Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Con Spect

    Caricato da

    lori_vrd
    5 visualizzazioni17 pagine
    con

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    con

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    5 visualizzazioni17 pagine

    Con Spect

    Caricato da

    lori_vrd
    con

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 17
    Rene See ener ten ee cin sa(t) —20 Qn dn 6x T an Sar t Fig.8. Semnalul "sinus atenuat” (”functia fant&”) 3 Sisteme liniare. Filtre 3.1. Definitie Se numeste sistem liniar (pe scurt SL) orice triplet (E, F,L) in care E gi F sunt spatit liniare (de exemplu spatii de semnale continuale sau discrete), far L: E> F este un operator liniar. Elementele z € E se numesc intrdri, iar elementele y = L(x) € F se nu- mese iesiri ale sistenmlui. Se noteas’ x + y. Cu o alt& terminologie, intrérile 2 & E se numese excitatii ale sistemului, iar y = L(x) este rlispunsul siste- mului la ”excitatia” x. 3.2. Sisteme liniare analogice. Sisteme liniare discrete Un sistem liniar (B, F, L) se numegte: (i) Sistem liniar analogic (SLA) dacé E gi F sunt spatii de semnale con- tinuale (de exemplu L'(R) sau 5). (ii) Sistem liniar discret (SLD) dac& E gi F sunt spatii de semnale discrete (de exemplu Sq sau Sf). 3.3. Sisteme liniare invariante in timp (SLIT) (i) Un SLA se numegte invariant in timp sau stafionar (SLAIT) dac& V f = f(t) € E are loc egalitatea L(f(t-7)) = (LU)E-7), VETER. 128 Capitolul 1 Altfel spus, V f = f(t) € B, noténd g(t) = L(f(#)) € F, are loc egalitatea L(f(t-7)) =g9(t-7), VETER. (ii) Un SLD se numeste invariant én timp (SLDIT) daca V x = a(n) € Sa are loc egalitatea L(x(n — k)) = (L(z))(n—k), Vn, k EZ sau (a * bj) = (La) * bg, Vr € Sa, Vk € Z. intr-adevar, deoarece (x *y)(n) = = SY a(n— b)y(h), V 2, € Sa, Vn € Z, are loc egalitatea (a+ 6)(n) =2(n—k), Wn, EZ. (iii) Raspunsul unui SLIT la impulsul Dirac (§2.4.3) se numegte functie pondere. Functia pondere se noteaz& cu h; astfel h = L(6). (iv) R&spunsul unui SLIT la semnalul treapté-unitate (§2.4.2) se numegste rdspuns indicial. 3.4, Sistem liniar cauzal (i) Un SLA este cauzal sau neanticipativ daci V f € E, Vt € R valoarea g(t) = (L(f))(t) depinde numai de valorile f(r) cut < t. (ii) Un SLD este cauzal (sau neanticipativ) dact V x € Sa, Vn eZ egantionul y(n) = L(a))(n) al iesirii depinde numai de egantioanele x(m), cum F () = |alF(aw). Astfel, luand a > 0, dac& semnalul f se »dilati” de a ori (adic graficul sau se"intinde” de a ori), atunci spectrul ini f se "dilata” (creste) in amplitudine de a ori gi se >comprima” de @ ori in frecventé. in teoria semnalelor, s¢ spune c& un semnal cu variatie mai Jent& (mai rapid’) in timp are in spectru componente de frecventaé mai mic& (respectiv mai mare). 