ANCA MANOLACHE PROBLEMATICA FEMENINA IN BISERICA LUI HRISTOS | i | | UN CAPITOL DE ANTROPOLOGIE CRESTINA int tIntroducere ‘Teologia dopmaties cresting se Impleteste Hea, ea multe atte discipline teologtes, cu Istaria Biserieit.O fatale a. dog ‘ralor ne vm aria cd epelua for a fost tm parte dserminatt {ie afmosforn sou dn evenimentale petreeute Im sactetatoa cre} lind core toa novepiat, act ma total fm exprinsnt Lor, eel 3 ln eq alaborare tnersim moment det. a fost deci firesc. ca ocasth sovietats roping, compusl din comuniajia erastine mod eurdnd sou mai Sei, 9h fn mai Snel frdstalata ew prom Doma manetrt sufletuut pf eu modal dobdnaiel i, cae Infolageren tot mei profunda 9 Celut care pf in sore se. putea nance Afar, steriologia, Smplicdnd melnlotos hvstelogt, ominat teotogia primetor vaacutt cressine TRelaia irere Vechiat 9t Noul Testament a Jost cdnd thie vita, ean scindat, dupa eum ages Veche Jusese rand dese ham pedagog epre Hrfotor", ema Socotia ea perimat® fa si Initia fy care fudasemnul devenen 0 piodsh pomtr usta tnfo= legere a Logit Nol far basa acentor disarepante se afia tn tases ‘siointote ph attudinen Bfgntidsorlul, prin enre se sublinte fap~ ff gnfet 0 lotd let tras" nae vor Tica din lagen ful Boi, Tete, 3, 18) 07, dinpotrind, of acoasta irebule curd ott de impuriite et cave dstorsionau noun tmodtrt. Chak ‘adoseordInidinive adversoaioel swblintat de Hristor! yoit est” Sou get fa spuct ab. dar Bu ale vould *. (Mate, 5, 21-225 3, 2287. §, 3134), $a. Deck Mantuitorul vine’ wa fat ,indeplinaaselt Logea Vechs, ci on sh 0 ntmplineasea, sd Do eamplsteze eu nowtilf nebimiste, sublintind Bategorieeaderen fn desuetudine 2 ceoa ce contravensa mesa;ulut St Tnodiatura despre Dumncsea cet unl ie flnf gf intrett im porsoanc, su tradlogia crestins, este i on tna din nouia}ile Teptt Nok. Cu aceasta’ se imipletégte doctrina despre Sfanzud Dultea persoant, nowtate pe sare Fristoe 0 va insera intro ade~ Drueife'de bazd'ale fnodparard Sale ; cel eu muynot acistenfa‘ Anos Manctachs tut Dummccen in trcime o propeuiduieyte Bt, of Importanta ac tied Busnud Shant ta fume st mu soar prin ovretiren crea eee oie Gngiren ei pita cominuared extensied Inca Tipe cre Logos divin aideato_ pe pimant. De aici, © PREY wePogis incienta, care sa dcctolta destel de incet pan "Dur Iegat fe pneenintotoge, insorat in ea sh existind prin ca, a decpoltal & toologe @ aifel gi reveafes. Este ex stl ef e Bre multe le Preis ou 9 Bielend Shane me sunt nc ee sailsfacdtor decvottate, att pli divergente by even ce privese Praia $1 adie, on- didnd tere exprimaren wel rads lnchelate" cre na {ial lise foe tor tid Tevelaionate” dup cur Stine opin ‘at wumersasey care pretind 0 permonta continuare 0 Tra- life, inbrucet Biseica primeste prin Duhud ful Dunmezeu not inbjidur care dest not nu contracin preceptetor de baz erie ede ries. ‘hus! procent revelations axiguri pormamentiznrea mmo- cenudat Traliit, Duta find cel che sigurd sinoadetor cu cnonice cxprimares aevdratul de credinj, far ipsa snow Lior ecamenic, slaborarea doctrine ineronte vit Blsetett ‘Ste asiguratt de magisterial Baer, de acca aplecare a teo- ingince ncercelt asta textelor ‘Seripturt, gt ale sfinitor (eter ot svoqtnnnat ‘Moats ji ceesta este motivul pentru care inviitura despre Shanta ada st lucravea Sa pare mal nebtoasd decd hristalo- Gla su (riaologia. Ejictenta continu @ Du in fot aot Sibi dnctemed erescine fe de atititen nevizutes Perso ieidivine, cave Tucrease numai nevaeat, dar permanent. Reve inpia so ain acfunife Duka ta programe de-a_ Lungul heuriiors city ome eumd eon eumoscut ca peru Eentarad sf inrensittes tenant pe vare © generale. 0% SSGe general orau coped st ie tsusease. Be"udeea apare fivse fopial’cé urale domeni ae tolopiet sent mai dezvotiate decdtalele, pe cind capote, ca de ld Marictogio, vimsin abla sohijte Inca. Coantl fiecrel dezvol- tisk teotogice este hort tm Sfatud Treimc, care urmeas’ 0 petagogie ounai ile eb slut. Not task putem percepe ulterior Ainele motloar ale acestat program toajatrese, ceca ce de Probtematen fementnd 9 Biericg al Hriston t semene, nr nite Trem, et 8 aceon perepere fate ea Insist 0 scoal Pe aremea ecestor doment teologice, si folosindy-te, s-a decooltat sf soteopologla cresting, Ba a aout ra punct de pecere firistalogia, Stabléren woctrinet despre Persoana wnted au Hous Tivatos a8 dunlstaten firtior Lat eu determinat #80 neue Infelegere a mulut cn porgoan sca near, coordondnd astfet ee nacelast timp #8 pe mamura deavolearit tor — 3 eetlatie premise teolopice ‘privind manturea-soteriologit "3h evea= Inontete finan extotente terestre a omufuteshatologia. Hotirirs sinadate ca ate dogmet ealcedoniene au permis $1 inctat seriitort st plrtnft al Biserict 38. amplifice, addnceaséh i precisese nopuniieelementare ale ontrapotogiat cresting. Un eonfio de Blzant si un Maxim Bfarturisitordl au trasat joa he imuabile, pete de temelie, privind persoana wsnant, natura ‘man elemontale constitutive ale acestora ‘Dar de voto mat departe se pare el interesul socetiiscres- tine nu a mat solictat not formulrt explicative privind ome hiveain launtrat poilor care 0 represinds, Nu sua strait nevote Tleverminarie raporturior dintre membril soctetnj saw miem= brit Jamis, nie din ceea ce ae fidepantt regulle te mete cuprimate deja suficient de categorie de Apostolul Pavel, So- Clctaten creptind ea mle eu sitwafla dominanta barb flat tn orice eonext,repltinda-se pe tinile minore ale uned ‘hiropeogiwtenctetencncar, abia etme Ge Aposihd fente ale ontropelogiet pauline. Textul din Galaten 8, 28 ri Shane ie practtea desuet, folosindu-se doar apologetic. pentrc oven teoretion w egelitaftintre ezemplarele umanc. ‘Gonvunitaton biserteensed. mx asim nevola explicit atropaloget In domeniul practic at egalitits te drepéurt. Lumea ‘ra desfapurat in continuare dup legea celui toa! tare, pistrand tinal de ual iubirid creatine, pensrw domentul omietie sa pentru acasl speciale. De la Hvistos 1 de ta primele comaunitait resting cave au trait adeodrat poruncile Luty sa aceentuit d= terlorarea roporturlorintre oamtent, dest Biserea a clarat ace least idonturéatrightoare ‘Concuremia pe care aw flcut-o elle egolizante ele curen telor sociate — Socialist, a trezitsocietatea moder ultime= Tor voacurt 94 itt, Biserive eo eonfruntt eu tntvebirile ce 136un ey fot rovtaten: oe of cut vo, cepa ex tera {isi eptrte fomlor# aya too eure sa hee {el in rine aot daphne ees et Ri dant dn tot laa ei Ses lps orcetaretasaght entice er ea we a ete ste at decks capital” projet sms nian coectirat ear torte Teptao esi cuplulus aman, care aromas considerst in cern, doar ya taza war concane ‘oecht i fark worouth to chee ered aed Gece ane stra de aera el teint, sual enc ali aservitd pretaniton de dovntnare ale toflul flse a et so i me ae rj eit we rina Stir Jaret, do core aorta ou can in temtele Ini antropologice. Avocet ane as ce gntrte ip oat as Qearge Kot, Muropetin Libantied ttadoe Prepac st ofaieon “eo apored oor ad garnet a fami "eseme, ea tah Sisskey teense nie @ movoouror core se ies ocd, cong ea, a: deiopari ola cultural ef fom har dae pba Se 2 capina cenitaen ft dein ite ete Cap fel al problamelr so te tacts Sie ett Se fom Sugars el cre seston jets engr Silt Inafra mina te itcrorat SI ae fing tt Gat de sipner a ut tec 2S susicombct pre i pctnia jap Dar cea Peg eet Orient Contacts, N. 156/1991 p, 203294) oa oe aE tt ees ge ot femeia a ieslt astist cin Liuntrut eiminulué ci, sl cfd do shart rate ee om Se tage cae uc ae te wie ie, sy zh os x ar wat fe me a 1" oc oo Probation fomanlnt fm Bierica tad Hraee ° rei ste (stort personale gia expertenf pe gare a acumilat-o, Prints bisvieet? nefacind exceptie de ta aceasth regu Hisus din Nasaret este sngurul af Carui aport este hotirdtors Sheclura pe cave ax flcuno Scripturk Paring, pe care vice jae indepareat de femete, ovald.o nedrepeate