Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
D e zv altare a E mofion
Ahll.{ VERNION
Romanian Psychological
le.sting
)ervrces
.t
Edilia in limba englezd'
Ann Vernon: Ihe PassPort Program'
Editura RTS
Str. Uzinei Electrice 15115,400378 Cluj Napoca
Tel.iFax: 0040-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.rtscluj.ro Email: info@rtscluj.ro
Pentru comenzil
i;:
I:
]:
t:.
1L
t!
:'
::
ii
f,
E:
t
E.
s
!n
tr
e
';.,
F.
Tiparit in Romdnia
i.
Cupruws
FiSe de
luuu ..
Cuvdnt inainte
Mullumiri
Introducere
Dnzvor-rnRe prRsoNar-A
Activitate
l.Eupot,eipot.
2.imiplaces5fiueuinsumi
3. Sunt in cregtere
4.Doarunul e camine
.....9
.......15
. . . 19
.....23
DezvolrnREA EMoTToNALA
Activitate
1.
Sentirnente srozave
4.
imi
este
27
nl
JI
frici
DezvolreREA socrALA
Activitate
l.Construindprietenii
4.Vreisafiprietenulmeu?
DpzvolraREA cocNirrvA
Activitate
l.Potoare si aleg?
2,Ceesteoconsecinlll?...
3.Solufii,solulii
4.Ce ar trebui sa fac?
......41
. . . . . . .43
. . . .4j
........51
........55
........59
....63
. . . . .65
t:
lir
.:-
Clasa a II-a
DEzvolreRE psRsoNeLA
Activitate
l. Formali ,,M" pentru ,,MINE"
2. Sunt eu!
3. Eu sunt importanl
4. Aratiymi mAinile
i
77
DpzvolrnREA EMorroNalA
Activitate
1. Experien{e noi
2.MiL simt prost
3. Un management nepotrivit
4. Muit sa.u pulin?
DnzvolrnReR socruA
Activitate
l. Familii de toate felurile
2.Davezi de prietenie
3. Prietenii vin sub diferite forme si md.rimi
4. Cercuri de prieteni
79
81
85
9l
YJ
9s
99
DnzvolraREA cocNrnvA
Activitate
l.Careesteproblema? .....,
Aite opliuni
103
. . 113
Clasa a [II-a
DEzvolraRp peRsoNelA
Aetivitate
Cine sunt eu, cum actionez eu
Z. A fr perfect in adeviratui sens al cuvAntului
3. Unu, doi, trei, eu
4. Cine, eu? Da tu!
1.
VI
t27
131
DEzvolreREA EMoTroNar_A
Activitate
i. Cum mi simt eu? .
2. Repararea emoliilor noastre
3. A fi anxios
4. Ate simii bine, pulin bine, sau deloc bine
.
1a-
r)
r41
145
DezvolreREA soclALA
,4ctivitate
1. B6ie{ii fac, feteie fac
2.Impreund este mai bine
3. Gisegte un prieten
4. Ei nu m-au ales pe mine
15i
|
\\
159
... .. . .163
DEzvolraRea cocNrrlvA
Activitate
i. Decizii mari, mici, sau intre ele
2. Ce se intAmpl[ daci?
169
3. Rezolvd
4. Gdndirea face
sI fie
171
a$a
.. i83
DezvoLreRE pERSoNALA
Activitate
1. Este
doar o gregeali
2. Totul despre mine
3. $tampila de aprobare
4. Sunt cineva care
. .189
. ^ .195
DpzvoLraREA EMoTToNA LA
Activitate
i. Toleranla la tachinare
2. Rbzboiul impotriva ingrijorbrilor
3. Nu pot sI fac
4. Solufii pentru sentimente nepl6cute
2As
207
211
DezvolrnREA socrALA.
Activitate
t. impreuna putem
2. Nu te lua de mine
3. Sugestii ajutitoare pentru evalu6ri
negative
4. Reguli pentru relalii
..
221
^aa
\/l
J;
i?-;
i:.
a
,$.
,7
DgzvolraREA cocNrlvA
Activitatd
l.Viziuneadetunel .....,,,
2. Pe termen lung sau scurt .
rafional
4.ProblemeqisoluJii
3. Cu adev[rat
DrzvolraRE
::.
......231.
. . . . . .241
. . . .247
......Z5l
pERSoNALA
Activitate
i. Se caut[: un copil ca mine
2. Gregeaia mea
3. Eu, nu eu
Dezvolre
ii
::
257
261
263
2.6s
REA EMoTToNALA
Activitate
l.Rdmas singurgipe
dinafarl..
2.Einutepotfacesdsirnfi..;....
3. De ce mE simt aga? .
' 4.Ridiculizatgirespins
.......269
......273
. . . .2g1
;.!.......2g7
DpzvolraRgA socrALA
Activitate
1. Este
nevoie de cooperare
2. Certuri cu prieteni
29r
293
3.
DezvolrnREA coGNrrrvA
Activitate
vorba de alesere
2. Are vreun sens?
3. Reaclie in lan{
4.Decizii nesisure
1. Este
Despre autor
viii
305
,,:
r.:
,,,,
t-t
r TSE DE LUCRT]
lucru
ecamine-Figadeiucru
Sentimentegrozaye-Cartonage
4. Sentimentemaipulin grozave-Cartona$e ..
5. Hai sI impa(im in mod egal- Tabel .
6. Careesteconsecinfa-Tabel
1. Sunt
in creqtere
Figa de
2. Doarunul
3.
l. Eu sunt imporlant
Z. Prietenii
. . . .21
........25
,...Zg
...,..33
. . . . . .4g
..,....62
- Tabei
l5
. . , 97
3.Cercurideprieteni-Comportamentepozitiveginegative.,......101
4.Care esreproblema?-Figa de lucru
....,.106
5. Decizii, decizii, decizii-FiqadevAnbtoare....
... il5
Clp.sa a
[II-a
joc
mlsimteu?-Figadeinregistrare...
ferelefac-Tabel
echipi
observatorului
6.Gasegteunprieten-Afinna{iigirlspunsuri ....,.......15j
7. Einu m-au alespe mine-Poveste
8. Decizii mari, mici, sau intre ele- Scara deciziiior
9. Ce se intimpll dacd? - Situafii
10. Rezoivd*Pagiinrezoivareadeprobleme ..,.
11. Rezolvb-Probleme
1. Cine eu? Da ru! - Tabld de
2. Cum
3. B6ietrii fac,
4. hnpreund este maibine-Instrucliuni pentru
5. hnpreunb este mai bine - Figa
_
. . . . . 135
.......13g
......153
.
..
. , .ISI,
. . . . . 15g
..,....165
..
.. .. .l7Z
...
.175
...1g0
......lgl
Clasa a IV-a
sugestii
despremine-Diagramh
- Categorii
4. gtampiia de aprobare -- Certificat
5. Rlzboiulimpotrivaingrijorarilor-poveste
6.Nupotsdfac-Poster1..
l. Estedoarogregeali-Cartonagecu
2. Totul
3. gtampila de aprobare
......191
.....1g7
. . .201
. . .ZA2
.......ZAg
...213
1X
...'..214
T.Nupotsifac-Posterz....
8.Nupotsdfac-Tablidejoc
9. N.u pot s[ fac - Chrtonaqe de joc
10. Solu{ii pentru sentimentele nedorite
.'
'...
.
Figa de
ll.impreuniputem-Listaobservatorului
...
lucru
...
'215
. '216
'
'219
"....223
- Scenarii
- Tabl5 de joc
14.Pe termen lung sau scurt - Table de joc
15. Pe termen lung sau scurt - Fiqe cu rlspunsuri
. . . . .227
. . . . . '235
. . . .246
, . . , . ,250
. . . '253
Ctrasa a V-a
1. Se
2.
- Propozilii
. . . .259
Eu,nueu-Afirmalii
caz
lucru
5. Einutepotfaceslsimli-Scenarii
6. Ei nu te pot face s6 simli - Figa de lucru .
7. De ce mi simt aqal - Tabl6 de joc
8. De ce mf, simt aqa? - Figa cu situalii
9. Ridiculizat gi respins - Foveste
10. Certuri gi
......264
. . . . . .267
. , . . . . .271
Figa de
prieteni-Roatarezolvdrii deprobieme
'. '...
.
.
.....
...
....
'275
.277
.283
.284
.289
...295
. . . . . .296
. .299
.....,.303
....309
. . . . . .310
{'rrvArtr iw.qrrvrn
La inceputul anilor 1970 Educafia Ralional Emotivl (R.EE) era o lic[rire in ochii iur
Albert Ellis. Unul dintre primele programe de irnpiementare a REE s-a deruiat in
cadrul ,,Living School", o gcoall pionier condusd de ,.institute for a Rationai Living"
din New York.
Un aspect unic al acestei c6(i este aceia cf, oferi o paletd de vignete 9i situalii din
viala reai6 care sunt aplicabile copiilor din toate mediiie socio-economice qi cuiturale.
Sgnt abordate situalii variate: perfonnanle slabe la teste sau la ;coall, confruntarea cu
incorectitudilea gi respingerea, copingul cu situalii familiaie disruptive 9i indemnarea
viata reala.
Acesie resurse practice vor constifui un avantaj substanjial pentru toti cei care doresc
sa ajute |a dezvoitarea unor copiii gi adoiescenli care sunt siguri de ei 9i de vaioriie
1or, sunt puternici gi flexibili in confiuntarea cu stresorii qi provocirile vietii, sunt
canabili sd se reiationeze eficient $i responsabil cu al{ii gi s[-gi urmeze visele.
L. Wolne, Ps.D.
DrnecroL Exscutiv
INsrrrurul Alsenr ELLts
JeNpr
XI
F
1i,
G
.1
,;
-a
:J,:
;+
MULTUMTRT
-
IX-XIi'
il
norocului' Dimpotriv5., este nevoie sd ii invalim sistematic cum sf, navigheze prin
fiecare stadiu de dezvoltare, astfel inc6.t si nu renunte inainte de a se
manriza.
Dupd pdrerea mea, pentru a obline acest iucru, nu existd o alt6 modalitate
mai bun6
decAt a-i invdfa pe cei mici curn s[ aplice principiile Terapiei Rafional-Emotive
qi
comporlamentaie. Am utiiizat REBT ra copii gi adolescenli timp de mulli
anl qi
vreau s[ le muiqurnesc lui Albert Ellis, .Tanet worfe, Ray DiGiuseppe gi
Ray DiMattia
pentru cd mi-au impartaqit cunogtinlele gi experienla lor qi pentru cd mi-au
suslinut
eforfuriie de a aplica aceste concepte in cadru educafioal.
Vreau s[ mulfumesc colegului meu David Martino pentru verificarea minutioasa
si
pentnl criticiie valoroase aduse acesfui material. in plus, mullumesc consilierilor
educalionali, mulli dintre ei fiind fogti elevi ai mei, care au utilizat aceste materiale
in forma pilot gi mi-au oferit sugestii utile.
Muigumesc mult personalului de Ia Research press Ann wendel, Russ pence gi
Karen Steiner - pentru suslinerea entuziastd a acestui proiect gi pentru cd. mi-au
oferit
sugestii utile, susfinAndu-md de-a lungul intregului proces, Este intr-adev6r o pldcere
si iucrezi cu ei.
in
sfhr6it, dar nu in ultimul rand, vreau s[-mi exprim aprecierea pentru plrin{ii
ciienlil"rr mei, care au avut incredere in mine gi mi-au oferit privilegiut Oe a iucru
cu
copiii ior in practica mea privatS. Recunogtinla mea supremf, se indieaptd spre copiii
care mi-au fost clienli. Multe idei din aceste volurne provin din munca
cu ei. Am
invilat lec{ii valoroase de la ei gi a fcst o satisfaclie s[ v[d cd ei se pot gAndi, simli
qi comporta in modalit[1i mai sinitoase ca rczultat ai intervenfiei.
Toate povestirile
gi poeziile din acest volum sunt scrise de adolescenfi, care au
sperat ci,,spundndu-gi
povestea" vor ajuta al{i copii de vdrsta lor de-a lungul procesului de
dezvoltare.
xlll
I]VTRODT"ICERE:
PE RS PE
TIVA
D E VE L O PNIE ]Y TALA
'v
l9-
INTRODUCERE
i:
s[ luim in
r
.Fu
:,\:
.t
INTR.ODUCERE
':.
:.-
ptezent $i nu se pot proiecta prea departe in viitor. rnulli copii fac faf6 acestor
stresori
nivelul ior developmental. in aite cuvinte, daci nu au
abilitatea de a privi din alti perspectivd sau de a vedea alte alternative, este adesea
ctificil pentru ei sd aib[ gAndirea ralionali pe care noi, adullii, credem cb. ar trebui
sd o poatd utiliza. Este nevoie sd ne amintim cd cei mici interpreteaz5 lumea
altfel
pe cAt de bine pot, in functie de
decdt noi.
Degi multi copii qi tineri sunt capabili si faca fatrd provocf,rilor dezvolti.rii"
nrobabil
cd ne amintim din experienla noastrd cd ne intrebanr dacd
,,suntem nor*uiii'
dacit
ceea ce ni se int6mpia este tipic. Clienfii mei rasufld ugurafi c6nd ii
asigur cd sunt
normaii pi ii ajut sd infeleagd" de ce gandesc, simt gi se comport[ aqa
o fu., avind
in vedere niveiul lor de dezvoltare. Se pare cd, grep.im considerAnd cI cei mici qtiu
ce este normai - ei de fapt nu au nici o idee. Aceastd asumplie genereaz6
anxieiate
Ei confuzie' Dacd aceastd teamd nu este abordatS, poate duce ia alte probleme qi cei
micipot deveni copieqitriqi descurajali. Acesta este puncfulin care avem cel maimult
nevoie de o jnterventie.
"r*
:t"J
r:.:
:F
,,:
i5:,::i
.:d
INTRODUCERE
L4:.
13
rl:i
'r+
Fundarnente teoretice
.:ti
'i
este
:.
r:
reflectd
modul in care copiii proceseazd, la aceastd virst6, informafia. pe
parcursul acestei
perioade de dezvoltare, copiii devin din ce in ce mai pulin
dependentri de plrinfii lor
gi iqi canalizeazd energiile spre inv[]are gi exploatu...
inl"irgerea de sine a copiilor
se extinde, socializarea in contexful unui grup de copii
devine un lucru central, qi
se dezvolta abiiiglile de rezolvare a problemelor. Aceasta
este o perioada a multor
sifualii "prime": pierderea unui dinte, a sta departe de cas[ pentru
prima dat6, sau
inv6farea unor iucruri noi.
mulli suslin cd aceastd perioadd cie dezvoltare este cel mai pufin problematicd,
Elkind (1988) afirmd c[ existS. prea multe presiuni asupra copiltoi
pentru a cregte
"prea repede, prea curand" qi acel numdr mare de.opii.*p"rientriazaprobleme
Degi
.l
:j
=
4:'
1:
5;
,g
E
Ei
t1,
INTRODUCERE
,a
,"t'
',!,
i.
d9d J d.
TNTRODUCERE
si cdgtige insight
emolional gi s[ inve{e strategii rationale de coping pentru a minimaliza distresul
emo{ional experienfiat adesea in copilirie. Obiectivul fundamental al acestei
curricule este s[-i ajute pe copii si se fac5 bine, nu doar sd se simt[ bine, qi si ie
tilizarea m
Luind in considerare cd a fi copil gi adolescent este mult mai dificii decAt era inainte,
este extrem de importantd o curricul6 preventivd. Programele de s5nitate mentalS
centrate pe preventie faciliteazd toate aspecteie dezvolt[rii qi ajut[ copiii sd-gi
dezvolte acceptarea necondilionatb de sine, abilitlliie de rela{ionare interpersonali,
strategiile de rezolvare de probleme qi de luare a deciziilor, abilitSlile de a face fa!6
emoliilor problematice qi o perspectivd mai flexibila asupra viefii. Dacd sunt utilizate
secvenJial gi inten{ionat, aceste programe pot oferi copiilor infonnatii gi abilitdli care
pot minimiza intensitatea, severitatea gi durata problemelor, chiar dac5., in mod cert,
nu le vor elimina pe toate.
Activitalile din acest volum sunt concepute pentru a fi utilizate in clase sau in cadrul
consilierii in grupuri mici. Cu schimbdri niinore, acestea pot fi utilizate in consilierea
individualI, in qcoli sau in unitali de s[ndtate mental[. Conceptele developmentaie
sunt apiicabile tuturor adolescdnfilor, dar procesul qi natura unei activitl{i poate
necesita adaptarea la populalii specifrce. intrebdrile care urrneazi dupd fiecare
activitate sunt destinate sd stimuleze discu{ii ulterioare; liderul extinde sau modificd
aceste intrebiri in funclie de cerin{ele individuale sau de cele ale grupului,
-:l
:ij
'1'
rii
si
,'.
li
t:
:
',1
-j
i
i.i
e
g
It
t'
:i
:i
n:
{
]::.
i*
*'
,:i
.!
c
*.
n
a
1l
3.
:d
z'
:.!,
+'
E
*
'&
INTRODUCER-E
ca educatori
:t:t:,:l
"".1,kft,f,i'f:::-ii,i;*,
411
.i9:
:4:
i,*t
il!:.
i:-4i
.:gl
j&,4
:1,1,:
r-i
l!:,
.ri,
;:;
Er
'gir:
.iir
,r;ir,
:ir
.;:
i:{
l{
':
::
-!
i*
.'f
3.'
::
i'
al
pBlvrKtl
s {,rc cils
I
Dezvoltare personald
ACTIVITATE
l. Eupot,
ei pot
2. Imi place sd fiu eu insumi
3. Sunt in cregtere
4. Doar unul e ca mine
Dezvoltarea ernofion
ali
ACTIVITATE
I. Sentimente grozave
2. Sentimente mai pufin grozave
3,Actiond.nd pe baza sentimentelor
4 imi este fricd
Dezvoltarea sociall
ACTIVITATE
1. Construind prietenii
2. lmi fbc prieteni. pe care ii pastrez
3. Hai sii impa4im in mod eeal
4. Yrei sa fi prietenul meu?
Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
l. Pot oare s[ aieg?
2. Ce este o consecinfd?
3. Solufii, soiulii
4. Ce ar kebui s6 fac?
:l
:::'.
i;,1
D ezv
oltar e personald
Activitatea
Clasa I
Eu pot, ei pot
Perspeetiva developrnental5
oda't[ cu intrarea in gcoal6, copiii intdmpin6 o serie de sarcini
noi. Daca indeplinesc
cu succes aceste sarcini, ei iqi dezvoitd un sim! de
mhiestrie gi impiinire. Dac6 equeaza
{}biective
F
Sd invele
SI hvele
Materiale
ts Tabla de scris
)> Doud buca{i de lemn sau c6r6mid6 de construit
fr
ProcedurX
v
F
F
Clasa I
2. inc,epefi aceast[
utnf,toarele:
ts Sa meargi pe apa
'1" Sa zboare ca gi pasiriie
F Sd fugd rapid
l" Sd siiabiseascd cuvinte
I' Sd fie amabili cu ceilalli
F Sd se calere pe un munte
Scoateli in evidentd faptul c[ existb anumite ]ucruri pe care toat[ lumea le poate
face, anurnite iucruri pe care nimeni nu Ie poate face, qi anumite iucruri pe care
unii oameni pot sd le facf,, iar allii nu pot. Spuneti-ie copiilor c[ veli arrea nevoie
de cAliva voiuntari pentru a v[ ajuta in cdteva sarcini. Aceste sarcini vor dovedi
faptul ci oamenii au anumite puncte forte, sau lucruri pe care pot si le faci.,
precufir gi anurnite puncte slabe, sau lucruri pe care nu pot sd le fac6.
Pentru prima sarcini, rugali un copil de staturb micd gi un copil de stafuri inalta
s5 atingl buca{iie de Iemn sau de cdrdmidE. Cereli-le copiilor sd fie atenli la
ceea ce se intAmpld. inairite de a trece la cea de-a doua sarcin[, discuta.{i pe scurt
concluziile gi notali-le pe tabl6. (Utilizati aceastd procedur[ de notare gi pentru
restul sarcinilor.) Pentru cea de-a doua sarcin6, soiicitali un copil mai robust gi
unul mai scund sd se tdrascd pe sub masf,. Pentru cea de-a treia, chemati un copil
ma.i mic Ai unul mai puternic sd ridice obiectul greoi. Pentru coarda de s6rit gi
cdr{ile de joc, soiicita{i atdt un b[iat cdt gi o fetild si foioseascd aceste obiecte.
Pentru cuvintele care trebuie silabisite, chemali doi copii care gtiu s5. silabiseascd
corect. Pentru probiernele cie matemaiicE, invitaii doi elevi buni ia matematicd.
5.
Discufii
iNrReeAni DE coNTTNUT
Instrucliuni pentru lider: Faceli trimitere Ia informayia notatd pe tabld dupd
term inarea fiecarei sarci ni.
t. Ce s-a intArnpiat in momentul ?n care cei doi copii s-au intins spre buc6{i1e de
iemn sau cS.rimidd? Au putut amAndoi si ajungS. la fei de uqor? DacE nu, de ce
nu?
12
I
'1
i
:.
'K'
iF
;&
,T.
i:
D ezv
oltar e personali
Activitatea l
Clasa
'7'
'
3'
ffU:i:fl"::f :;;'""
Activitatea de Foilow_up
Solicitali copiii si aibd o discuiie
cu pdrin{ii sau bu'icii pentru a vedea
dacd ei
cred cd' copiii ar trebui sa fie in
stare si fa"a tot ceea ce pot ,a
facd
ceilalli.
ca gi
activitate aitemativS, punefi-ipe
copii sa imparta o foaie oe irartie
in doua. Cerefi_le
s[ deseneze' pe o parte, irnaginea
i care ei pot s6 i] fac6.,gi pe cealartd
lnui iu'i p.
parte imaginea a ceva ce nu pof
sd fae6.
1a
IJ
:!.,
;:,
:i'
:_lj
'il
::i
:i:-
'iii
.:;
':i
;:t,.
Clasa I
0biective
F s[ se identifice ceea ce copiilor le place referitor la propria
ts Sd dezvolte o atifudine de auto-acceotare.
lor persoand
l\{ateriale
)" Nici unul
Frocedurl
Introducefi leclia, rugand copiii s5. ridice mana dac[ s-au prefbcut vreodati c6
sunt altcineva sau ciacd qi-au dorit s[ fie diferitri decAt sunt in reaiitate. Provocafii sd vorbeasc6 despre aceste lucruri.
z. spuneli-le copiilor c5 le veli citi o poveste despre un bdiat care iqi dorea s[ fie
diferit. cu toate cd s-a schimbat, nu s-a plicut nici asa. Dup6 un timp, a inv[fat
sE se preluiascd aga cum era.
Citili copiilor urmltoarea.poveste cu voce tare, discutAnd apoi pebaza
Intrebirilor de Continut si de Personalizare.
cdnd George a intrat pe uga casei lui, era gata gata sd reqine c6nd a auzit
mai multe voci strigdnd dintr-o datd ,,surprizlt" Aproape cE uitase ci azi
en ziua lui de naqtere! Mama, tata, fratele mai mare qi sora mai mic6
stdteau cu tofii in fala unor cadouri aranjate pe masa din sufragerie. George
i5
E
E
i{ri
:;i:,
0
Dezvoltare personalS Activitatea 2
Clasa I
t4j
;f;:
'+
:f:
George a urcal;cu cameleonul s[u, pe care l-a numit Cammi, in camera sa.
George a continuat sa ii priveascd pe Cammi curn igi tot schimbd culoriie.
Imediat dup[ ce gi-a tenninat cina, temele de cas6 gi baia de seari, George
a mers direct ?n camera sa sd se mai joace pulin cu camrni. cind tat5l lui a
venit sE ?l verifice in seara aceeal-a glsit pe George adormit in fafa cugtii
iui Camrni. Tatll lui l-a pus in pat gi I-a acoperit.
::/
'-t
:'l
j
i
IO
'.:i
r:ll
'.i
:/
Clasa I
i'
'
pe care
a
privi
ii
pirea
trd.u?"
Ai
avut un vis
,,Da, trnamd."
pe Cammi."
pierzdndu-se, ca intotdeauna,
i-a clipit in acel momenr.
?n
cugca rui,
sb
jure cd carnmi
cd'd
aqa?"
t[u nu-i
1'7
tfl+
:tii
Dezvoltare personald Activitatea 2
.:&
r*
iF
a:j.
nt
\rait
,li
Discufii
rlil
ii:
.:ii.
iNrnpeARt DE coNTINUT
L De ce igi dorea George s[ fie diferit?
2. De ce credea George cd el nu avea n-iufic special?
3. Cum s-a simgit George in leg[lurl cu tpodul in care s-a transformat in visul siu?
4. La sfrrgitul poveqtii, era George buculos cd era cine era?
Daci da, de ce credefi ci pi-a schimbat pflrerea?
iNrneeARr DE PERSoNALTzARE
1. V-a!i dorit vreodatd sI fi{i alffel decdtlbuntefi? Dacd da, cum anume v-ati dori s1
firi?
2. Ce anume vI place la voi?
a
Chiar dacb exist[ anumite lucruri p" .{r. ali vrea sd le schimbali la voi inpivf,, vd
puteli accepta a$a cum sunte{i? Suntefi, precum George, bucurogi c[ sunteli voi?
Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor sd compund un c6nted care s[ aib5. titlul ,,Ceea ce imi place la
mine." Acordafi-le timp, pentru ca ei s[ le poati cAnta celorlalli copii cdntecul pe
care l-au compus. Accesul la oale, tigdi, tobe, echere gi alte obiecte pe care le pot
uttbza pe post de instrumente muzicale, lE pot spori creativitatea.
r8
i::ti:l
.:i)::
,_:i
Ciasa
CIXriective
L Identificarea modalitatriior
F Identificarea
h6aferiale
ts Trei poze pe care fiecare copil ie aduce de acasd
(de la v6rsta A-2 ani, vdrsta 3-4 ani,qi v8rsta
5 ani_prezent)
F o copie a Fiqei de trucru - cresc (Figa de lucru 1) pentru fiecare
copir
o foaie albd de desen, un oreion grafrc,gi creioane colonate pentru
fiecare copil
Frocedur*
1' Rugafi-i pe copii sd pur.rr pe bancd pozele pe care le-au
adus penru aceast.
activitate. impa4i{i c6te o copie cin niga de iucru
cresc (Figa de iucru
)
pentru fiecare copil.
2" Revizuili apoi cu copiii categoriiie din taber: dinli, pbr,
numdrui de la picior,
mirimea+nainiior, in[r!i're, greutate, qi aspect gen.rut.
Expiicali inielesul
cuvintelor neschimbat qi diferit, gi indicali aptut ca
tofi copiii igi vor
examina pozele gi vor incercui cuvAntui nesc-himbat
sau diferitpe parcurs ce
durnneavoastra ii ghidafi prin activitate.
3' Prima dati, puneli eopiiisa compare pozerede cand erau bebeiugi
cu pozere ror
de la varsta de3-4 ani. citili fiecare categorie din
taber qi rugafi-ipe copii sa
?ncercuiascd cuvdntul neschimbat sau diferit
aga cum se potriveqte pentru fiecare
Realizafi aceeagi procedurd pentru comparafia-vA.rsreior
i-4 ani qi 5
lllr-g-?r]l:
ant-DTezent.
T9
Clasa I
Discufii
iNrnpeARr DE coNTrNUT.
l. DacE ne uitim peste ceea ce a{i incercuit in tabelul vostru pentru categoriile db
virstl A-2 ari gi 3-4 ani, a1i avut mai m{ilte care erau neschimbate sau mai multe
care erau schimbate? Dar, in cazul comflaratiei vdrstelor de 3-4 ani gi 5 aniprezent?
2. Bazindu-vi pe ceea ce ali notat in tabel$le voastre, ce a{i invdlat despre modul
in care v-ati schimbat?
iNrngeAni
DE PERSoNALIzARE
l,
2.
3.
Dali exernplu de un iucru pe care il putefi face acurn gi pe care nu l-afi putut face
cAnd erati intre vArsta de 3 qi 4 ani? Dali exemplu de un lucru pe care il puteafi
face cdnd aveali vdrsta cuprinsi intre 3 gi 4 ani qi pe care nu puteati si il facefi
cdnd erali bebehlgi?
Puteli sd vb. gdndiJi la un iucru pe care db puteli sa il face{i acuma, dar pe care
il fi pufut face c6.nd aveafi intre 3 gi 4 an[?
Sunteli fericili de faptul cd sunteli in cregtere qi in schimbare?
Ce vd place cel mai mult Ia faptui ci surtteli la aceastd vdrstd pe care o aveli
sE
acum?
Activitatea de Follow-up
20
Expuneli pozele in clasf,. invitali copiii sI belecteze una dintre fotografiile lor gi sE
spun6 douf lucruri pe care gi le amintesc ddspre ei referitor la acea virstl.
D ezv
Clasa I
Data:
?ntre 3-4 an
ligrereze-r
PEr
Neschirnbat
Diferit
Neschirnbat
Diferit
Ficioane
Neschirnbat
Diferit
Neschimbat
Diferit
ry[at!'xl
Neschimbat
Diferit
Neschimbat
Diferit
9r'rSlgirne
ftjeschimbat
Diferit
Neschimbat
Diferit
Greutate
Neschirnbat
Diferit
Neschimbat
Diferit
Aspect general
I\leschimbat
Diferit
Neschimbat
Diferit
Frsa
21
i:.,ri
;,.;
D ezv
Clasa I
Obiective
F Identificarea
l'
Materiale
F o tugierd (cutie cu tug pentru gtampiie)
F
imaginea
o copie a Figei de lucru
FrocedurE
l. introducefi
":#
4:E
r,+,:
'.i,*.i
tl,*
r'ti.-,
Irjg:r
,
|::g:.
;:;::.
-:lri.i
Discufii
iNrnpeAru
ji:.,,
1r:'
DE coNTTNUT
1. Ce ati observat cAnd ali comparat ampreilta voastri cu cea a partenerului vostru?
Frin ce s-au diferen{iat amprentele voastfe?
2. Aii putut identifioa, arunci c6nd i-a{i asctjrjtati pe ceilalli irnplrt[gind rlspunsuriie
la tntreb[riie de pe figa de iucru, lucruri firin care sd vI asemdna{i cu ceilalti? S6
vi deosebili de ceilal{i?
i+i.
;.L
trn
,'-'
:l.l-;
l'
.:'a
' ,.]
::
:i:'..:,r
iNrasgARt DE pERSoNALIZARE
I ' GAndili-vd ia voi ?ngiv6 ca qi cum ali fi.jrnc6ria aceea special5. din magazinul cu
jucErii. Prin ce anurne suntefi voi speciali sau diferili decdt ceielalte jucdrii din
acest grup?
Actlvitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii s6, realizeze o insignd ,,Doar unul e ca mine" utilizdnd o farfurie
rnicd de carton. Punefi-i si deseneze pe ace$st6 insign6 lucruri care sh ilustreze ceea
ce considerd. ei cd au special la ei ingigi. Apoi, dupi ce insigna este tenninat[ ei pot
s5 gi-o prindS. cu acul de siguran{E de tricougi.
;r.
,:r::I
i,!
t.il
.\A
':r!#''': ":
'
;:.r-?
:.:-,
D ezv
:,
Bowr
Edwusg
e c# waime
F'I$A DE LUCRU
Nurne:
Data:
AMPRENTA MEA
este:
v'
I ln ruwr
lrrnntu ptr,vdrc
ne nr*o ilij f^.
rac pentru a o a.juta pe $oamna ?nv5.tftoare
este:
Frs,q 2
25
Clasa
Sentlmente grozs.ve
Ferspectiva developmentali
copiliria mijiocie a fost adesea descrisd ca fiind
,,anii cei rnai frumoqi,,din viala
unui copii' Creqterea este rnai lenti in aceast[ perioadd
de dezvoltare, iar copiii sunt
expugi multor experienle noi gi captivante: a merge pentru
prima dat[ de unul ,irrg,r,"
la bunica,^a ?nvd.fa sd mergi pe bicicieta, sau sd participi
la diferite activitrfi la Clubul
Copiilor' in ciuda faptului ch r.rnele dintre aceste noi experienle pot
s6 creeze anxietate
qi nesiguran!5., existd rnulte emofii pozitive asociate
cu aceasta etap6 de dezvoltare,
dacd ea nu este eclipsatfl de stresorii situationali.
0biective
)" identificarea emoliilor pozitive
Materiale
F Tabla de scris
F O cutie de carton de lapte tiiatd in doud., pentru
F un set de cartonage -
FrocedurE
'
SCENARII
SENTIMDNTE GROZAVE
gi ai chemat
ciliva prieteni
la
27
:.,19t
i.:il
+i
*l
.iiL
Clasa I
"1.:
:
,:.l
i,I
)
F
t7,
Continut gi Personalizare.
Discufii
iNrRrsARl
DE
coNTINUT
1. A ales toatd iumea aceeaqi emolie pentru fiecare situafie? Dacd nu, de ce credeli
cd s-a intAmpiat acest iucru?
2. Credefi cd se pot folosi rnai multe sentimente gi nu doar unul pentru a descrie
cdteva dintre situafii. Dach da, dali cAteva exemple.
?NrnneARI DE PERSoNA.LIZARE
i. AIi experienfiat qi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd
activitate?
2. Putefi da exemple referitoare la moment0le in care afi awt astfel de sentimente
pozitive?
3. Ce credeti cd puteli face pentru a experienlia sentimente pozitive?
Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sd iqi pbstreze cutiile de carton pe b5.nci sau acasd in camerele
ior. Ei pot sA introducd in cutii cAte un cuvdnt referitor la un sentiment ori de c6te
ori experien\iaz\. un iucru pozitiv. La sfdrgltul zilei, ei pot sd imphrtS.geasci aceste
sentimente pozitive cu invlff,torul, un pdrinte sau cu un frate.
28
''''l
] ::]
lt:: |
.'li':rij
':
.,
ti
'r.i
'j
!
I
rl
,l
,'
:, -i
.i
,i
.l
Clasa I
Sentimente grozuve
cARTONA$E
Instrucliuni pertru lider. Fiecare set trebuie sd conlind urmdtoarele
cur-inte.' mandru (ftei cartonase),
fericit (trei cartonage), entuziasmat (trei cartonarse), calm (doud cartonaqe),
vesel (doud cartonase),
,sl extraordinar (doud cartona$e).
MSndru
Entuziasmat
Mdndru
MAndru
Fericit
Fericit
Entuziasmat
Entuziasmat
Calm
Vesel
Vesel
Vesel
Extraordinar
Extraordinar
Extraordinar
Frgn 3
29
Clasa I
Obiective
ts Identifi
Materiale
ts TablS
de scris
F Cl cutie de carton de lapte tdiata in dou6, pentru fiecare copil in parte. Utilizafi
jurmitatea de jos in soopul activitetii. (Copiii pot
s6 iqi aduca ei singuri cutiile
de lapte, sau pute{i folosi piicuri da.c6 cutiile de lapte sunt prea
dificile de
achizilionat.)
un set de cartonaqe* Sentimente mai pulin grozave (Figa de iucru 4),
ambaiate
intr-un plic. pentru fiecare copil in parte.
ocedurE
1' Discutafi diferenlele dintre emo{iiie pozitive (grozave) identificate
in activitatea
anterioard gi emoliile negative: ernolii care nu ne fac placere
sb le avem, pentru
cd nu ne simtim bine cdnd le avem. Rugafi copiii
sa identifice cdteva exemole
pentru aceste emolii negative,
2. Distribuili cartoanere de rapte gi piicurire cu caftona$e Sentimente
mai pulin
gtozave (Fi$a de iucru 4). in timp ce discutali semnifica{ia
cuvintelor aflate in
plic, scrie{i-ie pe tabld astfel incAt copiii sd poat6 sd le recunoasc5
atunci c6.nd
sunt intrebali sa selecteze un cuvdnt pentru a descrie
cum s_ar simli ei intr_o
anumitd situalie.
3' Cititri primele doud scenarii din cele care urmeazd gi l6sa{i-ipe copii
sd selecteze
cuvinte care sE descrie modul in care s-ar simli in iegatuia
cu fiecare din aceste
situalii. Spunefi-le sa punb cuvinteie i'cutiile de carton.
Rugali mai mulli
voluntari sd impirt[gegscd cu restul clasei cuvintele pe
care le-au selectai. lnaca
ar avea emo{ii pozitive legate de situalia respectivi, atunci
ei nu selecteaza un
cuv6nt din piic pentru a-l pune in cutia de carton.)
a1
JI
:?.F
r*!
Clasa I
'i:
'.,'1
,;i
)"
SCEI'lARll
;t1
.:||:
tii
nu
)"
}Temu{iintr*uncartiernou.Trebuies6itiieir[rnasbunde1ato{iprietenii
)
)
P
td.i buni.
cu aceasti metodi, citind cdte doub scenarii odatf,, pdnl cind le-ati
citit pe toate qi s-au expus emoliile care ar fi putut avea loc. Discutali apoi pe
baza tntrebdrilor de Con{inut qi de Porsonalizare.
4. Continuafi
iliscufii
iNrResAsr
DE coNTTNUT
1. A ales toat[ lumea aceeaqi emotie pentru fiecare situatrie? Dacf, nu, de ce crede{i
c[ s-a intAmplat acest lucru?
2. Credeli cI se pot foiosi mai multe se$timente qi nu doar unul pentru a descrie
cAteva dintre situalii. Dacd da, dati cdrteva exempie.
.
irurneaARI
DE PERSONALIzARE
i. Ali experienliat
gi
activitate?
Puteli
da exemple referitoare la momentele in care ali avut astfei de emofii
2.
negative similare cu acestea?
3. Dac[ experienlia1i emotii negative, ce puteli face pentru a v[ ajuta sd va simli1i
maibine?
Instruc{iuni pentru lider; Faceli o listd cu sugestiile oferi'le de copii
copiii sd fac trimitere la ele cdnd este cazul.
Si
Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sa igi pistreze cutiile de carton pe bdnci sau acasi in camerele
lor. Ei pot sd introducl in cutii cAte un cuvAnt referitor la un sentiment ori de cite
ori experientiazd un lucru negativ. La sflAr$itul zllei, ei pot s5 impdrtdgeascd aceste
sentimente negative cu invf,tdtorul, un pErinte sau cu un frate.
32
,:
:;:
Ciasa I
supdrat
Speriat
Gelos
supirat
Supdrat
Speriat
Speriat
Gelos
Gelos
Ingrijorat
Furios
Furios
Furios
Trist
Trist
Trist
F'rqa 4
JJ
iiI
Dezvoltare emofionald Activitatea
Clasa I
gi
Obiective
Nfateriatre
F TablS de scris
F Doui pipupi (marioqpte)
I'
up)
Froceduri
1' Invitafi doi voluntari pare sd igi asurne rorur rnarionetelor.
2' Luali-i pe cei doi vorgntari de o parte gi citili-re primul scenariu din
cere ce
urtneazd' Instruitri-i c{ ei vor interpreta prin gesturi
scenariul in fala ceiorialli
colegi' Ca gi alternativl, putefi interpreta scenariul cu ajutorul
marionetelor in
locul voluntarilor.
SCENARII,,ACTIONANN PB BAZASENTIMENTELOR"
i'
,.
J)
Clasa I
F Te joci fotbal cu copiii din cartierul tau. Cand iti vine r0ndul s[ tragi r:atezi
poafta. Un copil rAde de tine. Egti nervos. aga cd
il
iovegti.
)'
F
da seama?
Care a fost consecinla pentru modul in care prima marionetf, qi-a exprimat
sentimentele fafd de a doua marionotd?
Ce s-ar fi putut face diferit pentru a schirnba aceasti consecinli dintr-una
rea intr-una mai bun5?
Invitati alli doi noi voluntari pentru a ardta ce s-ar fi putut face diferit pentru a
schimba consecinla dintr-una rea intr-una mai bun6. O alternativd ar fr ca fiecare
copil sd vind pe r6nd gi sd ofere marionetelor sugestii pentru modalitl1i mai
adecvate de a face fa{6 situafiiior.
4. Continua{i
Discufii
irurnnsinr
DE
coNTINUT
1. Curn credeli cd vd afecteaz6 rnodul ?n cdre simfifi modul in care acfionali?
2. Care oredeli ci a fost modalitatea cea mai potrivitd de exprimare a
sentimentelor: prima sau a doua? De ce credefi acest lucru?
