POPS ION Termin eset src: er crating a pert, togrme len ope Maral Pope" Bare ban MULES, ep Mine mews eae ane oe or Taste! ob od Ppt Tec FD PA, Toe depres Nc pare ct pn ep i is ‘ceil dns smn le po ices ner pee cod bm sot ns pl A ele Ime iterate pv pes weal Cuprins (Clteva preci... PARTEA INTAI A. Semnele ortograficefolosite in serierea cu cratimi sn cuvinte separate , 1. Blancul 1 Catia, 1B. Serierea cuvintelor derivate. sie Serierea cuvintelor compuse sa locufiunilor D, Ortografias\ortoepia pirtilor de vorbire...... 1. Substantivul 5 articofl T. Adjecivl I. Pronumele si adectivele pronominale. 1. Numeral. V. Verbul VI. Adverbl VI. Prepozitia VIL Conjunctia 1X Interjcta E. Abrevierles semnele ortogratice.PARTEA A DOUA F. Abreviert folosite i indexul de cuvinte G. Index de cuvinte gi de structurllingvstice scrise cu cratim, impreuni sau separat...... PARTEA A TREIA HL. Ortograme & omofone. Bibliografe selectivi 3 35 119 190 C&teva precizari ‘Volurmul de fai este, de fpt, 0 coninoare a ucrri nose antrioare intulate Indrumator de prominjare side scriere corec, apr la eitura Niculescu in anul 2010. ‘De data aceasta, supunem atenticicelorinteresti serierea cuvin- {elor cu cratims, impreunh sau separat, Ese, agadar, vorba despre ‘majortatea cuvinelor compuse si in parte, despre cele derivate. Nu ar avut in vedere cuvintele compuse cu elemente de compunere sau prin abreviere,intucdt acestea se scru Impreunat, urmate sau nu de punct (Gn cazal eelorabreviate la initial), ia n pivinta cuvintlor derivate, cesta se scr, de asemenea, impreuni cu afitele si rareori se foloseste ratima ~ doar pentru a marca situatile aparte de evideniere a acesto- Lucrarea este structurati in trei parti Prima parte cuprinde ele- 1menteleteoretice refertoare la dout dintre semnele ortograficefoloste {in serierea cu cratima sau in cuvinte separate: blaneul i cratima. La cesta se adangi regulle de folosir a cratimei ide seriere in cuvinte ‘separate oriimpreunat a unor cuvinte derivate si compuse, precum gi nor structar lingvisticenetncadrateacestoa. cea de-a doua parte sunt inclse toate acestecuvinte gi structuri extras din eta a doua a Dicionaralu ortografic, ortoepic si morfologic al limb romdne, it partea a trela conte o serie de ortograme refe- ‘itoar, mal als, la structurileIngvistice omofone care figueaz3 sau ‘nu fn inderal cuprins n partea a doua. Majoritatea dint acestea sunt ‘omofone neomografe, scriindu-sedifert, si de aceea, in mod automat, cle consttuie si rtograme difeie, Ortogramelerespestive sunt insofite, de fecare dati, de exemple si de explicati. CConsiderim cl aceast lucrare este de folos ttuor celor care dorese ‘ksi perfectoneze srierea in limba romind sau se pregitesc pentru dife- ‘te examene (evaluare national, bacalaureat, admitre in favitméntal superior). Nu in vltimol rind credem ci ea este la fel de folositoare si {in pregitrealecilor de zi cu 2i de cre tot elevi,indiferent cirui ict de invitimnt spartn, Autor 7PARTEA INTAI A. SEMNELE ORTOGRAFICE FOLOSITE TIN SCRIEREA CU CRATIMA $I IN CUVINTE SEPARATE ‘Semnele ortografice sunt semne auxiliare floste i srs a nivelul ‘cuvdntlui (in interioral unor cuvine, pe ling segmente de cuvinte sau fre cuvinte care formeszi o unitate), precum si in unele abrevier ‘Semele ortografice sunt apostroful, bara oblic, blancu,eratima, linia de pauz, punctul, virgula. ‘Unele intr aceste seme, in anumite suai, sunt ecivalente, pu- tindu-se cumula 9/sau substi inte semnele ortografice pot fl gi semne de punctuafie: bara ‘obliei, blancul, cratima, linia de pauzd, punctu si virgula. Ca semne de punetuafi, au rolul dea marca, i srs, pauzele, into- nati, iterupered curslui vorbti prin care se exprimi difcteraportur stabilte mire ovine, grupurisintactice sau propozti Dintre semnele ortogafice mentionate ne vom referi doar Ia blame sila cratimi, implicate In srierea separa si cu cratima a cuvintelor. 1, Blancul sau pauza albi const in absent oricrai semn gi este spatial liber prin care se dlimiteazA cuvintele sau enunurile (propozi- tile si frazele) inte el. El are rol: 4, de a delimita si dea separa cuvinele sau clementele componente ale unor cuvinte compuse ori ale locutiunilor: Amul Now, cfte doi, ‘alta data, din cand tn cd 2. dea distinge i dea diferentiasecventee identice ca sunete con- sttutive, dar diferit ca sriere: oda¥o da, demuldde mul etc; Same erty bls sen co tn cant pert 3. dea compensa absenta punctului fn abrevierile cu inijiale majus- cule: ON U,IDE Bete (Ca semn de punctuafie, marcheazi o pauz fn vorbire pentru a dis- tinge clementele componente ale enuntuli. U. Cratima ‘Ca semn ortografc,cratima are urmitourele rolus: 1. mareheazi rostirea (pronunfarea) impreuni a dowd sau a mai mul- tor cuvinte, fir modifi fonetice, eventual cu apariiavocaei de Jegitur u,atunci cdnd crtima corespunde cu thetura silabick ducdnducle, ntreba-se-vor, dandu-mi-le ee; 2, mareheaz4 rostirea (pronunjarea) fn-osingursilaba cu anumite ‘modificri fonetice (diftongae, trfiongare sau elidare) a dou cu vinte intregi si (dea), a unui cuvnt ing gia Inceputulu alta cuvint (mi-aduce), a sfiyitului unui cuvant si a unui cuvant {neg (ducdndu-D sana sfigitului unui cayant sia inceputul alia (dac-auzea); 3. red rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefixee re-gine- de Ja teme care incepcu im, in- si, neliterar, a compuselor eu prepo- Zita de de la acelsitip de teme,notind si dispartia ui Final din cevintele de ban: ne-mpicar, ne-ncetal,a re-mpat,are-nci, desnmulit, de-mpartt, 4. desparesilabele unui cuvint pronunatsacadat, cu valoare sili tick: Im-be-ci-lule!; 5. serves la alasarea unor anumitesufie si prefie: poe-esc, ex rministru; 6. unesteclementele componente ale unorcuvinte compuse prin ali turare sau ale unorlocuiuni: mai-mul-ca-perfec,prim-minisiru, bbun-simt, caleavalea ce, 7. neste un substanti neaticulatdenumind grade de rudenie sau re- lai sociale sun adjctv posesi cu sau fir ispariia unor sunet: ‘maid-ta/na-a,stipdnasa, 8, Jeagi articolul hotirt enclitic seu desinenja de anumite cuvinte: 8) numele literelor ial sunetelor:s-ul, -uris b) substantive provenite din numeral cardinale notate cu cite: ‘0eLe (a fost recut in catalog); ‘)mpeumuturile si numele de locuri care la final prezin deo- sebisi inte promunte gi scriere: blew-l, show, show:-uri, Bruzelles-ul et; 4) substantive provenite din abrevieri sau sigle: pul, RATBeul; 9