jrixind orbireat Iiaem, bide ps 25580) Ci edaug acolap! Porinie ol sete Griodanes” Sbirbotut exte cel rare construia fmaginea femal, tio find cet ea eel care definea toate puter, pentra cf ef fo eel care sovia cirile tn cave varvea despre ele, el era cel ure crea tn domenite teatratu, al musi, al cinemaulut fide, ibid. 200). Autorat este convins cf gnivelul enol ment nadrtre oa permite si ajungem — odata depisite Stdenirte revendicirdor femeniste —Ta_un cehitibrs, tn fre imped consaenat wien de femiio qi cel drut? actritiit Poem et corp ria vate t= ‘nina din envntcare gitar (Mem, 1B, p in tov aneat probs, own ve e tiportant cate yea Biseriea 3 se Uberoze, ip atest doments, de tot evan ce ea a moytemst din Redatim i'n rbtrart setolator de oprestuno a femeit, tar Crodinciorul ef tnerese 1a eliberavea flujo fwerioave atta bir- boplor, cae gt a femal 91 Miropotital ortoder Isl pregt- teste fncheieren femel, prim conclucta ,Spunc-mi ce crest Aleayre ferets gt {4 oat spune cine ost (id, p. 387). ‘Ber tach ate pase mal sus nt pe cat de adevivate, pe George Khode, Mitropotifa Libansdul, avai cf Orientud ortor foe nw aa opti te 0 frumoast st Incerajataare expunare ol tmunit ch fn Potrorhalal Anciohiat, de apreape doulcect de ait {tt fort abolite rinks cultice amtatind diseriminirile pe care te pnaotes Biserfoa tisiritalut Toate prokbifite privtnd ferns fe fastveinald, sau ye cea care tocraok @ maseut, sun fn acest fo~ ‘ioriy erostin grtodoe, de domentul trecutul Bute, eres, un act da curaj, find 58 1a ccest tna nivel clei voto era) pent cura padren treet de lsedturile ef, curaj care protinde sau prestpne 0 adanct an- Conare in credin}t gi respectare favd vabat a mesajatul hrist. 0 anume abosealt a soclettis crestine wmind fied fermen 0 [problema cave se inpine ari ig nivel eeumente, dar mat malt eout aude, sa core an 7aspane corect si responsabit dim par fea magisteriulut Bigoricl privind wMolul’femelt ortodoze in Biarion gi toritate", enunf care a Soncttutt tidut Conferinfet fequmenice ce a abut Tor in 1970 te Agapla (Rovednia)to ‘Anca Manaache fn comueatid nat al acestet Conferinte, se recamanda prinkla tale eu problema hirotonlel femellor "st fie seudits Ei taming Tredifierortodace, pentru psibitatea artical et Hy ditogat ccumente Nn give in ce masurd lucrul acesta a Jost rest ee teios, dar mu pore ca megtseriul ortada al Blsriit Mice Sf ef simpt Gator ta acjane. Peviru cm este vor~ Bev! de ae otrtca Burien Ortaca foc wen tei Geonanea, wecestate neste seshmbid In retetatea Mescode Bote totuy de obligafia nocsira deo aa raspy Benet cet, havet pe dapmle Miertit sm 38 lua roe Stoma, intorpindnd porooamal Trudie "Faea‘sk propane solu problemi, ne-am. permis i alte turtin pginilgn acested ctr} 31 dowd tice aml privind Trax GH” Regmata im Ortodatie, celal, Revelaio divin, Seo- futacestor article este cim va vedea clitoral — nice Pin promavarea tacit de hirotonre a femeilor, cick aceasta nt SEhdpune cu novestate, Mtonven este alte: prokbita pe Zire geo osumd 9 mare parte a Trodifici patisice de pint amt in ceca ce: prveate accesal x hivotonte af fori, a de- GEimthat deplasareafomeis tw cone urbri al svietIte Seyi, Gietea mu ponte cscede ta preolie din pricing »e- Grendel el a unci pctogenti pe cere -o albu o pln. ae intrpreiare iudaicende a propovtdurit fut Hristos. Nu fe hirdtonte are nevoie femete din ola cretinismu. oto Mx ict de recvaluave srions a poafiet em sotatte sf! mat {teste Blcerle acolo wnde tye deur ea ft sa se ainiexe OF! dtgradarea opinei despre femeie prin elichtele soumone ‘dora ales tecrestine = pe care t-a pus antichitaten 3 pe cure’ cu elon leva preluat Bscria Iumewsed, adanceste ten Blanca tive cel doi poll etstenfi et omni. Dorind cu orice Jretish justifce ‘moreulinttaten sacerdofulus ereytin, aceastt Ponceple. aduce Jemeti acuzafi_necontrolate tn consecinfcte tor saltereazt tnfetegerea corectt a antropotote eesti. ‘Ghamu nual entropologia, dar si soteriologia ¢ to sensul cyegiet ave mu are oie toeputpinct fare deed bres Got pC toredpondentat et tnan’ ete doul dimensns ole ‘naturt mane, care ® aeceastndiferent de sex, ou nevote de wea treladimenotans, care mu numal eB oferd wn ortitra) at Seestel dispute maltiuienare, dar care le depiseste x te obli- (Guat alorde 0 considerate recprocs. Aceon sa descoperts Shen eevctaglaporsomuta fas Durineset Barbatad ave nevis Problematce femeniné te Biscrce tut Hse a de chipul unui mantuitor, pentru a tnceta sip fe um contra Giuintyl Wipentta ee femola ot tncease a. up. centr faserot al. Cpl ist Durnezew este acento treta dion Sane, cre merge tncintea noord focuaye tn not, ct te- dno‘ concur of ncstore afi singtral pol refer entra eats alaugi acetal Gsorge hot ‘Grice scndore printed eapactote qt apuiudinsle celor dot pall te extent eat abr f melignt petra coer tena bipotord tet te Trupal et HristoCONSIDERATI PRIVIND SITUATIA FEMETL IN ROMANIA Declaranea anului 1975 ca an Snternationat al femell a avut fa Biserica noartsd un ccou neasteptat. Aceasta inifloivl 4 Organigatiel Natiunilor Unite, sscondats de. varlaale’ Con fecinge, Consultan Mose rotund, ongantonta Ia implsul f= ula saprem al Bisereilor sau al ‘celor Ta un nol mat rodus, favst dorul a8 freseaset gh in Biterien Ortodoxt: Romana in terenal entra reconsiderapea condi femett ts Biserica. Na Schule acest problema pot fi multumitonre fo. scest ydaco- ‘hha al femmes (2075-1085), of Insusk np ef sevests pble- tise pune de acum ineolo scl se posta vorbi de o consten= Taare @ opine publice in general at a celeh a eredinclastlor ‘roiling, m spocial. Pentry ed ava cum s-a putut desprinde din fintroducerea, studiulol nostrg, socetaten noastrl fusose. dels factor niempartale goodie a schimbarea orandabell sociale a tegisofil din ford noastr8, dar cu toata interventia, bones fica in acest domenio, aparginind Zorurllr Lace. e grou le pre= supus ca mentalitviea socltalt rligioase ae fi acordat views interes pentew problema fomeii dach nis arf foet obllgat 52 fn act de miscarea tntorsationala organlzatlior bisericest ‘Anul 1975 marchesza In tara nogsiea Inceputal unor preo~ cupart fat pe plant iteratare (eologice fm spel, cat pe fot el intruniilor la dlferita nivete, in afora sat in Isuntral {ll coon, pe dropt cuvant poate fi socotit un revieimont st fin bun inceptt pentru: laegirea orkzantulut ‘anteapologte in lwolegie. Spunem ch s-a produs un reviiment, clar daca Biseriea roast s-8 promunfat impstriva hirotonil femeilor in variatele {ntilnil ecumenice, pontrs ci stdul Jn care s afta condita fe "el In secoloie trecuto era descurajatar pentru orice tncercare oa se acopda femeli un statut de egal demitata cu barbatul Problamatca femenind ty Bluraa tl rt 13 Din secolul al 27-1ea pind in secolul al 19-lea, Tele rom nostl au 0 legislate bazstd pe principl mostenite de le cano~ Ali bizantint, Doua importante coduri, Cartea de invststara fi indroptacea leg, apdructe primul fa 1646 qi al dol la 1052, Gomina boclotatea fomaneasce religloas si Jalch. Daca tegislatia Civili st penali a suferit modifier pe la jumétates secoulal a1 10-ea 81 apo Ta dnceputul secolull al 20-ea, cou bisericas- nu son modilicat nickdecum, raminind s8 infloomteze In ula al 20-100; ond se schimb orindulvea tri Mfedifcartg intreduse in ultimele dows eecole mu au adus hick © Imbundtalire situate! femel, care este mentinutd fotr-o fccentuata inferlortate fats de barbat, att dia punct de vede- Fe social, cit gf ea rol in viata familie, ‘© prima motivare a seestet Dedreptaft o gisim tn capito- Jul (glova) 211 5 capltelul 264 din TIndreptarea Legit, In care se pune ch yfemele este mai proasta dovit birbatul cA din spricina wepaninte st slabiotuni| frit, ea trebule sa fe con Aiea de barbat, “Trebuie =a spunem oa legile bisericestl — ca fpllcablitate catogorion im intreage socletate rombneasca din teste secole — nu vdese spivital eregtin