3. Care au fost diferentele dintrp prima qi a doua modalitate de a acliona pebaza
sentimenteior?
iNrnnsAru
DE PERSoNALIZARE
1. Dacd sunteli fericili, cum vd comportali avAnd acest sentiment? Dacf, suntefi
trigti, cum vd comportal,i? Dacd sunteti furiogi, cum vi cornportafi? Daci sunte{i
ingrijora{i sau speriati, cum vd comportali?
2. DacS' nu vE comportafi intr-un mod in c&re sd ducl la renitate pozitive, eare ar
fi unele modalitl1i prin care afi putea schimba acest lucru?
Actirritatea de Follow-up
Ar[tafi copiilor desenele animate inregistrate gi rugafi-i pe copii sd fie atenfi la modul
in care personajele din desene se comporti, ce sentimente ar putea avea, gi ce efect ar
putea avea acfiunile lor asupra celorlalli.
:a
JO
Activitatea
Clasa
a face distinctia
intre fantezie qi rearitate, nu este neobignuit sE re fie fricade
intuneric,
cd monqtrii ii vor ataca in tirnp ce dorm. Aceastd
fiicd se poate gene ralizain ,,omul
negru" de care sunt convingi c[ se ascunde in curte, gata
sb ii inhale. De obicei, pana
ia sfArpitul clasei intai' copiii au dep5git faza acestei frici,
dar pand atunci aceast6
frici este foarte adevdratd. gi le afecteazd somnui sau, in unere cazu.ri,
?i impieJica
sd iasd afar6lajoac5. Copiii trebuie sd qtie faptul
cE degi ternerile lor sunt normal",
existd anumite lucruri pe care ei ie pot face pentru a fi mai puternici
gi pentru a dep5gi
,tiu;;';*r*;;
aceste temeri.
0biectiv
)'
fricilor norrnale
Materiale
F o cutie goali
>
Procedurl
L I*troduceli activitatea explicind faptul ci multor copii
ie este frica de unele
iucruri precum mongtlii sau omur negru. precizali faptur c[
degi uri n rrirJ
un lucru nomal, este, de asemenea, posibir s6 faci ceva pentru
a nu-fi mai fl"rt"
fric5., aga cum va iiustna povestea
care
o
vefi
citi.
ile
2. cititi copiilor unn6to4rea poveste cu voce tare,
dupi care discutaf i pe baza
intrebbrilor de Confinut qi <ie personajizare.
tr
r*
15*
Clasa I
:.;,]
::lt
'':J!i
ti+
cdmd sora
CAnd en'risiunea s-a terminat, mam& lui a intrat din nou. ,,Mamii nu pot se
merg afari deoarece md doare stomacul. Mai bine stau iniuntru $i md joc," a
zis Jason. Mama s-a uitat la el gi i-a spus, ,,Jason, cred cd ifi este fricd si mergi
singur afard atunci cilnd nu este nifneni pe strada. Fac pariu cE daci mi-ai
putea spune de cQ anume ili este fric[, am putea gAsi o solutie pentru a te ajuta
astfel incdt sd nu ifi mai fie frici."
Aqa cb Jason i-a spus. Mama lui nu a rAs de el qi nici nu i-a spus sA fie curajos,
aga cum a cre'antel cd ii \/a spune mama lui. in schimb, ea a spus, ,,CAnd eram
de vdrsta ta, imi era fric6 sd merg la culcare, deoarece credeam cd un monstru
va iegi de sub patul rneu qi m[ va fura. Cred ch in{eleg pulin ceea ce sim{i tu.
Hai sd vedern dacd ne putem g6ndi ia ceva care sd te ajute sd te sirnli mai in
siguranlt atunci cdnd ieqi afar6."
Jason gi cu mama lui s-au pus impreun6 pe gdndit. S-au gdndit gi iar s-au
gdndit. Nu a trecut mult timp pdn6 cind lui Jason i-a venit o idee! I-a spus
mamei lui c[ ar putea sd facd o mascd de speriat pe care sd o agale in curte. In
f,elul acesta, omului negru ii va fi fricl sd intre in curte. Mamei iui i s-a parut
cf, este o idee fantastic[. Ea l-a intrebat ce altceva ar mai putea incerca, rar
el a venit cu ideea de a crea un ,,sptay pentru omul negruo' care ar putea si il
foloseascd in curte inainte sd iasi el si sejoace. A spus cd sprayul ar putea s6
il lina pe omul negru la depirtare aga cum sprayul de insecte line insectele la
deplrtare.
Mamei lui i-a pldcut foarte mult qi aceastd idee. ,,Jason, cred cd ar trebui sd
incepi sd faci cit mai repede masca gi sprayul pentru omui negru." Aga cl
Jason s-a gi apucat de treabl. Imediat cum a tenninat iucrul, el gi mama lui au
agl\at masca qi au f6cut curlea cu spray. Lui Jason ii mai era pufin fric[, aqa
cd mama lui i-a sugerat s6 incerce $[ mearg[ afara de mai multe ori timp de
cateva minute doar. Dac6 nu ar fi urmat sa se intdmple nimic infricoqbtor, el
ar putea sE igi spuna ca din moment ce totul a mers bine timp de 10 minute,
de ce sb nu ineerce s[ mai stea incd 10 minute in plus?
38
:,,
.:+
,:i
i:i
.:
:'ll
:.]
Discufii
iNrnBnAnl
DE coNTTNUT
iivrnsrARr
DE pERsoNALTzARE
1'
fost, vreodati, fripd de ceva, a$a cum le-a fost
fricd lui Jason gi mamei lui?
Y-u
2. Ce ali fbcut pentru a rpu vd mai fi frica?
3 ce ali invdfat din ace4sta poveste, care sd vi. ajute in cazulin care avefi
frici
precum
a avut Jason $Au mama lui?
Activitatea de Follow-up
irnpa4ili cutiile de aeros$l qi cereli-le copiilorsd igi
construiascd propriile lor,,sprayuri anti-monstru" acoperind cutiile cu hirtie qi decor6ndu-le.
o activitate alternativ'.
ar fi construirea unor maffti pentru a speria
mongtrii
sau pe omur negru.
39
,..'f;
-ii
':1
Clasa I
Cons(raind prietenii
Perspectiva developmenfalI
Relaliile dintre copiii de aceeagi v6.rst5
au o func{ie importanta pentn-r
Interaclionand
acegtia.
Obiectiv
Materiale
F
Procedund
'
sd iqi prezinte
cdrdmizile lor de prietenie. Lipili cirdmizile
astier incai se rormali un zid al
prieteniei.
4. Dezvoltali activitatea discutdn dpebaza
Intrebf,rilor de Con{inut si de
Personalizare.
Discufii
iNrRpeAnr DE CONTINUT
I ' Arata imaginea pe care
ali desenat-o ceva ce afi frcut voi intr-o situatrie
de
prietenie?
2' Existd gi alte modalitdli de a construi o relalie
de prietenie in afar6 de cele
atdtate in imaginile dessnate la aceastS
leclie? ftniu.u:uri-i sd ofere exemple.)
t1
+l
iNrneeAnl
DE PERSoNALIZARE
l.
cineva?
I
I
Activitatea de Follow-uP
Cerefi-le copiiilor sd deseneze mai multe imagini
adluga{i aceste ,,cdrdmizi" zidului de prietenie'
dr]r
ii:
':
:i
A'
ffi"::='
:5
i:i-'
=1
'a;
rti
:.ni-;
Ciasa I
il
.:i:
prin
urrnare' trebuie sb igi dezvolte abitritafl care sd ii ajute sd iqi facd prieteni,
p. .u.*
sE ii qi pdstreze' La acehstd vdrstd ei sunt mai pufin egocentrici
qi sunt .upubiii ,e
?n{eleagr concepte precum ,,d6ruieqti, primegti." Ei cievin din ce
in ce mai pricepuli
in a coopera gi a contribiri, gi sunt rnult mai capabili sr inleleagd semnele
sociate. in
arice caz, aceste abilitafi trebuie sd fie in permanenfd consolidate.
Avdnd in vedere
cd altercaliile, insultele, gi remarciie peiorative se intensificd la aceastd v6rst6,
scoaierea in evidenlb a irnpactului negativ pe care aceste comportamente
le au, este,
de asemenea, important4 pentru dezvoitarea social6.
Obiecfive
de a se purta cu copiii de
v6rstl similard
care
Materiale
)" Tabla de scris
F" scaune, farfurii de carton, sau bucafi de materiatr ?n forrna
de pf,trate
F Un casetofon qi o casetl cu cAntece pentru copii
)' O foaie de ziar gi un rrrarker
l* O pungl mare de hartie
F Creioane colorate qi r4ai multe foi de hA(ie, impf,turite gi capsate pentru a forma
o carte (cdte una pentru fiecare copil; pentru Activitatea de Follow-up)
Pnocedurl
1.
dacb":
s[ ii gi pS.streze.
care
Rugati copiii sa aduc5- pn scaun in fala clasei. (Dacd spafiul este limitat
sau dacd
scaunele sunt prinse de b[nci, ar putea fojosi farfuriile de carton
sau pitralele
Aa
rtJ
'<:
?;!,
Clasa I
It,
1;
iji
a1ezepe ele. Cdnd toat[ lumea este a$ezAtA, explicali-le ci ei vor juca un joc
asemlnltor cu scaunele muzicale qi c[, irrrainte de a incepe, dumneavoastrb
veli scoate afarf, unul dintre scaunele din cerc. Dupd care veli pune si c6nte,
la casetofon, o melorlie. in momentul in Care muzica Se opre$te copiii trebuie
s6 se aqeze pe scaune. Copiiul care rAmane in picioare va trebui sd rispundd la
unul din punctele de mai jos. Acest copil trebuie sd mentioneze dacd el crede c[
aceastd modalitate este Lrna buni sau rea de a face gi p[stra un prieten. inainte
ca muzica s[ inceap6 din nou, intrebali rgstul copiilor daci ei sunt de acord
cu r[spunsul dat de copilul aflat in picioAre. Dac[ nu sunt de acord, discuta{i
pebaza afirmaliilor lor qi incercafi sE ajungefi la un eonsens inainte de a trece
rnai departe. Cereli copilului aflat in picipare s[ se aliture din nou cercrului, ?n
timp ce ceiialli se ridicl in picioare qi se migcd din nou pe fondul muzicii. Cind
muzica este oprit5., copilul r[mas in piciOare trebuie sd rdspund[ la urmatorul
punct, gi aga mai departe pdnd ce toate punctele au fost parcurse'
l> Te tachineazd
)'
Te ignorE
trmparte ceva cu tine
Te strigi in diferite feluri
)" Te imbrltrigeaz[
!" Scoate lirnba la tine
F i1i spune o glumd
L Se baga in fafa ta la rdnd
ts Nu te lasd sa te joci
i' Rdde de hainele tale
)' Te invitd sh te joci cu el
F Te vorbeqte pe la spate
F Te invit6 sd stai ldngS el Sau ea in phuza de masd
F Te minte
ts i1i spune c6 ?i place sd lucreze imprduni cu tine la o sarcini
P i1i spune cd egti degtept
)' l1i spune cd ceea ce porli arat6 bine
) Te impinge
F Te amenintd cd te va bate
)> Facefi, pe rind, activitlfi impreuni
)> Te lasd sd tejoci cu ceva foarte special
) i1i pune piedicd
)
I'
Te tachineazd
Scoate limba la tine
)'
) Te ignora
F
Ruga{i copiii sd spunf, cum se simt atunoi ctnd lor li se intdmpld astfel de
lucruri. Discutali despre modul in care ei se poartd in astfel de situafii qi cdt de
bine funclioneazd aceste metode, frcdnd diferenfa intre modalitllile de rlspuns
44
a:
:|;
]:.
fflr+r"--.-.
jg
.l
JE
is:
;E
r.:
Clasa
!:.
,:lj
:,1:
:;
T:]:::J]
pozltlve pe::|-utiu
un poster
'
4'
i"i.-u"t,;;u"
punga. spunefi_ie
Discufii
ixrnenAru
DE
coNTiNUT
tr ' Ce s-a intAmpiat c6.nd
mi-am pus punga de hdrtie pe cap? Am putut s[
vdd ce
Am putur sa aud ce mi-au ,p.r,
(Nu
uitali, punga nu avea
":_1:_yl,:tilalli?
"i?
,,urgcnl"..)
2' Am reac{ionat eu Ia ceva ce au spus sau au fdcut voluntarii?
Sa ne inchipuim
cd acest lucru s-a intdmpiat in viala reald cineva
v-a strigat ?ntr_un fet ii voi
v-a!i prefbcut ca a'etri.o p_unga de hdrtie pe cap gi
nu afi arizit cev-a spus. ce
credefi cE s-ar int6.mpla? Sa rre inchipuirn cd cineva
s-a strdmbat la voi gi voi
v-a!i prefhcut cd aveli pe cap o pungi gi nu ali vdzut
cea fbcut. ce crede{i cd s_ar
intArnpla?
3' Credeli cd puteli sa ii oprili pe ceiialli si nu vd mai strige in
diferite feluri. s6
nu vd mai tacltineze, sau sI nu niai fac6 altele
din comportamenteie
o_
prietenie identificate pe parcursul jocului? Doar
".g.ri"_
pentru cd oamenii fac
aceste
Iucrutri, inseamni ca kebuie sd vd supdratri? credlli
ca ajuta sa va supara{i sau sd
vd infuriafi atunci c6nd aitrii se cr:mport[ astfei
cu voi?
IFITREnARI DE PERSoNALIZARE
'
Acfivitatea de Follow-up
Distribuili ,,ca4ile" de hdrtie capsate. cereli-le oopiilor
s[ deseneze imagini pe
parcursul saptamAnii care sE iiustreze lucnrrile p,
,u., ei le fac penku a-gi face gi
menline prietenii' Acordafi-le timp pentru a le putea
ar[ta celorlalti copii.
-J
Clasa I
Obiecfiv
SI dezvolte abilitali
)'
de
Materiale
F
)'
Activitatea de Follow-up)
Frocedurd
'
Discufii
iNrnEeAnr DE coNTTNUT
l
'
2' curn v-a!i imparfit? Au fost anumite lucruri pe care le-ali zis sau pe
care le-afi
{hcut?
3.
Ce inseamnl sd
impa4i ceva?
47
E
'w
#
:s
u:
Dezvoltare socialS Activitatea
:ff
3
-q
ja
'a:'
Activitatea de Follow-up
,]i
iil
5
,il
.a
,ii:
,:'
:.
.::;
.;l
1:
,:'
:'i'
48
ffi":
".
fr?
;,i,
a.
,:;:.
.;;i:
socialt Activitatea
i:l
.ii
l:"
i;
::
,':
TABEL
Cu
vecinii
Luni
Marli
i--"--"'------------------.-------.---.-".:
.:
JOt
Vineri
rr$A
49
$'
,1,
"{.
]i
Clasa I
Obiectiv
F
Materiatre
!> Cretd
Doua plpuqi (marionete)
F
FrocedunS
ji
.rj?
ir,
Clasa I
Nicoleta a scos iimba cihe Pauia gi i-a ficut o mutrA. ,.Ei bine, eu nu m-am
distrat, qi nu vreau sd m5 joc cu tine. Aga c5, lasS-md odatd in pace." a strigat
Nicclieta.
Cdnd au ajuns acasd la Paula, ace4sta i-a intrebat dacd ar dori o gustare. in
timp ce iqi luau gustf,riie, au discutat despre ce ar vrea sd se joace in c6.sufa
de papugi.
,,Cred
cd,
ar
ft distractiv
sd ne
a spus Diana.
,,Pf,i, asta ar fi destul de bine, dar mie mi-ar cam plicea sd ne iuclm de-a
spitalul," a spus Grigore. .
,,Ce ar fi dacd ne-am juca pentru lnceput de-a casa dup[ care sb ne juclm
de-a spitaiul?" a sugerat Paula. ,,Aqa ali putea sd faceli am6ndoi ceea ce v6
dori1i."
,,Dar, nt ce ai vrea sd faci, Paula?" a intrebat Grigore. ,,Nu este corect sd ne
doar ce vrem noi. La urma urmei este casa ta de p[pugi,"
juclm
52
'ti
Ciasa I
Diseugii
ixrnpeAru
DE coNTTNUT
3'
4.
ixrnsnAnl
DE pERSoNALTzARE
Activitatea de Follow-up
Irrvitatri copiii sd lucreze in grupuri mici qi s5 inventeze scenete
care
comportamente pozitive de prietenie.
sE" demonstreze
53
Clasa I
Obiective
)"
diverse
IV{ateriale
FrccedurS
1. Introduceli lecfia, prezennd valiza gi rugandu-i pe copii sf, se prefaci cd merg
intr-o excursie pe tirnp de noapte. Face{i cunoscutd plasa cu obiecte qi scoatetri-le
una cdte una afari din plas6. Spune{i copiilor ci ei trebuie sd v6 ajute s6 aiegeli
cirtci lucturi pentru a le lua in aceastd excursie scurt6. Pe parcurs ce prezentali
fiecare obiect, rugafi-i si ridice mAna pentru a spune dac5 acel obieci aratat de
dumneavoastrd este unpl din lucrurile pe care ei ar vrea sE il ia sau de care ar
avea nevoie' Nota{i denumirea obiectelor pe tablS gi inregistrali numarul de copii
care au rS.spuns afirmatriv pentru fiecare dintre acestea.
2. Dupd ce a\i prezentat toate obiectele, aruncali o privire asupra obiectelor care au
fost alese cel mai frecvpnt gi intrebafi copiii dac5. toli au ales aceleaqi obiecte pi
dupd ce criteriu au fdcut seleclia. Subliniafi faptul cd fiecare a avut de ales cinci
obiecte, dar cd probabil fiecare a ales din motive diferite. Ajutafi-i sE identifice
diferiteie motive pentru care au frcut aiegerea: preferinle (unora le pot place
biscuilii, altora nu), de pe cred ei cdar avea nevoie (unii ar putea avea nevoie de
o lanternl sau de un animal plugat care sd ii ajute s5 adoarml iar algiinu), sau ce
,
le-ar pldcea sd facd (s[ citeasc[ sau sd sejoace cu ojucdrie).
3. Agezafi apoi, cercurile in mijiocui ciasei gi puneli c6.te un ecuson 16.nga. fiecare
cerc. imprrlili copiii ?n grupe de cate cinci. Explicafi-le cd. le veli citi c6te o
alegere, pe care ei trebuie sa iqi irnagineze cd au fbcut-o. Dupa ce citili alegerea,
55
Clasa
primii cinci copii vor decide dacd aceasfa ar fi o alegere bund, o alegere rea
sau o alegere a$a si aSa gi sd ia loc in aoel cerc aare rcprezint[ opinia lor. Citili
urrnltoareie doud alegeri gi urmati aceeagi procedur6 cu aceeagi cinci copii. Apoi
luali la rAnd urmdtorul grup de cinci copii, cititri trei alegeri, pi puneli-i pe acegti
copii sa igi aleaga pozilia. Face{i aceiagi lucru qi cu cel de-al treilea grup de
copii, gi aga mai departe. (Numdrul de copii din grup qi numarul de aiegeri pot sd
varieze in funclie de numdrul total de cdpii.) Pe parcurs ce copiii fac aiegerile,
nota{i-le aiegerile pe tabld. inregistrali rlum6ru1 de copii din fiecare cerc pentru
fiecare alesere.
)'
)'
F
F
)'
}
F
F
S[ aiegeti
de cin6
Personalizare.
Discufii
iNrneeAnr
DE coNTTNUT
3.
iNrnesAru DE PERSoNALTzARE
1. Dali exemple de alegeri pe care le face![ in fiecare zi gi carenu au fost
identifi cate in aceastd activitate?
2. Crede{i ci majoritatea alegerilor pe care le facefi sunt dintre cele bune? Dintre
cele reie? Dintre ceie aga qi-aga? Cum v[ dali seama care sunt acestea? Ce cred
ceilalli oameni despre alegerile pe care Ie face\i?
3. Ce afi invdfat din aceastdleclie despre dlegeri?
56
Sd alegefi
Activit4tea de Follow-up
Cerefi copiilor sd i
o foaie de h8rtie in doul gi si deseneze o imagine
reprezentdnd o alege buna qi o alegere proast[. Afigafi-le in clas6 gi
organizali
timpul astfel incdt
iii si poatd sI iqi prezinte desenele gi sd vorbeasc[ despre
ce ar fi putut face
ru a evita alegerile proaste.
57
Clasa
tr
Ce este o coreseciyetdr
Ferspecfiva developrnental6
Degi copiii igi dezvoitd progresiv capacitatea de infelegere a acliunilor logice, a
reversibilitefii, $i a reciprocitaili, ei nu sunt intotdeauna capabili s5 aplice aceste
concepte, ?ntr-o manierd consecventd, in activitafile ior de zi cu zi. Deoarece ei
petrec rnai mult timp la gcoald gi departe de casf,, este important si ?i invlfim cum s6
gdndeasci logic Ai cum sE anticipeze consecinlele.
Obiective
SE
ts
MsteriaIe
ts Patru baloane (unul umplut
cu ap6)
O versiune a tabelului ,,Care este consecinfa?" (Fiqa de lucru 6; pentru
Activitatea de Follow,up)
FrocedurE
1. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd,prezicd. ce se va intdmpia in fiecare din
cele patru experimentq cu baloane . Dupi ce au fEcut acest lucru, efectuati
experimentele pentru a confinna sau infinna preziceriie lor.
2. intrebali-i ce dovedeqte
3.
vr puteli
da
59
Clasa I
)'
'l>
CE ESTE O COI{SECINTA?
Elena tocmai a primit de ziua ei o noub bicicleta albastr4, gi de-abia a aqteptat
s5 se plimbe cui eal A irnplorat-o pe mama ei vitregb sd o lase sii se plimbe
cu bicicleta pdnr in parc, dar mama ei vitreg6 i-a spus cd din moment ce vor
urma sd mdn6nce irnediat, Elena nu ar avsa suficient timp sd meargi pdn[ in
parc, dar ca poate sa se plimbe prin juruicaseidac6 promite ci nu se opre$te,
in drumul ei, pe ia nimeni, ,,Promit," a spus Eiena, care de-abia a$tepta sA
mearg6.
Dintr-o datb Elena, qi-a amintit c6 trebuia s6 meargd direct acasi, aqa cd a
sbrit pe bicicleta ei qi a plecat Ia drurn. Acum ea incepea sd devind tngrijorati,
deoarece se oprise cu Pedro, cu Jose, gi cu Megan, aga ci pedala din ce in
ce mai tare. Urma un ait coll de stradd pe care ea trebuia s6 il ia, dar p|nd sE
ajunga ia el, ea avea deja ovitezd. de$tui de rnare. (extrageli consecinle.)
Ciasa l
:
I
'
co
ns
in fala garajuiui.
ecinl e.)
Elena. a plls bicicleta la o pafie, a intrat in cas6, s-a spiiat, gi s-a aq;ezat pentru
cin[. Tatdl Ei rnama ei vitrega au discutat cu ea despre ceea ce s- intflmplat gi
l-au spus ca din moment ce nu a ascultat, nu va avea voje si se dea cu bicicleta
in urmitoarele doud ziie. Flena a fost atdt de furioasd, incdt a sErit de la mas6
qi a tr8ntit pe jos paharul cu iapte. (extrage{i consecinle.)
Eiena a fost trimisl in camera ei gi i s-a spus sd. se gdndeascd la alegerile fbcute.
Credeli cd a fhcut alegerile bune? Au existat cdteva consecinle negative ca $i
5. Desfb.qurafi
actiru
Personalizare.
Piscufie
INTRIBAII DE coNT]NUT
1. Ce este o consecinla? Pot fi consecin{ele atdt bune cAt gi rele?
2, Puteti voi schimba o ponsecin\d? Dacd da, cum putefi fbce acest lucru?
3. Putefi sd preAntArnpinali o consecin{d? Dac6, da, cum puteli face acest lucru?
Q. Dr; ce este important sd ne gd.ndim la consecinfe inainte sd facem ceva?
ilrRgeaRt
'
DE pERSoNALIZARE
Activitatea de Follow-up
Afi$a1i in clasd posterul cu tabelul ,,Care este consecintra?" (Figa de iucru 6). Timp de
o sdptam6na stabiiili o ord in care sd le cereli copiilor sa identifice comportamentele
61
TABEL
Comportamente
Marli
iili
;rl
1l
ili)
;'
itl;
,iil
l:
Miercuri
i
;
Joi
;
i
i
i
-tl-i
Vineri
prs{j
62
i
i
:
Clasa
tr
So*ugii, so\w{ii
Pers,pecfiva. d"eveXop m ental6
Datoritd faptului cd la aceasti vArstd copiii se afld in stadiul gAndirii concrete,
este
adesea dificil pentru ei sb identifice o varietate de aiternative. Acest lucru
le poate
iimita, in mod sernnificativ, capacitatea de a rezolvaproblerne, care, la randul
ei, ii
afecteazd in multe aspecte ale vietii 1or.
0biective
sr infeleaga faptul ci multe dintre probleme
Sd
au solufii muitiple
igi dezvolte abilitali in identificarea soiuliiior multipie la probierneie tipice
Materiaie
Tabla de scris
H6,rtie gi creion pentrlr fiecare copil
Mai rnulte iupe sau sticle, care mdresc imaginea
FroeedurE
Prezentali aaeastd lec{ie informd.nd copiii cd vor merge la o vdndtoare de forme
(afard, <iac[ este posibil). lrnpe{ifi copiii in parru grupe. Aratali
forma de cerc qi
numili un gmp care sd reprezinte cercuriie. Faceli la fel pentru unn6toarele trei
fonne. Apoi, explicafi-ie cd grupele trebuie sd se uite imlrejur gi sd g6seasca
c6t
mai multe exempie ale fogmei reprezentate de grupul lor, intr-o perioadb de 15
minute, (Ei nu le vor colec{iona, totuqi, pe cele care sunt prea rnari sau dificil de
ffiigcat') Exemplele lor pot fi de mdrime mai mare sau mai mica decAt formele
utllizate pentru demonstra{ie, gi s-ar putea s6 aib6 nevoie de lupd pentru a se
ajuta in localtzarea exernplelor mai mici.
2. DupE ce a expirat tirnpul, adunali copiii pentru a impartiqi
ceea ce au descoperit,
conduceli demonstralia obiectelor gi disculia precum urmeaz6,:
1.
Clasa I
intrebali copiii dac[ au existat mai multe solulii sau r[spunsud pentru fiecare
form6. Subliniaii faptui cd rnajoritatea problemelor au mai multe solu{ii 9i nu
doar una singgr6, dupa care cere{i copiilor si dezvolte pe baza acestui concept
adircfind cAteva exempie de probieme care au mai rnulte solutii"
4. Citili copiilor, cu voce tare. urm[toarea poveste. DupS ce ali terminat de citit'
treceli pe tabla fiecare dintre problemele care sunt scrise cu italic. Soiicitali
copiii sI genereze cdt rnai muite soluiii posibiie pentru fiecare eiement
identificat.
Saiiy avea nevoie de solulii. in fiecare ciimineafI, rnama sau tatdi ei striga
la ea din capul scirilor sd se trezeascl, dar, de cele rrai multe ori, Sally
adorrnea ia loc. Nu qtia ce sd fac6 pentru a se trezi Ia tintp. Cind, in cele din
urm6, se ridica ciin pat, avea probleme in a se decide cu ce s[ se imbrace'
Stdtea rnult timp in fala dulapului ei, incercind sa descifreze cu ce sd se
tmbrace. Dupd ce, in sfArgit, reu$ea s[ se imbrace, ea st[tea mult timp in fata
mesei, pentru micul dejyn. Avea de unde alegg, dar nu qtia cum si se decidd
ce alunte sd ntdndnce. in sfArgit, era aproape gata de gcoal6' dar mai trebuia
sd riecida ce sd ducd la ora de ,,prezintd Si povestegfe", unde trebuia s5 arate
un lucru despre care sb vorbeascd intregii clase.
de Confinut gi de Personalizare.
Discufii
ihrr:npeAru DE coNTINUT
Activitatea de Follow-up
Timp de o saptamAnf,, la sfhrgitul fiecdrei zile, ruga\i unul sau doi copii sE expunl o
probiemd pentn-i care ar vrea sd g1seascd solu{ii de rezolvare. Implicali ceiialli copii
in generarea mai multor solutii'
64
Dezvo ltare co
Clasa i
Ce
eF,
trebwi
sd
fac?
Ferspectiva cteveloprnentalX
Pe parcursul acestei perioade,
in ciuda fapfului cd
ei sunt mai buni acum in strAngerea qi organizarea informaliilor,
ei intAnipin[ tot
Obiectiv
ie Si igi dezvolte abilitAlile de rezolvare de probieme
Materiale
ts Tabl[ de scris
ts Trei semne fbcute din carton
consecinle, gi soluJii
ProcedurX
1. Deschideii discufia cerAud copiilor s[ ridice mina dac6 au avut
vreodatd
probleme ?n a decide ce trebuie fbcut in legdtura cu ceva,
Invitati_i sd ofere
exemple.
optiune.
SCENARII _ CE
,4R. TTTEBUI SA
FAC?
65
>
'
Clasa
t* Mama
qi tatal vostru
srrigl gi se ceart6. V[
este
fost invitali de unul din prietenii vogtri sd donnifi peste noapte acasi ia
ei, dar nu sunteli siguri cE vre{i sE mergeti deoarece uneori vi se face fric5" in
timpul noptii. Ce puteli face?
)e Prietena voasffA vE spune un secret pe cale promiteli si nu il mai spune{i la
nimeni, dar voi vd gAndifi cf, poate ar trebui sd il s;puneli pentru cd ea a fh.cut
ceva r[u. Ce putefi face?
l" Ar trebui sd fili in pat la ora 8.30 seara, dar p[rinfii voqtri sunt plecali qi
credeli c[ puteli sd o convingeli pe cea care are grijd de voi sd vE mai lase
sa vd uitali Ia una dintre emisiunile voastre preferate de la teievizor. P6rintii
vogtri v-au spus ci trebuie sd vd culcati devreme deoarece urmeazl s6
mergeli, a doua zi, intr-o excursie. Ce puteli face?
F Ati
Drscufii
iNrnreAru
DE coNTTNUT
1. Ce a fost cei ilai greu de identificat in grupul vostru: opliunile, consecin{eie, sau
cea mai bund soiufie?
2. Creaeli cd ar fi bine sa rezolvafi o problem[ fbr[ sd vd gAndifi la toate op{iuniie
qi consecinfele pe care le puteli avea? Ce s-ar putea int6mpla dacd nu afi face
acest lucru?
cb toate problemele au solulii bune? Va puteli g0ndi la unele care nu ar
putea avea solulii bune?
3. Credeli
iNrnpeAru
DE PERSoNALTzARE
Activitatea de Follolr-up
Aplicali ur.rt pri.*s la probiemelor care se ivesc in clas;I, accentu6nd procedura in
trei pagi de opliuni, consecinle qi solu{ii.
66
tii
Dezvoltarea emofionali
ACTIVITATE
1. Experiente noi
Dezvoltarea social5
ACTIVITATE
4. Cercuri de prieteni
Dezvoltarea cognitivl
ACTIVITATE
l.
mirimi
,:ff
:j#
,jlf
13:ii
,'#
':i L
'"i
:,t:;
.nO
.:j
tr:j
.,t
,,
,t.
; t,{
,.,lt
irf',i
4
:e
rl
!
A
Clasa a II-a
:F
:l
1n
Perspectiya developrnentald
Pe parcursul perioadei gcolare
Obiective
F Sd igi dezvolte nivelul de congtientizare al aptitudinilor gi insugiriior
F Sd invefe sr se accepte pe sine cu aceste aptitudini gi insugiri
Mateniale
i:
F O sticla de suc
)'
FrocedurS
1' Solicitatri l3 voluntari. inmAnali fiecErui voluntar cdte un cartonag
cu alfabetul,
pe care sa il pund pe dupd gdt. Dacd sunt mai mullijucitori,
ei pot sd stea gi in
cerc' Dacd sunt mai pufini, fiecare voluntar poate sd poarte
maimulte cartonaqe.
2' Alegeli un copil care sd fie ,,Acela." Acest copil inv6.rte sticla. odata
ce s-a
oprit, copil care este ,,Acera" priveqte spre copilul aqezatin locul
in care indicd
vd,rful sticlei, citeqte cartonagui pe care acesta il poartd
ia gat, gi rdspunde.
(DacE sticla indicd spre o persoand fbrd cartonag,
copilul invArte sticla din nou.)
continuafi cu un al doiiea copil, care sf, fie,,Acela,'ii mergefi, mai
departe, cu
jocul pdna cand toli copiii au invartit sticra cel pulin
o datri
69
Personalizare.
Discufie
iNTReEAil DE CONTINUT
1. A fost dificil sd vI gindili ce s[ spune{i atunci cdnd v-a venit rdndul se invartili
sticla?
2. Ce ali invllat despre altcineva in timp ce v-a!i jucat acest joc?
3. Ce afi invlfat despre voi in9iv6 pe parcurs ce alijucat acestjoc?
ixrngeAru
DE PERSoNALIzARE
1, Ce
2.
vi
Activitatea de F ollow-uP
Realiza{i litere qi pentru restul alfabetului
gi
,::
70
,,1
.,:
ff r::::r,i
?'.
it
Clasa a II-a
Surct eun!
Ferspectiva. d evelarprnen talS
in acest stadiu de dezvoltare, este foarte probabil ca afunci cdnd ii rugali pe copii sd
descrie mLodul in care se vid pe ei ingigi, acegtia sd vd ofere o lista cu caracteristici
concrete Ei observabile. Odatd ce cresc, ei vor
fi
capabiii sd se raporteze qi ia
Ohie,ctive
caracteristice aie
a.u
&4aferiale
Doua bucafi de hArtie taiate in fonni de tricou - forma T (una pentru fal6 qi
una pentru spate). ,Acestea vor fi fixate pe umeri dupd ce copiii au terminat de
r
F creioane
Froc,edurl
f
. implrilti
Iliscurfii
hlrREsnRt DE coNTiNUT
1. Ce vd place voud cel mai mult si facetri?
2. La ce sr;ntefi ceimaibuni?
3. La ce nu sunteli foarte buni?
4. Ce lucru nou invalali voi s[ facefi?
71
Clfsa
ll-a
iNrnBsARr DE PERSoNALTzARE
L Ce p[rere aveti despre lucrurile pe care le trecefi pe tricoul vostru? Vd place sE
fitri voi ingiva?
. 2. Dacd.existd cAteva lucruri la care nu vd descurca{i foa^rte bine, ce spune adest
lucru despre voi? inseamna acest lucru cd suntetri nigte copii ,,buni de nimiic?"
Credeli cd toli oamenii se pricep la unele lucruri mai pufin decAt la altele?
Activitatea de Follow-up
Expune{i tricourile qi incurajafi copiii sd se gAndeasc[ la modul in care ceilaltri s-au
identificat pe ei ingigi.
:1
.,1
I
1
{
:.1
',{
'1
..i
ri
'l
72
'ji
l
Fia
rt;t
a-"t
.:
:.:
:t!
Clasa a II-a
Eu
swmt
importsnt
Perspectiva. developrnentatrS
Perioada qcolard micdrcprezintd o perioadd de formare
importantd in ceea ce privepte
conceptul de sine' Parinlii au o mare influen{a asupra perspectivei
pe care copii lor o
au despre ei ingigi. Din nefericire, mulli copii creic in
familii disfunclionale in care
pdriniii nu acordd aten{ie copiilor. De aceea este irnportant
sd ii ajutim pe copii sd
Vad[ cE ei sunt importangi sau speciali pentru mulli oameni
pentru ei insisi.
Obiective
)
F
N'{ateniale
F0
l'
frecare copii
J:
K:
la culcare)
Spune adevdrul
Este o persoand cu care i1i place sa te joci
FrocedurS
1' Introduce{i leclia explicand faptul c[ existi mulli
oameni dif-eri1i, care fac pafte
din i'iala copiiror, careii consideri importanli
sau speciali, gi cr scopur acestei
lec{ii estr: acela de a-i ajuta sE identifice prin ce
suni ei importan{i pentru ceilalli.
2. oferili fiecarui copil un tabei ,,Eu sunt impofiant" (Figa
de rucru 1). citifi
categoriile pentru a
copiii
cu
ceea
ce
vor
avea
ei de fbcut in tabel.
-3. Expiicali
,fatniliariza
faptui cE dumneavoastra veli citi prirnui punct:
,,Este un bun ajutor,,
(litera A din aifabet). copiii trebuie sa gandeurra
se
lu u*u dintr. persoanele care
se glsesc in acel taber, care ar spune
despre ei cd sunt un bun ajutor gi ca trebuie
sa puna un XlAnga fiecare dintre aceste
persoane sub iitera A din alfabet (pot
fi
mai mulli qi nu doar unul singur). continuali
cu cel de-al doilea punct (litera B
continualipanb cand toli itemii au rost citili copiii
au completat
fi
iTj:i:i:?.
!Evvrvrv
lul
IE
ff,
+r3t
.:f.'
ffi
1W
Discufii
,*S,
.,a,.Ei
:=4,-.
iNrnnnAnt pE coNTINUT
1.' V-a fost greu s6 identificali persoane care.ar crede despre voi ca sunte{i buni
in a,cest domenii? Au fost, unele domenii. mai etreu de completat decdt altele?
(Invitali-i sd participe,)
2. La care punct ali pus cei mai multi X(dumirafi in josul fieclrei litere din
alfabet)? La care punct a{i pus cei mai pulini Xz
,,-,fi,
':i
iNTRpaAnl DE P'ERSoNALIZARE
3. Chiar
A
acest
Activitatea de Follow-up
lnvitali copiii sd ceari p[rinfilor, pdrinlilof vitregi, bunicilor,
sau
frafilor
sd lle spund
:rl:
,t4
t;:.:.
.:tl:i
1A
Ciasa a II-a
Eu swnt important
TAtsEL
Nume:
F\a+^.
UALd.
Mama vitregd
Frgn
/)
,tl;1
.:1
:rl
ra
,'l
.tl,_
Clasa a II-a
Aratd-nci ynfrini\e
Ferspectiva
ev"eiopm
ental[
il;*d;
{}biecfive
F
Sd
ts S[ invele
o strategie care sd
insisi
ii
Vlateriale
ts o foaie de desenat, creion grafic
F HArtie 9i creioa'e
Frg:cedurE
7l
:rH
D ezv
'LP
Clasa a II-a
ffi
-;:R
#;
#'
.{&
Discufii
iE
'..9
;.itffi
INTREBARI DE CONTINUT
iNrnpeAru
simlili prost?
:-{dr
sli$"
'i$'
if
:*!',
.iih,
1,1+
#.
.t
ifi
'ii'
DE pERSoNALTzARE
1'
,aqi
s4
,-Yg
:-*
,Y;'
vE
,ii
::'i;.
:,iti
I;.?.
i{j.
;!q
''ifj
*t
lYi*:
.T?;
.dctivitatea de Follow-up
Rugali copiii s5 scrie o poveste, sd deseneze o imagine, sau s6 compunh un cantec
despre un moment in care s-au descurcat bine intr-unui din domeniile pe care ei le-au
notat pe mAiniie lor de ne hirtie.
ijF1
:t:!r
,:t
ri:
41:
i":;
'-xl
li
'it.
,:1.'
.:]:
':]]:
:.:i
:i
l!
'in
:i:
:F"
.ii:
:?
,l:
,a
.};
IE
i;-
::.t
18
-ii,
:t!,
)t
a,
',*
,
..aa
.,a;
:i1'
l
Clasa a II-a
Experien{e
yuot
Perspectiva develeipneentald
Pe parcursul acestei pelioade de dezvoltare existd multe
{}hiective
Sd iqi exprime emoliile
h4areriale
|"
ts Dou6zeci de bucali
FrocedurE
1. Introduceti activitatea discut6nd despre experienla pierderii unui dinte.
DupI
ce ati purtat cdteva disculii, explicali faprul cr odati ce cresc ei vor
uo"u purt.
de multe noi experienfe, unele dintre care fiind similare cu pierdereu
unui
dinte' CAteodatd ei vor fi entuziasma{i in legi.turd cu aceste noi experienle,
dar
cAteodatd ei vor fi pulin speriali deoarece nu vor gti cum sunt aceste
experienle.
