au nevoie de comentarii: 44% din civilii morţi
din cauze violente sunt după faza iniţială a invaziei; atacurile cu bombe sinucigaşe, maşini cap-
cană, alte feluri de bombe s-au dublat în ultimul an (de la 712 la 1476); atacurile cu bombe de
aruncător au crescut de patru ori; unul la 160, din cei 6,5 milioane de locuitori ai Bagdadului, a
261

murit din cauze violente de la începutul războiului; numărul total al civililor ucişi până la data 15
septembrie 2007 este apreciat între 72.100-78.700.
Opoziţia populaţiei faţă de prezenţa forţelor Coaliţiei în Irak a evoluat de la 51% în 2004, la
79% în august 2007, iar creşterea numărului militarilor americani în Bagdad şi provinciile adia-
cente din ultimele şase luni este apreciată de 81% ca având consecinţe mai rele sau fără conse-
cinţe. În ceea ce priveşte modul cum SUA şi celelalte forţe ale Coaliţiei îşi îndeplinesc responsa-
bilităţile în Irak, părerea celor care o considerau rea şi foarte rea, a evoluat de la 59% în 2005 la
80% în august 2007; circa 60% consideră atacurile asupra forţelor Coaliţiei justificate. Sondajul
cu datele de mai sus a fost efectuat în august 2007 de către BBC, ABC şi NHK-Japonia, având o
marjă de eroare de +/- 2,5%.
Depoziţiile generalului David Petraeus şi ambasadorului Ryan Crocker în Congres, urmate
de declaraţia publică a preşedintelui Bush, la 13 septembrie, privind retragerea treptată a trupe-
lor americane din Irak reprezintă compromisul făcut de actuala Administraţie faţă de opoziţia de-
mocrată tot mai puternică şi sprijinul popular american tot mai scăzut pentru politica adoptată în
Irak, comparativ cu situaţia reală din Irak.
Greşelile strategice comise în primii ani în Irak, dintre care menţionăm numai accentul pus
prea mult pe prezenţa şi acţiunile militare pentru controlul situaţiei interne din Irak (în detrimentul
unor acţiuni politico-economice) şi excluderea totală din viaţa publică a tuturor membrilor fostului
Partid Baas, la care se adaugă insuficienta preocupare pentru înţelegerea mentalităţii populaţiei
şi adoptarea unui comportament mai adecvat faţă de aceasta (care numai în ultimele luni a înce-
put să fie luat în seamă) au determinat evoluţia şi situaţia actuală din Irak. La acestea se adaugă
evoluţiile situaţiei din zonă, un element important constituindu-l poziţia şi acţiunile Iranului, care
doreşte să folosească actuala conjunctură pentru a obţine o influenţă politică hotărâtoare în Irak.
În aceste condiţii evoluţia viitoare a situaţiei din Irak este dificil de prognozat cu exactitate,
certitudinea fiind că starea de conflict şi marasmul economic se vor prelungi cu cel puţin câţiva
ani. SUA, inclusiv opoziţia democrată, sunt convinse că o retragere totală şi rapidă nu este solu-
ţia cea mai bună, din toate punctele de vedere.
Apreciem că varianta menţinerii unor baze militare permanente puternice pe teritoriul iraki-
an (în Kurdistan, la Bagdad, în zona de sud), combinată cu o prezenţă militară semnificativă în
Kuweit, poate satisface atât interesele SUA de a putea interveni oricând în Irak în scopul prezer-
vării intereselor sale politice şi economice în această ţară, precum şi de protejare a principalului
aliat arab - ne referim aici la Arabia Saudită, de eventuale atacuri din partea Iranului, precum şi
pentru asigurarea fluenţei traficului petrolier în Golful Persic.
În ceea ce priveşte situaţia politică internă din Irak putem aprecia că, în pofida insistenţelor
SUA de a impulsiona guvernul Nuri al-Maliki, (faţă de care au avut în ultima perioadă poziţii osci-
latorii ce nu au favorizat acţiunile acestuia) pentru extinderea autorităţii asupra tuturor regiunilor
ţării, progresele sunt minore. Ele reprezintă mai mult un efort local pentru a oferi celor doi demni-
tari americani recent prezenţi în faţa Congresului argumente ale unei tendinţe pozitive de evolu-
ţie a situaţiei din Irak. Probabil singurul consens actual al clasei politice irakiene este să nu vote-
ze legea petrolului în formula preconizată de SUA; aceasta nu pentru prezervarea interesului na-
ţional în ceea ce priveşte cea mai importantă resursă de venit a statului, ci tot din motive sectare,
în zona cu populaţie majoritar sunnită nefiind rezerve de petrol.
PUNCTE DE VEDERE - Criza din Darfur

Corneliu Pivariu
Darfur, o regiune a Sudanului, cu o suprafaţă aproape de două ori cât România (493.000
km2), sau aproape 90% din suprafaţa Franţei, care înainte de declanşarea ultimului conflict, în
februarie 2003, avea o populaţie de 6 milioane locuitori, care acum este redusă cel puţin la jumă-
tate. Cea mai mare parte a teritoriului este un platou arid, cu mai mulţi munţi de origine vulcanică
262

în centru, care ajung la altitudinea maximă de aproximativ 3.000 m. Poziţia strategică a provinci-
ei, la frontierele cu Ciadul, Republica Centrafiricană şi Libia se conjugă cu cea a Sudanului, în
vecinătatea Egiptului, Etiopiei, Keniei, Republicii Congo, precum şi a poziţiei geostrategice la
Marea Roşie.
Nu vom intra în culisele complicatelor dispute interetnice, interese tribale şi regionale, care
sunt folosite pentru atingerea unor scopuri strategice de alţi actori de talie internaţională, această
opţiune fiind mai bine înţeleasă dacă subliniem că, după mai multe surse, Sudanul dispune de
rezerve de ţiţei rivalizând cu cele ale Arabiei Saudite, are mari depozite de gaze naturale, este
pe locul patru mondial la minereu de cupru şi are unul din cele trei mari zăcăminte de uraniu cu
puritate înaltă din lume. Chiar dacă în Sudan sunt peste 400 de grupuri etnice (în Darfur existând
peste 35), fiecare cu limba şi dialectele sale, araba este o limbă comună, populaţia este de reli-
gie musulmană, peste 70% sunnită, iar o împărţire în “arabi” şi “africani”, este forţată, toţi fiind,
după cum menţionează un analist canadian, “la fel de negri”.
Darfurul este una din zonele de confruntare economică dintre SUA şi China. Ultimele anali-
ze economice arată că Sudanul exportă 70% din ţiţeiul său către China, iar prin puternicele relaţii
economice în această ţară, ar putea influenţa şi politica sa internă. Investiţiile chineze în Sudan,
în perioada 1999-2007, se ridică la circa 15 miliarde de dolari. China a construit o conductă de
ţiţei, de la zonele concesionate în sudul Sudanului până în Port Sudan la Marea Roşie,
asigurându-şi circa 8% din totalul necesar numai din Sudan. De asemenea, deţine în parteneriat
cu statul sudanez (50-50%), o rafinărie în apropiere de Khartum. Sudanul este al doilea partener
economic al Chinei din Africa, schimburile economice dintre cele două ţări fiind de 2,9 miliarde
dolari în 2006. Menţionăm că în prezent China este al doilea mare consumator de ţiţei după
SUA, determinând circa 40% din creşterea mondială a cererii în perioada 2001-2005, iar 25%
din necesarul său îl importă din Africa. Această tendinţă se apreciază că va continua, iar în ur-
mătorii câţiva ani importul chinez de petrol îl va depăşi pe cel al SUA.
În ceea ce priveşte SUA, acestea sunt interesate în mod deosebit de asigurarea unor im-
porturi sigure şi ieftine din Africa, 12% din importurile sale provenind actualmente din Africa de
Vest, iar în anul 2015 se estimează că acestea vor creşte la 25%. În sudul Sudanului SUA, au
început prospecţiuni petroliere în 1974, prin firma Chevron, războiul civil din 1983 determinând
întreruperea lucrărilor în 1984, iar în 1992 firma şi-a vândut concesiunile statului sudanez. Înce-
pând cu 1997 firmele americane de ţiţei au intrat sub embargo, nemaiputând opera în Sudan.
Chevron nu este însă departe de Darfur. Împreună cu ExxonMobil a construit o conductă pentru
exportul a 160.000 baril/zi din Ciad, prin Camerun, la un terminal în Oceanul Atlantic, conductă
care nu este departe de Darfur.
Franţa la rândul său, încearcă să-şi protejeze interesele, concesiunile Total în sudul Suda-
nului fiind blocate prin hotărâri în instanţă, însă acţionează prin protejaţii săi din vecinătate, pre-
şedinţii Ciadului şi ai Republicii Centrafricane.
În acest timp în Darfur au murit, după statistici oficiale ONU, 400.000 de oameni şi sunt
circa 2,5 milioane de refugiaţi.
Negocierile de pace, dintre diferite facţiuni, concretizate spre sfârşitul anului 2006 şi în
2007, sunt din nou în pericol de a fi abandonate; la 6 septembrie
2007 acestea au fost amânate pentru 27 octombrie. Soluţia nu depin-
de însă de cei care se confruntă în teren.
263

PUNCTE DE VEDERE - O nouă conferinţă de pace pentru Orientul Mijlociu
Corneliu PIVARIU
Statele Unite ale Americii urmăresc convocarea unei conferinţe de
pace pentru Orientul Mijlociu, care, cel puţin până la această dată, ar ur-
ma să înceapă la 15 noiembrie a.c. în Annapolis, Maryland. În acest scop
secretarul de stat Condoleezza Rice a întreprins mai multe turnee în regi-
une, ultimul în luna septembrie, ocazie cu care a impulsionat dialogul
israeliano-palestinian, primul ministru israelian, Ehud Olmert şi Preşedin-
tele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, având în prezent întâlniri
destul de frecvente. Pe acelaşi palier se situează şi primirea de către pre-
şedintele George W. Bush a preşedintelui Abbas, la 24 septembrie a.c.
De asemenea, în pregătirea conferinţei, este implicat şi Tony Blair, trimi-
sul special al Quartetului (ONU, SUA, UE, Rusia).
O oarecare nesiguranţă în rezultatul final al acesteia rezidă şi din
ezitările Administraţiei americane asupra denumirii care să fie dată în final evenimentului: confe-
rinţă, sau reuniune. Unii analişti occidentali apreciază că există şanse reale ca această acţiune
de politică externă, în principal americană, să fie un succes, deoarece atât premierul israelian
Olmert, cât şi preşedintele palestinian Abbas au nevoie de o realizare, pentru a-şi îmbunătăţi po-
ziţia internă, iar secretarul de stat Rice ar fi foarte hotărâtă în a obţine rezultate pozitive. De ase-
menea se exprimă părerea că ţările Quartetului arab (Egipt, Iordania, Arabia Saudită şi Emiratele
Arabe Unite) sunt mult mai preocupate de Iran, programul nuclear al acestuia, mişcările jihadiste,
decât cu soluţionarea problemei palestiniano-israeliene, ca urmare nu vor avea o poziţie foarte
activă în această privinţă. Adăugăm noi că, un alt element este şi necesitatea, pentru politica in-
ternă şi externă americană, de a obţine un rezultat pozitiv în Orientul Mijlociu, în contextul dificilei
situaţii din Irak şi complicatei probleme a programului nuclear iranian.
Dificultăţile în stabilirea calendarului şi participanţilor la această reuniune/conferinţă, incom-
plet stabilite până la această dată, demonstrează încă o dată complexitatea problematicii Orien-
tului Mijlociu. Se pare că accentul va fi pus pe realizarea unui nou acord israeliano-palestinian.
Aici însă remarcăm deja abordări diferite ale părţilor direct implicate: Israelul doreşte o reglemen-
tare mai vagă, în timp ce palestinienii, reprezentanţi de Abbas, insistă pe convenirea mai multor
detalii. La această situaţie se adaugă neinvitarea la negocieri a Hamas (ca urmare a faptului că
nu recunoaşte Israelul, nu acceptă înţelegerile anterioare palestiniano-israeliene şi nu renunţă la
violenţă împotriva Israelului), poziţie consecventă cu cea adoptată de Quartet şi Israel încă de la
câştigarea democratică a alegerilor palestiniene de Hamas, la începutul anului 2006. Această
politică doreşte să demonstreze palestinienilor că-şi pot obţine drepturi şi fără Hamas la putere,
dar credem că nu ţine în totalitate seama de capacităţile Hamas de a compromite rezultatele po-
zitive ale negocierilor. Recent, un grup de foşti diplomaţi americani au adresat o scrisoare
Condolizzeei Rice, cerându-i să includă Hamas la negocieri.
În abordarea problematicii de pace în Orientul Mijlociu au existat, în principal, două mari
curente: cel al soluţionării globale şi apoi, ca urmare a eşecurilor îndelungate a acestei strategii,
soluţionarea parţială, pe baze bilaterale, prin care s-a obţinut unele succese. Problematica relaţii-
lor palestiniano-israeliene este însă mult mai complexă şi nu credem că o abordare mai simplistă
poate duce la o soluţie reală şi perenă. În discuţiile cu un vechi amic acesta mi-a reamintit un
citat din reputatul Henry Kissinger, care spunea că, “în Orientul Mijlociu nu se poate face război
fără Egipt şi nici pace fără Siria”. Acesta ilustrează foarte bine multiplele faţete şi complicaţii ale
Orientului Mijlociu. Reamintim că, printre alte probleme care îşi aşteaptă soluţionarea şi care vor
influenţa, mai mult sau mai puţin, rezultatele preconizatei conferinţe/reuniuni, se numără viitorul
statut al Ierusalimului, problema frontierelor, a resurselor de apă, a refugiaţilor palestinieni, a
colonilor israelieni. Iată că, perspectivele acestei iniţiative americane nu sunt tocmai clare, ele
justifică în parte reticenţele Administraţiei de a face declaraţii premature, probabil având în vede-
re şi ultimul eşec, Camp David 2000, al preşedintelui Bill Clinton.
264

PUNCTE DE VEDERE - Problema kurdă
Corneliu Pivariu
Kurdistanul, fără a exista ca stat, corespunde unui teritoriu, pe care diferite surse îl aprecia-
ză între limitele a 190.000- 530.000 Km2, numai aceste mari diferenţe de cifre spunându-ne cât
de controversată este această problemă nerezolvată a Orientului Mijlociu. Terenul este o zonă
muntoasă şi de platouri înalte, împărţită în principal între Turcia, Iran, Irak şi Siria. Este delimitată
aproximativ de valea superioară a fluviului Tigru şi împrejurimile lacului Van în sud-estul Turciei,
valea Marele şi Micul Zab în nord-estul Irakului şi sudul lacului Urumieh în nord-vestul Iranului.
Populaţia kurdă numără aproximativ 27-30 milioane, dintre care: 12-15,5 milioane în Tur-
cia; 6,5-7 milioane în Iran; 4-5,5 milioane în Irak; 1,6-1,9 milioane în Siria. Minorităţi kurde mai
sunt în Azerbaidjan- 300.000, Kuweit- 230.000, Liban- 200.000. Circa un milion de kurzi trăiesc
în diferite ţări occidentale. Cifrele nu sunt exacte şi ca urmare a faptului că guvernele din diferite
ţări care au minoritate kurdă sunt rezervate în a furniza date exacte despre această populaţie
minoritară din ţările lor, kurzii fiind probabil, la această dată, cel mai numeros grup etnic care nu
dispune de propria ţară.
Religia majoritară este musulmană sunnită (80%), minoritatea şiită fiind dislocată mai ales
în Iran, o mică parte în zona centrală a Irakului, precum şi în Turcia.
O problemă care a îngreunat foarte mult realizarea unităţii kurde a fost aceea că limba ma-
jorităţii (kurdmandji - vorbită de două treimi din populaţie) nu a dispus de o formă scrisă, un alfa-
bet kurd fiind creat abia la sfârşitul secolului XX.
Practicând transhumanţa în Mesopotamia superioară, în Munţii Anti-Taurus şi Munţii
Zagros, triburile kurde şi-au pus în valoare poziţiile de zone tampon între imperiile bizantin şi
arab, apoi între cele turc şi persan. Crearea, începând cu 1920, a unor state naţionale cu frontie-
re delimitate, au fracţionat zonele de transhumanţă, ceea ce a constituit baza problemei kurde.
Aduşi la rangul de cetăţeni de a doua categorie, cărora li s-a refuzat mereu statutul de minorita-
te, kurzii s-au revoltat permanent.
Eliminarea din Irak a regimului Saddam Husse, în 2003, a creat noi elemente în ecuaţia
kurdă, mai ales în ceea ce priveşte minoritatea kurdă din Turcia, fără a exclude nici importanta
minoritate kurdă din Iran, care însă trăieşte în condiţii politice şi de securitate diferite faţă de si-
tuaţia din Irak, Turcia sau Siria.
Principalul şi cel mai activ element al mişcării kurde din Turcia este Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (PKK), ale cărei acţiuni au fost influenţate, în ultimele decenii, de Războiul din Golf din
1991, de arestarea liderului mişcării Abdullah Ocalan, după expulzarea sa din Siria în noiembrie
1998 şi mai ales de evoluţia situaţie din Irak şi poziţia minorităţii kurde în această ţară, după
2003. Reprezentaţi în guvernul de la Bagdad, cu o autonomie efectivă în regiunea în care sunt
majoritari din Irak, protejaţi de relaţiile speciale cu SUA, atraşi de perspectivele dezvoltării econo-
mice regionale şi mai ales în ceea ce priveşte exploatările petroliere, kurzii irakieni sunt mai puţin
interesaţi de realizarea visului unui Kurdistan independent şi unit, fiind preocupaţi mai ales de
atingerea intereselor imediate în domeniul petrolier.
În timp ce kurzii irakieni sunt preocupaţi pentru realizarea unei prosperităţi economice, PKK
doreşte să provoace război, cel puţin pentru a determina kurzii irakiene
să considere problema lor din Turcia ca o prioritate înaintea dezvoltării
lor economice, să introducă în confruntarea Turcia-PKK şi kurzii irakieni,
eventual sperând, într-un viitor mai îndepărtat, ca SUA să intervină îm-
potriva Turciei, ceea ce considerăm foarte puţin probabil.
Ceea ce kurzii uită, este că, istoria demonstrează, cu fapte, că au
fost folosiţi mereu unii împotriva celorlalţi, în interesul unuia sau altui im-
periu sau stat, şi nu au fost consecvenţi în acţiunea pentru realizarea
unui stat naţional kurd. Harta Kurdistanului propusă la Confe-
rinţa San Francisco, 30 martie 1945
265

PUNCTE DE VEDERE - Canalul Suez
Corneliu PIVARIU
Canalul Suez (Qana al-Suways - în arabă), est un canal artificial în Egipt, la vest de penin-
sula Sinai, între Port Said la Marea Mediterană şi Suez la Marea Roşie. Are o lungime de 163
km şi lăţimea de aproximativ 300 m. Permite transporturi maritime , mai ales între Asia şi Euro-
pa, fără a mai fi necesară ocolirea Africii. Canalul este compus din 7 secţiuni, la nord şi sud de
marele Lac.
În general este puţin cunoscut faptul că acest canal a început să fie construit încă din mile-
niul II îen, de faraonul Semusret III şi apoi reparat de mai multe ori, construcţia sa fiind finalizată
de Darius I, regele Perşilor (traversarea dura patru zile), reparat din nou de Ptolemei II în jurul
anului 250 îen, în următorii 1000 de ani fiind modificat, distrus şi refăcut, până în sec. VIII en,
când a fost concesionat califului Abasid al-Mansur.
În 1854 Ferdinard de Lesseps obţine concesiunea canalului de la Paşa Said - viceregele
Egiptului (subliniem că Egiptul, în era noastră, până la preşedintele Nasser, nu a avut la condu-
cere o persoană de naţionalitate egipteană), folosind relaţiile create pe când era diplomat la Cai-
ro. Compania Suez Canal (Compagnie Universelle du Canal Maritime de Suez), a luat fiinţă la 15
decembrie 1858, ca societate pe acţiuni. În general opinia internaţională a acelei vremi era scep-
tică privind oportunitatea acestui proiect. Ca urmare Marea Britanie, SUA şi Rusia nu au cumpă-
rat acţiuni, acestea fiind vândute în totalitate în Franţa.
Excavaţiile au durat aproape 11 ani, în final, canalul a fost deschis traficului la 17 noiem-
brie 1869. Efectul în comerţul internaţional a fost imediat, la acesta adăugându-se un rol impor-
tant şi în sporirea penetrării şi colonizării Africii de către Europa. Deşi succesorul lui Said Paşa
şi-a vândut cota de 4 milioane £ către Marea Britanie în 1875, Franţa a rămas acţionar majoritar.
Convenţia de la Constantinopol din 1888 declară canalul zonă neutră, sub protecţie britani-
că, şi ca urmare a faptului că trupele britanice acţionaseră pentru protejarea acestuia în 1882. În
Tratatul anglo-egiptean din 1936 Marea Britanie insistă şi păstrează controlul canalului, tratatul
fiind denunţat de Egipt în 1951, iar în 1954 trupele britanice încep retragerea, încheiată doi ani
mai târziu, în iulie 1956.
Evenimentul cel mai cunoscut legat de canal este criza cu acelaşi nume din 1956, cu con-
secinţele şi caracteristicile noii perioade a războiului rece şi configuraţiei geopolitice din acea
vreme. Refuzul Marii Britanii şi al SUA de a participa la finanţarea construcţiei barajului Aswan,
cât şi manifestarea mai pregnantă a naţionalismului arab de către preşedintele Gamal Abdel
Nasser, care decretează naţionalizarea canalului şi interzicerea trecerii prin acesta de către nave
israeliene, determină Marea Britanie şi Franţa să iniţieze o operaţie de anvergură, în cadrul căre-
ia era inclus şi Israelul, care să atace Egiptul, urmând ca Franţa şi Marea Britanie să intervină
pentru asigurarea navigaţiei pe Canalul Suez şi astfel să le revină controlul acestuia.
Situaţia creată a fost foarte bine exploatată de către SUA, care a supus Marea Britanie
unor intense presiuni economice, determinând-o în final să accepte o rezoluţie ONU, propusă de
Canada, care stabilea o forţă de menţinere a păcii în peninsula Sinai (UNEF). UNEF a fost crea-
tă pentru menţinerea neutralităţii Canalului şi peninsulei Sinai. Cu această ocazie SUA a demon-
strat că rolul fostelor mari puteri coloniale, Marea Britanie şi Franţa se estompează. În acest
sens a beneficiat şi de conjunctura internaţională favorabilă creată prin înăbuşirea de către
URSS a revoluţiei din Ungaria.
Canalul permite trecerea navelor de până la 150.000 tone, în proiect avându-se în vedere
creşterea pescajului (de la 16 la 21 m), până în 2010, pentru a permite trecerea
superpetrolierelor. Într-o zi obişnuită Canalul poate fi traversat de trei convoaie de nave, două
spre sud şi unul spre nord. Traversarea durează 11-16 ore. Canalul reprezenta circa 8% din trafi-
cul maritim mondial în 2003. În 2005 au traversat Canalul 18.193 de nave, 2/3 din necesarul de
ţiţei al Europei sunt transportate pe această cale. În 2006 încasările Egiptului din taxe canal au
totalizat 3,24 mld. dolari.
266

PUNCTE DE VEDERE - Conferinţa de pace Annapolis - SUA
Corneliu PIVARIU
Unele mijloace media, chiar prestigioase,
denumesc acest eveniment “Conferinţa de pace
pentru Orientul Mijlociu de la Annapolis”. Poate
ar fi fost mai bine ca denumirea să corespundă
realităţii, ceea ce nu este cazul de această dată.
Evenimentul a fost foarte mult mediatizat şi apoi
analizat de către mijloacele media naţionale şi
internaţionale din toată lumea, mai mult sau mai
puţin partizan şi pertinent. Reţinem două catego-
rii mari de abordări: una care considera acţiunea
ca o reuşită deosebită, cealaltă care o apreciază drept lipsită de orice şansă. Nu analizăm moti-
vaţiile fiecărei abordări, dorim însă să subliniem că fiecare dintre ele nu este suficient de obiecti-
vă. Astfel, părţile care prezintă Conferinţa ca un eşec minimalizează importanţa faptului că
această reuniune a marcat reluarea dialogului israeliano-palestinian, a adus, cel puţin în aceeaşi
sala, daca nu la masa tratativelor, Arabia Saudită şi Siria alături de Israel. S-a obţinut şi deja s-a
realizat eliberarea unui nou lot de peste 400 deţinuţi palestinieni. S-a stabilit ca negocierile să
înceapă imediat, ceea ce preşedintele George W. Bush a şi făcut, aducându-i la masa tratative-
lor pe liderii israelian şi palestinian a două zi după Annapolis, precum şi intensificarea eforturilor
pentru ca “o înţelegere să fie încheiată înainte de sfârşitul anului 2008”. Declaraţia comună
israeliano-palestiniană, semnată cu această ocazie, include şi alte prevederi care, respectate,
pot contribui la progresul negocierilor.
Pe de altă parte rezultatele nu sunt atât de pozitive pe cât subliniază, mai ales, partea
americană. Nu poate fi vorba de o Conferinţă pentru pace globală în Orientul Mijlociu, eforturile
Administraţiei americane au fost făcute mai ales pentru aducerea la masa tratativelor a
israelienilor şi palestinienilor (dar fără Hamas, care încă controlează Gaza, iar Israelul îi întreru-
pe aprovizionarea cu combustibili şi analizează întreruperea alimentării cu energie electrică). Cei
400 de palestinieni eliberaţi reprezintă o mică parte din cei peste 10.000 de deţinuţi aflaţi în în-
chisorile israeliene. Pentru a sublinia cât de departe suntem de realizarea unei păci şi înţelegeri
depline între Israel şi palestinieni, menţionăm succint doar patru probleme majore asupra cărora
suntem siguri că nu va exista o înţelegere până la sfârşitul anului 2008:
1. Problema frontierelor, agravată de construirea de către Israel a zidului şi complexului de
măsuri de protecţie pe o lungime de aproape 700 kilometri care să separe Cisiordania de Israel
(şi care atunci când va fi gata va include aproximativ 10% din teritoriul Cisiordaniei, pe care Isra-
elul va trebui să-i ofere palestinienilor în altă parte);
2. Problema refugiaţilor palestinieni, circa 4,4 milioane de oameni care în cea mai mare
parte trăiesc în campuri de refugiaţi în diferite ţări din lume. Mulţi dintre ei sunt urmaşii palestinie-
nilor care au fugit din casele şi terenurile aflate acum în ceea ce se numeşte statul Israel. Aces-
ta nu-şi poate permite să accepte un număr atât de
mare de refugiaţi, ceea ce ar schimba dramatic
compoziţia populaţiei;
3. Problema utilizării resurselor de apă, care
este nu numai între Israel şi palestinieni, implicând
Siria, Libanul şi chiar Iordania (în pofida unor pro-
grese înregistrate în acest domeniu între Israel şi
regatul haşemit în 1994).
4. Problema statutului Ierusalimului, care, în
situaţia ajungerii la o înţelegere în toate celelalte
chestiuni menţionate mai sus, poate dinamita singu-
267

ră orice soluţie de pace, nici una din părţi nefiind dispusă la un compromis pe acest subiect.
PUNCTE DE VEDERE - Pelerinajul la Mecca (Hajj)

Corneliu PIVARIU
Anul acesta, mai mult de două milioane de musul-
mani din întreaga lume sunt aşteptaţi pentru pelerinajul la
Mecca, cel mai mare pelerinaj din lume, care va avea loc
în perioada 18-21 decembrie. Acesta este cel de-al cinci-
lea stâlp al Islamului, o obligaţie pe care trebuie să o înde-
plinească orice musulman care are capacitatea fizică de o
asemenea deplasare, cel puţin o dată în viaţă.
Pelerinajul este asociat cu viaţa lui Muhammad, însă
acest ritual era considerat şi mai vechi, încă din perioada
contemporaneităţii Profetului, existând numeroase opinii
conform cărora acest obicei datează din perioada lui
Abraham, în 2.000 îen.
Pelerinii pot face acest ritual şi în altă perioadă a anului, acţiune denumită uneori
“pelerinajul mic”, sau în arabă, Umrah. Chiar dacă o persoană face acest Umrah, are datoria să
performeze Hajj în altă perioadă a vieţii sale.
Pelerinajul este considerat ca o demonstraţie a solidarităţii tuturor musulmanilor şi o dova-
dă a supunerii lor faţă de Dumnezeu. Toate elementele acestuia sunt încărcate de diferite semni-
ficaţii, inclusiv îmbrăcămintea identică a pelerinilor (Hajji), care doreşte să sublinieze egalitatea
tuturor pelerinilor în faţa lui Allah, simbolizând ideea că nu este nici o diferenţă între un prinţ şi un
sărac, atunci când sunt îmbrăcaţi identic. Îmbrăcarea ţinutei specifice are loc în locuri speciale
(vezi şi schema), semnificând în acelaşi timp şi puritatea şi abţinerea de la orice păcat. Mai mult,
după îmbrăcarea acestei ţinute pelerinii nu se mai bărbieresc, nu au voie să se tundă, să folo-
sească deodorant sau parfum, nu trebuie să se certe, nu au voie să comită violenţe (nici măcar
să omoare o insectă) şi sunt interzise raporturile sexuale.
Oficialităţile Arabiei Saudite acordă o importanţă deosebită bunei organizări şi desfăşurări
a pelerinajului, inclusiv prin măsuri preliminare, care să asigure liniştea şi securitatea pelerinilor.
Numai în prima săptămână a lunii decembrie au fost arestaţi peste 200 persoane suspectate ca
fiind membri Al Qaida. Cu toate acestea, ca urmare a prezenţei unui număr extrem de mare de
persoane, a participării diferitelor orientări islami-
ce, a unor organizaţii care au urmărit şi alte sco-
puri, au avut loc numeroase incidente sângeroa-
se: 1979 sauditul Juhaiman al-Utaibi, sprijinit de
sute de simpatizanţi înarmaţi au preluat controlul
Marii Moschei din Mecca, luând ostateci sute de
pelerini - în luptele care au urmat au murit sute
de pelerini şi militanţi, peste 130 de militari şi s-
au înregistrat peste 400 de răniţi; în 1987 forţele
saudite au intervenit pentru oprirea unei demon-
straţii anti-americane a pelerinilor iranieni, ciocni-
rea soldându-se cu moartea a peste 400 de pe-
lerini şi alte câteva sute de răniţi; în acelaşi an
un incendiu izbucnit la corturile din zona Mina a
Traseul procesiunii
268

produs 340 de victime; la ultimul pelerinaj 345 de persoane au murit ca urmare a unei busculade
în timpul ceremoniei.
În acelaşi timp există posibilitatea ca pelerinajul să fie folosit, de unele elemente, pentru
acţiuni neviolente de propagandă, pentru transmiterea unor mesaje şi alte acţiuni, de membrii
unor grupări sau între grupări diferite, pentru dislocarea şi redislocarea unor operativi, schimb de
documente, finanţare şi altele, supravegherea unor astfel de activităţi de către autorităţile saudite
fiind aproape imposibilă.
PUNCTE DE VEDERE - AS-SALAMU ALEIKUM, SHALOM , ORIENT MIJLOCIU !

Ce va aduce Orientului Mijlociu anul în care tocmai am intrat? Răspunsul impune acceptarea
unui aforism pe cât de vechi şi adevărat, pe atât de descurajant, mai ales aplicat la situaţia acestei
părţi a planetei : “nu aduce anul ce aduce ceasul!”- sintagmă emblematică pentru rapiditatea, imprevi-
zibilul şi dramatismul cu care evoluţiile de aici se succed, înlănţuindu-se, generându-se unele pe alte-
le şi contrazicându-se unele pe altele după o traiectorie care, din 1948 încoace, a urmat evoluţii
suicidare, orgolioase şi neproductive.
Dacă cel de-al şaptelea an al acestui mileniu nu a fost decât tot o perpetuare de sedimente
istorice, anul care-l succede pare a promite o decantare, timidă, desigur, dar dădătoare de curaj şi
speranţă, a istoriei unui conflict care s-a dovedit a fi, mai degrabă, “istoria unei morţi anunţate” împo-
triva căreia protagoniştii luptă de 50 ani, dar o fac “cu ghearele şi cu dinţii”.
Orientul Mijlociu a continuat să fie, pentru sine şi pentru comunitatea internaţională, un “star”
aflat în fruntea dramaticului “cap de afiş” căruia i-a dat titlurile şi temele, o stea asupra căreia s-au
focalizat toate reflectoarele, dar care a adunat în sine şi strălucirea “spectacolului” şi palpitaţiile unui
astru ameninţat cu extincţia şi cu prefacerea într-o “gaură neagră” şi devoratoare de energii a cosmo-
sului nostru uman.
Lichidarea de conturi regionale şi planetare s-a petrecut şi continuă să se desfăşoare, clipă de
clipă şi zi după zi, în Irak, Palestina, Liban, Afghanistan, Darfur… Israelul este, pe mai departe, acu-
zat de ambiţii hegemoniste, apartheid şi segregaţie rasială şi politică, comunitatea arabă se complace
în acelaşi complex al înfrângerii de care, desigur, ea însăşi nu este vinovată (sic!), în vreme ce
fundamentalismul religios islamic continuă cu aceeaşi acribie să semene sânge şi lacrimi în pieţele
publice şi în cocioabele celor nevinovaţi, să lezeze demnitatea umană de oriunde şi să pervertească
Islamul însuşi. Dosarele nucleare, fie ele civile sau militare, sunt răsfoite la nesfârşit, sărăcia, aliena-
rea, subdezvoltarea, marginalizarea continuă să genereze, cu dărnicie, violenţă, necomunicare şi ură.
Se globalizează economia, identităţile, dar şi terorismul şi extremismul ireductibil. Este cineva
vinovat pentru perpetuarea acestei stări ?. Da, toţi şi nici unul, după acelaşi principiu suprasaturat de
cinism : toţi suntem egali, dar noi suntem mai egali decât alţii! Şi aceasta în numele comunicării dintre
culturi şi civilizaţii!
Ce ar trebui să aducă nou an pentru Orientul Mijlociu, în afară de aspiraţii şi utopii?
Anul 2008 este acela în care pe harta regională ar trebui să apară un stat naţional palestinian,
potrivit angajamentelor vecine cu jurământul, pe care protagoniştii şi le-au asumat la Annapolis.
Anul 2008 este acela în care drama irakiană ar trebui să-şi joace ultimul act, pentru ca, după
căderea cortinei, actorii să se retragă fiecare în culisele lor.
Anul 2008 este acela în care palestinienii, sfâşiaţi de orgoliile conducătorilor pe care şi i-au ales
şi între “cei din interior” şi cei din diaspora, numiţi, cu un termen care nu mai impresionează pe ni-
meni, “refugiaţi”, ar trebui să-şi regăsească “frăţia” atât de mult proclamată, debarasându-se de ambi-
ţii medievale şi privind către o nouă identitate –naţională, de data aceasta. El ar mai trebui să aducă
un nou început pentru evreii din Israel şi de pretutindeni.
Anul 2008 ar trebui să nu mai producă “victorii divine” în războaie utopice, duse, de cele mai
multe ori, în numele şi din ordinul altora.
Anul 2008 ar trebui să pună pe masa negocierilor uitata (în socotelile politice) problemă a Gola-
nului sirian ocupat şi să deschidă calea spre ziua în care steagurile sirian şi israelian vor flutura pe
ambasadele celor două ţari la Tel-Aviv şi Damasc.
269

Se vor întâmpla toate acestea, fie şi doar ca un început care să fie dus mai departe? Este pa-
cea o utopie? Este încetarea violenţei şi a extremismelor de orice fel o rătăcire onirică?
Orientului Mijlociu am fi vrut să îi adresăm, cu speranţă, universala urare de bine “La Mulţi Ani!”
Am ales, cu părere de rău, să nu o facem fie şi pentru conotaţiile duplicitare pe care aceasta le
are: putem vorbi, de acum înainte, despre “mulţi ani de pace” şi dacă nu, vom vorbi, şi pe mai departe
despre “mulţi ani de conflict şi încrâncenare”?
Şi totuşi…As-Salamu Aleikum, Shalom Alekhem, Orient Mijlociu! – Pacea să fie asupra ta!
Ambasador prof. Dumitru CHICAN
PUNCTE DE VEDERE - Influenţa iraniană în Irak

Corneliu PIVARIU
Relaţiile Iranului cu Irakul au fost şi sunt determinate în principal de proximitatea geografi-
că, aspecte religioase şi rivalitatea strategică. Eventualitatea menţinerii şi consolidării unui regim
politic pro-american la Bagdad este considerată periculoasă pentru actuala conducere de la Te-
heran, nu numai în ceea ce priveşte periclitarea îndeplinirii obiectivelor sale strategice în Asia
Centrală, Caucaz şi Orientul Mijlociu, dar şi ca un pericol pentru o eventuală răsturnare a actua-
lului regim iranian. Conducerea iraniană nu agreează nici perspectiva constituirii unei identităţi
kurde tot mai autonome în nordul Irakului şi caută să exploateze cât mai mult influenţa în rândul
comunităţii şiite din Irak, pentru a-şi proteja interesele. Iranul doreşte să conducă revoluţia islami-
că, precum şi şiismul mondial, urmărind în ultimă instanţă să devină liderul întregii lumi musul-
mane. În limitele acestor coordonate se situează şi neîncrederea faţă de Al-Qaida, care îşi trage
rădăcinile din sunnismul Arabiei Saudite.
Principalele instrumente prin care Iranul încearcă să-şi impună interesele în Irak sunt de
natură religioasă, politică şi paramilitară. Faptul că majoritatea populaţiei este de origine şiită,
precum şi opresiunea la care această populaţie a fost supusă în timpul regimului Saddam
Hussein a facilitat şi mai mult pătrunderea iraniană în Irak, care a cunoscut o mai mare dezvolta-
re încă din perioada 1980-88, în timpul războiului dintre cele două ţări. Principalele forţe politice
irakiene în care influenţa iraniană este importantă sunt Consiliul Suprem Islamic din Irak (ISCI) -
denumit anterior Consiliul Suprem pentru Revoluţia Islamică din Irak- condus de Abdul Aziz al-
Hakim, precum şi formaţiuni politice sprijinite de Moqtada al-Sadr cum ar fi Alianţa Irakiană Unită
şi Partidul Elitelor Naţionale Independente. Influenţa politică se materializează şi în sprijin militar
acordat formaţiunilor paramilitare ale celor doi lideri, respectiv Corpul Bard aparţinând ISCI şi
care este comandat de fiul lui Abdul Aziz al-Hakin, şi Armata lui Mahdi, formaţiunea paramilitară
comandată de Moqtada al-Sadr.
Situaţia este însă mult mai complexă, între formaţiunile politice şi paramilitare irakiene şiite
existând destul de frecvent dispute şi chiar confruntări armate, iar pe de altă parte fiecare dintre
ele încearcă să-şi menţină o anumită independenţă faţă de influenţa iraniană. În ceea ce îl pri-
veşte pe Moqtada al-Sadr, influenţa sa politică şi puterea militară este însoţită de componenta
religioasă, care-i conferă şi alte avantaje.
Iranul se implică în Irak mai ales prin elemente ale Qods, componentă a Corpului Gardieni-
lor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), iar începând cu 2005 a folosit şi Hezbollahul libanez. Ele-
mente specializate ale Qods au recrutat şi antrenat grupuri de rezistenţă şiite şi kurde în Irak, au
antrenat componente speciale ale Corpului Badr pentru misiuni de spionaj în favoarea Iranului.
Conform unor date ale Institutului de Studii Strategice de la Londra (Volume 13, Issue 10,
December 2007), forţe ale Qods în cooperare cu Hezbollah organizează şi desfăşoară cursuri
speciale cu o durată de 4-6 săptămâni în trei campuri din apropierea Teheranului, unde sunt pre-
gătite “grupuri speciale” pentru executarea unor misiuni cu scopul de a provoca pierderi forţelor
SUA şi armatei irakiene, a accentua situaţia de nesiguranţă şi haos în Irak.
Conform aceloraşi surse, Poliţia naţională irakiană şi alte componente ale ministerului de
270

interne sunt încă puternic infiltrate cu elemente ale Badr şi Mahdi, multe din unităţile acestora
devenind parte în dezvoltarea conflictului intercomunitar.
Iranul încearcă să creeze în Irak o forţă asemănătoare Hezbollahului libanez, care să se
impună pe scena politică, însă condiţiile interne irakiene sunt mult diferite faţă de cele libaneze,
iar şansele de reuşită le considerăm relativ reduse. Intenţia Iranului este ca, chiar dacă nu reu-
şeşte să aibă o influenţă hotărâtoare în Irak, mai ales ca urmare a opoziţiei SUA, Irakul să fie
condus de un guvern şiit islamist slab, a cărei menţinere la putere să depindă de sprijin iranian.
De asemenea, acţiunile de sprijinire a unor grupări paramilitare în zonele de frontieră comună
pot fi considerate ca o măsură de creare a unei zone tampon, de protecţie împotriva unor even-
tuale acţiuni militare ale SUA sau armatei irakiene în teritoriul iranian.
PUNCTE DE VEDERE - Hezbollahul libanez în 2008

Corneliu PIVARIU
Creat în 1984 (după unele date în 1982) Hezbollahul libanez (organizaţii cu denumiri identice
existând în Turcia şi Teritoriile palestiniene) a avut o evoluţie permanent ascendentă pe scena po-
litică libaneză, poziţia sa fiind şi mai mult întărită în urma ultimei intervenţii militare israeliene în
sudul Libanului în vara anului 2006. Deşi este considerată, de către SUA, Marea Britanie şi alte
câteva state organizaţie teroristă, încă din octombrie 1997 (dar nu şi de către Uniunea Europea-
nă), Hezbollahul are o poziţie puternică în viaţa politică internă din Liban, iar în sudul Libanului es-
te cea mai importantă forţă politico-economică.
Finanţat în special de către Iran şi beneficiind de sprijin material şi din partea Damascului,
Hezbollahul este dependent de regimul iranian, prin legăturile deosebit de strânse cu Corpul Gar-
dienilor Revoluţiei Islamice (Pasdarans), despre care putem afirma că îi coordonează acţiunile mili-
tare, în timp ce liderul suprem iranian, ayatolahul Ali Khamenei îi supervizează activitatea politică,
chiar dacă liderii Hezbollah neagă aceasta. De asemenea, Hezbollahul este considerat de Da-
masc ca o “armată care suplineşte armata siriană” (conform afirmaţiei preşedintelui sirian în discu-
ţia cu regele iordanian Abdallah II în vizită la Damasc în prima jumătate a lunii ianuarie 2008). Su-
veranul haşemit s-a aflat la Damasc pentru a transmite preşedintelui Bashar al-Assad un mesaj din
partea preşedintelui George W. Bush, ocazie cu care şeful statului sirian a refuzat să discute pro-
blema Hezbollahului, considerând că aceasta ar constitui un amestec american în politica internă
a ţării.
Aureolat de succesul din 2006 şi unul din arbitrii vieţii politice interne din Liban în 2007, care
încă nu a reuşit să-şi aleagă noul preşedinte, Hezbollahul este totuşi confruntat cu probleme in-
terne, care considerăm că îi va afecta, în 2008, acţiunile pe scena libaneză.
Astfel, secretarul general al organizaţiei, şeicul Hassan Nasrallah, care îndeplineşte această
funcţie din 1992, a fost ţinut mai mult izolat (mai ales din motive de securitate) în diferite locaţii, în
principal din sudul Beirutului şi cunoştea situaţia organizaţiei mai mult din rapoartele ce i se pre-
zentau. El nu a mai participat nici la şedinţele diferitelor instanţe de conducere ale organizaţiei,
fiind reprezentat la acestea de consilierul său politic, Hussein Khalil, sau de către Wafic Safa, şeful
securităţii interne a organizaţiei. În această situaţie au apărut diferite tendinţe de a-i reduce treptat
din prerogative, în şedinţa Consiliului Executiv din 28 noiembrie apărând disensiuni între elemen-
tele politice şi cele de securitate ale organizaţiei, tranşate de Hassan Nasrallah în favoarea com-
ponentei de securitate, căreia i-a acordat noi atribuţiuni. De asemenea, la recomandarea şefului
Pasdarans din Liban, Mir Faysal Baker Zadah, a prelungit mandatul şefului securităţii externe,
Imad Mughniyeh. Pentru a reduce totuşi posibilităţile serviciului de securitate internă de a-şi extin-
de controlul asupra întregii organizaţii a fost creat un nou serviciu, Securitatea Preventivă, al cărui
şef a fost numit Mohamed al-Qmati, iar nepotul lui Hassan Nasrallah, Ali Youssef Chami a fost re-
confirmat ca şef al contraspionajului. Cu toate aceste măsuri, la mijlocul lunii decembrie 2007,
Hassan Nasrallah s-a văzut pus în situaţia de a i se cere, de către Teheran, să cedeze conduce-
271

rea militară a organizaţiei către adjunctul său, şeicul Naim Qasim, el urmând să rămână secretarul
general al organizaţiei şi să conducă serviciul de informaţii al Hezbollah. În acelaşi timp se preciza
că legătura între Hezbollah, diferite mişcări palestiniene, Pasdarans şi serviciile de informaţii irani-
ene va fi menţinută în continuare de către Imad Mornia, şeful operaţiilor Hezbollah. Deşi oficial
Hezbollah a dezminţit imediat aceste fricţiuni şi redistribuiri de atribuţii, apreciem că în cadrul orga-
nizaţiei, ca urmare a pasivităţii din ultimii ani a lui Hassan Nasrallah, au apărut tendinţe de submi-
nare a autorităţii acestuia şi organizaţia nu mai beneficiază de unitatea pe care o avea înainte de
2005. La aceste dificultăţi se adaugă şi cele create de defecţiunea generalului iranian Ali Reza
Asghari (vezi Pulsul Geostrategic Nr.1/20.03.2007), ale cărui dezvăluiri au afectat atât structura
internă, dar mai ales activitatea externă a Hezbollah.
Deşi în media occidentală se apreciază că aceste evenimente pot paraliza şi restrânge acţiu-
nile Hezbollah în Liban şi în lume, apreciem că organizaţia rămâne un puternic instrument iranian
în lumea arabă şi în Liban în mod deosebit.
PUNCTE DE VEDERE - Problema federalizării Irakului

Corneliu PIVARIU
În pofida progreselor clamate de Administraţia americană privind evoluţia situaţiei din Irak
în a doua jumătate a anului 2007, realitatea din teren demonstrează că mai este un foarte lung
drum de parcurs până la o situaţie stabilă şi o evoluţie ireversibilă spre normalitate în această
ţară. Cu toate acestea, anul 2007 poate fi considerat ca perioada în care SUA nu numai că a în-
ţeles că abordarea pur militară a situaţiei din Irak este păguboasă, dar a început să ia mai multe
măsuri politice pentru a redresa situaţia. Astfel, cu puţin timp înainte de a marca cinci ani de la
invazia Irakului, situaţia internă, mai ales în ceea ce priveşte capacitatea de guvernare a admi-
nistraţiei centrale, situaţia economică, nivelul de trai al populaţiei şi situaţia refugiaţilor, nu este
mult diferită de ceea ce se înregistra cu un an în urmă.
O constantă care revine periodic, cel puţin începând cu 2006, este aceea a posibilităţii fe-
deralizării ţării (vezi şi Pulsul Geostrategic Nr.2/2007). Menţionată separat, mai ales de diferite
personalităţi americane, cât şi în cadrul unei viziuni viitoare asupra întregului Orient Mijlociu
(“Noul Orient Mijlociu” - previzionat de Ralph Peters), s-a vehiculat, ca soluţie a crizei irakiene,
federalizarea ţării în trei entităţi cu o largă autonomie, conform celor trei componente etnice prin-
cipale, şiiţii, kurzii şi sunniţii. Dificultăţile interne şi problemele care pot apare în planul relaţiilor
cu vecinii sau pe plan internaţional mai larg ca urmare a adoptării acestei soluţii au fost prezenta-
te la momentul respectiv şi nu vom insista asupra lor. Reamintim doar că, pe plan intern soluţia
nu a fost complet acceptată de şiiţi, este privită cu unele rezerve de kurzi, care deja beneficiază
de o autonomie crescută, este respinsă de sunniţi, ca urmare a dificultăţilor de delimitare a zone-
lor controlate de cele trei etnii, a situaţiei amplasării resurselor de petrol, precum şi în ceea ce
priveşte statutul Bagdadului. Eşecul negocierilor interne irakiene se datorează inabilităţii şiiţilor,
sunniţilor şi kurzilor de a conveni asupra unui sistem de guvernare. Turcia, Iranul, Arabia Saudită
şi Siria sunt principalele ţări musulmane şi arabe care consideră federalizarea ca un pericol la
propriile teritorii.
Este însă de luat în consideraţie opinia recent exprimată (Washington Post din 18 ianuarie
2008) de consilierul pentru securitate naţională a Irakului, Mowaffaq al-Rubaie, poziţie care, deşi
nu este cea oficială a autorităţilor, exprimă opinia unor grupări importante din peisajul politic iraki-
an. Astfel, considerând că actualul cadru politic irakian, bazat pe pluralism democratic şi o ordine
constituţională liberală nu poate rezolva problema diferendelor dintre cele trei principale etnii şi
declarându-se un oponent al divizării ţării, subliniind că aceasta trebuie “evitată”, al-Rubaie crede
că situaţia poate fi rezolvată printr-un sistem care să incorporeze un federalism regional, cu o
distribuire clară şi mutual acceptată a puterii între regiuni şi guvernul central. Astfel, guvernul fe-
deral ar trebui să deţină funcţiile centrale principale (politica externă- inclusiv relaţiile interregio-
nale, apărarea, politica monetară şi fiscală, precum şi sistemul bancar). Parlamente şi conduceri
272

administrative regionale vor fi create în fiecare nouă diviziune, iar la nivel central un nou Parla-
ment federal va fi instanţa supremă la nivel naţional. Acest nou model federalist, propus de al-
Rubaie, ar urma să fie constituit din cinci provincii: Kurdistan- care să înglobeze Kurdistanul ac-
tual şi zonele învecinate; Provincia vestică - care să includă oraşul Mosul şi bazinele superioa-
re ale Tigrului şi Eurfratului; Kufa - constituită din prefecturile Eufratului Mijlociu; Basra - inclu-
zând bazinele inferioare ale Tigrului şi Eufratului; Bagdad - care să cuprindă zona Marelui Bag-
dad şi porţiuni din prefecturile Diyala şi Salah ad Din.
Împărţirea geografică a acestor provincii, aşa după cum observă şi analiştii Stratfor, de-
monstrează preocuparea de a elimina echilibrul triangular între cele trei etnii menţionate mai sus
şi a elimina îngrijorările Washingtonului, Ankarei şi a altor capitale arabe.
O asemenea construcţie este încă neclară şi dificil de realizat în cadrul actualului sistem
politic din Irak, iar conceperea uneia total diferite pare actualmente imposibilă. Probabil negocie-
rile dintre SUA şi Iran ar putea aduce elemente noi în această ecuaţie, dar nu într-un termen
scurt.
PUNCTE DE VEDERE - Liban - trei ani de la asasinarea lui Rafik Hariri

Corneliu PIVARIU
Am avut privilegiul să am câteva întâlniri particulare cu Rafic Hariri, în primul său mandat de
premier al Libanului, fiind şi martor ai primilor ani din etapa de redresare a ţării, începută după 15
ani de război civil, o dată cu instalarea sa în fruntea Guvernului libanez.
Cunoscând situaţia din Liban am apreciat, încă de la început mandatului său, determinarea
de a se angaja într-o acţiune atât de dificilă, în care pericolul cel mai mare îl reprezenta securitatea
sa personală. Rafic Hariri a fost perfect conştient de toate riscurile ce şi le-a asumat prin decizia
de a se implica la cel mai înalt nivel în viaţa politică a Libanului şi a tratat responsabilitatea politică
asumată aşa cum a fost şi ascensiunea sa în lumea afacerilor, cu inteligenţă, pasiune şi determi-
nare, la care a adăugat patriotismul său, de care nu a făcut niciodată caz, dar pe care l-a probat
până la sacrificiul suprem al vieţii sale.
În cei 10 ani de prim ministru (1992-1998 şi 2000-2004) a fost precedat sau succedat de nu-
me sonore, consacrate ale politicii libaneze, care au mai îndeplinit funcţia de prim ministru. Mă re-
fer la Raschid as-Solh, Selim al-Hoss şi Omar Karami, dar care nu s-au putut ridica la înălţimea
realizărilor sale. Artizan al reconstrucţiei Libanului şi beneficiind de relaţii privilegiate cu importanţi
şefi de stat occidentali, din Orientul Mijlociu, alte personalităţi politice de prim rang şi ale finanţelor
mondiale, Rafic Hariri a readus ţara pe harta investiţiilor mondiale prin emiterea de Eurobonduri şi
a obţinut aprecieri deosebite din partea Băncii Mondiale pentru planul său financiar de reconstruc-
ţie a Libanului.
Provenind dintr-o familie sunnită obişnuită, originară din Saida, Rafic Hariri a avut o copilărie
şi adolescenţă normală, cariera sa înregistrând o ascensiune mult mai rapidă după vârsta de 21
ani, când a plecat în Arabia Saudită şi a început să lucreze în domeniul construcţiilor, iar alături de
calităţile sale antreprenoriale deosebite, criza petrolului din anii 1970 a contribuit la mărirea rapidă
a acumulărilor sale financiare. Apreciat pentru lucrările sale, este răsplătit cu cetăţenia saudită, iar
un pas important spre cariera politică îl reprezintă numirea ca emisar special al regatului saudit în
Liban. Contribuie hotărâtor la încheierea Acordului de la Taif din 1989, care marchează începutul
sfârşitului războiului civil libanez, etapă care-i netezeşte drumul spre demnitatea de prim ministru.
Intrând, din anii 1980, în rândul celor mai bogaţi 100 oameni din lume, conform topului
Forbes, începe o vastă operă de caritate prin donaţii, instituirea unor burse de studii şi alte acţiuni
de acest fel (în 1982 donează 12 milioane de dolari victimelor invaziei israeliene din Liban). Se
remarcă prin activitatea politică constantă în vederea realizării unităţii şi reconstrucţiei Libanului. În
anul 2002 Hariri este al patrulea politician din lume ca avere. Ca întotdeauna şi peste tot în lume,
periodic au apărut voci care să spună că acţiunile sale politico-economice au avut mereu ca obiec-
tiv realizarea unor noi acumulări financiare personale, iar după trecerea sa în eternitate, alte voci
273

au pus sub semnul întrebării bogăţia familiei sale, evaluate în 2006, la peste 16 miliarde dolari.
Atitudinea sa profund umanistă şi nepartizană este evidenţiată de poziţia exprimată într-un
interviu acordat BBC în 2001, când răspunde la nemulţumirea SUA de a nu accepta să predea
membri ai Hezbollah consideraţi terorişti, că aceştia au acţionat pentru apărarea Libanului de ocu-
paţia israeliană şi a cerut aplicarea rezoluţiilor ONU privind Israelul. De asemenea Hariri a fost
ferm împotriva asasinatelor oricăror persoane, israelieni, palestinieni, sirieni şi libanezi, fiind adep-
tul dialogului, ca cea mai potrivită soluţie.
Asasinarea sa, împreună cu încă 21 de persoane, cei mai mulţi gărzi personale, cu o încăr-
cătură explozivă echivalent a circa 1000 kg de trotil, la 14 februarie 2005, în afara aruncării Liba-
nului într-o nouă perioadă de instabilitate, a avut drept consecinţă şi retragerea trupelor siriene din
această ţară şi a determinat schimbări masive în peisajul politic libanez.
Investigaţiile internaţionale privind descoperirea autorilor acestui teribil asasinat, continuă
sub supervizarea ONU, în 2006 ONU şi Libanul acceptând constituirea unui Tribunal Special pen-
tru Liban, iar în decembrie 2007 Olanda acceptă constituirea acestui tribunal pe teritoriul său, într-
o suburbie a capitalei.
274
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE SITUAŢIEI DIN ORIENTUL MIJLOCIU (continuare)

LENTE RIDENDO Nici SUA nu sunt scutite de complicaţii
Ambasador prof. Dumitru CHICAN atunci când se pune problema negocierilor;
chiar la începutul acestui an, preşedintele
Bush reamintea, foarte îngrijorat, că Iranul – ca
Iran – S.U.A. : “Asteptandu-l pe Godot” ţară membră a “axei răului” - constituie o
De aproape treizeci de ani, relaţiile dintre ameninţare mortală la adresa păcii în lume!
Iran si SUA se desfăşoară după eterna Se poate negocia în aceste condiţii ?
dinamica a mareei, cu nesfârşita sa alternanţă
Logica Vietnamului a intrat la arhivă,
între flux si reflux.
SUA şi Iranul nu se află în stare de beligeranţă
Ele amintesc, în acelaşi timp şi, poate, şi ambele state îşi declară propensiunea
intr-o mai mare măsură, celebra piesa a lui pentru diplomaţie.
Samuel Becket “ Aşteptându-l pe Godot “, în
Desigur, şi Washingtonul şi Teheranul
care două personaje aşteaptă zadarnic, ani în
luptă pentru victoria proprie : doi Godot care
şir, sosirea unui al treilea personaj, Godot pe
mai mult se pândesc decât se aşteaptă unul pe
numele său, care, dacă nu va veni astăzi, ar
altul.
putea să sosească mâine, sau poimâine, sau
la anul sau să nu sosească deloc. Să existe, oare, undeva, aşteptând şi el,
un Godot care se va hotărî să sosească în
Astăzi – şi de aproape treizeci de ani –
2008?
America şi Iranul continuă să-l aştepte,
răbdătoare, pe domnul Godot !.
Ori de cate ori se întrezăreşte un semnal Politică şi “politichie” în Orient (şi nu nu-
încurajator, acesta se stinge cu repeziciune şi mai):
aşteptarea este reluată. să nu-l uităm pe Nastratin Hogea !
Un adevăr pe care nimeni nu are argu-
Recent, înaltul reprezentant al Uniunii
mente de a-l da uitării sau de a-l nega este
Europene pentru politica externă şi securitate,
acela că, de-a lungul aproape sexagenarului
Javier Solana care, se întâlnise, la Ankara ,cu
şi sângerosului conflict arabo-israelian, Siria a
şeful programelor nucleare iraniene, Ali
fost, este şi, cu siguranţă, va continua să fie
Larijani, îndemna, optimist, Administraţia SUA
unul din jucătorii cu rol decisiv în procesul me-
să accepte începerea de negocieri directe cu
nit să conducă la mult-aşteptata ( dar oare, şi
Teheranul pe marginea dosarului nuclear al
mult-dorita ?) “ pace justă şi durabilă” în regiu-
acestei ţări. “ Iranul este pregătit să negocieze”
nea Orientului Mijlociu.
declara Solana, susţinut de preopinentul său şi
O Sirie care a fost implicată în toate
asigurând că însuşi liderul spiritual suprem Ali
evoluţiile politico-militare majore pe care zona
Khamenei şi-a dat deplinul acord, dacă nu,
le-a cunoscut, care a pierdut (odată cu prăbu-
chiar, a dat ordinele trebuincioase în acest
şirea fostului sistem al “ tovarăşilor” sovietici şi
sens. Zece ore mai târziu, acelaşi Larijani
a fostului “lagăr socialist”) uriaşele beneficii
dezminţea în mod categoric spusele lui
circumscrise Războiului Rece, dar care promo-
Solana, pentru ca, mai târziu, la Sharm El-
vează active relaţii pragmatice cu “Moscova
Sheikh, în Egipt, şeful diplomaţiei iraniene,
nouă”; o Sirie care are un teritoriu naţional –
Manushehar Mottaki să evite o deja stabilită
Golanul – nu numai ocupat, dar şi anexat de
întrevedere cu secretarul de stat Condoleeza
vecinul de dincolo de Marea Galileei şi de
Rice. Întâlnirea ar fi putut intra în istorie dacă
muntele Hermon - , acuzată şi demonizată
domul ministru nu ar fi avut un motiv bine
pentru pretinsa, sau reala – am vrea să ştim şi
întemeiat să părăsească locul de adunare: vio-
noi – apartenenţă la “Axa Răului “, alături de
lonista care anima întâlnirea purta o rochie
un alt inamic al “stabilităţii şi păcii globale “ –
scandalos de scurtă !
se înţelege, este vorba de Teheran -, susţină-
Şi aşteptarea lui Godot a reînceput. toare a terorismului, şi lista “relelor” nu s-a în-
La 7 mai, cotidianul iranian “Keyhan” cheiat.
publica un virulent atac la ideea unor negocieri În buna tradiţie a unor atari situaţii, ni-
cu SUA sub argumentul că acestea contravin meni nu este vinovat de nimic şi toată lumea
flagrant principiilor revoluţiei islamice. poartă o vină, fiecare doreşte cu ardoare pa-
275

cea şi prosperitatea pe care aceasta ar revăr- organizat în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor,
sa-o ca dintr-un uriaş Corn al Abundenţei – fie prin extensie “târg care se ţine în diverse loca-
ea , această “ pax “ însoţită sau nu de ono- lităţi şi în care, într-un anumit loc, sunt amena-
mastice impresionante : “ arabica “ , “ ebraica”, jate şi organizate o serie de distracţii publice”,
“ americana” , rusească, europeană – doar de unde şi expresia “ a se aduna lumea ca la
suntem în era globalizării !! Moşi”, pentru a vedea ceva neobişnuit. Bâlci,
Citim şi auzim că Siria este larg deschisă adică!
reluării negocierilor de pace cu Israelul din În “Momentele“ sale (Editura Minerva,
punctul l-a care s-au oprit cu câţiva ani în ur- 1986 , p. 233-234), şi sub titlul de mai sus,
mă ; Israelul doreşte acelaşi lucru, cu aceeaşi veşnic-viul nostru I.L. Caragiale face un pomel-
ardoare, dar… condiţionează discuţiile de ele- nic al obiceiurilor, năravurilor şi apucăturilor
mentul fundamental ca acestea să fie care, exprimându-se fără bariere de ziua
“necondiţionate” ; SUA vor pace, vor un stat “Moşilor“, conturează un tablou social şi indivi-
palestinian alături de statul evreu, dacă … ; dual al fiecărei zile de atunci petrecută de soci-
Rusia are nostalgii paşnice, mai ales dacă etatea contemporană marelui scriitor. Noi
aduc oarece profit, economic şi militar, mai avem “Moşi” mai mulţi şi mai tari!
ales….
Dar, oare, inventarul întocmit de conu’
Vorbe, vorbe, vorbe, dar restul nu-i chiar
Iancu se potriveşte numai zilelor de atunci? Şi
tăcere, precum zice marele William
numai lumii din vremea sa? Crezând în ade-
Shakespeare.
vărul că societăţile umane nu sunt insule izo-
În oralitatea orientală sapienţială există
late una de alta, “ plagiem” cu dezinvoltură “
un erou – Giuha, pe numele lui – tiz întru isteţi-
Moşii” maestrului Caragiale, cu speranţa că
me al grecului Esop, al turcului Nastratin Ho-
acei cititori care vor avea bunăvoinţa să ne ci-
gea, ori al valahului Păcală.
tească vor sesiza că graniţele între moravuri
Se povesteşte, deci, că, într-un bun re-
sunt penetrabile şi uşor de trecut dintr-o parte
vărsat de zori, un vecin mai neajuns al acestui
în cealaltă. Ca orientalist, îl invit, dar, pe cititor
Giuha îi vine în bătătură, rugându-l a-i împru-
la un periplu prin lumea … Orientului Mijlociu.
muta, pentru un ceas de vreme, măgarul, spre
Cu simpatie şi comprehensiune (chiar dacă nu
a merge la târg cu oarece daraveri. “O, vecine,
pentru toate).
răspunde Giuha, politicos, sau cu “politichie”,
mult rău îmi pare, dar nu e multă vreme de Aşadar…
când am dat măgarul altui vecin, mai zorit de- … Turtă dulce, baloane, soldaţi, mahalagi-
cât dumneata”. În clipa aceea, din staulul aflat oaice (etimologie arabă), decoraţii, decoraţi,
în spatele casei s-a înălţat răgetul animalului, cerşetori, miniştri, amploiaţi, pungaşi, muzici, “
cerându-şi tainul de dimineaţă“. Păi, Allah e artifiţii”, steaguri, cai, capre, poliţai, nepoţi,
martor, parcă ziceai că l-ai dat altcuiva” în- mătuşi, neni, unchi, veri, “inginere”- şef,
drăzni vecinul. Iar Giuha, supărat, aşa cum se “soacratariat, “ cumnatabil”-şef, portretul ţarului
cade, astăzi, oricărui bun diplomat sau politici- pe perete (la Caragiale), cofeturi, sticksuri,
an, i-a întors spatele, fluturându-şi giubeaua : scaune, pături, mese, oglinzi, papirusuri cu
“adică dumneata mă faci pe mine mincinos şi Nefertiti (două lire egiptene bucata), ibrice,
dai crezare măgarului?“ smochine, tunuri, pocnitori, acadele, muezini,
Concluziile le lasăm, cu simpatie şi con- opoziţie, guvernanţi, orbi, schilozi, lămâi, porto-
sideraţie, cititorului. cale, mătănii, parfumuri, ghimbir, papuci, mătă-
suri, bătăi, ceaiuri de flori, Nastratin Hogea,
MOŞII falafel, lovitură de stat, referendumuri cu “ştaif“,
( tablă de materii ) stafide, muşte , “căldură mare, monşer”,
- plagiat după Caragiale - imami, popor apelpisit…
La cuvântul – titlu “ moş” , Dicţionarul Expli- … Sionism, capitalism sălbatic, cruciaţi şi
cativ al Limbii Române (DEX, Editura “Univers necredincioşi, Ossama Ben Laden, războiul
Enciclopedic al Limbii Române”, Ed. II, Bucu- anti-terorist (a fost făcută diferenţa între
reşti, 1996 , pag. 655) inserează, între alte terosism şi rezistenţa franceză sau, de ce nu,
semnificaţii , şi varianta următoare a pluralului cea palestiniană? S-a lămurit de ce Arafat a
substantivului aminitit : “ Moşi : bâlci tradiţional, fost considerat primul terorist al lumii, fiind pri-
276

mit, apoi, cu onoruri pe peluza din faţa Casei căreia, alte întâietăţi. Poporul poate să mai aş-
Albe ?). Ocupaţie, securitate naţională, refor- tepte. În Gaza şi Cisiordania dictonul “Vox
mă, democraţie, Marele Orient Mijlociu, populi, vox Dei” nu are valoare de circulaţie
“anonimă să fie, dar să nu ni se cunoască slo- decât, poate, doar în variata lui Caragiale: “box
va la telegraf”, “să să se revizuiască, primesc, populi, box dei” şi aceasta o singură dată pe
dar să nu se schimbe nimic”, Ligi, Consilii, con- cincinal, când se sărbătoreşte “ziua urnelor”.
ferinţe la vârf, “trădare-trădare, dar să ştim şi Nu doar graiul românesc, ci şi limba ara-
noi“, concordie naţională ca în Liban , “Iranul bă cunoaşte expresia “a i se împletici, a i se
să facă bine şi să acţioneze pentru a pune pe încurca (cuiva) limba în gură”. Numai că, în
hartă statul Palestina, nu pentru a scoate de cazul “dialogului” între “fraţii” din Fatah şi
pe hartă statul evreu“ (Amro Mussa, secretarul Hamas, mai lungi fiind şi mai ascuţite de cât a
general al Ligii Arabe)… lăsat Cel de Sus, limbile nu mai încap în cavi-
…. Iar în Irak, Afghanistan, Liban, Darfur, tatea bucală, dând pe dinafară, încolăcindu-se
Somalia, Algeria, Israel, Teritoriile Palestinie- şi “sugrumându-se” una pe alta – dacă putem
ne, oamenii – arabi, evrei, americani, britanici, folosi această exprimare tot atât de absurdă pe
francezi, români, creştini, sunniţi, şiiţi, kurzi - cât este situaţia însăşi a preopinenţilor, altfel
mor, ucişi de alţi oameni arabi, palestinieni, buni oratori atunci când este vorba de “statul
evrei, americani, creştini, musulmani , care-şi palestinian suveran şi independent”.
detonează centurile de la brâu sau se aruncă “Impertinent!” ar zice, din nou, Caragiale.
în aer cu maşinile umplute cu tone de explo- Două voci şi două limbi care schimbă
zivi… pentru democraţie , libertate şi demnita- acuze, pretinzând a rosti acelaşi limbaj. Proba-
te! bil că această încolăcire de reptile a limbilor a
rămas singura expresie a “unităţii” mediului
Teribilă criză, monşer!
politic şi decizional palestinian.
Din păcate, nu se aude decât o gălăgioa-
Dialogul naţional palestinian sau
“fiecare pasăre pe limba ei piere”
“Dialogul naţional palestinian” este tradu-

cerea din limba arabă a legendei din interitorul
caricaturii alăturate, postată pe site-ul televiziu-
nii prin satelit Al-Jazira din Qatar.
După noua şi strălucita victorie a Islamu-
lui pe care a obţinut-o în “pământul strămo-
şesc” numit Gaza, Mişcarea Hamas vrea să
treacă la dialog. Desigur, pentru apărarea uni-
tăţii sacre a pământului şi a poporului palestini-
an!!!.
Fatah nu vrea. Ba chiar, ca “trădător şi
agent al Israelului” (Hamas dixit), cere comuni- să şi veninoasă logoree sforăitoare şi orgolioa-
tăţii internaţionale să pună umăr lângă umăr şi să, iar “încurcătura de limbi” nu este, în ultimă
mână de la mână pentru a readuce “emiratul analiză, decât un foarte complicat nod gordian
islamic” proclamat de “învingători” la ceea ce a pe care nimeni nu pare a şti să-l dezlege.
fost dintotdeauna: Gaza – fără alte denominati- Nu cunoaştem dacă în dialectul Hamas
ve însoţitoare. Şi aceasta înainte ca întregul şi Fatah există zicala “vorbă multă, sărăcia
Orient Mijlociu arab să devină “emiratul isla- omului”. Există, în schimb, o altă zicală cu mul-
mic al Orientului Mijlociu” !. tă încărcătură sapienţială: “vorba dulce mult
Hamas pofteşte la dialog. aduce”.
Fatah nu pofteşte. Deocamdată. Şi mai există şi zicala avertisment pe ca-
Există şi cineva care pofteşte: populaţia re toţi o cunosc, dar o ignoră cu o inconştientă
palestiniană. Ea pofteşte, însă, pâine, linişte, seninătate : “fiecare pasăre pe limba ei piere!”.
siguranţă, pace…
Hamas şi Fatah au, în buna tradiţie a fie-
277

Cele şapte minuni ale ....Orientului felurite specii păstorite de un Noe cu multe chi-
La 2.000 de ani după ce Herodot a puri şi lipsită de busola care s-o conducă spre
stabilit inventarul celor şapte minuni ale lumii Muntele Ararat.
antice, iată că aproape un milion de contempo- 5. “Emiratul Hamas” din Gaza, minune
rani au decis că mai există şi trebuie conside- subsidiară altei minuni numită “Palestina” -,
rate ca atare şi alte miracole care, tot în număr “proprietate islamică” a cărei constituţie se nu-
de şapte, au fost anunţate într-o zi la fel de meşte Coran, după cum grăiesc liderii
simbolică : 07.07.07. Dacă bătrânul istoric grec hamasişti care îşi datorează accesul la putere,
s-a limitat la lumea cunoscută lui, adică la bazi- prin alegeri democratice, tocmai acordurilor de
nul mediteranean, alegătorii de astăzi au optat la Oslo, din 1993, încheiate cu “sionismul” şi
pentru spiritul modern al globalizării. Cine poa- “imperialismul american”.
te contesta valoarea Marelui Zid Chinezesc, a 6. Kurdistanul irakian, o altă minune, da-
mausoleului Taj Mahall, a vestigiilor incaşe şi că avem în vedere că este singura zonă din
mayaşe , a Petrei nabateene din deşertul ior- această ţară care îşi păstrează stabilitatea şi
danian ? structurile unei existenţe statale. Va accepta
Noi nu contestăm, ci doar constatăm că Turcia persistenţa acestei minuni?
nimeni nu s-a gândit la existenţa, în Orientul 7. Sahara Occidentală, adică Republica
Mijlociu şi în aria sa adiacentă, a unor “minuni”, Democrată Sahariană despre care, de câteva
poate mai modeste, mai puţin emoţionale, dar decenii, nu se ştie cui aparţine, sau dacă îşi
mult mai dramatice şi însângerate. Să se facă, aparţine.
în consecinţă, dreptate. În pofida dificultăţii de Un tărâm al minunilor. Al multor “minuni”.
a alege dintre noianul de “minuni” ale ariei geo- Din păcate nu şi o ţară a minunilor în care fai-
grafice amintite, propunem cititorului numai moasa Alice să se poată zbengui fără teamă,
(tot) şapte, alese aleatoriu şi fără vreo ierarhi- discutând cu fauna blândă care o populează în
zare valorică. pace.
1. “Lal Mesgid” – Moscheia Roşie - inunilor. Al multor “minuni”. Din păcate nu şi o
din capitala pakistaneză Islamabad unde ar- ţară a minunilor în care faimoasa Alice să se
mata tocmai a pus capăt unei rebeliuni islami- poată zbengui fără teamă, discutând cu fauna
ce vizând nici mai mult, nici mai puţin, decât blândă care o populează în pace.
“talibanizarea” acestei ţări şi transformarea sa
într-o entitate condusă în conformitate cu “ Tenis de masă…politică
sharia”, dreptul canonic islamic. Va fi zis filoso- A avea şi, mai ales, a lansa o iniţiativă,
ful că “secolul XXI va fi religios, sau nu va fi este, neîndoielnic, benefic, mai ales dacă
deloc”, dar nici el nu a fost în măsură să prezi- aceasta se referă la chestiuni de însemnătate
că despre ce religiozitate e vorba! majoră cum ar fi, bunăoară, înstăpânirea păcii
2. Zona tribală Waziristan, de la frontiera şi a convieţuirii între israelieni şi arabi. Iar greu-
afghano-pakistaneză unde, zice-se, se adă- tatea unei asemenea iniţiative sporeşte şi mai
postesc corifeii răului Ossama ben Laden şi mult când ea vine din partea puterii care este
Ayman Al-Zawahiri. O provincie pakistaneză, America.
fără să fie, care este afghană, fără să aparţină Îndeosebi după războiul din iunie 1967,
Afghanistanului, fundamentalistă şi nu prea, mai toţi actorii implicaţi în criza pe care acesta
controlată, dar scăpată de orice control. Minu- a generat-o s-au întrecut în a propune iniţiati-
ne! ve, proiecte şi planuri de pace. De la rezoluţiile
3. Sudul Beirutului şi al Libanului aflat O.N.U. (rămase, în majoritate, literă moartă) la
sub controlul absolut al mişcării religioase şiite “iniţiativa regelui Hussein”, la “planul
Hezbollah – Republica Hezbollah, condusă de Bourghiba”, fost preşedinte al Tunisiei, la
“preşedintele” Hassan Nasrallah înlăuntrul Re- “proiectul Iygal Allon” şi “planul Begin”, până la
publicii Libaneze. Republica lui Allah… “Iniţiativa Arabă de pace” lansată, în 2000, la
4. “Zona verde” din capitala irakiană, un Beirut, de către Arabia Saudită (şi enumerarea
patrulater numit (şi chiar funcţionând sub este departe de a fi exhaustivă), s-a practicat
această identitate) statul irakian, altul decât un lung şi costisitor) joc de ping-pong, jucătorii
“emiratul islamic irakian” proclamat de pasându-şi cu înverşunarea mingea, lovind cu
fundamentaliştii rebeli, o arcă plină de cele mai
278

îndârjire, reîntorcând loviturile, uneori cu avia- gur, cu discursul inflamant şi mobilizator al pre-
ţia, blindatele şi mitraliera pe post de palete. şedintelui Karzai, Afganistanul a sărbătorit, la
Ultimul nou-venit în această competiţie 19 august, aniversarea a 88 de ani de la do-
este proiectul-apel recent lansat de preşedinte- bândirea independenţei.
le George W.Bush pentru convocarea unei Evenimentul în sine este firesc şi plin de
conferinţe internaţionale de pace în regiunea respectabilitate pentru orice naţiune care îşi
Orientului Mijlociu. respectă trecutul şi momentele decisive ale
Ideea în sine – altfel generoasă şi lăuda- acestuia. n cazul Afganistanului, el marchează
bilă pentru un lider care îşi întoarce faţa către eliberarea, la 28 februarie 1919, a ieşirii de sub
diplomaţie –nu este nouă, ea datează de câte- dominaţia Marii Britanii, în urma mai multor
va decenii (România însăşi aflându-se printre revolte şi războaie încheiate prin semnarea
primii care au propus-o şi au susţinut-o) şi nu Tratatului de Independenţă de la Rawalpindi.
aduce elemente fundamental inedite. S-ar pu- Cutremurător, intr-un fel, a fost faptul că
tea spune, chiar, că ea vine, mai degrabă, ca o întregul ceremonial s-a desfăşurat pe stadionul
reîntoarcere a mingii în perimetrul arab al me- central din capitala Kabul, devenit, sub regimul
sei de joc. Lumea arabă, prin propria “iniţiativă ultra-radical al islamiştilor Talibani, loc de exe-
de pace” şi-a anunţat disponibilitatea de a re- cuţii publice înfăptuite cu un glonţ tras în ceafa
cunoaşte Israelul şi de a încheia pacea globa- celor bănuiţi că nu urmează cu suficientă fideli-
lă, în schimbul retragerii acestuia din teritoriile tate calea spre Dumnezeu.
arabe pe care le ocupă. Preşedintele Karzai a avut, în alocuţiu-
Masa de joc – aşa cum o concepe Admi- nea sa, prea puţine argumente pentru a-şi con-
nistraţia şi cum o înţelege lumea arabă prezin- vinge concetăţenii că, după atâtea suferinţe şi
tă o ciudăţenie lesne de observat : fileul postat sacrificii, Afganistanul se îndreaptă spre redre-
la extremitatea israeliană, lăsând partenerului sare şi normalitate. Trebuie să I se recunoas-
arab prilejul de a juca, practic, de unul singur, că, însă, sinceritatea cu care le-a spus conaţi-
sub generosul arbitraj al Unchiului Sam, dar onalilor săi că Afganistanul continuă să fie
fără şansa de a marca vreun punct. ameninţat, în modul cel mai dramatic şi încă o
Pentru ieşirea din această situaţie există dată, de revirimentul islamist Talibani. “Încă o
trei posibilităţi: fie reamplasarea fileului acolo dată, ţara noastră este ameninţată”, a spus el,
unde îi este locul, adică la jumătatea mesei, fie cerându-le afganilor să se sacrifice pentru li-
montarea unui al doilea şi pe latura arabă a bertate şi demnitatea modernă a Afganistanu-
mesei, fie jocul fără nici un fileu. Parafrazându- lui.
l pe Caragiale vom scrie şi noi: ”din această De cealaltă parte, l-am putut urmări, la
trilemă nu puteţi ieşi. Am zis!” televiziunile prin satelit din zonă, pe liderul
Şi totuşi, ce ar fi dacă în loc de masa de Taliban Mollahul Omar, chemându-i pe afgani
ping-pong s-ar opta pentru masa negocierilor ? la luptă împotriva americanilor, a NATO şi a
forţelor coaliţiei militare internaţionale care acti-
vează în această ţară.
Afganistan: Talibani şi… Ziua independen-
Teritoriul Afganistanului este, într-un ma-
ţei
re raport procentual, controlat de islamişti, iar
Cu o paradă militară, salutată de preşe- imensa zonă tribală Waziristan de la frontiera
dintele afgan Hamid Karzai, cu căciula tradiţio- afghano-pakistaneză se află, practic, sub con-
nală – gest plin de greutate simbolică senti- trolul discreţionar al combatanţilor Talibani şi
mentală, chiar dacă mai puţin conform canoa- Al-Qaida. La Kandahar, în districtul Ghazni şi
nelor şi rigorilor protocolare şi de ceremonial în alte regiuni afgane aceştia fac legea, pe
(cine şi-ar putea-o imagina pe suverana Angliei deasupra oricărei alte legi statale.
salutând garda regală cu pălăria ?) -, cu o pa-
La festivităţile de la Kabul, camerele de
radă a frumoaselor (multă vreme puse la naf-
luat vederi ale televiziunilor nu au putut să ara-
talină, dacă nu printre frunze de canabis) cos-
te o prezenţă, fie şi protocolară, a reprezentan-
tume populare tradiţionale care au luat locul, la
ţilor militari străini. Este de înţeles: pe de o par-
moment festiv, fumuriilor şi depersonalizantelor
te, nu se sărbătoreşte Independnce Day şi nici
“burka” feminine impuse de Talibani) şi, desi-
279

ziua de 1 Decembrie, iar, pe de altă parte, mili- stipulează necesitatea de extindere a rolului pe
tarii sunt ocupaţi să îi urmărească pe rebeli care ONU şi, deci, comunitatea internaţională,
prin munţii Afganistanului. poate şi trebuie să-l joace în pacificarea, stabi-
Cum se desfăşoară această vânătoare şi lizarea şi re-edificarea acestui Irak divizat şi
cu ce rezultate ? distrus.
Să poată face ONU acum ceea ce nu a
Caricaturistul de la televiziunea prin sate-
putut ( sau nu a fost lăsată să facă) în 1993?
lit “Al-Jazira” o explică în felul său, în crochiul
În pofida tarelor care i se impută şi a bi-
următor.
rocraţiei care o erodează, organizaţia internaţi-
onală are capacitatea şi calitatea de a juca un
rol fundamental pentru a oferi irakienilor noi
orizonturi de progres, stabilitate şi regăsire a
identităţii pierdute. Ea beneficiază, în acest
sens, de susţinere internaţională şi oferă o po-
ziţie realistă şi neutră, născută din uriaşa expe-
rienţă pe care, în istoria post-belică, a acumu-
lat-o în prevenirea sau soluţionarea a nume-
roase conflicte locale, regionale sau internaţio-
nale.
Statele Unite, Marea Britanie, comunita-
tea arabă şi guvernul de la Baghdad al domnu-
lui Nuri Al-Maliki îşi recunosc sau îşi demon-
strează aproape cotidian neputinţa de a ieşi
din acest tunel şi de a încheia interminabila
cursă a ştafetei către soluţionarea dramaticei
SUA, ONU şi ştafeta irakiană crize care ameninţă cu prăbuşirea Irakului şi a
În 1993 SUA au decis să invadeze Irakul. întregului sistem regional de securitate. În
ONU şi canoanele dreptului internaţional nu au această cursă, ONU poate să vină ca un antre-
avut nici o greutate în balanţa cu care s-a cân- nor experimentat, odihnit şi cu suflu lung. Cu o
tărit acest pas. Mai târziu, fostul ambasador al condiţie, însă: aceea ca partenerii să nu se
Washingtonului la New-York, intempestivul mulţumească la a-i pasa ştafeta încărcată cu
John Bolton declara, cui voia şi cui nu voia să-l exploziv, oul fierbinte, pentru a răsufla, apoi,
asculte, că “ ONU nu mai există”. Nu cu multă uşuraţi şi a parăsi cu seninătate pista.ONU tre-
vreme în urmă, precedentul adjunct, la afaceri- buie să devină un jucător activ, dar, alături de
le externe, al doamnei Condoleeza Rice, aceasta, toţi ceilalţi actori au datoria de a ră-
Thomas Pikerring glossa pe marginea războiu- mâne, la rândul lor, jucători. Nu cu ştafete pline
lui din Irak, susţinând că, în această ţară, de dinamită, nici în calitate de concurenţi ani-
“americanii sunt, în acelaşi timp, parteneri, ju-
cători şi victime”. Remarca ne determina a ne
întreba, cu falsă naivitate şi ignoranţă : ai cui
parteneri? Jucători cu cine? Victime ale cui?
A venit, apoi, vremea ca însuşi preşedin-
tele George W.Bush să recunoască existenţa,
totuşi, şi a adevăratei diplomaţii, nu doar a ce-
lei practicate “cu alte mijloace” cum definea
Klaussewitz războiul şi să ceară implicarea
ONU, probabil nu atât pentru oprirea dramei pe
care Irakul – şi nu numai el – o traversează,
cât şi pentru asigurarea unei plecări “onorabile”
a trupelor americane din această “mocirlă”.
Cu puţine săptămâni în urmă, Consiliul
de Securitate i-a făcut pe plac, adoptând (fără
veto-uri, de data aceasta) Rezoluţia 1770 care
280

maţi de orgolii sterile, ci ca nişte coechipieri Niciodată sau destul de rar şi retoric, de-
angajaţi, cu solidaritate şi transparenţă, în cur- getul acuzator al Libanului nu s-a întors, cu
sa pentru pace. luciditate, şi spre propriul piept.
Pentru pacea şi liniştea tuturor celor care În această cafenea naţională pe care am
trăiesc în această lume tot mai ameninţătoare pute-o numi “ La libanezul vesel”,toţi se ceartă
şi, în acelaşi timp, tot mai fragilă. cu toţi, fiecare este deţinător al adevărului ab-
O cursă care să nu arate precum în cari- solut, fiecare este un “deus ex machina” adu-
catura alăturată publicată de televiziunea prin cător al soluţiei ideale, ignorând cu seninătate
satelit Al-Jazira. butoiul de pulbere sau grenada pe care scrie
“Liban” şi care stă să explodeze, fără ca mâna
TARBUŞUL ŞI GRENADA detonatoare să fie, cu necesitate, de import,
La 19 septembrie a.c.,un alt demnitar dimpotrivă.
libanez, al şaptelea de la asasinarea fostului În limba arabă, “tarbuş” înseamnă “fes” –
prim-ministru Rafik Al-Hariri, a fost ucis de ex- o piesă vestimentară tradiţională care, alături
plozia unei maşini-capcană în zona de est- de cedru, reprezintă unul din simbolurile prin
creştină- a capitalei Beirut. Este vorba de de- care identitatea naţională a Libanului se identi-
putatul Antoine Ghanem, membru al partidului fică şi se defineşte. Rezistând tuturor vicisitudi-
de dreapta “Falangele libaneze” ( Al-Kataeb) şi nilor istoriei, “tarbuşul” şi cedrul au conferit li-
un cunoscut militant anti-sirian. banezilor coordonatele dăinuirii.
Date fiind suspiciunile precedente, pri- Să dorească, astăzi, acest simbol-efigie
mele degete acuzatoare s-au îndreptat către auto-distrugerea , din orgoliu şi “mândrie naţio-
Siria care, desigur, a condamnat şi ea, prin nală” aşa cum sugerează caricaturistul postului
presă, “abominabilul act terorist”. Lumea arabă de televiziune prin satelit “Al-Jazira”?
a protestat, Consiliul de Securitate a condam-
nat şi… apele revin încetul cu încetul la matcă.
În contextul certurilor necontenite care
tulbură eşichierul politic libanez în legătură cu
schimbarea actualului preşedinte pro-sirian
Emile Lahoud, tâlcul asasinatului nu e greu de
ghicit :prin dispariţia “manu militari” a şapte
deputaţi ai coaliţiei anti-siriene, aceasta şi-a
pierdut majoritatea – firavă dar, totuşi, majori-
tate – în Parlamentul de la Beirut ( care-l alege
pe şeful statului), având, în consecinţă o marjă
sensibil îngustată de acţiune pentru a împiedi-
ca venirea la palatul prezidenţial Baabda a
unui alt preşedinte cu simpatii pentru “fraţii siri-
eni” de la Est.
Probabil că – ne place sau nu –uciderea
deputatului Antoine Ghanem nu va fi ultima pe AVEM NEVOIE DE FRAŢI SIAMEZI
lungul şi însângeratul răboj al asasinatelor poli- Tensiunea acumulată între Administraţia
tice care au conferit Libanului o tristă şi S.U.A. şi regimul islamist de la Teheran, al că-
nedorită celebritate. rui vârf de lance şi port-drapel se încarnează în
Şi tot atât de adevărat este că această persoana preşedintelui Mahmud Ahmadinejad,
ţară a reprezentat, încă de la obţinerea inde- este departe de a se domoli. Observatorii, dar
pendenţei de stat în 1941, un teritoriu în care şi, cu precădere, ţările vecine Iranului sau mai
doar cine nu a dorit nu a venit pentru lichidări îndepărtate aşteaptă cu înfrigurare deznodă-
sau deschideri de conturi, interese politice şi mântul profeţit de analişti şi evocat, din per-
financiare obscure, mercenariat şi conspiraţii spectiva a “ceea ce poate fi mai rău”, chiar de
regionale sau de anvergură mai mare. De fie- către trepidantul nou preşedinte francez
care dată, libanezii s-au mulţumit cu postura Nicolas Sarkozy : va fi sau nu un război între
de spectatori, întorşi spre propriile reglări de actorii numiţi Iran şi America – primul,
conturi, orgolii sterile, simpatii şi antipatii. autoproclamat putere regională cu vocaţie de
281

arhanghel al păcii universale, al doilea, deo- greu de separat prin cordonul, tot atât de re-
camdată, unica superputere a lumii chemată barbativ, al orgoliilor şi spiritului de confruntare
să ducă la capăt o misiune încredinţată de ca metodă şi stil. S-ar putea spune, chiar, că o
Dumnezeu însuşi – transformarea planetei într- eventuală despărţire a siamezilor este respinsă
un paradis al democraţiei şi libertăţii ( eventual, chiar de aceştia : ce s-ar face, atunci, fiecare
şi al fraternităţii între egali, cum cereau revolu- din ei, văzându-se fără duşman şi fără “faliţi” ,
ţionarii francezi)? cum spunea Caragiale? Nu cerea Zbigniew
În acest climat prea puţin încurajator, la Brjezinski, după prăbuşirea fostei Uniuni
25 septembrie a.c., preşedintele Ahmadinejad Sovietive, ca, pe tabla de şah a lumii, America
s-a aflat la New York, unde a participat la lu- să-şi inventeze un alt inamic? Şi nu proclama
crările celei de a 62-a sesiuni plenare din isto- Ahmadinejad, reconfigurând, deocamdată de-
ria Adunării generale a O.N.U. şi unde a rostit clarativ, mapamondul, că ţara sa este, deja, o
o alocuţiune despre viziunea Iranului asupra putere regională misionară, într-o lume în care
viitorului de aur al lumii. Apoi, o alocuţiune si- “Marele Satan” american şi “entitatea sionistă”
milară a fost rostită la Universitatea Columbia, nu--şi vor mai avea locul sub soare?
unde rectorul Lee Bollinger a preferat să re- Lente ridendo… Să râzi încetişor, îngă-
nunţe la protocolarele formule de întâmpinare duitor, cu bunăvoinţă… Aşa cum zâmbeşti de
a unui şef de stat pentru a-i spune acestuia, în stângăciile şi giumbuşlucurile copiilor.
stilul cel mai yankeu cu putinţă, că nu este de- Se întâmplă, însă, că, nu de puţine ori,
cât “un dictator mărunt şi crud” (rectorul ar fi lacrimile ies din maluri şi curg puhoaie iar zâm-
preferat, poate, un dictator înalt şi blând!). Cât betul şi râsul îngăduitor se prefac în grimasă şi
despre asistenţa universitară, aceasta a avut în acel “ţipăt” al disperării şi spaimei pe care,
reacţii înjumătăţite : unii au aplaudat, alţii au întru eternitate şi ca o lecţie neperisabilă, l-a
huiduit. De gustibus et democratiae non fixat pe pânză genialul pictor expresionist nor-
disputandum. vegian Edvard Munch.
“Insulte” şi “caracter neprietenos”, a re- Ce ar fi, deci, dacă , în locul celor două
proşat Ahmadinejad, păstrându--şi nealterat chipuri ale căror reprezentări cutreieră lumea –
zâmbetul şi salutându-şi auditoriul cu gesturi George Bush şi Ahmadinejad – posesorii aces-
dintre cele mai tradiţionale în recuzita politeţii tora, aceiaşi George W. Bush şi
islamice. Mahmud Ahmadi Nejad – ar ac-
Apoi? cepta să formeze, împreună, un
“Iranul nu este interesat de producerea alt fel, necesar , de data aceas-
unui arsenal nuclear”, “Holocaustul a existat şi ta, de “fraţi siamezi” alăturaţi
nu prea” (“Să presupunem că acesta s-a în- într-o singură efigie a păcii, aşa
tâmplat, dar…”), “Iranul nu va ataca Israe- cum sugerează montajul ima-
lul” (care, totuşi, într-o zi va dispărea de pe gistic alăturat ?
hartă !), “Problema libertăţilor pentru homose-
xuali nu se pune, pentru că în Iran nu există DESPRE POEZIE,URANIU ŞI ALTELE
homosexuali ca în America”, “AL-Qaida nu a Liderului spiritual suprem al revoluţiei
avut nici o legătură cu evenimentele de la 11 islamice din Iran, Ayatollahul Ali Khamenei, îi
Septembrie”, “Iranul este gata ( nu singur, de sunt dragi, între altele, poezia, muzica, medita-
data aceasta, ci împreună cu Irakul şi Arabia ţia filosofică, putând fi considerat, din acest
Saudită) să umple vidul care va fi lăsat în urmă punct de vedere, un reuşit emul al predeceso-
de plecarea americanilor de pe frontul iraki- rului său Ayatollahul Ruhollah Khomeyni ale
an” ( rumoare în sală, aplauze, huiduieli…). cărui volume de versuri lirice şi meditative se
O debordantă şi tristă rumoare care a publică, în reluări succesive, şi astăzi.
însoţit nu doar vizita lui Ahmadinejad la New
Cunoscut, aşadar, ca iubitor de stihuri,
York, ci s-a transformat în trăsătură definitorie
dar nu şi ca poet “profesionist”, Khamenei a
– însoţită sau nu de huiduieli şi aplauze – a
surprins comunitatea literară iraniană când,
relaţiilor iraniano-americane din ultimii ani, lă-
recent, la o “şezătoare poetică”, a oferit audito-
sând impresia că aceşti doi cavaleri ai bunăs-
riului o lungă (şi reuşită) kassidă şi, apoi, un
tării universale – George W.Bush şi Mahmud
volum de poezie intitulat, modest şi simplu, “
Ahmadinejad – au devenit doi fraţi siamezi
282

tificate, însă, afinităţi cu un alt “poet” aflat de-
parte de ţara Persiei, autor, şi el, al unui inedit
gen poetic pe care criticii contemporani l-au
denumit prin termenul de “bushism”. Există,
între cei doi, legături suficient de convingătoare
pentru ca, împreună, să devină întemeietori de
curent şi de şcoală: unul este ambasador al lui
Allah pe pământ, celălalt se declară misionar şi
uns al lui Dumnezeu pe acelaşi pământ, spre a
salva lumea de axele răului şi de Apocalipsa
condimentată cu uraniu îmbogăţit.
Un mai vechi addagiu ne spune că,
“atunci când vorbesc armele, muzele tac”.
Din fericire,Muzele încă mai vorbesc,
Versuri de domnul Ayatollah Khamenei”, în
deşi cu palma la gură.
care vorbeşte despre farmecele iubirii şi ale
iubitei, despre nefericire şi plăcerile bahice, Şi pentru ca glasul lor să nu se stingă
nostalgia după Horasanul de baştină şi altele definitiv, am propune, cu modestie, celor doi
asemenea. Spre a evita eventualele exclamaţii vizionari-poeţi să se poftească reciproc la o
de nedumerire ( “Să elogiezi bucuria vinului în istorică serată literară, spre a-şi oferi, cu dedi-
Iran?!” bunăoară),se cuvine spus că poezia caţie olografă, volumele de “kasside” pe care
mistică sufită – în lumea islamică, în general, şi le produc. Fie acestea sufite sau “bushiste”. Şi,
în cea arabă şi persană, cu deosebire – se ex- de ce nu ?- să invite la ceremonie şi Muzele.
primă nu atât prin text, cât prin profunda încăr-
cătură simbolică şi spirituală a ceea ce este CONFERINŢA DE PACE DE LA
dincolo de text, în meta-textul care trimite la ANNAPOLIS ŞI NASTRATIN HOGEA
aspiraţia perpetuă spre comuniune cu De o bună bucată de vreme, capul de
Transcendenţa divină. Spune poetul : “Mă ve- afiş al ştirilor mediatice, al rapoartelor politice
selesc de tristeţea care îmi clocoteşte în piept/ şi al pariurilor făcute de analişti mai mult sau
Vino, iubire, să păşim împreună în vâltorile ini- mai puţin avizaţi este ţinut de “conferinţa in-
mii mele/ În dulceaţa dăruită de pocalele ternaţională” propusă a se desfăşura, în acest
pline/…Dor îmi este de Horasanul naşterii me- sfârşit de toamnă, în oraşul american
le”. Dorul de locurile natale este cât se poate Annapolis, la iniţiativa preşedintelui George
de firesc, mai ales pentru un om care s-a mutat W .Bush. O conferinţă intitulată şi “de pace în
să trăiască în metropola Teheran, înconjurat regiunea Orientului Mijlociu”, chiar dacă, pe
de sfetnici şi decizând sigur soarta şi viitorul agenda de lucru avută în vedere de către cei
poporului şi al ţării, între două lamentouri stră- direct implicaţi şi interesaţi nu figurează decât
vechi ciupite pe strunele sittarului, instrument contenciosul palestiniano-israelian, ceea ce, la
care, venind de la India, acompaniază, de urma-urmelor, nu este un lucru rău, atâta vre-
obicei, elegiile misticilor şi ale derwişilor dansa- me cât toată lumea de dincolo şi de dincoace
tori care se exprimă nu prin cuvinte, ci prin de mări şi oceane declară – din 1948 încoace
dansul iniţiatic. Când vorbeşte de băutură, po- – că soluţionarea problemei palestiniene poa-
etul sufic îşi trimite cititorul la cupa cu elixirul te să fie un deus ex machina care va aduce
divinităţii, beţia este anihilarea raţiunii terestre pacea peste toţi măslinii Orientului Mijlociu.
pentru a descoperi misterele Transcendenţei
prin meditaţie mistică, iar “iubita” este tocmai Irakul, cu toate tragediile lui, pare a fi tre-
această cunoaştere niciodată încheiată şi nici- cut într-un con de umbră, situaţia din Liban de-
odată perfectă. vine, tot mai mult, “una a libanezilor”, deşi cir-
cumscrisă în triada libanezo-siriano-iraniană,
Este greu de spus dacă, în raftul bibliote- adusă în lumina reflectoarelor tot mai rar, după
cii, liderul- poet poate fi aşezat alături de ne- cum oscilează preţurile şi conjuncturile, dosa-
muritorii persani Firuzabadi, Hafiz, Saadi, rul nuclear al Iranului continuă să se umfle
Ferdoussi, sau de marele mistic şi filosof ameninţând… În faţa acestor sfidări, lumea
Jallaleddin Al-Rumi. Mai lesne ar putea fi iden-
283

întreagă pare a repeta vorbele unui celebru lor şi evreilor?
umorist român :” Om muri şi-om vedea!”. În marea aventură a căutării, de la
Se fac pregătiri pentru sărbătoarea cea acest festin al unei păci anunţate va lipsi un
de pe urmă, cupele şi tacâmurile sunt rânduite “mesean” ignorat: poporul palestinian din Gaza
după mărime şi folosinţă, se aşteaptă şi se şi Cisiordania Asemenea celebrului Nastratin
speră ca apa să fie preschimbată în vin, ca la Hogea, el este eliminat de la zaiafet pentru că
nunta din Cana, pentru consfinţirea păcii şi a nu are straiele potrivite. Un Nastratin Hogea
concordiei întru eternitate. flămând şi înfrigurat.
Doamna Condoleeza Rice a obosit de Reuniunea de la Annapolis aduce, fără
atâtea drumuri bătute pe drumul Orientului Mij- doar şi poate, o rază de speranţă. Ea nu în-
lociu (de ce nu şi pe “Drumul Damascului?”), seamnă sfârşitul unui proces, ci doar începutul
preşedintele Mahmud Abbas şi premierul acestuia.
israelian Ehud Olmert se întâlnesc periodic Abia
pentru a pregăti “Annapolis”, Siria ar accepta atunci ar trebui
să participe, dar la o conferinţă care să discute să se înceapă
şi retrocedarea Golanului până la frontierele bogatul festin al
din 1967, Hamas şi liderul său Ismail Haniyeh reconcilierii şi
cred că Israelul nu există pe lume, forţele pa- păcii între egali
lestiniene de opoziţie fac un congres al lor, şi să fie bucate
pentru a spune un “NU” hotărât reuniunii din îndeajuns pen-
S.U.A. Iar în toată această vreme, palestinienii tru toţi.
sunt sfâşiaţi între orgoliile liderilor pe care ei
înşişi i-au ales: nu se mai vorbeşte despre
“Teritoriile Palestiniene Autonome”, ci despre ANNAPOLIS, PUIETUL FIRAV
Gaza lui Ismail Haniyeh şi Cisiordania lui Imediat după ce preşedintele George
Mahmud Abbas. Despre care Palestină se va W.Bush a lansat iniţiativa de convocare a unei
discuta, aşadar, la Annapolis? conferinţe internaţionale de pace destinată a
Una din cele zece porunci ale diplomaţi- conduce, în sfârşit, la apariţia oficială pe hartă
ei, către care par, în sfârşit, a-şi întoarce faţa, a Statului Palestina, presa de pretutindeni cău-
în consonanţă, Palestina (din Cisiordania), Is- ta, dincolo de intenţiile declarate, o raţiune cre-
raelul şi S.U.A., spune că, în toate negocierile, dibilă care ar fi determinat această chemare şi
părţile implicate ştiu ceea ce vor, dar nu pot a descoperit-o în dorinţa Administraţiei de a
şti, aprioric, şi rezultatele la care se va ajunge. pune mai mult echilibru şi ordine în politicile
sale Mijlociu-Orientale: o cât mai numeroasă
Iniţiativa Annapolis pare a face notă
participare arabă şi nearabă ar da, la urma-
aparte prin “punerea carului înaintea calului”,
urmelor, satisfacţie actorilor direct implicaţi:
prin aceea că se porneşte de la ceva deja con-
palestinienii şi-ar împlini visul de a avea pro-
venit între preşedintele din Malul de Vest,
pria entitate statală, Israelul ar putea obţine
Mahmud Abbas, premierul Ehud Olmert şi
recunoaşterea ca stat şi ca identitate iudaică,
doamna Condoleeza Rice, ceva care nu ar mai
iar preşedintele Bush ar intra în nemurire prin
avea nevoie decât de o binecuvântare interna-
uşile împărăteşti ale istoriei ca aducător al pă-
ţională, ignorându-se, cu sau fără bună ştiinţă,
cii între duşmanii de până mai ieri.
că, abia, după “luna de miere”, există riscul
dureros să urmeze o “lună de fiere” care ar pu- Până la deschiderea conferinţei, cu ex-
tea, în cursul practicii, să dezmintă ceea ce s-a cepţia locului de desfăşurare, a datei propuse
stabilit la festinul de gală. şi a unor fragmente ale pertractărilor dintre
israelieni şi palestinieni, sub bagheta neobosită
Va putea Mahmud Abbas să vorbească
a doamnei Dr.Condoleeza Rice, despre agen-
în numele palestinienilor din Fâşia Gaza? Va
da de lucru a apropiatei reuniuni s-a ştiut prea
putea şubreda coaliţie de guvernământ condu-
puţin şi s-a pronosticat enorm, scenariile fiind
să de premierul Ehud Olmert să discute cu,
pe măsură, potrivit optimismului sau pesimis-
totuşi, palestinianul Ismail Haniyeh, şi să o fa-
mului autorilor care le-au elaborat.
că în numele şi cu acordul tuturor palestinieni-
Vorbind despre partea frumoasă a
284

lucrurilor - succesul -, ar trebui consemnat, ce- marginea desenului alăturat prin care maestrul
ea ce şi facem, că reuniunea, prin însuşi faptul caricaturist de la Al-Jazira îşi sintetizează
de a fi convocată, este un pas, fie şi numai punctele de vedere. Sau “punctul” îngust de
emoţional, către refacerea încrederii între părţi. vedere. Ca orice punct.
Că ea se va vedea încununată prin semnarea Şi totuşi, când, dincolo de epopie politi-
unui acord istoric de pace, rămâne pentru o ce, vom putea spune că, în sfârşit, “sub măslini
perspectivă nedeterminată, date fiind clivajele este pace”?
şi suspiciunile acumulate de-a lungul vremii,
complexitatea problemelor care, de decenii, îşi
aşteaptă o rezolvare, sau pretenţiile maximale TUNURI CU PORUMBEI
cu care negociatorii ambelor tabere se aşează Se întâmplă, uneori, ca şi serviciile de
la masa negocierilor. Dar că ea poate să fie o informaţii să fie imprevizibile (spre a folosi un
poartă deschisă către continuarea dialogului în eufemism) în sobrietatea, rigurozitatea şi aura
plan bilateral, inclusiv cu ceilalţi doi principali lor de mister. De la această realitate nu fac
actori – Siria şi Liban – este o opţiune pe cât excepţie nici instituţiile americane abilitate să-i
de dorită şi benefică, pe atât de realizabilă. spioneze pe ceilalţi.
Conferinţa de la Annapolis poate fi ase- Înainte de primăvara anului 2003,
muită cu un pomişor firav care, plantat în târzi- Saddam Hussein avea silozurile pline cu arse-
ul acestei toamne, apărat şi îngrijit, poate de- nale nucleare, chimice şi biologice şi era prie-
veni arborele falnic al păcii. ten ( şi generos sponsor) cu Ossama Bin
Dar, pentru că în toate există un “dar”, Laden şi Al-Qaida sa. Deci, o teribilă ameninţa-
pesimiştii par a nu împărtăşi această aserţiune. re pentru pace şi liniştea lumii întregi. Informaţii
Pesimişti au existat, există şi vor exista, dar grave, fierbinţi şi de primă mână, precum se
ceea ce surprinde, de data aceasta, este că vede şi tocmai bune ca argumente pentru tăie-
marea lor parte nu se află dincolo, ci dincoace rea din rădăcină a răului. Ceea ce s-a şi întâm-
de Râul Iordan, adică în lumea arabă. plat. Răul numit Saddam a fost extirpat, chiar
dacă acesta pare a fi lăsat în urmă un rău şi
Pentru aceşti adepţi ai vechiului lamento
mai mare pentru Irak şi Irakieni. Arsenalele de
al “înfrângerii”, Annapolis înseamnă trădare şi
distrugere colectivă nu s-au găsit pentru că nu
viclenie, iar participarea la reuniune va pune
existau, iar fostul “calif” din Bagdad nu a avut
lumea arabă în situaţia de a creşte pomişorul
nimic a face cu “emirul” şi “şeikhul” Ossama.
firav până ce acesta va deveni viitorul copac
Informaţii trucate? Nu avem căderea să jude-
de ale cărui ramuri îşi vor lega propriul ştreang
căm.
al spânzurătorii.
Astăzi, aceleaşi servicii, cu antenele în-
Şi totuşi, pacea nu este, nici pentru evrei,
dreptate mai spre Est de Irak, descoperă, nici
nici pentru arabi, nici pentru fiinţa umană, un
mai mult, nici mai puţin decât că Iranul şi-a sto-
copac pe care îl creşti cu obstinaţie pentru a-ţi
pat, încă din anul 2003, activităţile nucleare cu
susţine lanţul sinuciderii.
finalităţi militare şi că faimosul reactor de la
… Noi nu am făcut decât să glosăm pe Buşehr abia respiră, graţie unor transfuzii teh-
nologice modeste oferite de Vladimir Putin.
“Eroare!” a grăit preşedintele Bush care
a făcut legământ să nu lase în urmă un Iran
nuclear după ce va părăsi Casa Albă. Nu a
precizat cui aparţine eroarea.
“Eroare!”, a strigat şi Ehud Olmert , este
adevărat, programul a fost sistat în 2003, dar a
fost redeschis”. Când ? Agenţia Internaţională
pentru Energie Atomică nu are cunoştinţă des-
pre aşa ceva.
“Victorie!”, a jubilat preşedintele Mahmud
Ahmadinejad, revenit de la “istorica” sa întâlni-
re cu vecinii arabi din Consiliul de Cooperare al
285
PRINCIPALELE ELE-
Va veni, oare, ziua în
care înaripaţii emisari ai păcii
vor fi lăsaţi să zboare în liber-
tate şi fără a fi lansaţi cu tu-
nul?
Golfului pe care i-a asigurat de intenţiile paşni-

ce ale ţării sale, propunându-le, chiar, încheie- “OPERAŢII CHIRURGICALE”
rea unui pact de apărare comună şi de securi- “Operaţii chirurgicale”, sau “intervenţii
tate colectivă regională. chirurgicale” – iată două sintagme care, din
George Bush este convins că Troika eu- domeniul de provenienţă, cel al medicinii, au
ropeană (Marea Britanie, Germania, Franţa) şi pătruns, metaforic, în limbajul politic pentru a
Rusia (de ce nu şi China?) cred că “programul exprima sensul de “exactitate”, “precizie”,
nuclear al Iranului continuă să constituie o pro- “minuţiozitate” în abordarea, cu scopul soluţio-
blemă” şi că Teheranul are datoria să facă ale- nării, a unei situaţii sensibile şi complexe care,
gerea strategică între renunţarea la preocupă- netratată la timp, ar putea activa semnificaţia
rile nucleare ( recompensele fiind, deja, pregă- prea celebrei fraze “tratamentul a reuşit, paci-
tite) şi a menţine ţara în aceeaşi izolare in- entul e mort!”
ternaţională, cu consecinţele ce decurg din O asemenea terapie intervenţionistă a
aceasta. fost aplicată asiduu în cursul anului 2007 asu-
Şi totuşi…Ceva s-a schimbat sau este pe pra multor tumore ale mapamondului nostru
cale de a se schimba: Conferinţa de la contemporan şi ar fi de ajuns să amintim doar
Annapolis a deschis calea către pacea posibilă Irakul, Afghanistanul, Libanul, Darfur, “statele”
între palestinieni şi israelieni şi către naşterea palestiniene Gaza şi Cisiordania, Pakistan şi
statului palestinian, Siria a trecut peste consi- enumerarea ar putea continua.
derentele de “alianţă strategică” cu Iranul şi a De cele mai multe ori, chirurgii provin din
fost prezentă la această reuniune, pentru pri- străinătatea mai îndepărtată sau mai apropiată
ma oară în istoria sa Consiliul de Cooperare al pentru că în clinicile autohtone fie nu există
Golfului îl primeşte, acasă, pe Mahmud dotările necesare şi chirurgi cu înaltă calificare
Ahmadinejad, Libanul este aproape de a se şi suficientă bunăvoinţă, fie pentru că aşa este
reconcilia cu sine şi a evita reîntoarcerea la moda.
războiul civil… Libanul este, de multă vreme şi la modul
Semne şi semnale de pace pe care pre- cel mai dramatic, lipsit de un cap, adică de un
şedintele George Bush nu poate să le ignore. preşedinte al statului, iar chirurgii au paşapoar-
Condoleeza Rice îşi continuă maratonurile dite americane, franceze, germane, siriene,
plomatice şi George Bush şi-a anunţat intenţia israeliene… Din păcate, până astăzi, chirurgia
de a vizita Orientul Mijlociu în anul 2008. Artile- reparatorie nu a inventat şi transplantul de cap.
ria politică şi propagandistică de la Washington Un porumbel al păcii decapitat şi tratat de alte
pare să experimenteze, timid, o nouă formă de boli inventate de alţii.
tir, înlocuind obuzele cu porumbeii care simbo- Irakul se află în stare de moarte clinică
lizează pacea. şi,de aproape cinci ani,medicii internaţionali nu
Este adevărat că, deocamdată, aceştia au reuşit să-l resusciteze.
nu părăsesc gura tunurilor de care sunt, încă, În Afghanistan aceeaşi medici internaţio-
înlănţuiţi, aşa cum sugerează caricaturistul co- nali apasă în zadar bisturiul în trupul unei ţări
tidianului londonez de limbă arabă “Al-Hayat”. aflată în metastază.
286

Comunicatele pentru presă sunt, însă, turneul oriental al preşedintelui George Bush în
cât de poate de liniştitoare: “tratamentul a reu- drumul către pacea Orientului Mijlociu. Printr-o
şit!” tradiţie neconsemnată oficial – la ce bun?- vizi-
Dar pacientul e mort sau este pe cale să tele prezidenţiale nu produc prefaceri funda-
fie. mentale, dar au, cel puţin, sau în cel mai bun
caz, meritul de a deştepta interesul şi atenţia
mediatică şi politică de natură să înlăture
LUMEA ARABĂ 2008: “TREC ANII…” letargiile şi să forţeze drumul către soluţii.
Un asemenea capital ar trebui să fie ex-
Orientul Mijlociu a păşit în anul 2008 cu ploatat de co-
exuberanţa şi forţa pe care numai evenimente- munitatea ara-
le de anvergură o generează şi este de ajuns bă pentru a
să fie amintită, în acest sens, doar seria de trece dincolo
vizite “istorice” pe care patronul – spiritual, dar de febra decla-
nu numai- al păcii şi democraţiei în Marele Ori- raţiilor de bu-
ent Mijlociu, George Bush le-a efectuat, nu cu nă-intenţie,
multă vreme în urmă, în această parte a lumii. către mai pu-
Premergător turneului, Ossama Bin ţini muşchi fes-
Laden îi îndemna pe arabi să-l întâmpine pe tivi şi către mai
liderul de la Casa Albă nu cu jerbe de trandafiri mult pragma-
şi covoare roşii, ci cu grenade, în vreme ce tism.
media arabofonă, proclamând depăşită de La 27 noiembrie 2008, la Annapolis, în
timp faimoasa declaraţie a ex-preşedintelui America, s-a deschis o nouă uşă. Este adevă-
egiptean Anwar El-Sadat, potrivit căruia nouă- rat, mai măruntă şi mai îngustă, prin care nu
zeci şi nouă la sută din pârghiile păcii în zonă pot să treacă toţi muşchii. Dar o uşă deschisă
se află la Washington, le cerea aceloraşi arabi zadarnic, dacă ea va rămâne doar un culoar
să “îsi arate muşchii”, pentru a demonstra de trecere pentru muşchi, exuberanţe şi forţe
înaltului oaspete de peste Ocean că lucrurile s- declarative, atâta vreme cât trunchiul şi picioa-
au mai schimbat şi că legătura cu cheile ferme- rele colosului vor continua să fie decupate din
cate ale lui Alladin s-a transferat, astăzi, în carton şi din pagini de calendar în zadar risipi-
cancelariile dintre lacul Tiberiada şi Shatt El- te.
Arab. “…Trec anii, trec lunile-n goană…” spu-
Toate bune şi frumoase, s-ar putea spunea un genial poet de la noi.
ne, dacă ele nu ar fi puţin mai altfel.
De o jumătate de veac, această lume Don Quijote şi Dulcineea din Teheran
arabă întâmpină fiecare an nou cu aceeaşi
exuberanţă, forţă şi arătare de muşchi. Exube- El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la
ranţa declaraţiilor bilaterale sau colective, a Mancha ( Iscusitul gentilom etc.) este
acoladelor protocolare păstorite de Liga Arabă, preacunoscutul şi emblematicul erou visător,
exuberanţa cu care se trăieşte “complexul în- idealist şi absurd creat de genialul spaniol
frângerii” de care, întotdeauna alţii sunt res- Miguel de Cervantes la începutul secolului al
ponsabili : “inamicul sionist”, “imperialismul pla- XVII-lea.
netar”, “Occidentul invadator”, “clientelismul şi Un hidalgo bântuit de visul isprăvilor şi
oportunismul celorlalţi fraţi arabi”. Apoi forţa şi gloriilor cavalereşti, care străbate Spania
arătarea de muşchi făcută, dramatic, în 1948, (lumea era mai greu de străbătut pe atunci) pe
1956, 1967, 1973, 1982, 1996… Totul în nu- spinarea mârţoagei Rosinanta , însoţit de vale-
mele unei “naţiuni arabe” erodată tot mai caus- tul său Sancho Panza, pentru a se război cu
tic de nostalgia trecutului legendar, dar divizată răul ( “axele răului” nu fuseseră inventate) şi
de orgolii, discrepanţe ideologico-doctrinare şi pentru a-i apăra pe cei împilaţi. Este un
partizane, de petro-dolari versus subdezvoltare “iluminat” pentru care hanurile umile de la răs-
şi sărăcie. pântii devin castele, iar ţărăncuţele de prin sate
Ne rezervăm o marjă de suspiciune şi sunt preafrumoase prinţese din basme. Dulci-
îndoială cât priveşte viitorul de aur deschis de neea del Toboso, pe care nu o va întâlni nicio-
287

dată, fiind scornire a imaginaţiei eroului nostru, punsul la trei întrebări cât se poate de simple:
îi este aleasă a inimii. Ce mesaj transmite desenul alăturat? Cui folo-
Lupta cu morile de vânt s-a transformat, seşte lupta cu morile de vânt? În care “Spanie”
peste veacuri, în simbol al vizionarismului ima- locuieşte Don Quijote din zilele noastre?
ginativ, al eroismului neprimejdios, rupt de rea-
litate şi, ca atare, neconsumat în fapte de cro- “Fetiţa cu chibrituri”
nică. Sancho Panza însuşi îl priveşte pe stăpâ- Nu ştiu câţi dintre copiii “generaţiei
nul său ca pe un “posedat de voci”, dar îl slu- Internet” mai citesc sau mai ascultă poveşti.
jeşte cu fidelitate fie şi numai pentru că, în felul Nu sunt, din păcate, foarte convins că sensul
acesta, are prilejul să-şi îndestuleze “panza”, însuşi al poveştilor şi rostul inventării acestora
stomacul, sau, cum se spune în zilele noas- mai este ştiut şi gustat nu neapărat la gura so-
tre,să-şi primească indemnizaţia. bei sau în poala bunicii pentru că…fugit
Schematic, aceasta este recuzita eroului irreparabile tempus!
gentilom, la care, desigur, trebuie adăugate
Poate doar cei care cochetează cu se-
faimoasa suliţă şi preacelebra armură.
nectutea sau, pentru a eufemiza cu seninătate,
De la 1.600 încoace (ediţia princeps a
“înaintaţi în vârstă” şi printre care, cu superbie
romanului a apărut la 1.605) pe faţa pământu-
discretă, se numără şi autorul rândurilor de fa-
lui se vor fi perindat mulţi Don Quijote, cu vale-
ţă, să fi păstrat în memoria afectivă vechea
ţii, cu Rosinantele şi cu Dulcineele lor, iar unul
mireasmă a poveştilor fantastice, triste, şăgal-
dintre aceştia ne este contemporan, chiar da-
nice şi, oricum, dătătoare de fiori şi de învăţă-
că, nu peste multă vreme, va trebui să pără-
turi pentru mai târziu.
sească paginile romanului.
Astăzi, idealurile, butaforia şi elanurile s- Genialul danez Hans Christian Andersen
au schimbat. (1805-1875) a scris, a născocit poveşti care au
Dulcineea s-a reâncarnat şi poartă nu- intrat în eternitate şi care reverberează, prin
mele de Iran (sau, la nevoie, de Ahmadinejad), înţelesuri, şi în actualitatea pe care o trăim as-
morile de vânt se numesc reactoare şi centrifu- tăzi. Vă amintiţi povestea “Fetiţei cu chibrituri”?
ge, iar bătrânele lor aripi au fost înlocuite cu Acea fetiţă sărmană, silită să vândă chibrituri
orbite pe care gravitează electroni, neutroni şi în gerul din ajunului Anului Nou, spre a aduce
alte particule de uraniu îmbogăţit. Cu deosebi- un bănuţ pentru ea şi pentru bunica. Vă mai
rea că acestea nu macină, deocamdată, nimic amintiţi mirificele peisaje zărite prin ferestre în
şi nu au perspective să o facă într-un viitor casele scăldate de luminile sărbătorii?
prea apropiat. Nici să macine, nici să ameninţe “Luminile străluceau pe la ferestre, miros de
“securitatea şi pacea lumii”. fripturi se răspândea în stradă… Mese acoperi-
Miguel de Cervantes a plăsmuit o poveste cu feţe albe, porţelanuri subţiri, o gâscă ma-
te care dăinuie şi încântă tocmai pentru virtuţile re friptă…” În locul acestora, fetiţa nu avea de-
nobile pe care orice poveste frumoasă le are. cât zidul mare şi gros lângă care a fost găsită
Poveştile contemporane cu mori de vânt dimineaţa răpusă de oboseală şi frig.
şi cu avânturi onirice se pot transforma, însă, Povestea lui Andersen stârneşte compa-
siune şi tristeţe, desigur, cu atât mai mult cu
cât prelungirile ei simbolice se regăsesc, meta-
foric, şi în zilele noastre. Priviţi, tot metaforic,
situaţia populaţiei palestiniene din Sectorul Ga-
za, rătăcind între blocada impusă de Israel şi
ipocrizia politico-diplomatică a casei nobile ca-
re se cheamă comunitatea arabă şi internaţio-
nală. Mai există şi alte case, la fel de impene-
trabile, cele care îi adăpostesc pe cauzatorii
palestinieni ai acestui dramatic vagabondaj în
în istorii cu zmei adevăraţi şi cu coşmaruri pe care “Fetiţa cu chibrituri” nu are nimic de vân-
care nici Don Quijote (cel din roman) nu le-a dut – nici chibrituri, nici suflete.
imaginat. Iar înlăuntrul acestor lăcaşuri care adă-
Propunem cititorului să găsească răs-
288

postesc cancelarii se făuresc declaraţii, se fac preocupat să descopere şi să cucerească noi
jurăminte de solidaritate cu cei care au nevoie păşuni şi izvoare pentru turmele sale. Mai mul-
de ajutor şi de pâine, se condamnă tot ce se te cornute, mai mult belşug! Şi este atât de în-
poate condamna , dar atât. Liderii mişcărilor setat să atingă alte zări depărtate, încât a lăsat
palestiniene de “opoziţie” (opoziţie faţă de ce?) de mult în urmă hotarele ţinuturilor texane,
fac congrese “naţionale” (dar nu la Ramallah ajungând, iată, - să tot fie vreo cinci ani de
sau Gaza, ci la Damasc), preşedintele atunci – până la ţara lui Ghilgameş şi a fru-
Mahmud Abbas şi premierul rebel Ismail moasei Semiramida, la Ziggurat şi la leul din
Haniyeh îşi strâng palmele cu o mână şi se Babilon – cunoscute, toate, şi sub numele de
sugrumă reciproc cu cealaltă, Consiliul de Se- Irak.
curitate îndeamnă, pudic, la reţinere, Casa Eu- Golda Meir spunea, pe când era prim-
ropeană recită, sub luminile candelabrelor, tex- ministru al Israelului, că “Palestina este un pă-
tul unei Foi de Parcurs care nu mai interesea- mânt fără oameni, pentru oameni fără pă-
ză pe nimeni, lumea arabo-islamică condamnă mânt”.
şi bate cu pumnul în biroul directorului dar nu-
Îngăduindu-ne o parafrază la acest afo-
mai când acesta lipseşte. Până şi Ayman Al-
rism, am glosa şi noi, afirmând că, văzută de
Zawahiri oferă ceva palestinienilor: comunicate
pe malul celălalt al Oceanului, ţara de la Tigru
difuzate de Al-Jazira.
şi Eufrat era, până către 1993, un pământ fără
Priviţi desenul alăturat. Exprimă mai mult cow-boys ( dar cu puzderie de vaci gata să fie
decât am putea spune noi. De altfel, aceste mulse) pentru cow-boys fără vaci. Nu vrem să
rânduri nu sunt decât simple reflecţii pe margi- spunem că vacile de acasă nu mai dau lapte
nea unei caricaturi. sau că, Doamne-fereşte!, ar fi fost decimate de
nebunia bovină. Numai că bălţatele din
Summer şi Babilon, ba, şi mai vârtos, cele de
la Bassra, Kirkuk şi Mossul (aşezări istorice,cu
vechi tradiţii pastorale) au o particularitate. Ciu-
dată, e drept, dar cât se poate de profitabilă:
produc lapte…negru! Doar mulgătorii cow-boys
( nu-i de ajuns să paşti Joianele, mai trebuie să
ştii să le şi mulgi), numai ei singuri, deci, pro-
duc zi de zi câte 1,2 milioane de litri (am fost
tentaţi să scriem “barili”) trimişi acasă, la fabri-
cile lor de delicatese lactate. Există, desigur, şi
cow-boys veniţi de pe alte meleaguri, dar ei
sunt novici şi îndeplinesc doar servicii ajutătoa-
re: stau de pază, curăţă prin staul, cară lapte-
le… Primesc, în schimb, adăpost, merinde,
straie şi bani de tutun şi toată lumea e mulţu-
Cow-boy în Babilon mită.
În englezeşte, cuvântul cow-boy (sau Vacile, precum se ştie, nu au darul vorbi-
cowboy, cum se scrie la Potomac) înseamnă rii. Şi tac, docile şi blânde, dăruindu-şi fără îm-
“văcar” şi are statutul de brand american exclu- potrivire prinosul cu care le-a înzestrat Creato-
siv, chit că şi în alte părţi ale lumii există vă- rul şi se apără, cum se pricep şi cât pot, de
cari, am zice chiar mai iscusiţi, - olandezii, de lupii care vin să le sfâşie şi de bâtele propriilor
pildă – care îşi cresc şi îşi mulg liniştiţi văcuţe- stăpâni.
le, fără a se sluji de lasou şi fără pistoale la Din păcate, ne vedem siliţi a pune punc-
brâu sau carabine la coburii şeilor de pe cai. tul final: din fundul ogrăzii, capra mea îşi cere
Aceştia vor fi fiind ei văcari, dar cu siguranţă tainul de fân. (Ne-au lipsit resursele necesare
nu sunt cow-boys. Căci veritabilul cow-boy, pentru a procura o vacă de lapte… alb).
cel de firmă, este, prin excelenţă, un yankeu
veşnic însetat de descoperirea unor noi orizon-
turi, de plinătatea unei libertăţi fără frontiere,
289

CONFERINŢA DE LA BAGDAD -10 MARTIE comitete tehnice la nivel de experţi astfel:
2007 - cooperarea şi coordonarea în probleme de
Într-o atmosferă de relativ calm şi cu mă- securitate, în conformitate cu înţelegerile de
surile de securitate obişnuite pentru astfel de securitate încheiate anterior cu ţările vecine, în
evenimente, a avut loc la Bagdad prima Confe- scopul prevenirii infiltrărilor transfronta-liere şi
rinţa internaţională privind Irakul. Au participat sprijinirea guvernului irakian in confruntarea cu
delegaţii din 17 ţări şi organizaţii interna-ţionale insurgenţii;
şi regionale, vecini ai Irakului: Iran, Siria, - soluţionarea problemei refugiaţilor irakieni în
Arabia Saudită, Turcia, Iordania, Kuweit, dar şi alte ţări, mai ales în cele vecine;
Bahrein, Egipt, cei cinci membri permanenţi ai
- soluţionarea problemelor legate de aprovizio-
Consiliului de securitate ONU (SUA, Rusia,
narea Irakului cu combustibili şi energie, mai
Franţa; Marea Britanie, China), delegaţi din
ales din punct de vedere tehnic şi legislativ.
partea Ligii Arabe şi a Organizaţiei Conferinţei
Islamice. Deşi unele surse au declarat că Turcia s-
a oferit să găzduiască viitoarea reuniune, la
Desfăşurată în clădirea ministerului iraki-
nivelul miniştrilor de externe în luna aprilie şi la
an de externe, situată în Zona Verde, conferin-
care va participa şi Secretarul de Stat SUA
Condoleezza Rice, o altă ofertă fiind cea a
Egiptului, ministrul de externe irakian a decla-
rat că “ţările participante la conferinţă nu au
convenit data şi locul viitoarei întâlniri, fiind de
acord ca Irakul să se ocupe de această proble-
mă”.
Participarea Iranului la Conferinţă a dus,
după surse care au dorit să-şi păstreze anoni-
matul, şi la un schimb de replici între trimisul
american David Satterfield care, arătând spre
geanta sa cu documente, a spus că are dovezi
privind înarmarea de către Iran a unor miliţii
ţa a fost deschisă de primul-ministru irakian, şiite din Irak, replica şefului delegaţiei iraniene
Nuri al-Maliki şi ministrul irakian de externe, fiind “aceste acuzaţii sunt mai mult un pretext
Hochiar Zebari (foto). pentru a justifica eşecul vostru în Irak”.
SUA au fost reprezentate de ambasado- Declaraţia finală a reuniunii subliniază
rul american la Bagdad, Zalmay Khalilzad, în acordul tuturor participanţilor pentru a “susţine
timp ce Iranul, a cărui prezenţa a fost incertă suveranitatea Irakului şi principiul neintervenţi-
până cu puţine zile înaintea datei conferinţei, a ei în afacerile interne ale acestuia”.
fost reprezentată de adjunctul ministrului de Problema securităţii şi instaurării suvera-
externe, Abbas Araghtchi. nităţii irakiene pe întregul teritoriu a devenit
La patru ani după invazia americană în parte inseparabilă a problematicii mai largi a
Irak, principalul merit al Conferinţei este acela
de a reuni pentru prima oară actori internaţio-
nali, regionali şi locali, care pot contribui la gă-
sirea unei formule acceptabile pentru soluţio-
narea situaţiei din Irak. De asemenea, Iranul şi
Siria se află pentru prima oară, în mod oficial,
la masa discuţiilor cu un reprezentant al SUA,
relaţiile diplomatice ale SUA cu Iranul fiind în-
trerupte de 27 de ani.
Atât SUA cât şi oficialii irakieni au apreci-
at lucrările ca fiind “constructive” şi “pozitive”,
în mod concret acestea stabilind crearea a trei
290

securităţii în zona Golfului şi a Orientului Mijlo- borării serviciului de informaţii al CGRI cu ser-
ciu în general, o soluţie durabilă trebuind să viciile de informaţii siriene şi Hezbollahul liba-
fie acceptată de toate ţările implicate şi intere- nez.
sate. Dispariţia sa a avut loc la puţin timp după
IRAK - la 7 martie 2007, Partidul şiit FADHILA cazarea într-un hotel din Istanbul (proprietatea
(Partidul islamic al virtuţii) a anunţat ieşirea sa unui cetăţean iranian), bagajele rămânând în
din “Alianţa Irakiană Unită” - una din principale- cameră. Familia sa venise recent din Iran la
le formaţiuni parlamentare, pentru a deveni Istanbul şi a dispărut împreună cu el.
independentă, cu o platformă naţionalistă. Par- După unele surse, acesta ar putea deţine
tidul deţine 15 din cele 273 de locuri ale parla- date despre situaţia pilotului israelian Ron Arad
mentului irakian şi după unele surse această dispărut în Liban în 1986. În ianuarie 2007, un
ieşire ar avea legătura cu acţiuni politice ale raid militar american la consulatul iranian din
fostului premier Ayad Allawi de a reveni la pu- nordul Irakului s-a soldat, printre altele cu ares-
tere, prin formarea unei noi coaliţii. Acesta este tarea lui Mohsen Shirazi, ofiţer iranian de rang
unul din multiplele exemple privind disensiunile înalt în cadrul brigăzii de elită Qud, din compu-
şi frământările pe scena politică internă irakia- nerea CGRI.
nă, care încă nu s-a cristalizat. Probabil Ali Reza Askari a ales să folo-
sească protecţia acordată de SUA, care dispu-
ne cu siguranţă de foarte bune posibilităţi de
IRAN
extragere în Turcia - aliat principal în zonă,
Dispariţia generalului (r) iranian Ali Reza
nefiind exclusă şi colaborarea Mossad în
Askari
această acţiune. Este posibil ca Ali Reza
Mijloace media arabe, unele israeliene şi
Askari să fi colaborat cu Mossad sau unul din
internaţionale, alte organizaţii
serviciile de informaţii americane încă din pe-
specializate, au mediatizat la
rioada activităţii sale în Liban.
începutul lunii martie cazul
Mijloace media iraniene şi arabe au evo-
dispariţiei, în prima parte a
cat şi posibilitatea răpirii generalului iranian,
lunii februarie 2007, de la
menţionând că ar fi fost unul din cei 20 ofiţeri ai
Istanbul, a fostului demnitar
CGRI pe o listă specială a CIA, sau că ar fi im-
iranian.
plicat într-un atentat recent la Bagdad, în care
Analizând datele publi-
şi-au pierdut viaţa cinci militari americani.
cate până în prezent în acest caz putem sinte-
Această variantă ni se pare mai puţin plauzibi-
tiza:
lă. Cert este că dispariţia sa, trădare sau răpi-
Ali Reza Askari a lucrat în serviciul de
re, creează dificultăţi actualei conduceri iranie-
informaţii a Corpului Gardienilor Revoluţiei
ne.
Islamice CGRI) o perioada lungă de timp. În
anii 1980 a condus forţele CGRI din Liban,
fiind şi responsabil de relaţia de cooperare cu SIRIA
Hezbollahul libanez. Perioada libaneză i-a per- În perioada de referinţă Siria şi-a conti-
mis să se remarce şi să progreseze în ierarhia nuat preocupările pentru a-şi păstra un loc im-
militară până la gradul de general, după trece- portant pe scena politică a Orientului Mijlociu,
rea în rezervă îndeplinind în continuare funcţii principalele acţiuni de politică externă fiind pri-
importante în serviciul de informaţii al CGRI, mirea la preşedintele Assad a vicepreşedintelul
atât pe lângă fostul ministru iranian al apărării irakian Tarek Hashmi (6 martie), partici-parea
generalul Ali Samahani, cât şi în cabinetul la Conferinţa de la Bagdad - 10 martie, primi-
fostului preşedinte iranian Mohammad rea ministrului iranian al apărării de către pre-
Khatami. Din aceste poziţii ar fi avut acces la şedintele Siriei la 11 martie.
informaţii importante privind programele de Prin Decretul prezidenţial
înarmare şi contractele respective ale Iranului, nr.100/04.03.07, au fost convocate alegeri par-
inclusiv în domeniul nuclear. De asemenea, lamentare în Siria, pentru data de 22 aprilie
având în vedere că înainte de Istanbul acesta a.c.
a fost la Damasc, putem trage concluzia că În perioada 11-12 martie a avut loc, la
încă juca un rol important în coordonarea cola- Damasc, vizita unei delegaţii militare iraniene,
condusă de ministrul apărării, general Mustafa
291

Mohammed Najjar. În afara discuţiilor cu omo- influenţa crescândă a Iranului şiit în Orien-
logul său sirian, gl.lt. Hassan Turkmani, dele- tul Mijlociu, în special în Irak, condus de şiiţi,
gaţia iraniană a fost primită de preşedintele în Liban, prin intermediul Hezbollah, şi în terito-
Siriei. Cele două părţi au reiterat dorinţa de a riile palestiniene, unde susţine Hamasul.
dezvolta şi mai mult relaţiile de colaborare din- Regele Abdullah şi preşedintele
te cele două armate Ahmadinejad au fost de acord asupra necesi-
La 13 martie a început vizita primului mi- tăţii de a evita o confruntare directă şi dură în-
nistru sirian, Mohammed Naji Ottri în Iran, cu tre şiiţi şi suniţi , la nivelul lumii arabe, dacă nu
ocazia reuniunii Consiliului Suprem de Coope- chiar la nivelul lumii islamice, pentru a evita
rare între cele două ţări. astfel consecinţe catastrofale pentru toată lu-
În cadrul vizitei începute în 13 martie, la mea musulmană.
Damasc, de către Înaltul Reprezentant pentru În acelaşi timp, cei doi au fost de acord
politică externă al UE, Javier Solana, s-a întâl- cu relansarea iniţiativei saudite de reglementa-
nit cu vicepreşedintele Faruk al-Shara şi minis- re a situaţiei din Liban, ceea ce înseamnă o
trul de externe Waled al-Muallem. În cadrul recunoaştere da către Iran a rolului important
întâlnirii, la 14 martie, cu preşedintele sirian jucat de Arabia Saudită în reglementarea cri-
Bashar al-Assad, demnitarul european a decla- zei. Conform unor declaraţii care se doresc
rat, printre altele, că UE va face “tot ceea ce anonime, “Iranul sprijină eforturile Arabiei
este posibil” pentru ca Siria să recupereze înăl- Saudite pentru a calma situaţia din Liban şi
ţimile Golan, adăugând că Siria trebuie să facă rezolva criza politică” cu care se confruntă
mai mult pentru a reduce tensiunile în Liban şi această ţară de o bună perioadă de timp, cele
Irak. Este prima vizită a unui înalt demnitar eu- două state fiind de acord asupra “necesităţii de
ropean după asasinarea lui Rafic Hariri - fostul rezolvare a crizei din Liban în cel mai scurt
premier al Libanului, în care, conform unor de- timp”. În mod concret, monarhia saudită doreş-
claraţii ale demnitarului european, anterioare te ca această problemă să fie rezolvată până
vizitei, va urmări reactivarea procesului de pala reuniunea la nivel înalt arabă prevăzută să
ce în Orientul Mijlociu, îmbunătăţirea relaţiilor se desfăşoare la Riad în perioada 28-29 martie
siriano-libaneze în contextul anchetei internaţi- a.c., fapt demonstrat de rapiditatea cu care şi-a
onale privind asasinarea lui Rafic Hariri, criza început acţiunea de mediere ambasadorul
din Irak, alte probleme regionale. saudit la Beirut, Abdel Aziz Khoja. După între-
ARABIA SAUDITĂ vederea de la Riad dintre regele Abdullah şi
Riadul a reţinut atenţia lumii politice internaţio- preşedintele iranian Ahmadinejad, la care a
nale prin întâlnirea la nivel înalt ce-a avut loc participat, acesta a revenit la post încă de-a
sâmbătă 3 martie a.c. între preşedintele iranian doua zi cu sarcina de a se întâlni, în următoa-
Mahmud Ahmadinejad şi suveranul saudit rele 48 de ore, cu toţi cei implicaţi în conflict.
Abdullah ben Abdel-Aziz. Succesul diplomatului saudit se speră a se
După cum era de aşteptat, în cadrul concretiza într-o reuniune interlibaneză, ce se
vizitei de trei ore din Arabia Saudită a preşe- preconizează a avea loc de asemenea la Ri-
dintelui iranian, cei doi şefi de stat au avut în ad, unde protagoniştii crizei din Liban se vor
centrul discuţiilor situaţia regională, inclusiv aşeza la aceeaşi masă pentru a încheia un
criza din Liban . Vizita, aşteptată cu interes, s- acord de la care se aşteaptă o nouă înţelege-
a concretizat în urma unor eforturi susţinute din re naţională.
partea ambelor părţi, stiut fiind că Secretarul Acordul ar putea să cuprindă următoa-
Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale Ira- rele prevederi:
niene-prinţul Ali Larejani a efectuat două vizite • guvern de uniune naţională (19 miniştri ai
în Arabia Saudită de la începutul acestui an, majorităţii, 11 miniştri ai opoziţiei);
iar omologul său saudit—prinţul Bandar ben
• crearea unei comisii mixte iraniano-saudite
Sultan a efectuat şi el o vizită la Teheran în
cu un expert libanez pentru studierea modi-
luna ianuarie a.c.
ficărilor asupra proiectului tribunalului in-
În pofida unui dialog aproape continuu, ternaţional pentru judecarea asasinilor lui
relaţiile dintre cele două puteri regionale sunt Rafic Hariri;
tensionate, Regatul saudit fiind îngrijorat de
292

• o nouă lege electorală; tărât să-şi prezinte demisia pentru că şi alţi mi-
• alegerea unui nou preşedinte de consens niştri ar fi riscat să fie audiaţi în Parlament.
naţional (pentru înlocuirea lui Emil Lahud); În prezent, postul de Prim-ministru şi
• alegeri legislative anticipate în aprilie 2008. principalele portofolii sunt deţinute de către
membrii familiei regale cărora este foarte dificil
Toată această activitate diplomatică să li se ceară socoteală. În virtutea Constituţiei,
subliniază rolul pe care-l joacă de câteva luni emirul beneficiază de puteri largi, printre care
Arabia Saudită: a mediat acordul de la Mecca numirea prinţului moştenitor şi a Primului-
dintre fracţiunile palestiniene Hamas şi Fatah; ministru, precum şi dizolvarea Parlamentului.
încearcă să ajungă la o înţelegere cu Iranul;
Deputatul de opoziţie Mussallam al-
face mai multe gesturi pentru a linişti Siria
Barrak este de părere că n-ar fi necesare în
(invitându-l pe preşedintele Lahoud la întâlni-
mod urgent reforme majore ale sistemului şi că
rea la nivel înalt arabă).
“problema nu este în Constituţie, ci în modul
Întrebarea care se pune este de a şti de aplicare a acesteia în practică, existând
cât din această iniţiativă are girul SUA, atâta părţi atât din interiorul cât şi din exteriorul gu-
timp cât acest acord asupra Libanului pare să vernului care nu cred nici în democraţie şi nici
nu fie dorit de Washington, aşa cum şi acordul în Constituţie”.
de la Mecca nu corespunde integral intenţiilor Şeful partidului islamist nerecunoscut
americane de a izola Hamasul. legal Umma, Hakem al-Mutairi consideră că
Este de menţionat totodată şi faptul că “aceste crize dintre executiv şi legislativ se vor
întâlnirea la nivel înalt de la Riad marchează repeta atâta timp cât nu se va proceda la re-
o evoluţie spectaculoasă ce pare să se fi pro- glementarea radicală a problemei, respectiv la
dus în politica preşedintelui iranian, acesta înlocuirea practicilor politice tradiţionale, care
părând a subscrie la iniţiativa regelui Abdullah, au fost un eşec, cu adoptarea pluralismului
adoptată în timpul reuniunii la nivel înalt de la politic şi o alternanţă paşnică la putere”. Practi-
Beirut din 2002. ca politică tradiţională constă în alternanţa la
KUWEIT conducerea statului a celor două clanuri din
Kuweitul este confruntat cu o nouă criză care este compusă dinastia al-Sabah: al-
după demisia neaşteptată a guvernului din 4 Salem şi al-Jaber, practică ce datează de pes-
martie a.c., la numai opt luni de guvernare. te 90 ani.
Evenimentul demonstrează natura specifică a
sistemului politic a acestui mic emirat petrolier, IRAN
căruia i se reproşează în primul rând că ar fi
Atacul economic masiv al SUA asupra ex-
puţin democratic, în special din cauza compo-
porturilor de petrol şi a tranzacţiilor financiare
ziţiei guvernului, care nu reflectă rezultatele
ale Iranului, completat cu realizarea grupărilor
alegerilor legislative, motiv ce conduce la crize
de forţe şi manevrele navale din Golful Persic,
repetate între executiv şi legislativ.
intensificarea propagandei pentru câştigarea
Kuweitul este prima monarhie din Golf opiniei publice americane în susţinerea unui
care s-a dotat cu un Parlament ales din 1962, nou front în „războiul împotriva terorismului” au
dar dificultăţile au început în ianuarie 2006, constituit semnale care, potrivit unor analişti
când s-a declanşat o luptă pentru putere în militari de prestigiu ,indicau că într-un viitor
cadrul familiei regale al-Sabah şi care a culmi- apropiat SUA va utiliza opţiunea militară împo-
nat cu destituirea fostului emir, bolnav. triva Teheranului.
Cu toată prezenţa unui nou emir puter-
Se pare că opţiunea militară exclude ipote-
nic, şeicul Sabah al-Ahmad al-Sabah şi a unui
za unei ofensive terestre preferându-se atacu-
parlament puternic, guvernul cade la numai opt
rile aeriene care ar putea avea şi o componen-
luni după formarea sa pentru a evita un vot de
tă nucleară.
neîncredere în ce-l priveşte pe ministrul Sănă-
tăţii, şeicul Ahmad Abdallah al-Sabah, membru Strategia Iranului, adoptată faţă de planul
al familiei regale. Primul ministru, şeicul de sufocare economică aplicat de SUA, s-a
Nasser Mohammad al-Ahmad al-Sabah, avea materializat în dezvoltarea accentuată a relaţii-
posibilitatea remanierii guvernului, dar el a ho- lor economice cu Rusia şi China, iar din punct
293

de vedere militar a continuat prin amplificarea Stat nu este abilitat” să publice un astfel de
programului său nuclear, concomitent cu creş- raport pentru că “Naţiunile Unite nu a dat nici
terea importurilor de tehnică şi tehnologie mili- unei ţări dreptul de a se constitui în apărător al
tară, în special în domeniul apărării antiaeriene drepturilor omului”. În declaraţia de presă, fă-
şi a sistemelor de radar, pregătirea populaţiei cută a doua zi după publicarea raportului,
şi a forţelor armate pentru apărare. acesta a adăgat că “cei care au redactat rapor-
Manevrele militare desfăşurate în perioada tul nu au nici o noţiune obiectivă asupra realită-
19-22 februarie în 16 provincii, nume de cod ţii din ţările menţionate”, documentul bazându-
EGHTEDAR (MĂREŢIA) au avut drept scop şi se pe “informaţii imprecise şi trunchiate”.
testarea modului de integrare în sistemul de O situaţie asemănătoare au înregistrat-o
apărare antiaerian a celor şi relaţiile egipteano-israeliene, cauzată de
mai recente rachete, de Lansarea unei rachete TOR apariţia unui documentar israelian care se refe-
provenienţă rusească, tip: rea la lichidarea, de către armata israeliană, a
TOR M-19M330, intrate în soldaţilor egipteni făcuţi prizonieri în timpul răz-
înzestrare în luna ianuarie boiului israelo-arab din 1967. Documentarul
2007. respectiv a provocat reacţia deputatului Anouar
Esmat el-Sadat, nepot al fostului preşedinte
Acţiunile principalelor
egiptean Anuar el-Sadat, care, în timpul dez-
forţe participante, peste
baterii parlamentare de sâmbătă 10 martie, a
60.000 de militari din
cerut revizuirea tratatului de pace încheiat cu
aproximativ 20 de brigăzi,
Israelul în 1979, de către unchiul său. Conform
s-au axat pe respingerea
acestuia, “Tratatul de pace semnat cu Israelul
unui atac aerian cu rache-
nu este un “Coran”, şi că “poate fi amendat”.
te, aviaţie şi elicopte-
La rândul lor, deputaţii marii formaţiuni
re ,fiind întrebuinţate pes-
de opoziţie “Fraţii musulmani”, i-au reproşat
te 620 de rachete antira-
Ministrului Afacerilor Externe Ahmad Aboul
chetă şi sisteme antiaerie-
Gheit, care ar fi declarat că Egiptul nu pune
ne.
capăt relaţiilor cu Israelul “pentru un film”, fapt
În cadrul manevrelor şi-au testat sisteme- negat ferm de către acesta.
le de armamente, în special rachetele cu rază
scurtă, medie şi lungă de acţiune, Gardienii LIBAN
Revoluţiei-armata ideologică- a Iranului. În cadrul unor discuţii bilaterale libanezo-
De asemenea au fost antrenaţi şi com- germane de la începutul lunii martie a.c. s-a
batanţi din unitatea specială „Căutătorii de analizat posibilitatea dezvoltării unei colaborări
Martiriu” pregătiţi ca forţe kamikaze. bilaterale pentru realizarea de către partea ger-
mană a unui sistem de securizare a frontierei
EGIPT de nord a Libanului, la graniţa cu Siria.
Începutul lunii martie a.c. a cunoscut o Vizita Înaltului Comisar european pentru
oarecare tensionare a relaţiilor egipteano- politică externă al UE, Javier Solana, la Beirut,
americane provocate de publicarea de către a marcat reiterarea sprijinului UE pentru nor-
Washington a unui raport critic asupra situaţiei malizarea situaţiei din Liban. În întâlnirile cu
drepturilor omului din Egipt. Raportul, publicat preşedintele Parlamentului Nabih Berri şi pri-
la 8 martie, denunţă “guvernul egiptean pentru mul-ministru Fuad Saniora, înaltul demnitar
lipsa de respect a drepturilor omului” şi european a apreciat modul de implementare a
“clemenţa” de care se bucură membrii servicii- Rezoluţiei Consililui de Securitate ONU 1701 şi
lor de securitate, făcând trimitere la condamna- a reiterat sprijinul pentru finalizarea anchetei
rea de către Egipt a opozantului Ayman Nour, internaţionale privind asasinarea fostului pre-
în 2005, fapt ce a afectat relaţiile dintre Cairo şi mier libanez Rafic Hariri.
Washington, care reclamă eliberarea acestuia.
Reacţia egipteană a venit din partea mi- AUTORITATEA PALESTINIANĂ
nistrului afacerilor externe, Ahmad Aboul După ultimele discuţii între preşedintele
Gheit, care a declarat că “Departamentul de palestinian Mahmud Abbas şi primul ministru
294

Ismail Haniya (Hamas), la 14 martie a fost con- ile dificile de viaţă ale populaţiei. Iată foarte pe scurt
venit viitorul ministru de interne, al cărui nume câteva date relevante, la nivel de ţară (sondajul conţine şi
nu a fost încă dezvăluit. Acordul asupra aces- date mai detaliate pe fiecare provincie):
tei persoane este important, deoarece el va Problema refugiaţilor este încă departe de a fi
controla serviciile de securitate palestiniene.
Întrebarea/Răspuns F.Bine Bine Rău F.Rău
Aceasta ar fi fost cea mai impor-tantă piedică
în formarea unui nou guvern palestinian, în Situaţia de securitate 17% 30% 21% 31%
conformitate cu înţelegerile israeliano-
Exist. loc de muncă 3% 17% 44% 35%
palestiniene ante-rioare. Este posibil ca viitorul
guvern palestinian să fie constituit şi votat de Furnizare electricitate 2% 11% 37% 51%
parlament până la sfârşitul acestei luni.
Furnizare apă curentă 9% 22% 35% 34%
IRAK
Autoritatea locală 12% 31% 31% 26%
Patru ani de la invazia Irakului
Libertatea de mişcare 8% 15% 39% 38%
rezolvată, atât pentru cei interni, cât şi pentru cei plecaţi

în afara ţării. Sursele dau date diferite privind numărul
refugiaţilor în alte ţări, o estimare pe care o considerăm
ca fiind mai aproape de realitate fiind următoarea: Siria -
1,1 milioane, Iordania - 400.000, Iran - 900.000, Liban -
70.000. De asemenea, Irakul se află pe primele locuri în
ceea ce priveşte cererile de azil în ţările Europei occiden-
tale şi SUA, numărul acestora în 2006 fiind de peste
22.000.
În ceea ce priveşte situaţia victimelor, ultimul an
(martie 2006 - martie 2007) arată că acesta a fost cel mai
rău de la începerea invaziei: 44% din totalul victimelor
celor 4 ani post-conflict; atacurile cu bombă care au fă-
17 martie 2007: Trei camioane încărcate cu clor, condu- cut peste 50 de victime aproape s-au dublat (de la 9 la
se de şoferi sinucigaşi au fost detonate aproximativ în 17); bombele sinucigaşe, maşinile capcană şi alte moda-
acelaşi timp, două la sud de Falujah, iar al treilea în zona lităţi de atentate s-au dublat (de la 712 la 1476); unul la
de NE a oraşului Ramadi, ambele localităţi aflate în pro- 160 de cetăţeni ai Bagdadului a fost ucis prin moarte
vincia Al-Anbar, principala zonă de acţiune a insurgenţei
sunnite. Nu au fost raportaţi decât doi morţi şi circa 350
de persoane cu diferite grade de intoxicare. Astfel de
atentate provoacă mai multă panică şi teamă decât victi-
me, fiind o tehnică relativ nouă în Irak. Primul astfel de
atentat a fost executat spre sfârşitul lunii ianuarie 2007,
iar până în prezent numărul acestora a ajuns la cinci.
Clorul, o substanţă relativ uşor de procurat în Irak, este
folosit la purificarea apei, procesul de albire şi dezinfec-
tare. Fabricarea bombelor pe bază de clor este relativ
uşoară.
20 martie 2007: conform unor declaraţii făcute public de
şeful poliţiei irakiene din provincia Dhi Qhar, generalul
Abdul Hussein Al Saffe, circa 30% din efectivele poliţiei
nu prezintă încredere, colaborând cu formaţiuni înarmate
ilegale. O altă dificultate o reprezintă lipsa de pregătire
şcolară a acestora, o altă personalitate din conducerea
poliţiei declarând că recent a fost obligat să angajeze
aproape 400 de poliţişti analfabeţi (în Irak, după ultimele
statistici, procentajul analfabeţilor în mediul rural este de
60%).
20 martie 2007: un sondaj BBC/ABC efectuat în perioa-
da 25 februarie-5 martie 2007 în Irak evidenţiază condiţi-
295

violentă. Numărul total al morţilor în cei patru ani de uni de intimidare sau ofensive folosind forţe
conflict se situează între 59.720-65.573 (date 18 martie neconvenţionale;
Iraq Body Count). Numărul civi- •Este o ţară care deţine arme de distrugere în masă, dis-
lilor răniţi în cei patru ani post- pune de rachete cu rază lungă de acţiune şi este o potenţi-
conflict se cifrează la 110.000, ală viitoare putere nucleară;
din care 38.000 numai în ultimul •Este o potenţială ameninţare ideologică şi religioasă
an. într-o zonă polarizată de-a lungul unor delimitări sectare.
23 martie 2007: atentat asupra Ca şi putere militară convenţională, deşi are actu-
viceprim-ministrului irakian Sa- almente capacităţi limitate, ca urmare a tehnicii în gene-
lam al Zubai (sunnit). Acesta a ral învechite, Iranul poate deveni o ameninţare dacă reu-
fost grav rănit, iar după operaţia şeşte să-şi modernizeze principalele elemente ale forţelor
suferită la spitalul american din armate. La o armată de circa 550.000 militari în 2007
Bagdad starea sa este stabilă. În atentat au mai murit 9 (din care aprox. 220.000 sunt militari în termen), dispune
persoane, inclusiv fratele demnitarului. Gărzile de corp de 1.600 tancuri, 650 transportoare blindate, 300 autotu-
au fost arestate pentru anchetă. nuri, peste 2.000 piese de artilerie peste 100 mm, aproxi-
mativ 900 lansatoare de proiectile reactive, circa 280
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PALESTINIANĂ avioane de luptă, un sistem de apărare antiaeriană relativ
puternic (circa 150 instalaţii de rachete Hawk, 45 SA-2,
Aşa cum estimam în numărul trecut, după mai 10 SA-2 şi TOR-M1), inclusiv un mare număr de rachete
multe luni de dispute, noul guvern palestinian de uniune sol-aer portative şi piese de artilerie antiaeriană de cali-
naţională a depus jurământul, fiind constituit în principal bru mic. Aviaţia dispune de circa 260 avioane de luptă,
din membri ai Hamas şi Fatah, alte formaţiuni, precum şi din care sunt operaţionale 60-70%, cele mai multe de
independenţi. tipuri vechi, şi doar circa 45-50 avioane mai noi de pro-
Cabinetul, condus de primul ministru Ismail ducţie rusească (Su-25K, MIG-29A şi Su-24MK). Forţe-
Haniya (Hamas) are 25 de membri: 12 ai Hamas, 6 le navale sunt dotate cu trei submarine din clasa Kilo, trei
Fatah, 4 alte formaţiuni politice şi 3 independenţi. În fregate şi două corvete învechite. Dispune de un număr
afara postului de premier, principalele portofolii deţinute mai mare de nave mai mici, de diferite tipuri (puitoare de
de Hamas sunt: educaţie, planificare, telecomunicaţii, mine, de patrulare, de debarcare, etc).
agricultură, justiţie. Fatah are postul de viceprim- Dintre ameninţările asimetrice pot face parte: ata-
ministru, precum şi portofolii importante ca transporturi, curi neconvenţionale asupra unor ţinte din Golf (vase
lucrări publice, sănătate, probleme sociale. comerciale, porturi, platforme marine, terminale petrolie-
Formarea şi investirea guvernului a fost posibilă re, instalaţii de desalinizarea apei, centrale electrice),
minarea unor zone din Golf, acţiuni de atac-diversiune
asupra unor obiective, angajarea unui război de uzură,
pătrunderi şi atacuri la frontierele unor state. Aceste acţi-
uni pot fi executate de forţele proprii (Forţe Speciale,
brigada Al Quds din cadrul Gardienilor Revoluţiei, alte
formaţiuni specializate), sau Iranul poate fi sprijinit de
actori statali sau nestatali (miliţiile şiite din Irak, alte
elemente ale guvernului irakian, parteneriatul strategic cu
Siria, unele formaţiuni palestiniene, Hezbollahul libanez
şi altele).
Iranul a declarat că deţine arma chimică. Are deja
rachete Shahab 1 şi 2 (Scud NK şi B), a experimentat
Shahab 3. Programul de înarmare nucleară se apreciază a
putea fi finalizat cel mai devreme începând cu anul 2010.
ca urmare a acceptării unor independenţi la conducerea Importanţa strategică a Golfului este dată mai ales
ministerelor de interne şi externe (Hani Talab Qawasmi de faptul că prin această zonă tranzitează circa 42% din
şi respectiv Ziad Abu Amr). totalul exporturilor mondiale de ţiţei (24% din total are
ca destinatar ţări din Asia), iar în anul 2030 se apreciază
că acest procent va creşte până la cel puţin 45% (dar pon-
IRAN derea pentru Asia va fi de peste 55%).
Pericolele potenţiale reprezentate actualmente de Este posibil ca, într-un timp relativ scurt, Pentago-
Iran pot fi grupate în câteva categorii astfel: nul, să lanseze atacul asupra Iranului, a cărei planificare
•Este o putere militară convenţională regională; a început în urmă cu patru ani, atac care se va concentra
•Este o ameninţare asimetrică, care poate desfăşura acţi- asupra unora din locaţiile programului nuclear
296

sebi a trupelor Gardienilor Revoluţiei
(Pasdaran), marină, de rachete şi apărare antiae-
riană.
Pentru declanşare acţiunii militare de
către SUA mai este, eventual necesar, girul Con-
siliului de Securitate ONU o opţiune a acestuia
fiind manifestată, prin adoptarea, în unanimitate,
la 24 martie, a Rezoluţiei 1747 care prevede un
nou embargou asupra comerţului cu armament în
şi din Iran, precum şi restricţii de natură financi-
ară şi comercială pentru mai multe persoane ofi-
ciale (8 funcţionari de stat de rang înalt şi 7 per-
soane din conducerea Gardienilor Revoluţiei),
precum şi anumite firme (10 societăţi publice şi
trei firme aparţinând Corpului Gardienilor Revo-
luţiei şi Brigada de elită a liderului spiritual Ali
Khamenei).
Dintre măsurile pe care SUA le poate lua,
pe termen lung, pentru a limita şi descuraja Ira-
nul menţionăm:
(centrifugile de îmbunătă-ţire a uraniului, centrele de
studii şi laboratoarele de cercetare, în total circa 20 de •Înţelegerea că eşecul în abordarea disputelor regionale
locaţii), precum şi anhilarea unor elemente ale infrastruc- şi tratarea inegală a şiiţilor în lumea arabă favorizează
turii militare, mai ales aviaţia, apărarea antiaeriană, baze- acţiunile Iranului;
le de rachete şi baze maritime, centrele de comandă şi •Menţinerea prezenţei şi acţiuni inspirate pentru norma-
transmisiuni ale armatei iraniene. lizarea situaţiei din Irak;
Pregătirile în vederea atacului, care se apreciază că •Negocieri cu Turcia, Siria şi Pakistanul; acţiuni de in-
va fi de scurta durată (12-24ore), dar de mare intensitate, fluenţare în Afganistan şi Turkmenistan;
sunt, se pare, încheiate. Acestea vor fi executate în prin- •Redefinirea relaţiilor cu Consiliul de Cooperare din
cipal cu aviaţia şi rachetele din compunerea Flotelor a V- Golf (CCG) pentru a crea un parteneriat de securitate
a şi a VI-a SUA, baza Diego Garcia şi rachete de croazi- real;
eră lansate de submarine nucleare din Pacific şi Oceanul •Înţelegerea pericolului real reprezentat de extremismul
Indian. Sprijinul logistic va fi asigurat de baza Incirlik religios şiit şi sunnit;
din Turcia, precum şi din Kuweit. •Luarea în considerare a poziţiei Rusiei.
Numele de cod al operaţiunii ar fi -în acest mo-
ment- „Muşcătura” („Bite”). „Reactivarea iniţiativei de pace arabe”
Indicii în acest sens pot fi: (Rezoluţia Reuniunii la nivel înalt a Ligii
Arabe)
•efectul minim al Conferinţei de la Bagdad din 10 martie
28-29 martie 2007, Riad – Arabia Saudită
a.c;
•discutarea la Washington, în cadrul Comitetului ameri-
cano - israelian, a unor anumite detalii ale campaniei Reuniunea la nivel a Ligii Arabe, după ce a
militare împotriva Teheranului; examinat:
•revocarea de către Congresul SUA a amendamentului • raportul Secretarului General privind Acţiu-
ce interzicea preşedintelui să atace Iranul fără aprobarea nea Arabă Comună şi
sa;
•preşedintele şi secretarul de stat al apărării şi-au folosit • raportul final al Comisiei împreună cu Rezo-
la maximum prerogativele în ceea ce priveşte dislocarea luţiile şi măsurile luate,
de noi trupe în zona Golfului;
•retragerea specialiştilor ruşi care lucrau la centrala nu-
• reaminteşte Rezoluţia Reuniunii Ligii Arabe
cleară de la Bushehr; nr.221/28.03.2002 de la Beirut, care a lan-
•ultimatumul rus că nu vor mai livra combustibil nu- sat Iniţiativa de Pace Arabă,
clear, dacă Iranul nu îşi suspendă activităţile de îmbogă-
ţire a uraniului, este un alt indiciu că Rusia a luat act de
• reafirmă angajamentul arab pentru o pace
această acţiune şi nu i se opune („iranienii vor trebui să justă şi cuprinzătoare ca opţiune strategică
răspundă pentru ei înşişi”- declara un oficial rus). şi reafirmă că procesul de pace este o acţi-
În perioada 22-27 martie Iranul a executat ma- une globală şi indivizibilă, precum şi că pa-
nevre complexe în zona Golfului cu participarea îndeo- cea justă şi globală în regiune nu este reali-
297

zabilă decât prin realizarea unei retrageri altui teritoriu.
israeliene complete din teritoriile arabe şi
4.Însărcinează Consiliul de miniştri al Ligii
palestiniene ocupate, inclusiv Golanul sirian
Arabe de a urmări evaluarea situaţiei şi
ocupat şi până la frontiera din 4 iunie 1967,
eficacitatea măsurilor luate, pentru a de-
precum şi teritoriile care sunt încă ocupate
cide etapele următoare, în funcţie de
în sudul Libanului, pentru a ajunge la o re-
această evaluare.
glementare echitabilă şi unanim acceptată a
problemei refugiaţilor palestinieni conform (traducere neoficială)
Rezoluţiei Adunării Generale a ONU
nr.194/1948 şi la refuzul colonizării sub toa- REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A LIGII ARABE
te formele, precum şi pentru crearea unui DE LA RYAD - ARABIA SAUDITĂ (28-29 martei
Stat Palestinian independent şi suveran cu 2007)
La reuniune
Ierusalimul de Est ca capitală; au participat 17 şefi
• după ce a trecut în revistă eforturile arabe şi de stat şi alţi înalţi
reprezentanţi ai ţări-
internaţionale, desfăşurate pentru relansa-
lor arabe, rezoluţia
rea procesului de pace, privind relansarea
decide: iniţiativei de pace
din 2002, fiind apro-
1.Reafirmarea ataşamentului tuturor ţări- bată în unamitate,
lor arabe, aşa cum a fost stipulat la Reu- precum şi alte rezo-
niunea de la Beirut din 2002, în toate cla- luţii, adoptate în
uzele sale, care sunt bazate pe hotărârile sesiunea miniştrilor de externe, desfăşutată cu uşile în-
şi dreptul internaţional, pentru a pune ca- chise. Remarcăm faptul că rezoluţia prezintă, printre
păt conflictului arabo-israelian şi pentru a altele şi propunerea de reluare al negocierilor “pe toate
edifica o pace globală şi justă, care să palierele” inclusiv problema Siriei legată de înălţimile
Golan, unde negocierile sunt îngheţate din anul 2000.
asigure securitatea pentru toate statele
În privinţa Irakului a fost adoptată, printre altele,
din regiune şi care să permită poporului o rezoluţie cerând “revederea prevederilor Constituţiei
palestinian edificarea unui Stat Palestini- care sunt în dispută, pentru a se putrea ajunge la un con-
an independent, cu Ierusalimul de Est ca sens naţional” şi “revederea legii de-baasificării, pentru a
capitală. nu fi folosită ca un instrument de răzbunare”. Această
dezbatere de fapt a şi început în cercurile guvernamenta-
2.Reafirmă invitaţia lansată guvernului
le irakiene.
israelian şi tuturor israelienilor, de a ac- Dintre întâlnirile bilaterale ocazionate de această
cepta Iniţiativa Arabă de Pace şi de a fo- reuniune remarcăm prima discuţie dintre regele Abdallah
losi prezenta ocazie pentru a relua proce- al II-lea al Iordaniei şi primul ministru palestinian Ismail
sul de negocieri directe şi serioase pe Haniyeh, cu participarea Preşedintelui Autorităţii palesti-
toate problemele. niene Mahmud Abbas.
Reuniunea a fost boicotată de Libia.
3.Însărcinează „Comitetul Ministerial Spe- Deşi în general reuniunea poate fi apreciată ca
cial Arab de Iniţiativă” pentru a continua pozitivă, considerăm că nu reprezintă un punct important
eforturile şi de a constitui comisii de lucru, în evoluţia situaţiei din Orientul mijlociu sau în soluţio-
pentru stabilirea unor contacte cu Secre- narea conflictului israeliano-arab.
tarul General al ONU, ţările membre ale (Anexat, traducerea neoficială a textului rezoluţiei adoptate )
Consiliului de Securitate, Cvartetul Arab
precum şi cu părţile interesate de proiec- EGIPT
tul de pace cu scopul reluării negocierilor O reformă constituţională controversată
Parlamentul
şi obţinerii sprijinului pentru această iniţia- egiptean, dominat în
tivă, precum şi începerea unor negocieri marea sa majoritate de
serioase pe baza punctelor de referinţă Partidul Naţional De-
acceptate şi reprezentate de rezoluţiile mocrat (PND), aflat la
aferente ale ONU şi pe baza principiului putere), a respins toate
„teritoriul în schimbul păcii” şi a principiu- obiecţiile opoziţiei şi a
lui inadmisibilităţii confiscării prin forţă a adoptat la 22 martie
298

2007 cele 34 amendamente constituţionale propuse de drepturile şi libertăţile pentru a proteja securitatea şi or-
preşedintele Hosni Moubarak. dinea publică”.
Amendamentele cele mai controversate au vizat Pe de altă parte, directorul Centrului arab pentru
art. 179, referitor la lupta antiteroristă, care lărgeşte pute- independenţa avocaţilor şi magistraţilor, Nasser Amine,
rile poliţiei, şi art. 88, referitor la supervizarea alegerilor, apreciază că “aceste amendamente vor da o lovitură de
care diminuează controlul judecătorilor. Conform decla- graţie democraţiei”.
raţiilor preşedinte- Conducătorul Organizaţiei egiptene a drepturilor
lui Hosni omului, Hafez Abou Seada, vrea, la rândul său, să supu-
Moubarak, această nă art. 179 “Comisiei drepturilor omului a ONU”, în
reformă trebuie să speranţa de a face presiuni pentru abrogarea sa.
conducă la dezvol- Pe lângă ONG, amendamentele constituţionale
tarea democraţiei sunt denunţate şi de opoziţie, reprezentată în principal de
în Egipt şi la întă- “Fraţii musulmani”, care, fără partid oficial, au câştigat o
rirea luptei contra cincime din cele 454 locuri din Parlament, prezentându-
terorismului, în se ca independenţi la alegerile din 2005. Circa o sută de
timp ce opoziţia, deputaţi, în mare majoritate islamişti, au boicotat de
în marea ei majori- altfel deschiderea dezbaterilor de duminică 18 martie
tate, consideră că a.c., în semn de protest. La chemarea principalului grup
este vorba despre de opoziţie, “Fraţii musulmani”, opoziţia egipteană a
o gravă regresiune, decis să boicoteze referendumul asupra reformei consti-
apreciind că regi- tuţionale propusă de preşedintele Hosni Moubarak. Gru-
mul “consacră de purile parlamentare care au luat această decizie sunt:
facto starea de Fraţii musulmani şi partidele al-Wafd (liberal),
urgenţă”, în vigoa- Tagamoue (dreapta), nasserian şi al-Karama. Acestea
re din 1981, slă- denunţă referendumul ca un “puci” contra Constituţiei şi
beşte controlul estimează că rezultatele acestei consultări populare vor fi
alegerilor, pe care falsificate.
totdeauna le-a Secretarul de stat american Condoleeza Rice, care
denunţat că au fost fraudate, şi “legitimizează practicile a vizitat Egiptul în preziua referendumului, s-a declarat
represive”. îngrijorată şi dezamăgită că modificările la Constituţie
Referitor la amendamentele articolelor 88 şi 179, plănuite nu vor duce la o mai mare democraţie în Egipt,
Amnesty International apreciază că este vorba despre fapt ce a provocat o reacţie a ministrului egiptean de
“cel mai grav atentat” la drepturile omului în Egipt în externe, Ahmed Aboul Gheit, acesta declarând că ţara sa
ultimii 26 de ani, adică de la venirea la putere a lui Hosni nu va accepta nici un fel de amestec din afară în treburile
Moubarak. interne.
De fapt, articolul 179 amendat, permite autorită- Conform rezultatelor oficiale, controversatele
ţilor să aresteze suspecţii, să le percheziţioneze domicili- amendamente la Constituţie au fost aprobate, aşa cum
ul, să le supravegheze corespondenţa şi să le asculte con- era previzibil, cu aproximativ 76% din sufragii în cadrul
vorbirile fără mandat judiciar. De asemenea, acesta îi dă referendumului din 26 martie. Principala victorie a opo-
dreptul preşedintelui de a dispune judecarea crimelor de ziţiei, care a chemat la boicotarea referendumului, a con-
terorism de către “oricare organ judiciar recunoscut de stat în slaba participare la vot, respectiv numai 27% din
Constituţie sau citat de lege”, precum şi de a sustrage de electorii înscrişi, conform datelor oficiale, şi chiar numai
la justiţia ordinară persoanele suspectate de terorism şi a 9%,după cum apreciază confreria islamistă “Fraţii mu-
le deferi tribunalelor militare şi de excepţie. sulmani”.
Noul articol 88 înlocuieşte supervizarea “fiecărei
urne de către un magistrat”, prevăzut în Constituţie, de Rolul NATO în Orientul Mijlociu
către o “comisie superioară independentă”, însărcinată să NATO şi Orientul Mijlociu constituie o alăturare
supravegheze procesul electoral în ansamblul său. de termeni care, la prima vedere, surprinde pe unii, intri-
Regimul egiptean argumentează că aceste dispo- gă pe alţii şi poate chiar fi considerată frivolă. Pe de altă
ziţii sunt necesare pentru a combate terorismul şi că ele parte, nu există vreun risc sau ameninţare în care nu s-ar
au fost deja adoptate de către democraţiile occidentale. dori, de către o naţiune sau alta, ca Alianţa să se implice
“Este absolut eronat că art.179 ar da puteri nelimitate sau să-şi dezvolte actualele misiuni – un rol extins în
poliţiei. Nu este adevărat decât în caz de terorism, aşa Afganistan, mai multe responsabilităţi în Irak, angajarea
cum este de altfel în alte ţări, cum ar fi SUA şi Marea în regiunea Mării Negre sau asumarea unui rol de sprijin
Britanie”, subliniază responsabilul cu informarea al al procesului de pace în Orientul Mijlociu. De asemenea,
PND, Aliddine Helal. La răndul său, preşedintele Parla- există ţări care explorează relaţii mai strânse cu NATO şi
mentului egiptean, Fathi Sorour (PND), apreciază că care doresc să devină membre ale Alianţei, fie că este
“uneori este necesar să sacrifici -într-o anumită limită– vorba de unele ţări din Balcani sau de Azerbaidjan,
299

Georgia şi Ucraina. În sfârşit, sunt ţări pentru care optimizare a cooperării în operaţii specifice, inclusiv
NATO reprezintă o atracţie specială – ele nu sunt nici participarea la Active Endeavour, operaţie maritima ma-
ţări aliate, nici nu fac parte din rândul ţărilor partenere, joră a NATO de luptă contra terorismului în Marea
ale Dialogului Mediteranean sau ale Iniţiativei de Coope- Mediterană.
rare de la Istanbul, fiind incluse într-un grup distinct - aşa Al doilea element este Iniţiativa de Cooperare de
numitele “ţări de contact”. Din această categorie fac parla Istambul (ICI), lansată la Summitul din 2005. Această
te ţări ca Argentina, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de iniţiativă pune accentul pe stabilirea unor relaţii cu ţările
Sud, Japonia şi lista este mult mai lungă, care doresc să din Orientul Mijlociu lărgit, în mod deosebit cu ţările
aibă aranjamente de securitate cu NATO, iar unele dintre membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Logica
ele chiar participă cu trupe în diferite teatre de operaţii, şi strategia acestei cooperări au fost inspirate din strate-
alături de aliaţi. Date fiind acestea, putem considera că gia NATO de întărire a Dialogului Mediteranean. Accen-
enumerarea de interese se poate consti- tul va fi pus pe domeniile practice cum
tui într-un argument pro chiar şi pentru ar fi reforma organismelor militare,
acele voci care afirmă că NATO nu ar instruirea în comun şi lupta împotriva
trebui să se implice în Orientul Mijlo- terorismului. Câteva state din zona
ciu. Golfului au salutat cu interes şi entuzi-
Totuşi, momentul actual este asm aceste oportunităţi noi şi, împreu-
unul de referinţă pentru a face un nă cu NATO, urmează să finalizeze
pas înainte şi a ne întreba cum poate modalităţile de cooperare.
NATO să contribuie la securitatea Ori- Al treilea element al strategiei
entului Mijlociu. Este tot mai evident NATO de abordare a relaţiei cu ţările
că, în cadrul comunităţii trans – atlan- din Orientul Mijlociu este instruirea
tice, există un consens crescând pentru forţelor de securitate irakiene, atât în
ca să înceapă noi demersuri şi să se construiască noi le- interiorul cât şi în afara Irakului. Raţionamentul este sim-
gături cu o regiune de o importanţă strategică unică. plu şi clar: toţi aliaţii au interesul declarat de a face ca
Strâns legat de acest aspect este dorinţa multor ţări din forţele irakiene să fie în măsură să-şi asume responsabili-
această regiune ca relaţiile cu Vestul să fie aşezate pe un tăţi sporite pentru securitatea Irakului. Deşi misiunea de
nou făgaş şi să li se imprime un ritm adecvat momentu- instruire este modestă ca dimensiune şi problematică,
lui. Aceste două aserţiuni creează o oportunitate care nu ţările aliate demonstrează fără echivoc că Aliaţii pot să se
trebuie neglijată şi pe care Vestul nu îşi poate permite să concentreze pe provocările prezentului şi pe o explorare
o rateze. Evident că schimbările din Orientul Mijlociu nu pragmatică a posibilităţilor existente.
pot fi impuse din exterior, deşi se ştie din experienţe tre-
În consecinţă, Dialogul Mediteranean, Iniţiativa
cute sau mai recente că sprijinul extern şi încurajările
de Cooperare de la Istambul şi Misiunea de instruire în
sunt necesare pentru a susţine tendinţele pozitive ale mo-
Irak sunt trei elemente majore care demonstrează deter-
mentului. Decenii de-a rândul, Europa şi America de
minarea şi angajamentul concret al Alianţei în regiune şi
Nord au încercat să joace un asemenea rol, deşi eveni-
că toţi realizează că aceasta este o miză în viitor. In ace-
mentele au fost contradictorii, uneori confuze în evoluţie
laşi timp trebuie subliniat că demersurile menţionate mai
şi finalitate. In prezent, se pune din nou întrebarea dacă
sus trebuie abordate şi din perspectiva sensibilităţilor
partenerii trans – atlantici pot face mai bine şi mai mult
existente, specificului regiunii şi, foarte important, per-
în elaborarea unei abordări mai coerente şi mai pragmati-
cepţiilor nu totdeauna favorabile existente în lumea ara-
ce faţă de Orientul Mijlociu. Consensul Europei şi
bă. Cu toate acestea, angajamentul NATO în regiune ar
Americii de Nord cu privire la rolul şi locul NATO în
putea creşte în intensitate şi profunzime. Faptul că
cadrul unui demers plasat într-un context nou – consens
NATO ar putea fi invitat să joace un rol constructiv în
de neimaginat cu câţiva ani în urmă – pare să fie animat
implementarea unui eventual acord de pace între Israel şi
de optimism.
palestinieni demonstrează că ar putea fi nu numai o pro-
În esenţă, politica NATO faţă de Orientul Mij- vocare dar şi un test al disponibilităţii Alianţei. Că lucru-
lociu are trei elemente majore prin relevanţa lor. Pri- rile pot să evolueze în acest sens o demonstrează experi-
mul este legat de Dialogul Mediteranean, dialog care enţa recentă din Balcani, când un cadru adecvat a permis
include 7 ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. un angajament militar fără precedent şi o experienţă de
De la începutul său, acum 10 ani, dialogul a evoluat con- succes pe care nici o altă coaliţie a voinţei nu a sperat să
stant iar programul de lucru include subiecte cum ar fi: o realizeze. Trebuie recunoscut că NATO nu este în mo-
gestionarea spaţiului aerian, securitatea frontierelor, mentul în care să afirme că un rol activ al acesteia în
contraterorismul, reforma organismului militar, planifi- regiune este cerut şi că, la momentul respectiv, ar putea
carea urgenţelor civile, exerciţiile militare şi activităţile fi realizat consensul pentru o implicare concretă. În pri-
de cooperare civil-militar. Partenerii din cadrul dialogu- mul rând trebuie să existe un acord pentru o pace durabi-
lui şi aliaţii NATO discută sistematic, într-un cadru lă şi stabilă între israelieni şi palestinieni pentru ca
instituţionalizat, atât la nivel politic cât şi militar, căile de NATO să joace un rol în procesul de implementare a
300

unei rezoluţii a ONU. Aceste condiţii nu sunt îndeplinite, sectorul serviciilor ( 36,8%), industria prelucrătoare
dar există semne că un astfel de moment poate să apară, ( 9,8% ) şi sectorul agricol ( 6,7% ).
iar Alianţa trebuie să fie gata să răspundă pozitiv şi să-şi Documentul elaborat de Fondul Monetar Arab accen-
îndeplinească partea care îi revine. tuează locul privilegiat pe care industria extractivă a re-
Este demonstrat că evoluţiile din Orientul Mijlo- surselor convenţionale de energie continuă să-l deţină în
ciu au afectat şi vor influenţa substanţial securitatea euro ansamblul edificiului economic arab, cca. 93% din pro-
– atlantică mai mult decât dezvoltările din alte regiuni. ducţia sectoarelor productive strategice fiind reprezentată
Iată de ce NATO trebuie să exploreze modul cum poate de sectorul petrolier (calculat la preţurile de referinţă în
să se implice pentru a sprijini evoluţiile pozitive şi even- vigoare la finele anului 2005).
tualele solicitări de implicare. Primii paşi au fost făcuţi, Ultimele analize pun în evidenţă faptul că această
mult mai mulţi vor urma, important este ca NATO să parte a lumii continuă să deţină supremaţia pe piaţa mon-
se afirme ca un jucător major în sprijinirea statelor din dială a petrolului cu un total de rezerve certe de 59% din
Orientul Mijlociu pentru a se bucura de pace şi stabilita- existentul mondial de ţiţei şi deţinând 31,7% din totalul
te. producţiei globale de petrol brut şi 11,4% din producţia
mondială de gaze naturale.
Fondul Monetar Arab despre economia Exporturile de petrol au asigurat economiilor arabe
lumii arabe în anul 2006 venituri cifrate la 281,1 miliarde dolari, ţările producă-
La Dubai, Emiratele Arabe Unite, a fost dat publicită- toare înregistrând o creştere record a exporturilor în acest
ţii Raportul pe anul 2006 al Fondului Monetar Arab pri- sector, respectiv cu un procent de 46,7%, ceea ce, în cifre
vind principalii indicatori ai dezvoltării economice, soci- absolute, înseamnă cca. 328 miliarde dolari.
ale, demografice ale lumii arabe pe perioada anului 2005 În sfârşit, raportul Fondului Monetar Arab accentuea-
şi previziuni de dezvoltare pe termen scurt şi mediu. ză importanţa reformelor şi a facilităţilor introduse de
Reţinând doar câteva din principalele analize statisti- ţările arabe în sectoare-cheie precum cel financiar-
ce şi informaţii statistice cuprinse în document, se cuvine bancar, bursier, investiţional, înmulţirea sectoarelor eco-
menţionat că, în sectorul demografic, raportul precizează nomice în care activităţile beneficiază de importante scu-
că totalul populaţiei lumii arabe se cifrează, în prezent, la tiri de impozite şi taxe, atragerea investiţiilor străine ma-
nivelul de 310 milioane oameni, din care, graţie ratei sive, reorientarea veniturilor transferabile ale mâinii au-
înalte a natalităţii, peste 40 % sunt copii cu vârste de tohtone de lucru din alte ţări către proiecte şi investiţii în
până la 5 ani, iar forţa de muncă reprezintă 112 milioane statele primitoare, deschiderea atractivă către pieţele
persoane, cu o rată a şomajului de 15%. Din acest punct emergente din Europa etc., toate acestea făcând ca spaţi-
de vedere, populaţia nativilor arabi din această parte a ul economic, financiar şi investiţional al lumii arabe să-şi
lumii formează 8,4% din întreaga populaţie a planetei. menţină şi să-şi sporească atractivitatea.
În plan economic, documentul subliniază faptul că
valoarea cumulată a Produsului Intern Brut al lumii arabe GEORGIA - Încă un pas spre NATO
a atins nivelul de 1.100 mii de miliarde dolari, compara- Ziua de 13 martie 2007 poate rămâne în istoria
tiv cu 870 miliarde dolari în anul precedent ceea, ce ra- modernă a Georgiei: Parlamentul ţării a votat în unanimi-
portat la numărul populaţiei, asigură un venit mediu pe tate Declaraţia privind aspiraţiile de aderare la Alian-
cap de locuitor de 3.558 dolari, cu variaţii destul de sem- ţa Nord - Atlantică. Desigur, decizia nu surprinde,
nificative între cele 22 de state arabe. deoarece orientarea prooccidentală a ţării nu mai este
Se cuvine precizat, pe de altă parte, că nivelul global pentru nimeni un secret, mai ales după schimbarea pute-
de îndatorare acumulat a atins cifra de 149,3 miliarde rii de la Tbilisi, iar demersurile concrete în acest sens
dolari, din care datoria publică se cifrează la 18,8 miliar- sunt cunoscute. Ceea ce este important de această dată
de dolari, adică un procent de 36,1 % din totalul Produ- sunt modul şi momentul în care vine.
sului Intern Brut arab. Modul în care a fost luată această decizie este
Rata ascendentă de dezvoltare a economiilor arabe se convingător pentru hotărârea Georgiei de a deveni
datorează, potrivit analiştilor de la FMA, în principal membru al NATO. În primul rând, parlamentul georgian
evoluţiei pozitive a economiei globale, pe de o parte şi a aprobat această Declaraţie cu maximum de voturi - 160
salturilor spectaculoase ale petrolului pe piaţa de consum - cu acordul tuturor partidelor parlamentare. Nu poate fi
mondială în perioada de referinţă, pe de altă parte. Ast- vorba de unanimitatea ce se folosea pe timpul fostelor
fel, ritmul mediu anual de creştere economică în lumea regimuri comuniste ci este vorba de dorinţa georgienilor
arabă a variat între un minim de 5% şi un maximum de de a elimina pentru totdeauna nesiguranţa din ţară şi din
8,2% în cele mai avansate zece state arabe şi între 3,2% această regiune, datorată intervenţiilor repetate şi mes-
şi 4,6 “ în restul statelor din această zonă. chine ale “forţelor de menţinere a păcii” ale Rusiei, de a
Sectorial, contribuţia decisivă la formarea Produsului asigura ţării o evoluţie normală, independentă, conform
Intern Brut au avut-o industriile strategice – petrolul şi aspiraţiilor proprii. Potrivit celor prezentate de Vladimir
gazele naturale, în primul rând, cu un procent de 38,38%, Socor în Eurasia Daily Monitor din 15 martie 2007, do-
301

cumentul precizează intenţiile Georgiei “de consolidare a perseverenţa Rusiei de a-şi urmări planurile pentru a nu
unei democraţii libere şi stabile, de promovare a unei pierde influenţa asupra ţărilor din regiune, părţi ale de-
functului imperiu sovietic, este deosebit de mare. Doar
amintim nenumăratele acţiuni economice destinate să
îngreuneze demersurile puterii de la Tbilisi pentru dez-
voltarea economică a ţării şi aducem în discuţie interven-
ţiile directe în soluţionarea conflictelor din zonă, care
dezavantajează permanent Georgia. Evidenţa crescândă a
intervenţiei directe a Rusiei este susţinută de evenimente-
le din noaptea de 11 spre 12 martie a.c., când două sau
trei elicoptere ruse au pătruns în spaţiul aerian georgian,
internaţional recunoscut, pe Valea Kodori, dinspre regiu-
nea Karachevo - Cherkessia. Atacul elicopterelor ruse,
probabil de tip Mi-24, după cum susţine Eurasia Daily
Monitor din 20 martie 2007, s-a materializat prin lansa-
rea a cel puţin 20 proiectile, distrugând clădirea guvernă-
rii locale, o şcoală şi alte clădiri ale administraţiei civile
din câteva sate, fără a produce pierderi umane.
politici externe şi de apărare concentrată pe participarea Trebuie să subliniem, în acest context, hotărâ-
la operaţiile de menţinere a păcii şi la cele militare con- rea oficialilor georgieni pentru evoluţia independentă şi
duse de NATO, în scopul de a rezolva conflictele regio- urmând modelul ţărilor occidentale. În acest sens, şi-a
nale şi internaţionale şi de a combate provocările actuale dezvoltat rapid legăturile politico - militare cu NATO, iar
legate de terorism, precum şi de dezvoltare a forţelor reformele organismului său militar devin semnificative:
armate ale Georgiei potrivit standardelor NATO. De ase- s-au constituit două batalioane interoperabile cu formaţi-
menea, declaraţia subliniază intenţia Georgiei de a de- unile NATO, are loc transformarea Statului Major Gene-
monstra comunităţii internaţionale (în primul rând Rusi- ral în stat major tip joint, se trece de la serviciul militar
ei, crede autorul) şi ţărilor Caucazului şi Mării Negre că obligatoriu la cel profesionist bazat pe contract, iar pro-
“aspiraţia Georgiei de a adera la NATO este o alegere gresul general al reformelor din domeniul securităţii se
suverană, care va întări stabilitatea în regiune”. bazează pe Dialogul Intensificat NATO - Georgia pe
În ceea ce priveşte momentul în care vine probleme de aderare. Mai mult chiar, o echipă de analiză
această decizie trebuie să semnalăm în primul rând a NATO a determinat, la jumătatea lunii februarie a.c., că
situaţia internă a Georgiei şi situaţia internaţională din Georgia se află pe drumul bun în privinţa reformelor, iar
regiune, foarte strâns legate, de altfel. Pe plan intern, din secretarul general al NATO i-a confirmat preşedintelui
punct de vedere economico-social, ţara depinde încă de georgian progresele şi corectitudinea evoluţiilor în acest
multe surse externe - gazul rus, de exemplu - care aduc domeniu.
prejudicii vieţii oamenilor, iar în plan politic există un Desigur, evoluţia situaţiei din această regiune este
puternic curent pro NATO dar şi suficiente forţe care nu departe de a fi previzibilă, cel puţin pe termen mediu şi
doresc acest lucru - recent creatul Front Naţional, spriji- lung. Schimbarea cadrului geopolitic şi revenirea la ceea
nit de Moscova, a produs multă agitaţie pe tema neutrali- ce a fost odinioară par, însă, de neconceput, dată fiind
tăţii pe care ar trebui să o adopte Georgia în relaţiile in- evoluţia generală din zonă şi tendinţa tot mai multor ţări
ternaţionale. Poziţia acestei forţe politice apare pe fondul foste satelite ale Moscovei de a-şi hotărî singure soarta.
atitudinii unor importanţi oameni din cadrul puterii de la Multe deja acţionează
Moscova: ambasadorul rus la Tbilisi, Vyiacheslav în acest sens, iar altele,
Kovalenko, a chemat public Georgia să adopte un statut probabil, aşteaptă vre-
de neutralitate în rezolvarea conflictelor din zonă muri mai favorabile
(probabil pentru a se împăca cu ideea pierderii Abhaziei pentru demersurilor
şi Osetiei de Nord, credem noi), iar ministrul rus de ex- lor. Cert este că harta
terne, Serghei Lavrov, a declarat că este” inacceptabil geopolitică a zonei
pentru Rusia” ca Georgia şi Ucraina să adere la NATO caucaziene este diferi-
(Interfax, 28 februarie). La aceste aspecte se adaugă opi- tă mult faţă de cea de la sfârşitul secolului trecut, pro-
nia publică din Georgia, favorabilă în proporţie de 80 % cesele ce au loc în Asia Centrală şi Orientul Apropiat,
aderării la Alianţa Nord - Atlantică. Situaţia reprezintă războiul global împotriva terorismului, alături de extin-
un nou record de nivel al sprijinului, după cel al Români- derea NATO şi UE favorizând aceste evoluţii. Este pro-
ei. babil ceea ce trebuie să avem în vedere atunci când vor-
Pe plan extern, este clar că situaţia din regiune bim despre viitorul Eurasiei.
nu este deloc favorabilă unei evoluţii normale, prin forţe
proprii, a ţării, potrivit propriilor aspiraţii. Adversitatea şi
302

Pelosi pe Drumul Damascului Republican care au fost primiţi şi au avut discuţii la nive-
La începutul lunii aprilie, o delegaţie de parlamentari lul cel mai înalt.
americani, democraţi şi republicani, condusă de lidera În preajma sosirii la Damasc, autorităţile politice siri-
democrată a Congresului, Nancy Pelosi, a efectuat un ene au emis o serie de declaraţii în care insistă asupra
amplu turneu în regiunea Orientului Mijlociu care i-a dorinţei şi imperativului de soluţionare paşnică a diferen-
îndreptat paşii şi pe Drumul Damascului, unde şeful sta- delor dintre state, iar în cadrul recentului dialog, preşe-
tului sirian a reiterat cu fermitate dorinţa ţării sale de a dintele Bashar Al-Assad a oferit chiar un “cadou” de
face pace cu Israelul. bună-voinţă : promisiunea de a depune “maximum de
Şe ştie că, pentru Administraţia republicană a preşe- efort” pe lângă organizaţiile Hamas şi Hezbollah pentru
dintelui Bush, Siria este, alături de Iran şi Coreea de eliberarea prizonierilor militari israelieni pe care aceste
Nord, una din componentele aşa-numitei “axe a răului”, două mişcări îi deţin.
nefiind puţine acuzaţiile care i se aduc: susţinerea Venind în zonă şi efectuând o importantă escală în
“terorismului” palestinian şi irakian, ingerinţe în treburi- capitala siriană, Nancy Pelosi a dorit să transmită un
le interne ale Libanului, alianţa “strategică“ cu regimul mesaj pe care observatorii şi analiştii arabi îl apreciază a
islamist de la Teheran, implicarea (neprobată, deocamda- fi “constructiv” şi benefic pentru procesul de pace, me-
tă, oficial) în asasinarea fostului premier libanez Rafik saj pe care demnitarul american l-a sintetizat, la plecarea
Al-Hariri şi lista poate fi continuată. În atari condiţii era din Damasc în direcţia Arabiei Saudite, prin cuvintele : “
firesc ca iniţiativa lui Nancy Pelosi să stârnească aprinse Venim cu toată sinceritatea şi buna - credinţă , hotărâţi să
controverse şi critici al căror port-stindard a fost însuşi facem totul pentru ca “Drumul Damascului” să se
vice-preşedintele Dick Chenny, susţinător înflăcărat al transforme în “ Drumul Păcii ! “
campaniei împotriva Irakului şi al unei eventuale acţiuni
similare împotriva Siriei.
IRAN- începutul unei noi perioade?
Nancy Pelosi a negat existenţa unor divergenţe între
Ziua de 9 aprilie este pentru Iran “Ziua tehnologi-
mandatul delegaţiei (din care a făcut parte şi deputatul
ei nucleare” a declarat preşedintele Mahmud
Tom Lantos, preşedintele Comisiei de politică externă) şi
Ahmadinejad la fabrica de îmbogăţire a uraniului de la
punctul de vedere al preşedintelui George Bush în ceea
Natanz, anunţând că Iranul “a intrat în clubul naţiunilor
ce priveşte vizita la Damasc şi problemele discutate cu
nucleare” şi poate produce combustibil nuclear la scară
şeful statului sirian (Libanul, Irakul, relaţiile cu organiza-
industrială. Să rememorăm că acelaşi anunţ a mai fost
ţiile palestiniene şi cu Hezbollahul libanez ş.a), dar majo-
făcut cu aproximativ un an în urmă, când acesta a anun-
ritatea mijloacelor arabe de informare în masă remarcă
ţat punerea în funcţiune a două cascade de 164 centrifu-
faptul că iniţiativa parlamentarilor americani exprimă
ge. La întrebări concrete adresate unor alţi demnitari
dorinţa majorităţii democrate de a juca un rol mai activ,
însărcinaţi cu derularea programului nuclear, răspunsuri-
mai direct şi mai agresiv în politica externă a SUA şi în
le nu au fost atât de categorice, iar alţi specialişti aprecia-
sensibilul segment al acesteia care este dosarul Orientu-
ză că în momentul de faţă nu poate fi vorba decât de o
lui Mijlociu.
capacitate rudimentară. Pentru obţinerea combustibilului
Dar, în acelaşi timp, vizita confirmă că, pe fondul difi- cu concentraţia de 90% sunt necesare cel puţin 3.000 de
cultăţilor cu care este confruntată în teatrele de luptă din centrifuge, număr de care Iranul încă nu dispune.
Irak şi Afganistan, Administraţia se reorientează progre-
Probabil Iranul doreşte să joace o nouă carte nu
siv către o diminuare a discursului său radical faţa de
numai în partida irakiană ci şi în Orientul Mijlociu.
problematica Orientului Mijlociu şi către dialog, sens în
care câteva elemente semnificative se cuvin menţionate :
- În urmă cu două luni, SUA au invitat Siria să parti- ATACUL ASUPRA IRANULUI
cipe, împreună, la Conferinţa pentru reconciliere naţiona- VA AVEA LOC LA 6 APRILIE 2007?
lă de la Bagdad, prilej cu care ambele părţi şi-au expri-
mat explicit disponibilitatea de dialog.
- La finele lunii în curs, urmează să aibă loc o nouă Nu suntem “în anturajul zeilor”, însă ana-
conferinţă internaţională destinată Irakului, la care va lizând numeroase comentarii şi luări de poziţie
participa şi secretarul de stat Condoleeza Rice şi omolo- apărute în ultima perioadă pe acest subiect,
gul său sirian, Walid Al-Muallem, ambii demnitari credem că putem face o evaluare cât mai
declarându-şi public, deja, dorinţa de a se întâlni şi a aproape de realitate, fideli motoului buletinului
discuta chestiuni de interes reciproc şi regional. (In ace- nostru şi bazându-ne pe expertiza colectivului
laşi cadru al deschiderii către dialog, Condoleeza Rice INGEPO Consulting. Data menţionată în titlu,
urmează să –l întâlnească şi pe şeful diplomaţiei iranie- precum şi ora (04.00) este dată ca sigură de
ne, Manushehar Mottaki) ;
către săptămânalul rus “Argumenti nedeli” din
- În cursul ultimelor două luni, Damascul a fost vizitat 15 martie 2007, sub semnătura lui Andrei
de mai mulţi parlamentari americani din partea Partidului
Uglanov. Acesta menţionează că “O sursă
303

anonimă de la să se conformeze
Kremlin a prevenit acestora pentru a
puterea iraniană evita o şi mai ac-
despre faptul că centuată izolare în
Moscova se va abţi- sânul comunităţii
ne de a sprijni Te- regionale şi interna-
heranul” şi “O ase- ţionale.
menea prevenire a
Prin vocea purtă-
Teheranului nu ar fi
torului său oficial de
fost posibilă dacă
cuvânt, Casa Albă
Kremlinul nu ar fi
şi-a exprimat depli-
ştiut despre planuri-
na susţinere şi soli-
le reale ale SUA în
daritate cu guvernul
legătură cu Iranul. Militari britanici în Golf
britanic, apreciind
Dar dacă a ştiut, nu
că, prin gestul său,
vrea să se afle în aceeaşi barcă cu cel care
regimul de la Teheran se dovedeşte a fi “ mai
încalcă rezoluţia ONU”.
primejdios decât inamicul numărul unu care
Nu vom continua să prezentăm şi alte este reţeaua Al-Qaida”.
date din acest articol, dar adăugăm faptul că
Într-un interviu în exclusivitate pentru cotidi-
majoritatea covârşitoare a analizelor, comenta-
anul de limbă arabă “Al-Sharq Al-Qawsat” care
riilor şi exprimărilor de poziţie apărute în mij-
apare la Londra, adjunctul secretarului ameri-
loacele arabe de informare în masă apreciază
can de Stat al Apărării, însărcinat cu probleme-
că actul “pirateresc” săvârşit, prin comandă
le Orientului Mijlociu, Mark Kimitt, declara că “
politică, de către Gardienii Revoluţiei Iraniene
ameninţarea principală vine, astăzi, din ambiţii-
care au luat un număr de 15 ostatici din rândul
le crescânde ale Iranului de hegemonie regio-
militarilor britanici aflaţi pe o ambarcaţiune de
nală… Teheranul s-a înşelat atunci când a cre-
patrulare în Golful Persic reprezintă a flagrantă
zul că prezenţa S.U.A. în regiune este vremel-
violare a principiilor de drept internaţional şi a
nică : America sa află în zonă de multă vreme
Convenţiilor diplomatice de la Geneva, adău-
şi este decisă să rămână aici multă vreme”. El
gând o nouă dimensiune “ primejdioasă” crizei
a mai adăugat că Administraţia este dispusă
deja existente între Teheran şi capitalele occi-
să acorde planificatorilor şi decidenţilor militari
dentale. Mai mult, preşedintele iranian
de la Washington întreaga libertate în ceea ce
Mahmud Ahmadinejad a pretins guvernului de
priveşte viitorul relaţiilor cu Teheranul.
la Londra să prezinte scuze oficiale pentru “
violarea apelor teritoriale ale Iranului de către Ce evoluţii sunt de aşteptat în perspectiva
ambarcaţiunea militară engleză, deşi autorităţi- previzibilă ?
le britanice au prezentat public dovezi irefutabi- Un înalt demnitar din cadrul Ministerului
le că reţinerea celor 15 marinari a avut loc în Rus al Afacerilor Externe nu a ascuns, într-un
perimetrul apelor teritoriale irakiene. interviu pentru ziarul de limbă arabă Al-Hayat”
Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate. Premierul care apare în capitala britanică, îngrijorarea
Tony Blair a refuzat orice negociere bilaterală Rusiei faţă pe riscul unei evoluţii accelerate
sau multilaterală, solicitând imperativ autorităţi- către conflict în relaţiile dintre S.U.A. şi Iran. “
lor de la Teheran eliberarea imediată şi necon- Aceste temeri nu sunt doar speculaţii teoretice,
diţionată a prizonierilor şi renunţarea la tactica ci izvorăsc dintr-o analiză temeinică a evoluţii-
de tergiversare şi de lansare a unor neadevă- lor de zi cu zi, a spus demnitarul rus, apreciind
ruri. că o confruntare militară cu Iranul “va arunca
în aer întreaga regiune a Orientului Mijlociu”.
Întruniţi la Bruxelles , miniştri de Externe ai
statelor membre ale Uniunii Europene au apre- Oficialul rus a mai afirmat, în context, că,
ciat, la rândul lor, că gestul Iranului constituie într-o recentă convorbire telefonică cu George
un act de încălcare şi violare flagrantă a legis- Bush, preşedintele Vladimir Putin şi-a averti-
laţiei şi a convenţiilor internaţionale, cerându-i zat conlocutorul “să nu exploateze recentele
304

rezoluţii ale Consiliul de Securitate în problema ca rezultat direct numai anihilarea progresului
dosarului nuclear al Iranului drept paravan programului nuclear iranian, capacitatea de
pentru un act militar împotriva acestei ţări“. lovire a acestuia fiind limitată, comparativ cu
SUA, va duce la o nouă înrăutăţire a relaţiilor
Atrage atenţia că, pentru prima dată, Iranul
cu ţările arabe şi va crea mari pericole pentru
însuşi şi-a exprimat preocuparea pentru un
Israel, teritoriul acestuia putând fi supus unor
eventual atac armat din partea SUA , sau a
atacuri directe cu
Israelului, ori, un
rachete de către
atac conjugat din
Iran, sau prin ali-
partea celor do-
aţii săi, Hamas şi
uă ţări împotriva
Hezbollah; de
Iranului. Într-un
asemenea sunt
mesaj confidenţi-
de aşteptat acţi-
al adresat direc-
uni în forţă asu-
torului general al
pra unor obiecti-
Agenţiei Interna-
ve şi interese
ţionale pentru
israeliene pe tot
Energie Atomică
globul;
( AIEA ),
Mohammed El- Acţiunea exclu-
Baradei, amba- sivă a Israelului
sadorului Iranului Aspect de la o defilare a Gardienilor Revoluţiei (Pasdaran) va avea loc doar
pe lângă AIEA, în condiţiile când
Asghar Sultaniyeh afirma că “faţă de ameninţă- acesta consideră că SUA nu vor împiedica
rile repetate cu o acţiune armată împotriva Ira- continuarea programului iranian în termenul pe
nului, Teheranul nu va avea altă alternativă care Israelul îl consideră util (între cele două
decât aceea de a folosi toate mijloacele şi ca- ţări există diferenţe de apreciere a datei când
pacităţile de care dispune pentru a-şi apăra Iranul va fi măsură să devină o putere nuclea-
securitatea naţională”. ră, Israelul avansând anul 2009, în timp ce
SUA consideră ca cel mai probabil anul 2012)
Aşa cum menţionam anterior, atacul poa-
te fi executat în cel puţin trei variante de parti- Participarea Israelului alături de SUA poate
cipare: exclusiv de către SUA, conjugat de avea ca scop demonstrarea, încă o dată, a
SUA şi Israel, sau numai de către Israel. O altă faptului că este cel mai fidel aliat al SUA din
posibilitate o constituie şi participarea britanică, zonă şi mai ales obţinerea unui şi mai impor-
în condiţiile când problema militarilor capturaţi tant sprijin politic şi militar din partea america-
nu se soluţionează prin tratative. În ceea ce nă pe viitor.
privesc cele trei variante menţionate de noi,
În ceea ce priveşte Israelul, personalităţi
enumerarea este făcută în ordinea celei mai
militare, alţi oficiali şi experţi israelieni, au de-
mari probabilităţi şi aceasta având în vedere
clarat că Israelul nu trebuie să permită Iranului
faptul că:
să se doteze cu capacităţi nucleare, indiferent
SUA este în măsură să lovească cu cea mai de motivaţiile Teheranului, unii dintre aceştia
mare forţă obiectivele programului nuclear ira- cerând executarea de lovituri preventive de
nian, apărarea antiaeriană a acestuia, centrele către Israel. Astfel, Ephraim Inbar, preşedintele
de comandă şi transmisiuni precum şi obiecti- Centrului Jaffa pentru Studii Strategice a de-
vele principale ale marinei; clarat: “Pentru autoapărare, trebuie să acţio-
năm într-un mod preventiv”. Într-un interviu
Israelul preferă ca acţiunea să fie executată
acordat în 2006, la întrebarea “cât de departe
exclusiv de către SUA, ceea ce ar duce şi la
va merge Israelul cu acţiunile împotriva Iranu-
realizarea intenţiilor sale politico-militare faţă
lui” generalul Dan Halutz a răspuns “până la
de Iran, fără a-şi crea complicaţii de securitate
2000 kilometri”.
ca în condiţiile unei implicări directe;
Executarea unui astfel de atac de către
Participarea exclusivă a Israelului poate avea
Israel pune anumite probleme, având în vede-
305

lovirea unor obiective
bine protejate, cum ar
fi reactorul Natanz,
pot fi folosite bombele
ghidate prin laser de
tipul GBU-28 cu în-
cărcătură de luptă
penetrantă, îmbună-
tăţite de către aviaţia
israeliană cu sistem
de ghidate electro-
optic şi GPS. După
unele surse Israelul
dispune de cel puţin
100 astfel de bombe.
De asemenea, Israe-
lul a mai achiziţionat
şi 500 bombe anti-
USS John C. Stennis bunker din SUA.
În ceea ce priveşte SUA, menţionăm că
re Israelul nu dispune de rachete balistice sau
aceasta este în măsură să lovească şi să ur-
de croazieră pentru acest gen de misiuni. Tra-
mărească efectul loviturilor aproape în timp
seul aerian cel mai scurt este de 1.500-1.700
real asupra oricărei ţinte din Iran. Opţiunea ex-
km prin Iordania şi Irak, 1.900-2.100 km prin
tinsă cuprinde ţinte din programul nuclear, obi-
Arabia Saudită şi 2.600-2.800 km, ocolitor prin
ective militare (centre de comandă, centre de
Turcia. Oricare din aceste rute nu pot fi folosite
transmisiuni, obiective ale apărării aeriene, avi-
decât o dată, pentru a permite statelor respec-
aţia, capacităţile de producţie a rachetelor),
tive să aibă scuza surprinderii şi a nu crea alte
paralizarea economiei iraniene prin lovituri
complicaţii internaţionale. Pe de altă parte Isra-
asupra principalelor centre industriale din do-
elul nu dispune de suficiente informaţii pentru a
meniul petrolier (rafinării, terminale de ţiţei, sta-
fi sigur de efectul loviturilor executate, chiar
ţii de pompare), centrale electrice. Chiar dacă
dacă prin sateliţii de cercetare din seria Ofeq
unele din obiectivele nucleare iraniene vor re-
dispune de o bună acoperire fotografică a Ira-
zista loviturilor SUA, Iranul va fi obligat să se
nului. Această lipsă poate fi însă compensată
de oferirea unor informaţii cores-
punzătoare obţinute de către
SUA. Un indiciu de continuare a
pregătirilor israeliene pentru
acest gen de acţiune îl constituie
manevrele aeriene executate
relativ recent în Marea
Mediterană, care au inclus şi
exerciţii de realimentare în aer
(Israelul dispune de 5 avioane
de realimentare tipul KC-130 şi 5
B-707, mai lente şi care au ne-
voie de escortă pentru protec-
ţie). Apreciem că, pentru execu-
tarea loviturilor aeriene Israelul
va folosi 2-3 escadrile de avioa-
ne tipurile F-15I Ra’am
(Tunetul), F-16CD şi F-16I USS Dwight Eisenhower
Sufas, cu realimentare. Pentru
306

supună rezoluţiilor ONU, este cel mai modern.
sau va suporta alte pier- Ambele portavioane din
deri militare majore, pe Golf au peste 100
care nu le va putea su- avioane de vânătoare
porta. bombardament F/A-18
Hornet şi Super Hornet,
Tehnica militară ce
avioane pentru război
va fi folosită de SUA cu
electronic EA-6B
această ocazie cuprinde
Prowler, avioane de lup-
o mare varietate de mij-
tă antisubmarină şi de
loace, începând cu bom-
realimentare S-3 Viking,
bardierele B-2A invizibile
etc. din această grupare
(acestea pot opera din
de luptă mai fac parte
baza Diego Garcia -din
crucişătoarele Antietam
Oceanul Indian, baza
şi Anzio, distrugătoare-
americană Whiteman -
le: Ramage, O’Kane,
statul Missuri, baza aeri-
Mason, Preble şi Nitze;
ană Fairford -Marea
fregatele Hawes şi
Britanie, eventual şi din
Underwood, alte nave
baza Al Udeid - Qatar,
pentru lupta
ca o opţiune mai puţin
antisubmarină şi de de-
posibilă, pentru a nu
minare, submarine.
complica şi mai mult si- Bombardier B-2A în acţiune
tuaţia relaţiilor inter- În ceea ce priveş-
arabe). De asemenea pot fi folosite portavioa- te muniţia ce va fi folosită cu această ocazie,
nele de lovire aflate deja în zona Golfului, sau apreciem că vor fi testate “pe viu” chiar cele
care pot fi aduse în apropiere (John C. mai noi muniţii, dintre care menţionăm: bombe-
Stennis şi Dwight Eisenhower aflate deja în le anti-bunker BLU-28 (ghidate prin satelit, ca-
zonă, Ronald Reagen prezent pentru manevre re au capacitatea de a distruge o ţintă puternic
comune în Marea Coreei din ultima decadă a fortificată). Un bombardier B-2A poate
lunii martie a.c.), Flotele a V-a şi a VI-a, cu transporta 8 astfel de bombe. De asemenea
avioanele aferente, alte forţe de aviaţie de la vor fi folosite bombele BLU-109, cu capacita-
bazele din Turcia, Kuweit sau Irak. Menţionăm tea de a penetra 1,5-2 metri perete de beton
că este pentru prima oară când portavioanele armat. Este posibil ca şi varianta BLU-122, ca-
Stennis şi Eisenhower acţionează împreună în re ar trebui să fie operaţională în acest an să
Golf după 2003, iar portavionul Ronald Reagen fie folosită. Alte muniţii sunt GBU-31 (Joint Di-
rect Attack Munition) cu o rază de acţiune de
15 Km; rachetele AGM-130C cu un sistem
perfecţionat de penetrare a ţintelor puternic
fortificate, cu sistem precis de ghidare inerţi-
ală şi GPS, cu posibilitatea schimbării ţintei
după lansare şi bătaie maximă de 65 km. La
acestea se adaugă rachetele de croazieră
lansate de pe navele de suprafaţă sau
submarine.
Una din analizele americane pe acest
subiect apreciază că pentru anihilarea pro-
gramului nuclear şi de rachete balistice ale
Iranului vor trebui distruse circa 400 de ţinte.
După alte analize, Departamentul Apărării al
SUA apreciază că, pentru distrugerea facili-
tăţilor de producere a armelor de nimicire în
Bombardier B-2A masă, de rachete şi apărare antiaeriană a
307

Iranului sunt necesa- Distrugerea sau ne-
re cel puţin 1.000- GBU-31 utralizarea principale-
1.200 ieşiri avion şi lor capacităţi de pro-
rachete de croazieră. ducţie militară con-
venţională.
În mediile de
specialitate se vehi- În unele din ma-
culează mai multe terialele studiate pri-
variante ale atacului vind această acţiune
executat de SUA, dise apreciază că forţe-
ferite ca intensitate, le SUA vor avea, prin-
mod de aplicare şi tre obiective, crearea
obiective. Dat fiind unui “culoar” în apă-
faptul că apreciem rarea antiaeriană ira-
riposta iraniană la fel niană, cea ce ni se
de puternică pentru pare, din punct de
orice fel de atac al SUA, prezentăm posibilul vedere militar şi analizând dispunerea obiecti-
atac maximal asupra Iranului: velor iraniene, precum şi a protecţiei acestora
(de tip punctual), cel puţin o greşeală de apre-
3.000-4.000 -ieşiri avion şi rachete de croazi-
ciere. Considerăm că apărarea antiaeriană ira-
eră, executate pe parcursul a două săptămâni
niană este mai puternică în zona de litoral a
sau maxim două luni;
Golfului, precum şi în jurul obiectivelor consi-
Lovirea tuturor obiectivelor susceptibile de a derate de importanţă strategică atât din punct
face parte parte din programul nuclear, de ra- de vedere militar cât şi economic.
chete, alte mijloace de nimicire în masă, C4I,
În ceea ce priveşte reacţia iraniană la
baza tehnologică şi obiective duale, inclusiv
posibila lovitură militară americană (sau ameri-
laboratoare, centre de cercetare şi chiar uni-
cano-israeliană) apreciem că Iranul are nume-
versităţi;
roase posibilităţi de reacţie, dintre care menţio-
Atacarea posibilităţilor iraniene de război asi- năm:
metric, mai ales a posibilităţilor de punere în
Atacul forţelor americane din Irak şi Afganis-
pericol a traficului şi facilităţilor petroliere în
tan, inclusiv prin folosirea rachetelor Shahab-3
Golf;
cu încărcătură chimică;
Folosirea grupărilor
proiraniene din Irak pentru a
intensifica atacurile împotriva
forţelor ameri-cane şi a Forţe-
lor Irakiene de Securitate;
Propaganda în rândul majori-
tăţii şiite din Irak pentru a o
radicaliza mai mult împotriva
prezenţei americane şi a cere
forţelor SUA să plece din Irak;
Atacul teritoriului american cu
bombe sinu-cigaşe în mod di-
rect, sau prin organizaţiile
subordonate;
Folosirea capacităţilor asime-
trice pentru atacarea unor inte-
rese americane în regiune, in-
clusiv aşa numitele ţinte uşoa-
Exerciţiu de lansare rachete Iran
308

re (ambasade, centre comerciale, simpli cetă- me israeliene din întreaga lume.
ţeni);
În concluzie putem aprecia că atacul
Atacarea forţelor navale americane dislocate asupra Iranului, cu obiective parţiale vizând
în Golf cu rachete anti-navă, mine şi alte mij- anihilarea programului nuclear, cel puţin pentru
loace asimetrice; o mai lungă perioadă de timp, sau cu obiective
strategice de mai mare amploare, urmărind
Atacarea unor obiective economice din Golf
reintrarea Iranului în sfera de influenţă ameri-
(mai ales terminale petroliere) şi blocarea tem-
cană, dacă nu este iminent este foarte posibil,
porară a fluxului petrolier prin strâmtoarea
evoluţia în acest sens fiind dată nu numai de
Hormuz;
poziţia iraniană, ci şi de interesele strategice
Lansarea mai multor rachete Shahab-3, in- americane şi israeliene pentru perioada imedi-
clusiv cu încărcături chimice asupra Tel Aviv, at următoare.
Acest atac va fi executat predominant cu
forţe aeriene şi forţe maritime, componenta
terestră lipsind cu desăvârşire, sau vor fi folosi-
te elemente ale forţelor speciale şi de coman-
do pentru acţiuni punctuale de indicare a unor
obiective, de verificare la faţa locului a efecte-
lor unor lovituri, sau pentru definitivarea distru-
gerii unor obiective. Este posibil ca, dacă până
la lansarea atacului problema celor 15 militari
britanici nu este soluţionată pe cale paşnică,
cu puţin timp înainte de atacul aerian masiv,
sau concomitent cu declanşarea acestuia să
fie executată o operaţiune specială având ca
obiectiv eliberarea acestora.
Situaţia din IRAK

de Corneliu PIVARIU
Situaţia din Irak în perioada de referinţă, în afara
constantelor cunoscute, are câteva elemente specifice,
dintre care menţionăm:
1.Creşterea numărului victimelor atentatelor, punctată de
atentatul de la Parlament, care dovedeşte nu numai pene-
trarea puternică de către insurgenţi a sistemului de secu-
ritate irakian, dar şi dificultăţile acestuia de a asigura
deplina securitate chiar în Zona Verde.
Lansare rachetă Shahab-3 2.Retragerea din guvernul irakian a celor şase miniştri
şiiţi aparţinând grupării conduse de Moqtada al-Sadr.
3.Încercarea de a asigura securitatea unor diferite zone
oraşului Haifa, a altor ţinte militare sau civile
din Bagdag prin construirea de ziduri, pentru început în
din Israel; jurul unor cartiere sunnite.
Escaladarea conflictului prin folosirea unor 4.Continuarea în ritm încet a negocierilor pentru redacta-
grupări apropiate ca Hamas şi Hezbollah pen- rea şi adoptarea unei noi legi a petrolului.
tru a ataca Israelul cu bombe sinucigaşe sau 1. Producerea atentatelor în Irak este o obişnuinţă
rachete din sudul Libanului, poate chiar din cotidiană şi probabil surpriza ar fi să există o zi în care
Siria, astfel de atentate să nu aibă loc. Iată însă că luna aprilie
se distinge printr-o recrudescenţă a acestora, marcând
Atacarea unor interese israeliene, chiar prin primul atentat în clădirea Parlamentului din Zona Verde,
mijloace de mai mică intensitate, cum ar fi am- chiar dacă nu în sala de plen. De asemenea, în luna apri-
basade, consulate, centre comerciale, alte fir- lie au fost ucişi 77 militari americani, cel mai mare nu-
309
Sursa: AFP
măr din decembrie 2005 şi până în prezent. Numai la 24

aprilie 9 militari au fost ucişi şi 20 răniţi, de o bombă
detonată în apropierea unei baze americane din provincia
Diyala. Aceasta face ca numărul total al militarilor ame-
ricani căzuţi în Irak de la începutul războiului să atingă
cifra 3.330, iar răniţii depăşesc 24.000. De asemenea, la
18 aprilie a avut loc unul din cele mai sângeroase atenta-
te din Bagdad, soldat cu peste 127 de morţi ca urmare a
exploziei a patru bombe, cele mai multe victime, peste
82 şi 94 de răniţi fiind în piaţa Sadriyah din zona centrală
a capitalei. Sursa: STRATFOR
2.Al doilea eveni-
ment important al lunii îl
constituie ieşirea din gu- siv din partea primului ministru Nuri al-Maliki, acesta
vern a celor şase miniştri declarând că va dispune oprirea lucrărilor şi că “...sunt şi
din cadrul Mişcării alte metode pentru a proteja zonele respective”.
Sadriste (cele mai impor- 4.Iniţierea unei noi legi a petrolului. Guvernul
tante portofolii deţinute de Maliki urmează să prezinte parlamentului, în prima parte
aceştia fiind agricultură, a lunii mai, un proiect de lege asupra petrolului, discuţii-
transporturi, sănătate şi le pentru redactarea acestei legi fiind începute cu câteva
educaţie). Mişcarea luni în urmă. Există însă o multitudine de aspecte încă
sadristă, partid politic reli- neclarificate, opinii conform cărora prevederi ale legii nu
Moktada al-Sadr gios şiit, este al doilea ca sunt constituţionale, precum şi o puternică presiune din
pondere în principala for- partea kurzilor pentru o reglementare care să le asigure
ţă politică parlamentară controlul unei părţi importante din această resursă.
Alianţa Irakiană Unită, Realizarea acestui proiect este importantă şi pen-
după Consiliul Suprem al Revoluţiei Islamice din Irak tru atragerea de investiţii străine, pentru relansarea pro-
(SCIRI), având un total de 29 deputaţi. Motivaţia oficială
a acestei acţiuni a fost protestul faţă de incapacitatea
premierului Nuri al-Maliki de a stabili un calendar al
retragerii trupelor SUA din Irak. Strategia lui Al-Sadrs
este însă foarte posibil să fie puternic influenţată de Iran,
unde acesta are legături şi protectori puternici. Pe de altă
parte Iranul doreşte să demonstreze Statelor Unite că
Teheranul dispune de pârghii pentru a face imposibilă o
înţelegere politică solidă între partidele irakiene, ceea ce
nu permite Washingtonului să treacă la aplicarea unei ducţiei petroliere şi redresarea economiei ţării.
strategii de retragere din Irak. Apreciem că textul final şi aprobarea în parlament
3. Preocuparea Forţelor Coaliţiei din Irak pentru a a acestei legi va prefigura evoluţia viitoare a Irakului,
reuşi o stabilizare a situaţiei din Bagdad s-a concretizat către un anumit fel de federalizare sau către o eventuală
printr-o nouă încercare de a securiza zonele sunnite şi separare în mai multe state, ceea ce va constitui un prece-
şiite, începându-se construirea unui zid în jurul a trei dent periculos pentru întregul Orient Mijlociu.
cartiere sunnite Ameriya, Khadra şi Adhamiya. În jurul
acestui ultim cartier zidul de beton măsoară înălţimi până
la 3,6 metri. Iniţiativa americană a trezit vii reacţii, inclu-
310

