JEAN CAUNE este profesor la Departamentul de Stiinte ‘ale Comunicésii din Universitatea Stendhal, Grenoble, Este fautorul a numeroase clrti intre care amintim: ,-Estetica ‘animatiei culturale* (1981), ,Cultura in actiune" (1992), | Estetica comunicatii* (1997), ,Pentru o etici a medierii™ (1995), Jean Caune este doctor in esteticd (1979) si define un doctorat de stat in stintele comuniciii (1989). ‘Allucrat ca actor §i regizor, ca director al unor centre cculturale din Angers, Chambery si Grenoble, si a fost decanul Departamentului de Comunicare al Universiti ‘Stendhal intre 1990-1997. Jean Caune Cultura si comunicare Convergente teoretice si locuri de mediere ‘Traducere de Madilina Biliseseu CARTEA ROMANEASCA 2000Coperta seriei: Dan StaNcrU SUMAR Cuscnt inainte de Mihai Coman 9 Introducere occ re sath Parteaintit PUNCTE DE VEDERE TEORETICE LIMBATUL CA FENOMEN CULTURAL... 25 ‘Perspectveledeschise de ingvsica struc. Caracteral social ‘limb, caracteral individual al vorbil Limbajul face posbila existnga socitdi. Limbujul. permite ‘analiza cultrit i formelor pe care le imbracd. Limba Incerpretand ale ssteme de semne.Culura ca interactiune Ore ‘modurle de gdndive, mijloacele de comunicare. si formele eapresve + Limba, vorbire, scietate, + Limba ca element integrant al culturi + Limba, model de analiza culturi, + Cultura ca ansamblu, + Cultura: un sistem de semne? + Globalitatea-rezultat al interactiunlfenomenelor. *Dincolo de limbajalarticulat, Coordonarea colectiei: Dan Cristea 2 CULTURA ESTE COMUNICARE 4s Discilinele si dferiele acceptin ale cut. Faptele © Presses Universitaires de Grenoble, 1998 ‘dates ereta sebastian ra ISBN 973-23-1160-6 comportamentelor si asuprainteractiunilor. sociale in6 Sumar Sumar 7 structurarea lor simbolicd. O conceptie complex asupra interactiunilor sociale in structurarea lor simbolicd. O conceptie complesd asupra culturit duce la 0 conceptie CComplexd asupra comunicdrit. Importanta. considerapior ‘asupra incongtientulul fn analiza culturald. Cultura covidiand ‘a comului fardcaltdi", Personalitate, comportament,relatii interpersonale + Stiingele umane sifaptele de cultura Antropologia. + Sociologia + Sociologia psihologici. * Psihologia social. Estetica. + Diferitele acceptiuni ale culturi = Natur gi culturs. Tehinica si cultura * Culturd gi personalitate Cult cultivats gi cultura de mas + Cod sau existent? ~ Cultura ca mod de formare individual = Cultura cotidian, individul: subiect al culturl,Jocutor al comunicdrii element al nel intersctiuni * Individal si grupol = Conceptul de personalitate. = Rela interpersonale gi Eul sTELEGEREA CULTURIL 'SEMNIFICATIA COMUNICARIL 2. 5.0.2..05 002+. 68 Deplasareadistnctei fre explicarea fenomenelor naturale si ntelegerea culrri. Cultura holistic si emisfera cerebral ‘reaptd, cultura analitcd si emisfera cerebrald.stingd. Difertele conceptit asupra comunicdrii si problematica ‘semi. Comunicarea mu poate fredus la un fenomen linear, bbazat doar pe schimbl de informari.Influenta materialitatit Suportului comunicarit tn producerea sensului. Enunjarea, ‘xperientécsenfialéasubiecalu i parol cultural, Medierea Jormelor simbolice. + Acaplea sa inilege “Child ccs spe folegeea cl “nvoducere niet eat Cala sre, ext os + Semitic: un mod de neers cl = Sema gi eae 7 + Semblogia sermificaj.Seminlogi omni + Semin Cervera + Rounfares:o experiential a sublet + Funeiasinbaliesnstrument de medier. Partea a doua (CULTURA CA MIJLOC DE MEDIERE 4 CULTURA: RELATIE INTRE INDIVID SLLUME, ......89 Criza culturils autenicitate compromisd tno. socitate surprinzitoare Uniformizarea sau slobalizarea culturii tn societatea contemporand. Instiura ¢a-un factor unificator al conduiteor, normelo, activator. Distinetia te eulturi dupa densitatea contextului,necesar tn Ingelegerea mesajuui:Ifoarcerea In recut gi traditionalismal ‘Actiunea umand ca tex Cultura ca ideotogie. itatea cuturilintr-o societate divizata? = Cultura autentica gi cultura anifcial, Cultura unidimensional, + Doua modele de functionare a culturii. + Modelulfuncyionalist a insti * Modelul schimburilor propus de Edgar Morin “ Interpretarea culturii~ Paradigme comunicationale * Cultura ca gril de interpretare = Comunicarea jn context bogat" i comunicarea in contest src Paradigma textull. + Funcfionarea ternard a culturi,beet INTREPRINDERE . 