2.4.2. Transferul de simetrie Fie fe DR) 8 FF= F = F transformata sa Fourier. Functia (sem- nalul) f,: R > K, fol) = f(t), Vt E R se numeste simetrizata functiet (semnalului) f- Are loc egalitatea: FUF (tie) = FUf(O;-w} = F(-w), VweR ie Fh=(Fie & b= Ox Alifel scris, fQ Fe) = fC-He F(-v) sau ft) Fw) = f° Fw). Agadar, prin transfuriere, are loc un transfer de simetrie din domeniul timp in domeniul frecventa. Observém c& aceasta proprietate este cazul particular de similitudine a = -1. 2.5. Proprietatea de dualitate Daca f € L'(R)NC(R) si Ff € L*(R), atunci are loc egalitatea: FF fiw) = 2nf(-w), Vw ER sau FFF = 2nf, Asgadar, fOQ®o Fw) > Ft) + wf(-w) sau - . fo FY) > FY) f(-v). Uneori aceast& proprietate este denumit& "teorema simetriei”. Ea ne arat& cX un semnal f de forma spectrului F va avea spectrul de forma sime- trizatei semnalului f (multiplicata, eventual, cu 27). 2.6. Proprietati de paritate Fie f € L(R) si F=Ff. 2.6.1. (i) Dacd f este paré, atunci si F este pard. (ii) Dacd f este impard, atunci gi F este impard. 2.6.2. Sd presupunem cd f este un semnal real (f :R — R). (i) Daca f este pard, atunci F are valori reale, i.e. F(w) €R, Vw ER. (ii) Daca f este impard, atunci F este imaginard, i.e. jF(w) €R, Vw ER (sau ReF(w) = 0, Vw € R). 2.7. Trecerea la conjugata complexa Fie f € L‘(R) gi F = Ff. Notém cu f gi F conjugatele complese ale functiilor semnal, respectiv spectru (adicé F®) = FO, Vte R gi Fw) = FG), Vw € R). Definim transformata Fourier conjugata Ff a semnalului f prin egalitatea (Ff)(w) = i f(teMdd, Vw €R. Operatorul F:L(R) > L*(R), f+ Ff, se numeste operatorul Fourier conjugat. ‘Aw loc relapiile: 27.1. Ff=F(f) o FR=FF o FF=F. 2.7.2. F{F(O);w} = FF(-w), Wwe Rie. Ff=F,. 2.7.8. Transformata Fourier conjugaté Ff : R —+ K este o aplicatie continua, Vv fe LR). . 2.7.4. Dacé f este un semnal real, atunci Fw) = F(-w), Vw eR. Asadar, pentru a determina spectrul F(w) al unui semnal real, este suficient s& cunoastem valorile sale pe frecvente pozitive (adicd F(w), cu w > 0). 2.8. Teorema derivarii semnalului Daca numérul natural n gi semnalul f € C™(R) cu proprietatea f € L'(R), Vk € {0,1,2,...,n} sunt date, atunci are loc egalitatea FFM ;0) = (ju)"Flfiw), Vw ER. 2.9. Teorema integrarii semnalului Dacé f € C(R)NL*(R), atunci *( i fede) 2.10. Teorema derivrii spectrului (transformatei) AFF), Vw eR. jo Fien €N gif: R > K date. Daca functiile t + t*f(t) sunt de clas LR), Vk € {0,1,2,...,n} (pe scurt: t* f(t) € L1(R)), atunci transformata Fourier Ff este de clasd C"(R) si are loc egalitatea (FA = F((-5)"f)- O formé echivalentaé a acestei egalitati este: SFA = FSO) PF (fiw) =F FOso}, Vo eR. Observatic. Transformata Fourier Ff este de clasi C°°(R) in fiecare din urm&toarele situatii: (i) f € L1(R) gi suppf este marginit. (ii) F(t) € LU(R), Vn EN. Mai departe, vom demonstra Proprietatile 2.8, 2.9 si 2.10, iar demonstra tiile Proprietatilor 2.1-2.7 se constituie in exercitii de seminar. 