2' Prezenta{i prima cutie gi deschideli-o, lu6nd bucata de hartie gi citind situalia.
cerefi-le copiiior s6 ridice m6na dacd au experienfiat aceastE situafie.
3. Discutali, apoi, despre modul in care copiii s-au simlit atunci clnd s-au
aflat in
aceasta sirualie pentru prima dat[. Luali apoi cdteva buci.li de
hdrtie goal6 gi
invitaii copiii sd prezinte ia ce anume s-au gdndit sau s-argdndi in legaturicu
aceste e'xperienie. (Exernple pentru situalia in care ar rf,m6ne peste
noapte la un
prieten, ar putea fi: ,,Daci imi va fi fricd?" ,,Dacd trebuie sd merg ia
baie gi nu
mai Etiu unde este?" ,,Dacd nu irni va plicea mdncarea pe care o au?,,
..Daca imi
79
,-!6
-;l
.
Clasa a II-a
+id
:-.5';F;
iiiiF"i
'"'igj,
va
A
T.
5.
goale de hdrtie in
Biscufii
iNrnesAnr
DE
coNTlt{ur
1. Ce alte exemple de lucruri vd puteli spune voud ingivd daca v5 este fric6 de noile
experien{e despre care a1x vorbit astdzi?
2. A\i inv[fat ceva de la ceiiaili copii despre modui in care vd puteli ajuta pe voi
ingivl s[ fuce]i fa1[ noiior situalii, intr.un rnod pozitiv?
iNrRegeRr DE PERSoNALIZARE
i. Dali exempie cle noi situalii in care v-ali sirnlit speriaii sau nesiguri?
2. Ce afi lZcut in aceste situalii noi astfei incdt s[ va ajutali sd vb simfili mai pulin
speriafi sau nesiguri?
3. Odata ce v-afiaflat intr-o situalie nou6, v-a fost la fel de fric[ gi a doua oar5.?
Daci nu, ce vi spune acest iucru despre noile experienle?
Activitatea de Follow-up
'
80
'':f4,,
,
,li::
,ii'G
.
:.'e
rf::
;::i
:..,+
:.i.
:,
.:a!:.
t:;i'
onali
Activ itatea 2
Clasa a II-a
Obiecfive
F
h4ateriale
ts O cutie
iipici pentru
FrocedunF
1. Recrutafi tlei voiuntari, iare poarta incdlfaminte cu girefuri, care si fre ,,elevii" gi
un voiuntar care sd fie "inr,6fitorul."
2. Cere\i voluntariior elpvi si stea aqezali in fafa ciasei, iar voluntarul inv5!6tor sb
stea in picioare in fala lor. Voluntarul inv[!6tor ii roag5. pe elevi s[ igi dezlege
gireturiie dup[ care sf, ie lege ia loc. inainte ca ei s5 facS acest lucru, instruili-I,
in particular, pe voiuntarul inv[![tor s[ fie ra.u gi critic cu un voluntar, sd il iaude
gi sE ii spunl ce treab[ bun[ a fbcut ceiui de-al doiiea voluntar, iar celui de-al
treilea sd nu ii acordq nici o atenfie,
3. Dupa ce s-a tenninat jocul de rol, inhebali eievii voluntari cum s-au simlit in
legatura cu modul in care inv6{5torul voluntar s-a comportat cu ei, S-au gAndit
cf, modul ?n care au fost tratali are vreo iegltura cu modul in care gi-au iegat ei
gireturile? S-a sim{it elevul care a fost iS.udat rnai deqtept dec6.t ceilalli doi? S-a
simlit copilul eare a fost ignorat qi cel criticat ch nu au fost ia fel de capabili ca gi
celSialt eiev? Atrageli atenlia asupra faptului ca din moment ce toli trei au gtiut
sa iqi lege gireturile, modul in care invdtS.torul s-a cornportat cu ei nu a insemnat
faptul cd nu au fost capabili s5 indeplineascd sarcina. intrebali, ,,Doar pentru
simpiul fapt cd ?nvifdtorul s-a purtat frumos doar cu unui dintre ei, inseamni
acest iucru cd ceiialli doi sunt niqte copii rdi?" intdrili ideea cI modul ?n care
altcineva se comport4 cu ei nu reflecti, neaparat, performanleie lor, qi c[ degi ar
avea performan{e slabe, acest iucru nu inseamnd ci sunt copii progti.
81
:|ffi
:t-1i4
Clasa a II-a
'tq
:i,!;
:;:IiA
4. Cititi copiilor urrnitoarea poveste du voce tare, dilp5 care discutatr pebaza
intreb[rilor de Conlinut gi de Personalizare.
MA SIMT FR0ST
Era luna august, chiar cu cdtevd slptimAni inainte de inceperea gcolii. Nicole,
care unna s[ intre in clasa aII-a, nici nu vroia sd se gandeascd la acest lucru.
lnv5.fdtoarea ei din clasa I fuse$e rea, iar Nicoie s-a gindit cd invEfdtoarea nu
o piace deoarece uneori Nicole fbcea greqeli atunci cdnd citea. A v6zutd-o
pe doamna Winters, invd!f,toarea ei din clasa I, vorbind cu domnul Rivera,
cel care unna sd ii fie invdlltor in ciasa a II-a. S-a gflndit c6 cloamna Winters
i-a spus acestuia despre toate gre$elile pe care Nicole le-a ftcut, aqa ci a
considerat cd nici domnul Rivera nu o va plbcea pe ea.
in acei week-end
Dupi
ce a auzit acestea, Nicole s-a simfit pulin mai bine. A decis cd iqi va da
toatd siiinta, dar chiar dacd nu se va descurca bine intotdeauna, acest lucru
mai bine, dar din cAnd in c6.nd ingrijor5.rile ii mai df,deau tircoaie. Nu avea
intotdeauna dispozilia necesard sd vorbeascS. despre ele, aga cb. s-a hotrrat
a1
AL
=.1
-:,i-.:l
::;
: :i-
:.'
,ii
Clasa a II-a
.'i.
Xltiscufi!
itrREaAnr
DE coNTTNUT
I
cu clasa a rr-a?
cu inceperea ciasei
doua?
ihmReeAnr DE pERSoNALIZARE
1. V-a1i sinr{it vreodatd la fel curn s_a sirn{it Nicole?
Activitafea de FolEow-tip
Cerefi fiecarui copil sa construiasci o ,,Cutie de ingrijoriri" qi sd o foloseasc6
atunci
6J
D ezv altare. em
Clasa a
ll-a
Obiectiv
F
Sb inve{e
Materiale
lj;
din $osete
Fnoceduri
1. Rugali copiii sd ridice mAna dac5. au avut vreodatd sentimente de furie. poftili
ciiliva copii s5 dea exemple de cdteva situalii.
2' Cititi urntStoarea poveste cu voce tare, dupd care discutalipebazaintrebdrilor
de Confinut gi de Person"aiizare.
85
D ezv
Clasa a II-a
Ei bine, motivul pentru care Moe era atAL de nervos. era pentru cd atulci c6nd
el qi MollY qi Mikey au fost improuni, kei elani foarte mari cu coarne mari
au venit pe terenul ior de joacr gi au inceput sd il impungd cu coamele lor pe
micul elan Mikey. Lui Mikey i s-a frcut fric6, iar lul Motty lui Moe le-a
ryi
fost fi'ica ca aceqti eiani mai mari ii vor face r5u rnicu{uiui Mikey. Lor nu li
se iarea corect ca cei mari sd se ia de unul mai mic, gi de aceea era
Moe atat
de nervos.
qi nici nu le-a spus ceva urAt deoarece s-a gdndit cb acest iucru i-ar
infuria pe
elanii mari. Dupd ce a terminat de scris scrisoarea, eI j-a ardtat-o mamei lui.
i-a pldcut ceea ce a scris gi a fost de acord cd este o idee buni de-a le transmite
celorlalli elani despre ceea ce simte in legS.tura cu ceea ce ei au fEcut. Ea i-a
spus cd uneori ceilalli el?ni fac lucruri pe care el nu le consideri corecte,
dar
cd de cele mai multe ori el nu poate schimba ceea ce ei fac. Marna i-a
spus
cd este mAndrr de modul in care a ales s6 igi controleze emoliile pentru
c[
atunci cAnd ceva similiar i s-a intAmplat lui Milton, acesta a inr6uiaflt doar
Discufii
iNrnrB,Aru DE coNTTNUT
1. Care au fost cele trei iucruri pe care le-a fbcut Moe pentru a-qi controla
emoliile
de furie?
2. Ce aliceva credefi c6, ar mai fi putut face Moe in aceasta situatie?
3' Suntefi de acord cu mama gitata iui Moe ca modul in care n4itton si-a controlat
emoliile nu a fost unul foarte bun? De ce sau de ce nu?
86
,t:
!ti
ii::
Clasa a II-a
?,:.
INTnCEARI DE PERSoNALIZARE
Activitatea de Follow-up
impa$fi copiii in grupuri mici gi punefi-i si dezvolte o scenetf, cu pdpuqi despre
modalitalile bune prin care stlrile de furie pot fi controlate. Oferili-le timp pentru
a
ptezenta celorlaite grup0 scenetele cu p6pugi. Discutali despre modalitl{iie
adecvate
versus ceie inadecvate de a controla emotiile de furie.
87
,t
i.{t
,iq;
.lFr
.51
.E
,:l;
:i;
,+
:lg
,F;
r!'r,f
;
!;+
4.|?
,i.
..,i?!
:rnft-
ti;i
'+
t,,
,ri.f
'iI:
';l;1
,'+
.'ril
:i&:r
.il:
,r
i;r
jrl
'
'.?'
it.
-:,i
Activitatea 4
Clasa a II-a
(}biecfive
F Si invefe sb facd diferenla intre intensitatea emo{iilor
F Sd invete fapful cd nu toatd lumea simte la fel in legaturd
cu aceeagi situalie
l1{steriale
}'
F
Tabl6 de scris
Un liniar, o foaie de h6.rtie, qi un creion pentru fiecare copil
Frocedurl
'
foarte fericit
destul de fericit
destul de trist
foarte trist
3. Rugali copiii
)
)'
89
Clasa a II-a
pe baza
Discufii
lNrnseAnl
DE coNTTNUT
i.
GAndili-vdlaziua pe care ali avui-o astdzi. V-afi siillit doar foafte fericili sau
foafie triqti, sau v-aii simtrit gi destui de fericili qi destul de triqti?
2. Ati avut vreodatd vreo neAnfelegere cu cineva deoarece acea pel"soanS. a simfit
difurit fafd de voi intr-o anumit5, situafie? (invitafi-i sd ofere exernple.)
3, Baaindu-ne pe aceastd lecfie, ce anume trebuie sb relinefi despre emolii?
Activitatea de fo[low-up
Cereli copiilor sd scoata o altd foaie de ir6rtie qi sE faci aceeaqi linie continuS pe care
au fbcut-o qi pentru activitate. La sfArqitul zilei, cereli-ie si se gAndeascd Ia dup6amiaza pe care au avut-o gi sa identifice cum s-au simlit in leg5.tura cu mai multe
iucruri pe care le-au trait.
90
Abiectvt,e
|,i,t;|;*tce
h{ateriale
ts TablE de scris
,?.::ffidupd
Pr'*cedurr*
hitroducefi aceastd le4ie citind cunoscuta
poveste ,,Goldilocks a'd the
three
bears'" cereli copiilor sd descrie structura
lamiliei pr"t"ntutain poveste. Scrieli
cuvdntur tradiTionar pe tabl'. in timp
ae ei descriu aceasta structur.'
de familie.
Intrebafi-i dac' rnai cunosc alte tipur-i
a. ru*,rii. i;;il;;
ai
copiii descriu
diferite configulafii de famiiie, inventali
un titlu potrivit qi adecvat varstei
copiilor, pentru fiecare, gi nota{i-re pe
tabr' (de exernpru, ,,p,.rinte singur,,,
,'familie cu manrd qi tata"," ruu,,fu*iii. vitregd
.u .opii ii'Joua famiiii,,).
2. Discutali cu copiii despre
ce anume face cao famiiie sd
fie o famiiie _ iubire,
griji, irnpd4ire a spaliuiui qi a resurselor,
qi aqa mai departe. Notafi
aceste
caracteristici pe tabld, in timp ce copii
le genereazi.
Imparfifi h6rtiile gi celeialte materiale.
cerefi copiilor sr deseneze doud portrete
de fa'rilie - primul sd fie cer cu
familia ror gi ai doirea cu o famiiie
foarte
panglica uu.i. i*p..iu*r a-,.nurui
pentru a
1.
;irffi';i#iffi
4.
Lipifi
;: "p*u'.r
F;;*fi\i
Q1
Clasa a II-a
Discufii
iNrneeAru
DE coNTINUT
littt!
!'.;nil
lld,'iiii::
rii:l::*,
*;
',ii::l:l
lral,,:,j
,,.r
t,'i:,,
I lL:;:,:;
iNrRseARl DE PERSoNALIZARE
L Din care familie v-ar plicea cel mai mult sA faceti parte? De ce anume?
2. Care sunt unele din lucrurile speciale pe care Ie are familia voastri?
3. Dali exemplu de un anumit lucru de care sunte{i foarte mAndri la familia
voastr6?
Activitatea de Follow-up
Cititri copiilor mai multe povegti, care sd ilustreze diferite structuri de familie.
Exemplele inciud Changing Famili.es: A Guidefor Kids and Grown-ups, de David
Fassler (Waterfront Books, 1988); Good Answers to Tough Questions about
Stepfamilies, by Joy Berry (Children's Press, 1990); qi Good-bye, Daddy! De
Bridgette Weninger Q'Jorth-South Books, 1 995).
92
r:
':::,1r.:',
Dovezi de prietemie
Ferspectiva developmentaiE
odat6'cu intrarea copiilor in cia.sa.a II-a. relaliile
de prietenie
cil toate acestea, muitor copii ie lipsesc deprinderile dedevin foarte importante.
a-gi forma gi menfine
rela{ii de prietenie' Instrucfiunile timpurii qi
neintrerupte in acest domeniu critic
pot sb intensifice rela{iile de.prietenie-u
.opiilo. gi sa duce ,pr. ..""rtate mult mai
satisficatoare in dezvoltarea ior sociald.
Obiectiv
F
Sa identifice caracteristiciie
reialiiior de prietenie
Nlaferiale
F Patru foi de poster
hdr-tie:
Procedurd
l.
93
Clasa a ll-a
timp
sd punA carc
de prietenie.
"DOVEZI"
DE PRIETENIE
5. Extrageli de la
Personalizare.
Discufii
ixrnnsAnt
DE cohtTINUT
1. CAte simiroluri ali avut in calioaneie voastre? Au fcrst unele "dovezi" asupra
cf,rora v-a fost greu sI vd decideli? (initriati disculia referitoare la iista dovezilor
de prietenie gi discutati pebazd opiniilor fiec[ruia.)
2. Care dintre punctele de mai sus ati considerat cd nu sunt, in nici ull caz, dovezi
de prietenie? (lnvitaii copiii la disculii, accentuind faptul cd relatiile de prietenie
se schimba pe parcursui timpului, cE prietenii pot fi mai mari la vArstd sau mai
mici gi cd nu trebuie sd arate exact ca gi noi, cd se poate sd ai mai mult de un
singur bun prieten in acetragi timp, c[ prietenii nu trebuie sE fac[ intotdeauna
ceea ce ceilalli vor ca ei sa faci, qi c[ sunt momente c6nd prietenii nu se infeleg
bine intre ei.)
iNrnenAru
DE PERSoNALTzARE
1. Care este cel mai important lucru pentru voi in ceea ce ii priveqte pe prietenii
vogtri?
ca prietenii vogtri sb
fie mai buni prieteni pentru voi?
3. Ce anume ali inv[fat din aceastd leclie care sd vd ajute in reia{iile voastre de
prietenie?
Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor sb creeze felicitari de prietenie care s[ oglindeascd cAteva dintre
dovezile de prietenie. incurajali copiii sd le ofere prietenilor lor speciali.
r9#
::
-#-
..LJ
::+.
-i:;:
:.i;
Clasa a II-a
:'*1
::ii'
:.L:
;;'
't
.:.:
I
:j
Obiectiv
ts
h{ateriale
ts Patru placule mari sub formd de triunghi, pf,trat, cerc, gi dreptunghi. pe
fiecare
formf,, lipili una din urrndtoarele imasini:
Un animai
Un copil din ciaseie primare
O persoanl mai in vdrstd
Un copil al carui tip de piele si aibd cuioarea mai inchis[ decAt
cuioarea de piele a
majoritatrii copiiior din ciasa
ts O copie a Fiqei de Jucru - Prietenii vin sub diferite forme gi mdrimi (Figa
de
iucru 2) pentru fiecare copil
F Creioane colorate, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil
lr Mai multe foi lungi de hArtre de caic, notate cu "Frietenii vrn sub diferite forme
gi mdrirni""
FrocealurrE
l. Introduceli leclia lurand ridicate cele patru forme cu imaginile lipite pe ele.
4' Acordafi copiilor timp pentni a privi colajele realizategi pentru a vorbi
tipurile lor diferite
Confinut qi de Personahzarc.
despre
discutali pebazarntrebariior de
95
:,'i'
:,:.1
:;l
.+::
r!
Clasa a II-a
Discufii
illrnrsAru
DE coNTTNUT
da, de
ce credeti asta?
2.
exemple.)
Pute{i sI vd gdndifi la un tip de prieten pe care nu
aveli? Cum a{i putea deveni prieteni?
il aveli,
il
Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor s[ gdseascd o carte, la bibliotecd, care si ilustreze tipuri diferite de
pdetenii, gi preg6tifi o ord in care copiii sl poatd citi clasei povegtile g6site.
96
i:,,,D""uo,ltutt
to# AdiYSt*!
Fr$a 2
97
4!
',.:i
.ilri'
.f,l
'.Li
':i4
+:r,
,:,a
:{;
-gt
,{
':ti.
:il:
i:i:'
..:+1
.i:.
1t,
:,ii::
a+.1
.*tr
:.tsi
r'6'
Fr$n 2
ri.qt,
ta
;..
.la
:#"s
..gr"5T'-:
.-
:E
''+.:.:
:1t
',ril
..)
.,,!
Cercosyi de prietepG|
ri"
r
ii:
:::
',ii.
Obiecfiv
)"
h{ateria}e
Doud cercuri mari de plastic
DouE pungi cu boabe de fasole
o copie a Figei ,,cercuri de prieteni" comportamente pozitive
qi
(Fiqa de lucru 3)
'egative
)t Bucdti de pilcule qi lipici
ts" LIn caftonaq indexat de rndrime
mic5, creioane coiorate, gi un ac de siguranf6
pentru fieoare copil (op{ional)
Fo
PrccedurE
'
99
Clasa a II-a
Discufii
iNrnpeAnr
DE coNTINUT
DE PERSoNALIZARE
Activitatea de Follow-up
indemnali copiii sd practice cdteva din comportamentele pozitive de prietenie
identificate in aceasti lecfie, Dacf, fac un lucru pozitiv, puneli-i s5 noteze acest lucru
pe o foaie de h&rtie qi sa o pun6 in cutia ,.Cercuri de prieteni." La sfdrqitul fiec[rei
zile, extrage{i buc[1ile de hArtie din cutie qi citili comportamenteie pozitive care au
fost practicate.
100
.'re
:.:
':.:1::
4:
:=]::
;:!
1r
Cercwri
de
prieterui
MPOITTAMENTE POZITIVE
$I NIEGATNVE
lnstruc,tiuni pentru lider: Faceli
bucali de pldcute diferite.
o copie, dupd
Nu ai voie
si te atingi de aia...este
Nu vreau s5
a mea.
--
--.
-- ----
-.1
prost.
Nu imi place de
--
i-------'--'--'-------'"-------j
u"i sd
cx imparlim
r-^X,+i* pe
*^ din
r:Hai
ji
tine"
-r
doui.
-.- -.
Nu te voi
lisa niciodatd
sd
i
i
--.......-..
to
inni
!e Jvvr
nr
vs
-.-
-..;
i
i
lucruriie mele.
Vrei si ne jucdm mai intdijocul
dupd care si ne jucam jocul meu?
tiu, i
i
f ugi
secretul.
Frsa
r01
Obiective
Proceduri
l.
Extragetri de la copii
,"]privinla a ceea ce cred ei cd, afost probiema
iui Fred.
scriefi apoi problema pe taf ra sub fonna
unei intreb'ri: ,,cum a putut Fred
sd se
dea jos din
f*t
pat?,'
::
.,
't.'
r=1:
-:+
'"1:
,.E,
:i;.J
E
,1-i!
E;
l]"*tl*
t__
I
|
I
:#:
I
103
Clasa a II-a
|t
l-
timp partenerilor
triscufii
iNrReeAru DE coNTTNUT
1. Credeli cd paqii din procesui de rezolvare de probieme v-au ajutat sd glsifi o
solutie buni la aceste probleme? (Invitali-i si igi expuni pdrerile.)
2. Care pas din acest proces vi s-a pdrut eel mai greu de realizat? Care vi s-a p[rut
cel mai uqor?
3. Cum credeli ca a{i fi gasit solulii dacb nu afi fi utilizat acest proces?
iNrRenAnr DE ERSoNALTzARE
L Atunci c6.nd avefi o probiemi, cum gasili o solulie?
2. Credefi ca ar fi util s[ aplicali procesul de rezolvare de probieme la problemele
pe care le aveti?
i04
',
Dezvoltare
rygligctivrtatea
Aetivitatea de Follow-uP
"
Cereli copiilor si creeze o poezie despre o problemd, similar[ cu cea folositi pentru
a introduce leclia. inflemnali-i s[ ii inmdneze unui partener poezia, care ar trebui si
aplice procesul de rezolvare de probleme gi sd ajunga la o solulie.
$
,F
.;.-qii
,,:+t
;F;.
:E
:ii;
.iii,
;i:
ria!
l.-j!,
,,ff.
.F"::
+:j
'+
-:s
i&
,:,.$,,
s:
,:;#
.
.'td
.{F
:.E
i;i
+*.
:s
E
''i+
,:&
5,:
'i5
&
t#,
:-F:
:n
:?.*'
:e
.r'',:
t::e
;F;:,
i:.'r
ills
'ig
.;s
*
.:q
,il$i
';:1K
ltr
#
-e
105
Clasa a II.a
- PAGINA 1
PROBLEMA
lo
fiecare problemd.
,li
.'S
.t
1
.j'l
trt
:ii
Fasurl 3:
Frsn 4
I Ut)
Clasa a II-a
PROBLEM,A
PAGINA
potriviti.
Frge 4
107
Clasa a II-a
PROBLEMA 3
,':1
ii:i:
:'
:i.
'':!r:
Frcr 4
i08
rj;f:
-+'
i:
::;1r,
::,;l.
:,':.i
ectiv
Clasa a II-a
develop m e ntal 5
in poficla capacitdlilor ior crescute de a g6ndi in mod logic, copiii egueazd aclesea sd
facd distinclia intre fapte gi supozilii. Nereuqita de a face acest lucru poate duce la
nednlelegeri qi poate crea probieme in numeroase domenii diferite.
Obiective
>sa facd diferenla intre fapte pi supozilii.
>sa identifice consecinlele negative care pot fi ,r urmare a supoziliilor
fbcute,
Materiale
Mai multe imagini sau fotografii din reviste, despre care se poate formula
afirrnafii cu fapte concrete versus afirmalii cu supozilii (de exempiu, imagini cu
fefe care transmit emolii, poze cu persoane irnplicate in anumite acfiuni, dar fbr6
prea multe deralii de fundal)
HArtie gi creion grafic pentnu fiecare copii
Un casetofbn gi o casetb cu cdntece pentru copii
Fnoceduri
Prezentati, una cdte una, irnaginile din reviste sau fotografiile selectate, qi
intrebati copiii ce cred ei cr simte persoana gi ce cred ei cd" se int6.mpla. Rugali-i
apoi s6 vd spunr un adevdr cu privire la imagini, cum ar fi ce culoare are crffiasa
pe care persoana o poart6, cdli oameni mai sunt in imagine, sau ce acliuni pot s5
vadi cd au loc.
2. Discutati diferenla dintre un fapt (ceva care poli dovedi cd este adevdrat) versus
o supozilie (ceva care crezi cL este adevirat). Detaliali pe baza acestui concept
astfel incat copiii sa inleleaga ci supoziliile sunt doar niqte presupuneri cu
privire la ceea ce s-ar putea intAmpla gi cl este foarte comun ca oamenii sa fac[
supozitrii fErd si verifice dovezile.
3, Rugafi-i apoi pe copii sa scoatb foi de hArtie gi creioane $i si numeroteze
urmdtoarele cifre: de la 1 Ia 8, una sub alta. Specificali fapfui cd le veli citi
cdteva situalii scurte. Sarcina lor este de a decjde dac5. ceea ce dumneavoastra
citili este un fapt sau o supozifie qi sd scrie he un,F de la fapt fie un s de la
supozilie pe foiie ior.
1.
)'
109
ffi"ryr
Dezvoltare cognitivd Activitatea 2
Clasa
a.
II-a
:
,.*
,..tr
i$*
.:.Et
(F)
'
copii.
5. Rugati apoi copiii siaduclinliniqtecAteunscauninfalaclasei.Aranjalitoate
scaunele intr-un cerc. dar scoateli unul afard. Explicafi-le faptul cI veli pune
muzicd gi cd toli copiii se vor plimba in jurul cercului de scaune p6n6 cand
muziaa se opre$te. Imediat cum aceasta se opregte, ei trebuie sd gdseasc5 un
scaun liber qi sd se ageze pe el. Copilul care r6mdne in picioare va asculta ceea
ce iiderul ii va citi, fie un fapt fie o supozifie din lista de mai jos. copilui va
spune cu voce tare p6rerea lui despre afirmatia respectivd gi de ce consider[ el
cE este astfel, iar ceilal{i vor avea ocazia sd fie de acord sau in dezacord inainte
ca elevul sd se intoarcd in cerc qi ca muzica sd inceapi din nou. Urmltorul copil
care r[mdne in picioare in momentul cdnd muzica se opregte urmeazS aceeaqi
procedur[, gi jocul continud pdnd c6nd toate faptele qi asumpfiile au fost citite.
ti0
:.F
.:t-4
.:;'#.
:
...:
:r:t'
,!;i
:E
'.,:l:a
Clasa a II-a
dec6t baietrii.
1..gJ
F
F
simpatizeazii. (S)
Fiecare ofera cate o fericitare de Sfinfui varentin"
/s)
A pierde un dinte este palpitant. (,S/
" 3.l.ijt"e\ra
r4w. tJi
nu re priveqte, inseamnd
cd,
nu te
ts Un m6r
)'
de Con{inut gi de personaiizare.
&iscuifll
ilrrneeARi
DE
illrnseAnr
DE pERSoNALTzARE
coNTll\,rur
1. Ce este un fapt?
2. Prin ce difer6 un fapt de o supoziiie?
3. Cum puteli schiinba o supozilie intr-un fapt?
4' Cate sunt unele lucruri rete care pot avea io" .u gi rezultat al facerii
supoziiiilor?
'
v-ar putea
Aetivifatea de Follow-up
Rugali copiii sd iucreze in pereche gi sE creeze mai
multe exernple de fapte gi
supozilii' Adunali toate exemplele gi juca{i-va jocul
scaunelor muzicale din nou,
folosind exemplele lor.
1il
Clasa a II-a
Obiective
)" SI identifice deciziile
Mateniale
ProcedurI
'
113
1SS*.
'.:B
::ff;
rF#.
Clasa a II-a
:,T,f,i.
':r+i'
,,$j+
:;:
,"*::
rtrn
:.j-
''5.
i:.,
;:.
':itii....i
rj,i.
-ri
::'l
Discufii
;rii
.i
i'l
iNrnneAnr
a;t
DE coNTTNUT
lt,
..:
2.
fac?
DE PERSoNALTzARE
1. Atunci cdnd luati o decizie, v5 gindili cu atenfie la ea astfel incit sa fie cea mai
bunb decizie pe care o putefi face, sau va decideli pur gi simpiu repede fbr6 a vd
g6ndi prea mult ia ea?
Z. Yd putefi gAndi la cdteva decizii pe care le-ati frcut repede deoarece ele nu erau
nigte decizii atAt de mari? (Extrageli exemple, precum ce gust de inghelatt sau
3.
dificili
pentru
Activitatea de F olllow-up
Invitafi copiii
iqi duci acasb foile de v6nitoare gi sE igi roage pdrinlii sau fralii
mai ma.ri sE ii ajute sb se gindeascd ia alte exemple de decizii pe care ie fac in mod
repetat. Cereli copiilor s5 discute cu ceilalli dacd deciziile pe care ei le fae in mod
sE
LT4
.....:
..::..
Activitatea
Clasa a II-a
:ji
Nume:
wc:Ld.
,i:!
:i,
-.:,
li
r?
lnstructiuni: Umbloli prin closd fdrd sd vorbiyi. inmdnayi fiSele voastre altor copii. Dacd persoand
a
a
luot una sau mai multe dintre deciziile precizate, ea poote semna in spaliul tiber cie pe
fila vosstrd.
Trebuie sd luafi doar cdte o singurd semndturd pentru fiecore spaliu liber,
,1.
t!
li!:
Nume
,,
:*;
E
'.,:i
: a+:
lii
,ii
:t:.:-
in
loc
juciriile.
8, Ai decis
si te plimbi prin
magazin
FTTC^ \
115
a'a:
;.i:;- :
' :-}i:t
,.i.::l
Dezv olt.are
cognitivd Activitatea 4
Clasa a II-a
Alte op{iuni
Persp ectiva.
dev-etr ap rn
ental5
ii
l+ii
iitl
i*+
i5
Fi
i:,ir
Ohiective
Hi
r.i-j
t"
)'
'f,
i.ii
:iii:
,:i:i
comportamentele
:,iii
;*1
Sa identifice optriuni
Sd
qi
Ma{erfiale
F Trei pdpuqilrnarionete
F O bandd adezivd.
:l:1.
':,
Pnocedurd
+
.f
i:,4
itr:i;'i:l.l
:;'
::i:
:..'.
.:iir
111
:
,F-S
Clasa a II-a
tL*;f
ii,.*-
ii1:
putea intampla dacl priviti situatia dintr-o perspectirzl ori-ori: S-ar putea
sd v6
simtrli foarte trigti, sau s-ar putea ca voi sd nu ii mai vorbitri prietenului (gi afunci
prietenul nu ar mai vorbi cu voi gi v-a1i putea certa). Dac[ ali iua in considerare
qi aite opliuni. nu ali fi probabil ia fel de triqti sau sup5rali.
3.' Lipili o fhgie iungb de band6 adezivhpe podea gi spuneli copiilor c[ acest
iucru
reprezintS un continuurz. Explicali cd un continuum poate prezenta numeroase
opfiuni: La un capat se af1d, a pozilie. la celSialt capat se aflE o pozitrie diferit6,
gi intre ele se gdsesc multe alte opfiuni. Cereli ca doi voluntari si vind
si s6 stea
lAngd iinie. indicafi faptul cE sfdrgitulunei linii reprezintd a nu da niciodatd
oscultare, iar capitul celdlalt al iiniei reprezintd a da fntotdeauna ascultare.
Mijlocul iiniei reprezintl a nu da cdteodatd ascultare, iar intre c6teodatd gi
niciodatS/intotdeauna se afl6 a nu da ascultarea de destul de multe ori qi
a
asculta de destul de multe ori. Cititri apoi urmf,toarea situalie:
:;:.-9ll
-r:i;,:t
i'j1:
'i1::ll
,i.i!:
:.i,$:
i:l?..
.il::,t
4. Citili
Tatil lui Sarnuel gi-a dorit sd iqi petreac[ sfhrgitul cie sapt6rn6.n6 impreun6 cu
fiul siu, dar Samuel a plecat vineri in excursie gi a stat p6n6 s6mbdia dupa-
amiaza. Sarnuei a r,rut sd igi vadd tat6l, dar a vrut foarte mult s6
meargaii in
excursie. La ce opliuni v6 putefi gAndi pentru. Samuel?
indicali faptul cd la un
capht al
iiniei
sa
situatia.
118
cerefi eopiiior
5.
6.
sd
.::
-
it:,.,
'4.:'.:
:i
ezv oltar e
co
Clasa a II-a
Discugii
iNrneeaRl
DE coNTINUT
.1. in.timp ce afi desenat personajele din desene, a fost greu sE vb g6ndili
ia
rnodalit[1i oplionale de a privi situa]ia?
2' Credeli cd este important sd identificaii puncte de vedere op{ionale? De ce sau
de ce nu?
3. Care sunt unele lucruri rele care se pot intdmpla dacd nu v6 gAndi{i la toate
opliunile intr-o situalie?
ixrirsgAnl
DE PERSoNALIZARE
2- Ati avut vreodati emofii negative sau v-afi comportat intr-un mod nepotrivit
pentnt ci nu a{i identificat opfiuni sau alte modalitdli de a g6ndi in legatura
cu o
situafie? (invitali-i sd povesteascr despre aceste lucruri.)
3. ce ati invi,fat din aceasti lec{ie care sa vb ajute in viitor?
Activitatea de Follow-up
Pflstra{i banda adezivd pe podea gi pe parcurs ce se ivesc incidente, rugali
copiii sE
identifice op{iuni pe Iinie pentru a-i ajuta sa infeleagd o perspectiv6 mai bun6
urupru
situatiei.
5',
;:1
,::.:
lir
.:!;
"{,
'!;
.ii
ii.
ii.:
r:t+
:i:
i
.'rSi
:l+
:iil;
,]L
:'di.
1:g;
iaii:,,
-ir.
:a:li:
i-
i:J
i,:
sa:
.6
119
ffi-':'"
FFJ '
'
!i'':
;lf.
,iir
il,
PnocnaMur PASAPORT
PEMRU SLICCES
Clasa a ltrX-a
Dezvoltare personall
ACTIVITATE
al cuv0ntului
Dezvoltarea emotionall
ACTIVITATE
1 Cum m[ simt
eu?
Dezvoltarea sociali
ACTIVITATE
Dezvoltarea cognitivl
ACTI\/ITATE
1.
2. Ce se intAmpld dac[?
3. Rezolv6
4. Gdndirea face si fie a$a
Clasa a III-a
Obiectiv
)
)
Tabla de scris
Trei c[ni de tablS pentru fiecare copil pe care sd fie lipite cite o etichet6 alb[
(copiii pot aduce cini de acasd)
Zece simboluri (bdnu{i, agrafe de hArtie, capace de sticl6) pentru fiecare copil
Materiale
2
Procedurl
riu,
l
)
F
tzJ
^a
:.,
.ii*
Clasa a III-a
:'9.
>
.',tj*
lrit*
pe terenul de
::'ji!,
,
lii'
:.:;
..
:t*
:+
,t
,!
.l
',i
.a,:ar,
>
3. Dupd ce au fost
POVESTE
Joshua a mers cu bicicLta pdn[ acasi la prietenul sdu Antonio. La scurt timp
dupd ce Joshua a ajuns acolo, el gi cu Antonio au inceput sd se certe deoarece
Antonio nu vroia sd il lase pe Joshua sd ii foloseascd rolele. Joshua i-a spus
lui Antonio niqte lucruri urAte, iar Antonio l-a spus mamei lui vitrege. Ea i-a
spus lui Joshua c5 nu mai are voie sI se joace la ei acas[ dacd se mai comportl
in felul acela. Joshua s-a infuriat gi a scos limba, iar el i-a spus cd trebuie sd
plece. in timp ce a iegit pe ugd afard, el a dat cu piciorul in role gi a trdntit
usa,
in loc si mearg[ direct acas6, Joshua a frcut ture cu bicicleta prin cartier qi
s-a oprit sd se joace in parc. El a pierdut no{iunea timpului gi cdnd, in cele din
urm6, a mers acas[ tatdl lui era foarte furios. El a sunat acasi la Antonio, gi
cdnd a aflat cd Joshua a fost trirnis acas5, s-a supdrat din aceastd cauzi qi s-a
ingrijorat deoarece Joshua nu venise direct acasd.
Tatdl lui Joshua l-a trimis direct in camera sa qi i-a spus sd se gdndeasca la
lucrurile pe care le ftcuse. Joshua nu a vrut s[ meargd in camera sa, aqa cd
a inceput sd se certe cu tatdl sdu. Dar tatdl s6u a ridicat mAna, i-a spus sI
?nceteze sd se mai certe, gi a spus ci vor discuta despre aceasta situalie dup6
ce Joshua se va calma.
124
..i":
;'i:a
ll:
:1t'
at:
::;
Activitatea
Clasa a III-a
Joshua a mers, frra nici o tragere de inimd" in camera sa. Dupd un timp, tatil
lui a venit si il vadi. S-a a;ezat pe pat ldngd Joshua qi i-a spus cd i se pare cd
Joshua a avut o zi proastf,. cu diferite frustrdri. Tatli lui i-a explicat ci uneori
cdnd copiii devin frustrafi, ei nu qtiu ce sE facd in leg[turd cu acest lucru,
aqa c5 sentimentele se adund gi c6teodat[ copiii se comportd in acelaqi fel in
care s-a comportat qi Joshua. Joshua a fost de acord gi a inceput sa pl6ng5.
,,intotdeauna fac lucruri rele; sunt un copil rdu," a spus Joshua printre lacrimi,
,,Nu, nu eqti un copil rdu, Joshua," a spus tatil lui. ,,C6teodatb te comporli rdu,
gi faci lucruri rdutdcioase sau nepldcute. Une<iri nu cooperezi sau nu urrnezi
regulile, dar acest lucru nu inseamnd c[ eqti un copil r[u. inseamnd c5 trebuie
sd mai lucrezi asupra comportamentului t[u gi sb faci anumite schimb[ri astfel
inc6t sd nu mai faci lucruri rele. Este, de asemenea, important pentru tine sd
invefi cateva modalitatri adecvate de a-]i controla frustrdrile," a spus tat[i lui
Joshua.
Joshua s-a gdndit ia tot ceea ce tatdl lui i-a spus, dupi care a intrebat, ,,Dar, md
iubegti qi atunci cdnd fac acele lucruri rele?" ,,Da," a spus tatSl lui. ,,Te iubesc
foarte mult, dar citeodatl nu imi place ceea ce faci. Chiar dac[ faci aceste
lucruri rele, tot eqti un copil dulce. Dar nu crezi cd ai fi mai fericit dacl {i-ai
putea schimba comportamelrtul?" Joshua s-a g6ndit la acest lucru qi a zis_
(Intrebali copiii ce cred ei cd ar spune Joshua Si de ce.)
Biseu{ii
\
i
l
irurnssAru DE coNTINUT
i. Cum afi decis care comportamente au fost bune, rele, sau destul de bune/destul
de rele?
2, A fost, toati lumea din aeeastd clas6, de aceeagi pdrere asupra cSror
comportamente li s-au pdrut a fr bune, rele, qi destul de bune/destul de rele?
3. Fentru acele comportamente asupra clrora afi decis cb sunt rele, care at fr
fost o op{iune mai potrivitd? (Revizuili acele scenarii gi discutafi despre
comportamente op{ionale.)
4. Care au fost unele lucruri rele pe care Joshua le-a fdcut?
5. Credeli cd Joshua a fost un copil riu pentru ci s-a comportat in felul in care s-a
comportat?
6. Credeli cd plrinlii lui Joshua ar trebui sI nu il mai iubeascd deoarece s-a
comportat in acel fel?
7 . Ce i-a spus tatdl lui Joshua despre comportamentul sdu? Ce p[rere a avut tatdl
lui despre el?
iNrnpsAru DE pERSoNALTzARE
l.
Atri fbcut vreodat6 lucruri pe care voi sau al{i oameni nu le-au agreat?
2. Y-a fdcut acest lucru s[ fi1i niqte copii rf,i, sau a insemnat ct sunteli incl niqte
copii buni, dar comportamentul vostru trebuia sa se schimbe?
3. Dacd vd comportali urdt, cum vd simti{i? Este ceva anume ce putefi fuce pentru
a schimba modul in care vd comporta{i? (Invitali-i sd iqi expuni ideile, dar
continua{i sf, accentua{i faptul cd dacd copiii se comportd r6u nu ?nseamnd cd
sunt nigte copii rai.)
t25
Activitatea de Follow-up
.j.
,.1i.
126
:9}.
