Sei sulla pagina 1di 332

Programul

PA$APORT PEI{TRU SUCCES


tn

al[, S o ci alil, C o gnitivi


qi Personald a copiilor din clasele I-V

D e zv altare a E mofion

Ahll.{ VERNION

Romanian Psychological

le.sting

)ervrces

.t
Edilia in limba englezd'
Ann Vernon: Ihe PassPort Program'

A Journey through Emotional, Social, Cognitive and Self-

Devetopmeit. Grades 1'5,


CopyrighK) 1998 bY Ann Vernon'
with Writers House LLC and Research
Copyright@ 1998 by Ann Vernon' Published by anrangement
Press, ChamPailgn, lllinois, USA'
with pubrished reviews in periodicars without express
Arr rights reserved. Excerpts may be piinted in connection
use only' No other part of this book
permission. Handouts may be reproduced for noncommercial instructional
publisher'
permission of the
may be reproduced by any means without the written

Translated and adapted by permission'

Ediliain limba romdnd


Annventon:ProgramutPagaportpentrusuccesinDezvoltareaEmolionatd,sociald'cognitivdgi
Personald a copiilor din clasele l'V'

de catre Editura RTS


Traducerea si adaptarea in limba rom6n5 s-a realizat
nu poate fi reprodusii sau transmisd sub rrici o formd
c5r[i
parte
a
acestei
Toate drepturile rezervate. Nici o
fotocopierea, inregistrarea ori printr-un sistem de
sau printr-un mijloc electronic sau mecanic, incluzand
,in""r" 9i reactualizare a informalieifdrd acordul prealabil al celor in drepturi'

Traducerca in limba romdnit" Raluca lgna


':Proce sare com puteizafd: Raluca gna
I

Corectura: Anca Dobrean


Coperta: Silviu Gherman

Editura RTS
Str. Uzinei Electrice 15115,400378 Cluj Napoca
Tel.iFax: 0040-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.rtscluj.ro Email: info@rtscluj.ro

Pentru comenzil

i;:

SC RTS Romanian PsychologicalTesting Servtces SRL


Str. Uzinei Electrice 15/15, 400378 Cluj Napoca
Tel"/Fax: A040-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.ltscluj.ro Email: info@rtscluj.ro

I:

]:

t:.
1L

t!

:'

::

ii
f,

E:

tsEN 978-973-1 B1 6-23-4


Romanian Psychological
Testing
Services

t
E.

s
!n

tr

e
';.,

F.

Tiparit in Romdnia

i.

Cupruws
FiSe de

luuu ..

Cuvdnt inainte

Mullumiri
Introducere

Dnzvor-rnRe prRsoNar-A
Activitate

l.Eupot,eipot.
2.imiplaces5fiueuinsumi
3. Sunt in cregtere
4.Doarunul e camine

.....9
.......15
. . . 19

.....23

DezvolrnREA EMoTToNALA
Activitate
1.

Sentirnente srozave

2. Sentimente rnai pu{in grozave


3.

Actiondnd pe baza sentimentelor

4.

imi

este

27
nl
JI

frici

DezvolreREA socrALA
Activitate

l.Construindprietenii

Z.Imr tac prieteni, pe care ii pistrez


3. Hai sa imp[(im in mod egal .

4.Vreisafiprietenulmeu?
DpzvolraREA cocNirrvA
Activitate
l.Potoare si aleg?

2,Ceesteoconsecinlll?...
3.Solufii,solulii
4.Ce ar trebui sa fac?

......41
. . . . . . .43
. . . .4j

........51

........55
........59
....63
. . . . .65

t:

lir

.:-

Clasa a II-a
DEzvolreRE psRsoNeLA
Activitate
l. Formali ,,M" pentru ,,MINE"
2. Sunt eu!
3. Eu sunt importanl

4. Aratiymi mAinile

i
77

DpzvolrnREA EMorroNalA
Activitate
1. Experien{e noi
2.MiL simt prost
3. Un management nepotrivit
4. Muit sa.u pulin?

DnzvolrnReR socruA
Activitate
l. Familii de toate felurile
2.Davezi de prietenie
3. Prietenii vin sub diferite forme si md.rimi
4. Cercuri de prieteni

79
81

85

9l
YJ

9s
99

DnzvolraREA cocNrnvA
Activitate

l.Careesteproblema? .....,

2. Este aceasta o dovadl?


3. Decizii. decizii. decizii
4,

Aite opliuni

103

. . 113

Clasa a [II-a
DEzvolraRp peRsoNelA
Aetivitate
Cine sunt eu, cum actionez eu
Z. A fr perfect in adeviratui sens al cuvAntului
3. Unu, doi, trei, eu
4. Cine, eu? Da tu!
1.

VI

t27
131

DEzvolreREA EMoTroNar_A
Activitate
i. Cum mi simt eu? .
2. Repararea emoliilor noastre
3. A fi anxios
4. Ate simii bine, pulin bine, sau deloc bine
.

1a-

r)

r41
145

DezvolreREA soclALA
,4ctivitate
1. B6ie{ii fac, feteie fac
2.Impreund este mai bine
3. Gisegte un prieten
4. Ei nu m-au ales pe mine

15i
|

\\

159

... .. . .163

DEzvolraRea cocNrrlvA
Activitate
i. Decizii mari, mici, sau intre ele
2. Ce se intAmpl[ daci?

169

3. Rezolvd
4. Gdndirea face

sI fie

171

a$a

.. i83

DezvoLreRE pERSoNALA
Activitate
1. Este

doar o gregeali
2. Totul despre mine
3. $tampila de aprobare
4. Sunt cineva care

. .189
. ^ .195

DpzvoLraREA EMoTToNA LA
Activitate
i. Toleranla la tachinare
2. Rbzboiul impotriva ingrijorbrilor
3. Nu pot sI fac
4. Solufii pentru sentimente nepl6cute

2As

207
211

DezvolrnREA socrALA.
Activitate
t. impreuna putem
2. Nu te lua de mine
3. Sugestii ajutitoare pentru evalu6ri
negative
4. Reguli pentru relalii
..

221

^aa

\/l

J;

i?-;

i:.

a
,$.

,7

DgzvolraREA cocNrlvA
Activitatd
l.Viziuneadetunel .....,,,
2. Pe termen lung sau scurt .

rafional
4.ProblemeqisoluJii
3. Cu adev[rat

DrzvolraRE

::.

......231.
. . . . . .241
. . . .247
......Z5l

pERSoNALA

Activitate
i. Se caut[: un copil ca mine
2. Gregeaia mea
3. Eu, nu eu

4.Care sunt eu?

Dezvolre

ii

::

257
261
263
2.6s

REA EMoTToNALA

Activitate
l.Rdmas singurgipe

dinafarl..
2.Einutepotfacesdsirnfi..;....
3. De ce mE simt aga? .
' 4.Ridiculizatgirespins

.......269
......273
. . . .2g1

;.!.......2g7

DpzvolraRgA socrALA
Activitate
1. Este

nevoie de cooperare

2. Certuri cu prieteni

A nu acorda atentie tachind"rilor


4. Din punctul lor de vedere

29r
293

3.

DezvolrnREA coGNrrrvA
Activitate
vorba de alesere
2. Are vreun sens?
3. Reaclie in lan{
4.Decizii nesisure
1. Este

Despre autor

viii

305

,,:

r.:
,,,,

t-t

r TSE DE LUCRT]
lucru
ecamine-Figadeiucru
Sentimentegrozaye-Cartonage
4. Sentimentemaipulin grozave-Cartona$e ..
5. Hai sI impa(im in mod egal- Tabel .
6. Careesteconsecinfa-Tabel
1. Sunt

in creqtere

Figa de

2. Doarunul
3.

l. Eu sunt imporlant
Z. Prietenii

. . . .21
........25
,...Zg

...,..33
. . . . . .4g

..,....62

- Tabei

l5

vin sub diferite forme gi marirni - Figa de lucru

. . , 97

3.Cercurideprieteni-Comportamentepozitiveginegative.,......101
4.Care esreproblema?-Figa de lucru
....,.106
5. Decizii, decizii, decizii-FiqadevAnbtoare....
... il5

Clp.sa a

[II-a

joc
mlsimteu?-Figadeinregistrare...
ferelefac-Tabel
echipi
observatorului
6.Gasegteunprieten-Afinna{iigirlspunsuri ....,.......15j
7. Einu m-au alespe mine-Poveste
8. Decizii mari, mici, sau intre ele- Scara deciziiior
9. Ce se intimpll dacd? - Situafii
10. Rezoivd*Pagiinrezoivareadeprobleme ..,.
11. Rezolvb-Probleme
1. Cine eu? Da ru! - Tabld de
2. Cum
3. B6ietrii fac,
4. hnpreund este maibine-Instrucliuni pentru
5. hnpreunb este mai bine - Figa

_
. . . . . 135

.......13g
......153
.

..

. , .ISI,
. . . . . 15g

..,....165
..

.. .. .l7Z
...

.175

...1g0

......lgl

Clasa a IV-a
sugestii
despremine-Diagramh
- Categorii
4. gtampiia de aprobare -- Certificat
5. Rlzboiulimpotrivaingrijorarilor-poveste
6.Nupotsdfac-Poster1..
l. Estedoarogregeali-Cartonagecu

2. Totul
3. gtampila de aprobare

......191
.....1g7
. . .201
. . .ZA2

.......ZAg
...213
1X

...'..214

T.Nupotsifac-Posterz....
8.Nupotsdfac-Tablidejoc
9. N.u pot s[ fac - Chrtonaqe de joc
10. Solu{ii pentru sentimentele nedorite

.'

'...
.

Figa de

ll.impreuniputem-Listaobservatorului

...

lucru

...

'215

. '216

'

'219

"....223

- Scenarii
- Tabl5 de joc
14.Pe termen lung sau scurt - Table de joc
15. Pe termen lung sau scurt - Fiqe cu rlspunsuri

. . . . .227
. . . . . '235

12. Nu te lua de mine

13. Reguli pentru relafii

' ' .243

16. Cu adevirat ralional- Situalii de joc de rol


17. Problerne gi solufii- Pagi in rezolvarea de probieme

. . . .246
, . . , . ,250
. . . '253

Ctrasa a V-a
1. Se

2.

cauti: un copii ca mine

- Propozilii

. . . .259

Eu,nueu-Afirmalii
caz

3, Care sunt eu? - Studii de


4. Rlmas singur gi pe dinafarl

lucru
5. Einutepotfaceslsimli-Scenarii
6. Ei nu te pot face s6 simli - Figa de lucru .
7. De ce mi simt aqal - Tabl6 de joc
8. De ce mf, simt aqa? - Figa cu situalii
9. Ridiculizat gi respins - Foveste
10. Certuri gi

......264
. . . . . .267
. , . . . . .271

Figa de

prieteni-Roatarezolvdrii deprobieme

'. '...
.
.
.....
...

....

i 1. Certr-ni cu prieteni - Cartonage cu conflicte


12, A nu acorda atenlie tachindrilor - Figa de lucru
i3. Dinpunctul lordevedere-Figadelucru
14. Arevreun sens?-Postercu semne deavertizare ...
i5. Are vreun sens?- Cartonaqe de joc

'275
.277
.283
.284
.289

...295
. . . . . .296
. .299

.....,.303
....309
. . . . . .310

{'rrvArtr iw.qrrvrn
La inceputul anilor 1970 Educafia Ralional Emotivl (R.EE) era o lic[rire in ochii iur
Albert Ellis. Unul dintre primele programe de irnpiementare a REE s-a deruiat in
cadrul ,,Living School", o gcoall pionier condusd de ,.institute for a Rationai Living"
din New York.

De anrncr s-au {bcut salturr irnense in utiiizarea g6ndirii rafionale 9i a abilitatilor


de self-management emolional de citre educatorii gi profesionigtii din domeniu, in
scopul optimizdrii sanltalii mentaie a copiilor qi adolescenli1or. Printre cele mai ample
gi creative conh'ibutii sunt ceie aduse de Ann Vemon, unul dintre cei mai remarcabili
consilieri educalionali din !ar6, a clrei volume anterioare asupra cun-iculei REE se
bucu.rf, de o vastb utilizare in qcoiile qi cabinetele de consiiiere din SUA gi alte 11ri.
in aceastd important[ noui ]ucrare, Dr. Vemon oferd perspectiva ei asupra modului in
care ii putem ajuta pe copii sa devind fericili, sd aiba o acceptare de sine necondilionatd
qi s[ devina aduili care funclioneazi ia parametrii optimi. In prezent, copiii nu se
confrunt6 doar cu probiemele normale ale dezvolt[rii ci gi cu o nultrime de stresori
care nu apdreau la generaliile anterioare gi care ii pot coplegi. Ca educatori, pirinti
gi profesioligti in domeniul sdnitdlii mentale. vorn avea cu siguran{i nevoie de toate
resurseie pe care le putem aduna pentru a salva copiii de evaluarea globaia negativl,
de gAndirea iralional[, de emo{ii1e disfuncfionale gi de compofiamentele distructive.

Un aspect unic al acestei c6(i este aceia cf, oferi o paletd de vignete 9i situalii din
viala reai6 care sunt aplicabile copiilor din toate mediiie socio-economice qi cuiturale.
Sgnt abordate situalii variate: perfonnanle slabe la teste sau la ;coall, confruntarea cu
incorectitudilea gi respingerea, copingul cu situalii familiaie disruptive 9i indemnarea

ia consumul de droguri de c[tre grupul de prieteni. Dr. Vernon are o capacitate


extraordinard de a intra in lumea copiiior qi adolescenlilor. Multe din vignete sunt
reiat[ri elocvente, de prirnd mdn6, a unor copii care vorbesc despre problemeie lor
gi despre cum au reugit sd utilizeze abilitatrih? de gdndire ra{ionall pentru a dezvolta
o acceptare de sine necondifionat5, pentru a se confrunta cu emotii problematice
gi pentru a renunla ia comportamentele distructive. Sunt oferite ,,iec!ii" captivante
care prezint[ o
adaptabile atAt cadrului educalional cAt qi celui de consiiiere
activitate stimul adecvati nivelului de dezvoltare, abilitalile necesare pentru a face
fa!6 acestrii stimul, intrebdri de sumarizare qi activit[li care permit copilor sd facb
tranzi\ra de ia insight intelectual la aplicarea directb a conceptelor qi abiiitatilor in

viata reala.
Acesie resurse practice vor constifui un avantaj substanjial pentru toti cei care doresc
sa ajute |a dezvoitarea unor copiii gi adoiescenli care sunt siguri de ei 9i de vaioriie
1or, sunt puternici gi flexibili in confiuntarea cu stresorii qi provocirile vietii, sunt
canabili sd se reiationeze eficient $i responsabil cu al{ii gi s[-gi urmeze visele.

L. Wolne, Ps.D.
DrnecroL Exscutiv
INsrrrurul Alsenr ELLts

JeNpr

XI

F
1i,

G
.1

,;
-a

:J,:

;+

MULTUMTRT
-

AceSt voium qi cele care

IX-XIi'

il

acompaniazd, cel pentru clasele I-V gi cel pentru ciaseie


sunt rezultatui convingerii cd nu putem l[sa dezvoltarea copiiior pe seama

norocului' Dimpotriv5., este nevoie sd ii invalim sistematic cum sf, navigheze prin
fiecare stadiu de dezvoltare, astfel inc6.t si nu renunte inainte de a se
manriza.
Dupd pdrerea mea, pentru a obline acest iucru, nu existd o alt6 modalitate
mai bun6
decAt a-i invdfa pe cei mici curn s[ aplice principiile Terapiei Rafional-Emotive
qi
comporlamentaie. Am utiiizat REBT ra copii gi adolescenli timp de mulli
anl qi
vreau s[ le muiqurnesc lui Albert Ellis, .Tanet worfe, Ray DiGiuseppe gi
Ray DiMattia
pentru cd mi-au impartaqit cunogtinlele gi experienla lor qi pentru cd mi-au
suslinut
eforfuriie de a aplica aceste concepte in cadru educafioal.
Vreau s[ mulfumesc colegului meu David Martino pentru verificarea minutioasa
si
pentnl criticiie valoroase aduse acesfui material. in plus, mullumesc consilierilor
educalionali, mulli dintre ei fiind fogti elevi ai mei, care au utilizat aceste materiale
in forma pilot gi mi-au oferit sugestii utile.
Muigumesc mult personalului de Ia Research press Ann wendel, Russ pence gi
Karen Steiner - pentru suslinerea entuziastd a acestui proiect gi pentru cd. mi-au
oferit
sugestii utile, susfinAndu-md de-a lungul intregului proces, Este intr-adev6r o pldcere
si iucrezi cu ei.

in

sfhr6it, dar nu in ultimul rand, vreau s[-mi exprim aprecierea pentru plrin{ii
ciienlil"rr mei, care au avut incredere in mine gi mi-au oferit privilegiut Oe a iucru
cu
copiii ior in practica mea privatS. Recunogtinla mea supremf, se indieaptd spre copiii
care mi-au fost clienli. Multe idei din aceste volurne provin din munca
cu ei. Am
invilat lec{ii valoroase de la ei gi a fcst o satisfaclie s[ v[d cd ei se pot gAndi, simli
qi comporta in modalit[1i mai sinitoase ca rczultat ai intervenfiei.
Toate povestirile
gi poeziile din acest volum sunt scrise de adolescenfi, care au
sperat ci,,spundndu-gi
povestea" vor ajuta al{i copii de vdrsta lor de-a lungul procesului de
dezvoltare.

xlll

I]VTRODT"ICERE:
PE RS PE

TIVA

D E VE L O PNIE ]Y TALA

A$a era atunci' asta este acum, unele lucruri se


schirnba gi altele r5m6n la fel.
Aceste douf, fraze descriu acurat o parte din ceea
ce gdndesc eu cdnd reflectez asupra
dezvolterii mele in copil6rie qi adoiescentrS. in anumif,
privinle, a fi copil azi este altfel
decat era pe vrernea cand eram noi mici. Pe afunci
utilizam medicamente doar cand
aveam o problemd ftzicit. Acum mulli copii
sau tineri utilizeazd.medicamente pentm
a-qi ameiiora suferinlele emofionale. Pe atunci
violenla era ceva care se int6.mpla
ocazional in marile ora$e. Acum violenla este peste
tot gi are un impact major asupra
viefii copiilor gi adolescenlilor. Pe atunci depr.riu ta
copii erarara.Acum este aproape
epidemici' Pe atunci majoritatea famiiiilor erau ca gi
familia Cleaver din Leave tt to

Beaver' Acum majoritatea copiilor cresc in familii


in
lucreazd gr,
ia un moment dat in viala lor, pot trdi in familii
"*. ambiisaup5rinli
monoparentale
in familii mixte.
Pe atunci auzeai foarte rar de suicid ia copii
sau adolescenli. acum este a doua cauzd
de mortalitate la adolescen{i.
Aceste comparaliiarputeacontinua. in anumiteprivinle,
vialacopiilorgi adolescenliior
este foarte diferita. in alte privin{e, multe aspecte
sunt la fel. imi amintesc o discufie
cu fiui rleu,,legata de vacanfa de var[ de dupa
ultimu] an de liceu, Se plangea cI

mergerr in wisconsin intr-o vacanld de fainilie.


,,Mamr, pur gi simplu nu inietegl.
sta.u acpsa cu prietenii pentru ci esre urtima
mea vard 9i prietenii mei sunr
)^::.::,:1
loarie lmpoftalltrr pentru mine. Nu vreau sE pierd
toate lucrurile intiresante pentru c6
sunt piecat". Pdrea convins cd eu nu o sa inpleg,
dar cele spuse de el mi-au amintit
brusc de ceva. Fdrd a spune un cuvant, rn-am
dus la figier gi am scos o scrisoare
pe care i-o scrisesern mamei in vara de dupa
ultimul an ae liceu, in legitur5 cu
petrecerea vacantei la cabana noastr[. i-am
dat-o ]ui Eric. ,,Dragd, mamdi, scria in
scrisoare, ,,Pur 5i simplu trebuie si stau acasf,
vara asta. $tii cE nu am nirnic de fbcut
ia cabanS. Probabil cb tu nu-!i po{i imagina, dar
copiii vor acliune. Nu ne putem
schimba' pur qi simplu a$a suntem. Trebuie sd
stau cu prietenii mei. Te rog nu mE
obliga sI merg".
Dupd asta, nu s-a mai spus nimic. Eric, tatdl iui gi
cu mine am negociat c6t tirnp va
sta Eric cu noi gi nu-mi imaginez cd a pierdut
mai murt dec6t am pierdut eu
,,stand
departe de acliune" pentru cateva zile.Darbineinleies
c[ nici unul din noi nu priveam
aqa lucrurile Ia l8 ani. Acesta este doar
un exemplu referitor la faptul cd uneie
lucruri
rdman la fel' Mai mult, cand ii ascuit pe copii gi
adolescenfi exprimdndu-gi gandurile
gi emoliile in gedin{ele mele de consiiiere
imi amintesc constant de faptul cd stadiile
developmentale au rdmas relativ constante.
Este imperativ sa cunoa$tem stadiile
d.evelopmentale gi caracteristicile acestora,
F6ra a inlelege ce inseamn6 dezvoltarea
riscdm sb reaclionim exagerat sau sd nu reac{ion[m
la sim"ptome problematice;putem
sa nu identificdm corect natura unei
situalii. Acest urp"ri mi-a devenit evident c6nd
ascultam o casetr audio prezentati de una
din studenteie mele aflate in supervizare.
studenta mea consid eta cd' respectiva clienta
s-ar putea afla intr-o relalie abuzivd cu
mama sa' ,,Hai sd ascultim caseta", i-am spus
studentei. $i pe m5suri ce ascultam.

'v
l9-

INTRODUCERE

i:

am auzit o adolescentd de 15 ani descriind reialia conflictualS cu mama ei. Spunea


ci mama ei n-o lasd sd faca niciodati nimic, cd striga intotdeauna la ea gi c5 o obliga
tot timpul sa faci lucruri pe care ea nu vroia si le faci. Mi-am intrebat studenta dacd
a Cerut eiemple specifice, explicdndu-i cd supragenerabzareagi gindirea dihotomic[
sunt caracteristice adolescen{ilor: fie pot face ce vor, fie nu pot face nimic, de exemplu.
Cu siguranli nu am vrut si sugerez c6 este exclusi o relalie abuzivE in acest caz, dar
am avertizat studenta sd priveascl problema prin lentile multiple, s[ cearl exemple
specifice gi si ia in considerare ce gtim despre adolescente - c5 multe au relalii de
dragoste-uri cu mameie ior, c[ de obicei se simt constrA.nse qi c6, in general, nu vol'
si fie obligate sd fac[ nimic deoarece acest lucru std in calea nevoii lor tot mai mari
de independen!1. Studenta mea s-a intors la ciient[, inarmatd cu noi perspective. Dea lungul cAtorva gedinfe, din care una cu rnama gi fiica, a devenit evident c[ acest caz
era un exempiu tipic adoiescenfei, nu un caz de abuz.

s[ luim in

considerare caracteristicile developmentale nu doar atunci


cAnd evalulm problemele ci gi atunci cdnd vrem sd evalu[m cum interpreteazdtinerii
evenimentele. Un copil de clasa a III-a a scris un testament pentru a desemna care
dintre prietenii sli va intra in posesia lucrurilor sale valoroase dacb se va intAmpla
ceva cu ei. Plrintii s[i au fost ingrijorali, g6ndindu-se cf, baietelul lor contempleazd
ideea suicidului. Dupa cum s-a dovedit, el a scris testamentul deoarece invbfltorul
le-a povestit despre niqte copii care au rlmas captivi intr-o peqter[. Acest copil a
presupus cd dacd a putut sd se intAmple aga ceva altor copiii, i se poate intirnpla gi
lui, qi a vrut s[ se asigure ca prietenii lui vor primii obiectele sale preferate. Copiii
mici interpreteazd ad literam lucrurile deoarece ei gdndesc concret. In acest caz,
dezvoitarea cognitiva a copiluiui a limitat modui in care acesta a interpretat situalia,
iar aceast[ interpretare i-a influentat la rf,ndul ei compoftamentul.
Este necesar

Trebuie de asemenea sd ne amintim ca degi stadiile gi caracteristiciie developmentale


nu s-au sohimbat prea mult de-a lungul deceniiior, au apS.rut schimb5.ri ale factorilor
culturaii gi sociali care afecteazd via\a copiilor. Copiii din societatea de azi cresc
mai repede. Dupd cum a scris Mary Pipher, autor al c5;$ii Reviving Ophelia: ,,Locul
protectiv in spajiu gi timp pe care odinioar[ il numeam copil[rie a devenit tot mai
scurt " (1994, p. 28). Acum, pe lAngd confruntarea cu problemele tipice dezvoltArii,
care gi singure pot constitui provoc[ri gi pot genera confuzie, copiii gi adolescenlii
au mult mai multe probleme cu care sunt nevoili s[ se confrunte. Mulli cresc in
sdricie, sunt victime ale abuzurilor sau se confruntd cu divorful qi recdsdtorirea
parintilor. Suprapunefi aceste probleme peste problemeie normaie ale dezvoltirii gi
nu este surprinzdtor faptril ci rnult prea mulli copii au modalitili nesdnf,toase de a
face fafd problemeior ior, ln parte, rispunsurile nes6nbtoase reflectd de asemenea
9i aapacitAliie corespunzdtoale nivelului de dezvoltare. Pentru adoiescenfi, la care
timpui inseamnd aici gi acum gi a ciror gAndire este in cea mai mare parte concreti,
ameliorarea suferinfei cu alcool sau droguri pare cel mai uqor lucru de fbcut atunci
c6nd viafa devine coplegitoare. Ei pot sa nu aib[ capacitatea de a lua in considerare,
cu atenlie, consecinfele.
Ceea ce este inspiim6ntitor in legbturd cu modul in care copiii gi adolescenlii fac
fa!5 probiemelor developmentale este cd acest lucru are consecin{e de lungd durat[,
ce pot avea un impact profund negativ asupra vielii 1or. Dar, deoarece ei triiesc in

r
.Fu
:,\:

.t

INTR.ODUCERE

':.
:.-

ptezent $i nu se pot proiecta prea departe in viitor. rnulli copii fac faf6 acestor
stresori
nivelul ior developmental. in aite cuvinte, daci nu au
abilitatea de a privi din alti perspectivd sau de a vedea alte alternative, este adesea
ctificil pentru ei sd aib[ gAndirea ralionali pe care noi, adullii, credem cb. ar trebui
sd o poatd utiliza. Este nevoie sd ne amintim cd cei mici interpreteaz5 lumea
altfel
pe cAt de bine pot, in functie de

decdt noi.

Degi multi copii qi tineri sunt capabili si faca fatrd provocf,rilor dezvolti.rii"
nrobabil
cd ne amintim din experienla noastrd cd ne intrebanr dacd
,,suntem nor*uiii'
dacit
ceea ce ni se int6mpia este tipic. Clienfii mei rasufld ugurafi c6nd ii
asigur cd sunt
normaii pi ii ajut sd infeleagd" de ce gandesc, simt gi se comport[ aqa
o fu., avind
in vedere niveiul lor de dezvoltare. Se pare cd, grep.im considerAnd cI cei mici qtiu
ce este normai - ei de fapt nu au nici o idee. Aceastd asumplie genereaz6
anxieiate
Ei confuzie' Dacd aceastd teamd nu este abordatS, poate duce ia alte probleme qi cei
micipot deveni copieqitriqi descurajali. Acesta este puncfulin care avem cel maimult
nevoie de o jnterventie.

"r*

Acest volum din Frogramul Pasaport pentru Succes oferl educatorilor gi


profesioniqtilor o curriculS comprehensivd pentru a ajuta adolescen{ii
si invele
concepte pozitive legate de sS"nltatea mental[ gi st. navigheze printre
probiemele
situalionale qi de dezvoltare. Aceastb carte prezintd.60 d; acfiyiati
testate, pentru
copiii din clasele VI-VIII' Aeeste activigtri sunt concepute nu doar peniru
a-i
invafa pe copii ce este normal, ci gi pentru a-i quta sa invetre strategii
eficiente de

confruntare cu problemele caracteristice grupului lor de vdrsta. Organizate


pe ciase,
aceste activitatri acoperd 4 dornenii: Dezvoltare Personaif,, Dezvoltare
Emolionalb,
Dezvoltare Sociala Ei Dezvoltare Cognitivb.

Activitalile sunt secvenfiale gi dac6 sunt utibzate impreund cu volumele


adiacente,
pentru nivelulprirnar qi pentru Iiceu, oferd o curriculd developmental6
cornprehensiva

pentru clasele I-XII. Fiecale activitate conline cAteva informalii


despre perspectiva
developmentalS", obiectivele specifice, o lec{ie pas cu pas qi
intreb[ri de coniinut gi
de personalizare. intrebarile de contrinut sunt diiect legate
de conlinutul activit6lilor
stimul pi au rolul de a asigura dobAndirea conceptelor qi procesarea
activitalilor.
lntrebdrile de personalizare incurajeazd adolescentrii sb aplice
aceste concepte in
viata lor. Aceste intrebari fac transferul de ia insightul inteiectual privind
conceptele
invS{ate la integrarea acestora ?n viala reald. in ..ntrul fiecf,rei
activitili ,. ufla o
procedurf,-stimul creativ5', adecvata din punct de vedere
developmental, care se
pliazd pe obiective gi ofera oporfunitatea ca adolescenfii
sd invele mai mult despre
problemele developmentale tipice la aceastd v6.rst6, precum gr
sa stdpaneascE
abiiitalile de a se confmnta cu problemele respective. La sfArgitui f,recdrei
leclii existi
o activitate de follow-up, care intdreqte conceptele printr-o varietate
de
modalitlti,
l
inclusiv prin practicarea abilitd{ilor.

:t"J

r:.:
:F

,,:

i5:,::i

.:d

INTRODUCERE

L4:.

13
rl:i
'r+

Fundarnente teoretice

.:ti

O caractbristicd importantd a acestei curricule se referf, la faptul c6 ea


este
cont de aspecteie developmentare qi are la baz6 Terapia Rafional_Emotivdline
gi
Comporiamental[' in continuare urmeazd o sumarizare a acestor
teorii, iar cititorii
interesa{i de alte aspecte teoretice sunt incurajafi sd i;i extincld
iectura prin consultarea

referinfeior de ia sfArgiful acestei introduceri.

caracteristici developmentale: perioada copiliriei mijlocii


'l

Unii experfi sus{in ci perioada copildriei mijlocii, cuprinsd intre 6 qi


1l ani,

'i

este

cea mai bund perioadi de dezvoltare, in parte datoritd iaptuiui


ca este o perioadi de
cre$tere relativ lenti, reguiata, Copiliria mijlocie este stiAns
asociatr cu stdpAnirea
sarcinilor gi este numiti vitrsta gandirii opera{ionale concrere,
un termen care

:.
r:

reflectd
modul in care copiii proceseazd, la aceastd virst6, informafia. pe
parcursul acestei
perioade de dezvoltare, copiii devin din ce in ce mai pulin
dependentri de plrinfii lor
gi iqi canalizeazd energiile spre inv[]are gi exploatu...
inl"irgerea de sine a copiilor
se extinde, socializarea in contexful unui grup de copii
devine un lucru central, qi
se dezvolta abiiiglile de rezolvare a problemelor. Aceasta
este o perioada a multor
sifualii "prime": pierderea unui dinte, a sta departe de cas[ pentru
prima dat6, sau
inv6farea unor iucruri noi.

mulli suslin cd aceastd perioadd cie dezvoltare este cel mai pufin problematicd,
Elkind (1988) afirmd c[ existS. prea multe presiuni asupra copiltoi
pentru a cregte
"prea repede, prea curand" qi acel numdr mare de.opii.*p"rientriazaprobleme
Degi

sociale, ernolionale, qi comportamentale. Datoriti faptLrlui


cd ei sunt our""urn iimitali
de capacitatea lor de a conceplualiza gi verbaliza r..u
ei experientriazd, copiii au
nevoie de sprijin nu doar pentnt provocirile zilnice
"*
ale cregterii, dar gi pentru factorii
situalionali rnai probrematici. ca qi adulli, ne este ugor,
uneori, sd uitlm cd o ceartd
cu un prieten sau anxietatea de a citi in fala clasei
sunt la fel de irnportante ca gi
probiernele qi stresorii pe care ii avem noi de confi:untat.

Principiile Terapiei Rafional-Emotive gi comportarnentale


Terapia Ra{ional-Emotivi
9i cornportamentald (REBT), dezvoltatd,de Albert Ellis
(Ellis, 1994; Ellis & Dryden, 1gg7), se.bazeazd.pe
asumplia c6 ceea ce gdndim
determind in mod direct ceea ce simfim gi modul ?n-care
ne comportim. Ellis a creat
modelul A-B-C al problemelor emolionale pentru
a explica..tuliu dintre evenimente
activatoare (A), convingeri (B) qi consecinfe erno{ionaie
sau comportamentale (c).
conform acestei teorii, evenimentul activator nu creeazr probieme
emo{io'aie
cieoarece doi oameni pot experienfia acelagi
eveniment gi sd reaclioneze diferit la ei.
Mai degrabS, ceea ce credem despre evenimente ne determinr
reacliile emofionale gi
comportamentale' Ellis susline c[ emoliile negative,
disfuncfionale, sunt cauzate de

.l
:j

=
4:'
1:

5;

,g
E

Ei
t1,

INTRODUCERE

,a
,"t'

',!,

i.

gdnduri absolutiste, rigide, pe care le eticheteazd ca iralionale.


Gandurile iralionale
pnt fi incluse il'r trei categorii: ar trebui, tt'ebuie, este intperativ,
care reflect6 cerinle
nereaiiste asupra situaliilor sau oameniloq evaluarea valorii, care
reflectf, nevoia
'de performanla de a cigtiga
aprobarea celorlalli pentru a te considera o persoand
9i
valoroasi; nevaile absolutiste, care se referd la ctnvingerea cd e
absolut nevoie
ca via:tra sd fie confortabiid gi lipsit[ de fmstrare. pentru copii qi
adoiescenli, ar
trebui, n"ebuie, este imperaliv sunt transpuse in forma expectanlelor:
ar trebui sb fac
intotdeauna ce vreau, oamenii ar trebui sd md trateze exact
cum vreau eu qi tofui in
via{d trebuie sd fie intotdeauna corect. Evaluarea ttalorii,
este transpusa in.judecali
evaluative: trebuie si fiu perfect, nu trebuie si fac gregeli, oaca
a4il *a'r.rp,ng
sau dacd nu am performanlI inseamnr cd sunt un copil lipsit
de valoare. Arevoite
ab'solutiste reflecti convingerile irafionale confonn cd,rora totul
in viald trebuie sd
fie ugor: nu ar trebui s5' lucrez prea mult sau sd fac lucruri care
sunt plictisitoare, nu
suport disconfortul. Aceste credinle iralionaie au ca rezultat
emolii negative intense,
care impiedic6 adoiescenlii si-Ei rezoive eficient problemeie.
Penfi-u sdndtatea psihicd este important sd iniocuirn credinlele
iralionale cu
credinie ralionale. Credinfele ralionale au ca rezultat emolii rnoderate,
funclionale.
Procesul prin care sunt identificate credinfele ra{ionale se
nume qte disputare (D).
Disputarea impiica o vadetate de tehnici de modificare a gAndurilor,
Lmoliilor pr
comportamentelor. Principaiele metode de disputare incluJ
d,etectarea rrrdirrl.io,
iiogice, nerealiste, punerea unor intrebari destinate contestdrii
acestora, utilizarea
irnageriei ra{ional-emotive gi utilizareaauto-dialogului. in plus,
sunt utilizate metode
ca oferirea de intiriri, trainingul abilitalilor gi sarcinile
p"nr*
:::lonu*entale

d9d J d.

odatd ce credinlele iralionale au fost identificate, emoliile problematice


vor fi reduse.
'Acest lucru nu inseamnd cdbarnenii trec de la depresie la fericire sau de ia furie la o
uqoarf, iritate. Totuqi, intensitatea emo{iei este redusd pe
masurr ce gdndurile ilogice,
irafionale sunt inlocuite cu gdnduri mai rafionaie. De exemplu,
dac6 o adolescentd
este invitatr la o zi de nagtere gi se gdndegte in mod
iralional c6 nimeni nu o place, 'u
cI
nu va avea prieteni niciodatd sau cE este lipsiti de valoare
deoarece a fost iespirisa,
ar putea sd se simtd extrem de trista. Daca igi dd seama,
in urma disputarii, cd ea este
in continuare valoroasd chiar daci nu a fost invitatd la aceapetrecere
gi ca nu exist6
nici o dovada ci nirneni nu o place sau cd nu va avea prieteni
niciodat5, ea va simli
in continuare tristefe, dar nu atat de intens.
$i, in timp ce dac[ ar fr foarte trist[ ar
petrece zile mohor6'te, dacd ar fi mai pulin tristd ar putea
sd gdseasci modalitali de a
se distra gi in alte feluri qi ar g6si pldcere in asta,
stacllte mlte ale modeiului sunt E
(o filosofie noui, eficienrd) qi F (noile emo{ii),
REBT este de mult timp utilizatdpentru copii gi adolescenfi,
atdt in cadru educalional
cdt gi in cadru terapeutic. principiile pot f1 ugor adaptate pentru
copiii mai mici gi
au fost aplicate pentru o arie vast6 de probleme. Btiis,
un suslinator indelungat al
utilizdrii P'EBT in cadru educalional , accenfiJeazii importanla
unei curricule destinate
sS ajute adolescenlii sa-9i rezolve problemeie prin
invitarea unor concepte relalionate
ct't slndtatea mentali'' Educalia Ralional-Ernotivr (REE)
este o abordare curriculara
sistematicd a educaliei emolionale, in cadrul cdreia sunt
reaiizate leclii planificate,
secven{iale. Obiectivul major al REE este sd-i invele pe
copii abilitali de gAndire

TNTRODUCERE

si cdgtige insight
emolional gi s[ inve{e strategii rationale de coping pentru a minimaliza distresul
emo{ional experienfiat adesea in copilirie. Obiectivul fundamental al acestei
curricule este s[-i ajute pe copii si se fac5 bine, nu doar sd se simt[ bine, qi si ie

rafion,ai1, pentru ca acegtia s[-gi rezolve mai eficient problemele,

ofere instrumentele emo{ionale qi comportamenta}e pentru a face fa{6 problemelor


prezente gi viitoare. ActivitAtile prezentate in acest volum sunt bazate pe principiile
fundamentale ale REE gi accentueazd aplicarea acestor concepte pentru rezolvarea
problemelor developmentale.

tilizarea m
Luind in considerare cd a fi copil gi adolescent este mult mai dificii decAt era inainte,
este extrem de importantd o curricul6 preventivd. Programele de s5nitate mentalS
centrate pe preventie faciliteazd toate aspecteie dezvolt[rii qi ajut[ copiii sd-gi
dezvolte acceptarea necondilionatb de sine, abilitlliie de rela{ionare interpersonali,
strategiile de rezolvare de probleme qi de luare a deciziilor, abilitSlile de a face fa!6
emoliilor problematice qi o perspectivd mai flexibila asupra viefii. Dacd sunt utilizate
secvenJial gi inten{ionat, aceste programe pot oferi copiilor infonnatii gi abilitdli care
pot minimiza intensitatea, severitatea gi durata problemelor, chiar dac5., in mod cert,
nu le vor elimina pe toate.

Activitalile din acest volum sunt concepute pentru a fi utilizate in clase sau in cadrul
consilierii in grupuri mici. Cu schimbdri niinore, acestea pot fi utilizate in consilierea
individualI, in qcoli sau in unitali de s[ndtate mental[. Conceptele developmentaie
sunt apiicabile tuturor adolescdnfilor, dar procesul qi natura unei activitl{i poate
necesita adaptarea la populalii specifrce. intrebdrile care urrneazi dupd fiecare
activitate sunt destinate sd stimuleze discu{ii ulterioare; liderul extinde sau modificd
aceste intrebiri in funclie de cerin{ele individuale sau de cele ale grupului,

-:l

:ij
'1'
rii

si

dureze 20-30 de minute gi sunt urmate de


disculii. Evident, durata discutiilor depinde de grup. Poate fi nevoie ca unele lec{ii
sd fie divizate astfel inc6t activitatea este realizatd intr-o zi, iar discufiile au loc in
ziua urmitoare. Discutiile sunt o parte criticd a leciiiior deoarece intdresc atingerea
obiectivelor gi permit adoiescenlilor s[ aplice aceste concepte in viata lor. Deoarece
multe din aceste activiteti incurajeazd auto-dezv6luirile, este esen{ial[ stabilirea unei
atmosfere de incredere gi coeziune inainte de implementarea programului. Deqi multe
din activit[1i sunt relativ non-amenintdtoare, participanlii trebuie sa aibi dreptul de
a nu participa la discutie daci nu se simt confortabil cu tema acesteia. Ascultarea
altor participanli care ?qi impdrtSgesc experien{ele faciliteaz[ normalizarea emo{iilor
adolescenfilor, ei invat6nd din experienta. Stabilirea unor reguli de bazS poate
asigura respectul pentru opiniile altora. Participanlii trebuie si inleleagS cE" discufiile
sunt confidenliale gi trebuie sd rSmdnd intre mernbrii grupului, cd au dreptul sd nu
participe la disculie gi cd nu vor exista jigniri. Regulile de bazE oferb un loc sigur de
ainvlga gi de a apiica principiile legate de slndtatea mental[.

Activit[1ile stimul sunt concepute

,'.

li
t:
:
',1

-j

i
i.i

e
g

It

t'

:i
:i

n:

{
]::.

i*

*'
,:i
.!
c

*.
n
a
1l

3.

:d

z'
:.!,

+'
E

*
'&

INTRODUCER-E

ca educatori

gi practicieni in domeniul san5tSfii


mentale, este nevoie s5 iacem tot
ce putem pentru a proteja copiii gi
adolescen{ii de evaluarea globald
negativ', de
gdndirea iralional[, de emolii problernatice
gi de comportamente auto-vdtdmbtoare.
Trebriie sd-i ajutarn sd devini rnai
rezistenli prin a-i'invafa cum sf, gandeascd,
sa
comporre sdn6tos. oferirea acestor
instrumente ar rrebui s5 fie
o
p'orltate::1_:e
este murt mai ugor s5 previi dec6t
sa tratezi probr.mu dupa ce a
ap[rut.
implementarea acestei curricuie este
un pas spre faciiiiarea dezvolt5rii personale,
sociale, emofionale gi cognitive a
adoiescenfiior.

:t:t:,:l

DiGiuseppe, R., & Bernard, M. (i


990). The appiication of rationar_emotive
theory
and therapv to schoor-aged chiidre
n. schoo'r'psycho,rogy Review, r g,
2g7_2g3.
t
j ss}) A pr r mir o, ioriono r- E m o tiv e rher apy

"".1,kft,f,i'f:::-ii,i;*,

Elkind, D' (l 98s). The hurried crtird.


Reading, MA: Addison-wesrey.
Eiris, A. (rgg4).
Reason and entotion in p-sychotherapy.
New york: caror.
)Etis, A, & Dryden,
--w.
(1997). The practice of REBT. Newyork;
*.
Springer.
Pipher, M' (1994). Revivirg opheria;
saving the- seri, of adorescent gir"rs.New york:
Ballantine.
Vernon' A' (1993)' Developmental
assessment and interventio, with
children and
adoIescents Alexandria, vA: American
Counseiing associaiion.
Vernon' A', & Ar-Mabuk, R. (1995).
wrat growing up is ail about; A parent,s
guide to
child attd adorescent deveropmenz.
champaign, iL: Research press.
walen' s', DiGiuseppe, R., & Dryden,
w, (rggt). A prouitroner,s
"""' guide to Rationar_
Therap1,. New york: Oxford Unio*rrity
.,,.!,:o!rru
ir;;;.
wilde, J ' (1992)' Rationar cottnsering
with schortr-aged popurations; A practicar
guide.
Muncie, iN: Acceierated DeveloJment.

411

.i9:

:4:
i,*t

il!:.
i:-4i

.:gl

j&,4
:1,1,:

r-i

l!:,
.ri,
;:;
Er

'gir:

.iir
,r;ir,

:ir
.;:
i:{

l{

':
::

-!

i*

.'f
3.'

::

i'
al

Pnocn qkr(rL PAgApoRT


Clasa

pBlvrKtl

s {,rc cils

I
Dezvoltare personald
ACTIVITATE

l. Eupot,

ei pot
2. Imi place sd fiu eu insumi
3. Sunt in cregtere
4. Doar unul e ca mine

Dezvoltarea ernofion

ali

ACTIVITATE

I. Sentimente grozave
2. Sentimente mai pufin grozave
3,Actiond.nd pe baza sentimentelor
4 imi este fricd
Dezvoltarea sociall
ACTIVITATE
1. Construind prietenii
2. lmi fbc prieteni. pe care ii pastrez
3. Hai sii impa4im in mod eeal
4. Yrei sa fi prietenul meu?

Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
l. Pot oare s[ aieg?
2. Ce este o consecinfd?

3. Solufii, soiulii
4. Ce ar kebui s6 fac?

:l
:::'.
i;,1

D ezv

oltar e personald

Activitatea

Clasa I

Eu pot, ei pot
Perspeetiva developrnental5
oda't[ cu intrarea in gcoal6, copiii intdmpin6 o serie de sarcini
noi. Daca indeplinesc
cu succes aceste sarcini, ei iqi dezvoitd un sim! de
mhiestrie gi impiinire. Dac6 equeaza

in mod repetat, igi dezvoltd sentimente de inadecvare gi


incompetenla. Deoarece ei se
afld' zi cJe zi,la gcoald, in prea.jma copiilor de
aceeagi vdrstd .r, Li, inr.p sa se compare
cu ceilaltrr 9i sd igi formeze pireri cu prirzire ia abilitrliie qi
comportamentul ior in
raporl cu ceiialti. Aceasti informalie este integratd in concepful
lor despre sine. prin
urrnare, este important ca la aeeastd, vArstd copiii s6
reaiizeze cd oricine are puncte
tari gi puncte siabe, qi cu toate cr intotdeauna exist[ lucruri
pe care allii pot sd le
facd n-rai bine decAt ei, acest lucru nu inseamni cE. ei
sunt incompetenfi sau lispsili
de valoare.

{}biective
F

Sd invele
SI hvele

cE toate lurnea are puncte tari gi puncte slabe


cE oricine este valoros incliferent de punctele

slabe pe care le are

Materiale
ts Tabla de scris
)> Doud buca{i de lemn sau c6r6mid6 de construit

F O masi joasd pe sub care un copil va trebui sb se tdrascd


F ceva cu greutate ilrare, precum o gdleat6 umpluti cu nisip, care ar putea

fr

ridicatd cioar de un copil mai puternic


F O coardd de sdrit
F Un set de carfi de joc
F cateva cuvinte, care trebuie silabisite corect, care sd fie prea dificile pentru
un
copil de ciasa I
ts Cateva exercilii de matematicd care sd fie prea dificiie pentru
un copil de clasa I
ts H6rlie gi creioane pentru fiecare copii (pentru Activitatla
de Foliow_uo)

ProcedurX

inainte de incepere a aativifttii, aranja\isara de clasi


astfer:

v
F
F

Aqeza\i bucSliie de lemn sau de cdrbmidd pe un raft


cat rnai sus astfei incat
doar un copii inalt sa poatl si ajunga la eie.
Aranjali masa astfei incAt sd fie situati intr-un spaliu ingust
qi dcar un copil
rnic de inalfime sa poata sd se tdrascl pe sub ea.
Faceli ca qi celelalte materiale sa fie ia indemdni.

Dezvoltare personalE Activitatea

Clasa I

2. inc,epefi aceast[

ieclie rugAndu-i pe copii s6 ridice mdna daci pot si facE

utnf,toarele:
ts Sa meargi pe apa
'1" Sa zboare ca gi pasiriie
F Sd fugd rapid
l" Sd siiabiseascd cuvinte
I' Sd fie amabili cu ceilalli
F Sd se calere pe un munte
Scoateli in evidentd faptul c[ existb anumite ]ucruri pe care toat[ lumea le poate
face, anurnite iucruri pe care nimeni nu Ie poate face, qi anumite iucruri pe care
unii oameni pot sd le facf,, iar allii nu pot. Spuneti-ie copiilor c[ veli arrea nevoie
de cAliva voiuntari pentru a v[ ajuta in cdteva sarcini. Aceste sarcini vor dovedi
faptul ci oamenii au anumite puncte forte, sau lucruri pe care pot si le faci.,
precufir gi anurnite puncte slabe, sau lucruri pe care nu pot sd le fac6.
Pentru prima sarcini, rugali un copil de staturb micd gi un copil de stafuri inalta
s5 atingl buca{iie de Iemn sau de cdrdmidE. Cereli-le copiilor sd fie atenli la
ceea ce se intAmpld. inairite de a trece la cea de-a doua sarcin[, discuta.{i pe scurt
concluziile gi notali-le pe tabl6. (Utilizati aceastd procedur[ de notare gi pentru
restul sarcinilor.) Pentru cea de-a doua sarcin6, soiicitali un copil mai robust gi
unul mai scund sd se tdrascd pe sub masf,. Pentru cea de-a treia, chemati un copil
ma.i mic Ai unul mai puternic sd ridice obiectul greoi. Pentru coarda de s6rit gi
cdr{ile de joc, soiicita{i atdt un b[iat cdt gi o fetild si foioseascd aceste obiecte.
Pentru cuvintele care trebuie silabisite, chemali doi copii care gtiu s5. silabiseascd
corect. Pentru probiernele cie matemaiicE, invitaii doi elevi buni ia matematicd.
5.

Desflgurafi activitatea utiiizAfld intrebarile de Confinut gi de Person alizare.

Discufii
iNrReeAni DE coNTTNUT
Instrucliuni pentru lider: Faceli trimitere Ia informayia notatd pe tabld dupd
term inarea fiecarei sarci ni.
t. Ce s-a intArnpiat in momentul ?n care cei doi copii s-au intins spre buc6{i1e de
iemn sau cS.rimidd? Au putut amAndoi si ajungS. la fei de uqor? DacE nu, de ce
nu?

in momentul cAnd cei doi copii s-au tArdt pe sub mas6? Au


pufut ei s6,facd acest lucru le fel de ugor? De ce sau de ce nu?
a
J. ce s-a inidmpiat in momentul in care cei doi eopii au ridicat obiectul greai? A
fost acest lucru la fel de u$or sau de dificil? De ce sau de ce nu?
4. Ce s-a ir-rtdrnplat cdnd cei dci copii auinsercat s6 silabiseascb cuvintele sau
s5 faea exercitriile la maternaticd? h fbst ugor pentru amAnrioi? DacE nu, de ce
credeti ad. nY a f'ost ia feX de uqor?
5. cr s-a intampiat cand cei doi copii au ineercat sd sard. coarda sau sE joace ca4i?
A fost ugor pentru amAndoi? Dacd nu, de ce crede{i cd nu a fost?
2. Ce s-a intAmplat

12

I
'1

i
:.

'K'
iF
;&
,T.

i:

D ezv

oltar e personali

Activitatea l
Clasa

6. Credeli cf, este posibii cataatd, lumea


allii pot sa facd anurnite lucruri mai

sd facd orice lucru la

fel de bine? Faptul ci


bine decdt voi, inseamnd acest
lucru c6 nu

'7'

suntefi buni de nimie?


se ne inchipuim ci nu ali putea
s5 indeplinifi nici una dintre
aceste sarcini. Ar
itrsemna acest lucru cd sunteli
nigte copii, care nu sunt in,,stare
de nimic,,? ce ar
spune acest lucru despre voi?

iNrRpeAru DE pERSoN ALTIARE

'

V-afi g6ndit vreodatd clt altri copii


din clasa-voastr6 sau altri membrii
din familia
voastrd ar putea sd facd ]ucrurile
mai bine decat afi pur*ruoiiDaci
crede li cE. ar
putea' de ce credefi cE pot ei
sa fac5 aceste.lucru.ir bonri,r.
rali
cato]i
copii ar
trebui s6 fie capabili sd facd orice
la fet Je Uinef
2' DacFi nu pute{i face ceva ia fel de uin.
qi unur dintre colegii voqtri
de clas6
"u
voastrd, ar trebui
s6 vd considerali Ja sunteli prosti,
l

3'

ffU:i:fl"::f :;;'""

Ce v5 putefi spune vou5 ingiva


data viitoare- cdnd incepe{i s6 i,5 gandifi
cd nu
sunteli buni deoarece nu sunteli
in stare s5 face{i ceva?

Activitatea de Foilow_up
Solicitali copiii si aibd o discuiie
cu pdrin{ii sau bu'icii pentru a vedea
dacd ei
cred cd' copiii ar trebui sa fie in
stare si fa"a tot ceea ce pot ,a
facd
ceilalli.
ca gi
activitate aitemativS, punefi-ipe
copii sa imparta o foaie oe irartie
in doua. Cerefi_le
s[ deseneze' pe o parte, irnaginea
i care ei pot s6 i] fac6.,gi pe cealartd
lnui iu'i p.
parte imaginea a ceva ce nu pof
sd fae6.

1a

IJ

:!.,

;:,
:i'
:_lj

'il

::i
:i:-

'iii

.:;

':i
;:t,.

Dezvoltare personalE Activitatea 2

Clasa I

Imi place sd fiu eu tytsrnnui


Ferspectiva -developmentalS
Odatd ce copiii incep sd igi extindd niveiul de congtiintizare apropriei persoane gi s6
igi cornpare aptitudinile cu cele ale colegilor lor, ei s-ar putea sd trSiascl sentimente
de incompetenld sau nemulprnire, iucru care poate afecta in mod negativ phrerea pe
care o au despre ei ingigi. Este foarte important ca in acest stadiu de dezvoltare copiii
sd fie ajutali sE. inve{e si se accepte pe ei inSiSi.

0biective
F s[ se identifice ceea ce copiilor le place referitor la propria
ts Sd dezvolte o atifudine de auto-acceotare.

lor persoand

l\{ateriale
)" Nici unul

Frocedurl
Introducefi leclia, rugand copiii s5. ridice mana dac[ s-au prefbcut vreodati c6
sunt altcineva sau ciacd qi-au dorit s[ fie diferitri decAt sunt in reaiitate. Provocafii sd vorbeasc6 despre aceste lucruri.
z. spuneli-le copiilor c5 le veli citi o poveste despre un bdiat care iqi dorea s[ fie
diferit. cu toate cd s-a schimbat, nu s-a plicut nici asa. Dup6 un timp, a inv[fat
sE se preluiascd aga cum era.
Citili copiilor urmltoarea.poveste cu voce tare, discutAnd apoi pebaza
Intrebirilor de Continut si de Personalizare.

CAMELEONUL LUI GEORGE


de David Martimo
George se afla in autobuzul gcolii care ii ducea spre casi, privindu-gi
propria reflexie in geam, gandindu-se la ziua care trecuse, gi simlindu-se
destul de trist. ,,Pur gi simplu nu pot s6 m6 integrez," s-a gAndit George.
,,Toatf, lumea poate sd faod ceva deosebit in a{'ari de mine." s-a dat jos din
autobuz, qi in timp ce rostogolea cu piciorul o piatri din fafa lui, s-a gdndit,
,,Jimmy se descurci minunat ia fotbal, sarah este un geniu ia matematicd.
Pete se pricepe foarte bine sd deseneze benzi animate, gi iat[-m5 pe mine
- nu pot sE fac nimic. Mi-aq dori sd pot fi ca ei. Dar in schimb, eu nu sunt
decdt bunul bdiat George,parcdaq fi un caine sau ceva aseminltor."

cdnd George a intrat pe uga casei lui, era gata gata sd reqine c6nd a auzit
mai multe voci strigdnd dintr-o datd ,,surprizlt" Aproape cE uitase ci azi
en ziua lui de naqtere! Mama, tata, fratele mai mare qi sora mai mic6
stdteau cu tofii in fala unor cadouri aranjate pe masa din sufragerie. George

i5

E
E
i{ri

:;i:,

0
Dezvoltare personalS Activitatea 2

Clasa I

t4j
;f;:

in secret ca unul dintre cadouri sd fie ceea ce el ceruse de luni de


ziie. ,,Haide, deschide-le,o' a spus taffil lui George, gi George a inceput
sA mpA anabalajul 1or. DupA ce a gdsit o mamrg6 de baseball, o carte cu
ilustralii gi o pereche de bl.ugi, cadoul pe care George il spera nu se g6sea
spera

'+

:f:

iricf,ieri. George s-a forJat sd zdmbeasca gi a spus ,.Sunt foarte frumoase,"


tirnp in care mama lui se intindea in spatele cairapeiei spundnd, ,,Mai este
inc6 unul George." A ridicat de jos o cuqcd qi i-a inmdnat-o lui George.
iniuntruI cugtii se afla ceea ce George ceruse tirnp de 'atdtea luni de zile
- un cameleon! ,,N-am nici o idee, George, de ce gi*ai dorit un cameieon,"
i-a spus rnama lui. ,,Dar, irte-l - ia mul1i ani!"
George era rnai muit decat fericit. De cdnd a risfoit o carte despre cameleoni
la bibliotecd", a dob0ndit un interes gi o fascinalie adevdratd" pentru acest
animal. Ceea ce iui George ii pldcea cu adevirat era modul in care
cameleonul putea si ipi schimbe culoarea pielii pentru a se amesteca cu
mediul in care se afld.. Bineinleles, atunci cdnd George a schirnbat fundalul
cugtii din albastru in negru, cameieonui qi-a schirnbat cuioarea pielii din
aibastru in negru. Cdnd a schimbat fundalul intr-unul p[tat, carneleonui s-a
schimbat, de asernenea, intr-unul pltat. Gearge era uluit.

George a urcal;cu cameleonul s[u, pe care l-a numit Cammi, in camera sa.
George a continuat sa ii priveascd pe Cammi curn igi tot schimbd culoriie.
Imediat dup[ ce gi-a tenninat cina, temele de cas6 gi baia de seari, George
a mers direct ?n camera sa sd se mai joace pulin cu camrni. cind tat5l lui a
venit sE ?l verifice in seara aceeal-a glsit pe George adormit in fafa cugtii
iui Camrni. Tatll lui l-a pus in pat gi I-a acoperit.

::/

in noaptea aceea Gebrge a avut un vis. A visat cd era la qcoaid". visul


a inceput arrtandu-i pe George dimineafa in curtea gcolii inainte de
inceperea orelor. Dar, dupd aceea s-a vdzut f;icind ceva foarte straniu.
cand s-a apropiat de prietenul sdu Jimmy, care avea o staturi inalta qi
indesatf,, George qi-a sirnfit propriul corp crescand pdn6 c6,nd a devenit
aploape cAt a lui Jimmy. $i nu doar atat, pfln[ qi hainele pe care George le
purta s-au transfonnat incet pani ce s-au potrivit exact cu hainele pe care
Jimmy le purta, $i de fapt, fafa lui George a qi inceput s6 semene cu fala
iui Jirnmy. A fost destul de plScut la inceput - i-a pldcut intotdeauna cum
ardta Jimmy. George a descoperit cd putea sr joace fotbal mai bine decat
jucase vreodatf,, dar ii era, de asemenea, pu{in frica deoarece nimeni nu
p6rea sd il recunoasca. Prietenul lui, Breft s-a uitat direct la el si a intrebat.
,,Unde este George?"
inainte ca George sE poata rispunde, in vis, clopolelul de intrare a sunat, qi
eopiii au intrat induntru. George a stat in banca lui chiar iAng6 Sarah. Aceiagi
}ucru a inceput s5 se intample, din nou. corpui sdu, iraineie sare, gi in final
faia sa semdnau exact ca gi a lui sarah. s-a uitat peste probiemele sale de
n'latematic6, gi ?ntrebdriie care, de obiceau, ii ridicau mari probleme, i se
pdreau acum foane u$oare. Dar, din nou, era neliniqtit datoritd faptului e6
in uma acestor schimbd,ri, nimeni nu pdrea s6 gtie eine este el. Toat6lumea

'-t
:'l

j
i

IO

'.:i

r:ll

'.i

:/

Dezvoitare personala Actjvitatea

Clasa I

il privea ca $i culx er era doar o alta sarah, roc


sd ?r vadd, dedesubt, pe
aceiagi George pe care ii cunogteau. George
s-a dus sd igi ascuta creionul gi
s-a intdlnit cu pete. imediat, corpul lui
Gelrge, hainere it tE" sa au i'ceput
sd se schirnbe pentru a se potrivi cu ceie
ate tui pete. $i-a asculit creionur
dupd care a desenat o imagine extraordinard

i'

'

pe care
a

privi

a unui eieiant zburdtor. desen


{Ecuse mai frumos ca niciodata. Erisabeth
a venit aproape penrru
desenul lui George gi i_a spus, .,Frumos
desen, petel,,

ii

Lui George i s-a fb.cut din ce in ce mai fricr


deoarece indiferent
ci nu poate sd conving' pe nirneni cE er era de fapt ce incerca,
George. se
apropia de prietenii iui, dar de c6te ori fbcea
acest iucru se schimba din
nou gi din nou. S-a schimbat de atdtea
ori, incat a devenit pu{in panicat,
gi a inceput s[ iqi doreasci. sd nu igi
fi dorit sd fie ca gi uitrir."uu. ,,Sunt
eu!" a inceput sd strige George, ,,sunt eur', colegii
iui r-'au privit incurcafi.
George gi-a pus capur in rnaini gi a munnurat
,,imi doresc sE fiu doar eu,
eu, vechiui George, George, George...,,

pirea

',George, George, George," a spus mama in timp ce scutura bl6.nd.


sE te preg5teqti pentru
' 5coaid.,,

,,Trezeqte-te somnorosule, este timpur


,,NrIamd?" a spus George.

,,Te zvarcoreai gi te intorceai pe toate pa4ile, George.

trd.u?"

Ai

avut un vis

,,Da, trnamd."

,,Ei bine, a trecut dcum. Este timpur sr te trezeqti. nu


uita s6 il hranegti
$i

pe Cammi."

George s-a dat jos din pat, qi se sirnlea pulin


agitat deoarece visur pirea
fgang real. George s-a uitaf Ia Cammi,
care stdtea apatic i'

pierzdndu-se, ca intotdeauna,
i-a clipit in acel momenr.

?n

decor. George ar fi putut

cugca rui,

sb

jure cd carnmi

cd'd

Gecrge a ajuns ra gcoaid, a trebuit sE verifice


de doua ori pentru a
vedea dac[ corpur sdu, irainere, sau fafa
luinu se schimbd. A ajuns ia banca
sa gi s-a pierdut in gAnduri referitoaie
ra visur pe careir avusese in acea
noapte. Sarair s-a aplecat inspre ei qi a
splls, ,,Hei, George, la ce visezi?,,
,,Cum m-ai strigat?" a intrebat George.
,,Pdi, Geotge, Bineinfeles," a rispuns Sarah.
,,Acesta este nurnele

aqa?"

t[u nu-i

ests,'l a spus George. ,,Acesta sunt eu."


"A'ga
$i a zambit, d6ndu-gi seama
c6t de fericit se simlea fiind el insusi.

1'7

tfl+

:tii
Dezvoltare personald Activitatea 2

.:&

r*

iF

a:j.

nt

\rait

,li

Discufii

rlil

ii:

.:ii.

iNrnpeARt DE coNTINUT
L De ce igi dorea George s[ fie diferit?
2. De ce credea George cd el nu avea n-iufic special?
3. Cum s-a simgit George in leg[lurl cu tpodul in care s-a transformat in visul siu?
4. La sfrrgitul poveqtii, era George buculos cd era cine era?
Daci da, de ce credefi ci pi-a schimbat pflrerea?
iNrneeARr DE PERSoNALTzARE
1. V-a!i dorit vreodatd sI fi{i alffel decdtlbuntefi? Dacd da, cum anume v-ati dori s1
firi?
2. Ce anume vI place la voi?
a
Chiar dacb exist[ anumite lucruri p" .{r. ali vrea sd le schimbali la voi inpivf,, vd
puteli accepta a$a cum sunte{i? Suntefi, precum George, bucurogi c[ sunteli voi?

Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor sd compund un c6nted care s[ aib5. titlul ,,Ceea ce imi place la
mine." Acordafi-le timp, pentru ca ei s[ le poati cAnta celorlalli copii cdntecul pe
care l-au compus. Accesul la oale, tigdi, tobe, echere gi alte obiecte pe care le pot
uttbza pe post de instrumente muzicale, lE pot spori creativitatea.

r8

i::ti:l

.:i)::

,_:i

DezvoJtare personali Activitatea

Ciasa

Swrct trc cyestere


Ferspectiva .develop rnentatr6
Pierderea dinfilor este una d.intre ceie mai impofiante
schimbari fizicecare au loc
in aceastf, perioadE de dezvoltare, dar pe langa acest lucru
exist6 gi alte schimblri
gradate semnificative iri inilfime, greutate qiputere.
Controlui muscular continuf,, de
asemena, sd se dezvolte gi cu toate c5, controlui
pe care copiii ?l au asupra grupelor
de muqciri mai mari este mult mai bun decat
controlul pe care il au asupra grupeior
de mugchi mai mici, controlul mugchilor mici incepe
gradat sd se irnbuni.tifeascf,,
Abilitalile locomotorii. agilitatea pi coord,onarea se dezvolta
gi ele rnult mai mult
odatd cu maturizarea.

CIXriective

L Identificarea modalitatriior

F Identificarea

in care copiii se dezvoltd qi se schimb d fizic


competenfeior asociateiu schi'rbarire fizice

h6aferiale
ts Trei poze pe care fiecare copil ie aduce de acasd
(de la v6rsta A-2 ani, vdrsta 3-4 ani,qi v8rsta
5 ani_prezent)
F o copie a Fiqei de trucru - cresc (Figa de lucru 1) pentru fiecare
copir
o foaie albd de desen, un oreion grafrc,gi creioane colonate pentru
fiecare copil

Frocedur*
1' Rugafi-i pe copii sd pur.rr pe bancd pozele pe care le-au
adus penru aceast.
activitate. impa4i{i c6te o copie cin niga de iucru
cresc (Figa de iucru

)
pentru fiecare copil.
2" Revizuili apoi cu copiii categoriiie din taber: dinli, pbr,
numdrui de la picior,
mirimea+nainiior, in[r!i're, greutate, qi aspect gen.rut.
Expiicali inielesul
cuvintelor neschimbat qi diferit, gi indicali aptut ca
tofi copiii igi vor
examina pozele gi vor incercui cuvAntui nesc-himbat
sau diferitpe parcurs ce
durnneavoastra ii ghidafi prin activitate.
3' Prima dati, puneli eopiiisa compare pozerede cand erau bebeiugi
cu pozere ror
de la varsta de3-4 ani. citili fiecare categorie din
taber qi rugafi-ipe copii sa
?ncercuiascd cuvdntul neschimbat sau diferit
aga cum se potriveqte pentru fiecare
Realizafi aceeagi procedurd pentru comparafia-vA.rsreior
i-4 ani qi 5
lllr-g-?r]l:

ant-DTezent.

4' Dupa ce copiii

au temrinat de completat tabeiui, discutali pebazaintrebrriior


de
Confinut' irnp[rfifi apoi foile de desen qi creioanele
de colorat gi ruga]i copiii sE
deseneze ceva ce ei puteau face la v6.rsta de3-4
ani, dar care nu puteau face c6nd
erau mai mici de aceastd vArstS. Pe ceaialtd parte
afoii ceretri-le sd deseneze
eeva ce pot face acum, dar pe care nu ir puteau
face ia varsta de 3-4 ani.
5. Discuta!i pebaza intrebirilor de personalizare.

T9

Dezvolkre personald Activitatea

Clasa I

Discufii
iNrnpeARr DE coNTrNUT.
l. DacE ne uitim peste ceea ce a{i incercuit in tabelul vostru pentru categoriile db
virstl A-2 ari gi 3-4 ani, a1i avut mai m{ilte care erau neschimbate sau mai multe
care erau schimbate? Dar, in cazul comflaratiei vdrstelor de 3-4 ani gi 5 aniprezent?
2. Bazindu-vi pe ceea ce ali notat in tabel$le voastre, ce a{i invdlat despre modul
in care v-ati schimbat?

iNrngeAni

DE PERSoNALIzARE

l,

2.

3.

Dali exernplu de un iucru pe care il putefi face acurn gi pe care nu l-afi putut face
cAnd erati intre vArsta de 3 qi 4 ani? Dali exemplu de un lucru pe care il puteafi
face cdnd aveali vdrsta cuprinsi intre 3 gi 4 ani qi pe care nu puteati si il facefi
cdnd erali bebehlgi?
Puteli sd vb. gdndiJi la un iucru pe care db puteli sa il face{i acuma, dar pe care
il fi pufut face c6.nd aveafi intre 3 gi 4 an[?
Sunteli fericili de faptul cd sunteli in cregtere qi in schimbare?
Ce vd place cel mai mult Ia faptui ci surtteli la aceastd vdrstd pe care o aveli

sE

acum?

Activitatea de Follow-up

20

Expuneli pozele in clasf,. invitali copiii sI belecteze una dintre fotografiile lor gi sE
spun6 douf lucruri pe care gi le amintesc ddspre ei referitor la acea virstl.

D ezv

altare personali Activitatea

Clasa I

Swwt fru cregteve


F.'I$A DE tr,UCRLI
Nume:

Data:

lntre 0-2 anigi 3-4 ani

?ntre 3-4 an

ligrereze-r

PEr

Neschirnbat

Diferit

Neschirnbat

Diferit

Ficioane

Neschirnbat

Diferit

Neschimbat

Diferit

ry[at!'xl

Neschimbat

Diferit

Neschimbat

Diferit

9r'rSlgirne

ftjeschimbat

Diferit

Neschimbat

Diferit

Greutate

Neschirnbat

Diferit

Neschimbat

Diferit

Aspect general

I\leschimbat

Diferit

Neschimbat

Diferit

Frsa
21

i:.,ri

;,.;

D ezv

oltare prersonald Acti vitatea

Clasa I

Doar aytul e c& mine


Perspectiva developrnentald
Dezvoltarea congtiinfei de sine a copiilor, in aceastd perioad[,
este criticd. in termenii
dezvoltarii lor generale. Deoarece prea mulli copii triiesc
in medii familiale ?n care
se pune prea pulin accent pe educa{ia copiilor in
acest sens, intf,rirea pozitivl, sau
sprijinul, este important in a ajuta copiii sa igi identifice
competenfele particulare
prin care ei sunt speciali.

Obiective
F Identificarea

l'

modaritaliior in care fiecare copil este speciai


Recunoagterea carac[erului unic al fieciruia

Materiale
F o tugierd (cutie cu tug pentru gtampiie)
F

imaginea
o copie a Figei de lucru

qi cateva lupe sau sticle care mrresc

- Doar unul e ca mine (Figa de lucru 2) pentru fiecare


copil
o farfurie micd de catton, un ac de siguran{i, gi creioane colorate pentru
fiecare
copil (pentru Activitatea cie Follow-up)

FrocedurE

l. introducefi

aceastr iecfie, rugdndu-i pe copii sa ipi inchida ochii


si s6 isi
imagineze cE sunt in drum spr magazinui de jucdrii,
odata alunil *roio, ei vor
c5uta o jucarie care este ,,speciaii." intrebafi-i ce inseamna
s6 giseEti ceva care
este unic, special. Frovocafi oferirea de sugestii, intdrind
ideea c6 acest lucru
inseamnd cE aceastd jucirie are ceva deose.bit sau diferit.
Men{ionafi faptul cd qi
copiii sunt la fei; ca exist6, de obicei, ceva deosebit la fiecare
copil, care nu este
la fel la toati iumea.
2. impar\ilL copii are Figei - Doar unur e ca mine (Fiqa de lucru 2). punefi,
apoi,
fn circulafie, tugiera gi pune{i copiii sd iqi introducd degetur
mare ?n tair.a
apdsandu-l gi rugaii-i sa iqi imprime degetur mare in pirt"ude
sus a fisei de
tucru.
3. Dupd ce aliparcurs aceastiparte din activitate, punefi-i pe
copii sdigi giseascd
cate un partener cu care sa igi compare amprentele pentru
a descopeii Jacd sunt
exact la fel (pentru a facilita acest lucru folosi{i tupa;.
Dupa ce purtali cateva
disculii referitoare la faptul cd nici o amprentd nu seam6n[
exact cu cealalt'i- ca
fiecare copil este unic - raporta{i-va din nou la fiqa de
iucru. citili fiecar e frazd
cu voce tare, rugdndu-i apoi pe copii s6 deseneze ceva
pentru a ilustra astfel
r5,spunsul lor.
4. Dupa ce figa de iucru a fost comp jetat6",poftili-i sd igi ?mpirtigeasci
rispunsuriie
astfei incat copiii sd invele mai multe despre mooatlialite
in care se aseamSn[
precum se qi deosebesc de ceilalti.
5' continu ari activitatea discutdnd pe baza intreb5rilor de conlinut gi
de
Personalizare.

":#

4:E

r,+,:

'.i,*.i

Dezvoltare personalS Activitatea 4

tl,*
r'ti.-,
Irjg:r
,

|::g:.

;:;::.
-:lri.i

Discufii
iNrnpeAru

ji:.,,
1r:'

DE coNTTNUT

1. Ce ati observat cAnd ali comparat ampreilta voastri cu cea a partenerului vostru?
Frin ce s-au diferen{iat amprentele voastfe?
2. Aii putut identifioa, arunci c6nd i-a{i asctjrjtati pe ceilalli irnplrt[gind rlspunsuriie
la tntreb[riie de pe figa de iucru, lucruri firin care sd vI asemdna{i cu ceilalti? S6
vi deosebili de ceilal{i?

i+i.

;.L

trn

,'-'
:l.l-;

l'

.:'a
' ,.]

::

:i:'..:,r

iNrasgARt DE pERSoNALIZARE
I ' GAndili-vd ia voi ?ngiv6 ca qi cum ali fi.jrnc6ria aceea special5. din magazinul cu
jucErii. Prin ce anurne suntefi voi speciali sau diferili decdt ceielalte jucdrii din
acest grup?

2. Ce anurne vd place cel mai mult la voi irisivl?

Actlvitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii s6, realizeze o insignd ,,Doar unul e ca mine" utilizdnd o farfurie
rnicd de carton. Punefi-i si deseneze pe ace$st6 insign6 lucruri care sh ilustreze ceea
ce considerd. ei cd au special la ei ingigi. Apoi, dupi ce insigna este tenninat[ ei pot
s5 gi-o prindS. cu acul de siguran{E de tricougi.

;r.

,:r::I

i,!
t.il

.\A

':r!#''': ":

'
;:.r-?
:.:-,

D ezv

oltare personalA Activitatea 4


Clasa

:,

Bowr

Edwusg

e c# waime

F'I$A DE LUCRU

Nurne:

Data:

AMPRENTA MEA

un lucru pe care il fac pentru a-rni ajuta fdrnilia

este:

v'

I ln ruwr
lrrnntu ptr,vdrc
ne nr*o ilij f^.
rac pentru a o a.juta pe $oamna ?nv5.tftoare
este:

Un iucru la care m[ pricep bine este:

Frs,q 2

25

Dezvoltare erno{ionali Activitatea

Clasa

Sentlmente grozs.ve
Ferspectiva developmentali
copiliria mijiocie a fost adesea descrisd ca fiind
,,anii cei rnai frumoqi,,din viala
unui copii' Creqterea este rnai lenti in aceast[ perioadd
de dezvoltare, iar copiii sunt
expugi multor experienle noi gi captivante: a merge pentru
prima dat[ de unul ,irrg,r,"
la bunica,^a ?nvd.fa sd mergi pe bicicieta, sau sd participi
la diferite activitrfi la Clubul
Copiilor' in ciuda faptului ch r.rnele dintre aceste noi experienle pot
s6 creeze anxietate
qi nesiguran!5., existd rnulte emofii pozitive asociate
cu aceasta etap6 de dezvoltare,
dacd ea nu este eclipsatfl de stresorii situationali.

0biective
)" identificarea emoliilor pozitive

Dezvoltarea unui voc.abular emotional

Materiale
F Tabla de scris
F O cutie de carton de lapte tiiatd in doud., pentru

fiecare copil in parte. tJtilizali


jumdtatea de jos in scopul activitalii.
pot
sa igi aducr ei singuri cutiiie
lCoplli
de iapte, sau pute{i folosi plicuri dacl cutiile ie lapte sunt prea
dificil de
achizi!ionat.)

F un set de cartonage -

sentimente grozave (Figa de lucru 3), ambalate inh-un


piic, pentru fiecare copil in parte.

FrocedurE
'

Discutafi diferenfele dlntre ernoliile pozitive, care ne fac placere


sE le avem, gi
emoiiile negative, care nu ne fac plEcere s6 le avem. nugatri
copiii sa va ofere
cAteva exempie pentru fiecare in parte.
2. Distribuifi cartoanele.de rapte.gi plicurile cu cartonage Sentime
nte grazave
(Fiqa de lucru 3). in tirrap ce discutali semnificafia
cuvintelo r aflatein-piic,
scriefi-le pe tablS astfei inc6.t copiii sd poatr sd le recunoasca
afunci cind sunt
intreba{i sd selecteze qn cuvdnt pentru a descrie cum
s-ar sim{i ei intr-o anumitb
sltuatle.
3' Citili primele douS' scEparii. din cele care urmeaza gi llsafi-i pe copii
si sejecteze
cuvinte care sE descriq modul in care s-ar sirnli in ieg[tur6
cu fiecare din aceste
sifualii. spuneli-le sd pund. cuvintele in cutiile de carton.
Rugali mai mulli
voluntari s[ irnparl5.gepscd cu resfui clasei cuvintele pe
care le-au seiectat.
i

SCENARII

SENTIMDNTE GROZAVE

F Nu \i-ai vdzut bunicii de foarte mult timp.


Tatdl tdu i1i spune cb vor veni in vizitd.,

b ziua ta de naqtere este sEptdmdna viitoare,


petrecerea ta.

gi ai chemat

ciliva prieteni

la

27

:.,19t

i.:il

+i

Dezvoltare emotionald ^A^ctivitatea

*l
.iiL

Clasa I

"1.:
:

,:.l

i,I

)
F

Tocrnai ai primit rezultatul de la tesltul de matematici, qi observi c[ ai fdcut


toate problemele corect.
Adineaori ai fbcut o baie, iar sora ta mai mare iii citeqte o poveste inainte de
culcare.
fi-ai dorit, de mult timp, un pui de pisici. Astizi, mama ta te va duce la un
addpost de animaie pentru a-!i alege unui.
Tocmai ai gitit prima ta pr6-iitur*.
Mdine, in drum spre gcoalI vei merge cu doi dintre cei mai buni prieteni ai

t7,

doui scenarii odati, pAnd cflnd le-afi


citit pe toate gi a-!i imp6rtigit sentimente. Discutali apoi pe baza intrebarilor de
cAte

Continut gi Personalizare.

Discufii
iNrRrsARl

DE

coNTINUT
1. A ales toatd iumea aceeaqi emolie pentru fiecare situafie? Dacd nu, de ce credeli
cd s-a intAmpiat acest iucru?
2. Credefi cd se pot folosi rnai multe sentimente gi nu doar unul pentru a descrie
cdteva dintre situafii. Dach da, dali cAteva exemple.

?NrnneARI DE PERSoNA.LIZARE
i. AIi experienfiat qi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd
activitate?
2. Putefi da exemple referitoare la moment0le in care afi awt astfel de sentimente
pozitive?
3. Ce credeti cd puteli face pentru a experienlia sentimente pozitive?

Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sd iqi pbstreze cutiile de carton pe b5.nci sau acasd in camerele
ior. Ei pot sA introducd in cutii cAte un cuvdnt referitor la un sentiment ori de c6te
ori experien\iaz\. un iucru pozitiv. La sfdrgltul zilei, ei pot sd imphrtS.geasci aceste
sentimente pozitive cu invlff,torul, un pdrinte sau cu un frate.