6.2. Corelatie. Spectru incrucigat Dac& f,g € L'(R), sunt semnale date, definim functia lor de corelatie (numita gi functie de intercorelatie) prin (6.1) CU gt) -f ft-+7)g(r)dr, VEER. Functia ¢ + A(fjt) = C(f,f;t), t € R, se numegte functia de autocorelatie. Observim c& C(f,9;t) = C(g, f;-t), VteR. Functia de corelatie evalueazi din punct de vedere energetic relatia dintre semnalele f gi g. Aplicdnd transformata Fourier egalitatii (9.1) si notand Fw) =F(fw), Gw)=Flgw) si S(f,giw) = F(Cyw), obtinem: (6.2) S(f,g;w) = Fw)GWw), VweR. Functia S(f,g;-) dat& prin relatia (6.2) se numeste spectrul incrucigat (cross-spectrum) al semnelelor f si g gi se utilizeaz& In studiul semnalului vocal. Autospectrul semnalului f este AS( fiw) = SUF, fiw) = F)Fw) =|F&)P, weR, adic& p&tratul amplitudinii lui f (Sectiunea 1.2). 7 Transformata Fourier multidimensionala Fiind dat numérul real p > 0, notim cu Z?(R") multimea semnalelor n-dimensionale f : R" + K, cu proprietatea c& functia f? este absolut inte- grabil& pe R", adica integrala firora= f° [Pf [f(t tay-++ytn)|Pdtidta...dtn re exista gi este finita. Notam (w, t) = wit) +wete+++++Wntn, unde w = (w1, Wa, .++;Wn) € R” gi tee (1,ita;...,%n) € R" “lransrormarea PU eo 7.1. Definitie Fiind dat semnalul f € L}(R"), funetia Fn IR" > K, (71) Fr(w) = i feta, weER", on se numeste transformata Fourier integrali n-dimensionala (TFI-n) a semnalului f. Notatie. Fy(w) = Jaw) = (Fnf)() = Fal fiw) 7.2. Proprietati ale TFI-n (i) Liniaritatea Frlaf + 89) = oF af) + BFulg), V f9 € DR"), Va,pek (ii) Pentru orice f € L1(R"), functia Frf = Fh, definitd prin (7.1), este continud, marginitd gi tinde la zero spre infinit. (iii) Daca f € L?(R"), atunci are loc formula de inversare (reconstructie) 1 = ny [FE NWS adw. R 7.3. Transformata Fourier bidimensionala Notand («,y) = (#1, t2) si w = (1,2), primim vVfeL(R): Fol f(a y)w} = (Fef)(wr,w2) = Fa(wr,w2) a. ~ [ / Fla,ye Heer) drdy, Ww = (wiyi2) €R?. oS Daca T € Si}, este o distributie bidimensionala, definim transformata Fou- rier bidimensional& a distributiei T prin: (FoT, 9) = (T, Fay), V9 € S2- 7.3.1. Proprietati ale transformatei Fourier bidimensionale (i) Liniaritatea, vezi 7.2.(3) (ii) Separabilitatea Fol f(a)g(y)iwrsw2) = F (fiw) F(gsw2) (ii) Sealarea Fal f(ax,by)swiwa} = aa” {res my, Va,beR* (iv) Translatia Fo{f(e — my ~ bw} = eHawr+bur) Ff f(a, y)iw}, va,beR (v) Modularea Fol fla,yeirr jw} = Fol f(asy)iwr — aw2 ~ }, vabeR (vi) Convolutia Fol fay) * eyo} = Fa( fiw) Fe(gi~) (vii) inmultirea Fol f(a, y)g(ery)iw} = Fal fiw) * Fa(giw) . co foo in cant n= 2, fea) atau) = ff fle ey— Balas Bdded?s 00 J-00 ¥ (ay) €R? . _ (vili) Conjugarea Fo{f(z,y)iv} = Fo{ flew) wh unde —w = (—w1, wa) 7.4. Aplicatii ale transformarii Fourier in prelucrarea jmaginilor 7.4.1. Transmisia Radio Utilizeaz’ transformarea Fourier unidimensionala Fi (notat’ cu F in pri- mele gase paragrafe ale acestui capitol). Transmisia Radio se realizeaz’, in mod esential, dup& urmatoarea schem’ (vezi [44]): EMISIE ZGOMOT RECEPTIE : No 2 ane) —~ SANE 7 AD) ADE) AY py 10 unde fa si (Fif)a reprezinta semnalul f respectiv spectrul siu Fif, »alterate” in urma ”zgomotului” (factorilor perturbatori) care afecteaz& transmisia. 