Sei sulla pagina 1di 1

Adrian Paunescu - Emigranta Hiperboree

Prin cinic, guvernamental acord,


La ora ploilor de pasapoarte,
Hiperboreea pleaca inspre nord,
In tara ce le adusese moarte.
De nici nu stie, vai de capul sau,
Ca-i un butuc in drumul unui joagar,
Si pleaca fara de pareri de rau
In cel mai elegant si cinic lagar.
O vor gaza cu dragoste-n curand,
C-un rosu fier o vor marca pe spate
Si pielea ei va atarna plangand
Pe ramurisul sarmelor ghimpate.
Hiperboreea, du-te unde vrei,
Pe veci pierdut-o, vesnic haituit-o,
Un crucifix ai fost in ochii mei,
Dar eu numai tristetea ti-am iubit-o.
De actoria ta m-am saturat,
Inca din vremea actoriei mute,
Esti plina de durere si pacat,
Dar gardienii te asteapta, du-te!
Ca un vaccin ramai pe bratul meu,
Cand sania te-mpinge bland pe panta,
Sa-ti apere fiinta Dumnezeu,
Tu, prima mea iubita emigranta.
Si
Si
Sa
Si

cand pamantul se va scufunda


va sari din miezul ei scanteia,
stii c-ai fost, in sud, in tara mea,
nordul te-a strivit, hiperboreea.

Material descarcat de pe site-ul http://www.versuri-si-creatii.ro