al milel yt Induri- 4, clin capitolele privitoare la femele atmosfora esto mal cue Hind de vrajmésie 4 de imple fomci. Trebale totus) mon fiona ca, in anumlte penalizil, pedeapss femeli era ceva mal Soful este Indreplatit de acestalegiuir s2-s1 bald sotla st chiar ‘So inchida Inkre grat In schimb femela care tndrazeste ot funil mina pe batbat® este pasibila de dlvary (capiolul 220) Divortul se putea obfine.ujor de barbat, el putand chiar sig alunge sofia ara vreo judecata (Capitola 162). Tatr-o singura sltuatie femela era la fel de indroptatita ca ‘1 borbatal ss ceara divor{ul sh antime, in cazal peeversiunllar Sexuale (eapitolal 160161) sau a caderii In erezie a sotulut (oz). Ba mal are drepiul sh divorteze doar daca e Batwa ca ‘rajmdsle (apitolul 188), adic dacd violenta este maxima in ‘ufia end ata este at de densa dar sofa o-atinge doar ca palma ofl chiar cu pursnul, nue caz de dlvort (185—189) cick, Bintatal e indreptatit sa-ji modeleze femola dupa cheful sia (capitolut 186) si prin orice mljoace ‘Diotanfaren condlties birbatului da cen o femoll este not, prin aceea oh sceste legluirl acorda regim preferential birbs TTT.A “ Anca Manotacke fulsi in orice situatie, Daci femeia e infernata, bolnav’ lung {imp sau e disparuta, barbatul ajtospta Jani, lar in cae simi Jar femela agteapta $ ant (capltolul 239). Dé asemenea acd birbatal se atcunde, vinoval fiind de vreo cflcare de lege, fe= ‘mola nu-l poate paris, cdcl ea este datoare sa-1 urmnezo™ orl? linde chiar'in vinovatla Tul, pe Cand barbatol na e datar pen ‘8a sofia fut (Capital 18. ‘ndreptarea Legit condamna sover chiar neglljenta femei ‘care a generat moariea copllulil el, situate iy care ca este p= ‘eps ou cidenea (capitol 14). De asemenca a este pedep Sith cu, moartea daca’ a avut raporturt sexuie cu 0 rad (capi- {olul 211), Nu rezulta inet de nicdler pedepsicea sofalul adil- teri, "Acclayi cod legiferesza cd rapirea femeit se pedepseste cu rmoartea pentru rapltorul de Yang social Inferior, dar e mal cle- ‘ment pentru cei de rang superior (capitotal 107) ‘it enzul vlolulul, vinovatal este lertat daca se csttaeste cu victims, tor acl nu, el este doar obligat s8 achive 1/1 kg. ‘ay sau se tuns, Batut st surghlunte (eapitolul 251) 0 situa fie agravanta pentru rapitor este raptul unel ellugarite, do- Yedind prefulrea’soctetafil pentru rangul‘monahial(eapitlut 25, ‘Char dact leglures clvils s-a modifica ulterlor, soceta- tea romineased nu a acordat femell ‘un al statut,"ea find permanent infiuentata de mentalitaea misogina oriental, do- 2o.tea ‘In launtrul poporulul roman Biserica nu s putut onga- niga Yemell a viat@ thal usoari. Monabsmul rasiitean, care {Tost tot Umpal un ferment. de cultura st deck de hnflenta {Gandini laice a tuturor secolelor crestine, na a indulct sitoata emeli. lar cultura adusa.socletati' de monshismaul. mascalln, iminea departe de porjle mandstiilor de femel. Femeia se bbucura de mat multe consideratie dacd tra In minastire, vor ful Tecioriel asigurdnd socistatea cd monahia fst hotera singura fo suficienta suferinta prin supunere s totala renuntare st ascul~ tare, ‘Trebuie st semnallan in acest sens cf existe si'ta tara noastra, ca si In Grecia (Athos) 0 mandstir, schitol Frasinel {Olt la care nu are vole nil ofemele sa sjunga micar In curtes Indnastiil, loc care este Considerat drept 0 troupta superioard desfintenie a vletultorlor acestul asezbmnint Probiemasin fmevind tn Blariea fal Hristo 8 In util seco), prin relate pe care Romina lea avut frecvent 1 cu preciiere cu férlle Buropel occidentale, menta- Iatea Soietapl a inceput st'se modelore pe telle Uberate ale ‘Apusulah im masta fr care acesta Insusl avea 0 oarecare con ‘Mleratte pentru femeie. Tots legislatia romind find copiata Fidel duph cea Teancesi— codul apoleonean a fnfluentatIe- fils Gilh'— gr dup cen alana ln special dept. ena), fare ameliorat prea mult opin binbatilor despre femet Tre- [Dui insd menfionat ca socitaten dela oray ana civiliat In sbe- Cul in uma Mor fevoluionare raspindite de oamentt cl Sh Teauitate dupa sevolujis dis 2oab, cece cen dus la ibe Falleare in practiea a condilel femelt, tn baza Idetor bere tie cevoluielranceze. Nu se poste tas consata actash ce fh atmotera sttelon, nde ined at fetela este totais ca‘un snimal de povara uplchtia se este in modelorea mental {aranoht somin pe precepiele st practica monahell extrom de Inflacnth Invsatofe soasire Cum am aratat la inceputulacestut studi, Igisafia actuala- nu reusit = schimbe sttuafia de Ingerio ie a'iemell lesa, sau in avele fami (late namoeeas) ‘nite de la sat In ora, relighttsten poporulut nosteu const Uerfina i slujerten trade Minecuvantata daca ela va aven nal taut de sufertt st va accopta dominafia barbstulul in aree ketor de atillate " “Gur nimic nu 3e deosebeste onl teologiel noastre in pro- ‘oro femetl tt proving bierces tare | se adreseazd "Am ‘azul cf Tn clrfe noasie de cult == care sunt trader! ale Color greceyt,femela are de suferit de pe urma slmpurkatior navel sata nastert de’ prune, Niel fn. Hlerafure Tae nu ponte varba despre-o discware'& sxusitstfemenine =~ fara de'eeu srict medicals ~~ si'ca atat mat putin despre 0 Indreplatire a femel 1a placerea sexual. O- anus pucoare Linpiedica femeta oblgnuita ~ in specal pe cea religioaed — 34 exprime macar tn gand despre acest domenl al Viti e ‘hn ultima seeol nu se mal poate vorbt in socetatea nowt despre rapide fem. fn schlmb seductia Sou viola sunt ae= Sea deahtute in tribuntiele prmale fara Ish ca aceasta 3a Conatltle o problema in domenfal religos. Femeta volta J ‘va rezolvasilgatia“~ In consecinfle et religioase — in carl Veiner spovedaniel, fara a face ear’ sau publleltale (pistsind diseretia.6 Anca Mosoache Ta trata religions’ cresting fomela noastrd nu poate as- pira In vreo funetie in cadral Bisetey decit ea angojaté tn Vino “iuncfie administrtiva, sau inisuabral monahlsmutut lunde ea if poate reallza vocaita erestina. In nicl un caz ca mu poate gant in vreo teapei clerical, intrucat in Ortodoxta sorting din Biserica noasied msi s-a docks Incd asupra diaconlet hharioe a femel Este o problema cara poate va intra po ordi- hea dei dlscutiton Teologic, daca aceasta disautle va ft rovocate ce disiogurile wnterconfestonatc ‘Gees ce considers mimerit si subliniem este cd toati problematica privind lncul st rolul femel in Biserica esto de~ pendenti de solu pe care o va gist toologia noastrd. Mu este inca iseueath solicit, ba chiar nic mu sa. pus In mod serlos problema raportulul erestin intre femeie barbat Ja nvetul ac- Rial af teclogil, Dominate oficiala enre guverneaz’ Inca opi- dla tgologca in materle este” aceoayi veetie subordonare « fe- ‘ci fala de barbal, opine telbutard musoginismulal teologiel patristic. ‘Cum epunesi In inceputul acestut capitol, anal 1975. se poate considers ch a desshis problema, Pe lang cele foarte Dine urticole fm cate femela pare ca membru_ al famlliot frestin,' ineop sisi fara Joe In teologla noastra edteva studi, ‘a impllatie a consultatiel finute Is Agapia, n septembrie 1976, Slorganizate de Consilul Heamenic at Bisorcior, Tema aces {ef seslunt a fost ,Rolul fameli ortodoxe In Biserii gi soceta- tet, recomandind(-se in preambulul materialulul documentar cca problema bleotoniel sf fe studiaté fa lumina trade orto- oxe, pentrw posibiitatea articalarit et a dlalogul ecumentc. "Pe lingi referatsle de valoare mle toniogior ortodocsh Sten (Pref, Teodoru, P. Evdekimov-Rollet etc) teologia r0- ImineasoA a prezentat la acenstl consultatle, reforatul dogma- sp sults Se aa are arene Face Me" cahire i femil m Birion xox, Hom Pic tt ail a SS DProblematce femesiad ti Bierce el Hristo 7 Aistilor Pr. D, Stinlloae? si Prof. N. Chitescu? sf a canonistatal Prof. orgu Ivan." O ‘prima remarch este faptul ca tema hiro> fonisi a ingustat posibliitates aprecierilor pe care valores noyte {olog’ lear i puat — evento — face To situatia unel tome ‘mat larg, cuprineind Intrespa perspectiva a femeit tn Blaerid Opinia rezultand din releratele eelor trel profesor ai te>- logit ‘romanesti nu avanseasa ct ninle fafa Ge doctrina cla sigh patrisicd: femela pre un rol complementar fot de cel ePbutbetutad aoa val lind Ince minors em ramon pee ‘Bi o activiiate publich birbotulal qt trebuind sa se muita eased cu maternitatea ch ca eihicarea copillor st cu crearea olor mat bune condi de vetuire a barbatutu ‘Chteva fuel nol spar in artcolele taologice scrise de fomet i amume'” O-coneribufio cresting Ia problematiea anal ster fafional al femeli” si Taina nastert din Sfanta Focioas® Ml a" Broblema pus in aceste articole erteegals.chemare a fa teil 41 barbatulul in afintizea created stm pacificaren Luml fhm si abordarea intran alt med a antropologiel cresting, adl= fi pomnind-se de Ia natura umand preluata de Helstos din Fe. otra Maria, natura care este eminamonts femening, cova ce fr trebui sa determine considera eologice arupra feminteeil ffenerale a natstl uinane st deck © nous considarare a minturih Grin unioea natiril fementa-umane cu fires dumnezelasca 19 Hristas Conch propanest: In socletstes noastrs fomoin nua @ fost sublact da drept ping in a daua Jumitate a seco al 20-ea, Legstagia Iniek find adine tributara cele cananice bizantine — Labaza mizoginismulul releciat in aceasta socotate sta lradifile fudaice mostenite si reimprospatate de dactrina pa- tistics, mentinuta in fa2a ef Incipient de raspindirea jslamis- mula adus de navalisle turcton 2 ba femme dans te thaloieorthesaze, Seimei ete ene URE ED Giadac ase foomey ou mitre, dens tx umtire oo18 Anca Manalache — Monailsmat résiritean (61 el mizogin), desta fost gene ator de cultura 9 toata socletatea nostra, mal curind optit fccesul femell 1a cultura, ea find cea cere nu trebule sb vor beasea in Biserlea s1 dect nu este tinuta s8 gindeased, urmand a avesta atribute ale of se savarseasca prin bisbat “"Gauza acestor concept este jt teologich. Interpretarea pesajelor biblice este limitata la conceptiie invechit, far in i= Shrit exegeza biblica nu a progresat, filsd doar 0 readcere in ‘Sclualitate a celet patristice. De aceca, se preferd de oblee! fore ‘mulatea a doua a textului genezeh aica Cea care considera pe Efmele ca find o a doa Clea st depesniauta Gee de bbs, ‘care e merea confnat eu Omul —~ Adam <"O alld cauad a misoginismull este necunoasterea flxlo- logiel femeli, grants intalogere a singerari el lunare, culm th fexagerarea proliferaril neamulul, care nu ave fundamént ces~ tin, date — Determinant In coasts involutie a gndiril erestine este sexualizurea raportulul barbetfentele, ceea ce menline ‘ore fomeio in situajie de inferloritate, find supust prea Tung timp nei maternitath dorite sau) impulse, —Talegatura en acestea~ gresita Infelegere a Talnel et sitoriel ca avnd un nie sene gi feop uasteres de coplt fara site (int seama do bucurile, posbltatle sau accept femelh ‘© remediere a acestor concept) sar putea adice pris, — raspindizea culturl stlntfice in problem, tn rduri- Je culturi teologice rasiritene. sinnelrea exegeri biblice sf studlerea mai aprofundata 4 textelor din geneza cat fa celor pauline privind antropalogla reiting: = tratarea teologiet mariale nu mumet sub aspect moral, of slantropotogic; = studlierea dogmatica o raportuloi femeie-bérbet pe soa concluzilor dogmei marlologice; Ortodoxia rte apt a da "spans in acest sens = impulsionares Ja cele de mai sus prin dialog intercon festonal Jn ceva ee priveste enuntirlle din yproblemele majores, previzule In propunerile planulul acest studiu, ardtim c8 ‘ceea ce nu am tratat in rindurile da mai sus nu este deloc abor- Problematice femenind i Blserca tl Hristo 19 at fy cadrul religios al culturll noastre, funeite eorpulul fe- tel find sate domentulgtinfifc ‘Homosexualtatea este In not 0 yculpa® si este pedopsita fn sacetnten lates far In cea religigash este considerata un pi fat, ca orice exagerare a raporturllor sexuole privite in afara ccshtorel ‘0 anumits pudoare, specifics Orlentulul trece in. genoral sub ticere problema sexualltaf, 41 in special se ignortsexua Itsten ferinina datorita unel ancestale dspretuirt a femelDIN PROBLEMATICA FEMENINA ACTOALA Cercetarea condifiel femeli de-a lungul Istorel omentit, Jn scopul de a determina eauzele deposedirl ei de. demai- ‘atea [a care a fost chemati de Creaiorul flntel umane sa luniversulul, obligl Ja un efort de infelegere a tataror etape- Jor speciet umane. Infelegerea acestor etape mai insearan— pe lings cunoasterea contexte) istorle, soclal st spinal — EF seslzareainteresuot sail a. meersitgii care. au generat Plasaree femell ta. penumbra ‘evolufiel culturele omenest Jn (oold istoria de pind ecum, femcia nu avea un alt Joe deedt eel pe care .dominantul® I oferea, Nu este loc pentru alta demonstfalle decal cea a puteri, a consirane feril ylar-spirtul vremit" na putut Ti mociffeat deedt de stele datorate nel pulelt caze. I depdsea, Spirivul ‘Tumll""nua puiut It inving deest de Cel care sa fisat crue Gifeat de jtume", pentru ad ardka ch slujirea Tumll, slut fea omulul de citre Durmnezeu, siujirea Hecdala de etre Celajat este envantal de ordine 4 ordinea pe cere 0 asteapta Crestorul de la croatia cuvantdteare. Or, —ecestel sill Temeia' Ta fost asculiatoare, constieat sau muy in Introaga istorie a omeniri, iste fen) vind Toc cibitritee acelet anther Sat Tent See Fl te seat ty Nerutindoeae exptcei rapunan Problemuticsfemenind te Biserica tu Heston a ‘Ar fi nedrept si se acuze Biserica crestin de a nif schimbat io fant situate femell. Histos Insusi a. venit ca Ei'siujensed, st impace Tomea cu ea insisi sl en Dumneze Sinu casi mogitiee siruoturle existente ca ai pregateasca lumeapentra Imparatia, lol Dumnezew, st mm pentru a stan bilo tmplvitie Iumeased y pont ca s4 modifice perspectiva Tomij in vederea,tnfeleyerty relaiet elu. Dumnezeu si a modificirit livnirice a. celul po care. Domnezeu il doreste ee partner peoira, vesnicie Tin acest dcop, El a venit intr-o Ime care nu Lea dort, Sia ales un ‘vel rociel minor, care nad putea conteri 6 ae auloritale deci# cea en care venea El Insust sl cure mi fe impunaa cu forts lumeasek, Tar calea pe care El 0 pro une pentry reusita sigurd In atingerea acelui scop este Ehucea, emintind de libertatea pe care o va da adevarul st ie supreinatia pe care o di spalarea picionrelor celorill. ‘Tot omal este chemat la'acest exerci, fara nicl o dscrimi- hare, ar sferieit™ este cel bidnd, eel rallosty, fcatoral de pace, ete, Cn euvdntil ects att sa — cu alitudinen Lat — Eonsuinnats enw ni et condamnaree feférniciel st-a-min« Chinil si cu Blindejea fat@ decal soferinzl, Ela impus um Sou ceer si sn now eviterig de velorifleare a emulul sl a fetelor Tul IRacorat permanent én oshalologie, Riceriea a dat ris puns interpelirlor vremil. tm Tunclie de necesiiaten de @ [iapte,situslile sou create Ta mesaful evonghellc al min« ful, sir tn fanctie. de evoluiia vremll, ca Interpreteat si fnlied tnvdtatura Mantuslorsins, dupa cam Dabul fui Helstos BPs intelegeren si" capacitatea "6-0. fack. Nici radieres jogului sclaviel nu ta produs decat 1a momentul pe care La pregiit Istorla, nlei seqregatie rastali nu este eradicatt Aecat clnd esto pregiliti societatea sto realizem, nicl tliseriiinaven sexelor mse poate redues decat atuncl cénd onstlinta omeneasci este apt 4 sesizeze acest nonsens, Chiar dae toate scestes sont inscrise de dows mien In paginile doctrines crestine. Ccl va vent caasul, .si acesta testo", cand Dahl Ini Dumnezow va drezi dreapte intelecere {S cuvantulut st Iuernt Flulul fut Duynnezen, si Im problems neensie, ERalist anc a a a 2 Anca Manolocke Dac soclotatea de azl cere rispuns bun Biserill pen ton abollrea nedrepttih mllenare care a facut din femele 0 funcie Biologic a. societaji, este pentri ci. momental fcesta a