7.4.2. Transmisia imaginilor Unei imagini 2-dimensionale alb-negru, identificata cu o submultime D C R2, i se atageazi functia de strélucire f : R? — R avind suppf C D, functie Transformarea 2 1. Definitia transformatei 2 cd. Preliminarii Fie f :R- Ko functie-semnal c Laplace bilateral rats) = CotsVe) = [FOE seDU Ee iS prin egantioanele echidistante de calcul integral Breia i se poate asocia transformata discretizare & axei reale, $4 consideram © and formula, aproximativé tp = MAT, 1 € Z. Utiliz b [ ctae= el primim: 0 (n+1)ST °° calfOye= Do [ i. (te tat» OT S fnaTye™*. n=a00 2 = 4T, obtinem urmatoarea formulé de aproximare 2 transfor- Notand snaked Laglace pilaterale printr-o serie Laurent centrata in origine: . Lalf(OHs) © Fal) = AT S> f(nAT)e™. ae se aproximeaz’ Laplace unilateral (taylorian’) nei transformate fn jurul originii, a c&rei parte analitic& 237 Daci f € O, atw printr-o serie Laurent contine un singur termen: f(PAT) oF LUF)} © F@) = AT YS n=0 Reamintim ci, in conformitate cu notatiile introduse in Cap.1, Sq repre- zint& multimea semnalelor discrete « : Z— K, iar St = {x€ Sq: a(n) = 0, Vn <0} reprezinté multimea semnalelor discrete cu suport pozitiv. 1.2. Definitia transformatei z pilaterale Fiind dat un semnal discret x (x € Sq), notéim cu U = U(x) coroana cir- oo culardé de convergenté: a seriei Laurent > 2(n)2. Functia Xp :U > coy, n=—00 co Xp(z) = D> a(n)z", 2 EU, se numeste transformata z (uneori trans- n=—00 formata in z) bilateral& sau transformata Laplace discret& bilateral& asociaté semnalului x. Notatie. Scriem Zp{x(n)}(z) = Xp(z), 2 €U sau Xp = Za(2)- 1.3. Definitia transformatei z (unilateralé sau standard) Fiind dat un semnal x € Sf, notim U = U(x) multimea (domeniul) de oo oS ‘ : a(n) ye x(n) convergenti a serie Laurent La Functia X :U + C, X(z) = x oa = n= 2€U, se numegte transformata z (uneori transformata in z ) unilateral sau standard asociaté semnalului x € S$. 1.3.1. Observatie in acest caz, U(a) este (sau contine) exteriorul unui disc cu centrul in origine (coroand circulars de raz "mare” infinita), adic exist R(x) > 0 astfel incdt U(x) = {z €C: || > R(z)}- 1.3.2. Notatie Seriem Z{e(n)}(2) = X(2), 2 € U sau X = Z(2); uneori, pentru simpli- tate, se serie Z{r(n)} in loc de Z{a(n)}(z). in teoria semnalelor se utilizeazt notatia 2(n) @ X(z). 2 Propriet&ti ale transformarii z Enumerém cele mai importante proprietiti ale transformérii 2. Notéim X(z) = Z{a(n)}(2), ¥(2) = Z{y(n)}(z} sav X = Z(2), Y = 2(y); pentra z,y € Sq (sau Sf). 2.1. Liniaritatea Z(ax + By) = aZ(z) + BZ(y), V 2,y € Sa, V 0,8 € K, egalitatea fii valabila: pe U(x) NU(y). 2.2. Injectivitatea Dacé 2(x) = Z(y), atunci x= y,V 2,y € Sf. 2.3. Olomorfia Dacé 2 € Sq, atunci functia X = 2(x) : U(z) > C este olomorfit coroana U(x). Observatie. {in general, U(z) mu coincide cu multimea de defini a functiei complexe X(z). Astfel, conform Exemplului 1.5.2, X(z) 2{u(n)}(2) = a are drept “coroana” de convergent exteriorul diset lui unitate, anume U(x) = {z € C: |z| > 1}, dar multimea (domeniul) definitie a functiei X(z) = ai este C \ {1}. 