Turneul Secretarului american al Apărării securităţii în Golf, un cadru pentru convorbiri dintre
Robert Gates în Orientul Apropiat SUA şi ţările din Golf. Acest grup de dialog pune accent
pe preocupările comune cauzate de intenţiile Iranului în
de Ionel BUCUROIU
regiune şi ingerinţele acestuia în problemele mişcărilor
În perioada 16 - şiite din anumite ţări, căutând să găsească mijloace pen-
20.04.2007, Secretarul ameri- tru a o limita.
can al Apărării Robert Gates a
Iordania, unul din aliaţii fideli ai SUA, dispune de
efectuat un turneu în Orientul
un spital de campanie în Irak, cu un efectiv de peste 200
Apropiat, cuprinzând Iordania,
soldaţi şi un altul în Afganistan, care cuprinde în jur de
Egiptul, Israelul şi Irakul,
370 soldaţi. De asemenea Iordania adăposteşte tabere de
având ca obiectiv declarat
antrenament pentru forţele aeriene şi poliţia irakiană,
găsirea mijloacelor de luptă
până în prezent antrenându-se aici aproximativ 45.000 de
împotriva influenţei Iranului
poliţişti irakieni.
în regiune şi obţinerea spriji-
nului aliaţilor strategici din 2. Egipt (18.04.2007)
regiune pentru guvernul iraki- În cea de-a doua etapă a turneului său Robert
an. Gates s-a întâlnit la Cairo cu preşedintele Hosni Mubarak
1. Iordania (16-18.04.2007) şi cu ministrul apărării Hussein al-Tantaoui, având pe
La începutul turneului său, Robert Gates s-a întâl- ordinea de zi următoarele subiecte:
nit cu regele Abdallah II al Iordaniei cu care a discutat
despre:
•necesitatea instaurării păcii în Orientul Apropiat;
•relaţiile bilaterale, în special în domeniul apărării;
•situaţia din Irak;
•contracararea influenţei Iranului în regiune.
Regele Abdallah II a pus accentul pe importanţa
de a se face progrese în instaurarea păcii în regiune, pe
baza a două state, ca soluţie a conflictului israelo-
palestinian.
Pentru rege, este necesar “să se susţină iniţiativa
de pace care reflectă voinţa Arabilor de a se ajunge la
pace cu Israelul”, respectiv iniţiativa de pace reactivată
de către Liga Arabă în timpul recentei întâlniri la nivel •contracararea influenţei Iranului în regiune şi obţinerea
înalt de la Riad care prevede în special o normalizare a sprijinului faţă de politica SUA în Irak;
relaţiilor dintre ţările arabe şi Israel în schimbul retragerii •încurajarea Egiptului de a-şi reafirma rolul său motor în
israeliene din teritoriile ocupate în iunie 1967. dosarul israelo-palestinian;
Referitor la situaţia din Irak, discuţiile s-au purtat •ajutorul militar american acordat Egiptului.
asupra situaţiei actuale şi a modalităţilor de reglementare Robert Gates a solicitat sprijinul preşedintelui
a acesteia, fără a se aborda viitorul ţării după o eventuală Mubarak pentru guvernul irakian al primului ministru
retragere a trupelor americane. Regele şi-a exprimat con- Nuri al-Maliki, în procesul de reconciliere din Irak şi de
vingerea că “participarea tuturor irakienilor la procesul a face tot posibilul pentru a încuraja şi alte ţări să inves-
politic reprezintă singura garanţie pentru cel mai bun tească în Irak, atrăgând atenţia asupra consecinţelor unui
viitor”, iar şeful Pentagonului a declarat, la rândul său, că eşec al statului irakian, cu impact negativ asupra securi-
“încă nu există convingerea în regiune că guvernul din tăţii şi prosperităţii fiecărei ţări din Orientul Mijlociu şi
Irak reprezintă pe toţi irakienii”, subliniind că acesta ar din regiunea Golfului.
deveni mai legitim în măsura în care ar primi sprijinul
Pe agenda discuţiilor a figurat şi problema vânză-
ţărilor vecine.
rilor de armament, egiptenii fiind preocupaţi de o posibi-
În ce priveşte Iranul, cei doi au căzut de acord lă reducere a ajutorului militar american din cauza creş-
asupra faptului că “presiunile diplomatice şi economice” terii cheltuielilor în Irak. Secretarul american a asigurat
constituie cel mai bun mijloc pentru a determina Tehera- Egiptul de sprijinul SUA, afirmând că “independent de
nul să-şi schimbe poziţia, respectiv să renunţe la progra- război, relaţia cu Egiptul este durabilă şi va continua”.
mul de îmbogăţire a uraniului, suspectat de a fi utilizat în Apreciind că Egiptul este unul din partenerii “cei mai
scopuri militare. importanţi şi mai indispensabili “ ai SUA, acesta a decla-
Robert Gates s-a întâlnit la Aman şi cu şeful ar- rat că ajutorul american acordat Egiptului în acest an va
matei iordaniene, generalul Khaled al-Sarayrah, de la fi de peste 1 miliard USD.
care a căutat să obţină sprijin pentru Dialogul asupra
311

Ajutorul american acordat Egiptului a fost decis, ce la un război între cele două ţări. La rândul său, minis-
în parte, pentru a recompensa această ţară după semnarea trul afacerilor externe Tzipi Livni s-a arătat hotărât ca
tratatului de pace cu Israelul în 1979. De atunci, Egiptul grupul de lucru, stabilit de Liga Arabă şi însărcinat să
a primit de la SUA un ajutor militar de peste 30 miliarde discute cu Israelul iniţiativa de pace saudită, să nu fie
dolari. compusă decât din cele două state care au deja relaţii
3. Israel (18-19.04.2007) diplomatice cu statul evreu, făcând apel la statele arabe
“să dea dovadă de flexibilitate”.
În cea de-a treia etapă a turneului său în regiune,
Robert Gates s-a deplasat în Israel, fiind astfel primul şef În ce priveşte proiectul american de vânzare de
al Pentagonului care face o vizită în această ţară după armament către Arabia Saudită şi alte ţări din Golf, pro-
2000, având discuţii cu omologul său israelian Amir iect în valoare de 5-10 miliarde USD, şi care vizează
contracararea puterii crescânde a Iranului în regiune,
Robert Gates i-a asigurat pe responsabilii israelieni că
“SUA vor ajuta Israelul să-şi menţină superioritatea mili-
tară calitativă” în regiune.
4. Irak (19-21.04.2007)
Secretarul american al Apărării şi-a încheiat tur-
neul din Orientul Apropiat printr-o vizită de două zile în
Irak, cea de-a treia sa vizită de când şi-a preluat funcţia
la finele anului 2006. Subliniind că sprijinul american nu
este fără sfârşit, acesta a solicitat autorităţilor irakiene să
accelereze programul de reconciliere dintre comunităţile
şiită şi sunnită.
În timpul întâlnirii avute cu Primul ministru şiit
Nuri al-Maliki, şeful Pentagonului i-a cerut acestuia “să
întindă mâna sunniţilor” în cadrul procesului de reconci-
liere naţională, pentru a pune capăt violenţelor
Peretz, cu Primul ministru Ehud Olmert şi cu ministrul
Afacerilor Externe Tzipi Livni.
Pe ordinea de zi au figurat:
•determinarea SUA de a merge înainte cu planul de se-
curizare masivă a Bagdadului;
•dosarul nuclear iranian;
•problemele regionale referitoare în principal la Liban,
Siria şi fâşia Gaza;
•proiectul american de vânzare de armament sofisticat
Arabiei Saudite şi altor ţări din Golf.
Şeful Pentagonului a afirmat că ţara sa este hotă-
râtă să meargă înainte cu planul de securizare masivă a
Bagdadului cu tot valul de atentate sângeroase cu care se
confruntă Irakul.
Dosarul nuclear iranian a fost în centrul discuţiilor interconfesionale. Conform acestuia, reconcilierea în-
cu Primul ministru Ehud Olmert, care a reafirmat poziţia
seamnă adoptarea rapidă, până la vacanţa parlamentară
sa conform căreia pentru moment diplomaţia s-a dovedit din vară, a legii care vizează reintegrarea în administraţia
a fi eficace graţie sporirii sancţiunilor internaţionale con- de stat a unor personalităţi ale fostului partid Baas, a legii
tra Iranului. Ministrul de externe Tzipi Livni a susţinut
hidrocarburilor şi distribuirea veniturilor obţinute din
“o atitudine fermă” faţă de Teheran, pentru ca orice ezi- vânzarea petrolului, alegerile provinciale şi alte măsuri.
tare să nu fie interpretată ca o slăbiciune, iar ministrul “Ştiu că este dificil, dar este foarte important să se facă
apărării Amir Peretz, a afirmat la rândul său că “2007 va
toate eforturile necesare”, a spus acesta, adăugând că
fi un an decisiv pentru eforturile diplomatice în vederea “aceste măsuri nu vor rezolva toate problemele din Irak,
eşuării programului nuclear iranian”, dar “încă nu a venit dar ele vor demonstra voinţa guvernului irakian de a fi
timpul pentru a exclude alte opţiuni”, făcând aluzie la o
guvernul tuturor locuitorilor din Irak”.
posibilă recurgere la forţă.
Apreciem că vizita demnitarului american în Ori-
În timpul întrevederii cu Robert Gates, Primul entul Mijlociu face parte dintr-un turneu mondial de in-
ministru israelian Ehud Olmert l-a pus în gardă asupra formare (după Orientul Mijlociu acesta s-a deplasat la
“erorilor de calcul” în Israel şi Siria, care ar putea condu-
Moscova şi în alte capitale europene).
312

Rezultatele deplasării în Orientul Mijlociu nu sunt În perioada 3-4 mai a.c. a avut loc Con-
şi nici nu puteau fi importante, având în vedere conjunc- ferinţa ministerială internaţională de la Charm
tura regională şi internaţională, precum şi faptul că SUA el-Cheikh, din Egipt, pentru a ajuta Irakul să
este în anul preelectoral. Scopul principal a fost cunoaş- depăşească starea de haos şi faliment econo-
terea directă a situaţiei şi asigurarea că, în viitorul imedi-
mic cu care se confruntă, precum şi de a spri-
at nu vor apare probleme neprevăzute pentru administra-
ţia Bush în această zonă. jini această ţară în lupta contra terorismului.
Această conferinţă, la care au participat Secre-
SIRIA tarul de Stat american Condoleeza Rice, mi-
Rezultatul alegerilor parlamentare niştri ai afacerilor externe şi înalţi responsabili
de Corneliu PIVARIU din peste 50 de ţări şi organizaţii internaţionale,
Frontul Naţional Progresist, dominat de Partidul reprezintă unul din cele mai importante eforturi
diplomatice pentru Irak după invazia acestei
ţări de către SUA în 2003.
Conferinţa, prezidată de Primul ministru
irakian Nouri al-Maliki, împreună cu Secretarul
General al ONU Ban Ki-moon, s-a desfăşurat
pe parcursul a două zile:
- prima zi a vizat lansarea oficială şi
aprobarea unui Contract internaţional de
obiective pentru Irak (ICI), un plan cincinal
destinat redresării economiei irakiene, iniţiativă
Anunţarea rezultateleor alegerilor
lansată încă din iunie 2006 de guvernul irakian
Baas Arab Sirian condus de preşedintele Bashar al-
şi ONU, cu sprijinul Băncii Mondiale;
Assad, a câştigat alegerile parlamentare din Siria, obţi- - cea de-a doua zi a fost consacrată în
nând 172 de locuri, cu 5 mai multe decât în parlamentul principal securităţii interne, reunind ţările veci-
precedent. Un număr de 78 locuri au revenit unor candi- ne Irakului –Iran, Iordania, Kuwait, Arabia
daţi “independenţi”. Saudită, Siria şi Turcia - plus Bahrein, Egipt,
Participarea la vot a fost redusă, mai ales în Da- Liga Arabă, Organizaţia conferinţei islamice
masc. La nivel naţional participarea a fost de 56,12%. (OCI) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).
Din totalul parlamentarilor 70 au fost realeşi, 180 sunt De asemenea, a fost aprobată rezoluţia finală.
noi, iar 30 sunt femei.
Aşa cum declara Secretarul General al
Din 1973 Partidul Baas Arab Sirian a câştigat
ONU, Ban Ki-moon, ICI “reprezintă o foaie de
toate alegerile parlamentare, observatorii internaţionali
apreciind în cea mai mare parte că acestea în fapt nu re-
parcurs pentru următorii cinci ani ce vizează
prezintă realitatea voinţei populare. ajutorarea Irakului să-şi realizeze obiectivele
pe termen lung pentru prosperitate economică,
stabilitate politică şi securitate durabilă”.
Conferinţa ministerială internaţională asu-
Principalele prevederi ale acestuia sunt:
pra Irakului de la Charm el-Cheikh
•aplicarea unui program de reconciliere între
Ionel BUCUROIU
comunităţile sunnită, kurdă şi şiită, în special
privind repartizarea echitabilă a veniturilor obţi-
nute din petrol;
•adoptarea de noi legi pentru pregătirea alege-
rilor provinciale, care să permită revenirea în
viaţa publică a unora din responsabilii fostului
regim bass al lui Sadam Hussein;
•întărirea forţelor irakiene de securitate şi crea-
rea unui mecanism pentru apărarea drepturilor
omului şi pentru consolidarea transparenţei şi
a bunei guvernări;
Deschiderea lucrărilor în plen •identificarea formelor de investiţii, de ajutor
financiar, de anulare a datoriei şi măsuri de
313

asistenţă tehnică şi administrativă solicitate de tatea şi apărarea ţării lor, ceea ce va pregăti
irakieni. terenul pentru sfârşitul mandatului forţelor
Ţările participante la conferinţă au adop- multinaţionale”.
tat în unanimitate ICI şi s-au angajat să reducă Mai multe ţări arabe au solicitat un ca-
datoria externă irakiană cu aproximativ 30 mili- lendar al retragerii trupelor americane din Irak,
arde USD (22,1 miliarde fapt refuzat însă de Nuri al-Maliki şi
Euro), faţă de anularea Condoleeza Rice.
întregii datorii, în jur de 50 Mai mult, participanţii “reafirmă obligaţia
miliarde USD (36,8 miliar- tuturor statelor de a combate activităţile teroris-
de Euro), cât solicitase te şi de a împiedica folosirea de către terorişti
partea irakiană şi pe care a teritoriului lor pentru furnizarea, organizarea
Irakul o are în principal sau lansarea operaţiunilor teroriste” şi se anga-
faţă de Arabia Saudită, jează să respecte “principiul neamestecului în
Kuweit, Rusia şi China. problemele interne ale Irakului”.
În prima zi a confe-
La rândul său, Secretarul General al
rinţei se remarcă întâlni-
ONU Ban Ki-moon a insistat ca participanţii la
rea pe care Condoleeza
conferinţă “să denunţe violenţa confesională în
Rice a avut-o cu omologul sirian, o discuţie de
Irak, întărind schimbul bilateral în regiune şi
30 de minute apreciată de ambele părţi ca po-
încurajând dialogul naţional în Irak”, fapt ce a
zitivă, marcând astfel o oarecare schimbare în
condus ca în declaraţia finală delegaţii să invite
atitudinea Washingtonului, care a refuzat până
Liga Arabă să reia pregătirile în vederea unei
acum un dialog direct cu Damascul. Nu se
conferinţe de reconciliere asupra Irakului, con-
poate vorbi de o schimbare esenţială a politicii
ferinţă aflată în stadiu de proiect de mai bine
americane faţă de Siria, dovadă şi prelungirea
de un an.
sancţiunilor împotriva acestei ţări, semnată de
George Bush la numai câteva zile după înche- Conferinţa de la Charm el-Cheikh a avut
ierea conferinţei. Discuţia secretarului de stat ca obiectiv să obţină sprijin regional pentru
american cu ministrul iranian de externe a fost Irak, să facă presiuni asupra vecinilor pentru
foarte scurtă şi mult mai formală. ca aceştia să acţioneze în sprijinul actualului
guvern irakian, fiind a doua tentativă din partea
În partea a doua a conferinţei, s-a conve-
SUA şi Irakului de a obţine angajamente care
nit asupra transferului către forţele irakiene a
să contribuie la stabilitatea din Irak, după o pri-
responsabilităţilor în materie de securitate.
mă reuniune mai puţin reprezentativă ce a avut
Conform comunicatului final “participanţii s-au
loc la 10 martie, la Bagdad.
pus de acord pentru a primi favorabil ofertele
arabilor şi a altor ţări pentru a sprijini dezvolta- Sub presiunea Washingtonului, ţările ve-
rea capacităţilor profesionale a forţelor armate cine Irakului au acceptat, cu reticenţă, o anu-
irakiene” şi au reînnoit sprijinul lor faţă de mită reducere a datoriei acestei ţări, precum şi
“eforturile guvernului din Irak pentru accelera- să acţioneze pentru un control eficient la fronti-
rea pregătirii forţelor sale armate, care să-şi ere în scopul blocării aprovizionării insurgenţei
asume întreaga responsabilitate faţă de securi- cu armament, explozivi şi interzicerii intrării te-
roriştilor pe teritoriul irakian.
S-a convenit ca următoarea reuniune să
aibă loc în Turcia, la Istanbul.
Situaţia internă din Turcia

Nicolae PERHAIŢĂ
Valul de demonstraţii care a cuprins în
acestă primăvară Turcia, în contextul aprigului
conflict pe tema rolului religiei în politica unei
ţări majoritar musulmane, a evidenţiat iniţial
opoziţia faţă de o eventuală candidatură la
Intilnirea Condoleeza Rice cu Nuri al Maliki
314

Preşedinţie a premierului Recep Tayyp în pragul colapsului.
Erdogan, pentru a continua cu protestul faţă de De la preluarea puterii în 2002, pe fon-
candidatul partidului de guvernământ AKP, dul unei crize financiare profunde, AKP a pro-
Abdullah Gul, actualul ministru de externe, că- movat o serie de reforme economice liberale
ruia i s-a cerut să îşi retragă candidatura. De- dedicate aderării la Uniunea Europeană, atră-
monstraţiile au inclus şi revendicarea ca statul gând investitori străini şi îmbunătăţind situaţia
turc să nu se abată de la tradiţiile laice instau- drepturilor omului.
rate de Mustafa Kemal Ataturk. Disputa de pe
Elita secularistă turcă se opune acce-
scena politică şi din stradă a scos în evidenţă
sului reprezentanţilor AKP la Preşedinţia Turci-
că Turcia, una dintre cele mai laice dintre naţi-
ei, argumentând că după ce vor pune mâna pe
unile musulmane, o ţară membră NATO şi un
Preşedinţie, un pol important al puterii în Tur-
aliat tradiţional al Occidentului, este profund
cia, şi vor avea controlul asupra Parlamentului,
divizată.
Gul şi Erdogan vor avea la dispoziţie toate mij-
Pe fond, criza din Turcia ilustrează di- loacele pentru a pune în practică transforma-
vergenţele politice dintre cei care susţin princi- rea statului turc în stat islamist.
piile laice pe care s-a întemeiat statul modern
Tensiunile s-au accentuat după ce Sta-
turc şi adepţii unui partid care s-a ridicat din
tul Major al armatei turce, o instituţie pro-
mişcarea politică islamistă a anilor `90. În sens
secularistă, s-a pronunţat împotriva candidatu-
mai larg, cele două curente sunt formate din
lui AKP. Armata, cea mai respectată instituţie
vechea gardă kemalistă occidentalizată care
din Turcia, este considerată drept adevăratul
controlează administraţia publică, justiţia şi ar-
gardian al regimului laic instaurat de Mustafa
mata şi, respectiv, din clasa pe care o repre-
Kemal Ataturk, fondatorul statului turc modern.
zintă şi pe care se bazează actualul partid de
guvernământ Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării Analiştii apreciază că elitele laice,
(AKP), o clasă majoritar rurală, religioasă şi occidentalizate, care se autoproclamă moşteni-
conservatoare. toare ale fondatorului Turciei moderne,
Mustafa Kemal Ataturk, se confruntă cu ascen-
Trecutul politic al premierului Erdogan
siunea unei clase mai religioase, conservatoa-
este legat de Islamism; a fost membru activ al
re şi predominant rurală în căutarea unui loc în
Partidului Salvării Naţionale, a fost primar al
ierarhia turcă. Este tocmai clasa care a fost
Istanbulului din partea Partidului Bunăstării,
favorizată şi căreia i s-au adresat politicile libe-
ambele grupări politice fiind apoi interzise pe
rale ale partidului lui Erdogan. Este clasa care
considerentul că erau ameninţări la adresa sta-
s-a considerat oprimată, timp de peste 80 de
tului. Ca prim ministru, şi-a cultivat o imagine
ani, pentru care credinţa, naţionalismul şi
de moderat, evitând confruntările cu laicii din
etnicitatea au fost interzise prin legi şi decrete.
administraţia de stat. Nominalizarea lui
Nu întâmplător, în Turcia există persoane care
Abdullah Gul, fără consultare cu Partidul Popu-
se consideră a fi musulman înainte de a fi turc.
lar Republican (CHP), pentru alegerile prezi-
Din această cauză, partidul de guvernământ
denţiale a fost momentul alarmării laicilor care
este văzut de elitele laice ca un pericol: cu toa-
s-au văzut confruntaţi cu perspectiva pierderii
tă puterea în mână, AKP ar putea promova
controlului asupra Parlamentului, Cabinetului
islamismul politic în detrimentul libertăţilor lai-
premierului şi Preşedinţiei şi cu pericolul ca
ce. Pentru profesorul de ştiinţe
guvernul Erdogan să-şi promo-
politice de la Universitatea din
veze o ascunsă agendă
Ankara, Dogu Ergil, AKP este “un
islamistă.
vehicul pentru modernizarea
Aducerea la putere a nemodernizaţilor”.
AKP de către electorat s-a reali-
Realitatea este că reformele poli-
zat ca urmare a performanţelor
tice şi economice promovate de
economice proaste ale unei serii
guvernul Erdogan, în acord cu
de guverne laice, care au culmi-
solicitările Uniunii Europene, du-
nat cu un imens scandal bancar
pă profunda criză financiară din
care a falimentat toate economii-
2001, au fost bine primite de po-
le populaţiei şi a adus economia Premierul Recep Tayyp Erdogan
pulaţia din zonele sărace ale Tur-
315

ciei. Nu mai sunt cozi la pâine, la gaz lampant, AKP de a prelua şi Preşedinţia, respectiv des-
s-au modernizat drumurile şi alimentarea cu pre militari, judecători şi funcţionari publici, se
apă. Investiţiile străine s-au dublat în 2006 faţă subliniază faptul că au fost numiţi şi nu aleşi.
de anul anterior, ajungând la 20 miliarde dolari; Se speră ca această măsură să calmeze şi
venitul pe cap de locuitor a crescut la 5.477 piaţa, pe care s-au consemnat o serie de tur-
USD faţă de 2.598 USD în 2002. bulenţe, şi va elimina o serie de incertitudini.
Percepţia populaţiei sărace faţă de Programate pentru 22 iulie, alegerile
AKP s-a format şi datorită modului în care acti- generale vor avea o încărcătura şi o semnifica-
viştii partidului au reuşit să le rezolve proble- ţie deosebite. Originea AKP în islamismul radi-
mele: din poartă în poartă, pe modelul practicat cal nu poate fi negată. Mentorul lui Erdogan
de Hezbollah în Liban şi Frăţia Musulmană în este fostul premier Necmettin Erbakan, care a
Egipt, distribuindu-le alimente, combustibil, îm- venit la putere promiţând să salveze Turcia de
brăcăminte şi chiar sponsorizând petrecerile necredincioşii Europei, să elimine de la putere
organizate cu prilejul circumciziei tradiţionale a imperialismul şi Sionismul şi să lanseze un
băieţilor. Dar este la fel de adevărat că actualul jihad prin care să se recupereze Ierusalimul.
guvern a încercat să interzică adulterul şi vân- Erdogan susţine acum că partidul său s-a
zarea de alcool în ca- dezis de astfel de sentimente, este dedicat în
fenele, a încurajat întregime democraţiei şi jură că nu va impune
religia în şcoli şi a o tiranie fundamentalistă. Este adevărat că în
adus în dezbatere cei patru ani de guvernare nu a mai auzit ni-
ridicarea interdicţiei meni de lozincile lui Erbakan. Doar unele mă-
de purtare a voalului suri menite să acrediteze idea că se promo-
de către femei în şcoli vează un Islamism moderat. AKP este văzut
şi oficii publice. altfel de către populaţie, spre deosebire de ce-
Încercarea AKP de a lelalte partide, considerate la fel de corupte, în
acapara Preşedinţia sensul că este un partid care s-a aplecat şi
s-a lovit de protestele spre popor şi conştiinţa acestuia. Intenţiile reli-
populare şi atitudinea gioase ale AKP nu sunt însă clare, susţinătorii
forţelor laice, inclusiv partidului apreciind că acesta s-a depărtat de
a Curţii Constituţiona- rădăcinile lui religioase, dar şi de naţionalismul
Abdullah Gul turc, fiind mai tolerant faţă de secularism şi mai
le, care a anulat re-
zultatul votului pentru candidatul AKP, pe motiv deschis către stilul de viaţă laic.
de lipsă de cvorum. După un al doilea eşec, Situaţia din Turcia este un prilej pentru
datorat boicotării alegerilor de către opoziţia o serioasă dezbatere privind compatibilitatea
parlamentară, Abdullah Gul şi-a retras candi- Islamismului cu democraţia. De fapt, Erdogan
datura, iar premierul, în încercarea de a atenua a încercat prin guvernarea sa să demonstreze
tensiunile, a propus organizarea de alegeri an- că democraţia şi Islamismul pot convieţui, el
ticipate, urmând să propună şi unele amenda- proclamând Turcia în mai multe rânduri un
mente constituţionale, dintre care cel mai im- ”pod între Est şi Vest, un mediator între Isla-
portant ar fi alegerea preşedintelui prin vot di- mism şi Creştinism”. De altfel, şi Uniunea Eu-
rect popular. Decizia de devansare a alegerilor ropeană, prin vocea Comisarului pentru extin-
parlamentare a urmărit să pună capăt unei luni dere Oli Rehn, declara recent că „UE este inte-
de demonstraţii majore împotriva unui candidat resată de păstrarea laicităţii în Turcia, iar de-
al AKP la Preşedinţie, fiind argumentată de mocraţia seculară stă la baza procesului de
Erdogan ca o măsură de a debloca sistemul europenizare a ţării”.
parlamentar democratic. “Pentru a scăpa de În pofida tensiunilor şi divizării evidente
blocadă şi pentru a elimina dominaţia minorită- între laici şi musulmani, nu ne putem aştepta la
ţii asupra majorităţii, singura cale este votul o schimbare de direcţie în politica externă a
naţiunii” – a arătat premierul turc. Turciei, în sensul de a renunţa la atitudinea
Activiştii AKP descriu măsura devansă- pro-occidentală şi a se alinia cu guvernele
rii alegerilor ca o acţiune pentru consolidarea islamiste, cum ar fi cel din Iran. Chiar dacă gu-
democraţiei, iar despre contestatarii intenţiei vernul actual are reputaţia unei legitimări
316

islamiste, premierului Erdogan şi-a clădit statu- este locuită atât de musulmani moderaţi cât şi
ra politică pe angajamentul de aderare la Uniu- de laici moderaţi. Extremiştii sunt în ambele
nea Europeană. Oponenţii islamiştilor spun că tabere în minoritate.
nu doresc transformarea Turciei într-un alt Iran Este semnificativ faptul că AKP nu pu-
şi amintesc faptul că şi în Iran a existat, până ne la îndoială principiile decretate de Ataturk,
la alungarea Şahului, un stil de viaţă asemănă- dar promovează un „islamism moderat”, un
tor celui din Occident. În fapt, nu doar islamis- amestec de norme capitaliste cu rugăciuni şi
mul îi sperie, ci şi pericolul de a pierde puterea, cultură religioasă, pe care l-a promovat şi pre-
privilegiile birocratice şi avantajele economice şedintele Turgut Ozal în anii `90 cu scopul de a
de care beneficiază clasa laică, din rândul că- extinde influenţa Turciei în ţările musulmane
reia un număr foarte mare sunt din Asia Centrală, foste republici sovietice.
ultranaţionalişti.
Mai mult, sunt evidente orientările politi-
Între susţinătorii secularismului şi cei ai cii externe turce către lumea arabă şi musul-
islamismului nu există o mare diferenţă în ce mană în ultimii ani, dar mai ales către spaţiul
priveşte atitudinea faţă de Statele Unite. Cu fostului Imperiu Otoman. Interesul Turciei de a
prilejul recentelor manifestaţii erau purtate slo- fi inclusă în traseul petrostrategic Asia-Europa,
ganuri ca “ABD-ullah Gul”, în limba turcă ABD monitorizarea focarelor conflictuale din
fiind iniţialele pentru USA. Parlamentarii laici Cecenia, Abhazia şi Osetia de Sud, dezvolta-
sunt cei care au votat în 2003 împotriva traver- rea schimburilor economice cu Azerbaidjan,
sării Turciei de către trupele americane în Turkmenistan, Georgia, Kazahstan sunt ele-
drum către Irak. Ambele tabere sunt la fel de mente care exprimă o preocupare pentru afir-
antisemite. Premierul Erdogan este subiectul marea ca centru de putere şi influenţă în regiu-
unei cărţi recent apărute în care este prezentat ne. Din acest motiv, unele iniţiative ale SUA
ca agent israelian sub acoperire, misiunea sa sau NATO sunt tratate cu reticenţă, cum ar fi
fiind aceea de a distruge secularismul turc. implicarea Statelor Unite în combaterea tero-
Laicii nu sunt încântaţi nici de aderarea rismului în Marea Neagră sau alte proiecte ca-
Turciei la UE, argumentând că europenii vor re vizează afirmarea influenţei altor state în
interveni în războiul lor cu separatiştii kurzi. bazinul Mării Negre.
Mai mult, naţionaliştii susţin că UE urmăreşte Elita laică turcă sesizează faptul că
diminuarea rolului Turciei în Orientul Mijlociu şi Uniunea Europeană doreşte să folosească in-
chiar să permită autodeterminarea armenilor şi fluenţa Turciei pentru realizarea de conexiuni
kurzilor. mai bune în Caucazul de Sud şi Asia Centrală
şi pentru asigurarea securităţii pe graniţa de
est, dar ezită să aducă Turcia la masa Comu-
nităţii, motiv pentru care kemaliştii ar dori să-şi
consolideze în propriile interese această influ-
enţă.
La Ankara, forţele şi partidele laice vor
încerca în următoarea perioadă să se coalize-
Lipsa de cvorum în Parlamentul turc ze pentru a preveni menţinerea la putere şi
preluarea Preşedinţiei de către AKP. Va fi un
demers dificil, pe care doar o mobilizare exem-
Este foarte posibil ca AKP să câştige plară a kemaliştilor îl poate duce la îndeplinire,
alegerile parlamentare, care par a fi cele mai pentru că în februarie a.c., Partidul Justitie si
importante din ultima perioadă, să se menţină Dezvoltare era cotat cu 31% din intentiile de
la guvernare, să câştige şi alegerile prezidenţi- vot, dublu faţă de principalul partid laic, Parti-
ale (care se vor organiza în toamna acestui an) dul Popular Republican (CHP). Având de par-
prin vot popular şi să promoveze o politică mo- tea sa şi rezultatele bune pe plan economic,
derată care să atenueze nervozitatea islamiştii ar putea câştiga alegerile anticipate,
kemaliştilor, mai ales a militarilor. Statul turc va precum şi cursa prezidenţiala, beneficiind şi de
continua să funcţioneze, chiar mult mai bine noile amendamente constituţionale.
decât alte state musulmane. Pentru că Turcia
317

Un scenariu optimist privind evoluţia (Parlamentul irakian), alese constituţional, de a
crizei ar putea consta într-o ajungere la îndeplini într-o manieră rapidă şi eficientă, ţelu-
normalitate, dar numai după o succesiune de rile poporului irakian pentru un Irak prosper,
crize, cu o scenă politică dominată de unul sau liber, independent, unit, democratic şi federal şi
două partide. Scenariul pesimist ar însemna o pentru dreptul fundamental al tuturor cetăţeni-
mai mare fragmentare, polarizare a sistemului lor irakieni de a participa în mod paşnic la pro-
politic, cu dispute interne în partidele mai mari cesul politic actual.
şi cu dispute între partidele mari şi cele mici, 3. Condamnarea tuturor actelor de terorism din
situaţie cu care Turcia s-a mai confruntat de-a Irak, sub orice formă dar mai ales îndreptate
lungul timpului. împotriva civililor, a infrastructurii, a instituţiilor
guvernamentale şi a locurilor sfinte şi solicita-
Textul declaraţiei finale de la întâlnirea rea încetării imediate a tuturor actelor de acest
ţărilor vecine cu Irakul fel pentru a alina suferinţa poporului irakian,
pentru a le cruţa vieţile şi a le respecta dreptu-
rile, accentuând angajamentul lor de a asigura
La invitaţia Egiptului si a Irakului, miniştri respectarea legii internaţionale, în special a
de externe din Irak, Egipt, Bahrein şi membrii legii umanitare internaţionale.
permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU şi
4. Reafirmarea, în acest context, a obligaţiilor
G8 s-au întâlnit în Egipt, la Charm-el-Cheikh
pe care le au toate statele, în conformitate cu
pe 4 mai 2007 cu participarea ONU, a Organi-
legea internaţională, importante acorduri in-
zaţiei Conferinţei Islamice, Liga Arabă şi Uniu-
ternaţionale, Rezoluţia 1546 a Consiliului de
nea Europeană cu scopul de a ajuta poporul
Securitate ONU şi a celorlalte rezoluţii impor-
irakian, guvernul şi Consiliul Reprezentanţilor
tante ale acestuia, de a combate activităţile
(Parlamentul) în vederea continuării proceselor
teroriste şi de a împiedica teroriştii să foloseas-
politice actuale, incluzând nivelul de progres
că teritoriile statelor lor pentru dotarea, orga-
atins deja pentru întărirea unităţii naţionale,
nizarea şi lansarea de acte teroriste; reiterând
reinstaurarea stabilităţii internaţionale, promo-
în special apelul de a împiedica tranzitul tero-
varea dialogului politic intern, obţinerea recon-
riştilor şi a armelor în şi din Irak; şi
cilierii naţionale şi consolidarea suveranităţii şi
reaccenturea importanţei întăririi cooperării în-
independenţei Irakului.
tre Irak şi ţările vecine pentru controlul graniţe-
Participanţii la întrunire au fost: Bahrein, lor comune.
Canada, China, Egipt, Franţa, Germania, Iran,
5. Sprijinirea eforturilor guvernului irakian de a
Irak, Italia, Japonia, Iordania, Kuweit, Rusia,
întări unitatea naţională, de a garanta siguran-
Arabia Saudită, Turcia, Marea Britanie, SUA,
ţa şi securitatea poporului irakian, de a pune
Uniunea Europeană, ONU, Liga Arabă şi Orga-
capăt violenţei şi de a spori nivelul de partici-
nizaţia Conferinţei Islamice.
pare politică prin antrenarea proactivă a tuturor
Participanţii au stabilit: componenţilor poporului irakian în procesul
1. Reafirmarea suveranităţii, integrităţii teritori- politic actual, acţionând într-o manieră care dă
ale, a independenţei politice şi a unităţii naţio- dreptul tuturor, este reafirmat angajamentului
nale a Irakului şi a identităţii sale arabe şi isla- participanţilor de a ajuta poporul irakian în rea-
mice; inviolabilitatea graniţelor Irakului recu- lizarea acestor obiective şi solicitarea tuturor
noscute pe plan internaţional; aderarea la prin- componenţilor poporului irakian să participe
cipiul de non-interferenţă în problemele interne activ în procesul politic.
ale Irakului şi în relaţiile de bună vecinătate cu 6. Sprijinirea şi încurajarea Guvernului irakian
toate ţările din jur, accentuându-se dreptul po- în angajamentul său de a proteja poporul iraki-
porului irakian de a-şi hotărî în mod liber siste- an prin lupta împotriva violenţei indiferent de
mul politic şi viitorul comun, de a-şi controla apartenenţa religioasă sau etnică; accentuarea
resursele naturale şi financiare şi accentuarea importanţei de a confrunta sectarismul şi de a
necesităţii de a face compromisuri reciproce în dezarma şi anihila miliţiile şi toate grupările ar-
toate disputele existente. mate ilegale, fără excepţie; reafirmarea necesi-
2. Sprijinirea deplină a eforturilor depuse de tăţii de a elimina terorismul; în concordanţă cu
Guvernul irakian şi Consiliul Reprezentanţilor legile internaţionale, ca şi modaliatatea cea
318

mai bună de a asigura autoritatea în stat, de a te sau a celor estimative pentru garantarea
promova reconcilierea naţională şi de a alina securităţii prin implementarea cadrului comun
suferinţa poporului irakian. stabilit la Conferinţa Internaţională despre Irak
7. Accentuarea nevoii de a ajuta Guvernul ira- la Geneva în 17-18 aprilie 2007.
kian în construirea forţelor de apărare şi secu- 12. Remarcarea, în acest context, a eforturilor
ritate din perspectivă naţională şi profesionali- făcute de statele care găzduiesc cetăţeni iraki-
zată; întâmpinarea pozitivă a ofertelor din par- eni, în special Siria şi Iordania, şi exprimarea
tea statelor arabe şi a altor state de a sprijini disponibilităţii de a asigura sprijinul necesar
dezvoltarea capacităţilor profesionale ale forţe- pentru diminuarea suferinţei poporului irakian,
lor armate irakiene; reînnoirea sprijinului lor precum şi încurajarea eforturilor depuse de
faţă de eforturile Guvernului irakian de accele- guvernul irakian de responsabilizare faţă de
rare a nivelului de pregătire a forţelor armate cetăţenii săi şi pentru a crea atmosfera cores-
proprii pentru a-şi asuma pe deplin responsabi- punzătoare pentru reîntoarcerea în siguranţă a
lităţile de apărare şi securitate ale ţării lor; care refugiaţilor în căminele lor.
vor uşura încheierea mandatului forţelor 13. Accentuarea, încă o dată, a importanţei
multinaţionale, a căror prezenţă nu va mai fi pe sprijinului oferit de Naţiunile Unite, şi nevoia de
perioadă nedeterminată şi se va finaliza la soli- a-i spori rolul în coordonarea asistenţei interna-
citarea sau în concordanţă cu un calendar de ţionale şi în sprijinirea procesului politic de re-
retragere agreat de Guvernul irakian, urmând conciliere naţională; aprecierea rolului jucat de
Rezoluţiile Consiliului de Securitate 1546 şi Liga Arabă în activarea iniţiativei de reconcilie-
1723. re naţională şi solicitarea reînceperii pregătiri-
8. Încurajarea tuturor autorităţilor irakiene com- lor pentru o conferinţă de reconciliere sub co-
petente de a continua etapele constructive că- ordonarea sa cât mai repede posibil. Este
tre revizuirea constituţiei şi a altor legi impor- apreciată şi contribuţia eficientă a Organizaţiei
tante, inclusiv legea de diminuare a influenţei Conferinţei Islamice în desfăşurarea procesului
fostului partid unic Baas, conform mecanisme- politic actual precum şi rolul său instrumental
lor constituţionale agreate şi într-o manieră ca- în încurajarea toleranţei între diferitele secte
re va promova reconcilierea naţională. din Irak.
9. Afirmarea că este responsabilitatea guver- 14. Aprecierea lansării Contractului internaţio-
nului irakian să urmărească obiectivele menţio- nal de obiective pentru Irak în data de 3 mai
nate mai sus; participanţii şi-au exprimat dispo- 2007 la Charm-el-Cheik şi solicitarea tuturor
nibilitatea de a sprijini Guvernul irakian în efor- ţărilor să-şi respecte toate angajamentele în
turile sale de a realiza un sistem politic demo- această privinţă.
cratic şi un guvern de unitate naţională pentru 15. Aprecierea deosebită a ţărilor vecine Iraku-
toţi irakienii, accentuând faptul că spiritul civic lui- Egiptul şi Bahreinul şi a eforturilor lor conti-
irakian ar trebui să stea la baza construirii nou- nue de a se întâlni şi discuta evoluţiile proce-
lui Irak. sului politic, precum şi căi şi mijloace de a aju-
10. Sprijinea formării grupurilor de lucru condu- ta Irakul să-şi asigure stabilitate, securitate,
se de Guvernul irakian şi a altor grupuri de lu- unitate şi integritate teritorială.
cru formate la cererea guvernului şi în acord cu 16. Reafirmarea importanţei aducerii în faţa
participanţii la această conferinţă, prin partici- justiţiei a membrilor fostului regim irakian care
pare activă sau furnizare de asistenţă tehnică au comis crime de război împotriva Kuweitului,
în domenii precum energie şi electricitate, se- Iranului sau împotriva cetăţenilor irakieni.
curitatea şi protecţia ambelor părţi ale graniţe-
17. Aprecierea pentru numărul crescut de an-
lor comune; sprijinul acordat irakienilor aflaţi
gajamente internaţionale privitoare la Irak la
dincolo înăuntrul şi în afara Irakului; necesita-
diferite niveluri ca şi întâlnirea de la Sharm-el-
tea întrunirii cât mai rapide a acestor grupuri.
Sheikh care a avut loc pe 23 noiembrie 2004,
11. Recunoaşterea obligaţiei pe care o are co- Conferinţa de la Bruxelles din iunie 2005 şi în-
munitatea internaţională în conformitate cu le- tâlnirea de la Bagdad din 10 martie 2007 şi
gea umanitară internaţională şi a refugiaţilor de sublinierea disponibilităţii de a continua contri-
a proteja şi sprijini irakienii înstrăinaţi şi a ajuta buţia la asemenea iniţiative multilaterale.
ţările vecine în abordarea necesităţilor imedia-
319

18. Odată cu acordul faţă de guvernul irakian tratativelor, pornind de la concepţia strategică
stabilirea unui grup continuator compus din potrivit căreia o retragere din Platoul Golan şi
oficialităţi importante care să revizuiască şi să încheierea oficială a stării de beligeranţă cu
progreseze în implementarea concluziilor tra- Siria ar aduce schimbări pozitive substanţiale
sate la această conferinţă. în configuraţia politică şi emoţională a
19. Exprimarea consideraţiei faţă de Republica percepţiilor arabe caracterizate, acum, şi de
Arabă Egipt pentru găzduirea conferinţei şi peste o jumătate de veac, de ostilitate faţă de “
acordul comun pentru a desfăşura următoarea sionişti” şi “evrei” şi a ameninţărilor de sorginte
întâlnire ministerială la Istanbul, Turcia. regională la viitorul Statului Israel. O reluare a
negocierilor de pace cu Siria , susţin partizanii
( traducere neoficială)
acestei opţiuni, ar scoate Damascul din
confuza, dar ameninţătoarea alianţă cu un Iran
Siria – Israel şi teama de pace musulman, folosită tocmai ca mijloc de
Ambasador Prof. Dumitru Chican presiune şi şantaj ( via Hezbollah, Hamas şi
opoziţia palestiniană) împotriva statului
Seria de declaraţii şi luări de poziţie din
israelian.
ultimul timp, prin care Siria îşi manifesta dis-
La celălalt pol, se întâlnesc forţele,
ponibilitatea de reluare necondiţionată a nego-
curentele şi personalităţile categoric ostile
cierilor de pace cu Israelul nu a stârnit ecoul
oricărei păci cu Damascul şi care nu duc lipsă
care era aşteptat, chiar dacă negociatorul
de fantezie în a-şi argumenta legitimitatea
american de origine
poziţiilor: atâta vreme
siriană, omul de afa-
cât balanţa regionala
ceri Suleiman
de forţe este net favo-
Ibrahim declara, nu
rabilă Israelului, acesta
cu multă vreme în
nu are nici nevoie, nici
urmă, după discuţii
interes să ofere Siriei
avute cu autorităţile
concesii pe care nu le-
de la Tel-Aviv, că
a făcut nici în
“pacea va fi realizată în viitoarele şase luni” şi
momentele cele mai critice , când Damascul
chiar dacă regimul de la Damasc avansa Israe-
beneficia de sprijinul nelimitat şi necondiţionat
lului oferte ispititoare precum dezarmarea mili-
al întregii lumi arabe şi chiar de simpatia
ţiilor Hezbollah sau încetarea atacurilor anti-
comunităţii internaţionale.
israeliene ale Mişcării Hamas.
Mai mult, regresul de popularitate pe
“Ofensiva paşnica” a Siriei poate fi
care îl cunoaşte regimul de la Damasc, marile
circumscrisă, desigur, eforturilor sale de
clivaje care fărâmiţează “solidaritatea arabă”,
diminuare a presiunilor externe şi a izolării
sau expansiunea prezenţei militare americane
regionale şi internaţionale la care este supusă,
în regiune sunt tot atâtea raţiuni încurajatoare
după cum poate fi şi o tentativă de a exploata
pentru intransigenţa israeliană în problemele
în avantajul propriu noul climat apărut în urma
păcii.
discutabilului război declanşat în Liban, în vara
Se perpetuează, apoi, în interiorul
anului trecut, şi de a profita, în egală măsură,
acestei tabere, o totală lipsă de încredere cât
de situaţia politică dificilă a premierului Ehud
priveşte seriozitatea şi credibilitatea apelurilor
Olmert şi de fragilitatea guvernului în fruntea
siriene la pace, care sunt apreciate mai
căruia se află de câtva timp.
degrabă o simplă “ maşinaţiune” urmărind nu
De cealaltă parte, ezitările Israelului ar
atât recuperarea Golanului ocupat, cât ieşirea
putea fi explicate prin caracterul flotant al si-
din izolare si re-edificarea unui dram de
tuărilor şi luărilor de poziţii, generat, în mod
prestigiu şi influenţă regională.
firesc, de “ciocnirea” dintre două abordări
Un alt element încurajator al indeciziei şi
diferite, dar aproape identice ca forţă, influenţă
ezitărilor israeliene ţine de statutul de se-
şi dinamism în societatea israeliană, a
curitate şi economic al Platoului Golan însuşi
problemei negocierilor de pace: există, pe de o
care, în primul rând, nu constituie o sursă de
parte, polul celor care – nu puţini în cercurile
ameninţare pentru securitatea Israelului, este,
decizionale – susţin revenirea la masa
în al doilea rând, sursă a peste o treime din
320

nevoile de apă ale statului Israel şi este, în al Alegeri prezidenţiale în Siria
treilea rând, o importantă ţintă turistică Corneliu PIVARIU
aducătoare de venituri, un important furnizor
La 27 mai 2007, în Siria, s-au desfăşurat
de produse agro-alimentare, spre a nu mai
alegeri pentru preşedintele ţării, cu un singur
vorbi de cei peste 20.000 coloni evrei stabiliţi
candidat, Bashar al-Assad. Acesta a devenit al
în această zonă şi care reprezintă o forţă
16-lea preşedinte al Siriei în iunie 2000, când a
politică şi electorală pe care nici un partid
câştigat primul mandat cu 97,29% din voturi.
israelian nu-şi poate permite să o neglijeze şi,
Deşi iniţial secţiile de votare trebuiau să se în-
cu atât mai puţin, să o ofenseze.
chidă la ora 19.00, votarea a fost prelungită
În plus, cu începere din 1981, Golanul
până la ora 22.00.
este, oficial, parte a statului Israel, ceea ce
înseamnă ca renunţarea la acesta trebuie să
Manifestaţie pro Bashar al-Assad la Damasc
fie validată de o covârşitoare majoritate a
parlamentarilor din Knesset – ipoteză, deo-
camdată, mai mult decât iluzorie.
In general, poziţia Israelului, fie de
ezitare, fie de acceptare, sau de refuz al unei
soluţii paşnice cu Siria este substanţial
influenţată de politica Administraţiei Bush care,
cel puţin până în momentul de faţă, refuză cu
obstinaţie orice deschidere directă în direcţia
Siriei şi orice dialog între Tel-Aviv şi Damasc,
atâta vreme cât regimul preşedintelui Bashar
Al-Assad nu va fi răspuns suficient de
convingător unor pre-condiţionări inalienabile :
încetarea susţinerii pentru Hezbollah, Hamas, Opoziţia, grupând şase partide interzise,
Jihadul Islamic şi Guvernul Palestinian de a chemat la boicotarea scrutinului. Mai mulţi
Uniune Uniune Naţională constituit de Hamas, lideri ai acestor partide au fost arestaţi înce-
implicare activă în calmarea situaţiei din Irak pând cu 2001 şi până cu câteva luni înainte de
etc. aceste alegeri. În 2004 SUA a luat măsura in-
Revenind la Damasc, se cuvine stituirii unor sancţiuni economice asupra Da-
menţionat ca, pentru populaţia siriană – mascului, incluzând Siria în aşa numita “axă a
îndeobşte cunoscută pentru abordările răului”, care include mai multe ţări considerate
emoţionale şi pasionale ale naţionalismului şi că sprijină, sub o forma sau alta, terorismul
patriotismului – nu Golanul şi politică externă, internaţional.
în general, reprezintă prioritatea-priorităţilor, ci Anunţate cu o zi întârziere faţă de data
viaţa de zi cu zi, scăderea drastică a puterii de comunicată iniţial, rezultatele nu sunt o surpri-
cumpărare, şomajul, corupţia, cenzura drastică ză, ele confirmând obţinerea unui al doilea
a aparatului puterii de stat şi altele care pun mandat de 7 ani, până în 2014, pentru preşe-
recuperarea Golanului într-un orizont al dintele Bashar al-Assad, cu 97,62% voturi pen-
preocupărilor foarte îndepărtate. tru, 1,715 voturi împotrivă, iar 2,21 din voturi
La Damasc, cetăţeanul simplu îşi au fost anulate ca nefiind valabil exprimate.
readuce în vitrina memoriei o celebră afirmaţie Participarea la vot, conform datelor oficiale, a
a lui Khaled Baghdash, fost secretar general al fost de peste 95%.
Partidului Comunist Sirian – un kurd prin Liban - un nou război al campurilor?
origine şi un partid prea puţin înţeles şi sfâşiat
Corneliu PIVARIU
de propriile progenituri, dar participant la
putere, alături de Partidul Baas – o afirmaţie În Liban există 12 campuri cu circa
veche în timp, dar actuală prin ceea ce suge- 340.000 refugiaţi palestinieni, majoritatea situ-
rează: “ dacă am porni de la realitatea care ne ate în jurul Beirutului şi zona de sud a ţării.
înconjoară, ar trebui să ne aflăm în opoziţie”. Conflictul a început la 20 mai, când la o acţiu-
ne de percheziţie a Forţelor de securitate In-
terioară (FSI), la o casă din oraşul Tripoli, ele-
321

mente ale Fatah al-Islam, au ripostat cu foc, în Iordania pentru implicarea în asasinarea
incidentul extinzându-se şi la campul Nahr el- unui diplomat american. De asemenea, a mai
Bared, numai în primele trei zile ale conflictului fost închis timp de trei ani în Siria, perioadă în
înregistrându-se circa 80 de morţi (32 soldaţi care probabil a fost recrutat, instruit şi condus
libanezi, 20 luptători palestinieni şi aproape 30 de către serviciile siriene de informaţii.
de civili). Fatah al-Islam a organizat şi executat
NAHR EL-BARED - camp înfiinţat SIRIA
mai multe atentate în Liban în acest an, ultime-
în 1949, la 16 Km nord de Tripoli. le două, după declanşarea operaţiunilor milita-
Circa 32.000 refugiaţi palestinieni. re ale armatei libaneze asupra sa. 20 militanţi,
Lupte violente în anii 1980, între
diferite fracţiuni palestiniene. de origine libaneză şi un sirian, au fost arestaţi
Infrastrucută săracă, probleme cu de autorităţi pentru terorism.
alimentarea cu apă şi electricitate,
suprapopulat. În urma luptelor
Conform acordurilor din 1969 pales- violente care au avut Shaker Yusef al-Abssi
tinienii nu au dreptul să fie înarmaţi
în camp, şi nici armata libaneză să
loc, marea majoritate
intre în acesta. a palestinienilor din
Nahr el-Bared s-au
refugiat în alte
campuri din Liban.
Tripoli Aceste confrun-
tări sunt cele mai vio-
lente între armata
libaneză şi o grupare
palestiniană, de la încheierea războiului civil şi
sunt o consecinţă a situaţiei actuale din Orien-
tul Mijlociu, în care fiecare ţară caută să se po-
ziţioneze cât mai bine pe tabla unor viitoare
Fatah al-Islam este o organizaţie apărută
aranjamente politice în zonă.
recent (decembrie 2006), ca o dizidenţă din
Fatah al-Intifada, de obedienţă siriană. În ceea „Al qaedizarea” talibanilor
ce priveşte influenţa şi sprijinul de care benefi- Nicolae PERHAIŢĂ
ciază organizaţia, sunt vehiculate diferite posi- În primăvara acestui an, în nord-vestul
bilităţi (Iordania prin serviciile sale de informa- Pakistanului, în zona graniţei cu Afganistanul,
ţii, gruparea libaneză sunnită de sub conduce- asupra mai multor victime din rândul populaţiei
rea lui Sa’ad Hariri, chiar SUA). Considerăm civile s-au găsit notiţe în care era înscris aver-
însă că cea mai verosimilă şi apropiată de rea- tismentul că „spionii americani vor avea ace-
litate este afilierea siriană a organizaţiei şi con- eaşi soartă”. Execuţii de acest gen au fost frec-
ducerea acesteia prin agentura de care Siria vente încă de la începutul războiului în Afga-
dispune în Liban. Situarea taberei nu departe nistan în octombrie 2001, dar în ultima perioa-
de frontiera de nord a Libanului cu Siria, mai dă ele s-au înmulţit.
ales în apropierea unei zone bine cunoscută În Munţii Hindu Kush, (Vf. Tirich Mir,
ca fiind un “rai al contrabandiştilor”, facilitează 7.690 m), din nord-estul Afganistanului, topirea
legăturile dintre organizaţie şi Siria. zăpezilor, la venirea primăverii, marchează,
Fatah al-Islam este un grup palestinian anual, începerea unui nou sezon de acţiuni
islamist, care urmăreşte aplicarea shari’a în militare şi, ca de obicei, acestea sunt preceda-
toate campurile palestiniene, principalii săi ina- te de operaţiuni de culegere de informaţii. În
mici declaraţi fiind Israelul şi SUA. Principalele timp ce trupele NATO îşi intensifică acţiunile
partide palestiniene, inclusiv Fatah, condamnă operativ-informative, forţele jihadiste sunt an-
linia politică a organizaţiei. Gruparea dispune gajate în acţiuni de contracarare a acestora, de
de circa 300 militanţi înarmaţi, mai ales cu ar- unde rezultă şi înmulţirea execuţiilor acelor
mament uşor de infanterie şi aruncătoare. Li- persoane pe care jihadiştii le consideră agenţi
derul organizaţiei este Shaker Yusef al-Abssi, ai NATO. Mai nou, aceste execuţii sunt filmate
refugiat palestinian, condamnat în contumacie şi postate pe Internet, iar unul dintre lideri,
322

Mullah Dadullah, a dat un interviu unei televizi- pakistaneze, predominant pashtune, să cola-
uni britanice, un comportament preluat de la boreze cu forţele aliate, jihadiştii procedează la
liderii Al Qaeda. execuţia oricărui suspect. Prin aceste execuţii
Analizate împreună cu alte tendinţe de rutină sunt descurajaţi şi eventualii agenţi
care se manifestă pe acest teatru de acţiuni infiltraţi în propriile structuri. Deşi se doresc şi
militare, cum ar fi noile metode de comunicare o manifestare a puterii lor în zona de graniţă,
folosite de comandanţii talibani, execuţiile astfel de execuţii dau însă măsura insecurităţii
menţionate sunt de natură să ofere indicii noi instalate în rândul talibanilor, cărora a ajuns să
despre modul în care forţele talibane, sunt pre- le fie teamă chiar şi de proprii luptători, de po-
gătite pentru noi acţiuni de luptă. sibilitatea ca aceştia să transmită forţelor aliate
informaţii despre poziţiile formaţiunilor lor sau
Analiştii Institutului de prognoze strate-
chiar să le semnalizeze pentru a deveni ţinte
gice din SUA fac observaţia că în Afganistan
ale atacurilor aeriene. Teama acestora s-a ac-
conflictul este atât un război de informaţii cât şi
centuat, mai ales după capturarea de către
un război convenţional. Procesul de obţinere
trupele pakistaneze a Mulahhului Obaidullah
de informaţii despre forţele jihadiste a început
Akhund, fost ministru al apărării în guvernul
imediat după momentul 11 septembrie, fiind
taliban înainte de invazia forţelor americane,
derulat cu diverse mijloace de către SUA şi
astfel că jihadiştii au trecut la răpirea şi chiar
aliaţii lor, inclusiv Pakistanul, cu accent pe obi-
execuţia unor jurnalişti occidentali. Aceste acţi-
ectivele de valoare ridicată, cum ar fi Osama
uni sunt văzute de analişti atât ca măsuri de
bin Laden şi Ayman al-Zawahiri. După ce s-a
descurajare a populaţiei
constatat că doar întrebuin-
locale şi propriilor luptători,
ţarea mijloacelor SIGINT şi
cât şi ca represalii faţă de
altor metode tehnice pentru
atacurile forţelor aliate. In-
culegerea de informaţii nu
tensificarea acţiunilor puni-
este suficientă, s-a trecut la
tive ale talibanilor a condus
angajarea mijloacelor
la creşterea dificultăţii de
HUMINT de culegere de
obţinere de informaţii de
informaţii, cu toate greută-
către forţele americane şi
ţile inerente cauzate de
aliaţii lor, consecinţa fiind
situaţia concretă a posibili-
angajarea unor efective mai
tăţilor aliaţilor şi condiţiile
mari de ofiţeri operativi care
din teren. Vf. Tirich Mir -7.690 m încearcă să recruteze noi
În tabăra jihadiştilor, surse pentru obţinerea de
informaţiile sunt obţinute prin metode HUMINT, informaţii despre inamic.
folosindu-se relaţiile sociale, care se bazează
Întrebuinţarea înregistrărilor video şi a
pe convingeri religioase, obligaţii culturale, tri-
Internetului, de natură să inducă teama, a luat
bale şi religioase, legături de familie şi, nu în
amploare comparativ cu primii ani de război,
ultimul rând, teamă. O teamă generată de fap-
talibanii preluând modul de acţiune specific Al
tul că trădătorii şi colaboratorii sunt ucişi.
Qaeda.
Bazele jihadiste de pe teritoriul pakista-
Din necesităţi dictate de războiul în ca-
nez de la graniţa cu Afganistanul sunt principa-
re sunt angajaţi, liderii talibani se afişează tot
lele obiective ale operaţiunilor de culegere de
mai mult în media. De exemplu, în luna februa-
informaţii ale forţelor aliate, acest teritoriu fiind
rie a.c., As-Sahab a realizat un montaj video
zona în care forţele jihadiste se regrupează
intitulat „Rugă pentru americani pe pământul
după acţiunile militare din Afganistan şi unde
Kharasanului”, în care erau prezentaţi lideri
sunt planificate şi lansate noi operaţiuni milita-
talibani planificând şi executând o operaţiune
re împotriva forţelor NATO. Misiunile de cule-
militară împotriva unei presupuse baze militare
gere de informaţii sunt executate prin mijloace
americane din provincia Zabul. Mai recent, s-
HUMINT, dar factorul climatic şi configuraţia
au realizat montaje video în care erau execu-
terenului împiedică desfăşurarea continuă a
taţi presupuşi informatori, unii dintre ei chiar
acestor misiuni.
decapitaţi. Cel mai mediatizat lider este
Pentru a descuraja populaţia triburilor
323

Mullahul Dadullah, care înainte de invazia cunoscut în analele războiului, iar campania
americană în Afganistan acorda doar un in- israeliană a fost descrisă drept una “dintre cele
terviu televizat pe an, dar în prezent acestea mai strălucite din istoria militară”.
sunt mult mai numeroase, iar numele său este La 22 noiembrie 1967, Consiliul de Secu-
prezent foarte frecvent în presa internaţională. ritate adopta celebra Rezoluţie 242 – dezavua-
În astfel de apariţii, Mullahul Dadullah lansează tă, multă vreme, atât de către israelieni, cât şi
ameninţări privind noi ofensive talibane împo- de comunitatea arabă, document care dezavua
triva forţelor NATO şi ale guvernului de la Ka- obţinerea de teritorii prin forţă, cerea retrage-
bul, cu folosirea a sute de sinucigaşi dornici să rea Israelului din teritoriile arabe ocupate şi
se sacrifice pentru cauza talibanilor. În afară respectarea drepturilor legitime ale poporului
de acest lider, mai sunt prezenţi cu interviuri palestinian.
în presa internaţională Ghul Agha Akhund şi
Ce a adus, esenţial, acest al treilea răz-
Mullah Hayatullah Khan.
boi arabo-israelian (după agresiunea arabă
Analiştii apreciază că asistăm la un pro- pluripartită declanşată în urma proclamării, la
ces de „talibanizare” a populaţiei pashtune din 14 mai 1948, a statului Israel, după
Pakistan care se derulează în paralel cu un “agresiunea tripartită” Israel, Marea Britanie,
proces de „al qaedizare” a modului în care Franţa, în 1956, ca reacţie la naţionalizarea de
talibanii abordează lupta cu forţele NATO. către Egipt a Canalului Suez şi după războiul
Ca urmare, este de aşteptat organiza- din octombrie 1973 (“războiul din Ramadan”
rea de atacuri în afara regiunii Munţilor Hindu sau “războiul de Yom Kippur “) ?
Kush, pe modelul în care au procedat jihadiştii Evreilor le-a adus mai mult teritoriu; regi-
lui al-Zarqawi din Irak, care au pregătit atacuri unii întregi o îndelungă stare conflictuală cu
în Iordania. Cel mai recent exemplu este atacul tentaculele întinse ameninţător către pacea şi
de la Kunduz (regiunea Jowzjan, dominată de stabilitatea lumii întregi, iar arabilor o altă
etnici uzbeci, sub control guvernamental af- nakba, înfrângere, din mai lungul episod al
gan) din 28 mai a.c., asupra unui convoi al sângerosului conflict din regiunea Orientului
unor forţe de securitate civile străine prin folo- Mijlociu.
sirea unui sinucigaş.
Analiştii, cei arabi, cu deosebire, aprecia-
Analiştii Institutului american de prog- ză, însă, că nu această înfrângere a fost cea
noze strategice fac observaţia că, apelând la mai dramatică din seria eşecurilor suferite de
noile metode, talibanii sunt în curs de adoptare lumea arabă în istoria sa modernă şi contem-
a celei de a patra generaţie a formei de război porană, chiar dacă ea se află la originea tutu-
asimetric, deja asimilată de Al Qaeda pe alte ror crizelor pe care zona le-a traversat din
teatre de operaţiuni. 1967 până la momentul “aniversar” din luna
Remember : “Războiul de şase zile “ iunie a acestui an.
La 5 iunie a.c., s-au împlinit 40 de Adevărata
Soldaţi israelieni la Zidul de Vest
ani de la declanşarea şi consumarea fai- “înfrângere “se mate-
mosului “război de şase zile “, cunoscut şi rializează, de 40 de
drept “războiul din iunie”, desfăşurat , în ani, în incapacitatea
intervalul 5-11 iunie 1967, între Israel, pe comunităţii arabe de
de o parte şi Siria şi Egipt, pe de altă par- a o recunoaşte ca
te şi soldat cu o înfrângere zdrobitoare a atare, a o accepta şi
părţii arabe, concretizată prin ocuparea, a coopera pentru în-
de către statul evreu, a Peninsulei Sinai, locuirea ei istorică cu
majorităţii Platoului sirian al Golanului, o victorie comună a
Malului de Vest al Iordanului şi Sectorului arabilor şi evreilor
Gaza. asupra propriilor or-
Evenimentele s-au derulat cu o rapi- golii conceptuale şi
ditate uluitoare, analiştii apreciind că tot identitare.
ce s-a petrecut în mai puţin de o săptă- Tocmai la
mână a depăşit orice precedent militar această mentalitate
324

“a celui înfrânt” se referea Abdel Rahman Al- va mai fi un alt război între israelieni şi arabi
Rashed, directorul general al canalului de te- care, toţi, se declară cavaleri şi susţinători ai
leviziune prin satelit “Al-Arabiya” care emite păcii eterne? .
din Dubai, când, la 5 iunie a.c. scria în cotidia- Acestei păci şi numai ei avem datoria a-i
nul londonez de limbă arabă că, “în vreme ce, spune “La Mulţi Ani !”
de obicei, naţiunile învinse cunosc fie o prefa-
cere de esenţă, aşa cum s-a întâmplat cu Ja-
ponia şi Germania de după război, fie o profun-
dă reforma internă, ca în cazul Rusiei post- Elemente de actualitate în Cisiordania
sovietice şi al statelor europene ex-comuniste, Ionel BUCUROIU
noi, naţiunea arabă, continuăm să vieţuim în La 40 ani după cucerirea Cisiordaniei, de
eterna noastră mentalitate a celui învins – în- către Israel, în cursul “Războiului de şase zile”,
vins nu prin ocuparea de teritorii, ci prin modul ONU a publicat o nouă hartă a zonei, care pre-
de a gândi şi a acţiona. De-a lungul a patru zintă situaţia unui teritoriu în care 2,5 milioane
decenii succesorul a moştenit şi a preluat de la de palestinieni sunt izolaţi în zeci de enclave,
predecesor poziţia, puterea, regimul, instituţiile, separate de drumuri, colonii, bariere şi zone
înfrângerile şi chiar ştiinţa de a cosmetiza militare israeliene.
aceste eşecuri”.
Harta, pe care o prezentăm alăturat, a
Prin tradiţie, înfrângerile sunt un purgativ fost realizată de către Biroul de Coordonare a
care curăţă simţămintele şi conceptele, oferind Problemelor Umanitare a Naţiunilor Unite, pe
prilejul de a începe o nouă eră. baza unor observaţii atente pe teren, precum şi
În lumea arabă, acceptarea înfrângerilor a unei analize a imaginilor obţinute prin satelit,
şi a pierderilor a devenit un modus-vivendi. şi prezintă o imagine globală, mult mai comple-
După războiul eşuat pe care Israelul l-a de- tă decât hărţile întocmite de militarii israelieni.
clanşat împotriva Hezbollahului libanez în vara După cum se poate observa, infrastruc-
anului 2006, liderii politici şi înalţii comandanţi tura civilă şi militară realizată de israelieni, are
militari israelieni sunt audiaţi în Parlament sau
îşi prezintă demisia, iar guvernul condus de
Ehud Olmert pare a se afla pe picior de pleca-
re, în vreme ce, “în lumea arabă, regimurile,
personalităţile, comandanţii sunt aceeaşi ca şi
în 1967 – fie prefăcuţi în statui, dacă nu mai
trăiesc, fie veneraţi ca eroi şi salvatori ai naţiu-
nii arabe, atunci când se mai află în viaţă” cum
scrie jurnalistul mai sus-amintit care mai adau-
gă că “în 1967, nu militarii arabi au pierdut răz-
boiul, ci mentalitatea, politica şi spiritualitatea
arabă caducă şi narcisistă care domină între-
gul eşichier al lumii arabe, de la pragul cortului
până în aulele Academiilor”.
Războiul arabo-israelian din 1967 , ca,
de altfel, oricare dintre conflictele care au în-
sângerat Orientul Mijlociu, nu oferă motive de
“comemorare” decât, poate, pentru păstrarea
în mentalul colectiv a amintirii morţilor, distru-
gerilor şi a atâtor “aripi zdrobite” cum ar fi spus
marele poet şi gânditor libanez Jubran Khalil
Jubran.
Oferă, în schimb, prilejul de a rosti, într-o
singură voce, un mare “NU! “la ameninţătoarea
întrebare ale cărei aripi bătând par a învâltora,
iarăşi, atmosfera fierbinte a Orientului Mijlociu:
325

ca scop să interzică accesul palestinienilor în o importantă întreprindere industrială, la
40% din teritoriul lor (sectoarele marcate cu Mahallah al-Kubra, din delta Nilului, grevă sol-
roşu), restul teritoriului, printre care şi principa- dată tot cu victoria lucrătorilor, după ce ocupa-
lele centre Nablus şi Jericho, fiind divizate şi seră uzina şi au beneficiat de sprijinul a altor
împărţite în sectoare izolate, iar deplasarea 20.000 de muncitori şi populaţia din localitate,
între acestea este limitată de 450 baraje rutiere care au făcut ca forţele de poliţie să bată în
şi 70 posturi de control cu soldaţi înarmaţi. retragere.
Cartografii ONU s-au concentrat asupra Guvernul egiptean a încercat să găseas-
teritoriilor rezervate colonilor evrei, căilor de că un ţap ispăşitor, luând măsuri împotriva
acces rezervate acestora, zonelor militare în- Centrului de Servicii pentru Sindicate şi Munci-
chise şi rezervaţiilor naturale, ceea ce a rămas tori (CTUWS), o structură independentă a gu-
fiind un sector de locuinţe foarte apropiat de vernului, care apără muncitorii şi îi informează
teritoriul rezervat populaţiei palestiniene în ca- asupra drepturilor lor. În acelaşi timp este sus-
drul propunerilor de securitate israeliene de ţinută şi teoria unui “complot comunist”, lansată
după războiul din 1967. de săptămânalul anglofon, publicat în Egipt,
“Al-Ahram”, precum şi acuzaţiile asupra
Procesul de izolare a enclavelor civile s-a
Islamiştilor.
accelerat în decursul anilor ce au urmat după
Cert este că, rădăcinile acestui val de
revolta palestinienilor din anul 2000 şi reintro-
greve, stau în procesul de privatizare ce cu-
ducerea de către Israel a propriei legi militare
prinde tot mai multe întreprinderi egiptene. Ma-
în sectoarele ce au fost sub controlul serviciilor
re parte a industriei egiptene a fost naţionaliza-
de securitate ale Autorităţii palestiniene. Acest
tă de către Nasser, în perioada anilor 60, iar în
lucru a condus la crearea unei reţele de dru-
cursul anilor 90, guvernul Moubarak a trebuit
muri pentru facilitarea deplasării colonilor evrei,
să ţină cont de indicaţiile FMI şi să pună în
dar care limitează accesul între enclavele pa-
lestiniene, cărora li s-a oferit o reţea secunda-
ră, în curs de construire, şi care cuprinde tune-
luri, poduri şi şanţuri. Conform unor surse di-
plomatice, schimbările de infrastructură ar pu-
tea oficializa cantonizarea de facto a Cisiorda-
niei, ştiut fiind că în Ierusalimul de Est, ocupat,
locuiesc deja aproape 450.000 israelieni, iar
coloniile s-au dezvoltat în proporţie de 5,5% pe
an, în comparaţie cu 3% ,înregistrat de dezvol-
Demonstraţie Cairo 11 iunie 2007 - un mort
tarea palestinienilor.
Harta publicată de ONU se înscrie în rân- aplicare un program masiv de privatizare, nu-
dul numeroaselor documente a căror apariţie mai după 1999 fiind vândute peste 100 între-
coincide cu aniversarea a 40 ani de la războiul prinderi publice. Recent, guvernul a lansat un
din 5 iunie 1967. al doilea val de privatizare, sectorul cel mai
Egiptul - în pragul unei situaţii vizat fiind industria textilă, care a fost de fapt
revoluţionare ? cauza actualei mişcări greviste.
Ionel BUCUROIU Ceea ce reţine atenţia, este rolul crucial
În cursul ultimilor trei ani, Egiptul a fost pe care l-au jucat femeile în această grevă,
confruntat cu un puternic val de greve, vizând care au fost mai militante şi mai hotărâte decât
în principal lupta împotriva privatizării mai mul- bărbaţii, cu toată intimidarea şi ameninţările la
tor companii de stat. Grevele, deseori urmate care au fost supuse. Faptul că o mişcare de
de ocuparea întreprinderilor, au început la sfâr- masă mobilizează păturile cele mei oprimate,
şitul anului 2004, afectând sectorul textil, şi şi în mod normal, cele mai pasive, este un indi-
s-au extins în alte ramuri industriale, salariaţii ciu clar a profunzimii şi a caracterului său po-
fiind încurajaţi în demersul lor prin faptul că tenţial revoluţionar.
majoritatea dintre aceste greve s-au soldat cu Victoria greviştilor de la Mahallah a încu-
victorii. rajat şi pe alţi muncitori să treacă la acţiune, în
În decembrie 2006 a izbucnit greva într- lunile ce au urmat mobilizându-se zeci de mii
326

de lucrători din industria textilelor, din delta Ni- mai puţin decât numărul necesar pentru a fi
lului şi Alexandria. ales.
Astfel, în decembrie au declanşat grevă Depunerea jurământului în înalta funcţie
lucrătorii din domeniul cimentului, din Helwan de stat va avea loc la 15 iulie a.c.
şi Tura, precum şi cei din industria automobilu-
Simon Peres a candidat din partea parti-
lui, din Mahallah, iar în ianuarie ceferiştii din
dului Kadima, la putere şi îndeplineşte actual-
Cairo şi Alexandria, cărora li s-au alăturat con-
mente funcţia de viceprim-ministru şi ministru
ductorii de metrou din Cairo.
al dezvoltării pentru regiunile Galileea şi
Una din caracteristicile cele mei intere-
Negev.
sante a acestor mişcări greviste constă în fap-
tul că muncitorii nu cer numai revendicări ime- Simon Peres este membru al parlamen-
diate, ci chiar luptă contra politicii guvernului şi, tului israelian din anul 1959, a fost prim-
aşa cum prezintă Middle East Report Online ministru a Israelului în 1984 şi în 1995-1996, a
(MERIP), “Există semne clare ce arată că lide- deţinut alte fotolii ministeriale şi este considerat
rii muncitorilor din industria textilelor lucrează unul din promotorii programului nuclear
la elaborarea unui sistem de coordonare naţio- israelian.
nală a luptei lor, pentru crearea legăturilor de Cel mai mare succes pe plan internaţio-
solidaritate şi împărţirea experienţei”. Tocmai nal l-a obţinut prin semnarea primului acord
acest lucru nelinişteşte din ce în ce mai mult interimar de pace dintre Israel şi Organizaţia
guvernul egiptean, motiv pentru care a trecut la pentru Eliberarea Palestinei la Oslo în 1993,
acţiune împotriva organizaţiilor susceptibile să pentru care a şi primit, în 1994, Premiul Nobel
faciliteze coordonarea acţiunilor muncitorilor. pentru Pace.
Astfel, birourile CTUWS de la Mahallah şi Postul de preşedinte are puteri executive
Najaa Hamadi au fost închise, iar poliţia a tre- limitate, fiind mai mult reprezentativ, însă
cut la arestarea liderilor muncitorilor din toată israelienii îl consideră ca fiind un reper moral
ţara. pentru naţiune.
Imaginea generală ce rezultă din aceste
Teritoriile Palestiniene
conflicte este cea a unei clase muncitoare în
plină ascensiune, care câştigă încredere şi în- Acutizarea diferendelor între Hamas şi
cepe să tragă serioase avantaje politice. Con- Fatah s-a concretizat într-o acţiune de amploa-
form lui Saber Barak, din cadrul Comitetului re a Hamas, care în cinci zile a reuşit să preia
de Coordonare a Muncitorilor, “Egiptul este în controlul principalelor servicii de securitate ale
pragul unei situaţii revoluţionare. Regimul Fatah, precum şi a sediului preşedintelui
este slăbit, Mubarak este ocupat să-şi orga- Mahmud Abbas, preluând practic controlul re-
nizeze succesiunea în folosul fiului său, giunii Gaza. Preşedintele palestinian a declarat
Gamal, şi pentru prima dată după mult timp, starea de urgenţă şi a demis guvernul, însă
putem spune fără ezitare că o revoluţie premierul Ismail Haniya a refuzat, adâncind
muncitorească se arată la orizont”. criza. Hamas reproşează Fatah “trădarea” prin
adoptarea unei poziţii pro-americane (actualul
lider Fatah, Muhammad Dahlan - considerat
ULTIMELE EVENIMENTE PE SCURT pro-occidental se găsea în Egipt în momentul
Israel declanşării ostili-
Shimon Peres, unul din veteranii politicii tăţilor).
israeliene, a fost ales de parlamentul israelian Sprijinul
ca viitor preşedinte al ţării. În vârstă de 83 de extern în favoa-
ani (născut în 1923 în Polonia) Peres a obţinut, rea lui Mahmud
în al doilea tur de scrutin parlamentar, 86 din Abbas, din par-
120 de voturi, după retragerea, în urma voturi- tea ţărilor arabe
lor din primul tur a celorlalţi doi candidaţi şi mai ales a
(Reuven Rivlin din partea opoziţiei - Partidul Egiptului şi
Likud - care a obţinut 37 de voturi şi Colette Arabiei Saudite, precum şi poziţia SUA în ace-
Avital, Partidul Muncii - 21 de voturi). În primul eaşi direcţie, au permis preşedintelui Abbas să
tur Simon Peres a obţinui 58 de voturi, cu trei numească un nou guvern, prin decret de ur-
327

genţă la 17 iunie, fără aprobarea parlamentu- Afghanistan : Reîntoarcerea Talibanilor,
lui şi considerat ca un guvern de tehnocraţi, din o perspectivă posibilă ?
care Hamas nu face parte. Sporirea bruscă în intensitate a operaţiuni-
Primul ministru nou numit, Salam Khaled lor militare ale formaţiunilor de Talibani după
Fayyad, deţine şi portofoliile finanţelor şi exter- suplimentarea cu 8.000 soldaţi a efectivelor
nelor, este născut în 1952, are studii universi- NATO şi preluarea comenzii militare de către
tare economice la Universitatea din Texas, a britanicul David Richards este receptată drept
lucrat la Banca Mondială la Washington în pe- unul din semnalele periodice pe care comba-
rioada 1987-1996, apoi, până în 2001 a fost tanţii fundamentalişti le transmit Coaliţiei şi a
reprezentantul palestinian în cadrul Băncii căror esenţă este aceea că situaţia în
Mondiale în Ierusalim. Afghanistan nu va fi cu nimic mai bună în anul
2007, ci dimpotrivă.
Situaţia este însă departe de a ajunge la
o soluţie stabilă în scurt timp. Washingtonul şi aliaţii săi iau foarte în seri-
os asemenea avertismente, secretarul general
Irak
al NATO solicitând, chiar, suplimentarea efecti-
Un nou val de violenţe, asupra lăcaşurilor velor desfăşurate în Afghanistan.
de cult musulmane, început prin
In comentariile media din lumea arabă şi
aruncarea în aer a moscheii
din vecinătatea acestei ţări apare, ca o coordo-
şiite din Samara, loc cu profun-
nată permanentă, ideea că actuala strategie
de semnificaţii religioase, a pro-
occidentală de pacificare şi edificare a
vocat retalierea şiiţilor, care au
Afghanistanului este, prin însăşi natura sa, sor-
aruncat în aer, după 24 de ore.
tită eşecului, în condiţiile în care Talibanii conti-
trei moschei sunnite, demon-
nuă să-şi consolideze, rapid şi substanţial, ca-
strând că situaţia din Irak este
pacităţile combative şi logistice, impunându-şi
mai mult decât explozivă, cu puţin timp înainte
controlul asupra unor întinse regiuni din zona
ca SUA să anunţe încheierea dislocării unui
frontierei de sud a ţării, fără a putea fi împiedi-
efectiv suplimentar de 28.000 militari în Bag-
caţi nici de armata afghană şi nici de intrarea
dad.
în luptă a bombardierelor americane B-52.
Primul minis-
Atacurile aproape cotidiene pe care insur-
tru irakian repro-
genţii le execută împotriva contingentelor
şează SUA că înar-
stăine de-a lungul frontierei cu Pakistanul fac
mează grupări sun-
actuală întrebarea : ce elemente de noutate au
nite, fără să înţe-
intervenit în strategia militară a mişcării
leagă “mentalitatea
Talibanilor?
triburilor irakiene”,
contribuind astfel, Câteva aspecte principale trebuie remarcate
fără să ştie, la înarmarea rezistenţei. în acest sens:
Liban 1. Orientarea către “auto-gestionarea“ pro-
priilor probleme, renunţarea la diverse “alianţe”
Mii de libanezi au participat la funeraliile
şi “consultanţe” exterioare cu final îndoielnic,
deputatului Walid Eido, asasinat la 13 iunie,
atragerea masivă a simpatiei populaţiei ostilă
anti-sirian, fost membru al grupului parlamen-
prezenţei străine şi guvernării Kharzai;
tar de prietenie România-Liban .
Potrivit unui responsabil militar al mişcării,
După asasinarea, în noiembrie
“Talibanii sunt prezenţi în toate provinciile
2006 a deputatului Pierre Gemayel, opoziţia
Afghanistanului. Talibanii nu acţionează în Pa-
antisiriană mai deţine numai o majoritate de
kistan, pentru că această ţară ne-a trădat, pre-
patru voturi în parlamentul libanez. Guvernul a
dând americanilor mulţi dintre combatanţii şi
hotărât organizarea de alegeri pentru comple-
comandanţii noştri”.
tarea celor două locuri la 5 august, decret ce
trebuie contrasemnat de preşedintele Lahud în Sursele de finanţare au fost diversificate şi
15 zile. în fruntea lor se află, în continuare, comerţul cu
droguri şi contribuţia unui mozaic de aşa-zise
Grupaj de Corneliu PIVARIU
asezăminte şi fundaţii de caritate islamice.
328

2. Recurgerea intensă la acţiuni suicidare, Kharzai şi în pofida miliardelor de dolari care
devenită componentă avansată de luptă împo- au fost pompate în Afghanistan, nici o amelio-
triva forţelor străine. “Importată” din Irak, meto- rare notabilă nu s-a produs în ceea ce priveşte
da este descrisă de un responsabil Taliban nivelul de trai. Şomajul depăşeşte 70%, agri-
drept “ arma nucleară” a acestei mişcări; în cultura se limitează la culturi halucinogene
prezent, cca. 2.000 de combatanţi sunt gata să (Afghanistanul fiind primul exportator mondial
execute acţiuni sinucigaşe odată cu începutul de stupefiante), bugetul oferit de instituţiile in-
verii, după cum afirmă Molahul Hayat Khan din ternaţionale pentru reconstrucţia ţării este, de
conducerea militară a Talibanilor, care mai multă vreme, insuficient etc.
adaugă că “pregătirile pentru declanşarea unui Pe plan extern, Rusia nu-şi ascunde iritarea
război al sinucigaşilor sunt finalizate în propor- faţă de politica SUA în Afghanistan, Iranul se
ţie de 80%”. opune public intereselor Occidentului şi coaliţii-
3. Extinderea ariei operaţiilor simultane, lor militare multinaţionale, Pakistanul nu mai
renunţarea la executarea de atacuri doar într-o poate răspunde tuturor comenzilor şi ordinelor
singură zonă, cu scopul de a determina o dis- venite de la Washington…
persare cât mai mare a forţelor inamice, îndeo- În aprilie 2006, Talibanii invitau Occidentul
sebi în zonele puternic anti-occidentale. Potrivit şi SUA la dialog pentru a găsi împreună o cale
unor surse din cadrul mişcării, Talibanii benefi- de încetare a vărsării de sânge.
ciază, în prezent, de simpatia şi susţinerea a
Opinia predominantă este că refuzul cu care
cca. 80% din populaţia afghană gata să de-
acest apel a fost întâmpinat la vremea respec-
clanşeze o “Intifadă” populară de anvergură
tivă se va menţine. Întrebarea pe care şi-o pun
împotriva “ocupaţiei” şi a autorităţilor de la Ka-
observatorii este, însă : pentru cât timp? Şi,
bul.
oare, refuzând compromisul, Occidentul nu
4. Amplificarea războiului psihologic şi me- contribuie involuntar, în acest răstimp, la reve-
dia (filmări şi difuzări ale unor atacuri reuşite nirea Talibanilor, încă o dată, în avanscenă?
sau executări de ostatici), îndeosebi prin cana-
Cine este noul lider “Al-Qaida” din
le deja de notorietate precum Al-Jazira din
Afghanistan ?
Doha sau Al-Arabiya din Dubai, cu un puternic
Citând declaraţiile, date sub acoperirea
impact asupra mentalului colectiv, fie el occi-
anonimatului de un activist islamist rezident la
dental sau islamic.
Londra , cotidianul de limbă arabă “Al- Sharq
5. Perfecţionarea, prin mijoace proprii, a Al-Awsat îşi informează cititorii că noul lider al
materialului militar sau procurarea de arma- reţelei “Al-Qai’da” din Afghanistan, Mustafa
ment sofisticat (rachete sol –sol, rachete sol- Abul Yazid este unul din cei mai apropiaţi cola-
aer de tip Stinger etc.), majoritatea de fabrica- boratori ai lui Ossama Bin Laden, membru fon-
ţie rusă şi chineză. dator al reţelei Al-Qaida si şef al departamen-
6. O apropiere mai strânsă de reţeaua Al- tului financiar al acesteia, îndeosebi în perioa-
Qaida, care, între altele, a trimis în Afghanistan da iniţială când Ben Laden s-a aflat în Sudan.
instructori arabi recrutaţi pentru pregătirea Pe numele său real
combatanţilor Talibani. Mustafa Ahmad
Potrivit ministrului afghan al Apărării, în pre- Muhammad Osman Al-
zent cadrele Taliban au o experienţă, pregătire Yazid , cunoscut sub nu-
şi dotare cu mult superioară celei din 2001 şi s- mele conspirativ de
au adaptat metodelor şi tacticilor militare occi- “Sheikh Said“, este născut
dentale pe care le “copiază” în teatrul de ope- în 1955, intr-un sat din par-
raţii. tea răsăriteană a deltei Ni-
Majoritatea analizelor din zona Orientului lului, dintr-o familie religioa-
Mijlociu cred că, în prezent, mişcarea să supusă la numeroase
fundamentalistă are şanse să determine de- presiuni şi urmăriri din partea autorităţilor egip-
clanşarea unei Intifadr de amploare a populaţi- tene de securitate.
ei, nemulţumită , între altele şi de faptul că, în A fost, potrivit mai multor apropiaţi, unul
cei patru ani de guvernare a preşedintelui din principalii finanţatori ai operaţiunii de la 11
329

septembrie 2001, numele său figurând pe un vorba de premierul Ehud Olmert, perceput
loc fruntaş în lista întocimtă de Administraţia drept “copilul răsfăţat” al generalului Ariel
americană cu numele celor mai cunoscuţi fi- Sharon şi de “uliul” Benjamin Netanyahu, şi el
nanţatori ai operaţiunilor teroriste ale “ Al- fost prim-ministru, al cărui prestigiu ar izvorî
Qaida. din faptul că este fratele lui Jonathan (Yoni)
Nu are o pregătire militară deosebită, Netanyahu, singurul ofiţer israelian care şi-a
dar este cunoscut drept un planificator de ex- pierdut viaţa în cursul faimoasei operaţiuni de
cepţie şi un strateg rafinat, beneficiind de o de- eliberare a pasagerilor unui avion francez luaţi
osebită apreciere şi încredere din partea con- ostatici şi deţinuţi pe aeroportul Entebe, Ugan-
ducerii Al-Qaida. da.
În plus, Barak a deţinut conducerea a
două instituţii considerate centri nervoşi ai sta-
EHUD BARAK tului Israel: guvernul şi Statul Major al Armatei,
Ministrul israelian al Apărării fiind considerat drept singura personalitate ca-
Recent ales la şefia Partidului Muncii pabilă să salveze istoricul Partid al Muncii de la
din Israel şi la conducerea Ministerului Apără- prăbuşire politică şi dispariţie.
rii, generalul Ehud Barak revine în arena politi- Trecutul său de ofiţer nu este mai puţin
că într-un moment de confuzii şi tulburări atât strălucit. Barak a luptat în războiul din iunie
pe plan intern, israelian, cât şi palestinian şi 1967, în calitate de comandant al unei unităţi
regional. Revine, totodată, într-un context în de cercetare, a luptat, în războiul din octombrie
care clasa politică israeliană este confruntată 1973, în fruntea unei structuri de comando,
cu o serie de probleme politico-sociale dar şi participând, în Beirut, la eliminarea fizică a trei
de corupţie etică – probleme care, toate, îşi lideri proeminenţi ai Organizaţiei de Eliberare a
aşteaptă o rezolvare rapidă. Palestinei şi a comandat o unitate de tancuri
Ehud Barak s-a născut în anul 1942, în pe frontul din Sinai. A fost principalul planifica-
micul kibbutz Mishmar Ha-Sharon, fiind cel mai tor al sus-amintitei operaţiuni Entebe. A luat,
mare dintre cei patru copii ai familiei de evrei de asemenea, parte , la ope-
lituanieni Israel şi Estera raţiunea “Ciorchinii mâniei” –
Barukh nume pe care, în invazia din iunie 1982 în Li-
1959, Ehud avea să-l schim- ban, soldată cu evacuarea
be în Barak (în ebraică: combatanţilor şi structurilor
“fulger“). În acelaşi an îşi sa- palestiniene din această ţară.
tisface stagiul militar, Între aprilie 1983-ianuarie
căsătorindu-se cu Neava, cu 1986 a fost şeful serviciului de
care are 3 fete şi de care s-a informaţii al Armatei, apoi a
despărţit în anul 2003. fost adjunct al şefului Statului
Pe lângă pregătirea mili- Major al armatei, iar din aprilie
tară, este diplomat în mate- 1991 a preluat comanda Sta-
matici şi fizică al Universităţii tului Major al Armatei.
Ebraice din Ierusalim şi Activitatea politică şi-a
master în analiza sistemelor început-o în 1995 când a ocupat pentru prima
la Universitatea Stanford. dată un fotoliu guvernamental ca ministru de
Dincolo de prestigiul şi reuşitele sale ca Interne în guvernul condus de Yitzak Rabin, iar
om politic, Ehud Barak se consideră şi vrea să după asasinarea acestuia, i s-a încredinţat
fie considerat militar, cu preeminenţă, ceea ce conducerea Ministerului de Externe în guvernul
constiuie un avantaj de abordare în condiţiile în Shimon Perez, pentru ca, în iulie 1999, la con-
care societatea israeliană îşi pierde progresiv curenţă cu Benjamin Netanyahu, să devină
încredera în politicienii civili, orientându-şi pre- prim-ministru în fruntea unui guvern de coaliţie
ferinţele (şi, eventual, voturile) către politicienii format din Partidul Muncii şi din formaţiunile
proveniţi din rândul ofiţerilor de carieră. De religioase Shas şi Mifdal. În această calitate şi-
altfel, singurele două personalităţi politice prin- a respectat promisiunea electorală de a retra-
cipale civile din Israelul de astăzi îşi datorează ge armata israeliană din sudul Libanului, fapt
creditul şi ascensiunea tot unor militari: este realizat, un an mai târziu, în 2002.
330

Este o personalitate autoritară şi contra- Liban
dictorie, schimbându-şi frecvent opiniile şi deci- Ţările occidentale sunt preocupate de
ziile. Participând la convorbiri-maraton cu re- evoluţia situaţiei din Liban, urmărind în special
prezentanţi sirieni la prima rundă de negocieri slăbirea poziţiei Siriei în această ţară, pentru a-
de pace care nu au condus la nici un rezultat i limita acesteia posibilităţile de negociere în
şi au fost suspendate, precum şi la negocieri alte probleme din Orientul Mijlociu (criza Irakia-
cu conducerea palestiniană pe care nu le-a nă, Iranul, negocierile de pace cu Israelul). În
putut finaliza în timpul mandatului său, Ehud acest sens se încearcă ruperea alianţei pro-
Barak manifestă un profund scepticism şi re- siriene (Hezbollah, Amal şi Michel Aoun). Se
zerve faţă de posibilitatea realizării unei păci consideră că este
durabile cu lumea arabă. Cu toate acestea, relativ mai uşoară
spre deosebire de fostul său contra-candidat la desprinderea for-
preşedinţia guvernului Benjamin (Bibi) maţiunii conduse
Netanyahu, manifestă mai multă deschidere şi de Michel Aoun -
elasticitate în abordarea chestiunilor care ţin creştin maronit,
de soluţionarea problemei palestiniene şi, în Mişcarea Patriotică
general, a conflictului dintre Israel şi arabi. Liberă, care deţine
Ambasador prof. Dumitru CHICAN 21 de locuri în Par-
lament. Pe de altă
ULTIMELE EVENIMENTE IMPORTANTE parte, Michel Aoun
şi-a anunţat, la jumătatea lunii mai 2007, can-
Teritoriile Palestiniene
didatura la alegerile prezidenţiale din
Până la închiderea ediţiei Hamas conti- septembrie2007, ca şi candidat al opoziţiei, iar
nuă să deţină controlul Gaza, mulţi simpati- ruperea alianţei i-ar reduce dramatic şansele,
zanţi Fatah refugiindu-se în Cisiordania, iar 2- care nici aşa nu sunt apreciate ca fiind foarte
3.000 în Egipt. Israelul a luat măsura blocării mari.
punctelor de acces în zonă, iar la 27 iunie a
Instalarea noului preşedinte francez,
lansat primul atac major după retragerea com-
Nicolas Sarkozy, a revigorat politica Franţei în
pletă din această zonă, soldat cu peste 13
Liban şi se vehiculează numele unui nou can-
morţi. Blocajul economic la care este supusă
didat la preşedinţie, în persoana lui Johnny
zona creează mari probleme populaţiei.
Abdo, cel mai apreciat şef al serviciilor de in-
Este de subliniat “războiul mediatic” de- formaţii libaneze din ultimele decenii, fost am-
clanşat cu această ocazie între Hamas şi basador în Franţa, unde se află şi în prezent,
Fatah, prin postere, emisiuni TV, Internet. Un acesta având o
grupaj video Hamas, intitulat “Fatah trădători şi poziţia anti-siriană.
agenţi” îl prezintă pe preşedintele Mahmus
Evoluţia situ-
Abbas îmbrăţişând politicieni şi generali
aţiei interne din
israelieni. Liderul Hamas este prezentat îmbră-
Liban continuă să
ţişând luptători palestinieni şi pelerini la Mecca.
fie influenţată de o
Având în vedere că cei mai mulţi palesti- multitudine de ele-
nieni sunt sunniţi, alte montaje exploatează mente cu pondere
sentimentele anti-şiite. Un montaj Fatah pre- Michel Aoun
aleatorie, fiind, ca
zintă pe primul ministru demis Ismail Haniyeh de altfel aproape întotdeauna, greu de prevă-
îmbrăţişându-se cu preşedintele iranian zut.
Mahmud Ahmadinejad şi o altă imagine
Turcia
salutându-se cu un rabin.
Comandantul forţelor armate turce, ge-
(Alte detalii în supliment)
neralul Yasar Buyukanit a declarat, la 28 iunie
a.c, că insistă pentru obţinerea unei aprobări
din partea parlamentului pentru desfăşurarea
unor acţiuni militare asupra elementelor înar-
mate ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan
331

(PKK) pe teritoriul irakian, după ce premierul acestora să-şi reia activitatea. De asemenea,
Problema Palestiniană. Întrebări şi răspunsuri încă nu s-a reuşit o anihilare masivă a princi-
Recep Tayyp Erdogan a spus, cu o săptămână palilor lideri şi a persoanelor cu atribuţii impor-
în urmă, că armata va acţiona, dacă va fi nece- tante în cadrul insurgenţei şi a căror înlocuire
sar. este dificilă, fapt ce ar duce cel puţin la diminu-
Declaraţiile au loc după ce, la începutul area pentru o perioadă a acţiunilor insurgente.
lunii iunie, Turcia a impus legea marţială pen- Grupaj de Corneliu PIVARIU
tru trei luni în zona de frontieră cu Irakul, iar
conform unor surse militare, efective de circa
80-90.000 militari au fost dislocate în aceeaşi Problema Palestiniană.
zonă. Întrebări şi răspunsuri
Este puţin probabil ca o acţiune militară
turcă să de desfăşoare curând în Irak, având “ Gazastan “, “ Fatahstan “ şi “noul război
în vedere apropiatele alegeri din 22 iulie, pre- din iunie” : de ce ?
cum şi opoziţia SUA faţă de o asemenea mă- Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
sură, care ar complica şi mai mult situaţia din Date şi fapte
Irak. Iată o întrebare la care s-ar putea răs-
punde prin doar două cuvinte, dacă răspunsul
Irak nu ar fi prea simplificator: pentru putere. Numai
Situaţia se menţi- că sângeroasele evoluţii care, în luna iunie, au
ne în continuare în ca- însângerat, din nou, Sectorul Gaza, de data
drul coordonatelor ante- aceasta cu gloanţe trase de palestinieni împo-
rioare, ultimele succese triva palestinienilor, par a întări afirmaţia unui
ale forţelor Coaliţiei nu respectabil politician palestinian care compara
au dus la schimbări ma- răfuielile dintre Mişcările Hamas şi Fatah cu
jore. O reuniune a liderilor tribali sunniţi din lupta dintre doi deţinuţi luptându-se pentru pre-
provincia Anbar, ţinută la Hotel Mansur din luarea supremaţiei asupra celulei.
Bagdad, la 27 iunie, din iniţiativa Coaliţiei, a Cinci zile de violenţe au fost suficiente
fost ţinta unui atentat cu bombă, care a provo- pentru ca acest obiectiv să fie atins (chiar şi
cat 13 morţi şi mai mulţi răniţi. Printre decedaţi vremelnic ): Hamas a preluat controlul asupra
se numără Fasal al-Khoud, lider tribal sunnit, “celulei” Gaza pe care a rebotezat-o, deja, cu
unul din fondatorii Consiliului Salvării Anbar, numele de “Emiratul (islamic) Gaza“, ameninţat
cunoscut ca având legături strânse cu forţele să se transforme într-un “Gazastan” după mo-
delul Afganistanului taliban.
Este devreme să se discute, acum, des-
pre longevitatea acestui “emirat“ în condiţiile în
care toate şansele îi sunt potrivnice supravieţu-
irii:
- Majoritatea covârşitoare a nevoilor de
subzistenţă pentru cei 1,5 milioane de locuitori
ai Fâşiei Gaza provin din Israel. Dar vor conti-
nua să fie aceşti dolari livraţi unei entităţi care
Hol Hotel Mansur la 27 iunie 2007 nu recunoaşte existenţa însăşi a Israelului? Ce
va spune Hamas poporului său flămând, sărac
Coaliţiei. şi dezamăgit care l-a ales pentru a-l conduce?
Acţiunile militare de până în prezent nu - Este greu de imaginat că Egiptul va ac-
au reuşit să securizeze decât circa 35% din cepta prezenţa la frontiera sa cu Israelul a unui
Bagdad. Insurgenţa reuşeşte să ia măsuri de “emirat “ islamic coborâtor, ideologic, din
evacuare sau trecere în inactivitate a efective- “Mişcarea Fraţilor Musulmani“, acuzat de tero-
lor pe perioada acţiunilor în forţă ale Coaliţiei în rism, obedient regimului de la Teheran şi Da-
anumite zone, pentru ca, după terminarea mascului, care îl găzduieşte pe liderul său su-
332

prem Khaled Maşhal şi “trădător” al acordului american. Sute de palestinieni au fost arestaţi
de la Mekka pentru care, alături şi împreună cu şi încarceraţi fără judecată, în baza angaja-
Arabia Saudită, Cairo a depus eforturi demne mentelor de la Oslo, ceea ce a contribuit masiv
de cauze mai mari . la o gravă acutizare a urii şi scindărilor inter-
- Comunitatea internaţională, inclusiv lu- palestiniene.
mea arabă , au fost unanime în a blama Pe de altă parte, există o serie de ele-
Hamasul pentru a-şi fi impus , “manu militari“ mente care ţin de însăşi “fizionomia” şi
controlul asupra sectorului Gaza şi a autorităţi- “anatomia” intimă a organizaţiilor palestiniene
lor palestiniene legitime. Uniunea Europeană a care contribuie “metabolic“, s-ar putea spune,
stopat susţinerea financiară (86 milioane dolari la întreţinerea spiritului şi climatului conflictual
în 2006) pentru Autoritatea Palestiniană, în între ele.
vreme ce “Cvartetul” internaţional pentru apli- O privire mai îndelungată asupra acesto-
carea “Foii de parcurs“ (ONU, UE, SUA, Rusia) ra va evidenţia că ne aflăm nu atât în faţa unor
se transformă, tot mai mult, dintr-un organism “detaşamente ale rezistenţei“ împotriva
de negociere într-unul cu caracter punitiv anti- “ocupantului sionist“, cât, cu precădere, a unor
palestinian. formaţiuni de coloratura tribală, de clan şi cli-
Visul statului palestinian pare a se spul- entelară, orgolioase, ambiţioase, închise în
bera, cel puţin pentru încă o generaţie de sine şi în credinţa superiorităţii proprii în raport
acum înainte. cu ceilalţi. Or, o asemenea configuraţie nu
De ce ? poate duce la pace socială şi la cooperare în
lupta împotriva “inamicului comun“ şi nici nu
Înfruntările armate inter-palestiniene din
face ca idealurile valorice naţionale să prevale-
iunie (pe care Hamas le-a numit “cea de-a do-
ze asupra “programelor politice“ şi a
ua eliberare “, probabil după retragerea
“identităţilor ideologice” atât de intempestiv
israeliana unilaterală din Gaza) nu sunt nici
proclamate în toate retoricile cotidiene.
primele şi, cu certitudine, nu vor fi nici cele din
“Interesele naţionale” sunt valabile doar în mă-
urmă în zbuciumata istorie a “rezistenţei pa-
sura în care acestea se mulează pe interesele
lestiniene “. Fatah, Frontul Popular de Elibera-
partizane, spre a le da satisfacţie.
re a Palestinei (Georges Habbache), Frontul
Democrat de Eliberare a Palestinei (Hayef În egală măsură, competiţia pentru
Hawatmeh), pro-siriana Al-Saika, Fatah- Con- “revoluţie până la victorie“ (după mai vechiul şi
siliul Revoluţionar (Abu Nidal), Fatah – Al- celebrul slogan al Fatah şi al OEP) s-a redus,
Intifada (colonelul Abu Mussa), Frontul Popular în realitate, la relaţii ostile şi concurenţiale ma-
de Eliberare a Palestinei – Comandamentul nifestate printr-un neostenit demers de sabota-
General (Ahmad Jibril) sunt doar câteva dintre re a celorlalţi: fiecare formaţiune se auto-
facţiunile care s-au înfruntat cu arma în mână consideră “îngerul salvator şi păzitor“ al popo-
în diferite împrejurări şi în variate locuri de pre- rului palestinian, în vreme ce restul detaşa-
zenţă, în Palestina sau în afara acesteia. Dar, mentelor nu ar fi decât o serie nesfârşită de
în majoritatea lor, aceste ciocniri au fost gene- “catastrofe naţionale”. Hamas şi Fatah nu fac
rate, mai curând, de orgoliile şi ambiţiile de pu- excepţie ci, dimpotrivă, confirmă regula, încă
tere ale liderilor, o motivaţie ideologică şi politi- de la apariţia lor. În mediile palestiniene mili-
că apărând abia odată cu semnarea Acorduri- tante circulă, chiar, un dicton cu valoare de
lor israeliano-palestiniene la Oslo, în septem- postulat : “greşeala celorlalţi este uriaşă, oricât
brie 1993. Opoziţia stârnită, la vremea respec- de mică ar fi ; greşelile noastre sunt neînsem-
tivă, de “poziţia defetistă” a Autorităţii Palestini- nate, oricât de mari ar fi“.
ene a fost sporită şi de scrisoarea adresată Este un lucru comun să se reamintească
guvernului israelian de către fostul preşedinte faptul că, oricând şi oriudne, partidele politice
Yasser Arafat, prin care acesta se angaja să sunt luptători în arena puterii şi influenţei, că
pună capăt “terorismului“ şi să-l combată prin relaţiile dintre ele sunt concurenţiale şi
toate mijloacele de care dispune. Deşi nu no- conflictuale, dar, în condiţii normale de civilitate
minaliza “terorismul palestinian”, se putea în- şi responsabilitate, acestea nu sunt guvernate,
ţelege că fostul lider al OEP nu avea în vedere cu orice preţ, de principiul machiavellic “scopul
înfrângerea “terorismului“ african sau latino- scuză mijloacele“, aşa cum se întâmplă, astăzi,
333

în cazul păgubosului conflict între Hamas şi acestor instituţii devenite “ state în stat” şi atât
Fatah. de puternice şi influente încât o eventuală ten-
Să mai amintim, în sfârşit, un aspect de- tativă de reformă şi de reală epurare a lor i-ar
loc lipsit de însemnătate care ţine de locul şi putea periclita propria existenţă politică.
rolul aproape avangardist (în sensul plasării pe Sunt palestinienii singurii culpabili pentru
poziţii de atac şi nu în acel al modului de gân- ceea ce se întâmplă ?
dire) pe care, de-a lungul confruntărilor Cu certitudine da!
interpalestiniene le-au avut şi le-au practicat
Fatah a pierdut cârma şi poziţia istorică
din plin serviciile (nu puţine) de securitate, in-
de lider al “rezistenţei” datorită laxismului, co-
formaţii şi contrainformaţii ale formaţiunilor de
rupţiei, nesfârşitelor jocuri de culise şi tranzacţii
rezistenţă palestiniene (şi, de altfel, ale tot ce-
pentru putere şi bani, sărăciei cronice în care
ea ce s-a chemat “partid politic” arab) şi, alături
guvernarea sa a adus populaţia palestiniană,
de acestea, miliţiile înarmate, precum, cu pre-
“cârdăşiei” cu “duşmanul sionist” şi America.
cădere, “Martirii Al-Aqsa” ai mişcării Fatah
(condusă de preşedintele palestinian Mahmud Hamas a pierdut datorită egoismului sec-
Abbas) şi “Brigăzile Ezzedin Al-Qassam”, tar – partinic, neîmplinirii promisiunilor de mai
subordonate Hamasului condus de (ex- , deo- bine date populaţiei în campania electorală,
camdată) premierul Ismail Haniyeh. unei alte “cârdăşii”, tot atât de controversate,
cu “axa răului “ – Iranul şi Siria îndeosebi. Şi,
Poate părea paradoxală afirmaţia că,
nu sunt lipsite de temei afirmaţiile analiştilor
după acordurile palestiniano-israeliene din
(arabi, înaintea altora) care fac trimiteri la o
septembrie 1993, serviciile create de Autorita-
mai largă ţesătură de interese regionale. Si-
tea Naţională Palestiniană au activat, în baza
multaneitatea aproape totală între ceea ce se
angajamentelor asumate la Oslo, mai curând
întâmplă în teritoriile palestiniene cu aprinde-
pentru a apăra securitatea statului Israel, decât
rea – prin noi asasinate şi prin confruntările
pe cea a poporului palestinian. Şi au obţinut –
dintre statul Liban şi rebelii “Fatah Al-Islam” de
nu se poate nega – succese notabile şi merito-
la Nahr El-Bared şi Ain El-Heloueh,- a incendi-
rii – dacă sunt plasate în contextul acordurilor
ului libanez, recrudescenţa brutală a violenţelor
politice: dejucarea a numeroase atentate anti-
inter-confesionale din Irak, aserţiunile preşe-
israeliene planificate de formaţiunile radicale,
dintelui iranian Mahmud Ahmadinejad care
depistarea infrastructurilor producătoare de
ameninţă cu o “ploaie de rachete” asupra regi-
bombe, rachete şi explozivi, capturarea şi pre-
unii învecinate în cazul unei acţiuni militare ex-
darea către partea israeliană a numeroşi acti-
terne împotriva ţării sale – toate par a îndrep-
vişti şi combatanţi islamişti, furnizarea către
tăţi temerile arabilor care, ei, în primul rând, îşi
serviciile israeliene a unui impresionant volum
pun o întrebare cu mai multe nuanţe: nu este
de informaţii privitoare la organizaţiile islamiste
întrebarea dacă un nou război va începe în
palestiniene etc.
zona Orientului Mijlociu, ci când se va declan-
Eforturi şi succese meritorii în contextul şa acesta. Şi între cine ?
Oslo, dar pe care Hamasul sau Jihadul Islamic,
Am mai adăuga o altă întrebare nu mai
de pildă, le-au categorisit fără dificultate, drept
puţin dădătoare de frisoane : Va exista un stat
“acte de trădare” a cauzei palestiniene. Iar re-
palestinian suveran şi independent, aşa cum
zultatele s-au văzut, se văd şi, probabil, vor
visa preşedintele Clinton şi cum promite preşe-
continua să se vadă.
dintele George W. Bush?. Va exista un
Încă din 1949, la un an de la crearea sta- “Gazastan” şi un “ Fatahstan”? Sau nu va mai
tului Israel, aceste servicii au fost printre princi- exista nimic din toate acestea ?”
palii furnizori, pentru piaţa palestiniană, de ar-
Cum apreciază cercurile politice şi
me şi muniţii – utilizate, de regulă, pentru lichi-
mediatice arabe ceea ce s-a petrecut în terito-
darea de conturi între facţiunile palestiniene
riile palestiniene împărţite, acum, între două
din Gaza şi Cisioradnia. Yasser Arafat a încer-
guverne şi în două “mini-feude” – Gaza, con-
cat, zadarnic, să stopeze acest fenomen, iar
trolată de o autoritate islamistă, repudiată de
actualul preşedinte Mahmud Abbas (spre deo-
comunitatea internaţională şi, desigur, de statul
sebire de opozantul său hamasist Ismail
evreu - este vorba de Hamas – şi Cisiordania
Haniyeh) a pierdut, practic, controlul asupra
334

(Malul de vest al Iordanului), cu un guvern de vedea în Palestina “un pământ fără popor pen-
criză format de Fatah , recunoscut şi susţinut tru un popor lipsit de pământ”. Acelaşi pământ
pe plan internaţional, inclusiv de lumea arabă au revendicat şi generaţiile succesive de lideri,
politică? ideologi şi combatanţi palestinieni.
“Este vorba de un veritabil cutremur cu La ce asistăm astăzi? La ceea ce un re-
efecte catastrofale, nu doar pentru palestinieni, putat jurnalist arab, Maamun Fandi numea,
ci pentru întreaga regiune a Orientului Mijlo- scriind, în dialect , “două state şi juma’ “, două
ciu”, comentează un prestigios cotidian de lim- state şi încă o jumătate de stat: este vorba de
bă arabă care apare la Londra. Israel, de “ statul Fatah”, în Cisiordania şi de “
Ruperea punţilor dintre “emiratul islamic” jumătatea“ numită “emiratul Hamas”, în Fâşia
Gaza şi Cisiordania înseamnă, practic, arunca- Gaza. Oricât de bizar ar părea la prima vedere,
rea în aer a ideii de creare a unui stat naţional o asemenea construcţie ar putea să ofere
palestinian, iar existenţa însăşi a unui aseme- premiza pentru ajungerea, în final, la constitui-
nea “emirat” (transparentă trimitere la Afganis- rea unui stat palestinian independent în Cisior-
tanul Talibanilor sau la “triunghiul sunnit” iraki- dania, cu capitala la Ierusalim (care, oricum,
an proclamat de “Al-Qaida” fostului lider Abu este mai aproape de Malul Vestic decât de Ga-
Musab Al-Zarqawi) se va transforma, în cazul za), în vreme ce “emiratul Hamas” care nu re-
în care va rămâne în viaţă, într-o nouă pepinie- cunoaşte existenţa statului evreu, se va situa
ră şi într-un furnizor prolific de terorism şi de într-o poziţie de “armistiţiu pe termen nelimitat“
terorişti. cu Israelul, sau de armistiţiu “pentru cel puţin
cincizeci de ani”, aşa cum propunea, de la Da-
“Cauza” şi “Problema“ palestiniană riscă
masc, liderul politic al Mişcării, Khaled Maşhal.
să-şi piardă esenţa simbolică, dar şi semnifica-
Dar, dacă Israelul a reuşit să supravieţuiască,
ţia politică şi naţională, spre a se transforma
tot vreme de cincizeci de ani, alături de erupţii-
într-o confruntare sprijinită pe principii şi consi-
le vulcanice şi revoluţionare ale rezistenţei pa-
derente de natură religioasă , adică într-o nouă
lestiniene, este de presupus că va fi în măsură
verigă, mai primejdioasă, încă - adăugată la
să supravieţuiască, în continuare, încă cinci-
îndelungatul serial al confruntărilor de această
zeci de ani, alături de “emiratul“ Hamas, ceea
sorginte pe care Orientul Mijlociu le cunoaşte.
ce va crea o nouă “diviziune a muncii”: Încheie-
Se cuvine a aminti încă un aspect, nu rea păcii cu cei care o doresc, pacea şi propă-
mai puţin neliniştitor: imaginile transmise de şirea bazată pe normele dreptului internaţional,
media scrisă şi vizuală au arătat superioritatea paralel cu promovarea unei politici de
infrastructurii şi a dotărilor militare şi logistice “învăluire” pentru “emiratul“ Hamas. Din păca-
ale luptătorilor din Mişcarea Hamas. Aceasta te, asemenea “emirate” au mai existat, cel pu-
nu înseamnă altceva decât faptul că, în vreme ţin la nivelul declarativ, şi în Afganistanul con-
ce guvernul Hamas deplângea lipsa fondurilor dus de regimul fundamentaliştilor Talibani, sau
pentru plata salariilor şi menţinerea unei eco- în zonele irakiene controlate de Al-Qaida. Pa-
nomii de subzistenţă, banii oferiţi sau obţinuţi lestinienii de astăzi, spre deosebire de
au fost dirijaţi, prioritar, către o înarmare masi- “palestinienii romantici ai generaţiei revoltate”,
vă. Afirmaţie valabilă, de altfel, şi pentru Mişca- trebuie să înţeleagă că, au nevoie de ceea ce
rea Fatah. Să fi fost aceasta o interpretare şi s-ar putea exprima prin sintagma unei “iubiri
aplicare sui-generis a mai vechiului dicton “si dure”, adică recunoaşterea realităţii că, vreme
vis pacem, para bellum”, dacă vrei pace, pre- de o jumătate de secol, au trăit o îndelungată
găteşte-te de război? adolescenţă politică, fără a învăţa semnificaţia
Lumea arabă a zâmbit neîncrezătoare unui stat al lor şi ştiinţa de a-l gestiona şi a-l
atunci când, prin vocea preşedintelui lor, aduce în rândul statelor lumii.
S.U.A. au lansat ideea existenţei şi convieţuirii Spre deosebire de “generaţia revoltată”,
paşnice a două state vecine – Palestina şi Isra- palestinienii de astăzi au nevoie de ceea ce, în
el – o idee care, în ultimă analiză, nu face să Occident” este numit “dragoste dură”, expresie
reia decât premiza în baza căreia s-a cristalizat traductibilă prin imperativul de a accepta convi-
situaţia actuală: partajul Palestinei istorice între eţuirea şi adevărul că, vreme de 5o de ani, s-
două popoare. La vremea respectivă, venera- au comportat ca adolescenţi lipsiţi de cea mai
bila şefă a guvernului israelian, Golda Meir,
335

elementară asimilare a ideii de stat şi de gesti- tuie “eliberarea Palestinei istorice de sub ocu-
onare a treburilor acestuia. paţia Israelului (a cărui existenţă statală nu es-
Discursul politic arab – cel oficial şi cel al te, însă, recunoscută) şi crearea unui stat pa-
străzii, în egală măsură – este clădit pe un lestinian islamic suveran şi independent, cu
postulat sacrosanct : palestinienii nu trebuie a capitala la Ierusalim”.
fi criticaţi! Orice acuză adusă lor este privită Mişcarea Hamas a fost constituită în
drept un act de trădare naţională arabă şi un 1987, în Fâşia Gaza, de către şeicul Ahmad
păcat capital, după cum, în Occident, orice cri- Yassin ( ucis într-un raid al aviaţiei israeliene,
tică adusă statului Israel şi politicii sale este la 22 martie 2004, în oraşul Gaza), ca aripă
etichetată drept manifestare anti-semită. Pen- palestiniană a Mişcării islamiste a ”Fraţilor Mu-
tru lumea arabă, palestinianul este considerat sulmani“.
un tabu, chiar dacă, pe ecranele televiziunilor În afara teritoriilor palestiniene, organiza-
internaţionale, s-au putut urmări atrocităţile co- ţia este cunoscută (cel puţin până în ianuarie
mise de “tabuurile “ ambelor părţi. 2006, când a câştigat alegerile legislative şi a
Palestinienii nu vor putea trece de la format primul guvern palestinian predominant
adolescenţa revoluţiei la maturitatea statului islamist) îndeosebi pentru organizarea şi exe-
unic decât printr-o severă şi sinceră reevaluare cutarea a numeroase atacuri sinucigaşe împo-
critică a propriilor comportamente şi idealuri. triva unor obiective israeliene de interes public,
Ceea ce se întâmplă, astăzi, în interiorul edifi- militar şi civil.
ciului palestinian este o repetare ad-hoc a teo- Elaborată în 1988 şi aflată în vigoare,
riei “colonialismului intern” care a circulat multă “Carta”, documentul constitutiv al Mişcării pro-
vreme în ţările latino-americane: o colonizare clamă drept obiectiv fundamental distrugerea
apărută după plecarea colonialismului venit din statului Israel şi înlocuirea acestuia cu un stat
exterior şi pe care, în cazul conflictului dintre palestinian islamic pe întregul teritoriu al Pales-
Hamas şi Fatah, islamiştii lui Ismail Haniyeh au tinei istorice. “ Singura cale de rezolvare a pro-
numit-o “a doua eliberare” : “eliberarea de blemei palestiniene o reprezintă jihadul”, pro-
duşmanul intern”. Intrând în biroul preşedintelui clamă documentul sus-amintit.
Mahmud Abbas, combatanţii Hamas declarau, După încetarea din viaţă (11 noiembrie
în faţa camerelor de luat vederi, că acest act 2004) a liderului Organizaţiei de Eliberare a
echivalează nici mai mult nici mai puţin decât Palestinei, Yasser Arafat, aripa civilă a Hamas
cu cucerirea Mekkăi de către profetul s-a angajat în lupta politică, reuşind să câştige
Muhammad! alegerile locale în mai multe circumscripţii elec-
torale din Gaza, îndeosebi marile aşezări
Profiluri Qalqiliya şi Nablus, iar în alegerile parlamenta-
re din ianuarie 2006 a obţinut o surprinzătoare
majoritate, adjudecându-şi 76 din cele 132 fo-
HAMAS tolii parlamentare, în vreme ce principalul său
Acronimul sub care este cunoscută contracandidat, Mişcarea Fatah, condusă de
această formaţiu- preşedintele Mahmud Abbas, nu a obţinut de-
ne provine de la cât 43 de mandate, electoratul văzând în
denumirea arabă această mişcare istorică o expresie a corupţiei
“Harakat Al- cronice şi a incapacităţii de rezolvare a grave-
Muqawama Al- lor probleme cu care societatea palestiniană se
Islamiya“ (Mişcarea confruntă de atâta timp şi percepând Hamas-ul
de Rezistenţă Isla- drept o organizaţie “curată “ şi singura în mă-
mică) şi denumeşte sură să lupte cu eficacitate împotriva ocupaţiei
o organizaţie pales- israeliene.
tiniană sunnită de Mişcarea este clasificată, oficial, drept
rezistenţă al cărei “teroristă” de către S.U.A., Israel, Uniunea Eu-
obiectiv, auto- ropeană, Canada, Iordania, Australia, “ Human
legitimat prin argu- Right Watch” – aceasta din urmă acuzând-o de
mente de sorginte religioasă islamică, îl consti- “crime împotriva umanităţii “ şi “crime de răz-
336

boi“. trupelor engleze.
Ideologic, Hamas consideră actualul teri-
toriu al statului Israel, precum şi Gaza şi Cisior- 2. Şeicul Ahmad Yassin ( 1937 -2004)
dania o “posesiune de drept islamică”, ce nu
Născut în Ashkelon
poate fi cedată unui non-musulman. Jihadul
şi refugiat în Gaza, îm-
pentru preluarea controlului asupra Palestinei
preună cu familia, după
este o îndatorire fundamentală a fiecărui bun
crearea Israelului, în
musulman. Mişcarea nu recunoaşte existenţa
1948. Paralizat, pentru
statului Israel (pe care Organizaţia de Eliberare
toată viaţă în urma unui
a Palestinei a proclamat-o în 1988), acesta
accident suferit la o între-
fiind, pentru activiştii şi ideologii Hamas, doar o
cere sportivă.
“entitate sionistă “ artifical implantată în Pales-
tina şi în “inima naţiunii arabe şi islamice”. A făcut studii reli-
gioase la universitatea
La 25 ianuarie 2006, după câştigarea
Al-Azhar din Cairo, când
alegerilor legislative, responsabilul politic
a devenit şi membru al
Hamas, Mahmud Al-Zahhar, (devenit ministru
Mişcării “Fraţilor Musul-
de Externe în guvernul Hamas) declara public
mani”, convins că Islamul
“visul de a-şi pune pe pereţii locuinţei sale din
“trebuie să fie singura religie şi atitudine com-
Gaza o hartă imensă a lumii pe care statul Is-
portamentală la nivelul întregii lumi”. Reîntors
rael să nu figureze”. “Sper, mai adăuga Al-
în Gaza, a fost arestat, în 1984 şi încarcerat,
Zahhar, să ne împlinim visul de a avea propriul
timp de 13 ani, în închisorile israeliene, pentru
nostru stat independent pe întregul teritoriu al
deţinere ilegală de arme, crearea unor formaţi-
Palestinei istorice şi sunt convins că visul nos-
uni paramilitare şi incitare la distrugerea statu-
tru se va împlini, pentru că pe acest pământ nu
lui Israel. În urma primei Intifade palestiniene
există loc pentru Israel”.
din 1987, a înfiinţat Mişcarea Hamas (în ara-
Sloganul care defineşte şi esenţializeză bă : “dăruire, entuziasm”, în ebraică: “infern,
ideologia Hamas ne informează că “Allah este iad”). A fost un înverşunat adversar al procesu-
idealul perfect, Profetul ne este model de ur- lui de pace cu Israelul şi iniţiator al tehnicii
mat, Coranul este Constituţia noastră, Jihadul atentatelor sinucigaşe împotriva unor obiective
ne este cale de urmat, iar martiriul pentru Allah civile sau militare israeliene.
este fericirea supremă “.
La 22 martie 2004, după mai multe încer-
cări de a-l asasina, un elicopter al armatei
israeliene l-a ucis cu un tir de rachete tras asu-
Principali lideri ai Mişcării Hamas pra automobiliului cu care circula, după înche-
ierea rugăciunii la o moschee din nordul Fâşiei
Gaza.
1. Şeicul Ezzedin Al-Qassam
Militant care a îm-
3. Khaled Maşhal
prumutat numele său
actualei aripi militare a Preşedintele Biroului Poli-
Mişcării Hamas, “ Brigă- tic al Mişcării Hamas, rezident în
zile Ezz eddin Al - Siria. S-a născut în 1956, într-o
Qassam “. Cleric şi mică localitate de lângă
Invăţăt o r de reli- Ramallah, în Cisiordania şi, a
gie,reformator social emigrat, împreună cu familia, în
(mort în 1935), s-a năs- Kuwait unde a rămas până la in-
cut în oraşul – port sirian vadarea acestei ţări de către Irak,
Lattakia şi şi-a petrecut în 1990.
viaţa la Hifa, în Israel. Organizator şi conducă- Este licenţiat în fizică la Universitatea
tor al primelor grupuri palestiniene de gherilă Naţională Kuwaitiană, căsătorit şi are 7 copii.
împotriva ideologiei sioniste şi a autorităţilor În 1990, s-a stabilit în Iordania,
mandatare britanice. A fost ucis într-un raid al
337

alăturându-se mişcării Hamas al cărei lider po- venit din “Harakat Al-Tahrir Al-Wataniy Al-
litic va deveni în 1996. Ţintă a mai multor ten- Filastiniy “ (Mişcarea de Eliberare Naţională
tative de asasinat din partea serviciilor Palestiniană). Întrucât acronimul rezultat –
israeliene. Pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Hataf- are, în arabă, sensul de “ răpire”,
mişcarea sa şi monarhia de la Amman, a fost “moarte“, el a fost inversat, devenind Fatah,
expulzat, stabilindu-se provizoriu în Qatar şi, (cu sensul de “cucerire“).
apoi, în Siria, unde se află şi în prezent. Situat în seg-
mentul de centru-
4. Ismail Haniyeh ( n. 1955 ) stânga al spectru-
lui politic palestini-
Prim-ministru al guvernului palestinian
an, Fatah este cel
demis la 14 iunie
mai mare şi mai
2007. Născut într-
influent partid din
o tabără de refugi-
cadrul Organizaţiei
aţi din Gaza, dintr-
de Eliberare a Palestinei. Este afiliat, cu statut
o familie originară
de observator, la Internaţionala Socialistă.
din oraşul
Mişcarea, cu o ideologie naţionalistă ara-
israelian
bă, a fost constituită în 1958 (1959, după alte
Ashkelon. Absol-
surse) de un grup de studenţi şi intelectuali pa-
vent (1987) al Fa-
lestinieni din diaspora (statele arabe din Golf şi
cultăţii de limbă şi
Egipt ), între care s-au remarcat viitorul lider
literatură arabă la universitatea Islamică din
Yasser Arafat şi adjunctul acestuia, Abu
Gaza.
Ayyad, şeful Departamentului Politic al O.E.P.,
În 1989, a fost arestat şi încarcerat de Farouk Qaddoumi, actualul preşedinte
autorităţile israeliene, până în 1992, când este Mahmud Abbas şi alţii.
deportat în Liban. Revine în Gaza, unde este
“ Generaţia catastrofei” (ar.: nakba , titlu
numit în funcţia de rector al Universităţii Islami-
cu care este , uzual, denumit episodul creării
ce. A activat pentru o scurtă perioadă ca şef de
statului Israel, partajul Palestinei istorice şi ma-
cabinet al fondatorului şi liderului spiritual al
rea înfrângere suferită de partea arabă în răz-
Mişcării Hamas, şeicul Ahmad Yassin, fiind
boiul din iunie 1967 – n.n.) este dispersată…
ţintă a mai multor tentative de lichidare din par-
Traiul în corturi este mai rău decât moartea…
tea serviciilor israeliene, sub acuzaţia de a fi
A muri pentru iubita noastră patrie -mamă este
organizat sau participat la executarea unor ac-
mai onorant decât asemenea viaţă. Noi, gene-
te teroriste împotriva civililor israelieni.
raţia catastrofei, nu mai vrem să trăim această
În luna decembrie 2005, devine membru viaţă de umilinţă care ne distruge identitatea
al parlamentului palestinian, pe listele Mişcării culturală, politică şi morală, precum şi demnita-
Hamas care, în ianuarie 2006, obţine o majori- tea de fiinţe umane” se spunea în primul nu-
tate confortabilă în alegerile legislative, iar la măr din noiembrie 1959 al revistei “
20 februarie 2006 este însărcinat cu formarea Filastinuna” (Palestina noastră) editată, ilegal,
noului guvern palestinian. de Fatah.
Concepţia sa politico-ideologică a fost Prima acţiune armată a avut loc la 3 ia-
sintetizată de el însuşi în câteva fraze de noto- nuarie 1965 şi a constat într-o acţiune, nereuşi-
rietate : “ Israelul trebuie să recunoască exis- tă, de sabotare a centrului naţional israelian
tenţa unui stat palestinian în cadrul frontierelor pentru distribuirea apei. Numeroşi palestinieni
existente în anul 1967 , să elibereze toţi deţi- au fost expulzaţi în Iordania şi Liban.
nuţii palestinieni şi să accepte dreptul refugiaţi-
Fatah se alătură Organizaţiei pentru
lor de a se întoarce la căminele lor “. “ Nu vom
Eliberarea Palestinei, iar liderul mişcării,
recunoaşte niciodată statul uzurpator sionist şi
Yasser Arafat, va fi ales, în 1969, ca preşedin-
vom continua “jihadul” până la eliberarea Ieru-
te al acestei organizaţii confederative.
salimului”.
FATAH
În deceniul 1960 -1970, mişcarea a asi-
gurat, în tabere proprii din Liban şi Iordania,
Denumirea FATAH este un acronim pro-
338

instrucţia şi pregătirea militară pentru numeroşi dat Libanul ( operaţiune cu numele de cod “
insurgenţi proveniţi din Orientul Mijlociu, Euro- Ciorchinii mâniei”), ajungând până în capitala
pa, America latină, Africa şi Asia şi a executat Beirut unde au fost comise masacre de propor-
repetate acţiuni de gherilă împotriva unor obi- ţii în taberele de refugiaţi palestinieni Sabra şi
ective israeliene din interior şi din Europa occi- Shatilla). Yasser Arafat, structurile şi comba-
dentală (se estimează că numărul total al tanţii palestinieni au fost expulzaţi,
acestora depăşeşte nivelul de 2.400 luări de dispersându-se în Tunisia, Yemen, Algeria şi
ostatici, deturnări de avioane, atacuri armate Irak. Între această dată şi anul 1993 ( când a
directe, etc.) avut loc semnarea Acordurilor de pace palesti-
În septembrie 1970 (aşa-numitul niano-israeliene de la Oslo, sediul central al
“septembrie negru”), alături de alte formaţiuni organizaţiei Fatah a funcţionat la Tunis.
palestiniene armate, Fatah a participat la tenta- După încetarea din viaţă ( 2004 ) a pre-
tiva de răsturnare a monarhiei haşhemite ior- şedintelui Yasser Arafat, conducerea mişcării a
daniene a regelui Hussein Bin Talal, forţele fost deţinută, vremelnic, de şeful Departamen-
palestiniene fiind, însă, înfrânte şi expulzate. tului Politic al O.E.P., Farouk Al-Qaddoumi, în
Principalele surse de aprovizionare cu prezent fiind exercitată de preşedintele palesti-
material militar şi de asigurare a instrucţiei nian Mahmud Abbas
pentru combatanţi şi cadrele de comandă au “ Fatahstan” şi “ Gazastan” : teritoriile au-
fost Uniunea Sovietică, statele europene ex- tonome palestiniene
comuniste, China şi unele
state arabe ( Libia, Siria, Ira-
kul ).
Mişcarea Fatah a
cunoscut şi o serie de tensi-
uni şi frământări interne da-
torate conflictelor şi diver-
genţelor dintre unii respon-
sabili şi preşedintele Yasser
Arafat, acuzat de spirit auto-
cratic şi manieră dictatorială
de exercitare a prerogative-
lor, ceea ce a dus la desprin-
derea din mişcare a unor
grupări dizidente care şi-au
format propriile organizaţii,
precum “ Fatah – Consiliul
revoluţionar” condus de ce-
lebrul Abu Nidal sau “ Fatah
– Al-Intifada “ sub comanda
colonelului Abu Mussa.
Se cuvine menţionat
că, încă înainte ca înseşi
ţările arabe s-o facă ( în
1974 ), România a recunos-
cut Organizaţia pentru Elibe-
rarea Palestinei (1972) şi a
stabilit cu aceasta relaţii ofi-
ciale.
În iunie 1982, armata
israeliană, ca ripostă la ata-
curile transfrontaliene asu-
pra Galileei de nord, a inva-
339

Cisiordania “ Fâşia” Gaza are o lungime de cca. 41
( arabă : “ Al- Diffa Al-Gharbiya”, ebr. : “ km. şi o lăţime variind între 6 şi 12 km., cu o
Hagadah Hamaarivit”) suprafaţă totală de 360 km.p. şi o populaţie de
Denumită şi “Malul de Vest al Iordanu- aproape 1,5 milioane locuitori.
lui”, Cisiordania corespunde spaţiului geografic După violentele confruntări armate
al biblicelor provincii Iudeea şi Samaria, fiind, din iunie 2007, între miliţiile Fatah şi Hamas, a
până în 1948, componentă a Emiratului trecut , în totalitate, sub controlul Mişcării
Transiordania (Iordania de astăzi). În cursul Hamas al cărei guvern, demis de preşedintele
războiului din iunie 1967, zona este ocupată de palestinian Mahmud Abbas şi condus de Ismail
Israel. În 1988, Iordania renunţă la pretenţiile Haniyeh, se află în centrul administrativ al pro-
sale de administrare a teritoriului, cedând vinciei – oraşul Gaza.
aceste drepturi Organizaţiei pentru Eliberarea Primele menţiuni despre Gaza da-
Palestinei. tează din secolul XV după Christos. Potrivit
Acordurile palestiniano-israeliene sem- Thorei iudaice şi Vechiului Testament, aici s-ar
nate la Oslo, în septembrie 1993, stabilesc sta- fi consumat celebra legendă despre Samson şi
tutul de teritoriu palestinian autonom al Cisior- Dalila, iar numele regiunii este legat de nume-
daniei, urmând ca detaliile tehnice privind con- roase fapte istorice legate de legendarul rege
trolul , administrarea şi securitatea regiunii să David şi de cuceririle asiriene, babiloniene şi
facă obiect de negociere între statul Israel şi persane.
Autoritatea Naţională Palestiniană. În baza Din 1517 şi până la sfârşitul Primu-
aceloraşi acorduri, Cisiordania este împărţită în lui Război Mondial a făcut parte din Imperiul
trei zone : Zona A, sub control şi administraţie Otoman, trecând, apoi, sub mandat britanic.
palestiniană, zona B, controlată de Israel şi
Potrivit Planului de Partaj al Palestinei,
administrată de Autoritatea Naţională Palestini-
adoptat de O.N.U. în 1947, Gaza era inclusă în
ană şi Zona C, controlată şi administrată de
Israel.
Luptători Hamas după ocuparea şi devastarea biroului preşe-
La sfârşitul anului 2006, în Cisiordania dintelui Mahmud Abbas din Gaza
(incluzând şi partea estică a oraşului Ierusalim,
anexată de statul evreu) trăiau 2,5 milioane
palestinieni, peste 260.000 coloni evrei în aşe-
zările israeline din Malul Vestic şi cca. 185.000
evrei în Ierusalimul de Est. Aproximativ 30%
din totalul locuitorilor palestinieni ai Cisiordani-
ei sunt refugiaţi ai generaţiei 1948, sau des-
cendenţi ai acestora.
Oraşe principale : Ramallah (60.000
locuitori), sediul preşedinţiei şi al guvernului
palestinian de criză condus de Salam Fayyad,
după ciocnirile armate dintre miliţiile Hamas şi
Fatah, Nablus (100.000 locuitori), Qalqiliya
(40.000 locuitori), Tulkarem (75.000 locuitori),
Jenin (47.000 locuitori), Hebron (175.000 locui-
tori), Betleem (30.000 locuitori).
Sectorul Gaza
( ar. : “ Qita’ Ghazza”, ebr. : “Retzu’at
Azza” )
Teritoriu palestinian autonom situat în
sud-vestul Palestinei, de-a lungul coastei medi-
teraneene şi la frontiera nord-vestică a Egiptu-
lui cu Israelul.
340

componenţa viitorului stat arab palestinian, în- patru luni, în timpul crizei şi războiului din
să comunitatea arabă a respins acest proiect 1956, după naţionalizarea Canalului Suez,
şi, după încheierea mandatului britanic în Pa- când este ocupat de Israel).
lestina şi proclamarea statului Israel la 14 mai Împreună cu Peninsula Sinai, Gaza a
1948, armata egipteană, alături de armatele a fost ocupată de Israel în războiul din iunie
altor 4 state arabe, atacă şi ocupă Sectorul 1967, situaţie menţinută până în anul 1993,
Gaza, trecut sub administraţie egipteană între când, în baza Acordurilor de la Oslo, este de-
1949 şi 1967 (cu excepţia unei perioade de clarată teritoriu palestinian autonom.
341

În februarie 2005, guvernul israelian Eban, unde a primit mai degrabă propuneri
aprobă iniţiativa fostului premier Ariel Sharon incitante decât îndemnuri la prudenţă. Pentru
de retragere unilaterală a armatei, administraţi- conducerea israeliană era clar că SUA nu
ei şi coloniilor evreieşti din Sector, proces care aveau de gând să se implice într-o aventură
s-a desfăşurat, de facto, între 15 august – 12 militară.
septembrie 2005. Aşadar, în trei valuri succesive, aviaţia
În iunie 2007, războiul dintre Hamas şi israeliană distrugea aviaţia şi aerodromurile
Fatah se încheie prin preluarea controlului egiptene, având drept consecinţă privarea for-
Hamas asupra întregii provincii şi denumit “ ţelor terestre egiptene de orice acoperire aeria-
Emiratul islamic Gaza”. nă, fapt ce a făcut ca, în Sinai, acestea să bată
Oraşe principale : Gaza, Khan Yunes, în retragere în mare dezordine, sub presiunea
Rafah, Deir El-Balakh. armatei israeliene. Israelienii n-au lăsat acasă
decât 18 dintre avioanele lor, ceea ce arată că
nu se aşteptau la o reacţie din partea ţărilor
“Războiul de şase zile” - un conflict fără arabe.
sfârşit Dar războiul a implicat şi alte state din
Ionel BUCUROIU regiune. La 30 mai, cu numai o săptămână
Rareori s-a întâmplat ca un eveniment înainte de declanşarea războiului, regele
istoric, care s-a derulat în numai câteva zile, să Hussein al Iordaniei încheiase cu Egiptul un
aibă un impact ce persistă de câteva decenii. tratat de apărare mutuală, care se adăuga ast-
“Războiul de şase zile”, dus de Israel în urmă fel tratatului egipteano-sirian. Israelul a fost
cu 40 ani, este tocmai unul dintre aceste eveni- bucuros să profite de circumstanţele create
mente. pentru a-şi concretiza un vis mai vechi, acela
Ne reamintim că, în ziua de luni 5 iunie de a realiza unitatea oraşului Ierusalim prin
1967, orele 7.45, aviaţia israeliană, zburând la cucerirea părţii sale de est. După lupte înver-
joasă altitudine pentru a evita radarele, ataca şunate, trupele iordaniene au fost în final obli-
aeroporturile egiptene şi distrugea la sol marea gate să abandoneze terenul. Cuprins de elan,
majoritate a avioanelor militare ale acestei ţări. Israelul reuşeşte să ocupe toate înălţimile ce
înconjurau oraşul şi ocupă Cisiordania, adică
Această victorie zdrobitoare garanta Isra- teritoriile situate la vest de Iordan, cedate rega-
elului o superioritate aeriană absolută pentru tului Transiordaniei prin armistiţiul din februarie
acoperirea operaţiunilor terestre ce urmau şi 1949.
care au condus la câştigarea războiului în timp
record, operaţiunile militare terminându-se du- Două zile mai târziu, la 7 iunie, Israelul
minică 11 iunie, adică după numai şase zile de se întoarce către alt vecin, Siria, înălţimile Go-
lupte. lan fiind supuse unui foc continuu timp de 12
ore. Conflictul a atins dimensiuni neaşteptat de
Aşa cum a mari, astfel încât în
recunoscut mai contextul războiului
târziu Itzhak Rabin, rece internaţionali-
pe atunci şeful sta- zarea sa era inevi-
tului major al arma- tabilă, URSS ru-
tei israeliene, Isra- pând relaţiile diplo-
elul era pregătit de matice cu Israelul şi
război încă din 18 l-a avertizat să pu-
mai, armata aştep- nă capăt agresiunii
tând numai decizia contra Siriei.
politică pentru a
acţiona, fapt con- “Mesajul” so-
cretizat după vizita vietic a fost înţeles
la Washington a de SUA, care au
Ministrului Afaceri- făcut presiuni asu-
lor Externe, Abba
Trecut şi prezent la Zidul de Vest al Ierusalimului pra israelienilor să
Militari israelieni în 1967 Supravieţuitori în 2007
înceteze operaţiuni-
342

le, care au tras însă de timp pentru a mai cu- tate a Israelului, insista asupra “caracterului
ceri câţiva kilometri, scopul lor nefiind acela de inadmisibil al ocupării unui teritoriu prin război”
a împiedica tirurile artileriei siriene, ci de a des- şi cerea explicit “retragerea forţelor armate
chide noi teritorii pentru colonizare. israeliene din teritoriile ocupate în recentul
Într-un interviu publicat în 1997 de New conflict” şi revenirea la frontierele recunoscute
York Times, Moshe Dayan, ministrul apărării în pe plan internaţional.
timpul războiului din 1967, explica el însuşi că Din punct de vedere militar, pentru Israel,
“aviditatea de teritorii” a colonilor israelieni a bilanţul era pozitiv, teritoriile pe care le controla
fost cea care a condus la provocarea armatei sporind de patru ori, însă această victorie era
siriene să tragă asupra lor de sus, deschizând împovărată de viitoare conflicte.
astfel drumul invaziei israeliene şi cucerirea Astfel, poporul palestinian cunoaşte o
Platoului Golan. nouă catastrofă, asemănătoare celei din 1948.
La fel şi principalul motiv al declanşării Din nou, sute de mii de refugiaţi îşi găsesc re-
războilului - închiderea de către Egipt a strâm- fugiul în campuri, în condiţii de viaţă inumane,
torii Tiran şi concentrarea militară din Sinai - uneori la nu-
s-a dovedit a fi mai mult un bluf decât o ame- mai câteva
ninţare. Într-un discurs pe care-l pronunţa la sute de metri,
Colegiul israelian al Apărării Naţionale, în chiar zeci de
1982, Menahem Begin, Primul-ministru de metri depărta-
atunci, declara:”Concentrările militare egiptene re de fostele
în Sinai nu dovedeau că preşedintele egiptean lor locuinţe
Nasser este pe punctul de a ne ataca. Trebuie sau fostele lor
să fim oneşti cu noi înşine. Noi am hotărât să-i oraşe. De
atacăm”. atunci, Israelul
Un lucru era clar în acea vre- a respins sis-
me:ilegalitatea absolută a ocupaţiei de către tematic orice
Israel şi anexarea cu forţa a Cisiordaniei şi fâ- discuţie asu-
şiei Gaza, unde trăiau peste un milion de pa- pra “dreptului
lestinieni. palestinienilor
de a se reîn-
Situaţia la sfârşitul “războiului de şase
toarce la cămi-
zile” a fost cea prezentată în harta ce urmează:
nele lor”, chiar
Nici o ţară şi nici o instituţie internaţiona- şi negocierea
lă nu a recunoscut suveranitatea Israelului acestei proble-
asupra teritoriilor ocupate. Însuşi rezoluţia 242 me, situaţia Palestinei după “războiul de şase
a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată la zile” rămânând cea prezentată în harta alătura-
22 noiembrie 1967, la presiunea sovieticilor, tă.
care prevedea dreptul la existenţă şi la securi-
Rezoluţiile ONU au rămas literă
moartă, traducerea engleză “from occupied
territories” lăsând să se înţeleagă că Israe-
lul ar putea să se retragă la decizia sa şi nu
a altora, interpretare abuzivă de care au
abuzat în mod evident americanii.
Până în 1967, SUA nu erau convinse
că Israelul ar putea să le servească drept
pilon principal în regiune, menţinând de-a
lungul anilor ‘50 legături cu statele arabe,
inclusiv cu Egiptul.
Doctrina strategică a SUA se baza pe
construirea unei reţele de state pro-
occidentale pentru a bloca orice regim arab
care ducea o politică împotriva Vestului,
343

realizând de-a lungul anilor diferite combinaţii probleme cotidiene ale poporului palestinian.
cu Turcia, Iranul din timpul Şahului, Israelul şi Războiul din 1967 a constituit una din
monarhiile din Golf. Dar, după victoria rapidă în sursele tuturor celorlalte conflicte ce au ur-
războiul din 1967, pe primul loc dintre aceşti mat de-a lungul timpului, a instabilităţii în
aliaţi a devenit Israelul. Orientul Mijlociu şi a neîncrederii instaurate
Nimic nu proba mai mult valoarea Israe- între Occident şi lumea islamică, Israelul
lului în ochii americanilor decât distrugerea ar- culegând fructele a ceea ce a semănat.
matelor statelor arabe, SUA fiind gata să ierte Crizele din zilele noastre, din Cisior-
Israelul şi să uite atacul împotriva navelor de dania, Ierusalimul de Est, Fâşia Gaza şi Pla-
supraveghere americane ancorate în largul toul Golan rămân fructul amar al “războiului
coastelor din Sinai, în cursul căruia au murit 34 de şase zile”, această situaţie dramatică
marinari americani. fiind moştenirea directă a acestui război, un
Recompensarea Israelului, de către război ce pare, uneori, fără sfârşit.
SUA, nu a întârziat, ajutorul american
ridicându-se de la 6,4 miliarde la 9,2 miliarde
dolari pe an, iar împrumuturile pentru cumpăra-
rea de armament american au explodat, de la
22 milioane dolari în cursul anilor ‘60, la 445
milioane dolari în perioada 1970-1974.
Israelul a câştigat, în sfârşit, statutul
mult dorit, de partener strategic al SUA în
Orientul Apropiat.
În loc să caute o modalitate de retragere
din teritoriile ocupate, guvernele israeliene ce
s-au perindat de-a lungul timpului au construit
colonii şi au încurajat colonii israelieni să cree-
ze “starea de fapt de pe teren” - în principal în
Cisiordania - pentru a legitima astfel controlul
israelian.
Rezoluţia 338, adoptată la 22 octombrie
1973, chema din nou părţile în conflict “să în-
ceapă să aplice rezoluţia 242 în integralitatea
sa”. Dacă israelienii ar fi înţeles că puteau să
schimbe teritoriile contra păcii, s-ar fi putut
ajunge la o soluţionare a conflictului, ceea ce a
constituit şi baza procesului de la Oslo, lansat
în 1993. După această dată, OLP şi Autorita-
tea palestiniană au repetat recunoaşterea Sta-
tului Israel şi dorinţa lor de a construi un Stat
palestinian viabil, care să întreţină relaţii de
bună vecinătate cu Israelul, iar Egiptul şi Iorda-
nia au semnat de mult timp tratate de pace cu
Israelul, astfel încât acesta nu mai poate spune
că este “încercuit”.
Însă, având teritorii capturate, Israelul
are puţin interes să se retragă. Cu toate asigu-
rările de bunăvoinţă, conducerea israeliană
respinge orice recunoaştere, sub orice formă,
a drepturilor naţionale ale poporului palestini-
an. Ocupaţia, embargoul economic, prolifera-
rea în mod cinic şi nelimitat a violenţei rămân
344

Succesiunea unor principale evenimente în conflictul israeliano-palestinian
după “Războiul de şase zile”
Data Evenimentul
02.20.1969 Yasser Arafat este ales preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei
05.09.1972 Masacrul olimpicilor israelieni la Munchen de către Organizaţia Septembrie Negru
09.04.1973 Raid comando israelian asupra OEP la Beirut, în Liban.
Oct. 1973 Războiul de Yom Kippur
29.10.1974 Liga Arabă recunoaşte OEP ca singur reprezentant al palestinienilor
17.09.1978 Semnarea acordurilor Camp David între premierul israelian Menachem Begin şi preşedintele egip-
tean Anwar Sadat
26.03.1979 Semnarea Tratatului de Pace israeliano-egiptean. Egipt prima ţară care recunoaşte oficial Israelul
06.06.1982 Invazia israeliană în sudul Libanului, denumită Operaţiunea “Pace în Galileea”, cu principala con-
secinţă pentru palestinieni, relocarea sediului OPE la Tunis.
Sept. 1982 Masacrul palestinienilor în campurile de refugiaţia Sabra şi Shatila din Liban.
07.10.1985 Deturnarea, de către Frontul de Eliberare a Palestinei a navei Achille Lauro.
08.12.1987 Începe prima Intifada în Cisiordania şi Gaza
15.11.1988 Consiliul Naţional Palestinian proclamă la Alger statul independent Palestina
30.10.1992 Conferinţa de pace de la Madrid
20.08.1993 Yasser Arafat şi premierul Yitzhak Rabin semnează, la Oslo, Declaraţia de Principii privind Auto-
guvernarea palestiniană
18.05.1994 Forţe israeliene se retrag din Jericho şi Gaza, conform Acordurilor de la Oslo
Iulie 1994 Yasser Arafat revine din exil la conducerea Autorităţii Naţionale Palestiniene
26.10.1994 Semnarea Tratatului de Pace iordaniano-israelian
10.12.1994 Yitzac Rabin, Shimon Peres şi Yasser Arafat primesc Premiul Nobel pentru Pace
28.12.1995 Acord interimar privind Cisiordania şi Gaza semnat la Washington (denumit şi Oslo II)
04.11.1995 Asasinarea premierului Yitzhak Rabin de către un extremist israelian
23.10.1998 Semnarea Memorandumului Wye River de către Benjamin Natanyahu şi Yasser Arafat, în
Maryland, SUA, eveniment găzduit de Bill Clinton
28.09.2000 Începe a doua Intifada, sau Intifada Al-Aqsa
27.01.2001 Reuniunea israeliano-palestiniană de la Taba, soldată cu eşec
12.04.2002 Luptele de la Jenin, 23 soldaţi israelieni morţi şi 52 palestinieni (din care 22 civili)
24.06.2002 Preşedintele SUA, George W. Bush propune un stat palestinian cu o nouă conducere
19.03.2003 Mahmud Abbas numit prim ministru
30.03.2003 Publicarea delatiilor “Foii de Parcurs”, plan de pace întocmit de “Cvartet” (ONU, UE, SUA, Rusia)
11.11.2004 Moartea lui Yasser Arafat, la vârsta de 75 ani
09.01.2005 Mahmud Abbas este ales Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene
25.11.2006 Câştigare de către Hamas a majorităţii parlamentare, în urma alegerilor legislative
Sept. 2006 Ciocniri violente între Fatah şi Hamas în Gaza.
19.01.2007 Israel transferă 100 milioane dolari lui Mahmud Abbas, pentru a-l sprijini contra Hamas
30.06.2007 Israel, SUA, UE, ţările arabe, declară sprijin politic şi financiar pentru Mahmud Abbas
345

Încă un sommet pentru nimic niene), o deblocare parţială, percepută ca o
Ionel Bucuroiu presiune asupra autorităţilor palestiniene.
Decizia preşedintelui Mahmoud Abbas Cât priveşte cele 500-600 bariere şi
de a forma un nou guvern de urgenţă, în care puncte de control care divizează Cisiordania şi
să nu fie incluşi membrii Hamas, dădea spe- care fac extraordinar de dificilă viaţa cotidiană
ranţe relansării procesului de pace, mai ales că a palestinienilor, despre acestea nu s-a discu-
însuşi premierul israelian Ehud Olmert afirma tat şi nu s-a luat nici o decizie.
că Abbas a devenit astfel un “partener”. Se pune întrebarea: Care au fost rezul-
Realitatea s-a dovedit a fi însă alta, tatele acestui sommet ? Unii spun: zero
israelienii refuzând să se retragă din teritoriile plus, alţii, zero minus, fapt ce explică sobrie-
pe care le ocupă de 40 ani. Astfel, reuniunea tatea participanţilor arabi la această reuniune.
restrânsă la nivel înalt de la Charm El- Singurul câştigător a fost premierul Olmert, re-
Cheikh, din 25 iunie a.c., la care au participat uniunea demonstrând că influenţa lui Mubarak
preşedintele egiptean, Hossni Mubarak, regele şi a regelui Abdallah asupra Israelului este nu-
Iordaniei, Abdallah II, preşedintele palestinian lă şi că poziţia lui Abbas a rămas tot slabă.
Mahmud Abbas şi premierul israelian Ehud Organizarea acestui sommet era destina-
Olmert s-a încheiat cu un eşec. tă să creeze falsa impresie că Olmert şi Abbas
De fapt, reuniunea de la Charm El- sunt conducătorii a două state care negociază
Cheikh s-a deosebit faţă de alte reuniuni asu- pe bază de egalitate - şi nicidecum un condu-
pra Orientului Mijlociu prin sobrietate (mass- cător al unei puteri ocupante şi un reprezentant
media vorbind chiar de un aspect “sinistru”), al populaţiei ocupate. Adevăratul mesaj al reu-
ieşind în evidenţă aerul grav pe care-l afişau niunii a fost tocmai acesta, dispariţia
cei patru conducători, care nu s-au aşezat îm- “ocupaţiei” ca subiect de discuţie, şi adevărul
preună la masă rotundă, ci, fiecare, la o masă este că, în această etapă, lumea s-a obişnuit
individuală, care asigura o netă separare între în aşa măsură cu ocupaţia încât acest termen
aceştia. a încetat să mai fie subiect de discuţie atunci
Unul după altul, toţi patru au ţinut câte un când se vorbeşte despre conflictul israeliano-
monolog, Mubarak şi Abdallah II - un monolog palestinian.
mai scurt, Abbas - unul ceva mai lung, iar În aceste condiţii, viitorul guvernului de
Olmert - cel mai lung monolog, în cursul căruia urgenţă instalat de Mahmud Abbas, susţinut de
însă nu a amintit de teritoriile ocupate şi de o secretarul general al ONU, dar care nu a obţi-
eventuală retragere din acestea. nut o rezoluţie de susţinere din partea Consiliu-
lui de Securitate, datorită opoziţiei Rusiei, Afri-
cii de Sud, Indoneziei şi Qatarului, pare destul
de sumbru. Din această cauză, diverşi actori
(în afara Statelor Unite şi Uniunii Europene)
mizează pe o reconciliere Hamas-Fatah. Însuşi
Liga Arabă s-a pronunţat pentru un dialog între
Fatah şi Hamas, iar Egiptul şi Arabia Saudită
s-au declarat pregătite să-şi reia rolul de medi-
atori.
Din analiza situaţiei rezultă că Mahmud
Abbas poate fi salvat într-un singur fel: prin în-
Charm El Sheikh 25 iunie 2007 ceperea imediată de negocieri rapide şi practi-
ce în vederea unei reglementări paşnice, cu
Singura decizie, anunţată de Olmert, a scopul declarat de creare a unui Stat palestini-
fost cea referitoare la intenţia de a elibera 250 an în toate teritoriile ocupate, cu capitala la Ie-
prizonieri ai Fatah, un număr extrem de mic rusalimul de Est.
având în vedere numărul total al prizonierilor Guvernul din Israel nu este nici pregătit
palestinieni, ce depăşeşte 10.000, la care se şi nici nu doreşte să facă acest lucru, fapt de-
adaugă deblocarea, în mai multe tranşe, a su- monstrat însuşi de premierul Ehud Olmert, ca-
mei de 600-700 milioane dolari (fonduri prove- re, cu numai câteva ore înainte de plecarea sa
nite din taxe şi impozite, cuvenite părţii palesti- la Charm El-Cheikh declara: “Nu vă aşteptaţi
346

cu nerăbdare la un rezultat (al discuţiilor) în mascul să decidă un război în Golan, într-o
sensul că în sfârşit ne vom aşeza la masă şi perspectivă nu prea îndepărtată.
vom semna un tratat de pace”. Îngrijorarea pare a nu duce lipsă de ar-
Şi astfel, rezolvarea conflictului gumente: la finele lunii iunie, serviciile
israeliano-palestinian a fost amânată pentru israeliene semnalau că partea siriană a trecut
… nu ştiu al câtelea viitor sommet. la înlăturarea frecventelor baraje militare din
Siria-Israel: beton amplasate în urmă cu 40 de ani de-a
un nou “Ramadan” şi un alt “Yom Kippur?” lungul celor 60 kilometri ai şoselei ce leagă
Corespondenţii de presă, dar şi – sub Damascul de oraşul Quneitra, capitala admi-
acoperirea anonimatului –personalităţi avizate nistrativă a districtului Golan şi continuă recru-
fac referiri frecvente la “situaţia suspectă şi tarea şi instruirea a sute de voluntari înrolaţi în
nefirească” existentă, de câtva timp, în Platoul “organizaţia populară” autointitulată “Frontul de
Golan, de ambele părţi ale liniei de demarcaţie. Eliberare a Golanului”, spre a fi infiltraţi printre
De partea siriană, accesul civililor a fost locuitorii aşezărilor din Golan şi activaţi, la ne-
interzis, o mulţime de pancarte avertizând că voie, pentru atacarea unor obiective israeliene.
acesta este permis doar pentru poliţie şi secu- La rândul lor, serviciile siriene au recrutat şi
ritate şi anunţând că regiunea este “zonă mili-
tară închisă”. În cursul ultimei luni, zeci de ve-
hicule militare, excavatoare, buldozere şi alte
utilaje genistice împânzesc acest perimetru.
Nici de cealaltă parte nu este linişte. Ar-
mata israeliană desfăşoară, aproape non-stop,
aplicaţii pe toată lungimea Platoului, de la
Muntele Hermon, în nord, până în sudul ex-
trem al Golanului. Aici nu există, încă, restricţi-
onări ale accesului, dar înmulţirea numărului
de blindate şi de efective umane este grăitoare
asupra climatului existent. Cu toate acestea,
comandanţii militari au dispus interdicţii de ac-
ces al reprezentanţilor media la asemenea
aplicaţii care au devenit o realitate cotidiană, la
unele dintre cele mai recente asistând chiar
ministrul Apărării, Ehud Barak, însoţit de şeful
Statului Major al Armatei, Gabi Ashkenazi ca-
re, într-o declaraţie pentru jurnalişti, afirma că
aplicaţiile au drept scop “mai buna pregătire
pentru combaterea terorismului şi contracara-
rea ameninţărilor de care este înconjurat Israe-
lul”. Despre ce ameninţări ar putea fi vorba şi
din partea cui ? Askhenazi nu a dat explicaţii,
dar declaraţia sa face o trimitere străvezie la
“pericolul sirian”. De altfel, însuşi premierul
Ehud Olmert a confirmat, indirect, această pre- instruiesc alte sute de tineri, pregătiţi pentru
supoziţie adunci când declara că “pregătirile au acte de sabotaj, precum aruncarea în aer a
caracter defensiv şi de prevenire a unui posibil drumurilor şi podurilor, luarea de ostatici mili-
atac în Golan”. tari şi civili ş.a.
Mai mulţi ofiţeri din Ţahal – armata Analiştii din mass-media arabă cred, în-
israeliană – care nu agreează poziţia lui Ehud să, că Israelul nu va permite ca frontierele sale
Olmert faţă de procesul de pace cu Siria au cu Siria să devină similare cu cele care despart
lăsat să transpire informaţii provenind de la Siria de Irak – transparente şi uşor penetrabile
serviciile speciale, potrivit cărora statul evreu - şi că va riposta cu armata la orice tentativă
este tot mai îngrijorat de posibilitatea ca Da-
347

de infiltrare în teritoriul său a unor “terorişti siri- Rice, şi secretarul apărării, Robert Gates, în
eni”. Există şi opinii care nu exclud ca statul scopul evitării unei invazii, au avut în vedere
evreu să aibă iniţiativa unei “lovituri preventive” faptul că un nou conflict în nordul Irakului ar fi
în cazul în care va aprecia că situaţia depăşeş- de natură să aprindă o serie de conflicte laten-
te un anume prag al ameninţării. De altfel, nu te din regiune, ale căror consecinţe pot fi, cel
este pentru prima dată când, în situaţii dificile puţin pentru Turcia, mult mai mari decât rezul-
pentru regimul de la Damasc, strategii sirieni tatele atacurilor PKK. Dincolo de faptul că in-
au avansat varianta unei “lovituri limitate” anti- tervenţia ar fi văzută ca o condamnare de către
israeliene care să devieze atenţia, pe plan in- Turcia a politicii pe care aliatul american o pro-
tern şi internaţional, de la problemele regimu- movează în Irak, o operaţiune militară turcă
lui. împotriva kurzilor irakieni ar însemna şi impli-
Într-o zonă atât de imprevizibilă, carea forţelor americane prezente pe teatrul
totul este posibil. din Irak.
Ambasador prof. Dumitru CHICAN Disputa Turciei cu PKK este inextricabil
legată de alte conflicte şi rivalităţi care se ma-
nifestă în Irak. Cea mai relevantă este disputa
dintre kurzi, arabi şi turkmeni pentru controlul
Invazia turcă în Irak: o ameninţare retorică asupra regiunii petroliere Kirkuk. Pe de altă
Nicolae PERHAIŢĂ parte, cea mai mare preocupare a Turciei este
Ceea ce Irakul are cel mai puţin nevoie că un Kurdistan cvasi-independent la graniţa ei
în acest moment este o invazie a Turciei în ar putea incita minoritatea kurdă, care repre-
nordul administrat de kurzi, o regiune în care zintă o cincime din populaţia acestei ţări, să
pacea este mai prezentă decât solicite autonomie sau indepen-
în restul Irakului. Autorităţile de denţă.
la Ankara sunt însă preocupate La începutul lunii iunie a.c., ar-
de sprijinul pe care kurzii iraki- mata turcă a instituit o „zonă de
eni îl acordă gherilelor separa- securitate” în trei districte unde
tiste antiturce. Estimările turce atacurile gherilelor separatiste
cifrează efectivele acestor ghe- asupra militarilor şi grănicerilor
rile la 4.000 militanţi. turci se intensificaseră. De la
Problema Turciei este începutul anilor ’90 până în
una reală: gherilele Partidului 2003, când Irakul a fost invadat
Muncitorilor din Kurdistan de SUA, Turcia a intrat în nordul
(PKK) lansează raiduri distrugă- Irakului de trei ori cu trupe şi ar
toare pe teritoriul Turciei, ple- Recep Tayyp Edrogan fi tentată să o facă din nou, da-
când din bazele pe care le deţin că nu ar pune Statele Unite într-
în Kurdistanul irakian şi întrebuinţând în atacuri o situaţie delicată faţă de cei mai fideli aliaţi pe
explozivi de plastic, mine şi armament care care îi au în Irak. Oficial, prezenţa masivă a
este disponibil în mari cantităţi în Irak. Astfel de trupelor turce la graniţa cu Irakul este explicată
incursiuni generează, în primul rând, pasiuni ca fiind parte a exerciţiilor militare anuale de
puternice mai ales în rândul conducerii armatei primăvară. În cadrul acestor exerciţii, elicopte-
turce care urmăreşte orice moment ce i-ar pu- rele turce survolează spaţiul aerian irakian în
tea fi favorabil pentru a-şi reface statura dimi- urmărirea activităţilor rebelilor separatişti din
nuată de primul ministru Recep Tayyip regiunile muntoase, iar proiectilele artileriei tur-
Erdogan. Până în prezent, forţele armate turce ce cad frecvent dincolo de graniţă.
au intrat pe teritoriul irakian în urmărirea La Washington, administraţia Bush a
gherilelor PKK, dar de fiecare dată s-au retras. atras atenţia liderilor turci să nu declanşeze
Totuşi, ca rezultat al incursiunilor în urmărirea invazia pe teritoriul irakian, argumentând că o
rebelilor kurzi, un contingent turc de mărimea astfel de acţiune va fi un afront adus Statelor
unei brigăzi operează pe teritoriul irakian. Unite, care îi consideră pe kurzii irakieni ca ali-
Atenţionările pe care le-au transmis Ankarei aţi pe frontul din Irak, şi va aduce o nouă şi
secretarul de stat american , Condoleezza mult mai periculoasă dimensiune războiului din
348

regiune. Mai mult, o invazie turcă ar înfuria na- cea mai complicată formă din istoria naţiunii.
ţiunile arabe care ar vedea în acest demers o Ca urmare a declaraţiei premierului
tendinţă a Turciei de revenire la ceea ce a fost Erdogan, iminenţa unei intervenţii militare turce
odată Imperiul Otoman, într-un moment în care de amploare în Irak pare să se reducă, actua-
doreşte să se integreze în Uniunea Europea- lele activităţi militare fiind apreciate ca anuale
nă. şi mai ales sezoniere, ele desfăşurându-se du-
Conducerea armatei turce face presiuni pă topirea zăpezilor.
asupra Statelor Unite şi asupra liderului kurd La 12 iunie, separatiştii kurzi, prin
irakian Massoud Barzani pentru a stopa acţiu- Rahman Chaderchi, reprezentant PKK pentru
nile militanţilor kurzi şi a lua măsuri împotriva afaceri externe, au declarat o încetare unilate-
lor. rală a focului şi au exprimat disponibilitatea
pentru începerea negocierilor de pace, cu
Perspectiva unei acţiuni militare turce de
menţiunea că îşi menţin dreptul la autoapărare.
amploare în nordul Irakului a prins contur după
Astfel de declaraţii sunt, de regulă, ignorate de
atacul cu bombă de la Ankara din luna mai
autorităţile de la Ankara, obiectivul acestora
a.c., în urma căruia au murit 8 persoane, ata-
fiind lichidarea acestei grupări şi nu incheierea
cul fiind atribuit de autorităţile turce militanţilor
unei păci cu kurzii separatişti. Poziţia autorităţi-
kurzi. Tensiunile s-au amplificat însă după ce o
lor turce este susţinută oficial şi la Departa-
grupă a forţelor speciale turce a fost identifica-
mentul de Stat, unde s-a apreciat că încetarea
tă în localitatea Sulaymaniyah, la 180 km în
focului nu este un substitut pentru încetarea
adâncimea teritoriului irakian.
activităţii organizaţiei teroriste PKK. Din per-
În lunile aprilie şi mai a.c. miliţiile kurde spectiva alegerilor din iulie, declaraţia PKK pa-
au ucis 30 de soldaţi turci, în timp ce în primele re să aibă şi iz electoral, în sprijinul candidaţilor
nouă luni ale anului 2006 fuseseră ucise 600 kurzi la un loc în parlamentul Turciei.
de persoane în atacuri lansate de kurzii iraki- Liderii kurzilor irakieni susţin că Turcia
eni. Reacţia iniţială a premierului turc Erdogan nu agrează ideea unui stat independent kurd în
la atacul de la Ankara a fost foarte agresivă. Irak, ca rezultat al intervenţiei SUA, deoarece
„Turcia nu are nevoie de permisiunea nimănui ar trebui să acorde mai multe drepturi minorită-
pentru a intra în Irak, fiind capabilă să-şi deter- ţii kurde din Turcia. Preşedintele guvernului
mine singură viitorul”, arăta Erdogan, care sus- regional al Kurdistanului irakian de la Irbil,
ţine însă, în continuare, necesitatea unei soluţii Massoud Barzani, crede că „Turcia are o pro-
politice pentru conflictul kurd. Pe fondul insis- blemă cu existenţa kurzilor”. Deocamdată, chi-
tenţei liderilor militari turci pentru o intervenţie ar Barzani are o problemă, el fiind subiectul
în Kurdistanul irakian, premierul Erdogan a re- unei investigaţii pe care procuratura din
venit şi a arătat că Turcia trebuie să se con- Diyarbakir o desfăşoară, el fiind suspectat de
centreze pe anihilarea PKK pe teritoriul ţării, sprijinirea rebelilor kurzi turci.
ceea ce echivalează cu respingerea solicitării Analiştii apreciază că o incursiune de
liderilor militari de a interveni în Kurdistanul mare amploare a armatei turce în nordul Iraku-
irakian. Pentru o intervenţie în afara graniţelor lui este puţin probabilă datorită riscurilor politi-
este necesară şi aprobarea parlamentului, la ce şi diplomatice, precum şi de securitate.
propunerea primului ministru. Ameninţările autorităţilor turce sunt mai degra-
Declaraţia premierului Erdogan s-a bă legate de apropierea alegerilor. După unele
constituit într-un mesaj bine primit la Washin- opinii, conducerea armatei turce, parte a elitei
gton, unde se încearcă găsirea unei căi de mij- laice, încearcă, prin vehicularea ameninţării
loc între doi aliaţi importanţi: Turcia, ca aliat kurde, să atragă atenţia asupra eşecului actua-
NATO, şi kurzii irakieni, cel mai de încredere lilor guvernanţi, de sorginte islamistă, în dispu-
partener în Irak. Pe plan intern însă, declaraţia ta cu PKK. Un alt obiectiv urmărit de Turcia
este văzută ca o continuare a disputei politice constă în sensibilizarea Statelor Unite pentru
dintre premier şi elita laică de la conducerea ca, prin intermediul forţelor americane din Irak,
armatei. Tot aşa cum este văzut şi demersul să impună guvernului Kusdistanului irakian lua-
armatei, considerat de unii analişti ca o mişca- rea de măsuri pentru limitarea activităţilor PKK
re de a rămâne pe scena principală într-un mo- pe teritoriul irakian. De asemenea, Turcia face
ment în care democraţia din Turcia a intrat în presiuni asupra SUA pentru a nu accepta
349

ideea unui Kurdistan independent. Aşa cum sublinia şi cotidianul “Aksam”,
rezultatele demonstrează că armata “trebuie
Rezultatele alegerilor parlamentare din să înceteze definitiv să mai intervină în politi-
Turcia că”, făcând aluzie la această instituţie apără-
-Vox populi, vox Allah- toare a valorilor laice.
Ionel BUCUROIU Premierul a demonstrat încă odată că nu
Peste 42 de milioane de turci au fost are “o agendă secretă de islamizare a ţării” şi
chemaţi la urne cu ocazia alegerilor legislative că a decis să continue reformele economice şi
anticipate ce-au avut loc duminică 23 iulie, pro- democratice. Dincolo de disputele privind păs-
babil principalul eveniment politic din Turcia de trarea caracterului laic al statului, ceea ce a
la crearea Republicii în 1920. Scrutinul a fost contat în ochii alegătorilor din centrul şi estul
considerat crucial pentru viitoarea direcţie a ţării a fost imaginea premierului ca fiind unul
ţării, electoratul trebuind să aleagă între forţele “de-al lor”, care s-a îngrijit de reformele cerute
politice laice, sprijinite de armată, şi partidele de UE, dar a acordat şi importante ajutoare
islamiste moderate, considerate favorite. sociale familiilor sărace.
Alegerile au fost câştigate de Partidul Partidul premierului Erdogan (AKP) obţi-
Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), partidul premie- ne astfel 341 din cele 550 de locuri în Parla-
rului Recep Tayyip Erdogan, cu 46,3% din vo- mentul de la Ankara, adică o majoritate mai
turile valabil exprimate, în timp ce, spre mult decât confortabilă, CHP va ocupa 110,
dezamăgirea lor, laicii din Partidul Republican iar MHP 71. Paradoxal, numărul de parlamen-
al Poporului (CHP, social-democrat) au obţinut tari ai AKP este de această dată mai mic (în
doar 20,9%, Partidul acţiunii naţionaliste (MHP, 2002, cu 34% din voturi, a obţinut 351 depu-
intransigent asupra problemei kurde) 14,2% şi taţi).
independenţii 5,6% din voturi . Performanţa AKP nu este mică, fiind
Astfel, AKP va guverna în Turcia încă pentru a doua oară în ultimii 50 de ani când un
cinci ani, asigurându-şi o victorie zdrobitoare partid aflat la putere îşi îmbunătăţeşte scorul
împotriva partidelor laice, a armatei, justiţiei şi cu ocazia unui nou scrutin, fapt ce îi asigură
înaltei birocraţii statale, care au forţat declan- stabilitate la guvernare, dar configuraţia Parla-
şarea alegerilor anticipate. mentului (în care au mai intrat republicanii, na-
În luna mai, rivalii premierului Erdogan ţionaliştii şi 28 de kurzi independenţi, din cadrul
au scos milioane de oameni pe străzile marilor DTP, Partidul pentru o societate democratică -
oraşe pentru a protesta împotriva desemnării toţi adversari declaraţi ai AKP) nu permite atin-
ministrului de Externe, Abdullah Gul, drept gerea majorităţii de două treimi pentru desem-
candidat la funcţia de preşedinte, acesta fiind narea unui preşedinte, ambianţa în Parlament
nevoit să-şi retragă candidatura. Oponenţii anunţându-se a fi tot mai animată.
AKP au mizat că vor reuşi să erodeze susţine- Cel mai probabil, criza politică nu va fi
rea populară a formaţiunii de la putere, dar pa- deblocată decât după 21 octombrie, când ale-
riul lor s-a dovedit unul pierdut, Erdogan câşti- gătorii sunt chemaţi să aprobe reforma consti-
gând cu 13% mai multe voturi decât în 2002 şi tuţională privind alegerea preşedintelui prin
anunţând că “speră să încununeze visul lui sufragiu universal. În mod normal, Erdogan nu
Ataturk şi să ducă Turcia în lumea civilizată” ar trebui să încerce o nouă probă de forţă în
prin aderarea la UE. Parlament impunând un candidat la preşedinţie
Cel mai mare perdant al alegerilor este care să nu fie un moderat, chiar dacă cel care
CHP, principalul partid de opoziţie social- a provocat alegerile anticipate, ministrul de ex-
democrat - creat în 1923 de Mustafa Kemal terne Abdullah Gul, a declarat recent că nu re-
Ataturk, fondatorul Turciei moderne, condus de nunţă la dreptul său de a candida din nou.
Deniz Baykal (70 ani) şi căruia comentatorii de Însuşi AKP, partidul premierului Erdogan,
presă din Turcia îi cer, cu insistenţă, demisia, pare să fie tentat să prezinte din nou candida-
reproşându-i că nu a găsit nici o soluţie pentru tura acestuia la preşedinţia Republicii, cu riscul
problemele ţării şi s-a mulţumit numai să se unui nou conflict cu armata, apreciind că popo-
manifeste ca port-drapel al principiilor secula- rul turc legitimează această alegere prin rezul-
re. tatele alegerilor.
350

Datele problemei s-au schimbat odată cu se cum ar fi adeziunea la UE, statutul Ciprului,
anunţul partidului ultranaţionalist MHP, con- sau problema separatismului kurd.
form căruia deputaţii săi vor participa la alege- Adevărul este că alegerile legislative au
rea noului preşedinte, ceea ce înseamnă că nu modificat sensibil datele politice în Turcia, par-
se va mai pune problema cvorumului prin parti- tidul de la putere, rezultat dintr-o mişcare
ciparea celor 70 de deputaţi ai acestui partid. islamistă, ieşind întărit faţă de opozanţii săi
Astfel, fără să apară o surpriză, Gul va fi urmă- laici, printre care şi armata. La aceasta se ada-
torul preşedinte, succedându-i lui Ahmed ugă şi revenirea în Parlament a naţionaliştilor
Necdet Sezer, un laic convins, a cărui mandat şi a kurzilor, care nu vor fi primiţi cu braţele
a expirat anul acesta. deschise, DTP fiind suspectat că ar fi vitrina
politică a PKK, pe care refuză să-l condamne
ca organizaţie teroristă. Printre candidaţii kurzi
aleşi figurează doi avocaţi ai lui Abdullah
Ocalan, la toate acestea adăugându-se şi o
altă situaţie mai neobişnuită, faptul că un acti-
vist kurd aflat în închisoare la Istanbul, ce ur-
mează să fie judecat în curând, a câştigat un
loc de deputat.
Personalităţi şi diplomaţi europeni, prin-
tre care şi preşedintele Comisiei Europene,
Jose Manuel Barroso, l-au felicitat pe premierul
turc Erdogan pentru victoria repurtată de AKP,
iar, la rândul lor, mai multe ţări europene au
cerut ca noul guvern turc să relanseze rapid
Victoria AKP la alegerile anticipate a pro- reformele promise, rămânând însă divizate în
vocat un val de euforie şi în rândul mediilor de ce priveşte obiectivul esenţial, intrarea sau nu
afaceri, rezultatul electoral fiind de altfel cel a acestei ţări în UE, ştiut fiind că tratatul de
aşteptat. “Este pozitiv pentru piaţă faptul că aderare al Turciei la UE se află într-un punct
vom avea un guvern format dintr-un singur par- mort datorită unui diferend comercial referitor
tid, AKP, care va fi în măsură să continue rela Cipru şi a ostilităţilor preşedintelui francez
formele economice pe care le-a început”, a Nicolas Sarkozy.
declarat Haluk Burmumcekci, analistul şef al
băncii Fortiş. Pe de altă parte, conform acestu-
ia, faptul că AKP nu a reuşit să obţină două
treimi din cele 550 de locuri din Parlament pen-
tru a revizui Constituţia sau a alege singur pre-
şedintele Republicii este de asemenea o ga-
ranţie de stabilitate, numeroşi analişti
temându-se că un AKP prea puternic ar putea
să încerce să nu ia în considerare contestaţiile
mediilor laice, printre care influenta armată,
fapt ce ar provoca o nouă perioadă de instabili-
tate.
În contextul recentelor declaraţii, per- Premiertl Erdogan şi soţia salutând alegătorii după victoria în alegeri
spectiva investirii lui Gul şi a declanşării unui
nou conflict cu elita laică, slăbeşte piaţa turcă, Ca o concluzie a alegerilor legislative
pentru care instabilitatea politică înseamnă un anticipate, se poate spune, în mod figurat, că
recul al investiţiilor şi o slăbire a monedei naţi- turcii i-au întors spatele lui Ataturk. Realitatea
onale. Dacă nimeni în Turcia nu se teme de o este că în Turcia de azi nu se mai pune accent
lovitură de forţă a armatei, specialiştii aprecia- pe islam şi laicitate, ci pe prosperitatea econo-
ză însă că elita laică a ţării va fi mai puţin încli- mică şi adeziunea la Europa. Primii care au
nată să coopereze cu Gul pe subiecte spinoa- înţeles acest lucru au fost liberalii de la AKP,
care s-au grăbit să întoarcă spatele unei elite
351

regrupate în jurul armatei, magistraturii şi înalţi- Retragerea S.U.A. din Irak: necesitatea unei
lor funcţionari pentru a se alătura extremiştilor noi strategii
de ieri, reconvertiţi în aprigi apărători ai libertă- Strategia “retragerii onorabile” din Irak nu
ţii de exprimare, a economiei de piaţă şi adezi- are nevoie de calendare şi eşalonări.
unii la UE.
Actorii autohtoni şi regionali au în comun,
Rămâne să se răspundă la două între-
fiecare din motive diferite, dorinţa ca forţele
bări. În primul rând, ce vrea AKP? Este acesta
americane să nu părăsească Irakul – de teama
un partid conservator, apt să conducă o ţară şi
anarhiei catastrofale care ar urma acestui epi-
care încearcă ca islamul să nu fie scos de pe
sod. Politicienii de la Washington, fie ei republi-
scena publică, aşa cum sugerează conducăto-
cani, democraţi sau independenţi, ar trebui să
rii săi, sau este lupul islamismului sub aparenţa
nu se mai cramponeze de recomandări cuprin-
unei oi, aşa cum cred adversarii săi ? Cele do-
se în rapoarte precum cel întocmit de comisia
uă opţiuni nu sunt contradictorii, aşa cum pare
Backer-Hamilton, căci o retragere “planificată
la prima vedere, în cadrul AKP fiind partizani ai
şi progresivă” nu va putea fi realizată, în mod
ambelor opţiuni. Este posibil ca partidul să
firesc, prin târguieli şi pertractări cu state şi for-
meargă atât de departe cât poate fără să rişte
ţe pe care S.U.A. le cataloghează drept teroris-
declanşarea unei lovituri de stat militare sau ca
te. America ignoră, voit sau nu, că o victorie
programul său să nu fie dezaprobat de alegă-
militară de tip tradiţional, presupune cel puţin
tori.
două măsuri cu gust amar şi pe termen nedefi-
Aceasta conduce la a doua întrebare:
nit: mărirea efortului financiar al contribuabilului
până unde poate merge AKP pentru a schimba
american pentru acoperirea cheltuielilor de răz-
societatea turcă ? Problema este că, fără o
boi, ajunse, deja, la 10 miliarde dolari lunar şi
opoziţie veritabilă, singurele limite ale AKP vor
reintroducerea mobilizării obligatorii pentru asi-
fi propria conştiinţă şi o intervenţie a forţelor
armate, apărătoarea laicităţii ţării. Astfel, alege-
rea unui preşedinte în concordanţă cu poziţiile
sale devine o prioritate a AKP, preşedintele
fiind acela care numeşte şeful forţelor armate,
o putere care-i permite să pună astfel armata
în serviciul guvernului. Cum guvernul poate
schimba legile, să numească judecătorii şi înal-
ţii funcţionari, alunecarea Turciei către un alt
model politic ar putea să atingă un punct fără Atentat cu bombă la un post de poliţie irakian- 2007
întoarcere. Dar care este, mai precis, acest
model ?
gurarea fluxului de potenţial uman necesar.
Dacă pentru Turcia va prevala moşteni-
Ceea ce par a dori, de fapt, americanii este
rea sa culturală şi religioasă, consecinţele vor
obţinerea, mai degrabă, a unei “înfrângeri ono-
fi relativ puţin grave pentru majoritatea cetăţe-
rabile”, decât o victorie “rezonabilă”, care să le
nilor, cât şi pentru alianţele strategice ale ţării.
permită o ieşire cu fruntea sus din mocirla ira-
Dacă, dimpotrivă, Turcia devine din ce în ce
kiană. Fie că este cerută sau, dimpotrivă, res-
mai antioccidentală şi se întoarce tot mai mult
pinsă, retragerea este posibilă şi poate consti-
către Iran, Siria şi mişcările islamiste radicale,
tui un factor de păstrare a statutului de unică
acesta va fi un viraj considerabil, însoţit, fără
mare putere planetară a S.U.A. Or, pentru ca
îndoială, de o mare instabilitate internă.
lucrurile să evolueze în această direcţie, retra-
Se poate spune că Turcia se află la o
gerea trebuie să figureze drept componentă
încrucişare de drumuri şi că, deocamdată, de-
fundamentală a unei strategii de ansamblu şi
blocarea crizei instituţionale nu pare vizibilă pe
coerente care, elaborată în parteneriat cu alţi
termen mediu, iar premierul Erdogan poate
jucători regionali şi internaţionali, astfel încât
spune că victoria democraţiei are uneori un
proiectul retragerii să fie unul colectiv, deosebit
gust amar.
de cel american, individualist, al intervenţiei în
Vox populi, vox Allah.
Irak.
Preşedintele George W. Bush trebuie să
352

facă din această chestiune temelia unei noi şi a luat măsuri de completare a efectivelor cu
strategii care să-i asigure, în continuarea, su- recruţi antrenaţi în Iran. Antrenamentul acesto-
premaţia şi prestigiul politic, diplomatic şi mili- ra se desfăşoară în serii cu durata de 3-4 luni,
tar. El are dreptate atunci când spune că efectivele unei serii fiind de maxim 400 recruţi.
“America este în război”, dar este discutabilă Seria a treia de combatanţi a plecat în Iran în
corectitudinea obstinaţiei cu care respinge în- cursul lunii iulie, apreciindu-se astfel că, la
săşi ideea unei retrageri. Dincolo de calculele sfârşitul anului 2007, Hezbollah să dispună în
electorale, decidenţii americani ar trebui să sudul Libanului de circa 2.000 luptători bine
convină asupra unei retrageri imediate – desi- antrenaţi, cu aproximativ 25% mai mulţi decât
gur, în limitele impuse de realitate şi raţiune ale în 2006.
acestui termen. În acest caz, chiar şi un dialog În asigurarea antrenă-
“civilizat” cu Siria şi Iran ar deveni accesibil şi rii, echipării şi dotării acestei
ar facilita accesul mai rapid la soluţii. forţe, alături de Iran participă
Este, în egală măsură, necesar ca şi Siria, care, printre altele a
S.U.A. să-şi manifeste disponibilitatea deschi- livrat în ultimul an cea mai
să de a-şi recunoaşte propriile greşeli, între mare parte a producţiei sale
care, nu în ultimul rând, ignorarea rezoluţiilor de ciment către Hezbollah,
internaţionale, lansarea aşa-numitei teorii a perturbând piaţa internă.
“războiului preventiv”, încercările de a “pune la Acest ciment a fost folosit nu atât pentru refa-
adăpost Irakul” de interesele Rusiei şi Chinei, cerea locuinţelor populaţiei şiite din sud, cât
ambiţia de a se singulariza la gestionarea vieţii mai ales pentru lucrările de fortificaţii şi tunelu-
la nivel planetar. rile de comunicaţie în dispozitivul dens al
Unde s-ar putea replia impresionantul Hezbollah din sudul Libanului. Siria a contribuit
potenţial desfăşurat în Irak şi, mai ales, cum şi la dublarea stocului de rachete antitanc de
vor evolua lucrurile după plecarea trupelor generaţia a treia a organizaţiei, efortul financiar
străine? Răspunsurile şi ideile nu lipsesc, mai pentru această acţiune fiind susţinut de Iran.
ales în mas-media: americanii ar putea să-şi Iranul joacă în continuare rolul major în
facă baze în Kurdistan (opţiune dorită de furizarea de rachete, cele cu bătaie lungă, fiind
kurzi), s-ar putea instala in bazele lor, mai mari dislocate în regiunea Hermel din Nordul Liba-
sau mai mici, deja existente în zonă, ar putea nului, însă cea mai mare parte a acestora este
deveni o “armată plutitoare”, găzduită de im- stocată în depozite situate la frontiera siriano-
presionanta “Armada” care navighează mai libaneză din nord şi est (numărul acestora este
aproape sau mai departe de zonă, putând in- apreciat la câteva sute, de tipurile Zilzal-2,
terveni prompt ori de câte ori nevoia o va impu- Zilzal-3 şi Fatah 110). Rachetele cu rază scur-
ne, iar irakienii nu ar mai avea motiv de tă de acţiune sunt dislocate în zona Tyr, având
“rezistenţă”, hotărând, în sfârşit, să trăiască centrul de comandă în satul Maarub, însă nu-
acasă la ei in bună pace şi toleranţă. mai câteva poziţii de lansare, folosite deja în
Dincolo de prognoze şi scenarii – realis- timpul conflictului din 2006 sunt activate, cele
te, sau pur şi simplu, utopice, rămâne adevă- mai multe fiind reamplasate, reaprovizionate
rul, din păcate de prea multe ori plătit cu sânge cu muniţie şi cele necesare luptei de lungă du-
şi suferinţe – că, aşa cum precedentele istorice rată.
au demonstrat prea abundent, democraţia şi Organizaţia şi-a triplat stocul de rachete
libertatea nu pot fi înfăptuite cu arma în mână. C-802, dispunând în zona de litoral de circa 25
Ambasador prof. Dumitru CHICAN rachete, iar un număr aproximativ similar sunt
în depozite la graniţa siriană, putând fi transfe-
Refacerea militară a HEZBOLLAH
rate în timp scurt pe litoralul libanez.
La un an de la conflictul militar cu Israelul
Hezbollah şi-a îmbunătăţit simţitor capa-
în Liban, componenta militară a Hezbollah a
citatea de apărare antiaeriană, primind în dota-
reuşit nu numai să-şi refacă stocul de rachete
re, din Siria, rachete Strela-7, iar din Iran siste-
pe care-l avea înainte de declanşarea conflic-
me mobile Rapier-2, pe care această ţară a
tului ci să-l mărească, a executat lucrări
reuşit să le asimileze în totalitate.
genistice importante în zona de sud a Libanului
353

Unitatea specială şi de elită Nr.1800 a tat aici de Autoritatea Naţională Palestiniană
Hezbollah are elemente care acţionează în este mai mult decât parţial.
sprijinul Hamas în Fâşia Gaza, în Irak, alături Evaluările care au putut fi cunoscute du-
de organizaţii insurgente sunnite şi şiite, desfă- pă preluarea de către Hamas, a controlului
şoară operaţiuni speciale în Israel şi în Cisior- asupra Fâşiei Gaza -, pun în lumină faptul că
dania. poziţia şi influenţa preşedintelui Mahmud
În total, Hezbollahul ar dispune actual- Abbas sunt relativ şubrezite şi nesigure chiar
mente de 15-16.000 luptători. în Cisiordania, pe care acesta şi Mişcarea
Corneliu PIVARIU Fatah o controlează.
Sprijinit de unităţile armatei israeliene
care se mai află, încă, în Gaza, Fatah ar putea
să elimine sau, cel puţin, să diminueze prezen-
ţa militară a Mişcării Hamas în acest teritoriu
autonom, dar va fi mult mai dificil ca Malul Ves-
tic să fie “epurat” şi de prezenţa politică a orga-
nizaţiei islamiste.
Pe de altă parte, Mahmud Abbas nu con-
trolează în totalitate nici “Brigăzile Martirilor Al-
Aqsa” – aripa militară a Mişcării Fatah -, ceea
ce înseamnă, implicit, şi carenţele pe care pre-
şedintele Abbas le-ar manifesta în ceea ce pri-
veşte stoparea acţiunilor pe care “revoluţionarii
Sistem anti-aerian Rapier 2 din dotarea Hezbollah martiri Al-Aqsa” ar putea să continue a le exe-
cuta împotriva statului evreu, cu consecinţe
Palestina şi… Palestinele: o nouă uşor de întrevăzut, mai ales în contextul în ca-
“Rezoluţie de Partaj?” re Hamas şi alte grupuscule extremiste au, la
Pentru Administraţia de la Washington, per- rândul lor, tot interesul să lovească Israelul,
spectiva ca un stat independent numit Palesti- având ca bază de plecare Cisiordania “lui
na să apară pe harta Orientului Mijlociu pare Mahmud Abbas”, tocmai pentru a submina
tot mai nesigură şi confuză, iar încrederea în demersurile de pace şi a pune la îndoială ca-
capacitatea politică a Autorităţii Naţionale Pa- pacitatea şi credibilitatea acestuia ca partener
lestiniene şi a preşedintelui acesteia, Mahmud de dialog cu statul evreu.
Abbas de a atinge acest obiectiv, tot mai şu- Mahmud Abbas se află în faţa unor sfi-
bredă. dări uriaşe, pentru a căror depăşire va fi silit
Marginalizarea Mişcării Hamas – pe ca- să-şi sporească autoritatea asupra Mişcării
re, îndeosebi Israelul şi S.U.A. o doresc cu ar- Fatah pe care o conduce şi care, din păcate,
doare – se dovedeşte a fi o întreprindere difici- nu are experienţa şi instrumentele necesare
lă, popularitatea organizaţiei, deşi afectată, unei gestionări active a Cisiordaniei şi, fapt nu
menţinându-se, încă, la cote concurenţiale, mai puţin important, nu poate stopa prolifera-
inclusiv în Malul de Vest al Iordanului, unde o rea influenţei şi popularităţii Hamas şi asigura-
pătrime a populaţiei nu îşi ascunde simpatia rea condiţiilor economico-sociale cel puţin de-
pentru guvernul Hamas condus de cente, pentru “Palestina sa “, numită,
preşedintele demis Ismail Haniyeh. acum, Cisiordania.
După toate aparenţele, Casa În condiţiile în care, de cealaltă
Albă se orientează către ceea ce parte, Hamas se străduieşte, în Gaza,
poate fi numit “Strategia politică pen- să dovedească populaţiei capacitatea
tru Malul de Vest al Iordanului”, de guvernului său demis, Mahmud
sprijinire a lui Mahmud Abbas şi a Abbas este presat de imperativul res-
Autorităţii Naţionale – o strategie pe pectării promisiunilor din campania
care mediile avizate o apreciază a fi electorală, dintre care, în cele 18 luni
cel puţin riscantă, iar controlul exerci- de la investire, prea puţine au fost
Mahmud Abbas
354

îndeplinite, fie şi parţial.. palestinienilor înşişi şi ale somnolenţei naţiunii
Ar fi o eroare să se mizeze pe o dispari- arabe care, l-a vremea respectivă, l-a anatemi-
ţie a Mişcării Hamas pentru motivul că a a zat pe Balfour?
adus într-o situaţie dramatică şi a scindat naţi- Orientul Mijlociu : către o altă vară
unea şi teritoriile palestiniene, sau din cauza fierbinte?
presiunilor politico-economice internaţionale –
Tabăra observatorilor şi analiştilor pesi-
din partea SUA sau a Uniunii Europene – la
mişti crede că un nou război în zona Orientului
care este supus.
Mijlociu este iminent – opinie pe care n-o îm-
Dacă va putea să beneficieze, şi pe mai părtăşesc optimiştii. Cei care se pretind, sau
departe, de susţinere internaţională, inclusiv chiar sunt mai realişti în aprecieri, se limitează
din partea Israelului, preşedintele palestinian la observarea de aproape a evoluţiilor,
ar putea reuşi să-şi consolideze imaginea con- abţinându-se de la hazardul prognozelor şi pa-
ducătorului decident, fie aceasta şi pe termen riurilor. Iar evoluţiile şi evenimentele nu lipsesc.
scurt. Dar, în acelaşi timp, nu trebuie ignorat
Premierul israelian Ehud Olmert l-a in-
că şi Hamas are alianţe şi aliaţi şi vizează reu-
vestit – cu o grabă apreciată a fi suspectă – pe
şita pe termen lung şi, dacă se va putea,
noul lider al Partidului Muncii şi fost şef al gu-
pentru eternitate.
vernului, Ehud Barak, în demnitatea de Minis-
În acest sens, într-o analiză în exclusivi- tru al Apărării, iar după încetarea luptelor inter-
tate pentru cotidianul britanic de limbă arabă palestiniene dintre miliţiile Hamas şi Fatah, ar-
“Al-Sharq Al-Awsat” (Orientul Mijlociu), jurnalis- mata a reimpus blocada în jurul Sectorului Ga-
tul Robert Right de la “Washington Post” apre- za, odată cu restricţionarea până la eliminare a
cia că “nici Iranul, nici Siria, nici Hezbollahul furnizării de servicii şi mijloace minimale de
libanez” nu vor accepta aşa-zisa “strategie subzistenţă pentru populaţia din acest teritoriu
pentru Cisiordania” pe care Administraţia Bush “autonom” palestinian. Mişcarea Hamas a că-
pare să o acrediteze cu tot mai multă convin- zut, astfel, în propria cursă.
gere, şi dispun de posibilităţile şi mijloacele
Formarea guvernului
necesare pentru a face ca evoluţiile să se ori-
palestinian de urgenţă în Cisi-
enteze, cu rapiditate, către abis” (Al-Sharq Al-
ordania înseamnă, de facto,
Awsat, Londra, nr. 10.458, 17 iulie).
scindarea “statului palestini-
Pot exista două Palestine an” în două “mini-state” epui-
“palestiniene”? zate, nestructurate şi rupte
Este de presupus că Mahmud Abbas nu una de cealaltă; ne aflăm în
va putea evita, pe termen scurt şi mediu, nici faţa unui război previzibil sau
disputele extrem-conflictuale, nici acuzele pen- a unei păci posibile ? Ambele
tru a nu fi fost un preşedinte al tuturor palestini- alternative trebuie luate în
enilor, ci, mai degrabă, un lider Fatah şi al Au- consideraţie: o pace în Cisiordania controlată
torităţii Naţionale Palestiniene. După cum îi va de moderaţi şi un război în Gaza deţinută de
fi dificil şi dureros să întoarcă spatele celor radicali.
1.200.000 palestinieni care trăiesc în Fâşia Privind mai departe, spre nord, putem
Gaza. constata cu uşurinţă continua deteriorare şi
Ce vor gândi şi, mai ales, ce vor planifica agravare a situaţiei din Liban. Luptele dintre
preşedintele George W. Bush şi premierul armată şi islamiştii “Fatah Al-Islam” din tabăra
Ehud Olmert, preşedintele Nicolas Sarkozy, de refugiaţi Nahr El-Bared au atras armatei o
premierul britanic George Brown şi “Cvartetul largă susţinere populară şi oficială, făcând ca
internaţional” format din ONU, SUA, Uniunea aceasta să se transforme dintr-un paznic al
Europeană şi Federaţia Rusă?. Şi, mai ales, instituţiilor oficiale şi ambasadelor străine într-
vor gândi şi vor planifica? un apărător al securităţii şi unităţii naţionale.
Se va scrie istoria încă o dată, pentru ca Rămâne de văzut dacă Israelul (şi Siria, ală-
Palestina din planul lordului britanic Balfour să turi de Iran) vor accepta un Liban stabil, cu o
mai fie, iar, “partajată”, nu prin calcule colonia- armată puternică, bine instruită şi echipată
le, de data aceasta, ci prin voinţa şi orgoliile (inclusiv cu sprijinul SUA şi al statelor europe-
355

ne occidentale) în condiţiile în care pericolul ză pe toată lumea şi “vara fierbinte” îşi revarsă
unui nou război civil rămâne puternic activ şi flăcările la care se coc – la foc mic, deocamda-
poate fi lesne declanşat. tă – viitoarele meniuri care vor oferi cunoscute-
Observatorii şi media arabă încearcă, pe le şi prea mult consumatele preparate greu di-
de altă parte, să găsească un răspuns la o se- gerabile, dacă nu ucigătoare de-a dreptul.
rie de întrebări privitoare la evoluţiile recente Se poate afirma, fără teama de a greşi
din Israel : de ce a ales premierul Ehud Olmert că, astăzi, coordonata care defineşte identita-
acest moment pentru a-l numi la conducerea tea Orientului Mijlociu şi guvernează evoluţiile
Ministerului Apărării pe laburistul Ehud din această parte a lumii se numeşte “anarhie
Barak ? Şi de ce a acceptat acesta atât de re- cronicizată”. Şi nu vorbim de acea faimoasă
pede funcţia, fără a negocia nici o reaşezare a “anarhie constructivă” lansată de Administraţia
alianţelor sau un loc mai în faţă al Partidului americană prin glasul doamnei Condoleeza
Muncii pe eşichierul politic? Explicaţia care ni Rice; vorbim de anarhia primordială, de anar-
se oferă este aceea că Ehud Barak nu a vrut hia comparabilă cu mitologica făptură care îşi
să rateze ocazia oferită de situaţia şubredă a devora propriile progenituri.
guvernului Olmert care se clatină pe fondul În Israel, dar, nu mai puţin, şi în capitale-
eşecului înregistrat în campania militară împo- le arabe sau ale ţărilor care au primit sau şi-au
triva Hezbollahului libanez, din vara anului tre- asumat un rol de actor în drama Orientului Mij-
cut. El a venit în guvern călcând peste lociu, rol pe care-l joacă, fiecare, după talent
“cadavrele politice” ale predecesorului său ori după disponibilitate şi aspiraţii la
Amir Peretz şi al fostului şef al Statului Major “nemurirea” lui Topârceanu, se analizează, se
generalul Dan Halutz, cu un scop bine cristali- disecă anatomic, se cuantifică şi se problema-
zat: dacă va reuşi – fie în problemele păcii, fie tizează felurite alternative posibile şi, mai ales,
în cele ale războiului – atunci nimeni nu va mai profitabile, pentru calea ferată pe care trenul
putea să-i stea în cale la viitoarele alegeri. Orientului Mijlociu trebuie să o parcurgă până
Pentru moment, de el depinde adoptarea tutu- la gara terminus a păcii între israelieni şi arabi
ror deciziile militare majore. Iar Barak nu este – de la cooperarea pozitivă cu “iniţiativa arabă
tocmai unul din “porumbeii” politicii regionale a de pace” lansată de Arabia Saudită la Confe-
Israelului. rinţa Ligii Arabe de la Beirut, la posibilitatea
* găsirii unui modus-vivendi cu “statul palestinian
Gaza” condus de Khaled Maşhal şi Ibrahim
“Orientul – scria, recent jurnalistul ameri- Haniyeh, cu Siria care îşi proclamă, cotidian,
can Thomas Friedman într-un comentariu pu- disponibilitatea de a semna pacea cu Israelul,
blicat în cotidianul “New York Times” – a ajuns până la opţiunea de reocupare militară a Sec-
într-o situaţie politică pe care nici exegeţii torului Gaza şi a Malului Vestic. Din toate
Evangheliilor nu o pot explica şi nici cuvintele acestea nu se înţelege, deocamdată, decât un
lui Shakespeare nu ar fi în stare să o exprime”. singur lucru: acela că nimeni nu ştie cu exacti-
Să privim în jurul nostru: Gaza a devenit tate (şi cu convingere) ce trebuie făcut şi care
un soi de Mogadiscio, Hamas îşi lansează ra- este calea de urmat pentru a evita ajungerea
chetele împotriva Israelului, care ripostează cu tuturor în prăpastie, sau, în cel mai fericit caz,
raiduri ucigătoare. Irakul fierbe în clocot, Siria pe un drum înfundat la capătul căruia se vor
tună şi fulgeră, deja, împotriva unor posibile călca toţi în picioare, grăbiţi să găsească ieşi-
acuze de implicare în asasinarea mai multor rea din anarhie. Am asistat la rapida prăbuşire
înalţi politicieni libanezi, Turcia şi-a adus blin- a celor două alternative fundamentale pe care
datele la frontiera cu Irakul, spunând că este cei implicaţi ni le-au administrat, cotidian, ca pe
decisă să lichideze rezistenţa separatiştilor un tranchilizant: principiul “pace contra terito-
kurzi, Iranul aleargă în continuare, purtând fla- rii”, dat uitării prin neaplicarea Acordurilor sem-
căra aspiraţiilor nucleare, libanezii se sfâşie nate la Oslo, în septembrie 1993 (considerat o
între ei, ocupaţi să acapareze, fiecare pentru alternativă “stângistă”) şi principiul reinstaurării
sine , scena politică, zona continuă să funcţio- ocupaţiei israeliene asupra teritoriilor palestini-
neze “la foc continuu” pentru a furniza noi pa- ene stabilite prin “Rezoluţia de Partaj a
chete de violenţă şi terorism, toată lumea acu- O.N.U“ (soluţie susţinută de radicalii israelieni).
356

Israelul a venit cu o a “treia cale”, scurtă, din rii formalităţilor pentru redeschiderea Ambasa-
păcate; retragerea unilaterală din Gaza si, dei saudite la Bagdad.
apoi, din porţiuni ale Cisiordaniei. Fără folos, În cea de-a treia etapă a turneului,
după cum se poate vedea. O a patra cale nu Condoleeza Rice s-a deplasat în Israel pentru
se întrevede, cel puţin în momentul de faţă sau a pune la punct pregătirea unei conferinţe in-
ar putea să fie numită “ război”. Conflictul ara- ternaţionale asupra conflictului din Orientul
bo israelian a fost o alternativă de secvenţe
numite “război, armistiţiu, război, armistiţiu…”
O alternativă numită “război-pace definitivă” nu
a existat şi nici nu pare a avea şanse de a se
naşte curând, chiar înainte de termen.
În aceste zile, ne aflăm într-un armistiţiu,
fie el şi decorativ. Ce va urma după acesta?
Ambasador prof. Dumitru Chican
Încă un turneu american în
Orientul Apropiat
Secretarul de Stat american Condoleeza
Rice şi Secretarul Apărării Robert Gates au
efectuat, în prima săptămână a lunii august, un Apropiat, în toamna acestui an. Propunerea
nou turneu în Orientul Apropiat. americană, de inspiraţie saudită, prevede o
Cei doi oficiali americani au început tur- normalizare a relaţiilor dintre ţările arabe şi Is-
neul, împreună, la Charm el-Cheikh (Egipt) şi rael în schimbul retragerii israeliene din teritori-
Djeddah (Arabia Saudită), după care, în a do- ile arabe ocupate în iunie 1967, crearea unui
ua parte a săptămânii Condoleeza Rice s-a Stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de
deplasat în Israel şi teritoriile palestiniene, iar Est şi o reglementare echitabilă a problemei
Robert Gates în Kuweit şi Emiratele Arabe Uni- refugiaţilor palestinieni.
te. Condoleeza Rice s-a deplasat şi la
Obiectivul principal a fost acela de a obţi- Ramallah, unde a avut întrevederi cu preşedin-
ne sprijinul aliaţilor arabi pentru stabilizarea tele Autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas,
situaţiei din Irak. Acesta a fost atins încă de la pe care l-a asigurat că Israelul este pregătit să
debutul turneului, când cei doi au avut , la discute “probleme de fond” pentru crearea unui
Charm el-Cheikh, o reuniune cu miniştrii Afa- Stat palestinian înaintea reuniunii internaţiona-
cerilor Externe din ţările membre ale Consiliului le din toamnă; cu premierul Salam Fayyad, a
de cooperare din Golf (Arabia Saudită, Kuweit, semnat “un acord cadru pentru asistenţă de
Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Oman), securitate”, după angajamentul Washington-
din Iordania şi Egipt, care au promis să ajute ului de a acorda 86 milioane dolari (63 milioa-
Washingtonul pentru stabilizarea situaţiei din ne Euro) pentru susţinerea forţelor de securita-
Irak. te palestiniene.
Prin comunicatul comun, publicat la sfâr- În timpul turneului său în regiune,
şitul reuniunii, se solicită “încetarea oricărei Condoleeza Rice nu a reuşit să obţină angaja-
ingerinţe în Irak”, prevenirea “trecerii teroriştilor mentul ferm al guvernului israelian pentru a
către Irak” şi încetarea “furnizării de armament începe negocierile asupra problemelor cheie
şi antrenarea miliţiilor şi grupurilor privind viitorul Stat palestinian. Însă la numai
extraguvernamentale”, cu referire la Arabia cinci zile după plecarea acesteia, Ehud Olmert
Saudită, care este acuzată că permite militanţi- a făcut prima sa vizită în teritoriile palestiniene,
lor suniţi să intre în Irak. întâlnindu-se, la Ierihon, cu Mahmoud Abbas,
Condoleeza Rice şi Robert Gates au cu care s-a pus de acord să se mai întâlneas-
avut o întrevedere şi cu preşedintele egiptean că de trei ori înainte de luna noiembrie, când
Hosni Mubarak, după care au plecat în Arabia este prevăzut să aibă loc conferinţa internaţio-
Saudită, unde au obţinut promisiunea demară- nală dorită de preşedintele George W. Bush.
357

La rândul său, secretarul american al Realitati actuale ale relatiilor dintre lumea
Apărării, Robert Gates şi-a încheiat turneul în araba si S.U.A.
Orientul Apropiat, mergând singur în Kuweit şi ÎncĂ în perioada premergătoare atentatelor
Emiratele Arabe Unite, misiunea sa fiind axată teroriste de la 11 septembrie 2001, relaţiile
pe cooperarea în materie de securitate şi a vi- arabo-americane au cunoscut o serie de per-
zat obţinerea sprijinului ferm al partenerilor din turbaţii şi răsturnări generate, preponderent, de
regiune faţă de Iran. strategia intervenţiei preventive – economice şi
Întâlnindu-se la Abu Dhabi cu prinţul militare – adoptată de Administraţia S.U.A. în
moştenitor, şeicul Mohammad ben Zayed al- raport cu lumea araba, abia restabilită după cel
Nahyane, care este şi vice-şef al forţelor arde-al doilea război din Golf – cunoscut, înde-
mate ale Emiratului, Robert Gates a cerut alia- obşte, sub numele de “războiul pentru elibera-
ţilor arabi să facă presiune asupra Iranului pen- rea Kuwaitului “ – şi de eşecul demersurilor
tru a renunţa la programul său nuclear. politico-diplomatice iniţiate la Conferinţa de la
Pentru a obţine sprijinul aliaţilor lor arabi, Madrid pentru găsirea unei soluţii definitive si
SUA le-a acordat acestora o importantă asis- durabile conflictului palestiniano-israelian si, in
tenţă militară. Este vorba de cele mai impor- general, celui dintre Israel si lumea araba.
tante contracte de vânzare de tehnică militară Politica araba a S.U.A: câteva coordona-
negociate de administraţia preşedintelui te definitorii
George W. Bush, anunţate încă din debutul Intervalul de timp premergător momentului
turneului celor doi oficiali americani. istoric de referinţa a fost dominat, in plan poli-
Acordurile, ce urmează să fie finalizate tic, de demersurile Administraţiei vizând sepa-
de Nicholas Burns, numărul trei în departa- rarea celor doua segmente ale procesului de
mentul de stat american, la jumătatea lunii au- pace in zona – cel palestinian, pe de o parte, şi
gust, prevăd contracte cu Arabia Saudită, Emi- cel siriano-libanez, pe de alta parte – coordo-
ratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrein şi natele generale ale politicii S.U.A. în zona Ori-
Oman, în valoare de cel puţin 20 miliarde do- entului Mijlociu fiind orientate pe trei paliere
lari, şi cu Egiptul, în valoare de 13 miliarde do- fundamentale :
lari. - asigurarea accesului neîntrerupt şi cu pre-
Desigur, în acest context, SUA sporesc ţuri modice la resursele de petrol ale zonei;
ajutorul militar acordat Israelului pentru urmă- - prezervarea securităţii statului Israel;
torii 10 ani cu 25%, valoarea acestuia fiind de
- stabilitatea regimurilor arabe aliate sau prie-
30 miliarde dolari.
tene şi menţinerea facilitaţilor militare acordate
Siria şi Iranul au denunţat proiectele de către acestea armatei americane.
americane prin intermediul miniştrilor afacerilor
S-a putut constata, în acelaşi timp, o diversi-
externe, care au declarat: “cei care vor să facă
ficare a instrumentelor şi mijloacelor folosite de
pace nu încep printr-o iniţiativă de înarmare
S.U.A. pentru atingerea obiectivelor sale, inclu-
periculoasă în regiune”, respectiv: “eforturile
siv a celor deja menţionate, de notorietate pu-
americane de a vinde arme în valoare de mili-
tând fi reţinute :
arde de dolari şi de a propaga diferite scenarii
în regiune sunt neproductive”. - paralizarea instituţiilor de cooperare comu-
nă arabă şi, în primul rând, a Ligii Statelor Ara-
Este dificilă o prognoză asupra evoluţiei
be ca organizaţie colectivă regională;
evenimentelor din această zonă, caracterizată,
în esenţa ei, printr-o mare doză de instabilitate, - promovarea prioritară a relaţiilor americano-
ceea ce putem afirma cu certitudine este ace- arabe bilaterale, prin încheierea de acorduri de
ea că, edificarea unui Stat Palestinian cu capi- securitate şi cooperare economica separate, în
tala la Ierusalimul de Est nu este decât o foarte detrimentul acordurilor şi tratatelor colective
îndepărtată posibilitate. inter-arabe, construirea unor zone comerciale
de liber-schimb, de asemenea cu caracter bila-
Ionel BUCUROIU
teral, acordarea de asistenţă financiară şi mili-
tară, încheierea unor noi acorduri în domeniul
livrărilor de armament si echipamente militare
358

sofisticate; bo-americane nu sunt decât un prilej – impus –
- continuarea boicotării aproape totale a unor pentru demonstrarea unilaterală, din partea
state arabe “ indezirabile” – Siria, Irak, Sudan – regimurilor şi guvernelor din zonă – a loialităţii
sau a organizaţiilor palestiniene, sub acuzaţia faţă de SUA sau, în cel mai bun caz, a unei
de sponsorizare sau de practică directă a tero- reciproce iluzii cât priveşte soliditatea reală a
rismului. acestei amiciţii. Mai mult, pe fondul războiului
libanezo-israelian din vara anului 2006, sau al
In pofida executării, de catre reteaua “Al-
lansării, de către unii politicieni şi politologi
Qaida”, a mai multor atentate împotriva unor
americani, a unor formulări riscante precum
obiective americane (misiuni diplomatice, nave
“islamo-fascismul”, sau “islamofobia” , se cris-
militare), Administraţia nu a făcut o prioritate
talizează tot mai mult convingerea că SUA – în
din combaterea şi anihilarea acestei organiza-
alianţă cu Israelul- poartă, în realitate, un răz-
ţii, preferând sa convină acorduri de cooperare
boi împotriva islamului însuşi şi a lumii arabo-
informativa şi de securitate cu toate ţările ara-
islamice.
be, inclusiv cu cele incluse în “axa răului “, ca
state susţinătoare ale fenomenului terorist. Majoritatea regimurilor arabe par a se fi obiş-
nuit şi a se fi resemnat cu acest stil politic ame-
Washingtonul a promovat, totodată, cu asi-
rican a cărui trăsătură predominantă este igno-
duitate, formula “parteneriatelor” cu unele ţări
rarea programatică a oricărei iniţiative arabe şi
arabe apropiate politicii sale, îndeosebi Egipt şi
evitarea oricărei abordări de ansamblu a rapor-
Arabia Saudita, Iordania, Maroc, Kuwait, Qa-
turilor arabo-americane în cadrul contactelor
tar, Bahrein s.a. care, în pofida relaţiilor privile-
oficiale – bilaterale sau colective – de nivel de-
giate existente, s-au văzut acuzate de a gene-
cizional. În atari condiţii, analiştii apreciază că
ra şi exporta terorism, chiar daca, ulterior, Ad-
aceste raporturi nu-şi vor căpăta normalitatea
ministraţia a adoptat faţă de ele o atitudine mai
şi eficienţa dorite atâta vreme cât comunitatea
flexibilă din dorinţa de a-şi proteja raporturile şi
arabă nu se va dovedi capabilă să impună un
parteneriatele cu acestea.
minim nivel de angajament reciproc şi cât timp
Dacă, la şase ani, de la atentatele din 11 Washingtonul nu va renunţa la abordarea rela-
septembrie, am încerca să facem un bilanţ al ţiilor sale cu lumea arabă ca pe o “licitaţie” pu-
războiului anti-terorist declarat în noiembrie să exclusiv sau aproape în totalitate în serviciul
2001, am putea constata că acesta a fost, priorităţilor strategice sau conjuncturale ameri-
comparativ cu planurile şi obiectivele iniţiale, cane.
puternic influenţat de reacţiile diverselor fron-
Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au
turi pe care se desfăşoară, transformându-se,
reprezentat un punct de cotitură nu numai pen-
practic, într-un veritabil “război de uzură” deru-
tru comunitatea internaţională, ci şi pentru lu-
lat în toate segmentele sale geografice –
mea arabo-islamică, îndeosebi în contextul în
Afghanistan, Irak, Somalia, Sudan, Arabia
care aceasta din urmă a fost acuzată, în dis-
Saudita sau, mai recent, Maghrebul arab.
cursul american, de a fi, intr-un fel sau altul,
Strategia ani-teroristă anunţată de preşe- răspunzătoare de producerea atentatelor tero-
dintele George Bush a fost concepută ca parte riste de sorginte islamică. Această concepţie a
indivizibilă a strategiei militare, politice şi eco- constituit elementul care a determinat SUA să
nomice planetare a puterii unipolare şi ea se lanseze iniţiativa de reformă şi democratizare a
confruntă, în prezent, cu numeroase critici, atât societăţilor arabe şi islamice devenită, ulterior,
pe plan intern, cât şi internaţional, nu numai Iniţiativa Marelui şi, apoi, a Noului Orient Mijlo-
din cauza costisitorului război din Irak, cât, în ciu.
egală măsură, a discursului politic şi propagan-
Noi evoluţii
distic, acuzat de confuzie, lipsa abilităţii şi
transparenţei şi, mai ales, de o perspectivă Climatul internaţional de presiuni, mai mult
clară cât priveşte eşecul sau reuşita. sau mai puţin argumentate, împotriva comuni-
tăţii arabo-islamice a adăugat noi dificultăţi şi
Parteneriatele între realitate şi iluzie
piedici în faţa demersurilor colective arabe,
Evoluţiile de după 11 septembrie au generat, reprezentate, la nivel regional, de către Liga
în interiorul comunităţii arabe, sentimentul tot Araba.
mai pregnant că prietenia şi parteneriatele ara-
Evaluările diferite şi contradictorii făcute asu-
359

pra evenimentelor de la 11 septembrie de că- mentalul universal, ca aflându-se în raport di-
tre fiecare ţară arabă în parte, măsura implică- rect şi dominant cu ideea de violenţă, radica-
rii sau a răspunderii politice sau morale, directe lism, închistare în sine, refuzul alterităţii, con-
sau indirecte a unuia sau altuia dintre actorii servatorism, adică o sursă de violentă, vindictă
arabi în producerea evenimentelor amintite, şi terorism. Iar aceasta a fost, la rândul său,
gradul diferit de apropiere sau de distanţare a izvorul unor noi teorii ale confruntării, în primul
acestora de Washington etc. au condus nu la o rând, cel puţin prin apropierea în timp, a ideii
poziţie arabă comună şi unitară, ci la un moza- de război preventiv elaborată şi pusă în aplica-
ic de poziţii având foarte puţine tangente cu re de ideologii şi strategii Administraţiei de la
“acţiunea arabă comună”. Washington.
Doua observaţii pot fi făcute în legătură cu Pe de altă parte, democratizarea lumii arabo-
acest aspect: islamice, alături de eradicarea fenomenului
- “Acţiunea arabă comună”, cunoscută pen- fundamentalist-terorist a constituit, se ştie, unul
tru dependenţa sa de capriciile politice ale regi- din argumentele forte care au dus la ocuparea
murilor şi chiar de fluctuaţia umorilor persona- Irakului în anul 1993. Susţinerea procesului
le ale liderilor arabi, precum şi prin absenta democratic s-a tradus inclusiv prin exercitarea
unor realizări palpabile de-a lungul a peste o de presiuni politice moderate asupra regimuri-
jumătate de secol de demersuri în direcţia păcii lor arabe pro-americane şi printr-o apropiere
cu Israelul, s-a raportat la priorităţile largi ale mai accentuată de curentele de opoziţie din
noii ordini internaţionale mai curând în plan restul statelor regionale, aceasta având drept
individual, national-statal şi aproape de loc la rezultat o relativă liberalizare a politicii arabe în
factorul exponenţial comun al unei colectivităţi ultimii ani (alegeri parţial libere, o mai mare
regionale unitare având o cultură şi interese implicare a societăţii civile în viaţa publică etc.)
comune. Este adevărat că, atât fiecare ţară Dar, în scurtă vreme, entuziasmul Administraţi-
arabă în parte, cât şi Liga Arabă au condamnat ei Bush cât priveşte democratizarea Orientului
atentatele din 2001 şi şi-au declarat susţinerea a devenit mai prudent pe fondul victoriilor politi-
şi respectarea angajamentelor asumate, prin ce obţinute de curentele islamiste în Egipt, Pa-
rezoluţii internaţionale, a campaniei anti- lestina, Irak, generând la Washington temerea
teroriste globale. Dar tot atât de adevărat este că, o prea accentuată democraţie şi transpa-
şi faptul că aceste atitudini nu au fost edificate renţă, riscă să faciliteze ascensiunea la putere
pe temelia unei poziţii politice colective de res- a formaţiunilor islamiste, ameninţând, astfel,
pingere a fenomenului terorist şi nici pe o defi- interesele vitale ale S.U.A. în regiune.
nire arabă a terorismului, deosebită de alte Această aprehensiune a fost abil speculată
definiri cu care se intersectează sau pe care, de liderii arabi “prieteni” pentru a convinge Ad-
cu retuşuri, le copiază şi capabilă să convingă ministraţia că o prea accelerată deschidere în
lumea exterioară. direcţia democratizării ar putea avea tocmai
- Sfidările perioadei de după 11 septembrie asemenea consecinţe negative asupra intere-
au ridicat, în mod obiectiv, noi întrebări şi pro- selor regionale americane. Astfel, “arabizarea”
blematizări referitoare la însuşi conceptul de democraţiei a trecut la o treaptă de viteză sen-
securitate naţională arabă şi, îndeosebi, în sibil redusă. Se poate afirma că, ceea ce, iniţi-
segmentul acesteia referitor la deformarea şi al, a fost perceput drept o generoasă ofertă din
falsificarea identităţii culturale şi religioase a partea Americii este receptat, astăzi, în lumea
lumii arabe. Or, în condiţiile în care conceptul arabă, cu ezitare şi scepticism, democraţia li-
de securitate naţionala a cunoscut, în ultimele berală occidentală fiind privită, mai curând, ca
două decenii, un neîncetat proces de erodare sinonim al unui nou model de colonialism soci-
morală, era firesc ca lumea arabă să se preo- al şi de hegemonie politică vestică.
cupe mai puţin, sau deloc, de această compo- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
nentă, mai greu sesizabilă, dar fundamentală,
a securităţii: identitatea. Astfel s-a putut ajunge
la situaţia în care dimensiunile culturale, reli-
gioase, morale ale “identităţii arabe”, insuficient
promovate şi cunoscute, să fie percepute, în
360