fost pregith de. providenfa, co Blserica s8_ pout 2 nol explicati, nol interpretarl st poate solull. lar aceast pregatire esle doveditd pris mall pas! faculi do. slinele Iedicslo ale veaculul nostra, de cunoslinjele biologice, So- Clologice, antropefogice ete, care presuptin o interpretare teologict vrednict de avesie ‘cucerit ale spiitulal una ‘maseuln sf femenin deopoteiv’, Trebule sf existe 0 corelatie inire ‘omtologia = care 0 proclama religia noasirg revelati Si cea pe caro o descopert obiectivitatea stlinified. Cu alte Euvinte, nu este posibll ea femeia sf fle pentru Dumnezeu fn deplindtatee epturilor umane fa} de barbat, far pent Seelelatea crestina — clci 1a aceasta ne referim — femela Sh fie.lovith de indemnitate “Totus, dact cltim aul tndrumérile de cult ortodoxe, ta locurite Teferitoare le femele vorn qisl © atmosferd care de= ace sleologia" Maptuitorulul sl aseazs pe femele tnteun con- {ext ntle, atribulnds-t tot ul'da care sfers “omenirea, {ntocmal ca in|, Lavitie eau in eSrfile snpienfiale ale Vechiu- Int Testament." Pungnd ‘alfturl paginile clr} Leviiculut (cap. 12} ea cele ale Molitfeinicululortodox. vom gist mt fpumal simibiludine, ci aproape cople field @ unora din le- Giuirle Ist Moise referitoare ta sitnatia femeli care nascut, fomola sind gasita vinovats de faptul cd a adus pe fume 3 ‘oul via{4, chiar tn condiile celet mel legtime s mat sfine lite cisitorl. Eadevarat, preotul se road pentru aceasis fomele i li dit binecuvantarile Biserlell, ceea ce este un act crostinese, a orice Tugclune adusi do Bicericd pentru wn tredincios Dar de ce este adusi femeia leh ih mod obliga. toriu.Ta bisericS pentru curdhire lu e seurala" pind atunel ? Pentnt cf a nisett in picat™ spune Moliletsicul .c8e. dup exrdntul prooroculal David, nol am fost 2amisilt fn peat st sntem tft intinal Inaintea Ta", Vem revedea in alt local aces- {ul studiu edt de ipsits de temelteologic este tntarzlarea acestel practici, In réndurle wrmStoare, Molitfelnicul spune: AL rmil& de roaba Ta aceesta,..., sit larti plcatele... curt= Tesle-o de neowritia ef..." trupeasci... pe ea si ype toll fel care sau ating de ca", Yer dap patrusccl de" alle => robtematin femenind in Bria fa rite 8 citese mamel rugicinni fn acelasi scop si din acelasi motiv Spel toata murdiria trupulul sla sufletulut el, 1a sfesital eestor patruzect de zile, 1-0 18 vrodnicl de a se imparts! fin Preacuret Trapul Tau gi din Seump Sangele Tu" Tndicafille cart de ritual diferenfiezt pacatul” mamet ‘acesta find mat mare daci a ‘niscut copil de sex femnin, dar este redus la jomitate, daca niscut copil de sex mas: ulin, Intocmal ct prevederile.ludaice din Levitic® Chiat Supt administrares Stintet Taine a Boterulu, find adus copiul pepte tinblsericve. In patragect le alle, mamel 3, se cltese fot rugielunt pentrd yeurdfivea* el (yspaliet tntinaciunee fropulul st necuritie sifletalul 1a plinifen acestor patruze rile") ca aise invrednicessct a Intra in Disericl", ter Ccoplial este adus in miflocul Disericit $1 apol tn fata usilor ‘SMarulul, Dar 31 In acest moment ritual, vechea discriminare ‘Se mentine tn’ practiea cresting, fetifele find oprtie 1a usa altarslul, lar nde va Il parte birbsteasca* copilul este dus in yelantal alfer" $i tnetinat 12 cele patra laturl ale Siintel ese’ “Aevsto leqlulrl, despre care ;Molitfelnicul™ ortodox atesid cu onestilate c& sunt prefuate din Leaea Mezaic\? {sl ou explicatie In lipsa de cunoastere a realitiilor biolo- flee care se. petrec in paturafemenind a tntrequlut reqn Gnimal. ca sia. fenomenulai coneeperit. st reproduce fcestnl req, Dact stintil parinfi al Bisericlt st oamentt ev- Tavlos! care ay contrfbult Ia menfinerea acestor ritualutt si conceptil — prezente tn clrfile de cult ortodox — aveas © fustifeare in necunoasterea fzlologiel omulut, fa ultimele {ecenti Biserica nui mal poate fl de acord eu aceast igno- rant, decét ca riscul de © contribul Ta discriminaree sexelor Si prin aceasta, a rémdne tn urma cuceririlor stlnffice sia kia? mame oeewett Jeu siptimdn va bol sen doparte EA SS aie ee se ee ee24 Ano Staolacke reidresirl pozitiel femell tn lumen lnici — cea ce conduce 4a diminucrea credibiligit mesajulul crestin. in societaten moder Cercetirile curente, ee rezultat al. strSdaniei_uiltimetor patruccinel decenil ale” stiinfelor medicale, biologie, antno- Pologice, ete. acumuleazs pe zi ce trece’ date nol privind partatea fzica st pslhied intre cele dowd. sexe. stngurul Dandicap al femell, care va persista Inlosdeatina, find cel ft Toute ttalve masculine, ere da, preponderentaarbatulal in teat tumea animals. Aceasta este ultima conclasie a In cercirilor dee explica discriminares,. In favoatea birba: {lal Dar sirul Jung si mulliplicarea opinilor oamenilor. de ni din “Intreaga’ Tome. exprimérenultatele de 8nd acum — ‘ale carcetielar efeetnate fntr-o extrem de. verietd farie a bios-ului uman sl animal in. genere, Oprindicre la ‘nga umani, la enaliza’codulit sia genetic, afin s2h sprezenta sau absenta “cromozomulel ¥delermind.sensul Heli noasire /." consttulnd 0 diferent care. vse poste exprima printro porforreanta mai bund tate-an domenta de= lerminat dar ideea de superioritate a unui sex asupra. celU- taittrebute cu fetal exelusi — eum spune André Lwott& Jocul elementelor qenetice poate determina 0 varietate lial fo dou expres ale vielll umene ea ponte apres ca, renullatn! endvlut XX, adiog formule. fominind a. et hime, sau al codulul XY, formula ef masculink. Der cotae= leristicile pe care sl le formeazt In crestoren ambriontilel — 3h fe continuare, copilol ndecut si omit In materiare — na Saint esentiale, nit fin de esenfa wment. Diferentierea sexual nn implieX 0° despartive prin. anihilare a elementelor con Srctive bioloaice sau psthologice —~ ci necentuare. & tunora sau a aifora dintre hormonit care acfionear! in der voltarea individulul. De altfel de elteva Zecl de ani so escoperit cit rice organlsm uman -contine In neelasi tiny hhormoni masculini $i hormon! femenni. Diferentieres sexulu rezullS din predominarea mai mult san mal putin marcat 4 Frefata Wp carton Le tlt iminin, Onvesce afune _temme pre Fath elt ‘coereal “ae” specifi femel st barb ! | Problematice femenint ty Blea tal Heit 26 ‘@ unul grup hormonel esupra celullalt...* Tar ,ceea ce este important de stat este ch flecate celilé a” femell suport Sntluenta factorilor mascufinl, im aceeasl masurd In cave ba Batiste supus ae{ianit factorilor temenini®, eum. allt’ Eva Firkel Inchelnd paragraful: Trebaie deci si intelegem cH mu exist femela integratmente femeie, si niet birbat n= {ogralmente. barbat™’ ‘Acest fest fin al fiintei mane, ex mick acumulsrh con- tative: prepanderest masculine "rau feminine, accentuate rnumnat in'organele sexuale, se extinde la fel de subi in inc Si'mal delicate retea neuro-psliles 4 omului — birbat seit femeie. “Nu exist —. coracteristict peinologies apartingnd exclusly “onut sex, Diferantele sunt fotdeauna o chesthune de gradatie. nele femel avind o schema psiholoeied In zene fal moi masculing, lar unit barbati find cu totul feria tm psthotogia lor", CercetBtorl. femel st birbalt deopotrivs. fu gisit do pile sl ch dezvellaren enrteulal. cerebral Gin Specia uma este eqail Ip birhat st femeie', ceen ee scondas Ta evolutia calturalt® de care ne bucurim azh. Dar fceste ultime conclizii — care nu réman desiqur ulltmele, tl devin promize pentru alte Investizatil — sunt rodul unor facumulie? da" staruitoare sl pasionante. ceasurl de mune Fira Tadotali, nu condita femeii™ neapsrat, a fost mobili lunot aseienea tre st Sadsfaci et ertnta ge cunosetere Care siimilenas efortal omulut edtre recisiren Isl plenar’ s Plasaroa si testarea sa a stidn al universe erent Nowtatea secclulai XX ristonrns. conceptille invechite fle Hilosofiet antropologice : 0 contribntie. eategariceqals seduce flecare pariste, birbat si femete. al exemolarail