107 ILTURA SICOMUNICAREA DE INTRED Secs nn dead blip Dowd oer mdent: oan wie. See "alr reso dee : ae etree retire al Cla eal adeno oe agente praia ocr ned Purser seca aentcare cat de mrerindere pte ipl: Pots epic “ion + Somos dint ssi cau enti, tte, ogee Heaters seu fren “Hae cla beer + Identitate, cultura si comunicare, ARASLCOMIMEAR, til 1 enced vent stactrd, Acne cultural, srtesie de dfzare es ee eee aes eter acl Soi tes i geet) cancers aetna concLUZII Dy usodartouatasesactogeady: <0 18 ‘= Dincolo de limb BIBLIOGRAFIE GENERALA .. 2.000.000 us Carta lui Jean Caune este, in primal rnd, o carte de profesor. In cel mai bun sens al cuvanuhi. Ea este consacratt uel teme de o important major: relia inte calturt si comuniare, relaie extrem de complex, care ascunde sub aparenta ei simplitte mimeroase ‘zone obscure, Problematia aesteirelai striate, explicit sau implicit, marile dezbateri ale filozofc, ingvstci, antopoloseicultrale, esttci, sociologi’ spsihologit. Irma recent pe cee tnind de stingele comunicri. De aceea o sinter a diverselorabordi rsipite i numeroase Iuerii, din sine 51 discipline nu o data aparent ire conciliabile, este mai mult decitnecesar Carta semnat de Jean Caune incepecuo perspectiva general, in care relaiadinrecuturi i comunicare este diseutaté din perspetiva notelor comune; ambele sunt vehiculate in mod non-constent de cite utilizar, ma existi decat prin experiente individuale si suport schimbsri constante ale elementelor componente. Totus inte ele nu se pot desemna elemente de identtate{2 Cuvéint inainte Comentind pe larg deosebirle,dintre explicate’ st injelegere, Jean Caune propune 0 incursiune edificatoare in procesele de constituire ‘a metodelor hermeneutice de a errr. Din aceast perspeciva sunt discutae elie dintre cultura oral ‘sicea scris’, dintre semn $i comunicare, crime semantics si semiologie, dine text st enuniae, ote fnbay 3 functia simbolicd. Din aceeas perspectiys sara discuth relaile dintre modell, functionalist {preoeupat de expicareaunor fenomene euiturale re tear) si modeleleanalizei culture axate pe acele commnivare erate de Edgar Morin, fd. Hally B Goffman, P, Ricoeur; i ‘esenta, conchide Jean Caune,, pafier coral cultural mu poate fi ifces, eet traversing ‘aceasti migcare circular in care se ‘conjuga o manifestare aeeiet (expesia)osocietate (care se exterioizeaZ8 54> corer simbolil) si un individ care este exprimat de conta (..) Maniestarea individuald este 0 forms simbolicd de exprimare a sociti Ti capitol substan este consacratdiverselor forme de wivare instrumental. a cultri, in cadrul apa-numitek de porate culture Din east peapectvl, mee ore ~errtj cultural pot i folosite ca modalitii de gestune se crenizagir, modal care amelioneszA comunicar 4 ore cmbri acestein si randamental orgaizabilor, APS? airtel mameroase forme de .culturs de inireprindere care au_ca scop facilitarea integririi indivizilor, a adaptirii corganizatiei 1a mediv si dezvoltarea unor sentimente de fparienenti. si responsabilitate fay de conganizatie. Pe reek cal, Jean Caunefaniliarizea7& ctor cu noun: rrrmare acwalitate; idenitate cultural, habitus. valor Seporaive, legitimate ~ wate subsumate, domenilst tmergent al managementului cultaral, Redes Cuvéint inainte 13 Jn sri, un ultim capitol abordearelaiadinte