Este posibilă revizuirea acordurilor de la ULTIMELE EVENIMENTE IMPORTANTE
Camp David ? Turcia
Ionel BUCUROIU
La 28 august a.c., după aproape patru
Egiptul are drep- luni de dispute politice interne, noul parlament
tul să ceară o revizuire turc a ales al 11-lea preşedinte al ţării, în al
a acordurilor de la treilea rund de scrutin, cu o majoritate de 336
Camp David , care pre- voturi (din totalul de 550). Abdullah Gul, fost
văd demilitarizarea pe- ministru de externe şi membru al Partidului
ninsulei Sinai, pentru a Dreptăţii şi Dezvoltării, avea nevoie, la acest
întări securitatea în zo- tur, de majoritatea simplă de 276 voturi. Prima
nă ca urmare a preluării sarcină importantă a acestuia a fost aprobarea,
puterii în Gaza de către la 29 august, a noului guvern propus de premi-
mişcarea Hamas. erul Recep Tayyip Erdogan, şi care a fost reîn-
Această afirmaţie noit aproape pe jumătate. Acesta are în com-
aparţine unui înalt res- punere 3 adjuncţi ai primului ministru, 6 miniştri
ponsabil egiptean, res- de stat şi 15 miniştri. Programul de guvernare
pectiv preşedintele co- a fost prezentat în Parlament la 31 august, dis-
misiei de Afaceri Externe din Parlament, cuţiile asupra acestuia au avut loc la 3 septem-
Moustapha al-Feqi, şi a fost făcută cu ocazia brie, iar la 5 septembrie urmează votul de în-
unei întâlniri avută cu o delegaţie a Congresu- vestitură pe care, dat fiind majoritatea largă de
lui american, aflată în vizită la Cairo, în data de care partidul premierului dispune în
21 august. Parlament, îl va obţine cu uşurinţă.
Conform acestuia, “nimic din acordul de Conform observatorilor locali, pre-
pace nu ne împiedică să cerem părţii israeliene mierul Erdogan a încercat să con-
revizuirea sa în scopul de a cere întărirea pre- stituie un guvern moderat, în care
zenţei militare egiptene în Sinai, în lumina noi- “figurile controversate să fie înlocui-
lor evenimente”, după ocuparea cu forţa , de te cu personalităţi rezonabile”.
către Hamas, a fâşiei Gaza, la 15 iunie. “Prezervarea stabilităţii” este considerată prin-
Acordurile de la Camp David, din 1978, cipala sarcină a noului cabinet.
au deschis calea tratatului de pace dintre Israel Subliniem că armata, considerată garan-
şi Egipt, semnat în 1979. Acestea prevăd, prin- ta laicităţii statului turc, s-a declarat împotriva
tre altele, demilitarizarea peninsulei Sinai, cu- alegerii unui preşedinte cu orientări islamiste,
cerită de Israel în 1967 şi recuperată de Egipt iar după alegerea lui Gul, comandanţii princi-
în 1982. palelor categorii de forţe au avut o atitudine
Până în 2005, numai poliţişti egipteni, rece faţă de noul şef al statului, care este şi
dotaţi cu arme uşoare, aveau dreptul să fie in- comandant şef al armatei, manifestată inclusiv
stalaţi în peninsulă. După retragerea Israelului prin neinvitarea soţiei preşedintelui şi a premie-
din fâşia Gaza, Egiptul a desfăşurat 750 de rului, la toate activităţile oficiale privind sărbă-
grăniceri de-a lungul celor 14 kilometri de fron- torirea “Zilei Victoriei” la 30 august.
tieră dintre Egipt şi teritoriile palestiniene. După toate aparenţele, armata nu a reu-
Acum, Egiptul doreşte să desfăşoare forţe de-a şit să se impună şi a pierdut această bătălie.
lungul întregii sale frontiere cu Israelul, ce mă- Două elemente împiedică o acţiune în forţa a
soară 250 de kilometri. armatei: majorita-
Conform unei surse israeliene, ministrul tea parlamentară
israelian al Apărării, Ehud Barak, ar putea fa- deţinută de parti-
ce, în curând, o vizită în Egipt, pentru a purta dul din care fac
discuţii despre relaţiile israelo-egiptene, prilej parte preşedinte-
cu care ar putea fi abordată şi problema ridica- le şi premierul;
tă de parlamentarul egiptean. faptul că o in-
tervenţie în forţă
a armatei ar pu-
General Yasar Buyukanit
361

tea avea repercusiuni negative asupra stabili- rului Băncii Centrale în opoziţie la unele măsuri
tăţii şi securităţii ţării, precum şi în economie. financiare luate de Ahmadinejad.
Este însă pentru prima oară în istoria La 2 septembrie ayatolahul Ali Khamenei
Turciei republicane, când o forţă politică cu ră- l-a numit pe generalul Yahia Rahim Savafi la
dăcini islamiste, deţine controlul principalelor comanda Corpului Gardienilor Revoluţiei, în
instituţii civile ale statului. locul generalului Mohammad Ali Jaafari, care
deţinea funcţia de 10 ani. Prezentată oficial ca
Irak o schimbare de rutină, analizelor unor specia-
Instabilitatea se menţine la cote ridicate, lişti în domeniu relevă că schimbarea a avut ca
cu accente pe palierele guvernamentale, mai scop întărirea “conservatorilor” conduşi de
ales după anunţarea suspendării participării la Ahmadinejad.
guvernare a celor 6 miniştri aparţinând celui Grupaj de Corneliu PIVARIU
mai important partid sunnit - Frontul Concordiei
Naţionale, fără însă ca parlamentarii acestuia Emiratele Arabe Unite - o mică ţară din Ori-
să se retragă din legislativ. entul Mijlociu cu profunde transformări de-
Premierul Nuri al-Maliki a întreprins, în mografice
cursul lunii august, vizite în Turcia, Siria şi Iran Ionel BUCUROIU
în încercarea de a demonstra SUA că face
Emiratele Arabe Unite, o mică ţară cos-
eforturi în îndeplinirea unor obiective cum ar fi
mopolită din Golf, se prezintă astăzi ca o oază
securitatea frontierelor, relaţiile bilaterale cu
de prosperitate în cadrul unui Orient Mijlociu cu
fiecare din ţările vizitate, alte probleme regio-
profunde tulburări, iar oraşul Dubai, ca o floare
nale, fără a obţine rezultate semnificative. Pe
a acestei prosperităţi ce o înregistrează ţara.
plan intern, în dorinţa de a demonstra că poate
contribui la o tendinţă de stabilizare a ţării, care Aceasta a făcut ca numărul străinilor ca-
însă întârzie să se manifeste, precum şi pentru re afluesc în EAU să fie în continuă creştere,
a oferi un argument SUA în acest sens, a con- proces ce a provocat o profundă transformare
stituit, mai mult teoretic, o nouă majoritate de demografică care, conform analiştilor, conduce
guvernare, denumită “moderată”. Deşi vicepre- la o situaţie inedită, indigenii riscând să devină
şedintele sunnit Tariq al-Hashemi a semnat străini în propria ţară.
noua alianţă, partidul din care face parte nu a Conform statisticilor oficiale, la sfârşitul
andosat-o. anului 2005, Federaţia celor Şapte Emirate
Situaţia de securitate se menţine la cote conta pe un număr de 4,1 milioane de locuitori,
precare, guvernatorii din Qadisiya şi dintre care 825.000 de autohtoni, în mare parte
Muthanna, sprijinitori ai eforturilor americane musulmani sunniţi, adică numai 21,9 %. Cea
de eliminare a mişcărilor sadriste în sud au fost mai mare comunitate străină este formată de
asasinaţi. indieni, ce numără în jur de 1,3 milioane de
resortisanţi, cărora li se adaugă un mare nu-
Situaţia cotidiană a populaţiei este depar-
măr de sud-asiatici, iranieni, arabi şi occiden-
te de a se ameliora, lipsa electricităţii, a apei,
tali, care se simt ca la ei acasă, comportându-
şomajul s-au accentuat. La 2 septembrie, în
se în aşa măsură încât rănesc populaţia locală
nordul Irakului, au fost declarate 2.000 de ca-
musulmană, în mare măsură conservatoare.
zuri de holeră. Alte epidemii pot izbucni în ori-
ce parte a ţării ca urmare a asistenţei sanitare Chiar dacă străinii nu au toţi acelaşi sta-
precare şi a stării generale proaste a tuturor tut social, existând diferenţe între muncitorii
elementelor de infrastructură. necalificaţi şi cadrele foarte bine plătite, totuşi
mirajul acestei ţări prospere atrage neîntrerupt
Iran
străinii, fapt ce are un impact serios asupra
Preşedintele Ahmadinejad a demis mi- echilibrului demografic. Dacă tendinţa actuală
niştrii industriilor şi pe cel al petrolului numind continuă, autohtonii celor şapte membri ai bo-
în locul acestora personalităţi de care să fie gatei federaţii a EAU nu vor reprezenta mai
mai sigur că îi consolidează controlul asupra mult de 2 % din populaţia ţării în anul 2025, a
acestor sectoare. A urmat demisia guvernato- avertizat Aref al-Muhairi, directorul executiv al
Centrului de Statistică din Dubai.
362

Teama autohtonilor se reflectă periodic tităţii naţionale îl constituie cultura populară.
în presa locală, în general pro- Astfel, televiziunea din Dubai a început difuza-
guvernamentală, care, recent, a creat o comi- rea unei serii, bine primită de publicul telespec-
sie pentru reglarea problemei “dezechilibrului tator, ce întruchipează eroi populari din moşte-
demografic”, chiar dacă politica de nirea culturală, la originea acestei iniţiative,
“emiratizare” a locurilor de muncă ar trebui să care cuprinde şi organizarea de seminarii pen-
se supună regulilor de piaţă. tru adulţi şi filme de animaţie pentru copii, se
Apelurile la un echilibru demografic au află Asociaţia Watani, a cărei coordonator ge-
început încă din anii 1980, însă fără rezultat, neral este Ahmad Obaid al-Mansouri.
realitatea evoluând în sens opus. “Nu trebuie Se poate spune astfel că, în Emiratele
să fim surprinşi dacă, într-un deceniu de acum Arabe Unite, reuşita pe plan economic are
un preţ pentru minoritatea autohtonă, care
se vede ameninţată să devină străină în
propria ţară.
Marea Conductă Arabă de Gaz

Corneliu PIVARIU
Marea Conductă Arabă de Gaz este o
investiţia destinată iniţial pentru exportul gazu-
lui natural egiptean în Orientul Mijlociu, cu o
posibilă extindere spre Europa. Primul tronson
al acesteia a fost dat în exploatare în iulie 2003
şi leagă Al Arish - Egipt cu portul Aqaba din
Iordania. Capacitatea de transport a acestei
porţiuni este de 1,1 mldmc şi a costat 220 mi-
lioane dolari. A doua secţiune, cu o lungime de
390 km şi ale cărui costuri sunt estimate la 300
Hotel Burj al-Arab Dubai milioane dolari a început să fie construită în
2005 şi continuă de la Aqaba la El Rehab (în
înainte, nu vom ajunge în situaţia în care va apropierea frontierei iordaniano-siriene). Cel
trebui să acceptăm că această societate nu de-al treilea tronson are o lungime de 324 km,
mai are identitate specifică, ea constituind un continuând din Iordania la staţia de pompare
ansamblu cosmopolit în care majoritatea îşi siriană de la Deir Ali, de unde va fi extinsă pâ-
impune legea”, a afirmat analistul Mohammad nă la Rayan, tot în Siria. În martie 2006, miniş-
al-Rokan, avocat şi apărător al drepturilor omu- trii energiei din Egipt, Siria, Iordania, Turcia,
lui. Conform acestuia, Emiratele sunt deja “sub Liban şi ministrul adjunct al economiei şi co-
presiune pentru a renunţa la limba lor şi a fo- merţului din România, au semnat un protocol
losi limba engleză”, evocând şi perspectiva pentru continuarea lucrărilor către Turcia, de
unor viitoare presiuni internaţionale pentru na- unde conducta să poată fi conectată cu proiec-
turalizarea rezidenţilor ce se află în EAU de o tul Nabucco, pentru livrarea gazului în Europa.
perioada mai lungă de timp. În acest sens M. Se aşteaptă ca Turcia să importe 2-4 mldmc/
Roken a recomandat adoptarea unui meca- an prin această conductă.
nism de naturalizare care să apere identitatea În septembrie 2004, Egiptul, Iordania,
arabă a Emiratelor: aceste naturalizări s-ar pu- Siria şi Libanul au convenit că şi Irakul se poa-
tea face într-o proporţie de 10 % faţă de creş- te conecta la această conductă, pentru a putea
terea anuală a populaţiei autohtone. exporta gaz în Europa. Există variante pentru
În absenţa unui semn privind o apropiată dezvoltarea conductei din Siria spre Liban -
revizuire a politicii de deschidere, atât pentru Tripoli şi o altă variantă, din portul sirian
capital cât şi pentru muncitori, şi-n situaţia în Banias către Cipru. Această porţiune este pre-
care zilnic sosesc în Dubai 800 de noi rezi- văzută a fi construită până în 2010. În acest
denţi, unul din mijloacele de prezervare a iden- scop, în ultima parte a lunii august a.c. Minis-
363
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE SITUAŢIEI DIN ORI-

trul irakian Raidul aviaţiei militare israeliene în Siria
al petrolului Corneliu PIVARIU
Hussein
Conform versiunii oficiale siriene, la 6
Shahrstani
septembrie 2007, 3 avioane israeliene au violat
a avut, la
spaţiul aerian al acestei ţări. Formaţiunea a
Damasc,
venit dinspre Marea Mediterană, a survolat
întâlniri cu
frontiera turco-siriană prin teritoriul turc, pe di-
omologul
Vizita ministrului irakian al petrolului la Damasc recţia Midan-Ekbes-Jarablus, după care s-a
său sirian
îndreptat spre sud-est, pe direcţia Deir Ez-Zor.
Sufian al-Alaw, ocazie cu care s-a discutat şi
În apropierea oraşului Raqqa (la ora 01.30) a
posibilitatea reabilitării vechilor conducte de
fost interceptată şi a procedat la lansarea a 4
ţiţei Kirkuk din Irak - portul Banias.
rachete nearmate şi a unor rezervoare de com-
Lungimea totală a Conductei Arabe de bustibil în perimetrul unei ferme la 15 km Est
Gaz este de 1231 km. de Raqqa.
Avioanele s-au întors aproximativ pe
Arabia Saudită - zidul la frontiera cu Irakul acelaşi traseu, dovadă că înregistrările siriene
Corneliu PIVARIU au indicat lansarea altor două rezervoare la
Gaziantep şi în provincia Iskenderun, unde au
Regatul saudit a lansat licitaţia pentru
şi fost găsite de autorităţile turce.
construirea unui zid de securitate de-a lungul
frontierei cu Irakul (aproximativ 950 km) şi al Incidentul s-a produs la câteva ore după
cărui cost este estimat la 1,1 miliarde dolari. ce Javier Solana i-a transmis, la Cairo, minis-
Acesta este prevăzut cu mijloace tehnice sofis- trului sirian de externe, un mesaj din partea
ticate de supraveghere, printre care camere premierului israelian Ehud Olmert, privind
termice şi echipamente radar. La licitaţia, al redesfăşurarea unor unităţi militare din Platoul
Golan, unde fuseseră mobilizate pentru mane-
vre în deşertul Negev. Mesajul se dorea un
gest de bunăvoinţă.
În opinia Siriei, comentariile publice, du-
pă ce mass-mediei israeliene i se impusese un
embargou total, urmăresc obiective politice,
ieşind din tiparele conduitei conducerii
israeliene în sensul că, dacă ar fi fost reale, ar
fi fost făcute publice imediat.
Violarea spaţiului aerian sirian reprezintă
o încălcare a Acordului de dezangajare
israeliano-sirian din 1974, fiind prima manifes-
tare de forţă israeliană după conflictul din Li-
ban din vara anului 2006 şi vine imediat după
ce, în august a.c., premierul Ehud Olmert a
dispus suspendarea negocierilor secrete cu
cărui termen de depunere a ofertelor este 28 Siria.
octombrie a.c. şi-au anunţat participarea firme
Zvonurile privind identificarea şi distruge-
locale; Saudi Oger, El-Seif Engineering
rea unor facilităţi nucleare transferate în Siria
Contracting, Saudi Binladin Grop, Al-Khodary
din Coreea de Nord par să sugereze scenariul
Sons Co. dar şi contractori internaţionali speci-
privind armele de distrugere în masă, şi care a
alizaţi, printre care European Aeronautic
constituit principalul motiv oficial pentru ataca-
Defense and Space Co., Boeing Co, şi BAE
rea Irakului în 2003. Conform opiniilor unor
Systems din Marea Britanie.
specialişti, în condiţiile embargoului impus na-
velor nord-coreene, dar şi din motive tehnice, o
astfel de operaţiune nu putea fi realizată.
364

mulţi generali israelieni, precum şi ierarhia poli-
tică. În acest sens s-a dorit transmiterea unui
mesaj public că ţara este în continuare pe
“mâini sigure”.
În Siria există
presiuni asupra struc-
turilor politice de vârf
pentru a se riposta
ferm la acţiunea
israeliană, estimându-
se că aceasta ar pu-
tea avea loc în perioa-
da 25 septembrie-25
noiembrie a.c., când
ar urma să fie desem-
nat şi succesorul pre-
şedintelui libanez
Emille Lahoud.
Bashar Al-Assad
Reuniunea OPEC
Se mai menţionează posibilitatea ca ma- Reuniunea bianuală a OPEC de la Viena
terialul cu specific nuclear să fi fost în tranzit a adoptat, la 11 septembrie, la propunerea
terestru din zona de nord-est a Mării Negre Arabiei Saudite, hotărârea de a majora produc-
către Iran, fiind distrus în Siria, după ce depla- ţia statelor membre cu 500.000 barili/zi, înce-
sarea acestuia a fost monitorizată prin satelit pând cu 1 noiembrie 2007. În cadrul acestei
(conform site-ului www.spacewar.com). Este o majorări Arabia Saudită îşi va creşte producţia
variantă mai puţin plauzibilă, în condiţiile când, până la 9,8 mlb/zi, Iranul la 3,8 mlb/zi, iar Ku-
pe acest traseu, materialul ar fi trebuit să tran- weitul şi Venezuela la 2,5 mlb/zi fiecare.
ziteze Turcia, Siria şi Irakul, când ar fi fost mult Decizia are în vedere solicitarea ţărilor
mai simplu ca din Azerbaidjan să intre direct în industriale dezvoltate în acest sens, precum şi
Iran. faptul că în perioada rece consumul produselor
O altă posibilitate ar fi fost aceea că misi- petroliere, mai ales a celor pentru încălzire,
unea aviaţiei israeliene a fost de cercetare creşte în emisfera nordică. Este prima decizie
electronică, pentru a culege informaţii despre de creştere a producţiei luată de OPEC în ulti-
ultimele sisteme de radar şi rachete antiaerie- mii doi ani şi are în vedere un control al creşte-
ne livrate recent de Rusia către Siria. rii, în general continue, a preţului la petrol înce-
De asemenea se menţionează că ar fi pând din 2004. Numai de la începutul anului
fost lovite rachete destinate Hezbollah şi chiar 2007 preţul petrolului a crescut în medie cu
posibilitatea unei “repetiţii” pentru un posibil 28%.
atac aerian israelian asupra unor facilităţi nu- Această decizie este luată pe termen
cleare iraniene. În acest sens, după unele sur- scurt, pentru a controla raportul cerere-ofertă
se, în Kurdistanul irakian există un număr im- pentru perioada de iarnă, în reuniune
portant de instructori israelieni care antrenează menţionându-se intenţia de a “reacţiona rapid”
forţe Peshmerga, iar pe aeroportul din Irbil au în cazul unei căderi bruşte a economiei in-
fost instalate echipamente necesare eventua- ternaţionale, care ar putea provoca şi o scăde-
lelor realimentări în aer a avioanelor israeliene. re a cererii de petrol.
Acţiunea ar fi fost posibil să fie declanşa- Neoficial, din lucrările reuniunii şi luările
tă şi ca urmare a faptului că în toamna acestui de poziţie ale participanţilor, rezultă că limita
an se va publica partea a doua a Raportului de preţ agreată s-ar situa între 50-80 dolari/
Vinograd, în care probabil vor fi incriminaţi mai baril, aceasta şi în contextul situaţiei economi-
365

ce internaţionale actuale şi fluctuaţiilor de pe de aparate israeliene în zona de nord a Siriei,
pieţele internaţionale. În acest sens specialiştii nu departe de graniţa dintre această ţară şi
apreciază că statele OPEC vor face eforturi Turcia.
pentru ca preţul petrolului să nu scadă sub 50 Potrivit mai multor rapoarte de securitate
dolari/baril - ceea ce va impune o reducere a şi mass-media, ţintele vizate ar fi fost bateriile
producţiei, sau în cazul unei creşteri peste 80 siriene de rachete sol-aer, sau un transport de
dolari/baril se va lua măsura creşterii nivelului armament iranian aflat în tranzit către miliţiile
de extracţie. Hezbollahului libanez. Nu au lipsit jurnaliştii
Această coordonare, în pofida divergen- care au avansat şi ideea, puţin credibilă, că a
ţelor politice dintre membrii organizaţiei, a per- fost vorba de depozite de material nuclear de
mis o creştere efectivă a resurselor financiare provenienţă nord-coreană livrat Siriei cu puţin
a tuturor statelor OPEC, la nivele record. timp înaintea atacului.
Decizia de majorare a producţiei este şi o Dicolo de natura reală a ţintelor sau de
încercare de a demonstra că preţul la petrol existenţa ori inexistenţa lor, acestea constituie,
poate rămâne stabil, pentru a nu descuraja ce- din puncul de vedere al statului Israel, o sursă
rerea şi a nu determina orientarea consumato- de ameninţare care trebuie lichidată : un punct
rilor către alte tipuri de energie, care ar putea fi de vedere născut, şi acesta, din suspiciune şi
mai ieftine decât petrolul. neîncredere, dar discutabil în măsura în care
Corneliu PIVARIU nu toate demersurile şi mişcările militare din
interiorul unui stat constituie, cu necesitate, o
Orientul Mijlociu : către al cincilea război ameninţare directă la adresa unui stat vecin.
arabo-israelian? Până în prezent, atât Damascul, cât şi
Climatul deosebit de tensionat care, în Tel-Aviv păstrează tăcerea în legătură cu sem-
ultima vreme, s-a înstăpânit în relaţiile dintre nificaţia şi consecintele raidului. Pentru Israel,
Siria şi statul Israel pare a sugera că evoluţiile este vorba de menţinerea acelei “obscurităţi
din zonă converg, mai degrabă, către un nou constructive” menită să menţină în regiune
război decât către pacea aşteptată de la confe- sentimentul superiorităţii înformative si militare
rinţa internaţională propusă de preşedintele a statului evreu. Tăcerea Damascului se poate
George Bush pentru toamna acestui an. explica prin dorinţa acestuia de a nu-şi demas-
ca aşii din mânecă. Iar toate acestea contribu-
Principial, nici Israelul, nici Siria nu do-
ie, odată în plus, la adâncirea suspiciunilor şi a
resc să se angajeze într-o nouă confruntare
adversităţii.
militară, dar suspiciunile şi vechea neîncredere
reciprocă oferă o largă plajă de percepţii şi in- Tensiunile care s-au acumulat în acest
terpretări eronate sau emoţionale a intenţiilor climat regional inflamat sugerează, mai cu-
fiecăreia dintre părţi, ceea ce poate să inflame- rând, apropierea de un nou război decât apro-
ze cu uşurinţă spaţiul conflictual, conducându-l pierea de pacea pe care preşedintele Bush o
spre o confruntare, chiar neprogramată iniţial aşteaptă de la conferinţa internaţională din
de vreunul dintre cei doi actori care, fiecare în toamna acestui an.
parte, sunt prea puţin convinşi de bunele inten- Observatorii nu exclud posibilitatea ca
ţii ale celuilalt. Dacă, de pildă, sirienii încearcă tocmai această reuniune să fie exploatată, de
să-şi modernizeze dotarea armatei, actul este Israel cu deosebire, pentru a declanşa un con-
automat interpretat la Tel-Aviv drept semnal de flict armat care să-l scutească de angajarea
alarmă faţă de un posibil act agresiv. În egală unor negocieri de pace impuse, la sfârşit de
măsură, Damascul vede aceleaşi intenţii ame- mandat, de către preşedintele Bush care nu
ninţătoare în aplicaţiile şi exerciţiile de pregăti- mai are nevoie de voturile electoratului evre-
re pe care efectivele militare israeliene din Go- iesc din SUA la prezidenţialele din 2008. Ceea
lan le desfăşoară cu ritmicitate. ce îl interesează, din această perspectivă, este
Acestui cadru de îndoieli şi suspiciuni i împlinirea visului său de a intra în paginile isto-
se circumscrie şi recentul raid (de bombarda- riei prin crearea unui stat palestinian alături de
ment, s-a spus, fără ca afirmaţia să fie confir- Israel.
mată oficial) executat, nu cu mult timp în urmă, Într-o asemenea situaţie în care, la masa
366

tratativelor, i s-ar impune concesii şi renunţări ile şi comentariile oficiale sau mass-media din
“dureroase”, Israelul nu va ezita, susţin analiş- această perioadă premergătoare propusei con-
tii, să recurgă la arme pentru ca, în perioada ferinţe de pace), nu este lipsită de temei teme-
următoare, atenţia Administraţiei şi a opiniei rea că războiul ar putea să ofere soluţia căuta-
publice internaţionale să fie deviată de la tema tă.
conferinţei internaţionale de pace. Ambasador prof. Dumitru CHICAN
Acesta este doar unul dintre mai multele
scenarii referitoare la evoluţiile situaţiei din zo-
Turcia – reafirmarea statutului de putere
nă în perioada rămasă până la finele anului.
pivot
Se evocă, astfel – aşa cum face genera-
Nicolae PERHAIŢĂ
lul David Petraeus , comandantul forţelor ame-
ricane desfăşurate în Irak – un posibil “război Pentru orice guvern turc problema
prin reprezentanţi” pe care Iranul şi Siria l-ar kurzilor, a Kurdistanului şi a Partidului Muncito-
declanşa, folosindu-se, ca detonator, de miliţii- rilor din Kurdistan (PKK) constituie o problemă
le islamiste Hamas din Gaza şi de cele ale majoră de politică internă şi politică externă,
mişcării Hezbollah din Liban. Scenariul poate atât în plan regional cât şi cel al relaţiilor cu
fi plauzibil în măsura in care nu puţine evaluări Statele Unite.
considerate credibile vorbesc despre intenţia De fapt, esenţa acestei probleme este
preşedintelui George Bush de a ordona lovirea dată de obiectivul kurzilor de a obţine indepen-
instalaţiilor nucleare ale Iranului înainte de fine- denţa teritoriului pe care îl ocupă. Ca grup et-
le anului, cel mai târziu în luna decembrie. nic distinct, kurzii ocupă un teritoriu care aparţi-
Nu este ignorată nici posibilitatea ca iniţi- ne Turciei, Iranului, Irakului şi, într-o măsură
ativa unei confruntări militare să aparţină Da- mai mică, Siriei. Nici unul dintre aceste state
mascului – tot mai presat şi preocupat de con- nu a făcut un secret din faptul că nu este dis-
cluziile şi consecintele anchetei internaţionale pus să se învecineze cu un Kurdistan indepen-
pe marginea implicării regimului sirian în asasi- dent. Şi cu toate că există şi un consens regio-
narea fostului premier al Libanului, Rafik Al- nal împotriva unui stat kurd, statele respective
Hariri. nu au ezitat să folosească dizidenţii kurzi ca
mijloc de presiune împotriva vecinilor lor.
Maamun Al-Fandi, editorialist al cotidia-
nului de limbă arabă “Al-Sharq Al-Awsat” care Evoluţia evenimentelor din Irak a dus la
apare la Londra analiza şi eventualele intenţii crearea unei regiuni guvernată practic de kurzii
războinice ale Damascului, avansând ideea că irakieni, iar conform majorităţii scenariilor pri-
regimul preşedintelui Bashar Al-assad ar putea vind viitorul Irakului kurzii irakieni vor beneficia
să “cloneze” experienţa “victoriei divine” obţi- de un nivel ridicat de autonomie. Unele scena-
nută de miliţiile Hezbollah în războiul lor cu Is- rii, e drept mai puţine, sunt mai generoase
raelul în vara anului 2006 şi să o transfere în mergând până la acordarea independenţei kur-
Podişul Golan unde grupuri pregătite şi instrui- zilor din Irak şi, în consecinţă, crearea unui stat
te să execute acţiuni de provocare şi sabotaj în kurd. Un astfel de stat, apărut ca un efect cola-
interiorul teritoriului israelian, provocând, astfel, teral al războiului din Irak, dincolo de faptul că
o ripostă din partea statului Israel. Un război se va confrunta cu opoziţia serioasă a facţiuni-
limitat (în concepţia strategilor sirieni) ar fi sufi- lor sunite şi şiite irakiene, va reprezenta o
cient pentru a readuce Siria în prim planul ameninţare directă pentru Turcia şi Iran, deoa-
scenei regionale şi a o scoate din izolarea in- rece va constitui nucleul statalităţii kurzilor la
ternaţională în care se află. care se vor raporta revendicările comunităţilor
kurde din cele două ţări. Acesta este unul din-
Prognozele şi scenariile nu lipsesc. În
tre motivele pentru care Turcia nu a fost încân-
atmosfera de suspiciune şi încordare se caută
tată să participe la invazia SUA în Irak. În
cu înfrigurare o soluţie pentru ieşirea - din nes-
schimb, SUA au cultivat relaţiile cu kurzii iraki-
fârşitele crize interne şi regionale care erodea-
eni pe timpul operaţiunii Furtună în Deşert,
ză stabilitatea acestei părţi a lumii.
sprijinind crearea unei miliţii independente
Şi, întrucât orizontul păcii rămâne, încă, (Peshmerga), care a permis kurzilor irakieni
foarte îndepărtat (cel puţin aşa susţin declaraţi- obţinerea unui surprinzător nivel de indepen-
367

denţă faţă de regimul lui Saddam Hussein. Este la fel de adevărat că Statele Unite
Acest demers nu a fost pe placul turcilor, care nu prea dispun de pârghii pentru a opri o even-
după 1990 au făcut mai multe incursiuni în nor- tuală invazie turcă în Kurdistanul irakian. În
dul Irakului împotriva elementelor PKK. Sur- primul rând, Statele Unite nu doresc să se con-
prinzător pentru observatorii externi, înainte de frunte cu Turcia în nordul Irakului, atât din mo-
începerea războiului în 2003, Turcia a preferat tive militare cât şi din motive politice. În al doi-
să refuze o ofertă a Statelor Unite de a-şi an- lea rând, Statele Unite nu vor să ajungă în situ-
gaja trupe în nordul Irakului în cadrul coaliţiei aţia ca celelalte grupuri etnice din Irak să asis-
internaţionale în schimbul permisiunii ca trupe- te cum armata americană nu intervine în sco-
le americane să folosească teritoriul Turciei pul protejării grupului kurd irakian privind nepu-
pentru lansarea atacului împotriva Irakului. tincioasă cum o forţă armată invadează o parte
Acest refuz a făcut ca Turcia să-şi reducă sim- a teritoriului irakian. Cu alte cuvinte, Statele
ţitor nivelul de mobilitate în regiune. Unite par să nu aibă o soluţie pentru reglemen-
Ca urmare, turcii sunt foarte preocupaţi tarea conflictului dintre turci şi kurzi. Ceea ce
de cursul evenimentelor din Irakul vecin. Pen- au realizat până acum Statele Unite a fost să
tru că nu va fi nici o diferenţă dacă provincia negocieze o serie de soluţii intermediare şi
kurdă din nordul Irakului devine o regiune auto- temporare care au temperat intenţiile agresive
nomă într-un stat federal irakian sau obţine in- ale Turciei, dar au menţinut, dacă nu chiar fa-
dependenţa statală pe fondul dezintegrării sta- vorizat, statutul kurzilor. Actuala criză priveşte
tului irakian. Kurdistanul irakian va deveni o statutul PKK în nordul Irakului şi, într-o mare
patrie a kurzilor şi asta chiar la graniţa Turciei. măsură, preocupările Turciei pe tema nivelului
O astfel de evoluţie nu poate reprezenta, din prea mare de autonomie de care ar putea be-
punctul de vedere al autorităţilor de la Ankara, neficia kurzii irakieni, la care, inevitabil, se ada-
decât o ameninţare strategică la adresa securi- ugă şi tema viitorului statut al regiunii Kirkuk,
tăţii Turciei. bogată în petrol. Dacă separatiştii PKK nu sunt
o preocupare pentru SUA, care ar putea să
Refuzul autorităţilor turce de a permite
accepte ideea eliminării acestora, partea ame-
folosirea teritoriului propriu ca bază de lansare
ricană nu îşi poate permite, cel puţin în acest
a atacului american împotriva Irakului şi de a
moment, să-i forţeze pe kurzii irakieni să se
participa la forţa de intervenţie a determinat o
delimiteze de separatişti.
schimbare de atitudine a Statelor Unite. Pe de
o parte, a fost vizibilă o tendinţă de distanţare Pentru Turcia, dincolo de problema
a americanilor de un vechi aliat. Pe de altă par- unui Kurdistan independent şi de viitorul Iraku-
te, datorită evenimentelor din Irak şi evoluţiei lui, se pune problema propriei poziţii ca putere
relaţiilor lor cu Siria şi Iran, Statele Unite nu au regională după încetarea războiului din Irak.
reuşit să îndepărteze un vecin musulman de Aceasta este o problemă esenţială a securităţii
problematica irakiană. O dată cu trecerea tim- naţionale datorită, în primul rând, Iranului, ca-
pului şi pe fondul degradării situaţiei din Irak, re, pe fondul retragerii trupelor americane din
Statelor Unite le-a fost din ce în ce mai greu să Irak, ar rămâne puterea regională dominantă,
izoleze Turcia, şi pentru că neutralitatea ei era în măsură să dicteze în Peninsula Arabică o
importantă pentru SUA, dar şi pentru că SUA lungă perioadă de timp şi chiar să influenţeze
au fost foarte preocupate de posibile reacţii ale balanţa regională de putere şi, probabil, balan-
Turciei faţă de autonomia kurzilor. ţa globală de putere. În această situaţie, Turcia
va adopta, probabil, un rol de putere insulară,
Pentru Turcia, aceasta este o problemă
defensivă, foarte precaută în construirea de
fundamentală de securitate naţională. În situa-
alianţe regionale şi, oricum, mai deloc înclinată
ţia în care turcii vor sesiza că situaţia scapă de
să se implice foarte mult în complicata situaţie
sub control în regiunile kurde, se va lua decizia
din Orientul Mijlociu; iar dacă se va implica o
intervenirii cu forţe militare. Într-un moment în
va face doar în contextul alianţei cu Statele
care kurzii irakieni constituie singurul grup et-
Unite.
nic din Irak care poate fi considerat pro-
american, Statelor Unite le este greu să permi- Un astfel de rol diferă foarte mult de
tă Turciei să intervină cu forţe armate în rolul pe care Turcia l-a avut până la începutul
Kurdistanul irakian. secolului XX. Până la căderea Imperiului Oto-
368

man, Turcia a fost atât puterea dominantă mu- ei, Siriei, Irakului şi Iranului de a-şi manifesta
sulmană cât şi o mare putere în nordul Africii, adversitatea faţă de Turcia se reduc pe măsu-
sud-estul Europei şi Orientul Mijlociu. Turcia a ră ce economia Turciei se dezvoltă. Ideologia
fost nucleul unui imperiu multinaţional care prin şi istoria sunt lucruri care nu pot fi trecute cu
secolul XV domina zona Mării Mediterane şi a vederea, dar puterea economică a unei econo-
Mării Negre şi era pivotul economic între trei mii dinamice, cu reverberaţii în plan politic, pa-
continente, care controla şi facilita comerţul în re să fie mai importantă. Din această perspec-
emisfera estică. Actuala situaţie a Turciei se tivă, acceptarea de către Turcia a unui rol limi-
datorează crizelor interne care au urmat căde- tat pe termen nedefinit, în timp ce influenţa
rii Imperiului Otoman, precum şi apariţiei pute- economică şi, implicit, politică se dezvoltă, pa-
rilor franceză şi britanică în regiune, urmată de re să se apropie de limita răbdării. De aceea,
apariţia puterii americane şi echilibrul de pute- puterea economică, însoţită de substanţiala
re instaurat pe timpul Războiului Rece, perioa- putere militară regională, tinde să modifice,
dă în care o eventuală expansiune a puterii chiar dacă nu într-un ritm rapid, balanţa puterii
turce era de neconceput. După terminarea din jurul Turciei, oferind acestei ţări un rol de
Războiului Rece, Turcia a dat semne că în- putere pivot între regiuni (Balcani, Orientul Mij-
cearcă să recupereze ceva din statura avută lociu, Caucaz).
până la începutul secolului XX. Principalul Nici Statele Unite nu îşi mai pot permite
semnal a fost semnificativa dezvoltare econo- să trateze Turcia ca la începutul anilor 2000. În
mică. În 2006, Turcia consemna al cincilea an plin proces de planificare a perioadei postbeli-
consecutiv de dezvoltare economică la o rată ce din Irak, chiar şi în situaţia menţinerii de ba-
de 5-8%, ceea ce plasa produsul intern brut pe ze permanente în Irak, Statele Unite au nevoie
locul 18 în lume. Economia Turciei este cea de o putere regională pentru a contrabalansa
mai dezvoltată din lumea musulmană, inclu- Iranul. Pe termen scurt, Turcia poate reprezen-
zând aici şi Arabia Saudită, dar şi din estul ta o contrapondere pentru Iran, atât în general
Mediteranei, din sud-estul Europei, din Orientul cât şi cu referire specifică la Irak. Din punct de
Mijlociu şi din Caucaz, ceea ce vine în sprijinul vedere american, o invazie turcă în nordul Ira-
intenţiilor de a redeveni o putere regională. kului ar fi de natură să introducă o importantă
Deşi creşterea economică este fragilă şi, pe forţă în ecuaţia conflictului din regiune, care,
fondul unor factori perturbatori semnificativi, având şi avantajul că provine din regiune, va
poate fi uşor întreruptă, este evident că Turcia crea serioase probleme Iranului, cel puţin în
a devenit un lider economic regional şi, mai atitudinea sa faţă de Irak şi, implicit, faţă de
mult, unul dinamic. În plus, poziţia geografică a forţele americane din Irak. Deşi, o astfel de
Turciei îi oferă avantajul de a fi un culoar de invazie, în măsura în care are ca motiv lupta
tranzit principal pentru surse de energie, cu împotriva PKK, poate fi scuzabilă şi acceptată
atât mai mult într-un moment când Europa în- în regiune, inclusiv Iran. În treacăt fie spus,
cearcă să-şi reducă dependenţa energetică de autorităţile de la Teheran sunt convinse că,
Rusia. Problema Turciei este că în orice direc- mai devreme sau mai târziu, forţele americane
ţie ar încerca să se extindă din punct de vede- vor părăsi Irakul.
re economic se vede blocată de fricţiuni politi-
Dar invazia turcă în Kurdistanul irakian
co-militare. Astfel, în Balcani este
va anihila orice speranţă a kurzilor pentru inde-
obstrucţionată de tensiunile cu Grecia. În
pendenţă, speranţă pe care Statele Unite une-
Caucaz, istorica dispută cu Armenia limitează
ori au alimentat-o, alteori au uitat-o.
posibilităţile Turciei de a influenţa evenimente-
le şi evoluţia acestora, în pofida unor relaţii Pe termen lung, problematica regională
foarte bune cu Azerbaidjanul. Tensiunile cu devine interesantă. În situaţia în care Statele
Siria şi Irak nu îi permit să-şi pună în valoare şi Unite nu vor mai fi în măsură să contrabalan-
să-şi extindă interesele către sud. Înspre est, seze puterea Iranului în regiune, acest rol ar
ideologia clericilor de la Teheran se opune ex- putea deveni un interes al Turciei. Deşi unii
tinderii influenţei Turciei. analişti politico-militari sunt de părere că, fiind
o putere pivot, Turcia este obligată să-şi pro-
Este interesant dezechilibrul care se
iecteze puterea pe toate direcţiile, este posibil
manifestă în regiune pe fondul consolidării
ca interesele de securitate naţională să deter-
economiei turce. Posibilităţile Greciei, Armeni-
369

mine Ankara să decidă proiectarea componen- conturează şi
tei militare a puterii cu preponderenţă pe o sin- opţiunile strate-
gură direcţie, mai ales în condiţiile în care gice care vor
ameninţările din celelalte direcţii nu sunt majo- defini prezenţa
re. O astfel de evoluţie va marca intenţiile Tur- militară ameri-
ciei de a se reafirma ca putere majoră în regiu- cană în Irak. La
ne, iar indicii economici şi politico-militari pun Washington, s-
deja în evidenţă faptul că Turcia reclamă un a ajuns la con-
Gen. David Petraeus
astfel de rol. cluzia că sco-
Un vot al Senatului american cu un înalt pul misiunii trebuie menţinut iar efectivele tre-
grad de periculozitate buie reduse gradual. Menţinerea scopului misi-
unii înseamnă continuarea eforturilor în vede-
Ionel BUCUROIU
rea creării unui guvern stabil, pro-american la
La 26 septembrie, Senatul american a Bagdad, care să îşi poată asuma rolul de men-
aprobat cu 75 de voturi, contra 23, o rezoluţie ţinere a securităţii interne. Strategia adoptată
iniţiată la 6 octombrie 2006, de Joseph R. se remarcă prin întrebuinţarea eficientă a ma-
Biden, Jr., preşedintele democrat al Comitetu- ximului de forţe disponibile pentru a asigura
lui senatorial pentru relaţii externe, conform securitatea în ţară până când irakienii îşi vor
căreia Irakul ar trebui federalizat şi împărţit în putea asuma această sarcină. Forţele america-
trei regiuni autonome, pe criterii religioase: ne vor fi reduse cu 30.000 de militari, astfel că
sunită, şiită şi kurdă. forţele rămase în teatru vor constitui maximul
Susţinătorii acestei rezoluţii o prezintă ca disponibil, reducerea în continuare urmând a
fiind unica soluţie pentru a face să înceteze se efectua în funcţie de circumstanţe.
violenţa în Irak, fiind de fapt o încercare de ie- Comandantul forţei multinaţionale din
şire onorabilă din situaţia politico-militară grea Irak, generalul David Petraeus, ajuns în postu-
în care se află Administraţia Bush în gestiona- ra singurului posibil salvator al unui război tot
rea crizei irakiene, fără să se ţină seama de mai nepopular, a contribuit decisiv la adopta-
tragedia umanitară pe care ar provoca-o. rea cursului războiului, venind în faţa Congre-
Prima reacţie a fost cea a premierului sului SUA cu două argumente majore. În con-
irakian, care a declarat că o asemenea iniţiati- diţiile în care strategiile anterioare nu au mar-
vă ar duce la un dezastru pentru ţara sa. La fel cat progrese aşteptate de Administraţie, Con-
a reacţionat şi armata turcă, care a avertizat gres şi opinia publică americană, primul argu-
asupra pericolului unei dezintegrări a Irakului ment al comandantului Petraeus este chiar no-
“către care se îndreaptă rapid” această ţară, ua strategie pe care a lansat-o în Irak, care
ceea ce reprezintă o ameninţare pentru securi- combină operaţiunile agresive de securitate cu
tatea Turciei. Siria, la rândul său, a apreciat că atragerea la colaborare a liderilor politici de la
rezoluţia senatului american “este un preludiu nivel subnaţional, în special liderii sunniţi. Du-
la desfiinţarea Statului irakian şi dezintegrarea pă nouă luni de exercitare a comenzii în Irak,
poporului irakian”. generalul Petraeus poate să afirme că strate-
Cert este că dezintegrarea Irakului ar gia sa a avut un impact pozitiv şi poate duce la
avea consecinţe importante, greu de imagi- îndeplinirea misiunii, cu condiţia să dispună de
nat, pentru echilibrul din regiune şi nu numai mult timp. Iar timpul care se va acorda ge-
mai, de unde rezultă şi periculozitatea proiec- neralului american va fi de 1-2 ani. Al doilea
tului. argument adus de generalul Petraeus se refe-
ră la consecinţele aproape imposibil de preve-
nit ale retragerii forţelor armate multinaţionale.
Dileme strategice în Orientul Mijlociu Una dintre acestea a fost menţionată chiar de
preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad,
Nicolae PERHAIŢĂ
care a declarat că Iranul este pregătit să umple
Pe măsură ce Administraţia şi Congre- vacuumul în cazul în care Statele Unite se re-
sul Statelor Unite reuşesc să cadă de acord trag din Irak. Este de aşteptat ca şi grupurile
asupra cursului războiului din Irak şi asupra etnice din Irak să se războiască între ele, cu
efectivelor forţelor americane în anul 2008, se
370

participarea al-Qaeda, pentru obţinerea contro- să confere consistenţă opţiunii privind Irakul,
lului asupra unor teritorii irakiene. Nu poate fi dar marea ei problemă constă în vulnerabilita-
exclusă nici posibilitatea intervenţiei unor state tea la care sunt expuse forţele armate ameri-
vecine în conflictul din Irak. Retragerea cane. Strategia şi misiunea propusă de gene-
graduală a trupelor americane şi ale coaliţiei ralul Petraeus angajează, în principiu, toate
multinaţionale echivalează cu încercarea de a forţele terestre americane în Irak, ceea ce mai
ţine Irakul, sau o cât mai mare parte din el, în rămâne din ele fiind angajate în Afganistan şi
afara pericolului iranian. Dacă strategia nu va Coreea de Sud. La dispoziţia comandantului
avea succes, Statele Unite vor putea apela, ca suprem mai rămân disponibile doar forţele na-
totdeauna, la o altă opţiune. vale şi aeriene, ceea ce, practic, nu permite
Războiul din Irak a afectat reputaţia Statelor Unite să se angajeze într-un alt con-
multor generali americani. Planul generalului flict major care ar necesita o prezenţă semnifi-
Petraeus, văzut ca planul de salvare a Statelor cativă a trupelor de uscat. Această situaţie nu
Unite din acest război, a dus chiar şi la schim- poate rămâne fără consecinţe.
barea denumirii războiului. Dacă anterior era Pentru Rusia, situaţia actuală din Irak şi
denumit „războiul lui Rumsfeld”, acum este de- Iran este destul de convenabilă. Din punctul de
numit „războiul lui Petraeus”. Să fie aceasta o vedere al Moscovei , Statele Unite sunt anga-
încercare de derobare din partea preşedintelui jate într-un conflict de durată, care absoarbe
Bush de responsabilităţile declanşării şi finali- uriaşe resurse materiale şi umane şi forţe stra-
zării războiului din Irak? Poate că din această tegice, ceea ce oferă Rusiei mai multe oportu-
cauză generalul nu defineşte conflictul din Irak nităţi de manifestare a propriilor interese stra-
ca parte a războiului global împotriva teroris- tegice. Iar principala preocupare strategică a
mului şi nu pleacă de la premiza că al-Qaeda Rusiei este recâştigarea sferei de influenţă în
va prelua controlul în Irak după retragerea for- spaţiul fostei Uniuni Sovietice şi în imediata
ţelor americane. vecinătate a fostelor graniţe sovietice.
Schimbarea preşedintelui SUA la începu- Dacă Statele Unite planifică să rămână
tul anului 2009, nu va aduce şi o schimbare a în Irak şi după expirarea mandatului preşedin-
strategiei faţă de Irak. Candidaţii democraţi la telui Bush, atunci s-ar putea să aibă nevoie de
funcţia de preşedinte nu pun deloc la îndoială unele gesturi din partea Rusiei, cum ar fi abţi-
continuarea prezenţei trupelor americane în nerea de la furnizarea de armament către Si-
Irak şi aduc în discuţie doar efectivele, misiuni- ria, Iran sau insurgenţii din Irak şi mai ales de
le şi perioada de timp în care armata america- la acordarea de asistenţă tehnică şi tehnologi-
nă va rămâne după plecarea preşedintelui că nucleară Iranului. În pofida acestor aştep-
Bush. Din dezbaterile candidaţilor democraţi la tări, la începutul lunii septembrie 2007, minis-
desemnarea celui care va candida la funcţia de trul iranian de externe Manouchehr Mottaki, în
preşedinte al SUA rezultă că nu va avea loc o vizită la Moscova, declara că a obţinut din par-
schimbare majoră a poziţiei americane faţă de tea Rusiei promisiunea de sprijin pentru finali-
Irak, pentru că, aşa cum arăta un consilier al zarea centralei nucleare Bushehr, respectiv
generalului Petraeus, setul de opţiuni privind pentru furnizarea de combustibil nuclear şi
Irakul este destul de limitat. Ca urmare, planu- pentru punerea în funcţiune a centralei. Deşi
rile privind o prezenţă militară americană, cel anunţul lasă să se înţeleagă că este vorba de
puţin până în 2013, cu efective între 40-60.000 tehnologie civilă, este ştiut că în domeniul nu-
militari, nu vor fi afectate de schimbarea admi- clear diferenţa dintre tehnologia civilă şi cea
nistraţiei de la Casa Albă. Acestor efective li se militară este aproape nesesizabilă. Ceea ce
vor adăuga şi cei aproximativ 160.000 de con- înseamnă că asigurările date Teheranului sunt
tractori civili, din care cam 50.000 sunt angajaţi de fapt semnale transmise Washingtonului de
în operaţiuni de securitate. către Moscova conform cărora partea rusă nu
Opţiunea făcută de Administraţia Bush trebuie exclusă din ecuaţia iraniană.
pare să fie rezonabilă, dar ea trebuie să se Cum iranienii sunt atenţionaţi şi de alte
sprijine pe fundamente politice stabile, de du- puteri că atacul american poate fi o reală posi-
rată. Aşa cum arată aceste fundamente, în bilitate, asigurările date de Rusia sunt aprecia-
acest moment la Washington, cel puţin pentru te ca având o deosebită valoare, de natură să
restul mandatului preşedintelui Bush, ar putea transmită mesajul că Rusia nu are interesul să
371

vadă Iranul devastat de atacurile americane. enţă rusă în Caucaz, lăsând Azerbaidjanul ca
Dimpotrivă, Rusiei i-ar conveni ca Iranul să-şi un tampon înspre Iran. Iar în privinţa Ucrainei
continue acţiunile de înfruntare a ameninţărilor şi Belarusului, Moscova mizează pe faptul că,
americane, prin aceasta obligând forţele arma- având libertate de acţiune în Orientul Mijlociu,
te ale SUA să rămână în Irak. Dar la fel de Washingtonul va renunţa la sprijinul acordat
adevărat, nici o campanie aeriană împotriva organizaţiilor neguvernamentale pro-
Iranului nu ar displace Moscovei, deoarece ar occidentale. La vest, Rusia speră că Statele
fi foarte costisitoare pentru Statele Unite. În Unite vor atenua sentimentele antiruse şi vor
lipsa forţelor terestre care să exploateze avan- limita rolul ţărilor baltice în NATO, în paralel cu
tajele create de un atac aerian şi ca urmare a excluderea prezenţei trupelor străine, mai ales
sprijinului acordat de Rusia în sisteme de apă- poloneze, în aceste ţări. Completând cu pro-
rare antiaeriană, Iranul poate crea o situaţie în blematica provinciei Kosovo şi sistemul
care anihilarea apărării antiaeriene inamice, antirachete balistice avem imaginea a ceea ce
prima fază a unei campanii aeriene, să fie foar- ar dori Rusia de la Statele Unite sau, spus cu
te costisitoare pentru SUA, iar cea de a doua alte cuvinte, abandonarea de către SUA a inte-
fază, atacul asupra infrastructurilor, să se reselor în spaţiul fostei Uniuni Sovietice.
transforme într-un război de uzură. În astfel de Ceea ce doreşte să realizeze preşedinte-
condiţii, SUA ar putea clama victoria, datorită le Putin la sfârşit de mandat este să schimbe
superiorităţii aeriene, dar rezultatul nu va în- practic sau chiar oficial sensul consecinţelor
semna schimbarea regimului de la Teheran, în dezmembrării Uniunii Sovietice, cel puţin pe
pofida resurselor uriaşe angajate. teritoriul fostului imperiu sovietic. Demersul său
Analiştii Institutului american de progno- se fundamentează pe trei realităţi cât se poate
ze strategice sunt de părere că Rusia nu are de evidente: nivelul de dotare şi pregătire al
intenţia de a se implica într-un schimb nuclear forţelor armate ruse s-a îmbunătăţit mult în ulti-
cu Statele Unite, deşi, de multe ori, a cochetat mii şapte ani; ţările pe care le are în vedere nu
cu ideea de a forţa Washingtonul să ia în cal- dispun de forţe armate comparabile cu cele
cul, şi doar atât, o astfel de posibilitate. Aşa ruseşti, în cazul în care forţele americane nu
cum Rusia nu ar agrea nici înarmarea nucleară intervin; şi nu în ultimul rând, problema renun-
a Iranului, ci doar o extindere pe o durată cât ţării sau nu la interese în spaţiul revendicat de
mai mare a conflictului din Irak, o creştere a Rusia chiar nu se pune pentru SUA atât timp
tensiunilor dintre SUA şi Iran şi, în ultimă in- cât sunt implicate şi vor rămâne să-şi impună
stanţă, ar accepta şi o campanie militară ame- strategia în Irak. Preşedintele Putin are la dis-
ricană împotriva Iranului. Pentru că o astfel de poziţie două variante: fie ajunge la înţelegere
eventualitate ar fi o bună ocazie pentru Mosco- cu preşedintele american şi lasă Iranul la voia
va să livreze iranienilor diverse sisteme de ar- destinului, fie se aliniază cu Iranul şi pune Sta-
me, luându-şi măsuri de precauţie ca aceste tele Unite într-o situaţie mult mai complexă de-
arme să nu poată fi folosite, mai târziu, împotri- cât întrevăd scenariile Casei Albe şi Pentago-
va ruşilor. Cu alte cuvinte, Rusia ar fi dispusă nului.
să nu se opună unei campanii militare ameri- Acestea sunt oportunităţi pe care preşe-
cane împotriva Iranului atât timp cât forţele dintele Putin ar putea să le exploateze, oportu-
americane sunt angajate pe frontul din Irak. nităţi cu care nu se întâlneşte la orice pas.
Astfel de circumstanţe sunt o oportunitate ma- Pentru că, altfel, Statele Unite sunt indiscutabil
joră pentru Rusia de a pune SUA în faţa unor o putere mai mare decât Rusia, excepţie fă-
provocări majore de securitate. când acest moment, când, datorită direcţiilor
Paleta oportunităţilor pentru Rusia este de politică externă şi militară pe care sunt an-
completată de alte circumstanţe colaterale. gajate, Statele Unite sunt vulnerabile în zone
Astfel, în Caucaz, se aşteaptă ca, mai devre- care, pentru Rusia, prezintă interes. Într-o ast-
me sau mai târziu, Statele Unite să renunţe la fel de abordare, SUA ar trebui să renunţe la
sprijinul acordat Georgiei, ceea ce ar putea sprijinul acordat partenerilor din spaţiul fostei
forţa guvernul de la Tbilisi să se orienteze că- Uniuni Sovietice, lăsând liberă sfera de influen-
tre Moscova. Ostilitatea Armeniei faţă de Tur- ţă pentru Rusia, în timp ce Rusia ar trebui să
cia şi poziţia geografică a Erevanului ar putea renunţe la orice sprijin acordat Iranului, astfel
duce, într-un final, la refacerea sferei de influ- încât Teheranul să se confrunte singur cu for-
372

ţele armate americane. O astfel de oportunitate să respecte tratatul de neproliferare nucleară.
are însă şi limitele ei, întreaga afacere fiind Generalul John P. Abizaid, fost comandant al
dependentă de măsura în care Iranul îşi pune Comandamentului Central al SUA
speranţe într-un sprijin dat de Rusia, pentru că (CENTCOM) până în martie 2007, comanda-
încă nu poate fi exclusă posibilitatea ca Iranul ment care include în aria de misiune o mare
să ajungă la o înţelegere cu Statele Unite cel parte din Orientul Mijlociu, este de părere că,
puţin în privinţa viitorului Irakului. deşi Statele Unite trebuie să întreprindă toate
În aceste condiţii, planul întocmit de ge- măsurile pentru a preveni nuclearizarea Iranu-
neralul Petraeus, deşi poate fi viabil în stabili- lui, eventuala producere de arme nucleare de
zarea Irakului în următorii câţiva ani, poate către Iran nu ar fi un mare pericol deoarece
crea o serie de vulnerabilităţi în alte regiuni există suficiente mijloace pentru a împiedica
pentru Statele Unite, cea mai evidentă în acest folosirea acestora. În primul rând, Iranul nu va
moment fiind posibila recreare a climatului putea concura cu Statele Unite în ce priveşte
geopolitic pentru o nouă Uniune Sovietică. autoritatea şi puterea militară, iar producerea
Până la jocul oportunităţilor pentru Rusia unui număr mic de arme nucleare nu va folosi
şi vulnerabilităţilor pentru SUA, opţiunea unui cu nimic Iranului şi nici nu va încuraja Iranul să
atac armat împotriva Iranului nu pare să entu- se angajeze într-un război cu Statele Unite. În
ziasmeze Casa Albă şi Pentagonul, deşi se fac opinia generalului Abizaid, regulile descurajării
afirmaţii că planurile de atac sunt mereu revi- nucleare care au fost eficiente în perioada răz-
zuite. Dincolo de posibilitatea distrugerii insta- boiului rece şi care sunt încă în vigoare vis-a-
laţiilor nucleare iraniene, strategii administraţiei vis de Rusia şi China, vor fi eficiente şi faţă de
Bush trebuie să gestioneze şi eventualele răs- Iran.
punsuri ale Iranului, care ar putea include in- O altă opţiune vehiculată la Washington
tensificarea atacurilor asupra forţelor america- constă în organizarea unui forum regional care
ne din Irak, posibile represalii împotriva Israe- să se opună Iranului, pe modelul folosit pentru
lului sau destabilizarea guvernelor din Liban negocierile cu Coreea de Nord, ca un demers
sau Pakistan. Apelul la sancţiuni economice menit să pună noi presiuni asupra Iranului, de
mai dure împotriva Iranului ar putea fi o măsu- data aceasta din partea vecinilor. Numai că în
ră fără prea mare eficienţă, atât timp cât Rusia Orientul Mijlociu, nici unul dintre vecinii Iranului
şi China ar putea să nu le respecte. nu doreşte şi nici nu este în măsură să-şi asu-
Dificultatea proiectării unei campanii aeri- me un rol alături de Statele Unite.
ene împotriva Iranului rezultă din faptul că nu
există certitudinea că pot fi distruse toate com- ULTIMELE EVENIMENTE IMPORTANTE
ponentele sistemului de facilităţi nucleare dez- Turcia
voltate de Iran, cu excepţia complexului subte-
Urmare atacului forţelor kurde asupra
ran de la Natanz a cărui distrugere nu ar duce
forţelor de securitate turce din 7 octombrie a.c.,
decât la o întârziere a programelor nucleare
soldat cu moartea a 13 militari turci, cel mai
iraniene şi nu la anihilarea acestora.
important din ultimii zece ani, primul ministru
Iniţiativa preşedintelui Nicolas Sarkozy
turc Recep Tayyp Erdogan a declarat, la 9 oc-
privind reducerea drastică a împrumuturilor
tombrie, că guvernul a autorizat desfăşurarea
bancare şi livrărilor de tehnologie din Uniunea
tuturor acţiunilor militare necesare împotriva
Europeană către Iran a fost de natură să încu-
rebelilor kurzi aparţinând Partidului Muncitorilor
rajeze Statele Unite şi să creeze chiar o axă
din Kurdistan (PKK), inclusiv o posibilă opera-
Washington-Paris menită să forţeze Teheranul
ţie militară peste frontieră, în nordul Irakului.
să facă o alegere strategică prin renunţarea la
programele nucleare. Decizia este urmare a reuniunii principa-
Interesante sunt opiniile, tot mai mult ve- lilor lideri politici şi militari turci pe acest
hiculate în ultimele zile, conform cărora Statele subiect, ţinută cu o zi în urmă, precum şi a
Unite nu ar trebui să se preocupe foarte mult semnării, cu puţin timp în urmă, la Ankara, a
de realizările Iranului în domeniul nuclear. Chi- unui acord de colaborare antiteroristă între gu-
ar şi dacă ar reuşi să producă suficient uraniu vernele turc şi irakian.
pentru a produce arme nucleare, există sufici- Acţiunile militare turce în Irak nu vor pu-
ente reglementări pentru ca Iranul să fie obligat tea avea decât obiective strategice limitate şi
373

opţiuni tactice, având în vedere nu numai con- DAMASC – ANKARA : O NOUĂ “AXĂ” RE-
junctura politico-militară, dar şi situaţia terenu- GIONALĂ?
lui şi apropierea iernii. Probabil va fi folosită pe În a doua parte a lunii octombrie a.c.,
scară largă artileria, elicoptere, precum şi o preşedintele sirian Bashar Al-Assad a efectuat
parte din forţele celor cinci brigăzi de forţe spe- o vizită oficială în Turcia, eveniment care ar fi
ciale de care dispune Turcia, elemente ale putut fi înregistrat la rubrica obişnuitelor con-
acestora acţionând deja în nordul Irakului. tacte politice dintre două ţări vecine, dacă el nu
Apreciem că decizia guvernului turc vine s-ar fi desfăşurat pe fondul unor evoluţii care
şi în întâmpinarea opţiunii conducerii militare, polarizează atenţia cercurilor politice şi a opini-
în dorinţa de a realiza o mai bună apropiere de ei publice regionale şi internaţionale, între care
liderii militari, încă nemulţumiţi de evoluţia poli- este suficient să fie amintite pregătirile febrile
tică internă din ţară. pentru convocarea unei conferinţe internaţio-
Arabia Saudită nale de pace în Orientul Mijlociu, prevăzută, în
principiu, pentru finele lunii noiembrie şi la ca-
La 8 octombrie a.c. regele
re, cel puţin până în momentul de faţă, Siria nu
Abdullah a emis un decret regal
a fost invitată, ea însăşj condiţionând participa-
privind detaliile aplicării Legii suc-
rea de discutarea statutului viitor al Golanului
cesiunii (decretată în octombrie
ocupat, brusca înăsprire a climatului din relaţii-
2006), atât în ceea ce priveşte
le între Ankara şi Washington, “lumina verde”
alegerea viitorului rege dar şi a
pe care Parlamentul turc a dat-o unei posibile
prinţului moştenitor.
intervenţii militare în nordul Irakului, pentru ani-
Legea şi decretul recent semnate urmă- hilarea rebelilor din Partidul separatist al Mun-
resc asigurarea păstrării puterii in cadrul des- citorilor din Kurdistan (P.K.K.), sau disponibili-
cendenţilor regelui fondator, Abdel-Aziz bin tatea, deja oficializată, a guvernului de la An-
Abdel-Rehman al-Saud, precum şi desemna- kara de a intermedia o reluare a negocierilor
rea următorului rege şi prinţ moştenitor după o de pace dintre Siria şi Israel.
procedură mult mai strictă. Ea nu se aplică ac-
A reţinut atenţia faptul că şeful statului
tualului rege şi prinţ moştenitor. Printre altele,
sirian, al cărui regim are el însuşi probleme cu
legea dă posibilitatea Comisiei de Fidelitate să
etnicii kurzi, s-a pronunţat pentru o soluţionare
excludă, cu o majoritate de două treimi, orice
politică a contenciosului dintre Ankara şi
prinţ care nu respectă statutul stabilit prin lege.
P.K.K., declarându-şi, însă, întreaga susţinere
Măsura poate fi apreciată şi ca o acţiune pentru “dreptul Turciei la auto-apărare împotri-
pentru prezervarea stabilităţii interne, în condi- va actelor teroriste” transfrontaliere pe care
ţiile când un prinţ saudit s-a declarat pentru separatiştii kurzi le execută pornind din nordul
înfiinţarea unui partid politic (inexistente şi in- Irakului.
terzise în Arabia Saudită), dar şi reducerea vul- În consonanţă cu atmosfera tensionată
nerabilităţilor faţă de acţiunile de influenţă şi care s-a înstăpânit în raporturile dintre Turcia
politică externă iraniană. şi S.U.A., preşedintele Bashar Al-Assad a afir-
În pofida conservatorismului şi poziţiei mat că responsabile pentru securizarea frontie-
uneori mai puţin stabile, familia regală saudită, relor dintre Irak şi vecinii săi sunt, în primul
şi-a dovedit, în ultimele două secole, capacita- rând “forţele americane de ocupaţie” şi guver-
tea de a gestiona şi supravieţui unor crize manul de la Bagdad, evitând, însă, să răspundă la
jore (asasinarea regelui Faisal în 1975, acţiuni- întrebarea dacă tot aceleaşi forţe sunt răspun-
le opoziţiei după războiul din Golf din 1991, zătoare de paza frontierei siro-irakiene pe care
acţiunile insurgenţei jihadiste din 2003). Washingtonul o consideră principalul coridor
Grupaj de Corneliu PIVARIU de infiltrare în Irak a combatanţilor străini care
se înrolează în formaţiunile rebele şi teroriste
din această ţară.
În context, şeful statului sirian a dat omo-
logului său turc Abdullah Ghul asigurări că va
face demersuri pe lângă autorităţile de la
Baghdad pentru înăsprirea controlului asupra
374

Kurdistanului irakian, pentru evitarea unei acţi- mii”.
uni militare a armatei turce în această zonă, cu Dincolo de “convergenţa sau identitatea
consecinţe imprevizibile în plan irakian şi regio- punctelor de vedere”, comentatorii subliniază
nal. că discuţiile oficiale au evitat abordarea sensi-
Totodată, Bashar Al-Assad a susţinut bilităţilor – nu puţine – care există în relaţiile
realizarea concordiei naţionale şi a unităţii poli- bilaterale şi care ţin de mai vechi dispute terito-
tice libaneze, asigurând că ţara sa nu are nici riale, împărţirea cotelor de apă din bazinul hi-
un interes şi nu intervine în nici un fel în pro- drografic al Eufratului, colaborarea militară
blemele interne ale ţării vecine. Este de presu- “strategică” dintre Turcia şi Israel, susţinerea
pus că un mesaj în acest sens a fost transmis pe care Ankara o acordă armatei americane
oficialilor de la Beirut de către ministrul turc de angajată în războiul din Irak , sau alianţa, tot
externe care, imediat după încheierea vizitei atât de “strategică” dintre Siria şi Iran.
preşedintelui sirian, s-a deplasat în capitala Din această perspectivă, nu lipsesc ana-
libaneză într-o “vizită de lucru”. lizele şi opiniile potrivit cărora momentul ales
Şeful statului sirian a avut o întâlnire cu pentru noul dialog siriano-turc la nivelul cel mai
locţiitorul şefului Marelui stat Major al armatei înalt nu este străin de brusca deteriorare a re-
turce cu care, potrivit unor surse mass-media a laţiilor dintre Ankara şi Washington după ce
clarificat “neînţelegerea” creată pe marginea Congresul american a decis că, în 1915, Tur-
suspiciunilor că Turcia ar fi avut cunoştinţă de cia a comis un “genocid” împotriva minorităţii
intenţia Israelului de a efectua recentul raid armene din fostul Imperiu Otoman, sau după
aviatic împotriva unor obiective “suspecte” din somaţia imperativă pe care Administraţia Bush
nordul Siriei. a dat-o Turciei căreia i-a cerut să se abţină de
În replică, interlocutorii turci s-au pronun- la orice intervenţie militară în nordul Irakului.
ţat fără echivoc în favoarea unei participări ac- Ar fi, desigur, hazardat să se afirme că
tive a reprezentanţilor sirieni la conferinţa in- asistăm la naşterea unei noi “axe strategice”
ternaţională de pace care va fi găzduită de Ankara-Damasc, primirea de către Turcia a
S.U.A. la finele lunii noiembrie, aceasta repre- şefului unui stat pe care Washingtonul l-a în-
zentând, în opinia Ankarei, “un mesaj adresat scris pe lista ţărilor care constituie “axa răului”,
tuturor celor interesaţi care trebuie să fiind, mai curând, un mesaj de “independenţă”
înţeleaga că Siria (şi, desigur, Turcia) susţin faţă de S.U.A., independenţă pe care însuşi
fără rezerve eforturile pentru implementarea preşedintele Abdullah Ghul a exprimat-o răspi-
păcii şi stabilităţii în regiunea Orientului Mijlo- cat atunci când a făcut afirmaţia că “Turcia nu
ciu”. Observatorii au remarcat faptul, nu lipsit primeşte sfaturi de la nimeni”.
de importanţă, că, în problema negocierilor de Este vorba, în acelaşi timp, de un
pace, partea turcă s-a aliniat, practic, poziţiei şi “certificat de bună purtare” pe care Ankara îl
opiniilor siriene care proclamă drept principii acordă Damascului, confruntat cu o cvasi-
imperative abordarea simultană a tuturor palie- totală izolare nu numai pe plan internaţional,
relor care comun conflictul arabo-israelian şi dar şi în sânul comunităţii arabe şi cu presiuni
reluarea negocierilor cu Israelul de la punctul economice şi politice ale căror cauze sunt bine
la care acestea au fost întrerupte în anul 2000 ştiute.
– cerinţe neacceptate, însă, la tel-Aviv şi la Pe de altă parte, Turcia – membru al
Washington, putând, astfel, constitui o piedică NATO şi al Organizaţiei Conferinţei Islamice,
nu de neglijat în calea eventualelor misiuni de având şi strânse relaţii cu Israelul - poate avea
bune oficii pe care Turcia le-ar avea în vedere. un rol demn de luat în seamă cât priveşte ame-
Un membru al delegaţiei siriene, care a prefe- liorarea actualelor ecuaţii politico-militare regio-
rat să-şi păstreze anonimatul, a declarat, pen- nale în care, într-un fel sau altul, este implicată
tru corespondentul cotidianului londonez de şi Siria, dar şi ca eventual factor de influenţă în
limbă arabă, că “Damascul este pe deplin în- planul relaţiilor dintre Damasc şi capitalele oc-
credinţat că Turcia poate avea un rol important cidentale, procesul de pace cu Israelul, stabili-
nu numai în ceea ce priveşte procesul general zarea situaţiei din Liban sau spinoasa proble-
de pace în regiune, ci şi pentru consolidarea mă a crizei irakiene.
securităţii şi a stabilităţii în această parte a lu-
375

CONFERINŢA DE LA ANNAPOLIS: O NOUĂ de 6.209 kilometri pătraţi, cu posibilitatea efec-
DOVADĂ CĂ PACEA ESTE MAI DIFICILĂ tuării şi a unui schimb de teritorii ( 2%) sau pri-
DECĂT RAZBOIUL mirea de despăgubiri în schimbul acestora.
Regiunea Orientului Mijlociu este, fără Mahmud Abbas a lansat cifre, dar nu a preci-
îndoială, una dintre cele mai fierbinţi şi mai zat dacă israelienii şi-au dat acordul asupra
sensibile zone ale planetei: cărţile de pe masa acestora şi nici nu a precizat dacă este în mă-
de joc sunt confuze, paleta nuanţelor şi culori- sură să impună şi Hamasului aceste procente.
lor se dovedeşte foarte mozaicată, după cum Spre a nu mai aminti de măsura în care poate
interesele marilor puteri sa întrepătrund şi se să le impună, în primul rând, Israelului.
boicotează reciproc, de cele mai multe ori. Mai La rândul său, Siria cere includerea
mult, un alt element se adaugă motivelor de chestiunii Golanului pe agenda de lucru a con-
îngrijorare şi teamă şi anume extremismul radi- ferinţei drept condiţie pentru a-şi trimite negoci-
cal care se regăseşte în programele şi obiecti- atorii la Annapolis. Este ca şi cum arabii vor să
vele unor state nu mai puţin radicale. iasă pe uşă înainte de a fi intrat.
Preşedintele George W.Bush a lansat, La rândul său, Egiptul rămâne în ex-
pentru această toamnă, invitaţia la o conferinţă pectativă, dovedind un exces de prudenţă şi
internaţională de pace – o pace care, după teamă faţă de rezultatele cu care se vor solda
toate aparenţele, pare a fi mai dificil de înfăptu- negocierile din America, iar Israelul acuză par-
it decât declanşarea unui război. tea arabă de a ridica condiţii prealabile explozi-
Charisma dovedită, până acum, de Ame- ve care, odată acceptate, ar putea să ruineze
rica a ajuns în bătaia tuturor vânturilor ca ur- coaliţia de guvernământ de la Tel-Aviv, chiar
mare a spiritului belicos şi intransigent pe care dacă premierul Ehud Olmert nu încetează să
îl promovează unele curente şi personalităţi de asigure că va face tot ceea ce este posibil pen-
la Washington. Înainte de evenimentele de la 1 tru o reuşită a conferinţei.
septembrie 2000, era de ajuns o simplă mani- Mahmud Abbas respinge ideea unui stat
festare de forţă pentru a descuraja extremis- palestinian cu frontiere provizorii şi orice
mul, dar astăzi, situaţia la care s-a ajuns în Irak schimburi de populaţie cu Israelul , iar proble-
şi Afghanistan îndeamnă, mai degrabă, la pesi- ma Ierusalimului rămâne la fel de spinoasă:
mism, într-o eră a globalizării şi dominaţiei uni- pentru partea israeliană dosarul Ierusalim este
polare asupra lumii, a ingerinţelor şi conexiuni- definitiv închis, în vreme ce palestinienii îl con-
lor tot mai agresive ale extremismului şi teroris- sideră a fi problema-problemelor şi prioritatea
mului în dosarele cele mai complexe ale lumii priorităţilor.
contemporane, pentru atingerea unor obiective Nu mai puţin sensibilă şi complexă este
egoiste şi fără nici o legătură cu civilizaţia , cu şi chestiunea refugiaţilor palestinieni şi a drep-
pacea şi toleranţa. Şi toate acestea, sub o aco- tului acestora de a se întoarce la căminele lor.
perire fundamentalistă religioasă fără prece- Radicalii ambelor părţi au păreri pe cât de mul-
dent în istorie. te, pe atât de contradictorii care, în nici un caz,
Dacă vom privi la actorii chemaţi să parti- nu vor conduce la o soluţie. Avansăm opinia că
cipe la reuniunea de la Annapolis, vom consta- o “naturalizare” a palestinienilor în ţările în care
ta că fiecare în parte este înglodat în propriile se află, cu plata unor despăgubiri financiare
probleme şi frământări interne care pot împie- atât pentru aceştia, cât şi pentru ţările-gazdă
dica desfăşurarea normală şi responsabilă a poate oferi o soluţie rezonabilă acestei proble-
lucrărilor. Vorbind despre pace, trebuie să me. Refugiatul care a plecat din Palestina în
reamintim adevărul că acela care nu poate fa- 1948 ca nou-născut are, astăzi, 60 de ani şi
ce pace în propria casă, nu va fi în măsură să are copii , nepoţi şi, poate, chiar strănepoţi.
realizeze pacea între ceilalţi. Cine se va întoarce în Palestina ? Tatăl bunic,
Preşedintele palestinian Mahmud Abbas copii, nepoţii sau strănepoţii? Despăgubirile de
a anunţat că suprafaţa de pământ pe care o va care am amintit pot fi acordate în cadrul unui
cere israelienilor reprezintă 98% din Fâşia Ga- program pentru dezvoltare şi pace în regiune.
za şi Cisiordania, la care se adaugă partea es- A vorbi de soluţionarea unei probleme înainte
tică a Ierusalimului, adică în total aproximativ de a aborda modul de ajungere la această re-
glementare, înseamnă că niciuna dintre părţi –
376

nici cea israeliană, nici cea arabă – nu doresc, bula “dacă” şi avem datoria să discutăm împre-
în realitate, să se ajungă la o pace posibilă, ca ună viitorul copiilor noştri şi al copiilor lor, căci
şi cum ar prefera să trăiască la umbra spectru- ceea ce ne uneşte este mult mai amplu şi mai
lui războiului, într-un climat în care extremismul profund decât ceea ce ne desparte.
religios este în ascensiune iar unele forţe pa- Din păcate, atât arabii, cât şi israelienii
lestiniene sunt utilizate drept instrumente pen- preferă să irosească timpul, în loc de a folosi
tru atingerea unor scopuri care nu au nici o fiecare minut, începând chiar de acum şi până
legătură cu ideea de pace. În atari condiţii nu la conferinţa din noiembrie, pentru a asigura
este exagerat să afirmăm că pacea în Orientu- reuşita acesteia şi a pune capăt definitiv urii şi
lui Mijlociu este, mai curând, o a noua minune vărsării de sânge.
a lumii greu de conceput şi, mai ales, de înfăp-
Dr. Riad AWWAD
tuit.
În cursul acestui an, şefa diplomaţiei
americane, Condoleeza Rice, a efectuat o in- DOCUMENTAR : DOSARUL NUCLEAR IRA-
tensă navetă între Israel şi Autoritatea Naţiona- NIAN
lă Palestiniană fără a reuşi să clarifice detaliile
referitoare la viitoarea configuraţie a teritoriilor Dosarul nuclear al Iranului a devenit, as-
care vor forma statul palestinian şi nici a pro- tăzi, o sintagmă care exprimă nu doar aspiraţia
centului de 2% propus ca monedă de schimb strategică a acestei ţări de a deveni o putere
sau despăgubire. Situaţia este şi mai complica- nucleară regională, dar şi îngrijorarea şi preo-
tă dacă se are în vedere intensa şi contradicto- cuparea Cancelariilor occidentale şi arabe, din
ria dispută între forţele politice israeliene şi ra- perspectiva posibilităţii ca tensiunile existente
dicalismul extrem al unora dintre acestea, pre- între Iran şi principalele capitale occidentale să
cum “Shas” sau “Israel-casa noastră” care re- degenereze într-un deznodământ militar cu
fuză orice concesie care ar putea fi făcută pa- consecinţe dezastruoase pentru pacea regio-
lestinienilor. Opinii mai elastice au o serie de nală şi pentru stabilitatea internaţională.
politicieni proeminenţi precum vice-premierul Documentarul de faţă îşi propune să ofe-
Haim Ramon, ministrul de Externe Tzipi Livni re, sintetic, date şi informaţii despre acest “nod
sau chiar preşedintele Shimon Perez. Israelul gordian” şi eforturile depuse pentru ca acesta
care, în 1967, a avut nevoie doar de trei zile să să nu se transforme în “ceea ce poate fi mai
ocupe întreaga Fâşie Gaza, se zbate, de 40 de rău”, cum spunea preşedintele francez Nicolas
ani, în hăţişurile complicatei probleme a coloni- Sarkozy, adică într-un conflict armat deschis.
ilor pe care singur a creat-o. Pe de altă parte,
nimeni nu pare a înţelege sau a se pune de I. O retrospectivă istorică
acord asupra statutului viitor al Ierusalimului. În
opinia noastră, acestuia ar trebui să i se acor- Actuala criză generată de programele
de un statut similar celui pe care îl are Vatica- nucleare iraniene s-a conturat relativ recent,
nul – un stat în stat, în care convieţuiesc toate sub mandatul fostului preşedinte moderat al
religiile şi confesiunile. Ierusalimul este, în mă- Iranului, Mohammed Khattami şi a ex-
sură egală, un loc sacru al iudaismului, creşti- responsabilului cu aceste programe, Hassan
nismului şi islamului. De ce nu ar trebui ca, Rohani, pentru a atinge apogeul după alegerea
deasupra lui, să fluture stindardele păcii, ca actualului şef al statului, Mahmud Ahmadinejad
într-un oraş internaţional deschis şi inter- şi numirea lui Ali Larijani în calitate de coordo-
religios, de vreme ce toţi suntem legaţi de dra- nator şi negociator al chestiunilor ţinând de
gostea pentru unicitatea lui Dumnezeu? Ce problematica nucleară.
împiedică realizarea visului ca pacea să se Această a doua etapă nu se deosebeş-
substituie radicalismului, sectarismului şi com- te de cea dintâi decât prin rapida ascensiune a
portamentului extremist-terorist? Iranului pe eşichierul regional după ajungerea
armatei americane la frontiera de est a ţării,
Dacă, în 1948, arabii ar fi recunoscut
prin ocuparea Afghanistanului, în 2001, şi la
existenţa statului Israel, Orientul Mijlociu ar fi
frontiera vestică, prin invadarea Irakului în
fost, astăzi, mai dezvoltat şi mai prosper chiar
2003. O ascensiune însoţită şi de o sensibilă
decât Japonia. Dar în politică nu există voca-
rigidizare a discursului politic şi ideologic irani-
377

an ca instrument de practică diplomatică. acest sens.
Într-o perioadă de timp relativ scurtă, În prezent, cca. patruzeci de state po-
Republica Islamică a fost contemporană cu o sedă tehnologie nucleară cu dublă utilitate civi-
serie de prefaceri geopolitice majore produse lă şi militară şi, pentru a dovedi că programul
în imediata sa proximitate şi nu am aminti, în său are finalităţi exclusiv civile, Iranul a intro-
acest sens, decât apariţia, la graniţa nordică, a dus sau a acceptat o serie de restricţii şi des-
cinci noi state independente desprinse din fos- chideri: ratificarea Protocolului Adiţional cu
ta Uniune Sovietică, apropierea ameninţătoare A.I.E.A. care permite inspecţii inopinate la in-
a “Marelui Satan” american şi a Occidentului, stalaţiile nucleare iraniene, transformarea reac-
în general, sau transformările de substanţă pe torului de la Natanz într-un centru internaţional
care le-a cunoscut sistemul regional de securi- de producere, în comun, a combustibilului nu-
tate, relaţii şi alianţe. clear, reiterarea apelului, formulat în 1977, de
În aceste condiţii, profesorul Gawdat transformare a Orientului Mijlociu într-o zonă
Bahjat, director al Centrului de Studii pentru lipsită de arsenale de distrugere în masă ş.a.
Orientul Mijlociu de la Indiana University of Ar fi hazardat să se decreteze a priori
Pennsylvania, identifică trei dimensiuni majore că preocupările în domeniu ale Iranului consti-
ale febrilelor preocupări nucleare iraniene: acu- tuie un răspuns ofensiv la posibile ameninţări
ta percepere a ameninţărilor care ar veni din externe sau la pericolele pe care prezenţa
partea Pakistanului, Irakului, Israelului şi a
S.U.A.; starea dinamicii politice şi economico-
sociale pe plan intern şi profundul sentiment al
“mândriei şi demnităţii naţionale persane” (în
Nuclear Proliferation: The Islamic Republic of
Iran, Iranian Studies Journal, vol.33, septem-
brie 2006).
Mai mult, autorul citat subliniază şi alţi
trei factori care îşi pun amprenta asupra relaţii-
lor dintre Iran şi comunitatea internaţională şi,
ipso facto, asupra propriei poziţii şi percepţii a
Iranului faţă de programul său nuclear:
1. Oficialii iranieni acordă prea puţină
încredere comunităţii internaţionale a cărei la-
bilitate, manifestată îndeosebi în cursul războ-
iului din 1980 cu Irakul, a făcut ca acesta din
urmă să preia iniţiativa pe front după utilizarea
masivă a gazelor toxice –interzise de legislaţia
internaţională în materie – act în faţa căruia Articol din presa americană privind
începerea programului nuclear iranian
lumea occidentală a preferat să se abţină de la
orice reacţie – o indiferenţă care a consolidat
decizia Teheranului de a se dota cu mijloace americană în Irak şi Afghanistan le-ar exporta
mai avansate de apărare, inclusiv cu un arse- către Teheran. Ceea ce se poate spune, în-
nal nuclear; să,fără ezitare, este că un nou arsenal nuclear
2. Suspiciunile faţă de comunitatea in- într-o zonă în care, şi aşa, ard prea multe fitile
ternaţională au sporit atunci când, la presiunile detonatoare, nici Iranul, nici zona, nici lumea
Washingtonului,mai multe state au reziliat sau nu ar beneficia de mai multă securitate, ci dim-
au renunţat la încheierea unor importante con- potrivă.
tracte şi acorduri de schimburi comerciale şi Programul nuclear iranian a demarat la
cooperare economică cu Iranul; finele anului 1953, imediat după venirea la tron
3. În pofida faptului că, de multă vre- a şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi
me,Teheranul este acuzat că derulează un Aryamehr, cu sprijinul şi implicarea nemijlocită
program militar nuclear, nimeni, nici cel puţin a C.I.A., pentru ca, la numai patru ani, în
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică 1957,Occidentul să considere că Iranul imperi-
(A.I.E.A.) nu a putut aduce dovezi irefutabile în al este suficient de stabil şi puternic pentru a
378

trece la o proliferare nucleară activă ( cf. The le nucleare, iar în 1983, A.I.E.A. se oferă să
spectre of Ajax Operation, în “The Guardian acorde asistantă tehnică pentru producerea de
Unlimited”, 2003). În 1967, sunt înfiinţate Cen- combustibil nuclear pe bază de uraniu îmbogă-
trul pentru Cercetări Nucleare din Teheran şi ţit, renunţând, însă, la această intenţie, ca ur-
Agenţia Iraniană pentru Energie Atomică, dota- mare a presiunilor exercitate de către S.U.A.
te cu reactoare de cercetare de mică putere ( 5 (cf. Cyrus Safadi, în Le Monde diplomatique,
Megawaţi), furnizate de S.U.A., funcţionând pe noiembrie 2005).
bază de uraniu super-îmbogăţit. În 1968, Iranul Decizia de întrerupere a colaborării nu-
a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară, cleare a fost aplicată, succesiv, şi de alte ţări
pe care l-a ratificat, oficial, în 1970. Pe această ( Franţa, Belgia, Spania, Suedia etc.), Iranul
bază, la îndemnul şi cu sprijinul S.U.A. şahul replicând prin acţiuni dure (luări de ostatici,
Reza Pahlavi a aprobat construirea, într-o pri- asasinate) executate de organizaţii fidele pre-
mă etapă, întinsă până în anul 2000, a unor cum Hezbollahul libanez sau chiar formaţiunea
centrale atomo-electrice pentru producerea a extremistă “Acţiunea Directă”.
23.000 MW. Bushehr era prima astfel de cen- Kraftwerk Union, cea care a semnat
trală, care urma să furnizeze energie pentru contractul cu Iranul în 1975, s-a retras total din
oraşul Shiraz. În 1975 firma germană proiectul nuclear Bushehr în iulie 1979, stadiul
Kraftwerrk Unoin AG, societate mixtă aparţi- lucrărilor fiind de 85% la un reactor şi 50% la
nând Siemens AG şi AEG Telefunken, au sem- cel de-al doilea, lucrări pentru care firma a în-
nat un contract în valoare de 4-6 miliarde do- casat circa 2,5 miliarde dolari. Motivul oficial a
lari, pentru construirea unui reactor de produ- fost neplata la scadenţă a unor sume totali-
cere a apei grele. Construcţia a încă două uni- zând 450 milioane dolari.
tăţi nucleare cu capacitatea de 1,196MW, a La începutul anilor ’90, Federaţia Rusă
fost subcontractată cu ThyssenKrupp, terme- şi Iranul înfiinţează, împreună, Institutul de
nul de finalizare fiind anul 1981. Cercetări Nucleare “Persepolis” căruia Mosco-
Citându-l, din nou, pe profesorul va îi furnizează tehnologie, experţi şi informaţii
Gawdat Bahjat, “în pofida aserţiunilor şahului obţinute din Occident de către serviciile ruse
că programul nuclear iranian este destinat ex- de spionaj. În 1995 Iranul a semnat cu Rusia
clusiv unor finalităţi paşnice, există suficiente un contract pentru încheierea lucrărilor la cen-
mărturii că monarhul Reza Pahlavi îşi propu- trala din Bushehr, instalând un reactor de 915
nea edificarea unui potenţial militar nuclear. Un MW.
raport al Centrului pentru Neproliferare Nuclea- Îngrijorată de perspectiva ca Teheranul
ră de la Monterrey avertiza că serviciile occi- să treacă la implementarea unor programe nu-
dentale de informaţii cred cu tărie că savanţii cleare cu finalităţi nucleare, comunitatea in-
atomişti iranieni merg către realizarea unor obi- ternaţională, individual sau în grup, (O.N.U.,
ective militare atomice, deşi, în 1974, anul în Uniunea Europeană, Agenţia Internaţională
care a luat fiinţă Agenţia internaţională pentru pentru energie Atomică, Franţa, S.U.A. etc.) au
Energie Atomică, Şahul se pronunţa public propus şi au purtat negocieri pentru a determi-
pentru eliberarea, prin tratate şi convenţii in- na Iranul să renunţe la producerea de combus-
ternaţionale, a Orientului Mijlociu de prezenţa tibil nuclear utilizabil în scopuri militare, negoci-
arsenalelor nucleare. eri care, însă, cel puţin până în momentul de
În 1976, preşedintele american Gerald faţă, au eşuat sub pretextul, invocat de Tehe-
Ford semna o Directivă prin care oferea Tehe- ran, că acesta nu intenţionează să intre în po-
ranului posibilitatea de a achiziţiona şi a utiliza sesia unui arsenal atomic şi că, în aceste con-
tehnologiile americane de procesare a plutoni- diţii, tratativele nu sunt justificate, insistând, în
ului. La vremea respectivă, actualul vice- acelaşi timp, asupra ideii-slogan că
preşedinte al S.U.A., Dick Chenney era şef al “dezvoltarea ţării prin utilizarea paşnică a ener-
Administraţiei prezidenţiale, iar fostul ministru giei atomice este o chestiune de mândrie şi
al Apărării, Donald Rumsfeld deţinea postul de demnitate naţională”.
Secretar al Apărării.
După revoluţia islamică din 1979, Iranul II. Facilităţi nucleare
a transmis Agenţiei Internaţionale pentru Ener- În prezent, Iranul dispune de 16 locaţii
gie Atomică intenţiile sale de a relua programe- unde se desfăşoară cercetări şi activităţi în do-
379

meniul nuclear. Le ţie.
vom aminti pe cele 8.Complexul Minier Saghand, operaţi-
mai importante: onal din anul 2005, exploatează rezervele de
1. Reactorul de la oxid de uraniu, evaluate la 3-5 mii tone şi
Arak, cu o putere
instalată de 40 Apărare anti-aeriană la Natanz
Megawaţi – echi-
valent apă grea.
Inaugurat în anul
2006, proiectul
Busher - vedere aeriană urmează a fi finali-
zat până în 2014.
Principala activitate constă în producţia de izo-
topi radioactivi pentru medicină şi agricultură.
2.Centrala Bushehr, situată la 17 km.
sud de oraşul cu acelaşi nume, pe ţărmul Gol-
fului Persic şi construită, în faza iniţială, în coo-
perare cu mari companii occidentale
(Siemens AG, AEG Telefunken, Krupp AG,
Kraft Werk Union) şi, din 1995,cu Federaţia având o suprafaţă de 150 km.p.
Rusă. Produce hexafluorură de uraniu şi, în 9.Centrul pentru Cercetări Nucleare
prezent, lucrează la capacitatea de 70% (21 din Teheran, aflat în subordinea directă a
unităţi dintr-un total final de 24); Agenţiei Iraniene pentru Energie Atomică,
3.Centrul Nuclear Chalus care, potrivit echipat cu un reactor de cercetare de 5 Mega-
unor emigranţi iranieni stabiliţi în Occident, are waţi, de producţie americană şi având capaci-
ca destinaţie cercetarea şi producţia cu finali- tatea de a produce anual 600 grame de pluto-
tăţi militare. Până în prezent, această unitate niu. Se apreciază că, la nivelul actual de funcţi-
nu este deschisă inspecţiilor efectuate de onare, Iranul are nevoie de cca. 17 ani pentru
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. a produce o bombă atomică.
4.Centrala Darkowin, profilată pe pro- 10. Centrul Yazed pentru Studierea
ducerea de energie electrică, cu o capacitate Proceselor Radioactive, dotat cu un accele-
de 360 Megawaţi. Lucrările de construcţii, afla- rator de 100 Kilowaţi, de fabricaţie belgiană şi
te în curs, au fost demarate în luna ianuarie angrenat în cercetări geologice, medicale şi în
2007. domeniul producerii polimerilor.
5.Centrul pentru Tehnologie Nuclea-
ră din Isfahan, destinat cercetărilor şi dispu- III. Conducerea instituţional-
nând de 4 reactoare de mică putere furnizate decizională a programului nuclear iranian.
de China. Consiliul Securităţii Naţionale Iraniene.
6. Lashkar Abad, dat în exploatare în Forul suprem de admi-
2002, pentru separarea izotopilor radioactivi nistrare şi decizie în
prin tehnici bazate pe utilizarea laserilor. problemele programe-
7.Natanz, una dintre cele mai mari lor nucleare, Consiliul
structuri ale programului nuclear iranian (o su- Securităţii Naţionale
prafaţă de 100.000 m.p.), construită la 8 metri Iraniene, este succe-
sub pământ şi protejată de un zid de beton cu sor al fostului Consiliu
o grosime de 2,5 m , apărat, la rândul său, de Suprem de Apărare
un al doilea zid similar. În anul 2004, partea Naţională, creat în 1979, imediat după victoria
superioară a fost consolidată cu un plafon din revoluţiei islamice şi având, iniţial, în compo-
beton armat şi un strat de pământ de 22 metri nenţă 7 membri: preşedintele Republicii, pri-
în înălţime. La 21 februarie 2003, directorul mul-ministru, ministrul Apărării, şeful Marelui
general al Agenţiei Internaţionale pentru Ener- Stat Major al armatei, comandantul Gardienilor
gie atomică, Mohammed El-Baradei vizita, par- Revoluţiei (Pasdaran) şi doi consilieri ai ghidu-
ţial, pentru prima şi ultima dată, această loca- lui spiritual suprem al Republicii Islamice.
380

După decesul imamului Khomeyni şi Prin prevederi constituţionale, liderul
adoptarea, în 1989, a noii Constituţii iraniene, (ghidul) spiritual suprem al Republicii Islamice
instituţia a preluat denumirea actuală şi şi-a deţine controlul absolut asupra Consiliului, in-
mărit la 18 numărul membrilor, primind, în ace- clusiv prin emiterea de decizii strategice pe
laşi timp, atribuţii şi prerogative lărgite. care acesta trebuie să le execute necondiţio-
În prezent, Consiliul are următoarea nat, cât şi pri aprobarea sau respingerea hotă-
componenţă: rârilor curente rezultate din activitatea acestui
Preşedintele Iranului, Mahmud organism..
Ahmadinejad; Structura organizatorică a fost reac-
Preşedintele Parlamentului, Gholam tualizată recent, atât pentru o mai bună adap-
Reza Haddad Adel; tare la evoluţiile tehnologice în domeniul nu-
Şeful Autorităţii Judiciare, Mahmud clear, cât şi la reacţiile politico-economice şi
Hashemi Shahrani; militare internaţionale faţă de preocupările Te-
Şeful Statului Major al Armatei, Atallah heranului, în sensul asigurării unei mai mari
Salehi flexibilităţi în adoptarea deciziilor şi a politicilor
Vice-preşedintele Republicii, Parviz de negociere cu statele, organismele şi organi-
Davoodi; zaţiile interesate şi ea cuprinde următoarele
Secretarul general al Consiliului şi Con- departamente:
silier al Ghidului Suprem Ali 1. Divizia pentru Probleme Tehnice
Khamenei, Ali Larijani; şi Negocieri, constituită din Ministrul de Exter-
NOTA: La 19 octombrie a.c., acesta a ne, Manushehar Mottaki, preşedintele Agenţiei
demisionat din funcţia deţinută, pe fon- Iraniene pentru Energie Atomică, Gholam
dul unor dispute cu preşedintele Reza Aghazadeh, ministrul-adjunct al Justiţiei,
Mahmud Ahmadinejad, legate de mo- Abbas Arakji, reprezentantul permanent al Ira-
dul de abordare a negocierilor în pro- nului la O.N.U., Javad Dhari, şeful delegaţiei
blema dosarului nuclear al Iranului. iraniene de negociatori cu Agenţia Internaţio-
Responsabilităţile sale au fost preluate, nală pentru Energie Atomică, Ali Ashgar
provizoriu, de adjunctul ministrului de Soltaniyeh şi ministrul Energiei, Perwez Fattah.
Externe, Said Jalili, apropiat preşedin- 2. Comisia pentru Probleme de Se-
telui Ahmadinejad. curitate şi Implicaţii Politice, ai cărei membri
Ministrul de Externe, Manushehr sunt: secretarul Consiliului Securităţii Naţiona-
Mottaki; le, Ali Larijani, şeful Marelui Stat Major, Atallah
Ministrul de Interne, Mustafa Salehi, ministrul de Interne,Mustafa
Mohammedi; Mohammedi, comandantul Armatei, Hassan
Şeful Serviciului Iranian de Informaţii, Dadars, ministrul Apărării, Mustafa Najjar şi
Gholam Hossein Mohsen Aidi; şeful Biroului pentru Securitate personală al
Comandantul Armatei, Mohammed Ghidului spiritual suprem, Ashgar Hejazi.
Dadars; 3. Comisia de coordonare şi urmări-
Comandantul Gărzii Revoluţionare re, condusă de secretarul Consiliului şi consili-
(Pasdaran),Mohammad Ali Jaafari; er al Ghidului Suprem, Ali Larijani, având atri-
Preşedintele Consiliului Experţilor, fos- buţii de coordonare şi control al ministerelor şi
tul şef al statului Hashemi departamentelor guvernamentale implicate în
Rafsanjani; activităţi cu profil nuclear.
Ministrul Apărării, Mustafa Mohammed 4.Comisia Prezidenţială, formată din
Najjar; şeful statului, Mahmud Ahmadinejad, vice-
Vice-preşedintele Comisiei pentru preşedintele acestuia, Parwiz Davoodi şi pre-
Energie Nucleară, Gholam Reza şedintele Comisiei pentru Buget-Finanţe,
Aghazadeh; Ferhad Rahbar. Are atribuţii mai puţin decizio-
Ministrul Ştiinţelor şi Tehnologiei, nale, ţinând, preponderent, de informarea pre-
Mohammed Mahdi Zahedi; şedintelui Republicii în legătură cu evoluţiile
Ministrul Energiei, Perwez Fattah; politice regionale.
Reprezentantul permanent al Iranului la 5.Comisia pentru Probleme Regiona-
O.N.U., Javad Dhari. le, care urmăreşte şi evaluează situaţia din
381

zonă şi, îndeosebi, din Irak, Siria, Liban şi Teri- promisiunile occidentale de a-i furniza necesa-
toriile Palestiniene. Este formată din şeful Ser- rul controlat de combustibil nuclear pentru fina-
viciului de Informaţii al Gărzilor Revoluţiei lităţi civile, regimul de la Teheran îşi declară,
( Pasdaran), comandantul Brigăzii “Al-Quds” fără echivoc, decizia de a continua activităţile
din cadrul Gărzii Revoluţiei, adjunctul ministru- în domeniul nuclear şi de a rezista “până la
lui de Externe pentru lumea arabă şi africană, capăt”, unei eventuale agresiuni militare occi-
experţi şi ambasadori ai Iranului în capitale dentale. Potrivit lui Hassan Abbasi, analist la
arabe. Centrul Iranian pentru Studii “Securitatea fără
6. Comisia pentru Adoptarea Finală a Frontiere”, aproximativ 40.000 de sinucigaşi
Deciziilor Nucleare, compusă din Ghidul Spi- (estesh-hadiyun) iranieni sunt gata să se sacri-
ritual Suprem al Republicii, Ali Khamenei fice în acţiuni împotriva unor ţinte occidentale,
(succesor al Ayatollahului Khomeyni), şeful de în cazul în care Iranul ar fi atacat (cf. revista
cabinet al acestuia, Mohammedi Gubaykan, Sharg, 20 februarie 2006).
şeful Biroului pentru Securitatea personală a 2. Prima şi cea mai directă reacţie a
Ghidului Suprem, Ashgar Hejazi, şeful Servici- lumii arabe la programele iraniene s-a materi-
ului Naţional de Informaţii, Mohsen Eagan, co- alizat în anunţarea, de către unele state din
mandantul Gardienilor Revoluţiei, Ali Jaafari, zonă, precum Arabia Saudită, Egipt şi Turcia, a
preşedintele Parlamentului, Gholam Reza intenţiei de a-şi dezvolta propriile capacităţi de
Adel, secretarul Consiliului Securităţii Naţiona- producţie în acest domeniu, apelând, pentru
le, Ali Larijani şi şeful Consiliului Experţilor, sprijin şi asistenţă, la Agenţia Internaţională
Hashemi Rafsanjani. pentru Energie Atomică (cf. W.J.Brood: Eye on
Iran, New York Times, 15 aprilie 2007). În ge-
IV. Poziţii şi puncte de vedere neral, ţările arabe din vecinătatea Iranului ma-
1. Iranul susţine că programele sale nifestă o nedisimulată ostilitate faţă de per-
nucleare sunt destinate exclusiv ridicării nivelu- spectiva ca acesta să devină, alături de Israel,
lui de dezvoltare economică şi industrială a o nouă putere regională şi nucleară în zona
ţării, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, Orientului Mijlociu. Statele arabe membre ale
populaţia Iranului s-a dublat, iar rezervele de Consiliului de Cooperare al Golfului au
energie convenţională s-au diminuat, guvernul antamat, deja, contacte şi negocieri cu Agenţia
fiind nevoit să treacă la raţionalizarea consu- Internaţională pentru Energie Atomică pentru
mului de combustibili şi să importe energie realizarea unei reţele colective de facilităţi nu-
electrică şi benzină. cleare paşnice, în prezent fiind aşteptat studiul
Rezervele actuale de petrol ale acestei de fezabilitate pe care Agenţia este în curs de
ţări sunt estimate la cca. 133 miliarde barili, a-l elabora. În acelaşi timp, statele arabe din
ceea ce înseamnă că, la o rată anuală a ex- Golf nu îşi ascund disponibilitatea de a susţine,
tracţiei de 1,5-1,8 miliarde barili, zăcămintele direct sau indirect, chiar o acţiune militară occi-
de ţiţei vor fi epuizate în următorii 74-89 de ani. dentală împotriva programelor nucleare ale
În consecinţă, potrivit oficialilor de la Teheran, Iranului.
aproximativ 23.000 Megawaţi ar urma să fie În acest context, nu este surprinzător că
produşi în centrale atomo-electrice pentru aco- mass-media şi cercurile politice din regiune se
perirea nevoilor reale de energie ale ţării. Ca referă tot mai frecvent la pericolul ca o nouă
semnatar al Tratatului de Neproliferare Nuclea- cursă regională a înarmărilor nucleare să devi-
ră, care permite producerea de uraniu îmbogă- nă o realitate ameninţătoare a Orientului Mijlo-
ţit, sub control internaţional (A.I.E.A.), Tehera- ciu contemporan.
nul dezminte cu vehemenţă acuzaţiile formula- 3. Statele Unite şi majoritatea ţărilor
te de S.U.A. şi Uniunea Europeană, potrivit europene cred că nu dorinţa de a obţine ener-
cărora regimul iranian dezvoltă clandestin pro- gie mai ieftină şi mai curată, cât producerea de
grame nucleare cu caracter militar şi invocă armament reprezintă scopul real al preocupări-
libertatea de care beneficiază Israelul, Pakista- lor în domeniu pe care le urmează regimul de
nul şi India de a realiza asemenea activităţi, în la Teheran, pe care îl acuză de rea-credinţă în
condiţiile în care aceste ţări nu sunt semnatare negocierile cu capitalele vestice, O.N.U., Uniu-
ale Tratatului de Neproliferare. nea Europeană şi Agenţia Internaţională pen-
Afirmându-şi puternica neîncredere în tru Energie Atomică (The Economist, 21 ianua-
382

rie 2006, p. 17). Punctul de vedere al oficialilor israelieni
Comentatorii şi decidenţii mai sceptici din se axează pe ideea că accesul Teheranului la
Occident cred că argumentele de ordin econo- un arsenal nuclear va reprezenta o victorie is-
mic şi energetic nu justifică insistenţa cu care torică a lumii islamice care, astfel, va fi încura-
Teheranul îşi derulează programele nucleare. “ jată să acţioneze pentru preluarea controlului
Dacă Iranul ar duce, într-adevăr, lipsă de ener- asupra “locurilor sfinte”, fapt pentru care statul
gie, el poate să construiască, la preţuri mult evreu este decis să facă tot ceea ce este posi-
mai reduse, centrale alimentate cu gaze natu- bil pentru a împiedica accesul “regimului sinu-
rale sau bazate pe bogata reţea hidrografică cigaş” de laTeheran la armele nucleare. Un
de care dispune” scrie R.Kenneth (în The New ofiţer israelian declara, la 19 septembrie 2007,
Republic, Washington, 24 aprilie 2005), în vre- că Iranul a elaborat, deja, un plan de bombar-
me ce Academia Americană de Ştiinţe şi Comi- dament împotriva Israelului în cazul în care
sia pentru Politică Externă a Parlamentului bri- acesta, singur sau alături de S.U.A., va ataca
tanic susţin, în raportări separate, că Iranul dis- infrastructura nucleară iraniană, declaraţie con-
pune de un solid potenţial economic pentru a- firmată, ulterior şi de oficiali politici şi militari
şi dezvolta un amplu program energetic con- israelieni (a se vedea, în acest sens, şi revista
venţional. presei arabe din numărul 16 al “Pulsului
La rândul lor, Statele Unite nu şi-au ne- Geostrategic”).
gat niciodată intenţia de a recurge la arme La rândul său, purtătorul oficial de cuvânt
pentru descurajarea nucleară a Iranului, însuşi al Ministerului israelian de Externe, Mark
preşedintele George Bush avertizând, recent, Regev, declara, recent, că “Israelul ia foarte în
că o acţiune occidentală anti-iraniană ar putea serios ameninţarea pe care o reprezintă Ira-
fi detonatorul unui al treilea război mondial şi nul”, adăugând că “întreaga comunitate in-
chemând comunitatea internaţională să i se ternaţională trebuie să trateze ca atare discur-
alăture pentru ca o asemenea alternativă să nu sul belicos şi extremist al regimului de la Tehe-
se transforme în realitate. ran” (Associated Press, 19 septembrie 2007).
Ministrul de Externe al Franţei, Bernard 5. Rezoluţii O.N.U. în problema Iranu-
Kouchner a făcut, pe de altă parte, cunoscută lui. Organizaţia internaţională, prin intermediul
o declaraţie potrivit căreia “comunitatea in- Consiliului de Securitate, a adoptat o serie de
ternaţională trebuie să se pregătească pentru rezoluţii având în comun cererea adresată Ira-
ceea ce poate fi mai rău” în cazul Iranului şi a nului de stopare a producerii uraniului îmbogă-
cerut înăsprirea penalităţilor internaţionale anti- ţit şi de acceptare a unei soluţionări negociate
iraniene. politic a crizei dosarului nuclear:
În pofida acestei atmosfere extrem de - Rezoluţia 1696, adoptată la 31 iulie
tensionate, părţile implicate par a fi, încă, des- 2006, la propunerea Franţei, Chinei, Federaţiei
chise pentru continuarea negocierilor dacă, Ruse, Marii Britanii şi S.U.A., cere explicit înce-
desigur, Administraţia de la Washington nu va tarea procesului de îmbogăţire a uraniului şi
decide, ca şi în cazul Irakului, să acţioneze in- liberul acces al inspectorilor internaţionali la
dividual (cf. Associated Press, 19 septembrie instalaţiile nucleare iraniene. Faţă de imobilis-
2007). mul manifestat de Teheran, Consiliul de Secu-
4. În ceea ce priveşte Israelul, Tehera- ritate a adoptat Rezoluţiile 1737/23 decembrie
nul a declarat, în repetate rânduri, prin vocea 2006 şi 1747/24 martie 2007 prin care se deci-
preşedintelui Mahmud Ahmadinejad, că acesta de aplicarea de sancţiuni economice şi de altă
va fi prima ţintă a măsurilor de retaliere pe care natură împotriva Iranului.
le va aplica în cazul unui atac extern. - Rezoluţia 1737/decembrie 2006 , pro-
Pentru majoritatea israelienilor, Iranul pusă de Franţa şi Germania, impune Iranului
este perceput ca o “ameninţare existenţia- sancţiuni economice şi cere tuturor statelor
lă” (Washington Post, 30 noiembrie 2006), în membre ale O.N.U., companiilor şi persoanelor
condiţiile în care, vorbind despre “scopurile fizice străine să se abţină de la livrarea către
paşnice” ale programelor nucleare iraniene, Iran a oricărui material sau produs finit care ar
preşedintele Ahmadinejad proclama inexisten- putea să fie utilizat în domeniul nuclear.
ţa Holocaustului şi necesitatea radierii de pe Iranul a criticat rezoluţia, afirmând că
hartă a Israelului. aceasta nu va afecta în nici un fel “activităţile
383

nucleare paşnice”, dar “va discredita definitiv ului şi la orice alte activităţi nucleare suspecte
prestigiul O.N.U. şi al Consiliului de Securita- de a sluji unor scopuri eminamente atomice.
te”. “Este regretabil că aţi ratat ocazia de a de- Ori, atâta vreme cât partea iraniană susţine că,
veni prieteni ai naţiunii iraniene”, afirma preşe- pentru ea, dezvoltarea unui potenţial nuclear
dintele Ahmadinejad, adresându-se membrilor este o chestiune de “mândrie şi demnitate naţi-
Consiliului de Securitate. onală” şi cât dialogul propus de negociatorii
- Rezoluţia 1747/martie 2007, extinde occidentali este însoţit de presiunea psihologi-
embargoul impus Iranului şi asupra livrărilor de că a ameninţării cu instituirea de sancţiuni eco-
arme şi echipament militar şi afirmă intenţia de nomice, este dificil de imaginat marja de reuşi-
a bloca depozite bancare iraniene în valoare tă pe care negocierile ar putea-o asigura.
de cca. 10 miliarde dolari , precum şi tranzacţii- 2. Alternativa aplicării unui complex de
le financiare cu bănci din Iran şi filialele acesto- măsuri punitive severe sub forma unui
ra. embargou în domenii economice, financiar-
bancare, militare (împiedicarea Iranului de a
V.Perspective şi opţiuni accede la tehnologii şi echipamente militare de
Ar fi, desigur, dificil să se avanseze un pe piaţa externă) şi chiar prin boicotarea ex-
răspuns realist la întrebarea dacă “războiul re- porturilor iraniene de petrol şi gaze naturale
ce” dintre Iran şi comunitatea occidentală, la care reprezintă cca. 86% din veniturile externe
care asistăm în prezent, se va transforma într- la economia ţării. Îndeosebi această din urmă
un “război fierbinte” , generat de inflexibilitatea măsură este dificil de imaginat în condiţiile în
şi impermeabilitatea la compromis pe care o care marele consumator de petrol iranian şi
manifestă ambele tabere. membru permanent al Consiliului de Securitate
Majoritatea analiştilor şi observatorilor care este China ar asista cu indiferenţă la o
sunt de acord asupra existenţei unui număr blocare a fluxului de resurse energetice iranie-
redus de opţiuni aflate la dispoziţia actorilor ne către propria piaţă.
direct implicaţi în aşa-numita “criză nucleară 3. Unii analişti evocă şi posibilitatea ajun-
iraniană”, iar cel mai frecvent evocate sunt ur- gerii la un “troc” între Iran şi S.U.A. pe margi-
mătoarele: nea războiului din Irak, constând în stoparea
1. Continuarea dialogului politico- ingerinţelor anti-americane ale Teheranului în
diplomatic, alternativă susţinută, în totalitate, această ţară, în schimbul unor recompense
de statele influente membre permanente ale substanţiale, inclusiv acceptarea desfăşurării,
Consiliului de Securitate – şi este vorba, în pri- în continuare, a programului nuclear iranian,
mul rând, de China şi Federaţia Rusă -, parţial sub o atentă supraveghere fie din partea
sau în grade diferite de angajare, de către Uni- O.N.U., prin intermediul Agenţiei Internaţionale
unea Europeană şi cu rezerve de către Statele pentru Energie Atomică, fie sub alte forme de
Unite şi Israel. control internaţional.
Perspectivele ca alternativa dialogului să 4. Un alt scenariu nu mai puţin evocat se
aibă şanse de reuşită sunt, cel puţin până în referă la posibilitatea ca S.U.A. şi, eventual,
momentul de faţă, discutabile din cel puţin do- alte ţări aliate să exploateze şi să încurajeze
uă cauze principale : pe de o parte, preceden- starea de precaritate economică şi alţi factori
tele par a confirma , mai curând, că Iranul ex- de destabilizare internă precum nemulţumirile
ploatează politica dialogului ca instrument de sociale generate de regimul radical de la Tehe-
câştigare a ceea ce poate fi numit “factorul ran, disensiunile între curentele conservatoare
Timp” pentru a-şi finaliza sau a aduce într-o şi cele reformiste, fricţiunile care agită instituţii-
fază suficient de înaintată programele nucleare le executive şi legislative etc, pentru a determi-
la care, oricum, nu este dispus să renunţe, aşa na o implozie a actualului sistem de putere,
cum au declarat, nu o dată, oficialii de la Tehe- îndepărtarea preşedintelui Ahmadinejad şi
ran; pe de altă parte, Occidentul susţine răspi- readucerea în vârful ierarhiei politice a unor
cat şi aprioric că orice negociere cu Iranul pe forţe şi personalităţi mai liberale şi mai flexibile
marginea dosarului nuclear al acestei ţări trecu care să se inaugureze o nouă etapă de con-
buie să aibă o singură finalitate, adică tocmai vieţuire între Occident şi Iran.
închiderea dosarului însuşi prin renunţarea, de 5. În sfârşit, este avută în vedere şi opţiu-
către Republica Islamică, la îmbogăţirea urani- nea extremă a unei intervenţii militare împotri-
384

va Iranului, susţinută şi promovată îndeosebi Într-o astfel de perspectivă, Iranul dispu-
de către S.U.A.şi Israel şi care ar consta în ne, potrivit analiştilor din regiune, de prea puţi-
atacuri masive de distrugere a structurii şi in- ne opţiuni reactive, în pofida asigurărilor pe
frastructurii nucleare iraniene. care oficialii de la Teheran le dau opiniei publi-
Presupoziţiile şi scenariile după care o ce proprii şi din exterior.
asemenea acţiune ar urma să se desfăşoare Desigur, Iranul este o ţară bogată în pe-
nu sunt nici puţine şi nici lipsite de fantezie, dar trol, dar păstrează specificul şi structurile unei
ele au în comun aprecierea că un act de război ţări din Lumea a Treia, iar, potrivit unui studiu
care ar implica S.U.A., Iranul şi, eventual, Isra- realizat de Centrul Internaţional pentru Studii şi
elul ar avea consecinţe devastatoare şi pe ter- Cercetări Strategice de la Londra, bugetul său
men lung nu doar asupra actorilor, ci şi în pla- militar se cifrează la 6,3 miliarde dolari, ceea
nul stabilităţii şi păcii regionale şi al echilibrelor ce reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul
de putere pe plan internaţional. de apărare al Israelului şi sub 2% din cheltuieli-
Pe deasupra orgoliilor, misionarismelor le anuale de apărare ale armatei americane.
mai mult sau mai puţin de sorginte divină, a Pot exista, desigur, şi bugete destinate finanţă-
intereselor, mândriei şi demnităţii naţionale, rii unor proiecte şi programe “la negru”, dar, din
raţiunea trebuie să învingă şi, pentru a învinge, acest punct de vedere, Iranul nu este un caz
să-şi reamintească mai vechea dar prea puţin singular.
ascultata povaţă : “să nu sloboziţi câinii războ-
Dacă un atac american va fi declanşat –
iului!”
şi nu este vorba de o invazie terestră masivă,
ci de utilizarea rachetelor de croazieră şi a avi-
S.U.A. – IRAN : COEXISTENŢĂ SAU aţiei- Iranul va riposta. Cât de eficientă va fi
CONFRUNTARE? această reacţie este un subiect discutabil.
Recent, fostul preşedinte iranian
Ca şi în cazul Irakului condus de
Haşemi Rafsanjani avertiza autorităţile de la
Saddam Hussein, ţinta, sau una din primele
Teheran să manifeste mai multă prudenţă poli-
ţinte predilecte o va constitui Israelul – fapt de-
tică şi reţinere în abordarea programelor nu-
clarat, de altfel, nu o dată, de însuşi preşedin-
cleare, pentru a nu expune Iranul la o posibilă
tele Mahmud Ahmadinejad. Dar realizarea
lovitură militară “fără precedent” din partea
acestei alternative este, la rândul său, discuta-
Americii.
bilă în condiţiile în care arsenalul de rachete
După toate, aparenţele, o asemenea per- Shehab 3 capabile să lovească ţinte din Israel
spectivă este privită cu tot mai multă seriozita- este destul de limitat şi insuficient de precis.
te şi preocupare, îndeosebi în mediile politice
În cazul aviaţiei de război, situaţia nu es-
moderate din Iran, sentiment care s-a accentu-
te sensibil mai bună. La sfârşitul războiului său
at după consumarea unui incident larg comen-
cu Irakul (1988), Iranul dispunea de o flotă în-
tat la vremea lui şi fără o legătură directă cu
vechită de aparate americane şi, după toate
partea iraniană. Este vorba de raidul de bom-
probabilităţile, a achiziţionat şi avioane ruseşti
bardament efectuat, în luna septembrie, de
– pe care nimeni nu le-a văzut, dar care, ori-
aviaţia israeliană asupra unei pretinse locaţii
cum, nu pot ajunge în spaţiul aerian israelian
nucleare din nordul Siriei, sistemul de suprave-
fără a fi realimentate în zbor.
ghere şi apărare a spaţiului aerian sirian
nereuşind să riposteze decât după producerea Recent, în cadrul unei ceremonii militare, a
acţiunii. Ori un astfel de sistem – identic – a fost prezentat aparatul de luptă “Trăznetul”, de
fost recent achiziţionat de către Iran din Fede- producţie autohtonă, o copie îmbunătăţită a
raţia Rusă. avionului american F-5 Tiger, proiectat în anii
’50 şi vândut unor ţări între care şi Iranul. El nu
Statele Unite şi, alături de ele, Israelul nu
dispune, însă, de performanţele tehnice care
încetează să-şi reitereze decizia de a face totul
să-l facă apt pentru o confruntare cu aparatele
pentru a împiedica apariţia pe harta geo-
supersofisticate aflate în dotarea armatelor
politică şi militară a unui Iran nuclear şi nimeni
americană şi israeliană şi, cu atât mai puţin,
nu poate să afirme cu certitudine că această
pentru a ajunge în spaţiul aerian al Israelului.
decizie nu va fi pusă în practică mai devreme
sau mai târziu. O altă opţiune la care Iranul poate recur-
385

ge ar fi aceea de a crea probleme în statele din frunte cu S.U.A., să aloce substanţiale eforturi
vecinătate şi probabil că la aceasta se referea şi fonduri pentru cercetare în domeniul surselor
generalul Chaherabaghi, din armata Gardieni- alternative de energie.
lor Revoluţiei atunci când afirma că este în mă- Pe fondul creşterii la 4,5% a ritmului de
sură să lanseze 15.000 de rachete şi proiectile dezvoltare a economiei mondiale în care China
în primul minut al ostilităţilor, dar probabil că şi India se impun tot mai mult ca actori princi-
prin “rachete”, înaltul ofiţer iranian înţelegea şi pali, producţia globală de ţiţei va avea nevoie
proiectilele reactive de tip Katiuşa. Este o afir- de o sporire anuală a producţiei cu 2,5% pen-
maţie cel puţin exagerată dacă nu pur şi simplu tru a putea răspunde solicitărilor pieţei care, în
propagandistică, aşa cum au comentat obser- prezent, consumă 86 milioane de barili pe zi,
vatorii la vremea respectivă. estimându-se că acest nivel va atinge cifra de
Lovirea unor obiective din Golf, fie ele 96 milioane barili/zi până în anul 2012.
arabe sau americane, nu va pune, oricum, Ira- În prezent, cererea şi oferta se întâlnesc
nul la adăpost de riposte şi bombardamente într-un flux continuu, fără a lăsa timp pentru
masive pe care uriaşa maşină de război ameri- constituirea de rezerve, tot ceea ce se pom-
cană desfăşurată în zonă şi potenţialul oferit pează fiind cumpărat pentru nevoile de con-
de aliaţii regionali ai Washingtonului le pot exe- sum, acesta fiind şi unul dintre principalii factori
cuta fără dificultate. determinanţi ai galopantei creşteri a preţurilor
În sfârşit, Iranul poate riposta prin execu- pe piaţă, dar nu singurul. Cauzele scumpirii se
tarea de acţiuni teroriste împotriva unor obiecti- regăsesc şi în ţările furnizoare situate, cele mai
ve şi prezenţe occidentale – deja Teheranul multe în zone geografice instabile precum Ori-
pretinde a dispune de o armată de sinucigaşi entul Mijlociu, nordul Africii şi regiuni ale Conti-
gata să se sacrifice pentru patrie – dar aceasta nentului Negru.
va influenţa prea puţin situaţia reală din câmpul Realizarea creşterii amintite, în condiţiile
de operaţii. în care câmpuri întregi de extracţie din unele
Chestiunea unei intervenţii împotriva Ira- state membre ale OPEC au secat în totalitate,
nului generează, firesc, discuţii, dispute şi con- presupune investiţii fabuloase pentru găsirea şi
troverse aprinse, inclusiv în rândul cercurilor darea în exploatare de noi zăcăminte, adică
politice şi ale opiniei publice americane şi nu sute de milioane de dolari de care multe state
sunt puţine glasurile avizate care cheamă la petroliere nu dispun.
raţiune şi dialog. În atari condiţii, nu este surprinzătoare
Astfel, generalul american de origine li- afirmaţia unor factori de decizie americani po-
baneză John Abizaid, acum în retragere, afir- trivit cărora S.U.A. sunt singurele care pot să
ma că “lumea poate convieţui cu un Iran nu- asigure menţinerea influxului de petrol către
clear, cu condiţia ca toţi să renunţe la aventuri lumea industrializată, inclusiv prin recursul la
inutile şi ascultând, fără impulsuri emoţionale, măsuri de intimidare şi la intervenţia militară
opiniile celuilalt”. directă, pe baza principiului lansat de preşedin-
Inclusiv ale preşedintelui Ahmadinejad, tele Jimmy Carter în 1980, după victoria revo-
am adăuga. luţiei islamice iraniene, când acesta proclama
angajamentul strategic al S.U.A. de a garanta
continuitatea scurgerii petrolului din Orientul
Mijlociu către Vest chiar prin utilizarea mijloa-
PETROLUL ŞI ECUAŢIA POLITICII SUA ÎN celor militare. Este acelaşi principiu care a ser-
IRAK ŞI REGIUNEA ORIENTULUI MIJLOCIU vit preşedintelui Bush – senior drept justificare
În numărul său din 5 noiembrie a.c., pu- a intervenţiei în războiul din Kuwait şi care a
blicaţia americană “Nation” (citată în cotidianul oferit argumentul decisiv pentru crearea Forţei
Al-Hayat, Londra, 10 noiembrie) inserează un de Intervenţie Rapidă şi a Comandamentului
amplu studiu în care abordează tema, de o Regiunii Militare de Centru care include zona
presantă actualitate, a “sfârşitului erei petrolu- Orientului Mijlociu.
lui” şi a intrării în “epoca insuficienţei” – per- Tot atât de puţin surprinde că nici unul
spectivă care determină ţările dezvoltate, în dintre candidaţii democraţi la viitoarele alegeri
386

prezidenţiale nu a vorbit de o retragere a arma- ce înseamnă că forţele americane desfăşurate
tei americane din Irak, cel puţin până în anul în această ţară mărşăluiesc peste un sfert din
2012. Justificarea prelungirii, vreme de 50 de rezervele de ţiţei ale lumii.
ani, a prezenţei militare americane în peninsu- În Irak, guvernul provinciei Kurdistan a
la Coreeană a fost oferită de ameninţarea nu- încheiat, deja, un acord de exploatare a rezer-
mită Coreea de Nord. O rămânere sine-die în velor de ţiţei din zona Kirkuk-Mossul cu com-
Irak ar putea fi argumentată prin existenţa pania americană “Hunt” din Texas, condusă de
“ameninţării iraniene”. Cert este că urcarea un prieten apropiat al preşedintelui George
vertiginoasă a preţurilor petrolului a făcut ca Bush, iar pentru ceea ce priveşte restul Iraku-
toţi decidenţii şi politicienii americani, indiferent lui, Administraţia a propus autorităţilor de la
de coloratura politică, să vorbească, astăzi, la Bagdad un proiect de lege prin care guvernul
unison, despre “apărarea, cu orice preţ şi prin urmează să administreze 17 din cele 8o de
orice mijloace, a surselor de petrol”. câmpuri petroliere, restul urmând a fi concesio-
În prezent, antreprenorii construiesc cinci nat, pe o perioadă de 30 ani, unor societăţi
baze americane permanente în Irak, în afara străine, în majoritate americane, care nu vor
oraşelor principale, fiecare putând găzdui, în avea obligaţia de a reinvesti vreun procent din
“condiţii americane”, 20.000 soldaţi, acestora venituri în economia irakiană.
adăugându-li-se noua construcţie a ambasadei Veriga se continuă cu cele şase state
S.U.A. în capitala Irakului, despre care mass- arabe membre ale Consiliului de Cooperare al
media afirmă că rivalizează cu Pentagonul, Golfului – la rândul lor importante producătoare
identificând în aceasta dovezi despre intenţiile de petrol la nivel global şi care, prin statutul de
reale ale Administraţiei de “plecare” de pe fron- aliaţi strategici ai Statelor Unite, nu reprezintă
tul irakian. O lungă “coabitare”, aşadar, între o ameninţare în ceea ce priveşte ritmicitatea
prezenţa americană şi “oportunităţile” pe care livrărilor de ţiţei către piaţa occidentală şi ame-
aceasta le oferă intereselor şi politicilor ener- ricană. Dar această verigă nu poate fi conside-
getice ale S.U.A.în regiune (Michael Clair, în rată închisă şi sigură atâta vreme cât ea este
Nation, 5 septembrie 2007). “subminată” de “dosarul Iran” şi de ambiţiile
În memoriile sale, Allan Greenspan, fos- regionale ale acestei ţări. Se cunoaşte că Te-
tul guvernator al Băncii Centrale americane, heranul s-a oferit, nu o dată, să “umple vidul de
îşi mărturiseşte “tristeţea de a constata că nu securitate” pe care l-ar lăsa în urmă plecarea
este reconfortant să recunoşti că războiul din trupelor americane din Irak, ceea ce, în in-
Irak a fost, în cea mai mare măsură, unul pen- terpretarea americană, înseamnă nu doar insti-
tru petrol”, chiar dacă, dintr-o altă perspectivă, tuirea unui control şiit asupra Irakului ci, mai
la Washington se afirmă că “prin controlul şi mult, o “legare” a zăcămintelor irakiene de cele
dominaţia directă a S.U.A. asupra petrolului iraniene şi constituirea, în acest fel, a unei
irakian şi din Orientul Mijlociu, America va ţine superputeri petroliere mondiale -Iranul- ostilă
în frâu evoluţia preţurilor şi va descuraja ambi- Occidentului şi Americii în mod deosebit şi
ţiile de hegemonie regională ale Iranului, controlând strâmtoarea Hormuz prin închide-
asigurându-şi, astfel, avantaje care vor depăşi rea căreia ar putea să-şi dicteze condiţiile în
cu mult preţul sacrificiilor făcute pentru aceas- orice negocieri sau pertractări politico-
ta” (Abdel Moneim Said, în Al-Sharq Al-Awsat, economice.
Londra, 30 octombrie). Ar fi prematur, dacă nu chiar utopic să se
Rezervele de petrol ale Irakului sunt eva- crediteze afirmaţiile potrivit cărora Statele Uni-
luate la 115 miliarde barili, cu rezerva că te au în vedere să renunţe la dependenţa faţă
această estimare este relativă, în condiţiile în de petrolul din regiunea Orientului Mijlociu –
care Irakul este ţara producătoare în care au prea tulbure şi riscantă – în favoarea producă-
fost efectuate cele mai puţine lucrări de pros- torilor asiatici din fosta Uniune Sovietică. Chiar
pecţiuni şi unde există mai puţin de 1.000 pu- dacă sunt într-o fază incipientă, proiectele
ţuri de extracţie, comparativ cu cele peste 1 caspice au importanţa lor aparte în strategia
milion puţuri care funcţionează în S.U.A. Astfel, politică şi energetică pe termen mediu şi lung a
rezervele reale de petrol irakian ar putea oscila S.U.A., dar aceasta nu presupune renunţarea
în jurul cifrei de 200-300 miliarde barili, ceea la “dependenţa” de o sursă şi trecerea în raport
387

de dependenţă unică faţă de o altă sursă. Într- Saudită şi Sfântul-Scaun nu întreţin relaţii di-
o lume unipolară, politica este, la rândul său şi plomatice. În timpul unei întrevederi de 30 de
în mod inevitabil, unipolară, iar acest truism minute, cei doi au făcut un schimb de vederi
este cu atât mai aplicabil atunci când este vor- asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi s-au
ba de asigurarea fără perturbaţii a procesului pronunţat pentru “o soluţionare justă a conflic-
de dezvoltare economică şi de menţinere a telor ce frământă regiunea, în special conflictul
supremaţiei la nivel planetar. israeliano-palestinian“. Papa şi regele s-au an-
Din acest punct de vedere ar merita să gajat totodată în favoarea unui “dialog
se mediteze mai atent asupra afirmaţiei unui intercultural şi interreligios”, pentru promovarea
cunoscut analist potrivit căruia adevăratele răz- coabitării dintre oameni şi popoare, dintre creş-
boaie ale viitorului nu vor avea drept motivaţie tini, musulmani şi evrei.
şi finalitate teritoriile altora şi eradicarea tero- La cei 84 de ani ai săi, regele Abdallah
rismului, ci câştigarea pariului în cursa pentru este perceput ca fiind cel mai deschis către
resurse de energie. modernismul occidental dintre cei 43 descen-
denţi direcţi ai marelui Abdel-Aziz, cu excepţia
fostului rege Faysal. Misiunea sa nu este deloc
uşoară, acestuia revenindu-i sarcina de a asi-
ALTE EVENIMENTE IMPORTANTE gura un echilibru dificil între nevoia de moder-
Arabia Saudită nism occidental şi un conservatorism propriu
Reprezentând a doua ieşire din regat clasei religioase saudite.
după accesiunea sa la tron, în august 2005, Emiratele Arabe Unite
regele Arabiei Saudite, Abdallah ben Abdel Compania din Dubai, DP World, unul din
Aziz a efectuat, la începutul lunii noiembrie, un principalii operatori portuari din lume, a scos la
turneu european cuprinzând Marea Britanie, vânzare, la începutul lunii noiembrie, o parte
Italia, Germania şi Turcia. din capitalul său, respectiv 2,822
Vizita în Marea Britanie, miliarde de acţiuni, adică 17% din
prima vizită oficială a unui rege cele 16,6 miliarde de acţiuni de
saudit de la 1987, a inclus întâl- care dispune.
niri şi activităţi diplomatice la ni- Ţinând cont că oferta publi-
vel înalt , respectiv cu regina că s-ar putea mări la 20% din ca-
Elizabeta II şi primul ministru pitalul societăţii, emiratul s-ar pu-
Gordon Brown, demonstrând ast- tea să încaseze între 3,3 şi 4,3
fel relaţiile strânse dintre Londra miliarde de dolari, în funcţie de
şi regatul wahhabit, unul dintre cotaţia la bursă a acţiunilor, pre-
aliaţii cheie ai Regatului Unit în văzută iniţial între 1 şi 1,3 dolari,
politica sa din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită fapt ce va face ca oferta companiei DP World
este şi unul dintre principalii clienţi ai industriei să reprezinte cea mai importantă intrare la Bur-
militare britanice, ultimul contract privind cum- să înregistrată vreodată în Golf.
părarea a 72 avioane Eurofighter Typhoon, în DP World, ce aparţine emiratului Dubai,
valoare de 9 miliarde dolari, fiind încheiat în unul din cele şapte componente ale Emiratelor
luna septembrie anul curent. De reţinut este şi Arabe Unite, deţine 42 terminale de containere
faptul că exporturile brita- în 22 ţări, fiind clasată, în 2006, pe locul patru
nice către Arabia Saudită dintre operatorii portuari de containere din lu-
au atins în cursul anului me, iar deschiderea de capital a acesteia ar
trecut suma de 6,3 miliar- putea conduce la iniţiative similare din partea
de euro. altor firme mari din Dubai, printre care compa-
În cadrul turneului nia aeriană a EAU, controlată de asemenea de
european, regele Abdallah acest emirat.
a fost primit şi la Vatican de către papa Dubaiul, cu o populaţie de 1,4 milioane
Benedict XVI, ceea ce reprezintă prima întâlni- de locuitori, dintre care peste 80% străini, cu-
re din istorie dintre un şef al Bisericii catolice şi noaşte o ascensiune economică fenomenală,
un suveran wahhabit, apărător al locurilor sfin- mai ales în sectorul imobiliar şi cel al turismu-
te ale islamului, în condiţiile în care Arabia lui, dar emiratul caută să devină şi un actor de
388

prim plan pe pieţele financiare internaţionale. de noutate nu izvorăşte atât din semnarea vre-
În acest sens, el a încheiat, în septembrie, un unui acord de poziţii – Israelul şi Autoritatea
parteneriat strategic cu Nasdaq, Bursa electro- palestiniană aflându-se, funciarmente, într-un
nică de la New York. În plus, emiratul şi-a permanent dezacord – cât din mesajele şi
multiplicat participaţiile în foarte mari societăţi, semnalele politice pe care Turcia le lansează
printre care EADS, grupul european de aero- în concertul demersurilor de realizare a păcii în
nautică şi apărare, de la care Dubaiul a achizi- regiunea orientului Mijlociu şi care demon-
ţionat 3,12% din acţiuni, fiind de altfel şi princi- strează orientarea Ankarei către o dinamizare
palul client al avionului gigant A380, construit participativă a statutului său ca actor influent în
de Airbus, filială a EADS. O dovadă în acest demersurile de soluţionare a conflictului arabo-
sens o constituie megacontractul încheiat în israelian. Poate că mesajul cel mai important
urmă cu câteva zile, cu ocazia celui de-al 10- este acela că Turcia îşi manifestă şi îşi demon-
lea salon aeronautic din Dubai, prin care com- strează capacitatea şi disponibilitatea de a de-
pania aeriană a EAU a comandat 70 A350 (50 veni punctul de întâlnire al tuturor părţilor impli-
A350-900 şi 20 A350-1000) şi 11 A380, în va- cate în acest conflict regional, dorind, în ace-
loare totală de 20,2 miliarde dolari. laşi timp, să se afirme ea însăşi ca parte care
Dovadă a avântului economic ce-l cu- nu poate fi ignorată sau ocolită în ceea ce pri-
noaşte acest emirat este şi faptul că din cei 1,5 veşte evenimentele din regiunea Orientului Mij-
milioane de emigranţi indieni ce lucrează în lociu în ansamblul său.
EAU, peste jumătate lucrează numai în Dubai. În declaraţii pentru presă, însuşi Shimon
Acest emirat petrolier din Golf, este cuprins şi Perez a caracterizat întâlnirea de la Ankara
de o frenezie faraonică, demonstrată de con- drept una “istorică”, apreciind că “Turcia a ofe-
struirea celui mai înalt turn din lume, Burj rit, prin găzduirea acestui summit, un prece-
Dubai, ce va domina astfel “noul Babilon al dent singular, căci, până acum, nici un alt stat
secolului XXI” , aşa cum este denumit nu a mai organizat pe teritoriul său o întâlnire
Dubaiul. între conducerile israeliană şi palestiniană şi
Grupaj de Ionel BUCUROIU nu a oferit acestora prilejul de a-şi exprima opi-
niile şi poziţiile în plenul Parlamentului său”.
TURCIA – O NOUĂ MEKKA A PĂCII ÎN Apreciem că, atât Shimon Perez, cât şi
ZONA ORIENTULUI MIJLOCIU? omologul său palestinian Mahmud Abbas au
convenit asupra faptului că Ankara poate avea
La jumătatea lunii noiembrie, preşedinţii
o contribuţie fundamentală la reuşita mult-
Israelului, Shimon Perez şi Autorităţii Naţionale
aşteptatei conferinţe internaţionale de pace.
Palestiniene, Mahmud Abbas s-au întâlnit, la
Ankara, atât în şedinţe bilaterale, cât şi, împre- Mass-media turcă subliniază că, benefi-
ună cu gazda, preşedintele Turciei, Abdullah ciind de bune relaţii cu vecinii săi regionali,
Ghul. Turcia condusă de partidul islamist al Justiţiei
şi dezvoltării, îşi propune să devină un punct
Observatorii şi comentatorii de presă au
de referinţă şi o
apreciat că summit-ul
“Mekka” a pelerinajelor
tripartit nu a fost o sim-
politico-diplomatice
plă acţiune diplomatică
destinate găsirii unei
de rutină în relaţiile in-
soluţii viabile pentru
ternaţionale, sau chiar
problemele Orientului
în cadrul contactelor
Mijlociu, fapt subliniat,
periodice israeliano-
de altfel, de însuşi pre-
palestiniene, îndeosebi
şedintele Abdullah
în perioada premergă-
Ghul care sublinia dis-
toare conferinţei in-
ponibilitatea ţării sale
ternaţionale de pace de
de a întreprinde misiuni
la Annapolis -S.U.A.,
de bune-oficii pentru
ea putând fi considera-
eliberarea soldaţilor
tă chiar un “eveniment
israelieni luaţi captivi
istoric” al cărui element
389
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE SITUAŢIEI DIN

de mişcările Hezbollah şi Hamas în iulie 2006. să care însânge-
Pentru a accede la un asemenea statut rează, zi după zi,
care, respectând proporţiile politice şi contextul pământul şi soci-
istoric, aminteşte de rolul pe care, multă vreme etatea unei ţări
înainte de 1989, România l-a jucat în cadrul deja distruse şi
demersurilor de reglementare a conflictului aduse la starea
arabo-israelian. Turcia are suficiente atuuri în vecină primitivis-
acest sens: relaţii strategice de excepţie cu mului în plin în-
statul evreu, un climat normal în dezvoltare în ceput al veacului XXI.
raporturile cu Siria, Liban, Autoritatea naţională Neutralitatea suverană a cifrelor ignoră,
Palestiniană, putere de influenţă şi acţiune în cu rare excepţii, o altă dramă, nu mai puţin cu-
evoluţia situaţiei din Irak, promovarea unor re- tremurătoare, pe care, din vreme în vreme, o
laţii neconflictuale cu Iranul, calitatea de aliat al mai reamintesc statisticile Agenţiei O.N.U. pen-
S.U.A. şi candidat credibil la integrarea euro- tru Asistarea Refugiaţilor (UNRWA) – aceea a
peană şi altele. milioanelor de oameni pe care operaţiunile mi-
litare sau teroriste din această ţară i-au silit să
Va deveni Turcia lui Kemal Ataturk un
ia calea pribegiei pentru a se pune la un precar
nou factor motrice al eforturilor de pace în zo-
adăpost de vendeta epurărilor etnice, confesio-
na Orientului Mijlociu ?
nale sau, de-a dreptul emoţional - criminale.
Răspunsul are toate şansele să fie unul Cifrele de mai jos aduc doar o palidă
pozitiv. imagine a acestei tragedii umane.
Ambasador prof. Dumitru CHICAN I. Câteva dare generale
DRAMA REFUGIAŢILOR IRAKIENI. - Suprafaţa: 437.072 km2
DATE ŞÎ CIFRE - Populaţia (2006): 26.783.383 locuitori
Războiul din Irak a devenit o realitate - Speranţa medie de viaţă: 69,01 ani
atât de mult - Structura etnică: arabi - 75-85%,
integrată kurzi:15-20%, turcomani, asirieni, alţii: 5%
vieţii cotidie- - Religia: musulmani: 97%, creştini: 3%
ne a consu-
II. Refugiaţii în cifre
matorului de
informaţie Potrivit datelor furnizate de UNRWA pen-
încât trage- tru anul 2007, în momentul de faţă numărul
diile care se refugiaţilor şi deplasaţilor irakieni se ridică la 4
petrec în milioane persoane, dintre care 2.200.000 sunt
această ţară stabiliţi în afara Irakului, iar cca. 1.908.400 per-
aproape că soane s-au deplasat către alte zone ale ţării,
nu mai trezesc reacţii, nemaifiind percepute în considerate mai sigure.
dramatica lor dimensiune, aşa cum, prin repeti- Se apreciază că aproximativ 50.000 de
ţie şi continuitate, nu mai este perceput nici tic- persoane îşi părăsesc domiciliul în fiecare lu-
tacul ceasornicului din perete sau de pe masa nă.
de lucru. A devenit III. Locuri de destinaţie
un fapt de rutină, pe Statistic, locurile de
care doar agenţiile , destinaţie pentru cei care
corespondenţii de aleg să plece spre alte ţări
presă şi comunica- sau alte districte irakiene
tele militare îl mai sunt următoarele:
înregistrează, acela -Siria şi Iordania: 44%
al notării numărului - Alte zone din Irak:
de morţi şi răniţi, de 43%
explozii sinucigaşe - Alte destinaţii în Ori-
şi maşini-capcană, entul Mijlociu: 9%
de asasinate în ma- - Europa: 4%
390
PRINCIPALELE ELEMENTE ALE SITUAŢIEI DIN ORIEN-

Numeric,
principalele va-
luri de emigranţi
irakieni au avut
drept ţintă:
-Siria:
1.200.000 per-
soane
- State ara-
be din Golf:
200.000
- Iordania: 750.000
- Egipt: 100.000 Imagine din Doha
- Iran: 45.000
- Liban: 40.000 Primul ministru din Qatar, Hamad ben
- Turcia:10.000 Jassem ben Jabr al-Thani, care este şi minis-
IV. Alte ţări de destinaţie tru al Afacerilor Externe, a efectuat, la începu-
tul lunii noiembrie, o vizită oficială în Iordania,
-S.U.A.: 60.000
fiind primit de regele Abdallah II. Această vizită
- Marea Britanie: 220.200
marchează încheierea crizei diplomatice dintre
- Germania: 520.900
cele două ţări, survenită în urmă cu un an de
- Olanda: 210.800
zile. Era în luna octombrie 2006, când Iordania
- Suedia: 210.100
şi-a rechemat ambasadorul din Qatar ca urma-
- Australia: 110.100
re a deciziei emiratului de a-şi da acordul pen-
- Danemarca: 100.700
tru alegerea lui Ban Ki-moon ca secretar gene-
- Norvegia: 80.500
ral al ONU, în locul candidatului Ligii Arabe,
- Elveţia: 50.000
prinţul iordanian Zeid Raad Zeid ben al-
- Canada: 40.000
Hussein.
- Finlanda: 10.600
- Italia: 10.300
Egipt
- Franţa: 10.300
- Austria: 10.200
V. În interiorul Irakului
- În regiunea de Nord (Kurdistan):
741.000
- În zona de centru a ţării: 450.000
- În sudul Irakului: 716.500
ALTE EVENIMENTE
Qatar
391

Preşedintele Hosni Moubarak a anunţat, ţări arabe, ca Iordania, Libia, Arabia Saudită,
la sfârşitul lunii octombrie, decizia ţării sale de EAU, sau Turcia, şi-au anunţat intenţia de a
a construi mai multe centrale nucleare care să lansa programe similare de energie nucleară în
răspundă nevoilor energetice în continuă creş- scopuri paşnice.
tere ale Egiptului. Rezervele de petrol şi gaze Iran
ale Egiptului sunt estimate la 15,5 miliarde ba- Prin cuvântul ministrului apărării,
rili, ceea ce-i permite să menţină ritmul de pro- Mostapha Mohammad Najar, Iranul a făcut cu-
ducţie actual timp de numai 34 de ani. noscut, la sfârşitul lunii noiembrie, că a con-
Idea unui proiect egiptean de a dezvolta struit o nouă rachetă balistică, cu o bătaie de
un program nuclear în scopuri civile a fost lan- 2000 km., denumită Ashura. Această nouă
sată în urmă cu un an de fiul său, Gamal rachetă, se alătură rachetei Ghadr-1 cu rază
Moubarak, pentru a fi anunţat acum, în mod lungă de acţiune, respectiv 1800 km., prezen-
oficial, de către preşedinte, având sprijinul tată cu ocazia defilării militare din luna septem-
Washingtonului şi propuneri de colaborare din brie, precum şi arsenalului de rachete Shahab-
partea Chinei, Rusiei şi Kazahstanului. 3, de care dispune Iranul şi pe care le-am pre-
Decizia, pe care preşedintele Moubarak zentat în Suplimentul la Pulsul Geostrategic
a calificat-o “strategică”, este justificată ca ţi- Nr. 15 din 20 Octombrie a.c.
nând de securitatea energetică a unei ţări cu Tot cu acest prilej a fost anunţată con-
un mare număr de locuitori, dar nu atât de bo-
gată în rezerve de petrol ca alte ţări din Golf, Submarin de litoral clasa Ghadir
această opţiune fiind pusă discret în mişcare
încă din anii ‘50, sub conducerea lui Nasser,
dar abandonată de autorităţile egiptene după
catastrofa de la Cernobîl. Chiar dacă nu s-a
precizat când va începe acest program, locul
de instalare şi nici care vor fi costurile, semna- struirea unui submarin, denumit Ghadir, care a
lăm totuşi declaraţiile ministrului egiptean al şi fost lansat la apă a doua zi, un submarin
Electricităţii, Hassan Younes, care anunţa anul modern, nedetectabil, ce poate trage simultan
trecut că Egiptul doreşte să construiască o
centrală nucleară de 1000 mgW la El-Daba, la
vest de Alexandria, pe malul Mediteranei, a
cărei cost ar atinge 1,5 miliarde dolari. La rân-
dul său, presa semnala că guvernul egiptean
intenţionează să mai construiască, până în
2020, cel puţin încă trei centrale, cu o capaci-
tate totală de 1800 MGW.
Dimensiunea politică a deciziei Egiptului
este evidentă, în momentul în care mai multe
Vedere din Cairo Primul submarin iranian Ghadir
392

rachete şi torpile, precum şi un distrugător, de- afara acestuia.
numit Moj (Val). Menţionăm că forţele navale În acelaşi ton, pre-
iraniene mai dispun de 3 submarine mai mari, şedintele Ahmadinejad
din clasa Kilo, cumpărate din Rusia, precum şi declara recent că ame-
câteva mini-submarine. ninţările cu impunerea
De reţinut că armata iraniană anunţă în de sancţiuni şi războiul
mod regulat succese obţinute în fabricarea de psihologic pe care SUA
arme şi echipamente ultramoderne, în special şi Israel îl duc împotriva
avioane de luptă, rachete cu bătaie sporită şi Iranului nu vor opri pro-
submarine. gramul nuclear iranian.
Chiar dacă o mare parte din aceste El completa că “Iranul
anunţuri sunt privite cu scepticism de către ex- se află foarte aproape
perţii militari occidentali, totuşi aceste ultime de a deveni
anunţuri au stârnit preocupare în rândul ţărilor `nuclearizat` iar nuclearizarea înseamnă că
occidentale, preocupare exprimată de Franţa ţara sa merită să devină un model liber, inde-
prin purtătorul de cuvânt al ministerului Afaceri- pendent şi onorabil pentru alte naţiuni.”
lor Externe, Pascale Andreani: ”Noi primim Retorica iraniană este răspunsul la for-
acest anunţ cu preocupare, şi aceasta dove- mele de presiune la vedere folosite de SUA şi
deşte necesitatea de a fi extrem de vigilenţi Israel cu scopul de a determina autorităţile ira-
faţă de intenţiile şi acţiunile Iranului”. niene să renunţe la programul nuclear şi să
Ionel BUCUROIU sprijine procesul de instaurare a ordinii în Irak.
Pentru Khamenei, demersurile SUA şi Israelu-
lui sunt operaţiuni psihologice inamice şi „o
Iran: războiul secret cu SUA şi Israel expresie a slăbiciunii şi a unei stări de parali-
zie”, iar „teama şi capitularea în faţa inamicului
În contex- sunt căi folosite de acele naţiuni şi conducători
tul preocupări- care nu au înţeles puterea voinţei unei naţiuni,
lor Administraţi- aşa cum este naţiunea iraniană care se va
ei americane opune oricărui inamic şi oricărei ameninţări”.
pentru instaura- Astfel de ameninţări retorice, dincolo de
rea securităţii în faptul că intenţiile SUA de a ataca Iranul nu
Irak, unul dintre sunt clare iar disponibilitatea Israelului de a se
factorii la care angaja singur într-o astfel de acţiune este re-
se face apel dusă, vin să completeze achiziţiile de arme şi
este şi Iranul. mult mediatizatele teste cu rachete efectuate
Deşi a fost de acord cu negocieri cu SUA pe de Iran, chiar dacă Teheranul nu are cum să
tema Irakului, cea mai înaltă autoritate din Iran, ţină pasul cu puterea militară americană.
Ayatolahul Ali Khamenei declara la mijlocul Unele evenimente recente din Orientul
lunii mai a.c. că Republica Islamică nu va dis- Mijlociu, cum ar fi dispariţia generalului iranian
cuta altceva în afara acestui subiect decât da- Ali Reza-Asgari, presupusa răpire a unui fost
că SUA îşi vor schimba atitudinea. „Politica agent FBI de către Iran, reţinerea a cinci ofiţeri
Iranului de a nu negocia şi de a nu avea relaţii iranieni (membri ai forţelor speciale iraniene
cu SUA rămâne neschimbată până când SUA Qod) de către forţele americane la Arbil (Irak),
nu renunţă la atitudinea arogantă”, arăta misterioasa moarte a lui Ardeshir Hassanpour,
Khamenei, adăugând că astfel de un important specialist iranian în
negocieri sunt parte a obligaţiilor cercetări nucleare în ianuarie a.c.,
ocupantului asupra securităţii din urmată de asasinarea şefului Misi-
Irak. La începutul anului, liderul unii militare israeliene din Europa
religios iranian arăta că orice agre- la Paris şi prăbuşirea unui avion
siune împotriva Iranului va atrage care transporta membri ai gărzii
acţiuni de răspuns din partea forţe- revoluţionare, precum şi defecta-
lor iraniene atât din Iran cât şi din rea a trei oficiali iranieni pun în
393

evidenţă faptul că regiunea a devenit su- american. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu
praaglomerată cu agenţi secreţi angajaţi în a fost stimulat de interese geopolitice ireconci-
operaţiuni sub acoperire într-un război secret
din care doar vârful este expus vederii. Este un
război al rafinamentului şi vicleniei, în care vic-
toria este de partea celui care culege mai mul-
te informaţii despre celălalt, un război tăcut ca-
re poate escalada şi chiar muta pe alte fronturi.
În cadrul aceluiaşi război secret,
fostul negociator iranian în dosarul nuclear,
Hossein Mousavian, a fost arestat recent la
Teheran în baza acuzaţiei de „comunicare şi
schimb de informaţii cu agenţi străini”. Aresta-
rea sa a avut loc înaintea negocierilor de la
Sharm El-Sheikh privind Irakul şi s-a dorit a Ayatolahul Hasemi Rafsandjani
crea un avantaj pentru partea iraniană. Anteri-
or, Mousavian fusese ambasador în Germania, liabile şi de ideologii conflictuale. Statele Unite
secretar al Consiliului Suprem pentru Securita- par să aplice, între altele, doctrina verificată în
te Naţională, iar la momentul arestării era di- războiul rece de izolare prin încercuire, de res-
rector adjunct al Centrului pentru Cercetări tricţionare (containment). De cealaltă parte,
Strategice din Teheran. Se pare că Mousavian Iranul pare a utiliza metode care datează din
era cea mai înaltă personalitate iraniană din aceeaşi perioadă, cum ar fi echiparea şi pregă-
structurile de informaţii şi securitate naţională tirea militară a vecinilor cu scopul de a produce
care a fost recrutată de serviciile americane de dificultăţi unui adversar care este angajat într-
la revoluţia iraniană până în un război, după modelul folo-
prezent. sit de Uniunea Sovietică în
Strada Pasdaran din Teheran
Vietnam şi de Statele Unite în
Recent, Centrul pen-
Afganistan. Alte caracteristici
tru Cercetări asupra
se referă la folosirea pe scară
Globalizării, reluând o ştire
largă a dezinformării, propa-
difuzată de ABC News, făcea
gandei, agenţilor de influenţă
cunoscut că preşedintele
şi a operaţiunilor sub acoperi-
Bush a autorizat noi acţiuni
re de către ambele părţi.
sub acoperire pentru destabi-
lizarea guvernului de la Tehe- Prin insistenţa cu care îşi dez-
ran. O „hotărâre prezidenţia- voltă capacităţile nucleare şi
lă” a încredinţat CIA misiunea noi sisteme de rachete, Iranul
de a întrepinde acţiuni de pro- a iniţiat o cursă a înarmărilor
pagandă, presiuni economi- în regiune, care însoţită de
ce, dezinformare şi manipula- sprijinul acordat Hezbollah-
re a populaţiei, manipulare a ului şi de declaraţiile provoca-
monedei şi a tranzacţiilor fi- toare ale ayatolahului şi ale
nanciare internaţionale iranie- preşedintelui, a pus Israelul în
ne, descoperirea conturilor alertă. Pentru autorităţile de la
folosite pentru finanţarea pro- Teheran Israelul este un mij-
gramului nuclear. Războiul loc de presiune folosit împotri-
secret împotriva Iranului are ca obiective reali- va americanilor. Retorica
zarea de presiuni pentru stoparea programului agresivă folosită de Iran împotriva Israelului,
de îmbogăţire nucleară şi încetarea sprijinului complementată de atacurile efectuate de
acordat de Teheran insurgenţilor din Irak. Hezbollah, este destinată atât statului israelian
cât şi maselor de musulmani care se doresc a
Războiul informaţiilor, sub acoperire,
fi atrase în sfera de influenţă iraniană.
dintre SUA şi Iran evidenţiază o serie de carac-
teristici specifice războiului rece sovieto- Israelul nu este însă o victimă pasivă şi
394

inocentă a operaţiunilor iraniene de informaţii, rea de dispozitive explozive. În condiţiile în ca-
fiind un practicant al acestui gen de operaţiuni re forţele armate iraniene, deşi printre cele mai
încă de la crearea sa ca stat, ca să nu mai bine pregătite din regiune, nu pot fi comparate
menţionăm acţiunile teroriste şi insurgente or- cu cele ale SUA, serviciile de informaţii, foarte
ganizate de evrei în anii `30. În plus, Iranul nu disciplinate şi cu posibilitatea de a desfăşura
este prima ţară din regiune care ameninţă Isra- acţiuni sub acoperire, sunt componenta cheie
elul cu practici ale războiului informaţiilor. În a securităţii naţionale, prin intermediul căreia
urmă cu 20 de ani, Israelul punea în practică se încearcă menţinerea staturii geopolitice fără
un plan de asasinare sau ameninţare a cerce- implicarea unor riscuri neacceptabile.
tătorilor implicaţi în programul nuclear irakian. Din această perspectivă, este limpede
Una dintre victime pare să fi fost omul de ştiin- că retorica agresivă a liderilor iranieni, conform
ţă canadian Gerald Bull , creatorul căreia orice atac asupra Iranului va fi urmat de
supertunului. atacuri organizate de iranieni împotriva intere-
General maior Mohammad Ali Jaafari, selor şi obiectivelor atacatorilor, are în vedere
numit Şef Pasdaran în septembrie 2007 nu atât forţele convenţionale iraniene cât mij-
loacele serviciilor secrete.
Una dintre caracteristicile operaţiunilor
secrete este reciprocitatea şi, implicit, escala-
darea lor. Astfel, arestarea unui agent sau de-
clararea unui ofiţer de informaţii sub acoperirea
de diplomat ca persona non grata este urmată
imediat de măsuri proporţionale din partea sta-
tului afectat asupra agenţilor statului care a
făcut primul pas. În alte cazuri, când un ofiţer
de informaţii procedează la „rupere” (break)
atunci când este supravegheat operativ, servi-
ciul de contrainformaţii care a executat su-
Despre capabilităţile serviciilor de infor- pravegherea va proceda la măsuri de descura-
maţii iraniene se face aprecierea că sunt mai jare (spargere de anvelope, spargere de sto-
perfecţionate decât serviciile irakiene de la în- puri sau faruri, zgârierea autoturismului etc.).
ceputul anilor `90, care făceau greşeala de a Principiul se extinde şi în cazul asasinatelor.
elibera pentru ofiţerii de informaţii trimişi în mi- Dar în Orientul Mijlociu, principiul reciprocităţii
siuni externe paşapoarte cu numere consecuti- şi al răzbunării are rădăcini adânci în culturile
ve. Iranienii dispun de o infrastructură secretă şi religiile regiunii. În istoria recentă a conflictu-
bine dezvoltată: Ministerul Informaţiilor şi Se- lui israeliano-iranian acest principiu a fost evi-
curităţii iranian, elementele de operaţiuni speci- dent în cazuri ca: asasinarea liderului
ale ale Gărzilor Revoluţionare Islamice Hezbollah Abbas Musawi urmată de atacul cu
(denumite „Pasdaran” în limba farsi) şi bombă asupra ambasadei israeliene din
Hezbollah. Cu o experienţă care a început în Buenos Aires (februarie 1992); atacul israelian
timpul revoluţiei şi a continuat cu eliminarea asupra taberei de antrenament Ein Dardara a
multor monarhişti din exil care Hezbollah-ului, răspunsul fiind
ameninţau să pună la cale o Sigla Hezbollah explozia unui vehicul capcană
contrarevoluţie, până când în centrul comunităţii evreilor
această ameninţare a putut fi din Buenos Aires şi atacul îm-
ţinută sub control, şi apoi cu potriva ambasadei Israelului din
eliminarea dizidenţilor din exil Londra (iulie 1994); atacul între-
(din Orientul Mijlociu, din Euro- prins de serviciul de securitate
pa şi chiar din SUA). Agenţii iranian împotriva Consulatului
iranieni folosesc şi tehnici fără SUA din Karachi, Pakistan după
acoperire pentru acţiuni ca ră- ce apreciase că un serviciu se-
piri, deturnări de avioane, ata- cret american ucisese un ofiţer
curi cu arme automate şi grenade informaţii iranian (martie
de în locuri publice sau plasa-
395

1995). ne. Pentru că acţiunile sunt planificate mai ales
Serviciile speciale iraniene întrebu- în ţări în care, din punct de vedere iranian,
inţează o gamă largă de tehnici de acoperire şi există un risc mai mic ca pregătirile acţiunii să
diversiune pentru a ajunge în apropiere de obi- fie descoperite şi ca autorii atacului să fie
ectiv, suficient de aproape încât atacul să fie prinşi. Ca regulă, atacurile executate de servi-
executat cu arme mici şi cu precizie, spre deo- ciile secrete iraniene nu sunt urmate de mesa-
sebire de Hezbollah care utilizează în principal je de revendicare, atacul în sine fiind un mesaj
dispozitive explozive. către statul al cărui obiectiv a fost ţinta acţiunii.
În pregătirea operaţiunilor acoperite, De cealaltă parte, pregătirile pentru o
serviciile secrete iraniene şi Hezbollah-ul exe- eventuală intervenţie în Iran şi demersurile
cută supravegheri prealabile cu scopul de a pentru impunerea de sancţiuni acestui stat
culege date despre mai multe obiective, astfel sunt însoţite de acţiuni specifice războiului sub
încât, atunci când este cazul executării unui acoperire. Astfel, sunt sprijinite forţele iraniene
atac, obiectivul să fie deja identificat şi studiat. antiguvernamentale, un demers facil pe fondul
Se realizează o bază de date, de planuri de intensificării manifestărilor opoziţiei faţă de răz-
acţiune la care se apelează când este cazul şi boiul din Irak. În termeni financiari, operaţiunile
în funcţie de natura şi dimensiunea atacului. sub acoperire sunt mijloace mult mai eficiente
Înainte de punerea în aplicare a unui plan de pentru destabilizarea unei ţări în comparaţie cu
acţiune are loc deplasarea executanţilor misiu- angajarea într-un război convenţional. Conform
nii în zona obiectivului, se procură armamentul unui fost agent american de contrainformaţii,
necesar şi se definitivează ultimele detalii ale Fred Burton, Statele Unite asigură echipament
acţiunii. În cadrul acestei ultime faze se intensi- şi pregăteşte forţe pentru destabilizarea regi-
fică supravegherile operative asupra obiectivu- mului din Iran. Cea mai mare şi mai cunoscută
lui, cu luarea unor măsuri speciale de este gruparea Mujahedin-e Khalq (MEK) care
contrasupraveghere. Din aceste motive, activi- operează în afara graniţelor Iranului şi care
tăţile diplomaţilor iranieni în ţările occidentale, întreprinde incursiuni pe teritoriul iranian încă
precum şi contactele lor, între care pot fi presu- din perioada regimului lui Saddam Hussein.
puşi agenţi, sunt atent monitorizate pentru a Până în 2004, gruparea era considerată de
sesiza preocupările operativ-informative ale Departamentul de Stat al SUA ca fiind teroris-
acestora. tă, pentru ca în prezent să fie principala sursă
de informaţii despre Iran. Principala tabără a
În primăvara acestui an, Shin Bet a de-
grupării este Camp Ashraf, din apropiere de
jucat o acţiune sub acoperire a serviciului de
Bagdad, o bază militară aflată sub protecţia
informaţii iranian. Astfel, doi agenţi iranieni,
trupelor americane.
nume de cod Zin ali şi Tikawi, încercau să re-
cruteze doi evrei cu descendenţă persană. Partidul pentru o Viaţă Liberă în
Dezvăluirea acestor acţiuni a fost făcută de Kurdistan (PJAK) (The Party for a Free Life in
serviciul israelian cu scopul de descuraja şi a Kurdistan) este o altă grupare care efectuează
atrage atenţia evreilor care îşi vizitează familii- atacuri pe teritoriul iranian. Gruparea este echi-
le în Iran să evite încercările de recrutare ale pată şi pregătită de Israel, iar obiectivele pen-
serviciilor iraniene. tru atacurile din teritoriul iranian sunt stabilite
de SUA.
Pentru SUA şi Israel, monitorizarea de
acest gen se extinde şi în terţe state, uneori în Jundallah (God’s Brigade) este o orga-
cooperare cu serviciile de contrainformaţii loca- nizaţie extremistă sunnită care operează din-
le iar alteori unilateral, acolo unde serviciile colo de graniţa iraniană cu Pakistan şi Afganis-
locale sunt mai puţin cooperante sau mai puţin tan şi este cunoscută prin atacurile armate,
pregătite, corupte sau ineficace. Această moni- plantarea de dispozitive explozive, atacuri cu
torizare face parte din efortul de a preveni pu- automobile capcană şi răpiri de persoane. Gru-
nerea în aplicare a oricărui plan de atac din parea este finanţată şi dotată cu arme de forţe-
partea Iranului. Capabilităţile serviciilor secrete le militare pakistaneze şi afgane şi serviciul
iraniene nu trebuie subestimate şi, mai mult, pakistanez de informaţii. La 20 mai a.c., televi-
nu trebuie să se facă greşeala de a crede că ziunea iraniană a difuzat un reportaj despre
au fost prevenite toate posibilităţile lor de acţiu- capturarea a 10 membri ai grupării Jundullah
396

Atentat asupra Pasdaran executat de Jundallah în 2007 Faptul că Administraţia americană
continuă să pună accent pe acţiuni
ale războiului sub acoperire înseam-
nă că, cel puţin pentru moment, nu
are în vedere o opţiune militară împo-
triva Iranului, în pofida recentelor de-
claraţii ameninţătoare ale vicepreşe-
dintelui Dick Cheney.
Nicolae PERHAIŢĂ
CONSILIUL DE COOPERARE AL
GOLFULUI ŞI IRAN:
ÎNTRE UTOPIE ŞI ASPIRAŢII
care aveau asupra lor 500.000 USD, hărţi cu
zone de interes în Iran şi echipament modern În capitala Qatarului, Doha, a avut loc, în
de culegere de informaţii. zilele de 3-4 decembrie a.c., cea de-a 28-a
Forţele speciale americane cooperează conferinţă anuală la nivel înalt a Consiliului de
cu aceste grupări în timpul incursiunilor în Iran Cooperare al Golfului, eveniment care, proba-
pentru a culege date, a monta senzori nucleari bil, nu ar fi reţinut în mod deosebit atenţia opi-
şi a marca electronic unele ţinte. niei publice şi a mijloacelor de informare în ma-
să dacă nu ar fi adus un element de noutate
Alte mijloace folosite în acest război
neaşteptat: pentru prima oară în istoria organi-
sunt avioanele de recunoaştere fără pilot, am-
zaţiei, un şef de stat al Iranului – Mahmud
barcaţiuni rapide care pătrund în apele teritori-
Ahmadinejad – a fost invitat să participe la şe-
ale iraniene, elicoptere care zboară la joasă
dinţele în plen şi să aibă întâlniri şi discuţii cu
altitudine (150 m).
toţi liderii celor şase state arabe membre ale
În alt plan, pentru sensibilizarea grupă- Consiliului.
rilor etnice din Iran, US Marine Corps a coman-
Două au fost categoriile mari de proble-
dat un studiu privind grupurile etnice din Iran şi
me înscrise pe agenda de lucru: cele privind
Irak şi revendicările acestora.
integrarea economică şi cele referitoare la se-
La rândul lui, Iranul pregăteşte şi finan- curitate şi dezvoltare.
ţează miliţiile sunnite din Irak, iar elemente ale
În climatul tensionat care caracterizează
forţei de operaţiuni speciale Qod sunt active pe
regiunea, participanţii au subliniat legătura indi-
teritoriul irakian. La Washington, aceste acţiuni
solubilă care trebuie să fie statornicită între
sunt apreciate ca pregătiri pentru o ofensivă
dezvoltarea economică generală şi apărarea
împotriva forţelor coaliţiei internaţionale din
securităţii regionale ale căror interferenţe şi
Irak care ar avea ca obiectiv forţarea Congre-
inter- condiţionări sunt de natură să asigure
sului şi a preşedintelui SUA de a retrage trupe-
prosperitatea şi climatul de normalitate nece-
le din Irak.
sar pentru realizarea acesteia.
Cum nici una dintre părţi nu este gata
După un travaliu de 27 de ani, adică de
să declanşeze un conflict în sens militar con-
la constituirea organizaţiei, summitul a anunţat
venţional, ele sunt în căutare de mijloace alter-
crearea Pieţei Comune a Golfului care va de-
native care să le asigure realizarea obiective-
veni efectivă la 1 ianuarie 2008, ca etapă către
lor. Între aceste mijloace, serviciile de informa-
integrarea economică globală între statele
ţii sunt cea mai la îndemână opţiune. Analiştii
membre, acest pas urmând a fi continuat prin
Institutului american de prognoze strategice
introducerea unei monede unice, unificarea
Stratfor estimau încă din martie 2006 că între
tarifelor vamale şi crearea unei zone de liber
SUA şi Iran se desfăşoară un război sub aco-
schimb a organizaţiei. Au reţinut atenţia, în
perire, între serviciile de informaţii, un război al
acest cadru, propunerile preşedintelui iranian
informaţiilor, care este departe de a se confun-
de instituire a unor parteneriate economice în-
da cu un război informaţional.
397

tre ţara sa şi C.C.G. de îngrijorare. La
care să se constituie revenirea în ţară,
într-un bloc econo- preşedintele Iranului
mic al “celor şapte”, a declarat că pre-
propunerile iraniene zenţa sa la Doha a
referindu-se, între fost “o reuşită depli-
altele, la crearea nă”. Din punctul său
unei zone comune de vedere, afirmaţia
de liber schimb, li- este, desigur, în-
vrarea de gaze na- dreptăţită!
turale şi apă potabi-
lă către ţările arabe
partenere, elimina-
rea vizelor ş.a. dar şi crearea unui sistem regi- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
onal de securitate colectivă şi apărare regiona-
lă care să se substituie tratatelor bilaterale în Pakistan: riscurile şi opţiunile americane
domeniu pe care ţările arabe le-au încheiat cu pentru securitatea arsenalului nuclear
S.U.A. şi cu alte state occidentale. Sunt propu- Situaţia volatilă din Pakistanul ultimelor
neri care, pe fondul suspiciunilor şi al barierelor luni a făcut ca unii experţi ai administraţiei
politice regionale şi internaţionale, au puţine americane să readucă în discuţie cel mai
şanse de a se materializa în perspectiva unui groaznic scenariu cu care preşedintele George
viitor previzibil: contenciosul dintre Emiratele W. Bush se poate confrunta în ultimul an al
Arabe şi Teheran pe margine celor trei insule prezenţei sale la Casa Albă: disoluţia politicului
emirateze aflate sub ocupaţie iraniană, sensibi- într-una din ţările în care Al Qaeda, talibanii şi
lităţile stârnite la Manama de declaraţiile oficia- armele nucleare sunt împreună prezente.
lilor de la Teheran potrivit cărora Bahreinul es-
te parte a teritoriului iranian, sau opoziţia fermă
a S.U.A. faţă de o apropiere prea strânsă între
C.C.G. şi “inamicul” iranian etc., fac ca aceste
idei să ţină mai curând de domeniul utopiei sau
să fie doar un exerciţiu de bună-voinţă propa-
gandistică din partea Iranului.
În planul securităţii regionale, Declaraţia
finală a conferinţei subliniază adeziunea state-
lor arabe la imperativul unei soluţii diplomatice
pentru dosarul nuclear iranian şi cere Tehera-
nului să continue dialogul şi comunicarea cu
comunitatea internaţională pe marginea aces-
tui subiect.
General Ashfaq Parvez Kayani
Observatorii au remarcat că, deşi şeful
statului iranian a insistat asupra “mesajului po-
zitiv” pe care ţara sa îl transmite vecinilor care Speranţele oficialilor de la Casa Albă
“nu au nici un motiv de teamă” faţă de preocu- sunt legate de perspectiva ca vechiul aliat, pre-
pările nucleare iraniene, Mahmud şedintele Pervez Musharraf, să aibă suficientă
Ahmadinejad s-a eschivat cu abilitate de a da influenţă pentru a menţine stabilitatea ţării chi-
un răspuns ne-echivoc şi convingător la între- ar şi după ce a renunţat la funcţia de coman-
barea dacă, în cazul unei acţiuni militare exter- dant al forţelor armate pakistaneze. Generalul
ne împotriva sa, Iranul nu va face din statele Musharraf este însă destul de slăbit după mai
membre ale C.C.G. eventuale ţinte ale unei bine de şase ani de luptă împotriva terorismu-
riposte armate. Liderul iranian nu a reuşit, însă, lui. Eforturile sale de conciliere în zonele tribale
să-şi argumenteze suficient motivele pentru ale Pakistanului, unde Al Qaeda şi talibanii se
care cei şase vecini nu ar avea nici un motiv pregătesc şi pun la cale planuri teroriste, au
398

fost un eşec aproape total. Pentru că aproape locuri de pe glob. Toate încercările forţelor
fiecare atac terorist mai important organizat speciale americane de a desfăşura operaţiuni
după 11 septembrie 2001 îşi are originile pe sub acoperire în zonele controlate de terorişti
teritoriul pakistanez, ceea ce a consolidat opi- se lovesc de opoziţia preşedintelui Musharraf.
nia că Pakistanul, şi nu Irakul, este locul pe Unul dintre motivele inconsistenţei poli-
care preşedintele Bush ar trebui să-l considere ticii Statelor Unite în Pakistan, identificat de
„frontul central” în lupta împotriva terorismului. experţii organizaţiei americane nonpartizane
La Washington, există temerea că, pe Consiliul Relaţiilor Externe, constă în faptul că
fondul continuării revoltelor populare, al violen- nu există o coordonare a organismelor admi-
ţelor şi intrigilor politice în Pakistan, preşedinte- nistraţiei care se ocupă de problematica pakis-
le Bush va pierde şi ultima şansă de eradicare taneză: agenţiile militare şi de informaţii se
a terorismului din teritoriile necontrolabile în concentrează pe prinderea lui bin Laden şi a
care s-a regrupat Al Qaeda. Mai mult decât asociaţilor lui; CIA se ocupă de dezmembrarea
atât, Pakistanul este sursa celor mai mari scur- reţelei internaţionale de proliferare a armelor şi
geri de tehnologie de arme nucleare în ultima tehnologiilor nucleare din care a făcut parte şi
perioadă. Iar arsenalul nuclear pare să se fi fondatorul programului nuclear pakistanez,
dublat, estimările serviciilor speciale americane Abdul Qadeer Khan; Departamentul de Stat
menţionând existenţa a 80-120 de focoase nu- este responsabil pentru democratizarea ţării şi
cleare reale, adică dublu faţă de cifrele oficiale. dezvoltarea economică şi educaţională a regiu-
Situaţia din armata pakistaneză este nilor controlate de teroriştii din Pakistan.
atent urmărită deoarece divizarea acesteia Problema securităţii arsenalului nuclear
poate ameninţa securitatea arsenalului nuclear pakistanez a căpătat caracter de unrgenţă în
pakistanez, lucru de care administraţia Bush condiţiile în care preşedintele Musharraf vor-
se teme mai mult decât lasă să se întrevadă în bea de opţiunea declarării stării de urgenţă şi
declaraţii publice. Şi asta, în pofida numeroa- suspendarea constituţiei, ceea ce ar fi aruncat
selor asigurări date de oficiali pakistanezi, con-
form cărora înlăturarea generalului Musharraf Racheta balistică cu rază medie GHAURI-II
de la putere sau asasinarea acestuia nu ar
afecta cu nimic siguranţa mecanismelor de
control al armelor şi tehnologiilor nucleare.
Teama este însă atenuată de faptul că succe-
sorul desemnat al liderului pakistanez, genera-
lul Ashfaq Parvez Kayani, 55 ani, recent numit
şef al statului major general al armatei pakista-
neze, este perceput ca un pro-american mode-
rat.
Totuşi, fostul ambasador american în
India, Robert D. Blackwill, aduce în atenţie fap-
tul că SUA nu au suficiente posibilităţi de a in-
fluenţa evoluţiile interne din Pakistan, mai ales
în Provincia de Nord-Vest, neguvernabilă şi ţara într-un haos politic şi dezordine. Explora-
sanctuarul teroriştilor. Un exemplu des citat rea variantelor de strategie prin care să se asi-
este întârzierea cu care administraţia america- gure securitatea arsenalului nuclear pakistanez
nă a reacţionat la crearea încă din 2004, de în cazul destabilizării instituţiilor guvernamen-
către Al Qaeda şi talibani, a unui nou sanctuar tale şi a armatei, a fost tema mai multor exerci-
în zonele tribale de la graniţa cu Afganistan, ţii desfăşurate de experţi militari şi din serviciile
într-un moment în care atât SUA cât şi Pakista- de informaţii americane în ultima perioadă. În
nul susţineau că nivelul de ameninţare al Al cadrul acestora s-au examinat diverse opţiuni
Qaeda s-a diminuat şi forţele talibane sunt şi scenarii privind arsenalul nuclear pakistanez,
epuizate. Dimpotrivă, conform estimărilor Co- căutându-se cele mai bune răspunsuri pentru:
munităţii Naţionale de Informaţii a SUA, teroriş- necesarul de trupe pentru o eventuală in-
tii şi-au creat în aceste regiuni o nouă structură tervenţie în Pakistan; posibilitatea de izolare a
de comandă şi planifică noi atacuri în diverse buncărelor nucleare pakistaneze prin minarea
399

împrejurimilor şi modul de executare a minării; cent că, atunci când face planuri de intervenţie
evitarea situaţiei ca o intervenţie americană să în Pakistan, SUA „ar trebui să-şi reamintească
înrăutăţească securitatea arsenalului nuclear de operaţiunea Desert One” de salvare a osta-
pakistanez. Concluziile nu au fost de natură să ticilor americani din Iran în 1980.
ofere soluţii acceptabile pentru asigurarea se- Ca urmare a preocupărilor şi studiilor
curităţii armelor nucleare pakistaneze prin în- pe tema arsenalului nuclear pakistanez, la Isla-
trebuinţarea forţei militare; dimpotrivă, s-a mabad a început să se contureze ideea că in-
ajuns la concluzia că o eventuală folosire a for- tervenţia Statelor Unite este o ameninţare rea-
ţei armate ar putea agrava riscurile, în primul lă, mai ales că recentele mutări făcute de pre-
rând, prin subminarea cooperării americano- şedintele Musharraf, renunţarea la conducerea
pakistaneze. În ultimă instanţă, scenariul unui armatei şi anunţarea unui program pentru res-
atac organizat de extremişti islamici asupra taurarea ordinii constituţionale, nu sunt de na-
instalaţiilor nucleare pakistaneze, amplasate tură să pună capăt riscurilor de adâncire a des-
atât în centre aglomerate cât şi munţi, este tabilizării. Analiştii americani sunt aproape con-
uşor de asociat cu un coşmar iar opţiunile mili- vinşi că autorităţile militare pakistaneze au luat
tare sunt foarte limitate. Atât de limitate încât deja unele măsuri pentru a dejuca o eventuală
au impus încadrarea lor în categoria intervenţie americană, cum ar fi crearea de
„programelor cu acces special – SAP” ale De- buncăre false care conţin machete de arme
partamentului Apărării. Principalul impediment nucleare. Nu trebuie neglijat nici posibila ampli-
constă în faptul că orice soluţie pe termen ficare a anti-americanismului în Asia de Sud
scurt poate evolua într-un dezastru pe termen printr-o eventuală intervenţie a armatei ameri-
lung, iar intervenţia trupelor americane pentru cane.
preluarea controlului asupra arsenalului şi in- Experţii în proliferarea armelor nucleare
stalaţiilor nucleare din Pakistan ar echivala cu sunt de părere că disoluţia autorităţii preşedin-
invadarea acestei ţări. telui Musharraf ar putea facilita preluarea de
Pe de altă parte chiar şi simpla organi- către unele fracţiuni a unor arme nucleare nu-
zare de astfel de exerciţii poate duce la înrău- mai şi pentru simplul fapt că acestea pot fi sim-
tăţirea situaţiei prin antagonizarea pakistanezi- bolul autorităţii, pe baza căruia îşi pot promova
lor şi încurajarea autorităţilor de la Islamabad ulterior intenţiile.
în adoptarea de contramăsuri sau, cel puţin, Conform analiştilor cotidianului The
planuri de contramăsuri. De altfel, generalul (r) Washington Post, la nivelul serviciilor de infor-
Feroz Khan, fost adjunct al departamentului de maţii americane predomină percepţia că ame-
planificare al armatei pakistaneze, responsabil ninţarea privind destabilizarea regimului din
pentru controlul armelor nucleare, declara re- Pakistan nu este încă prea teribilă, atât timp
cât preşedintele Musharraf îşi impune autorita-
tea. Problema se va pune cu acuitate atunci
când guvernul de la Islamabad va scăpa situa-
ţia de sub control, când riscurile trebuie evalu-
ate într-o manieră mult mai energică.
Ca urmare, menţinerea cooperării cu
guvernul de la Islamabad, mai ales la nivelul
structurilor militare, este singura cale, cel puţin
pentru moment, pentru asigurarea securităţii
forţelor nucleare pakistaneze. Un expert în
contraproliferarea armelor nucleare, Scott
Sagan de la Universitatea Stanford, fost consi-
lier pe probleme nuclear strategice la Penta-
gon, este de părere că numai simpla vehicula-
re în media a preocupărilor privind o intervenţie
americană poate duce la creşterea şanselor ca
teroriştii să dobândească focoase nucleare. În
caz de criză, guvernul pakistanez ar putea să
procedeze la mutarea armelor nucleare din
400

locuri sigure dar cunoscute în locuri secrete estimat ca având 18,3 milioane barili de ţiţei şi
dar mai puţin sigure unde probabilitatea de 176 miliarde mc de gaz.
capturare de către terorişti este mai mare. Aşa Conform declaraţiilor ministrului iranian
cum sublinia fostul ambasador american în al petrolului, contractul se va derula în două
Pakistan, Robert B. Oakley, singura cale pen- faze, prima, cu o durată de 4 ani, va asigura
tru securizarea arsenalului nuclear pakistanez producerea a 85.000 barili ţiţei/zi, în cea de-a
constă în cooperarea foarte strânsă cu armata doua fază, pentru încă trei ani, să se asigure o
pakistaneză, chiar şi în cazul unei crize in- producţie totală de 185.000 barili/zi, prin ex-
terne; intervenţia militară americană unilaterală ploatarea a 137 de sonde.
va avea drept consecinţă erodarea singurei Conform procedurilor contractuale irani-
instituţii pakistaneze care are sub control arse- ene contractul este de tipul buyback, rata de
nalul nuclear şi, implicit, pierderea oricărei şan- recuperare fiind stabilită la 14,98%. În general
se privind menţinerii integrităţii acestui arsenal. companiile străine apreciază ca dure condiţiile
Cooperarea cu noul comandant al ar- contractuale iraniene în domeniu, care prevăd
matei pakistaneze devine esenţială în condiţiile în general că, după punerea în funcţiune a ex-
în care generalul Ashfaq Parvez Kayani este ploatării, aceasta este predată Companiei Ira-
apreciat ca un militar care pune mai mult ac- niene Naţionale de Petrol, care apoi începe
cent pe interesele armatei decât predecesorul livrarea de produse pentru acoperirea valorii
şi mentorul său. Cum Kayani nu este implicat contractului.
în politică, analiştii americani consideră cu un Corneliu PIVARIU
optimism precaut că generalul, fost şef al
agenţiei de informaţii interarme, se va concen-
O posibilă soluţie pentru războiul din Irak
tra mai mult pe lupta împotriva extremiştilor, pe
menţinerea disciplinei şi, implicit, pe asigurarea „Cea mai rapidă cale de a pune
securităţii arsenalului nuclear. capăt unui război este pierderea lui”
Nicolae PERHAIŢĂ George Orwell
Iran - China În căutarea unei soluţii care să gră-

La 9 decembrie a.c. firma Sinopec bească un deznodământ favorabil pentru răz-
Corp., una din cele mai mari din domeniul boiul din Irak, politicienii, militarii şi analiştii
energetic chinez, a semnat cu Ministerul Petro- americani caută în istorie lecţiile războaielor
lului din Iran, un contract în valoare de circa 2 din Coreea şi Vietnam, care ar putea, cu unele
corecţii, să fie aplicate în Orientul Mijlociu.
Simpla readucere în discuţie nu este
însă de natură să producă clarificări în privinţa
acestor lecţii. Chiar dacă pentru „unii istoria se
repetă”, în mod sigur ea nu se repetă cu exac-
titate. Fostul secretar de stat al SUA, Henry A.
Kissinger, arăta într-un articol publicat recent
în The Los Angeles Times că Vietnamul şi Ira-
kul sunt două conflicte diferite care au avut loc
în două perioade de timp diferite şi care au to-
tuşi ceva important în comun. În timpul războ-
iului din Vietnam s-a ajuns la un punct în care
dezbaterile interne au devenit aşa de aprige
miliarde de dolari, pentru exploatarea zăcă- încât au făcut imposibilă o discuţie raţională
mântului Yadavar din sud-vestul Iranului. asupra soluţiei războiului. Un astfel de impas
Negocierile au fost începute încă din ar trebui să nu se repete în cazul Irakului.
2004, firma chineză urma, în condiţiile iniţiale, Kissinger reaminteşte că tragedia
să preia 10 milioane tone de gaz natural liche- indochineză a început atunci când preşedintele
fiat pe an, pe o perioadă de 25 ani, în schimbul Nixon semna în 1973 un acord prin care se
punerii în exploatare a zăcământului Yavaran, angaja să asigure independenţa Vietnamului
401

de Sud, un acord care nu a Ca şi în Vietnam, retra-
fost ratificat de Congres. Mai gerea ar trebui să fie treptată
mult, Congresul a interzis în- pentru a preveni crearea unui
trebuinţarea forţelor armate vid de putere şi preluarea ime-
americane pentru implemen- diată a controlului de către
tarea acordului, ceea ce a islamiştii radicali. Evoluţiile in-
condus la invazia nord- ternaţionale la începutul anilor
vietnameză şi dispariţia Viet- `70 au găsit Hanoiul izolat, fă-
Henry Kissinger
namului de Sud. Făcând o in perioada războiului din Vietnam
ră sprijinul Chinei şi Uniunii
comparaţie cu situaţia din Sovietice, nevoit să accepte
Irak, Kissinger reaminteşte că atunci când pre- Acordul de pace de la Paris care a permis re-
şedintele Nixon prelua funcţia de la Casa Albă tragerea onorabilă a forţelor americane.
existau două propuneri de retragere: prima, Watergate-ul a fost urmat de venirea la putere
cea a administraţiei Johnson care presupunea a oponenţilor lui Nixon care au pus înaintea
retragerea trupelor americane la şase luni du- necesităţilor geopolitice interesele politice in-
pă retragerea nord-vietnamezilor, şi a doua, a terne, astfel că retragerea forţelor americane a
senatorului democrat Robert F. Kennedy, care trebuit să fie grăbită şi entitatea sud-
sugera retragerea simultană a forţelor america- vietnameză a fost preluată de comunişti, cu
ne şi nord-vietnameze. Ideea unei retrageri încălcarea înţelegerii convenite la Paris.
unilaterale nu a fost susţinută nici la Casa Albă Din experienţa Vietnamului rezultă două
şi nici la Capitoliu. În fapt, retragerea unilatera- concluzii majore, este de părere Kissinger. În
lă nici nu era fezabilă, pentru că exista posibili- primul rând, un proiect strategic nu poate fi
tatea ca forţele americane să fie atacate atât construit pe un termen final fix, arbitrar. El tre-
de nord-vietnamezi cât şi de sud-vietnamezi, buie să respecte realităţile din teren. În acelaşi
care s-ar fi văzut trădaţi de americani. O alter- timp, un astfel de proiect nu trebuie să împingă
nativă diplomatică nu exista în acele momente. răbdarea publicului american până la limita la
Hanoiul insista că pentru încetarea focului SUA care nu mai poate fi susţinută de procesul poli-
trebuia să accepte două precondiţii: înlăturarea tic intern. În Irak, retragerea rapidă şi unilatera-
guvernului sud-vietnamez şi înlocuirea cu un lă poate avea consecinţe dezastruoase. Ori-
guvern comunist; prezentarea unui program de cum, o soluţie politică rămâne un imperativ. În
retragere necondiţionată a forţelor americane. al doilea rând, o reglementare politică trebuie
În aceste circumstanţe, gândirea preşedintelui să îmbine poziţiile parţial conflictuale, parţial
Nixon a fost corectă: trupele americane nu pu- identice ale grupărilor insurgente irakiene, ale
teau fi retrase pentru că sudul Vietnamului ar fi vecinilor Irakului şi ale altor state ale căror inte-
fost lăsat cu bună ştiinţă pe mâna comuniştilor; rese sunt în joc. Ea trebuie să aibă la bază
o retragere putea avea loc în paralel cu acor- convingerea că, în lipsa acestei reglementări,
darea unei şanse sud-vietnamezilor de a rămâ- focarul irakian se va extinde necontrolabil. O
ne liberi. Este exact problema care se ridică precondiţie esenţială pe care o vede Kissinger,
astăzi în faţa presiunilor pentru retragerea uni- pe termen scurt, este răbdarea politicienilor
laterală a forţelor americane din Irak. americani. Iar preşedintele Bush are obligaţia
de a realiza pentru succesorul său un progres
cât mai mare posibil; nu doar să predea aces-
tuia problema, ci să o reducă la proporţii cât
mai bine gestionabile. Cu alte cuvinte, Irakul
are nevoie de o soluţie politică în perioada
imediat următoare astfel încât acest război să
poată fi gestionat de următorul preşedinte. Ce-
ea ce au nevoie Statele Unite este reconstrui-
rea bipartizanatului atât în actuala preşedinţie
cât şi în următoarea, consideră Kissinger.
Discurs împotriva retragerii din Irak La Washington însă, preşedintele Bush
analizează posibilitatea de a permanentiza
402

prezenţa trupelor în irakian, intenţia preşe-
Irak, situaţie în care va dintelui Bush ar fi evi-
trebui să definească şi denţa clară a faptului
misiunea acestora pe că agenda reală a Ad-
termen lung. Dintre ministraţiei este de a-şi
variantele propuse de amplasa forţele armate
un grup de planificare chiar la gura sondelor
din cadrul Statului Ma- irakiene. Din perspecti-
jor de Arme Întrunite în va dosarului iranian,
toamna anului trecut bazele permanente
(“go big”, “go home” şi americane în Irak vor fi
“go long”) varianta “go Robert Gates - vizită în Irak considerate ca baze
long” pare să fie cea de lansare a unui atac,
aleasă pentru reglementarea crizei din Irak. în cazul în care se va lua o astfel de decizie,
Preluând şi din lecţiile Vietnamului, pre- împotriva Iranului. Alte critici fac mai degrabă
şedintele american are însă în vedere reedita- analogie cu Beirutul anilor `80, astfel că bazele
rea „modelului Coreea” pentru evoluţia misiunii americane pot deveni ţinta principală a extre-
forţelor americane în Irak. În acest caz, misiu- miştilor într-un război de gherilă fără sfârşit.
nea s-ar transforma într-un „rol de sprijin pe Observaţia pare a fi logică dacă se iau în cal-
termen neprevăzut”, aşa cum în Coreea de cul realităţile din teren. În 1953, când s-a trasat
Sud forţele americane au rămas după semna- linia de demarcaţie în lungul paralelei 38, cei
rea armistiţiului acum 54 de ani. Ideea a fost doi beligeranţi coreeni au fost definitiv separaţi,
expusă public de secretarul apărării Robert M. inclusiv prin instituirea Zonei Demilitarizate. În
Gates, care arăta la 30 mai a.c. că amplasarea Irak, linia de demarcaţie şi zona demilitarizată
unor baze americane permanente în Irak ar fi vor lipsi cu desăvârşire.
„un exemplu de aranjament reciproc accepta- Din lecţiile Vietnamului, preşedintele
bil” prin care SUA să rămână „o prezenţă con- Bush a reţinut greşeala că retragerea forţelor
sistentă şi de lungă durată, dar cu consensul americane s-a făcut prematur şi este convins
ambelor părţi şi în anumite condiţii”. Modelul că în Irak „vom avea succes dacă nu vom re-
Coreea este un exemplu avantajos pentru Ad- nunţa prea uşor”.
ministraţia americană în demersul ei privind Deşi nu este oficială, soluţia menţinerii
construcţia unui aranjament politic pentru răz- de trupe pe baze permanente în Irak este deja
boiul din Irak, deoarece Coreea de Sud este o bine conturată. Astfel, se are în vedere menţi-
democraţie stabilă, cu una dintre cele mai dez- nerea a 3-4 baze importante, în afara zonelor
voltate economii din lume. În plus, oferă şansa urbane aglomerate. Acestea ar putea fi baza Al
unei prezenţe militare americane de mici di- Asad din provincia Anbar, baza aeriană Balad
mensiuni comparativ cu cei aproape 150.000 situată la cca. 80 km nord de Bagdad şi baza
militari aflaţi acum în Irak. Evident, se pune aeriană Tallil din sudul ţării. Între misiuni, s-ar
întrebarea dacă SUA va mai avea nevoie şi de număra împiedicarea grupărilor al-Qaida de a
prezenţa efectivelor din alte state care formea- transforma Irakul în propria bază aşa cum au
ză acum coaliţia din Irak. Conform actualelor transformat Afganistanul şi lichidarea marelui
elemente ale proiectului de reglementare pre- poligon de antrenament jihaidst care este Ira-
zenţa americană pare să fie considerată ca kul. Însă preşedintele Bush trebuie să aibă în
suficientă. vedere şi necesitatea de a şterge din mintea
Prezenţa militară americană pe termen irakienilor imaginea de simbol al ocupaţiei pe
lung în Irak va constitui şi o asigurare pentru care o au forţele americane şi de ţinte ale tero-
celelalte ţări din Orientul Mijlociu care văd în riştilor.
aceasta o contrapondere strategică fată de Generalul locotenent Raymond T.
puterea iraniană în continuă creştere. Odierno, arăta recent că prezenţa pe termen
Soluţia modelului Coreea are însă şi cri- lung a forţelor americane ar putea avea patru
tici dincolo de Atlantic. Continuând ideea că componente majore. Componenta de bază ar fi
războiul din Irak a avut ca motiv real petrolul o divizie de infanterie mecanizată, ajungând la
403

un efectiv de circa 20.000 militari, care să ga- retragerea totală a SUA, pentru că se simt
ranteze securitatea guvernului şi să sprijine ameninţaţi de insurgenţii suniţi. De asemenea,
forţele irakiene. O a doua componentă, forma- se ia în calcul şi faptul că guvernul irakian ar
tă din forţa de pregătire şi consiliere, cu un prefera existenţa unor baze americane care să
efectiv de circa 10.000 militari, va lucra direct descurajeze orice intervenţie externă.
cu forţele militare şi de poliţie irakiene. A treia Planurile de reducere a efectivelor din Irak sunt
componentă va fi o unitate de luptă însă în mare măsură dependente de reconcili-
antiteroristă, de forţe speciale, însărcinată cu erea politică dintre şiiţi şi suniţi şi, implicit, îm-
lichidarea grupărilor al-Qaida din Irak. Ultima bunătăţirea securităţii interne în Irak. În încer-
componentă, elementele de comandament şi carea de a grăbi reconcilierea, forţele america-
logistică, va avea un efectiv de circa 10.000 ne abordează liderii grupărilor insurgente sun-
oameni. nite şi pe cei ai grupărilor şiite în vederea reali-
Pentru forţele irakie- zării unor cooperări menite să sprijine prelua-
ne, experţii americani rea controlului în cât mai multe zone de către
preconizează că vor trupele americane şi diminuarea confruntărilor
trebui suplimentate armate. Continuă şi presiunile la nivelul guver-
până la 348.000 forţe nului irakian, dar nu se aşteaptă ca reconcilie-
armate şi 195.000 rea să se realizeze foarte curând, oricum nu
forţe de poliţie, astfel până în septembrie când preşedintele Bush a
încât să compenseze promis Congresului un raport asupra progrese-
reducerea efectivelor lor consemnate în Irak.
americane şi ale coa- Din perspectiva alegerilor prezidenţiale
liţiei internaţionale. din 2008 şi pe fondul presiunilor din Congres
Raymond T. Odierno Prezenţa militară pentru urgentarea unei soluţii în Irak, preşedin-
americană „post- tele Bush trebuie să definitiveze proiectul de
ocupaţie” va însemna că trupele americane se reglementare a războiului, pentru că o înfrân-
vor reduce, dar nu va însemna şi o retragere gere în Irak ar avea consecinţe geopolitice ne-
completă. În timp, reducerea efectivelor ameri- gative, serioase şi de lungă durată, incompara-
cane este posibil să înceapă la mijlocul anului bil mai mari decât înfrângerea din Vietnam, în
2008 şi să dureze circa 6-8 luni, când vor fi re- urma căreia Leonid Brejnev trâmbiţa că
trase cam 2/3 din actualele forţe. S-ar putea “balanţa globală a forţelor” s-a schimbat în fa-
însă ca reducerea să dureze mai mult, poate voarea socialismului care declanşa o ofensivă
chiar până la 20 ianuarie 2009 când preşedin- geopolitică în ţările lumii a treia.
tele Bush va părăsi Casa Albă. Pierderea războiului din Irak ar însem-
Un principiu care este vehiculat în legă- na o explozie a euforiei forţelor extremiste
tură cu această reducere de personal constă în islamiste care ar putea arunca întregul Orient
realizarea unei percepţii că SUA se retrag mai Mijlociu într-un haos general, ale cărui costuri
inteligent decât au intrat în Irak. umane şi strategice nu sunt greu de imaginat.
În declaraţiile recente ale liderilor mili- După momentul 9/11, Osama bin Laden afirma
tari americani şi în unele analize militare nu se că „atunci când oamenii văd un cal puternic şi
mai face referire la conceptul „progreselor con- unul slab în mod natural îl vor alege pe cel pu-
stante”, recunoscându-se în schimb că o re- ternic”, referindu-se, evident, la SUA ca fiind
conciliere politică într-un termen scurt în Irak calul slab. O retragere fără victorie din Irak ar
este foarte puţin probabilă. De aceea, reduce- permite extremiştilor musulmani să destabilize-
rea de trupe ar demonstra fracţiunilor ze lumea arabă şi să accelereze radicalizarea
antiamericane că ocupaţia nu se va permanen- oricărui focar de conflict din Orientul Mijlociu.
tiza şi ar fi o asigurare pentru fracţiunile proa- Noua strategie americană pare să ofere
mericane că SUA nu intenţionează să abando- cele mai bune perspective pentru schimbarea
neze Irakul. În argumentarea acestei strategii, cursului evenimentelor, dar aplicarea ei cere
la Washington se ia în calcul că, dincolo de multă răbdare. În condiţiile în care SUA sunt
retorica antiamericană, chiar şi şiiţi radicali, de singura mare putere globală, modul de soluţio-
genul lui Moqtada al-Sadr, nu ar fi încântaţi de nare a războiului din Irak este un test crucial
404

de credibilitate, mai Există bănuieli precum că decizia a fost deja
ales vis-a-vis de ame- luată şi că pregătirile sunt în curs. Nu este nici
ninţarea iraniană. Pier- o probă în acest sens, dar preşedintele Bush
derea de sub control a se comportă ca şi cum ar fi hotărât războiul,
situaţiei din Irak ar de- propaganda Washington-ului lucrând din plin
teriora considerabil ori- pentru pregătirea terenului:
ce construcţie politico- - cei care se opun sunt îndepărtaţi (a se vedea
militară americană în- ultimele demisii ale unor consilieri şi apropiaţi
dreptată împotriva Ira- din administraţie);
nului. - conform sondajelor, sprijinul americanilor es-
Nicolae PERHAIŢĂ te în creştere, majoritatea fiind pentru război;
Moktada al-Sadr - a apărut şi un aliat extern, respectiv noul pre-
Şef Al Mahdi şedinte francez, Nicolas Sarkozy, care a decla-
rat că Iranul se va expune în mod fatal bom-
Va fi sau nu va fi … război cu Iranul ? bardamentelor dacă nu va renunţa la ambiţiile
Semnale sale;
În Suplimentul la Pulsul Geostrategic - Israelul a început o campanie împotriva lui
Nr.15 din 20 octombrie, semnalam o focalizare Mohamed El-Baradei, şeful AIEA, susţinând că
a diplomaţiei occidentale asupra Orientului Mij- Iranul va fi gata să fabrice arma nucleară în
lociu, prevăzând o escaladă politică, diplomati- 2010, ceea ce va însemna sfârşitul Israelului şi
că, mediatică şi militară fără precedent contra al lumii, motiv pentru care trebuie bombardat
Iranului şi a programului său nuclear. Faptele înainte.
au confirmat acest lucru, mai puţin escalada Dar să reflectăm puţin.
militară, dar nici perioada de şase luni, de care Iranul nu are arme nucleare şi spune că
aminteam că ar putea fi un termen până la de- programul său nuclear are obiective civile şi că
clanşarea războiului, nu s-a încheiat. Deci timp nu doreşte să dispună de arme nucleare, ne-
ar mai fi până la un astfel de deznodământ ne- existând nici o probă că acesta încearcă să le
fericit, cu urmări greu de prognozat, motiv pen- procure. În plus, armata iraniană are o structu-
tru care ne propunem să analizăm, succint, ră defensivă, ne-având capacităţi ofensive, nici
semnalele (nu puţine) în acest sens. aeriană, nici navală.
Aşa cum spunea şi amiralul William Pe de altă parte, Israelul este clasat pe
Fallon, şeful operaţiunilor militare americane în locul 5 în rândul armatelor cele mai puternice
Orientul Mijlociu, a trata dosarul iranian repre- din lume, are o aviaţie foarte puternică şi pro-
zintă “o provocare”, provocare căreia voi încer- babil peste 200 lovituri nucleare.
ca să-i răspund într-o manieră cât mai imparţi- Să ne reamintim că Irakul lui Saddam
ală, pe baza datelor avute la dispoziţie din sur- Hussein era acuzat că încerca să-şi procure,
se deschise. de asemenea, arme nucleare, şi că ar dispune
Aşadar, SUA vor ataca sau nu Iranul ? de importante rezerve de arme chimice şi bac-
O întrebare ce frământă lumea întreagă, la ca- teriologice. Cu patru săptămâni înainte de in-
re voi căuta să răspund cu argumente pro şi vazia din Irak, în noaptea de 19 spre 20 martie
contra. 2003, George W. Bush îl plasa, în mod public,
Pentru preşedintele George W. Bush, al pe Saddam Hussein în faţa unei situaţii fără
cărui mandat se va încheia peste 14 luni, ten- ieşire: dezarmare sau război, recunoscând to-
taţia este aproape irezistibilă. După opt ani, în todată, în spatele uşilor închise, că războiul era
care a înregistrat mai multe eşecuri decât suc- inevitabil. Era pe data de 22 februarie 2003,
cese notabile, ultimul fiind cel de la Annapolis, când îi spunea clar fostului premier spaniol Jo-
acesta are nevoie de ceva deosebit, ceva care se Maria Aznar: “Mai sunt două săptămâni. În
să-i aşeze numele în istorie. două săptămâni vom fi gata din punct de vede-
În acest sens se pune întrebarea retori- re militar. Vom fi la Bagdad la sfârşitul lui mar-
că: “Ce poate fi mai bun decât ocazia de a sal- tie”. Ceea ce s-a şi întâmplat, chiar şi fără aco-
va omenirea de bomba nucleară iraniană?”. perirea legală a unei rezoluţii a Consiliului de
405

Securitate, în urma reuniunii din Azore, dintre ♦Era în ziua de duminică 16 septembrie, când
Bush, Blair şi Aznar. ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard
Până la urmă, Irakul nu avea nici arme Kouchner a fost invitat de RTL să prezinte po-
nucleare, nici chimice şi nici bacteriologice, ci ziţia diplomaţiei franceze faţă de dosarul irani-
numai petrol, care, până la urmă, a fost una an, declarând cu acest prilej că “Franţa trebuie
din cauzele esenţiale ale invaziei, după cum să se pregătească de ceea ce-i mai rău, adică
declara ministrul apărării al Australiei. Şi totuşi, de război”. Chiar dacă, a doua zi, aflându-se în
a avut loc un război, motiv pentru care se pune vizită la Moscova, acesta a încercat să repare
întrebarea: “nu cumva pentru acelaşi motiv cele declarate anterior, totuşi cuvântul “război”
poate avea loc şi un război contra Iranului? pronunţat de şeful diplomaţiei franceze nu pare
Iată un motiv pentru care analizăm gratuit, fiind o continuare a celor declarate an-
“semnalele” de care vorbeam la început: terior de preşedintele Nicolas Sarkozy, care
vorbea de “o alternativă catastrofică, o bombă
♦ Canalul de televiziune “Fox News” transmi-
iraniană sau bombardarea Iranului”.
tea, în 12 septembrie, refuzul Germaniei de a
se pronunţa în favoarea unor sancţiuni supli- În aceşti ani de ameninţări şi contra-
mentare contra Iranului, fapt ce ar fi provocat o ameninţări, de scuze şi pretexte pentru a de-
reacţie a guvernului american în sensul de a clanşa războiul, fraza laconică a lui Kouchner
estima că politica sancţiunilor ar fi depăşită, “trebuie să ne pregătim de ceea ce e mai rău”
motiv pentru care a trecut la pregătirea unor este revelatoare în sensul că, departe de a fi
scenarii de război împotriva Iranului. Conform vorba de o gafă, poate fi considerată mai de-
“Fox News”, Condoleezza Rice ar fi fost infor- grabă ca o incitare sau chiar o resemnare în
mată că tentativa diplomatică ar fi eşuat şi că faţa unui eveniment inevitabil. Astfel, nu trebu-
“guvernul trebuie să pregătească activ o in- ie exclus faptul că ar viza pregătirea opiniei
tervenţie militară”, fiind în curs un studiu al ra- publice în sensul că politica sancţiunilor contra
portului costuri - beneficii ale unui atac militar Iranului este legitimă, pentru ca apoi să justifi-
contra Iranului. Una din etapele de pregătire a ce escalada către acte de război directe.
războiului va fi punerea gărzilor Similitudinile cu situaţia ce
revoluţionare iraniene pe lista a precedat bombardamentele şi
organizaţiilor teroriste, fapt ce ar invazia Irakului sunt evidente,
justifica războiul contra Iranului. luările de poziţie ale lui Sarkozy
Este ştiut faptul că această eta- şi ale miniştrilor săi, mai ales cele
pă a fost depăşită, preşedintele ce amintesc de război, constitu-
Bush acuzând CGRI (Corpul ind un sprijin direct al administra-
Gardienilor Revoluţiei Islamice) ţiei Bush, dar şi o aliniere a Fran-
că ar fi agent de proliferare a ţei la politica atlantistă cu ocazia
armelor şi forţele speciale al– Quds ca “sprijin problemei iraniene.
al terorismului”. Se pune totuşi întrebarea, cât ♦În primul său discurs pronunţat de cancelarul
de adevărate sunt aceste informaţii, sau în ce german Angela Merkel la ONU, din 25 octom-
scop au fost ele difuzate, ştiut fiind că “Fox brie, aceasta s-a alăturat poziţiei exprimate de
News” are contacte strânse cu guvernul ameri- Franţa, sprijinind revendicările administraţiei
can şi este bănuit a fi un instrument de propa- Bush pentru sancţiuni sporite contra Iranului,
gandă al acestuia. Totuşi, cunoscute fiind pre- spunând: “Dacă Iranul vrea să deţină arme
gătirile militare, nu este exclus ca guvernul atomice, aceasta va avea consecinţe dezas-
american să caute un pretext pentru declanşa- truoase”. Merkel a inversat însă obligaţia de a
rea războiului şi să profite de acest refuz al aduce probe, declarând: “Lumea nu trebuie să
sancţiunilor, care ar însemna eşecul mijloace- probeze Iranului că el construieşte bomba ato-
lor diplomatice şi ar deschide calea militară. mică. Iranul este cel care trebuie să convingă
Precizăm şi faptul că guvernul german a dez- lumea că nu vrea bomba”, ceea ce poate fi in-
minţit categoric aceste informaţii, prin purtăto- terpretat ca un cec în alb dat de Merkel admi-
rul de cuvânt, Jager, în cadrul unei conferinţe nistraţiei Bush. Semnificativ este faptul că pozi-
de presă din data de 14 septembrie. ţia pro-americană vis-a-vis de Iran, adoptată
de Angela Merkel, este legată de solicitarea
406

Germaniei de a obţine un loc permanent în ♦Perspectiva unei extinderi a războaielor actu-
Consiliul de Securitate. ale, cu trimiteri directe la Iran, provoacă neli-
♦“Şefilor de stat-major general şi tuturor perso- nişte şi în rândul conducerii armatei america-
nalităţilor militare ale Statelor - Unite: ne. Revelatoare în acest sens sunt remarcile
Nu atacaţi Iranul. noului şef al statului-major al armatei america-
ne, amiralul Mike Mullen, din interviul publicat
Orice atac declanşat de Statele Unite contra
de New York Times, la sfârşitul lunii octombrie,
Iranului va fi ilegal.
când susţinea necesitatea sporirii bugetului
Orice atac declanşat de Statele Unite contra alocat armatei: “În momentul în care vă vor-
Iranului va fi criminal. besc, ne găsim într-un conflict în aceste două
Noi, cetăţeni ai Statelor Unite , vă solicităm ţări. Trebuie să atrag atenţia în ce priveşte po-
respectuos, vouă bărbaţi şi femei curajoase ai sibilitatea ce există de a ne găsi antrenaţi într-
armatei noastre, să refuzaţi orice ordin de a un conflict cu o a treia ţară din această parte a
ataca “preventiv” Iranul, o naţiune care nu re- globului”. Aceasta nu poate fi decât Iranul.
prezintă nici o ameninţare serioasă sau imedi- ♦Tot la sfârşitul lunii octombrie au apărut indi-
ată pentru Statele Unite. A ataca Iranul, o naţi- cii precum că ar fi început chiar şi operaţiuni
une de 70 milioane de locuitori, va fi o crimă de armate. Citând surse provenind din cadrul mi-
mare amploare”. nisterului apărării, publicaţia “Times” din Lon-
Era la începutul lunii octombrie, când dra anunţa că “forţele speciale britanice au tre-
zeci de personalităţi americane, deputaţi, se- cut frontiera iraniană de mai multe ori în cursul
natori, rabini, scriitori, muzicieni sau cântăreţi ultimelor luni, ceea ce face parte dintr-un răz-
de legendă ca Willie Nelson, mame de soldaţi boi secret de frontieră contra forţelor speciale
morţi ca Cindy Sheehan, ofiţeri în rezervă cum Al-Quds ale gărzii revoluţionare iraniene”.
e Col. Ann Wright, au lansat acest apel către “Times citează “informaţii referitoare la misiuni
şefii de stat major şi toţi militarii americani să de operaţii speciale americane în interiorul Ira-
refuze executarea oricărui ordin de a ataca nului, în pregătirea unui posibil atac”. Este uşor
Iranul. Acest apel fără precedent, probabil unic de imaginat ce se va întâmpla dacă una din
în analele istoriei americane, atestă extrema aceste unităţi speciale este decimată pe terito-
gravitate a situaţiei şi iminenţa unui atac contra riul iranian, putându-se afirma foarte uşor că
Iranului, care este considerat ca fiind punctul aceasta a fost atacată în partea irakiană a
de plecare posibil către un al 3-lea Război frontierei, ceea ce va justifica un atac ameri-
Mondial. can.
În februarie 2005, preşedintele George W. ♦În ediţia sa electronică de la începutul lunii
Bush afirma: “Această idee precum că Statele octombrie, “Sunday Telegraph” relata despre
Unite se pregătesc să atace Iranul este pur şi desfăşurarea unor exerciţii comune între Forţe-
simplu ridicolă… toate opţiunile sunt pe masă”. le Aeriene americane şi cele ale ţărilor arabe,
Peste doi ani, la 17 octombrie 2007, tot acesta membre ale Consiliului de Cooperare în Golf
declara: “Este un lider în Iran care declară că (CCG). “Avem nevoie de prieteni şi parteneri
doreşte să distrugă Israelul. Atunci le-am spus cu capacitatea de a-şi asigura propria securita-
celor interesaţi să evite al 3-lea Război Mondi- te şi stabilitate în regiunile lor şi cu dorinţa de a
al, că trebuie să se străduiască să împiedice ni se alătura în coaliţii la momentul oportun”,
obţinerea cunoştinţelor necesare fabricării ar- declara Bruce Lemkin, subsecretar pentru afa-
melor nucleare. Consider că Iranul dotat cu ceri internaţionale al Forţelor aeriene america-
arma nucleară va fi o ameninţare foarte serioa- ne. Cu o săptămână de zile înainte, Secretarul
să…” Cu alte cuvinte, preşedintele SUA insinu- de Stat american, Condoleezza Rice, se întâl-
ează că în calitate de comandant al armatei ar nise, la New York, cu omologii săi din ţările
putea decide declanşarea unui război contra arabe aliate cu SUA, “CCG +2” (Arabia
Iranului, ceea ce ar putea conduce la al treilea Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul, Qa-
război mondial, vinovat pentru declanşarea tarul, Bahreinul şi Omanul + Egiptul şi Iorda-
războiului fiind considerat Iranul, care a refuzat nia), unde au evocat tentaţia “hegemonică” a
să se conformeze “solicitărilor rezonabile” ale Iranului în regiune, conversaţia fiind dominată
“comunităţii internaţionale”. de “temerile cu privire la Iran”.
407

♦La rândul său, jurnalul scoţian “Herald” relata siune pentru care a fost creată această bom-
la sfârşitul lunii octombrie despre pregătirile de bă”, la care mai adaug că baza aeriană de la
la baza aeriană din insula Diego Garcia, desfă- Diego Garcia a fost folosită de armata ameri-
şurate de armata americană în vederea războ- cană pentru efectuarea bombardamentelor în
iului contra Iranului. Jurnalul a citat responsa- Irak, în cadrul primului război din Golf, în ca-
bili militari anonimi, conform cărora Pentagonul drul operaţiunii “şoc şi stupoare” din 2003, pre-
“pregăteşte în secret hangare speciale pentru cum şi în campania de bombardamente inten-
bombardiere invizibile în insula Diego Garcia, se în Afganistan din 2001.
protectorat britanic din Oceanul Indian, în ve- ♦La începutul lunii noiembrie, doi foşti angajaţi
derea unor lovituri asupra instalaţiilor nucleare ai administraţiei Bush, Flynt Leverett şi Hillary
iraniene”. Mann, specialişti în Orientul Mijlociu din cadrul
Reportajul sublinia că pregătirea hanga- Consiliului naţional de securitate, au acordat
relor este legată de planurile de folosire a bom- un lung interviu magazinului “Esquire”, în ca-
bardierelor “B2 Stealth”, desfăşurate în insulă, drul căruia, nu numai că au subliniat pericolul
pentru bombardamente cu bombe antibuncăr, unui atac asupra Iranului, dar au şi susţinut că
cunoscute sub numele de MOP (Massive administraţia Bush n-ar fi vrut niciodată să ne-
Ordinance Penetrators), o bombă de 15.000 gocieze în mod serios cu Teheranul.
kg, cu 3.000 kg de exploziv, apreciată a fi bom- “Esquire” susţine că ce doi “au părăsit
ba ne-nucleară cea mai distructivă din arsena- Casa-Albă pentru că au devenit din ce în ce
lul forţelor aeriene americane. Analiştii militari mai neliniştiţi, administraţia Bush nu numai că
apreciază că această bombă, testată în luna se îndrepta către un război contra Iranului, ci
martie 2006 în poligonul White Sands, a fost urma acest curs de mai mulţi ani. Este ceea ce
special creată pentru a fi folosită contra centra- oamenii nu realizează. În prezent situaţia este
lei nucleare de la Natanz, aflată într-o enormă gravă. Se îndreaptă din ce în ce mai mult către
grotă subterană, la aproximativ 320 km sud de război”.
Teheran. Conform celor doi, un eşec în obţinerea
Pentagonul a descris MOP ca o “forţă de de noi sancţiuni ale ONU, continuarea activită-
lovire mondială crucială, de care este nevoie ţii de îmbogăţire a uraniului şi o “ingerinţă” ira-
urgent pentru ducerea războiului contra teroris- niană în Irak, va declanşa o reacţie militară din
mului”, iar administraţia Bush a afirmat că ce- partea Casei Albe. “Dacă toate aceste elemen-
rerea de finanţare pentru bombă şi te sunt reunite, ce va face preşedintele în pri-
reconfigurarea bombardierelor ce le transportă, ma jumătate a lui 2008?. Cred că riscul de a
în valoare de 88 milioane dolari, ar fi fost făcu- decide să ordone un atac asupra echipamente-
tă “pentru a răspunde unei urgente nevoi ope- lor nucleare iraniene şi probabil un atac de o
raţionale a comandanţilor pe teren”. Cu toate mai mare anvergură este foarte real”, a spus
că purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Dana Leverett.
Perino, a susţinut că “nu este nici un motiv să Şi semnale sunt mult mai multe. Spaţiul
se creadă că preşedintele este pe punctul de a nu-mi permite însă să le semnalez pe toate. Vă
invada Iranul” şi că nu s-a specificat natura propun însă să vedem ce spun ultimele sem-
acestei “urgente nevoi operaţionale”, mai mulţi nale în sensul celor spuse de cei doi specia-
membri ai Congresului au lăsat să se înţeleagă lişti:
că răspunsul ar fi evident. Astfel, reprezentan-
♦“Iranul este periculos şi va fi şi mai periculos
tul statului Virginia, Jim Moran, membru demo-
dacă va învăţa cum se îmbogăţeşte uraniul”, a
crat al comisiei senatoriale a serviciilor armate,
declarat George W.Bush cu ocazia vizitei la
a declarat agenţiei Reuters: “Cred că este vor-
Casa Albă a preşedintelui italian Giorgio Napo-
ba de Iran, pentru că ea nu serveşte la nimic în
litano, în data de 11 decembrie. “Noi gândim
Irak şi nu ştiu la ce ar servi în Afganistan, unde
că Iranul a avut un program secret de arme”
nu este nici o instalaţie militară subterană de
nucleare, şi “Iranul trebuie să explice lumii de
existenţa căreia să ştim”.
ce au avut acest program” a adăugat acesta,
Un lucru este cert însă, aşa cum declara susţinând astfel persistenţa pericolului nuclear
şi John Pike, analist şef pentru probleme de iranian, cu toată recenta publicare a raportului
apărare de la GlobalSecurity.org: “Există o mi-
408

serviciilor de informaţii americane, conform cleară, ci şi securitatea regională şi problema
cărora această ameninţare ar fi scăzut. irakiană. Fără Iran, nici un fel de stabilizare nu
♦La rândul său, premierul israelian Ehud este posibilă în Irak. Există o interdependenţă
Olmert a declarat că Iranul ar putea dispune de evidentă. Şi cum americanii se găsesc într-o
arma atomică până în 2010 şi a chemat comu- situaţie extrem de dificilă în Irak, cred că, la un
nitatea internaţională să nu slăbească presiu- moment dat, vor fi nevoiţi să negocieze”.
nea pentru a împiedica Iranul să continue pro- Ce bine ar fi !
gramul său de îmbogăţire a uraniului. Ce bine ar fi ca Thierry de Montbrial
♦“Niciodată nu am fost pentru război. Proble- să aibă dreptate !
ma pentru noi nu este atât riscul că americanii Dar ce ne facem cu toate aceste sem-
se lansează într-o intervenţie militară, cât fap- nale care par să-l contrazică ?
tul că israelienii consideră că securitatea lor Ionel BUCUROIU
este ameninţată cu adevărat”, a afirmat şi pre-
şedintele francez Nicolas Sarkozy într-un in-
terviu acordat, la 13 decembrie, publicaţiei RUSIA REVINE ÎN “APELE CALDE”
“Nouvel Observateur”. “Pericolul unui război
există”, a subliniat acesta. Relativ recenta decizie a preşedintelui
♦Secretarul de Stat american, Condoleezza Vladimir Putin de redesfăşurare a flotei ruseşti
Rice, a recunoscut existenţa unor divergenţe în Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic ar pu-
“tactice” cu Rusia şi China asupra adoptării de tea fi privită, la prima vedere, drept un semnal
noi sancţiuni contra Iranului. Astfel, se pare că de alarmă că lumea se întoarce, progresiv, la
se prevede şi acel eşec al Consiliului de Secu- climatul războiului rece, pe fondul străduinţelor
ritate de a adopta cea de-a treia serie de san- Rusiei de a pune capăt unipolarismului în care
cţiuni împotriva Iranului. se află lumea contemporană. Fără a respinge
de plano această realitate, analiştii o nuanţea-
♦Patru formaţiuni politice irakiene au anunţat
ză.
agenţia France Presse, pe 11 decembrie, că
După reluarea zborurilor cu bombardie-
au primit sprijinul mai multor sute de personali-
rele strategice purtătoare de armament nu-
tăţi, sunite şi şiite, pentru a cere Washington-
clear, decizia privind marina militară se circum-
ului să oprească “ingerinţele iraniene” în ţara
scrie, şi ea, eforturilor vizând reclădirea gloriei
lor. În acest sens, conform comitetului de coor-
pe care aceasta – şi armata, în general – a
donare, două scrisori, semnate de 600 deputaţi
avut-o în timpul fostei Uniuni Sovietice; într-un
şi oameni politici, au fost adresate preşedinte-
fel, Vladimir Putin face, astăzi, un “remake” al
lui George W.Bush şi secretarului de Stat
celebrului film despre submarinul “Steaua lui
Condoleezza Rice.
Octombrie Roşu”, dar după un alt scenariu, de
Şi astfel, cele trei condiţii de care vor- data aceasta.
beau Leverett şi Mann pentru declanşarea unei Se pune întrebarea dacă decizia în ches-
reacţii militare din partea Casei Albe sunt pe tiune reprezintă un factor strategic menit să
punctul de a fi îndeplinite. Ce va urma? refacă puternica prezenţă rusească în “apele
Un lucru este cert. O operaţiune militară - calde” – visul dintotdeauna al ţarilor – sau este
americană sau israeliană, sau americano- doar o manevră politică vizând “corectarea”
israeliană - contra Iranului va avea repercusi- balanţei de forţe aplecată, încă, în avantajul
uni imprevizibile asupra ţărilor din Golf, asupra Americii, chiar dacă aceasta primeşte dureroa-
lumii arabe şi chiar a restului lumii, cu conse- se-dar nu ucigătoare-lovituri în Irak şi
cinţe devastatoare. Afghanistan. Nu sunt puţini observatorii, inclu-
Thierry de Montbrial, directorul Institutului siv cei din ţările arabe riverane Mediteranei,
Francez de Relaţii Internaţionale, nu crede că care cred că redesfăşurarea marinei ruse, sen-
războiul este inevitabil: “Sigur, un război nu sibil redusă comparativ cu nivelul avut în epo-
este imposibil, fiindcă oamenii sunt capabili de ca sovietică, nu este mai mult decât o “mutare
cele mai mari tâmpenii. Totuşi eu cred că, mai simbolică”.
devreme sau mai târziu, va exista o negociere Generalul şi analistul egiptean în proble-
globală între lumea occidentală şi Iran, negoci- me strategice militare Safwat Zayyat, dezvălu-
ere care va dezbate nu doar chestiunea nu- ia, într-un interviu pentru postul de televiziune
409

prin satelit “Al-Jazira”, că, potrivit datelor exis- Planurile Rusiei de a reveni la o prezenţă
tente, marina rusă deţine, în prezent, doar opt permanentă în Marea Mediterană au fost făcu-
submarine operaţionale din totalul de 42 te publice de comandantul marinei militare ru-
submarine - convenţionale şi nucleare - aflate se, amiralul Vladimir Masorin, încă de la înce-
în serviciu în timpul fostei Uniuni Sovietice, ast- putul lunii august 2007. Escadra militară rusă
fel încât decizia lui Vladimir Putin exprimă mai şi-a încheiat prezenţa în Mediterana în 1991,
degrabă intenţia de a folosi statutul de partener beneficiind până atunci de baze în Egipt
în lupta împotriva fenomenului terorist global, (Alexandria şi Mersa-Matruh) - închise în 1977
pentru ca Rusia să-şi re-edifice prezenţa în şi din 1971 în Siria, la Tartus, bază transforma-
Mediterana şi să-şi asigure în zonă capete de tă în 1984 în bază de sprijin logistic. În prezent
pod. Este, de pildă, cazul portului sirian Tartus, baza de suport logistic 720 de la Tartus este
utilizabil pentru activităţi operative şi logistice şi singura bază militară rusă în afara CSI şi con-
pentru a cărui protecţie Rusia a desfăşurat ba- stă în trei docuri plutitoare (din care numai unul
terii de rachete SS-300 pe coasta meditera- este operaţional), un doc de reparaţii plutitor,
neană a Siriei. diferite depozite, barăci şi alte facilităţi. În iunie
Nu este vorba, susţine generalul Zayyat, 2006 s-au executat acţiuni de dragare pentru
de intenţia Kremlinului de a reînvia discursul adâncirea portului în zona respectivă şi au în-
politico-militar din vremea războiului rece, ci de ceput lucrări de construire a unui nou doc in
apărarea intereselor portul Latakia.
Rusiei în această regi- Aşa cum menţio-
une mărginită, între nam în prima parte a
altele, de zona fierbinte materialului, la începu-
a Orientului Mijlociu. tul lunii decembrie
Opinia este împărtăşită 2007, preşedintele
şi de analistul politico- Vladimir Putin a decis
militar rus Ivan Portavionul Amiral Kuzneţov
să reia prezenţa milita-
Sevrenciuc care, tot ră navală pe perioade
pentru canalul de televiziune menţionat, subli- mai lungi în estul Mediteranei, printr-o escadră
nia că, astăzi, interesele politice şi economice de unsprezece nave, conduse de portavionul
constituie unul din fundamentele gândirii stra- Amiral Kuzneţov şi crucişătorul Moskva. Ambe-
tegice a Moscovei în problemele acestei regi- le nave fac parte din Flota rusă din Marea Nea-
uni a lumii. Expertul rus se referea şi la faptul gră. Portavionul Amiral Kuzneţov este clasificat
că proiectele viitoare de transport a gazelor de constructor ca şi “crucişător greu-
naturale din sudul Rusiei spre Europa răsări- portavion”, pentru a eluda decizia Turciei de a
teană şi spre vestul continentului conferă aces- nu permite nici unui portavion să treacă strâm-
tei decizii un caracter exlusiv tactic, circumscris torile Bosfor şi Dardanele între Mediterana şi
raţiunilor amintite şi nu o reacţie la expansiu- Marea Neagră. Cu un deplasament de 67.000
nea SUA şi a NATO spre Europa, până la fron- tone, o lungime de 302 m, nava are o autono-
tierele ruseşti sau la scutul antirachetă pe care mie de acţiune pe 8.500 mile. Are circa 41 de
America intenţionează să-l amplaseze în estul avioane (tipurile Su-33 şi Su-25) şi 10 elicopte-
continentului european. re (Ka-27 şi Ka-29) destinate mai ales pentru
Oricare ar fi raţiunile care l-au determinat lupta anti-submarină. De asemenea dispune
pe preşedintele Vladimir Putin să ia această de sisteme de rachete si arme anti-navă şi an-
decizie, doar la câteva zile după zdrobitoarea tiaeriană.
victorie obţinută de partidul său la alegerile
Crucişătorul purtător de rachete Moskva
parlamentare, hotărârea este apreciată drept o
este nava fanion a Flotei ruse din Marea Nea-
nouă expresie a faptului că, după seria de se-
gră, intrată în serviciu în 1983 şi modernizată
isme care au zguduit Rusia odată cu prăbuşi-
în anul 2000. Este în principal destinată luptei
rea sistemului comunist, Moscova a reuşit să-
navă-navă, fiind dotată, printre altele, cu 16
şi regăsească traiectoria ascensională.
instalaţii de rachete navă-navă SS-N-12, dar şi
Până unde va urca aceasta, nimeni nu
lansatoare de torpile 533mm. Poate primi un
este, însă, în măsură, cel puţin deocamdată,
elicopter Ka-27.
să profeţească.
410