28

''''l
] ::]
lt:: |

.'li':rij

':

.,

ti
'r.i

'j
!
I

rl

)> Verigorii tii vin la tine sI vd jucafi irnpreund.


)" Surioara ta nou niscutd vine mAine acasl de la spital.
ts Ai reugit sb scrii corect cdteva cuvinte foarte grele.

4. Continuali cu aceastd metod[, citind

,l

,'
:, -i

.i

,i

.l

Dezvoitare emofionald Activitatea l

Clasa I

Sentimente grozuve
cARTONA$E
Instrucliuni pertru lider. Fiecare set trebuie sd conlind urmdtoarele
cur-inte.' mandru (ftei cartonase),
fericit (trei cartonage), entuziasmat (trei cartonarse), calm (doud cartonaqe),
vesel (doud cartonase),
,sl extraordinar (doud cartona$e).

MSndru

Entuziasmat

Mdndru

MAndru

Fericit

Fericit

Entuziasmat

Entuziasmat

Calm

Vesel

Vesel

Vesel

Extraordinar

Extraordinar

Extraordinar

Frgn 3

29

Dezv oltare emotionalS Activit ataa 2

Clasa I

Seyttimente mfii pulin grozave


Perspectiva developmentali
Aiaturi de emofiile extraordinare, care apar pentru prima data
in perioada copil6riei
mijlocii' pot exista de asemenea gi sentimente negative: nesiguranla
legat[ de

rcalizareaunui lucru nou, anxietate asociatd cu performanla gcola.a,


sau frica de a iegi
din spafiul de siguran{5 oferit de fasrilie pentru a petrece
mai mult tirnir cu prietenii.
Bineinfeles cd aoeste emolii negative se intensifica
dac[ exista angmifi factori
situalionali precum schimbarea circumstan{elor famiiiale,
abuzul, sau alcoolisrnul
p[rinlilor' Din punct de vedere developmental, copiii pof
s6 aibd la aceast6 v6rstd
dificultali in a-9i verbaliza sentimeniele deoarece
vocabularul
"i nu stdpanesc
emotiilor, dar ei devin din ce in ce mai receptivi la sentimentele
lor gi a ceiorlaltri.

Obiective
ts Identifi

carea emoliilgrr negative


Dezvoltarea unui vogabular emotional

Materiale
ts TablS

de scris
F Cl cutie de carton de lapte tdiata in dou6, pentru fiecare copil in parte. Utilizafi
jurmitatea de jos in soopul activitetii. (Copiii pot
s6 iqi aduca ei singuri cutiile

de lapte, sau pute{i folosi piicuri da.c6 cutiile de lapte sunt prea
dificile de
achizilionat.)
un set de cartonaqe* Sentimente mai pulin grozave (Figa de iucru 4),
ambaiate
intr-un plic. pentru fiecare copil in parte.

ocedurE
1' Discutafi diferenlele dintre emo{iiie pozitive (grozave) identificate
in activitatea
anterioard gi emoliile negative: ernolii care nu ne fac placere
sb le avem, pentru
cd nu ne simtim bine cdnd le avem. Rugafi copiii
sa identifice cdteva exemole
pentru aceste emolii negative,
2. Distribuili cartoanere de rapte gi piicurire cu caftona$e Sentimente
mai pulin
gtozave (Fi$a de iucru 4). in timp ce discutali semnifica{ia
cuvintelor aflate in
plic, scrie{i-ie pe tabld astfel incAt copiii sd poat6 sd le recunoasc5
atunci c6.nd
sunt intrebali sa selecteze un cuvdnt pentru a descrie
cum s_ar simli ei intr_o

anumitd situalie.
3' Cititri primele doud scenarii din cele care urmeazd gi l6sa{i-ipe copii
sd selecteze
cuvinte care sE descrie modul in care s-ar simli in iegatuia
cu fiecare din aceste
situalii. Spunefi-le sa punb cuvinteie i'cutiile de carton.
Rugali mai mulli
voluntari sd impirt[gegscd cu restul clasei cuvintele pe
care le-au selectai. lnaca
ar avea emo{ii pozitive legate de situalia respectivi, atunci
ei nu selecteaza un
cuv6nt din piic pentru a-l pune in cutia de carton.)

a1

JI

:?.F

r*!
Clasa I

Dezvoltare emo{ional5 Activ itatea 2

'i:
'.,'1

,;i

)"

SENTIMENTE MAI PUTIN GROZAVE


Te afli in timpul p^uzei. qi unul din prietenii
ai fugit destul de repede.

SCEI'lARll

;t1
.:||:

tii

rdde de tine pentru ce

nu

iti cumpf,ri nici una.


Faci cursuri de inot pentru cd mru gti sd inofi. M6ine este prirna ta or5.
)> Ai primit foaia de iucru de la scriere. Nu te-ai descurcat foarte bine.
)" Fratele tau iti ia rolele frr[ sd nti cearb voie,
ts Tat[lt[u se afldla inchisoare pentru cd a vdndut droguri.
nu

)"

}Temu{iintr*uncartiernou.Trebuies6itiieir[rnasbunde1ato{iprietenii

)
)
P

td.i buni.

Mergi pentru prima datdla $c0al[ cu autobusul.


Mama gi tatal thu divar\eazd.
Fr[fiorul tiu nou nlscut primeqte toatd aten{ia pSrintilor gi a buniciior tf,i.

cu aceasti metodi, citind cdte doub scenarii odatf,, pdnl cind le-ati
citit pe toate qi s-au expus emoliile care ar fi putut avea loc. Discutali apoi pe
baza tntrebdrilor de Con{inut qi de Porsonalizare.

4. Continuafi

iliscufii
iNrResAsr

DE coNTTNUT

1. A ales toat[ lumea aceeaqi emotie pentru fiecare situatrie? Dacf, nu, de ce crede{i
c[ s-a intAmplat acest lucru?
2. Credeli cI se pot foiosi mai multe se$timente qi nu doar unul pentru a descrie
cAteva dintre situalii. Dacd da, dati cdrteva exempie.

.
irurneaARI

DE PERSONALIzARE

i. Ali experienliat

gi

voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd

activitate?
Puteli
da exemple referitoare la momentele in care ali avut astfei de emofii
2.
negative similare cu acestea?
3. Dac[ experienlia1i emotii negative, ce puteli face pentru a v[ ajuta sd va simli1i
maibine?
Instruc{iuni pentru lider; Faceli o listd cu sugestiile oferi'le de copii
copiii sd fac trimitere la ele cdnd este cazul.

Si

amplasalile in clasd astfel incdt

Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sa igi pistreze cutiile de carton pe bdnci sau acasi in camerele
lor. Ei pot sd introducl in cutii cAte un cuvAnt referitor la un sentiment ori de cite
ori experientiazd un lucru negativ. La sflAr$itul zllei, ei pot s5 impdrtdgeascd aceste
sentimente negative cu invf,tdtorul, un pErinte sau cu un frate.

32

,:
:;:

Den oltare em oJionald Activ itatea

Ciasa I

Sentimentp mfri pulin groT,ave


cARTONA$E
Instruqiuni pentru lider" Fiecare set trebuie sd conlind urmdtoarele cuvinte..
suparat (trei cartonage),
speriat (tt'ei cartonape), gelos (trei cartqytape), ingrijorat (doud cartonase),furios
(doud cartonase),
,ri trist (doud cartonase).

supdrat

Speriat

Gelos

supirat

Supdrat

Speriat

Speriat

Gelos

Gelos

Ingrijorat

Furios

Furios

Furios

Trist

Trist

Trist

F'rqa 4

JJ

iiI
Dezvoltare emofionald Activitatea

Clasa I

AcNionfrnd pe buza sentimenteloy


Perspectiva developrnentali
Copiii trebuie sa invele fapfui cb exista o relalie intre modul in
care se simt

gi

modul in care acrioneatd. De asemenea, trebuie s[ invele


cd este bine sd iqi exprime
sentirnentele, dar molu1r in care areg si ie exprime pout,
uu"u un impact pozitiv sau
negativ' A invdla rnodalitali adecvate de exprimare a
emoliilor negative riprezintd o
deprindere important5 pentru aceasti etapd de dezvoltare,

Obiective

Sd invefe legdtura dirltre emofii gi comportamente


Sd identifice modali!f,li adecvate de exprimare
a emofiilor negative

Nfateriatre

F TablS de scris
F Doui pipupi (marioqpte)

I'

Desene animate inregistrate pe o casetd video sau (pentru


Activitatea de Follow-

up)

Froceduri
1' Invitafi doi voluntari pare sd igi asurne rorur rnarionetelor.
2' Luali-i pe cei doi vorgntari de o parte gi citili-re primul scenariu din
cere ce
urtneazd' Instruitri-i c{ ei vor interpreta prin gesturi
scenariul in fala ceiorialli
colegi' Ca gi alternativl, putefi interpreta scenariul cu ajutorul
marionetelor in
locul voluntarilor.

SCENARII,,ACTIONANN PB BAZASENTIMENTELOR"

i'

Este ziuafa, giprimegti de la matuga ta un tricou nou.


Tu consideri cd este
un tricou, cu adevdrat, urat. Nu spui nimic; faci doar
o ,,mutrd,, c6 nu i1i
place gi il vAri rapid in cutie.

Unul ciintre copiii din cartierul tdu te invitd sr iei cina la


el acasf,. p[rinfii
lui pregatesc macflfoane, mdncare care
nu
i1i
place
deloc. cand masa
lie
este servitd ii intrebi daci nu este altceva de m6.ncare
deoarece tu nu suporfi
aceastl mdncare.
Te afli la gcoal6.9i una dintre colegele tale s-a oferit
sd igi citeascd povestea
in faia intregii clag.e. consideri ci povestea ei este, cu
adevdrat, stupioa.
cand termind de cfltit, toat6 lumea, inafari de tine, o aplaudi gi
ii spune ce

treabS bund a fbcufi.

Un b6iat din cartierul fi.u, tocmai a primit o nou6 bicicleta.


El este foarte
enfuziasmat de acest lucru. p[rinlii t[i nu gi-au permis
sa i]i cumpere o
bicicletd nou6, aga c6 fi-au iuat una Ia mdna a doua.
Egti gelos pe acest bdiat
care are o bicicieta noui, dar nu vrei ca el sd gtie
acesi tuc*. iirpui ,a li
pare cd bicicleta lui are o culoare urdtS gi cd faci pariu
c6 nu merge la fel de
repede ca gi biciclota ta.

,.

J)

Dezvoltare emof onalS Activitatea

Clasa I

F Te joci fotbal cu copiii din cartierul tau. Cand iti vine r0ndul s[ tragi r:atezi
poafta. Un copil rAde de tine. Egti nervos. aga cd

il

iovegti.

3. Dupi ce voiuntarii au interpretat primul scenariu incerca{i sE obfinefi


urmitoarele iucrwi de ia restui copiilor:
)> Au fost sentimentele manifestate in mod pozitiv sau negativ? Cum vh puteli

)'
F

da seama?
Care a fost consecinla pentru modul in care prima marionetf, qi-a exprimat
sentimentele fafd de a doua marionotd?
Ce s-ar fi putut face diferit pentru a schirnba aceasti consecinli dintr-una
rea intr-una mai bun5?

Invitati alli doi noi voluntari pentru a ardta ce s-ar fi putut face diferit pentru a
schimba consecinla dintr-una rea intr-una mai bun6. O alternativd ar fr ca fiecare
copil sd vind pe r6nd gi sd ofere marionetelor sugestii pentru modalitl1i mai
adecvate de a face fa{6 situafiiior.

4. Continua{i

cu restul scenariilor, utilizdnd aceaqi procedur[ descrisl anterior,


dupd care discutafi pebazaintrebbrilor de Conlinut qi de Personalizare.

Discufii
irurnnsinr

DE

coNTINUT
1. Curn credeli cd vd afecteaz6 rnodul ?n cdre simfifi modul in care acfionali?
2. Care oredeli ci a fost modalitatea cea mai potrivitd de exprimare a
sentimentelor: prima sau a doua? De ce credefi acest lucru?
3. Care au fost diferentele dintrp prima qi a doua modalitate de a acliona pebaza
sentimenteior?

Instrucliuni pentru lider: Notafi diferenlele sugeratu pe tabla de scris Si discutafi-le.

iNrnnsAru

DE PERSoNALIZARE

1. Dacd sunteli fericili, cum vd comportali avAnd acest sentiment? Dacf, suntefi
trigti, cum vd comportal,i? Dacd sunteti furiogi, cum vi cornportafi? Daci sunte{i
ingrijora{i sau speriati, cum vd comportali?
2. DacS' nu vE comportafi intr-un mod in c&re sd ducl la renitate pozitive, eare ar
fi unele modalitl1i prin care afi putea schimba acest lucru?

Actirritatea de Follow-up
Ar[tafi copiilor desenele animate inregistrate gi rugafi-i pe copii sd fie atenfi la modul
in care personajele din desene se comporti, ce sentimente ar putea avea, gi ce efect ar
putea avea acfiunile lor asupra celorlalli.
:a

JO

Dezv oltar e emof i onal d

Activitatea

Clasa

Iwi este fricd


Perspectiva developmentalfi
o caracteristici a acestei perioade de v6rstr este imaginalia bogata. Av6nd
in vedere
c[ copiii in vdrst6 de cinci gi gase ani au inca dificuitafi, uneori, in

a face distinctia
intre fantezie qi rearitate, nu este neobignuit sE re fie fricade
intuneric,
cd monqtrii ii vor ataca in tirnp ce dorm. Aceastd
fiicd se poate gene ralizain ,,omul
negru" de care sunt convingi c[ se ascunde in curte, gata
sb ii inhale. De obicei, pana
ia sfArpitul clasei intai' copiii au dep5git faza acestei frici,
dar pand atunci aceast6
frici este foarte adevdratd. gi le afecteazd somnui sau, in unere cazu.ri,
?i impieJica
sd iasd afar6lajoac5. Copiii trebuie sd qtie faptul
cE degi ternerile lor sunt normal",
existd anumite lucruri pe care ei ie pot face pentru a fi mai puternici
gi pentru a dep5gi

,tiu;;';*r*;;

aceste temeri.

0biectiv

)'

Sd dezvolte strategii de coping pentru a face fa16

fricilor norrnale

Materiale
F o cutie goali
>

de aerqsol (spray) pentru fiecare copil (pentru Activitatea


de
Foilow-up). (Rugali copiii sd aducd de acasd o cutie, sau, in
cazulincare cutiile
nu sunt disponibile, desenali o cutie de spray qi faceli copii
dupa ea.)
Ilartii de construit' lipici, qi carioci sau creioane coiorate pentru fiecare
copil
(pentru Actitt itatea de Follow-uo)

Procedurl
L I*troduceli activitatea explicind faptul ci multor copii
ie este frica de unele
iucruri precum mongtlii sau omur negru. precizali faptur c[
degi uri n rrirJ
un lucru nomal, este, de asemenea, posibir s6 faci ceva pentru
a nu-fi mai fl"rt"
fric5., aga cum va iiustna povestea
care
o
vefi
citi.
ile
2. cititi copiilor unn6to4rea poveste cu voce tare,
dupi care discutaf i pe baza
intrebbrilor de Confinut qi <ie personajizare.

IMI ESTE FRICA


Era vara dinainte de ciasa I, iar Jason tocmai se mutase
intr-un cartier nou.
Era foarte fericit din aceasta cauzd, deoarece erau mulli
copii de v6rsta lui in
acel cartier' tsi qi sora lui aveau o curte mare in spatele
casei in care se puteau
juca, iar p[rinlii lqr le-au construit o c[su![ in copac.
singura problemE era
cd iui Jason ii era fric6 s6 mearg[ afard. de unul singur.
La inceput, tatdi lui a
ctezut cd lui Jason ii este fric6 deoarece este nou venit
in cartiei gi c6 se teme
cE se va pierde, ingr Jason gtia ca nu acesta este
adevdratul motiv. $tia sd se
descurce prin cartier, iar dacd. prietenii iui erau afarf,,
se srmfea in siguranfa.
Probiema era de fapt aceasta: lui Jason ii era frica ci
omul negru nu u".rri qi it
va lua dacd ar fi stat singu r afard, fb.rd sd fie nimeni in jur
care sd ii proteieze.
an
JI

tr

r*
15*

Clasa I

Dezvoltare emotionali Activitatea 4

:.;,]
::lt

'':J!i

ti+

El nu vroia sA spuna nim[nui acest lucru deoarece se gandea cb ceilalli ar fi


rAs de el. Bunicii ii spuneau intotdeauna ae,,biaiat male" se fbcuse, 9i astfel
el.se gdndea ci biielii mari nu ar trebui sd se teamd de iucruri precum omul
negm. Prietenii iui nu pireau si se team6, qi pdn[ 9i sora iui, care era cu un
an mai mici ca el, nu dldea Semne cA S-aI teme de a$a ceva. Jason nu $tia ce
s4 t4u4.

lui Jason era plecat[ de'acasd 9i nici unu] din prieteni nu


erau afar6, Jason se uita la televizor, Mama iui a intrat in camerd qi i-a spus,
,,Jason, este o ziminunat[. Artrebui si ieqi afar5",sd te joci.",,Vreau doarsE
v6d emisiunea aceasta dupi care voi ieqi," a spus Jason. Dar, in timp ce se uita
la emisiune, a inceput sd il doard stomacul deoarece era ingrijorat ia gdndul cd
va merge afarl de unul singur.
intr-o zi,

cdmd sora

CAnd en'risiunea s-a terminat, mam& lui a intrat din nou. ,,Mamii nu pot se
merg afari deoarece md doare stomacul. Mai bine stau iniuntru $i md joc," a
zis Jason. Mama s-a uitat la el gi i-a spus, ,,Jason, cred cd ifi este fricd si mergi
singur afard atunci cilnd nu este nifneni pe strada. Fac pariu cE daci mi-ai
putea spune de cQ anume ili este fric[, am putea gAsi o solutie pentru a te ajuta
astfel incdt sd nu ifi mai fie frici."
Aqa cb Jason i-a spus. Mama lui nu a rAs de el qi nici nu i-a spus sA fie curajos,
aga cum a cre'antel cd ii \/a spune mama lui. in schimb, ea a spus, ,,CAnd eram
de vdrsta ta, imi era fric6 sd merg la culcare, deoarece credeam cd un monstru
va iegi de sub patul rneu qi m[ va fura. Cred ch in{eleg pulin ceea ce sim{i tu.
Hai sd vedern dacd ne putem g6ndi ia ceva care sd te ajute sd te sirnli mai in
siguranlt atunci cdnd ieqi afar6."
Jason gi cu mama lui s-au pus impreun6 pe gdndit. S-au gdndit gi iar s-au
gdndit. Nu a trecut mult timp pdn6 cind lui Jason i-a venit o idee! I-a spus
mamei lui c[ ar putea sd facd o mascd de speriat pe care sd o agale in curte. In
f,elul acesta, omului negru ii va fi fricl sd intre in curte. Mamei iui i s-a parut
cf, este o idee fantastic[. Ea l-a intrebat ce altceva ar mai putea incerca, rar
el a venit cu ideea de a crea un ,,sptay pentru omul negruo' care ar putea si il
foloseascd in curte inainte sd iasi el si sejoace. A spus cd sprayul ar putea s6
il lina pe omul negru la depirtare aga cum sprayul de insecte line insectele la

deplrtare.

Mamei lui i-a pldcut foarte mult qi aceastd idee. ,,Jason, cred cd ar trebui sd
incepi sd faci cit mai repede masca gi sprayul pentru omui negru." Aga cl
Jason s-a gi apucat de treabl. Imediat cum a tenninat iucrul, el gi mama lui au
agl\at masca qi au f6cut curlea cu spray. Lui Jason ii mai era pufin fric[, aqa
cd mama lui i-a sugerat s6 incerce $[ mearg[ afara de mai multe ori timp de
cateva minute doar. Dac6 nu ar fi urmat sa se intdmple nimic infricoqbtor, el
ar putea sE igi spuna ca din moment ce totul a mers bine timp de 10 minute,
de ce sb nu ineerce s[ mai stea incd 10 minute in plus?

38

:,,

.:+

,:i

i:i
.:
:'ll

:.]

Dezvoltare emotionald A ctivitarea 4


Clasa I

Jason a decis cd este o idee buna gi a mers


in cdsula rui din copac. s_a simlit
mult mai bine gffiiind cd masca era atdrnatd gi cd
forosise sprayur impotriva
ornului negru' .{ inceput s6-gi g5.seasc5 0cupafie
in clsufa din copac, gi p6na
sd igi dea seama c6t timp hecuse, tatal
lui l-a chemat la masa de pr6nz. uitase
cu desrvdrgire dg timp gi se afla afar6, singur,
de aproape o orf, fdrr si se simt6

speriat! cdnd a terminat pr6nzul, s-a gairdit,


,,Nlmic infricogator nu mi s_a
intd.mplat cat am fost afara, aga cd pot i-ncerca
s6 fac acest lucru din nou, fdrd
sI imi mai fie fripA.,'

Discufii
iNrnBnAnl

DE coNTTNUT

1' Crede{i cd lui Jason i[ va mai fi fricr sr iasd in


curle? De ce sau de ce nu?
i-a fost fricd lqi Jason si le spund pbrinfilor gi prietenilor
?".ce
lui de ce nu vroia
'' sa iasi afard?
3' ce r-a ajutat pe Jason sd nu ii mai fie atdt de fricr?

iivrnsrARr

DE pERsoNALTzARE

1'
fost, vreodati, fripd de ceva, a$a cum le-a fost
fricd lui Jason gi mamei lui?
Y-u
2. Ce ali fbcut pentru a rpu vd mai fi frica?
3 ce ali invdfat din ace4sta poveste, care sd vi. ajute in cazulin care avefi
frici
precum
a avut Jason $Au mama lui?

Activitatea de Follow-up
irnpa4ili cutiile de aeros$l qi cereli-le copiilorsd igi
construiascd propriile lor,,sprayuri anti-monstru" acoperind cutiile cu hirtie qi decor6ndu-le.
o activitate alternativ'.
ar fi construirea unor maffti pentru a speria
mongtrii
sau pe omur negru.

39

,..'f;

-ii

':1

Dezvoltare social5 Activitatea

Clasa I

Cons(raind prietenii
Perspectiva developmenfalI
Relaliile dintre copiii de aceeagi v6.rst5
au o func{ie importanta pentn-r
Interaclionand

acegtia.

cu ceilal1i,_copiii invald oesp.e


componamente, gi convingeri
_vatrori,
care ii va ajuta s5. devina membrii
funclionaii ai societalii. D.ou.".* reiafiile
de
prietenie joaca un rol esenfial ?n
vielile lor, a invaia cum sa aezvotte rela{ii
optirne
este o pane vitala. din dezvortarea
ror sociard.

Obiectiv

sa identifice modaritdli de dezvoltare


a unor rela{ii bune cu cei dirn
iur

Doud foi de h6.rtie gi oreioane colorate penku


fiecare copil
Un rol de band6 adezuvd

Materiale
F
Procedund

'

cereli-le t:opiilor sd ridice mdna dacd au


vdzut vreodata un zid din cardmid,.
sau o crf,dire din cirfunidd. Discutali
faptur c[ in construirru unui zid
sau a unei
cladiri, sunt puse laorartE murte caramiii
individJe. e*fur4i_r. ci in aceasr'
lec{ie ei vor construi un,,zid al prieteniei.,,
2, Dali fiec[rui copii o foaie de hArtie gi explicafi-re
cE aceasta reprezintd.
,,cirimida" fiecrruia. cerefi-re, apc,i, sa igi scoatb creioanere
de cororat gi s6
deseneze o imagine (clr foaia agezatdintr-o
pozitrie o.lzontatd) care sE ilustreze
una din urmitoareie sifila1ii:
i

Cum sd invite pe oineva sb se joace impreund


9u* si coopereze sau sI imparti ceva cu un prieten
)' cum
si facd cun-ogcut unui copil cd ar vrea sd fie prietenur
lui sau ar ei
ts Ceva frumos ce il pot face pentm un prieten

:' nyga ce.copiii au terminat de desenat, poftifi-i, pe rand,

sd iqi prezinte
cdrdmizile lor de prietenie. Lipili cirdmizile
astier incai se rormali un zid al
prieteniei.
4. Dezvoltali activitatea discutdn dpebaza
Intrebf,rilor de Con{inut si de
Personalizare.

Discufii
iNrRpeAnr DE CONTINUT
I ' Arata imaginea pe care
ali desenat-o ceva ce afi frcut voi intr-o situatrie
de
prietenie?
2' Existd gi alte modalitdli de a construi o relalie
de prietenie in afar6 de cele
atdtate in imaginile dessnate la aceastS
leclie? ftniu.u:uri-i sd ofere exemple.)
t1
+l

Dezvoltare sociald Activitatea I

nu ajut6la construirea unei relatii


I de a impfuJi ceva, 9i aga
si foloseasc6 nume cdnd ofer6

3. Care sunt unele lucruri care considerali


de prietenie? (Exemplele includ lovitul,
mai departe. Subliniafi faptul ci ei nu
eXemple.)

iNrneeAnl

DE PERSoNALIZARE

care dovedegte c5 sunte{i prieteni


Dali exemplu de un lucru pe care voi il
buni cu ceilalti?
2. A\iinvllat, din desenele celorlalli copiil lucruri noi despre modul in care se
construiesc relaliile de prietenie? Dacd {a, ce ali invilat?
3. Ce idei v-ar pllcea si incercali pentru aiJva aiuta si devenili prieteni mai buni cu

l.

cineva?
I
I

Activitatea de Follow-uP
Cerefi-le copiiilor sd deseneze mai multe imagini
adluga{i aceste ,,cdrdmizi" zidului de prietenie'

dr]r

comportamente pozitive de prietenie 9i

ii:

':

:i

A'

ffi"::='

:5
i:i-'
=1
'a;

rti
:.ni-;

Dezt,ollare sociaid Activitatea

Ciasa I

il
.:i:

Imi fac priefierci, pe c&re fi pfrstrez


Ferspectiva' developmental5
in perioada gcoiarr mic5, apar multe schimbiri in ceea ce privepte dezvoltarea
socialr.
odat[ cu cregterea 1or, copiii igi dezvoltd treptaf cercurile lor de prieteni gi,

prin
urrnare' trebuie sb igi dezvolte abitritafl care sd ii ajute sd iqi facd prieteni,
p. .u.*
sE ii qi pdstreze' La acehstd vdrstd ei sunt mai pufin egocentrici
qi sunt .upubiii ,e
?n{eleagr concepte precum ,,d6ruieqti, primegti." Ei cievin din ce
in ce mai pricepuli
in a coopera gi a contribiri, gi sunt rnult mai capabili sr inleleagd semnele
sociate. in
arice caz, aceste abilitafi trebuie sd fie in permanenfd consolidate.
Avdnd in vedere
cd altercaliile, insultele, gi remarciie peiorative se intensificd la aceastd v6rst6,
scoaierea in evidenlb a irnpactului negativ pe care aceste comportamente
le au, este,
de asemenea, important4 pentru dezvoitarea social6.

Obiecfive

F Sa fac5. diferenla intre comportamentele

crearea qi pd"strarea prietenilor

Si identifice niodalitafi eficiente


m ani

care contribuie qi care nu contribuie la

de a se purta cu copiii de

festd comportamente negative de prieteni

v6rstl similard

care

Materiale
)" Tabla de scris
F" scaune, farfurii de carton, sau bucafi de materiatr ?n forrna
de pf,trate
F Un casetofon qi o casetl cu cAntece pentru copii
)' O foaie de ziar gi un rrrarker
l* O pungl mare de hartie
F Creioane colorate qi r4ai multe foi de hA(ie, impf,turite gi capsate pentru a forma
o carte (cdte una pentru fiecare copil; pentru Activitatea de Follow-up)

Pnocedurl
1.

incepetri leclia rugind copiii sa ridice mdna

dacb":

Le place c6.nd un prieten ii striga in diferite forme


ts' Le piace cdnd un prieten imparte ceva cu ei
ts Le place cdnd un prietpn se ceartd cu ei
Le place c6nd un prieten ii invita s6 se joace cu el
Discutafi pe scurt rb.spunsurile date de ei qi menlionali cf, scopul
acestei lec;ii
este de a identifica cornportamente care s6 ii ajute s6 igi faca
prieteni gi pe

s[ ii gi pS.streze.

care

Rugati copiii sa aduc5- pn scaun in fala clasei. (Dacd spafiul este limitat
sau dacd
scaunele sunt prinse de b[nci, ar putea fojosi farfuriile de carton
sau pitralele

din material.) Ei ar trebui sd aqeze scaunele intr-un cerc mare dupf,


care s6 se

Aa
rtJ

'<:
?;!,

Dezvoltare socialir Activitatea 2

Clasa I

It,
1;

iji

a1ezepe ele. Cdnd toat[ lumea este a$ezAtA, explicali-le ci ei vor juca un joc
asemlnltor cu scaunele muzicale qi c[, irrrainte de a incepe, dumneavoastrb
veli scoate afarf, unul dintre scaunele din cerc. Dupd care veli pune si c6nte,
la casetofon, o melorlie. in momentul in Care muzica Se opre$te copiii trebuie
s6 se aqeze pe scaune. Copiiul care rAmane in picioare va trebui sd rispundd la
unul din punctele de mai jos. Acest copil trebuie sd mentioneze dacd el crede c[
aceastd modalitate este Lrna buni sau rea de a face gi p[stra un prieten. inainte
ca muzica s[ inceap6 din nou, intrebali rgstul copiilor daci ei sunt de acord
cu r[spunsul dat de copilul aflat in picioAre. Dac[ nu sunt de acord, discuta{i
pebaza afirmaliilor lor qi incercafi sE ajungefi la un eonsens inainte de a trece

rnai departe. Cereli copilului aflat in picipare s[ se aliture din nou cercrului, ?n
timp ce ceiialli se ridicl in picioare qi se migcd din nou pe fondul muzicii. Cind
muzica este oprit5., copilul r[mas in piciOare trebuie sd rdspund[ la urmatorul
punct, gi aga mai departe pdnd ce toate punctele au fost parcurse'

l> Te tachineazd

)'

Te ignorE
trmparte ceva cu tine
Te strigi in diferite feluri
)" Te imbrltrigeaz[
!" Scoate lirnba la tine
F i1i spune o glumd
L Se baga in fafa ta la rdnd
ts Nu te lasd sa te joci
i' Rdde de hainele tale
)' Te invitd sh te joci cu el
F Te vorbeqte pe la spate
F Te invit6 sd stai ldngS el Sau ea in phuza de masd
F Te minte
ts i1i spune c6 ?i place sd lucreze imprduni cu tine la o sarcini
P i1i spune cd egti degtept
)' l1i spune cd ceea ce porli arat6 bine
) Te impinge
F Te amenintd cd te va bate
)> Facefi, pe rind, activitlfi impreuni
)> Te lasd sd tejoci cu ceva foarte special
) i1i pune piedicd

)
I'

3. Trecefi apoi urmitoareie lucruri pe tablhL:

Te tachineazd
Scoate limba la tine

)'
) Te ignora
F

Te str.igi in diferite feluri


)> Te vorbeqte pe la spate

Ruga{i copiii sd spunf, cum se simt atunoi ctnd lor li se intdmpld astfel de
lucruri. Discutali despre modul in care ei se poartd in astfel de situafii qi cdt de
bine funclioneazd aceste metode, frcdnd diferenfa intre modalitllile de rlspuns
44

a:

:|;

]:.

fflr+r"--.-.
jg
.l

JE

is:
;E

r.:

ezv oltar e socialS Activ itatea 2

Clasa

!:.

,:lj
:,1:

:;

Pe parcurs ce copiii iqi imprftheeso opiniite


notali sugestiile
5i afigafi-le astfel incat ei si recurgd la ele cand au-nevoie.
Ltra{i apoi punga de haltie pi punefi-o pe capul dumneavoar,J.
dacd cred ca putefi vedea ceva atunci c6nd pur-ta{i
aceasrd

T:]:::J]
pozltlve pe::|-utiu
un poster

'

4'

i"i.-u"t,;;u"

punga. spunefi_ie

c[, din moment ce nici urechire nu se afld in afara pungii,


nu puteli nici sb
auzili. Soiicitali cinci voluntari. cerefi fiecIrui uotuntui
sa areaga unul din

comportamentele negative notate anterior pe tabla gi


sa va facd dumneavoastrd,
pe r6.nd, acel iucru. in tirnp ce ei i,6 fac, perand,
acele iucruri nu spr"lnefi nimic
gi nu reacfionafi. Dupa ce toli cinci au tenninat,
dafi-vd jos punga de pe cap gi
discutali pebazaintrebdriror de conlinut gi de personatizare.

Discufii
ixrnenAru

DE

coNTiNUT
tr ' Ce s-a intAmpiat c6.nd
mi-am pus punga de hdrtie pe cap? Am putut s[
vdd ce
Am putur sa aud ce mi-au ,p.r,
(Nu
uitali, punga nu avea
":_1:_yl,:tilalli?
"i?
,,urgcnl"..)
2' Am reac{ionat eu Ia ceva ce au spus sau au fdcut voluntarii?
Sa ne inchipuim
cd acest lucru s-a intdmpiat in viala reald cineva
v-a strigat ?ntr_un fet ii voi
v-a!i prefbcut ca a'etri.o p_unga de hdrtie pe cap gi
nu afi arizit cev-a spus. ce
credefi cE s-ar int6.mpla? Sa rre inchipuirn cd cineva
s-a strdmbat la voi gi voi
v-a!i prefhcut cd aveli pe cap o pungi gi nu ali vdzut
cea fbcut. ce crede{i cd s_ar
intArnpla?
3' Credeli cd puteli sa ii oprili pe ceiialli si nu vd mai strige in
diferite feluri. s6
nu vd mai tacltineze, sau sI nu niai fac6 altele
din comportamenteie
o_
prietenie identificate pe parcursul jocului? Doar
".g.ri"_
pentru cd oamenii fac
aceste
Iucrutri, inseamni ca kebuie sd vd supdratri? credlli
ca ajuta sa va supara{i sau sd
vd infuriafi atunci c6nd aitrii se cr:mport[ astfei
cu voi?

IFITREnARI DE PERSoNALIZARE

'

\z-ati aflat vreodatd intr-o situalie in care allii au


folosit uneie din
comportamentele negative de prietenie discutate
in aceastd lec{ie?
2' Dac't vi s-a intdmpiat acest iucru, ali folosit cdteva din tehnicile
sugerare pe
parcursul ciiscufiei noastre? Cum au funclionat
eie in cazui vostru?
3' Ce lucruri ali invdfat in aceastd iecfie, caie sa vr ajute s[
va faceli gi si vd
menlineli prietenii?
4' Ce pute{i face atunci cdnd allii folosesc comportamente negative
de prietenie
fati de voi?
l

Acfivitatea de Follow-up
Distribuili ,,ca4ile" de hdrtie capsate. cereli-le oopiilor
s[ deseneze imagini pe
parcursul saptamAnii care sE iiustreze lucnrrile p,
,u., ei le fac penku a-gi face gi
menline prietenii' Acordafi-le timp pentru a le putea
ar[ta celorlalti copii.

-J

Dezvoitare sociali Activitatea

Clasa I

Hwi sd tmpdrgrrc frc yrcod ega|


Ferspectiva'devetropmental6
PAna la vArsta de 7 ani.

copiii incep sd igi depageascd egocentrismui gi dovedesc mai


muite abilitatri pro socialg, precum impir{irea in mod .gut qi manifestareu
pr.o.up*ii

fata de ceilal1i. Totuqi, datoriti. faptuiui c5, copiii se dezvoitd


in ritmuri diferite,
Iecliile cu privire la imp&rfire faclliteaz| progresul acestei abilitdti.

Obiecfiv

SI dezvolte abilitali

)'

O pungd de hdrtie de rndrime medie, a!5, gi bucdli de material


sau de carton
Creioane colorate, foarfece, gi iipici pentru fiecare cuplu de
copii
O versiune a tabelului ,,Hai sE impbrfirn in mod egal"'(Figa
de lucru 5; pentru

de

impi.rfire in mod egal

Materiale
F

)'

Activitatea de Follow-up)

Frocedurd

incepeli leclia intreband copiii ce ?nseamnd a impdrfi in mod


egal. incercatri sa
oblineii exernpre referirtoare ia impd.rfirea in mod egar.
2' Rugali copiii sr igi gdseasc6 cate un paftener. oferili fiecarui cupiu o pungi
de
hArtie, a\d,bucltfi de material sau cArton, creioane colorate,
foariece, gi iipl.i.
Instruili-i sd foioseascd aceste obiecte pentru a construi o p[puga.
3' Dupb ce au terminat de realizatpipugile, cerefi ca fiecare r"pru de parteneri
sd
se aiature unui alt cuplu de parteneri. Sub forma unui grup
aL patm persoane,
ei trebuie sE inventeze o scenetd scurt6 cu privire ta l* aspect
al prieteniei,
utilizind cele doud p[pugi ale lor. Aeordali copiilor timp
ientru a-qi prezenra
spectacolul cu marionete in fala ceiorlalii copii.

'

Discufii
iNrnEeAnr DE coNTTNUT
l

'

Ati avut, impreuni cu partenerui vostru, dificuitali in a vE impdrli pe


obiecte gi
pe idei pentru a construi p6puga?

2' curn v-a!i imparfit? Au fost anumite lucruri pe care le-ali zis sau pe
care le-afi
{hcut?

3.

Ce inseamnl sd

impa4i ceva?

iNrRgnAni DE pERSoN ALTIAiIE


l. Voi ?mp5rtifi lucruri cu prietenii vogtri?
2. Dacd aveli frali sau surori, impArfili cu ei ceva?
3' Care este cel mai dificil lucru atunci cAnd imparli ceva cu cineva?
4' Credeli cE este important sd impl.rfim lucruri cu cineva? Cum v[
simfifi afunci
c6nd ceilalfi nu imparl cu voi ceva?

47

E
'w

#
:s
u:
Dezvoltare socialS Activitatea

:ff
3

-q

ja
'a:'

Activitatea de Follow-up

Afigafi versiunea tabelului ,,Hai sl implrfi


o sdptini6n6, la sflrgitul programului de
de la copii idei despre modul in care ei au
cu fralii lor sau cu prietenii lor din vecin
la vedere tabelul astfel inc6t copiii sE
modalitatri de a impirti cu ceilalfi.

in mod egal" (Figa de lucru 5). Timp de


a16, petrecefi cdteva minute ex{rdgAnd
pdrfit anumite lucruri cu ceiialtri colegi,
Notati rlspunsurile lor in tabel gi llsafi
la el gi si continue sd practice diferite

,]i
iil

5
,il
.a

,ii:

,:'
:.

.::;

.;l
1:

,:'
:'i'

48

ffi":

".

fr?
;,i,

a.
,:;:.

.;;i:

socialt Activitatea

i:l

.ii
l:"

Hsi sd tm drlim tn rnod egul

i;

::
,':

TABEL

Cu

vecinii

Luni

Marli

i--"--"'------------------.-------.---.-".:
.:

JOt

Vineri

rr$A
49

$'
,1,
"{.

]i

Dezvcltare sociali Activitatea 4

Clasa I

Vrei sd rt prietereul rneu?


Perspectiva deven opmentald
Datoritd faprului ca relallile de prietenie incep sa joace un rol din ce in ce mai mare,
este important se ii aju0^6rn pe copii sE igi dezvoite abilitl]i care sd le sporeascl
relaliile interperscnale. flnleleg6nd diferenla dintre comportamentele de prietenie
pozitive gi cele negative, copiii vor aveamai multe cunogtinie pe care s6le aplice in
interactiuni 1e sociale.

Obiectiv
F

S5 facd distincfia intrq comportamentele de prietenie

pozitive qi cele negative

Materiatre
!> Cretd
Doua plpuqi (marionete)

F
FrocedunS

introduce{i leclia pundnd in scend un scurt scenariu cu ajutorui a doui marionete


pentru a ilustra modalitalile negative de interacfiune cu ceilalli (a lovi, a
impinge, a nu irnpdrfi, qi aga mai departe). Dupi aceastf, scurtf, demonstra{ie,
intrebali copiii dach al vrea sd sejoace cu aceste p6pugi, qi dacd nu, de oe nu?
Ce anume nu le-au pldcut referitor ia modul in care aceste d,cu5" p[pugi s-au jucat
irnpreund?
2. invitali apoi doi elevi pare sd folcseasca pdpupile pentru a demonstra modalit6li
mai bune de a se.juca. Dup[ ce acegtia au terminat, discutali diferenfele dintre
ceie doud jocuri aie marionetelor gi ajutafi copiii sr identifice, in mod ciar,
comportamentele pozitive de prietenie versus cele negative (notafi-le pe tabi[).
3. citi{i copiilor unnS,toarea poveste, dupd care discutali pebaza intreblrilor de
Confinut gi de Personalizare.
1.

VR.EI SA FI PRIETENUI, MEU?


Prietenoasa Paula a cutreierat toat[ diminea{a cartieru] in ciutarea unui
de joac5. ]'iu putea si infeleagd unde se ascundea toatl lumea. in cele
din unn6, azbrit-o pe Nepoliticoasa Nicoletaaqezatd,pe treptele din fala casei
ei. Paula atdiat de'a curmeziqul drumul gi a spus, ,,Bun[, Nicoleta! Am ciutat
peste tot pe cineva cu care s[ md joc. Vrei s6 facem ceva impreunf,?" Nicoleta
nu s-a obosit s[ ii rEspund[, aqa c[ Paula s-a apropiat maitare, g6.ndindu_se ci,
probabil, Nicoleta nu a auzit-o. Ea a incercat din nou: ,,Nicoleta, md intrebam
dacd fi-ar pl6cea sd vii la mine acasd sau s6 facem impreun[ ceva afard?"
partener

Nepoliticoasa Nicpleta i-a aruncat o privire asprd Prietenoasei Paula gi a


mormiit, ,,Nu vreau sd md joc cu tine. Pleacd din curtea mea." pauia a rf,mas
qocat5.. ,,Nicoleta 4u in{eleg. ultima dat5 cdnd ne-am jucat impreund mi s-a
pdrut cd ne-am distrat foarte bine. Te-am gi lEsat s[ imi foloseqti noile role."
51

ji

.rj?

ir,

Dezvoltare socialS Activitatea 4

Clasa I

Nicoleta a scos iimba cihe Pauia gi i-a ficut o mutrA. ,.Ei bine, eu nu m-am
distrat, qi nu vreau sd m5 joc cu tine. Aga c5, lasS-md odatd in pace." a strigat
Nicclieta.

Paula nu in{elegea de ce Nicoleta se comporta in feiul acesta cu ea, dar a


plecat imediat din curtea ei qi s-a indreptat cdtre casd.. Pe drum s-a intAinit cu
Grijutriul Grigore. ,,Bund Paula," i-a spus Grigore. ,,Ce pui la cale?"
,,Ei bine, am incercat si gisesc pe cineva cu care si m6.joc, gi in cele din urrnd
am vlzut-o pe Nicoleta stdnd pe treptele casei ei. Am intrebat-o dacd vrea sd
se joace cu mine, gi pur gi simplu a\ipat la mine gi mi-a spus c[ nurvrea s[ fie
cu mine. Nu infeleg de ce pentru cE ultima dati c6nd ne-am jucat impreund,
mi s-a p[rut cd ne-am simlit bine irfrpreunl. Mi-a spus cI ea nu s-a simlit bine
cu mine, aga cd nu gtiu ce se int6mpld."
,,Ff,i Paula, Nicoleta este, de multe ori, rdut[cioas[ qi cu mine. Nu am inleles
nici eu de ce pentru cd eu incerc sa fiu drigutr cu ea. Dar gtiu cd nu vreau sd imi
pierd timpr,rl jucAndu-mfl cu ea dacd ea este riutdcioasd gi nepoliticoasi. Hai
s[ vedem dacl nu putem face noi doi ceva impreun6?" a spus Grigore.
,,Asta da idee bun[. Poate c[ Drdgufia Diana a ajuns deja acasa gi i-ar pl[cea qi
ei si. se joace cu noi," a spus Paula. Aqa c[ Grigore gi Paula au fugit in josul
strdzii gi au sunat la uga lui Diana. Mama lui Diana a deschis uqa qi le-a spus
cl Diana se afl5 in curtea din spate dAndu-se in leagln. De indatd ce Grigore
gi Faula au intrat in curte, Diana le-a fbcut cu rnina gi i-a chemat se se dea
pe leagin. Dup[ ce au fbcut acest lucru, pentru cdtva timp, Paula i-a intrebat
pe Grigore qi pe Diana dac6 nu dqresc sd meargi la ea acasi gi si se joace
cu cisula ei de plpugi. Toli au fost de acord cE este o idee bunt, aqa cd au
plecat.

Cdnd au ajuns acasd la Paula, ace4sta i-a intrebat dacd ar dori o gustare. in
timp ce iqi luau gustf,riie, au discutat despre ce ar vrea sd se joace in c6.sufa
de papugi.
,,Cred

cd,

ar

ft distractiv

sd ne

jucinr de-a casa,"

a spus Diana.

,,Pf,i, asta ar fi destul de bine, dar mie mi-ar cam plicea sd ne iuclm de-a
spitalul," a spus Grigore. .
,,Ce ar fi dacd ne-am juca pentru lnceput de-a casa dup[ care sb ne juclm
de-a spitaiul?" a sugerat Paula. ,,Aqa ali putea sd faceli am6ndoi ceea ce v6
dori1i."
,,Dar, nt ce ai vrea sd faci, Paula?" a intrebat Grigore. ,,Nu este corect sd ne
doar ce vrem noi. La urma urmei este casa ta de p[pugi,"

juclm

reguli," a spus Paula. ,,irhi piace sd mI joc ambele jocuri, gi sunt


pur qi sirnpiu bucuroasd c5. suntefi aici qi c5. ne compofi[m frumos unui cu
,;Este ?n

52

'ti

Dezvoltare sociald Activitatea 4

Ciasa I

celalalt' ln mod sigur nu imi place sd mi joc cu copii care sunt


rautlciosi asa
cum este Nicoieta."
,,Sunt de acord," a spus Diana. ,.Este mult mai pi[cut sE te joci cu copii care
pot si iqi impartd iucrurile qi care qtiu s[ coopereze gi sr fie
dr[gu]i unul cu
celilalt. Sunt bucuroasd c[ voi doi sunte{i aga. Iar ur,r* ... hai sdlncepem
sd
ne iucbml"

Diseugii
ixrnpeAru

DE coNTTNUT

1' Ce a fost diferit in modul in care Grijuliul Grigore s-a comportat


cu prietenoasa
Paula fafl de modui in care Nepoliticoasa Nicoieia s-a comportat
cu prietenoasa
Pauia? A cui comport&ment credefi c6 a fost mai bun, gi
de ce?
2' Care au fost cdteva din comportamentele de prietenie pozitive practicate
de
Prietenoasa paula, Grijuiiul Grigore, qi Dragula Diana?

3'
4.

ixrnsnAnl

Care au fost c6teva din comportamentele de prietenie negative manifestate


de
Nepol iticoasa Nicoleta?
Crede{i cd Paula a incercat sd fie o prietend bun[ fa{a de Nico]eta? Dac[
da, ce a
fbcut ea sa sd demonstneze compoftamente pozitive de prietenie?

DE pERSoNALTzARE

1. Ati cunoscut vreodatd pe cineva care sd se comporte cu voi in fblgl


in care
Nepoiiticoasa Nicotreta s-a comportat cu Prietenoasa Paula? Daci da.
cum v-ati
simlit cAnd ati fost tratali in felul acesta?
2' Yoi vb comporta{i mai mult ca qi Nepoliticoasa Nicoleta sau ca qi prieterloasa
Paula cu prietenii voqtri? Care tip de comportament vi se pare mai
bun?
3' DacS' cineva se comportS. cu voi in felui in care Nicoieta s-a comportat cu
Paula, inseamnd acest lucru cd nimeni nu vd place? inseamnd
ca nu puteli avea
prieteni?
4' Ati invilat ceva din ac9astd leclie care sd vd ajute si fili un prieten mai bun?

Activitatea de Follow-up
Irrvitatri copiii sd lucreze in grupuri mici qi s5 inventeze scenete
care
comportamente pozitive de prietenie.

sE" demonstreze

53

Dezvohare cognitivd Activitatea

Clasa I

Fot ofiye sd aleg?


Perspectiva developrnentali
La aceasth vArst[ de dezvoltare" copiii incep sa g6.ndeacsd intr-o manier6. mai logica
atunci oAnd ceva ie este prezentat ?ntr-o formd concletE. Cu toate acestea, d.atorita
fapfului cd ei trebuie sd fac6 alegeri cu privire la multe lucruri care sunt rnai abstracte,
a-i aju-ta sd invele cum sb faci alegeri gi cum sd faci diferenla intre alegerile bune,
rele 9i cele ,,aga gi aga" reprezintl o parte important5. din dezvoltarea ior coenitiva.

Obiective

)' s[ invefe cr toatd iumea face alegeri care au labazd.motive

)"

diverse

Sa facd diferenla intre alegeri bune, rele gi ,,aga.gi aqa,,

IV{ateriale

)' Tabia de scris


l' O valizi goai6
l' O plas6 care s5 con{ind urm[toarele

lucruri: o umbrel6, o lanterna, o carte. un


animal de pluq, cigiva biscuili, o jacheti, o pereche de pijama, gi o maginuli de
jucarie
F Trei cercuri mari de plp.stic
)" Cdte un ecuson pentru fiecare cerc, inscriplionat precum vrmeazd.-. alegere bund,
alegere proastd qi alegere aSa Si aga
ts H6rtie gi creioane colorate pentru fiecare copiX (pentru Activitatea de Follow-up)

FrccedurS
1. Introduceli lecfia, prezennd valiza gi rugandu-i pe copii sf, se prefaci cd merg
intr-o excursie pe tirnp de noapte. Face{i cunoscutd plasa cu obiecte qi scoatetri-le
una cdte una afari din plas6. Spune{i copiilor ci ei trebuie sd v6 ajute s6 aiegeli
cirtci lucturi pentru a le lua in aceastd excursie scurt6. Pe parcurs ce prezentali
fiecare obiect, rugafi-i si ridice mAna pentru a spune dac5 acel obieci aratat de
dumneavoastrd este unpl din lucrurile pe care ei ar vrea sE il ia sau de care ar
avea nevoie' Nota{i denumirea obiectelor pe tablS gi inregistrali numarul de copii
care au rS.spuns afirmatriv pentru fiecare dintre acestea.
2. Dupd ce a\i prezentat toate obiectele, aruncali o privire asupra obiectelor care au
fost alese cel mai frecvpnt gi intrebafi copiii dac5. toli au ales aceleaqi obiecte pi
dupd ce criteriu au fdcut seleclia. Subliniafi faptul cd fiecare a avut de ales cinci
obiecte, dar cd probabil fiecare a ales din motive diferite. Ajutafi-i sE identifice
diferiteie motive pentru care au frcut aiegerea: preferinle (unora le pot place
biscuilii, altora nu), de pe cred ei cdar avea nevoie (unii ar putea avea nevoie de
o lanternl sau de un animal plugat care sd ii ajute s5 adoarml iar algiinu), sau ce
,
le-ar pldcea sd facd (s[ citeasc[ sau sd sejoace cu ojucdrie).
3. Agezafi apoi, cercurile in mijiocui ciasei gi puneli c6.te un ecuson 16.nga. fiecare
cerc. imprrlili copiii ?n grupe de cate cinci. Explicafi-le cd. le veli citi c6te o
alegere, pe care ei trebuie sa iqi irnagineze cd au fbcut-o. Dupa ce citili alegerea,
55

Dezvoltare cogniiivd Activitatea

Clasa

primii cinci copii vor decide dacd aceasfa ar fi o alegere bund, o alegere rea
sau o alegere a$a si aSa gi sd ia loc in aoel cerc aare rcprezint[ opinia lor. Citili
urrnltoareie doud alegeri gi urmati aceeagi procedur6 cu aceeagi cinci copii. Apoi
luali la rAnd urmdtorul grup de cinci copii, cititri trei alegeri, pi puneli-i pe acegti
copii sa igi aleaga pozilia. Face{i aceiagi lucru qi cu cel de-al treilea grup de
copii, gi aga mai departe. (Numdrul de copii din grup qi numarul de aiegeri pot sd
varieze in funclie de numdrul total de cdpii.) Pe parcurs ce copiii fac aiegerile,
nota{i-le aiegerile pe tabld. inregistrali rlum6ru1 de copii din fiecare cerc pentru

fiecare alesere.

ALEGERI BUNE, RELE $I A$A $I-ASA

)'
)'

vi spltrati din{ii dupd fiecare masd


Si aiegeli si invilali currinteie necunoscute pentru test
Sd alege{i sd

ts Sd alegeli sh mdncali o bomboan[ qhiar inainte


F Sa aiegeii si strigali pe cineva cu o porecl[

F
F

)'
}

F
F

S[ aiegeti

de cin6

sd mergefi afarb pe vreme rece ferA jachetd

si va tachinati fratele mai mic


Sd alegeli sa imp[(i1i o juc[rie cu un prieten
Sd alegefi sd stati peste ora voastrd de cuicare

bunicul vostru, care este bolnav


Sd alegeti sd impingeti jos pe cineva din leagdn
F' Sd alegeli sd fugi{i pe coridorul qcolii
)' SE alegeti sa spuneli ,,mulfumesc" atunci cind mama voastr[ vd spune ce
bine aritaji
l" Si aiegeli sd rrd pieptanafi pirul inaflnte de poza cu ciasa
F 56 alegefi s6 vb jucafi in nisip cu hdinele de gcoalI
F Sa alegeti sa beli la cind un suc gazas in loc de lapte
Sd aiegefi sd faceti o felicitare pentfu

4. Desflgurali activitatea discut0nd

pe baza intrebdrilor de Confinut gi de

Personalizare.

Discufii
iNrneeAnr

DE coNTTNUT

1. Poate toat5 lumea sd fac6 alegeri in legdturd cu diferite lucruri?


2. in activitatea cu cercuri, cum ali decis dacd aiegerea a fost una bun6, una

3.

proast6, sau una aga gi aga?


In aceastd activitate, a decis toatd lumea in aceiagi fel? De exemplu, a considerat
toati lumea cd e o alegere proast6 sd milnAnci bomboan[ inainte de cin6? (Luafi

un exemplu bazatpe diferen{eie reale dln joc.)

iNrnesAru DE PERSoNALTzARE
1. Dali exemple de alegeri pe care le face![ in fiecare zi gi carenu au fost
identifi cate in aceastd activitate?
2. Crede{i ci majoritatea alegerilor pe care le facefi sunt dintre cele bune? Dintre
cele reie? Dintre ceie aga qi-aga? Cum v[ dali seama care sunt acestea? Ce cred
ceilalli oameni despre alegerile pe care Ie face\i?
3. Ce afi invdfat din aceastdleclie despre dlegeri?
56

Sd alegefi

Dezvoltare cognitivi Activitatea I

Activit4tea de Follow-up
Cerefi copiilor sd i
o foaie de h8rtie in doul gi si deseneze o imagine
reprezentdnd o alege buna qi o alegere proast[. Afigafi-le in clas6 gi
organizali
timpul astfel incdt
iii si poatd sI iqi prezinte desenele gi sd vorbeasc[ despre
ce ar fi putut face
ru a evita alegerile proaste.

57

Clasa

tr

Ce este o coreseciyetdr
Ferspecfiva developrnental6
Degi copiii igi dezvoitd progresiv capacitatea de infelegere a acliunilor logice, a
reversibilitefii, $i a reciprocitaili, ei nu sunt intotdeauna capabili s5 aplice aceste
concepte, ?ntr-o manierd consecventd, in activitafile ior de zi cu zi. Deoarece ei
petrec rnai mult timp la gcoald gi departe de casf,, este important si ?i invlfim cum s6
gdndeasci logic Ai cum sE anticipeze consecinlele.

Obiective

SE

ts

S5 invefe sd facd distinctria intre consecinlele pozitive gi cele negative

invele sd identifice consecinlele comportamentelor

MsteriaIe
ts Patru baloane (unul umplut

cu ap6)
O versiune a tabelului ,,Care este consecinfa?" (Fiqa de lucru 6; pentru

Activitatea de Follow,up)

FrocedurE
1. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd,prezicd. ce se va intdmpia in fiecare din
cele patru experimentq cu baloane . Dupi ce au fEcut acest lucru, efectuati
experimentele pentru a confinna sau infinna preziceriie lor.

ts Experiment 1: ce se ihtimpiS dac6 urnflu acest baion, nu il ieg la cap6t, qi ii


ias si zhoaret'/
l> Experiment 2: ce se intarnpld dacd umflu acest balon, il leg la capdt, qi il ias
sb zboare?

ts Experiment 3: Ce se intAmpla dacl

lovesc tare cu mAna acest balon umflat


in partea lui dreapfd? in partea stangd? in partea de jos? in partea de sus?
Experiment 4: ce se ?ntdmpid dac[ iau acest balon urnplut cu ap6, il leg la
capdt gi il arunc pejos?

2. intrebali-i ce dovedeqte
3.

fiecare demonstralie de baloane. Discutafi faptui c[ in


fiecare situalie a existat o consecinld a acfiunii ficute, gi ci rnulfi dintre ei au
reugit sd prezicd cu sugces consecinfa.
citili urrn[toarele, rugflnd copiii sa prezicf, o consecin!f, pentru fiecare:

F O privi{i pe sora vpastr'6 gi scoateli


F Ii spunefi pe alli cqpii inv[{dtoarei.
F Sunteli prietenoqi cu ceilalli copii.

limba c6,r.e ea.

ts Ii ajutafi pe ceilal1i atunci cAnd au nevoie de ajutor.


ts PlAngeli atunci cAnd nu se intAmpli ceva ce vreli voi.

Puneli, in permangn!5", intrebdri chiar dac[ gtili rd.spunsul sau


seama care este.

vr puteli

da

59

Dezvoltare cosnitivd Activ itatea 2

Clasa I

> VA bosurnflafi cAnd sunteti nervoqi.


F MAnca{i m6ncare nesindtoasd atunci c6nd nu ave{i voie.

)'

'l>

Depbqili ora voastrd, de culcare in frecare seard.


Propuneli si. va dali pe r6nd pe carusei.

4. in continuare, cititri copiilor, cll

voce tare, urm5toarea poveste. Oprili-va la

pauzele stabiiite in poveste pentru a exffage consecin{ele.

CE ESTE O COI{SECINTA?
Elena tocmai a primit de ziua ei o noub bicicleta albastr4, gi de-abia a aqteptat
s5 se plimbe cui eal A irnplorat-o pe mama ei vitregb sd o lase sii se plimbe
cu bicicleta pdnr in parc, dar mama ei vitreg6 i-a spus cd din moment ce vor
urma sd mdn6nce irnediat, Elena nu ar avsa suficient timp sd meargi pdn[ in
parc, dar ca poate sa se plimbe prin juruicaseidac6 promite ci nu se opre$te,
in drumul ei, pe ia nimeni, ,,Promit," a spus Eiena, care de-abia a$tepta sA
mearg6.

Aga cE s-a urcat pe noua ei bicicletE albastrd gi a pornit la drum. Se sirnlea


at6.t de blrie cd se putea plirnba! Irnediat cum a iuat colful str[zii i-a vdzut
pe Pedro qi pe Jose jucindu-se cu mingea in curtea din fa.fa casei ior. ,,Hei,
b6iefi," a strigat Elena. ,,Ia uitali ce am primit de ziua mea de Ia tata gi mama
rnea vitregll" ,,\\/oaw aratdtare, Opr,egte-te s[ o vedem gi noi," a spus pedro,
Aga cE Elena s-a oprit, (extrageli consecinye.)
Dupd ce Pedro gi Jose i-au admirat noua biciciet6, Eiena le-a spus cE trebuie
si plece deoarece se apropia ora cinrei. A pedalat in continuare, dar pAn6 s[
aiungi la unnf,torul col1, a vizuf-o pe prietena ei cea mai bun6 Megan, fugind
in curte dupd un c6|el, Elena a franat rapid gi s-a dat jos de pe biciclet[. ,,oh,
ce cd{el scump, este al r6u?" a intrebat Elena. ,,Da, tocmai in dup[-amiaza
aceasta am adus-o acasl," a spus h4egan. ,,Vrei s[ o {ii in bra{e?" Elena nu a
pufut rezista tentaliei, aga ci a luat ilr brale cileluga gi a mAngAiat-o p6n6 ce
aceasta a adonnit. (extrageli consecintre.)

Dintr-o datb Elena, qi-a amintit c6 trebuia s6 meargd direct acasi, aqa cd a
sbrit pe bicicleta ei qi a plecat Ia drurn. Acum ea incepea sd devind tngrijorati,
deoarece se oprise cu Pedro, cu Jose, gi cu Megan, aga ci pedala din ce in
ce mai tare. Urma un ait coll de stradd pe care ea trebuia s6 il ia, dar p|nd sE
ajunga ia el, ea avea deja ovitezd. de$tui de rnare. (extrageli consecinle.)

Dintr-o datd, a apdrut in fala ei un bdielel intr-o maginuld de juc6rie, Elena a


incercat sE facd o manevrE in form5 dle semicerc pentru a iua col1ul, dar a fost
nerroitd s6 facb o migcare bruscd perirtru a nu se ciocni cu b5.ieteiul, cdzdnd
astfel de pe bicicleta, (extragefi consecinle.)
Elena s-a ridicat in picioare. Avea un genunchi julit, iar din cotul ei curgea
pulin singe. incet, s-a urcat din nou pebicicretaei, gi gi-a continuat drumul
OU

Dezvoltare cognitiv5 Activitatea2

Ciasa l

:
I

spre cas,1. CAnd a ajuns pe aieea casei 1or, tat5.l ei se afla


lext r a g eli

'

co

ns

in fala garajuiui.

ecinl e.)

Elena. a plls bicicleta la o pafie, a intrat in cas6, s-a spiiat, gi s-a aq;ezat pentru
cin[. Tatdl Ei rnama ei vitrega au discutat cu ea despre ceea ce s- intflmplat gi
l-au spus ca din moment ce nu a ascultat, nu va avea voje si se dea cu bicicleta
in urmitoarele doud ziie. Flena a fost atdt de furioasd, incdt a sErit de la mas6
qi a tr8ntit pe jos paharul cu iapte. (extrage{i consecinle.)
Eiena a fost trimisl in camera ei gi i s-a spus sd. se gdndeascd la alegerile fbcute.
Credeli cd a fhcut alegerile bune? Au existat cdteva consecinle negative ca $i

rezultat al alegerilor frcute de ea? (Discutayi.)

5. Desfb.qurafi

actiru

itatea discutdn d pe baza intrebarilor cle conlinut gi de

Personalizare.

Piscufie

INTRIBAII DE coNT]NUT
1. Ce este o consecinla? Pot fi consecin{ele atdt bune cAt gi rele?
2, Puteti voi schimba o ponsecin\d? Dacd da, cum putefi fbce acest lucru?
3. Putefi sd preAntArnpinali o consecin{d? Dac6, da, cum puteli face acest lucru?
Q. Dr; ce este important sd ne gd.ndim la consecinfe inainte sd facem ceva?

ilrRgeaRt

'

DE pERSoNALIZARE

1. Puteti sd v[ gdnditi la o aiegere pe care ali ficut-o gi care a avut o consecinld


pozitive? (Provoeatri-i Sd ofere ex.emple.)
2. Puteti sd va gAndifi la o alegere pe care ali lbcut-o qi care a avut o consecin!6
negativd? (Provocafi-i sb ofere exernple.)
3. DacE aii avut maimulte consecinle negative decit pozitive, se poate face ceva ca
sd schimbali acest lucru? Dacf, da, ce trebuie voi s[ faceti?

Activitatea de Follow-up
Afi$a1i in clasd posterul cu tabelul ,,Care este consecintra?" (Figa de iucru 6). Timp de
o sdptam6na stabiiili o ord in care sd le cereli copiilor sa identifice comportamentele

qi consecinlele pentru ziua respectiv[. Acordafi timp pentru disculii referitoare la


modul in care comportamenteie pot fi schimbate dac5. consecinlele sunt negative.

61

TABEL

Comportamente

Marli
iili
;rl

1l
ili)

;'

itl;

,iil

l:

Miercuri

i
;

Joi

;
i
i
i

-tl-i

Vineri

prs{j
62

i
i
:

Dezvolrare cognitivd Activitatea

Clasa

tr

So*ugii, so\w{ii
Pers,pecfiva. d"eveXop m ental6
Datoritd faptului cd la aceasti vArstd copiii se afld in stadiul gAndirii concrete,
este
adesea dificil pentru ei sb identifice o varietate de aiternative. Acest lucru
le poate
iimita, in mod sernnificativ, capacitatea de a rezolvaproblerne, care, la randul
ei, ii
afecteazd in multe aspecte ale vietii 1or.

0biective
sr infeleaga faptul ci multe dintre probleme
Sd

au solufii muitiple
igi dezvolte abilitali in identificarea soiuliiior multipie la probierneie tipice

Materiaie
Tabla de scris
H6,rtie gi creion pentrlr fiecare copil
Mai rnulte iupe sau sticle, care mdresc imaginea

ts Patrn piaci mari cu formd: rotundr, pdtratd., triunghiular[, gi dreptunghiuiard

FroeedurE
Prezentali aaeastd lec{ie informd.nd copiii cd vor merge la o vdndtoare de forme
(afard, <iac[ este posibil). lrnpe{ifi copiii in parru grupe. Aratali
forma de cerc qi
numili un gmp care sd reprezinte cercuriie. Faceli la fel pentru unn6toarele trei
fonne. Apoi, explicafi-ie cd grupele trebuie sd se uite imlrejur gi sd g6seasca
c6t
mai multe exempie ale fogmei reprezentate de grupul lor, intr-o perioadb de 15
minute, (Ei nu le vor colec{iona, totuqi, pe cele care sunt prea rnari sau dificil de
ffiigcat') Exemplele lor pot fi de mdrime mai mare sau mai mica decAt formele
utllizate pentru demonstra{ie, gi s-ar putea s6 aib6 nevoie de lupd pentru a se
ajuta in localtzarea exernplelor mai mici.
2. DupE ce a expirat tirnpul, adunali copiii pentru a impartiqi
ceea ce au descoperit,
conduceli demonstralia obiectelor gi disculia precum urmeaz6,:
1.

Ruga{i copiii care au fost la vinitoare de cercurisb se ridice ?n picioare.


cerefi copiilor s6 v6 arate exernplele gdsite de ei qi notafi-le pe tabl6 sub
imaginea unui cerc.
F Rugali copiii care au fost la vdndtoare de pdtrate si se ridice in picioare.
cereli copiiior si va arate exemplele gasite de ei gi notali-le pe tabla sub
irnaLginea unui p[trat.
l' Rugati copiii aare au fost la vdnd.toare de triunghiuri sdse ridice in picioare.
cereli copiilor sd vr arate exemplele gasite de ei qi notafi-le pe tabli sub
imaginea unui triunghi,
F Rugali copiii care au fost la vandtoare de dreptunghiuri s6se ridice in
picioare. cereli copiilor sd v6 arate exempiele gd"site de ei gi notafi-le pe
tabla sub imaginea unui dreptunghi.

Dezvoltare cognitivd Activitatea

Clasa I

intrebali copiii dac[ au existat mai multe solulii sau r[spunsud pentru fiecare
form6. Subliniaii faptui cd rnajoritatea problemelor au mai multe solu{ii 9i nu
doar una singgr6, dupa care cere{i copiilor si dezvolte pe baza acestui concept
adircfind cAteva exempie de probieme care au mai rnulte solutii"
4. Citili copiilor, cu voce tare. urm[toarea poveste. DupS ce ali terminat de citit'
treceli pe tabla fiecare dintre problemele care sunt scrise cu italic. Soiicitali
copiii sI genereze cdt rnai muite soluiii posibiie pentru fiecare eiement
identificat.
Saiiy avea nevoie de solulii. in fiecare ciimineafI, rnama sau tatdi ei striga
la ea din capul scirilor sd se trezeascl, dar, de cele rrai multe ori, Sally
adorrnea ia loc. Nu qtia ce sd fac6 pentru a se trezi Ia tintp. Cind, in cele din
urm6, se ridica ciin pat, avea probleme in a se decide cu ce s[ se imbrace'
Stdtea rnult timp in fala dulapului ei, incercind sa descifreze cu ce sd se
tmbrace. Dupd ce, in sfArgit, reu$ea s[ se imbrace, ea st[tea mult timp in fata
mesei, pentru micul dejyn. Avea de unde alegg, dar nu qtia cum si se decidd
ce alunte sd ntdndnce. in sfArgit, era aproape gata de gcoal6' dar mai trebuia
sd riecida ce sd ducd la ora de ,,prezintd Si povestegfe", unde trebuia s5 arate
un lucru despre care sb vorbeascd intregii clase.

5. Desfaqurali activitateapebaza intrebirilor

de Confinut gi de Personalizare.

Discufii
ihrr:npeAru DE coNTINUT

1. Este posibil ca o problern[ sd aib[ mai multe solulii de rezolvare?


2. De ce este bine sd incercim, gi sE g5sim cdt mai multe solufii posibile?
3. Curn puteli descoperi diferite solu{ii pentru probleme?
iNrReeAnt DE PERSoNALIZARE
1. Ave{i vreo problemd la care nu puteli gdsi vreo solufie? .Au fost de ajutor, ideile
expuse in aceast[ lecfie, in a gisi solulii pentru probiemele voastre?
2, DacEt aveli o probierna pentru care nu ave{i o solulie, ce ar trebui sd face{i?
Existd alli oameni care v6 pot ajuta in identificarea soluliilor?

Activitatea de Follow-up
Timp de o saptamAnf,, la sfhrgitul fiecdrei zile, ruga\i unul sau doi copii sE expunl o
probiemd pentn-i care ar vrea sd g1seascd solu{ii de rezolvare. Implicali ceiialli copii
in generarea mai multor solutii'

64

Dezvo ltare co

gnitivS Activ itatra 4

Clasa i

Ce

eF,

trebwi

sd

fac?

Ferspectiva cteveloprnentalX
Pe parcursul acestei perioade,

copiii igi dezvolta treptat capacitatea de a gAndi i'tr-o


manierd mai logic5' Ei nu mai sunt la fel de egocentrici, gi
nici nu mai au o vedere
magic6 asupra lunii aqa cum au avut-o c6.nd au fost pregcolari.

in ciuda fapfului cd
ei sunt mai buni acum in strAngerea qi organizarea informaliilor,
ei intAnipin[ tot

mai muite provocdri odatr ce incep sa se avintureze gi sd


expioreze mai mult mediul
inconjurEitor. A gti ce trebuie frcut poate reprezenta o dilern6.

Obiectiv
ie Si igi dezvolte abilitAlile de rezolvare de probieme

Materiale
ts Tabl[ de scris
ts Trei semne fbcute din carton
consecinle, gi soluJii

sau hartie, marcate precum urmeaza: opfiuni,

ProcedurX
1. Deschideii discufia cerAud copiilor s[ ridice mina dac6 au avut
vreodatd
probleme ?n a decide ce trebuie fbcut in legdtura cu ceva,
Invitati_i sd ofere
exemple.

2' Revizuili apoi conceptele

de la r{ctivit[fiie 2 gi 3 referitoare la consecinle


Ei la
solu{ii multiple. Explicalj-le faptul c5. ei vor avea nevoie s6 foloseasc
d aceast|
inlormalie in aceastd iec{ie.
3' InrpSr{i{i copiii in grupe de cAte trei. Explicafi-le cd.Ie ve{i citi e6teva
situalii
problernatice. Dupd ce ve{i citi c6te o probieml", veli ridica
c6te un sernn qi
fiecare grup va discuta acel aspect al problemei. in primul r6nd,
ei vor discuta
diferitele opliutti pe care copilul din scenariu le are. Apoi, eivor
discuta despre
consecinlele acestor opfiuni, gi in cele din urma vor alege ceea
ce ei considera a
fi cea mai bund solutrie pentru problemd".
4' Cititi primul scenariu' Ridicali primul semn (opfiurzi) gi acord a\i cartevaminute
pentm ca membrii fiec[rui grup sr poath discuta intre
ei. cereii fieclrui grup
si. prezinte opliunile pe care le-au identificar, Trecefi-ie
pe tabld.. Ridic* upoi
cel de-al doilea semn (consecinle) gi puneli grupele s6 identifice
conse"inlele.
Fofti1i, apoi, membrii fiecarui grup sd se uite la toate op{iunile
gi conseciniele gi
sd selecteze ceea ce ei considerd aft ceamai bun6
soluiie. Cereli fiecrrui grup s[
irnpSrtf,qeasc5 soiufia gisitd de ei gi discuta{i motivul
pentru care eiau ales acea

optiune.

SCENARII _ CE

,4R. TTTEBUI SA

FAC?

Puteli invita doar cinci copii la ziua voastrd de naqtere, dar


sunt opt copii cu
care voj vi jucali in rnod obignuit, Ce puteti face?

65

Dezvoltare cognitivl Activitatea 4

>

'

Clasa

VA aflati, impreund cu veriqoara voastr6 mai mare, intr-un parc de distracfii.


Ea vrea sd se dea pe montagne russe, dar voud vd este fric5. s[ vd dati. Nu
wetri ca veriqoara voastr[ sE creaci5 c5 sunteli o pisici fricoas[. Ce puteti
face?

t* Mama

qi tatal vostru

srrigl gi se ceart6. V[

este

teami ehtata o va lovipe

mama. Ce puteli face?

fost invitali de unul din prietenii vogtri sd donnifi peste noapte acasi ia
ei, dar nu sunteli siguri cE vre{i sE mergeti deoarece uneori vi se face fric5" in
timpul noptii. Ce puteli face?
)e Prietena voasffA vE spune un secret pe cale promiteli si nu il mai spune{i la
nimeni, dar voi vd gAndifi cf, poate ar trebui sd il s;puneli pentru cd ea a fh.cut
ceva r[u. Ce putefi face?
l" Ar trebui sd fili in pat la ora 8.30 seara, dar p[rinfii voqtri sunt plecali qi
credeli c[ puteli sd o convingeli pe cea care are grijd de voi sd vE mai lase
sa vd uitali Ia una dintre emisiunile voastre preferate de la teievizor. P6rintii
vogtri v-au spus ci trebuie sd vd culcati devreme deoarece urmeazl s6
mergeli, a doua zi, intr-o excursie. Ce puteli face?

F Ati

5. Urmatri aceeagi procedurd

gi pentru celelalte scenarii, rCupi. care discutali pebaza


Intrebdrilor de Continut si de Personalizare.

Drscufii
iNrnreAru

DE coNTTNUT

1. Ce a fost cei ilai greu de identificat in grupul vostru: opliunile, consecin{eie, sau
cea mai bund soiufie?
2. Creaeli cd ar fi bine sa rezolvafi o problem[ fbr[ sd vd gAndifi la toate op{iuniie
qi consecinfele pe care le puteli avea? Ce s-ar putea int6mpla dacd nu afi face
acest lucru?
cb toate problemele au solulii bune? Va puteli g0ndi la unele care nu ar
putea avea solulii bune?

3. Credeli
iNrnpeAru

DE PERSoNALTzARE

1. Atunci cAnd incercati sd rezolvati o problemE vd gdndiii la toate optiunile gi


consecinlele pe care le puteli avea?
2, Ce pS.rere avefi, de obicei, despre soluliile pe care le aveli?
3. Cane este cea mai dificild problemd pe care a trebuit vreodatd sb o rezolvafi? Ce
plrere ali avut despre acea solufie?
4. Atunci cdnd aveli de rezolvat probleme dificile, cereli ajutorul ceiorlalli?
5. Ce lucruri ali invafat in aceast[ lec{ie, care sd vd ajute in procesul vostru,Ce
rezolvare de probleme?

Activitatea de Follolr-up
Aplicali ur.rt pri.*s la probiemelor care se ivesc in clas;I, accentu6nd procedura in
trei pagi de opliuni, consecinle qi solu{ii.

66

tii

PnocnaMuL PA$APORT PEI{TRI--I STIC CES


Clasa a II-a
Dezvoltare personali
ACTIVITATE

1 Formali ,,M" pentru,,MINE"


2. Sunt eu!
3. Eu sunt important
4. Arat[-mi mAinile

Dezvoltarea emofionali
ACTIVITATE

1. Experiente noi

2.Me simt prost


3. Un management nepotrivit
4. Mult sau puJin?

Dezvoltarea social5
ACTIVITATE

L Familii de toate felurile


2. Dovezi de prietenie
3. Prietenii vin sub diferite forme gi

4. Cercuri de prieteni

Dezvoltarea cognitivl
ACTIVITATE

l.

Care este problema?


2. Este aceasta o dovadl?
3. Decizii, decizii, decizii
4. Alte opfiuni

mirimi

,:ff
:j#

,jlf
13:ii

,'#
':i L

'"i

:,t:;
.nO

.:j

tr:j

.,t
,,

,t.

; t,{
,.,lt
irf',i

4
:e
rl

!
A

Dezvoltare personali Activitatea l

Clasa a II-a

:F

:l

Formuli ,rM" pentru ,rMfine*

1n

Perspectiya developrnentald
Pe parcursul perioadei gcolare

mici, diferite aspecre ale personalitl]ii copiilor sunt


in dezvoltare.La aceastd varst6, copiii sunt mult mai conqtienli
de propria evolulie
a abiiitalilor lor. 9i au prreri despre propriile lor infEfigari,
aptitudini. gi alte insugiri.
Este irnportant s5 ii ajutam si ?qi dezvolte congtiinfa de
sine inff-o varietate de domenii
diferite gi sI inve{e si se accepre pe ei ingiqi.

Obiective
F Sd igi dezvolte nivelul de congtientizare al aptitudinilor gi insugiriior
F Sd invefe sr se accepte pe sine cu aceste aptitudini gi insugiri
Mateniale

Treisprezece cartonaqe indexate de dimensiuni mici cu


un $nur atagat astfel incdt
sd fonneze o ag[fitctare. Cartonagele ar trebui inscrip{ionate
precum urmeaz;
(cdte o informalie pe fiecare cartonaq):
A: O activitate pe care o faceli bine
B: Ceva de care sunte{i rndndrii in ceea ce privegte comportamentul vostru
C: Ceva ce puteli face bine ia gcoali
D: Ceva la care nu 116 descurcafi foarte bine
E: Un lucru de care suntefi entuziasmali ca o sa il faceli sau inv6lafi
F: Ceva de care va este fricl
G; Un punct de vedere in care v-a!i crezvoltat de anur trecut
H: Un lucru de care,suntefi fericili
O modalitate in care va folosili imaginafia
J: Ceva la care vd dorili si fi1i ma.i buni
K: Un iucru bun pe care l-ali fb"cut cuiva
L: ceva ce vd place in modur in care v6 comporta{i cu ceilaili
M: Un lucru care v6 place la voi ingivA

i:

F O sticla de suc

)'

cartonaqe indexate adiiionale (pentru Activitatea de Follow-uo)

FrocedurS
1' Solicitatri l3 voluntari. inmAnali fiecErui voluntar cdte un cartonag
cu alfabetul,
pe care sa il pund pe dupd gdt. Dacd sunt mai mullijucitori,
ei pot sd stea gi in
cerc' Dacd sunt mai pufini, fiecare voluntar poate sd poarte
maimulte cartonaqe.
2' Alegeli un copil care sd fie ,,Acela." Acest copil inv6.rte sticla. odata
ce s-a
oprit, copil care este ,,Acera" priveqte spre copilul aqezatin locul
in care indicd
vd,rful sticlei, citeqte cartonagui pe care acesta il poartd
ia gat, gi rdspunde.
(DacE sticla indicd spre o persoand fbrd cartonag,
copilul invArte sticla din nou.)
continuafi cu un al doiiea copil, care sf, fie,,Acela,'ii mergefi, mai
departe, cu
jocul pdna cand toli copiii au invartit sticra cel pulin
o datri

69

Dezvoltare personald Activitatea

3. Pentru a desftqura activitatea, discutali pebazaintrebirilor de Conlinut 9i

Personalizare.

