Sei sulla pagina 1di 8
KARL MARX CONTRIBUTII LA CRITICA ECONOMIEI POLITICE Sku EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA PREFATA* Consider sistemul economiei burgheze in ordinea urma- toare: capital, proprietate funciard, munca — salariatd : stat, comert exterior, piafé mondiald. in primele trei ru- brici cercetez conditiile economice de existenta ale celor trei clase mari in care se imparte societatea burgheza mo- derna; legdtura dintre celelalte trei rubrici sare in ochi. Sectiunea intii a primei carti, care trateaza despre capi- tal, consta din urmatoarele capitole: 1) maria; 2) banii sau circulatia simpla; 3) capitalul in genere. Primele doua capitole alcdtuiesc continutul fascicolei de fata. In- tregul material se afld in fata mea sub forma unor mono- grafii, scrise la intervale mari pentru propria mea lamu- rire si nu pentru tipar. Prelucrarea lor intr-un tot sistema- tizat, potrivit planului ardtat, va depinde de imprejurar! exterioare. Las la o parte o introducere generald pe care o schi- tasem**, deoarece, gindindu-ma mai bine, mi se pare ca orice anticipare a unor rezultate, care trebuie abia sa fie dovedite, mai curind ar incurca, iar cititorul care, in gene- ral, este dispus s4 m4 urmareasca trebuie sa se hotarasca a se ridica de la particular la general. In schimb mi se par nimerite aici citeva indicafii cu privire la felul cum au de- curs propriile mele studii politico-economice. * Prima editie a lucrarii lui Karl Marx ,,Contributii la critica eco- nomiei potitice* a aparut la Berlin in 1859. — Nota Red. *k Vezi volumul de fafa, pag. 205—239, — Nola Trad. Studiul meu de spectatitate a lost dreptul, da; ocupa el decit ca lisciplina secundara p t cu el decit ca o 1 = ofie si istorie. In 1842-1843, in calitate de Zz storie. 84 1 Man 84 filo red »Rheinische Zeitung *, m-am aflat Pentru intiig situatia delicata de a trebui sé ma pronunt Si eu unor asa-numite interese materiale. Dezbaterile dietei re. nane cu privire la furturile de lemne si la parcelareg pro. prietatii funciare, polemica oficial pe care d-I von Scha. per — pe atunci prim-presedinte al Provinciei Tenane — o pornise cu ,,Rheinische Zeitung“ in chestiunea Situatiej {aranilor de pe Valea Moselei si, in sfirsit, dezbaterile in jurul liberului-schimb si protectionismului vamal imi dj- dura pentru prima data ocazia sd ma ocup cu chestiuni economice. Pe de alta parte, pe vremea aceea, cind buna- vointa de ,,a merge inainte“ depasea adeseori competinta. in coloanele gazetei ,,Rheinische Zeitung“ se facea auzit un ecou al socialismului si comunismului francez, cu o slaba coloratura filozofica. M-am pronuntat impotriva aces- tui diletantism, insa am Tecunoscut in acelasi timp, fara ocol, intr-o controvers4 avuta cu ,,Allgemeine Augsburger Zeitung“ **, c& studiile mele de pind atunci nu-mi inga- duiau s& emit vreo Parere asupra continutului insusi al cu- rentelor franceze. Ba chiar am profitat bucuros de iluzia gi- fantilor lui ,,Rheinische Zeitung“, care credeau ca printr-o atitudine mai moderat4 g Sazetei vor putea si facd s& fie fetrasd sentinfa de moarte Pronuntata impotriva ei, pentri: a Parsi scena Publica si a ma retrage in cabinetul meu de Studii. ~~ Prima lucrare intreprinsd pentru a spulbera indoielile fare ma-asaltau g fost revizuirea criticd a filozofiei hege- | actor | Sara in asupra ; it “Rheinische Zeitunga eB ii is o g" (,,Gazeta Renan: — cotidian radicai marie iges'aia In iS hiss oe la 15 aipyalie ibm ‘ y ost redactoru’ acesteia. — Nota Red. . bs angi $6 teferd Ia atticolal sire nismul: g

Potrebbero piacerti anche