Mahmoud Abbas, prilej cu care a dat asigurări
că cele două părţi vor ajunge la o înţelegere,
iar statul palestinian va fi înfiinţat până la în-
cheierea mandatului său, în ianuarie 2009.
“Pentru a exista o pace durabilă, preşe-
dintele Abbas şi premierul israelian Olmert tre-
buie să ajungă la un acord şi să facă alegeri
Crucişătorul Moskva dificile”, a declarat liderul american, afirmând
că acordul nu va fi uşor, dar că, “beneficiind de
Navele militare ruse vor efectua ample ajutorul potrivit, statul palestinian va fi format”.
manevre navale (care vor dura circa 70 de zile)
într-o zonă apropiată de insula Malta şi vor fa-
ce escale în 11 porturi din şase ţări arabe, in-
clusiv Libia, unde nici o navă militară rusă nu a
mai fost de cinci ani.
În misiunile sale cu durata totală de până
la şase luni în Mediterana, escadra Rusiei va
folosi cu siguranţă porturile siriene, Israelul fi-
ind preocupat de pericolul reprezentat nu atât
de prezenţa lor, care le complică eventualele
operaţiuni în zona de litoral a Libanului şi Siriei,
cât mai ales de faptul că Tartus şi Latakia pot fi Discuţie cu premierul israelian
transformate în centre de supraveghere elec-
tronică de către Rusia, iar aceasta ar putea Chiar dacă Abbas a declarat că prezenţa lui
transmite din informaţiile astfel obţinute parte- Bush la cartierul general al Autorităţii Palestini-
nerilor săi musulmani (mai ales Siria şi Iran). ene transmite “o mare speranţă” poporului său,
De asemenea, prin asigurarea apărării antiae- majoritatea palestinienilor sunt sceptici în legă-
riene a acestor baze, Rusia asigură implicit şi tură cu vizita acestuia în Cisiordania deoarece
apărarea antiaeriană a unei părţi importante SUA sunt percepute aici ca principalul aliat al
din teritoriul sirian. Israelului în regiune. Dorinţa lui Bush de a re-
Faptul că escadra rusă va face escale zolva problemele din Orientul Mijlociu nu este
numai în porturi arabe este interpretată ca o privită cu încredere nici în Israel, majoritatea
dorinţă de întărire a legăturilor pro-arabe ale israelienilor fiind pesimişti în legătură cu posibi-
Moscovei. litatea ca vizita acestuia în statul evreu să în-
semne un avans în negocierile de pace.
Dumitru CHICAN, Corneliu PIVARIU
Decizia de demarare a negocierilor pe
problemele cheie - problema graniţelor, dreptul
Turneul preşedintelui George W. Bush în de reîntoarcere a refugiaţilor palestinieni şi sta-
Orientul Mijlociu tutul oraşului Ierusalim - şi perspectiva destră-
Faţă în faţă cu destinul său, George W.
Bush a revenit, la 9 ianuarie, în Orientul Mijlo-
ciu pentru a negocia rolul său în istorie, încer-
când să imprime o nouă dinamică procesului
de pace israelo-palestinian.
Preşedintele american a venit în Orientul
Mijlociu cu multe speranţe, fiind convins, cel
puţin declarativ, că un acord de pace israeliano
- palestinian va fi încheiat înainte de finalul
mandatului său la Casa Albă. După declaraţiile
optimiste făcute la Ierusalim, preşedintele
Bush a continuat, în aceeaşi notă, şi în Cisior-
dania, unde a fost primit de liderul palestinian
Primire în Israel Pregătiri în Cisiordania
411

mării coaliţiei israeliene ilustrează limitările pre- gura cu populaţie
şedintelui Bush în acest mandat. Chiar dacă majoritară şiită,
nu şi-a pierdut toate speranţele după vizita pentru care pre-
de trei zile în Ţara Sfântă, acesta a desco- şedintele ameri-
perit însă marile dificultăţi ale politicianului can nu a fost bi-
când dă piept cu conflicte complexe, con- n e v e n i t ,
statând că forţa şi banii nu ajung pentru re- organizându-se
zolvarea situaţiei din Orientul Mijlociu. chiar proteste
Mic dejun la baza Flotei a V-a
Preşedin- împotriva acestei
tele Bush şi-a vizite, în capitala Manama şi oraşul Diraz.
continuat apoi Subliniem că acest mic regat din Golf, căruia
turneul vizitând SUA i-a acordat statutul de “aliat non - NATO
pe rând Kuwait, major”, adăposteşte Flota a V-a a marinei
Bahrein, Emira- americane, din cadrul căreia trei nave au fost
tele Arabe Unite, recent implicate în incidentul cu vedetele irani-
Arabia Saudită ene din strâmtoarea Ormuz.
şi Egiptul, încer- La Abu Dhabi, capitala EAU, aflată la
când să obţină sprijinul acestor ţări aliate ale mai puţin de 200 km de ţărmul iranian, George
SUA pentru iniţiativa sa de pace, dar şi pentru Bush a ţinut cel mai mare discurs din cadrul
a se opune influenţei regionale în creştere a turneului său, salutând progresele obţinute de
Iranului, pe care-l consideră “o ameninţare
pentru pacea mondială”. “Iranul a fost o ame- Vizita în Emiratele Arabe Unite
ninţare. Iranul este o ameninţare şi Iranul va
continua să fie o ameninţare, dacă i se va per-
mite să înveţe să îmbogăţească uraniul” a de-
clarat Bush la începerea turneului său în regiu-
ne. Chiar dacă opţiunea militară rămâne vala-
bilă, el a încercat să-şi asigure aliaţii arabi că
va epuiza toate mijloacele diplomatice înaintea
unui eventual recurs la forţă, ştiut fiind ferma
opoziţie a conducătorilor din aceste ţări arabe
faţă de o acţiune militară contra Iranului.
Cu toate că sunt foarte preocupate de
creşterea influenţei iraniene în regiune, monar-
hiile arabe din Golf se opun totuşi unui conflict
armat între SUA şi Iran, care ar putea avea
consecinţe foarte grave pentru ele. Chiar şi
Kuweitul, care este încă recunoscător Statelor
Unite pentru că l-a eliberat în 1991 de ocupaţia anumiţi conducători arabi pe calea democraţi-
irakiană, l-a primit pe Bush cu prietenie, dar cu ei, dar şi-a reînnoit acuzaţiile la adresa Iranu-
nelinişte privind intenţiile sale, prevenind SUA lui, afirmând poziţia sa de a acţiona “înainte să
că nu va autoriza folosirea teritoriului său pen- fie prea târziu” şi chiar s-a adresat iranienilor,
tru atacarea Iranului. Adăugăm că în Kuweit se cerându-le să-şi revendice dreptul la democra-
află una din cele mai mari baze americane din ţie. Înainte de a se deplasa în Arabia Saudită,
regiune, Camp Arifjan, unde sunt staţionaţi Bush a făcut o scurtă vizită în câteva locuri tu-
permanent în jur de 15000 soldaţi şi unde pre- ristice din Dubai, oraş cunoscut prin eferves-
şedintele Bush s-a întâlnit cu comandantul for- cenţa sa cotidiană, dar care părea cu acest
ţelor americane din Irak, generalul David prilej un oraş fantomă, cu străzi goale, birouri
Patreus şi ambasadorul american la Bagdad, şi magazine închise, urmare a măsurilor luate
Ryan Crocker. de autorităţi de a decreta o zi liberă şi a solicita
locuitorilor să nu iasă din casă.
Dintre cele patru monarhii arabe, toate
guvernate de dinastii sunnite, Bahrein este sin-
412

În intenţia de a-l atrage pe regele gului său american, conform căruia “folosirea
Abdallah de partea sa în eforturile de promova- forţei va conduce la consecinţe foarte grave
pentru regiune şi lume” şi, nu în ultimul rând,
durata relativ scurtă a vizitei, semnifică o anu-
mită răcire a relaţiilor dintre Washington şi Ca-
iro, cel puţin în această perioadă.
În cele mai puţin de trei ore petrecute la
Charm el-Cheikh, preşedintele Bush nu a pier-
dut ocazia să-i ceară preşedintelui Hosni
Mubarak, cu care nu se mai întâlnise de peste
patru ani, să accelereze procesul de democra-
tizare a regimului său. De asemenea, a sublini-
at importanţa unor “alegeri prezidenţiale imedi-
ate şi necondiţionate în Liban” a cerut Siriei şi
re a procesului de pace israelo-palestinian şi Iranului să înceteze “intervenţiile şi acţiunile
de izolare a Iranului, George W. Bush a sosit
în Arabia Saudită cu promisiunea unei impor-
tante vânzări de armament. Este vorba de noti-
ficarea către Congresul american a intenţiei
guvernului său de a vinde Arabiei Saudite ar-
mament în valoare de 120 milioane dolari, res-
pectiv 900 de bombe JDAM (Joint Direct
Attack Munition), de înaltă tehnologie, cu ghi-
dare prin satelit, care face parte dintr-un con-
tract de 20 miliarde dolari pentru vânzarea de
echipamente militare către diferite state din
Golf, făcut cunoscut în vara anului trecut. Dacă
Arabia Saudită, sunnită, la fel ca şi celelalte sta-
te arabe din Golf, pe care tocmai le-a vizitat pentru subminarea procesului de normalizare a
Bush, privesc cu îngrijorare creşterea puterii
Iranului, şiit, totuşi ele se tem mai mult de un
situaţiei din Liban”
nou război american, după cel din Irak. Ţările La încheierea lungului său turneu în Ori-
arabe par să admită existenţa unui pericol irani- entul Mijlociu, George W. Bush, s-a arătat
an, dar nu le place să se situeze făţiş împotriva “optimist” în ce priveşte şansele unui acord de
Teheranului şi să dea astfel impresia că sunt de pace israelo-palestinian şi în schimbarea regiu-
partea Israelului, motiv pentru care este puţin nii, speranţă împărtăşită şi de Hosni Moubarak,
probabil ca acestea să-i poată oferi prea multe care a declarat:”Egiptul este hotărât să conti-
preşedintelui Bush. Declaraţiile ministrului nue să conlucreze strâns cu Statele Unite pen-
saudit al Afacerilor externe Saud el-Faycal, tru o pace justă şi globală care să pună capăt
conform căruia regatul nu poate să facă nimic conflictului arabo-israelian”.
în plus vis-a vis de Israel pentru a facilita reali-
zarea păcii israelo-palestiniană şi că “nu are Ionel BUCUROIU
nimic contra Iranului”, care este “o ţară vecină,
o ţară foarte importantă în regiune”, sunt câte- DOCUMENTAR: FATAH ŞI HAMAS- UN SIN-
va indicii relevante despre rezultatele vizitei în GUR SCOP,
Arabia Saudită. DOUĂ MODURI DE ABORDARE
Nici în Egipt, ultima etapă a turneului în Fatah şi Hamas sunt două organizaţii
regiune a lui George W. Bush, rezultatele nu palestiniene care militează pentru realizarea
au fost mai bune. Declaraţiile anterioare vizitei aceluiaşi obiectiv programatic – crearea unui
ale Fraţilor musulmani, principala forţă de opo- stat palestinian viabil, suveran şi independent
ziţie, conform cărora Bush “nu este binevenit”, – dar care se situează pe poziţii diferite, dacă
calificându-l ca “asasin”, declaraţiile preşedin- nu chiar diametral opuse şi conflictuale în ceea
telui Hosni Mubarak, din preziua sosirii omolo- ce priveşte mijloacele şi căile de ajungere la
413

această finalitate. mai târziu, avea să fie Organizaţia de Eliberare
La o primă privire, conflictul actual dintre a Palestinei.
aceste două mişcări este generat de competi- Celule armate ale aripii militare a
ţia pentru liderism, pentru preluarea controlului FATAH- Forţele “Al-Assifa” (Furtuna) sunt con-
asupra “revoluţiei” şi a cauzei naţionale palesti- stituite, între 1962-1964, în Algeria, Liban, Si-
niene şi orientarea acestora potrivit propriilor ria, Gaza, Cisiordania, iar primul atac împotriva
coordonate ideologice şi programe politice. Ca- unor obiective israeliene este executat în anul
uzele divergenţelor sunt, însă, mai profunde şi 1965.
mai complexe şi ele se circumscriu scindării Condusă de principalul ei fondator,
care a caracterizat rezistenţa palestiniană încă Yasser Arafat, mişcarea a beneficiat de o im-
de la naşterea sa şi care s-au materializat, nu portantă susţinere financiară, logistică şi milita-
o dată, în confruntări sângeroase şi, în final, în ră din partea statelor arabe, dar şi a fostelor
dispariţia de facto a ceea ce a fost recunoscut ţări comuniste europene. Odată cu impunerea
pe plan internaţional drept unicul reprezentant sa ca principal detaşament al mişcării de rezis-
al poporului palestinian – Organizaţia de Elibe- tenţă, mişcarea şi-a lărgit rândurile prin afilie-
rare a Palestinei. rea la ea a altor facţiuni de mai mică anvergu-
Documentarul de faţă îşi propune să ofe- ră, precum “Avangărzile Sacrificiului pentru
re cititorului un summum de date şi informaţii Eliberarea Palestinei” (7 septembrie 1968),
asupra acestor două mişcări de care depinde, “Frontul Palestinian de Eliberare Naţiona-
astăzi, însăşi soarta dosarului şi a poporului lă” ( 25 noiembrie 1968), “Forţele Jihadului
palestinian. Sfânt” ( 12 iunie 1969) etc.
I. FATAH 2. Principii fundamentale
1. Repere istorice 2.1. Palestina este parte integrantă a pa-
triei arabe, poporul palestinian este parte indi-
vizibilă a naţiunii arabe, iar lupta sa este com-
ponentă integrantă a acesteia.
2.2. Poporul palestinian este entitate
independentă, cu drept inalienabil la a-şi hotărî
singur soarta şi de suveranitate absolută asu-
pra pământului său.
2.3. Revoluţia palestiniană este avangar-
Sigla FATAH da naţiunii arabe în lupta de eliberare a Pales-
tinei.
FATAH (sau FATH , “cucerire”, în
limba arabă) este acronimul inversat al denu- 2.4. Lupta poporului palestinian este par-
mirii de “ Haraka Al-Tahrir Al-Filastiniya” – te a luptei popoarelor lumii împotriva sionismu-
Mişcarea Palestiniană de Eliberare-HATAF- lui şi a colonialismului mondial.
care a luat fiinţă la sfârşitul anilor ’50 – începu- 2.5. Orice rezoluţii sau acorduri ale
tul anilor ’60 sub forma unor celule conspirative O.N.U. sau bilaterale ori colective interstatale
în Siria, Liban, Iordania, Kuwait, Egipt, în urma care aduc atingere drepturilor legitime ale po-
agresiunii tripartite Israel-Marea Britanie- porului palestinian vor fi considerate nule de
Franţa împotriva Egiptului ca reacţie la naţio- drept şi neavenite.
nalizarea Canalului Suez în anul 1956. 2.6. Prezenţa israeliană în Palestina este
În anul 1959, primul număr al revistei o invazie sionistă agresivă şi un aliat natural al
“Filastinuna”-Palestina noastră”-, editată de colonialismului şi imperialismului mondial.
FATAH chema la lupta pentru constituirea unei 2.7. Organizaţia FATAH este o mişcare
entităţi palestiniene independente şi libere de naţională revoluţionară, independentă şi con-
orice influenţă şi control străin, inclusiv din par- stituie avangarda luptătoare a poporului pales-
tea lumii arabe. Circa 40 de organizaţii de re- tinian.
zistenţă constituite spontan în diverse state 3.După Oslo (1983)
arabe erau chemate să se unească în ceea ce,
Odată cu derularea negocierilor directe
414

de pace cu Israelul şi semnarea Acordurilor de dinainte de anul 1948, când a fost creat statul
la Oslo, în septembrie 1993, FATAH a introdus Israel,
o serie de modificări în Carta constitutivă, între 1
O contribuţie deosebită şi decisivă în acest sens a avut-
care eliminarea prevederilor referitoare la o România. Autorul acestor rânduri a fost co-elaborator,
“aruncarea evreilor în mare” şi distrugerea stala Bucureşti, al proiectului declaraţiei pe care Yasser
Arafat a făcut-o, la Conferinţa Mişcării de Nealiniere de la
tului Israel, renunţarea la acţiunile cu caracter Harrare, prin care acesta consfinţea oficial aceste princi-
terorist şi promovarea demersurilor politico- pii. Motivul pentru care OEP şi statele arabe au refuzat,
diplomatice pentru soluţionarea conflictului pa- vreme îndelungată , rezoluţiile în cauză a fost acela că
lestiniano-israelian şi recunoaşterea Rezoluţii- documentele vorbeau despre drepturile unei “populaţii”
palestiniene şi nu ale unui “popor palestinian”.
lor 242 şi 338 ca bază de derulare a acestui 2
Autorul a avut privilegiul de a-l cunoaşte personal pe
proces1. preşedintele palestinian şi de a traduce în limba română
În anul 1994, ca un corolar al negocieri- cartea sa de memorii “ Drumul spre Oslo” ( Al-Tariq Ila
lor palestiniano-israeliene, a fost constituită Oslo) în care Mahmud Abbas, principalul negociator
palestinian, dezvăluie culisele îndelungatului proces de
Autoritatea Naţională Palestiniană în Gaza şi tratative cu Israelul. Din motive independente de voinţa
Cisiordania, condusă de Yasser Arafat şi, după traducătorului, cartea nu a putut să vadă lumina tiparului.
moartea acestuia, de actualul preşedinte ca o prelungire în Palestina a mişcării islamiste
Mahmud Abbas (Abu Mazen)2. a Fraţilor Musulmani, constituită în Egipt, în
În 2006, în urma unor alegeri libere şi anul 1928.
democratice (confirmate, ca atare, de echipele Clasificată drept organizaţie teroristă de
observatorilor internaţionali), este constituit un către majoritatea statelor occidentale, chiar
guvern majoritar format de mişcarea islamistă dacă ţinta acţiunilor sale de “rezistenţă” este
Hamas şi condus de Ismail Haniyeh, fapt care exclusiv Israelul, şi interzisă în unele state ara-
a generat numeroase dispute şi conflicte politi- be, mişcarea a cunoscut, îndeosebi după
co-ideologice între această organizaţie şi moartea liderului palestinian Yasser Arafat, o
Fatah, dar şi reacţii punitive din partea Israelu- constantă creştere a popularităţii, îndeosebi în
lui, a SUA şi a Uniunii Europene, în urma că- Fâşia Gaza, unde a implementat mai multe
rora a fost constituit un efemer nou guvern de programe de asistenţă socială, umanitară, edu-
uniune naţională, repede dizolvat după prelua- caţională, etc., fiind percepută, prin rădăcinile
rea, de către Hamas, prin forţă, a controlului şi principiile islamice promovate, drept o forma-
asupra Sectorului Gaza, transferul Autorităţii ţiune integră şi ne-erodată de corupţia cronică
Naţionale la Ramallah, în Cisiordania şi consti- de care a fost acuzată mişcarea Fatah. Aceas-
tuirea unui al doilea guvern palestinian condus ta a făcut ca, în iunie 2006, Hamas să obţină o
de Salam Fayyad. răsunătoare victorie în alegerile parlamentare,
În prezent, se poate vorbi de existenţa fiind desemnată să constituie noul guvern pa-
unei profunde scindări a poporului palestinian lestinian în fruntea căruia se află premierul
între două teritorii, două administraţii şi două Ismail Haniyeh.
conduceri politice care nu reuşesc să identifice După asumarea puterii, Hamas a făcut
o cale spre dialog şi spre refacerea unităţii na- cunoscută oferta sa de încetare a acţiunilor
ţionale cel puţin în limitele sale minimale care anti-israeliene în cadrul unui armistiţiu
să permită conturarea unei perspective de di- “experimental” cu o durată de 10 ani, în schim-
namizare a procesului de pace , aşa cum fie- bul retragerii complete a Israelului din Gaza şi
care mişcare proclamă, la nivelul bunei-intenţii, Cisiordania.
şi cum a fost convenit la reuniunea de la Ca urmare a refuzului mişcării Fatah de a
Annapolis, din 27 noiembrie 2007. coopera cu noul Cabinet islamist, din cauze
II.HAMAS ţinând de repartizarea “inechitabilă” a portofolii-
1. Retrospectivă istorică lor şi a altor demnităţi oficiale, sau a unor mă-
suri coercitive anti-Hamas, precum excluderea
“Harakat Al-Muqawama Al-Islamiya” – din instituţiile Autorităţii Naţionale a reprezen-
Mişcarea de Rezistenţă Islamică (Hamas) a tanţilor acestei organizaţii şi înlocuirea lor cu
fost înfiinţată oficial în anul 1987, de către şei- reprezentanţi Fatah, sau scoaterea în afara
cul Ahmad Yassin, dar existenţa acesteia, sub legii, prin decret prezidenţial, a miliţiilor şi for-
diferite alte denumiri succesive, datează încă maţiunilor paramilitare islamiste, în iunie 2007
415

Hamas îşi impune, prin forţa armelor, controlul
asupra întregului sector Gaza şi a sediilor şi
bunurilor Autorităţii Naţionale Palestiniene care
este obligată să se transfere la Ramallah, în
Cisiordania. III. INSTITUŢII DE SECURITATE ŞI IN-
FORMAŢII
Mişcarea este condusă, cu statutul de
secretar general al Biroului Politic, de către Articolul VIII din Acordul de la Oslo
Khaled Maşhal, emul al fondatorului Ahmad (septembrie 1993) ca şi Acordul “Gaza-
Yassin (ucis de un raid al aviaţiei israeliene), Ierihon”, semnat la Cairo în 19943 stipulea-
în prezent cu reşedinţa în Siria. ză, între altele, crearea unei instituţii poliţie-
neşti palestiniene
2. Principii
unificate şi unice, cu atribuţii specifice în Gaza
Potrivit Cartei constitutive, Hamas pro-
şi Cisiordania, obiectiv care, însă, a fost reali-
clamă că actualul teritoriu al statului Israel, pre-
zat doar parţial şi fără eficienţa cuvenită, în
cum şi Gaza şi Cisiordania ( Iudeea şi
condiţiile în care eşichierul palestinian în do-
Samaria, pentru evrei) sunt o posesiune şi un
meniu este sufocat de o multitudine de servicii
subiect moral şi de drept islamic, neputând, în
partizane, aflate în concurenţă , corupte, de
consecinţă, să fie cedate sau trecute sub con-
cele mai multe ori, şi servind în mod făţiş co-
trolul unei entităţi non-islamice, în vreme ce
menzii politice şi decizionale.
lupta (Jihadul) pentru redobândirea teritoriului
deja ocupat reprezintă îndatorirea religioasă III-A. SECURITATEA FATAH este îm-
fundamentală pentru toţi musulmanii. părţită în două instituţii principale, având, fieca-
re, subdiviziunile proprii:
Hamas nu recunoaşte existenţa statală a
Israelului, acesta fiind etichetat, în discursul 1.SECURITATEA INTERNÂ, cu urmă-
ideologic al mişcării, drept o simplă “entitate toarele departamente:
sionistă”. Deşi, în documentele şi în luările de 1-a : Securitatea preventivă care are
poziţii oficiale, nu este menţionată explicit sin- în responsabilitate asigurarea securităţii şi aco-
tagma “ ştergerea de pe hartă a statului evreu”, peririi informative în interiorul teritoriilor palesti-
aceasta este frecvent utilizată în abordările po- niene autonome. Are un efectiv de cca. 5.000
litice neoficiale sau oficioase. “Visez să am în oameni repartizaţi în Gaza şi Cisiordania, ma-
casă o mare hartă a lumii pe care Israelul să joritatea fiind membri sau simpatizanţi Fatah
nu figureze…În teritoriul istoric al Palestinei din interior, spre deosebire de alte departa-
noastre nu este loc pentru Israel” declara, pen- mente constituite, preponderant, din refugiaţi
tru un canal islamist de televiziune, Mahmoud reveniţi după constituirea, în 1994, a Autorităţii
Al-Zahhar, membru în conducerea Hamas şi Naţionale
ministru de Externe în guvernul Haniyeh. 1-b: Forţa 17 (Securitatea Prezidenţi-
În 1992, fostul lider al organizaţiei, ală), creată la începutul anilor ’70 cu misiunea
Ahmad Yassin se refera la anul 2027 ca posi- de asigurare a protecţiei şi pazei pentru preşe-
bilă dată a “dispariţiei Israelului”, locul acestuia dintele Yasser Arafat şi a altor demnitari din
urmând a fi luat de crearea – evocată în Carta conducerea O.E.P. Desfăşoară atât operaţiuni
Hamas – a unei republici islamice palestiniene. cu caracter de protecţie şi militar, cât şi în do-
Potrivit Institutului pentru Politici în Orientul meniul culegerii de informaţii. Este subordona-
Apropiat din Washington, însuşi ansamblul tă direct preşedintelui Autoriăţii Naţionale Pa-
conflictului arabo-israelian este văzut, de ideo- lestiniene.
logii Hamas, ca o “bătălie religioasă între iuda- 1-c: Servicul de Informaţii Generale,
ism şi islam care nu poate fi câştigată decât cu un efectiv de cca. 2.500 oameni, înfiinţat la
prin dispariţia statului evreu de pe hartă”. începutul anilor’60 de mai mulţi responsabili
O asemenea ideologie este elocvent sin- Fatah, în frunte cu Salah Khalaf (Abu Ayyad)
tetizată în sloganul-deviză a mişcării, potrivit şi Hael Abdul Hamid ( Abul Hol). Se subordo-
căruia “Allah este scopul, Profetul este mode- nează direct preşedintelui Mahmud Abbas şi
lul, Coranul este Constituţia”. are ca atribuţie principală culegerea de infor-
maţii cu caracter general, pe plan intern şi ex-
416

tern. ne principală asigurarea ordinii şi securităţii
1-d: Poliţia civilă, însărcinată cu menţi- publice, dar şi culegerea de informaţii şi execu-
nerea ordinii şi liniştii publice. Este constituită tarea de acţiuni cu caracter operativ militar. Au
din Direcţiile Circulaţie, Cercetări Penale, Com- participat nemijlocit la ocuparea sediilor din
baterea Drogurilor şi a Crimei organizate, In- Gaza ale Autorităţii Naţionale Palestiniene şi
tervenţii anti-demonstranţi şi este condusă de ale serviciilor de securitate Fatah, în cursul
generalul Kamal El-Shaikh. confruntărilor sângeroase din iunie 2007.
Potrivit unor evaluări palestiniene şi străi-
ne, toate instituţiile menţionate, indiferent de
2.SECURITATEA NAŢIONALÂ, forma- obedienţa şi subordonarea pe linie instituţiona-
tă din patru departamente: lă şi administrativă, au în comun o excesivă
2-a: Securitatea publică, însărcinată, politizare şi, implicit, o independenţă
cel puţin teoretic, cu contracararea activităţilor decizională redusă, concurenţa acerbă fie între
desfăşurate de serviciul israelian de informaţii departamentele aparţinând aceleiaşi mişcări,
“Shin Beth”. fie între acestea şi cele ale mişcării rivale, im-
2-b: Poliţia maritimă, însărcinată cu plicarea activă a responsabililor şi comandanţi-
paza coastelor mediteraneene (în Fâşia Gaza), lor în activitatea politică, de partid, corupţia ad-
combaterea traficului maritim de arme, droguri, ministrativă şi financiară profundă.
etc. Majoritatea celor cca. 2.500 de cadre au IV.COMPONENŢA PUTERII LEGISLA-
fost instruite şi pregătite în Yemen. TIVE.
2-c: Securitatea aeriană, un departa- Parlamentul Palestinian, denumit, ofici-
ment de dimensiuni mai reduse, având atribuţii al, “Consiliul Legislativ” este parte componentă
preoponderent tehnice care constau în asigu- a Autorităţii Naţionale Palestiniene, fiind consti-
rarea deplasărilor responsabililor palestinieni tuit din 132 deputaţi aleşi pentru un mandat de
între Gaza şi Cisiordania, cu cele cinci elicop- 5 ani.
tere cu care este dotată. Actualul parlament a fost constituit în ur-
2-d: Serviciul de Informaţii Militare ma alegerilor din 25 ianuarie 2006 în care miş-
cu atribuţii de culegere de informaţii din afara carea Hamas a candidat pe o listă electorală
teritoriilor palestiniene şi de contrainformaţii pe intitulată “Schimbare şi Reformă”,
plan intern. Are în subordine şi poliţia militară adjudecându-şi 76 de locuri, în vreme ce, cu
care funcţionează ca unitate auxiliară de pro- numai 45 de fotolii, Fatah a pierdut, pentru pri-
tecţie şi pază a demnitarilor. ma oară, controlul asupra instituţiei legislative
şi, implicit, asupra celei executive
III-B. SECURITATEA HAMAS, cunos- Şapte segmente de reprezentativitate
cută şi sub denumirea de “Forţa Executivă”, a politică formează actualul Consiliu Legislativ,
fost constituită după venirea la putere a mişcă- respectiv:
rii Hamas, ca aparat poliţienesc, de securitate 1.Lista “Schimbare şi Refor-
şi informaţii, având un efectiv de peste 5.000 mă” (Hamas) : 57%
de oameni proveniţi fie din “Batalioanele 2. Mişcarea Fatah : 32%
Ezzeddin Al-Kassam”- aripa militară a organi-
3. Independenţi aliaţi cu Hamas : 3%
zaţiei – fie din “Forţele Populare de Rezisten-
ţă”3 cunoscute şi 4. Lista “Alternativa” (stânga palestinia-
3
Pentru sensul istoriei, se cuvine menţionat că ideea nă) : 2%
acestui acord a fost discutată, pentru prima oară, la 5.Partidul “Palestina Independentă”, con-
Snagov, în 1987, la propunerea lui Nicolae Ceauşescu, dus de Mustafa Barghouthi, aflat în detenţie în
în cadrul unei întâlniri între acesta şi fostul preşedinte
palestinian Yasser Arafat.
Israel : 2%
sub numele de “Brigăzile Salaheddin”, unităţi 6.Mişcarea “A treia cale” (Hannan
civile înarmate ale populaţiei. Prin lege, aceste Ashrawi şi actualul premier interimar din Gaza,
servicii sunt subordonate Ministerului de In- Salam Fayyad) : 2%
terne, dar, în realitate, sunt controlate de con- 7. Frontul Popular de Eliberare a Palesti-
ducerea politică a mişcării, având drept misiu- nei (Abu Ali Mustafa) : 2%
417

an reitera şi mai explicit angajamentul de a
V.CAUZE ALE CONFRUNTĂRILOR combate terorismul şi elementele teroriste şi
DINTRE FATAH ŞI HAMAS de a nu-i urmări, reţine sau supune anchetelor
pe palestiniene dovediţi a fi colaboratori ai ser-
Confruntările armate dintre cele două
viciilor israeliene de informaţii.. Sute de palesti-
organizaţii nu au fost decât un episod din lunga
nieni membri ai altor formaţiuni ale rezistenţei,
serie de conflicte care au opus, de-a lungul
inclusiv membri Hamas au fost arestaţi şi în-
timpului, cele mai diverse componente ale Or-
carceraţi sau predaţi părţii israeliene, fără nici
ganizaţiei de Eliberare a Palestinei sau între
o procedură juridică, ci doar pentru suspiciu-
acestea şi celelalte detaşamente din afara
nea neprobată de a fi aparţinut unor structuri
acestei organizaţii, conflicte începute încă în
teroriste sau de a fi intenţionat executarea unor
perioada în care O.E.P. a fost stabilită în Iorda-
acţiuni cu asemenea caracter, fapt care a pro-
nia şi continuate, ulterior, după transferul în
dus puternice rupturi şi resentimente între cele
Liban al prezenţei palestiniene şi, apoi, vremel-
două mişcări, dar şi între Fatah şi alte organi-
nic, după 1982, când, în urma invaziei
zaţii palestiniene precum Jihadul Islamic.
israeliene în Liban (operaţiunea “Ciorchinii
mâniei”), efectivele, comanda şi logistica pa- Pe de altă parte şi pornind de la discursul
lestiniană au fost mutate în Tunis, Yemen şi său doctrinar, Hamas acuză mişcarea Fatah şi
unele state arabe din Golf. Autoritatea Naţională Palestiniană de trădare a
cauzei palestiniene, de colaboraţionism cu
Asemenea incidente au fost înregistrate
“duşmanul sionist” şi cu imperialismul occiden-
între Fatah şi Frontul Popular pentru Eliberarea
tal, susţinându-şi aserţiunea ideologică potrivit
Palestinei (Georges Habbache) şi Frontul De-
căreia Israel nu există decât ca un corp străin
mocrat pentru Eliberarea Palestinei (Nayef
inserat în organismul naţiunii arabe şi al popo-
Hawatmeh), Fatah şi Fatah-Consiliul Revoluţi-
rului palestinian şi că, în consecinţă, unicul
onar ( Abu Nidal), Fatah şi Fatah-Intifada şi
drum către recucerirea Palestinei este cel al
lista ar putea continua. La aceasta se pot adă-
luptei armate.
uga şi ciocnirile frecvente între diversele servi-
cii de securitate, informaţii şi contrainformaţii, Frontierele între adevăr, mistificare şi
poliţie şi servicii de informaţii etc. aparţinând impulsivitate emotivă sunt labile şi dificil de tra-
aceleiaşi organizaţii. sat. Hamas este acuzat , la rândul său, de co-
laboraţionism cu Iranul şi Siria – fapt real din
Dacă, de cele mai multe ori, aceste con-
punct de vedere ideologic şi financiar-militar,
flicte au avut la origine orgolii, calcule, ambiţii
dar discutabil din punct de vedere politic.
şi interese personale ale liderilor organizaţiilor
Hamas este, în primul rând, o organizaţie poli-
implicate, ele au căpătat o motivaţie politică
tico-militară de sorginte ideologică religioasă al
odată cu negocierea şi, apoi, semnarea, în
cărei obiectiv nu excede graniţele Israelului şi
septembrie 1993, a Acordului de la Oslo, prin
ale teritoriilor palestiniene, pentru a se su-
care fostul lider palestinian Yasser Arafat şi
prapune aventurismului unei Al-Qaida, dar ca-
conducător al mişcării Fatah se angaja să pu-
re nu a dovedit , cel puţin până în momentul de
nă capăt fenomenului terorist. “Organizaţia ( de
faţă, capacitatea de a asimila evoluţiile pe plan
Eliberare a Palestinei-n.n.) condamnă recursul
internaţional şi regional, de a se adapta la
la terorism şi la alte acte de violenţă şi îşi asu-
acestea, rămânând cramponat în propriile sale
mă răspunderea de a impune membrilor săi
iluzii ideologice caduce la acest început de mi-
respectarea acestui angajament”, spunea
leniu.
Yasser Arafat într-o scrisoare adresată fostului
premier israelian Iytzak Rabin cu puţin înainte
de semnarea oficială a documentelor de la Os- VI. REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE
lo. Scrisoarea nu specifică explicit identitatea În mod paradoxal, conflictul acut dintre
“fenomenului terorist” şi a teroriştilor, dar se Fatah şi Hamas îşi are originea în însăşi cauza
înţelege că nu terorismul latino-american sau care le-a determinat apariţia – ocupaţia
asiatic era cel avut în vedere. israeliană în teritoriile palestiniene şi provoca-
Ulterior, într-un alt agrement cu Israelul, rea pe care aceasta o reprezintă în încercarea
încheiat la Taba, în Egipt, fostul lider palestini- de a da un răspuns întrebării: cum pot fi recu-
418

perate teritoriile şi redobândite drepturile popo- de care nu poate exista pace şi normalitate,
rului palestinian? dar chiar şi cu Fatah şi Autoritatea Naţională
Este obiectivul pentru care ambele orga- Palestiniană.
nizaţii şi-au elaborat propriile programe, diferite
unul de altul din perspectiva manierei de abor- ANEXĂ - DIN CARTA FUNDAMENTALĂ A
dare. MIŞCĂRII HAMAS
Dacă Fatah acreditează principiul nego- (Traducere selectivă din limba arabă)
cierii cu ocupantul, Hamas crede exclusiv în
-“Pentru Miş-
rezistenţa armată, iar crizele apărute între cele Sigla HAMAS carea de Rezistenţă
două mişcări nu izvorăsc, aşa cum arătam,
Islamică, Islamul
doar din această deosebire fundamentală, ci
este regulă de viaţă
şi, poate în mai mare măsură, din factori care
din care decurg idei-
caracterizează ambele tabere: dificultatea tre-
le, conceptele şi
cerii din statutul de mişcare de rezistenţă ar-
modul de înţelegere
mată în cel de mişcare politică, lipsa de experi-
a universului, vieţii
enţă în administrarea propriilor programe politi-
şi omului” (Art.I)
ce, diferenţele conflictuale între islamismul
mişcării Hamas şi laicismul promovat de Fatah, - “Mişcarea de
problemele cu care se confruntă fiecare în par- Rezistenţă Islamică
te în gestionarea dificultăţilor sociale şi lista ar este aripa palestini-
putea continua atâta timp cât tensiunile exis- ană a Fraţilor Mu-
tente nu ţin doar de partajarea puterii şi a fo- sulmani - cea mai importantă organizaţie isla-
toliilor parlamentare şi guvernamentale. mică mondială a lumii contemporane” (Art.II).
Hamas, bunăoară, este pus în faţa a cel - “Hamas este deschisă fiecărui musul-
puţin trei probleme majore: administrarea efici- man care îmbrăţişează această credinţă, îi ac-
entă a guvernului pe care îl conduce, chiar de- ceptă ideile şi regulile de viaţă, îi păstrează
mis fiind, şi a problemelor economico-sociale tainele şi îşi manifestă explicit dorinţa de a se
ale populaţiei, armonizarea dintre politică şi alătura mişcării şi de a-şi îndeplini toate îndato-
lupta armată, miza eronată pe posibilitatea de- ririle care decurg din aceasta” ( Art. IV)
clanşării unei a treia Intifade care să-i potenţe- - “Mişcar ea de Rezistenţă Islamică
ze argumentaţiile ideologice, fapt care pune cu este o structură palestiniană specifică, pentru
acuitate o reorientare majoră înspre factorul care Islamul este mod de viaţă şi care acţio-
politic pentru care Hamas nu pare, încă, a fi nează pentru a ridica stindardul lui Allah pe
pregătită. întregul pământ al Palestinei” (Art. VI).
După conferinţa de la Annapolis, care a - “Dumnezeu este ţelul, Profetul este mo-
condus la un acord de principii asupra unor del de urmat, Coranul este Constituţia Hamas,
negocieri susţinute care să ducă, până la finele iar Jihadul şi sacrificiul pe calea lui Dumnezeu
anului 2008, la cristalizarea cadrului general al sunt speranţă şi ideal” (Art.VIII).
viitorului stat palestinian, par tot mai puţin - “Mişcarea de Rezistenţă crede că pă-
sustenabile alegaţiile palestiniene şi arabe tra- mântul Palestinei este un teritoriu islamic pen-
diţionale potrivit cărora Israelul este singurul tru toate generaţiile de musulmani de astăzi şi
vinovat de lipsa unei voinţe politice reale pen- până în ziua Judecăţii de Apoi…” (Art.XI).
tru soluţionarea pe cale diplomatică a proble- - “Patriotismul este o profesiune de cre-
mei palestiniene. dinţă religioasĂ. Jihadul este cea mai profun-
Sunt, însă, şi palestinienii pregătiţi pentru dă şi mai puternică manifestare de patriotism
o pace reală şi nu declamatorie? care impune această manifestare fiecărui băr-
Responsabilitatea se îndreaptă, tot mai bat şi fiecărei femei musulmane…”(Art.XII).
mult, către ei înşişi. Fatah este insuficient de -“Numai Jihadul va aduce o soluţie pen-
puternic pentru a oferi pacea pentru toţi pales- tru problema palestiniană…Orice iniţiativă sau
tinienii, în vreme ce Hamas continuă să refuze conferinţă internaţională consacrată acestui
chiar ideea dialogului nu numai cu Israelul, fără scop sunt o simplă risipire de vreme” (Art.XII).
419

- “Eliberarea Palestinei este o îndatorire care a fost reprezentată, pare a fi adus, încă o
religioasă individuală a tuturor musulmanilor. dată, în prim plan deschiderea celor două state
Faţă de uzurparea Palestinei de către evrei, către procesul de pace şi către normalizarea
trebuie ridicat steagul Jihadului” (Art.XV) relaţiilor bilaterale. Cauzele şi raţiunile acestui
Ambasador prof. Dumitru CHICAN reviriment al interesului pentru pace sunt
multiple.
Pentru Israel, realizarea unui acord de
2008:Siria, Israel şi perspectivele păcii pace cu Siria ar permite atingerea unui “coş”
Negocierile de pace siriano-israeliene de obiective pe termene diferite : calmarea de-
au fost întrerupte în anul 2000, motivul deter- finitivă a tensiunii de la frontiera sa cu sudul
minant fiind insistenţa cu care Damascul a re- Libanului şi dezmembrarea miliţiilor Hezbollah;
fuzat şi cu care Israelul a cerut să păstreze paralizarea mişcărilor palestiniene radicale pe
porţiuni din partea estică a Platoului Golan care Siria le susţine; scoaterea Damascului din
ocupat, iar tentativele ulterioare de revenire la sfera influenţei “nefaste” a regimului Islamic
masa tratativelor au eşuat datorită unor evoluţii iranian; deschiderea unei perspective de nor-
dramatice între care nu cele mai puţin impor- malizare a raporturilor dintre Israel şi restul co-
tante au fost atacurile teroriste de la 11 Sep- munităţii arabe
tembrie 2001, invadarea Irakului în anul 2003
Siria, de cealaltă parte, are propriile raţi-
sau războiul cu rezultate discutabile dintre ar-
uni care să justifice realizarea unui agrement
mata israeliană şi miliţiile Hezbollahului libanez de pace cu statul evreu: retrocedarea, în pri-
din 2006, miliţii susţinute de Siria şi Iran pe ca- mul rând, a Golanului ocupat; o pace între cele
re Washingtonul le-a înscris pe deja celebra
două state ar contribui decisiv la ieşirea ţării
listă a “Axei răului’.
din izolarea în care se află pe plan internaţio-
Sub presiunea evoluţiilor politice, la ju- nal şi la ameliorarea relaţiilor cu lumea occi-
mătatea anului 2003 Siria şi-a anunţat oficial dentală”, cu Statele Unite, îndeosebi; o conse-
dorinţa şi disponibilitatea de reluare a negocie- cinţă directă a acestei schimbări se va regăsi
rilor de pace cu Israelul, poziţie care, reiterată în reluarea infuziei de capital şi asistenţă vesti-
în mai multe rânduri, a fost interpretată, de par- că spre o economie confruntată cu serioase
tea americană şi israeliană, fie un semn de ca- probleme de supravieţuire şi funcţionare; în
pitulare a regimului de la Damasc în faţa presi- sfârşit, dar nu în ultimul rând, o pace cu Israe-
unilor internaţionale la care a fost şi este su- lul va readuce Siriei prestigiul şi ponderea regi-
pus, fie o simplă manevră politică şi propagan- onală pierdute în ultimii ani.
distică.
Desigur, asemenea calcule au o însem-
La începutul anului 2004, pentru a nu nătate aparte pentru fiecare din cele două ţări,
apărea în faţa comunităţii internaţionale drept dar finalizarea lor nu este uşor de realizat în
un adversar obstinat al păcii, fostul premier condiţiile în care contextul şi climatul regional
israelian Ariel Sharon a anunţat, la rândul său, politic şi militar sunt deosebit de complexe şi
disponibilitatea de reluare a procesului de pace cu interacţiuni care nu pot fi neglijate. Altfel
cu vecinul său sirian, condiţionată, însă, de spus, procesul de pace între Siria şi Israel tre-
încetarea susţinerii pe care regimul preşedinte- buie circumscris cadrului şi pus în dependenţă
lui Bashar Al-Assad o acordă grupărilor de ceea ce se întâmplă în întreaga regiune a
“teroriste” din Palestina şi Liban, sau pe care le Orientului Mijlociu.
găzduieşte pe propriul teritoriu. Anunţul a fost Dacă, până nu demult, conflictul arabo-
reluat de ex-preşedintele Moshe Katzav care l-
israelian pe frontal sirian se limita doar la ches-
a invitat, public, pe omologul său sirian să vizi-
tiunea teritorială a retrocedării Golanului, astăzi
teze Ierusalimul şi să accepte negocieri de pa-
condiţiile puse în faţa Siriei au, deja, o rezo-
ce fără condiţionări prealabile – invitaţie care
nanţă care depăşeşte graniţa acestui teritoriu
nu a fost urmată de fapte. revendicat: încetarea sprijinului pentru tot ceea
Începutul anului 2008, care survine la ce Israelul (şi S.U.A.) consideră a fi ostil în Pa-
puţină vreme după conferinţa internaţională de lestina şi Liban, revizuirea radicală a relaţiilor
pace de la Annapolis, la care Siria a fost invita- cu Teheranul, încetarea ingerinţelor – reale
tă, cu agrementul şi la îndemnul Israelului şi la sau presupuse – în Liban şi Irak, colaborarea
420

totală şi necondiţionată cu instanţa internaţio- În aceste condiţii, se poate spune că nici
nală care anchetează asasinarea fostului pre- Israelul, nici Siria nu sunt, în realitate, pregătite
mier libanez Rafik Hariri etc., spre a nu mai pentru o reală deblocare a procesului de pace,
aminti, pe plan intern, de dosare precum drep- sau, cel puţin, nu în actualul context regional şi
turile şi libertăţile omului, reforma economico- internaţional, pentru Israel şi nu în actualul
socială, democraţia ş.a. mandat al preşedintelui George Bush, pentru
Absenţa din ultimii ani a unor iniţiative Siria.
paşnice şi a unor gesturi de bunăvoinţă din
partea S.U.A. în direcţia Siriei, avertismentele, Liban – nici pace, nici război
ameninţările şi măsurile de coerciţie pe care Alegerea noului preşedinte al Republicii
Administraţia le-a practicat împotriva acestei Libaneze a fost amânată pentru a treispreze-
ţări sunt percepute, la Damasc, nu ca expresie cea oară, până la 11 februarie, iar perspectiva
a unei opţiuni diplomatice paşnice ci, mai de- unei tranşări apropiate a acestui nod gordian
grabă, a unei ecuaţii care alătură un maximum rămâne, în continuare, sub semnul incertitudi-
de forţă cu un minim de politică şi economie. nii. La 19 ianuarie, preşedintele egiptean
Aceeaşi reticenţă faţă de negocieri conti- Hossni Mubarak adresa politicienilor libanezi
nuă să se manifeste şi în Israel, chiar dacă un avertisment - mai degrabă un semnal de
există şi voci avizate, precum cea a fostului alarmă - privind consecinţele dezastruoase pe
premier şi actual ministru al Apărării Ehud care le poate avea prelungirea actualei crize
Barak, care susţin deschiderea unor punţi că- prezidenţiale de la Beirut, avertisment survenit
tre dialog cu Damascul. Justificările pentru o după ce, în urma mai multor navete politice în
asemenea circumspecţie sunt şi ele multiple şi capitala Libanului, secretarul general al Ligii
variate: instituţiile politice şi militare siriene nu Arabe, Amro Mussa, în calitate de mediator, s-
sunt suficient de maturizate pentru a accepta şi a reîntors la Cairo cu încă un eşec al misiunii
a realiza pacea; Israelul însuşi nu poate să se sale de bune-oficii.
implice, simultan, într-un dublu proces de pace Rămâne, în continuare, de actualitate
cu palestinienii şi sirienii; un acord de pace şu- întrebarea dacă oamenii politici ai Libanului şi,
bred cu Siria ar putea să afecteze alianţa stra- în egală măsură, vecinii mai apropiaţi sau mai
tegică dintre statul evreu şi S.U.A. etc. îndepărtaţi ai acestei ţări vor lua în seamă nu
La rândul său, Siria nu se consideră obli- numai avertismentele lui Hossni Mubarak, ci şi
gată să-şi revizuiască alianţele şi calculele in-
terne, regionale şi internaţionale atâta vreme
cât este supusă aprioric la embargouri şi presi-
uni şi cât nu are vreo garanţie – fie ea şi numai
de ordin moral- că îşi va redobândi drepturile
pe care le revendică.
În fond, pentru conducerea politică de la
Damasc tocmai aceste alianţe şi pârghii de
presiune regională (ca în cazul Libanului şi Ira-
kului) constituie singurele atuuri de care dispu-
ne în jocul politic, iar a renunţa la acestea fără
garanţia că va primi compensaţiile cerute ar
însemna acceptarea unei posibile “morţi anun-
ţate”.
Siria crede că orice revizuire şi
reorientare a poziţiilor şi relaţiilor cu aliaţii săi
trebuie să fie nu preambul şi precondiţie pentru
un acord de pace, ci un rezultat al acestuia, cu
atât mai mult cu cât regimul de la Damasc este
departe de a acorda credibilitate promisiunilor
“protocolare” lansate la Washington şi la Tel-
Aviv.
421

pe cele similare transmise, individual sau co- de a se supune rezultatelor acestora, indiferent
lectiv, de comunitatea arabă şi internaţională. care vor fi ele. Cabinetul libanez ar urma, ast-
Este o certitudine că, dincolo de apa- fel, să fie constituit în raport cu configuraţia
renţe, destinul Libanului nu mai este decis, as- Parlamentului, potrivit aceloraşi sugestii avan-
tăzi, doar de voinţe exterioare, aşa cum s-a sate de tandemul Gemayel-Karame.
întâmplat de-a lungul întregii sale istorii moder- Esenţa schematizată a crizei este sim-
ne, chiar dacă acest “exterior” regional şi in- plă: în strânsă legătură cu interesele politice şi,
ternaţional are, încă, o puternică putere de in- desigur, “naţionale” ale fiecăruia dintre actorii
fluenţă. Libanezii au, în sfârşit, libertatea de a- direct sau indirect implicaţi, asistăm la o con-
şi decide soarta, dar, după toate aparenţele, fruntare acerbă între două mari tabere, fiecare
nu au şi voinţa politică necesară în acest sens. cu fanii, susţinătorii şi partizanii din afara tere-
Este, în acelaşi timp, tot de domeniul evidenţei nului. Pe de o parte, opoziţia, născută în des-
că factorul politic libanez, în toate palierele şi cendenţa ideologică şi politică a fostului pre-
coloraturile sale, este incapabil sau dezintere- mier Rafik Al-Hariri , condusă de fiul acestuia,
sat de ajungerea la un consens stabil asupra deputatul Saad Al-Hariri şi adunând sub ace-
viitorului libanez în dimensiunile sale instituţio- laşi drapel formaţiuni creştin maronite, musul-
nal-statale şi naţionale. mane sunnite şi druze, puternic anti-siriană şi
La Beirut se apreciază că, potrivit unei anti-iraniană şi beneficiind de susţinerea şi
logici cu antecedente în viaţa politică libaneză, simpatia S.U.A., Frantei şi a altor state occi-
în situaţia la care s-a ajuns nu ar mai exista dentale. Siria, Iranul, Hezbollahul şiit şi genera-
decât două căi de a se ieşi din actualul blocaj: lul creştin pro-Damasc sunt – din punctual de
fie impunerea din afară a unei soluţii, chiar sub vedere al acestei alianţe- principalii, dacă nu
forma unui nou “Acord de la Tayef” (prin care singurii responsabili pentru perpetuarea crizei
armata siriană a intrat în Liban, pentru o şede- prezidenţiale şi a instabilităţii uşor exploatabile
re de aproape 30 de ani), fie recursul la violen- instaurată în Liban încă din luna septembrie
ţă – război civil, revoluţie sau instaurarea unui 2007, după încheierea mandatului fostului pre-
regim dictatorial. Libanezii au cunoscut, însă, şedinte Emile Lahoud.
experienţa acestor soluţii care, toate, s-au în- Este vorba, pe de altă parte, de minori-
cheiat după principiul “nici învins, nici învingă- tatea politică pro-siriană ( Al-Muallat, Clientela,
tor” care a lăsat loc pentru reluarea şi repeta- cum mai este cunoscută sub o denumire deja
rea ciclului. comună) în care se regăseşte un mozaic de
Din fericire, nici majoritatea, nici minori- formaţiuni, curente şi personalităţi apropiate
tatea politică – fie ea pro-siriană sau pro- Siriei ( şi Iranului), între care se distinge majori-
iraniană – nu mai par dispuse să tranşeze im- tatea confesiunii şiite şi Mişcarea politico-
pasul prin recursul la revoluţii, războaie interne militară Hezbollah, formaţiuni de stânga şi naţi-
şi ocupaţii străine. onaliste, având ca lider de necontestat pe ge-
neralul maronit Michel Aoun, fost opozant
Din nefericire, preopinenţii par a opta,
acerb al Siriei în cursul războiului civil libanez,
pe cale paşnică, pentru readucerea în actuali-
transformat, acum, în aliat fidel al Damascului
tate a unei idei asiduu vehiculată în cursul răz-
şi aspirant energic la ocuparea demnităţii su-
boiului civil de după 1975 şi anume
preme în stat, la concurenţă cu candidatul deja
“cantonizarea” Libanului !
desemnat, şeful Statului Major al Armatei, ge-
Deocamdată, nu se întrevede nici fizio- neralul Michel Sleimane.
nomia unei soluţii, nici ajungerea la o regle-
Culisele şi sforile jocurilor politice din
mentare consensuală. Fostul preşedinte liba-
această ţară sunt deosebit de încâlcite şi ni-
nez Amin Gemayel şi ex-ministrul şi deputatul
meni nu pare dispus să le ordoneze, deşi, po-
Omar Karame au sugerat o posibilitate rezona-
trivit unor sondaje de opinie mai recente,
bilă pentru depăşirea imobilismului actual: ale-
aceasta este dorinţa a 95% dintre libanezi , dar
gerea preşedintelui, urmată de constituirea
şi a comunităţii internaţionale.
unui guvern “nealiniat” care să elaboreze noua
Lege Electorală în baza căreia să se desfăşoa- Vizitele-maraton pe care secretarul ge-
re scrutinele, cu obligaţia pentru toate părţile neral al Ligii Arabe, Amro Mussa şi, mai înain-
tea lui, ministrul francez al Afacerilor Externe,
422

Bernard Kouchner, le-au efectuat la Beirut, în Saudite încă din 1996, dar până acum acest
sprijinul ajungerii la o soluţie consensuală, s-au parteneriat nu a demarat cu adevărat, în pre-
lovit de un puternic zid al tăcerii din partea zent nefiind decât al şaptelea furnizor al regatu-
politcienilor libanezi – clientelari sau nu – şi lui saudit, cu 3,9% din piaţă, după SUA, China,
aceasta din motive ţinând de calcule interne Germania, Japonia, Marea Britanie şi Italia.
sau de conexiuni regionale. Fiecare echipă îşi Chiar dacă vizita nu s-a concretizat prin
proclamă propriul adevăr, fiind prea puţin per- semnarea unui contract comercial, totuşi cele
meabilă la compromisuri şi la realizarea exce- două guverne au semnat patru acorduri de coo-
siv de mult vehiculatului slogan al “concordiei perare, în special în domeniul energetic şi al
libaneze pentru toţi libanezii”. concertării politice, evocându-se proiecte de
În luna martie a.c., la Damasc urmează viitoare contracte pentru firmele franceze în do-
meniul transporturilor terestre şi aeriene, apă şi
să se desfăşoare un summit al Ligii Arabe de-
electricitate, securitatea internă şi armament,
dicat dosarului libanez.
contracte ce s-ar putea ridica la aproximativ 40
Debusolaţi, libanezii aşteaptă un mira- miliarde Euro.
col din partea acestuia. În cea de-a doua etapă, preşedintele fran-
Mai aşteaptă ca o evoluţie a negocieri- cez a efectuat o vizită de stat în Qatar, ţară bo-
lor palestiniano-israeliene să se reverbereze gată în gaze naturale (locul trei pe plan mondi-
pozitiv şi asupra viitorului lor. al) , unde s-a semnat un contract în domeniul
Mai aşteaptă plecarea de la Casa Albă electricităţii şi un memorandum de înţelegere în
a Administraţiei Bush, în speranţa unei schim- sectorul nuclear civil. Contractul, în valoare de
bări în bine a politicilor americane. 470 milioane Euro, a fost semnat de compania
Areva Transmission & Distribu-tion (Areva
De la politicienii libanezi au mai rămas T&D), filială a grupului nuclear francez Areva,
prea puţine lucruri de aşteptat, iar sub cedri nu cu societatea de distribuţie a apei şi electricităţii
este nici pace şi nici război. din Qatar, Kahrama, iar memorandumul de înţe-
Ambasador prof. Dumitru CHICAN legere a fost semnat de grupul energetic de
electricitate al Franţei (EDF) pentru “discuţii
asupra cooperării în domeniul producerii energi-
ei electrice nucleare”, discuţii ce privesc un
Turneul preşedintelui Nicolas Sarkozy în
acord de asistenţă pentru un studiu de fezabili-
Orientul Mijlociu
tate şi nu unul de investiţii. Chiar dacă nu a mai
În paralel cu turneul preşedintelui Statelor
fost încheiat alt contract, cele două guverne au
Unite, George W. Bush, despre care am vorbit
semnat mai multe protocoale în diverse dome-
în numărul precedent al buletinului nostru, pre-
nii, evocându-se o potenţială sumă de 6,3 mili-
şedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a făcut şi el
arde Euro.
un scurt turneu în trei monar-
Chiar dacă a fost cea
hii din Golf, prima sa vizită
mai scurtă, de numai şase
oficială în această regiune cu
ore, vizita în Emiratele Arabe
o importanţă crescândă dato-
Unite a fost în schimb cea mai
rată resurselor sale petroliere,
prolifică, încheindu-se cu sem-
dar şi ca urmare a crizelor pe-
narea mai multor acorduri de
riculoase ce riscă să cuprindă
cooperare, dintre care ies în
toată regiunea.
evidenţă acordul din domeniul
Sarkozy şi-a început
nuclear civil şi acordul de coo-
turneul printr-o vizită în Arabia
perare militară.
Saudită, vizită caracterizată
Acordul de cooperare în
de acesta ca având “un interes politic, econo-
domeniul nuclear civil semnat cu EAU este al
mic, cultural şi militar”. Am venit “să vorbesc
treilea acord de acest gen semnat de Franţa cu
despre refondarea” relaţiei bilaterale franco-
o ţară arabă, după Algeria şi Libia. La acest
saudită şi a da “un nou elan” parteneriatului din-
proiect participă grupul “Total”, în asociere cu
tre cele două ţări, a subliniat acesta în întâlnirea
grupurile “Areva” şi “Suez” şi presupune con-
cu regele Abdallah. De reţinut că Franţa figu-
struirea a două reactoare de nouă generaţie
rează pe lista partenerilor strategici ai Arabiei
(EPR) de 1600 MW şi furnizarea combustibilului
423

nuclear necesar funcţionării acestora, cu o va- izarea atacatorului.
loare de peste 4 miliarde Euro. Încheierea aces- După trei ani
tor acorduri are loc în situaţia în care EAU con- de guvernare a lui
stituie deja primul partener economic al Franţei Ahmadinejad, obser-
în rândul ţărilor din Golf, cu schimburi comercia- vatorii constată că
le în valoare de 4,2 miliarde Euro anual. Vor- acesta a atras Iranul
bind de rezultatele vizitei lui Nicolas Sarkozy în într-o reţea de situa-
EAU, trebuie amintit şi proiectul de lansare a ţii pe cât de comple-
unui satelit de către Arianespace, în valoare de xă, pe atât de lipsită
95 milioane Euro, diferite proiecte în domeniul de logică şi
transporturilor, mai multe posibile contracte în conflictuală, dar po-
domeniul armamentelor, dar, cel mai important
sibil de gestionat
este acordul privind crearea primei baze militare
prin recursul pru-
franceze permanente din Golf, în faţa Iranului.
dent , fluctuant şi
Este vorba de o bază interarme, cu o ca-
alternativ, la amenin-
pacitate de 400-500 militari din trupele de uscat,
ţări , oferte şi mane-
forţele aeriene şi forţele navale, pentru a sprijini
vre politice.
cooperarea militară cu EAU şi forţele franceze
aflate în trecere prin zonă, va fi instalată la La 22 ianuarie, Consiliul de Securitate a
Abou Dhabi în cursul acestui an şi va deveni decis aplicarea de noi sancţiuni, mai aspre,
operaţională în 2009. împotriva Iranului care, cu certitudine, nu vor fi
Acest acord formalizează un proces de şi cele din urmă. Consecinţele, estimate pe
apropiere angajat de mai mulţi ani de Franţa cu termen scurt şi mediu, ale acestora se vor re-
statele din Golf, în special cu EAU, cu care are găsi, între altele, în creşterea inflaţiei de la
încheiat un acord de apărare reciprocă din 11% la 20%, în adâncirea penuriei de materii
1995, iar instalarea acestei baze “arată lumii că prime, produse agroalimentare şi piese de
Franţa este alături de SUA”, care are deja mai schimb pentru funcţionarea ramurilor industria-
multe baze foarte important în Golf, în special în le producătoare, în falimentul micilor industriaşi
Bahrein, Qatar şi Kuweit. şi importatori şi ridicarea ratei şomajului. Un
raport al sindicatelor independente iraniene
apreciază că, în fiecare săptămână, cca. 1.000
Iran: preliminarii la un război ?
de oameni îşi pierd locurile de muncă, iar noile
penalităţi, odată intrate în vigoare, vor
Stârnind starea conflictuală cu Statele “produce”, în perioada următoare, peste 2,5
Unite ale Americii, pe marginea preocupărilor milioane de şomeri.
nucleare ale ţării sale, preşedintele iranian Economia iraniană este, astăzi, sensibil
Mahmud Ahmadinejad a conştientizat şi a ac- mai dependentă de comerţul exterior decât
ceptat posibilitatea ca aceasta să ducă la o înainte. Dacă, până la revoluţia islamică, Iranul
confruntare extremă dar de scurtă durată care, importa 11% din necesităţile sale de produse
în final, să consolideze, pe termen lung, poziţia agroalimentare, nivelul acestora este, în pre-
regională a Republicii Islamice. zent, de 36%. În 1977, Teheranul importa can-
Intransigentul preşedinte Iranian pare a- tităţi nesemnificative de produse petroliere, în-
şi fi edificat abordările politice în acest dome- deosebi benzenuri speciale pentru avioane de
niu pe sensul faimoaselor cuvinte ale filosofului luptă, astăzi importurile de benzină reprezintă
Nietzsche “ceea ce nu mă ucide, mă întăreş- 50% din necesarul intern. Autorul acestor rân-
te”. duri a putut achiziţiona, în urmă cu zece ani,
Ideea centrală a acestei gândiri este ace- cele douăzeci şi două de volume masive ale “
ea că iranienii, născuţi şi crescuţi în ceea ce Enciclopediei Islamice” la un tarif ce nu depă-
ar putea fi numit “civilizaţia răbdării şi aşteptă- şea nivelul de 50 dolari. Astăzi, a te gândi la
rii”, ca valoare umană fundamentală, sunt în această tranzacţie, înseamnă a te face tovarăş
măsură să învingă inamicul occidental pentru al celebrului scriitor libanez Amin Maaluf în pe-
care timpul înseamnă bani, doar prin potenţia- regrinările sale prin Persia medievalului şi ge-
lul lor de a temporiza, a răbda şi a aştepta epu- nialului Omar Khayyam al rubayatelor, în ro-
424

manul său Samarkand care vorbea de un Iran de regimul clerical de la Teheran poate ridica
etern în propria involuţie. serioase semne de întrebare cât priveşte mă-
Deşi deţine a doua rezervă mondială de sura în care electoratul îşi va oferi sufragiile
gaze naturale, Iranul a devenit importator al radicalismului lui Ahmadinejad.
acestei resurse de energie primară şi furnizoa- Comentatori de cele mai diverse orientări
re pentru funcţionarea petrochimiei, sursa de politice şi ideologice din interiorul Iranului, ca şi
căpetenie a acestor livrări fiind, pentru mo- din afara acestuia îl compară pe actualul pre-
ment, Turkmenistanul. Recentul salt înregistrat şedinte cu Adolf Hitler. O afirmaţie, desigur,
de preţul petrolului accentuează, la rândul său, impulsivă şi emoţională din simplul motiv că
impactul noilor penalităţi internaţionale asupra acesta nu este Hitler, după cum nici Iranul nu
economiei iraniene. Acestea au fost adoptate este Germania.
şi graţie demersurilor intense şi presiunilor Desigur, profilul politic şi morfologia con-
exercitate de S.U.A. asupra celorlalţi membri ceptuală a preşedintelui Iranian pot fi încadrate
permanenţi ai Consiliului de Securitate, dar ele în destule ecuaţii comparative şi nu vom
nu sunt suficiente pentru atingerea scopului aminti, aici, decât pe cele câteva care par mai
care le-a determinat – obligarea Teheranului semnificative: visele lui Juan Peron de a face
să renunţe la programul său nuclear cu posibi- din Argentina a doua mare superputere a lumii,
le finalităţi militare. zdrobite de armata chiliană într-un banal şi sin-
Alte două rezoluţii anterioare ale Consili- gur conflict de frontieră; aceleaşi vise ale lui
ului de Securitate insistă pe două cereri punc- Gamal Abdel Nasser de a transforma într-un
tuale: stoparea procesului de producere a ura- imperiu naţionalist arab toate teritoriile care au
niului îmbogăţit şi punerea instalaţiilor de cen- constituit frontul războiului din iunie 1967;
trifugare sub controlul Agenţiei Internaţionale “Revoluţia eternă” a lui Mao Tzedong, sau tre-
pentru Energie Atomică. Ori Mahmud cerea în pubela istoriei a regimului Khmerilor
Ahmadinejad nu poate să dea satisfacţie aces- roşii, în 1979 ; regimul fundamentalist al
tor condiţii căci, pentru el, o repliere în faţa Talibanilor afgani, înlăturat pentru motivul
condiţiilor Consiliului de Securitate ar însemna esenţial că a sfidat morala şi contemporaneita-
o veritabilă sinucidere politică în momentul de tea internaţională, eliminarea regimului
faţă care premerge alegerilor parlamentare din Saddam Hussein, incapabil, funciarmente, să-
luna martie şi celor prezidenţiale din anul 2009. şi adapteze structurile la aceeaşi contempora-
Teoretic, conducerea religioasă de inspi- neitate debarasată de tabuurile propriei ideolo-
raţie khomeinistă de la Teheran poate să împi- gii şi de măsurile Evului Mediu.
edice obţinerea de către Mahmud Regimurile care nu dispun de voinţă si
Ahmadinejad a unui al doilea mandat de şef al de instrumentele interne pentru a opera schim-
statului, chiar dacă îndepărtarea sa din vârful bări şi reforme în politicile locale au fost, nu o
ierarhiei politice nu este o întreprindere prea dată, eliminate prin acţiunea unor forţe exter-
uşoară, căci ea ar lăsa cale liberă reformiştilor ne. Tocmai de aceea, problema privind noul
moderaţi precum ex-preşedintele Mohamed set de penalităţi impuse Iranului nu constă atât
Khattami sau lui Hashemi Rafsanjani, omul de în măsura eficienţei lor, pentru că, într-un grad
afaceri reprofilat în mollah şi prea puţin dispus sau altul, acestea vor fi , fără doar şi poate,
să-şi rişte prosperitatea de dragul unei con- eficiente, ci în măsura în care acestea vor re-
fruntări inutile cu Occidentul, dar pregătit să uşi să convingă conducerea de la Teheran să
suspende activităţile nucleare iraniene fie şi dialogheze deschis cu lumea.
pentru o perioadă limitată de timp. Ce se va întâmpla, totuşi, dacă ceste pe-
Place sau nu, realitatea arată că nalităţi nu vor avea efectele aşteptate?
Mahmud Ahmadinejad continuă să aibă o cotă Istoria a demonstrat că, de cele mai
ridicată de popularitate, îndeosebi în cercurile , multe ori, sancţiunile adoptate sub titlul de
suficient de influente, ale khomeinismului şi substituent al războiului se pot transforma cu
revoluţionarismului Islamic pe care acesta l-a uşurinţă într-un preambul al acestuia.
generat.
Cu toate acestea, inexistenţa cvasi-totală
a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti impusă
425

ALTE EVENIMENTE IMPORTANTE enţat de eventuale presiuni americane contra
Egipt reluării relaţiilor irano-egiptene.
În ultima parte a lunii ianuarie, preşedin- La interval de numai o zi, preşedintele
tele egiptean Hosni Mubarak a avut o convor- Mubarak a primit un al doilea înalt responsabil
bire telefonică cu omologul său iranian iranian, respectiv pe Ali Akbar Nateg Nouri,
Mahmoud Ahmadinejad, prima convorbire pe consilierul ghidului suprem al revoluţiei islami-
care Mubarak, aflat la putere de 27 ani, a ce iraniene Ali Khamenei, care a afirmat că s-a
avut-o cu acesta. Această convorbire semnifi- înţeles cu acesta pentru “intensificarea vizitelor
că o ameliorare a relaţiilor dintre cele două sta- între cele două ţări în toate domeniile pentru
te, ştiut fiind faptul că Teheranul a rupt relaţiile lărgirea cooperării, în special în domeniile poli-
cu Cairo în 1980, pentru a protesta contra re- tic şi economic”.
cunoaşterii Israelului de către Egipt şi contra
azilului oferit de fostul preşedinte, Anuar Irak
Sadat, şahului Reza Pahlavi, după fuga aces- La 22 ianuarie, Parlamentul irakian a vo-
tuia din Iran în timpul revoluţiei islamice din tat o lege pentru adoptarea unui nou drapel
1979. În plus Teheranul nu a putut să ierte fap- naţional, lege care a şi fost ratificată, după nu-
tul că Egiptul a ajutat Irakul în timpul războiului mai o săptămână, de către Consiliul prezidenţi-
din 1980-1988. al, ce regrupează preşedintele Jalal Talabani şi
O tentativă de restabilire a relaţiilor diplo- cei doi vicepreşedinţi, Tarek al-Hachemi şi
matice a eşuat în 2003, când Iranul a refuzat Adel Abdel Mehdi.
să înlăture fresca murală din Teheran, în gloria
lui Khaled al Islambouli, asasinul lui Sadat, şi
de a redenumi strada ce poartă numele aces-
tuia.
Această lege, adoptată cu 110 voturi

pentru şi 50 contra, înlocuieşte inscripţia
Semnalul de reluare a relaţiilor a fost dat “Allah Akbar” (Dumnezeu este cele mai ma-
de Iran prin cuvântul ministrului Afacerilor Ex- re), scrisă cu verde de Saddam Hussein, pe
terne, Manuchehr Mottaki, care a declarat: partea centrală, albă, a drapelului, cu acelaşi
“suntem pe punctul de a relua relaţiile diploma- text, dar înscris într-o formă veche de scriere
tice”, “aşteptăm ca fraţii noştri egipteni să se arabă. De asemenea, au fost eliminate cele
declare pregătiţi” pentru reluarea legăturilor. trei stele ce simbolizau partidul Baas al fostului
Prima întâlnire la nivel înalt a avut deja regim aflat la putere. Noua lege va fi aplicată
loc pe 30 ianuarie, când preşedintele Parla- timp de un an de zile, după care poate fi revi-
mentului iranian, Gholam-Ali Haddad-Adel, a zuită.
fost primit de preşedintele Hosni Mubarak cu Adoptarea legii pentru un nou drapel na-
prilejul participării sale la reuniunea Uniunii ţional provizoriu nu întruneşte însă unanimitate
Parlamentelor din ţările islamice, ce a avut loc în rândul populaţiei. Astfel, Consiliul provinciei
la Cairo. “Faptul că sunt aici este o dovadă a Anbar, o zonă cu majoritate sunnită din vestul
ameliorării relaţiilor dintre Republica islamică şi ţării, şi şefii triburilor locale au refuzat acest
Egipt”, a declarat acesta, adăugând că, după nou drapel, iar numeroşi automobilişti au flutu-
părerea sa, Hosni Mubarak nu se va lăsa influ- rat pe străzile Bagdadului vechiul drapel cu
cele trei stele verzi.
426

Noul drapel irakian, ce suscită numeroa- an, în special kurzilor. Alţi deputaţi, însă, nu
se opoziţii, a fost arborat pentru prima dată pe văd cu ochi buni această schimbare. “Chemăm
clădirea preşedinţiei Consiliului, în zona verde poporul irakian să respingă aceste schimbări.
a Bagdadului, la data de 5 februarie, în cadrul Drapelul nu a fost niciodată simbolul unui om
unei ceremonii militare, la care au participat sau a unui partid, ci a unei ţări”, a declarat
Primul ministru Nouri al-Maliki, membri ai gu- Aasim al-Janabi, un şiit laic. La rândul său,
vernului şi înalţi responsabili irakieni. Însă, chi- Asociaţia ulemamilor sunniţi a condamnat fără
ar înainte de a fi înălţat pe catargele cazărmilor ambiguitate iniţiativa: “Este o decizie care a
sau de a flutura pe clădirile oficiale, noul drapel fost luată sub influenţa ocupantului şi a instigă-
irakian alimentează controversa. Pentru unii, rii forţelor care monopolizează decizia politică”.
noul drapel, care a păstrat culorile sale roşu, Pentru mulţi irakieni guvernul ar fi trebuit
alb şi negru, trebuie să permită o ruptură cu să se ocupe de lucruri mai importante, cum ar
trecutul. Pentru alţii, drapelul este un simbol fi lipsa unor servicii esenţiale pentru populaţie,
naţional intangibil, motiv pentru care nu trebuie decât de schimbarea drapelului naţional. La
schimbat. “Drapelul este Irakul. Când privim aceasta adăugându-se numeroasele opoziţii
harta Irakului, noi vedem drapelul cu cele trei provocate de iniţiativa guvernamentală, s-ar
culori şi stelele sale. Nu este nevoie de schim- putea să aibă un efect contrar, respectiv să
bare”, a declarat un fost militar, în prezent co- sporească diviziunile cu care se confruntă ţara
merciant. după schimbarea regimului în 2003, în ciuda
Modificarea drapelului naţional a fost eforturilor de reconciliere dintre comunităţile
realizată ca urmare a protestelor minorităţii kurdă, şiită şi sunită.
kurde. De fapt guvernul autonom kurd a refu-
zat totdeauna să arboreze drapelul irakian pe Kuweit
clădirile oficiale, preferând culorile kurde. Pen- Anul acesta a debutat printr-o dezbatere
tru Mahmoud Orhman, deputat al alianţei kur- parlamentară furtunoasă de nouă ore, la jumă-
de, schimbările aduse drapelului au fost inspi- tatea lunii ianuarie, contra ministrului Educaţiei,
rate de “suferinţele” pe care dictatura lui Nouriya al-Sebih, singura femeie din guvernul
Sadam Hussein le-a provocat poporului iraki- kuweitian. Doamna Sebih, a doua femeie mi-
nistru din Kuweit, a supravieţuit moţiunii de
cenzură iniţiată de deputaţii conservatori, care
o acuzau de slabă gestionare a ministerului
său, după ce, în luna aprilie a anului trecut,
atrăsese criticile virulente ale deputaţilor
islamişti pentru că depusese jurământ în faţa
Parlamentului fără să poarte voal. Cealaltă fe-
meie, Massouma al-Moubarak, care a fost pri-
mul ministru kuweitian al Sănătăţii, nu a avut
aceeaşi şansă, fiind obligată să demisioneze
anul trecut.
Aceste exemple vin să completeze lunga
listă a miniştrilor demisionari, printre care mi-
nistrul petrolului, Bader Michari al-Houmaidhi ,
care a trebuit să-şi părăsească postul la numai
o săptămână de la numire, unde fusese
transferat de la Finanţe, în cadrul unei remani-
eri guvernamentale. Tot în 2007, un mandat de
arestare a fost lansat împotriva fostului minis-
tru al Petrolului şi membru al familiei regale,
şeicul Ali al-Khalifa al-Sabah, obligându-l să
demisioneze în luna iunie, la presiunea depu-
taţilor din opoziţie.
Adăugând că în cursul anului 2006, emi-
rul Kuweitului, şeicul Sabah al-Ahmad al-
427

Sabah a trebuit să demită guvernul şi să deci- DOSAR : PETROLUL IRAKIAN
„Irakul este o nebunie a lui Churchill
care a vrut să unească două puţuri de
petrol care erau complet separate:
Kirkuk şi Mossul, alăturând trei popoare
diferite: kurzii, şiiţii şi suniţii1”.
De mai multă vreme, dispute aprinse se

desfăşoară la nivelul politic, confesional şi et-
nic din Irak pe marginea proiectului noii Legi a
Petrolului care îşi propune să legifereze viito-
rul acestei uriaşe bogăţii naturale a ţării, ale
cărei exploatare şi beneficii stârnesc acute
controverse între cei care văd în proiectul le-
gislativ garanţia unei repartizări echitabile între
regiuni a cotelor de extracţie şi a veniturilor din
exploatarea lor şi cei care pretind că noua lege
va conduce la spolierea acestei resurse de
energie şi la scindarea Irakului între Nord,
dă alegeri anticipate pentru a pune capăt crizei Centru şi Sud, în funcţie de distribuţia câmpuri-
politice ce o traversa ţara, se poate spune că lor petrolifere.
situaţia politică kuweitiană se caracterizează Ţiţeiul irakian are o importanţă strategică
printr-o foarte proastă relaţie între Executiv şi în contextul stabilităţii regionale şi pentru secu-
Legislativ, ce conduce la numeroase crize poli- ritatea pieţei internaţionale a energiei, după
tice care se succed periodic. Nu trece un an de cum ocupă un loc central în cadrul strategiilor
zile fără ca guvernul să fie confruntat cu mai energetice ale marilor consumatori, fiind invo-
multe atacuri din partea deputaţilor, solicitând cat, între altele, şi ca factor care a determinat,
demisia unui ministru, acuzat de corupţie, sla- fără ca aceasta să fie recunoscută oficial, in-
bă gestionare sau încălcări ale perceptelor reli- tervenţia în Irak a Coaliţiei internaţionale arma-
gioase. te iniţiată şi condusă de S.U.A.
Kuweitul este deci într-o stare de criză
Acestui subiect îi este consacrat materia-
permanentă din cauza confruntării permanente
lul de faţă.
dintre puterea executivă şi cea legislativă, con-
flict datorat în mod esenţial din cauza lipsei de I. PETROLUL IRAKIAN. REZERVE ŞI
cultură democratică, caracterizată prin absenţa PRODUCŢIE
partidelor politice, care împiedică buna funcţio- Descoperirea petrolului în Orientul Mijlo-
nare a instituţiilor statului, fapt ce nemulţumeş- ciu şi-a pus amprenta pe evoluţia situaţiei poli-
te şi decepţionează pe kuweitieni. Situaţia din tice din această zonă, poate mai mult decât în
Kuweitul de astăzi face ca această ţară să fie orice altă parte a lumii. În ceea ce priveşte Ira-
cel mai puţin avansată pe planul privatizărilor kul, exploatarea a început în 1909, de către
şi naţionalizării forţei de muncă. Problema cen- Anglo-Persian Oil (care apoi a devenit Brithish
trală a Kuweitului este că instanţele democrati- Petroleum). Ulterior a fost creat Irak Petroleum
ce imperfecte şi mai puţin reuşite ca în monar- Company (IPC) ai căror acţionari au fost
hiile vecine, n-au putut favoriza o dezvoltare şi Anglo-Persian Oil, Royal Dutch Shell,
o evoluţie socio-economică pe măsura vecini- Compagnie Francaise des Petroles, Near East
lor săi, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, cu toate Development Corporation (consorţiu SUA) şi
că nivelul de bogăţie al Kuweitului este com- Sarkis Gulbenkian2, societate care a funcţionat
parabil cu al acestora, chiar superior. până la răsturnarea monarhiei, în anul 1958.
Ionel BUCUROIU Industria petrolieră şi a gazului natural a reve-
nit apoi în sarcina Ministerului Petrolului şi a
Iraq National Oil Company (INOC), care în
1967 preia toate drepturile IPC. Au fost de ase-
menea naţionalizate şi celelalte companii
428

subsidiare IPC, ultima din acestea fiind Basra lează 71% din rezervele naţionale.
Petroleum Company, naţionalizată în două eta- Câmpurile din centru şi nord deţin 13 mi-
pe, în anii 1973 şi 1975. Negocierile pentru liarde barili, respectiv 12% din rezervele totale
plata compensaţiilor cuvenite au fost finalizate ale Irakului. Locaţia de la Kirkuk este a cincea
în martie 1979, când guvernul a semnat înţele- ca mărime în lume, cu foraje la adâncimi vari-
geri cu toate companiile implicate (BP, Shell, ind între 450 m. şi 900 m. şi cu o producţie zil-
Exon, Mobil, Partex şi Companie Francaise nică de 35.000 barili la o singură sondă.
des Petroles).
Principalele zăcăminte de ţiţei ale Iraku-
Conform unor surse americane3, la înce- lui sunt Rumaila1, descoperit în 1953, cu rezer-
putul administraţiei Reagan, oficiali ai acesteia, ve estimate de 20 miliarde barili şi Kirkuk2, pri-
împreună cu firma Bechtel Corporation au în- mul zăcământ descoperit în 1927, care consti-
cercat timp de câţiva ani să-l convingă pe tuie baza producţiei din zona de nord, cu rezer-
Saddam Hussein să accepte construirea unei ve de 16 miliarde barili. În afara acestora mai
conducte petroliere din zona de vest a zăcă- există încă cinci zăcăminte principale: Majnoun
mintelor petroliere din zona Eufratului spre Ior- (rezerve între 12-30 miliarde barili), Bagdad est
dania, cu un terminal în portul Aqaba. În acest (11 mld.b), Qurna (11 mld.b), Halfaya (2,5-4,6
sens, Donald Rumsfeld, actualul secretar de mld.b) şi Nahr-Umr.
stat pentru apărare, la acea vreme preşedinte
Rezervele de petrol descoperite în Irak
al consiliului de administraţie a unei companii
situează această ţară pe locul doi în lume, cu
farmaceutice, a fost numit trimis special al pre-
13.643 milioane tone, după Arabia Saudită3 şi
şedintelui Reagan şi s-a deplasat prima oară în
reprezintă circa 10% din totalul rezervelor
acest scop în Irak la 20 decembrie 1983, unde
mondiale. Ele sunt concentrate în proporţie de
s-a întâlnit cu Saddam Hussein şi vice-
cel puţin 65% în sudul ţării. Se apreciază că în
premierul Tareq Aziz. La 20 martie 1984 oficiali
zona deşertică din vestul ţării s-ar găsi alte ză-
ai firmei Bechtel s-au întâlnit în Iordania cu
căminte importante de ţiţei, estimările privind
omologi iordanieni şi irakieni în acelaşi scop,
mărimea acestora fiind diferite4.
iar la 26 martie acelaşi an Rumsfeld s-a depla-
sat din nou în Irak, unde s-a întâlnit cu Tarek Calitatea ţiţeiului este diferită, de la ţiţe-
Aziz, subiectul discuţiei, conform unor docu- iul greu (22º API) la mediu-uşor (35º API) care
mente ale Departamentului de Stat fiind tot provin din principalele zone active, Rumaila şi
acela al conductei de petrol. Conducerea iraki- Kirkuk. Alte calităţi, bine cunoscute de specia-
ană ezită să accepte propunerea americană ca lişti sunt Basra Light (34º API, 2,6% sulf),
urmare a apropierii terminalului de Israel, care Basra Heavy (22-24º API, 3,4% sulf).
avea astfel posibilitatea de a-l lovi uşor cu avi- Cea mai mare producţie a fost realizată
aţia. Negocierile s-au încheiat fără nici un re- în decembrie 1979, aceasta fiind de 3,7 milioa-
zultat, în 1986. Conform unor surse americane, ne b/zi, iar apoi de 3,5 milioane b/zi în iulie
acest eşec a avut o importanţă deosebită. 1990. Înaintea ultimului război din martie 2003,
II. ZĂCĂMINTELE PETROLIFERE producţia de ţiţei a fost de aproximativ 2,58
milioane b/zi în ianuarie acelaşi an. Intervenţia
Potrivit studiilor geo-seismice elaborate
americană în Irak, în aprilie 2003, a determinat
până acum, în subsolul Irakului există 530
o nouă scădere severă de scurtă durată, pen-
structuri geologice care acumulează rezerve
tru a reveni, progresiv, la 2,3 milioane barili/zi
de petrol uriaşe, încă insuficient evaluate, din-
în anul 2004.
tre care 71 sunt exploatabile şi doar 27 ex-
ploatate efectiv. În decembrie 2005 s-a realizat una din
cele mai scăzute producţii, de 1,9 milioane b/
Majoritatea acestora sunt concentrate în
zi, ca urmare a acţiunilor insurgenţei asupra
districtele Bassra, în sud ( 15 câmpuri) şi
facilităţilor din industria petrolieră.
Kirkuk, în Kurdistanul irakian.
Statistici din anul 2007 se referă la o
Locaţiile extractive din sud, cele mai im-
producţie de 1,57 milioane barili, iar prognoze-
portante din punct de vedere cantitativ, conţin
le pentru viitor prevăd ca, în anul 2009, nivelul
cca. 65 miliarde barili, adică 59% din totalul
de extracţie să revină la cota atinsă în perioa-
rezervelor irakiene, iar împreună cu alte câm-
da regimului Saddam Hussein, respectiv la 3,5
puri sudice mai mici ( Meisan, Dhikar), acumu-
429

milioane barili. Zubair.
Potrivit experţilor, Irakul are capacitatea Veniturile obţinute de Irak în urma expor-
de a creşte producţia de petrol până la 12 mi- turilor de ţiţei au fost cele mai ridicate în anii
lioane barili/zi, în condiţii de securitate şi stabi- 1979 şi 1980, de 21,2 şi respectiv 26,1 miliarde
litate durabilă pe plan intern. dolari. Acestea au scăzut dramatic la jumătate
Specialiştii apreciază că, în condiţiile şi în unii ani chiar mai puţin de jumătate în tim-
unei normalizări a situaţiei se poate ajunge la o pul războiului cu Iranul1. În 1992 Irakul reuşeş-
producţie de export netă de aproximativ 2,3- te din nou să obţină venituri de 21,2 miliarde
2,5 milioane b/zi (inclusiv contrabanda cu dolari din exportul de ţiţei, pentru ca anul 2001
acest produs), dintre care 1,3-1,5 milioane b/zi valoarea ţiţeiului exportat să scadă la circa
din zăcămintele sudice, iar diferenţa de un mili- 11,3 miliarde dolari.
on b/zi din zona de nord a ţării. Repartizată pe Conform unor date din ultima parte a
posibilităţile estimate ale zăcămintelor şi insta- anului 2005, circa 30 de firme străine au sem-
laţiilor existente în acestea, producţia arată nat „memorandum-uri de înţelegere” cu autori-
astfel: tăţile irakiene din domeniu pentru lucrări de
Un alt avantaj al exploatării petrolului în proiectare, aprovizionare şi construcţie în do-
Irak este acela al costului de producţie redus, meniul petrolier, considerate ca o modalitate
printre cele mai scăzute din lume, de la 750 de a-şi manifesta interesul de a executa lucrări
mil. dolari la 1milion b/zi la Kirkuk, la 1,6 miliar- în Irak şi a-şi demonstra capacităţile tehnice şi
de dolari la 1 milion b/zi în Rumaila şi maxi- de execuţie. Acestea includ, printre altele, pre-
mum 3 miliarde dolari pe 1 milion b/zi în zona gătirea unor tehnicieni irakieni, precum şi pros-
de nord-vest a ţării. Din cele aproximativ 2.300 pecţiuni petroliere (cel mai adesea executate
de foraje existente, sunt în funcţiune şi scot gratuit).
ţiţei circa 1.600. In prezent, Statele Unite sunt principalul
II.1. Producţia importator al petrolului irakian, cu un volum de
În perioada fostului regim irakian con- 1,2 milioane barili/zi (care substituie petrolul
dus de Saddam Hussein, volumul extracţiei venezuelean a cărui pompare spre S.U.A. a
zilnice, până în 1990, a atins nivelul de 3,5 mi- fost oprită în 2.000), urmate de Europa, cu 0,5
lioane barili/zi, scăzând după invazia irakiană milioane barili şi unele state asiatice, cu
în Kuwait şi evoluând pe o traiectorie descen- 150.000 barili/zi. Cantităţi mai reduse sunt im-
dentă până în anul 1995, când O.N.U. a adop- portate de Turcia, Siria şi Iordania.
tat Rezoluţia Nr. 986, cunoscută şi sub numele
de “Programul Petrol contra Hrană” care a per- III. INDUSTRIA PETROLIERĂ se resim-
mis o creştere la 740.000 barili pe zi, pentru te şi astăzi de pe urma distrugerilor provocate
ca, în anul 2.000, aceasta să se cifreze la 3 în cursul celui de-al doilea război din Golf, din
milioane barili. anul 1991, de embargoul la care Irakul a fost
II.2. Comercializare. Export supus în perioada 1990-2003, precum şi de
Între anul 1995 (data adoptării programu- bombardamentele din cursul operaţiunilor mili-
lui “Petrol contra Hrană”) şi anul 2003 (când a tare şi de acţiunile teroriste şi de sabotaj.
avut loc invadarea Irakului) petrolul irakian a Capacitatea de rafinare înainte de răz-
fost vândut în cote stabilite prin Rezoluţia 986, boi era de circa 557.000 barili/zi, într-un total
pentru procurarea de medicamente şi produse de opt rafinării. Principalele rafinării sunt Baiji I
agroalimentare, 2,5% din veniturile realizate şi II (capacitate 170.000 barili/zi fiecare), Basra
fiind prelevate pentru plata despăgubirilor ex- (150.000 barili/zi), Dawra (110.000 barili/zi) şi
terne pentru cei care au fost afectaţi, direct sau Salah el- Din (70.000 barili/zi). În mai 2005,
indirect, de invazia irakiană în Kuwait. două companii străine – Hydrocarbon Supply
Exporturile de ţiţei irakian au fost în anul Ltd. din Texas şi Prokop din Cehia, au început
2004 de 1,45 milioane b/zi, iar în 2005 de 1,25 reabilitarea rafinăriei Dawra, în scopul creşterii
milioane b/zi. producţiei la 170.000 barili/zi, contractul având
o valoare de 110 milioane dolari. De aseme-
Porturile prin care se exportă ţiţei sunt
nea, există intenţia construirii unei noi rafinării
Mina al-Bakr, Khor al-Amaya şi Khor az-
430

în Basra, cu o capacitate de 250-300.000 IV.COMPANII PETROLIERE
barili/zi. Conform declaraţiilor ministrului irakian Până în anul 1972, când petrolul irakian
al petrolului, la jumătatea anului 2005, rafinării- a fost trecut în proprietatea statului, companiile
le irakiene operau la doar 50-70% din capaci- străine deţineau 75% din acţionariatul compa-
tate, obligând astfel ministerul să importe o niilor de petrol autohtone şi controlul total asu-
cantitate de circa 200.000 b/zi de produse rafi- pra întregii rezerve naţionale de ţiţei.
nate, care costă circa 200-250 mil. dolari/lună,
În anii ’80-’90, cea mai acerbă competiţie
la care se adaugă subsidiile acordate de gu-
s-a desfăşurat între societăţile franceze, ru-
vern, direct sau indirect, pentru menţinerea
seşti şi japoneze interesate să-şi adjudece
unui preţ scăzut al benzinei pentru populaţie,
contracte în industria petrolieră irakiană, con-
ceea ce ridică efortul financiar în acest dome-
tracte care, însă, nu au mai putut să fie puse în
niu la circa 8 miliarde dolari/an.
practică în urma embargoului internaţional im-
Principalele conducte de transport al pus Irakului în perioada 1990-2003.
ţiţeiului existente sunt: ITP 1 şi 2 irako-turce cu
Odată cu anul 1997, când penalităţile au
o capacitate de transport 1,5 milioane barili/zi;
început să nu mai fie susţinute pe plan interna-
Ipsa I, II dintre Rumeila şi Petroline (Arabia
ţional, Lukoil (Rusia), Total (Franţa), Compania
Saudită) capacitate de 500.000 barili/zi (în pre-
Naţională a Petrolului (China) şi altele au iniţiat
zent recent deschise numai pentru transportul
negocierea şi semnarea de acorduri cu noul
de gaz natural); conducta strategică
guvern irakian, obţinând contracte de prospec-
Roumellah - Haditha-Kirkuk capacitate 1 milion
tări geologice, foraj şi extracţie în diferite zone
barili/zi; Fao - Mina al-Bakr (50 km). De ase-
de producţie ale ţării.
menea conducta Kirkuk-Banias (în Siria) care
a funcţionat cu intermitenţă funcţie de relaţiile În prezent, Autoritatea statală în domeniu
politice dintre cele două ţări, cea mai mare par- este Consiliul Superior pentru Petrol şi Gaze,
te de timp fiind închisă, precum şi cea mai ve- împreună cu Ministerul Petrolului. Compania
che conductă Kirkuk - Haifa (în Israel) care a Petrolieră Nord (NOC) şi Compania Petrolieră
fost închisă imediat după crearea statului Isra- Sud (SOC) sunt principalele societăţi în dome-
el. niul ţiţeiului, în timp ce Compania de gaz Nord
(NGS) şi Compania de gaz Sud (SGC) sunt
Rapoarte de specialitate estimează că
responsabile pentru gazul natural, Compania
refacerea infrastructurii petroliere irakiene pre-
Irakiană de Transporturi Petroliere, Fundaţia
supune investiţii variind între 30 şi 40 miliarde
Naţională pentru Comercializarea Petrolului,
dolari (alte estimări din februarie 2007 avan-
Compania pentru Foraje Petroliere etc.
sează cifra de 75 miliarde dolari).
După înlăturarea regimului Saddam
Stagnarea lucrărilor de reparaţii, recon-
Hussein, Fundaţia Naţională pentru Comercia-
strucţie şi retehnologizare în acest sector în
lizarea Petrolului a derulat negocieri pentru
care activează cca. 70.000 oameni se datorea-
vânzarea acestui produs cu companiile ameri-
ză unei multitudini de cauze între care actele
cane Coastal, Phoenix, Chevron şi Mobil, ne-
de sabotare a instalaţiilor şi magistralelor de
gocieri care, însă, trenează, în aşteptarea
transport, împiedicarea, până în 2004, de către
adoptării de către Parlamentul irakian a noii
Administraţia civilă americană, de trecere a
Legi a Petrolului
acestei ramuri industriale în responsabilitatea
nemijlocită a Ministerului Petrolului, lipsa croni- Asemenea contacte nu s-au limitat doar
că a fondurilor financiare ş.a. la companiile americane, europene sau asiati-
ce. Potrivit unei informaţii publicate de cotidia-
Numai în perioada aprilie 2003-ianuarie
nul israelian Yedioth Aharonot la 28 mai 2003,
2007, infrastructura petrolieră irakiană a fost
societatea israeliană Bazan care activează în
ţintă a peste 390 acte de sabotaj majore provo-
domeniul exploatării rafinăriilor este în curs de
catoare de distrugeri şi pierderi devastatoare
negociere, prin intermediul Turciei, a unui con-
care au dus la stoparea pompărilor din zona
tract pentru achiziţionarea de ţiţei brut irakian
nordică pe o perioadă totală de 651 zile în in-
într-un cuantum reprezentând 10% din totalul
tervalul 2004-2006.
actual al importurilor petroliere ale Israelului.
O pondere importantă din activităţile şi
431

contractele în domeniu ale Irakului este şi va fi lege, considerând că aceasta este prea pripită
deţinută de compania americană Halliburton şi superficială în actualele condiţii de insecuri-
care a fost condusă de actualul vice-preşedinte tate şi instabilitate din ţară.
Dick Chenney şi care a încheiat, deja, impor- Frontul Irakian pentru Dialog Naţional
tante contracte pentru reabilitarea rafinăriilor, apreciază că, în forma în care a fost elaborată,
pe lângă cele vizând aprovizionarea cu com- legea este inaplicabilă la realităţile irakiene. O
bustibil a armatei americane din Irak. Numai în asemenea variantă “ar instaura anarhia în ţară
primul an al intervenţiei militare în această ţară şi ar lăsa petrolul la dispoziţia tuturor celor care
(2003), valoarea contractelor adjudecate de vor să îl fure”, după cum declara liderul acestei
Halliburton s-a cifrat la 5 miliarde dolari. formaţiuni, Saleh Al Mutlaq.
Economiştii apreciază, pe de altă parte, Alianţa Kurdă susţine o variantă modifi-
că un rol în expansiune va reveni, în perioada cată a legii, în sensul unei mai clare formulări a
următoare, companiilor asiatice, experţii tra- articolelor şi paragrafelor referitoare la distribu-
sând o foarte probabilă hartă a concesiunilor ţia veniturilor petroliere şi a atribuţiilor adminis-
pe care acestea sunt interesaţi să le obţină : trative şi decizionale între guvernul de la Bag-
chinezii – sudul şi centrul Irakului, vietnamezii dad şi autorităţile provinciale ale Kurdistanului
– zone din sud, indienii- de-a lungul frontierei irakian.
cu Kuwaitul, indonezienii – zonele deşertice
Guvernul irakian consideră, prin vocea
din vestul ţării.
premierului Nuri Al-Malki, că ea “slujeşte toate
Irakul dispune de rezerve de gaz natural categoriile şi clasele sociale ale poporului iraki-
descoperite de 3,149 trilioane metri cubi, din an şi este de natură să încurajeze investiţiile
care aproximativ 70% din acestea sunt rezerve autohtone şi străine în dezvoltarea şi funcţio-
de gaze asociate (gaz natural produs împreu- narea acestui sector vital”.
nă cu ţiţeiul). De asemenea, rezervele posibile
Consiliul Ulemalelor Musulmane, şiit, a
sunt apreciate la încă 4,248 trilioane metri
emis, în 2007, o fatwa (decret religios) prin ca-
cubi. Producţia de gaz natural a Irakului, în
re interzice parlamentarilor săi orice atitudine
2002, a fost de 235 milioane metri cubi. Cel
pozitivă în favoarea legii care este expresie a
mai important zăcământ de gaz natural
“pactizării şi cârdăşiei cu inamicul şi cu ocu-
neasociat din Irak este la al-Anfal, preluat prin
pantul, în defavoarea intereselor naţionale ira-
conductă la staţia de gaz Jambur, în apropiere
kiene”.
de Kirkuk.
Irakul intenţionează să-şi sporească pro-
ducţia de gaz natural pentru a-şi reduce de- VI. PETROLUL IRAKIAN ÎN CADRUL
pendenţa de consumul produselor petroliere, şi STRATEGIEI AMERICANE
chiar să găsească unele posibilităţi de export. În cadrul unei conferinţe de presă, după
acordarea premiului Nobel pentru Pace, în
anul 2002, fostul preşedinte American Jimmy
V. POZIŢIILE FORŢELOR POLITICE
Carter îşi manifesta surprinderea faţă de cei
IRAKIENE FAŢĂ DE PROIECTUL NOII LEGI
care comit “eroarea” de a crede că politica
A PETROLULUI se disting prin diversitatea
S.U.A. în problema Irakului este edificată pe
centrifugă a abordărilor şi poziţiilor pe care
interese petroliere în această ţară. “America,
acestea se situează.
spunea el, poate achiziţiona petrol la preţuri
Frontul sadrist, şiit, condus de Mussa rezonabile care să nu depăşească 27 de dolari
Sadr, liderul miliţiilor auto-intitulate “Armata lui pe baril, ceea ce înseamnă cheltuieli cu mult
Mahdi” are o atitudine deosebit de critică faţă inferioare celor pe care le-ar presupune o inva-
de proiectul legii căreia îi reproşează facilităţile zie în Irak”.
“iresponsabile” pe care le acordă companiilor
Este, la prima vedere, o afirmaţie corec-
străine, ceea ce, pe termen scurt, ar însemna
tă, cu atât mai mult cu cât există suficiente alte
pierderea suveranităţii Irakului asupra principa-
state producătoare de la care S.U.A. pot să-şi
lei sale bogăţii naturale.
asigure necesităţile de petrol la preţuri accep-
Frontul Concordiei, sunnit (Jabhat Al- tabile – Rusia, Nigeria, Alaska – fără a mai fi
Tawafuq ) este un alt oponent al proiectului de nevoie de uriaşul efort cerut de o campanie
432

militară de amploare la mii de kilometri depăr- an, 20% din totalul importurilor americane, ni-
tare de teritoriul naţional. vel pe care publicaţia amintită îl apreciază
Nici un stat nu se aventurează într-un drept “modest” şi “uşor substituibil” în caz de
război împotriva altui stat doar dintr-un singur nevoie.
motiv sau cu un singur scop, iar pentru analiştii Importanţa petrolului irakian, ca şi a celui
arabi ( Ali Hussein Al-Bakir: “De ce petrolul ira- din Golf, poate fi, însă, mai bine înţeleasă dacă
kian?”, Al-Jazira, 12 ianuarie 2008), campania se are în vedere existenţa mai multor factori de
americană în Irak constituie cauza şi scopul provocare:
secund, plasat după cel al asigurării intereselor 1. Statele Unite ale Americii conştienti-
de securitate ale statului Israel. zează că nu sunt singure pe eşichierul interna-
Ne putem întreba ce legătură există între ţional, îndeosebi pe cel economic, şi că au su-
acesta şi petrolul irakian. ficienţi competitori care aspiră să le ajungă din
În anul 1975, S.U.A. şi Israel au semnat urmă şi chiar să le depăşească într-un viitor
un Memorandum de Înţelegere care, între alte- mai apropiat sau mai îndepărtat. Ori pentru
le, stipulează că Statele Unite garantează aco- descurajarea şi bararea acestor ambiţii
perirea tuturor nevoilor de petrol ale statului concurenţiale, petrolul în discuţie reprezintă
evreu în cazul unor situaţii de criză. Documen- unul din mijloacele ideale. Majoritatea statelor
tul se reînnoieşte automat la fiecare cinci ani şi europene, apoi Japonia, China, India îşi impor-
obligă partea americană să constituie şi să ţină tă necesarul de petrol din Golf, inclusiv din
la dispoziţia Israelului o rezervă strategică de Irak, ceea ce înseamnă că ritmul dezvoltării lor
ţiţei în valoare echivalentă de 3 miliarde dolari economice şi al confortului social este în bună
( date valabile pentru anul 2002). măsură dependent de resursele energetice
provenite din regiunea menţionată. Iar controlul
Strădaniile Washingtonului pentru
asupra acestui petrol oferă Americii o pârghie
transferul către Israel al petrolului irakian nu
prin care poate dicta cotele, preţurile, condiţiile
sunt surprinzătoare. La 20 iunie 2003, ministrul
şi, implicit, de a controla, indirect, economiile
israelian al Finanţelor, Benjamin Netanyahu
statelor concurente.
declara, în faţa unui grup de investitori, că “nu
va trece mult timp până să vedem petrolul ira- 2. Stabilizarea situaţiei din Irak va asigu-
kian în rezervoarele de la Haifa. Este doar o ra Statelor Unite accesul la 112 miliarde barili
chestiune de timp până ce acest petrol va de petrol, adică la rezerva declarată a acestei
ajunge la Marea Mediterană”. ţări, a doua ca importanţă mondială după cea a
Arabiei Saudite. În consecinţă, controlul asu-
În contextul în care Statele Unite au lan-
pra Irakului înseamnă controlul asupra unei
sat şi acţionează pentru punerea în practică a
pătrimi din rezervele de energie primară ale
proiectului “Marelui Orient Mijlociu”, se înţelege
planetei.
că realizarea sa presupune integrarea Israelu-
lui în cadrul acestui nou Orient, inclusiv în do- 3. Costurile de producţie în cazul petrolu-
meniul energetic. Magistrala petrolieră Kirkuk- lui irakian sunt cele mai scăzute din lume ( în-
Haifa există şi nu are nevoie decât de reparaţii tre 95 de cenţi şi 1,5 dolari/baril), ceea ce asi-
simple pentru a fi repusă în funcţiune. Se poa- gură venituri considerabile, la aceasta
te înţelege că petrolul irakian face parte indiso- adăugându-se raportul dintre necesităţile de
lubilă din proiectul american de creare a consum şi rezervele existente, adică o durată
“Marelui” sau “Noului” Orient Mijlociu. de exploatare mai lungă a puţurilor irakiene,
raportată la nivelul actual de extracţie.
De ce petrolul irakian?
Se prognozează că în următorii 5-10ani,
Poate că, din punct de vedere al necesi-
producţia de petrol se va stabiliza, trecând chi-
tăţilor de consum, acesta nu este indispensabil
ar la o reducere progresivă cu până la 5 milioa-
pentru piaţa americană, după cum, de altfel, nu
ne barili pe zi. Or, aşa cum am menţionat deja,
este absolut indispensabil nici petrolul livrat de
Irakul va fi în măsură să-şi menţină un ritm ridi-
ţările arabe din Golf . Potrivit publicaţiei “Oil
cat al extracţiei, estimându-se că, în condiţii
and Gas Journal”, ţiţeiul provenit din această
normale de stabilitate, va putea să atingă nive-
zonă, îndeosebi din Kuwait şi Arabia Saudită
lul actual de exploatare al Arabiei Saudite, res-
va reprezenta , în primul trimestru al acestui
pectiv 10 milioane barili pe zi.
433

4. Prezenţa şi controlul exercitat de forţe- “Marelui Magreb Arab”.
le americane asupra petrolului din Golf şi Irak Care sunt elementele care au favorizat
elimină orice posibilitate de utilizare a acestuia succesele înregistrate de comunitatea arabă
ca armă politică în situaţii de criză, fie împotri- din zona Golfului şi ce factori împiedică dinami-
va Americii, fie a Israelului. zarea şi reuşita uniunii magrebiene, determi-
Din perspectiva considerentelor de mai nând eşecul, cel puţin până acum, al perspecti-
sus, poate fi sesizată importanţa pe care petro- vei succesului său?
lul irakian şi din ţările Golfului o are în cadrul Două sunt, în opinia analiştilor, domeniile
strategiei americane, inclusiv în condiţiile în în care diferenţele se manifestă:
care se previzionează că, în următoarele două
* Similitudinea şi armonizarea dintre edi-
decenii, consumul de petrol al S.U.A. va creşte
ficiile politice şi economice ale ţărilor arabe din
cu cca. 8 milioane barili pe zi, în paralel cu o
Golf, pe de o parte, şi discrepanţele sau chiar
scădere de 1,5 milioane barili a producţiei pro-
conflictele existente între structurile similare
prii.
ale statelor arabe magrebiene, pe de altă par-
Ambasador Prof. Dumitru CHICAN, te.
Corneliu PIVARIU
* Specificul conflictului în jurul Saharei
Occidentale care, în inima Magrebului, consti-
UNIUNEA MAGHREBULUI ARAB: tuie un permanent focar de tensiuni şi dispute
ÎNTRE EŞECUL PERSPECTIVEI ŞI PER- neîntâlnit în cazul Golfului arab.
SPECTIVA EŞECULUI Linia principală de demarcaţie între cele
două blocuri regionale se regăseşte în aceea
că, în primul caz, conceptual de integrare regi-
La sfârşitul anului 2007, la Doha, în Qa-
onală a fost edificat plecându-se de la intere-
tar, reuniunea la nivel înalt a celor şase state
sele interne şi comunitare ale structurii colecti-
care constituie Consiliul de Cooperare al Gol-
fului (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite,
Kuweit, Bahrein, Oman, Qatar) adopta docu-
mentul de constituire a Pieţei Comune a aces-
tei organizaţii regionale, care a devenit funcţio-
nală în luna ianuarie a acestui an şi decidea
realizarea, până în 2010, a unificării monetare
şi tarifar-vamale a statelor membre.
Simultan, la Rabat, o conferinţă a miniş-
trilor de Externe din Uniunea Magrebului Arab
(U.M.A.) eşua în tentativa de organizare a unui
summit al organizaţiei nord-africane paraliza-
tă, funcţional şi politic, aproape de la înfiinţare.
Constituită la 17 februarie 1989, ca o
asociere regională de state arabe, U.M.A. este
formată din Algeria, Maroc, Mauritania, Tunisia ve, fără extensii regionale, ceea ce explică şi
şi Libia, având o suprafaţă totală de 5.782.140 de ce alte state riverane Golfului – Irakul, Ira-
km.p. (aproximativ jumătate din suprafaţa con- nul şi Yemenul - nu au fost acceptate ca
tinentului european) şi un potenţial demografic membri, ceea ce a putut să protejeze unitatea
de 83.504.718 locuitori (date din anul 1995) şi şi stabilitatea internă de efectul crizelor şi răz-
are drept obiectiv programatic cooperarea poli- boaielor pe care zona Golfului le-a cunoscut în
tică, economică, culturală şi în alte domenii de ultimii 30 de ani.
interes intern şi internaţional. Trebuie precizat Nu configuraţia şi natura sistemelor de
că, geografic, din Magrebul african fac parte şi guvernământ sau diversitatea opţiunilor ideolo-
Senegalul şi Sahara Occidentală care,însă, nu gice şi a mecanismelor de funcţionare a eco-
sunt incluse în structurile U.M.A. dar care, îm- nomiei au constituit impedimentul fundamental
preună cu aceasta, constituie zona numită a care a stat în calea integrării şi unităţii, cât dife-
434

noscut drept “acţiunea arabă comună”.
Relaţiile bilaterale dintre cele două state
vecine nu au cunoscut, în istoria lor post-
colonială recentă, decât două momente de re-
laxare care au dat un impuls vremelnic proce-
sului de integrare regională. Este vorba de
sfârşitul anilor ’60 când liderii marocan, regele
Hassan II şi algerian, Houari Boumedienne au
acceptat să se întâlnească, decizând o soluţio-
nare a disputelor frontaliere dintre cele două
ţări. Un al doilea moment de detensionare a
acestor raporturi a fost înregistrat la finele ani-
lor ‘8o, pe fondul stabilirii unor solide relaţii per-
sonale între suveranul Marocului şi fostul şef al
statului algerian Chadli Ben Jedid, cadru în
care cei doi conducători au convenit să pună
capăt şi diferendului în problema Saharei Occi-
dentale, prin mecanismul unor negocieri deru-
late sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite.
În pofida acestor etape încurajatoare,
proiectul unităţii magrebiene a cunoscut o no-
uă stagnare, intrând, chiar, într-un proces re-
Palatul ONU Casablanca gresiv, în anii ’90, în contextul tensiunilor politi-
ce şi confesionale din Algeria şi al reformelor
rendul existent între principalii actori - Algeria
de tranziţie în Maroc, care au îndepărtat intere-
şi Maroc -, încordarea permanentă în relaţiile
sul şi preocupările naţionale şi regionale de la
bilaterale dintre aceştia şi conexiunile lor regio-
tema unităţii Magrebului.
nale, toate acestea fiind uneori chiar mai influ-
ente, în sens negativ, decât dosarul Saharei Cu toată căldura relaţiilor stabilite între
Occidentale care, totuşi, diplomatul grizonat năs-
continuă şi astăzi să aibă cut şi crescut în Maroc şi
un important rol submi- devenit actualul preşe-
nator în ecuaţia dinte algerian Abdelaziz
magrebiană. Bouteflika şi tânărul mo-
narh marocan Mohamed
Nu trebuie ignorate
VI, eliberat de complexul
nici disputele de frontieră
eternului conflict cu ţara
între Alger şi Rabat, dis-
vecină, relaţiile dintre
pute moştenite din pe-
Alger şi Rabat nu au cu-
rioada colonială şi care,
noscut şi nu cunosc, în
la începutul anilor ’60, au
prezent, o stare de real
degenerat chiar în vio-
dinamism şi normalitate,
lente confruntări armate.
iar consecinţele se re-
Asemenea stare de flectă în situaţia de cvasi-
tensiune a produs, şi la inexistenţă în care se
nivel regional, fricţiuni află organizaţia Unităţii
generate de situarea sta- Magrebului Arab.
telor arabe de partea
Contextul pare pa-
unuia sau a altuia dintre
radoxal, într-o oarecare
beligeranţi, cu impact
măsură căci, dacă până
nemijlocit asupra a ceea
acum, integrarea şi uni-
ce în discursul politic
tatea magrebiană au fost
contemporan , este cu-
Magazin de dulciuri Marrakesh (şi continuă) să exprime
435

o doleanţă şi o revendicare de masă în ţările în care secretarul american al Apărării, Robert
implicate, ele au devenit, astăzi, şi o cerere Gates, aflat într-o vizită surpriză la Bagdad,
strategică a comunităţii internaţionale şi, în pri- făcea un bilanţ pozitiv al situaţiei din Irak. Con-
mul rând, a Uniunii Europene pentru care nor- form acestuia, numărul atacurilor s-ar fi diminu-
dul arab al Africii reprezintă o prelungire natu- at cu 75% după ce Washingtonul a trimis, în
rală şi vitală, precum şi o importantă verigă de iulie 2007, cei 30.000 soldaţi, ca întăriri pentru
legătură cu Africa şi cu zona Orientului Mijlo- stabilizarea situaţiei, cu toate că vizita interve-
ciu. nea după ce ritmul atacurilor contra trupelor
Acestui cadru i se circumscriu proiectele americane din Bagdad crescuse în ultimele
de parteneriate multilaterale euro- săptămâni (între timp, bilanţul pierderilor ame-
mediteraneene demarate, în 1995, prin aşa- ricane în Irak s-a ridicat la 3.966, dintre care 22
numitul “Proces de la Barcelona”, sau recente- în cursul lunii februarie). Acest lucru nu l-a îm-
le idei lansate de preşedintele francez Nicolas piedicat însă să susţină necesitatea unei pau-
Sarkozy, privind crearea unei uniuni euro- ze în procesul de reducere a contingentului
magrebiene structurată pe modelul european. american din Irak după luna iulie. “Cred că
ideea unei scurte perioade de consolidare şi
Se poate spune că, dacă, pentru Consili-
evaluare este probabil logică” după o fază de
ul de Cooperare al Golfului, Arabia Saudită re-
reducere a numărului soldaţilor de la 157.000,
prezintă locomotiva care dă mişcare şi dina-
cât sunt în prezent, la 130.000 în luna iulie
mism, Uniunea Magrebului Arab ar putea să
2008, a declarat Gates.
facă din Uniunea Europeană, în general, şi din
Aceste de-
Franţa, îndeosebi, această locomotivă care să
claraţii au fost fă-
o scoată din anchiloza pe care singură şi-a
cute la scurt timp
provocat-o şi o menţine.
după ce preşedin-
Pentru vechiul continent, această zonă tele Bush susţinea
nordică a Continentului Negru reprezintă, prin acelaşi lucru în
rezervele naturale, potenţialul demografic, discursul său anu-
apropierea geografică şi situarea al asupra stării
geostrategică, dar şi prin statutul său de izvor naţiunii. Făcând
al unei masive emigraţii mai mult sau mai puţin bilanţul progrese-
legale şi exportator de elemente lor înregistrate pe
fundamentalist-radicale, o arie care trebuie da- teren, acesta atră-
că nu controlată, cel puţin, sau în primul rând, gea atenţia asupra
integrată într-un proces constructiv de coope- pericolului unei
rare şi dezvoltare care, în noile condiţii, intere- retrageri prematu-
sează în modul cel mai direct şi noul membru re , deoarece SUA
al Uniunii Europene numit România. trebuie să se aş-
Ambasador Prof. Dumitru CHICAN tepte încă la
“bătălii dure”, precizând: “Obiectivul principal al
Situaţia din Irak la cinci ani după
intervenţia americană din martie 2003
După invazia trupelor americane din 2003,
numărul irakienilor ucişi în violenţele cu care
se confruntă Irakul a depăşit un milion. Con-
form “Opinion Research Business” (ORB), so-
cietate de sondaj cu sediul la Londra, numărul
morţilor între martie 2003 - august 2007 a fost
de ordinul a 1.033.000, procentajul mai mare
fiind înregistrat la Bagdad (peste 40%).
La rândul lor, numărul militarilor ameri-
cani ucişi, după intervenţia din 2003, a atins
cifra de 3.960, în aceeaşi zi (12 februarie a.c.) Vizita lui Robert Gates în Irak - aprilie 2007
436

Statelor Unite pentru 2008, în Irak, este de a plus, Pentagonul are nevoie de mai mulţi bani
consolida şi capitaliza progresele înregistrate pentru a plăti salariile militarilor, care au fost
anii trecuţi, trecând la noua etapă a strategiei mărite cu 3,4%, ţinând cont că recrutarea de
noastre”. voluntari pentru Irak se dovedeşte a fi tot mai
Prin aceste declaraţii, Washingtonul pre- dificilă.
găteşte astfel terenul pentru o îngheţare a re- În această situaţie, se pune întrebarea:
tragerii trupelor americane după vara acestui “Cât timp vor rămâne americanii în Irak?”.
an, idee susţinută şi de comandamentul militar Acest an este cel al “unei tranziţii critice” în
american din Irak, care prin cuvântul generalu- Irak, susţin cele două ministere prin cuvântul
lui David Petraeus reclamă un termen de refle- lui Robert Gates şi al Condoleezei Rice, care
xie înainte de a se decide noi reduceri, pentru au adăugat: “Pentru a continua progresele în-
a nu ameninţa astfel succesele obţinute în do- registrate în ultimele luni, este nevoie de ajuto-
meniul securităţii. rul nostru. Irakienii au cerut o normalizare a
Despre adevărata intenţie a Washingto-
nului privind politica sa în Irak vorbeşte de la
sine bugetul apărării, care, pentru Casa Albă,
are o prioritate şi pentru 2009. În cadrul unei
sume record de 3.100 miliarde dolari solicitaţi
pentru următorul an bugetar (octombrie 2008/
septembrie 2009), Pentagonul are partea leului
cu cele 515 miliarde pentru cheltuieli curente,
ceea ce înseamnă o creştere de 7,5% în raport
cu bugetul pe 2008 şi de 74% după 2001. În
plus, preşedintele Bush a solicitat Congresului
70 miliarde dolari pentru finanţarea războaie-
lor din Irak şi Afganistan în primele luni ale no-
ului an fiscal, până la terminarea mandatului
său în ianuarie 2009. Suspect reţinut la Bagdad
Această propunere de buget al apărării,
cea mai ridicată de la sfârşitul celui de-al doi- relaţiilor lor cu noi şi o astfel de relaţie va con-
lea război mondial (3,4% din produsul intern stitui fundamentul pe baza căreia viitoarea Ad-
brut american), este justificată şi de necesita- ministraţie americană va putea să acţioneze”.
tea sporirii efectivelor trupelor de uscat, care Conform lui Robert Gates, nici un angajament
vor trebui să ajungă la 547.000 militari în american pentru apărarea Irakului nu va figura
2010, motiv în noul acord
pentru care bilateral des-
este nevoie tinat să asi-
de 20,5 mili- gure baze
arde dolari. legale pre-
Principalul zenţei trupe-
motiv îl relor america-
prezintă Ira- ne pe terito-
kul, care a riul irakian.
epuizat ar- Acordul, pe
mata ameri- care cele
cană, ce a două ţări vor
fost nevoită începe să-l
să accelere- negocieze în
ze rotaţia câteva săp-
unităţilor din tămâni, pen-
cauza efecti- tru a stabili
velor insufi- viitorul relaţi-
ciente. În Buldozere curăţă o piaţă din Bagdad după un atentat - mai 2007 ilor dintre
437

cele două ţări, nu va lega mâinile următorului Mijlociu deţine un loc important pe scena politi-
preşedinte american, a declarat acesta în faţa că internaţională şi pentru faptul că este o sur-
unei comisii a Congresului, subliniind că să de multiple ameninţări, între care cele mai
“declaraţia de principii” semnată în noiembrie semnificative sunt exportul de fundamentalism
anul trecut de preşedintele George W. Bush şi islamic şi terorism, traficul de droguri şi posibila
premierul irakian Nouri al-Maliki nu ar conţine proliferare a armelor de distrugere în masă. Pe
nici un angajament de apărare american. Este alt plan, integritatea teritorială a unor state din
vorba de viitorul acord, denumit “Status of regiune este în pericol (de exemplu Irak şi Af-
Forces Agreement (SOFA)”, ce va permite ganistan), în timp ce războiul civil este foarte
crearea unui cadru legal, care să lase deschise aproape în alte state (cum ar fi Pakistan şi Li-
opţiunile americane şi irakiene, după termina- ban). Chiar şi în statele cu o situaţie politică
rea mandatului ONU al Forţei multinaţionale relativ stabilă sunt posibile conflicte etnice şi
sub comandament american în Irak, mandat ce sectare. Orientul Mijlociu este o regiune în care
expiră la sfârşitul acestui an. se intersectează interesele şi sferele de influ-
Preşedintele Bush a recunoscut însă că enţă ale marilor puteri, dintre care se detaşea-
Statele Unite doresc o prezenţă militară ameri- ză Statele Unite şi Rusia. Pentru a înţelege
cană în Irak timp de mai mulţi ani, chiar dacă mai bine posibila evoluţie a situaţiei din aceas-
“nu vor stabili baze permanente”. Dar, “eu sunt tă zonă, vom prezenta succint câteva elemente
convins că este în interesul nostru şi al poporu- definitorii, după care vom prezenta opinii ale
lui irakian să ajungem la un acord asupra ma- analiştilor ruşi şi americani referitoare la per-
nierii care să ne conducă în anii care vin”, a spectiva evoluţiilor în această zonă, la care
adăugat acesta într-un interviu la canalul de vom adăuga câteva concluzii personale.
televiziune Fox. I.Definiţii ale Orientului Mijlociu:
Dacă faptul că trupele americane vor ră-
1.Definiţia tradiţională
mâne în Irak este un lucru cert, forma sub care
se va legaliza această prezenţă trece pe plan Geografic: ansamblu geopolitic vast cu
secund. Rămâne însă de văzut eficacitatea deschidere de aproape 4000 Km2 între
acestor măsuri pentru stoparea violenţelor şi strâmtorile turceşti şi cel mai sud-estic
reglementarea situaţiei interne. Semnificativ în punct al Peninsulei Arabiei, între valea
acest sens este recenta declaraţie a preşedin- Nilului şi munţii Afganistanului. Punte
telui egiptean, Hosni Moubarak, ca o reacţie a de legătură între M. Mediterană şi
celei lui Robert Gates: “Prezenţa trupelor ame- Oceanul Indian. Datorită rutelor terestre
ricane şi străine în Irak va conduce la atrage- şi maritime este un patrulater care face
rea teroriştilor din lumea întreagă, ameninţând legătura între Asia, Africa şi Europa.
securitatea şi stabilitatea regiunii”, chiar dacă a Aceasta este definiţia tradiţională
adăugat că o plecare precipitată a forţelor Politic: este compus din trei mari ţări peri-
americane din Irak ar agrava situaţia în aceas- ferice: Egipt, Iran şi Turcia, fiecare cu o
tă ţară. Reamintim că, deşi aliat al Statelor Uni- populaţie de aprox. 60 mil. loc.; ţările
te în Orientul Mijlociu, Egiptul s-a distanţat de centrale ale Semilunei Fertile (Irak, Is-
acestea cu ocazia intervenţiei din Irak, din rael, Iordania, Liban, Siria) şi de ţările
martie 2003. Peninsulei Arabia (A.Saudită, Bahrein,
Ionel BUCUROIU EAU, Kuweit, Oman, Qatar şi Yemen)
Economic: deţin 75% din rezervele mondi-
ale de hidrocarburi, mari producătoare
Orientul Mijlociu: ameninţări şi per- de bumbac, fosfaţi, gaze naturale.
spective. Puncte de vedere Demografic: pop. totală a O.M. este de
circa 245 mil. loc., 12 din cele 15 state
Orientul Mijlociu este, în mod tradiţio- fiind locuite în principal de arabi (113
nal, văzut ca un uriaş depozit de energie, chiar mil, din care 68 mil. la E de Suez). Pop.
dacă semnificaţia regiunii pentru stabilitatea turcă pe locul doi cu 61 mil., persani şi
politică globală depăşeşte cu mult interesele asimilaţi-28 mil., kurzi-21 mil, copţi-10
energetice ale statelor industrializate. Orientul mil., evrei-4mil., alţii-1 mil.
438
Religios: dominantă religia musulmană – geo-strategice, în principal americane, în zonă.

92% din total, iar în cadrul acestora do- Această nouă împărţire este prezentată public
uă treimi sunt suniţi iar o treime şiiţi. ca o creaţie a locotenentului-colonel american
Şiiţii reprezintă majoritatea populaţiei în în rezervă Ralph Peters1, în cartea acestuia
Iran, Irak, Bahrein şi 40% din pop. Liba- intitulată „Never Quit the Fight” (Nu renunţa la
nului. Creştinii sunt circa 14 mil (2/3 în luptă niciodată) din 20062. În capitolul referitor
Egipt) şi 4 mil. de evrei. la punctele de vedere americane vom prezenta
2.Marele Orient Mijlociu (sau Orien- succint şi această poziţie. Această nouă abor-
tul Mijlociu Extins) dare a trezit numeroase comentarii şi luări de
poziţii împotriva ei, încât nu a mai fost susţinu-
Înaintea Summitului G8 din 2004 SUA
tă deschis. Mai mult, la începutul anului 2008,
au prezentat o definiţie în care, Marele Orient
unul dintre cei mai renumiţi analişti ai Centrului
Mijlociu cuprinde o zonă mult mai vastă, inclu-
pentru Studii Strategice şi Internaţionale (The
zând ţările din nordul Africii, Sudanul, şi Cornul
Center for Strategic and International Studies –
Africii precum şi Afganistanul şi Pakistanul.
CSIS), pentru Orientul Mijlociu, l-am denumit
Definiţia corespundea mai bine planurilor glo-
aici pe Anthony H. Cordesman, şi-a intitulat
bale ale SUA, însă nu a găsit un prea mare
prima analiză a anului 2008, „Securitatea şi
ecou şi susţinere, ea fiind apoi readaptată sub
stabilitatea în Marele Orient Mijlociu” („Security
denumirea Noul Orient Mijlociu
and Stability in the Greater Middle East”).
3.Noul Orient Mijlociu Aceasta nu înseamnă că SUA a renunţat la o
Folosit pentru prima oară oficial de că- nouă redesenare a Orientului Mijlociu.
tre secretarul de stat american Condoleezza II. Periodizarea istoriei moderne a
Rice în iunie 2006, termenul de „Noul Orient Orientului Mijlociu
Mijlociu” a fost planificat ca o etapă în cadrul
Studiind evoluţiile istorice şi evenimen-
căreia SUA, Marea Britanie şi Israelul să con-
tele majore din epoca modernă a Orientului
tribuie hotărâtor la redesenarea frontierelor în
Mijlociu, apreciem că aceasta poate fi împărţită
Orientul Mijlociu, în scopul atingerii obiectivelor
439

în următoarele cinci perioade caracteristice3: SUA de a le include în sprijinirea unor pro-
Perioada redescoperirii Orientului Mijlo- iecte anti-sovietice. Războiul dintre Iran şi
ciu de către Europa (1774–sfârşitul răz- Irak slăbeşte cele două ţări mai mult de un
boiului ruso-turc, până la sfârşitul pri- deceniu.
mului război mondial -1918). Este o eta- Perioada de influenţă aproape neîngră-
pă în care declinul Imperiului Otoman per- dită a SUA (1990-2003). Începe o dată cu
mite Europei să redescopere Orientul Mij- dispariţia URSS şi se încheie după invazia
lociu şi să realizeze că acesta poate fi cu- SUA în Irak din 2003. este o perioadă în
cerit. Pătrunderea europeană a dus şi la care SUA a dispus de o influenţă fără pre-
apariţia aşa-numitei „Probleme Orientale” – cedent în zonă şi o libertate de acţiune
privind modul de abordare a efectelor de- aproape neîngrădită.
clinului imperiului otoman. În aceeaşi pe- Perioada actuală (2003-?) - perioada
rioadă intelectualii arabi şi musulmani au globalizării, apariţia şi dezvoltarea în zonă
început să se întrebe (unii o fac şi astăzi) a mijloacelor media, o mai mare politizare
de ce civilizaţia lor a rămas atât de mult în a zonei, în paralel cu creşterea influenţei
urma celei europene. Islamului, inclusiv prin folosirea mijloacelor
Perioada colonială (de la sfârşitul primu- moderne de propagandă. Influenţa SUA în
lui război mondial-1918, până la criza regiune scade, rămânând însă cea mai
Suez -1956). Este caracterizată de dispari- importantă.
ţia imperiului otoman şi apariţia Republicii
Turcia, precum şi de disensiunile dintre
III.Puncte de vedere ruse
puterile europene victorioase în război.
Prima perioadă a epocii coloniale în
Orientul Mijlociu este dominată de
Marea Britanie şi Franţa, apoi, ca
urmare a slăbirii influenţei acestora
la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial, cele două superputeri câş-
tigătoare, URSS şi SUA, încep să
se manifeste tot mai pregnant pe
arena internaţională, inclusiv în Ori-
entul Mijlociu. Este o etapă caracte-
rizată şi de dezvoltarea naţionalis-
mului arab.
Perioada Războiului Rece (1956-1990). Un studiu intitulat „Lumea din jurul
Perioadă marcată de confruntările dintre Rusiei: 2017. Prognoză pe termen mediu”, rea-
cele două superputeri, dar mai ales de lizat de un grup de experţi condus de politolo-
creşterea influenţei forţelor externe în Ori- gul Serghei Karaganov, preşedintele Consiliu-
entul Mijlociu, acestea începând să joace lui pentru Politică Externă si Apărare, o structu-
un rol tot mai important. Competiţia dintre ră consultativă de pe lângă preşedinţia rusă,
aceste forţe se manifestă prin convulsii face o prognoză amplă a ameninţărilor şi posi-
sângeroase, cum sunt războiul din iunie bilelor evoluţii din regiune, evident din punctul
1967, octombrie 1973, revoluţia islamică de vedere al intereselor Rusiei.
din 1979 în Iran, sau invazia israeliană din După reculul consemnat în urma dez-
Liban în 1982. Aceste evenimente demon- membrării Uniunii Sovietice, Moscova a reluat
strează că totuşi marile puteri nu pot con- la începutul anilor 2000 ofensiva politică în Ori-
trola evoluţiile situaţiei din zonă (revoluţia entul Mijlociu, încercând să-şi restabilească
islamică iraniană din 1979 duce la prăbuşi- rolul în reglementarea conflictului arabo-
rea unuia din regimurile considerate pilon israelian şi conservarea intereselor naţionale în
al SUA în regiune), iar războiul din 1982 Irak şi Iran. Pentru analiştii ruşi, situaţia actuală
duce la apariţia Hezbollahului în Liban, din Orientul Mijlociu rămâne foarte tensionată.
multe ţări arabe rezistând la presiunile Regiunea este divizată de conflicte, respectiv
440

confruntarea arabo-israeliană, războaiele din situaţia în regiune s-a deteriorat dramatic.
Irak şi Afganistan şi problema kurdă. În acelaşi Washingtonul a optat pentru folosirea forţei cu
timp, există câteva zone de conflicte potenţiale scopul de a instaura democraţia în regimuri
unde, în orice moment, pot izbucni crize acute. locale în vederea realizării intereselor america-
Este vorba, înainte de toate, de Pakistan unde ne strategice. Aceste interese, în opinia speci-
echilibrul etnic şi religios este atât de fragil în- aliştilor ruşi, includ preluarea controlului asupra
cât situaţia nu a degenerat doar datorită abilită- potenţialului energetic al regiunii şi stabilizarea
ţii preşedintelui Perverz Musharraf de a mane- situaţiei precum şi împiedicarea accesului Chi-
vra între principalele forţe politice. Alte conflicte nei la resursele din Orientul Mijlociu. La 11
politice sunt prezente în Iran (protestele arabe septembrie 2001, Statele Unite au primit un
din Khuzestan din 2005, protestele azerilor din „mandat moral” pentru declanşarea de acţiuni
2006, instabilitatea din partea iraniană a militare pe subcontinent. Ulterior, preşedintele
Kurdistanului, Sistanului şi Baluchistanului), Bush a lansat planuri pentru modernizarea re-
Arabia Saudită, Liban şi Turcia. Pe termen giunii extinse a Orientului Mijlociu prin răspân-
lung, situaţia din aceste ţări se poate deteriora direa democraţiei şi a valorilor liberale. A deve-
serios chiar până la declanşarea unor războaie nit însă tot mai evident că politica americană în
civile. Factorii care vor avea un rol major, con- regiune este pe cale să sufere o înfrângere
form opiniilor ruse, în evoluţiile din Orientul Mij- strategică.
lociu sunt: Radicalismul islamic.
Crizele sociale Creşterea popularităţii
şi economice. Majori- ideilor islamice este
tatea ţărilor se con- rezultatul unei crize
fruntă cu dificultăţi se- sistemice sociale, eco-
rioase, în timp ce une- nomice şi politice. Mai
le au încetat de fapt să mult, religia oferă po-
mai existe ca entitate pulaţiei locale un teren
unitară (Irak şi Afga- de opoziţie spirituală
nistan). Iran este sin- faţă de autorităţi sau
gura ţară care înregis- „colonizatori” (reali sau
trează o dezvoltare imaginari). Politica
economică reală, dar americană de demo-
Teheranul se confrun- cratizare a fost de na-
tă cu numeroase pro- tură să creeze alianţe
bleme politice interne între autorităţi locale şi
pe care o guvernare incompetentă sau influen- organizaţii extremiste, astfel că aceste organi-
ţe externe le pot transforma în revolte sociale. zaţii s-au legitimizat şi au devenit parte a rezis-
Crizele au rădăcini sociale, economice şi reli- tenţei oficiale la „ofensiva creştin-iudaică”.
gioase adânci care nu pot fi surmontate în vii- Unele regimuri opozante Statelor Unite, cum
torul apropiat. Subdezvoltarea mult răspândită sunt Iranul şi Siria, folosesc activităţile radicali-
în Orientul Mijlociu îşi are originile în trecutul lor islamişti în propriile interese, iar Arabia
colonialist; dependenţa elitelor politice de re- Saudită sprijină activ organizaţiile radicale
sursele de petrol, care generează profituri uria- islamiste, fiind chiar sponsorul principal al
şe; precum şi în unele particularităţi culturale. islamiştilor.
O altă cauză a crizelor se găseşte în disensiu- Regiunea este bântuită de un gen de
nile acute din cadrul lumii islamice, care este „sindrom Weimar” – sentimentul că a suferit o
divizată după linii religioase (suniţi şi shiiţi), linii înfrângere în dauna civilizaţiilor care se adap-
etnice (persani şi arabi) şi linii politice (unele tează mai bine concurenţei din actuala lume în
ţări arabe au încheiat un acord de pace cu Is- proces de globalizare şi că politica marilor pu-
rael în timp ce altele refuză să recunoască de teri nu este corectă. Autorităţile locale nu au
principiu statul israelian). intenţia de a lansa reforme sistemice care să
Politica externă a SUA. După venirea atenueze acest sentiment. Sindromul este unul
preşedintelui George W. Bush la Casa Albă dintre factorii care stau la baza propagandei
441

anti-iudaice şi anti-creştine în lumea islamică. în următorul deceniu, decât dacă marile puteri
Comportamentul agresiv al SUA combi- formează un cartel pentru impunerea păcii, dar
nat cu politica de pacificare promovată de Oc- şansele pentru un astfel de demers sunt mici.
cident ar putea aduce „războiul civilizaţiilor” Israelul începe să piardă din sprijinul europeni-
mai aproape. În opinia analiştilor ruşi, acesta lor şi din legitimitatea bazată pe Holocaust,
ar putea fi declan- deoarece este tot
şat în următoarea mai mult perceput
decadă. ca un stat agresiv şi
o ameninţare majo-
Influenţa
ră pentru stabilita-
Chinei. Creşterea
tea din Orientul Mij-
economică a Chinei
lociu. Schimbarea
a fost însoţită de o
de atitudine faţă de
majorare semnifica-
Israel pare să fie
tivă a cererii de
cauzată şi de creş-
energie, motiv pen-
terea numărului de
tru care Beijingul şi-
imigranţi arabi şi
a accentuat prezen-
musulmani în ţările
ţa în sectoarele
occidentale.
energetice ale economiilor din Orientul Mijlociu
şi Asia Centrală. China acordă o atenţie speci- O altă caracteristică a situaţiei din Ori-
ală Iranului, în timp ce Teheranul vede în dez- entul Mijlociu este, conform aprecierilor analiş-
voltarea relaţiilor cu China o cale de a contra- tilor ruşi, potenţialul redus în plan politic şi mili-
balansa presiunile Statelor Unite. tar a ţărilor din regiune. Singura ţară care deţi-
ne o armată puternică şi eficientă este Israelul,
Prestigiul liderilor militari cu înclinaţii
posibilii rivali ai acestuia fiind Iranul şi Turcia.
naţionaliste, care pot face faţă concurenţei isla-
În regiune nu există nici o uniune militar-
mice în lupta pentru putere. Astfel de situaţii se
politică, exceptând axa Washington-Tel Aviv-
întâlnesc în Turcia, Iran, Siria şi Pakistan unde
Ankara.
lideri militari ocupă poziţii puternice în instituţii-
le supreme ale puterii. Rivalitatea dintre Pe termen scurt, nu există nici un stat
islamişti şi militari este cea mai acută în Turcia, care să aibă capacitatea de a ajunge lider regi-
unde conducerea armatei este susţinută de onal, deşi trei state (Arabia Saudită, Egiptul şi
islamiştii moderaţi. Tocmai aceşti lideri militari Siria) îşi arogă poziţia de lider; nici unul dintre
pot deveni aliaţi ai SUA în lupta pentru demo- acestea nu a reuşit să obţină o influenţă decisi-
craţie, dar Washingtonul nu este prea încântat vă în Liga Statelor Arabe. Din punct de vedere
să consolideze relaţii cu astfel de lideri, cel mai militar şi politic, Iranul este cel mai puternic stat
elocvent exemplu fiind Pakistanul, unde din regiune, dar, datorită particularităţilor reli-
Benazir Bhutto trebuia să fie cea care să im- gioase şi etnice, nu poate fi considerat un real
plementeze reformele democratice. lider. Majoritatea liderilor politici locali, mai ales
în ţările arabe, percep realizările Iranului per-
Actuala situaţie din Orientul Mijlociu
san şi ale aliaţilor regionali cu neîncredere şi
este caracterizată de dominaţia factorilor des-
chiar cu ostilitate. În acest sens, a fost eloc-
tabilizatori faţă de cei stabilizatori. În următorul
ventă situaţia din lumea arabă în timpul războ-
deceniu, apreciază analiştii ruşi, situaţia va ră-
iului din iulie-august 2006, când nici o naţiune
mâne cel puţin identică, deoarece regiunea va
arabă, exceptând Siria, nu a sprijinit şiiţii liba-
continua să fie scena luptei dintre ţările dezvol-
nezi. Această rivalitate toţi-împotriva tuturor
tate pentru controlul asupra rezervelor de hi-
este o piedică în activitatea majorităţii organi-
drocarburi şi dintre ţările din regiune pentru
zaţiilor regionale (Liga Arabă, Consiliul de Coo-
dobândirea rolului de lider pe subcontinent. De
perare al Statelor Arabe din Golful Persic).
asemenea, va persista degradarea în plan so-
cial şi economic în majoritatea ţărilor din regiu- Potenţialul economic al Orientului Mijlo-
ne. Peisajul politic al regiunii va fi, în mare mă- ciu este dependent de petrol, iar această de-
sură, determinat de conflictul arabo-israelian. pendenţă se va menţine atât timp cât Occiden-
Cel mai probabil, crizele nu vor fi reglementate tul rămâne interesat în aprovizionarea cu petrol
442

din regiune. În pofida imenselor resurse de pe- pendente. Afirmaţia analiştilor ruşi se referă la
trol, înapoierea economică a majorităţii statelor Irak şi Afganistan, unde, pe termen mediu,
arabe continuă să se accentueze. Doar Israelul SUA, ONU şi NATO nu vor reuşi să găsească
şi Iranul fac eforturi pentru dezvoltarea industri- soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei. În pre-
ilor de înaltă tehnologie, în timp ce celelalte zent, singurul factor de stabilizare în aceste ţări
state se concentrează pe sectorul combustibil/ este prezenţa unor numeroase efective militare
energie. străine pe teritoriile lor. Înainte sau după retra-
Posibile evoluţii în următorul dece- gerea trupelor americane din Afganistan, pare
niu inevitabilă izbucnirea unor războaie civile de
mare amploare. Cel mai probabil rezultat al
În condiţiile în care efectele strategiei
războiului din Irak se consideră că va fi împărţi-
americane în Orientul Mijlociu întârzie să îşi
rea în Nordul Kurd, Sudul Şiit şi Centrul Sunit.
facă apariţia, este de aşteptat ca următoarea
Afganistanul se va dezmembra în câteva
administraţie să reia întrebuinţarea forţei diplo-
cvasi-state – un stat al pashtunilor cu un regim
maţiei şi să renunţe la întrebuinţarea forţei mili-
sunit conservator, un stat tadjik-uzbek patronat
tare în Orientul Mijlo-
de SUA şi, probabil,
ciu. Totuşi, nu pot fi
un stat hazar-şiit în
total excluse încercări
sfera de influenţă a
izolate de folosire a
Iranului.
forţei (cum este un
atac aerian asupra Posibila dezmembra-
Iranului), dar probabi- re a Irakului creşte
litatea unor astfel de probabilitatea de apa-
încercări se va redu- riţie a unui stat kurd
ce în timp. Statele independent cu capi-
Unite vor intra într-o tala la Erbil sau
perioadă care poate fi Suleimania. Nu este
denumită „sindromul exclus ca noul stat să
post-Irak”, în care preia controlul asupra
administraţia ameri- câmpurilor petroliere
cană poate fi tentată de la Kirkuk. Cel mai
să-şi încordeze încă probabil, imediat du-
odată muşchii, astfel pă formare, statul
încât să risipească percepţia că eşecul din Irak kurd se va găsi sub controlul parţial al SUA.
ar fi transformat SUA într-un „tigru de hârtie”. Crearea statului kurd pe teritoriul actua-
În următorul deceniu, regiunea va fi lului stat irakian nu va rezolva definitiv proble-
marcată de procesele de destabilizare, deoare- ma kurdă în Orientul Mijlociu. Ca urmare, kurzii
ce partidele şi mişcările islamiste radicale vor din Turcia, Siria şi Iran, stimulaţi de exemplul
deveni tot mai populare. Armata va dobândi o kurzilor irakieni, vor intensifica activităţile sepa-
semnificativă greutate politică şi, în viitor, poa- ratiste.
te deveni o contrapondere la radicalii religioşi Conflictul arabo-israelian. Acest con-
din unele ţări. În acelaşi timp, evoluţiile din re- flict va evolua în conformitate cu direcţiile im-
giune vor depinde de factori externi, respectiv puse de administraţia americană. În următoa-
de politicile pe care SUA, China, Uniunea Eu- rea decadă, SUA ar putea înregistra un oare-
ropeană şi Rusia le vor promova pe care succes în politica arabo-israeliană, dar pe
subcontinent. Mai explicit, majoritatea conflic- termen lung, în procesul de stabilizare a situa-
telor regionale vor avea legătură, într-un fel ţiei, vor trebui să lase loc Uniunii Europene,
sau altul, cu interesele marilor puteri care ur- ONU şi, probabil, Rusiei. Dacă Statele Unite
măresc să-şi asigure controlul asupra resurse- reduc presiunile asupra Siriei şi palestinienilor
lor energetice din Orientul Mijlociu. şi vor implica în procesul de pace partea mo-
Totodată, la sfârşitul deceniului urmă- derată a liderilor Hamas, dialogul arabo-
tor, foarte probabil, unele ţări din regiune vor israelian se poate relua. Procesul de negociere
înceta să mai existe ca entităţi politice inde- va permite Washingtonului să transforme
443

Hamasul într-un fel de Fatah al anilor 1980, majoritatea ayatollahilor autoritari va părăsi
când această organizaţie condusă de Yasser scena politică, ceea ce va determina o slăbire
Arafat a renunţat la activitatea teroristă. Totuşi, a regimului clerical şi o nouă rivalitate între
astfel de evoluţii nu vor elimina complet ame- principalele grupări ale actualei puteri
ninţarea teroristă, dar ea va fi redusă semnifi- (conservatori, reformatori şi pragmatici).
cativ. În aceste condiţii, Palestina nu va obţine Scenariile menţionate mai sus sugerea-
suveranitatea de stat în următorii zece ani, ce- ză că, până în 2017, regimul clericilor din Iran
ea ce va face ca membrii mai radicali ai va pierde multe din poziţiile pe care le deţine
Hamas să părăsească organizaţia. În Israel, şi, în consecinţă, monopolul asupra puterii. Ro-
reluarea negocierilor de pace va consolida polul politicienilor seculari – care se bucură de
ziţiile partidelor moderate (Avoda, Meretz) şi va sprijinul oamenilor de afaceri, Corpul Gărzilor
accentua sentimentele conciliatorii între tineri. Revoluţionare şi forţa paramilitară Basij – va
În acelaşi timp, vor ieşi la suprafaţă unele ten- creşte. Preşedintele Iranului, Mahmoud
dinţe distructive în această ţară. De exemplu, Ahmadinejad este cel mai vizibil reprezentant
poate începe o confruntare între forţele publice al acestui profil politic. În următorii câţiva ani,
moderate şi conservatori. Moderaţii vor recla- acesta se poate îndepărta de ayatollahi şi poa-
ma faptul că religia este privită cu mai puţină te deveni o figură politică independentă şi po-
atenţie în viaţa publică, ceea ce va declanşa pulară. Pe de o parte, Iranul a consemnat o
un alt conflict social. Ca urmare, reducerea constantă creştere economică şi a reuşit să
ameninţării arabe va avea un impact negativ soluţioneze crizele demografice; pe de altă
asupra situaţiei politice, dar acesta va fi depă- parte, nu a reuşit să rezolve probleme etnice şi
şit de statul israelian. sociale serioase. În aceste condiţii, unele mă-
Dacă presiunile asupra Siriei se reduc, suri luate în grabă de autorităţi pot provoca o
preşedintele Bashar al-Assad va avea ocazia criză politică majoră, în urma căreia poziţia Te-
să promoveze reforme de piaţă şi să consoli- heranului în regiune să fie serios afectată.
deze poziţiile tehnocraţilor în detrimentul naţio- Problema etnică este deosebit de acută
naliştilor şi militarilor. Prin aceasta, se va des- în Iran. Apariţia de perturbări în Khuzestan,
chide calea pentru reluarea negocierilor dintre provincia populată de arabi, poate genera pa-
Siria şi Israel în vederea soluţionării problemei gube serioase economiei iraniene, deoarece
Înălţimilor Golan. Dar dacă evenimentele politi- această provincie deţine majoritatea resurselor
ce din Siria evoluează în această manieră, nu de hidrocarburi ale Iranului. O criză politică în
trebuie exclusă posibilitatea unei lovituri de stat Iran ar putea transforma ţara într-o arenă de
sau a asasinării liderilor moderaţi de către luptă între SUA şi China şi, probabil, într-o veri-
islamişti. tabilă colonie.
În următorul deceniu, conflictul dintre În acelaşi timp, o autoritate capabilă
Iran şi SUA va continua, probabil mocnit. Este poate propulsa Iranul în poziţia de lider regio-
puţin probabil ca Statele Unite să lanseze o nal, influenţa iraniană fiind puternică mai ales
operaţiune militară de mare amploare pentru în Asia Centrală şi regiunea Caspică. De ase-
înlocuirea regimului de la Teheran, mai ales în menea, Teheranul poate câştiga controlul
contextul unor războaie civile din Irak şi Afga- aproape total asupra zonelor şiite din Irak şi,
nistan. Washingtonul nu va tolera însă consoli- posibil, asupra zonelor hazare din Afganistan.
darea poziţiilor Iranului la scară globală. Princi- Poziţia Iranului în procesul de pace arabo-
pala tactică a SUA va fi de a penetra Iranul în israelian va depinde în mod direct de politica
plan economic şi cultural, ceea ce ar putea du- americană în Orientul Mijlociu. Dacă SUA slă-
ce la răsturnarea regimului clerical din interior. besc presiunile asupra Iranului, acesta ar pu-
Pentru a rezista atacului „culturii occidentale”, tea reduce sprijinul pe care îl acordă radicalilor
clericii şiiţi vor trebui fie să rămână credincioşi libanezi şi palestinieni, cu consecinţe favorabi-
valorilor islamice tradiţionale fie să reformeze le asupra tensiunilor dintre Israel şi vecinii
ţara „de la centru”. Ultima opţiune pare să fie apropiaţi.
cea mai productivă, iar noua generaţie de poli-
În următorii zece ani, vor avea loc
ticieni iranieni va urma cel mai probabil aceas-
schimbări politice radicale în Liban, care va
tă cale. Dar către sfârşitul perioadei analizate,
rămâne o zonă fierbinte în competiţia dintre
444

SUA şi Iran pentru influenţa regională. Tehera- pentru menţinerea instabilităţii în regiune cu
nul va sprijini organizaţiile şiite radicale, în timp scopul de a preveni consolidarea poziţiilor poli-
ce Washingtonul va sprijini pe liberalii adepţi ai tice ale comunităţii şiite;
fostului premier Rafiq Hariri. În următorul dece- − în domeniul energiei, ţările arabe
niu, şiiţi ar putea să se izoleze şi să creeze un vor căuta să elimine Iranul de pe piaţa globală
fel de stat propriu în sudul ţării, deoarece alian- a energiei astfel încât acesta să nu mai dispu-
ţa şiito-maronită este destul de fragilă. Libanul nă de petrofonduri pe care să le utilizeze în
se va confrunta cu o problemă foarte acută din scopul influenţării situaţiei din regiune.
cauza refugiaţilor palestinieni care sunt explo-
În următoarea decadă, Pakistanul va
zivi din punct de vedere social şi practic
constui principala ameninţare pentru stabilita-
necontrolabili. În cazul în care conflictele politi-
tea regională şi internaţională. Ca şi în Afga-
ce din Liban se amplifică, acţiunile palestinieni-
nistan, poziţiile islamiştilor din Pakistan sunt
lor pot duce ţara într-un nou război civil.
foarte puternice, deşi influenţa lor este, într-o
În deceniul următor statutul politic al oarecare măsură, contrabalansată de militari
Arabiei Saudite se va schimba. Pe de o parte, care sunt acum la putere. În prezent, islamiştii
Riyadul va continua să fie o putere majoră în (talibanii şi al-Qaeda) sunt prezenţi în zonele
extracţia de petrol. Pe de altă parte, situaţia Waziristan de Nord şi de Sud, în care autorită-
politică din ţară se poate deteriora semnificativ ţile de la Islamabad nu îşi pot exercita contro-
prin agravarea luptei pentru tron. Regele lul. Echilibrul etnic şi religios fragil din Pakistan
Abdullah a trecut de 80 de ani şi se apropie este menţinut actualmente de politica flexibilă
timpul schimbării. Mai mult, fiind frate vitreg cu a preşedintelui Musharraf. Dacă acesta ar pă-
fostul rege Fahd, a trebuit să câştige disputa răsi în mod neaşteptat scena politică, ţara va fi
cu fracţiunile clanului Suidaiti care include fraţii lăsată pradă conflictelor interne. Cel mai
fostului rege. În prezent, Abdullah deţine foarte realistic scenariu al evoluţiilor din Pakistan pu-
bine controlul puterii, dar inevitabila plecare de ne în prim plan o lovitură de stat, dacă nu mai
pe scena politică va duce la deteriorarea se- multe, pierderea totală de către Islamabad a
rioasă a situaţiei, cu atât mai mult cu cât nu are controlului asupra Waziristanului şi o nouă run-
niciun succesor, deoarece nu a avut fraţi buni. dă de tensiuni cu India (foarte probabil ca India
Eforturile Statelor Unite de a moderniza siste- să sporească sprijinul acordat separatiştilor din
mul politic saudit nu vor aduce rezultatele Baluchistan). Tensiunile politice din Pakistan
scontate. Societatea saudită va continua să pot fi alimentate şi de Statele Unite care,
rămână conservatoare iar factorul religios va nesatisfăcute de ritmul în care preşedintele
continua să joace un un rol important în viaţa Musharraf întăreşte autoritatea instituţiilor de-
ei. Ca urmare, unele cercuri de influenţă locale mocratice, vor sprijini opoziţia (după Bhutto
vor continua să sprijine organizaţiile islamiste urmează Sharif).
care operează pe subcontinent şi în alte regi-
Procesele politice menţionate mai sus
uni ale lumii.
vor conduce la apariţia unui cvasi-stat controlat
Statutul regional al Egiptului nu va su- 100% de islamişti pe teritoriul Waziristanului de
feri modificări. Va continua căutarea unui rol de Nord şi de Sud şi în Afganistan. Acesta va pro-
lider în lumea arabă, dar nu va fi în măsură să mova o politică externă agresivă, de natură să
concureze cu Arabia Saudită şi Iran. Cel mai agraveze relaţiile la graniţa iraniană şi în Asia
probabil, situaţia din Egipt va evolua către des- Centrală. Regiunea va deveni principala ţintă a
tabilizare şi consolidare a elementelor islamiste exportului de revoluţie islamică. În aceste con-
radicale. diţii, este de aşteptat creşterea în continuare a
Consolidarea poziţiei Teheranului în influenţei unor organizaţii ca Mişcarea Islamică
regiune va exacerba contradicţiile dintre Iran şi din Turkestan (cunoscută anterior ca Mişcarea
principalele ţări arabe. Confruntarea iraniano- Islamică din Uzbekistan), Hizb ut-Tahrir,
arabă se va manifesta pe următoarele zone: Akromiya, care deja escaladează lupta împotri-
− lupta pentru influenţă în Irak şi Af- va regimurilor seculare din Asia Centrală. Nu
ganistan. Iranul va căuta să instituie controlul este exclus ca activitatea de opoziţie a
asupra zonelor separatiste şiite din aceste ţări, islamiştilor să primească un viguros sprijin pu-
în timp ce arabii vor depune toate eforturile blic în Asia Centrală, unde populaţia vede în
445

islamişti o alternativă reală la administraţiile sură influenţa ei geopolitică. Oricum, Rusia ar
locale corupte şi ineficiente. putea să se confrunte cu un nou val de tero-
O posibilă criză politică în Pakistan poate rism islamic, dar este preferabil să o facă pe
favoriza preluarea de către islamişti a tehnolo- poziţii avansate şi nu pe teritoriul ei.
giilor nucleare. În aceste condiţii, pericolul tero- În perioada următoare, India va juca un
rist global va creşte semnificativ. Radicalii rol mai vizibil în Orientul Mijlociu. Ca şi China,
islamişti nu vor fi în măsură să dezvolte o armă India va arăta un interes mai mare faţă de re-
nucleară complet operativă, deşi vor avea sufi- sursele energetice din regiune. Cel mai proba-
ciente cunoştinţe pentru a fabrica o „bombă bil, India va continua să facă lobby pentru fur-
murdară” şi pentru a executa un act terorist de nizorii iranieni de gaz; totuşi, toate proiectele
amploare în unele ţări occidentale. Până la fo- pentru realizarea oleoductului din Orient către
losirea armelor nucleare de către terorişti, sunt India ar putea eşua din cauza unei posibile
posibile tentative de atacuri preventive pentru agravări a situaţiei din Pakistan.
distrugerea acestor arsenale pakistaneze de Din punct de vedere economic, situaţia
către SUA, India şi poate şi de alte forţe. Deşi ţărilor din regiune nu va suferi schimbări majo-
poziţiile islamismului radical pe subcontinent re. Ele vor rămâne depozitul de materii prime
se vor întări considerabil în următorii zece ani, pentru marile puteri, care vor avea grijă să
în Orientul Mijlociu nu se va crea nici un conserve sistemul semifeudal de pe
„califat”. Mai degrabă, unitatea lumii musulma- subcontinent. Iranul pare singura ţară în măsu-
ne se va degrada; vor creşte contradicţiile din- ră să rupă dependenţa economică de livrările
tre suniţi, şiiţi şi reprezentanţi ai altor credinţe de energie către Occident şi Orientul Îndepăr-
(druzi, alawiţi, wahhabiţi, sufiţi etc.); violenţa şi tat şi să îşi dezvolte industrii de înaltă tehnolo-
actele de terorism se vor înmulţi în regiune şi gie. Totuşi, viitorul Iranului depinde de cursul
în zonele adiacente, inclusiv în Rusia. Amenin- politic ce va fi urmat de conducerea ţării. Do-
ţarea teroristă cu origini în regiune va creşte bândirea tehnologiei nucleare în următorul de-
chiar şi după retragerea forţelor americane din ceniu este o mare probabilitate, evenimentul
Irak. putând fi amânat cu câţiva ani doar de o in-
Rolul Uniunii Europene în Orientul Mij- tervenţie militară a SUA sau Israel. Dar o astfel
lociu va creşte foarte puţin în următorul dece- de intervenţie va genera un curent pro-iranian
niu. Cel mai probabil, UE va continua să joace pe plan internaţional şi va coagula societatea
rolul de donator financiar, fără a fi în măsură iraniană în jurul elementelor radicale. Dacă Te-
să pună în discuţie monopolul SUA în domeni- heranul obţine arma nucleară sau este doar
ul politic. Dintre toate ţările europene, Franţa aproape de această ambiţie, declanşarea unei
va duce cea mai activă politică, deoarece are curse a armelor nucleare în regiune, la care să
interese financiare şi economice majore în reia parte Arabia Saudită, Egiptul şi Turcia, devi-
giune. Ca şi până ne foarte probabilă. În
acum, Franţa îşi va acest caz, se va crea
concentra politica pe o situaţie strategică
Liban, Siria şi Iran. În globală fundamental
ce priveşte Rusia, nouă, iar Rusia va
împiedicarea partici- trebui să-şi reconside-
pării ei la împărţirea re doctrina militară în
„moştenirii irakiene” şi zona care priveşte
a accesului firmelor angajarea armelor
ruse la sectorul resur- nucleare şi nu ar fi
selor energetice din exclus să amplaseze
regiune va avea ca un sistem regional de
efect pierderea din apărare antirachetă.
statura de putere Pe măsură ce China
energetică majoră, îşi va spori influenţa
statură pe care se în Orientul Mijlociu,
bazează în mare mă- interesul ţărilor din
446

regiune pentru Rusia se va reduce drastic. De sant este faptul că dacă Afganistanul ajunge
asemenea, dacă SUA reduc presiunile asupra sub controlul radicalilor islamici, ameninţarea
Iranului şi îşi reconsideră strategia regională, drogurilor se va reduce; comparativ cu situaţia
concernele energetice americane şi europene actuală, producţia de opium era mult mai mică
îşi vor intensifica activitatea în Orientul Mijlo- în Afganistanul condus de talibani.
ciu, ceea ce va însemna eliminarea treptată a O strategie pe termen lung a Rusiei,
companiilor ruse din programele de dezvoltare care să reducă la minim efectele unor provo-
energetică (petrol şi gaze) din Iran. cări originare în Orientul Mijlociu ar trebui, în
Pe de altă parte, odată cu extinderea opinia analiştilor ruşi, să prevadă: dezvoltarea
influenţei islamismului radical în regiune, Rusia cooperării cu China în problematica Orientului
va deveni interesantă pentru guvernele majori- Mijlociu; refacerea legăturilor avute în regiune
tăţii statelor din zonă ca partener în lupta împo- pe timpul Uniunii Sovietice; susţinerea iniţiati-
triva terorismului. O posibilă înţelegere ruso- velor americane în Orientul Mijlociu care nu vin
israeliană în contracararea ameninţării teroriste în conflict cu interesele naţionale ruse; amplifi-
ar veni să sporească rolul Rusiei în regiune. carea eforturilor de a accede pe piaţa energeti-
Interesul în Rusia ca furnizor de arma- că din regiune, pentru că, fără acest acces,
mente pentru Orientul Mijlociu va rămâne des- rolul Rusiei de putere energetică globală se va
tul de mare, chiar dacă, în perioada analizată, diminua dramatic.
Rusia nu va ameninţa poziţia de lider a State- IV. Puncte de vedere americane
lor Unite ca exportator de arme în această zo- În iunie 2006, secretarul de Stat
nă. Condoleezza Rice făcea următoarea declaraţie
Analiştii ruşi ajung la concluzia că ur- în Israel: "Suntem aici pentru a observa atacu-
mătorul deceniu va consemna o intensificare a rile israeliene din Liban, şi pentru a ne asigura
competiţiei dintre Rusia, care tinde să devină o că se merge spre un Nou Orient Mijlociu, şi nu
putere energetică globală, şi ţările din Golf spre cel vechi." Aşa a fost pus în circulaţie un
membre OPEC. Având în vedere interesul de a nou concept geopolitic, "Noul Orient Mijlociu"
sparge monopolul Rusiei asupra furnizărilor de care înlocuia formula uzitată anterior: "Orientul
petrol şi gaze către Occident, Uniunea Euro- Mijlociu Extins".
peană va accelera contactele cu ţările din Ori- În fapt, este vorba despre acelaşi spa-
entul Mijlociu. Deja ţiu uriaş, aflat de
producătorii de petrol multă vreme printre
din regiune şi Uniu- priorităţile strategilor
nea Europeană au de la Washington,
început să proiecte- datorită fabuloaselor
ze rute pentru resurse energetice.
transportul hidrocar- Un spaţiu care trebu-
burilor către Europa, ie "remodelat".
care să ocolească Schimbarea concep-
Rusia. Iar dacă pre- telor geopolitice coin-
siunile asupra Iranu- cidea oarecum cu
lui vor fi relaxate, inaugurarea giganti-
este posibil ca şi Ira- cului oleoduct ameri-
nul să se alăture can Baku-Tbilisi-
acestor proiecte. Ceyhan (şi care se
Orientul Mijlo- va prelungi, în Israel,
ciu poate constitui o până la Ashkelon şi
ameninţare serioasă pentru Rusia prin prolife- portul Eilat).
rarea islamismului radical în regiunile ruse cu "Noul Orient Mijlociu" este un proiect
populaţie majoritar musulmană (Caucazul de comun promovat de Washington, Londra şi
nord). Ierusalim, un fel de "foaie militară de parcurs",
Problema traficului de droguri în Orien- americano-britanico-israeliană, care vizează
tul Mijlociu va continua să fie una acută. Intere- întregul Orient Mijlociu. Analiştii avertizează
447

că proiectul, pregătit timp de mai mulţi ani, vi- recunoaşte că nici o retrasare a graniţelor nu
zează, de fapt, crearea unui "arc de criză" - poate mulţumi pe toată lumea, deoarece mino-
prin instabilitate, haos şi violenţă - din Liban rităţile etnice sau religioase se întrepătrund în
până în Siria, Irak, Golful Persic şi Afganistan. teritoriu, ele trăiesc împreună, nu separat
Strategie descrisă de un alt concept geopolitic Graniţele proiectate în hărţile care înso-
- "haos constructiv" ("constructive chaos") -, ţesc aceste materiale încearcă - în opinia lui
prin care se pot crea condiţii de violenţă şi răz- Ralph Peters - să "îndrepte" în primul rând ne-
boi, cu scopul final de a retrasa graniţele, în dreptăţile comise împotriva celor mai înşelate
funcţie de obiectivele geopolitice urmărite. minorităţi din Orientul Mijlociu: kurzii, belucii şi
În cartea şi articolele publicate de comunitatea arabă şiită.
Ralph Peters sunt prezentate hărţi ale regiunii, Harta de mai jos prezintă situaţia fronti-
în care puţine dintre graniţele statale actuale erelor din Orientul Mijlociu propusă de Ralph
se mai regăsesc şi se încearcă să se demon- Peters:
Se susţine că cele mai mari amputări

streze că retrasarea frontierelor din Orientul
teritoriale ar trebui să le sufere Arabia Saudită,
Mijlociu extins este singura cale de pacificare a
Iranul şi Pakistanul. Dacă scenariul rezervat
regiunii. Alţi analişti văd în acest proiect întoar-
Iranului nu surprinde, altfel stau lucrurile cu
cerea la străvechea tactică "divide et impera",
celelalte două state care sunt aliaţi tradiţionali
cosmetizată şi prezentată sub masca concep-
ai Washingtonului. Se pare că strategii de la
tului de "haos constructiv".
Pentagon au încetat de mult să mai creadă în
In scrierile sale, Ralph Peters explică binefacerile colaborării cu dinastia Al Saud, a
necesitatea reparării unor vechi nedreptăţi: cărei politică duplicitară aduce mai multe neca-
"Cele mai arbitrare şi distorsionate graniţe din zuri decât avantaje Statelor Unite. Ralph
lume se află în Africa şi Orientul Mijlociu. De- Peters afirmă că ascensiunea familiei regale
senate de interesele puterilor europene... con- saudite şi accesul acesteia la bogaţii uriaşe
tinuă să provoace milioane de morţi". Autorul (din petrol) a fost, pentru lumea musulmană,
448

"cel mai rău lucru de la Profet încoace". Aceas- dica teritorii iraniene.
ta pentru că dinastia Al Saud a promovat isla- Iranul ar trebui să redevină un stat
mismul radical al sectei Wahab, cu ai cărei li- "persan" omogen, renunţând la toate regiunile
deri s-a şi înrudit. Resursele colosale, dar şi populate preponderent de minorităţi. În schimb,
controlul strict instaurat asupra oraşelor sfinte ar putea primi provinciile afgane din jurul ora-
Mecca şi Medina, au permis conducătorilor de şului Herat, datorita afinităţilor istorice şi lin-
la Riad să-şi proiecteze viziunea religioasă şi gvistice.
influenţa politică mult dincolo de graniţele ţării.
Pakistanul s-ar putea vedea, la rândul
Stoparea wahabismului, marginalizarea aces-
său, văduvit de un spaţiu imens din sudul ţării,
tui curent în cadrul lumii musulmane, constituie
care va fi alipit "Beluchistanului liber". În vest,
acum o prioritate pentru Washington.
ar trebui să cedeze teritorii Afganistanului. Dar,
Soluţia propusă de Ralph Peters propu- scenariul cel mai exploziv se referă la nordul
ne pur şi simplu desfiinţarea statului saudit. În Pakistanului, care ar trebui să revină aproape
loc, ar urma să apară alte trei entităţi, restul în totalitate Indiei, noua vedetă regională, favo-
fiind împărţit între Yemen şi Iordania. Aşa cum rizată de SUA ca o contrapondere la China.
rezultă din noua hartă, în vestul ţării ar urma să Washingtonul s-a oferit să acorde sprijin Indiei,
fie creat un aşa-numit "Stat Sacru Islamic", ca- inclusiv în programul de cercetări nucleare.
re ar cuprinde oraşele Mecca şi Medina, păs-
Din Irak urmează să se desprindă trei
trând şi o largă deschidere la Marea Roşie.
state: unul şiit, unul sunnit şi altul kurd. Bagda-
Statul Sacru Islamic ar trebui să fie un fel de
dul va avea un statut special, din cauza imen-
"super-Vatican", condus de un consiliu religios,
selor probleme puse de securitatea din zonă şi
în care să fie reprezentat fiecare mare curent
din cauza amestecului etnic şi confesional.
doctrinar islamic.
"Statul Arab Şiit" va anexa o zonă întin-
În est, o bucată a teritoriului saudit ar
să din nord-vestul Arabiei Saudite, în apropiere
urma să fie alipită noului stat şiit rezultat din
de Kuweit. În mod ciudat, însă, Kuweitul îşi
federalizarea Irakului. Această entitate ar con-
păstrează graniţele actuale, deşi este cu certi-
trola vaste rezerve petroliere aflate de o parte
tudine una dintre cele mai absurde "invenţii"
şi de alta a graniţelor actuale.
ale Imperiului Britanic. O creaţie pur artificială,
În sud, o parte importantă a teritoriului desprinsă din fosta provincie otomană Basra.
saudit ar urma să fie cedată unui Yemen mult
"Irakul sunnit" - format din provinciile cu
extins spre nord. Iar în nord-vest, alte teritorii
insurgenţa cea mai violentă - va fi izolat şi lipsit
ar reveni "Iordaniei Mari". Dinastia al Saud ar
de resurse. În această regiune nu există rezer-
rămâne să conducă o ţară dramatic ciopârţită,
vele petrolifere.
rebotezată "Teritoriile Naţionale Independente
Saudite". Marii câştigători ai divizării Irakului vor fi
kurzii. Ei se bucură deja de o autonomie lărgi-
Cât priveşte Iranul, acesta ar trebui să
tă. Până la independenţă nu mai este decât un
fie al doilea stat sacrificat în Orientul Mijlociu.
pas. Sunt invocate motive de ordin moral: kur-
O mare parte din teritoriul său ar urma să fie
zii sunt marii nedreptăţiţi ai Orientului mijlociu,
alipită aşa-numitului "Azerbaidjan Unificat".
"cel mai numeros popor fără ţară din lume".
Deoarece Statele Unite au enorme interese în
Deşi nu există date oficiale exacte, se estimea-
exploatarea petrolului caspic, Washingtonul
ză că între 27 de milioane şi 36 de milioane de
are motive să fie receptiv la dorinţele politicie-
kurzi trăiesc astăzi răspândiţi în Turcia, Irak,
nilor de la Baku.
Iran şi Siria. Brusc, Washingtonul nu-i mai pri-
Altă parte a teritoriului iranian ar trebui veşte pe kurzi drept "terorişti" (aşa cum a fă-
să intre în componenţa noului "Kurdistan Liber, cut-o atâta vreme, alături de Ankara), ci drept
stat rezultat din federalizarea Irakului. Şi aici îşi aliaţi. Şeful Marelui Stat Major turc, generalul
spune cuvântul "vocea petrolului", deoarece Buyukamit, l-a contactat pe omologul său ame-
kurzii din nord stăpânesc Kirkuk-ul şi alte zone rican, generalul Peter Pace, şi a protestat vio-
petrolifere, de mare interes pentru SUA şi Isra- lent împotriva proiectului Noului Orient Mijlociu
el (ţări deja prezente în regiune cu instructori şi a unei hărţi care amputează teritoriul Turciei.
militari şi consilieri pentru kurzi). Şi entitatea La 15 septembrie 2006, agenţiile de presă in-
şiită desprinsă din Irakul actual ar putea reven-
449

formau că tensiuni pe această temă s-au înre- trului de studii strategice Stratfor apreciază că
gistrat şi în cadrul lui "Military College" al victoria a fost marcată, în termeni geopolitici,
NATO, ţinut la Roma. Ofiţerii trimişi de Ankara de succesul Statelor Unite în evitarea haosului
s-au arătat revoltaţi de faptul că Pentagonul ia din Irak prin impunerea ca actor dominant şi cu
în considerare - fie şi ipotetic - idea unui stat cea mai mare influenţă în întreaga lume sunită.
naţional kurd, care să încorporeze teritorii tur- Ceea ce trebuie să facă acum SUA este să-şi
ceşti consolideze capul de pod în lumea sunită pen-
În partea de vest a Noului Orient Mijlo- tru a croi aranjamente regionale solide, prin
ciu, aşa cum se specifică pe hartă, Israelul tre- care să-şi atingă obiectivele strategice.
buie să revină la graniţele de dinainte de răz- Orientul Mijlociu a fost anul trecut
boiul din 1967. Dar cu "ajustări locale semnifi- scena disputelor americano-iraniene, fiecare
cative" pentru securitatea statului evreu, răma- dintre cele două părţi căutându-şi reciproc
se însă nespecificate. Cisiordania nu are încă punctele slabe şi oportunităţile care i-ar putea
un statut determinat. fi oferite. Fiecare a încercat să convingă cea-
Se mai preconizează şi crearea în zonă laltă parte că este gata să aplice scenariul cel
a unui "Liban Mare", care va lipsi Siria de ac- mai drastic. Iranul a ameninţat cu folosirea mili-
cesul la Mediterana. ţiilor şiite pentru escaladarea violenţelor în Irak
şi cu o ofensivă a forţelor iraniene menită să
Majoritatea analiştilor independenţi
cucerească întreaga Peninsulă Arabia. Statele
consideră că proiectul mediatizat de Peters
Unite au ameninţat că vor susţine pe sunniţii
este mai degrabă un plan prin care Statele
irakieni până când aceştia vor conduce din nou
Unite ar exploata în interes propriu tensiunile
Mesopotamia şi vor funcţiona ca punct de con-
etnice şi religioase, violenţa internă şi diviziuni-
trol pentru ambiţiile persane; de asemenea,
le sectare. Un plan nu intru totul original, deoa-
SUA au ameninţat cu intervenţia aeriană împo-
rece scenarii similare s-au folosit în Irak, dar şi
triva Iranului. În cele din urmă, aceste amenin-
în Ruanda, Iugoslavia, Caucaz sau Afganistan.
ţări s-au dovedit a fi doar retorice, pentru că la
Strategia transformării unor minorităţi sfârşit de an era evident că cele două părţi au
etnice sau religioase în state naţionale, cu am- făcut apel la instrumente mai mult chirurgicale
putarea statelor existente, este o veche tehni- şi mai puţin predispuse la tăieri primitive. Situa-
că a marilor puteri, când în joc se află interese- ţia din Irak a fost cea mai puţin violentă din pe-
le lor. Semnificative în acest sens sunt cazurile rioada post-Saddam. În locul unui Iran amenin-
Kuweit, Iugoslavia sau Cehoslovacia. ţător, Statele Unite au proclamat că nu mai
La Washington, într-o analiză mai sunt convinse că Iranul a avut un program de
recentă şi cu evocarea unor perspective mai tehnologie nucleară, cu atât mai puţin arme
puţin îndepărtate, se apreciază că, trecându-se nucleare, punând capăt oricărei discuţii privind
peste faptul că războiul din Irak pare să fie posibilitatea unui război americano-iranian.
pierdut în ter- Prin alianţa cu sunniţii, strategia ameri-
meni militari, cană în Irak a dus la modificarea percepţiilor
deoarece nu acestora asupra intenţiilor pe care SUA le au
s-a reuşit im- în Irak. Urmare acestei alianţe realizate în
punerea unei 2007, configuraţia lumii islamice s-a modificat.
certitudini mili- Dacă în 2001 obiectivul al-Qaeda era să pro-
tare în regiu- voace Statele Unite să condamne Orientul Mij-
ne, adminis- lociu şi, astfel, să declanşeze furia necesară ca
traţia pregă- masele de musulmani să răstoarne regimurile
teşte ceremo- locale aliate cu Washingtonul, ducând la apari-
nia câştigării ţia unui califat modern, în 2007 a devenit evi-
războiului dent ca visurile organizaţiei teroriste au fost
jihadist înce- spulberate. Statele Unite sunt acum mai strâns
put la 11 sep- aliate cu toate regimurile arabe sunnite din Ori-
tembrie 2001. entul Mijlociu – regimuri care, bazându-se pe
Analiştii Cen- venituri record din vânzările de petrol şi făcând
450

acum parte din planurile de securitate ale SUA, ghii pentru a stabili nivelul preţului. Ca rezultat
se simt mai în siguranţă decât anterior. Deo- al acestui proces se va oficializa nu numai re-
camdată, terorismul jihadist va continua, dar ducerea forţelor americane din Irak, dar şi ni-
ideologia jihadismului a înregistrat un eşec de- velul la care forţele americane vor rămâne în
finitiv în demersul strategic de recreare a unui această ţară. Anul acesta va fi anul în care Ira-
califat. nul va proiecta natura compromisului pe care îl
Operaţiunile forţelor americane în Irak poate suporta, pentru ca apoi să îşi pregăteas-
din anul 2007 nu au avut succesul scontat în că populaţia pentru o apropiere de „Marele
remodelarea percepţiilor iraniene; în schimb, Satan”.
au avut succes în remodelarea percepţiilor A doua putere în regiune este Siria,
sunniţilor asupra intenţiilor americane în Irak. care participă la conflictul din Orientul Mijlociu
Realizarea este apreciată la Washington ca atât ca obiect cât şi ca actor. Iranul foloseşte
fiind deosebit de importantă când este vorba Siria ca monedă de schimb în contextul relaţio-
de Arabia Saudită, un stat care s-a situat la nal mai larg cu Statele Unite. Dar Siria are sufi-
originile ideologice şi a asigurat sprijin financiar cientă abilitate pentru a avea influenţă în Li-
pentru mişcarea jihadistă. Din cauza războiului ban, în Palestina şi în Irak, ceea ce îi conferă
din Irak şi a temerilor pentru un conflict ameri- şi autoritatea de a negocia în nume propriu. În
cano-iranian, care au dominat anul 2007, acest an, Siria va încerca să ajungă la o înţele-
Ryadul s-a menţinut la distanţă de Statele Uni- gere cu SUA, care să-i ofere precădere în Li-
te şi de eforturile acestora în Irak. Pe plan in- ban şi o poziţie avantajoasă în negocierile cu
tern, într-o mişcare foarte riscantă, saudiţii în- Israelul, în schimbul renunţării la implicarea în
cearcă să-şi remodeleze stabilimentul religios Irak. Presupunând că negocierile dintre SUA şi
pentru a se distanţa de extremism şi terorism. Iran nu vor eşua, demersul Siriei va fi încunu-
Reaşezarea relaţiilor americane cu nat de succes.
sunniţii va produce mutaţii semnificative nu În strânsă conexiune cu acest demers,
numai în Irak ci şi în întreaga lume musulma- Damascul va încerca să evite orice provocare
nă, în timp ce Statele Unite vor accentua presi- a Israelului, pe de o parte, şi să reducă posibili-
unile asupra acelor entităţi care încă se mai tăţile de manevră ale Hamasului, pe de altă
opun influenţei americane. Prima dintre aceste parte. Deşi Siria îşi va coordona acţiunile foar-
entităţi este Iranul. Deşi Iranul deţine multe te strâns cu Iranul, Damascul ar putea începe
pârghii în regiunea Golfului Persic, în general, să se comporte ca un aliat al SUA.
şi în Irak, în special, nu are totuşi capacitatea Dacă cineva ar putea pierde din apropie-
de a se confrunta cu Statele Unite, mai ales rea americano-iraniană, dominaţia siriană în
atunci când Statele Unite sunt susţinute de o Liban şi unificarea forţelor sunnite din Orientul
constelaţie de state sunnite. Cu toate acestea, Mijlociu într-un singur bloc, acel cineva este
este greu de crezut că Iranul îşi va modifica Israelul. Obiectivul pe termen mediu al Israelu-
atitudinea. Miliţiile şiite, relaţiile Teheranului cu lui este de a menţine pe palestinieni divizaţi din
Moscova şi Da- punct de vedere
mascul, progra- ideologic, militar,
mul nuclear şi o geografic şi
armată care con- organizaţional
tinuă să se dez- între Fatah în
volte, sunt de Cisiordania
natură să ofere (West Bank) şi
Iranului posibili- Hamas în Fâşia
tatea de a pretin- Gaza, astfel în-
de americanilor cât să facă abso-
un preţ pentru lut imposibilă
cooperarea irani- crearea de facto
ană în Irak. În a unui stat pales-
2008, Iranul va tinian. În acest
folosi aceste pâr- punct, interesele
451

americane şi cele boiului Rece însă în
israeliene sunt opo- Balcani a izbucnit
zante. O aliniere violenţa, Rusia s-a
bizară a intereselor retras şi acum revine
americane şi în Caucaz şi Asia
israeliene ar însem- Centrală, lumea ara-
na ca Israelul să bă a fost martora
susţină menţinerea unui flux imens de
frontului din Irak, influenţă americană,
menţinerea tensiuni- Iranul caută să-şi
lor dintre SUA şi extindă sfera de in-
Iran şi slăbirea insis- fluenţă, iar Irakul a
tenţelor SUA pentru intrat în colaps. În
reglementarea pro- centrul acestei fur-
blemei palestiniene. tuni de evenimente,
Ca urmare, adminis- Turcia şi-a consoli-
traţia americană va trebui să aibă suficientă dat capacitatea militară şi economică şi a reali-
abilitate pentru ca o înţelegere cu Iranul să nu zat un nivel de coerenţă politică pe nu l-a mai
genereze complicaţii neprevăzute care să-i pu- cunoscut de multă vreme. Pentru prima dată
nă în pericol eforturile de stabilizare a regiunii. după Primul Război Mondial, Turcia simte ne-
voia să fie implicată în imediata vecină-
tate şi are mijloacele pentru a se implica
cu autoritate. Ceea ce lipseşte însă Tur-
ciei este o direcţie pe care să-şi con-
centreze eforturile, mai precis o direcţie
în care obiectivele ei să fie urmate şi de
alianţa nord-atlantică sau cel puţin de
partenerul american.
Rezumându-se la previziuni pe
termen scurt, analiştii americani apreci-
ază că anul 2008 va fi oarecum asemă-
nător anului 2007. Va fi anul oportunită-
ţii pentru acele state care vor reuşi să
profite de confuzia continuă în care se
desfăşoară politica americană în regiu-
ne. Totuşi, aceste state se vor confrunta
În cazul în care Iranul şi Statele Unite vor cu un element de natură să le complice demer-
începe cooperarea în Irak, teritoriul irakian nu surile, care nu s-a manifestat în 2007, şi anu-
va mai fi un teatru de operaţii pentru jihadişti. me un termen limită. Blocajul irakian a fost de-
După ce o lungă perioadă de timp autorităţile păşit, Statele Unite îşi vor reduce prezenţa în
sunnite şi-au exportat militanţii, pentru a pre- Irak, vor menţine şi îşi vor restructura trupe în
veni apariţia problemelor pe propriul teritoriu, această ţară, dar nu mai sunt angajate într-un
eliminarea jihadiştilor din Irak va duce la reîn- conflict care părea fără sfârşit. Rusia este sta-
toarcere lor în ţările de origine şi crearea unor tul care ar putea să profite cel mai mult de pre-
probleme de securitate în acestea. zenţa SUA în Irak. Moscova ştie foarte bine că
Fără prea mare legătură cu conflictul din atunci când vor soluţiona toate problemele în
Irak, afirmarea unei noi puteri sau reafirmarea Orientul Mijlociu, Statele Unite îşi vor îndrepta
unei vechi puteri va începe să fie vizibilă în atenţia către spaţiul ex-sovietic. Ca urmare,
anul 2008. În ultimii 90 de ani, puterea turcă în Rusia va trebui să-şi redefinească vecinătatea
Orientul Mijlociu şi estul Mediteranei a fost la- imediată, pentru că altfel va risca o evoluţie
tentă, parametrii de securitate ai Turciei fiind geopolitică în care conceptul dominant va fi
dictaţi de Războiul Rece. După sfârşitul Răz- „încercuirea”. Alte state care ar putea profita în
452

2008 sunt Siria şi Arabia • Israelul se vede restrâns
Saudită, Coreea de Sud, la frontierele dinainte de 1967,
Taiwanul, Australia şi Japonia, dar această simplă măsură nu
puteri secundare, care sunt menţionează cum sunt rezol-
deja în căutarea unor noi mo- vate celelalte probleme, nu
dele de cooperare cu SUA. este menţionată apariţia unui
Europa se întoarce la o struc- stat palestinian, iar despre
tură de putere care a lipsit Cisiordania se menţionează
timp de două generaţii: con- că va avea un statut
cert de puteri, cu toată instabi- nedeterminat (o dovadă eloc-
litatea şi neîncrederea implica- ventă a dificultăţilor pe care
tă de această structură. autorul le-a avut chiar şi în
Concluzii: “jocul” cu creionul pe hârtie;
Atât SUA cât şi Rusia • Iordania devine Marea
privesc evoluţia evenimentelor Iordanie, recompensă pentru
viitoare din Orientul Mijlociu atitudinea de aliat din ultimii
prin prisma propriilor experien- ani, câştigând teritorii din Irak
ţe şi mai ales interese în şi Arabia Saudită;
această zonă. De multe ori
• Irakul mai este împărţit
ambele analize nu reuşesc să
în încă trei state: Irakul sunnit
facă o apreciere foarte corectă
- care însă înglobează şi o
a interdependenţelor care se
mică parte din actualul Kurdistan irakian
vor crea între diferite element strict interne
(pentru a dispune de unele resurse petroliere,
dintr-o ţară, influenţa factorilor externi arabi şi
zona fiind în general deşertică şi săracă în alte
musulmani, a altor ţări din zona asupra acestei
resurse naturale); Irakul şiit, care în afara zonei
evoluţii, precum şi interesele, reacţiile altor for-
majoritar şiite din centrul şi sudul ţării include
ţe externe la această posibilă evoluţie.
porţiuni din Vestul Iranului (inclusiv circa jumă-
Cea mai deficitară în acest sens este tate din litoralul iranian), precum şi toată zona
previziunea lui Ralph Peters, care în afara unei din litoralul estic saudit, până la Qatar, astfel
comenzi politice considerăm că reprezintă şi o încât controlează jumătate din Golful Persic;
încercare de a testa poziţiile ţărilor afectate de Bagdad- denumit oraş-stat, al cărui statut ia-
modul în care el vede “Noul Orient Mijlociu”. răşi este insuficient precizat;
Iată câteva observaţii în acest sens:
• Arabia Saudită se vede dras-
• Kurdistanul Liber, este o tic ciopârţită, în afara teritoriilor cedate Irakului
creaţie prin care amputează largi teritorii din şiit, o porţiune importantă, inclusiv de litoral la
Irak, Iran, Turcia şi o mai mică porţiuni din Si- Marea Roşie, fiind oferită Yemenului. Restul
ria, rezolvându-i (din creion) şi o porţiune de teritoriului este împărţit, aşa cum am prezentat
litoral la Marea Neagră în dauna aceleiaşi Tur- anterior, în două state: Statul Islamic Sacru -
cii care, cu siguranţă, nu va accepta, cel puţin cu o largă ieşire la Marea Roşie, incluzând ora-
in viitorul previzibil, această situaţie, fără să şele sfinte Mecca şi Medina cu statut insufici-
mai vorbim de Iran sau Siria; ent precizat, probabil neutru dar profund religi-
os şi la al cărui control este puţin probabil să
• Siria îşi vede amputată ieşi-
renunţe cu uşurinţă dinastia Saud, căreia îi ră-
rea la Marea Mediterană în favoarea Libanului,
mân doar “Teritoriile Naţionale Independente
care devine Marele Liban, dar recâştigă Înălţi-
Saudite”, cu o îngustă ieşire doar la Marea Ro-
mile Golan. Măsura amputării litoralului nu are
şie.
nici o justificare din punct de vedere istoric sau
etnic, fiind numai o manifestare a situaţiei actu- • Iranul este un alt stat cu mari
ale a relaţiilor dintre SUA şi Siria şi o eventuală ajustări teritoriale, în afara celor menţionate, va
punere în gardă a Siriei pentru a-şi modifica ceda o porţiune din nou “Azerbaidjanului Unifi-
poziţia; cat”, în intenţia lui Peters fiind micşorarea
453

acestuia sub motivaţia de a deveni un stat νTerorismul va continua să fie una din
“persan omogen”, dar va câştiga zone din ves- caracteristicile zonei. El se va manifesta pre-
tul Afganistanului, mai ales oraşul Herat; ponderent în societăţile puternic divizate, cum
este Irakul, în alte ţări cu grupuri radicale pu-
• Pakistanul, care cunoaşte
ternice, cum sunt Arabia Saudită şi Egiptul şi
puternice convulsii politice şi sociale şi care se
va fi folosit ca armă împotriva Israelului, împo-
consideră că poate fi stabilizat prin cedarea
triva prezenţei SUA şi a altor puteri externe în
unor teritorii Afganistanului, crearea unui
zonă;
“Belucistan Liber” (care să includă teritorii din
sudul Iranului şi Pakistanului, reducându-le co- νIslamul va mai fi prezent în viaţa socială,
respunzător litoralul) şi mai ales cedarea unei completând mai mult vacuumul politic, deve-
porţiuni din nord către India, văzută de SUA ca nind şi mai pregnant un element de bază al
o contrapondere la China. politicii majorităţii populaţiei din zonă. Socialis-
mul şi naţionalismul arab vor rămâne elemente
νRevenind la liniile mari ale evoluţiei Ori-
ale trecutului, puţin atractive, iar democraţia un
entului Mijlociu în următorii câţiva ani, apreci-
obiectiv prea îndepărtat faţă de situaţia actua-
em că SUA va rămâne statul cu cea mai mare
lă.
influenţă în zonă, comparativ cu orice alt stat,
influenţa sa însă va fi mai scăzută decât cea νUnitatea arabă va fi mai mult un slogan
de până în 2003-2004; decât o realitate, cum de altfel a fost şi până
acum. Această situaţie este demonstrată şi de
νCele mai puternice state din regiune vor
slăbiciunea organismelor regionale. Liga Ara-
fi Israelul, Iranul şi Egiptul, însă fiecare cu
bă, cea mai cunoscută organizaţie a Orientului
punctele sale vulnerabile: Israelul are o poziţie
Mijlociu, nu va reuşi mai mult comparativ cu
mai slabă după conflictul din Liban din 2006 şi
prezentul. Din ea nu fac parte însă cele mai
pericolul ca Iranul să se doteze cu arma nu-
importante state ale regiunii, Israelul şi Iranul.
cleară îi creează alte complicaţii, ca de altfel şi
pentru SUA; Iranul pare a fi puterea imperială νPreţul petrolului va rămâne ridicat şi ca
a Orientului Mijlociu, cu Siria ca aliat, cu o pu- urmare a creşterii cererii din partea Chinei şi
ternică influenţă în Irak, dispunând de Hamas Indiei. Credem că mai curând acesta va depăşi
în teritoriile palestiniene, Hezbollah în Liban şi 100 de dolari/baril, decât să scadă sub 40.
cu o situaţie economică bună, dar cu probleme Schimburile comerciale între ţările din Orientul
interne care se pot acutiza; Egiptul, cu o lungă Mijlociu vor continua să rămână la nivele mo-
perioadă de stabilitate sub conducerea preşe- deste, deoarece puţine dintre ele sunt în măsu-
dintelui Hosni Mubarak, se vede totuşi confrun- ră să asigure bunuri şi servicii pe scară largă,
tat cu o recrudescenţă a islamismului (Fraţii care vor fi importate din afara zonei.
Musulmani care devin tot mai puternici pe plan Globalizarea şi integrarea economică vor adu-
intern), pe care nu va reuşi să o gestioneze ce puţine avantaje zonei, în pofida necesităţii
corespunzător în perioada la care ne referim; presante pentru acest fel de avantaje.
νProblema palestiniană va rămâne în Nicolae PERHAIŢĂ, Corneliu PIVARIU
continuare nerezolvată, în jurul ei gravitând
interese locale şi regionale. Putem adăuga că PROBLEMA PALESTINIANĂ ŞI NEGOCIERI-
aceasta va fi una din problemele constant LE FINALE DE PACE
nerezolvate ale viitorului. Nu există nici o dorin-
ţa reală, clară şi practică a Israelului pentru
soluţionarea acestei probleme, intenţiile mate- La 27 septembrie 2007, în oraşul
rializate periodic spre o rezolvare a acestei Annapolis din statul american Maryland, preşe-
probleme fiind impuse mai mult de către SUA, dintele palestinian Mahmud Abbas şi primul
care, conjunctural, are interese să-şi îmbună- ministru al Israelului, Ehud Olmert, conveneau,
tăţească relaţiile cu o ţară arabă sau alta; în prezenţa, sub auspiciile şi cu susţinerea pre-
şedintelui George W. Bush, demararea de ne-
νSe vor menţine şi vor apare noi forţe pa- gocieri “serioase şi intense” care să se finalize-
ramilitare, aşa numitele “miliţii”, în Irak, Liban şi ze, până la sfârşitul anului 2008, cu crearea
teritoriile palestiniene; oficială a unui stat palestinian independent şi
454

viabil, coexistând în condiţii de normalitate cu recente, România a susţinut consecvent ideea
şi alături de Israel. că “sub soare există suficient loc pentru exis-
În cursul lunii ianuarie a acestui an, ca tenţa Israelului şi a unui stat palestinian” şi că
ripostă la tirurile de rachete lansate, din Fâşia înfăptuirea acestui deziderat nu va veni vreo-
Gaza, de către miliţiile Hamas, armata dată şi în primul rând din partea comunităţii
israeliană a trecut la represalii dure, soldate cu internaţionale sau din partea uneia sau a mai
numeroase victime omeneşti, multora dintre marile puteri ale lumii, ci din par-
tea celor direct implicaţi şi interesaţi – israelieni
Ceea ce a stârnit reacţii dezaprobatoare
şi arabi- singurii care îşi cunosc cel mai bine
din partea comunităţii internaţionale, a Consili-
aspiraţiile şi interesele de coexistenţă, securi-
ului de Securitate şi a Comisiei ONU pentru
tate şi libertate.
Drepturile Omului, care au cerut statului evreu
să dea dovadă de reţinere şi să relaxeze em- Prezentul material îşi propune să ofere
bargoul alimentar, energetic şi uman impus cititorului o sinteză a modului în care israelienii
populaţiei din acest teritoriu autonom palestini- şi palestinienii abordează căile de soluţionare
an. Preşedintele Mahmud Abbas, în numele a contenciosului, îndeosebi după întâlnirea
Autorităţii Naţionale, a ameninţat cu suspenda- “istorică” de la Annapolis, cât şi un racursiu al
rea unilaterală a negocierilor convenite la con- marilor etape şi evenimente istorice care, în
ferinţa internaţională de la Annapolis. Încă o contextual mai general al conflictului arabo-
dată s-a dovedit fragilitatea unui proces de pa- israelian, au marcat evoluţia contenciosului
ce care trenează de prea multă vreme, submi- dintre palestinieni şi statul evreu.
nat de suspiciuni, ostilitate atavică şi lipsa unei Este, desigur, dificil să se spună cât de
reale voinţe politice pentru convieţuire şi pace. “istorică” a fost reuniunea din Maryland, iniţiată
În luna mai, Israelul îşi va sărbători cea de preşedintele George Bush cu puţin timp
de-a 60-a aniversare a apariţiei oficiale şi juri- înainte de încheierea prezenţei sale oficiale în
dice pe harta Orientului Mijlociu. Recent, Orga- Biroul Oval de la Casa Albă, atâta vreme cât
nizaţia pentru Eliberarea Palestinei a împlinit jumătatea de veac de înfruntări între David şi
44 de ani, iar celălalt actor pe scena conflictu- Goliat este , prin însuşi contorsiunile sale
lui, Mişcarea de Rezistenţă Islamică Hamas a conflictuale, o istorie a urii şi confruntării care
înregistrat 21 de ani de existenţă. Dincolo de au brăzdat adânc mentalul colectiv şi conştiin-
încărcătura simbolică a momentelor comemo- ţele individuale aflate de o parte şi alta a aces-
rative şi de puseurile emoţionale, nici unul din- tei baricade care nu ar fi trebuit să existe.
tre preopinenţi (sau, mai degrabă, beligeranţi) *
nu are motive reale de satisfacţie atâta timp Sintagma “negocieri finale” în cadrul
cât, de peste o jumătate de secol, sângele şi procesului de pace palestiniano-israelian defi-
lacrimile continuă să curgă de ambele părţi, neşte, de fapt, etapa finală a tratativelor dintre
principiile de drept internaţional nu îşi află fina- cele două părţi, începute la Madrid (1991) şi
litatea pentru care au fost construite, iar pacea, Oslo (1993) şi în care se caută o finalizare
coexistenţa, toleranţa şi egalitatea de şanse pentru patru mari categorii de probleme lăsate,
rămân, încă, simple Fata Morgana. de comun acord, pentru etapa imediat premer-
Dificultatea ajungerii la o “soluţie definiti- gătoare ar ceea ce ar trebui să fie constituirea
vă şi durabilă” a conflictului palestiniano- unui stat palestinian, în conformitate cu preve-
israelian este, o dată mai mult, accentuată de derile “Foii de Parcurs” a “Cvartetului” internaţi-
aceea că el nu se reduce doar la o revendicare onal (ONU, Uniunea Europeană, SUA şi Fede-
teritorială, rezolvabilă, în definitiv, prin negoci- raţia Rusă), şi cu cele convenite la conferinţa
eri şi compromisuri reciproce, chiar internaţională de la Annapolis.
“dureroase” fiind, cât de configuraţia acestuia Aceste probleme se referă la statutul re-
ca o confruntare fundamentală între două fugiaţilor palestinieni, viitorul suveranităţii asu-
naţionalisme şi spiritualităţi şi două forme de pra Ierusalimului, soarta coloniilor evreieşti din
civilizaţie, şi de percepere şi asumare a aces- Gaza şi Malul de Vest al Iordanului
teia, ireconciliabile în esenţa lor cea mai inti- (Cisiordania) şi configuraţia teritorială şi politi-
mă. co-administrativă a viitorului stat Palestinian.
De-a lungul unei lungi perioade a istoriei
455

Asupra acestor dosare, poziţiile şi reven- nizaţia Fatah, trece sub controlul exclusiv al
dicările negociatorilor palestinieni şi israelieni Mişcării islamiste Hamas.
sunt puternic deosebite, În anul 1987, în dis-
dacă nu chiar diametral cuţii cu conducerea Orga-
opuse şi, în aparenţă, nizaţie de Eliberare a Pa-
greu reconciliabile. lestinei, reprezentată de
Nu este lipsit de fostul preşedinte al aces-
interes un crochiu foarte teia, Yasser Arafat, Ro-
parcimonios a ceea ce mânia propune, pentru
este cunoscut, astăzi, prima oară, întreprinderea
drept “teritorii autonome de demersuri pentru crea-
palestiniene”, sau rea unui stat palestinian
“teritorii”, în discursul în Sectorul Gaza şi “într-o
israelian. zonă mai puţin populată
Fâşia Gaza sau de coloni evrei în Cisior-
Sectorul Gaza (Qitaa dania”, respectiv, pentru
Ghaza, în limba arabă), început, districtul oraşului
denumeşte un teritoriu cu Ierihon, ca germen al vii-
o suprafaţă de numai 302 toarei entităţi statale pa-
km.p. (45 km în lungime lestiniene independente.
şi între 5 şi 8 km. în lăţi- Ideea , concretizată, ulte-
me), situate în extremita- rior drept “Acordul Gaza-
tea sud-vestică a statului Ierihon” avea să fie adop-
Israel, fiind, din punct de tată de părţile implicate şi
vedere geografic, o prelungire în direcţia nord- transformată, în 1993, în
vest a Peninsulei Sinai. Marile sale aglomerări “Acordul de la Oslo” în baza căruia a fost con-
urbane sunt oraşele Gaza-capitala districtului – stituită Autonomia Naţională Palestiniană şi se
Rafah, Khan Yunes şi Deir El-Balakh. Prin Re- desfăşoară, astăzi, convorbirile de pace dintre
zoluţia ONU din 1947 (“Rezoluţia de Partaj”) palestinieni şi israelieni
prin care Palestina istorică era împărţită în do- În ceea ce priveşte Cisiordania sau Ma-
uă entităţi politico-administrative – evreiască şi lul de Vest al Iordanului ( ar.Al-Diffa Al-
palestiniană arabă- sectorul Gaza revine aces- Gharbiya, ebr. Ha-Gada Ha-Ma’aravit), aceas-
teia din urmă, iar în urma intrării trupelor arabe ta a fost până în 1967, parte a Regatului
(Egipt, Siria, Iordania, Liban) în Palestina (15 Transiordania ( actualul Regat Haşemit al Ior-
mai 1948), după ce politicianul şi viitorul preşe- daniei) , fiind ocupată de Israel în urma războ-
dinte evreu Ben Gurion anunţa oficial constitui- iului din iunie 1967. Corespunde provinciilor
rea statului Israel şi după încheierea armistiţiu- menţionate în Biblie sub numele de Iudeea
lui israeliano-arab la 24 februarie 1949, Gaza ( Yehuda ) şi Samaria (ar. Al-Samira, ebr.
intră sub administraţie egipteană. Circa Shomron). Este locuită de cca. 2,5 milioane
200.000 arabi palestinieni se refugiază. După palestinieni şi de pest 275.000 coloni evrei că-
agresiunea tripartită (Israel, Franţa, Marea rora li se adaugă alţi 200.000 israelieni în sec-
Britanie) din 1956, împotriva Egiptului, ca ri- torul răsăritean al Ierusalimului. Oraşe princi-
postă a naţionalizării Canalului Suez, sectorul pale : Betleem ( 30.000 locuitori), Ierihon
Gaza este ocupat de trupele israeliene, fiind ( 25.000),Naplus (135.000), Ramallah
pus, un an mai târziu, sub controlul forţelor de (23.000), Al-Bireh (40.000).
urgenţă ale ONU, până în luna mai 1967 când,
la cererea Egiptului, acestea sunt evacuate. În
1. Chestiunea refugiaţilor se referă la
războiul din 1967, teritoriul este ocupat de Isra-
dreptul de reîntoarcere la căminele şi proprie-
el. În baza acordului israeliano-palestinian de
tăţile lor al palestinienilor care au fost nevoiţi
la Oslo (septembrie 1993), Gaza capătă statut
să emigreze în ţările arabe vecine sau în alte
de teritoriul autonom palestinian, iar în 2007, în
părţi ale lumii, în urma conflictelor militare ara-
urma unor violente confruntări militare cu orga-
bo-israeliene, începând din 1948 şi trecând
456

prin toate celelalte războaie din 1956, 1967 şi lansate de guvernul Ehud Olmert pentru con-
1973. Numărul acestora nu este cunoscut cu sfinţirea juridică internaţională a “naturii şi ca-
exactitate, dar este esti- racterului iudaic” al statu-
mat la între 2 şi 3 milioane lui Israel, ceea ce ar fixa
de oameni, stabiliţi, cu incompatibilitatea dintre
precădere, în Iordania, un stat eminamente ebraic
Liban, Siria, Irak, state şi existenţa, în structura
arabe din Golf şi pe alte acestuia, a unor cetăţeni
continente. arabi palestinieni ne-evrei.
Punctul de vedere În aceeaşi ordine de
palestinian în această idei este evocată şi posibi-
problemă propune realiza- litatea naturalizării refugia-
rea unei “soluţii echitabile ţilor în ţările-gazdă prin
şi unanim acceptate”, pe acordarea cetăţeniei sta-
baza Rezoluţiei ONU tului primitor, plata unor
Nr.194/1948, a Iniţiativei despăgubiri financiare ce-
Arabe de Pace lansată la lor care renunţă să se în-
Conferinţa Ligii Arabe la toarcă şi oferirea, cu con-
nivel înalt (Beirut, 2002) şi tribuţia comunităţii interna-
a Foii de Parcurs a Cvar- ţionale, a unor substanţia-
tetului internaţional. le ajutoare de dezvoltare
Partea palestiniană nu a ţărilor (arabe) care ar ac-
precizat cu exactitate sen- cepta această alternativă.
sul pe care îl acordă unei
“soluţii echitabile”, nici 2.Coloniile evre-
identitatea celor care au ieşti, îndeosebi cele ilegal
dreptul la construite în teritoriile au-
“reîntoarcere” (refugiaţii tonome, constituie ce-a de
din primele valuri sau şi a doua problemă de fond
descendenţii acestora) şi aflată în divergenţă.
nici locul în care ar trebui
Partea palestiniană
să revină, în condiţiile în care configuraţia geo-
consideră existenţa şi, mai ales, extinderea
grafică şi demografică a Palestinei istorice este
acestora şi implantarea altora noi ca fiind ilega-
cu totul diferită faţă de cea existentă în 1948,
le şi în flagrantă contradicţie cu angajamentele
la crearea statului Israel. Galileea şi regiunea
asumate, prin “Foaia de Parcurs”, de către sta-
Jaffa, de pildă, care, prin Rezoluţia de Partaj
tul evreu.
din 1947, fuseseră incluse în teritoriile palesti-
niene sunt astăzi parte a statului Israel şi ace- Şi în această chestiune, partea palestini-
eaşi situaţie este valabilă şi pentru partea de ană menţine o serie de neclarităţi în legătură
Est a Ierusalimului aflată, din 1967, sub admi- cu amploarea solicitărilor sale, în sensul că nu
nistraţie israeliană. a precizat, încă, dacă doreşte dezafectarea
tuturor aşezărilor înfiinţate după 1967 în Cisior-
Poziţia Israelului este una de respinge-
dania, Gaza şi zone din partea estică a Ierusa-
re categorică a însăşi ideii de reîntoarcere a
limului, limitându-se, oficial, să ceară stoparea
palestinienilor din diaspora, considerată ca
lucrărilor de extindere a coloniilor existente.
nerealistă şi neconformă cu noile realităţi, dar
şi cu conceptul de stat palestinian: nu este lo- În ceea ce priveşte partea israeliană,
gic, susţin negociatorii israelieni ca, în condiţii- aceasta distinge două categorii de aşezări –
le în care va fi creat un stat palestinian, să cele construite legal şi cele neautorizate ( de
existe refugiaţi care să vină pentru a se stabili obicei izolate şi cu populaţie redusă numeric).
şi a trăi în statul evreu. Israelul acceptă desfiinţarea acestora din ur-
mă, în număr de cca. 250, dar consideră că
De altfel tocmai evitării unei astfel de
marile colonii, precum Maaleh Adumim sau
perspective îi sunt consacrate şi demersurile
457

Rishon Lezion, sunt parte indivizibilă a statului asupra administrării acestora.
evreu, nepunându-se, în consecinţă, problema Un alt punct de disensiune îl constituie
renunţării la ele. cererea părţii palestiniene ca Israelul să desfi-
inţeze marea colonie evreiască Abu Ghoneim
3. Ierusalimul (ar. Al-Quds, Beit Al- (Harhoma) care izolează estul Ierusalimului de
Maqdis, ebr. Yeruşalaym), oraşul sacru al celor teritoriul Cisiordaniei.
trei mari religii monoteiste, revendicat şi de În ceea ce priveşte poziţia Israelului,
evrei şi de musulmani drept capitală eternă şi aceasta se rezumă la respingerea de plano a
indivizibilă, a fost, în a doua jumătate a ultimu- revendicărilor palestiniene (“un stat palestinian
lui secol de existenţă a Imperiului Otoman, ca- cu capitala la Ierusalim”), dar abordează favo-
pitală a unui district (sandjak) aflat în afara ju- rabil o cedare către Autoritatea Naţională a su-
risdicţiei aplicate celorlalte provincii ale imperi- veranităţii administrative asupra Ierusalimului
ului, pentru ca în perioada mandatului britanic răsăritean, cu menţinerea unui control
să devină capitală a Palestinei şi reşedinţă a israelian limitat de securitate asupra acestei
instituţiilor religioase evreieşti, creştine şi isla- zone. Îndeosebi radicalismul religios şi politic
mice. israelian consideră că, din punct de vedere ju-
În conformitate cu Planul de Partaj din ridic şi religios, chestiunea Ierusalimului este
1937, oraşul urma să fie menţinut sub regim de încheiată, acesta fiind consfinţit drept capitală
mandat, dar Rezoluţia ONU din 1947 privind eternă şi indivizibilă a statului evreu.
partajarea Palestinei îi conferă un statut in-
ternaţional sub supraveghere ONU. La 4.Statul Palestinian, din punctul de ve-
înceheiera primului război arabo-israelian din dere al Autorităţii Naţionale Palestiniene,
1948, partea estică a Ierusalimului este pusă trebuie să se constituie într-o entitate viabilă şi
sub administraţie militară, împărţirea de facto a funcţională în interiorul frontierelor existente la
oraşului fiind consfinţită prin acordul de armisti- data de 4 iunie 1967, adică pe aproximativ
ţiu iordaniano-israelian din aprilie 1949. În luna 22% din suprafaţa Palestinei istorice, omogen
decembrie a aceluiaşi an, Adunarea Generală şi nedivizat prin amplasarea de noi colonii ,
a ONU adoptă o nouă rezoluţie prin care Ieru- bariere şi ziduri de separaţie, avându-şi capita-
salimul este pus sub administraţie la în Ierusalimul de Est şi beneficiind de liber
inernaţională, cerându-se, totodată şi demilita- acces terestru, maritim şi aerian la lumea exte-
rizarea sa. Rezoluţia rămâne fără efect, atât rioară.
Israelul, cât şi partea arabă respingând in-
În cadrul “negocierilor finale”, Israelul
ternaţionalizarea acestui dosar.
agrează scopul însuşi al acestora – crearea
În luna ianuarie 1950, Knessetul unui stat palestinian- dar cu respectarea unor
(parlamentul israelian) proclamă Ierusalimul condiţii care se referă, îndeosebi, la configura-
drept capitală a statului, decizie nerecunoscută ţia şi traseul frontierelor, eventual prin efectua-
de mai multe ţări care procedează la transferarea unor schimburi de teritorii – cerere pe care
rea la Tel-Aviv a misiunilor lor diplomatice. negociatorii palestinieni nu o agrează, inexis-
La 7 iunie 1967, armata israeliană ocupă tenţa unei armate a viitorului Palestinian sau
partea de est a oraşului, iar cu începere de la menţinerea unui control israelian de securitate
29 iunie este aplicată jurisdicţia israeliană asu- asupra spaţiului aerian şi maritim şi al puncte-
pra acestei jumătăţi a Ierusalimului – decizie lor de ieşire din teritoriul viitorului stat.
considerată drept un act de anexiune care, de Desigur, problematica abordată în etapa
altfel, va fi consacrată ca atare printr-o lege din finală a negocierilor nu se reduce doar la cele
30 iunie 1980. patru mari tematici generale, ea incluzând şi o
Potrivit agendei de negocieri a părţii pa- serie de chestiuni divergente cu caracter pre-
lestiniene, Ierusalimul de Est trebuie să devi- ponderent tehnic, iar una dintre acestea-poate
nă capitală a viitorului stat palestinian, cu ga- cea mai spinoasă- o reprezintă accesul la re-
ranţii colective privind liberul acces la locurile şi sursele de apă potabilă, subiect care a fost şi
lăcaşurile de cult ale celor trei religii care să continuă să fie motiv de dispute nu numai între
deţină, fiecare, suveranitatea şi independenţa Israel şi palestinieni, ci şi între acesta şi ţările
458

arabe vecine- Siria, Iordania şi Liban. aşa cum şi-au promis, la Annapolis, Mahmud
Dacă, în sectorul Gaza, apa necesară Abbas, Ehud Olmert şi George W.Bush.
consumului şi agriculturii provine, în cea mai
mare parte, din pânza freatică, Cisiordania dis-
pune, în plus, de râul Iordan şi de câteva lacuri
de acumulare, precum şi de rezerve subtera-
CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVOLUŢII
ne, pe coasta Mării Moarte, utilizabile pentru
ISTORICE
irigaţii.
În conformitate cu Acordurile de la Oslo, ALE PROBLEMEI PALESTINIENE
palestinienilor le revine anual 57 metri cubi pe
cap de locuitor, în timp ce Israelul beneficiază - martie 1916: semnarea “Acordului
de 246 metri cubi, reducerea acestei mari dis- Sykes-Picot” prin care Marea Britanie şi Franţa
crepanţe constituind una dintre revendicările îşi împărţeau zonele de influenţă asupra foste-
importante ale părţii palestiniene în cadrul nelor vilayete din Orientul Mijlociu după învinge-
gocierilor. rea şi destrămarea Imperiului Otoman. Docu-
Pe Malul de Vest, patru cincimi din rezer- mentul a fost semnat de Sir Mark Sykes, am-
vele hidrografice sunt alocate statului evreu, basadorul Angliei la Istanbul şi de Georges
deşi lacurile de acumulare sunt alimentate de Picot pentru guvernul francez şi a avut drept
râuri ce curg pe teritoriul palestinian. consecinţă instituirea mandatului britanic în
Pentru a diminua presiunile cu care se Palestina.
confruntă în acest domeniu vital, Israelul are în - 2 noiembrie 1917: printr-o scrisoare
vedere construirea unei mari centrale de desa- adresată lordului Rotschild, secretarul britanic
linizare a apei de mare, ceea ce ar putea oferi al Foreign Office comunică acordul şi sprijinul
şi viitorului stat palestinian un acces mai Angliei pentru “stabilirea în Palestina a unui
substanţial la resursele de apă potabilă. cămin naţional pentru poporul evreu, urmând a
În cadrul negocierilor finale este de aş- face toate eforturile pentru a facilita realizarea
teptat ca partea israeliană să facă minimum de acestui obiectiv”. Ulterior, documentul va inspi-
concesii în această problemă, în condiţiile în ra “Rezoluţia de Partaj” prin care Palestina
care Israelul este dependent, în bună măsură, avea să fie împărţită în două entităţi statale –
de râurile Iordan şi Yarmuk care curg dinspre israeliană şi arabă palestiniană.
Platoul Golan şi în care, în perspectiva ajunge-
rii la un acord de pace cu Siria, va trebui să - 1936-1939: mai multe revolte şi ciocniri
retrocedeze acesteia teritoriul ocupat, bogat în sângeroase între locuitorii arabi şi imigranţii
rezerve de apă pe care statul evreu le exploa- evrei veniţi din Europa aflată în pragul celui de-
tează în prezent. În acelaşi timp, Gaza şi Cisi- al doilea Război Mondial. Anglia dispune mă-
ordania dispun de importante rezerve freatice suri de limitare a imigraţiei şi promite crearea
neexploatate, astfel încât repartiţia geografică unui stat pentru palestinieni.
a acestora poate influenţa direct concesiile teri- - 29 noiembrie 1947: “Rezoluţia de par-
toriale pe care statul evreu va fi dispus să le taj” a O.N.U. privind împărţirea Palestinei în
facă. două entităţi, evreiască şi arabă palestiniană.
O soluţionare echitabilă a acestei pro- Statele arabe resping această decizie.
bleme nu este uşor de realizat prin aceea că, - 14 mai 1948: David Ben Gurion pro-
având un caracter transfrontalier, problema clamă oficial crearea Statului Israel. Armatele
accesului la apă va trebui reglementată în ca- arabe intră în Palestina. Este primul război ara-
dru internaţional, de către toate părţile implica- bo-israelian. Peste 400 de sate arabe sunt dis-
te – Israel, palestinienii şi ţările arabe vecine, truse, iar 700.000 palestinieni se refugiază în-
ceea ce, în actualul context politico-militar din deosebi în ţările vecine.
zonă nu pare de perspectivă apropiată - aprilie 1950: Iordania anexează Malul
Dată fiind complexitatea problemelor de Vest, iar Sectorul Gaza trece sub adminis-
supuse negocierii şi divergenţele serioase ca- traţie militară egipteană.
re separă poziţiile părţilor, observatorii pun la
îndoială perspectiva ca un stat palestinian să - 28 mai 1964: este creată Organizaţia
vadă lumina zilei până la finele anului 2008, pentru Eliberarea Palestinei. Reunit în Ierusali-
459

mul de Est, Consiliul Naţional Palestinian refugiaţi palestinieni Sabra şi Shatilla. Comba-
adoptă Carta Naţională Palestiniană care pro- tanţii, comanda şi infrastructura palestiniană
clamă rezistenţa armată împotriva statului sunt evacuate în Tunisia şi în alte state arabe.
evreu. - 9 decembrie 1987: declanşarea pri-
- 4 iunie 1967: războiul de 6 zile. Israelul mei “Intifada” palestiniană împotriva ocupaţiei,
ocupă Estul Ierusalimului, Cisiordania, Platoul care va dura 6 ani
sirian Golan şi Peninsula Sinai. - 13 septembrie 1993: după mai multe
- 22 noiembrie 1967: O.N.U. adoptă Re- runde de negocieri secrete la Oslo şi Madrid,
zoluţia Nr. 242 prin care condamnă acapararea Israelul şi O.E.P. se recunosc reciproc şi sem-
de teritorii străine prin forţă şi cere Israelului nează o “Declaraţie de principii” prin care se
să-şi retragă trupele din teritoriile arabe. Rezo- acordă regim de autonomie teritoriilor palestini-
luţia nu este acceptată de comunitatea arabă, ene Gaza şi Cisiordania. Preşedintele Yasser
datorită referirii la drepturile “populaţiei” palesti- Arafat şi premierul Yitzhak Rabin vor primi Pre-
niene şi nu ale unui “popor” palestinian. miul Nobel pentru Pace.
- 4 februarie 1969: Yasser Arafat este - 1 iunie 1994: Yasser Arafat revine în
ales preşedinte al Organizaţiei pentru Elibera- Gaza unde creează Autoritatea Naţională Pa-
rea Palestinei. La 10 decembrie, în faţa Adună- lestiniană al cărei preşedinte devine.
rii Generale a O.N.U., rosteşte faimoasa frază “ - 4 noiembrie 1995: primul ministru al
vin cu ramura de măslin într-o mână şi cu arma Israelului, Yitzak Rabin este asasinat de un
în cealaltă” pentru a cere dreptate din partea evreu extremist ultrareligios. Procesul de nego-
comunităţii internaţionale. O.N.U. recunoaşte cieri intră într-un proces de declin.
oficial existenţa unui “popor palestinian” ceea
- 11 -25 iunie 2005: negocieri eşuate la
ce pune capăt ideii lansate de fostul premier
Camp David, S.U.A., între Yasser Arafat şi pre-
Golda Meir, potrivit căreia “Palestina este un
mierul israelian Ehud Barak. La 28 septembrie
pământ fără oameni, pentru oameni fără pă-
începe cea de-a doua “Intifada” declanşată de
mânt”.
vizita premierului Ariel Sharon pe Esplanada
- 16-22 septembrie 1970: înfruntări sân- Moscheilor musulmane din Ierusalim, conside-
geroase între O.E.P. şi armata iordaniană. rată un gest provocator.
Acest “Septembrie negru” se soldează cu
- 29 martie 2002: Israelul începe lucrările
3.000 de morţi, înfrângerea detaşamentelor
de construcţie a unui zid despărţitor de-a lun-
palestiniene şi replierea acestora în Liban.
gul liniei de demarcaţie cu Cisiordania. Actul
- 1972: România recunoaşte O.E.P. este dezaprobat de comunitatea arabă şi in-
drept unic reprezentant legitim al poporului pa- ternaţională.
lestinian şi stabileşte relaţii politice cu aceasta.
- 30 aprilie 2003: este lansată “Foaia de
- octombrie 1973 : “Războiul din parcurs” a cvartetului internaţional (O.N.U.,
Ramadan” sau, “Războiul de Yom Kippur”. Si- U.E., S.U.A., Federaţia Rusă). La 22 martie,
ria şi Egiptul atacă Israelul. Podişul Golan este liderul spiritual şi fondator al Mişcării Hamas
ocupat parţial. Ostilităţile se încheie cu un Ar- este ucis de un raid al aviaţiei israeliene.
mistiţiu în baza căruia trupe internaţionale de
- 15-23 august 2005: Israelul evacuează
menţinere a păcii sunt desfăşurate în Sinai şi
unilateral 25 de colonii din Gaza şi 4 din Cisior-
Golan.
dania.
- 1974: ţările arabe recunosc Organizaţia
- 25 ianuarie 2006: au loc alegeri legisla-
pentru Eliberarea Palestinei care, la 13 noiem-
tive, câştigate de mişcarea Hamas care for-
brie, devine membră a O.N.U., cu statut de
mează un nou guvern palestinian. Ulterior,
observator.
acesta va fi demis de preşedintele Mahmud
- iunie 1982: operaţiunea “Pace în Abbas şi îşi va impune, prin forţă, controlul
Galileea”. Armata israeliană invadează Liba- asupra Fâşiei Gaza. A.N.P. se transferă la
nul, intrând în Beirut unde, sub comanda fostu- Ramallah, în Cisiordania.
lui premier, generalul Ariel Sharon asistă impa-
- 27 septembrie 2007: în oraşul
sibilă la masacrarea, de către miliţiile creştine
Annapolis din statul american Maryland are loc
libaneze, a câtorva mii de civil din taberele de
460

o conferinţă internaţională de pace, organizată Hamas îşi declară intenţia de a se desprinde,
la iniţiativa şi sub auspiciile preşedintelui ame- economic, de Israel şi de a stabili relaţii de
rican George W.Bush. Este convenită demara- parteneriat administrativ cu Egiptul.
rea etapei finale a negocierilor palestiniano- Se înregistrează primele semnale privind
israeliene care să conducă la constituirea unui disponibilitatea Fatah şi Hamas de reconcilie-
stat palestinian in-
dependent până la
finele anului 2008.
Mai multe întâlniri
au avut loc, în
acest cadru, între
preşedintele Pales-
tinian Mahmud
Abbas şi premierul
israelian Ehud
Olmert.
- ianuarie
2008: ca urmare a
operaţiunilor desfă-
şurate de armata
israeliană şi a em-
bargoului econo-
mic sever impus
asupra Sectorului
Gaza, are loc un
exod masiv al po-
pulaţiei palestinie-
ne către Egipt,
pentru procurarea
mijloacelor nece-
sare de subzisten-
ţă. Neoficial, în
cercurile politice
israeliene este lan-
sată idea că pro-
blema palestiniană
va putea fi rezolva-
tă prin revenirea la
planurile mai vechi
de constituire a
unei uniuni
confederale între
Regatul Haşemit al
Iordaniei şi Cisior-
dania şi de reveni-
re a Fâşiei Gaza
sub administraţie
egipteană. Autori-
tăţile de la Amman
şi Cairo resping
categoric o aseme-
nea perspectivă.
Mişcarea
461

re, cu condiţia ca statutul sectorului Gaza, con- Mubarak, a fost dedicată reconcilierii
trolat de Hamas, să fie readus la starea iniţială, interpalestiniene . Reuniunea nu s-a încheiat
de dinaintea puciului efecutat de această miş- cu rezultate concludente, convenindu-se, însă,
care. menţinerea dialogului.
- 1-2 februarie 2008: La Cairo are loc o
primă întâlnire între reprezentanţii Fatah şi Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
Hamas care, iniţiată de preşedintele Hossni
462
Pulsul Geostrategic, Nr.25, Joi 20 Martie 2008 INGEPO Consulting
CONFLICTE CONFESIONALE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU şi