Clasa a III-a
Perspectiva developmental5
I)eoarece copiii se afld inc[ in stadiul gdndirii concrete, ei privesc lucrurile intr-un
mod dihotomic. Ca gi rezuitat, ei au tendinla si se vad[ sub forma succeselor sau a
eqecurilor pe care le au, perfec{i sau imperfec{i. Este important si ii ajutdm s6 vada
c5 persoanele perfecte nu existS. De fapt, ei trebuie sd se accepte pe ei inqiqi, atdt cu
punctele lor tari cdt gi cu limitele lor. qi si lucreze sd iqi deplgeascd limitele atunci
cdnd este posibil.
0biective
F
F
Nici unul
Materiale
Proceduri
Introduceli ideea de perfectiune: $tiu copiii pe cineva care este perfect? poate
cineva sd facl totul perfect tot timpul? Existd lucruri rele care pot rezulta din
incercarea de a fi perfecli? Dar, lucruri bune?
2. Citili cu voce tate, urmdtoarea poveste, dupd care discuta{i pebazaintrebirilor
de Coniinut gi de Personalizare.
I
David Martino
A fost odatd o f'eti{a pe nume Priscilla. Priscilla era tipul de fetifd,,totul trebuie sd fie
exact aqa" deoarece trebuia s[ aibi totul exact aSa cum vroia ea parul ei trebuia s6
stea exact, hainele ei trebuiau sd fie exact aga, igi aranjajucdriile exact in acelaqi loc
in fiecare seari, qi niciodat5 nu fbcea niciodat[ mizerie seara la masd. Ba chiar, intr-o
searh cdnd manca mazdte, s-a intdmplat ca un bob s6 cad6 de pe furculila ei pe mas6,
gi Priscilla a pldns gi a pl6ns ore in gir. in fiecare seard inainte de culcare, ea trebuia
sI respecte exact aceeagi rutind - sd fac[ baie (si igi spele mai intdi picioarele, apoi
brafele, apoi fafa - exact aqa) gi si se imbrace cu pijamaua curatd gi impaturit6. Apoi,
s[rea in pat, ttdgea cuvertura, o netezea, trigea plapuma, o netezea gi pe aceasta,
inainte de a-gi aqeza p6rul pieptdnat (35 de perieri) pe perna ei bdtutd pentru a sta
umflat5. Apoi mama ei ii povestea aceieagi trei povegti, in exact aceeagi ordine, gi
ii didea Priscillei un s6rut (pe obrazul sting) inainte de a stinge lumina. Priscilla
suspina - inc[ o zi trecuse, exact aga, gi ziua de mdine, atdt de multe lucruri de frcut
pentru a fi totul, din nou, exact a$a.
Dimineafa, Priscilla igi repeta in minte toate lucrurile pe care trebuia si le facl in
acea zi. C6teodatf,, re{eaua construitd din fraze precum ,,TREBUIE sr fac aia" sau
r27
Clasa a III-a
,,AR TREBUI sd fac asta" devenea atdt de dificild incdt ii era greu s[ se mai de, a jos din pat. Ast6zi era ziua petrecerii cu ceai - 9i nu orice petrecere de ceai, o
perfectd petrecere de ceai. Priscilla era noua vecind din cartier, gi totul TREBUIA si
fie.perfect. ,,TREBUIts sa fie perfect pentru c[ TREBUIE s[ imi glsesc un prieten
perfect!" a spus Priscilla. A petrecut ore in gir pregitind totul. A spfllat cel mai bun
serviciu de ceai pe care il avea - nu doar o datl ci de doui ori. De fapt, a spdlat una
dintre ce;ti at6t de tare incdt s-a rupt. Priscilla a pldns gi iar a pl6ns, gi i-a spus mamei
ei s[ spunS tufuror cd petrecerea de ceai este amAnat6, dar mama ei a convins-o cd o
ceaqcl din serviciul ei vechi de ceai se va potrivi numai bine.
in
sfirqit totul era ,,exact aqa cum trebuia" - adicd perf,ect - iar Priscilla nu vroia nici
mf,car sb respire pentru cd se gdndea cdar putea strica lucrurile. Ceainicul lustruit
reflecta o lumind strllucitoare pe frumoasa fali de masd albi gi fdcea ca marginile
albastre ale cegtilor sf, arate ca gi nigte mici vapora$e pe o mare argintie. Soneria a
sunat, Priscilla gi-a aruncat o ultimd privire in oglind[, qi-a indreptat o cut[ a fustilei,
a cules o scamd invizibil[ de pe cdmaga ei, gi a p[qit linigtitd spre ug6. Cdnd a deschis
uga, doi bAieli gi o fetild au dat buzna in6untru, rostogolind o minge de fotbal plin6
de noroi. ,,Salut, noi suntem vecinii tdi," a spus unul dintre bdie{i, qi qi-a intins mdna
care era acoperitS de praf gi ciocolati. Priscilla s-a dat inapoi. Fetila i-a aruncat
Priscillei mingea stropitd, dar Priscilla a inceput s[ strige qi qi-a ridicat mdinile in
aer. Mingea a l6sat o mare patd maronie pe fusti{a ei alba proaspbt cdlcat6. Priscilla
era gata s[ fug[ pldng0nd in camera ei cAnd soneria a sunat din nou. Ea a deschis
uqa, qi alli patru copii - doi bdieli gi doud fete - au ndvdlit iniuntru. ,,Hey!o'a strigat
unul dintre ei, dar era evident cI se jucau jocul ,,de-a prinselea" qi erau foarte ocupafi
in a se evita unul pe celllalt. Priscilla s-a uitat la hainele lor gifonate gi murdare, la
tenigii lor zdrenfui{i, gi la fe{ele lor murdare, gi ii venea sd strige. Dar, ?n schimb, gi-a
redobdndit, cAt de mult a putul calmul qi a strigat, ,,Ceaiul ... este ... SERVIT!"
Copiii s-au oprit din ceea ce fbceau, s-au uitat la Priscilla, gi s-au aqezat. Dar, nici nu
bine s-au agezat cu tolii, c[ cineva a qi vlrsat o ceagcl de ceai pe covorul peste care
Priscilla tocmai a dat cu aspiratorul. Nimeni nu s-a obosit si aducd o cdrpi de gters.
Mdinile murdare ale copiilor au l[sat unne maro pe toate cegtile gi pe ceainicul pe
care Priscilla tocmai l-a lustruit. Nimeni nu avea bune maniere, nimeni nu frcea ceea
ce ar fi trebuit sd facd, nici unul nu era deloc perfect, aga cd Priscilla, care a atins
punctul de fierbere, a\ipatdin strifundul plamdnilor, ,,TOATA LUMEA AFARA!"
Tofi s-au uitat fix la ea, dupi care ea a mai spus o datd ,,M-afi auzit, TOATA LUMEA
AFARA!" $i apoi Priscilla a inceput sl plingd gi a fugit in camera ei.
Dupd o perioadd de timp qi multe lacrimi, Priscilla a zbughit-o afari din camera ei. A
mers in camera unde se tinuse petrecerea de ceai, gi o feti16 eraaqezatd la mas[, gi bea
ceai. Priscilla s-a indreptat spre mas6, s-a aqezat, gi cu ochii rogii umflati a intrebat,
,,Cum de nu ai plecat impreun[ cu ceilla]i copii?"
,,Vrei sd plec?"
a ?ntrebat feti{a.
,,Oh, nu, te rog stai," a insistat Priscilla, dupd care a inceput sd plingd incet cu
suspine.
128
.]
i1
,-!
;1
.?j
Clasa a III-a
,,Oh, petrecerea rnea. Am vrut ca totul sd fie perfect, gi, gi, uitl-te la dezastrul Ista!
Sunt o'adeviratf, ratat6t" priscilla a inceput s[ pling[ din nou.
ci
egti
ratatd,," a
,,Oh, nu," a spus fetija, o,Nu este cd nu te-au pldcut. Pur gi simplu nu le-a pldcut
petrecerea, atdta tot."
,,Dar totul era atdt, atdt de PERFECT!,, a spus priscilla.
,,Asta este problema," a zdmbit fetitra. ,,La ce bun sd fie totul perfect, dac6 nu po{i s6
ili faci de cap din cdnd in c6.nd?"
,,Dar dacd nu este perfect, atunci nu voi mai putea sd g[sesc anumite lucruri, gi nu voi
putea sd gtiu la ce s6 mi agtept, qi..."
,,$i ai putea sd petreci mult mai pulin timp ingrijordndu-te la ceea ce ar TREBUI
sd fie gi mult mai mult timp la ceea ce ar PUTEA sd fie," a spus fetita. Priscilla s-a
gdndit la acest lucru qi penffu prima datd in acea zi, un mic zitmbeta apirut pe buzele
ei. ,,Nurnele meu este Amy," a spus fetila. ,,inc6ntatd de cunoqtiinf6."
,,Ce zici de nigte ceai?" a intrebat Priscilla.
in timp ce Priscilla turna, un strop mare de ceai a F$nit din ceagca ei qi a c[rut pe
fala de masd. Priscilla s-a uitat lapatd qi a inceput s[ rddi gi iar sd rid[. Amy a r6s
impreunl cu ea. Friscilla a mers sd se imprieteneascd cu mulli dintre copiii care
fuseserl la petrecerea ei mai putin perfect[. Ei au invdfat-o cum sd iti trliascd viala gi
curn s[ se bucure de ea, iar eai-ainv6{at cum si fie mai organiza\i qi cum sd respecte
alli oameni. Priscilla nu avea sd uite niciodatd de petrecerea ei de ceai, unde ea a
devenit ceva mai pulin perfecta qi ceva mai mult fericitd.
Iliscufii
iNlnBeAru DE coNTTNUT
1. Ce s-a int6mplat cdnd Priscilla a incercat s[ faci totul perfect?
2. Credeli ci ea sau ceilal{i s-au distrat ia petrecerea ei de ceai? De ce sau de ce
nu?
sd fie
perfect?
129
Clasa a III-a
iNrnnsARr DE PERSoNALTzARE
, 1. dfi fost vreodatd sup[rafi pe voi ingiv[ cdnd nu afi ftcut ceva perfect?
2. Crede[i cI este ceva ?n nereguli cu voi dacb nu suntefi perfec{i?
3. Credeli c[ suntefi in continuare niqte copiii buni, chiar dac[ nu facefi lucrurile
'perfect?
:#
{.a
.:*
f
$
1i
ii
Activitatea de Follow-up
Crea{i, impreun[, o poezie in
leg[turi cu a fi perfect
precum urmeazd,'.
ir:.j,
'-fi.
.,;::,,
130
:i
z,
;.:
.j..;:
Activitatea 3
Dezv allare personalS
Clasa a lltr-a
':i'
':.'
,!,i
t;:
Obiectiv
::,:
q;i
minusuri
:,:
Materiale
F Trei cutii goale de cereale pentru fiecare
PnocedurE
1. Da{i fiecbrui copil trei cutii de cereale, foarfece, lipici, creioane colorate, gi o
foaie de hArtie de construit. Rugali copiii sd taie trei fdgii din hArtia de construit
gi si lipeascd cdte una pe fiecare cutie. Apoi, cere{i-le si noteze pe cutii precum
urmeazd: lucruri care imi plac, lucruri la care nd pricep bine, qi lucruri la care
nu md pricep prea bine.
2. nmpFrli\i copiilor reviste $i alte c0teva foi de construit gi cereli-le sd decupeze
poze din reviste sau sd deseneze imagini care reprezint[ cel pu{in cinci lucruri
care lor le plac (de exemplu, lucruri care le plac sI mdndnce; lucruri care le plac
s5 fac[;.iucirii, jocuri, animale, sau c6r{i care le plac) gi s6 le pund in cutiile
notate cu lucruri care imi plac.
3. Dupi ce au terminat cu lucrurile care imi plac, cere{i-le sd g[seasc[ cinci
irnagini cu lucruri la care md pricep bine Si cinci imagini cu lucruri la care nu
md pricep prea bine qi sd le pund in celelalte doul cutii.
4. rmpdr\i\i copiii in grupe de cdte trei gi cere{i-le sd igi arate cutiile, dup6 care
discutafi pebaza intrebirilor de Conlinut qi de person alizarc.
Discufii
iNrREsAnl DE coNTTNUT
l. Ce a fost mai ugor: sd vh gdndili la lucruri care vd plac, la lucruri la care vd
pricepeli bine, sau la lucruri la care nu vi pricepe{i prea bine?
2. Au fost unele lucruri pe care le-afi selectat similare cu lucrurile pe care membrii
din alte grupe le-au spus? Care au fost unele lucruri care au fost diferite?
131
Clasa a III-a
iNrnpsAru DE PERSoNALIZARE
, l Dintre toate lucrurile la care vd pricepefi bine, de care sunteti cei mai mdndrii?
2. Dintre toate lucrurile la care nu vi pricepe{i prea bine, pe care credefi ci le pute(i
schimba cel mai ugor? Cum crede{i c[ pute{i face acest lucru?
3.-Dacd sunt anumite lucruri la care nu v6 pricepeli prea bine, ce spune acest iucru
despre voi?
4. Ce vd place cel mai mult la voi inqiv6? Ce credefi cl le plac celorlalti cel mai
mult la voi inqivl?
Activitatea de Follow-up
Permiteli-le copiilor si pistreze cutiile gi s5 continue sd adauge in ele lucruri noi,
timp de o sdptdmdnf, sau doui. Stabilifi o alt[ ord in care ei sI poatd spund ceea ce
au adiugat in cutii.
':l
i.
I
:l
:'1.
,,',1.
1
rl
132
#.f
Dezvoltare personald Activitatea 4
Clasa a III-a
,1
0biective
Sd
>
)
}
O fiqA cu Tabla de joc ,,Cine eu? Da tu!" pentru fiecare copil (Figa de lucru 1)
O piesd de joc (b[nut, agrafr de h6rtie, capac de sticl6) pentru fiecare copil
Foi de hdrtie, creioane colorate, qi foarfece (pentru Activitatea de Follow-up)
Msteriale
F
Fnocedurl
L Introduce{i leclia, cerdnd copiilor s6 se gdndeascd la un lucru frumos pe care pot
sd il spun6 despre persoana care std l6ngd ei. Dupd o perioadl de gdndire de un
minut, punefi-i s6 fuc6 acest compliment celuilalt copil. intrebati copiii cum sau simlit in legdturi cu acceptarea complimentului gi in legdturd cu faptul cd au
auzit ceva frumos despre ei.
2. Oferili, apoi fieclrui copil o Tabl6 de joc ,,Cine eu? Da tu!" (Figa de lucru l)
qi o pies[ cu care sd joace. Explica{i-le cd le vefi citi cAteva afirmafii, $i dacd o
afirmalie este valabildin cazul lor, ei trebuie sd mute piesele lor de joc un spa{iu
pe tabla de joc. Daci nu considerd cd afirmalia este valabillin cazul lor, ei ar
trebui sd rdmdn[ in acelagi loc. Copiii vor muta piesele lor de joc roatf, cercului
pdnd cdnd toate afirmatiile au fost citite.
3. Citili urmf,toarele complimente, c6te una pe rdnd. Acorda{i copiilor timp pentru
a muta piesele lor de joc roatd cercului.
)
)
)
)
)
)
,'
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
ffi
Bg
ffi
.&
''4G
.iH
,#
ffi
ffi
ffi
il$
,s
,&
$
4. Continuafi activitateapebazaintrebfirilor de Con{inut qi de Personalizqre.
i.t'F
Discufii
iNrnreAru
tr
*F.
DE coNTTNUT
l.
A fost ugor sau greu si gtifi dacd ace$te complimente sunt valabile in cazul
vostru?
DE pERsoNALTzARE
l. V-a mai fbcut vreodati cineva astfel de complimente? DacS da, cum v-a{i simlit
cAnd s-a intdmplat aga ceva?
2. Credeli cd v[ ldudafi dacd vorbili de$pre punctele voastre tari? (Accentuafi
diferen{a dintre a fi congtienli de punttele lor tari gi a se l6uda cu acestea intr-un
fel in care ii fac pe ei mari 9i pe ceila|1i nesemnificativi.)
3. Cdnd face{i ceva de care suntefi mulfirmili, v6 facefi voud complimente? Dac6
nu, de ce crede{i c[ nu facefi acest lubru?
4. Considerali cd, sunteti uneori mai sevpri cu voi ingivd decdt sunt alfii cu ei ingiqi?
Cu alte cuvinte, credeti cd allii v6d pgnctele voastre tari, dar vou6 v[ vine mai
greu sd vi le vede{i?
5. Bazdndu-vd pe complimentele care s-rau aplicat in cazul vostru, care sunt unele
din punctele voastre forte?
Activitatea de Follow-up
Indemna{i copiii s[ creeze un banner curpunctele lor forte. Afiqa{i bannerul in clas6.
t34
,
i:EI
j
w
E]
F
::F
Clasa a
III-a
:
.ra:
'
-i; '
.;:.
Instrucfiuni: Dacd o afirmagie este adevdratd pentru voi, mutali pionul vostru un spaliu pe tabla
de joc. Dacd nu este adevdrat, rdmdneli pe loc. Dupd ce toate afirmayiile au fost citite, jocul se
sfarSeEte.
Frga I
135
Clasa a III-a
Obiective
identifice emolii
Si ?nvefe cd oamenii au diferite emotii in legatur[ cu acelaqi eveniment
Sd invefe sd
Materiale
Douf,sprezece baloane umflate legate cu o a!d. Cu un marker, scriefi c6te unul
din cuvintele urmltoare pe fiecare balon: entuziasntat, dezantdgit, ingrijorat,
nervos, tt,ist, bosumflat, singuratic, speriat, supdrat, fericit, intimidat, furios.
Doisprezece voluntari din clasd pentru a line baloanele gi un voluntar care sd
{ind evidenta lucrurilor. Dacd grupui este mai mic, folosili mai pulini copii gi
puneli-i sa find mai multe baloane.
O copie a Firsei de inregistrare,,Cum md simt eu?" (Figa de lucru 2)
Un balon verde legat cu o ata
Tabla de scris
Proceduri
l. Explica{i faptul c[ elevii vor participa
137
Clasa a III-a
)
)
4' Continuati
Discufii
iNrnpsAru
DE coNTTNUT
Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor s6 iqi g[seascd cdte un partener. Fiecare cuplu
se va intalni la sfArqiful
orelor pentru a-qi descrie doui evenimente care au avut loc qi pentru
a-gi spune unul
alruia cum s-au simtrit fa{a de ele. Invitali-i sd vorbeasca despre
138
I
Dew oltat e emotrolgli ActMj3ga
Clasa a
III-a
.^Y..C,
Situafia
Situalia
Situalia
Situalia 4
Situagia 5
Situalia 5
PAGTNA
Entuziasmat
Dezamigit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
lntimidat
Furios
Entuziasmat
DezamSgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
Ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
Ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supdrat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supdrat
Fericit
Intimidat
Furios
Frqe 2
t39
Situalia 7
Situafia 8
Situalia 9
Situafia 10
Situafia 11
Situalia 12
Flse 2
t40
ur iunncrsrRARn - rAGTNA 2
Entuziasmat
Dezamdgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supdrat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamigit
lngrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supdrat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamigit
Ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supdrat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamigit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Entuziasmat
Dezamdgit
ingrijorat
Nervos
Trist
Bosumflat
Singuratic
Speriat
Supirat
Fericit
Intimidat
Furios
Dez-vqltare
e,rn
oliona!3't\
ctli vi
tatei]
Rep
Clasa a III-a
Obiectiv
S5 inve{e modalitE}i
Materiale
Proceduri
l. Introduceti aceast6 agtivitate explicdnd faptul cI oamenii
:a+f'
]'::
::!{,
:;::l
-i:ii
j$-l
c,.
''rl:
.iF
:.!s.
i?-
,*i
""t,
:lii
,.*,i
iJ:
iF
:i-.
t-ti
+
:3
x;
l1q
,jg
,t::::
'-tt
':
..:-
*
'1:i
a
::_
..a'
;,
*:
.i
!q-
*6
.+
'.;
!j
A:
'
Dupd scurt timp, Tania s-a sdfurat sd nnai agtepte, aqa cd a mers la bucdtdrie
pentru a lua o gu$tare. S-a uitat la ceas. Era ora 9:00. ,,Tata ar trebui sI aparl
in orice moment,f's-a g6ndit Tania. A luat cu ea gustarea gi a mers in camera
de zi gi se uita pd fereastrd in josul strlzii, in speran{a cd in orice moment va
vedea magina tatllui ei. A trecut gi mai mult timp, gi Tania a inceput s[ se
ingrijoreze. ,,Dac[ a avut vreun accident?" s-a gdndit ea. S-a intors in bucdt6rie
l4l
'::r
.4
Clasa a
III-a
:E
;t
f
pentru a se uita la ceas, care era deja 9:30. A urcat sus a intrebat-o pe
mama
$i
ei dacd ar putea sf, il sune pe tat6l ei pentru a afla dacd este in drum spre ea.
,,Tania, tatal tau intdrzie intotdeauna atunci c6nd vine s[ te ia. El nu vine prea
des, aga cr probabil tu nu i{i aminteqti c[ nu ajunge niciodatd la timp. oe ce
,nu mergi sa te uili la nigte desene. Aqa timpul va trece mai repede."
Aga cd rania s-a agezat sd se uite la desene, dar tot mai mergea din cdnd in
cand la fereastrd pentru a vedea daci tatdl ei nu apare pe stradd. De fiecare
datd cand privea, qi nu ?i vedea maqina, devenea din ce in ce mai nelinigtitd.
Dupd ce s-a terminat emisiunea ei preferatd de desene, Tania a mers inapoi la
fereastrd qi a stat acolo. De data aceasta ea pl0ngea. Fusese at6fi deentuziasmat6
cd igi va vedea tatdl deoarece el nu venea foarte des s6 o ia. Nu intelegea
de
ce nu venise. ii era fric6 c6 ceva rdu i se intdmplase, gi nu qtia ce anume si
facd.
2
Dezvaltat e emof ionalS Activitatea
Clasa a III-a
ce oamenii fac anumite lucruri pe care le fac, Tania. Trebuie doar sd lii minte
cd sunt mul{i oameni care te iubesc Ai care vor s[ fie cu tine, gi doar pentru
simplul fapt c5 tatel tau nu a venit nu inseamnb ci nu eqti un copil drdguf. Nu
ai ce face dacd nu a venit, dar ii pofi spune cum te simli qi po{i incerca sd faci
anumite lucruri care sd te a.jute sd te sirnli mai bine, ceea ce tu ai Si fbcut in
dupl-amiaza aceasta."
Dupa ce Tania qi mama ei au plecat de la doamna Beasley, Tania s-a simlit un
pic ai mai bine. A mers acasr qi s-a jucat afari cu prietena ei, care a ajutat-o
si nu se mai gdndeascd atdt de mult latat6l ei. CAnd a venit ora de culcare.
ea se mai simfea incd trist6, dar qtia cd trebuie doar sd inve{e cum sd facd fa11Ft
dezamd.girii ei. inc[ spera cd el va veni sa o vadd in curAnd.
Iliscufii
iN'rx-aeAnt DE coNTINUT
De ce a fost Tania trist[?
2. Ce alte emolii in afar6, de tristele a mai avut Tania?
3. Curn a incercat Tania si se ajute pentru a se sim{i mai bine? Au funcfionat
l.
aceste lucruri?
itirnreanr
DE PERSoNALTzARE
1. Ati fost vreodatd intr-o situalie similara cu cea a Taniei? Dacd da, v-ati sim{it la
fei ca gi ea?
2. Dacd nu a{i fost niciodatd intr-o situalie similard cu a ei, afi avut citeva emo{ii
asemdndtoare cu ale ei? Pute{i sd povestifi despre o situatrie in care ati fost trigti?
D ezamd,giti ? Tulburaii ?
3. Cdnd aveli emofii de acest fel, ce faceti pentru a incerca qi pentru a vd ajuta
sd v[ sim{i}i mai bine? Credeii cI vreuna din ideile care au funclionat in cane,l
Taniei ar putea func{iona gi la voi?
Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor sd scrie propriile lor poveqti despre o experien{d tristi qi depre modul
in care qi-au,,reparat" emoJiile.
143
Clasa a III-a
Art
nnxios
Perspectiva developmentali
La aceastl vArst6, copiii sunt foarte domici si fie pllculi de invSfltorii lor. qi se
tem sE nu fie dezaprobafi. Datoritd faptului ci gd.ndirea lor in aceasffi perioad[ de
dezvoltare este f,oarte concreti, este comun pentru ei sa presupun[ cd invd{dtorii lor
fie ii plac, fie nu ii plac. Aceastd evaluare se bazeazd,, de obicei, pe un singur fapt
de proastd purtare sau pe o performan{d slaba; ei nu in{eleg rapid c6 aprobarea sau
dezaprobarea nu se bazeaz6, in general, pe incidente izolate. Ei se tem, de asemenea,
de pedepse din partea invd{dtorilor. Deoarece vocabularul Ior emolional nu sunt
intotdeauna bine dezvoltat la aceastl vdrst6, anxietatea copiilor se poate manifesta
sub forma unor dureri de stomac qi rezistenfd. in a merge la gcoald.
0biectiv
fatr6,
anxietd\ii asociate cu
dezaprobarea
Materiale
Tabl5 de scris
)" Un ecuson de dimensiunea 30*10 cm pentru fiecare copil. La un cap6t al
ecusonului, desenali sau plasaJi un sticker cu o fafd fericitd; la celSlalt capdt, o
fatrA ffista.
D Opt agrafe colorate pentru fiecare copil
) Un creion pentru fiecare copil
F HArtie qi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
l.
Distribuili cdte un ecuson, opt agrafe de hArtie, gi un creion fiecdrui copil. Apoi
citili urmdtoarea situa1ie. Dupd fiecare, cere{i copiilor si pund o agraft de hdrtie
undeva pe ecuson pentru a demonstra cum s-ar sim{i un invS{6tor: fericit, trist,
sau undeva la mijloc. Instruili copiii sI scrie litera corespunzdtoare fiecirei
situafii U, B, C, gi aga mai departe) in apropierea agrafe|
A: Elena a scris toate cuvintele corect.
B: Tyler a terminat pe primul loc la gtafet6.
C: Anamaria gi-a uitat acasd banii de mincare.
D: Tyrone arezolvat corect toate problemele de matematicd.
E: Sara a trebuit s5 citeasc[ cu voce tare, gi nu a gtiut toate cuvintele.
F: Angela a primit o stea de aur pe foaia de lucru de la scriere.
G: Ethan gi-a pierdut tema de lamateria de studii sociale.
H; Demetrius a fost primul care a terminat testul.
sd ridice mdna gi
sI
se uite in
jurul lor
145
Clasa a III-a
mAna.
> Atri avut toate agrafele de hArtie in dreptul fetei triste? Dacd da, ridicali
F
m6na.
A avut cineva cAteva agrafe intre cele doud fe{e zAmbitoare trist[? DacI da.
si
ridicali mAna.
Ce liiere a1i avur in dreptul felei {bricite?
Pentm aface acest iucru qi mai concret pentru copii, desenafi, pe tabl6,
o linie
continud qi notali literele ,.fefei ftricite" in timp ce ei vi le dicteazl.
3. urrnafi, apoi,
> VA pute{i gAndi la ceva mai rdu decAt aceste situalii - care sd o fi ficut ne
invdldtoare foarle nefericitl?
de Con{inut gi
Discufii
iNrnssARr
DE coNTTNUT
1' Dacd faceli o gregeal5 sau uitali ceva sau faceli ceva gregit, inseamnf, acest
lucru
ci invdfatorul vostru nu vd va placea? Ce inseamna acest 1-rcru?
2' Existb anumite lucruri pentru care invd{dtorii ar fi mult mai nefericiti decat
pentru alte lucruri? (Rugafi copiii sf, ofere exemple.)
146
:,:
::i
t.:
Clasa a III-a
iNrnggAru DE PERSoNALIZARE
, l. V-atri gdndit vreodatd ca invdfltorul vostru nu v5 place pentru cd a{i fbcut ceva
gregit?
?. Ce anume trebuie sd vd spune{i voui ingivd data viitoare cdnd face}i o gregeall
sau faceti un lucru pe care considerafi ca inv6!5torul il va dezaproba? Canaili-ue
la exemplul cu Elena pentru a vd ajuta sd rdspundeli.
Activitatea de Follow-up
Cere(i copiilor si impartd o foaie de hdrtie in dou6. Cere{i-le sd deseneze, pe o parte,
o imagine care sd ilustreze incilcarea unei reguli, rcalizarcaunei gregeli, sau facerea
unui lucru gregit la o temb de cas5. Pe cealaltd parte, cere{i-le sd deseneze o imagine
pentru a ardta cum ar proceda un invi{itor intr-o astfel de situafie. Ei pot s[ igi pun[
aceste foi in banci pentnr a Ie reaminti cd in timp ce ei ar trebui si inoerce s6 facl tot
ce pot mai bine, profesorii lor nu ii vor antipatiza daed, fac gregeli.
''l'
ti.
,n
:;
.::
,::
..:::
',r
,j:
s
:l'
::
*t
'1=
:e
a'a
:
:-j.
z
'.,1'
:ai.
=
t
?J
+
gr
:1
t+
+
,3-,
.';1
:ti
?
.i.l
;;1
'+
..:1
4
iq
:3..'
rt:
'*
.'r9
-.
*&
.'t*
*
:*
::*
t47
erv altate
eq9llI99 A tI"
tatt t
Clasa a III-a
Obiectiv
)
)
ft{ateriale
Fnoceduri
L
149
Clasa a III-a
Discufii
iNrnnsAnr DE coNTTNUT
1. A1i fost surpringi s[ vedefi mai multe Cuvinte diferite intre cele dou6 extreme?
2. A fost dificil s[ vi g6ndifi la cuvinte pentru a descrie aceste emoJii care se afl6
,,la mijloc"?
3. Ce cuvinte noi ali adSugat astdzi la vopabularul vostru emotional?
iNrnpeAnl DE PERSoNALTzARE
l. Voi traiti, de obicei, emotiile de la un capf,t sau altul al liniei continue, sau pe
cele de la mi.jloc?
2. Suntefi, de ohicei, capabili sd recunoagte{i faptul c[ nu vd sim]i{i doar triqti sau
bucurogi, ci c[ existd multe alte momente diferite la mijloc?
3. Ce afi invd{at in aceastd activitate care vd poate fi de ajutor in identificarea
.
emotiilor voastre?
Activitatea de Follow-up
Rugafi copiii s5 identifice un set nou de cuvinte pe care s5 le pund la capetele opuse
ale continuumului gi incurajafi-i sd ghiceascd emo{iile care se afli la mijloc.
150
-,ffi't''
l:'::.i-
Clasa a III-a
I
Dezvoltare sociali Activitatea
0biective
F
)
)
)
)
)
)
)
)
Tabl6 de scris
Doud plicuri mari, po unul notat bdieli, iar pe celdlaltfete
Reviste, foarfece, doud foi de hdrtie, gi creioane colorate pentru fiecare copil
Un rol de banda adezivd
DouI buca{i de hdrtio. Pe una sd scrie eufoc.Iar pe cealaltL, eu nu fac.
O versiune a Tabelului ,,Bdielii fac, fetele fac" (Figa de lucru 3)
O hdrtie mare de calc (pentru Activitatea de Fotrlow-up)
Reviste, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Materiale
Proceduri
L
151
Clasa a III-a
Discufii
iNrnesARl
DE coNTTNUT
cet $i fete?
4. A existat vreun punct pe care nici un bdiat nu l-a putut face? A existat vreun
punct pe care nici o fati nu l-a putut face?
5. Auzili vreodatd copii care spun c6 ,,biie{ii nu pot face aia" sau c[ ,,fetele nu
pot face aia"? Credeli cd acest lucru este adevirat - gi anume c[ sunt anumite
lucruri pe care nu le puteti face pentru cI suntefi bdie{i sau pe care nu le puteli
face pentru cd sunte{i fete? (Invitafi-i sd dea exemple. incercali sd ajuta{i copiii
sa se gindeascd la excep{ii intrebdnd
Activitatea de Follow-up
Luafi o h6rtie mare de calc Ai afiqafi-o in clas6. Denumili-o bdieyii Si fetele fac.
Invitali-i pe copii sd decupeze sau s5 deseneze imagini ale lucrurilor pe care ei le fac
gi sd lipeasci aceste imagini pe aceastd hdrtie pentru a crea un colaj.
152
Clasa a III-a
Biietiifac
A
fugi repede
A sdri coarda
folosi imaginalia
A scrie cuvinte
A se plimba cu bicicleta
A se da cu rolele
Frse 3
153
'Dezvoltare
sojgla\
o!!Bg]
Clasa a III-a
eveloP
mentali
Obiective
F
F
)
)
}
il{aferia.le
)
)
Proceduri
3.
4.
5.
Clasa a III-a
Informalie pentru lider: Dacd estd disponibild o camerd video, echipele potfi
filmate tn timp ce lucreazd si apoi ea poate fi ardtatd copiilor pentru a irmiri
exemple de comportamente coopetratiue Si noncooperative.
6. Continuafi activitat
ea pe baza
Discufii
iNrn-eeAnr DE coNTTNUT
1. Ce tipuri de comportamente trebuie si demonstrali pentru a luora ?ntr-un mod
cooperativ ca qi membru al echipei?
2. DacE ali fi noncooperativi, ce tipuri de comportamente ati demonstra?
3. Cdnd lucra{i cu al1ii, va gdndi}i cd este important sd coopera(i? De ce sau de ce
nu?
nu coopereazd?
DE pERSoNALTzARE
l.
Care vi se pare cel mai dificil lucru referitor la cooperare gi la a lucra ca un bun
membru al echipei?
2. in ce sens suntefi buni in comportamentele voastre de cooperare gi de membru al
echipei?
3. Dacd nu sunte{i un membru de echipd foarte bun, ce comportamente v-ar ajuta
sd vi imbunatafifi?
Activitatea de Follow-up
Afigali versiunea noud a Figei de observa{ie -,,impreund este mai bine". Rugafi
copiii s[ lucreze in grupuri la proieotele de la qtiin]ele naturii, matematicd, sau
altele, qi cereJi-le sd fac[ referire la aceastd fiqd pentru a se ajuta in identificarea
comportamentelor cooperative versus noncooperative.
t56
.i:
;:;
sociala Acfivitatea2
Clasa a III-a
+Yz.t.
Impreana
esrc mflt Dtne
INSTRUFTIUNI PENTRU ECHIPA
Instrucliuni pentru lider: Faceli o cople Si apoi decupali separat; dali cdte un set de instrucliuni
fiecdrei echiPe.
ECHIPA 1
Alegeli un lider pentru grupul] vostru prin indicarea lui cu mana. Liderul va
trebui si prezinte in mod clar problema: si construili un tunel scurt din h6rtie
gi bandd adezivi, suficient de qpalios inc6t membrii echipei sd se tdrascd prin
el, cate unul pe r6nd. Fiecare din grup trebuie si ?gi spuni ideile despre cum sd
construititunelulinainte ca ecf ipa sd ?nceapd si lucreze. Liderul va alege ideea
cea mai potrivitd dintre cele sqgerate, gi echipa va incepe sd lucreze dup5 ce
liderul le-a dat c6te o sarcine fipciruia. Membrii echipei vor lucra intr-un mod
cooperativ p6ni la sf6rgitul tunplului.
ECHIPA 2
i
I
i
i
i
i
i
i
i
Frpe 4
157
Clasa a III-a
Datd:
impintSgesc idei
Coopereazd
li ascultd pe allii
Termini sarcina
Frga 5
r58
Ciasa a III-a
Gdsegte un prieten
Ferspectiva develoPm entald
Socializarea in contextul unui grup de copii de vdrste similare reprezintd.o problemd
centrald pe parcursul perioadei gcolare mici. Problemele de genul acceptare gi ,,cel
mai bun prieten" consumd mare parte din energia copiilor. Deoarece conflictele gi
emoliile negative sunt adesea rela{ionate cu situafiile de prietenie, sporirea abilit6filor
de a-gi face qi de a-gi menfine prietenii este importanta in aceastf, perioadd de
dezvaltate sociala.
Obiecfive
)
)
Tabld de scris
un set de afirmatii gi rdspunsuri -,,Gf,segte un prieten" (Figa de lucru 6)
cere{i copiilor sr
Ntratreriale
,-.
$:
Froceduni
se gdndeascd la un prieten bun de-al
acest prieten
.&
il
Discrrrfii
iNrnseAru DE coNTINUT
l. V-a fost greu sd gasili un partener,i
2. Credeii cd majoritatea copiilor practicd abilitdli pozitive de prietenie? Dacd nu,
crede{i cI copiii s-ar in}elege mai bine dacd ar face acest lucru?
ii\rReeAru DE pERSoNALIZARE
1. Crede{i cd abilitElile voastre de prietenie sunt pozitive sau negative?
2. Ce idei a1i identificat impreund cu partenerul vostru sau cu atlii Oin clasi,
care considerafi cd le veti practica cu scopul de a vd face sau de a vd menfine
prietenii?
159
Clasa a III-a
Activitatea de Follow-up
'
160
Clasa a
III-a
Gdseste un prieten
A,FIRS,TATU gl nAsnuNSURr
Instrupliuni pentru lider: Decupa\i afirrrpasiile Si rdspunsurile tn bilelele separate; dalifiecdrui copil
cdte un bilelel'
Vrei
Afirmalii
Rispunsuri
Mullumesc.
si
ne
jucim cu mingeal?
,n;;
Sigur
- mullumesc
c5 m-ai intrebat.
Da
i;$
:i:i
,.i
.rg
r:;t
Nu, mullumesc.
i4
:.1
:!t
.";
.:-l
-rg
.;
Ea
sti singurd.
;;
-:7
Hai
si o chemim silstea cu
noi.
ri
,t.4
''j
,"4
:..:H
lt
Nu am sd il spun niminui.
:d
-d'
,H
:il
.is
,#
-az,
Tmi pare
,l5f
ci
m-ai
i.tr
#
F
F
T
-f
Mi
bucur
ci
Mullumesc
ci
mi-ai spus.
si
md joc cu tine.
s
ft
*,
E
*
#
.q
.H
ffi
Frge 6
r61
iald Activitatea 4
Dezvoltare soc
Ciasa a III-a
Obiective
ts
ceilaili
h4ateriale
F
F
Tabln de scris
O pereche dejucdrii, adqcvate vdrstei 1or, la fel de dezirabile (dar diferite)
ts Mai multe reclame pentrfu diferite tipuri de cereale (sau chiar cutiile in sine)
F O copie a Poveqtii - ",Bi nu rn-au ales pe mine" (Figa de lucru 7). Aceasta poate
fi cititd r:opiilor sau fiecalre copil poate avea o copie pe care sd o eiteascl, in
func{ie de perforrnanletre lor ia citire"
Procedur*
:l
t-
,:i
163
Clasa a III-a
Discufii
iNrnBsARt DE coNTINUT
1. Cum s-a simtrit Elena Pentru cd
ultima in gmp?
2. La ce s-a gdndit Elena referitor
fost aleas[ ultima in gruP?
a
1
Crede{i cd ceea ce Elena gindea
proaste, gi a9a mai departe)?
4. Crede{i ca alli copii de vdrsta
emo{ii pe care le-a avut gi Elen
deloc pentru ceva anume?
5. Ce lucru a spus Carmen, cate a
legdturd cu situafia?
a fost aleasi ca qi
ci
avea idei
INTREBARI DE PERSONA,LIZARE
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii si igi int
ei au fost vreodat[ respinqi. C
Ai fost vreodatd
lucruri adevbrate?
Cum ai frcut fafd situaliei?
respins
r64
p[rintii
Dezvoltare
Clasa a III-a
TE _ PAGINA
A doua zi Ia qcoald,
domnuil H
le-a explicat mai multe despre proiectele
lor. Le-a spus cE mai intdi ei vor ucra in grupuri pentru a se gdndi la modalit[tri
tru a pllti biletul de autobuz, biletele de intrare
pentru a cigtiga suficienfi bani
gi
la grddina zoologicd la muzeu qi pentru masa de prdnz qi gustare. Dupd ce
grupele au venit cu diferite idei, lreasa clasd trebuia sd aleasl cinci idei care
pdreau cele mai bune pentru a stri ge cei mai mulli bani. Domnul Herrera a spus
clasei cd ei vor lucra in grupmri d piipauza mare.