art problemele aun calturale, cre fonmeaz8abicul uni recente cl, pe care a publi I shina public in 1999); el schigeaz’ dimes nj ale shorn ance Senne ae at din pepe fowofed eset, soca Ings, Peace ad laine culm Tea pict de actune cul e one a Tnuran cimp de cercetare fascinan, dar ale cru eres pce, Cain rai imi canural icpalior dome, eid moe inh vidual ferme specie rage ate asa chiar coronene. rl ec a eros tac inlet te den om nat peso Suto) cre done sf pee defi, BEE esl lic bie asemer $i ngleagd ince a con a Sree eee a canal cae Fas cet Al ds esi ote cal tac, th cise de sopra Ubiogafice pt cr ‘sau seminal se: Tuaea deft ofr un excel strument de Iucru,sintetic i clr totodat Prof. univ. dr. Mihai ComanIntroducere Fenomenele culturale ji procesele de comunicare fac parte acumm mai mult ca oricind din orice viat comunitari, De aceea, atentia care le-a fost acordatk de cltre cercetitori a fost direct proportionald cu amploarea pe care au huat-0 si importanya pe care au dovedit-o incepind eu a doua jumatate a secolului al XX-Iea, Pe de parte, faptele sociale manifestate in comportamente, produ si institut au fost considerate simultan atit ca elemente specifice ale dezvoltitii economice (activism cultural, comunicare de masi, comunicare de intreprindere), dar si ca spatii par- ticulare ale exercitirii puterii (mass-media) sau ca obiect al unor practici profesionale specializate (specialist comunicare, responsabil de relatii publice, jumalist specializat, animator cultural, etc). Pe de alti parte, auto- nomizarea experientelor relationtrii, ale medierii tntre indivizi si ntre difertele componente ale societai i actor sociali, a determinat in mod fires un cimp de practci si de stine, tot mai vizibil prin tehnicile sale, metodele de formare profesional i prin disciplinele sale academice.16 Introducere Prin urmare, ese evident cf, nprezents nolo institute polit, administra, educa, ini o aetivitate ole tnd se pot sustage enicilorcomunicii ations deprindere,relatit publice) si proceselor de construct ii cultural. este doar rezultatalcteumstaneloristrice su tehnice, chiar dat industriticareacltri i devotees comun cfr de mas au conbuit la ceplastreafronteelos, a schimbarea actorilor sau la confuzia functilor acestora In principal, vecinitatea celor dou domenii se explicd prin factor gat de organizarea economic si socal 9 6 Justi conret prin aera de buna serv ractci hibride, conexe altor domeni : rt nd opis ene ner fyi ne vom muljumi doar cu redefinirea Tinilor de deinareatie, cu identiaren difeensor i cv unitaen aseminitilor, ind perfect consent de fap iferitle ‘convergenfe ale fenomenelor culturale si comunicational nu se rezuma doar la fuziunea activiiqilor ~ sau la confuzia fsupra lor inti-o anumit& epoct. Mai stim c& nici prag- mats, algerilor thmis, ich instrumentals lor sia lucrarilor din domeniu nu sunt suicien pen aes cory scopal ih Imasive a produslor, fenomen cae reunste cual je-consum, mereu prezent in societatea noast emporant De aemenet, exe suficiet atrium conjuncia. producti-consum simple voine de demo cratizare cultural sa, mai mut, trecem banalizarea roduselor culturale (pierderea de substan) in, conta svt datorate elecormunicti de mas n plus, neste prea fericité nici explicatia conform cireia nasterea noii Introducere 11 culturi, fondata pe imagine si calculator (in care virtualul siimediatul au inlocuit imaginarul $imedierea intelectual) se datoreazi fuzionarii. fenomenelor cultural: si comu- nicational Tati doar céteva motive pentru afi precautin demersal ‘nostru analitic, Ci stim c& identificarea unui raport clar inte culturd si comunicare nu poate ven doar dinto distinct formal, de dinamicd, al cfirei destin ar fi s& fact si dispar ceata in care plutese conceptele conexe celor dou fenomene, Chiar daci un mod de