REVIRIMENTUL ISLAMIC CONTEMPORAN
SCURTĂ INCURSIUNE ÎN SITUAŢIA CON- sunniţii reprezintă două treimi, iar şiiţii o treime.
FESIONALĂ ACTUALĂ DIN Şiiţii sunt majoritari în Iran, Irak, Bahrein şi
ORIENTUL MIJLOCIU peste 40% din populaţia Libanului.
Creştinii, chiar dacă sunt mai puţin nu-
Principala religie practicată în Orientul Mijlociu meroşi, sunt şi mai divizaţi. Ei pot fi grupaţi în
este islamul, fiind considerată, în toate lucrările trei categorii principale:
de referinţă apărute în ultimele decenii, ca fiind ¬creştini ortodocşi, aparţinând patriarhiilor de
a doua religie ca răspândire în lume. Conform Constantinopole (Istanbul), Antiohia – cu sediul
unor ultime estimări, islamul câştigă tot mai la Alep – Siria, de Ierusalim şi Alexandria, ei
mulţi aderenţi, în comparaţie cu alte religii im- însumând un total de 700.000 credincioşi;
portante, apreciindu-se că această creştere ¬creştini catolici, cea mai numeroasă dar şi
este de 2,9% pe an, comparativ cu procentul cea mai divizată categorie, înglobând bisericile
de creştere a populaţiei globului, care este de separate de ortodoxism în timpul schismelor
2,3%. Această creştere este explicată prin rata din secolele IV şi V. Cea mai numeroasă este
mai mare de creştere a natalităţii în multe ţări cea a copţilor egipteni – 10 milioane. Mai pot fi
islamice şi/sau rate mai mari de convertire la enumerate biserica siriană-iacobită cu 150-
islam. Există opinii, care diferă însă foarte 200.000 credincioşi, precum şi biserica
mult, şi care prevăd că religia islamică va de- armeniană-gregoriană. De asemenea, există
păşi, ca număr de adepţi, pe cea creştină, biserica maronită, fondată îb secolul VII şi care
avansând ca moment al acestei situaţii, cel mai se integrează Vaticanului în secolul XII, cu cir-
apropiat termen anul 2025, cel mai îndepărtat ca 650.000 de credincioşi în Liban;
fiind 2200. Contrat unei păreri larg răspândite, ¬uniaţii, a treia categorie, este constituită din
însă numai în rândul celor mai puţin informaţi, membrii bisericilor de mai sus care s-au afiliat
majoritatea musulmanilor nu trăiesc în lumea Vaticanului ulterior, astfel: greco-catolicii (sau
arabă (care are o pondere de numai 18%). Melkiţii), fondată în 1724 în Siria, Liban şi Ior-
Cea mai mare comunitate musulmană trăieşte dania (circa 300.000 adepţi), biserica
în Indonezia, 20% din musulmani sunt în Africa caldeeană, cu circa 250.000 de adepţi în Irak;
subsahariană, 30% în Asia de Sud (Pakistan, biserica siriacă catolică, cu aproximativ
India, Bangladej). De asemenea, comunităţi 100.000 de credincioşi pe întregul Orient Mijlo-
musulmane numeroase se regăsesc în China, ciu. Dezvoltarea acestor biserici catolice a fost
Europa, Asia Centrală şi Rusia. favorizată în timpul Mandatului, în detrimentul
Problematica islamului este deosebit de ortodoxismului, de misionarii catolici prezenţi în
vastă şi cu o multitudine de nuanţe dificil de zonă. Cel mai concludent exemplu este cel al
decelat una de cealaltă, cu o filozofie aparte a maroniţilor din Liban.
lumii musulmane, mai greu de înţeles în mod Această diversitate religioasă a zonei
real şi corect de cei care nu-i aparţin, parţial este departe de a fi epuizată de enumerarea
înţeleasă chiar de foarte mulţi aparţinători ai de mai sus. Mai pot fi adăugate ramura şiiţilor
acestei credinţe. Însăşi folosirea termenilor de alauiţi în Siria, care deţin puterea politică în
islam, islamism, fundamentalism, integrism, această ţară (apreciaţi cu ceilalţi şiiţi siriene la
creează controverse, fiind câteodată încărcată circa 1 milion), precum şi druzii, care formează
de conotaţii negative. În cazul mişcărilor comunităţi distincte în Liban (200 de mii), Siria
fundamentaliste din zona religiei musulmane (300 de mii) şi Israel (75 de mii)
confuzia este şi mai mare.
Religia musulmană este dominantă în
Orientul Mijlociu, înglobând 92% din total (227 Occident, Islam şi globalizarea securităţii
milioane de locuitori), 13,5 milioane de creştini La finele anului 2006, autorităţile de la Cai-
(două treimi din aceştia fiind în Egipt) şi patru ro anunţau reţinerea unui grup de 11 cetăţeni
milioane de evrei. occidentali – francezi, belgieni şi un american
În cadrul musulmanilor, împărţiţi în prin- – sub acuzaţia de a desfăşura activităţi de pro-
cipal în două mari comunităţi, sunniţi şi şiiţi, zelitism şi recrutare a unor tineri egipteni pen-
463

REVIRIMENTUL ISLAMIC CONTEMPORAN (continuare)
de mai sus, se poate lesne constata că apeluri-

le la “rezistenţă împotriva cruciaţilor şi necre-
dincioşilor” provin într-o măsură tot mai accen-
tuată, din chiar ţările acestor “cruciaţi şi necre-
dincioşi” occidentali care se văd tot mai mult
ameninţate să se transforme din ţinte şi victime
ale terorismului fundamentalist în furnizoare
involuntare de asemenea extremism religios
radical.
Globalizarea, transparentizarea frontierelor
geografice, culturale, informaţionale între co-
munităţile umane şi state, tendinţa de transfor-
mare a lumii în “satul global” face ca destinul
tru a fi înrolaţi în rândurile filialei irakiene a re- civilizaţiei şi creativităţii umane să nu mai fie un
ţelei “Al-Qaida”. summum de destine juxtapuse şi centrifuge, ci
Incidentul a readus în prim plan o sintagmă un destin unic în diversitatea identităţilor lui. Or
mai puţin cercetată , sau, cel puţin, vehiculată aceasta lume globală – consumistă, producti-
cu un plus de discreţie şi prudenţă şi anume vă, constructivă , aspirând la confort şi stabili-
aceea referitoare la “globalizarea securităţii “. tate – nu poate fi durabilă fără a beneficia de o
Dar, în egală măsură, el a oferit, indirect, indi- securitate globală, capabilă să evite şi să sto-
ciul lipsit de echivoc că securitatea lumii, în peze competitivitatea globalizării terorismului şi
general, şi a Europei şi SUA, cu precădere, nu să evite, prin suficienţa , ipostaza de a-şi fi pro-
mai poate fi apărată şi garantată doar pe teme- priul său gropar.
lia principiilor proclamate de teoria “războiului Un recent studiu al Agenţiei Naţionale Ame-
preventiv” lansată de preşedintele George ricane de Securitate (NIE) sublinia faptul că
Bush după tragedia de la 11 Septembrie, potri- războiul împotriva Irakului a condus la apariţia
vit căreia terorismul – cel de sorginte islamică, unei noi generaţii de islamişti radicali terorişti
în speţă – trebuie eradicat “ la sursă”, adică în răspândiţi pe toate coordonatele mapamondu-
lumea arabo-islamică, înainte ca acesta să lui pe care vor să-l transforme în noul Califat
ajungă în “casa Occidentului” pentru a-i distru- mondial guvernat după regulile dreptului cano-
ge valorile care dau identitatea însăşi a demo- nic islamic, ceea ce ar însemna o rapidă dise-
craţiei conceptuale. minare a ideologiilor jihadiste de tip “Al-
Să înregistrăm, în acest sens, două obser- Qaida” , dar
vaţii nu lipsite de importanţă. independente
Este vorba, în primul rând, de realitatea că, de aceasta şi
astăzi, celebra reţea a lui Ossama Bin Laden arogându-şi
este mai puţin o organizaţie structurată, cât o iniţiativa, plani-
ideologie, după cum liderul fundamentalist a ficarea şi exe-
devenit nu atât un comandant, un mentor şi un cutarea, fără a
strateg, cât un purtător de puternică încărcătu- ăstepta indica-
ră simbolică pentru fanaticii de pretutindeni.. ţiile lui Ossama
Ideologia şi simbolistica produse de Bin Laden.
“fenomenul” Al–Qaida se manifestă, acum, in-
dependent de structurile instituţionale, ierarhi-
ce şi decizionale patronate, prin tradiţie, de Bin
Laden sau de locotenentul său Ayman Al-
Zawahiri, proliferând, independent, oriunde în
lume, fără a mai aştepta ordine, indicaţii, pla-
nuri şi teme de la “ comandantul suprem”.
În al doilea rând şi în relaţie directă cu cele
464

Mişcările islamiste după 11 Septembrie – tele de la 11 Septembrie.

premize şi perspective 2. Mişcările islamiste salafiste care, prin
Încă în primele momente care au urmat ata- tradiţie, au, mai curând, preocupări doctrinare
curilor de la 11 septembrie, majoritatea mişcă- şi spirituale, nefiind preocupate prioritar de pro-
rilor, comunităţilor şi instituţiilor islamice din blemele politico-sociale decât cu începere din
lume au emis declaraţii de condamnare a actu- ultimul deceniu, pe fondul evoluţiilor care au
lui terorist. Motivele se regăsesc în două cate- avut loc în lumea arabă şi în Peninsula Arabi-
gorii de reacţii atitudinale : un considerent cu că, in mod deosebit.
conotaţii etice, ţinând de filosofia ideii de 3. Mişcările “ jihadiste” , revoluţionare, cu o
“Jihad” în Islam care respinge atacarea celor ideologie în general de extracţie salafistă, dar
care nu poartă arme şi interzice uciderea fe- deosebite de salafismul tradiţionalist prin atitu-
meilor, copiilor şi bătrânilor; al doilea conside- dinea faţă de autoritatea statală şi de regimuri-
rent, de natură politică, potrivit căruia maniera le de guvernare, precum şi străinătate, pe care
în care a fost executat atacul nu are nici o justi- preferă să le abordeze de pe poziţii de forţă.
ficare politică, indiferent de considerentele de Sunt mişcări de mică dimensiune şi cele mai
ordin moral. multe nu se bucură de o susţinere de masă
Aproape că nici nu se împrăştiase praful semnificativă, dat fiind că “răzvrătirea” lor îm-
ridicat de prăbuşirea celor două turnuri geme- potriva statului antrenează, nediscriminatoriu,
ne, că au început să apară nuanţări şi chiar şi o “revoltă” împotriva societăţii civile, iar acţi-
contradicţii între atitudinile declarate ale cercu- unile lor războinice nu sunt fundamentate pe
rilor, mediilor şi aşezămintelor islamice cele un program politic pe care să-l aplice cu rezul-
mai diverse. Unanimitatea de apreciere s-a tate sociale benefice.
destrămat progresiv, lăsând loc diferenţelor de Este vorba aici, despre poziţiile oficializate
judecată , fiecare oglindind fidel deosebirile de ale acestor categorii de mişcări şi nu despre
ordin ideologic, programatic şi organizatoric cele vehiculate în culise. Un analist francez
care le separă. scria, în “Le Monde” că “ victimele atacurilor de
Se cunoaşte că, la 11 Septembrie sunt
astăzi, mişcările inocente, dar nu şi
islamiste pot fi înca- America”, ceea ce ar
drate, categorial, în însemna că mişcările
trei orientări principa- islamiste resping, din
le : perspectivă morală,
1. Mişcările aceste atentate, dar
islamiste politice prin ezită să le judece din
care sunt definite ace- punct de vedere politic
le grupări care îşi au şi aceasta din convin-
sorgintea în ideologia gerea în presiunile ca-
“Fraţilor Musulmani” şi re trebuie exercitate
care, sunt, în general, asupra S.U.A. pentru a
formaţiuni cu progra- determina o schimbare
me pacifiste, acţionând în cadrul regimului poli- a atitudinii acestora faţă de problemele lumii
tico-social existent pe care încearcă să-l deter- islamice şi arabe, în general.
mine la implementarea de schimbări şi refor- Din această perspectivă, nu surprinde faptul
me. că orientările şi curentele islamiste sunt în una-
În anii ’70, acestea au adoptat ca program nimitate de acord că America este singura vi-
politic cvasi-unanim evitarea confruntării direc- novată şi răspunzătoare de producerea acţiuni-
te cu regimurile aflate la guvernare, preferând lor de la 11 Septembrie, considerând, în ace-
lupta civilă alături sau în rândul forţelor naţio- laşi timp, că politicile islamice şi arabe promo-
nale de opoziţie. Ele sunt, de alt fel, cele care vate de Washington constituie cauza funda-
au condamnat în modul cel mai virulent atenta- mentală a ostilităţii anti-americane şi, în egală
465

măsură, a adâncirii clivajelor existente între eveniment le-a adus în prim plan este acela că
lumea arabo-islamică şi Occident. securitatea nu mai este doar o chestiune de
Este mai presus de orice îndoială că efecte- ordin logistic şi tehnic, devenind, înainte de
le actului de la 11 Septembrie constituie un toate, o problemă politică. Pentru moment,
important punct de cotitură care îşi va pune, şi există prea puţine motive de optimism cât pri-
în viitor, amprenta asupra mişcărilor islamiste, veşte reconsiderarea – de către ambele tabere
fie sub raportul relaţiilor dintre acestea, fie din- – a raporturilor dintre ele. “ Există două modali-
tre ele, pe de o parte şi regimurile arabe şi Oc- tăţi de situare faţă de terorism – scria un
cident, pe de altă parte. editorialist israelian, adresându-se cercurilor
americane - : să-l înţelegeţi, sau să-l comba-
În ceea ce priveşte relaţiile dintre formaţiu-
teţi. Nu există o a treia cale”. Deocamdată, cea
nile şi curentele islamiste, acestea se pot ori-
de-a doua opţiune este predominantă, cu con-
enta fie către apropiere, fie către ruptură şi
secinţele cunoscute astăzi şi, probabil, în viito-
competiţie, în funcţiile de evoluţiile pe care le
rul previzibil.
va cunoaşte lumea
Transformarea se-
arabo-islamică pe
curităţii dintr-o
fondul aşa-
chestiune tehnică
numitului “ război
într-o problemă po-
global” împotriva
litică va influenţa,
fenomenului tero-
neîndoielnic, gândi-
rist. Se poate apre-
rea liderilor arabi şi
cia că tripla catego-
islamici, cel puţin în
risire sus-amintită
aceeaşi măsură în
nu va mai avea, în
care şi-a pus am-
perspectivă, o rele-
prenta şi asupra
vanţă demnă de
modului de gândire
reţinut, fiind de aş-
al liderilor occiden-
teptat că mişcările
tali. Imaginea Pen-
islamiste să intre
tagonului în flăcări
într-un proces de radicalizare şi mai accentua-
şi a ruinelor celor două turnuri “ gemene” ar
tă, de conştientizare a necesităţii existenţei
trebui să-i determine pe conducătorii arabo-
unui program politic coerent şi de unire sau
islamici la o mai accentuată preocupare pentru
coordonare a eforturilor “jihadiste”, pe deasu-
perpetuarea, în ultimă instanţă, a propriilor re-
pra clasificărilor teoretice în care acestea sunt
gimuri, mai ales în condiţiile în care “ asistenţa
încadrate.
tehnică de securitate” pe care o aşteaptă din
Dacă, însă, regimurile – inclusiv cele occi- partea S.U.A. şi a Occidentului, în general, pa-
dentale – vor înţelege varietatea şi caracterul re a nu mai beneficia de aceeaşi atenţie şi
mozaicat al mediului islamist şi vor sesiza nu- credibilitatea din partea celor cărora aceasta le
anţele existente între lupta politică paşnică şi este destinată.
formele violente de opoziţie, s-ar putea ca isla-
O asemenea atitudine din partea prietenilor
mismul – atât cel politic, cât şi cel militant –să-
musulmani şi arabi ai Americii s-a manifestat
şi întoarcă faţa către conlucrare şi edificare
printr-un “curaj politic” fără precedent, întruchi-
internă, renunţând la iluzoriile sale aspiraţii
pat în virulenţa cu care aceştia au criticat
mondialiste.
S.U.A. şi politica sa după 11 Septembrie. Poa-
In ceea ce priveşte raporturile dintre curente că a fost o atitudine impusă de conjunctură
tele islamiste şi Occident, este credibil că evo- şi de practica relaţiilor în condiţii de criză, aşa
luţia sau involuţia acestora va depinde într-o cum o dovedeşte şi dublul etalon utilizat în dis-
măsură hotărâtoare de noua viziune strategică cursul politic arab. Astfel, ministrul de Externe
a decidenţilor americani în contextul generat al uni stat arab declara – în arabă – că ţara sa
de 11 Septembrie. nu va permite Americii să folosească bazele
Unul dintre marile paradoxuri pe care acest sale aeriene pentru atacuri împotriva
466

Afghanistanului, pentru ca, în aceeaşi zi, am- puternic asociată, în mentalul colectiv arabo-
basadorul respectivei ţări în S.U.A. să declare islamic, cu ostilitatea – reală sau numai imagi-
– în engleză – că bazele în discuţie stau la nată – a Occidentului faţă de Islam şi de lumea
dispoziţia armatei americane. islamică. “ islamizarea “ democraţiei liberale
Cu toate acestea, chiar şi un asemenea dis- este la început, fiind, încă, lipsită de repere
curs duplicitar este, prin el însuşi, un semn în filosofice şi ideologice pe care să le ofere în-
plus că lumea de după 11 Septembrie s-a săşi gândirea islamică. Se poate vorbi, în ega-
schimbat. lă măsură, de absenţa totală a discursului
despre raportul dintre religie şi laicitate, dintre
religie şi politică şi, implicit, dintre instituţia cle-
Democratizarea Islamului, sau islamizarea ricală şi stat, dintre identitate şi alteritate.
democraţiei ?
Se cuvine subliniat, în acelaşi timp, că soci-
Liderii societăţilor civile islamice, dar şi cu- etăţile din Orientul Mijlociu aspiră cu ardoare la
rentele islamiste din lumea arabo- islamică în- independenţă faţă de tot ceea ce înseamnă
cearcă să opereze o separare conceptuală în- dependenţă faţa de puterea şi influenţa străină.
tre noţiunea de democraţie, în general, şi mo- Copleşitoarea majoritatea a musulmanilor (şi
dul în care acesta este abordată în gândirea arabilor) păstrează şi transmit experienţa istori-
politică occidentală, în speranţa că o democra- că a colonialismului acaparator şi
ţie “ dezoccidentalizată” va putea fi mai lesne depersonalizant, percepând experimentul pro-
receptată şi acceptată de către conştiinţa co- pus de SUA drept o strategie camuflată de re-
lectivă arabo-islamică. constituire a unui nou model de imperiu occi-
În ultimele două decenii o necontenită dis- dental.
pută s-a desfăşurat, în acest sens, între adepţii Din această perspectivă , este dificil, dacă
şi teoreticienii democraţiei, pe de o parte, şi nu imposibil, de presupus că “democraţia” şi “
regimurile de guvernământ, îndeosebi cele mai anarhia constructivă” promovate de Adminis-
radicale dintre acestea, pe de altă parte. Pro- traţia SUA vor deveni prea curând realităţi ale
democraţii tind la o re-definire a conceptului de Orientului Mijlociu.. Aşa cum afirmă de. Fawaz
democraţie liberală şi la stabilirea unui con- Girgis, profesor de relaţii internaţionale şi pro-
sens între acest termen şi gândirea conceptua- bleme ale lumii arabe la Universitatea Sarah
lă şi doctrinară islamică, fiind vorba, cu alte Lawrence din New-York, “ Administraţia Bush
cuvinte, de o tentativă de “ islamizare” a demo- trebuie să înţeleagă că faptele sunt mai puter-
craţiei moderne şi “dezbrăcarea” de vestmântul nice decât vorbele, că edificarea instituţională
occidental. Si nu poate fi negat faptul că aces- reclamă soluţionarea prealabilă a conflictului şi
te demersuri obţin rezultate, chiar dacă încă lichidarea inechităţilor sociale şi economice”
timide : respingând “ importul en-gros” al libe-
ralismului democratic occidental, atât elitele
politice şi culturale arabe, cât şi mediile clerica- SUA şi islamul politic-pot exista puncte de
le şi societatea civilă arabă acceptă că demo- convergenţă ?
craţia nu înseamnă cu necesitate o “ democra- Unul dintre punctele de reper ale politicii
ţie americană sau occidentală”, ci poate avea externe americane pentru lumea islamică şi
şi o definire conformă cu modelul islamic de Orientul Mijlociu porneşte de la aprecierea că
înţelegere şi practică a unor valori antropologi- mişcările islamiste radicale folosesc recursul la
ce definitorii precum libertatea, egalitatea de violenţă extremă pentru atingerea unor obiecti-
şanse, identitatea sau drepturile fundamentale ve politice. Ca atare, nu acestea, ci curentele
ale fiinţei umane. şi orientările islamiste moderate pot fi avute în
Desigur, este riscant să se vorbească des- vedere în abordarea proceselor de reformă şi
pre o reală democratizare a “spiritului” lumii democratizare a acestei lumi.
islamice, dificultăţile în faţa acestui proces fi- În intervalul delimitat de încheierea Răz-
ind, încă, numeroase şi rezistente. Este vorba, boiului Rece şi atacurile de la 11 Septembrie,
în primul rând, de faptul că re-definirea şi re- S.U.A. au promovat ideea încheierii şi consoli-
problematizarea noţiunii de democraţie este dării de alianţe cu statele arabo-islamice prie-
467

tene , chiar trecând cu vederea unele aspecte rile şiite şi sunnite deţin “ capul de afiş” al eşi-
chierului politic, sau cazul Egiptului, unde miş-
carea Fraţilor Musulmani a reuşit ca, în ciuda
constrângerilor la care este supusă, să obţină
rezultate mai mult decât confortabile la ultimele
alegeri parlamentare. Este, în egală măsură, şi
victoria obţinută, în teritoriile palestiniene, de
mişcarea islamistă Hamas.
Toate acestea pot fi semnalmente că,
graţie procesului de democraţie – inclusiv la
urne-, islamul politic ar putea fi succesor al re-
gimurilor pe care Washingtonul vrea să le
schimbe. Or această perspectivă deschide do-
uă alternative : fie ca islamismul ajuns la pute-
re să dea dovadă de raţiune, moderaţie , rea-
legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor lism şi adaptabilitate la realităţile mediului con-
umane în aceste state, tocmai din dorinţa de a temporan – ceea ce, în definitiv, nu ar fi decât
împiedica accesul la putere al unor formaţiuni benefic pentru interesele S.U.A. - , fie să eşue-
islamice radicale, fapt care ar putea afecta in- ze, ceea ce va însemna însăşi dispariţia isla-
teresele regionale ale S.U.A., după model ira- mului politic ca alternativă de guvernare viabi-
nian , sudanez sau somalez. Dar, întrucât în lă.
lumea politică, nici interesele şi nici relaţiile nu
O serie de evoluţii survenite în ultimul
sunt eterne, S.U.A. au înţeles că apariţia unui “
timp – deteriorarea continuă a situaţiei din Irak,
fenomen “ precum Al-Qaida se datorează, în
revirimentul ofensivei islamice în Afganistan,
primul rând, crizelor interne din lumea arabă şi
preluarea conducerii iraniene de orientarea
că acesta se poate transforma cu rapiditate
conservatoare etc., fac dificil răspunsul la în-
într-un “bulgăre de zăpadă” care poate afecta
trebarea dacă ne aflăm la începutul unei “ pri-
interesele americane nu numai în regiune, ci şi
măveri islamiste” sau la sfârşitul acesteia în
la nivel global.
lumea arabă. Iar dificultatea găsirii răspunsului
Soluţia întrevăzută a constat în a face a reaprins, la Washington, dispute şi polemici
astfel încât “ mingea” să fie plasată în terenul aprinse pe marginea celei mai potrivite manie-
arabo-islamic, prin presiuni şi demersuri persu- re de abordare a acestui islam politic.
asive pentru o schimbare reformatoare a area-
Pe de o parte, se cere o “ domolire” a
lului arabo-islamic.
presiunilor americane în direcţia democratizării
“Marea greşeală pe care, anterior, politi- cu orice preţ a Orientului Mijlociu şi revenirea
ca S.U.A. a săvârşit-o a constat în sprijinirea la “ contractul social “ tradiţional cu regimurile
unor regimuri care nu au oferit nimic pozitiv arabe actuale, ceea ce ar stopa ameninţătoa-
popoarelor lor, regimuri care, pentru a-şi camu- rea ascensiune către putere a curentelor
fla propriile eşecuri, nu au făcut altceva decât islamiste. Pe de altă parte, există o orientare “
să canalizeze împotriva noastră defulările opo- de centru” între taberele care cer reformă şi
ziţiei din ţările lor “ scrie ambasadorul american democraţie şi cele favorabile revenirii la politica
Martin Yindik, adăugând că “ Orientul Mijlociu tradiţională care acordă prioritate intereselor
care va ignora starea de înapoiere politică, economice si pune pe un plan secund chesti-
economică şi educaţional-culturală va fi un uni precum democraţia, drepturile omului, liber-
castel construit din nisip”. tatea femeii ş.a. Această orientare de mijloc
În aceste împrejurări, islamul politic arab susţine importanţa democraţiei în lumea arabo-
este primul care beneficiază de începutul, fie şi islamică dar, apreciind că un asemenea obiec-
firav, al procesului de reformă şi edificator, în tiv nu este lipsit de primejdii, se pronunţă pen-
acest sens, este cazul islamismului politic din tru o “ reformă lentă, pe termen lung şi ne-
Irakul de după Saddam Hussein , unde mişcă- forţată în mod artificial”
468
TERORISMUL ÎN ORIENTUL MIJLOCIU
Toate aceste dispute se află la originea fiindu-i închisă moscheea, iar el stabilindu-şi
relativului regres pe care îl cunoaşte discursul un regim de autoizolare în propria reşedinţă.
politic american despre relaţiile cu islamul mo- Situaţia a durat până în 2003, când a fost răs-
derat, pe de o parte şi despre democratizarea turnat regimul baasist din Irak. În pofida izolării
şi reforma lumii islamice, pe de altă parte. sale a avut o influenţă extinsă în rândul popu-
Ceea ce interesează din punct de vedere laţiei şiite din Irak, folosind în acest scop clerici
al viitorului este apariţia unei noi maniere de tineri devotaţi.
gândire în politica arabo-islamică a S.U.A., po- După 2003 a jucat un rol politic deosebit
trivit căreia chestiunea raportării la islam, în de important în Irak, fiind considerat, cel puţin
general, şi la islamul politic, cu precădere, tre- în media occidenta-
buie circumscrisă elementelor şi evoluţiilor ca- lă ca „cea mai influ-
re conduc “ dosarul Orientului Mijlociu”, între entă” personalitate
care procesul de pace dintre Israel şi arabi, post-invazie. A mili-
combaterea terorismului şi costurile acesteia, tat pentru participa-
adevărata măsură a aderenţei societăţilor isla- rea populaţiei la ale-
mice la militantismul religios musulman etc. gerile din ianuarie
Realitatea demonstrează că politica 2005, semnând în
americană este, încă, oscilantă cât priveşte acest sens şi un
modul de abordare a lumii islamice , aşa cum decret religios
este cazul poziţiei faţă de Turcia, Irakul, Afga- (fatwa) inclusiv pen-
nistanul sau Arabia Saudită. Pe de altă parte, tru femei. A acordat
S.U.A. se află într-un conflict deschis cu toate periodic sprijin lui
statele, partidele, forţele şi grupările islamice Moqtada al Sadr în
care nu-i împărtăşesc convingerile şi nu- susţin 2004, cunoscut şi
îndeajuns interesele. ca fiind conducăto-
rul Armatei lui Mahdi, şi apoi în iarna lui 2007,
Or o asemenea abordare ezitantă şi, mai
când la Bagdad s-a încercat eliminarea forţelor
ales, selectivă, poate pune sub semnul îndoielii
acestuia din zona pe care o controla. De ase-
chiar realizarea unui proiect drag al Adminis-
menea a militat pentru ca şiiţii să nu răspundă
traţiei de la Washington – realizarea “ noului
violent la atentatele sectare executate de sun-
Orient Mijlociu”.
niţi.
Marele Ayatolah Ali al-Sistani
În septembrie 2006 a declarat că „nu voi
Născut în jurul datei de 4 august 1930 în mai fi un lider politic” şi că „voi fi mulţumit să
Maşhad, Iran, Sayyd Ali Husaini al-Sistani, mă ocup doar de problemele religioase”. În
provine dintr-o familie cu tradiţii religioase. Ti- ianuarie 2007 a fost dejucat un atentat în pre-
tlul de „al-Sistani” l-a luat după provincia gătire asupra sa, ca parte componentă a unui
Sistan, unde străbunicul său a fost numit ca atac pe scară mai largă în Najaf, de către o
importantă autoritate islamică. Şi-a început grupare denumită Jund al-Samaa (Soldaţii Pro-
educaţia religioasă încă din copilărie la videnţei). se pare că atitudinea sa de retragere
Maşhad, apoi în perioada 1949-1951 la cunos- este mai mult o mişcare strategică, prin care-şi
cutul centru religios din Qom. În acelaşi an şi-a exprimă şi nemulţumirea faţă de atitudinea
continuat studiile religioase în alt centru religi- SUA în Irak.
os important şiit, la Najaf în Irak, fiind adept al
În afara imensului prestigiu de care se bucură
Marelui Ayatolah Abul-Qassim Khoei. La moar-
în rândul comunităţii şiite, dispune de fonduri
tea acestuia din urmă, în anul 1992, a devenit
importante, pe care le foloseşte pentru diferite
Mare Ayatolah – prin metoda tradiţională, ca
activităţi de binefacere socială şi educaţie reli-
succesor al lui Khoei. După moartea altor
gioasă.
ayatolahi în Irak a devenit cea mai proeminen-
tă personalitate clericală şiită din Irak, supor-
tând persecuţiile la care alţi clerici şiiţi au fost
supuşi de regimul Saddam Hussein, în 1994
469

Un nou reviriment islamic în Maghrebul gilor islamişti radicali , una singură :

arab? islamizarea laicităţii şi înlocuirea statului legii
Ambasador prof. Dumitru CHICAN cu statul condus după legea religioasă islamică
–shari’a.
După ce, la începutul lunii februarie a.c.,
mişcările şi celulele salafist- Pe de altă parte, noua generaţie de radi-
jihadiste din nordul arab al con- cali islamişti se orientează tot
Moscheea Hassan al II-lea - MAROC mai mult spre uriaşa pepinieră
tinentului african îşi anunţau
constituirea, prin unificare, a de potenţiali “mujahedini” pe
organizaţiei auto-intitulată “ Al- care o oferă diaspora arabă din
Qaida din Maghrebul Islamic” – Europa, formată, în bună parte,
intenţia, a fost întâmpinată cu o de emigranţi proveniţi din ţările
doză relativă de scepticism: în maghrebiene. Or apropierea
definitiv, Egiptul a reuşit să dea geografică facilitează apropie-
puternice lovituri fluxului de rea umană pentru prozelitism,
violenţă fundamentalist- racolare sau chiar organizarea
extremistă, Algeria a cunoscut unor acte de violenţă în ţările-
o perioadă de acalmie datorată gazdă..
pactului de reconciliere naţio- Aceste structuri ale tine-
nală lansat de preşedintele Abdelaziz rei generaţii islamice “răzvrătite” au devenit,
Bouteflika, Marocul şi Tunisia au beneficiat şi deja, obiect de studiu pentru ceea ce poate fi
ele de un consens naţional mai mult sau mai numit “ sociologia fenomenului terorist” care
puţin consolidat, în Mauritania au putut avea este abordat din cele mai variate perspective :
loc primele alegeri prezidenţiale “ curate”… mediile şi păturile sociale de provenienţă, cate-
Scepticismul avea, însă, să fie contrazis goria de vârste, nivelul educaţional, orientarea
de realitate şi aceasta fără prea mare întârzie- ideologică –teoretică etc.
re: “Al-Qaida din Maghrebul Islamic”, auto- S-a constatat, astfel, că, pe deasupra
plasată sub oblăduirea ierarhică şi spirituală a diferenţierilor fireşti la nivel individual, noua
lui Ossama Bin Laden, şi-a făcut simţită pre- generaţie de militanţi fundamentalişti radicali
zenţa prin seria recentelor atentate – unele are în comun câteva specificităţi care o particu-
reuşite, altele dejucate – care au lovit Tunisul, larizează : vârsta tot mai redusă ( 15- 25 de
Algerul şi Casablanca, după ce tentative simi- ani ), promovarea unei conspirativităţi absolu-
lare, mai reduse ca anvergură, avuseseră loc te, similitudinea segmentelor socio-
în Libia şi Mauritania. profesionale de provenienţă, puternica per-
Ne aflăm, oare, doar în faţa unei meabilitate şi vulnerabilitate la influenţele dis-
“expansiuni” teroriste în plan geografic, sau cursului salafist-jihadist abundent popularizat
este vorba de un mesaj pe care extremismul prin intermediul mijloacelor moderne de comu-
islamic vrea să-l transmită atât ţărilor arabe în nicare precum Internetul sau canalele de te-
care se manifestă, cât şi Europei de la Nord de leviziune prin satelit. Marea majoritate a mili-
Mediterana şi Occidentului, în general?. tanţilor din “ noul val” nu provin din mediul rural
(prin tradiţie, furnizor de revoluţionari încă din
Analiştii fenomenului înclină să creadă
perioada luptei pentru decolonizare), ci din ma-
că ambele alternative sunt în măsură egală
rile aglomeraţii urbane, având un nivel mediu
credibile.
de pregătire ( până la nivel de liceu) şi puternic
Sabotarea, prin acte de violenţă, a pro- fanatizaţi de propaganda religioasă.
iectelor oficiale de apărare a stabilităţii şi de
Ideologia salafistă a fost sintetizată, încă
asigurare a dezvoltării interne în această parte
în 1992, de către liderul algerian extremist Ali
a continentului african urmăreşte să dovedeas-
Belhajj care afirma că : “ poziţia noastră este
că “incapacitatea” regimurilor şi a guvernelor
cea a mujahedinului care luptă pe calea lui
arabe laice de a crea un climat socio-politic
Dumnezeu, convins că Islamul este o religie a
stabil şi instituţii statale puternice şi funcţiona-
onoarei, a forţei şi a Jihadului împotriva necre-
le . Consecinţa logică ar fi, în concepţia ideolo-
470

dincioşilor; este religia care aduce alături Car- politico-religioasă care vizează instaurarea
tea (Coranul, n.n.) şi spada biruitoare”. unui Stat Islamic, condus pe baza shari’a şi
Fără doar şi poate, după evenimentele reunificarea naţiunii islamice. Această definiţie,
de la 11 septembrie, mişcările şi organizaţiile relativ simplă cuprinde însă o situaţie comple-
radicale islamice se află într-un accentuat em- xă, realităţi care diferă de la o ţară la alta, sau
bargo impus atât de regimurile arabe, cât şi de de la o mişcare religioasă la alta (de exemplu
guvernele ţărilor străine, dar aceasta nu oferă Fraţii Musulmani sunniţi şi islamiştii radicali
certitudinea că pariul cu viitorul va fi câştigat în şiiţi).
mod categoric de guverne şi state. “ Recursul Mai mult, curentele islamiste oscilează
la actele teroriste are loc atunci când factorul între o fidelitate literară la tradiţie şi aspiraţia la
politic al statului eşuează în polarizarea şi mo- modernizare cu ajutorul reformelor sau prin
bilizarea generală a maselor la lupta împotriva situaţii revoluţionare. Actuala creştere şi revi-
acestui flagel “ (Olivier Carré : “ Eşecul Islamu- gorare a mişcărilor religioase a dus şi duce la
lui politic”, Paris, 2000). amplificarea activităţii sectelor, multiplicarea
S-ar putea spune, fără teama de a greşi, acestora şi constituirea unor grupări militare
că actualele evoluţii amintesc, într-o oarecare specifice fiecărei mişcări. Putem spune că,
măsură, de experienţa stângii europene, deo- ceea ce părea specific islamului apare tot mai
sebit de populară până la tulburările din 1968 mult ca o formă componentă a unui fenomen
care au afectat puternic această popularitate, mai general de contestare religioasă, de identi-
făcând ca, pentru a se menţine la suprafaţă, tate sau socială, în raport cu procesul de
stânga occidentală să treacă la crearea unor globalizare pe care îl trăim.
organizaţii extremist-teroriste precum
“Brigăzile Roşii”, “ Baader Meinhof”, “ Acţiunea
Directă”, “Armata Roşie” şi altele.
Asistăm, oare, astăzi, la repetarea, într-
un alt spaţiu, a acestui experiment?
DICŢIONAR - Islamism
de Corneliu PIVARIU
Folosirea unor termeni ca
fundamentalism, integrism, islamism, provoacă
de multe ori controverse. Uneori aceşti termeni
sunt încărcaţi de conotaţii negative, şi nu este
posibil, din această cauză, să satisfacă rigoa-
rea ce o presupune practica ştiinţelor sociale.
În cazul mişcărilor fundamentaliste din Caligrafie arabă
sfera musulmană confuzia este şi mai mare.
Cuvântul islamism, de exemplu, pentru dicţio- Discursul politic islamic şi statul modern
narul Robers semnifică “religie musulma- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
nă” (pag.1035, Ed. 1985), devine în lexicul po-
Discursul islamist contemporan pare a con-
litic sinonim cu fundamentalismul, integrismul,
tinua să fie dominat de tradiţionala obsesie a
chiar cu terorismul. În acelaşi timp, alternative
creării statului islamic, obsesie apărută de im-
ca militantismul religios sau tradiţionalism sunt
pactul brutal al instalării colonialismului în
şi ele insuficiente. Nu toate mişcările
această parte a lumii şi de consecinţele acestui
fundamentaliste sunt militante, unele dintre ele
fapt manifestate în erodarea bazelor societăţii
putând fi deosebite de cele tradiţionaliste ca
şi ale edificiului juridic, cultural şi cutumiar
urmare a radicalismului sau ca urmare a faptu-
moştenit prin tradiţie.
lui că utilizează tehnologie modernă.
Dizolvarea, în 1924, a instituţiei Califatului
În general, islamismul, sau mai bine zis
în Turcia, după prăbuşirea Imperiului Otoman
fundamentalismul musulman, este o ideologie
a fost urmată de o rapidă laicizare a statului,
471

care a dus la destrămarea visului de edificare moştenit de la mandatul britanic, spre a nu mai
a statului organizat şi administrat după principi- vorbi despre islamiştii iranieni care, moştenind
ile dreptului canonic islamic. un patrimoniu de puternice
Astăzi, acest vis revine în tradiţii naţionaliste, vor să-l
fruntea discursurilor islamiste toarne în tiparele unui in-
contemporane. ternaţionalism şiit global.
Nu este surprinzător că Este de domeniul eviden-
reformele lui Mustafa Kemal ţei că islamismul contempo-
Ataturk au avut o importantă ran nu conştientizează în su-
contribuţie indirectă la apari- ficientă măsură falia profundă
ţia mişcărilor islamiste mo- existentă astăzi între modelul
derne prin crearea, în 1929, istoric al statului-sultanat şi
a Mişcării Fraţilor Musulmani, cel al statului-naţiune apărut
ca ripostă atât la procesul de în etapa post-colonială, între
laicizare statală, cât şi la decretarea, în fosta statul reprezentat de sultan, de emir sau imam
capitală a Turciei otomane, a separării religiei şi statul modern, al separării puterilor, ceea ce
de politică. face ca discursul islamist să apară mai degra-
Ca reacţie de rezistenţă la izolarea şi îngră- bă ca un amestec amorf de sedimente ale sta-
direa factorului religios în interiorul statului, is- tului sultanului şi de încercări timide de adapta-
lamismul politic a ridicat sloganul “statului mure la modernitatea politică.
sulman” drept întruchipare perfectă a Statul modern, spunea sociologul Max We-
“adevăratelor” valori morale şi politice tradiţio- ber, seamănă mai curând cu o maşină inteli-
nale. gentă care nu are prea multe raporturi cu ideo-
Cu toate că relaţiile dintre islamismul arab logia şi cu raţiunile morale şi religioase; ceea
şi laicismul politic nu au fost niciodată prea cor- ce îl interesează pe acest stat este asigurarea
diale, ele au permis, totuşi, o coabitare într-un propriei funcţionalităţi, a disciplinei şi ordinii, a
cadru politic, instituţional şi cultural comun. O dominaţiei asupra trupurilor şi sufletelor supu-
asemenea convieţuire este astăzi mai compli- şilor săi, fie prin persuasiune, fie prin forţa legii.
cată de faptul că discursul contemporan revine Din acest punct de vedere, ar fi o eroare să ne
intempestiv pentru a impune, încă o dată, închipuim statul islamic ca pe un Messia venit
ideea “ statului islamist”, pe deasupra varietăţii, să salveze lumea de toate relele şi păcatele şi
diversităţilor, clivajelor şi adversităţilor pe care să deschidă calea către mutarea raiului pe pă-
statul arab le-a moştenit din perioada colonia- mânt.
lă : vorbind despre statul islamic, partizanii Discursul islamist este impregnat de o ge-
acestui concept au în vedere, în primul rând, neroasă doză de idealism în abordarea politi-
islamizarea conştiinţelor politice naţionale prin cului, în general, şi a instituţiei statului, îndeo-
distanţarea de radicalismul metodelor la care sebi, convins fiind că, prin singurul fapt de a
recurge cu asiduitate radicalismul exista, statul islamic îşi este suficient sie-şi
fundamentalist extrem care, proclamând lupta pentru a soluţiona toate problemele şi a vinde-
pentru refacerea Califatului islamic universal, ca toate maladiile de care suferă edificiul isla-
ignoră, dintr-un soi de romantism renascentist, mic contemporan. In cazul islamismului politic,
realitatea contemporană vizibilă şi palpabilă. există o adâncă prăpastie între ideal şi embar-
Să nu uităm că, la vremea respectivă, tocmai goul la care această idee este supusă de către
ideile promovate, în Algeria, de pildă, de către o ordine internaţională globalizatoare şi impla-
Frontul Islamic au fost acelea care au înflăcă- cabilă. Chiar ideea statului islamist, conceput
rat sentimentul de libertate naţională grevat, ca o baghetă magică pentru depăşirea anchilo-
însă, pe edificarea unei Algerii islamice pe rui- zei de care comunitatea islamică suferă de
nele colonialismului. În egală măsură, islamiştii peste trei secole, este prin ea însăşi, o barieră
sudanezi care vorbesc de statul islamic nu au greu de trecut către îndeplinirea acestui tran-
în vedere altceva decât menţinerea Sudanului dafiriu ideal.
472

Statul naţional modern nu este locul pentru Mushin al-Hakim, lider spiritual al lumii şiite în
întruchiparea virtuţilor politice şi morale, ci lo- perioada 1955-1970, Abdul Aziz al-Hakim s-a
cul de manifestare a forţei şi intereselor, fiind, născut la Najaf, unde a primit o puternică edu-
din această perspectivă, un rău necesar ale caţie religioasă. Pentru activitatea desfăşurată
cărei înclinaţii naturale către autoritarism şi to- împotriva regimului irakian din acea vreme a
talitarism trebuie frânate şi echilibrate prin fost închis în 1972, 1977 şi 1979, iar în 1980 s-
transferul către societatea civilă a unora dintre a exilat în Iran. Şase din fraţii săi au fost ucişi
prerogativele sale , cu menirea de administrare din ordinul regimului Saddam. Membru fonda-
a concordiei publice şi politice. tor al SCIRI în 1982, a condus structura milita-
Întrebarea la care islamiştii, în primul rând, ră a partidului (Organizaţia Badr) şi a revenit în
nu au reuşit să răspundă este: cum pot fi împă- Irak după căderea regimului Saddam Hussein.
cate funcţiile statului –naţiune modern cu ab- Este căsătorit, are patru copii (doi băieţi şi do-
stracţiunile şi nostalgiile etice şi religioase pe uă fete). Fiul său Muhsin Abdul Aziz al-Hakim
care aceste curente le promovează?. Probabil îi este consilier politic personal şi, după unele
că prin utopia întoarcerii la un stat religios date, conduce serviciul de informaţii al partidu-
structurat după tipare medievale, dar adminis- lui.
trat cu mijloacele globalizării şi post- La 4 decembrie 2006 Abdul Aziz al-
modernismului! Hakim a efectuat o vizită în SUA, ocazie cu
ABDUL AZIZ AL-HAKIM care s-a angajat să contribuie la încetarea vio-
lenţelor în Irak.
(scurtă biografie)
Menţine legături deosebit de strânse cu
Corneliu PIVARIU
Iranul, jucând poate cel mai important rol, dar
Proeminent politician şi teolog irakian şiit, cu siguranţă unul din cele mai importante, în
născut în anul 1950, Abdul Aziz al-Hakim este cea ce priveşte influenţa iraniană în Irak.
liderul Consiliului Suprem Islamic din Irak
(SCII), precum şi al Alianţei Irakiene Unite,
coaliţia a 18 partide care au obţinut cel mai
mare număr de locuri în Parlamentul irakian
ales în 2005, alianţă în care SCII este principa-
lul partid. În fapt, până la începutul lunii mai
2007, denumirea partidului a fost Consiliul Su-
prem al Revoluţiei Islamice din Irak (SCIRI),
schimbarea de denumire fiind motivată ca ur-
mare a faptului că, dat fiind căderea regimului
Saddam Hussein şi evoluţia actuală a societăţii
irakiene, nu mai Întâilnire cu preşedintele George W. Bush 04.12.2006
este necesară
menţinerea, în
Din nou despre “revirimentul” islamic“: re-
titulatura partidu-
formă religioasa
lui a cuvântului
sau razboiul sfânt mondial ?
“revoluţie”. În
fapt, această
Ambasador Prof. Dumitru Chican
schimbare do-
reşte să fie o
A devenit o realitate a zilelor noastre
demonstraţie a
faptul că ideologia islamizantă a fost scoasă
îndepărtării de
din depozitele de armament pentru a fi utilizată
influenţa Iranu-
ca vârf de lance în confruntarea cu
lui, unde partidul
“necerdincioşii”, “ cruciaţii” şi “ sioniştii” de
a luat fiinţă, în
pretutindeni, dar şi ca ripostă la noile încadrări
1982. Fiu al ma-
ale Islamului în economia cercetărilor şi
relui ayatolah
Abdul Aziz al_Hakim
473

dezbaterilor promovate de ştiinţele sociale program de reformă a societăţii şi mentalităţii

moderne. islamice, pornind de la principiul reîntoar-
Este o realita- cerii la originalitatea
te care poate expli- Moscheea Masjid Nabawi - Medina - Arabia Saudită nealterată a mesaju-
ca, în bună măsură, lui coranic şi la tradi-
puternica inflaţie de ţie. Întemeietorul
discursuri asupra acestei ideologii,
islamului în contem- Mohamed ben
poraneitate, dar şi Abdel Wahhab a
generoasa abun- realizat o alianţă
denţă de politică cu tribul Al-
“specialişti” în disci- Saud prin care preo-
plina “ pinenţii îşi garantau
fundamentalismul reciproc respectarea
islamic” care, prin şi expansiunea
insistenţă, acestei ideologii ca
ofensivitate şi retori- instrument ideal
că, lasă în urmă pentru constituirea
discursurile acade- statului islamic mo-
mice calme ale istoricilor, sociologilor şi antro- dern.
pologilor, fie ei din lumea islamică sau din afa- În Sudan, mişcarea mahdistă mergea
ra acesteia. în aceeaşi direcţie de respingere a inovaţiei de
Se poartă o luptă surdă (şi, nu de puţine orice fel , dar, mai ales, a inovaţiilor de colora-
ori, absurdă) pentru redefinirea sensurilor şi tură occidentală, drept corp intrus în ţesătura
manifestărilor Islamului, într-un climat în care islamului şi a învăţăturilor sale.
simpla menţionare a termenului trimite, aproa- Interesează aici nu atât tribulaţiile de
pe ca lucru comun, la raporturile dintre acesta ordin politic-statal ale acestor doua mişcări, cât
şi mişcările islamiste care, în mod eronat, sunt natura relaţiilor lor cauzale cu manifestările pe
puse în relaţie organică cu dogma şi religia care lumea islamică avea să le cunoască
islamică de la Hegira până la 11 Septembrie. ulterior, dat fiind că atât wahhabismul, cât şi
Fundamentalismul islamic, care, chiar în mahdismul sunt considerate a fi germenele din
formele sale de manifestare extremă, încearcă care avea să izbucnească revirimentul islamic
să se impună astăzi ca exponent unic şi modern care va fi teoretizat de ideologi recu-
absolut al Islamului, nu este doar un fenomen noscuţi ca atare precum Al-Afghani, Mohamad
religios exclusiv, ci şi, în egală măsură, un Abdo, sau Hassan Al-Banna, părintele mişcării
produs al realităţilor politice şi sociale pe care “ Fratilor Musulmani”.
expansiunea şi influenţa modernităţii şi a Wahhabismul şi mahdismul sunt cele mai
post-modernităţii occidentale le generează. apropiate de conceptul reformei religioase tra-
Liderii curentelor şi formaţiunilor politice diţionaliste în sensul de revenire la puritatea
islamice – radicale sau moderate – îşi islamică genuină a Evului Mediu , fiind, în
revendică, în cea mai mare parte, legitimitatea acelaşi timp, şi ultimele tentative reformatoare
în însuşi termenul de “ reformă islamică” pe islamice. Altfel spus, aceste două doctrine sunt
care l-au promovat curente considerate sumar supuse unei logici interne refractare la mediul
drept generatoare de radicalism – şi avem în exterior şi rebarbative de ideea de alteritate, de
vedere, în primul rând, wahhabismul din relaţie cu un “celălalt” perceput ca invadator,
Peninsula Arabică şi şcoala mahdistă din Su- cuceritor, adică un pericol potenţial pentru în-
dan. săşi identitatea islamică.
Wahhabismul, graţie căruia avea să ia Se poate spune că mişcările care îşi
fiinţă pe harta Orientului Mijlociu, monar- revendică paternitatea spirituală şi ideologică
hia saudită, a reprezentat prima mişcare mo- wahhabistă pentru a-şi asigura un “fundal”
dernă care şi-a propus implementarea unui istoric, încearcă, de fapt, rescrierea istoriei pe
474

o baza mai mult emoţională decât obiectivă, a dori edificarea patriilor, islamismul unui Ben
împingând Islamul – ca religie monoteistă re- Laden ţinteşte distrugerea acestora şi
velată – într-un conflict care nu are nici o legă- înlocuirea lor cu anamorfoza egalizatoare a
tură cu doctrinele lui Al-Afghani sau unui stat mondial islamic, realizat prin “războiul
Muhammad Abdo: în vreme ce aceştia ori- sfânt” structurat după tiparele Evului Mediu şi
entau reforma spre interesul individului şi soci- administrat cu instrumentele contemporaneită-
etăţii, islamul politic pune societatea şi indivi- ţii.
dul în slujba propriilor fantasme de a respinge O utopie costisitoare şi, mai ales, produ-
tot ceea ce nu este islamic şi care se numeşte cătoare masivă de ură, distrugeri şi victime.
alteritate.
La începutul secolului trecut, Islamul era
o realitate consolidată de veacuri, impregnată
de caracteristicile identitare ale ideii de naţiune
islamică, dar racordată la “răul secolului” la a
cărui eradicare se ralia : convieţuirea şi pacea
spirituală şi dialogul între civilizaţii. Nu trebuie
să se uite că Islamul a constituit piatra
unghiulară a tuturor demersurilor de edificare a
statelor naţionale şi de integrare a lumii
islamice în contemporaneitatea căreia aceasta
aparţine. El, Islamul, devenea, încă o dată,
componenta fundamentală a identităţii
naţionale în accepţia modernă a termenului,
îndepărtându-se de statutul său exclusiv de
religie, pentru a coborâ în arena luptei pentru
emancipare. El a lansat, în anii ’30 conceptul
de “ jihad” pus în relaţie de sinonimie cu
noţiunea de “patriotism” şi “naţionalism islamic”
ca instrument de edificare identitară şi
naţional-statală. Este, în consecinţă, greşit să
vorbim de un Islam jihadist atunci când ne
referim la partidele şi curentele de sorginte sau
inspiraţie religioasă care militează pentru
independenţă şi identitate naţională.
Numai ca această orientare naţionalistă
nu a reuşit să gestioneze procesul de edificare Revirimentul salafist-jihadist din Maghrebul
naţională şi statală, fie şi pentru faptul că acest arab
proces a fost monopolizat de partide
Ambasador. prof. Dumitru CHICAN
monocolore cum au fost Partidul Istiqlal în
Maroc, Destour în Egipt, Partidul constituţional Reactivarea din ultima vreme a extre-
în Tunisia sau Frontul de Eliberare algerian. mismului islamic salafist – jihadist (“Al-Qaida
Este adevărat că, datorită unor asemenea din Maghrebul Islamic“) pune autorităţile din
forţe, “ patria” a devenit o realitate palpabilă, la respectivele ţări (Maroc, Tunisia, Alger, Mauri-
fel şi ideea de identitate naţională, dar fără a tania) dar şi media din lumea arabă în faţa unei
reuşi să realizeze angajarea conştientă a întrebări la care, până în momentul de faţă, nu
acestor concepte în realizarea progresului şi s-a dat un răspuns suficient de convingător: ne
prosperităţii. Este momentul în care se poate aflăm, oare, în faţa unui fenomen unitar şi coe-
vorbi de apariţia revirimentului islamic – dar un rent din punct de vedere ideologic, organizato-
Islam conceptualizat, cristalizat mai curând ca ric şi chiar instituţional, sau a unui mozaic de
reacţie la eşecul proiectului naţional islamic şi grupuscule care nu au în comun decât fanatis-
la unipolarismul politic al lumii. Mai mult decât mul de sorginte religioasă? Şi, mai ales, care
475

puri şi reţele fundamentaliste islamice

ultraortodoxe.
Adepţii orientărilor salafiste sunt vechi
combatanţi îndoctrinaţi până la limitele extreme
şi instruiţi, din punct de vedere militar, în locaţii
fierbinţi precum Afghanistan, Bosnia sau Irak.
Studiile de sociologie a terorismului
subliniază că acesta devine un mijloc pentru
atingerea unui scop în momentul în care ideo-
logia se dovedeşte incapabilă de a asigura
Ţările Magrebului arab realizarea scopurilor propuse prin susţinere din
partea societăţii civile şi când conceptul de “
martiriu pe calea lui Dumnezeu “ se transformă
este ponderea acestei manifestări şi raportul
în punct fundamental de reper pentru o gene-
dintre grupările respective şi ecuaţiile politice
raţie tânără, marginalizată, debusolată şi lipsită
regionale şi internaţionale ?
de orizonturi.
Se acceptă, în general, că salafismul
Din această perspectivă, se poate apre-
maghrebian prezintă trei principale orientări:
cia că aşa-zisul salafism jihadist maghrebian
cea “laică”, preponderent teoretizantă, concen-
nu este singular şi nici nu particularizează
trată asupra reproblematizării conceptuale a
această zonă geografică a lumii arabe.
purităţii Islamului conform surselor sale funda-
mentale – Coranul, Sunna (tradiţia despre fap- Cotidianul algerian de limbă franceză “
tele profetului) şi cutuma; salafismul “qabrit“- Al-Watan” atrăgea, recent, atenţia tocmai asu-
apelativ avându-şi etimologia în substantivul pra unei eronate suprapuneri de planuri şi a
arab “qabr”, mormânt, putând fi tradus, aproxi- unei confuzii săvârşite din ignoranţă între
mativ, prin “funerar”, “sepulcral”, ţinând de “jihadiştii salafişti” şi “ noul tip de terorism” aflat
cultul morţilor, vestimentaţia anahoretică, asce- în expansiune în Maghrebul arab în ultimii doi-
tism, ritualuri religioase şi, în sfârşit, salafismul trei ani, racordat, mai degrabă la ceea ce ar
“ politic –jihadist “, combativ şi militant cu arma putea fi numit drept “ acte de înalt banditism”,
în mână “ pe calea lui Dumnezeu “. constând din răpiri de copii minori, oameni de
afaceri, antreprenori, bancheri, pentru obţine-
Acesta din urmă interesează în mod
rea de beneficii materiale şi financiare în
deosebit prin puţinătatea apetenţei sale pentru
dezbaterile teoretice şi opoziţia ofensivă faţă
de ceea ce înseamnă instituţii statale, Consti-
tuţie laică, etc. şi propensiunea pentru lupta
armată drept mijloc pentru reinstaurarea supre-
maţiei islamice mondiale.
Tocmai această esenţă ultraortodoxă a
conceptelor şi programelor salafismului jihadist
face ca între diversele facţiuni ale acestei ideo-
logii să se manifeste acute fricţiuni şi dispute
care ar putea ajunge – şi chiar au ajuns – la
acuzaţii reciproce de erezie, schismă şi
deviaţionism de la calea “adevăratei credinţe
islamice “.
Dincolo de diferenţele de abordare
conceptuală, se cuvine subliniat că salafismul
are în comun rădăcinile ideologice wahhabiste
din care s-a dezvoltat, încă din anii ’30, Mişca-
rea Fraţilor Musulmani şi, ulterior, celelalte gru- Coran din Maghreb -Sura 5
476

schimbul eliberării. care revine în Sudan şi devine liderul Fraţilor

Or periculozitatea a ceea ce este cu- Musulmani din Sudan. Este unul din cei mai
noscut drept “ salafism combatant” nu rezidă în importanţi reprezentanţi ai salafismului din lu-
executarea unor acte ce intră sub incidenţa mea arabă. Venirea la putere a generalului
dreptului penal, ci în forţa şi viteza de expansi- Jafa’ar Nimeiri în Sudan duce la arestarea sa,
une a unei ideologii ofensive şi puternic moti- petrecând 5 ani în închisoare şi apoi trei ani de
vate de considerente religioase. exil în Libia. Proclamarea de către Nimeiri a
şari’a ca lege supremă în Sudan duce la re-
Semne ale unei asemenea extinderi se
concilierea cu Turabi, care ocupă diferite poziţii
văd, astăzi, în Siria, în Liban, în teritoriile pa-
în guvern. Măsurile de aplicare a şari’a
lestiniene…
(spânzurătoarea, amputări publice, etc) fac
Iar aceste ţări sunt, precum bine se nepopular guvernul, care este răsturnat în
ştie, foarte aproape de Europa. 1985. La alegerile din 1986 Turabi conduce o
Ca şi Maghrebul arab, de altfel. nouă fracţiune al Fraţilor Musulmani, intitulată
Frontul Islamic Naţional (FIS), cu care obţine a
treia poziţie în parlamentul ţării.
Dictionar- Salafism
Salafism (din arabă “predecesorii” sau Frontul Islamic Naţional militează, din
“primele generaţii”), este un termen generic, 1989, la crearea unui stat islamic în Sudan,
desemnând o şcoală filozofică de sorginte isla- când participă, din umbră, la o lovitură de stat
mic sunnită, care are ca model perioada de ce duce la răsturnarea guvernului ales. Până
început a Islamului, strămoşii (salaf) credinci- în 2001 Turabi a fost de fapt în spatele puterii
oşi. Salafiştii consideră primele trei generaţii de din Sudan, fie ca lider al FIS, sau ca purtător
musulmani, care sunt contemporanii lui de cuvânt al parlamentului, a două demnitate
Muhammad, şi cele două generaţii următoare, în stat după preşedinte. În martie 2004 este
ca exemplu despre modul cum trebuie practi- condamnat la închisoare, fiind eliberat în iunie
cat Islamul. 2005.
Salafismul nu este nici o mişcare reli- În perioada 1990-1996 are legături strân-
gioasă, nici o organizaţie, în înţelesul strict al se cu Osama bin Laden, pe care îl invită în Su-
cuvintelor ci mai degrabă un curent filozofic dan. în discuţiile cu acesta pledează pentru
apropiat de wahabism şi alte tendinţe bazate colaborare paşnică între sunniţi şi şiiţi, precum
pe lectura exactă a Coranului. Salafiştii militea- şi pentru integrarea artelor în religie, aplicarea
ză pentru purificarea islamului de orice influen- şari’a în mod gradual, numai musulmanilor.
ţă culturală sau socială străină, prin prisma Corneliu PIVARIU
şari’a şi refuză compromisurile. Acest curent a
câştigat mulţi adepţi în tânăra generaţie musul- Confesionalism, etnocentrism, egocentrism
mană, inclusiv cea din Europa, ca un neo- în lumea arabă: între Istorie şi “istorii”
fundamentalism şi câteodată ca o legătură in-
telectuală către extremism şi jihadul planetar. În lumea arabă de astăzi, comunităţile
Corneliu PIVARIU confesionale, sectare sau tribale par a trăi în
afara istoriei. Chiar pe acest fundament, state-
le şi regimurile şi-au elaborat sistemele legisla-
Hassan al-Turabi
tive , instituţiile şi au definit conceptul valoric şi
Născut în anul 1932, politic de “ cetăţean “.
la Kassala, Sudan, a absol- În Liban, bunăoară, prin chiar legile şi
vit facultatea de drept a instituţiile de stat, confesiunea şiită este perce-
Universităţii din Khartum, pută ca o entitate fără vreo legătură cu ideea
specializare în drept la Uni- de progres şi schimbare, o comunitate vieţuind
versitatea din Londra şi doc- pe o planetă izolată şi în dimensiunile unui
torat în drept la Sorbona, timp paralel. Teritoriul statului – nu numai în
Paris (1959-1964) după Liban, ci şi în oricare altă ţară arabă – nu este
477

o unitate naţională, ci o diversitate neoficială conflictuale şi a tranşeelor psihologice şi emoţi-

de enclave constituite după amploarea densi- onale care brăzdează această ţară.
tăţii demografice tribale, de clan sau confesio- În atari condiţii, nu este surprinzător că,
nale, avându-şi, fiecare, propriile legi, cutume, atunci când două asemenea entităţi, care-şi
prietenii şi adversităţi şi fiind ajutate de stat nu trăiesc propria lor istorie, se coalizează, sau
atât în calitatea acestuia de “pater politicus”, atunci când caută sprijin în afara frontierelor
cât, mai degrabă, în aceea a unei instituţii de ţării, chiar acceptând compromisuri umilitoare,
caritate. alianţa lor este îndreptată împotriva unei alte
Sudul Libanului oferă un grăitor exemplu entităţi adverse, iar cooperarea cu exteriorul
în acest sens. După ce, o vreme îndelungată, ţinteşte doar ambiţia de putere, interese de
regiunea s-a aflat în afara oricărei jurisdicţii şi clan sau individuale şi nicidecum sau rareori
autorităţi statale, fiind cunoscută drept un edificarea statului, consolidarea acestuia, con-
“Fatah Land“ sui-generis, după plecarea cordia şi bunăstarea naţională.
O.E.P. din Liban, s-a transformat în “cordon de Să nu ne sfiim a recunoaşte că maladia
securitate“ guvernat de o “Armată a Libanului acestei “evadări din istorie“ – şi avem în vede-
de Sud“ organizată, echipată şi hrănită de Isra- re, desigur, istoria aflată în curs de edificare –
el. Astăzi, această regiune este “Hezbollah nu ocoleşte, şi nu în puţine cazuri, nici regimu-
Land”. rile conducătoare arabe unde sintagme pre-
Un alt exemplu: palestinienii rezidenţi în cum program politic, platformă ideologică, viaţă
Liban sunt priviţi, şi astăzi, ca “refugiaţi străini”. parlamentară, egalitate de şanse nu sunt decât
Percepţia despre ei nu s-a schimbat cu nimic, o retorică menită să ascundă sau să
legile care le reglementează şederea sunt, de cosmetizeze realitatea apartenenţelor confesi-
multă vreme, aceleaşi, susţinerea socială, edu- onale, a intereselor de familie sau de clan,
caţională, de sănătate le vine din partea ONU fractura existentă între guvernanţi şi cei guver-
şi a unor instituţii internaţionale umanitare. Şi naţi.
ei trăiesc în afara istoriei. Din asemenea perspectivă nu este exa-
Or, pentru că istoria nu aşteaptă ca solu- gerat a spune că tocmai aceste “ieşiri din isto-
ţiile să cadă din cer, pentru că aceste categorii rie” pentru închiderea între zidurile propriilor
sociale, etnice, religioase istorii separate una de
sunt marginalizate, igno- alta şi urându-se una pe
Caligrafie arabă
rate, ţinute în izolare, ele cealaltă, tocmai neconte-
se întorc, pentru a se nitele şi obstinatele ten-
simţi protejate, către pro- tative de a opri timpul în
priile şi vechile legende, loc sunt factorii care au
credinţe şi ritualuri , dat adus la lumina zilei pro-
fiind că, în ceea ce le genituri agresive încă
priveşte, prezentul nu înainte de a se naşte
există decât, poate, ca numite “Al-Qaida”,
factor de coerciţie şi generator de inechitate. “Ansar Al-Islam”, “Jund Al-Şam” sau “Fatah Al-
În Irak, S.U.A. au oferit poporului o con- Islam” care, retrase în străfundurile istoriei lor
stituţie “modernă şi contemporană”, elaborată private, vor să conducă lumea prin sabie.
pe principiul multiconfesionalismului şi aceasta Nu cumva viitorul ameninţă să fie zidit
după ce liderii irakieni, inclusiv actualul prim- din aceste “istorii” îmbrăcate în haine moder-
ministru Al-Maliki, s-au întors din exilul iranian ne ?
ca şiiţi, nu ca irakieni. Preşedintele Talabani şi O idee pe care criticii arabi şi islamiştii
preşedintele Kurdistanului, Mustafa Barzani au ancoraţi în realitatea secolului XXI o susţin es-
venit la Baghdad nu ca irakieni, ci în calitate de te aceea că – aşa cum ar spune Caragiale al
kurzi. Sunniţii s-au transformat într-un bloc nostru - , dacă trebuie să fie schimbare, atunci,
constituit pe principii tribale. Însăşi multitudinea să se reformeze, dar numai pe ici-colo, adică
“blocurilor” cu fundamente confesionale şi tri- în părţile esenţiale: “să se reformeze, dar să
bale reflectă cu fidelitate profunzimea stării nu se schimbe nimic!”.
478

Exemplul şocant şi – la dimensiunile con- controlul asupra Sectorului Gaza atât ca un

flictului interpalestinian din iunie – cel mai lipsit “patriot naţionalist palestinian”, cât , înainte de
de precedente (şi spunem aceasta cu riscul de toate, ca un “musulman şiit” care vrea să fie
a ne asuma greşeala unei exprimări pleonasti- puternic. Hezbollahul libanez nu luptă, sfâşiat
ce) este oferit de lovitura de stat pe care o ju- fiind de preocuparea pentru unitatea Libanului
mătate dintre palestinieni au pus-o în practică şi a lumii islamo-arabice, ci ca lider religios şiit.
împotriva celelilalte jumătăţi de palestinieni – îl Etnicii kurzi din Irak vor să aibă patria proprie
oferă puciul Hamasului împotriva nu atât a în Kurdistanul irakian, înainte de a dori un Irak
Fatahului, cât a legitimităţii conducerii palestini- unitar, democrat şi puternic. Sunniţii irakieni
ene. Este ceea ce a vrut să demonstreze şi sau de aiurea nu fac notă aparte.
summitul din 26 ianuarie, de la Sharm El- Legendarul Narcis s-a îndrăgostit de
Sheikh, în Egipt, care i-a adus faţă în faţă pe propria frumuseţe, reală sau numai imaginată.
liderul palestinian Mahmud Abbas, premierul Pe locul unde a murit, a crescut o floare care îi
israelian Ehud Olmert, suveranul iordanian poartă numele. Pentru Narcişii zilelor noastre
Abdallah II şi şeful statului egiptean Hossni oglinda în care se admiră este sinonimă cu
Mubarak. aria istoriei proprii. O istorie care, cu siguranţă,
Premierul demis Ismail Haniyeh – spun nu va lăsa în urmă narcise.
ziarele şi televiziunile arabe – nu s-a trezit, în- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
că, din beţia pe care a trăit-o în faţa urnelor.
Cu o seninătate demnă de o cauză mai realis- Este dialogul dintre Occident şi Islam
tă, el avertizează liderii arabi să nu acrediteze unul religios, sau politic ?
o politică pan-arabă împotriva Hamas şi conti- În organizarea şi sub auspiciile gu-
nuă să declare că singura cale pentru obţine- vernului britanic şi ale Universităţii Cambridge,
rea victoriei este “rezistenţa şi jihadul împotriva recent s-a desfăşurat, la Londra, un forum in-
“ocupantului sionist”. Cine va lupta, alături de ternaţional cu tema “Islamul şi musulmanii de
lozincile hamasiste, impregnate de sloganuri astăzi“ care, între altele, şi-a propus să răspun-
khomeiniste şi baasiste, împotriva acestui ocu- dă la întrebări precum: este diferendul (dacă
pant? Oameni debusolaţi? Oameni care au nu, chiar, conflictul) dintre Orientul islamic şi
ales calea bejeniei? Oameni care nu mai cred Occidentul creştin unul de natură religioasă
nici in promisiunea “ Edenului” de pe lumea sau politică ? Şi în ce măsură poate dialogul
cealalată, atâta vreme cât copiii lor suferă de inter-religios să ofere cheia care să deschidă
malnutriţie pe lumea aceasta, cât femeile sunt soluţiile pentru toate tensiunile existente între
violate, cât în camerele lor de dormit sunt in- cele două spaţii politico-spirituale ?
stalate, cu forţa, cuiburi de mitraliere? Mediile academice înclină spre cauzalita-
Astăzi este în vogă – s-ar putea spune, tea religioasă, chiar dacă formele de manifes-
chiar, că este de bon-ton – să se discute des- tare a acestei adversităţi pot îmbrăca şi nuanţe
pre dialogul între culturi, religii şi civilizaţii, să politice diferite în funcţie de extensiile lor tem-
se organizeze forumuri, mese rotunde, confe- porale şi geografice.
rinţe intens mediatizate pe această temă,
De cealaltă parte, este promovată ideea
propunându-şi să demonstreze că toate con-
rolului central al politicului drept cauză a unei
flictele etnice şi confesionale, nu sunt decât
asemenea situaţii conflictuale. Politica, susţine
divergenţe colaterale care pot fi rezolvate prin
această opinie, este cea care ne formează şi
simple acte de benevolenţia. Tema nu este
ne controlează destinele şi interesele în lumea
nouă şi, probabil nu va fi epuizată într-un viitor
în care trăim; altfel, s-ar putea afirma că toate
previzibil. Nu surprinde atât faptul că islamul şi
războaiele contemporane nu sunt altceva de-
creştinismul, de pildă, nu au convenit un
cât fie noi cruciade motivate religios, fie pune-
“modus-vivendi” real şi productiv, cât, cu deo-
rea în practică a ideologiei unui Ossama Bin
sebire, realitatea că nici una dintre “tabere” nu
Laden sau Ayman Al-Zawahiri.
a ajuns încă la maturitatea necesară pentru
edificarea propriei sale unităţi. Ismail Haniyeh, Nu ne aflăm doar în faţa unor dezbateri
îndrăznim a crede, nu a luptat pentru a prelua şi teoretizări în notă conflictuală, ci asistăm, din
479

fericire, şi la demersuri pragmatice şi active gul religiilor. Acreditarea unei asemenea teorii
pentru găsirea unui modus vivendi. Partizanii exclusiviste nu ar face decât să planteze noi
cei mai înflăcăraţi ai dialogului înter-religios mine pe un teren politic şi aşa îndeajuns de
cred în necesitatea ca valorile religioase să fie minat.
acceptate în domeniul politicului cel puţin din Asistăm, totodată la o altă tentativă – de
două motive : dorinţa mentalului colectiv de a a îmbrăca politica în haină religioasă prin mijlo-
vedea faptul religios mai prezent şi mai dina- cirea “ dialogului islamo-creştin “, în sensul că
mic în universul cotidian, pe de o parte şi atât comunităţile islamice, cât şi cele occiden-
“exploatarea” capacităţii spirituale religioase de tale creştine se pot exprima politic prin mijloa-
a mai tempera “ sălbăticia “ şi lipsa de scrupule ce şi instrumente religioase. Dar cine poate
a politicului, pe de altă parte. demonstra, bunăoară, că mili-
Aceeaşi orientare mai crede că ardul şi jumătate de musulmani
găsirea unor puncte de conver- care trăiesc astăzi în lume şi
genţă între religii – şi, în cazul aparţin unei mari diversităţi so-
de faţă, între creştinism şi is- ciale, etnice, culturale, istorice,
lam – ar reprezenta primul pas identitare, răspândite din Africa
către o “ reconciliere istorică “ până în Asia , Europa, America
între cele două universuri spiri- pot fi înghesuiţi sub umbrela
tuale şi, pe această bază, către unei definiţii religioase unitare
stingerea progresivă a conflic- şi valabile pretutindeni? Cine
telor şi neînţelegerilor politice. poate spune că toţi aceşti mu-
O asemenea abordare a sulmani se recunosc, identitar,
noţiunii de “înţelegere” versus ca fiind musulmani ? Societăţile
“confruntare“ între Occident şi islamice sunt împărţite între
Caligrafie arabă
Islam este, credem, mai cu- religioase şi laice, cu specifici-
rând păguboasă decât folositoare. tăţi care fac iluzorie adunarea, la un loc, sub
Pe de o parte şi în pofida bunelor intenţii lozinca “ islam “ a musulmanilor din Cecenia,
de la care porneşte sau a finalităţilor morale pe Palestina, Azerbaidjan, Bosnia, Iran, Nigeria,
care le doreşte atinse, ea se pliază, mai cu- India…
rând, pe coordonatele faimoasei “ciocniri a Apoi, care este locul celor câteva milioa-
civilizaţiilor “, încercând să le modeleze, cu for- ne de creştini care trăiesc în sânul societăţilor
ţa în tiparul realităţilor contemporane ale relaţii- islamice şi al celor câteva milioane de musul-
lor dintre Orientul islamic şi Apusul creştin. A mani trăitori în societăţile occidentale creşti-
pune deteriorarea relaţiilor complexe dintre ne ? Se situează aceştia de partea societăţilor
aceste două arii doar pe seama disensiunilor de adopţie sau a societăţilor şi culturilor de
de natură religioasă, ar însemna să ignorăm cu provenienţă ?
bună ştiinţă rolul hegemonist şi sufocant pe Desigur, însemnătatea comunicării, a “
care politica îl are în apariţia şi evoluţia acestei dialogului islamo-creştin” nu poate fi negată
rupturi. Cum ar putea, singur, “ dialogul între sau ignorată, chiar dacă acesta influenţează
religii” să demonteze şi să elimine multitudinea prea puţin factorul politic decizional. Dar rolul
de factori şi cauzalităţi economice, politice şi de căpetenie al unui asemenea dialog trebuie
geostrategice care guvernează relaţiile dintre să se regăsească în diseminarea valorilor tole-
state şi, mai ales, între regimuri şi guverne ca- ranţei, a respectului reciproc, şi în descoperi-
re nu sunt, întotdeauna şi cu necesitate, reli- rea şi împărtăşirea valorilor care apropie şi
gioase ? unesc.
Este vorba, aici, mai degrabă, de tentati- Nu cu prea mult timp în urmă, partici-
va de a crea o “ umbrelă valorică religioasă pând, cu o comunicare ştiinţifică, la un seminar
supra-politică”, pornindu-se de la presupoziţia internaţional organizat la Sharjah, în Emiratele
simplificatoare că disputele şi conflictele politi- Arabe Unite, sub patronajul emirului acestui
ce îşi pot afla rezolvarea prin recursul la dialo- emirat, rafinatul intelectual Sheikh Sultan Al-
480

Qassimi, am reformist-etice şi unul politic, între instituţii

Bătălia de la Hattin 1187, recucerirea Ieru-
avut privilegiul salimului de către Saladin Ayyubib decizionale, politici şi strategii economice,
de a dialoga pe politice, sociale sau militare. Numai în mă-
tema abordată sura în care aceste două paliere ale comu-
în aceste rân- nicării pornesc de la una şi aceeaşi
duri, cu două premiză şi se regăsesc adunate în jurul
eminente perso- aceleiaşi finalităţi se va putea vorbi despre
nalităţi ale vieţii conlucrare, toleranţă şi prosperitate comu-
academice cleri- nă, pe deasupra convingerilor şi interese-
cale şi laice ale lor.
lumii arabe, res- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
pectiv rectorul
celebrei Univer-
sităţi Al-Azhar
din Cairo, teolo-
gul şi clericul Ali
Tantawi şi recto-
rul - musulman
laic – al Univer-
sităţii Naţionale
Kuweitiene. Din discuţiile avute cu aceştia, am
reţinut două idei a căror aplicabilitate este, cre- Terorism şi relaţii conflictuale: virus şi
dem, valabilă nu doar în ceea ce priveşte dia- business al lumii contemporane şi al Orien-
logul inter-religios şi inter-cultural, ci şi în con- tului Mijlociu
textul edificării păcii sociale naţionale nu numai Ambasador prof. Dumitru CHICAN
în aria arabo-islamică, ci şi, în egală măsură,
“Nahr El-Bared” şi “Ain El-Heloueh” din nor-
înlăuntrul oricărei entităţi statale naţionale.
dul şi sudul Libanului, Maarib, în Yemen,
Statul şi religia ar trebui, în opinia preopi-
“Moscheea Roşie” (Lal Mesgid) din Pakistan,
nenţilor amintiţi, să se sustragă tradiţionalei
inima Londrei, Glasgow, Baghdad… atâtea
scheme concurenţiale dintre ele, sau, altfel
locuri în care terorismul lasă în urmă tot mai
spus, dintre religie şi politică, spre a construi
mulţi morţi, panică si distrugeri, dovedind, din
împreună un parteneriat în cadrul căruia, fieca-
păcate, că nu mai este doar un fenomen ca
re să contribuie la procesul de edificare şi re-
altele ale lumii contemporane, ci că s-a
formă morală şi spirituală – apanaj al Bisericii
transformat într-un veritabil microb ucigaş şi
sau Moscheei – dublat, cu aceeaşi energie, de
într-o afacere a distrugerii. Mai dramatic, într-o
edificarea materială, socială, educaţională,
asemenea situaţie, este faptul că guvernele şi
pragmatică – apanaj al instituţiilor politice şi
popoarele lumii nu au altă opţiune pentru a ri-
statale. A fost surprinzător să aud, din partea
posta extremismului decât tot măsurile extre-
unei eminenţe religioase islamice, afirmaţia că
me, dacă nu chiar încă mai radicale. Şi spirala
nu mai trăim vremea în care Papa Grigorie
ascensională continuă.
mergea la Canossa spre a face pocăinţă în
faţa regelui, dar nici vremea în care regii erau Între episoadele acestui serial al ororilor
încoronaţi de Papi. există, fără doar şi poate, o legătură, chiar da-
Pe un alt plan, al dialogului dintre Occi- că mijloacele şi stilurile de execuţie la care se
dent şi Islam ( sintagmă nu întocmai exactă, recurge sunt diferite. Înaltul reprezentant euro-
devreme ce vorbim, în realitate, de un dialog pean pentru securitate şi relaţii externe, Javier
între Creştinism şi Islam, în plan spiritual- Solana, afirma, de pildă, în acest sens, că “nu
religios sau de unul între Occident şi Orient, în se poate face o separare între ceea ce se în-
plan politic ), dialogul nu ar trebui să fie, cu ne- tâmplă în Gaza şi atacurile împotriva forţelor
cesitate, unul bicefal. Am vorbi mai curând de ONU (UNIFIL) din sudul Libanului”.
un dublu dialog : religios, între valori morale şi De la declanşarea luptelor dintre armata
481

libaneză şi islamiştii “Fatah Al-Islam” concen- porturi cu Washingtonul, dar care ameninţă cu
traţi în tabăra de refugiaţi “Nahr El-Bared” din o intervenţie militară în teritoriul nordic al Iraku-
nordul Libanului au trecut, deja, peste 50 de lui, pentru eliminarea separatiştilor din Partidul
zile şi situaţia nu dă semne că s-ar calma. Muncitoresc al Kurdistanului refugiaţi în aceas-
Militanţii Fatah şi Hamas tă zonă. O asemenea intervenţie
din Cisiordania şi Gaza au des- ar putea degenera în declanşa-
chis o nouă rană sângerândă, rea unui nou război în regiune.
ucigându-se unii pe alţii, în nu- Aproape simultan, primul
mele “unităţii poporului palestini- ministru Nuri Al-Maliki a semnat
an”. Mai grav este că preşedinte- noua variantă a “Legii Petrolului”
le palestinian Mahmud Abbas, în care priveşte repartizarea echita-
disperare de cauză, a cerut des- Camp Nahr El-Bared Liban iunie 2007 bilă a rezervelor de ţiţei şi a veni-
făşurarea de forţe internaţionale turilor obţinute din comercializa-
între “cantonul” Cisiordania şi rea acestora. Preşedintele Bush
“cantonul” Gaza. Despre ce unitate a poporului l-a felicitat şi a mulţumit pentru această decizie
şi a statului palestinian poate să fie vorba? care ar putea da satisfacţie confesiunii sunnite,
Pe fondul evoluţiilor contorsionate din determinând-o să renunţe la arme şi să se in-
triunghiul Palestina-Liban-Irak, asistăm şi la o tegreze procesului de edificare politică. Pe de
nouă etapă de degradare a relaţiilor dintre Iran altă parte, proiectul de lege a fost întâmpinat,
şi Siria, pe de o parte, şi Statele Unite ale din tabăra şiită, cu o fatwa (edict religios) care
Americii, pe de altă parte. Washingtonul şi Te- îl consideră nul şi neavenit pentru motivul de a
heranul, îndeosebi, par a fi angajate într-o cur- fi fost încheiat “în cadrul afacerilor cu o putere
să de “ lichidare a conturilor” şi de “încheiere a de ocupaţie”. Este adevărat că noua lege oferă
socotelilor”, iar pista pe care competiţia se con- unor mari companii americane posibilitatea de
sumă este Irakul, concurenţii fiind încurajaţi a-şi impune hegemonia asupra resurselor iraki-
sau blamaţi de “spectatorii” confesionali, etnici ene de ţiţei brut, îndeosebi în sectorul extrac-
şi politici irakieni care, la rândul lor, se luptă tiv, ceea ce, însă, este de natură să-l mai
paşnic, sau prin recursul la arme. “îmblânzească” pe vice-preşedintele american
Dick Chenney, unul dintre “ulii” care, incitând la
Adăugând la aceasta mai vechiul şi în-
declanşarea campaniei împotriva Irakului, este
dârjitul conflict asupra programelor nucleare
şi “părintele spiritual” al actualei crize irakiene.
iraniene, vom putea afirma imposibilitatea
ajungerii la o reglementare sau la ceea ce ar Într-un alt context legat de războiul împo-
putea fi numit “stare de pace”, atâta vreme cât triva terorismului şi al teroriştilor şi cel al tero-
nu se va accelera procesul de conciliere şi riştilor împotriva anti-teroriştilor, adjunctul mi-
consens, fie că este vorba de diferendul nu- nistrului saudit al Apărării şi Aviaţiei şi Inspec-
clear americano-iranian, fie de diferitele seg- tor general al Forţelor Armate, emirul Khaled
mente etnice şi religioase ale societăţii irakie- Bin Sultan, a lansat un serios avertisment asu-
ne. pra riscului de apariţie a unui nou tip de tero-
rism pe care el l-a numit “terorismul hidrolo-
Recent, preşedintele George W.Bush a
gic”, rezultat din lupta pentru accesul la rezer-
avut cu premierul irakian Nuri Al-Maliki o con-
vele de apă, nu mai puţin periculos decât tero-
vorbire telefonică în cursul căreia şi-a manifes-
rismul fundamentalist, sau decât terorismul
tat iritarea pentru ingerinţele “statelor prietene
politic. O perspectivă care, în zona Orientului
vecine” în treburile interne ale Irakului. “Nu pu-
Mijlociu, nu trebuie ignorată.
tem pune în acelaşi coş prietenia cu Statele
Unite şi subminarea situaţiei din Irak”, a mai Încercând schiţarea unui crochiu al ulti-
precizat liderul de la Casa Albă. Ceea ce în- melor ( dar şi ale posibilelor) evoluţii din regiu-
seamnă “prieten” pentru S.U.A., nu are ace- nea Orientului Mijlociu, ne vom opri la câteva
eaşi semnificaţie şi pentru Iran. Mesajul formu- “halte” mai importante pe harta regională de
lat de preşedintele Bush a avut o destinaţie relaţii şi conexiuni:
precisă : Turcia, care întreţine foarte bune ra- - Eliberarea, după 114 zile de detenţie,
482

a ostaticului britanic Allan Johnston, la ordinul pace?”

liderului politic al Hamas, Khaled Maşhal, rezi-
dent la Damasc, şi prin decret religios emis de
un lider spiritual salafist, decizie care s-a vrut a
fi un mesaj adresat comunităţii europene. Re-
zultatul nu s-a lăsat aşteptat: mai mulţi deputaţi
din parlamentul britanic au cerut iniţierea unui
dialog direct cu Mişcarea Hamas, iar
Hezbollahul libanez (copie ideologică fidelă a
Hamas ) a fost scos de pe lista europeană a
organizaţiilor clasificate drept teroriste;
Competiţia acerbă între “legitimările” con-
ferite prin rezoluţii internaţionale şi Atentat cu maşină capcană la Bagdad
“legitimitatea” statu-quo-ului, consacrată şi im-
pusă de unele organizaţii şi formaţiuni (chiar
sprijinite de alte state) care încearcă să gă- De la Londra la Glasgow… şi mai departe
sească un modus-vivendi cu legitimitatea exis-
Atentatele care au avut loc , la finele lunii
tentă în virtutea dreptului internaţional. Evita-
iunie, în Marea Britanie au readus în discuţie o
rea unei asemenea relaţii concurenţiale prin
întrebare care, multă vreme aflată în prim-
renunţarea, în primul rând de către marile pu-
planul dezbaterilor academice, politice sau de
teri active, la masca sintagmelor oficiale şi ac-
securitate, a trecut, progresiv, pe un plan se-
ceptarea unui dialog deschis cu “legitimităţile”
cund: unde trebuie, totuşi, căutate cauzele te-
locale ar fi de natură să aducă un plus de clari-
rorismului fundamentalist? În declanşarea răz-
ficări şi un minus de tensiuni;
boiului din Irak, în orgoliul vanitos cu care Apu-
Existenţa unor paradoxuri care, aseme- sul abordează şi tratează celelalte culturi căro-
nea oricărui paradox, se lasă cu greu înţelese, ra le cere să considere interesele Occidentului
precum criza de combustibili “decretată” în ca pe propriile lor priorităţi, sau tuturor acestor
Iran, sau comunicatul autorităţilor de la Bag- –şi altor- factori determinanţi ?
dad, potrivit cărora Irakul se confruntă cu o
Am remarca situaţia, care poate părea
gravă penurie de benzină şi alţi derivaţi petroli-
paradoxală, că nu sunt puţini occidentalii care,
eri;
conştient sau nu, se află de aceeaşi parte cu
Diversificarea paletei de arii şi relaţii extremiştii radicali atunci când coboară în stra-
conflictuale inter- şi întra-statale, paralel cu dă pentru a protesta împotriva poziţiei şi politi-
evoluţia fenomenului extremist-terorist : conflic- cilor pe care guvernele din ţările lor le adoptă
te politice, etnice şi religioase, activizarea şi le promovează faţă de lumea islamică şi de
extremismelor locale (Afghanistan, Pakistan, minorităţile confesionale musulmane, ştiut fiind
Somalia) proliferarea “clonelor” Al-Qaida şi ex- că aceşti protestatari sunt, în acelaşi timp,
pansiunea acestora în plan geografic ( “Armata componenţi şi constructori ai societăţilor plura-
Islamului” în Palestina, “ Jund Al-Islam” şi liste, multiculturale şi multi-etnice în care tră-
“Jund Al-Sham” în Siria şi Liban, “Fatah Al- iesc.
Islam” în Liban ş.a ) sunt tot atâtea simptome
Evoluţiile au dovedit, însă, că extremis-
care confirmă existenţa şi, deocamdată, imuni-
mul fundamentalist s-a dovedit prea puţin sen-
tatea acestui virus al radicalismului, devenit, la
sibil şi influenţabil faţă de asemenea
rândul său, “afacerea secolului”.
“solidaritate” motivată prin raţiuni din registrul
Există – şi l-am mai amintit în alte artico- etic, în asemenea măsură încât “revoltaţii” în-
le – dictonul “si vis pace, para bellulm” – dacă şişi cad victime inocente ale celor pe care, vo-
vrei pace, pregăteşte-te de război”. luntar sau nu, îi sprijină.
Ca în limba arabă, am îndrăzni să citim Iată un adevăr care nu mai are nevoie de
această sintagmă, de la dreapta la stânga argumente: fundamentalismul desfide şi urăş-
“Dacă eşti în război, cum te pregăteşti pentru te, ca principiu şi practică, actul politic, valoa-
483

rea vieţii şi fiinţa umană.În perioada cuprinsă pe care constituţiile, legislaţiile, instituţiile şi
între sfârşitul secolului al XIX-lea şi Primului cutumele ţărilor vestice le garantează cetăţeni-
Război Mondial, terorismul a avut ca ţinte gu- lor lor, fără discriminare.
vernaţi, politicieni, simboluri ale puterii, în vre- În acelaşi timp, devine tot mai neproduc-
me ce violenţa fundamentalistă a zilelor noas- tivă cramponarea în ideea dominantă potrivit
tre porneşte de la ideea , transformată în pos- căreia principalul, dacă nu unicul vinovat pen-
tulat, că toţi trăitorii pe faţa pământului care tru această proliferare rămâne Al-Qaida şi
gândesc altfel decât impun canoanele curente- “idolii” acesteia Ossama Ben Laden, Ayman
lor fanatizate sunt inamici care, dacă nu pot fi Al-Zawahiri şi alţii. Privirile ar trebui întoarse şi
convertiţi, trebuie eliminaţi. Iar o asemenea către propria “ogradă” şi la această idee ne
“purificare” se face, declarativ, în numele unei vom referi în rândurile următoare.Un Ossama
logici extrem-ipocrită : apărarea celor nedrep- Ben Laden sau Al-Zawahiri nu mai stau pe
tăţiţi : ce importanţă mai are dacă această ne- piedestaluri, asemenea unor Cezari care dau
dreptate vine din partea societăţilor şi instituţii- ordine din înălţimea statuilor lor. Ei s-au
lor occidentale sau din partea “salvatorilor”, transformat, mai de demult, în simboluri, mo-
aşa cum a fost cazul dele şi surse de inspi-
Afghanistanului raţie generatoare de
Taliban sau al Irakului fanatism şi moblizare
sfâşiat de eroismele “ emoţională, aşa cum
mujahedinilor pe calea sunt simbolistica unui
lui Dumnezeu?” Khomeyni sau moaşte-
Că întrebarea “ le oricărui sfânt oferite
unde se află, totuşi, mulţimii.
cauzele terorismului Se mai poate
orb ?” a fost readusă în sublinia realitatea că o
actualitate este, în si- asemenea germinaţie a
ne, un fapt pozitiv şi fenomenului neo-
util în măsura în care Procesiune religioasă şiită în Irak -2007
fundamentalist nu este
răspunsul ar depăşi rezultat al unei simple migraţii dintr-un teritoriu
limitele clişeelor din faza iniţială a fenomenului geo-cultural în altul, ci se dezvoltă, asemenea
şi ar trece dincolo de dezbaterile academice unei “generaţii spontanee” în şi din corpul în-
care stabilesc origini precise – Orientul Mijlociu suşi al societăţilor ne-musulmane . Sunt
şi lumea islamică – sau identifică motive reale fundamentalisme “neaoşiste”, autohtone – bri-
dar limitative precum sărăcia, subdezvoltarea, tanice, americane, franceze – astfel încât răul
alienarea, neo-imperialismul occidental şi alte- şi originea nu mai trebuie căutate doar în uni-
le asemenea. versul arabo-islamic, ci, cu aceaşi atenţie, da-
Se poate afirma că lumea asistă, astăzi, că nu chiar cu o atenţie extremă, în structura
la naşterea unui neo-fundamentalism islamic, şi în morfologia societăţilor ne-islamice însele
eliberat de scheme imuabile şi de paternalisme în care noul “romantism” nihilist al urii amenin-
de tip Ben Laden sau Al-Zarqawi şi care, chiar ţă să prolifereze cu frenezie.
în stare embrionară fiind, deocamdată, nu este Cei implicaţi în abordarea
mai puţin primejdios din perspectiva consolidă- fundamentalismului islamic extrem şi în efortu-
rii sale, un neo-fundamentalism care, cu sigu- rile de înţelegere a resorturilor şi determinărilor
ranţă, nu va putea să fie contracarat numai intime ale acestuia, insistă asupra factorului
prin măsuri poliţieneşti şi de securitate. ideologic suprapus, de regulă Islamului ca reli-
Astfel, are loc un proces de translare a gie. Or ideologia, considerată ca factor gene-
radicalismului extremist islamic, un “import de rator de act violent a funcţionat, coerent, în ca-
Irakuri şi Afghanistanuri” în lumea extra- zul, de pildă, al războaielor din Coreea şi Viet-
islamică unde se dezvoltă şi se maturizează la nam, când a avut un nume, o adresă, o arie
adăpostul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de manifestare cunoscută şi a generat un pro-
484

gram de moblizare naţională. Or Ossama Bin Poate că tocmai din această pricină, te-
Laden nu este interesat de programe politice, rorismul proliferează şi se adaptează,
de fluctuaţiile economiei şi ale burselor, de adăugându-şi prefixul “ neo -“.
efectul de seră… Doctrina sau, mai degrabă, Ambasador prof. Dumitru Chican
lozinca noului fundamentalism terorist poate fi
sintetizată într-o sintagmă pe cât de simplă, pe
atât de dramatică : “ucide, sau vei fi ucis”. Islamul politic şi puterea: un discurs al eşe-
cului ?
Dacă, iniţial, terorismul fundamentalist de
tip Al-Qaida s-a cristalizat într-o arie geografică Argumentele care susţin împiedicarea
bine conturată – Afghanistan şi Irak – şi a fost islamismului de la accesul la puterea politică
polarizat în jurul pretextului luptei împtriva pornesc de la ideea care susţine incapacitatea
“ocupaţiei străine”, în speţă americane, noul acestuia de a oferi acel model de guvernare
terorism se globalizează, devine independent care să se constituie într-un substitut salvator
de un centru conducător şi coordonator, nu pentru ieşirea din situaţia existentă la un mo-
mai recunoaşte frontierele naţionale, dreptul ment dat.
internaţional, acordurile de la Geneva… O asemenea logică a putut să se impună
În atari condiţii, întrebarea care se pune graţie rateurilor înregistrate de islamiştii care
nu se mai referă atât la cât de mult va dura au reuşit să-şi asume puterea într-o serie de
războiul împotriva fenomenului terorist, cât, ţări precum Afghanistan, Sudan, Algeria (la
mai degrabă, unde vor fi fronturile pe care finele anilor ’80) şi, mai recent, în teritoriul pa-
această confruntare se va derula pe termen lestinian Gaza trecut sub controlul mişcării
mediu şi lung. Perspectivele , din acest punct islamiste palestiniene Hamas.
de vedere, par a nu fi prea încurajatoare, în Pe lângă faptul că o asemenea argu-
măsura în care Orientul Mijlociu şi lumea isla- mentaţie readuce în prim-plan discursul
mică nu mai reprezintă singura pepinieră de populist pe care elitele politice arabe l-au pro-
cultivare a fundamentalismului radical, lăsând movat în ultimele două decenii, ea păcătuieşte
loc societăţilor ne-islamice şi celor occidentale prin aceea că nu oferă şi soluţii viabile pentru
îndeosebi. Nu mai vorbim, astăzi, într-o manie- ieşirea din neclaritatea ideatică şi politică în
ră exclusivistă, despre “ teroriştii lor”, ci suntem care societăţile arabe ş islamice par a se com-
obligaţi a ne introduce în vocabularul cotidian plăcea încă de la apariţia, în anii ’20, a islamis-
şi sintagma “ teroriştii noştri”. mului politic.
“Terorismul romantic-revoluţionar” al ani- Fără a glosa polemic pe marginea aces-
lor ’70, a fost înlocuit printr-un terorism greu de tei chestiuni sensibile, a măsurii în care o gu-
înţeles, cu rădăcini adânci în religie, morală, vernare islamistă ar fi mai rea sau mai bună,
credem că utila evaluare a experienţelor
islamiste nu trebuie să se transforme nici într-o
lamentaţie mai mult sau mai puţin sezonieră,
nici într-un câmp înţesat cu stâlpi ai infamiei
sau chiar cu spânzurători destinate unora sau
altora dintre ideologiile momentului, ci trebuie
să ofere un prilej de căutare a cauzelor istorice
care au făcut ca majoritatea elitelor conducă-
toare din lumea arabo-islamică să eşueze în
revendicări sociale … şi avem datoria de a “ demersurile lor de a oferi un model viabil al
reînvăţa” terorismele şi mecanismele specifice ceea ce trebuie să fie “statul naţional” în toate
fiecăruia” scrie Jacques Baud (Encyclopédie componentele şi dimensiunile sale contempo-
des Terroristes, Lavauzelle, Paris, 1999, rane. Critica nu trebuie să se transforme în
p.III ) , adăugând că “terorismul contemporan acuzaţie doar din dorinţa de a menţine clişeul
este prea mult descris şi prea puţin înţe- stereotip al dezastrului pe care l-ar produce
les” ( ibidem ). deţinerea puterii de către ideologia Islamului
485

politic. Se cuvine remarcat, în sfârşit, că eşecul

O analiză mai aprofundată a actualului programelor islamiste de guvernare nu a împi-
discurs critic arab la adresa mişcării islamiste edicat expansiunea şi proliferarea mareei
Hamas dezvăluie măsura reală a indeciziei şi islamiste şi creşterea susţinerii populare de
nesiguranţei în evaluarea experienţelor politice care aceasta beneficiază în lupta politică şi
din lumea arabă. Ne aflăm în faţa unui discurs electorală, aşa cum s-a întâmplat, bunăoară, în
care se desfăşoară pe două paliere deosebite, Iordania, Egipt, Yemen, Maroc, Kuwait sau
dacă nu chiar contrarii : primul, închis în sine, Irak.
pornind de la o viziune apriorică şi generaliza- Discursul despre eşecul islamismului nu
toare asupra islamismului şi declarând, autori- este nou şi, în cunoscuta sa carte “Eşecul isla-
tar, că acesta este, prin însăşi natura sa, sortit mului politic” (1993), Olivier Carré aducea sufi-
eşecului ; un al doilea palier este cel reprezen- ciente şi convingătoare argumente în acest
tat de orientarea “defetistă” (un termen cu lar- sens. Noutatea, de data aceasta,se regăseşte
gă circulaţie în media arabă ), bazat pe posibi- în cauza însăşi a nereuşitei. Dacă Olivier Carré
litatea coabitării între regulă – reprezentată de vorbea de eşecul misiunii funcţionale a mişcă-
statutul mişcării Hamas ca “organizaţie revolu- rilor islamiste, reprezentată de crearea statului
ţionară de rezistenţă” – şi excepţie – exprimată mondial islamic, astăzi se poate afirma că de-
de ascensiunea acesteia în poziţia de unde rapajele pe care formaţiunile islamiste le-au
poate să decidă asupra viitorului poporului şi înregistrat au drept cauză fundamentală inca-
statului palestinian. pacitatea acestora de a se transforma din miş-
Un asemenea discurs săvârşeşte, însă, cări de rezistenţă în entităţi politice, virtuale
cel puţin trei erori. deţinătoare şi practicante ale puterii şi de a
gestiona eficient, echitabil şi raţional probleme-
Este vorba, în primul rând, de “clonarea”
le societăţii şi instituţiile puterii.
mai vechilor lozinci care pun la îndoială seriozi-
tatea şi utilitatea impli- Evaluarea expe-
cării islamismului ideo- rienţei politice islamiste
logic-dogmatic în con- este, fără, îndoială,
fruntarea politică. importantă, dar mai
utilă ar fi identificarea
Este vorba, în al
rădăcinilor şi nu doar
doilea rând, de consi-
descrierea şi critica
derarea experienţei de
manifestărilor vizibile
guvernare a mişcării
ale acestora şi înţele-
Hamas drept dovada
gerea resorturilor care
cea mai convingătoare
susţin consolidarea
nu numai asupra fap-
capitalului social al is-
tului că islamismul
lamului politic în majo-
poate fi orice – ideolo-
ritatea ţărilor arabe, în
gie, teorie, dogmă – Moscheea Faysal din Pakistan
asemenea măsură în-
dar nu şi instituţie de
cât însuşi procesul de democratizare a societă-
putere, ci şi a postulatului că şcoala ideatică şi
ţilor din aces-te state este pus într-o relaţie
ideologică de la care se revendică mişcările şi
spontană cu islamismul, sau, mai exact spus,
curentele islamiste este, funciarmente, anti-
cu Islamul ale cărui reprezentante se auto-
politică şi incompatibilă cu ideea de stat şi au-
proclamă aces-te mişcări şi curente. Se ignoră,
toritate statală.
însă, adevărul elementar, care în rândul elitelor
Se evocă, în acest sens, aceeaşi mişca- academice şi politice din lumea arabo-islamică
re Hamas, drept model de eşec nu doar al face subiect al unor aprinse dezbateri, că este
practicii puterii de către islamism, ci şi al şcolii neproductiv şi chiar primejdios ca mişcările
ideologice căreia acesta îi aparţine şi anume islamiste să dorească cu tot dinadinsul a fi
aceea creată de gândirea şi filosofia “Fraţilor asemenea unui Janus sui-generis cu trei feţe :
Musulmani”. structură de rezistenţă armată, misionar al reli-
486

giei şi guvernant laic.

Fenomenul proliferării active a spiritului Islamul politic – între imaginar si realitate
islamist în mentalul colectiv şi în structurile ac-
tive ale societăţii islamice poate fi explicat, în
Se afirmă, cu o admirabilă seninătate,
bună parte, şi prin aceea că împiedicarea, prin
că războiul împotriva fenomenului terorist
mijloace forte, a entităţilor politice islamiste de
(fundamentalist-islamic, adică a “războiului
a participa la jocul liber al democraţiei electora-
sfânt” – Jihadul) înseamnă, deja o înfrângere
le, de teama instaurării la guvernare a unor
pentru “Islamul politic”, ignorându-se, voit, sau
clerici sau religioşi civili radicali, conduce toc-
nu, că “Islamul” în sine este o religie care nu-şi
mai la rezultate diametral opuse, adică la creş-
propune să facă politică – laică, aceasta din
terea popularităţii, susţinerii şi simpatiei publice
urmă, prin însăşi esenţa sa – după cum creşti-
de care islamismul se bucură în societate. Nu
nismul nu este , în aceeaşi esenţă a sa, un
este mai puţin adevărat că, voit sau nu, din
program politic ci, in extremis, un inspirator
considerente şi calcule mai mult sau mai puţin
discutabil şi îndoielnic al aspiraţiilor şi orgoliilor
transparente, puterile laice aflate la guvernare
de putere lumească. In acest caz, nu de un
în aceste ţări, săvârşesc o subtilă şi mai greu
“Islam politic” ar trebui să vorbim, ci de un
sesizabilă suprapunere a planurilor : islamul
“islamism”, angajat în treburile laice ale socie-
politic este prezentat drept Islam radical şi me-
tăţii, dar pornind de la considerente ţinând de
dieval, în vreme ce acest islamism este, în pri-
teologie şi dogmă
mul rând, un militantism politic inspirat de co-
mandamente religioase şi nu poate fi confun- Mai are Islamul politic un viitor? Şi, dacă,
dat cu religia însăşi, aşa cum au încercat să da, care va fi acesta, îndeosebi după ce
impună şi să se auto-impună fundamentaliştii “războiul anti-terorist” se va fi încheiat ( fără a
radicali Talibani din Afghanistan. Nici Iranul, prognoza, totuşi, cum şi cine va fi învingăto-
oficial “ republică islamică”, nu poate ignora şi rul ) ?
nu ignoră imperativul coabitării cu laturile laice
ale progresului de guvernare şi gestionare a
statului.
Incapacitatea marii majorităţi a enti-
tăţilor islamiste de a inţelege că nu pot fi, în
acelaşi timp, şi mişcări de gherilă şi formatoare
de guverne şi parlamen-te rămâne punctul slab
şi “ călcâiul lui Ahile” al islamismului politic con-
temporan. Situaţia este şi mai dramatică în ca-
zul acelor formaţiuni care doresc puterea nu în
primul rând pentru reformarea şi edificarea sta-
tului şi a societăţii, cât, mai ales, pentru a o
utiliza drept trambulină spre realizarea acelei
utopii obsedante care se cheamă “ statul sau
califatul islamic universal”.
Atâta vreme cât nu se va produce o poli-
tizare sau o laicizare politică a curentelor Imagine din Beirut in ultimul război civil
islamiste, este de presupus ca Islamul politic
va rămâne un fenomen, important, desigur, dar Este, oare, războiul împotriva militantis-
incapabil să armonizeze credinţele şi interese- mului fundamentalist – primul război al acestui
le oamenilor cu exigenţele şi imperativele pe mileniu – o dovadă că Islamul politic şi-a în-
care le incumbă deţinerea şi exercitarea pute- cheiat sau este pe cale de a-şi încheia existen-
rii. ţa? Un răspuns tranşant nu poate fi formulat
Ambasador prof. Dumitru CHICAN cel puţin atâta vreme cât nu se face o distin-
cţie clară între “islamism” ca ideologie şi curent
487

de acţiune cu finalităţi laice şi islamismul utopice “stângi islamice” destinată să aducă

salafist-jihadist care ţinteşte islamizarea pe pământ raiul colectivismului socialist şi oaza
laicismului şi punerea acestuia în slujba unor umbroasă a democraţiei păstorită de Dumne-
finalităţi spirituale şi morale religioase şi avem zeu şi de Marx, în acelaşi timp. Este un curent
in vedere acele curente extremiste răspândite care, în mod paradoxal, beneficiază de simpa-
din Algeria până în Afghanistan şi Waziristanul tia unor gânditori şi politologi occidentali, inclu-
pakistanez. Pe de altă parte, însuşi islamismul siv din mediile politice americane care văd într-
politic nu este suficient de bine conceptualizat, o asemenea abordare pârghia pasageră pen-
lăsând el însuşi loc pentru confuzii şi receptări tru stoparea accesului la guvernare al curente-
eronate şi nu este lipsit de importanţă să fie lor radicale islamice în statele Orientului Mijlo-
amintite câteva din acestea. ciu, dar care, odată această misiune îndeplini-
Astfel, îndeosebi unele percepţii ale tă, vor putea să fie cu uşurinţă îndepărtate,
orientalisticii occidentale contribuie la întreţine- datorită fragilităţii lor şi înlocuite cu instrumente
rea confuziei prin aceea că fac din Coran în politice, ideologice şi laice in măsură a contri-
acelaşi timp Carte şi sabie, mască şi chip mas- bui activ şi eficient la edificarea unor veritabile
cat, lăsând a se înţelege că religia islamică societăţi civile şi democratice. O asemenea
este sinonimă cu radicalismul şi cu manifestări- perspectivă a determinat o parte a elitelor inte-
le extremiste ale acestuia, ceea ce ar face ca lectuale arabe de stânga să creadă, cu îngrijo-
societăţile musulmane să nu poată fi compati- rare, că viitorul va aduce schimbări radicale
bile nu noţiunea de laicism şi democraţie. regizate şi administrate de la Washington pen-
tru implementarea în regiune, a unei democra-
O a doua categorie de interpretări abor-
ţii de import care
dează islamul
ar deforma tradi-
politic ( şi eşecul
ţiile şi valorile
acestuia) por-
istorice autohto-
nind de la mor-
ne identitare, în
fologia sociologi-
vreme ce alţi
că a mişcărilor
analişti arabi,
islamiste radica-
mai sceptici, afir-
le considerate
mă nulitatea unui
un soi de entităţi
asemenea pesi-
primitive, rudi-
mism: pentru ei,
mentare care
istoria acţiunilor
vor să
şi politicilor ame-
“ruralizeze” civi-
ricane în regiu-
lizaţia şi
nea orientului
citadinismul con-
Mijlociu nu este
temporan. Este,
o epopee a de-
şi aceasta, o
mocratizării, ci o
abordare su-
cronică a
perficială, dacă
maşinaţiunilor şi conspiraţiilor americane dina-
nu şi tendenţioasă, în acelaşi timp, prin aceea
mizate nu de speculaţii filosofice şi dogmatice,
că stabileşte o relaţie sinonimică între ceea ce
ci de interesele proprii – conjuncturale sau pe
este “beduin”, “nomad” de factură medievală şi
termen lung- precum şi de grija pentru protec-
Islam, cortul şi “spiritul beduin”, fie el chiar şi
ţia intereselor regionale ale statului Israel ( sau
petrolier fiind considerate a da esenţa însăşi a
ale “entităţii sioniste” – sintagmă comună pen-
“cetăţii” contemporane.
tru media arabă, dar preluată, surprinzător de
Vorbim, în al treilea rând, despre un aşa- eminentul profesor american palestinian
zis “curent evoluţionist” care, incapabil de a Eduard Said care regretă raritatea folosirii
înţelege esenţa revirimentului islamic refor- acesteia în mediile academice şi politico-
mist , îl utilizează, totuşi, pentru crearea unei diplomatice arabo-islamice).
488

Circulă şi alegaţii – pe care nu le împăr- Neo- fundamentalism şi post-islamism

tăşim,- potrivit cărora “islamismul politic” este o
confecţie teoretică americană produsă după
În contextul dezbaterilor generate de ma-
atentatele de la 11 septembrie 2001, circum-
nifestările a ceea ce, îndeobşte, este cunoscut
scrisă restrictiv, simbolisticii încarnate de
drept “reviriment islamic contemporan”,
Ossama Bin Laden şi de reţeaua teroristă Al-
islamologii şi analiştii fenomenului cred a dis-
Qaida. Departe de a fi un “politician islamist”,
tinge, în ultimul timp, o nuanţă particulară a
Ossama Bin Laden este doar un practicant şi
acestuia pe care o definesc drept “neo-
exponent fanatic şi ireductibil al celui mai radi-
fundamentalism”, identificat de Olivier Roy
cal salafism-jihadist născut vreodată în Golful
drept o abordare mai criptică şi conservatoare
şi în Maşrequl arab nu ca alternativă la anumi-
a dogmei islamice, respingând, în plan politic şi
te evoluţii politice, idealisme şi ideologii eşuate
ideologic, dimensiunea naţională şi statală a
( naţionalismul arab, unionismul socialist,
societăţii, în favoarea noţiunii de ummah, co-
baasismul şi altele), ci ca reacţie emoţională la
munitatea universală a tuturor musulmanilor şi
ceea ce această “ideologie” crede a fi conspi-
edificată, organizată şi guvernată potrivit pre-
raţia mondială, americană, cu precădere, îm-
ceptelor şi normelor dreptului canonic islamic,
potriva “islamocentrismului” hărăzit să domine
sharia. ( Oliver Roy : Globalised Islam, The
lumea , idee bazată pe ecuaţia primitivă şi im-
Search for a new Ummah, C.Hurst& Company,
posibil de soluţionat prin dezbateri şi dialog a
London, 2006)
lui “ori ei, ori noi” sau, într-o variantă mai cu-
noscută, aceea care ne spune: “cine nu e cu Din acest punct de vedere,
noi, este împotriva noastră !”. Lenin dixit, neofundamentalismul islamic se dovedeşte a fi
George Bush dixit, Ossama Bin Laden dixit. mai puţin interesat de factorul politic decât sunt
mişcările aşa-numitului islamism politic tradiţio-
Am spune, mai degrabă, că evenimente-
nal, concentrându-şi discursul nu atât pe dez-
le dramatice de la 11 septembrie, provocate de
baterile teoretice asupra a ceea ce este şi ce
“islamişti”, au subminat în mare măsura esenţa
ar trebui să fie Islamul, cât pe demersul de im-
pozitivă a acelui “islam politic” pe care l-am
plementare a sharia în toate palierele vieţii so-
numi, chiar, un ”islam de factură iluministă”, în
ciale, individuale şi comportamentale.
favoarea viziunii nihiliste şi anarhiste a lui Bin
Laden care, aşa cum scria filosoful francez O asemenea abordare pare a fi confir-
Jean Baudrillard, crede că “imoralitatea lumii mată de evoluţiile desfăşurate în ultimul dece-
contemporane trebuie combătută prin mijloace niu.
imorale”. După victoria în alegeri ( anulată de au-
Se mai poate spune, în egală măsură – torităţi) a Frontului Islamic de Salvare (FIS) din
menţinând limitele bunului-simţ academic – că, Algeria (2001), sute de mii de tineri demon-
aşa cum termenul “fundamentalism” sau stranţi algerieni şi berberi au coborât în stradă
“integrism” islamic este o invenţie lingvistică a pentru a cere transformarea Algeriei într-un
cercurilor protestante americane de la începu- stat musulman. Mai mult, după declanşarea, în
tul secolului al XVIII-lea, tot aşa şi sintagma 2001, a celei de-a doua Intifada palestiniană, a
“islam politic” este un produs metisat, islamo- devenit tot mai problematic să se facă distin-
occidental care operează prea puţine clarificări cţie între Hamasul islamic militantist şi
teoretice între teologie, dogmă, politică şi vio- secularismul Mişcării Fatah şi să se distingă o
lenţa practicată în numele acestor concepte. linie de demarcaţie, fie şi sinuoasă, între noul
val islamist şi laicitate.
Iar o asemenea suprapunere de planuri
duce, precum se poate constata lesne, la con- Cu toate acestea, în dinamica sa internă,
flicte şi dispute dăunătoare precum cele dintre neo-islamismul, ca promotor al ideii de stat is-
“Occident şi Islam” sau dintre “creştinism şi lamic universal, nu a găsit un suficient ecou şi
lumea islamică”. apetit în interiorul comunităţii islamice temătoa-
re de perspectiva dezrădăcinării şi de-
teritorializării pe care o presupune programul
curentelor neofundamentaliste şi din sentimen-
489

tul că universalizarea Islamului ar fluidiza valo- acelaşi timp, să se racordeze la contempora-

rile comune ale comunităţii ( ummah ) care şi- neitate, postislamismul (numit ca atare tocmai
ar pierde din atractivitate prin paralelismul datorită acestei duble situări temporare şi onto-
spontan care apare între această logice) se doreşte a fi “altceva”, deosebit,
“universalizare” islamică şi globalizarea secula- nereuşind, însă, să ofere decât o neproductivă
ră care, în mentalul colectiv musulman, este oscilare între două valori puternic contradicto-
sinonimă cu “americanizarea” şi rii – tradiţionalismul rigid şi modernismul insufi-
occidentalizarea” destructivă a comunităţii isla- cient digerat-, iar mijlocul prin care încearcă să
mice. se situeze şi să supravieţuiască în această
Neofundamentalismul a putut să prindă ecuaţie îl reprezintă incoerenţa doctrinară, ac-
solide rădăcini în rândul tinerei generaţii de tul emoţional şi, în ultimă instanţă, violenţa
emigranţi aflaţi în ţările vestice, unde, chiar da- nediscriminatorie care nu este un apanaj defi-
că mici comunităţi musulmane sunt implicate, nitoriu nici al clasicismului islamic, nici al mo-
ele constituie embrioni ai unui radicalsim infle- dernităţii islamice care ţine, aceasta din urmă,
xibil, manifestat, de pildă, atât prin ataşamentul mai curând de o realitate imaginară şi prea pu-
“revoluţionar” faţă de ideologiile de tip Al- ţin sigură de propriile virtuţi şi valenţe.
Qaida, cât şi, pornind de la sloganele Cu toate acestea, se cuvine subliniată
multiculturalismului, prin vehementa opoziţie realitatea că, în cadrul dichotomiei politică-
faţă de “occidentalizarea” şi asimilarea lor în religie, primul termen îşi păstrează caracterul
oceanul societăţilor-gazdă. predominant în stat chiar şi într-o ţară islamistă
Revirimentul islamic contemporan are precum Iranul, unde ayatollahul Khomeyni –
drept ţintă de interes prioritar nu statul, ci, în liderul şi ghidul spiritual religios suprem- s-a
primul rând, societatea şi structurile intime ale născut, ca atare, din corpusul de interese poli-
acesteia. Este şi ele- tice şi nu din imperati-
mentul care explică ve religioase în primul
multitudinea formelor rând. Din această
de expresie a practi- perspectivă se poate
cilor şi discursurilor afirma că
religioase în Islamul neofundamentalismul
de astăzi. contemporan este, în
bună măsură, con-
Dacă mitologia
struit pe două funda-
islamistă vorbea des-
mente utopice decisi-
pre realizarea unifică-
ve :utopia că religia,
rii între religie şi poli-
în coordonatele ei
tică,
tradiţionale şi intangi-
neofundamentalismul
Manifestaţie religioasă şiită la Bagdad bile, poate, prin regu-
– pe care îl numim,
lile de jurisdicţie şi
aici, şi postislamism,
jurisprudenţă pe care Islamul le-a generat şi
prin apoziţie cu islamul teologizant clasic – pro-
care sunt lipsite de energia necesară de a se
clamă ruptura dintre aceste două sfere con-
face ecou la imperativele contemporaneităţii,
ceptuale şi aplicative, religia şi politica, şi depli-
să se impună drept unic panaceu şi comanda-
na independenţă a fiecăreia în raport cu cealal-
ment universal, pe deasupra diversităţilor reli-
tă. Paradoxul este că, neputând să accepte şi
gioase, culturale, antropologice. Un asemenea
să meargă mână în mână cu o religie aflată în
experiment a fost aplicat – cu forţa şi la dimen-
declin prin veşnica sa raportare la trecutul şi la
siuni de machetă – în Sudanul fostului preşe-
gloria pe care i-a dat-o istoria,
dinte Jaafar Al-Nimeiri a cărui obstinaţie de a
neofundamentalismul nu acceptă, în acelaşi
impune sharia asupra sudului creştin al ţării a
timp, nici emergenţa, în cadrul naţiunii islami-
generat întreaga serie de drame şi sfâşieri
ce, a unei societăţi seculare. Dorind să rămână
interconfesionale şi tribale cu care această ţară
în cadrul unui Islam imuabil care aspiră, în
continuă să fie confruntată şi astăzi.În al doilea
490

rând, este vorba de utopia aspiraţiei către REGRESUL LAICISMULUI VERSUS

disoluţia statului-naţiune căruia ar trebui să i se “ISLAMUL DE MASĂ”
substituie o nouă instituţie a Califatului musul- ÎN LUMEA ARABO-ISLAMICĂ
man uniformizator.
Islamul – fie el cel revelat în secolul VII,
În nici o altă parte a lumii, profeţiile şi cu-
fie cel precedat de particula “neo-“, mai radica-
rentele globalizatoare şi laicizante nu au fost
lă chiar decât fundamentele originare la care
supuse contestărilor şi dezbaterilor emoţionale
postislamismul aspiră – rămâne un sistem de
aşa cum s-a întâmplat şi se întâmplă astăzi în
valori şi etici care nu pot fi condensate în ca-
lumea arabo-islamică, fapt care i-a determinat
drul posesiv al laicismului şi etatismului nici
pe numeroşi cercetători islamologi şi orienta-
prin teoretizări şi sloganuri, nici prin radicalis-
lişti să pună în circulaţie sintagme inedite pre-
mul extrem practicat de neofundamentaliştii lui
cum “excepţia islamică”, ”eşecul islamismului”
Ossama Bin Laden.
sau “anti-modernismul islamic”, toate dove-
Discutând despre neofundamentalism şi dind o realitate latentă până nu demult, dar
despre sinonimul său numit post-islamism, nu aflată azi, în ascensiune : perspectivele şi
ne propunem să vorbim în termeni de antropo- prognozele laicismului sunt greu digerabile în
logie religioasă în lumea islamică, ci doar să această arie socio-culturală unde un proces de
arătăm că tot ceea ce înţelegem prin “noile for- “islamizare” naturală se află în plină manifesta-
me de religiozitate” nu implică ( dar nici nu ex- re, fiind perceput, cel puţin în mediile academi-
clud în totalitate) o reformă a Islamului în acce şi de către elitele culturale, drept o severă
cepţia Reformei protestante creştine din seco- ameninţare la adresa valorilor modernismului
lul al XVI-lea şi aceasta pentru că o şi laicizării.
“reislamizare” nu presupune, cu necesitate, o
Cel care vizitează marile aşezări urbane
reproblemati-zare de fond a dogmei religioase
din lumea islamică – Istanbul, Cairo, Damasc,
islamice. Abordările teologice care au dus la
Casablanca - va percepe cu uşurinţă climatul
apariţia sintagmelor în discuţie ţine, mai cu-
unui “islamism” difuz, manifestat, cu mai multă
rând, de metodologie; despre ce Islam şi des-
sau mai puţină discreţie, în toate palierele vieţii
pre care musulmani discutăm, atâta vreme cât
sociale şi comportamentale: în bazar, în forfota
vorbim despre Islamul clasic, despre
străzii, în vestimentaţia masculină şi feminină,
secularism şi spiritualism, salafism, umanism
deopotrivă, în cotidianul şi intensul pelerinaj la
şi, desigur, mai recent, despre neo-
aşezămintele de cult musulmane.
fundamentalism şi post-islamism – curente ca-
re se manifestă şi afectează, într-un fel sau
altul, peste un miliard de fideli ai acestei religii?
În atari condiţii, suntem siliţi să acceptăm
că neofundamentalismul sau post-islamismul,
rămânând etape ale căror definiri s-au petrecut
mai degrabă în atelierele de lucru ale teoretici-
enilor, nu pot fi nocive decât privite din exterior
şi în măsura în care ele aduc prejudicii extre-
me acestui exterior. Iar extincţia lor, asemenea
dispariţiei altor curente şi şcoli a căror denumi-
re include particula “neo-“ sau “post-“, va veni Moscheea Imam ALI
de la sine mai degrabă decât de la cel de-al
Nu este un secret pentru nimeni că, în
treilea “război mondial” – cel împotriva fenome-
ultimele decenii, spaţiul arabo-islamic a fost
nului terorist.
supus unei puternice ofensive de modernizare
Ambasador prof. Dumitru CHICAN şi secularizare, manifestat în grade diferite de
intensitate şi impact de la o ţară la alta şi de la
un segment al societăţii la altul. Ar fi, însă, sim-
plificator şi deformator să se analizeze acest
491

fenomen doar din perspectiva şi prin filtrul ofe- Islamul nu mai este doar cel despre care
rit de stat şi de instituţiile acestuia, incapabile, se discută în cabinete şi cancelarii, ci îşi gă-
prin însăşi natura şi funcţiile lor, să aibe un dis- seşte tot mai mult pământul fertil în structurile
curs obiectiv şi global despre dimensiunea so- profunde ale societăţii, iar experienţele Turciei
cială a religiei şi laicităţii. şi Iranului – altfel diametral opuse – oferă învă-
Într-o ţară ca Turcia, unde Puterea este ţământul că intervenţia în forţă a statului fie
programatic şi constituţional ancorată în pentru laicizarea islamului, fie pentru
laicism, se poate lesne constata puternica ori- islamizarea laicităţii poate avea consecinţe
entare spiritual-islamistă a societăţii, în vreme dramatice atât pentru secularişti cât şi pentru
ce într-un stat precum Iranul, edificat pe baza islamismul cu orice preţ.
unui islamism şiit inflexibil, largi sectoare ale Un asemenea proiect eşuează, inevitabil,
societăţii şi intelectualităţii se simt tot mai mult în violenţă atunci când se încearcă impunerea
atrase de gândirea şi manifestările laiciste, ca lui prin brutalitate şi marginalizare, de sus în
formă mută de protest împotriva opţiunilor Pu- jos şi cu ignorarea realităţilor vii de la baza pi-
terii. Ar fi, însă, exagerat să se susţină existen- ramidelor sociale.
ţa unei “mişcări” seculariste structurată în ac- Pe de altă parte, lumea arabă şi islamică
cepţia cea mai largă a termenului în lumea ara- nu sunt şi nu pot fi impermeabile la influenţele
bo-islamică. dominatoare şi ofensive,
Cu excepţia Turciei dacă nu agresive de-a
care promovează un dreptul, ale lumii exterioare
laicism deschis amintind – fie că este vorba de pu-
de modelul promovat de terea armată, sau de su-
Revoluţia Franceză şi, într- perioritatea financiară,
o oarecare măsură, a Tu- economică, culturală sau
nisiei, în majoritatea covâr- mediatică. Impactul
şitoare a lumii arabo- debusolant şi chiar trauma-
islamice “mişcarea tizant al globalizării occi-
islamistă” la nivel social, Moscheea al- Aqsa dentale se constituie, ast-
de masă se află în ebuliţie, fel, într-un alt factor încura-
fiind, însă, silită, prin reacţiile de retorsiune din jator al rezistenţei şi al refugiului în adăpostul
partea instituţiilor Puterii, să se manifeste cu islamului – fragil, desigur, dar puternic, în ace-
prudenţă , în subteran, aşa cum se întâmplă în laşi timp, prin statutul său de componentă a
Egipt care, fiind principalul centru al politicilor morfologiei identitare. Căci o privire mai atentă
arabe, oferă şi un barometru şi un posibil eta- asupra spiritualităţii arabo-islamice pune în lu-
lon de măsură al configuraţiei pe care o va mină faptul că aceasta şi-a menţinut şi îşi păs-
avea viitorul lumii islamice şi arabe. trează o relativă dar semnificativă independen-
Ţări arabe şi islamice care au optat pen- ţă a sistemelor sale de valori şi simboluri.
tru laicitatea sistemului şi a statului – Turcia, În aceste condiţii, deşi este dificil să se
Siria, Egiptul – se văd confruntate, astăzi, cu susţină că spiritualitatea arabo-islamică a fost
un curent islamizant ascensional care izvorăş- ferită de impactul diverselor interferenţe şi in-
te nu din programe propagandistice gerinţe din ultimele două secole, ca laicizarea
“subversive” sau din fundamentalisme mai mult şi modernismul, nu este mai puţin dificil, în
sau mai puţin închegate, ci din infrastructura acelaşi timp, să se afirme că această arie mer-
cea mai intimă a edificiului societar, un curent ge într-o direcţie cumulativă şi ascendentă că-
mocnit, tot mai generalizat şi greu de reprimat tre laicizare în accepţia clasică a termenului.
prin exerciţii de forţă, tinzând a se transforma Putem constata, mai degrabă, că în
dacă nu într-o “revoluţie tăcută”, atunci într-o această regiune a lumii există o permanentă şi
veritabilă opoziţie politică, la fel de tăcută, dar atavică inadaptabilitate şi incongruenţă între
care poate să vorbească într-un context propi- modernism şi laicism, pe de o parte, şi între
ce. tradiţionalismul identitar şi secularismul mo-
492

dern pe de altă parte : modernizarea prin edu-

caţie, prin învăţământ sau prin accesul la infor- ISLAMUL ÎNTRE DIMENSIUNEA DOG-
maţie şi tehnologie este departe de a se afla MATICĂ
într-un echilibru armonios cu procesul de laici- ŞI IDENTITATEA NAŢIONAL-STATALĂ
zare a conştiinţelor şi comportamentelor.
Este, în acest context, paradoxal că ţările
arabe şi islamice cel mai mult conectate la mo- Către sfârşitul recent-încheiatei luni sa-
dernitate – Egiptul, Algeria, Siria, Irakul, Tuni- cre a Ramadanului musulman (a noua lună a
sia – se dovedesc a fi, în acelaşi timp, şi cele calendarului de la Hegira,când profetul
mai rebarbative la orientările şi tendinţele Muhammad îşi începea, din poruncă divină,
laiciste şi laicizante, în vreme ce largi segmen- misionarismul islamic), la Washington s-au pe-
te sociale şi intelectuale “moderne” din aceste trecut două evenimente notabile, chiar dacă
societăţi manifestă în aceeaşi masură o ape- insuficient remarcate de către media şi de că-
tenţă surprinzătoare pentru ceea ce este înde- tre cetăţeanul consumator de informaţie cotidi-
obşte cunoscut drept “revirimentul islamic con- ană : pe de o parte, preşedintele George Bush
temporan”. a invitat, în saloanele Casei Albe, cca. 300 de
înalte feţe clericale şi personalităţi musulmane
Sunt, toate acestea, elemente pe cât de naturalizate la un Iftar oficial – masa cu care,
importante şi decisive, pe atât de puţin avute în prin tradiţie, fidelii musulmani încheie, după
vedere în contextul demersurilor, elaborărilor apusul soarelui, rigorile fiecărei zile de post
conceptuale şi dezbaterilor politice pe margi- total pe care canoanele ramadanice îl impun.
nea implementării unor sintagme – generoase Aproape simultan, în Congresul american s-au
în esenţa lor – precum “Marele sau Noul Orient rostit cuvinte nemaiîntâlnite (cel puţin de-a lun-
Mijlociu”, “reformă”, “democratizare” şi “dialog” gul dublului mandat al preşedintelui Bush-
cu lumea arabo-islamică. junior) : “ Islamul este una dintre cele mai mari
Din păcate, toate aceste bune-intenţii se şi (mai) perfecte religii monoteiste ale umanită-
consumă în perimetrul îngust şi prea puţin pe- ţii”.
netrabil al cercurilor de decizie şi au ca desti- Faţă de o asemenea premieră, reacţiile
natari sau emitenţi exclusivi statele, guvernele, dinspre lumea arabo-islamică şi minorităţile
regimurile şi elitele, fapt care, nu de puţine ori, musulmane rezidente în Occident nu s-au lăsat
face ca din străfundurile intime şi prea puţin aşteptate şi au avut în comun elogiul, însoţit de
cunoscute ale societăţii să se nască reacţii ad- exprimarea speranţei că nu ne-am aflat doar
verse nu doar împotriva exportatorilor de con- într-o împrejurare ţinând de eticheta şi ceremo-
cepte insuficient digerate, ci, în egală măsura, nialul diplomatic protocolar, ci la capătul de
împotriva propriilor sisteme de Putere şi guver- început al unei punţi trainice către reconciliere,
nare ale societăţilor respective. Aici, în acestă comunicare şi toleranţă reală între Occident şi
structură intimă, se poate afla, bunăoară, răs- Islam şi către un dialog netrucat între religii şi
punsul la obsedanta intrebare pe care, în Occi- civilizaţii, adică între identităţi şi libertăţi
dent, şi-o pun, deopotrivă, politicianul şi cetă- neîncorsetate de prejudecăţi orgolioase, pentru
ţeanul de rând : “ de ce ne urăsc musulmanii edificarea, împreună şi ca egali, a acelui “sat
atât de mult ?” global” în care se va transforma lumea de mâi-
Atâta vreme cât sintagmele menţionate ne.
vor oferi materie doar pentru discursul concep- Aderând, fără ezitare, la această schim-
tual şi politic,ignorând resorturile intime şi idea- bare de giruetă către reproblematizarea şi re-
lurile individuale şi colective, dialogul, toleran- conceptualizarea unei vechi stări conflictuale
ţa, sau eradicarea fenomenului terorist riscă să între două mari arii spirituale, simţim nevoia de
rămână simple… sintagme. a face câteva sublinieri şi nuanţări nu lipsite de
Ambasador prof. Dumitru CHICAN importanţă : ne reconciliem cu o religie ca
“stare” şi componentă a unei morfologii umane
şi sociale, spirituale şi comportamentale, tre-
când prea uşor peste o altă dimensiune funda-
493

mentală a acestei “stări” aflată într-o rapidă Banat), ca şi rromii musulmani din Bulgaria nu
ascensiune şi anume aceea pe care am putea- au fost implicaţi în războiul purtat de “fraţii” lor
o defini drept “naţionalismul islamic” în care şi nici în acte incluse în categoria penală a ge-
minaretul, moscheea, Coranul – păstrându-şi nocidului.
perenitatea dogmatică şi morală – tind să se În Turcia, partidul islamist Refah nu a
impună tot mai mult drept “embleme naţionale” putut impune o alternativă ne-europeană la
care scapă calculelor teoretizant- modelul de evoluţie a ţării , pentru că o aseme-
generalizatoare pentru a deveni “stindarde na- nea alternativă, pur şi simplu nu există, atâta
ţionale şi naţionaliste”. vremea cât ea se fundamentează pe o identita-
O asemenea “naţionalizare” a Islamului te în care Islamul dogmatic, de tip medieval, se
(şi, odată cu el, a curen- doreşte a fi principala
telor şi mişcărilor Moscheea Sultan Ahmet din Istanbul în Ramadan coordonată a identităţii
islamiste) este, aşa cum naţionale.
spunea Olivier Roy Acordurile de la
( Globalized Islam, Hurst Taif (Arabia Saudită,
& Company, London, 1989) şi Oslo (1993) au
2006, p. 69) este datora- consolidat nu atât dimen-
tă, înainte de toate, siunea islamică a forma-
“anumitor constrângeri ţiunilor Hezbollah şi
care impun islamismului Hamas, cât pe cea naţio-
actual adoptarea unei nalistă, libaneză, în pri-
poziţii naţionaliste care mul caz, palestiniană, în
să-I ofere, în acelaşi cel de-al doilea, ceea ce
timp, o identitate deose- a contribuit în bună mă-
bită de altele şi plasarea în dinamica raporturi- sură la dezvoltarea unei conştiinţe a aparte-
lor cu alte identităţi naţional-statale – islamice, nenţei naţionale şi a unui complex de legături
sau nu –de la care să primească sprijin, res- şi solidarităţi trans-naţionale.
pect şi cooperare”.
“Naţionalizarea” islamului se află, inci-
Lupta bosniacilor pentru independenţă dental sau nu, în relaţie de congruenţă cu un
nu s-a datorat în primul rând dorinţei lor de a alt important fenomen şi anume acela că Isla-
se alătura unei “axe” islamice (dovadă, în mul, considerat în sine şi pentru sine, nu a fost
acest sens, fiind şi faptul că, în pofida masive- şi nu poate fi un factor strategic determinant.
lor ajutoare primite din partea Iranului, Bosnia-
Se poate constata că identităţile etno-
Herzegovina a rămas alături şi aspiră către
naţionale din fostele ţări comuniste au subzis-
revenirea în Europa laică), ci, în măsură hotă-
tat şi ca o consecinţă a politicilor de
râtoare, asipraţiei la deschiderea porţilor către
“etnicizare” promovate de regimurile totalitare
spaţiul occidental, ceea ce a permis noii entităţi
europene şi din fosta Uniune Sovietică, dar
statale să depăşească sechelele războiului şi
acest proces de etnicizare a funcţionat şi în
să se stabilizeze pe harta lumii ca “stat nor-
alte spaţii: în Afghanistan, bunăoară, cei peste
mal”, a cărui existenţă este garantată mai cu-
20 de ani de război (1971-2001) au condus la
rând de mediul strategic în care există decât
o puternică polarizare etnică între populaţia
de propriile capacităţi şi energii religioase in-
paştună şi ne-paştuni, în vreme ce Mişcarea
terne.
Talibani s-a condus după un islam abstract, a-
În Balcani, în general, şi în Bosnia şi naţional, fără o dimensiune etnică, fapt care a
Kossovo, în particular, termenul “musulman” a contribuit substanţial la eşecul programelor
fost şi este utilizat, mai degrabă, ca un concept radicalismului islamist promovat de această
etnic, iar alianţele realizate în cursul războiului formaţiune.
nu au fost edificate pe temelii de sorginte reli-
O asemenea situaţie – valabilă, de alt
gioasă. În egală măsură, bosniacii musulmani
fel, şi în cazurile unor curente şi orientări la fel
din exterior (în provinciile sârbeşti Sanjak şi
de radicale precum Al-Qaida sau mişcările
494

salafist-jihadiste – permite sublinierea unei du- AL-QAIDA : ÎNTRE SIMBOLISTICĂ ŞI

ble orientări a islamismului contemporan de RĂZBOIUL GLOBAL
care trebuie să se ţină seama atunci când se
discută de campania globală împotriva feno-
menului terorist care nu are nici o conexiune Nu cu multă vreme în urmă, liderul reţelei
reală cu ideea de implicare în edificarea statu- terorist-islamiste Al-Qaida, Ossama Bin Laden
lui etno-naţional, vizând doar realizarea ideii adresa, pe calea deja bătută a înregistrărilor
utopice a statului islamic mondial guvernat du- video difuzate prin mijlocirea canalelor de te-
pă principiile dreptului canonic coranic (aşa leviziune prin satelit, un mesaj destinat, de da-
cum arătam şi în studiul nostru “Neo- ta aceasta, ”poporului irakian” pe care îl che-
fundamentalism şi post-islamism”, în “Buletinul ma la unitate şi la continuarea Jihadului. Pen-
geostrategic, Ed. INGEPO, Braşov, Nr. 14/5 tru mulţi observatori şi comentatori, acesta nu
octombrie 2007, pp.15-16) şi, în direcţia opusă, a constituit o surpriză, fiind receptat, mai cu-
atunci când discursul se referă la Islam ca fac- rând, ca o simplă reafirmare a faptului că lide-
tor component al identităţii statale şi naţionale, rul terorist şi organizaţia sa continuă să fie pre-
caz în care capătă şi o relativă dimensiune zenţi şi să acţioneze şi că sunt lipsite de funda-
strategică (musulmanii ceceni versus ortodo- ment aserţiunile – îndeosebi occidentale – po-
xismul rusesc, sau identitatea islamic- trivit cărora el însuşi ar fi bolnav, dacă nu chiar
naţionalistă a a minorităţii uigure în raport cu decedat, iar reţeaua pe care o conduce şi-ar fi
neo-confucianismul chinez etc.) pierdut în mod substanţial din eficienţă şi dina-
mism.
În atari împrejurări, gesturile de curtoazie
ale preşedintelui George Bush şi ale Congre- De ce un mesaj adresat, în mod deose-
sului S.U.A., amintite la începutul acestor rân- bit, poporului din Irak şi nu şi combatanţilor din
duri sunt, fără doar şi poate, acte reparatorii şi Afghanistan, bunăoară?
încurajatoare atât pentru perspectivele pe care Este adevărat că această din urmă ţară
le pot deschide către un veritabil şi constructiv constituie un front vital pentru organizaţia Al-
dialog inter-religios, cât şi spre demontarea Qaida, dar, în acelaşi timp, nu este mai puţin
teoriilor culturaliste ale lui Samuel Huntington adevărat că Irakul a oferit terenul fertil pentru
care explică aşa-zisa “ciocnire a civilizaţiilor” în adevărata consolidare şi manifestare a ideilor
termenii unei Cruciade împotriva Jihadului mu- şi practicilor jihadist-salafiste ale lui Ossama
sulman (ceea ce nu lămureşte, însă, motivul Bin Laden. În acelaşi timp, este vorba de două
pentru care, de pildă, S.U.A. şi Occidentul, în aspecte nu lipsite de importanţă cât priveşte
general, i-au susţinut pe musulmanii bosniaci starea actuală a rezistenţei irakiene şi, în ge-
şi kosovari împotriva ortodocşilor sârbi). neral, a spiritului combativ al structurilor de in-
Din acest punct de vedere, recunoaşte- spiraţie şi obedienţă Al-Qaida.
rea faptului că Islamul în sine, ca religie mo- De câteva luni bune, aceasta traversea-
noteistă revelată, este una din marile religii şi ză o criză acută, manifestată prin regresul sen-
dogme ale istoriei universale, riscă să rămână sibil al ofensivităţii sale şi prin conflicte interne
un simplu gest de benevolentia atâta vreme cu impact negativ asupra coeziunii dintre rebe-
cât gestul îşi limitează aria de referinţă doar la lii irakieni care au făcut jurământ de credinţă
un islam axiomatic, codificat în tipare eterne, faţă de “Şeikhul” Ossama şi reţeaua Al-Qaida,
evitând abordarea lui şi în contextul interacţiu- dar şi prin schimbarea de direcţie a unor for-
nilor dintre state , identităţi şi politici naţionale. maţiuni tribale sunnite care s-au distanţat de
Între, am putea spune, statele creştine ale ideologia şi doctrina lui Ossama Bin Laden.
Europei unite şi statele islamice ale Orientului Este vorba, în al doilea rând, de o masivă scă-
musulman. dere a popularităţii şi susţinerii de care organi-
Ambasador prof. Dumitru CHICAN zaţia a beneficiat în etapele de început ale
“războiului” său cu “necredincioşii”, îndeosebi
în Irak.
Se poate spune, din această perspecti-
495

vă, că organizaţia Al-Qaida, Toate acestea pot explica

abordată ca “ fenomen” doctri- şi faptul că, în mesajul deja
nar”, şi-a erodat mult din pres- amintit – unul dintre cele mai
tigiu şi iniţiativă, inclusiv în ceea elaborate şi mai puţin belicoase
ce priveşte capacitatea umană, pe care, de-a lungul anilor, lide-
fie ca urmare a disensiunilor rul terorist le-a lansat,- acesta
între ea şi formaţiunile rebele cheamă, patetic, la unitatea şi
care şi-au declarat loialitatea coeziunea mujahedinilor, pe
faţă de “Seikhul” Bin Laden, fie care îi îndeamnă să renunţe la
ca urmare a măsurilor de ripos- “spiritul îngust” al apartenenţei
tă adoptate şi executate de la facţiuni şi grupări separate,
Coaliţia Internaţională sau de “egoiste” şi, nu de puţine ori,
guvernul de la Bagdad. ostile unele împotriva altora.
Sigla Centrului pentru Studii Islamice -Al Qaida
În plus, conducătorii reţe- Nu mai puţin important
lei nu au adus nici o modificare sau adaptare a este şi faptul că, pentru prima oară, Ossama
strategiilor combative şi politice la evoluţiile Bin Laden recunoaşte, fără a intra în amănun-
survenite în ultimii ani, menţinându-se într-un te, că reţeaua Al-Qaida a comis şi “erori” de
tradiţionalism rigid, soldat cu apariţia a nume- abordare şi acţiune cu impact negativ asupra
roase divergenţe cu majoritatea celorlalte facţi- coeziunii şi “solidarităţii luptătorilor pe calea lui
uni şi grupări obediente, dar şi cu mediul social Dumnezeu”. “Musulmanii aşteaptă de la voi să
sunnit din lumea arabă. Semnificativ, în acest vă uniţi rândurile sub un singur stindard al
sens este, bunăoară, faptul că unul dintre lide- dreptăţii şi al naţiunii islamice”, spunea Bin
rii sunniţi irakieni proeminenţi, Hareth Al-Dari, Laden, adresându-se “emirilor” conducători de
în calitatea sa de lider al Consiliului Ulemalelor grupări jihadist-salafiste armate.
Sunnite Irakiene ( n.b.- cunoscut şi pentru im- Caracterul periferic al activismului salafist
plicarea sa în demersurile vizând eliberarea poate fi constatat pe mai multe planuri. În mod
celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak), decla- paradoxal, marea parte a reţelei Al-Qaida este
ra, recent, că peste 90 la sută din combatanţii constituită din etnici arabi, inclusiv palestinieni,
Al-Qaida din această ţară sunt irakieni, dez- în vreme ce, în realitate, cu rarele excepţii ale
minţind, astfel, aserţiunile lui Bin Laden privind Arabiei Saudite, nu Orientul Mijlociu a repre-
caracterul pan-arab sau internaţionalist al reţe- zentat principalul câmp de luptă al organizaţiei
lei pe care o conduce. condusă de Ossama Bin Laden. World Trade
Nu este mai puţin adevărat că spiritul şi Center, Gemenii din septembrie 2001, Londra,
doctrina jihadistă inaugurată de Al-Qaida conti- Madrid, Bosnia, Kossovo, Cecenia,
nuă şi, probabil, va continua să inspire şi să Afghanistan, Asia Centrală, Kashmir, Estul
atragă noi simpatizanţi, îndeosebi din rândul Africii sunt doar câteva puncte de referinţă
societăţilor occidentale şi al minorităţilor islami- pentru perimetrul geografic şi strategic în care
ce naturalizate în statele vestice, dar trebuie Al-Qaeda lui Ossama Bin Laden acţionează,
remarcat că noii prozeliţi sunt, în bună măsură, adică periferia acelei Ummah (naţiunea) imagi-
născuţi, crescuţi şi educaţi într-un mediu cultu- nată de doctrina salafist-jihadistă. Majoritatea
ral fundamental diferit de cel al societăţilor is- site-urilor islamiste de unde Bin Laden îşi difu-
lamice de provenienţă, iar motivaţiile lor de ală- zează apelurile îşi au locaţia în Occident sau în
turare la violenţa extremă nu mai ţin, cu nece- Malayezia şi aceasta nu neapărat din motive
sitate, de simbolistica lui Ossama Bin Laden şi de protecţie şi securitate, ci pentru că adminis-
Ayman al Zawahiri, sau de sloganuri precum tratorii lor se află acolo.
“crearea califatului musulman mondial”, “lupta Nu poate fi ignorat că genul de terorism
împotriva necredincioşilor”, “eliberarea Ierusali- practicat de Al-Qaida este total diferit de tero-
mului” şi altele similare, ci se regăsesc, tot mai rismul “clasic” practicat în Orientul Mijlociu şi,
mult, în defulări şi fronde romantice care nu au desigur, în alte părţi ale lumii. “Rezistenţa”
nici o legătură directă cu executarea unor ordi- sponsorizată de Iran, în anii ’80, după victoria
ne sau indicaţii venite “de sus”.
496

revoluţiei islamice, ca şi atacurile executate de CATEVA REPERE DOGMATICE

Armata Republicană Irlandeză sau de Tigrii
Tamili s-au circumscris, toate, unei strategii Se acceptă îndeobşte că puseul de dina-
politice. Teheranul a urmărit, la vremea res- mism pe care îl cunoaşte fundamentalismul
pectivă, sabotarea sprijinului oferit Irakului de islamic contemporan are, între multiplele sale
Administraţia S.U.A., în vreme ce I.R.A. sau cauze, şi un determinant de natură dogmatică,
rebelii Tamili luptau pentru obţinerea indepen- firesc atunci când este vorba de diferenţele
denţei (aşa cum luptase, în anii ’40, şi formaţi- teoretice şi canonice care particularizează fie-
unea evreiască Irgun Zvai Leumi, împotriva care dintre cele trei mari religii monoteiste ale
palestinienilor şi a mandatului britanic). lumii – iudaismul, creştinismul şi islamul- dar
I.R.A., O.E.P., E.T.A., Tigrii Tamili sunt nociv atunci când acesta este transformat în
percepute ca actori politici care, în anumite axiomă şi adevăr absolut.
condiţii juridice sau politice, pot pune capăt Este bine ştiut că şcolile islamice de teo-
opţiunilor teroriste de luptă, dar, în cazul lui logie şi jurisprudenţă proclamă Islamul drept
Ossama Bin Laden, nu există noţiunea de “cea mai bună dintre religii”, iar pe
“masă a tratativelor”. Din acest punct de vede- Muhammad, ”ultimul dintre profeţi”, afirmaţie
re, Jihadul lui Ben Laden poate aminti de construită pe următorul raţionament : dată fiind
“jihadul” lui Jaques de Mollay şi al Cavalerilor neputinţa omului de a înţelege şi a se pătrunde
Templieri – lupta pentru auto-împlinire prin de mesajul divin dintr-o dată şi în integralitatea
martiraj. sa, acesta a fost relevat în etape succesive, pe
Premergător vizitei pe care, în cadrul “capitole” parţiale şi prin căi diferite – vechii
unui turneu european, suveranul saudit, regele patriarhi, Teofanie, Tablele Legii ş.a., în cazul
Abdullah, a efectuat-o, luna trecută, la Londra, iudaismului, întruparea spiritului sacru în om,
poliţia britanică a efectuat şi măsuri de securi- prin Hristos, în creştinism şi prin profetul
tate la o serie de aşazări islamice – moschei, Muhammad, în cazul Islamului. Cu această
centre culturale, instituţii de caritate – prilej cu etapă, mesajul a fost completat şi misionaris-
care au fost descoperite şi confiscate sute de mul a luat sfârşit. Rezultă, de aici, că atât iuda-
imprimate – cărţi, broşuri, suporturi magnetice ismul, cât şi creştinismul sunt religii parţiale,
– incitând la Jihad şi la lupta împotriva fragmentare şi, ipso-facto, subminate de inferi-
“necredincioşilor”. oritate, perfecţiunea şi apogeul aparţinând ex-
clusiv religiei transmisă de Muhammad care
De unde concluzia că “războiul global”
încheie ciclul mesajului, fiind, ca atare, cel din
împotriva “fenomenului terorist” ar trebui să
urmă mesager al lui Dumnezeu pe pământ.
aibă în vedere nu doar persoanele şi depozite-
le de arme, ci, înainte de toate, ideile, simbolu- În atari împrejurări, nu este surprinzător
rile şi ideologiile. Prin dialog, oricât ar fi acesta ca teologia islamică să sublinieze asiduu inad-
de incomod. vertenţa dintre perfecţiunea acestei religii şi
imperfecţiunile pe care le reproşează celorlalte
Ambasador prof. Dumitru CHICAN religii, acuze care, exacerbate până la limitele
extreme de către radicalismul islamic, să-i facă
pe adepţii şi practicanţii acestuia partizani chiar
ai lichidării fizice a “necredincioşilor” evrei şi
creştini.
Vom menţiona, în acest sens, numai câ-
teva repere mai importante (prin insistenţa cu
care sunt vehiculate).
Un prim aspect care interesează din
acest punct de vedere se referă la modul în
Steagul Al Qaida
care omul se situează şi se percepe pe sine în
raport cu propria umanitate, cu natura cosmo-
gonică şi, în ultimă analiză, cu Transcendenţa;
MONOTEISM ŞI FUNDAMENTALISM ISLAMIC
497

care este şi cum este înţeles Mesajul Creatoru- desacralizându-se, iar sacralitatea a devenit
lui absolut şi etern în dialogul său cu omul sinonimă umanităţii, intrând în dimensiunile
creat şi supus istoriei obiective şi limitat în ea timpului material şi istoric. Istoria sacră s-a
prin perspectiva extincţiei? contopit, astfel, cu istoria temporală. Bisericii
Pentru Islam, această intersectare între catolice i se reproşează că a încercat să rezol-
transcendent şi omul ve această problemă
lumesc se înfăptuieş- punând “umanizarea
te nu prin persoana sacralităţii” în seama
Profetului ca individ al unui individ (născut
materialităţii, ci prin din femeie, dar nu din
Coran. Muhammad Fecioară şi nu la
este receptat ca indi- “porunca” lui Gabriel –
vid al materialităţii şi este vorba despre
nu întrupare a lui Isus) - şi nu a unei
Dumnezeu, aseme- întregi comunităţi
nea lui Hristos, el este omeneşti. O
doar purtătorul unui “umanizare” încheiată
mesaj, în vreme ce prin moarte umană şi
mesajul însuşi, Logo- prin înălţarea la ceruri.
sul se întrupează în Islamul reproşează
Coran. În pofida unor creştinismului, în ge-
rare tentative de sa- neral, şi catolicismului
cralizare şi deificare a sa el rămâne un individ cu precădere, orgoliul de a fi folosit răstignirea
istoric, ales pentru o misiune punctuală şi sului Hristos pentru a face din Biserică trupul în-
pus naturii umane vremelnice, fără a aspira la suşi al lui Isus şi din Papă infailabilitatea însăşi
ridicarea la ceruri. care este atribut exclusiv al lui Dumnezeu, toc-
Pe de altă parte, filosofia şi dogmatica mai pentru a restabili frontiera între istoria sa-
islamică proclamă că omul creat are, prin ca- cră şi istoria obiectivă. Aceasta explică, în dez-
pacitatea sa antropologică şi ontologică, liber- baterile teologice islamice, şi faptul că lumea
tatea şi harul de a-şi depăşi superficialitatea creştină a fost segmentată în două tabere prea
materială bazându-se pe valori care scapă le- puţin comunicative între ele – cea a cardinalilor
gităţilor materialiste, ceea ce îi conferă şansa şi clerului, pe de o parte şi cea laică şi
de a fi singurul în măsură să se ridice prin el laicizantă căreia i se circumscriu restul mani-
însuşi la cunoaşterea sinelui, sau să se deba- festărilor vieţii omeneşti.
raseze, volitiv, de el însuşi, pentru a coborî în Cât priveşte abordările iudaice ale ra-
păcat. În logica islamică, o asemenea libertate portului dintre om şi Divinitate, analizele islami-
îl separă pe individul uman de îngeri sau de ce pun în seama acestora faptul că sunt funda-
animale care nu au decât libertatea de a rămâ- mentate pe o “istorie providenţială”, sacră care
ne ceea ce sunt: îngeri sau animale. dă “poporului ales” statutul de sacralitate şi îl
Dogmatica şi interpretarea creştină au transformă în însuşi Logosul şi parte organică
găsit un alt răspuns la întrebările privind legă- a făpturii lui Dumnezeu, situat, însă, în lumea
tura dintre Creator şi omul creat: persoana şi palpabilă şi, prin aceasta, investit cu funcţia de
simbolistica lui Hristos – fiul lui Dumnezeu tri- a fi unica punte de legătură şi comunicare spi-
mis pe pământ pentru ca, prin sacrificiul sân- rituală între Transcendent şi restul seminţiilor
gelui, să aducă salvare fiinţei umane. Această lumii. Or spre deosebire de această abordare,
încarnare a Divinităţii în “fiul omului” a ridicat, istoriografia, exegeza şi chiar hagiografia isla-
însă, în planul abordărilor teoretice, o proble- mică pretind că istoria Islamului nu este una
mă care continuă să genereze dispute şi con- transcendentală ( adică istoria relaţiilor dintre
troverse: teologicul s-a contopit, susţine exege- Dumnezeu şi om), ci una temporală,
za islamică, cu natura, “umanizându-se”, adică evenimenţială, în care naţiunea islamică nu se
topeşte în făptura lui Dumnezeu, ci îşi păstrea-
498

ză identitatea umană creată şi supusă judecăţii REVIRIMENTUL, ALTFEL: “IUBIŢI-VĂ UNII

divine. PE ALŢII!”
Musulmanii se mai despart, dogmatic,
de evrei şi creştini şi prin aceea ca nu se con- Peste puţine zile, lumea creştină îşi săr-
sideră dependenţi de “păcatul originar” prin bătoreşte momentul de căpătâi al naşterii şi
care Adam şi Eva (recunoscuţi, de alfel, în teo- istoriei sale spirituale şi sacre – întruparea Di-
logia musulmană) au dobândit virtutea cunoaş- vinităţii în chip omenesc prin Naşterea din Fe-
terii. Or, potrivit Coranului, cunoaşterea este cioară a lui Iisus Hristos.
apanaj exclusiv al lui Dumnezeu şi este dată
Două milenii de dăinuire presărată cu
omului prin lucrările creatoare săvârşite de
jerfe, dar şi cu purificare şi înălţare, cu necon-
Dumnezeu. În Islam nu există nici conceptul
tenita chemare la toleranţă, sintetizată de
greşelii adamice, nici ideea că, din această
Hristos însuşi în sintagma “iubiţi-vă unii pe alţii
pricină, lumea a fost condamnată să fie o “vale
ca şi cum v-aţi iubi pe voi înşivă!”, dar şi cu
a plângerii”. Muhammad nu s-a întrupat şi nu
reversul acestei iubiri – prigoană, schisme,
s-a jertfit, asemenea lui Hristos, pentru a salva
suspiciune inter-religioasă şi confruntări nu nu-
omul, ci doar pentru ca acesta să îl descopere
mai dogmatice şi teologale, ci şi cu sabia în
pe Dumnezeu şi pentru a-i arăta calea către
mână, pe câmpurile de luptă.
această descoperire. Tocmai de aceea, în
mentalitatea musulmană, unul dintre concepte- Constatăm, astăzi, că religia este tot mai
le fundamentale este acela de dhikr, de neîn- asiduu readusă în laboratoarele investigaţiilor,
cetată evocare şi readucere în memorie a nu- încercându-se noi abordări şi reproblematizări
melui lui Allah, act prin care omul se eliberează conceptuale – fapt benefic şi salutar, îndeosebi
de sindromul materialităţii şi al istoriei obiecti- atunci când el se referă la găsirea unei alterna-
ve, pentru a intra în cel al istoriei subiective tive pentru “ciocnirea civilizaţiilor” pe care
care îi oferă posibilitatea de opţiune. Este ca- Samuel Huntington o concepea ca pe o
drul în care individul poate greşi, dar care, prin “ciocnire” între religii sau, mai punctual, între
actul pocăinţei (tawba),poate reveni la calea lumea creştină şi cea islamică, angrenate, am-
cea dreaptă şi obţine iertare din partea Creato- bele – alt fapt meritoriu pentru acest început de
rului său. Aceasta înseamnă că istoria (Timpul mileniu – într-o febrilă căutare de punţi către
şi Locul) este spaţiu al libertăţii de a greşi şi de întâlnire şi dialog, către concordie, convieţuire
a se îndrepta , căci “păcatul” nu este, prin sine şi conlucrare, un dialog cu atât mai necesar şi
însuşi, o fatalitate intrinsecă naturii umane. profund în dimensiunile sale semantice, cu cât
Tocmai de aceea, omul islamic nu are nevoie lumea contemporană se vede ameninţată de
de un “fiu al lui Dumnezeu” care să se întrupe- extremisme şi integrisme dintre cele mai noci-
ze şi să vină pe pământ spre a se crucifica şi ve care afectează deopotrivă şi Islamul şi
a-şi da sângele întru iertarea păcatelor ome- Creştinismul, ridicând bariere greu de trecut în
neşti. Dimpotrivă, el are nevoie de un faţa întelegerii şi cunoaşterii reciproce şi ac-
“trimis”(rasul), un Profet aducător al Mesajului, ceptării sau, cel puţin, a respectării opiniei
al Logosului pe care Divinitatea îl dăruieşte “celuilalt”.
fiinţei umane căreia, prin însuşi acest act, îi Unei asemenea înţelegeri, în mod inevi-
redă libertatea în cadrul istoriei. tabil rezumativă, îi sunt destinate şi rândurile
Desigur, dezbaterile pe această temă de faţă care încearcă să răspundă la o întreba-
s-au adunat în biblioteci întregi (şi nu doar, ci şi re de cele mai multe ori defectuos înţeleasă şi,
în înfruntări sângeroase de-a lungul vremii). mai ales, însoţită de răspunsuri fragmentare
Menţinerea lor în actualitate, dar în afara radi- sau pătimaşe şi aflate, în consecinţă, foarte
calismului dat de principiul “primus inter pares”, departe de adevăr.
respectat unanim, poate fi un adevărat dialog Persistă clişeul potrivit căruia Islamul ma-
al religiilor şi un factor descurajant al “ciocnirii nifestă o atitudine negativistă şi rebarbativă la
civilizaţiilor” valorile şi la simbolistica religioasă creştină, în
Ambasador prof. Dumitru CHICAN general, şi la simbolistica hristică, în cazul de
faţă, care ar fi respinse de plano sau minimi-
499

zate în însemnătatea esenţei lor. lor care particularizează, în sens divergent,

Realitatea infirmă asemenea abordare personalitatea terestră şi mesianică a lui
lipsită de nuanţări şi afectată de necunoaştere Hristos în mentalul religios musulman şi care
sau de premize funciarmente conflictuale. au generat şi continuă să stârnească dispute şi
controverse.
Se cuvine înregistrat, mai întâi, că dog-
matica şi tradiţia islamică reţin şi transmit una Islamul recunoaşte că naşterea lui Iisus
din afirmaţiile lui Muhammad potrivit căruia nu- “a fost un miracol” (Ghulam Sarwar: Islam-
mărul profeţilor recunoscuţi şi veneraţi de Is- credinţă şi învătăţături, Bucureşti, Editura
lam este de 24.000, din care textul coranic reţi- “Islam”, 2003, p. 173), după cum recunoaşte
ne pe cei mai importanţi douăzeci şi cinci şi pe că el a fost zămislit de Fecioara Maria, fără un
care îi regăsim cu prisosinţă menţionaţi în pa- tată, ci din voinţa şi porunca lui Dumnezeu :
tristica iudaică şi creştină : Adam, Enoh, Noe, “Eu sunt doar trimisul Domnului tău ca să-ţi
Hud, Salih, Abraham, Ismael, Isaac, Lot, Iacov, dăruiesc un fecior curat” (Coran, 19:19) spune
Iov, Moise, Aaron, Ezechiel, David, Solomon, arhanghelul vestitor al Naşterii. Cu toate aces-
Ehud,Elia, Elisha, Iona, Zaharia, Ioan, Ioan tea, dogmatica islamică pune la îndoială natura
Botezătorul,Iisus Muhammad. divină a lui Hristos, din cel puţin două motive :
o dată, pentru că acesta a fost “creat” ( “Iisus
Venerarea acestora (“pacea şi rugăciu-
stă înaintea Făcătorului Său precum Adam pe
nea lui Dumnezeu să fie asupra lor”)1 este co-
care Domnul l-a făcut din ţărână, spunând “Fii!”
dificată în Coran ca îndatorire a credinciosului
şi aceasta a fost” (Coran, 3:59) şi, apoi, pentru
musulman : “El crede în Dumnezeu, în îngerii
că a accepta sacralitatea lui Hristos înseamnă
Săi şi în Profeţii săi. Noi nu facem deosebire
a încălca însuşi principiul sacrosanct al unicită-
între trimişii lui” ( Coran, 2:285).
ţii divine : Dumnezeu este Unul, ne-născut şi
Departe, deci, de a fi negate, existenţa şi fără sfârşit, iar unicitatea lui nu poate fi împărţi-
misionarismul christic ocupă un loc proeminent tă cu alte divinităţi sau entităţi sacralizate
în textul Coranului, ample porţiuni din corpusul conjunctural. Dumnezeul islamic nu poate
acestuia fiind preluări-duse aproape până la avea un fiu sau o fiică, “el este deasupra a ori-
similitudine- din epicul şi istoria narativă a vieţii ce, el este unic şi indivizibil” ( Ghulam Sarwar,
şi operei lui Hristos. “Ea (Maria, n,n,) spuse : op.cit. p. 174.) Este şi motivul pentru care în
cum aş putea avea un fiu, când nici un bărbat Islam nu există şi nu este acceptată noţiunea
nu m-a atins şi nici târfă nu sunt? El de unitate în Trinitate: “O, oameni ai Cărţii
(arhanghelul Gabriel/Gavril, n.n.) spuse : Dom- (creştinii şi evreii, n.n.), nu întreceţi măsura în
nul tău zice că vom face din el semn pentru credinţa voastră. Nu spuneţi despre Dumnezeu
oameni, semn de milostenie’ (Coran, 19: 17- decât Adevărul! Da, Hristos, fiul Mariei este
33). trimisul lui Dumnezeu, Cuvântului Lui, un Duh
În “Istoria credinţelor şi ideilor religioase”, de la El…Nu mai spuneţi “Trei”, sfârşiţi cu
(Editura Universitas, Chişinău,1992) Mircea aceasta, căci va fi bine pentru voi… Unul este
Eliade afirmă, pe bună dreptate, că Profetul Dumnezeu. Cum ar avea un fiu, când Dumne-
Muhammad “va fi cunoscut, direct sau indirect, zeu îşi este sieşi apărător?” ( Coran, 4:171).
concepţiile şi practicile religioase proprii În sfârşit, “ împotriva părerii evreilor şi de
evreillor şi creştinilor. El vorbeşte despre Iisus acord cu gnosticii… Muhammad neagă răstig-
şi Fecioara Maria, dar nu le recunoaşte natura nirea şi moartea lui Iisus ( “Nu l-au ucis, nu l-au
divină”(p.84) : “Cei care spun că Dumnezeu răstignit, li s-au părut, numai, toate acestea…
este Hristos, fiul Mariei, sunt îndoielnici… Cine Dar Dumnezeu l-a ridicat la El”, Coran, 4:157-
se poate pune împotriva lui Dumnezeu, dacă 158). Cu alte cuvinte, Coranul acceptă ridica-
El vrea să-l nimicească pe Hristos, precum şi rea biologică a lui Hristos la ceruri, dar fără a
pe Mama sa şi pe toţi care sunt pe pă- accepta moartea fizică a Trimisului care, în
mânt?...” (Coran, 5:17). egală măsură, nu este un Mântuitor, aşa cum
ni se spune în Noul Testament, în mistica şi
Cu aceasta, intrăm pe tărâmul elemente- tainele creştine, pentru că păcatul originar nu
este acceptat, el nefiind intrinsec naturii umane
500

care nu are nevoie de mijlocitori pe lângă

Sacralitate şi care se poate corecta prin efort “ISLAMOFOBIE” ŞI “OCCIDENTOFOBIE”
volitiv, neavând, deci, nevoie de sacrificiul sân-
gelui şi al trupului care s-a vărsat şi s-a frânt
întru iertarea păcatelor. Claustrofobie, Agorafobie, Fotofobie...
Sunt, desigur, toate acestea, deosebiri Tot atâţia termeni formaţi cu o particulă
fireşti între discursul dogmatic creştin şi isla- de compunere din limba greacă pentru a de-
mic, dar, în acelaşi timp, acestea nu împiedică semna frica maladivă de o stare, un fenomen,
dialogul dintre libertăţi, conştiinţe, identităţi. o situaţie ameninţătoare şi obsesivă.
Drept pentru care, în sensul mesajului pe Lista unor asemenea lexeme s-a îmbo-
care această rubrică a “Pulsului Geostrategic” găţit, mai recent, cu un nou cuvânt –
îşi propune să îl transmită, cu fiecare apariţie, Islamofobie- pus în circulaţie de media şi de
cititorilor săi, ne îngăduim a transmite acestora unele cercuri politice şi chiar academice occi-
urarea de Sărbători fericite şi de a reaminti dentale ca denominative pentru teama de Is-
mesajul-testament pe care Hristos l-a lăsat islam şi de lumea islamică. În sensul dicţionaru-
toriei : “Să ne iubim unii pe alţii” în pacea Naş- lui, se vorbeşte, chiar, de sensuri derivate ale
terii şi a lumii întregi. morfemului, adică despre o “şiitofobie”- teama
de musulmanii şiiţi- şi de o “sunnitofobie”- tea-
ma de musulmanii sunniţi.
Cauzele generatoare ale acestei “fobii”
nu sunt greu de identificat şi ele se circumscriu
unui context tensio-
nat şi conflictual
datorat nu numai
psihozei declanşată
de atentatele de la
11 Septembrie şi
de “campania glo-
bală împotriva fe-
nomenului extre-
mist fundamentalist
Islamic”, ci şi, în
egală măsură, de
eşecul-cel puţin până acum- al unui real dialog
între Occidentul creştin şi Orientul Islamic, în-
tre creştinism şi islam.
Asistăm, în realitate, la o relaţie
conflictuală şi necomunicativă care a putut pro-
duce sintagme extreme precum “Islamul fas-
cist” sau “nazist” şi ceea ce, cu un termen ad-
hoc, poate fi numit “Occidentofobia”, teama
lumii islamice faţă de o civilizaţie şi o cultură
occidentală receptată ca agresivă, invadatoa-
re, laică şi ameninţătoare pentru valorile Isla-
Coran - Sura I mului, ale individului şi ale societăţii pe care
acesta le-a creat, instituţionalizându-le.
Pentru gânditorul şi jurnalistul tunisian
Munsef Al-Marzouk, ambele stări reprezintă,
mai degrabă, reflexe ale unor abordări emoţio-
nale, impulsive, prea puţin fundamentate pe o
501

cunoaştere obiectivă a “celuilalt”, iar apelative simbolistica identitară a acestei credinţe. „Dacă
precum “inamicii islamului” şi “duşmanii lumii o muscă s-a aşezat pe zidul casei, nu dărâmi
creştine” ţin, preponderent, de exerciţiul casa trăgând cu tunul în ea pentru a alunga
defulării care nu este o invenţie a lumii contem- vietatea”, comentează, sugestiv, acelaşi
porane, dimpotrivă, el a însoţit aproape fără Munsef Al-Marzouk.
întrerupere, istoria celor două arii spirituale. Rămâne, totuşi, o întrebare care, încă,
Motive pentru trezirea sensibilităţilor isla- nu şi-a aflat răspunsul în legătură cu un aspect
mice există şi nu sunt puţine: de la catedralele pe care aria semantică a termenilor
medievale din Franţa, împodobite cu statui ale „Islamofobie” şi „Occidentofobie” nu îl acoperă:
acelor gargouilles –reprezentări zoomorfice cine promovează, hrăneşte şi diseminează
satanice reprezentându-l pe “prinţul Bahomet”- aceste manifestări „maladive”?
trimitere străvezie la Mahomed profetul- până Departe de a fi afectat sănătatea instituţi-
la caricaturile persiflante ale aceluiaşi profet, ilor oficiale sau de a fi devenit o atitudine com-
publicate de o foaie extremistă din Danemarca, portamentală programati-
sau la interdicţia purtării, că a guvernelor , acestea
în şcolile franceze, a vă- au drept vectori purtători
lului musulman au fost şi factori patogeni grupări
primite, în comunităţile şi curente care, de cele
islamice, drept simptome mai multe ori, ţin de ideo-
ale „fobiei” occidentale şi logia şi convingerile ex-
o terapeutică împotriva tremei drepte din ţări ves-
acesteia, dar şi un atac tice precum Franţa, Ger-
la adresa lumii islamice mania, Austria, Olanda,
înseşi. Belgia, Elveţia, Danemar-
O altă cauză a ca, toate având în co-
„maladiei” în discuţie se mun, ca factori motrici,
regăseşte, inclusiv în lu- fie considerente politice
mea arabo-islamică- în ce ţin de situaţia internă
incapacitatea individului – presiunile existente pe
obişnuit, datorată, între altele, şi carenţelor sis- piaţa muncii ca urmare a „invaziei flămânzilor”
temului educaţional-formativ, de a face distin- din lumea islamică, de pildă, sau teama de o
cţie între sistemele politice, valorile perene anume deznaţionalizare, de un metisaj cultural
identitare, societatea civilă, pe de o parte, şi şi de deformare a propriilor structuri şi coordo-
manifestările reprobabile ale unor minorităţi de nate identitare naţionale – fie de convingeri
cele mai diferite coloraturi, care nu se exprimă ideologice extreme – xenofobia, neo-nazismul,
decât pe ele însele. puritatea rasială şi etnică etc.
Ignoranţa se manifestă, astfel, şi în cazul De cealaltă parte, regăsim aceeaşi extre-
„Islamofobiei”, cât şi în cel al „Occidentofobiei”: mă – apolitică, de data aceasta, şi motivată fie
de ambele părţi se uită de existenţa unor tabu- de elementul religios, precum este cazul
uri specifice şi a unor linii roşii care nu pot fi salafismului
trecute şi se acţionează, conştient sau nu, pen- jihadist, fie de nos-
tru trezirea unor animozităţi şi suspiciuni moş- talgia după
tenite care nu aşteaptă decât condiţiile propice „pământul pierdut
pentru a ieşi, încă o dată, la suprafaţă. al Islamului, din
Nu s-au uitat, încă, violentele reacţii stâr- Asia Centrală până
nite, în lumea islamică, de caricaturile ofensa- în Spania” cum
toare la adresa profetului, publicate în Dane- spunea, recent,
marca. Acestea au fost, însă, nu atât expresie numărul doi al reţe-
a puternicului ataşament la credinţa islamică, lei Al-Qaida,
ci, mai curând, a profundei sensibilităţi faţă de Ayman Al-Zawahiri,
502

fie, în sfârşit, utopia convertirii la Islam a celor “O LUME FĂRĂ ISLAM”

şase miliarde de pământeni.
O precizare se impune cât priveşte acu- Dialogul inter-religios şi
rateţea utilizării celor doi termeni: în vreme ce intercultural este, deja, o temă majoră nu nu-
„Islamofobia” occidentală este înţeleasă şi se mai pentru dezbaterile din mediile academice
manifestă ca teamă faţă de Islam, şi ale elitelor culturale din Occident ca şi din
„Occidentofobia” exprimă teama faţă de spaţiul lumea arabo-islamică, dar şi un subiect de me-
vestic abordat din perspectiva laicităţii şi a va- ditaţie pentru cercurile politice şi decizionale,
lorilor sale, nefiind, deci, vorba de o preocupate de identificarea impactului negativ
„creştinofobie” , inexistentă, practic, în lumea al spiritului de confruntare religioasă asupra
islamică. evoluţiilor politico-militare şi a relaţiilor intersta-
Pentru Islam şi lumea islamică, soluţia nu tale contemporane.
constă într-o situare fatalistă în postura veşni- Trăsătura dominantă a acestor discursuri
este susţinerea comună a ideilor care promo-
vează o evitare a faimoasei “ciocniri a civilizaţi-
ilor” prin respectul pluralităţii, libertăţii şi diver-
sităţii culturale, spirituale şi sociale în cadrul
procesului de comunicare între arii de civiliza-
ţie diferite prin specificul propriu.
Chiar mijloacele de informare în masă
din afara spaţiului arabo-islamic au oferit, în
cursul anului 2007, nu puţine luări de poziţie şi
Primirea de către Suveranul Pontif a Regelui abordări obiective puternic argumentate în
Arabiei Saudite - 2007 sensul încurajării dialogului dintre Occidentul
creştin şi Orientul islamic, chiar dacă nu au
cului victimizat, ci în efortul de a se auto-
lipsit şi obişnuitele clişee care atacă sau defor-
reforma fără a se automutila în esenţele sale
mează, voit sau nu, dogma şi credinţa islami-
istorice, identitare şi comunicaţionale, în des-
că, argumentându-şi aserţiunile prin deja tradi-
chiderea către alteritate şi către o lume globală
ţionalele sintagme despre terorismul islamic,
care nu înseamnă cu necesitate „america-
drepturile omului, libertatea femeii în societăţile
nizare” şi „occidentalizare” globală.
musulmane etc.
Occidentul, la rândul său, are datoria să-
Cu toate acestea, nu se poate constata
şi reanalizeze angoasele în efortul de a înţele-
adevărul, încurajator în bună măsură, că, în
ge că acestea sunt, în bună măsură, şi rod al
discursul vestic de după valul de “islamofobie”
propriilor sale politici şi moduri de abordare –
declanşat de evenimentele de la 11 septem-
elitiste, culturaliste, marcate de nostalgia
brie, impulsurile emoţionale marcate, inevitabil,
postcolonială şi de mareea unui post-
de subiectivism, au început să lase progresiv
modernism rău înţeles şi greu digerabil într-o
locul unor abordări raţionale, mai nuanţate cât
lume puternic ataşată valorilor sale identitare,
priveşte operarea necesarelor diferenţieri între
dar deschisă către acea alteritate care să nu-i
ceea ce este dogmă şi utilizarea dată acesteia
altereze percepţiile, ci să le potenţeze prin tole-
din considerente politice, doctrinare sau ideolo-
ranţă şi dialog.
gice, lucru remarcat, de altfel, şi în arealul ara-
Abia atunci „fobiile” de orice fel se vor bo-islamic, toate chemând la dialog real, tole-
vindeca, iar barierele sanitare ale psihiatriei ranţă şi comunicare spirituală şi cultural socia-
politice şi spirituale nu se vor mai regăsi pe lă.
calea construcţiei colective, iar Samuel
Vom menţiona, aici, doar două aseme-
Huntington şi a sa „ciocnire a civilizaţiilor” îşi
nea forme de manifestare care marchează în-
vor găsi locul cuvenit pe rafturile bibliotecilor.
ceputul anului 2008 şi care, chiar dacă nu au
Ambasador prof. Dumitru CHICAN rezonanţa unui “cap de afiş”, susţin realitatea
orientărilor către îndepărtarea de intransigenţa
503

discursivă şi aplecarea către supremaţia tole- cetăţenii, indiferent de identitatea lor spirituală,
ranţei şi dialogului. religioasă şi culturală.
Imagine din Beirut în timpul războiului
Astfel, la Cel de-al doilea fapt la care ne referim
civil începutul lunii priveşte elaboratul material pe care, sub sem-
ianuarie, reuniţi nătura lui Graham Voller, revista americană
la Bruxelles, re- “Foreign Policy” îl publică, în ediţia sa pentru
prezentanţii a lunile ianuarie-februarie, a.c., sub titlul “O lume
peste 400 de fără Islam”, în care autorul aduce în discuţie
organizaţii, fun- presupoziţia speculativă că Islamul, ca religie
daţii şi ligi islami- nu ar fi apărut şi nu ar exista în lumea contem-
ce din ţările Uni- porană, de unde şi întrebarea firească : ce ar
unii Europene au fi schimbat aceasta în evoluţia istorică a civili-
adoptat o “Cartă zaţiei universale şi care ar fi fost, astăzi, natura
a musulmanilor relaţiilor dintre lumea occidentală şi cea orien-
din Europa” a tală.
cărei coordonată Analiza apărută în prestigioasa publicaţie
definitorie este americană se înscrie printre puţinele de acest
sintetizat´în gen elaborate într-o ţară occidentală în ultima
“susţinerea şi încurajarea înţelegerii reciproce, vreme, recunoscând, cu nepărtinire, aportul
a bunei convieţuiri, a moderaţiei sociale şi a generos al Islamului la apariţia şi închegarea
comunicării dintre culturi şi religii”. unei naţiuni unite şi unitare din punct de vede-
“Carta” se doreşte a fi un purtător de cure social, spiritual, al identităţii specifice civili-
vânt al celor peste 15 milioane de musulmani zaţiei proprii, pe de o parte, şi contribuţia fun-
rezidenţi în statele Uniunii Europene, pe care îi damentală a acestei culturi la evoluţia civilizaţi-
cheamă să se integreze în mod constructiv şi ei omeneşti în anumite etape ale evoluţiei sale.
eficient în morfologia şi structurile societăţilor- Religia, declară Graham Voller, şi, deci,
gazdă şi să ofere argumentele comportamen- Islamul, în cazul de faţă, nu este, prin ea în-
tale şi de gândire care să le asigure egalitatea săşi, generatoare de violenţă şi terorism, iar
în drepturile fundamentale şi în obligaţiile cetă- teroristul nu este cu necesitate şi în mod exclu-
ţeneşti. “Musulmanii din Europa sunt chemaţi siv musulman. Respectând condiţionările istori-
să se integreze în mod pozitiv şi activ în socie- ce şi determinările politico-sociale şi abordând
tăţile în care trăiesc, pe baza echilibrului între violenţa ca pe un mijloc de luptă într-un anume
identitatea lor islamică şi îndatoririle care le context dat, ar trebui să fie amintiţi, în acest
revin în calitate de cetăţeni ai ţărilor primitoa- sens, zeloţii evrei din antichitate, acţiunile for-
re”, se arată în documentul care este rod al maţiunilor evreieşti de rezistenţă Irgun,
unei iniţiative lansată în anul 2000, cu sprijinul Hagana , Stern ş.a. împotriva prezenţei man-
Federaţiei Organizaţiilor Islamice din Europa, datare britanice în Palestina, practicile instituite
al cărei preşedinte, suedezul de origine arabă de către revoluţionarii
Shakib Bin Makhluf de- francezi, sau cele ale
clara, la Bruxelles, că, tigrilor Tamil ,
prin adoptarea acestei “inventatori” ai actului
Carte, musulmanii eu- sinucigaş spontan.
ropeni îşi exprimă în
“Dacă Islamul nu
mod direct, dorinţa an-
ar fi existat, oare cei
gajării unui dialog veri-
năpăstuiţi ar fi fost lipsiţi
tabil între civilizaţii,
de motivaţii pentru lupta
pentru edificarea unei
lor împotriva nedreptăţi-
Europe unite în diversi-
lor, a dictaturii, a ocupa-
tatea sa creatoare şi în
ţiilor străine?” se întrea-
care să existe un loc şi
Moscheea Faisal din Pakistan bă, retoric, autorul, du-
şanse egale pentru toţi
504

pă ce analizează, cu acribie, diferenţierile între Care este, aşadar, atitudinea Islamului în

violenţă ca instrument de luptă pentru eliberare faţa lumii de astăzi, ce responsabilităţi îi revin
sau emancipare naţională şi extremismul iraţio- faţă de civilizaţia actuală şi viitoare cu care tre-
nal şi utopic, funcţionând în sine şi pentru sine. buie să convieţuiască şi în care trebuie să se
Desigur, abordările autorului sunt discu- integreze ca parte indisolubilă?
tabile în măsura în care o definire obiectivă şi Orgoliul generat de supremaţia pe care
unanim acceptabilă a fenomenului terorist nu civilizaţia islamică a deţinut-o vreme de câteva
a fost, încă, elaborată, dar analiza propusă secole împiedică, din păcate, în mentalul co-
aduce un plus de moderaţie în discursul des- lectiv musulman, acceptarea realităţii că aces-
pre dialogul Occident-Orient , dintre Vestul ta se află înaintea unor sfidări de o cu totul altă
creştin şi Orientul islamic. natură, care nu pot fi evitate prin eternul refu-
Glosând pe marginea articolului în discu- giu în semnificaţiile istoriei, că nu dezbaterile
ţie, jurnalistul saudit Abdel Malik Al-Sheikh discursive despre mărirea şi decăderea imperi-
scria, în numărul din 6 ianuarie 2008 al cotidia- ilor şi a civilizaţiilor sunt cele aducătoare de
nului londonez de limbă arabă “Al-Sharq Al- soluţii viabile şi raţionale, ci lecţiile desprinse
Awsat”: “parcurgând, la început de an nou, din experienţa pragmatică pe care au parcurs-
acest material găzduit de una dintre cele mai o şi au acumulat-o comunităţile umane aparţi-
prestigioase şi obiective publicaţii din SUA, am nătoare acestei credinţe.
rămas cu sentimental că obiectivitatea autoru- Cultul şi cultura trecutului în lumea isla-
lui este, pentru noi, musulmanii, o mare provo- mică rămân dinamice şi profunde, în pofida
care care ne cere să dovedim mai mult realism faptului că suportul material, premizele şi medi-
şi înţelepciune atunci când privim Occidentul şi ul de civilizaţie al acestui trecut şi-au pierdut
abordăm maniera în care acesta percepe demult actualitatea : Islamul parcurge astăzi o
identitatea şi religia noastră. Avem datoria să succesiune de crize născute, pe de o parte, din
înţelegem cu toţii că înfruntarea şi conflictele procesul trepidant al progresului şi dezvoltării
nu pot naşte civilizaţie… Unica soluţie pentru contemporane şi din cramponarea în etaloane-
lumea arabo-islamică nu este aceea a întoar- le şi nostalgia după vremea unei civilizaţii apu-
cerii către un trecut aureolat de utopii şi legen- se, pe de altă parte.
de, nu este cea a închiderii în noi înşine, ci im- Fenomenul nu se circumscrie exclusiv
pune a ne deschide larg porţile în faţa comuni- lumii arabo-islamice, el este valabil şi pentru
cării cu lumea şi a dialogului cu Occidentul. alte culturi şi civilizaţii dar, în cazul de faţă,
Aşa cum noi pretindem Vestului să fie echita- acesta capătă dimensiunea dezechilibrului, a
bil, noi avem, la rândul nostru, datoria de a fa- debusolării şi crizei, devenind o problemă exis-
ce acelaşi lucru”. tenţială majoră.
Punem acest citat drept încheiere a rân- Este indiscutabil că, în această lume, ca
durilor de faţă. de altfel, în orice altă arie de civilizaţie, un pro-
Ambasador prof. Dumitru CHICAN gres cultural şi spiritual veritabil nu poate fi ob-
ţinut prin ignorarea
fizionomiei şi mor-
ISLAMUL ÎNTRE CONTEMPORANEITATE ŞI
fologiei culturale,
NOSTALGII
naţionale sau reli-
Considerat ca religie, cultură, patrimoniu gioase, dar, în
spiritual şi identitate, Islamul continuă să fie acelaşi timp, expe-
obiect al unor dezbateri şi abordări nu de puţi- rienţa dovedeşte
ne ori agresive – şi nu avem în vedere dogma că o societate civi-
ca atare, aşa cum este ea fixată în textul lizată - în termenii
coranic şi în practicile cutumiare, ci acel Islam lexicoanelor con-
pragmatic, chemat a răspunde întrebărilor şi temporaneităţii -
provocărilor contemporaneităţii în care există şi se raportează într-
în care se manifestă. o manieră mult Caligrafie arabă
505

mai umanizată la relaţiile sale cu religia şi cu tane îl ignoră cu bună ştiinţă şi anume acela
viaţa, în general, cu viaţa prezentă şi nu doar potrivit căruia modul în care omul de astăzi se
cu o anumită parte a istoriei vieţii. percepe pe sine şi receptează adevărurile din
Esenţa provocării care, astăzi, stă în faţa jur este fundamental diferit de percepţia omului
Islamului, ca dogmă şi practică, se regăseşte de ieri. Reformismul islamic actual proclamă
puternic în inadvertenţa dintre ideea de adevăr “salvarea” acestui om prin întoarcerea la valori-
absolut al cărui depozitar unic Islamul se auto- le stabilite şi cuantificate de profetul
proclamă şi valorile pe care el le produce, pre- Muhammad, ignorând, cu seninătate şi în nu-
cum şi între statutul adepţilor musulmani ca mele Divinităţii, realităţi care, cel puţin în ulti-
fiinţe raţionale şi materiale care, prin însuşi ca- mele două secole ale istoriei moderne au de-
racterul lor tranzient, relativizează, şi submi- venit o a doua religie a omenirii- aceea care
nează acest absolutism al adevărului şi al idei- pleacă de la dogmă şi se regăseşte în ea şi
lor în care cred şi pe care le practică. care are în punctul central valoarea omului viu,
actual, ancorat la valorile timpului său şi iscodi-
Nu sunt puţini musulmanii care îşi sacra-
tor al orizonturilor viitorului.
lizează propriile interpretări şi percepţii,
transformându-le, astfel, într-un Islam paralel, Serviciul cel mai de preţ pe care credinci-
oniric şi distructiv-nihilist, iar jihadismul şi oşii şi luminătorii musulmani îl pot aduce pro-
salafismul contemporan oferă o dramatică şi priei credinţe şi dialogului cu alte credinţe, cul-
distructivă confirmare a acestei realităţi. turi şi civilizaţii constă în operarea unei delimi-
Neconcordanţa dintre imanenţa credinţei şi tări tranşante şi curajoase între credinţă ca act
limitarea temporală şi spaţială a fiinţei umane ţinând de relaţia dintre individ şi Sacralitate şi
şi a propriilor percepţii individuale sau colective propriile reprezentări relativizante şi limitative
ale sacralităţii religioase este cât se poate de ale acestei credinţe, în încercarea de a produ-
evidentă. ce schimbare şi a elimina reziduurile şi sedi-
mentele de gândire transmise, inerţial şi
Sloganurile şi practicile “reformiştilor
neselectiv, din generaţie în generaţie. Este de-
islamişti” din descendenţa ideologică a lui
mersul care poate deschide porţile către des-
Ossama Bin Laden nu
cătuşarea raţiunii indivi-
sunt, în ultimă analiză,
duale şi orientarea
decât întruparea unei
acesteia spre creativi-
fronde primitive împo-
tate şi alteritate bazată
triva Islamului şi a
pe acceptarea celorlalţi
omului însuşi, făcută în
creatori de valori uma-
numele Islamului şi al
ne şi a dialogului cu
omului, dar împotriva
aceştia.
acestui om şi a acestui
Islam inventat – un dis- Abia atunci se va
curs pe cât de nepro- putea porni împreună
ductiv, pe atât de la identificarea soluţiilor
nerealist şi prezumţios. Moscheea Al Aqsa comune şi a răspunsu-
rilor la marile provocări
Majoritatea insti-
care stau în faţa Islamului, a lumii islamice şi a
tuţiilor civile şi canonice din lumea arabo-
nevoii de comunicare şi toleranţă pe care toate
islamică, departe de a proceda la o reevaluare
cele trei mari religii monoteiste ale lumii o do-
şi reproblematizare a valorilor ideologice şi spi-
resc, neîndrăznind să o caute prin demers co-
rituale fundamentale, în concordanţă cu evolu-
lectiv.
ţiile care, totuşi, au survenit în ultimii aproape
1.500 de ani, se străduiesc din răsputeri să-şi Desigur, asemenea derapaje în tabuuri şi
impună propriile concepţii şi judecăţi elaborate mit nu sunt imputabile doar Islamului, ele ţin de
în moschei sau în biblioteci şi aflate într-o fla- o anume abordare inerţială tabuizată a dog-
grantă discordanţă cu realitatea vie din jur. mei, iar faptul că, recent, Papa Benedictus al
Există un truism pe care mediile islamice puri- XVI-lea şi-a anulat vizita programată la Univer-
506

sitatea romană La Sapienza în urma declaraţi- dică descendenţa ideologică din discursurile
ei sale potrivit căreia procesul intentat de Bise- acestei organizaţii pentru care, chiar în interio-
rică lui Galileo Galilei ( şi, mutatis-mutandis, lui rul ţărilor arabo-islamice, obiectivul “luptei” nu îl
Giordano Bruno) a fost just şi justificat poate reprezintă schimbarea ordinii politice şi sociale
oferi o susţinere acestei aserţiuni, după cum existente sau a regimurilor de guvernare, ci
islamofobia contemporană care pleacă de la o eliminarea “cruciaţilor şi evreilor”, astfel încât
realitate şi de la un termen născut în Occiden- acestea nu pot fi plasate, superficial, alături de
tul creştin a putut inventa sintagma de “Islam acele structuri organizatorice islamiste care, la
fascist”, conduce către aceeaşi susţinere. un moment dat, au beneficiat sau mai benefici-
Cu toate acestea, civilizaţia vestică, ază de susţinere populară şi potenţial militar şi
acest uriaş eveniment în istoria evoluţiei ome- logistic semnificativ pentru a se angaja cu şan-
neşti continuă să fie considerată o “persona se de reuşită în jocurile politice pentru dobân-
non grata” în lumea arabo-islamică, de aceeaşi direa puterii şi a-şi pune amprenta asupra în-
disgraţie mai mult sau mai puţin declarată tregii societăţi şi nu doar asupra unui segment
“beneficiind” şi Islamul în lumea occidentală. redus al acesteia.
Se exceptează, cu ipocrizie, şi de o parte şi de Nu discutăm aici despre legitimitatea sau
cealaltă, de la această interdicţie, valorile prag- lipsa de legalitate a recursului la violenţă îm-
matice, consumiste, tehnologiile super- potriva autorităţii statale, ci despre cauzele di-
performante, valutele forte, petrolul, care sunt recte şi indirecte ale eşecului cu care toate
bine venite într-o lume dornică să trăiască în aceste acte de frondă extremă s-au încheiat.
miturile trecutului, administrându-se cu instru- Este vorba, în primul rând, de măsura în
mentele viitorului sau, de cealaltă parte, într-o care răsturnarea unui regim este o idee împăr-
lume dornică să-şi exporte şi să-şi impună pro- tăşită, cu necesitate, la nivelul mentalului co-
priile modele de reformă şi democraţie, dar lectiv şi al interesului social general. Simpla
fără a da celorlalţi perspectiva egalităţii de afirmre programatică şi declarativă a unui ase-
şanse. menea obiectiv “revoluţionar” nu este, prin ea
O asemenea “integrare” egoistă şi însăşi, suficientă pentru ca, în mod spontan, să
concurenţială nu va fi decât un demers parţial, îşi atragă simpatia şi susţinerea unora, dacă
artificial şi, în ultimă analiză, lipsit de vitalitate. nu a tuturor categoriilor sociale, putând, dimpo-
Ambasador Prof. Dumitru CHICAN trivă, să rămână un simplu fenomen izolat şi
chiar perceput ca dăunător consensului şi ordi-
nii sociale într-un context dat.
Islamismul politic şi politicianismul islamist
Este vorba, în al doilea rând, despre ma-
rele dezechilibru de forţă, organizatoric, uman,
În cursul ultimei jumătăţi a secolului tre- logistic etc. care, în mod evident, există între
cut, mişcările islamiste promotoare ale unor instituţiile statului naţional şi mişcările militante
programe şi obiective politice au fost angrena- islamiste, oricât de bine dotate şi instruite ar fi
te într-o lungă succesiune de confruntări vio- acestea, spre a nu mai aminti de conexiunile
lente cu regimurile şi cu autorităţile puterii sta- defensive şi ofensive existente între statul-ţintă
tale, toate finalizate, în mod dramatic, cu un şi alte state în cadrul cooperărilor de securitate
eşec şi este suficient, în acest sens, să fie tot mai complexe şi globalizate, pe care grupă-
amintite doar “războaiele” dintre Fraţii Musul- rile constituite pe criterii religioase, emoţional-
mani sirieni şi regimul baasist de la Damasc, impulsive, sunt departe de a le derula între ele
din anii ’70, cele dintre statul egiptean şi ace- în mod coerent şi pragmatic. Acestei observaţii
iaşi Fraţi Musulmani, ori militanţii islamişi din i s-ar putea replica prin referirea la experienţa
Jihad, Al-Gama’a Al-Islamiya, Takfir Wa Afghanistanului unde mujahedinii musulmani
Hegra, sau între regimurile algerian, saudit, au reuşit să-şi instaureze autoritatea vremelni-
yemenit, marocan, libian, tunisian şi grupările că. În acest caz, însă, nu se ia în consideraţie
jihadist-salafiste de tip Al-Qaida. că rezistenţa afghană a apărut ca formă de
Majoritatea mişcărilor islamiste îşi reven- luptă împotriva ocupaţiei sovietice care s-a în-
507

cheiat în modul ştiut, lăsând în urmă un regim simple detaşamente anexe ale regimurilor de
debusolat şi şubrezit, cel al fostului lider comu- guvernare cărora le împărtăşesc jocurile politi-
nist Babrak Karmal şi un vid politic care s-a ce, corupţia pe plan intern şi labilitatea în relaţi-
dovedit uşor de umplut. ile internaţionale.
Fiind, astfel, o ţintă vulnerabilă într-un Reţine atenţia, în acest cadru, şi realita-
conflict cu şanse inegale, mişcările tea că, în paralel, mişcările în discuţie au înce-
fundamentaliste militantiste – cu excepţia unor put, în ultimii ani, să se distanţeze de sloganu-
structuri salafiste ultraconservatoare - par a rile radicale lansate de teoreticienii Al-Qaida, în
accepta că recursul la violenţă nu poate aduce frunte cu Ayman Al-Zawahiri şi prin care se
beneficii de durată nici pentru programele lor proclamă supremaţia dreptului canonic islamic
“politice”, nici pentru imaginea Islamului de la (şari’a) în conducerea şi administrarea statului
care se revendică şi nici pentru comunitatea sau idealul utopic al restaurării “califatului mu-
islamică în ansamblul său. sulman mondial”. Este, se poate spune, o
Aceasta poate explica şi actuala diversi- abordare mai obiectivă a datelor contempora-
tate a hărţii fundamentalismului combativ, seg- neităţii dar şi o orientare care anulează, în bu-
mentat între curente şi grupări care au renunţat nă măsură, însăşi esenţa ideologică a acestor
atât la violenţă, cât şi la arena deschisă a lup- mişcări căci nemaifiind “islamice” în deplinăta-
tei politice, aşa cum este cazul grupării egipte- tea naturii lor, ele nu sunt, în acelaşi timp, nici
ne “Gamaa Islamiya”, cei care au optat pentru entităţi ale unei opoziţii politice semnificative şi
căile constitutionale ca instrumente ale practi- nu au nici programe de reformă socială pe ter-
cilor politice, sau cei care au ales să-şi promo- men mediu şi lung. De altfel, termenul de
veze abordările şi convingerile în mod paşnic “reformă” înţeles ca sinonim pentru revirimen-
şi din afara cadrului politic activ. tul islamic politic, doctrinar şi social s-a dovedit
a nu avea, practic, altă valoare funcţională de-
Experienţele trecute ale eşecului înregis-
cât pe aceea de a demonstra existenţa fizică a
trat de violenţa politico-religioasă determină,
unor organizaţii şi a unor lideri veleitari, în con-
pe de altă parte, o abordare mai prudentă a
diţiile în care chiar revirimentul ca noţiune şi
raporturilor cu statul naţional, făcând ca liderii
practică nu mai este monopol al formaţiunilor
şi ideologii mişcărilor fundamentalist-islamiste
islamiste, ci se manifestă, extensiv, la nivelul
să aleagă o cale de mijloc care oscilează între
societăţii islamice.
tentaţia armei şi cea a coabitării cu statul, sau
altfel spus, între un “mariaj catolic” sui-generis Pe de altă parte, în vreme ce islamiştii
cu puterea şi dorinţa de a fi percepuţi, în ace- “politizanţi” nu au capacitatea de a face distin-
laşi timp, şi ca exponenţi ai conştiinţei publice cţie între politic şi militantismul armat, salafiştii
şi ai intereselor sociale. Ori tocmai aceasta conservatori sunt, la rândul lor, incapabili să
diminuează atractivitatea mişcărilor islamiste separe revolta împotriva autorităţii şi utilizarea
contemporane atât pentru factorul politic, căru- religiei drept cale de manifestare a acestei re-
ia islamismul nu-i poate oferi soluţii viabile de volte.
reformă, limitându-se la a-l copia, cât şi pentru Nu se poate nega, însă, că în lumea ara-
factorul social pe care nu este capabil să-l re- bo-musulmană există şi mişcări care reuşesc
prezinte şi să-l apere prin simple argumente de să exprime şi să apere speranţele popoarelor
etică şi religie, prea puţin convingătoare şi pro- cărora le aparţin, chiar dacă orientările
ductive. “laiciste” ale acestora rămân, încă, timide. Este
Conceptul de “reformă”, atât de mult utili- ceea ce se înscrie în sintagma de “islamism
zat în discursul fundamentalist al ultimelor de- moderat” folosită în discursul politic occidental.
cenii s-a erodat nu atât prin apetitul cu care a Cu observaţia că a miza pe această moderaţie
fost vehiculat cât, cu deosebire, prin aceea că pentru implementarea unor reforme planificate
nici una dintre mişcările islamiste nu a reuşit să în cancelarii străine este una infructuoasă atâ-
producă o reformă în accepţia modernă a ter- ta timp cât moderaţii islamici – fie ei reprezen-
menului. În unele state arabe şi islamice există tanţi ai instituţiilor puterii, fie organizaţii militan-
mişcări şi structuri islamiste care au devenit te islamice – nu trebuie rupţi din contextual so-
508

cial , spiritual şi naţional în care şi pentru care “inventatoare” a colonialismului înstăpânit, vre-
au apărut, pentru a fi transplantaţi într-un me- melnic, în lumea arabo-islamică.
diu considerat aplicabil oricând şi oriunde, aşa Aversiunea faţă de realităţile şi consecin-
cum cred planificatorii şi teoreticienii din Vest. ţele colonizării occidentale poate fi înţeleasă
Exportul de democraţie preconfecţionată până la o anumită limită rezonabilă, dar este
este tot atât de nociv ca şi “exportul de revolu- mai greu acceptabilă abordarea valorilor cultu-
ţie”. rale ne-musulmane ca pe un tot monolitic şi
Ambasador Prof. Dumitru CHICAN unitar, lipsit de specificităţi şi diversitate. Este
adevărat că spiritualitatea şi civilizaţia vestică
au evoluat, vreme îndelungată, sub semnul
europocentrismului pentru care vechiul conti-
nent este singurul care decide etaloanele şi
criteriile progresului sau înapoierii şi unic izvor
al valorilor antropologice universale, dar tot
atât de adevărat este şi faptul că această cul-
tură nu se prezintă ca un simplu sinonim al co-
lonialismului şi un prizonier limitat la graniţele
acestuia. Se ignoră că teoria
europocentrismului şi-a încheiat istoria, virulent
criticată fiind chiar de către europenismul în-
suşi, astfel încât acuzele la adresa civilizaţiei în
discuţie ( absolutistă, autoritaristă, neo-
colonialistă ş.a.) nu pot fi aplicate în mod gene-
ralizator şi nediscriminatoriu la întreaga spiritu-
alitate europeană doar de dragul impulsului
emoţional al reveriilor şi nostalgiei istorice.
Desigur, nu poate fi negată şi ignorată
existenţa manifestărilor şi teoriilor rasiste şi
xenofobe în cultura şi mentalitatea occidentală,
explicabile, între altele, şi prin prezenţa a mi-
Bătălia de la Hattin 1187
lioane de emigranţi proveniţi din lumea islami-
că , cu toate dificultăţile şi situaţiile conflictuale
ISLAMISM VERSUS CULTURĂ EUROPEANĂ pe care le generează integrarea lor în ţesătura
culturală, economică, de comunicare a societă-
Ţine de domeniul locului comun că, ţilor europene şi, din acest punct de vedere,
de mai multă vreme, asistăm la o virulentă este elocvent cazul Franţei unde, prin cei patru
ofensivă critică la care cultura şi civilizaţia occi- milioane de emigranţi musulmani, Islamul a
dentală, în general, şi europeană, cu precăde- devenit a doua religie ca pondere. Nu aceste
re, este supusă din partea islamismului politic curente sunt, însă, definitorii şi predominante
radicalizat pentru care istoria s-a oprit odată cu în cultura europeană şi occidentală care susţin
destrămarea califatului musulman, la sfârşitul şi cred în dreptul Lumii a Treia la prosperitate
primului Război Mondial şi la sfârşitul existen- şi dezvoltare, precum şi în necesitatea de limi-
ţei Imperiului Otoman . După acest moment, tare şi chiar de ştergere a discrepanţelor exis-
ideologiile islamiste şi islamizante, aflate ele tente între cele două arii de civilizaţie spirituală
însele într-un proces de reproblematizare a şi materială.
identităţii lor în contemporaneitate, nu obosesc Dacă ar fi avute în vedere fie şi doar sus-
să-şi proclame drept obiectiv existenţial restau- ţinerea politică, financiară şi logistică pe care
rarea acelui paradis pierdut care a fost califatul Europa a acordă constituirii unui stat palestini-
şi de a cărui dispariţie nu este vinovat nimeni an independent, amplele manifestări care au
altcineva decât cultura şi civilizaţia vestică avut loc în mod spontan în capitalele şi în alte
509

oraşe europene în semn de protest faţă de in- democratic le susţine, le apără şi le garantea-
vadarea Irakului sau parteneriatele politice, ză; gândirea raţionalistă, îndeosebi în procesul
economice, culturale euro-arabe, îndeosebi în de planificare şi de decizie, element care, în
zona bazinului mediteraneean, s-ar putea cu multe state arabo-islamice, este absent sau cu
uşurinţă remarca faptul că abordarea, de către o aplicaţie deformată; ştiinţele şi tehnologia ca
curentele şi orientările islamismului radical, a factor motrice al progresului social şi uman.
civilizaţiei şi culturii occidentale este departe Societăţile industriale sunt o expresie şi un re-
de a fi obiectivă. zultat tocmai al acestei modernităţi repudiate
Mai dăunătoare decât portretul rutinier de radicalismul islamic de ieri şi de azi.
făcut societăţilor şi culturii europene sunt aser- În conexiune şi simultan cu
ţiunile islamismului potrivit căruia rămânerea în “modernitatea”, se află şi conceptul de
urmă a lumii islamice şi arabe are drept cauză “modernizare” care poate fi definită, foarte suc-
fundamentală infiltrarea în structura acesteia a cint, ca evoluţie a societăţii – cea agrară, de
criteriilor şi principiilor modernităţii occidentale pildă şi transformarea ei în societate industria-
precum aplicarea sistemelor juridice laice în lă. Ori în lumea arabă şi islamică, condusă de
detrimentul dreptului canonic islamic (shari’a) un mozaic de regimuri dictatoriale, autocratice,
în administrarea statelor şi a naţiunii arabo- cvasi-liberale, religioase, acest proces se des-
islamice. făşoară haotic, în afara unor viziuni coerente,
Este un punct de vedere neproductiv globale şi unitare, iar aceasta permite afirmaţia
pentru această lume, în primul rând, căci res- că atât “modernitatea”, cât şi modernizarea” în
pingerea de plano a modernităţii occidentale perimetrul arabo-islamic sunt, cel puţin în lumi-
înseamnă recuzarea, in corpore, a unui corpus na realităţilor existente, un proiect ameninţat
de valori complexe şi întreţesute pe care toc- de eşec. În cartea sa “Pariul cu modernita-
mai această modernitate le-a produs şi conti- tea” (Ed. “Al-Hadi”, Cairo, 2007), autorul,
nuă să le genereze. O asemenea stare de lu- Muhammad El-Sheikh subliniază acest aspect
cruri poate fi explicată şi prin lipsa unei înţele- atunci când scrie că “noi (lumea arabo-
geri reale şi corecte a conceptului de moderni- islamică, n.n.) am început să ne modernizăm
tate, cât şi prin confuzia generată de suprapu- cu un secol în urmă şi nici astăzi nu am făcut
nerea operată între conceptele de procese în această direcţie”
“modernitate” şi “modernizare”. Afirmaţia poate părea prea tranşantă şi
Conceptual, “modernitatea” defineşte ea se referă, mai degrabă, la o reformare mo-
civilizaţia pe care capitalismul european a clă- rală, lentă, în măsura în care dogma islamică
dit-o pe ruinele societăţilor şi sistemelor feuda- şi, mai ales, interpretările ultraradicale ale
le şi care se spri- acesteia nu sunt
jină pe o serie foarte permeabi-
de valori cu ma- le la restructurări
ximă semnifica- şi reaşezări de
ţie şi însemnăta- esenţă, decât la
te: respectul in- “modernizare” în
dividului consi- accepţia
derat drept celu- consumistă a
lă de bază a so- cărei desfăşurare
cietăţii şi entitate în lumea arabo-
independentă, islamică nu poa-
cu drepturi natu- te fi negată decât
rale şi obiective împotriva tuturor
– spirituale, poli- evidenţelor.
tice, economice, Din aceas-
morale, sociale- tă perspectivă,
pe care statul se cuvine remar-
Ceai de mentă
510

cat că însuşi islamismul cel mai impermeabil la

ideea de modernitate aspiră la re-crearea unui
califat construit pe principiile, normele şi cutu-
mele Evului Mediu islamic, dar guvernat cu
ajutorul instrumentelor oferite de modernitatea
occidentală contemporană. Vectorii care
transmit opiniei publice apelurile la Jihad şi la
luptă împotriva “Occidentului cruciat” lansate
de Ossama Bin Laden şi de locotenentul său
Ayman Al-Zawahiri sunt camerele de luat ve-
deri cele mai performante, procesoarele de
sunet şi sateliţii super-sofisticaţi de comunicaţii
produşi de aceeaşi modernitate “coruptă” a
Occidentului.
Intransigenţii islamişti radicali nu sunt,
oricum, sinonimi cu religia islamică însăşi şi,
de aceea, generalizările spontane şi superficia-
le sunt nu doar inutile ci şi dăunătoare, cu atât
mai mult cu cât, în această arie de spiritualitate
islamică nu sunt puţine vocile raţionale, mode-
rate şi obiective care cheamă la dialog inter-
cultural şi inter-religios şi la racordare la cultu-
ra şi civilizaţia universală, departe de defulările
produse de sechelele unei istorii îndelungate şi
spasmodice şi pentru care tranşanta sentinţă
“Islamul este soluţia” este tot mai puţin lipsită
de atractivitate.
511
TERORISMUL ÎN ORIENTUL MIJLOCIU
Principali lideri şi activişti ai organizaţiilor recompensă de 25 milioane dolari.

fundamentalist – teroriste (I)
1. Ossama Bin Laden

Liderul reţelei teroriste Al-
Qaida. De origine saudită.
Cunoscut, îndeosebi, pentru 5. Adnan Al-Shukri Gomaa
organizarea atentatelor de la Cu numele conspirativ Abu
11 Septembrie 2001. Nu i se Ammar şi Jaafar Al-Tayyar,
cunosşte exact locul unde se este deorigine saudită, născut
află. la 4 august 1975.
La jumătatea lunii septembrie Pentru capturarea lui SUA oferă o recompensă
2006, au circulat zvonuri neconfirmate sau de 50 milioane dolari.
dezminţite despre faptul că ar fi încetat din via-
ţă. Se presupune că s-ar afla în zona tribală de
la frontiera dintre Afghanistan şi Pakistan.
2. Ayman Al-Zawahiri 6. Mohsen Mussa Metwali

Numărul 2 în reţeaua Al-Qaida, Atwa
egiptean, medic, fost lider al Cu numele conspirativ Abu
organizaţiei egiptene “Jihadul Abdel Rahman Al-Muhajer.
Islamic” şi ideolog al reţelei De origine saudită, născut la 19
conduse de Ossama ben iunie 1964. Acuzat de implicare
Laden. Se presupune că s-ar în atentatele anti-americane din
afla într-o zonă de la frontiera Kenya şi Tanzania. Se oferă o recompensă de
pakiestanezo-afghană. 50 milioane dolari pentru capturarea sau
ucidera sa.
3. Seyf Al-Adl 7. Jaber Al-Banah

Egiptean de origine şi fost ofiţer Yemenit, născut la 9 septem-
în armata egipteană. brie 1966. Fost rezident în
A fost implicat în organizarea SUA.
atentatelor împotriva ambasa- Este acuzat de sprijin material
delor americane din Kenya şi acordat organizaţiilor teroriste
Tanzania, în 1998.Se presupu- şi, îndeosebi, Al-Qaida.
ne că este responsabil al Ser-
viciului de securitate al reţelei conduse de
Ossama Bin Laden.
Nu i se cunoaşte locul de prezenţă.
8. Fadhul Abdallah
4. Abu Hafs Al-Muritani Muhammad
Pe adevăratul nume Mahfuz Originar din Insulele Comore,
Ould Al-Walid, de origine născut la 25 august 1972.
mauritaneză. Acuzat de participare la atenta-
Apropiat al lui Ossama Bin tele anti-americane din Kenya şi Tanzania.
Laden şi factor de influenţă în Recompensă de 5 milioane dolari pentru cap-
adoptarea deciziilor la vârf. Pen- turarea sa.
tru capturarea lui s-a stabilit o
512
TERORISMUL ÎN ORIENTUL MIJLOCIU (continuare)
13Anis Al-Libiy
Libian, născut în 1964. A obţinut
9. Abdel Rahman Yassin azil politic în Anglia.
Saudit, născut la 10 aprilie 1960. Se presupune că, în prezent,
Implicat în atentatul de la World trăieşte în Afghanistan.
Trade Center din New York, la Acuzat de participare la aten-
26 februarie 1992. tatele din kenya şi Tanzania.
Recompensă de 5 milioane do- Recompensă 5 milioane dolari
lari pentru prindere sau lichidare pentru capturare.
14. Sheikh Ahmad Salem

Suwaidan
Kenyan, născut la 9 aprilie
10. Abdallah Anmad 1969.
Abdallah Participant la executarea
Egiptean, născut în 1963. A atentatelor din Kenya şi Tanza-
participat la atentatele din Ke- nia. Recompensă 5 milioane
nya. Refugiat vremelnic în Pa- dolari pentru capturare.
kistan şi stabilit, în prezent, în
Afghanistan.
Recompensă de 5 milioane dolari pentru cap-
turarea sa. 15. Abdel Rauf Giddi
Tunisian, născut la 30 mai
1965.
Acuzat de a fi planificator al
11. Faker Bin Abdelaziz mai multor atentate teroriste.
Soura Recompensă de 5 milioane dolari pentru
Tunisian, născut la 22 martie capturare.
1964.
Acuzat de atentate posibile îm-
potriva SUA.
Washingtonul a pus pe capul 16. Azzam “americanul”
său o recompensă de 5 milioa- Născut în SUA, la 1 ianuarie
ne dolari. 1978.
Trecut la Islam şi apropiat al
Principali lideri şi activişti ai organizaţiilor lui Ayman Al-Zawqhiri.
teroriste (II) Acuzat de intenţia de executare a unor
atentate antiamericane.
12.Fahid Muhammad Ali
Moslem
Kenyan, născut la 19 februarie 17. Mustafa Muhammad Fadel
1976. Implicat în atentatele din Egiptean, născut la 23 iunie
Kenya şi Tanzania. 1976.
Recompensă de 5 milioane do- Acuzat de implicare în aten-
lari pentru capturare. tatele din Kenya şi Tanzania.
Cinci milioane dolari recom-
pensă pentru capturarea sa.
513
Implicat în atentatele din Kenya şi Tan-

18. Mustafa Stamarim Nasser zania.
Supranumit Abu Musab Al- Cinci milioane dolari recompensă pentru
Suriy, sirian, născut la 26 octom- capturarea sa.
brie 1958. In 1980 a fugit din Si-
ria, urmând cursuri de instruire
în taberele Al-Qaida din 23. Amer Al-Mati
Afghanistan. Kuweitian, născut la 25 mai 1962.
A aderat la “Al-Jamaa Al-Islamiya” din Algeria Acuzat pentru diverse acţiuni tero-
apoi a emigrat în Spania, unde a obţinut cetă- riste
ţenia spaniolă. Recompenă 5 milioane dolari
pentru capturare.
18. Afya Sadiqi