Discufie
iNTReEAil DE CONTINUT
1. A fost dificil sd vI gindili ce s[ spune{i atunci cdnd v-a venit rdndul se invartili
sticla?
2. Ce ali invllat despre altcineva in timp ce v-a!i jucat acest joc?
3. Ce afi invlfat despre voi in9iv6 pe parcurs ce alijucat acestjoc?

ixrngeAru

DE PERSoNALIzARE

place cel mai mult referitor la aptitudinile 9i calitalile voastre?


bine
Sd ne inchipuim cf, existi anumite lucruri pe care v.a!i dori sd le faceti mai
ci
a1r
lucru
sau care v-ar pllcea s[ le schimbali la voi ingivd. Inseamn6 acest
trebui sd v6 considerali ca fiind groaznici sau teribili, sau inseamnd acest h,[cru
pulncte
cE ar trebui s6 v[ acceptali pe voi ingivd ea fiind nigte copii, care au atit

1, Ce

2.

vi

Pozitive cdt 9i negative?

Activitatea de F ollow-uP
Realiza{i litere qi pentru restul alfabetului

gi

jucati jocul incd o dat[.

,::

70

,,1

.,:
ff r::::r,i
?'.

it

Oezvoltare personald Activitatea 2

Clasa a II-a

Surct eun!
Ferspectiva. d evelarprnen talS
in acest stadiu de dezvoltare, este foarte probabil ca afunci cdnd ii rugali pe copii sd
descrie mLodul in care se vid pe ei ingigi, acegtia sd vd ofere o lista cu caracteristici
concrete Ei observabile. Odatd ce cresc, ei vor

fi

capabiii sd se raporteze qi ia

tr5.sdturile lor psihologice. Niveiui de congtientizare asupra propriei persoane este in


plind desl?$urare in aceast[ perioadd, gi datorit[ faptului ci ganatea ior este foarte
coneretd este foarte probabil ca ei sd se evaiueze ca fiind fie buni sau rii, competenli
sau incompetenfi. Pentru ca ei sf, poata sa igi dezvolte un concept de sjne pozitiv, dar
gi reaiist, este important sd ii ajutim sd se accepte pe ei ingigi at6t cu punctele lor tari
c6t si cu iimitele pe care le au.

Ohie,ctive

F Si recunoascl cd atAt punctele tari c6.t gi limitele sunt pi(i

propriei noastre persoane


SI invele s6 nu se discrediteze datoritb limitelor pe care ie

caracteristice aie
a.u

&4aferiale

Doua bucafi de hArtie taiate in fonni de tricou - forma T (una pentru fal6 qi
una pentru spate). ,Acestea vor fi fixate pe umeri dupd ce copiii au terminat de
r

eal,izat activ itatea.

F creioane

colorate gilsau un creion grafic pentru fiecare copil

Froc,edurl
f

. implrilti

materianele fiecf,rui copil gi specificali faptul cd ei vor face un tricou


denumit,,Srrnt eu.',
2. Cereti r:opiilor sd se gAndeascd la modalitali in care s-ar descrie pe ei ingigi:
lucruri care le plac lor s6 fac6, Iucruri la care se pricep, lucruri pe care le inva{d
s5. le fac6, gi trucruri pe care nu le pot face prea bine. Rugafi-i sd deseneze
imagini sau sb scrie cuvinte pe tricouritre lor de h6.rtie pentru a ilustra aceste
caracteristici.
3. Apoi, la fel ca gi intr-o prezefitarc de modd, chema{i fiecare copil sd vina in fafa
clasei, rsi se intoarcS. incet, qi apoi sd meargd p6.nd in celalalt cap6,t al clasei astfel
incat tcli copiii sa poatd observa ceea ce el sau ea a desenat,
4' DesfEqr"rra\i activitatea pe baza intrebd.rilor de Con{inut gi de Person alizare.

Iliscurfii
hlrREsnRt DE coNTiNUT
1. Ce vd place voud cel mai mult si facetri?
2. La ce sr;ntefi ceimaibuni?
3. La ce nu sunteli foarte buni?
4. Ce lucru nou invalali voi s[ facefi?
71

Dezvoltare personali Activitatea 2

Clfsa

ll-a

iNrnBsARr DE PERSoNALTzARE
L Ce p[rere aveti despre lucrurile pe care le trecefi pe tricoul vostru? Vd place sE
fitri voi ingiva?
. 2. Dacd.existd cAteva lucruri la care nu vd descurca{i foa^rte bine, ce spune adest
lucru despre voi? inseamna acest lucru cd suntetri nigte copii ,,buni de nimiic?"
Credeli cd toli oamenii se pricep la unele lucruri mai pufin decAt la altele?

Activitatea de Follow-up
Expune{i tricourile qi incurajafi copiii sd se gAndeasc[ la modul in care ceilaltri s-au
identificat pe ei ingigi.

:1
.,1

I
1

{
:.1

',{
'1

..i

ri

'l
72

'ji
l

Fia

rt;t
a-"t

.:

:.:
:t!

Dezv oliare personale Activitatea

Clasa a II-a

Eu

swmt

importsnt

Perspectiva. developrnentatrS
Perioada qcolard micdrcprezintd o perioadd de formare
importantd in ceea ce privepte
conceptul de sine' Parinlii au o mare influen{a asupra perspectivei
pe care copii lor o
au despre ei ingigi. Din nefericire, mulli copii creic in
familii disfunclionale in care
pdriniii nu acordd aten{ie copiilor. De aceea este irnportant
sd ii ajutim pe copii sd
Vad[ cE ei sunt importangi sau speciali pentru mulli oameni

pentru ei insisi.

din viala ior, inclusiv

Obiective

)
F

identifice modalitali prin care fiecare persoand este irnportanm


pentru ceilalli
S6 invefe sd se accepte pe ei inqipi indifeient de pdreriie
celorlalti
Sd

N'{ateniale

F0

l'

copie a tabelului ,'Eu sunt important" (Figa de lucru


1) pi un creion pentru

frecare copii

urmiroarea listb. ripitd pe un poster de hdrtie sau pe tabld.;


A: llste un bun aiutor
B: iqi da toatd siilnla sI inve{e diferite iucruri
C: 5ie inlelege bine cu fralii gi/sau surorile
D: Este un bun ascultdtor
E; igi imparte juciriile, ce4ile, sau jocurire cu ceiraili copii
F: iEi apteaptd rAndul Ia joc
G: Slpune iucruri fiunloase despre ceilalli oameni
Fi: Are bune rnaniere (spune ,,te rog" pi ,,mulqumesc,,)
I:
ce i se cere s6 facl (cum ar fi s[igi str,ngl.luciriile,
s6 rnearg'
1."::,:::l

J:
K:

la culcare)
Spune adevdrul
Este o persoand cu care i1i place sa te joci

FrocedurS
1' Introduce{i leclia explicand faptul c[ existi mulli
oameni dif-eri1i, care fac pafte
din i'iala copiiror, careii consideri importanli
sau speciali, gi cr scopur acestei
lec{ii estr: acela de a-i ajuta sE identifice prin ce
suni ei importan{i pentru ceilalli.
2. oferili fiecarui copil un tabei ,,Eu sunt impofiant" (Figa
de rucru 1). citifi
categoriile pentru a
copiii
cu
ceea
ce
vor
avea
ei de fbcut in tabel.
-3. Expiicali
,fatniliariza
faptui cE dumneavoastra veli citi prirnui punct:
,,Este un bun ajutor,,
(litera A din aifabet). copiii trebuie sa gandeurra
se
lu u*u dintr. persoanele care
se glsesc in acel taber, care ar spune
despre ei cd sunt un bun ajutor gi ca trebuie
sa puna un XlAnga fiecare dintre aceste
persoane sub iitera A din alfabet (pot
fi
mai mulli qi nu doar unul singur). continuali
cu cel de-al doilea punct (litera B
continualipanb cand toli itemii au rost citili copiii
au completat
fi
iTj:i:i:?.
!Evvrvrv

lul

4' Desfbgurali activitatea, utilizand intreb5rile de Conlinut


qi de personalizare.
aa

IE

Dezvoltare personalS Activitatea 3

ff,

+r3t
.:f.'

ffi

1W

Discufii

,*S,
.,a,.Ei
:=4,-.

iNrnnnAnt pE coNTINUT
1.' V-a fost greu s6 identificali persoane care.ar crede despre voi ca sunte{i buni
in a,cest domenii? Au fost, unele domenii. mai etreu de completat decdt altele?
(Invitali-i sd participe,)
2. La care punct ali pus cei mai multi X(dumirafi in josul fieclrei litere din
alfabet)? La care punct a{i pus cei mai pulini Xz

,,-,fi,

':i

iNTRpaAnl DE P'ERSoNALIZARE

1. Comparativ cu ceea ce a\i crezut tnaintO de a face aceastd activitate, acum


credefi, c[ suntefi mai importanti, pentt'u mulli oameni?
z. Credeli cl este posibil ca cineva sd fie $pecial sau important in toate domeniile
pentru toatd lumea?

daci altcineva crede c[ nu suntefl importanfi sau speciali, inseamnd


lucru cE ceva nu este in reguld cu voi? Ce inseamna de fapt?
Ce a{i inv[{at despre voi ingivi, din aceastd leciie?

3. Chiar
A

acest

Activitatea de Follow-up
lnvitali copiii sd ceari p[rinfilor, pdrinlilof vitregi, bunicilor,

sau

frafilor

sd lle spund

in ce fel sunt ei speciali sau importanti'

:rl:

,t4
t;:.:.

.:tl:i

1A

DemalLare personali Activitatea

Ciasa a II-a

Eu swnt important
TAtsEL

Nume:

F\a+^.
UALd.

Mama vitregd

Frgn

/)

,tl;1

.:1

:rl
ra

,'l

.tl,_

Dezv altare personalE Activ itatea 4

Clasa a II-a

Aratd-nci ynfrini\e
Ferspectiva

ev"eiopm

ental[

odatii c'e copiii incep sd igi compare abilitalile gi perfbrnianlele


cu ceie ale celorlalti.
ei pot sa- devin[ foafte critici cu ei ingigi sau sd se simtd inferiori
."lorruiii.
in care ei cautd s[ dobindeasci noi deprinderi, ei sunt supuqi

il;*d;

nu doar propriei ior


auto-evaluari, dar qi feedback-ului primit din partea colegiior.
Datoritb faptuiui ca
ul1 cclncept de sine pozitiv, dar lealist reprezintd o temelie
atdt de semnificativa in
dezvoltiare, este ilnportant sd ajutdm copiii sd identifice lucruriie
pozitive p. ,uru poi
sI 9i le iaminteasc5. despre ei ingigi atunc:i c6"nd se simt vulnerabill.

{}biecfive
F

Sd

iqi identifice propriile puncte tari

ts S[ invele

o strategie care sd

insisi

ii

ajute sa igi aminteasc5 iucrurile bune despre


ei

Vlateriale
ts o foaie de desenat, creion grafic

F HArtie 9i creioa'e

ai creioane colorate pentru frecare copil


colorate (pentru Activitatea cie Folltw-upl

Frg:cedurE

incepeli aceastd lec{ie. imp[rfind foile de hArtie gi creioanele,


cer6.nd copiilor sd
facd un contur al ambelor lor maini.
f Fc
D^ "*'-x
li^^,.+^
z,
ufrna, orscumti
cu ei despre modui in care, uneori, le este ugor sd
se simti
prost deoarece creci cd nu pot face anumite lucn:ri la
fel de bine precum colegii
lor de clasd sau prietenii lor, sau datoritd faptuiui cd prietenii,
colegii de clasi,
sau chiar 9i adullii pot sd ii fac6' sd se simtd prost spundndu-le
c[ nu sult tau*e
pricepuli ia un anumit lucru. Provocafi copiil sd impartageasc6
cu reshrl clasei
despre rnornentele ?n care s-au simfit in acest fel.
3 ' Explicali-le faptui cd, din moment
ce ei nu pot control a ceeace allii spun despre
ei, este irlpoftant ca ei sd aibd anumite lucruipe care
ei Ie pot face pentru a_
i ajuta atu'ci cand se simt prost din cauzacapacitalilor, p.rio*runl"*,
;;
comportamentelor ior.
4' Cer:efi copiiior sd iqi fin6 la vedere o m6,nd cu palma ?n sus. p'ne!i_i
sa se
ga'ndeilscd Ia cinci lucruri pe care le fac bine,
subliniind fa.ptul cd nimeni nu face
totul perfect. Astfel, un copil ar putea identifica ci,,Este
un bun alergdtor,,, chiar
dac6 el sall ea ar putea alergamai repede gi poate
va alergamai bine cind va fi
mai mare. Dupr ce copiii s-au gAndit la celscinci iucruri",
ei artrebui sd scrie
cAte un lucru pe fiecare deget al unei maini
desenate pe hArtie. Repetali procesul
gi cere{i-le sa facd acelagi lucru gi pentru
cealaltdrnAnd,
5. cerefi copiilor sa igi lina ambele maini la vedere, cu palmele
in sus. indicali_le
faptul cd data viitoare cAnd cineva le va spune ceva
care sa ii facd sd se simtd
prost, ei pot sd' se gOndeasc6la ceea ce au scris pe
rnd.inile lor desenate gi sdigi
aminteascd toate lucrurile bune d.espre ei insisi.
5' Desf'qurali activitatea, pe baza intrebariior de Conlinut gi person
de
alizare.

7l

:rH

D ezv

oltare personald Activitatea 4

'LP

Clasa a II-a

ffi

-;:R

#;
#'

.{&

Discufii

iE
'..9
;.itffi

INTREBARI DE CONTINUT

1, V-a fost ugor s6 vI gdnditri la lucruriie pe care le facefi bine?


2. Dac6" nu v-a fost ugor. de ce credeli cd d fost aqa?
3. De ce credefi c[ este important si relindfi lucrurile pe care le faceli bine?
4. Chiar dac5 cineva spune despre voi lucriuri care nu vd piac, inseamnd acest lucru
cE voi nu sunteti buni? Daci acea persoand spune, de exemplu, cd sunteli proqti
la matematicS, inseamnd acest lucru cd sunteli niqte copii progti, ci nu sunte{i
buni de nimic, sau c6 sunteli chiar progti la toatd matematica?

iNrnpeAru

Ce putefi face data viitoare cAnd cineva spune ceva despre

simlili prost?

:-{dr

sli$"

'i$'
if

:*!',

.iih,
1,1+

#.
.t

ifi
'ii'

DE pERSoNALTzARE

1'

,aqi

s4
,-Yg

:-*

,Y;'

voi, care v6 face si

vE

2" Ce a{i invdtat din aceastdlectie?

,ii
::'i;.

:,iti

I;.?.

i{j.

;!q

''ifj

*t

lYi*:
.T?;

.dctivitatea de Follow-up
Rugali copiii s5 scrie o poveste, sd deseneze o imagine, sau s6 compunh un cantec
despre un moment in care s-au descurcat bine intr-unui din domeniile pe care ei le-au
notat pe mAiniie lor de ne hirtie.

ijF1

:t:!r

,:t

ri:

41:

i":;
'-xl

li
'it.

,:1.'

.:]:
':]]:

:.:i

:i
l!

'in

:i:
:F"

.ii:

:?
,l:

,a

.};

IE

i;-

::.t

18

-ii,

:t!,

)t
a,
',*

,
..aa
.,a;

:i1'
l

Dezvoltare emotionalb Activitatea l

Clasa a II-a

Experien{e

yuot

Perspectiva develeipneentald
Pe parcursul acestei pelioade de dezvoltare existd multe

lucruri fbcute pentru,,prima


in fiecare zi gi a avea sarcini ;;colare mujt mai riguroase, a
fi membru unui grup, a merge ia ore, a participa ia jocuri cie echipa, sau a sta peste
noapte ia un prieten' in func1ie de copil, pot exista mai multe nivele
de anxietate
asociate r:u interac{iunile cu ceila}i copii, cu competi{iile, gi cu stapAnirea
propriilor
deplinderi. Copiii trebuie sd invele cum s5 iqi asume riscuri gi in acelaqi
timp sa
iqi exprirne 9i sa igi controleze emo{iile de anxietate sau de nesigurantra, care
sunt
datd"', a merge la gcoalS

asociate cu aceste experienle. Gindirea concretd le ingreuneaza coiiilor


posibilitatea
de a privi toate aspectele unei situalii; cu toate acestea, pentru ca e,i
sA poatd face
fa{a neiiniqtilor lor, in mod eficient, este important caei sd invele
cum sd fac6 acest
iucru.

{}hiective
Sd iqi exprime emoliile

in legdturd cu noile experien{e


sd invete abilitbli de coping pentru a face fala noilor experienle

h4areriale
|"

Patru cutii goaie de cereale, fiecare conlinAnd cdte o bucat[ de hAnie pe


care sd
fie notate una dintre urm5toareie situalii:
Donni pentru prima datd acas6la prietenul tau
Egti Ia prirnul tdu concurs sportiv sau ia primul tdu recital de pia'
Dai prima ta lucrare de control
Te aiEturi um.ii ttou grup unde nu cunoqti prea rnulli copii sau nu il cunoqti
pe lider

ts Dou6zeci de bucali

de hArtie goaie gi un creion


HArtie gi creioane coiorate pentru fiecare oopii (pentru Activitatea de
Follow-up)

FrocedurE
1. Introduceti activitatea discut6nd despre experienla pierderii unui dinte.
DupI
ce ati purtat cdteva disculii, explicali faprul cr odati ce cresc ei vor
uo"u purt.
de multe noi experienfe, unele dintre care fiind similare cu pierdereu
unui
dinte' CAteodatd ei vor fi entuziasma{i in legi.turd cu aceste noi experienle,
dar
cAteodatd ei vor fi pulin speriali deoarece nu vor gti cum sunt aceste
experienle.
2' Prezenta{i prima cutie gi deschideli-o, lu6nd bucata de hartie gi citind situalia.
cerefi-le copiiior s6 ridice m6na dacd au experienfiat aceastE situafie.
3. Discutali, apoi, despre modul in care copiii s-au simlit atunci clnd s-au
aflat in
aceasta sirualie pentru prima dat[. Luali apoi cdteva buci.li de
hdrtie goal6 gi
invitaii copiii sd prezinte ia ce anume s-au gdndit sau s-argdndi in legaturicu
aceste e'xperienie. (Exernple pentru situalia in care ar rf,m6ne peste
noapte la un
prieten, ar putea fi: ,,Daci imi va fi fricd?" ,,Dacd trebuie sd merg ia
baie gi nu
mai Etiu unde este?" ,,Dacd nu irni va plicea mdncarea pe care o au?,,
..Daca imi

79

,-!6

-;l
.

Dezvoltare einotionali A.ctivitatea

Clasa a II-a

+id
:-.5';F;

iiiiF"i
'"'igj,

va
A

T.

5.

fi dor de mama sau tata?") Notati aceste lucruri pe buc6iile

goale de hdrtie in

tlmp ce copill povestesc.


Intr"ebati apoi copiii care au trecut prin astfel de experienle dacd pot oferi
sugestii pentru modul in care au fhcut fa{a emoliilor negative pe care s-ar fi putut
sd le aib5. Dupb ce gi-au irnp6rtb.pit ideile, inv[!a!i copiii sd foloseascd formule
de coping pentru a se ajuta in viitor. Formulele de coping inipotriva friciior care
au iegdturd cu dormitul peste noapte la altcineva ar putea include ,,Dac5. mi se
face fbarte frici, pot intotdeauna sd le spun pirinliior prietenilor rnei, gi ei m6
pot ajuta"; ,,Dacd nu lin minte unde se afld baia, pot si intreb oricAnd"; ,,Dacd
nu imi place mdncarea, pot sI mindnc doar pufin sau s5 o las pur qi simplu in
farfi.rie"; gi,,Daci irni este dor de mama sau de tata, pot s5 ii sun la telefon.
Oricum, nu voi fi piecat atAt de mult tirnp."
Folosiii aceeaqi procedur6 gi pentru celelalte cutii. Cerefi copiilor sd identifice
formuie de coping gi pentru aceste sitr"ralii, apoi discutaf i pebaza intrebarilor de
Continut si de Personalizare.

Biscufii
iNrnesAnr

DE

coNTlt{ur
1. Ce alte exemple de lucruri vd puteli spune voud ingivd daca v5 este fric6 de noile
experien{e despre care a1x vorbit astdzi?
2. A\i inv[fat ceva de la ceiiaili copii despre modui in care vd puteli ajuta pe voi
ingivl s[ fuce]i fa1[ noiior situalii, intr.un rnod pozitiv?

iNrRegeRr DE PERSoNALIZARE
i. Dali exempie cle noi situalii in care v-ali sirnlit speriaii sau nesiguri?
2. Ce afi lZcut in aceste situalii noi astfei incdt s[ va ajutali sd vb simfili mai pulin
speriafi sau nesiguri?
3. Odata ce v-afiaflat intr-o situalie nou6, v-a fost la fel de fric[ gi a doua oar5.?
Daci nu, ce vi spune acest iucru despre noile experienle?

Activitatea de Follow-up

'

80

Cere{i copiiior sa irnpart[ o foaie de h6rtie in doud. Pe o parte a foii, trebuie sd


deseneze o situatie in care au avut anumite emolii negative in legafurd cu aceasta. Pe
cealaltd parle ei trebuie sd scrie cel pulin trei formule de coping pe care ie-au folosit
sau pe care le-ar putea utiliza pentru a-i ajuta s5 faci fa!6 acestui tip de situalie.

'':f4,,

,
,li::
,ii'G
.

:.'e
rf::
;::i
:..,+

:.i.
:,

.:a!:.

t:;i'

Dezv oltar e em o{i

onali

Activ itatea 2

Clasa a II-a

Mfi simt prnst


Ferspectiva deveioPmental*
Copiii incep sd experienlieze nevoia de perfeclionare atunci cdnd sunt in clasele
primare. in generai, aceasta este prima lor int0lnire cu evaiubrile care vin sub fonna
calificative. Printre multe alte iucruri ei invala sb citeascd,
sf, scrie, gi sf, ca.lculeze. Odatd cu aceste noi opoffunitdtri, poate apdreainlelegerea cu
privire la capacitatea lor de a fi stbp6ni pe sarcinile primite. in plus, Ia aceast6 vdrstd
copiii sunt nigte gAnditori concreli, gi fac rapid asumplii referitoare la deprinderile
ior sau la expectantele celorlalli in ceea ce priveqte performanla lor. Deoarece,
asumpliile sunt adesea bazate pe niqte informafii limitate (rezultat al imposibilitl{ii
ior de a vedea mai multe aiternative) poate apirea starea de anxietate.
de puncte, obsewatii, sau

Obiecfive
F

SI invefe modalitili prin care s5 igi controlez,e starea de anxietate legatd de


performantl in sarcinile relalionate cu gcoala
F Sd tnvefe cf, performanlele slabe nu presupun, neaparat, c6 cineva este un ,,copil
prost"

h4ateriale
ts O cutie

de pantofi, hdrtie de construit, creioane colorate, foarfece, gi

iipici pentru

fiecare copil (pentru Activitatea de Foliow-up)

FrocedunF
1. Recrutafi tlei voiuntari, iare poarta incdlfaminte cu girefuri, care si fre ,,elevii" gi
un voiuntar care sd fie "inr,6fitorul."
2. Cere\i voluntariior elpvi si stea aqezali in fafa ciasei, iar voluntarul inv5!6tor sb
stea in picioare in fala lor. Voluntarul inv[!6tor ii roag5. pe elevi s[ igi dezlege
gireturiie dup[ care sf, ie lege ia loc. inainte ca ei s5 facS acest lucru, instruili-I,
in particular, pe voiuntarul inv[![tor s[ fie ra.u gi critic cu un voluntar, sd il iaude
gi sE ii spunl ce treab[ bun[ a fbcut ceiui de-al doiiea voluntar, iar celui de-al
treilea sd nu ii acordq nici o atenfie,
3. Dupa ce s-a tenninat jocul de rol, inhebali eievii voluntari cum s-au simlit in
legatura cu modul in care inv6{5torul voluntar s-a comportat cu ei, S-au gAndit
cf, modul ?n care au fost tratali are vreo iegltura cu modul in care gi-au iegat ei
gireturile? S-a sim{it elevul care a fost iS.udat rnai deqtept dec6.t ceilalli doi? S-a
simlit copilul eare a fost ignorat qi cel criticat ch nu au fost ia fel de capabili ca gi
celSialt eiev? Atrageli atenlia asupra faptului ca din moment ce toli trei au gtiut
sa iqi lege gireturile, modul in care invdtS.torul s-a cornportat cu ei nu a insemnat
faptul cd nu au fost capabili s5 indeplineascd sarcina. intrebali, ,,Doar pentru
simpiul fapt cd ?nvifdtorul s-a purtat frumos doar cu unui dintre ei, inseamni
acest iucru cd ceiialli doi sunt niqte copii rdi?" intdrili ideea cI modul ?n care
altcineva se comport4 cu ei nu reflecti, neaparat, performanleie lor, qi c[ degi ar
avea performan{e slabe, acest iucru nu inseamnd ci sunt copii progti.

81

:|ffi
:t-1i4

Dezvoltare emotionald Activ rtatea 2

Clasa a II-a

'tq
:i,!;
:;:IiA

4. Cititi copiilor urrnitoarea poveste du voce tare, dilp5 care discutatr pebaza
intreb[rilor de Conlinut gi de Personalizare.

MA SIMT FR0ST
Era luna august, chiar cu cdtevd slptimAni inainte de inceperea gcolii. Nicole,
care unna s[ intre in clasa aII-a, nici nu vroia sd se gandeascd la acest lucru.
lnv5.fdtoarea ei din clasa I fuse$e rea, iar Nicoie s-a gindit cd invEfdtoarea nu
o piace deoarece uneori Nicole fbcea greqeli atunci cdnd citea. A v6zutd-o
pe doamna Winters, invd!f,toarea ei din clasa I, vorbind cu domnul Rivera,
cel care unna sd ii fie invdlltor in ciasa a II-a. S-a gflndit c6 cloamna Winters
i-a spus acestuia despre toate gre$elile pe care Nicole le-a ftcut, aqa ci a
considerat cd nici domnul Rivera nu o va plbcea pe ea.

intr-o noapte Nicoie nu a putut sd adoarmd mult timp deoarece se gdndea la


aceastd problema,.Dintr-o datd i-a venit o idee. Poate cE ar putea s[ meargd
qi sd locuiascd impreunfl cu tatdl ei qi cu mama ei vitreg[. Astfel ea nu ar mai
trebui sd meargd la gcoala aceasta, gi nu ar rnai trebui sd aibd un invd{Etor care
nu o place. Aceasti idee a sunat bine o perioadd., dar apoi s-a gdndit cd poate
nici o alta invatratoare de la o alta gcoald nu o va pldcea, deoarece ea facea
cdteodatd greEeii, Agadar, ea se afla, inc[ o dat6, in situalia in care nu avea
nici o solufie.

in acei week-end

a mers sa ?gi vizitezetatdl. c6.nd el a intrebat-o dacd este


entuziasmatii de faptui cd va incepe clasa aII-a, ea a inceput sa pl6.ng[. in ceie
din urm5., a reugit sb ii spunl tatdiui ei despre cat de rea a fost doamna winters,
qi despre cdt de fric? ii este cl daci ar face gregeli, invi{Etorul ei din clasa
a II-a va fi rdu gi nu o va placea. Tatil ei a ascultat-o, dupf, care s-a ridicat
gi s-a indreptat spre frigider. S'a intors Ia masd cu rnai multe sortimente de
fructe Ei cu un coq. Le-a pus pe toate pe mas[ qi a rugat-o pe Nicole sd se uite
atent la fiecare fruct gi sa le puni in coq. Dup5" ce a terminat de fbcut lucrul
acesta, a intrebat-o dac6 toate fituctele din cog sunt perfecte: Au existat cdteva
portocaie cu niqte pete maro pe ele? Au existat cAteva boabe de struguri care
erau mai zbaircite? Au existat cdteva mere rogii gi lucioase? C6nd Nicole a fost
de acord cd unele fructe nu erarri perfecte, tat6l ei i-a explicat c6 gi copiii sunt
la fel ca qi fructeie: CAteodata ei igi fac treaba foarte bine, cdteodata ei nu iqi
fac treaba chiar perfect, iar cateodatd ei nu o fac prea bine. Dar, chiar dac6
copiii se descurc[ mai rdu, ace$t lucru nu inseamn[ ci ei sunt copii proqti, la
fel cum fructele din cog nu sunt toate stricate. El i-a explicat cd invS.fatorii se
agteapt6 ca elevii sd fac[ unele gregeli pentru cb aqa invaf[ copiii; nu inseamn[
cd inv6litorul nu ii place.

Dupi

ce a auzit acestea, Nicole s-a simfit pulin mai bine. A decis cd iqi va da
toatd siiinta, dar chiar dacd nu se va descurca bine intotdeauna, acest lucru

nu va presupune fapful cE inv6!5.torul nu o place. Pentm cAteva zile s-a simlit

mai bine, dar din cAnd in c6.nd ingrijor5.rile ii mai df,deau tircoaie. Nu avea
intotdeauna dispozilia necesard sd vorbeascS. despre ele, aga cb. s-a hotrrat
a1
AL

=.1

-:,i-.:l

::;

: :i-

:.'

,ii

Dezvoltare emotionala ActiviLatea 2

Clasa a II-a

.'i.

s5 igi construiasca o ,,Cutie de ?ngrijorrri." A gasit o cutie de pantofi


$i a
imbrS.cat-o in hArtie. i-a {Ecut o gaur'5 in par-tea de deasupra. Ori
d.e cAte ori
incepea sa se ingrijoreze din cauza unor lucruri precum faptul ca invdfltorul
ei s-ar putea s[ nu o piac5, ea iqi scria ingrijorarea pe o bucata de hArtie qi
, o punea in cutie' DacS se simlea irr continuare ingrijorat[
cu privire
la acele
lucruri, vorbea cu rnarna ei sau cu tatbl ei despre ele, qi acest iucru o fdcea
sa se simtr mai bine. finea minte, in special, ceea ce ii spusese mama
ei
Odatd - chiar dacd doamna Winters fi.isese cAteodata rea cu ea,
acest lucru nu
inseamnd ci gi domnul Rivera va fi la fel. Acest lucru i se pdrea iui
Nicole cI
avea sens' aga cd a continuat sa igi spuni acest lucru ori de cAte
ori incepea sI
se ingrijoreze.

La sfdrEitul verii. Nicole simlea ci este pulin entuziasmatir in legdtura cu


inceputul gcolii. $i-a dat seama cd clasa a il-a poate fi diferitn de
Jlasa I, gi
gtra acum cd invaldtorul ei o va place chiar dac[ uneori va
face gregeli.

Xltiscufi!
itrREaAnr

DE coNTTNUT
I

. De ce s-a sirnfit Nicole atat de rru in iegaturd

cu clasa a rr-a?

2. Cuni a ajutat-o tatdl ei sd vada cb nu poate sd fie perfecH tot tirnpul?


3. Ce i-a spus tatdl ei ca sd o ajute sI vad1t cdinvdl5torii tot ii plac pe copii chiar
dac[ ei nil fac intotdeauna totul corect?

4' De ce a inceput Nicole sd se sirnt[ mai bine in legdtura

cu inceperea ciasei

doua?

ihmReeAnr DE pERSoNALIZARE
1. V-a1i sinr{it vreodatd la fel curn s_a sirn{it Nicole?

2. llacitv-a1i simlitlafel,ceafi fbcutpentru avEtajutasdvlsimlifimaibinein


iegdtura ar acea situalie?
3. Ce lucruri afi inrrb"fatdinpovestealuiNicole,caresdvdajute?ncazul incare
vefi avea, rrreodata, probieme ca qi acestea?

Activitafea de FolEow-tip
Cerefi fiecarui copil sa construiasci o ,,Cutie de ingrijoriri" qi sd o foloseasc6
atunci

c0nd este cazul.

6J

D ezv altare. em

olional d A ctiv itatea

Clasa a

ll-a

{.In nofinfig ement nep otrivit


Perspectiva developmentali,
Nu este neobignuit ca ia aceastd vArsta. copiii sd fie nervogi, dar ei trebuie
s6 invefe
metode adecvate de a-gi stdpdni stirile de furie astfel inc6.t slnu ajunga
sE se comporte
inadecvat qi s[ igi creeze Si mai rnulte probleme.

Obiectiv
F

Sb inve{e

modaiitrli adecvate de a-gi controla stiriie de supirare

Materiale
lj;

ts Papuqi sau materiale pentru

a face pdpugi din pungi de hArtie sau

(pentru Activitatea de Follow-up)

din $osete

Fnoceduri
1. Rugali copiii sd ridice mAna dac5. au avut vreodatd sentimente de furie. poftili
ciiliva copii s5 dea exemple de cdteva situalii.
2' Cititi urntStoarea poveste cu voce tare, dupd care discutalipebazaintrebdrilor
de Confinut gi de Person"aiizare.

MOE, ET,ANUL NERVOS


Era o zi insoritb de toamnd in pidurile dinspre nord. Moe era nerdbddtor
s6
cutreiere pidureq gi. sa aibi o zi f6rd, activit5ii. S_a gAndit s6 incerce
sE o
gdseascd pe prietena lui, elanur Moily, gi poate ar reugi
sd se joace gi cu micul
elan Mikey' Aqa ca Moe i-a spus mamei lui ca se va intoarce mai
t6rziu. si
pieci imediat.
Acum, majoritatea celorlalli elani il plSceau pe Moe deoarece Ie era uqor
sd se
in{eleaga cu el. El nu se enerva c0nd cineva nu vroia sd sejoace
cu el; el gd.sea
imediat pe altcineva cu care s[ se joace. Nu se enerva dacd ceilallinu
doreau
sd sejoacejocurile pe care ei vroia sa lejoace; el sejuca orice
vroiau ei sau
gisea pe altcinevacare era interesat de ceea ce vroia el si se joace,
Iar Moe
nu se enerva nici m[car dacb un alt elan ii ocupa teritoriul; el doar
se ridica qi
mergea mai depar-te pentru c6 asta nu insemna mare lucru pentru
el.

Dar, in aceast[ frumoasd zi insoritd de toamnd din p[durile dinspre


nord,
prietenii lui Moe au rlmas gocali pentru cd Moe era foarte nervos.
Moe era
atat de nervos inq6t tatdl siu, care se piimba prin pidure qi se
afla destul de
departe de el, !-a auzit mugind. Nu doar tatat sau La auzit, dar
l-a auzit gr
verigorul s[u, care locuia de ceaiaita parte a lacu]ui. Moe era atAt de
nen,os
incat mugea intr-una. ce credefi, oare, cd l-a fEcut pe Moe atdt de nervos?
(Extragefi idei de lo copii.)

85

D ezv

altar e ern o{i onali Activitatea

Clasa a II-a

Ei bine, motivul pentru care Moe era atAL de nervos. era pentru cd atulci c6nd
el qi MollY qi Mikey au fost improuni, kei elani foarte mari cu coarne mari
au venit pe terenul ior de joacr gi au inceput sd il impungd cu coamele lor pe
micul elan Mikey. Lui Mikey i s-a frcut fric6, iar lul Motty lui Moe le-a
ryi
fost fi'ica ca aceqti eiani mai mari ii vor face r5u rnicu{uiui Mikey. Lor nu li
se iarea corect ca cei mari sd se ia de unul mai mic, gi de aceea era
Moe atat
de nervos.

Moe il v6zuse pe fratele s[u Milton cAnd acesta era nervos.


$tia ca Milton
a fost o data at?it de nen/os inc6t trantise un alt elan de un copac. Dar cAnd
tat5.l lor aaflat despre acest lucru, Milton a incurcat-o.Tataelan i-a spus
lui
Miiton cd indiferent c6t de nervos ai fi, nu trebuie sd ranegti un allt elan. Moe
gtia, de asemenea, ca alt6 datd c6nd Milton a fost nervos a fugit, pur gi
simplu,
de-acas6, Din nou tata eian I-a certat aspru pe Milton gi i-a spus c6 trebuie
sd
igi giseascS. modalitlfi mai potrivite de a-gi controla stEriie de furie. Deci, ce
credeti ci a fecur Moe pentru a-gi controla starea de furie? (Extrageli idei de
la conii.\
Ei bine, in primul rdnd, gtili cd el a mugit intr-una. Acest lucru l-a ajutatpufin,
qi nu a rdnit prin a.sta pe nimeni. Dar, dup6 ce a mugit, a fugit, cle-asemenea,
prin pddure pentru a mai sc6pa de aceste st6ri de furie, Dar, el a mai {bcut
ceva' A mers acasi 9i a scris o scrisoare in care ii spunea elanilor rnari cd
el nu
vrea ca ei sa ii rineascd prietenul. El nu i-a fbcut in diferite feluri in scrisoare

qi nici nu le-a spus ceva urAt deoarece s-a gdndit cb acest iucru i-ar
infuria pe
elanii mari. Dupd ce a terminat de scris scrisoarea, eI j-a ardtat-o mamei lui.
i-a pldcut ceea ce a scris gi a fost de acord cd este o idee buni de-a le transmite
celorlalli elani despre ceea ce simte in legS.tura cu ceea ce ei au fEcut. Ea i-a
spus cd uneori ceilalli el?ni fac lucruri pe care el nu le consideri corecte,
dar

cd de cele mai multe ori el nu poate schimba ceea ce ei fac. Marna i-a
spus
cd este mAndrr de modul in care a ales s6 igi controleze emoliile pentru
c[
atunci cAnd ceva similiar i s-a intAmplat lui Milton, acesta a inr6uiaflt doar

Iucrurile incepdnd sd se bati cu elanul care se legase de prietenul lui. Mama


l-a incurajat pe Moe sa se gAndeascd qi la alte metode potiivite prin care
sd iqi
controleze erno{iile aqa incAt sa aibd cdteva opliuni la indemanb dac6 ar
fi fost
s6 se mai enerveze pe viitor.

Discufii
iNrnrB,Aru DE coNTTNUT
1. Care au fost cele trei iucruri pe care le-a fbcut Moe pentru a-qi controla
emoliile
de furie?
2. Ce aliceva credefi c6, ar mai fi putut face Moe in aceasta situatie?
3' Suntefi de acord cu mama gitata iui Moe ca modul in care n4itton si-a controlat
emoliile nu a fost unul foarte bun? De ce sau de ce nu?

86

,t:

!ti

ii::

Dezvoltare emo{ionald Activitatea

Clasa a II-a

?,:.

INTnCEARI DE PERSoNALIZARE

1. Voi ali fosr vreodata furiogi?


2. Atunci cAnd a{i fost furiogi, ce ali fhcut ca s5. vd controlafi emofiile?
'3. A1i invdlat ceva din aceastf, poveste care s6 va ajute cu emoliile de furie? Dac6
da, Qe anume v-ar pl{cea sd incercali data viitoare c0nd v6 sim{ifi
furioqi?

Activitatea de Follow-up
impa$fi copiii in grupuri mici gi punefi-i si dezvolte o scenetf, cu pdpuqi despre
modalitalile bune prin care stlrile de furie pot fi controlate. Oferili-le timp pentru
a
ptezenta celorlaite grup0 scenetele cu p6pugi. Discutali despre modalitl{iie
adecvate
versus ceie inadecvate de a controla emotiile de furie.

87

,t
i.{t

,iq;

.lFr
.51
.E

,:l;

:i;
,+

:lg
,F;

r!'r,f

;
!;+

4.|?

,i.

..,i?!
:rnft-

ti;i

'+

t,,
,ri.f

'iI:
';l;1
,'+

.'ril
:i&:r

.il:
,r

i;r

jrl
'

'.?'

it.
-:,i

Dezv oltare emoli onald

Activitatea 4

Clasa a II-a

MuEt s&w pufirc?


Perspectiva. developmental5
La aceastd'v6rstd copiii au o gdndire foarte concretd. in consecinfb.
este dificil pentru
ei s[ inteleagd conceptr:l de linie continud a emolii]or.
Ca gi rezultat, ei presupun
adeseori cf, o persoan5 trebuie si fie, ori foarte supdratf,,
ori foarte fericit6 in iegatu,.a
cu ceva' fbrd sd recunoasci gama intensitalii emoliilor.
Fira aceastd ?nfelegere, nu
este neobiSnuit ca ei sa fac5" interpretiri greqite. Este posibil
si ii inv6lim !e copii
tehnici prin care sa ii ajutlm sd vadd o perspectiva rnai iare6.

(}biecfive
F Si invefe sb facd diferenla intre intensitatea emo{iilor
F Sd invete fapful cd nu toatd lumea simte la fel in legaturd

cu aceeagi situalie

l1{steriale

}'
F

Tabl6 de scris
Un liniar, o foaie de h6.rtie, qi un creion pentru fiecare copil

Frocedurl
'

intl'oduceli activitatea cerdnd copiilor sd igi foioseascd


liniarele pentru a desena
o linie orizontalr de-a Iatur foii. (Desenafi una pe
tabla ca qi model.)
2' Pe iinia nrodei, scrieli cuvinteieft artefericit la unul din capete gi
cuvintele
foarte tt'istla celELlait capFn.. Scriefi celelalte cuvinte de-a lungul liniei aga cum
sunt ilustrate in imaginea"de mai ios:
I

foarte fericit

destul de fericit

destul de trist

foarte trist

cerefi copiilor s6 scrie aceieaqi cuvinte pe liniiie trasate


de ei.

3. Rugali copiii

sd asculte cu atenfie urmltoareie situalii expuse


pe rand. DupI
fiecare situatrie prezentate, ei trebuie sd noteze
cdte un Xpe linie pentru a iiustra
cum s-ar simti ei dac6 ar fi in acea situalie: foarte
fericiti, destui de fericili,
destul de trigti, foarte trigti,

)
)'

invifdtoarea i{i spune ca ai scris corect toate cuvintele


de la test.
sora ta are voie sd stea treazl"seara, mai muit timp,
dec6t
F Prietenui tru cer mai bun nu a mers odatd cu tin" iu gcoaia.tine.
E Tatltl tdu a strigat ia tine deoarece nu
!i-ai fb.cut curat in camer6.
F CAinele vecinilor fii ti-a ros noii tdi reni;i.
b Fratele t6u mai mare te-a plimbat cu bicicieta lui.
ts Verigoara ta te las6 sd te dai cu noile ei roie.
F Nu poli sd iegi, in pauzl,afard pentru cI ploud..

89

Dezvoltare emolionala Aaivitatea 4

Clasa a II-a

F" Clasa ta merge in excursie la gf[dina zoologica.


ts Ai grepit doud problerne la testul de matematicS.

citit prima situatrie, cerefi copiilor sd ridice o mdnd


dacd au notat ia aceastd situalie ca sunt foane fericifi, destul de fericifi, gi aga
mai departe. Numirali fiecare rlspuns gi notali totaiul pe tabla iAngd fiecare
ernofie de pe linia continui. Treceli apoi ia umlEloarea situalie gi urma{.i aceeaqi
Dup5" ce a{i terminat de

procedurd de identificare qi inregistrare a r5.spunsurilor.

4. Dup[ ce toate situaiiile au fost citite gi inregistrate, continuali activitatea


intrebirilor de Con{inut gi cle Personalizarc.

pe baza

Discufii
lNrnseAnl

DE coNTTNUT

Uitindu-ne ia rdspunsuriie date, amarcat toatd clasa in dreptul cuvintelorfoarte


fericit, pentru toate intreb'arile? A frcut grupul vostru toate insemnS.rile in
dreptul cuviritelor/oarte trist? De ce credefi cd fiecare dintre voi a insemnat in
diferite locuri pe aceast[ linie continua?
2. A fost greu pentru voi sb va hotardtri cum v-atri simlit in uneie situa.fii? Dacd da,
de ce credeti cd v-a fost greu?
3. Credeli cdtoatd.luniea simte la feiin legaturd cu aceleagi lucruri? De ce sau de
ce ttu?

lNrReae.Rt DE tER.s oNALTzARE

i.

GAndili-vdlaziua pe care ali avui-o astdzi. V-afi siillit doar foafte fericili sau
foafie triqti, sau v-aii simtrit gi destui de fericili qi destul de triqti?
2. Ati avut vreodatd vreo neAnfelegere cu cineva deoarece acea pel"soanS. a simfit
difurit fafd de voi intr-o anumit5, situafie? (invitafi-i sd ofere exernple.)
3, Baaindu-ne pe aceastd lecfie, ce anume trebuie sb relinefi despre emolii?

Activitatea de fo[low-up
Cereli copiilor sd scoata o altd foaie de ir6rtie qi sE faci aceeaqi linie continuS pe care
au fbcut-o qi pentru activitate. La sfArqitul zilei, cereli-ie si se gAndeascd Ia dup6amiaza pe care au avut-o gi sa identifice cum s-au simlit in leg5.tura cu mai multe
iucruri pe care le-au trait.

90

Dezvoltare socialS Activitatea I


Clasa a ViI-a

Fsweifii de toate fefrari\e


Ferspectiva devetroprnenfal5
in societatea din ziua de azi. puiini copii
rnai trdiesc in familii sare au
o structurd
tradifio'al5' Este important ca ei sa recunoascd
gi sd aprecieze faptul cd exist6
multe
famiiii cu o structura diferita. Aceasti. it.;;*.
ii
va ajuta pe copii sa evire sd se
simrd diferili sau ruqinali din cauza
famiiiiior lor.

Abiectvt,e

Sd identifice o varietate iargd de


strucfuri de familie
lucruri pe care se re aprecieze Ia propriile

|,i,t;|;*tce

ror famiiii, indiferent de

h{ateriale
ts TablE de scris

,?.::ffidupd

povestea de copii ,,Goldilocks


a'd the Three Bears,,(Fetifa gi cei

ts Doub foi de rrdrrie pentru desenat gi


doua bucdli de panglici
'-a"- aurie (destur de
ca sd poati lega desenele) pentru
fiecare copil'
. lurgi

F Lipicl foarfece, gi,creioane.oio.ut. pentru


fiecare copil
ts Un rol de bandl adezivd.
ts Mai muite ca4i de copii care ilustreazd
Activitatea de Foilow_up)

diferite strucfuri de farniiie (pentru

Pr'*cedurr*
hitroducefi aceastd le4ie citind cunoscuta
poveste ,,Goldilocks a'd the
three
bears'" cereli copiilor sd descrie structura
lamiliei pr"t"ntutain poveste. Scrieli
cuvdntur tradiTionar pe tabl'. in timp
ae ei descriu aceasta structur.'
de familie.
Intrebafi-i dac' rnai cunosc alte tipur-i
a. ru*,rii. i;;il;;
ai
copiii descriu
diferite configulafii de famiiie, inventali
un titlu potrivit qi adecvat varstei
copiilor, pentru fiecare, gi nota{i-re pe
tabr' (de exernpru, ,,p,.rinte singur,,,
,'familie cu manrd qi tata"," ruu,,fu*iii. vitregd
.u .opii ii'Joua famiiii,,).
2. Discutali cu copiii despre
ce anume face cao famiiie sd
fie o famiiie _ iubire,
griji, irnpd4ire a spaliuiui qi a resurselor,
qi aqa mai departe. Notafi
aceste
caracteristici pe tabld, in timp ce copii
le genereazi.
Imparfifi h6rtiile gi celeialte materiale.
cerefi copiilor sr deseneze doud portrete
de fa'rilie - primul sd fie cer cu
familia ror gi ai doirea cu o famiiie
foarte
panglica uu.i. i*p..iu*r a-,.nurui
pentru a
1.

;irffi';i#iffi

4.

Lipifi

;: "p*u'.r

desenele pe per:ete gi pune{i erevii


sd treacE
qi cum ar fi intr-o galerie de
arta.

F;;*fi\i

in iiniqte prin fala fiecaruia ca

actwitaka, discur,.nd pebazaintrebiritor


de Conliirut pi de

Q1

Dezvoltare socialS Activitatea

Clasa a II-a

Discufii
iNrneeAru

DE coNTINUT

1: Ce face ca o farnilie sd fie o familie?


2. Sunt toate familiile la fel?
3. Poate structwa unei familii si se schimbe? Dac[ da, cum anume?

littt!
!'.;nil
lld,'iiii::
rii:l::*,

*;

',ii::l:l
lral,,:,j
,,.r

t,'i:,,

I lL:;:,:;

iNrRseARl DE PERSoNALIZARE
L Din care familie v-ar plicea cel mai mult sA faceti parte? De ce anume?
2. Care sunt unele din lucrurile speciale pe care Ie are familia voastri?
3. Dali exemplu de un anumit lucru de care sunte{i foarte mAndri la familia
voastr6?

Activitatea de Follow-up
Cititri copiilor mai multe povegti, care sd ilustreze diferite structuri de familie.
Exemplele inciud Changing Famili.es: A Guidefor Kids and Grown-ups, de David
Fassler (Waterfront Books, 1988); Good Answers to Tough Questions about
Stepfamilies, by Joy Berry (Children's Press, 1990); qi Good-bye, Daddy! De
Bridgette Weninger Q'Jorth-South Books, 1 995).

92

r:

':::,1r.:',

Dezvoltare social6 Activitatea 2


Clasa a II-a

Dovezi de prietemie
Ferspectiva developmentaiE
odat6'cu intrarea copiilor in cia.sa.a II-a. relaliile
de prietenie
cil toate acestea, muitor copii ie lipsesc deprinderile dedevin foarte importante.
a-gi forma gi menfine
rela{ii de prietenie' Instrucfiunile timpurii qi
neintrerupte in acest domeniu critic
pot sb intensifice rela{iile de.prietenie-u
.opiilo. gi sa duce ,pr. ..""rtate mult mai
satisficatoare in dezvoltarea ior sociald.

Obiectiv
F

Sa identifice caracteristiciie

reialiiior de prietenie

Nlaferiale
F Patru foi de poster
hdr-tie:

cu urmd.toarere categorii notate, fiecare


pe cate o foaie de

Un prieten bun este cineva care...


Un prieten bun nu...
Problemele pe care prietenii le pot avea
sunt...
Prietenii pot rezolva probleme prin...
Doisprezece capace de sticl6, agrafl de

hartie, sau ait gen de obiecte simbolice


pentru fiecare copil
) o cutie de carton de rapte de jum[tate de iitru pentru fiecare copil
ts HArtie gi creioane coiorate pentru fiecare copil (pentru
Activitatea de Foliow-uot

Procedurd

l.

Introduceli lecfia, rugd.nd doi voruntari sd joace


un joc de ror in care s6
interpreteze legarea unei noi prietenii cu
un copil, in prima zi de gcoald din ciasa
a II-1 in timpul pauzei de masd sau pe
terenui
de joc.
^ Analizali impreuna jocul
2'
de rol utiliiind unn[toaiele intrebari pentru
a stimula
discufia:
ts ce au spus cei doi copii pentru a-gi arita unur altuia
ca sunt interesali sa
devina prieteni?
)' ce au fbcui cei doi copii pentru a-qi ar6ta unur artuia cr doresc
sr fie
nri efen i 9

3. Afiqali apoi prima foaie de poster inscriplionatd


qi provocafi o discufie in
iegaturd cu subiectui: ,,un prieten bun
este cineva care...,,Notali pe foaie
caracteristicile pe care copiii Ie expun. rJtiriza[iaceeagi
procedurd gi pentru
urmf,toarele trei subiecte.
4' Dupa ce a1i terminat discufia, imparlili cutiire de rapte
gi simbolurire. Expricali
faptul cd Ie vefi citi cateva afirmalii despre relafiile
de prietenie. copiii trebuie
sE asculte cu atenfie gi sa decidd dacd
ceea ce citili este sau nu o
,,dovadi,,de
prietenie (ceva care este adev6rat). Daca
este aga, ei trebuie s6 pun[ un simbol
in
cutia de carton. Facefi o pauz| dupd fiecare
afirma1ie, pentru a re acorda copiilor

93

Clasa a ll-a

Dezvoltare socialS Activitatea 2

timp

sd punA carc

un simbol dacd consider6 cA punctul citit reprezinta o dovadb

de prietenie.

"DOVEZI"

DE PRIETENIE

Prietenii nu se ceart6 niciodata.


ts Prietenii trebuie sE arate exact ca voi (sd aib[ aceeagi cuioare de pir, piele, qi
aga mai departe).
F Prietenii se pot iefta intre ei daca s*au certat'
Prjetenii pot sA fie mai rnari la viirst6, sau mici decit voi.
ts Puteli avea mai mult de un prieten bun, in aceeaqi perioadd de timp.

Prietenii au uneori probleme inffe ei.


F Prietenul vostru ar trebui sd facS intotdeauna ceea ce vreli voi si fac5.
ts Frietenii r[nrdn prieteni pentru totdeauna.
)' Prieterrii pot sd iqi facl lucruri frumoase intre ei,
F Prietenilor le place intotdeauna sa facd acelea$i lucruri'

copii alte exemple gi continuafi, in funclie de cdt timp aveli


la dispozilie, dupd care discutali pebaza Intrebdrilor de Conlinut qi de

5. Extrageli de la

Personalizare.

Discufii
ixrnnsAnt

DE cohtTINUT

1. CAte simiroluri ali avut in calioaneie voastre? Au fcrst unele "dovezi" asupra
cf,rora v-a fost greu sI vd decideli? (initriati disculia referitoare la iista dovezilor
de prietenie gi discutati pebazd opiniilor fiec[ruia.)
2. Care dintre punctele de mai sus ati considerat cd nu sunt, in nici ull caz, dovezi
de prietenie? (lnvitaii copiii la disculii, accentuind faptul cd relatiile de prietenie
se schimba pe parcursui timpului, cE prietenii pot fi mai mari la vArstd sau mai
mici gi cd nu trebuie sd arate exact ca gi noi, cd se poate sd ai mai mult de un
singur bun prieten in acetragi timp, c[ prietenii nu trebuie sE fac[ intotdeauna
ceea ce ceilalli vor ca ei sa faci, qi c[ sunt momente c6nd prietenii nu se infeleg
bine intre ei.)
iNrnenAru

DE PERSoNALTzARE

1. Care este cel mai important lucru pentru voi in ceea ce ii priveqte pe prietenii
vogtri?

2. Cum pute{i fr nigte prieteni mai buni? In ce sens v-ar plf,cea

ca prietenii vogtri sb
fie mai buni prieteni pentru voi?
3. Ce anume ali inv[fat din aceastd leclie care sd vd ajute in reia{iile voastre de
prietenie?

Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor sb creeze felicitari de prietenie care s[ oglindeascd cAteva dintre
dovezile de prietenie. incurajali copiii sd le ofere prietenilor lor speciali.

r9#

::

-#-

..LJ

::+.
-i:;:

:.i;

Dezvoltarc socialS Activitatea

Clasa a II-a

:'*1

::ii'
:.L:

;;'
't

.:.:

I
:j

Prietemii vira sub diferite forrne gi yrcdrimi


Ferspectiva, developrn ental6
Fe parcursul acestei perioade gcolare

mici modelele de prietenie devin din ce in ce


mai rigide, ?ngreunind situalia celor din exterior sd intre intr-un grup
deja stabiiit.
M5rinlea unei relele de prietenie incepe, de asemenea, s6 se
micgoreze, gi muili copii
pot fi l[safi pe dinafara. A-i ajuta pe copii sa ir;i dezvolte
conceptul de prietenie poate
ajuta la neutralizarea tendinfei ior de a fi rigizi cu privire la
aceste lucruri.

Obiectiv
ts

Sd identifice ripuri diferite de prieteni

h{ateriale
ts Patru placule mari sub formd de triunghi, pf,trat, cerc, gi dreptunghi. pe
fiecare
formf,, lipili una din urrndtoarele imasini:
Un animai
Un copil din ciaseie primare
O persoanl mai in vdrstd
Un copil al carui tip de piele si aibd cuioarea mai inchis[ decAt
cuioarea de piele a
majoritatrii copiiior din ciasa
ts O copie a Fiqei de Jucru - Prietenii vin sub diferite forme gi mdrimi (Figa
de
iucru 2) pentru fiecare copil
F Creioane colorate, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil
lr Mai multe foi lungi de hArtre de caic, notate cu "Frietenii vrn sub diferite forme
gi mdrirni""

FrocealurrE

l. Introduceli leclia lurand ridicate cele patru forme cu imaginile lipite pe ele.

Frecizali faptul cd subiectul de discu{ie va fi cei despre iiferitete


tipuri de
prietenii pe care oamenii le au. Implicali copiii ?ntr-o disculie
despie tipurile de
prieteni reprezentali in aceste imagini: animaie, prieteni
mai in varsti, prieteni
rie vArsta lor, sau prieteni de rasd sau nalionalitaie diferita.
Cereli copiiior sE se
ga.ndeasc6 ia alte tipuri de prieteni, cum ar fi prieteni
de acelaqi g.n ruu diferit
de al lor, prieteni dinh-o alt6trar6, prieteni earc antdcliferit
pentru ci sunt mai
inalli sau mai scunzi, subliri sau mai gragi, gi aga mai deparle.
2. impe4i\iFiga de lucru "prietenii vin in diferite forme qi m6rimi,,(Figa
de lucru
2)' Cete\i copiilor sa igi scoatd creioanele colorate qi s6 desene ze,infiecare
formi, imaginea unui tip de prieten diferit pe care ei il au, baz6.ndu-se pe
exemplele din discu{ia anterioar6.
3. Dupa ce copiii au terminat de desenat, pu'efi-i sa igi decupeze
formele gi, pe
rdnd, sE le treaci. pe una din foile lungi din ir6,rtie de calc p.n,r,
a creaun colai
de grup.

4' Acordafi copiilor timp pentni a privi colajele realizategi pentru a vorbi
tipurile lor diferite

de prieteni, dupd care

Confinut qi de Personahzarc.

despre

discutali pebazarntrebariior de

95
:,'i'

:,:.1

:;l
.+::

r!

Dezvoltare sociali Activitatea

Clasa a II-a

Discufii
illrnrsAru

DE coNTTNUT

Ardta toli prietenii la fel?

2. Se comportl toli prietenii lafel?


3. GAndesc toti prietenii in acelagi mod?
4. Faceli diferite iucruri cu prietenii voqtri diferifi?
5. Credeli cd este important s5. aveli multe tipuri diferite de prieteni? DacI

da, de

ce credeti asta?

iNrngeAni DE pERSoN ALIaARE


1. Aveli mulli prieteni care sunt diferili unii de ceilalli? (invitali-i s6 ofere

2.

exemple.)
Pute{i sI vd gdndifi la un tip de prieten pe care nu
aveli? Cum a{i putea deveni prieteni?

il aveli,

dar v-ar plicea s6

il

Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor s[ gdseascd o carte, la bibliotecd, care si ilustreze tipuri diferite de
pdetenii, gi preg6tifi o ord in care copiii sl poatd citi clasei povegtile g6site.

96

i:,,,D""uo,ltutt

to# AdiYSt*!

Prietenii vin sab diferite forme $i mdrimi

Fr$a 2

97

Dezvoltare sociald Activitatea

Prietenii virc suh diferite forme $i mdrinti


FI$A DE LUCRU - PAGINA

4!
',.:i
.ilri'

.f,l
'.Li

':i4
+:r,
,:,a

:{;
-gt

,{

':ti.
:il:

i:i:'
..:+1

.i:.
1t,
:,ii::
a+.1

.*tr
:.tsi

r'6'

Fr$n 2
ri.qt,

ta
;..
.la

:#"s

..gr"5T'-:
.-

:E
''+.:.:

Dezvoltare sociald Actirritatea 4


Clasa a II-a

:1t
',ril

..)

.,,!

Cercosyi de prietepG|

ri"
r

ii:

:::
',ii.

erspecfiva. developm entatr[


La aceastd varstd, socializarea devine pentru copii.
in contextul unui grup de copii
de vdrstd similari' o problemd centralS. Acceptarea
intr-un grup devine foarte
important5' copiii trebuie sa infeieagi cd modul
in
ei se com'iortd intr-o situalie
interpersonald poate sii afecteze modul in care
"*.comportd
allii se
cu ei. Recunoagterea
comporlamentelor pozitive de prietenie reprezintd.o
parte importanta din dezvoitarea
lor sociala.

Obiecfiv
)"

sa facii distincfia intre comportamenteie pozitive qi


negative de prietenie

h{ateria}e
Doud cercuri mari de plastic
DouE pungi cu boabe de fasole
o copie a Figei ,,cercuri de prieteni" comportamente pozitive
qi
(Fiqa de lucru 3)
'egative
)t Bucdti de pilcule qi lipici
ts" LIn caftonaq indexat de rndrime
mic5, creioane coiorate, gi un ac de siguranf6
pentru fieoare copil (op{ional)

Fo

cutie de pantofi inscriptrionatd,,cercuri de prieteni,,


gi rnai multe foi albe de
hAitie (pentru Activitatea de Follow_up)

PrccedurE

'

Aqezafi cele doua cercuri pe podea gi expiicafi


faptul cE acestea reprezintd
,,cercurile de prietenie." piasali apoi bucalile de placule, pe
care dumneavoastra
ati iipit Figele ,,cercuri de prieteni" comportamente'po'zitive
qi negative (Figa
de lucru 3), Ia intArnplare pe podea, in jurui
cercurilor.
^ lrnpdrlili copiii in doua randuri pentru
2'
a sta in fatra cercurilor. Dali pri'rului
copil
din fiecare rand o pun,ed cu boabe de fasole. nxpticali
faptul cr elevii din fiecare
gir, vor arunca, pe ra'd, punga de fasore,
,pr. unu ain toi'le de hartie din jurul
cercurilor' in momentut in care pungile aterizeazl,copiii
trebuie s6 treacr peste
ele qi s[ ridice cea mai apropiatd bucat5 de
hartie. Dumneavoastra ve{i citi apoi
cu gla.s tare (sau copiii pot citi ei, in funcfie
de niveiur Ior de citire), gi copiii
vor decide dacd ceea ce este scris reprezintd un
comportament bun de prietenie.
Dacd acest lucru este aqa, ei
intra in ,,cercur de prieteni,,apropiat rdndurui
lor. Dacd acest compoftament'ornu este unur bun,
ei vor sta in afara cerc'rui.
4pgi, unndtorii doi jucdtori aruncd punga de fasole, gijocui
continu' in acest
mod pdn?i carrd toli copiii au acaziasi arunce
punga de fasoie gi sd ia o decizie
dacd sa intre sau nu in cercuri.
3' continua\i activitatea,pebaza intrebd.rilor de Co*finut
qi de persoir alizare.
1

99

Dezvoltare sociald Activitatea 4

Clasa a II-a

Discufii
iNrnpeAnr

DE coNTINUT

1. A.fost dificii sd decideii care compofiamente au fost de prietenie 9i care nlr au


fost? Cum v-ati dat seama?
2. Care dintre comportamente credeli cd vi vor ajuta sd vd faceli prieteni gi sI ii
plstrali? (Faceli o listd cu aceste sugestii qi pistrafi-le afiqate in clasi astfel incAt
copiii si poat6 face trimiteri la ele.)
iNrnpeAnt

DE PERSoNALIZARE

1. Care compoftamente de prietenie considera{i ci le practicali cel mai des, mai


mult cele pozitive sau mai mult cele negative? Ce p[rere avefi despre ac;est
lucru?
2. Cdnd sunteli cu cineva care manifestE comportamente negative de prietenie, voi
cum vi sirnlili? Vd face pldcere sE vd jucafi cu allii care se comportd astfel?
3. Existd vreun comportament de prietenie pe care nu il aplicati in prezent, dar
v-ar pllcea sa il faceli? Dacd da, care este acesta gi cum puteli sd il inv[tafi?
(Oplional: Copiii pot sd deseneze imaginea comportamentului pe care gi l-ar dori
sd il aplice pe un cartonag indexat de dimensiune micf,, 9i pe care s6 il p,636s s3
si un ecuson pentu a-si aminti de el.)

Activitatea de Follow-up
indemnali copiii sd practice cdteva din comportamentele pozitive de prietenie
identificate in aceasti lecfie, Dacf, fac un lucru pozitiv, puneli-i s5 noteze acest lucru
pe o foaie de h&rtie qi sa o pun6 in cutia ,.Cercuri de prieteni." La sfdrqitul fiec[rei
zile, extrage{i buc[1ile de hArtie din cutie qi citili comportamenteie pozitive care au
fost practicate.

100

.'re
:.:

':.:1::

4:
:=]::

Dezvoltare sociald Activitatea 4


Clasa a II-a

;:!

1r

Cercwri

de

prieterui

MPOITTAMENTE POZITIVE
$I NIEGATNVE
lnstruc,tiuni pentru lider: Faceli
bucali de pldcute diferite.

o copie, dupd

core decupayi separot


fiecare prapazilie. Linili_te Be

lmi place bluza ta.


Fot

Nu ai voie

si mi joc 5i eu, te rog?

si te atingi de aia...este

Nu vreau s5

Jacheta ta este ur6ti.

a mea.

mi joc prostia aia de joc.


Ai trigat.
--'-

Ai prins foarte bine mingea.

--

--.

-- ----

-.1

Este o idee proastd.

Ai gregit rn ulte problerre. Probabil e$ri

prost.
Nu imi place de

--

Nu md joc dacd nu faci ceea ce vreau


eu
si facem.

i-------'--'--'-------'"-------j
u"i sd
cx imparlim
r-^X,+i* pe
*^ din
r:Hai

ji

tine"

I foarte distractiv sd mi joc cu tine.

-r
doui.

-.- -.

Nu te voi

lisa niciodatd

sd

i
i

--.......-..

to
inni
!e Jvvr

nr
vs

-.-

-..;

i
i

lucruriie mele.
Vrei si ne jucdm mai intdijocul
dupd care si ne jucam jocul meu?

tiu, i
i

Taci din gur5.


Este riindul

tiu si decizi ce anume


na
ir
,._ rJCam.

f ugi

Nu te juca cu el. Miroase ur6t.


sd

ili mulgumesc ci mi-ai pistrat

secretul.

Frsa
r01

Dezv oltare cognitivd Activitatea I


Ciasa a li-a

Cwre este problewn#?


Perspectiva. developm emtatr6
La aceastr varstd copiii incep sf, ia in
considerare rnai murte aspecte ale
unei sifualii
atunci cand au de rezolvat o problem5.,
dar ei trebuie s[ inve{e
,a
iqi
organizeze
in mod clar infcrmalia gi sa icientific. pugi
"r* de rezolvare
specifici in procesul
de
probleme astfel incat ei sr utilizeze
?n mod Lfrcient aceste abilitrli
cognitive.

Obiective

F Si inve{e sd defineasca in mod clar problemele


F Sd identifice pagi in procesul de rezoivare de probleme
Materiale
F Tabld de scris
F o copie a Figei de rucm,,care
F

este probrema?,,(Figa de rucru 4) qi


un creion
pentl:u fi ecare parteneriat
un poster care sd cuprinda urmdtoarele
,,Reguri pentru generarea de idei,,:
Gdndili-va ia cdt mai mulre idei posibile.
GAndili-vd la idei nebunatice, ciudate.

Nu excludefi nici o idee care vd vine pe parcursul


procesuiui de generare de
idei.
Nu eliminali ideile celorlajti.
Notali fiecare idee care vd vine.
ts unnrtoarele propozilii: o jachet6, o imagine
reprezentand o camerd
dezordonati, qi trei tipuri difer:ite de bomboane.

Proceduri

l.

lntroduceli rec{ia citind copiilor urrnitoarea


poezie. Instruili_i
'-' sd asculte, cu
atenlie, pentru a vedea daca pot identifica
pooblr*u,

A fost odat5 un tdndr fle nuine Fred


Care nu putea sd se de{a jos din pafui
s6u,

Patui slu era atdt de inhtt


Cd aproape atingea cefd,
$i Fred a cdzut direct ih cap.

Extragetri de la copii
,"]privinla a ceea ce cred ei cd, afost probiema
iui Fred.
scriefi apoi problema pe taf ra sub fonna
unei intreb'ri: ,,cum a putut Fred
sd se
dea jos din

f*t

pat?,'

2' Exp.icali faptur ri


,'i:
l::::'

::

.,
't.'
r=1:

-:+
'"1:

,.E,

:i;.J

E
,1-i!
E;

n[s in rezorvarcaunei probleme este identificarea


acelei probleme. lt]"],rr
este sd.se genere ze cdtmai murte
rnodarit'li
fas
posibile diferite pentru a,re{oiva
probrema, Afipa{i posterul cu,,Reguli
pentru
generarea de idei" gi revizu{1i fiecare
regur6. Apoi acordaf copiitor trei
sau patru

l]"*tl*

t__
I

|
I

:#:
I

103

Dezvoltare cognitivd Activitatea

Clasa a II-a

minute sA genereze, irnpreunE, modalit5ti de a rezolva probiema lui Fred. in


tirnp ce ei genereazd idei, scrieti ideile pe tabli.
3. Introduceli apoi al treilea pas din procesul de rezolvare de probleme. gi anume
sd seiecteze acea idee, care ei eonsideri c5 ar funcliona cel
pentru a
' rezoiva problema. Fofti1i-i pe copii sb arunce o privire la mai bine
tabl5., la ideile pe care
ei le-au generat, qi cereli-ie si discute pebaza acestora, sd spund care cred ei cd
nu ar funcliona (gi de ce). intrebatri-i pe ceilalfi copii daci sunt sau nu de acord
cu eliminarea acestor idei gi trageli o iinie peste ele odatd ce majoritatea copiilor
au cdzut de acord cd nu vor funcliona. Continuafi acest proces pdn[ cdnd cea
mai bund solu{ie a fost stabilita.
4. In cele din utmd, introduceti ultimul pas din procesul de rezolvare de probleme,
care este aceia de aface un plan qi de-al indeplini. Rugali copiii sd sugereze un
pian ipotetic pentru Fred, bazdndu-se pe solufia deja stabilit5. mai sus.
5. F.ugati copiii sa igi giseascd cate un partener gi oferili fiecirui cuplu de copii
o copie a Figei de lucru .,Care este problema?" (Figa de lucn-14) gi un creion.
Explicafi-ie cd le veti da mai multe probleme de rezolvat. Copiii ar trebui sI
urnteze pagii din procesul de rezolvare de probleme pentru a gdsi o solulie la
fiecare problem[ pe care ie-o prezentali. Oferili-le ajutor atunci cdnd este cazul;
acordali suficient timp pentru ca elevii sd ajung5 la o solulie pentru o probiemf,
inainte de a trece la umtdtoarea.

|t

l-

Problerna 1 : Ariitati-le jacheta. Puneti-i sa igi imagineze cd ei se afl6 intr-un


magazin mare (mall) gi c5 qi-au pierdut jacheta.
Problema 2: Arhta\i imaginea cu camera dezordonat[. Spunefi-le copiilor s[
igi imagineze cd, aceasta este camera lor qi cd ei trebuie sd facd curat in ea.
Problema 3: Ardtali cele irei bomboane. spunefi-le copiiior s[ igi imagineze
c6 ei se afla in magazinul de dulciuri qi cb au voie sd aleagd doar o singurS
bornboan6.

6. DupE ce au terminat de completat Figa de lucru, acorda{i


7.

timp partenerilor

pentru a-gi imp[rtagi soluliile cu restul clasei.


Continuafi activitatea., pebazaintreb[riior de ConJinut gi de personalizare.

triscufii
iNrReeAru DE coNTTNUT
1. Credeli cd paqii din procesui de rezolvare de probieme v-au ajutat sd glsifi o
solutie buni la aceste probleme? (Invitali-i si igi expuni pdrerile.)
2. Care pas din acest proces vi s-a pdrut eel mai greu de realizat? Care vi s-a p[rut
cel mai uqor?
3. Cum credeli ca a{i fi gasit solulii dacb nu afi fi utilizat acest proces?
iNrRenAnr DE ERSoNALTzARE
L Atunci c6.nd avefi o probiemi, cum gasili o solulie?
2. Credefi ca ar fi util s[ aplicali procesul de rezolvare de probieme la problemele
pe care le aveti?

i04

',

Dezvoltare

rygligctivrtatea

Aetivitatea de Follow-uP

"

Cereli copiilor si creeze o poezie despre o problemd, similar[ cu cea folositi pentru
a introduce leclia. inflemnali-i s[ ii inmdneze unui partener poezia, care ar trebui si
aplice procesul de rezolvare de probleme gi sd ajunga la o solulie.

$
,F
.;.-qii

,,:+t
;F;.

:E

:ii;
.iii,

;i:

ria!
l.-j!,
,,ff.
.F"::

+:j

'+
-:s

i&
,:,.$,,

s:

,:;#
.
.'td

.{F
:.E

i;i

+*.

:s

E
''i+
,:&
5,:
'i5

&

t#,
:-F:

:n

:?.*'

:e

.r'',:

t::e
;F;:,

i:.'r

ills

'ig
.;s

*
.:q
,il$i
';:1K

ltr

#
-e

105

Dezvoltare cosnitivi Activitatea

Clasa a II.a

Csre este problewre?


FI$A DE L[.]CRU

- PAGINA 1

lnstrucfiuni: Utilizali procesul de rezolvsre de probleme pentru o gdsi un rdspuns


Scrieli ideile voastre in spofiile libere.

PROBLEMA

lo

fiecare problemd.

Fasul L: Care este problema?


i+i

,li
.'S

.t

1
.j'l

Pasul 2: Generati mai multe rdspunsuri.

trt

:ii

Fasurl 3:

Alegeli ideea cea mai potrivitd.

Pasul 4: Facefi un plan.

Frsn 4
I Ut)

Clasa a II-a

Care sste problemfrT


FX$A DE L{JCRI"r

PROBLEM,A

PAGINA

Pasul 1: Care este problema?

Pasul 2: Generati mai multe rdspunsuri.

Pasul 3: Alegeli ideea cea mai

potriviti.

Pasul tl: Faceli un plan.

Frge 4
107

Dezvoltare cognitivi Activitatea

Clasa a II-a

Care este problemil?


FI$A DE I,UCRU _ PAGINA

PROBLEMA 3

Pas 1: Care este problema?

Pas 2: Generali mai rnulte rdspunsuri.

,':1
ii:i:
:'

Pas 3: Alege.ti ideea cea mai potrivitd.

:i.
'':!r:

Pas 4: Faceli un plan.

Frcr 4

i08

rj;f:

-+'

i:
::;1r,
::,;l.
:,':.i

Dezvohare cognitivd Activitatea 2

Este $ce$sta o dovadd


P e nsp

ectiv

Clasa a II-a

develop m e ntal 5

in poficla capacitdlilor ior crescute de a g6ndi in mod logic, copiii egueazd aclesea sd
facd distinclia intre fapte gi supozilii. Nereuqita de a face acest lucru poate duce la
nednlelegeri qi poate crea probieme in numeroase domenii diferite.

Obiective
>sa facd diferenla intre fapte pi supozilii.
>sa identifice consecinlele negative care pot fi ,r urmare a supoziliilor

fbcute,

Materiale
Mai multe imagini sau fotografii din reviste, despre care se poate formula
afirrnafii cu fapte concrete versus afirmalii cu supozilii (de exempiu, imagini cu
fefe care transmit emolii, poze cu persoane irnplicate in anumite acfiuni, dar fbr6
prea multe deralii de fundal)
HArtie gi creion grafic pentnu fiecare copii
Un casetofbn gi o casetb cu cdntece pentru copii

Fnoceduri
Prezentati, una cdte una, irnaginile din reviste sau fotografiile selectate, qi
intrebati copiii ce cred ei cr simte persoana gi ce cred ei cd" se int6.mpla. Rugali-i
apoi s6 vd spunr un adevdr cu privire la imagini, cum ar fi ce culoare are crffiasa
pe care persoana o poart6, cdli oameni mai sunt in imagine, sau ce acliuni pot s5
vadi cd au loc.
2. Discutati diferenla dintre un fapt (ceva care poli dovedi cd este adevdrat) versus
o supozilie (ceva care crezi cL este adevirat). Detaliali pe baza acestui concept
astfel incat copiii sa inleleaga ci supoziliile sunt doar niqte presupuneri cu
privire la ceea ce s-ar putea intAmpla gi cl este foarte comun ca oamenii sa fac[
supozitrii fErd si verifice dovezile.
3, Rugafi-i apoi pe copii sa scoatb foi de hArtie gi creioane $i si numeroteze
urmdtoarele cifre: de la 1 Ia 8, una sub alta. Specificali fapfui cd le veli citi
cdteva situalii scurte. Sarcina lor este de a decjde dac5. ceea ce dumneavoastra
citili este un fapt sau o supozifie qi sd scrie he un,F de la fapt fie un s de la
supozilie pe foiie ior.
1.

)'

Situalia 1: Justin vorbeqte intotdeauna dimineala in clas[. in aceastd


diminea!f, este foarte tdcut. inv[!dtoareaa vorbit cu el afarf,, in fala uqii de ]a
cias6. Probabii c[ doamna invdfdtoare i-a atras aten\ia iui Justin cu ceva ce a
fbcut, (,S)
l' Situalia 2: Angelina nu st[, de obicei, l6ngr Stacey laprdnz gi nici nu se
.;oacd cu ea in trmpul pauzeior. Ast5.zi ele au stat una langd aita qi au vorbit
qi au ras tot timpui. Angeiina qi cu Stacey sunt cele mai bune prietene. (^g)
F Situalia 3: Demetrius m6ndncd dimineala doar cereaie cu bucafi de

109

ffi"ryr
Dezvoltare cognitivd Activitatea 2

Clasa

a.

II-a

:
,.*
,..tr

i$*
.:.Et

ciocolatE". In dimineata aceasta cAnd a mers la buc[t[rie.


s-au terminat toate cereaiele, aga ci Demetrius a refi:zat

(F)

'

tatil lui i-a spus c[


si mdn6nce altceva.

situa{ia 4: N,larcus qi Joey au fost v[zu{i bi.tandu-se pe terenul de joac6


inainte de inceperea orelor. Mai tdrziu, Jasmine i-avdzutpe cei doi b[ie{i
iegind din biroui directorului. Ea este siguri cb blie{ii nu vor avea voie sd
vin[ ia picnicul organizat de gcoal6, care va avea loc sdptdmdna viitoare. (,9)
Situatia 5: V-a{i c[utat noul creion peste tot. L-a!i avut in banc6 chiar inainte
de a iegi din clasa gi de a merge la bibiiotec5.. Creionul vostru este pierdut.
(F)

situalia 6: invl![toar ea vd. zdmbeqte in fiecare dimineald.. Astdzd ea a


trecut chiar pe l6ng6 voi, pe coridor, qi nu v-a zltmbit. Suntefi siguri od este
supirati pe voi. (,S7
F' situalia 7:Era\i gata gata sd, pierdeli autobuzul spre gcoal[. cdnd v-a!i
urcat, ati observat cd prietena voastrd Kareem std ldngd altcineva. Sunteli
dezamdgitri. (F)
F Sifua{ia 8: Cind ali ajuns la gcoal5 azi diminea{a v-afi pus in banc6 dou6
monede de 50 de bani, Acum, banii lipsesc. Sunteli siguri cd Chad i-a furat,
chiar daci nu l-afi vdzut fbcdnd asta. (^S)

4. Duph ce copiii au terminat

de numerotat, lua{i fiecare dintre supozitrii (r,2,4,6,


9i 8) 9i discutafi de ce acestea sunt supozilii qi nu fapte. implicali apoi copiii intro discu{ie despre consecinlele negative care pot avea loc atunci cdnd oamenii
fac supozitrii. De exemplu, dacd cineva presupune cd altcineva i-a furat banii qi
i\ acuzd sau o acuzS de acest lucru, acea persoani poate sd se supere foarte tare
gi sI nu mai fie prieten cu persoana care a acuzat-o. Extrageii alie exemple de la

copii.
5. Rugati apoi copiii siaduclinliniqtecAteunscauninfalaclasei.Aranjalitoate
scaunele intr-un cerc. dar scoateli unul afard. Explicafi-le faptul cI veli pune
muzicd gi cd toli copiii se vor plimba in jurul cercului de scaune p6n6 cand
muziaa se opre$te. Imediat cum aceasta se opregte, ei trebuie sd gdseasc5 un
scaun liber qi sd se ageze pe el. Copilul care r6mdne in picioare va asculta ceea
ce iiderul ii va citi, fie un fapt fie o supozifie din lista de mai jos. copilui va
spune cu voce tare p6rerea lui despre afirmatia respectivd gi de ce consider[ el
cE este astfel, iar ceilal{i vor avea ocazia sd fie de acord sau in dezacord inainte
ca elevul sd se intoarcd in cerc qi ca muzica sd inceapi din nou. Urmltorul copil
care r[mdne in picioare in momentul cdnd muzica se opregte urmeazS aceeaqi
procedur[, gi jocul continud pdnd c6nd toate faptele qi asumpfiile au fost citite.