exprimare, ca fenomenul rap, de exemplu, devine la un moment dat un ‘enomen de comunicare sau un mod de comunicare (ca $i moda video sau publicitatea) sisi clstigd statutul de obiect altura, iar analizele tl consemneaz4 ca atare, nu inseam i acestea devin substitubile nofiunilor sau fenomenclor Pe care le desemneazi. {n reatitate, cultura si comunicarea formeazi\ un cupla ciudat. Nici-una nu se explicd fri cealaltt. Cele dou fenomene nu sunt perfect etange, nu se contin, si nici nu Pot fi situate in planul reflexiilor paralele prin cores- Pondent& analogica. Raportul de includere reciproca (care Poate face ca un fenomen de cultur’ st functioneze ca proces de comunicare sau un mod de comunicare s& apara co manifestare culturali), nu poate fi saisficut de nici o figura a dualititi (complementaritate, opozitie sau dife- renta). De exemplu, publictatea poate fi interpretatd prin Semnificatia sa cultural, existent in sine, dar poate fi interpretati si ca suport de mediere intre individ gi lumea sa socialii sau imaginara. fn aceiasi termeni poate fi inter- Pretatl i televiziunea. Considerati ca un bun producdtor de plicere, de folosingi famitiala in spatiul domestic, tele- ‘iziunea reprezint un comportament cultural vénd la baz18 Introducere replierea celuleifariliale si devine, un nou mod de comu- hicare pundnd in circulafe 0 altt imagine a imi. ‘Continut si form, semnificant si semnificat, cod si performant, enunjat si enunfare, limb si cuvant,continat Firelate, fond si imagine, Sunt citevacupluri de concepte Save se pot aplica ata eulturi, ct gi comuniciri, dar nici ‘nul din ele nu este operational pentru a gsi determindrile ‘comune. Prin-urmare, cultura si comunicarea se poviti ‘tears dupa o reprezentare curioast care poate fi descris mintind figura geometril a bandei lui Moebius. Se poate Spune, deci, ch analiza celor dou’ fenomene nu are valoare decit prin punctele de vedere esentiale care le definese Primul object al acesti lucriri este dea arta c8.nu existi o delimitare epistemologici intre cele dout notiunk Fandamentul fiecireia din aceste noyiuni este bazat pe Fenomenul limbajului, avand. in centrul atentici omul {ntirnd aceast afrmaje, Michel Foucault consata in Les mots et les choses" 8 iciodard fn cultura occidental vom i limbajul nu au putut sd coexist sis se articuleze tinul pe celdlalt" !, Foucault vedea in aceasti problema red mai importantd chestiune filosoficd a epocii", ‘Cartea de fata nu igi propune si Limureasci aceasté ches tiune, ci si indice cum reflectille contemporane asupra fenomenelorculturale si de comunicaze permit sa interzic frticularea notiunilor de limba i om. Articulare ee, Conform Iui Foucault, nu poate i ignorati, deoarece aceste out clemente sunt dovada ci existim si vorbim, Se ma poate spune, de asemenea, cio reflecie asupra cult st Comunicirii nu poate evita introducerea notiunii de filosofie a subiectului, care, poate oferi deschiderea 1M: Fovcautr, Les mts et les choses, Gallimard, Pai, p- 351; Introducere 19 stiinificd necesari.asupra existentei limbajului sia omului. Ipoteza principali este cd distintile necesare intre cculturd $i comunicare se deseneaz’ intr-un cmp: de cunostinfe- defrigat de stiinfele umaniste si limitat de condiile materiale, tchnice si politice ale unei socitii. fntrebirile care se ridicd in acest cmp sunt de dow’ tipor Primul tip se referi la identificarea caracterelor co- mune procesclor culturale si proceselor de comunicare. Rezulti din aceastvecinatate conceptual ci reflectia asupra faptelor de cultur’ si asupra modurilor de co- municare ridici problema raporturilor intre individ. si societae, Dact cultura este un fapt social, Inseamni ci nu exist decdt cult manifest, transmisi gi existent in si prin indiviai. Mai inti, cultura exist ca o mogteni Suntem, astfel, in