Acuzată de implicare în
diverse acţiuni teroriste 24. Habes Abdallah Al-Saub
Fost luptător afghan împotriva ocupaţiei sovie-
tice.
In 1993, a emigrat în SUA, iar
după 11 septembrie
2001, a plecat în Afghanistan,
luptând alături de
talibani împotriva coaliţiei in-
19. Dr. Muhammad Khan ternaţionale
Pakistanez, născut la 4 martie
1970
Orientul Mijlociu şi “ diplomaţia luării de

ostatici”
Reţinerea, de către Gardienii Revoluţiei din
20.Dolmatan Iran, a celor 15 marinari militari britanici, sub
Specializat în electronică, a acuzaţia de violare a apelor teritoriale ale
urmat cursuri de instruire în acestei ţări – acţiune încheiată, la 6 aprilie, prin
Afghanistan. eliberarea prizonierilor, într-un gest de
Presupus creier organizator “clemenţă”, de către însuşi preşedintele
al atentatului din Insula Bali, din 2002. Mahmud Ahmadinejad, după două săptămâni
de detenţie, târguieli şi oficii de bună – intenţie,
dovedeşte, încă o dată, o realitate deja împă-
21. Omar Batik mântenită şi cunoscută şi anume aceea că în
Născut în 1979. zona Orientului Mijlociu există state şi forţe po-
Participant la organizarea litice oficiale care practică “diplomaţia luării de
atenta-tului din Insula Bali ostatici “ drept instrument pentru obţinerea de
( 2002). avantaje şi beneficii politice sau de securitate
de la alte state, sau pentru distragerea atenţiei
de la conflicte fundamentale cu acestea.
Un prim precedent de acest fel a fost oferit
tot de Iran când, în anul 1979, “studenţi” irani-
22. Ahmad Muhammad Hamed
eni au luat cu asalt ambasada SUA la Tehe-
Ali
ran, făcându-i prizonieri pe toţi membrii perso-
Egiptean, născut în 1965.
nalului din această misiune diplomatică pe ca-
514
re i-au eliberat după 444 de zile. vreme sau mai târziu, iranienii vor primi roade-
Metoda a fost, apoi, implementată, cu suc- le “digerabile” oferite de occidentali pentru ges-
ces, în Liban unde, în anii ’80, s-a derulat un tul lor de “iertare” în cazul celor 15 militari brita-
lung serial de răpiri, nu puţine dintre acestea nici (l-au şi primit, se pare, parţial, prin elibera-
sfârşind tragic, cu lichidarea fizică a prizonieri- rea , în Irak, a 5 “diplomaţi” iranieni luaţi
lor. “ostatici” de către armata SUA), dar aceasta nu
va dovedi, din păcate, decât “eficienţa” acestui
Scenariul se repetă, cu frenezie, în Irak,
gen de “diplomaţie”, încurajându-i şi pe alţii să-
unde răpirile şi execuţiile sumare au devenit un
l promoveze.
întristător spectacol cotidian şi nu este vorba
doar de cele organizate de grupări ale crimei Cu atât mai mult, “chestiunea, în ansamblul
organizate şi teroriste, ci şi, în egală măsură, său, impune adoptarea de către instituţiile
de aşa-zisele mişcări de rezistenţă împotriva ONU a unei atitudini tranşante, chiar punitive,
ocupaţiei străine – formaţiuni paramilitare gira- atunci când ea implică state care, periclitând
te şi finanţate de partide aflate în structura in- viaţa şi libertatea individuală, nu fac decât să
stituţională a puterii de stat, sau de alte guver- sfideze dreptul şi comunitatea internaţională şi
ne străine. să practice provocări de cea mai joasă speţă la
adresa celor care nu le împărtăşesc, obligato-
Nici Israelul nu ezită să practice o aseme-
riu, convingerile şi interesele” (Hassan Haydar,
nea “diplomaţie” atunci când reţine, de pildă,
în cotidianul londonez de limbă arabă “Al-
membri oficiali ai Executivului şi Legislativului
Hayat “, Londra, 7 aprilie 2007).
palestinian în războiul său cu Mişcarea Hamas
– formaţiune care compune, totuşi, şi conduce
guvernul de uniune naţională de la Ramallah şi TACTICI TERORISTE -RĂPIREA
cu “Hezbollahul” libanez, partid politic cu repre- (scurtă prezentare)
zentare în guvernul şi parlamentul de la Beirut, Conform legislaţiei în domeniu, în ge-
ambele, autoare, şi ele, a unor acţiuni similare neral acceptată, răpirea este definită ca fiind
împotriva unor cetăţeni israelieni, fie ei militari preluarea unei persoane
sau civili. împotriva propriei voinţe şi
Orice asemenea act, indiferent de reţinerea ei, fără a avea
cauzalităţile lui, este condamnabil, dar el devi- nici o autoritate legală, în
ne inadmisibil atunci când în executarea sa scopul obţinerii unei răs-
este implicat un stat sau o structură aflată în cumpărări sau pentru a
componenţa autorităţii statale. proteja un alt act criminal.
Celebrul scriitori israelian Amos Oz, carac- Având în vedere că ne referim la acţiuni
terizând asemenea acte drept expresie a unui teroriste, nu vom aborda răpirea executată cu
gen atipic de fanatism politic, avertiza asupra scopuri care ţin de criminalitate în general,
pericolului ca pretextul luptei împotriva fanatici- cum ar fi cea a copiilor pentru diferite motive, a
lor să ne transforme pe toţi în nişte “fanatici femeilor cu scopul de căsătorie, (practică tradi-
anti- fanatici “într-o spirală suitoare a violenţei ţională la unele popoare nomade din Asia cen-
care, ajunsă la punctul critic, ar putea fi un act trală şi care pare să revină în forţă în Kîrgîstan
cu conotaţii suicidare”. după desfiinţarea URSS şi ca urmare a erodă-
rii drepturilor femeilor în această ţară) sau alte
Politologul libanez Adonis Al-Akreh nu ezita
cazuri de răpire cu motivaţii pur criminale.
să includă “diplomaţia răpirilor” în categoria
actelor de terorism politic sau terorism de stat, Deşi sunt acţiuni spectaculoase şi care
cu trimitere la celebra definiţie pe care atrag atenţia opiniei publice asupra acestui
Klausewitz o dădea războiului : “o diplomaţie subiect, răpirile nu ocupă o pondere deosebită
practicată cu alte mijloace”. (Adonis Al-Akreh : în totalul acţiunilor teroriste. Astfel, răpirile re-
Terorismul politic , în limba arabă, Beirut, prezintă aproape 10% din totalul acţiunilor te-
Editura Al-Tali’a, 1993) roriste cu bombe şi cu puţin mai mult de 50%
din totalul cazurilor de asasinate. Această situ-
Probabil că, într-o formă sau alta, mai de-
aţie se datorează complexităţii impuse de acţi-
515
une, riscurilor mari pe care le presupune penta în eliberarea ostaticilor, chiar împotriva voin-
tru executanţi, precum şi a faptului că o răpire ţei teroriştilor.
care se finalizează cu succes pentru terorişti Dintre categoriile socio-profesionale
presupune ca gruparea respectivă să fie foarte care sunt cel mai mult supuse riscului unei ac-
bine organizată, dotată şi să dispună de o lo- ţiuni de răpire, fără ca această enumerare să
gistică importantă. fie şi o ordine de prioritate pentru terorişti
Având în vedere scopurile acţiunii de menţionăm: lideri politici, diplomaţi de diferite
răpire subliniem faptul că de cele mai multe ori ranguri, înalţi funcţionari de stat, oameni de
acestea nu s-au soldat cu victime decât în ca- afaceri, personalităţi militare, jurnalişti sau re-
zuri extreme, de regulă la începutul sau sfârşi- porteri de televiziune, personalităţi religioase,
tul acţiunii. Aceasta deoarece la începutul acţi- poliţişti, turişti, reprezentanţi ai unor organisme
unii răpitorii sunt mai nervoşi, nefiind siguri că internaţionale sau organizaţii
planul întocmit acoperă toate elementele ne- neguvernamentale.
prevăzute şi nu cunosc modul de reacţie a vii- Alegerea obiectivului răpirii de către
torilor ostateci. La finalul acţiunii tensiunea es- terorişti depinde de mai multe criterii cum ar fi:
te crescută ca urmare a faptului că răpitorii revendicările sau obiectivele urmărite,
realizează că există un pericol mai mare de a fi „vizibilitatea” şi „accesibilitatea” obiectivului,
descoperiţi, precum şi posibilitatea unei acţiuni posibilităţile grupării teroriste şi altele.
în forţă pentru recuperarea ostatecilor şi ares-
tarea lor. Astfel, datele statistice arată că în
timpul a 1.773 acţiuni de răpire s-au înregistrat
834 de morţi şi 120 de răniţi.
De regulă, acţiunile de răpire implică un
număr relativ mare de persoane care acţionea-
ză compartimentat: pentru studiul obiectivului,
pentru executarea acţiunii de răpire, paza şi
controlul ostaticilor, eventual un alt grup care
execută punerea în libertate conform celor
convenite cu forţele de eliberare. De aseme-
nea poate exista o altă grupare de conducere
şi supervizare a întregii acţiuni, cu o importantă
componentă de comunicaţii (legătură cu forţele
oficiale care solicită eliberarea, mass-media,
între elementele teroriste implicate în acţiune),
precum şi logistică.
În general grupările teroriste urmăresc
să-şi atingă scopul propus prin acţiunea de
răpire în cel mai scurt timp posibil, având în TACTICI TERORISTE
vedere că deţinerea ostaticilor o perioadă mai de Corneliu PIVARIU
lungă de timp amplifică riscurile de a fi desco- Folosirea bombelor improvizate sau a
periţi, presupune o asigurare logistică mai altor explozivi pentru executarea unor asasi-
complexă (locaţii mai multe pentru mutarea nate este un procedeu ales atunci când se
ostaticilor, asigurarea hranei sau chiar cea me- apreciază că alte mijloace nu ar fi eficiente din
dicală a acestora), canale alternative mai nu- diferite motive, chiar de natură tehnică (de
meroase pentru comunicaţii sigure şi altele. În exemplu dezvoltarea unor tipuri de blindaje
acelaşi timp forţele antiteroriste, deşi urmăresc pentru autoturisme care nu pot fi pătrunse nici
eliberarea cât mai rapid posibil a ostaticilor, prin executarea loviturilor cu aruncătoare de
acţionează cu deosebită atenţie şi grijă pentru grenade reactive).
a determina, o dată cu scurgerea timpului, ele- Cea mai mare parte a bombelor folosite
mente noi despre terorişti, care să îi poată aju- de terorişti sunt bombe artizanale. Pentru fabri-
516
carea acestora se folosesc explozivi sustraşi rea la încărcătură a unor cuie, bile de rulmenţi,
de la producători militari sau civili, din îngrăşă- sau alte combinaţii (O bombă amplasată în
minte chimice sau prin folosirea unor alte toamna anului 1982 la Comandamentul Aviaţi-
substanţe chimice de uz casnic, în diferite ei Militare din Damasc – Siria, a conţinut şi câ-
combinaţii. teva butelii de gaz lichefiat domestic, efectele
exploziei fiind amplificate de incendiul provocat
Aceste bombe artizanale au o încărcă-
de gazul lichid, precum şi de bucăţile de metal
tură principală, căreia i se ataşează un detona-
provenite din buteliile respective). Uneori dis-
tor şi un dispozitiv de armare. De cele mai mul-
pozitivul de armare este dublat de un alt dispo-
te ori cele trei componente sunt asamblate într-
zitiv care duce la activarea detonatorului, de
un singur întreg. Dispozitivul de armare este
regulă anti-mişcare.
cel care activează detonatorul, iar acesta iniţia-
ză încărcătura principală. Funcţie de efectul Dintre explozivii cei mai utilizaţi de că-
dorit, uneori acesta este amplificat de adăuga- tre terorişti menţionăm: Semtex; RDX
Data Locul Ţinta atentatului Felul dispozitivului
14.09.1982 Beirut, Liban Baschir Gemayel (+25), preşedintele ales al Libanului Cu ceas
Comandat de la dis-
28.06.1988 Atena, Grecia William Nordeen, ataşat militar SUA
tanţă
Comandat de la dis-
16.05.1989 Beirut, Liban Hassan Khaled, lider religios
tanţă
Comandat de la dis-
22.11.1989 Beirut, Liban Rene Moawad (+23), preşedintele Libanului
tanţă
Londra, Marea
30.07.1990 Ian Gow, politician Dinamită
Britanie
21.10.1999 Ankara, Turcia Ahmet Taner Kişlali, intelectual turc La mişcare
Comandat de la dis-
22.02.2000 Vitoria, Spania Fernando Buesa, lider al P. Socialist Basc
tanţă
Comandat de la dis-
24.01.2002 Beirut, Liban Elie Hobeika, conducătorul miliţiilor falangiste
tanţă
20.05.2002 Beirut, Liban Mohammed Jihad Ahmed Jibril –fiul cond. FPEP-CG Necunoscut
19.08.2003 Bagdad, Irak Sergio Vieira de Mello (+21) reprez. special ONU Camion sinucigaş
Comandat de la dis-
29.08.2003 Najaf, Irak Ayatolah Mohammed Baqr-al Hakim (+84), cleric
tanţă
20.11.2003 Istambul, Turcia Roges Short, consul general Marea Britanie Camion sinucigaş
Comandat de la dis-
13.02.2004 Doha, Qatar Zelimkhan Yandarbiyev, fost preşedinte cecen
tanţă
Autoturism sinuci-
17.05.2004 Bagdad, Irak Ezzedine Salim, membru al Consiliului de Guvernare
gaş
14.02.2005 Beirut, Liban Rafiq Hariri (+20), fost prim-ministru libanez Necunoscut
Comandat de la dis-
02.06.2005 Beirut, Liban Samir Kassir, ziarist
tanţă
Comandat de la dis-
21.06.2005 Beirut, Liban George Hawi, fost preşedinte al P. Comunist libanez
tanţă
Autoturism sinuci-
28.06.2005 Bagdad, Irak Dhari Ali al-Fayadh, cdt. Poliţia militară
gaş
Comandat de la dis-
12.122005 Beirut, Liban Gebran Ghassan Tueni - politician şi jurnalist
tanţă
517
(Cyclonite sau Hexogen, funcţie de formă); japonezi

Atac kamikaze asupra USS Bunker Hill 1945
PETN (materie primă pentru RDX); C4 kamikaze
(explosiv plastic); TNT sau Trotil (Tri Nitro asupra na-
Toluene); îngrăşăminte chimice obişnuite în velor flotei
combinaţie cu alte substanţe; dinamita. militare
americane
Dintre metodele folosite ca dispozitiv de
din Pacific.
armare sau pentru detonarea unei bombe arti-
Începând
zanale menţionăm: activarea la apăsare fizică;
cu anii
activarea la presiune (atmosferică sau acvati-
1980, dato-
că); prin semnal electronic (remote control sau
rită costului
radio frecvenţă); detector de mişcare; celulă
redus şi
fotoelectrică (la răsăritul soarelui sau aprinde-
numărului mare de victime, pe care această
rea luminii); detector de căldură; detector de
tactică îl provoacă, a devenit preferata organi-
radiaţii; dispozitiv anti-mişcare; circuit de tem-
zaţiilor teroriste din Orientul Mijlociu şi Sri
porizare (activat electronic sau cu acid); co-
Lanka. Organizaţia Tigrii Tamil a fost, până la
mandă prin fir electric.
încheierea unui acord de încetare a focului cu
Iată în continuare un tabel cu principa- autorităţile, în 2001, cea mai eficientă şi brutală
lele asasinate realizate folosind maşini capca- organizaţie teroristă care a folosit terorismul
nă: sinucigaş. Tactica bombelor sinucigaşe este
foarte utilizată în prezent de către insurgenţii
din Irak, cât şi în teritoriile palestiniene ocupa-
te, după declanşarea Intifadei Al-Asqa (a doua
Intifadă, începută în septembrie 2000, conflict
violent între palestinieni şi israelieni, conside-
rat de Israel ca fiind o campanie teroristă, iar
de către forţele palestiniene ca o un război de
eliberare împotriva unei ocupaţii străine). For-
maţiunile teroriste care aplică această tactică,
apreciază că printre avantajele acesteia se nu-
mără: este o operaţiune simplă, cu cost scăzut,
nu presupune un traseu de fugă sau operaţii
de recuperare; nu există pericolul capturării
celui care execută operaţiunea şi a obţinerii
TACTICA BOMBELOR SINUCIGAŞE unor informaţii de la acesta privind organizaţia
Corneliu PIVARIU din care face parte; are un impact foarte mare
Un atentat cu bombă sinucigaşă este la public şi în media.
acea acţiune violentă, motivată politic, desfă- Istoricii militari consideră tactica bombe-
şurată de o persoană deplin conştientă de fap- lor sinucigaşe ca fiind o formă a violenţei arma-
ta sa, în care aceasta, transportând material te din domeniul războiului asimetric, fiind folo-
exploziv asupra sa, sau într-un vehicul pe ca- sită de partea angajată într-un conflict violent,
re-l conduce, detonează această încărcătura care nu dispune de suficiente forţe pentru a
asupra unei ţinte dinainte aleasă, şi este pre- executa un atac convenţional de intensitatea
gătit să moară după detonarea bombei. pe care ar dori-o. Raţionamentul strategic de
Această tactică este planificată, organi- utilizare a acestei tactici poate fi militar, politic,
zată şi executată de către organizaţii militare sau politico-militar. Atentatorii sinucigaşi consi-
sau paramilitare, deosebit de hotărâte şi deci- deră că acţiunile lor sunt în concordanţă cu
se să-şi îndeplinească misiunea cu orice preţ. standardele morale şi sociale, ca urmare a fap-
Ea a devenit larg cunoscută în timpul celui de- tului că sunt îndreptate împotriva forţelor arma-
al Doilea Război Mondial, prin atacul piloţilor te ale inamicului şi împotriva unor condiţii im-
puse de acesta, pe care le percepe ca injuste.
518
Principalele ţine ale acţiunilor cu bombe sinuci- tombrie 1983, au readus tactica bombelor sinu-
gaşe sunt însă civile, acestea fiind mai uşor de cigaşe în atenţia opiniei publice internaţionale.
atacat decât alte obiective care pot fi păzite, Începând cu 1993, tactica bombelor sinu-
instalaţii militare sau cigaşe a devenit mult
diferite vehicule cu mai răspândită în Isra-
destinaţie militară, mul- el, organizaţii palestini-
te din acestea fiind ene ca Hamas, Jihadul
protejate de blindaj. Islamic şi Brigăzile
Mesajul politic al Martirilor Al-Asqa
atentatorilor sinucigaşi adoptând-o pe scară
este acela al opoziţiei largă. Eliminarea de la
vehemente faţă de for- putere a lui Saddam
ţele inamice, precum şi Hussein în 2003 a dus
un mesaj de curaj dis- la o creştere accentua-
perat pentru terţe părţi Atentat sinucigaş la Bagdad 2 mai 2007 tă a numărului atenta-
(că atentatorul este atât de sigur de justeţea telor cu bombe sinucigaşe în Irak, în ultima
cauzei pentru care luptă, încât preferă să moa- perioadă acestea fiind o prezenţă aproape coti-
ră decât să renunţe la ea şi ca urmare nu con- diană în viaţa irakienilor.
tează pericolul prin care trece), întărit de lipsa Atentate cu bombe sinucigaşe au avut
fricii şi determinarea acestuia de a-şi executa loc în mai mult de 25 state, dintre care menţio-
misiunea, fiind foarte dificil să descurajezi un năm: Afganistan, Algeria, Arabia Saudită, Ar-
atacator hotărât să moară. gentina, Cecenia, China, Columbia, Croaţia,
Folosită împotriva obiectivelor civile, tac- Egipt, Filipine, India, Indonezia, Irak, Israel,
tica bombelor sinucigaşe provoacă mai multă Kenia, Kuweit, Liban, Maroc, Marea Britanie,
teamă în populaţia civilă decât alte forme de Pakistan, Panama, Qatar, Rusia, Sri Lanka,
acţiuni teroriste, având în vedere că determina- SUA, Tanzania, Tunisia, Turcia, Uzbekistan,
rea atacatorului să moară face ca măsurile de Yemen.
descurajare adoptate pentru prevenirea unor O reacţie aproape comună la discutarea
atentate să fie ineficiente. Atacurile repetate unei acţiuni a unui atentator sinucigaş este că
asupra unor ţinte civile ridică însă multe pro- acesta a fost motivat de disperare şi probabil
bleme şi, de cele mai multe ori duce la eroda- aparţine unui segment al populaţiei sărace sau
rea sprijinului de care se bucură gruparea res- neglijate din societatea respectivă. Un studiu
pectivă. Există şi opinii conform cărora în pre- relativ recent al Universităţii Harvard (Poverty,
zent această tactică depăşeşte simbolistica Political freedom and the Roots of Terrorism
obişnuită a gestului şi răspunde unor necesităţi de Alberto Abadie, octombrie 2004), exprimă
mai pragmatice, aparent unii atentatori sinuci- clar dubiul faţă de opinia că terorismul este
gaşi considerând prestigiul familial şi recom- generat de sărăcie, evidenţiind că “violenţa de
pensele financiare primite de familia lor ca o tip terorist este determinată de nivelul de liber-
compensaţie pentru sacrificiul făcut. tate politică a naţiunii”. Mai specific, aceasta
Începând cu ultimele două decenii ale apare ca urmare a tranziţiei ţărilor către liber-
secolului trecut şi până în prezent, am asistat tăţi democratice. “Nivele diferite de libertate
la o creştere a numărului de atentate sinuciga- politică sunt adesea experimentate în regimuri-
şe, mai ales în Orientul Mijlociu, mai întâi în le politice în tranziţie, când guvernele sunt mai
timpul războiului civil din Liban, apoi în Israel, slabe, instabilitatea politică este mai mare, deci
iar în ultimii ani, după eliminarea de la putere a se creează condiţii favorabile apariţiei teroris-
lui Saddam Hussein, în Irak. Bombele sinuci- mului”.
gaşe împotriva ambasadei SUA din Liban, în În fapt, mulţi atentatori sinucigaşi au stu-
aprilie 1983, şi atacurile asupra contingentelor dii liceale sau universitare, aparţinând clasei
militare americane şi franceze la Beirut, în oc- de mijloc. Ei îşi găsesc locul în unele comuni-
tăţi închise care practică diferite ritualuri, ade-
519
sea conduse de lideri cu o puternică personali- nalului forţelor de securitate de la 10,5% la

tate, mereu în căutare de noi adepţi. De ase- 26,5%. Această modificare a avut loc şi ca ur-
menea, s-a mai remarcat faptul că există şi mare a măsurilor luate de forţele de securitate
cazuri de atentatori sinucigaşi care au fost obli- israeliene (de exemplu a fost creată o unitate
gaţi să execute astfel de acţiuni, sau probabil specială de protecţie pe liniile de transport în
nu au fost informaţi corect asupra naturii ope- comun);
raţiunii la care participau sau o executau
(detonarea prin comandă de la distanţă a unor
vehicule având şoferul la bord). Unii specialişti
în contrainformaţii apreciază că şi în cazul
atentatelor de la 11 septembrie 2001 din SUA
este posibil ca unii atentatori să nu fi cunoscut
că s-au angajat într-o misiune sinucigaşă.
Teroriştii sinucigaşi sunt în cea mai mare
parte bărbaţi, existând însă organizaţii care
folosesc un număr mare de femei (Tigrii Tamil
din Sri Lanka şi Partidul Muncitorilor din
Kurdistan - PKK). Vârsta acestora este cuprin-
să între 17 şi 27 de ani. Cea mai mare parte a
acestora sunt necăsătoriţi şi cu o puternică
educaţie religioasă (palestinienii sunt în marea
majoritate fundamentalişti, în timp ce la PKK şi
Tigrii Tamil predomină motivaţia naţionalistă.
continuare în numărul viitor -
TACTICA BOMBELOR SINUCIGAŞE (II)

Corneliu PIVARIU
Analiza atentatelor sinucigaşe executate Control corporal de rutină
în Israel şi teritoriile palestiniene (Conf.
“Suicide Terrorism in Israel. Developments and •Aşa cum menţionam anterior, 99% din atenta-
Trends” - Centrul pentru studii de Securitate tori au fost bărbaţi şi numai 1% femei, tendinţa
Naţională Haifa) scoate în evidenţă unele as- din ultimii ani fiind de creştere uşoară a ponde-
pecte demne de subliniat, astfel: rii acestora din urmă;
•23% din atentate au fost executate folosind •După vârstă: 47% între 22-27 ani, 36% între
autovehicule, iar 77% cu explozibilul purtat pe 16-21 ani, 17% peste 30 ani; tendinţa de scă-
corp, în centuri speciale şi sub o îmbrăcăminte dere a vârstei este confirmată de faptul că în
confecţionată mai larg pentru a permite disimu- perioada 1993-1999 vârsta medie era de 23,27
larea explozivului; ani, iar între 2000-2005 a scăzut la 21,8 ani;
•Ţintele atentatelor au fost: diferite magazine- •După starea civilă: 84% necăsătoriţi, 16% că-
38%, mijloace de transport public-30%, staţii sătoriţi;
de autobuz sau tren-23%, ţinte în afara zonelor •După educaţie: 83% educaţie religioasă, 17%
urbane-9%.. Se înregistrează unele schimbări educaţie civilă. În ceea ce priveşte studiile, ten-
în atenţia acordată diferitelor categorii de ţinte, dinţa este de scădere a procentajului celor cu
înainte de anul 2000 şi după, astfel: procentul studii universitare, de la 48,5% până în 1999,
atentatelor executate în mijloacele de transport la 30,2% în perioada 2000-2005. Se menţine
în comun a scăzut de la 28,9% la 12,9%, în un procentaj însemnat al atentatorilor cu studii
magazine de la 10,5% la 3,8%, a crescut pro- liceale (42,3% între 1993-1999 şi 53,4% între
centul atentatelor executate în restaurante, de 2000-2005), în timp ce atentatorii cu studii ele-
la 2,6% la 12,9%, iar atentatele asupra perso-
520
mentare au o pondere leaşi, menţionându-se

mult mai mică, 9,1% când “să nu te sinu-
între 1993-1999 şi cizi”, când “să nu vă
12,5% între 2000- omorâţi unul pe celă-
2005. lalt” . Traducerea în
În Irak situaţia limba română (Coranul
este oarecum diferită, cel sfânt, realizat de
ineficienţa măsurilor Liga Islamică şi Cultu-
de securitate, compa- rală din România,
rativ cu cele din Israel, Ed.II-a, 1999), prezintă
face ca marea majori- versetul 29 din Surata
tate a atentatelor sinu- 4 (a femeilor) astfel: “
cigaşe să fie executate Atentat sinucigaş la Bagdad, 45 de morţi -mai 2007 O, voi cei care credeţi!
folosind autovehicule. Nu vă mâncaţi averile
voastre unii altora pe nedrept, doar dacă este
În ceea ce priveşte provenienţa atentato-
un negoţ (legal), cu bună învoiala voastră! Şi
rilor sinucigaşi din Irak, marea majoritate a ex-
nu vă ucideţi voi înşivă! Allah este îndurător
perţilor apreciază că aceştia provin din rândul
(Rahim) cu voi!”. Referitor la propoziţia “Şi nu
voluntarilor străini: 61%-saudiţi; 10,4%-sirieni;
vă ucideţi voi înşivă!”, în notele explicative la
7,15-kuweitieni; iordanieni, libanezi, libieni, al-
Coran, pag.621, se menţionează “prin săvârşi-
gerieni, marocani, yemeniţi, tunisieni, palestini-
rea de păcate care antrenează pieirea voastră
eni (în procente mai mici de aproximativ 1%);
în această lume sau ucigându-vă unul pe al-
ponderea cetăţenilor irakieni fiind de numai
tul”.
circa 8,5%.
Alte şcoli islamice, ca argument la interzi-
Având în vedere faptul că marea majori-
cerea sinuciderii în Coran, fac referite la o
tate a atentatelor cu bombe sinucigaşe au fost
menţiune din versetul 151 din Surata 6 (a vite-
executate, la nivel mondial, cel puţin în ultimele
lor) “... şi nu lua nici o viaţă, pe care Allah a
decenii de către persoane de confesiune mu-
făcut-o sacră, decât pe calea legii şi a justiţiei”.
sulmană, vom prezenta succint câteva opinii
În versiunea publică a Coranului în limba ro-
mână (menţionată anterior), acelaşi verset este
Atentat cu bombă Beirut- mai 2007 tradus astfel: “... nu ucideţi sufletul pe care l-a
oprit Allah decât pe drept!...”
După atentatele de la Londra din 7 iulie
2005, unii clerici musulmani au arătat că, în
anumite circumstanţe, Islamul permite folosirea
tacticii bombelor sinucigaşe. Astfel,
Mohammed Musawi, liderul Ligii Islamice din
Londra, insista asupra faptului că “trebuie făcu-
tă o distincţie clară între folosirea bombelor
sinucigaşe de către cei care încearcă astfel să
se apere de ocupanţi, comparativ cu cei care
ucid civili, ceea ce este altceva şi constituie o
mare crimă”. Se consideră că cei care adoptă
din cadrul acestei comunităţi religioase. tactica bombelor sinucigaşe (sau a
“operaţiunilor martir”) sunt cei care înţeleg
Marea majoritate a musulmanilor cred că
această acţiune ca fiind datoria lor faţă de Is-
în textele Coranului sinuciderea este interzisă.
lam, privind existenţa lor pe pământ ca mai
În acest sens se exprimă părerea conform că-
puţin importantă, comparativ cu următoarea
reia există un verset (4;29) în care se face re-
viaţă eternă. Şcolile islamice radicale propovă-
ferire la interzicerea sinuciderii. Traducerile în
duiesc ideea “operaţiunilor martir”, care aduc
limba engleză, în diferite versiuni nu sunt ace-
executanţilor un loc în Paradis şi alte recom-
521
pense, cum ar fi 72 de fecioare în viaţa cealal- lenţei prin acte sinucigaşe ale cărui explicaţii
tă, precum şi titlul de martir (Şaheed) sunt pe cât de lipsite de coeziune, pe atât de
În ceea ce priveşte efectul practic al puţin convingătoare în abordarea lor tradiţiona-
bombelor sinucigaşe, opiniile sunt diferite. Şefii lă.
de state, mai ales cei ale căror ţări au fost Cel puţin teoretic, actul ca atare nu
afectate de acest fel de atentate, în mod uzual poate fi clasificat drept unul suicidar, pentru
îşi exprimă determinarea de a continua politici- simplul motiv ca acesta din urmă este un in-
le adoptate şi a nu ceda presiunilor teroriste. strument la care individul recurge pentru a pu-
ne capăt propriei vieţi, fără a primejdui viata
altuia; nu poate fi definit nici ca act “terorist”
pentru că teroristul urmăreşte să-i ucidă pe
alţii, fără a-şi primejdui viaţa proprie şi nu este
nici unul ce ţine de sacrificiu şi martiriu, aces-
tea presupunând decizia de autosacrificare
spre binele unui alt individ sau în avantajul vie-
ţii şi siguranţei unei comunităţi.
Elementele conexe ale actului sinuci-
gaş (locul executării, publicul-ţinta, timpul ales)
ridică, la rândul lor, o serie de întrebări care fac
Imagine cotidiană din Bagdad
dificil un verdict categoric asupra cauzelor şi
resorturilor determinatoare.
Terorismul ca “marcă înregistrată ?” Violenţa “explozivă” este, în realitate,
Amb. Prof. Dumitru Chican un punct de întâlnire şi intersectare a mai mul-
Nimeni nu se poate pretinde deţinător tor voinţe şi forţe, astfel că, determinată fiind
al baghetei magice care să ofere perfecta cu- politic, spiritual, religios sau ideologic, ea se
noaştere şi înţelegere cauzală a curentului de înscrie într-un cadru strategic cu dimensiuni
violenţă care suflă, astăzi, de la un capăt la şi amploare încă prea puţin cunoscute.
altul al lumii arabo-islamice, din Mashrek-ul Violenţa, în accepţiunea cea mai gene-
până în Maghrebul acestei tulburate şi turbu- ralizatoare a termenului, a constituit din tot-
lente zone a lumii. deauna o formă de exprimare specifica a co-
Ceea ce atrage cu precădere atenţia şi, munităţilor omeneşti. Violenţa care domină,
în mod firesc, produce îngrijorare, este evoluţia astăzi, societăţile islamice şi arabe depăşeşte,
ascensionala a anarhiei şi deflagraţiilor de vio- însă, cu mult formele şi tiparele tradiţionale ale
lenta dintre cele mai variate şi inedite care acestei manifestări, circumscrisă fiind fenome-
ameninţă să arunce întreaga regiune într-un nului “terorist” pus, iniţial, în slujba unor idealuri
haos fără precedent în istoria sa moderna. preponderent simbolice şi emoţionale, pentru a
servi, astăzi, unor programe şi platforme politi-
Ce anume a făcut ca violenta să devină
ce şi ideologice ce se pretind a avea vocaţie
un titlu aproape definitoriu pentru aceste socie-
universală.
tăţi şi cum poate fi explicată expansiunea, pâ-
nă la cote greu imaginabile, a fenomenului în Cele de mai sus – şi alte observaţii ca-
discuţie ? re pot fi făcute – subliniază un aspect deloc
neglijabil şi anume locul tot mai bine trasat pe
Este interesant sa constatăm că încer-
care violenţa îl ocupă în procesul de naştere a
cările de a da răspunsuri la întrebări de felul
noii ordini internaţionale contemporane, în sen-
acesta au renunţat la explicaţiile iniţiale ce ţin
sul că apariţia şi proliferarea violenţei nu se
de cauze economice, sociale şi politice, pentru
dezvoltă izolat şi spontan, ci îşi are rădăcinile
a accentua, chiar în tuşe îngroşate,
şi îşi defineşte scopurile în cadrul şi în strânsă
cauzalităţile culturale, religioase şi educaţiona-
conexiune cu această “ordine nouă”.
le.
Prăbuşirea sistemului comunist şi indi-
Ne referim, aici, doar la fenomenul vio-
vidualizarea Americii la conducerea lumii uni-
522
polare au constituit linia de separaţie şi rupere Organizaţia Jund al-Sham

Fondată în 1999 în Afganistan, de către
Explozia unei bombe la Beirut - mai 2007 Abu Mussab al-Zarkawi, organizaţia mai este
cunoscută şi sub denumirile “Armata Levantu-
lui” şi “Soldaţii Marii Sirii”. După intervenţia
americană în Afganistan organizaţia s-a dezin-
tegrat, membrii ei s-au întors probabil în ţările
de origine, de unde aceasta a reapărut în anii
2004 şi 2005. Astfel, aceasta a reapărut în Li-
ban, în 2004, în campul palestinian Ain al-
Hilwah, din apropierea oraşului Saida, cu un
număr redus de membri (30-50).
A treia formaţiune cu acelaşi nume a
apărut la Damasc în 2005, devenind o ţintă
predilectă a autorităţilor de securitate siriene,
între două ere istorice , cea actuală, într-un fel
ceea ce ridică suspiciunea că, guvernul sirian
continuatoare, “cu alte mijloace” a celei care
a inventat sau exagerat prezenţa unui aseme-
s-a încheiat, fiind, nu de puţine ori, numită “era
nea grup, pentru a-şi dovedi preocuparea de
noului imperiu” sau a “noii Rome “(apelativ
combatere a terorismului.
aplicat de Constantin Cel Mare Bizanţului său).
Or din această perspectivă – a terorismului ca Toate organizaţiile au ca obiectiv insti-
acţiune, sau ca reacţie la o acţiune deja produ- tuirea unui Califat Islamic în zona cunoscută
să sau aflată în curs de desfăşurare – violenţa drept Siria Mare, şi în care să înlocuiască
fundamentalistă poate fi circumscrisă cu uşu- “formele actuale greşite de aplicare a Islamu-
rinţă în ecuaţia “noul califat versus noua Ro- lui” cu “adevăratul Islam”, motivaţie sau obiec-
ma”. tiv întâlnit la toate mişcările salafiste.
În atari condiţii, daca războiul este Ţintele atentatelor executate de organi-
“politica promovată cu alte mijloa- zaţie au fost cele din mediul de afaceri sau din
ce” (Klaussewitz), atunci terorismul este mas media, în Qatar şi Liban. În cazul altor
“perpetuarea hegemoniei cu mijloace diferi- atentate (la o rafinărie din Texas, consulatul
te” (proces pe care Richard Pearl îl numea britanic din New York), revendicate de organi-
“războiul global”) zaţie, s-a dovedit ulterior că nu au fost execu-
tate de aceasta.
Lumea contemporană pare a funcţiona
după o dinamică dacă nu bizară, în mod cert Nu este foarte sigur că între organizaţii-
păguboasă: este ca şi cum, aflându-ne într-un le cu acelaşi nume existente în diferite ţări
tren care se deplasează într-o anumită direcţie există legături de colaborare, probabil cea mai
şi, mergând de-a lungul coridorului, în direcţia activă este cea din Liban, care a şi provocat la
opusa, vrem sa credem ca trenul însuşi şi-a
schimbat direcţia de înaintare.
Or această schimbare nu poate fi reali-
zată decât într-un singur mod: schimbarea tre-
nului cu un altul care merge în sensul dorit.
Altcumva, confruntarea dintre
dinamicile contemporaneităţii – fie ele numite
“Roma noua” sau “noul califat mondial”, violen-
ţă şi democraţie, conservatorism şi liberalism
se vor impune asupra mentalului colectiv ca
principii, convingeri şi atitudini care dau depen-
denţă asemenea drogului. Sau ca produse “de
calitate”, certificate drept “marcă înregistrată”.
Atentat la Doha Qatar -Jund al-Sham -2005
523
începutul lunii iunie a.c. confruntări în jurul radă bărbile” americanilor“, a mai spus, pe un
campului Ain al_Hilwah, o zonă pe care de re- ton ironic, noul responsabil “Al-Qaida“ pentru
gulă o controla şi în care a mai avut ciocniri cu Afghanistan.
elementele forţelor de securitate libaneze, pre- Să mai menţionăm că, doar cu o zi înain-
cum şi cu ale unor grupări ca Fatah şi te şi tot prin mijlocirea canalului “Al-Jazira“,
Hezbollah. Ca şi alte organizaţii islamice extre- mâna dreaptă şi sfetnicul de taină al lui
miste, se consideră că Jund al-Sham este po- Ossama Bin Laden, doctorul Ayman Al-
sibil să fie incorporată sub umbrela Al-Qaida şi Zawahiri afirma, “pentru naţiunea islamică“,
ca urmare se apreciază că aceasta va mai ideea că “uciderea comandantului militar al
ramâne activă în diferite forme sau denumiri în Mişcării Talibani, martirul Dadullah, (la 11 mai
Orientul Mijlociu. a.c.) înseamnă începutul sfârşitului pentru for-
Corneliu PIVARIU ţele armate pe care S.U.A. le comandă în Af-
ganistan, înţelegând, prin aceasta, “alungarea
din Emiratul Islamic Afgan a americanilor şi a
Lunga şi fierbintea vară afghană lacheilor lor”.
La 24 mai a.c., reţeaua “Al-Qaida“ anun- O comparaţie făcută de Al-Zawahiri atra-
ţa “reluarea acţiunilor sale pe întregul teritoriu ge atenţia, nu atât prin solemnitatea de circum-
al Afganistanului“, după numirea unui repre- stanţă a discursului său, cât prin semnificaţiile
zentant al său pentru “Emiratul Islamic a ceea ce se află dincolo de cuvinte. Spune
Afghanistan”, în persoana lui Mustafa Abu Al- doctorul Ayman că “dacă martiriul lui Abu
Yazid, şi după eliminarea fizică, de către coali-
ţia internaţională, a responsabilului militar al
Miscării Talibanilor, Mollahul Dadullah.
Într-o înregistrare video preluată şi
transmisă de postul de televiziune prin satelit
“Al-Jazira“ care emite din Qatar, noul
“ambasador“ al lui Ossama Bin Laden în
Afghanistan declara că luptătorii “Al-Qaida“
care, pe timpul iernii trecute, au urmat “cursuri
intensive“ de instrucţie şi antrenament, sunt
gata “să declanşeze acţiuni şi atacuri de anver-
gură“ în perioada imediat următoare a sezonu- Mollahul Dadullah
lui estival “umăr la umăr cu noii combatanţi
arabi care s-au alăturat reţelei afghane “Al- Musab Al-Zarqawi (fostul lider Al-Qaida din
Qaida“, beneficiind, în acest sens, de un larg Irak, n.n) a marcat începutul marii prăbuşiri a
sprijin din partea populaţiei afghane. prezenţei americane în Irak, moartea
Prezenţa “oficială “ a reţelei lui Ossama Mollahului Dadullah va duce la îngenuncherea
Bin Laden în Afghanistan a încetat încă în oc- americanilor şi a locotenenţilor lor în
tombrie 2001, odată cu înlăturarea de la putere Afghanistan”.
a regimului fundamentalist Taliban, dar, după Neîndoielnic, campania publicitară ofen-
cum s-a văzut ulterior, “dispariţia“ sa avea să sivă iniţiată atât de Talibani, cât şi de “Al-
fie una vremelnică, urmată de o reactivare a Qaida” în ultima perioadă de timp ar putea fi
operaţiunilor ofensive soldate, între altele, cu tălmăcită, simplist, prin neaoşa expresie româ-
luarea sub control, de către mujahedinii nească în care se spune : “curaj, găină, că
Talibani, a unor importante regiuni din teritoriul mâine te tai!”: Înfrânţi, ascunşi prin grote, hăitu-
sudic al ţării, îndeosebi în districtele Kandahar, iţi, izolaţi, teroriştii patronului Bin Laden şi-ar
Helmand şi Bakhtika, devenite fiefuri ale rebeli- face un “marketing” festivist menit să ascundă
lor fundamentalişti. realitatea, să ridice moralul combatanţilor şi să
“Ossama Bin Laden şi adjunctul său, ascundă eşecurile pe care Talibanii şi “Al-
Ayman Al-Zawahiri sunt bine şi continuă “să Qaida“ le înscriu pe răbojul războiului propriu.
524
fundamentalismului islamist în fruntea iniţiati-

vei ?
Într-un fel, “mocirla irakiană” în care for-
ţele coaliţiei par – aşa cum susţin nu puţini
analişti – tot mai mult cufundate a lăsat, o vre-
me destul de lungă, în umbră periculozitatea
“dosarului afghan”, făcând să se ignore cel pu-
ţin o deosebire esenţială între caracterul, natu-
ra şi motivaţiile confruntărilor în desfăşurare pe
cele două “fronturi” împotriva flagelului terorist.
În Afghanistan, se luptă împotriva unei ideolo-
gii şi a unor structuri care au deţinut puterea în
În căutarea Talibanilor
stat, au dispus de instrumentele instituţionale
legislative, executive, juridice şi de securitate,
Acreditarea fără rezerve a acestei pre- având experienţa supravieţuirii politice şi de
zumţii ar putea fi înşelătoare, în măsura în care forţă într-un mediu naţional şi internaţional ostil
ea este perfect aplicabilă şi cu referire la tabă- şi, în multe cazuri,, folosind experienţa lungii şi
ra adversă care marchează, pe propriul său sângeroasei confruntări pe viaţă şi pe moarte
răboj, serii nesfârşite de victorii sortite să se cu foştii ocupanţi sovietici, împotriva cărora au
adune, în curând, asemenea viiturilor de pri- beneficiat de sprijinul generos al S.U.A. Este
măvară, într-un mare fluviu al pacificării, stabili- vorba, altfel spus, de o ideologie şi de structuri
tăţii, democratizării si viitorului de aur al Afga- care au condus un stat, au avut puterea, au
nistanului. pierdut-o prin forţă şi vor să o recupereze prin
Nu este, oare, tot o variantă, prea puţin forţă.
diferită în esenţă, de “încurajare a găinii” înain- În Irak, ne aflăm în faţa unor ideologii şi
te de sacrificiu? structuri care, înainte de a fi politice, sunt ani-
Incisivitatea atacurilor executate de mate de considerente romantic-religioase – şi
Talibani (şi Al-Qa’ida) în ultima vreme împotri- cu atât mai fanatizate – care nu au avut nicio-
va efectivelor americane, germane, române, dată puterea în mâinile proprii (exceptând pu-
creşterea numărului elicopterelor doborâte şi a terea “ indirectă” de care au beneficiat, ca
sicrielor care se întorc în ţările de origine a sol- subsidii, din partea fostului regim sadamist) dar
daţilor luptători, învăluite în drapalele naţiona- pe care aspiră să o obţină din varii consideren-
le, după ce eroii şi-au “făcut datoria faţă de pate, prin toată gama de mijloace necenzurate.
trie“, faptul că, practic, Afghanistanul este de- Subliniind virulenţa crescândă a violen-
parte de a fi disciplinizat, democratizat şi, mai ţei aşteptată a se declanşa în Afghanistan şi în
ales, “re-edificat“ pare a pune cu acuitate în- Irak, în egală măsură, în perioada următoare,
trebarea cine este adevărata Virginia Woolf şi editorialistul cotidianului londonez de limă ara-
cui îi este frică de ea – simbol feminin transfor-
mat nu în traume metafizice, ci în sabie a lui
Damocles?
În lumina ultimelor evoluţii survenite pe
eşichierul politico-militar afghan, se poate afir-
ma , cu puţine sanse de a greşi, că întrebarea
pe care cercurile decizionale şi de planificare
implicate în campania de eradicare a fenome-
nului fundamentalist-terorist ar trebui să o pu-
nă, cu întreaga responsabilitate, se referă la
măsura în care Afghanistanul şi campania în-
săşi de stabilizare a acestei ţări se confruntă
cu perspectiva reală de revenire în forţă a Fost Taliban
525
bă “Al- Hayat” (Viaţa) îşi intitula, de curând, cu forţele armate moderne, teroriştii preferă să
unul din comentariile sale cotidiene : “Se caută evite atacuri asupra obiectivelor bine apărate
pompieri pentru o vară excesiv de fierbinte ‘. sau bine consolidate, cum ar fi unităţi sau in-
Cine caută? Şi cine vor fi – dacă, desi- stalaţii militare. În plus, obiectivele mai puţin
gur, vor fi – şi de unde vor veni aceşti protejate, cum sunt civilii şi infrastructurile civi-
“pompieri” chemaţi să stingă incendiile? le, sunt de natură să ofere un număr mai mare
de victime şi să genereze o mai mare atenţie
Iată o întrebare al cărei răspuns este un
din partea mass media. Ca urmare, ţintele civi-
fel de “secret al lui Polichinelle” pe care nimeni
le neprotejate sau mai slab protejate şi cu va-
nu pare a nu-l cunoaşte.
loare de simbol sunt mai adesea alese de tero-
Ambasador prof. Dumitru CHICAN rişti în această fază a ciclului atacului terorist.
În alegerea obiectivelor se ţine seama
Ciclul unui atac terorist (I) şi de analiza raportului dintre costuri şi benefi-
Nicolae PERHAIŢĂ
Atacurile teroriste, ca şi operaţiunile
criminale, necesită, de regulă, o planificare şi o Bagdad - Piaţa Shorja 18 iunie 2007
pregătire meticuloase. Conform unor experţi ai
Centrului de prognoze strategice din SUA, des-
făşurarea unui astfel de atac se face într-un
ciclu care conţine şase etape: Alegerea obiec-
tivului; planificarea; desfăşurarea forţelor; ata-
cul; evacuarea; exploatarea mas media.
1. Alegerea obiectivului
Ciclul unui atac terorist începe cu ale-
gerea obiectivului, funcţie de mai mulţi factori.
Ţintele teroriştilor sunt foarte rar alese funcţie
de utilitatea lor militară, cum ar fi întreruperea
liniilor de comunicaţii sau de aprovizionare cii, o analiză care se face cu destul raţiona-
sau, în general, limitarea posibilităţilor de ope- ment. Obiectivele alese de al-Qaeda pentru
rare a unor capacităţi militare adverse. Dimpo- atacurile din 11 septembrie au avut valoare
trivă, teroriştii aleg, de regulă, obiective care simbolică foarte mare, inclusiv Pentagonul.
au o valoare simbolică sau care vor provoca o Dacă al-Qaeda ar fi urmărit cu adevărat să
reacţie majoră a mijloacelor media. Una dintre afecteze în vreun fel capacitatea operaţională
căile care pot asigura o astfel de reacţie este militară a Statelor Unite ar fi atacat centre de
uciderea şi mutilarea unui mare număr de per- comunicaţii, comandă şi control. Atacul asupra
soane, generând prin aceasta imagini provoca- Pentagonului nu a afectat serios capabilităţile
toare care să fie difuzate de toate televiziunile militare nici din ziua atacului şi nici din zilele
şi să ocupe prima pagină a tuturor cotidianelor. următoare. Secretarul apărării, Donald
Nevoia de a genera atenţia mass media face Rumsfeld, a apărut într-o conferinţă de presă
ca teroriştii, spre deosebire de grupările insur- chiar dintr-o sală a Pentagonului.
gente, să nu fie interesaţi de obiective militare. În timpul fazei de alegere a obiectivelor,
Publicul căruia i se adresează teroriştii teroriştii execută şi o cercetare a potenţialelor
este acela care urmăreşte evoluţia evenimen- ţinte. Profunzimea şi detaliile acestei cercetări
telor internaţionale prin intermediul media. Ata- diferă în funcţie de gruparea teroristă şi de obi-
curile al-Qaeda din 11 septembrie 2001, de ectivul selectat. În ultimii ani, Internetul a uşu-
exemplu, au avut menirea de a trimite lumii rat mult procesul de alegere a obiectivelor de
occidentale şi comunităţilor musulmane un me- către terorişti. Folosind orice motor de căutare,
saj care depăşea cu mult distrugerea efectivă teroriştii pot obţine fotografii, hărţi, adrese, des-
a obiectivelor atacate. crieri şi chiar imagini din satelit ale obiectivului
Pentru că, de regulă, sunt echipaţi su- pe care l-au ales pentru un atac. Aşa cum acti-
mar şi deţin doar armament uşor în comparaţie viştii grupărilor antiglobalizare sau de protecţie
526
a mediului au devenit specialişti în „cercetarea Criteriile folosite de terorişti în alegerea

electronică” pe Internet, şi teroriştii au specia- ţintelor trebuie luate în calcul atunci când se
liştii lor pregătiţi în acest scop. proiectează şi implementează măsuri
După ce datele relevante sunt culese antiteroriste. Între aceste măsuri sunt foarte
electronic, gruparea teroristă execută suprave- importante acelea care pot face obiectivul mai
gherea pre-operaţională a obiectivelor selecta- puţin atractiv pentru terorişti, în sensul că este
te, cu scopul de a determina care este cel mai făcut mai greu de abordat. Astfel, prin limitarea
vulnerabil şi mai oportun. Ca o reacţie la acţiu- accesului liber la obiectiv, creşterea măsurilor
nile teroriştilor, ambasadele şi consulatele pu- de securitate şi de apărare, luarea de măsuri
terilor occidentale au devenit în ultimii ani ade- care să limiteze numărul potenţialelor victime
vărate fortăreţe, dotate cu geamuri antiglonţ şi sau prin luarea unor măsuri de
bariere de beton pentru menţinerea la distanţă contrasupraveghere care să ducă la întrerupe-
a posibilelor vehicule purtătoare de dispozitive rea ciclului atacului teroriştii pot fi forţaţi să se
explozive improvizate. În plus, se construiesc orienteze către altă ţintă, care le oferă mai puţi-
noi ambasade în zone mai puţin circulate, un- ne provocări.
de vecinătăţile pot fi mult mai uşor suprave- (urmare în numărul viitor)
gheate de forţele de securitate. Ca urmare a
faptului că prin aceste măsuri reprezentanţele Dicţionar - Terorism
diplomatice au devenit obiective bine apărate, Corneliu Pivariu
teroriştii şi-au orientat selecţia către alte obiec- Terorismul semnifică folosirea violenţei
tive care pot reprezenta simboluri ale influenţei în scopul atingerii unor obiective politice, reli-
occidentale. Între acestea sunt şi hoteluri, care gioase sau ideologice. Până în prezent sunt
fac parte din mari lanţuri hoteliere, în care, de cunoscute peste 240 de definiţii internaţionale
multe ori, îşi au sediile firme occidentale. ale terorismului, nici una dintre ele neîntrunind
Pentru că sunt îndreptate împotriva o aprobare unanimă a comunităţii internaţiona-
unor ţinte mai puţin protejate, atacurile de le, deci, nici la data publicării acestor rânduri,
acest gen vor produce şi un număr mare de nu există o definiţie unanim acceptată a tero-
victime, de regulă predominant occidentale. În rismul pe plan internaţional.
noiembrie 2002, atentatele teroriste de la Hote- Lipsa unei definiţii unanim acceptate pe
lul Paradise din Kilifi, Kenya au avut ca rezultat plan internaţional impietează asupra adoptării
moartea 12 persoane. În august 2003, atacul unei atitudini internaţionale coerente de com-
grupării Jemaah Islamiyah asupra Hotelului batere a terorismului.
Marriot din Jakarta a consemnat 12 morţi şi În România, conform Legii 535 din 25
peste 100 răniţi. În iulie 2005, patru atentate cu noiembrie 2004, terorismul este definit ca fiind
vehicule, pe care erau amplasate dispozitive “ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care
explozive, executate la Sharm el-Sheikh au prezintă pericol public şi afectează securitatea
ucis peste 80 de persoane şi au rănit alte apro- naţională, având următoarele caracteristici:
ximativ 200. sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste,
motivate de concepţii şi atitudini extremiste,
ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţi-
onează prin modalităţi violente şi/sau distructi-
ve; au ca scop realizarea unor obiective speci-
fice de natură politică; vizează factori umani şi/
sau materiali din cadrul autorităţilor şi instituţii-
lor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt
segment aparţinând acestora, produc stări cu
un puternic impact psihologic asupra populaţi-
ei, menit să atragă atenţia supra scopurilor ur-
mărite”.
Credem că nici această definiţie nu răspunde
Sharm el-Sheikh, iulie 2005 la toate elementele necesare unei definiţii una-
527
nim acceptate pe plan internaţional, ea putând cutării atacului. Deoarece prin supravegherea
fi îmbunătăţită chiar pe plan naţional, având pre-operaţională trebuie să se stabilească for-
mai multe lacune, spaţiul de care dispune nu ma atacului, teroriştii vor executa mai multe
ne permite să le analizăm. sesiuni de supraveghere. Şi cu cât execută
Nicolae PERHAIŢĂ mai multe sesiuni cu atât şansele de a fi obser-
vaţi cresc. De fapt, prima regulă a
Ciclul unui atac terorist (II) contrasupravegherii este că cei care execută
Supravegherea obiectivului. supravegherea pentru culegerea de informaţii
Vulnerabilităţile teroriştilor sunt vulnerabili şi pot fi descoperiţi, mai ales în
Atacurile menite să genereze teroare, cazul teroriştilor care nu au suficientă pregătire
nu numai printre supravieţuitori şi printre cei în culegerea de informaţii şi descoperirea fap-
aflaţi la faţa locului sau în apropierea atentatu- tului că au fost observaţi de serviciile de secu-
lui, ci şi în societate, au întotdeauna aparenţa ritate.
unui eveniment neaşteptat. În realitate, eveni- După descoperirea prezenţei teroriştilor
mentul reprezintă punctul culminant al ciclului în preajma obiectivului, personalul de securita-
de şase faze ale atacului terorist. te al obiectivului intră în alertă iar planul de
În timpul fazelor de alegere a ţintei şi atac poate fi compromis. Iar dacă personalul
de planificare a atacului, teroriştii execută o de securitate este bine pregătit şi cooperează
supraveghere pre-operaţională. Complexitatea cu servicii secrete specializate, teroriştii pot fi
şi durata supravegherii sunt funcţie de natura puşi, la rândul lor, sub supraveghere, ceea ce
obiectivului, amploarea operaţiunii şi de scopul poate conduce la descoperirea altor membri ai
final. Scopul supravegherii este de a determina celulei respective. În pofida dimensiunilor şi
modul de comportare a ţintei, dacă aceasta consecinţelor unora dintre atacurile teroriste,
este o persoană, sau posibile puncte slabe şi procesul de supraveghere pe care îl execută
metode de atac aplicabile în cazul în care ţinta teroriştii este marcat de amatorism şi neglijen-
este o clădire sau o instalaţie complexă. Când ţe. Astfel, manualele de pregătire ale terorişti-
ţinta este o persoană, care trebuie asasinată lor, inclusiv manualul „Studii militare în Jihadul
sau răpită, teroriştii vor urmări să stabilească împotriva tiranilor”, şi revistele de pregătire on-
în detaliu programul zilnic al acesteia, rutele pe line pregătesc teroriştii cum să execute su-
care le parcurge de acasă la locul de muncă şi pravegherea şi ce tip de informaţii trebuie să
înapoi, dacă acestea diferă de la o zi la alta. culeagă cu această ocazie.
De asemenea, vor stabili ce măsuri de securi- Calităţile necesare personalului care
tate sunt luate pentru protecţia obiectivului la execută activităţi de supraveghere se obţin şi
domiciliu, pe traseu, la locul de muncă. Pentru se dezvoltă după o pregătire meticuloasă, de
obiectivele fixe se urmăreşte determinarea mo- specialitate şi de durată. De exemplu, este
dului de asigurare a pazei, ce forţe sunt anga- foarte dificil să acţionezi în mod cât mai natural
jate, modul cum acestea sunt amplasate şi atunci când desfăşori o activitate ilegală. Ade-
cum reacţionează, nivelul de pregătire, dacă sea, persoanele care execută supravegherea
pot fi mituite şi cum obişnuiesc să-şi îndepli- sunt atinse de „sindromul încingerii”, al presim-
nească misiunea; stabilirea modului de ampla- ţirii că au fost depistate, chiar dacă nu au intrat
sare şi funcţionare a sistemelor electronice de încă în atenţia serviciilor de securitate. Această
supraveghere a obiectivului, a nivelului de aler- presimţire le poate perturba comportamentul
tă, a modului cum reacţionează agenţii de se- astfel încât să-şi deconspire prezenţa şi preo-
curitate în caz de alarmare. De exemplu, tero- cupările. Ca urmare, pentru amatori, este uşor
riştii vor urmări să stabilească momentul când să facă greşeli pe timpul supravegherii, cum ar
numărul gardienilor este mai mic, când aceştia fi demascarea preocupărilor de a culege infor-
vin şi pleacă de la obiectiv şi când are loc maţii prin observare, ascultare, fotografiere,
schimbarea gărzii. Culegerea acestor informaţii filmare a unui obiectiv fără să aibă acoperirea
se realizează pentru a determina cel mai bun necesară şi o legendă care să-i justifice pre-
moment şi cel mai bun loc pentru executarea zenţa în sau în preajma obiectivului.
atacului, precum şi a resurselor necesare exe- În unele cazuri, durata supravegherii
528
este mai mare şi, implicit, cantitatea de infor- aţie financiară etc. Unele site-uri, cum ar fi
maţii culese este mai mare. Un pakistanez Google Earth, oferă hărţi şi fotografii aeriene
arestat în 2004 avea asupra sa un laptop care ale unor locaţii. Alte site-uri, cum ar fi cele ale
conţinea informaţii detaliate despre potenţiale unor organizaţii antiglobalizare, antiabortion
obiective, de natură economică, din SUA, cum sau pentru protecţia animalelor, ale agenţiilor
ar fi sediile Bursei şi al Citigroup din New York, imobiliare sunt şi ele pline de informaţii căutate
al Fondului Monetar Internaţional, al Băncii de terorişti.
Mondiale din Washington şi al Prudential Internetul poate fi folosit şi de serviciile
Financial din Newark, NJ. de securitate în scopul îmbunătăţirii protecţiei.
Pentru un terorist slab pregătit care Operaţiunile „cyberstalker" pot determina canti-
execută supravegherea unui obiectiv, serviciile tatea de informaţii disponibilă pe Internet referi-
americane de securitate folosesc acronimul toare la o ţintă şi, prin demersuri dificile, se
TEDD, care ilustrează principiile identificării poate obţine stergerea unor informaţii. Mai
acestuia. Aceasta înseamnă o persoană care uşor, se pot identifica locurile unde există vul-
este observată de mai multe ori în Timp, în di- nerabilităţi informaţionale.
ferite Locuri (Environments) , la diferite Distan- Totuşi, folosirea exclusivă a informaţii-
ţe sau care are un Comportament (Demeanor) lor furnizate de Internet poate genera erori.
ciudat. Un astfel de comportament înseamnă Unele informaţii sunt eronate, altele provin din
un mod de a acţiona nenatural, generator de surse a căror credibilitate nu este cunoscută,
suspiciune, specific persoanelor care nu au iar altele nu sunt actualizate. În cazul în care o
nici un motiv să se afle în zona obiectivului şi informaţie preluată de pe Internet nu se confir-
să facă ceea ce fac acolo. Culegerea de date mă, ea poate conduce la eşecul întregii opera-
în era informaţiilor ţiuni şi, în consecinţă, la pierderea prestigiului,
Cu actualele posibilităţi tehnice, per- dar şi la pierderi materiale, umane şi financiare
soanele care execută supraveghe- proprii. Ca urmare, culegerea
rea în scopul culegerii de informaţii de date prin supraveghere la
folosesc aparatură foto şi video, mij- faţa locului nu va fi exclusă. Da-
loace de vedere pe timp de noapte, tele obţinute prin intermediul
echipamente electronice de asculta- Internetului, sunt, de regulă,
re, computere personale şi folosite pentru planificarea su-
Internetul. Chiar dacă astfel de teh- pravegherii şi planificarea ope-
nologii au venit mult în sprijinul cule- raţională. De fapt, datele de pe
gerii de date, acestea nu au eliminat Internet furnizează planificatori-
faza de supraveghere pre-operaţională. Sunt lor terorişti o imagine statică a obiectivului, de
multe lucruri care nu pot fi sesizate decât de o obicei limitată, care se completează cu date,
persoană prezentă în apropiere de obiectiv, atât despre obiectiv cât şi despre împrejurimi,
ceea ce face ca observarea directă să fie vitală obţinute prin observare directă. La faţa locului
pentru planificarea operaţională. În consecinţă se poate mai bine stabili data, locul şi forma
şi măsurile de contrasupraveghere rămân la fel atacului, modalitatea de realizare a surprinde-
de importante. rii, modul de evacuare. Doar prin supraveghere
Prin intermediul Internetului, o impor- directă poate fi înţeles comportamentul şi obi-
tantă sursă deschisă pentru pregătirea operaţi- ceiurile ţintei sau al personalului de securitate
unilor de supraveghere, se pot obţine: date care asigură un obiectiv. Modalitatea de reac-
biografice despre ţintă, adresă, ocupaţie, apar- ţie a personalului de securitate poate fi verifica-
tenenţa la unele organizaţii, locuri unde urmea- tă la faţa locului prin diverse metode: parcare
ză să ţină conferinţe, discursuri, participări la pe locuri interzise, încercare de pătrundere în
manifestări de caritate, date despre familie, obiectiv fără documente de acces.
fotografii ale membrilor familiei, prietenilor, ru-
delor şi partenerilor de afaceri, proprietăţi deţi-
nute, fotografii şi planuri ale locuinţei, automo-
bile şi ambarcaţiuni pe care le deţine ţinta, situ-
529
Ciclul unui atac terorist (III) zuri, supravegherea în faza planificării este
Nicolae PERHAIŢĂ executată chiar de cei care vor executa atacul,
ceea ce implică alte elemente de vulnerabilita-
Planificarea operaţională
te în faza de execuţie a atacului. Pentru că
Planificarea atacului începe după ce persoanele care vor executa atacul sunt, de
ţinta a fost selecţionată şi supravegheată în regulă, mai bine plasate în ierarhia grupării te-
scopul culegerii de informaţii necesare întocmi- roriste decât cei care sunt trimişi iniţial să cu-
rii planului de atac. Este faza în care se deter- leagă date generale despre obiectiv există
mină cine, cum, unde şi când, elemente esenţi- şanse mai mari ca acestea să fie deja în aten-
ale pentru planificarea atacului. Pentru a răs- ţia serviciilor de informaţii sau de securitate.
punde acestor întrebări, gruparea teroristă Cum teroriştii cunosc acest lucru, ei sunt mai
poate să aibă nevoie de o supraveghere supli- atenţi sau mai nervoşi, funcţie de temperamen-
mentară, trebuie să iniţieze baza şi sprijinul tul individului. Dacă sunt prea atenţi sau doar
logistic şi să organizeze echipa care va execu- nervoşi, gândindu-se că pot fi observaţi, pot
ta atacul. În pregătirea atacului, se stabilesc face greşeli care să le demaşte preocupările.
tipurile de arme necesare şi cantitatea de ex-
Pe timpul fazei de planificare, teroriştii
ploziv pentru realizarea bombei, se efectuează
încep să desfăşoare activităţi operaţionale care
transferuri bancare, se execută antrenamente
îi fac mai vizibili. Unele tipuri de pregătire şi
ale echipei de atac. Pe parcursul acestei faze,
antrenament, cum au fost pregătirile pentru
celula care pregăteşte atacul este expusă unor
pilotajul avioanelor în vederea atacurilor din 11
vulnerabilităţi care îi pot compromite misiunea.
septembrie 2001, pot dura luni sau chiar ani.
În această etapă, se intensifică legături- Dacă serviciile de informaţii sau de securitate
le telefonice şi traficul pe Internet, precum şi sunt bine pregătite, pot culege date, care coro-
deplasările membrilor grupării respective. borate, le pot furniza indicii despre pregătirile
Această intensificare a activităţii lasă, în mod pentru un atac şi chiar despre faza în care se
natural, urme, care pot atrage atenţia persona- găsesc pregătirile. Din punct de vedere
lului serviciilor de informaţii sau de securitate. contraterorist, se pune problema momentului
Astfel, transferurile bancare, traficul în sisteme- arestării membrilor celulei teroriste, decizia fi-
le de comunicaţii şi mişcările de personal pot fi ind luată în funcţie de numărul membrilor celu-
urmărite, iar dacă sunt culese suficiente infor- lei, de numărul celor deja cunoscuţi şi al celor
maţii, se poate creiona imaginea unuia atac care s-au deconspirat, de iminenţa atacului.
terorist în pregătire. Intervenţia prematură a serviciului antiterorist
Supravegherea ţintei executată pe tim- poate duce la scăparea întregii echipe de tero-
pul fazei de planificare operaţională este mai rişti, iar intervenţia tardivă poate găsi atacul
dificil de depistat decât cea executată în faza deja în desfăşurare. Succesul serviciilor de
de selecţionare a ţintei. Dacă supravegherea securitate şi de informaţii depinde foarte mult
efectuată în faza de alegere a ţintei are ca de resursele alocate culegerii de informaţii, în
scop determinarea acelor elemente specifice special informaţiilor umane (HUMINT), şi de
ale ţintei care o pot ca- capacităţile analitice,
lifica pentru un atac astfel încât indicii unui
terorist, supravegherea atac terorist să fie des-
în faza planificării este coperiţi la timp în sco-
executată, în general, pul prevenirii atacului.
de personal mai bine Totuşi, din experienţa
pregătit. De această unor servicii
dată nu se mai culeg antiteroriste, pe timpul
informaţii cu caracter fazei de planificare,
general, ci sunt căutate teroriştii, determinaţi
elemente specifice şi să-şi îndeplinească
de detaliu. În lumea misiunea, atrag atenţia
teroriştilor, în multe ca- Atentat cu maşină capcană la Bagdad - iulie 2007 asupra activităţilor pe
530
care le desfăşoară atât de vizibil încât chiar şi turistice de pe insula Bali, Indonezia.
lipsa unor resurse ale serviciilor de luptă Identificarea incorectă a echipei de atac
antiteroristă nu poate împiedica depistarea in- din cadrul celulei teroriste este o altă greşeală
tenţiilor de atac. pe care o pot comite serviciile de informaţii. S-
Desfăşurarea de forţe şi atacul a întâmplat în cazul asasinării cineastului olan-
După finalizarea etapei de planificare, dez Theo van Gogh în 2004 de către
celula teroristă se desfăşoară pentru atacul în Mohammed Bouyeri, un olandez de descen-
sine, moment de la care nu mai există cale de denţă marocană. Autorul asasinatului era su-
întoarcere. În etapa de desfăşurare a forţelor, pravegheat de serviciile speciale olandeze da-
teroriştii vor părăsi casele conspirative, vor torită legăturilor sale cu reţeaua Hofstad, un
prelua armele şi dispozitivele explozive impro- grup de simpatizanţi jihadişti din Olanda. Dar
vizate, vor forma echipa şi se vor deplasa la pe parcursul supravegherii s-a apreciat că nu
locul de dispunere a ţintei. În cazul în care nu Bouyeri este ameninţarea, atribuindu-i-se doar
au fost descoperiţi, sau arestaţi până la acest un rol logistic în organizaţie şi nu unul operaţio-
moment, teroriştii vor merge până la capăt. nal, ceea ce a condus la eşecul operaţiunii
Odată ce teroriştii s-au desfăşurat pentru atac, antiteroriste.
ciclul nu mai poate fi stopat. Cu alte cuvinte, Odată ce faza atacului a început, singu-
pentru a preveni un atac terorist, personalul ra cale de a diminua nivelul distrugerilor sau
serviciilor antiteroriste trebuie să oprească acţi- pierderilor de vieţi omeneşti este punerea în
unea înainte de a ajunge la faza de desfăşura- aplicare, de către sistemul de securitate al obi-
re a forţelor. Chiar dacă o parte a celulei tero- ectivului atacat, a planului de măsuri
riste a fost arestată/imobilizată, membrii care antiteroriste. Cu condiţia să mai existe timp la
au rămas vor continua punerea în practică a dispoziţie, pentru că în faza de planificare a
planului de atac. În fapt, cei rămaşi atacului teroriştii urmăresc şi realizarea sur-
neimobilizaţi fie nu ştiu de arestarea celorlalţi, prinderii, lucru destul de posibil, deoarece ei au
fie au în consemn ducerea misiunii la îndeplini- sub control momentul, locul şi metoda de atac.
re indiferent de ce se întâmplă cu ceilalţi. Este Dacă serviciul de securitate al obiectivului este
cazul atacului din 2004 de la Consulatul SUA surprins şi paralizat de faptul că a fost luat prin
din Jeddah, Arabia Saudită, când atacul urma surprindere, consecinţele vor fi dezastruoase.
să fie executat de două echipe. Cea mai nu- Este foarte important pentru forţele de securi-
meroasă a fost descoperită şi arestată de ser- tate ale obiectivului să realizeze că acesta este
viciile secrete saudite, dar echipa mai mică a atacat (să recunoască apariţia unui atac) şi să
continuat executarea misiunii. intre imediat în acţiune. De regulă, din momen-
În alte cazuri, ţinta aleasă este atacată tul în care atacul a fost declanşat, cea mai ma-
în pofida eşuării primei încercări. Atacul din re parte a misiunii va fi îndeplinită şi numai mă-
octombrie 2000 asupra portavionului american suri de protecţie foarte bine puse la punct mai
Cole în portul Aden, Yemen, a avut loc după pot diminua efectele exploziilor sau reduce nu-
ce o încercare anterioară de atac eşuase îm- mărul de victime. Astfel de măsuri includ exer-
potriva portavionului The Sullivans, în acelaşi ciţii de apărare a obiectivului, crearea de zone
port. de siguranţă, exerciţii cu personalul obiectivului
în baza planului de acţiune în caz de atac tero-
Serviciile de informaţii nu trebuie să
rist.
facă greşeala de a considera că teroriştii vor
renunţa la o ţintă după ce o tentativă de atac a
eşuat. O astfel de abordare înseamnă slăbirea
vigilenţei, reducerea nivelului de alertă, redu-
cerea efortului de contrasupraveghere, odată
cu reducerea nivelului de alertă la obiectivul
respectiv. Consecinţele au fost tragice în astfel
de situaţii, mai reprezentative fiind cazurile
World Trade Center, New York, şi staţiunile
531
Ciclul unui atac terorist (IV) port.

Nicolae PERHAIŢĂ Serviciile de informaţii nu trebuie să
facă greşeala de a considera că teroriştii vor
Desfăşurarea de forţe şi atacul renunţa la o ţintă după ce o tentativă de atac a
eşuat. O astfel de abordare înseamnă slăbirea
După finalizarea etapei de planificare,
vigilenţei, reducerea nivelului de alertă, redu-
celula teroristă se desfăşoară pentru atacul în
cerea efortului de contrasupraveghere, odată
sine, moment de la care nu mai există cale de
cu reducerea nivelului de alertă la obiectivul
întoarcere. În etapa de desfăşurare a forţelor,
respectiv. Consecinţele au fost tragice în astfel
teroriştii vor părăsi casele conspirative, vor
de situaţii, mai reprezentative fiind cazurile
prelua armele şi dispozitivele explozive impro-
World Trade Center, New York, şi staţiunile
vizate, vor forma echipa şi se vor deplasa la
turistice de pe insula Bali, Indonezia.
locul de dispunere a ţintei. În cazul în care nu
au fost descoperiţi sau arestaţi până la acest Identificarea incorectă a echipei de atac
moment, teroriştii vor merge până la capăt. din cadrul celulei teroriste este o altă greşeală
Odată ce teroriştii s-au desfăşurat pentru atac, pe care o pot comite serviciile de informaţii. S-
ciclul nu mai poate fi stopat. Cu alte cuvinte, a întâmplat în cazul asasinării cineastului olan-
pentru a preveni un atac terorist, personalul
Atentat în zona turistică Bali
serviciilor antiteroriste trebuie să oprească acţi-
unea înainte de a ajunge la faza de desfăşura-
re a forţelor. Chiar dacă o parte a celulei tero-
riste a fost arestată/imobilizată, membrii care
au rămas vor continua punerea în practică a
planului de atac. În fapt, cei rămaşi
neimobilizaţi fie nu ştiu de arestarea celorlalţi,
fie au în consemn ducerea misiunii la îndeplini-
re indiferent de ce se întâmplă cu ceilalţi. Este
cazul atacului din 2004 de la Consulatul SUA
din Jeddah, Arabia Saudită, când atacul urma
să fie executat de două echipe. Cea mai nu- dez Theo van Gogh în 2004 de către
meroasă a fost descoperită şi arestată de ser- Mohammed Bouyeri, un olandez de descen-
viciile secrete saudite, dar echipa mai mică a denţă marocană. Autorul asasinatului era su-
continuat executarea misiunii. pravegheat de serviciile speciale olandeze da-
În alte cazuri, ţinta selectată este ataca- torită legăturilor sale cu reţeaua Hofstad, un
tă în pofida eşuării primei încercări. Atacul din grup de simpatizanţi jihadişti din Olanda. Dar
octombrie 2000 asupra portavionului american pe parcursul supravegherii s-a apreciat că nu
Cole în portul Aden, Yemen, a avut loc după Bouyeri este ameninţarea, atribuindu-i-se doar
ce o încercare anterioară de atac eşuase îm- un rol logistic în organizaţie şi nu unul operaţio-
nal, ceea ce a însemnat eşecul operaţiunii
antiteroriste.
Odată ce faza atacului a început, singu-
ra cale de a diminua nivelul distrugerilor sau
pierderilor de vieţi omeneşti este punerea în
aplicare, de către sistemul de securitate al obi-
ectivului atacat, a planului de măsuri
antiteroriste. Cu condiţia să mai existe timp la
dispoziţie, pentru că în faza de planificare a
atacului teroriştii urmăresc şi realizarea sur-
USS Cole prinderii, lucru destul de posibil, deoarece ei au
sub control momentul, locul şi metoda de atac.
potriva portavionului The Sullivans, în acelaşi Dacă serviciul de securitate al obiectivului este
532
surprins şi paralizat de faptul că a fost luat prin mai ales în atacurile executate de al-Qaida şi
surprindere, consecinţele vor fi dezastruoase. aliaţii ei jihadişti. Astfel, planificarea acestei
Este foarte important pentru forţele de securi- faze nu mai este considerată doar de nivel tac-
tate ale obiectivului să realizeze că acesta este tic, problema salvării punându-se şi pentru te-
atacat (să recunoască apariţia unui atac) şi să roriştii de la nivelul strategic al organizaţiei.
intre imediat în acţiune. De regulă, din momen- Planificatorii operativi ai al-Qaida şi realizatorii
tul în care atacul a fost declanşat, cea mai ma- dispozitivelor explozive trebuie să-şi planifice şi
re parte a misiunii va fi îndeplinită şi numai mă- să-şi realizeze propria salvare, de regulă înain-
suri foarte bine puse la punct de protecţie mai te de explozia efectivă. O astfel de salvare/
pot diminua efectele exploziilor sau reduce nu- evacuare permite ca experienţa şi expertiza
mărul de victime. Astfel de măsuri includ exer- operaţională a organizaţiei să rămână intacte
ciţii de apărare a obiectivului, crearea de zone şi ferite de pericolul de a fi anihilate de servicii-
de siguranţă, exerciţii cu personalul obiectivului le de securitate. Faptul că al-Qaida şi ceilalţi
în baza planului de acţiune în caz de atac tero- terorişti care folosesc atacuri kamikaze nu pre-
rist. gătesc un plan pentru evacuarea tactică le dă
Evacuarea posibilitatea de a ataca o gamă mai largă de
ţinte, inclusiv ţinte foarte bine apărate cum ar fi
Încă din primele etape ale ciclului ata-
ambasade, oficii guvernamentale. De aseme-
cului terorist, planificatorii au în vedere stabili-
nea, le permite să acţioneze în spaţii închise,
rea măsurilor de evacuare a locului de acţiune
fără căi de scăpare, cum ar fi metrouri, sau să
după executarea atacului, măsuri care includ
acţioneze complet la vedere, cum a fost cazul
determinarea modului de părăsire a zonei. În
atacului cu ambarcaţiune în portul Aden.
lipsa unui plan de evacuare, executanţii atacu-
Carnagiul unor atacuri, cum a fost cel din 2002
lui devin vulnerabili la descoperire şi capturare,
din Bali, nu ar fi fost posibil dacă s-ar fi contat
eventualitate care riscă să pună în pericol vii-
pe un plan de supravieţuire a atacatorilor în
toare operaţiuni, datorită pierderilor de perso-
urma exploziilor provocate. În schimb, cei care
nal şi informaţiilor pe care serviciile
au planificat atacurile au scăpat, părăsind zona
antiteroriste le pot obţine de la cei capturaţi. În
atacului înainte de declanşarea acestuia.
plus, pentru faza de exploatare a operaţiunii
capturarea unor terorişti este un dezastru de
imagine pentru organizaţia teroristă şi un avan- Apariţie TV Arabia Saudită
taj, e drept mai mic, pentru serviciile antitero
care nu au reuşit să prevină atacul în fazele
anterioare.
De regulă, teroriştii includ unele forme de
evacuare în planurile lor şi îşi ajustează fiecare
fază a atacului în funcţie de formele de evacu-
are pe care le-au prevăzut. Prin locul ideal
pentru executarea unui atac se înţelege că
acesta trebuie să asigure nu doar o modalitate
de a identifica şi verifica obiectivul şi de a aco-
peri pe atacatori, ci şi mijloace care să permită
atacatorilor să se evacueze fără a fi observaţi.
Într-o astfel de abordare, unele obiective vor fi
excluse de pe lista celor care ar putea fi ataca-
te, deoarece evacuarea în siguranţă este prin-
tre criteriile de selectare a ţintelor.
Deşi dinamica acestei faze s-a schim-
bat odată cu apariţia tacticilor teroriste sinuci-
gaşe, ea nu a dispărut din ciclul atacului tero-
rist, ci a căpătat şi o dimensiune strategică,
533
Ciclul unui atac terorist (V) mişcării jihadiste internaţionale.

Exploatarea mass media O bună publicitate a atacurilor teroriste
Nicolae PERHAIŢĂ poate fi exploatată şi pentru eliberarea unor
tovarăşi de luptă.
După executarea cu succes a unui
atac, teroriştii vor încerca să obţină avantaje Este însă la fel de adevărat că o bună
suplimentare din publicitatea în mass media. publicitate poate să aibă şi consecinţe adver-
Obiectivul, în afară de etalarea succesului şi se. Statele Unite fac eforturi pentru a depista
propagarea terorii, este de a obţine sprijin mai orice fricţiune, fisură sau deficienţă în interiorul
larg şi simpatie din partea celor grupărilor teroriste, iar dacă nu le găsesc le
care ar fi dispuşi să accepte obi- inventează. Publicarea în media
ectivele şi tacticile teroriştilor. a unor articole pe aceste teme,
Atacurile brutale şi bine chiar dacă fac parte dintr-o cam-
mediatizate oferă teroriştilor sau panie bine pusă la punct de
grupurilor insurgente posibilita- dezinformare, va genera unele
tea de a colecta „taxe revoluţio- reacţii din partea liderilor grupă-
nare” de la oamenii de afaceri şi rilor teroriste de natură să res-
fermierii din zonele în care ope- pingă alegaţiile sau să repare
rează. ceea ce au produs articolele
respective în rândul liderilor şi
Cea mai bună cale de a
militanţilor grupării. Această abordare are un
obţine audienţă mare este planificarea şi exe-
rol semnificativ în strategia americană de luptă
cutarea unor acte spectaculoase, violente şi cu
împotriva al-Qaida în Irak şi Afganistan, obiec-
explozii vizibile sau atacuri împotriva unor per-
tivul urmărit fiind complicarea abilităţii de ope-
sonalităţi proeminente, care pot atrage o reac-
rare, comunicare şi conducere a organizaţiei
ţie imediată şi „live”. Aceste aspecte sunt avute
teroriste.
în vedere încă din prima fază a ciclului, respec-
tiv selectarea obiectivului. Un atac împotriva
unei ţinte proeminente sau unul executat într-o “Al-Qaida din ţările Maghrebului islamic”
zonă dens populată, cu o probabilitate ridicată La 24 ianuarie 2007, “Gruparea
de producere a unui număr mare de victime, Salafistă pentru Propovăduire şi Luptă” ( Al-
va avea un impact media mai mare decât un Gama’a Al-Salafiya min agli Al-Da’wa wa-l
atac asupra unei ţinte mai puţin cunoscute sau Qital) îşi anunţa schimbarea numelui în forma
cu potenţial redus de producere de victime, de care dă titlul rândurilor de faţă. Simpatia sa
imagini şocante cu morţi şi răniţi. În goana du- pentru reţeaua Al-Qaida condusă de
pă senzaţional, mijloacele media sprijină tacit “venerabilul” Ossama Bin Laden şi, mai înain-
acţiunile teroriştilor de realizare a acestui obi- te, pentru filiala organizaţiei irakiene condusă
ectiv prin transmisii în direct, uneori de lungă de Abu Mussab Al-Zarqawi, a fost declarată
durată, de la scena atacului. În unele cazuri, public în repetate rânduri, astfel încât
media contribuie în fapt la diseminarea ame- “rebotezarea” în chestiune nu a surprins prea
ninţărilor teroriste. mult. Cu toate acestea, ea are semnificaţii şi
Internetul are un impact nou şi dramatic consecinţe care merită o analiză mai aprofun-
asupra modului în care grupările teroriste îşi dată şi mai atentă, nefiind vorba doar de o
valorifică atacurile. Prin postarea declaraţiilor cosmetizare a numelui.
pe anumite site-uri de web, aceste grupări rea- Atacurile executate de noua Al-Qaida
lizează un acces aproape instantaneu către asupra unor obiective din Tunis, Maroc, Alge-
media. Internetul este folosit şi în combinaţie ria, Mauritania au venit să confirme, cu rapidi-
cu spectacolul brutal al decapitărilor. Prin postate şi in mod dramatic, faptul că Al-Qaida şi-a
tarea de astfel de imagini pe Internet, alături de consolidat prezenţa în Maghrebul arab, reu-
declaraţii, Abu Musab al-Zarqawi a produs un şind, astfel, să se transforme într-o reţea bine
adevărat şoc prin intermediul căruia a fost ca- organizată şi distribuită în plan geografic, con-
tapultat în rândurile conducerii superioare a trolând, practic, principalele porţi de intrare în
534
lumea arabă şi cele mai importante locaţii stra- Nu trebuie uitat, în acelaşi timp, că Al-
tegice ale acesteia. Qaida este prezentă şi în sudul Maghrebului,
În Peninsula Arabică, Al-Qaida continuă mai exact spus în regiunea Adrar din Nordul
să deţină un îngrijorător ( şi distrugător) poten- Mauritaniei – ultima verigă în cercul de influen-
ţial combativ, în pofida loviturilor dramatice pri- ţă al acestei reţele în nordul şi nord-estul conti-
mite din partea serviciilor de securitate saudite nentului african.
şi ale altor ţări arabe din Golf. În cursul unei recente vizite în capitala
În Irak, “Al-Qaida din ţara celor două flu- marocană Rabat, şeful FBI, Robert Mueller
vii”, înfiinţată şi condusă de trist-celebrul Abu dezvăluia că serviciile speciale americane au
Musab Al-Zarqawi, nu şi-a pierdut ci, dimpotri- depistat, în zona menţionată, chiar o grupare
vă, şi-a consolidat dinamicitatea şi influenţa teroristă “Ansar Al-Islam” – copie după denu-
într-o asemenea măsură încât serviciile de in- mirea iniţială a filialei irakiene Al-Qaida consti-
formaţii americane nu ezită, astăzi, să afirme tuită de Abu Musab Al-Zarqawi.
capacitatea acesteia de a executa atacuri de Analiştii din media arabă sunt unanimi în
anvergură pe teritoriul însuşi al S.U.A. Irakul a aprecia că, departe de a oferi o perspectivă
nu mai este, pentru această organizaţie, doar liniştitoare (prin speranţa că această proliferare
un câmp de luptă, ci şi o şcoală de pregătire a fenomenului salafist va rămâne circumscrisă
pentru exportul de terorism în alte colţuri ale doar Orientului Mijlociu cu Maghrebul şi
“lumii necredincioşilor”. Mashrequl său), expansiunea terorismului
În Nordul Africii, celulele salafiste , dispa- salafist-jihadist radical va deveni, într-un viitor
rate şi acţionând individual şi din proprie iniţia- previzibil, o periculoasă sfidare pentru a cărei
tivă , şi-au unificat rândurile sub umbrela numi- eradicare europenii, în primul rând, au datoria
tă “Al Qaida din Maghrebul islamic”, făcând de a coopera mai activ şi mai sincer cu statele
jurământ de loialitate faţă de reţeaua-matrice a în care se află izvoarele acestui flagel.
lui Ossama Bin Laden. Se poate afirma că, în
plan geografic, spiritul Al-Qaida acoperă, as-
tăzi, întreaga lume arabă şi manifestă tendinţe
de extindere în spaţiul exterior, european, cu
deosebire, datorită proximităţii geografice între
Maghreb şi nordul Mediteranei.
Ce viitor va avea salafismul maghrebian
şi, în general, “fenomenul” Al-Qaida ?
O observaţie care se cuvine făcută se
referă la elementul de noutate pe care unirea
celulelor teroriste din nordul Africii îl aduce prin
unificarea sub acelaşi nume şi sub stindardul
aceleaşi ideologii şi anume transferul infras-
tructurilor organizatorice şi operaţionale a unor
grupări deja instruite şi pregătite dar retrase,
ca arie de acţiune, în munţii Algeriei, în câmpul
larg al Maghrebului unde acţionează după ca-
noanele ideologice şi după metodologia unitară
a reţelei Al-Qaida, care nu mai sunt doar o teo-
rie accesibilă prin intermediul tehnologiei infor-
matice , ci se constituie într-o şcoală de tero- Sigla Grupului Salafist pentru Rugăciune şi Luptă - Algeria
rism ai cărei “cursanţi” provin din întregul Ori-
ent Mijlociu, spre a fi, apoi, “repartizaţi în câm-
pul muncii” atât în acelaşi întreg Orient mijlo-
ciu, cât şi în toate cele patru puncte cardinale
ale planetei.
535
Hamas – Al-Qaida: confesiunii musulmane sunnite, având în co-

convergenţe şi diferenţe mun susţinerea ideii de Jihad drept cale şi in-
strument de luptă pentru eliberarea pământului
Organizaţia islamistă palestiniană ocupat sau împotriva celor care atentează la
Hamas, care, în urma ultimelor alegeri legislati- valorile şi simbolurile perene ale islamului;
ve, a constituit guvernul condus de Ismail 3.Inamicii ambelor formaţiuni – în avan-
Haniyeh, demis de preşedintele Mahmud garda cărora se plasează Israelul şi S.U.A. – le
Abbas , în urma “loviturii militare” prin care a clasifică, nediscriminatoriu, drept facţiuni
preluat sub control întregul teritoriu al Fâşiei fundamentaliste extremiste, fiind, în consecin-
Gaza, este trecută, în primul rând, de către ţă, dar în grade diferite de virulenţă, consideraţi
SUA şi Israel, şi, cu nuanţe mai moderate, de responsabili pentru întreaga istorie conflictuala
către Uniunea Europeană, pe lista organizaţii- contemporană a lumii arabo-islamice;
lor, grupărilor şi mişcărilor teroriste, alături de 4. Pe termen lung, programele Hamas şi
reţeaua Al-Qaida a lui Ossama Bin Laden şi Al-Qaida se juxtapun şi se completează reci-
alte formaţiuni care practică violenţa extremă. proc în jurul ideii de necesitate a islamizării
În replică, decidenţii şi ideologii Hamas societăţilor laice şi de reaşezare a statului pe
resping acuzaţiile aduse mişcării şi se distan- temelia dreptului canonic islamic;
ţează, public, de fundamentalismul radical al 5 Atât Hamas, cât şi Al-Qaida resping
lui Ossama Bin Laden, auto-proclamându-se , înregimentarea “revoluţionară” alături de parti-
inclusiv prin Carta constitutivă, “organizaţie de de politice sau autorităţi instituţionale de guver-
rezistenţă împotriva ocupaţiei israeliene”. nământ, fie ele islamice, arabe sau globale,
Abordarea comparativă a similitudinilor construin-du-şi politicile şi tacticile în conformi-
dintre cele două facţiuni porneşte, de cele mai tate cu ideologia şi interesele proprii sau, altfel
multe ori şi, am zice, într-o manieră superficia- spus, respingând orice ingerinţă externă, stata-
lă, de la rădăcinile islamist-jihadiste ale celor lă sau “cama-raderească” de natură să le afec-
două organizaţii, teze indepen-
ignorându-se, denţa
voit sau nu, că decizională;
între acestea 6. În ambe-
există, desigur, le situaţii, poten-
atât puncte de ţialul uman este
convergenţă, cât constituit, într-o
şi, cu deosebire, zdrobitoare ma-
nuanţe care le joritate, de tineri,
separă şi le în- neafectaţi de ide-
depărtează una ologiile tradiţio-
de cealaltă. La nale care s-au
acestea ne vom perindat în spaţi-
referi în rândurile ul arab şi islamic,
de faţă. începând de la
Punctele naţionalism, tre-
de convergenţă când prin
ar putea fi sinte- nasserism,
tizate prin câteva baasism, unio-
observaţii defini- nismul arab şi
torii: până la comunism şi maoism, putând oferi, în
1. Ambele formaţiuni îşi revendică origi- consecinţă o masă de manevră în care ideolo-
nea de extracţie religioasă, pusă în slujba apă- gia islamistă găseşte un teren deosebit de fertil
rării Islamului, a pământului şi a naţiunii islami- pentru germinare şi dezvoltare.
ce; Nu mai puţin importante – dimpotrivă –
2. Atât Hamas, cât şi Al-Qaida aparţin sunt aspectele şi manifestările care diferenţia-
536
ză cele două mişcări. ie considerat “necredinţă “ şi “erezie”,

1. Chiar în preambulul “Cartei” sale con- străduindu-se, dimpotrivă, ca, în cadrul unui
stitutive, organizaţia Hamas se auto-defineşte modus vivendi între islamism şi laicism, să sta-
ca “filială” palestiniană a Mişcării Fraţilor Mu- bilească punţi de legătură cu lumea exterioară
sulmani, având drept model de gândire şi obi- sie-şi, fie ea islamo-arabică sau extra-islamică,
ective izvorând nemijlocit din ideologia şi prac- în vreme ce Al-Qaida este departe de a urmări
tica Jihadistă a acestei vechi mişcări cu expan- un asemenea obiectiv, preferând să-şi ducă
siune mondială. propriile războaie pe aceleaşi fronturi arabe,
În schimb, Al-Qaida nu este dependentă islamice şi occidentale;
de niciunul dintre curentele ideologice existen- 6. Al-Qaida nu operează nici o diferenţă
te în lumea contemporană. Ea este o mişcare între instituţiile puterii din statele ţintă şi socie-
relativ tânără, apărută după plecarea fostei tăţile civile ale acestora, aşezând, de pildă, pe
Uniuni Sovietice din Afghanistan şi care şi-a acelaşi plan Administraţia de la Washington şi
construit propria şcoală de gândire care poate întregul popor al Americii, de unde şi credinţa
să fie numită cea a “salafismului jihadist”; că a lovi un civil american este unul şi acelaşi
2. Mişcarea Hamas crede în caracterul lucru cu a lovi în simbolurile şi politicile
global al aplicabilităţii Islamului în toate dome- Americii.
niile spirituale, materiale, politice, economice, 7. Hamas consideră “Jihadul” un mijloc,
educaţionale, juridice, mediatice ale vieţii soci- aşa cum, de alt fel, stipulează şi documentele
etare, fiind, în plus,diseminată în ţesătura inti- sale constitutive şi tradiţia ideologică a “Fraţilor
mă a societăţii civile cu care comunică şi de a Musulmani”, în vreme ce, pentru Al-Qaida,
cărei susţinere beneficiază. De cealaltă parte, acesta reprezintă un scop – fie martirajul pe
pentru Al-Qaida unicul domeniu de manifestare calea lui Dumnezeu şi ocuparea unui loc con-
îl reprezintă lupta armată clandestină. Ea nu fortabil în Paradisul ceresc, fie realizarea unor
dispune de instituţii legate de societatea civilă obiective utopice şi neproductive, precum ru-
şi nici nu desfăşoară activităţi sociale construc- perea tuturor legăturilor dintre lumea arabo-
tive – directe sau instituţionalizate; islamică şi cea occidentală, aşa cum cerea
3. Pentru mişcarea islamistă palestinia- Ayman Al-Zawahiri în 2004, fie reînvierea cali-
nă, lupta de rezistenţă are un caracter provizo- fatului islamic la nivel planetar.
riu, ea urmând să ia sfârşit odată cu atingerea Consideraţiile de mai sus nu epuizează
obiectivului pentru care a fost declanşată : eli- inventarul punctelor de divergenţă şi conver-
berarea teritoriului ocupat şi crearea unui stat genţă între cele două organizaţii plasate,
palestinian. Aceasta explică şi faptul că, pro- nediscriminatoriu, împreună, în aceeaşi boxă a
gramatic, Hamas nu a executat niciodată acţi- acuzaţilor de violenţă şi terorism.
uni militare în afara Palestinei istorice. Al- Rândurile de faţă nu sunt părtinitoare în
Qaida, în schimb, respinge orice idee de ar- favoarea Hamas, aşa cum s-ar putea crede la
mistiţiu pentru că nu are ce teritoriu să revendi- o lectură fugară. Hamasului i se pot imputa
ce. Obiectivul său este, s-ar putea spune, re- destule acte şi fapte discutabile şi chiar repro-
cuperarea întregii planete care să devină noul babile.
califat musulman mondial; Credem că etichetările grăbite se dato-
4. Hamas acceptă parteneriatul politic şi rează, însă, nu doar unor interese şi poziţii
schimbarea prin jocul democraţiei şi prin impli- conjuncturale, ci şi confuziilor care mai persistă
carea nemijlocită la crearea şi funçţionarea cât priveşte definirea terorismului – individual,
instituţiilor societăţii civile. de grup sau de stat – în raport cu “lupta de re-
În ceea ce o priveşte, Al-Qaida promo- zistenţă”.
vează principiul de jurisprudenţă religioasă ca- O clarificare onestă a acestei probleme
re interzice intrarea în guverne şi parlamente, nu ar fi decât benefică şi ar contribui la o mai
considerate “instituţii eretice” şi impune Cora- bună separare între dialogul constructiv şi con-
nul drept unic punct de referinţă şi de reper. fruntarea adevăratelor flageluri ale lumii con-
5.Doctrinar, Hamas nu acreditează ideea temporane.
potrivit căreia tot ceea ce nu este islamic trebu- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
537
Dispozitivele explozive improvizate: măsuri, Luptă Navală de Suprafaţă de la Washington.

contramăsuri, contra-contramăsuri Conform terminologiei NATO şi a De-
(partea I) partamentului Apărării al SUA, dispozitivul ex-
Nicolae PERHANIŢĂ ploziv improvizat (IED) este un mecanism am-
Una dintre principalele preocupări ale plasat sau realizat într-o manieră improvizată,
comandanţilor americani în Irak este găsirea care incorporează produse chimice distructive,
de soluţii care să prevină efectele devastatoare letale, nocive, pirotehnice sau incendiare şi
ale dispozitivelor explozive improvizate (IED), este destinat distrugerii, incapacitării, hărţuirii
considerate ca cea mai mare ameninţare asu- sau abaterii atenţiei. IED poate incorpora com-
pra forţelor coaliţiei internaţionale şi ca o pro- ponente militare, dar în mod normal este reali-
blemă strategică. zat din componente nonmilitare. Dispozitivele
De la începutul invaziei americane în explozive pot fi realizate în diverse dimensiuni,
Irak şi până în prezent, au fost consemnate pot fi disimulate în diverse forme, pot fi acţio-
peste 81.000 de atacuri cu dispozitive explozi- nate prin diferite metode, pot conţine substanţe
ve improvizate, din care mai mult de 25.000 în toxice, toxine biologice sau materiale radioacti-
acest an. Peste 21.200 de militari americani au ve. Natura lor artizanală este dată de faptul că
murit sau au fost răniţi în Irak în urma atacuri- realizatorul dispozitivelor trebuie să improvize-
lor cu IED. Aproape două treimi din cei 3.100 ze cu materialele pe care le are la dispoziţie.
militari americani morţi în Irak au fost victimele
acestor dispozitive, ceea ce pune încă odată în
evidenţă erorile şi improvizaţiile caracteristice
acestui război. În primele 7 luni ale anului
2007, au fost consemnate 20.781 atacuri cu
dispozitive artizanale, adică un atac la fiecare
15 minute. În aceeaşi perioadă, 70% din pier-
derile umane cauzate de atacurile cu dispoziti-
ve explozive artizanale s-au datorat dispoziti-
velor perforante. Diferite dispozitive explozive improvizate
De altfel, aşa cum Primul Război Mon-
dial a fost războiul mitralierei, cum Războiul din Dispozitivele explozive improvizate pot
Golful Persic din 1991 a fost războiul bombelor fi împărţite în trei categorii:
inteligente, acest război este deja caracterizat •autovehicule bombă (VBIED – vehicle borne
ca fiind războiul dispozitivelor explozive impro- IED). Încărcătura explozivă este detonată fie
vizate. prin telecomandă fie de către şofer. Caracteris-
Lupta împotriva acestui tip de armă a ticile distinctive sunt viteza redusă a vehiculu-
fost o permanentă preocupare pentru prelua- lui, încărcătura sa foarte mare (uneori peste
rea iniţiativei, un ciclu neîncetat de măsuri, 1.000 kg de exploziv, plus fragmente metalice
contramăsuri şi contra-contramăsuri. În pofida care să crească efectul nimicitor al exploziei) şi
celor 10 miliarde de dolari cheltuiţi deja în pro- existenţa doar a unui pasager.
grame anti-dispozitive explozive şi a celor 4,5 •bombe sinucigaşe, de regulă, indivizi care
miliarde dolari alocaţi în bugetul anului 2008, poartă explozivul şi îl detonează cu scopul de
dispozitivele IED „rămân cea mai eficace armă a ucide persoanele din jurul lor. Explozivul este
împotriva forţelor americane dislocate în Irak”, ascuns sub îmbrăcăminte, în veste special pre-
menţiona recent reputatul jurnalist Rick gătite, iar detonarea se face prin intermediul
Atkinson în cotidianul The Washington Post. unui dispozitiv cu ceas sau al unui detonator.
„Soluţia pentru combaterea dispozitivelor ex- În Irak, astfel de bombe se folosesc în pieţe
plozive improvizate este întreagul arsenal al aglomerate sau locuri frecventate de recruţii
puterii naţionale: afacerile politico-militare, stra- armatei şi poliţiei irakiene. Recrutaţi de regulă
tegia, operaţiile, informaţiile”, arăta contraami- în şcolile religioase pakistaneze, conducând o
ralul Arch Macy, comandantul Centrului de Toyota Corolla vopsită ca un taxi, sinucigaşii
538
au între 15 şi 35 de ani, sunt proaspăt bărbie- lui din Irak şase tipuri de detonatoare: plăci de
riţi, nervoşi, neliniştiţi, au privirea fixă, sticloasă presiune, telefoane celulare, cabluri, semnale
şi evită privirea directă. De multe ori sunt dro- radio de joasă putere, semnale radio de mare
gaţi. Uneori, insurgenţii au folosit manechine putere şi senzori pasivi în infraroşu.
sau morţi, pentru ascunderea explozivilor, ast-
fel de bombe fiind cunoscute sub numele de
„ispite”.
•discuri de presiune, un sistem format din
două plăcuţe metalice cântărind câteva kilogra-
me, având explozivi lipiţi pe una din suprafeţe.
La apariţia unei presiuni pe una din plăci se
Detonatori
realizează un contact electric în urma căruia
are loc detonaţia încărcăturii explozive. Placa
metalică este aruncată spre obiectiv cu o vite- Nu este în intenţia noastră să ajutăm, sub nici o formă,
ză de până la 1.800 m/s, distanţa eficace a pe aceia care se angajează în comiterea unor acte vio-
bombei fiind de 50 m. lente. Imaginile prezentate au scopul de a ajuta pe cei
care descoperă obiecte potenţial periculoase, care pot
• dispozitive perforante, avea diferite forme şi aparenţe sofisticate, să reacţione-
care constau în tuburi ze corect.
metalice, având un capac Orice astfel de dispozitive trebuie manipulate numai de
de formă concavă din cu- personal calificat. În condiţiile descoperirii unor astfel
pru, care, în urma explo- de obiecte:
ziei, ia forma unui proiec- •Nu atingeţi şi nu mişcaţi obiectul
til perforant. •Evacuaţi zona
Producătorii de dis- •Contactaţi imediat cel mai apropiat organ de poliţie şi
pozitive explozive au dez- anunţaţi că, în opinia Dvs., aţi găsit un dispozitiv ex-
ploziv improvizat
voltat în perioada războiu-
539
“Predarea” fugarului Jamal al-Badawi brie a.c, a avut loc în urma unei negocieri pur-
Al-Qaida Yemen tate de autorităţile yemenite cu Al-Qaida din
Peninsula Arabică.
Conform unor surse ofi-
ciale din Aden, Jamal al- O nouă judecată a teroristului Badawi
Badawi, participant la atacul este planificată în prima decadă a lunii noiem-
terorist asupra USS Cole în brie a.c.
Yemen, soldat în 12 octombrie Terorismul în Orientul Mijlociu
2000 cu moartea a 17 marinari în cifre 2007
americani, s-a predat autorităţi- Conform datelor statistice furnizate de
lor la 16 octombrie a.c. Acesta Terrorism Knowledge Base, din totalul de
a fost arestat după atentat, a 1.883 atentate teroriste executate pe plan
evadat din închisoare în aprilie 2003, a fost mondial în perioada 1 ianuarie -25 octombrie
recapturat în martie 2004, evadând din nou în 2007, 1.274 (reprezentând 67,75%), au avut
februarie 2006. loc în Orientul Mijlociu şi Golful Persic. Excep-
tând Asia de Sud, unde numărul acestora este
de 350, în celelalte zone ale lumii atentatele
sunt sub 100. Numărul total al morţilor este de
4.549, iar al răniţilor de 9.840. După cum era
de aşteptat, 83,49% din victime (3.789) sunt
din Orientul Mijlociu, iar răniţii din aceeaşi zonă
reprezintă 84,48% din total.
Din cele 1.274 atentate executate în
perioada analizată în Orientul Mijlociu, 1.198
(93,34%) au avut loc în Irak, urmat de Israel cu
USS Cole după atentat 49 atentate, Cisiordania şi Fâşia Gaza - 16,
Iran-3, Turcia-5, Arabia Saudită- 2 şi Liban -1.
Judecat după prima evadare, Al-Badawi Din totalul victimelor înregistrate în Orientul
a fost condamnat la moarte în septembrie Mijlociu, 99,71% provin din Irak (8.289), răniţii
2004, în urma apelului, sentinţa fiind comutată reprezentând un procentaj similar, de 99,49%.
la 15 ani de închisoare. SUA a oferit o recom- Cea mai ucigătoare tactică a fost cea a
pensă de 5 milioane dolari pentru informaţii bombelor (capcană, sinucigaşe, etc), care au
care pot conduce la arestarea acestuia. produs aproape 90% din victime, urmată de
Ultima evadare a fost în grup, 23 de sus- atacurile armate, reprezentând circa 5% din
pecţi Al-Qaida reuşind să scape dintr-o închi- total. Numai în Irak au avut loc 642 atentate cu
soare din capitala yemenită. Dintre aceştia nu- bombe, adică aproape trei atentate de acest fel
mai doi mai sunt în libertate, ceilalţi predându- zilnic. Urmează Israelul cu 48 de atentate cu
se , fiind capturaţi, sau ucişi de forţele de secu- bombă, în alte ţări acestea fiind sub zece.
ritate. Kassem al-Raimi şi Nasser al-Wehaishi,
Atac cu bombă la o moschee din Bagdad - 19 iunie 2007
rămaşi în libertate, sunt consideraţi principali
lideri Al-Qaida din Yemen, fiind bănuiţi de pla-
nificarea atacului sinucigaş din 2 iulie la Marib,
care a dus la moartea a 8 turişti spanioli şi doi
şoferi locali.
Badawi, împreună cu ceilalţi evadaţi sunt
suspectaţi pentru mai multe atentate executate
de Al-Qaida din Yemen, iar predarea lui, la do-
uă zile după ce a revenit în Yemen, conform
unor surse apropiate de serviciile de securitate
şi citate de The Australian News din 17 octom-
540
Al-Qaida : schimbari ale giruetei ideologice care se refera liderul terorist evidenţiază reali-
tatea că autorii acestora au fost, pe de o parte
şi în covârşitoare majoritate, membri ai fostei
La 22 octombrie a.c., numărul doi în ie-
“Gamaa Islamiya” şi, pe de altă parte,
rarhia Al-Qaida, Ayman Al-Zawahiri anunţa
mujahedinii arabi aventurieri care şi-au decla-
afilierea la reţeaua teroristă condusă de
rat obedienţa faţa de Al-Qaida-mamă, fără,
Ossama Bin Laden a “Grupării Islamice Luptă-
însă a fi, propriu-zis, înregimentaţi în aceasta,
toare” din Libia şi asigura că, împreună cu ce-
în vreme ce “garda veche”, adevăraţii “al-
lelalte grupări similare din Maroc şi Algeria,
qaedişti” au acţionat, în Afghanistan şi Pakis-
deja asociate organizaţiei Al-Qaida, va trece la
tan cu deosebire, în cadrul strict al obiectivul
o nouă etapă a “luptei pentru Islam” împotriva
strategic stabilit de lider: lupta împotriva
a ceea ce el numea “regimurile eretice, mario-
“necredincioşilor cruciaţi” (occidentali) şi a ocu-
nete şi slugi ale Occidentului” din Libia, Tuni-
paţiei străine (mai puţin sau deloc împotriva
sia, Algeria şi Maroc. Anterior, acelaşi Ayman
“sioniştilor” – din motive obiective de securitate
Al-Zawahiri înscrisese pe lista “slugilor şi a ma-
lesne de înţeles).
rionetelor” Egiptul, Irakul şi Arabia Saudită.
Ori descoperirea acestui adevăr care su-
Specialiştii în problemele grupărilor
gerează încălcarea “regulilor jocului” şi o ieşire
jihadist-salafiste au pus în relaţie comparativă
de sub stindardul unic ridicat de Bin Laden pa-
acest discurs şi un alt mesaj, al lui Ossama Bin
re a întări convingerea acestuia că o revizuire
Laden de data aceasta, difuzat cu o lună mai
a alianţelor sale şi a principiilor şi structurilor
devreme şi în care acesta recunoştea că reţea-
organizatorice a deve-
ua sa a comis o serie
nit o necesitate.
de “erori”, cu precă-
dere în Irak unde acţi- Potrivit unui fost
unile combatanţilor responsabil în Consili-
jihadişti s-au soldat ului Consultativ
cu numeroase victime (Shura) al “Gamaa Al-
în rândurile civililor Islamiya” din Libia,
inocenţi. Noman Bin Osman,
citat de cotidianul lon-
Concluzia pe
donez de limbă arabă
care analiştii au des-
Al-Hayat, 26 octom-
prins-o din această
brie, construcţia ideo-
abordare prin compa-
logică salafist-
raţie este aceea că,
moderată a lui Bin
la vârful decizional al
Laden, consolidată
reţelei Al-Qaida şi,
prin contactele sale
punctual, între
cu mediile religioase
Ossama Bin Laden şi
din Arabia Saudită încă înainte de a-şi părăsi
Ayman Al-Zawahiri au apărut o serie de disen-
tara, poate avea un rol determinant în decizia
siuni şi abordări programatice diferite ale căror
liderului Al-Qaida de a-şi regândi fundamental
consecinţe îşi vor pune amprenta asupra evo-
concepţiile teologice, dogmatice, ideologice şi
luţiilor de viitor. În acest context, Ossama Bin
organizatorice, îndeosebi cele referitoare la
Laden pare a se întoarce progresiv la atitudi-
nerespectarea normelor de drept canonic isla-
nea sa de “om moderat şi partizan al soluţiilor
mic (shari’a) prin “excomunicare” abuzivă
de compromis” pe care a manifestat-o înainte
(takfir), adică declararea ca eretici a oponenţi-
de unirea, în 1996, cu “Gamaa islamiya” egip-
lor şi comiterea, pe baza acestei argumentaţii,
teană a doctorului Al-Zawahiri, paralel cu o re-
de masive epurări sectare, confesionale şi etni-
vizuire şi o regândire de fond a coordonatelor
ce.
ideologice şi organizatorice pe care îşi înteme-
iază programul de acţiune Mesajul prin care Ossama Bin Laden îşi
cerea iertare pentru “vărsarea nejustificată de
O privire mai atentă asupra “erorilor” la
541
sânge” în rândul civililor din Irak este interpre- considere că frământările, de orice natură ar fi
tat, în acelaşi timp, şi ca un semnal că liderul acestea, între Bin Laden şi Al-Zawahiri pot fi
salafist este dispus şi decis pentru o regândire exploatate, într-un fel sau altul, pentru a adânci
şi maleabilitate ideologică şi politică mai mult până la un punct critic disensiunile decizionale
decât Ayman Al-Zawahiri şi militanţii jihadişti la vârful ierarhiei Al-Qaida şi a determina, ast-
egipteni cu care colaborează şi care luptă pre- fel, colapsul operaţional al acesteia. Pe deasu-
ocupaţi nu atât de canoanele shari’a şi de res- pra deosebirilor de interpretare, Bin Laden şi
pectarea principiilor stabilite de lider, cât, cu adjunctul său sunt “condamnaţi” a rămâne ală-
deosebire, de imposibilitatea de a-şi găsi un turi fie şi din considerentul că amândoi sunt un
mijloc de subzistenţă sau de a acţiona în ţara produs reprezentativ al ideologiei salafiste în
de baştină, datorită măsurilor severe de urmă- afara căreia ei nu ar mai putea exista ca sim-
rire luate împotriva lor de către autorităţile boluri.
egiptene în ultimii ani. Chiar în condiţiile în care Ossama Bin
Este adevărat, după cum este şi firesc, Laden va decid să re-devină un reformator în
ca între Bin Laden şi locotenentul său Al- accepţia ideologică salafistă, el nu va putea
Zawahiri să existe diferenţe de abordare şi in- depăşi o “linie roşie” stabilită prin însăşi morfo-
terpretare canonică, juridică, ideologică şi poli- logia eticii sale izvorâtă din salafismul
tică, dar, în acelaşi timp, este tot atât de ade- wahhabist în care a apărut, s-a format şi s-a
vărat că disensiunile dintre ei reflectă un as- dezvoltat, astfel încât “reformele” pe care le-ar
pect de o importanţă aparte şi anume discre- putea introduce nu vor avea drept efect o
panţele dintre două generaţii adunate sub fla- “umanizare” a Jihadului său, cât, mai curând, o
mura Al-Qaida – cea a lui Ossama Bin Laden schimbare de giruetă, benefică, într-o oarecare
şi Ayman Al-Zawahiri, generaţia “clasicilor”, măsură, dar limitată: mai puţini morţi în rândul
erodată şi obosită de propriile experienţe şi musulmanilor şi mai multe pierderi şi victime în
hrănindu-se din aura “faptelor de vitejie” care tabăra “duşmanilor Islamului”.
au adus reţelei sonoritatea internaţională aure- Este neîndoielnic faptul că Al-Qaida se
olată de episodul 11 Septembrie şi generaţia află la un ceas de “bilanţ”, după o traiectorie
“lupilor tineri”, inspiraţi, mai mult decât conduşi presărată cu victorii împotriva ţintelor pe care
imperativ , de ideologia simbolisticii Al-Qaida, şi le-a ales, dar şi cu dramatice eşecuri şi
independenţi operaţional de “ghidul suprem” şi repoziţionări generate de campania
prea puţin impregnaţi ideologic de consideren- ( “cruciada”, ar zice Bin Laden) împotriva feno-
te teologice şi dogmatice. O generaţie mult mai menului terorist. Un bilanţ care presupune des-
radicală, mai non-conformistă şi, nu de puţine prinderea unor concluzii de natură să revigore-
ori, mai apropiată conceptual de modelele nihi- ze şi să facă mai performantă lupta “pe calea
liste şi anarhiste occidentale decât de tradiţio- lui Dumnezeu”.
nalul Jihad mohammedian pe care se edifică
Motivul care ar trebui, din această per-
filosofia “patriarhului” Ossama Bin Laden.
spectivă, să stârnească preocupare nu constă
Tocmai această fractură între cele două în “zbaterile metafizice” ale liderului terorist
generaţii de jihadişti a făcut ca tânăra genera- privitoare la reproblematizarea ideologică şi
ţie să refuze, în varii împrejurări, executarea doctrinară a “misiunii” sale, ci din întrebarea
“însărcinărilor” (taklifat) primite de la ultra- legată tocmai de existenţa disputelor ideologi-
radicalul Ayman Al-Jawahiri care stabileşte, ce interne între “moderaţia” lui Bin Laden şi
ex-catedra , că, pentru Al-Qaida, există două ultrarigorismul “lupilor tineri” : pe ce traiectorie
categorii de inamici : cei “de proximitate” – gu- vor evolua aceste dezbateri după ce Bin Laden
vernele şi regimurile politice arabe – şi cei nu va mai fi?
“din vecinătatea îndepărtată” – Statele Unite
ale Americii şi aliaţii acestora - : priorităţile de
atac nu mai sunt stabilite cu necesitate de Al-
Zawahiri, ci de executanţii direcţi.
Ar fi, cu toate acestea, nerealist să se
542
ARE TERORISMUL ISLAMIC O generează şi este însoţită de un regres către

DIMENSIUNE GEOSTRATEGICĂ? neputinţă al influenţei statului în contextul miş-
cării teroriste contemporane. Încercarea de a
Discursul contemporan despre
face o legătură între Irakul lui Saddam Hussein
globalizarea revirimentului islamic reflectă, în
şi 11 Septembrie s-a întors împotriva argumen-
esenţa sa, un proces de de-teritorializare în
telor preşedintelui Goerge Bush, iar faptul că
care Islamul, ca factor component al aparte-
Siria, bunăoară, oferă susţinere Hezbollahului
nenţei la o identitate specifică are tot mai puţin
libanez este adevărată, dar această mişcare
a face cu ideea de poziţionare într-o arie geo-
nu constituie un detaşament al terorismului
grafică dată, respectiv cea istorică a Orientului
Mijlociu, reconfigurat în naţionalisme separate
care, îndeosebi în regimurile autoritare, par a
oferi, în relaţiile conflictuale cu Occidentul,o
apărare şi o susţinere pentru extremism, mult
mai eficace decât democraţiile tradiţionale per-
cepute ca un produs de import a cărui imagine
pare a nu fi fost în nici un fel corectată prin
campania “antiteroristă” din Irak.
Discrepanţa dintre ceea ce ar trebui să
fie naţiunea islamică, pe de o parte, şi lumea
din jur, dominată de un puternic şi expansiv
migraţionism musulman către ţările şi comuni-
tăţile nemusulmane, pe de altă parte, alături de
ruperea punţilor dintre un teritoriu şi o cultură
pre-existente, se manifestă printr-o de- islamist internaţional.
teritorializare şi re-teritorializare generală a Is- Scurgerea către vest a Islamului şi
lamului tradiţional. globalizarea acestuia fac ca marea parte a re-
După evenimentele de la 11 Septembrie, prezentărilor pe care sunt clădite politicile pen-
tru regiunea Orientului Mijlociu, terorism şi Is-
lam să îşi piardă din relevanţă, iar strategia
războiului anti-terorist să nu ia în consideraţie
tocmai de-teritorializarea şi occidentalizarea
acestui fenomen.
Desigur, conceptul despre crearea unei
naţiuni musulmane universale (ummah) ca ac-
tor geostrategic, rămâne o utopie şi un non-
sens în măsura în care ea nu mai este decât
un rudiment anacronic al unui timp medieval
revolut şi fără atractivitate în lumea contempo-
rană. Se poate formula următoarea întrebare:
dacă vecinii arabo-islamici ai Israelului nu au
constituit vreodată o reală ameninţare existen-
ţială la adresa statului evreu, de unde ar putea
Washingtonul a decis declanşarea războiului
izvorî ameninţarea în cazul unei virtuale exis-
împotriva fenomenului terorist, atacând state,
tenţe a acestei ummah?
căci statele sunt “entităţi palpabile”, cu locaţii
cunoscute, putând, astfel, să fie mai uşor pe- Terorismul este, fără doar şi poate, o se-
depsite direct şi concret, prin operaţiuni milita- rioasă sfidare de securitate, dar combaterea lui
re. Problema care se pune este aceea că disi- poate fi realizată cu mai multă eficienţă dacă s-
parea, de-teritorializarea Islamului şi, mutatis- ar recurge nu atât la mecanismele militare, cât,
mutandi, a terorismului de sorginte religioasă cu precădere, la inteligenţă şi la mijloace poliţi-
543
eneşti concertate. tă de ceea ce înţelegem prin de-teritorializare,

Terorismul nu dispune de o strategie pe diseminare în mediul unor culturi noi şi înstrăi-
termen lung şi nu este în măsură, bunăoară, narea de propriul univers cultural genuin, pro-
să răstoarne regimuri din ţările vestice. Schim- duc reacţia de auto-protecţie manifestată, chiar
barea guvernului spaniol, după atentatele din dacă marginal, prin radicalism şi violenţă extre-
aprilie 2003 nu a însemnat şi schimbarea regi- mă.
mului monarhic statal al acestei ţări. Or pentru găsirea unei căi de mijloc şi a
Cvasi-strategia nemărturisită a unui ase- unui modus-vivendi, nici islamiştii contempo-
menea gen de terorism urmăreşte, în cel mai rani, sau neofundamentaliştii cum mai sunt nu-
bun caz, incitarea ţărilor vestice şi a Statelor miţi, nici ideologiile şi politicile vestice nu au
Unite, cu precădere, să invadeze şi să ocupe nevoie de elaborări geostrategice sofisticate
statele din zona islamică, în speranţa că acolo care, aşa cum lesne se poate constata, con-
se vor împotmoli şi vor fi învinse. duc, de cele mai multe ori, la conflict şi intole-
ranţă.
O asemenea abordare porneşte de la
convingerea teroriştilor că sentimentele anti- Ambasador prof. Dumitru CHICAN
occidentale ale maselor musulmane nu pot fi
trezite în absenţa unei ocupaţii străine directe. O “FOAIE DE PARCURS” PENTRU COM-
Terorismul islamic poate deveni un factor BATEREA TERORISMULUI
strategic doar în măsura în care reuşeşte să
determine schimbări semnificative în politica şi
În cursul lunii noiembrie a.c., la Tunis s-
percepţia statelor-ţintă. Dar Islamul în sine nu
au desfăşurat lucrările unei conferinţe internaţi-
are o dimensiune geostrategică pentru simplul
onale având ca temă lupta împotriva fenome-
motiv că el nu este implicat în problematici ca-
nului terorist, încheiată cu o serie de concluzii
re ţin de factorul teritorial.
şi recomandări care pot fi considerate o posibi-
Dincolo de frontierele geografice şi emo- lă “foaie de parcurs” în acţiunile şi demersurile
ţionale ale “Casei Islamului” (Dar Al-Islam) şi pentru eradicarea acestui flagel.
ale comunităţii islamice (Ahl Al-Islam), el ră-
mâne exclusiv o religie care încearcă, cu greu,
să se desprindă, fie şi parţial, de povara propri-
ului trecut. Există doar musulmani care îşî ne-
gociază noua identitate prin mijloace
conflictuale – paşnice, de cele mai multe ori,
violente, în alte împrejurări.
Globalizarea Islamului şi a extremismului
de extracţie islamistă nu trebuie să ne facă să
uităm că, în definitiv, terorismul religios este un
simptom marginal, care, asemenea oricărui
altuia, prezintă variate forme de manifestare
care trebuie înţelese în cauzalitatea lor intimă,
Distrugerile unui atac cu bombă la Bagdad -mai 2007
pentru a se putea stabili terapiile combative
cele mai adecvate.
Nu trebuie, în acelaşi timp, să se ignore Organizarea reuniunii a fost rod al coo-
că terorismul islamic este şi o consecinţă pato- perării dintre guvernul tunisian, Organizaţia
logică a globalizării şi politizării Islamului, a Naţiunilor Unite, Organizaţia Conferinţei Islami-
deculturalizării, dar şi o formă de protest social. ce şi Organizaţia Ligii Arabe pentru Educaţie,
Or, această deculturalizare şi chiar o anumită Ştiinţă şi Cultură (ALESCO), evenimentul re-
aculturaţie pe care lumea islamică este silită să prezentând prima acţiune de aceste fel care
o accepte în numele unor valori democratice, aduce la aceeaşi masă de dezbateri O.N.U. şi
străine şi prea puţin înţelese şi digerate, însoţi- două organizaţii islamice de incontestabilă
pondere şi prestigiu.
544
Una din ideile care au fost cu insistenţă lul în sine, cât faptul că el a fost susţinut de
subliniate este aceea că o corectă şi obiectivă reprezentanţii O.N.U. – o altă premieră prin
înţelegere a terorismului presupune plasarea care organizaţia internaţională se alătură fără
acestuia în contextul politic, religios, istoric şi rezerve unui punct de vedere al comunităţii
cultural care-l particularizează, pentru depista- arabo-islamice : deformarea voită a imaginii
rea cauzelor generatoare şi stabilirea strategii- Islamului şi acuzarea acestuia pentru crimele
lor combative corespunzătoare condiţiilor spe- comise în numele său de un număr de elemen-
cifice din fiecare ţară şi din fiecare zonă geo- te alienate şi marginalizate duce la acutizarea
grafică în parte. fanatismului extremist, a ostilităţii anti-
În acest sens, au fost propuse trei meca- occidentale şi la îngustarea căii către comuni-
nisme de acţiune : stabilirea factorilor de vulne- care, toleranţă şi dialog inter-religios.
rabilitate pe care terorismul le exploatează în Directorul general al ALESCO, Abdelaziz
domeniile social, economic, cultural şi educaţi- Osman Al-Tuayjari, aprecia că rezultatele im-
onal; elaborarea soluţiilor adecvate pentru înlă- portante ale conferinţei de la Tunis au nevoie
turarea acestor vulnerabilităţi şi carenţe, include o urmărire permanentă a modului de
siv cu asistenţă internaţională; corectarea per- transpunere în practică, la toate nivelele
cepţiilor şi interpretărilor eronate sau tenden- organizaţionale şi instituţionale şi propunea
ţioase ale Islamului, pornindu-se de la organizarea, într-un viitor cât mai apropiat, a
inacceptabilitatea punerii extremismului politic unei conferinţe internaţionale similare, sub
şi confesional în relaţie de egalitate şi chiar de auspiciile ONU, care să dezbată, să elaboreze
sinonimie cu nici o religie. şi să adopte o strategie universală pentru com-
Asumându-şi o argumentare şi legitimare baterea fenomenului terorist şi susţinerea unor
de natură religioasă şi morală, fenomenul tinde programe colective de asistenţă pentru depis-
spre realizarea unor scopuri care nu au în nici tarea şi tratarea cauzalităţilor sociale, economi-
un fel a face cu morala şi cu religia – fie că es- ce, educaţionale care contribuie la proliferarea
te vorba de Islam, sau de oricare altă credinţă. fenomenului terorist.
Este pentru întâia oară când, într-un ase- O iniţiativă benefică, fără îndoială, dar
menea cadru transfrontalier şi trans-dogmatic, care ar putea fi completată sau însoţită, cel
reprezentanţii oficiali ai lumii musulmane de- puţin tot atât de activ, de implicarea şi a altor
clară fără echivoc că terorismul fundamentalist organizaţii şi structuri ale lumii arabo-islamice,
aduce grave prejudicii prestigiului Islamului precum Organizaţia Conferinţei Islamice, cu
însuşi, victimizează state şi comunităţi musul- cele 140 de state membre, organizaţiile şi
mane şi conduce la o înţelegere deformată şi structurile colective ale lumii arabo-islamice cu
speculativă a acestei religii. activităţi în domeniul educaţiei, ştiinţelor şi cul-
turii – ALESCO, în primul rând- care să se im-
Conferinţa a adresat comunităţii internaţi-
plice în susţinerea şi implementarea rezoluţiilor
onale apelul la încetarea campaniilor de deni-
adoptate, în acest domeniu, de summiturile
grare a Islamului, semnificativ fiind nu atât ape-
organizaţiilor politice internaţionale şi regionale
– ONU, Organizaţia Conferinţei Islamice, Liga
Statelor Arabe, Consiliul de Cooperare al Gol-
fului, Uniunea Maghrebului Arab şi altele.
S-ar scrie, în felul acesta, o “foaie de
parcurs” anti-extremistă cu mult mai completă
şi cu un caracter cvasi-universal.
Dincolo de aspectele pragmatice ale co-
municărilor şi dezbaterilor, conferinţa a pus în
lumină o realitate îmbucurătoare, anume ace-
ea că elitelor politice li se alătură, tot mai mult,
cercurile religioase şi culturale în efortul de în-
Atentat la Bagdad - iunie 2007 ţelegere şi descurajare a mentalităţilor şi prac-
545
decentă, educaţia precară a individului fac din

Atentat la Karbala - Irak - august 2007
acesta o pradă uşoară pentru militantismul
fundamentalist. Iar această perspectivă este cu
atât mai neliniştitoare, cu cât 60% din totalul
populaţiei ţărilor arabe este constituită din tineri
sub 25 de ani, iar 83% trăiesc la limita sau sub
pragul de pauperitate.
O “foaie de parcurs” care dovedeşte ma-
turitate şi înţelegerea faptului că terorismul ira-
ţional nu poate fi eradicat doar prin mijloace
militare, poliţieneşti şi informaţionale. Rămâne
de văzut, însă, cât de lung va fi parcursul care
trebuie străbătut.
ticilor violente extreme, pe de o parte, şi că în
acest demers lumea arabo-islamică conştienti-
zează necesitatea de a părăsi atitudinea de LUMEA ARABO-
expectativă şi abordările teoretizante şi izolaţi- ISLAMICĂ ÎN 2007:
oniste, pentru a se alătura, la rândul său, co- ÎNTRETĂIEREA GRANIŢELOR ÎNTRE TE-
munităţii internaţionale în campania globală RORISM ŞI POLITICĂ
împotriva ideologiilor şi practicilor extremist-
fundamentaliste, pe de altă parte. La despărţirea de anul 2007, cu toate
Înţelegerea fenomenului presupune şi părţile lui bune şi rele, se cuvine să constatăm,
abordarea sa dintr-o perspectivă sociologică şi împreună cu cititorul, că lumea arabo-islamică
politică, după cum impune recunoaşterea rela- de astăzi este aceeaşi lume arabo-islamică de
ţiei organice între factorul economico-social şi ieri şi că va fi şi mâine aceeaşi lume arabo-
apariţia fenomenului terorist, în sensul că, nu islamică.
de puţine ori, indicatorii de dezvoltare econo- Situaţia internaţională este marcată de
mică a unei ţări pot fi adevăraţi senzori de dezbaterile conflictuale asupra Islamului,
avertizare asupra pericolului ca, într-un anumit conflictuale datorită, în primul rând, interferen-
context, sămânţa violenţei să-şi înceapă proce- ţelor dintre graniţele politicului şi cele ale feno-
sul de germinaţie şi de creştere. menului terorist în această lume arabo-
islamică afectată de crize politice şi economi-
Nu este suficientă condamnarea teroris-
ce şi de dispute teritoriale şi confesionale.
mului şi nici deculpabilizarea Islamului ca ge-
Economiile arabe trec printr-un proces
nerator de violenţă religioasă, deculpabilizare,
regresiv, în vreme ce uriaşele resurse materi-
altfel, inutilă şi nejustificată în măsura în care
ale şi energetice din această zonă sunt contro-
se acceptă că nici o religie nu este, în sine,
late de regimuri dictatoriale care, nu de puţine
producătoare de violenţă şi terorism. “Foaia de
ori, le utilizează pentru pauperizarea propriilor
parcurs” trebuie să pornească de la cauze şi
popoare şi finanţarea grupărilor şi reţelelor te-
să conducă la prevenirea sau anihilarea efec-
roriste, pentru exportul de viitori “martiri” sinu-
tului. Cine analizează mediul economic şi soci-
cigaşi puşi să ucidă oameni nevinovaţi în nu-
al arab va putea să constate cu uşurinţă că
mele religiei şi al lui Allah.
acesta oferă un teren fertil pentru apariţia şi
În vreme ce preţul barilului de petrol osci-
proliferarea fenomenului fundamentalist. O lu-
lează în jurul a 100 dolari, starea economică a
me în care peste 70 milioane de persoane sunt
majorităţii statelor islamice este departe de a fi
analfabete şi în care, potrivit estimărilor, numă-
stabilă şi progresivă.
rul celor care nu au un loc de muncă va oscila,
O succintă retrospectivă a celor mai im-
în anul 2009, în jurul cifrei de 25 milioane de
portante evoluţii care au avut loc în anul 2007,
oameni.
va evidenţia, între altele :
Şomajul, lipsa mijloacelor de subzistenţă 1. Căderea guvernului Palestinian la mai
546
puţin de un an de la constituire şi aceasta ca cele trei insule emirateze din Golf, aflate sub
urmare a lipsei sale de reprezentativitate pen- ocupaţia Teheranului – Abu Mussa, Marele şi
tru aşteptările poporului şi aservirii sale faţă de Micul Tomb.
Iran şi de Siria care, temătoare de concluziile Opţiunile americane de intervenţie milita-
anchetei internaţionale privind asasinarea fos- ră împotriva Iranului merg de la ineficienţă la
tului premier libanez Rafik Al-Hariri, încearcă periculozitate şi îşi pierd treptat din atractivitate
prin toate mijloacele să Împiedice alegerea no- după raportul prin care serviciile americane de
ului preşedinte al Libanului; informaţii confirmă încetarea, încă de acum
2. În Irak şi Afghanistan, actele teroriste patru ani, a programelor nucleare iraniene.
şi distructive continuă nestingherite, ca şi cum În cartea sa “Starea democraţiei”, gândi-
musulmanii ar ţine cu tot dinadinsul să demon- torul israelian Nathan Sharansky subliniază,
streze Occidentului că ei sunt proprii lor duş- fără echivoc, paradoxurile lansate de Samuel
mani; Huntington în legătură cu “ciocnirea civilizaţii-
3. Perpetuarea tensiunilor şi a frământă- lor”, bazată pe ideea că subdezvoltarea din
rilor interne din Pakistan după revenirea în ţară lumea islamică face imposibilă o convieţuire cu
a lui Nawaz Sharif şi a lui Benazir Butho, asa- aceasta. Într-o eră a inter-relaţionării rapide,
sinată după încheierea unui miting electoral la politice şi economico-sociale universale, într-o
27 decembrie situaţie care a aruncat Pakista- epocă a globalizării, lumea arabo-islamică tră-
nul într-o criză deosebit de gravă; ieşte, în continuare, izolată în sine şi aflată în
4.Încordarea survenită între Turcia şi conflict cu propria sa identitate, într-un climat
Partidul Muncitoresc al Kurdistanului (PKK) pe de conflicte şi războaie civile, de dezorienta-
fondul revendicărilor tot mai insistente ale etni- re ,anarhie şi aşteptare. Iar aceasta se petrece
cilor kurzi din Turcia, Iran, Siria de a-şi avea în paralel cu sporirea însemnătăţii geografice
propriul stat în această arie geografică, reven- şi energetice a lumii arabo-islamice şi a concu-
dicare considerată ca fiind un drept natural; renţei acerbe pentru controlul asupra rezerve-
5. Continua deteriorare a situaţiei din lor sale petroliere şi într-un context în care
provincial sudaneză Darfur, unde guvernul de creierele arabe îşi părăsesc ţările de origine: în
la Khartoum, controlat de sudanezii arabi, nea- Statele Unite şi Europa trăiesc, astăzi, peste o
gă dreptul la existenţă al triburilor de origine jumătate milion de persoane posesoare ale
africană şi impune cu forţa dreptul canonic isla- licenţei de doctorat obţinută în Occident, spre a
mic (sahri’a) asupra provinciilor şi aşezărilor nu mai vorbi de oamenii de afaceri, artiştii, ex-
locuite de ne-musulmani. perţii şi muncitorii în diferite domenii care pro-
6. La nivelul Golfului, preşedintele iranian vin din acest areal. Capitalurile islamice şi ara-
Mahmud Ahmadinejad a fost invitat, pentru be plasate în străinătate depăşesc un trilion de
prima oară, la reuniunea la nivel înalt a Consili- dolari, în vreme ce peste un milion de arabi şi
ului de Cooperare al Golfului, participare care, musulmani sunt în căutare de lucru în Europa
departe de a oferi prilejul pentru o conciliere datorită situaţiei precare din ţările lor.
între Iran şi mediul arab înconjurător, a adâncit Şi în anul 2007, ca şi în anii care l-au
şi mai mult ostilitatea deja existentă, în princi- precedat, lumea arabo-islamică a fost condusă
pal din cauza contenciosului teritorial legat de de regimuri totalitare acaparatoare şi prea pu-
ţin interesate de ceea ce se întâmplă în restul
lumii. Israel, singurul stat democratic din regiu-
ne continuă să fie criticat de dictaturile arabe,
iar Ierusalimul, oraş al păcii, continuă să fie
principala piedică în calea acestei păci.
Conferinţa de la Annapolis, convocată în
luna noiembrie, a pus în evidenţă existenţa mai
multor puncte de divergenţă: configuraţia fron-
tierelor viitorului stat palestinian care să existe
alături de statul evreu, partajarea Ierusalimului,
dezafectarea coloniilor evreieşti, revenirea re-
547
fugiaţilor palesti- dintelui

nieni la cămine- Kennedy” a afir-
le lor etc. mat el. Da,
De unde atunci cuvântul
se poate înce- preşedintelui
pe? Credem că S.U.A. era o ga-
se impune, mai ranţie suficientă
întâi, tratarea prin ea însăşi.
maladiilor de Statele musulmane, în verde cu majoritate musulmană, cu galben state în care Astăzi, sub man-
care suferă naţi- musulmanii reprezintă aproximativ 50%. datul preşedinte-
unea islamică şi lui Bush, lucruri-
arabă care, pe zi ce trece, se apropie de necu- le diferă fundamental şi poate tocmai de aceea
noscut şi în care extremiştii islamici, care nu forţele extremismului îşi găsesc loc sub soare
acceptă nici dialogul şi nici critica, sunt con- şi există pericolul de izbucnire a unei a treia
vinşi că singura raţiune a existenţei umane es- conflagraţii mondiale în numele omului şi al
te adorarea lui Dumnezeu, că lumea terestră civilizaţiei.
nu este decât un coridor de trecere către para- Dr. Riad AWWAD
dis şi către supunerea absolută în faţa regimu-
rilor totalitare terestre, către convertirea unor
oameni transformaţi în turme la credinţa islami-
că .Există musulmani care se cred deţinătorii
adevărului absolut în numele căruia au comis
măcelurile din septembrie 2001, apoi crimele
de la Madrid, din Londra, crimele care se comit
zilnic în Irak, Afghanistan, Palestina, Liban,
Sudan, Algeria, Kosovo. Eliberarea de totalita-
rismul politic şi de tradiţiile moştenite este sin-
gura cale pentru ca fidelul musulman să se
debaraseze de teamă, pentru că supunerea
fatalistă la voinţele dictaturii şi terorismului, în-
deosebi a celui jihadist-extremist , îl dezumani-
zează şi îl depersonalizează, mai ales în lu-
mea contemporană în care guvernele arabe
duc o campanie acerbă de denigrare a Occi-
dentului pentru a-şi menţine propriile poziţii şi
privilegii, pentru alungarea “fantomei” demo-
craţiei, a păcii, a reformei şi libertăţii. Regimuri-
le arabo-islamice nu pot ierta Statelor Unite
“îndrăzneala” de a fi alungat de la putere o dic-
tatură-cea din Irak- şi nici apelul la reformă şi
democratizare regională, după cum nu îi pot
ierta înlăturarea regimului terorist Talibani din
Afghanistan. Tocmai de aceea credem că
aceste politici vor continua fără vreo perspecti-
vă de schimbare.
În timpul crizei rachetelor sovietice din
Cuba, preşedintele Charles De Gaulle a refu-
zat să cerceteze fotografiile, realizate prin sa-
telit, ale rampelor instalate în această ţară, afir-
mând că nu este nevoie de aşa ceva pentru a
se convinge. “Îmi este de ajuns cuvântul preşe-
548
549
AL-QAIDA 2008: cruce de ani, i se caută, cu aceeaşi insistenţă,

PREA PUŢIN NOU SUB SOARE un răspuns cât mai util şi credibil: la aproape
un deceniu de la apariţia sa, este Al-Qaida un
factor cu influenţă notabilă în balanţa securităţii
În raportul naţionale şi internaţionale? Este o fatalitate cu
de sfârşit de an care lumea trebuie să se obişnuiască , sau şi-a
intitulat “Al- epuizat încărcătura simbolistică, îndreptându-
Qaeda în 2007: se către extincţie?
The Struggle for
Se cuvin înregistrate, aici, câteva re-
Relevance” şi
marci nu lipsite de însemnătate:
publicat în buleti-
Sigla Al-Qaida nul “Terrorism 1. Cel puţin în intervalul anului care a
Intelligence Re- trecut, ritmul acţiunilor teroriste de inspiraţie Al-
port” (Strategic Forecast Inq.-Stratfor, 19 de- Qaida a cunoscut o încetinire care nu poate fi
cembrie 2007), Fred Burton şi Scott Stewart ignorată pentru semnificaţia sa şi aceasta chiar
propun cititorilor un sumar al celor mai impor- în spaţiile considerate, prin tradiţie ţinte predi-
tante acţiuni şi evoluţii care, considerate din lecte pentru jihadismul salafist şi avem în ve-
punctual de vedere al autorilor, au implicat re- dere arealul occidental (unde nu au lipsit, to-
ţeaua fundamentalistă Al-Qaida şi “filialele” tuşi, tentative anihilate), Arabia Saudită şi Ye-
sale naţionale în cursul anului 2007, încercând men (ale căror instituţii de profil au dat serioa-
să distingă, atât cât o permit datele şi informa- se lovituri structurilor combatante şi de decizie
ţiile existente, direcţiile de evoluţie şi schimbă- salafiste) sau chiar Irakul , la care ne vom mai
rile predictibile pentru anul 2008, în plan strate- referi.
gic, operativ şi ideologic ale salafismului Au existat şi excepţii, particularizate nu
jihadist. Un demers care, în mod inevitabil, se atât prin densitate, cât prin gradul ridicat de
bazează în bună măsură pe explorarea specu- agresivitate, fie în Maghreb, prin apariţia şi ma-
lativ-interpretativă a datelor publice accesibile nifestarea “Organizaţiei Al-Qaida din
– declaraţii şi comunicate ale responsabililor Maghrebul Islamic”, constituită la începutul
politici şi militari sau mesaje lansate de lideri ai anului 2007, fie în Liban, prin celulele salafiste
organizaţiilor teroriste prin mijlocirea canalelor “Fatah Al-Islam”, lichidate de armata libaneză
de televiziune prin satelit sau a siturilor după îndelungate lupte (martie-septembrie
islamiste proprii -, în condiţiile în care informaţi- 2007) împotriva militanţilor islamişti din tabăra
ile provenind din cercurile apropiate ierarhiilor de refugiaţi palestinieni Nahr El-Bared, din nor-
fundamentaliste decizionale nu sunt – din moti- dul libanez şi, mai recent şi în mod dramatic, în
ve lesne de înţeles- puse la dispoziţia cercetă- Pakistan care pare destinat să devină noul
torilor şi, cu atât mai puţin, a opini- “cartier general” al structurilor
ei publice, sau, în caz contrar, sunt jihadiste.
prezentate trunchiat, fragmentar, Ritmul şi intensitatea atentatelor şi
sau “prelucrate” în funcţie de inte- acţiunilor violente a avut, în gene-
resele, tacticile şi strategiile impu- ral, aspectul unei maree în ciclul
se de războiul psihologic-mediatic căreia a predominat mişcarea re-
care îl însoţeşte pe cel combativ fluxului.
împotriva fenomenului terorist.
2. În ultima jumătate a anului 2007,
Cu toate acestea, cercetăto- observatorii şi consumatorul obiş-
rii şi analiştii beneficiază, în de- nuit de informaţie cotidiană au pu-
mersurile lor introspective, de o Sigla componentei media a Al Qaida tut constata valul de declaraţii şi
bază informaţională de cea mai înaltă credibili- comunicate lansate prin mijloacele mediatice şi
tate : faptul terorist însuşi, cu consecinţele sale electronice de comunicare de către liderul reţe-
şi cu reacţiile pe care le generează. lei Al-Qaida, Ossama Bin Laden şi de locote-
Din această perspectivă, se porneşte, nentul acestuia, doctorul Ayman Al-Zawahiri, al
astăzi, de la o întrebare căreia, la această răs- căror discurs a surprins, pentru prima oară,
550
prin supralicitarea politizării, în defavoarea disloc.cit), în Irak este de prevăzut un exod al
cursului dogmatic-ideologic (îndemnurile repe- jihadiştilor către ţările de origine sau în alte zo-
tate la eliberarea Palestinei, de pildă, deşi me- ne considerate mai sigure şi aceasta nu numai
sajele transmise prin intermediul datorită reuşitelor înregistrate de
Al-Jazira sunt singurul lucru pe autorităţile irakiene şi de forţele
care Al-Qaida l-a oferit palestinie- Alianţei împotriva structurilor şi
nilor până acum), recunoaşterea combatanţilor salafişti, ci şi, într-o
unor “erori” în derularea “jihadului măsură nu mai puţin importantă,
sfânt”, chemarea la unitatea de de reconsiderările survenite în po-
acţiune şi la strângerea rândurilor ziţiile şi simpatiile foştilor susţină-
etc. Toate acestea au generat tori tribali şi confesionali sunniţi
concluzia, îndreptăţită după toate faţă de “libertatea” şi “drepturile”
aparenţele, că Al-Qaida parcurge promise de Al-Qaida, dar
o stare de derută faţă de Sigla Al-Qaida Arabia Saudită neonorate.
repoziţionările adepţilor săi cât Fără o reproblematizare de esenţă a
priveşte relaţiile cu organizaţia-mamă, încer- tacticilor şi potenţialelor angajate de Occident
când să menţină în atenţie legenda puterii şi în Afghanistan, anul în curs riscă să fie martor
influenţei sale politice şi geostrategice. al intensificării procesului de “talibanizare” a
3. Ţine de domeniul evidenţei că Al- acestei ţări unde jihadisamul pare a cunoaşte
Qaida şi ideologia salafist-jihadistă, în general, un nou reviriment, susţinut fiind şi de situaţia
au intrat într-un proces de “de-globalizare” şi confuză şi fără perspective pentru o limpezire
de “autohtonizare” naţională, tinzând să evolu- apropiată, care există în Pakistanul vecin.
eze de la statutul iniţial de “mişcare ideologică” În ceea ce priveşte premoniţiile cetăţe-
la cel de “grupare” sau, mai degrabă de nilor şi decidenţilor occidentali din SUA şi Uniu-
“grupări” operative care îşi structurează proprii- nea Europeană, aprecierile converg către
le percepţii ideologice şi planurile independen- ideea că aceste state rămân vulnerabile la acţi-
te de acţiune. Un asemenea independentism a uni tactice jihadiste, chiar dacă nu este de pre-
putut să producă o disipare a cadrului unic de văzut că se va putea vorbi de acte cu dimensi-
coordonare, permiţând instituţiilor de profil ale uni strategice semnificative, fiind discutabilă
statelor să aplice puternice lovituri cadrelor şi recurgerea, de către militanţii islamişti, la arme
structurilor combatante, neconvenţionale – chimice,
aşa cum s-a întâmplat în Atentat H.Marriott Jakarta August 2003
biologice sau atomice, cos-
Arabia Saudită, Irak sau tisitoare din punct de vede-
Liban re al producţiei, dificil de
În cursul anului utilizat sub raport etnic şi
2007, cea mai “prolifică” insuficient de distrugătoare
structură salafist-jihadistă în practică, dacă ne rapor-
s-a dovedit a fi Al-Qaeda tăm la aspiraţiile ambiţioa-
algeriană din Maghrebul se ale planificatorilor de a
Islamic, situându-se, din produce efecte spectacu-
acest punct de vedere pe un loc secund după loase de anvergură din punct de vedere al
filiala irakiană şi activiştii afghani. Potrivit unor pierderilor.
rapoarte care au putut fi cunoscute, statele Astfel, orizontul 2008 al campaniei glo-
arabe maghrebiene urmează ca, în 2008, să bale împotriva Al-Qaida şi a fenomenului tero-
beneficieze de o asistenţă sporită din partea rist rămâne, la acest început de an, acoperit,
NATO, a SUA şi a aliaţilor lor pentru încă, de ceaţa incertitudinii şi, faţă de anul tre-
eficientizarea campaniei de combatere şi era- cut, nu este de aşteptat să se petreacă prea
dicare a fenomenului jihadist în această parte multe lucruri noi sub soare.
a Orientului Mijlociu.
Conform evaluărilor “Stratfor” (op.cit.,
551
FUNDAMENTALISM INDIVIDUAL, naţiune, nostalgie care, însă, se află la originea

FUNDAMENTALISM COLECTIV multora dintre contradicţiile care o macină în
vremea contemporană. Iar într-o ierarhizare
De la începutul manifestărilor sale, poli- virtuală a acestora, terorismul şi integrismul se
tica s-a definit drept artă a conducerii oameni- plasează, de departe, spre vârf. Şi vorbim de
lor. În politică se interferează morala cu intere- un terorism fundamentalist cu dublă formă de
sele şi ideologiile, binele cu răul instinctual, iar manifestare: cel individual militant pe care l-a
aceste laturi contradictorii ale comportamentu- născut sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi
lui şi psihicului uman s-au schimbat prea puţin începutul veacului XX şi, alături de el, teroris-
în esenţa lor definitorie, făcând, implicit, ca şi mul colectiv de sorginte religioasă apărut la
principiile practicilor politice să se fi modificat finele secolului trecut şi începutul mileniului al
prea puţin. treilea.
De aceea este dificil Se poate spune că terorismul
să se susţină, din punct de individual s-a dovedit a fi mai
vedere etic, că generaţia an- “omenos” decât cel colectiv .
terioară a fost mai bună de- Desigur, în ultimă analiză,
cât cea actuală în ceea ce terorismul rămâne ceea ce
priveşte practica exerciţiului este, indiferent de denumiri şi
politic. Desigur, conştiinţa etichetări, dar el era mai
socio-culturală a evoluat, cel “suportabil” în măsura în ca-
puţin în ceea ce priveşte con- re, până la sfârşitul secolului
sfinţirea respectului pentru trecut, nici un regim islamic şi
libertăţile şi drepturile cetăţe- naţionalist arab, oricât de re-
neşti şi umane. Dacă secolul presiv şi brutal, nu a practicat
XX a fost unul al marilor re- terorismul de masă. Teroris-
voluţii ideologice şi spirituale, mul secolului al nouăspreze-
al decolonizării şi consolidării celea nu a fost unul religios şi
statelor naţionale emergente, nu a avut drept ţintă societa-
secolul XXI pare a fi cel al tea în ansamblul său ci, mai
războiului între culturi şi religii degrabă, simbolurile puterii
şi chiar al războaielor intra- politice, în vreme ce teroris-
religioase, sau al celor duse mul religios colectiv de astăzi
între sisteme de putere exis- loveşte identitatea societară
tente şi grupuri greu de iden- Manual terorist Al-Battar (Sabia Profetului) şi individuală în egală măsu-
tificat şi de eliminat, într-o ră.
confruntare în care securitatea cetăţeanului şi Radicalismul religios violent se circum-
a societăţii se dovedeşte imposibil de asigurat scrie iraţionalului şi malformaţiei psihice. Tero-
în totalitate prin forţă poliţienească şi militară. ristul sinucigaş trăieşte într-un univers meta-
Autorul nu este, cu orice preţ, un parti- uman, cel al instinctului primordial care îi in-
zan exclusivist al generaţiei căreia aparţine şi cumbă obsesia că, pentru a se elibera de pro-
recunoaşte clivajele existente între generaţii priile complexe interioare, singura cale de ur-
succesive , fără de care societatea nu ar fi pro- mat este aceea a auto-anihilării şi a luării în
gresivă şi s-ar complăcea într-un confort factic. mormânt, împreună cu sine, a cât mai multor
Timp de o mie de ani, lumea arabo- victime –vinovate sau nu. Semnificaţia primiti-
islamică a vieţuit într-o efervescenţă religioasă vă a asasinatului este eliminată şi înlocuită cu
sterilă care i-a afectat vitalitatea creativă, iar dictatul apoteotic al credinţei.
contradicţiile care o erodează astăzi sunt, într- Nu credem că terorismul de sorginte
o măsură semnificativă, şi rezultat al nostalgii- religioasă islamică ar fi putut apărea dacă fide-
lor după valorile aureolate ale Evului Mediu litatea faţă de această credinţă ar fi fost reală
care i-au dat, prin religie, unitatea şi statutul de şi clară în toate palierele sale sociale, spirituale
552
Imagine aproape cotidiană la Bagdad Combaterea acestui flagel nu este o

responsabilitate exclusivă doar a statului şi a
instituţiilor sale abilitate. Lor ar trebui să li se
adauge, cu mijloacele de care dispun, forţele şi
partidele politice, aşezămintele culturale, uni-
versitare şi academice, mijloacele de informare
în masă şi, nu în ultimul rând, instituţiile reli-
gioase şi clericale. Constatăm, însă, că ulema-
lele musulmane condamnă, în mod patetic şi
declarativ, uciderea “fiilor naţiunii islamice”, dar
nici o fatwa, edict religios, nu a fost emisă pen-
tru a-i anatemiza pe mujahedinii care ucid sute
şi sute de musulmani şi nemusulmani. Este o
politică a struţului care aduce Islamului însuşi,
şi culturale pe care Islamul le generează sau le fidelilor săi şi dialogului între religii, culturi şi
influenţează. Situaţia este, însă, deosebită. civilizaţii răul cel mai pernicios, un dialog care,
Studii apărute în Occident – şi nu sunt puţine – din păcate, nu a depăşit, încă, faza declaraţiilor
argumentează că liderii, emirii, locotenenţii şi de bună intenţie şi stadiul retoricii sforăitoare
combatanţii Al-Qaida, bunăoară, au o pregătire Dacă asasinarea lui Anwar El-Sadat şi,
religioasă, cunoştinţe dogmatice şi teologice mai recent, a musulmanei Benazir Bhutto nu
extrem de parcimonioase şi confuze, departe au fost condamnate oficial de nici o înaltă faţă
de rigoarea exegezei şi comentariului, aşa cum clericală islamică, ar trebui ca Islamul – cel re-
ei înşişi pretind. Nici Ossama Bin Laden, nici velat, nu cel interpretat selectiv , după principii
Ayman Al-Zawahiri nu sunt teologi sau faqih-I, volitive labile- să-şi dovedească apetenţa isto-
interpreţi ai învăţăturii. Sinucigaşii care au exe- rică pentru îndemnul pe care chiar întemeieto-
cutat atacurile de la 11 Septembrie nu au res- rul său, profetul Muhammad l-a cuantificat în
pectat vreodată postul din luna sacră a formula care se regăseşte şi în esenţa celor
Ramadanului şi nici ritualul cotidian al celor două religii monoteiste care l-au precedat : “să
cinci rugăciuni. Mai toţi jihadiştii care au însân- nu ucizi!”
gerat Europa şi lumea arabă sunt foşti delic-
Ar fi, aceasta, o dovadă că musulmanii
venţi, criminali, infractori de drept comun, iar
responsabili faţă de propriul lor destin şi de
cei care proclamă sintagma “Islamul este solu-
propria lor situare în contemporaneitate, do-
ţia” extrag din textul coranic doar acele precep-
resc şi ştiu să îşi apere identitatea religioasă
te şi principii care se potrivesc într-un fel utopii-
originală pe care o proclamă cu o pasiune ca-
lor proprii, ignorând că religia – oricare – este
re, în sine, nu poate decât să fie meritorie şi
un sistem unitar şi interdependent de valori şi
apreciabilă.
canoane pe care fie le respecţi în integralitatea
şi unitatea lor, fie le recuzi, de plano, în ace- Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
eaşi integralitate şi unitate.
Doar în zilele care au precedat recentul Atentat cu bombă la Bali
mare pelerinaj musulman de la Mekka şi săr-
bătoarea Crăciunului în lumea creştină,
“eroismele” săvârşite de mujahedinii Al-Qaida
oferă o statistică sumbră a rezultatelor: 265 de
morţi în Algeria, Mauritania, Irak, Palestina şi
454 de răniţi, victime ale violenţei religioase.
Numai în Irak şi în aceeaşi scurtă perioadă de
timp, au căzut victime 162 de oameni nevino-
vaţi, cărora li se adaugă alte 40 de victime în
Algeria.
553
AL-QAIDA ŞI “SURORILE” SALE jihadismului salafist: înţelegând că regimurile

arabe sunt îndeajuns de puternice pentru a nu
putea fi înfrânte şi înlăturate, beneficiind, în
acest sens, şi de susţinere din partea Statelor
Unite ale Americii, militantismul fundamentalist
a decis să atragă însăşi America în confrunta-
rea directă cu islamismul activ, considerând
că, în felul acesta, guvernele arabe vor trebui ,
vrând-nevrând, să se situeze alături de aliatul
lor de peste Ocean şi să apară, astfel, pentru
mentalul colectiv arab şi Islamic, drept
“trădătoare”, schismatice”, “necredincioase”,
“aliate ale imperialismului mondial”, deci ilegiti-
me şi indezirabile pentru societăţile din statele
lor.
Din această perspectivă, Ossama Bin
Laden a conceput ideea de transformare a lup-
tei împotriva “duşmanului de proximitate” într-
Anul 1997 este considerat a fi cel care a una vizând “inamicul îndepărtat” – idee care
marcat eşecul violenţei jihadist- avea să se concretizeze, la 23 februarie 1998,
fundamentaliste “tradiţionale”, angajată în con- în “Frontul Islamic Mondial pentru Luptă împo-
fruntarea cu regimurile de guvernare în lumea triva Evreilor şi a Cruciaţilor”, cunoscut în dis-
arabo-islamică, îndeosebi în Algeria, Egipt, cursul comun drept “Al-Qaida pentru Jihad”
Libia : mişcările extremiste islamice nu au reu- sau, mai sintetic, “Reţeaua Al-Qaida” (Baza)
şit, aşa cum îşi propuseseră programatic, să-l Actele de “luptă împotriva inamicului îndepăr-
înlăture nici pe “dictatorul” preşedinte de la Al- tat” sunt îndeajuns cunoscute, începând de la
ger, nici pe colonelul-lider al Jamahiriei libiene, aruncarea în aer a ambasadelor americane de
nici pe “faraonul” Hossni Mubarak de la Cairo. la Nairobi şi Darussalam (12 octombrie 2000),
trecând prin atacul împotriva distrugătorului
Cauzele sunt multiple şi ne referim la ele
American “U.S.Coole”, în portul yemenit Aden
în altă parte a prezentului buletin, iar acestea
şi până la atentatele de la 11 septembrie 2001.
au determinat, din partea grupărilor
fundamentaliste armate, o regândire şi o re- Liderul reţelei Al-Qaida a decis de unul
evaluare de fond a strategiilor proprii, fiecare singur să atace America la ea acasă, ignorând
făcând-o din considerente aparte care le-au rezervele şi chiar opoziţia unora dintre consilie-
şubrezit coeziunea ideologică, individuali- rii şi colaboratorii apropiaţi, precum mollahul
zându-le şi producând diversificarea acestora Mohammad Omar, liderul Mişcării Talibane,
într-un spectru larg de formaţiuni mai mult sau
mai puţin deosebite una de alta. Jihadiştii egip-
teni şi-au diminuat în mod dramatic acţiunile
ofensive, cei algerieni şi-au repliat rândurile
într-o nouă structură, “Gruparea salafistă pen-
tru Propovăduire şi Luptă”, iar cei libieni au
ales să plece în Afghanistan.
Tot către acest adăpost s-a îndreptat şi
Ossama Bin Laden, împreună cu prietenul şi
viitorul său locotenent, egipteanul Ayman Al-
Zawahiri, atunci când, în 1996, nu s-a mai vă-
zut dorit pe teritoriul sudanez. A fost momentul
după care o importantă prefacere avea să se
producă în gândirea conceptuală şi tactică a Ayman Al-Zawahiri
554
tot atâtea alte Al-Qaida inspirate de organiza-

ţia-mamă, sau “surori” mai mult sau mai puţin
vitrege sau independente ale reţelei lui
Ossama Bin Laden şi care, asemenea schijelor
unei grenade, s-au împrăştiat şi ameninţă, în
continuare, să se împrăştie în toate colţurile
planetei.
Vorbim, astăzi, de “Al-Qaida din ţara ce-
lor două râuri” (Irak), “Al-Qaida din Insula ara-
bilor” (Arabia Saudită, Yemen), după cum vor-
bim de reţele sau extensii qaidiste din Europa,
de “Al-Qaida din Magrebul Islamic”, dramatic
implicată în violenţele din Algeria, Tunisia şi
mai conştient, probabil, de consecinţele unui Maroc şi vom putea vorbi, într-un viitor previzi-
atac de anvergura celui din septembrie 2001 şi bil, de alte “Qaide” în Levant (Siria, Liban, Pa-
partizan al concentrării acţiunilor de Jihad îm- lestina, Iordania) şi în valea Nilului egiptean.
potriva evreilor şi a statului Israel.
Se poate afirma că nu atât structurile in-
În doar aceşti trei ani, Bin Laden a reuşit stituţionale şi organizatorice ale reţelei, cât spi-
să-şi creeze şi să consolideze alianţe în ritual, simbolistica şi ideologia acesteia conti-
Afghanistan şi să înregimenteze fanatici nuă, în pofida diverselor speculaţii, să repre-
“celebri”, precum yemenitul Abdel Rahim Al- zinte un centru de atracţie pentru jihadiştii şi
Nasheri, organizatorul atacului împotriva am- mujahedinii din toate regiunile lumii, iar, din
barcaţiunii militare americane menţionate, sau acest punct de vedere, “meritul” revine în bună
Khaled Sheikh Mohamed autor al ideii de exe- măsură, Statelor Unite ale Americii care au
cutare a unor atentate teroriste prin folosirea oferit lui Ossama Bin Laden un dar pe care
de avioane civile deturnate. În plus, lui i s-a acesta nu l-ar fi obţinut decât într-o perioadă
alăturat şi gruparea jihadistă egipteană Jihad , lungă de timp şi cu eforturi suplimentare şi
înfiinţată şi condusă de doctorul Ayman Al- anume unificarea jihadismului sub propriul său
Zawahiri. standard. Iar consecinţele acestei realităţi sunt
Este clar că, din 2001 şi până în momen- dificil de prognozat şi, mai ales, de contracarat.
tul de faţă, campania globală împotriva feno- Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
menului terorist , iniţiată şi condusă de S.U.A.,
a câştigat mai multe lupte, dar nu şi războiul –
nici împotriva rebelilor
Talibani care, astăzi, şi-au
restabilit controlul asupra re-
giunilor sudice şi sud-estice
ale Afganistanului, nici împo-
triva principalului obiectiv te-
rorist întruchipat de Al-
Qaida, mai activă ca oricând
la frontiera dintre Pakistan şi
Afghanistan , o reţea care,
operaţional şi organizatoric,
nu mai este Al-Qaida dinain-
tea anului 2001.
Periculozitatea acesteia
nu mai izvorăşte din ea în-
săşi, ci din aceea că ideolo-
Atentat la Alger - decembrie 2007
gia şi sloganele sale au creat
555
UMBRA TERORISTULUI SINGURATIC

Cinematografia şi literatura de ficţiune
au produs câteva magistrale opere în care este
portretizat legendarul, misteriosul şi însingura-
tul justiţiar – omul care, în umbră şi pe cont
propriu, îşi asumă misiunea de a face, manu
militari, dreptate acolo unde legea instituţională
se dovedeşte neputincioasă sau nepăsătoare.
În ultimii ani, imaginea îndrăgitului perso-
naj împărţitor de dreptate, pare a fi subminată
şi înlocuită progresiv, cu o nouă realitate, opu-
să şi preocupantă pentru opinia publică şi insti-
tuţiile de securitate – aceea a “teroristului sin-
guratic”.
Îndeosebi după 11 septembrie şi după
declanşarea războaielor din Afghanistan şi
Irak, în cadrul campaniei globale de lupă împo-
triva fenomenului terorist, ideologia şi infras-
tructurile operative de tip Al-Qaida au cunoscut
o evoluţie centrifugă manifestată prin apariţia
unui mozaic de grupări combatante indepen-
dente, cu dimensiuni reduse din punct de ve-
dere numeric-uman şi inspirate, în grade diferi-
te, de gândirea jihadist-salafistă. Acestea nu
se mai supun, cu necesitate, unei ierarhii per- Adolescent adept HAMAS
sonalizate de la care să primească indicaţii şi
ordine, stabilindu-şi fiecare deciziile şi
persoană, indiferent de identitatea sa naţiona-
alegându-şi de sine-stătător ţintele, tacticile şi
lă, etnică, religioasă şi culturală, care practică
mijloacele de acţiune.
actul terorist din motive ce pot diferi pentru fie-
Acest proces de dispersie şi care caz în parte.
“miniaturizare” nu a încetat, el tinzând să pro-
“Lupul singuratic” este acea persoană
ducă o “pulverizare” a monolitului până la nive-
care acţionează pe cont propriu, fără a primi
lul indivizilor care îl alcătuiesc şi care sunt de-
ordine şi chiar fără a avea legături cu o entitate
terminaţi de raţiuni personale pentru a acţiona
organizată”, spun autorii citaţi care mai sublini-
pe cont propriu, transformându-se în “lupi sin-
ază diferenţa esenţială dintre un asemenea
guratici”, cum sunt numiţi în lexicul celor care
individ şi aşa-numitul “element aflat în conser-
urmăresc şi analizează acest fenomen.
vare”: în vreme ce acesta din urmă, integrat în
Care este portretul, încă nu îndeajuns de societatea-ţintă, poate rămâne în aşteptare
bine schiţat, al unui asemenea personaj? perioade îndelungate de timp, putând fi activat
Analiştii Fred Burton şi Scott Stewart la ordin, cel dintâi, la fel de integrat în mecanis-
avansează o definiţie care reţine atenţia prin mele sociale, îşi alege singur momentul în care
efortul de a elimina sau diminua, cel puţin, im- devine activ, natura şi proporţiile actului pe ca-
precizia cu care acest termen este, de cele mai re urmează să-l execute.
multe ori, abordat (în “The Lone Wolf Motivaţiile acestor “terorişti free-lancers”
Disconnect”, Terrorism Intelligence Report, sunt, în mod firesc, variate şi ele oscilează în-
STRATFOR, 30 ianuarie 2008). tre raţiuni ideologice, politice, convingeri reli-
Trebuie reţinut că noţiunea de “terorist gioase, tulburări psihice, sau combină puţin
sau lup singuratic” excede teritoriul islamismu- din toate acestea. Tocmai de aceea, este ne-
lui fundamentalist pentru a include pe oricare cesar să se opereze o distincţie bine precizată
556
între “teroriştii singuratici” care, în mod conşti- câteva au fost funcţionale, producând, în cei
ent şi activ, decid ca, dintr-o determinantă poli- 18 ani de “activitate” a celui în cauză doar trei
tică, religioasă sau de altă natură, să lovească victime omeneşti.
în mod cât mai dramatic structurile şi valorile Pe de altă parte, devenirea mentalităţii
societăţii în care trăiesc sau în care sunt inte- teroriste şi a propensiunii pentru fapte de vio-
graţi, pe de o parte, şi cei pentru care resortul lenţă presupune un proces de radicalizare şi
actului extrem se regăseşte în labilitatea men- fanatizare a conştiinţei ca element motrice al
tală şi comportamentală. comportamentului extrem, “achiziţie” dificilă
Deşi este şi trebuie să fie o preocupare dacă nu imposibil de realizat în izolare, în afara
pentru instituţiile implicate în protecţia statului relaţiilor, conexiunilor şi a dinamicii sociale.
şi a societăţii, chiar dacă nu a ajuns la un grad Fără doar şi poate, abordarea ficţională
notabil de aplicabilitate, teoria “lupului singura- şi teoretică a personalităţii şi profilului
tic” rămâne grevată de impedimente care, cel “teroristului singuratic” poate să pară terifiantă
puţin pentru un viitor previzibil, fac ca persona- din perspectiva consecinţelor pe care un indi-
jul prototip în cauză să nu se transforme într-o vid solitar şi anonim, dar puternic motivat şi
prezenţă frecventă şi multiplicată substanţial, auto-îndoctrinat le poate produce pentru secu-
iar Fred Burton şi Scott Stewart (op.cit.) cred ritatea şi liniştea socială atunci când actele sa-
că principala problemă în acest sens se regă- le coincid, accidental, cu cele plănuite de orga-
seşte în insuficienţa pregătirii şi a calităţilor ne- nizaţii ale terorismului structurat sau când un
cesare pentru planificarea, organizarea şi exe- asemenea singuratic poate fi manipulat, deve-
cutarea unor atacuri de amploare cu şanse nind, inconştient, un instrument orb pentru pu-
garantate de reuşită. Ori înlăturarea acestei nerea în practică a proiectelor urmărite de tero-
carenţe în cadrul societăţii reale este proble- rismul naţional şi internaţional organizat în
matică şi suficient de riscantă. structuri combative.
Unii celebri “însinguraţi”, precum Timothy S-ar putea susţine că ne aflăm în faţa
McVeight, “bomberul” de la Oklahoma City, au unor teoretizări conceptuale, ceea ce nu este
beneficiat de o relativă experienţă militară fie în departe de adevăr. Dar cine şi-ar fi putut imagi-
cadrul armatei, fie ca membri sau simpatizanţi na, tot la nivelul speculativ, că alienaţi mintali,
ai unor formaţiuni extremiste, xenofobe, neo- inclusiv femei, vor fi folosiţi pe post de bombe
naziste etc. umane, aşa cum s-a întâmplat la începutul
Există, desigur, destule surse de infor- lunii februarie, în capitala irakiană?
mare care pot fi accesate – documentarele Ceea ce este acum doar o umbră – cea
postate pe Internet, sau puzderia de “manuale” a teroristului singuratic – ar putea deveni o no-
şi “ghiduri” de terorism, dar acestea pot suplini, uă şi neliniştitoare prezenţă.
dar nu substitui instrucţia practică. “A practica,
ore în şir, jocul video de inspiraţie neo-nazistă
“Purificarea rasială”, de pildă, nu în-
seamnă în mod automat că jucătorul va
deveni un expert ucigaş” remarcă Ra-
portul STRATFOR.
Nici superioritatea nivelului de
acumulare intelectuală nu este suficien-
tă pentru a ţine loc de instrucţie şi expe-
rienţă. Este edificator, în acest sens,
exemplul “genialului” “unabomber”
Theodore Kaczynski care şi-a consa-
crat vreme îndelungată, cu o inteligenţă
ieşită din comun, pentru a concepe şi a
construi bombe; din cele 16 asemenea
încărcături pe care le-a realizat, doar
Atentat la Alger decembrie 2007
557
ORIZONT ECONOMIC
Există, pe de altă parte, suficiente sem-

ORIZONTURI: LUMEA ECONOMICA 2008 nale potrivit cărora criza petrolului va activa şi
mai mult cursa pentru descoperirea unor surse
alternative de energie prin atragerea agricultu-
În tradiţia fiecărui început de an, econo- rii în industria producătoare de combustibili.
miştii şi analiştii încearcă să sintetizeze ceea “Cursa pentru etanol” –produs ecologic din
ce a fost definitoriu pentru economia lumii în plante agro-alimentare – porumb, soia, sfeclă,
anul precedent şi trestie de zahăr – va duce, pe termen mediu, la
să prognozeze scoaterea din circuitul tradiţional a unor su-
evoluţiile posibile prafeţe agricole tot mai mari din cele destinate
ale acesteia în ur- producţiei de materii prime agro-alimentare,
mătoarele douăs- îndeosebi în ţările cu economie predominant
prezece luni. Pen- agrară, ceea ce va avea ca efect nu numai o
tru perspectiva deteriorare a securităţii alimentare, dar şi o
anului 2008, eco- tendinţă de masive deplasări demografice ale
nomia globală pare populaţiei înfometate din ţările sărace către
a fi pusă în faţa cele în care speră să găsească această securi-
perspectivei de a tate.
trebui să plătească
Runda negocierilor de la Bali, destinate
factura stagnării pe care a cunoscut-o pe par-
adoptării unui protocol adiţional al Acordului de
cursul anului încheiat, stagnare datorată serii-
la Kyoto pentru protecţia mediului şi reducerea
lor de crize dintre cele mai diverse - materiale,
emisiilor de noxe, ameninţă să genereze dis-
financiare sau politico-militare - pe care lumea
pute şi concurenţe ascensionale între marii
le-a traversat.
poluatori şi consumatori – China şi India, pe de
Cel puţin până în momentul de faţă, pro- o parte, şi America şi statele europene, pe de
nosticurile privind traiectoria evoluţiilor econo- altă parte- în asemenea măsură încât – fapt
mice în noul an subliniază, aproape la unison, simptomatic- chestiunile poluării şi ale accesu-
acumularea unor riscuri şi incertitudini îngrijo- lui la surse de energie nepoluantă riscă să pu-
rătoare, 2008 fiind catalogat, mai degrabă, nă sub semnul incertitudinii chiar organizarea
drept unul de risc. la Beijing a viitoarelor jocuri olimpice.
Criza creditelor imobiliare care a afectat Se poate constata că temerile analiştilor,
piaţa americană în ultima parte a anului înche- dar şi ale planifica-
iat va continua, spun analiştii, să-şi pună am- torilor şi
prenta negativă asupra ritmului de dezvoltare a decidenţilor politici
economiilor naţionale, îndeosebi a celor de pe şi economico-
continentul european, iar barilul de petrol care, financiari sunt le-
pentru prima oară în istoria acestui sector, s-a gate de trei mari
vândut cu un preţ superior pragului psihologic pachete de proble-
de 100 dolari, ar putea avea perspectiva deloc me ai căror nori
îmbucurătoare a atingerii unei cote mult mai pot să întunece, o
mari până la finele anului în curs, fiind greu de dată mai mult, ce-
cuantificat, dar uşor de imaginat impactul aces- rul economiei în
tei evoluţii asupra pieţei şi a economiilor con- anul 2008: criza
sumatoare. financiară, evoluţia valorică a dolarului şi infla-
Aşa-numita criză americană pe piaţa de marea preţurilor la materii prime şi resurse
creditare imobiliară nu pare a se încheia prea convenţionale de energie. “Obstinaţia” cu care
curând, ea depăşind, deja, efectele măsurilor moneda americană continuă să rămână slabă
de contracarare adoptate de autorităţile finan- sugerează că aceasta este menţinută cu bună
ciar-bancare şi ameninţând ca, în perspectivă, ştiinţă în asemenea situaţie exterioară contro-
dinamica pieţei acestui sector să rămână pu- lului şi regulilor, conducând la o consolidare
ternic prudenţială şi încetinită. forţată a monedei europene până la niveluri
558
ORIZONT ECONOMIC (continuare)
care încep să îi îngrijoreze chiar şi pe partizanii Evaluările, voit sau nu alarmiste, despre
unui Euro cât mai forte. un început de recesiune a economiei america-
Creşterea costurilor şi a preţurilor la mane pot constitui un motiv de preocupare pentru
teriile prime este, la rândul său, o poartă către economiile emergente care văd în aceasta ris-
intrarea într-o nouă criză majoră. Fantoma in- cul unei re-desenări a hărţii schimburilor co-
flaţionistă pare a-i vizita tot mai frecvent pe gu- merciale la nivel planetar. Pentru China, de
vernatorii băncilor centrale din ţările dezvoltate pildă, 20% din totalul exporturilor sunt
care se văd puşi în faţa unei ecuaţii foarte pre- direcţionate spre S.U.A., constituind un aport
cise : fie să susţină o evoluţie care duce în vâl- semnificativ la dezvoltarea economiei chineze.
toarea inflaţiei, fie să opteze pentru o stabilitate Or, o involuţie în acest sector poate avea un
şi stagnare a preţurilor chiar cu riscul de a în- efect inhibator asupra unor echilibre internaţio-
cetini ritmul de dezvoltare. nale deja aşezate şi devenite tradiţionale şi
indispensabile.
Desigur, nu toate
zonele economice ale Nu de neglijat es-
lumii sunt afectate în te şi un alt element evo-
mod identic şi cu ace- cat în rapoartele econo-
eaşi intensitate. Statele miştilor, dar, deocamda-
emergente, în frunte cu tă, insuficient aprofun-
China, India, Federaţia dat, chiar dacă anul
Rusă vor putea să re- 2008 poate constitui
ziste şi să aplice măsuri punctul de start. Este
de auto-protecţie, înde- vorba de ceea, ce am
osebi în condiţiile în ca- menţionat deja, şi anu-
re ele reprezintă, împre- me de relaţia dintre
ună, jumătate din dina- convulsiile de pe piaţa
mica dezvoltării econo- globală a resurselor
mice mondiale, având energetice , de materii
şansa, întrevăzută într-un raport al Fondului prime şi agro-alimentare şi reacţia pe care
Monetar Internaţional, să rămână, şi în 2008, această situaţie o produce în planul declanşării
motorul acesteia, în contextul în care, potrivit unor ample deplasări emigraţioniste către alte
aceluiaşi raport care, evaluând indicii de dez- zone geografice, economice, culturale, reli-
voltare economică a ţărilor industrializate, con- gioase şi sociale.
stata faptul că acesta a cunoscut, în 2007, un Concluziile ultimei runde a Forumului
vizibil regres pe ambele maluri ale Atlanticului, Economic Mondial desfăşurat la Sharm El-
îndeosebi în ţările occidentale anglo-saxone. Sheikh, în Egipt, puneau în evidenţă aceleaşi
Alte documente ale Fondului Monetar trei mari categorii de sfidări cu care edificiul
Internaţional şi ale Organizaţiei Mondiale a Co- economic al lumii se va confrunta în anul 2008
merţului care pornesc de la o analiză compara- şi anume cele generate de perpetuarea fluctu-
tivă între realităţile economico-financiare ale aţiilor şi a instabilităţii pe pieţele financiare in-
anului care tocmai s-a încheiat şi evoluţiile ternaţionale, insecuritatea alimentară şi instabi-
predictibile în cursul anului 2008, prognozează litatea energetică internaţională.
o reducere a indicatorilor medii de dezvoltare În absenţa unor soluţii realiste şi rapide
economică a acestor ţări în proporţii descen- pentru perturbaţiile economice care au carac-
dente de la 1,9 la 1,8% pentru Franţa, 2,6- terizat anul 2007, programele economice pen-
1,8% pentru Germania, 2,2-2,00% în Statele tru noul an riscă să fie caracterizate de un pe-
Unite ( pentru care analiştii afirmă, chiar, că simism şi mai accentuat, în raport cu progno-
recesiunea economică a început odată cu 1 zele elaborate la începutul anului trecut.
ianuarie 2008), 1,9-1,6% în Brazilia, 4,8-4,6% Ambasador prof. Dumitru CHICAN
în China, 8,8-8,6% în India, 7,3-6,5% în Fede-
raţia Rusă, etc.
559
Tranzacţii în PetroEuro sau PetroDolari?

Atât înainte cât şi după apariţia monedei
Euro în mediile de specialitate s-a analizat şi
au fost emise diferite teorii şi presupuneri pri-
vind viitorul acesteia şi influenţa Euro pe piaţa
financiară internaţională, în economia mondia-
lă în general.
Unul din subiec-
Exporturi în Dolari tele care reapar cu o
Ţara Mil.b./zi anumită periodicitate
A.Saudită 6,67 este acela al efectuă-
rii tranzacţiilor cu pe-
Kuweit 2,29 trol în această mone-
Irak 2,55 dă, în locul dolarilor.
După mai multe sur-
Total 12,41 se, în noiembrie
2000, Saddam Hussein a început să exporte rile în Euro, yeni sau lire sterline nu au crescut
petrolul irakian cu plata în Euro, iar această în acelaşi ritm.
intenţie s-a adăugat pe lista motivelor impor- La ultima reuniune a Organizaţiei Ţărilor
tante pentru care SUA a considerat că trebuia Exportatoare de Petrol (OPEC) miniştrii petro-
înlăturat de la putere. Programul “petrol contra lului din ţările membre au abordat şi problema
hrană” a fost încheiat în mai 2003 şi soldul eventualei treceri de la dolari la Euro, având în
acestui cont a fost transformat în dolari. În iu- vedere declinul monedei americane din perioa-
nie 2003, la aproape patru luni de la invazia da respectivă. Reprezentanţii Venezuelei, Ira-
SUA, Irakul a revenit la exportul petrolului nu- nului şi Algeriei au fost pentru trecerea la Euro,
mai în dolari. Supremaţia globală a dolarului a în timp ce Arabia Saudită şi Kuweitul - ambele
fost recâştigată. ţări deţinătoare a unor mari depozite de mone-
Ceea ce este sigur este faptul că deja dă americană - au insistat ca această proble-
unele din principalele ţări exportatoare de pe- mă să fie mai atent studiată, astfel încât reuni-
trol (Iran, Venezuela) au unele contracte de unea s-a încheiat cu hotărârea de a se face un
petrol cu plata în Euro, tendinţa putând fi apre- studiu mai detaliat asupra impactului deprecie-
ciată ca fiind în creştere, tot mai multe state rii dolarului asupra ţărilor membre şi posibile
exportatoare de ţiţei adoptând politica exportu- consecinţe ale desfăşurării tranzacţiilor OPEC
rilor atât în Euro cât şi în dolari. Aceasta atât în Euro.
ca urmare a declinului dolarului, dar şi a unor Conform opiniilor unor experţi, la prima
diferite interese Exporturi în Euro impresie, exportul petro-
Export petrol în dolari şi euro p o l i t i c o - lului în Euro nu are un
Ţara Mil.b/zi % Euro economice, opu- Ţara Mil.b./zi impact deosebit, deoare-
dol. se celor america- Rusia 6,67 ce principalele monede
EAU 2,33 40 ne. sunt uşor convertibile,
Norvegia 2,29
Creşterea ca urmare exportatorul
Nigeria 2,19 30 Iran 2,55 nu suportă imediat o
preţului petrolului
în dolari, care la Venezuela 3,36 eventuală pierdere de
Mexic 1,80 10
sfârşitul anului curs, ca urmare efectuă-
Algeria 1,68 rii tranzacţiilor într-o mo-
Libia 1,34 20 2007 a ajuns la
100 dolari/baril, Total 15,55 nedă sau alta. Însă, o
Kazahstan 1,06 50 schimbare atât de mare
în timp ce preţu-
induce unele consecinţe mai puţin previzibile şi
Qatar 1,02 20
mai ales un impact psihologic. Hotărârea
Total/ 9,74 28,33 OPEC de a trece la Euro poate însemna un
Media semnal clar că producătorii de petrol “nu mai
560
O eventuală schimbare de atitudine a

OPEC în ceea ce priveşte trecerea la Euro, va
avea influenţe pozitive asupra Uniunii Europe-
ne, cu beneficii pentru ţările şi societăţile co-
merciale din acestea, riscul valutar al acestor
ţări în tranzacţiile cu
Cereri import în Dolari
OPEC urmând să sca-
dă. Pe de altă parte, Ţara Mil.b./zi
desfăşurarea tranzacţi- SUA 20,03
ilor OPEC în Euro va
duce la reducerea glo- Rusia 2,80
bală a cererii de valută India 2,32
Cereri import în Euro au aceeaşi încredere în americană, ceea ce va
Canada 2,19
viitorul SUA”, a apreciat influenţa negativ finan-
Ţara Mil.b./zi 2,17
vicepreşedintele ţarea deficitului buge- Coreea de S
Germania 2,68 Chevron Corporation tar şi de plăţi al SUA. Brazilia 2,10
Franţa 2,06 Peter J. Robertson, ce- Răspunsul la în-
ea ce va influenţa în A. Saudită 1,77
trebarea dacă OPEC
Italia 1,87 mod hotărâtor investiţii- va decide să treacă de Mexic 1,75
M. Britanie 1,72 le. Manifestarea practi- la plăţile în dolari la Indonezia
că a acestei neîncre- 1,16
Euro este deocamdată
Spania 1,54 deri poate împiedica o dificil de anticipat, pă- Altele 11,96
Iran 1,43 revenire a monedei rerile experţilor fiind Total 48,25
americane, iar după împărţite. Arabia
Olanda 0,92
cum declara ministrul Saudită îşi menţine opinia şi insistă ca o even-
Altele 3,78 saudit de externe tuală trecere la Euro să nu aibă loc deocamda-
“numai faptul că ţările tă, această poziţie fiind favorabilă monedei
Total 16,00
OPEC studiază posibili- americane.
tatea renunţării la dolar va avea un impact”,
Nu putem însă să nu observăm că o
adăugând că o cădere a dolarului va avea mari
eventuală decizie de a trece la plata petrolului
efecte negative asupra ţărilor OPEC. Aşa cum
în Euro va fi în principal o decizie politică, mai
menţionam anterior, Arabia Saudită şi Kuweitul
dificil de luat la nivel global, dat fiind opoziţia
au mari depozite de dolari, iar împreună cu
americană la o asemenea măsură, care-i afec-
Emiratele Arabe Unite (EAU) deţin aproximativ
tează grav interesele economice. Nu este ex-
aceeaşi rezervă de dolari ca şi China -cel mai
clus însă ca, treptat, unele state să treacă la
mare deţinător străin de monedă americană.
această opţiune. Astfel, Siria a trecut, din fe-
Interesul lor
Cereri import în dolari şi euro bruarie 2003, la toate tranzacţiile cu valute
este de a-şi
Ţara Mil.b/zi % Euro străine din dolari în Euro, ca urmare a confrun-
menţine
dol. tărilor politice cu SUA. Mai mult, Iranul, a de-
aceste re-
clarat încă din 2005 că doreşte să deschidă o
zerve la o China 2,33 30
Bursă de Petrol cu tranzacţii în Euro. Astfel, în
valoare cât
2,19 40 martie 2007, cel mai mare importator chinez de
mai ridicată, Japonia
petrol iranian, Zhuhai Zhenrong Corp, anunţă
în timp ce Venezuela 1,80 50 că a început să plătească petrolul iranian în
alte ţări, ca-
Euro de la sfârşitul anului 2006. În iulie 2007
re deja şi-au Total/Media 12,50 40
Iranul a cerut Japoniei să achite importurile
di versi ficat
petroliere în Yeni, cerere acceptată de Nippon
încasările
Oil în septembrie 2007, iar în decembrie 2007
din exporturi petroliere, cum este Iranul, la care
Iranul anunţă că a încetat să accepte plata pe-
se adaugă şi motive de ordin politic, doresc să
trolului în dolari. În ianuarie 2008 ministrul ira-
se renunţe la dolar.
nian de finanţe Davud Danesh-Jafari declară
561
public că Bursa Iraniană de Petrol va fi inaugu- sensibilitate şi forţă reactivă la evenimente şi un

rată la începutul lunii februarie, cu ocazia ani- exemplu edificator în acest sens îl oferă saltul
versării Revoluţiei Islamice. înregistrat după recenta asasinare a fostului
Corneliu PIVARIU premier pakistanez, Benazir Bhutto, deşi Pakis-
tanul nu este o ţară producătoare de petrol. In-
tervenţiile militare în Afghanistan şi Irak şi-au
Piaţa mondială a petrolului pus, la rândul lor, amprenta profundă asupra
în contextul tensiunilor dintre Iran şi SUA evoluţiilor de pe piaţa internaţională a acestei
surse de energie, la fluctuaţiile pe care aceasta
le-a înregistrat şi le înregistrează contribuind şi
prognozele referitoare la posibilele diminuări ale
stocurilor federale americane, violenţele din Ni-
geria şi Algeria, politica de independentism
“rebel” a preşedintelui venezuelan Hugo
Chavez sau acţiunile armate ale Turciei împotri-
va rebelilor separatişti kurzi din nordul Irakului.
Toate acestea şi, în general, conflictele
pe care le cunoaşte lumea contemporană, înde-
osebi în Orientul Mijlociu şi în regiunea Golfului
Persic, unde mocneşte un conflict ameninţător
între Statele Unite ale Americii şi Iran, devalori-
zarea monedei americane şi disproporţia între
cererea în creştere şi oferta cvasi-staţionară
Când, la începutul anului 1998, preţul permit evaluarea că ascensiunea preţului petro-
petrolului a scăzut la mai puţin de 10 dolari/ lului nu are perspective de a înceta într-un viitor
baril, analiştii şi experţii optimişti apreciau că previzibil.
acesta se va menţine la un nivel apropiat de Aflat la începutul lunii ianuarie în Israel şi,
această cifră, putând atinge, cel mult, nivelul de apoi, în capitala emirateză Abu Dhabi, preşe-
12 dolari până în anul 2005. dintele american George Bush şi-a reiterat viru-
Prognozele nu s-au confirmat. Seria de lentele atenţionări şi avertismente la adresa Ira-
măsuri adoptate de OPEC şi de către marii pro- nului care “a fost, este şi va continua să repre-
ducători, de reducere a cotelor de extracţie au zinte o serioasă ameninţare la adresa păcii în
determinat o revigorare a valorii de piaţă care a lume, atâta vreme cât comunitatea internaţiona-
crescut, progresiv, la 25-30 dolari/baril şi la o lă nu se va uni pentru a-l împiedica să intre în
sporire a producţiei OPEC cu cca. 500-600.000
barili pe zi.
La sfârşitul anului 1999, ca urmare a scă-
derii de către OPEC a cotei de extracţie a state-
lor membre, barilul de petrol s-a vândut cu 23
de dolari şi cu 29 dolari în ianuarie 2000, sărind,
în luna martie a aceluiaşi an, la 30 dolari pentru
un baril.
Faţă de tensiunile şi conflictele locale şi
regionale care au izbucnit în diverse părţi ale
lumii, acest mecanism s-a dovedit, în cele din
urmă, nefuncţional, creşterea preţurilor intrând
într-o rapidă tornadă ascensională care, la fine-
le anului 2007, a ridicat valoarea barilului până
la plafonul de 100 dolari, nivel chiar depăşit,
vremelnic, la începutul acestui an.
Preţurile petrolului manifestă o puternică
562
posesia bombei atomice”. catori care ţin de dinamica economiei globale,

Într-o regiune a lumii care înmagazinează această probabilă involuţie şi un nou război în
cca. 730 miliarde barili de petrol şi în care se zona Golfului nu poate deschide decât perspec-
află strâmtoarea Hormuz – vital coridor de scur- tive prea puţin încurajatoare cât priveşte satis-
gere a aurului negru către piaţa internaţională -, facerea apetitului de energie al lumii.
orice conflict activ între SUA şi Iran, fie el redus Cât de periculoase sunt, totuşi, aceste
la simple hărţuieli, sau extins la o confruntare ameninţări în condiţiile actuale de la începutul
de scurtă sau lungă durată – va declanşa o re- anului 2008?
voluţie fără precedent pe piaţa petrolului care, La 22 ianuarie a.c., Consiliul de Securita-
potrivit experţilor, ar putea urca, din punctul de te a adoptat o rezoluţie prin care înăspreşte
vedere al preţurilor, către 150 şi chiar 200 sancţiunile împotriva Iranului prin noi limitări ale
dolari/baril, prin simpla paralizare a livrărilor deplasărilor de persoane şi îngheţări ale depo-
provenite din câmpurile terestre şi maritime ale zitelor bancare iraniene în exterior. Cu toate
Golfului Persic, dovedind, astfel, încă o dată, acestea, observatorii au remarcat tonul relativ
dacă mai este nevoie, că tensiunile politice, stă- moderat al hotărârii şi al declaraţiilor făcute de
rile conflictuale şi confruntările armate rămân miniştrii de Externe ai celor cinci membri per-
cei mai activi şi cei mai perturbatori factori pen- manenţi ai Consiliului, apreciind, aproape la uni-
tru securitatea energetică a lumii contempora- son, că fantoma unui conflict militar începe să
ne. se îndepărteze de malul răsăritean al Golfului
În cazul unei conflagraţii în zona Golfului Persic. O dovadă de moderaţie în acest sens şi
Persic, este foarte probabil ca, în ripostă, Iranul pe alt plan este aceea că atât Washingtonul, cât
să execute atacuri asupra câmpurilor petroliere şi Teheranul s-au abţinut de la o exagerată ex-
ale ţărilor arabe din zonă care ar susţine, într-un ploatare propagandistică mediatică a recentului
fel sau altul, campania americană, ceea ce, incident petrecut în strâmtoarea Hormuz, când
comparativ cu actul similar pe care Irakul l-a ambarcaţiuni rapide ale Gardienilor Revoluţiei
făcut în timpul invaziei în Kuwait, prin incendie- din Iran s-au apropiat “provocator” de bastimen-
rea platformelor de extracţie din această ţară, ar tele militare americane aflate în apele Golfului.
duce nu numai la o prăbuşire de amploare a Rămâne speranţa- labilă ca orice speran-
pieţei mondiale a petrolului, ci şi la o catastrofă ţă – că decidenţii politici, fie ei şi la sfârşit de
ecologică fără precedent în istoria modernă a mandat, vor înţelege că pacea fără petrol este
lumii. şubredă şi că petrolul fără de pace nu serveşte
Într-o astfel de perspectivă, ar putea res- progresului.
tul ţărilor producătoare importante să susţină Ambasador Prof. Dumitru CHICAN
dezechilibrele care ar apărea? Este mai mult
decât îndoielnic, iar dacă da, cu ce preţuri?
În condiţiile în care abordările conflictuale
actuale şi menţinerea ocupaţiei israeliene în
teritoriile arabe şi palestiniene vor continua pen-
tru o perioadă dificil de previzionat, este de aş-
teptat ca piaţa internaţională a petrolului să se
menţină la nivele ridicate de tulburare şi incan-
descenţă, concretizate prin noi praguri
“istorice” ale preţului plătit pentru un baril de
petrol.
Nu trebuie ignorate, în acelaşi timp, sem-
nalele care demonstrează, cu neutralitatea sta-
tisticilor, că economia americană se află la înce-
putul unui proces de recesiune mai mult sau
mai puţin camuflat pe care Administraţia Bush
se străduieşte, deja, să îl domolească prin mă- Kuweit City şi exploatarea petrolieră Al Burqan - a
suri administrative. Ori, adăugată la ceilalţi indi- doua ca mărime din lume -66-72 miliarde barili
563
CRIZA ECONOMIEI AMERICANE ÎN

CONTEXTUL ECONOMIEI GLOBALE
Statele Unite ale Americii parcurg, de
câtăva vreme, o perioadă de tulburări financia-
re ce au depăşit limitele perturbaţiilor pe piaţa
creditelor imobiliare, pentru a afecta în mod
direct indicatorii de nivel ai consumului, care
reprezintă trei pătrimi din dinamica economică
federală, constituind şi principala bază de cal-
cul a ritmului anual de dezvoltare a economiei.
În luna ianuarie a.c., indicii bursieri Do
Johnes şi Nasdaq au regresat cu 4,6%, res-
pectiv 9,9%, dar aceasta nu constituie un crite-
riu riguros de apreciere a dimensiunilor reale
ale problemelor cu care este confruntat edifici-
ul economic american.
Administraţia a elaborat un plan de ur-
genţă prevăzând asigurarea unor fonduri de
150 miliarde dolari obţinute prin măsuri de rela-
xare fiscală (100 miliarde pentru persoane fizi-
ce şi 50 miliarde pentru persoane juridice),
scopul urmărit fiind, în primul rând, încurajarea
consumatorului ca vector al dinamicii economi-
te de pesimism, potrivit cărora soluţia militară,
ce, chiar dacă aceasta nu reprezintă decât
respectiv intervenţia armată împotriva altor ţări
1,5% din valoarea totală a creditărilor imobilia-
ar putea să constituie o opţiune posibilă pentru
re şi doar 0,3% din debitele persoanelor juridi-
stoparea crizei, ea fiind de natură să dea un
ce, dovedindu-se, deci, insuficientă pentru o
puternic impuls producţiei în industria de război
abordare activă a crizei, fapt demonstrat, de
şi să permită exploatarea în avantaj propriu a
altfel, şi prin continua scădere a indicatorilor la
potenţialelor deţinute de ţara ocupată ( în pre-
bursele internaţionale chiar şi după anunţarea
zent, SUA importă din Irak 1,2 milioane barili
acestor măsuri.
de petrol pe zi, comparativ cu 500.000 barili
Consiliul Rezervelor Federale (Banca cât importă întreaga Uniune Europeană).
Centrală a SUA) a operat şi o modificare cu
În lumina acestor câteva observaţii, se
0,3 puncte procentuale a valorii dobânzilor
poate vorbi despre o dimensiune internaţională
pentru creditele imobiliare, care a coborât la
a efectelor generate de actualele tensiuni fi-
3% tocmai pentru a încuraja creditarea banca-
nanciar-economice de pe piaţa americană,
ră de investiţii şi, implicit, creşterea cheltuielilor
pornind de la câteva elemente care pot fi şi
de consum.
indicii unui început de erodare a încrederii în
Valoarea creditelor individuale în sectorul economia SUA.
imobiliar se cifrează la 6,6 mii de miliarde do-
Astfel, germenii unui proces de recesiu-
lari, ceea ce echivalează cu veniturile pe care
ne economică afectează nemijlocit exporturile
Arabia Saudită le-ar obţine din exploatarea pe-
şi pieţele financiare ale altor ţări partenere de
trolului într-un interval de 55 de ani, astfel încât
schimburi, în condiţiile în care, cu un import de
chiar supoziţia că avioane asiatice şi din Golf
mărfuri cifrat la 1.919 miliarde dolari, adică
ar survola Wall Street pentru a arunca pe piaţa
15,5% din totalul importurilor mondiale, Statele
financiară tone de dolari face ca posibilitatea
Unite sunt, de departe, cel mai mare importator
statelor cu surplus de devize rezultat din creş-
la nivel planetar.
terea preţului la petrol să fie relativ limitată.
În ceea ce priveşte protecţia investiţiilor
Din această perspectivă, o serie de ana-
şi evitarea pierderilor, există practica, adoptată
lişti economici nu avansează prognoze nu lipsi-
564
de marii investitori, americani în primul rând, anul 1994, la 8,4 miliarde dolari în 2007, ceea
de a-şi plasa capitalurile pe mai multe pieţe ce reprezintă cca. 64% din P.I.B.
simultan, astfel încât, în cazul producerii de *
perturbaţii într-un anume stat, investiţiile sunt
Este adevărat că, după prăbuşirea siste-
retrase şi redirecţionate către alt stat, transfer
mului comunist, majoritatea statelor au trecut
cu repercusiuni negative asupra proiectelor de
la liberalismul economic şi la economia
dezvoltare ale celui dintâi. În ţări precum Egipt
concurenţială de piaţă, dar tot atât de adevărat
şi Arabia Saudită, asemenea gen de operaţii,
este că, în ultimele aproximativ două decenii,
determinate de fluctuaţiile bursiere de pe Wall
acest nou sistem economic nu a reuşit să-şi
Street, au condus la deprecieri ale indicilor de
atingă în mod credibil obiectivele declarate,
dezvoltare economică gene-
îndeosebi cele pe termen
rală. În sfârşit, precaritatea
scurt, adâncind şi mai mult
situaţiei financiare întreţine
prăpastia existentă între săra-
sentimentul de teamă faţă de
cii şi bogaţii lumii.
noi devalorizări ale monedei
americane, în condiţiile în ca- Ca în fiecare an, “greii”
re, numai în intervalul de timp economiei globale s-au reîn-
1987-2008, dolarul a cunos- tâlnit la Davos pentru a contu-
cut şapte cicluri de depreciere ra priorităţile şi orientările vii-
sensibilă, impietând asupra toare în domeniul economic,
investiţiilor şi tranzacţiilor dar efectele furtunilor care au
efectuate în această valută şi bântuit lumea financiară de pe
determinând o serie de ţări să ambele maluri ale Atlanticului
ia în consideraţie trecerea la au prevalat asupra discursuri-
un punct de referinţă monetar lor şi declaraţiilor de bune-
altul decât dolarul american. intenţii.
Că Statele Unite cunosc Nu sunt puţini cei care,
o stare de criză conturată în astăzi, pun în discuţie per-
urmă cu câţiva ani o dove- spectiva rolului SUA în con-
desc şi rapoartele statistice textul economiei globale, con-
elaborate de Trezoreria SUA : vinşi fiind că aceasta din urmă
deficitul comercial nu a cu- se află într-o strânsă interde-
noscut, din 1971 până în prezent, nici o corec- pendenţă cu economia americană a cărei pră-
ţie pozitivă, ajungând, în anul 2007, la nivelul buşire ar putea avea efectul dominoului la nivel
de 758 miliarde dolari, în vreme ce deficitul planetar. Economişti de prestigiu exclud, însă,
bugetar continuă să fie ridicat şi estimat, pen- o asemenea involuţie şi chiar posibilitatea de
tru anul în curs, la 410 miliarde dolari, adică repetare a marii recesiuni din anii ’30 şi aceas-
echivalentul a 2,9% din Produsul Intern Brut. ta datorită noilor capacităţi guvernamentale
Caracterul şi finalităţile cu caracter predomi- naţionale şi internaţionale de a stopa aseme-
nant militar grevează cheltuielile publice, în nea seisme şi a contracara ameninţările care
vreme ce factorul politic influenţează fiscalita- planează asupra economiei globale şi a fiecă-
tea: cheltuielile publice sunt orientate, în bună rei economii naţionale în parte.
măsură, către finanţarea operaţiunilor militare Globalizarea nu este nici o opţiune politi-
externe, iar sectorul taxelor şi impozitelor este că, nici slogan lansat de SUA pentru a-şi apăra
utilizat nu atât pentru reducerea deficitelor, cât propriile interese naţionale, ci un destin inevita-
pentru scopuri ţinând de politicile electorale. bil al întregii comunităţi omeneşti.
Pe de altă parte, economia SUA nu este ocoli- Iar acesta este un element care trebuie
tă nici de fenomenul inflaţiei care are o rată de recunoscut, acceptat şi abordat în comun şi nu
peste 4% şi nici de şomaj, care atinge procen- neapărat prin reacţii concurenţiale şi impulsive.
tul de 5%, în vreme ce datoria publică a cunos-
cut o creştere de la 4,3 mii de miliarde dolari în
565
SERVICIILE DE INFORMAŢII ÎN SECOLUL XXI ŞI PROBLEMELE DE SECURITATE
PERFECŢIONAREA SERVICIILOR DE IN- nonmilitară, în primul rând a terorismului, pre-

FORMAŢII CA RĂSPUNS LA NOILE cum şi creşterea vulnerabilităţii instituţiilor in-
PROBLEME DE SECURITATE ternaţionale şi naţionale în faţa acestora.
Un exemplu în acest sens îl constitue
evenimentele din 11 septembrie 2001, care
demonstrează că, deşi ameninţările tradiţiona-
le s-au redus, totuşi lumea este mai instabilă
decât s-a putut imagina. Acest lucru a devenit
tot mai evident în epoca globalizării, când per-
meabilitatea tot mai mare a frontierelor creea-
ză posibilităţi de utilizare a noilor tehnologii în
scopuri negative.
În plus, mai ales după anul 2000, decla-
raţiile oficiale nu corespund mereu cu adevăra-
tele intenţii ale acestor politici. În multe ţări,
chiar printre cele dezvoltate economic şi cu
În panul securităţii internaţionale pot democraţii consolidate, puterea oficială nu se
fi identificate câteva trăsături generale: suprapune întocmai cu puterea reală., mari şi
disoluţia lumii bipolare şi intrarea într-o nouă puternice grupuri de interese sau organizaţii
fază, în care doar SUA este considerată ca transnaţionale exercitând “de facto” conduce-
unica superputere; dezvoltarea economică şi rea care, “de jure” aparţine organelor alese
militară rapidă a Chinei; afirmarea tot mai preg- prin vot democratic.
nantă în ultimele luni a Rusiei; cristalizarea po-
După atentatele teroriste din septembrie
liticii de apărare şi securitate comună a Uniunii
2001, climatul internaţional s-a schimbat total
Europene; apariţia unor noi state suverane şi
prin apariţia unor noi provocări şi ameninţări cu
independente, rezultate în urma divizării unor
rază de manifestare globală, greu de
federaţii; apariţia unor noi actori internaţionali
prognozat şi mai greu de preîntâmpinat fără o
nonstatali, care au ca principale trăsături lipsa
conlucrare activă între serviciile de informaţii.
apartenenţei la un areal teritorial şi raportarea
la alte surse de putere decât cele statale; apa- Astfel, au fost identificate următoarele
riţia tendinţelor de regionalizare în constituirea categorii de riscuri majore:
unor coaliţii sau organizaţii pentru îndeplinirea •escaladarea terorismului cu impact
unor misiuni internaţionale; menţinerea şi am- internaţional (îndreptat împotriva unor simbo-
plificarea unor conflicte latente între diferiţi ac- luri ale lumii democratice, împotriva unor lideri
tori statali mai vechi sau mai noi, motivate de politico-militari sau, pur şi simplu, împotriva
raţiuni religioase, etnice, teritoriale şi economi- populaţiei nevinovate), practicat de grupuri de
ce; apariţia şi accentuarea preocupărilor de a opozanţi fanatici ai democraţiilor autentice;
deţine capacităţi nucleare de către unele state •dezvoltarea unor organizaţii criminale
(Iran, Coreea de Nord, etc); continuarea com- ale traficanţilor de droguri, de persoane etc.;
petiţiei interstatale pentru resursele energetice •cyberterorismul, care are ca scop prin-
ale planetei. cipal exploatarea ilegală a reţelelor de calcula-
Lumea contemporană se află într-un am- toare din sistemele bancare, militare şi financi-
plu proces de transformare şi remodelare, ca- are internaţionale;
racterizat, pe de o parte, de extinderea valori- •intensificarea fenomenelor de emigra-
lor occidentale, reprezentate de afirmarea de- ţie a populaţiei, inclusiv a mişcărilor refugiaţilor
mocraţiei, a drepturilor omului şi a principiilor de război;
economiei de piaţă, iar pe de altă parte, de
cristalizarea unor ideologii fundamentaliste şi •acutizarea conflictelor interetnice şi
extremiste, de promovare a terorii şi a amenin- religioase;
ţării cu forţa. Totodată, se constată menţinerea •exacerbarea luptei pentru accesul la
şi diversificarea riscurilor de natură militară şi resursele primare ale Planetei;
566
Pulsul Geostrategic, Anul I INGEPO Consult-

(continuare)
•proliferarea armelor de distrugere în ror domeniilor vieţii, inclusiv asupra activităţii
masă (nucleare, biologice sau chimice) şi a de informaţii. În acest sens, se simte nevoia
tehnologiilor de producere a acestora, conco- adaptării arhitecturii structurilor de informa-
mitent cu creşterea riscului ca acestea să intre ţii militare la cerinţele mediului actual de secu-
în posesia unor reţele teroriste sau state care ritate.
sprijină astfel de activităţi. Modelul utilizat în activitatea de informaţii
Amplificarea unor ameninţări, în special a pe timpul războiului rece nu mai corespunde
celor asimetrice, de natură teroristă şi cele de realităţilor actuale. Vechiul model al amenin-
proliferare nucleară, impune luarea unor mă- ţării, la nivel global şi în special între marile
suri preventive. În acest scop o entitate statală puteri, sublinia importanţa forţelor nucleare şi
are nevoie de informaţii care să-i permită lua- convenţionale strategice asociate cu un gu-
rea unor decizii bine documentate. Astfel, acti- vern, cu o structură operativă ierarhic organiza-
vitatea de informaţii este vitală pentru securita- tă. El a fost utilizat în conformitate cu regulile
tea ţării, iar cursul evenimentelor internaţionale doctrinare bine cunoscute ale angajării forţelor,
dovedeşte acest lucru, cu atât mai mult în con- fiind aplicat relativ uşor în cazul armatelor clasi-
diţiile actuale în care forţele armate, în accepţi- ce. La rândul său, vechiul model al activităţii
une clasică, se reduc. serviciilor de informaţii se baza foarte mult
Activitatea de informaţii militare joacă un pe secret şi tehnică de colectare foarte scum-
rol fundamental în asigurarea securităţii unei pă, având drept ţinte strategice statele conside-
ţări, contribuind la reducerea riscurilor şi ame- rate inamice.
ninţărilor internaţionale la adresa ţării, prin par- În contrast, noul model al ameninţării,
ticiparea la efortul de realizare a superiorităţii definit generic cu un singur cuvânt – asimetric
informaţionale în anumite zone de interes. - este, în general, neguvernamental,
Astfel, activitatea de informaţii militare neconvenţional, dinamic, aleatoriu şi neliniar în
este necesară atât în detectarea şi definirea incidenţă, fără constrângeri sau reguli de anga-
intenţiilor agresive ale unui adversar, cât şi în jare. El nu dispune de o doctrină proprie, este
prevenirea ameninţărilor asimetrice, îndrep- aproape imposibil de cuantificat şi prognozat şi
tate împotriva statului şi a forţelor sale armate. este susţinut de criminali, traficanţi şi consuma-
tori de droguri, terorişti, persoane corupte, ex-
Totodată, monitorizarea zonelor de cri-
tremişti şi fanatici religioşi, xenofobi, mercenari
ză reprezintă un alt obiectiv de bază al activită-
etc. Noul model al activităţii serviciilor de
ţii de informaţii militare. Deşi astfel de situaţii
informaţii trebuie să includă o arhitectură aptă
tensionate pot apărea la mari distanţe de ţară,
să cuprindă şi să gestioneze explozia de infor-
consecinţele lor se fac simţite la nivel planetar,
maţii şi, mai ales, explozia în informaţia digitală
asemeni undelor seismice, producând efecte
multilingvă, concomitent cu managementul cu-
dintre cele mai diverse: politice, sociale, econo-
noaşterii realităţii concrete prin observaţii direc-
mice, militare etc. la nivelul întregii comunităţi
te.
internaţionale.
Noua abordare a arhitecturii structurilor
Obţinerea de informaţii militare este ne-
de informaţii trebuie să reprezinte o schimbare
cesară pentru a preveni ameninţările înainte
gândită şi echilibrată a trecerii ponderii de la
ca ele să escaladeze. “Teoria prevenirii” cere
secret la deschidere; de la preocuparea milita-
factorilor de decizie să evalueze riscurile, riscu-
ră tradiţională la preocuparea pentru factorii
rile potenţiale şi ameninţările, să decidă şi chiar
netradiţionali ai securităţii, incluzând apa, ener-
să ia decizii de contracarare a influenţei aces-
gia, hrana, epidemiile şi dezvoltarea durabilă;
tora.
de la monitorizarea curentă la analiză istorică
Factorii de decizie trebuie să judece nive- şi culturală contextuală; de la comunitatea frag-
lul riscului pentru care comunitatea este pregă- mentată a agenţiilor guvernamentale secrete la
tită şi să hotărască momentul acţiunii, luând în o reţea care este capabilă să exploateze infor-
calcul toate costurile şi consecinţele. maţie distribuită, cu prezervarea tuturor reguli-
Schimbările profunde din mediul internaţi- lor specifice funcţionării unui serviciu de infor-
onal de securitate au avut impact asupra tutu- maţii. Deasupra tuturor, noua abordare a activi-
567

(continuare)
tăţii de informaţii trebuie să fie cuprinzătoare, dispună de o infrastructură modernă şi fiabilă,
fiabilă, flexibilă şi relevantă la provocările tutu- aptă de a culege, analiza şi disemina produse
ror formelor de ameninţare şi, în special, la for- de informaţii beneficiarilor legali, în orice situa-
mele netradiţionale, putând furniza un avantaj ţie.
asimetric decisiv la nivel naţional sau la nivel •Să asigure pregătirea profesională a per-
de alianţă împotriva ameninţărilor sonalului din domeniul informaţiilor militare.
netradiţionale. Unul din aspectele definitorii ale arhitectu-
Noua arhitectură a structurilor de in- rii de informaţii este factorul uman, de organi-
formaţii va trebui să răspundă la următoarele zarea, pregătirea şi conducerea acestuia de-
cerinţe: pinzând, într-o mare măsură, succesul oricărui
• Să fie adaptată structural şi funcţional la serviciu de informaţii, nu numai militar.
misiunile actuale ale structurilor de informaţii În concluzie, se poate aprecia că mediul
militare. actual de securitate ridică în faţa actorilor sta-
Viitoarele acţiuni militare vor fi, în princi- tali şi, implicit, în faţa tuturor structurilor de in-
pal, de tip „effect-based operations”(operaţii formaţii noi provocări, total diferite de cele cu-
eficiente prin a căror planificare se asigură noscute până nu demult.
atingerea efectelor/obiectivelor propuse), ceea
Pentru a fi în măsură să răspundă adec-
ce reclamă asigurarea „superiorităţii de deci-
vat, toate structurile de informaţii vor trebui să-
zie” şi care implică „superioritatea de informa-
şi adapteze propria arhitectură la noile provo-
ţii”.
cări ale mediului internaţional de securitate.
•Să permită realizarea unei informări per-
manente, oportune şi eficiente a consumatori-
lor de informaţii militare. CONTROLUL CIVIL ASUPRA SERVICII-
Contracararea riscurilor, ameninţărilor di- LOR DE INFORMAŢII (I)
recte şi a potenţialelor vulnerabilităţi, inclusiv a Democraţia presupune încrederea popu-
celor transnaţionale, de genul terorismului, im- laţiei în cei aleşi şi transparenţă din partea
pune o angajare totală şi susţinută a structurilor acestora. În acelaşi timp serviciile de informaţii
de informaţii militare, ştiut fiind că „cine deţine trebuie să opereze în secret pentru a-şi înde-
informaţia, deţine puterea”. plini misiunile, ceea ce poate afecta, într-o anu-
Arhitectura noilor servicii de informaţii mili- mită măsură, încrederea şi transparenţa. Dacă
tare şi nu numai, va trebui să permită realiza- democraţiile solide au dezvoltat mecanisme
rea unui management superior al cererii de in- pentru a face faţă acestei dileme, noile demo-
formaţii, fapt care se va reflecta, pe de o parte, craţii se află în plin proces de creare sau con-
în economia de resurse şi, pe de altă parte, în solidare a acestora.
creşterea utilităţii rapoartelor de informaţii. Orice discuţie despre control şi informaţii
•Să asigure realizarea cooperării cu servi- este dificilă din mai multe motive. În primul
ciile de informaţii partenere. rând, termenii şi conceptele asociate informaţii-
Pentru a răspunde acestui deziderat, arhi- lor sunt uneori controversate. În al doilea rând,
tectura structurilor de informaţii ar trebui confi- multe aspecte legate de elemente ale procesu-
gurată pentru a fi în măsură să asigure: o co- lui de informaţii-culegerea, analiza, disemina-
nectivitate superioară la sistemele informatice rea-sunt secrete, motiv pentru care categoria
ale structurilor de informaţii aliate şi/sau parte- specială pe care o formează oamenii ce lucrea-
nere; o acoperire informaţională cât mai amplă ză în domeniul informaţiilor minimizează în
pentru zonele din responsabilitatea proprie, mod deliberat ceea ce trebuie să ştie ceilalţi
astfel încât să determine crearea unui raport despre ei şi activităţile lor. În al treilea rând,
între intrările şi ieşirile de informaţii din sistem. există relativ puţină literatură de specialitate
• Să permită dezvoltarea unui sistem care să se refere la informaţii în cadrul proce-
flexibil şi modern destinat culegerii, prelucrării sului de democratizare a societăţii în general.
şi diseminării în timp real a informaţiilor. În general, organizarea şi controlul servi-
Această direcţie de acţiune se poate ma- ciilor de informaţii sunt în strânsă legătură cu
terializa într-o arhitectură de informaţii care să sistemul politic al statelor cărora le aparţin,
acestea suprapunându-se până la identificare
568

(continuare)
cu interesul naţional al statelor respective. Noile democraţii se confruntă şi cu pro-
Din cauza unor dificultăţi pe care condu- blema relaţiilor dintre serviciile de informaţii şi
cerea statelor le întâmpină în acţiunea de a politică, care implică, în mod logic, coordona-
controla serviciile de informaţii şi a unor obiş- rea acestor servicii, cu repercusiuni asupra în-
nuinţe ale trecutului, cele mai multe dintre noile tregului proces de informaţii. Există mari dife-
democraţii trebuie să se preocupe mai mult renţe în felul în care diferite ţări se ocupă de
pentru a crea un cadru legal clar, explicit şi cu- această problemă, depinzând, în mare parte,
prinzător pentru activităţile de informaţii, în caz de tradiţiile politice şi de structurile ţării respec-
contrar serviciile speciale nu vor fi niciodată tive.
sub un real control. Toate aceste decizii au implicaţii serioase pen-
O problemă importantă ce trebuie rezol- tru controlul democratic asupra serviciilor de
vată se referă la stabilirea misiunilor serviciilor informaţii. În primul rând, cadrul legislativ în
de informaţii şi valoarea resurselor ţării ce vor fi care serviciile de informaţii îşi desfăşoară acti-
alocate pentru îndeplinirea lor. Misiunile se sta- vităţile şi îşi îndeplinesc misiunile, va avea un
bilesc în funcţie de evaluarea securităţii, riscuri- impact evident mai ales asupra sferei de cu-
lor, ameninţărilor, situaţiei geopolitice şi capaci- prindere a operaţiunilor de contrainformaţii. In
tăţilor avute la dispoziţie. În acest sens este al doilea rând, decizia de a găsi locul de înca-
importantă şi evaluarea participării la diferite drare a serviciilor de informaţii în structurile ci-
alianţe sau înţelegeri bilaterale la nivel guver- vile şi militare va afecta direct atât controlul civil
namental în domeniul schimbului de informaţii. asupra forţelor armate, cât şi controlul asupra
Resursele ce trebuie alocate implică o decizie serviciilor de informaţii. Şi, în fine, legătura
politică ce este strâns legată de valoarea infor- strânsă cu deciziile politice poate face din ser-
maţiilor pentru apărarea independenţei şi suve- viciile de informaţii o unealtă folosită de liderii
ranităţii în faţa unui stat ostil, puterea executivă politici pentru a deţine sau a păstra puterea şi
la nivel înalt (preşedinte, premier şi miniştri res- mai puţin un sistem profesionist de culegere şi
ponsabili cu securitatea naţională) trebuind să- de analiză a informaţiilor.
şi asume responsabilitatea pentru luarea aces- Percepţia publică asupra serviciilor de
tor decizii. informaţii
O altă problemă cu care se poate con- În cadrul noilor democraţii, un mare nu-
frunta un nou guvern democratic se referă la măr de politicieni şi cetăţeni îşi imaginează că
echilibrul dintre elementul civil şi cel militar în serviciile de informaţii ar trebui să fie: omnipre-
serviciile de informaţii. În cele mai multe ţări cu zente, oportune, corecte, obiective, dar să adu-
regim autoritar, monopolul asupra informaţiilor că date şi dovezi care să susţină informaţiile
îl are armata, care este şi producător şi utiliza- prezentate şi presupunerile formulate. Totoda-
tor final. Prin consolidarea democraţiei, condu- tă, în opinia acestora, serviciile de informaţii
cerea politică trebuie să hotărască dacă servi- nu trebuie să fie costisitoare şi să respecte în
ciile de informaţii militare trebuie să fie înlocuite totalitate drepturile omului. Acestea nu sunt
parţial cu agenţii civile. O alternativă ar fi ca aşteptări realiste, ci, mai degrabă, un fel de
responsabilităţile militare să fie date doar servi- proiecţie colectivă, opusă a ceea ce a existat.
ciilor de informaţii militare, iar civilii să îşi asu- Astfel de neînţelegeri pot apărea şi în cadrul
me responsabilitatea pentru celelalte activităţi democraţiilor cu tradiţie, din cauza dezinteresu-
de informaţii şi contrainformaţii. lui politicienilor şi al populaţiei, a lipsei de infor-
O altă problemă care apare frecvent este mare sau a deficienţelor din strategia de imagi-
acea: “Cui să fie distribuit produsul final de in- ne a serviciilor de informaţii.
formaţii, preşedintelui, premierului, membrilor Standardele de succes şi eşec pentru
guvernului, Parlamentului sau numai conducă- ofiţerii de informaţii trebuie bine înţelese, pen-
torilor militari, şi cât din acesta fiecăruia?.” tru ca acţiunile lor să nu fie etichetate greşit ori
Accesul la informaţii şi forma în care abuziv. Nu puţine dintre deziluziile decidenţilor,
acestea sunt disponibile, deschis sau secret, ca beneficiari ai informării, se pot datora aştep-
sub ce formă, au implicaţii mari, motiv pentru tărilor exagerate cu privire la ceea ce pot face
care trebuie clar stabilite. serviciile de informaţii. Pe de altă parte, există
569

(continuare)
o serioasă disproporţie între numărul mare de şi anume: influenţa politicii externe a statului şi
succese necunoscute publicului şi cel relativ influenţa politicii interne.
mic de eşecuri, dar, cel mai adesea, În ceea ce priveşte influenţa politicii ex-
mediatizate excesiv. terne a unui stat democratic asupra serviciului
Succesele serviciilor de informaţii sunt rar de informaţii militare, se poate spune că politi-
scoase în evidenţă, însă majoritatea eşecurilor ca externă dictează în mare măsură misiunile
sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, uneori acestuia. Politica externă a unui stat îşi stabi-
cu consecinţe negative pentru securitatea naţi- leşte obiectivele, respectiv: către ce alianţe tre-
onală. Expunerea mediatică presupune, de buie să se îndrepte statul, ce poziţii să adopte
multe ori, ca surse şi informaţii sensibile să alu- faţă de anumite evenimente politice şi politico-
nece în derizoriu. Natura activităţilor desfăşura- militare mondiale, ce forţe şi mijloace să
te pentru prezervarea siguranţei naţionale im- disponibilizeze în vederea soluţionării unui con-
pune ca nici măcar “reuşitele”, ca finalizări flict internaţional,, ce formă trebuie să aibă
oportune ale unor cazuri, să nu fie făcute publi- anumite acorduri bi-sau multilaterale, ce impli-
ce, decât după scurgerea unei lungi perioade caţii au acestea asupra relaţiilor cu alte state
de timp. etc.
Referitor la mijloacele media, apare dile-
Sub aspectul orientărilor politicii externe
ma dintre a respecta rolul mass-media, care
a statului, activitatea de informaţii militare se
are misiunea de a căuta ştiri şi de a le difuza
desfăşoară pentru atingerea acestor obiective
publicului şi faptul că politica de securitate naţi-
politice. Ca în majoritatea statelor lumii, diplo-
onală trebuie formulată şi implementată în se-
maţia militară românească este subordonată
cret. Soluţia nu este opţiunea pentru
Direcţiei de Informaţii Militare, iar ataşaţii
secretizare exacerbată, însă nici dezvăluirea
apărării, militari, aero şi navali ai României, în
de către mass-media a unor operaţiuni, reuşite
calitatea lor de diplomaţi militari, acţionează
sau nu, doar pentru a cere acordul ori obţine
pentru îndeplinirea obiectivelor majore ale poli-
dezaprobarea publicului, sau în scopul creşterii
ticii externe a statului român şi furnizează infor-
tirajelor, situaţii în care pot fi afectate eforturile
maţii care să conducă la găsirea celor mai bu-
de securizare a intereselor naţiunii.
ne soluţii pentru îndeplinirea obiectivelor propu-
Spre deosebire de serviciile naţionale de
se.
informaţii (serviciul de informaţii interne, servi-
ciul de informaţii externe, etc.), în cele mai mul- Un exemplu clar al relaţiei dintre politica
te cazuri, serviciile de informaţii militare se află externă a statului şi serviciile de informaţii îl
în structura ministerelor apărării. Acest lucru reprezintă relaţia dintre ataşaţii apărării şi am-
constituie un avantaj în ceea ce priveşte relaţia basadori. Deşi se subordonează serviciului mi-
cu mass-media, deoarece sunt mai puţin expu- litar de informaţii, ataşatul apărării este princi-
se intereselor mass-media şi se poate realiza o palul consilier al ambasadorului pe probleme
mai bună păstrare a confidenţialităţii activităţilor militare şi politico-militare şi îl sprijină perma-
sale. În plus, având ca misiune principală pre- nent în înţelegerea fenomenului militar şi politi-
venirea surprinderii privind o agresiune externă co-militar din ţara de acreditare.
la adresa securităţii naţionale, serviciul de in- Se poate afirma că nu este vorba de o
formaţii militare are ca domeniu de preocupare politizare a serviciilor militare de informaţii, ci
exclusiv fenomenul militar şi politico-militar inde o relaţie strânsă între obiectivele compo-
ternaţional, fapt ce-i conferă un statut privilegiat nentei militare şi cea de relaţii externe, ca şi
din punct de vedere al mass-media, deoarece utilizarea informaţiilor în atingerea obiectivelor
activitatea sa nu este îndreptată în nici un fel politicii externe.
spre domenii care ar putea fi interpretate ca Sub aspectul influenţei politicii interne
ingerinţe în viaţa politică sau chiar în cea per- asupra serviciilor de informaţii militare, esenţia-
sonală a cetăţenilor ţării. lă este evitarea politizării activităţii de informaţii
Informaţiile militare şi relaţia politic-militar şi utilizarea în scopuri politice a informaţiilor
Referitor la serviciile de informaţii milita- furnizate de acestea. Un asemenea amestec
re, relaţia politic-militar are dublă dimensiune, afectează probitatea profesională şi
570