:*
..t
+
i.a
In acea zi, in pauzd, Elena a stal ldnga Juanita. Ea gi Juanita nu erau cele mai
una l6ngi alta in timp ce mdncau. Astazi
bune prietene, dar c6teodatl std
amindoud erau entuziasmate in legdturl cu excursia qi cu proiectele. Fe tot
parcursul pauzei ele au vorbft
ideile lor.
'.at
rt-.
.:*
.*
,.'e
rgl
t'
.*.
E
a
;s
aF
.t
..:5
::*
.B
.r*
Dupi ce s-au intors din pauzd in asd, domnul Herrera a ales patru elevi pentru
a fi lideri de grup: Juanita, Peter, Ramon, qi Chelsea. Elena era foarte supdrati.
Ea igi dorise sd fie lider. S-a intre
:,:e
.E
'..+
a:*
-i
.;4
:E
:*
a.*
..e
r*
.F
'*F
,G
+
:]g
t:&
','.&
:.]#
|#
FrEe 7
,s
i*
165
'
#
g
.1i*
"#
nu m-fla
es
pe mtne
POVESTE _
Elena.)
Fe parcurs ce ceilalli lideri ai grupelor a
a devenit din ce in ce mai nervoasi.
Serita, gi Chelsea a ales-o pe Carmen. Du
sb aleag6. Elena qi-a finut respira{ia, spe
alege Juanita. Dar apoi a auzit-o pe Juani
qi-a {inut lacrimile s[ nu ii curg6 gi a ascu
persoand. Nimeni nu ii rostea numele.
atdt de jenl s[ mai stea acolo pe loc c
venea si se tirascdpdnd,pe hol.
In cele din urm6, au mai rdmas treielevi: lena, Jonathan, gi Mark. Era rdndul lui
Chelsea s6 aleag[. Ea a strigat numele lui
, Apoi a fost rAndul lui Ramon sd
aleag6.l-a cerut lui Jonathan sd se alIture grupului lui. Elena a fost sinqura care
a mai rdmas. Se sim{ea atAt de riru in&t
bia gi-a putut miqca picioarele cflnd
Peter i-a strigat numele. $tia cb el nu a a
de ales din moment ce toati lumea
se afla deja intr-un grup, gi igi dorea sd se
nevazutl.
Flge 7
166
Dezvoltat"e socialA
Clasa a III-a
Activitatea 4
Ei nu !fi-&
ales pe mine
E_
PAGINA
sous Carmen.
s5
Eiena,
,,$tii bine ce vreau sd spun. Am fost ultima aleas5 pentru a fi intr-o echip6.
Nirneni nu a vrut sf, lucreze cu m ne. Trebuie si fie ceva in neregul5 cu mine.
Nici m6car domnuiui Herrera nu i place de mine pentru cd nu m-a ales sd fiu
lider <ie echip[. Urisc toat6 ideea ceasta cu proiectele cie grup. Nioi mdcar nu
vreau sd merg in aceastb excursie.
,,Elena, cloar pentru c6 al fost a
Frse 7
lo/
.t,:
Clasa a III-a
POVESTE _ PA
stdnd
Fr5a 7
168
;:qg
.:
:::;
Obiective
Sd
ele
Sd identifice
diferili fact
tipuri de decizii
sE
ii
lvlsrteniale
tipuri diferite)
izie
qi
Procedurl
Introduce{i lec{ia aratdnd
copiii sa ridice m6na dac
copiii care preferd al doil
ce tip de gumd vor sd m
mijlocie.
2. Apoi, ar6tati-le bancnota
dumneavoastr6le da{i fi
ce mod s5 ii cheltuiasc5.
decizie rnicd. sau o deciz
a
J. in continuare, ardtali-le
igi imagineze cd ei sunt p
in rdzboi impotriva altei
o decizie rnare, micd, sau
A
T. Discutafi diferen{a dintre
copiii dacd ei cred cf, toat
o decizie este mare,Eic5
obicei anumile decifii pe
mici. fie cd cineva cdnsic
lucru depinde de acea pe
de decizii. De exemplu:
l,
169
5.
Clasa a III-a
Deciziile mici s-ar putea sd u aib6 un efect diundtor asupra multor oameni.
Deciziile mici nu sunt. de
cei, la fel de importante ca gi deciziile mari.
Deciziile mici s-ar putea sd
aib6 la fel de multe consecinte ca qi deciziile
man.
Consecinlele deciziiior mici u sutntr de obicei, ia fel de importante ca gi
consecinfele deciziiior mari.
#.
a7
i*
:i.:
::j9
ri$
ia
1!
ii.
rT
.;;
a:
170
Dezvoltare coBnitivd
Activitateil
Clasa a III-a
Discufie
iNrtneAru
ixrnngAru
DE
coNTINUT
. l. Care au fost rnajoritatea t
partenerul vostru?
2. Cum ati decis ce tip de
considerare pentru a vd
3. Ce face ca o decizie si
mijlocie?
lucruri
trebuit s[ lua{i in
asupra deciziei?
DE PERSONALIZARE
1. A trebuit sd
voi?
J.
lucru?
$
S,r
1+
,i.*.
lf..
'i;
Activitatea de Follow-up
Cere{i elevilor sd facd o li
siptbmdnS. Pune{i-i si co
de Decizii pentru a-i ajvta
fac, in general. Acordafi-le
ulterioar6.
:,.i
$
'*
i.".
t:.;:i:
:l*'
t.,t
',i
{
t,.:;
E
.r
.:i:
,.8
:;!
'E!
;i
,s
.,$
.?:i
i$
'i
:4,
,}F
t71
.*.
:azl
i+
:s
$
:JE
Clasa a III-a
DECIZIIMARI
Frga 8
t72
DECtZil MtJtOCil
2
Dezvoltare cognilrvn 4glivitatea
Ce se tn
Clasa a
III-a
mpld dacd?
PersPectiva developmentalS
Chiar dacd in aceastl peri
importante, copiii care au
care le au decdt de ratiune.
gi nu vdd legdturile com
inv6![m si anticipeze
Obiectiv
SE
invele s5 anticipeze
Materiale
Cpt cartonage mari cu cu inte (unul pentru fiecare cuvdnt: a tmpinge, a urmdri,
a gdsi, a asculta, a i
a mdnca, a creSte)
O banda adezivd
Proceduri
I
lntroduceti lec{ia
la int6mplare, unul dupi altul, cartonaqele cu
cuvinte. in timp ce
i fiecare cuvAnt, lipiJi-l pe perete gi ruga{i copiii
sd il citeascS cu voce
DupI ce toate cuvintele au fost prezentate, intrebafi
copiii care cuvinte a[ put forma o pereche deoarece o ac{iune ar decurge, in
mod logic, intr-o altd ac{i
Rearanjali cuvintele in perechi, in timp ce copiii
le identificd: a impinge/a
, a urmdri/a gdsi, a asculta/a invdla, a mdnca/a
cre$te,
2.
J.
::
a'
Discutali conceptul de
poate intdmpla de pe
putem prezice in mod log
fi anticiparea faptului cd i
vorbeascd gi ei incep sd
mult ca sieur daci s-ar sc
vorbi, s-ar mai supira inv
impArtili apoi copiii in
Situafiile ,,Ce se int6rnpll
sarcina lor este sf, se
primite qi dezvolta{i o scu
173
Clasa a
III-a
Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT
1. Cum a decis grupul vostru ceea ce se va intdmpla bazdndu-vd pe informa{ia pe
care a{i avut-o din situalia voastri?
2. Credeli cd este o idee buni sd vh gdndili inainte la ceea ce s-ar putea int1mpla
dacd faceli ceva? Dacd da, de cp credefi c5 ar fi bine si face{i acest
lucru?
iNrneeARl DE pERSoNALTzARE
l. V[ puteli aduce aminte de o siftiafie ln care afi putut anticipa ceea ce s-ar fi putut
intAmpla dacd frcea{i ceva? V-dschirnbat acest lucru comportamentul in
vreun
fel?
2. A\i uitat vreodat6 si anticipa{i cpea ce s-ar putea intdmpla? Dac6 da, ce s-a
intdmplat cdnd nu a{i anticipat?
3. Ce anume ati inv[{at din aceast{ lectie care vd va putea ajuta in situatriile
viitoare?
Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii sd scrie dou[ pdvestioare scurte: una despre un personaj care
nu
se gdndeqte la ceea ce i s-ar putea lntAmpla dacd ar face ceva, qi
cealaltd d.rpr,
personaj care se gdndegte la cepa cd i s-ar putea intdmpla gi care
ar fi rezultahrl dacd
t74
Clasa a III-a
Ce se tntdmpld dacdT
SITUATII
Instrucliuni pentru liddr: Decupali separat situaliile; oferi\ifiecdrui grupformat din patru copii c6te
o situalie.
STTUATTA 1
I
i
i
i
ji
int6mpla?
SITUAT|A 4
Tiebuie sd fili
riebuie
pentrr cina de la ora
fiIi acasi pentru
18:00, dar vi aflali chiar in
i rnijlocul unui
jQc cu nningea" Ce
joc
puter int6mpla dac5
ce s-ar putea
siati suficient de mult timp
sfali
tin pentru a vi
t$rmina
tf
rrnina jocul (?nci 15
1.5 minute)?
minu
i
--
S|TUAT|A 2
----
-i
--'-
SFUAflA s
Tft;l vostru vi spune ci tr.ebuie si vi
f{celi curat in camerS inainte de a pleca la
fif m. Vd uitafi la televizor; iar timpul trece
r$pede. Ce se intdmpld daci vi indesali
tQate lucrurile sub pat gi ii spuneli ci ali
:I'::*:"::::'::::
S|TUAT|A 3
S|TUAT|A 6
Frgn 9
175
"n
oltu' ?:99!9
t A tu M " u j
Clasa a
lil-a
Rezolvd
Perspectiva develoP mentalS'
aceasta etap[ de dezvoltare. copiii sunt mult mai capabili de a strAnge gi de a
organiza informaliile gi pot sd priveascd lucrurile intr-un mod mult n'rai logic. Ei
sunt capabiji si rezolve probleme mult mai solicitante ;;i sd utilizeze strategii de
memorare. Int[rirea acestor abilit[fi poate sd le sporeascd dezvoltarea cognitivf,.
in
f,)biectiv
F
I\'fat,erriale
)
)
Tabla de scris
Multe imagini, din leviste, despre un produs alimentar sau despre o jucf,rie
pentrur jumltate dintre copiii din clasl
F O bandd adezivd
F 0 versiune noui a figei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolvi (Figa de
lucru l0)
F O figa cu Dileme - I{ezoll'a (Figa de iucru 1 1) pentru fiecare grup format din trei
coPii
) O copie a fiqei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolv6, pentru fiecare copil
(pentru Activitatea de Follow-up)
ProcedurS
l. ?ncepeli leclia prin iinpirfirea copiitror in doud grupe. Luali unui din aceste grupe
lipifi o pozd din reviste pe spatele fiecarui copil. (Copiii nu trebuie s[ vad6
aceste poze.) Cereti, apoi, fiecdrui copil care nu are o pozd lipitn pe spate si
gbseasci un copil care are. Instruili perechile sd gbseascd un ioc in clasl pentru
a se a$eza. Atenfiona{i copilui care nu are pozd, sI nu ii spuni partenerului ce
pi
irnagine are lipita pe spate. Explica{i faptul c?l elevii cu poze trebuie sd afle ce
reprezintd acestea punlind intrebiri partenerilor lor. Indicati faptul ci imaginile
sunt fie a unei jucdrii, fie a ceva ce se mdnAnca. Copiii cu poze ar trebui sd iqi
formuleze intrebariie intr-un astfel de mod incdt partenerii lor sa le poatl da
pistol de juclrie?" ei ar trebrri
",indicii." De exemplu, in loc s[ intrebe, ,,Este un
si pund o intrebare mai ciar6, cum ar fi ,,Este o jucirie cu care te joci, de obicei,
CFsa a III_a
'
conceptul.
)
)
'
Discufii
I
iNrnrsAru
DE
coNTTNUT
'
iNrnseAnl
DE pERsoNALTzARE
l.
178
cognitive Activitatea
Activitatea de Follow-uP
'
.
s1
ifF
:a:
'.#,
'f{
"i
i{
:L1:
Ti
$
-6.
,.+
.'i
*
*:*
rF,
.
i;j
,q;
:::F
,#:
:-l!i!
81
,i::'i
;1L':.
'd,
ir,.
.t:
:,.
.:":.
a;
ui
t!,
:t:'
::j
:i:.
:::
il-
t:l
:1j
:,,,
j;
s
ti
.-*.
.{:
:t
.fn
+
.:i
:*
.*
$
&
,{4
,#
179
Clasa a III-a
Rezolvd
PA$I iN RBZOT,VAREA DE PROBLEME
FrSa
PASUL 1
PASUL 2
De ce
PASUT 3
PASUL 4
PASUT 5
Ce
PASUL 5
Ce
l0
180
cognitiva Adivitatea
Clasa a III-a
Rezolvd
PROBLEME
lnformatrie pentru
lider; Decupali separat problemele; datrifiecdrui grup.format din trei copii cdte o
problemd'
PROBLEMA 1
Suntegi copllul de serviciu pe Scoali,
care are sarcina de a ajuta elevii care
vin la 5coald sd treaci trecerea de
pietoni. ?n fiecare zi duPi orele de
gcoalH cdliva coPii mai mari vin la
voi, vd tachineazi 9i vd ameninld. Vi
gSndili ci dacd ii spuneli directorului,
PROBLEMA 3
Tatilgi mama voastri vitregb vi inviti
sd mergeli Tntr-o excursie'fmpreund
cu ei, dar are loc exact in aceeasi
vd
gSseasei.
PRCIBLEMA 2
PROBLEMA 4
Ftqe
181
11
Clasa a III-a
Activitatr:a 4
Dezvoltare cognitivd
-Ar
ff
:E
tg
GCIrudiren
,'i.i,.
'
fnce
sd fie egn
-_J
:!
Perspectiva develoPmentals
in ciuda numeroaselor schimbf,ri cognitive care au Ioc pe parcursul perioadei qcolare
mici, copiii sunt incd, la aceasti vArst6, ghida(i mai rnult de sentimente decdt de raliune.
Acest lucru afecteazd procesui lor de luare de decizri precum qi comportamentul lor.
Sporirea capacit[1ii lor rie judeca gi de a lua decizii ra]ionale reprezintf, un aspect
important al dezvoltdrii lor.
Obiective
&fateriale
F }iici unul
Procedurd
t. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd igi inchidl ochii gi si iqi imagineze c5
urrneazd sd se mute1ntr-un ora$ mare in alt6 parte a flrii. Rugafi ca toJi copiii
care sunt entuziasma{i la gdndul c[ se vor muta s[ se ridiice in picioare, iindndugi in continuare ochii inchisi. Apoi, rugafi copiii care nu ar vrea sd se mute sd
ridice o nrAni. Cere{i-le copiilor s[ ?9i deschidd ochii gi sd numere cAli copii stau
in picioare qi cd{i au mdinile ridicate. Angrena{i-i pe copii sd vorbeascf, de ce
au simlit diferit irr legdturi cu acelagi eveniment. De exemplu, copiii care sunt
entuziasma{i ar putea considera acest lucru ca fiind o aventur6, sau s-ar putea ca
lor sd nu le placa locul in care locuiesc in prezent. Copi;ii care nu vor sd se mute,
s-ar putea s5 nu doreascd sd igi pardseasci cartierul, prietenii, qi aga mai departe.
2. Accentuati faptul ci modul in care gdndim in legiturd cu ceva anume afecteazd,
modul in care simlirn referitor la acel lucru, aga cum est,e eXffiplificat. Modul
in care gdndim influenfeazb, de asemenea, gi ceea cefat:em in legifurd cu acel
lucru. Pentru a demonstra acest lucru, cere{i doi voluntari sd iasa in fala clasei.
in particular, cerefi-i unui voluntar sd dea cu putere cu;riciorul ?n podea qi
sd facS o crizd de furie ca rf,spuns la situalia pe care o v,etri prezenta. Celllalt
voluntar va trebui doar s[ se arate dezamdgit sau trist. Apoi, explicali clasei c5
acegti doi voluntari vor reacfiona, pe rdnd, ca rispuns la ceea ce dumneavoastrd
le veli spune. intoarceli-vd spre cei doi voluntari gi spunefi, ,,Nu veji putea
merge ia patinoar deoarece nu v-a!i fEcut curat in camerd qi nu a{i hrinit
animaleie a$a cum era sarcina voastrd." Ardtali spre primul voiuntar care are
o crizd, de nervi, gi apoi spre al doilea voluntar carc aratltrist gi dezam6,git.
Discutali cu copiii despre diferenfele in care voluntarul 1 gi voluntarul2 s-au
comportat. Intreba{i-i de ce cred ei cd cei doi voluntari s-au compofia in mod
diferit: La ce s-a putut gdndi primul voluntar pentru a fi at6t de supdrat incdt si
facd o criz6? La ce s-a putut g6ndi cel de-al doilea voluntar pentru a se manifesta
doar trist sau dezamiigit? Accentuali legitura dintre ginduri qi acliuni.
183
Clasa a III-a
Era luni dimineafa. Jenny nu s-a culcat, ieri searf,, dec6t tdrziu pentru cd p6rinfii
Lui Jenny i s-a pbrut ciudat cd Dawn nu a rugat-o s[ fie partenera ei, dar se
simfea incd trist6 din cauza certei p6rinlilor ei, aga c6 nu s-a gdndit foarte mult
la acest lucru. cind a venit pauza de mas[, pe Jenny o durea stomacul, gi nu
avea chef sb vorbeasch, aqa cf, s-a a$ezal, intr-un col1, de una singurd. Dawn
a vdzut-o pe Jenny stind de una singurd, dar s-a allturat unui alt grup de fete.
In curdnd, ele rddeau gi aritau spre Jenny. Jenny a observat c6 acestea frceau
glume pe seama ei, dar le-a ignorat.
de
gtiinte ale naturii gi c5 ea va stabili cine cu cine va lucra impreund. Le-a pus pe
Dawn gi Jenny impreund. Jenny gi-a luat cartea qi s-a dus la banca lui Dawn.
Dawn a refuzat sd se uite la Jenny gi a ignorat-o, cu totul. Jenny incepea s6
se enerveze deoarece ele trebuiau sd comunice pentru ca ele sd poat[ termina
proiectul. Nu qtia ce sb fac6. I-a pus lui Dawn cateva intrebdri despre modul
in care ar trebui sb facd prima lor sarcin[, cdnd Dawn a izbucnit, ,,Nu vreau sI
lucrez cu tine. Rezolvd de una singur[." Jenny eru gatagata s[ izbucneasci in
lacrimi. Nu qtia de ce Dawn se comporta in acest fel, iar acum era momentul
cdnd avea mare nevoie de un prieten din moment ce acasi lucrurile mergeau
atdt de prost. intr-un final, ea s-a decis sa o roage pe invildtoare s6 o lase sd
mearg[ la cabinetul medical pentru restul zilei.
La sfdrfitul orelor, c6nd a venit vremea si se urce in autobuz, Dawn av6ntt-o
pe Jenny aqezat6,la locul lor obiqnuit gi a ales, in mod intenlionat, un alt loc
unde s5 se a$eze. Ele nu qi-au vorbit cind s-au dat ios din autobuz, iar a doua
184
Dezv oltar e
cognitivl Activitatea
Clasa a III-a
. ,,Dawn,
de ce tB
,,Nu te-ai a$ezFt ldngi mine in autobuz, ieri, asta este ce ai ftcut,o' a spus
Dawn.
,,Motivul pentqu care nu m-am agezat l6ng[ tine a fost pentru cd nu te-am
vf,zut unde eqt[, gi, pur gi sirnplu, nu am vrut sd stau ldngd nimeni. Eram
foarte suplratE pentru cI pirin{ii mei s-au certat qi au strigat unul la altul toat6
noaptea, gi imi este fricd cf, vor divorla. Nu a avut nici o legrturd cu tine."
,,Oh," a spus pawn. ,,imi pare foarte riu. Am crezut c6 nu mai vrei si fi
prietena mea, $i asta m-a infuriat."
,,Ei bine, asta 4u este adevirat," a spus Jenny. ,,Pur gi simplu, am avut prea
multe lucruri qare m-au ingrijorat. Mi-ag fi dorit sI m6 fi intrebat, pur qi
simplu, ce se i4tdmplase gi a$a am fi evitat toat6 aceastd problem[."
+.
Discufii
::ii
,i!9.
,i
+
-..;
,,.a
7?;.
!*;
i!
*x
j:l
l*
iNrnEeAru DE coNTTNUT
l. Cum au afectat gdnpurile lui Dawn acliunile ei?
2. Ce credefi cd s-ar fi intimplat dac6 Dawn nu ar fi presupus cd Jenny nu mai vrea
si fie prietena ei deparece Jenny nu s-a aqezat ldngd ea? Cum ar fi schimbat
acest lucru intreaga poveste?
3. Ce ar fi putut face pawn altfel decdt modul in care s-a comportatfaldde Jenny?
Fi
s
*d
g
.,$
?f
..
.1+
:4..i
't<.
r.i.a
{j
.tr
iNrneeARr DE pERSoNALTzARE
l. Ati avut vreodatd gflnduri asemEndtoare celor ale lui Dawn, care v-au influentat
acfiunile? Daci da, pe s-a intdmplat?
2. Ce credefi cd vefi r${ine din aceast[ lecjie, care s[ vd ajute sd luati decizii mai
bune in legEturi cu modul in care vd comportaJi?
,s
's
rie
,{
':q
::&
'2
:,5
:s
Activitatea de Follow-up
Cere[i copiilor sd inverlteze scenete scurte pentru a ilustra modul in care gtndurile pot
influenfa comportame$tele. Acordali-le timp pentru a le prezenta clasei. AccentuaJi
leg[tura importantl dirptre gdnduri qi comportamente.
'4
.&
j3
,4
'#
:;i;5
'"d
.F
.s
ry
K
-#
w
,
185
*;
:*:i
..?;:
.*
:1
=
,ri
j
i
-:,:
,,I
,::i
.:;a:
-;i
'-''tai
':.::,:\.
ij.n:'
PnoeN,EMUL
Dezvoltarea emofionall
ACTIVITATE
l. Toleranfa la tachinare
2. Rizboiul impohiva ingrijor[rilor
3. Nu pot s[ fac
4. Solu{ii pentru sentimente neplicute
Dezvoltarea sociali
ACTIVTTATE
l. impreuni putem
2. Nu te lua de mine
3. Sugestii ajutdtoare pentru evaluIri negative
4. Reguli pentru relafii
Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
l. Viziunea
de tunel
2. Pe termen lung sau scurt
3. Cu adevdrat ra{ional
4. Probleme pi solufii
Itare Personald
Clasa a IV-a
Activitatea I
Obiective
)
)
SE
si fie o persoand
rea
*dateriale
Un pahar, un ulcior cu ap4, qi un pulover sau o jacheti cu cinci sau mai multi
butoni
)> Un Cartonag cu sugestii - O singurS gregeal[ (Fiqa de lucru 1) peritru fiecare
grup forrnat din trei copii
) HArtie gi creion penl:ru f,recare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
1. Introduce{i lec{ia turndnd apd intr-un pahar. Privifi in alt6 parte qi o,accidentaln'
r[sturnafi ap[ pe mas[. incercatri s6 provocali o disculie despre ceea ce s-a
intArnplat, introducdnd cuvdntul accidental. Cereli copiilor sI dea exemple de
lucruri pe care le-au frcut din gregeall.
'[-ua\i
in continuare, o jacheti sau un pulover. Ruga{i un copil s[ v[
2.
cronometreze pentru a vedea cAt de repede puteli incheia nasturii. Datoritd
faptului ci v[ gr[biti, facefi in aqa fel incdt s[ omiteli unul din nasturi sau sI
ii incheia[i gregit. Core]i-le copiilor o definilie pentru cuvAntul gregeald (o
actiune greqiti sau o eroare). Incurajafi o disculie referitoare la motivele pentru
care oamenii fac gregeli: de exemplu, deoarece ei se grdbesc, inleleg gregit
instrucfiunile, nu verrificd ceea ce au fEcut, uit[ ceva accidental, sau nu sunt
siguri ce anume trebuie sd facd.
3. impir{ili copiii in grupe de cdte trei gi distribui{i Cartorraqele cu sugestii - Este
doar o greqealS (Fiqa de lucru l), unul fiec[rui grup. Cere]i copiilor sd igi
citeascl cartonagele qi sd creeze o scenetd scurtio bazdndu-se pe acea informalie.
4. Dupd ce timpul stabilit s-a scurs, cereli grupelor si igi prezinte scenetele.
5. Pentru a continua activitatea, discutati pebaza Intreblrilor de Continut qi de
Personalizare.
189
Clasa a IV-a
s
r$
Discufii
,#
.i4r
iNrn-EsAru DE coNTTNUT
.1. Ce gregeli s-au fbcut in aceste sceneter?
2. Dintre aceste gregeli a fost vreuna pe care a{i considera-o a
,:S,
:;*,
,F
:-:*;
'
serioase?
',.*
:r+
fi
o gre$eale
3" Sunt copiii, care au ficut aceste gre$eli, ,,rdi" pentru cI au f6cut gregeli?
4. credefi cr este posibil s6 ?nv[f6m din greqeli? Dac6 da, cum anume?
5" Credeli cf, ar trebui sd repetali aceleaqi gregeli de nenum6rate
ori?
6. Credeli c[ toati lumea face gregeli un,eori?
,'
"r
;'.:+,
'4
',x:
.:4
.;.?
t;
*.
iNrnsaAru DE pERsoNALTzARE
2' Atunci
3'
4'
Activitatea de Follow-up
'
190
..3.
*
tri,:
+
l
PAGTNA
Instrwcliuni pentru lider: Decupali-le; oferili /iecdrui grup format din trei copii cdte un cartona, cu
sugettii.
CaRTONAS CU $UGESTil 1
Jane vrea ca prietena ei Joanne
cABroNA$ CU $UGESTil 2
tatil
Frge I
l9r
Clasa a IV-a
- PAGINA 2
CARTONAS CU SUGE$Til 3
Mama lui Sheniqua ii spune acesteia ci poate si invite cinci fete pentru petrecerea in nijama.
Sheniquei ii este greu si se decidd pe cine si invite, clar in final alege gi trimite invitaliile.
C6teva zile mai tdrziu prietena ei cea mai buni Shantel refuz5 si se maijoace cu ea. Sheniqua
ointreab5 de ce, iarShanteliispune cd este din cauzd ci ea nu a fost invitati la petrecerea lui
Sheniqua. Sheniqua este nedumeriti deoarece este siguri ci i-a trimis luishantelo invitafie.
Singurul lucru la care se poate gindi este ci invitalia s-a pierdut la pogti. in seara aceea, cfind
ajunge acasi ii spune mamei ei ceea ce s-a int6mplat, gi ele cauti si vadi daci invitalia nu
a fost pusd din gregeali in altS parte in casd. Ele nu o,gisesc. A doua zi, Shantel ii spune ci
invitafia tocmai a sosit, dar a int6rziat deoarece Sheniqua o trimisese la o adresi gregiti.
Personaje: Sheniqua, Shantel, gi mama
Frse I
192
Dezvoltare frersolala
Clasa a IV-a
eoivitat"u t
PAGINA
CARTONA$ CU SUGESTII4
CARTONA$ CU $UGESTII s
Allison vrea si meargi si inoate, flar mama ei vitregi ii spune ci trebuie si i5i faci curat
patul, iSi
irr cameri gi si exerseze la pian inpinte ca ea si poatd pleca. Allison igi face rapid
jucirii
sub pat 9i
aduni hainele murdare, gi gterge praful de pe mpbil6. Ea igiindeasi cdteva
se gribegte si coboare la parter c4 si exerseze. Ea termini primul c6ntec ai trece la cel deal doilea. Ea cinti repede $i omitg c6teva note muzicale, dar ea nu se opre5te deoarece se
gribegte si plece. Chiar cind si tefmine ultimul ei cdntec, tatil ei intri in cameri giii cere si
il mai c6nte o dati pentru ci gtie c{ ea nu c6nti notele corecte. A5a ci Allison incepe din nou
gi cdntd cu o vitezi mai mic6. Ea ornite doar clteya note de data aceasta.
Fersonaje: Allison, mama vitregS, gitata
Frse
r93
ff5=
*
.:*
-iE
,g'
'.i
t
Ciasa a IV-a
2
Deno\tarc PersonalS Ac'tivitatea
:":,
ti
Otriective
Sd identifice plusurile gi minusurile din dorneniile de dezvoltarc t-rzic6, sociaif,,
intelectualS
Si invefe s5 nu igi sprijine valoarea propriei persoane pebaza un'ui singur aspect
gri
a[ performanlei
It{ateriale
T'rei copii cu Diagrama
fiecare copil
Procedurd
1. Fentru a introduce aceastd lecfie, invitali copiii si povesteascd despre o situalie
in care au fbcut ceva t-rzic de care ei au fost fr:arte mdndrii, cum ar fi sE alerge
firarte repede, sd prindi c; minge fc'arte bine, sau sd dea un co$ bun la baschet.
A.poi. cerefi-ie s[ se gindeasc5 la o situatie in care ei nu au fbcut ceva foarte
bine. Fofti1i-i sd povesteascd despre aceste experienfe. Discutali faptul cd toata
iumea face anurnite lucruri bine qi alte lucruri mai pufin bine, dar a face lucrurile
bine nu inseamnd ci eqti o persoani bund gi a face lucrurile mai pufin bine nu
inseamnd
ci
2. fristribuitri Diagramele - Totul despre mine (Fiqa de lucru 2), cdte trei de copil.
Rugali copiii sa igi scoatd creioanele. in prirnul cerc ei tnebuie sd scrie cuvAntul
.fizic, in partea de sus. in cel de-al doilea cerc ei trebuie sd scrie cuvdntul social,
iar in cel de-altreilea cerc, cuvAntul intelectual (de exemplu, performanfi
gr:olard, luare de decizii).
3. Spune{i-le copiilor
Personalizare.
195
Clasa a IV-a
Discufii
INTREBARI DE CONTINUT
La cb v-a fost cel mai ugor s[ vd gdndi{i: la ceea ce face}i bine sau la ceea ce
nu facefi atdt de bine? Cum v-a{i sim}it cdnd v-ati gindit la lucrurile pe care le
facefi bine? gi la cele pe care nu le faceli la fel de bine?
2. in care domeniu (fizic, social, intelectual) v-a fost cel mai greu sd vd identifica{i
minusurile gi/sau plusurile?
3. De ce credeJi ci este important sd vd gdndifi la lucrurile pe care le facefi bine qi
la lucrurile pe care nu le face{i la fel de bine?
1..
iNrnpnAru DE pERsoNALTzARE
l. S[ presupunem cd nu sunteli prea burii la nimic care implicd activitate fizicd..
inseamni acest lucru cd nu sunte{i deloc buni la nimic?
2. Sd peresupunem cd nu suntefi prea pricepu{i la ceva intelectual, cum ar fi
matematica, sau la ceva social, cum atr fi s[ fi{i prietenogi. Ce ar spune acest
lucru despre voi? Ar insemna ci nu suntefi deloc buni la nimic?
3. Ce annme vd putefi spune voud astfel incdt si nu vd evalua{i negativ dacd nu
sunte{i la fel de buni la anumite lucruri, precum cum v-ar placea sd fi{i?
4. Dac6, aveli limite in anumite domenii, se poate face ceva pentru a vi
perfectiona? Dacd, nu afi reuqi s[ v[ perfecliona]i niciodatl, ar insemna acest
Iucru cd sunteti o persoand detestabild?
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii sd igi stabileascd un scop de doud ori mai mare, pentru a imbundt6ti
ceva intr-unul din aceste domenii, dar, in acelagi timp, si exerseze s[ igi spun6 ci nu
este nici o problemf, dacl nu sturt buni la acel lucru.
196
lo"uottut"-qgoq"ula
Affi
Clasa a IV-a
Dat6:
+
+
+
+
Frgn 2
197
Clasa a IV-a
$tumpila de aprobure
.i;
:=
Perspectiva developmental5
''it
.f
ti
'4.
,f:.
.i;.
+
,ii
.i:.
;:l
.i:;
,:j
i.::
0biective
:ia
.,ii
..;
:lt,
Sd identifice
de
a se aproba pe ei ingiqi
Maferiale
)
)
)
)
)
Procedurl
:-.]
,i
1:
,ii
t.
i'
l.
categoria este aprobare din part'ea mamei, copilul va sugera ceva c9 el sau ea
ar face sau o modalitate prin care el sau ea ar acfiona pentru a obtrine aprobare
in acea categorie, cum ar fi sI se ofere si supravegheze copilul in timp ce
mama are de indeplinit cdteva sarcini. Dupd ce acel copil a rdspuns, voluntarul
i invdrte sticla din nou, gi un alt copil rdspunde la aceeagi categorie. Aceasta
procedurd continuS, voluntarul 2 extrdgdnd un alt bile{el cu o categorie gi doi
copii rdspunzdnd la noua categorie, pAn[ cdnd toate bile{elele au fost extrase din
pung6.
199
?
*
:.2
4.
Clasa a IV-a
Dup[ ce a{i terminat activitatea, rugati copiii si scrie o povr:ste scurti despre
cineva de vdrsta lor care nu a primit niciodat[ aprobare din partea nim6nui.
Spune{i-le sf, se refere la urmdtoarele lucruri:
. ) Curn s-ar sirnli ei dacd nu ar fi primit niciodat[ aprobare din partea nimdnui?
F Ce ar spune despre ei faptul c[ nirneni nu i-a aprobat niciodatf, cu privire la
ceea ce au fdcut sau ia cum s-au comportat? Ar insemna cr sunt lipsili de
valoare?
Cum ar putea s5 igi ofere lor insuqi aprobare in cazul in care ceilal{i nu ie
oferd acest lucru?
5. Acordafi copiilor timp s5 igi impdrt[geascd povegtile in grupe de cdte patru, sau
punefi-i sd igi citeascd povegtile in fala clasei.
6. Continua{i activitatea discutind pebaza intrebirilor de Con{inut gi de
Personalizare.
Discufii
iNrnEnAru DE coNTTNUT
1. Ce crede{i ci inseamni dach nu primili niciodatd aprobare dtin partea niminui?
Se poate face ceva pentru a schirnba acest lucru?
2. Sd presupunem ci cineva vd spune ci suntefi nigte copii groaznici gi de proastd
calitate dac5 nu ob{inefi niciodata aprobare din partea altora. Credeli cd acest
lucru este adevdrat? De ce sau de ce nu?
3. credeli cb faptul cd cineva vi aprobd vd face sd fili valorogi? De ce sau de ce
nu?
4. Credeji cI
iNrngnAru
DE PERSoNAILTzARE
sI cdgtigali aprobarea
celorialtri?
J.
Activitatea de Follow-up
Folosili qtampila de cauciuc Ai faceli o gtampild cu cuvdntul aprobatpe mina fiec6rui
copil. Apoi dali fiecdrui copil un Certificat - $tampila de aprob,are (Fiqa de lucru 4).
Cere{i-le copiilor sd il completeze cu numele lor gi cu doud sau trei din cele mai bune
calit[]i ale lor, dupd care si decoreze certificatul pentru a-l dur;e acas6 gi pentru a-l
ardta membrilor familiei.
200
4;
:t
'tt
:jll
,.:
.::,
.';
.;
tr-
$tumpila de oprobnre
CATEGORII
Instrucliuni pentru lider: Decupali sqltarat, dupd care puneli bilelelele tntr-o pungd de hdrtie.
,,Aprobare din partea ta" apare, tn mM intenlionat, de trei ori.
;^
ta
ta
prieten
............-.---..-.......--:
ta
bunici
|;
'i
rl:,i
:n,
'l;,'
?r_
'i
,4
'$,t
;+i
's:
.,st
.H
:k
.s!
'*,,'
-,:
tatilgi
al
echipf)
de
vecin
i
i
i
I
iasi
Aprobare din partea unui coleg de
clasd
Frya 3
201
$tumpila de uprobure
CERTIFICAT
Frga 4
202
4
personal| actvitatea
Clasa a IV-a
,'
,
:
,
,Obiactiv
individuale
.fu{aferiale
F
impartili clasa in jurn[tate qi punefi fiecare copil s[ igi ia cdte un scaun. Cereli
rnrembrilor grupului I sE iqi aranjeze scaunele intr-un rdnd drept gi membrilor
grupului 2 sd igi aranjeze scaunele intr-un rdnd paralel cu primul. Permiteli
spa{iu suficient intre scaunele din fiecare rdnd.
Rugafi copiii sf, se ageze, dupd care sd iqi tragd scaunele suficient de tare, astfel
incdt si fie foarte aproape de partenerii din celSlalt rdnd. Desemna{i un rdnd
ca fiind I gi un altul ca fiind B. Explica{i-le faptul cd le ve{i da un subiect de
disculie. in primul rAnd, toli copiii din rdndul A vor vorbi (in acelagi timp) cu
partenerii lor din rdndul B (cu care stau fqa in fa!d) despre acest subiect timp
de 30 de secunde (veli spune,,ajunge"), dupd care va fi rdndul girului B sd le
rdspundd partenerilor lor despre acelagi subiect. Dupd ce au expirat cele 30 de
secunde, cere{i-le copiilor din rdndul I sd se mute mai in spate cu un scaun
astfel incAt frecare sd aib[ un nou partener. Repeta{i procedura pin6 cind toate
Procedurl
2.
SUBIECTE DE DISCUTIE
)
)
)
F
)
)
)
)
...
)
):
...
.,.
' )I
un lucru pe care
)
)
)I
)
)
)
)
3' continuafi
.-'
activitatea pebazainhebiriror de
confinut qi de persronarizare.
Discufii
iNrRenARl DE CONTINUT
l ' ce pdrere avefi despre faptul
cd afi participat la aceast6
activitate?
2' A fost greu pentru voi sr vd gandili'ra
Au fost unere subiecre
mai dificile pentru voi dec6t altele? ""r;;.;;;ingir
3' Au fost rdspunsurile voastre similare
cu cele ale partenerilor voqtri?
in care
domenii au existat diferente?
INTREBARI DE PERSONALIZARE
I. Ati invi{at
a;;.
sunt acestea?
Activitatea de Follow_up
indemnatri copiii sd scrie o poveste
sau o poezie cu titrur
,,Eu sunt cineva care ...,,
204
I
ernoliona-lA Activitatea
Clasa a IV-a
Tolerantrn Iu tschinare
*r*p"otiva
'
eveloP m entalE
Datoriffi faptului cd prietenii joacd un rol din ce in ce mai important in viala copiilor,
a-i ajuta pe eopii si inveqe cum sf, fac[ fa]i emofiilor negative asociate adesea cu
tachindrile din partea colegilor este foarte important. Cu toate cd ar fi foarte frumos
daci copiii nu s-ar tachina unul pe cel[lalt, realitatea este ci ei fac acest lucru.
Decdt sd permitem ca elevii care sunt tachina{i sd devind victimele sentimentelor ior
dureroase, ar fi de preferat s[ ii ajutlm si ipi dezvolte ,,Toleranfa la tachinare." Dac6,
erno{iile lor negative sunt minimizate, le va fi mai uqor si identifice alternative de
coping pentru acele situatrii.
ofuiecfiv
Sd
sunt tachinafi
Ma,teriale
)
)
F
O mascd urdtl
O oglindd mic[
Hdrtie gi creion pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedur*
1. Puneti-vi pe fa{a masca. Cereti-le copiilor sI vi spun6 cum ardtaJi. Cereli
cuvinte precum urdt, prost, groaznic, gi aga mai departe.
2. Pasul urm[tor, cere'4i cofilor sd spund cum s-ar simfi ei dac[ cineva i-ar striga
urdtule, prostule, gi aga mai departe.
1
Spuneli-le copiilor c6 ii veti ajuta sI invefe c[ dacd cineva ii strigi sub diferite
forme sau ii tachineazL, ei si nu se simtd prost. Asta nu inseamni cd le va place
s[ fie tachinafi, ci doar cd ei nu *ebuie si fie foarte supdra{i din aceastd cavzd.
Tehnica se nurnegte Toleranfa la Tachinare, gi decurge precum urmeaz6:
) Cineva vI strigi intr-un fel, cum ar fi ,,porc urdt."
> VA privi{i in oglind[ gi vi intrebafi: ,,Sunt eu urdt? Sunt eu un porc?"