situafia de a ne apleca asupra analizei ‘modurilor de transmitere a acestei mosteniri, care sunt pai integrante in cultur, Dacd modurile si suporturile comu- nici definese o societate,raporturile de comunicare se aplic8indivizlor prin prisma relapiilor interpersonale sau prin prisma fenomenelor de receptare a mijloacelor de ‘comunicare, Aste, refletia asupra acestor dou domeni se completeazl cu aportul sociologiei,psihologiei, antro- pologiei cultural, lingvistici si a multoraltor discipline. De altfel, unul din obicctivele acestei cir este de a aceentua demersulinterdisciplinar. ‘A doua intrebare se refera la rolurile jucate de aceste ‘enomene ig construct realitfi sociale. Aceste oluri sunt cu att mai evidente cu cat trim intr-o societate calificat’ «st comunicaci*, formula ce confine 0 oarecare doz’ de ‘ambiguitate. In realitate, era post-industrial in care trdim este caracterizati de convergenga tehnologiilor informatie20 Introducere si comunicitii, convergent care nu este lipsit de efecte asupra procesului de productie si difuzare 4 cunostinjelor, ‘a modurilor de gindire, a divertismentulu si, mai general, supra comportamentelor si identititilor cultural. Cele dou aspecte mai-sus mentionate dau nastere unei ambivalenfe: cultura i comunicarea devin nogiuni utlizate indiferent de dimensiunea vietii sociale, nofiuni care juxtapun puncte de vedere implicite. adesea contradictori. ‘Aceste noiuni mascheaza adesea realitatea conflictelor si ambiguitiile manifesta in diferte segmente sociale. ‘Astfel,evidentierea jocului social contemporan gi a con- cepiilorteoretie care i insotesereprezinti un at obiectiv al acest lucrii. Mai trebuie subliniat ine un aspect, in afara celor douit, Actele de comunicare si expresile culturale si-au cstigat 0 dimensiune operational in viata politicd i economic, transfoméndu-se in instrumente sau in moduri de interventie social. Astfel,dupit criza politica si social din 1968, cultura si comunicarea apdreau ca douilterenuri sociale: privilegiate pentru. promovarea_schimbiritor sociale. Criza educatic, izolarea individului, accentuatt prin dezvoltarea urbana, dispartia sentimentului apart nentei colective, favorizat de dezvoltarea mass-media, special audiovizual, toate acestea sunt fenomene care se refer la culturi, fie traditionala sau elitist, c&t si ta mijloacele de comunicare, Aceste fenomene sunt cu cert- tudine indicator’ ai modificari raporturilor Inte cultura comunicare i vor fi Iuai fn calcul ca atare, ‘in ultimii 20 de ani, expresiile care au calificat obiectele, finalititile si mijloacele in campul medieri calturale sunt multiple: dezvoltare cultural, actiune socio culturalé, Nojiunea de comunicare suport. aceleasi Introducere 21 ‘multiple definiri, dact nu este confundati cu aceea de in= formatie. Ca exemplu, pot fi amintite declinarile termenului .comunicare* in domeniul’ organizatilor: comunicare slobali, comunicare institutional’, comunicare extern’, ‘comunicare strategicd, comunicare ca produs. Este vorba, fn efortul de a le defini, de proceduri care intervin in circulatia bunurilor si serviiilor in eadral piefei economice si in gestionarea raporturilor sociale, Cel de-al treilea “obiectiv va fi, astfel, de a indica in ce sectoare activitatea social si comunicarea capiti contur precis pentru a produce formele care genereazi actiune si instituie raporturi fntre indivizi [Nu trebuie, deci, si conchidem, din rapida convergenti a culturii i comunicairi, c& aceste dowd concepte sfarges¢ prin a se confunida. Cultura rimane asociatti campurilor literaturit si estetici, iar comunicarea rlimdne legati de suporturile tehnice care fac si functioneze relatile pe care Je construiesc. Cultura apare cel mai adesea ca un supli ‘ment de suflet, un lux sau un privilegiv, in timp ce comu- nicarea este