Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
100 ha.............................Porumb
20 ha...............................Grau
20 ha...............................Floarea-soarelui
30 ha...............................Orz
10 ha...............................Lucerna
10 ha...............................Pasune
5 ha.................................Pomi fructiferi
5 ha.................................Vita-de-vie
TIPUL DE INGRASAMINTE
Complexe NPK
Azotat de amoniu
Porumb
12-52-0
34%
Grau
12-52-0
34%
Floarea-soarelui
12-52-0
34%
Orz
12-52-0
34%
Complexe NPK(saci/ha)
Azotat de amoniu(saci/ha)
Porumb
Grau
Floarea-soarelui
Orz
37400lei+51000lei=88400lei=20000 Euro
Valoarea semantelor:.................... 8000 Euro
Valoarea erbicidelor:.................... 8000 Euro
Motorina:....................................... 8000 Euro
I. Grau
Importanta
- cea mai scumpa planta cultivata cu mare pondere alimentara
- boabele graului sunt folosite pentru producerea fainii destinata fabricarii
painii
- paiele ramase se folosesc la: fabricarea celulozei, nutret grosier
- graul este o planta foarte buna premergatoare pentru toate culturile
Particularitatile biologice
Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza in conditiile din
tara cca. 9 luni (270-290 zile). Impartirea perioadei de vegetatie a plantelor
de grau este alcatuita din mai multe faze fenologice: germinarea,
inradacinarea, infratirea, formarea paiului, inspicare-inflorire-fecundare,
formarea si coacerea boabelor.
Tehnologia de cultivare
Rotatia
Graul este pretention fata de planta premergatoare deoarece trebuie
semanat toamna destul de devreme astfel incat pana la venirea frigului sa
ramana sa infrateasca si sa se caleasca.
Plante premergatoare pentru grau: soia, sfecla de zahar, si furajera, cartoful
de toamna, floarea soarelui, porumb.
Monocultura de grau este acceptata numai 2 ani si in nici un caz nu se va
amplasa grau dupa grau pe terenurile infectate cu boli.
Fertilizarea
Graul este cunoscut ca o planta care actioneaza foarte bine la aplicarea
ingrasamintelor minerale si organice.
Ingrasamintele minerale: azotul, principalul element nutritiv care trebuie
administrat pentru solurile din Romania. Acesta influenteaza dezvoltarea
vegetativa a plantelor, formarea de plante figuroase, bine infratite, cu frunza
de culoare verde inchis. Favorizeaza procesul de fotosinteza.
La ingrasarea cu azot al graului se disting 3 perioade:
- toamna inainte de semanat
- in primavara la reluarea vegetatiei
- o aplicare tarzie in fazele de inspicare
Lucrarile solului
1) In cazul premergatoarelor timpurii, solul se ara la o adancime de
20 cm cu plugul in agregat cu o grapa stelata. In cazul in care solul este prea
uscat, lucrarea de arat este inlocuita de discul cu grape.
2) Dupa premergatoarele tarzii, aratura se efectueaza la 20-25 cm cu
plugul in agregat cu o grapa stelata, urmarindu-se incorporarea resturilor
vegetale.
In continuare se executa o lucrare cu discul cu grape sau cu combinatorul.
Lucrarile de ingrijire
Graul este o cultura cu o tehnologie total mecanizata.
Combaterea buruienilor: in cultura graului, combaterea chimica a buruienilor
este o lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe
probleme in tara noastra.
Speciile frecvente in grau sunt: sinapsis arvensis, cersium arvense,
centaurea, gyanus.
Administrarea se face primavara cand graul se afla in faza de infratire.
Combaterea daunatorilor: se folosesc insecticizi, iar pentru combaterea
bolilor se folosesc fungicide.
II. Porumb
Importanta
- ocupa al 3-lea loc ca importanta, intre plantele cultivate pe glob
- prezinta o mare capacitate de productie, cu cca. 50% mai ridicata fata de
celelalte cereale
- este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor
- are un coeficient mare de inmultire
Particularitati biologice
Tulpina: este formata din 7-15 (21) internoduri pline cu maduva.
Lungimea tulpinii este corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu
acesta.
Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acestuia: cca. 20 mm la baza, 60 mm
la mijloc si 5-10 mm sub panicul.