umen, atdt cantitativ edt st calitativ. Necunoasteren acestor rea Iii — ca gl a multor eltora — « fastificat In «stiinta” mi evn Fel, Destine Ia femme, Mame, 11. (1957) ns, 2028 fohigues et atholsaigues entve Thomme i is femmes fn ste’ Fol (Sly Bonar Mascoby. La psycholonl des sexes implections pout ve Sate Tingle in esiclntie 1 a, A propos de Fanthopotonte nme ——EE26 ‘Anca Mosoache Jenlllor trecute actiones represiv. & birbetulal fat de femele. Nu este vorba de a sctza positia qanditorior pant sau creslint al trecutulu, ef de a. rectifca si a teconsital rela considerotiet reciproce dintre cele douk sexe. 07a Precum @ televaleo omului Creatorul si cum © confirma Stina” secotatut. nostr, ‘Gindiior"specielisi ia acest domenia sunt de_acord 4 deprecirea femeil 3-0 menjinut in societile care se pot ‘minal cu speculalit Mosofice aprectate ssl prin ‘aptul CH stadlulculturl care insotea aceste filosolt erm deter fant peniry slfel de poniie, De fa Artsttel sialon pant Ia Montesgulet, Rousseau st Freud — ca ne opti le cul iva europeanit =, apreceriie asupra.femell at fost sul Influenta grestetor concepiit slliniiice” ale feetrel epoct Chior tm secolal XIX, tn atitdinea societal fale. femele si femintate, nu cunoasterea stipifel este cea care. genes earl ldeslogia, el .ideologla este cea care deformears pad SUprivinea celui eave observ si prin nonesta.~ Intirle feral edtre cunoosteres ® Tar Gach flosoft tturor veacurilor ou viaut in femele cantitotea neqifobit a soclettit st au exprimat 18° exlare fceastt opinie. (pastrandul.locul necesar In. proliferares Specie), nicl personalttaite bisericesti mw au emis alte fade htt de valoare. ehier cdnd au avul cuvinte de laudd venira nee gar fenine ce sat imps prin cul tating Eldeoloaie’ ai epocl Jor, in iiunirul c&rele au ert s candi, Erovite daterate ipset de" cumortintesnttica, nate do: renll, at fost date citi, sau tefuate tn consideratie 3 ne oreciate tn tinp. Dar evorlle de ordin biologic. tn antro: pologie. in relatia birbat—femele, nu au fost corectee de- Barece in primul rénd, nu au fost constatate.silinific si ntate ca atare; apot, pentru e# datele revetationale ele religiel crestine au fost eludate sau estompate tocmal pentra Increditila lor efirmatie : femefe sau birbat, flecare exemplar tumgn este chipat Iai Dumnezeu, De la aceasté realitate (con A propos du fesin de femme, ds XVI-e as 204 el, de fm, Le flog" Gaara," slur, Sule Pores, anePa Aro Problomatia femenind in Bisrica tu Hees 2 firmatd prin Cuvantul Tul Dumnezeu tntrupal) si pink le situatia In care femela este. object de_véngare—cumpirare pentru barbat, decdderes umanitatil @ ficut pash verligines) In cele mat multe socleisi, fomela nu a fost, pnd in secolul hostru, Subiect de drept. Leqlle omenesti nu haa’ acordat favoarea unul interlocutor al bérbatulu act Istorla cullurl omenestt a putut ft determinati de ‘orl personslltity acestea nu au fost decdt masculine, ssexul slab" 'neavind acces Ia. ,personaiitaten" cultural, -Vieme Indelungati' — chiar si agi in anumite medi soriaie a ‘BU @ fost considerati ‘ict mear-spersoani. GLid $1 Fadi. Pensabil6 in cadrul fells, ea este un membru al famille, lar nu a fost persoand In sine. Mind cowslderaid © snaturd® Inferioarg, sexul femenin nlel nua pulut constitu cindva 0 -problemi* sau, tn cel mal rau eaa,'a fost alituret spirlGulut Inalefic, presupunand ymurdisie',”produkénd deagust sau ‘usearl lind © problemi da nealing, Ta figurat pentru uncle Soeletsti care nu vor sa se deschida cundasterti realtsiior Dlologice feminine, iar le propriy, peste alte medi einice, { cere sexul femenin este pe de’o parte lemut pe de alta apraciat Forta dea reproduce umanul st sitbiciunes tezultatt din singerarea ei la clelul hinar at consiitult permanent. Th aprecierea femell ca yneceseri regnulal uman, dare funclie — nu ca persoait — fie, dispretuiren el, ce neputin. los si necuratd. Abia in secolul XIX sa binuit 0 -oarecare fetes Tate cele uu gfeqomene™, sangete lunar mse. Char dact a fost vorba de cereurlle religioase, cultivate sau nu, sau de medit umane Inice dar traditional inridschvate in conceptit primitive, problema fecunditatil a imbrfeat an ser de sacrelitae, menfinénd un contact cu incontretsbllul eu inetabilal. Inteucdt considerim acest capitol ca find de prim ime Portenta si una din portile de intrara in cuoasterea feng: ‘menulul istoric al relaffel birbat-femele, ne vom rele la unostintele renumitulul sociolog si etnoiog Roger Calllois {in importanta’'sa"luerare’ Lihomme ‘el Te "sacte, cater " Rooee Calli, homme ot Je ser, Pais, 180. Aptos tn8 Anon Manolace rfspunde multor nedumerii: prin rezultatele obfinute dee} Sau de aif colegl in moterle, Ne oprim tn special la capitol! SAmbiguite du sacré", din care ‘vom extrage constatarle si onctuslile sal, i primal rind, ceea co este sacra, ,consacrat®, suscit sentimente de team si de veneralie, contactul cn el devine periculos tind secel ceva de care nu te apropit far si hori EL-are un sens amblgue find tn acelash timp res. Fingtor st fescinants interais sl perieulos, La Tel qcera ce Bate divin sl ceea cee blestemat, consacrarea: si miirdarirea, bu exact aceleasl efecte asupra iucrurilor profane, te fac de sneatins" * Exist necurbti dizolvante, care ataci omul tn fortele Tul fice (malediy ete}. Astlel apare o(eama Tat de plerde- le de sang ale temellor ind sunt Indispuse sau cAnd hase." In ncoest® conceptie, puritaten este in acstasi timp negate, vigoare, bravurs, noroe, longevitale, Indemdnare, fogtlie, fericire, sfintenie ; tmpuritatea aduni tn ea bole, Subieiupes, lasitates, stangicia, Infirmitate, nenorocl, mi- {eria, sirdcia, blesteml™ La acest nivel al mentaltai, «nt ste ioe ponte aspivelil morale". In ateeasi succesitine de idol, R. Cailfois ne duce 1a conchae urmitoere singe femenin. I ciferitele mo- rene ate. Viet eh ycontribuie puterate la consideraren Temeit drept\o fini 2 ceelasl timp slabl, rinita, necurati Ai'maletich, ce apaitine prin natura sacrulil de slanga, st o Ehyet prevent treble teat uneorl, east contact cea Un mare mumar de prescrptit reliqioase relative In curitie SMnecuritie na au elt origine! *. Niel ceca cee total pit hcl ceea ce e total necdrat nu trobute atins dar entagonis- Tul aceste, cum am. vin, dispars adeseor, cele douh ‘oetreme confundindurse Pentru moment consider edifleator rezultatul pe care ni ofert Roger Caillols, ‘care, pe baza_Investigatiilor Sheiovetnologice Heute in variate etail ale continentefor mt, fe conduce'la, conclusla‘urmitoare ! mostonirea ritvllor Thozalce a" wnor conceptll"religioase tiibutare net ne~ Problematce femenind sm Bloerea ta Heston 2 cunoastert a fzioogiel omulul @ fost preluat gf de reigie ‘resind, print care 9 consderafileprivind sexal singel {ele igelegeri qresite = care au schimonosiechipul ferme In doctrina eresins’ au fost $1 sunt et att mal pagub tBarereu cdl au denanat ince Ineusl fondu. cuvantala ‘htudines Mantutorual in toate intnile Sale ct feinea En"inverice lmerpelare a'Se despre femee, Inc 3 asta in uncle cComintttti ottodoxe, eredincioasele ‘sunt ‘anantate EL nuinte rea fa” vesnica fericire, Intemeletorul invatituri crestine tidied valorile morale si existent la nivelul supremel curdfil, a pritQit teal ote de. om cu harul sau, prin tecestrares Tui in Dumnezes. Pentti acesta, nimie nu sual este spurcat, De la purltates iudated, cea care aeigura capacttatea le geld de a participa 1a cult extinsd.apot Ta convieluirea fn Gharul combnitayn stinte a neamulul ales, coneeptul sa e*" tins mai tarzia la ordinea moral’. Insshprofeti Vechiuiui ‘Testament atrag atentia asupra acelel purltli interioare. p> care 0 daresto Yahve (Isela 29. 