(continuare)
distorsionează evaluările, analizele şi disemi- militari poate contribui la creşterea gradului de
narea produselor informative în vederea obţi- înţelegere a informaţiei şi a valorii acesteia.
nerii unor avantaje de către o grupare politică Liderii sunt deseori nemulţumiţi de informaţii
faţă de alta, fapt ce ar putea conduce la situaţia atunci când acestea nu vin în sprijinul politicii
în care serviciile de informaţii militare să deser- pe care o promovează, a ideilor preconcepute,
vească o anume grupare politică, în dauna in- a soluţiilor pe care aceştia le întrevăd sau
tereselor naţionale. când, într-adevăr, informaţiile nu sunt de calita-
Maximizarea puterii civile în relaţia cu te sau oportune. Această tendinţă poate fi ac-
militarii reduce autonomia profesională a milita- centuată în situaţiile în care informaţia nu înlă-
rilor, duce la interferenţa politicienilor în activi- tură incertitudinea, este percepută ca o submi-
tatea acestora şi politizează forţele armate prin nare a politicii duse de aceşti lideri, contrazice
angajarea militarilor în interese partizane în- opinia publică şi nu este convingătoare.
guste. În relaţia dintre serviciul de informaţii -Continuare în numărul următor-
militare şi conducerea politică civilă este nece-
sară stabilirea unui echilibru între independenţa
profesională a primului şi autoritatea celui de al CONTROLUL CIVIL ASUPRA SERVICII-
doilea. LOR DE INFORMAŢII
Pentru a evita aspectele negative ce pot Mecanismele de control asupra serviciilor
apărea din utilizarea şi influenţarea serviciilor de informaţii
de informaţii militare de către factorul politic, Un mod eficient de control al serviciilor
este necesară aplicarea următoarelor concepte de informaţii constă în existenţa mai multor
de bază: agenţii diferite, pentru a evita ca o singură enti-
•dubla subordonare a serviciilor de informaţii tate să deţină monopolul asupra produselor de
militare, atât liderului politic civil, cât şi liderului informaţii. O posibilă soluţie poate fi crearea de
militar; servicii de informaţii separate pentru armată şi
•numirea, la conducerea acestor servicii, a poliţie. Pe de altă parte, este nevoie de agenţii
unor ofiţeri a căror probitate profesională şi diferite pentru culegerea informaţiilor interne şi
echidistanţă politică au fost demonstrate pe externe.
parcursul activităţii lor în cadrul serviciilor de Această multitudine de servicii ar putea
informaţii militare; să nu constituie cel mai eficient sistem, exis-
tând tendinţa de a se confrunta între ele pentru
•acordarea , atât din partea liderului politic civil,
aria de acţiune sau pentru acces la cei care iau
cât şi a celui militar, a unei depline încrederi în
decizii, dar elimină posibilitatea deţinerii mo-
poziţia şi opiniile celui desemnat să conducă
nopolului de către un singur serviciu sau individ
serviciul de informaţii militare, plecând de la
şi creează oportunităţi pentru un control demo-
ideea că lipsa de încredere este pentru ofiţerul cratic.
de informaţii cel mai grav blam care i se poate Un alt mecanism utilizat pentru controlul
aduce.
democratic este supravegherea externă, din
Atât pentru liderul politic civil, cât şi pen- afara serviciului respectiv. Dacă serviciile de
tru cel militar, este esenţială păstrarea servici- informaţii sunt sau urmează să fie puse sub
ului de informaţii militare în limita strictă a pro- controlul civil democratic, atunci este clar că
fesionalului, întrucât, pentru a lua cele mai co- guvernele trebuie să instituie supravegherea.
recte decizii, trebuie ca aceştia să primească Supravegherea executivă se referă, în
informaţiile şi analizele în forma lor reală şi nu general, la probleme de eficienţă, respectiv da-
într-o formă modificată, care să le facă plăcere. că serviciile de informaţii funcţionează şi îşi în-
O premisă obligatorie pentru succesul deplinesc misiunile eficient. Supravegherea din
unui serviciu de informaţii o constituie capacita- punct de vedere juridic implică, de regulă, pro-
tea de înţelegere a liderilor politici şi militari faţă bleme de legalitate şi respectarea drepturilor
de desfăşurarea activităţii de informaţii. Coope- omului. Atât eficienţa, cât şi legalitatea activită-
rarea şi schimbul de informaţii între conducăto- ţilor desfăşurate de serviciile de informaţii sunt
rii serviciilor de informaţii şi liderii politici sau monitorizate de legislativ, a cărui rezultat de-
571

(continuare)
pinde de alcătuirea comisiei de supraveghere, Se poate discuta de rezultate bune în
de numărul şi de calitatea membrilor acesteia. controlul serviciilor de informaţii doar în acele
Supravegherea publică, funcţie îndeplinită în ţări care au soluţionat deja problemele genera-
principal de mass-media, se concentrează, de le legate de controlul civil al armatei şi care au
obicei, asupra aspectelor referitoare la legalita- început să instituţionalizeze structurile şi proce-
tea activităţilor desfăşurate de ofiţerii de infor- sele pentru acest control. În ţările în care nu s-
maţii. au făcut încă aceşti paşi, mediul rămâne prea
Există o dilemă intrinsecă activităţii de opac sau tensionat pentru discuţii deschise
control, şi anume alegerea între controlul de- despre serviciile de informaţii şi controlul lor. În
mocratic asupra serviciilor de informaţii şi efica- nici un caz, serviciile de informaţii nu reprezintă
citatea acestora în a-şi face datoria de a apăra o prioritate de care noua conducere civilă vrea
naţiunea. Această dilemă poate fi redusă con- să se ocupe.
ceptual la paradoxul dintre posibilitatea de a fi Controlul civil democratic asupra serviciilor
trase la răspundere, ceea ce implică transpa- de informaţii militare
renţă, şi executarea misiunilor în secret. Controlul civil asupra serviciilor de infor-
În acest caz se pune întrebarea dacă nu maţii a devenit un indicator al gradului de de-
cumva controlul democratic poate avea ca re- mocratizare a societăţii. Ţinta este ca, prin mo-
zultat scurgerea de informaţii sau nitorizarea prevederilor legale şi a practicilor
deconspirarea agenţilor. Democraţiile se luptă curente, creditul de care beneficiază serviciile
constant cu acest paradox, la care nu există de informaţii să nu poată fi folosit în dauna
soluţie simplă sau sigură. Atunci când se ia în drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale
discuţie controlul legislativ în unele ţări, proble- omului.
ma încrederii sau responsabilitatea legislatori- Modalitatea practică de control a servicii-
lor apare mereu în discuţie. Mai mult decât lor de informaţii se realizează în mod variat de
controlul legislativ, noile democraţii trebuie sala un stat la altul, mai ales că serviciile de infor-
şi dea seama de nevoia de a se lupta cu între- maţii militare sunt integrate diferit, unele în
bări despre cum şi de către cine ar trebui im- structura ministerelor apărării, altele în structu-
plementat controlul. ra statelor majore generale. În general, sarcina
Se întâmplă că reformele în domeniul de a exercita controlul serviciilor de informaţii şi
informaţiilor au loc, de obicei, doar când apare a activităţii acestora revine unei structuri subor-
un scandal, care să-i forţeze pe politicieni să donate direct şefului statului sau şefului execu-
răspundă presiunii publice ca ei “să facă ceva”. tivului, fie unei comisii parlamentare numite
Reţinerea acestora se bazează pe cel puţin trei special în acest scop.
considerente. Întâi, politicienilor le poate fi tea- În majoritatea statelor, organizarea de
mă să controleze aparatul de informaţii pentru principiu, atribuţiunile, funcţionarea, responsa-
că acesta poate deţine sau obţine informaţii bilităţile şi procedurile pentru asigurarea fondu-
secrete, uneori stânjenitoare despre ei. Apoi, le rilor bugetare necesare serviciilor de informaţii,
poate fi teamă pentru că agenţia s-a angajat în competenţele şi modul de exercitare a contro-
trecut la acţiuni compromiţătoare, iar politicienii lului acestor servicii sunt stabilite prin lege.
nu sunt siguri că s-a depăşit situaţia de criză. Activitatea serviciilor de informaţii este
Şi, în fine, politicienii ştiu că nu sunt prea multe reglementată prin doctrine, directive, instrucţi-
voturi de câştigat prin acţiunea de control a uni, ordine şi alte acte normative de uz intern.
agenţiei de informaţii, despre care mulţi oameni În funcţie de subordonarea serviciului de infor-
nu ştiu prea multe sau vor să o ignore. În afară maţii militar în cadrul ministerului apărării
de situaţiile de criză, cei mai mulţi politicieni din (direct ministrului sau în structura Satului Major
statele democratice consideră că au puţin de General), bugetul acordat acestuia este stabilit
câştigat servind comitetele de control a servicii- ca o cotă parte din bugetul general al structurii
lor de informaţii sau implicându-se în activităţi coordonatoare. Prin buget şi verificarea cheltu-
de rutină în acest domeniu, care, prin natura ielilor efectuate se execută un alt tip de control
lor, vor avea puţină recunoaştere publică, care asupra serviciilor de informaţii.
să le aducă capital politic. De regulă, efectivele serviciilor de infor-
572

(continuare)
maţii nu sunt făcute publice şi nici nu sunt sta- ducerii statale de a executa un control efectiv
bilite limite prin lege, acestea fiind adaptate la asupra serviciilor de informaţii este considerată
cerinţele impuse de necesităţile de informare şi un element deosebit de important.
la limitele financiare stabilite prin buget pentru În societăţile democratice, supraveghe-
salarizare. Totodată, în majoritatea cazurilor, rea activităţii serviciilor de informaţii este îm-
efectivele serviciilor de informaţii militare nu părţită între puterea executivă, cea legislativă
sunt luate în calcul la efectivele totale ale ar- şi într-o oarecare măsură de cea judecătoreas-
matei. că.
Transparenţa serviciului de informaţii mili- Controlul de către executiv priveşte în
tare este unul dintre aspectele cele mai delica- principal următoarele categorii de probleme:
te din activitatea acestuia. Ce anume şi cât de dacă serviciile de informaţii îşi îndeplinesc
mare poate fi transparenţa este o întrebare la atribuţiunile funcţionale în mod corespunzător,
care nu se poate da răspuns precis! În schimb înţelegând prin aceasta dacă culegerea de in-
nu pot fi omise principiile de bază ale muncii de formaţii este orientată spre problematica nece-
informaţii, care trebuie respectate în orice situ- sară; dacă modul în care se execută analiza
aţie, şi anume: este unul profesionist, riguros; dacă dispune de
•protejarea surselor de informare, care implică capacităţile operaţionale cerute. Conducerea
o prezentare a activităţii serviciului de informaţii politică nu poate conta numai pe răspunsul ser-
într-o asemenea formă încât să nu permită for- viciilor de informaţii la aceste probleme, chiar şi
mularea de concluzii cu privire la identitatea pentru simplul motiv că o autoapreciere implică
surselor; întotdeauna o anumită doză de subiectivism.
•protejarea identităţii statelor cu ale căror servi- Controlul parlamentar al serviciilor de
cii de informaţii militare există relaţii de coope- informaţii a căpătat, în ultimele decenii, un rol
rare; din ce în ce mai important.
•protejarea numărului şi a naturii forţelor şi mij- Dintre posibilităţile de care dispune parla-
loacelor implicate în activitatea de culegere. În mentul pentru exercitarea controlului asupra
contextul politico-militar actual, generat de serviciilor de informaţii menţionăm: aprobarea
ameninţările asimetrice, este necesară proteja- bugetului acestora, audierile, aprobarea numiri-
rea identităţii persoanelor care lucrează în ser- lor şefilor unor servicii de informaţii, avizarea şi
viciile de informaţii militare, chiar dacă lucrează ratificarea tratatelor, ascultarea şi aprobarea
în domenii care aparent nu trebuie protejate unor rapoarte privind aspecte sau activitatea
(analiză, planificare etc.) integrală desfăşurată de serviciile de informaţii
O transparenţă exagerată este dăunătoa- pe perioade determinate de timp, de regulă
re, după cum şi lipsa de transparenţă nu cores- anual. În vederea executării acestui control,
punde conceptelor unei societăţi democratice. parlamentele îşi formează comisii de specialita-
Aşadar, este necesară găsirea unui echilibru te, dintre care fac parte atât parlamentari ai
între nevoia de informare a factorului politic şi partidului (partidelor) de la putere, cât şi ai
imperativul protecţiei activităţii de informaţii. opoziţiei.
Controlul civil, executiv sau legislativ,
* asupra activităţii serviciilor de informaţii ar tre-
Controlul informaţiilor a fost întotdeauna bui să se deruleze în termenii unui mecanism
o problemă. Abilitatea de a controla informaţia care să nu permită abuzuri din nici o direcţie:
este un important atribut de putere în orice stat, cei care compun mecanismul de control să fie
cu regim democratic sau dictatorial. Controlând de o integritate indiscutabilă, iar în privinţa acti-
o mare cantitate de informaţii, dispunând de vităţii informative, să fie exclusă “fabricarea”
abilitatea de a efectua supravegheri, ascultări informaţiilor care să favorizeze o ipostază poli-
şi alte genuri de operaţii, acţionând sub acope- tică oarecare.
rirea păstrării secretului, serviciile de informaţii Într-o democraţie autentică, relaţia dintre
pot fi adesea percepute şi ca posibile amenin- factorii de decizie politică, care beneficiază de
ţări la adresa guvernelor sau conducerii state- produsele de informare şi agenţiile care le fur-
lor cărora le aparţin. Ca urmare, abilitatea con- nizează, nu poate fi cantonată sub semnul “o
573

(continuare)
mână spală pe alta”. Credibilitatea structurilor
informative este esenţială pentru eficienta lor Relaţiile dintre conducerea politică şi
funcţionare în limitele deplinei legalităţi, iar asu- serviciile de informaţii (I).
marea responsabilităţii propriului statut este o de Corneliu Pivariu, Ionel Bucuroiu
condiţie sine qua non. În orice caz, dilema cum “Un guvern care este suficient de puter-
să ai o instituţie de informaţii eficientă într- nic ca să-ţi dea tot ceea ce îţi doreşti, este sufi-
un sistem deschis persistă şi pare a continua cient de puternic ca să-ţi ia tot ce ai”, spunea
nedefinit. Cei care susţin abordările în alb şi Barry Goldwater (1909 - 1998), senator republi-
negru sau conceptele de sumă nulă manifestă can conservator de Arizona în două legislaturi
o necunoaştere din interior a caracterului co- şi fost candidat la preşedenţia SUA în 1964,
munităţii informative şi a naturii informaţiilor. unde a pierdut în faţa lui Lyndon Baines
La fel de aberantă ar fi presupunerea că Johnson.
în democraţie ar trebui să nu se acţioneze de- Analizând relaţiile care există între servi-
cât atunci când există un pericol clar. A aştepta ciile de informaţii şi autorităţile statale cărora le
până când un pericol este evident poate fi prea aparţin ca parte componentă a administraţiei
târziu, şi chiar dacă nu este prea târziu, a aş- de stat, acestea pot fi grupate în două mari ca-
tepta izbucnirea conflictului poate plasa servici- tegorii de probleme: prima derivă din modul
ul de informaţii într-o poziţie extrem de secret în care activitatea de informaţii se desfă-
dezavantajoasă, cu o creştere considerabilă a şoară şi care prin acest specific creează dificul-
costurilor unei reacţii eficiente. tăţi factorului politic în supravegherea şi contro-
Aceste structuri au în egală măsură polul activităţilor de informaţii; a doua este gene-
tenţialul de a distruge, dar şi pe cel de a apăra rată de relaţiile specifice între expertiza de in-
democraţia. Ignoranţa parţială a publicului şi formaţii şi decidentul politic şi se referă la de-
lipsa de înţelegere a principiilor de funcţionare terminarea ponderii pe care opiniile expertului
a serviciilor de informaţii nu-i avantajează deloc (serviciul de informaţii care pretinde o cunoaş-
pe responsabilii acestora. Dimpotrivă, o cultură tere aprofundată a problemelor) trebuie să le
mai dezvoltată în domeniu, un public mai fami- aibă în determinarea acţiunilor factorului politic
liarizat cu problematica unui serviciu de infor- (care are autoritatea de a lua deciziile), precum
maţii va înţelege mai corect şi nu va reacţiona şi în „obţinerea” unor „garanţii” că opiniile servi-
pur afectiv la erori sau eşecuri. ciilor de informaţii sunt „tratate cu atenţia cuve-
Din totdeauna, factorii de decizie au avut nită”.
de optat între controlul excesiv pentru a do- Înainte de a prezenta schematic o moda-
bândi certitudinea conformării serviciilor de in- litate de manifestare a unor multiple influenţe
formaţii la normele convenite (responsabilitate asupra decidentului politic, subliniem că acesta
publică) şi o eficienţă sporită, limitând controlul din urmă are un rol central în întregul proces
acestora, care le-ar diminua eficienţa. Calea de de informaţii. Politicienii nu numai că primesc
mijloc este, şi de această dată, soluţia optimă. informaţii, ei influenţează întregul proces al ci-
Este oarecum un paradox că majoritatea acţiu- clului informaţional, în cadrul căruia au rol de-
nilor de informaţii sunt secrete, iar spre a le terminant. Fără a se raporta constant la politi-
avea sub control, trebuie să fie legiferate în că, activitatea de informaţii ar deveni o muncă
detaliu. fără sens.
Controlul civil asupra serviciilor de infor- Decidentul politic trebuie să înţeleagă că
maţii este şi va rămâne un lucru necesar şi in- are răspunderi importante în ceea ce priveşte
trinsec unei bune funcţionări a mecanismului conducerea activităţilor de informaţii ale orga-
democratic, în ansamblul său. Nu există o reţe- nismelor destinate acestui scop şi care i se
tă a modului în care trebuie să arate structurile subordonează. Serviciile de informaţii nu pot
menite să controleze activităţile serviciilor de funcţiona cu bune rezultate pentru siguranţa
informaţii. Foarte important este ca ele să exis- naţională a unui stat fără a fi conduse de facto-
te, să-şi îndeplinească atribuţiunile, dar, mai rul politic. Acesta trebuie să fie prezent în fieca-
ales, să fie foarte clar şi explicit cadrul legal de re fază a ciclului informaţional, deoarece evolu-
funcţionare a lor. ţiile situaţiei pot determina permanent noi
574

(continuare)
schimbări în ceea ce priveşte orientarea cule- Din schema prezentată alăturat ar putea
gerii de informaţii, pot genera noi priorităţi ale fi trasă concluzia că decidentul politic dispune
factorului politic, despre care serviciul de infor- de o mare gamă de mijloace de informare, ce-
maţii trebuie informat în cel mai scurt timp posi- ea ce la o primă vedere este real, cu menţiu-
bil. Din păcate sunt destul de frecvente situaţii- nea că singura componentă specializată şi ca-
le în care decidenţii politici neglijează informare are drept unul din scopurile existenţei sale
rea corespunzătoare a serviciilor de informaţii informarea profesionistă a politicianului o con-
subordonate, sau o fac chiar intenţionat stituie serviciile de informaţii.
lipsindu-se astfel de o mai bună informare. De- Expertiza şi politica.
sigur aceasta nu presupune renunţarea la păs- Aşa cum menţionam anterior, factorul
trarea secretului în ceea ce priveşte desfăşura- politic este chemat să intervină în fiecare fază
rea unor contacte deosebit de sensibile, iar în a ciclului informaţional, însă cu unele diferenţe
asemenea cazuri serviciile de informaţii trebuie faţă de abordarea profesioniştilor de informaţii,
dirijate cu multă prudenţă. ceea ce constituie şi un potenţial de tensiune în
În acelaşi timp decidentul politic nu trebu- relaţiile dintre cei doi protagonişti.
ie să confunde atribuţiunile sale de conducere Cererile de informaţii sunt de fapt parte
a serviciilor de informaţii cu o imixtiune în deta- componentă a preocupărilor zilnice ale politici-
lii ale acestei activităţi (modul de organizare a enilor. Fiecare politician are domenii de interes
unor acţiuni, executanţi, cunoaşterea identităţii pe care trebuie să se concentreze precum şi
reale a unor surse, etc.), care pe de o parte nu altele pe care ar dori să se concentreze. De
au nici o utilitate pentru decizia politică, iar pe asemenea există zone în care ei nu sunt inte-
de alta ar însemna forţarea serviciilor de infor- resaţi sub nici o formă, dar în care, în anumite
maţii pentru a abdica de la respectarea unor conjuncturi, trebuie să le acorde atenţie.
principii de bază care guvernează această acti- Această multitudine de preferinţe sunt impor-
vitate. tante pentru a stabili programul de lucru al poli-
575

(continuare)
ticianului şi deci formularea cererilor de infor- Nu în ultimă instanţă menţionăm faptul că
maţii. serviciile de informaţii cunosc mai bine decât s-
Comunitatea de informaţii la rândul său ar putea crede limitele culegerii la un anumit
simte nevoia de a fi orientată privind priorităţile moment. Ele decid în mod regulat excluderea
agendei de lucru a politicului, astfel încât cule- unor zone sau probleme din planurile de cule-
gerea şi diseminarea să poată fi cât mai utile şi gere. Conducerea serviciilor de informaţii nu
oportune. În acelaşi timp experienţa a „învăţat” consideră oportună comunicarea acestor opţi-
serviciile de informaţii că foarte rar poate fi total uni decidentului politic deoarece pe de o parte
neglijată o zonă sau o problemă, chiar fără pri- nu se justifică apariţia unor preocupări de cule-
oritate pentru spectrul politic. Mai devreme sau gere pentru probleme care nu au nici o priorita-
mai târziu aceasta poate deveni importantă. Ca te la un anumit moment, pe de altă parte
urmare, serviciile de informaţii trebuie să aloce aceasta ar putea duce la o deteriorare a relaţii-
o parte din resurse şi pentru obţinerea de infor- lor lor cu factorul politic. Desigur, în condiţiile
maţii din aceste zone considerate de mai mică când această limitare a culegerii duce la apari-
importanţă. ţia unor zone sau probleme de interes pentru
Diferenţa de abordare a cererilor de infor- care serviciul de informaţii nu este suficient
maţii între politician şi serviciul de informaţii pregătit să dea un răspuns prompt şi satisfăcă-
constă nu în formularea cererii ci în modul cum tor factorului politic, relaţiile dintre informaţii şi
se asigură integrarea acesteia în întregul pro- factorul politic se înrăutăţesc, uneori grav.
ces al ciclului informaţional. Analiza informaţiilor. Politicienii doresc
Culegerea de informaţii. În general poli- să li se prezinte informaţii care să le permită
ticienii nu au tendinţa de se implica în detalii luarea unei decizii în cunoştinţă de cauză. În
privind această activitate, decât dacă aceasta această ecuaţie ei se prezintă însă cu opţiuni
ar putea constitui un element sensibil din punct politice şi opinii ante-facto şi ar dori să vadă că
de vedere politic. În asemenea cazuri implica- informaţiile prezentate vin în sprijinul opiniilor
rea politică poate avea implicaţii directe, uneori lor, ceea ce, de fapt, este o preferinţă normală.
dramatice. Principala preocupare a factorului Această atitudine devine problematică şi poate
politic în domeniul culegerii de informaţii constă chiar nocivă atunci când politicienii ignoră infor-
în stabilirea bugetului, mai ales în ceea ce pri- maţiile care sunt contrare preferinţelor lor.
veşte culegerea prin mijloace tehnice care re- Unii politicieni preferă să-şi păstreze des-
prezintă partea cea mai mare a cheltuielilor. De chise opţiunile cât mai mult timp cu putinţă, fă-
asemenea politicienii cred, de cele mai multe ră a lua decizii importante. Informaţiile pot de-
ori, că serviciile de informaţii acoperă „totul”, termina ca aceste opţiuni să fie limitate, de-
cel puţin la un nivel minim acceptabil, iar atunci monstrând că anumite opţiuni nu pot fi sprijinite
când o problemă considerată până la un anu- sau că pot avea consecinţe periculoase.
mit moment neimportantă apare ca stringentă, Această situaţie poate crea o altă zonă de fric-
se aşteaptă ca anumite informaţii să existe de- ţiuni între informaţii şi politică.
ja, iar culegerea altora în acea problemă să Serviciile de informaţii se confruntă cel
poată fi urgent organizată. Amândouă aşteptă- mai des cu situaţii neclare şi ambiguităţi, care
rile se pot dovedi izbitor de false. trebuie clar menţionate în informările prezenta-
Comunitatea de informaţii este preocupate factorului politic, chiar dacă îi induc acestuia
tă să culeagă o cât mai largă gamă de informa- un sentiment de disconfort sau nesiguranţă.
ţii, chiar dacă în mod oficial se recunoaşte că Aceasta se întâmplă deoarece decidentul poli-
nu se poate acoperi toată problematica, spe- tic aşteaptă informaţii care să-l ajute în luarea
rând ca politicul să contribuie într-o oarecare unei decizii, iar informaţiile incerte îi sunt mai
măsură la completarea acestor goluri. Referitor puţin utile, sau chiar inutile. În al doilea rând
la limitările impuse de bugete, constatăm prac- unii politicieni nu pot concepe ca un serviciu de
tica politicului de a aproba bugete întotdeauna informaţii pentru care se cheltuiesc fonduri im-
mai mici decât ar aştepta serviciile de informa- portante nu este în măsură să prezinte elemen-
ţii, care nu au altceva de făcut decât să se con- te clare de informaţii privind o anumită proble-
formeze acestor restricţii. mă.
576

(continuare)
Decidenţii politici mai pot avea suspiciuni bilitatea ca acţiunea să nu fie asumată de fac-
că serviciile de informaţii acordă sprijin opoziţi- torul politic în caz de insucces sau rezultate
ei, că aceasta ar acţiona împreună cu serviciile mai puţin aşteptate, asociate cu complicaţii pri-
de informaţii pentru a produce informaţii care vind relaţiile diplomatice, politice sau de altă
să le submineze poziţiile. natură, face ca serviciile de informaţii să fie
În final este foarte clar că decidenţii poli- precaute în promovarea acestui gen de acţiuni.
tici au propria opţiune de a ignora, a nu fi de O dată angajată într-o acţiune paramilitară aco-
acord sau a considera greşită o informaţie şi a- perită comunitatea de informaţii simte în alt
şi formula propria analiză. mod obligaţiile ce şi le asumă faţă de forţele
Unele din conflictele sau diferenţele de recrutate, pregătite şi conduse în acest scop
abordare menţionate mai sus pot fi evitate sau comparativ cu ceea ce consideră util conduce-
impactul lor poate fi diminuat de către comuni- rea politică în caz de eşec. Decizia de încheie-
tatea de informaţii dacă, încă de la începutul re a unei operaţii sub acoperire nu va fi apreci-
relaţiei cu decidentul politic îi prezintă acestuia ată decât rareori în acelaşi mod de politician şi
sincer limitele proprii şi se stabilesc în mod rea- ofiţerul de informaţii.
list aşteptările şi reguli de relaţii de ambele Comportamente ale politicienilor.
părţi. Acestea sunt importante de cunoscut de către
- Continuare în numărul următor - ofiţerii de informaţii. Nu toţi politicienii preferă
să acceseze informaţiile în acelaşi fel: unii pre-
Relaţiile dintre conducerea politică şi feră să citească, alţii preferă să fie informaţi
serviciile de informaţii (II) verbal pe scurt. Politicienii vor fi mai bine infor-
Acţiunile sub acoperire. Sunt genul de maţi dacă vor spune imediat şi direct serviciilor
acţiuni atractive pentru politicieni deoarece duc de informaţii care le sunt preferinţele.
la creşterea opţiunilor şi teoretic scad costurile Nu întotdeauna politicienii vor fi de acord
politice. De regulă politicienii cred că serviciul cu posibilităţile de culegere şi deci cu limitele
de informaţii este în măsură să pregătească şi acesteia, mai ales cu ceea ce poate fi cunos-
să execute operaţiuni sub acoperire într-un ter- cut în mod cert, cu motivele care stau în spate-
men de timp rezonabil de scurt. De aseme-nea le unor ambiguităţi şi câteodată cu păstrarea
politicienii doresc ca acţiunile sub acoperi-re să secretului sursei informaţiilor. Ei vor confunda
fie întotdeauna încununate de succes. Reuşita lipsa unei estimări ferme, chiar când nu va fi
unor astfel de operaţiuni este relativ uşor de cazul, cu teama de a acţiona a serviciului de
apreciat pentru operaţiuni pe termen scurt, în informaţii.
timp ce pentru operaţiuni desfăşurate pe pe- Cea mai puternică reacţie la primirea
rioade mai lungi de timp succesul nu poate fi unor informaţii neaşteptat de „rele” este cea
întotdeauna sigur. Aceasta poate con-stitui o denumită „uciderea mesagerului”, cu referire la
sursă de tensiune între serviciile de in-formaţii o practică antică. În prezent, „mesagerul”, in-
şi factorul politic, cei mai mulţi din decidenţii clusiv ofiţerul de informaţii, nu mai este ucis
politici fiind tentaţi să nu gândească decât în pentru prezentarea unor informaţii „neplăcute”.
perspectiva unor perioade fixe de timp (patru Dar, evoluţia societăţii a descoperit ceea ce ar
ani ai unui mandat). Comunitatea de informaţii putea fi denumită ca „moartea birocratică”.
îşi poate permite să gândească pen-tru perioa- Unui element de conducere al unui serviciu de
de mai lungi de timp, însă nu poate depăşi con- informaţii îi poate fi interzis accesul la un anu-
strângerile ce-i pot fi impuse de ale-geri la fie- mit decident politic, sau nu mai poate accesa
care ciclu electoral. anumite reuniuni importante. Ca urmare, este
Comunitatea de informaţii are o anumită firească şi concluzia, aplicată în toate domenii-
ambivalenţă în ceea ce priveşte operaţiunile le vieţii sociale că, rezultatele pozitive sunt con-
sub acoperire. Acestea permit serviciilor de in- siderate ca o îndeplinire firească a atribuţiunilor
formaţii să îşi proiecteze capacităţile într-o zo- funcţionale, pe când eşecurile tre-buie asumate
nă importantă pentru decidentul politic, fiind un şi suportate fără nici o excepţie. Din acest
domeniu în care expertiza lor este unică şi un- punct de vedere profesioniştii infor-maţiilor îşi
de alternativele nu există. În acelaşi timp, posi- asumă acest risc aproape fără ex-cepţie.
577

(continuare)
Prezentăm în continuare de o manieră trebuie să-i ţină la curent privind direcţiile majo-
mai sintetică diferenţe de abordare şi analizare re de acţiune politică, zonele specifice de inte-
a evenimentelor între politicieni şi serviciile de res şi priorităţile. În orice caz, relaţia dintre in-
informaţii: formaţii şi politică nu este una între egali.
Servicii de informaţii Decidenţii politici Decidentul politic poate exista şi funcţiona fără
Faptele/Deconectat Convingeri/Palpabilitate serviciile de informaţii, reciproca nu este valabi-
Obiectiv Intuitiv lă. Serviciile de informaţii depind de factorul
Analiză nepărtinitoare Obligat de agenda de lucru
Privire în perspectivă Vedere pe termen scurt
politic pentru a exista.
Analiză descriptivă Orientat spre acţiune Linia invizibilă care există între informaţii
Impresionarea beneficiarului Obligat de alegători şi politică poate fi trecută doar dinspre factorul
Protecţia informaţiei Foloseşte informaţia
politic în domeniul informaţiilor. Decidenţii poli-
Analiza în context internaţional Preocupat de politica internă
Perfecţiune/Acurateţe Suficient de bun/Utilitate
tici sunt atenţi ca această delimitare să fie res-
Rezumat scris Stenografie orală pectată de ofiţerii de informaţii, însă ea nu ex-
Fapte/Lucruri Oameni/Personalităţi clude ca factorul politic să recurgă la a cere
Stăpânirea situaţiei/Continuitate Cunoştinţe generale uneori părerea ofiţerilor de informaţii privind
Audienţa, în general Audienţă specifică opţiunile politice, sau modalităţile de acţiune
O singură prezentare Surse multiple
care să fie adoptate. Dacă ofiţerii de informaţii
•Serviciile de informaţii se concentrează asu- ar refuza să-şi exprime părerile solicitate, acest
pra tuturor surselor şi datelor cu relevanţă pe refuz ar putea trezi resentimente din partea
plan internaţional, în timp ce decidenţii politici factorului politic. La nivelele cele mai înalte ale
se concentrează în principal pe problemele serviciilor de informaţii această linie de demar-
interne atunci când trebuie să ia o decizie. caţie este însă mult estompată, şefii serviciilor
•Serviciile de informaţii se concentrează (şi de informaţii putând fi solicitaţi să-şi exprime
sunt conduse de către toţi conducătorii lor) opinii, care în realitate sunt politică.
pentru a produce « documente perfecte », Din cele exprimate până acum nu am
într-o perioadă de timp mai mare, iar politicienii dorit sub nici un motiv să sugerăm că decidenţii
solicită documente « acceptabile » în cel mai politici şi serviciile de informaţii se găsesc pe
scurt timp. poziţii conflictuale. Între informaţii şi politică
•Serviciile de informaţii sunt obişnuite să inte- există relaţii de colaborare strânse şi de încre-
greze informaţiile de la toate sursele la cel mai dere reciprocă, la toate nivelele. Relaţiile bune
înalt grad de secretizare, în timp ce cea mai de lucru între cele două segmente de putere au
mare parte a personalului care deserveşte la bază, în afara altor elemente menţionate an-
decidenţii politici are cel mult acces la nivelul terior, şi înţelegerea corectă a unor posibile
“Secret”. surse de fricţiune, ca urmare a poziţiilor şi
abordărilor diferite ce caracterizează pe de o
•Serviciile de informaţii şi conducerea acestora
parte segmentul politic şi de cealaltă serviciile
se concentrează asupra substanţei şi acura-
de informaţii.
teţei materialelor înaintate, în timp ce deci-
denţii politici se orientează mai mult pe politici Soluţia optimă a tuturor problemelor de
şi evoluţie, într-un domeniu în care dife- mai sus şi a multor altora care pot apare în re-
rendele pot fi apreciate ca insubordonare. Chi- laţia decident politic – serviciile de informaţii
ar dacă se prezintă noi informaţii consideraţii- este dată de calitatea conducerii exercitată de
le politice au câştig de cauză în deciziile politi- factorul politic. Succesul fiecărui conducător,
ce. politic sau militar, depinde în mare parte de
personalitatea acestuia, de experienţa şi abili-
În mod ideal relaţiile dintre decidentul po-
tatea în a găsi şi a aplica în mod constant rela-
litic şi serviciile de informaţii ar trebui să se gă-
ţia corectă între elementele de care dispune
sească în simbioză: politicul ar trebui să se ba-
pentru a lua şi pune în practică hotărârile sale.
zeze pe serviciile de informaţii în obţinerea in-
formaţiilor, care este principalul motiv al exis- Atitudinea liderilor politico-militari faţă de
tenţei lor. În acelaşi timp, pentru ca serviciile de serviciile de informaţii
informaţii să producă informaţii utile, politicienii O condiţie care asigură eficienţa activităţii
578

(continuare)
de informaţii militare, la nivel strategic, este pentru găsirea unui echilibru corespunzător
măsura în care liderii politico-militari înţeleg între independenţa profesională a celor dintâi şi
ceea ce ar trebui făcut şi ceea ce poate fi făcut autoritatea celor din urmă.
de către serviciile de informaţii, în ceea ce pri- Violarea autonomiei profesionale a servi-
veşte prevenirea surprinderii. Subiectul legătu- ciilor de informaţii militare are loc nu numai de
rii biunivoce dintre factorii politici şi comunita- dragul obţinerii accesului la informaţii critice,
tea serviciilor de informaţii este extrem de inte- dar şi pentru că este o modalitate importantă
resant, după cum şi impactul politicii asupra de exercitare a controlului subiectiv asupra ar-
activităţii de informaţii sau influenţa activităţii de matei în general. În plus, serviciile de informaţii
informaţii asupra domeniului politic, ca formator sunt chiar mai sensibile la interferenţa din ca-
şi modelator de opinii. drul structurii militare, dictată de dorinţa profe-
Destul de frecvent se consideră că desfă- sioniştilor militari de a le influenţa şi controla
şurarea activităţii de informaţii este puternic pentru a-şi promova interesele specifice faţă de
politizată şi că cea mai bună modalitate de a cele ale autorităţilor civile. Autonomia profesio-
prezice conţinutul produselor informative elabo- nală a serviciilor de informaţii este expusă per-
rate de serviciile de informaţii este cunoaşterea manent provocării din cele două direcţii menţio-
preferinţelor factorilor politici. Totuşi, există nate şi poate fi astfel compromisă.
prea puţine informaţii care pot să confirme Analiza corectă şi oportună a informaţiilor
acest punct de vedere, mai ales în ceea ce pri- militare este o condiţie necesară, dar nu sufici-
veşte avertizarea la nivel strategic, unde entă, pentru garantarea succesului serviciului
transparenţa intereselor naţionale este extrem de informaţii. Una din cele mai importante eta-
de acută. În mod similar, nu se poate evalua cu pe din cadrul procesului informativ al activităţii
precizie impactul activităţii de informaţii asupra de informaţii constă în convingerea conducerii
factorilor politici, deşi este unanim acceptat ca- politice să utilizeze, cel mai bine posibil, infor-
racterul de “formator de opinii” al serviciilor de maţia furnizată de serviciile de informaţii.
informaţii la nivel strategic. Ceea ce este evi-
Este foarte important dacă liderii încura-
dent din relaţia biunivocă menţionată este fap-
jează critica şi vor informaţii corecte, chiar dacă
tul că activitatea de informaţii este importantă,
nu se potrivesc opiniilor şi intereselor lor. Într-o
iar creşterea calităţii produselor informative va
societate democratică, liderii sunt mai dispuşi
constitui un beneficiu real pentru desfăşurarea
să ia în consideraţie o mai mare varietate de
activităţii politice.
opinii, decât într-o societate cu un sistem politic
Beneficiarii activităţii de informaţii trebuie totalitar sau autoritar.
să-şi dea seama că, oricât de eficient ar fi, un
Desigur, ambele categorii de lideri pot fi
serviciu de informaţii nu poate previziona toate
întâlnite în orice tip de stat. În cele din urmă,
evenimentele importante, iar eşecurile nu indi-
personalitatea şi ideologia fiecărui lider sunt
că în mod automat existenţa unor probleme
determinante. Din punctul de vedere al servicii-
majore în cadrul său. Şi mai important este ca
lor de informaţii se poate considera că liderii
factorii de decizie să conştientizeze faptul că
ideali sunt cei care pun mai presus de orice
este periculos să-şi bazeze acţiunile politice
interesul naţional.
numai pe capacitatea, de care ei cred că dis-
pun, de a prezice toate evoluţiile viitoare ale În afara profilului psihologic al liderilor,
fenomenului politico-militar. Acest lucru este cu există modele mai generale de comportament
atât mai puţin permis în cazul avertizării strate- politic care pot influenţa atitudinea acestora
gice ale cărei consecinţe pot fi dezastruoase faţă de serviciile de informaţii. De exemplu,
pentru interesele fundamentale ale statului. odată ce au investit energie substanţială în
Atât producătorii cât şi consumatorii produselor promovarea unei anumite orientări politice - în
informative trebuie să acorde o atenţie mai ma- mod special atunci când prestigiul lor este în
re problemei avertizării, ca modalitate de pre- joc sau când au acţionat contrar sfaturilor con-
venire a surprinderii strategice. silierilor lor - liderii vor fi mai înverşunaţi împo-
triva acceptării înfrângerii, chiar dacă li se pre-
Relaţia dintre serviciile de informaţii şi
zintă probe contrarii. În astfel de condiţii, cel
autoritatea civilă necesită o cercetare continuă
579

(continuare)
mai bun mod de acţiune poate fi ignorarea date mai coerente; înfiinţarea grupurilor tactice
telor contradictorii şi insistenţa ca subordonaţii europene, care vor fi dislocate în zonele de cri-
să le furnizeze informaţii “corecte”. Cel mai ma- ză sau postconflict.
re pericol este atunci când liderul înlocuieşte
Scurt istoric
analiza competentă a serviciilor de informaţii cu
gândirea sa subiectivă. •Până în anul 2000, a existat o colaborare de
Nu există o reţetă perfectă pentru soluţio- principiu între serviciile de informaţii ale ţărilor
narea relaţiilor dintre liderii politico-militari şi membre ale UE, bazată pe programe de coo-
serviciile de informaţii. Totuşi, pot fi făcute do- perare atât în format bilateral, cât şi în format
uă sugestii: mai întâi, trebuie dedicat mai mult multilateral. Serviciile de informaţii au dezvoltat
timp “educării” liderilor politici asupra acestui sisteme de cooperare în “perechi de state”, iar
subiect, înainte ca ei să ajungă la putere; în al domeniile abordate au depins, întotdeauna, de
doilea rând, serviciile de informaţii trebuie să interesele statelor implicate pe diverse subiec-
devină mai eficiente prin ajustarea produselor te comune.
informative la caracterul specific fiecărui lider, •Cooperarea efectivă în domeniul informaţiilor
păstrând mesajul nealterat. militare în spaţiul comunitar a demarat în anul
Corneliu PIVARIU, Ionel BUCUROIU 2000, ca parte a programului de dezvoltare a
iniţiativei pentru Politica Europeană de Secu-
ritate şi Apărare (ESDP), adoptată în anul
Arhitectura de informaţii la nivelul Uniunii 1999, la Helsinki, de către Consiliul Europei.
Europene (I) Programul iniţial a continuat până în anul 2003,
când a fost creat un nou sistem multinaţional
Ionel BUCUROIU de cooperare de tip “joint”, privind procesarea
Aderarea României la Uniunea Europea- şi diseminarea unor produse de informaţii către
nă ridică problema adaptării structurilor naţio- beneficiarii comuni ai UE, cooperarea dintre
nale de informaţii la modalităţile de lucru şi for- serviciile de informaţii militare şi de securitate
mele de cooperare existente la nivel comunitar. urmând cursul problematicii politicilor de apăra-
Acest proces de adaptare şi racordare la struc- re ale statelor membre ale Uniunii.
turile de informaţii din cadrul UE este necesar, •Proiectul constituirii unei arhitecturi de infor-
deoarece există numeroase diferenţe structura- maţii la nivelul UE a fost lansat în anul 1999, la
le şi de abordare între UE şi NATO. Bruxelles, în cadrul Consiliului Europei, atunci
Particularităţile cooperării între serviciile când a fost înfiinţată o structură, denumită Uni-
de informaţii din statele membre ale UE sunt tatea pentru Politici de Planificare şi Averti-
marcate de ponderea substanţială a elemente- zare Timpurie, care, ulterior, şi-a schimbat de-
lor politice şi economice, de limitarea posibilită- numirea în Unitatea pentru Politici.
ţilor de executare a unor operaţiuni militare de •La începutul anului 2000, Comitetele Interima-
tip “Petersberg” şi de faptul că structurile militare, Politic şi de Securitate, precum şi cel Militar
re ale UE (Comitetul Militar - EUMC şi Statul au avut primele întâlniri de lucru, în urma căro-
Major Militar - EUMS) au fost relativ recent ra s-au pus bazele Direcţiei Generale Militare
înfiinţate. În plus, serviciul de informaţii strate- a Uniunii, iar la sfârşitul aceluiaşi an, structura
gic, alături de transportul strategic, constituie a intrat oficial în funcţiune.
zone nevralgice ale UE, care nu pot fi acoperite
fără utilizarea mijloacelor puse la dispoziţie de •În primăvara anului 2001 a fost creat Statul
către NATO. Major Militar al UE - EUMS, având o compo-
nenţă mixtă, formată din personalităţi marcan-
Este de aşteptat ca problemele de securi- te, militare şi civile din cadrul Direcţiei Generale
tate şi cele militare, să capete noi valenţe prin: pentru Afaceri Externe, a Unităţii pentru Politici
creşterea implicării militare a UE, în special în de Planificare şi Avertizare Timpurie şi a Cen-
zona balcanică şi în Africa; previzibila adoptare trului Întrunit pentru Situaţii (SITCEN - Joint
a Tratatului Constituţional, care va contribui la Situation Centre).
promovarea unei politici externe şi de securita-
580

(continuare)
•La sfârşitul anului 2001, Comitetul Politic In- Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica
terimar şi de Securitate şi Comitetul Interimar Externă şi de Securitate este în egală măsură
Militar au devenit, oficial, organisme ale Consi- beneficiar al produselor de informaţii, dar şi cel
liului Unităţii pentru Politici de Planificare şi care poate recomanda schimbarea direcţiilor
Avertizare Timpurie, iar Statul Major Militar politice strategice în domeniile de interes.
(EUMS) a devenit complet operaţional.
Şi în cadrul UE un produs de informaţii
•Începând cu anul 2002, toate elementele poli- urmează paşii tradiţionali ai ciclului informativ.
tico-militare ale noii structuri au început efectiv În mod obişnuit, în cadrul arhitecturii de infor-
noile proiecte ale acesteia: stabilirea noilor maţii a UE, aceşti paşi sunt realizaţi cu ajutorul
concepte; elaborarea politicilor şi a procedurilor serviciilor naţionale de informaţii militare ale
(a fost întocmit primul document care regle- statelor membre. Excepţia de la acest principiu
menta procedurile pentru managementul crize- o reprezintă domeniul IMINT- unde colaţiona-
lor); desfăşurarea primului exerciţiu al UE pen- rea şi interceptarea sunt realizate centralizat
tru managementul crizelor - CME-2; deschide- (Centrul Satelitar al UE din Spania), prin pune-
rea primei misiuni internaţionale de poliţie a UE rea la dispoziţia decidenţilor UE a întregului
în Bosnia şi Herţegovina; încheierea Acordului spectru de activităţi specifice.
“Berlin Plus”, între NATO şi UE etc.
Nevoia unui proces de analiză specializat
•În anul 2003, au debutat primele misiuni mili- reprezintă un factor important, în acest scop
tare ale UE, Operaţiunea Concordia, în Fosta fiind dezvoltat Centrul Întrunit pentru Situaţii,
Republică Iugoslavă a Macedoniei (cu folosirea care, în anul 2003, a ajuns la capacitatea ope-
resurselor NATO), si Operaţiunea Artemis, în raţională de a monitoriza operaţiunile desfăşu-
Congo, Provincia Ituri (cu apel la resursele rate de către UE 24 de ore din 24 şi de a furni-
NATO). za informaţii despre situaţiile curente, în timp
real, tuturor beneficiarilor.
•În anul 2004, la Sarajevo, a avut loc transferul
de autoritate al misiunii NATO din Bosnia şi Pentru a integra funcţiile de culegere şi
Herţegovina (SFOR) către misiunea militară a analiză de informaţii într-o arhitectură generală
UE - EUFOR, în cadrul Operaţiunii Altheia. de management al informaţiilor, Statul Major
Militar-EUMS a elaborat un nou concept al acti-
Dinamica dezvoltării capacităţilor de
vităţilor de informaţii şi a încurajat Secretariatul
informaţii la nivelul UE
Consiliului General al UE să materializeze un
Obiectivul prioritar al oricărui serviciu de Concept de management al informaţiilor. Prin-
informaţii este de a oferi beneficiarilor săi pro- cipalele provocări care au determinat punerea
duse de calitate, care să răspundă oportun ne- în aplicare a acestui proiect au fost reprezenta-
voilor de informaţii ale acestora. te de abordarea aspectelor privind asigurarea
Actorii politico-militari implicaţi în procesul securităţii sistemelor informaţionale şi de co-
de luare a deciziei şi principalii beneficiari ai municaţii, asigurarea confidenţialităţii produse-
produselor de informaţii din spaţiul comunitar lor informative venite de la partenerii externi,
sunt: Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica precum şi stocarea acestora în siguranţă.
Externă şi de Securitate; Comitetul Militar; Co- În anul 2000, a fost semnat primul acord
mitetul Politic şi de Securitate; Direcţia Genera- interimar privind securitatea informaţiilor între
lă pentru Afaceri Externe; Unitatea pentru Poli- UE şi NATO, iar în anul 2001, a fost elaborat
tici de Planificare şi Avertizare Timpurie; struc- primul concept privind sistemele informatice şi
turile de comandă ale misiunilor/operaţiunilor de comunicaţii, sisteme care au intrat în res-
UE. Nici unul dintre aceşti actori nu este consi- ponsabilitatea Comitetului Politic şi de Securi-
derat mai mult sau mai puţin important decât tate al UE. Pe termen scurt, conceptul face re-
ceilalţi, priorităţile nevoilor de informaţii fiind ferire la adaptarea şi modernizarea infrastruc-
stabilită în funcţie de parcurgerea etapelor din turii existente, iar pe termen mediu şi lung, con-
cadrul proceselor decizionale şi de nivelul luării ceptul prevede interschimbul de date şi infor-
deciziei. maţii între reţelele informatice securizate ale
581

(continuare)
NATO şi ale UE. La jumătatea anului 2001, cu rezolvarea cererilor de informaţii şi Departa-
ocazia reuniunii şefilor serviciilor de informaţii mentul pentru producţie şi diseminare. Produ-
militare din statele membre, în domeniul sele de informaţii urmau să fie întocmite pe ce-
OSINT, s-a dat undă verde pentru punerea în le patru zone geografice folosite de structurile
aplicare a proiectului privind deschiderea pri- politico-militare ale UE: Balcani, Orientul Mijlo-
melor linii informatice şi de comunicaţii securi- ciu şi Africa, Europa de Est, alte zone de inte-
zate. Astfel, 14 dintre cele 15 servicii de infor- res.
maţii militare ale statelor membre ale UE au
DIVINT poate fi împuternicită, la cererea
deschis linii de comunicaţii securizate, prin ca-
Directorului General al EUMS, să preia iniţiati-
re s-au vehiculat informaţii presintetizate.
va în studierea şi raportarea unei situaţii parti-
Dinamica dezvoltării capacităţilor militare culare. În vederea monitorizării situaţiilor ope-
ale Uniunii a impus ca, începând cu anul 2002, rative nou apărute, în cadrul Centrului de Situa-
atenţia conducerii politico-militare a UE să se ţii Întrunit va fi înfiinţată, din cadrul DIVINT, o
focalizeze pe dezvoltarea capacităţilor IMINT şi celulă de criză.
SIGINT la nivel strategic, avertizarea timpurie,
Serviciile de informaţii ale statelor mem-
evaluarea tactică a pierderilor, precum şi pe
bre ale UE vor fi solicitate să furnizeze informa-
executarea supravegherii şi a cercetării la nivel
ţii către DIVINT, conform unui plan general
tactic. În paralel, la sfârşitul anului 2001, a fost
pentru culegerea de informaţii şi, totodată, să
redactat conceptul ISTAR-Intelligence,
întocmească analize periodice care să poată fi
Surveillance, Target Aquisition and
puse la dispoziţia tuturor statelor membre. În
Reconnaissance pentru operaţiunile militare
acelaşi context, serviciile de informaţii, inclusiv
conduse de UE.
cele militare, vor fi solicitate să răspundă şi la
În toamna anului 2000, în cadrul EUMS, cereri de informaţii specifice formulate de către
s-a decis înfiinţarea Diviziei de Informaţii mili- DIVINT, în special în perioadele gestionării cri-
tare - DIVINT, ale cărei priorităţi informative zelor sau a misiunilor/operaţiunilor militare con-
constau în: avertizarea timpurie, monitorizarea duse de către UE.
şi evaluarea situaţiilor de criză şi planificarea
La începutul anului 2002, DIVINT a ela-
strategică.
borat primul raport de avertizare şi, împreună
Organizarea de principiu a DIVINT inclu- cu Unitatea pentru Politici şi Avertizare Timpu-
de trei structuri principale: Departamentul pen- rie, a redactat primul plan global de căutare de
tru politici şi planificare, Departamentul pentru informaţii, care, în vara aceluiaşi an, a devenit
UNITATEA CENTRUL SATELITAR

PENTRU POLITICI AL UE
DE PLANIFICARE
ŞI AVERTIZARE TIMPURIE
CENTRUL ÎNTRUNIT STATUL MAJOR GENERAL

PENTRU SITUAŢII
Divizia de Informaţii Militare
Realizarea sinergiei
tuturor datelor Servicii
şi informaţiilor de Informaţii Militare
Servicii
şi Informaţii Civile
INSTITUTUL DIRECŢIA GENERALĂ

PENTRU PENTRU COMISIIILE UE
STUDII STRATEGICE AFACERI EXTERNE
582

(continuare)
baza programului de analiză integrată a Cen- securitate ale UE şi SUA.
trului Întrunit de Situaţii.
O altă provocare la adresa cooperării în
La începutul anului 2003, ca etapă finală domeniul informaţiilor militare în cadrul UE o
a articulării sistemului de cooperare în domeni- reprezintă viitorul CFSP/ESDP (Politica Exter-
ul informaţiilor militare, conceptul serviciilor de nă şi de Securitate Comună/Politica Europeană
informaţii a fost dezbătut şi aprobat de EUMC. de Securitate şi Apărare), în contextul existen-
ţei proiectului Tratatului Constituţional.
Continuare în numărul următor -
Legat de misiunile tip “Petersberg”, pro-
iectul Tratatului propune o nouă abordare, res-
Arhitectura de informaţii la nivelul Uniunii pectiv misiunile de menţinere a păcii, de preve-
Europene (II) nire a conflictelor şi de consolidare a securităţii
internaţionale din afara spaţiului comunitar, în
Ionel BUCUROIU
concordanţă cu principiile Cartei ONU (Articolul
Perspectivele dezvoltării structurii 40), vor include operaţii comune de dezarmare,
europene de informaţii acţiuni umanitare şi de căutare - salvare, acţi-
O nouă provocare pentru viitor o repre- uni de asistenţă şi consiliere militară, acţiuni de
zintă viziunea extinsă a UE asupra Politicii Ex- prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii,
terne şi de Securitate Comune, aşa cum apare acţiuni ale forţelor combatante pentru gestiona-
ea în Strategia de Securitate a Uniunii, intitula- rea crizelor, inclusiv în purtarea de negocieri şi
tă “O Europă sigură într-o lume mai bună”. stabilizarea postconflict. Toate aceste acţiuni
pot contribui la lupta împotriva terorismului, in-
Conform aprecierilor unor analişti din clusiv prin sprijinul unor terţe ţări în combaterea
spaţiul comunitar, evaluarea comună a ame- terorismului în interiorul graniţelor acestora
ninţărilor asupra Europei reprezintă o (Articolul III-210). Astfel, se propune o “clauză
precondiţie pentru implementarea strategiei de solidară” (Articolele 42 şi III-231), care face
securitate a UE. Un element cheie al strategiei referire la gestionarea consecinţelor unui atac
de securitate va continua să rămână, într-o ac- terorist sau ale unui dezastru natural sau gene-
cepţie largă, problematica cooperării dintre UE rat din cauze umane, în cadrul Uniunii, precum
şi SUA. În ceea ce priveşte desfăşurarea ope- şi crearea Agenţiei Europene de Armament,
raţiilor militare sub comandă UE, SUA conside- Cercetare şi Capacităţi Militare (Articolele 40
ră că nu au fost identificate elemente de şi III-212).
substanţă care să re-
prezinte ameninţări O provocare cu
majore la adresa per- care UE se confruntă,
sonalului şi a structuri- încă din anul 2004, es-
lor militare şi civile im- te modul în care pro-
plicate sau că prezenţa blematica CFSP poate
“aripii militare” a UE în fi abordată în mod efi-
astfel de misiuni ar pu- cient cu toate statele
tea afecta stabilitatea membre. Astfel, în ce-
în zona (zonele) de ea ce priveşte coope-
desfăşurare, ba chiar rarea în domeniul infor-
caracterul unor aseme- maţiilor militare, va fi
nea operaţii poate con- necesară integrarea
tribui şi la susţinerea structurilor de informaţii
intereselor acestei ţări militare ale noilor state
în zonă, SUA fiind în care au aderat (printre
acelaşi timp şi principalul pilon al NATO. În care se numără şi ţara noastră) şi care vor
acest context, se aşteaptă o dezvoltare viabilă adera, în viitorul apropiat, la Uniune, din acest
a cooperării între agenţiile de informaţii şi de considerent existând posibilitatea ca UE să fie
privită de către noii membri din perspectiva
583

(continuare)
NATO. Toţi noii membri vor trebui să demon- Conceptul de sprijin informativ al coman-
streze că au capacitatea de a contribui cu pro- dantului va trebui să rămână obiectivul central
duse informative de calitate şi că vor adopta şi să devină o mentalitate pozitivă pentru toate
procedurile UE privind aplicarea măsurilor spe- serviciile de informaţii militare comunitare,
cifice pentru protejarea informaţiilor clasificate. atunci când personalul militar şi civil al UE este
dislocat într-un teatru de operaţii.
UE are capacitatea unică, pentru o insti-
tuţie internaţională, de a În cadrul viitoarei arhi-
putea garanta valoare adă- tecturi de informaţii militare a
ugată privind managemen- Uniunii este necesară identi-
tul situaţiilor de criză, ori- ficarea celor mai realiste
unde în lume, prin folosirea abordări de implicare a ser-
unei game largi şi diversifi- viciului de informaţii militare
cate de pârghii, plecând de în efortul comun al UE în
la elementele politico- producţia de materiale infor-
diplomatice, economice şi mative.
juridice, până la cele de
Trebuie găsită o balan-
securitate şi apărare, toate
ţă reală între necesarul de
susţinute de elementele de
asistenţă pe verticala organi-
informaţii.
zatorică a sistemului comu-
Centrele de putere nitar de informaţii şi nivelul
rezidă din diversele unităţi (intensitatea) cooperării pe
structurale ale Uniunii, în orizontală cu alte servicii de
principal Consiliul Euro- informaţii din statele mem-
pean, Comisiile UE şi, din bre ale Uniunii Europene.
ce în ce mai mult, Parla- Răspunsul la această dilemă
mentul European. Principa- trebuie să ia în calcul coefi-
la provocare pentru garan- cientul de valoare adăugată
tarea valorii adăugate în pentru securitatea naţională
munca de informaţii o readus de sistemul european
prezintă cooperarea dintre de informaţii, în care servici-
Consiliul UE şi grupurile de lucru din Comisii, ul militar de informaţii al României este parte.
dar şi coordonarea cu Parlamentul european.
Efortul naţional de participare la sistemul
Nu în ultimul rând, este necesar ca nevoi- comunitar în domeniul in formaţiilor trebuie să-
le de informaţii ale beneficiarilor să rămână pri- şi găsească reflectarea şi în procesul de
oritate. Scopul principal al oricărui ofiţer de in- schimb de informaţii, care trebuie să se bazeze
formaţii este ca, acţionând în limitele legii şi pe o serie de documente juridice specifice do-
beneficiind de sprijin relevant, să furnizeze pro- meniului. Este posibil ca sistemul de documen-
duse informative de calitate celor interesaţi, te juridice care reglementează activitatea
într-un cadru temporal care să asigure sprijin Europolului să reprezinte un element de influ-
de o valoare reală pentru activităţile cheie ale enţă pentru evoluţiile sistemului de informaţii
beneficiarului. integrat al UE.
În acelaşi cadru, se impune necesitatea Un alt element care trebuie să-şi găseas-
implementării unui sistem viabil privind mana- că materializare urgentă este reprezentat de
gementul informaţiilor militare, prin utilizarea în constituirea unui sistem propriu de comunicaţii
modul cel mai eficient a resurselor de informaţii securizate, după modelul altor organisme
puse la dispoziţie de către statele implicate şi transnaţionale de securitate.
care să contribuie în mod real la sprijinul fiecă-
rui comandant în procesul de luare a deciziilor
în etapele de desfăşurare a misiunilor
(operaţiilor) militare ale UE.
584

(continuare)
585

(continuare)
Geoinformaţia - suport al construcţiilor le geografice din perspectiva scopurilor şi prin-
geopolitice şi geostrategice cipiilor strategiei. De altfel, dicţionarul “Petit
Ionel BUCUROIU Larousse” arată că geostrategia reprezintă
“studiul relaţiilor de forţă între puteri, pornind de
Conceptele de geopolitică,
la ansamblul datelor geografice”, iar Sergiu
geostrategie şi geoinformaţie pot fi apreciate
Tămaş, în “Dicţionar Politic”, arată că
ca elemente de substanţă în înţelegerea şi
“geostrategia este un concept corelat celui de
previzionarea evoluţiei societăţii umane la înce-
geopolitică şi adesea utilizat unul în locul altu-
put de mileniu, informaţia fiind punctul de porni-
ia”.
re şi, în acelaşi timp, nucleul pulsatoriu pentru
fiinţa umană şi pentru Univers, în ansamblul În prezent, geopolitica şi geostrategia
său. sunt, în bună măsură, o expresie, în plan teore-
tic şi practic-aplicativ, a internaţionalizării şi
Geopolitica - o noţiune polisemantică cu
globalizării fenomenelor şi proceselor politice,
determinări şi fiabilităţi dintre cele mai diferite -
economice, culturale, ştiinţifice, militare etc.
este disciplina care studiază raportul dintre fac-
torul geografic şi cel politic în scopul prefigurării Geoinformaţia este un concept nou, ca-
evoluţiei locale, zonale, regionale sau globale a re trebuie să ofere instrumentele adecvate de
diferitelor structuri sociale (state, naţiuni, po- înţelegere şi fundamentare ştiinţifică a proiecţii-
poare) şi explicării acestor fenomene în raport lor geopolitice şi geostrategice. De fapt, prin
de interesele şi cunoştinţele celui ce execută geoinformaţie trebuiesc identificate elemente-
studiul sau cercetarea ştiinţifică. le care definesc evoluţiile în domeniul informa-
ţiilor strategice, informaţii care definesc toate
În dicţionarul “Petit Larousse”, geopolitica
construcţiile geopolitice şi geostrategice ale
este definită ca “ştiinţa ce studiază raporturile
contemporaneităţii. Elemente ale conţinutului
între geografia statelor şi politica lor”, iar în
geoinformaţiei se regăsesc şi se vor regăsi
“Dicţionarul Explicativ al Limbii Române” se
mereu în amplul proces de fundamentare a de-
spune că aceasta este “o doctrină social-
ciziilor la nivel strategic.
politică, care, în explicarea fenomenelor socia-
le şi politice, atribuie, în general, un rol impor- Datorită conţinutului lor informaţional, de-
tant factorilor geografici”. mersurile ştiinţifice ale geopoliticii şi
geostrategiei s-au impus ca discipline indispen-
Aşa cum apreciază majoritatea analiştilor
sabile pentru actul de guvernare a unui stat, fie
în domeniu, geopolitica nu nu se poate rezuma
el mare sau mic, pentru analiza de ansamblu a
doar la o doctrină sau o teorie ce se manifestă
relaţiilor internaţionale. Geoinformaţia asigură
în domeniul politicii, aceasta fiind o disciplină
cunoaşterea şi înţelegerea, în ansamblu, a
de studiu cu un pronunţat caracter practic-
evoluţiei geopolitice şi geostrategice a tuturor
aplicativ ce are ca suport spaţiul geografic, iar
factorilor de situaţie, factori care definesc medi-
ca vector modelator politica. Din cercetarea
ul de securitate în complexitatea sa, lucru deo-
ştiinţifică a acestui domeniu apar teorii
sebit de important în prezervarea intereselor
(doctrine) ce se doresc aplicate în practică,
fundamentale ale statelor.
toate acestea reflectând faptul că geopolitica
este determinată de informaţiile şi cunoştinţele În epoca actuală, ca de altfel şi în trecut,
existente la un moment dat în societate şi, în configuraţia politică a planetei este mult mai
acelaşi timp, conţinutul primordial al acesteia complexă decât cea înscrisă pe hartă, diviziu-
este informaţia. nea în state naţionale, cu graniţe şi suveranita-
te recunoscute pe plan internaţional, interfe-
Geostrategia este o strategie sau un cu-
rând cu diviziunea în sfere de interes la nivel
mul de strategii - politice, militare, economice,
planetar sau regional, care urmează trasee di-
diplomatice, financiare, mediatice - ce vizează
ferite de cele ale graniţelor de stat.
un control durabil asupra configuraţiei geografi-
ce, teritoriilor considerate mize majore în con- O percepţie corectă a dinamicii lumii con-
fruntarea dintre marile puteri sau, mai simplu, temporane nu este posibilă fără a ţine seama
se poate spune că geostrategia este o discipli- de diferenţele dintre “frontierele etno-politice şi
nă a ştiinţelor sociale care studiază fenomene- frontierele geopolitice”, deci dintre frontierele
586

(continuare)
ce separă statele, cele ce definesc alianţe între cât eşafodajul informaţional nu este astfel edifi-
puteri, între puteri şi state mici şi mijlocii sau cat încât să poată operaţionaliza instrumentele
care delimitează sferele de interes ale marilor caracteristice securităţii naţionale, atâtea câte
puteri. Un exemplu clasic al “frontierelor sunt şi cum sunt create, întreţinute, fie pentru a
geopolitice” este cel ce a fost cunoscut, până contracara alternativa geopolitică
în 1989, sub denumirea de “cortina de fier”. defavorizantă, fie pentru a exploata o evoluţie
Încercând să definească ceea ce pune în geopolitică al cărui curs corespunde intereselor
mişcare statele, precum şi de ce se modifică naţionale.
harta politică a lumii, Henri Kissinger arăta că Datorită deplasării de la dimensiunea
există trei preocupări majore pentru fiecare energetică (forţa) la cea informaţională
stat: interesul naţional, realismul în politică şi (puterea absolută), în planul geopoliticii şi
securitatea colectivă. Alături de aceste preocu- geostrategiei, configuraţia relaţiilor dintre state
pări, trebuie avute în vedere şi se realizează în prezent, în
cele ce se subscriu acestora şi principal, prin utilizarea informa-
vizează domeniile: economic, ţiei strategice.
militar, diplomatic, alimentar, Beneficiarul real al aces-
tehnico-ştiinţific etc., şi care tui proces este cel ce a ştiut să
toate împreună nasc zonele de exploateze şi să manipuleze,
interes şi de influenţă. În fapt, pentru atingerea obiectivelor
toate acestea sunt definite de geopolitice şi geostrategice,
un summum de informaţii stra- informaţiile strategice, respectiv
tegice, care le oferă conţinut şi cel ce gestionează cel mai bine
formă, asigurând perspectiva geoinformaţia.
geoinformaţională asupra posi-
Este de necontestat faptul
bilelor evoluţii ale lumii în care
că atât geopolitica, cât şi
trăim.
geostrategia, vor avea o dina-
În esenţă, orice teorie ge- mică fără precedent, acum, la
opolitică este, până la urmă, o începutul mileniului III, lucru
doctrină cu puternică încărcătu- datorat variabilităţii relaţiilor factor geografic -
ră informaţională, pentru că teoriile geopolitice factor politic şi determinărilor date de informaţia
nu sunt simple teorii abstracte şi, deşi invocă strategică. Pe de altă parte, perspectiva infor-
reale sau presupuse determinări obiective, au maţiei strategice trebuie văzută alături de pro-
determinări şi finalităţi politice. gresul tehnico-ştiinţific, pentru că numai în ple-
De la proiectare şi până la punerea în nitudinea lor sunt determinante în vederea noi-
operă, o doctrină geopolitică are, în egală mă- lor abordări a acestor discipline.
sură: un suport informaţional, un mesaj infor- În epoca actuală şi cea viitoare, conţinu-
maţional, precum şi o aplicare, în conţinutul tul de informaţie şi cunoaştere a geopoliticii şi
căreia componenta informaţională are o poziţie geostrategiei este mult mai amplu, iar în plan
dominantă. Fără această componentă care de- conceptual şi practic capătă noi valenţe. În lu-
limitează momentul, oportunitatea, cadrul de crarea sa “Geopolitica”, Sergiu Tămaş conside-
desfăşurare, modul de aplicare a instrumente- ra că “Poziţia geografică rămâne mereu ace-
lor acţiunii geopolitice, orice teorie geopolitică eaşi, poziţia geopolitică (şi geostrategică n.n.)
nu poate rămâne mai mult decât o ipoteză. Din e tot mereu alta. Faţa politică a pământului es-
acest motiv devine atât de importantă cunoaş- te o uriaşă tablă de şah, pe care jucătorii mută
terea doctrinelor geopolitice, a căilor şi mijloa- mereu piesele dând acestora mereu, tot alte
celor prin care se pot realiza, ceea ce defineşte poziţii şi funcţii”. Realităţile actuale obligă să se
de fapt geostrategia corespunzătoare acestora. ia în calcul, mai mult ca oricând, faptul că de-
Cunoaşterea în sine a doctrinelor terminările în acest “joc de şah” sunt date în
geopolitice şi tendinţelor de manifestare a primul rând de cunoaştere, deci de informaţie,
acestora nu înseamnă mare lucru atâta timp la cel mai înalt nivel al ei de manifestare, cel
587

(continuare)
strategic. Acesta este momentul în care se nentă a numărului de sateliţi, a sateliţilor de
poate vorbi de geoinformaţie în complexitatea transmisie directă, răspândirea reţelelor elec-
ei. tronice, dezvoltarea bazelor de date, a televizi-
Fluxul de informaţii strategice, care este unii prin cablu, a telefoniei mobile şi a multor
vehiculat astăzi la nivel mondial, conduce la
concluzia că în viitor nici un stat nu va mai pu-
tea să deseneze harta geopolitică a lumii de
unul singur, nici măcar o superputere cum sunt
SUA. Accesul neîngrădit la cunoaştere, ca for-
mă elaborată a informaţiei, conduce la situaţia
de a apărea şi dezvolta noi centre de putere,
care, în mod sigur, vor diminua superioritatea
deţinută în prezent de un număr restrâns de
state, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Franţa,
Rusia, Germania sau China.
În condiţiile în care informaţia strategică
tinde să fie dimensiunea primordială a noilor
concepţii şi teorii geopolitice şi geostrategice,
alte tehnologii pentru gestionarea şi manevra-
iar aceste ţări au tehnologia şi posibilitatea de
rea informaţiilor, vor da o cu totul altă faţă lumii
a stăpâni, sub toate aspectele, informaţia, de la
cunoscute în prezent.
culegere, la procesarea, stocarea şi utilizarea
acesteia, se creează premisele avansului în Dacă, până în prezent, dezvoltările teh-
luarea deciziei strategice şi în acţiunile circum- nologice au avut un impact puternic asupra ra-
scrise acesteia. porturilor de putere dintre state, în viitorul apro-
piat competiţia tehnologică şi, mai ales, cea
Statele care stăpânesc informaţia sub
informaţională vor fi hotărâtoare în impunerea
toate aspectele sale, generale şi specifice, diri-
uneia sau alteia dintre viziunile geostrategice,
jează cele mai avansate cercetări tehnico-
specifice intereselor diferitelor state.
ştiinţifice şi dezvoltarea tehnologică, controlea-
ză domeniile de vârf ale învăţământului tehnic, Acum, la început de mileniu, conflictele şi
domină accesul în spaţiul cosmic, comunicaţiile celelalte ameninţări la siguranţa şi securitatea
internaţionale şi, nu în ultimul rând, domină in- internaţională, precum terorismul, crima organi-
dustria armamentelor de înaltă tehnologie. zată transfrontalieră, traficul de droguri, prolife-
Acestea au posibilitatea de “a desena” hărţi rarea armelor de nimicire în masă, presupun
geopolitice, în plan zonal, regional sau global, implicarea comunităţii internaţionale. De fapt,
în conformitate cu propriile interese. toate acestea reprezintă elemente ale procesu-
lui de globalizare, proces în care
Înţelegerea acestor influenţe înseamnă,
geoinformaţia are un rol din ce în ce mai im-
în primul rând, informaţie, cunoaştere şi, mai
portant.
ales, interpretarea corectă a tuturor datelor şi
informaţiilor ce proiectează o anumită evoluţie
şi, pe această bază, strategie informaţională. SUA: reconsiderarea rolului
Manipularea informaţională şi dezinformarea informaţiilor militare
care se exercită, cu precădere, asupra statelor Nicolae PERHAIŢĂ
mici şi mijlocii, cu un potenţial tehnico-ştiinţific Un memorandum semnat la 24 mai a.c.
scăzut, conduc la percepţia greşită a realităţilor de secretarul apărării Robert Gates şi şeful Co-
geopolitice şi geostrategice, la elaborarea de munităţii de Informaţii, directorul Informaţiilor
către acestea a unor teorii false, nerealiste şi Naţionale John M. “Mike” McConnell pune într-
orientarea lor pe o direcţie convenabilă marilor o nouă postură rolul informaţiilor militare în ca-
puteri. drul Comunităţii de Informaţii ale Statelor Unite.
În viitorul nu prea îndepărtat, informatica, Memorandumul stabileşte că subsecretarul de
revoluţia super-computerelor, mărirea perma- stat al apărării pentru informaţii va avea şi fun-
cţia de director pentru informaţii militare în ca-
588

(continuare)
drul Oficiului Directorului Informaţiilor Naţionale înalt nivel, va fi mult mai uşor pentru toate ser-
(DNI). În calitatea sa de subsecretar al apărării viciile să coopereze între ele”, sugera Amanda
pentru informaţii, actualul ocu- Cashwell.
pant al funcţiei, James R. După semnarea memorandu-
Clapper Jr., va continua să se mului, generalul locotenent în
subordoneze secretarului şi rezervă James R. Clapper Jr.,
secretarului adjunct ai apărării declara că imperativul primor-
iar responsabilităţile şi compe- dial al serviciilor de informaţii
tenţele acestei funcţii, aşa militare este furnizarea de in-
cum sunt ele formulate de se- formaţii utile, cât mai rapid po-
cretarul apărării, nu se vor sibil, luptătorilor. Pe de altă
modifica. Ca director al infor- parte, este obligatoriu pentru
maţiilor militare, Clapper se comunitatea de informaţii să
subordonează direct Directo- pună la dispoziţia beneficiari-
rului Informaţiilor Naţionale, lor şi a publicului “o cantitate
fiind principalul consilier pe maximă de informaţii”, cu pre-
probleme de informaţii militare John M. McConnell ocuparea necesară pentru
al acestuia. Responsabilităţile ŞefulComunităţii de Informaţii protejarea sursei şi metodelor
şi competenţele acestei funcţii prin care au fost obţinute infor-
vor fi stabilite de Directorul maţiile, astfel încât publicul să
Informaţiilor Naţionale, după consultări cu se- cunoască realităţile cu care ne confruntăm,
cretarul apărării. afirma Clapper, sintetizând obiectivul său în
Dubla subordonare a subsecretarului noua poziţie în cadrul DNI.
apărării pentru informaţii este o recunoaştere a Referindu-se la necesitatea îmbunătăţi-
importanţei cruciale a coordonării eforturilor rii metodelor de culegere a informaţiilor în ca-
informative pentru securitatea naţională a Sta- drul comunităţii militare de informaţii, Clapper
telor Unite, precum şi a faptului că informaţiile pune accent, în continuare, pe HUMINT
militare asigură o gamă întreagă de produse de (human intelligence), o disciplină care include
informaţii şi analize pentru un spectru larg de toate formele de culegere a informaţiilor prin
beneficiari: de la forţele armate din teatru la intermediul contactelor interpersonale. De
oficialii guvernului american. Cum eforturile altfel, în lumea informaţiilor americane, Clapper
structurilor militare de informaţii sunt îngemă- este poreclit “Naşul HUMINT-ului”.
nate cu eforturile informaţiilor naţionale coordo- În cadrul DNI, Clapper îşi propune să
nate de DNI, prin această dublă subordonare sincronizeze diversele metode de culegere a
se consolidează relaţiile dintre DNI şi Departa- informaţiilor (umane, electronice, geospaţiale,
mentul Apărării, este promovată sincronizarea comunicaţii, imagistice, financiare, etc.) care
şi integrarea informaţiilor, fără a se interveni în contribuie la războiul împotriva terorismului. În
managementul serviciilor de informaţii militare. privinţa sistemului de recrutare a personalului
„Ideea este de a asigura cele mai bune serviciilor de informaţii, Clapper susţine necesi-
informaţii luptătorilor”, menţiona Amanda tatea lărgirii bazei de recrutare, prin atragerea
Cashwell, director adjunct pentru politică, stra- unor candidaţi cu profil cultural şi lingvistic mai
tegie şi doctrină în cadrul Oficiului Subsecreta- bine conturat, care să ofere posibilitatea unei
rului pentru Informaţii, având în vedere că mai bune cunoaşteri a diverselor culturi din ţări-
această mutare oferă subsecretarului apărării le în care interesele americane sunt implicate,
şi poziţia de director al comitetului executiv al un element a cărui importanţă a fost neglijată
informaţiilor naţionale, poziţie din care va coor- multă vreme.
dona eforturile de culegere a informaţiilor nece- James R. Clapper Jr. a fost, înainte de
sare beneficiarilor din sistemul militar al State- a fi numit subsecretar de stat pentru informaţii
lor Unite, realizând astfel o mai bună cooperare (11 aprilie 2007), directorul Agenţiei de Infor-
între serviciile de informaţii americane. „Dacă maţii a Apărării (DIA), după ce fusese directorul
această cooperare este coordonată la cel mai Agenţiei Naţionale de Informaţii Geospaţiale
589

(continuare)
la Air Force A2 pune în evidenţă natura Agenţi-
ei ISR ca o agenţie dedicată forţelor aeriene, a
afirmat adjunctul şefului de stat major al US Air
Force pentru A2, general locotenent David A.
Deptula, cu prilejul ceremoniei de oficializare a
noii structuri organizată la 15 iunie la Lackland.
Şeful Statului Major al US Air Force,
generalul T. Michael Moseley, vede în această
James R. Clapper Jr.
din septembrie 2001 până în iunie 2006. Con-

form spuselor sale, îl leagă o veche prietenie
(de 10-20 de ani), cu directorul informaţiilor na-
ţionale, vice amiralul în rezervă John M. “Mike”
McConnell şi cu directorul CIA generalul loco-
tenent Michael Hayden, fost director al Agenţiei
pentru Securitate Naţională în perioada 1999-
2005.
Gen. Lt. David A. Deptula
SUA: noul concept AF/A2 resubordonare un element cheie în transforma-
Nicolae PERHAIŢĂ rea abordării pe care forţele aeriene o au faţă
În luna iunie a.c., Agenţia de Informaţii de organizarea informaţiilor, supravegherii şi
Aeriene (The Air Intelligence Agency-AIA) de la recunoaşterii. În opinia sa, „deoarece
baza aeriană Lackland, Texas a fost capabilităţile ISR oferă principalele mijloace
redenumită devenind Agenţia de Informaţii, Su- care pot asigura obţinerea efectelor dorite de
praveghere şi Recunoaştere a Forţelor Aeriene forţele luptătoare, informaţiile, supravegherea
(The Air Force Intelligence, Surveillance and şi recunoaşterea capătă o importanţă deosebi-
Reconnaissance Agency- ISR). Redenumirea tă, aşa cum nu au avut niciodată în cei 60 de
structurii de informaţii a fost însoţită şi de ani de existenţă ca serviciu independent. Servi-
schimbarea subordonării. Dacă AIA era subor- ciul IRS devine fundamentul vigilenţei globale,
donată Comandamentului Aviaţiei de Atac (Air posibilităţii de acces şi puterii globale. Iniţiative-
Combat Command), le de transformare a informaţiilor, supravegherii
noua structură va fi şi recunoaşterii lansate cu această
subordonată adjunc- resubordonare vor dezvolta în continuare
tului şefului de stat capabilităţile de zbor şi luptă ale forţelor aerie-
major al US Air ne americane”.
Force pentru Infor-
În scopul punerii în practică a proiecte-
maţii, Supraveghere
lor generalului Moseley, încă de anul trecut au
şi Recunoaştere
fost constituite trei grupuri de lucru care s-au
(A2).
ocupat de transformarea IRS, cu accent pe
Noua subordonare capabilităţi, personal şi organizare. Cele trei
590

(continuare)
grupuri de lucru au luat în calcul Centrul Operaţiilor Informaţiona-
atât necesarul de informaţii al le de la baza aeriană Lackland,
forţelor luptătoare cât şi necesi- care sunt subordonate Coman-
tăţile comunităţii de informaţii, damentului Aviaţiei de Atac şi
pentru a defini conceptul Air Forţei 8 Aeriene.
Force/A2 (AF/A2). Rezumând, generalul Koziol
Noua Agenţie a forţelor apreciază că noua structură este
aeriene pentru informaţii, su- un pas important către îndeplini-
praveghere şi recunoaştere va fi rea unor misiuni ISR la nivel glo-
responsabilă pentru extinderea bal şi către o integrare lină a
misiunilor informaţiilor aerului operaţiunilor ISR atât la nivel
dincolo de interceptarea de co- tactic cât şi naţional. Ca structu-
municaţii prin includerea ele- ră integrată a forţelor combatan-
mentelor ISR, în scopul furnizării General T. Michael Moseley te americane, noua agenţie se
organelor de decizie ale guver- va concentra pe integrarea infor-
nului american şi comandanţilor maţiilor procurate prin mijloacele
militari informaţii de cât mai mare valoare. No- şi metodele de care dispune şi transmiterea
ua agenţie va avea capabilităţi noi de culegere informaţiilor critice către comandanţii forţelor
de informaţii: geospaţiale, imagistică, HUMINT, luptătoare şi organelor de decizie ale guvernu-
măsurători. lui SUA, a arătat comandantul Agenţiei AF ISR.
Comandantul Air Force ISR Agency,
generalul maior John C. Koziol, consideră că Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (I)
noul concept AF/A2 va transforma informaţiile Ionel BUCUROIU
aerului într-o agenţie de informaţii proeminentă,
Nevoia unei revoluţii în activitaţea de
cu personal bine specializat şi mijloace de ulti-
mă generaţie, coordonate şi integrate. Adjunc- informaţii
tul comandantului agenţiei este generalul de Contextul pentru o transformare a activi-
brigadă Jan-Marc Jouas. tăţii de informaţii este dat, printre altele, de
schimbarea fundamentală a mediului de securi-
Din structura noii agenţii fac parte Aripa
tate şi, în special, de schimbarea naturii ame-
70 Informaţii şi Oficiul de Criptare al forţelor
ninţărilor, a păcii şi războiului, a intereselor na-
aeriene de la baza Fort George G. Meade,
ţionale şi a strategiei de securitate naţională,
Maryland; Centrul Naţional de Informaţii Spaţi-
de schimbarea a înseşi naturii informaţiei şi a
ale şi Aeriene de la baza aeriană Wright-
aşteptărilor pe care le au decidenţii politico-
Patterson, Ohio şi Centrul de Aplicaţii Tehnice
militari de la serviciile de informaţii. Şi toate
(care are misiunea de a detecta detonaţiile nu-
acestea, ca urmare a fenomenului globalizării
cleare) de la
pe care-l trăim, funcţie a integrării economice şi
baza aeriană
sociale la scară aproape planetară.
Patrick, Florida.
Efectivele agen- Ca fenomen, globalizarea este definită
ţiei sunt cifrate drept “extinderea reţelelor şi fluxurilor de orice
la 12.000 oa- fel la nivel mondial”, fiind un proces pe termen
meni. Agenţia lung, care conduce către un sistem mondial
coordonează global interconectat şi interdependent. Fluxurile
misiunile de in- fără frontiere de bunuri şi bani, dar şi cele de
terceptare a co- informaţii, posibile astăzi datorită tehnologiilor
municaţiilor avansate, nu mai ţin cont de graniţele fizice ale
executate de statelor, iar localizarea lor geografică a devenit
Aripa 67 Război irelevantă.
de Reţea, Aripa Teoriile despre globalizare demonstrează
55, Aripa 480 că aceasta nu este un “joc cu suma zero”. Con-
Informaţii şi sumatorii de globalizare câştigători sunt acele
591

(continuare)
naţiuni care dispun de guverne participative, de te, viaţa a demonstrat că state bine pregătite
tehnologii avansate, de un cât mai ridicat nivel pentru o confruntare cu un alt stat sau grup de
de libertate economică şi, nu în ultimul rând, de state nu sunt capabile să se protejeze de ata-
capacitatea de a fi permanent, oportun şi co- curile actorilor nonstatali, aşa cum s-a întâm-
rect informate. plat cu SUA la 11 septembrie 2001. Deşi foştii
Globalizarea sistemică este elementul adversari din timpul războiului rece sunt, în
dominant al mediului de securitate internaţio- prezent, aliaţi sau parteneri în probleme de se-
nal. În mod logic, orice discuţie referitoare la curitate, tensiuni etnice, economice, sociale şi
strategia de securitate şi la rolul activităţii de de mediu continuă să cauzeze instabilitate.
informaţii în această ecuaţie trebuie să ţină O a doua modificare majoră a mediului
seama de efectele globalizării. de securitate este dată de faptul că, în ansam-
Efectele acestui fenomen asupra noului blu, ne confruntăm cu o serie de ameninţări
mediu internaţional de securitate formează nontradiţionale, transnaţionale şi imprevizibile
contextul care determină nevoia de la adresa securităţii, denumite ameninţări asi-
eficientizare a activităţii de informaţii. Într-o lu- metrice. Terorismul, atacurile informaţionale,
me globalizată, nevoia de informaţie utilă, sabotaje ale infrastructurilor energetice, corup-
exactă şi focalizată pe interese a devenit strin- ţia instituţionalizată, guvernarea ineficientă,
gentă. clientelismul politic, birocraţia excesivă, tendin-
În societăţile avansate, nimeni nu mai ţele totalitare sunt câteva dintre cele mai evi-
contestă rolul şi modul de funcţionare a dente şi greu de gestionat ameninţări cu care
“comunităţii de informaţii” şi nici nevoia de rene confruntăm astăzi.
formare sau, cel puţin, de adaptare a structuri- La începutul acestui secol se observă că
lor serviciilor de informaţii la noile realităţi. ameninţările depăşesc graniţele naţionale şi
Schimbarea naturii ameninţărilor pun în pericol interesele statelor, constituindu-
se astfel ameninţările transnaţionale. Extremis-
Mediul strategic este fluid, complex şi
mul religios, disputele etnice, litigiile teritoriale
volatil, iar ameninţările şi provocările de azi la
nesoluţionate, crima organizată internaţională,
adresa securităţii sunt mai puţin bine definite,
fluxurile masive de refugiaţi şi catastrofele de
mai difuze şi, în mod potenţial, mai periculoase
mediu reprezintă, fiecare, o posibilă ameninţa-
decât în urmă cu 10 ani. Ameninţarea este o
re la adresa securităţii naţionale.
constantă a existenţei. Unele ameninţări
(războiul, dezastrele naturale, bolile) sunt per- Ameninţările identificate sunt favorizate
sistente şi par endemice pentru condiţia uma- de câţiva factori, cum ar fi: lipsa guvernelor ca-
nă, altele se estompează, reapar altele vechi şi pabile sau responsabile; progresul rapid al teh-
devin proeminente, iar altele, cu totul noi, apar nologiilor militare; difuzarea puterii şi a
şi iau locul unora vechi sau trec în faţa acesto- capabilităţilor militare la actori nonstatali; proli-
ra. ferarea armelor de distrugere în masă ş.a.m.d.
În timpul războiului rece, obiectivele de Schimbarea cea mai substanţială constă
securitate naţională erau definite în termeni de în faptul că statele-naţiune şi alţi competitori
apărare împotriva unor posibile atacuri din par- asemănători nu mai constituie principala preo-
tea unui alt stat-naţiune sau a mai multora alia- cupare în prezent, ci armele nucleare şi poten-
te. Se presupunea că dacă un stat este pregătit ţiala ajungere a acestora în posesia unor state,
să se apere în faţa unui astfel de pericol, alte grupuri sau chiar indivizi, fapt ce schimbă fun-
ameninţări mai mici puteau fi uşor contracara- damental calculele pe linia securităţii naţiunilor.
te. Dacă grupuri sau organizaţii teroriste şi
de crimă organizată, mişcări religioase şi alte
După încheierea războiului rece, datorită
forţe transnaţionale vor accede la tehnologii de
accelerării fără precedent a fenomenului de
distrugere în masă, strategia descurajării nu-
globalizare, s-au produs câteva modificări ma-
cleare va deveni caducă, deoarece aceste forţe
jore în mediul de securitate. Prima vizează sur-
minuscule şi difuze nu pot fi ameninţate cu mă-
sa violenţei de masă, care a migrat dinspre
suri de retaliere pentru că, de regulă, nu le pa-
“organizaţii statale” către “individual”. Din păca-
să de ele.
592

(continuare)
Dacă această situaţie devine realitate şi Adresându-se funcţionarilor CIA, preşe-
se va dori asigurarea unei protecţii eficace a dintele Eisenhower spunea, în noiembrie 1959:
societăţii umane, aceasta va trebui să facă faţă “Aspiraţia fundamentală a Americii este să
unor “constrângeri” şi lipsiri de libertăţi nema- menţină pacea. În acest scop, noi căutăm să
iîntâlnite. Fără îndoială, regulile impuse într-o dezvoltăm politici şi aranjamente care sa facă
astfel de situaţie vor reclama un regim strict şi pacea atât permanentă, cât şi justă. Acest lu-
extensiv de monitorizare, cu implicaţii enorme cru nu poate fi făcut decât pe baza unor infor-
pentru domeniul activităţii de informaţii. maţii corespunzătoare, corecte şi complete”.
Printre alte ameninţări care trebuie luate După cum s-a putut constata, după în-
în calcul, în viitoarele decenii, se numără: cheierea războiului rece, lumea nu a devenit
− Ameninţarea de natură demografică, mai sigură, menţinerea păcii dovedindu-se mai
migraţia de masă a populaţiei rurale către aglo- problematică decât se anticipase în 1989.
merările urbane, concentrarea de emigranţi, de Globalizarea, economiile interconectate,
regulă tineri, în zone extrem de sărace ale ora- Internetul, considerate, pe de o parte, forţe ale
şelor (sporirea ghetoizării) etc.; integrării, păcii şi stabilităţii, au dus, pe de altă
parte, la o lume a extremelor.
− Ameninţarea de natură economică - cea
mai înşelătoare şi mai dificil de contracarat în “Global Trends 2015” sugerează că, în
condiţiile economiei de piaţă, ameninţare ce anii care vin, eforturile SUA în domeniul
poate proveni atât din partea unor state sau peacekeeping şi al diplomaţiei preventive va
forţe externe, cât şi din prostul management al deveni mult mai complicat, arătând că SUA vor
activităţilor din economia naţională. Ameninţa- avea dificultăţi tot mai mari în a construi coaliţii
rea economică cea mai intensă o reprezintă care să-i sprijine obiectivele politice, în vreme
dependenţa energetică de resursele altor state; ce comunitatea internaţională va aştepta tot
mai mult de la Washington să conducă eforturi-
− Ameninţarea de natură politică - îndrepta-
le multinaţionale în rezolvarea conflictelor po-
tă împotriva stabilităţii organizaţionale a statu-
tenţiale.
lui, şi care provine din marea diversitate de idei
şi tradiţii, doctrine şi ideologii, culturi şi religii Rolul viitor al activităţii de informaţii la
etc., pe de o parte, şi din dorinţa unor state sau nivel guvernamental va fi de a sprijini tot mai
grupuri de state de a-şi impune voinţa lor celor- multe organizaţii nonguvernamentale şi misiuni
lalte state, pe de altă parte; civilo-militare multinaţionale de menţinere a
păcii şi de reconstrucţie, fapt ce va ridica o
− Ameninţarea de natură socială - care pri-
mulţime de provocări pentru serviciile de infor-
veşte stabilitatea internă a statelor, capacitatea
maţii, obişnuite până în prezent să lucreze nu-
acestora de a susţine structurile tradiţionale de
mai pentru guvernele naţionale.
limbă, cultură, identitate şi obiceiuri (etnice şi
religioase); Activitatea de informaţii poate anticipa
crize şi poate ajuta diplomaţia, poate sprijini
− Ameninţarea de natură informaţională -
activităţile post-conflict şi poate monitoriza res-
care poate lua forma unor acţiuni ce folosesc
pectarea acordurilor de pace.
ca armă informaţia şi au ca ţintă procesorii so-
ciali de informaţii, care pot fi oameni, organiza- Schimbarea naturii războiului
ţii sau comunităţi umane. Scopul principal este Conştientizarea schimbării naturii mediu-
de a controla, de a dezorganiza sau de a asi- lui de securitate, a naturii ameninţărilor, noile
mila procesorii sociali de informaţie pentru a oportunităţi tehnologice şi noile obiective ale
determina perturbarea funcţionării socio- NATO au dus la schimbări importante ale stra-
organizatorice, pierderea specificităţii acestora tegiilor, tacticilor, doctrinelor şi modului de in-
şi dependenţa lor de centrele de putere agre- struire. Într-un articol publicat în Foreign Affairs
soare. În acest sens, cei interesaţi folosesc din 2002, secretarul american al apărării,
mass-media internă şi internaţională, pe care o Donald Rumsfeld, scria: “este necesar să apă-
alimentează cu informaţii necesare şi suficiente răm naţiunea împotriva necunoscutului, a in-
obiectivelor propuse. certitudinilor, a ceea ce este nevăzut şi neaş-
Schimbarea naturii păcii teptat. Acest lucru pare o sarcină imposibilă.
593

(continuare)
Dar nu este aşa. Pentru a o îndeplini trebuie să ce şi când are nevoie un anumit consumator,
ne debarasăm de modul convenţional de a lucru ce nu se poate rezolva decât prin gândi-
gândi şi să găsim căi noi de abordare a apără- rea şi introducerea unor sisteme de feedback şi
rii. În mod clar, din această perspectivă, pentru de dialog online, în timp real, între consumator
Intelligence sunt implicaţii majore”. şi structurile de informaţii.
Amiralul Lowell E. Jacoby, fost director al - continuare în numărul viitor -
DIA, consideră că o mai strânsă legătură între
operaţiile militare şi activitatea de informaţii va Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (II)
spori exponenţial eficienţa acţiunilor militare.
Ionel BUCUROIU
Jacoby sprijină, de asemenea, “integrarea pe
orizontală” a informaţiilor în efortul de a ajunge Limite ale serviciilor de informaţii actuale
la “cunoştinţe”, ceea ce înseamnă nivelul su- Schimbările enumerate în numărul anteri-
perior al informaţiilor prelucrate. or au condus la “diluarea” responsabilităţilor
Limitele activităţii de informaţii au fost specifice serviciilor de informaţii şi de securita-
demonstrate atât în Afganistan, cât şi în Irak, te, militare sau civile, şi la apariţia unor zone de
atât înainte de declanşarea operaţiilor, cât şi întrepătrundere a misiunilor acestora, sau au
după. În prezent, este clar că activitatea de in- generat noi misiuni. De asemenea, cerinţele
formaţii este factor critic, de succes sau insuc- esenţiale pentru activitatea de informaţii, deter-
ces, pe perioada de reconstrucţie şi stabilizare minate de mediul de securitate şi natura ame-
a celor două ţări, perioadă care poate dura de- ninţărilor, au subliniat limitările şi neajunsurile
cenii, motiv pentru care transformarea activităţii acţiunii necoordonate a serviciilor de informaţii.
de informaţii la nivel militar, operativ şi tactic Limitările şi dificultăţile care au generat
reprezintă o necesitate absolută. agregarea şi eterogenizarea activităţii de infor-
Schimbarea naturii informaţiei maţii trebuie analizate prin prisma mecanisme-
lor şi proceselor specifice etapelor ciclului infor-
Activitatea de informaţii are un număr
maţional.
mare de competitori, domeniul businessului
fiind din ce în ce mai legat de informaţii, aces- Pentru a înţelege mai uşor principalele
tuia adăugându-se şi jurnalismul, care a deve- limite ale serviciilor de informaţii actuale, este
nit unul dintre competitorii cei mai aprigi, iar necesar să fie cunoscute fazele clasice ale ci-
competiţia va creşte pe măsură ce valoarea clului informaţional, legea naturală care guver-
economică a “cunoaşterii” va spori. nează funcţionarea oricărui serviciu de infor-
maţii.
Decidenţii politici îşi pun problema valorii
activităţii de informaţii şi a capabilităţilor servici- Ciclul informaţional este procesul ciclic
ilor de informaţii în condiţiile în care se consta- complex prin care se ajunge să fie îndeplinit
tă că informaţia este tot mai disponibilă în mod necesarul de informare al decidenţilor politico-
alternativ. Această competiţie va forţa pe toată militari, respectiv succesiunea logică de lucru
lumea din domeniul afacerilor cu informaţii - în care se desfăşoară activitatea de informaţii.
inclusiv serviciile de informaţii - să producă Fazele ciclului informaţional sunt: planifi-
schimbări rapide ale proceselor şi procedurilor carea, culegerea, procesarea şi diseminarea.
pentru a rămâne relevanţi. Controlul şi coordonarea reprezintă un factor
Într-o lume interdependentă, în condiţiile esenţial, prezent în toate fazele ciclului infor-
unei avalanşe de fluxuri informative vehiculate maţional, având rolul de a asigura funcţionarea
în mass-media şi accesului extrem de facil la corectă şi eliminarea sau minimizarea oricărei
acestea, consumatorul de informaţie doreşte disfuncţii.
de la serviciile de informaţii, dacă se poate, nu- 1.Planificarea - porneşte de la nevoile şi
mai acele informaţii de care are nevoie pentru cererile de informaţii ale beneficiarilor şi se fi-
a-şi îndeplini sarcinile, acele informaţii care să-l nalizează cu sarcini, dimensionate în timp şi
ajute în luarea deciziilor corecte. spaţiu, pentru structurile de culegere şi analiză.
Problema care se pune este aceea că nu Inexistenţa, până în prezent, a unei struc-
întotdeauna serviciul de informaţii ştie exact de turi de planificare a informaţiilor la nivel strate-
gic care să formuleze o directivă cu caracter de
594

(continuare)
tea. Din perspectiva servi-
ciilor de informaţii, cu cât
mai coerentă şi precisă
este cererea de informa-
ţie, cu atât mai concretă şi
clară va fi proiectarea şi
derularea activităţii de in-
formaţii pentru obţinerea
produsului final dorit.
2. Culegerea - este
faza în care datele şi infor-
maţiile sunt culese prin
mijloace specifice, umane
şi tehnice, şi sunt transmi-
se compartimentelor de
prelucrare pentru a fi
transformate în produse
Ciclul informaţional şi fazele sale informative, conform nevo-
ilor de informaţii cerute de
consumator.
maximă generalitate privind priorităţile strategi- De regulă, lipsa unei coordonări şi ierar-
ce de cunoaştere , a făcut ca etapa de planifi- hizări a nevoilor de cunoaştere, precum şi exis-
care să prezinte următoarele deficienţe: tenţa bazelor de date paralele şi uneori insufici-
♦ necesarul şi priorităţile de informaţii au ent de bine organizate conduc la următoarele
fost permanent neunificate şi nearmonizate; limite şi dificultăţi în etapa de culegere a infor-
♦ au existat suprapuneri sau “goluri” în ce- maţiilor:
ea ce priveşte acoperirea spaţiilor ţintă şi a do- ♦ realizarea cu dificultate a cooperării din-
meniilor de interes; tre serviciile de informaţii, generată de existen-
♦ necesităţile reale ale beneficiarilor nu au ţa doar a contactelor formalizate la nivelul con-
fost satisfăcute corespunzător, pe fondul ine- ducerii acestora şi de lipsa procedurilor sau a
xistenţei dialogului cu aceştia; sistemelor de comunicaţii secretizate de
♦ disiparea eforturilor şi mijloacelor ca ur- transmitere operativă a mesajelor;
mare a acoperirii nerealiste, de către unele ser- ♦ imposibilitatea reorientării în timp real sau
vicii de informaţii, a unor spaţii sau domenii de aproape în timp real a culegerii informaţiilor;
interes pentru întărirea imaginii, sau sublinierea ♦ executarea cu dificultate a procesului de
exacerbată a importanţei activităţii acestora; culegere a informaţiilor în mod complementar;
♦ validarea cererilor de informaţii interne ♦ imposibilitatea verificării şi completării
sau externe, fără să se apeleze la bazele de informaţiilor culese de diferite servicii, în lipsa
date ale tuturor serviciilor de informaţii, fapt ce unei structuri integratoare.
a determinat planificarea unor activităţi de cule- 3. Procesarea - este o fază complexă ce
gere pe probleme punctuale, cu cheltuirea re- presupune, în primul rând, o activitate laborioa-
surselor respective; să de centralizare, organizare, ierarhizare, co-
♦ neasigurarea integrării dimensiunii in- laţionare şi verificare a datelor şi informaţiilor.
terne şi a celei externe a activităţii de informaţii, În al doilea rând, datele şi informaţiile primare
fapt ce a contribuit la scăderea cantitativă şi sunt supuse unui proces de prelucrare
calitativă a activităţii generale de informaţii. (coroborare, evaluare, relaţionare, analiză, sin-
Fără consens în ceea ce priveşte natura teză). În fine, urmează fuziunea şi integrarea
intereselor sau a priorităţii acestora, nici un ser- informaţiilor în scopul realizării unei imagini uni-
viciu sau comunitate de informaţii nu-şi poate ce a spaţiului de interes/de responsabilitate.
planifica şi conduce, în mod eficient, activita- Această fază se încheie cu stocarea, protecţia
595

(continuare)
şi accesul selectiv la baza de date. complet fără realizarea optimă a ultimei verigi
Dacă unii pot argumenta că suprapune- a acestuia, diseminarea şi feedback-ul. Prin
rea eforturilor de culegere, dincolo de risipa de diseminare nu trebuie înţeles numai
forţe şi mijloace, poate avea şi efecte benefice, “distribuire” de produse informative, ci, în pri-
în sensul că “mai mulţi ochi pot vedea mai bi- mul rând, a da fiecărui beneficiar exact ce îi
ne”, respectiv că aceeaşi informaţie, culeasă trebuie, când îi trebuie şi în forma în care îi tre-
de mai mulţi indivizi, nu poate decât să fie mai buie, pentru a-l ajuta în fundamentarea decizii-
completă şi mai sigură, în domeniul procesării, lor sale. Lipsa politicilor de diseminare poate
lipsa unei structuri de analiză integrată este, avea efecte contrare intenţiei de a informa.
fără îndoială, o limită majoră a etapei de proce- “Supra-aglomerarea” unor beneficiari cu
sare. Sintetizând, se poate spune că această un volum mare de informaţii, prezentate în for-
lipsă duce la următoarele deficienţe: me dificil de consultat, fără evidenţierea ideilor
♦ produsele de informaţii nu sunt un rezul- principale, a concluziilor şi propunerilor, face ca
tat de fuziune (rezultat al analizei din mai multe utilitatea informaţiei să tindă către zero, chiar
surse, dar care nu permite recunoaşterea dacă aceasta există, este corectă, valoroasă şi
acestora), fapt ce generează reticenţe în a costat extrem de mult.
transmiterea produselor de informaţii către alte “Dirijarea” informaţiei valoroase către
servicii sau încercări de păstrarea a “dreptului unul sau altul dintre beneficiari, după criterii
de proprietate” asupra informaţiilor; generate de tendinţe concurenţiale prost înţele-
♦ în elaborarea analizelor şi estimărilor se se, poate, de asemenea, să aibă efecte negati-
ajunge uneori la concluzii şi aprecieri diferite, ve în ceea ce priveşte scopul final, acela de a
datorită lipsei de colaborare sau cel puţin de furniza ce trebuie, cui trebuie şi când trebuie.
consultare iniţială în procesul de analiză, fapt Disiparea nejustificată a resurselor între
ce poate determina o anumită “dezorientare” şi diversele servicii de informaţii, pe diferitele ve-
confuzie a beneficiarilor comuni ai informaţiilor; rigi ale ciclului informaţional, a făcut ca acestea
♦ cooperarea inter-servicii în etapa de ana- să nu mai ajungă în volum suficient pentru dez-
liză a informaţiilor este aproape inexistentă din voltarea infrastructurilor de diseminare rapidă
cauza inexistenţei sistemelor şi procedurilor şi sigură, ceea ce a dus la menţinerea sisteme-
adecvate care să permită realizarea schimbului lor de diseminare “în plic”, greoaie, cu grad ridi-
de informaţii şi comunicarea între structurile de cat de întârziere, ele însele mari consumatoare
analiză; de resurse. Mişcarea electronilor în locul hârtii-
♦ nu există o planificare unitară a elaborării lor a revoluţionat diseminarea, lucru constatat
produselor finite de informaţii. la multe servicii şi comunităţi de informaţii, în
special din SUA şi alte state dezvoltate.
4. Diseminarea - încheie ciclul informaţio-
nal, constând în transmiterea informaţiilor pre- În fine, feedback-ul, deşi inclus pe fluxul
lucrate consumatorilor de informaţii, avertiza- informaţional în etapa diseminării, reprezintă,
rea asupra pericolelor ce vizează securitatea în fapt, un proces care reverberează în toate
naţională. În această fază se realizează selecţi- celelalte faze ale ciclului. Reacţia consumato-
onarea informaţiilor după criteriul “nevoii de rului, întoarsă prin structurile de diseminare,
cunoaştere” astfel încât fiecare consumator de ajunge înapoi la cei care au contribuit la produ-
informaţie să primească exact ce are nevoie şi cerea informaţiei, fapt ce permite planificatoru-
să se evite supraîncărcarea inutilă cu informaţii lui să ajusteze, dacă este cazul, procesul infor-
nerelevante. Tot în această fază se realizează maţional în sensul satisfacerii optime a aştep-
şi feedback-ul, respectiv analizarea reacţiei tărilor beneficiarului şi permite analistului şi cu-
consumatorului, a gradului de satisfacere a ne- legătorului să înţeleagă mai bine nevoile aces-
voii sale de informare, astfel încât, la nevoie, tuia.
să se reia ciclul informaţional, în scopul com- Alte neajunsuri şi dificultăţi ale activită-
pletării cu informaţiile necesare beneficiarului. ţii de informaţii într-un sistem bazat pe servicii
Un ciclu informaţional, oricât de bine ar fi de informaţii naţionale şi departamentale
planificat, coordonat şi sincronizat, nu poate fi necoordonate în mod unitar, deci în absenţa
unei comunităţi instituţionalizate de informaţii:
596

(continuare)
• diminuarea continuă a rolului informaţiilor noi sisteme. Ea cuprinde, în primul rând, o re-
în planificarea strategică; formă doctrinară, o modernizare tehnologică
accentuată, reorientarea şi reorganizarea
• concentrarea efortului şi atribuirea res-
structurilor serviciilor de informaţii, o cultură
ponsabilităţilor este îngreuiată de inexistenţa
nouă, deschisă schimbării şi acceptarea riscu-
cadrului general şi a mecanismelor de coope-
lui.
rare necesare activităţii de informaţii (doctrine,
proceduri şi structuri heterogene); Revoluţia informaţiilor presupune două
elemente distincte, dar interdependente:
• eficienţa sprijinului cu informaţii este dimi-
nuată de formularea diferită a necesităţilor şi ⇒o schimbare culturală, care să ducă la înţele-
cerinţelor de informaţii la fiecare nivel al lanţului gerea nevoii de “Comunitate”;
de comandă sau decizie; ⇒o schimbare procedurală, care să abiliteze
• schimbul de informaţii este afectat în spe- “Comunitatea” să evalueze , în mod obiectiv,
cial de mentalităţile existente (reticenţa în a informaţii alternative şi să le integreze într-un
pune la dispoziţie informaţii), dar şi de lipsa produs unic.
unui cadru adecvat, una din cauzele reticenţei Elementul cultural implică înţelegerea, de
în a pune informaţii la dispoziţia altor servicii de către toate elementele “Comunităţii”, a faptului
informaţii fiind dată de neîncrederea în modul că numai prin fuziunea şi integrarea informaţii-
în care acestea vor fi utilizate sau manipulate; lor multisursă se poate crea imaginea unică a
problemei, care să sugereze soluţia optimă.
• lipsa unei acţiuni coerente de creare a
Până în prezent, a prevalat ideea că decidentul
unei culturi organizaţionale specifice activităţii
trebuie să primească aceeaşi informaţie, inclu-
de informaţii prin evitarea supra-clasificărilor şi
siv cu evaluări şi perspective de evoluţie, din
aprobarea oportună a transmiterii informaţiilor
mai multe surse (de la mai multe servicii), pen-
prin descentralizarea luării deciziilor în acest
tru a dispune de puncte de vedere diferite, iar
domeniu;
el să decidă soluţia cea mai potrivită de adop-
• imposibilitatea elaborării unor analize şi tat. Aparent, judecata este valabilă, dar experi-
estimări globale pe subiecte şi spaţii de interes, enţa arată că, de cele mai multe ori, fie
care să cuprindă în mod predictiv-estimativ ac- decidentul nu reuşeşte să parcurgă toate infor-
cepţiunea unanimă a serviciilor de informaţii, maţiile primite de la servicii, factorul timp fiind
mai ales din cauza inexistenţei unei strategii marele duşman al beneficiarului de informaţie,
naţionale a activităţii de informaţii; fie unele servicii trimit informaţia cu oarecare
• cu toate că, în general, serviciile de infor- întârziere, după ce decizia a fost deja luată.
maţii şi-au dezvoltat sistemele de comunicaţii şi Noua cultură presupune o formulă care
IT, nu a existat un organism integrator, care să lasă în seama unui organism comun, integra-
asigure interoperabilitatea şi conectarea acestor, sarcina de a colecta de la toate serviciile
tora. informaţiile deja prelucrate, de a le evalua, co-
-continuare în numărul viitor- laţiona, verifica, completa şi integra într-o
“imagine unică”, dar şi de a formula şi a pre-
Revoluţia informaţiilor în secolul XXI (III) zenta concluziile cele mai pertinente şi, eventu-
al, propuneri şi scenarii de evoluţie.
Ionel BUCUROIU
Pentru a fi efectivă, cuprinzătoare şi pro-
Obiectivul revoluţiei informaţiilor este de
fundă, revoluţia informaţiilor presupune o for-
este de a stabili un proces dinamic de reorgani-
mulă bazată pe:
zare conceptuală şi funcţională pe toate trepte-
le ierarhice şi zonele activităţii de informaţii. ♦crearea unui “Proces de dezvoltare a
Scopul este de a crea o comunitate de informa- capabilităţilor de informaţii”. În general, prin
ţii, care să fie capabilă să se adapteze perma- capabilitate se înţelege abilitatea unui sistem
nent, să se autoregleze şi să se autoperfecţio- de a produce efectele dorite. Având în vedere
neze. că, în prezent, gama ameninţărilor la adresa
securităţii naţionale este considerabil mai diver-
Revoluţia informaţiilor înseamnă mai mult
sificată decât în trecut, “Comunitatea de infor-
decât o reformă graduală sau achiziţionarea de
597

(continuare)
maţii” trebuie să-şi dezvolte o gamă largă de Activitatea de informaţii strategice trebuie
capabilităţi, care să dea posibilitatea avertizării să includă:
timpurii şi prevenirii asupra oricărui tip de ame- −avertizarea timpurie privind proliferarea tehno-
ninţare şi risc; logiilor militare de ultimă generaţie şi a dezvol-
♦introducerea unui “Sistem de planificare a tării mijloacelor de distrugere în masă;
informaţiilor strategice”, bazat pe capabilităţi. −focalizarea pe factorii de risc de natură
Acest tip de planificare trebuie să lucreze cu transnaţională, politică, economică, sociologică
termeni precum “informaţie în timp real”, şi militară;
“interoperabilitate” şi să încorporeze elemente −concentrarea pe spaţiile de interes strategic
de doctrină, organizare, pregătire, dotare, ma- de dincolo de frontierele naţionale, pentru mo-
nagement personal, logistică etc.; nitorizarea şi analiza ameninţărilor asimetrice şi
♦realizarea unui “Sistem integrat de comandă- militare, care ar putea constitui o potenţială
control”, care să dispună de instrumentele şi ameninţare regională pentru România;
mecanismele necesare dirijării şi orientării acti- −revitalizarea procesului de elaborare a anali-
vităţii de informaţii pentru nevoi strategice; zelor şi estimărilor strategice pe termen lung,
♦conceperea şi implementarea unor “Sisteme pentru a se asigura armonizarea acestora cu
de analiză integrată multisursă” a datelor şi a prevederile strategiei naţionale de securitate.
unui sistem de fuzionare a informaţiilor, care să Capacitatea unei naţiuni de a-şi apăra
conducă la crearea “imaginii unice” de informa- interesele strategice ţine în mod tradiţional de
ţii, necesare factorului politic şi/sau militar pen- puterea sa economică, militară, diplomatică şi
tru fundamentarea deciziilor; demografică, însă, în contextul actual al
♦crearea unui “Sistem pentru implementarea globalizării mijloacelor de comunicaţii şi în spe-
noilor capabilităţi şi procese”, coerent şi practic, cial a Internetului, a apărut o nouă dimensiune
bazat pe experimente de tip “joint”, exerciţii şi care defineşte puterea unei naţiuni, puterea
evaluări, precum şi a unui sistem de educaţie şi informaţională.
instruire adecvat; Aceasta constă nu numai în numărul şi
♦implementarea unei politici şi a unui “Sistem valoarea serviciilor de informaţii ale unui stat, ci
integrat de resurse şi logistică”, care să susţină mai ales în capabilităţile naţionale de a utiliza,
eforturile de culegere, prelucrare şi diseminare în mod eficient şi coordonat, informaţiile puse
a produselor informative, conform nevoilor de la dispoziţie de acestea.
informare şi competenţelor specifice. Printre factorii de succes, care stau la
Pe lângă aceste cerinţe de bază, revolu- baza obţinerii puterii informaţionale, se numă-
ţia informaţiilor mai presupune: ră:
•dorinţa şi “bunăvoinţa” serviciilor de informaţii ⇒Obţinerea superiorităţii decizionale. Fenome-
de a prezenta comunităţii cele mai relevante nul globalizării şi informatizarea societăţii a re-
informaţii; dus mult durata ciclului decizional. În actualele
•un stil de lucru care să încurajeze critica con- condiţii, pentru a lua decizii bune, liderul nu mai
structivă şi să promoveze investigarea soluţii- are nevoie de “cât mai multe şi mai variate in-
lor alternative; formaţii” şi eventual de “fler politic sau militar”,
•crearea unui flux informaţional optim, care să ci are nevoie de variante de acţiune ierarhizate
ţină seama de nevoi, capabilităţi şi proceduri după criterii practice şi de un sistem strategic
standardizate, un flux flexibil şi adaptabil, care de comandă şi control.
să fluidizeze circulaţia informaţiei, să elimine ⇒Comunitatea de informaţii, care să asigure
suprapunerile inutile şi consumatoare de re- cadrul organizatoric de funcţionare integrată a
surse şi timp, care să asigure accesul pe nive- serviciilor de informaţii la nivel naţional.
le şi o protecţie hard şi soft eficientă; În literatura de specialitate, comunitatea
•definirea unor competenţe specifice pentru de informaţii este definită ca ansamblul agen-
“jucătorii” cheie, atât în domeniul culegerii de ţiilor, serviciilor, instituţiilor sau departamentelor
informaţii strategice, cât şi al procesării infor- care, într-un stat, desfăşoară activităţi specifice
maţiei. de informaţii destinate a furniza suport decizio-
598

(continuare)
nal factorilor politici abilitaţi. şi pe responsabilitatea fiecăreia pentru produ-
Pornindu-se de la ideea că domeniul in- sele informative furnizate.
formaţiilor strategice trebuie să devină relevant Organizarea şi coordonarea unitară a
şi eficace, competitiv şi acţionabil, s-a ajuns la activităţilor de informaţii care privesc securita-
necesitatea înfiinţării unei “Comunităţi Naţio- tea naţională se realizează de către Consiliul
nale de Informaţii” (CNI), bazate pe principii Suprem de Apărare a Ţării, prin Comitetul co-
moderne şi înglobând experienţa celor mai re- ordonator pentru comunitatea naţională de in-
putate organisme de acest tip din lume. formaţii, care avizează şi propune proiectul
Conform deciziei CSAT din 18 noiembrie Planului Naţional de Priorităţi Informative, ela-
2005, CNI reprezintă “reţeaua funcţională a borat de Consiliul operativ, pe care îl supune
autorităţilor publice din sistemul securităţii naţi- adoptării CSAT şi aprobării Preşedintelui Ro-
onale bazată pe unitatea de scop, obiective şi mâniei.
strategie, asigurată prin informaţiile furnizate CC CNI este cel care stabileşte măsurile
de următoarele structuri, denumite şi compo- necesare implementării direcţiilor de acţiune
nente ale CNI: Serviciul Român de Informaţii, ale comunităţii naţionale de informaţii şi asigură
Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia Gene- armonizarea şi complementaritatea acţiunilor
rală de Informaţii a Apărării şi Direcţia Genera- sau operaţiunilor de informaţii în ţară sau în
lă de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministe- străinătate, precum şi dezvoltarea cooperării cu
rul Internelor şi Reformei Administrative”. serviciile de informaţii ale statelor membre
CNI îşi desfăşoară activitatea prin in- NATO şi UE, sau alţi parteneri externi.
termediul unor structuri specifice, după cum COp CNI asigură îndeplinirea prevederi-
urmează: lor din documentele de planificare informativă,
• Comitetul Coordonator pentru Comunita- coordonare operativă şi cooperare asumate
tea Naţională de Informaţii (CC CNI); prin Planul Priorităţilor Naţionale de Informaţii
şi convine asupra operaţiunilor şi proiectelor
• Consiliul Consultativ al Comunităţii Naţio-
informative, contrainformative şi de securitate,
nale de Informaţii (CCs CNI);
destinate susţinerii unor strategii naţionale, po-
• Consiliul Operativ al Comunităţii Naţiona- trivit solicitărilor CC CNI.
le de Informaţii (Cop CNI);
Planificarea şi evaluarea unitară a infor-
• Oficiul pentru Informaţii Integrate (OII). maţiilor necesare susţinerii strategiilor şi politi-
Organizarea şi funcţionarea Comunităţii cilor naţionale de securitate se realizează de
Naţionale de Informaţii se bazează pe integra- către OII, structura care planifică nevoile de
rea informaţiilor furnizate de componentele CNI informaţii pentru securitatea naţională şi elabo-
rează Buletinul Informaţiilor Naţionale de Secu-
ritate şi alte produse analitice integrate, desti-
nate membrilor CSAT şi altor utilizatori ai infor-
maţiilor de securitate, stabiliţi potrivit legii. OII
elaborează proiectul Planului Naţional de Prio-
rităţi Informative şi repartizează instituţiilor
componente ale CNI sarcinile ce decurg din
acest plan, urmărind realizarea acestora.
Pe lângă CC CNI funcţionează CCs CNI,
care formulează nevoile de informare ale insti-
tuţiilor pe care le reprezintă, necesare aplicării
strategiilor, politicilor şi programelor de securi-
tate şi comunică OII aprecieri în legătură cu
utilitatea informaţiilor primite.
◊
Necesitatea revoluţiei informaţiilor nu
este numai un slogan sau o problemă de voinţă
599

(continuare)
şi necesitate naţională, este o concluzie la care este esenţială, de o mare importanţă este şi
au ajuns majoritatea specialiştilor din informaţii, prelucrarea primară pe care o face culegătorul.
dar şi clasa politică şi nivelele superioare de Aceasta constă în selectarea acelor date şi in-
decizie militară din foarte multe state, din formaţii care au cea mai mare relevanţă pentru
NATO ca organizaţie şi, mai recent, şi de la tema de culegere primită, aranjarea lor într-o
nivelul UE, unde se proiectează o construcţie succesiune logică şi-n forma cea mai accesibi-
de informaţii similară cu cea din NATO. lă pentru analist.
Revoluţia informaţiilor nu poate avea ca Organizarea şi desfăşurarea oricărui pro-
element de fundamentare exclusiv analiza situ- ces de culegere a informaţiilor se realizează pe
aţiei de securitate, ci şi studierea prospectivă a baza nevoilor de informaţii definite de
viitorului. “Comunitatea de informaţii” trebuie decidentul respectiv. Un serviciu de informaţii
să-şi dezvolte capacităţi de estimare prin extra- poate anticipa, estima, aproxima sau ghici ne-
gerea elementelor relevante în dinamica unor voile de cunoaştere ale unui consumator de
procese incipiente (ex. implicaţiile în domeniul informaţie, dar niciodată nu poate şti cu preci-
securităţii a problemelor de mediu, ale zie nevoia reală şi completă a acestuia. De
globalizării, ale dezvoltării tehnologice, a aceea, cu cât cerinţa este formulată mai precis
schimbărilor culturale) şi să-şi asume un rol şi detaliat, cu atât produsul de informaţii rezul-
pro-activ pentru implementarea măsurilor de tat va fi mai eficient.
promovare a unui mediu de securitate stabil. Nevoia de informaţie pentru decidenţii
Revoluţia informaţiilor presupune zilelor noastre este atât de mare, încât culege-
transformarea activităţii de informaţii prin asu- rea informaţiilor se face într-o proporţie covârşi-
marea unui rol creator, care să se adapteze la toare numai la cerere, pe probleme punctuale.
o lume în continuă mişcare, asemănător unui Culegerea de date şi informaţii pentru actuali-
sistem nervos central, în care partea de cu- zarea şi completarea bazelor de date, mai ales
noaştere a situaţiei prezente să fie numai un pe spaţiile şi problemele de interes, s-a redus
element al activităţii de informaţii. foarte mult, din lipsa timpului şi a resurselor
necesare, atât financiare cât mai ales umane.
Surse şi medii de culegere a informaţiilor Acest fapt duce la nesiguranţa analistului în
validitatea informaţiilor existente în bazele de
Ionel BUCUROIU
date la dispoziţie şi are ca efect mărirea timpu-
Culegerea informaţiilor - fază a ciclului lui de reacţie a serviciului de informaţii la apari-
informaţional ţia unei cerinţe noi de cunoaştere.
Culegerea reprezintă una dintre fazele Scopul culegerii de informaţii şi al proce-
esenţiale ale ciclului informaţional (vezi numă- sării acestora este de a furniza factorilor de de-
rul anterior), în care datele şi informaţiile des- cizie soluţii pentru a desfăşura politici mai efi-
pre fenomene, evoluţii, activităţi, acţiuni, struc- cace şi eficiente, iar ciclul informaţional se rea-
turi, persoane, mecanisme etc. sunt culese de lizează pentru o problemă sau politică dinainte
la surse umane şi tehnice prin mijloace specifi- stabilită, motiv pentru care serviciul de informa-
ce şi sunt transmise compartimentelor de pre- ţii trebuie să o cunoască cu suficient timp înain-
lucrare, pentru a fi transformate în informaţii te, pentru a-l pune în acţiune.
finite, conform nevoilor de informaţii cerute de
Procesul modern de culegere a informaţi-
consumator. Această fază se desfăşoară în
ilor este o activitate extinsă şi elaborată, având
două etape:
două componente - una electronică şi una
- identificarea şi exploatarea surselor la umană, şi constă în a obţine date mai mult sau
dispoziţie, în scopul obţinerii datelor şi informa- mai puţin secrete, mai bine sau mai puţin bine
ţiilor necesare; păzite, ce aparţin cuiva. Pentru a se ajunge la
- prelucrarea primară şi transmiterea în acestea, se acţionează: strategic, cu mijloace
timp util a informaţiilor colectate către structuri- corespunzătoare scopului propus, planului sau
le specializate de analiză, în scopul transfor- misiunii; competitiv, ceea ce înseamnă că ad-
mării lor în produse finite. versarii sau aliaţii tăi fac la fel; fără transparen-
Dacă identificarea şi exploatarea surselor ţă, adică în secret.
600

(continuare)
Surse şi medii de culegere a informaţiilor de • Surse necontrolate - acele surse care
interes militar oferă informaţii, dar nu sunt sub controlul ser-
Din punct de vedere al modului în care viciului de informaţii şi nu li se pot da misiuni.
sunt culese informaţiile, există: Mass-media scrisă şi audiovizuală, jurnalele
- culegere legală (deschisă), care se refe- tehnice, hărţile şi graficele emise de guvernele
ră la acele date şi informaţii existente, în diver- ostile şi neutre sunt doar câteva exemple de
se forme, într-o mare varietate de surse des- astfel de surse. În cadrul acestei categorii mai
chise, şi care pot duce, după integrare, la o in- sunt incluse sistemele strategice de suprave-
formaţie utilă; ghere operate de naţiunile aliate. În timp ce
- culegere ilegală (acoperită), care vizea- produsele acestora pot fi disponibile, progra-
ză obţinerea de informaţii sensibile, de cele marea lor se află sub controlul deţinătorilor
mai multe ori, secrete sau protejate. acestor sisteme şi alte naţiuni nu vor avea ni-
mic de spus privind utilizarea lor;
Culegătorul este o persoană sau un sis-
tem care obţine date şi informaţii de la surse. • Surse ocazionale - acele surse tempora-
Atât sursa, cât şi culegătorul nu produc modifi- re, cu care se intră în contact sporadic sau chi-
cări de esenţă informaţiei primare. Datele obţi- ar din întâmplare şi care oferă informaţii, une-
nute trebuie furnizate structurilor de analiză cât ori chiar pentru o singură dată. În această ca-
mai fidel, singurele modificări fiind în domeniul tegorie pot intra, spre exemplu, un rebel sau
formatului (traducere dintr-o limbă străină, con- un refugiat. Informaţiile din astfel de surse tre-
versia unei imagini vizuale în semnal radio buie privite cu multă precauţie, putând fi false,
pentru transmitere prin satelit etc.). Separat de deformate sau chiar transmise intenţionat, cu
informaţia respectivă, atât sursa, cât şi culegă- scop de dezinformare sau inducere în eroare.
torul pot să formuleze puncte de vedere, opinii, În alegerea unei surse pentru o anumită
interpretări, comentarii, care îl pot ajuta pe ana- misiune se ţine seama de un set de reguli şi
list în stabilirea acurateţei şi a veridicităţii infor- principii specifice culegerii de informaţii, prin-
maţiei respective. tre care:
Sursele sunt de două mari categorii: ♦ Securitatea. Conform unui principiu de
umane şi tehnice. De regulă, sursele umane bază al activităţii de informaţii, sursele trebuie
deţin informaţii obţinute, fie din întâmplare (fiind să fie protejate în mod corespunzător, pentru a
martor la o discuţie sau ascultând o conversa- se evita desconspirarea acestora.
ţie purtată de terţe persoane), fie datorită pozi- Desconspirarea unei surse poate avea ca re-
ţiei lor profesionale în cadrul unei instituţii de zultat pierderea sau compromiterea acesteia,
interes (accesul la date de interes fiind direct în compromiterea însuşi a serviciului de informa-
acest caz), fie obţinute din alte surse proprii (se ţii, fapt ce conduce la dificultăţi ulterioare în
mai numesc şi subsurse), care, la rândul lor, au recrutarea de noi surse sau chiar la posibila
acces direct la informaţiile de interes. utilizare a sursei respective în procesul de
Din punct de vedere al accesibilităţii la dezinformare.
sursele de informaţii, acestea se pot grupa în: ♦ Capacitatea. Sursa selectată pentru cule-
• Surse controlate - cele cărora, un serviciu gerea unui anumit gen de informaţii trebuie să
de informaţii, le poate da misiunea să dea fie capabilă să-şi îndeplinească misiunea. În
răspunsuri la întrebările sale. În această cate- cazul surselor umane, acestea trebuie să aibă
gorie intră: acele surse umane care colaborea- acces direct sau indirect la tipul de informaţie
ză conştient cu serviciul de informaţii, furni- cerută şi să aibă competenţă pe domeniul res-
zând informaţii de valoare contra unor recom- pectiv, pentru a furniza informaţii de valoare.
pense materiale sau din alte considerente Dacă informaţiile pot fi culese prin mijloace
(agenţi sau spioni); sursele tehnice, precum şi tehnice (audio, foto, video, radiotehnice), aces-
sistemele militare de cercetare terestră, aeria- tea trebuie să aibă sistemul de senzori adec-
nă şi navală sau sistemul ISTAR - informaţii, vat pentru obţinerea de date şi informaţii şi
supraveghere, identificare şi selectare a ţinte- capabilitatea de a produce informaţii prelucra-
lor şi cercetare etc.; te, într-un format corespunzător.
601

(continuare)
♦ Corectitudinea. Sursele, ca şi culegătorii, ⇒TELINT - TELemetric INTelligence sunt infor-
trebuie să furnizeze informaţii brute, în mod maţii obţinute prin telemetrie.
cât mai fidel, fără a încerca să le prelucreze, ⇒Informaţii obţinute prin interceptarea semna-
adăugând sau eliminând anumite amănunte lelor luminoase noncoerente sau coerente, prin
prin care se încearcă să se dea “greutate” şi infraroşu, ascunse de anumite tehnici, cum ar fi
“credibilitate” informaţiei. răspândirea spectrului, numită, adesea, analiza
♦ Oportunitatea. O cerinţă esenţială pentru conversiei semnalelor.
o sursă de informaţii este să poată transmite ♦ IMINT - IMagery INTelligence sunt infor-
informaţia brută cât mai repede posibil, maţii provenite din surse specializate în prelu-
încadrându-se în perioada specificată de crarea imaginilor dobândite prin intermediul
structura care trasează misiunea, ştiut fiind senzorilor video-fotografici, care pot avea ba-
faptul că informaţiile îşi pierd elementul de no- za la sol, pe mare sau pe platforme aeriene/
utate foarte repede şi valoarea lor descreşte, spaţiale. O parte din IMINT provin din surse
odată cu trecerea timpului. cum ar fi sateliţi, avioane cu pilot şi UAV.
Mediile de culegere a informaţiilor sunt ♦ MASINT - Measurement and
determinate de caracteristica predominantă a Signatures INTelligence sunt informaţii pro-
surselor de informaţii folosite pentru obţinerea venite din analiza calitativă şi cantitativă a da-
de date şi informaţii. În literatura de specialitate telor obţinute cu ajutorul senzorilor specifici.
există următoarele categorii de medii pentru Această categorie conţine, de obicei, informa-
culegerea de informaţii: ţii acustice, informaţii obţinute prin radar, de-
♦ HUMINT - HUMan INTelligence sunt tectare a radiaţiei nucleare, informaţii obţinute
informaţii obţinute de personalul special pregă- prin infraroşu, informaţii electro-optice, frec-
tit şi antrenat prin exploatarea unor surse uma- venţă radio, radiaţii întâmplătoare, luarea de
ne, în mod oficial, semioficial sau neoficial probe din diverse materiale, ape reziduale şi
(clandestin), prin intermediul informatorilor, co- surse spectral-radiometrice.
laboratorilor sau agenţilor (spionii). ♦ OSINT - Open Source INTelligence re-
Ofiţerul de informaţii sau agentul utilizat prezintă orice informaţie care poate fi obţinută
pentru culegerea de informaţii de la surse uma- prin metode legale (neacoperit) şi sunt dispo-
ne foloseşte o multitudine de metode şi proce- nibile în mod liber, dar nu gratuit, oricui doreş-
dee, pasive sau active, legale şi ilegale, în sco- te să le acceseze. Informaţiile obţinute din
pul obţinerii de date şi informaţii care să satis- surse deschise implică, pe lângă presa scri-
facă nevoia de informaţii a beneficiarului. să, audio-video şi Internet, o gamă largă de
♦ SIGINT - SIGnal INTelligence sunt infor- cunoştinţe accesibile şi nesecrete din surse
maţii obţinute din surse care acţionează în private.
spectrul electromagnetic şi constau din patru Particularităţi ale mediilor de culegere
subdomenii: Fiecare mediu de culegere a informaţiilor
⇒COMINT - COMmunication INTelligence sunt are avantajele şi dezavantajele sale.
informaţii obţinute prin interceptarea comunica- HUMINT este mediul care oferă cele mai
ţiilor şi transmisiilor de date efectuate prin radio importante date necesare cunoaşterii şi înţele-
sau alte mijloace electromagnetice şi procesa- gerii populaţiilor locale, a culturii lor, a obiceiuri-
rea comunicaţiilor externe criptate, indiferent lor şi nevoilor lor, a resorturilor interioare care
de modul de transmitere. Sunt excluse din determină un anumit tip de comportament.
această definiţie interceptarea şi procesarea Principalul dezavantaj este timpul nece-
comunicaţiilor scrise necriptate, emisiunile de sar obţinerii informaţiei, care poate fi uneori
propagandă şi presa. depăşit astfel încât s-o facă inutilă, la care se
⇒ELINT - ELectronic INTelligence sunt infor- adaugă faptul că informaţia astfel obţinută este
maţii obţinute prin intermediul transmisiilor susceptibilă de a fi în fapt dezinformare, ca ur-
electromagnetice ce nu aparţin comunicaţiilor . mare a acţiunilor PSYOPS ale adversarului.
⇒RADINT - sunt informaţii obţinute cu ajutorul SIGINT este la un nivel destul de avansat
radarelor. în zilele noastre, dar, datorită faptului că nece-
602

(continuare)
sită tehnici şi tehnologii avansate, reprezintă un cialitate, poate oferi avantajul reducerii cerinţe-
domeniu foarte costisitor, relaţia dintre puterea lor pentru culegerea de informaţii secrete prin
economică şi tehnologică a unui stat şi capaci- limitarea necesarului de informaţii numai la
tăţile sale în domeniul SIGINT fiind una directă. acele aspecte care nu pot fi satisfăcute prin
IMINT, care în mod esenţial înseamnă exploatarea surselor deschise.
imagine, este relativ uşor de realizat şi de dis- Exploatarea surselor deschise de infor-
tribuit, dar, la exigenţele de calitate actuale, ele maţii implică, uneori, şi un contact direct cu
sunt accesibile numai pentru cei ce posedă su- persoane cum ar fi oficialităţi guvernamentale,
ficientă forţă economică să-şi permită achiziţio- bibliotecari, arhivari, jurnalişti de investigaţie,
narea de echipamente specifice. Pe de altă reporteri acreditaţi pe lângă instituţii guverna-
parte, metodele de culegere utilizând tehnologii mentale, angajaţi ai unor organizaţii
înalte, precum IMINT sau SIGINT, furnizează neguvernamentale. Conform unor estimări, jur-
date care sunt, în cea mai mare parte, oportu- naliştii din media scrisă şi audio-vizual publică
ne şi reale, dar acestea nu pot furniza o cu- aproximativ 10% din ceea ce cunosc despre
noaştere completă a mediului: atitudini locale, domeniile pe care le acoperă.
opinii, emoţii, identităţi şi caracteristici ale jucă- Angrenaţi în iureşul activităţilor de zi cu
torilor cheie şi nici aspecte de relaţionare a lor. zi şi copleşiţi de importanţa activităţii pe care
trebuie să o desfăşoare, ca şi de responsabili-
Eficienţa informaţiilor: între secrete şi surse tatea pe care o au faţă de naţiune, politicienii
deschise(I) şi, alături de aceştia sau independent, ofiţerii
Corneliu PIVARIU, Nicolae PERHAIŢĂ de informaţii au mereu tendinţa de a
supraclasifica informaţiile şi, frecvent, de a con-
Pentru completarea informaţiilor obţinu-
sidera că informaţiile procurate prin metode,
te prin metode operative, clandestine, serviciile
mijloace şi surse secrete sunt mult superioare
de informaţii au procedat şi vor continua să
celor obţinute pe căi legale.
procedeze la culegerea de date din surse des-
chise, nesecrete. Revoluţia informaţională de la De la bun început, trebuie subliniat fap-
sfârşitul secolului trecut şi explozia de date, tul că deosebirea dintre sursele secrete şi cele
ştiri, imagini, reportaje datorate dispariţiei servi- legale este mai puţin clară decât lasă să se în-
ciilor de cenzură odată cu dispariţia statelor ţeleagă definiţiile lor. De multe ori, datele obţi-
totalitare au oferit serviciilor de informaţii noi nute din surse deschise au aceiaşi valoare sau
posibilităţi de obţinere de date necesare anali- chiar mai mare decât datele clasificate, situaţie
zei şi producerii de informaţii. Iar serviciile de întâlnită mai ales în cazul monitorizării sau
informaţii nu puteau rămâne pasive în faţa unor analizei unor probleme stresante cum ar fi tero-
astfel de surse de informare, unele dintre ele rismul, proliferarea armelor de distrugere în
creându-şi structuri specializate de culegere şi masă, accidente ecologice şi contrainformaţii.
analiză a datelor din surse deschise. Iar din Informaţiile din surse deschise (OSINT)
activitatea acestor structuri au apărut metodo- reprezintă produsul obţinut prin prelucrarea de
logii, concepte şi principii de lucru cu informaţii date, imagini, ştiri, comentarii, editoriale, artico-
din surse deschise. le printr-un proces complex de
„Manualul Informaţiilor din Surse Des- “intelligence” (specific serviciilor de informaţii)
chise al NATO”, ediţia noiembrie 2001, defineş- ce implică identificarea surselor, selectarea şi
te informaţiile din surse deschise ca fiind date procesarea datelor, o analiză de specialitate.
nesecrete care sunt în mod planificat descope- Acest proces trebuie să se desfăşoară în com-
rite, selectate, analizate şi distribuite unor be- partimente speciale ale serviciilor de informaţii,
neficiari selectaţi cu scopul de a răspunde unor unde se combină expertiza specialiştilor cu
preocupări informative specifice. Astfel de in- vastă experienţă şi specializare pe un anume
formaţii conferă o bază robustă pentru alte mij- domeniu cu munca de analiză.
loace de culegere de informaţii. Abordarea într- Desconsiderarea informaţiilor obţinute
o manieră sistematică a culegerii de informaţii din surse deschise (OSINT) în favoarea infor-
din surse deschise, urmată de analiză de spe- maţiilor din surse secrete, obţinute cu costuri şi
603

(continuare)
eforturi foarte mari şi numai atunci când sunt informaţiile provenite din surse deschise. Co-
disponibile, s-ar putea să nu fie cea mai bună munităţile de informaţii includ, într-o măsură
soluţie pentru managementul informaţiilor. mai mare sau mai mică, funcţie de disponibili-
Secretomania în informaţii tăţile tehnice şi financiare, servicii specializate
de culegere de informaţii IMINT, SIGINT şi
Tendinţa serviciilor de informaţii, şi mai
HUMINT. În acest context, comunităţile de in-
ales a ofiţerilor de informaţii, de a secretiza toa-
formaţii direcţionează resurse importante către
te produsele de informaţii pe care le furnizează
activităţile de culegere IMINT şi SIGINT, pentru
organismelor de conducere politică ale unui
dezvoltarea de sateliţi de recunoaştere, de sis-
stat derivă din necunoaşterea de către majori-
teme de interceptare a comunicaţiilor, precum
tatea politicienilor şi de către organismele
şi dezvoltarea de sisteme de interpretare şi
neguvernamentale a specificului şi a metodelor
analiză a datelor şi imaginilor obţinute. De cea-
de lucru folosite pentru culegerea datelor nece-
laltă parte, OSINT-ul nu este tratat cu aceeaşi
sare producerii de informaţii. Pentru unii politi-
unitate de măsură de comunităţile de informaţii,
cieni, informaţiile sunt exclusiv rezultatul par-
nici una dintre acestea neavând un serviciu
curgerii presei internaţionale şi al întâlnirilor
special dedicat culegerii de informaţii din surse
între diplomaţi de diverse ranguri. A rămas em-
deschise. În Statele Unite, FBIS (Foreign
blematică în literatura de specialitate aprecie-
Broadcast Information Service), înfiinţat în
rea făcută de fostul preşedintele Richard Nixon
1941 în cadrul Comisiei Federale de Comuni-
la adresa activităţii CIA: „Cu ce sunt ei de fo-
caţii, de fapt cel mai mare serviciu dedicat cule-
los? Au peste 40.000 de oameni care citesc
gerii de informaţii din surse deschise, se gă-
presa”. Din păcate, o astfel de interpretare de-
seşte în organica CIA. Alte unităţi OSINT, de
formată persistă şi astăzi, fiind susţinută şi de
dimensiuni mai reduse, se mai găsesc în orga-
unele formulări nefericite în anunţurile menite
nica Departamentului Apărării şi a Departa-
să atragă tinerii către serviciile de informaţii.
mentului de Stat. În Germania, Serviciul Fede-
Uneori, prin astfel de anunţuri se sugerează
ral de Informaţii (BND) şi-a creat încă din 1990
candidaţilor „că vor avea ocazia să citească în
o structură aparte de exploatare a surselor
presă despre evenimente globale, dar vor avea
deschise, care monitorizează media din ţările
şi ocazia de a fi în mijlocul acestor evenimen-
de interes informativ.
te...”
Indiferent de dimensiunea şi locul de
Fostul director al CIA, George Tenet, îşi
dispunere a serviciilor OSINT, bugetele afecta-
prezenta serviciul în discuţii în cadrul sau în
te acestora sunt greu de comparat cu cele
afara comunităţii de informaţii ca fiind „cei care
afectate altor metode de culegere. Dacă
fură secrete”.
OSINT contribuie cu 80% la datele procesate
Dincolo de cele două extreme ale mo- pentru realizarea produselor de informaţii, bu-
dului de prezentare a unui serviciu de informa- getul acordat acestui sector este de regulă în
ţii, este recunoscut faptul că informaţiile produ- jurul lui 1%.
se pe baza datelor obţinute din surse deschise
Categorii nedefinite de informaţii
reprezintă grosul produselor de informaţii ale
oricărui serviciu secret. CIA are în structură Pentru cine este foarte convins că se-
chiar şi un serviciu OSINT. După unii autori de cretele sunt singurele informaţii adevărate, în
literatură de specialitate, foşti ofiţeri de informa- contrast cu informaţiile produse din date obţi-
ţii, astfel de informaţii reprezintă între 35-95% nute din surse deschise, este mai mult decât
din materialele care stau la baza produselor de suficient să aducem în discuţie caracterul ne-
informaţii furnizate de serviciile secrete, cea definit, vag al categoriilor de descoperit şi aco-
mai vehiculată cifră fiind însă 80%. perit în ce priveşte informaţiile. Datele ascunse
în spatele zidurilor ridicate de sistemele de cla-
Tehnologiile adoptate de serviciile de
sificare şi de programele de acces special, de
informaţii în domeniul culegerii de informaţii
certificare pentru acces la informaţii se pot do-
sunt şi ele de natură să pună la îndoială afir-
vedi a fi de aceeaşi valoare ca materialele care
maţiile că informaţiile secrete sunt în totalitatea
sunt disponibile pentru public. Fluxurile deschi-
lor importante şi, oricum, mai importante decât
se şi cele acoperite de informaţii nu sunt, sub
604

(continuare)
nici o formă, complet paralele sau distincte; culegerii de informaţii secrete prin mijloace
adesea, ele se combină şi se suprapun unul specializate, în pofida argumentelor prezentate
peste zona celuilalt. Uneori, rapoartele secrete de susţinătorii acestor metode de culegere. În
sunt un amalgam de ştiri de presă, aşa cum şi acelaşi timp, trebuie acordată toată atenţia cu-
editorii de ziare publică de multe ori articole legerii de informaţii din surse deschise, ţinând
bazate pe scurgeri, de multe ori, exacte de ma- cont de avantajele şi dezavantajele acesteia,
teriale secrete. Exemple în acest sens sunt prezentate schematic mai jos:
multiple şi cu cât sunt luate în discuţie mai mul- Avantajele oferite de informaţiile obţinu-
te exemple cu atât diferenţa dintre secrete şi te din surse deschise, dincolo de faptul că sunt
datele oferite de surse deschise apare mai pu- complementare informaţiilor secrete, sunt evi-
ţin evidentă. În lumea informaţiilor este uzual, dente, dacă ţinem seama şi de faptul că aces-
ca exemplu, cazul avionului de bombardament tea sunt disponibile imediat şi pot crea un ca-
strategic B-29, a cărui întrebuinţare în luptă în dru în interiorul căruia să fie folosite mai efici-
al doilea război mondial era ţinută la secret. Un ent celelalte mijloace de culegere, degrevându-
ofiţer al OSS, Samuel Halpern, trebuind să le de culegerea unor date deja disponibile. De
briefeze un amiral american, s-a referit la asemenea, informaţiile din surse deschise pot
superfortăreaţa zburătoare B-29. Surprins, ami- constitui baza începutului şi dezvoltării colabo-
ralul a dorit să ştie de unde a aflat Halpert de rării între diferite servicii de informaţii, aceasta
avionul strict secret. Ofiţerul OSS a răspuns că având în prezent o importanţă particulară în
aflase despre avion din operaţiunile de monito- cadrul NATO. În plus pot furniza suficiente ele-
rizare a emisiunilor radio japoneze (Samuel mente pentru planificarea activităţilor de cule-
Halpern, “Remembering 109,” OSS Society- gere de informaţii secrete, sau pot oferi răspun-
2001). Acest exemplu duce la observaţia că suri la situaţii neprevăzute, mai ales în regiuni
ceea ce pentru unii este secret pentru alţii este care nu sunt tratate ca zone de interes informa-
o informaţie care vine din surse deschise. Din tiv major unde sursele deschise sunt singura
acest punct de vedere ne putem confrunta cu o opţiune pentru a răspunde unor cereri de infor-
situaţie absurdă în care un ofiţer de informaţii maţii urgente.
dintr-o ţară X poate afla multe detalii despre
În acelaşi timp, nu pot fi neglijate şi ris-
serviciile de informaţii din ţara Y prin intermedi-
curile pe care folosirea informaţiilor din surse
ul unui studiu bine planificat al mediei care este
deschise le pot genera, acestea trebuind să fie
disponibilă în ţara X, fără ca vreun serviciu de
abordate cu circumspecţie şi verificate prin mij-
informaţii sau comunitatea de informaţii din ţara
loace specifice, cu deosebire asupra exactităţii,
Y să realizeze acest paradox. O astfel de situa-
obiectivităţii şi relevanţei. Astfel, datele furniza-
ţie ar putea fi definită prin termenul „secretul
te de sursele deschise pot conţine intenţii de
unilateral”.
dezinformare ale unor servicii speciale sau pot
Avantaje şi dezavantaje face parte dintr-o strategie de război informaţi-
Cu toate avantajele pe care le prezintă onal. Pe de altă parte, o mare cantitate de date
culegerea informaţiilor din surse deschise, nu din surse deschise este lipsită de valoare, dar
trebuie exagerată utilitatea acestora în dauna contribuie la supraîncărcarea informaţională a
personalului care culege, proce-
Avantaje: Riscuri induse: sează şi analizează astfel de date.
•Eliberarea capacităţilor secrete de cu- •Inexactitate Acest dezavantaj este diminuat
legere •Părtinire doar de o bună pregătire, experi-
•Satisfacerea nevoilor de utilizare în enţă şi, mai ales, o foarte bună
•Irelevanţă
comun a informaţiilor capacitate a ofiţerilor de informaţii
•Dezinformare
de orientare şi de sesizare a date-
•Acoperirea cu informaţii a unor necesi- •Intoxicare lor care au credibilitate şi valoare
tăţi neprevăzute •Influenţă informativă. Când se ajunge la
•Semnalarea unor potenţiale crize şi •Supraîncărcare analişti, aceştia trebuie să fie ade-
pericole informaţională văraţi experţi în probleme tehnice,
•Conştientizarea contextuală în probleme regionale sau globale.
605

(continuare)
În legătură cu războiul informaţional, trebuie sunt şanse mari ca asamblarea diverselor date,
menţionat că, în faza lui ofensivă, iniţiatorii lui imagini, ştiri, reportaje să producă informaţii
vor proceda la: campanii imagologice, operaţii care să se apropie, să echivaleze sau chiar să
informaţionale ofensive, presiune informaţiona- fie mai valoroase decât informaţiile secrete ob-
lă, intoxicare informaţională, deformări sau vici- ţinute pe căi operative. Calitatea informaţiei
eri de date, vehicularea de informaţii eronate depinde în mare măsură de valoarea agentului;
sau false, dezinformarea prin omitere, iar atunci când ofiţerul de informaţii, de multe
distorsionarea elementelor care fac parte din ori presat de timp, procedează la întocmirea de
sistemul de stocare şi distribuire a datelor etc. rapoarte informative bazate pe date culese din
Toate aceste demersuri sunt abil diseminate în presă sau nu verifică suficient credibilitatea in-
explozia informaţională internă şi internaţiona- formaţiilor furnizate de un agent, informările
lă. sale pot fi inferioare calitativ datelor obţinute
Numai serviciile de informaţii au capacita- din surse deschise pe care ofiţerul nu le-a avut
tea de analiză specifică a surselor deschise la îndemână, ca să nu mai menţionăm factorul
pentru a putea identifica informaţia credibilă, deformant pe care îl poate introduce un agent.
autentică, reală, care de cele mai multe ori re- Claritatea informaţiei poate fi tributară chiar şi
prezintă suportul informaţiilor ce se doreşte a fi în cazul rapoartelor ofiţerilor operativi. Un ana-
diseminate în contextul războiului informaţio- list poate găsi şi într-un raport foarte bun o pro-
nal. blemă. Astfel, când un asemenea raport este
bazat pe informaţii obţinute de la o sursă sau
un agent a cărei credibilitate nu a fost dovedită,
Eficienţa informaţiilor: între secrete analistul se confruntă cu o dilemă de proporţii.
şi surse deschise (II) Dilema va persista, chiar dacă va fi de proporţii
Corneliu PIVARIU, Nicolae PERHAIŢĂ mai mici, şi atunci când raportul informativ este
bazat pe informaţii obţinute de la un agent con-
siderat ca fiind credibil. Pentru analist, care nu
Valoarea surselor deschise
cunoaşte metodele de lucru ale ofiţerului ope-
Uneori, sursele deschise nu numai că rativ şi particularităţile fiecărui agent, ca să nu
nu se pot separa de cele secrete ci chiar pot fi mai vorbim de identitatea acestuia, se pot me-
mai valoroase decât informaţiile clasificate, cel reu ridica semne de întrebare privind acurate-
puţin din punct de vedere al aspectelor care ţea informaţiei. Pe de altă parte, descrierea
depind de analiza informaţiilor. În acest con- unei surse de către ofiţerul operativ sau su-
text, prin valoare trebuie avute în vedere vite- periorii acestuia în mai multe feluri poate con-
za, cantitatea, calitatea, claritatea, uşurinţa în duce la percepţia analiştilor că se află în faţa
exploatare şi costurile informaţiei. Viteza cu unei informaţii care se confirmă din mai multe
care se obţin datele din surse deschise nu poa- surse. În cazul surselor deschise problema cla-
te fi contestată: în momentul manifestării unei rităţii sursei şi informaţiei este luată de la bun
crize într-o zonă îndepărtată a globului, într-o început cu circumspecţie. Uşurinţa în exploata-
zonă de interes informativ mai redus, în care re rezultă din faptul că secretele, fiind bine as-
mijloacele operative disponibile sunt sumare cunse în spatele clasificărilor, compartimentări-
sau inexistente, analiştii serviciilor de informaţii, lor şi programelor de acces speciale, ajung
ca să nu mai vorbim despre guvernanţi, vor greu la guvernanţi şi politicieni şi, în foarte mul-
apela mai întâi la mass media şi la Internet. te cazuri, chiar la ofiţerii de informaţii. În aceste
Cantitatea informaţiilor din surse deschise este condiţii, toţi cei menţionaţi vor apela la informa-
evidentă: în orice situaţie care prezintă interes ţiile care provin din surse deschise şi la surse
informativ numărul de bloggeri, ziarişti, experţi, deschise pentru a se informa. Costul informaţii-
reporteri TV şi analişti este mult mai mare delor din surse deschise este aproape nesemnifi-
cât ofiţerii operativi ai unui serviciu de informaţii cativ faţă de costurile unui satelit de recunoaş-
implicaţi în acea situaţie. Fără a subaprecia tere, a cărui proiectare, realizare şi menţinere
importanţa ofiţerilor operativi care, dispunând în exploatare pot ajunge să consume miliarde
de agenţi de valoare, cu acces la informaţii sede dolari, comparativ cu costul unui abonament
crete, pot valora cât redacţii întregi de reporteri,
606

(continuare)
anual la unele publicaţii cu renume care poate te disponibil “on line”;
ajunge la câteva sute de dolari. În plus, satelitul -50% din ceea ce nu se găseşte “on
va furniza imagini din aer ale unui obiectiv de line” nu a fost publicat niciodată;
interes informativ (acoperişul unei clădiri sau
-60% din necesarul de informaţii nu es-
corpul unui submarin), în timp ce publicaţiile
te accesibil într-o limbă cunoscută;
pot oferi imagini de la sol ale aceleiaşi clădiri
sau din interiorul aceluiaşi submarin. -90% din hărţile de care este nevoie nu
există;
Dincolo de acest argument cu caracter
general în favoarea surselor deschise şi al in- -90% din datele geospaţiale necesare
formaţiilor procurate din aceste surse, trebuie sunt în sectorul particular;
evidenţiat faptul că informaţiile din surse des- -80% din totalul informaţiilor necesare
chise sunt adesea de aceeaşi valoare sau chise găsesc în sectorul particular.
ar mai mare decât informaţiile procurate din De asemenea, nu trebuie căzut în cap-
surse secrete mai ales atunci când este vorba cana absolutizării utilităţii Internetului, experien-
despre informaţii preocupante într-o perioadă ţa de până acum demonstrând că pe Internet
anume, din domenii ca proliferarea armelor de se găsesc doar 5-10% din datele publice nece-
distrugere în masă, organizaţiile teroriste şi ac- sare şi doar aproximativ 1% din conţinutul
tivităţile acestora şi activităţile serviciilor de in- Internetului îl constituie date reale.
formaţii adverse. De exemplu, programele de În acelaşi timp, trebuie recunoscut fap-
dezvoltare a unor arme de distrugere în masă tul că Internetul constituie un mediu deosebit
angajează un număr foarte mare de proiec- de util pentru lucrul în echipă şi colaborare în
tanţi, oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi domeniul schimbului de informaţii, desigur cu
chiar politicieni. Acestora li se alătură comerci- unele limite, ţinând atât de dezvoltarea reţelei
anţii care vor încerca să vândă astfel de arme în diferite zone ale lumii, cât şi de caracterul
unor altor naţiuni sau organizaţii teroriste inte- informaţiilor care pot fi schimbate prin acest
resate. Proiectanţii şi oamenii de ştiinţă vor mijloc.
participa la conferinţe internaţionale, profesorii
universitari vor publica articole cu scop didac-
tic, inginerii şi tehnicienii vor realiza liniile de Expertiză şi responsabilitate
producţie, iar oamenii de afaceri vor pregăti Argumentarea opiniei că informaţiile
broşuri pentru posibilii clienţi. Sursele deschise obţinute din surse deschise nu trebuie neglijate
de informaţii vor avea o bază largă de informa- în favoarea informaţiilor obţinute prin metode
re, multe obiective care să fie abordate, astfel specifice serviciilor secrete poate fi susţinută şi
încât va apare şi o concurenţă între publicaţii, cu faptul că mulţi ofiţeri de informaţii cu misiuni
reţele de televiziune pentru procurarea şi publi- de culegere prin metode clandestine folosesc
carea de informaţii de valoare pe tema dată. în rapoartele lor, chiar dacă numai pentru între-
În domeniul terorismului, liderii acestora girea sau susţinerea unei informaţii secrete,
lansează atenţionări înainte de organizarea date obţinute printr-un studiu atent şi calificat al
unui atac terorist, iar liderii religioşi ţin predici surselor deschise din regiunea în care îşi des-
care sunt livrate prin intermediul mediei. Deşi făşoară activitatea. De multe ori serviciile de
nu sunt în măsură să ofere data exactă şi locul informaţii pot avea surpriza ca ceea ce este
unde va alea loc atentatul, sursele deschise, raportat de un ofiţer de informaţii ca fiind date
urmărite atent şi sistematic, permit înţelegerea cu circuit închis, date secrete, să fie deja cu-
agendei teroriştilor şi luarea unor măsuri pre- noscute din surse deschise pe care ofiţerul nu
ventive cu caracter general. le-a avut la îndemână în momentul raportării.
Experienţa în activitatea de exploatare Fără a minimaliza cu nimic meritul ofiţerului de
a surselor deschise relevă şi următoarele as- informaţii care obţine date prin metode clan-
pecte de care trebuie să se ţină seama în orga- destine de lucru cu agenţii, cu atât mai mult cu
nizarea procesului de culegere a informaţiilor: cât s-ar putea ca într-o altă ocazie ofiţerul să
aibă exclusivitate în obţinerea unor date cu cir-
-80% din necesarul de informaţii nu es- cuit restrâns de o valoare foarte mare pentru
607

(continuare)
serviciul său, merită subliniată constatarea că va obţine un serviciu de informaţii şi în final va
informaţiile din surse deschise nu trebuie negli- avea repercusiuni asupra valorii informaţiilor
jate. Iar costurile pe care le implică un demers transmise beneficiarului şi, implicit, asupra de-
pentru obţinerea de date din surse şi prin meto- ciziilor pe care acesta le va lua.
de deschise sunt considerabil reduse compara-
tiv cu cazul angajării în operaţiuni clandestine.
În acest context, serviciile de informaţii Informaţii din surse Informaţii din surse
trebuie să reziste presiunilor unor politicieni, deschise secrete
guvernanţi sau reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale care insistă pe ideea trecerii Acces deschis Acces închis
în sectorul privat al „informaţiilor din surse des- Ieftine Scumpe
chise”. O companie privată poate fi o excelentă
sursă de dicţionare, analize, soft-uri şi liste de Certitudine necunos- Certitudine
surse deschise, dar nu poate înlocui niciodată cută cunoscută
profesionalismul şi responsabilitatea unui servi- Nestructurate Structurate
ciu de informaţii, chiar dacă acele companii pri-
vate sunt încadrate cu foşti ofiţeri de informaţii. Risc scăzut (fără risc) Risc crescut
Ideal ar fi ca serviciile de informaţii să foloseas-
că expertiza acestor companii private care, pe Mai puţin incisiv Mult mai incisiv
baza unor contracte comerciale, pot oferi de-
partamentelor de analiză ale serviciilor de infor- Deschise Secrete
maţii traduceri, sinteze, rapoarte de ţară, date În loc de concluzii
istorice, geografice, economice care să vină în
Înainte de a încheia, se cuvine să subliniem
sprijinul analiştilor serviciului şi al producţiei de
că:
informaţii. O astfel de abordare ar permite ser-
viciului de informaţii deblocarea unor resurse -informaţiile secrete nu sunt identice cu pro-
umane şi alocarea lor în domenii care necesită dusele serviciilor de informaţii;
o mai înaltă specializare, iar „informaţiile din -diferenţele între sursele deschise şi surse-
surse deschise” ar deveni un element de logis- le închise sunt mult mai vagi decât s-ar părea
tică, similar echipamentelor, tehnicii şi mijloa- la prima vedere;
celor de luptă procurate din sectorul public. -datele provenite din surse deschise au, de
Din cele prezentate până aici, rezultă multe ori, valoare informativă egală sau mai
că activitatea de culegere a informaţiilor din mare decât unele materiale secrete;
surse deschise este o activitate complexă, care -OSINT poate oferi răspunsuri la situaţii
presupune o bună pregătire şi organizare pen- neprevăzute, mai ales în regiuni care nu sunt
tru a se desfăşura cu succes. Ea poate consti- tratate ca zone de interes informativ major;
tui un element al continuităţii tuturor surselor, -informaţiile din surse deschise pot furniza
un posibil factor integrator şi o bună premisă suficiente elemente pentru planificarea activită-
pentru începerea unei colaborări eficiente între ţilor de culegere de informaţii secrete;
unele servicii de informaţii. De asemenea, pre-
zintă unele caracteristici lărgite, comparativ cu -ignorarea informaţiilor din surse deschise
informaţiile obţinute din surse secrete, după ar însemna nu numai consumuri în planul re-
cum rezultă din tabelul comparativ de mai jos: surselor financiare şi umane ci şi acceptarea
unor riscuri majore la adresa securităţii naţio-
nale.
Subliniem încă o dată că absolutizarea -în fine, analiza datelor obţinute din surse
sau neglijarea unor forme şi mijloace de cule- deschise trebuie să fie realizată exclusiv de
gere a informaţiilor în detrimentul altora serviciile secrete.
(culegerea informaţiilor din surse deschise în
detrimentul celor secrete, din surse umane în Costurile mult mai mici pentru procurarea
în favoarea celor tehnice sau invers) nu este datelor de interes din surse deschise, împreu-
benefică pentru rezultatele concrete pe care le nă cu contractarea unor companii private pen-
608

(continuare)
tru culegerea, procesarea, traducerea şi sinteti- distincţia ce trebuie făcută între maniera de re-
zarea datelor din surse deschise, pot avea ca zolvare a problemelor în domeniul public şi
rezultat atât creşterea volumului de informaţii abordarea acestora în domeniul secret. Astfel,
produse de serviciile de informaţii cât şi dispo- în activitatea de informaţii, analiza este mai
nibilizarea mai multor resurse umane speciali- sensibilă la variabila timp, în comparaţie cu alte
zate către culegerea de informaţii sub acoperi- domenii şi, în plus, ea operează cu date şi in-
re, precum şi focalizarea activităţii acestora că- formaţii care pot fi în mod intenţionat înşelătoa-
tre zonele care nu sunt, nicicum şi niciunde, re (false, incorecte).
accesibile surselor deschise. Nu există un punct de vedere unitar cu
privire la definirea analizei în domeniul informa-
Binomul analiză-analist în activitatea ţiilor. O serie de autori au definit analiza fie ca
un proces (cognitiv), fie ca un set de metode,
de informaţii
tehnici şi proceduri specifice. Alţii consideră că
există o legătură directă între analiză şi proce-
Complexitatea mediului internaţional ac- sul cognitiv, mergând până la ideea că analiza
tual şi mutaţiile profunde înregistrate în ultimii reprezintă nu doar un produs al gândirii, ci este
ani aduc noi provocări serviciilor de informaţii, ea însăşi un proces cognitiv.
organizaţii chemate, printre primele, să identifi- Multitudinea definiţiilor reflectă spectrul
ce riscurile şi ameninţările la adresa statului, larg de abordări ale analizei, dar şi de preocu-
tendinţele regionale şi internaţionale care se pări pentru îmbunătăţirea sa - de la activităţile
conturează, precum şi să găsească soluţii pen- mentale, bazate pe concepte, la cele orientate
tru contracararea vulnerabilităţilor identificate şi spre elaborarea de algoritmi, bazate pe instru-
a celor potenţiale. Din această perspectivă, mi- mente, tehnici şi proceduri. Deşi diferite între
siunea esenţială a acestor instituţii constă în ele, toate definiţiile sugerează totuşi că proce-
furnizarea oportună de informaţii exacte către sul analitic reprezintă o construcţie a minţii
factorii de decizie. umane şi diferă, în mod semnificativ, de la un
Pentru a fi competitive, serviciile de infor- individ la altul şi de la o instituţie la alta.
maţii trebuie să-şi evalueze constant capacităţi- Se poate spune că analiza reprezintă atât
le şi performanţele şi să anticipeze comporta- un proces mental, cât şi un set de tehnici şi
mentul potenţialilor adversari în scopul asigură- proceduri specifice de lucru, încorporând o va-
rii şi menţinerii unui avantaj comparativ. În rietate de instrumente pe care le utilizează în
acest scop, acestea trebuie să dispună de date abordarea diferitelor aspecte tratate. Deşi ana-
şi informaţii exacte, dar şi de un plan de utiliza- liza îşi construieşte argumentele prin utilizarea
re a acestora în avantajul propriu. diferitelor metode şi tehnici, ea nu se limitează
Din momentul identificării nevoilor infor- la acestea. Recunoaşterea faptului că domeni-
mative, până la transpunerea datelor obţinute ul de operare al analizei în cadrul informaţiilor
în produse analitice şi diseminarea lor către include atât utilizarea unor metode şi concepte,
beneficiari trebuie parcurse mai multe faze, cât şi desfăşurarea unor procese mentale are o
subiect pe care l-am abordat într-unul din nu- valoare deosebită, întrucât îi permite acesteia
merele noastre anterioare. să opereze cu un spectru larg de variabile.
În acest număr, ne propunem să abor- Tehnici şi procedee de analiză
dăm câteva aspecte referitoare la etapa de Una dintre cele mai utilizate tehnici de
analiză a datelor, din cadrul fazei mai comple- analiză în domeniul informaţiilor constă în stu-
xe de procesare, în vederea creării de produse diul unei regiuni sau al unui fenomen şi genera-
informative, precum şi la profilul analistului în rea de ipoteze de lucru pe baza elementelor
activitatea de informaţii. concrete care definesc situaţia actuală a
Analiza în activitatea de informaţii subiectului analizat. Generalizările sunt evitate,
Analiza în domeniul informaţiilor compor- fiecare situaţie fiind abordată ca un caz aparte
tă aspecte aparte, a căror înţelegere necesită (un nou caz). După studierea şi înţelegerea
cunoaşterea unor principii şi reguli specifice caracteristicilor regiunii sau fenomenului res-
acestui domeniu. Un prim aspect derivă din
609

(continuare)
pectiv, analistul explică originea situaţiei actua- decât speculaţiile. Spre exemplu, presupunerile
le, construieşte un scenariu probabil şi formu- referitoare la înrăutăţirea condiţiilor economice
lează estimări referitoare la evoluţiile viitoare. sunt corelate cu sprijinul politic crescut pentru
Scenariul se fundamentează pe relaţia cauză- partidele de opoziţie.
efect, pe presupuneri raţionale şi pe premisa Un alt procedeu de analiză este şi utiliza-
unui comportament raţional al actorilor interna- rea precedentelor istorice. Analistul tinde să fie
ţionali (comportament dictat de atingerea anu- un bun istoric, având cunoştinţe extinse referi-
mitor scopuri şi, într-o anumită măsură, previzi- toare la diferite cazuri sau fenomene petrecute
bil). Analistul identifică scopurile acestui com- în trecut, dar trebuie să fie atent în utilizarea
portament şi explică de ce diferiţi actori interna- analogiilor cu situaţii din trecut, chiar dacă pre-
ţionali consideră că utilizarea anumitor mijloace cedentele istorice au o mare putere de influen-
de acţiune va conduce la atingerea anumitor ţă asupra sa. Analistul nu se opreşte asupra
scopuri. Această abordare prezintă riscul ca primei analogii pe care o sesizează, ci încearcă
analistul să proiecteze cultura, valorile şi modul să identifice similitudinile şi diferenţele faţă de
de gândire proprii (specifice mediului în care s- cazurile petrecute şi se întreabă întotdeauna în
a format şi a evoluat) asupra actorilor internaţi- ce fel acestea pot fi înşelătoare.
onali. Caracteristicile modelului actual de analiză
O altă metodă de analiză constă în gene- În trecut, analiza se baza pe judecarea
ralizarea pe baza unor studii. Prin această me- faptelor, pe expertiză, pe capacitatea de a
todă, concluziile se obţin în urma unor generali- avertiza şi pe adoptarea unei poziţii neutre, în-
zări bazate pe studierea unui mare număr de să, în ultimii ani, caracteristicile de bază ale
cazuri referitoare la fenomenul sau evenimen- analizei în domeniul informaţiilor au evoluat.
tul studiat. Teoria permite analistului “să vadă”
Modelul actual de analiză se caracteri-
dincolo de evenimentele de scurtă durată şi să
zează prin:
discearnă tendinţele pe termen scurt de cele
de durată. ♦ Curaj. Pentru a aduce în atenţia benefici-
arilor un fenomen nou, necunoscut sau un as-
Diagnoza probelor este un procedeu re-
pect nou al unei problematici cunoscute, este
feritor la măsura în care o anumită informaţie
nevoie de curaj şi, uneori, de asumarea riscuri-
ajută la determinarea probabilităţii uneia sau
lor. Deşi prudenţa îl învaţă să aştepte evoluţia
alteia dintre ipotezele posibile. O informaţie are
evenimentelor pentru a avea confirmarea opi-
valoare diagnostică dacă face ca cel puţin o
niilor sale, analistul trebuie să anticipeze pro-
parte din ipotezele alternative să se dovedeas-
ducerea evenimentelor pentru a se constitui
că nefuncţionale.
într-un instrument cu adevărat util beneficiari-
Utilizarea comparaţiei este operaţiunea lor produselor sale informative.
prin care analistul caută să înţeleagă eveni-
♦ Intuiţie. Ideile noi se bazează, adesea, pe
mente actuale prin compararea lor cu diferite
intuiţie şi pe un crâmpei de informaţie care
cazuri petrecute în acelaşi spaţiu sau cu eveni-
evoluează, în timp, spre o nouă înţelegere.
mente similare petrecute pe alte spaţii. Prin
Analistul nu numai că trebuie să-şi dezvolte
această metodă, concluziile sunt obţinute pe
intuiţia, ci trebuie să şi aibă încredere în ea.
baza studierii unui număr redus de cazuri şi
este utilă atunci când analistul se află în situa- ♦ Complexitate. Modelul actual de analiză
ţia de a trata situaţii noi sau ambigue, deoarece pretinde analistului nu numai radiografierea
ilustrează modul în care o ţară a reacţionat în fenomenului sau a evenimentului respectiv, ci
trecut la astfel de situaţii sau cum a fost abor- şi surprinderea legăturilor existente între diferi-
dat fenomenul de alte state. Cea mai producti- tele elemente care-l definesc, a
vă utilizare a comparaţiei implică formularea de intercondiţionărilor dintre aceste elemente,
ipoteze care sugerează şi subliniază diferenţe- precum şi utilizarea analizei multicriteriale în
le, fără a trage concluzii ferme. formularea presupunerilor şi evaluărilor.
Utilizarea corelaţiei reprezintă o altă me- ♦ Utilizarea imaginilor. Utilizarea imaginilor,
todă, care nu este acelaşi lucru cu identificarea sub diferite forme (hărţi, grafice, tabele), oferă
cauzelor, dar constituie un instrument mai bun avantajul că datele astfel prezentate pot fi mai
610

(continuare)
uşor reţinute şi înţelese de cititor. În plus, care au posibilitatea să înţeleagă singuri con-
aceste imagini reprezintă o formă condensată secinţele evenimentelor internaţionale şi sem-
de prezentare a unor date, care relevă dinami- nificaţia lor imediată, intenţiile actorilor interna-
ca fenomenului analizat şi necesită mai puţin ţionali ostili şi să descifreze mesajele şi acţiu-
timp pentru a fi citite şi înţelese. nile acestora.
♦ Orientare către beneficiar. De regulă, • Trebuie să se concentreze pe idei şi pe
analistul este în măsură să identifice ceea ce includerea acestora în sisteme şi categorii logi-
nu funcţionează într-o situaţie dată, însă facto- ce, fără să se rezume numai la prezentarea
rii de decizie sunt interesaţi să afle ceea ce unor informaţii.
funcţionează, sau ceea ce poate face în acea • Trebuie să-şi proiecteze gândirea dincolo
situaţie. De aici rezultă, uneori, o contradicţie de produsul finit (lucrarea care a fost elabora-
între cererea şi oferta de informaţii, între nevo- tă, revizuită şi acceptată de şefii ierarhici).
ia de informaţii a beneficiarului şi orientarea
• Trebuie să înregistreze faptele neaştep-
analistului spre identificarea
tate care s-au produs şi să încerce să găseas-
disfuncţionalităţilor sau vulnerabilitatea unui
că explicaţia producerii lor, pentru că acestea
sistem.
ar putea reprezenta semnalul unui eveniment
♦ Relevanţă pentru factorii de decizie. Ana- iminent.
listul trebuie să plece de la ideea că factorii de
decizie sunt la curent cu desfăşurarea eveni- • Trebuie să găsească echilibrul între culti-
mentelor şi sunt conştienţi de consecinţele şi varea imaginaţiei şi păstrarea realismului.
semnificaţia lor imediată. De aceea, rolul său Analistul din domeniul informaţiilor trebu-
este acela de a aduce în atenţia beneficiarilor ie să facă o distincţie clară între evidenţele di-
o nouă valoare informaţiei prezentate, care, de recte (imagini obţinute prin sateliţi, interceptări
cele mai multe ori, constă în interpretarea da- electronice) şi dovezile obţinute prin mărturii
telor într-un context anume, în surprinderea ale unor persoane. În problemele complexe
interrelaţionării unor fenomene diferite, precum analistul trebuie să precizeze nivelul său de
şi în elaborarea unor opinii referitoare la evolu- încredere faţă de evaluările făcute, iar când
ţiile fenomenului prezentat. tratează aspecte incerte sau lucrează cu date
incomplete, acesta trebuie să expună clar pre-
Analistul din domeniul informaţiilor
supunerile care i-au permis să meargă dincolo
Principala misiune a analistului din dome- de aspectele evidente, spre chestiuni care ne-
niul informaţiilor constă în crearea de produse cesită estimări sau interpretări.
care să ofere factorilor de decizie o înţelegere
corectă şi exactă a diferitelor procese, eveni- Mediul în care îşi desfăşoară activitatea
mente şi fenomene. Această misiune este cu analistul din domeniul informaţiilor este unul
atât mai importantă cu cât nevoile şi preferinţe- aparte. Datele vin dintr-o varietate de surse, de
le beneficiarilor de produse informative se la mass-media şi Internet, la ambasade sau
schimbă aşa cum se schimbă şi mediul interna- imagini obţinute prin satelit, iar analistul are un
ţional actual. control limitat sau inexistent asupra acestui
mediu. Sunt situaţii când analistul nu dispune
Analistul din domeniul informaţiilor se află de informaţii suficiente referitoare la un anumit
astăzi în faţa unor provocări specifice timpului, aspect sau în care operează cu informaţii “la
după cum urmează: mâna a doua”. În aceste cazuri, analistul trebu-
• Trebuie să adauge valoare abundenţei ie să îşi ajusteze nivelul de încredere în jude-
de informaţii existente pe diferite canale me- căţile pe care le emite.
dia, ştiut fiind că factorii de decizie au posibili- La modul ideal, analistul trebuie să pre-
tatea de a se informa în acelaşi timp, dacă nu vadă evenimentele probabile. Este ceea ce se
chiar înaintea analistului, cu privire la evoluţia aşteaptă de la el, dar, realist vorbind, în dome-
unui fenomen sau la producerea unui eveni- niul informaţiilor acest lucru este dificil de reali-
ment. zat.
• Trebuie să înveţe să depăşească abilităţi- Ionel BUCUROIU
le analitice ale beneficiarilor produselor sale,
611

(continuare)
Rolul şi misiunile serviciului de informaţii cele mai noi cuceriri ştiinţifice aplicabile în do-
militare pentru executarea activităţii de meniu.
informaţii militare strategice (I) Rolul unui Serviciu de Informaţii Militare la
nivel strategic
Dinamica evoluţiei fenomenului militar şi Serviciul de Informaţii Militare (SIM) con-
politico-militar internaţional a adus în prim plan stituie elementul-cheie al procesului de asigu-
rolul informaţiei, ca element care leagă şi con- rare informaţională (figura 1) a organelor de
diţionează fazele procesului de conducere şi decizie strategică (conducerea militară şi politi-
organizare a activităţilor militare şi politico- co-militară a statului) şi de execuţie (organe
militare la nivel strategic. Ca o consecinţă, lup- centrale ale Ministerului Apărării, Statului Major
ta armată contemporană este profund marcată General, statelor majore ale categoriilor de for-
de creşterea rolului informaţiei, în general, şi a ţe ale armatei, marilor unităţi de arme întrunite
informaţiei militare, în special, con-
flictele militare de după 1990 şi evo-
luţia mediului strategic internaţional
evidenţiind faptul că informaţia mili-
tară este o resursă strategică. Con-
fruntarea pe plan informaţional nu
mai reprezintă doar o problemă de
asigurare a informaţiilor pe câmpul
de luptă, ci şi un important mijloc de
cunoaştere a adversarului şi a in-
tenţiilor acestuia, de influenţare şi
modificare a deciziilor sale. Astfel,
informaţia corectă şi oportună a de-
venit o resursă esenţială a conducerii militare şi
politico-militare la nivel strategic, asigurând şi de arme).
fundamentarea optimă a strategiei de realizare Dispunând de mecanismele şi resursele
a obiectivelor militare şi politico-militare la pa- necesare, SIM desfăşoară o activitate continuă
ce, în situaţii de criză şi pe timp de război. de culegere de informaţii şi de informare a be-
Până în prezent, metodele şi procedeele neficiarilor asupra evoluţiilor fenomenului mili-
de organizare şi desfăşurare a activităţii de in- tar şi politico-militar care ar putea afecta intere-
formaţii militare strategice nu au ţinut pasul cu sele externe, suveranitatea şi integritatea statu-
evoluţiile sistemelor de culegere şi transmitere lui. Pentru realizarea acestui deziderat, SIM se
a informaţiilor şi se impune implementarea află permanent în stare “gata de luptă”,
unor proceduri şi sisteme avansate de prelu- îndeplinindu-şi rolul şi misiunile primite prin
crare a informaţiilor care să îmbunătăţească desfăşurarea unui important număr de activi-
capacitatea Serviciului de Informaţii Militare de tăţi, dintre care, cele mai relevante sunt:
a gestiona şi prelucra un volum de informaţii tot ♦Conducerea şi coordonarea activităţii de in-
mai mare, la pace, dar mai ales la război, când formaţii militare strategice, responsabilitate în-
se estimează că are loc triplarea volumului de deplinită prin:
informaţii necesare. - stabilirea nevoilor de informaţii strategi-
Pe lângă nevoile obiective generate de ce şi centralizarea acestora de la toţi beneficia-
creşterea rolului informaţiei militare şi de evolu- rii activităţii de informaţii militare strategice;
ţiile înregistrate în domeniul tehnologiei infor- - precizarea misiunilor de culegere şi re-
maţionale, integrarea ţării noastre în structurile partizarea acestora pe organe de culegere, for-
euroatlantice constituie un alt factor care impu- ţe şi mijloace de cercetare;
ne necesitatea organizării şi desfăşurării unei - conducerea efectivă a activităţii de infor-
activităţi de informaţii militare strategice moder- maţii militare desfăşurată de structurile subor-
ne în Armata României, similar armatelor din donate nemijlocit: ataşatura apărării, centrul de
statele Alianţei Atlanticului de Nord, utilizând
612

(continuare)
cercetare electronică, centrul de informaţii geo- rea a şase misiuni de bază (tabelul alăturat)
grafice şi fotografice, unităţile de cercetare din care generează distribuirea produselor infor-
teatrele de operaţii şi alte organe de culegere mative necesare satisfacerii cererilor de infor-
de informaţii la dispoziţia SIM. maţii şi sprijinirii misiunilor comandanţilor.
♦Centralizarea, prelucrarea şi exploatarea într- Conţinutul, pe scurt, al acestor misiuni
un sistem informaţio-
nal unic a tuturor infor-
maţiilor furnizate de
organele de culegere.
♦Asigurarea informaţi-
ei oportune, în mod
continuu, înainte, în
timpul şi după execu-
tarea unei operaţiuni.
Indiferent de distanţă
şi de timp, SIM trebuie
să-şi organizeze mij-
loacele şi resursele în
aşa fel încât să fie
permanent disponibile
pentru elaborarea pro-
duselor informative,
luarea deciziilor şi pla-
nificarea acţiunilor de
urmat în timp util.
♦Prevenirea surprin-
derii unei agresiuni armate care ar pune în pe-
ricol integritatea şi suveranitatea statului. este următorul:
Această activitate se realizează prin furnizarea ♣Emiterea avertizării, care asigură comandan-
unor produse care conţin informaţii de avertiza- ţilor posibilitatea de a preveni surprinderea prin
re referitoare la evoluţia fenomenului militar şi anticiparea şi reducerea riscului generat de
politico-militar internaţional ce ar putea afecta acţiunile inamicului. Acest lucru permite co-
negativ interesele fundamentale ale statului mandanţilor să-şi reorienteze forţele pentru a
sau ar putea fi utilizate în luarea deciziilor cu- contracara situaţiile neprevăzute şi să configu-
rente ale politicii militare externe. Aceste pro- reze câmpul de luptă pentru împiedicarea acţi-
duse dau semnalul de alarmă sau atrag atenţia unilor inamicului. Dispunând de informaţii de
factorilor de decizie asupra evoluţiilor pericu- avertizare, comandanţii pot decide asupra
loase ale fenomenului militar şi politico-militar menţinerii sau ridicării stării pregătirii de luptă
internaţional, au grad ridicat de urgenţă şi su- şi, în cazul operaţiunilor de proiecţie a forţei,
gerează nevoia de acţiune politico-militară şi dispun de timpul necesar planificării acţiunilor
chiar militară. Avertizarea presupune identifica- forţelor şi mijloacelor de cercetare la dispoziţie.
rea sau prevederea evenimentelor care ar pu- La război sau în cadrul altor operaţiuni
tea cauza angajarea forţelor armate sau ar militare, SIM trebuie să identifice în mod opor-
avea efect instantaneu şi dăunător asupra obi- tun acele ameninţări, reale sau posibile, care ar
ectivelor politicii militare externe a statului, cum putea schimba natura operaţiilor, cum ar fi:
ar fi loviturile de stat, declanşarea unor conflic- - posibilitatea utilizării armelor de nimicire
te armate, acte teroriste, asasinarea unor lideri în masă;
politici şi militari etc. - violarea tratatelor şi acordurilor interna-
♦Asigurarea informaţională la război a organe- ţionale;
lor militare de conducere de la nivel strategic şi - dislocarea neaşteptată a forţelor în zona
operativ. Aceasta se realizează prin îndeplini-
613

(continuare)
probabilă de desfăşurare a acţiunilor de luptă; cunoaşte şi exploata;
- schimbări neaşteptate ale intenţiilor ad- - identificarea percepţiilor inamicului asu-
versarului; pra principalelor capacităţi aliate şi a modului în
- modificarea sprijinului populaţiei faţă de care acesta le va ataca sau influenţa;
anumite operaţiuni. - identificarea contramăsurilor esenţiale
♣Pregătirea informativă a câmpului de luptă. care să interzică accesul inamicului la capaci-
SIM trebuie să asigure comandanţilor la nivel tăţile critice ale forţelor proprii şi aliate;
strategic toate informaţiile necesare înţelegerii - desfăşurarea activităţilor de evaluare a
câmpului de luptă şi a opţiunilor pe care acesta riscurilor şi ameninţărilor.
le oferă forţelor proprii, aliate şi adverse. Aces- Informaţiile furnizate de SIM permit co-
ta este un proces de analiză a ameninţării şi a mandanţilor să decidă asupra contramăsurilor
mediului dintr-o anumită zonă geografică, des- necesare pentru mascarea intenţiilor lor, crea-
făşurat în mod continuu şi sistematizat prin par- rea unei imagini false care să fie însuşită de
curgerea următoarelor etape: inamic şi protecţia forţelor proprii, prin:
- definirea mediului câmpului de luptă; •planificarea executării unor operaţiuni de pro-
- descrierea efectelor câmpului de luptă; tecţie active şi pasive, executarea recunoaşte-
- evaluarea ameninţării; rii, dezinformării, mascării şi a altor măsuri de
- determinarea modalităţilor probabile de protecţie;
materializare a ameninţării. •planificarea operaţiunilor de asigurare medica-
Parcurgerea sistematică a acestor etape lă şi logistică şi a măsurilor de protecţie a tru-
permite SIM să furnizeze comandanţilor infor- pelor;
maţiile necesare aplicării selective şi maximiză- •reducerea probabilităţii de atacare a grupărilor
rii puterii de luptă la momentele şi în punctele de forţe aliate prin localizarea exactă a forţelor
critice ale câmpului de luptă. inamice;
♣Estimarea capacităţii de luptă a inamicului, •contribuţia la evitarea materializării ameninţării
care permite comandanţilor să înţeleagă câm- imediat după identificarea riscului.
pul de luptă, contribuind astfel la reducerea ♣Evaluarea distrugerilor provocate inamicului.
riscului şi incertitudinii pe timpul executării pla- Acest lucru permite comandanţilor să determi-
nului de acţiune. ne modul în care acţiunile forţelor proprii s-au
♣Identificarea principalelor ţinte de distrus. Prin desfăşurat conform planurilor în vederea adop-
această misiune se asigură informaţiile nece- tării următorului curs de acţiune sau declanşării
sare unităţilor luptătoare pentru angajarea şi următoarei faze a unei operaţii. Pentru a asigu-
distrugerea obiectivelor strategice ale inamicu- ra informaţii corecte, SIM angajează toate mij-
lui prin atacuri executate cu arme de foc şi mijloacele şi organele de culegere la dispoziţie,
loace electromagnetice. In general, această coordonat cu elementele de cercetare la dispo-
activitate se desfăşoară pe baza informaţiilor ziţia comandantului.
deţinute de SIM încă din timp de pace şi pre- Ionel BUCUROIU
supune angajarea unor importante forţe şi mij-
loace de culegere de informaţii.
Rolul şi misiunile serviciului de informaţii
♣Protecţia forţelor proprii, care constă în identi-
militare pentru executarea activităţii de
ficarea, localizarea şi urmărirea capacităţilor
inamicului de a lovi şi afecta forţele, facilităţile informaţii militare strategice (II)
şi operaţiunile proprii sau ale aliaţilor, fapt pen- Conţinutul activităţilor pentru asigura-
tru care SIM trebuie să îndeplinească urmă- rea cu informaţii militare a conducerii stra-
toarele sarcini: tegice la pace şi pe timp de război
- identificarea şi contracararea capacităţi- Pentru realizarea operativităţii şi eficienţei
lor adversarului de culegere de informaţii; activităţilor desfăşurate în vederea asigurării cu
- evaluarea vulnerabilităţilor forţelor pro- informaţii a conducerii militare şi militaro-
prii şi aliate şi a capacităţii adversarului de a le politice a statului, la pace şi pe timp de război,
SIM moderne îşi definesc totalitatea activităţilor
614

(continuare)
de culegere de informaţii, evaluare, colaţiona- ve cât şi în aria de responsabilitate informativă
re, interpretare şi distribuire a produselor infor- a SIM şi constă din Elemente Esenţiale de In-
mative şi modul lor de desfăşurare, activităţi formaţii (EEI), care sunt specifice fiecărei pro-
care se execută într-o succesiune şi cu algo- bleme informative şi reprezintă factorii critici de
ritmi bine definiţi (figura 2). tratat în această etapă pentru a se asigura so-
luţionarea completă a problemei
Figura 2. Principalele informative.
activităţi pentru asigura-
rea cu informaţii militare La nivel strategic, identifica-
a conducerii strategice la rea problemei informative şi întoc-
pace şi în timp de război mirea proiectului informativ sunt
elemente cruciale ale ciclului infor-

mativ deoarece orice eroare produ-
să în această etapă se va propaga,
iar efectul se va multiplica, pe mă-
sura parcurgerii celorlalte etape.
Având în vedere această implicaţie
majoră, proiectul informativ trebuie
analizat din perspectiva culegerii de
informaţii şi a procesului informativ,
etape mari consumatoare de resur-
se şi de timp, deci cu impact direct
asupra eficienţei şi oportunităţii ac-
tivităţii de informaţii militare strate-
gice.
Proiectul informativ reprezintă
un proiect de ansamblu, care con-
stituie nu numai catalizatorul, dar şi
mecanismul de control al activităţii
de culegere a informaţiilor, deoare-
După cum rezultă din această figură, proce îi furnizează liniile directoare şi permite eva-
cesul de asigurare cu informaţii militare la nivel luarea eficienţei acesteia. Acesta cuprinde suc-
strategic are un caracter ciclic, fiind cunoscut cesiunea de desfăşurare a activităţilor procesu-
sub denumirea de ciclu informativ, ciclu care lui informativ şi chiar din momentul întocmirii
constă din mai multe etape, de la identificarea sale este obligatoriu să se determine tipul pro-
unei nevoi de informaţii, până la furnizarea produselor informative ce se vor elabora, respon-
dusului informativ. sabilul pentru materializarea proiectului şi be-
♦ Identificarea problemei informative neficiarii produselor informative. Proiectul infor-
Identificarea problemei informative este mativ este caracteristic desfăşurării activităţii
unul dintre cele mai importante elemente de de informaţii pe termen lung, caz în care există
planificare a activităţii desfăşurate la nivel stra- posibilitatea planificării.
tegic, deoarece parcurgerea cu succes a aces- ♦ Aprecierea informativă
tei etape duce la definirea clară a sarcinilor in- Aprecierea informativă constituie un pro-
formative de îndeplinit, elimină redundanţa acti- ces de judecată, logic şi structurat, menit să
vităţii operativ-informative şi asigură elabora- asigure cea mai bună soluţionare a problemei
rea produselor informative în mod oportun şi în informative prin identificarea modalităţilor posi-
conformitate cu cerinţele beneficiarilor. bile de evoluţie a evenimentului care a generat
După identificarea problemei informative, problema informativă, scopul său fiind dublu:
se întocmeşte un Proiect informativ, pe baza •de a da un răspuns problemei informative,
căruia se vor desfăşura toate etapele succesi- luând în calcul toţi factorii care ar putea influ-
ve ale ciclului informativ. Proiectul informativ îşi enţa evoluţia unei situaţii, deci de a elabora
are originea atât în analiza problemei informati-
615

(continuare)
ipoteze privind evoluţia evenimentului studiat; o cerere de informaţii, numit perioadă de vala-
•de a formula toate cererile de informaţii cu bilitate, termen după care se apreciază că in-
privire la: formaţia este depreciată şi nu mai este rele-
- elementele esenţiale de informaţii (EEI); vantă. Acest lucru constituie un indicator impor-
tant pentru organele de culegere deoarece pre-
- elementele suplimentare de informaţii (ESI);
vine disiparea efortului prin procurarea de infor-
- informaţiile absolut necesare confirmării / infir- maţii care nu mai prezintă interes informativ.
mării ipotezelor formulate în timpul aprecierii
• Organizarea activităţii de culegere
informative;
Pe baza Planului de culegere a informaţi-
- solicitările de informaţii formulate în mod ex-
ilor se asigură îndrumarea eficientă a tuturor
pres de beneficiar.
organelor de culegere cărora, pe lângă cererile
Aprecierea informativă dă caracterul cide informaţii, trebuie să li se transmită toate
clic al activităţii informative şi are un impact în- indicaţiile privind deficienţele informaţionale şi
semnat asupra eficienţei tuturor activităţilor priorităţile alocate fiecărei informaţii ce trebuie
SIM, mai ales asupra culegerii de informaţii. obţinută. Prin urmare, la nivelul “mecanismului
♦ Culegerea de informaţii de coordonare a activităţii operativ-
Prin identificarea cererilor de informaţii, informative”, aflat sub comanda nemijlocită a
problema informativă declanşează procesul de şefului SIM, se realizează:
culegere de noi informaţii, activitate complexă ⇒Identificarea organelor de culegere, care pre-
şi de mare responsabilitate. supune alegerea celor mai potrivite organe de
Ansamblul activităţii de culegere cuprinde culegere pentru rezolvarea unor sarcini infor-
planificarea, organizarea, coordonarea şi con- mative, astfel încât să se asigure soluţionarea
trolul procurării de informaţii noi, executate în oportună a cererilor de informaţii şi exploatarea
mod unitar. Din cauza diversităţii extreme a eficientă a tuturor organelor de culegere şi a
surselor de informare, a organelor de culegere surselor de informare la dispoziţia SIM;
şi a cererilor de informaţii, activitatea de cule- ⇒Alocarea priorităţilor pentru fiecare cerere de
gere trebuie să se desfăşoare pe baza unei informaţii, fapt ce asigură eficientizarea activi-
planificări riguroase, în mod organizat, prin in- tăţii de culegere, făcându-se distincţia între
termediul unui Plan de culegere a informaţiilor: EEI, ESI şi Elementele constante de informaţii
• Planificarea culegerii de informaţii (ECI). Dacă EEI şi ESI sunt variabile în cadrul
Pentru asigurarea unei activităţi de cule- proiectelor informative şi dependente de pro-
gere sistematice şi oportune, planificarea aces- blema informativă, ECI se aplică, cel puţin par-
teia se face parcurgând etapele: de formulare a ţial, oricărei probleme informative. ECI au un
cererilor de informaţii şi de alocare a timpului conţinut bogat, sunt obiective permanente ale
necesar soluţionării acestora. activităţii informative şi formează nucleul activi-
În timpul etapei de formulare a cererilor tăţii informative strategice, rămânând valabile o
de informaţii, ofiţerul responsabil de gestiunea perioadă de cel puţin 1-2 ani. Bazele de date
activităţii de culegere va completa în Planul de informative trebuie să răspundă în primul rând
culegere a informaţiilor: enunţul problemei in- ECI, aceasta fiind garanţia că surprinderea
formative, cererile de informaţii rezultate, între- poate fi evitată şi că se poate răspunde opor-
bările relevante şi, dacă este cazul, indicaţii tun oricărei cereri de informaţii. Alocarea priori-
posibile. tăţilor se face numai după consultarea bazelor
de date informative, deseori acestea furnizând
Alocarea timpului în Planul de culegere a
răspunsuri parţiale sau chiar totale multor ce-
informaţiilor trebuie să facă distincţie între ter-
reri de informaţii.
menul-limită necesar obţinerii informaţiilor pri-
mare şi termenul-limită necesar obţinerii infor- În scopul întăririi controlului şi coordonării
maţiilor prelucrate, care să permită declanşa- eficiente a activităţii de culegere, se alocă trei
rea etapei de elaborare a produselor informati- nivele de priorităţi pentru informaţiile ce trebuie
ve. În plan se specifică şi termenul-limită până culese, astfel:
la care să se transmită informaţiile generate de P1 - informaţia este urgentă pentru fun-
616

(continuare)
damentarea unor decizii cu impact direct asu- dacă termenele-limită sunt respectate. Prin
pra siguranţei naţionale şi se cere acţiune ime- acest control sunt identificate neajunsurile, se
diată; aplică măsurile de corecţie care se impun şi, la
P2 - informaţia este solicitată imediat nevoie, se modifică Planul de culegere a infor-
pentru fundamentarea deciziilor cotidiene ale maţiilor.
conducerii statului în probleme ce privesc sigu- Având în vedere caracterul dinamic al
ranţa naţională (cazul ESI); fenomenului militar şi militaro-politic internaţio-
P3 - informaţia este cerută în mod con- nal şi consumul mare de resurse şi timp gene-
stant pentru fundamentarea deciziilor cotidiene. rat de activitatea de culegere, este necesar ca
În conformitate cu priorităţile alocate, ce- SIM să implementeze un mecanism de culege-
rerile de informaţii se împart în două categorii: re (figura nr. 3) care să permită recepţionarea
în timp util a volumului de informaţii corecte şi
- Cereri prioritare de informaţii - cererile cărora
relevante problemei informative care a determi-
li s-au alocat prioritatea P1 sau P2 şi pentru
nat culegerea lor.
care SIM a anticipat, iniţiind deja procesul de
elaborare a produselor informative; Ionel BUCUROIU
- Cereri normale de informaţii - cererile cărora
le-a fost alocată prioritate P3 şi care
completează cererile prioritare de
informaţii.
⇒ Determinarea deficienţelor in-
formaţionale
Deficienţele informaţionale se
alocă numai după consultarea baze-
lor de date ale SIM şi se trec într-un
câmp separat al Planului de culegere
a informaţiilor pentru identificarea
automată şi imediată a cererilor de
informaţii care nu au fost soluţionate.
• Coordonarea activităţii de cule-
gere, activitate ce presupune armo-
nizarea tuturor elementelor de con-
ducere implicate în procesul de cule-
gere pentru a se determina corectitu-
dinea alocării priorităţilor şi măsura
în care organele de culegere sunt
capabile să soluţioneze sarcinile in-
formative alocate. La nivelul condu-
cerii SIM, în cadrul Mecanismului de coordo-
nare a activităţii operativ-informative, trebuie
să existe un Comitet de coordonare a activităţii
de culegere, care validează Planul de culegere
a informaţiilor pe baza cunoaşterii exacte a
posibilităţilor şi limitelor organelor de culegere,
sens în care se întruneşte săptămânal, sau ori
de câte ori este nevoie.
• Controlul activităţii de culegere, se face
pentru a se verifica dacă toate activităţile de
culegere se desfăşoară în conformitate cu Pla-
nul de culegere a informaţiilor, dacă toate or-
ganele de culegere sunt exploatate eficient şi
617

(continuare)
Rolul şi misiunile serviciului de informaţii complet credibile, pot fi distribuite factorilor de
militare pentru executarea activităţii de in- decizie fără a se mai parcurge toate etapele
formaţii militare strategice (III) procesului informativ. Dacă informaţia nu este
Ionel Bucuroiu însă relevantă problemei informative care a
Procesul informativ determinat culegerea sa, aceasta poate fi rele-
vantă altei probleme informative sau misiunilor
Procesul informativ este acea activitate în
SIM, poate fi nefolositoare şi se introduce în
cadrul căreia informaţia transmisă de organele
baza de date, sau este considerată lipsită de
de culegere (informaţia primară) este transfor-
relevanţă, fiind confirmată de alte surse.
mată, prin metode şi procedee proprii activităţii
informative, în informaţie prelucrată. Informaţia •Determinarea credibilităţii sursei se efectuea-
primară nu poate fi distribuită direct beneficiari- ză prin analiza următoarelor aspecte:
lor pentru că nu a fost prelucrată din punct de ◊legalitate - sursa are acces direct la informa-
vedere al activităţii de informaţii şi nu asigură ţie?
protecţia sursei şi organului de culegere care a ◊credibilitate - care este motivaţia sursei, cum a
furnizat-o. obţinut informaţia, cât de obiectivă şi loială s-a
Procesul informativ (figura nr.4) are un dovedit până în prezent?
caracter continuu şi constă din trei activităţi ◊competenţă - care este pregătirea şi experien-
principale: evaluarea, colaţionarea şi interpre- ţa sursei în domeniu şi capacitatea acesteia de
tarea (analiza) informaţiilor. a observa şi descrie evenimentul la care se
referă informaţia?
◊conexiune inversă - cum a
procedat sursa când i s-au so-
licitat informaţii similare?
◊confirmare - informaţiile furni-
zate de sursă sunt confirmate
de alte surse sau de evoluţia
ulterioară a evenimentelor?
Analizând informaţia pri-
mară după aceste criterii şi
cunoştinţele sale despre sursă,
ofiţerul-analist alocă informaţiei
un grad de credibilitate: A-
complet credibilă; B-de regulă
credibilă; C-suficient de credi-
⇒ Evaluarea bilă; D-lipsită de credibilitate; E-credibilitatea nu
Presupune determinarea valorii globale a poate fi determinată.
informaţiei primare pe baza informaţiilor exis-
•Determinarea acurateţii informaţiei se reali-
tente în bazele de date, a cunoştinţelor şi expe-
zează prin evaluarea faţă de mai multe criterii,
rienţei ofiţerului-analist în domeniu şi a ipote-
respectiv: coeziune, credibilitate şi confirmare
zelor privind evoluţia probabilă a evenimentului
de către alte surse sau de informaţiile existen-
formulate în etapa aprecierii informative şi pre-
te în bazele de date. Acurateţea poate fi evalu-
supune executarea mai multor activităţi, după
ată cu ajutorul a cinci grade de acurateţe:
cum urmează:
1 - informaţia este adevărată deoarece
•Determinarea relevanţei informaţiei se efectu- este confirmată de una sau mai multe surse
ează imediat după primirea informaţiei primare independente şi complet credibile;
şi are scopul de a determina urgenţa şi valoa-
2 - informaţia este probabil adevărată
rea informaţiei relativ la problema informativă
deoarece SIM dispune de informaţii furnizate
care trebuie soluţionată şi la misiunile SIM.
de alte surse care confirmă total sau parţial in-
Uneori, din cauza gradului de urgenţă formaţia în cauză;
ridicat, informaţiile primare, primite de la surse
3 - informaţia este posibil adevărată
618

(continuare)
deoarece se înscrie în imaginea generală sau maţiilor primite după formularea aprecierii infor-
în cunoştinţele ofiţerului-analist despre subiec- mative. Informaţia prelucrată este comparată
tul descris; cu ipotezele formulate în etapa de apreciere şi,
4 - informaţia este incertă deoarece nu dacă sunt confirmate, înseamnă că aprecierea
poate fi probată ca fiind falsă; informativă a fost corect executată şi nu se mai
5 - acurateţea nu poate fi determinată impune executarea re-aprecierii. În caz contrar,
deoarece informaţiei nu i se poate aloca unul are loc o nouă apreciere şi se elaborează noi
dintre gradele 1-4. cereri de informaţii, care implică culegerea de
informaţii suplimentare, astfel încât problema
Rezultatul etapei de evaluare este aloca-
informativă să fie soluţionată.
rea unui grad de credibilitate a sursei (A-E) şi a
unui grad de acurateţe a informaţiilor (1-5) pen- ♦ Elaborarea şi distribuirea produselor
tru toate informaţiile expediate de organele de informative
culegere. În urma evaluării, informaţia devine Elaborarea produselor informative este
informaţie evaluată care, prin intermediul siste- procesul în care informaţiile prelucrate sunt
mului de colaţionare, este introdusă în bazele strânse într-un document complet, care consti-
de date informative şi utilizată pentru elabora- tuie răspunsul la problema informativă care a
rea produselor informative. generat întregul ciclu informativ. Acest lucru se
⇒ Colaţionarea realizează cu ajutorul echipamentelor de cal-
cul, cu editoarele de texte acceptate în cadrul
Pentru evaluarea şi interpretarea infor-
SIM, în formatul specific produsului respectiv.
maţiilor, dar mai ales pentru elaborarea produ-
selor informative, SIM trebuie sa dispună de un Distribuirea produselor informative este
sistem de stocare şi regăsire a tuturor informa- procesul prin care produsele informative, une-
ţiilor disponibile, numit sistem de colaţionare şi ori chiar şi informaţiile urgente, primare sau
înregistrare, care asigură recepţia, sortarea, prelucrate sumar, sunt puse la dispoziţia bene-
gruparea şi înregistrarea informaţiilor în bazele ficiarilor, de regulă pe suporţi magnetici sau
de date astfel încât părţi de informaţie care se prin poştă electronică şi chiar oral, prin infor-
referă la acelaşi subiect să poată fi regăsite, mări sau video-conferinţe. Mijloacele şi meto-
comparate, evaluate, analizate şi extrase în dele de distribuire depind de cantitatea de in-
forma dorită pentru a fi introduse în produsele formaţii, de urgenţa şi utilitatea acestora, de
informative. Colaţionarea informaţiilor are loc nevoile beneficiarului, de capacitatea acestuia
după parcurgerea totală sau parţială a fazei de de analiză şi de mijloacele de comunicaţie la
evaluare şi se desfăşoară în mod automat, pe dispoziţie.
baza datelor din partea tipizată a purtătorilor de Produsele informative care se distribuie
informaţii expediaţi de organele de culegere. în mod normal sunt prevăzute în Planul anual
⇒ Interpretarea de activităţi operativ-informative întocmit pe
baza Proiectului informativ şi a misiunilor cu-
În etapa de interpretare are loc transfor-
rente ale SIM. La cestea se adaugă produsele
marea informaţiilor primare în informaţii prelu-
informative distribuite de SIM, din proprie iniţia-
crate, se dă sens informaţiilor primare şi se ela-
tivă sau la cererea beneficiarilor, determinate
borează concluziile cu ajutorul conexiunilor cu
de evoluţia imprevizibilă a fenomenului militar
informaţiile existente în bazele de date şi cu
şi militaro-politic internaţional.
ipotezele formulate în timpul aprecierii informa-
tive. Interpretarea constituie o activitate conti-
nuă a procesului informativ, nucleul acestuia, şi
constă din trei procese: estimare, integrare şi
deducţie.
♦ Re-aprecierea informativă
Această etapă constituie un proces de
determinare a tendinţelor de evoluţie a fenome-
nului studiat prin luarea în calcul a tuturor infor-
619

(continuare)
SUA: un nou program pentru cariera profe- din funcţiile importante să fie ocupate numai de
sională în comunitatea de informaţii persoane cu o astfel de experienţă. Participa-
rea la misiuni joint este voluntară, dar condiţia
La 25 iunie a.c., cele 16 agenţii de infor- îndeplinirii ei pentru a accede la o funcţie de
maţii americane au semnat „Ghidul politicii Co- conducere este obligatorie.
munităţii de Informaţii ICPG 601.01”. Progra- Astfel de misiuni pot fi îndeplinite prin
mul de activităţi civile comune”, care reglemen- detaşarea în cadrul oficiului directorului Infor-
tează metodologia de pregătire prin misiuni co- maţiilor Naţionale, la un centru
mune, de tip joint, a personalului naţional de informaţii sau la ori-
civil în vederea promovării în care altă agenţie de informaţii.
funcţii de conducere. Programul, Experienţa poate fi dobândită şi
care are meritul de a înlătura o în afara comunităţii de informaţii,
parte dintre barierele existente în zone cum ar fi forţele armate,
între diversele servicii de infor- altă agenţie federală, sectorul
maţii, are rolul de a institui un privat sau o instituţie academică.
proces de lărgire a cunoştinţelor În raport cu nivelul funcţiei de
şi experienţei ofiţerilor de infor- conducere pentru care este vi-
maţii, asemănător sistemului de zat, candidatul va urma o astfel
pregătire existent în forţele arde misiune cu durată de 1-3 ani.
mate americane. Obiectivul Pentru experienţa acumulată în
acestui program este ca la con- zone de război, unde cooperarea
ducerea serviciilor de informaţii inter-servicii este o normă, pe-
să ajungă persoane ale căror Directorul DNI - Mike McConnell rioadele mai mici de un an vor fi
cunoştinţe să acopere creditate cu un an întreg.
globalitatea fenomenelor, dar şi problemele cu
În afara acestui stagiu de joint, candida-
care se confruntă serviciile care formează co-
ţii la promovare în funcţii civile trebuie să fi par-
munitatea de informaţii americană.
curs şi Programul Joint de Dezvoltare a
Programul în sine fusese lansat de anul Capabilităţilor de Conducere din cadrul comu-
trecut de fostul şef al comunităţii de informaţii nităţii de informaţii sau un curs echivalent apro-
John D. Negroponte, dar instituţionalizarea lui bat de directorul pentru resurse umane din ca-
începe prin introducerea unor schimbări majore drul Oficiului Directorului Informaţiilor Naţiona-
în metodele de angajare, numire în funcţie, le.
evaluare şi salarizare a personalului de infor-
Se exceptează de la obligaţia de a dis-
maţii.
pune de un certificat al misiunilor joint doar
Nevoia de a iniţia şi implementa misiuni acele funcţii de conducere care au caracter de
comune, de tip joint, în cadrul comunităţii de unicitate, necesită o pregătire tehnică sau
informaţii a rezultat în urma analizelor făcute neuzuală de înalt nivel sau o expertiză care nu
după atacurile din 11 septembrie 2001. poate fi găsită în alte servicii ale comunităţii de
Ca urmare, începând cu 1 octombrie informaţii.
2007, majoritatea angajaţilor serviciilor de infor- Conform estimărilor, în orice moment,
maţii vor trebui să aibă experienţa misiunilor aproape 1.000 de angajaţi ai serviciilor de in-
comune înainte de a fi promovaţi în funcţii de formaţii se vor afla în misiuni de joint.
conducere. Cei care ocupă funcţii de conduce-
Nicolae PERHAITA
re în acest moment nu vor fi afectaţi, dar cei
care le vor lua locul vor trebui să aibă experien-
ţa misiunilor joint în posturile anterioare sau să
obţină o amânare. Dar amânările vor fi excepţii,
pentru că ele vor afecta credibilitatea progra-
mului. Serviciile vor întocmi o listă a funcţiilor
de conducere pentru care se cere experienţa
misiunilor joint, astfel încât, până în 2010, 95%
620

(continuare)
Rolul activităţii de informaţii în adversarii nu se găsesc niciodată într-o stare
desfăşurarea operaţiunilor militare la nivel de echilibru, dar trebuie să-şi continue interacţi-
strategic unea până când unul dintre ei dispare com-
Informaţia, incertitudinea şi arta plet”.
purtării războiului Se pune întrebarea dacă şi care sunt mo-
A deţine informaţii bune pe timpul desfă- dalităţile prin care liderii militari pot compensa
şurării războiului poate fi comparat cu un joc de lipsa informaţiilor credibile. Arta războiului este
cărţi, în care un jucător poate să vadă o parte destinată, într-o mare măsură, depăşirii proble-
sau toate cărţile adversarului, ceea ce face ca melor generate de incertitudine, indiferent care
jucătorul respectiv să posede aproape toate ar fi sursa.
informaţiile, mai puţin intenţiile adversarului. În general, la nivel strategic, există două
Chiar şi în aceste condiţii nu există garanţia modalităţi de a aborda problema incertitudinii.
victoriei, din moment ce, pentru a câştiga jocul, Prima dintre ele, care din punct de vedere isto-
foarte important este calitatea cărţilor pe care ric o precede pe cea de-a doua, include o vari-
le va primi, ceea ce este similar cu posibilităţile etate de măsuri bazate pe dimensiunile diferite
sale. ale artei războiului sau puterii de luptă. Cea de-
Desigur, incertitudinea în caz de război a doua modalitate constă în îmbunătăţirea acti-
este mult mai complicată, situaţie în care există vităţii de informaţii, care a început să asigure
puţine reguli acceptate de purtare a războiului, mijloace eficiente de reducere a incertitudinii
reguli care, la rândul lor, sunt supuse perma- începând cu a doua parte a secolului XIX.
nent unor schimbări neaşteptate. Acţiunile ad- Rolul liderilor militari în reducerea
versarului rămân deseori necunoscute până incertitudinii la nivel strategic
după concretizarea lor şi chiar detaliile despre Combinaţia ideală dintre activitatea de
mişcările trupelor proprii nu sunt totdeauna ac- informaţii desfăşurată la nivel strategic şi con-
cesibile ofiţerului de informaţii. În plus apare ducerea militară superioară a unui stat ar face
dorinţa adversarilor de a face totul pentru a ca viaţa fiecărui lider militar să fie mult mai
creşte imperfecţiunea informaţiilor care pot fi uşoară, reducând necesitatea ca acesta să po-
deţinute de adversar, care nu este altceva de- sede calităţi deosebite de intuiţie şi creativitate.
cât o formă de manifestare a dezinformării. Este evident că aplicarea judicioasă a principii-
Carl von Clausewitz este cel care a avut lor războiului este o modalitate de a rezolva
cea mai importantă şi mai originală contribuţie problema incertitudinii şi uneori chiar în avanta-
la studierea războiului, recunoscând rolul ex- jul propriu, dar pentru aceasta, liderii la nivel
trem de important al incertitudinii. Acesta a fost strategic trebuie să dispună de experienţă, in-
extrem de interesat de efectul incertitudinii asu- tuiţie şi geniu creativ.
pra atitudinii şi rolului liderilor militari în situaţie La nivel strategic, aplicarea
de conflict armat. În multe cazuri, el a observat “nondogmatică” a principiilor războiului impune
că lipsa informaţiilor corecte face ca liderii mili- necesitatea unui talent care să permită sesiza-
tari să devină extrem de precauţi şi predispuşi rea esenţei unei probleme fără a te lăsa prins
analizei celui mai prost caz în ceea ce priveşte în mulţimea detaliilor. Atunci când totul s-a
hazardul riscurilor calculate. spus şi s-a făcut, rămâne doar intuiţia coman-
Necunoaşterea situaţiei adversarului i-a dantului, capacitatea sa de a vedea lucrurile
oferit lui Clausewitz o explicaţie suplimentară într-un mod simplu, de a identifica întreaga ac-
pentru discrepanţa dintre războiul privit din tivitate cu sine însuşi, ceea ce constituie esen-
punct de vedere teoretic şi războiul real. El a ţa unui bun lider militar la nivel strategic.
motivat, teoretic vorbind, că activitatea militară Natura contradictorie a rapoartelor infor-
nu ar trebui întreruptă sau suspendată până mative primite în caz de război exercită o presi-
când una din părţi nu şi-a apropiat victoria în une extrem de puternică asupra comandantu-
mod decisiv: “Asemănător a două elemente lui, presiune care îl poate determina să elabo-
incompatibile, armatele trebuie să se distrugă reze ordine şi contraordine, să ezite şi să cree-
una pe alta în mod continuu. Ca şi focul şi apa, ze astfel o stare de confuzie atât pentru sine,
621

(continuare)
cât şi pentru subordonaţi. Liderul militar trebuie identificarea dislocării trupelor inamice;
însă să reziste tentaţiei de a-şi modifica ordine- - să lovească inamicul în cele mai vulnerabile
le, care ar contribui astfel la creşterea confuzi- puncte ale sale;
ei, având permanent în minte maxima conform - să intercepteze şi să influenţeze acţiunile ina-
căreia “ordin, contra-ordin aduce dezordine”. micului;
O problemă majoră cu care se confruntă - să concentreze forţe relativ superioare în
liderii militari la nivel strategic este aceea că, în punctele decisive ale confruntării.
mod normal, experienţa este singura modalita-
Invers, incapacitatea de a identifica slăbi-
te pentru câştigarea cunoştinţelor şi deprinderi-
ciunile cheie ale inamicului din cauza lipsei in-
lor necesare utilizării produselor informative
formaţiilor poate duce la dispersarea inutilă a
furnizate de serviciile de informaţii.
forţelor şi la irosirea resurselor importante. Prin
O bună cunoaştere a rolului activităţii de urmare, atât la nivel strategic, cât şi la nivel
informaţii va ajuta liderii politico-militari să evite operativ sau tactic, informaţia trebuie văzută ca
cele două extreme, care constau, fie în a se un factor important în evaluarea capacităţii de
cere imposibilul, fie la a ignora utilitatea activi- luptă şi în calculul raportului de forţe, ca un
tăţii de informaţii. O astfel de pregătire trebuie multiplicator de forţe. Calitatea şi eficienţa pro-
să familiarizeze liderul cu diferite surse şi meto- duselor informative elaborate de serviciile de
de ale activităţii de informaţii, să analizeze ce- informaţii este unul din cele mai bine păstrate
ea ce se poate cere şi ceea ce nu se poate ce- secrete ale unei naţiuni. Chiar şi cele mai rigu-
re, să identifice modalităţi de colaborare cu
specialiştii activităţii de informa-
ţii şi chiar să faciliteze analiza
studiilor de caz istorice care
demonstrează utilitatea şi va-
loarea activităţii de informaţii.
Activitatea de informaţii şi
operaţiunile
militare
Dacă, înainte de dezvol-
tarea sistemelor moderne de
comunicaţii, a fost aproape im-
posibil să se obţină şi să se
transmită informaţii credibile,
de la sfârşitul Primului Război
Mondial şi până la sfârşitul ce-
lui de al doilea Război Mondial
informaţia a devenit o compo-
nentă esenţială a capacităţii de
luptă la toate eşaloanele. În
timp ce informaţia clară, oportu-
nă şi bine prezentată poate fi
văzută ca un multiplicator al
forţei, lipsa informaţiei poate fi
considerată ca un divizor al forţei. Până la un
punct, informaţia de valoare compensează in- roase studii despre puterea armată a unor ţări
ferioritatea numerică sau de înzestrare prin nu menţionează nimic despre activitatea de
faptul că permite părţii slabe: informaţii, din acelaşi motiv al păstrării secretu-
- să-şi angajeze forţele într-o manieră mai eco- lui.
nomică; În războiul modern victoriile sunt realizate
- să economisească timp şi resurse pentru în aceeaşi măsură, pe câmpul de luptă şi în
cadrul serviciilor de informaţii. Rezultatele con-
622

(continuare)
flictelor militare sunt determinate de cea mai ţia sa probabil că a mai scăzut faţă de cea a
slabă legătură din lanţ, iar menţinerea echili- informaţiei şi se face apel la ea mai puţin frec-
brului între elementele contributive este esenţi- vent. Informaţia va constitui întotdeauna un
ală. Prin urmare, chiar şi cea mai bună activita- factor important în îmbunătăţirea intuiţiei lideri-
tea de informaţii nu constituie un panaceu, o lor militari, dar no va putea substitui vreodată.
putere militară putând să învingă un adversar Prin urmare, aprecierea rolului informaţiei este
mai slab chiar şi în lipsa informaţiilor de valoa- doar una dintre multele calităţi necesare unui
re, în timp ce o naţiune mai slabă din punct de comandant modern.
vedere militar şi cu o activitate de informaţii ne- În viitor, principiile care să guverneze uti-
eficientă nu poate obţine victoria. lizarea corespunzătoare a informaţiilor de către
Nu întotdeauna o bună activitate de infor- militari nu se vor schimba, se vor schimba însă
maţii poate apropia victoria, uneori putând doar circumstanţele în care vor funcţiona aceste
să minimizeze costurile înfrângerii. În figura principii. Creşterea enormă a cantităţii de infor-
alăturată se prezintă un cadru posibil pentru maţii, combinată cu dezvoltarea tehnologiei
ilustrarea relaţiei dintre puterea militară, calita- comunicaţiilor, poate crea o presiune puternică
tea activităţii de informaţii şi rezultatele câtorva asupra comandanţilor, obligându-i să stea
dintre cele mai importante confruntări militare, aproape de ofiţerii de informaţii, ceea ce va du-
luându-se în calcul doar parametrii cantitativi. ce la pierderea percepţiei reale a ceea ce se
Concluzii întâmplă pe câmpul de luptă. Prin urmare,
În caz de război, informaţiile au o valoare acesta este un tribut plătit faptului că se dispu-
extremă, dar posesia lor nu constituie o premi- ne de comunicaţii mai bune şi de mai multă
să obligatorie pentru victorie. Cea mai bună informaţie.
activitate de informaţii este lipsită de valoare Succesul într-un conflict armat presupune
dacă nu este acompaniată de putere militară., menţinerea unui echilibru corespunzător între
iar puterea militară fără informaţii poate obţine toţi factorii tangibili sau intangibili, materiali sau
victoria, dar cu costuri mai mari. Desfăşurarea nemateriali. Accentul excesiv pe una dintre di-
unei eficiente activităţi de informaţii poate să nu mensiuni în detrimentul celorlalte poate crea
fie absolut esenţială pentru purtarea unui răz- vulnerabilităţi grave care pot fi exploatate de
boi, dar în mod sigur permite utilizarea mai efi- oponent. Una dintre aceste dimensiuni este
cientă şi economică a forţelor luptătoare. informaţia.
Deşi este extrem de importantă la toate De regulă, naţiunile puternice sunt mai
nivelele în caz de război, informaţia are cea puţin motivate pentru a-şi eficientiza activitatea
mai mare valoare şi este cel mai uşor de identi- de informaţii deoarece cred că vor câştiga ori-
ficat la nivel strategic şi la cele mai înalte nivele cum bătălia. În schimb, naţiunile mai vulnerabi-
operative. Informaţia are cea mai mare contri- le au o motivaţie mai puternică pentru a-şi dez-
buţie înainte de începerea luptei prin faptul că volta serviciile de informaţii, fiind clar că o bună
oferă comandantului cele mai noi date despre activitate de informaţii militare va acţiona ca un
organizarea, înzestrarea, intenţiile, moralul etc. multiplicator de forţă, iar partea care dispune
inamicului. După declanşarea luptei, totul se de servicii de informaţii mai bune, nu numai că-
desfăşoară într-un flux dinamic, evenimentele şi va utiliza puterea mai profitabil, dar o va şi
derulându-se extrem de rapid şi, în momentul conserva în mod eficient.
în care sunt percepute de adversar, deja situa- Ionel BUCUROIU
ţia este schimbată, fapt ce face ca rapoartele
informative să poată fi înţelese incorect, chiar
dacă sunt corecte în momentul transmisiei.
Fără îndoială că tehnologia modernă a
făcut un progres enorm în rezolvarea proble-
melor care ţin de transmiterea informaţiilor şi a
deciziilor. Cu toate acestea, intuiţia rămâne in-
dispensabilă pe câmpul de luptă, deşi contribu-
623

