Trecerea de la limba latin la

limba roman
Dac latina clasic este bine cunoscut ,
latina vulgar care st la baza formrii limbilor
romanice , aadar , si a limbii romne, este
reconstituit dup o serie de izvoare , printre
care se numr:
Autorii clasici laini ,
n ale cror opere ptrund forme de limb
vorbit (Plaut , Petroniu , Horaiu , Cicero) ;
Traducerea Bibliei ,
cunoscut sub numele de BvulgataB , findca
aceasta eraadresat celor fara o instrucie
deosebit ;
Inscripiile , mai ales
cele de la Pompei , oraul acoperit de lava unei
erupii a vulcanului Etna ;
Lucrrile
lexicografice, printre care deosebit de important
este Appendix Probi din secolul al III- lea d.
Hr; este vorba despre o list de 227 de cuvinte
populare , nsoite de corespondentele in latina
clasic ;simpla niruire a acestor cuvinte
evideniaz faptul c romna motenete latina
vulgar , aa cum se poate observa din
exemplele urmatoare :auris non oricla , oculus
nos oclus , rivus non rius .
Gramaticile latineti ,
in care au fost semnalate greeli de pronuntare
, dar i de morfologie ;

 Manuscrise , aa cum
este jurnalul de cltorie la Locurile Sfinte ale
unei clugrie din secolul al V-lea d. Hr. ;
Metoda comparativistorica de studiere a limbilor romanice,
putndu-se astfel reconstitui forme neatestate
la un moment dat pe baza corespondentelor ,
de exemplu , forma coda din latina vurgar a
fost reconsituit dupa romna Coad ,italian
coda , francez queue , spaniol coza etc.,
pentru ca ulterior , sa fie atestat in incripii.
Din latina vulgara apare romana
comun , reprezentnd prima faza a evoluiei
limbii romne , care mai este cunoscut i sub
denumirea de protoromna , strromna sau
romn primitiv.
n romna comuna :
sistemul vocalic
cuprindea ase vocale :a , e , i , o , u , ;vocala
apare mai trziu i individualizeaz limba
romn n cadrul limbilor romanice ;
sistemul consonatic
se caracterizeaz prin apariia unor sunete noi ,
care nu existau in latin : , ; de exemplu ,
lat.negotium rom. Nego , lat. Sic rom. i ;
se produc modificri
cu valoare de lege , printre care se numr:
a.- l intervocalic trece la r - ; fenomen
cunoscut sub numele de rotacism ;de
exemplu lat. Filum rom. Fir , lat. Solem
rom. Soare , lat. Gula rom. Gura ;
b.- ll intervocalic se pastreaya ;de exemplu ,
lat. Callis rom. Cale , lat.stella rom. Stea ;

c. Consoanele m , n , s , t de la sfritul
cuvintelor latineti dispar ; de esemplu , lat.
Sebum sebu rom. Seu ;
d.Vocala accentuat o , urmat de e , a , , se
diftongheaza ;de exemplu , lat. Molan rom.
Moar ;
Cele cinci declinri latineti se reduc la limba
romn la trei , disprnd declinarile a IVa i a
V-a , redistribuite altor declinri ;
Se pstreaz cazurile de limb latin , cu
excepia ablativului ;
Se menin cele trei tipuri de latin ;
n limba romn , apare articolul , care nu exist
in latin , aceasta formndu-se ntr-un pronume
latinesc ;
Numeralele sunt n majoriate latineti ;
Pronumele ii imbogaeste fosmele , dar
manifest si o tendin de regularizare a flexiunii
;
Verbul motenete cele patru conjugri ,
meninndu-se in mare , aceleai categorii
gramaticale specifice din latin ;
Parile de vorbire neflexibile sunt , de
asemenea , pstrate ;
Sintaxa este , n general , motenit din limba
latin ;
Lexicul este n mare majoritate latinesc ,
vocabularul fundamental fiind 60-66% de origine
latin.