13; Ezechlel 36, 26) si pe cave profelul Osen o deserie in simbolien prezentere a cir{l sale 'Aecasta este linla pe care in mod Tirese poporul Tul Yahve feebule ai meard. Profelii marl si mil my att facut decd 8 © amintonsed neincetat, ect nelncetst poportl acesta fs ada Damaezen nr dact Méntultorul afirmis eva fl tide! Legit st proo- rocllor (Matel 5, 18), tocmal la accastl registra de. sino mull chem’ omenivea. Intru aceasta Fl completeazs sirul breorecilor, mustrdnd si_pregstind nou omenire,. .Nout Tree la reintrarea ia paradise! plerdut, Dar yNowl Trae!” dat dovadd de Fagiliste ta conlinvarea noulat drum, care be ente decat cel ,trdint, eet InpSritia se Ia ex efor. Intre oscilaile de care ds dovada chiar omentrea eres ting, sau Inserat fi Jen diserimintrl de tot felul dis Criminari intre popoare, discriminiri intre ase, diseriminit! Intra rexe, Doar sclavia a fost aboliti cat de ct, dar sclavia femell, eblar dack mn este abordati ea atare, continus sub orma’,lmpurltitit femenine, » femelt ca atare, malefich Incomodi atunel cind nu poate fi folositt; respingitoare pri polutinmea® el lunar’. Poate mute intl s& amintim si expli- ~ Catile lof Rudolf Otto: ,Pur si impur sunt expresil care cw zal intdl un seng natural Este impur tot crea ce provoac8 ua deagust natural, eeea ee este reepingitor... Un sentiment puternic de dexqust ae multk analogie cu sentimentol ori Dilulu, ce) care produce oroare, teama, nesiguranti, «La vederea singeful curgind reactionim tn asa fel, Incdt e-grew Problematca femenind in Belen tu Hritan st 3 spul duck © mai puternic elemeniul de dezgust, sau cel fe gronat"= ‘Dar oricare ar f explicate, wn Iuera e cert: ne-am in- dtepatat stat de practice Maniuikorult, c6t st de Invatatura Lut, Tat stratueifoarea constatare pe care ne-o Impurtigeste sl4ntul Toan Sedgaral .Neprinnites este mumele de obste 1 tsturor virtutlor..- Neprinamit este cel care ® dobandit © desivarsitd nestmiire Tala de deosebires tntre trupurl™”. for scuraiig. destvarsits este” aproplerea ‘esivargita de Dumiezeu Rocapitulind cole edteva idei prezeniate alci, trebule si cconehidem ci sus o desiintat toate tabieurlle. Nimie mu fs spurcat, impur, decat rSutatea din tnlma omulu gl faptele fe St'dacd ‘ne pulem Tsuda cu. zestrea nut Toan ScSrarul ‘oate cle vremea si nm ne mat optim numai le partea teo- lies, doctrine, say dimpotriva ~~ $3.0 dntregim cu nol xplicali. pe, care Dubul Adeviralul ve ava qrifk te confirme died va qiei ct eale. O interventie in ritualuelle Diserteest ar putea veni de la nivel Inalt si de Ja magisterial Bigerlel, pentru a reevalua, Ia split hristle,atltudinea omu- Intthirbat”foté de omul-femele, Incerednd’si-L. Imitim pe Hristos sila acest capltol esenfial pentru desfasurarea sini ‘Nits ete Impar penira eet pur, Aceasta este expresia Jn care se coatureazd chemarea Imperativ’ a Jol Hristos $1 a “Duhulul curijiel™ de care na vorbeste Isac Sirul In una din ogieiuatle Tol. $i 88 nt uleim ec Legea Veehe, ca #1 cea Noul sau desivireit ig Hristos si ci Biserica Lui au poate ‘ncrimina nltnic i ators de ceea ce a ineriminat El. Purleates dosavarsita este nivelth cel mal thalt al duhovniclel, cel eare fievine na es infil iodumnensici. Tar chomeres le Jere SUindumnezeire absoarbe toatl. spiritualizarea da care este fapabll neem omenese. Neprihnirea este raspunstl total Sl omuilut le chemarea int Dumneze prin Tisus Fristoe Duhul tn. care sostim numele Tih 4 3 Sora sia rSnanensch, icoret 100, wt 0,22 k ame =ease: callie: oo a etc ORE eateRNIMeNR I. mu ME cette STATUTUL.FEMEM IN MESAJUL LUI HRISTOS* Existd o yproblemé feminins in socistaten cresting « lle Jor noastre? “Greidentul crest raspunde afimativ acestel in- ‘webir incepind mat ales de ia sfarstal veaculsd treeut, tar problemsties impus de antropologia crestina tn pling desfasa Fare sl formulare converge spre 0 noua lectard a Cifilor sfinto, spre o noud interpretare @ lor pentru plasarea fidelé fat d2 ‘esau tal Hristo, Th fapt, coea ce constitule importanta nolo corcotirl teo- logice — dar sf a color din antropologia taturor stiinelor £2. nexe, ca redicing, biologie, sociologie, etuologlo,sstorie ete — ‘ste conclusla pe ‘care tnvéfatura erejting trebulo sd si-o fach prope in. ceea ce privestaconfinutul real al voinel divine pr Vind feptura umand, a dublet el prezentari, ca bacbat st fee, Daca nua fost niciodata vorba despre'o problema mascu- lipas. se pula probabil si fle vreodata, deSpre problema fe- ‘iit @ inceput eh ge acute In socletaten Utimulth seeol Aesigur ea va continua puna ce Biserica Tal Hristos va gast un lspuns movesar, Un Hispuns care sf ajute ceeaibiltal © push al atft de mult sub semnut intrebarll. De fapt, introbaeile ma Incep de ae. Ele depajese un secol de abordare ca problematics caus 'ta Renin cooing) freien tami. "Atel ares, In ‘care Blscrica Orteona Romina a aderat de multe sec) de any ats: ‘arated dim 1088 o'sbecode Eetmeniea «Betsy my ears et ce "stm wire ei et oe Zarkotea mafloaccior de investigate de care ne Inbim tol cet dit accor: 1a parte alumi dar eg Ineredjare ca Teton’ ertodous are tn Hecare Hitech feat saciente arpumentetelagee ries pent 2 ome peta loeusle informationale eae se We "bq Bandi fn orcas Prablemetca femanind én Blerca tat Hvats 50 {se structurcaza ca idvologle si controverse:Hdestogica ince pind eu spurte primelor curente socaliste, deel dina douse Jumatato a secolulut trecut, Rete vorba de moment ind bie fhomulfemeie-birbat se propane constlinfol umane, dec! ana ze constlente privind 1ocul fem In existenta omenitil, chek rillent de viiwine a Temeli at constitait pent fiscare exem= plar fornnin al rascl umane 0 problema concrets a supravie. fubsi ef Structara socetatt andce, pnd scala nde itoria Ph paste gist lometurile ei penta a co num ietorie, oferd pana Fama tnel subesistente a femelt in Ianen majoreate a consti iini grupaiior mine, Chiar daca wneor! opine. unr cor ‘celior! conduc Ja ldeea unul matrlarhat, aceasta situate se preainta in cazuet extrem de laolate st temporare, 6a 23 nim orbim' de faptal e& estist unit cereetiton’ contest existanta ‘reunul matrlarhat in echitibra coreet cu coea ce se cunoate Sub ebfsnuita denumire de patrarht, de androcrate ‘Adevarul acesta este necontestat, {ar pentru primele po- Hloade ~~ paleoliiee sau neolitice — ale storicl omeniri lek use mai ponte pune sei intrabacea ypentru ce# femela a fst permanent aservitr barbetulul. Taterdaol prablemel apace inet In momontul In caro rellgiilerevelate ~~ deci cole in care Gren torul Ist deevaluie Telatia Sa eu omul 34 se explicd pe Sine i spentrr ce 9 creat lumen sce sop are aceasta existent at Gunoscut un raspuns 1a aceste intrebirt mal ales In ee mod Inlerpelatal — faptura ginditoare care este omil — a fateles Mise conforiveee datetos canmcute din vevea(ia we Tea oer Pentra cd forfa aca a parteneralut mavculin find ea mule maf mare In aproape Intreaga lume animala, mu se poate vorbi tlospre drept st dreptate In regal uman, decit atune! cind =e dic valul necunostinfe, prin interventia Agentulul rim in fumea creat pin re-velarea fui Dumnezew, mai intat vera 1k popor al Alfanfet st pol prin interventia personalé inte yea flzicé th lume a Verbulul creator. De aceea, misoginismu multinilenar, constient sau mu, nu ‘se mal cere tal dscutat. El Insh apare un ‘on-sens in socket tea crogting, in cea comunitate deci fa care invalatura res fin avea 38 sadeases, tres 8 9 facd, nol raporturt dtr oa meni, fundamentate pe tubires proclamath si sratatd de Put it Dumiezeu, Care o lesi crept mostenire, ea ,poruncd novi Noulut Tsracl omoairl restaurate prin siloitea ef In Persoand diving a Hl Hr Halse60 sca Monotache 4 © scurté explicare se poate prezenta ss, ca pregitire a fnfelegert paradorulut pe care it constitate pastrarea In cle” {Stilo milleniilos cresting a: segregarii de sex a umanicag In perioada lesirti din neolitics, comunttale amenest aig. Findus Viata prin cultivarea pamintulul — munca a braeloe ‘aeuline —. incep a se conatitl in sale, spot in ora. © ant ‘ita alld cultura Incepe sf se adage cclet are flosea numa