descrisi ca o cerinti, dependent de suporturi siindiferents fata de continuturile sale, Cultura pare, astfel, fi protejata unei industraliztri masive care 0 face si-si piarda seninificatia si valorile specifice, in timp ce co- ‘municarea vizeaz’ universalitatea si imediatul. Aceasti opozitie, care evident trebuie pus in discutie, explic partial rezistenfa culturii in raport cu tehnica, Ea accen- tueazi iluzia unei societati care s-a dorit transparent fat de sine si care si-a dorit stipanirea conflictelor prin extin- derea generalizata a tehnicilor de comunicare. Una din justificarile examinarii convergentei culturt ‘comunicare poate fi dati de necesitatea de a aria rolul jucat de schimbiirile modului de comunicare tn dezvoltatea pro- ceselor cognitive, in mirirea volumului de cunostinge22 Introducere capacitor umane dea stoca,imbogit si difuzaformele simbolice ee permit idenificarea individalui cu valorile colecive. Punctul de vedere care urmeazi este pedagogic Fira avea preentia uneiprezentisstematce a aatorlr, acuretclor, a discipineor sa conceptelor,vorfatlizate aici referingele teoretice si exemplele concrete cele m: Indemfnd pen a evidentia proximitatea fenomenelor, raporturie lor i limuririle reciproce Se impune o ulti precizae. Amploareasubicetulu, bogitia si multiudinea lueacilor care i abordeaz8 direct sau indirect, diversitatea si eftcodatl ambiguitatea teme- nilor tchniciutlizai de discplinele care il trateazt ne conduc la prvilesiereareferinclorteoreticecontemporane si;mai ales, aexemplelor din cultura occidental iin a iualtaieaultimilor 30 de ani, Am dorit mat int si pe- zentim problematica si punctele de vedere tcoretie Hrd a ne refuzao pozitie ffl de un aspect sa all Odlati determinate obiectivele aces cai, seimpune a defini logicaexpunerilor care vor urma, Pima parte yi propune s8 arate cum cultura gi comunicarea sunt dous nofiuni in oglind’. Oglindirea reciproci di nastere unei Aube reflec: conceptia despre limba di nasterediscutel despre nofunea de cultur, ar puncte de vedere cortice supra culturit definese 0 apropiere fai de infelegerea ‘modurilor de comunicare. in partea a dova, am depasit dualtatea, vizind in cuturt'o mediere intr individ, manifestifil sles lumea sa relational. Am ales, penta, ailustra mol in care se produce medierea, dou dome care realizazi procesele de comunicare si formele calturle: sectoral organizational si cimpul, produc artistice, Ci aceste cimpuri din sfera practcilr sociale sunt locurile in care se manifest astizi cel mai evident relaiile intre cultura si comunicare. PARTEA iNTAT Puncte de vedere teoretice1 Limbajul ca fenomen cultural ricare ar fi defintia dati cultuii (in capitolul urmitor ‘vom vedea cX existii numeroase defini), accentul cade pe faptul ci tebuie si vedem cultura ca pe un ansamblu de sisteme simbolice, in care un prim rang il ocupslimbajul Locul privilegiat care ii este acordat se datoreazA faptului cl, asemenea vorbirii, cultura poate fi considerati ca fiind instrumentul prin care omul isi exprim’ gindurile, sentimentele, emofiile. Prin limbaj, omul ii exercitX in- fluenfa si suport influenfele altor oameni din comunitatea cireia ii apartine. Din punct de vedere funcional (Gngelegind prin aceasta utilizarea lui din nevoia de ‘comunicare),limbajul nu poate fi redus numai la utilizarea instrumentala. El este fundamental societitii omenesti,atit {in planul identtiqi, c€t si in cel al evolutiei sale, iar acest ccaracter fundamental nu este lipsit de complexitate, Pentru a ingelege modul in care limbajul participa Ia constructia sila menfinerea unei culturi, este necesar apelul la ccunostinge lingvistice si, in special, la cele enunfate de fondatorul lingvisticii contemporane, Ferdinand de Saussure,26 Limbajul ca fenomen cultural LIMBA, VORBIRE, SOCIETATE (Oat cu