) Dacd r[spunsul este nu, v[ spune{i astfel: ,,Nu sunt urdt, gi nu sunt porc
pentru cd nu am piele roz gi nici bot. Aqa cd daci nu sunt ceea ce ei spun cd
sunt, de ce s[ md intristez?"
) Dacd rdspunsul este da (gi anume ci suntefi ceea ce ei spun ci sunteti), tot
nu trebuie sd vd intrista{i din aceast6 cauzd pentru cd s-ar putea sd fie doar
una sau pufine persoane care spun lucrurile acestea, qi asta nu inseamn6 c5
nu sunteti nigte copii buni doar pentru cf, cineva v-a poreclit.
4. Puneli o pereche de copii sd demonstreze tehnica. In fafa clasei, cere{i-i unui
copil sd il tachineze pe celilalt sau sd il porecleascd. Apoi, ajutafi-l pe acel copil
sd exerseze tehnica Toleranlei la tachinare, care a fost descrisS adineaori.
5. Repetali aceastd procedurb cu mai mulli voluntari, dupd care discuta{ipebaza
Intrebdrilor de Confinut gi de Personalizare.
205
Clasa a IV-a
Discufii
iNrnsnAnr
DE coNTTNUT
c[
ceea ce e] spune
3. Chiar
dacd ceea ce spune altcineva dospre voi este adevirat (de exernplu, dacd
ar spune ci sunteli progti la matematicd gi nu luati note bune la matematicd)
ce
anume vi putefi spune voul inqiv[ astfel incit si nu vI intristafi?
ixrnpsAnl
DE pERsoNALTzARE
l.
voi v-a strigat cineva in diferite feluri? Dac6 da. cum v-ati simtit in legdturd
cu acest lucru?
2. Ati folosit vreodatf, tehnica Tolerantei la tachinare? Dacd da, a funcfionat in
cazul vostru?
3' Existd gi alte lucruri pe care le-a1i folosit pentru a vd controla emoliile in
legitur6 cu faptul cd sunteti tachina{i? (Invitafi-i si ofere sugestii.)
Pe
Activitatea de Follow-up
'
206
Cerefi copiilor sd scrie o poveste despre un moment in care au fost tachinafi. puneti-i
s[ scrie doud finaluri pentru poveste. in primul final, si scrie peea ce ei au ftcut (sau
ceea ce ar fi fdcut) care sd nu fie o modalitate prea potriviti de a face fala
emoliilor
lor cu privire la tachinare. in cel de-al doilea final, sd scrie despre ceea ce au fbcut
sau ceea ce ar fi putut face pentru a-gi controla, intr-un mod mai bun,
emofiile cu
privire la tachinare. Oferitri-le ocaziipentru a-gi expune povegtile in fafa celorlalli.
:*rqu"ry!:W
Rd,zb oi ul tmp otriv a
Clasa a IV-a
ingrij ordrilo
a develoPmentalf,
Sentimentul de ingrijorare nu este deloc neobignuit pentru copiii care termini
clasele primare. Multe dintre aceste ingrijordri sunt legate de experien{e normale de
dentoltara in timp ce altele sunt legate de factori situafionali asociafi cu mutarea,
divorprl sau separarea parentali, bani, sau violenfd sau abuz. De obicei, la aceasti
vdrst6, copiii nu au la indemdnd mecanisme adecvate de coping. in plus, datorita
nivelului lor de dezvoltare cognitivi, se intdmpl[ ca ei s[ nu vadd toate aspectele unei
situalii, care i-ar putea ajuta sd faci fa{i emoliilor lor, intr-un mod mai eficient. A-i
invdla pe copii cum si aprecieze situaliile gi sd glseasci modalitdli mai bune pentru
a face faf[ acestor ingrijoriri este important pentru dezvoltarea lor emo{ional[.
>
SA
l.
lnainte de citirea poveqtii, discuta{i faptul c5 din cind in cdnd, fiecare persoand
are ingrijor6ri. Rugafi copiii si se gdndeasci la un moment recent in care s-au
$imtit ingrijora{i. Invitaf-i sd igi impirtSgeascd ingrijorarea in fafa unui partener
sau in fa{a intregii clase.
2. Dupa ce a{i acordat timp acestor expuneri, pofti1i-i sd citeascd sau s[ asculte
Povestea - Rizboi impotriva ingrijoririlor (Figa de lucru 5) pentru a invd{a
metode noi de a face fafd ingrijorlrilor.
3. Pentru a continua aotivitatea, recurgefi la intrebdrile de Confinut gi de
Personalizare.
DE CONTINUT
l.
tatll
2.
sdu?
DE PERSONALIZARE
1. Ati avut vreodatd ingrijor6ri similare cu cele ale lui Trevor? DacI da, ce v-a
ajutat s6 inv6tafi sd vl ingrijorati mai pufin?
2. Ce sfat ia{i da unui prieten care este ingrijorat de ceva anume? Cum i-a{i sugera
ca el sau ea s[ iqi ,,af,ace" acele ingrijoriri?
207
Cllsa
a IV_a
Activitatea de Follow-up
208
'
':
^ iivitatea2
emottonata nt
Dezvoltare
vvLlv'---
Rdzb
oi
ul
Clasa a IV-a
- PAGINA 1
'lrevor. un copii de clasa a iV-a. reu$ea cu greu sd adoarml seara. Ori de cllte ori
inchidea ochii qi incerca sd adoarml. ii venea in rninte ideea c5 ceva rlu i se va
int|mpill tatalui sdu. Uneori, Trevor se gAndea cd tatal sdu s-ar putea imbolnbvi
foarte riiu gi ar putea muri, dar de cele mai multe ori el se ingrijora la gdndul cd
tatiillui ar putea avea ull accident grav de magind. Cu toate c5, de ceie mai multe
ori, se gdndea la aceste lucruri cAnd era ora lui de culcare, el se ingrijora gi cdnd
era la Ecoal[. Daci tatll lui intArzia si il ia de la gcoald, Trevor se gdndea innediat
edtat6\,lui a avut un accident.
Trevor nu dorea ca invS{dtoarea lui, domnigoara Capella, sau prietenii lui s[ rida
de el pe seama ingrijoririlor lui, aga cd incercase sI le {inb pentru el. T'otuqi,
intr-o zi, tatil sf,u intdrziase mai mult de doar citeva minute, gi Trevor: nu mai
putea de fric[. Intrase de cAteva ori in clasd qi igi intrebase invdlltoarcet dacd
poate folosi telefonul pentru a suna acas6. In cele din urm6, invifhtoarea a spus,
,,Trevor, pari a fi foarle ingrijorat. I{i este fricd c[ i s-a intdmplat ceva 1;atdlui
tdu?" Trevor a izbucnit in lacrinri gi i-a spus inv6{6toarei cAt de ingrijorat a fost
adineaori. Domnigoara Capella l-a ascultat pe Trevor, dupd care i-a spus cd nu
este deloc neobignuit ca el si aibd astfel de ingrijoriri la aceastd vArst6. T'otuqi,
domniqoara Capella i*a sugerat cd dacd el ar vorbi despre asta ar putea ca acest
iuc:ru s[ il ajute gi poate cd imprennd ar putea gdsi anumite modalitlti pentru a-l
ajuta sdi ig;i controleze ingrijorlrile.
:'{
,:]
f-:
.,.*
,?
at,
Frse
209
#=
Clasa a IV-a
"*
Rdzb
'4
:3.i
-,:,f:
,;;
POVESTE
PAGINA
=.*'
:."t
.F
::.:.
t.
,ii
*,
'l'i':.,
,t;f
'ir1
:t
.i
':t'
ji
,i
:ii
';i
i
.ln
i:'
A doua zi, Trevor nu s-a mai ingrijorat atdt de mult in legaturd cu tatdl sdu, clar
a fost ingrijorat referitor la sarcinile lui qcolare. S-a decis sd foloseascd
ceea
ce domniqoara capella l-a inrd{at gi s6 vadd daci. ar putea functiona qi
in cazul
acestei problerne. S-a agezat gi a trasat o linie gi a identificat poziliile
diferite. $ia dat seama de faptul cr se gAndise la cer mai rdu lucru posibil, gi
ca
.rit.
alte posibilitdfi. Dupa ce a inqirat toate posibilitafile de-a lungul liniei,"ruu
s-a simlit
mult mai bine' S-a g0ndit cd ar putea sd foloseascd aceasta idee chiar qi in
cazul
in ca.re ar fi avut probleme cu prietenii s[i. Trevor era bucuros cd invatase
o nou[
metodi prin care s6 igi faca fatrd ingrijorf,rilor.
:
:i
:.t
.:.
':a;t
ri
Frse 5
210
emotionale Activitatea 3
Clasa a IV-a
IYgt
pot sd fuc
Obipetiv
performan{a qcolarij
Materiale
) Tabla de scris
) O bandl adezivd
) o versiune a Posterylui I -Nu pot sd fac (Figa de lucru 5) gi a posterului 2 -Nu
)
)
t;
l;'+
parteneriat
}t
i?
r,gii
:+
.t:
-*'
,S
r$
,s
Procedurl
l.
>
>
un test.
cuvinte.
.$
,i
.g
$r$
*
9!
'a
;1
.l
intrebafi copiii dacl pu trecut vreodatd printr-unul sau prin mai multe astfel de
evenimente, gi dacf, {a, cum s-au simlit. Dupd aceea afigali posterul I - Nu pot
sd fac (Figa de lucru P) gi explicali copiilor c[ atunci cdnd se simt fi,uiogi, trigti,
prost, sau supirafi in legdturd cu anumite situafii similare din exemplele date,
se simt astfel pentru pA ei i$i spun ceva lor Inqigi. Prezentafi diferitele formul5ri
pe care copilul din ppster gi le spune qi intrebafi-i pe copii dac[ se pot gdndi la
alte lucruri negative pe caro gi le spun lor ingigi in leg6tur6 cu performan{a lor
gcolar6.
t'.'i
'.ll
+
*:
;i
=:{
'b:
,&
:#
.#
2tl
g
Dezvoltare ernolionald Activitatea
#
3
Clasa a IV-a
,F
:1;
'i:.
f:
9.
in ceea ce priveqte performanfa gcolard sau ?n alte situa!:ii deoarece ei igi pot
schirnba mesajul din capul ior. Afipa{i posterul 2 Nu por sd farl (Figa de lucru
7) 9i prezenta{i mesajele. Invitali copiii sd giseascd asemdndri q:i diferen{e intre
mesajele celor doui postere.
3" Cere{i-le copiilor s5 igi gdseascd cdte un partener, dupd care imtrrdrfi1i Tabla de
::*
fu
'l..
rll
t
I
i:
,-.1
'
4'
negativ in acest domeniu de performanfb gcolard. Dacd t:rag o cafte pe care scrie
mergi inapoi, ei trebuie sl gliseasc6 un exemplu de auto-dialog negativ pe care
qi-l pot spune, care creazd, emo{ii nepldcute in legituri cu performanla qcolara.
Facefi referire ia cele doud postere gi la disculia de la inc;epuhrl lecliei pentru ca
ei sd poati da exemple din cele doud tipuri de formullri pe ca.re qi le spun.
Acorda{i copiilor timp pentru a juca jocul, dupd care discuta[i pe:baza
intreb[rilor de Continut si de personalizare.
Discufii
h{rRpeAnl
DE coNTTNUT
1. Gdndi{i-vd de cdte ori a trebuit si mergeli inapoi in timp ce v-a!i jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri negative pe care le-a{i dat?
2" Gf;ndili-vd de cdte ori ali putut merge inainte in timp ce lr_atri jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri pozitive pe care le-afi clat?
3. Cum credeli cd va pot ajuta formuld.rile pozitive si face{i fa!6 ernofiilor negative
referitoare la performan{a gcolard sau la alte probleme?
iNrn EeARr DE pERSoNALTzARE
1- Ali avut vreodati vreunul din g6ndurile qi emoliile negative care au fost
identificate pe parcursuljocului? Va gAndi{i vreodatd cI nu putei;i face ceva
anume?
2'
3.
Cum vd simlilqi atunci cAnd vd gdndi{i cd nu pute}i face ceva sau c6nd invdfa{i
ceva nou qi este greu?
Dati c6teva exemple de lucruri pe care vi le puteJi spune voul inrpivd pentru a
nu v[ da bdtuli sau pentru a nu vd intrista in leg[turd cu performanlele voastre
gcolare?
Activitartea de Follow-up
Lucra.{i cu copiii pentru a compune un cdntec sau o poezig
F,entru a_i ajuta s[ invefe
sd nu se supere pe ei ingiqi sau sd nu se intristeze in legiturd cu prelfsrman{ele
lor
gcolare. Un exempiu este precum urmeazd:
Dea
Acti
oltare enroldralii
vitatea
IVw pot sd
fac
POSTER 1
C,um
coPil.
,*
'-lo
,n*
.]
,*
r+
-l
i.
:3;
'rit
tF
Frqe 6
.E
ll.i,
*{.!
,+
.
:i
j;,i-rn----
213
Clasa a IV-a
ci sunt sigur ci
Mi-ag fi dorit
pierde prietenii.
I
J
a-
Frge 7
214
Dezvqltare emolion{9
l\ctivitateil
Clasa a IV-a
Nu pot sd fac
rnglA
DE
Joc
lnstrucfiuni: Ca gi porteneri, extrageli pe rdnd cdte o carte din plic. Dacd pe corted de jocscle mergi
inainte, dali un exemplu de formulare pozitivd gi mutali piesa de joc otdteo spafii cdte indicd numdrul
de pe corte. Dacd pe cartea de ioc scrie rnergi inapoi, doli un exemplu de formulare negativd gi mutafi
piesa de joc atdteo spalii cAte indicd numdrul de pe carte.
START
STOP
Ed
E
E
E
E
i
,1
EEEEEE
Fue 8
215
MERG|ilrtAtrure z
MERGT
lwRpOl Z
ci
de sport anun!5
liderii
echipelor igi vor alege membrii de echipi
pentru baschet. itri este frici ci toli ceilalli
vor fi alegiinaintea ta.
Profesorul
Nu
?nfelegi instrucliunile
pe
care
i
i
216
doui cuvinte
la testul de gtiinfe.
MERG|inepor z
MERG|irUrunre z
Frge 9
Gregegti
MERGT
iruetrure z
ii
i
i
emojional6 Activitatea 4
Clasa a IV-a
Obiectiv
)
)
Procedurl
L
Discufii
iNrnnsAni DE coNTTNUT
l. Crede{i ci tofi oamenii se simt triqti din cauzaaceloragi lucruri? Dac[ nu, de ce
credeti ci nu se simt trigti?
2. Ati fost uimili de cdt de multe idei diferite ati generat pentru aface fa!6
sentimentelor nepl[cnrte?
3. Crede{i qE este posibil sd v6 simtili mai pulin trigti din cauzaunei situalii triste
dacd gdsili modalitd{i potrivite care s5 vd ajute sd le facefi fa{6?
2r7
iNrnreAnr
'
DE PERSoNALTzARE
1. Ati incercat vreuna din sugestiile care au fost prezentate astdzi aici? Dac6, da,
care dintre ele au funcJionat cel mai bine in cazul vostru?
2. Din ideile care au fost prezentatea astezi, care v-ar pl[cea s[ le incercafi data
viitoare cdnd vE ve{i simfi triqti?
Activitatea de Follow-up
Pistra{i lista compusl la vedere pentru ca tofi copiii s[ o poati vedea. La sffirgitul
orelor, intreba{i-i pe copii dacl s-au simfit trigti, gi daci da, care dintre sugestii le-au
incercat.
.$.,
l::
:.$.
,.j*'
ri*t
':*
_,iF:
',!i
ri
.'l*.
.,:i!
,;:::
..]:ti:
"irTi
:r.?,
i
lE
aa*
:...
:ii
rl.
.:,7t
.:s.
*i
:;c
'.s
1t
i6:
t'r{l
:rA:.
-d:
;er.
.?;
'r.F
218
4
Dezvoltarr: emofionald Activitalea
Clasa a IV-a
SITUATIA 1
SITUATIA4
SITUATIA 2
STTUATTA
TatSl lui Demi se afl5 la inchiscrare. Ea nu la vizut de mult tirnp. Ce i-a!i putea sugera
lui Demi pentru a se simli mai pulin trist6?
SITIJATIA 3
SITUATIA 5
Frsn
2.19
l0
Activitatea I
Dezvol:are sociali
Clasa a IV-a
Impreund putem
Ferspectiva developmental5
Odat['ce copiii intrl in ultima parte a perioadei copil5riei mici 9i devin tot mai
activi in sporturile de echipl qi activit6file de grup, nu este neobiqnuit ea spiritul de
competifie si se intensifice. Competifia poate avea aspecte negative in sensul cI unii
copii vor face tot posibilul pentru a fi ,,cei mai buni." Rela{iile pot deveni incordate
dac[ copiii recurg la evaluf,ri negative gi la alte comportamente negative pentru aqi rnenfine statutul. Datoritd faptului cd ei vor trebui sd lucreze cu diferili oameni
pe parcursul vie(ii, copiii trebuie sd igi dezvolte abilitali pentru a lucra ?ntr-un mod
cooperativ.
Obiectiv
Se
o pungi
c;u
ceilalli
Materiale
de hdrtie pentm fiecare grup format din cinci copii. Fiecare pungf, ar
trebui sd confinf, 6-8 obiecte pe care copiii s5 le includd intr-o scenetd despre
prietenie - de exemplu, o minge, o m6nuq[, jucarii adecvate vdrstei, cdrfi, casete
sau CD-uri, animale plugate, un obiect de imbrlcdminte, rnateriale de gcoald, gi
casete video. (Obiectele pot fi diferite pentru fiecare pung[.)
o copie a Listei
Procedurl
l.
Introduce{i lectia cerAnd copiilor sd sugereze ceva ce cred ei cd ar putea face mai
bine dacd ar lucra intr-un grup $i nu de unii singuri.
2. Dupi ce au fost spuse mai multe exemple, impartiti copiii in grupe de cate cinci
(patru participanti gi un observator) qi distribui{i, fiec[rui grup, o pungi de
hdrtie cu obiecte. Explicafi-le cd sarcina fiecirui grup este acela de a folosi toate
obiectele din pungr pentru a crea o mic6 scenetd pentru a demonstra anumite
aspecte ale prieteniei.
3. Cereti fiecdrui grup s[ igi aleagd un observator. Dali fiecarui observator Lista
observatorului - impreund putem (Figa de observalie 1l). Explica{i-le ci
observatorii vor cbuta exemple ale tipurilor de comportamente indicate in fig6
qi le vor bifa odatd ce au loc. Aceste fiqe nu ar trebui ardtate altor membri ai
grupului.
4. Acordati copiilor timp pentru planificare qi exersare, dupi care cere{i-le si igi
prezinte scenetele in fa{a clasei. Dupa prezentarea scenetelor, discutati pebaza
Intreblrilor de Confinut gi de Personalizare.
221
Clasa a IV-a
Discufii
iNrnBnAru DE coNTTNUT
1..Cum a decis grupul vostru ce sb facd?
2. A trebuit careva din grupul vostru sd facd compromisuri pentru a se putea
coopera? Dacd da, a fost acest lucru ugor sau dificil?
3" Considera{i ci membrii grupului vostru au cooperat unii cu ceilalli? Daci da,
care sunt unele dintre aceste exemple de comportamente de cc,operare?
4. Credeti ci ali fi putut veni de unii singuri cu idei pentru aceastd scaneti, sau a
fost mai bine s[ lucrati impreuni?
iNrnnnAru DE pERSoNALTzARE
l. Atunci cdnd lucrati in grup cu cineva, coopera[i unii cu alfii? Dacd nu, ce anume
vi se pare dificil in a coopera?
2' Ati invi{at cevaastdzi despre cooperare care sd v[ ajute la gcoal[, acasd, sau
atunci cdnd suntefi cu prietenii? Daca da, ce anume afi inv6lat gi cum vefi aplica
voi acest lucru?
Activitatea de Follow-up
impldili copiii in grupuri mici gi oferili-le alte sarcini de cooperare, cum ar fi
construirea unui turn din cuburi sau realizarea unui pod din ziare gi bandd adezivd..
Stabilili un observator pentru fiecare grup pentru a nota exemplele de colaborare
intre parteneri.
222
Clasa a IV-a
fmpreand putem
LISTA OBSERVATORULUI
S-a
observat
Nu s-a observat
l
l
r
r
I
l
altuia.
Frsa I I
223
Clasa a IV-a
.i
Perspectiya developmentali
Fe parcursul perioadei copilSriei mijlocii, nu este neobignuit ca, copiii s6 se simtf,
speria{i de comportamenful de intimidare al altora. Dezvoltarea abilitdfilor gi
managementul propriilor emo{ii trebuie practicate astfel incdt copiii s[ poatd face
fa15 intr-un mod mai eficient acestui tip de comporramenr.
:,t:l;
.i;
.T
?
:.'lt
Obiective
)
)
.:i,
':!:a
',r+
,j_1
':,.
+
..j,
:,.
Maferiale
)
)
)
:il
it,:
'2
O copie cu scenariile ,,Nu te lua de mine" (Figa de lucru 12) pentru fiecare copil
Mai multe foi de poster, un marker, qi o bandi adezivi
O farfurie mic6 din carton, creioane colorate sau carioci, gi un ac de siguran1l
Froceduri
.t
i)
ia
:.
:rr
,li
'i
::+1
5. Pentru
Clasa a IV-a
a continua activitatea,
Personalizare.
Discufii
iNrneeAru DECoNTTNUT
Activitatea de Follow-up
Punefi copiii si lucreze in grupe mici gi s[ preg[teascd o scurt[ prezentare pe care sd
o finS in fala elevilor mai mici referitor la agresarea copiilor gi la modrrrl cum se pot
proteja impotriva acestui comportament.
226
I{u
te lua de mine
SCENARII
PAGTNA I
Data:
SCENARIUL
Allison 9i Amy se indrreptau $pre cas6, de la bibliotecd. Cum au luat collul, Allison a
observat cum doui fete mai rnari se apropie, din spate, inspre ele. A recunoscut-o
pe
una dintre fete ca fiind colega de clasl a surorii ei. in curdn4 una dintre fetele
rnai
mari a inceput si plgeasc[ mai repede gi si o calce intr-una pe A-y, pe partea din
spate a pantofilor. Amy s-a intors spre ea qi a rugat-o s5 se opreasc6. Fata
cea mare
a rds gi a continuat sf, o calce. Dintr-o dati fata mai mare li-a impins putemic
pe
Allison gi pe Amy gi a fugit ratzdndgi strigdnd, ,,Pe curdnd, fraiere *ici ." suntelii'
t:
,l
r{,
I,
Comportamente de agresare:
;'::
$
.it:
ii
:+*
fi
3.
$
12
|$
FrSe 12
227
Na te lua de mine
SCENARII
SCENARIUL
-T
PAGINA
l.
Comportamente de agresiune:
Frya 12
228
Clasa a IV-a
- FAGINA 3
..4
:
.i.
rt
e
SCENARIUL
Charlie a stat l6ngd Ann la gcoala. in fiecare zi, se uita fix la ea, ii spunea lucruri
urite, gi o amenin{a cd o va bate dupd ore. Lui Ann ii era fricd, aga c[ intotdeauna
se asigura ci are l6ng4 ea o prietena cu care sd meargd acas6. intr-o zi a trebuit s6
rdmdni dupd ore, aqa ci nu avea pe nimeni cu cine sd meargl acas6. A iegit din clas[
gi s-a indreptat spre uqa din fa\d a qcolii. Cum a deschis-o l-avdzutpe Charlie gi pe
prietenul lui agteptdnd-o. Ea s-a intors rapid in6untru gi a fugit pe coridor spre o altd
ugd. A deschis-o gi a aruncat o privire afard. Ea nu i-a vf,zut pe cei doi blieli, aga c[ a
fugit cdt de repede a putut spre capdtul strlzii. Dintr-o dat6 i-a auzit lipdnd gi a qtiut
cI acegtia se aflau in spatele ei. Ea a fugit din ce in ce mai repede, qi a reugit s6 intre
in curtea ei inainte ca ei sI o ajungi. Mama ei stitea la fereastrd, aga ci bdieJii au
plecat, dar i-au spus ci vor,,pune mdna pe ean'mai t6rziu.
]1
4
:i
!.
{
:t
;:;
t;:
l:t
:t'
l.
Comportamente de agresiune:
2.
Ce a
3.
a se proteja de
b[iefi?
Frse 12
229
Clasa a IV-a
Ir{u te
lua de mine
SCENARII _ PAGINA 4
SCENARIUL 4
Phillip gi Pam se indreptau pe bicicletl spre casi de la gcoal[. Dintr-o dat6, Phillip
a simlit pe cineva intrdnd in partea din spate a bicicletei lui. El s-a intors 9i l-a
recunoscut pe copil ca fiind din clasa a V-a. La inceput, Phillip a crezut cd bdiatul
a intrat din gregeal[ in el, dar elevul de clasa a V-a i-a spus, ,oD6-te din calea mea.
Nu te vrem pe strada asta." Pam a spus, ,,$i noi avem dreptul de a trece pe aici. Nu
facem nimic riu." Copilul s-a uitat crunt la ea gi i-a spus si taci din gur6. ,,Acesta
este cartierul meu, gi dacd nu plecafi de aici, vI voi face zile fripte."
Frse 12
l.
Comportamente de agresare:
2.
3.
Ce altceva credefi cd ar
Clasa a IV-a
0biective
L Si igi dezvolte abilitifi de a face faf[ evaludrilor negative din partea altora
) S[ invefe c[ valoarea unei persoane nu este contingentb cu ceea ce allii spun
despre acea persoani
Materiale
)
)
)
)
Tabll de scris
Ecusoane pe care sd scrie urmdtoarele cuvinte: prost, urdt, pdmpdldu, ratat,
grdsan
O banda adezivd
un cartona$ indexat de mIrime micd gi un creion pentru fiecare copil
Proceduri
intoarci cu fatra spfe restul clasei. Lipifi cite un ecuson pe spatele fiec6rui
voluntar' Voluntarii nu trebuie s[ igi vadd ecusoanele, qi deocamdatd nici restul
copiilor.
2. Ruga{i-i pe copiii din clasd sI vd spun[ trei lucruri despre fiecare voluntar.
Notali aceste caracteristici pe tabld sub numele fiecrrui copil. Dupd ce a{i
trecut toate adjectivele, cerefiJe voluntarilor sd se intoarci cu spatele pentru
a-qi ardta ecusoanele. intreba{i-i pe copii daci cuvintele de pe taUte corespund
cu cele de pe ecusoane. Subliniali faptul cd unii copii folosesc aceste cuvinte
de pe ecusoane pentru a-i face pe allii s6 se simt6 prost, dar cd ceea ce scrie pe
se
3. Urmrtorul
c6nd allii
copiii
ii
fali
evaluirilor negative. Explica{i-le c5. dialogul cu sine este ceea ce igi pot spune ei
lor ingigi astfel incdt sd nu mai fie atit de afecta{i din cauza evaluArilor negative.
Exemple:
F Ramurile gi pietrele pot s6 imi rup6 oasele, dar cuvintele nu md pot afecta
decdt daci le las eu.
23r
0lasa a IV-a
)
)
Discufii
iNrnrsAru
DE coNTTNUT
aoea
iNrnEsARr DE pERSoNALTzARE
l. Data viitoare cdnd cineva vi evalueaz6 negativ, cum v[ puteti comporta astfel
'
Activitatea de Follow-up
Cer4i-le copiilor sE continue sd igi creeze slogane de dialog cu sine gi s6 exerseze
dacl se intdmpli s6 experienfieze evalu[ri negative din partea altora.
acest dialog
232
Clasa a IV-a
':
.1
Obiective
)
:
'.!
urit
interpersonale
Maferiale
F
)
)
)
O tabl6 de joc
- Reguli pentru
Proceduri
l.
':i
'
::
:l.l
-:,'
':t
Angajati copiii intr-o discu{ie generalS despre lucruri pe care alfii le fac ai lor
nu le plac. (Pune{i accent pe faptul cd nu trebuie sI se facd referiri de nume.)
Discutafi cu copiii despre faptul cd depi lumea ar fi, frrlindoiald, un loc mai
bun dacd toatd lumea s-ar comporta cu ei in felul in care gi-ar dori s[ fie tratafi,
acest lucru nu se intAmpl[ de obicei in realitate. Rugati copiii sd ridiee o m6n[
dacd ei considerd cd. au, de obicei, succes in a-i impiedica pe alfi copii si le pun6
porecle, sa ii tachineze, sdridr de ei, gi aqa mai departe. intrebali-i pe cine pot ei
controla daci ei nu pot sd ?i opreasca pe alJii sd le mai facd acest gen de lucruri.
Indicali faptul cd scopul acestei leclii este acela de a-i ajuta s[ identifrce lucruri
la care se pot g0ndi, pe care le pot simfi, sau pe care le pot face pentru a-i ajuta
si facd fala relaliilor negative, intr-un mod mult mai eficient.
233
Clasa a IV-a
- Reguli penrru
rela{ii (Fiqa de lucru.l3), patru agrat'e pentru hdrtie de
culoii diferite (sau alte
piese de joc), 9i un plic cu bilelelele numerotaE
de la I la 4, fiecdrui grup.
Reyizuili instrucfiunile de pe tabla de joc. \
3: AlocaJi sufrcient timp pentm ca copiii si poara juca jocul,
dup[ care discutafi pe
baza iirtrebdrilor de -ontrinut. Pe parcurs ce copiii
ofer6 sugestii pentnl fiecare
notaJi-le pe alte foi separate de poster.
intrgbare,
4' Revizuifi
infotmatria de la Activitatea 3, ,,sugestii ajutdtoare pentru
evaluiri
negative", accentudnd utilitatea auto-dialogului gi importanla
neincrederii
in-ceea ce allii spun rdu despre ei, ca gi modaritaii
eficiente fentru a reduce
tulburrrile emofionale gi a face fa@ situafiilor negative care'aparin
relalii.
5. Discutaf i pebaza intreb'riror de personarizare.
Discufii
iNrRsBAnl DE coNTTNUT
l ' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul
vostru le-a grsit pentru a face
faf[ in mod eficient tachindrii?
2' Care au fost unele dintrc sugestiile pe care grupul vostru le-a gdsit
pentfu a face
fafd in mod eficient respingerii din partea unui prieten
?
3' Care au fost unele dintre sugestiile l"
grupul vostru le-a gdsit pentru a face
"ur. r-uu
fala in mod eficient cuiva care vd impinge
,ur. vd rdneJe?
4' Care au fost unele dintre sugestiile pL .ui. grupul vostru le-a gdsit
pentru a face
fala in mod eficient cuiva care rddi de voi?
5' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a gisit
pentru aface
fale in mod eficient cuiva carc vd pune o porecld
?
6' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru
le-a g6sit pentru a face
fala in mod eficient cuiva cne incepe o ceartdcu
voi?
iNrnrsAnl
DE pERSoNALTzARE
l'
S;";;i[.i;*
'
4'
Activitatea de Follow-up
Pistrafi afigate posterele cu sugestii. Indcrnnati-i pe
copii s[ incerce aceste sugestii
gi la sf[rgitul siptdrnanii sd,cii. on raport
scurt despre rnodui in care acestea a,.l
234
Clasa a IV-a
Instrueliuni: Extrage|i, pe rdnd, cdte un numdr din plic 6i mutagi piesa voastrd de joc atdtea spalii
cArc indicd cifra. Cdnd aiungeli pe locul care trebuie, potrivili litera inscriplionatd fn ocel spaliu cu
litera Cin lista urmdtoare. Gdndili-vd la o modalitate pozitivd fn care ali puteafacefald situaliei.
:.x
;z
ti:
s.
;l:
ra:
v6,
vd.
respinge.
Frge 13
i
.:l
a..
,:i
j
.*
23s
,r*
Clasa a IV-a
#
*
,*
.4
E
E
E
H
H
E
E
tr
13
236
.qF
:!h
-ffj
.*
,e
'#
re
-.lt:
:i
ji
t;
:+
ti
E
E
E
Frta
;$
tr
#
:+
rt-
START
STOP
E
E
.i'
-*
'*
=
::
rt
,F
'rt
.iri
,+
rj;
.f
'$
.g
:,
.ig
$
.i
:+
-
,
liF
,+:
l
.F:
,,,:.1i.
-,t
:gl
ii9
tE
'*jP
&
:.&.
tivi Activitatea I
Clasa a IV-a
Vizianen de tunel
,
p*trpectiva develoPmentall
Din cauza faptutrui cd ei au o gindire concretd, copiii iau, inci la
aceastd vfirst[,
lucrurile destul de literalmente gi nn reu$esc sd observe mai multe perspective. Ca
gi rezultat, ei nu se infeleg, adesea, cu ceilalli sau se sup[rd din cauza faptului cd
ei nu vdd toate aspecteie unei probleme. A invh.{a aceastd deprindere este o parte
importantl a dezvoltlrii lor cognitive.
Obiective
perspective
)
)
Sd
hrtateriale
de
jucdrie
Proceduri
1. Introduceli lec{ia rotind caleidoscoapele, acorddnd timp pentru explorare.
Intreba{i-i pe copii dacd vrd doar un singur lucru atunci cdnd privesc prin
caleidoscop, sau dacd vid o varietate de modele care se schimb6. Apoi,
intrebafi copiii dacd qtiu ce inseamnd dacd i se pune unui animal ochelari de
cal: Ce se intdmpli cu vederea acelui anirnal? DiscutaJi despre diferenla dintre
a avea ochelari de cal qi a privi printr-un caleidoscop, accentuAnd faptul c6
uneori oamenii se cornportd ca gi cum ar avea ochelari de cai qi v6d doar un
singur aspect al situaliei. Ei presupun, de obicei, cd ceva este adevf,rat qi nu
incearci sd verifice dacd acel lucru este adevirat sau sd ia in considerare alte
posibilitd{i. Introduce}i termenul de viziune de tunel, explicdnd cI folosim acest
termen afunci cdnd oamenii se comportd. ca gi cum ar avea ochelari de cal, fac
presupuneri, 9i igi limiteazd, g0ndirea la o singurf, posibilitate. Discutali despre
nrodul in care a avea o viziune de tunel ar putea crea probleme acasd, la qcoald,
sau cu prietenii. Puneli accentul pe diferen{a dintre a aveaviziune de tunel qi
a lua in considerare o varietate de perspective, aga cum ar fi cans,l viziunii de
2.
caleidoscop.
Cititi urmdtoarea situalie cu voce tare:
v[
afla{i la gcoald gi este timpul pentru pauzd,. Este rdndul vostru s6 duceli
mingea in curte, aqa cd vb indrepta{i spre dulap pentru a o lua. De indatd
ce luati collul pentru a ajunge la dulap, o vedeli pe Kelly fugind in cealaltd
direcfie a holului. Aratd ca qi ctun ar {ine ceva in mdini.
Cerefi-le elevilor si igi inchipuie cd au viziunea de tunel (c6 se gdndesc doar la
un aspect al situaliei gi cd fac presupuneri). Cum ar putea ei interpreta aceastd
237
:lE
"&
Clasa a IV-a
15
'
i,,a
.:l
:.
ri
,;r
:
.a
g
&
#
*
'
'i;
,:g
)
'
i:
j:!:._
I
'#
:ii
,tli
.*
g.
;+i
$
,9"
#
l-;f
:a'-
,rii
*
':{t
Clasa a IV-a
.12
4. Pentru
;f
i;
a continua activitatea,
aii
.+1
o.::
Discufii
:"
i
,1
.i
,.i
:!,
.4
iNrnneAnt DE coMtNUT
l. Care este diferenfa dintre o persoanl care are o gdndire de genul viziunii de
tunel qi una care are o gdndire de genul viziunii caleidoscopice?
2. Care tip de gOndire credefi c6 este cel mai bun?
3. in aceastd activitate, a fost dificil si vd gdndi{i la mai multe perspective?
4. in aceasti activitate, au fost multe dintre presupuneri corecte? Dacd nu, ce vd
spune acest lucru despre a face presupuneri?
,:
::;
:l
?
:j,
iNrnnsARr DE pERsoNALtzARE
l. Voi avefi mai mult o gdndire de genul viziunii de tunel sau mai mult o gdndire
de genul viziunii caleidoscopice?
2. Atunci cdnd faceli presupuneri, se intdmpld si aib[ loc consecinte negative?
Consecinte pozitive? (Invitali-i sd dea exemple.)
3. Daci avefi o gdndire de genul viziunii de tunel, sunte{i mulgumili de acest lucru?
Dacd nu, ce pute{i face pentru a vd schimba gdndirea?
:.,
,$
'*,
,#
'-:;
,$
;jj
Activitatea de Follow-up
Cere{i-le copiilor s[ scrie o povestioari despre a face presupuneri qi despre lucrurile
negative care pot rezulta din acestea. O activitate op{ionald ar ft aceea de a citi The
True Story of the Three Little Pigs, de John Scieszka (New York: First Scholastic
Printing, 1989) qi s[ discuta\i pebaza diferitelor puncte de vedere.
1n
.g
.,s
.$
,$
.F
,Lt
.:4
,s
#
'4
,iS
.#
!6
s
ig
-s
239
Dezvoltare cognitivd
ctivitatea 2
Clasa a IV-a
jl
PersPectiva
evelopmentali
dintre cele mai problematice sarcini developmentale este aceea de a invd{a s6
ia in considerare consecinfele. Gindind intr-o manierf, concretd, copiii la aceast6
'st[ au dificultlti in a se proiecta dincolo de prezent. Cu toate acestea.
ei trebuie s[
dezvolte aceastl abilitate pentru a putea lua decizii adecvate.
:.i
ra
I
It
:.
r:r
..}
Obiective
SI identifi ce consecinfele
Sd faca diferen{a intre consecinlele de scurtd
I
:
I
t
Materiale
'i
Tabla de joc - Pe termen lung sau scurt (Figa de lucru l4) pentru fiecare grup
format din trei copii
Pentru fiecare grup, un set de rdspunsuri din Fiqele cu Rdspunsuri Pe termen
lung sau scurt (Figa de lucru l5)
Proceduri
La inceputul lecliei, rugali trei voluntari sd interpreteze doul roluri foarte scurte.
lnstruili primul voluntar si se prefacd c6 este un elev care intrd in clas6 si o
nunld pe invbtdtoare (un alt voluntar) c6 gi-a uitat tema acasr. Instruiti-l pe cel
e-al treilea voluntar sd se prefaci cd este un elev care se furigeazi in clas6 gi
d o sumd mare de bani din geantainvd{rtoarei (sau din pormoneu) intr-un
rment in care invdtlItarea nu este atent6..
ugali voluntarii sd inceapd sd igi interpreteze rolurile. Dup[ aceea angaja{i
lpiii intr-o discutie despre posibilele consecin{e ale fiecf,reia dintre aceste
iuni. Faceli distinc{ia intre consecinlele pe termen scurt gi cele pe termen
ung, subliniind faptul cd in cel de-al doilea joc de rol, consecin{ele ar putea
lvea efect pe termen lung dacd acest furt ar fi inregistrat in dosarul de la gcoald
I copilului, el sau ea ar putea fi exmatriculat , qi aga mai departe.
erefi-le copiilor sd ofere qi alte exernple de consecinle pe termen scurt qi lung
)ntru a demonstra cd ei au infeles aceastd diferen{d. Apoi, imparfili copiii in
rpe de cdte trei. Distribuili Tabla de joc pe terrnen lung sau scurt (Fiqa
lucru l4) fiecirui grup. Explicafi-le c[ un copil este judecitorul, care va
Ii daci rdspunsul este corect. Dali fieciruijudecdtor Figa cu rdspunsuri
:orespunzdtoare - Pe termen lung sau scu( (Fiqa de lucru l5). ceilalli doi
ucdtori iqi aleg pe rAnd cdte un pdtrat, afirmind daci este o consecinta de scurtd
uratd sau una de lungd duratd, verificdnd acest lucru impreun[ cu judecdtorul,
i fbcdnd fie un semn s (de la scurtd durat6) fie un semn r (de la lungd durat[) in
;el pdtrat dacd rispunsul este corect. Jocul se termind cdnd un jucf,tor
are trei
- uri sau trei.l- uri unul dup6 altul pe tabla dejoc. Jucali de trei ori acestjoc
ca toatd lumea sb poata sI il joace qi sb fie gijudecdtor.
241
,:j
:,::
4. Pentru
Clasa a IV-a
intreblrile de C
Personalizare.