Frunzele: au limbul lung de 50-80 cm, lat de 4-10 cm, cu marginile
ondulate, ceea ce le confera flexibilitate.
Numarul de frunze este corelat cu perioada de vegetatie. Astfel, V. Nozzolini
clasifica hibrizii dupa numarul de frunze, astfel:
- extratimpurii 18-20 frunze
- tardivi 20-22 frunze
- foarte tardivi cu peste 22 de frunze
Inflorescentele: porumbul este o planta unisexuat-monoica. Florile
masculine sunt grupate in inflorescente de tip spadice.
Fructul: este o cariopsa la care pericarpul reprezinta 7-10%, endospermul
80-87%, iar embrionul 10-12%.
Zonele ecologice
Stabilirea zonelor de favorabilitate pentru cultura porumbului in tara noastra
are la baza cerintele fata de temperatura/
Zona I: cuprinde arialul in care suma temperaturilor biologic activa este de
1400-1600C. Aici sunt cuprinse campia din sudul tarii, Dobrogea si partea
de sud a Podisului Moldovei, Campia de Vest.
Zona II: cuprinde suprafete cu resurse termice cuprinse intre 1200-1400C.
Zona include cea mai mare parte a Podisului Moldovei.
Tehnologia de cultivare
Rotatia
Porumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare.
Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabe
si furaje, apoi cerealele paioase de toamna, inul, canepa, cartoful, sfecla si
floarea soarelui.
Fertilizarea: datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata,
porumbul este o planta mare consumatoare de substante nutritive.
Ingrasamintele minerale
Azotul: este principalul element in fertilizarea porumbului, care
asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde inchis si care
influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.
Fosforul: joaca un rol multiplu in cresterea si functionarea
porumbului. Insuficienta lui se manifeste prin ingrosarea frunzelor de la varf
spre baza, sistemul radicular ete slab dezvoltat.
Potasiul: mareste rezistenta la cadere, seceta si boli.
Lucrarile solului
Aceste lucrari incep imediat dupa eliberarea terenului de planta
premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea
resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea in rezerve cat mai mari
de apa in sol.Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 2025 cm.Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna.
Lucrarile solului din primavara asigura calitatea insamantarii, incoltirea si
rasarirea porumbului.
Samanta si semanatul
Samanta: materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98%
si germinatia minima de 90%.
Perioada de semanat: semanatul porumbului se realizeaza atunci
cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8C si vremea este in
curs de incalzire. Cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie, cand
se seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-30 aprilie.
Lucrari de ingrijire
Combaterea buruienilor: reprezinta principala lucrare, avand un ritm lent
de crestere in primele faze. Pentru aceasta se va executa urmatoarele:
- grapat cu grapa cu colti
- lucrarea cu sapa rotativa
- prima prasa mecanica: 8-12 cm
- a doua prasa mecanica: executata dupa 10-14 zile la 7-8 cm
- a treia prasa mecanica: executata dupa 15-20 zile la 5-6 cm
Recoltarea
Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand
aceasta este cuprinsa intre 24-26%.
III. Floarea-soarelui
Importanta
Floarea-soarelui este una din cele mai importante plante uleioase
cultivate pe glob. Este o plantra anuala, cu o mare dezvoltare din punct de
vedere vegetativ, cu tulpini de la 1,5m pana la 4m inaltime in functie de
hibrid si cu frunze mari.
Zone de favorabilitate
Zona I-terenurile irigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei,
Campia de Vest.
Zona II-Lunca si Delta Dunarii.
Zona III-terenurile neirigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei,
Campia de Vest.
Zona IV-Campia Gavanu-Burdea, Campia Leu-Rotunda, Campia
Plenita.
Zona V- Campia Jijiei, Campia Transilvaniei
Tehnologi de cultivare
Rotatia
Floarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie datorita sensibilitatii
la boli si daunatori si consumul mare de apa si substante nutritive. Nu
trebuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este
exclusa, ea ducand la inmultirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina
sclerotiorum, putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara
heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) si a
daunatorilor (gargarita porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi sarmaAgriotes sp.).