lemeniete ‘naturil (pimantal, vinarea animalelon), sl anune Cconducerea societayi, qandirea modutul de arqaiiare, Toto: $irea tneltelor si instrameatelor create de on, comectsl Inte ‘Berit comundiati tre diferite modurt de realizare, de crea fie Invent umane Tn tote acest sre formn de onducere este Initial patriarhals, rolal suprem al plclatela de familie stabitind Tegea de conduits a comuniatl Mentinc a color slabi sub conduceres color puternieh, ded copior, 4 sclavilor, a femeli, nu se diferantiaza nicl in antichitatea hi tlic, prin’ raport cu societatte tnd ta relight nerevelate, Tas fn epoes fudatsmulut tarciv — cel promergitor venir Matai forulai —femela mu sa bucurat nlcidecim te 9 mae ler fate. Brotutia istoricd a soeletatht dace se indreapta inked slvefio din oc tn ce mat antifeminista aga cum 0 rata Ite, Tatura saplonfiald a Vechfulat Testament? Daca In Grecia civilizatia urban dus cw incetsl fa claus- caren femeli tn gineeen, himen hidaicS a accontsat. deprecie. ea femell prin fsifictr! do ordin religios fr secelul anterior after IutTisus, sInagogile demonstroass separatism catego He tre femel st birbafi, prin construires unor Jocuri diferte fn case de rugiciune, femelle ramannd in uema sl consem- indu-se dispretul fata de ele prin Insish rugéciunes rablnied fn cate se adreseaca mulfumiri Iai Damnezet din partea celor cenit au ndscut,pigén sau feet? auf Lomdane Auer, dnmima of Christan, Fes 1 utes cin sindsogs Leen fi, Profi. Preweta Sees hlrha eek etn tr elebravea spe Ditpretl fat defense St imate rain, creat ein dca, mute sin? "Fi Dinoctvintat"ed nu mal feet fornele PH binceuviniat cd {But foc enor La "Mauser op cp Problematcnfomenind tw Boren ta Hrs on Bucluse de la vata religioasa, vandute ca vilelo sau ros: pinse din staat de soft prin acartea de despartivs, ele for- sina ea si selavil 9 piturd sub-Zoclal, 4a dreptur. Caruel Ge excepfie ale unor femel devenie celebre in storia iadellor tn fac dest'e8conficme ea doar win act de eolsm pated S08 {mse din anonimat PeMDacl interpretares arbitcark si abuaivi 2 textelor genezel putes justifies menfinerea sutematil ata iy Tate ated, Sa ae dovodeyie © intarventie brutalt tn contiieres 46- eleior care au urmmat apariie cresinismultahy cht exogers B= bles ramane dominant tm gindires masculind chiar popos Telor distanlate geografc de Oriental religion. entra ct Gcel= Genta sufera st insertia misoginismulul flosptle eristtelie sl, Lerior a tnel gnorante cease, dar explicable, @ cunostine Jorblologce. In orice sistem de andre, gindirenca nad ind tin atribot perils autontatis borbatuld: femeio a ramay mar lollat pana Ie sports nor cond sociale ota bndepen- Gente de vellectia reigioass a Risrialul sau de ea flo a Apusuful Inaceana consti paradox: fama Iacupe $i eliberat terior “aparitiel Industral ty socetatet umang, atch ‘tunel cénd masina poate splint forta fica, ect cond femea poate fl impliata procesulul de. productie. i,m pus mal de= Parte: intrebarile pe care aceasth nol socetate le rides pri= Mind egltseen Inde partenesh aceelsl muses st clrtiltes Concepehraportul Marbat emote, Apartia une ide de othe SS Sola entompensa: mai tal segtogaree inte fomele isebat sam pe cea Tara ct duph ce so instleassidvolgia de clos si para inttebarea = ce a fdeut_crestinisml pentru promovarea echitiil tntre {oti membrit-neamulut omenese ? [ielte socaiste ale ultmotul secol au, prods nu numel modh- ficart structurale im socetatea unde ele's-at impus pe Piet po ite sf social, da ete aust trezit eonstinta mana fa regio: fea raportulf inte cel dot partenet af spaced umane se dzept onsedinG, aa Snstaurst 0 formillare pe eare mesajul lol Tels: tos 9 tstase a aproape doa mili insinte, Crstn a at mmereu gun riminat. mesa) de eliberare. Picat inst ct cl se Fealletals adesea, ort ponte totdeatna, prin opera aitora%, spa cai bg PHBE Molinari, prefata la Chicas femiuicta « ant, Torino,| a Anos Manateche © prtae teoretlck inte blsbat sf feet, 9 0 disparate tn. praditea social cresine este concheda seolul nests, Welling’ sfinere inure gondirea, sires stron mest jt de luster al el Histo yi antfeminis In apt a fava Aut humea cresting, in timp c¢ pia pentru partatea dept. fot tell in toate domentie a font sogunul ttuche mlgedlr fntleertne primal rnd el murxisinulul 9a nine inienafntcs! Juan Bosch sintetzearh ocean constatare. pla ‘End's hay iqcele dowd tpuri de atimatil pe core Apostola Bavel ts face despre femela in Bisricls Dar sigur Apostlal Ree eS peut care st preunte arr etorunt Inigindres regions. Yom sedea ct spe conduc lex tecicestl poll exprimate in primal veue al teologtl cresting ‘live Tondumantat le scene Hagrante eontadit ince tet owt etn sates seins dn ie fren cresting consta in eae nel eategril de argemente Ini, concopfa biologic veaciloranlergar, care vdea In feallstea Teich a feel un ybarbat cata o/naturd amu Tats (doctrin caree proprie ut Tone de A‘tuino, dependent deshinta imperfecta impala Guy, Un alt factor influent thal dotteine antopologice datorke dvalemula plete, cate GGhstdora spirit ca pe adevdrata umanitate, ar teupul — deck Sexuattten “ca feo reallate inferoard pesona de care Sut rebut ase eliberese, Pomel, tral cent ste consi rata eno ppl un permanent evil, care tbl ot tated State frfatmsculing 9 ivadt orleésnpet a Ve= TuNtMusind 6 Mesogie dominanta © Snug soc. ia aecstealgumenie au adagat elementele orfetae sle guinit adoice, de inerprotare a Vesbiull Testament, fa ul- {eri cole ale minhomedanismull, titular te el Anense prefuel-a puter barbatuial. Disprej beast al ‘slamfstt Tata de tanaie'a produ o-slevirati slerosare a Taportl In- ‘te membit soietip: Refinutd mal pentra treburile case 1, ne a Rr aad, Chica fenntate © et ono. PSL Bosch “Et minateria de tx mayer ou las fess Chess as I Use Bo cave face Ubaldo Pellogrina n atc, om Probiematica fmenind Blencn ta rite 63 Temeta islemulut este mu numat preocupati de cash si cresto- fea copilor, dar este ca isis! Un fact obliget a. consid Fea unel soleil osile el prin bilgetia de aval crete feclorll Jn sensu disprefulrl fomctl, Lar lucrul cesta esto departe de aera fret rik te incontestabil cd datele culturale — istorice, googra- fice, religioase etc. — determind evolufa educate i, ech dermenit in care se vor dezvolta gandire,stlnjle vreml irae rlantele teligioese pe care comnitatea respective va ples sreopi 4 formula tito, Pent ere peau stor re ‘etat in enre ea" urmeant ae dervolter dec asimilabll po. {rivit similtudlallor dintre primiter 3 contimatal mele. Se cunose astfel suficiente conaiderente de ellmet, care ox plice la vremea respectiva cicumelsianea evrellon sou prohisi- Fea consumulul de-carne (pore) ta mualmant. Aceste pact inst continua in perloaele in care progresul stintel putea luce la evitarea lor, dar ele au ‘cipital intre timp un caracter “cru gi se transmit Inglobate In sttmostera trade fleskees re Tig eae fea impus ina ‘Asifel de practic st procedeurt, ea atttea stele preluate din istoria procresting, au fecundat 3) dupa apart chestnis: ‘mula reflect relglossa'a unor poposre =~ tn special celor ‘risntale — la care. progresul socal. e mers mal cet, lar miso- Uinismul'a imbricat justiicae filosotiow sau tlsticreligioase ‘Asa de pli Ia vechts person un mantheleo cunoscut in XEudend plata fometa in zona inalefica 8 exisenpa, ea supore tind practict borbare de purilcare* pe considerente smilare ct tele fudace, dar chiar mal crude’ Be ‘pot adauga ail spre, ‘acceash impilare a femel, elenisinul pitgorele, ca ace rane piu duallst Tuming-umbra, in care femaela este, dosigut, pata fe umbra care intuneed existenta umant? Tact dé tip manetst sunt prezente si in gindirea gnostcilor antichitits crestine, co lh 4B Hl Reena Seok Amaury do Ble sa ott cme ‘eterna ‘Srna ioteptetre”@ fuddiamtlel ants Seonne ‘Bee iaiiee ‘de tr tradtion dans la prosiqas masciae’da inte ari in tien dh neti Etigae Sor