Ferdinand de Saussure, la inceputul secolului ‘al XX-lea, lingyistica intra intr-o faz’ caracterizat& prin abandonarea filosofiei limbajului si a cercetirii evoluti istorice a limbii pentru ao studia in realitatea sa intrinsec’, Limba @ fost examinati in ea Instigi si pentru ea inst ‘Analiza lui Saussure se intemeia pe ideea conform cireia limba este un sistem compus dintr-un numa relativ redus de elemente, combinate dupi principiile structuri. De aict si numele de lingvistic& structural, nume care a rimas ca tare, desi el nu a fost niciodat utilizat de Saussure in discursurile sale, publicate ulterior de elevii sii sub tithul de ,,Cours de linguistique générale (Curs de lingvistica -generala), in 1915 ! Procesul de cunoastere definit de Saussure permite infelegerea modului in care limbajul a devenit atat de important in funcjionarea culturii, Lingvistica nu studiazA ‘un obieet cunoscut dinainte. Limba nu precede punctului de vedere al aceluia care studiaz’ fenomenele limbajului: “S-ar putea spune cil punctul de vedere creeaza objectul*, spunea Saussure. Ceca ce inseamna, de fapt, c& punctul de vedere teoretic, paradigma tn termeni actuali, trebuie si izoleze abstract obicciul studiat care este limba. Acest fenomen pluriform, eterogen, atat fizic, fiziologic, cit si psihic, cum este limbajul, apartine atat domeniului indi- vvidualului, c&t si socialului, El nu se lasa elasat in nici o categorie a faptelor umane. Limba nu se diferentiazi de alte ‘fenomene sociale care intervin in actele de discurs. Limba ‘nu se confund’ cu limbajul, cici aceasta nu este decat 0 parte determinatl, esentialf, este adevirat, dupa cum 0 Limbajul ca fenomen cultural 27 clasific Saussure, Ela identificat, deci, in interiorul” limbajului: limba, ca parte social, exterioariindividului, ARTAUD, A., Le thédtre el Ia culture”, prefatd la Le thédire et son double, Gallimard, Colectia Idées, Paris, 1964. + BaRties, R. Introducere la ,Eléments de sémiologie™ in ,L’aventure sémiologique™, Seu, Essais, Paris, 1985, > Benveniste, E., Problemes de linguistique générale, Gallimard, volumul 1, 1966, volumul I, 1974. + BourDIeu, P, Ce que parler veut dire”, Fayard, Paris, 1982. + BUYSSENS, E., ,.La communication et articulation lin- ‘guistique," in Travaux de 1a faculté de philasophie et lettres, volumul 31, Bruxelles, PUB; PUF. Pari, 1967.144 Bibliografie generalit * CassiREr, E., Philosophie des formes symboliques”, traducere din limba germans, ed. Minuit, Paris, 1972. * CAUNE, J. La culture en action. De Vilar a Lang, le sens perdu”, PUG, Grenoble, 1992, > CERTEAU, M (de), .£a culture au pluriel“, Bourgois, Paris, 1980, + DuRAND, G., .L'imagination symbolique”, Quadrige, PUR Paris, 1989. + Eco, U,, La structure absente. Introduction é la re- cherche sémiorique", Mercure de Ftance, Paris, 1972, + ETCHEGOYEN, A., Les enterprises ont-elles une ame? ed. Frangois Bourin, Paris, 1990. + FOUCAULT, M., ..Les mots et les choses", Gallimard, Paris, 1966, > FRANCASTEL, P. Etudes. de sociologie de art“, DenoéI-Gonthier, col. Médiation, Paris, 1970, * GOrFMAN, E., «Les rites d'interaction", traducere din limba englezi, ed. Minuit, Paris, 1974. > Goopy, J., «La raison graphique. La domestication de 4a pensée sauvage”, traducere din limba englez’, ed. Minuit, Paris, 1979. + HALL, E-T,,..La dimension cachée", Seuil, col. Points, Paris, 1971 + HALL, ELT, .Le langage silencieux", Seuil, col. Points, Paris, 1984, > Hate, E,, Audelé de Ja culture”, Seuil, col. Points, Paris, 1987, + HAMPDEN-TuRNER, C., La culture d'entreprise. Des cercles viciewx aux cercles vertuewx", traducere din limba englez’, Seuil, Paris, 1992. + JaKOBSON, R., .Essais de linguistique générale", volumul 1, traducere din limba englezii, ed. Minuit, Paris, 1973, Bibliografie generala 145 *KARDINER, A., ,L'individe, dans