Pe masura ce se reduce numarul de ani n care floarea soarelui revine
pe acelasi teren creste frecventa atacului de mana si scade productia de
seminte.
Fertilizarea
La fiecare 1000 kg/seminte, floarea-soarelui extrage din sol 18-35 kg
azot, 2,9-7 kg fosfor, 3,8-16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8-2,3 kg
magneziu.
Pentru diminuarea creterii partilor vegetative in detrimentul
fructificarii se evita aplicarea unilaterala si in doze mari a ingrasamintelor pe
baza de azot. Azotul se va folosi numai impreuna cu fosforul care are efect
favorabil asupra productiei de seminte si a procentului de ulei in seminte. In
functie de fertilitatea solului, umiditatea acestuia, planta premergatoare i
productia scontata, dozele recomandate sunt de 60-120 kg/ha azot i 60-140
kg/ha fosfor intr- un raport echilibrat de 1:1. Ingrasamintele cu potasiu apar
necesare numai pe solurile sarace in acest element.
Lucrarile solului
Lucrarile solului se executa ca si la cultura porumbului si ele urmaresc
sa realizeze un teren bine afanat, structurat, fara hardpan, bine aprovizionat
cu apa si curat de buruieni.
Adancimea araturii trebuie sa fie de 22-25 cm, iar o lucrare mai
adanca este necesara doar pe terenuriele imburuienate.
Samanta si semanatul
Samanta folosita trebuie sa aiba o puritate de minimum 98%, o
germinatie de peste 85%, uniforma si sanatoasa. Pentru a se realiza un
semanat de calitate i o rasarire uniforma se recomanda sortarea semintelor
dupa marime si greutate. Semanatul incepe atunci cand in sol la adancimea
de semanat temperatura a ajuns la 7C, timp de o saptamana si are tendinta
de crestere. Din punct de vedere calendaristic, perioada optima de semanat
este cuprinsa intre 25 martie-15 aprilie. Semanatul prea timpuriu ca si cel
intarziat, in afara epocii optime, determina scaderi de productie insemnate.
Desitatea optima este cuprinsa intre 40.000-60.000 plante recoltabile/ha in
functie de hibrid. La semanat, desimea va fi cu circa 10-15% mai mare.
Se seamana la distana de 70 cm intre randuri, la adancimea de 4-7 cm in
functie de textura si umiditatea solului, utilizandu-se o cantitate de samanta
de 5-6 kg/ha.
Lucrari de ingrijire
Erbicidarea
Floarea-soarelui este foarte sensibila la imburuienare mai ales la
inceputul vegetatiei. Combaterea buruienilor reprezint cea mai importanta
masura pentru obtinerea de productii mari. Ea se realizeaza pe cale mecanica
si chimica. Alegerea erbicidelor depinde de buruienile prezente in fiecare
parcela. Daca nu s-au folosit erbicide sunt necesare 2-3 prasile mecanice
intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand.
Prasitul
Lucrarea de prasit are rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor si
de a ameliora structura solului si de a favoriza o dezvoltare cat mai buna a
plantelor.
Combaterea daunatorilor
Cei mai importanti daunatori sunt gargarita porumbului, ratisoara si
viermele sarma, daunatori foarte des intalniti pe majoritatea terenurilor
agricole din tara noastra.
Recoltarea
Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80-85% din
capituli au culoarea bruna, brun-galbuie, iar florile de pe acesta cad singure
si florile de la baza si de la mijloc sunt uscate. Periada optima de recoltare se
situeaza in mod normal in Romania, intre sfarsitul lunii august si jumatatea
lunii septembrie.
Recoltarea se incepe cand umiditatea semintelor au 15-16%. Nu se
recolteaza la maturitatea deplina, datorita pierderilor mari prin scuturare.
Recoltarea sa face cu combina pentru recoltarea cerealelor sub forma
de boabe, prevazuta cu un echipament special si reglata corespunzator:
turatia tobei tyrebuie sa fie redusa la 450-700 rotatii/min. Distanta
batatorilor-contrabatatorilor va fi de 25-30 mm la intrare si de 12-18mm la
iesire; ventilarea bine reglata pentru a elimina semintele seci si resturile de
flori, dar fara a antrena semintele pline.