ESTE ACEASTA O DOVADA?

F Porumbui este o legumd. (F)


F Pisicile sunt nigte animale de casi minunate. /S)
F Aceasta este o gcoal5 extraordina16. (S)
F Vaciie sunt animale. (F)
l> Matematica este ugoara. (,S]
ts MAncarea diri pauza de masf, este bun[. (S)
F Dacb cineva este incruntat, aeea persoanb este nervoasE. /S)

ti0

:.F
.:t-4

.:;'#.
:

...:
:r:t'

,!;i
:E

'.,:l:a

Dezvoltare cognitivE Activitatea 2

Clasa a II-a

ts Fetele sunt mai degtepte


ts Unii cAini mupc6. /Fl

dec6t baietrii.

1..gJ

Dacd un prieten nu sta lang[ tine in pauza" inseamnd


cE ea sau er este
superat pe tine. /,Srr

F Sa inveli sd inoii este greu.


F Dacd nu eqti invitat ra o zi de nagtere, este pentru cd nimeni
(^S7

F
F

simpatizeazii. (S)
Fiecare ofera cate o fericitare de Sfinfui varentin"
/s)
A pierde un dinte este palpitant. (,S/

" 3.l.ijt"e\ra
r4w. tJi

nu re priveqte, inseamnd

cd,

nu te

aceapersoand nu mai este prietenul

ts Un m6r

este un fruct. (F)


Oraqul Washington, D.C. este capitaia Statelor \Jnjte. (F)
F Elevii de clasa a II-a sunr mai drigu{i dec6t erevii ae ctusu arrr-a. (s)
F Rogu este o culoare. (F)
F CAnd vAntul bate tare inseamni c[ va urma o tornadd. (,!
ts Dacd cineva este sup5'at pe tine azi, aceapersoand va fi intotdeauna
supdratd pe tine. (,S/

)'

6' Continuali activitateapebazaintreblrilor

de Con{inut gi de personaiizare.

&iscuifll
ilrrneeARi

DE

illrnseAnr

DE pERSoNALTzARE

coNTll\,rur
1. Ce este un fapt?
2. Prin ce difer6 un fapt de o supoziiie?
3. Cum puteli schiinba o supozilie intr-un fapt?
4' Cate sunt unele lucruri rete care pot avea io" .u gi rezultat al facerii
supoziiiilor?

'

Gindili-va la o situalie in care ali fhcut o supozilie care nu


a fost adevarata, Cum
v-atri simfit, gi care au fost consecin{ele?

2. A\i ficut vreodati, o supozilie care s-a dovedit a fr adevdratd?


3. Ce purefi face pentru a evita s6 facefi supozitrii care pot fi gregite?

4' Cum credefi cE qtiind sa facefi diferenla intre un fapt qi o supozilie

v-ar putea

ajuta in relaliile cu prietenii voqtri? Cu parinfii uoqirii


Cu profesorii vostri?

Aetivifatea de Follow-up
Rugali copiii sd iucreze in pereche gi sE creeze mai
multe exernple de fapte gi
supozilii' Adunali toate exemplele gi juca{i-va jocul
scaunelor muzicale din nou,
folosind exemplele lor.

1il

Dezvoltare cognitivd Activitatea 3

Clasa a II-a

Decizii, decizii,, decizii


Ferspectiva devetroprn entatrf;
Copiii cresc intr-o societate din ce in ce mai complexi. in consecinld,
este foarte
probabil ca pe mS.surd ce ei se maturizeazd., vor fi fo4a1i
si faca numeroase decizii,
multe dintre care sunt rnuit mai ciificiie gi au consecinle murlt
mai semnificative decdt
cele ficute de copiii din generafiiie anterioare. A invila
s[ evalueze deciziile este o
deprindere pe cale copiii trebuie si o ?nve{e de la o v6rst6
timpurie.

Obiective
)" SI identifice deciziile

pe care le fac in viala de zi cu zi


fiind bune, acceptabile, sau slabe

Sa invele sd evalueze deciziire ca

Mateniale

F o copie a Figei de vdndtoare ,,Decizii, decizii,


creion pentru fiecare copil

decizii" (Fiqa de iucru 5) qi un

ProcedurI
'

Introduceli leclia explic6nd copiilor cd ei vor merge la o


,,vanitoare de decizii,,,
dar rnai ?ntdi ei vor trebui sd v5. spund ce anume .rt. o
decizie. oir""iaiffi"i
cd atunci cand face{i o decizie, vb hotErali la ceva
de
- exempiu, a decide sd
asculli cdnd invafirtoarea vorbegte in loc de a gopti cu colegui.
Accentuali Ct",
ca deciziiie pot fi burie, acceptabile, sau slabe.
2' Inma.nafi cdte o Figa de vd.n6toare,,Decizii, dectzii, decizii,, (Figa de lucru
5)
fiecirui copil gi asigurafi-i'a cd frecare dintre ei are un creion. Expiicali-le
faptul
cd ei se vor piimba pri' crasa pentru a gasi colegi care
pot sd le semneze unui
din spaliile libere din dreptul unei clecizii deoarece ei au
luat acea decizie. pe
parcursul vi.nitorii, copiiinu au voie sd vorbeasca;
ei trebuie doar sd se apropie
de un alt copii, sd le arate h6irtia, gi copilul fie igi sernneazi
numele in spafiui
Iiber, fie dd foaia inapoi gi clatina din cap
dac5
acel copil nu are ce sd.
,,nu"
semneze. Spuneli copiilor cd au nevoie doar de o semnrtura
pe un ,pu1i,r, fl
atunci cdnd toate spaliiie le-au fost semnate ei trebuie sd
se ageze la locul ior.
1

Instrucliuni pentru lider; infunclie de nivelul de citire al


copiilor, s-ar putea sdfili
nevoili sd le citili copiilor cu voce tare itemii tnainte de a incepe.

3' Dupd ce tofi copiii

sau majoritatea dintre ei au terminat vAnatoarea,


discutali
fiecare decizie qi intreba{i copiii dacd ei consider6 cd acestea
au fost deeizii
bune, acceptabile sau slabe qi de ce considerd astfel.
Accentuali impoftan{a
de a se g6ndi la consecinld pentru a se ajuta in evaluare
a deci/iei. oferili un
exernplu: Dacd sunteli foarte obosili (consecinla) pentru
c5 nu v-a1i culcat decat
mult mai tdtziu de ora voastt'5 de culcare, a fost o decizie
buna sa nu vd culcali
la timp? Dezvoltali pebaza acesfui concept gi, de asemenea.
pe baza faptului cI
unele decizii pot fi bune pentru unii copii, dar rele pentru
alfii. De exempiu. ar

113

1SS*.
'.:B

::ff;
rF#.

Dezvoltare cognitivd Activitatea

Clasa a II-a

:,T,f,i.

':r+i'

,,$j+

:;:
,"*::
rtrn

fi in regul[ ca un copil care scrie intotdeauna cuvintele corect, se se uite un timp


la televizor in loc sd inve{e deoarece ei sau ea nu are nevoie de atAt de mult timn
pentru a inv[[a. Extragefi alte exemple de la copii.
4,.Continuali activitatea pebazaintrebariXor de Conlinut Ei de Personalizarc.

:.j-

''5.
i:.,

;:.
':itii....i

rj,i.
-ri

::'l

Discufii

;rii
.i

i'l

iNrnneAnr

a;t

DE coNTTNUT

lt,
..:

1. Vi s-a p6rut dificil si gasiti alli copii care sd vI semneze foaia?


Care sunt alte exemple de decizii obiEnuite pe care copiii de v6rsta voastrf, le

2.

fac?

3. Cum puteli decide


iNrneaAru

dacd o decizie este bun6, acceptabill, sau slabd?

DE PERSoNALTzARE

1. Atunci cdnd luati o decizie, v5 gindili cu atenfie la ea astfel incit sa fie cea mai
bunb decizie pe care o putefi face, sau va decideli pur gi simpiu repede fbr6 a vd
g6ndi prea mult ia ea?
Z. Yd putefi gAndi la cdteva decizii pe care le-ati frcut repede deoarece ele nu erau
nigte decizii atAt de mari? (Extrageli exemple, precum ce gust de inghelatt sau

3.

bomboand sd igi cumpere.)


VA puteti gAndi la o decizie pe care ali luat-o gi care a fost foarte

dificili

pentru

voi? Ce anunle a fbcut sd fie atit de dificila?

Activitatea de F olllow-up
Invitafi copiii

iqi duci acasb foile de v6nitoare gi sE igi roage pdrinlii sau fralii
mai ma.ri sE ii ajute sb se gindeascd ia alte exemple de decizii pe care ie fac in mod
repetat. Cereli copiilor s5 discute cu ceilalli dacd deciziile pe care ei le fae in mod
sE

obignuit sunt bune, acceptabile, sau sla.be.

LT4

.....:

..::..

Dezv altare cognitivd

Activitatea

Clasa a II-a

Decizii, decizii, decizii


FrgA pB vAlqAToAR.E

:ji

Nume:

wc:Ld.

,i:!

:i,
-.:,

li
r?

lnstructiuni: Umbloli prin closd fdrd sd vorbiyi. inmdnayi fiSele voastre altor copii. Dacd persoand
a
a
luot una sau mai multe dintre deciziile precizate, ea poote semna in spaliul tiber cie pe
fila vosstrd.
Trebuie sd luafi doar cdte o singurd semndturd pentru fiecore spaliu liber,

,1.

t!
li!:

Nume

,,

:*;

E
'.,:i
: a+:

lii

,ii
:t:.:-

L, Ai decis s5 nrinAnci cereale


de ou5 la micul dejun.

in

loc

2. Ai decis sd igi necdjegti sora sau


fratele in loc si fi drigu! cu ei,

intriifn casd atunci c6nd


mama te-a strigat ln loc sd te mai ioci
un pic afari,
3. Ai decis sE

4. Ai decis s5 te uili la televizor dupd


ce ai iegit de la gcoald in loc si i1i faci
curat ?n camerd aga cum !i s-a cerut,

si te duci la culcare la tirnp,


f5rd a te certa cu pdrinlii ?n legdturd
cu acest lucru.
5. Ai decis

6. Ai decis si ili imparli juc5riile cu


fraieie sau sora ta firi a te ruga cineva
sE faci acest lucru.
7. Ai decis si ii rispunzi ur6t mamei
tale atunci cAnd ie-a rugat si ?1i aduni

juciriile.

8, Ai decis

si te plimbi prin

magazin

ciiar daci pdrinlii !i-au spus sb stai


l6ngd ei.

FTTC^ \

115

a'a:

;.i:;- :
' :-}i:t

,.i.::l

Dezv olt.are

cognitivd Activitatea 4

Clasa a II-a

Alte op{iuni
Persp ectiva.

dev-etr ap rn

ental5

Deoarece copiii au, la aceastd vArst6, o g6.ndire concretd, ei iau


adesea literalmente
lucrurile' si este dificil pentru ei sd ia in considerare gi alte op{iuni.
Aceast6limitare
a capaciti{ii lor cognitive
aiecteazd din punct de vederi social, emolional,
gi
academic. A-i invr{a s[ vadii gi alte modalitili aiternative de a privi
o situaiie .ri. o
parte esenf ia16 a dezvotrtarii lor coenitive.

ii

l+ii

iitl

i*+
i5

Fi

i:,ir

Ohiective

Hi

r.i-j

t"

)'

'f,
i.ii
:iii:

,:i:i

invele cum modul de a lua in considerare opfiunile poate afecta


emoliile

comportamentele

:,iii

;*1

Sa identifice optriuni
Sd

qi

Ma{erfiale

F Trei pdpuqilrnarionete
F O bandd adezivd.

:l:1.

':,

Hdrtie gi oreioane solorate pentru fiecare copil

Pnocedurd

+
.f

1, Introduceli aceast[ leclie realizand o mic[ scenetd de pdpugi pentru


copii.
Prezenta\i personajele; Raur cer R.igid, catinca cea cateloricd,
qi oliver cel
cu Alte Optiuni' Fapugile incearci s5 decida ce s6 fac6 i'
casa din moment ce
plouf gi nu se potjuca afarE. Raul cel Rigid spune cb el vrea
s6 sejoace Lego,
iar Catinca cea Categoricb spune cd. eavreasd deseneze.
Amandoi se ceartd cu
privire la care idee este mai bunb. Apoi, Oliver cel cu Alte
Opfiuni intervine gi
spine cd sunt multe alte lucruri pe care le pot face inafard de
a se juca Lego sau
de a colora' Ei le sugereazS lucruri precum construirea
unui castei din cutii, sa
rcalizeze un spectacol cu marionete pentru prietenii lor,
sau s6 creeze mongtrii
din piastelina". celelalte doud prpugi se uitd la oliver gi
?i spun cd ei nu s_au
gAndit qi la alte idei precum acestea.
2' Discutali cu copiii depre faptul cd uneori privim lucrurile ?nk-o
manierd ori-ori
in loc si ne gandim qi la alte opliuni. Folosili exemplui urm6tor:
i;;#r;;^'
rroastri nu v5 roagd sd fili ajutorul ciasei, aga cd vi gdndili
ca ea nu vr considera
un bun sprijin. Dacd v-ar fi ares, v-afi fi gdndit ca va vede
ca fiind o persoan6
pe care se poate sprijini. Rugafi copiii sb identifice
alte motive pentru care
invlfdtoarea nu i-a seiectat pentru a fi de ajutor. Poate ca
a{i ajutat-o sEptamAna
trecutd sau invdtdtoarea a ales o fetili data trecutd aga
cd.a vrut se aleaga un
bdiat de data aceasta. Forosiii un art exemplu: un piieten
nu r,6 invit[ ra ziua
lui de na$tere. Va gandili cd dacd, el va invitd, inseamn5 ci
acest prieten vd
place, iar daca nu vd inviti, atunci acest prieten nu
v6 piace. Extragefi idei de
la copii cu privire la alte opfiuni/modalitili de a g6ndi
ur,rpru acestui lucru _ de
prietenul a avut voie si invite numai ca,\ivacopil sau prietenui
3xempiu,
v-a
invitat anul trecut gi a decis sa invite pe altcineva anul
acesta. Discutati ce s-ar

i:,4

itr:i;'i:l.l

:;'
::i:
:..'.
.:iir

111

:
,F-S

Dezvoltare cognitivd Activitatea 4

Clasa a II-a

tL*;f

ii,.*-

ii1:

putea intampla dacl priviti situatia dintr-o perspectirzl ori-ori: S-ar putea
sd v6
simtrli foarte trigti, sau s-ar putea ca voi sd nu ii mai vorbitri prietenului (gi afunci
prietenul nu ar mai vorbi cu voi gi v-a1i putea certa). Dac[ ali iua in considerare
qi aite opliuni. nu ali fi probabil ia fel de triqti sau sup5rali.
3.' Lipili o fhgie iungb de band6 adezivhpe podea gi spuneli copiilor c[ acest
iucru
reprezintS un continuurz. Explicali cd un continuum poate prezenta numeroase
opfiuni: La un capat se af1d, a pozilie. la celSialt capat se aflE o pozitrie diferit6,
gi intre ele se gdsesc multe alte opfiuni. Cereli ca doi voluntari si vind
si s6 stea
lAngd iinie. indicafi faptul cE sfdrgitulunei linii reprezintd a nu da niciodatd
oscultare, iar capitul celdlalt al iiniei reprezintd a da fntotdeauna ascultare.
Mijlocul iiniei reprezintl a nu da cdteodatd ascultare, iar intre c6teodatd gi
niciodatS/intotdeauna se afl6 a nu da ascultarea de destul de multe ori qi
a
asculta de destul de multe ori. Cititri apoi urmf,toarea situalie:

:;:.-9ll
-r:i;,:t

i'j1:

'i1::ll

,i.i!:
:.i,$:
i:l?..

.il::,t

Noaptea trecuia mama Keishei a fost la o int6lnire, iar Keisha gi frateie


ei nu
au ascultat-o pe marna lor. Ei nu aveau voie sd mdndnce bomboane (dar
ei
au fEcut-o), qi trebuiau sd se culce la ora 9:00 (dar ei au convis-o pe
cea eare
ii supraveghea sd ii lase sd stea treji pdna la miezul nopfii).

intrebali-i pe cei doi voluntari sd se gdndeascd dacd Keish a qi fratele ei nu


asculfatt niciodatd, ascultau inlotdeauna, sau dacd cred cd comportarnenful
lor
se afl[ undeva ia mijl,oc. purre]i-i pe voluntari s6 se situeze, pe linie,
in dreptul
corespunzdtor alegerii lor, Dup6 ce s-au pozifionat discuta{i despre pozilia
pe
care stau gi de ce au ales-o. Accentuali faptui cd in aceast5 situalie nu
exista
doar doud modalitdfi de a gAndi cu privire Ia aceastd situalie (intotdeauna
sau
niciodatS): Exist5 qi alte opfiuni.

4. Citili

urunitoarea situalie, gi de data aceasta cereli patru voluntari. Instruili


grupul si ascuite situalia urmitoare:

Tatil lui Sarnuel gi-a dorit sd iqi petreac[ sfhrgitul cie sapt6rn6.n6 impreun6 cu
fiul siu, dar Samuel a plecat vineri in excursie gi a stat p6n6 s6mbdia dupa-

amiaza. Sarnuei a r,rut sd igi vadd tat6l, dar a vrut foarte mult s6
meargaii in
excursie. La ce opliuni v6 putefi gAndi pentru. Samuel?

indicali faptul cd la un

capht al

iiniei

sa

fie a merge cu iatdl tui qi iacei6iait

capdt a merge tn excursie. Cereli voluntarilor sd se situeze undeva pe


linie
psntru areprezenta o optiune, inciusiv cele dou6 deja identificate.
Dupd ce
tofi voluntari s-au pozilionat, punefi-i si rosteascd pozitria pe care au luat-o.
Pe parcurs ce oblineli informaliile, subliniafi modalitalile op;ionale
de privi
a

situatia.

118

cerefi eopiiior

5.

igi scoat[ foi de hdrtie gi creioane colorate. Ruga]i-i sd


deseneze un personaj din desene care infbtrig eazd. o situalie problemd
qi
modalitalile op{ionale de a o privi. Ei pot sd foloseasca baioane cu conversalii
(ca gi in revistele cu desene animate) pentru a-i ajuta si specifice
un fapt.

6.

copiilor pentru a-gi prezenta desenele, dup6 care discutali pebaza


t{corciali.timp
Intrebdrilor de Conlinut qi de personalizare.

sd

.::
-

it:,.,

'4.:'.:

:i

ezv oltar e

co

gniti vd Activ itatea 4

Clasa a II-a

Discugii
iNrneeaRl

DE coNTINUT

.1. in.timp ce afi desenat personajele din desene, a fost greu sE vb g6ndili
ia
rnodalit[1i oplionale de a privi situa]ia?
2' Credeli cd este important sd identificaii puncte de vedere op{ionale? De ce sau
de ce nu?
3. Care sunt unele lucruri rele care se pot intdmpla dacd nu v6 gAndi{i la toate
opliunile intr-o situalie?

ixrirsgAnl

DE PERSoNALIZARE

1. Voi vd gdndi{i, de obicei, la alte opliuni, sau suntefi un copil de genui


,,ori-ori",?

2- Ati avut vreodati emofii negative sau v-afi comportat intr-un mod nepotrivit
pentnt ci nu a{i identificat opfiuni sau alte modalitdli de a g6ndi in legatura
cu o
situafie? (invitali-i sd povesteascr despre aceste lucruri.)
3. ce ati invi,fat din aceasti lec{ie care sa vb ajute in viitor?

Activitatea de Follow-up
Pflstra{i banda adezivd pe podea gi pe parcurs ce se ivesc incidente, rugali
copiii sE
identifice op{iuni pe Iinie pentru a-i ajuta sa infeleagd o perspectiv6 mai bun6
urupru

situatiei.

5',
;:1
,::.:

lir
.:!;
"{,
'!;

.ii
ii.
ii.:

r:t+

:i:

i
.'rSi

:l+
:iil;
,]L
:'di.

1:g;
iaii:,,

-ir.
:a:li:

i-

i:J
i,:

sa:
.6

119

ffi-':'"
FFJ '

'

!i'':

;lf.
,iir

il,

PnocnaMur PASAPORT

PEMRU SLICCES

Clasa a ltrX-a
Dezvoltare personall
ACTIVITATE

l. Cine sunt eu, cum aclionez eu


2. Afr perfect in adeviratul sens

al cuv0ntului

3. Unu, doi, trei, eu


4. Cine, eu? Da tu!

Dezvoltarea emotionall
ACTIVITATE

1 Cum m[ simt

eu?

2. Repararea emofiilor noastre


3. A fi anxios
4. A te sim{i bine, pulin bine, sau deloc bine

Dezvoltarea sociali
ACTIVITATE

L Baie{ii fac, fetele fac


2. impreund este mai bine
3. GiseEte un prieten
4. Ei nu m-au ales pe mine

Dezvoltarea cognitivl
ACTI\/ITATE
1.

Decizii mari, rnici, sau intre ele

2. Ce se intAmpld dac[?
3. Rezolv6
4. Gdndirea face si fie a$a

Dezv oltar e personald Activitatea I

Clasa a III-a

Cine sant H, cum uclionez, eu


Persp ectiva. develop mental6
Una dintre sarcinile esenliale de pe parcursul perioadei gcolare mici este dezvoltarea
standardelor qi a expectan{elor pentru propriul comportament, precurn qi a, strategiilor
pentru controlul comportamentului. Odatd ce ei se maturizeazl, copiii incep s[ igi

incorporeze standardele lor comportamentale in conceptele lor de sine. DatoritA


faptului ci ei se afld incd in stadiul gindirii concrete, este uqor pentru ei sd igi egalizeze
propria lor valoare de sine cu comportamentul lor. Aceastl egalizare poate duce la un
concept de sine negativ. Este important pentru copii sd igi dezvolte capacitatea de a
vedea cd ei igi pot schimba comportamentul, dar modul in care ei acfioneazd nu este
o refleciie a valorii lor ca persoan[.

Obiectiv

SI invele cd modul in care cineva se comportd nu determind valaorea de sine

)
)

Tabla de scris
Trei c[ni de tablS pentru fiecare copil pe care sd fie lipite cite o etichet6 alb[
(copiii pot aduce cini de acasd)
Zece simboluri (bdnu{i, agrafe de hArtie, capace de sticl6) pentru fiecare copil

Materiale

2
Procedurl

l" lnhoduceti leclia cer6nd copiilor sd igi inchida ochii qi s[ se gdndeascd la o


situalie in care s-au compOrtat foarte bine. Poftifi-i si ofere exemple cu privire
la acele comportamente bune gi sa le scrie pe tabld. Cere{i-le apoi sd iqi inchidl
ochii gi sd se gdndeascd la o situalie in care s-au comportat urdt. Cerefi-le din
nou, s[ dea exemple cu privire la aceste comportamente gi si le scrie pe tabld.
2. Impl$fi apoi cdnile de tabl6 qi simbolurile, la fiecare copil. Ruga{i copiii sd
scrie cuvdntul bun pe o cand, cuvdntul rdu pe altd cand, qi destul de bun/destul
de rdu pe cea de-a treia cand. Indicafi-le faptul c[ le veli citi cdteva scenarii.
Dupd ce citili fiecare scenariu, copiii trebuie si punf, cdte un blnu! sau un simbol
in cana care descrie cel mai bine modul in care ei ar clasifi ca acel comnortament
(ca qi bun,

riu,

sau destul de bun/destul de rdu).

CINE SUNT EU, CUM ACTIONEZEU

l
)
F

DupS qcoali, mergefi acasd la prietenul vostru. El vrea sd vd jucafi ceva ce


voi nu vrefi, aqa c[ ii spuneli cd nu vi sirn{i{i bine qi plecali acas6.
Sunte{i invitali la o zi de naqtere. Nu vd place copilul, in mod special, dar
merge{i oricum gi ii ducefi un cadou frumos.
O vedefi pe una din prietenele voastre cdzitnd de pe bicicletd. MergeJi spre
ea gi o ajuta{i sI iqi ridice bicicleta gi o intrebali dacd s-a rinit.
!

tzJ
^a

:.,

.ii*

Dezvoltare personald Activitatea I

Clasa a III-a

:'9.

>

.',tj*
lrit*

ve aflafi, in timpul pauzei,

pe terenul de

joac[. un copil de clasa a v-a vine

in dire-c{ia voastrd qi incearc[ sd ii ia mingea unuia dintre colegii voqtri de


ctrasi. Il loviti pe copilul de clasa a v-a ?n picior gi ii striga{i sd plece de
,acolo.
voi gi cu verigorul vostru mergeti la film, impreund cu rndtuga vostrd.
Mituqa voastrd vd spune c[ nu ave{i voie sd mdncafi popcom pentru c[ vI
va trece pofta de mdncare pentru masa de searr. v6 bosumflafi qi ?i spunefi
c[ nu vroia{i oricum sd mergeli cu ea la filmul acela stupid.
> Ati auzit-o pe mama voastri spundnd cdtatdl colegului vostru de clasi se
afld la inchisoare. Merge{i a doua zi la gcoald gi spunefi acest lucru tuturor

::'ji!,
,

lii'

:.:;
..
:t*

:+

,t
,!

.l

',i

.a,:ar,

din grupul vostru de citire.


Ati scris toate cuvintele corect, dar fetifa care stf, in dreptul vostru a greqit
cdteva. O intrebati de ce a greqit atdt de multe.
)> Bunica voastr6 este bolnava. ii facetri o felicitare gi alegeli cdteva flori din
grddind pentru a i le duce.
) ve{i merge in acest week-end s6 vd vizitati tat6l qi pe sofia aces;tuia. c6nd
ajungeli acolo,- sora voastrl vitreg[ vd intreabd dacf, se poate juca cu jocul
vostru video. ii spuneli c[ nu gi ii cere]i s6 plece.

>

3. Dupd ce au fost

citite toate scenariile, ruga{i copiii sd numere simbolurile din


fiecare cana. Puneli-i sI vi indice nurndrul acestora gi nota{i-le pe tabl[ astfel
inc0t s[ ajungeli la un total pentru fiecare cand. Discutali pebaza intreb[rilor de
Continut 1-3.
A
+.
Citili urmdtoarea poveste, dupd care discuta{i pebazacelorlalte intreb6ri de
Confinut rf,mase qi a lntreb[rilor de Personalizare.

CINE SUNT EU, CUM ACTIONEZEU

POVESTE

Joshua a mers cu bicicLta pdn[ acasi la prietenul sdu Antonio. La scurt timp
dupd ce Joshua a ajuns acolo, el gi cu Antonio au inceput sd se certe deoarece
Antonio nu vroia sd il lase pe Joshua sd ii foloseascd rolele. Joshua i-a spus
lui Antonio niqte lucruri urAte, iar Antonio l-a spus mamei lui vitrege. Ea i-a
spus lui Joshua c5 nu mai are voie sI se joace la ei acas[ dacd se mai comportl
in felul acela. Joshua s-a infuriat gi a scos limba, iar el i-a spus cd trebuie sd
plece. in timp ce a iegit pe ugd afard, el a dat cu piciorul in role gi a trdntit
usa,

in loc si mearg[ direct acas6, Joshua a frcut ture cu bicicleta prin cartier qi
s-a oprit sd se joace in parc. El a pierdut no{iunea timpului gi cdnd, in cele din
urm6, a mers acas[ tatdl lui era foarte furios. El a sunat acasi la Antonio, gi

cdnd a aflat cd Joshua a fost trirnis acas5, s-a supdrat din aceastd cauzi qi s-a
ingrijorat deoarece Joshua nu venise direct acasd.

Tatdl lui Joshua l-a trimis direct in camera sa qi i-a spus sd se gdndeasca la
lucrurile pe care le ftcuse. Joshua nu a vrut s[ meargd in camera sa, aqa cd
a inceput sd se certe cu tatdl sdu. Dar tatdl s6u a ridicat mAna, i-a spus sI
?nceteze sd se mai certe, gi a spus ci vor discuta despre aceasta situalie dup6
ce Joshua se va calma.

124

..i":

;'i:a

ll:

:1t'

at:

::;

Dezv altare personald

Activitatea

Clasa a III-a

Joshua a mers, frra nici o tragere de inimd" in camera sa. Dupd un timp, tatil
lui a venit si il vadi. S-a a;ezat pe pat ldngd Joshua qi i-a spus cd i se pare cd
Joshua a avut o zi proastf,. cu diferite frustrdri. Tatli lui i-a explicat ci uneori
cdnd copiii devin frustrafi, ei nu qtiu ce sE facd in leg[turd cu acest lucru,
aqa c5 sentimentele se adund gi c6teodat[ copiii se comportd in acelaqi fel in
care s-a comportat qi Joshua. Joshua a fost de acord gi a inceput sa pl6ng5.
,,intotdeauna fac lucruri rele; sunt un copil rdu," a spus Joshua printre lacrimi,
,,Nu, nu eqti un copil rdu, Joshua," a spus tatil lui. ,,C6teodatb te comporli rdu,
gi faci lucruri rdutdcioase sau nepldcute. Une<iri nu cooperezi sau nu urrnezi
regulile, dar acest lucru nu inseamnd c[ eqti un copil r[u. inseamnd c5 trebuie
sd mai lucrezi asupra comportamentului t[u gi sb faci anumite schimb[ri astfel
inc6t sd nu mai faci lucruri rele. Este, de asemenea, important pentru tine sd
invefi cateva modalitatri adecvate de a-]i controla frustrdrile," a spus tat[i lui
Joshua.
Joshua s-a gdndit ia tot ceea ce tatdl lui i-a spus, dupi care a intrebat, ,,Dar, md
iubegti qi atunci cdnd fac acele lucruri rele?" ,,Da," a spus tatSl lui. ,,Te iubesc

foarte mult, dar citeodatl nu imi place ceea ce faci. Chiar dac[ faci aceste
lucruri rele, tot eqti un copil dulce. Dar nu crezi cd ai fi mai fericit dacl {i-ai
putea schimba comportamelrtul?" Joshua s-a g6ndit la acest lucru qi a zis_
(Intrebali copiii ce cred ei cd ar spune Joshua Si de ce.)

Biseu{ii
\

i
l

irurnssAru DE coNTINUT
i. Cum afi decis care comportamente au fost bune, rele, sau destul de bune/destul
de rele?
2, A fost, toati lumea din aeeastd clas6, de aceeagi pdrere asupra cSror
comportamente li s-au pdrut a fr bune, rele, qi destul de bune/destul de rele?
3. Fentru acele comportamente asupra clrora afi decis cb sunt rele, care at fr
fost o op{iune mai potrivitd? (Revizuili acele scenarii gi discutafi despre
comportamente op{ionale.)
4. Care au fost unele lucruri rele pe care Joshua le-a fdcut?
5. Credeli cd Joshua a fost un copil riu pentru ci s-a comportat in felul in care s-a
comportat?
6. Credeli cd plrinlii lui Joshua ar trebui sI nu il mai iubeascd deoarece s-a
comportat in acel fel?
7 . Ce i-a spus tatdl lui Joshua despre comportamentul sdu? Ce p[rere a avut tatdl
lui despre el?

iNrnpsAru DE pERSoNALTzARE

l.

Atri fbcut vreodat6 lucruri pe care voi sau al{i oameni nu le-au agreat?
2. Y-a fdcut acest lucru s[ fi1i niqte copii rf,i, sau a insemnat ct sunteli incl niqte
copii buni, dar comportamentul vostru trebuia sa se schimbe?
3. Dacd vd comportali urdt, cum vd simti{i? Este ceva anume ce putefi fuce pentru
a schimba modul in care vd comporta{i? (Invitali-i sd iqi expuni ideile, dar
continua{i sf, accentua{i faptul cd dacd copiii se comportd r6u nu ?nseamnd cd
sunt nigte copii rai.)

t25

Dezvoltare personald Activitatea

Activitatea de Follow-up

Cereii copiilor sd creeze gi sd interpretoze scenete cu marionete sau schife care


accentueze faptul cI copiii sunt buni gi merit6 sd fie iubili indiferent de comportamentul
pe'care il'au 9i sI arate c5 componamentul negativ se poate schimba.

.j.
,.1i.

126

:9}.

Dezvoltare personald Activitatea 2

Clasa a III-a

fi perfect tn adevdrutul sens ul cuvfrntului

Perspectiva developmental5
I)eoarece copiii se afld inc[ in stadiul gdndirii concrete, ei privesc lucrurile intr-un
mod dihotomic. Ca gi rezuitat, ei au tendinla si se vad[ sub forma succeselor sau a
eqecurilor pe care le au, perfec{i sau imperfec{i. Este important si ii ajutdm s6 vada
c5 persoanele perfecte nu existS. De fapt, ei trebuie sd se accepte pe ei inqiqi, atdt cu
punctele lor tari cdt gi cu limitele lor. qi si lucreze sd iqi deplgeascd limitele atunci
cdnd este posibil.

0biective
F
F

Si invele cd nimeni nu este perfect

Nici unul

sE ?nve{e sd se accepte pe ei inqigi ca

fiind ceea ce sunt, qi anume nu perfec{i

Materiale

Proceduri
Introduceli ideea de perfectiune: $tiu copiii pe cineva care este perfect? poate
cineva sd facl totul perfect tot timpul? Existd lucruri rele care pot rezulta din
incercarea de a fi perfecli? Dar, lucruri bune?
2. Citili cu voce tate, urmdtoarea poveste, dupd care discuta{i pebazaintrebirilor
de Coniinut gi de Personalizare.
I

PETRECEREA DE CE,A.I PERFECTA A PNISCILLEI


de

David Martino

A fost odatd o f'eti{a pe nume Priscilla. Priscilla era tipul de fetifd,,totul trebuie sd fie
exact aqa" deoarece trebuia s[ aibi totul exact aSa cum vroia ea parul ei trebuia s6
stea exact, hainele ei trebuiau sd fie exact aga, igi aranjajucdriile exact in acelaqi loc
in fiecare seari, qi niciodat5 nu fbcea niciodat[ mizerie seara la masd. Ba chiar, intr-o
searh cdnd manca mazdte, s-a intdmplat ca un bob s6 cad6 de pe furculila ei pe mas6,
gi Priscilla a pldns gi a pl6ns ore in gir. in fiecare seard inainte de culcare, ea trebuia
sI respecte exact aceeagi rutind - sd fac[ baie (si igi spele mai intdi picioarele, apoi
brafele, apoi fafa - exact aqa) gi si se imbrace cu pijamaua curatd gi impaturit6. Apoi,
s[rea in pat, ttdgea cuvertura, o netezea, trigea plapuma, o netezea gi pe aceasta,
inainte de a-gi aqeza p6rul pieptdnat (35 de perieri) pe perna ei bdtutd pentru a sta
umflat5. Apoi mama ei ii povestea aceieagi trei povegti, in exact aceeagi ordine, gi
ii didea Priscillei un s6rut (pe obrazul sting) inainte de a stinge lumina. Priscilla
suspina - inc[ o zi trecuse, exact aga, gi ziua de mdine, atdt de multe lucruri de frcut
pentru a fi totul, din nou, exact a$a.
Dimineafa, Priscilla igi repeta in minte toate lucrurile pe care trebuia si le facl in
acea zi. C6teodatf,, re{eaua construitd din fraze precum ,,TREBUIE sr fac aia" sau
r27

Clasa a III-a

Dezvoltare personald Activitatea 2

,,AR TREBUI sd fac asta" devenea atdt de dificild incdt ii era greu s[ se mai de, a jos din pat. Ast6zi era ziua petrecerii cu ceai - 9i nu orice petrecere de ceai, o
perfectd petrecere de ceai. Priscilla era noua vecind din cartier, gi totul TREBUIA si
fie.perfect. ,,TREBUIts sa fie perfect pentru c[ TREBUIE s[ imi glsesc un prieten
perfect!" a spus Priscilla. A petrecut ore in gir pregitind totul. A spfllat cel mai bun
serviciu de ceai pe care il avea - nu doar o datl ci de doui ori. De fapt, a spdlat una
dintre ce;ti at6t de tare incdt s-a rupt. Priscilla a pldns gi iar a pl6ns, gi i-a spus mamei
ei s[ spunS tufuror cd petrecerea de ceai este amAnat6, dar mama ei a convins-o cd o
ceaqcl din serviciul ei vechi de ceai se va potrivi numai bine.

in

sfirqit totul era ,,exact aqa cum trebuia" - adicd perf,ect - iar Priscilla nu vroia nici
mf,car sb respire pentru cd se gdndea cdar putea strica lucrurile. Ceainicul lustruit
reflecta o lumind strllucitoare pe frumoasa fali de masd albi gi fdcea ca marginile
albastre ale cegtilor sf, arate ca gi nigte mici vapora$e pe o mare argintie. Soneria a
sunat, Priscilla gi-a aruncat o ultimd privire in oglind[, qi-a indreptat o cut[ a fustilei,
a cules o scamd invizibil[ de pe cdmaga ei, gi a p[qit linigtitd spre ug6. Cdnd a deschis
uga, doi bAieli gi o fetild au dat buzna in6untru, rostogolind o minge de fotbal plin6
de noroi. ,,Salut, noi suntem vecinii tdi," a spus unul dintre bdie{i, qi qi-a intins mdna
care era acoperitS de praf gi ciocolati. Priscilla s-a dat inapoi. Fetila i-a aruncat
Priscillei mingea stropitd, dar Priscilla a inceput s[ strige qi qi-a ridicat mdinile in
aer. Mingea a l6sat o mare patd maronie pe fusti{a ei alba proaspbt cdlcat6. Priscilla
era gata s[ fug[ pldng0nd in camera ei cAnd soneria a sunat din nou. Ea a deschis
uqa, qi alli patru copii - doi bdieli gi doud fete - au ndvdlit iniuntru. ,,Hey!o'a strigat
unul dintre ei, dar era evident cI se jucau jocul ,,de-a prinselea" qi erau foarte ocupafi
in a se evita unul pe celllalt. Priscilla s-a uitat la hainele lor gifonate gi murdare, la
tenigii lor zdrenfui{i, gi la fe{ele lor murdare, gi ii venea sd strige. Dar, ?n schimb, gi-a
redobdndit, cAt de mult a putul calmul qi a strigat, ,,Ceaiul ... este ... SERVIT!"
Copiii s-au oprit din ceea ce fbceau, s-au uitat la Priscilla, gi s-au aqezat. Dar, nici nu
bine s-au agezat cu tolii, c[ cineva a qi vlrsat o ceagcl de ceai pe covorul peste care
Priscilla tocmai a dat cu aspiratorul. Nimeni nu s-a obosit si aducd o cdrpi de gters.
Mdinile murdare ale copiilor au l[sat unne maro pe toate cegtile gi pe ceainicul pe
care Priscilla tocmai l-a lustruit. Nimeni nu avea bune maniere, nimeni nu frcea ceea
ce ar fi trebuit sd facd, nici unul nu era deloc perfect, aga cd Priscilla, care a atins
punctul de fierbere, a\ipatdin strifundul plamdnilor, ,,TOATA LUMEA AFARA!"
Tofi s-au uitat fix la ea, dupi care ea a mai spus o datd ,,M-afi auzit, TOATA LUMEA
AFARA!" $i apoi Priscilla a inceput sl plingd gi a fugit in camera ei.
Dupd o perioadd de timp qi multe lacrimi, Priscilla a zbughit-o afari din camera ei. A
mers in camera unde se tinuse petrecerea de ceai, gi o feti16 eraaqezatd la mas[, gi bea
ceai. Priscilla s-a indreptat spre mas6, s-a aqezat, gi cu ochii rogii umflati a intrebat,
,,Cum de nu ai plecat impreun[ cu ceilla]i copii?"

,,Vrei sd plec?"

a ?ntrebat feti{a.

,,Oh, nu, te rog stai," a insistat Priscilla, dupd care a inceput sd plingd incet cu
suspine.

128

.]
i1

,-!

;1

.?j

Deivoltare personald Activitatea

Clasa a III-a

,,Ce s-a intdmplat?" a intrebat fetila.

,,Oh, petrecerea rnea. Am vrut ca totul sd fie perfect, gi, gi, uitl-te la dezastrul Ista!
Sunt o'adeviratf, ratat6t" priscilla a inceput s[ pling[ din nou.

,,Ei bine. aceastd petrecere a fost o bomb6, dar asta nu inseamni


spus feti{a, care parcd rddea cumva, dar nu intr-un mod rautdcios.

ci

egti

ratatd,," a

,,Precis toatl lumea md URA$TE acum!" a suspinat priscilla.

,,Oh, nu," a spus fetija, o,Nu este cd nu te-au pldcut. Pur gi simplu nu le-a pldcut
petrecerea, atdta tot."
,,Dar totul era atdt, atdt de PERFECT!,, a spus priscilla.
,,Asta este problema," a zdmbit fetitra. ,,La ce bun sd fie totul perfect, dac6 nu po{i s6
ili faci de cap din cdnd in c6.nd?"
,,Dar dacd nu este perfect, atunci nu voi mai putea sd g[sesc anumite lucruri, gi nu voi
putea sd gtiu la ce s6 mi agtept, qi..."

,,$i ai putea sd petreci mult mai pulin timp ingrijordndu-te la ceea ce ar TREBUI
sd fie gi mult mai mult timp la ceea ce ar PUTEA sd fie," a spus fetita. Priscilla s-a
gdndit la acest lucru qi penffu prima datd in acea zi, un mic zitmbeta apirut pe buzele
ei. ,,Nurnele meu este Amy," a spus fetila. ,,inc6ntatd de cunoqtiinf6."
,,Ce zici de nigte ceai?" a intrebat Priscilla.

,,Mi-ar face mare pl[cere,"'a rispuns Amy.

in timp ce Priscilla turna, un strop mare de ceai a F$nit din ceagca ei qi a c[rut pe
fala de masd. Priscilla s-a uitat lapatd qi a inceput s[ rddi gi iar sd rid[. Amy a r6s
impreunl cu ea. Friscilla a mers sd se imprieteneascd cu mulli dintre copiii care
fuseserl la petrecerea ei mai putin perfect[. Ei au invdfat-o cum sd iti trliascd viala gi
curn s[ se bucure de ea, iar eai-ainv6{at cum si fie mai organiza\i qi cum sd respecte
alli oameni. Priscilla nu avea sd uite niciodatd de petrecerea ei de ceai, unde ea a
devenit ceva mai pulin perfecta qi ceva mai mult fericitd.

Iliscufii
iNlnBeAru DE coNTTNUT
1. Ce s-a int6mplat cdnd Priscilla a incercat s[ faci totul perfect?
2. Credeli ci ea sau ceilal{i s-au distrat ia petrecerea ei de ceai? De ce sau de ce
nu?

3. Ce a invdlat-o Amy pe Priscilla in legaturd cu faptul cd totul trebui

sd fie

perfect?

129

Dezvoltare personal5 Activitatea 2

Clasa a III-a

iNrnnsARr DE PERSoNALTzARE
, 1. dfi fost vreodatd sup[rafi pe voi ingiv[ cdnd nu afi ftcut ceva perfect?
2. Crede[i cI este ceva ?n nereguli cu voi dacb nu suntefi perfec{i?
3. Credeli c[ suntefi in continuare niqte copiii buni, chiar dac[ nu facefi lucrurile

'perfect?

:#

{.a

.:*

f
$

1i

ii

Activitatea de Follow-up
Crea{i, impreun[, o poezie in

leg[turi cu a fi perfect

sau imperfect. Un exemplu este

precum urmeazd,'.

ir:.j,

'-fi.
.,;::,,

Tat[l meu m-a trirnis lamagazin


pentru a cumpdra macaroane, qi nimic mai mult.
Dar, cind am vdzut dulciurile
aritau atdt de grozave
incdt gtiam c[ trebuie sd imi cumpir ceva
inainte de a ieqi pe uqd afard.

130
:i
z,

;.:

.j..;:

Activitatea 3
Dezv allare personalS

Clasa a lltr-a

(Inu, doi, trei, eu


Penspectiva develoPmentalE
Fe parcursul acestei perioade gcolare mici, inlelegerea de sine a copiilor continud
si se dezvolte, iar conceptele de sine devin din ce in ce mai integrate. Una dintre
sarcinile cele rnai esen{iale de auto-acceptare este aceea de a dezvolta o in(elegere de
sine relativ stabila qi comprehensivd, inclusiv conptientizarea faptului de-a fi ,,eu" pi
.-nu eu,"

':i'

':.'
,!,i
t;:

Obiectiv

::,:

Sa identifice caracteristici ale propriei persoane, inclusiv plusuri

q;i

minusuri

:,:

Materiale
F Trei cutii goale de cereale pentru fiecare

copil (copiii pot s[ aducd cutiile de


plicuri mari dacr cutiile nu sunt disponibile)
H6rtie de qonstruit, reviste, foarfece, creioane colorate, gi lipici pentru fiecare
copil
acasd sau pute{i folosi

PnocedurE
1. Da{i fiecbrui copil trei cutii de cereale, foarfece, lipici, creioane colorate, gi o
foaie de hArtie de construit. Rugali copiii sd taie trei fdgii din hArtia de construit
gi si lipeascd cdte una pe fiecare cutie. Apoi, cere{i-le si noteze pe cutii precum
urmeazd: lucruri care imi plac, lucruri la care nd pricep bine, qi lucruri la care
nu md pricep prea bine.
2. nmpFrli\i copiilor reviste $i alte c0teva foi de construit gi cereli-le sd decupeze
poze din reviste sau sd deseneze imagini care reprezint[ cel pu{in cinci lucruri
care lor le plac (de exemplu, lucruri care le plac sI mdndnce; lucruri care le plac
s5 fac[;.iucirii, jocuri, animale, sau c6r{i care le plac) gi s6 le pund in cutiile
notate cu lucruri care imi plac.
3. Dupi ce au terminat cu lucrurile care imi plac, cere{i-le sd g[seasc[ cinci
irnagini cu lucruri la care md pricep bine Si cinci imagini cu lucruri la care nu
md pricep prea bine qi sd le pund in celelalte doul cutii.
4. rmpdr\i\i copiii in grupe de cdte trei gi cere{i-le sd igi arate cutiile, dup6 care
discutafi pebaza intrebirilor de Conlinut qi de person alizarc.

Discufii
iNrREsAnl DE coNTTNUT
l. Ce a fost mai ugor: sd vh gdndili la lucruri care vd plac, la lucruri la care vd
pricepeli bine, sau la lucruri la care nu vi pricepe{i prea bine?
2. Au fost unele lucruri pe care le-afi selectat similare cu lucrurile pe care membrii
din alte grupe le-au spus? Care au fost unele lucruri care au fost diferite?

131

Dezvoltare personald Activitatea 3

Clasa a III-a

iNrnpsAru DE PERSoNALIZARE
, l Dintre toate lucrurile la care vd pricepefi bine, de care sunteti cei mai mdndrii?
2. Dintre toate lucrurile la care nu vi pricepe{i prea bine, pe care credefi ci le pute(i
schimba cel mai ugor? Cum crede{i c[ pute{i face acest lucru?
3.-Dacd sunt anumite lucruri la care nu v6 pricepeli prea bine, ce spune acest iucru
despre voi?
4. Ce vd place cel mai mult la voi inqiv6? Ce credefi cl le plac celorlalti cel mai
mult la voi inqivl?

Activitatea de Follow-up
Permiteli-le copiilor si pistreze cutiile gi s5 continue sd adauge in ele lucruri noi,
timp de o sdptdmdnf, sau doui. Stabilifi o alt[ ord in care ei sI poatd spund ceea ce
au adiugat in cutii.

':l
i.

I
:l

:'1.

,,',1.

1
rl

132

#.f
Dezvoltare personald Activitatea 4

Clasa a III-a

,1

Cine eu? Ds tw!


Perspectiva developmental5
Odatl ce copiii incep sd se compare cu allii in termeni de lucruri precum realizdri,
in{b1igare, gi acceptare din partea unui grup, ei pot deveni auto-critici gi trebuie sd
depunS eforturi mari pentru a se accepta pe ei inqiqi. Copiii care cresc in familii
disfunc{ionale primesc adesea foarte pu{ine intiriri pozitive sau sprijin gi prin ufinare
au nevoie sh practice complirnente de acceptare gi sd identifice lucruri bune la ei
ingiqi.

0biective

Sd

invele sd accepte complimente

>

Si igi identifice punctele tari

)
}

O fiqA cu Tabla de joc ,,Cine eu? Da tu!" pentru fiecare copil (Figa de lucru 1)
O piesd de joc (b[nut, agrafr de h6rtie, capac de sticl6) pentru fiecare copil
Foi de hdrtie, creioane colorate, qi foarfece (pentru Activitatea de Follow-up)

Msteriale
F

Fnocedurl
L Introduce{i leclia, cerdnd copiilor s6 se gdndeascd la un lucru frumos pe care pot
sd il spun6 despre persoana care std l6ngd ei. Dupd o perioadl de gdndire de un
minut, punefi-i s6 fuc6 acest compliment celuilalt copil. intrebati copiii cum sau simlit in legdturi cu acceptarea complimentului gi in legdturd cu faptul cd au
auzit ceva frumos despre ei.
2. Oferili, apoi fieclrui copil o Tabl6 de joc ,,Cine eu? Da tu!" (Figa de lucru l)
qi o pies[ cu care sd joace. Explica{i-le cd le vefi citi cAteva afirmafii, $i dacd o
afirmalie este valabildin cazul lor, ei trebuie sd mute piesele lor de joc un spa{iu
pe tabla de joc. Daci nu considerd cd afirmalia este valabillin cazul lor, ei ar
trebui sd rdmdn[ in acelagi loc. Copiii vor muta piesele lor de joc roatf, cercului
pdnd cdnd toate afirmatiile au fost citite.
3. Citili urmf,toarele complimente, c6te una pe rdnd. Acorda{i copiilor timp pentru
a muta piesele lor de joc roatd cercului.

COMPLIMENTB,,CINE EU? DA TU!"

)
)

Ai un zdmbet foarte frumos.

Lucrezi foarte repede.


)> Citegti foarte bine.
)' Cooperezifoarte bine cu ceilalli.
) Te in{elegi bine cu toatf, lumea.
) Faci o treabd buni adundndu-{i juclriile qi frcind curat in camera ta.
F Scrii foarte corect.
) Egti un bun inotitor.
) Faci lucruri frumoase pentru alli oameni.
133

Dezvoltare personalS Activitatea 4

)
)
)
)
,'
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)

Egti un bun lider.


Egti un copil care este dorit in prdajma oamenilor.
Ai un pdr llumos.
Egti un alergf,tor rapid.
Egti sincer (spui adevlrul).
Ai o imaginatie bogatd.
Desenezi sau pictezi bine.
Nu i{i este fricl s[ incerci lucruri [roi.
Mdndnci bine (nu eqti preten{ios)"
Eqti un copil cu care este pldcut sh te joci.
Egti un bun cdntlret.
Eqti un copil iste{.
Joci corect.
Spui lucruri amabile celorlalli $i nu le pui tot felul de nume.
Eqti un copil drlgu(.

ffi
Bg

ffi
.&

''4G

.iH

,#

ffi
ffi
ffi
il$

,s

,&

$
4. Continuafi activitateapebazaintrebfirilor de Con{inut qi de Personalizqre.

i.t'F

Discufii
iNrnreAru

tr

*F.

DE coNTTNUT

l.

A fost ugor sau greu si gtifi dacd ace$te complimente sunt valabile in cazul
vostru?

2. cum a{i gtiut dacd


iNrnseARl

aceste complimente sunt valabile pentru voi?

DE pERsoNALTzARE

l. V-a mai fbcut vreodati cineva astfel de complimente? DacS da, cum v-a{i simlit
cAnd s-a intdmplat aga ceva?
2. Credeli cd v[ ldudafi dacd vorbili de$pre punctele voastre tari? (Accentuafi
diferen{a dintre a fi congtienli de punttele lor tari gi a se l6uda cu acestea intr-un
fel in care ii fac pe ei mari 9i pe ceila|1i nesemnificativi.)

3. Cdnd face{i ceva de care suntefi mulfirmili, v6 facefi voud complimente? Dac6
nu, de ce crede{i c[ nu facefi acest lubru?
4. Considerali cd, sunteti uneori mai sevpri cu voi ingivd decdt sunt alfii cu ei ingiqi?
Cu alte cuvinte, credeti cd allii v6d pgnctele voastre tari, dar vou6 v[ vine mai
greu sd vi le vede{i?
5. Bazdndu-vd pe complimentele care s-rau aplicat in cazul vostru, care sunt unele
din punctele voastre forte?

Activitatea de Follow-up
Indemna{i copiii s[ creeze un banner curpunctele lor forte. Afiqa{i bannerul in clas6.

t34

,
i:EI
j

w
E]
F
::F

Dezvoltare personali Activitatea 4

Clasa a

III-a

:
.ra:

'

-i; '
.;:.

Cine eu? Du tu!


TABI,.4 DE JOC

Instrucfiuni: Dacd o afirmagie este adevdratd pentru voi, mutali pionul vostru un spaliu pe tabla
de joc. Dacd nu este adevdrat, rdmdneli pe loc. Dupd ce toate afirmayiile au fost citite, jocul se
sfarSeEte.

Frga I
135

Dezv altar e emolionali Activi tatea I

Clasa a III-a

Cum md simt eu?


Perspectiva developmentali
Cu toate cd la aceasta v6rsta copiii sunt mai pricepuli in recunoaqterea unei varietiti
mai mari de emotii decdt puteau recunoa$te cAnd erau la gr[dini16, este important sI
continubm sa ii ajutam sd inve{e si identifice emofiile, s[ inleleag[ c5 exista diverse
modalitd{i de a le exprima, gi sd recunoscd cd nu toat6 lumea simte neaparat la fel in
legdturd cu fiecare eveniment. Abilitalile care se dezvolt[ la aceastd vflrstd servesc
ca un fundament important in procesul de maturare emo{ionald.

Obiective

identifice emolii
Si ?nvefe cd oamenii au diferite emotii in legatur[ cu acelaqi eveniment
Sd invefe sd

Materiale
Douf,sprezece baloane umflate legate cu o a!d. Cu un marker, scriefi c6te unul
din cuvintele urmltoare pe fiecare balon: entuziasntat, dezantdgit, ingrijorat,
nervos, tt,ist, bosumflat, singuratic, speriat, supdrat, fericit, intimidat, furios.
Doisprezece voluntari din clasd pentru a line baloanele gi un voluntar care sd
{ind evidenta lucrurilor. Dacd grupui este mai mic, folosili mai pulini copii gi
puneli-i sa find mai multe baloane.
O copie a Firsei de inregistrare,,Cum md simt eu?" (Figa de lucru 2)
Un balon verde legat cu o ata
Tabla de scris

Proceduri
l. Explica{i faptul c[ elevii vor participa

la o activitate creatd sd ii ajute sd inveie


mai multe lucruri despre emofii. Solicitali l2 voluntari care sd v5 ajute cu
activitatea.
2, Dati fiecirui voluntar unul sau mai multe baloane, in functie de c0tri copii
participi. Aqezafi voluntarii, cu baloanele in m6nd, in fala clasei. Revizuifi
cuvintele care exprimd emoJii de pe balonul fieclrui copil gi asiguraJi-vi c[ to{i
infeleg sensul cuvintelor.
3. Instruili voluntarii cd ei trebuie sd asculte cu atenfie ?n timp ce dumneavoastrl
le citili urmf,toarele situalii. Apoi, cdnd ridicafi balonul verde, ei trebui si ridice
baloanele in aer gi sd ias[ din rdnd dacd cuvdntul descrie modul in care s-ar simfi
ei in acea situa{ie. Instrui{i copilul care line eviden{a sd se uite la cuvintele de
pe baloanele copiilor care ies in fala gi sd incercuiascd toate aceste cuvinte pe
Figa de inregistrare ,,Cum m[ simt eu?" (Fiqa de lucru 2). Cititi fiecare sifualie,
utiliz6.nd aceastd procedurd.

137

Dezvoltare emo(ionald Activitatea I

Clasa a III-a

SITUATII ,,CUM MA STMT EU?'


F Situalia l: A[i uitat sa invdla{i cum se scriu corect cuvintele noi. iar testul
este astdzi,

)
)

Situalia 3: A trebuit s6 stali in olasl in timpul pauzei.


Situalia 4: Y-a\i pierdut pachetul de m6ncare.
F Situalia 5: Afi uitat unde trebuia sd mergefi dupa gcoal6.
) situafia 6: Ali dat de necazpentru c[ nu v-a{i adunat jucbriile.
) situalia 7: Nu a{i gasit pe nimeni cu cine sr vd juca{i dup6 gcoalr.
) Situalia 8: Dup6 gcoal6, mergeli sd stafi cu o nouf, baby_s16r..
) situa{ia 9: cineva din clasa voastrd v-a furat invelitoaiea unei c6rfi.
) Situafia 10: Merge{i la bunicii voqtri in acest week_end.
) situafia 1 l: Nu v-a{i dus, prea devreme, la culcare ieri seard, qi nu afi vrut sd
vd, trezi\i in dimineaf a aceasta.
) situa{ia 12: cdnd ali iegit pe ug6 azi diminea\ii, un bSrbat necunoscur a
?nceput s5 vI urmireascd p6nd la gcoal6.

4' Continuati

activitat ea tr>e baza intrebErilor de Conlinut qi de personalizare.

Discufii
iNrnpsAru

DE coNTTNUT

1. Rugali copilul care a fost responsabil de inregistrare sd citeasci


cul,intele
incercuite pentru prima situatie, in legdtur[ cu uitatul inv[{irii.
intreba{i copiii
dacd careva dintre ei ar fi avut emo{ii diferite in aceastd situa1ie,
dec6t cele
identificate deja. Folosili aceeagi procedurd qi pentru celelalte
situa{ii.
2. A fost dificil s6 identifica{i emo{ii pentru aceste situalii?
3' De ce crede{i cd au fost m4i rnulte emofii qi nu doar una singuri care au descris
majoritatea (sau toate) aceste situatii?
iNrnpeAru DE pERSoNALIzARE
1. Ali sim{it citeva dintre aceste emo{ii gi in alte situalii? (lnvitati-i
sd
povesteasci.)
2' Dacd' simli{i intr-un anume fel in legaturd cu o situa{ie, gi prietenul vostru
sau
parintii vogtri simt intr-un alt fel, cum vf, putefi da seama
.l ,uu ea nu simte in
"a
acelaqi fel ca qi voi? (I'vitatri copiii s6 ofere exemple.)
3. Ce ali inv6\at astdzi despre emotii?

Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor s6 iqi g[seascd cdte un partener. Fiecare cuplu
se va intalni la sfArqiful
orelor pentru a-qi descrie doui evenimente care au avut loc qi pentru
a-gi spune unul
alruia cum s-au simtrit fa{a de ele. Invitali-i sd vorbeasca despre

acestea in fata intregii


clase qi inregistrali, pe tabld, cuvintele care exprima emoiii,
pentru a_i ajuta sd igi
dezvolte un vocabular al emo{iilor.

138

I
Dew oltat e emotrolgli ActMj3ga

Clasa a

III-a

.^Y..C,

Lum ma stmt eu!


Fr$A DE iNREGTSTRARE

Situafia

Situalia

Situalia

Situalia 4

Situagia 5

Situalia 5

PAGTNA

Entuziasmat

Dezamigit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

lntimidat

Furios

Entuziasmat

DezamSgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

Ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

Ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supdrat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supdrat

Fericit

Intimidat

Furios

Frqe 2

t39

Dezvoltare emo(ionali Activitatea I

Curn md simt ea?


Fr$A

Situalia 7

Situafia 8

Situalia 9

Situafia 10

Situafia 11

Situalia 12

Flse 2

t40

ur iunncrsrRARn - rAGTNA 2

Entuziasmat

Dezamdgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supdrat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamigit

lngrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supdrat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamigit

Ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supdrat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamigit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Entuziasmat

Dezamdgit

ingrijorat

Nervos

Trist

Bosumflat

Singuratic

Speriat

Supirat

Fericit

Intimidat

Furios

Dez-vqltare

e,rn

oliona!3't\

ctli vi

tatei]

Rep

Clasa a III-a

arareil emoliiloF noustre

PersP0cti va. developmentali


in cursul normal al m4turizdrii, copiii trliesc emo{ii diverse, atit pozitive cAt gi
negative. in societatea contemporand, tot rnai mulli copii sunt expuqi sifualiilor
familiale problematice sau altor situalii care stArnesc emofii negative. Este foarte
important sa ii ajutim pe copii s6 inve{e modalitdli de a face fa15 acestor emo{ii
negative astfel incdt sd nu devinl coplegili sau descuraja{i de ele.

Obiectiv

S5 inve{e modalitE}i

Hdrtie gi creion penttu fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

pozitive de a face fa}E emolilor nepllcute

Materiale

Proceduri
l. Introduceti aceast6 agtivitate explicdnd faptul cI oamenii

:a+f'

]'::

::!{,

:;::l
-i:ii
j$-l

c,.
''rl:

.iF
:.!s.

i?-

au tot felul de emo{ii.


Unele din sunt emolii,pozitive, care ne fac pllcere sd le avem, gi altele sunt
emolii negative care pu ne face plipere sd lp avem. CereJi copiilor s[ vd dea
cdteva exemple din ambele tipuri de emofii. Spuneti-le cd le vefi citi o poveste qi
c5 v-ar pldoea ca ei sE identifice emo{iile pgrsonajului principal, Tania cea tristS.
z. Cititi cu voce tare ur{ndtoarea poveste, dupa care discuta{i pebazaintreblrilor
de Confinut qi de PerBonalizare.

,*i

""t,
:lii
,.*,i

POVESTE _ REPAMREA EMOTIILOR NOASTRE

iJ:

iF

:i-.

Era s6mbSti dimfineala. in mod normal, Taniei, in vdrstf, de 8 ani, ii place si


doarm6, sdmbdtap mai mult. Dar nu gi ast[zi. S-a trezit foarte devreme gi a gi
terminat micul dpjun pe cdnd tatdl ei vitreg a cobordt de la etaj. De obicei,
sdmb[ta, Taniei ii place sl stea in prjanra gi sd se uite la desene, dar nu gi in
aceasti diminea{fi. Imediat cum gi-a teirminat micul dejun, a fugit sus qi s-a
imbrbcat. S-a impr6cat cu noul ei hanorac gi cu blugii pe care i-a primit de
ziua ei, qi qi-a piptdnat plru] 9i l-a legat cu una din panglicile ei preferate.
Apoi, gi-a fEcut rtaliza cAteva haine, lantema ei, o carte, Ei ursuleful ei de
plug. $i-a dus ge{nta jos gi a puo-o l6ng{ uga de la intrare. Apoi s-a agezat intrun scaun ldngi f$reastrd pentru a-l agtepta pe tatSl ei si vini sd o ia.

t-ti

+
:3
x;

l1q

,jg
,t::::

'-tt

':

..:-

*
'1:i
a
::_
..a'

;,
*:
.i

!q-

*6

.+

'.;
!j

A:

'

Dupd scurt timp, Tania s-a sdfurat sd nnai agtepte, aqa cd a mers la bucdtdrie
pentru a lua o gu$tare. S-a uitat la ceas. Era ora 9:00. ,,Tata ar trebui sI aparl
in orice moment,f's-a g6ndit Tania. A luat cu ea gustarea gi a mers in camera
de zi gi se uita pd fereastrd in josul strlzii, in speran{a cd in orice moment va
vedea magina tatllui ei. A trecut gi mai mult timp, gi Tania a inceput s[ se
ingrijoreze. ,,Dac[ a avut vreun accident?" s-a gdndit ea. S-a intors in bucdt6rie

l4l

'::r

.4

Dezvoltare emofionali Activ itatea 2

Clasa a

III-a

:E

;t

f
pentru a se uita la ceas, care era deja 9:30. A urcat sus a intrebat-o pe
mama
$i
ei dacd ar putea sf, il sune pe tat6l ei pentru a afla dacd este in drum spre ea.
,,Tania, tatal tau intdrzie intotdeauna atunci c6nd vine s[ te ia. El nu vine prea
des, aga cr probabil tu nu i{i aminteqti c[ nu ajunge niciodatd la timp. oe ce
,nu mergi sa te uili la nigte desene. Aqa timpul va trece mai repede."

Aga cd rania s-a agezat sd se uite la desene, dar tot mai mergea din cdnd in
cand la fereastrd pentru a vedea daci tatdl ei nu apare pe stradd. De fiecare
datd cand privea, qi nu ?i vedea maqina, devenea din ce in ce mai nelinigtitd.
Dupd ce s-a terminat emisiunea ei preferatd de desene, Tania a mers inapoi la
fereastrd qi a stat acolo. De data aceasta ea pl0ngea. Fusese at6fi deentuziasmat6
cd igi va vedea tatdl deoarece el nu venea foarte des s6 o ia. Nu intelegea
de
ce nu venise. ii era fric6 c6 ceva rdu i se intdmplase, gi nu qtia ce anume si
facd.

Mama Taniei a gdsit-o pldngd,nd in fala geamului gi i-a spus Taniei cd il va


suna. Tania a stat langd telefon in timp ce mama ei a sunat gi a vorbit cu mama
vitreg[ a Taniei. cdnd mama ei a ?nchis telefonul, i-a spus Taniei,
,,imi pare
riu, scumpete, dar tatAl t[u a uitat cd acesta era week-endul in care trebuia s[
vinr dupi tine.",,Atunci, de ce nu poate sd vinr acum dup6 mine din moment
ce l-ai sunat gi acum gtie?" a strigat Tania. ,,Tania nu cred c6 va veni. L-a dus
pe fratele t6u vitreg intr-o excursie week-endul acasta." Marna a imbr6{igato pe Tania qi a {inut-o aga c6t timp a plans gi i-a spus cd ii pare rau ca se
intimplase astfel. A intrebat-o pe Tania ce ar putea face pentru a o ajuta, iar
Tania a spus cd nu qtia. se simlea atat de tristi. se tot inireba
,,De ce ar uita
tata sd vind si md ia? De ce l-a dus pe fratele meu vitreg intr-o excursie qi
nu
s-a gdndit deloc la mine? Nu ma mai iubegte?"

in curdnd, a adonnit din

cauza faptului cd plinsese atdt de mult. cand s-a


trezit a mers sd o giseascr pe mama ei. I-a spus mamei c6 ii va scrie tatf,lui
ei o scrisoare in care ii va scrie cum s-a simlit. Mama ei i-a spus cd i se pare
o idee foarte bun6 gi cd asta ar putea s6 o ajute pe Tania sd se simti
mai bine.
Tania nu a fost sigurd c6 o va ajuta, dar a mers totugi in camera ei qi
a scris
scrisoarea. I-a spus tatdlui ei ci se sirnlise prost din cauzafaptului cd
el uitase
de ea gi se intreba dacd el il iubeqte mai mult pe fratele ei vitreg, din moment

ce l-a dus in excursie. Ea ii nr,ai scrise cd era supdratd cd nu ii trimisese o


felicitare de ziua ei de nagtere, gi c6 nu inlelegea di ce el nu vroia sd o vadr.
Dupd ce a scris scrisoarea, s-a simfit pufin mai bine deoarece d[duse
drumul
sentimentelor sale. A cobordt qi a intrebat-o pe mama ei dach ar putea
coace
prdjituri, din moment ce acesta era unul din lucrurile ei preferaie.
DupE ce
prljiturelele au fost gata, mama a intrebat-o dac6 i-ar placea s6 o inso{eascd,
pentru a-i duce niqte prdjituri, doamnei Beasley, de la casa de b6trani.
care
era prietena specialS a Taniei. Doamna Beasley s-a bucurat a$tt de mult
s6
o vad6, dar a observat c[ Tania nu era la fel de fericitd ca gi alt[dat[ c0nd
venea sf, o viziteze. Tania i-a povestit despre dezamf,girea ei, iar doamna
Beasley a imbrdtiqat-o tare gi i-a spus, ,,cdteodatf, este greu sd infelegem
de
142

2
Dezvaltat e emof ionalS Activitatea

Clasa a III-a

ce oamenii fac anumite lucruri pe care le fac, Tania. Trebuie doar sd lii minte
cd sunt mul{i oameni care te iubesc Ai care vor s[ fie cu tine, gi doar pentru
simplul fapt c5 tatel tau nu a venit nu inseamnb ci nu eqti un copil drdguf. Nu
ai ce face dacd nu a venit, dar ii pofi spune cum te simli qi po{i incerca sd faci
anumite lucruri care sd te a.jute sd te sirnli mai bine, ceea ce tu ai Si fbcut in

dupl-amiaza aceasta."
Dupa ce Tania qi mama ei au plecat de la doamna Beasley, Tania s-a simlit un
pic ai mai bine. A mers acasr qi s-a jucat afari cu prietena ei, care a ajutat-o
si nu se mai gdndeascd atdt de mult latat6l ei. CAnd a venit ora de culcare.
ea se mai simfea incd trist6, dar qtia cd trebuie doar sd inve{e cum sd facd fa11Ft
dezamd.girii ei. inc[ spera cd el va veni sa o vadd in curAnd.

Iliscufii
iN'rx-aeAnt DE coNTINUT
De ce a fost Tania trist[?
2. Ce alte emolii in afar6, de tristele a mai avut Tania?
3. Curn a incercat Tania si se ajute pentru a se sim{i mai bine? Au funcfionat

l.

aceste lucruri?

itirnreanr

DE PERSoNALTzARE

1. Ati fost vreodatd intr-o situalie similara cu cea a Taniei? Dacd da, v-ati sim{it la
fei ca gi ea?
2. Dacd nu a{i fost niciodatd intr-o situalie similard cu a ei, afi avut citeva emo{ii
asemdndtoare cu ale ei? Pute{i sd povestifi despre o situatrie in care ati fost trigti?
D ezamd,giti ? Tulburaii ?
3. Cdnd aveli emofii de acest fel, ce faceti pentru a incerca qi pentru a vd ajuta
sd v[ sim{i}i mai bine? Credeii cI vreuna din ideile care au funclionat in cane,l
Taniei ar putea func{iona gi la voi?

Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor sd scrie propriile lor poveqti despre o experien{d tristi qi depre modul
in care qi-au,,reparat" emoJiile.

143

Dezv ollare emo(ionald Activitatea 3

Clasa a III-a

Art

nnxios

Perspectiva developmentali
La aceastl vArst6, copiii sunt foarte domici si fie pllculi de invSfltorii lor. qi se
tem sE nu fie dezaprobafi. Datoritd faptului ci gd.ndirea lor in aceasffi perioad[ de
dezvoltare este f,oarte concreti, este comun pentru ei sa presupun[ cd invd{dtorii lor
fie ii plac, fie nu ii plac. Aceastd evaluare se bazeazd,, de obicei, pe un singur fapt
de proastd purtare sau pe o performan{d slaba; ei nu in{eleg rapid c6 aprobarea sau
dezaprobarea nu se bazeaz6, in general, pe incidente izolate. Ei se tem, de asemenea,
de pedepse din partea invd{dtorilor. Deoarece vocabularul Ior emolional nu sunt
intotdeauna bine dezvoltat la aceastl vdrst6, anxietatea copiilor se poate manifesta
sub forma unor dureri de stomac qi rezistenfd. in a merge la gcoald.

0biectiv

Sd dezvolte abilitdti tn a infelege qi a face

fatr6,

anxietd\ii asociate cu

dezaprobarea

Materiale

Tabl5 de scris
)" Un ecuson de dimensiunea 30*10 cm pentru fiecare copil. La un cap6t al
ecusonului, desenali sau plasaJi un sticker cu o fafd fericitd; la celSlalt capdt, o
fatrA ffista.
D Opt agrafe colorate pentru fiecare copil
) Un creion pentru fiecare copil
F HArtie qi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl
l.

Distribuili cdte un ecuson, opt agrafe de hArtie, gi un creion fiecdrui copil. Apoi
citili urmdtoarea situa1ie. Dupd fiecare, cere{i copiilor si pund o agraft de hdrtie
undeva pe ecuson pentru a demonstra cum s-ar sim{i un invS{6tor: fericit, trist,
sau undeva la mijloc. Instruili copiii sI scrie litera corespunzdtoare fiecirei
situafii U, B, C, gi aga mai departe) in apropierea agrafe|
A: Elena a scris toate cuvintele corect.
B: Tyler a terminat pe primul loc la gtafet6.
C: Anamaria gi-a uitat acasd banii de mincare.
D: Tyrone arezolvat corect toate problemele de matematicd.
E: Sara a trebuit s5 citeasc[ cu voce tare, gi nu a gtiut toate cuvintele.
F: Angela a primit o stea de aur pe foaia de lucru de la scriere.
G: Ethan gi-a pierdut tema de lamateria de studii sociale.
H; Demetrius a fost primul care a terminat testul.

2. Revizuili urmdtoarele, cerdnd copiilor

sd ridice mdna gi

sI

se uite in

jurul lor

pentru avedea modul in care rdspund alfii.

145

Dezvoltare emo{ionald Activitatea

Clasa a III-a

> Ati avut toate agrafele

de hArtie in dreptui felei z6mbitoare? Dacd da. ridicati

mAna.

> Atri avut toate agrafele de hArtie in dreptul fetei triste? Dacd da, ridicali
F

m6na.

A avut cineva cAteva agrafe intre cele doud fe{e zAmbitoare trist[? DacI da.
si

ridicali mAna.
Ce liiere a1i avur in dreptul felei {bricite?

Pentm aface acest iucru qi mai concret pentru copii, desenafi, pe tabl6,
o linie
continud qi notali literele ,.fefei ftricite" in timp ce ei vi le dicteazl.

3. urrnafi, apoi,

aceeaqi proceduri pentru situaliile ,,fetei triste',.

Ce litere a{i avut in dreptul fetrei triste?

> VA pute{i gAndi la ceva mai rdu decAt aceste situalii - care sd o fi ficut ne
invdldtoare foarle nefericitl?

4' lmp6r1[qi!i urm[torul text, dup6 care discutali pebazaintrebdrilor


de Personalizare:

de Con{inut gi

Elena a scris toate cuvintele corect, gi ali zice cd invd{atoarea at fi fericita


pentru acest lucru. Sa presupunem cd miine, Elena greqeqte cdteva
cuvinte.
Ar face acest evenirnent ca inv[{6toarea sa fie nefericitd? Ar insemna acest
iucru cd invdfdtoarea nu o place pe Eiena pentru cd a gregit cdtevacuvinre?
c0teodatd eredem a$a ... cd cineva nu ne va aproba, sau ce nu ne va place,
dacd facem gregeli sau dac[ nu facem ceva corect. Dar acest lucru
nu este
ader'lrat. invdfdtorul vostru vd va plicea tot Ja fel cle mult chiar dacd facefi
ceva gregit. s-ar putea ca el sau ea sb incerce sd vd ajute sa faceli
mai bine,
dar acest lucru nu insepmnr ca invdfatorul nu vd. place din cauzafaptului
cd ali lbctit o gregeal5. Uneori, copiii de v6rsta voastrd au dureri
de stomac
sau nu vor si meargd la qcoald deoarece le este fric6 cd nu igi vor
multrumi
invSlatorii. ceea ce trebuie sE lineli minte este faptul cd invb.fdtorii gi
profesorii se aflEr in gcoald pentru a va ajuta. cdteodatd nu le place
c6nd
uitali diverse lucruri sau dacd r[ni1i pe cineva sau dac6 incilcali vreo regul6.
Dar acest lucru nu inseamnd cd ei nu vd plac pe voi. inseamnd doar
cd
trebuie si vr strdduili mai tare pentru a respecta regulile gi sd muncili
cat de
bine pute{i la sarcinile voastre.

Discufii
iNrnssARr

DE coNTTNUT

1' Dacd faceli o gregeal5 sau uitali ceva sau faceli ceva gregit, inseamnf, acest
lucru
ci invdfatorul vostru nu vd va placea? Ce inseamna acest 1-rcru?
2' Existb anumite lucruri pentru care invd{dtorii ar fi mult mai nefericiti decat
pentru alte lucruri? (Rugafi copiii sf, ofere exemple.)

146
:,:
::i
t.:

Dezv oltate emotionald Activitatea 3

Clasa a III-a

iNrnggAru DE PERSoNALIZARE
, l. V-atri gdndit vreodatd ca invdfltorul vostru nu v5 place pentru cd a{i fbcut ceva
gregit?
?. Ce anume trebuie sd vd spune{i voui ingivd data viitoare cdnd face}i o gregeall
sau faceti un lucru pe care considerafi ca inv6!5torul il va dezaproba? Canaili-ue
la exemplul cu Elena pentru a vd ajuta sd rdspundeli.

Activitatea de Follow-up
Cere(i copiilor si impartd o foaie de hdrtie in dou6. Cere{i-le sd deseneze, pe o parte,
o imagine care sd ilustreze incilcarea unei reguli, rcalizarcaunei gregeli, sau facerea
unui lucru gregit la o temb de cas5. Pe cealaltd parte, cere{i-le sd deseneze o imagine
pentru a ardta cum ar proceda un invi{itor intr-o astfel de situafie. Ei pot s[ igi pun[
aceste foi in banci pentnr a Ie reaminti cd in timp ce ei ar trebui si inoerce s6 facl tot
ce pot mai bine, profesorii lor nu ii vor antipatiza daed, fac gregeli.

''l'
ti.

,n

:;
.::

,::
..:::

',r

,j:

s
:l'

::
*t
'1=

:e
a'a

:
:-j.

z
'.,1'
:ai.

=
t
?J

+
gr
:1
t+

+
,3-,
.';1

:ti
?
.i.l
;;1
'+

..:1

4
iq
:3..'
rt:

'*
.'r9

-.

*&
.'t*

*
:*
::*

t47

erv altate

eq9llI99 A tI"

tatt t

Clasa a III-a

Ate simli bine, pulin bine, silu deloc bine


Perspectiva. develoPmentald
AvAnd in vedere paternurile lor concrete de gdndire, copiii igi vad adesea, la aceastd
vtrstd, emoliile ca fiind fie la un capf,t, fie la celdlalt al unei linii continue: bine sau
nu bine, fericili sau neferici{i, nervogi sau bucuroqi. Ajutdnd copiii sE diferenlieze
intensitatea emoliilor le dd acestora posibilitatea de a identifica, intr-un mod mai
acurat, felul in care se simt precum gi s[ infeleagd faptul ca exist[ modalitali diferite
de a simti.