2.4, Teorema asemandrii (Teorema schimbirii de scala) Dacé z € Sq gia € K*, atunct Z{a"2(n)}(z) = X () = Z{x(n)} () : 2.5. Teorema translatiei la stanga (Teorema intarzierii) 2.5.1. Dact x € $4 sim Z, atunci Z{x(n + m)}(z) = 2X (z). 2.5.2. Dacii x € Sf sip € N*, atunci are loc egalitatea 1, 2{a(n + p)} = 2? X(z) - Fawr. k=0 2.6. Teorema translatiei la dreapta Dacd 2 € Sf sip EN*, atunci Z{x(n— p)}(2) = 2? X(2)- 2.7. Teorema derivarii (teorema jnmultirii cu 7) Dact x € $4, atunci Z{nx(n)}(2) = ~2(2{e()})@) = —2X"(2). 2.8. Transformata in z a functiilor periodice Dacd x € Sf este periodicd (adicit existd N € N* astfel incat a(n+N)=2(n), Ve N), atunci nN N= 2# a(n x@)=44 20), i> n=0 2.9. Teorema convolutiei 2.9.1. Definitie Fiind date semnalele x,y € Sa; definim produsul de convolutie £*y € Sq prin (wxy(n)= Do aQey(n— k), WneZ n=—00 a Dact n,y € Sf, atunci (x+y)(r) = Yia(kyln-k), Vn eB stay € Si. k=0 2.9.2. Teorema Dock 2,y € Sa (in particular x,y € Sq)» atunci Z{(e + y)}@) = X(2Y (a), 2 € U(2) Ny), Be Z(axy) = 2(e)Z(y) pe U(x) NU(y). 2.10. Teorema sumarii Fiind dat semnalul x € St, definim semnalul s(x;-) € Sq prin s(a;n) = n u(n) }a(h), Vn eZ. Are loc egalitatea k=0 {s oon} @= =0 B{s(x.n)}(2) = Z{a(n)}(2)- 2.11. Teorema privind produsul semnalelor (Teorema convolutiei complexe) Fie x,y € Sf, z € U(zy), r > 0 un numér real cu proprietatea R(t) 1 2.14, Derivarea in raport cu un parametru Dac& semnalul « = «(n;7) € Sq depinde de parametrul r € I C R gi X(z;7) = Z{a(n;7)}(z57), iar functia f : I> K, f(r) = 2(n;7) este deriva- bil& pentru fiecare n € Z fixat, atunci are loc egalitatea Mai departe, demonstrim Teoremele 2.5.2, 2.7, 2.9 gi 2.10. 4 Propriet&ti ale transformdrii Fourier discrete 4.1, Liniaritatea Fala + By) = oF yx + BF ay, V2,y EK", Va,BEK 4.2. Periodicitatea Pentru orice x € KN, functia X = Fy este periodic, de perioadd N (deci X = Fyx € KN): X(m+kN) =X(m), VmeZ, VkEZ 4.3. Deplasari ciclice (in timp gi frecventa) 4.3.1. Fa{a(n — k);m} = w-*™ Fy {2(n); mj}, Vre kK’, VkeZz Agadar, o deplasare in timp cu k meee a semnalului originar induce o deplasare aditionala a fazei spectrului cu Fr lsind nemodificat modulul spectrului. 4.3.2. Fy\{X(m—k)in} = wh" FFX (m);n}, VK EK, VkeZ. 4.4, Inversiunea in timp (sau transferul de simetrie) 4.4.1. Fa{a(—n);m} = Fafc(n);-m}, Vc eK sau Fa{e(N —n);m} = Fa{x(n);N —m}, Vee KN ‘Transformarea Fourier discreta ate Introducénd simetrizata semnalului y € K%, anume ys(n) = y{-n) = WN —n), Vn Z, primim: Fats = (Fat)s- 4.4.2. Fz}{X(—m);n} = Fyh{X(m);-n} sau Fy1X, = (Fy*X)s. 4.5. TFD pentru secventa complex conjugata 4.5.1. Fi{E(n)sm} = Fa{x(n);—m}, unde Fa: KN = KN, Fat = Fae, Vx € KN; pe scurt, TFD(Ep) = X—m- Alifel scris, Fg = (Fat)s, V2 € KN. 4.5.2. Fa{z(—n);m} = Fafa(n);m}, Va € KN sau TFD(E-n) = Xm, Fabs = Fac. 4.6. Proprietiti de paritate 4.6.1. Dacé x € K™ este un semnal par (i.e. (—n) = a(n), Vn € Z sau a(n) = a(N —n), 0

    Potrebbero piacerti anche