Discufii
iNrnBeARr DE coNTTNUT
l. Ce sunt consecinfele?
2. Care este diferenla dintre consecinfele pe termen scurt gi
3. Credeli cf, este irnportant si luati in considerare conseci
face(i un lucru?
4. Putefi face ceva pentru a schimba aceste consecinJe?
5. Ce ar putea fi mai dificilde schimbat, consecinfele pe te
consecin{ele pe termen lung? De ce?
iNrnegAnr DE pERSoNALIZARE
l. Ce vf, este mai ugor si identifica{i: consecin{ele pe termen
termen lung?
2. Suntefi, de obicei, buni in aprezice consecin{ele? Dacd
afecteazd comportamentul vostru?
3. Ati cunoscut vreodatd pe cineva care nu se pricepea sd
Dacd da, ce efect a avut acest lucru asupra acelei
le pe termen lung?
Ie atunci
cind si
n scun sau
sau cele pe
Activitatea de Follow-up
Elevii igi pot crea propriul lor joc flolosind consecin{e pe term
cu cele folosite in aceastl lecfie. Pune{i-i pe copii sd negoci
care inventatorul jocului sd fie pe post de judecdtor pentru
242
Dezvoltare cognitivd
ivitatea
Clasa a IV-a
JOCUL
este
1. ESti pedeps
zi pentru ci ai
cind.
pentru o
rtArziat la
firi
firi
7. Te-ai jucat af ri
a
avea o jacheti e tine, gi
acum egti
ricit.
8. Aifurat c3teva
bomboane de la standul
din fap bazinului de ?not,
in prilrna zi cdnd baziriul
s-a deschis. lrlu nrai pofi
merge la bazin pelitru tot
restul verii.
termina.
Fr$a 14
243
Clasa a IV-a
- PAGINA 2
JOCUL 2
Alege{i pe rdnd cdte un p6trat, citili ceea ce scrie induntrul lu
consecinlele ca fiind fie pe termen scurt (J), fie pe termen lung (
fiec5ruia, judecrtorul v[ va spune dacS rispurtsul vostru este cor(
este corect, marcali pdtratul cu S sau cu I. Jocul se terminl
reuqegte sd aib6, la rdnd, trei de ,S sau trei de
^t.
f. invifitoarea ta te
roage sd fii elevul de
serviciu pe coridor pe tot
parcursul anului pcolar
deoarece te-ai descurcat
foarte bine ?n primele
doui luni de gcoald.
7. Cdgtigi un premiu
pentru cd ai gisit
rSspunsul la o intrebare
dificili de la concursul de
intrebiri de la gcoalS.
Frge
t4
44
qi identifica{i
, Dupi rdndul
sau nu. Dacd
rd un jucitor
mult.
un fursec.
5. Timp de o sdptdrn6n5,
mama ta te-trimite
devreme la culcare
pentru ci v-ali certat in
legituri cu programele
pe care si le urmirifi la
televizor.
8. Te Tnfurii gi dai cu
5. Egti ta
copii agr
nu te-ai
rdutdcior
fac.
hinat de c6giva
sivi, deoarece
lSturat farselor
se pe care ei le
Dezvoltare cognitivi
vitatea2
Clasa a IV-
PAGINA
JOCUL 3
Alege{ pe rdnd cdte un p5,trat, citifi ceea ce scrie induntrul lui, gi identificali
consec rlele ca fiind fie pe termen scurt (,9), fie pe termen lung (z). Dupd rdndul
fieciru ;judecitorul vi va bpune dac[ rispunsul vostru este corect sau nu" Dac6
este cc :ct, marcati pdtratul cu s sau cu z. Jocul se termind c6nd un iucdtor
sd aibd, la r6nd, trei de S sau trei de Z.
1.
pentru cE ei au :rezut cd
ai dat un rispu s stupid.
2. Odmenii au fost
prietenogi cu tine pentru
ci
le:ai zdmbit.
3. Prieteniitdi te-au
ajutat cu sarcinile pentru
ci gitu i-ai ajutat pe ei
sdptim6na trecut5.
5. Primegti un desert in
plus pentru c5 ai mdncat
bine la cin5.
7. Nu te polijur r fotbal
vara aceasta pe rtru cd ai
avut note mici I gtiinle gi
8.
9. Ai c6gtigat un premiu
pentru cd te-ai comportat
frumos cu oamenii mai
in v6rstd de la centrul
de ingrijire a v6rstnicilor.
Premiul tiu va fi afigat in
permanen|5 la gcoalS.
Fr$e
245
t4
Clasa a IV-a
Instrucliuni pentru lider: Decupa{ifiecare set de rdspunsuri separat astfel 'ncdt judecdtorii sd vadd
doar rdspunsurile pentrujocul pe care iljudecd.
JOCUL 1:RASPUNSURI
1.
246
t 3:RASPUNSURI
JOCUL 2:RASPUNSURI
Ju
cdte u
ce scrl
identi
consecintele ca
pe termen scurt (5),
fiind
fie pe rmen lung (t). Dupi
fiecare
, veli judeca
rdsp
ul fiecirui jucdtor ca
fiind
sau incorect.
2. De lungi durati
2.
De
scurti durati
2.
scurti duratd
3. De lungd durati
3.
De
scurti duratd
3.
scurti durati
4.
4.
Oe
scurti durat5
4.
scurti durati
5. De lungi duratd
5.
De scurtd
durati
5.
6. De scurti duratd
6.
De
scurti durati
6.
scurtd durati
7. De scurti duratS
7.
De scurtd duratd
7.
lungd durati
8.
8.
De
lungi durati
8.
lungd duratd
9.
De
lungi durati
9.
lungi duratd
De scurtS duratd
De
lungi duratS
*t'
E,
:*
43.
1.
durati
r;i-
ael:
1. De lungi durati
De scurtd
9. De scurti durati
Frge 15
e scurtd
durati
'81:
if.
scurti durati
,.*i
:lN
Dezvoltare cognitivE
Clasa a IV-a
Cu adevdrnt rulional
Perspectiva
evetropmentali
u toate cd
Obiective
Sd inleleagd conceptul de credinfe ira{ionale
Sd invefe sd
Materiale
Situalia de joc de rol - cu adevdrat ra{ional (Fiqa de lucru 16) pentru fiecare
grup format din patru copii
Pn'ocedurl
incepeli lecfia solicitAnd trei voluntari: unul sd iljoace pe director gi alli doi care
si joace rolurile de elevi. Explicatri-le voluntarilor, intre patru ochi, cd directorul
va intra in clasd trSgdnd dupa el doi elevi care s-au bdtut pe terenul dejoacr.
Dumeneavoastrd veli juca rolul inv[fdtoarei. Cdnd directorul aduce
in
"opiiipe
clas[, acesta ar trebui s6 spuni ceva de genux: ,,Nu putefi sd ii controla-{i
aceqti
doi elevi? Ei se bbteau pe terenul de joacd. Elevii nu ar trebui sd fac6lucruri
din
acestea."
247
-',,1
;'i
a
,l::
t::
Clasa a IV-a
Exagerdri: a face ca lucrurile sd parA mai grave decdt srlnt. Exemple: Toate
inrzitrdtoarele vor vorbi despre mine Si to\i elevii vor vofbi despre cdt de
groaznici sunte{i voi doi;Nu imi pot imagina o situalie mai rea.
) Autoevaluare negativ[: a te s6ndi c[ esti sroaznic din dauza a ceea ce s-a
intAlnplat. Exemile: Sunt o ilvaptoare utlt A. groazniqd;Nu ary' trebuit sd
m[ fac niciodati invdt[toare.
ts Cerinle absolutiste: standarde rigide pe care dumneavoastri sau al1ii trebuie
sI le indeplinili. Exemple: Voi doi ar trebui sd gti{i cullr se vd comporta{i
pdn[ la aceastl l'6rst5.
Accentuafi faptul cd multe credinle ira{iona.le con{in cuvinte precum intotdeauna
sav niciodatd. Ele nu reflectb realitatea" De exemplu, sunt dlevii cu adevlrat
groaznici dacb, se int6mpl5., ca ei sd se batl o dat5? Este inV[![toa.rea groaznicd
datoritd faptului ch elevii ei se poartd urAt?
intrebafi-i pe copii dacd ei cred cd acest tip de gAndire este $e ajutor. Apoi,
demonstrafi-ie cum puteli sa atacafi gAndurile de acest gen printr-un proces
cunoscut sub numele de disputare. Atunci cAnd face{i o dislutare, vd punefi
intreb[ri de genul: ,,Unde este dovada cf, eu sunt o inv6!6toare groaznicf, doar
pentru ca doi dintre elevii mei s-au bdtut? $i doar din cauza faptului c6 ei au
avut aceastl problemd, inseamnd acest lucru cd toatd lumed va vorbi despre
mine sau vor gdndi cd sunt groaznic|? Nu fac eu, de obiceij o treabd buna ca qi
invd!5,toare? Este acesta, inlr-adevdr, cel mai rdu lucru care s-ar p'utea intAmpla?"
5. Irnpi${i copiii in grupe de cf;te patru. Da{i fiecarui grup urla dintre Situaliile
cu jocurile de rol - Cu adei'drat ra{ional (Figa de lucru l6). Rugali grupele s[
interpreteze situaliile fiind foarte nerealigti gi iralionali. DupE ce au exersat
cAtva timp, puneti copiii sa igi prezinte scenetele. Dupi fiedare, irnplicali
restul grupului in identificarea credinlelor iralionale. Dupd ce toate grupele au
prezentat gi au discutat, cereli fiecdrui grup sd igi prezinte din nou sceneta, de
data aceasta demonstr6nd credinfe ralionaie gi/sau disputdri.
6. Continuali activitatea pebazaintrebdrilor de Con{inut qi de Persc,nalizare.
a.
Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT
l.
iNrngeAnr DE PERSoNALTzARE
1. Aveti voi sau altcineva pe care cunoagteli astfel de gAnduri iraliornale?
CAnd ati avut gdnduri iralionale, s-a dovedit a fi situalia la fel de groaznic[ sau
teribilS a$a cum ati crezut la inceput c[ va fi?
3. Reuqiti si vd disputa{i cu succes credin}ele irafionale?
2.
248
,F'"-'
.:_&
:F
i&
Dezvoltare cognitivl
.7;
'
l?:
:..:t1
#g
a:i:i
i;i
ii
::i
:f:1'
.:;]
:1i
-,;'
.;:
',:i
Activitatea e Follow-up
rolta{i o listd cu credinJe iralionale. Ageza}i-i pe copii in dou[
coloane. cititi-i
ului copil din coloana I o credin{d irafionala gi cereli-i s6 v6 dea
uw4 un
ull v^vltr.Plu
exemplu
disputare a acelei credin{e. Apoi, cerefi-i copilului din Coloana2
sdvd dea uralt
emplu de disputare. Acegti copii trec apoi la capitul coloanei, gi aceastd procedur6
ntinua cu o altd crodin{6 ira{ionala pentru urmdtorii doi copii, gi aqa
mai departe
cdnd toate credinlele au fost citite gi disputate.
.i
i:i
.ii
i;
:.1
249
Clasa a IV-a
Cu adevdrnt rutiorcal
SITUATII CU JOC DE ROL
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat asfel incdt fiecare grup .fol,mat din patru copii sd
SITUATIA 1
Tu gi cu fratele tiu nu v-a!i fdcut
paturile gi tatdl gi mama voastri sunt
foarte supirali din aceasti cauz5.
{Exemplu: Voi doi, nu puteli face
niciodatd ceva bine?)
SITUATIA 4
Sora ta mai micd a iritrat in carnera ta gi
a luat una din cir!ild tale. i1i dai seama
de acest lucru gi egti furios. Fugi la
pirinlii tii sd le spui,
STTUAI|A 2
Tu impreund cu cei doi prieteni ai tii
luali un S pe proiectul de la gtiin!e, la
care ali lucrat din greu. invStStoarei
nu ii vine si creadi c5 ati iuat aceasti
not5.
iExemplu: Suntem atdt de progti;
probabil, vom rdnn6ne corigenll la
gtiin!e.)
stTUAl.nA s
STTUAT|A 3
Frge 16
254
I'
.+
:i
ta
Dezvoltare cognitivd
vitatea 4
Clasa a IV-a
Probleme Si solu{ii
velopmentali
Ferspectiva
0biective
inve{e un proces de rezolvare de probleme
exerseze sd, utilizeze abilitati de rezolvare de probleme
Materiale
abl6 de scris
cutie de scobitori, o foaie de h6rtie. gi o cutie de
bandl adezivd
versiune a Pagilor in rezolvarea de probleme
:ru 17)
- probleme
gi solu{ii (Figa de
Procedurl
'eti copiilor sd se gdndeascd la o problemd
recentd pe care au avut-o gi ce
i au parcurs ei pentru arczolvaproblema. Extragefi idei gi nota{i pugii d.
vare de probleme pe tabla.
2.
251
Clasa a IV-a
i cumpdra bomboane.
-o. in timp ce a
. Brad nu a observat
Personalizare.
Discufii
tNrnsnAnr DE coNTTNUT
1. Ali urmat paqii din procesul
de rezolvare de probleme,
timp ce construia{i
tumul? La care pagi s-a descurcat bine grupul vostru?
care pagi nu s-a
descurcat bine grupul vostru?
2. Credeti ci a fost mai ugor sau mai greu sd aplicati acest
in cazul dilemei
cu Brad?
3. Credeli
util in rezolvarea de
? De ce sau de
ce nu?
iNrnpnAnr DE PERSoNALTzARE
l.
2.
despre rezolvarea de
ajvta?
Activitatea de Follow-up
Puneli copiii sd lucreze in grupe mici pentru a dezvolta o
net6 care sd ilustreze
modul de aplicare al procesului de rezolvare de proble
in canil unei probleme
tipice pentru un copil de clasa a IV-a (de exemplu, certuri
prietenii sau a fi ales
ultimul intr-o echipl).
252
Clasa a IV-a
Probleme gi solulii
PA$r iN
Definili c
Apreciati
nnzolvARnA
DE rRoBLEME
problema.
ema intr-un mod realist: Este o problemd mare sau o problemi
mic6?
ts
Fi{i congti
{i de consecinJo.
Ascultati
Eliminati
lunl,
Realizati
FrSa 17
253
Pn
UL
2. Certuri cu prieteni
3. A nu acorda atenfie tachinirilor
4. Din punctul lor de vedere
.t,,
.t:.
''j',
:-1
+:
:l
ii
.,i
:t!
.,.l
ii
iil
.:'
:;j
5;
i
l.i.ir::ti
.:rl
,ii
ri
'.;..
:li
';1
';l'
.rii
.:,':i"
'"jj:,if
:!'
Ei-1
i::A- i.
F.
g-
.#7
lgl
#
'tr
#-
;H
Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
Dezvoltare
Activitatea
Clasa a V-a
evelopnnentali
n factor major care afecteazd dezvoltarea personald in aceasta perioadd
de v6rstd
olari este influenfa colegilor' in timp ce copiii cautd s[ dobandeascr noi
deprinderi,
sunt supuqi nu doar propriei auto-evalu6ri, ci gi feedback-ului
primit din partea
O
ce ei devin conptienfi de domeniile specifice in
care
sunt competenfi,
l?t",1
lata
pot,
de asemenea' si experienlieze lipsa increderii in sine,
care ii poate aiecta in
ferite modalit[ti.
Obiectiv
S[ igi identifice propriile insugiri pozitive
Materiale
un plic cu PropoziJii - se cautd: un copil ca mine (Fiqa de lucru l) pentru
fiecare copil. o alternativE ar fi sd facefi o copie a nigei de lucru l,
cerdnd
Procedurl
257
Discufii
INTREBARI DE CONTINUT
2. Cum vi
ivitate?
iNrnsgAR.r DE
pERS
oNALTzARE
VA gAndifi mai mult la ceea ce nu vd place
la voi ingi
place? Daci da, de ce credeli ce faceli
acest lucru? Er
dectt la ceea ce vi
acesta un lucru pe care
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s[ utilizeze umeraqur gi rnaterialele
adilio
258
le de construit pentru
Denoltare PJrsgna*
ctivitatea
rl
Clasa a V-a
,w
Instrucliuni Pent
copil.
Ceva la care
si
::*
Un lucru pe ce 'e am invdlat de curdnd
s5 il fac este ..
mine este
...
'r
Ceva care
Un lucru pe care
mine este...
alliiil
apreciazd la
Fr$a
259
D ezv
o\tar e P"tl9nul14"ti
itat*
Clasa a V-a
Gregealu mefi
Perspectiva dPveloPmentall
Pe parcusrul acestei perioade de dezvoltare, invblarea qi cunoagterea reprezint5
sa{cini importante. Copiii trebuie s[ infeleagl c6 ei nu vor face totul perfect gi ci o
pa{te a invatdrii este aceea de a face gregeli. I)eoarece ei au tendin{a de a fi destul de
crifiici cu ei inqiEi la aceastl vdrst6, este important s[ ii invdlarn sI vadd cd ei nu sunt
nepdecvali sau proqti atunci cAnd nu fac totul corect.
Obiecfiv
F
lVffateriale
)
l'
Tabid de scris
Hdrtie gi creion grafic pentru fiecare copil
)> Un balon, o minge, gi un ac de gimllie
Procedurl
i.
F
)
fn continuare, notali pe tabl6 data qi ora gregiti. Apoi, numili mai mulfi copii
Pi cereli-le sd vd prezinte rf,spunsurile lor date propoziJiilor. Numitri-i, in mod
intenfionat, cu nume greqite. Apoi, notali pe tabl[ subiectul lectiei qi scrieli
greqit un cuvAnt.
3. pereJi-le copiilor sa vr ajute sa definili cuvdntul greseald. intrebali-i ce spune
pespre o persoand faptul ci ea a {dcut o gregeald. Dac6 ei nu v-au atras atenlia
pu privire la gregelile pe care le-ali fEcut, atragefi-le aten{ia gi discuta}i despre
ple fdcAnd trimitere la intrebdrile: Sunteli progti din cauza faptului c6 a{i frcut
gregeli? A fost foarte r[u faptul c[ a{i fEcut aceste gregeli? inseamnb acest lucru
fd veli continua s[ tot face]i gregeli? Este normal s[ face]i gregeli?
A
pasul
urrndtor, luali balonul qi sparge{i-l. cere{i unui copil sd {ind in mdn[
-palonul gi si se prefaci ci el sau ea este acel balon. Puneli-l pe copil si
vorbeascd despre o perioadi in care el sau ea a fEcut o greqealb. Imediat cum
$regeala a fost descrisd, spargeti balonul. Apoi, cereli copilului sb lind in mdini
tningea gi si vorbeascd despre aceeagi gregeali. De indatd ce gregeala a fost
2.
261
5.
6.
Clasa a V-a
Discufii
iNrnnnAnl
DE CONTINUT
l. Ce spune despre voi faptul c6 faceli gregeli?
2. Considerali cd majoritatea oamenilor fac greqeli din
in cdnd?
3. Existi vreo diferenfl intre a face o gregealE gi a nu
sd faci ceva? Cum afi
explica aceastd diferenil? Ce crede{i c6 este mai r6u a
o gregeal[ sau a nu
incerca deloc?
iNrneeAnr DE PERSONALIZARE
i cd vi ajuti si
da,
Activitatea de Follow-up
Puneti-i pe copii s6 le ia un interviu plrin{ilor lor sau
gregeali pe care acegtia au ficut-o gi ce anume au invdfat d
262
mari despre
ea?
Clasa a V-a
Eu,
w,J
elt
Obiectiv
Materiale
I
}
Froceduri
1. Daii fiecirui copil trei plicuri goale qi un creion. Prima dati, cerefi-le copiilor
sd ia unul dintre cele trei plicuri goale qi sd scrie pe el eu,pe altul nu eu, qi pe
cel de-a} treilea intr-unfel eu, tntr-unfel nu eu. Apoi, impdrfiti plicurile caie
coniin A'firmafiile - Eu, nu eu (Fi9a de lucru 2). Explicali copiilor cI ei trebuie
sa citeascd fiecare afirmalie din aceste plicuri. Daci sunt de acord
cu o afirmaJie,
ei trebuie sd pund bilelelul in plicul pe care scrie eu. Dacd nu sunt de acord, ei
trebuie sd ?l puni in piicul pe care sclrie nu eu.Dacd afirma{ia li se potriveqte
trrulin, dar nu prea muit, ei trebuie sf, pund bilelelul in plicul pe care s6;;ie intr-un
fel eu, tntr-unfel nu eu.
2. Dupa ce copii qi-au sorfat bilefelele, cere{i-le s[ igi impirtdgeascf, rezultatele cu
un partener.
de Confinut qi de
Personalizare.
Discufii
iNrnpsAnr DE CoNTTNUT
A fost dificil pentru voi sd decideli ce sd puneli in plicuri? Au fost unele
afirma{ii mai dificile dec6t altele?
2' Afi rdmagi surprinqi de unere rrspunsuri pe care le-afi dat?
I
'
ft{r'nngeRr DE pERSoNALTzARE
1' C* a{i invalat despre voi ingivl ca qi rezultat al acestei lec}ii?
2. Credeli cd modul in care afi raspuns la unele dintre aceste propozilii se va
schimba odatd ce veti cregte? (lnvitali-i sd dea exemple referitor la ce
anume spr putea schimba gi de ce.)
Activitatea dq Follow-up
FupeJi copiii si lucreze in grupe qi sf, creeze scenete baz6ndu-se pe caracteristicile
eu, nu eu, qi fntr-unfel eu, tntr-unfel nu eu.
263
Clasa a V-a
Eu, nu eu
AFIRMATII
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat propoziliile
Si
puneli-le tntr
cdte un set.
dezghelat
in
ru a cSgtiga un joc
pierd.
Ag spune o
s5
minciuni
dec6t hamburgerii.
tar5.
Ag prefera si
frali gi surori.
am
i
i
Ag prefera
si am mai
curati decit una
abi o cameri
nati.
-1
A5 prefera
Frsa 2
264
cAnt decdt
si fac
nu consumi droguri
dec6t
i
i
Crea
fumezi.
j
I
si
ci
consumi.
nu fumezi decdt
si
.i
s
r.E
,F
,g
Dezvoltare
Clasa a V-a
:-eJ
...iit
,ii
+
:J
Perspectiva
evelopmentali
torit[ faptului cd ritmul de dezvoltare este atdt de variat pdnd la v6rsta de 10 sau
ani, nu este ieqit din comun s[ vezi nigte copii de clasa a v-a foarte sofisticafi, in
p ce allii se ucur6 de activitdlile caracteristice copiilor mai mici. Diferenfele de
nrrare pot provoca confuzie Si zltpilceall, in timp ce copiii depun eforturi pentru
i da seama cine sunt.
.:(
:.,1
Obiectiv
Sd
lWateriale
un creion gi o copie a Studiului de caz- care sunt eu? (Figa de lucru 3) pentru
fiecare copil
Mai multe c[rfi de fictiune qi de non-fictiune care s6 descrie procesul de
maturare (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
Introducefi aceasti lec{ie discutdnd faptul cd oamenii cresc in ritmuri diferite gi,
ca 9i rezultat, nu este neobignuit ca unor copii de virsta lor sI le plac6 sd sejoace
:urile pe care tre-au jucat cdnd erau mai mici, in timp ce alfii sunt mai interesafi
a face lucruri pe care le fac copiii mai mari. Accentuafi faptul c6 toatr lumea
re dreptul de a fi a;a cum este. oamenii nu trebuie sd se schimbe doar pentru c6
lJii de vdrsta lor consider[ c6 aqa ar trebui.
istribuili studiile de caz- care sunt eu? (Fiqa de lucru 3), cite unul la fiecare
ril. Cerefi-le copiilor sd le citeascd gi s6 rdspund6 la intrebirile de la sfrrgit.
igurafi-i pe copii cf, ei nu vor trebui sd impdrtdgeascd rdspunsurile lor cu
tul clasei decdt dac[ ei vor.
a continua activitatea, puneti intrebIrile de Confinut gi de person alizare.
Discufii
iNrnEeAru oe
afi inva{at din ceea ce ali citit in studiile de caz?
ceva in aceste istorioare cu care sunte{i de acord, in mod special? Cu care
sunteti de acord? (lnvitali-i sd de exemple.)
isti
INTREBARI DE P
ALIZARE
l.
e considera{i
e anume,
gi in viafa voastrd?
265
Clasa a V-a
Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copii sE citeascd cdrfi de ficfiune gi de non-fi iune care descriu ritmuri
diferite in procesul de cregtere. Exemplele includ What., Happening to Me7 The
Answbr to Some of the World's Most Embarrassing
ions, de P. Mayle (Lyle
Stuart, 1975), gi /r s O.K. to Be You: A Frank and Fi
Guide to Growing lJp
(Tricycle Press, I 988).
:g
"i+
,,3i
..*,
,,$
:,i4,
266
4'
::
Dezvoltare Personald
vitatea 4
Clasa a V-a
.:-i
Nume:
- PAGINA 1
Data:
Cazul.dnnei
I ani. Ei incd ii mai place s6 se joace cu p[puqi gi deseori alege
igi petreacd timpul cu surioara ei rnai mic[ qi cu prietena acesteia. impreun[ lir
le lace si igi spioneze vecinii, sr se joace de-a gcoala, gi sd se dea cu bicicletele.
T fugi, in ultima perioadd Anna s-a simfit pufin ciudat din cauza faptului cr se juca
c surioara ei gi cu prietena acesteia. Nu ii place sI fie v5zuti in cartier cu ele doud
,rece se teme cb unii copii din clasa ei se vor intreba de ce se joaci cu copii mai
. Ea nu le-ar spune niciodati colegilor ei de clas5 cd incd ii place sd sejoace cu
ile; ii este frici cd ar striga-o bebelug. Totul pare foarte incurcat.
A
Intrebiri
l.
Cu cine
2.
Vd place sd
i facetri incr anumite lucruri pe care le ftceafi c6nd era{i mai mici?
3.
Cunoaqte{i
4.
Doar pe
pentru cd u
inseamnd.
cd unor copii de vArsta voastrd le place sd facd lucruri mai mature, sau doar
,r copii de vdrsta voastrd nu le place, inseamni acest
lucru c6 sunte{i ciudaJi, sau
gi simplu, c6 creqtefi intr-un ritm diferit decSt allii de vdrsta voastr6?
Frqe 3
267
Clasa a V-a
- PAGINA 2
lnfieblri
l.
2.
3.
Frse
268
s-
::j
..::
'--!.
.t
Dezvoltare emoiionalS
Clasa a V-a
i'
Rdmas singur
Ei pe
di,rcffird
Ferspectiva dFvelopmentall
Odatd cu intrarea copiilor in ultima parte a copil[riei mijlocii, acceptarea din partea
cofegilor devine din ce in ce mai importanta pentru ei. in relafie cu acest lucruapare
fiiqa de a fi exclus sau de a nu fi ales (sau ales ultimul) intr-o echipa. De multe
ori copiii sunt ezitanli sau nu sunt capabili sd exprime verbal ceea ce simt qi, prin
urynare, ei presupun ci sunt singurii care se simt lisali pe dinafara gi sunt singuri.
Es{e important sd ii ajutim pe copii si invele cd ei nu sunt singurii care se simt in
acqst fel gi sd le oferim cdteva instrumente pentru a-gi controia acesteremo{ii.
Obiective
Msteriale
F O copie a Figei de lucru - Rf,mas
Proceduri
1. Distribuili Figele - R6mas singur gi pe dinafar[ (Fiqa de lucru 4), cdte una pentru
fiecare copii. Explicali eopiiior ci ei vor participa la o Vdndtoare R.Inias singur
gi pe dinafar[, unde obiectivui este de a vedea dacd ei pot g[si gi alte persoane
pare au experienliat acelagi situalii din cele listate pe fiqa de lucru.
2. Odatd ce copiii au fiqele lor completate (sau dupd o perioada de timp in care
pajoritatea dintre ei au reuqit sd adune semnf,turile), continuaJi activitatea, pe
baza intrebarilor de Con{inut gi de person alizare.
Discufii
iNrnneARr DE coNTrNUr
L ,4. fost dificil s[ g[siti oameni care si vf, semneze figele?
2. Ati fost surpringi cI atdt de mul1i oameni s-au sim{it ldsa}i
afard gi singuri?
iNrnesAzu DE pERSoNALTzARE
l.
2.
3.
4.
V-a1i simlit vreodat6 lasa{i pe dinafard gi singuri? Dacd da, cum a fost acest
lucru pentru voi?
Ati inclus vreodati pe cineva in activitSlile voastre atunci cAnd acea persoana a
45mas pe dinafard? V-a inclus vreodatd pe voi cineva?
Ce anume faceli pentru a v[ ajuta sd vd controlafi emofiile atunci cdnd vI simfiJi
ginguri pentn: cI a{i fost lisali pe dinafard?
pacl sunteli l[saJi pe dinafard, inseamni acest lucru ci nimeni nu vi place? Ce
insearnnd acest lucru?
269
:
-
270
carepareafisingur
Dezvoitare
Activitatea
Clasa a V-a
Nume:
Data:
nnstrucliuni:
li-vd numele si data tn locul destinst acestora. Apoi, plimbali-vd prin clasd
si
i dacd au experienliat vreodatd vreztno din situa1iili tistite.
tnffebali-vd
Dacd da,'rugayi-i sd isi
sernneze numele
una din liniile prevdzute. Nici o persoand nu poate sd
semneze pe foaia voastrd
mai mult de doud rafii. Dupd ce toote spaliile voastre aufost semnate,
asezali-vd la locul vostru.
Nume
1.
A fost a
sport.
Z.
Nu a fost
la ziua de nagtere al
unui
3.
Nu a fost
prieten.
din vreo
5.
:,
t
A fost
de grup d
la clas5.
7.
Nu a fost
celmai
8.
A fost ales
scriere.
9. Nrl a fost
es
10. A rimas
si fie ajutorul
clasei.
Frge 4
271
Dezvoltae emol
Activitatea 2
Clasa a V-a
elopmental5
iar dacf, la aceastd vdrst6 copii incep sl,realizeze faptul cf, ei nu sunt cauza
direct[
isconfortuiui emotional al unei alte persoane, este incd foarte firesc pentru ei s6
cd ceva sau cineva ,,i-a fbcut" sr se simt6 intr-un anumit fel. odat6 ce
Obiective
sd inve{e
:l
.)
ci nimeni
Materiale
o copie dupd Scenariile - Ei nu te pot face s6 simJi (Fiqa de lucru 5) gi un creion
la fiecare copil
o copie a fiqei de lucru - Ei nu te pot face sd simli (Figa de lucru 6) pentru
fiecare parteneriat
Frocedurfi
Introduceli lec{ia intrebdnd copiii dacr ei cred ci oamenii au intotdeauna
aceleaqi sentimente, cu privire la aceleaqi situalii. Dacd ei sunt de acord ci
oamenii nu au intotdeauna aceleaqi sentimente, intreba{i-i care cred ei c6 este
cauza acestei diferenfe, prezentAnd ideea c[ modul in care g6ndim despre lucruri
influenteazd emofiile noastre. De exemplu, dacd tr6i1i intr-un climat in care nu
ninge aproape niciodata, afi fi entuziasmafi dacr a{i auzi cdse pregdtegte s6 vin6
ninsoare deoarece nu reuqifi prea des s6 vi dafi cu sania ruu ru schiurile. pe
e altdparte, daca trdili intr-un climat unde ninge mult, v-afi sdtura de zdpadd gi
v-a!i plictisi de dat cu sania gi cu schiurile, aqa ca ali fi dezamdgi[i s6 auzili cd
urmeazd s[ vinl o ninsoare.
Da{i fieclrui copil cdte o copie cu scenariile Ei nu te pot faee sd simti (Figa
de
lucru 5). Cereii copiilor sd citeascl scenariile gi si iqi not"t at6t gdnduriie cat gi
o{iile pe linia libera. Dupr ce terminr, punefi-i s6 discute despie g6ndurile gi
oliile lor cu un partener.
upl-ce au terminat de implrtiqit aceste lucruri cu partenerii lor, discutati pe
rza intreb5rilor de Con{inut impreunb cu clasa.
up[ terminarea disculiilor pe bazaintrebarilor de con{inut, distribui{i o copie
Figei de lucru - Ei nu te pot face s6 simfi (Fiqa de lucru 6) fiecrrui parteneriat.
refi-le partenerilor sd rrspundd la intrebrrile de la sfhrgitul patii 1. Revizuili
punsurile date intrebarilor de cdtre parteneri gi sumariza{i conceptul principal
utmeaz6:
273
.!
i:
:!
t
in
ii,
'':
foarte nervogi,
supdraii, sau frustrali. pe de artd parte, dac6
vf, sprfnetri c5 situafia nu vd
place, dar cd nu este sffirgitul lurnii gi
ca nu trebuig slii acorda{i atenfie sau
sa vd suparafi din cauza ei, vd vefi simfi
dezamigiii sau pufin supirafi, dar
nu vi vefi simfi super supdrali sau nervogi. - i
6'
ol ,"rronu
rizare.
Discufii
INTREBART DE CONTINUT
iNrneeAnr DE pERSoNALTzARE
1' Atri spus vreodatd ceva de genul:
,,Ea m-a infuriat at6t d$ tare,, sau
,,Acel lucru
chiar m_a durut,'?
voi pe voi
qa va
voi
simlili astfel, cum
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s5 igi asculte limbajul pe care
il folosesc. De frecare dat[ c6nd igi dau
seama cd, zic lucruri de genul
,,Ea m_a fdcut sd ma simt ...,, ,iu
,"Ei *_uu enervat at6t
de tare"'cerefi-le sa igi schimbe limbajul
in ,,M-am simJit riervos in legdfurd cu
...,,
intr-ul mod politicos, ei pot sn dispute!i limbajul
celorlalli i[r acest sens, astfel incdt
toat[ lumea sd devin6 mai congtienia defaptul
ca nu ceilalir Jr"i""i care ne fac
si ne
sim{im intr.un anumit fel.
274
::
ni'
s'
a
$
!t
Dezvoltare
Activitatea 2
Ciasa a V-a
SCENARII
- PAGINA 1
Nume:
Data:
Instrucliuni: CiteS z fiecare din urmdtoarele scenarii. incearcd, in primul rdnd, sd identifici ce crezi
ttt despre aceastd itualie. De exemplu, dacd crezi cd copiii mai mari nu ar trebui sd iyi spund ce sd
faci, s-ar putea sd supdrat sau nervos tn legdturd cu primul scenariu, dar dacd ai alte preocupdri Si
mod special dacd te joci sau nu, te-ai putea simli asa si asa nu arfi mare lucru.
nu te intere.seazd
icat gdndurile, noteazd, tn spaliul liber, modul tn care te-ai simti.
Dupd ce ti-ai i
l.
Tejoci cu
ai voie sE
Te gdndegt
Te afli la
ajung banii
Te
ingea in cartierul t6u. Unul dintre copiii mai mari vine spre tine gi iti spune
Jocl.
cI nu
cu mama ta. Tu vrei sd itri cumper:e nigte dulciuri, iar ea spune c6 de-abia
Iapte gi cereale.
ii
incdlfdminte.
Te
Tatdl tdu a
te tachin
Te gtndegti
Te sim{i:
). Egti in
mare. Vrei
si
te
joci
multi copii
care
joaci.
Te gdndegti
Te sim{i:
.i'
,2
..:!
:ii
:t,
arla_
'?.:
.a:i:f
Frga 5
275
6'
PAGINA
Te simfi:
Asear5, te-ai tuns. i1i place foarte mult.
?fi
st6.
Te gdndeqti:
Te sirn{i:
9.
Frge 5
276
tae6,i-
#''
*
E
'*lE
-i.Ii
Densltare emoliona
Activitatea2
Clasa a V-a
.s
"!t
?.
+-
.E
-,i.'
:ai
FI$A DE LUCRU
]:
- PAGINA 1
,i:
';
PARTEA
Instrucliuni: Citili i discutali urmdtoarele doud situalii, dupd care rdspundeli la tntrebdri tmpreund
cu partenerul
Sheniqua $i S antel
fala
gi Shantel stau la coadd pentru a-gi cump[ra de mancare. Cele doud fete din
intorc spre ele, dupd care incep sf, chicoteascd gi sd gugoteascd.
se tot
S[r
)
)
)Te
I
)
)
Frqe 6
277
Clasa a V-a
- PAGINA 2
Tyler gi Thomas
Tyler gi Thomas se joac6 Nintendo. Fratele lor mai mare i
fipe Ia ei, cerdndu-le sd meargi s6 se spele pe mdini pentru
Sd presupunem
in camerd qi incepe si
de searli.
il
)Te
Frse 6
278
spdlim."
Te simfi ... iritat.
li
Activitatea 2
PAGIT{A 3
PARTEA
Instruclittni:
furie sau de
puteli schimba
Partenen
tili-vd la o situalie (fiecare partener la cdte una) fn care ali experienliat emolii de
'are' Scrieli aceste situalii dedesubt. Apoi, lucrali fmpreund
pentru a vedea dacd vd
iile gdndind diferit. Falosili exernplele de la partea I peitru a vd ajuta.
Frga 6
279
ernotionale
vitatea
Clasa a V-a
De ce md sirnt oge?
1?*ttPtctiva d elopmental5
in iuda faptului cI perioada copil[riei mijlocii a fost descrisi ca fiind una dintre
mai ugoare perioade de dezvoltare, mulfi copii trdiesc in situa{ii familiale
ce
di
O'biective
Si identifice emoliile supiritoare
des experienfiate
Materiale
F
- De
FrocedurE
1. Implrfi{i oopiii in echipe de cdte patru gi distribuili Tablade joc - De ce md simt
aga? (Figa de lucru 7) 9i Figa cu situalii (Figa de lucru 8). In interiorul fiecirei
de patru copii, dafi fiec[rei perechi de parteneri cdte o pies[ dejoc Ai un
Discufii
TNTREBARI DE
UT
1.
emolii a{i identificat cel mai des?
2.
u existat situafii in care afi fi putut avea mai mult de o singur6 ernofie?
Invitali-i si dea exemple.)
fost dificil sd vi gdnditi la modul cum afi face fafd acestor emo{ii? Au fost
situalii mai dificile decdt altele? (Sd dea exemple.)
281
,u-q',
irt
iNrnpgAnl DE pERSoNALTzARE
'
.
*
$
'$
#
'&
${
*
::ffi
#
's
#-g
rt
.*
:n
,,$
Activitatea de Follow-up
Citifi-le copiilor o poveste in care se ilustreazd modali
situaliile familiale nefavorabile. poveqti bune pe care le-afi
tvith a Single Parent, de M. Rosenberg (Bradbury press, l9
for Doniel: A Child's Story of Loss, de J. Rothman (promet
..1t
:.;S
,4
pozitive de coping cu
tea incerca sunt Living
'#
:t4l'
) qi A Birthday Present
#:
Books, 1996).
f''
,-F
ii
,ii
n
,!,
,;u=,
,i:
..+
,.:!:
..
*
:..::.4;:
:tF
.'li-
'i'
,'*,
.,..9
,i:;l
:;F
#
t:,3.:"
-t
:l:;,
,r*i:
',:,,:t
r$
:,,-*
$*
'iS
,, ;,1
. .r-i
.i:*1
'-?r*
:i:."\+
282
.i
,F
:*
,e
+
.-tffi
,g
.*:
'tli
'!+
::,
Dezvoitare emollona
Activitatea
Clasa a V-a
De ce md simt e$e?
TAELA DE.IOC
Instrucliuni: Ca
Discutali desPre
una dintre oP1iu
tre1urc sa arunce
1 spaliu). Contin
la capdtul tablei
grup, uitali-vd peste prima situalie din FiSa cu situalii - De ce md simt aSa?
odul in care voi v-ali simli in aceastd situalie Si cum i-ali face fafd, Jie selectdnd
le aferite, fie venind cu propriile voastre solulii. Un membrtt din fiecare cuplu
u banul pentru a vedea cdte spa|ii poote muta partenerul (cap : 2 spalii, coadd :
li sd jucali pdnd cand toate situa{iile au fost ciilte sau unul dintre cupluri ajunge
joc.
Stop
Frge 7
283
Clasa a V-a
De ce md slmt nge?
FI$A CU SITUATII
l.
PAGINA
simli
$i tu ...
si te concentrezi la altceva.
Intervii intre ei qi ii implori si nu se mai certe,
Ifi spui cd este problema lor.