Obiectiv

S5 invete sb facf, diferen{a intre emolii pebaza intesitdtrii acestora

)
)

Un carton de ou5 pentru fiecare copil (pune{i copiii sd le aducd de acasd)


Doisprezece bilefele goale de hdrtie (intr-un plic) gi un creion pentru fiecare
copil

ft{ateriale

Fnoceduri
L

lntroduceti activitatea distribuind cartoanele de ou6 gi plicurile care con{in


bilelelele de hdrtie.
2. Rugati copiii sd scoat[ din plic patru bilefele de hArtie qi sd scrie pe ele cuvintele
in culmea fericirii, faarte nefericit, /urios, tulburat gi cereli-le sd plaseze primele
dou6 cuvinte (in culmea fericirii qi foarte nefuricit) la capetele opuse ale unui gir
din suporful de oud gi cefelalte doud cuvinte (furios Si tulburat) la capetele opuse
ale celuilalt gir.
3. Discutafi in grup coraceptul de a se simli in culmeafericirii (sau foarte, foarte
fericili). Rugafi fiecape copil s[ se gflndeasca la o situa]ie in care el sau ea sau simfit in acest mod. Acorda{i ceva tirnp pentru a povesti. Apoi, discutali
conceptul de a se sim\ifoarte nefericili in contrast cu a se simli in culmea
f'ericirii. Invitali-i sd iqi ?mpirtiqeasci situa{iile in care ei s-au sim{it foarte
nefericili in contrast cu momentul in care s-au simlit in culmea fericirii.
Discuta{i apoi faptul c[ nu ne putem sim]i doar in culmea fericirii sau doar
foarte nefericiti in legifura cu un eveniment - cI vor fi perioade in care ne vom
sim{i ,,la mijloc." Lucrali cu copiii pentru a descrie acele emo{ii care se glsesc
le mijloc: in culmea fericirii, foarte fericili, fericili, doar pulinfericili, pulin
nefericili, foarte nefericili, gi aga rnai departe. Puneli-i si scrie aceste cuvinte
pe bilelelele de hdrtie qi si le plaseze acolo unde le este locul pe continuumul
suportului de oud.
4. Folositi aceeaqi proceduri 5i cu cuvintelefurios qi supdrat. Dupi ce copiii au
discutat despre situaliile in care s-au simlit furiogi sau supdrati, lucrali cu ei
pentru a identifica cuvintele care se aflI,,la mijloc."

149

Dezvoltare emotionalS Activitatea 4

Clasa a III-a

Apoi, cereli-le sd identifice o silpatie ln care au sirntit una dintre emofiile de la


mijloc identificate pe oricare linie de pe continuumulfurios qi pdn[ la supdrat.
Invitali qopiii s5 prezinte evenimentele asociate cu emolia respectivd, dupi care
intrebafi-i dac6.la inceput s-au simfit/arioSi qi mai tflrziu au simfit altceva de
pe continuum. Observali daci ei pot verbaliza modul in care acea emo{ie s-a
schimbat dintr-una intensd intr-qna mai pu{in intens5. Face}i acelaqi lucru pentru
emo{iile in culmea fericirii gi pdni laJbarte nefericit de pe acest continuum.
6. ContinuaJi activitatea pebazalntrebdrilor de Conlinut gi de Personalizare.
5.

Discufii
iNrnnsAnr DE coNTTNUT
1. A1i fost surpringi s[ vedefi mai multe Cuvinte diferite intre cele dou6 extreme?
2. A fost dificil s[ vi g6ndifi la cuvinte pentru a descrie aceste emoJii care se afl6
,,la mijloc"?
3. Ce cuvinte noi ali adSugat astdzi la vopabularul vostru emotional?

iNrnpeAnl DE PERSoNALTzARE
l. Voi traiti, de obicei, emotiile de la un capf,t sau altul al liniei continue, sau pe
cele de la mi.jloc?
2. Suntefi, de ohicei, capabili sd recunoagte{i faptul c[ nu vd sim]i{i doar triqti sau
bucurogi, ci c[ existd multe alte momente diferite la mijloc?
3. Ce afi invd{at in aceastd activitate care vd poate fi de ajutor in identificarea
.
emotiilor voastre?

Activitatea de Follow-up
Rugafi copiii s5 identifice un set nou de cuvinte pe care s5 le pund la capetele opuse
ale continuumului gi incurajafi-i sd ghiceascd emo{iile care se afli la mijloc.

150

-,ffi't''
l:'::.i-

Clasa a III-a

I
Dezvoltare sociali Activitatea

Bdielii fac, fetele fuc


Perspectiva develoPmental5
Copiii care se aflEtla perioada copildriei mijlocii, iqi dezvoltl treptat paternuri de
prietenii tot mai rigide gi au tendin{a de a-qi alege prieteni de acelaqi gen ca qi ei.
Acest lucru are nu doar un efect restrictiv asupra alegerii lor de prieteni, dar intdreqte,
de asemenea, gi gdndirea stereotipicd, care poate afecta in mod negativ relatiile odatd
cu maturizarea copiiior.

0biective
F

SI identifice exemple de stereotipii


Sd invefe cd stereotipiile nu dicteazd ceea ce beieJii gi fetele pot qi nu pot face

)
)
)
)
)
)
)
)

Tabl6 de scris
Doud plicuri mari, po unul notat bdieli, iar pe celdlaltfete
Reviste, foarfece, doud foi de hdrtie, gi creioane colorate pentru fiecare copil
Un rol de banda adezivd
DouI buca{i de hdrtio. Pe una sd scrie eufoc.Iar pe cealaltL, eu nu fac.
O versiune a Tabelului ,,Bdielii fac, fetele fac" (Figa de lucru 3)
O hdrtie mare de calc (pentru Activitatea de Fotrlow-up)
Reviste, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Materiale

Proceduri
L

Introducefi activitatep inparlind revistele, foarfecele, hdrtia, qi creioanele


colorate. Instruili copiii sl se uite peste reviste gi si gdseascd doul imagini cu
lucruri pe care lor le place sa le fac[ gi si le decupeze. Dac6 nu g[sesc imagini
corespunzltoare, pot folosi hArtia gi creioanele colorate pentru a desena aceste
imagini.
2. Dupd ce toatd lumea a gisit sau a desenat doud exemple, dafi sa circule plicul
notat cufete qi rugaJi doar fetele si puni imaginile induntru. Dati apoi sf, circule
plicul cu notat cu bdieli, cerdnd ca doar bdie{ii sd pund imaginile in[untru.
3. Apoi, invitali copiii $d stea intr-un cerc in jurul dumneavoastrl. Deschide{i
primul plic ai ruga{i un voluntar sE scoati afarl imaginile, una cdte una, qi sd
descrie ceea ce vede. Scrieli aceste situalii pe tabl[ sub titlul/ete.Faceli acelagi
lucru pentru plicul bftie]ilor notdnd situatiile sub titlul bdieli.
4. Dupd ce au fost ardtate toate imaginile, privili lista. Desena{i un cerc in jurul
tuturor punctelor care apar pe ambele liste. Discutali apoi pebazaintrebErilor de
Con{inut I 9i 2.
5. Urm[torul lucru, afigafi semnul eufac intr-un coll al clasei qi semnul eu nufac
in celalalt coll al clasei. Plasali apoi versiunea tabelului ,,Biietii fac, fetele fac"
(Figa de lucru 3) astfel incdt toati lumea sd o vad6. Specifica{i copiilor ci le veli
citi cdteva puncte din tabel. Pe parcurs ce dumneavoastr[ citili primul punct,
copiii ar trebui (ftra s[ vorbeascE) sd se migte fie spre collul cu eu fac, fie spre

151

Dezvoltare sociald Activitatea

Clasa a III-a

cel cu eu nufac.inainte de a citi urmdtorulpunct, inregistra{i in tabel. num5rul


de bdieli qi numlrul de fete care stau in ficeare col{. Continua{i cu aceastd
procedur4 p6nd cAnd toate punctele au fost citite gi inregistrate. Apoi. discutaJi
.pebaza intrebSriior de Conlinut 3 qi 4.
6. Discutatripebaza ceiorlalte intrebari de coniinut qi de personalizare.

Discufii
iNrnesARl

DE coNTTNUT

l. A fost vreun punct comun pe arnbele liste?


2. C6,te puncte au fost diferite?
3. Dintre cei care au putut face majoritatea punctelor din tabel,

au fost atdt bdieli

cet $i fete?

4. A existat vreun punct pe care nici un bdiat nu l-a putut face? A existat vreun
punct pe care nici o fati nu l-a putut face?
5. Auzili vreodatd copii care spun c6 ,,biie{ii nu pot face aia" sau c[ ,,fetele nu
pot face aia"? Credeli cd acest lucru este adevirat - gi anume c[ sunt anumite
lucruri pe care nu le puteti face pentru cI suntefi bdie{i sau pe care nu le puteli
face pentru cd sunte{i fete? (Invitafi-i sd dea exemple. incercali sd ajuta{i copiii
sa se gindeascd la excep{ii intrebdnd

membrii sexului opus dacd ei fac vreodat[


lucruri despre care se discutd sau cunosc pe cineva de genul lor care face aceste
lucruri.)
iNrRssAru DE PERSoNALTzARE
.
1. Vi gdndi{i vreodatd c6 sunt arumite lucruri pe care nu le pute{i face pentru c6
sunteii bdieli sau fete? Daca da, ce pirere aveti despre acest lucru?
2. Credeli cd este intr-adevir adev6rat faptul cd nu pute{i face anumite lucruri,
sau credeli doar cd nu le pute{i face deoarece ali vlzut reclame care ar6tau doar
baieli sau doar fete fbcdnd aceste lucruri, sau pentru cd cineva v-a spus cd doar
bdie{ii sau doar fetele fac aceste lucruri?
3. Ce ali ?nv[tat din aceastd lecfie?

Activitatea de Follow-up
Luafi o h6rtie mare de calc Ai afiqafi-o in clas6. Denumili-o bdieyii Si fetele fac.
Invitali-i pe copii sd decupeze sau s5 deseneze imagini ale lucrurilor pe care ei le fac
gi sd lipeasci aceste imagini pe aceastd hdrtie pentru a crea un colaj.

152

Dezvoltate sociali Activitatea

Clasa a III-a

Bdielii fac, fetele fsc


TABEI,

Biietiifac
A

fugi repede

A urca ?ntr-un copac

A sdri coarda

folosi imaginalia

A scrie cuvinte

A se plimba cu bicicleta

A se da cu rolele

A se juca de-a gcoala

A se juca de-a casa

Frse 3
153

'Dezvoltare

sojgla\

o!!Bg]

Clasa a III-a

fmpreund este mai bine


Persp0ctiva"

eveloP

mentali

Perioada gcolara micd presupune achizilionarea multor deprinderi" A inv6{a sd


lucreze bine impreund cu ceilalli este o deprindere importantA pentru dezvoltarea
cognitivi precum gi pentru cea socialf, a copiilor. Prin munca aldturi de ceilal{i ei
invaf[ deprinderile de ,,a da qi a lva", arrta compromisului, qi satisfacfia care vine din
contribu{ia pe care au adus-o ia scopurile echipei.

Obiective
F
F

Sd facd distinclia intre comportamentele de cooperare gi cele de necooperare

)
)
}

Mai multe foi mari de hirtie de calc (sau ziare)


Doui bande adezive (una pentru fiecare grup)
O copie a Figei de instrucliuni pentru echipd -,,impreund este rnai bine" (Figa

Sd practice comportamentele cooperative

il{aferia.le

de lucru 4) pentru echipa I 9i echipa 2


O copie a figei de observalie -,,impreund este mai bine" (Fiqa de lucru 5) qi un
creion pentru fiecare copil care nu se afl6 in vreo echipd
)> O camerf, video (oplional)
O versiune noui a Firsei de observalie -,,Impreuni este mai bine" (pentru
Activitatea de Follow-up)

)
)
Proceduri

l. Introduceli lec{ia explicAnd


2.

3.

4.

5.

faptul ci doud echipe vor demonstra doui modalit[1i


diferite de a lucra la un proiect. Copiii trebuie sd priveasci cu atenlie qi sd fie
pregltifi sd discute dflferen]ele dintre modalita$le de lucru ale celor doui echipe.
Selectali doud echipe cu cdte cinci copii fieoare. Dali primei echipe
Instrucfiunile de echipl - ,,impreun[ este mai bine" - pentru echipa 1 (Figa de
lucru 4) gi revizuili-le pe scutt astfel incdt ceilalli din clasl sd nu le poat6" auzi.
Facefi acelagi lucru cu instrucfiunile pentru echipa2.
Accentuafi faptul ci cei care nu sunt in vreo echipd au un rol important ca gi
observatori. Dali fiec5rui copil care nu se afl6 intr-o echipd o Figb de observalie
,,Impreund este mai bine" (Fiqa de lucru 5). Revizuifi figa astfel incdt
observatorii sd ?njeleag6 cum si rispund[.
Cere{i echipei 1 s[ facd ei mai intii proiectul. Acordafi-le aproximativ l5
minute. Dupi ce au terminat, cereJi observatorilor sd igi expund observaliile.
Extrageli exemple specifice de comportamente pozitive qi negative, qi discutali
despre modul in care aceste comportamente au afectat rezultatul. intrebatii pe
membrii echipei despre pdrerea pe care o au referitoare la produsul lor final gi
despre participarea tror in echipd.
Cere{i echipei 2 sd iqi facd proiectul. Utilizali aceeagi procedurd, pun6ndu-i apoi
pe observatori sd igi prezinte rapoartele dup[ aproximativ 15 minute. (Acest
grup nu igi va termina sarcina.)
155

Dezvoltare sociald Activitatea 2

Clasa a III-a

Informalie pentru lider: Dacd estd disponibild o camerd video, echipele potfi
filmate tn timp ce lucreazd si apoi ea poate fi ardtatd copiilor pentru a irmiri
exemple de comportamente coopetratiue Si noncooperative.

6. Continuafi activitat

ea pe baza

intrebdrilor de Conlinut gi de Person alizare.

Discufii
iNrn-eeAnr DE coNTTNUT
1. Ce tipuri de comportamente trebuie si demonstrali pentru a luora ?ntr-un mod
cooperativ ca qi membru al echipei?
2. DacE ali fi noncooperativi, ce tipuri de comportamente ati demonstra?
3. Cdnd lucra{i cu al1ii, va gdndi}i cd este important sd coopera(i? De ce sau de ce
nu?

4, care sunt unele motive pentru care oamenii


iNrnnnAru

nu coopereazd?

DE pERSoNALTzARE

l.

Care vi se pare cel mai dificil lucru referitor la cooperare gi la a lucra ca un bun
membru al echipei?
2. in ce sens suntefi buni in comportamentele voastre de cooperare gi de membru al
echipei?
3. Dacd nu sunte{i un membru de echipd foarte bun, ce comportamente v-ar ajuta
sd vi imbunatafifi?

Activitatea de Follow-up
Afigali versiunea noud a Figei de observa{ie -,,impreund este mai bine". Rugafi
copiii s[ lucreze in grupuri la proieotele de la qtiin]ele naturii, matematicd, sau
altele, qi cereJi-le sd fac[ referire la aceastd fiqd pentru a se ajuta in identificarea
comportamentelor cooperative versus noncooperative.

t56

.i:
;:;

sociala Acfivitatea2

Clasa a III-a

+Yz.t.
Impreana
esrc mflt Dtne
INSTRUFTIUNI PENTRU ECHIPA
Instrucliuni pentru lider: Faceli o cople Si apoi decupali separat; dali cdte un set de instrucliuni
fiecdrei echiPe.

ECHIPA 1

Alegeli un lider pentru grupul] vostru prin indicarea lui cu mana. Liderul va
trebui si prezinte in mod clar problema: si construili un tunel scurt din h6rtie
gi bandd adezivi, suficient de qpalios inc6t membrii echipei sd se tdrascd prin
el, cate unul pe r6nd. Fiecare din grup trebuie si ?gi spuni ideile despre cum sd
construititunelulinainte ca ecf ipa sd ?nceapd si lucreze. Liderul va alege ideea
cea mai potrivitd dintre cele sqgerate, gi echipa va incepe sd lucreze dup5 ce
liderul le-a dat c6te o sarcine fipciruia. Membrii echipei vor lucra intr-un mod
cooperativ p6ni la sf6rgitul tunplului.

ECHIPA 2

deodpti cu ceilalli ci el vrea sd fie liderul echipei.


Certali-vi pe acest motiv tir4 de un minut, dupi care decideli ci nu avefi
neaparat nevoie de un lider. Dppa aceea un copil va citi sarcina: si construili
,t tunel scurt din h6rtie 9i barpdd adeziv6, suficient de spafios inc6t membrii
echipei si se tdrascd prin el, qSte unul pe r6nd. Fiecare din grup trebuie si
inceapi sd strige idei. Nimeni rf u ascultd pe nimeni. in cele din urm|, un copil
.t trebui sd spuni ci grupul ar trebui sd incerce ideea lui sau a ei. Ceilalli sunt
d* acord, dar ei nu termini tupelul deoarece ei nu coopereazd (ei nu impart
Fiecare incepe sE spund

i
I
i
i
i
i
i
i
i

unul cu altul banda adezivS, ei lp spun celorlalli


n rai departe.)

ci ideile lor sunt proaste, gi aga

Frpe 4
157

Dezvoltare sociald Activitatea 2

Clasa a III-a

Impreand este mni bine


rr$A OBSERVATORULUI
Nume:

Datd:

Instrucfiuni: observayi modur fn care


fiecare echipd lucreazd. puneli cdte un X l6ngd fiecare
comportament pe care vedeli cd membrii echioei fl
fac.

impintSgesc idei

Coopereazd

impart ?ntre ei materialele de


lucru

Sunt de acord cu algii

li ascultd pe allii

Termini sarcina

Frga 5

r58

Dezvoltare socialS Activitatea

Ciasa a III-a

Gdsegte un prieten
Ferspectiva develoPm entald
Socializarea in contextul unui grup de copii de vdrste similare reprezintd.o problemd
centrald pe parcursul perioadei gcolare mici. Problemele de genul acceptare gi ,,cel
mai bun prieten" consumd mare parte din energia copiilor. Deoarece conflictele gi
emoliile negative sunt adesea rela{ionate cu situafiile de prietenie, sporirea abilit6filor
de a-gi face qi de a-gi menfine prietenii este importanta in aceastf, perioadd de
dezvaltate sociala.

Obiecfive

Sd iqi sporeasc[ abilitdiile de agi face prieteni gi de a-i pdstra


Sd practice comportarnente de prietenie

)
)

Tabld de scris
un set de afirmatii gi rdspunsuri -,,Gf,segte un prieten" (Figa de lucru 6)

cere{i copiilor sr

Ntratreriale

,-.

$:

Froceduni
se gdndeascd la un prieten bun de-al

lor gi la un lucru pe care


face, un lucru pe oare ei il considerd a fi un exemplu de abilitate
de prietenie. Cere{i copiilor sa vinl cu idei ftrd sd specifice nume.
2. Distribuili apoi, in mod aleator Figa cu afirmalii gi rf,spunsuri
-,,G[segte un
prieten" (Figa de lucru 6), cate una la fiecare copil. Explicafi-le faptul c6 ei
va trebui sI se plirribe pfin clasd, tn liniste gi sd igi arate unul altuia bucilile de
hdrtie' CAnd ei considerl ci au gbsit un copil al c5rui bilet se potrivegte cu a lui,
ei trebuie sd giseascb un loc unde sd se a$eze impreuni gi sd discute despre cum
sd fi un prieten bun. Dupd ce to{i copiii au avut gansa s[ discute pe scurt, poftili-i
sd povesteascd in fala inhegii clase gi nota{i-le ideile pe tabl6.
a
J. Fentru a contima activitatea, bazali-v|pe intrebdrile de con{inut gi
de
Personalizare.

acest prieten

.&

il

Discrrrfii
iNrnseAru DE coNTINUT
l. V-a fost greu sd gasili un partener,i
2. Credeii cd majoritatea copiilor practicd abilitdli pozitive de prietenie? Dacd nu,
crede{i cI copiii s-ar in}elege mai bine dacd ar face acest lucru?
ii\rReeAru DE pERSoNALIZARE
1. Crede{i cd abilitElile voastre de prietenie sunt pozitive sau negative?
2. Ce idei a1i identificat impreund cu partenerul vostru sau cu atlii Oin clasi,
care considerafi cd le veti practica cu scopul de a vd face sau de a vd menfine
prietenii?

159

Dezvoltare sociald Activitatea

Clasa a III-a

Activitatea de Follow-up

'

160

Invitatri copiii sd identifice doud compoitamente de prietenie pe care le vor practica


pe parcgrsul s[ptlmdnii gi pe care sf, le scrie pe spatele bilelelelor lor de prietenie.
Stabilili o ori in care ei sd igi poat[ exprln6 modalitatile in care aceastd practic6 le-a
afectat relalia cu ceilalfi.

Clasa a

III-a

Gdseste un prieten
A,FIRS,TATU gl nAsnuNSURr
Instrupliuni pentru lider: Decupa\i afirrrpasiile Si rdspunsurile tn bilelele separate; dalifiecdrui copil
cdte un bilelel'

Vrei

Afirmalii

Rispunsuri

imi place jacheta ta.

Mullumesc.

si

ne

jucim cu mingeal?

Mi-au plScut ideile tale pentru proiectul de


grup.
PoIisd vii la ziua mea de nagtere?

,n;;

Sigur

- mullumesc

c5 m-ai intrebat.

$i mie mi-au plScut ideile tale.

Da

- mullumesc ci m-ai invitat.

i;$

:i:i

,.i

.rg

r:;t

M-am simlit bine acasi la tine, ieri.

$i eu m-am sirnlit bine.

VreicAliva din biscuilii mei?

Nu, mullumesc.

i4
:.1

:!t
.";

.:-l

-rg

.;

Ea

sti singurd.

;;
-:7

Hai

si o chemim silstea cu

Este o idee bun5.

noi.

ri
,t.4
''j
,"4
:..:H

lt

leri, ne-am jucat ceea ce eu am vru[, aga ci


astdzi este r6ndultdu si ale$i.

imi place si facem cu schimbul.

Trebuie si i1i spun un secre!.

Nu am sd il spun niminui.

:d
-d'
,H
:il

.is
,#
-az,

Tmi pare

,l5f

riu cd nu ai putut veni la zfiua mea


de nagtere.

gi mie ?mi pare riu-dar mi bucur


invitat.

ci

m-ai

i.tr

#
F
F
T
-f

Mi

bucur

ci

ai c6gtigat alegerile pentru a fi


Seful al clasei.

imi place si mi joc cu tine

Mullumesc

ci

mi-ai spus.

$i mie imi place

si

md joc cu tine.

s
ft

*,
E

*
#

.q
.H

ffi

Frge 6

r61

iald Activitatea 4
Dezvoltare soc

Ciasa a III-a

Ei nu m-qu ales pe rnine


Ferspectiva develoPmental5
copiii iqi extind releleie de prieteni. riscul respingerii creqte tot mai muit.
Pentru rnul{i eopii, resping(rea poate fi resirnlith ca foarte dificild. Cu toate acestea,
din rnoment ce respingerea este un fenornen comun pe oare copiii vor continua sb ?1
experienlieze in diferite rno$aiitl{i pe parcursul copildriei gi adolescen{ei, ei trebuie
sE invete metode sf,nitoase de a face fatd acestora.
Pe parcurs ce

Obiective
ts

Sd identifice rnetode de 4 face fa1[ respingerii


Sd recunoascd ci o pers{an6 nil este lipsiti de valoare

daci este respinsd de

ceilaili

h4ateriale
F
F

Tabln de scris
O pereche dejucdrii, adqcvate vdrstei 1or, la fel de dezirabile (dar diferite)
ts Mai multe reclame pentrfu diferite tipuri de cereale (sau chiar cutiile in sine)
F O copie a Poveqtii - ",Bi nu rn-au ales pe mine" (Figa de lucru 7). Aceasta poate
fi cititd r:opiilor sau fiecalre copil poate avea o copie pe care sd o eiteascl, in
func{ie de perforrnanletre lor ia citire"

Procedur*
:l
t-

,:i

1. Prezenta{i perechea de opiecte gi incurajati o discu{ie despre care dintre cele


dou6 jucirii preferb copiii. Subliniali faptul cd copiii fac diferite aiegeri
baz6ndu-se pe preferinfele lor, dar acest lucru nu inseamnd cf, este ceva in
neregul[ cu.juc6ria pe cafe unii eopiii nu au selectat-o. Extinde-{i acest lucru
pentru a include modul i4r care copiii iqi selecteazi prietenii: Este ceva in
neregulS cu cineva doar pentru cE unii oameni nu il aleg ca gi prieten?
Extrage{i gi notafi pe tabld situalii ?n care copiii sunt aleqi: ca gi partener de
studiu, ca gi mernbr'u al Qchipei, ca qi cel mai bun prieten, sau ca cineva pe care
sf, il invite la o petrecerel de exemplu. Discutali de ce copiii fac alegerile pe care
le fac: De exemplu. in alpgerea unui partener de studiu" ei ar vrea pe cineva care
qtie rnulte despre subiect gi caruia ii place sS lucreze. in aiegerea celui mai bun
prieten, ei ar vrea probalil pe cineva care sd nu ie divuige secretele, pe cineva
cu care le place sh se joape, gi aqa mai departe. Scoateli in evidenld faptul c[
alegem oamenii din juru! nostru din rnotive diferite.
Prezenta{i reclamele la cpreale sau cutiile in sine, cdte una pe rdnd. Cere{i
copiiior sd ridice rnina dpcd aceie cereale prezentate sunt preferatele lor
- cea mai preferati cutie de cereale, care ar alege-o inainte de toate. in timp
ce prezentati fiecare cutig de cereale, rugati un copil sd inregistreze,petabl6,
numele cerelalelor qi nurlrirui de copii care au indicat faptul cd acestea erau
preferatele lor. Dup[ ce flli prezentat toate cerealele, revizui{i constatiriie.
Implicali copiii intr-o di$culie scurtd despre faptul cd fiecare are motive diferite

163

Clasa a III-a

Dezvoltare socialS Activitatea 4

celelalte cereale nu sunt deloc bune doar


pentru a alege ceva. intrebafi-i
le-au ales. Specificatri faptul cd acelagi lucru
din cauza faptului c[ oamenii
a nu ii selecteazd pentru ceva anume, nu
cin
qi
Dacd
oamenilor:
se aplici
sau c5 nu sunt buni de nimic.
insea'mnd cd sunt lipsiti de v
uite povestea - ,,Ei nu rn-au ales" (Fiqa de
sau
sd
sd
citeascd
4. Invitali.copiii
lucru 7). Continua{i cu intrebdri de Confinut gi de Personalizare.

Discufii
iNrnBsARt DE coNTINUT
1. Cum s-a simtrit Elena Pentru cd
ultima in gmp?
2. La ce s-a gdndit Elena referitor
fost aleas[ ultima in gruP?
a
1
Crede{i cd ceea ce Elena gindea
proaste, gi a9a mai departe)?
4. Crede{i ca alli copii de vdrsta
emo{ii pe care le-a avut gi Elen
deloc pentru ceva anume?
5. Ce lucru a spus Carmen, cate a
legdturd cu situafia?

a fost aleasi ca qi

lider de grup $i a fost aleasi

faptul c5 nu a fost aleasd lider de grup gi cI a


era adev[rat (cd numeni nu o place,

ci

avea idei

.str[ experien\iazd aceleagi tipuri de gdnduri qi


dacd ei sunt aleqi ultimii sau nu sunt selectali

utat-o pe Elena sI se simtd pulin mai bine in

INTREBARI DE PERSONA,LIZARE

l. Ati experienfiat vreodatd ceva ilar ca si Elena?


2. Dacd ali fi fost aleqi ultimii sau u ati fi fost aleqi deloc, ati fi avut aceleaqi tipuri
de gAnduri gi emolii ca gi cele a Elenei? (lnvitali-i sd vorbeasc[.)
3. Dacd afi fi fost aleqi ultimii sau u afi fi fost aleqi deloc cum ali fi fbcut fali
situaliei?
ntru a vd ajuta si facefi fa[1 faptului cf, nu
sunteli alegi, dacd acest lucru se mai ifrtflmplb din nou?

4. Ce anume vd pute{i spune voud

Activitatea de Follow-up
Invitali copiii si igi int
ei au fost vreodat[ respinqi. C

Ai fost vreodatd

sau fra]ii mai mari pentru a vedea dacd


copiilor
sI puni intrebdri precum urmeazd
1i-le

ales trltimul pentru ceva anume?


ntplat acest lucru?
Cum te-ai simlit cAnd 1i s-a
Te-ai gdndit cd nimenr nu place sau cI nu egti bun de nimic? Erau aceste

lucruri adevbrate?
Cum ai frcut fafd situaliei?

respins

Puneti copiii s[ scrie un raport


luat pentru a-l prezenta la clas6.

r64

p[rintii

sau o poveste despre interviul pe care l-au

Dezvoltare

' '- ^ ^"vitatea


\?94'1:::-

Clasa a III-a

Ei nu r/a- u ales pe mine


POV

TE _ PAGINA

orele de gcoali pentru a putea merge acasd


Elena de-abia a$tepta sd se term
! Ast6zi invifltorul ei, domnul Herrea, Ei-a
pentru a da familiei ei nigte veqti
proiecte pentru a str6nge bani astfel inc61
cd
vor
ei
lucra
la
igte
clasa
informat
logicd gi la muzeul natural de istorie. Elena
ei sdfacd o excursie la grddina
deoa
enfuziasmatb
ea
mai fusese doar o singurd datb la grddina
era foarte
ru a-qi arninti multe lucruri. Ea nu mai fusese
zoolagicl, qi fusese prea miod
qi
muzeu,
inv
la
un
I ei le spusese ci acesta era unul dintre cele
niciodatd
mai frurnoase deoarece avea o ex
tie uriagl de dinozauri gi multe alte lucruri
interesante.

A doua zi Ia qcoald,

domnuil H
le-a explicat mai multe despre proiectele
lor. Le-a spus cE mai intdi ei vor ucra in grupuri pentru a se gdndi la modalit[tri
tru a pllti biletul de autobuz, biletele de intrare
pentru a cigtiga suficienfi bani
gi
la grddina zoologicd la muzeu qi pentru masa de prdnz qi gustare. Dupd ce
grupele au venit cu diferite idei, lreasa clasd trebuia sd aleasl cinci idei care
pdreau cele mai bune pentru a stri ge cei mai mulli bani. Domnul Herrera a spus
clasei cd ei vor lucra in grupmri d piipauza mare.

:*

..t
+
i.a

In acea zi, in pauzd, Elena a stal ldnga Juanita. Ea gi Juanita nu erau cele mai
una l6ngi alta in timp ce mdncau. Astazi
bune prietene, dar c6teodatl std
amindoud erau entuziasmate in legdturl cu excursia qi cu proiectele. Fe tot
parcursul pauzei ele au vorbft
ideile lor.

'.at
rt-.

.:*

.*
,.'e
rgl

t'

.*.
E

a
;s
aF

.t

..:5

::*

.B
.r*

Dupi ce s-au intors din pauzd in asd, domnul Herrera a ales patru elevi pentru
a fi lideri de grup: Juanita, Peter, Ramon, qi Chelsea. Elena era foarte supdrati.
Ea igi dorise sd fie lider. S-a intre

o pllcea? Credea cd nu este Fufic


pentru cd nu era la fel de

de ce domnul Herrera nu a ales-o pe ea: Nu


de degteaptd pentru a fi un bun lider? Oare

precum elevii pe care i-a ales? Toate aceste


gAnduri continuau sd facd gildgi in mintea ei. O deranja faptul c5 nu a fost
aleas6; nu putea in{elege ce an
era in nereguld cu ea. (Oprili-vd qi tntrebali
coniii de ce cred ei cd Elena nu a bst oleasd. Notali ideile lor pe tabld.)

:,:e
.E
'..+
a:*

-i

.;4

:E

:*

a.*

..e

r*

.F

'*F

,G

+
:]g
t:&
','.&

:.]#

|#

FrEe 7

,s
i*

165

'

#
g
.1i*

"#

Dezvoltare socialS Activitatea 4

nu m-fla

es

pe mtne

POVESTE _

Apoi liderii de grupuri au inceput s6 igi


incrucigate ca Juanita si o aleagd pe ea,
,,De ce nu m-a ales pe mine?" s-a inl
cI arn vorbit despre ele in pauzd. A
care sd o supere?" Elena nu ?nielegea ce

nefericiti. (Oprili-vd Si tntrebali copiii

echipele. Elena igi linea degetele


Juanita a ales-o prima datd pe Kelly.
Elerna. ,,$tie cd am cdteva idei pentru

t qd sunt prosteqti? Am frcut ceva


int6mpl6 qi devenea din ce in ce mai
ce cred ei cd Juanita nu a ales-o ne

Elena.)
Fe parcurs ce ceilalli lideri ai grupelor a
a devenit din ce in ce mai nervoasi.
Serita, gi Chelsea a ales-o pe Carmen. Du
sb aleag6. Elena qi-a finut respira{ia, spe
alege Juanita. Dar apoi a auzit-o pe Juani
qi-a {inut lacrimile s[ nu ii curg6 gi a ascu
persoand. Nimeni nu ii rostea numele.
atdt de jenl s[ mai stea acolo pe loc c
venea si se tirascdpdnd,pe hol.

inceput sd igi aleagd membrii, Elena


I-a ales pe Tony, Peter a ales-o pe
aceea, a venit din nou rdndul Juanitei
ind o[ r'a fi urmdtoarea pe care o va
strigdnd numele lui Grigoreos. Elena
cum fiecare lider alegea cdte o alt6
ei ii venea s[ fugd pe ug[ afar6. ii era
ceilalli se aldturau grupelor. Elenei ii

In cele din urm6, au mai rdmas treielevi: lena, Jonathan, gi Mark. Era rdndul lui
Chelsea s6 aleag[. Ea a strigat numele lui
, Apoi a fost rAndul lui Ramon sd
aleag6.l-a cerut lui Jonathan sd se alIture grupului lui. Elena a fost sinqura care
a mai rdmas. Se sim{ea atAt de riru in&t
bia gi-a putut miqca picioarele cflnd
Peter i-a strigat numele. $tia cb el nu a a
de ales din moment ce toati lumea
se afla deja intr-un grup, gi igi dorea sd se
nevazutl.

Dar, Elena nu s-a frcut nev[zut6, $i a t


aplecat pentru ca ceilalli copiii sd nu v
dus un scaun in mijlocul grupului qi a stat
a anuntat ci toate grupele ar trebui si
a strdnge bani gi sd igi noteze ideile. Elen
capabila sd iqi expunl ideile. De fapt, ni
la grldina zoologicl sau la muzeu.

Flge 7

166

sd intre in grup. igi linea capul


cdt de tare ii venea sd pling6. $i-a
pur $i simplu acolo. Domnul Herrera
p5 sd se gdndeascd la proiecte pentru
a tdcut in tot acest timp; nu se simlea
nu ii pisa dacb mai mergea vreodatd

Dezvoltat"e socialA

Clasa a III-a

Activitatea 4

Ei nu !fi-&

ales pe mine
E_

PAGINA

i;, cu nerhbdare, s6 iqi expund ideile, Elena


ci, in timp ce ceilalli copii aqt
a
venit timpul sd iasf, de la gcoal[ gi sb plece
In
sfArg
t
stbtea acolo ca un bolovan.
acasi. Elena $i-a adunat in liniqte 4ile qi a ieEit pe uq6, tdrdndu-qi picioarele
terenului de joacf,, cAnd Carmen a ajuns-o
cu capul aplecat. Se afla la jumlta
din urmd. ,,Elena, ce s-a int6mpla Nu m-ai a$teptat a$a cum faci de obicei," a
Aga

sous Carmen.

,,M-am gAndit cd nu ai vrea

s5

ergi impreund cu mine spre cas6," a spus

Eiena,

,,De ce zict asta?" a intrebat Carm


,,Ei bine, de ce ai vrea tu sd mergi i preuni cu mine acas[ din moment ce nimeni
altcineva nu vrea sd fie cu mine," spus Elena.
,,Ce vrei sd spui?" a intrebat C

,,$tii bine ce vreau sd spun. Am fost ultima aleas5 pentru a fi intr-o echip6.
Nirneni nu a vrut sf, lucreze cu m ne. Trebuie si fie ceva in neregul5 cu mine.
Nici m6car domnuiui Herrera nu i place de mine pentru cd nu m-a ales sd fiu
lider <ie echip[. Urisc toat6 ideea ceasta cu proiectele cie grup. Nioi mdcar nu
vreau sd merg in aceastb excursie.
,,Elena, cloar pentru c6 al fost a

Cdteodatl a$a stau iucrurile. Ieri


ora de sport. Nu mi-a plScut acest
Aqa cd astLzi am fost una dintre pr
amintesc, ieri. ai fost aleasd inain
Elena a dat ugor din cap. ,,Da, cam

Pur gi simplu, m-arn simlit atAt

ultima nu inseamnd ci nimeni nu te place.


fost aproape ultima aleasi pentru jocul de la
dar cineva tot trebuie sd fie ultimul ales.
ii aleqi. Aqa se intdrnpla uneori. Din c6te imt
mea, nu-i aga?"
a fost. Dar, astdzi a fost mult mai important.
prost stdnd acolo cind toti ceilalli deveneau

membrii unui grup."

simlit aga. Dar chiar crezi cI nimeni nu te


,,$tiu," a spus Carmen. ,,$i eu m
place doar pentru cd ai fost ulti
care a fost aleasd astdzi? Cum poate fi acest
un6 cu tine acasd gi daci Juanita a stat aldturi
lucru adevdrat daci eu mers im
i
fost ultima aleasi astdzi, dar acest lucru nu
pauza
de tine in
de masa. Sigur
inseamnd cd vei fi intotdeauna u m4 nu-i aqa?"

Frse 7

lo/
.t,:

Dezvoltare sociald Activitatea 4

Clasa a III-a

nu m-uu ul 's pe mtne


a

POVESTE _ PA

,,Ei bine, poate c[ nu," a spus Elena.


acolo practic de una singur6. M-a ftcut
cgva."

, rn-lun simtit atdt de ciudat


sd

stdnd

simt ca gi cum a$ avea microbi sau

si contin i sd te gdndegti ci vei fi intotdeauna


aleasl ultima pentru ci atunci vei fi tristd
timpul gi nimeni nu va vrea sd se
mai joace cu tine sau s5 te aibd in echipa lor Aga cd incepe sI te gdndeqti la ideile
tale qi cdt de rnult ne vom distra in excursi " a incurajat-o Carmen.
,,Ei bine, nu ai microbi, gi nu poli

doua zi Elena s-a albturat grupului er $i-a amintit despre ceea ce ea gi


Carmen au vorbit in drumul lor spre cas6,
cE gi-a expus ideile grupului. Ei
au considerat c[ ideile Elenei sunt foarte
, qi Elena a sperat ca mdcar una
dintre ideile ei sE fie un proiect pe care
clasa il va face pentru a str0nge bani
pentru excursie.

Fr5a 7
168

;:qg

.:

:::;

Dwvaltare cognitivi Activitatea

Decizii mari, mici sfru tntre ele


Ferspectiva developrnentalX
copiii se maturi
viefile. Deoarece inci er
a vedea mai mulli factori di
OdatFt.ce

diferenfa intre deciziile maj

, ei vor iua tot rnai multe decizir, care le va afecta


esc intr-un mod concret. cooiii au adesea dificultati in
i1i implicatri in procesul de luare de decizie gi in a face
qi cele minore.

Obiective
Sd

inceap[ si faci dife

ele
Sd identifice

diferili fact
tipuri de decizii

intre deciziile mari, mici, qi cele care se afl6 intre


pe care

sE

ii

ia in considerare atunci cAnd iau diferite

lvlsrteniale

F DouI pachete de gum6 (


F O bancnot[ de 10 RON
F O poza cu pregedintele
F O copie cu Scdrile de
F

tipuri diferite)

izie

Decizii mari, rnici gi intre ele (Fiqa de lucru 8)

qi

creioane colorate pentru ecare parteneriat


O alta copie a Sc[rilor de Decizie qi creioane coiorate pentru fiecare copil

(pentm Activitatea de Fol ow-up)

Procedurl
Introduce{i lec{ia aratdnd
copiii sa ridice m6na dac
copiii care preferd al doil
ce tip de gumd vor sd m
mijlocie.
2. Apoi, ar6tati-le bancnota
dumneavoastr6le da{i fi
ce mod s5 ii cheltuiasc5.
decizie rnicd. sau o deciz
a
J. in continuare, ardtali-le
igi imagineze cd ei sunt p
in rdzboi impotriva altei
o decizie rnare, micd, sau
A
T. Discutafi diferen{a dintre
copiii dacd ei cred cf, toat
o decizie este mare,Eic5
obicei anumile decifii pe
mici. fie cd cineva cdnsic
lucru depinde de acea pe
de decizii. De exemplu:
l,

-le copiilor cele doui tipuri diferite de gumd. Rugali


preferb primul tip de gum[, iar apoi sd ridice mdna
tip de gum[. Apoi, intreba{i-i dac* cred cd a decide
ece este o decizie mare. a decizie micd. sau o decizie

l0 RON. Spune{i-le copiilor s[ igi imagineze ad


ia aceastb sumd de bani gi cf, ei trebuie sd decid[ in
bali-i dac6 cred cf, aceasta este o decizie mqre, o
mijlocie.
tografia preqedintelui Romdniei. Spune{i-le copiilor si
intele gi trebuie sd hotirasch dacd fara si meargd
ri. Inci o dat6, pune{i-i sf, evalueze acest lucru ca fiind
ijlocie.
trei tipuri de decizii.In primul r6nd, intrebafi
lurnea este de acord in ceea ce privegte faptul dact
sau mijlocie. Discutali faptul c5 in timp ce existb de
re maioritatea oamenilor le*ar considera mari sau
o decizie ca fiind mare, micb, sau mijloeie, acest
oan6. Extrageli alli factori care deosebesc aceste tipuri

169

Dezv oltare cognitivd Activitatea

5.

Clasa a III-a

Deciziile mici s-ar putea sd u aib6 un efect diundtor asupra multor oameni.
Deciziile mici nu sunt. de
cei, la fel de importante ca gi deciziile mari.
Deciziile mici s-ar putea sd
aib6 la fel de multe consecinte ca qi deciziile
man.
Consecinlele deciziiior mici u sutntr de obicei, ia fel de importante ca gi
consecinfele deciziiior mari.

Subliniali fapful ci uneie deeizii


R"ugafi copiii s6 ?qi gdseascd cd
Scara de Decizil - Deeizii mari,
parteneriat. Anunlaii copiii cS le
c6te una, partenerii trebuie si di
vna mzre, micd, sau mijlocie, sd
reprezinti op{iunea acceptati de
rAnd sI coloreze spa{iile, de pe

intre deciziiXe rnari si cele mici.


partener.
un
?mp6r{i{i cAte o .opi. u figei cu
iei, sau intre ele (Fiqa de iucru B) fiecdrui
i citi cdteva decizii. In tirnp ce citi{i una
ute dacb consider6 aceast6 decizie ca fiind
ie numdrul deciziei pe Scara Deciziei care
)ot sd se afle

mbii parteneri (mare, rnicd, sau fnte ele), gi pe


rf,, care se potrivesc eu op{iunea lor.

#.
a7
i*

:i.:
::j9

ri$

ia
1!

ii.

DECIZil MARtr, MICI. SAU f;

rT
.;;
a:

j* Dectzia tr: Vd aflagi la rnaga

nul de dulciuri, qi vreqi neaparat o ciocolatd.


Nu vd pute{i decide dacl s[ I i o ciocolat[ cAnd vdnz[torul nu vf, vede sau
sa iegili pur gi simplu fhr6
una.
ts Decizia 2: Nu vd pute{i deci dacb s5 purta{i, la gcoal6, hanoracul pe care
scrie Winnie sau hanoracul
care scrie Mikev Mouse.
F Decizia 3: Vd jucali cu un
en. Nu vd pute{i decide dacd sd vI^juca{i
aflard. sau in cas6"
)> Decizia 4: Sunte{i larnagazi or.r rnama voastr6. Nu vd pute{i decide dacd ar
trebui sd sta{i lAngb ea a$a cu v-a spus sd face{i sau sd mergefi sd vb uita{i
la animale, aga cum va doriii
faceti.
ts Decizia 5: La bufetul cu aur rv'ire pute{i alege un hot dog sau un sandviq
cu caqcaval. Nu vi puteti d
pe care ?l vre{i.
F Decizia 5: Marna r,'oastr6 vi ga a spus cb puteli duce cu voi un prieten
atunci cAnd veli merge sd vb
receti week-end-ul acasf la tatdl si la mama
vcastra vitreg5" Nu vd pute{i
ide pe care prieten sa il invitati.
F Decizia 7: Cea mai pu{in pld
materie a voastrd este matematica. Copilul
care sti in fata voastrb este fi
bun la maternatici. incercali sa va decideli
dacd sd vd uitali peste umirul lui pentru a vedea r6spunsurile iui.
b Decizia 8: Un prieten v-a sp secretul lui qi voi afi promis sd nu mai
spuneli ia nimeni. dar un alt ieten vd intreabi de acel seoret. lncercati s6
vd decideli dacd ar trebui sa ii spunell sau nu.
) Decizia 9: Ar trebui si merse i de la gcoald direct acasd, dar voi vreli sd
vd jucali in parc. Trebuie si I ali repede o decizie deoarece prietenii vogtri
aqteaptd un r6spuns de la voi.
) Decizia 10: Nu vE pure{i deci e daCI vrefi inghe{atd de vanilie sau de
ciocolat6.

6. Continuafi activitatea pe baza In

170

ilor de Con{inut gi de Personalizare.

Dezvoltare coBnitivd

Activitateil

Clasa a III-a

Discufie
iNrtneAru

ixrnngAru

DE

coNTINUT
. l. Care au fost rnajoritatea t
partenerul vostru?
2. Cum ati decis ce tip de
considerare pentru a vd
3. Ce face ca o decizie si
mijlocie?

rilor de decizii pe care le-a{i avut impreund cu


sd alege{i? Ce

lucruri

trebuit s[ lua{i in

asupra deciziei?

o decizie mare? Dar o decizie micd? Dar o decizie

DE PERSONALIZARE

1. A trebuit sd
voi?

o decizie mare? De ce a fost aceasta rnare pentru

decizii m pe care le-afi luat?


Atunci cdnd trebuie sE
o decizie mare, o luafi, de obicei, de unii singuri, sau
v[ ajut[ qi alfii?
4. Credeli cI face{i decizii ne? DacI nu, ce putefi face pentru a schimba acest
2. Care sunt unele
a

J.

lucru?

$
S,r

1+
,i.*.

lf..

'i;

Activitatea de Follow-up
Cere{i elevilor sd facd o li
siptbmdnS. Pune{i-i si co
de Decizii pentru a-i ajvta
fac, in general. Acordafi-le
ulterioar6.

cu deciziile mari, mici gi mijlocii pe care le fac intr-o


spaliile corespunzdtoare pe o alt[ copie a Scarei
invefe mai multe despre tipurile de decizii pe care le
iilor timp pentru a-gi expune deciziile inft-o disculie

:,.i

$
'*
i.".
t:.;:i:

:l*'
t.,t

',i
{
t,.:;

E
.r

.:i:

,.8

:;!
'E!

;i
,s

.,$
.?:i

i$

'i
:4,

,}F

t71
.*.
:azl

i+
:s

$
:JE

Dezvoltare cognitivl Activitatea I

Clasa a III-a

Decizii muri, mi, i sau intre ele


SCARA DEC ZIILOR

DECIZIIMARI

Frga 8

t72

DECtZil MtJtOCil

2
Dezvoltare cognilrvn 4glivitatea

Ce se tn

Clasa a

III-a

mpld dacd?

PersPectiva developmentalS
Chiar dacd in aceastl peri
importante, copiii care au
care le au decdt de ratiune.
gi nu vdd legdturile com
inv6![m si anticipeze

de dezvoltare au loc foarte multe schimbari cosnitive


virsta sunt inci ghidafi mai mult de emo(iile pe
asemenea, ei nu reuqesc sd iqi integreze experientele

dintre evenimente. Este, prin urmare, important sd ii


le astfel incdt ei si nu experientieze repercursiuni.

Obiectiv

SE

invele s5 anticipeze

Materiale
Cpt cartonage mari cu cu inte (unul pentru fiecare cuvdnt: a tmpinge, a urmdri,
a gdsi, a asculta, a i
a mdnca, a creSte)
O banda adezivd

O Situalie ,,Ce se intdm


dac6?" (Fiqa de lucru 9) pentru fiecare grup format
din patru copii
Hdrtie gi un creion pentru frecare copil (Pentru Activitatea de Follow-up)

Proceduri
I

lntroduceti lec{ia
la int6mplare, unul dupi altul, cartonaqele cu
cuvinte. in timp ce
i fiecare cuvAnt, lipiJi-l pe perete gi ruga{i copiii
sd il citeascS cu voce
DupI ce toate cuvintele au fost prezentate, intrebafi
copiii care cuvinte a[ put forma o pereche deoarece o ac{iune ar decurge, in
mod logic, intr-o altd ac{i
Rearanjali cuvintele in perechi, in timp ce copiii
le identificd: a impinge/a
, a urmdri/a gdsi, a asculta/a invdla, a mdnca/a
cre$te,

2.

J.

::

a'

logice: a fi capabili s[ anticipeze ce se


unei ac{iuni. De exemplu, dac[ auzim tunetul,
cd va ploua. CereJi copiilor alte exemple, cum ar
oarea se va supdra dacl le spune copiilor s[ nu
rbeasc6. Intrebali copiii ce s-ar putea intdmpla mai
imba acliunea ini{ial5. De exemplu, dacd nu ali tot
toarea? Cereli copiilor sd dea alte exemple.
de cdte patru.Dati fiec[rui grup cdte o figd cu
acd?" (Figa de lucru 9). Spune{i-le copiilor cd
ce anume s-ar intdmplapebaza informafiei
scenetl pentru a manifesta acest lucru. (Ar fi bine
si demonstra{i acest proc rugdnd mai mulli copii sd vinl in fa{a clasei gi sd
asculte in timp ce
citili, pe rdnd, cdte o situalie. Apoi, puneti-i s5
discute cine cred ei ci ar
i sijoace personajele din scenetd, cine i-ar spune
cui qi ce, gi cum ar putea rsonajele sE le transmitf, gi celorlalli punctul lor de
vedere.)

Discutali conceptul de
poate intdmpla de pe
putem prezice in mod log
fi anticiparea faptului cd i
vorbeascd gi ei incep sd
mult ca sieur daci s-ar sc
vorbi, s-ar mai supira inv
impArtili apoi copiii in
Situafiile ,,Ce se int6rnpll
sarcina lor este sf, se
primite qi dezvolta{i o scu

173

Dezvoltare cognitivl Activitatea 2

Clasa a

III-a

4. Dupb ce fiecare grup termina

dp prezentat, recititi situafiile lor qi discutafi gi


despre alte posibile consecinle fiogice.
5. Pentru a continu activitatea, di{cutali pebazainheb[rilor de con]inut gi de
Personalizare.

Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT
1. Cum a decis grupul vostru ceea ce se va intdmpla bazdndu-vd pe informa{ia pe
care a{i avut-o din situalia voastri?
2. Credeli cd este o idee buni sd vh gdndili inainte la ceea ce s-ar putea int1mpla
dacd faceli ceva? Dacd da, de cp credefi c5 ar fi bine si face{i acest
lucru?
iNrneeARl DE pERSoNALTzARE
l. V[ puteli aduce aminte de o siftiafie ln care afi putut anticipa ceea ce s-ar fi putut
intAmpla dacd frcea{i ceva? V-dschirnbat acest lucru comportamentul in
vreun
fel?
2. A\i uitat vreodat6 si anticipa{i cpea ce s-ar putea intdmpla? Dac6 da, ce s-a
intdmplat cdnd nu a{i anticipat?
3. Ce anume ati inv[{at din aceast{ lectie care vd va putea ajuta in situatriile
viitoare?

Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii sd scrie dou[ pdvestioare scurte: una despre un personaj care
nu
se gdndeqte la ceea ce i s-ar putea lntAmpla dacd ar face ceva, qi
cealaltd d.rpr,
personaj care se gdndegte la cepa cd i s-ar putea intdmpla gi care
ar fi rezultahrl dacd

ar face ceva. Acorda{i-le copiilor tifnp pentru a-gi expune povestioarele.

t74

Dezvaltate coqltlun Activitatea 2

Clasa a III-a

Ce se tntdmpld dacdT
SITUATII
Instrucliuni pentru liddr: Decupali separat situaliile; oferi\ifiecdrui grupformat din patru copii c6te
o situalie.

STTUATTA 1

aflagi in fala gcolii voastre gi un striin se


Vi5 aflaliin
rdreaptd
indreaptd spre voi. El spune ci lucreazS cu
ranira voastrd 5i ea a trebuit si rnai stea la
manita
cE l-a rugat pe el si vi ia de la
serviciu,
:rviciu, aga c5
qcoali
ducr acas5. DacE mergefi cu
:oali gi sd v5 ducl

I
i
i
i
ji

int6mpla?

el,l, ce s-ar putea int6mpla?

SITUAT|A 4
Tiebuie sd fili
riebuie
pentrr cina de la ora
fiIi acasi pentru
18:00, dar vi aflali chiar in
i rnijlocul unui
jQc cu nningea" Ce
joc
puter int6mpla dac5
ce s-ar putea
siati suficient de mult timp
sfali
tin pentru a vi
t$rmina
tf
rrnina jocul (?nci 15
1.5 minute)?
minu

i
--

S|TUAT|A 2

Grupul vostru de la biserici intenlioneazi


si doarmi in corturiin spatele bisericii. Vi
este frici si dormili intr-un cort, dar nu
vreli si le spuneli prietenilor vogtri c5 vi
este frici. Ce s-ar putea int6mpla daci leali spune?

----

-i

-'- " - --'-

--'-

SFUAflA s
Tft;l vostru vi spune ci tr.ebuie si vi
f{celi curat in camerS inainte de a pleca la
fif m. Vd uitafi la televizor; iar timpul trece
r$pede. Ce se intdmpld daci vi indesali
tQate lucrurile sub pat gi ii spuneli ci ali

:I'::*:"::::'::::

S|TUAT|A 3

S|TUAT|A 6

Fdrinliivogtri au fost nevoili si lucreze p6nd


tirziu, ei v-au sunat gi v-au spus si stali in
casi gisi nu deschideli la nimeni. Unul din
prietenii vogtri vi suni Si vA intreabd daci
poate si vini la voi sd v5 jucali impreuni.
Dacd acceptali, ce s-ar putea int6mpla?

Vreli neaparat si vi cumpirali o bicicleti,


dar nu aveli suficienfi bani. C6nd atri fost in
camera fratelui vostru, ali observat niste
bani pe noptiera lui" Ce s-ar putea intimpla
daci i-afi lua?

Frgn 9

175

"n

oltu' ?:99!9

t A tu M " u j

Clasa a

lil-a

Rezolvd
Perspectiva develoP mentalS'
aceasta etap[ de dezvoltare. copiii sunt mult mai capabili de a strAnge gi de a
organiza informaliile gi pot sd priveascd lucrurile intr-un mod mult n'rai logic. Ei
sunt capabiji si rezolve probleme mult mai solicitante ;;i sd utilizeze strategii de
memorare. Int[rirea acestor abilit[fi poate sd le sporeascd dezvoltarea cognitivf,.

in

f,)biectiv
F

Sd recunoasci gi sd utilizeze strategii de rezolvare de problerne

I\'fat,erriale

)
)

Tabla de scris
Multe imagini, din leviste, despre un produs alimentar sau despre o jucf,rie
pentrur jumltate dintre copiii din clasl
F O bandd adezivd
F 0 versiune noui a figei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolvi (Figa de
lucru l0)
F O figa cu Dileme - I{ezoll'a (Figa de iucru 1 1) pentru fiecare grup format din trei
coPii
) O copie a fiqei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolv6, pentru fiecare copil
(pentru Activitatea de Follow-up)

ProcedurS

l. ?ncepeli leclia prin iinpirfirea copiitror in doud grupe. Luali unui din aceste grupe
lipifi o pozd din reviste pe spatele fiecarui copil. (Copiii nu trebuie s[ vad6
aceste poze.) Cereti, apoi, fiecdrui copil care nu are o pozd lipitn pe spate si
gbseasci un copil care are. Instruili perechile sd gbseascd un ioc in clasl pentru
a se a$eza. Atenfiona{i copilui care nu are pozd, sI nu ii spuni partenerului ce
pi

irnagine are lipita pe spate. Explica{i faptul c?l elevii cu poze trebuie sd afle ce
reprezintd acestea punlind intrebiri partenerilor lor. Indicati faptul ci imaginile
sunt fie a unei jucdrii, fie a ceva ce se mdnAnca. Copiii cu poze ar trebui sd iqi
formuleze intrebariie intr-un astfel de mod incdt partenerii lor sa le poatl da
pistol de juclrie?" ei ar trebrri
",indicii." De exemplu, in loc s[ intrebe, ,,Este un
si pund o intrebare mai ciar6, cum ar fi ,,Este o jucirie cu care te joci, de obicei,

afarl sau inluntru?"


2. Acorda\i copiilor cdtva timp pentru aincerca sI ghiceascb imaginile lipite pe
spatele lor, dupd care aduna{i copiii laolaltd gi discuta{i ce strategii au folosit in
incercarea de a rezolva aceastd problemi.
3. Prezenta{i versiunea noui a figei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolvd
(Fi9a de lucm l0). introduceli acegti pagi 9i atrageli-le atenlia cd ei sunt nota{i
sub formd de intrebdni lpe care sd le puna atunci cAnd rezoivl o problem5'
Discutali pagii in raport cu problema pe care copiii tocma.i au rezalvat-o, a$a
cum este sugerat de intrebdrile qi explica{iile marcate cu italic.
t'/7

Dezvoltare cognitivi Activitatea

CFsa a III_a

Pasul l: Care este problema?


. Problema este aceed de a gdli ce finume sugereazd imaginea.
Pasul 2: De ce infonnalie avdfi ne!'oie?
Strdngerea de informafii: De exemplu, intrebati,,,se joac[, cu acest 6biect,

induntnr sau afari?"

'

Pasul 3: Care sunt solufiile pdsibilf?


Este o jucdrie cu care se joacd afiV bdielii c6t Sifetele.
Pasul
Pasul 4: care
Care ar putea
putea fi consecinl$le pentru fiecare dintre aceste sohnfii?
Nici una in aceasti simulare; folosili un alt exempru pentru a ilustra

conceptul.

)
)

Pasul 5: Ce solufii ve{i elimina?


De exemplu, intrebafi-v6, ,,Dacr ntfl este o juclrie cu care s6 te joci af'ar6,
atunci trebuie s[ fie (o jucirie cu c{re s[ te joci induntru)."
!l

Pasul 6: Ce solu{ii ve{i alege?


Ajungeli la o solulie dupd ce ali elilninat opliunile. (cereyt copiilor s[i
menlioneze ce semnificau imaginilQ lor.)

a' impa4ifi copiii in grupe

de c0te trei gi distriUuili o fi96 cu Dilerne Rezolv6,


fiecdrui grup (vezi Figa de lucru l1). Q$Iai multe grupe poate sI aibd aceeagi
dilem[') Cereli-le sd facd referire la pagfii de rezolvare de probleme, aga cum
sunt ei scriqi pe foaia de hdrtie, gi sE utilizeze procesul de rezolvare de probleme
pentru a ajunge la o solufie.
5- Acorda{i timp grupelor de coBiii pentru a-qi expune solu{iile qi pentru a revizui
pagii din procesul de rezolvare de broblbme, dupi care discutali pebaza
intreblrilor de Con{inut gi de pers6nali|rare.

'

Discufii
I

iNrnrsAru

DE

coNTTNUT
'

Cum a funcfionat procesul de rezolvare de probleme la grupul vostru?


2. Care pas este cel mai dificil? Care,este del mai usor?
3. Carepas credefi c[ este cel mai irnportafrt?
I

iNrnseAnl

DE pERsoNALTzARE

l.

AtuncI cdnd incerca(i si rezolvali o proflemi, folosili un proces de genul


acesta? Dacd nu, cum ajungeli s6 dblinefi o solulie?
2. Atunci c6nd ave{i de rezolvat o prdUtemla, luafi in considerare mai multe soluJii
sau doar cdteva? care metodd cre{b1i cileste cea mai bunE?
3. Atunci cdnd rezolvafi o problemtr, be pafere aveti, de obicei, in leg6tur6 cu
solu{iile voastre?
;

178

cognitive Activitatea

Activitatea de Follow-uP

'

.
s1

ifF

:a:

'.#,
'f{

"i

Dali copiilor o copie a figei cu Pagii de rezolvare de probleme - Rezolvl, pentru a o


duce aca's6. Cere{i-le si lp ia un interviu, pirinfilor sau fra{ilor mai mari, despre modul
in care ei folosesc acest proces pentru a-gi rezolva problemele. Acordafi copiilortimp
pentru a expune concluz]iile interviurilor pe care le-au luat. Pdstrali versiunea figei cu
Pagii pentru rezolvarea {e probleme, afigati in clasd astfel incit copiii sd poat[ face
trimitere la ea atunci c6gd aude rezolvat o probleml.

i{

:L1:

Ti

$
-6.

,.+

.'i

*
*:*

rF,
.

i;j

,q;

:::F

,#:
:-l!i!
81

,i::'i
;1L':.

'd,

ir,.

.t:
:,.
.:":.
a;

ui
t!,
:t:'
::j

:i:.

:::
il-

t:l
:1j
:,,,

j;

s
ti
.-*.

.{:

:t

.fn

+
.:i

:*

.*

$
&
,{4

,#

179

Dezvoltare cognitive Activitatea

Clasa a III-a

Rezolvd
PA$I iN RBZOT,VAREA DE PROBLEME

FrSa

PASUL 1

Care este problema?

PASUL 2

De ce

PASUT 3

Care sunt sof u;iile posibile?

PASUL 4

care ar putea fi consecinlele pentru fiecare dintre


aceste
solulii?

PASUT 5

Ce

solufii vefi elimina?

PASUL 5

Ce

solufii vell alege?

l0

180

informalii avefi nevoie?

cognitiva Adivitatea

Clasa a III-a

Rezolvd
PROBLEME
lnformatrie pentru

lider; Decupali separat problemele; datrifiecdrui grup.format din trei copii cdte o

problemd'

PROBLEMA 1
Suntegi copllul de serviciu pe Scoali,
care are sarcina de a ajuta elevii care
vin la 5coald sd treaci trecerea de
pietoni. ?n fiecare zi duPi orele de
gcoalH cdliva coPii mai mari vin la
voi, vd tachineazi 9i vd ameninld. Vi
gSndili ci dacd ii spuneli directorului,

copiii mai mari s-ar Putea sd

PROBLEMA 3
Tatilgi mama voastri vitregb vi inviti
sd mergeli Tntr-o excursie'fmpreund
cu ei, dar are loc exact in aceeasi

perioadi in care mama voastri gia propus s5 v5 duci intr-un parc de


distractii.

vd

gSseasei.

PRCIBLEMA 2

PROBLEMA 4

Dali un test. Observali cd elevul de


l6ngi voi se uiti in foaia altcuiva.
Va g6nditi cd a triga nu este bine, gi
considerali ci acest copil nu ar trebui
si scape nepedepsit.

Bunicii vo5tri v-au fdcut cadou, de


ziua voastrd de nagtere, o bicicletd
nou5. Pirinlii vogtri v-au avertizat si
nu o lSsali in curte, dar v-a!i gribit
gi ali lisat-o peste noapte afar5. in
dimineala aceasta, c6nd ali iegit
afari bicicleta voastrd nu mai era.
Bunicii vogtri vin, in seara aceasta,
pentru a vd vedea cum mergeli cu
noua voastrd bicicletS.

Ftqe
181

11

Clasa a III-a

Activitatr:a 4
Dezvoltare cognitivd
-Ar

ff
:E

tg

GCIrudiren

,'i.i,.

'

fnce

sd fie egn

-_J

:!

Perspectiva develoPmentals
in ciuda numeroaselor schimbf,ri cognitive care au Ioc pe parcursul perioadei qcolare
mici, copiii sunt incd, la aceasti vArst6, ghida(i mai rnult de sentimente decdt de raliune.
Acest lucru afecteazd procesui lor de luare de decizri precum qi comportamentul lor.
Sporirea capacit[1ii lor rie judeca gi de a lua decizii ra]ionale reprezintf, un aspect
important al dezvoltdrii lor.

Obiective

Sd identifice modul in care g6ndirea influen{eazd emotiile gi ac{iunile


Si identifice consecrinfele negative care apar atunci oAnd se ac{ioneazd pebaza
edndurilor. fEri ca acestea sd fie verificate.

&fateriale
F }iici unul
Procedurd
t. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd igi inchidl ochii gi si iqi imagineze c5
urrneazd sd se mute1ntr-un ora$ mare in alt6 parte a flrii. Rugafi ca toJi copiii
care sunt entuziasma{i la gdndul c[ se vor muta s[ se ridiice in picioare, iindndugi in continuare ochii inchisi. Apoi, rugafi copiii care nu ar vrea sd se mute sd
ridice o nrAni. Cere{i-le copiilor s[ ?9i deschidd ochii gi sd numere cAli copii stau
in picioare qi cd{i au mdinile ridicate. Angrena{i-i pe copii sd vorbeascf, de ce
au simlit diferit irr legdturi cu acelagi eveniment. De exemplu, copiii care sunt
entuziasma{i ar putea considera acest lucru ca fiind o aventur6, sau s-ar putea ca
lor sd nu le placa locul in care locuiesc in prezent. Copi;ii care nu vor sd se mute,
s-ar putea s5 nu doreascd sd igi pardseasci cartierul, prietenii, qi aga mai departe.
2. Accentuati faptul ci modul in care gdndim in legiturd cu ceva anume afecteazd,
modul in care simlirn referitor la acel lucru, aga cum est,e eXffiplificat. Modul
in care gdndim influenfeazb, de asemenea, gi ceea cefat:em in legifurd cu acel
lucru. Pentru a demonstra acest lucru, cere{i doi voluntari sd iasa in fala clasei.
in particular, cerefi-i unui voluntar sd dea cu putere cu;riciorul ?n podea qi
sd facS o crizd de furie ca rf,spuns la situalia pe care o v,etri prezenta. Celllalt
voluntar va trebui doar s[ se arate dezamdgit sau trist. Apoi, explicali clasei c5
acegti doi voluntari vor reacfiona, pe rdnd, ca rispuns la ceea ce dumneavoastrd
le veli spune. intoarceli-vd spre cei doi voluntari gi spunefi, ,,Nu veji putea
merge ia patinoar deoarece nu v-a!i fEcut curat in camerd qi nu a{i hrinit
animaleie a$a cum era sarcina voastrd." Ardtali spre primul voiuntar care are
o crizd, de nervi, gi apoi spre al doilea voluntar carc aratltrist gi dezam6,git.
Discutali cu copiii despre diferenfele in care voluntarul 1 gi voluntarul2 s-au
comportat. Intreba{i-i de ce cred ei cd cei doi voluntari s-au compofia in mod
diferit: La ce s-a putut gdndi primul voluntar pentru a fi at6t de supdrat incdt si
facd o criz6? La ce s-a putut g6ndi cel de-al doilea voluntar pentru a se manifesta
doar trist sau dezamiigit? Accentuali legitura dintre ginduri qi acliuni.
183

Dezvoltare cognitivd Activitatea 4

Clasa a III-a

3. Pasul urmdtor, cerefi-le copiilor s[ asculte in timp ce le cititi urm[toarea


poveste, despre modul in care gdndurile unei feti{e de clasa a III-a i-au influen{at
acliunile. Dupi ce terminati de citit povestea, discuta{i pebaza intrebdrilor de
. Conlinut qi de Personalizare.
POVESTE

CANUTnEA FACE SA Frn a$A

Era luni dimineafa. Jenny nu s-a culcat, ieri searf,, dec6t tdrziu pentru cd p6rinfii

ei se certau gi lipau unul la altul, iar ea nu a putut adormi. Era addncitd in


gandurile ei, in momentul in care s-a urcat in autobuz, qi s-a aqezat pe primul
loc liber pe care l-a vdzut. Nici micar nu a observat-o pe prietena ei Dawn,
care stdtea cu doud locuri in spatele ei. Dar, Dawn avdzut-o pe Jenny gi s-a
suplrat imediat pentru c[ Jenny nu s-a aqezat lAng6 ea; ele stdteau intotdeauna
una lAng[ alta in autobuz. Dawn a crezut cd Jenny era sup[ratd pe ea gi c6 nu
mai dorea sd fie prietene.
Dupd ce au ajuns la gcoal6, Jenny a cobordt, pur qi simplu, din autobuz gi nu a
aqteptat-o pe Dawn. A mers direct in clasd gi s-a agezat in banca ei. Mai t6rziu,
in dirnineaf a aeeea, invd{ltoarea le-a cerut s6 igi g[seascd c6te un partener
cu care sd lucreze impreunb la matematicd. De obicei, Dawn gi Jenny lucrau
impreuni, dar astdzi Dawn a ales un alt partener deoarece Jenny nu se agezase
ldngd ea.

Lui Jenny i s-a pbrut ciudat cd Dawn nu a rugat-o s[ fie partenera ei, dar se
simfea incd trist6 din cauza certei p6rinlilor ei, aga c6 nu s-a gdndit foarte mult
la acest lucru. cind a venit pauza de mas[, pe Jenny o durea stomacul, gi nu
avea chef sb vorbeasch, aqa cf, s-a a$ezal, intr-un col1, de una singurd. Dawn
a vdzut-o pe Jenny stind de una singurd, dar s-a allturat unui alt grup de fete.
In curdnd, ele rddeau gi aritau spre Jenny. Jenny a observat c6 acestea frceau
glume pe seama ei, dar le-a ignorat.

Dupi pauzi, inviJdtoarea a spus clasei cd ei vor lucra la proiectele lor

de

gtiinte ale naturii gi c5 ea va stabili cine cu cine va lucra impreund. Le-a pus pe
Dawn gi Jenny impreund. Jenny gi-a luat cartea qi s-a dus la banca lui Dawn.
Dawn a refuzat sd se uite la Jenny gi a ignorat-o, cu totul. Jenny incepea s6
se enerveze deoarece ele trebuiau sd comunice pentru ca ele sd poat[ termina
proiectul. Nu qtia ce sb fac6. I-a pus lui Dawn cateva intrebdri despre modul
in care ar trebui sb facd prima lor sarcin[, cdnd Dawn a izbucnit, ,,Nu vreau sI
lucrez cu tine. Rezolvd de una singur[." Jenny eru gatagata s[ izbucneasci in
lacrimi. Nu qtia de ce Dawn se comporta in acest fel, iar acum era momentul
cdnd avea mare nevoie de un prieten din moment ce acasi lucrurile mergeau
atdt de prost. intr-un final, ea s-a decis sa o roage pe invildtoare s6 o lase sd
mearg[ la cabinetul medical pentru restul zilei.
La sfdrfitul orelor, c6nd a venit vremea si se urce in autobuz, Dawn av6ntt-o
pe Jenny aqezat6,la locul lor obiqnuit gi a ales, in mod intenlionat, un alt loc
unde s5 se a$eze. Ele nu qi-au vorbit cind s-au dat ios din autobuz, iar a doua
184

Dezv oltar e

cognitivl Activitatea

Clasa a III-a

zi dimineafa lqcrurile erau noschimbate; Dawn continua s6 o ignore. Dar ele


au trebuit s5 lupreze, din nou, impreuni la proiectul lor, gi deja Jenny nu mai
,

suporta aceast4 atmosferl.

. ,,Dawn,

de ce tB

compo{i in felul acesta cu mine? Ce am ftcut?"

,,Nu te-ai a$ezFt ldngi mine in autobuz, ieri, asta este ce ai ftcut,o' a spus
Dawn.

,,Motivul pentqu care nu m-am agezat l6ng[ tine a fost pentru cd nu te-am
vf,zut unde eqt[, gi, pur gi sirnplu, nu am vrut sd stau ldngd nimeni. Eram
foarte suplratE pentru cI pirin{ii mei s-au certat qi au strigat unul la altul toat6
noaptea, gi imi este fricd cf, vor divorla. Nu a avut nici o legrturd cu tine."
,,Oh," a spus pawn. ,,imi pare foarte riu. Am crezut c6 nu mai vrei si fi
prietena mea, $i asta m-a infuriat."
,,Ei bine, asta 4u este adevirat," a spus Jenny. ,,Pur gi simplu, am avut prea
multe lucruri qare m-au ingrijorat. Mi-ag fi dorit sI m6 fi intrebat, pur qi
simplu, ce se i4tdmplase gi a$a am fi evitat toat6 aceastd problem[."

+.

,,Imi pare rdu, presupun cd ar fi trebuit s[ verific inainte de a incepe s6 m6


comport in acegt fel."
'4
]J;
3.i

Discufii

::ii

,i!9.

,i
+
-..;

,,.a
7?;.

!*;
i!

*x

j:l

l*

iNrnEeAru DE coNTTNUT
l. Cum au afectat gdnpurile lui Dawn acliunile ei?
2. Ce credefi cd s-ar fi intimplat dac6 Dawn nu ar fi presupus cd Jenny nu mai vrea
si fie prietena ei deparece Jenny nu s-a aqezat ldngd ea? Cum ar fi schimbat
acest lucru intreaga poveste?
3. Ce ar fi putut face pawn altfel decdt modul in care s-a comportatfaldde Jenny?

Fi

s
*d

g
.,$

?f
..
.1+
:4..i

't<.
r.i.a

{j
.tr

iNrneeARr DE pERSoNALTzARE
l. Ati avut vreodatd gflnduri asemEndtoare celor ale lui Dawn, care v-au influentat
acfiunile? Daci da, pe s-a intdmplat?
2. Ce credefi cd vefi r${ine din aceast[ lecjie, care s[ vd ajute sd luati decizii mai
bune in legEturi cu modul in care vd comportaJi?

,s
's

rie

,{

':q

::&

'2

:,5

:s

Activitatea de Follow-up
Cere[i copiilor sd inverlteze scenete scurte pentru a ilustra modul in care gtndurile pot
influenfa comportame$tele. Acordali-le timp pentru a le prezenta clasei. AccentuaJi
leg[tura importantl dirptre gdnduri qi comportamente.

'4
.&

j3
,4

'#

:;i;5

'"d
.F

.s

ry
K

-#

w
,

185

*;

:*:i
..?;:

.*

:1

=
,ri

j
i

-:,:

,,I
,::i

.:;a:

-;i
'-''tai

':.::,:\.

ij.n:'

PnoeN,EMUL

PASAPORT PEIYTRU SU C CES


Clasa a IV-a
Dezvoltare personal5
ACTIVITATE

1. Este doar o gregeald

2. Totul despre mine


3. $tampila de aprobare

4. Sunt cineva care ...

Dezvoltarea emofionall
ACTIVITATE

l. Toleranfa la tachinare
2. Rizboiul impohiva ingrijor[rilor
3. Nu pot s[ fac
4. Solu{ii pentru sentimente neplicute

Dezvoltarea sociali
ACTIVTTATE

l. impreuni putem
2. Nu te lua de mine
3. Sugestii ajutdtoare pentru evaluIri negative
4. Reguli pentru relafii

Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE

l. Viziunea

de tunel
2. Pe termen lung sau scurt

3. Cu adevdrat ra{ional
4. Probleme pi solufii

Itare Personald

Clasa a IV-a

Activitatea I

Este doar o gre$eald


,Perspectiva- develoPmentall
La acedstdv0rst6, copiii igi compard abilit6lile qi reaiiz[rile cu cele ale altora. Simful
lor de competilie creqte. Ei tind sd se evalueze foarte repede negativ sau considerb ci
nu ar trebui sd fac[ niciodatd greqeli. Este important pentru copii sd fie conqtienti de
faptul c[ ei nu pot fi perfec]i gi c[ vor face gregeli, dar cf, acest lucru nu le diminueazl,
proPria valoare.

Obiective

)
)

SE

invele c6 a face g;regeli este normal

Sd invetre cd a face p;reqeli nu o face pe acea persoanl

si fie o persoand

rea

*dateriale
Un pahar, un ulcior cu ap4, qi un pulover sau o jacheti cu cinci sau mai multi
butoni
)> Un Cartonag cu sugestii - O singurS gregeal[ (Fiqa de lucru 1) peritru fiecare
grup forrnat din trei copii
) HArtie gi creion penl:ru f,recare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl
1. Introduce{i lec{ia turndnd apd intr-un pahar. Privifi in alt6 parte qi o,accidentaln'
r[sturnafi ap[ pe mas[. incercatri s6 provocali o disculie despre ceea ce s-a
intArnplat, introducdnd cuvdntul accidental. Cereli copiilor sI dea exemple de
lucruri pe care le-au frcut din gregeall.
'[-ua\i
in continuare, o jacheti sau un pulover. Ruga{i un copil s[ v[
2.
cronometreze pentru a vedea cAt de repede puteli incheia nasturii. Datoritd
faptului ci v[ gr[biti, facefi in aqa fel incdt s[ omiteli unul din nasturi sau sI
ii incheia[i gregit. Core]i-le copiilor o definilie pentru cuvAntul gregeald (o
actiune greqiti sau o eroare). Incurajafi o disculie referitoare la motivele pentru
care oamenii fac gregeli: de exemplu, deoarece ei se grdbesc, inleleg gregit
instrucfiunile, nu verrificd ceea ce au fEcut, uit[ ceva accidental, sau nu sunt
siguri ce anume trebuie sd facd.
3. impir{ili copiii in grupe de cdte trei gi distribui{i Cartorraqele cu sugestii - Este
doar o greqealS (Fiqa de lucru l), unul fiec[rui grup. Cere]i copiilor sd igi
citeascl cartonagele qi sd creeze o scenetd scurtio bazdndu-se pe acea informalie.
4. Dupd ce timpul stabilit s-a scurs, cereli grupelor si igi prezinte scenetele.
5. Pentru a continua activitatea, discutati pebaza Intreblrilor de Continut qi de
Personalizare.

189

Dezvoltare personali Activitatea I

Clasa a IV-a

s
r$

Discufii

,#

.i4r

iNrn-EsAru DE coNTTNUT
.1. Ce gregeli s-au fbcut in aceste sceneter?
2. Dintre aceste gregeli a fost vreuna pe care a{i considera-o a

,:S,
:;*,
,F

:-:*;

'

serioase?

',.*
:r+

fi

o gre$eale

3" Sunt copiii, care au ficut aceste gre$eli, ,,rdi" pentru cI au f6cut gregeli?
4. credefi cr este posibil s6 ?nv[f6m din greqeli? Dac6 da, cum anume?
5" Credeli cf, ar trebui sd repetali aceleaqi gregeli de nenum6rate
ori?
6. Credeli c[ toati lumea face gregeli un,eori?

,'
"r
;'.:+,

'4
',x:
.:4

.;.?
t;

*.
iNrnsaAru DE pERsoNALTzARE

l. Face{i vreodatd gregeli? (Invitali copiii sf, ofere exemple.)

2' Atunci
3'
4'

cdnd faceli o greqeald, cum vi sim{i{i? va evaiualinegativ din


cauz[ cd
a{i facut aceastd gregeal[?
Credefi cd voi sau oricine altcineva poate fi perfect qi sr nu gregeascd
niciodatd?
Ce anume vd puteli spune vour data v:iitoare c0nd faceli giegeala
o
astfel inc6t sd
nu vd evaluati ,,negativ" sau sd vd gdndili cd suntefi o p.rroun-a
rea pentru cd afi
fbcut acest lucru?