IV.Orz
Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura. Sunt
mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele inceputuri
ale agriculturii. Orzul are multiple intrebuintari in alimentatia omului, in
furajarea animalelor si in industrie. Orzul este folosit n alimentatia omului
sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se
folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc n hrana
sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj
concentrat foarte bun pentru animalele puse la ingrasat, cele producatoare de
lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de
grau, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii
de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la
stimularea productiei de lapte a vacilor. In obtinerea maltului si a berii orzul
este folosit inca din antichitate, avand o larga utilizare si in zilele noastre.
Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut n
proteine si mai bogat n amidon este materia prima cea mai buna la
fabricarea berii.
Particularitati biologice
Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade
C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa
boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decat a
graului. La infratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grau
secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decat alte cereale.
Semanat prea adanc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori
coltul nu poate sa rasara. Orzul are infratirea mai buna decat graul secara sau
ovazul. Orzul de toamna are infratirea mai buna decat orzul de primavara.
La orzoaica infratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce
uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de
primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.
Recoltarea
Recoltarea orzului incepe la coacerea deplina, cand umiditatea
boabelor este sub 16-17%. Intarzierea recoltatului provoaca mari pierderi
datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Daca recoltatul se face la
umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pana la
umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile inaintea
graului. El trece foarte repede an rascoacere, asa incat pericolul pierderilor
daca se intarzie recoltarea sunt mai mari decat la grau. Capacitatea de
productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate n tara noastra este
ridicata permitand obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha.
V.Lucerna
Plantele premergatoare:
a) Foarte bune: porumbul furajer, plantele anuale furajere recoltate pana
la inceputul toamnei.
b) bune premergatoare: cereale de toamna ,floarea-soarelui, cartofii
timpurii
c) medii: hibrizii si timpuri de porbm, iarba de sudan
d) contraindicati: premergatoarele tratate cu erbicide trizinice in ultimii
3 ani.
Lucrarea solului:
Aratura se efectueaza cu pluguri echipate cu scormonitori
-pentru lucerna semanata primavara
-pentru lucerna semanata toamna pana la 10.08
Pregatirea patului germinativ
Momentul executarii: imediat inainte de semanat
Adancimea de lucru : la adancimea de semanat
Stabilirea densitatii plantelor:
Numarul de boabe / m2= 1000-> 100
Numarul de boabe / metru liniar intre boabe pe rand : 125-135, la 0,7-10 pe
rand.
Valoarea culturala a semintei:
-puritatea: min 94%
-germinatia : min 70%
-greutatea 1000 de boabe : 1.8-2.1g
-cantitatea de samanta la hectar ( C)
-C(kg/ha)= [Nr de seminte germinate/m2 x greutatea a 1000 de seminte(g)] :
(puritatea x germinatia)
Semanatul:
Primavara - in campie 1-15 III , colinara 5-20 III
Toamna -in camplie 25 VIII- 5 IX
Adancimea : 1,5 - 2,5 cm
Distanta intre randuri: 12,5 cm
Intretinerea culturii
Asigurarea necesarului de elemente nutritive, combaterea integrata a
buruienilor. Tratamentul cu kerl 50 W 4,0-5,0 kg/ha asigura combaterea unui
numar mare de specii de buruieni si se dovedeste foarte eficace mai ales
daca nu s-au aplicat erbicide premergente. Tratamentul se face dupa rasarit,
cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de rozeta.
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor
Cand semanatul se face primavara pentru prevenirea atacului
daunatorilor de sol se executa tratamentul semintei cu produse pe baza de
carbofuram, respectiv carbodan 35 ST sau carbofuran 350 in cantitate cu 28
ml/kg samanata.
Cand lucerniera se infiinteaza la inceputul toamnei, tratarea semintelor nu
mai este necesara, deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o
hranire intensa in aceasta perioada.
Pe parcursul perioadei de crestere intensa a plantelor nu se executa
tratamente chimice.
Productia pe intreaga
suprafata (in tone)
Porumb
10.000 kg/ha
1.000
Grau
4.500 kg/ha
90
Floarea-soarelui
2.500 kg/ha
50
Orz
5.000 kg/ha
150
Lucerna
30.000 kg/ha-masa
verde
10.000 kg/ha-fan