(Solulia ta.)
2. Familia ta nu are
o rogi
propria ta bicicleti.
)
)
a
J.
)
)
)
)
4. fi-ai
tu...
la lucrul acesta.
_--
Frpe 8
284
nu
vi
)
)
)
)
lasd in pace.
nimic.
(Solulia
ta.)
'g
::
Dezvoltare emotionali
Clasa a V-a
5.
Pirinlii t6i s
mergeti si
nu apare. O
)
)
)
)
Mergi in
Suni un
Te gdn
(Solulia
i a rdmas frrd serviciu, gi nu avetri suficienti bani pentru a cumplra haine noi.
nigte haine de la un magazin de m6na a doua, gi cdliva copii de la gcoald te-au
de modul in care ara.ti. Te simli
$i tu ...
Mama ta a I
necdjit legdn
)
F
F
F
- PAGINA 2
incerci s[
Te legi
modul in care aratl ei.
i1i spui cd ra{i bine indiferent de ce ar spune ei.
(Solutia
it, recent, gi v-ati mutat in casa tatilui vitreg impreun5 cu cei doi fii ai lui.
L-ai prins pe nul dintre fii fumdnd ifl spatele casei, gi te-a ameninlat cd te va bate dacd ii spui
gi tu ...
tatdlui sdu. T simfi
7. Mama ta s-a
)> Ii spui m
tsTe
) ii spui
)
8.
Nu de mult
care au fost
unicul loc in
..d5i
(Solulia
ca nu al vazul nlmlc.
Inventezi
poveste despre locul unde ai fost.
Spui
ruI.
Spui, pur i sirnplu, c[ nu prea vrei sf, povesteqti despre asta.
(Solu{ia .)
Fr$a 8
De ce md simt ngfr?
Fr$A CU SITUATTI _ PAGTNA
9. Ai uitat
.--
)
)
)
)
l0'
(Solu{ia ta")
petreac6 ceva
}
)
)
)
simti
bduse. El trebuie sd
a fost greqit
comportamenful lui
(Solu{ia ta.)
l1'
_$itu...
)
)
sd {ipe la tine,
te sdrute de noapte
Te simfi
ii
L o implori
I
>
Frge 8
286
i sd pregiteqti cina
acas6. Te sim{i
Dewoltate emolionali
Clasa a V-a
Ridiculizat
;i respins
elopmentali
PersPectiva
0biectiv
inve{e modalit[1i eficiente de a face fa16 ridiculiz6rii gi respingerii
Materiale
copie dupi Povestea - Ridiculizat gi respins (Fiqa de lucru 9) pentru fiecare
creion gi o foaie de hdrtie la fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
,,.is
:.7
Proceduri
+:
ere{i-le copiilor sd ridice mdna daci una dintre urm[toarele situa{ii li s-au
plat lor:
:g
.:;l:
:.,
iti:
$
;f
.,9
::?:
)
)
)
)
:.*,
:,*:
Cineva
Cineva
Cineva
Cineva
Cineva
rls
Discufii
INTREBARI DE
1.
2.
4.
UT
ine s-a sirnlit ridiculizat qi respins in aceastd poveste?
a ajutat-o pe Maria atunci cAnd a fost tratatd in acest mod?
ce credefi ci Carolina i-a spus acele lucruri Martei?
pdrere aveti despre modul in care Maria s-a comportat cu Marta? Dar despre
odul in care Carolina s-a comportat cu Marta?
287
Clasa a V-a
Activitatea de Follow-up
Cere{i-le copiilor sE scrie un articol cu sfaturi pentru un
s5 expunf, idei despre modul in care cineva poate sd facd
ridiculizat qi respins.
'{>
,ji
t*
!:]:i;
288
ff'=""
-*
,6
.E
Dezvoltate emolionale
ctivitatea 4
Clasa a V-a
,:-*
.'a-:
.+
Ridiculizat
:;j
::t
.i:
.,:;
::
:;'
Ei respins
POVESTE _ PAGINA I
,!
'i
Maria,
Ele
md
minte
lAngd
Maria
Martei
spun[.
citire,
sam
Marta
I
de ce
Cu
Anul
l$l amr
cu difi
cdsu[a
el l-a
a VI-a
J
putea si
la
le este
este m
bine, ei
Mama
ci qi tu
ce spu
minte,,
- decdt
fet(a de clasa a V-a, iqi lua prdnzul cu Marta, o feti{d de clasa a IV-a.
cd terminaserd cAnd Carolina a aiuns la masa lor. ..Maria de ce
impreun[ cu fraiera asta?" a intrebat ea, uitdndu-se la Marta. ,,Nu qtii cd
triqeazd? De ce vrei sd stai lingd ea cdnd poti avea prieteni mai buni? Pe
este doar in clasa a IV-a. De ce iti petreci timpul cu copii mici?"
Frsa 9
289
Ridicalizat Si respins
POVESTE _ PAGINA 2
lll
l:l:.ltPt
i.:
nuare tristd. Ea
rcase sd se dea
oameni, aga cd
gi confuz[ in
, Consiliera
intindl o mdnd
un deget gi s6
ce a menfionat
in fafa ei. Ea i-a
i nu i le poate
acest lucru nu
cdnd i s-ar mai
pumnul pentru
lucrul acesta.
vArsta ei sunt
inriut6{i doar
cd probabil, in
nci va trebui
ria ce anume
ristE. Maria i-a
u spus lucruri
ea.
a fost pentru
indu-se cd
va gdndi mai
at6t mai^nefericita va fi, aea cr i_a
suge
si meargd in
pauzd' gi sa gf,seascS
ce s6 faca impreund. DacS cerelarte
fete
u
doreau sd se
-ceva
joace cu ele, picat. Ele igi
vor gisi ceva de ibcut qi nu vor sta ql
fi nefericite
din aceastd cauzd.
3:,1J:,:,"::]::1,*
Fr$a 9
290
Clasa a V-a
Dezvoltare sociale
Ferspectiva
t6 ce copii devin rnai prietenogi, ei pot sa facd diferite activitdli la cluburi, pot
participe la sporfuri de echip[" sau sI meargd in tabere. Ca gi rezultat, nevoia
de a-gi dezvolta comportarxente de cooperare cregte. Oferirea unor instruc{iuni
ifice referitoare la rolurile pe care copiii le au atunci ctnd apa(in unui grup le
ate facilita dezvoltarea sociala.
Obiective
SI identifice comportamente de cooperare
Sd practice comportamente de cooperare
Materiale
Trei mingi de Ping-Pong qi o glleatd micd sau un recipient din plastic pentru
fiecare echipi formati din 5-6 copii
O lingurd pentru flecare membru al echipei
0 bancl5 adezlii lungd intinsb dintr-un capdt al clasei pltnl,la celSlalt cap6t
Procedurf,
Stabilili echipe formate din cdte 5-6 mernbrii gi distribui{i cAte trei mingi de
Ping-Pong qi o gdleatd micd sau un recipient din plastic la ftecare echipd. Dati
fiecbrui membru al echipei cite o lingur6.
Instruifi fiecare echipa cd sarci,na lor este de a muta cele trei mingi de PingPong (cAte o minge pe fdnd) pe care le are fiecare echipd in gdleata ce se afl[
in cap[tul clasei. Pentru a face acest lucru, fiecare jucdtor trebuie s[ igi pun[ o
rndnf, la spate qi s5 paseze mingea pe lingura urmf,torului membru al echipei.
Daca mingea este scbpat6, rnembrii echipei trebuie sd discute ce sd facd gi sd
lucreze impreund pentru a pune mingea inapoi pe lingura. Pentru a pune mingea
pe lingur6, ei trebuie si igi foloseascd lingurile gi doar cite o mdnd a fiecf,rui
copil. Membrii echipei vor continua si dea mai departe rningea pdnd ajunge la
ultimul membru al echipei, care se las[ pe genunchi, apoi aruncd mingea de pe
lingurl in gileat6.
Continua{i activitatea discutdnd pebaza Intrebarilor de Conlinut qi de
Personalizare.
Discufii
NrnpeAru pB
t
NTINUT
Cum afi cooperat impreund cu membrii echipei voastre in scopul de a muta
mingile de Ping-Pong in g6le{i?
Au existat exemple de comportament necooperativ? Dacd da, cum crede{i cd a
afectat acest lugru intregul proces?
Care sunt alte exemple de comportamente cooperative pe care nu le-afi folosit in
aceastS activitate, dar care v-ar fi de folos in viitoarele activitdti?
291
'?
':
;,!
iNrnrnAnr
Clasa a V-a
DE pERSoNALTzARE
l. Crede{i C5 suntefi, in general, persoane care coopereazd
') Ce comportamente de cooperare folosili cel mai
des?
a
J. Atri fost in situalii in care alli copii nu au fost cooperativi?
da, cum v-afi
'simlit?
Vd place sd lucra{i sau s[ v[ juca{i cu oameni care u coopereazd?
4. Ce anume v-ar pl5cea sd continua{i s[ facefi (sau sd schim
) referitor la
comportamentul vostru cooperativ?
Activitatea de Follow-up
lndemnafi-i pe copii sd inventeze jocuri in care ar avea
putea indeplini o sarcin6. Acordati-le timp pentru a-qi
gi pentru a-i implica pe al{iiin procesul de cooperare.
sa coopereze pentru a
::::i.
::?
.
:*.
:.
292
Dezvoltare
social5L
Act
Clasa a V-a
Certuri cu prieteni
FersPectiva d velopmemtalf,
e
ln
0hiectiv
invele abilitafl eficiente de management al conflictului
Materiale
abl6 de scris
copie a Ro{ii rezolvdrii de probleme - Certuri cu prieteni (Figa cle lucru 10) gi
creion pentru fiecare copil
Un set de Cartonaqe cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11) pentru
iecare grup format din trei copii
ProcedurI
ntroduce{i leclia cerdndu-le copiilor s[ se gdndeascb la ultirna discutie aprinsfl,
nflict, sau ceartb pe care au avut-o cu un prieten. Flrd a da numele altora,
nvitati-i sd poarte o disculie despre tipurile de conflicte gi modul in care copiii
rezolvi.
mplrtili copiii in grupe de cdte trei. Distribuili fiecdrui copil Roata rezolvdrii
probleme - Cerfuri cu prieteni (Figa de lucru 10) gi fiec[rui gru]p un set de
rtonage cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11). Instrui{i-i pe copii
extragd pe rdnd cAte un cartona$ cu conflicte gi sa ?l citeasci cu voce tare.
a qi grup, ei tnebuie sd genereze idei despre modalitdlile de a face fa{d unui
flict. Copilul care a extras cartonaqul completeazi,,spilele," de pe propria
figl cu Roata conflictelor, cu alternativele discutate. Apoi, pune(i-i pe copii
identifice aspectele pozitive gi negative a fieclrei alternative. Copilul care a
ras cartonaqul pune un asterix (*) in dreptul alternativei pe care el sau ea o
ideri a fi cea mai buni pentru a face fall conflictului.
ontinua{i procedura, urmdnd ca un alt copil sd extragd un cartonaLq cu conflict,
i discutali opliunile cu clasa, completafi spilele rotii, gi alegefi oea mai bun6
lternativd dupa ce ali luat in considerare aspectele pozitive gi negative ale
fiecdreia.
Continua{i activitatea discutAnd pebazal'ntrebdrilor de Confinut
Personalizare.
gi.
de
293
Clasa a V-a
Discurfii
iNrnp;sAnr DE coNTTNUT
.1. Ail existat conflicte pentru care v-a fost rnai
greu sd i
ificati altemative decOt
pentru altele? (Invitali-i si povesteascd despre situalii pecifice.)
2. Ca $i grup, aJi putut s6 identificafi ceea ce voi ali consi
a fi alternative
bune? (Cerefi exemple gi notati-le pe tabld. pe parcurs
sunt men{ionate
alternativele, cerefi-le copiilor sd le evalueze ca fiind r
itdfi bune,
acceptabile, sau proaste de a rczolva un conflict.)
3. Ce crede{i cd ii impiedicd pe unii copii in a selecta
mai bune de a-qi
rezolva conflictele pe care ie au?
I
iNrnpsAnr DE pERSoNALTzARE
" Atunci cdnd avefi conflicte cu prietenii, folositri unele
le-ati identificat? (lnvitali copiii s6 ofere exemple.)
2. Atunci cdnd vd certali cu prietenii, din ce cauzdvd
sirnlili atunci c6nd vd certa{i?
3. care sunt unele rucruri pe care vi le puteli spune voud
pentru a evita certurile cu prietenii?
I
n altemativele pe care
, de obicei? Cum v6
Activitatea de Follow-up
Invitatri-i pe copii si selecteze trei dintre strategiile identifi<
te in aceastd lec{ie pentru
a le incerca atunci c6nd au conflicte cu prietenii. Sugerafi
sa scne un raport scurt
in care sd descrie succesul sau egecul acestor strateeii.
::_i,'.1
:F,,-E
: r..S,
.
::,"
.',B'
:.C1
,':+*.
::a,4.
,*
:;.fl
..
i5
::iF
'i:!*
t-gi'
,'R
:-1ti
:.7,4;
't'
'-F
'i:$
'.j3.
':.:
:
::if
,
.j-,ia
-ie
:.il:ii
'i*
.::':F.
'':+
'riSB
'f
'r]f:,
::.:i+
:l:
lg
,. qt
:"r,*
i,
.-...=---'-_
294
Clasa a V-a
Certari cu prieteni
RO.{TA RNZOIVARII DE PROBLEME
Data:
lnstrucliwni" Ext
qi generali idei
Persoana care e
ideile pe care mem
dupd care Pune un
i,
Frse 10
295
Clasa a V-a
:s
'#
.ry
Certuri cu prieteni
1E
.:$.
i;"::j
.i
-iJ$.
CARTONA$E CU CONFLICTE
::i{S
trei copii.
:*i:,
:.*:
:t1t.
rl:F
:!s
-?
'::g
ii&
*
-:dl
-i
'','e;.
j,ii.
:i*
,,i,F
,i?
'r
.s
.E
..:S
Cineva ?l place pe
place.
.:6
':,.1:
.e
.=
'
,;,
'.i
aa:',
.,ii
:{
.:i:
',;1
.\i
:lij
i'+
:..+:
rs
:a:'Z
,a?
li}
tii
gugotesc gi se
uiti
lq
Copilul care sti in spatele tiu lovegte intruna, cu piciorul, in scaunul tiu.
Te
cerli cu prietenul
tiu
Frsa
11
296
96
:u privire la regulile
unui joc.
Clasa a V-a
ea3
PersPectiva d
Obiective
Materiale
copieaFiqei-A nu acorda atenlie tachin[rilor (Fi;a
de lucru
l2) pentru
parteneriat
ie qi un creion pentru fiecare copil
Procedur[
ntroduce!i aceastf, leclie cerAnd copiilor sa igi scoata o foaie de hdrtie qi un
relon $r sa identifi ce ufm[toarele:
}'
)
)
)
t
1
:t
Clasa a V-a
4.
".
bazai**bA;il
de Confinut gi de
Discufii
iNrnpnARr DE coNTTNUT
l. Credefi cI putefi controia,
iNrnegAnr DE pERSoNALTzARE
3'
Activifatea de Follow-up
Imp6$fi
.elevii
pentru a ilustra
DezvoY'e
Clasa a V-a
wdffi Ad
Citili
Instrt'tcliuni :
spaliile libere'
SITUATIA
ya sti de una singur[ pe terenul de joac6. Dou6 fete trec pe l6ngi ea 9i ii spun,
pentru
int -un rnod obraznic, cd ele nu o vor in apropierea lor pentru c6 este slraci 9i
I ei bea.
cd
Ta
intrebiri
1. A fficut T
7.
Dac[ da,
Poate col
Dacd da,
Poate
Dacd da,
rezolvat
reem qi-a terminat lucrarea la matematicd, iar profesoara i-a spus cL a
ei' Kareem s-a intors
re problemele. Colega lui ile banca inc6 mai scria la lucrarea
gi bine."
banca lui qi i-a spus; ,,Ha, ha, am terminat inaintea ta, 9i le-am frcut
aga cf, nu
lega lui de bancb i-u upur, ,,Mare lucru. Data trecuti ai luat o notd mic[,
i atdt de degtePt Precum crezi'"
intreb6ri
1. Afbcut
J,
,l
SITUATIA 2
2.
fi putut influenla
ceva care ar
fi putut
sd o influenleze pe colega
ii
lui
sd reaclioneze
astfel?-
spune?
m?
sf, controleze Qeea ce el face?
FrSa 12
299
:'
- PAGINA 2
sd se lege de el.
philip
intreblri
l'
pe
philip
se comporte astfel?
2.
controrer..ffi
loatephilipra@
SITUATIA
intreblri
l
'
2.
a
J.
ra,on@
FrSn 12
300
s6 se
gi
Dezvolhre
Clasa a V-a
sociala Act
elopmentalf,
la aceastd vArstd copiii sunt mai pulin egocentrici decit inainte 9i au, in mare
capacitatea si vada lumea dintr-o alt6 perspectivE, adesea, ei nu reuqesc sd
aceste deprinderi in mod consistent. Ca qi rezultat, neAnlelegerile cu p[rinlii,
ii qi cu colegii nu sunt ieqite din comun. Consolidarea deprinderilor pentru
ctivele viitoare poate spori rela{iile interpersonale.
Obiectiv
igi dezvolte abilita{i de a vedea lucrurile dintr-o alti perspectirrd
Materiale
copie a Figei - Din punctul lor de vedere (Fiqa de lucru 13) 9i un creion pentru
ecare copil
) oereche de ochelari de vedere vechi, impreunf, cu dou[ perechi de forme care
fi aplicate peste lentile, construite din h6rtie, o pereche de culoare galbeni qi
pereche de culoare albastrd
ProcedurX
ntroduce{i leclia solicitdnd doi voluntari. Instruifi-i, in particular, pe aceqti
oluntari cf, dumneavoastrd veli citi un scurt scenariu. Dupd ce terminafi de citit
i ve{i da unuia dintre ei perechea de ochelari (cu lentile galbene). Acel voluntar
,a vorbi, cu el insugi, cu voce tare - ca qi cum totui in leg[turl cu situalia este
inunat - lucrurile vor fi bine, nimic nu va reprezenta o probleml, qi aqa mai
rte. Da{i un exernplu: Daci in scenariu se spune c[ mdine va fi un test greu
a gcoal[, copilul cu lentile galbene va spune, ,,Sunt sigur cf, md voi descurca.
isie probabil un test ugor. Chiar dacd nu mi descurc bine, nu imi voi face griji
in ateastl cauzd,iar lucrurile vor fi, pur qi simplu, minunate." Apoi, explicafi
'aptul ci dupd ce primul voluntar qi-a exprimat pdrerea, veli citi acelaqi scenariu
ncd o dat5. De data aceasta ii veli da ochelarii (cu lentile albastre) celui dedoilea voluntar. Monologul acestui voluntar va fi mohordt, trist, teribil,
efavorabil, gi aga mai departe: ,,Voi cldea testul pentru c5 sunt atflt de prost.
imic din ceea ce fac nu iese vreodatd bine. Totul este, pur gi simplu, groaznic'"
xplicafi-le celoilal{i copii c[ dumneavoastrf, vefi citi o situalie la care cei doi
untari vor reacliona intr-un fel. Copiii trebuie s[ asculte cu atenlie pentru a
a modul in care perspectiva se schimbf,, in funcfie de culoarea lentilelor
larilor pe care voluntarii ii poart6.
tili urmlton-rl scenariu voluntarului 1, care va purta ochelarii cu lentilele
lbene:
Mama mea pleac[ din oraq, gi pe mine md duce s6 stau cu mf,tu$a mea.
Mafuga mea nu are copii de vdrsta mea, 9i trdiegte lalat6. Voi sta acolo timp
de trei zile cu veriqorii mei care sunt bebeluqi.
301
tr
-&
.;]*
Clasa a V-a
,+"
-i
'rji,
-;:.
4. Dup[
Discufii
INTREtsARI DE CONTINUT
1' Ce inseamnd
de vedere?
sau a lua
2' De ce crede{i
iNTnBsAni DE pERSoNALTzARE
l.
2'
Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor" ti
selecteze emisiunea de televiziunB preferata pe care
s6 o
vizioneze' Incurajali-ii$i
si incerce sd vadr dacd pot identifich diferite perspective ale
personajelor implicate.
3A2
;:,
sociala Act
Clasa a V-a
itatea 4
uqiuni: Cititi
punct de -vede
pun"rul de- ve
fuBastre de vedere'
2.
PAGtrNA
t';,:,',*r"
1.
jos impreund
Punctul
Allison
cu Emily
se cearta Pentru
cl Allison
gcoal6.
3.
Punctul
Punctul
lucruri
Punctul
Damian i-a dat voie fratelui s6u, care este cu un an mai mare, sd facl mai multe
are el voie.
vedere al lui Damian:
Punctul
P[rin{ii
h.rli
4. Nick qi
doarml
Punctul
Punctul
partenerul slu din tab6rd nu se in{eleg in privinla faptului care dintre ei ar trebui sl
corful cel mai mare.
vedere al lui Nick:
Frse 13
303
Clasa a V-a
5.
Punctul de vedere al
6.
13
304
in
pirin{ilor ei:
Frya
Clasa a V-a
Dezvoltate cognitivd
eveloprnental5
ce ajung la sfdrgitul copildriei mijlocii, copiii au ocazii tot mai frecvente de a
e alegeri. A in{elege cum s5 identifice gi s5 aprecieze importanfa opliunilor este o
bilitate cognitivd care ii va pregdti sd fac6 fa!6 problemelor 9i mai complexe'
Obiective
S[ invele si identifice oPliuniie
Sd invefe sb aprecieze nivelul de irnportanta al optiunilor
lVlateriale
O foaie mare de hdrtie albi 9i un creion pentru fiecare copil
O cutie de lipici, o pereche de foarfece, 9i mai multe reviste vechi pentru fiecare
pereche de copii
Harti. gi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
Introducefi aceastd leclie, cerdndu-le elevilor s[ defineascS cuvdntul opliune.
irrdicaJi faptul ca le veli cere si se gdndeascd Ia anurnite aspecte ale optiunilor.
Dac[ ei sunt puternic de acord cu ceea ce dumneavoastrd afirmafi, ei trebuie
si ridice, sus de tot, o mAn6. Daca ei sunt par{ial de acord cu ceea ce afirmali,
trebuie sb ridice mAna ia jurnf,tate, iar dacd ei nu suttt de acord cu ceea ce
afirmali, ei trebuie sf, lase m6na jos.
)> Toatl lumea are oPfiuni.
) Noi lu[m multe decizii zi de zi.
)> Cu c&t eqti inai mare, cu atdt mai multe op{iuni ai'
) A face alegeri Poate fi dificil.
) Unele alegeri sunt mai importante ca altele.
Distribuili
o foaie de hArtie mare qi un creion la fiecare copil. Dali cdte o cutie de lipici, o
3.
punrli-i
sd discute
305
Clasa a V-a
5. DupI
in grupurile lor
ar trebui s[ incerce
s[ igi aranjeze. intr-o ordine, op{iunile reprezentate in i
ini de la cele mai
importante la cele mai pulin importante. Pentru a face ac
lucru, ei vor trebui
sd discute astfel de factori precum cum ii afecteazd"deciz luatd de ei in prezent
qi in viitor, valoarea corespunzdtoare pe care ei o acordi
elei decizii, gi dacd
decizia va avea, in generai. un impact major sau minor
ra viefii lor. Acorda{i
l0- 1 5 minute pentru aceastd gradare.
6. Pentru a continua activitatea, discutali pebaza intrebdri
de Conlinut gi de
Personalizare.
Discufii
iNrnpeAnr DE coNTTNUT
1. A fost dificil si va gdndili la deciziile asociate cu fiecare i
? Au fost
unele poze mai dificile decdt altele? Daca da, ce credeti cd le-a fbcut sb fie mai
dificile?
2. VA gdndifi, de obicei, la toate alegerile pe care le faceli ca llno asoclate cu
ceva anume? Dacd nu, vedeli vreun avantaj in a face acest
? (lnvitali-i sa
impdrt[qeascd.)
3. Ce anume ati experien{iat in tirnp ce afi ?ncercat si stabili o ordine pentru
opliunile voastre? Ce factori a{i luat in considerare in timp
a\i realizat aceastd
ordine? (Acordafi copiilor tirnp pentru a oferi exemple des
modul in care ei
qi-au aranjat op{iunile gi despre rnodul in care ei au fbcut
te decizii.)
irurnBnAnr DE pERSoNALTzARE
1. Atunci clnd faceli o aiegere, vd gAndi{i cu aten(ie la toli fr
ii implicaJi, sau
faceli propria alegerc rapid fErd a lua in considerare toate
? Care dintre
metode crede{i c[ este cea mai bund?
2. Dupd pirerea voastr6, existi unele lucruri asupra cdrora v[
i decide repede
qi altele care necesitd rnai mult6 pruden{6? (lnvita{i-i sd ofi
exemple.)
3. Credefi cd., data viitoare cdnd veli avea de fbcut o alegere,
i face ceva diferit
bazdndu-vd pe ceea ce ali inv6{at in aceastd lectie? Dacd c ce?
,,lt
Activitatea de Follow-up
cereli-le copiilor si scrie cuvAntul OPTILTNE in partea st6
din josul paginii.
Ldngi fiecare literd pune{i-i si deseneze o imagine sau sd scri un cuvdnt asociat cu
luarea de decizie qi care incepe cu acea liter6.
306
::.r
-.ii
ji+
Clasa a V-a
Dezvoltare cognitivd
.,i
.:i
;:
eloprnentall
:iuda capacitatii lor de a folosi abilitaf de gindire complexe, copiii care se afl[ in
ioada copillriei mijlocii pot sd interpreteze inc[ situaliile destu] de literalmente,
ibuind astfel la tendinla de a gAndi ira{ional. Gdndirea iraliona16 afecteazd,in
negativ, copiii in toate aspectele dezvolt[rii lor. A-i ajuta s6 inve{e sd gdndeascd
Obiective
Sd faca distincfia intre credin{ele ralionale qi irationale
1a
situaliile personatre
Materiale
un poster cu Semne de avertizare - Are vreun sens? (Fi9a de lucru 14)
Un plic cu Cartonaqe de joc - Are vreun sens? (Fi$a de lucru 1 5) pentru fiecare
grup de cite patru coPii
Procedurl
Introduce{i leclia afigdnd Posterul cu semne de avertizare - Are vreun sens?
(Figa de lucru l4). Utilizali urmdtoarele exemple ca qi modalitate de a ilustra
fiecare semn:
ts Cineva refuzbsa stea alaturi de voi inpauzamare. Voi vi gAnditi: ,Nimeni
nu vlea sl stea niciodata ldngi mine inpauza de masi'" (Supra-generabzate)
}' Fratele vostm maiinare nu v[ imprumuti noul siu CD. VA gindifi: ',Este un
frate atdt de rau. El ar trebui sa fie mai dragu{ cu mine." (Cerin{e absolutiste)
F profesoara voastrd pare sd vd urmf,reascd cu privirea in tirnp ce da{i un test'
va gindili: ,.Ea crede c6. coptez la testul acesta" (citirea gandurilor)
) Cineva v[ furi. din banc6, banii de mincare. Vd glndili: ,,Cine ar fi putut
sa-mi fac[ un lucru ca acesta? Cineva trebuie s6 rn6 urasc6 mult pentru a
art oraq v6 gand{i:
t Hi::rl ffi:T$"f""j1:Xli,?1,'1",,,, se mut6intr-un
putea suporta acest lucru'
Definili
Pe
307
Clasa a V-a
tl::
.*.-pl.i"
r[spunsuri ra{ionale,
"Doar
,r,", inrru*,,6 c[ nimeni nu va sta niciodat6'"
3'Cereli.lecopiilors[formezegrupedecltepatruqioferilifieQ[ruigrupunsetde
4.Acorda{itimpgrupelorpentruajucajocul,dup6carediscut4tipebaza
intreb[rilor de Continut 6i de Personahzare'
Discufii
iNrnEsAni DE coNTINUT
lxrnneAnl
DE PERSoNALIzARE
1. Voi gdndili mai mult rafional sau ira{ional?
(Invitafi-i
z. A\jJxperienliat vreo consecin![ negativd din cauza gindirii iralionale?
sl ofere exemPle')
3' Cum puteli s[ nu mai aveli o gdndire irationald?
Activitatea de F ollow-uP
copil care are intotdeauna
Cerefi-le copiiior s[ scrie o ,,poveste ira{ional6" despre un
via{a. Puneli-i sd
g6nduri irafionale qi despre modul in care acest lucru ii afectbazd
una rationall'
scrie doud finaluri pentru aceastf, poveste: una iraliona16 9i
308
::.1
i:a
pF*
neralizare
F
sF.
p
F
p.
p
HF*
a gdndurilor
@
Personalizare
F'"
h
iF!
i*I
im*
t
!F
le*
iF-
4l
Cerinle absolutiste
!Pt.
&i
AA AAAAAAAA6AAAAAAAA b
Clasa a V-a
.B
"*
re vreun sens?
',*
r1I
::*
'.$
CARTONA$E DE JOC
- PAGINA I
.:j
,.,j
,'i;
dalifiecdrui grup
.il:
,.,:
t'
:,,,
ti.,
nedrept.
Nimeni nu m5 place.
i.
intdmpla.
vreau si fac.
c6teodati nu inseam
se
int6mplS
cd se int6mpld
na.
Uneori, lucrurile nu
vi
eni nu md plac,
ca nlmenr nu ma
vreod
Uneori, nu reu$esc s; f
le doresc
lucrurile pe care mi
le fac.
uneori.
FrSe
l5
310
Mi-ag dori
Doar pentru cd ea
Inseamna ca
uitat la mine nu
urSgte.
.la
,a:
Dezvoltare cognitivd
Clasa a V-a
Prietenii mei ar
ceea
PAGTNA 2
si
se ioace intotdeauna
vreau eu sa ma toc.
i
i
...--.....:
PErinlii mei nu
Nu o sd pot
Nu pot
O
si mor
Nu
mdncirurile de la gcoalS.
dacd
fac
lucruri distractive.
cu progtii dia.
Nu
ii
Matematica es
ir
i
i
:
:l-
Pdrintii mei
intotdea
va trebui
nroblemele.
i
i
a5a,
oacd nu voi fi a
niciodatS
?n
Frsa 15
3il
.j
':
.:i
.:l
::l
.,li
rti
i.i
.!
tt
il
: --::
:r:::l
..:i
.
I
.ii
t,:i
,,:1.:i.
.:T
r:iil
,!B
,i.l
_--g
,:li
"aE
,r*r
'rE
::A&
,.:a
Dezvoltare cognitivi
vitatea
Clasa a V-a
Reaclie tn lunl
Perspectiva evelopmental5
toate cf, pflnd la aceastl vdrstd copiii au aptitudini cognitive mult mai bine
Itate, ei se aflf,, de asernenea. la o virstd la care vor avea de luat decizii din ce
ce mai dificile. Datorita faptului ci ei au inc6 tendin{a de a g6ndi in prezent gi nu
proiecteazi in viitor, ei au nevoie sd exerseze pentru a inv6{a sd ia in considerarare
inlele deciziilor pe care le fac.
Obiective
invele faptul cd luarea de decizii are consecinfe
Si identifice consecin{ele pozitive gi negative ale deciziilor fbcute
Sd
Materiale
Trei lanfuri frcute din h6rtie (cel pulin gase verigi pe un lan!)
Trei mari foi de hArtie, trei perechi de foarfece, trei creioane, gi lipici pentru
fiecare grup forrnat din trei copii
Procedurl
Ridicali un lanf fhcut din hdrtie qi indicali modul in care piesele sunt legate intre
eie. Disctrtafi conceptul de reaclie in lanf, in care un lucru declangeazd reahzarea
unui alt lucru. Indica{i faptul ca astfel stau lucrurile cu deciziile gi consecinfele.
Pentru a ilustra relalia, folosili exemplele urmdtoare, lin6nd un lan! in mlnd 9i
lSsind sa cada cdte o veriga in timp ce citili fiecare decizie qi consecin{d.
) Situalia 1: Nu v-a!i frcut temele, aga cd in drum spre qcoal[ a{i intrebat o
colegd dac[ v[ las[ sa copia{i temele de la ea. Ea v-a l6sat s[ faceJi acest
lucru. Cdteva zile mai tdrziu profesoara v-a dat un test neaqteptat. Din
moment ce nu afi citit materialul deoarece ati copiat tema de la colega
voastr6, nu a(i avut nici o idee ce s[ r[spundefi la intreb[rile de la test. Ca qi
rezultat, ati picat la test. Datoriti faptului c[ v-a!i picat testul, pdrinlii voqtri
v-au pus sb invalafi in fiecare sear[, dupd 9coal6, cdte o orf,.
ts Situafia 2:Y-afi amintit c6t de singuri v-a!i simfit cdnd a{i ajuns la aceast[
gcoal6, aqa c5 atunci c6nd un copil nou a venit la voi in clasi, l-a{i chemat
si stea cu voi in pauza mare qi sd se joace cu I'oi in celelalte pauze.La
sf6rgitul acelei siptdmdni l-a1i invitat s[ vind cu voi gi cu inc6 doi prieteni
la o plimbare prin pddure. Toli v-ati simlit minunat impreunf,. Afi continuat
s[ il includefi la qcoali gi l-a1i incurajat s5 se al[ture trupei voastre de
cercetagi. DupE cdteva saptlmdni de la venirea lui in orag, v-a chemat sd
merge{i impreun[ cu el, cu mama lui gi cu tat[l lui vitreg la un parc imens de
distracfii, care se aflala cdteva ore distanf[. Afi stat la un motel cu piscind qi
ali mers gi la cfrteva muzee frumoase. Nu v-a venit sI crede{i cl v-a chemat
intr-o astfel de excursie pl6cut6, dar el v-a spus cd v-a invitat pentru c[ v-a]i
comportat atdt de frumos cu el.
313
Clasa a V-a
i,i
joace cu aparatul
u era acasi. Unul
dintre prieteni a avut impresia c[ Etie multe despre
le stereo qi a
'spus ci firele de la boxe nu sunt legate cum trebuie.
timp ce voi a{i mers
sd rhspundeli la telefon. el a schirnbat firele. Mai tA iu, cdnd a1i deschis
volumul, boxele au explodat. A1i decis si nu ii spun i nimic frateiui vostru
gi ali sperat ca el sd nu afle cI voi gi prietenii vogtri i fost in camera lui.
Cu toate acestea, imediat ce fratele vostru a dat d
I la stereo. v-aacuzar
gi
irnediat v-a spus cd trebuie sa pldti{i pentru alte
e noi. Pdrin{ii voqtri
au fost de acord, chiar dacl le-a{i spus ci prietenul
ru a fost responsabil
pentru ceea ce s-a intdmplat. P[rintii vogtri v-au pus
lucrafi in fiecare
s0mbit[ pdnd cdnd ali avut destui bani pentru a in
i boxele.
sd
deciziilor gi
de Con{inut qi de
Discufii
NrnpeAnr
DE coNTTNUT
l. Cum sunt relalionate deciziile gi consecin{ele?
2. Este posibil sd prezice{i consecin}ele? Dacd, da, cum
3. Cdnd vI g6ndi{i la consecin}e, vd gAndili, de obicei, la
pozitive? Credeli c[ este irnportant sE le lua{i in
4. Crede{i cd majoritatea copiilor de vdrsta voastrd se gdn
deciziilor lor? Dacd nu, credeli cd acest lucru este bine
314
=::
-.j:
'+j
:::';:;.'i
Dezvol\e cogltw?
t*
P
1NTREBARI DE
t.v
Clasa a V-a
atea 3
NALIZARE
Activitatea de
llow-up
copiilor s6 igi intrebe plrinlii sau fralii mai mari urmitoarele:
Credeli c6 este important sd luafi in considerare consecin[ele inainte de a lua
o decizie? Dacd da, de ce este important? Dac[ nu, de ce nu este important?
Vd puteli gandi la o decizie pe care a{i luat-o la cate nu a{i anticipat
consecin{ele? Ce s-a intAmPlat?
Credeli cdvia\a voastrd este mai bund dac[ vd gdndili la consecinle? DaJi un
Ceret -le
exemplu.
{i-le
sb
,li '.
:r:t ':
'l
,i
,.
'=
.'.
.'.
:.
''.'
:,.::a
'.t,
::':1:
a:,4:.
.+=
.:'i !'.
:a':.
-* *'
.S.:*iu'-
315
.I
I
I
I
',::r.::i:
.:;j. i
::...;
.:at!
?i*;i
Clasa a V-a
ivitatea 4
Pezvoltare cognitivi
Decizii nesigure
PersPectiva d
elopmental5
Obiectiv
Sd invele mai multe despre lucrurile
Materiale
Tabld de scris
gi creioane pentru fiecare grup format din cinci copii
Materiale de referinf[ despre alcool, droguri, {igiri, 9i furt
Hirtie
I,
cL
Procedurl
inrpa4ili copiii in grupe de cdte cinci. Cere{i fiecSrui grup sd Senereze idei 9i
sd noteze in ordine primele cinci lucruri pe care ei le considerd necesare pentru
a lua decizii odat[ ce intrd in clasele generale. AcordaJi cdteva minute pentru
discu{ii, dupi care puneli fiecare grup sd igi expunl ideile. Nota{i ideile pe tabld.
in grup mare, incerca{i sd ajunge{i la un consens in legiturd cu acele lucruri
care ar putea avea consecinfele cele mai negative, atOt pe termen lung cdt qi pe
termen scurt. Atribuili fiecIrui grup cAte unul din aceste lucruri qi puneti-i s[
genereze posibile efecte negative care ar putea rezulta din luarea unor decizii
slabe in fiecare din aceste domenii.
ln pasul urmdtor, destinafi fiecarui grup unul din urmf,toarele lucruri pentru a-l
cerceta mai in detaliu: alcool, droguri, figlri, 9i furt. Explicali-le cd fiecare grup
va trebui sa lind o prezentare de 15 minute pebaza subiectului lor, folosind
urm6torul ghid:
)> Toli membrii grupului trebuie si participe activ la lecfie.
) Informaliile prezentate trebuie s[ includ[ dovezi care depdgesc cunoqtinlele
comune.
F Fiecare lecfie trebuie sd cuprindd cel pulin un grafic de un anumit fel (tabel,
diagram6, afig, sau Poster)'
p Fiecare prezentare trebuie si includd o scurtl activitate creativ[ relalionati
cu subiectul pentru a sumariza qi susline informafia prezentatd (de exernplu,
un concurs despre lucruri minore ,,cine gtie ci;tig[", puzzle cu cuvinte
incrucigate, un concurs cu cine are cele mai multe etichete/ac{ibilduri cu
mesaje.
3r7
4.
Clasa a V-a
prezentirile inainte
bazaintrebiirilor de
Disculii
iNrnpsAnr DE coNTTNUT
1. Ce a{i inviJat din prezentdrile flcute? (incurajali-i si
in leg[tur6 cu fiecare subiect.)
2. A1i constatat \/reo consecintd negativd care si fie aso
3.
iNrnssAnr
aceste chestiuni?
De ce crede{i ci copiii aleg
pentru ei?
s[ faci
care pot
fi
la fapte specifice
cu vreuna dintre
periculoase
DE PERSoNALTzARE
l. Credeli cd prin faptul ci gtili mai multe despre aceste
tiuni va influen{a
capacitatea voastrd de a lua, in viitor, decizii bune cu pri ire la ele?
2. Cunoagteii pe cineva care a luat decizii proaste in legdtu cu vreuna dintre
aceste chestiuni? DacE da, care au fost consecintele?
3. Ce credeli c5 trebuie sa tineli minte pentru a lua decizii ne in lesdturd cu
acestea sau cu alte decizii dificile pe care trebuie sd le
i?
Activitatea de Follow-up
Invitatri la clasl copii mai mari pentru a vorbi despre al
trebuit sir ie faca qi sd ofere sfaturi bazAndu-se pe experien
318
le dificile pe care ei au
lor.
Dnspnn
UTOR
Rati
Emotiv
alte
-Emotive Behavior Therapy (Centrul Midwest pentru Terapie Rationalgi Comportamentald) qi susJine workshop-uri in Statele Unite qi in
despre aplicarea REBT-ului la copii qi adolescen{i, precum qi despre
in domeniul consilierii tinerilor.
319