Activitatea de Follow-up

'

190

Cerefi copiilor sa igi imagineze cd cinever la care


fin foarte mult a frcut o greqeal6.
s[ ii scrie acelei persoane o scris,oare prin care s6 ii explice c6
toati lumea
l"e{i-i
tace gregeii, cd persoana poate inv5fa din gregeli, qi ce
anume pou,, prrroana sd. igi
spunS pentru a evita sd se evalueze negativ pentru
cr a fb.cut acea gregeal6.

..3.

*
tri,:

+
l

Este d,our o gregeald


CARTONA$E CU SUGESTTT

PAGTNA

Instrwcliuni pentru lider: Decupali-le; oferili /iecdrui grup format din trei copii cdte un cartona, cu
sugettii.

CaRTONAS CU $UGESTil 1
Jane vrea ca prietena ei Joanne

si lo sune acasi la bunica ei. Din moment ce Joanne nu gtie


ii
cere
lui
sd i-l notezd. Cdnd Joanne ajunge acasi gi incearci si
telefon,
JanE
de
niumirul
sune la acel numir de telefon, nu himeregte la.bunica... nimeregte la o voce morocinoasi
de bdrbat, care nu este bunicul luifane. Joanne se g6ndegte ci a gregit atunci c6nd a format
rirumirul, aga ci mai incearci inci o]dat6. Aceeagi persoani rispunde. Din moment ce Joanne
nu Stie numele de familie al bunicii, nu poate ciuta num6rul in cartea de telefoane, aga ci
rbnunti. A doua zi la gcoalS JoannF o vede pe Jdne gi ii explici ceea ce s-a ?ntimplat. Jane
sb uiti la numirul pe care i l-a scfis gi i;i di seama cd a ficut o gregeal5 inversind doui
numere.
Personaje: Jane, Joanne, gi

birbatul cu voce morecinoasd

cABroNA$ CU $UGESTil 2

ii spune acestuia si ii dea neaparat de m6ncare pisicii imediat cum se intoarce


de la gcoali. Cu toate acestea, c6n{ Todd ajunge acasi, telefonul suni, gi este prietenul siu
Ryan, care il roagi pe Todd si se ir{rt6lneasci cu el in cisula lor din copac. Todd igi schimbi
repede hainele gi fuge afari, uit3n$ de pisicS. C6nd tatil lui Todd ilintreabi mai t6rziu daci
Tomcat a fost hrinit, Todd trebuie Si recunoasci ci a uitat.
TatSl lui Todd

Personaje: Todd, Ryan, gi

tatil

Frge I

l9r

Dezvoltare personal5 Activitatea I

Clasa a IV-a

Este doar o gregefrld


CARTONASE CU SUGESTII

- PAGINA 2

CARTONAS CU SUGE$Til 3

Mama lui Sheniqua ii spune acesteia ci poate si invite cinci fete pentru petrecerea in nijama.
Sheniquei ii este greu si se decidd pe cine si invite, clar in final alege gi trimite invitaliile.
C6teva zile mai tdrziu prietena ei cea mai buni Shantel refuz5 si se maijoace cu ea. Sheniqua
ointreab5 de ce, iarShanteliispune cd este din cauzd ci ea nu a fost invitati la petrecerea lui
Sheniqua. Sheniqua este nedumeriti deoarece este siguri ci i-a trimis luishantelo invitafie.
Singurul lucru la care se poate gindi este ci invitalia s-a pierdut la pogti. in seara aceea, cfind
ajunge acasi ii spune mamei ei ceea ce s-a int6mplat, gi ele cauti si vadi daci invitalia nu
a fost pusd din gregeali in altS parte in casd. Ele nu o,gisesc. A doua zi, Shantel ii spune ci
invitafia tocmai a sosit, dar a int6rziat deoarece Sheniqua o trimisese la o adresi gregiti.
Personaje: Sheniqua, Shantel, gi mama

Frse I
192

Dezvoltare frersolala

Clasa a IV-a

eoivitat"u t

Este doar o gre;enld


CARTONASE CU SUGESTII

PAGINA

CARTONA$ CU SUGESTII4

pe fratele siu mai mare Sam s6 il ajute cu


Adam are test de dictare maine, aga ci il roagi
lui Adam, iar la prima incercare
cateva cuvinte. Sam este de acord si ii dicteze cuvintele
pe Adam sE exerseze de cAteva ori
Adam le scrie corect pe toate in afarti de unul. Sam il ajuti
corect pe toate. Tn dimineala
acel cuv6nt, gi incearci din nou. De data aceasta Adam le scrie
parcurge odati impreuni cu el
urmitoare, inainte de a pleca la gcpali mama lui Adam mai
pregiteSte
si iasS din casi, mama
lista de cuvinte, gi el le scrie pe toate corect. in tirnp ce se
o inghetatS. ASa ci
lui ii spune ci daci reuse$te azi si |e scrie corect pe toate, il va scoate la
ci a gregit un
el
observi
Adam di testul, dar este pulin agit4t. Cind primepte lucrarea inapoi
cuvSnt deoarece a pus un z in loc de s la cuv6ntul desert'
Personaje: Adam, Sam, Si mama

CARTONA$ CU $UGESTII s

Allison vrea si meargi si inoate, flar mama ei vitregi ii spune ci trebuie si i5i faci curat
patul, iSi
irr cameri gi si exerseze la pian inpinte ca ea si poatd pleca. Allison igi face rapid
jucirii
sub pat 9i
aduni hainele murdare, gi gterge praful de pe mpbil6. Ea igiindeasi cdteva
se gribegte si coboare la parter c4 si exerseze. Ea termini primul c6ntec ai trece la cel deal doilea. Ea cinti repede $i omitg c6teva note muzicale, dar ea nu se opre5te deoarece se
gribegte si plece. Chiar cind si tefmine ultimul ei cdntec, tatil ei intri in cameri giii cere si
il mai c6nte o dati pentru ci gtie c{ ea nu c6nti notele corecte. A5a ci Allison incepe din nou
gi cdntd cu o vitezi mai mic6. Ea ornite doar clteya note de data aceasta.
Fersonaje: Allison, mama vitregS, gitata

Frse

r93

ff5=
*
.:*
-iE

,g'

'.i
t

Ciasa a IV-a

2
Deno\tarc PersonalS Ac'tivitatea

:":,

Totul despre ntine

ti

Ferspectiva d evel oPmentalfl


copiii devin tot mai congtien{i de aptitudinile lor, ei pot deveni auto-critici.
Deoarece ei gindesc intr-o manieri foarte concretS. ei au tendin{a de a se evalua
ca fiind ",buni" sau ,,rdi" q;i nu reugesc sd ia in considerare faptul cd ei au plusuri qi
minusuri in muite domenii. Este important sd ii ajutam pe copii si priveascd imaginea
in ansamblu gi nu s[ se evalueze per total din cauza unui singur domeniu.
OdatS ce

Otriective
Sd identifice plusurile gi minusurile din dorneniile de dezvoltarc t-rzic6, sociaif,,

intelectualS
Si invefe s5 nu igi sprijine valoarea propriei persoane pebaza un'ui singur aspect

gri

a[ performanlei

It{ateriale
T'rei copii cu Diagrama

- Totul despre mine (Figa de lucru 2) gi un creion pentru

fiecare copil

Procedurd
1. Fentru a introduce aceastd lecfie, invitali copiii si povesteascd despre o situalie
in care au fbcut ceva t-rzic de care ei au fost fr:arte mdndrii, cum ar fi sE alerge
firarte repede, sd prindi c; minge fc'arte bine, sau sd dea un co$ bun la baschet.
A.poi. cerefi-ie s[ se gindeasc5 la o situatie in care ei nu au fbcut ceva foarte
bine. Fofti1i-i sd povesteascd despre aceste experienfe. Discutali faptul cd toata
iumea face anurnite lucruri bine qi alte lucruri mai pufin bine, dar a face lucrurile
bine nu inseamnd ci eqti o persoani bund gi a face lucrurile mai pufin bine nu
inseamnd

ci

egti o persoand rea.

2. fristribuitri Diagramele - Totul despre mine (Fiqa de lucru 2), cdte trei de copil.
Rugali copiii sa igi scoatd creioanele. in prirnul cerc ei tnebuie sd scrie cuvAntul
.fizic, in partea de sus. in cel de-al doilea cerc ei trebuie sd scrie cuvdntul social,
iar in cel de-altreilea cerc, cuvAntul intelectual (de exemplu, performanfi
gr:olard, luare de decizii).

3. Spune{i-le copiilor

inceapi cu foaia pe care scrie fizic'. in dreptul fiecdrui


semn plus, ei trebuie sd noteze lucruri pe care ei le fac l:ine in domeniul fizic.
In dreptul fiecdrui semn minus, ei trebuie sI noteze lucrurile la care nu sunt atdt
de pricepufi sau pe care le-ar putea face mai bine. Punefi-i sd faci acelaqi lucru
pentru cercul social qi pentru cercul intelectual. De exernplu, ei pot sI alerge
bine (plus fizic), dar nu sunt buni prinz[tori de minge (rarinus frzic). in domeniul
social, ei pot sI igi faca prieteni repede (plus social), dar nu coopereazd
intotdeauna (minus social). trn domeniul intelectual, ei pot fi specialiqti la
matematicb (plus intelectual), dar au dificultd{i la citit (minus intelectual).
4. ClAnd copiii au terrninat de scris, impar{ifi-i in grupe de cdte trei pentru a-qi
irnpartdqi rispunsurile, dupd care discuta{ipebaza Intrebdrilor de Confinut gi de
s5

Personalizare.
195

Dezvoltare personald Activitatea 2

Clasa a IV-a

Discufii
INTREBARI DE CONTINUT

La cb v-a fost cel mai ugor s[ vd gdndi{i: la ceea ce face}i bine sau la ceea ce
nu facefi atdt de bine? Cum v-a{i sim}it cdnd v-ati gindit la lucrurile pe care le
facefi bine? gi la cele pe care nu le faceli la fel de bine?
2. in care domeniu (fizic, social, intelectual) v-a fost cel mai greu sd vd identifica{i
minusurile gi/sau plusurile?
3. De ce credeJi ci este important sd vd gdndifi la lucrurile pe care le facefi bine qi
la lucrurile pe care nu le face{i la fel de bine?
1..

iNrnpnAru DE pERsoNALTzARE
l. S[ presupunem cd nu sunteli prea burii la nimic care implicd activitate fizicd..
inseamni acest lucru cd nu sunte{i deloc buni la nimic?
2. Sd peresupunem cd nu suntefi prea pricepu{i la ceva intelectual, cum ar fi
matematica, sau la ceva social, cum atr fi s[ fi{i prietenogi. Ce ar spune acest
lucru despre voi? Ar insemna ci nu suntefi deloc buni la nimic?
3. Ce annme vd putefi spune voud astfel incdt si nu vd evalua{i negativ dacd nu
sunte{i la fel de buni la anumite lucruri, precum cum v-ar placea sd fi{i?
4. Dac6, aveli limite in anumite domenii, se poate face ceva pentru a vi
perfectiona? Dacd, nu afi reuqi s[ v[ perfecliona]i niciodatl, ar insemna acest
Iucru cd sunteti o persoand detestabild?

Activitatea de Follow-up
Invitali copiii sd igi stabileascd un scop de doud ori mai mare, pentru a imbundt6ti
ceva intr-unul din aceste domenii, dar, in acelagi timp, si exerseze s[ igi spun6 ci nu
este nici o problemf, dacl nu sturt buni la acel lucru.

196

lo"uottut"-qgoq"ula

Affi

Clasa a IV-a

Total despre mine


nrncRnnnA

Dat6:

+
+

+
+

Frgn 2
197

Dezvoltare personali Activitatea 3

Clasa a IV-a

$tumpila de aprobure
.i;

:=

Perspectiva developmental5

''it

in aceastd perioadi de dezvoltare, prietenii devin o parte din ce in ce mai irnportant6


pentru lumea copiilor. Aprobarea colegilor, precum qi aprobarea profesorilor qi a
p6rin{ilor, este foarte importantd. Cu toate acestea este, de asemenea, important s[
ii ajutim pe copii sd reuqeasci sd iqi acorde propria aprobare ftr[ a fi dependenfi de
aprobarea celorlalfi gi si ii ajutim si vadd cd aprobarea datd de ceilalli nu ii face s6

.f

ti
'4.

,f:.
.i;.

+
,ii

fie mai valorogi.

.i:.
;:l

.i:;
,:j
i.::

0biective

:ia

.,ii
..;

:lt,

Sd identifice

modalit[fi de a obline aprobare din partea celorlal{i gi modalitifi

de

a se aproba pe ei ingiqi

S[ inve]e ci aprobarea din partea altora nu este necesard pentru a fi o persoand


valoroasd

Maferiale

)
)

)
)
)

O foaie de hdrtie qi o qtampild de cauciuc pe care scrie aprobat


O sticl[ de suc
O punga de hdrtie
O copie a figei Categorii - gtampila de aprobare (Fi9a de lucru 3)
O foaie de hdrtie qi un creion pentru fiecare copil
Creioane colorate qi o copie a Certificatului - $tampila de aprobare (Figa de
lucru 4) pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl
:-.]

,i
1:
,ii

t.

i'

l.

Introduceti lecfia linAnd spre clasd o foaie de hirtie cu cuvdntul aprobat


gtampilat pe ea. Discutafi infelesul acestui cuvAnt: a gdndi in mod favorabil
despre ceva, a gAndi cd este bun. Explica{i faptul cI este posibil s[ ob]in[
aprobare din nenumdrate pirfi: de la ei inqigi, de la pdrinti, profesori, gi aqa mai
departe.

2. Apoi, cereli-le copiilor sd se ageze pe jos in formd de cerc. ArataJi-le punga de


hdrtie in care ati pus Categoriile - $tampila de aprobare (Figa de lucru 3).
3. Solicitati doi voluntari: Explicali-le cd voluntarul I va invdrti sticla, qi voluntarul
2 va scoate din pungd un bilelel de hArtie pe care este scrisd o categorie. Dupd
ce voluntarul I invdnte sticla, copilul spre care aratd vdrful sticlei trebuie
si rdspundd la categoria care este cititl de voluntarul 2. De exemplu, dac6

categoria este aprobare din part'ea mamei, copilul va sugera ceva c9 el sau ea
ar face sau o modalitate prin care el sau ea ar acfiona pentru a obtrine aprobare
in acea categorie, cum ar fi sI se ofere si supravegheze copilul in timp ce
mama are de indeplinit cdteva sarcini. Dupd ce acel copil a rdspuns, voluntarul
i invdrte sticla din nou, gi un alt copil rdspunde la aceeagi categorie. Aceasta
procedurd continuS, voluntarul 2 extrdgdnd un alt bile{el cu o categorie gi doi
copii rdspunzdnd la noua categorie, pAn[ cdnd toate bile{elele au fost extrase din
pung6.
199

?
*

:.2

Dezvoltare personalS Activitatea

4.

Clasa a IV-a

Dup[ ce a{i terminat activitatea, rugati copiii si scrie o povr:ste scurti despre
cineva de vdrsta lor care nu a primit niciodat[ aprobare din partea nim6nui.
Spune{i-le sf, se refere la urmdtoarele lucruri:
. ) Curn s-ar sirnli ei dacd nu ar fi primit niciodat[ aprobare din partea nimdnui?
F Ce ar spune despre ei faptul c[ nirneni nu i-a aprobat niciodatf, cu privire la
ceea ce au fdcut sau ia cum s-au comportat? Ar insemna cr sunt lipsili de

valoare?

Cum ar putea s5 igi ofere lor insuqi aprobare in cazul in care ceilal{i nu ie
oferd acest lucru?
5. Acordafi copiilor timp s5 igi impdrt[geascd povegtile in grupe de cdte patru, sau
punefi-i sd igi citeascd povegtile in fala clasei.
6. Continua{i activitatea discutind pebaza intrebirilor de Con{inut gi de
Personalizare.

Discufii
iNrnEnAru DE coNTTNUT
1. Ce crede{i ci inseamni dach nu primili niciodatd aprobare dtin partea niminui?
Se poate face ceva pentru a schirnba acest lucru?
2. Sd presupunem ci cineva vd spune ci suntefi nigte copii groaznici gi de proastd
calitate dac5 nu ob{inefi niciodata aprobare din partea altora. Credeli cd acest
lucru este adevdrat? De ce sau de ce nu?
3. credeli cb faptul cd cineva vi aprobd vd face sd fili valorogi? De ce sau de ce
nu?

4. Credeji cI
iNrngnAru

este important sd vd aprobali pe voi ?nqiv5?

DE PERSoNAILTzARE

l. Primili multe aprobdri din parrea celorlalli?


2.

Care sunt unele lucruri pe care le faceli pentru a incerca

sI cdgtigali aprobarea

celorialtri?
J.

vd evaluati vreodatd negativ gi vd gdndifi

cd nu suntefi buni de nimic dacl


nu obtine{i aprobare din partea celorlalli? DacE da, care suilt lucrurile pe care
trebuie si vi le aminti{i astfel incAt si nu depindeti de aprobarea altora pentru a
vd considera valorogi?
A
T.
voi v5 acordali aprobare voui ingivd? (lnvitali-i pe copii s6 dea exemple
referitoare la modul in care ei igi oferd aprobare lor ingigi.)

Activitatea de Follow-up
Folosili qtampila de cauciuc Ai faceli o gtampild cu cuvdntul aprobatpe mina fiec6rui
copil. Apoi dali fiecdrui copil un Certificat - $tampila de aprob,are (Fiqa de lucru 4).
Cere{i-le copiilor sd il completeze cu numele lor gi cu doud sau trei din cele mai bune
calit[]i ale lor, dupd care si decoreze certificatul pentru a-l dur;e acas6 gi pentru a-l
ardta membrilor familiei.

200

4;

:t

'tt
:jll
,.:
.::,

.';

.;
tr-

$tumpila de oprobnre
CATEGORII
Instrucliuni pentru lider: Decupali sqltarat, dupd care puneli bilelelele tntr-o pungd de hdrtie.
,,Aprobare din partea ta" apare, tn mM intenlionat, de trei ori.

;^

nprobare din partea

ta

Aprobare din partea

ta

Rprobare din partea unui

prieten

Aprobare din partea unei personae


care te supravegheazd

............-.---..-.......--:

Aprobare din partea

ta

Aprobare din partea unui bunic/

bunici

|;
'i

Aprobare din partea mampi

rl:,i
:n,
'l;,'

?r_

'i

,4

'$,t
;+i
's:

.,st

.H
:k

.s!

'*,,'

-,:

Aprobare din partea


_ri

tatilgi

al
echipf)

Aprobare din partea unui membru


jocului (?ntr-un joc, intr-o

de

Aprobare din partea profesoalei


muzicS (pian, alt instrumertrt)

Aprobare din partea unui copil mai


mare
-'.'."..'.-i
Aprobare din partea unui

vecin

i
i

i
I

Aprobare din partea unui preot,


predicator, sau rabin
Aprobare din partea unui frate sau
sora mal mare

Aprobare din partea unui lider (a unei


echipe)

Aprobare din partea unui frate sau


sori mai mici

Aprobare din partea unui pi4inte

Aprobare din partea unui animal de

iasi
Aprobare din partea unui coleg de
clasd

Frya 3

201

Dezvoltare personalE Activitatea

$tumpila de uprobure
CERTIFICAT

Frga 4

202

4
personal| actvitatea

Clasa a IV-a

Sunt cinev& cfir ..n


Perspictiva' develoPmentali

,'
,
:
,

Pe parcursul acestei perioade de dezvoltare, schimbdrile cognitive gi viala sociald


care se aflE in plind expansiune contribuie, in mod semnificativ, la dezvoltarea
personalitdlii copiilor. Pe parcurs ce ei experi en\iazd,lucruri noi, iqi corecteazdmereu
gi igi extind perceptiile pe care le au asupra propriei lor persoane. A invala s[ igi
identifice caracteristicile personale ajuti la dezvoltarea propriei persoane.

,Obiactiv
individuale

.fu{aferiale
F

Un scaun pentru fiecare copil


Hdrtie gi creion pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

impartili clasa in jurn[tate qi punefi fiecare copil s[ igi ia cdte un scaun. Cereli
rnrembrilor grupului I sE iqi aranjeze scaunele intr-un rdnd drept gi membrilor
grupului 2 sd igi aranjeze scaunele intr-un rdnd paralel cu primul. Permiteli
spa{iu suficient intre scaunele din fiecare rdnd.
Rugafi copiii sf, se ageze, dupd care sd iqi tragd scaunele suficient de tare, astfel
incdt si fie foarte aproape de partenerii din celSlalt rdnd. Desemna{i un rdnd
ca fiind I gi un altul ca fiind B. Explica{i-le faptul cd le ve{i da un subiect de
disculie. in primul rAnd, toli copiii din rdndul A vor vorbi (in acelagi timp) cu
partenerii lor din rdndul B (cu care stau fqa in fa!d) despre acest subiect timp
de 30 de secunde (veli spune,,ajunge"), dupd care va fi rdndul girului B sd le
rdspundd partenerilor lor despre acelagi subiect. Dupd ce au expirat cele 30 de
secunde, cere{i-le copiilor din rdndul I sd se mute mai in spate cu un scaun
astfel incAt frecare sd aib[ un nou partener. Repeta{i procedura pin6 cind toate

Procedurl

2.

subiectele au fost discutate.

SUBIECTE DE DISCUTIE

)
)
)
F

)
)
)
)

imi place cel mai rnult s5 fac sdmbita este ...


Una dintre mdncIrurile rnele preferate este ...
Ceva ce md ingrijoreazi este ...
Ceva ce n-am fhcut niciodatd., dar care mi-ar pllcea sd frc este
Un lucru la care sunt bun este ...
Ceea ce

...

Un lucru la care nu sunt bun este ...


Un lucru pe care il am in comun cu alli copii de vdrsta mea este ...
Un mod prin care sunt diferit de altri copii de virsta mea este "..
203

Dezvoltare personald Activitatea


4
Clasa a IV-a

)
):

Unul din lucrurile mele cele mai valoroase


este
imi place vdrsta pe care o"rn p.n*.,

...

.,.

O gregeali pe care arn fEcut_o este


...
r-am fbcut gi de care sunt foarte
mdndru este ...
Un lucru care mi se pare greu sd fac
este ...
, )> Ceva
la care sunt bun la qcoald este ...
Ceva la care m_aq putea penfecfiona
la gcoald este ...
Culoarea mea preferatd este ...
putea fi un animal mi_ar pldcea
sI fiu ... pentru cd ...
Pu:t.u$
Imi place s[ fiu (un b6iat sdu o Aia; pentru;
...
ceva care cred cd mi-ar prace s6 nu cano
uoi ,."gt. mare ar fi ...
Dacd casa mea ar lua foc, un lucru
care a$ vrea s[ salvez ar fi ...
Una dintrernodaritif'e mere preferate
de a p.ir.., ii.pur este ...
Ceva ftrd de care, pur qi sirnplu,
nu cred cd ag putea trli este ...

' )I

un lucru pe care

)
)
)I
)
)
)
)

3' continuafi

.-'

activitatea pebazainhebiriror de
confinut qi de persronarizare.

Discufii
iNrRenARl DE CONTINUT
l ' ce pdrere avefi despre faptul
cd afi participat la aceast6
activitate?
2' A fost greu pentru voi sr vd gandili'ra
Au fost unere subiecre
mai dificile pentru voi dec6t altele? ""r;;.;;;ingir
3' Au fost rdspunsurile voastre similare
cu cele ale partenerilor voqtri?
in care
domenii au existat diferente?
INTREBARI DE PERSONALIZARE

I. Ati invi{at

cev,a tu.cruri noi despre voiinqivd


in timp ce vd gAndeafi ra ce
rispunsuri s6 dafi ra aceste subiecte?
(Invitafi-i ,a oiu r*.n,prr.;
2' Pe baza a ceea ce aJi spus in aceastd
activita;e, pur"!-io.nrifica trei
cuvinte sau
expresii care descriu, cu precizie,
cine sunteli;;it

a;;.

sunt acestea?

Activitatea de Follow_up
indemnatri copiii sd scrie o poveste
sau o poezie cu titrur
,,Eu sunt cineva care ...,,

204

I
ernoliona-lA Activitatea

Clasa a IV-a

Tolerantrn Iu tschinare
*r*p"otiva

'

eveloP m entalE

Datoriffi faptului cd prietenii joacd un rol din ce in ce mai important in viala copiilor,
a-i ajuta pe eopii si inveqe cum sf, fac[ fa]i emofiilor negative asociate adesea cu
tachindrile din partea colegilor este foarte important. Cu toate cd ar fi foarte frumos
daci copiii nu s-ar tachina unul pe cel[lalt, realitatea este ci ei fac acest lucru.
Decdt sd permitem ca elevii care sunt tachina{i sd devind victimele sentimentelor ior
dureroase, ar fi de preferat s[ ii ajutlm si ipi dezvolte ,,Toleranfa la tachinare." Dac6,
erno{iile lor negative sunt minimizate, le va fi mai uqor si identifice alternative de
coping pentru acele situatrii.

ofuiecfiv

Sd

invele modalitdti eficiente de a face faf[ emo{iilor in legdturd cu faptul cd

sunt tachinafi

Ma,teriale

)
)
F

O mascd urdtl
O oglindd mic[
Hdrtie gi creion pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedur*
1. Puneti-vi pe fa{a masca. Cereti-le copiilor sI vi spun6 cum ardtaJi. Cereli
cuvinte precum urdt, prost, groaznic, gi aga mai departe.
2. Pasul urm[tor, cere'4i cofilor sd spund cum s-ar simfi ei dac[ cineva i-ar striga
urdtule, prostule, gi aga mai departe.
1
Spuneli-le copiilor c6 ii veti ajuta sI invefe c[ dacd cineva ii strigi sub diferite
forme sau ii tachineazL, ei si nu se simtd prost. Asta nu inseamni cd le va place
s[ fie tachinafi, ci doar cd ei nu *ebuie si fie foarte supdra{i din aceastd cavzd.
Tehnica se nurnegte Toleranfa la Tachinare, gi decurge precum urmeaz6:
) Cineva vI strigi intr-un fel, cum ar fi ,,porc urdt."
> VA privi{i in oglind[ gi vi intrebafi: ,,Sunt eu urdt? Sunt eu un porc?"
) Dacd r[spunsul este nu, v[ spune{i astfel: ,,Nu sunt urdt, gi nu sunt porc
pentru cd nu am piele roz gi nici bot. Aqa cd daci nu sunt ceea ce ei spun cd
sunt, de ce s[ md intristez?"
) Dacd rdspunsul este da (gi anume ci suntefi ceea ce ei spun ci sunteti), tot
nu trebuie sd vd intrista{i din aceast6 cauzd pentru cd s-ar putea sd fie doar
una sau pufine persoane care spun lucrurile acestea, qi asta nu inseamn6 c5
nu sunteti nigte copii buni doar pentru cf, cineva v-a poreclit.
4. Puneli o pereche de copii sd demonstreze tehnica. In fafa clasei, cere{i-i unui
copil sd il tachineze pe celilalt sau sd il porecleascd. Apoi, ajutafi-l pe acel copil
sd exerseze tehnica Toleranlei la tachinare, care a fost descrisS adineaori.
5. Repetali aceastd procedurb cu mai mulli voluntari, dupd care discuta{ipebaza
Intrebdrilor de Confinut gi de Personalizare.

205

Dezvoltare emofionald Activitatea

Clasa a IV-a

Discufii
iNrnsnAnr

DE coNTTNUT

t. -Daca cineva il striga pe un alt copil cu un nume, inseamn6


este adevdrat?
2. Ce este tehnica Toleran{ei la tachinarp?

c[

ceea ce e] spune

3. Chiar

dacd ceea ce spune altcineva dospre voi este adevirat (de exernplu, dacd
ar spune ci sunteli progti la matematicd gi nu luati note bune la matematicd)
ce
anume vi putefi spune voul inqiv[ astfel incit si nu vI intristafi?

ixrnpsAnl

DE pERsoNALTzARE

l.

voi v-a strigat cineva in diferite feluri? Dac6 da. cum v-ati simtit in legdturd
cu acest lucru?
2. Ati folosit vreodatf, tehnica Tolerantei la tachinare? Dacd da, a funcfionat in
cazul vostru?
3' Existd gi alte lucruri pe care le-a1i folosit pentru a vd controla emoliile in
legitur6 cu faptul cd sunteti tachina{i? (Invitafi-i si ofere sugestii.)
Pe

Activitatea de Follow-up

'

206

Cerefi copiilor sd scrie o poveste despre un moment in care au fost tachinafi. puneti-i
s[ scrie doud finaluri pentru poveste. in primul final, si scrie peea ce ei au ftcut (sau
ceea ce ar fi fdcut) care sd nu fie o modalitate prea potriviti de a face fala
emoliilor
lor cu privire la tachinare. in cel de-al doilea final, sd scrie despre ceea ce au fbcut
sau ceea ce ar fi putut face pentru a-gi controla, intr-un mod mai bun,
emofiile cu
privire la tachinare. Oferitri-le ocaziipentru a-gi expune povegtile in fafa celorlalli.

:*rqu"ry!:W
Rd,zb oi ul tmp otriv a

Clasa a IV-a

ingrij ordrilo

a develoPmentalf,
Sentimentul de ingrijorare nu este deloc neobignuit pentru copiii care termini
clasele primare. Multe dintre aceste ingrijordri sunt legate de experien{e normale de
dentoltara in timp ce altele sunt legate de factori situafionali asociafi cu mutarea,
divorprl sau separarea parentali, bani, sau violenfd sau abuz. De obicei, la aceasti
vdrst6, copiii nu au la indemdnd mecanisme adecvate de coping. in plus, datorita
nivelului lor de dezvoltare cognitivi, se intdmpl[ ca ei s[ nu vadd toate aspectele unei
situalii, care i-ar putea ajuta sd faci fa{i emoliilor lor, intr-un mod mai eficient. A-i
invdla pe copii cum si aprecieze situaliile gi sd glseasci modalitdli mai bune pentru
a face faf[ acestor ingrijoriri este important pentru dezvoltarea lor emo{ional[.

>

SA

invete strategii eficiente de a face fafd ingrijordrilor

copie a Poveqtii * Rrzboi impotriva ingrijoririlor (Figa de lucru 5). Aceasta


poate fi cititd copiilor sau fiecare poate avea o copie din care s[ citeasci, in
funcfie de aptitudinile lor.

l.

lnainte de citirea poveqtii, discuta{i faptul c5 din cind in cdnd, fiecare persoand
are ingrijor6ri. Rugafi copiii si se gdndeasci la un moment recent in care s-au
$imtit ingrijora{i. Invitaf-i sd igi impirtSgeascd ingrijorarea in fafa unui partener
sau in fa{a intregii clase.
2. Dupa ce a{i acordat timp acestor expuneri, pofti1i-i sd citeascd sau s[ asculte
Povestea - Rizboi impotriva ingrijoririlor (Figa de lucru 5) pentru a invd{a
metode noi de a face fafd ingrijorlrilor.
3. Pentru a continua aotivitatea, recurgefi la intrebdrile de Confinut gi de
Personalizare.

DE CONTINUT

l.

Cum l-a ajutat invlt6toarea pe Trevor sd facl fafi ingrijordrilor referitoare la

tatll
2.

sdu?

Ce a inv6{at Trevor de la invdJ[toarea lui?

DE PERSONALIZARE
1. Ati avut vreodatd ingrijor6ri similare cu cele ale lui Trevor? DacI da, ce v-a
ajutat s6 inv6tafi sd vl ingrijorati mai pufin?
2. Ce sfat ia{i da unui prieten care este ingrijorat de ceva anume? Cum i-a{i sugera
ca el sau ea s[ iqi ,,af,ace" acele ingrijoriri?
207

Dezvoltare emolionald Activitatea

Cllsa

a IV_a

Activitatea de Follow-up

'Cereli-le copiilor sb identifice o ingrijorhre gi sd utilizeze strategia cu


,,linia de
ingrijor[ri" care este descrisd in poveste pentru a identifica modalitaf de es1imare a
situaJiei gi de reducere a nivelului de ingrijorare.

208

'

':

^ iivitatea2
emottonata nt
Dezvoltare
vvLlv'---

Rdzb

oi

ul

Clasa a IV-a

tmp otriv a tngrij or drilor


POVESTE

- PAGINA 1

'lrevor. un copii de clasa a iV-a. reu$ea cu greu sd adoarml seara. Ori de cllte ori
inchidea ochii qi incerca sd adoarml. ii venea in rninte ideea c5 ceva rlu i se va
int|mpill tatalui sdu. Uneori, Trevor se gAndea cd tatal sdu s-ar putea imbolnbvi
foarte riiu gi ar putea muri, dar de cele mai multe ori el se ingrijora la gdndul cd
tatiillui ar putea avea ull accident grav de magind. Cu toate c5, de ceie mai multe
ori, se gdndea la aceste lucruri cAnd era ora lui de culcare, el se ingrijora gi cdnd
era la Ecoal[. Daci tatll lui intArzia si il ia de la gcoald, Trevor se gdndea innediat
edtat6\,lui a avut un accident.
Trevor nu dorea ca invS{dtoarea lui, domnigoara Capella, sau prietenii lui s[ rida
de el pe seama ingrijoririlor lui, aga cd incercase sI le {inb pentru el. T'otuqi,
intr-o zi, tatil sf,u intdrziase mai mult de doar citeva minute, gi Trevor: nu mai
putea de fric[. Intrase de cAteva ori in clasd qi igi intrebase invdlltoarcet dacd
poate folosi telefonul pentru a suna acas6. In cele din urm6, invifhtoarea a spus,
,,Trevor, pari a fi foarle ingrijorat. I{i este fricd c[ i s-a intdmplat ceva 1;atdlui
tdu?" Trevor a izbucnit in lacrinri gi i-a spus inv6{6toarei cAt de ingrijorat a fost
adineaori. Domnigoara Capella l-a ascultat pe Trevor, dupd care i-a spus cd nu
este deloc neobignuit ca el si aibd astfel de ingrijoriri la aceastd vArst6. T'otuqi,
domniqoara Capella i*a sugerat cd dacd el ar vorbi despre asta ar putea ca acest
iuc:ru s[ il ajute gi poate cd imprennd ar putea gdsi anumite modalitlti pentru a-l
ajuta sdi ig;i controleze ingrijorlrile.

:'{
,:]
f-:

.,.*

,?
at,

Dup[ ce Trevor a descris ceeai ce a crezut el cd i s-ar fi putut intAmpla tatdlui


s[u, dornnigoara Capella a luat o foaie de hdrtie qi a tras o linie orizontal[ prin
mijlocr,rl paginii. I-a cerut lui Trevor sa identifice cel mai r[u lucru posibil oare sar putea intdmpla, care era acela ca tatil lui si aib[ un accident grav gi s5 nnoar6.
Dornniqoara Capelia ascris acest lucru la unul din capetele liniei. Dupi aceea l-a
intrebat pe Trevor care ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea intAmpla, gi Trevor a
spus c[ acesta ar fi dac[ tati] slu nu ar avea nici un accident. Domnigoara Capella
a scris acest lucru la celilalt cap[t al liniei. Dupd aceea i-a explicat lui llrevor
faptui c[ existd qi alte posibili6li: de exemplu tatil siu ar putea avea accident dar
sf, nu se rdneascd, sau ci ar putea avea un accident qi sd se r[neasc6, dup[ oare sd
se ins[ndtogeasci. Domnigoara Capella i-a cerut lui Trevor s[ se gindeascd gi la
alte posibilit[li, qi Trevor s-a gdndit ci magina s-ar putea accidenta, dar taJil lui
sd aibd doar o zgdrieturd. Trevor gi domnigoara Capella au discutat despre locul
unde trerbuie plasati, pe linie, fiecare dintre aceste posibilit{i.

Frse

209

Dezvoltare emotionald Activitatea 2

#=

Clasa a IV-a

"*

Rdzb

oiul tmp otriva tngrij ordrilor

'4

:3.i
-,:,f:

,;;

POVESTE

PAGINA

=.*'
:."t

.F
::.:.

Dupd ce toatd iinia a fost completat[, domnigoara capella l-a ajutat pe


Trevor
sd vadi cd unul dintre motivele pentru care se ?ngrijora atdt de mult
era pentru
c[ vedea doar doui posibilitdli: fie cE tatil lui va rnuri. fie cd nu va avea nici
un accident. Domniqoara capella i-a explicat. de asemenea, lui Trevor c6
este
important sd priveqti spre trecut. A avut vreodatd tatdl lui un accident srav
de maqin6? chiar dac6, a avut, este evident cE a supraviequit gi cd este
birre.
Domniqoara Capella i-a subliniat lui Trevor faptul c6 este important
sf, ia in
considerare toate aceste lucruri daci nu mai vrea s[ fie ingrijorat in
leg[tur5 cu
orice. Dupd ce domniqoara capella i-a explicat acest lucru, Trevor s-a simlit
mult mai bine. A decis si pistreze foaia de hdrtie pentru a-i aminti s6 nu
se mai
g6ndeascd"doar la lucrurile bune sau la cele rele.

t.

,ii

*,
'l'i':.,

,t;f
'ir1

:t
.i
':t'

ji

,i

:ii

';i

i
.ln
i:'

A doua zi, Trevor nu s-a mai ingrijorat atdt de mult in legaturd cu tatdl sdu, clar
a fost ingrijorat referitor la sarcinile lui qcolare. S-a decis sd foloseascd
ceea
ce domniqoara capella l-a inrd{at gi s6 vadd daci. ar putea functiona qi
in cazul
acestei problerne. S-a agezat gi a trasat o linie gi a identificat poziliile
diferite. $ia dat seama de faptul cr se gAndise la cer mai rdu lucru posibil, gi
ca
.rit.
alte posibilitdfi. Dupa ce a inqirat toate posibilitafile de-a lungul liniei,"ruu
s-a simlit
mult mai bine' S-a g0ndit cd ar putea sd foloseascd aceasta idee chiar qi in
cazul
in ca.re ar fi avut probleme cu prietenii s[i. Trevor era bucuros cd invatase
o nou[
metodi prin care s6 igi faca fatrd ingrijorf,rilor.

:
:i

:.t
.:.
':a;t

ri

Frse 5

210

emotionale Activitatea 3

Clasa a IV-a

IYgt

pot sd fuc

Peropectiva develop mental|


La aceastl vdrsti, copiii se ingrijoreazd, adesea in ceea ce privegte performanta lor
ScolarA: Se vor descurba ei bine? Vor lua ei note bune la teste? Sunt ei la fel de
degtepfi precum alli cdlegi de clas[? in aceast[ perioadd de dezvoltare, este foarte
important si se mininializeza competifia gi copiii sd nu fie clasificali astfel incdt
unii sd fie etichetati c{ fiind ,,mai deqtepfi" decdt altii. Acest lucru poate ajuta la
reducerea anxieti{ii de performanfi.

Obipetiv

Si inve{e strategii eficiente

de a reduce gdndurile qi emofiile negative legate de

performan{a qcolarij

Materiale

) Tabla de scris
) O bandl adezivd
) o versiune a Posterylui I -Nu pot sd fac (Figa de lucru 5) gi a posterului 2 -Nu
)
)

t;
l;'+

parteneriat

}t
i?
r,gii

:+

.t:
-*'
,S

r$

,s

pot s[ fac (Figa de lqcru 7)


O copie a Tablei de.,ioc - Nu pot si fac (Figa de lucru 8) pentru fiecare
parteneriat
Un set de CAr{i de jgc - Nrn pot sd fac (Fiqa de lucru 9), puse intr-un plic, gi
dou5 piese de joc (dg exer4plu, agrafe de hdrtie de culori diferite) pentru fiecare
l

Procedurl
l.

Introducefi lecfia scr]iind unmdtoarele lucrupi pe tabl[:

> AIi grepit l0 din 12 r[spunsuri

>
>

un test.

V-a1i uitat acasf, o temd importantd.


Ati uitat s[ face{i ultirqa parte din tema de cas6.
Ati citit un paragraf, cir voce tare, gi nu afi gtiut cum se pronunfd mai multe

cuvinte.

.$

,i
.g

$r$

*
9!

'a

;1

.l

intrebafi copiii dacl pu trecut vreodatd printr-unul sau prin mai multe astfel de
evenimente, gi dacf, {a, cum s-au simlit. Dupd aceea afigali posterul I - Nu pot
sd fac (Figa de lucru P) gi explicali copiilor c[ atunci cdnd se simt fi,uiogi, trigti,
prost, sau supirafi in legdturd cu anumite situafii similare din exemplele date,
se simt astfel pentru pA ei i$i spun ceva lor Inqigi. Prezentafi diferitele formul5ri
pe care copilul din ppster gi le spune qi intrebafi-i pe copii dac[ se pot gdndi la
alte lucruri negative pe caro gi le spun lor ingigi in leg6tur6 cu performan{a lor
gcolar6.

t'.'i

'.ll

+
*:

;i

=:{

'b:

,&

:#
.#

2tl

g
Dezvoltare ernolionald Activitatea

#
3

Clasa a IV-a

,F
:1;

2. Explicafi apoi copiilor ci ei nu trebuie s[ continue s[ aib[ sentirnente negative

'i:.

f:

9.

in ceea ce priveqte performanfa gcolard sau ?n alte situa!:ii deoarece ei igi pot
schirnba mesajul din capul ior. Afipa{i posterul 2 Nu por sd farl (Figa de lucru
7) 9i prezenta{i mesajele. Invitali copiii sd giseascd asemdndri q:i diferen{e intre
mesajele celor doui postere.
3" Cere{i-le copiilor s5 igi gdseascd cdte un partener, dupd care imtrrdrfi1i Tabla de

**'ljl':iil;;;: g#:::i ii;tu:#*r#*,m:

::*

fu

'l..

rll

t
I

i:
,-.1

'

',T,::H{JIf,::';"':'";'JJ[oJ':fi :i:iix;#"fi m:[:'ili:".""?l'.X'"

4'

negativ in acest domeniu de performanfb gcolard. Dacd t:rag o cafte pe care scrie
mergi inapoi, ei trebuie sl gliseasc6 un exemplu de auto-dialog negativ pe care
qi-l pot spune, care creazd, emo{ii nepldcute in legituri cu performanla qcolara.
Facefi referire ia cele doud postere gi la disculia de la inc;epuhrl lecliei pentru ca
ei sd poati da exemple din cele doud tipuri de formullri pe ca.re qi le spun.
Acorda{i copiilor timp pentru a juca jocul, dupd care discuta[i pe:baza
intreb[rilor de Continut si de personalizare.

Discufii
h{rRpeAnl

DE coNTTNUT

1. Gdndi{i-vd de cdte ori a trebuit si mergeli inapoi in timp ce v-a!i jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri negative pe care le-a{i dat?
2" Gf;ndili-vd de cdte ori ali putut merge inainte in timp ce lr_atri jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri pozitive pe care le-afi clat?
3. Cum credeli cd va pot ajuta formuld.rile pozitive si face{i fa!6 ernofiilor negative
referitoare la performan{a gcolard sau la alte probleme?
iNrn EeARr DE pERSoNALTzARE
1- Ali avut vreodati vreunul din g6ndurile qi emoliile negative care au fost
identificate pe parcursuljocului? Va gAndi{i vreodatd cI nu putei;i face ceva
anume?

2'
3.

Cum vd simlilqi atunci cAnd vd gdndi{i cd nu pute}i face ceva sau c6nd invdfa{i
ceva nou qi este greu?
Dati c6teva exemple de lucruri pe care vi le puteJi spune voul inrpivd pentru a
nu v[ da bdtuli sau pentru a nu vd intrista in leg[turd cu performanlele voastre
gcolare?

Activitartea de Follow-up
Lucra.{i cu copiii pentru a compune un cdntec sau o poezig
F,entru a_i ajuta s[ invefe
sd nu se supere pe ei ingiqi sau sd nu se intristeze in legiturd cu prelfsrman{ele
lor
gcolare. Un exempiu este precum urmeazd:

Mdine este testul de dictare.


Voi incerca sd scriu cdt mai corect.
Dar daci gre$esc ceva
$tiu c[ nu sunr prosrVa trebui doar sd depun mai mult efort.
212

Dea

Acti
oltare enroldralii

vitatea

IVw pot sd

fac

POSTER 1

arn Putut sd fiu atat de


prost? Nu voi fi niciodati
de$tePt"

C,um

Toati lumea va gti c6t de


prost sunt. Nu voi putela
lucra cu nimeni.

Sunt cel nrai Pl"ost

coPil.

,*
'-lo
,n*

.]

,*

r+

-l

i.

:3;

'rit
tF

Frqe 6

.E

ll.i,

*{.!
,+
.

:i

j;,i-rn----

213

Dezvoltare emolionald Activitatea

Clasa a IV-a

f{a pot sd fuc


POSTER 2

Chiar daci ag gregi mult, acest


lucru nu ar insemna ci sunt
un copil riu.

Nu sunt un idiot doar pentru ci


nu m-am descurcat bine de data

$i alli copii gregesc, aSa


nu-rni voi

ci sunt sigur ci

si md fi descurcatmai bine. Data viitoare mi voi


strddui mai mult.

Mi-ag fi dorit

pierde prietenii.

I
J
a-

Frge 7

214

Dezvqltare emolion{9

l\ctivitateil

Clasa a IV-a

Nu pot sd fac
rnglA

DE

Joc

lnstrucfiuni: Ca gi porteneri, extrageli pe rdnd cdte o carte din plic. Dacd pe corted de jocscle mergi
inainte, dali un exemplu de formulare pozitivd gi mutali piesa de joc otdteo spafii cdte indicd numdrul
de pe corte. Dacd pe cartea de ioc scrie rnergi inapoi, doli un exemplu de formulare negativd gi mutafi
piesa de joc atdteo spalii cAte indicd numdrul de pe carte.

START

STOP

Ed

E
E
E
E

i
,1

EEEEEE

Fue 8
215

Dezvoltare emotionald Activitatea 3

l{u pot sdfuc


CARTONA$E DE JOC
dali cdte un set

leri ai avut un test la gramatici cu toate


cuvintele noiinvilate. Cuvintele sunt foarte
grele, gi egti ingrijorat.

la care lucrezi par dificile. Nu inlelqgi ce


trebuie si faci.

MERG|ilrtAtrure z

MERGT

lwRpOl Z

ci

de sport anun!5
liderii
echipelor igi vor alege membrii de echipi
pentru baschet. itri este frici ci toli ceilalli
vor fi alegiinaintea ta.
Profesorul

Ai uitat si ilifaci c6teva din problemele de


la matematicS.
MERG|lruepOr

Ai de citit o noud poveste, gi sunt multe


cuvinte dificile. Te simfi pulin speriat.
MERGITIVRINru g

Nu

?nfelegi instrucliunile

pe

care

?nvilitoarea !i le cere la clasd pentru un


exerciliu, darilieste frici si ointrebi pentru
ci s-ar putea si creadi ci egti prost.
MERG!lnepor
i+!i

i
i

216

doui cuvinte

la testul de gtiinfe.

MERG|inepor z

Invdtdtoarea ta tocmai a adus desenele


la care alt
td
ali tucrar
lucrat saplamana
sdptimSna trecuta.
trecuti. Tu
lu at
primit o stea pe desenul tiu, iar biiatul
rare stiin fara
re a
r primit
nrirnir doui
r.tnrri crara i^.^;;
.rr"
fala ta
'
si te ?ntristezi

ai i r"l: peuzi, se aleg echipele pentru joc.


ii Aproape totoati lumea ajunge sd fie unaleasd
stete.il;il ii fny3ne
tnatntea ta.

MERG|irUrunre z

Frge 9

Gregegti

MERGT

iruetrure z

ii

i
i

emojional6 Activitatea 4

Clasa a IV-a

Solalii pentrw sentimente nepldcute


Ferrspectiya develop mentalf,
In func{ie de circumstan{e, copiii pot experien{ia, in mod frecvent, la aceastd v6rst6
ernolii nepldcute. Datorite faptului cd ei se afl5 incd in procesul de dezvoltare a unui
vocabular de emofii gi c6 inva{[ modalitdli de a-qi exprima emofiile, s-ar putea ca
ei sd nu fie capabili sd identifice metode eficiente pentru a face fa{6 stlrilor lor de
triste{e. Lecfiile inv6{afe in aceastd activitate ii vor ajuta pe copii si identifice lucruri
specifice pe care le pot face pentru a se simti mai pufin trigti.

Obiectiv

) si identifice modalitltri specifice de a face fall emo{iile neplicute


Materiale

)
)

O fi94 cu Solulii pentru Sentimente Neplicute (Fi9a de lucru l0) 9i un creion la


cite doi copii
Foaie de poster gi marker

Procedurl
L

impdrtili copiii in perechi.


2. Distribuifi figa cu Solu{ii pentru Sentimente Nepldcute (Figa de lucru l0) fiecdrei
perechi de copii. Explicati-le cd le vefi citi cdteva situa{ii triste, iar sarcina lor
este de a se gdndi la metode prin care si il ajute pe copilul care se afldin acea
situafie s[ se simti mai pufin trist. Dupd ce a1i citit prima situa1ie, acordafiIe partenerilor pu{in timp pentru a discuta ce solufii ar avea pentru a face fald
sentimentelor nepldcute (ei pot sI scrie aceste lucruri pe figa de lucru sau pot,
pur gi simplu, si vorbeascd despre aceste idei). Apoi cere{i-le si igi expuni ideile
in fa{a clasei. in timp ce ei iEi expun ideile, scrieli sugestiile oferite de ei pe foaia
de poster.

3' Citifi urmltoarea siflrafie gi utilizaJi

aceeaqi procedurd pdnd cdnd le-a1i citit pe


toate, dupl care discutali pebaza intrebdrilor de Conginut qi de Person alizare.

Discufii
iNrnnsAni DE coNTTNUT
l. Crede{i ci tofi oamenii se simt triqti din cauzaaceloragi lucruri? Dac[ nu, de ce
credeti ci nu se simt trigti?
2. Ati fost uimili de cdt de multe idei diferite ati generat pentru aface fa!6
sentimentelor nepl[cnrte?
3. Crede{i qE este posibil sd v6 simtili mai pulin trigti din cauzaunei situalii triste
dacd gdsili modalitd{i potrivite care s5 vd ajute sd le facefi fa{6?

2r7

iNrnreAnr

'

DE PERSoNALTzARE
1. Ati incercat vreuna din sugestiile care au fost prezentate astdzi aici? Dac6, da,
care dintre ele au funcJionat cel mai bine in cazul vostru?
2. Din ideile care au fost prezentatea astezi, care v-ar pl[cea s[ le incercafi data
viitoare cdnd vE ve{i simfi triqti?

Activitatea de Follow-up
Pistra{i lista compusl la vedere pentru ca tofi copiii s[ o poati vedea. La sffirgitul
orelor, intreba{i-i pe copii dacl s-au simfit trigti, gi daci da, care dintre sugestii le-au
incercat.

.$.,

l::

:.$.
,.j*'

ri*t

':*

_,iF:

',!i
ri
.'l*.
.,:i!
,;:::
..]:ti:

"irTi
:r.?,

i
lE
aa*

:...

:ii

rl.

.:,7t

.:s.

*i
:;c
'.s

1t

i6:

t'r{l
:rA:.
-d:

;er.

.?;
'r.F

218

4
Dezvoltarr: emofionald Activitalea

Clasa a IV-a

Solulii pentru sentimente nepldcute


FI$A DE LUCR.U

SITUATIA 1

SITUATIA4

Ciinele lui Grigoreos, care avea 8 anl,


tocmai a fost cilcat de o maSind. Ce i-ati
putea sugera lui Grigoreos, pentru ase

Prietena cea mai buni a Teresei se muti


intr-un alt orag. Ce i-a1i putea sugera Teresei
pentru a se simli mai pulin tristS?

simli mai pulin trist?

SITUATIA 2

STTUATTA

cizut gi gi-a rupt piciorul.


Ea este in spital. Ce i-afi putea sugera lui
Annie pentru a se simli mai pufin trist6?

TatSl lui Demi se afl5 la inchiscrare. Ea nu la vizut de mult tirnp. Ce i-a!i putea sugera
lui Demi pentru a se simli mai pulin trist6?

SITIJATIA 3

SITUATIA 5

Sora lui Miguel a fugit de acas5. Ea gi-a


sunat pirintrii gi le-a spus ci 5i-a gisit un
loc de muncd intr-un alt orag gi ci nu mai
avea sd se ?ntoarci niciodatd acasd. Ce i-afi
putea sugera lui Miguel pentru a se simfi
mai pufin trist?

Familia lui Daryl trebuie si se mute


deoarece ei nu igi mai permit si locuiasci
in casa in care triiesc in prezent. Daryl nu
doregte si se mute din cartierul siu. Ce iali putea sugera lui Daryl pentru a se simli
mai pulin trist?

Bunica lui Annie a

Frsn
2.19

l0

Activitatea I
Dezvol:are sociali

Clasa a IV-a

Impreund putem
Ferspectiva developmental5
Odat['ce copiii intrl in ultima parte a perioadei copil5riei mici 9i devin tot mai
activi in sporturile de echipl qi activit6file de grup, nu este neobiqnuit ea spiritul de
competifie si se intensifice. Competifia poate avea aspecte negative in sensul cI unii
copii vor face tot posibilul pentru a fi ,,cei mai buni." Rela{iile pot deveni incordate
dac[ copiii recurg la evaluf,ri negative gi la alte comportamente negative pentru aqi rnenfine statutul. Datoritd faptului cd ei vor trebui sd lucreze cu diferili oameni
pe parcursul vie(ii, copiii trebuie sd igi dezvolte abilitali pentru a lucra ?ntr-un mod
cooperativ.

Obiectiv

Se

o pungi

igi intensifice deprinderile in a lucra intr-un mod cooperativ

c;u

ceilalli

Materiale
de hdrtie pentm fiecare grup format din cinci copii. Fiecare pungf, ar
trebui sd confinf, 6-8 obiecte pe care copiii s5 le includd intr-o scenetd despre
prietenie - de exemplu, o minge, o m6nuq[, jucarii adecvate vdrstei, cdrfi, casete
sau CD-uri, animale plugate, un obiect de imbrlcdminte, rnateriale de gcoald, gi
casete video. (Obiectele pot fi diferite pentru fiecare pung[.)

o copie a Listei

observatorului - impreuna putem (Figa de lucru I l) qi un creion


pentru fiecare observator al grupurilor
cuburi (sau ziare gi o bandd adezivd; pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl

l.

Introduce{i lectia cerAnd copiilor sd sugereze ceva ce cred ei cd ar putea face mai
bine dacd ar lucra intr-un grup $i nu de unii singuri.
2. Dupi ce au fost spuse mai multe exemple, impartiti copiii in grupe de cate cinci
(patru participanti gi un observator) qi distribui{i, fiec[rui grup, o pungi de
hdrtie cu obiecte. Explicafi-le cd sarcina fiecirui grup este acela de a folosi toate
obiectele din pungr pentru a crea o mic6 scenetd pentru a demonstra anumite
aspecte ale prieteniei.
3. Cereti fiecdrui grup s[ igi aleagd un observator. Dali fiecarui observator Lista
observatorului - impreund putem (Figa de observalie 1l). Explica{i-le ci
observatorii vor cbuta exemple ale tipurilor de comportamente indicate in fig6
qi le vor bifa odatd ce au loc. Aceste fiqe nu ar trebui ardtate altor membri ai
grupului.
4. Acordati copiilor timp pentru planificare qi exersare, dupi care cere{i-le si igi
prezinte scenetele in fa{a clasei. Dupa prezentarea scenetelor, discutati pebaza
Intreblrilor de Confinut gi de Personalizare.

221

Dezvoltare sociald Activitatea I

Clasa a IV-a

Discufii
iNrnBnAru DE coNTTNUT
1..Cum a decis grupul vostru ce sb facd?
2. A trebuit careva din grupul vostru sd facd compromisuri pentru a se putea
coopera? Dacd da, a fost acest lucru ugor sau dificil?
3" Considera{i ci membrii grupului vostru au cooperat unii cu ceilalli? Daci da,
care sunt unele dintre aceste exemple de comportamente de cc,operare?
4. Credeti ci ali fi putut veni de unii singuri cu idei pentru aceastd scaneti, sau a
fost mai bine s[ lucrati impreuni?

iNrnnnAru DE pERSoNALTzARE
l. Atunci cdnd lucrati in grup cu cineva, coopera[i unii cu alfii? Dacd nu, ce anume
vi se pare dificil in a coopera?
2' Ati invi{at cevaastdzi despre cooperare care sd v[ ajute la gcoal[, acasd, sau
atunci cdnd suntefi cu prietenii? Daca da, ce anume afi inv6lat gi cum vefi aplica
voi acest lucru?

Activitatea de Follow-up
impldili copiii in grupuri mici gi oferili-le alte sarcini de cooperare, cum ar fi
construirea unui turn din cuburi sau realizarea unui pod din ziare gi bandd adezivd..
Stabilili un observator pentru fiecare grup pentru a nota exemplele de colaborare
intre parteneri.

222

DEarcltare sociald Activitatea I

Clasa a IV-a

fmpreand putem
LISTA OBSERVATORULUI

S-a

observat

Nu s-a observat

Membriigrupului au venit cu idei.

Membrii gnupului au cooperat.

l
l

r
r

To{i membrii grupului s-au implicat in realizarea proiectului.


Nimeni nu a r6mas pe dinafard.

Membriigrupului s-au ascultat unul pe altul.

Membrii grupului au ficut compromisuri.

Membrii grupului s-au certat sau au luptat unul impotriva

I
l

Membriigrupului au apreciat ideile altor membrii.

altuia.

Membriigrupului nu au putut cidea de acord asupra ideilor.

Frsa I I
223

Dezvoltare socialS Activitatea 2

Clasa a IV-a

f{a te luu de mine


,g

.i

Perspectiya developmentali
Fe parcursul perioadei copilSriei mijlocii, nu este neobignuit ca, copiii s6 se simtf,
speria{i de comportamenful de intimidare al altora. Dezvoltarea abilitdfilor gi
managementul propriilor emo{ii trebuie practicate astfel incdt copiii s[ poatd face
fa15 intr-un mod mai eficient acestui tip de comporramenr.

:,t:l;

.i;

.T

?
:.'lt

Obiective

)
)

.:i,
':!:a

',r+
,j_1

Sd defineasc[ ce inseamnE a intimida


Sd invete modalitali eficiente de a face fa{6 comportamentului de intimidare

':,.

+
..j,

:,.

Maferiale
)
)
)

:il

it,:

'2

O copie cu scenariile ,,Nu te lua de mine" (Figa de lucru 12) pentru fiecare copil
Mai multe foi de poster, un marker, qi o bandi adezivi
O farfurie mic6 din carton, creioane colorate sau carioci, gi un ac de siguran1l

pentru fiecare copil

Froceduri
.t
i)

ia

:.
:rr

,li

'i

::+1

1. Rugafi-i pe copii si spund ce cred ei cd inseamni un copil agresiv (cineva care


ii impinge pe al1ii, care intimideazd sau se leagS de alli copii care ar putea fi mai
slabi ca qi el). Subliniali faptul cd a agresa este un lucru pe care toatd lumea este
capabil5 sI il facd gi cd agresarea poate avea loc in diferite forme; unii copii ii
pot agresa doar ocazional pe al1ii, iar allii se pot comporta in acest fel aproape
tot tirnpul. Indicati faptul cd scopul acestei leclii este de a identifica modalifili
care si ii ajute pe copii si evite s[ fie afectafi de comportamentele de agresare
sau sd evite sd devind niqte copii care ii agreseazdpe ceilalli.
2. Distribuili scenariile,,Nu te lua de mine" (Fiqa de lucru l2) fiecirui copil.
Cere{i-le copiilor sd citeascd fiecare scenariu qi sI rispund[ la primele doud
intrebdri. Apoi, stabilili grupe de cAte trei copii gi punefi-i si genereze sugestii
pentru ceea ce aceqti copii din scenarii ar fi putut face pentru a se ap6ra de cei
care i-au agresat gi notafi aceste rispunsuri sub cea de-a treia intrebare de pe
fiecare figd de lucru.
3' Dupd ce grupele au terminat de generat sugestii, discuta{i despre
comportamentele agresive gi despre ideile grupelor cu privire la ceea ce se poate
face pentru a se apira impotriva acestor tipuri de .o*po.tu*ente. Notati aceste
idei pe o foaie de poster astfel incit acestea si poati fi afigate pentru a se face
referire la ele atunci cdnd este nevoie.
4. Distribuitri o farfurie micd de carton, creioane colorate sau carioci, qi un ac de
siguran{i fiecrrui copil. cere{i-le copiilor s6 faci o insignd cu insciiplia
,,Eu nu
sunt un copil agresiv" sau o insignr pe care s[ scrie ,,Nu te lua de mine,'in care
sd includd ideile discutate in grupul lor. Daci aleg s6 poarte insigna, acesta va
reprezenta,,contracful" ftcut de ei de a nu se lua de nici un alt copil sau poate
reprezenta acel ceva care s5 le aminteasci de ceea ce pot face pentru a se proteja
pe ei inqigi de agresitrnile celorlalli,
225

Dezvoltare sociali Activitatea 2

5. Pentru

Clasa a IV-a

a continua activitatea,

disoutali pebazaintrebarilor de Confinut gi de

Personalizare.

Discufii
iNrneeAru DECoNTTNUT

Ce inseamn6 a agresa pe cineva?

2. De ce credefi ci unii copiii ii agroseazi pe alfii?


3. Ce putefi face pentru a vf, proteja de agresiunile celorlaltri?
iNrnseARI DE pERSoNALTzARE
l. V-a agresat vreodati cineva? DacE da, cum v-afi simfit in legaturl cu acest
lucru?
2. Ce pute{i face pentru a incerca gi a-i impiedica pe allii si vd mai agteseze?
3. Daci nu ii pute{i impiedica pe altrii sI vl agreseze, ce pute{i face odatii ce lucru!
acesta s-a intdmplat? La cine vI putefi adresa pentru a primi ajutor?
4. Ali invfiat ceva din aceast[ lecfie care vd poate ajuta dacd suntefi unul din acei
copii agresivi sau unul din acei copii care sunt agresaJi? (Cerefi-le s6 igi dea cu
p[rerea.)

Activitatea de Follow-up
Punefi copiii si lucreze in grupe mici gi s[ preg[teascd o scurt[ prezentare pe care sd
o finS in fala elevilor mai mici referitor la agresarea copiilor gi la modrrrl cum se pot
proteja impotriva acestui comportament.

226

I{u

te lua de mine
SCENARII

PAGTNA I

Data:

SCENARIUL

Allison 9i Amy se indrreptau $pre cas6, de la bibliotecd. Cum au luat collul, Allison a
observat cum doui fete mai rnari se apropie, din spate, inspre ele. A recunoscut-o
pe
una dintre fete ca fiind colega de clasl a surorii ei. in curdn4 una dintre fetele
rnai
mari a inceput si plgeasc[ mai repede gi si o calce intr-una pe A-y, pe partea din
spate a pantofilor. Amy s-a intors spre ea qi a rugat-o s5 se opreasc6. Fata
cea mare
a rds gi a continuat sf, o calce. Dintr-o dati fata mai mare li-a impins putemic
pe
Allison gi pe Amy gi a fugit ratzdndgi strigdnd, ,,Pe curdnd, fraiere *ici ." suntelii'

t:
,l
r{,

I,

Comportamente de agresare:

;'::

$
.it:

2.. Ce a fbcut Allison gi Amy pentru

a se ap6ra de aceste fete?

ii
:+*

fi

3.
$

Ce altceva credefi c6 ar mai

fi putut ele face?

12

|$

FrSe 12

227

Dezvoltare sociali Activitatea 2

Na te lua de mine
SCENARII

SCENARIUL

-T

PAGINA

Corey se plimba cu bicicleta prin cartier gi se gdndea sd se opreasca la prietenul


siu Adam pentru a-l vizita. in tirnp ce se indrepta spre casa lui Adam, fratele mai
mare a lui Adam a iegit din garaj pi i-a blocat drumul lui Corey. ,,Ce crezi 06 faci pe
proprietatea mea, copilule?" azbient fratele lui Adam. ,,,{m vrut doar si vdd dac6
Adam este acas6," a spus Corey. ,,Ei bine, nu este, gi nu am de gdnd sl il las s6 se
joace cu tine. Cartr"te de aici. Dacd te mai prind prin apropiere, o si-ti pari r6u."

l.

Comportamente de agresiune:

2. Ce a fbcut Corey pentru a se ap[ra de fratele lui Adam?

3. Ce altceva crede{i ci ar fi putut face el?

Frya 12

228

Clasa a IV-a

Ifu tu fua de mine


SCENARII

- FAGINA 3

..4

:
.i.

rt
e

SCENARIUL

Charlie a stat l6ngd Ann la gcoala. in fiecare zi, se uita fix la ea, ii spunea lucruri
urite, gi o amenin{a cd o va bate dupd ore. Lui Ann ii era fricd, aga c[ intotdeauna
se asigura ci are l6ng4 ea o prietena cu care sd meargd acas6. intr-o zi a trebuit s6
rdmdni dupd ore, aqa ci nu avea pe nimeni cu cine sd meargl acas6. A iegit din clas[
gi s-a indreptat spre uqa din fa\d a qcolii. Cum a deschis-o l-avdzutpe Charlie gi pe
prietenul lui agteptdnd-o. Ea s-a intors rapid in6untru gi a fugit pe coridor spre o altd
ugd. A deschis-o gi a aruncat o privire afard. Ea nu i-a vf,zut pe cei doi blieli, aga c[ a
fugit cdt de repede a putut spre capdtul strlzii. Dintr-o dat6 i-a auzit lipdnd gi a qtiut
cI acegtia se aflau in spatele ei. Ea a fugit din ce in ce mai repede, qi a reugit s6 intre
in curtea ei inainte ca ei sI o ajungi. Mama ei stitea la fereastrd, aga ci bdieJii au
plecat, dar i-au spus ci vor,,pune mdna pe ean'mai t6rziu.

]1

4
:i

!.
{
:t
;:;
t;:

l:t
:t'

l.

Comportamente de agresiune:

2.

Ce a

3.

Ce altceva credeti ctr ar mai

ftcut Ann pentru

a se proteja de

b[iefi?

fi putut face ea?

Frse 12
229

Clasa a IV-a

Dezvoltare ssciali Activitatea 2

Ir{u te

lua de mine

SCENARII _ PAGINA 4

SCENARIUL 4
Phillip gi Pam se indreptau pe bicicletl spre casi de la gcoal[. Dintr-o dat6, Phillip
a simlit pe cineva intrdnd in partea din spate a bicicletei lui. El s-a intors 9i l-a
recunoscut pe copil ca fiind din clasa a V-a. La inceput, Phillip a crezut cd bdiatul
a intrat din gregeal[ in el, dar elevul de clasa a V-a i-a spus, ,oD6-te din calea mea.
Nu te vrem pe strada asta." Pam a spus, ,,$i noi avem dreptul de a trece pe aici. Nu
facem nimic riu." Copilul s-a uitat crunt la ea gi i-a spus si taci din gur6. ,,Acesta
este cartierul meu, gi dacd nu plecafi de aici, vI voi face zile fripte."

Frse 12

l.

Comportamente de agresare:

2.

Ce a fbcut Phillip gi Pam pentru a se ap[ra?

3.

Ce altceva credefi cd ar

fi putut face ei?

Dezvoltare sociald Activitatea

Clasa a IV-a

Sagestii ujutdtoare pentru eveludri negntive


Ferspectiva developrnentali
Datoritd faptului cd interacliunile sociale sunt din ce in ce mai multe in perioada
copiliriei mijlocii, la fel sunt qi conflictele interpersonale. La aceasti versia, copiii
devin tot mai oompetitivi gi sunt mult mai preocupali s[ fac6 comparalie intre ei pi
ceilal{i. Unii dintre ei nu qtiu sd priveasci in perspectiva. Toli acegti factori contribuie
la comportamente de evaluare negativd, care pot avea un impact negativ asupra
acceptdrii de sine.

0biective

L Si igi dezvolte abilitifi de a face faf[ evaludrilor negative din partea altora
) S[ invefe c[ valoarea unei persoane nu este contingentb cu ceea ce allii spun
despre acea persoani

Materiale

)
)
)
)

Tabll de scris
Ecusoane pe care sd scrie urmdtoarele cuvinte: prost, urdt, pdmpdldu, ratat,

grdsan
O banda adezivd
un cartona$ indexat de mIrime micd gi un creion pentru fiecare copil

Proceduri

l. Introduceli lecfia selectdnd cinci voluntari. Cere{i-le sI se ridice in picioare gi


sI

intoarci cu fatra spfe restul clasei. Lipifi cite un ecuson pe spatele fiec6rui
voluntar' Voluntarii nu trebuie s[ igi vadd ecusoanele, qi deocamdatd nici restul
copiilor.
2. Ruga{i-i pe copiii din clasd sI vd spun[ trei lucruri despre fiecare voluntar.
Notali aceste caracteristici pe tabld sub numele fiecrrui copil. Dupd ce a{i
trecut toate adjectivele, cerefiJe voluntarilor sd se intoarci cu spatele pentru
a-qi ardta ecusoanele. intreba{i-i pe copii daci cuvintele de pe taUte corespund
cu cele de pe ecusoane. Subliniali faptul cd unii copii folosesc aceste cuvinte
de pe ecusoane pentru a-i face pe allii s6 se simt6 prost, dar cd ceea ce scrie pe
se

ecusoane este rareori adevirat, a$a cum a dovedit gi aceastd activitate.


pas, impirtiti copiii in grupe de c6te cinci gi cere{i-le s6 creeze
o
scenetd pentru a ilustra concepful de evaluare negativa, ce cred gi simt

3. Urmrtorul
c6nd allii

copiii

ii

evalueazd negativ, gi cum sI faci fa{5 acestor evaludri negative.


Acorda{i-le timp pentru proiect, dup[ care cerefi-le s6 igi prezinte schilele.

4. Introduceti conceptul de dialog

cu sine ca gi o modalitate de a face

fali

evaluirilor negative. Explica{i-le c5. dialogul cu sine este ceea ce igi pot spune ei
lor ingigi astfel incdt sd nu mai fie atit de afecta{i din cauza evaluArilor negative.

Exemple:
F Ramurile gi pietrele pot s6 imi rup6 oasele, dar cuvintele nu md pot afecta
decdt daci le las eu.

23r

Dezvoltare socialtr Activitatea 3

0lasa a IV-a

)
)

Sunt eu ceea ce ei spun cd sunt?


Nu imi place ceea ce ei spun. dar pot si fac fafd acestor a fdrd,a m6 lntrista
deoarece gtiu ci ceea ce ei spun nu este adevirat.
. Daci md enervez le voi arrta doar cd ceea ce ei spun m6 deranjeaz5i.
5. Distribuifi cartona$ele indexate pi creioanele, c6te unul pentru fiecare copil.
cerefi-le copiilor s[ se gindeasci la alte exemple de auto-dialog gi s6 creeze
,,sloganuri" pe pare la pot re{ine u$or ca s6 ii ajute s6 igi aminteasc[ ceea ce pot
s6 igi spunf, data viitoare c0nd se simt evalua(i negativ de c6tre altrii.
6. Acorda{i-le copiilor timp pentru a-gi expune sloganele, dup6 care discutafi pe
baza intrebirilor de Confinut gi de Persin alizare.

Discufii
iNrnrsAru

DE coNTTNUT

l. Credefi ci evaluirile negative sunt des intdlnite?


2. De ce credeti cE copiii ii evalueazd negativ pe alfi copii?
3. Doar pentru cd cineva vd, evalueaz[ negativ, sunte{i voi ceea ce spune
persoan6 c[ sunte{i?

aoea

iNrnEsARr DE pERSoNALTzARE

l. Data viitoare cdnd cineva vi evalueaz6 negativ, cum v[ puteti comporta astfel

'

incdt sd nu v6 af,ecteze foarte tare?


2. Ati folosit vreodati dialogul cu voi ingivd ca gi o modalitate de a face fafl
evaluirilor negative? Dac6 da, au functionat in cazul vostru?
3. Afi invdfat ceva din aceastd lecfie, care si pute{i aplica in relafiile pe care le
aveli ceilal{i?

Activitatea de Follow-up
Cer4i-le copiilor sE continue sd igi creeze slogane de dialog cu sine gi s6 exerseze
dacl se intdmpli s6 experienfieze evalu[ri negative din partea altora.

acest dialog

232

Dezvoltare sociald Activitatea 4

Clasa a IV-a

Reguli pentru relalii


Ferspectiva developrnental5
Odatd'ce copiii se maturizeazl gi igi extind rela{iile sociale" ei vor avea de-a face. in
mod inevitabil, cu oameni care se vor cornporta urdt cu ei intr-un fel sau alful. Degi
ar fi de preferat ca fiecare sd. se comporte intr-un mod pozitiv cu ceilalli, de obicei

nu este posibil s[ ii controldm pe ceilalli. De aceea, a-i ajuta pe copii s6 identifice


abilitd(i eficiente de a face fa![ situafiilor negative din relafii este o modalitate de a-i
face mai conqtienli de resursele pe care le au.

':

.1

Obiective

)
:

'.!

SI identifice abilitili de coping eficiente pentru a face faf6 comportamentului


pe care allii il au fa1[ de ei
Si invefe ceea ce o persoand poate gi ceea ce nu poate controla in situaJiile

urit

interpersonale

Maferiale
F

)
)
)

O tabl6 de joc

- Reguli pentru

relalii (Figa de lucru l3) pentru fiecare grup

format din patru copii


O agrafr de hdrtie colorati sau un alt tip de piesd de joc pentru fiecare copil din
grup
un plic care sd confind patru bilefele mici de hartie, numerotate de la I la 4,
pentru fiecare grup
$ase foi de poster, notate precum urmeazd:
Modalit6{i eficiente de a face fa\d dacd cineva vd" tachineazd
Modalit[{i eficiente d'b a face fa\d, dacd,cineva vd, respinge
Modalitdfi eficiente de a face fa!6 dac[ cineva vd tmpinge sau vi rdneste
Modalitdfi eficiente de a face fald dacd cineva rdde de voi
Modalitatri eficiente de a face fat[ dacd cineva vd, pune o porecld
Modalitafi eficiente de a face fata daca cineva tncepe sd se certe cu voi
Obandd adezivd

Proceduri
l.

':i

'

::

:l.l
-:,'

':t

Angajati copiii intr-o discu{ie generalS despre lucruri pe care alfii le fac ai lor
nu le plac. (Pune{i accent pe faptul cd nu trebuie sI se facd referiri de nume.)
Discutafi cu copiii despre faptul cd depi lumea ar fi, frrlindoiald, un loc mai
bun dacd toatd lumea s-ar comporta cu ei in felul in care gi-ar dori s[ fie tratafi,
acest lucru nu se intAmpl[ de obicei in realitate. Rugati copiii sd ridiee o m6n[
dacd ei considerd cd. au, de obicei, succes in a-i impiedica pe alfi copii si le pun6
porecle, sa ii tachineze, sdridr de ei, gi aqa mai departe. intrebali-i pe cine pot ei
controla daci ei nu pot sd ?i opreasca pe alJii sd le mai facd acest gen de lucruri.
Indicali faptul cd scopul acestei leclii este acela de a-i ajuta s[ identifrce lucruri
la care se pot g0ndi, pe care le pot simfi, sau pe care le pot face pentru a-i ajuta
si facd fala relaliilor negative, intr-un mod mult mai eficient.

233

Dezvoltare sociali Activitatea 4

Clasa a IV-a

2' impe$!.copiii in grupe de cite patrru. Distribuifi Tabla de joc

- Reguli penrru
rela{ii (Fiqa de lucru.l3), patru agrat'e pentru hdrtie de
culoii diferite (sau alte
piese de joc), 9i un plic cu bilelelele numerotaE
de la I la 4, fiecdrui grup.
Reyizuili instrucfiunile de pe tabla de joc. \
3: AlocaJi sufrcient timp pentm ca copiii si poara juca jocul,
dup[ care discutafi pe
baza iirtrebdrilor de -ontrinut. Pe parcurs ce copiii
ofer6 sugestii pentnl fiecare
notaJi-le pe alte foi separate de poster.
intrgbare,
4' Revizuifi
infotmatria de la Activitatea 3, ,,sugestii ajutdtoare pentru
evaluiri
negative", accentudnd utilitatea auto-dialogului gi importanla
neincrederii
in-ceea ce allii spun rdu despre ei, ca gi modaritaii
eficiente fentru a reduce
tulburrrile emofionale gi a face fa@ situafiilor negative care'aparin
relalii.
5. Discutaf i pebaza intreb'riror de personarizare.

Discufii
iNrRsBAnl DE coNTTNUT
l ' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul
vostru le-a grsit pentru a face
faf[ in mod eficient tachindrii?
2' Care au fost unele dintrc sugestiile pe care grupul vostru le-a gdsit
pentfu a face
fafd in mod eficient respingerii din partea unui prieten
?
3' Care au fost unele dintre sugestiile l"
grupul vostru le-a gdsit pentru a face
"ur. r-uu
fala in mod eficient cuiva care vd impinge
,ur. vd rdneJe?
4' Care au fost unele dintre sugestiile pL .ui. grupul vostru le-a gdsit
pentru a face
fala in mod eficient cuiva care rddi de voi?
5' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a gisit
pentru aface
fale in mod eficient cuiva carc vd pune o porecld
?
6' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru
le-a g6sit pentru a face
fala in mod eficient cuiva cne incepe o ceartdcu
voi?

iNrnrsAnl

DE pERSoNALTzARE

l'

Ati experienliat vreuna dintre

aseste situatrii in relatiile cu prietenii voqtri?


Daci
da, ce a funcficnat cel mai bine in cazul vostru?
2' Ati putut sd ii opriti pe allii sd nu vi tachineze sau sd nu v[ resping6?
Dac[ da,
ce a{i fbcut? Dacd nu, cum v-afi comportat?
3' Ve supirafi sau vd enervati, de obicei, cdnd cineva vd tachinea
z6,rddede voisau v5 pune o porecl6? Credeli cr faphrl cd
vd sup6ra{i v6 ajut[?
ce allii spun despre voi cd sunteli? Trebuie
sd credefi cr ceea ce ei spun este
adevdrat?

S;";;i[.i;*

'

4'

Ati inv{at ceva din acesatr lecfie care sd vd ajute


data viitoare cdnd cinevr se
comportd cu voi intr-un fel in care nu vd place? (lnvita{i-i
sd igi clea cu p[rerea.)

Activitatea de Follow-up
Pistrafi afigate posterele cu sugestii. Indcrnnati-i pe
copii s[ incerce aceste sugestii
gi la sf[rgitul siptdrnanii sd,cii. on raport
scurt despre rnodui in care acestea a,.l

func{ionat sau nu.

234

Dezvaltare sociali Activitatea 4

Clasa a IV-a

Reguli pentru relulii


TABLA DE .IOC _ PAGINA

Instrueliuni: Extrage|i, pe rdnd, cdte un numdr din plic 6i mutagi piesa voastrd de joc atdtea spalii
cArc indicd cifra. Cdnd aiungeli pe locul care trebuie, potrivili litera inscriplionatd fn ocel spaliu cu
litera Cin lista urmdtoare. Gdndili-vd la o modalitate pozitivd fn care ali puteafacefald situaliei.
:.x

;z

ti:
s.
;l:
ra:

Ceva ce afi putea face pentru a face fal6 tachindrii.

Ceva ce afi putea face daci un prieten

Ceva ce afi putea face dacd cineva

Ceva ce afi putea face dacd cineva rdde devoi.

Ceva ce afi putea face dac[ cineva vd pune o porecld.

Ceva ce ati putea face dac[ cineva fncepe o ceartd cu voi.

v6,

vd.

respinge.

tmpinge sau v6 rdneSte.

Frge 13

i
.:l
a..