(continuare)
DOCTRINA DE INFORMAŢII ŞI COMUNITA- de pragmatică şi programatică, elaborată şi ea
TEA DE INFORMAŢII NECESITĂŢI ALE UNUI pentru o perioadă de timp determinată de dina-
NOU STADIU DE REFORMĂ ÎN ROMÂNIA. mica prognozată a mediului geopolitic şi
Punct de vedere (I) geostrategic în care România îşi identifică se-
România are nevoie de o Doctrină de curitatea naţională, deplina stabilitate şi integri-
informaţii nouă, raportată la realitatea politică tate statală. Într-un asemenea document, Doc-
internă, la statutele politice şi economice do- trina îşi poate găsi, la fel de explicit formulate,
bândite în cadrul comunităţii internaţionale, interesele fundamentale naţionale, factorii de
precum şi la configuraţia actuală şi tendinţele provocare, risc şi ameninţare interni şi externi
de evoluţie ale situaţiei geopolitice pe plan la adresa acestora, din care să rezulte domeni-
mondial. Ea trebuie să aibă un caracter teoretic ile necesare de acoperit informativ.
şi juridic dar şi pragmatic şi programatic de lun- Referindu-ne doar la colaborarea internă
gă durată. Să fie accesibilă şi percepută corect a serviciilor de informaţii, Doctrina trebuie să
de către societatea civilă, formulând, explicit, elucideze şi conceptul de Comunitate de infor-
principii de bază privind modalităţi de bugetare, maţii. El reprezintă o noutate în cultura de se-
rolul, locul, misiunile, organizarea, metodele curitate a societăţii noastre, insuficient cunos-
specifice de acţiune, cooperarea între ele, con- cută chiar şi de unii responsabili politici în do-
ducerea şi controlul societăţii civile asupra ser- meniu. De aceea, îmi exprim ferm opinia că
viciilor de informaţii. Trebuie să se aibă în ve- aceasta – Comunitatea de informaţii – este, în
dere că societatea civilă, în drumul ei spre de- primul rând, o problemă a serviciilor de infor-
mocraţie, şi-a conştientizat bine rolul care se maţii şi constituirea ei trebuie să vizeze, în
impune să şi-l asume în diriguirea treburilor esenţă, eficientizarea activităţii lor, printr-o mai
obştei. În context, şi această doctrină face par- bună colaborare în interesul general al întregii
te din treburile obştei. Ca urmare, mai ales societăţi, evitându-se orice suspiciune că ar
acum, în procesul de consolidare a drumului servi unui anume scop politic personal sau de
spre democraţie, ea trebuie să vizeze, în primul grup.. Din acest prim considerent, apreciez că
rând, reforma mentală a cetăţeanului român ar fi mai indicat a o numi Comunitatea Servi-
pentru a fi scos din starea de suspiciune ce-l ciilor de Informaţii.
domină încă. El trebuie adus la nivelul de înţe- Aşadar, în opinia mea, Comunitatea Ser-
legere a nevoii unei activităţi de informaţii într-o viciilor de Informaţii reprezintă totalitatea struc-
societate democrată spre care tindem, să per- turilor de informaţii cu rang departamental şi
ceapă corect scopurile şi domeniile pentru care intradepartamental - constituite potrivit legii -
aceasta se organizează şi, respectiv, să se asi- care, în baza identităţii unor principii specifice
gure informativ pentru securitatea persoanei ce le aseamănă, convin asupra coordonării
sale şi să fie de acord cu principiile în baza unor activităţi de culegere de informaţii, dispo-
cărora se selectează, formează şi se speciali- nibilizării oportune, între ele, a acelor informaţii
zează resursa umană folosită în acest scop, obţinute ce nu intră în sfera proprie de interes,
pentru a avea încredere în ea. În final, el trebu- precum şi asupra evaluării în comun a acelora
ie să se şi ridice la capacitatea de a veghea care pot face obiect de informare reciprocă şi
respectarea legii de către aceste servicii dar şi de analiză integrată, necesare factorului de de-
de a interveni în procesul de reconstrucţie şi a cizie politică şi politico-militară în domeniul
le sprijini în îndeplinirea misiunilor lor. Apoi, apărării, siguranţei naţionale şi ordinei publice.
doctrina trebuie să finalizeze şi reforma structu-
Principiile specifice ce le aseamănă pri-
rală a serviciilor de informaţii. Numai în baza
vesc identitatea de interese, scopuri şi de
unei asemenea doctrine, clară, transparentă,
specific ale activităţilor desfăşurate, com-
înţeleasă şi acceptată de întreaga societate,
plementaritatea misiunilor serviciilor care o
pot fi eliminate suspiciunile şi motivaţia acelor
compun, păstrarea subordonării în concep-
aproape permanente denigrări mediatice la
ţia şi în structurile cărora acestea au fost
adresa serviciilor de informaţii.
create, confidenţialitatea şi compartimenta-
Doctrina, însă, trebuie să rezulte şi rea muncii operative.
dintr-o Strategie de securitate naţională, la fel
Identitatea de interese este evidenţiată
624

(continuare)
de interesele fundamentale naţionale cuprinse precum şi de complementaritatea misiunilor,
în misiunea pentru care au fost create, pe care excluzându-se orice tentativă de imixtiune şi
trebuie să le apere necondiţionat şi în exclusivi- dublă subordonare sau de centralizare a subor-
tate. Comunitatea, în ansamblul ei, nu numai donării lor.
că trebuie să se afle în afara oricăror interese În cadrul Comunităţii se realizează con-
personale şi de grup politice, ideologice, eco- sensul si coordonarea acţiunilor de către un
nomice, financiare, sociale, militare, etnice, reli- organ consultativ al directorilor tuturor servicii-
gioase şi de altă natură, interne si externe, dar lor, ajutaţi fiecare de câte o grupă de specialişti
chiar trebuie să le identifice, dacă ele se mani- proprii. Aceştia din urmă sunt constituiţi într-o
festă în raport cu ea, se opun ori lezează di- structură executivă permanentă de analiză şi
rect, indirect sau obscur interesele fundamen- colaborare între servicii şi de legătură cu bene-
tale naţionale. ficiarii finali de informaţii si cu alte organe.
Identitatea de scopuri este dată de mi- Structura centralizează, totodată, şi unele ne-
siunea principală a serviciilor de a identifica voi de informaţii ale beneficiarilor şi chiar ale
provocările, factorii de risc şi ameninţare la serviciilor. Consiliul consultativ al Directorilor
adresa intereselor fundamentale naţionale, a stabileşte repartiţia lor în funcţie de resursele
evalua gradul de periculozitate al acestora şi a umane, materiale şi financiare ce se estimează
informa, oportun, factorii de decizie politică, a fi angrenate în procesul de obţinere a lor, în
politico-militară si organele abilitate prin lege să raport de posibilităţile fiecăruia.
acţioneze pentru contracararea lor şi pentru Păstrarea confidenţialităţii şi comparti-
prevenirea surprinderii politice, diplomatice, mentării muncii operative este un principiu
militare, economice, ecologice, demografice şi de bază al activităţii de informaţii. Activitatea
de altă natură. operativă este un atribut ce aparţine, în exclusi-
Identitatea de specific a activităţilor vitate, fiecărui serviciu de informaţii şi nu face
desfăşurate este dată de conţinutul şi caracte- obiectul discuţiilor concrete în plenul structurilor
rul acţiunilor de culegere de informaţii prin mij- nominalizate mai sus.
loace umane şi tehnice, folosind surse deschi- În cadrul organului consultativ al directo-
se, închise, forme si metode ale muncii acope- rilor, aceştia se informează reciproc în proble-
rite şi de agentură, aprobate prin lege, practica- mele de interes comun, nominalizează informa-
te de serviciile de informaţii care compun Co- ţiile pe care se angajează să le obţină, alese
munitatea. Totodată, această identitate este din suma necesarului de informaţii, centralizată
dată şi de caracterul “analizei de informaţii” de structura executivă permanentă de analiză
specifică tuturor serviciilor în domeniu. şi colaborare. Astfel, se elimină acţiunile opera-
Complementaritatea misiunilor indivi- tive paralele pe aceeaşi ţintă (obiectiv), cu
dualizează fiecare serviciu în cadrul Comunită- efecte benefice directe asupra costurilor,
ţii şi se realizează prin însumarea domeniilor eliminându-se şi interferenţele şi imixtiunile în-
de responsabilitate ale celor care o compun, în tâmplătoare, accidentale ale unui serviciu în
scopul acoperirii complete a necesarului de activitatea operativă a altui serviciu , care ar
informaţii de interes pentru apărare, siguranţă putea genera prejudicii ireparabile.
naţională şi ordine publică. Pe de altă parte, Colaborarea în activitatea operativă nu
acest principiu evidenţiază nevoia de regle- este exclusă. Ea face însă obiectul protocoale-
mentare a disponibilizării operative de către un lor şi planurilor de colaborare bilaterale, puncti-
serviciu a unor informaţii obţinute care nu intră form pe o anume problemă şi nu se discută în
în sfera proprie de responsabilitate şi dirijării lor plenul organului consultativ al directorilor.
către alt serviciu interesat .
Comunitatea nu emite hotărâri, decizii şi
Păstrarea subordonării în concepţia şi nici recomandări. Ea elaborează planuri de lu-
în structurile cărora au fost create este asigura- cru în comun, în baza nevoilor de informaţii so-
tă de evidenţierea identităţii de interese, sco- licitate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
puri şi specific prin menţinerea exclusivă a do- Parlament, Guvern şi alţi beneficiari stabiliţi
meniilor de responsabilitate acordate prin lege, prin lege.
625

(continuare)
Produsele de informaţii ale Comunităţii identice cu cele ale serviciilor. De exemplu:
sunt analizele integrate de informaţii şi sin- serviciul de informaţii militare identifică un fac-
tezele integrate informative în domeniile apă- tor de ameninţare extern la adresa apărării
rare, siguranţa naţională şi ordine publică. Ele naţionale pe care îi apreciază cu un anume
se întocmesc în baza unor informaţii şi evaluări grad de periculozitate, în baza informaţiilor cu
din domeniile politic, militar, economic, social, caracter militar într-un context cunoscut politic
financiar, ecologic, demografic şi de altă natură construit cu propriile informaţii care pot fi in-
externe, precum şi ale celor interne ce privesc complete. Organul consultativ şi de coordonare
apărarea, siguranţa naţională şi ordinea publi- al Comunităţii poate să formuleze şi alte apre-
că, trimise în mod operativ de către toate servi- cieri asupra gradului de periculozitate în baza
ciile, fiecare în concordanţă cu misiunea princi- analizelor celorlalte servicii, efectuate cu mai
pală pentru care a fost constituit. Produsele de multe informaţii din domeniul politic corelate cu
informaţii ale Comunităţii nu se substituie pro- cele din domeniul economic, financiar,
duselor de informaţii ale fiecărui serviciu în par- ş.a.m.d.
te. Procesele de evaluare primară, analiză de Este foarte important a se înţelege şi a
informaţii, sinteză, stocare a informaţiilor, de se respecta principiul potrivit căruia organul
elaborare a produselor proprii şi de informare consultativ de coordonare al Comunităţii nu
directă a beneficiarilor se efectuează, indepen- reprezintă un intermediar între factorul de
dent, oportun, cu periodicitate prestabilită şi decizie politică şi politico – militară la nivel
continuu. Acestea sunt un atribut exclusiv al naţional şi fiecare serviciu în parte. CSAT şi
fiecărui serviciu şi nu trebuie să fie dependente Preşedinţia au relaţie directă cu fiecare serviciu
de concluziile şi punctele de vedere ale Comu- în parte, iar acestea continuă să-şi trimită pro-
nităţii. dusul de informaţii propriu direct tuturor
Analiza integrată de informaţii, este decidenţilor şi, în acelaşi timp, organului con-
rezultatul unui proces complex şi unitar de ana- sultativ şi de coordonare al Comunităţii.
liză, adaptată la specificul serviciilor de infor- Reţine atenţia şi faptul că, în cadrul orga-
maţii, în baza tuturor informaţiilor deţinute la un nului consultativ şi de coordonare al Comunită-
moment dat din toate domeniile (politic, militar, ţii se vehiculează, de regulă, evaluări şi mai
economic, financiar, social, etnic, cultural, de- puţin informaţii concrete, punctiforme. Depozi-
mografic, ecologic şi de altă natură, dintr-o zo- tare de informaţii sunt numai serviciile care le
nă geografică de interes sau pe o problemă obţin.
dată), în cadrul căruia se realizează corelări şi
Legiferarea constituirii Comunităţii Servi-
determinări între ele în raport cu starea de apă-
ciilor de Informaţii, în baza principiilor prezenta-
rare, siguranţă naţională şi ordine publică la
te succint mai sus, precum şi procedeele de
acel moment. Această analiză este impusă de
analiză, s-a realizat de mai mult timp în unele
multitudinea de determinări ale conceptului de
state cu experienţă în domeniu, dezvoltate din
apărare şi siguranţă naţională şi de marea di-
punct de vedere economic şi financiar, cu o
versitate a factorilor de provocări, riscuri si
poziţie consolidată şi importantă în ce priveşte
ameninţări la adresa acestora. Un asemenea
democraţia, statul de drept, precum şi în viaţa
proces de analiză facilitează identificarea aces-
politică internaţională.
tor factori şi aprecierea gradului de periculozi-
tate al lor. Nu toate serviciile au posibilitatea să SUA au constituit pentru prima dată Co-
efectueze o analiză integrată, care solicită munitatea de Informaţii în anul 1981, sub pre-
această diversitate de informaţii, neavându-le şedinţia lui Ronald Reagan şi s-a dovedit a fi
la dispoziţie în totalitatea lor, îndeosebi pe ace- eficientă pe timpul războiului rece. Principiile
lea care nu constituie, în principal, obiectul pre- de constituire şi modalităţile de lucru ale Comu-
ocupărilor lor. La nivelul Comunităţii, structura nităţii au permis o evaluare corectă a
executivă permanentă, primind analizele infor- premizelor de dezvoltare politică, economică,
mative de la toate serviciile, este în măsură să financiară, militară ale sistemului comunist în
efectueze o analiză integrată completă care s- anii optzeci ai secolului trecut. Au apreciat că-
ar putea să se finalizeze cu aprecieri nu tocmai derea sistemului comunist, identificând şi ur-
mărind contradicţiile interne ce se manifestau
626

(continuare)
în decursul anilor şi în toate domeniile de exis- cultura de securitate în societate, de capacita-
tenţă ale acestuia, concluzionând că se agra- tea societăţii civile şi a fiecărui cetăţean de a
vau continuu şi inevitabil. O astfel de apreciere percepe la un moment dat conţinutul şi rolul
putea să rezulte numai printr-o abordare inte- Comunităţii în raport cu situaţia politică interna-
grată, atotcuprinzătoare a situaţiei de ansam- ţională, cu stabilitatea politică internă, necesita-
blu din ţările comuniste respective. Această tea şi eventual chiar riscurile legiferării ei în
concluzie a servit politica externă şi de securi- sensul practicat pe plan internaţional.
tate a ţărilor NATO, îndeosebi a SUA, în raport În opinia mea, necesitatea coordonării
cu statele blocului comunist, care au ştiut cum activităţii între serviciile de informaţii, în cadrul
să răspundă provocărilor, evitând un conflict unei Comunităţi instituţionalizate este determi-
armat ce ar fi fost posibil să fie generat de ex- nată, după 1990, de următorii factori:
tinderea agoniei sistemului comunist.
•existenţa şi revigorarea unor surse virtuale
După 1990, şi alte state au simţit nevoia de insecuritate regionale sau globale cu carac-
realizării unei mai bune coordonări între servici- ter istoric, teritorial, etnic, fundamentalist religi-
ile de informaţii în scopul îmbunătăţirii activităţii os, social, ecologic sau politic şi ideologic, ca-
informative şi orientării ei în folosul exclusiv al re generează o mare diversitate de factori de
apărării şi siguranţei naţionale. Chiar şi SUA au provocare, risc si ameninţare la adresa securi-
trecut la un nou concept de Comunitate de In- tăţii naţionale a statelor mici si mijlocii şi chiar
formaţii, îndeosebi, ca urmare a atacurilor tero- la adresa securităţii mondiale;
riste din 11 septembrie 2001. Conceptul a fost
definitivat şi adoptat abia în 2004, iar eficienţa •creşterea gradului de periculozitate al fac-
lui încă nu beneficiază de o apreciere finală. torilor de provocare, risc şi ameninţare cu ca-
racter non-militar, prin amploarea şi intensita-
(continuare în numărul viitor) tea acţiunilor de corupţie internă în unele sta-
Gl.mr. (r) Mihaiu MĂRGĂRIT te, cu o posibilă participare a unor factori ex-
- analist politico militar - terni de presiune şi influenţă, a crimei organi-
Director de proiect în Fundaţia EURISC - zate transfrontaliere şi radicalizarea teroris-
Institutul European pentru Managementul mului internaţional. Se evidenţiază tot mai mult
Riscului, Securităţii şi Comunicării traficul ilegal de armamente şi muniţii conven-
ţionale, dar şi cu materiale radioactive. (se
DOCTRINA DE INFORMAŢII ŞI COMUNITA- apreciază că o bombă nucleară de calibrul
TEA DE INFORMAŢII - NECESITĂŢI ALE celor de la Hiroshima şi Nagasaki, confecţio-
UNUI NOU STADIU DE REFORMĂ ÎN ROMÂ- nată în condiţiile actuale, ar costa aproximativ
NIA. 25 milioane de dolari, sumă uşor de realizat
Punct de vedere (II) de grupuri teroriste interesate);
•apariţia şi dezvoltarea în forme obscure a
Principiile menţionate în numărul anterior, războiului mediatic, perfecţionarea, diversifica-
cu privire la Doctrina de informaţii şi la Comuni-
rea, amploarea şi intensificarea formelor de
tatea Serviciilor de Informaţii, reprezintă un
desfăşurare ale războiului informaţional care,
punct de vedere. Ele însumează concluzii şi prin aria de cuprindere, pot genera „ un război
elemente rezultate din practica şi experienţa total în timp de pace” (a se înţelege că pierde-
unor state în care Comunitatea funcţionează şi rile umane şi materiale ar putea fi asemănă-
nu face trimiteri de apartenenţă la un anumit
toare celor ce rezultă dintr-un conflict armat) .
stat. În concret, aceste principii sunt unanim
Acestea au fost determinate, dar îndeosebi
recunoscute, dar prezintă nuanţări mai mult favorizate, de explozia şi “foamea” de informa-
sau mai puţin pronunţate, diferite de la un stat ţii care au avut loc în Europa Centrală şi de
la altul. Ele sunt determinate de specificul si Est, după 1990 , de amploarea şi diversifica-
tradiţia fiecărui stat, de stadiile de dezvoltare şi rea mijloacelor de informare în masă şi de
consolidare ale democraţiilor lor, de modul în
cuprinderea de către acestea a tuturor seg-
care sunt înţelese şi formulate interesele fun- mentelor de populaţie ale societăţii, pe o piaţă
damentale naţionale în conceptul de politică liberă şi concurenţială. Totodată, a mai contri-
externă şi de securitate naţională, precum şi de
627

(continuare)
buit şi migraţia forţei de muncă din Est spre a nici unui serviciu şi în nici o situaţie în care
Vestul Europei, legală, dar de cele mai multe ele nu convin.
ori ilegală, traficul de carne vie şi prostituţia, Constituirea Comunităţii Serviciilor de
cu toate consecinţele ce decurg din aceste Informaţii poate genera şi unele probleme
fenomene, manifestate şi la o scară îngrijoră- nedorite care nu diminuează cu nimic pledoa-
tor de mare; ria necesităţii ei, existând posibilitatea evitării
În ce priveşte, în concret, România, am lor printr-o construcţie corectă. Aceste proble-
mai putea adăuga: me, în principal, ar putea fi:
•participarea tuturor serviciilor de informaţii •tentaţia atragerii Comunităţii către polul
cu rang departamental şi intradepartamental la politic de putere şi “exploatarea în orb” sau „în
un efort unic informativ în folosul politicii exter- forţă” a acesteia în folosul unor interese de
ne şi de securitate naţională la care România grup, colaterale sau chiar contrare intereselor
trebuie să contribuie în calitate de consumator fundamentale naţionale;
şi generator de securitate, prin poziţia sa de •manipularea factorilor de decizie politică şi
membră a NATO şi a UE, precum şi prin obli- politico-militară de către organul consultativ şi
gaţiile asumate prin parteneriatul strategic cu de coordonare al Comunităţii prin omisiunea,
SUA şi cu alte state occidentale puternic dez- inducerea, amplificarea sau diminuarea unor
voltate; provocări, riscuri sau ameninţări în situaţia
•evidenţierea şi delimitarea clară a nevoilor obstrucţionării “accidentale” sau temporare a
de informaţii de interes direct pentru politica informării directe, realizată de către serviciile
externă şi de securitate naţională în raport cu de informaţii, independent;
cele cu specific operativ şi de interes intern ale •diminuarea interesului pentru informaţiile
serviciilor de informaţii cu rang specifice scopului pentru care au fost create
intradepartemental destinate să asigure înde- serviciile de informaţii cu rang intradepar-
plinirea sarcinilor în domeniul apărării, sigu- tamental în favoarea celor solicitate de organul
ranţei naţionale şi ordinii publice de către mi- consultativ şi de coordonare al Comunităţii, în
nisterele în compunerea cărora intră; condiţiile apariţiei unei posibile şi aproape ine-
•înlăturarea obstacolelor care vitabile competiţii neconstructive în cadrul
obstructionează circulaţia operativă a infor- acesteia.
maţiilor, generate de birocraţia obiectivă şi În concluzie, în condiţiile actuale
subiectivă inevitabilă a actualelor forme de ale ţării noastre, legiferarea Comunităţii servici-
colaborare între servicii stabilite de protocoa- ilor de Informaţii este necesară şi ea poate fi
lele formale existente; detaliată în Doctrina de informaţii şi menţionată
•folosirea raţională şi eficientă a banului în Strategia de securitate naţională. Fiind însă
public. Aceasta s-ar putea realiza şi prin alo- o problemă nouă şi foarte delicată pentru sta-
carea unui buget distinct pentru Comunitate, rea de suspiciune în care se află încă societa-
calculat în funcţie de nevoia globală de infor- tea, ea trebuie pe larg dezbătută public,
maţii de interes pentru apărare, securitatea manifestându-se mai multă transparenţă, cu
naţională şi ordine publică, precum şi prin evi- participarea specialiştilor în domeniu care să
tarea paralelismelor în procesul de culegere convingă, acordându-le şi credibilitatea nece-
de informaţii şi disponibilizarea celor obţinu- sară.
te, în ansamblul acestui proces, care nu intră
în sfera proprie de responsabilitate; Gl.mr. (r) Mihaiu MĂRGĂRIT
•transparenţa activităţii serviciilor de infor- - analist politico militar -
maţii şi controlul parlamentar unitar profesio- Director de proiect în Fundaţia EURISC -
Institutul European pentru Managementul
nal şi profesionist, precum şi prin buget al
Riscului, Securităţii şi Comunicării
acestora de către societatea civilă;
Comunitatea Serviciilor de Informaţii nu
trebuie să primească atribuţii de reprezentare
628

(continuare)
Departamentul General pentru Informaţii a organizaţiei, având “anumite înţelegeri pentru

(Dairat al-Mukhabarat al-Ammah) schimbul de informaţii cu ţările prietene, pe ba-
IORDANIA za interesului mutual de a combate ameninţări-
le teroriste. GID are un număr mare de realizări
în acest domeniu, de care poate fi mândru”.
Departamentul General
pentru Informaţii din Iordania La sfârşitul anului 2007 regele Abdallah II
(Jordan General Intelligence a aprobat constituirea unei forţe speciale pen-
Department - GID), a luat tru lupta antiteroristă. Aceasta s-a constituit pe
fiinţă în anul 1964, prin Le- baza unei formaţiuni de comando a forţelor
gea Nr.24. Directorul Gene- speciale iordaniene, denumită “Cavalerii justiţi-
ral al acestuia este numit prin ei” şi are ca misuine urmărirea teroriştilor atât
Decret Regal, având la bază în Iordania cât şi în străinătate. Noua formaţiu-
hotărârea Consiliului de Mi- ne va avea ca misiune şi contracararea acţiuni-
niştri. Conform site-ului ofici- lor de infiltrare iraniene în Iordania.
al, misiunea GID este de a “contribui la apăra- GID este cunoscută pentru o activitate
rea Regatului şi Naţiunii sub conducerea intensă în Iordania şi în întregul Orient Mijlociu,
Majestăţii sale Regele Abdullah II Bin Al precum şi în relaţiile strânse de colaborare cu
Hussein, cât şi apărarea libertăţii şi prezerva- servicii de informaţii din SUA (dezvoltată mai
rea democraţiei. Obiectivul nostru este de a ales după 2003 în Irak), Marea Britanie şi Isra-
împărţi cu alte structuri responsabilitatea reali- el.
zării unei baze corespunzătoare, care să ducă În anii 1990 GID a fost confruntat cu nu-
la crearea unui mediu de securitate şi stabilita- meroase reproşuri din partea unor organizaţii
te, care să se reflecte în prosperitatea naţiunii internaţionale privind respectarea drepturilor
în toate domeniile, dând încredere tuturor in- omului, mai ales în ceea ce priveşte tratamen-
vestitorilor locali şi străini, care să poată opera tul aplicat deţinuţilor din propriile centre de de-
într-o atmosferă de încredere sigură”. tenţie. Ca urmare, în prezent se specifică faptul
Strategia GID se desfăşoară în conformi- că “centrele de detenţie GID sunt la nivelul
tate cu Legea de funcţionare şi legislaţia în vi- standardelor internaţionale acceptate”, iar în
goare în Regat, pentru a proteja Securitatea conformitate cu Legea Închisorilor din Iordania,
Naţională de orice ameninţare, prin executarea Ministerul de Interne “a recunoscut Centrul de
următoarelor misiuni: detenţie GID ca o închisoare oficială de stat,
• Colectarea şi analizarea informaţiilor, prezen- unde sunt permise inspecţiile şi controalele”.
tarea acestora decidenţilor politici; Deţinuţii sunt trataţi corespunzător şi au dreptul
• Contracararea propagandei ideologice care, să fie vizitaţi de apărători. Crucea Roşie In-
la rândul ei generează sabotaje materiale şi ternaţională are acces la Centrul de deţinuţi
contracararea oricăror încercări de infiltrare în după aprobarea unei cereri în acest sens.
societatea iordaniană; Ultimii Directori Generali ai GID:
• Contracararea sabotajului fizic şi terorismului •Nov.2000- Mai.2005 -Generalul Saad Kheir -
de orice fel, al ţintelor şi surselor; şi-a desfăşurat întreaga carieră profesională în
• Contraspionaj; GID, din 1996 fiind prim-adjunctul directorului
• Urmărirea actelor de corupţie şi a oricărui co- General. De un profesionalism recunoscut, a
merţ ilegal, prin Directoratul Special dejucat în timpul mandatului său peste 200 de
Anticorupţie, creat în 1996. atentate . Principala sa politică de personal a
După 1990 organizaţia a trebuit să facă constat în folosirea tinerilor beduini şi exclude-
faţă unor noi provocări, în legătură cu dezvoltarea iordanienilor de origine palestiniană din
rea unor activităţi paramilitare, pluralismul poli- rândul membrilor GID. A dezvoltat relaţii de co-
tic din ţară şi pericolele apărute după semna- laborarea foarte bune cu serviciile de informaţii
rea tratatului de pace cu Israelul. americane şi în mod discret cu serviciul de in-
Conform site-ului oficial al GID, combate- formaţii din Pakistan (ISI). La schimbarea din
rea terorismului este o preocupare importantă funcţie a fost avansat la gradul de mareşal.
629

(continuare)
•Mai 2005- Dec.2005- General-maior Samih ta din urmă a ajuns o filială subsidiară a servici-
Asfoura. După terminarea studiilor universitare ului militar de informaţii (semnificativă este pe-
în Iordania îşi începe cariera profesională în rioada 1955-1958, când şef al Biroului 2 era
GID, unde, în 1984, este promovat în funcţia Abd al-Hamid Sarraj).
de director resurse umane şi coordonează re- În perioada în care Siria a făcut parte
crutarea şi pregătirea agenţilor acestui serviciu. din Republica Arabă Unită (1958 - 1961), servi-
În 1996 este numit director adjunct, iar în anul ciile de informaţii au fost subordonate total la
2000 este promovat de generalul Saad Kheir în Directoratul General al Informaţiilor Militare din
funcţia de prim-adjunt, ca urmare a avansării Egipt. După secesiunea din această alianţă
acestuia în funcţia de director GID. Este schim- dezastruoasă a început o activitate de refacere
bat din funcţie ca urmare a triplului atentat de din temelii a Biroului 2 şi de construire a unui
la Aman din 9 noiembrie 2005. serviciu civil denumit Comandamentul Forţelor
•Dec.2005- General Mohammed al-Tahabi - , de Securitate Internă, ale căror prime misiuni
după primii zece ani în informaţiile militare este au fost orientate tocmai împotriva Egiptului, iar
mutat în GID unde devine specialist în în subsidiar, împotriva Libanului. Ţintele princi-
contraterorism, promovat în funcţia de Director pale au fost agenţii egipteni infiltraţi la toate
GID la 50 de ani. nivelele societăţii siriene, membrii guvernului
•Dec.2005- prezent - General Mohammad libanez şi opoziţia siriană din exil.
Dahabi, numit în funcţie la vârsta de 52 ani, Preluarea puterii de către Partidul Baas
după cariera scurtă a celor doi predecesori îşi a dus la o amplă reorganizare, marcată de in-
vede reînnoit mandatul în noiembrie 2007. În- stalarea unor lideri loiali partidului cât şi de
treaga sa carieră profesională este în GID, fra- creşterea rolului serviciului militar de informaţii.
tele său, Nader Dahabi fiind numit prim- Instaurarea stării de asediu în 1963 a dat puteri
ministru şi ministru al apărării la 28 noiembrie uriaşe serviciilor de informaţii care s-au
2007. transformat în braţul înarmat al Partidului Baas
şi al preşedintelui statului în confruntarea cu
Corneliu PIVARIU
orice formă de opoziţie. Pe 24 martie 1965,
printr-un decret prezidenţial, Comandamentul
Forţelor de Securitate Internă a fost militarizat,
Serviciile de informaţii şi securitate - SIRIA ceea ce a dus la dispariţia oricărei forme de
Scurt istoric control civil asupra serviciilor de informaţii.
Istoria serviciilor de informaţii siriene În plan extern, serviciile de informaţii şi-
este marcată de perioada mandatului francez au orientat eforturile împotriva Israelului, dar
în această ţară. A fost practic "copiată" organi- marea majoritate a acţiunilor acoperite au avut
grama franceză, inclusiv numele, aşa încât pri- loc în Liban şi în combaterea simpatizanţilor lui
ma sa denumire a fost Deuxième Bureau Nasser (pro-egipteni). Există bănuieli, neconfir-
(Biroul 2). În această perioadă serviciul de in- mate oficial vreodată, că gruparea teroristă pa-
formaţii era concentrat exclusiv pe problemele lestiniană Al Fatah a luat fiinţă în laboratoarele
de securitate internă şi într-o mai mică măsură Biroului 2.
pe contraspionaj (acestea erau de fapt intere- În perioada anilor 1966 – 1969, sub
sele ocupantului francez). conducerea colonelului Abd al-Karim al-Jundi,
După cucerirea independenţei, serviciul serviciile de informaţii au cunoscut o dezvoltare
de informaţii începe să-şi concentreze atenţia semnificativă şi ele au început să se afirme prin
spre exterior, în special spre Liban şi apoi spre acţiuni brutale de represiune care au creat o
Israel. stare de teamă generalizată la nivelul întregii
Rolul dominant al armatei în societatea societăţi, inclusiv în rândul membrilor partidului
siriană s-a reflectat şi în creşterea continuă a conducător.
competenţelor Biroului 2 în detrimentul Depar- Instaurarea regimului Assad a început
tamentului General al Securităţii (serviciul civil cu îndepărtarea lui al-Jundi şi a acoliţilor săi şi
de informaţii), mergând până acolo încât aces- cu preluarea conducerii serviciilor de informaţii
630

(continuare)
de către membri ai comunităţii minoritare excesivă. Consiliul dispune de un birou care
alawite (la fel s-a procedat şi în cazul armatei şi controlează activitatea tuturor diplomaţilor stră-
al forţelor paramilitare). Începea perioada cu- ini din Damasc.
noscută şi în prezent drept "statul Direcţia Generală de Informaţii
Mukhabarat" (termen arab care desemnează [Idarat al-Amn al-Amm]
generic noţiunea occidentală de "intelligence", Sub această denumire activează serviciul
respectiv de informaţii, în sensul de servicii civil de informaţii. A fost înfiinţată sub forma
speciale). Serviciile de informaţii au ajuns să actuală în anul 1971. Direcţia are ca principală
controleze autoritar toate instituţiile politice sau responsabilitate supravegherea membrilor Par-
militare, ele ajungând până acolo că au devenit tidului Baas, a întregului aparat administrativ şi
artizanii politicii interne şi externe a Siriei. birocratic precum şi a fiecărui cetăţean. Direc-
Citând surse destul de credibile, Jane's ţia controlează de asemenea forţele de poliţie
Intelligence Review, susţinea recent că în Siria ale ministerului de interne şi trupele de grăni-
funcţionează cel puţin 15 servicii independente ceri.
de informaţii şi securitate. Şeful direcţiei este generalul maior Ali
Fiecare serviciu de informaţii dispune Mamlouk (fost adjunct al şefului agenţiei de
de adevărate centre de detenţie şi interogato- informaţii a Forţelor Aeriene) iar adjunctul său
riu, ceea ce le permite să facă arestări fără este generalul maior Hassan Khalouf. Genera-
mandat şi să reţină orice persoană atâta timp lul maior Dr. Bahjat Suleiman este şeful unei
cât consideră necesar. secţii.
Serviciile de informaţii şi securitate Chiar dacă oficial este subordonată Mi-
Adevăraţii piloni ai puterii pe care se nisterului de Interne, Direcţia funcţionează in-
sprijină actualul regim de la Damasc sunt acele dependent şi nu răspunde decât în faţa preşe-
persoane care controlează forţele armate şi dintelui statului. Majoritatea specialiştilor în do-
serviciile de informaţii. Ele formează un scut meniu apreciază că în cadrul Direcţiei îşi desfă-
impenetrabil în jurul preşedintelui Bashar Al- şoară activitatea cel puţin 25.000 de persoane.
Assad şi controlează cu mână de fier întreaga
societate siriană.
Majoritatea sunt membri ai sectei Direcţia Securităţii Politice
alawite şi dispun de averi considerabile; circulă
[Idarat al-Amn al-Siyasi]
zvonuri că loialitatea lor ar fi substanţial răsplă-
tită cu acţiuni la principalele companii petrolie- Deşi acţionează ca o agenţie indepen-
re. dentă, Direcţia Securităţii Politice este de fapt o
componentă a Direcţiei generale de Informaţii
Biroul pentru Securitate Naţională
care gestionează sfera informaţiilor din dome-
Este un organism al Partidului Baas niile politic şi de securitate naţională.
Arab Socialist care supervizează politic activi-
Direcţia are două departamente:
tatea serviciilor de informaţii şi securitate. Din
2005, Biroul este condus de generalul maior •Departamentul Securităţii Interne
Hisham Ikhtiar(cunoscut şi sub numele de (organizat după modelul FBI); şeful departa-
Bakhtiar), fostul şef al Direcţiei Generale de mentului este generalul maior Dr. Fuad Nassif
Informaţii. Ikhtiar este în acelaşi timp consilier Kheir Bek, licenţiat şi doctor în filosofie, fost şef
prezidenţial pentru probleme de securitate. al departamentului tehnic.
Consiliul Prezidenţial de Securitate •Departamentul Securităţii Externe, organi-
Acest Consiliu, aflat în totalitate la dispo- zat pe trei unităţi specializate în problemele
ziţia preşedintelui, conduce şi controlează strict arabilor, ale refugiaţilor şi ale evreilor
întreaga comunitate a serviciilor siriene de in- (organizat după modelul CIA); şeful departa-
formaţii şi securitate. Preşedintele Consiliului mentului este Ayad Mahmoud.
este numit prin tradiţie din rândul unor ofiţeri de Principalul său obiectiv este acela de a
aviaţie, alawiţi şi renumiţi pentru loialitatea lor depista orice tentative de constituire a unor
631

(continuare)
grupări sau formaţiuni politice care ar putea actuală din 1969. Este cu siguranţă cea mai
afecta actualul regim de la Damasc. Direcţia puternică agenţie şi controlează autoritar toate
supraveghează strict toţi dizidenţii politici, atât celelalte componente ale comunităţii siriene de
pe teritoriul Siriei cât şi în afara graniţelor. Sunt informaţii. Agenţia subordonează Poliţia milita-
monitorizaţi toţi rezidenţii străini bănuiţi că ar ră, care asigură protecţia şi paza întregii elite
putea fi implicaţi în organizarea unor acţiuni politice şi militare, precum şi Biroul Şefului Cer-
sau mişcări şi le sunt supravegheate toate con- cetării, organism responsabil de culegerea,
tactele cu populaţia autohtonă. Direcţia este prelucrarea şi analizarea informaţiilor la nivel
condusă din anul 2005 de generalul maior tactic şi strategic.
Mohammad Mansoura(57 de ani), considerat a În fapt, rolul principal al Agenţiei este
fi cel mai bun specialist pe probleme legate de acela de a asigura loialitatea tuturor militarilor.
comunitatea kurzilor (a condus o vreme unita- De asemenea, această instituţie este singura
tea specializată pe problemele kurzilor din ca- responsabilă de pregătirea şi executarea tutu-
drul Departamentului Securităţii Externe şi a ror operaţiunilor de război neconvenţional.
fost pentru o perioadă comandantul securităţii
Din anul 1995 Direcţia este condusă de
militare din provincia Hasake, populată majori-
generalul maior Assef Shawkat, cumnatul pre-
tar de kurzi).
şedintelui Siriei. Are ca locţiitor pe generalul
Direcţia de Informaţii a Armatei maior Said Sammour.
[Shu'bat al-Mukhabarat al-Askariyya] Agenţia de Informaţii a Forţelor aeriene
Informaţiile Militare, instituţia care moş- [Idarat al-Mukhabarat al-Jawiyya]
teneşte fostul Birou 2, funcţionează sub forma Este agenţia cea mai apropiată, favorită
Blocul structurilor de forţă şi securitate din Siria
632

(continuare)
a preşedintelui Siriei. De fapt existenţa şi influ- Research Scientist la US Army Research
enţa agenţiei este legată de perioada în care Engineering Centre, a explicat, la rândul său,
fostul preşedinte, Hafez Al-Assad a fost co- de ce organizaţiile, care nu folosesc decât teh-
mandantul forţelor aeriene. Ajuns preşedinte, nologii de vizualizare particulare, se privează
acesta şi-a promovat pe cei mai apropiaţi şi de formidabilele realizări ale logisticii libere în
devotaţi camarazi şi le-a asigurat puteri sporite. materie de prezentare a informaţiei geografice.
Direcţia s-a afirmat în mod deosebit pentru ac- Acestora li s-a adăugat Ed Parsons, unul din
ţiunile de reprimare în forţă a Frăţiei Musulma- responsabilii tehnologiilor spaţiale de la
ne. Printre domeniile sale de activitate se nu- Google, care a listat numeroasele avantaje ale
mără asigurarea loialităţii personalului forţelor utilizării globului virtual Google Earth într-un
aeriene precum şi organizarea şi executarea mediu clasificat.
unor operaţiuni speciale, în afara teritoriului De partea europeană, numeroase pre-
naţional. Personalul agenţiei care este ataşat la zentări au fost consacrate folosirii informaţiei
ambasadele Siriei din diferite state ale lumii geospaţiale, care nu este colectată decât la
este direct implicat în sponsorizarea şi coordo- nivel naţional, în operaţiuni internaţionale. Ast-
narea unor acţiuni teroriste. fel, Eva Macauley, consilier geospaţial al Curţii
Din ianuarie 2002, şeful Direcţiei este criminale internaţionale, a prezentat modul de
generalul maior(rezervă) Izzedine Ismail, năs- urmărire a foştilor responsabili sârbi din Bos-
cut la 18.04.1947 în Bastaouir-Jabla, Siria nia, iar Jurg Krauer a arătat cum a fost folosită
Alte elemente de informaţii şi securitate informaţia geospaţială de diferite organizaţii
internaţionale pentru a determina amploarea
În condiţiile concrete actuale din Siria,
crizei de la Darfour.
aproape fiecare personalitate proeminentă a
regimului dispune de forţe şi mijloace de infor- Prin organizarea acestei conferinţe de la
maţii şi securitate, de la un anumit număr de Londra, la care au participat în jur de 600 de
gărzi de corp până la adevărate unităţi de sine invitaţi, reprezentând 80 de agenţii guverna-
stătătoare. mentale şi de apărare, din 32 ţări, printre care
şi România, agenţiile de informaţii europene
Corneliu PIVARIU încearcă să recupereze întârzierea lor în folosi-
rea mijloacelor specifice de geografie participa-
INFORMAŢIA GEOSPAŢIALĂ tivă în informaţia geospaţială.
Importanţa informaţiei geospaţiale la ni-
Informaţie geospaţială din surse deschise velul Uniunii Europene a fost scoasă în eviden-
În perioada 22-23 ianuarie a.c. a avut loc, ţă încă din 2005, de către Franck Asbeck, di-
la Londra, cea de-a patra ediţie a Conferinţei rectorul Centrului satelitar al UE de la Torrejon,
Defence Geospatial Intelligence (DGI Euro- care posedă capacităţi “de o mare importanţă
pe), devenită de câţiva ani locul de întâlnire al strategică pentru dezvoltarea capacităţilor poli-
agenţiilor europene de informaţie geospaţială. ticii europene de securitate şi apărare (PESD)”.
Tema conferinţei din acest an a fost: Conform acestuia, Uniunea Europeană nu poa-
“Integrarea instrumentelor de geografie partici- te să-şi permită să ignore importanţa crescân-
pativă (Google Earth, Wikimapia, dă a rolului jucat de informaţia geospaţială.
OpenStreetMap, Tracks4Africa şi PictEarth, “Trebuie să admitem că aceasta este puţin
printre altele) în informaţia geospaţială”. dezvoltată, dar nu este mai puţin indispensabi-
Una din agenţiile de informaţii foarte lă dacă UE vrea să realizeze obiectivele sale
avansate în acest domeniu este agenţia ameri- strategice în vederea unei Europe sigure într-o
cană National Geospatial-Intelligence lume mai bună”, a afirmat acesta.
Agency (NGA), care a trimis la conferinţă unul
din consilierii săi ştiinţifici, Richard Salman, Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale
pentru a explica cum integrează această agen- National Geospatial-Intelligence
ţie, în propriile instrumente, informaţiile disponi- Agency (NGA) este o agenţie a guvernului
bile în surse deschise. Joel Schlagel, Senior Statelor Unite ale Americii, ce are misiunea de
633

(continuare)
a colecta, analiza şi difuza informaţii secret, dar ultimele date, cele din 1998, con-
geospaţiale (GEOINT) în form cărora numărul an-
sprijinul securităţii naţio- gajaţilor era de 9000, iar
nale. NGA a provenit din bugetul se cifra la 1,5 mili-
National Imagery and arde dolari, sunt revela-
Mapping Agency toare.
(NIMA), (fosta Defense În cadrul NGA lu-
Mapping Agency, fosta crează profesionişti în
Army Mapping Service, analize geospaţiale, a
etc.) şi face parte din De- spaţiului aeronautic, a
partamentul Apărării. În spaţiului marin, specialişti
plus, NGA este o agenţie în analiza imaginilor, în
membră a Comunităţii de ştiinţe fizice, geodezie,
Informaţii a Statelor Unite. ingineria calculatoarelor şi
NIMA a fost înfiinţa- telecomunicaţiilor, carto-
tă la 1 octombrie 1996, grafie şi fotogrametrie.
incluzând în structura sa Directorul NGA este
Central Imagery Office Vice Amiralul Robert B.
(CIO) şi Defense Murrett, director adjunct
Dissemination program este Lloyd Rowland, iar ministru responsabil cu
Office (DDPO) şi preluând misiunile şi funcţiile activitatea acestei agenţii este Subsecretarul
Centrului naţional de Interpretare Fotografică Apărării pentru Informaţii James R. Clapper.
(NPIC). În atribuţiile NIMA a fost inclusă ex- În timp ce principalele agenţii guverna-
ploatarea imaginilor, diseminarea şi procesarea mentale implicate în observarea geospaţială
elementelor de la Agenţia de Informaţii a Apă- (U.S. Geological Survey şi National Science
rării, Oficiul Naţional de Cercetare şi Oficiul de Foundation) şi-au redus considerabil finanţa-
Cercetare Aeriană a Apărării. La 24 noiembrie rea pentru “cercetare-dezvoltare”, NGA se im-
2003, NIMA şi-a schimbat numele în NGA, pune ca actor central în acest sens, coman-
pentru a reflecta întreaga gamă de misiuni din dând către “National research Council (NRC)”,
aria de cuprindere a informaţiilor geospaţiale în 2004, un studiu intitulat “Priorities for
(GEOINT). Fostul director al NGA în perioada GEOINT Research at the NGA”. Raportul re-
2001-2006, Gl.lt.(r.) James R. Clapper, a zultat în urma studiului, cuprinzând 112 pagini,
schimbat misiunile agenţiei, orientându-le către propune crearea unui comitet de coordonare în
supraveghere în loc de recunoaştere şi a lărgit cadrul Direcţiei Inovaţii, care să cuprindă cer-
sfera de producere a imaginilor de la guvern cetători de la NGA, cercetători străini, societăţi
(produse de “National Reconnaissance Office”) private şi actori guvernamentali, care să defi-
către sectorul comercial, apelând la imagini nească un plan de cercetare, să evite elemen-
comerciale produse de DigitalGlobe şi GeoEye. tele neesenţiale şi să propună teme de cerce-
Acestor societăţi li se adaugă Microsoft Corp., tare în concordanţă cu nevoile agenţiei. Crea-
cu care NGA a semnat o scrisoare de intenţie rea unei astfel de structuri pare cu atât mai ne-
pentru realizarea şi furnizarea unui program de cesară cu cât NGA finanţează numeroase pro-
obţinere a informaţiilor geospaţiale. grame de cercetare-dezvoltare, atât pe plan
NGA îşi are sediul central la Bethesda, intern, prin intermediul programelor sale de
Maryland, şi îşi desfăşoară activitatea în alte cercetare academică, cât şi pe plan extern, prin
locaţii principale din Northern Virginia, Washin- intermediul IN-Q-Tel, Darpa, Open Geospatial
gton D.C. şi St. Louis, Missouri, cu sprijin şi Consortium, Rosettex, National Technology
legături oficiale în toată lumea. În 2011, NGA Alliance, etc. Comitetul care a realizat studiul,
îşi va concentra activitatea în Washington DC, condus de Keith C. Clarke, şeful departamen-
Maryland şi Northern Virginia, pe coasta de tului geografie, din cadrul Universităţii “Santa
est, lângă Ft. Belvoir. Barbara” din California, propune soluţii tehnolo-
Numărul de angajaţi şi bugetul NGA este gice pentru fiecare din cele zece direcţii de cer-
634

(continuare)
cetare definite de NGA, insistând, în special pe căilor de comunicaţii şi infrastructurii care ar
dezvoltarea standardelor care să permită îm- putea fi utilă armatei, forţelor speciale şi comu-
părţirea datelor în cadrul comunităţii nităţii de informaţii. De exemplu, un film ce ara-
geospaţiale americane (civilă şi militară), cât şi tă starea unei piste ar putea să se dovedească
cu serviciile aliate străine. Aceste standarde ar preţios pentru planificatorii de la Pentagon şi
putea fi definite în cadrul “Open Geospatial să-i ajute să decidă dacă aceasta poate fi folo-
Consortium”, instanţă de normalizare co- sită de camioane sau tancuri. Nenumărate ima-
fondată de Pentagon şi care include peste 300 gini sunt deja disponibile din surse deschise, în
societăţi şi instituţii internaţionale. special pe Internet, dar, în acelaşi timp, şi nu-
Studiul comandat de NGA propune soluţii meroşi soldaţi şi agenţi clandestini realizează
tehnologice pentru a răspunde următoarelor numeroase filme şi fotografii.
exigenţe: Dacă legea bugetului pentru serviciile de
• Culegerea, prelucrarea, exploatarea şi informaţii este adoptat, NGA va colecta siste-
difuzarea continuă a datelor; matic toate aceste fişiere, le va îmbogăţi , dacă
• Exploatarea tuturor tipurilor de date cule- este nevoie, şi le va încorpora în baza sa de
se; date, folosită de Pentagon şi celelalte servicii.
Agenţia va trebui să găsească un mijloc de cu-
• Detectarea armelor de nimicire în masă;
plare a acestor informaţii
• Urmărirea ţintelor în cu datele cartografice şi
mişcare; geospaţiale.
• Detectarea ţintelor NGA nu va avea
false; posibilitatea să mandate-
• Lovirea foarte pre- ze ea însăşi misiuni clan-
cisă; destine pentru realizarea
• Reducerea timpului de fotografii sau imagini
de prelucrare şi di- video, dar va avea acces
fuzare a datelor; la imaginile colectate de
• Împărţirea informa- alte servicii, cât şi de că-
ţiilor cu forţele de tre ataşaţii apărării aflaţi
coaliţie, partenerii la post în cadrul ambasa-
externi, etc.; delor americane.
• Sprijinirea securită-
ţii interne; Înlocuirea sistemului de
• Promovarea sateliţi de către Oficiul
“integrării pe ori- Naţional de Cercetare
zontală”. (NRO)
Bugetul final al serviciilor de informaţii După abandonarea în 2005 a programu-
americane, aprobat deja de Camera reprezen- lui Future Imagery Architecture, după o investi-
tanţilor, conţine un articol (secţiunea 445), care ţie de 4 miliarde dolari, la 30 noiembrie 2007,
ar putea modifica în profunzime mandatul Pentagonul a făcut puţină publicitate noului
NGA, în sensul că această agenţie ar putea să program de sateliţi-spion pe care se pregăteşte
se intereseze curând de fotografii şi imagini să-l lanseze, comunicând agenţiei Associated
video realizate la sol. Press numele acestuia (Basic) şi bugetul res-
NGA lucrează, în principal, aşa cum indi- pectiv (între 2 - 4 miliarde dolari). Acest anunţ
că şi numele său, cu imagini luate prin satelit, intervine la câteva luni după comunicarea unui
această agenţie rezultând din fuziunea depar- Request for Information principalilor parteneri
tamentelor de geografie ale CIA şi Pentagonu- ai National Reconnaissance Office (NRO).
lui. Pentru parlamentarii americani, agenţia ar Oferta urmează a fi lansată în primăvara
trebui să înceapă să analizeze şi să stocheze viitoare, după terminarea unui studiu al Penta-
fotografiile şi imaginile video ale construcţiilor, gonului asupra caracteristicilor tehnice pe care
635

(continuare)
va trebui să le prezinte viitoarea constelaţie, ce fi desfăşurată începând din 2011.
Acest termen scurt se explică prin necesitatea de a înlocui cât mai repede posibil flota îmbă-
trânită de sateliţi a NRO, ce datează în mare parte din anii ‘70 şi care au fost parţial înlocuiţi în
anii ‘90. Este puţin probabil ca un partener al Pentagonului să reuşească să desfăşoare o reţea
de sateliţi de cercetare în patru ani, motiv pentru care programul Basic va trebui să se adreseze
în mare parte operatorilor de sateliţi comerciali existenţi. Doi dintre aceştia, GeoEye şi
DigitalGlobe, dispun deja de contracte de lungă durată cu Pentagonul. În acest sens, reţine aten-
ţia faptul că armata americană a finanţat, la nivelul sumei de 500 milioane dolari, lansarea unui
satelit de către fiecare din cele două grupuri, şi a cumpărat în avans imagini pentru 200 milioane
dolari.
Ionel BUCUROIU
636
TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE CU ÎNTREBUINŢARE MILITARĂ,

NOI SISTEME DE ARME
Firma israeliană Elbit Systems, speciali- pard 2 sau M1A2 şi poate fi folosit şi împotriva
zată în producţia de apărare, a prezentat re- elicopterelor.
cent un robot Date tehnice:
de mici dimen- Lungime: 2057mm
siuni, dirijat prin Diametru: 152 mm
radio, conceput Anvergura: 310mm
pentru a pă- Greutate: 54 kg; încărcătura cumulati-
trunde în zone vă: 8kg
ostile şi a exe- Viteza: 400m/s
cuta foc asupra Raza de acţiune: 400- 6000m (cablu:
inamicului. Ro- 3500m)
botul are şi po- Combustibil: solid
sibilitatea de a Încărcătura de lupta: HEAT, aerosol
lăsa o grenadă Putere de străpungere a blindajului:
în zona respectivă. Dispunând de o cameră 1200mm RHA
video, robotul mai poate fi echipat cu un sistem Autonomie de deplasare: 600 km
de detecţie şi dezamorsare a unor explozivi Dispozitiv de manevra: SACLOS, laser
diferiţi. Sistemul de deplasare îi permite să sau radar
treacă de diferite obstacole de teren, să urce Şasiu şi echipaj
scări precum şi să se deplaseze în zone cu Sistemul de rachete Khrizantema este
dărâmături şi în grote. Denumit “VIPeR” robo- montat pe un şasiu de vehicol de lupta al infan-
tul este încă în teste, estimându-se utilitatea lui teriei, un BMP-3 modificat. Este dotat cu două
în operaţiunile armatei israeliene, precum şi motoare şi poate atinge viteza de 70 km/oră.
pentru operaţiunile armatei americane în Afga- Dotările standard includ un sistem de protecţie
nistan şi Irak, pentru dotarea unor forţe de po- nuclear-chimică. Echipajul este alcătuit din doi
liţie din alte state. Menţionăm că şi SUA au în oameni: comandantul- ochitor şi şoferul, prote-
atenţie şi au testat deja în Irak folosirea unor jaţi de blindaj.
roboţi asemănători. Armament
Sistemul AT-15 KRIZANTEMA Turela standard a BMP-3 a fost demon-
AT-15 este denumirea de cod data de tată, iar actualul lansator de rachete se compu-
NATO unui sistem dirijat de luptă antitanc de ne dintr-un dispozitiv de lansare dublu, cu do-
origine rusă, numit iniţial 9M127 Khrizantema. uă rachete în poziţia de lansare şi un sistem de
AT-15 este cel mai nou model de ra- lansare automat, aflat în partea din spate a
chetă antitanc, folosit încă din 2004 în Rusia. vehicolului. Atunci când rachetele au fost lan-
Angajarea ţintei şi controlul proiectilului se rea- sate, braţul de lansare este retras în cabină şi
lizează alternativ, fie prin laser, fie prin radar se armează din nou, sistemul automat de lan-
cu microunde. Două rachete pot fi lansate si- sare având un total de 15 rachete aflate în tu-
multan către aceeaşi ţintă. Două dispozitive buri de lansare.
laterale accelerează racheta la viteza superso- Au fost proiectate două modele de ra-
nica, cu mult mai rapidă decât la modelele chete 9M123, una cu încărcătură de luptă anti-
vechi. Pe lângă încărcătura de luptă destinată tanc HEAT, care poate străpunge peste 1000
nimicirii tancurilor, există şi o încărcătură folo- mm de blindaj. Al doilea model, 9-M-123-F-2,
sită împotriva ţintelor uşoare, cu acelaşi princi- are o rază maximă de acţiune de 6000 m, cu
piu de funcţionare ca al unei bombe cu aero- viteza maxima de 400 m/s; aşadar, este su-
sol. Racheta este foarte suplă pentru modelele personic.
sovietice/ ruseşti şi are 4 stabilizatoare. Sisteme de dirijare
Actualmente, singura platforma de ar- In premieră mondială, pentru
mament pentru AT-15 este şasiul BMP-3. Khrizantema a fost introdus un radar cu desco-
Sistemul de armament a fost dezvoltat perire a ţintei şi sistem de urmărire automată,
cu scopul de angajare a tancurilor mari ca Leo- cu control simultan al rachetei pe timpul dirijării
către ţintă. Caracteristica unică a rachetei este
637

NOI SISTEME DE ARME
ca poate fi dirijată dublu: automat, de un radar TRANSPORTORUL BMD-4 BAHCIA.
sau de un laser semiautomat. Nu există un sis-
tem de dirijare similar în Occident, nici cel puţin
în faza de proiect.
Primul tip de dirijare, în care racheta
este dirijată de un radar ridicat pe partea stân-
gă a blindajului, este automat şi pe timp de zi
şi pe timp de noapte şi nu solicită menţinerea
contactului vizual cu ţinta. Al doilea mod de
dirijare, când racheta este dirijată de o rază
laser lansată din partea dreaptă, este semi-
automată şi necesită menţinerea contactului
vizual până când ţinta este lovită. Sistemul per- Introducerea în dotare armatei ruse a
mite angajarea simultană a două ţinte. acestui mijloc de luptă nou, ar putea avea ca
Producătorul, KBM, asigură că sisteme- efect trecerea la caracteristica trupelor aero-
le de dirijare conferă rachetei destulă flexibilita- mobile de asalt. Parte a reformei de amploare
te încât să permită lansarea acesteia pe timp a trupelor de desant aerian ale Federaţiei Ru-
de zi sau de noapte şi în condiţii meteo grele. se, introducerea în dotare a acestei maşini de
Praful, fumul dens sau focurile de pe câmpul luptă desantabilă va aduce modificări în struc-
de luptă nu au nici un efect asupra sistemului tura actuală începând de la eşalon pluton şi
electronic de dirijare. Atunci când nu este folo- până la batalion, modificare ce se va face pro-
sit, radarul poate fi retractat în cabină, sub probabil în următorii 5-6 ani. Pe lângă tunul de 30
tecţie blindată. mm, pe transportor a fost montat şi un tun de
Indiferent de locul pe care îl are în ca- 100 mm, care poate executa foc cu muniţii diri-
drul forţelor terestre ruseşti, multe state pot jate, iar sistemul automat de conducere a focu-
considera utilă achiziţionarea acestui sistem . lui asigură o viteză mare de tragere, în toate
După unele surse, Rusia a livrat acest sistem condiţiile, inclusiv noaptea ori în condiţii de vi-
Siriei, care la rândul ei a dotat Hezbollahul liba- zibilitate redusă, pe timpul deplasării şi al pluti-
nez cu câteva astfel de instalaţii, folosite cu rii pe apă, precum şi din poziţii de foc acoperi-
succes în luptele cu armata israeliană din vara te.
anului 2006. Deocamdată, maşina este mai grea cu
300-400 kg, ceea ce face ca un avion de
transport Il-76 să nu poată lua la bord decât
două astfel de maşini în loc de trei, dar prin
colaborarea dintre uzinele producătoare (se
pare că principalul producător al variantelor
anterioare a fost o uzină din Volgograd) şi uni-
tăţile beneficiare se speră că se va rezolva şi
această problemă. Pe baza acestor noi dotări,
Trupele de desant aerian ale Federaţiei Ruse
şi-au dublat capacitatea combativă, iar aştep-
tările factorilor de conducere vorbesc de creş-
terea acesteia de patru ori, până în 2010.
Sistemul TOR-M1
Sistemul mobil de rachete sol- aer TOR-
M1 este un sistem de apărare aeriana integra-
ta, care operează la înălţimi medii, mici si foar-
te mici, împotriva avioanelor si a elicopterelor,
a vehicolelor aeriene fără pilot (Unmanned Air
Vehicles), cu rachete dirijate de mare precizie.
638

NOI SISTEME DE ARME
Sistemul are capacitatea de a opera in condiţii multan două dintre ele, la o viteză de până la
de bruiaj radio-electronic si are in componenta 700m/sec., pe o distanţă de la 1-12 km.
lansatoare mobile (Transport Launcher Letalitatea mare a sistemului (probabilitate de
Vehicles). Un batalion rusesc de apărare aeria- nimicire de 0,92- 0,95) se realizează la înălţi-
na TOR se compune din 3-5 companii, fiecare mea de 10 până la 6000m. Racheta se lansea-
echipata cu un număr de 4 asemenea ză vertical cu ajutorul unui booster şi are posi-
vehicole. Fiecare TLV e echipat cu 8 rachete bilitatea de a învinge suprasarcini de până la
pregătite pentru lansare, radarele aferente, 30 G. Racheta este echipată cu 15 kg de în-
sistemele de control al focului si un punct de cărcătură de lupta prefragmentată şi este acti-
comanda de baterie. Sistemul poate opera au- vată de un focos de proximitate. Sistemul este
tonom si trage din poziţii staţionare sau in miş- fie integrat complet pe un vehicol, fie este mo-
care. Timpul de pregătire este de 3 minute, iar dulat pe componente (TOR-M1T), altă configu-
timpul tipic de reacţie, de la descoperirea ţintei raţie incluzând sisteme tractate, de adăpostire
la lansarea rachetei, este de 5-8 secunde. Tim- şi protecţie.
pul de reacţie variază de la 3,4 secunde din Racheta mai este eficientă împotriva
poziţiile staţionare până la 10 secunde când armelor de mare precizie şi a rachetelor de
sistemul este în mişcare. Fiecare unitate de foc croaziera. La
poate să angajeze simultan doua ţinte separa- teste, racheta
te. a demonstrat
În decembrie 2005, Iranul a semnat un o probabilitate
acord în valoare de un miliard de dolari SUA de nimicire a
privind achiziţionarea unui număr de până la unor aseme-
29 de sisteme de rachete TOR-M1, pentru mo- nea ţinte între
dernizarea sistemelor aeriene şi pentru înzes- 0,6 şi 0,9.
trarea cu nave de patrulare. Numai achiziţia Primul
sistemului TOR a costat 700 de milioane de operator al
dolari. Livrările au demarat în noiembrie 2006, sistemului
iar până la sfârşitul anului au fost livrate peste TOR au fost
jumătate din sistemele comandate. În ianuarie trupele teres-
2007 Rusia a anunţat finalizarea livrărilor. tre ale armatei
Ministrul rus de Externe Sergei Ivanov a ruseşti, care
confirmat livrarea şi a adăugat că Moscova va deţin 100 de
continua cooperarea tehnico-militară cu Tehe- unităţi ale variantei SA-15 Gauntlet. Marina
ranul. Aceasta ar putea fi o referire la vânzarea rusă foloseşte versiunea navală a sistemului,
de rachete S-300, solicitare făcuta de către denumita SA-N9. China a cumpărat 50 de sis-
iranieni cu câţiva ani in urma, dar refuzată de teme şi probabil încă 25, intre 1997 şi 2002, iar
Rusia până în prezent. Această livrare a fost armata greacă le-a introdus deja în înzestrare.
finalizată cu cca 12 luni înainte de termen.
Conform programului iniţial, completarea livră-
MUNIŢIE PENETRANTĂ PUTERNIC EX-
rilor trebuia să continue până în 2008. Conform
PLOZIVĂ (MOP)
agenţiei Russian Press, la data de 30 ianuarie
2007, Venezuela era interesată de achiziţiona- Concepţia unei astfel de bombe a înce-
rea sistemelor TOR-M1, la un cost estimativ de put în cel de-al doilea război mondial., când în
290 milioane de dolari. Venezuela urmează să 1943 a fost realizată bomba
deţină sisteme interoperabile cu radare noi şi “Tallboy” (aprox.5,5 tone), iar în 1945 varianta
cu avioane de luptă aduse recent din China şi Grand Slam (aprox.10 tone), folosite în acţiuni
Rusia. asupra digurilor şi tunelurilor. Cel mai mare
succes, în al doilea război mondial, cu acest fel
TOR-M1 poate descoperi şi urmări un
de muniţie a, fost scufundarea cuirasatului ger-
număr de până la 48 de ţinte (suprafaţa efecti-
man Tirpitz la 12 noiembrie 1944.
vă de reflexie fiind de minimum 0,1 m²), la o
distanţă maximă de 25 km şi poate angaja si- MOP şi bombele de lovire directă a ţintelor
639

NOI SISTEME DE ARME
fortificate au fost dezvoltate sub diferite varian- Procesul de neutralizare include găsirea
te în ultimii 15-20 de ani (BLU-113, Big BLU, şi identificarea instalaţiei, descrierea funcţiilor
GBU-28, GBU-31) de către firmele Boeing şi a planului fizic, determinarea vulnerabilităţi-
(uzinele Phantom) şi Northrop Grumman din lor la armele aflate în dotare, planificarea unui
SUA. atac, aplicarea forţei, evaluarea pagubelor şi în
caz de necesitate reprimarea eforturilor de re-
punere în funcţiune şi repetarea atacului. MOP
reprezintă o creştere de 10 ori a capacităţii de
nimicire şi o putere de penetrare îmbunătăţită
faţă de armele aflate în dotare.
Pentru creşterea preciziei la ţintă se folo-
seşte sistemul de navigaţie inerţială GPS -
pentru dirijare în condiţii de vizibilitate redusă,
dublat de sistemul GPS diferenţial. Focosul
este penetrant, cu detonator electronic şi acce-
lerometru ce permite controlul detonării prin
calcularea straturilor, a distantei sau a timpului.
Accelerometrul înregistrează suprasarcina la
care este supusă bomba ca urmare a
decelerării pe măsură ce penetrează ţinta. De-
tonatorul poate face diferenţa între pământ,
În urma acţiunilor din Afganistan, ca ur-
mare a apariţiei necesităţii anihilării forţelor
talibane care foloseau frecvent peşteri şi tune-
luri a apărut şi mai pregnantă necesitatea ori-
entării cercetării şi producţiei militare pentru
perfecţionarea acestui tip de muniţie.
În februarie 2004 acest proiect a intrat în
atenţia grupului de experţi SUA care studiau
“Viitoarele Forţe Ofensive Strategice” SUA,
pentru următorii 30 de ani, care a recomandat
dezvoltarea unui concept avansat de muniţie
puternic penetrantă lansată de un bombardier,
pentru distrugerea unor lucrări complexe puter-
nic fortificate şi aflate la mare adâncime. Bombardier B-2
MOP în curs de încărcare beton, stânca şi aer.

Câteva caracteristici tehnice:
Greutate totală: 13.600 Kg
Greutatea încărcăturii explozive: 2.700 kg
Lungime: 6 m
Control: ampenaj de mică anvergură şi coadă
tip grilaj
Penetrare: 40 m rocă de duritate medie, 20 m
beton armat de 450 kg/cm2 şi 8 m beton ar-
mat de aprox. 1.000 kg/cm2.
MOP poate fi folosită cu bombardierele de tipul
B-52 şi B-2
Este foarte posibil ca în anul 2006 să se
640

NOI SISTEME DE ARME
fi încheiat testarea graduală a capacităţii de Până în anul 2015 se estimează că armata va
penetrare şi distrugere, iar pentru 2007 este fi dotată cu câteva zeci de elicoptere de tipul
preconizată demonstrarea completă a Ka-50 şi Ka-52.
perforanţelor împotriva unor ţinte reale. Este un elicopter de luptă de înaltă per-
formanţă, putând opera pe timp de zi şi noap-
te. Dispune de un blindaj puternic şi are o ma-
re putere de foc, putând ataca ţinte aeriene şi
tancuri .
Versiunea pentru lupta de noapte, Ka-
50N, a fost proiectată de Kamov, dispunând de
echipament de vedere cu imagine termică,
termoviziune de zi, telemetru cu laser, iar în
GBU-28 colaborare cu Israeli Aircraft Industries (IAI)
produce versiunea Ka-50-2 Erdogan compati-
bilă cu echipamentele/armamentul NATO şi cu
o cabină de zbor cu echipament israelian.
Armament:
O combinaţie de armament cu o greu-
tate maximă de doua tone poate fi selectată in
funcţie de misiune, putând fi incluse rachete
antitanc, proiectile reactive aeriene nedirijate
de calibru diferit, rachete aer-aer, tunuri, bom-
be şi alte arme.
Elicopterul are ampenaj de dimensiune
mică fixat la nivel mediu, cu patru puncte de
acroşare şi baterii de contramăsuri la vârful
aripilor. Până la douăsprezece rachete antitanc
supersonice Vikhr pot fi montate în calele
RECHINUL NEGRU (bateriile) externe ale elicopterului situate sub
aripi. Pentru rachetele dirijate prin laser Vikhr
Elicopterul de luptă Ka-50 supranumit
este specificată o rată de lovire a ţintei apropi-
“Rechinul Negru” este produs de Kamov
ată de 100% în cazul unui tanc aflat la o dis-
Helicopters JSC, nume de cod NATO Hokum
tanţă de până la 8 km şi o capacitate de pene-
A şi Hokum B.
trare a tuturor tipurilor de blindaj, inclusiv a
Elicopterul a intrat în serviciul Forţelor
blindajului activ cu o grosime de până la 900
armate ruse în anul 1995, iar în anul 1998 pro-
mm.
ducţia a fost întreruptă când, ministrul apărării,
Ka-50 este dotat cu un tun 2A42 de 30
din cauza unor probleme de ordin financiar a
mm cu foc rapid, cu o plajă nelimitată a azimu-
suspendat comenzile.
tului şi elevaţiei, putând fi folosit împotriva ţin-
Recent, cu ocazia unei vizite oficiale în
telor aeriene şi de la sol. Tunul are unitate de
regiunea Primorje (Extremul Orient rus)
foc cu 460 proiectile de două tipuri: proiectile
viceprim-ministrul Serghei Ivanov, a declarat
incendiare cu fragmentaţie şi explozive şi pro-
că „elicopterele Rechinii Negri vor intra, în pri-
iectile penetrante. Pilotul selectează tipul de
mul rând, în serviciul Forţelor armate ruse, cu
muniţie în zbor. Proiectilele au o greutate de
scopul de a spori siguranţa noastră naţională”.
0,39 kg fiecare, viteza de ieşire de 980 m/s şi o
Potrivit noilor declaraţii ale lui Ivanov,
rază de până la 4 km. Tunul are o acurateţe
pentru 2007-2008 este prevăzută reluarea pro-
unghiulară de foc de doi până la patru mrad
cesului de fabricaţie la Arseniovo, una dintre
(milliradian).
cele mai importante uzine de armament din
Primorje.
Pentru început se vor fabrica patru
exemplare, care vor intra imediat în dotare.
641

NOI SISTEME DE ARME
Iată câteva date tehnice: Program de dezvoltare a forţelor navale bri-
Dimensiuni tanice
diametrul rotorului principal 14,5 metri Nicolae PERHAIŢĂ
lungime cu rotoarele în rotire 15,9 metri
înalţime totală 4,9 metri Într-un moment în care alte categorii de
greutate (gol) 7.692 kg forţe armate britanice se confruntă cu dificultăţi
greutate normală la decolare 9.800 kg financiare, forţele navale ale Regatului Unit
greutate maximă la decolare 10.800 kg planifică realizarea a două portavioane al căror
greutatea muniţiei 610 kg cost total se ridică la 100 miliarde lire sterline.
greutatea maximă a încărcă- Acest plan a generat deja o controversă între
1.811 kg
turii de luptă
tabăra care susţine proiectul celor două porta-
Motoare-2 -TV3-117vma 2 x 2.200 CP
tren de aterizare escamotabil vioane şi cea care susţine inutilitatea lui, în po-
tren de aterizare fida măsurilor luate de Guvernul britanic de a
de tip triciclu cu roată de bot
Performanţe preveni scurgerile de informaţii pe această te-
viteza maximă în zbor ori-
310 km/h
mă către public.
zontal Anunţată încă din 1998, intenţia Guver-
viteza de coborâre 390 km/h nului britanic era de a dota forţele navale cu 2
viteza de croazieră 270 km/h portavioane cu un deplasament de 60.000 to-
Plafon de zbor planat 4.000 metri ne, denumite HMS Queen Elizabeth II şi HMS
plafon de serviciu 5.500 metri Prince of Wales, termenul de dare în exploata-
viteza ascensională la 2.500 re fiind estimat pentru 2020. Construcţia celor
10 m/s;
m
raza de acţiune (zbor) cu două portavioane urma să fie realizată de un
460 km consorţiu condus de firmele BAE şi Thales UK.
greutate normală la decolare
distanţa de zbor 1.160 km Costurile realizării celor două portavioa-
Rubrică de: Cornel VAIDA ne includ: 7,6 miliarde lire sterline – corpurile
navelor; 24 milioane lire sterline – un avion
american F-35 Joint Strike; celelalte sisteme
de luptă, echipamentele radar si de comunicaţii
încă nu au fost proiectate.
În argumentarea necesităţii acestor
portavioane, Marina britanică susţine că are
nevoie de noi mijloace care să menţină credibi-
litatea puterii militare britanice într-o eră a răz-
boiului “expediţionar”. Din partea contractorilor,
BAE declară fără reţinere că are nevoie de
această comandă pentru a mai rămâne în afa-
ceri cu construcţiile de nave, deşi la momentul
realizării corpului navelor va trebui să angajeze
sudori din Polonia sau alte ţări est-europene.
Costurile acestui proiect, care depă-
şesc cu mult costurile estimate pentru înlocui-
rea arsenalului de rachete balistice Trident cu
noi submarine, rachete şi sisteme de lansare
(circa 25 miliarde lire sterline), au găsit critici
chiar şi în Marina Regală, unde s-au pus între-
bări referitoare la posibilitatea reală de a co-
manda şi de a întreţine un portavion de ase-
menea dimensiuni, care va avea un echipaj de
mai mult de 3.000 marinari şi aviatori.
Dacă obiecţiile de mai sus pot fi argu-
mentate într-un fel sau altul de politicieni şi de
642

NOI SISTEME DE ARME
complexul industrial britanic, întrebarea dacă
astfel de portavioane sunt eficiente în lupta
împotriva terorismului îşi caută încă un răs-
puns.
Sursa: The First Post, 3 mai 2007
643

NOI SISTEME DE ARME
Preocupările Rusiei pentru modernizarea
rachetelor balistice. Racheta TOPOL-M.
Dr. Octavian Dumitrescu
“Rusia are motive să readucă rachetele
cu bătaie medie şi mică în propriul arsenal” a
spus Şeful Statului major General, conform
articolului “Prin ce răspunde Rusia la scutul
antirachetă american” semnat de N. Horunjii în
Izvestia, varianta digitală din 17 aprilie 2007.
De fapt problema este alta. Federaţia
Rusă are acest tip de rachete în depozite, cu
Rachetă TOPOL -M în deplasare
perfecţionări aduse în timp, chiar atunci când
aşa zisul pericol al scutului antirachetă ameri- terea rachetei din container şi iniţierea primei
can nu era prezent - şi este pregătită să le in- trepte în atmosferă.
troducă în înzestrare, dar nu
Bazele staţionare sunt prevăzute cu 10
avea un motiv. Nu demult, co-
silozuri, fiecare bază dispunând de sisteme de
mandantul trupelor ruse de ra-
comandă şi control subterane fortificate, de
chete strategice, Nicolai
securitate, aprovizionare cu energie şi sisteme
Solovţov, a afirmat că în anul
de detecţie a radiaţiilor nucleare. De aseme-
2007 armata rusă va primi şapte
nea, dispun de sisteme speciale de protecţie în
instalaţii ale unui complex de
caz de atac nuclear şi sisteme antirachetă.
rachete din noua generaţie -
Sunt construite pentru a rezista unor lovituri
TOPOL-M (SS-X-27). Rusia tes-
directe executate cu mijloace convenţionale de
tează o nouă încărcătură de
mare precizie. Pentru amplasare sunt folosite
combustibil, capabilă să dezvol-
facilităţile existente pentru vechile rachete R-
te o viteză supersonică şi să
36M şi UR-100N, astfel încât cele mai costisi-
evite sistemele antirachetă ame-
toare elemente ale silozurilor (sistemele de
ricane. Prevăzută în două vari-
control şi capacele de protecţie) să poată fi
ante, amplasare în silozuri, sau
refolosite, cu modificări minore.
în complex mobil (primul com-
plex de acest fel a fost finalizat Racheta este comparabilă, ca şi parametri, cu
în 2004), racheta are următoa- Minuteman -3.
rele caracteristici principale:
• Număr de trepte: 3
• Combustibil: solid
• Focoase: 1 (nuclear 550 KT,
sau 1.250 kg clasic)
• Greutate totală: 46,5 tone
• Lungime: 22,55 m
• Diametru maxim: 1,81 m
• Bătaie: 14.500 km
• Viteză: aprox. 24.000 km/oră
• Mijloc de transport: transportor pe 16 roţi
MZKT-79221, cu motor diesel de 710 CP,
complet computerizat.
Ambele versiuni de rachetă folosesc sis-
temul de “lansare la rece” (holodnîi start), o
încărcătură specială fiind folosită pentru scoa- Lansare Racheta TOPOL-M
644

NOI SISTEME DE ARME
Avionul militar “Typhoon” - Timp de urcare la 10.670 m la M1,5 =2,5 min;
Cornel VAIDA - Lungime pistă pentru decolare = 700 m;
Marea Britanie, Germania, Italia, Spania - Rulaj de decolare pentru misiuni aer-aer =
şi Franta au început studiile pentru un nou avi- 300 m;
on de luptă european în anul 1983. e. Rază de acţiune:
Societatea Eurofighter GmbH, cu sediul •misiune de atac la sol, profil hi-lo-hi, echipat
la München s-a constituit în iunie 1986 în urma cu 3 bombe ghidate laser, container iluminare
formării programului EFA, cu participarea a laser si sapte rachete aer-aer = 1389 km;
patru ţări europene (Germania, Marea Britanie,
Italia şi Spania), iar în septembrie 1987 forţele •misiune de apărare cu 3 ore patrulare = 185
aeriene ale celor 4 state au emis caietul de km;
sarcini european pentru f. Armament:
viitorul avion. −Tun de bord tip Mauser
Programul are 48 de BK-27 - Calibru 27 mm cu
subcontratori din Marea 150 proiectile;
Britanie, 32 din Germania, −Dispune de 13 puncte de
22 din Italia si 12 din Spa- acroşaj:
nia, precum si 4 din afara −Rachete aer-aer cu acţiu-
tãrilor participante (Suedia, ne în afara razei vizuale
SUA şi Franţa). (AIM-120B sau C-5; AMRA-
Pe 3 septembrie AM) MBDA Meteor;
1998 a fost anunţată oficial
−Rachete aer-aer cu rază
alocarea denumirii
scurtă de acţiune AIM-9L,
“Typhoon” pentru varianta
Sidewinder, IRIS-T şi
de export a Eurofighter.
ASRAAM;
În data de 30 iunie 2003 are loc la
Manching (Germania) ceremonia de acceptare −Rachete aer-sol AGM-65 Maverick;
a avionului în serviciul forţelor aeriene ale tãri- −Rachete aer-sol de croazieră MBDA Storm
lor participante la program, ceea ce a însemnat Shadow;
începutul carierei operaţionale a avionului. −Rachete antitanc MBDA Boeing Brimstone;
Caracteristici principale: −Rachete aer-navă AGM-84 Harpoon;
a. Dimensiuni: −Bombe ghidate laser GBU-10;16;24A/B (908
- Anvergura totală: 10,95 m; Kg);
- Alungire aripă: 2,4 m; −Bombe neghidate MK 83 (454 Kg);
- Lungime totală: 15,96 m; −Bombe cu fragmentare B-755;
- Înălţime totală: 5,28 m; −Container Taurus KEPD-350 cu dispersare de
b. Suprafeţe: submuniţii;
- Suprafaţa portantă aripi: 50,0 mp; −Rachete antiradiolocaţie ALARM;
- Suprafaţa ampenajelor: 2,40 mp; −Rezervoare suplimentare de 1000-2000 l;
c.Greutate: −Container pentru iluminare laser Rafael
Litening II;
- gol (echipat) = 11.150 Kg;
−Container de recunoaştere.
- combustibil intern = 4.500 Kg;
Sunt contractate, până in prezent, 710 aparate,
- acroşaje = 6.500-7.500 Kg;
printre principalii cumpărători fiind Marea
- Masa maximã de decolare = 23.500 Kg; Britanie (232), Germania (180), Italia (121),
d. Performanţe: Spania (87), Arabia Saudită (72).
- Viteza în zbor orizontal = 2 M;
645

NOI SISTEME DE ARME
Tancul T-80U-M1 Bars calibru de 125 mm (tip 2A46M-4), stabilizat în
ambele planuri.
Cornel VAIDA
Sistemul modern de conducere a
Tancul T-80, intrat în înzestrarea trupe-
focului, denumit 1A45, este compus dintr-un
lor terestre ruseşti în 1976, a fost fabricat de
telemetru laser, senzor de vânt, indicatoare de
către Uzina de Construcţii Maşini Transport
viteză a tancului şi a ţintei, un senzor de ruliu,
Omsk. Potrivit lui Igor Sergeyev, Ministrul Apă-
muniţie şi indicatori pentru măsurarea
rării în Federaţia Rusă, tancurile T-80U sunt
temperaturii mediului înconjurător, precum şi
folosite în prezent de cele mai capabile unităţi
un computer balistic pentru calcularea
de elită ale Forţelor Terestre Ruseşti.
traiectoriei. Împreună cu mecanismul unic de
Acest tanc are un potenţial considerabil schimbare a vitezelor, care asigură mişcarea
pentru îmbunătăţiri ulterioare, prevăzute încă lină a vehicolului, acest sistem de control al
din stadiul de proiectare; cerinţa conceptuală focului permite echipajului să execute focul din
de mărire a capacităţii de luptă şi de mişcare, la viteze de până la 35 km/oră,
mentenanţă au condus aşadar la moderniza- îndreptând turela tancului în orice direcţie. Cu
rea întregii familii de tancuri de acest tip. privire la acest aspect, tancurile T-80 nu au
rival.
În luptă, focul este controlat de
către un ochitor, dar mecanismul de ochire şi
fixare a ţintei permite comandantului să
stabilească ţinta prioritară, să o ochească
independent de trăgător şi, după apăsarea
butonului Indicarea Ţintei de pe consola de
control, să îndrepte turela în direcţia stabilită,
suprapunând linia de ochire cu ţinta, sau chiar
să preia comanda tunului (Override) şi să
angajeze ţinta.
În prezent, tancul T-80U-M1 Bars îşi Probabilitatea de lovire a unei ţinte
menţine caracteristicile de bază: armamentul blindate sau care zboară la o înălţime mică cu
principal este aranjat într-o turelă rotativă, in- o rachetă ghidată prin laser la o distanţă de
stalaţia de propulsie şi transmisie este dispusă până la 5 km este de aproape 100%. Sistemul
în spatele cutiei blindate, iar membrii echipaju- de dirijare a armelor AK119 este prevăzut cu
lui sunt plasaţi separat- comandantul şi ochito- imunitate mărită la zgomot şi este
rul stau în camera de luptă, iar mecanicul con- binecunoscut pentru uşurinţa operării şi
ductor se află într-o cameră proprie. Ca şi mentenanţei.
celelalte tancuri din familia sa, tancul T-80U- Protecţie
M1 Bars este rapid şi uşor manevrabil în orice Tancul este protejat împotriva
tip de teren. Se pretează la marşuri pe distanţe armamentului antitanc (ATGW) prin:
lungi şi poate fi îmbarcat pe orice tip de mijloc
- blindaj multistratificat;
de transport.
- protecţie a blindajului cu reactivi explozivi
Armament încorporaţi, a cutiei blindate, turelei şi a
Numeroasele cerinţe impuse tancului şorţurilor laterale, umplute cu elemente
de gama largă de ţinte cu diferite niveluri de explozive;
protecţie şi prezentând diferite grade de
- sistem de protecţie Arena;
pericol, au necesitat echiparea acestuia cu
echipament modern, permiţându-i să angajeze - sistem de contramăsuri optoelectronice.
ţinte terestre şi aeriene la o distanţă de până la
5 km.
Armamentul tancului T-80U-M1 Bars
este reprezentat de un tun cu ţeavă lisă cu
646

NOI SISTEME DE ARME
SISTEMUL DE RACHETE DE MARE Primele livrări ale unei variante unitare a
MOBILITATE (HIMARS) GMLRS, cu un focos de 81,6 kg, cu o rază de
Sistemul de rachete de artilerie de mare pană la 70 km, au fost făcute in mai 2005. In
mobilitate (HIMARS) este cel mai nou membru octombrie 2003, Lockheed Martin a încheiat un
al sistemului de rachete cu lansare multiplă contract pentru 86 rachete unitare, cu termen
(MLRS). HIMARS este un sistem de rachete de livrare în 2007.
de artilerie cu mobilitate ridicată, care măreşte Sistemul pentru forţele terestre
puterea de foc a sistemului de rachete cu lan- HIMARS este capabil sa folosească ra-
sare multiplă MLRS, dispus pe un şasiu pe roţi. cheta ghidată cu rază lungă de acţiune
HIMARS a fost dezvoltat de către compania de ATACMS (sistemul de rachete tactice pentru
rachete şi control al focului Lockheed Martin, în forţele terestre). Familia de rachete ATACMS
cadrul programului demonstrativ pentru con- include rachetele de tip Block 1, Block 1A si
ceptul de tehnologie avansată (ACTD), în Block 1A unitar. Racheta de tip Block1 trage cu
1996. 950 de submuniţii M74, anti-
In ianuarie 2007, personal si anti-echipament (AP/
Lockheed Marin a primit un alt AM), cu o bătaie care depăşeşte
contract pentru 44 de sisteme 165 km.
HIMARS, destinate forţelor te- Raza de acţiune a unei
restre americane şi 16 sisteme rachete de tip Block1A depăşeş-
pentru puşcaşii marini, cu ter- te 300 km, prin reducerea greu-
men de livrare pană in 2009. tăţii submuniţiilor şi îi adaugă un
In septembrie 2006, Emi- sistem GPS pentru ghidare. Ra-
ratele Arabe Unite au solicitat chetele Block 1A unitar, cu un
serviciului de vânzări militare focos cu ardere unică, au fost
externe (FMS) un număr de 20 de lansatoare prima dată folosite în sprijinul Operaţiunii Iraqi
HIMARS, plus muniţie incluzând tipurile 101 Freedom în martie- aprilie 2003.
ATACMS Block 1A, 101 ATACMS Block 1A “HIMARS poate lansa o întreagă familie
Unitary, 104 MLRS, 130 GMLRS şi 130 de muniţii MLRS, incluzând racheta cu rază
GMLRS unitar. mare de acţiune.”
Controlul focului Programul de dezvoltare a rachetei Block
HIMARS este deservit de un echipaj for- II, cu GPS şi sistem 13 subrachete BAT
mat din trei persoane- mecanicul conductor, (briliant anti-tanc), precum şi al rachetei Block
ochitorul şi şeful de grupă, dar sistemul com- IIA, cu şase subrachete BAT îmbunăţătite, a
puterizat de cotrol al focului îi permite unei fost anulat în februarie 2003.
echipe de doi militari sau chiar unui singur sol- HIMARS are un container cu şase rache-
dat să poată încărca şi descărca sistemul. te, modulate pe noile vehicole tactice ale forţe-
Sistemele de muniţii lor terestre (FMTV), camioane 6x6, cu o greu-
In plus faţă de sistemul standard MLRS, tate de 5 tone, asigurate de Stewart and
HIMARS este capabil să lanseze întreaga fa- Stevenson, Texas. Vehiculul HIMARS cântă-
milie de muniţie MLRS, incluzând racheta cu reşte aproximativ 109 tone, comparativ cu cele
rază mare de acţiune, racheta de exerciţiu cu mai mult de 200 tone ale lansatorului M270
rază mică de acţiune şi toate variantele ulte- pentru rachete de tip MLRS.
rioare. HIMARS are un container cu şase ra- HIMARS este transportabil într-un avion de tip
chete MLRS, sau o rachetă din sistemul de C-130, permiţând sistemului să fie mutat în
rachete tactice pentru forţele terestre zone inaccesibile pană acum pentru avioanele
(ATACMS). de tip C-141 şi C-5, necesare pentru a
In aprilie 2004, sistemul HIMARS a testat transporta lansatorul M270.
cu succes noua rachetă ghidată GMLRS cu Cornel VAIDA
rază mare de acţiune, mai mult decât 70 km.
647

NOI SISTEME DE ARME
Bombardierul strategic Tu-95- denumirea fuselajului, avionul este dotat cu un dispozitiv
NATO: “Bear” (Ursul) fix de alimentare in aer.
Echipaj: 10 militari În replică la programul Statelor Unite
Intrat în serviciu în 1956 pentru echiparea bombardierelor strategice cu
Dimensiuni şi greutate rachete de croazieră lansate în aer B-52
Lungime: 50.1 m “Stratofortress” (Fortăreaţa Aerului), în Uniu-
Circumferinţa aripilor: 49.1 m nea Sovietică, între anii 1981 si 1984, a intrat
Inălţime: 13.3 m în serviciu varianta îmbunătăţită a Tu-95MS,
Greutate (gol): 91.8 t cunoscută drept “Bear-H”, care este dotat cu
Încărcătura maximă la decolare 185 t de rachete de croazieră. Acest model avea o
Motoare formă mai bună a aripilor, un ampenaj nou,
Motoare: 4 motoare cu elice turbo NK-12MP echipament electronic absolut nou şi sisteme
Tracţiune:4 x 15 000 kg de contramăsuri electronice mai performante.
Viteza maximă: 910 - 925 km/h Totuşi, cea mai importantă îmbunătăţire a ae-
Viteza de croazieră:710 km/h ronavei Tu-95SM “Bear-H” este armamentul
Plafon de zbor: 12 000 - 17 000 m său. S-au mai construit două subvariante ale
Autonomie: 12 500 km lui “Bear-H”, Tu-95MS16 "Bear-H16", care
Raza de acţiune: 6 400 km transporta 16 rachete cu rază lungă de acţiu-
Armament ne, lansate în aer, de tip Kh-55 (şase interne şi
Tunuri de aviaţie: 2 tunuri de tip GSh-23 cu 10 externe), precum şi numeroase aeronave
încărcare automată de tip Tu-95MS6 "Bear-H6".
Rachete: 6 rachete de croazieră de tip Kh-15
Aeronava Tu-95 a devenit o bază pen-
sau Kh-55
tru sistemul de avertizare şi control aeropurtat,
Bombe: pană la 25 t (în locul rachetelor)
completat cu complexul electronic “Liana”.
Acest avion a fost destinat pentru detectarea
În anii 1950, biroul de proiectare al uzi-
ţintelor aeriene la altitudine medie şi mare. O
nelor A.N. Tupolev a început să lucreze la
altă aeronavă proiectată pornind de la Tu-95
bombardierul strategic din cadrul programului
este Tu-142 “Bear-F”, destinată iniţial în lupta
de zbor intercontinental. În 1952, acest avion,
anti-submarină şi având variate roluri în spriji-
denumit Tu-95, a zburat pentru prima dată. In
nul forţelor navale. Tu-142 MR “Bear J” este o
1985, avionul a intrat în dotarea regimentelor
platformă de comandă pentru releele folosite în
de aviaţie cu rază lungă de acţiune, ale forţelor
comunicarea cu submarinele blindate, cu ra-
aeriene sovietice. Aeronava Tu-95 a fost denu-
chete nucleare.
mită “Bear” (Ursul) în ţările NATO şi rămâne o
componentă importantă a for-
ţelor aeriene ruse.
Principalele caracteris-
tici ale noii aeronave sunt mo-
toarele cu elice turbo, folosite
pentru avioane din această
clasă. Motoarele de tip NK-
12M, proiectate de către N.D.
Kuznetsov, au fost completate
cu un reductor diferenţial, care
poate roti două perechi de eli-
ce în sens opus. Un astfel de
motor necesită un consum
destul de scăzut de combusti-
bil. Acest motor părea sa fie de
10 ori mai economic decât orice alt motor de
bombardier din lume. În partea din faţă a
648

NOI SISTEME DE ARME
Bombardierul TU-160 BlackJack Aeronava este executată sub schemă

integrată, cu interfaţă netedă a aripilor şi
Greutate (tone): 275 fuselajului. Aripile cu geometrie variabilă asigu-
ră zborul în poziţii diferite, păstrând performan-
Greutatea incărcăturii de luptă (tone):
ţele foarte bune la viteză supersonică şi subso-
9,000/40,000
nică.
Viteza (km/h): 1,100/2,230 Tu-160 poate fi folosit nu numai ca ex-
Dimensiuni (m): 35,6/55,7 x 54,1 x 13,1 celent bombardier, dar poate transporta şi ra-
Plafonul de zbor (m): 18,000 chete de tip “Burlak” în spaţiu. Multifuncţionalul
bombardier strategic Tu-160 este unanim eva-
Raza de acţiune (km): 10,500/14,600
luat de către experţi ca şi avionul cel mai com-
Motoare: 4 de tip DRTD-NK32, 4 x 25,500 kg plex din lume.
Greutatea combustibilului (kg): 148,000 Cornel VAIDA
Echipaj: 4 militari
Lungimea pistei de asfalt (m): 3,050
Armament:
Rachete: 24 de tip AA Kh-15;12 de tip AS Kh-
55 (croaziera strategică)
Sistemul de rachete S-400 Triumph
Altele: bombe aeriene (40 tone) Cornel VAIDA
La începutul anilor 1970, în replică la Principalul creator al sistemului
programul Statelor Unite pentru crearea bom-
bardierului supersonic strategic A-1A, în Uniu-
nea Sovietică s-a desfăşurat o competiţie de
proiecte pentru un bombardier strategic
multifuncţional cu aripi cu geometrie variabilă;
aceasta a fost câştigată de Uzinele Myasishev,
însă comanda a fost transmisă mai puternice-
lor uzine Tupolev.
Tu-160 este cel mai mare bombardier
fabricat vreodată în Uniunea Sovietică sau pe
plan mondial.
649

NOI SISTEME DE ARME
Triumph este Biroul Central de Proiectări mul sistem din ţară şi, probabil, din lume, care
Almaz, iar potrivit lui Alexander Lemansky, poate folosi selectiv din mai multe tipuri de ra-
designerul principal, testele făcute de producă- chete sol-aer mai vechi şi mai noi.
torul acestui sistem de rachete de apărare ae- “Rachetele cu rază lungă”, spune
riană de nouă generaţie, Vladimir Svetlov, “nu au adver-
au demonstrat că acesta sar analog”. Celelalte rachete,
posedă calităti şi perfor- de tip 9M96, au competitori
manţe considerabile în ce- străini, cum ar fi rachetele
ea ce priveste angajarea americane avansate pentru
eficientă a mai multor ţinte sistemul PAC-3 Patriot, însă le
decât în cazul sistemelor depăşesc pe acestea din urmă
de generaţie precedentă. de aproximativ două ori, în ce
Sistemul S-400 va priveşte eficienţa generală, ca
angaja ţinte aeriene pre- şi pe Aster-urile franţuzeşti.
zente şi viitoare, avioane Cele două versiuni ale rache-
tactice şi strategice, rachetelor cu rază medie 9M96
te de croazieră (9M96E si 9M96E2), au fost
Tomahawk, precum şi alte discutate în detaliu in numărul
tipuri de rachete, din martie/aprilie 1999 al revis-
incluzându-le pe cele cu tei Military Parade. Cât priveş-
precizie dirijată şi avioane- te rachetele cu rază lungă, ca-
le AWACS, pe raze de pâ- pabile să angajeze ţinte varia-
nă la 400 km. De aseme- te, la distanţe de până la 400
nea, poate detecta avioa- km, putem spune ca ele sunt
ne invizibile şi alte ţinte la disponibile şi gata pentru
toate altitudinile în care trialuri.
sunt angajate în luptă şi în Sistemul de apărare aeriană Triumph
raza lor maximă de acţiune. mai poate folosi rachetele de tip 48N6E, ale
Comandantul Forţelor Aeriene, genera- sistemului S-300PMU-1, precum şi rachetele
lul Anatoli Kornukov, caracterizează sistemul de tip 48N6E2, ale sistemului S-300-PMU-1
de apărare aeriană Triumph ca fiind un sistem Favorit, ambele tipuri fiind testate cu succes la
de a patra generaţie, cu un viitor strălucit, trageri.
deoarece componentele sale sunt bazate pe
cea mai avansată tehnologie în domeniul radi-
olocaţiei, a fabricării de rachete, a
microcircuitelor şi computerelor.
Lucrările pentru dezvoltarea sistemului Tancul Merkava Mk.4
de rachete de apărare aeriană S-400 reprezin-
tă o cooperare exemplară între producătorii de
armament. Pe lângă Biroul Central de Proiec-
tări Almaz, au mai lucrat şi alte întreprinderi
importante din industria rusă de apărare, cum
ar fi Biroul de Proiectări pentru Construcţia de
Maşini Fakel, Institutul de Cercetări pentru In-
strumente de Măsură din Novosibirsk, Biroul
de Proiectare pentru Construcţia de Maşini
Speciale din Sankt Petersburg şi multe altele.
Vladimir Svetlov, Seful Biroului Fakel,
cel mai important proiectant al sistemelor de
rachete S-400, subliniază că Triumful este pri-
650

NOI SISTEME DE ARME
A intrat în serviciu: 2004; luptă. Mai mult, spaţiul intern poate fi folosit
pentru a transporta până la 8 militari, în afara
echipajului, cu o încărcătură de luptă redusă.
În acest fel, tancul poate funcţiona ca şi vehicol
combatant de infanterie, foarte bine blindat.
Altă caracteristică unică este sistemul
de blidare cu plăci care pot fi înlocuite cu uşu-
rinţă, în cazul unei avarii.
Tancul Merkava Mk.4 are un tun îmbu-
nătăţit, cu ţeavă lisă de 120 milimetri, proiectat
de Industria Militară Israeliană. Acest tun poate
folosi muniţie de mare putere, incluzând pro-
iectilele de penetrare avansată şi teleghidate.
Mai poate folosi şi un încărcător rotativ semi-
Echipaj: 4;
automat, unde muniţia este depozitată în con-
Personal ce poate fi ambarcat: 8
tainere de protecţie. Există o gamă largă de
Dimensiuni şi greutate: Greutate totală cu
muniţie pentru acest tanc; mai mult, tunul cu
echipament de luptă: 65 t; Lungime totală:
ţeavă lisă al tancului Merkava este compatibil
9.040 mm; Lăţime: 3.720 mm; Înălţime: 2.660
cu orice muniţie produsă în Franţa, Germania
mm
sau SUA, de 120 milimetri.
Armament: Tun principal: 120-mm tun cu ţea-
vă lisă; Mitraliere:2 x 7,62-mm; Altele: aruncă- Armamentul secundar constă în 2 mi-
tor de 60-mm traliere de 7,62 milimetri şi un aruncător de 60
Încărcătură de luptă: Tun principal: 48 proiec- milimetri, operat din interior. Acest aruncător
tile poate trage proiectile explozive şi luminoase şi
Mobilitate: Motor: V-12 diesel; Puterea motoare o bătaia maximă de 2,7 kilometri.
rului: 1.500 CP; Viteza maximă pe carosabil: Noul tanc Merkava 4 deţine un sistem
60 km/h; Autonomie pe carosabil: 500 km avansat de identificare a ameninţărilor şi aver-
Noul tanc Merkava 4 este puţin mai tizare, pentru a se auto-proteja de atacurile
mare decât anteriorul Merkava 3. Acest nou inamice.
tanc de luptă se află printre cele mai avansate Tancul are un motor diesel V-12, de
şi bine protejate vehicole de luptă din lume. În 1500 CP. Deşi greutatea este mai mare, pute-
comparaţie cu predecesorii săi, Mark 4 este rea motorului s-a mărit semnificativ, de la cei
superior din punct de vedere al protecţiei, pute- 1200 CP ai lui Merkava Mk.3. Un rezervor de
rii de foc şi sistemelor electronice. combustibil este poziţionat lângă motor, în par-
Tancul Merkava Mk.4 a intrat în pro- tea din faţă a cabinei, iar celelalte două sunt în
ducţie în serie în 2001, primele vehicole au fost spate.
livrate în 2003, iar acestea au devenit operaţio- Cornel VAIDA
nale până în 2004. Capacitatea de producţia PACEA RECE ESTE MAI PERICULOASĂ
programată este de 50-70 tancuri pe an. Se
vor putea produce un total de 400 vehicole,
însă aceasta cifră poate fi redusă de constrân-
gerile bugetare. Tancul nu este exportat, însă
unele componente şi sisteme sunt ofertate şi
altor ţări.
Tancul Mark 4 a fost proiectat cu inten-
ţia principală de a oferi cât mai multă protecţie
posibilă echipajului. Are un design neobişnuit,
cu un motor blindat, poziţionat în partea din
faţă a cabinei. Astfel, membrii echipajului pot
părăsi vehicolul prin spate, în cazul avarierii în DECÂT
651

NOI SISTEME DE ARME
Avionul de luptă SU-30 K aeriană şi raza de acţiune operativă a avionu-
lui.
Separarea funcţiilor de control al armelor şi
cea de pilotaj, uşurează munca echipajului şi,
în consecinţă, asigură performanţe de necon-
testat în misiunea de luptă.
Echipamentul din avion include un sistem
radar de control al focului şi supraveghere, ală-
turi de un complex optronic de control al focu-
lui, integrat în sistemul de control al armamen-
tului; acesta detectează şi dirijează rachetele
aer-aer şi descoperă simultan zece ţinte aerie-
ne, pe o distanţa de până la 100 de kilometri şi
angajează două ţinte, pe o distanţă de până la
65 de kilometri;
SU-30 K
Avionul Su-30K dispune de o gamă largă
de armament aerian:
Greutate (tone): 24,8 - 30,4
- de la 50, până la 500 de kilograme de bombe
Viteză (km/h): 2.450 aeriene;
Dimensiuni (m): 14,7 x 21,9 x 5,9 - rachete aer-aer, de tip R-27R1, R-27T1, R-
Altitudine (m): 17.500 73E.
Rază de acţiune (km): 3.000 De asemenea, avionul este înarmat cu o
Motoare: 2 DTRD- AL31-F2, 2 x 12.500 kg mitralieră automată rapidă, încorporată, de tip
GSh-301, cu o încărcătură de 150 de cartuşe.
Echipaj: 1
Foarte bunele performanţele de zbor şi cele
Armament:
tehnice ale avionului, capacitatea sa de a se
Rachete: AA R-27R1/27T1; AA R-73E- 10 angaja în lupte aeriene, de a distruge ţinte te-
Artilerie: 30 mm DP GSh-301 restre şi marine, precum şi manevrabilitatea şi
Altele: bombe capacitatea de transport, echipamentul şi ar-
Conform specialiştilor, Su-30K, avion mamentul, toate determină eficienţa foarte ma-
de luptă de a patra generaţie, este unul dintre re a avionului de luptă Su-30K, conferindu-i
cele mai bune avioane de acest fel din lume. oportunităţi de vânzare excelente pe piaţa in-
Proiectat la Uzinele Suhoi, avionul este desti- ternaţională de aeronave.
nat împotriva avioanelor transportoare de ra- Cornel VAIDA
chete de croazieră şi altor ţinte aeriene, ca şi
pentru a bombarda ţinte terestre pe timp de zi
şi pe timp de noapte, în condiţii climatice VFR
şi IFR, în condiţii de bruiaj activ şi pasiv, ope-
rând singur sau în grup şi putând fi folosit şi ca
avion de instrucţie. Datorita formei aerodinami-
ce integrate, motoarelor puternice, avionul Su-
30K deţine un grad ridicat de manevrabilitate,
spaţiu şi timp de viraj foarte scurt, viteză mare
de rulaj pe pistă, toate acestea asigurându-i
eficienţă în luptă şi rapiditate în lansarea ata-
curilor împotriva ţintelor de mare altitudine şi
mare viteză.
Posibilitatea de alimentare în zbor îm-
SU-30 MK2
bunătăţeşte considerabil timpul de patrulare
652

NOI SISTEME DE ARME
Avionul de luptă F-22 “Raptor” contract cu grupul "Lockheed-Boeing-General
Dynamics". In 1990 a fost testată prima varian-
tă, denumită YF-22. In aprilie 1992, F-22 era
câştigătorul competiţiei între avioanele tactice
de luptă. Primul zbor a avut loc în mai 1997.
Pentru a-i conferi lui F-22 o vizibilitate
scăzută pe radar, s-au folosit aeronave- tester
fabricate după tehnologii avansate, niciodată
utilizate până atunci în cazul testerelor.
Principalele diferenţe dintre YF-22 şi
adevăratul F-22 “Raptor” au fost dimensiunile
puţin mai mici şi partea în care se retractează
roata din faţă. Mai sunt mici diferenţe în contro-
lul eleroanelor şi la frâna de zbor.
F-22 are următoarele caracteristici: vizi-
bilitatea scăzută pe radar, viteza de croazieră
•Echipaj 1
rapidă, echipament electronic integrat, mane-
•Intrat în serviciu în 2000 vrabilitate, eficienţa în nimicirea ţintei şi
Dimensiuni si greutate: mentenanţa uşoară, iar acestea sunt folosite
Lungime 18,9 m; Circumferinţa aripilor 13,5 m; pentru a ieşi victorios din viitoarele lupte aerie-
Inălţime 5,9 m; Greutate 28 t ne.
Motoare: 2 x Pratt-Whitney turbine F119-PW- Vitalitatea în luptă a aeronavelor
100; Tracţiune 15855 kgs; “Raptor” este mult mai mare decât a celor de
•Altitudine 19,8 km; tip F-15. Comparaţia dintre cele două tipuri de
•Viteza maximă 2655/h; aeronave, incluzând cele mai moderne rachete
şi potenţiale aeronave de luptă inamice care
•Autonomie 3704 km pot apărea până în 2008, arată că pierderile la
Armament: F-15 sunt în proporţie de 20 la 1, în favoarea
Mitralieră rotativă, cu şase încărcătoare de 20 lui F-22.
mm, tip M61A2; In comparaţie cu alte aeronave de luptă
Rachete 4 x AIM-9 "Sidewinder", AIM-7 americane, F-22 “Raptor” are multe avantaje şi
"Sparrow", 4 x AIM-120 este mult mai eficient.
Avionul F-22 "Raptor", supranumit In concluzie, F-22 “Raptor” este unul
“Fulgerul”, este un avion de luptă de nouă ge- dintre cele mai bune avioane de luptă din lu-
neraţie, ale cărui principale capacităţi sunt ace- me, cel puţin pentru următorii 10 ani, graţie
lea de a vedea inamicul primul, de a deschide celui mai modern sistem radio electronic şi a
focul primul şi de a nimici ţinta primul. A fost
proiectat să străpungă apărarea aeriană inami-
că şi să preia controlul. F-22 "Raptor" a intrat
în serviciu în Forţele Aeriene americane în
2000 şi va fi principalul avion de luptă al aces-
tora pentru cel puţin un deceniu.
Perspectiva rapidă a creşterii numărului
de rachete sol-aer şi aer-aer, precum şi capa-
cităţile tehnice sporite ale forţelor aeriene din
diferite state ale lumii, au determinat necesita-
tea pentru un avion de luptă ca F-22.
Crearea acestui avion a demarat in
1986, când armata americană a încheiat un
653

NOI SISTEME DE ARME
Sistemul “Centurion Land-based Phalanx zare în banda Ku, Doppler monopuls.
Weapon Sistem” (LPWS) Cel mai recent produs este mai compact,
mai sigur şi mai ieftin decât precedentele reali-
Sistemul vizează protecţia şi siguranţa zări şi este instalat pe autovehicule de mare
bazelor militate SUA şi NATO din Irak şi Afga- putere şi capacitate de trecere tip HEMMT.
nistan împotriva mijloacelor de atac cu rază Sistemul “ Centurion LPWS” este versiu-
scurtă de acţiune, fiind produs de firma nea pentru uscat a sistemului naval “Phalanx 1
Raytheon. B CIWS”.
Este con- Pentru Ori-
ceput în vederea entul Mijlociu,
apărării antiaeri- platformele
ene împotriva LPWS (în greuta-
rachetelor şi mu- te de 24 de tone)
niţiilor de artile- sunt instalate pe
rie. Rachetele şi camioane, produ-
grenadele reacti- se de Fontaine
ve antitanc lan- Military Product
sate de la dis- şi mai cuprind un
tanţe mici nu pot generator, insta-
fi angajate de laţia de răcire şi
sistem, cu toate staţia de suprave-
acestea gradul ghere a tragerii,
de reuşită a pro- acestea fiind
tecţiei atinge nivelul de 95%. transportate sau tractate.
Acest sistem “Centurion LPWS” are la Cornel VAIDA
bază tunul automat cu şase ţevi, calibru
20mm., tip M61A1 Gatling, cu unghi de tragere
vertical între – 250şi +850, o viteză de 2 radi- Antena de căutare
ani / secundă, cadenţa de tragere de 3000-
4500 lovituri/minut, selectabilă. Tunul poate Stabilizator FLIR
folosi muniţie explozivă şi incendiară, proiecti-
lul având o viteză de peste 1.100m/s la gura
ţevii. Muniţia este astfel concepută încât să se Antena de localizare Cameră TV
autodistrugă dacă nu a lovit ţinta, ceea ce asi-
gură evitarea pierderilor colaterale în zonele Ţevi optimizate
urbane, unde este utilizat sistemul. Experimen-
tările efectuate au scos în evidenţă faptul că
reziduurile loviturilor autodistruse nu sunt peri-
culoase. Capacitatea benzii este de 1.500 lovi-
turi.
Căutarea ţintelor este efectuată de două
radare care după găsirea ţintei asigură urmări-
rea şi angajarea acesteia în regim automat sau
la comandă, ţintele fiind proiectile de artilerie,
bombe de aruncător, rachete, dar şi avioane
sau elicoptere, evaluându-le în funcţie de gra-
dul de periculozitate. Căutarea se realizează
cu senzori în infraroşu , atât ziua cât şi în con-
diţii de vizibilitate redusă. Radarul de căutare
este în banda Ku de tip digital, iar cel de locali-
654

NOI SISTEME DE ARME
Transportorul blindat Bison menţinere a păcii, pretutindeni în lume.
Este un vehicol blindat 8x8, care
oferă mobilitate impresionantă în
orice teren. Mai mult, transportorul
blindat Bison oferă mai mult spaţiu
pentru soldaţii echipaţi complet, în
comparaţie cu vechile transportoare
blindate 6x6. Echipajul său constă
din comandant şi mecanic, iar locul
comandantului este înapoia mecani-
cului-conductor, având trapă proprie
pentru mânuirea mitralierei. Bison-ul
poate să transporte până la 8 militari
cu echipament complet, care intră şi
ies din vehicol prin rampa hidraulică
aflată în spate.
Acest transportor blindat este amfi-
biu şi trece de obstacolele din apă cu o viteză
Intrat în serviciu: 1990; Echipaj: 2; Capacita-
maximă de 10km/oră, învârtindu-şi roţile.
te transport personal: 8;
Dimensiuni şi greutate: Transportorul Bison e dotat cu o mitrali-
eră de 7,62 mm, situată deasupra comandan-
Greutate totală cu echipament de luptă: 12 to-
tului şi aruncătoare de grenade fumigene pen-
ne; Lungime totală: 6500 mm; Lungimea şasiu-
tru camuflaj.
lui: 6500 mm; Înălţime: 2200 mm
Transportorul blindat Bison are mai
Armament multe variante, care au fost utilizate în servicii
Mitraliere: 1 x 7.62-mm ca ambulanţă, războiul electronic, echipa mobi-
Unitatea de foc pentru mitralieră este de lă de reparaţii, întreţinere şi recuperare, pre-
2.000 cartuşe cum şi de recunoaştere.
Mobilitate Cele mai noi transportoare Bison au
fost îmbunătăţite cu motoare mai bune, bare
Motor turbo Detroit Diesel 6V53T; Puterea mo-
mai rezistente, aer condiţionat şi protecţie NBC
torului: 275 cp; Viteza maximă pe carosabil:
mai performantă şi sunt programate să fie li-
100 km/h; Viteza amfibie maximă pe apă: 10
vrate până în 2008.
km/h; Autonomie de deplasare - 650 km
Cornel VAIDA
Transportorul blindat Bison
(Bizon) este un adevărat cal de
povară performant şi mândria Ca-
nadei. O variantă a familiei de
aparate Mowag Piranha, Bizonul
este un vehicol blindat cu 8 roţi.
Armata canadiană a achiziţionat
199 Bison din 1990. Iniţial, aceste
transportoare blindate erau desti-
nate unităţilor în rezervă, însă im-
presionantele lor performanţe şi
multitudinea de aplicaţii au con-
vins autorităţile să aprovizioneze
şi unităţile militare obişnuite cu
aceste vehicole. Transportoarele
canadiene Bison au fost folosite în
timpul a numeroase operaţiuni de
655

NOI SISTEME DE ARME
Avionul de luptă Su-35 condiţia fizică a pilotului. Astfel, cabina este
prevăzută cu containere în care se depozi-
tează rezerve de hrană şi apă şi un sistem
de depozitare a deşeurilor. De asemenea,
cantitatea de oxigen este mai mare. Scau-
nul ejectabil KD-36DM este amplasat cu
spatele înclinat într-un unghi de 30 grade,
ceea ce îl ajută pe pilot să reziste accelera-
ţiei aeronavei în timpul luptei. Echipamentul
de avionică al Su-35 include:
- un radar frontal Doppler de nouă genera-
ţie;
- radar retrovizor;
Greutate (tone): 25- 34 - locator optic cu funcţii combinate, infraro-
Viteză (km/h): 1400 la altitudine mică, şu şi laser;
2500 la altitudine maximă - sistem de control al armelor;
Dimensiuni (m): 14,7 x 21,9 x 5,9 - detector de ţinte amplasat în exterior;
Altitudine (m): 17800 - sistem radio de recunoaştere;
Autonomie (km): 3300/ cu o realimenta- - complex de securitate;
re. 6500 - un sistem de display integrat;
Motor: 2 DTRD- AL35F, 2 x 14800 kg - echipament de comunicaţii şi navigare.
Echipaj: 1 Pentru a penetra apărarea aeriană
Armament: inamică, avionul de luptă Su-35 poate zbu-
Rachete: AA R-27R1; RVV-AE; R27T1; ra la altitudini joase, folosindu-şi capacita-
R73; AS Kh-31A/P; Kh-29L/T; Kh-59M tea de urmărire a terenului şi de evitare a
total: 12 obstacolelor.
Artilerie: 30 mm DP GSh-301 (150 lovi- Armamentul avionului constă într-un
turi) tun, bombe aeriene, rachete dirijate şi
Altele: bombe KAB-500KR/1500KR nedirijate. În total, poate folosi peste 70 de
Su-35 este un avion de luptă multifun- versiuni de arme dirijate şi nedirijate, ceea
cţional, care combină agilitatea şi capacita- ce permite avionului să fie angajat în cele
tea ridicată de interceptare a ţintelor aerie- mai diverse tipuri de misiuni tactice.
ne care erau în mod normal atacate de avi- Avionul de luptă Su-35 şi varianta sa
onul Su-27, cu capacitatea de a ataca ţinte Su-37 au toate calităţile ce le permit să de-
terestre sau pe apă, folosind arme vină principalele avioane de luptă ale Forţe-
nedirijate, dirijate şi de mare precizie. Su- lor Aeriene ruse de la începutul secolului
35 este construit pentru a distruge avioane- XXI. Conform acordurilor de cooperare
le telecomandate, rachetele de croazieră şi semnate de Federaţia Rusă cu alte state în
alte ţinte de pe sol, pe timp de zi şi pe timp domeniul militar şi tehnologic, aceste aero-
de noapte, în orice condiţii meteorologice. nave pot de asemenea să fie vândute şi
De asemenea, avionul de luptă Su-35 va clienţilor străini.
lovi orice ţinta aeriană, inclusiv obiectele a Cornel VAIDA
căror vizibilitate este redusă, va angaja ori-
ce ţinte terestre sau pe apă, prin atacuri cu
arme diferite, inclusiv cele de mare preci-
zie.
Pentru a acoperi o arie mai mare de
angajare în luptă, avionul este dotat cu un
sistem de alimentare în timpul zborului.
Timpul de zbor al avionului poate fi extins
cu 6 până la 9 ore, şi este limitat doar de
656

NOI SISTEME DE ARME
Tancul “Abrams” M1A1/A2 liera de 12,7 mm este antiaeriană, fiind monta-
tă deasupra turelei comandantului.
Tancul este dotat cu dispozitiv L8A1de
fumizare, şase ţevi de lansare a grena-
delor fumigene de fiecare parte a ture-
lei.
Tancul este echipat cu sisteme de
protecţie nucleară, bacteriologică şi chi-
mică, măşti pentru personal şi sistem
de presurizare a interiorului pentru pre-
venirea intrării prafului radioactiv şi a
gazelor toxice. Dispune, de asemenea,
de echipamente de cercetare radiologi-
că şi chimică, sistem contra incendiilor,
etc.
Au fost construite circa 4.800 tan-
curi M1A1, iar în 1998 s-a încheiat un
Tancul modernizat M1A1 “Abrams” a contract de cooperare cu Egiptul, pentru pro-
intrat în serviciul forţelor armate americane în ducerea şi asamblarea a 555 tancuri pentru
1986, primele exemplare fiind dislocate în ca- armata egipteană, 40% din echipamente fiind
drul forţelor SUA din Germania. În 1988 a fost produse în Egipt, diferenţa importată din SUA.
introdus în blindaj, pentru Varianta M1A2 a fost produ-
mărirea puterii de protecţie, să în 315 exemplare pentru
precipitatul de uraniu. Pro- Arabia Saudită, 218 pentru
ducţia acestui tip a continuat Kuweit, 77 pentru SUA şi un
până în anul 1993, când s-a număr încă neprecizat pentru
trecut la varianta îmbunătăţi- Egipt.
tă M1A2. Principalele diferenţe
Dintre caracteristici între M1A1 şi M1A2 constau
menţionăm: în îmbunătăţiri ale sistemului
Echipaj: 4 militari de termoviziune, moderniza-
Greutate totală: 67,5 t rea sistemului de ochire la-
Armament: 1 tun de ser, a sistemului informatizat,
120mm; 2 mitraliere de modernizarea turelei de ob-
7,62mm şi 1 de 12,7mm servare a comandantului şi a
Unitatea de foc: 40 proiectile pentru sistemului de protecţie a blindajului.
tun; 12.400 cartuşe pentru mitralierele de Cornel VAIDA
7,62mm şi 1.000 cartuşe pentru mitrali-
era de 12,7mm.
Puterea motorului: 1.500 CP
Viteza maximă: 66,7 km/h
Autonomie: 465 km.
Unitatea de foc pentru tun conţi-
ne două tipuri principale de proiectile:
M827 subcalibru perforant, cu capete
de wolfram sau uraniu; M830 multifun-
cţional cumulativ şi cu fragmentaţie.
Una din mitralierele de 7,62 es-
te coaxial cu tunul, cealaltă este plasa-
tă în faţa oblonului încărcătorului. Mitra-
657

NOI SISTEME DE ARME
Elicopterul de atac Eurocopter Tiger Elicopterul Eurocopter Tiger are un
design convenţional, cu cei doi membri ai
echipajului stând unul în spatele celuilalt.
Spre deosebire de cele mai multe elicop-
tere de luptă, pilotul stă în faţă, în timp ce
ochitorul stă pe scaunul din spate.
Varianta HAP- elicopter de sprijin în
luptă a fost proiectat special pentru forţele
armate franceze. Este destinat sprijinului
de infanterie pe rază mică de acţiune şi
are capabilităţi de luptă aeriană limitate.
Tigre HAP este dotat cu un tun de 30 de
milimetri, rachete nedirijate şi rachete aer-
aer de tip Mistral.
Varianta franceză HAD are multe
caracterisitici în comun cu HAP, dar folo-
Intrat în serviciu: 2002 seşte motoare mai noi şi are o mai bună pro-
Echipaj: 2 militari tecţie blindată. Poate transporta rachete anti-
Dimensiuni şi greutate tanc Trigat.
Greutate: (gol) 3060 kg; Greutatea maxi- Elicopterul german UHT este un elicop-
mă la decolare: 6000 kg; Diametrul rotorului: ter de sprijin, care îndeplineşte mai multe ro-
13 m; Lungime:14 m; Înălţime: 3,82 m luri. Poate transporta rachete anti-tanc Trigat
Motoare sau HOT, precum şi rachete nedirijate. De ase-
Motoare: 2 xRolls-Royce/Turbomeca/ menea, varianta UHT poate transporta până la
MTU motoare turbo; Capacitatea: 2 4 rachete AIM 92 Stinger, pentru apărare aeri-
x1170 cp; ană pe rază mică. Îi lipseşte tunul, însă poate fi
Viteza maximă: 280 km/h; Autonomie cu dotat cu mitraliere de 12,7 milimetri. În compa-
încărcătură normală: 800 km raţie cu varianta franceză, acest model folo-
Altitudine maximă de zbor: 4000 m seşte dispozitive de cercetare şi descoperire
Armament -Variante: avansate.
a) 1 tun x 30-mm, cu mitralieră de 12,7 O altă variantă de Eurocopter Tiger se
mm sau află în dotarea armatei australiene, este bazată
b) tun de 22 mm; Rachete: Pars 3, pe modelul francez HAP şi este elicopter de
HOT 3, Rafael Spike-ER, AGM-114 recunoaştere.
Helfire Toate elicopterele Tigre/ Tiger sunt do-
Elicopterul de atac Eurocopter Tiger a tate cu sisteme de avertizare împotriva rache-
fost realizat printr-o colaborare franco- telor inamice.
germană. Aparatele livrate forţelor armate Cornel VAIDA
germane şi franceze au armament diferit şi
sunt destinate unor misiuni variate. Germa-
nia foloseşte elicopterul UHT anti-tanc, iar
Franţa a optat pentru variantele HAC anti-
tanc şi HAP sprijin de atac.
Primul zbor al elicopterului
Eurocopter Tiger a avut loc în 1991, iar pri-
mele aparate au fost construite în 2002.
Franţa a comandat 70 de aparate tip HAP-
elicoptere de sprijin în luptă şi 10 aparate de
tip HAC anti-blindate. Germania a comandat
80 de aparate de tip UHT- elicoptere de spri-
jin.
658

NOI SISTEME DE ARME
Transportorul blindat Puma 6x6 are aceleaşi componente ca şi 4x4, in-
cluzând motorul, transmisia şi sus-
pensia. Această versiune poate
transporta 8 persoane plus meca-
nicul conductor şi poate fi dotată
cu o gamă mai largă de armament.
Caracteristici tehnico-tactice:
• A intrat în serviciu: în anul 1999;
• Echipaj: - un militar (mecanic
conductor)
• Capacitatea de transport: 6(8)
militari;
Transportoarele blindate Puma au fost • Greutatea (echipat pentru luptă): 5,5(7,5) t
comandate de armata italiană, pentru a acţio- • Lungime: 4650 (5526) mm.;
na împreună cu sistemul antitanc IVECE/Oto
• Lăţime: 2085 (2284) mm.;
Melara B-1 Centauro.
• Înălţime: 1670 (1678) mm.;
Primul model de Puma a fost finalizat
în 1988, iar până în 1990 s-au construit un nu- • Armament : o mitraliera calibru 7,62
măr total de cinci vehicule. Drept urmare, ar- (12,7) mm.;
mata italiană a oferit companiei producătoare • Muniţie : 400 cartuşe pentru fiecare mi-
un contract prin care aceasta din urmă trebuia tralieră;
să construiască şase variante specializate de • Motor : un motor cu puterea de 180 CP;
Puma, câte una pentru sistemele MILAN şi
TOW ATGW, una pentru sistemul de rachete • Viteza de deplasare pe şosea: 105(100)
sol-aer Mistral, un transportor pentru aruncăto- km./oră;
rul de mine calibru 81 mm, o ambulanţă şi un • Autonomie: 800 km.
vehicul pentru postul de comandă. În 1999, • Urcă pante de 30 de grade;
armata italiană a solicitat prin intermediul unui
contract aprovizionarea cu 250 de vehicule • Trece prin vaduri cu adâncimea apei pâ-
blindate Puma 6x6 şi 300 de Puma 4x4. nă la un metru.
Motorul este amplasat în partea din faţă Notă: în paranteză sunt trecute ca-
a vehiculului, iar mecanicul conductor este racteristicile pentru transportorul Puma ver-
amplasat tot în faţă, pe partea stângă. Com- siunea 6x6.
partimentul pentru soldaţi se află în partea din Cornel VAIDA
spate. Pe laterale şi în spate vehiculul
este dotat cu uşi, iar compartimentul co-
mandantului se află deasupra vehiculului,
unde poate fi amplasată o mitralieră de
12,7 sau 7,62 milimetri.
Echipamentul standard al
transportorului blindat Puma include un
sistem integrat de aer condiţionat, sistem
de detectare a focului şi eliminare a aces-
tuia, troliu electric, transmisie automată şi
anvelope speciale.
Versiunea 4x4 a transportoarelor
blindate Puma poate avea o gamă largă
de întrebuinţări, în plus faţă de acelea
comandate de armata italiană. Versiunea
659

NOI SISTEME DE ARME
Avionul de luptă / atac F/A-18 Hornet Aeronava dispune de un tun cu ţeavă
rotativă, calibru 20 mm, amplasat în partea din
faţă, acest amplasament diferă de cel al tunului
de pe avioanele de luptă de tip F-14, F-15 F-
16, care este amplasat în partea laterală a
fuselajului.
Rachetele sunt dispuse astfel: cele aer-
aer (AIM-9) ataşate de marginea aripilor ; iar
cele de tip AIM –7 sub aripa avionului. Pentru
atacul la sol şi bombardament, pilotul poate
folosi bombe obişnuite sau nucleare, sau ra-
chete anti-radar de tip “Harm” şi “Strike”, iar in
acţiunile aer-sol rachetele din clasa “Maverick”.
Pentru atacurile asupra ţintelor pe mare, avio-
nul “Hornet” poate fi dotat cu rachete anti-navă
Avionul de luptă F/A-18 “Viespe” a zburat de tip AGM-109 “Harpoon”.
pentru prima data în noiembrie 1978 şi a intrat
oficial în serviciu în anul 1983. Caracteristici tehnico-tactice:
“Hornet” este un avion supersonic de - Echipaj -un militar (pilotul);
atac destinat în special Forţelor Navale ameri- - Lungime – 20 m;
cane şi este folosit cu precădere pentru apăra- - Deschiderea aripilor –17 m;
rea portavioanelor. - Înălţime – 5 m;
- Greutate -16,6 t ;
Avion cu reacţie de dimensiuni medii, - Motoare-2x F-404 –GE-400 ;
silenţios şi economic , monoloc, cu două mo- - Tracţiune (putere) - 7248 kg ;
toare şi poate fi întrebuinţat si pentru a sprijini - Altitudine de zbor-15 km ;
acţiunile de luptă întreprinse de Forţele Navale - Viteză maximă - 2200 km/h ;
şi de Infanteria Marină. - Autonomie—3700 km;
“Hornet” a fost achiziţionat şi de Canada Armament :
şi Australia atât pentru calităţile sale universale - Tun de aviaţie cu 6 ţevi calibru
dar şi a preţului destul de scăzut ( varianta ca- 20 mm de tip MK-61 A1 “ Volcano”;
nadiană este denumită CF-18 şi are un sistem - Rachete :AIM-7, AIM-9, AIM-120,
de alimentare în aer diferit faţă de varianta AGM-109 ;
standard ). - Bombe : - 5,5 t.
Avionul este din categoria celor dotate cu
două motoare care-i asigură o viteză de până Cornel VAIDA
la 2000 km / oră în zboruri la altitudine mare,
iar la altitudine mica o viteză de aproximativ
1200 km / oră. Capacitatea rezervorului de
combustibil este de 6000 de litri şi-i asigură o
rază de acţiune de 1200 de kilometrii.
Armamentul din dotare sa este în con-
cordanţă cu misiunile pentru care este desti-
nat, aşa că pe lângă muniţiile obişnuite pentru
avioanele de luptă americane, rachetele AIM-7
şi AIM-9,aeronava “Hornet” dispune de rachete
anti-radar şi anti-navă. Principala sa destinaţie
este aceea de a sprijini trupele de puşcaşi ma-
rini în timpul operaţiilor la sol; totuşi, are rolul
de avion de luptă ( avion multi - funcţional ).
F/A-18 Hornet spărgând zidul sonic
660

NOI SISTEME DE ARME
Elicopterul de atac AH-64 Apache de acest tip. Rachetele Hydra sunt folosite în
principal împotriva soldaţilor sau a
vehicolelor cu blindaj uşor. Tunul de
30 mm are o unitate de foc de 1.200
de proiectile. De asemenea, poate
transporta rachete aer-aer pentru
apărarea aeriană apropiată. Acestea
includ rachetele de tip AIM 92
Stinger, AIM-9 Sidewinder, Mistral
sau Sidearm.
Acest elicopter dispune de echipa-
mente de supravieţuire, iar mecanis-
mele sale vitale pot rezista la lovituri
de tun de 23 mm. Are un amplasa-
ment de elicopter obişnuit, co-pilotul/
ochitorul stă în faţă, iar pilotul în spa-
tele acestuia.
Elicopterul AH-64 Apache are două
Intrat în serviciu 1984; Echipaj 2 motoare General Electric, fiecare dintre aces-
Dimensiuni şi greutate tea având puterea de 1640 CP. Dacă unul din-
Greutate (gol) 5160 kg; Greutatea maximă la tre motoare nu mai poate funcţiona, acest tip
decolare 9500 kg; Diametrul elicei 14,63 m; de elicopter poate să-şi continue zborul cu un
Lungime 17,73 m; Înălţime 3,87 m singur motor. Viteza maximă de croazieră a
Motoare elicopterului AH-64 Apache este de 230km/h,
Motoare 2 × General Electric T701C motoare iar autonomia de zbor este de peste trei ore.
turbo; Puterea motorului 2 x 1640 CP Raza de acţiune în luptă a acestui elicopter
Viteză maximă 293 km/h; Viteză de croazieră este de aproximativ 480 km.
265 km/h; Raza de acţiune 480 km. Distanţa Există două variante principale ale
de transport 1.900 Km. acestui elicopter: varianta AH-64A şi cea îmbu-
Armament nătăţită, AH-64D Longbow Apache. Armata
Tun 1 x 30 mm (1200 proiectile); Rachete americană şi ţările NATO operează un număr
AGM-114 Hellfire, AIM-9 Sidewinder, AIM-92 de peste 800 de elicoptere Apache din ambele
Stinger; alte rachete tip Hydra 70 variante.
Elicopterul de atac AH-64 Apache a Cornel VAIDA
fost proiectat de compania Boeing şi este unul
dintre cele mai avansate elicoptere de
atac actualmente în serviciu. Poate fi
destinat pentru mai multe misiuni şi re-
prezintă o platformă performantă de arme
de luptă, poate zbura pe timp de zi şi de
noapte, pe orice tip de vreme şi în orice
climat.
Cea mai importantă misiune a eli-
copterului AH-64 Apache este distruge-
rea cât mai completă a ţintei. Este armat
cu un tun M230 de 30 mm, rachete Hydra
70 şi Hellfire. Poate transporta până la 16
rachete anti-tanc dirijate laser, de tip
Hellfire. Această rachetă are o bătaie de
până la 8 kilometri, putând fi folosită şi
pentru distrugerea clădirilor şi a altor ţinte
661
APARIŢII EDITORIALE, STUDII, MATERIALE NOI
RĂZBOIUL RECE rea energică a armelor modernizate sau chiar

Imaginea de a presupune că, după o pe- prin încrederea în sine pe care o demonstrea-
rioadă de cincisprezece ani de euforie de la ză în prezent. Şi trebuie să se teamă de auto
terminarea războiului rece, omenirea va trece încredere. Noi ne credem mai puternici şi pen-
la un sistem mai eficient de conducere a relaţii- tru că îi credem pe ceilalţi mai slabi. Dar nu
lor internaţionale, pare să fie înlocuită de faptul putem fi puternici şi plini de succes într-o lume
că apare era unei “păci reci”. Cel puţin aşa re- instabilă şi periculoasă.”
zultă din articolul lui Serghei CARAGANOV, Să fie aceasta părerea sa ori se întreză-
decan al facultăţii de economie mondială şi reşte o nouă faţă a politicii externe a Federaţiei
politică globală al unei universităţi ruse (GU- Ruse? Cert este că nu vedem în articolul lui
KŞE) Pornind de la prezentarea preşedintelui CARAGANOV o critică la adresa actualei con-
Putin la Munchen, într-un articol publicat de duceri de la Kremlin, ci mai degrabă o sfidare a
Rosiiscaia Gazeta din 7 martie 2007, autorul rezultatelor luptei globale împotriva terorismu-
ajunge la concluzia că, speranţele de creare a lui, o indiferenţă faţă de acţiunile la care Rusia,
unei lumi noi, mai civilizate, sunt bazate pe dintr-un motiv sau altul, nu poate fi parte dato-
parteneriat sau chiar pe aşa zisa alianţă a ma- rită opoziţiei sale pe plan internaţional. Suntem
rilor puteri civilizate împotriva tendinţei care le siguri că, într-un final pozitiv al acestei lupte,
ameninţă pe toate - pericolul, deja acceptat Rusia va spune din nou că “strugurii sunt prea
de toţi, al proliferării armelor nucleare, a tero- acri” de aceea nu-i plac.
rismului, ineficienţa statelor nesigure. GLOBALIZAREA SECURITĂŢII
Autorul nu ezită să prezinte ca nereuşite Editura: Ed. Militară, 2007
acţiunile antitero-riste desfăşurate de coaliţia
Coordonator: Teodor
condusă de SUA, în Afganistan şi Irak, uitând
Frunzeti
să amintească situaţia deloc plăcută în care s-
a aflat fosta URSS când “a încercat să ajute” Studiul ştiinţific este
poporul afgan împotriva voinţei acestuia şi în direcţionat pe trei direcţii:
interesul celor care conduceau în acea vreme ¬ definirea globalizării în
destinele acestuia. Caraganov continuă ideea, general şi a globalizării secu-
arătând că “forţa armată s-a întors la locul său rităţii în special;
tradiţional în sistemul relaţiilor internaţionale. ¬ identificarea, analizarea
Însuşi sistemul de securitate internaţională şi soluţii pentru contracararea
devine tot mai complex. consecinţelor negative asupra
În final, decanul universitar se întreabă securităţii în stadiul actual al
ce ar trebui să facă, în această situaţie, Fede- globalizării;
raţia Rusă. Încearcă şi răspunsul: Deocamda- ¬ transformarea şi adaptarea organismelor
tă, să-şi analizeze propria situaţie, să devină instituţionale pentru a face faţă noilor ris-
puternică, să îmbunătăţească calitativ cunoaş- curi şi ameninţări la adresa securităţii glo-
terea lumii şi nivelul conducerii de stat. Nu bale.
poate să reacţioneze la provocări. Trebuie pe Concluziile volumului se referă la sistemul in-
cât posibil să stea departe de conflicte, să se ternaţional care "va rămâne dominat de state
ferească de revenirea la lupta dintre civilizaţii şi de competiţia dintre ele, dar şi de provocările
ori de altă natură. Cuvîntul preşedintelui Fede- şi sfidările pe care actorii nestatali le adresea-
raţiei Ruse susţinut la Munchen - susţine auto- ză acestora” .
rul în concluzia articolului său - “denotă şi ade-
vărul amar cu privire la prezent şi trecutul nu
prea îndepărtat. Dar nu se poate să ne oprim
la aceste constatări. Trebuie să căutăm şi să
propunem căile de ieşire din această situaţie MANUAL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE
neplăcută şi periculoasă. Dacă noi găsim ieşi-
rea şi aceasta nu este acceptată, Rusia îşi aro- Editura: Polirom, 2006
gă dreptul de a conduce mai bine decât pute-
662
Coordonatori: Andrei Miroiu, Radu- rea ce răzbate dincolo de luările oficiale de po-
Sebastian Ungureanu ziţie şi de cuvintele rostite de mai mari Mosco-
vei este oarecum îndreptăţită: ritmul lent şi ni-
Lansat la 15 martie 2007 la
velul tehnologic, care nu sunt în concordanţă
Ministerul Afacerilor Exter-
cu evoluţia factorilor de risc şi ameninţare, aşa
ne, manualul a fost conce-
cum sunt percepuţi la Moscova, nu dau motive
put ca fiind destinat cursu-
de linişte responsabililor politico - militari ruşi.
lui introductiv de Relaţii In-
Imaginea nu este nici pe departe aşa cum vor
ternaţionale In opinia coor-
aceştia să o facă cunoscută.
donatorilor, “datorită vasti-
tăţii subiectelor abordate, În primul rând, pornind de la actualele
ce acoperă perspective planuri ale Forţelor Armate ale Rusiei, proce-
istorice, teoriile cele mai sele de dotare sunt orientate pentru înlocuirea
influente, problematica se- echipamentelor vechi, pe măsură ce acestea
curităţii interna-ţionale şi îşi epuizează resursa fizică de valabilitate, nici
teme majore de reflecţie ale domeniului cum pentru producerea unor echipamente
netratate de către alte cursuri ale curriculei de avansate tehnologic, bazate pe materiale noi
specialitate, manualul poate fi folosit pe între- etc. Potrivit afirmaţiei unor responsabili de la
gul parcurs al studiilor universitare şi masterale Moscova, în prezent, doar 20 % din armamen-
de profil, precum şi de către toţi cei interesaţi tul şi echipamentele armatei ruse pot fi consi-
de o tratare academică introductivă a acestor derate moderne, în comparaţie cu cele din ar-
subiecte”. matele ţărilor NATO, unde procentul este de
aproximativ 70 %. Rezultă, de aici, necesitatea
ON INTELLIGENCE – Spies and Secrecy de înlocuire a 80 % din actualele echipamente
in an Open World ruse (acestea sunt fabricate încă din timpurile
Autor :Robert David Steel sovietice), ceea ce nu este lipsit de importanţă
Editura : AFCEA atât pentru responsabilii de la Moscova cât şi
International Press, 2000, pentru analişti.
SUA Pornind de această situaţie, autorităţile
Conţinut: O carte care politico -militare de la Moscova au elaborat pla-
dezbate problematica servi- nuri importante dar acestea pun pe prim plan
ciilor de informaţii după înlocuirea echipamente care îşi epuizează re-
1990 şi importanţa informa- sursa fizică. Considerăm deficitară această
ţiilor din surse deschise. abordare, fără a se pune problema realizării
Credem ca trebuie sa facă unui salt tehnologic important,care s facă aces-
parte din biblioteca tuturor te noi echipamente compatibile cu modul de
celor interesaţi de domeniu, materializare a riscurilor şi ameninţărilor mo-
mai ales ca autorul a desfăşurat o lunga pe- derne. Nici finanţarea asigurată de statul rus
rioada activitate în cadrul CIA si este unul din nu este pe măsura nevoii de modernizare, aşa
cei mai cunoscuţi autori pe plan mondial în do- cum lasă să se înţeleagă Mihail Rostopşin,
meniul surselor deschise. Deşi apărută în anul într-un material publicat în Nezavisimoe
2000 este încă pe deplin actuală. Voennoe Obozrenie, nr.5, din 9-15 februarie
2007, pagina 6. Analiza pertinentă pe care o
face autorul porneşte de la ritmul lent în care
RITM LENT DE MODERNIZARE A
este prevăzut a se desfăşura înlocuirea echi-
ÎNZESTRĂRII
pamentelor şi armamentelor aflate în dotarea
FORŢELOR ARMATE ALE FEDERAŢIEI
Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, potrivit
RUSE
planurilor adoptate în acest scop la Moscova:
Diferenţele dintre afirmaţiile şi dorinţele
“Programul de stat pentru înzestrare, în perioa-
factorilor politico - militari şi realitatea actuală,
da până în anul 2015” şi “Reorganizarea şi
cel puţin în privinţa situaţiei echipamentelor
dezvoltarea complexului industrial de apărare
militare ruse sunt tot mai importante. Îngrijora-
pe anii 2002—2006”, precum şi alte documen-
663
te. De asemenea, are în vedere ce este planifi- Una din întrebările ce apar aici se referă
cat să intre în dotare anul acesta: 6 rachete la ce se întâmplă, în timpul acesta de aproxi-
balistice intercontinentale, 6 aparate cosmice, mativ douăzeci de ani, cu echipamentele şi
12 rachete purtătoare, 31 tancuri T-90 (care armamentele din dotarea armatei ruse ce se
reprezintă un batalion de tancuri), 125 vor învechi fizic şi moral? Este de aşteptat ca
transportoare blindate (4 batalioane), 9 avioa- o parte însemnată din armamentele şi tehnica
ne, inclusiv bombardierul strategic Tu-160 şi 8 care acum este considerată modernă să devi-
noi elicoptere. nă depăşită fizic şi moral, aşa cum la fel de
Pentru înlocuirea echipamentelor ieşite bine aceasta poate fi depăşită chir în momen-
din norme (care şi-au epuizat resursa, îmbătrâ- tul analizei.
nite fizic etc.), conform prevederilor documen- Pe de altă parte, nu se vorbeşte nimic de
tului “Misiunile actuale ale dezvoltării Forţelor trecerea la generaţii noi de armamente şi echi-
Armate ale Federaţiei Ruse”, până în 2010 se pamente şi nici de nivelul tehnologic al viitoare-
vor înlocui cu armamente moderne până la 35 lor echipamente. După cum este foarte cunos-
% din totalul celor existente. Acest lucru în- cut, nivelul tehnologic al echipamentelor din
seamnă că, dacă Ministerul Apărării al Federa- multe armate moderne este destul de avansat
ţiei Ruse începe să cumpere în 2007 echipa- chiar în prezent. Se vorbeşte de folosirea unor
mente şi armamente moderne, celor 20 de pro- arme şi echipamente sofisticate bazate pe teh-
cente deja existente li se mai pot adăuga încă nologii şi materiale diferite de ceea ce se folo-
15 procente, respectiv realizarea unui ritm de 5 seşte în prezent, în lume, de sisteme de arme
% pe an. Etapa următoare, perioada 2010 - neletale, de folosirea energiei dirijate în atinge-
2015, va avea un ritm de 2 % pe an, ceea ce rea scopurilor confruntării, precum şi de opera-
înseamnă că, până în 2015, armata rusă va ţii psihologice şi informaţionale.
atinge un procent de 45 % echipamente mo- Nu mai puţină importanţă are şi moderni-
derne, aşa cum înţeleg experţii ruşi şi cum zarea conceptuală a armatelor. Acest proces
poate să asigure industria de apărare. presupune schimbarea multora din strategiile,
Continuarea înlocuirii echipamentelor în tacticile, procedurile şi modalităţile de acţiune,
perioada de după 2015 este planificată într-un precum şi a doctrinelor folosite pană nu de-
ritm mai bun, respectiv de 5,5 % pe an, ceea mult, ceea ce înseamnă, uneori, investiţii mai
ce face ca în perioada 2016 - 2025, să se poa- importante decât cele făcute în domeniul echi-
tă termina înlocuirea tuturor echipamentelor ce pamentelor militare. De fapt, logica acţiunilor
vor ieşi din uz. Potrivit estimărilor experţilor militare obligă la modernizarea în primul rând a
ruşi, în perioada 2013 - 2015 va ieşi din uz, din conceptelor acţiunilor militare, a doctrinelor şi
punct de vedere fizic şi moral, toată tehnica abia apoi, pe baza acestora, a armamentelor şi
veche ce se află în prezent în dotarea armatei. tehnicii din dotarea armatelor. Numai aşa se
Ca urmare, există un decalaj important pot obţine evoluţii semnificative în moderniza-
între ritmul de scoatere din folosire şi cel de rea forţelor armate.
intrare în dotare a armamentului şi tehnicii mo-
derne, care va duce la o perioadă în care se va
apela probabil la menţinerea şi îmbunătăţirea
capacităţii tehnicii actualmente în dotare. Acest
decalaj nu este acoperit de nici o altă măsură,
cel puţin aşa rezultă din analiza lui Rostopşin.
Apoi, autorul articolului din gazeta militară rusă
îşi face griji din pricină că, în acest timp, ţările
membre NATO vor perfecţiona dotarea arma-
telor lor, că acestea nu vor aştepta ca Federa-
ţia Rusă să termine acest proces, cu atât mai
puţin SUA. Dar scapă din vedere aspecte mult
mai importante.
664
FENOMENUL MILITAR conceptul de „diplomaţia apărării” care îşi pro-

- Evoluţii şi perspective - pune nu numai să pregătească militarii în ve-
derea prevenirii crizelor ci şi în rezolvarea situ-
Editura: SemnE -2004.
aţiilor post-criză, adică câştigarea păcii.
Autor: General de bri-
Autorul conferă diplomaţiei apărării, ca
gadă (r) dr. Octavian
sferă de abordare, aspectele militare şi politi-
Dumitrescu
co-militare în cadrul negocierilor diplomatice,
Evoluţiile şi per- locul fiindu-i în domeniul de graniţă, cel al in-
spectivele fenomenului terferenţei militare în diplomaţie.
militar au fost şi sunt o
Diplomaţia apărării, conform părerii au-
preocupare, chiar de ba-
torului, este un concept politico-militar care cu-
ză pentru anumite insti-
prinde toate compo-nentele sistemului de se-
tuţii, organisme, politici-
curitate naţională şi modul în care acestea se
eni, specialişti şi analişti
reflectă sau sunt interpretate în relaţiile interna-
politico-militari care sunt
ţionale.
implicaţi în problemele
de securitate şi apărare, Cartea scoate în evidenţă locul, rolul şi
atât la nivel naţional cât şi pe plan internaţio- misiunile diplomatului militar, de asemenea
nal. căile şi mijloacele prin care diplomaţia apărării
îşi îndeplineşte rolul.
Lucrarea de faţă, se adresează acestor
categorii , şi cuprinde două părţi distincte: O lucrare deosebit de utilă celor intere-
saţi de domeniu şi mai ales ataşaţilor militari.
•o primă parte în care se analizează mediul de
securitate actual şi de perspectivă, global şi PREDEAL-21-23 martie 2007
european, cu o detaliere pentru aspectele le- S-a desfăşurat seminarul cu tema:
gate de tendinţele de evoluţie, cauze şi efecte ”România şi integrarea europeană, aspecte
ale evenimentelor importante în planul securi- de securitate „ organizat de Institutul pentru
tăţii naţionale şi internaţionale, acestea toate şi Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară,
în raport cu fenomenul militar; moderator gl.mr. (r) dr. Mihail E. Ionescu.
•în a doua parte sunt tratate mutaţiile care s-au Dintre participanţi menţionăm: Iulian Fota - Di-
produs în fenomenul militar la sfârşitul secolu- rectorul Colegiului Naţional de Apărare, gl.(r)
lui XX, impactul tehnologiilor asupra acestui Niculae Spiroiu, Constantin Dudu Ionescu, col.
fenomen, de asemenea defineşte şi aprofun- (r) Constantin Moştoflei.
dează conceptele de război informaţional şi de Desfăşurat pe cinci paneluri, seminarul a
război de reţea abordat problematica vizând:
Cartea este rezultatul unei metodologii •definirea noii strategii de securitate naţională
moderne de cercetare a mediului de securitate a României;
în raport cu fenomenul militar.
•dimensiunea de apărare a Uniunii Europene;
DIPLOMAŢIA APĂ-
•relaţia transatlantică şi redefinirea obiective-
RĂRII
lor de securitate naţională a României;
Editura:Centrul
•conceptul de” securitate naţională” şi cadrul
Tehnic-Editorial al
legal pentru formularea acestui concept;
Armatei-2006.
•riscurile şi ameninţările la adresa securităţii
Autor: General (r)
naţionale a României;
Sergiu T. Medar.
•identificarea intereselor naţionale ale Româ-
Se pare că de
niei;
prea multe ori, după
un război câştigat, s- •zona extinsă a Mării Negre;
a pierdut pacea ! Vorbitorii s-au referit la faptul că România
A apărut însă trebuie să-şi asume strategia de securitate a
665
UE. Dificultatea constă în alinierea cu UE României, complexitatea extraordinară a feno-

pentru asumarea obiectivelor de interes naţio- menului militar şi politico-militar internaţional
nal în zona Mării Negre, aceasta implicând şi impun nu numai continuarea activităţii de infor-
potenţialele complicaţii cu Rusia. Se consideră maţii militare cât şi găsirea noi forme şi proce-
că România trebuie să aleagă un joc regional dee specifice de lucru, care să asigure identifi-
alături de SUA , pentru a nu-şi sacrifica intere- carea în mod oportun a ameninţărilor la adre-
sele naţionale legate de Marea Neagră. sa României, a intereselor sale externe, mai
Se pune de asemenea întrebarea dacă în ales a celor de natură teroristă sau transnaţio-
lipsa unei Constituţii Europene, se poate vorbi nală.
de o strategie de securitate europeană. Lucrarea de faţă, scrisă de un veritabil
profesionist, în cele patru capitole şi anexele
Sunt însă şi păreri că definirea conceptu-
sale, aduce o contribuţie de seamă la înţelege-
lui de „securitate naţională” a fost insuficient
rea problematicii privind prevenirea surprinderii
precizat teoretico-aplicativ şi că prevederile
şi avertizarea strategică, a relaţiilor dintre fac-
referitoare la vulnerabilităţile în domeniul se-
torii de decizie militară şi politico-militară, a lo-
curităţii naţionale să nu mai fie făcute publice.
cului si a rolului serviciilor de informaţii militare
O altă chestiune abordată se referă la din această perspectivă.
confuzia conceptuală dintre securitatea naţio-
nală şi siguranţa naţională. S-a evidenţiat că LUMEA SECRETELOR
identificarea termenului de securitate în înţele- -o modalitate de a înţelege informaţiile stra-
sul vechi, este negativ şi de aici, preferinţa tegice-
pentru folosirea conceptului de siguranţă naţio- Editura: Pastel, Braşov, 2005.
nală. Ieşirea din ambiguitate s-ar putea face Autor: General maior (r), Corneliu
numai pe cale legislativă. S-a apreciat că în Pivariu.
ceea ce priveşte riscurile şi ameninţările la
adresa securităţii euroatlantice, terorismul este
riscul cel mai important, crizele regimurilor poli-
tice, crima organizată, corupţia, degradarea
mediului ambiant, epuizarea resurselor,
reconfigurarea fizionomiei conflictelor, explozia
sistemelor informatice şi accesul la informaţii al
grupurilor teroriste, naţionalismul xenofob, cer
implicarea şi atitudini nu numai regionale ci
chiar internaţionale.
INFORMAŢIILE MILITARE SI SURPRINDE-

REA
STRATEGICĂ.
Editura: Universităţii Naţionale de Apă-
rare „Carol I”-2006.
Autor: General de brigadă. dr.
ing.Gheorghe Savu.
Activitatea de informaţii militare la nivel
strategic trebuie să furnizeze conducerii politi-
ce şi militare a statului, date fundamentale ne-
cesare în vederea luării deciziei strategice pri-
vind prevenirea surprinderii din partea unui
agresor şi asigurarea pregătirii şi intrării în mod
organizat în luptă a armatei şi a celorlalte com-
ponente ale sistemului naţional de securitate.
Diversitatea ameninţărilor la adresa
666
Prin prisma unei experienţe de peste de complex care a stârnit şi stârneşte pasiuni!
un sfert de secol, în executarea şi conducerea Cartea s-a bucurat de succes şi urmează
unor activităţi de informaţii pe plan extern, au- ca în luna Mai 2007 să apară Ediţia a II.
torul, analizează efectul, în contextul circulaţiei Cartea poate fi comandată direct la firma
în timp real a datelor şi informaţiilor asupra so- INGEPO
cietăţii umane, rolul acestora în procesul de Consulting.
globalizare pe care omenirea îl traversează.
„Lumea secretelor” are şi meritul de a Trufie Imperială
ridica un văl care acoperă, de fapt, o profesie De ce pierde occidentul războiul cu teroris-
ca oricare alta, prezentând cele mai importante mul.
aspecte teoretice referitoare la activitatea ser- Editura: Antet XX Press.
viciilor de informaţii. Autor: Anonymous (Michael Scheuer)
Cartea cuprinde nouă capitole referitoa- Un fost
re la: culegerea, exploatarea, analizarea, dise- “ofiţer de
minarea şi clasificarea informaţiilor; conduce- centrală”
rea şi organizarea serviciilor de informaţii mili- care prin
tare; relaţiile dintre conducerea politică şi servi- aptitudini şi
ciile de informaţii; despre comunitatea de infor- pregătire a
maţii. condus acti-
Partea a doua, a cărţii, cuprinde şase vităţi de
anexe cere prezintă unele documente care analiză şi
stau la baza activităţii unor servicii de informaţii sinteză a
sau care sunt elaborate pentru nevoile de in- informaţiilor,
formare. orientând
Autorul răspunde şi întrebărilor, foarte acţiunile
actuale, referitoare la relaţiile şi condiţionările operative
reciproce dintre politic şi comunitatea de infor- pentru cule-
maţii, afirmând că „între informaţii şi politică gerea de
există o linie de demarcaţie aproape invizibilă, date secrete
care la nivelele cele mai înalte ale comunităţii din domenii-
de infor- le terorismu-
maţii, lui, insurec-
este mult ţiilor islami-
estompa- ce si Islamului militant, se consideră în măsură
tă, şefii şi că are autoritatea să vorbească despre
acestora Osama bin Laden, Al-Qaeda şi pericolele pe
pot fi so- care acestea le reprezintă pentru SUA.
licitaţi să- În acest sens, cartea este o încercare
şi expri- de a face lumină în tragedia celor peste trei mii
me opini- de americani care au pierit la 11 septembrie
ile, care 2001, dar mai ales în confruntarea pe scară
în realita- largă dintre SUA şi lumea musulmană.
te sunt Trufia este ceea ce a purtat SUA în răz-
politică.” boaiele din Afganistan şi Irak, insurgenţa din
Lu- cele două ţări, care treptat se amplifică, forţând
mea se- Washingtonul să-şi escaladeze masiv prezenţa
cretelor a militară sau să plece de acolo, acestea precum
fost şi a şi “Nu avem de ce să fim optimişti” din epilog
rămas un sunt pe larg tratate în cele opt părţi ale cărţii,
tărâm care are şi un capitol care se referă la “Drumul
deosebit
667
de urmat: “Câteva sugestii pentru a fi dezbătu- Securitatea Naţională şi ameninţarea

te”. Cartea nu oferă însă soluţii! schimbărilor climatice
SUA-IRAK Studiul, elabo-
Forţa democraţiei v/s dictatura forţei rat sub egida
Editura: Pastel, Braşov, 2006. CNAC, organizaţie
Autor:General maior. (r). Corneliu Pivariu. neguvernamentală
Ediţia a-II-a actualizată şi adăugită. non-profit din SUA,
Autorul, militar de carieră timp de cu o experienţă de
aproape 40 de ani, din care mai bine de 25 ani peste 50 de ani şi
în structurile de informaţii militare, desfăşurând dispunând de circa
misiuni de lungă durată în Orientul Mijlociu, a 600 angajaţi, are
reuşit să cunoască şi să înţeleagă atât contra- drept autori 11 ge-
dicţiile şi conflictele cât şi confruntările violente nerali şi amirali în
din această zonă. retragere din armata
A doua ediţie a cărţii, a cărui titlu a ră- SUA, care au înde-
mas neschimbat, îmbogăţită şi actualizată cu plinit funcţii de răs-
perioada martie 2004– februarie 2006 face o pundere în sistemul
analiză pertinentă a erorilor strategice săvârşi- american de securitate naţională (Şef al Statu-
te de SUA, în special în aprecierea riscurilor şi lui Major Întrunit, Administrator NASA, Coman-
în gestionarea conflictelor etnice, a folosirii cu dant CENTCOM, etc).
preponderenţa a acţiunilor violente care nu au
Publicat la sfârşitul lunii aprilie 2007,
făcut, în anii scurşi, decât să accentueze stări-
studiul se bucură de atenţia analiştilor şi speci-
le de tensiune şi conflict etnic şi religios, situa-
aliştilor din domeniile politic, militar, economic,
ţia economică a ţării devenind tot mai precară.
sociologie şi altele, chiar dacă este concentrat
Analist de valoare, autorul, apreciază
pe analiza consecinţelor schimbărilor climatice
că Irakul va rămâne o ţară instabilă şi în urmă-
la adresa securităţii naţionale a SUA.
torii 8-10 ani, dacă evoluţiile politice şi econo-
mice nu vor duce la înlăturarea haosului din Principalele probleme abordate sunt:
ţară. 1.Care din schimbările climatice ce se vor pro-
Lucrarea este o carte ce nu trebuie să duce în lume vor reprezenta riscuri la adresa
lipsească din biblioteca celor care doresc să securităţii SUA.
înţeleagă acest conflict, care se pare că nu 2.În ce mod acestea vor afecta interesele de
este nici ultimul! securitate naţională a SUA.
3.Ce acţiuni trebuie întreprinse la nivel naţio-
nal în SUA, pentru a contracara aceste conse-
cinţe.
Prin modul şi calitatea abordării, cât şi
prin impactul pe care SUA îl are actualmente
asupra evoluţiei geopolitice mondiale, studiul
este util pentru orice persoană sau instituţie
interesată de această problematică, fiind şi un
îndemn pragmatic la acţiune. “Niciodată nu a
existat o certitudine de 100%. Dacă aştepţi să
ajungi la un asemenea grad de certitudine,
fără a acţiona, cu siguranţă ceva rău se va
întâmpla în teatrul acţiunilor militare”
668
TERORISMUL În centrul furtunii: anii mei în CIA

De la ameninţare locală la pericol glo- Editura: HarperCollins
bal. Apariţie: 30 aprilie 2007
Autor: George Tenet şi Bill Harlow
Editura: Pastel, Braşov, 2005.
Autor : Gl. Maior (r) Corneliu Pivariu
Autorul dedică, această carte,” ofiţerilor
de informaţii care şi-au pus în pericol siguranţa
personală şi chiar viaţa, pentru apărarea Ţării
lor,” acesta fiind încă un mod de a recunoaşte
faptul că ofiţerii serviciilor de informaţii sunt în
eşalonul întâi al luptei cu acest virulent feno-
men al societăţii omeneşti –terorismul.
Analizând în profunzime, terorismul, au-
torul apreciază că “fenomenul este prezent în
toate perioadele evoluţiei istorice, că este nu
numai o formă de ripostă cu forţa a unor orga-
nizaţii extremiste, de factură religioasă, ci deri-
vă şi din conflictele economice, sociale, demo-
grafice sau politice ne soluţionate, sau ca ur-
mare a apariţiei unor ideologii noi”
Cartea, structurată cu grija şi rigoarea
specifică unui militar, începe cu o scurtă istorie
a terorismului, defineşte şi tratează tipurile de
terorism, analizează tacticile de luptă, aduce în
atenţia cititorilor grupările teroriste şi acţiunile
lor internaţionale şi regionale (inclusiv în Ro-
mânia), contraterorismul, ca metodă şi necesi-
tate de reducere a pericolului terorist, ce trebu-
ie să facem pentru a ne proteja în diferite situa-
ţii.
Toate acestea, inclusiv concluziile şi cele Cartea, scrisă de cel mai longeviv di-
şapte anexe, fac din această carte, nu numai o rector al CIA după Allan Dulles, împreună cu
lucrare de referinţă în domeniu ci şi o modalita- fostul director de relaţii publice al instituţiei,
te concretă de a răspunde la întrebarea: răz- prezintă versiunea lui George Tenet despre
boaiele se duc acum evenimentele din 11 septembrie 2001, războiul
cu terorismul, sau împotriva terorismului, acţiunile din Afganistan
prin terorism?! şi alte evenimente internaţionale, până la răz-
boiul din Irak din 2003.
Ca orice carte de memorii, aceasta pre-
zintă viziunea autorului asupra evenimentelor
prezentate, cele aproape 600 de pagini ale
acesteia fiind un material care merită cu priso-
sinţă să fie citit.
Cartea, apărută la aproape trei ani de
la demisia lui Tenet, perioadă în care acesta
nu a avut nici o apariţie publică privind activita-
tea sa în cadrul CIA, a suscitat atenţie mai ales
la Washington şi în Israel. Poziţiile publice
669
adoptate de diferite personalităţi politice ameri- QinetiQ (firmă britanică importantă din domeni-
cane la care Tenet face referire în cartea sa, ul apărării şi problemelor de securitate, cu filia-
precum şi abordările diferite în mas media din lă în SUA).
Statele Unite, ne determină şi mai mult să re- Corneliu PIVARIU
comandăm parcurgerea ei cu atenţie şi obiecti-
vitate.
OMUL DIN UMBRĂ
După cum era de aşteptat, memoriile
Editura: RAO 2007
lui Tenet au iritat neoconservatorii din jurul Ca-
Autor: Efraim Halevy.
sei Albe, printre care fostul subsecretar de stat
al apărării, Douglas Feith, secretarul de stat
Condoleezza Rice şi alţii. Prestigiosul
“Washington Post” din 29 aprilie 2007 scria
“Tenet încearcă să arunce vina pe alţii. Nu
cumpăraţi cartea”, iar “Time” din 3 mai 2007
titra “Adevăratul eşec al lui George Tenet”. În
acelaşi timp BBC, la 27 aprilie, aprecia “Fostul
şef al CIA scrie critic în memoriile sale”, iar
“The Wall Street Journal” din 4 mai, mai echili-
brat, spunea “Din interiorul culiselor puterii”.
Alte critici care i s-au adus s-au referit
la faptul că atitudinea adoptată acum trebuia
să o aibă atunci când Casa Albă a acţionat
pentru atacarea Irakului. Robert Bauer, fost
responsabil CIA pentru Orientul Mijlociu şi au-
tor al mai multor cărţi declara: “Nu Tenet este
responsabil pentru implicarea noastră în Irak.
El a eşuat pentru că nu a prezentat o informare
completă şi amănunţită a Congresului şi Casei
Albe. El trebuia să demisioneze atunci când a
înţeles că Bush va folosi informaţii eronate.
Aşa se întâmplă când avem un director CIA Efraim Halevy, director, timp de patru ani
politizat”. şi jumătate(1998-2002), a uneia dintre cele mai
Este însă cert că prin poziţia sa de di- puternice agenţii secrete guvernamentale din
rector al CIA şi timpul îndelungat pe care a de- lume, Mossadul, recunoaşte că a avut “marele
ţinut-o (iulie 1997-iulie 2004), începând de la privilegiu” de a participa la momentele în care
vârsta de 44 ani (este născut la 5 ianuarie s-a făurit istoria, fiind un instrument care a
1953), George Tenet a avut acces la surse şi schimbat peisajul regiunii (Orientul Mijlociu)
informaţii de cea mai mare importanţă pentru Referindu-se la această carte, autorul,
securitatea SUA, a cunoscut din interior culise- ne asigură că a “încercat să ofere informaţiile
le politicii americane, atât democrate cât şi re- de culise ale unui ofiţer de informaţii şi ale unui
publicane. diplomat” care “s-a mişcat şi a acţionat în um-
În decembrie 2004 preşedintele Bush i- bră timp de aproape patruzeci de ani” si care
a acordat ”Medalia Prezidenţială pentru Liber- se întreabă şi acum “de fapt, care este lumea
tate”, cea mai înaltă distincţie acordată unui umbrelor şi care este aceea a luminii? Care
civil. Dacă aceasta i-a fost acordată şi pentru este lumea iluziei şi care este aceea a realităţii
a-l determina să fie mai reţinut în eventualele sau este vorba de un amestec a celor două”.
declaraţii, o ştie poate doar cel care a semnat
decretul de acordare a medaliei. Autorul, ca agent diplomatic şi secretar al
În prezent George Tenet este profesor prim-miniştrilor: Rabin, Shamir, Netanyahu,
la Universitatea Georgetown şi, din octombrie Barak, şi Sharon, a participat în mod direct la
2006, director neexecutiv independent al numeroase negocieri, purtate la cel mai înalt
nivel, care au determinat, în mod hotărâtor,
670
evoluţia negocierilor pentru pace în regiune, în pune în lumină locul şi rolul serviciilor de infor-
anii în care ameninţarea terorismului islamic a maţii în luarea deciziilor politice şi militare.
devenit tot mai puternică. Cornel VAIDA
Deţinând informaţii la cel mai înalt nivel,
el scrie despre acţiunile Mossadului, duse în
scopul asigurării securităţii Israelului, despre DESPRE INTELLIGENCE
prim-miniştrii sub care a servit, dar şi despre SPIONAJ-CONTRASPIONAJ
alte personalităţi ale lumii politice internaţiona- Editura Militară – Bucureşti –2007.
le: Yasser Arafat, Saddam Hussein, Hafez al Autor: Stan Petrescu.
Assad, Mu’amar Gadhafi, George H.W. Bush, Cartea, concepută şi structurată cu grija
Bill Clinton şi George W. Bush. pentru detaliu, specifică militarului general de
Marele merit al cărţii, care cuprinde 18 brigadă (r) Stan Petrescu, constituie pentru
capitole, constă în faptul că oferă o imagine neiniţiaţi un manual şi cel puţin un material de
inedită asupra crizei/crizelor din Orientul Mijlo- studiu şi inspiraţie pentru profesionişti.
ciu, iar teza principală este aceea că nu mai Autorul este de părere că în acest dome-
poate fi subestimat impactul terorismului in- niu să fie folosite cele mai “strălucite minţi, cele
ternaţional, că toate atacurile teroriste au fost mai capabile persoane” şi apreciem că nu este
“împlinirea unor obiective politice, economice greşit acest lucru, numai că aşa ceva se caută
şi sociale foarte bine definite”. în toate domeniile, chiar şi în cele care folo-
La descoperiri, autorul, enumeră: nesigu- sesc rezultatele analizelor efectuate de aceste
ranţa poziţiei oamenilor politici şi a personaje- ”minţi strălucite”
lor politice, singurătatea agenţilor de informaţii Cartea se mai constituie şi într-o adevă-
şi pregătirea acestora în ale cinismului, egois- rată pledoarie pentru realizarea şi funcţionarea
mului şi a deviaţiei, dar şi despre prieteni şi Comunităţii de Informaţii, ale cărei misiuni de
prietenii necondiţionate. bază să cuprindă prevenirea, descoperirea şi
anihilarea ameninţărilor globale şi regionale la
Unul dintre cei pe care autorul îi conside-
adresa României, Alianţei Nord Atlantice şi ale
ră prieteni a fost şi este George Tenet, despre
Uniunii Europene.
care spune că “era capabil să extragă sâmburii
unei cooperări acolo unde nimeni altul nu ar fi Referindu-se la domeniul militar, autorul,
reuşit. Se va dovedi dificil pentru oricine altul subliniază faptul că informaţiile, oferite de
să păşească pe urmele sale, ba chiar să-l de- structurile proprii de specialitate, trebuie să fie
păşească, date fiind schimbările pe care siste- în acord cu misiunea de luptă, că în general
mul american le va suferi în anii care vor ur- pentru aceste structuri nu există situaţii de pa-
ma.” ce, criză sau război “ele fiind permanent acor-
date pe misiuni de luptă, numai că acestea
Efraim Halevy, scrie că şi meritele sale sunt adaptate situaţiei.”
au fost apreciate de fostul director al principalei
Apreciem nu numai stilul de prezentare,
agenţii de informaţii americane, când i-a fost
am zice închegat, dar şi varietatea şi chiar am-
conferit premiul instituit de generalul Washin-
ploarea informaţiilor, autorul, trecându-ne, în
gton “când o acţiune meritorie este realizată…
mod profesionist, între introducere şi încheiere,
nu numai ca urmare a eroismului ci şi ca semn
prin cele 12 capitole propriu-zise ale cărţii.
al fidelităţii şi serviciului fără pată…” acesta
Acesta se referă în Partea I-a la “Activitatea
fiind “ca o recunoaştere a credinţei şi dăruirii
informativă”, cu tot ce-i este obiect şi definiţie,
faţă de relaţia între Israel şi Statele Unite ale
natura, teoria, până la eficienţa informaţiilor, iar
Americii”.
în Partea a II-a “Informaţii şi contrainformaţii,”
Această carte scoate “din umbră” dificul- analizează două componente:
tăţile referitoare la definirea celui de al Treilea -informaţia ofensivă (spionajul) care ur-
Război Mondial, la definirea politicii statelor, măreşte procurarea de informaţii referitoare la
dar mai ales la modul cum se intenţionează ca situaţia politico-socială, economică şi militară a
aceasta să fie aplicată şi nu în ultimă instanţă
671
unui stat, Psihologia terorismului

-informaţia defensivă (contraspionajul) Studiu psihologic asupra teroriştilor
care constă în interzicerea accesului la infor- Editura : Diversitas-Braşov - 2006
maţii, contracararea şi neutralizarea acţiunilor Autor: Cristian Delcea.
ofensive executate de adversar şi apoi le com-
pletează cu dezinformarea, securitatea, preve-
nirea, viitorul informaţiilor, dar şi cu asemănări-
le şi deosebirile dintre acestea.
În final autorul ajunge la concluzia că:
“împreună – globalizarea şi terorismul internaţi-
onal, au determinat o reevaluare a conceptelor
de securitate, reconsiderarea şi extinderea
competenţelor serviciilor de informaţii, dar şi
oportunităţi sporite de creştere a eficientei prin
complementaritate şi standarde unitare de per-
formanţă”. De asemenea îşi exprimă părerea
că “activitatea de informaţii militare, alături de
celelalte structuri ale comunităţii de informaţii,
joacă un rol fundamental în asigurarea securi-
tăţii unei ţări, contribuind la reducerea riscurilor
şi ameninţărilor internaţionale, prin participarea
la efortul de realizare a superiorităţii informaţio-
nale în anumite zone de interes.”
Această carte, ca şi altele pe aceeaşi
temă, pe care le-am prezentat anterior, este
încă un îndemn, adresat celor care decid în
acest domeniu, pentru a acţiona în scopul Atacurile şi acţiunile teroriste au fost şi
transformării şi modernizării permanente a rămân, în raport cu obiectivul urmărit, riposte
serviciilor de informaţii, de credibilizare a aces- cu efecte imediate dar şi pe termen lung, cal-
tora, de a convinge societatea în legătură cu culate sau improvizate, îndreptate împotriva
adevărata lor menire, aceea de a contribui la omului dar şi a instituţiilor create de acesta.
apărarea libertăţii şi a drepturilor fundamentale Întrebările pe care ni le punem: cine şi de
a cetăţenilor, ele având foarte strict delimitate ce devine terorist ? Cum poate să-şi atingă
atribuţiile. scopul (ţinta) propus(ă)? Ce stă la baza decizi-
Cornel VAIDA ei de a-şi sacrifica viaţa pentru atingerea sco-
pului ? Ce-i face ca şi în stare latentă să-şi
păstreze aceiaşi dorinţă de acţiune? De ce ni-
mic, nici chiar frica, nu-i face să renunţe? De
ce cred că atacurile sinucigaşe în numele reli-
giei sunt legitime? De ce nu au mustrări de
conştiinţă după ce ucid cu sânge rece?
Cartea de faţă, structurată în nouă capi-
tole, este un studiu psihologic asupra teroris-
mului, care încearcă nu numai să dea un răs-
puns la aceste întrebări şi la altele, dar autorul,
care este preşedintele Institutului de Studii şi
Cercetări ale Terorismului, folosind o gamă
largă de teorii şi modele psihosociale, constru-
ieşte, cu rigoare ştiinţifică şi inteligenţă, profilul
psihologic al teroristului pentru a ajunge la pro-
672
filul psiho - social - cultural al acestuia. STATE EŞUATE

Aprofundând cercetarea, autorul, studia- Editura: Antet– 2007
ză profilurile psihosociale ale grupărilor teroris-
Autor : Naom Chomsky.
te, trecându-le în revistă pe cele mai periculoa-
se, face profilul psihosociologic al liderilor în Trăsăturile “Statelor eşuate” pe care au-
încercarea de a înţelege ce-i determină pe torul consideră că începe să le aibă şi SUA, se
aceştia să planifice sau să comită cele mai referă la cele care în mod convenţional au fost
sângeroase acte teroriste. Aceste analize sunt aplicate ţărilor considerate potenţiale amenin-
realizate în special prin studii de caz. ţări la adresa securităţii societăţii americane,
Cu rigoare şi analiză profundă a fenome- sau care au nevoie de intervenţie pentru prote-
nului, autorul reuşeşte să prezinte tuturor celor jarea propriei populaţii de ameninţările interne.
interesaţi de lupta împotriva terorismului Caracteristicile “Statelor eşuate” sunt
(servicii de informaţii şi securitate, armată, poli- identificate, în lipsa bunăvoinţei de a-şi proteja
tie, cercetare, sau specialişti în domeniul psi- cetăţenii proprii de violenţă sau distrugere, ten-
hologiei), într-un mod concis şi ştiinţific, factorii dinţa lor de a se considera dincolo de jurisdic-
care stau la baza folosirii unor acţiuni violente ţia oricăror legi naţionale sau internaţionale.
de către oameni, pentru atingerea unor scopuri
Chiar în prefaţa cărţii, autorul spune că
de cele mai multe ori antisociale, concomitent
“Prima jumătate a acestei cărţi îi este dedicată
cu identificarea acestora şi prevenirea oricăror
mai ales acestei ameninţări de distrugere cres-
forme de manifestare a terorismului.
cânde, cauzată de puterea de stat a Statelor
A apărut Nr.2/2007 a prestigioasei revis- Unite, prin violarea legii internaţionale, un
te “Impact Strategic” editată de Centrul de subiect care ar trebui să suscite o preocupare
Studii Strategice de Apărare şi Securitate din deosebită din partea cetăţenilor puterii mondia-
cadrul Universităţii Naţionale de Apărare. le dominante, oricare ar fi modalitatea de a es-
Aceasta se difuzează în mediul ştiinţific şi aca- tima ameninţările relevante. A doua jumătate
demic din ţară şi străinătate, precum şi în prinse preocupă mai ales de instituţiile democrati-
cipalele instituţii cu responsabilităţi în domeniul ce, de modul cum sunt acestea concepute în
securităţii şi apărării. cultura elitei şi de performanţa lor reală, atât în
ceea ce priveşte “promovarea democraţiei”
peste hotare, cât şi în ceea ce priveşte promo-
varea sa în interiorul graniţelor”.
Ca structură, cartea cuprinde şase capi-
tole. Toate capitolele au însă un numitor co-
mun, acela evidenţiat cu tărie de autor: “Lumea
nu a renunţat la război. Dimpotrivă. De acum,
puterea hegemonică mondială îşi arogă dreptul
de a purta război după bunul plac, sub o doctri-
nă a autoapărării anticipate, fără limite preciza-
te”.
Unul din procesele, dintre cele mai inte-
resante, analizate în carte, se referă la Orien-
tul Mijlociu, unde “Israelul, refuzând pacea, a
ales dependenţa de Statele Unite; atâta vreme
cât acţiunile Israelului corespund obiectivelor
Statelor Unite, acesta beneficiază de suport
diplomatic, militar şi economic, care îi facilitea-
ză preluarea părţilor valoroase din teritoriile
ocupate şi dezvoltarea ca societate industrială
bogată.”
673
Referindu-se la “neînţelegerile” dintre GESTIONAREA

Islam şi Occident, al urii Orientului faţă de li- CRIZELOR POLITICO-MILITARE
bertăţile şi valorile democratice, autorul, face
apel la rezultatele unui studiu efectuat de Con- Editura : Top Forum—Bucureşti—2003
siliul Ştiinţific al Apărării, o comisie consultativă Autor : Gheorghe NICOLAESCU.
a Pentagonului, care concluzionează:
“Musulmanii nu urăsc libertatea noastră, ci mai Este realmente cunoscut faptul că acce-
degrabă politicile noastre”. După cum văd lu- sul la informaţii a devenit aproape nelimitat,
crurile musulmanii, continuă raportul, “ocupaţia dar interpretarea şi modul de înţelegere a
americană în Afghanistan şi Irak nu au avut ca acestora produc, sau sunt la originea decalaje-
efect instalarea democraţiei, ci a haosului şi a lor şi a divergenţelor care apar atât la nivel de
suferinţei”. individ cât şi la nivel de societate, regional sau
global.
Se pare însă că, atrocităţile terorismului
în general, şi ale lui Osama bin Laden în speci- Autorul apreciază, în prefaţa cărţii că
al, au şi un efect pozitiv, fiind un imbold pentru “statele s-au aflat, iar unele se află şi în acest
democratizarea lumii arabe. început de secol în situaţii critice, în confruntări
şi dispute de diferite tipuri. Fie că aceste con-
Cornel VAIDA
fruntări au fost “mondiale” sau “regionale”, “de
mare sau de mică intensitate”, religioase, civi-
le, rasiale, etnice, coloniale, subversive, revo-
luţionare etc., toate au fost purtate în numele
unor “drepturi sacre” “inalienabile”, “perene”,
“strămoşeşti”, ”legitime” ş.a., astfel încât seco-
lul XX a cunoscut toate situaţiile care pot să
decurgă din relaţiile violente dintre oameni.
Cercetările şi chiar clarificările expuse, în
cele cinci capitole ale cărţii, se referă în special
la sursele de insecuritate din interiorul naţiuni-
lor şi în relaţiile transnaţionale, la necesitatea
înţelegerii şi aplicării studiilor geopolitice în ve-
derea localizării şi gestionării principalelor sur-
se ale crizelor în contextul creşterii presiunilor
exercitate de tendinţele de globalizare.
Un plus al acestui demers ştiinţific, este
dat şi de faptul că pune la dispoziţia celor inte-
resaţi o paletă de acţiuni preventive pentru eli-
minarea situaţiilor critice, iar când acestea se
transformă în crize, se evidenţiază necesitatea
de a se trece de la modalităţile ideologice de
analiză şi decizie, la gestionarea fenomenelor
pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, mo-
nitorizarea domeniilor generatoare de situaţii
critice, pregătirea şi antrenarea centrelor de
decizie (de regulă organizaţii publice), pentru a
evita surprinderea acestora. Implicarea corectă
a centrelor de decizie , în toate secvenţele,
situaţiilor critice concrete, face posibilă gestio-
narea performantă a acestora, cu condiţia ca
erorile decizionale să nu devină ele însele sur-
se ale unor situaţii critice, sau chiar a unor cri-
674
ze. De asemenea, acest studiu, pe baza anali- AD-TERORISMUL

zelor efectuate, confirmă necesitatea implicării psihologia reclamei terorismului.
factorilor de decizie politico - militară în identi-
ficarea, investigarea, interpretarea şi gestiona- Editura: Diversitas-Braşov.
rea surselor de insecuritate la adresa naţiunii. Autor: Cristian Delcea.
Autorul, general de brigadă în rezervă, Chiar dacă mijloacele de comunicare au
cu o vastă pregătire şi experienţă militară, pro- avansat de la stadiul de relatare verbală până
fesor la Colegiul Naţional de Apărare, aprecia- la Internet, nici unul nu este uitat de structurile
ză “că posibilităţile organizaţiilor militare de a fi teroriste pentru a-şi face publicitate.
eficiente, de a se implica în prevenirea situaţii-
lor critice şi a crizelor decurg din posibilităţile Este de fapt cunoscut că în lipsă de pu-
decidenţilor politici de a identifica sursele po- blicitate actele terorist nu au nici un rezultat,
tenţiale de insecuritate, de a atribui organizaţii- pentru atingerea scopurilor teroriştii exploatea-
lor militare misiuni adecvate în strategiile de ză cu precădere sursele uşor de păcălit, în ve-
securitate, de a constitui cadrul legal de acţiu- derea răspândirii panicii şi a fricii, generând
ne şi de a asigura implicarea lor în toate sec- teroarea în special în rândul populaţiei civile
venţele ce dau calitatea deciziilor publice”. mai puţin pregătite pentru a face faţă unor ase-
menea situaţii.
Cornel VAIDA
Bazele teoriei “ad-terorismului” au fost
puse în urma cercetărilor efectuate în cadrul
(ITC) The Internaţional Policy Institute for
Counter-Terorism, care enumeră şi trei tipuri
de ad-terorism ca strategie de intimidare a pu-
blicului consumator de mass-media, acestea
fiind:
-ad-terorismul ca formă de avertizare;
-ad-terorismul ca formă de violenţă;
-ad-terorismul ca formă de victorie;
Cartea de faţă, ca studiu, îşi propune să
surprindă “actul de comunicare camuflat” al
terorii şi modalităţile de prevenire a acestora şi
prezintă (aşa cum arata autorul):
-în primul rând o mare rigoare metodolo-
gică şi clasificări conceptuale asupra fenome-
nului numit terorism într-un domeniu în care se
remarcă o ambiguitate terminologică din per-
spectiva culturală, politică şi religioasă. Astfel
nu s-a ajuns la un consens terminologic bine
definit. … să sublinieze schemele cognitive
sau “nodurile” informaţionale cu privire la tipuri-
le de manifestare a terorii;
În al doilea rând, în studiul de faţă sunt
trecute în revistă cele mai ample cercetări din
ştiinţele comunicării şi psihologiei criminalistice
pentru a surprinde impactul evocării emoţiilor
negative în rândul consumatorului de media.
Tot acum se urmăreşte teoretizarea termenului
de ad-terorism.
675
- în al treilea rând, studiul face un experi- OMUL DE DUPĂ OM – ISLAMUL ÎN CON-

ment şi prezintă un studiu de caz pentru a sur- TEXTUL
prinde impactul terorii mediatizate şi pentru a MODERNISMULUI ŞI
valida ştiinţific partea teoretică care a fost su- POSTMODERNISMULUI
pusă unei analize critice de către autor.
Studiul de faţă mai scoate în evidenţă şi Autor: Dumitru CHICAN
faptul că perioada 1990-2005, a produs o coti- Editura: Pastel Braşov, 2007
tură în istoria terorii mediatizate, care a deve-
nit o armă a grupărilor teroriste pentru intimida- Revirimentul islamic este una din marile
rea, şi nu numai, a adversarilor. sfidări care confruntă lumea contemporană nu
doar prin reconsiderarea raporturilor dintre do-
Autorul consideră că este foarte impor- uă civilizaţii şi arii spirituale – cea occidentală
tant să fie elaborate unele legi pentru jurnalişti şi cea islamică , aflate într-o permanentă rela-
în legătură cu selectarea informaţiilor cu scop ţie conflictuală – ci şi din perspectiva necesităţii
de intimidare; jurnaliştii trebuie să fie atenţi la de găsire a unei punţi de dialog şi comunicare
informaţiile pe care le transmit, în sensul ca între o lume – cea islamică, puternic ataşată
acestea să nu provoace emoţii negative sau valorilor şi identităţii sale, mai rebarbativă la
traume. ideea de reformă şi mai conservatoare – şi cea
Mass-media este foarte uşor manipulată occidentală, aflată într-o postmodernitate
şi poate din dorinţa de a da publicului informa- nonconformistă, “imediatistă”, s-ar putea spu-
ţia de care are nevoie şi astfel de cele mai mul- ne, dar insuficient cristalizată conceptual şi
te ori serveşte interesele teroriştilor. având, însă, un activ potenţial ofensiv.
Pot fi identificate aceste punţi care, du-
când către toleranţă şi conlucrare, să demonte-
ze fatalista teorie a “ciocnirii civilizaţiilor” profe-
ţită de Samuel Huntington?
La această întrebare fundamentală îşi
propune să avanseze un răspuns cartea “Omul
de după om-Islamul în contextul modernismu-
lui şi postmodernismului” de Dumitru CHICAN,
arabist, orientalist şi diplomat cu veche experi-
enţă în lumea arabă.
Lucrarea este structurată în două părţi,
respectiv “Modernism şi postmodernism” care
oferă o analiză introspectivă şi documentară a
fenomenelor în discuţie pe care le abordează
din punct de vedere istoric, estetic, ideatic şi
filosofic şi “Să ne cunoaştem unii pe alţii” – o
prezentare canonică, doctrinară, sincronică şi
diacronică a religiei islamice şi a derivatelor
sale practice şi ideologice precum
fundamentalismul islamic, Jihadul, martiriul pe
calea lui Dumnezeu, terorismul de sorginte reli-
gioasă islamică etc., încercând găsirea răspun-
sului posibil la o întrebare fundamentală, asi-
duu vehiculată îndeosebi după 11 Septembrie.
Modernismul şi postmodernismul sunt
atitudini, problematizări, teorii, concepte sau
practici care pot să dispară, la un moment dat,
pentru a fi înlocuite cu alte teorii, atitudini şi
mode. Din acest punct de vedere, societatea şi
676
nu religia trebuie să fie “modernă” în sensul cel CONSPIRAŢII CELEBRE

mai generos posibil al cuvântului. Credinţa, ca Lupte pentru putere, crime, masacre
element intrinsec morfologiei spirituale a omu-
lui nu poate fi “modernă” în dimensiunea sa Editura:Ştefan, Bucureşti, 2007
doctrinară, după cum nu a fost nici “ simbolis- Autor : Victor Duţă.
tă” sau “renascentistă”, sunnită sau şiită.
Mesajul pe care cartea îl transmite este
acela că , dacă toate acestea nu vor fi înţelese Lupta pentru putere, este cea care din
şi acceptate, am putea să ne aflăm în faţa totdeauna, a avut ca urmare dezlănţuirea con-
predicţiilor lui Fukuyama despre “sfârşitul istori- flictelor, confruntărilor şi a războaielor.
ei” şi să devenim “omul-post” , “omul de după În cadrul războiului pentru putere, armele
om”. cele mai des folosite dar şi cele mai eficiente
Lucrarea oferă cititorului date şi elemen- au fost trădarea, vicleşugul şi omorul, dar şi
te inedite despre aspecte mai puţin cunoscute conspiraţia, atentatul şi mai ales terorismul.
din structura intimă a religiei islamice şi a
esenţei islamismului politic contempo- De fapt autorul spune în “Cuvânt înainte”
ran ,facilitând mai buna înţelegere a fenome- că această carte “are scopul să ridice un văl de
nelor politico-militare contemporane în care pe o serie de evenimente istorice, mai vechi
acesta este implicat într-un fel sau altul. sau mai noi, care, prezentate cititorilor să le
de Cornel VAIDA reamintească acestora că multe din personali-
tăţilor pe care timpul le-a făcut mituri şi s-au
creat legende în jurul lor, n-au fost decât nişte
lideri care şi-au câştigat locul prin conspiraţie,
crime, terorism”.
Lucrarea este structurată nu pe capitole
ci pe părţi astfel:
I.- Fascinaţia puterii;
II.– Conspiraţii celebre;
III.– Crime şi masacre incredibile;
IV.- Pentru un guvern mondial;
V.– Uciderea idolilor;
VI.– Masacre celebre;
VII.– Crime politice, amurgul zeilor;
VIII.– Conspiraţii care au schimbat
lumea;
IX.– Mondo politica;
X.– Conspiraţia S.A.
Aceste zece părţi ale volumului, fac o
analiză critică (chiar deosebit de critică) a ceea
ce a însemnat şi înseamnă acţiunea legii jun-
glei în societate.
În ultima parte a cărţii, autorul îşi prezintă
părerea sa referitoare la guvernarea popoare-
lor, citându-l pe Voltaire “Nu există o guvernare
desăvârşită pentru că oamenii au pasiuni. Şi
dacă n-ar avea pasiuni, n-ar avea nevoie de
677
guvernanţi,” dar şi la guvernul “secret mondial,” RAMSES 2008

care de sute de ani, din umbră “provoacă crize Editată de IFRI
catastrofale, revoluţii şi războaie, impune dicta- (Institutul Francez de Relaţii Internaţionale)
te, caută să dirijeze şi să stăpânească cursul sub conducerea lui Thierry de Montbrial şi
evenimentelor, iar când totul a fost realizat Philippe Moreau Defarges
conform planului iniţial, caută să-şi impună gu- Editura: Dunod
vernarea omenirii prin mijloacele celui mai ta-
re.” Ramses a apărut pentru prima dată în
Referindu-se la guvernarea din ţara urmă cu un sfert de secol, ediţia din acest an
noastră autorul constată: “cu prieteni şi aliaţi fiind cea de-a 26-a, prilej pentru cei doi autori
cum are România astăzi, la începutul mileniu- de a scoate o nouă formulă a acestei lucrări,
lui al treilea, nu mai are nevoie de duşmani. De operând modificări radicale, dar păstrând ele-
şaptesprezece ani, Occidentul ne ajută să de- mentele ce i-au conferit succesul bine cunos-
venim tot mai săraci, mai îndatoraţi, să ne pier- cut.
dem total suveranitatea şi independenţa naţio- Astfel, Ramses 2008 are un format re-
nală şi să devenim “chiriaşi” în propria ţară” dus şi mult mai lesne de mânuit, dispunând de
o tipografie mai aerisită, ce permite publicului
Să-mi fie îngăduit un comentariu: “nici să o citească mai repede, articolele fiind mai
guvernanţii noştri nu au stat degeaba în toată scurte şi mai percutante.
această perioadă”. Structura tradiţională, formată din patru
Cornel VAIDA părţi, a fost modificată, astfel încât noua formu-
lă are şapte capitole tematice, la care se adau-
gă cele două părţi ce au rămas neschimbate,
respectiv “Perspective” de Thierry de Montbrial
şi “Repere”, partea documentară.
Structura lucrării se prezintă astfel:
1.Perspective - de Thierry de
Montbrial, o sinteză originală a anului 2007, ce
acoperă ansamblul relaţiilor internaţionale.
2.Probleme mondiale: Ordinea nu-
cleară; Mize monetare; Petrol; Schimbarea
climatului; Spaţiu.
3.Europa: Procesul constituţional euro-
pean; Noi state-membre; Frontierele Uniunii;
Germania: economie, politică internă; Germa-
nia: politică externă; Spania: autonomii regio-
nale: Italia; Polonia; Marea Britanie.
4.Lumea rusă: Oligarhii ruşi; Organiza-
ţii ruseşti de sondaj; Demografie; Rusia: eco-
nomie; Arma petrolieră; Rusia: politica externă;
Caucazul; Asia centrală.
5.Orientul Mijlociu: Arabia Saudită şi
Golful; Iran; Irak; Israel; Liban; Palestina; Isla-
mismul magrebian.
6.Asia-Pacific: Asia: 10 ani după criza
economică; Mize energetice în Asia; Asia de
sud-est; China; India; Pakistan; Afganistan;
Japonia; Peninsula coreeană.
7.Africa: Africa de Sud; Cornul Africii;
Coasta de Fildeş; Darfur-Ciad-RCA; Senegal;
Biserici protestante în Africa.
678
8.America: SUA: politica internă; SUA: DIPLOMAŢIA ROMÂNĂ A APĂRĂRII

politica externă; America Latină: populism; Un secol şi jumătate sub zodia Minervei
Brazilia; Chile; Cuba; Mexic; Venezuela.
9.Repere: Lumea în hărţi (16 pagini); - Scurt istoric -
Lumea în cifre (150 ţări); Cronologie; Index. Editura:MEDRO, Bucureşti, 2007.
De reţinut că cele şapte capitole ale
cărţii sunt prezentate într-o manieră mai peda- Autori: Colectiv de redactare compus din
gogică, într-o formă concisă, fiecare capitol membri ai Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Re-
începând cu o introducere în care se face o zervă şi Retragere “Alexandru Ioan Cuza”.
prezentare generală a tematicii abordate, iar Iată deci autorii care au redactat efectiv
articolele din fiecare capitol nu mai sunt această lucrare, în care au pus, în afara cu-
descriptive ci sunt analitice. vântului scris, pasiunea pentru profesiunea pe
Pentru eventualii interesaţi în lecturarea care au îndeplinit-o cu credinţă şi devotament
acestei cărţi semnalez câteva cuvinte-cheie ce pentru Ţară şi Armată, decenii de-a rândul: gl.
desemnează tematica abordată în Ramses bg. (r) ing. Mitică Detot, col. (r) Anghel Filip, gl.
2008: strategie, economie internaţională, eco- bg. (r) Nicolae Ilie, col. (r) Constantin
nomie mondială, politică internaţională, politică Dumitrescu, col. (r) Emil Burghelea, şi col. (r)
externă, relaţii internaţionale, ştiinţe politice, Vasile Miclea. Cartea a apărut cu sprijinul gl.
mondializare, dezvoltare durabilă, comerţ in- (r) Sergiu Medar şi gl. bg. Ing. dr. Gheorghe
ternaţional, investiţii internaţionale. Savu.
Această tematică deosebit de intere- Cartea prezintă “îndelungata şi bogata
santă şi diversificată, precum şi competenţa istorie a ataşaturii apărării române” şi cuprinde
autorilor în selectarea şi analiza tendinţelor perioadele istorice de la “Unirea” din 1859 pâ-
mondiale, mă determină să recomand această nă în zilele noastre, autorii urmărind ca pe un
enciclopedie anuală a actualităţii internaţiona- fir roşu, contribuţia diplomaţilor militari la apă-
le- Ramses 2008, indispensabilă unui elev, rarea intereselor statului şi poporului român.
student, manager, jurnalist, diplomat sau orică-
rei persoane care vrea să înţeleagă lumea Lucrarea este structurată în şase capito-
noastră în schimbare. le şi trei anexe, care ne oferă o analiză docu-
mentată a celor 146 de ani de existenţă a di-
Ionel BUCUROIU plomaţiei militare, “afirmată ca o componentă
permanentă, activă şi reprezentativă a diplo-
maţiei române, pentru promovarea cu succes a
obiectivelor politicii externe şi de securitate a
României,” şi abordează istoric tematica astfel:
Capitolul I. – Diplomaţia română a apără-
rii – Tradiţii şi actualitate;
Capitolul II.—Diplomaţia militară a statu-
lui român până la câştigarea independenţei
naţionale şi recunoaşterea ei pe plan internaţi-
onal;
1) Diplomaţia militară a principelui A l e x a n d r u
Ioan Cuza, 1859-1866,
2) Diplomaţia militară a principelui Carol I,
1866-1881.
Capitolul III.—Diplomaţia militară a statu-
lui român independent în perioada regatului,
1881-1919;
Capitolul IV.– Diplomaţia militară româ-
679
nească, realizări şi dezamăgiri, 1919-1947; AXA

Capitolul V.—Diplomaţia militară româ- Noua Românie la Marea Neagră
nească în perioada 1947-1989; Editura : ZIUA—2005.
Capitolul VI.—Diplomaţia militară româ- Coordonator: Victor Roncea.
nească după evenimentele din decembrie
1989; “AXA– Noua Românie la Marea Neagră,”
aşa cum arată in “ Cuvânt înainte” coordona-
Anexa nr. 1 –Unele consideraţii privind torul lucrării, este rezultatul “urmăririi atente a
lucrarea “Studiul asupra diplomaţiei militare” unor evenimente pe cât posibil pe teren, unde
întocmit de Secţia a II-a– Biroul Legături exter- acestea se derulează, participarea la conferin-
ne, M.St. M.– 1945. ţe publice sau mai puţin publice, obţinerea şi
Anexa nr.2 - Despre diplomaţie, diploma- redactarea de analize la zi, descifrarea dezin-
ţie militară şi informaţii– sofisme, maxime şi formărilor şi intoxicărilor parvenite, lecturarea
cugetări; unor rapoarte secrete sau a studiilor de specia-
Anexa nr. 3 –Lista ataşaţilor militari ro- litate, de ieri, azi şi mâine.”
mâni de la 1877 până la începutul Mileniului III; Cartea, editată în anul 2005, a fost pre-
Sper, la fel ca şi autorii “ca această carte zentată la 24 noiembrie 2007, în cadrul Târgu-
să completeze un gol în documentarea celor lui de Carte şi Presă Gaudeamus, când s-a
interesaţi şi să constitue un nou început pentru desfăşurat şi conferinţa publica cu tema
elaborarea altor lucrări în acest domeniu”. “Geopolitica Mării Negre– Axa Bucureşti– Lon-
dra-Washington şi relaţia cu Moscova” unde s-
Cornel VAIDA au mai propus spre dezbatere şi alte subiecte
ca: Noua politică energetică a Rusiei;
Caucazul - zonă de instabilitate, zonă tampon
sau teren al rivalităţilor Marilor Puteri; România
Mare în UE, fără Transnistria; Relaţiile româ-
no-ruse şi alianţa strategică cu SUA . Dezbate-
rile fiind coordonate de Victor Roncea.
Lucrarea este structurată pe şase capito-
le şi mai cuprinde câteva hărţi istorice astfel:
I. Geopolitica Axei, analizată pas cu pas;
II. Axa în dezbatere publică;
III. Noua Românie, văzută din UE, SUA,
Balcani şi fosta URSS;
IV. Răsăritul românesc;
V. Punctele ZIUA;
VI. Geoistoria;
Victor Roncea şi colegii săi au reuşit să
surprindă transformarea geopolitică a regiunii
Mării Negre, aceasta devenind miza strategică
a stabilităţii şi păcii în Europa. Aici este pivotul
de stabilitate către Asia Centrală şi Orientul
Mijlociu, Caucazul de Nord şi nu în ultimul rând
către Europa de Est. Din punct de vedere
geoistoric România a fost şi este chemată, da-
torită opţiunii sale euroatlantice, să furnizeze
securitate si stabilitate în acest spaţiu lărgit.
680
Din punct de vedere strategic, regiunea Foreign Policy - România

Mării Negre, redevine ceea ce a fost şi în cea Sfârşitul anului 2007, marchează şi apa-
mai mare parte a istoriei sale: un loc de înţele- riţia “Foreign Policy” în România. Revista este
gere, bună convieţuire şi cooperare şi nu unul editată de “Adevărul Holding”. Varianta în lim-
de separare sau generator de conflicte. ba română apare odată la două luni
Toate acestea şi nu numai, sunt în mod (prezentăm primul număr decembrie 2007/ ia-
riguros şi limpede demonstrate de jurnaliştii de nuarie 2008), are 100 de pagini ful color, iar
la Ziua in articolele care compun această lu- 75% din articole sunt traduse din varianta
crare. americană.
Pentru cei interesaţi în lecturarea acestei Potrivit directorului - general al trustului
cărţi, enumăr câteva cuvinte cheie, care ac- “Adevărul Holding”, Răzvan Corneţeanu, din
centuează încă o dată tematica abordată de conducerea revistei fac parte foştii miniştri de
autorii articolelor: conflicte, democraţie, diplo- externe Mihai Răzvan Ungureanu, Andrei
maţie, geografie politică, libertate, negocieri Pleşu, Adrian Severin şi Petre Roman precum
internaţionale, politică, politică externă, interna- şi Magdalena Boiangiu, Vasile Puşcaş şi
ţionalizare, stabilitate politică, securitate, secu- Ovidiu Nahoi.
ritate maritimă. Revista “Foreign Policy” a fost lansată în
anul 1970 în SUA şi este editată de organizaţia
Tematica deosebit de interesantă şi de
Carnegie Endowment for Internaţional Peace
actualitate, competenţa şi autoritatea în mate-
din Washington.
rie a celor care semnează articolele cuprinse
în carte, mă determină să recomand lucrarea “Foreign Policy” este o revistă de politică,
nu numai celor interesaţi de istoria de ieri şi de economie şi relaţii internaţionale şi are în pre-
azi, dar şi diplomaţilor şi jurnaliştilor care studi- zent 11 ediţii străine printre care “Foreign
ază lumea în care trăim. Policy Arabic”,” Foreign Policy Bulgaria”,
“Foreign Policy Germania”,” Foreign Policy
Cornel VAIDA Franţa”,” Foreign Policy Spania”.
Primul număr al revistei are multe între-
bări dar şi răspunsuri: A legaliza sau a nu lega-
liza; China şi India ies la cumpărături; Carlos
Slim, povestea noilor magnaţi; Războiul pe ca-
re-l merită americanii; Cel mai mare mit al lu-
mii; Cine face politica globală în România?;
România poate pierde şi trenul emergenţei;
Indexul globalizării 2007 - România coboară în
acest clasament şase locuri; O lume Hip-Hop -
În prezent, hip - hopul se transformă într-o
adevărată artă globală a comunicării; Lumea
cărţilor (recenzii)- ”Cum au devenit politicienii
italieni de neatins”, carte apărută la Roma, ”De
la comerţul cu sclavi la comerţul liber: Cum
subminează comerţul democraţia şi justiţia în
Africa” lucrare apărută la Oxford şi Nairobi;
Chioşcul de idei, cu doua articole : “Îndoindu-
ne de valoarea diversităţii” şi “Reţele insurgen-
te irakiene “; Lumea sportului (Olimpiada de la
Beijing); Alte lumi (spaţiul cibernetic, războiul
în cyberspaţiu etc.).
Editorii români ne asigură că “de la ediţia
următoare, din februarie 2008, “Foreign Policy”
România trece la nivel regional – global. Dintre
681
subiectele ce vor fi abordate: Cât de bună EROI PENTRU ROMÂNIA

poate/trebuie să fie relaţia statelor europene cu Transnistria şi amenninţările Rusiei la
Rusia? Ce misiuni globale pregăteşte SUA Marea Neagră.
pentru NATO? Cât de relevante şi pentru cine Editura: Semne, Bucureşti, 2007
sunt multinaţionalele emergente europene?
Cine emigrează în statele europene de emigra- Coordonator: Victor Roncea
ţie? Vom vorbi însă şi despre concurenţa pă- “Trăiască, trăiască, trăiască şi-
mântească din spaţiu, campionii nflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Româ-
europenismului şi modernitatea de sub vălul nească!” strigau închişi într-o cuşcă şi păziţi de
islamic”. trupele speciale ruseşti, Ilie Ilaşcu, Alexandru
Structura tradiţională păstrată şi în versi- Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, acum 15
unea în limba româna, tematica diversificată şi ani la Tiraspol, în procesul care avea drept
deosebit de interesantă, precum şi competenţa scop înspăimântarea populaţiei transnistrene
şi autoritatea celor care semnează articolele care ar fi încercat să se împotrivească în orice
mă determină să recomand publicaţia oricărei fel noilor stăpâni, dar şi vechilor stăpâni rămaşi
persoane care studiază, înţelege sau încearcă în umbră. De fapt, la proces Ilie Ilaşcu avertiza:
să descifreze lumea şi schimbările care se pe- “Scopul urmărit a fost de fapt de a intimida
trec. mişcarea de eliberare naţională din republică,
Conducerea revistei vă lansează invita- pentru a demoraliza aceste mase”.
ţia de a vă alătura “comunităţii globale a celor Cartea analizează, în cele 750 de pagini
care comentează subiectele abordate de ale sale, problemele geopolitice ale zonei în
Foreign Policy”! care se interferează centrul de putere al ruşilor
Prezentată de Cornel VAIDA cu spaţiul românilor din cuprinsul sau din afara
graniţelor României, dar mai cuprinde şi un
DVD cu filmări reunite sub genericul “În cuşcă
pentru dragostea de ţară”- sinteză a anilor de
detenţie ai grupului Ilaşcu.
Ziaristul Victor Roncea a spus la lansa-
rea cărţii că a învăţat de la Andrei Ivanţog “ce
înseamnă libertatea după cum a fost pictată pe
pereţii celulei - doi îngeri şi Tricolorul - şi de la
întregul grup ce înseamnă lupta pentru ţară şi
neam.”
Iată câteva titluri din volum, lansat la
exact o lună de la eliberarea tuturor, după 15
ani de detenţie:Ultimii deţinuţi politici din Euro-
pa; Un nou lagăr 36 la porţile UE şi NATO; Eli-
berarea românilor, simbolul noii Românii;
”Război rece” la graniţele României; “Unirea
este vie”; Jertfe vii pe altarul adevărului şi al
dreptăţii; “Am supravieţuit datorită idealului tu-
turor românilor: România Mare”; “Dacă s-ar
întoarce timpul înapoi am face acelaşi lucru”;
“Lupta pentru România Mare nu s-a încheiat”;
Procesul Grupului Ilaşcu - conotaţii geopolitice
şi efecte sociologice; Chestiunea Mării Negre,
Expansiunea sovietică la Marea Neagră; Ches-
tiunea Dunării - Menirea noastră mondială la
Gurile Dunării; Aspecte geopolitice şi culturale
din Transnistria; Chestiunea Orientală - Româ-
682
nia şi graniţa Europei spre răsărit; Pax Sovieti- The Outsourcing Handbook
ca - Primul obiectiv: controlul asupra rutelor Cum să realizati cu succes operaţiuni de
petrolului; Pax America - Repoziţionarea baze- externalizare
lor militare americane: prinzând din urmă isto-
ria; De la salba “conflictelor îngheţate” la di- Autori: Mark J. Power; Kevin C. Desouza;
recţiile româneşti de acţiune strategică; Insula Carlo Bonifazi
Şerpilor şi războiul strategic al Ucrainei cu Ro- Editura: Kogan Page Ltd, SUA, 2006
mânia; Mafia gulerelor albe la Marea Neagră ;
“Serviciile” şi inserţia capitalului rusesc în Ro- Externalizarea diferitelor componente ale
mânia ; Serviciile secrete ale Rusiei - retros- activităţilor firmelor este un fenomen în creşte-
pectivă şi actualitate; Interferenţe în spaţiul ro- re, fiind folosită adesea ca un instrument efica-
mânesc; Activităţi secrete desfăşurate în spaţi- ce în competiţia globală de azi. Firmele care
ul românesc; Trădarea de la Bucureşti şi re- oferă astfel de servicii le fac de cele mai multe
naşterea de la Chişinău. ori mai repede, mai ieftin şi mai bine. Multe
firme externalizează în prezent diferite activi-
Decoraţi cu “Steaua României” în grad tăţi, de la componenta informatică şi financiară
de Cavaler, modeşti, timizi şi discreţi, eroii la marketing, resurse umane şi cercetare. Nu
noştri, au rămas uniţi şi neclintiţi în convingerile întotdeauna conducătorii acestor societăţi sunt
lor şi trăiesc printre semenii lor nu atât ca eroi pregătiţi pentru a face faţă provocărilor genera-
ci ca oameni obişnuiţi. te de această opţiune.
Faptele lor şi chiar ei, oficial, pentru con- The Outsourcing Handbook vă prezintă
ducătorii de la Chişinău parcă nici n-ar exista. strategia pe care orice manager o poate pune
Oare până când? în practică, indiferent de dimensiunile societăţii
sale. Cartea scoate în evidenţă capcanele cele
Prezentată de Cornel VAIDA mai uzuale ale externalizării şi descrie cele mai
bune experienţe pozitive. Cu mult simţ practic
şi bine structurată vă arată, pas cu pas, între-
gul proces de externalizare, inclusiv:
• Luarea deciziilor strategice;
• Definirea necesităţilor;
• Deciziile vânzătorului;
• Negocierea şi încheierea contractului de
management;
• Iniţierea proiectului şi transferarea activităţii;
• Conducerea relaţiei cu partenerii externi;
• Continuarea, modificarea şi încetarea con-
tractului de externalizare;
• Reluarea procesului
Scrisă într-un stil accesibil, asemănător
unui dialog, cartea vă ajută să stabiliţi un pro-
ces funcţional şi vă oferă cunoştinţele necesa-
re pentru externalizarea cu succes a activităţi-
lor pe care le doriţi.
Însăşi publicarea cărţii în editura de mai
sus este o garanţie a calităţii lucrării şi aprecie-
rile de care se bucură în rândul specialiştilor în
domeniu.
683
Câteva cuvinte despre autori:

Mark J. Power - este preşedintele firmei Ros
Incorporated SUA, specializată în predarea
teoretică a cunoştinţelor privind externalizarea
şi activitate practică de consultanţă, cu peste
15 ani de experienţă în domeniu.
Carlo Bonifazi - este co-fondator şi vicepreşe-
dinte al Ros Incorporated, cu peste 20 de ani
experienţă în diferite domenii tehnologice. A
desfăşurat şi condus numeroase procese de
externalizare în domenii ca IT, telecomunicaţii
şi securitate.
Kevin C. Desouza - predă la Universitatea din
Washington, anterior a fost Director al Institutu-
lui pentru Cercetări în Domeniul Afacerilor. Es-
te autor printre altele a cărţii “Managing
Knowledge with Artificial Inteligence” şi coautor
al lucrării “Managing Information in Complex
Organizations”
Prezentată de Corneliu PIVARIU
684
BLACKWATER intern în SUA, mai ales după uraganul Katrina

apariţia celei mai puternice în zona New Orleans, un soldat particular fiind
armate de mercenari din lume plătit de guvernul federal cu 950 dolari/zi, firma
Autor: Jeremy Scahill încasând peste 70 milioane dolari numai din
acest contract. Unii critici ai organizaţiei consi-
Editura: National Books, New York, 2007 deră că folosirea pe plan intern a organizaţiei
constituie un precedent periculos, care poate
Beneficiind de contribuţia unui număr submina democraţia americană. “Acest fel de
important de alţi jurnalişti şi personalităţi ale grupuri paramilitare ne reamintesc de Şorţurile
unor organizaţii neguvernamentale, autorul Maro ale Partidului Nazist, funcţionând ca un
reuşeşte, în cele peste 400 de pagini ale cărţii, mecanism extrajudiciar, care poate opera în
să prezinte nu numai cele mai importante ele- afara legii. Folosirea acestor grupuri paramilita-
mente ale înfiinţării şi activităţilor desfăşurate re este o ameninţare extrem de periculoasă a
de Blackwater, dar şi o multitudine de amănun- drepturilor noastre”.
te care pot contribui la formarea unei opinii cât Blackwater este considerată Garda Pre-
mai apropiate de realitate. toriană pentru “războiul global împotriva tero-
Înfiinţată în 1996, prin deschiderea unui rismului”, condusă de o singură persoană,
poligon de antrenament particular, cu scopul multimilionarul conservator creştin Eric Prince,
de a “anticipa unele cereri guvernamentale de care doreşte să-şi poziţioneze forţele ca o ex-
externalizare a antrenamentelor pentru folosi- tensie patriotică a armatei SUA şi care, în 2005
rea armelor de foc şi în operaţiuni de securita- a emis un document cerând tuturor angajaţilor
te”, Blackwater beneficiază din plin de eveni- şi contractorilor să depună un jurământ în care
mentele din 11 septembrie şi apoi de invazia se menţiona “... să sprijin şi să apăr Constituţia
americană în Irak. Statelor Unite împotriva tuturor inamicilor, stră-
Conform autorului, Blackwater are în pre- ini sau interni....Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.
zent peste 2.300 de militari dislocaţi în nouă Despre Blackwater puteţi găsi şi alte ele-
ţări din lume, inclusiv în Statele Unite. În baza mente în Pulsul Geostrategic Nr. 16/05.11.07
de date a organizaţiei sunt incluşi peste 21.000 şi Nr.18/05.12.07
foşti membri ai Forţelor speciale, alţi militari, Corneliu PIVARIU
foşti agenţi de poliţie, care pot fi mobilizaţi în
cel mai scurt timp. Firma dispune de o flotă
particulară de peste 20 avioane şi elicoptere
de luptă, mijloace de supraveghere electroni-
că. Comandamentul din Moyock, Carolina de
Nord, este considerat ca fiind cea mai mare
bază militară particulară din lume. Compania
antrenează zeci de mii de agenţi federali şi lo-
cali, din SUA, cât şi militari aparţinând unor
naţiuni “prietene”. Dispunând de propriul servi-
ciu de informaţii, în care ocupă funcţii impor-
tante foşti ofiţeri de informaţii cu experienţă,
Blackwater are contracte guvernamentale în
valoare de peste 500 milioane de dolari, sumă
care nu include contractele secrete cu servicii-
le de informaţii americane, sau cu alte societăţi
private americane sau străine. Conform unor
aprecieri ale unui membru al Congresului SUA,
în termeni strict militari, Blackwater are forţa de
a înlătura de la putere multe guverne din lume.
În afara participării în diferite conflicte pe
plan mondial, Blackwater a acţionat şi pe plan
685
MARILE MANIPULĂRI având ca obiectiv înlocuirea conducerii exis-

din Epoca Modernă tente cu un grup mai atent la interesele puteri-
Editura : Proeditura– 2007. lor în joc.
Capitolul VI– “Manipularea de la distanţă
Autor : Bernard Raquin.
şi armele parapsihologice” se referă la cercetă-
Apărută în colecţia “Universuri secrete”
rile şi realizările mai vechi şi mai noi în domeni-
cartea face o incursiune în marile manipulări
ul parapsihologiei în influenţarea creierului şi
istorice, cele mai multe fiind alese în secolul al
citirea gândurilor.
XX-lea se pare din considerentul că sunt mai
apropiate şi mai prezente nu numai în scrieri În capitolul VII se tratează problema dro-
dar chiar în memoria noastră. gurilor , care pentru autor , înseamnă , încă o
cale de manipulare a maselor , fie făcându-i
Structurat în opt capitole, volumul, are ca
consumatori, fie făcând din această chestiune
teză principală aceea că manipularea există de
o problemă a societăţii la scară mare.
la începuturi, iar marile mituri se bazează pe
minciuni. În ultimul capitol, autorul tratează una din
cele mai nou intrate teme în atenţia tuturor,
În capitolul I- “Inventarea unor fapte cu
“Manipularea climei” (mareele negre, proiectul
scopul de a conduce – propaganda,” autorul,
HAARP, războiul seismic şi tsunami), toate
afirmă că societatea umană pare a fi guvernată
evenimentele climatice, care chiar pot fi influ-
de legea imaginarului, informaţia şi prin aceas-
enţate, sunt folosite pentru controlul şi manipu-
ta, propaganda şi apoi dezinformarea produc
larea oamenilor.
ştiri false, alarmiste, pentru a genera emoţii,
pentru a se pătrunde în minţile noastre în ve- Volumul pe care îl prezentăm este cu
derea inoculării unor idei care să asigure în atât mai remarcabil cu cât se adresează con-
final manipularea noastră. ştiinţei şi se doreşte un semnal şi un motiv să o
trezească.
Capitolul II- “Teoriile manipulării,” se ocu-
pă atât de tehnicile de manipulare cât şi de Cornel VAIDA
fabricarea de mituri, toate în scopul exploatării
credulităţii şi mistificării realităţii, iar pentru a
ilustra progresele propagandei în secolul al
XX-lea este citat un deputat englez, Arthur
Ponsoby, care spunea: “Pe timp de război, să
nu minţi înseamnă neglijenţă. Să bănuieşti o
minciună înseamnă o faptă rea. Şi să susţii
adevărul este o infracţiune.”
În capitolul III - “Cum se poate instiga la
revoluţie.” Cine şi ce a fost Lenin, dar Troţki,
cine a înfiinţat poliţia secretă şi care-i erau mi-
siunile, ce este o poliţie a minţilor şi de ce este
necesar un guvern mondial, la aceste întrebări
răspunde autorul în acest capitol.
Capitolul IV-” Cum pot fi fabricate falsele
comploturi “ se refera în special la una din ce-
le mai mari dezinformări din istorie: Protocoale-
le Înţelepţilor Sionului şi la realizarea aşa zisu-
lui “guvern mondial.”
În capitolul V– întitulat “Organizarea miş-
cărilor în masă,” autorul, dezvăluie mecanis-
mele “revoluţiilor democratice” în care politicie-
nii şi manifestanţii interpretează, în direct la
televiziune, rolurile ce le-au fost scrise de alţii,
686

Motto: "Opiniile Sunt Libere, Dar Nu Şi

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Motto: "Opiniile Sunt Libere, Dar Nu Şi

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Motto: “Opiniile sunt libere, dar nu şi obligatorii”—I.L.

Buletin bilunar editat de INGEPO Consulting

05/04/2007 SUA, Rusia, progranul nuclear iranian şi Orientul Mijlociu

20/04/2007 Evoluţia viitoare a lumii

20/05/2007 Probl. globale-terorism, migraţia f. de muncă, evol. tehnologică

05/06/2007 Schimbările climatice globale

05/01/2008 Asasinarea lui Benazir Bhutto, SUA şi lupta împotriva terorismului

20/01/2008 Arma Meteorologică

20/02/2008 Tendinţe demografice mondiale

05/04/2007 Perspectiva modernizării forţelor armate ale Franţei

20/04/2007 Filozofia armatei Statelor Unite

05/05/2007 Discursul preşedintelui rus Vladimir Putin asupra stării naţiunii

05/05/2007 Unele caracteristici ale sistemului antirachetă

20/05/2007 Consecinţe ale posibilei abandonări a Tratatelor START 1 şi INF

20/05/2007 Acord de cooperare militară între SUA şi Muntenegru

05/06/2007 Cooperarea dintre NATO şi UE în domeniul apărării şi securităţii

05/06/2007 Iniţiativă pentru pregătirea Ucrainei în vederea aderării la NATO

20/06/2007 SUA : Dreptul mării şi încălzirea globală

20/06/2007 Reuniunea G-8 Heiligen -Germania

20/06/2007 Reuniunea NATO 14-15 iunie

05/07/2007 Statele Unite ale Americii: necesitatea şi limitele puterii navale

05/07/2007 Cursul ascendent al cheltuielilor militare la nivel mondial

Sisteme de luptă avansate tehnologic în armata SUA Future Com-

20/07/2007 Cheltuielile militare mondiale (“O lume înarmată până în dinţi”)

05/08/2007 Evaluări asupra situaţie de securitate în zona extinsă a Mării Negre

Extrase din discursul preşedintelui Vladimir Putin la întâlnirea cu

20/08/2007 Securitatea energetică. Elemente în zona extinsă a Mării Negre

05/09/2007 Teme geopolitice majore: evoluţii NATO, SUA, Rusia

Caucazul de Sud – componentă a confruntării geopolitice ruso-

Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (BSFDP) - pro-

Teme geopolitice majore: Securitatea în zona Mării Negre; Ca-

Alianţa caspică - un obstacol pentru geopolitica SUA în Asia Cen-

05/11/2007 Summitul Cinciului Caspic de la Teheran

05/11/2007 Elemente privind privatizarea armatei SUA

05/11/2007 Dispute teritoriale în Oceanul Pacific

20/11/2007 Turcia - PKK - ultime evoluţii

Societăţile de securitate private - o armată de mercenari în per-

05/12/2008 Conflictul din Darfur

20/12/2008 Securitatea Japoniei, asigurată la nivel înalt

20/12/2008 Banca mondială de seminţe

20/12/2007 Securitatea Japoniei, asigurată la nivel înalt

20/12/2007 Lumea văzută de la Moscova -piaţa globală a energiei

05/01/2008 Kosovo - ultima retrasare de graniţe în Balcani

20/01/2008 Lumea văzută de la Moscova (continuare)

20/01/2008 De la Războiul Rece la o “Nouă Epocă de Confruntare”

OMV se asociază cu Gazprom pentru a submina proiectul

05/02/2008 Rusia preia sectorul petrolier şi de gaz al Serbiei

05/02/2008 Alte evoluţii în sistemul energetic european

20/02/2008 Aspiraţia Franţei la întărirea statutului de mare putere mondială

Rusia impune restricţii împotriva OSCE şi ODIHR înaintea

20/02/2008 Putin-Voronin: un final fără efect

20/02/2008 Georgia: partidele din opoziţie din nou în confruntare

20/02/2008 Gazoductul pe sub Marea Neagră

20/02/2008 Acord pentru integrarea Bulgariei în reţeaua de gaz a Rusiei

Unele aspecte privind politica Rusiei post-sovietice în contextul

20/02/2008 Organizarea şi dislocarea bazelor militare franceze

20/02/2008 Afganistan -NATO, via Kabul-Vilnius-Bucureşti

05/03/2008 EUFOR - o misiune delicată, pe un teren minat

Consecinţe ale declarării unilaterale a independenţei KOSOVO

05/04/2007 SUA-Irak şi problema federalizării Irakului

20/04/2007 32 de ani de la războiul civil din Liban

05/05/2007 Resurse naturale OM şi dezvoltarea ţărilor respective

20/05/2007 Lumea arabă