,:i
j

.*

23s

Dezvoltare sociald Activitatea 4

,r*

Clasa a IV-a

#
*
,*

Reguli pentru retragi

.4

TABLA DE JOC _ PAGINA 2

E
E
E

H
H

E
E

tr

13

236

.qF
:!h

-ffj

.*

,e
'#
re

-.lt:

:i

ji
t;

:+

ti

E
E
E

Frta

;$

tr

#
:+

rt-

START

STOP

E
E

.i'
-*

'*
=

::

rt
,F

'rt
.iri

,+
rj;

.f
'$
.g

:,

.ig

$
.i
:+
-
,

liF
,+:

l
.F:
,,,:.1i.

-,t
:gl

ii9

tE

'*jP
&

:.&.

tivi Activitatea I

Clasa a IV-a

Vizianen de tunel
,

p*trpectiva develoPmentall
Din cauza faptutrui cd ei au o gindire concretd, copiii iau, inci la

aceastd vfirst[,
lucrurile destul de literalmente gi nn reu$esc sd observe mai multe perspective. Ca
gi rezultat, ei nu se infeleg, adesea, cu ceilalli sau se sup[rd din cauza faptului cd
ei nu vdd toate aspecteie unei probleme. A invh.{a aceastd deprindere este o parte
importantl a dezvoltlrii lor cognitive.

Obiective

Si facl diferen{a intre

a face o presupunere gi a lua

in considerare mai multe

perspective

)
)

inleleagl efectele negative in cazul rcalizdrii presupunerilor


SE inve{e cum si verifice presupunerile

Unul sau mai multe caleidoscoape

Sd

hrtateriale
de

jucdrie

Proceduri
1. Introduceli lec{ia rotind caleidoscoapele, acorddnd timp pentru explorare.
Intreba{i-i pe copii dacd vrd doar un singur lucru atunci cdnd privesc prin
caleidoscop, sau dacd vid o varietate de modele care se schimb6. Apoi,
intrebafi copiii dacd qtiu ce inseamnd dacd i se pune unui animal ochelari de
cal: Ce se intdmpli cu vederea acelui anirnal? DiscutaJi despre diferenla dintre
a avea ochelari de cal qi a privi printr-un caleidoscop, accentuAnd faptul c6
uneori oamenii se cornportd ca gi cum ar avea ochelari de cai qi v6d doar un
singur aspect al situaliei. Ei presupun, de obicei, cd ceva este adevf,rat qi nu
incearci sd verifice dacd acel lucru este adevirat sau sd ia in considerare alte
posibilitd{i. Introduce}i termenul de viziune de tunel, explicdnd cI folosim acest
termen afunci cdnd oamenii se comportd. ca gi cum ar avea ochelari de cal, fac
presupuneri, 9i igi limiteazd, g0ndirea la o singurf, posibilitate. Discutali despre
nrodul in care a avea o viziune de tunel ar putea crea probleme acasd, la qcoald,
sau cu prietenii. Puneli accentul pe diferen{a dintre a aveaviziune de tunel qi
a lua in considerare o varietate de perspective, aga cum ar fi cans,l viziunii de

2.

caleidoscop.
Cititi urmdtoarea situalie cu voce tare:

v[

afla{i la gcoald gi este timpul pentru pauzd,. Este rdndul vostru s6 duceli
mingea in curte, aqa cd vb indrepta{i spre dulap pentru a o lua. De indatd
ce luati collul pentru a ajunge la dulap, o vedeli pe Kelly fugind in cealaltd
direcfie a holului. Aratd ca qi ctun ar {ine ceva in mdini.
Cerefi-le elevilor si igi inchipuie cd au viziunea de tunel (c6 se gdndesc doar la
un aspect al situaliei gi cd fac presupuneri). Cum ar putea ei interpreta aceastd

237

Dezvoltare cognitivd Activitarea

:lE

"&

Clasa a IV-a

15

'

i,,a

situa{ie dacd, ar g6ndi irr acest mod? fMajoritatea


vor spune ci Kelly a luat
nringea.) Apoi, cere{i-le sd iqi imagineze cd"privesc
p.inr.-un careidoscop qi cd
vid multe perspective sau posibilitSli diferite. c*."ti-t*
copiilor s6 spund care at
fi unele dintre acesrea: r;d s-a int6mplar ca. pur pi siinpiu,
Kelry sd se afle pe hol
qi o6 nu a luat mingea, cd Keiry o
este ziua eisd ducd mingea in curte
gi rtu gi-a dat seama cd ibcea ceva "i"rurca
greglt, Ei aga mai departe. Accentua{i
diferenla
dintre cele doud modalitdli de gdndire: ruga{i-i p,
.opii sd identifice consecintele
negative care ar putea rezulta din a avea viziune
de tunel.
3. in aontinuare, ?mp[rJi]i copiii in doud grupe gi punefi-i
sr se ridice in picioare gi
sd fonneze doud" coroanr:. l,,Jumi1i un grup
ca fiind Grupul cu viziune de Tuner
qi celalalt ca fiind Grupul cu viziune
de caleidoscop. ixpticafi-le cd le vetri
citi
cdteva situalii. in timp ce o citilipe prima,
primur copil din Grup'r cu viziune
de Tunel va face o presLrpunere cuprivire
ra situalie
olu spune cu voce tare.
Primul copil din Grupur cu viziune de careidos.op ii
ou rpun. cer pufin doud
puncte de vedere posibile, diferite. copilul
din Grupul .u virirn, de Tunel
care a fEcut presupunerea, o verificd apoi
rugdndu-ua ,a citili ce s_a intamftat
in realitate. Dacd presupunerea ficutd este corecta,
copirur poate sa rdm6nd in
picioare, dar trece in spatere coroanei.
Dacd presupun.."u nu este corect6, er
sau
ea trebuie sd se aqeze. Primul copil din
Grupul cu viziune de caleidoscop trece,
de asemene a, ra capiltur r:oroanei, iar urmdtorii
doi jucatori fac aceragi rucru.
Jocril continui p6n[ cdnd toate situaliile au fost
citite gi *ur. pr.rupunerile
verificate,

.:l

:.

ri

SITUATTI PENTRU VIZIUNEA DE TUNEL

situa{ie 1: Tom trebuia sd fi,: acasd la ora r 7:00,


dar nu a ajuns dec6t la
i B:00. Mama rui a prrasupus cd ... (Rearinre;
$i-a pierdut ceasur qi nu a qtiut

cAt este ora.)

ts Situatie 2: Shiron a rr:at o notd micd

ra testur de ra gtiin{ele naturii.


Invrlatoarea rui a presupus cit ... (Rearitate;
repurairr o" care ir avea shiron
acasa a murit cu o no*pte inainte, gi er s-a gandit
raacest lucru qinu s_a
purut concentra.)
L Situa{ie 3: Daphne avea 5 lei pe masula din camera ei. cdnd
s_a pregdtit
de culcare a observat cd banii nu mai.erau
acoro. Daphne a presupus c6 ...
(Realitate;Fereastra aL fost deschisd gi
vAntur i-a suflat banii pe covor, unde
nu i-a vazut.)
) situa{ie 4: Donita nu a stat rdnga prietena ei Betsy in autobuz.
Betsy a
presupus c6 ... (Rearitate; Donita nu a v5zut
rocul riber de rdng6 Beisy.)
) SituaJie 5: Terrance nu a mers la ziuade nagtere a lui Josh. Josh
a presupus
cd ..' (Rearitate; Terra.nce a fost pedepsit pentru
c6 gi-a rninlit mama.)
F situa{ie 6: Aaron nu s-a dus la untr.nu*"ntur de fotbar,
seara trecutd.
Antrenorur a presupus cit ... (Rearitate; Aarons-a
hotdrdt sd nu mai joace
fotbal.)
F Situalie 7: Darcy nu a mai sunat-o inapoi pe prietena sa
Megan, dupd
ce Megan i-a ldsat prin mama rui Darcy
un mesaj prin care o ruga s6 o
sune' Megan a presupus cd ... (Realitate;Mama
iui tut"gun nu i-a transmis
mesajul.)
./.J6

,;r

:
.a

g
&

#
*

Deuoltare cognitive Activitatea

'
'i;

,:g

)
'

i:

j:!:._

I
'#
:ii

,tli

.*
g.

;+i

$
,9"

#
l-;f

:a'-

,rii

*
':{t

Clasa a IV-a

Situatie 8: Molly a ignorat-o pe serita cand se aflau pe terenul de joacd.


Serita a presupus cL ... (Reaiitate: Molly nu a vizut.o.)
$itualie 9: Jonathan i-a spus lui Ben c6 se va juca cu el dup6 ore, dar c6nd
Ben l-a strigat, Jonathan nu era acas6. Ben a presupus cd ... (Realitate:
Jonathan a trebuit sf, meargf, undeva impreuna cu mama lui gi a uitat sa il
sune pe Ben.)
Situa{ie 10: Javier i-a spus lui Gabriel c6 urma sa plece din orag in weekend. Sdmbita Gabriel l-avlzut pe Javier intr-un autobuz in orag. Gabriel a
presupus cd ... (Realitate: Mama lui Javier s-a rlzgdndit.)
Situafie I I : Terri nu le-a invitat niciodat6 pe prietenele ei sd se joace sau sd
doarmr la ea acas6. Prietenele ei au presupus ... (Realitate: Mama lui Terri
bea foarte mult, qi lui Teni ii este rugine si cheme pe cineva la ea acas6.)
situalie 12: Jessica a luat o noti foarte proasti la testul ei de la qtiin{ele
naturii. invd{atoarea a presupus cd ... (Realitate: Jessica nu a invilat deloc.)

.12

4. Pentru

;f

i;

a continua activitatea,

utilizaii intrebdrile de Con{inut gi de Personalizare.

aii
.+1
o.::

Discufii

:"

i
,1

.i
,.i
:!,

.4

iNrnneAnt DE coMtNUT

l. Care este diferenfa dintre o persoanl care are o gdndire de genul viziunii de
tunel qi una care are o gdndire de genul viziunii caleidoscopice?
2. Care tip de gOndire credefi c6 este cel mai bun?
3. in aceastd activitate, a fost dificil si vd gdndi{i la mai multe perspective?
4. in aceasti activitate, au fost multe dintre presupuneri corecte? Dacd nu, ce vd
spune acest lucru despre a face presupuneri?

,:
::;

:l
?

:j,

iNrnnsARr DE pERsoNALtzARE
l. Voi avefi mai mult o gdndire de genul viziunii de tunel sau mai mult o gdndire
de genul viziunii caleidoscopice?
2. Atunci cdnd faceli presupuneri, se intdmpld si aib[ loc consecinte negative?
Consecinte pozitive? (Invitali-i sd dea exemple.)
3. Daci avefi o gdndire de genul viziunii de tunel, sunte{i mulgumili de acest lucru?
Dacd nu, ce pute{i face pentru a vd schimba gdndirea?

:.,

,$
'*,

,#
'-:;

,$

;jj

Activitatea de Follow-up
Cere{i-le copiilor s[ scrie o povestioari despre a face presupuneri qi despre lucrurile
negative care pot rezulta din acestea. O activitate op{ionald ar ft aceea de a citi The
True Story of the Three Little Pigs, de John Scieszka (New York: First Scholastic
Printing, 1989) qi s[ discuta\i pebaza diferitelor puncte de vedere.

1n

.g

.,s

.$

,$

.F
,Lt
.:4

,s
#
'4
,iS

.#
!6

s
ig

-s

239

Dezvoltare cognitivd

ctivitatea 2

Clasa a IV-a

Pe termen lung s&u scart


i*
:::;

jl

PersPectiva

evelopmentali
dintre cele mai problematice sarcini developmentale este aceea de a invd{a s6
ia in considerare consecinfele. Gindind intr-o manierf, concretd, copiii la aceast6
'st[ au dificultlti in a se proiecta dincolo de prezent. Cu toate acestea.
ei trebuie s[
dezvolte aceastl abilitate pentru a putea lua decizii adecvate.

:.i

ra

I
It
:.

r:r

..}

Obiective
SI identifi ce consecinfele
Sd faca diferen{a intre consecinlele de scurtd

I
:

I
t

Materiale

'i

durati gi cele de lunga durati

Tabla de joc - Pe termen lung sau scurt (Figa de lucru l4) pentru fiecare grup
format din trei copii
Pentru fiecare grup, un set de rdspunsuri din Fiqele cu Rdspunsuri Pe termen
lung sau scurt (Figa de lucru l5)

Proceduri
La inceputul lecliei, rugali trei voluntari sd interpreteze doul roluri foarte scurte.
lnstruili primul voluntar si se prefacd c6 este un elev care intrd in clas6 si o
nunld pe invbtdtoare (un alt voluntar) c6 gi-a uitat tema acasr. Instruiti-l pe cel
e-al treilea voluntar sd se prefaci cd este un elev care se furigeazi in clas6 gi
d o sumd mare de bani din geantainvd{rtoarei (sau din pormoneu) intr-un
rment in care invdtlItarea nu este atent6..
ugali voluntarii sd inceapd sd igi interpreteze rolurile. Dup[ aceea angaja{i
lpiii intr-o discutie despre posibilele consecin{e ale fiecf,reia dintre aceste
iuni. Faceli distinc{ia intre consecinlele pe termen scurt gi cele pe termen
ung, subliniind faptul cd in cel de-al doilea joc de rol, consecin{ele ar putea
lvea efect pe termen lung dacd acest furt ar fi inregistrat in dosarul de la gcoald
I copilului, el sau ea ar putea fi exmatriculat , qi aga mai departe.
erefi-le copiilor sd ofere qi alte exernple de consecinle pe termen scurt qi lung
)ntru a demonstra cd ei au infeles aceastd diferen{d. Apoi, imparfili copiii in
rpe de cdte trei. Distribuili Tabla de joc pe terrnen lung sau scurt (Fiqa
lucru l4) fiecirui grup. Explicafi-le c[ un copil este judecitorul, care va
Ii daci rdspunsul este corect. Dali fieciruijudecdtor Figa cu rdspunsuri
:orespunzdtoare - Pe termen lung sau scu( (Fiqa de lucru l5). ceilalli doi
ucdtori iqi aleg pe rAnd cdte un pdtrat, afirmind daci este o consecinta de scurtd
uratd sau una de lungd duratd, verificdnd acest lucru impreun[ cu judecdtorul,
i fbcdnd fie un semn s (de la scurtd durat6) fie un semn r (de la lungd durat[) in
;el pdtrat dacd rispunsul este corect. Jocul se termind cdnd un jucf,tor
are trei
- uri sau trei.l- uri unul dup6 altul pe tabla dejoc. Jucali de trei ori acestjoc
ca toatd lumea sb poata sI il joace qi sb fie gijudecdtor.

241
,:j
:,::

Dezvoltare coenitivd Activitatea 2

4. Pentru

a continua activitatea, recurgeti la

Clasa a IV-a

intreblrile de C

Personalizare.

Discufii
iNrnBeARr DE coNTTNUT
l. Ce sunt consecinfele?
2. Care este diferenla dintre consecinfele pe termen scurt gi
3. Credeli cf, este irnportant si luati in considerare conseci
face(i un lucru?
4. Putefi face ceva pentru a schimba aceste consecinJe?
5. Ce ar putea fi mai dificilde schimbat, consecinfele pe te
consecin{ele pe termen lung? De ce?

iNrnegAnr DE pERSoNALIZARE
l. Ce vf, este mai ugor si identifica{i: consecin{ele pe termen
termen lung?
2. Suntefi, de obicei, buni in aprezice consecin{ele? Dacd
afecteazd comportamentul vostru?
3. Ati cunoscut vreodatd pe cineva care nu se pricepea sd
Dacd da, ce efect a avut acest lucru asupra acelei

le pe termen lung?
Ie atunci

cind si

n scun sau

sau cele pe

:ti cd acest lucru


consecinfele?

Activitatea de Follow-up
Elevii igi pot crea propriul lor joc flolosind consecin{e pe term
cu cele folosite in aceastl lecfie. Pune{i-i pe copii sd negoci
care inventatorul jocului sd fie pe post de judecdtor pentru

242

scurt gi Iung similare


ocuri gi sd lejoace, in
iul s[u joc.

Dezvoltare cognitivd

ivitatea

Clasa a IV-a

Pe termen lung sflu scurt


TABLE DE JOC _ PAGINA

JOCUL

este

1. ESti pedeps
zi pentru ci ai
cind.

pe rdnd cate un pf,trat, citifi ceea ce scrie induntrul lui, gi identifica{i


rfele ca fiind fie pe termen scurr (,9), fie pe termen lung (r). Dup[ rdndul
; judec[torul vi va spune dac6 rdspunsul vostru este corect sau nu. Dac6
marcati patratrrrl cu s sau cu Z. Jocul se terminr cdnd un.iuc[tor
'ct,
si aibI, consecutiv, trei de sau trei de Z.
^g

pentru o
rtArziat la

2. Timp de trei luni de zile


trebuie si stai pe acelagi
loc ?n autobuzul de la
gcoa16 pentru cd te-ai

firi

3. Ai citit mult timp


o lumind bun5, iar acum
trebuie si porli ochelari.

bdtut de prea multe ori


cu alfii.

Aificut priji uri pentru 5. l-ai dat c;lelului tdu de


bunica ta, giea i-a dat
m6ncare pentru ci !i s-a
cinci lei.
amintit intotdeauna si
4.

faci acest lucru, iar ieri nu


ai hrdnit-o deloc. Tatdltiu
va da cdinele altcuiva.

firi

7. Te-ai jucat af ri
a
avea o jacheti e tine, gi

acum egti

ricit.

8. Aifurat c3teva
bomboane de la standul
din fap bazinului de ?not,
in prilrna zi cdnd baziriul
s-a deschis. lrlu nrai pofi
merge la bazin pelitru tot
restul verii.

6. Te-ai uitat la televizor


gi nu !i-ai ficut temele.
A trebuit si staiin pauzi
la 5coali pentru a |i le

termina.

9. Fratele tdu te-a lovit


in stomac Aitrebuie sd
i5i petreaci restul dupamieziiin camera sa.

Fr$a 14

243

Dezvoltare cognitivi Activitatea 2

Clasa a IV-a

Pe termen lungt ssu sctlt


TABLE DE JOC

- PAGINA 2

JOCUL 2
Alege{i pe rdnd cdte un p6trat, citili ceea ce scrie induntrul lu
consecinlele ca fiind fie pe termen scurt (J), fie pe termen lung (
fiec5ruia, judecrtorul v[ va spune dacS rispurtsul vostru este cor(
este corect, marcali pdtratul cu S sau cu I. Jocul se terminl
reuqegte sd aib6, la rdnd, trei de ,S sau trei de
^t.

f. invifitoarea ta te
roage sd fii elevul de
serviciu pe coridor pe tot
parcursul anului pcolar
deoarece te-ai descurcat
foarte bine ?n primele
doui luni de gcoald.

4. Nu ai avut voie sd iegi


si te joci pentru cd nu ai
invS;at.

7. Cdgtigi un premiu
pentru cd ai gisit
rSspunsul la o intrebare
dificili de la concursul de
intrebiri de la gcoalS.

Frge

t4
44

qi identifica{i
, Dupi rdndul
sau nu. Dacd

rd un jucitor

2. Astizi, prietena ta 5i-a


impS4it desertul cu tine

3. Ai lua o notd buni la


test pen ru cd ai inv5lat

pentru ci tu i-ai dat ieri

mult.

un fursec.

5. Timp de o sdptdrn6n5,

mama ta te-trimite
devreme la culcare
pentru ci v-ali certat in
legituri cu programele
pe care si le urmirifi la
televizor.
8. Te Tnfurii gi dai cu

pumnulin sticla unei ugi.


fi-ai rupt mina.

5. Egti ta
copii agr
nu te-ai
rdutdcior
fac.

hinat de c6giva
sivi, deoarece
lSturat farselor
se pe care ei le

9. Egti a| s geful clasei


pentru a ul care vine
pentru ci ai avut un
discurs b ln.

Dezvoltare cognitivi

vitatea2

Clasa a IV-

Pe terwaen lung sau scurt


TABI,E DE JOC

PAGINA

JOCUL 3
Alege{ pe rdnd cdte un p5,trat, citifi ceea ce scrie induntrul lui, gi identificali
consec rlele ca fiind fie pe termen scurt (,9), fie pe termen lung (z). Dupd rdndul
fieciru ;judecitorul vi va bpune dac[ rispunsul vostru este corect sau nu" Dac6
este cc :ct, marcati pdtratul cu s sau cu z. Jocul se termind c6nd un iucdtor
sd aibd, la r6nd, trei de S sau trei de Z.

1.

Alli copii au is de tine

pentru cE ei au :rezut cd
ai dat un rispu s stupid.

2. Odmenii au fost
prietenogi cu tine pentru

ci

le:ai zdmbit.

3. Prieteniitdi te-au
ajutat cu sarcinile pentru
ci gitu i-ai ajutat pe ei
sdptim6na trecut5.

4. E5ti pedepsit rentru cd


nu ai ascultat-o )e mama.

5. Primegti un desert in
plus pentru c5 ai mdncat
bine la cin5.

6. Fratele t5u a ficut


treburile casnice in locul
tdu pentru cd l-ai ajutat.

7. Nu te polijur r fotbal
vara aceasta pe rtru cd ai
avut note mici I gtiinle gi

8.

Aifurift bicicleta unui

9. Ai c6gtigat un premiu
pentru cd te-ai comportat
frumos cu oamenii mai
in v6rstd de la centrul
de ingrijire a v6rstnicilor.
Premiul tiu va fi afigat in
permanen|5 la gcoalS.

matematici : tul trecut


5i trebuie sd me gi la
gcoala de vari.
la

copil gi trebuie s5 lucrezi


in fiepare s6mbit5, tot
restul anului, pentru
a-i cUrnpira acestuia o
bicicletd noud.

Fr$e

245

t4

Dezvoltare cognitivd Activ itatea 2

Clasa a IV-a

Pe termen lung ssu scu


F'I$A CU RASPUNSURI

Instrucliuni pentru lider: Decupa{ifiecare set de rdspunsuri separat astfel 'ncdt judecdtorii sd vadd
doar rdspunsurile pentrujocul pe care iljudecd.

JOCUL 1:RASPUNSURI

Jucdtoriivor alege pe rdnd


c6te un pdtrat, vor citi ceea
ce scrie iniuntrul lui, gi vor
identifi ca consecinlele ca
fiind fie pe termen scurt {5},
fie pe termen lung (L). Dupi
fiecare rund5, veli judeca
rdspunsul fiecdrui jucitor ca
fiind corect sau incorect.

1.

246

t 3:RASPUNSURI

JOCUL 2:RASPUNSURI

Jucdtorii vor alege pe r6nd


cSte un pitrat, vor citi ceea
ce scrie iniuntrul lui, gi vor
identifi ca consecinlele ca
fiind fie pe termen scurt (5),
fie pe termen lung ([). Dupd
fiecare rundi, veli judeca
rdspunsul fiecdrui jucitor ca
fiind corect sau incorect.

Ju

cdte u
ce scrl

ivor alege pe rind


pitrat, vor citi ceea
iniuntrul lui, givor

identi
consecintele ca
pe termen scurt (5),
fiind
fie pe rmen lung (t). Dupi
fiecare
, veli judeca
rdsp
ul fiecirui jucdtor ca
fiind
sau incorect.

2. De lungi durati

2.

De

scurti durati

2.

scurti duratd

3. De lungd durati

3.

De

scurti duratd

3.

scurti durati

4.

4.

Oe

scurti durat5

4.

scurti durati

5. De lungi duratd

5.

De scurtd

durati

5.

6. De scurti duratd

6.

De

scurti durati

6.

scurtd durati

7. De scurti duratS

7.

De scurtd duratd

7.

lungd durati

8.

8.

De

lungi durati

8.

lungd duratd

9.

De

lungi durati

9.

lungi duratd

De scurtS duratd

De

lungi duratS

*t'
E,

:*
43.

1.

durati

r;i-

ael:

1. De lungi durati

De scurtd

9. De scurti durati

Frge 15

e scurtd

durati

'81:

if.

scurti durati

,.*i
:lN

Dezvoltare cognitivE

Clasa a IV-a

Cu adevdrnt rulional
Perspectiva

evetropmentali
u toate cd

la aceastl v6rstd copiii sunt capabili sd gAndeascd mai logic sd judece


ai
tr-un mod mai realist, este, tofugi, foarte comun pentru ei sa faca presui rneri,
:pra$eneralizdri, 9i sd interpreteze greqit informafia. A invd{a deprindeii
de a gandi
fional este o parte impoftant6a dezvolt[rii lor cosnitive.

Obiective
Sd inleleagd conceptul de credinfe ira{ionale
Sd invefe sd

identifice credinlele iralionale

Materiale
Situalia de joc de rol - cu adevdrat ra{ional (Fiqa de lucru 16) pentru fiecare
grup format din patru copii

Pn'ocedurl
incepeli lecfia solicitAnd trei voluntari: unul sd iljoace pe director gi alli doi care
si joace rolurile de elevi. Explicatri-le voluntarilor, intre patru ochi, cd directorul
va intra in clasd trSgdnd dupa el doi elevi care s-au bdtut pe terenul dejoacr.
Dumeneavoastrd veli juca rolul inv[fdtoarei. Cdnd directorul aduce
in
"opiiipe
clas[, acesta ar trebui s6 spuni ceva de genux: ,,Nu putefi sd ii controla-{i
aceqti
doi elevi? Ei se bbteau pe terenul de joacd. Elevii nu ar trebui sd fac6lucruri
din

acestea."

stabiliti care rol sd revinr cui. Dupd ce directorul vd vorbegte, le spuneti


elevilor:
oh, sunt o invdJ6toare atdt de groaznicd, gi voi sunteli niqte elevi groaznici
pentru cr vd comporta{i astfel. De ce nu asculta}i niciodatd? Acum,
directorul nu va mai ldsa niciodatd clasa mea sd se joace pe terenul de joacd,
gi directorul va crede pentru totdeauna c6 sunt o invdlatoare groaznicd.
datoritd faptului cd nu pot sd imi controlez elevii. Nu ar fi trebuit sI
m6 fac

niciodatd inv6f6toare. $tiu c[ toate celelalte invd{dtoare vor vorbi despre


mine qi toli elevii de pe terenul de joacd vor vorbi despre cdt de grourni"i
suntefi voi doi. voi doi ar trebui sr gtifi, p6n6la varsta asta, cum
s6 vd
comporta{i; la urma urmei sunte{i in clasa ary-a. Aceata este o situa}ie
at6t
de rea; nu imi pot imagina nimic mai rdu.
reli-le copiilor s6.analizezereacliadumneavoastri: cred ei c[ a{i exagerat?
cf, da, cum? ce anume din ce a{i spus ar fi putut fi o exagerare (a
face ca ceva
fie mult mai grav decdt este)? ce anume ali spus care sairu fi fost, probabil,
iist? incurajafi-i sd fie specifici. ca 9i rczultital discufiei, identificati
rdtoarele credinfe iralionale, ilustrAndu-le cu aceste exemple:

suprageneralizdri: aface sd sune ca gi cum situatia este intotdeaunain


felul acesta. Exemple: Directorul nu ne va mai ldsa niciodatd sd mergem
pe terenul de joac[; directorul va crede tntotdeauna cd sunt
o invbtdtoare
groaznicd.

247
-',,1

;'i
a

,l::

t::

Dezvoltare cognitivd Activitatea

Clasa a IV-a

Exagerdri: a face ca lucrurile sd parA mai grave decdt srlnt. Exemple: Toate
inrzitrdtoarele vor vorbi despre mine Si to\i elevii vor vofbi despre cdt de
groaznici sunte{i voi doi;Nu imi pot imagina o situalie mai rea.
) Autoevaluare negativ[: a te s6ndi c[ esti sroaznic din dauza a ceea ce s-a
intAlnplat. Exemile: Sunt o ilvaptoare utlt A. groazniqd;Nu ary' trebuit sd
m[ fac niciodati invdt[toare.
ts Cerinle absolutiste: standarde rigide pe care dumneavoastri sau al1ii trebuie
sI le indeplinili. Exemple: Voi doi ar trebui sd gti{i cullr se vd comporta{i
pdn[ la aceastl l'6rst5.
Accentuafi faptul cd multe credinle ira{iona.le con{in cuvinte precum intotdeauna
sav niciodatd. Ele nu reflectb realitatea" De exemplu, sunt dlevii cu adevlrat
groaznici dacb, se int6mpl5., ca ei sd se batl o dat5? Este inV[![toa.rea groaznicd
datoritd faptului ch elevii ei se poartd urAt?

intrebafi-i pe copii dacd ei cred cd acest tip de gAndire este $e ajutor. Apoi,
demonstrafi-ie cum puteli sa atacafi gAndurile de acest gen printr-un proces
cunoscut sub numele de disputare. Atunci cAnd face{i o dislutare, vd punefi
intreb[ri de genul: ,,Unde este dovada cf, eu sunt o inv6!6toare groaznicf, doar
pentru ca doi dintre elevii mei s-au bdtut? $i doar din cauza faptului c6 ei au
avut aceastl problemd, inseamnd acest lucru cd toatd lumed va vorbi despre
mine sau vor gdndi cd sunt groaznic|? Nu fac eu, de obiceij o treabd buna ca qi
invd!5,toare? Este acesta, inlr-adevdr, cel mai rdu lucru care s-ar p'utea intAmpla?"
5. Irnpi${i copiii in grupe de cf;te patru. Da{i fiecarui grup urla dintre Situaliile
cu jocurile de rol - Cu adei'drat ra{ional (Figa de lucru l6). Rugali grupele s[
interpreteze situaliile fiind foarte nerealigti gi iralionali. DupE ce au exersat
cAtva timp, puneti copiii sa igi prezinte scenetele. Dupi fiedare, irnplicali
restul grupului in identificarea credinlelor iralionale. Dupd ce toate grupele au
prezentat gi au discutat, cereli fiecdrui grup sd igi prezinte din nou sceneta, de
data aceasta demonstr6nd credinfe ralionaie gi/sau disputdri.
6. Continuali activitatea pebazaintrebdrilor de Con{inut qi de Persc,nalizare.

a.

Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT

l.

Care sunt cAteva exemple de credinle irafionale?

2. Credeli cd este bine sau rdu sf, ave{i credinfe irafionale?


3. Cum puteti sd scdpali de credinlele iralionale?

iNrngeAnr DE PERSoNALTzARE
1. Aveti voi sau altcineva pe care cunoagteli astfel de gAnduri iraliornale?
CAnd ati avut gdnduri iralionale, s-a dovedit a fi situalia la fel de groaznic[ sau
teribilS a$a cum ati crezut la inceput c[ va fi?
3. Reuqiti si vd disputa{i cu succes credin}ele irafionale?

2.

248

,F'"-'
.:_&

:F
i&

Dezvoltare cognitivl

.7;
'
l?:
:..:t1

#g
a:i:i

i;i

ii
::i

:f:1'

.:;]
:1i

-,;'

.;:

',:i

Activitatea e Follow-up
rolta{i o listd cu credinJe iralionale. Ageza}i-i pe copii in dou[
coloane. cititi-i
ului copil din coloana I o credin{d irafionala gi cereli-i s6 v6 dea
uw4 un
ull v^vltr.Plu
exemplu
disputare a acelei credin{e. Apoi, cerefi-i copilului din Coloana2
sdvd dea uralt
emplu de disputare. Acegti copii trec apoi la capitul coloanei, gi aceastd procedur6
ntinua cu o altd crodin{6 ira{ionala pentru urmdtorii doi copii, gi aqa
mai departe
cdnd toate credinlele au fost citite gi disputate.

.i

i:i
.ii

i;
:.1

249

Dezvoltare coenitivd Activitatea

Clasa a IV-a

Cu adevdrnt rutiorcal
SITUATII CU JOC DE ROL
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat asfel incdt fiecare grup .fol,mat din patru copii sd

primeascd o situalie cu joc de rol.

SITUATIA 1
Tu gi cu fratele tiu nu v-a!i fdcut
paturile gi tatdl gi mama voastri sunt
foarte supirali din aceasti cauz5.
{Exemplu: Voi doi, nu puteli face
niciodatd ceva bine?)

SITUATIA 4
Sora ta mai micd a iritrat in carnera ta gi
a luat una din cir!ild tale. i1i dai seama
de acest lucru gi egti furios. Fugi la
pirinlii tii sd le spui,

STTUAI|A 2
Tu impreund cu cei doi prieteni ai tii
luali un S pe proiectul de la gtiin!e, la
care ali lucrat din greu. invStStoarei
nu ii vine si creadi c5 ati iuat aceasti
not5.
iExemplu: Suntem atdt de progti;
probabil, vom rdnn6ne corigenll la
gtiin!e.)

stTUAl.nA s

STTUAT|A 3

Prietenul tiu cel rnai bun sti cu


altcineva in timpul pauzei gi continud
si se uite spre tine gi la persoana cu
care stai tu.
(Exemplu: Persoana spune lucruri
ingrozitoare despre mine, )

(Exemplu: Ea este cea mal rea sori din


lume.)

Trebuia s5 ili hrbnegfi c6inele, dar ai


uitat. Fratele tdu trebuia sd schimbe
cutia cu nisip a pisicii, dar nu a ficuto. TatSl vostru gi malha vitregS sunt
foarte supira!i cu privire la cdt de
iresponsabili sunteli voi drci.
(Exemplu : Sunteli ?ntotdeau na
iresponsabili.)
S|TUAT|A 6
Egti intr-un club in cdre oamenii se
dau cu rolele, gi antrbnorul tocmai
te-a inv5|at cum si faci o r;5riturd. iti
spune !ie 5i altor doi copii s5 incerca!i
sd faceti sdritura. Lorr le iese bine, gi !ie
nu.
(Exemplu: Nu voiinvbla niciodatd si
sar.)

Frge 16

254

I'

.+

:i

ta

Dezvoltare cognitivd

vitatea 4

Clasa a IV-a

Probleme Si solu{ii
velopmentali

Ferspectiva

in aceastd perioadd de dezvoltare. copii sunt capabili sd fac[ inferenle gi s6 ia


in

co rsiderare mai multe perspective in rezolvarea unei problerne.


Ei au, in general, o
ire mai logica' 9i privesc dintr-un punct de vedere mai realist. Cu toate
acestea,
ice ei se maturizeazd,qi au de-a face cuprobleme totmai complexe, eitrebuie
s6

capabili sd pund in aplicare un proces de rezolvare de probleme.

0biective
inve{e un proces de rezolvare de probleme
exerseze sd, utilizeze abilitati de rezolvare de probleme

Materiale
abl6 de scris
cutie de scobitori, o foaie de h6rtie. gi o cutie de

bandl adezivd
versiune a Pagilor in rezolvarea de probleme
:ru 17)

lipici la fiecare patru copii

- probleme

gi solu{ii (Figa de

Procedurl
'eti copiilor sd se gdndeascd la o problemd
recentd pe care au avut-o gi ce
i au parcurs ei pentru arczolvaproblema. Extragefi idei gi nota{i pugii d.
vare de probleme pe tabla.
2.

en{ionali cd scopul ace'stei lecfii este de a le oferi copiilor experienfd in


acticarea rezolvirii de probleme. impa$li copiii in grupe de c6te patru
9i
:ibuili o cutie de scobitori, o foaie de hdrtie, gi o cutie de lipici fiec[ruigrup.
licafi-le cd sarcina lor ca $i grup este acea de a construi un turn din scobitori.
losind hirtia ca gibazd a turnului, dar s6 lipeascd de hdrtie doar scobitorile
sunt la bazi. (cu alte cuvinte, sd nu lipeascd celelalte scobitori care
ajutd la
truirea furnului). Acorda(i aproximativ 15 minute pentru ca grupele
sa poate
;ra. Acordati-le timp pentru a-gi expune turnurile in fa{a clasei.
continuare, afiga1i posterul cu pagi in rezolvarea de probleme probleme gi
lufii (Fiqa de lucru l7). cititi gi descrieli cu atenfie fiecare pas din pro..r. fn
p ce facefi acest lucru, cere{i-le copiiror s6 ofere exempleipcifice
despre
cul in care au urmat sau nu au urmat acest proces in timp cL au construit
rile.
ol, clrltr cu voce tare urm5toarea dilemS. Rugafi-i pe copii s5 asculte cu
n1ie. in continuare, cu toatr clasa, lucrati cu ajutorut necarui pas
din procesul
rezolvare de probleme a$a cum s-ar aplica acestei dilerne.
Brad se afla in magazin c[ut6nd dupi o caseti video pe care sd o inchirieze.
Mama lui vitrega-se afla pe un alt culoar. Nu departe de Brad se afla un
b6rbat carg se uita qi el la casetele video. o fetitd a venit spre bdrbat (care

251

Dezvoltare cognitivi Activitatea 4

Clasa a IV-a

in mod aparent era tat[l ei) gi i-a cerut bani pentru a


Bdrbatul a scos o bancnotfi de clnci lei pe care i-a
l6put acest lucru, o bancnotd de zece lei a clzut pe
imediat acest lucru gi chiar in timpul in care se uita
din magazin. Brad a ridicat cei aece lei. Ce s6 fac[?
miniaturi ... qi cu cei zece lei ar fi putut s[ gi-o
aceastl probleml?
5. Continuafi activitatea, discutdnd pe baza intrebdrilor de

i cumpdra bomboane.
-o. in timp ce a
. Brad nu a observat

jos, birbatul iegea


I igi dorea o maginl in
. Cum ali rezolva

Personalizare.

Discufii
tNrnsnAnr DE coNTTNUT
1. Ali urmat paqii din procesul

de rezolvare de probleme,
timp ce construia{i
tumul? La care pagi s-a descurcat bine grupul vostru?
care pagi nu s-a
descurcat bine grupul vostru?
2. Credeti ci a fost mai ugor sau mai greu sd aplicati acest
in cazul dilemei

cu Brad?

3. Credeli

c6 un proces ca acesta este

util in rezolvarea de

? De ce sau de

ce nu?

iNrnpnAnr DE PERSoNALTzARE

l.

2.

Cdnd avefi de rezolvat o problemd, utilizali pagi sim


cu cei prezenta{i in
aceastd lecfie? Daci da, cum vd ajutd in rezolvarea
emelor voastre din
vd afecteazd
,,viata real["? Cum credefi cd utilizarea unui proces ca
capaeitatea de a rezolva probleme?
Dacd ave{i de rezolvat o pqoblemE, ftrcercati, de obicei, d o rczolvafi de unii
singuri, sau cereti ajutorul cuiva? Dacd cere{i ajutorul, i cere{i unui adult, unui

prieten, sau unui frate sau sor6?

3. Ce a{i invd{at din aceastl lecfie

despre rezolvarea de

leme, care v-ar putea

ajvta?

Activitatea de Follow-up
Puneli copiii sd lucreze in grupe mici pentru a dezvolta o
net6 care sd ilustreze
modul de aplicare al procesului de rezolvare de proble
in canil unei probleme
tipice pentru un copil de clasa a IV-a (de exemplu, certuri
prietenii sau a fi ales
ultimul intr-o echipl).

252

Clasa a IV-a

Probleme gi solulii
PA$r iN

Definili c
Apreciati

nnzolvARnA

DE rRoBLEME

problema.
ema intr-un mod realist: Este o problemd mare sau o problemi

mic6?

Gdndili-v la toate optiunile.

ts

Fi{i congti

{i de consecinJo.

Ascultati

iunile oferite de alte persoane.

Eliminati

lunl,

Realizati

plan de rezolvare a problemei.

FrSa 17

253

Pn

UL

PASAPORT PENTRU S(TCCES


Clasa a V-a
Dezvoltare personall
ACTIVITATE

l. Se cautd: un copil ca mine


2. Gregeala mea
3. Eu, nu eu
4. Carc sunt eu?
Dezvoltarea emofionali
ACTTVITATE

l. Rimas singur gi pe dinafard


2. Ei nu te pot face sd sim{i
3. De ce m[ simt aga?
4. Ridiculizat gi respins
Dezvoltarea sociali
ACTIVTTATE

1. Este nevoie de cooperare

2. Certuri cu prieteni
3. A nu acorda atenfie tachinirilor
4. Din punctul lor de vedere
.t,,

.t:.
''j',

:-1

+:

:l

ii
.,i
:t!
.,.l

ii

iil

.:'
:;j

5;
i
l.i.ir::ti
.:rl

,ii
ri

'.;..

:li
';1

';l'
.rii

.:,':i"

'"jj:,if

:!'

Ei-1
i::A- i.

F.

g-

.#7
lgl

#
'tr
#-

;H

Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE

L Este vorba de alegere


2. Are vreun sens?
3. Reacfie in lan{
4.Decizii nesigure

Dezvoltare

Activitatea

Clasa a V-a

Se cautd: r,ln copil cu mine


Perspectiva

evelopnnentali
n factor major care afecteazd dezvoltarea personald in aceasta perioadd
de v6rstd
olari este influenfa colegilor' in timp ce copiii cautd s[ dobandeascr noi
deprinderi,
sunt supuqi nu doar propriei auto-evalu6ri, ci gi feedback-ului
primit din partea
O
ce ei devin conptienfi de domeniile specifice in
care
sunt competenfi,
l?t",1
lata
pot,
de asemenea' si experienlieze lipsa increderii in sine,
care ii poate aiecta in
ferite modalit[ti.

Obiectiv
S[ igi identifice propriile insugiri pozitive

Materiale
un plic cu PropoziJii - se cautd: un copil ca mine (Fiqa de lucru l) pentru
fiecare copil. o alternativE ar fi sd facefi o copie a nigei de lucru l,
cerdnd

copiilor sr igi selecteze caracteristicile din aceasti listf,.


obiecte de construit pentru fiecare copil precum: creioane graftce,creioane
colorate, lipici, foarfece, h0rtie de construit, reviste, afd, gi iga
mai departe.
un umerag qi obiecte adifionare de construit pentru Activitatea de Folrow-up

Procedurl

Intrebafi-i pe copii dac[ au vdzut vreodat[ un afig cu o persoand care


este
cdutatd,. De obicei, persoana cdutatd este un criminal sau persoanr
o
dispdrutd.
Explica{i-le cd ei vor fabe propriire postere cu ei fiind prr.o"nu cdutatd,
accentudndu-gi calitalile pozitive. Discuta{i faptul cd, de multe
ori, ne gandim
la lucruri pe care nu le putem face sau care nu ne prac la noi inqine, -and
gi
ne
g6.ndim intr-un astfel de mod, este posibil sd nu incercdm
lucruri noi gi nici sd
ne simfim foarte fericitri. Puneli accent pe faptul cd nimeni
nu este perfect: Toatd
lumea are atdt calitali cdt gi defecte, dar scopul acestei activitati
este de a se
tra asupra lucrurilor pozitive.
Distribuili plicurile cu propozilii - Se cautd: un copil ca mine (Fiqa
de lucru
l) 9i obiectele de construit. Precizali-le faptul c6 ei vor citi biiefelele de h6rtie
in plic ai vor alege l0 pe care si le foloseasci pentru a-gi crea posterul.
Ei pot
llosi obiectele de construit in orice fel vor ei, dar rezultatul final trebuie
sI fie
n poster care si ilustreze intr-un fel confinutul propozi{iei pe
care au ales_o.
'cordafi-le copiilor tipn nlty a-gi p_rezenta posteiele in grupuri mici, dupd
discuta{i pe baza intrebdrilor de continut gi de personiliiare,

257

Dezvoltare personald Activitatea I


Clasa a V-a

Discufii
INTREBARI DE CONTINUT

l. Ce v-a plicut sau nu v-a pldcut in legaturd cu acesatd

2. Cum vi

ivitate?

s-a pd.rut c6 a trebuit sa identificati lucruri po


itive la voi inqigi pentru a
vd prezenta altora?

iNrnsgAR.r DE

pERS

oNALTzARE
VA gAndifi mai mult la ceea ce nu vd place
la voi ingi
place? Daci da, de ce credeli ce faceli
acest lucru? Er

dectt la ceea ce vi
acesta un lucru pe care

a{i vrea sd il schimbati?


2. Dacd alfii din clasa voastrd sunt mai buni la anumite
I
ri decdt voi, ce spune
acest lucru despre voi? Vi rape$te acest
lucru calit6Ji pe care voi le avefi in
alte domenii?
3" Atri invf,fat ceva despre voi ingivd din aceastd
activi
Dacd da, ce anume?

Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s[ utilizeze umeraqur gi rnaterialele
adilio

crea un mobil cu lucrurile pe care ei le apreci


azd,raei insi

258

le de construit pentru

Denoltare PJrsgna*

ctivitatea

rl

Clasa a V-a

,w

Se cnutd: un copil cu mine


PROPOZTTII

lider: Decupali separat itemii

Instrucliuni Pent
copil.

Ceva la care

nt foarte bun este

si

puneli-i fntr-un plic; da\i c6te un set la fiecare

::*
Un lucru pe ce 'e am invdlat de curdnd
s5 il fac este ..

Ceva care ?mi

mine este

lace foarte mult la

...

'r

care imi pot folosi creierul este

Un lucru care imi place la simful meu


de umor este ...

Ceva care

imi place din modulin care

ardt este ...

Ceva care pot ace din punct de


vedere fizic (cr m ar fi a fugi repede, a
sXril ecte

Trei cuvinte care m-ar descrie cel mai


bine ar fi ...

Un lucru poziti 'despre modulin care


mi inleleg cu ( eilalfi de v6rsta mea
este ...

Un lucru pe care

mine este...

Un lucru poziti despre modulin


care md infelel cu adullii (pdrinfi,
profesori) este

Un lucru pe care il fac g! care


dovedegte cd sunt sensibil gi bun cu
oamenii sau animelele este ...

Ceva care cred :5 md face unic sau


diferit de ceilal i este ...

Un lucru care imi place la modulin


care arat este ...

Ceva la care m. tm perfecfionat este..

O realizare de care sunt mdndru este

alliiil

apreciazd la

Fr$a

259

D ezv

o\tar e P"tl9nul14"ti

itat*

Clasa a V-a

Gregealu mefi
Perspectiva dPveloPmentall
Pe parcusrul acestei perioade de dezvoltare, invblarea qi cunoagterea reprezint5
sa{cini importante. Copiii trebuie s[ infeleagl c6 ei nu vor face totul perfect gi ci o
pa{te a invatdrii este aceea de a face gregeli. I)eoarece ei au tendin{a de a fi destul de
crifiici cu ei inqiEi la aceastl vdrst6, este important s[ ii invdlarn sI vadd cd ei nu sunt
nepdecvali sau proqti atunci cAnd nu fac totul corect.

Obiecfiv
F

Sd faca diferenla intre a face greqeli qi a avea un egec total

lVffateriale

)
l'

Tabid de scris
Hdrtie gi creion grafic pentru fiecare copil
)> Un balon, o minge, gi un ac de gimllie

Procedurl

i.

[ntroduce{i aceastb lecfie, cerdnd copiilor s[ iqi scoatd o foaie de hartie gi


gii nurneroteze pe ea de la 1 ia 5. Ei vor rdspunde cu adevdrat saufals la
firnndtoarele propozi{ii :

intrebare a 1: Dac'a o persoani face o greqeald, inseamni cE este o persoand


proastd.

intrebarea 2: Existfrin lume oameni care nu gregesc niciodatd.


este ceva foarte riu"
intrebarea 4: Adullii nu fac gregeli.
intrebarea 5: Dacd faci o data o gregeali, o si continui sd tot faci greqeli.

)> intrebarea 3: A face o greqeald

F
)

fn continuare, notali pe tabl6 data qi ora gregiti. Apoi, numili mai mulfi copii
Pi cereli-le sd vd prezinte rf,spunsurile lor date propoziJiilor. Numitri-i, in mod
intenfionat, cu nume greqite. Apoi, notali pe tabl[ subiectul lectiei qi scrieli
greqit un cuvAnt.
3. pereJi-le copiilor sa vr ajute sa definili cuvdntul greseald. intrebali-i ce spune
pespre o persoand faptul ci ea a {dcut o gregeald. Dac6 ei nu v-au atras atenlia
pu privire la gregelile pe care le-ali fEcut, atragefi-le aten{ia gi discuta}i despre
ple fdcAnd trimitere la intrebdrile: Sunteli progti din cauza faptului c6 a{i frcut
gregeli? A fost foarte r[u faptul c[ a{i fEcut aceste gregeli? inseamnb acest lucru
fd veli continua s[ tot face]i gregeli? Este normal s[ face]i gregeli?
A
pasul
urrndtor, luali balonul qi sparge{i-l. cere{i unui copil sd {ind in mdn[
-palonul gi si se prefaci ci el sau ea este acel balon. Puneli-l pe copil si
vorbeascd despre o perioadi in care el sau ea a fEcut o greqealb. Imediat cum
$regeala a fost descrisd, spargeti balonul. Apoi, cereli copilului sb lind in mdini
tningea gi si vorbeascd despre aceeagi gregeali. De indatd ce gregeala a fost
2.

261

Dezvoltare personali Activitatea 2

5.
6.

Clasa a V-a

descrisl, infigeJi acul in minge. Explica{i copiilor c[,


gregeli ei consideri cd sunt niqte ratafi cd dac[
Asemeni balonului care a fost distrus cu o singurd
comparatie cu mingea: s-a fdcut o gregeall, dar mingea
cdteva ghuri rnici in ea, dar acest lucru nu a insemnat
distrusd. Explicali c[ aga stau lucrurile cdnd oamenii
rata\i, gi c[ ei nu vor fi distruqi daci fac o gregeald.
Cerefi-le copiilor s[ iqi intoarci foile gi sd scrie despre
gregeald gi ce anume au invdfat din ea.
Continua{i activitat ea pe baza intrebirilor de Confinut

:ori, cind oamenii fac


ei sunt nigte ,,nimicuri".
. Punefi acest lucru in
a disp[rut. Au existat
intreaga minge a fost
gregeli: ei nu sunt nigte
situalie cdnd au fbcut o
de Personalizxe.

Discufii
iNrnnnAnl

DE CONTINUT
l. Ce spune despre voi faptul c6 faceli gregeli?
2. Considerali cd majoritatea oamenilor fac greqeli din
in cdnd?
3. Existi vreo diferenfl intre a face o gregealE gi a nu
sd faci ceva? Cum afi
explica aceastd diferenil? Ce crede{i c6 este mai r6u a
o gregeal[ sau a nu
incerca deloc?

iNrneeAnr DE PERSONALIZARE

Cum va simlitri atunci cdnd faceti gregeli?

2. Vd auto-culpabiliza\i pentru greqelile voastre? Dacd

i cd vi ajuti si

da,

face{i acest lucru? Ce anume vd puteti spune astfel i


sd nu vd culpabilizafi
data viitoare cdnd faceti o gregeald?
3. Ce ali invdfat din aceastd activitate despre a face gregeli

Activitatea de Follow-up
Puneti-i pe copii s6 le ia un interviu plrin{ilor lor sau
gregeali pe care acegtia au ficut-o gi ce anume au invdfat d

262

mari despre
ea?

Dezvoltare personalS Activitatea

Clasa a V-a

Eu,

w,J

elt

Perspectiva (levelopm entalS


Pp parcursul acestei perioade developmentale copiii igi dezvolta treptat
o inJelegere
dp sine stabila gi comprehensivd. A inlelege ce anume este
,,eu" qi ,,nu eu,'reprezlntl
o parte importantS al acestui proces.

Obiectiv

}i Sd identifice caracteristici specifice care sunt similare


ale lor

sau nu sunt similare cu

Materiale

I
}

Trei plicuri goale qi un creion pentru fiecare copil


Pentru fiecare copil, un plic cu Afirma{iile Eu, nu eu (Figa de trucru 2)
-

Froceduri
1. Daii fiecirui copil trei plicuri goale qi un creion. Prima dati, cerefi-le copiilor
sd ia unul dintre cele trei plicuri goale qi sd scrie pe el eu,pe altul nu eu, qi pe
cel de-a} treilea intr-unfel eu, tntr-unfel nu eu. Apoi, impdrfiti plicurile caie
coniin A'firmafiile - Eu, nu eu (Fi9a de lucru 2). Explicali copiilor cI ei trebuie
sa citeascd fiecare afirmalie din aceste plicuri. Daci sunt de acord
cu o afirmaJie,
ei trebuie sd pund bilelelul in plicul pe care scrie eu. Dacd nu sunt de acord, ei
trebuie sd ?l puni in piicul pe care sclrie nu eu.Dacd afirma{ia li se potriveqte
trrulin, dar nu prea muit, ei trebuie sf, pund bilelelul in plicul pe care s6;;ie intr-un
fel eu, tntr-unfel nu eu.
2. Dupa ce copii qi-au sorfat bilefelele, cere{i-le s[ igi impirtdgeascf, rezultatele cu
un partener.

3' Continuali activitatea discutind pe baza intrebdrilor

de Confinut qi de

Personalizare.

Discufii
iNrnpsAnr DE CoNTTNUT
A fost dificil pentru voi sd decideli ce sd puneli in plicuri? Au fost unele
afirma{ii mai dificile dec6t altele?
2' Afi rdmagi surprinqi de unere rrspunsuri pe care le-afi dat?
I

'

ft{r'nngeRr DE pERSoNALTzARE
1' C* a{i invalat despre voi ingivl ca qi rezultat al acestei lec}ii?
2. Credeli cd modul in care afi raspuns la unele dintre aceste propozilii se va
schimba odatd ce veti cregte? (lnvitali-i sd dea exemple referitor la ce
anume spr putea schimba gi de ce.)

Activitatea dq Follow-up
FupeJi copiii si lucreze in grupe qi sf, creeze scenete baz6ndu-se pe caracteristicile
eu, nu eu, qi fntr-unfel eu, tntr-unfel nu eu.

263

Dezvoltare personald Activitatea

Clasa a V-a

Eu, nu eu
AFIRMATII
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat propoziliile

Si

puneli-le tntr

dali fiecdrui copil

cdte un set.

dezghelat

in

It decdt mai scund

serici dec6t si stau

ru a cSgtiga un joc
pierd.

imi plac mai mult ciinil decdt pisicile.

imi place mai mult pi

imi place mai mult

Ag spune o

s5

triiesc la orag decdt la

minciuni

dec6t hamburgerii.

loc sd spun adevirul.

tar5.

Ag prefera si
frali gi surori.

fiu singur la pirinli decAt si

am

i
i

Ag prefera

si am mai
curati decit una

abi o cameri
nati.
-1

dec6t cu mai mul1i,

A5 prefera

si inot dec6t si mi joc baschet.

Mi pricep mai bine si


vreun sport.

Frsa 2

264

cAnt decdt

si fac

nu consumi droguri

dec6t

i
i

Crea

fumezi.

j
I

Srnt mai apropiat de


tatSl meu.

si
ci

consumi.

este mai bine

nu fumezi decdt

si

anna mea dec6t de

.i

s
r.E

,F
,g

Dezvoltare

Clasa a V-a

:-eJ
...iit

Care sant eu?

,ii

+
:J

Perspectiva

evelopmentali
torit[ faptului cd ritmul de dezvoltare este atdt de variat pdnd la v6rsta de 10 sau
ani, nu este ieqit din comun s[ vezi nigte copii de clasa a v-a foarte sofisticafi, in
p ce allii se ucur6 de activitdlile caracteristice copiilor mai mici. Diferenfele de
nrrare pot provoca confuzie Si zltpilceall, in timp ce copiii depun eforturi pentru
i da seama cine sunt.

.:(
:.,1

Obiectiv
Sd

identifice emo{ii asociate cu ritmuri diferite de dezvoltare

lWateriale
un creion gi o copie a Studiului de caz- care sunt eu? (Figa de lucru 3) pentru
fiecare copil
Mai multe c[rfi de fictiune qi de non-fictiune care s6 descrie procesul de
maturare (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl
Introducefi aceasti lec{ie discutdnd faptul cd oamenii cresc in ritmuri diferite gi,
ca 9i rezultat, nu este neobignuit ca unor copii de virsta lor sI le plac6 sd sejoace
:urile pe care tre-au jucat cdnd erau mai mici, in timp ce alfii sunt mai interesafi
a face lucruri pe care le fac copiii mai mari. Accentuafi faptul c6 toatr lumea
re dreptul de a fi a;a cum este. oamenii nu trebuie sd se schimbe doar pentru c6
lJii de vdrsta lor consider[ c6 aqa ar trebui.
istribuili studiile de caz- care sunt eu? (Fiqa de lucru 3), cite unul la fiecare
ril. Cerefi-le copiilor sd le citeascd gi s6 rdspund6 la intrebirile de la sfrrgit.
igurafi-i pe copii cf, ei nu vor trebui sd impdrtdgeascd rdspunsurile lor cu
tul clasei decdt dac[ ei vor.
a continua activitatea, puneti intrebIrile de Confinut gi de person alizare.

Discufii
iNrnEeAru oe
afi inva{at din ceea ce ali citit in studiile de caz?
ceva in aceste istorioare cu care sunte{i de acord, in mod special? Cu care
sunteti de acord? (lnvitali-i sd de exemple.)

isti
INTREBARI DE P

ALIZARE

l.

c[ este distractiv in a fi mai matur?


din copilul care erali odatd, v6lipsegte?
afi inv[{at din aceasti lecfie care se aplicd in cazul vostru

e considera{i
e anume,

gi in viafa voastrd?

265

Dezvoltare personali Activitatea 4

Clasa a V-a

Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copii sE citeascd cdrfi de ficfiune gi de non-fi iune care descriu ritmuri
diferite in procesul de cregtere. Exemplele includ What., Happening to Me7 The
Answbr to Some of the World's Most Embarrassing
ions, de P. Mayle (Lyle
Stuart, 1975), gi /r s O.K. to Be You: A Frank and Fi
Guide to Growing lJp
(Tricycle Press, I 988).

:g

"i+
,,3i

..*,

,,$
:,i4,

266

4'

::
Dezvoltare Personald

vitatea 4

Clasa a V-a

.:-i

are sunt eu?


STUDII DE CAZ

Nume:

- PAGINA 1
Data:

Cazul.dnnei
I ani. Ei incd ii mai place s6 se joace cu p[puqi gi deseori alege
igi petreacd timpul cu surioara ei rnai mic[ qi cu prietena acesteia. impreun[ lir
le lace si igi spioneze vecinii, sr se joace de-a gcoala, gi sd se dea cu bicicletele.
T fugi, in ultima perioadd Anna s-a simfit pufin ciudat din cauza faptului cr se juca
c surioara ei gi cu prietena acesteia. Nu ii place sI fie v5zuti in cartier cu ele doud
,rece se teme cb unii copii din clasa ei se vor intreba de ce se joaci cu copii mai
. Ea nu le-ar spune niciodati colegilor ei de clas5 cd incd ii place sd sejoace cu
ile; ii este frici cd ar striga-o bebelug. Totul pare foarte incurcat.
A

.na are aproape I

tdm0na trecutd Anna a fost invitati s6 doarmi acasd la o prietend. La inceput


st distractiv pentru ci au mers s6 se dea cu rolele gi au m6ncatpizza. Dar dup6
ra, mai multe fete au inceput s6 vorbeascd despre cum este sd sarufi un bdiat, gi
i au inceput sd ii sune pe blieli la telefon. Anna s-a simfit ciudat era cagi cum
,ste fete erau mult mai mature decdt ea. Ea nu iqi putea imagina
s[rutdnd un bdiat
i chiar dacf, avea c61iva prieteni care erau beieii, ea nu ,.
iandea la ei in acelaqi
m
in care unele din fetele de aici o fbceau. Se intreb a dacd era ceva in neresula cu

Intrebiri
l.

Cu cine

2.

Vd place sd

i facetri incr anumite lucruri pe care le ftceafi c6nd era{i mai mici?

3.

Cunoaqte{i

copii de v6rsta voastrb care au aceleaqi pasiuni ca gi voi?

4.

Doar pe
pentru cd u
inseamnd.

na{i mai mult? Cu Anna sau cu prietenele ei?

cd unor copii de vArsta voastrd le place sd facd lucruri mai mature, sau doar
,r copii de vdrsta voastrd nu le place, inseamni acest
lucru c6 sunte{i ciudaJi, sau
gi simplu, c6 creqtefi intr-un ritm diferit decSt allii de vdrsta voastr6?

Frqe 3

267

Dezvoltare personalE Activitatea 4

Clasa a V-a

Care sant eu?


STUDII DE CAZ

- PAGINA 2

Cazul lui Terrell


Terrell gi Tyrone locuiau in acelagi cartier. Ei erau cei
buni prieteni incd de la
gr[dinif6. Totugi, acum, cd ei aveau aproape 11 ani, n mai petreceau atdt de mult
timp impreun[. Un prim lucru ce s-a intdmplat, intr-o zi
ei mergeau spre cas[ de
la gcoal5, a fost cd Tyrone i-a oferit lui Tenell o figard.
ll a r[mas gocat ... el nu
era la curent cu Tyrone frcind vreodatl aga ceva. La
arefuzat, dar Tyrone a
spus, "Ce egti tu, un copil?" Aga cI Terrell a luat una.
Urmltoarea datd cind Terrell l-a intrebat pe Tyrone
vrea si se dea cu bicicletele
joace
joc
sau sd se
un
cu mingea, Tyrone a r0s de el
a spus cd lucrurile acelea
sunt pentru copii mici; mai degrabd s-ar plimba prin
ll, pe la magazine. Terrell
s-a simfit foarte prost. Ei fuseserS prieteni mult timp,
t era ca gi cum ei nu mai
aveau nirnic in comun. Tyrone se comporta intr-un mod ult mai matur decdt simtea
Terrell cl poate.

lnfieblri
l.

Cu cine sem[nafi mai mult? Cu Tyrone sau cu Terrell?

2.

Vd place sd mai faceJi incl anumite lucruri pe care le ftcea{i

3.

Cunoagte{i altri copii de v6rsta voastri care au aceleagi pasiuni ca

4. Doar penku ci unor copii de vdrsta voastrd le place sd facd

eraJi mai mici?

i mai mafure, sau doar


pentru cd unor copii de vdrsta voastrd nu le place, inseamnd acest ucru cd sunte{i ciuda{i, sau
inseamn[, pur gi simplu, c[ cregtefi intr-un ritm diferit decet altii
vdrsta voastr6?

Frse

268

s-

::j

..::
'--!.

.t

Dezvoltare emoiionalS

Clasa a V-a

i'

Rdmas singur

Ei pe

di,rcffird

Ferspectiva dFvelopmentall
Odatd cu intrarea copiilor in ultima parte a copil[riei mijlocii, acceptarea din partea
cofegilor devine din ce in ce mai importanta pentru ei. in relafie cu acest lucruapare
fiiqa de a fi exclus sau de a nu fi ales (sau ales ultimul) intr-o echipa. De multe
ori copiii sunt ezitanli sau nu sunt capabili sd exprime verbal ceea ce simt qi, prin
urynare, ei presupun ci sunt singurii care se simt lisali pe dinafara gi sunt singuri.
Es{e important sd ii ajutim pe copii si invele cd ei nu sunt singurii care se simt in
acqst fel gi sd le oferim cdteva instrumente pentru a-gi controia acesteremo{ii.

Obiective

S[ invete c[ qi alfii experien\iazd" respingerea ;;i sentimentul de silgurdtate


SI invete rnodalitSli eficiente de a face fafd respingerii gi sentimenfului de
sinsurdtate

Msteriale
F O copie a Figei de lucru - Rf,mas

singur gi pe dinafari (Figa de lucru 4), qi un

preion pentru fiecare copil

Proceduri
1. Distribuili Figele - R6mas singur gi pe dinafar[ (Fiqa de lucru 4), cdte una pentru
fiecare copii. Explicali eopiiior ci ei vor participa la o Vdndtoare R.Inias singur
gi pe dinafar[, unde obiectivui este de a vedea dacd ei pot g[si gi alte persoane
pare au experienliat acelagi situalii din cele listate pe fiqa de lucru.
2. Odatd ce copiii au fiqele lor completate (sau dupd o perioada de timp in care
pajoritatea dintre ei au reuqit sd adune semnf,turile), continuaJi activitatea, pe
baza intrebarilor de Con{inut gi de person alizare.

Discufii
iNrnneARr DE coNTrNUr
L ,4. fost dificil s[ g[siti oameni care si vf, semneze figele?
2. Ati fost surpringi cI atdt de mul1i oameni s-au sim{it ldsa}i

afard gi singuri?

iNrnesAzu DE pERSoNALTzARE

l.
2.
3.
4.

V-a1i simlit vreodat6 lasa{i pe dinafard gi singuri? Dacd da, cum a fost acest
lucru pentru voi?
Ati inclus vreodati pe cineva in activitSlile voastre atunci cAnd acea persoana a
45mas pe dinafard? V-a inclus vreodatd pe voi cineva?
Ce anume faceli pentru a v[ ajuta sd vd controlafi emofiile atunci cdnd vI simfiJi
ginguri pentn: cI a{i fost lisali pe dinafard?
pacl sunteli l[saJi pe dinafard, inseamni acest lucru ci nimeni nu vi place? Ce
insearnnd acest lucru?

269

Dezyoltare emotionald Activitatea I


Clasa a V-a

Cerefi-le copiilor si refl.ecte,z" urupri ideii


de a invita pe
sau:are a fost lisat pe dinafarl, intr_o activitate
de_a lor

:
-

270

carepareafisingur

Dezvoitare

Activitatea

Clasa a V-a

Rdmus singar $i pe dinafurd


FISA DE LUCRU

Nume:

Data:

nnstrucliuni:

li-vd numele si data tn locul destinst acestora. Apoi, plimbali-vd prin clasd
si
i dacd au experienliat vreodatd vreztno din situa1iili tistite.
tnffebali-vd
Dacd da,'rugayi-i sd isi
sernneze numele
una din liniile prevdzute. Nici o persoand nu poate sd
semneze pe foaia voastrd
mai mult de doud rafii. Dupd ce toote spaliile voastre aufost semnate,
asezali-vd la locul vostru.
Nume

1.

A fost a

ultimul intr-o echipi de

sport.

Z.

Nu a fost

la ziua de nagtere al

unui

3.

tat si doarmi acasi la un

Nu a fost

prieten.

4" filu a fost

in pauz5, si faci parte

din vreo

5.
:,
t

A fost

pe dinafard dintr-o activitate

de grup d

la clas5.

6. Nu a reugi si meargi la o iegire de


familie
putut si

7.

Nu a fost
celmai

8.

A fost ales

c6nd un frate sau o sord

tat sd stea l6ngd prietenul


in pauzd.
imul la un concurs de

scriere.

9. Nrl a fost

es

10. A rimas

dinafari la un joc cu rningea.

si fie ajutorul

clasei.

Frge 4

271

Dezvoltae emol

Activitatea 2

Clasa a V-a

Ei nu te pot fuce sd simli


PerspectiYa

elopmental5
iar dacf, la aceastd vdrst6 copii incep sl,realizeze faptul cf, ei nu sunt cauza
direct[
isconfortuiui emotional al unei alte persoane, este incd foarte firesc pentru ei s6

cd ceva sau cineva ,,i-a fbcut" sr se simt6 intr-un anumit fel. odat6 ce

Obiective
sd inve{e

nu te ,,face" sd te simfi in felur in care te sirnfi


Si infeleag[ legitura dintre gdnduri qi emofii

:l
.)

ci nimeni

Materiale
o copie dupd Scenariile - Ei nu te pot face s6 simJi (Fiqa de lucru 5) gi un creion
la fiecare copil
o copie a fiqei de lucru - Ei nu te pot face sd simli (Figa de lucru 6) pentru
fiecare parteneriat

Frocedurfi
Introduceli lec{ia intrebdnd copiii dacr ei cred ci oamenii au intotdeauna
aceleaqi sentimente, cu privire la aceleaqi situalii. Dacd ei sunt de acord ci
oamenii nu au intotdeauna aceleaqi sentimente, intreba{i-i care cred ei c6 este
cauza acestei diferenfe, prezentAnd ideea c[ modul in care g6ndim despre lucruri
influenteazd emofiile noastre. De exemplu, dacd tr6i1i intr-un climat in care nu
ninge aproape niciodata, afi fi entuziasmafi dacr a{i auzi cdse pregdtegte s6 vin6
ninsoare deoarece nu reuqifi prea des s6 vi dafi cu sania ruu ru schiurile. pe
e altdparte, daca trdili intr-un climat unde ninge mult, v-afi sdtura de zdpadd gi
v-a!i plictisi de dat cu sania gi cu schiurile, aqa ca ali fi dezamdgi[i s6 auzili cd
urmeazd s[ vinl o ninsoare.
Da{i fieclrui copil cdte o copie cu scenariile Ei nu te pot faee sd simti (Figa
de
lucru 5). Cereii copiilor sd citeascl scenariile gi si iqi not"t at6t gdnduriie cat gi
o{iile pe linia libera. Dupr ce terminr, punefi-i s6 discute despie g6ndurile gi
oliile lor cu un partener.
upl-ce au terminat de implrtiqit aceste lucruri cu partenerii lor, discutati pe
rza intreb5rilor de Con{inut impreunb cu clasa.
up[ terminarea disculiilor pe bazaintrebarilor de con{inut, distribui{i o copie
Figei de lucru - Ei nu te pot face s6 simfi (Fiqa de lucru 6) fiecrrui parteneriat.
refi-le partenerilor sd rrspundd la intrebrrile de la sfhrgitul patii 1. Revizuili
punsurile date intrebarilor de cdtre parteneri gi sumariza{i conceptul principal
utmeaz6:

273

.!

i:

Dezvoltare emof ionald Activitatea 2

:!

t
in

ii,

r.ull,.To.dul in care vd gdndi{i la o situafib afecteazdmodur


in
care vr simfifi in regdturd cu ea. Dacd va
spunefi dd. situafia este groaznicS
9i teribila 9i ci nu o pute{i suporta, vE veli ilmti, pfobabil,
viatra

'':

foarte nervogi,
supdraii, sau frustrali. pe de artd parte, dac6
vf, sprfnetri c5 situafia nu vd
place, dar cd nu este sffirgitul lurnii gi
ca nu trebuig slii acorda{i atenfie sau
sa vd suparafi din cauza ei, vd vefi simfi
dezamigiii sau pufin supirafi, dar
nu vi vefi simfi super supdrali sau nervogi. - i

5. Cerefi-le partenerilor si compietezepartea2:Fiecare


de gflndegte la o sifualie in
care el sau ea a experienfiat st6ri de nervozitate
sau ,rr$air". Dupd ce ei descriu

6'

pe scurt aceste situalii, ei vor lucra ?mpreund


pentru a $edea aaca igr pot schimba
emofiile gdndind in mod diferit, fblosind exemplele
dirlpartea r din Figa de
lucru pentru a-i ajuta sE facd acest lucru.
Acorda{i timp astfer incat partenerii sd iqi imp'rtigeasch
ideire gi comentali pe
baza procesurui, dupd care discutari pebazai"o;dil;;

ol ,"rronu

rizare.

Discufii
INTREBART DE CONTINUT

1' Ati cdzut de acord asupra emoliilor pentru


fiecare ,r.n{riu impreuni cu
partenerii vogtri? Dacd nu ali cdzutde
acord, de ce credpli cr nu a1i reugit?
2' curn vi s-ar plrea dacd.cineva v-ar spune prima
rt*lji.ity"ce
' ) intotdeauna pe
1a
copii sd se simt6 furiogi? Credetri cd este ad,evdrat?
3' credefi cd oamenii sau situatiil e vFrfac sa vd simlili
in rtrrodul in care vr sim{i{i,
sau

avefi posibilitatea de a alese?


4. Care este legdtura dintre gAndirile r,oestre gi emoliile
vdastre?

iNrneeAnr DE pERSoNALTzARE
1' Atri spus vreodatd ceva de genul:
,,Ea m-a infuriat at6t d$ tare,, sau
,,Acel lucru
chiar m_a durut,'?

2' Chiar credefi cE altcineva poate sd vd infurie


sd vd sim{i{i astfel? Dacd credefi cd vd
faceli
se intdmpli acest lucru?

3' ce anume puteli re{ine din aceastd leclie

intAmpina probleme cu emo{iiie voastie?

sau sd va r{neasca, sau facefi

voi pe voi

qa va

voi
simlili astfel, cum

care sa v6 ajute ?n viitor c6nd ve{i

Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s5 igi asculte limbajul pe care
il folosesc. De frecare dat[ c6nd igi dau
seama cd, zic lucruri de genul
,,Ea m_a fdcut sd ma simt ...,, ,iu
,"Ei *_uu enervat at6t
de tare"'cerefi-le sa igi schimbe limbajul
in ,,M-am simJit riervos in legdfurd cu
...,,
intr-ul mod politicos, ei pot sn dispute!i limbajul
celorlalli i[r acest sens, astfel incdt
toat[ lumea sd devin6 mai congtienia defaptul
ca nu ceilalir Jr"i""i care ne fac
si ne
sim{im intr.un anumit fel.

274

::
ni'

s'
a
$
!t

Dezvoltare

Activitatea 2

Ciasa a V-a

Ei nu te pot fuce sd simli

SCENARII

- PAGINA 1

Nume:

Data:

Instrucliuni: CiteS z fiecare din urmdtoarele scenarii. incearcd, in primul rdnd, sd identifici ce crezi
ttt despre aceastd itualie. De exemplu, dacd crezi cd copiii mai mari nu ar trebui sd iyi spund ce sd
faci, s-ar putea sd supdrat sau nervos tn legdturd cu primul scenariu, dar dacd ai alte preocupdri Si
mod special dacd te joci sau nu, te-ai putea simli asa si asa nu arfi mare lucru.
nu te intere.seazd
icat gdndurile, noteazd, tn spaliul liber, modul tn care te-ai simti.
Dupd ce ti-ai i

l.

Tejoci cu
ai voie sE
Te gdndegt

Te afli la
ajung banii
Te

ingea in cartierul t6u. Unul dintre copiii mai mari vine spre tine gi iti spune
Jocl.

cI nu

cu mama ta. Tu vrei sd itri cumper:e nigte dulciuri, iar ea spune c6 de-abia
Iapte gi cereale.

ii

Clasa ta va rca intr-un spectacol organizatde gcoal6.

Diriginta voastrd v6 spune sE vd imbrdcaJi


cu cele lnal bune haine gi incdlfdminte pe care le avefi. Nu ai nici o haind frumoasd gi ai doar
o pereche

incdlfdminte.

Te

Tatdl tdu a
te tachin

lcat legea qi trebuie sd meargr la inchisoare. Copiii de la gcoal[ afl6 gi incep sd


cu acest lucru.

Te gtndegti
Te sim{i:

). Egti in

mare. Vrei

si

te

joci

baschet, dar sunt deja prea

multi copii

care

joaci.

Te gdndegti

Te sim{i:

.i'

,2
..:!

:ii
:t,
arla_

'?.:
.a:i:f

Frga 5

275

Dezvoltare emo{ionali Activitatea 2

Ei nu te pot face sd sim


SCENARII

6'

PAGINA

Dou[ dintre prietenele tale stau impreund de unele singure in sala

mese. Ele se uit6la tine

gi incep s5 chicoteascd gi sE gugoteascf,.


Te gdndegti:

Te simfi:
Asear5, te-ai tuns. i1i place foarte mult.

Astlzi copiii te tachineazd i ifi spun cdt de riu

?fi

st6.

Cineva de la tine din clas[ te cheamd s6 v6 dafi impreund,


vitreg[ nu ?ti d[ voie.

cu rolele, dar mama ta

Te gdndeqti:
Te sirn{i:
9.

Cdliva copii din cartierul tiu merg la picnic. Ei nu te invit5 gi pe


Te gdndegti:--

10. Fratele t6u mai mic intrd in camera


calculator pentru a se juca el.

Frge 5

276

tae6,i-

timp egti tu plecat gi ifi ia unul din jocurile de

#''
*

E
'*lE

-i.Ii

Densltare emoliona

Activitatea2

Clasa a V-a

.s
"!t
?.

Ei nr,l te pot fuce sd sirnli

+-

.E

-,i.'

:ai

FI$A DE LUCRU

]:

- PAGINA 1

,i:

';

PARTEA

Instrucliuni: Citili i discutali urmdtoarele doud situalii, dupd care rdspundeli la tntrebdri tmpreund
cu partenerul

Sheniqua $i S antel
fala

gi Shantel stau la coadd pentru a-gi cump[ra de mancare. Cele doud fete din
intorc spre ele, dupd care incep sf, chicoteascd gi sd gugoteascd.

se tot

S[r

cd tu egti Sheniqua. Tu:

)
)

Le vezi pe cele doud fete uitdndu-se la voi.


Le auzi cum chicotesc Ai guqotesc.

)Te

gdndegti: ,,Ele chicotesc Ai gugotesc despre noi, gi acest lucru este


groaznic. Ele nu ar trebui si rdd[ de noi."
Te sim{i ... furioasi.

sI presupunem cd egti*Shantei. Tu:

I
)
)

Le vezi pe cele dou6 fete uitdndu-se la voi.


Le auzi cum chicotesc qi gugotesc.
Te gdndeqti: ,,Ele chicotesc Ai guq;otesc despre noi. Nu imi place, dar
nu trebuie sd acord aten{ie acestui lucru."

)> Te simli ... pulin iritatl.

Frqe 6

277

Dezvoltare emotionald Activitatea 2

Clasa a V-a

Ei nu te pot fuce sd si,


FI$A DE LUCRU

- PAGINA 2

Tyler gi Thomas
Tyler gi Thomas se joac6 Nintendo. Fratele lor mai mare i
fipe Ia ei, cerdndu-le sd meargi s6 se spele pe mdini pentru
Sd presupunem

in camerd qi incepe si
de searli.

cI tu egti Tyler. Tu:

il

vezi pe fratele tiu intrdnd ?n camer6.


) Il auzi cum fip[ la tine.
)Te gdndeqti: ,,Nu are nici un drept sd {ipe la
Este intotdeauna atdt
de rdu. Nu suport modul in care se comport[."
) Te sim{i ... furios.

Acum si presupunem c6 egti Thornas. Tu:

) il vezi pe fratele tiu intrdnd in camerl"


) il auzi cum {ip6la tine.

)Te

gdndegti: ,,Nu imi place c6nd face aga.


mult. Nu infeleg
Jipi
de ce nu ne poate ruga, pur gi simplu, ?n loc sd pe si mergem s[ ne

Frse 6

278

spdlim."
Te simfi ... iritat.

li

Activitatea 2

Ei nu te pot face sd simli


FI$A DE LUCRU

PAGIT{A 3

PARTEA
Instruclittni:

furie sau de
puteli schimba

Partenen

tili-vd la o situalie (fiecare partener la cdte una) fn care ali experienliat emolii de
'are' Scrieli aceste situalii dedesubt. Apoi, lucrali fmpreund
pentru a vedea dacd vd
iile gdndind diferit. Falosili exernplele de la partea I peitru a vd ajuta.

Frga 6

279

ernotionale

vitatea

Clasa a V-a

De ce md sirnt oge?
1?*ttPtctiva d elopmental5

in iuda faptului cI perioada copil[riei mijlocii a fost descrisi ca fiind una dintre
mai ugoare perioade de dezvoltare, mulfi copii trdiesc in situa{ii familiale
ce
di

ionale. Aceqti copii trebuie sb se lupte nu numai cu experienlele gi stresorii


i din aceastl perioadd. Multi copii se luptd sd facd fa![ emoliilor suplrdtoare
apar in conjuncfie cu aceste situafii. Este important s[ ii ajut[m s6 invefe sd
tifice emofiile, sd le exprime, gi s[ facd fa{6 acestora intr-un mod eficient.

O'biective
Si identifice emoliile supiritoare

des experienfiate

SI invete modalitEli eficiente de a face fafd emofiilor suplrdtoare

Materiale
F

O Tabla de joc - De ce md simt aga? (Figa de lucru 7) 9i o Figd cu situatii


mf, simt aqa? (Figa de lucru 8) la fiecare patru copii
piesi dejoc ai un bdnut la fiecare doi copii

- De

FrocedurE
1. Implrfi{i oopiii in echipe de cdte patru gi distribuili Tablade joc - De ce md simt
aga? (Figa de lucru 7) 9i Figa cu situalii (Figa de lucru 8). In interiorul fiecirei
de patru copii, dafi fiec[rei perechi de parteneri cdte o pies[ dejoc Ai un

plicali procedur:a jocului: Ca giechipd, copiii citesc prima situalie, vorbesc


modul in care ei s-ar sirnli, qi apoi selecteazduna dintre modalitali pentru
face faf[ situaliei (sau vin cu o idee proprie). Apoi, un membru din fiecare
u de c0te doi arunci cu banul pentru a stabili cite spalii pot partenerii lor s6
ute (cap:2 spafii, coadi = I spatiu).
nefi-i pe copii si continue s[ se joace pdn6 cflnd toate situaJiile au fost citite
u un set de parteneri ajunge la capitul tablei dejoc.
entru a continua activitatea, discutafi pebaza Intrebirilor de Con[inut qi de
onalizare.

Discufii
TNTREBARI DE

UT
1.
emolii a{i identificat cel mai des?
2.
u existat situafii in care afi fi putut avea mai mult de o singur6 ernofie?
Invitali-i si dea exemple.)
fost dificil sd vi gdnditi la modul cum afi face fafd acestor emo{ii? Au fost
situalii mai dificile decdt altele? (Sd dea exemple.)

281

,u-q',
irt

Dezvoltare emotionalS Activitatea

iNrnpgAnl DE pERSoNALTzARE

'
.

1. Ati avut voi sau cineva pe care cunoastetri unele dintre


(Invitati-i sI povesteasc6.)
2. A1i experienfiat vreodat6 emo{ii similare cu cele identi
in aceste situalii?
3'. Cum facefi fall voi, sau cineva cunoscut, situaliilor de
ilie in care v5 sim{ifi
nervogi, ingrijora{i, sau ruginafi?
4. Credefi cd dacd v-a{i schimba gdndurilen acest lucru v- ajuta gi in modul in care
va sirnfiti? De exemplu, dac[ tat[l vostru trebuia sd v[ i in week-end la gi
el nu
a mai venit, ati putea sa vd simfifi foarte trigti daci v6
iti cd tatdl vostru s-ar
putea si nu vd iubeascI pentru cd nu a venit dupd voi.
vd schimbafi gAndul
cu,,Doar pentru ci nu a apirut nu inseamn[ cd nu mf, i
" s-ar putea s[ nu
mai fi1i la fel de trigti. (lnvitali copiii si ofere exemple
modul in care ei ar
putea folosi acest proces.)

*
$
'$
#
'&

${
*
::ffi
#

's

#-g
rt
.*

:n

,,$

Activitatea de Follow-up
Citifi-le copiilor o poveste in care se ilustreazd modali
situaliile familiale nefavorabile. poveqti bune pe care le-afi
tvith a Single Parent, de M. Rosenberg (Bradbury press, l9
for Doniel: A Child's Story of Loss, de J. Rothman (promet

..1t

:.;S
,4

pozitive de coping cu
tea incerca sunt Living

'#
:t4l'

) qi A Birthday Present

#:

Books, 1996).

f''
,-F

ii
,ii
n

,!,
,;u=,

,i:
..+
,.:!:

..

*
:..::.4;:

:tF
.'li-

'i'

,'*,
.,..9

,i:;l

:;F

#
t:,3.:"

-t

:l:;,
,r*i:

',:,,:t

r$
:,,-*

$*

'iS
,, ;,1
. .r-i
.i:*1

'-?r*
:i:."\+

282

.i
,F

:*

,e

+
.-tffi

,g

.*:
'tli
'!+
::,

Dezvoitare emollona

Activitatea

Clasa a V-a

De ce md simt e$e?
TAELA DE.IOC

Instrucliuni: Ca
Discutali desPre
una dintre oP1iu
tre1urc sa arunce
1 spaliu). Contin
la capdtul tablei

grup, uitali-vd peste prima situalie din FiSa cu situalii - De ce md simt aSa?
odul in care voi v-ali simli in aceastd situalie Si cum i-ali face fafd, Jie selectdnd
le aferite, fie venind cu propriile voastre solulii. Un membrtt din fiecare cuplu
u banul pentru a vedea cdte spa|ii poote muta partenerul (cap : 2 spalii, coadd :
li sd jucali pdnd cand toate situa{iile au fost ciilte sau unul dintre cupluri ajunge
joc.

Stop

Frge 7

283

Dezvoltare emo{ionald Activitatea

Clasa a V-a

De ce md slmt nge?
FI$A CU SITUATII

l.

Pnrintii tdi {ipd 9i se ceartl din nou. Tu te

PAGINA

simli

$i tu ...

Stai in camera ta gi incerci

si te concentrezi la altceva.
Intervii intre ei qi ii implori si nu se mai certe,
Ifi spui cd este problema lor.
(Solulia ta.)

2. Familia ta nu are

mulfi bani, gi tu ai distribuit ziare casi i{i pofi cum


in sfhrqit, ai proprii tii bani pentru a-fi cumplra hicicleta pe care
Ji-o
lua de la gcoald ca sr mergeli la magazin, aga cr tli iei banii
cu tine
bancd la sfhrgitul orelor, banii au dispdrut. Te simli

o rogi

propria ta bicicleti.

pe diriginta ta sr intrebe in clas6 cine


{i-a luat banii.

). Te prefaci c[ nu e mare lucru ce s-a intdmplat,

)
)
a

J.

O abordezipe persoana care consideri c[ i-a lirat.


(Solutia ta.)

In drumul tdu spre cas6 de la gcoali ai de trecut pe l6ngd barul


din
tatdlui t[u gi gtii precis cf, el se afli iniuntru be&. Te simli
9i

)
)
)
)

Intri pe ugd gi il rogi sf, rheargi cu tine acasd.


Pleci mai departe spre c4s6 gi te preocupi de ceva ca s6 nu
te mai
Ili spui cd nu po{i sd il schimbi.
(Solufia ta.)

4. fi-ai

iere. Vezi magina


$i

tu...

la lucrul acesta.

frcut o noud prieteni la gcoali gi o invifi sr doarmi la tine.


c6nr vine la tine fratele tiu
pdrinlii t6i 1ip6 in continuu la tine s6 joci
te
joci, prietena ta trebuie s6 plece. Te simfi
' gicutu el... gi i spun cd dacd nu te

_--

Frpe 8

284

nu

vi

)
)
)
)

i1i ceri scuze de la priete na ta c6se intdmpll aqest


lucru.
Te prefaci cI nu te deranjeazi
V,orbegti cu prietena ta despre problema din fadailia
ta.

lasd in pace.

nimic.

(Solulia

ta.)

'g

::

Dezvoltare emotionali

Clasa a V-a

De ce mrt simt egil?


FI$A CU SITUATII

5.

Pirinlii t6i s
mergeti si
nu apare. O

)
)
)
)

Mergi in
Suni un
Te gdn

t divorfa]i. Nu iti vezi mama foarte des, dar ea a promis s[ te ia de ziua ta si


i in orag. in ziua in care trebuie si vind, tu stai la fereastrd gi o aqtep{i, dar ea
i, dar nu rdspunde nimeni, Te sim{i
$i tu ...
mera ta qi pl6ngi.
eten qi mergi afarS si te joci astfel incit sf, te gdndeqti la altceva,
c[ mama ta te iubeqte chiar daca nu se comport[ ca gi cum te-ar iubi.

(Solulia

6. ^latdl tf,u toc

i a rdmas frrd serviciu, gi nu avetri suficienti bani pentru a cumplra haine noi.
nigte haine de la un magazin de m6na a doua, gi cdliva copii de la gcoald te-au
de modul in care ara.ti. Te simli
$i tu ...

Mama ta a I

necdjit legdn

)
F
F
F

- PAGINA 2

incerci s[
Te legi
modul in care aratl ei.
i1i spui cd ra{i bine indiferent de ce ar spune ei.
(Solutia

it, recent, gi v-ati mutat in casa tatilui vitreg impreun5 cu cei doi fii ai lui.
L-ai prins pe nul dintre fii fumdnd ifl spatele casei, gi te-a ameninlat cd te va bate dacd ii spui
gi tu ...
tatdlui sdu. T simfi

7. Mama ta s-a

i tale Ei ii ceri s[ te ajute.

)> Ii spui m

tsTe
) ii spui

)
8.

Nu de mult
care au fost
unicul loc in

..d5i

(Solulia

ca nu al vazul nlmlc.

lui tdu vitreg.


)

ut qcoala qi diriginta ii intreabd pe elevi sd povesteasci despre locurile in


vacanla de varE. P[rinfii tdi nu gi-au permis sd merge{i intr-o vacanfl aqa cI
ai fost a fost in parc. Te simti
Si tu ...

Inventezi
poveste despre locul unde ai fost.
Spui
ruI.
Spui, pur i sirnplu, c[ nu prea vrei sf, povesteqti despre asta.
(Solu{ia .)

Fr$a 8

Dezvoltare emotionald Activitatea

De ce md simt ngfr?
Fr$A CU SITUATTI _ PAGTNA

9. Ai uitat

sa ?li faci patul qi

s[ i]i faci curat ?n cameri. Mama ta vitregi,


spundndu-{i cf, nu faci niciodatd nimic cum trebuie gi
cd ea qi tatil tdu
merge s[ locuiegti cu mama ta. Te simti
gi tu ...

.--

)
)
)
)
l0'

Te infurii pe ea gi ii spui c6 nu are dreptate.


Ii spui tatdlui t6u ceea ce fi-a spus ea.
Faci, pur $i simplu, ceea ce i1i cere s[ faci.

(Solu{ia ta")

Fratele tf,u mai mare a fost prins fi.*6nd o magind gi


conducdnd dupa
timp la inchisoare. Te
gi tu ...

petreac6 ceva

}
)
)
)

simti

bduse. El trebuie sd

Mergi sl,ilvizitezi ori de cdte ori po1i.


Te comporfi ca gi cum el nu ar face parte din familie.
I{i spui cd el este in continuare frateie t6u gi cr incr la el
chiar
fii

a fost greqit

comportamenful lui

(Solu{ia ta.)

l1'

Mama ta are un nou prieten. Er vine intotdeauna ?n camera qi


ta vrea
bun6. Nu ?l cunogti prea bine, gi nu'ine rriciodatd impreund
cu mama

_$itu...

)
)

sd {ipe la tine,

fi mai fericifi dacd ai

te sdrute de noapte
Te simfi

ii

spui mamei tale ce se intAmpld.


Ii spui lui s[ te lase in pace.
r ir'
P
u tagl, pur qi simplu, sd te sdrute.
(Solufia ta.)

12. Mama ta vine tdrziude la serviciu, gi crezi c6 a bdut.


Te gribegti qi ?nr
gi sd ai grij[ de sora ta pentru cd nu vrei
catat6lt6u sd se iifurie-cano a.i

L o implori

I
>

Frge 8

286

pe mama ta si inceteze sd mai bea inainte catat6rt6n


sd aj
Prgsaterti, pur gi simplu cina, gi te prefaci c[ toful
este in regula.
Admifi ci nu poli sd o opregti p"rnu.u ta sd nu mai bea.
(Solufia ra.)

i sd pregiteqti cina
acas6. Te sim{i

Dewoltate emolionali

Clasa a V-a

Ridiculizat

;i respins

elopmentali

PersPectiva

v6rstd copiii se implic6 din ce in ce mai mult in rela{iile cu colegii, dar


cu aceast[ implicare apare qi frica de a fi respins gi ridiculizat. Este important
ajutlm pe copii si observe c[ mulli alli copii au aceleaqi temeri gi s6 observe
iti{i de a face fa{6 acestor emo{ii.

0biectiv
inve{e modalit[1i eficiente de a face fa16 ridiculiz6rii gi respingerii

Materiale
copie dupi Povestea - Ridiculizat gi respins (Fiqa de lucru 9) pentru fiecare
creion gi o foaie de hdrtie la fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
,,.is

:.7

Proceduri

+:

ere{i-le copiilor sd ridice mdna daci una dintre urm[toarele situa{ii li s-au
plat lor:

:g

.:;l:

:.,
iti:

$
;f
.,9

::?:

)
)
)
)

:.*,
:,*:

Cineva
Cineva
Cineva
Cineva
Cineva

rls

de modul in care ardtali.


a r6s de rnodul in care umblali, fugifi, aruncati, sau prinde{i.
v-a spus ci el sau ea nu vrea sd vd fie niciodati prieterll.
v-a spus ci el sau ea nu v[ place.
v-a spus ci Sunte{i urdli sau cd mirosifi urdt.
a

iscutati cu copiii despre faptul cd mulli dintre ei au experienJiat ce inseamn6 a


i respins sau ridiculizat de cdtre alfii. Cerefi-le copiilor s[ identifice cuvinte care
iu modul in care se simt cind acest lucru are loc.
Povestea - Ridiculizat gi respins (Figa de lucru 9), sau punefi-i pe copii sd
povestea pentru ei.
ce povestea a fost citit6, discutati pebazaintreb[rilor de Con{inut gi de
Lizare.

Discufii
INTREBARI DE
1.

2.

4.

UT
ine s-a sirnlit ridiculizat qi respins in aceastd poveste?
a ajutat-o pe Maria atunci cAnd a fost tratatd in acest mod?
ce credefi ci Carolina i-a spus acele lucruri Martei?
pdrere aveti despre modul in care Maria s-a comportat cu Marta? Dar despre
odul in care Carolina s-a comportat cu Marta?

287

Dezvoltare emolionalE Activitatea 4

Clasa a V-a

INTREB^ARI DE PERS ONALIZARE


, 1. S.a comportat vreodatd cineva cu voi in modul in care C lina s-a comportat cu
Maria gi cu Marta? Dacd, da. cum v-a{i sim{it?
s-a comportat cu
2.,Y-a\i comportat vreodatd cu cineva in felul in care Carol
Marta? Daci da, de ce credeii cA a|i fdcut acest lucru, qi
v-a{i sim}it c6nd a{i
fbcut acest lucru?
3. Dacd ati fi ridiculizati sau respingi, cum v-afi controla
4. Credetri cE vreuna dintre ideile pe care Maria i le-a spus
rtei ar funcfiona in
putea
pentru
cazul vostru? Ce altceva ati
face
a vd contro a emo{iile dacd afi fi
ridiculizali sau respinqi?

Activitatea de Follow-up
Cere{i-le copiilor sE scrie un articol cu sfaturi pentru un
s5 expunf, idei despre modul in care cineva poate sd facd
ridiculizat qi respins.

zis ziat local, in care


situaliilor dac6 este

'{>

,ji
t*
!:]:i;

288

ff'=""
-*
,6
.E

Dezvoltate emolionale

ctivitatea 4

Clasa a V-a

,:-*

.'a-:

.+

Ridiculizat

:;j

::t
.i:

.,:;

::

:;'

Ei respins

POVESTE _ PAGINA I

,!
'i

Maria,
Ele
md

minte
lAngd

Maria
Martei
spun[.
citire,
sam
Marta
I

de ce

Cu

Anul
l$l amr
cu difi
cdsu[a

el l-a
a VI-a
J

putea si
la

le este
este m
bine, ei
Mama
ci qi tu
ce spu
minte,,
- decdt

fet(a de clasa a V-a, iqi lua prdnzul cu Marta, o feti{d de clasa a IV-a.
cd terminaserd cAnd Carolina a aiuns la masa lor. ..Maria de ce
impreun[ cu fraiera asta?" a intrebat ea, uitdndu-se la Marta. ,,Nu qtii cd
triqeazd? De ce vrei sd stai lingd ea cdnd poti avea prieteni mai buni? Pe
este doar in clasa a IV-a. De ce iti petreci timpul cu copii mici?"

cI Carolina poate sd spuni a$a ceva. Ea i-a aruncat o privire


i a observat cd are lacrimi in ochi. Maria nu stia ce sd facd sau ce sd
gocatd

u o gtia pe Marla de mult timp, dar ea era partenera ei la cercurile de


re se tineau chiar inainte de masa de prdnz, aqa ci ele se obignuiserd
impreund in saia de mese dupd or5. Maria nu o vf,zuse niciodatd pe
nd, qi nu avea nici un rnotiv pentru care sd cread6 ci ea minte. Nu gtia
rolina ar spune acele lucruri despre ea.

Maria qtia cum este s[ fi in situalia in care era acum Marta.


i se intdrnplase gi ei ceva similar. Maria nu greqise cu nimic, din cite
ea ea? dar dintr-o data unul dintre colegii ei de clasd a inceput sf, o strige
te nurne gi i-a spus c6, nu are voie si meargl, dupi ore, la intdlnirile din
in copac din cartier. CAnd Maria i-a spus mamei ei acest lucru, mama
cd lucrurile acestea se int6mpls cAteodatS in clasele a IV-a. a V-a si
ru cd nimeni nu se gAndegte la modul in care cealaltl persoand s-ar
!i inainte de a spune diferite lucruri. Ea i-a explicat lui Maria clo uneori,
vdrstf, copiii devin geloqi unii pe al1ii, ceea ce inseamni cd probabil
ic[ cb cineva este mai popular decdt ei sau are haine mai frumoase sau
degtept sau mai mult pldcut de inva{atoare. Aga cd pentru a se simti mai
ncearcd sb rlneasc6 pe altcineva prin a-i respinge sau prin a-i ridiculiza.
ariei i-a spus cf, doar pentru cd cineva i1i face acest lucru nu inseamnd
rebuie sd ii faci la fel gi cI trebuie si te opregti gi sa te intrebi daci ceea
oamenii despre tine este adevirat, Dacd nu este, atunci trebuie sd lii
e gi pietrele iti pot mpe oasele, dar cuvintele nu te pot rbni niciodatl
le lagi tu sd facd acest lucru."
acestea,

Frsa 9

289

Dezvoltare emo{ionald Activitatea 4


Clasa a V-a

Ridicalizat Si respins
POVESTE _ PAGINA 2

Maria a inteles ceea ce i-a spus marnaei, dar


se simlea in co
nu infelegea de ce i-ar face cineva a$a ceva,
pentru ci ea nu ir
mare sau sd iasd in evidenta. Ea nu spusese
lucruri urdte der
nu infelegea de ce i-ar face ei acest rucru.
Mari a era atdt de
legiturd cu acest lucru inc6t a mers sd vorbeasca
cu consilierul
a ascultat ceea ce i s-a intdmplat qi i_a cerut
iui Maria sd ig
pe masd. Consiliera i-a cerut lui Maria
si ridice, pe r6nd, c6
identifice ceva ce ii place (sau ceea ce altora
le place la ea). Du
cinci lucruri, consiliera a pus_o sd. igi strdngd
pumnul gi sait gn
explicat lui Maria cd acestea sunt calitilire
ei pozitiu. si .a ni
mulfi copii ar fi ridicul i)at_o,uu;";;;;
l:^o1tf-lr,cdt.de
lyu
caritalire ei pozitive. ga i-a sugerat Mariei
c5 data viito
:u^r
acest lucru,.ea sa iqi amiiteascd iista
9i sa i;i ridi
a-qi aminti c6 are caritali pozitive, chiar
daca unii oameni n, ,
explicat ei faprur cf,, de multe
f:Tj,:::,1_1,.1i
foarte
nemilogi, 9i cu roate cE s-ar purea sd;; il
"ri, "ofiii ,
;;;;;;;"",;,
situaJia dacb le-am face gi ror aceragi
rucru. Ea i-a spus Marie
tirnp, situa{ia se va rezoiva de ra sine dar
dac6 avea sd continue,
.:rl m3i m3lt dec6t at6t. Consiliera a intrebat_o
pe
li":: cd ar putea face ?ntre timp pentru
crede
a nu se mai simfi at6t de
saryi la tofi oamenii care i_au spus cd o'piac qi i
f:::_:-^]?
frumoase in loc sd se gdndeascd Ia eei
care sunt rii cu

lll

l:l:.ltPt

i.:

nuare tristd. Ea
rcase sd se dea

oameni, aga cd
gi confuz[ in
, Consiliera
intindl o mdnd
un deget gi s6
ce a menfionat
in fafa ei. Ea i-a
i nu i le poate
acest lucru nu
cdnd i s-ar mai
pumnul pentru
lucrul acesta.
vArsta ei sunt
inriut6{i doar
cd probabil, in
nci va trebui
ria ce anume
ristE. Maria i-a
u spus lucruri

ea.

Apa cd, in timp ce Maria stitea cu noua


eiprieten[, gi-a amintit c
ea anul trecut. I-a spus rui Marta ceea
ce consiriera i-a spus ei,
acest lucru ar ajuta-o pe Marta. I_a
mai spus lui Marta cd cu cdt

a fost pentru

indu-se cd

va gdndi mai
at6t mai^nefericita va fi, aea cr i_a
suge
si meargd in
pauzd' gi sa gf,seascS
ce s6 faca impreund. DacS cerelarte
fete
u
doreau sd se
-ceva
joace cu ele, picat. Ele igi
vor gisi ceva de ibcut qi nu vor sta ql
fi nefericite
din aceastd cauzd.

3:,1J:,:,"::]::1,*

Fr$a 9

290

Clasa a V-a

Dezvoltare sociale

Este nevoie de cooperfire


eveloprnental*

Ferspectiva

t6 ce copii devin rnai prietenogi, ei pot sa facd diferite activitdli la cluburi, pot
participe la sporfuri de echip[" sau sI meargd in tabere. Ca gi rezultat, nevoia
de a-gi dezvolta comportarxente de cooperare cregte. Oferirea unor instruc{iuni
ifice referitoare la rolurile pe care copiii le au atunci ctnd apa(in unui grup le
ate facilita dezvoltarea sociala.

Obiective
SI identifice comportamente de cooperare
Sd practice comportamente de cooperare

Materiale
Trei mingi de Ping-Pong qi o glleatd micd sau un recipient din plastic pentru
fiecare echipi formati din 5-6 copii
O lingurd pentru flecare membru al echipei
0 bancl5 adezlii lungd intinsb dintr-un capdt al clasei pltnl,la celSlalt cap6t

Procedurf,
Stabilili echipe formate din cdte 5-6 mernbrii gi distribui{i cAte trei mingi de
Ping-Pong qi o gdleatd micd sau un recipient din plastic la ftecare echipd. Dati
fiecbrui membru al echipei cite o lingur6.
Instruifi fiecare echipa cd sarci,na lor este de a muta cele trei mingi de PingPong (cAte o minge pe fdnd) pe care le are fiecare echipd in gdleata ce se afl[
in cap[tul clasei. Pentru a face acest lucru, fiecare jucdtor trebuie s[ igi pun[ o
rndnf, la spate qi s5 paseze mingea pe lingura urmf,torului membru al echipei.
Daca mingea este scbpat6, rnembrii echipei trebuie sd discute ce sd facd gi sd
lucreze impreund pentru a pune mingea inapoi pe lingura. Pentru a pune mingea
pe lingur6, ei trebuie si igi foloseascd lingurile gi doar cite o mdnd a fiecf,rui
copil. Membrii echipei vor continua si dea mai departe rningea pdnd ajunge la
ultimul membru al echipei, care se las[ pe genunchi, apoi aruncd mingea de pe
lingurl in gileat6.
Continua{i activitatea discutdnd pebaza Intrebarilor de Conlinut qi de
Personalizare.

Discufii
NrnpeAru pB
t

NTINUT
Cum afi cooperat impreund cu membrii echipei voastre in scopul de a muta
mingile de Ping-Pong in g6le{i?
Au existat exemple de comportament necooperativ? Dacd da, cum crede{i cd a
afectat acest lugru intregul proces?
Care sunt alte exemple de comportamente cooperative pe care nu le-afi folosit in
aceastS activitate, dar care v-ar fi de folos in viitoarele activitdti?
291

'?

':
;,!

Dezvoltare sociald Activitatea

iNrnrnAnr

Clasa a V-a

DE pERSoNALTzARE
l. Crede{i C5 suntefi, in general, persoane care coopereazd
') Ce comportamente de cooperare folosili cel mai
des?
a
J. Atri fost in situalii in care alli copii nu au fost cooperativi?
da, cum v-afi
'simlit?
Vd place sd lucra{i sau s[ v[ juca{i cu oameni care u coopereazd?
4. Ce anume v-ar pl5cea sd continua{i s[ facefi (sau sd schim
) referitor la
comportamentul vostru cooperativ?

Activitatea de Follow-up
lndemnafi-i pe copii sd inventeze jocuri in care ar avea
putea indeplini o sarcin6. Acordati-le timp pentru a-qi
gi pentru a-i implica pe al{iiin procesul de cooperare.

sa coopereze pentru a

jocurile in fa{a clasei

::::i.

::?
.
:*.

:.

292

Dezvoltare

social5L

Act

Clasa a V-a

Certuri cu prieteni
FersPectiva d velopmemtalf,
e

ln

tima parte a copil[riei mijlocii, copiii au un repertoriu mai la.rg de abilitfii


iale. In ciuda acestui fapt, copiii continud s[ ii exclud[ pe al{ii gi pot fi nemilogi
hinarea altora. Conflictele apar rapid deoarece existd mai multd presiune din
colegilor de a se angaia in activitali necorespunzdtoare, qi nevoia copiilor de
remarca poate duce, adesea, la o competilie nes6nitoas[. Cerfurile cu prietenii
obignuite gi reprezintf, o surs[ majord de frustrare.

0hiectiv
invele abilitafl eficiente de management al conflictului

Materiale
abl6 de scris

copie a Ro{ii rezolvdrii de probleme - Certuri cu prieteni (Figa cle lucru 10) gi
creion pentru fiecare copil
Un set de Cartonaqe cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11) pentru
iecare grup format din trei copii

ProcedurI
ntroduce{i leclia cerdndu-le copiilor s[ se gdndeascb la ultirna discutie aprinsfl,
nflict, sau ceartb pe care au avut-o cu un prieten. Flrd a da numele altora,
nvitati-i sd poarte o disculie despre tipurile de conflicte gi modul in care copiii

rezolvi.
mplrtili copiii in grupe de cdte trei. Distribuili fiecdrui copil Roata rezolvdrii
probleme - Cerfuri cu prieteni (Figa de lucru 10) gi fiec[rui gru]p un set de
rtonage cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11). Instrui{i-i pe copii
extragd pe rdnd cAte un cartona$ cu conflicte gi sa ?l citeasci cu voce tare.
a qi grup, ei tnebuie sd genereze idei despre modalitdlile de a face fa{d unui
flict. Copilul care a extras cartonaqul completeazi,,spilele," de pe propria
figl cu Roata conflictelor, cu alternativele discutate. Apoi, pune(i-i pe copii
identifice aspectele pozitive gi negative a fieclrei alternative. Copilul care a
ras cartonaqul pune un asterix (*) in dreptul alternativei pe care el sau ea o
ideri a fi cea mai buni pentru a face fall conflictului.
ontinua{i procedura, urmdnd ca un alt copil sd extragd un cartonaLq cu conflict,
i discutali opliunile cu clasa, completafi spilele rotii, gi alegefi oea mai bun6
lternativd dupa ce ali luat in considerare aspectele pozitive gi negative ale
fiecdreia.
Continua{i activitatea discutAnd pebazal'ntrebdrilor de Confinut
Personalizare.

gi.

de

293

Dezvoltare sociall Activitatea 2

Clasa a V-a

Discurfii
iNrnp;sAnr DE coNTTNUT
.1. Ail existat conflicte pentru care v-a fost rnai

greu sd i
ificati altemative decOt
pentru altele? (Invitali-i si povesteascd despre situalii pecifice.)
2. Ca $i grup, aJi putut s6 identificafi ceea ce voi ali consi
a fi alternative
bune? (Cerefi exemple gi notati-le pe tabld. pe parcurs
sunt men{ionate
alternativele, cerefi-le copiilor sd le evalueze ca fiind r
itdfi bune,
acceptabile, sau proaste de a rczolva un conflict.)
3. Ce crede{i cd ii impiedicd pe unii copii in a selecta
mai bune de a-qi
rezolva conflictele pe care ie au?
I

iNrnpsAnr DE pERSoNALTzARE
" Atunci cdnd avefi conflicte cu prietenii, folositri unele
le-ati identificat? (lnvitali copiii s6 ofere exemple.)
2. Atunci cdnd vd certali cu prietenii, din ce cauzdvd
sirnlili atunci c6nd vd certa{i?
3. care sunt unele rucruri pe care vi le puteli spune voud
pentru a evita certurile cu prietenii?
I

n altemativele pe care
, de obicei? Cum v6

pe care le pute{i face

Activitatea de Follow-up
Invitatri-i pe copii si selecteze trei dintre strategiile identifi<
te in aceastd lec{ie pentru
a le incerca atunci c6nd au conflicte cu prietenii. Sugerafi
sa scne un raport scurt
in care sd descrie succesul sau egecul acestor strateeii.

::_i,'.1

:F,,-E
: r..S,

.
::,"
.',B'
:.C1

,':+*.
::a,4.

,*
:;.fl

..
i5

::iF
'i:!*

t-gi'
,'R

:-1ti

:.7,4;

't'
'-F
'i:$
'.j3.

':.:
:

::if
,

.j-,ia

-ie
:.il:ii
'i*

.::':F.

'':+
'riSB

'f
'r]f:,
::.:i+
:l:

lg
,. qt

:"r,*
i,

.-...=---'-_

294

Clasa a V-a

Dezvoltare sociald Activ

Certari cu prieteni
RO.{TA RNZOIVARII DE PROBLEME

Data:

lnstrucliwni" Ext
qi generali idei

Persoana care e
ideile pe care mem
dupd care Pune un

perdnd, cdteun Cartonaq cu conflicte-Certuri cu prietenii, citili-l cuvoce tare,


nd cu ceilalyi membrii ai grupului despre modalitdli de a controla con/Iictul.
cartonaqul completeazd ,,spilele", din propria fisd cu Roata conflictului, cu
ii grupului le identificd, discutd aspectele pozitive Ei negative ale fiecdrei idei,
(*) tdnga fiecare idee pe care el sau ea o considerd cea rnai potrivitd'

i,

Frse 10
295

Clasa a V-a

Dezvoltare socialS Activitatea 2

:s
'#

.ry

Certuri cu prieteni

1E

.:$.
i;"::j

.i
-iJ$.

CARTONA$E CU CONFLICTE

::i{S

lnstrucliuni pentru lider: Decupali separat; dali cdte un set de cartonaqe

grup format din

trei copii.

:*i:,
:.*:
:t1t.

rl:F

:!s

-?

'::g

ii&

*
-:dl

-i

'','e;.

Un bun prieten de-al


de masi.

tiu te ignori in pauza

Unuldin colegiicu care r zolvi o problemi de


matematici te face prosl

j,ii.
:i*
,,i,F

,i?
'r

.s

.E
..:S

Cineva ?l place pe

biiatul de care !ie i!i

place.

(Pentru biieli: Cineva o place pe fata de care


tie ili place.)

Prietena ta ili spune cd n I vrea sa se Joace cu


tine dupi ore.

.:6
':,.1:

.e
.=

'
,;,

'.i
aa:',

.,ii

:{

.:i:

Un coleg de clasd spune lucruri urdte despre


mama ta,

Doub prietene dau o pe recere, gi ele invitd


pe toatd lumea din clasS :u exceptia ta.

',;1

.\i
:lij

i'+
:..+:

rs

:a:'Z

,a?

li}

Doi dintre prietenii


tine.

tii

gugotesc gi se

uiti

lq

Copilul care sti in spatele tiu lovegte intruna, cu piciorul, in scaunul tiu.

Te

cerli cu prietenul

tiu

Prietenul tdu gi cu tine nu puteli cidea de


acord asupra locului r rde si vi dali cu
bicicletele.

Copiii cu care te joci cu mingea te face tripor.

Frsa

11

296
96

:u privire la regulile

unui joc.

(lnventati voi un conflict

Clasa a V-a

ea3

Dezv oltat e sociald Acti

u ficnrda atentie tacltindrilor


elopmentali

PersPectiva d

ursul acestei perioade de dezvoltare, cAnd relaJiile de prietenie sunt atAt de


rtante, nu este neobiqnuit ca copiii si se simtl devastali atunci c0nd sunt excluqi,
na{i, sau c6nd sunt evalua{i negativ. $i datorita faptuiui c6 ei inc[ mai au o
ire concret6, ei nu observd prompt ci existd modalitali alternative de a gdndi,
i, gi de a se compofta in aceste situalii. A dobAndi o perspectiv6 rnai larg[ este
SI
un pect important in dezvoltarea socialI a copiilor.

Obiective

identifice comportamente personale care pot duce la excludere, tachinare, sau


aluari negative
identifice o varietate de modalitdli de a gAndi, sim{i, 9i comporta atunci cAnd
t exclugi, tachina{i, sau evaluali negativ
recunoasc[ ci modul in care cineva igi controleazd gdndirea afecteazd rnodul
n care acea persoanl simte gi se comportd in situafiile de conflict

Materiale
copieaFiqei-A nu acorda atenlie tachin[rilor (Fi;a

de lucru

l2) pentru

parteneriat
ie qi un creion pentru fiecare copil

Procedur[
ntroduce!i aceastf, leclie cerAnd copiilor sa igi scoata o foaie de hdrtie qi un
relon $r sa identifi ce ufm[toarele:

}'

)
)
)

O situalie in care au fost exclugi, tachina{i, sau evaluati negativ de cdtre


colegi
Modul in care s-au simji{i in leg[turd su aceastd situalie
Modul in care au fbcut fatri situaliei
Dac[ s-au comportat intr-un mod care ar fi putut sd ii influen{ezepe ceilalli
s6 reaclioneze in acel mod faf[ de ei (i-a strigat ei in diferite feluri, mai intAi,
i-a tachinat, gi aqa mai deParte)

Discutali pebazamai multor exemple pe care copiii le-au identificat,


incluzdnd emolii gi ce au ftcut copiii in acele situa{ii. Vorbili, apoi despre
comportamentele care ar putea sf, influenleze reacfiile celorlalli. De exemplu,
dacl ei strigi pe cineva cu diferite nume, nu ar trebui s6 fie foarte surprinqi
daci cineva le face qi lor acelagi lucru. incurajali o disculie cu privire la ceea
ce copiii pot qi ceea ce nu pot controla in relaliile cu ceilaltri: Ei igi pot controla
propriul comportament (astfel cf, ei nu trebuie sd inilieze nimic sau nici mdcar sd
rispunda la ceea ce allii fac sau spun), dar ei nu pot controla ceea ce allii aleg s6
facd.

Cerefi-le copiilor sd iqi giseascS un paftener 9i dali fiec[rui parteneriat o Fig[


- A nu acorda aten{ie tachinirilor (Fiqa de lucru 12). Cereti partenerilor sd
citeascf, aceste situa{ii gi sd identifice rbspunsuri'
297
1.

t
1
:t

Dezvoltare sociali Activitatea

Clasa a V-a

4.

Discutafi rdspunsurile date la figa de rucru


identificand
nte orice
comportament ,,declangator,' care ar
fr purut cauza teac ra. Apoi, discutafi
dac6
copiii au controlul propriilor lor cornportamente
gi de
trebuie sd rispundi
decJ aneatoare ale attora .
Utirizatrj
3 :::ryryT:n*t:
explicafie
ca
qi o modalitate de a iiustra rnodul
in care.;fi;;i'I controla propriul
comportament, chiar dacd ei nu pot
controla ..*u
ul i spun sau fac:

".

Ori de cdte ori cineva face ceva care vd


eneweazd.
vI iritd gi supdri,
pute{i face alegeri. puteli reac{iona,
comportament
de obicei
declanqeazd o altd,reac\ie de la u""u
p.r*un6, sau
i sa ?i faceti fatrE pe
cont propriu. De exemplu, sI p..rupunr*
cI cinev vine la voi gi v6 pr.lne
o.porecld. V-ati putea spune in gdnd:
,,Sunt eu ceea
er spun cd sunt?
$i chiar dacd sunt inseamnd acest lucru cE nu sunt t
de nimic? La ce
mi ajutd daci mf, supdr? La ce md ajutd si illo
lor
? Care sunt celelate
op{iuni pe care le am?', G6ndind luclurile
in acest
vefi vedea ci nu
trebuie.sd fifi supirafi. Asta nu inseamnd
ca trebuie
vd,placd atunci c6nd
oamenii v[ tachineazd, vd evalueazdnegativ,
sau vd xclud. Dar, nu trebuie
sd reacfionafi in moduri care ar putea
?nidutdti situal

5. Cerefi-le partenerilor, s6 faci din nou


trimitere la Fisa _ nu acorda aten{ie
tachin[rilor. pune{i-i sd aleagd. doua
exemfr. ii'rJii."ri ce ce qi-ar fi putut
spune copiipentru a nu fi at,6t de
supdrafi d..*uu ce atrc eva
a spus sau a fIcut.
Acordafi-le partenerilor timp pentru prezenta
a
in fafa in
-6. Pentru
ii clase.
a.continua activitate;, iiscutatri'pe
rersonalrzare.

bazai**bA;il

de Confinut gi de

Discufii
iNrnpnARr DE coNTTNUT
l. Credefi cI putefi controia,

de obicei, modul in care ceilal


se comportd cu voi?
Existd situa{ii in care comportamentur
vostru ii poate infl
fa pe al{ii sI se
comporte in felul in care ei se comportd?
Dacd Au, uu"li , trol asupra
a ceea ce
faceli?
2. Trebuie sd credefi ceea.ce alfii pot spune
despre voi
c6nd vI tachineazd
sau vd evalueazd negativ?

iNrnegAnr DE pERSoNALTzARE

Vd supdrali sau enerva{i dac6 cineva


vd. evalueazii negativ vd tachineazd,
sauvd
exclude?
2. Cunr credefi cd v-ar ajuta auto_dialogul
pentru a face fald
situalii de acesl
gen?

3'

Existd ceva la comportamentul vostru


care trebuie schimt astfel
inc6t si existe
posibilitdli mai mici pentru. a declanga
o reac{ie din partea Itora?
Dacd da, care
este acest comportament, gi
cum il veli schimba?

Activifatea de Follow-up
Imp6$fi

.elevii

in grupuri mici gi pune{i_i sd inventeze

problemele tratate in aceastd lectie.


298

pentru a ilustra

DezvoY'e

Clasa a V-a

wdffi Ad

u acorda utenlie tschindrilor


FI$A DE I,UCR{.J _ PAGINA

Citili

Instrt'tcliuni :
spaliile libere'

SITUATIA

are situalie. Discutali-le tmpreund cu partenerul vostru, dupd care completali

ya sti de una singur[ pe terenul de joac6. Dou6 fete trec pe l6ngi ea 9i ii spun,
pentru
int -un rnod obraznic, cd ele nu o vor in apropierea lor pentru c6 este slraci 9i
I ei bea.
cd

Ta

intrebiri

ceva care le-ar

1. A fficut T

7.

Dac[ da,
Poate col

Dacd da,
Poate
Dacd da,

ront-leze modul in care reaclioneaza fa!6 de aceste fete?

rezolvat
reem qi-a terminat lucrarea la matematicd, iar profesoara i-a spus cL a
ei' Kareem s-a intors
re problemele. Colega lui ile banca inc6 mai scria la lucrarea
gi bine."
banca lui qi i-a spus; ,,Ha, ha, am terminat inaintea ta, 9i le-am frcut
aga cf, nu
lega lui de bancb i-u upur, ,,Mare lucru. Data trecuti ai luat o notd mic[,
i atdt de degtePt Precum crezi'"

intreb6ri
1. Afbcut

J,

,l

SITUATIA 2

pe cele doud fete sd se comporte astfel?

DacI da, ce frcut ea?


Poate Tany sd controleze ceeace ii spun aceste fete?
Dacd da. cu
.a iqt
Poate T
('t
DacI da,

2.

fi putut influenla

ceva care ar

fi putut

sd o influenleze pe colega

anume a fbcut el?


lui Kareem s[ controleze ceea ce Kareem

ii

lui

sd reaclioneze

astfel?-

spune?

m?
sf, controleze Qeea ce el face?

FrSa 12

299

:'

Dezvoltare socialE Activitatea 3


Clasa a V-a

A nu ncordo utenlie tachin rilor


FI$A DE I,LTCRU
SITUATIA

- PAGINA 2

Philip se uita ra terevizor,

iar fratere sru mai mare a venit qi


a ince
gi-a pierdut rdbdarea gi i_a
tras un pumn fratelui siu.

sd se lege de el.

philip

intreblri

l'

A ftcut fratere lui ph'ip ceva care l-ar


fi putut influenfa

pe

philip

se comporte astfel?

Daci da, ce anume a frcut?


Poate Philip sd

2.

Dacd da, cum?

controrer..ffi

loatephilipra@

Dacd da, cum?

SITUATIA

shiron aqtepta ra r6nd sd bea apd


de ra lAgnitoare, cdnd Matt a
venit
spun'nd c5 0amenii proqti trebuie
sa stea ra capdtur rdndurui.

intreblri
l

'

A fbcut shiron ceva care r-ar fi putut


influenla pe Maft
Dacd da, ce anume aftcut?

2.
a

J.

Poate Shiron sd controle ze


ceeace face Matt?
Daci da, cum?
Poate Shiron

ra,on@

Daci da, cum?

FrSn 12

300

s6 se

gi

impins din calea lui,

Dezvolhre

Clasa a V-a

sociala Act

Din punctul lor de vedere


PersPectiva d
apli
pro

elopmentalf,
la aceastd vArstd copiii sunt mai pulin egocentrici decit inainte 9i au, in mare
capacitatea si vada lumea dintr-o alt6 perspectivE, adesea, ei nu reuqesc sd
aceste deprinderi in mod consistent. Ca qi rezultat, neAnlelegerile cu p[rinlii,
ii qi cu colegii nu sunt ieqite din comun. Consolidarea deprinderilor pentru
ctivele viitoare poate spori rela{iile interpersonale.

Obiectiv
igi dezvolte abilita{i de a vedea lucrurile dintr-o alti perspectirrd

Materiale
copie a Figei - Din punctul lor de vedere (Fiqa de lucru 13) 9i un creion pentru
ecare copil
) oereche de ochelari de vedere vechi, impreunf, cu dou[ perechi de forme care
fi aplicate peste lentile, construite din h6rtie, o pereche de culoare galbeni qi
pereche de culoare albastrd

ProcedurX
ntroduce{i leclia solicitdnd doi voluntari. Instruifi-i, in particular, pe aceqti
oluntari cf, dumneavoastrd veli citi un scurt scenariu. Dupd ce terminafi de citit
i ve{i da unuia dintre ei perechea de ochelari (cu lentile galbene). Acel voluntar
,a vorbi, cu el insugi, cu voce tare - ca qi cum totui in leg[turl cu situalia este
inunat - lucrurile vor fi bine, nimic nu va reprezenta o probleml, qi aqa mai
rte. Da{i un exernplu: Daci in scenariu se spune c[ mdine va fi un test greu
a gcoal[, copilul cu lentile galbene va spune, ,,Sunt sigur cf, md voi descurca.
isie probabil un test ugor. Chiar dacd nu mi descurc bine, nu imi voi face griji
in ateastl cauzd,iar lucrurile vor fi, pur qi simplu, minunate." Apoi, explicafi
'aptul ci dupd ce primul voluntar qi-a exprimat pdrerea, veli citi acelaqi scenariu
ncd o dat5. De data aceasta ii veli da ochelarii (cu lentile albastre) celui dedoilea voluntar. Monologul acestui voluntar va fi mohordt, trist, teribil,
efavorabil, gi aga mai departe: ,,Voi cldea testul pentru c5 sunt atflt de prost.
imic din ceea ce fac nu iese vreodatd bine. Totul este, pur gi simplu, groaznic'"
xplicafi-le celoilal{i copii c[ dumneavoastrf, vefi citi o situalie la care cei doi
untari vor reacliona intr-un fel. Copiii trebuie s[ asculte cu atenlie pentru a
a modul in care perspectiva se schimbf,, in funcfie de culoarea lentilelor
larilor pe care voluntarii ii poart6.
tili urmlton-rl scenariu voluntarului 1, care va purta ochelarii cu lentilele
lbene:
Mama mea pleac[ din oraq, gi pe mine md duce s6 stau cu mf,tu$a mea.
Mafuga mea nu are copii de vdrsta mea, 9i trdiegte lalat6. Voi sta acolo timp
de trei zile cu veriqorii mei care sunt bebeluqi.

301

tr

-&
.;]*

Dezvoltare sociali Activitatea 4

Clasa a V-a

,+"

-i

'rji,
-;:.

Dupd ce Voluntarui 1 rispunde cu monologul sdu, aplicati lentilele


albastre
2. care varaspuirde dintr_o perspectivd

pe ochelari qi inmdna{i-i Voluntarului


opusd.

4. Dup[

aceasta demonstra{ie, discutali diferenla ciintre cple ciou6 puncte


de
vedbre gi introduce{i ideea de adoptare a unei persp"r}ir".sau
de a vedea ceva
din punctul de vedere al altcuiva. in exernplu, doi oampni au
,,v6zut,,aceeagi
situalie in moduri foarte diferite. intrebali-i pe copii da]cd ei cred
cd acest lucru
se illtdmpld vreodatd in r0ndui oamenilor qi cerefi si
vi se dea c6teva exernple.
De exemplu, voi considerali ca aveti voie sd stali treji
f,ana r.uru tdrziudeoarece
mOine este sdmb[16, dar plrinlii voqtri sunt de parere c6 ar
trebui sa mergeli la
culcare la ora voastr6 obiqnuita pentru a nu fi morocdnbgi a doua
zi.
5. Distribuili fiecirui copil o copie a Fiqei Din puncful lor de vedere (Figa
de
lucru 13). Cereli fiecErui copil sd igi grseascb un parteJer qi sr lucreze
impreuna
pentru a identifica cele doud perspective diferite.

6" DupI ce partenerii au terminat de fdcut acest lucru, acofdafi


cdteva minute
yenty-a;.li impdrtdgi rispunsurile cu restul clasei, dupd care discutali pebaza
Intrebdrilor de Confinut qi de personalizare.

Discufii
INTREtsARI DE CONTINUT

1' Ce inseamnd

privi dintr-o aita perspectiva

de vedere?

sau a lua

in considerare un alt punct

2' De ce crede{i

cd uneori oamenii au perspective sau pundte de vedere


diferite cu
privire la aceeaqi situalie? (Accentuali ideea cd modul ii.r
care oamenii g6ndesc
despre o situafie determind perspectiva pe care ei o adofta.)
3' Ati intdmpinat dificultdfi in a identifica puncte de vedeib direrite in timp
ce voi
irnpreund cu partenerii voqtri ali compretat fiqa de lucru?
4' Curn considerali cd s-ar imbundtb{i relalia voastrd cu ceilalli dac[ aJi
fi mult mai

capabili de a vedea perspectivele lor?

iNTnBsAni DE pERSoNALTzARE

l.

Atri avut vreodatd. probleme in,a vd inlelege cu cineva


dih cauzafaptului c6
arndndoi afi avut perspective foarte diferite cu privire
tra aceeaqi situalie? DacI
da, cum ati rezolvatproblema?

2'

Cum credeli cb veli aplica ceea ce voi ali invllat in aceabt[


lec]ie in
interacfiunile cu prietenii vogtri? cu prrinlii? cu profesdrii?

Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor" ti
selecteze emisiunea de televiziunB preferata pe care
s6 o
vizioneze' Incurajali-ii$i
si incerce sd vadr dacd pot identifich diferite perspective ale
personajelor implicate.

3A2

;:,

sociala Act

Clasa a V-a

itatea 4

Din punctul lor d,e vedere


FI$A DE LUCRU

uqiuni: Cititi
punct de -vede
pun"rul de- ve
fuBastre de vedere'

2.

PAGtrNA

cu partenerul vostru, dupd care decideli de


vd ocupalifiecare dintre voi. Fiecare partener scrie ceea ce el sau ea crede cd
al acelei persoqne. Dupd ce ali terminat amdndoi de scris, discutali punctele

Tecare situalie de mai

t';,:,',*r"

1.

jos impreund

ei vrea sd o duci la meditalii, dar lui Sara nu ii surade


Sara are difrcultafi la maternaticl. Tatil
aceastd ideP.
Punctul de vedere al lui Sara:

Punctul

vedere al tatilui ei:

Allison

cu Emily

se cearta Pentru

cl Allison

nu a stat ldngd Emily la intrunirea de la

gcoal6.

3.

Punctul

vedere al lui Allison:

Punctul

vedere al lui ErnilY:

lucruri
Punctul

Damian i-a dat voie fratelui s6u, care este cu un an mai mare, sd facl mai multe
are el voie.
vedere al lui Damian:

Punctul

vedere al pirinlilor lut:

P[rin{ii

h.rli

4. Nick qi

doarml
Punctul

Punctul

partenerul slu din tab6rd nu se in{eleg in privinla faptului care dintre ei ar trebui sl
corful cel mai mare.
vedere al lui Nick:

vedere al partenerului lui:

Frse 13
303

Dezvoltare sociald Activitatea 4

Clasa a V-a

Din punctul lor de vede


FI$A DE LUCRU _ PAGTNA

5.

Amber are test Ia gtiin(e maine. Ea vrea sd meargd sr se dea cu ro


prrin{ii ei sunt de pdrere cd ea ar trebui sd stea acasd $i sd invete.
Punctul de vedere al lui Amber:

Punctul de vedere al

6.

13

304

in

seara aceasta. dar

pirin{ilor ei:

Tatdl lui Gabriel nu vrea ca el sd meargd cu bicicleta pdn6 la terenul de


strizi aglomerate. Gabriel nu infelege de ce nu poate face acest lucru.
Punctul de vedere al lui Gabriel:

Punctul de vedere al tat[lui lui:

Frya

i de-a lungul unei

Clasa a V-a

Dezvoltate cognitivd

Este vorba de alegere


PersPectiva

eveloprnental5
ce ajung la sfdrgitul copildriei mijlocii, copiii au ocazii tot mai frecvente de a
e alegeri. A in{elege cum s5 identifice gi s5 aprecieze importanfa opliunilor este o
bilitate cognitivd care ii va pregdti sd fac6 fa!6 problemelor 9i mai complexe'

Obiective
S[ invele si identifice oPliuniie
Sd invefe sb aprecieze nivelul de irnportanta al optiunilor

lVlateriale
O foaie mare de hdrtie albi 9i un creion pentru fiecare copil
O cutie de lipici, o pereche de foarfece, 9i mai multe reviste vechi pentru fiecare
pereche de copii
Harti. gi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)

Procedurl
Introducefi aceastd leclie, cerdndu-le elevilor s[ defineascS cuvdntul opliune.
irrdicaJi faptul ca le veli cere si se gdndeascd Ia anurnite aspecte ale optiunilor.
Dac[ ei sunt puternic de acord cu ceea ce dumneavoastrd afirmafi, ei trebuie
si ridice, sus de tot, o mAn6. Daca ei sunt par{ial de acord cu ceea ce afirmali,
trebuie sb ridice mAna ia jurnf,tate, iar dacd ei nu suttt de acord cu ceea ce
afirmali, ei trebuie sf, lase m6na jos.
)> Toatl lumea are oPfiuni.
) Noi lu[m multe decizii zi de zi.
)> Cu c&t eqti inai mare, cu atdt mai multe op{iuni ai'
) A face alegeri Poate fi dificil.
) Unele alegeri sunt mai importante ca altele.

Distribuili
o foaie de hArtie mare qi un creion la fiecare copil. Dali cdte o cutie de lipici, o

2. pasul urm6tor, cerefi fieclrui elev sI igi

3.

gSseascd cAte un partener'

pereche de foarfece, gi mai multe reviste vechi la fiecare pereche de copii.


Cereli partenerilor sI frunzdreasci prin revistele lor qi si decupeze patru
imagini care par mai atractive sau care ii intereseazdpe ei. Cere{i fiecdrui copii
s[ lipeasch doua dintre aceste imagini pe foaia de hirtie' Apoi, ca qi parteneri,

referitor la ce opliuni sunt asociate cu fiecare imagine 9i


notali cel pulin trei opfiuni fbcute pe fiecare imagine. (De exemplu, ei ar putea
bei sau
s6 decupez e pozacuiva care bea lapte. Exemple de opliuni pot fi: dac6 si
nu lapte, cdt de des s[ il bei, de la ce companie s[ bei lapte, 9i dacd ar trebui s6
o/o grdsime, sau lapte integral.)
fre degresat , cu2
4. Dupd ce au terminat de scris opliunile lor, cereli fiecarui cuplu s6 se al[ture unui
alt cuplu pentru a discuta despre imaginile lor 9i despre optiunile prezentate'

punrli-i

sd discute

305

Dezvoltare cognitivd Activitatea I

Clasa a V-a

5. DupI

ce au povestit despre opliunile 1or, rugati copiii si


de cdte patru qi sA se uite peste toate opliunile lor. Acum,

in grupurile lor
ar trebui s[ incerce
s[ igi aranjeze. intr-o ordine, op{iunile reprezentate in i
ini de la cele mai
importante la cele mai pulin importante. Pentru a face ac
lucru, ei vor trebui
sd discute astfel de factori precum cum ii afecteazd"deciz luatd de ei in prezent
qi in viitor, valoarea corespunzdtoare pe care ei o acordi
elei decizii, gi dacd
decizia va avea, in generai. un impact major sau minor
ra viefii lor. Acorda{i
l0- 1 5 minute pentru aceastd gradare.
6. Pentru a continua activitatea, discutali pebaza intrebdri
de Conlinut gi de
Personalizare.

Discufii
iNrnpeAnr DE coNTTNUT
1. A fost dificil si va gdndili la deciziile asociate cu fiecare i
? Au fost
unele poze mai dificile decdt altele? Daca da, ce credeti cd le-a fbcut sb fie mai
dificile?
2. VA gdndifi, de obicei, la toate alegerile pe care le faceli ca llno asoclate cu
ceva anume? Dacd nu, vedeli vreun avantaj in a face acest
? (lnvitali-i sa
impdrt[qeascd.)
3. Ce anume ati experien{iat in tirnp ce afi ?ncercat si stabili o ordine pentru
opliunile voastre? Ce factori a{i luat in considerare in timp
a\i realizat aceastd
ordine? (Acordafi copiilor tirnp pentru a oferi exemple des
modul in care ei
qi-au aranjat op{iunile gi despre rnodul in care ei au fbcut
te decizii.)

irurnBnAnr DE pERSoNALTzARE
1. Atunci clnd faceli o aiegere, vd gAndi{i cu aten(ie la toli fr
ii implicaJi, sau
faceli propria alegerc rapid fErd a lua in considerare toate
? Care dintre
metode crede{i c[ este cea mai bund?
2. Dupd pirerea voastr6, existi unele lucruri asupra cdrora v[
i decide repede
qi altele care necesitd rnai mult6 pruden{6? (lnvita{i-i sd ofi
exemple.)
3. Credefi cd., data viitoare cdnd veli avea de fbcut o alegere,
i face ceva diferit
bazdndu-vd pe ceea ce ali inv6{at in aceastd lectie? Dacd c ce?
,,lt

Activitatea de Follow-up
cereli-le copiilor si scrie cuvAntul OPTILTNE in partea st6
din josul paginii.
Ldngi fiecare literd pune{i-i si deseneze o imagine sau sd scri un cuvdnt asociat cu
luarea de decizie qi care incepe cu acea liter6.

306

::.r

-.ii

ji+

Clasa a V-a

Dezvoltare cognitivd

.,i
.:i
;:

Are vrertn sens?


PersPectiva

eloprnentall
:iuda capacitatii lor de a folosi abilitaf de gindire complexe, copiii care se afl[ in
ioada copillriei mijlocii pot sd interpreteze inc[ situaliile destu] de literalmente,
ibuind astfel la tendinla de a gAndi ira{ional. Gdndirea iraliona16 afecteazd,in
negativ, copiii in toate aspectele dezvolt[rii lor. A-i ajuta s6 inve{e sd gdndeascd

onal contribuie in mod semnificativ la dezvoltarea lor cognitivl.

Obiective
Sd faca distincfia intre credin{ele ralionale qi irationale

Si invefe cum s[ aplice credin{ele ralionale

1a

situaliile personatre

Materiale
un poster cu Semne de avertizare - Are vreun sens? (Fi9a de lucru 14)
Un plic cu Cartonaqe de joc - Are vreun sens? (Fi$a de lucru 1 5) pentru fiecare
grup de cite patru coPii

Procedurl
Introduce{i leclia afigdnd Posterul cu semne de avertizare - Are vreun sens?
(Figa de lucru l4). Utilizali urmdtoarele exemple ca qi modalitate de a ilustra
fiecare semn:
ts Cineva refuzbsa stea alaturi de voi inpauzamare. Voi vi gAnditi: ,Nimeni
nu vlea sl stea niciodata ldngi mine inpauza de masi'" (Supra-generabzate)
}' Fratele vostm maiinare nu v[ imprumuti noul siu CD. VA gindifi: ',Este un
frate atdt de rau. El ar trebui sa fie mai dragu{ cu mine." (Cerin{e absolutiste)
F profesoara voastrd pare sd vd urmf,reascd cu privirea in tirnp ce da{i un test'
va gindili: ,.Ea crede c6. coptez la testul acesta" (citirea gandurilor)
) Cineva v[ furi. din banc6, banii de mincare. Vd glndili: ,,Cine ar fi putut
sa-mi fac[ un lucru ca acesta? Cineva trebuie s6 rn6 urasc6 mult pentru a
art oraq v6 gand{i:
t Hi::rl ffi:T$"f""j1:Xli,?1,'1",,,, se mut6intr-un
putea suporta acest lucru'

..Daci trebuie sd md mut intr-un alt orag' nu voi


Va fi prea greu sE imi pbrasesc toli prietenii. Voi fi atdt. de nefericit/[ tot
timpul qi nu voi avea chef de nimic." (Exagerarel tolerantra scdzutd la
frustrare)

gi discutafi termenii de ra1ional qi ira1ional. Explicali faptul cl


credinlele ralicnale au, de obicei, sens 9i se ,,potrivesc" cu realitatea. Ele nu

Definili

de alt6'parie, credin{ele iralionale implica


supragener alizarea (a g6ndi cd ceva este intodeauna fie intr-un fel, fie intr--altul),
..iintlt. absolutiste (a cere ceva referitor la o situalie sau la modul in care allii
(a
se comportS). Credinlele iralionale implicl, de asemenea, personalizarca
din
este
intdmplS
gandi ca tu eqti eavzaanumitor lucruri sau c5 tot ceea ce se

rentltdin emo{ii supiritoare.

Pe

307

Clasa a V-a

Dezvoltare cognitivb Activitatea 2

decflt sunt), $i toleranta scdzutd


aavzata), exagerarea(aface lucrurile mai mari
pentru
c6 este prea greu sau
la frustrare (a gf,ndi c5 nu po{i suporta un lucru
fiecare din
prea sup6r[tor)' Cereii-ie copiilor sd identific: :t 3nu*:
:? la mai multe
g6ndeadcd
se
si
de mai sus si fie lralionale qi rugafi-i
pentru c5 cineva nu sta hnga mine astdzi'
cum ar fi

tl::

.*.-pl.i"

r[spunsuri ra{ionale,
"Doar
,r,", inrru*,,6 c[ nimeni nu va sta niciodat6'"

3'Cereli.lecopiilors[formezegrupedecltepatruqioferilifieQ[ruigrupunsetde

15)' Expiicali-le unnatoarele


cartonage ae.ioc - Are vreun sens? (Fiqa de lucru
reguli Pentru a juca jocul:
patru juc[tori'
cel care face carlile imparte c6te opt c[rfi fieclruia dintre cei
se afll in dreapta
Jucdtorii exffag, pe rAni, cAte o carte de 1ajucitorul care
cu
lor. Scopul jocului este acela de a imperechea carlile "ita;ionale"
pereche, acel
perechile lor ralionale. cdnd unjucator considerf, c-aare 0
jucator punejos perechea qi explicd de ce cartea iralional[ este iraliona16 9i
i" ". .ura.a ralional[ afe sens. Aceljucator trebuie sl de$crie, de asemenea,
putea fi folosita' (De
o situalie de via{[ real6 in care credin{a rafionala aI
peffect," raspunsul ar
exemplu, dacd caftea ra.{ional[ este ,,Nu pot face totul
inainte de a
putea-fi c[ jucatorul igi poate aminti de acest luctru, data viitoare,
continu[ p61n6 cand doi din cei
se supdra pentnl .a u'm.ut o gre9eal6.) Jocul
le-au avut (cu
patrujuoaiori au terminat de imperecheat toate cirfile pe care
alte cuvinte, au pus jos toate cartile)'

4.Acorda{itimpgrupelorpentruajucajocul,dup6carediscut4tipebaza
intreb[rilor de Continut 6i de Personahzare'

Discufii
iNrnEsAni DE coNTINUT

1. Care este difbrenfa dintre gandirea ralionala 9i cea iralionala?


Z. Caretip de gindire este mai potrivita: cea ralional[ sau cea lrafional[? SuslinetivI risPunsurile'
(Invitali-i sd
3. Credeli c6 exista consecinle negative pentru gdndirea ira{ior1a16?
ofere exemPle')
4, Crede{i c6 exist6 consecinle negative pentru gindirea rafionhld?
gindirea rationala?
5. Ce tip de emo{ii sunt asociate cu gdndirea iralional[? Dar crtr

lxrnneAnl

DE PERSoNALIzARE
1. Voi gdndili mai mult rafional sau ira{ional?
(Invitafi-i
z. A\jJxperienliat vreo consecin![ negativd din cauza gindirii iralionale?
sl ofere exemPle')
3' Cum puteli s[ nu mai aveli o gdndire irationald?

Activitatea de F ollow-uP
copil care are intotdeauna
Cerefi-le copiiior s[ scrie o ,,poveste ira{ional6" despre un
via{a. Puneli-i sd
g6nduri irafionale qi despre modul in care acest lucru ii afectbazd
una rationall'
scrie doud finaluri pentru aceastf, poveste: una iraliona16 9i

308
::.1
i:a

Are vreun sens?


POSTER CU SEMNE DE AVERTIZARE

qYY WWgKgYY gswYYwwY

pF*

neralizare

F
sF.

p
F
p.
p

HF*

a gdndurilor

@
Personalizare

F'"

h
iF!

i*I

im*
t

!F
le*
iF-

4l

Cerinle absolutiste

!Pt.

&i

Toleran!5 scdzuti la frustrare

AA AAAAAAAA6AAAAAAAA b

Dezvoltare cognitivd Activ itatea 2

Clasa a V-a

.B

"*

re vreun sens?

',*
r1I

::*

'.$

CARTONA$E DE JOC

- PAGINA I

.:j
,.,j

,'i;

dalifiecdrui grup

.il:
,.,:

t'

:,,,

ti.,

Doar pentru cd acest


Acest lucru mi se int6mpli intotdeauna mie.

nedrept.

Nimeni nu m5 place.

i.

Acesta este cei mai r5u lucru care s-ar putea

intdmpla.

Nu reugesc sd fac niciodati nimic din ceea ce

vreau si fac.

Toati lurnea m; tachineazS tot timpul.

c6teodati nu inseam

se

int6mplS

cd se int6mpld
na.

Uneori, lucrurile nu
vi

corecte; asta este

Doar pentru cd untl


acest lucru nu i
pla

eni nu md plac,
ca nlmenr nu ma

Chiar daci acesta este


cel mai riu lucru care

vreod

Uneori, nu reu$esc s; f
le doresc

Unii copii mi tach

lucru riu, nu este


s-ar putea int6mpla
.o.

lucrurile pe care mi
le fac.

uneori.

le bine, dar acest


o persoani ratat5.

si mor daci nu pot s; mi duc la


petrecere.

lar s-a uitat la mine.


$tiu sigur ci mi ur55te.

FrSe

l5

310

si pot merge petrecere, dar nu


voi muri dacd n pot merge.

Mi-ag dori

Doar pentru cd ea
Inseamna ca

uitat la mine nu
urSgte.

.la
,a:

Dezvoltare cognitivd

Clasa a V-a

Are vreun sens?


CAR.TONA$E DE JOC

Prietenii mei ar
ceea

PAGTNA 2

Ar fi pldcut ca prietenii mei sd mi lase


intotdeauna si mi joc ceea ce vreau eu, dar
nu existi nici o lege care spune ci ei trebuie si
faci acest lucru.

si

se ioace intotdeauna
vreau eu sa ma toc.

i
i

...--.....:

lasi niciodatd sd fac nimic


distractiv.

PErinlii mei nu

Nu o sd pot

Din c6nd in c6nd,

daci trebuie si lucrez in

Nu pot
O

si mor

Nu

imi plac copiii din acel grup, dar pot suporta


sd lucrez cu ei.

mdncirurile de la gcoalS.
dacd

fac

lucruri distractive.

cu progtii dia.

pirintii mei mi lasi si

Nu

ure sa mat mananc vreuna.

imi plac mdncdrurile de la gcoalS, dar nu voi


muri daci le mdnAnc.

;--,----- ------- ----

ii

Matematica es

prea grea. Nu suport sd fac


ste probleme.

ir

i
i
:

:l-

Pdrintii mei
intotdea

trebui si mi lase sd fac


a ceea ce vreau eu.

Matemafica este grea pentru mine, aga ci


si lucrez mai mult pentru a rezolva

va trebui

nroblemele.

i
i

i Ag vrea ca pirinlii mei sI mi lase intotdeauna


j si fac ceea ce vreau eu, dar plrobabil ci nici un
pdrinte nu este

a5a,

oacd nu voi fi a
niciodatS

acea echipi, nu il voi ierta


cSpitanul de echipd.

?n

Frsa 15

3il

.j
':

.:i

.:l

::l

.,li

rti

i.i

.!
tt
il

: --::
:r:::l

..:i
.
I

.ii

t,:i

,,:1.:i.

.:T

r:iil

,!B
,i.l
_--g

,:li

"aE

,r*r
'rE

::A&

,.:a

Dezvoltare cognitivi

vitatea

Clasa a V-a

Reaclie tn lunl
Perspectiva evelopmental5
toate cf, pflnd la aceastl vdrstd copiii au aptitudini cognitive mult mai bine
Itate, ei se aflf,, de asernenea. la o virstd la care vor avea de luat decizii din ce
ce mai dificile. Datorita faptului ci ei au inc6 tendin{a de a g6ndi in prezent gi nu
proiecteazi in viitor, ei au nevoie sd exerseze pentru a inv6{a sd ia in considerarare
inlele deciziilor pe care le fac.

Obiective
invele faptul cd luarea de decizii are consecinfe
Si identifice consecin{ele pozitive gi negative ale deciziilor fbcute
Sd

Materiale
Trei lanfuri frcute din h6rtie (cel pulin gase verigi pe un lan!)
Trei mari foi de hArtie, trei perechi de foarfece, trei creioane, gi lipici pentru
fiecare grup forrnat din trei copii

Procedurl
Ridicali un lanf fhcut din hdrtie qi indicali modul in care piesele sunt legate intre
eie. Disctrtafi conceptul de reaclie in lanf, in care un lucru declangeazd reahzarea
unui alt lucru. Indica{i faptul ca astfel stau lucrurile cu deciziile gi consecinfele.
Pentru a ilustra relalia, folosili exemplele urmdtoare, lin6nd un lan! in mlnd 9i
lSsind sa cada cdte o veriga in timp ce citili fiecare decizie qi consecin{d.
) Situalia 1: Nu v-a!i frcut temele, aga cd in drum spre qcoal[ a{i intrebat o
colegd dac[ v[ las[ sa copia{i temele de la ea. Ea v-a l6sat s[ faceJi acest
lucru. Cdteva zile mai tdrziu profesoara v-a dat un test neaqteptat. Din
moment ce nu afi citit materialul deoarece ati copiat tema de la colega
voastr6, nu a(i avut nici o idee ce s[ r[spundefi la intreb[rile de la test. Ca qi
rezultat, ati picat la test. Datoriti faptului c[ v-a!i picat testul, pdrinlii voqtri
v-au pus sb invalafi in fiecare sear[, dupd 9coal6, cdte o orf,.
ts Situafia 2:Y-afi amintit c6t de singuri v-a!i simfit cdnd a{i ajuns la aceast[
gcoal6, aqa c5 atunci c6nd un copil nou a venit la voi in clasi, l-a{i chemat
si stea cu voi in pauza mare qi sd se joace cu I'oi in celelalte pauze.La
sf6rgitul acelei siptdmdni l-a1i invitat s[ vind cu voi gi cu inc6 doi prieteni
la o plimbare prin pddure. Toli v-ati simlit minunat impreunf,. Afi continuat
s[ il includefi la qcoali gi l-a1i incurajat s5 se al[ture trupei voastre de
cercetagi. DupE cdteva saptlmdni de la venirea lui in orag, v-a chemat sd
merge{i impreun[ cu el, cu mama lui gi cu tat[l lui vitreg la un parc imens de
distracfii, care se aflala cdteva ore distanf[. Afi stat la un motel cu piscind qi
ali mers gi la cfrteva muzee frumoase. Nu v-a venit sI crede{i cl v-a chemat
intr-o astfel de excursie pl6cut6, dar el v-a spus cd v-a invitat pentru c[ v-a]i
comportat atdt de frumos cu el.

313

Dezvoltare cosnitivd Activitatea

Clasa a V-a

i,i

Situafia 3: Afi decis s[ ii ldsafi pe prietenii voqtri sd


stereo al flatelui vostru mai mare, in tirnp ce nimeni

joace cu aparatul
u era acasi. Unul
dintre prieteni a avut impresia c[ Etie multe despre
le stereo qi a
'spus ci firele de la boxe nu sunt legate cum trebuie.
timp ce voi a{i mers
sd rhspundeli la telefon. el a schirnbat firele. Mai tA iu, cdnd a1i deschis
volumul, boxele au explodat. A1i decis si nu ii spun i nimic frateiui vostru
gi ali sperat ca el sd nu afle cI voi gi prietenii vogtri i fost in camera lui.
Cu toate acestea, imediat ce fratele vostru a dat d
I la stereo. v-aacuzar
gi
irnediat v-a spus cd trebuie sa pldti{i pentru alte
e noi. Pdrin{ii voqtri
au fost de acord, chiar dacl le-a{i spus ci prietenul
ru a fost responsabil
pentru ceea ce s-a intdmplat. P[rintii vogtri v-au pus
lucrafi in fiecare
s0mbit[ pdnd cdnd ali avut destui bani pentru a in
i boxele.

2. Discuta{i despne aceste exemple, accentudnd faptul cd


consecin{e pozitive cdt gi negative, aga cum s-a demons

iziile pot avea atdt


t. Cerefi-ne copiilor

ofere exemple atdt de consecinfe pozitive cdt gi negative


fdcut-o de curAnd.
3. Imp6(ili copiii in grupe de cdte trei. Da{i fiecdrui grup
trei perechi de foarfece, trei creioane, gi lipici. Instruili
l2 fflgii de hdrtie pentru a crea un lan! din h6rtie. Dupd
i sb se gdndeascd la cel pulin trei decizii pe care le-au
una) gi si le scrie pe fdqii diferite de hdrtie, pun6nd un as
al hdrtiei. Fiecare copil ia apoi decizia lui gi identificd
pozitive cdt qi negative, gi le scrie pe alte fhgii separate. i
sd discute despre deciziile lor cu alfii din grupul lor, care
consecinte care ar fi pulut avea loc.
4. Dupi ce au rcalizat acest lucru, grupele trebuie sd in
cu consecinfele (in ordine)6i si lege fAqiile una de alta
din hdrtie. Ei trebuie sd facl acelaqi lucru qi pentru celel
astfel incdt ei sd aibd un lan! lung de decizii (asterixul m
decizie).
5. Acorda{i timp pentru ca grupele sd impartSgeascd exemp
consecinfelor lor, dupd care discutali pe baza intrebdrilor
Personalizare.

unei decizii pe care au

sd

i bucdfi mari de hArtie,


pele sd taie cel putin
au tdiat fdqiile, punefi(fiecare copil cdte
ix (*) intr-un coll
consecin{ele, atdt
uraja!i-i pe copii
t s[ identifice alte
cu prima decizie gi
a forma un lant
te decizii gi consecinfe
fiecare noud

deciziilor gi
de Con{inut qi de

Discufii
NrnpeAnr

DE coNTTNUT
l. Cum sunt relalionate deciziile gi consecin{ele?
2. Este posibil sd prezice{i consecin}ele? Dacd, da, cum
3. Cdnd vI g6ndi{i la consecin}e, vd gAndili, de obicei, la
pozitive? Credeli c[ este irnportant sE le lua{i in
4. Crede{i cd majoritatea copiilor de vdrsta voastrd se gdn
deciziilor lor? Dacd nu, credeli cd acest lucru este bine

negative sau la cele


re pe amdndoud?
la consecinlele
r5u?

314

=::
-.j:

'+j
:::';:;.'i

Dezvol\e cogltw?

t*

P
1NTREBARI DE

t.v

Clasa a V-a

atea 3

NALIZARE

vb gindi{i, de obicei, la consecinle inainte de a lua o decizie? Daci da, cum


eti cd afect eaza acest lucru deciziile pe care le luali? Daca nu' cum credeti
eazd acest lucru deciziile pe care le luali?
anume ali inv6lat din aceasti leclie care ar putea s6 afecteze deciziile voastre
?

Activitatea de

llow-up
copiilor s6 igi intrebe plrinlii sau fralii mai mari urmitoarele:
Credeli c6 este important sd luafi in considerare consecin[ele inainte de a lua
o decizie? Dacd da, de ce este important? Dac[ nu, de ce nu este important?
Vd puteli gandi la o decizie pe care a{i luat-o la cate nu a{i anticipat
consecin{ele? Ce s-a intAmPlat?
Credeli cdvia\a voastrd este mai bund dac[ vd gdndili la consecinle? DaJi un

Ceret -le

exemplu.

igi noteze interviurile pe care le iau qi sl imp[rtaqeasc[ rezultatele cu


resfu clasei. O activitate oplionall ar fi ca copiii sf, caute exemple de consecinte/
i in lant la emisiunile de la televizor gi si discute exemplele cu restul clasei.
Su

{i-le

sb

,li '.
:r:t ':

'l

,i
,.
'=

.'.
.'.
:.

''.'

:,.::a

'.t,
::':1:

a:,4:.

.+=
.:'i !'.

:a':.

-* *'

.S.:*iu'-

315

.I
I

I
I

',::r.::i:
.:;j. i
::...;
.:at!
?i*;i

Clasa a V-a

ivitatea 4

Pezvoltare cognitivi

Decizii nesigure
PersPectiva d

elopmental5

La fhrqitul copilariei rnijlocii, copiii incep sb se confrunte cu decizii care implicd


qi morale gi care au consecinle mult mai serioase. ConstrAngerea din partea
gilor, faptul cd ei sunt mai putemici la aceasti vdrstd, toate acestea pot afecta
iziile pe care copiii pe fac. A invdla mai multe despre problemele cu care copiii
sd se confrunte poate facilita mai bine procesul de luare a deciziilor.

Obiectiv
Sd invele mai multe despre lucrurile

dificile care pot afecta deciziile viitoare

Materiale
Tabld de scris
gi creioane pentru fiecare grup format din cinci copii
Materiale de referinf[ despre alcool, droguri, {igiri, 9i furt

Hirtie

I,
cL

iuni pentru lider: Materialele de referinld sunt disponibile tn ziare, reviste


agenliile locale pentru abuz de substanle'

Procedurl
inrpa4ili copiii in grupe de cdte cinci. Cere{i fiecSrui grup sd Senereze idei 9i
sd noteze in ordine primele cinci lucruri pe care ei le considerd necesare pentru
a lua decizii odat[ ce intrd in clasele generale. AcordaJi cdteva minute pentru
discu{ii, dupi care puneli fiecare grup sd igi expunl ideile. Nota{i ideile pe tabld.
in grup mare, incerca{i sd ajunge{i la un consens in legiturd cu acele lucruri
care ar putea avea consecinfele cele mai negative, atOt pe termen lung cdt qi pe
termen scurt. Atribuili fiecIrui grup cAte unul din aceste lucruri qi puneti-i s[
genereze posibile efecte negative care ar putea rezulta din luarea unor decizii
slabe in fiecare din aceste domenii.
ln pasul urmdtor, destinafi fiecarui grup unul din urmf,toarele lucruri pentru a-l
cerceta mai in detaliu: alcool, droguri, figlri, 9i furt. Explicali-le cd fiecare grup
va trebui sa lind o prezentare de 15 minute pebaza subiectului lor, folosind

urm6torul ghid:
)> Toli membrii grupului trebuie si participe activ la lecfie.
) Informaliile prezentate trebuie s[ includ[ dovezi care depdgesc cunoqtinlele
comune.
F Fiecare lecfie trebuie sd cuprindd cel pulin un grafic de un anumit fel (tabel,
diagram6, afig, sau Poster)'
p Fiecare prezentare trebuie si includd o scurtl activitate creativ[ relalionati
cu subiectul pentru a sumariza qi susline informafia prezentatd (de exernplu,
un concurs despre lucruri minore ,,cine gtie ci;tig[", puzzle cu cuvinte
incrucigate, un concurs cu cine are cele mai multe etichete/ac{ibilduri cu
mesaje.

3r7

Dezvoltare cognitivd Activitatea 4

4.

Clasa a V-a

Acorda{i mai multe zile pentru ca grupele sa iqi prega


de a le susline in fata clasei. Dupi prezentlri. continua{i
Confinut qi de Personalizare.

prezentirile inainte
bazaintrebiirilor de

Disculii
iNrnpsAnr DE coNTTNUT
1. Ce a{i inviJat din prezentdrile flcute? (incurajali-i si
in leg[tur6 cu fiecare subiect.)
2. A1i constatat \/reo consecintd negativd care si fie aso

3.

iNrnssAnr

aceste chestiuni?
De ce crede{i ci copiii aleg
pentru ei?

s[ faci

care pot

fi

la fapte specifice
cu vreuna dintre
periculoase

DE PERSoNALTzARE
l. Credeli cd prin faptul ci gtili mai multe despre aceste
tiuni va influen{a
capacitatea voastrd de a lua, in viitor, decizii bune cu pri ire la ele?
2. Cunoagteii pe cineva care a luat decizii proaste in legdtu cu vreuna dintre
aceste chestiuni? DacE da, care au fost consecintele?
3. Ce credeli c5 trebuie sa tineli minte pentru a lua decizii ne in lesdturd cu
acestea sau cu alte decizii dificile pe care trebuie sd le
i?

Activitatea de Follow-up
Invitatri la clasl copii mai mari pentru a vorbi despre al
trebuit sir ie faca qi sd ofere sfaturi bazAndu-se pe experien

318

le dificile pe care ei au
lor.

Dnspnn

UTOR

n, Ph.D., este profesor qi coordonatorul programului de consiliere


psih
ic6 la Department of Educational Leadership, Counseling, and
Education. Ia Universitatea Northern lowa din Cedar Falls. Pe
ptul cd predd la universitate, Dr, Vemon are o practic[ in consilierea
idnga
privat6, ind specializatdin munca cu copiii, adolescenlii, gi cu parintii acestora.
Ea este
rea a numeroase articole qi a mai multor cdrfi, printre carc Counseling
chi
and Adolescents; Develapmental Assessment and Intervention
with
ildren and Adolescents; Thinking, Feeling, Behaving: An Emotional
Educat
Curriculum for Children and Adolescents; qi What Growing Up is
: A Parent's Guide to Child and Adolescent Development (coautor
AII A
Radhi l-Mabuk). Dr. Vernon este, de asemenea, director al Midwest Center for
Ann V

Rati

Emotiv
alte

-Emotive Behavior Therapy (Centrul Midwest pentru Terapie Rationalgi Comportamentald) qi susJine workshop-uri in Statele Unite qi in
despre aplicarea REBT-ului la copii qi adolescen{i, precum qi despre
in domeniul consilierii tinerilor.

319

Potrebbero piacerti anche