sa société. Essai anthropotogie psychanalytique” traducere din limba englezi, Gallimard, Paris, 1969. + LeveStrauss, C., ,Anthropologie structurale”, Plon, Paris, 1958, + LeveSmmauss, C., La pensée sauvage", Plon, Pats, 1962. > Linton, Ralph, ,Le fondement cultwrel de la person- rnalté, twaducere din limba engleza, Dunod, Pars, 1986. > MALINOWSK!, B., «Une théorie scientifique de la culture, traducere din limba englez’, Maspero, Paris, 1968. + Mancuse, H., .L’homme unidimensionnel, Essai sur Tidéologie de a société industrielle avancée" traducere din iba englezi, ed. Minuit, Col, Points, Paris, 1968, + Mauss, M..Saciolagie et anthropologie™, PUF, Pats, 1973 > MCLUnAN, M., La galaxie Gutenberg”, volumal 1, t- dacere din limba englez’, Gallimard, Paris, 1977, + Mea, G.,H., .L’esprt, le soi et la société”, traducere din limba englezi, PUF, Paris, 1963. + Mori, E., ,.Sociologie", Fayard, Paris, 1984. + MouNIN, G., ..Sémiologie de la communication et sé- miologies de la signification", in Introduction @ la semiologie, ed, Minuit, Paris, 1970, +PRisto, LJ, ,Pertinence et pratique", ed. Minuit, Paris, 1975, + Ricoeur, P, De linterprétation, Essai sur Freud Seuil, Paris, 1965, p. 20. +RicozuR, P, ,Du texte d I'action. Essais dhermé- nnewtigue 11, col. Esprit, Seuil, Paris, 1986.146 Bibliografie generala *SAINSAULIEL, R., ,Socidlogie de l'organisation et de enureprise, Dalioz, Paris, 1987, > Sante, E., Anthropologie, traducere din limba englezi, ed. Minuit, col. Points, Paris, 1967 > SAUSSURE, F. (de), .Cours de linguistique générale ‘dite criti pregatiti de Tullio de Mauro, Payotheque, 1974, + Serviciul de studi i cercetare al Ministeralui Culturi, Aspect ale politciiculturale franceze, Unesco, Poli. tick culturate: studi i documente, Paris, 1970, p12. + SmaneL, G., Le concept et la tragédie de la cuiture" traducere din limba germand, in La tragédie de la culture et autres essais, Petite Bibliotheque Rivages, Pats, 1988. + TyLoR, E.,B., ,Primitive Culture, 1. Murray, London, 1871. + VERON, E., ,Sémiosis sociale”, PUY, 1987. {IN ATENTIA LIBRARILOR $I DIFUZORILOR DE CARTE CContavaloarea timbrulliterar se depune in cotul Uniuni Seritorilor in Rominia nr. 45106262, deschi a BCR’SMB Reactor: Miilina Ghiu ‘Tehnoredactor: Florentna Preda10 Cuvéint inainte complet gi nici raporturi clare de prioritate (la scara istorii uumane sau a istoriei formirii constiinfei individuale). .fn realitae, cultura si comunicarea formeaza un cuplu ciudat, observ autorul. Nici una nu se explica flirt cealaltt, Fe- ‘nomenele nu sunt nici perfect etange, unul contindindu-l pe celilalt, nici situate in planul reflexiilor paralele, in corespondenta analogica*. ‘Atit formele de comunicare (lingvistice si non-ling- vistice) eft gi cultura, desi au format obiectul unor reflect si studii ined din epocile antice, au devenit substanta unor stiinge de sine stititoare doar 1a sfirsitul secolului al XIX-lea: antropologia si semiologia (considerati de ‘Saussure ca ,stiinja care studiaza existenfa semnelor in ‘cadrl viei sociale"). Sinteza acestor demersuri teoretice simetodologice a condus la constituirea, in ultima parte a secolului XX, a unor cercetiri autonome, grupate sub genericul ,stiinfele comunicirii {ntr-o prima instan{3, Jean Caune contureazi stiintele si disciplinele care abordeaza tema relajiei dintre culturd si comunicare, Prima dintre ele este lingvistica. Limba permite ,reprezentarea" lumii, a formelor culturale, a $0 Gjalului, a individualului si chiar, a fenomenului lingvistic insusi, Intaietatea limbii a indemnat o seam de cercetditori (De Saussure, Ed. Sapir, E. Benveniste, Cl. Lévi-Strauss, R. Barthes, etc) si considere limbajul articulat ca un model pentru fnfelegerea fenomenelor culturale: elementele ‘componente ale unei culturi apar ca un ansamblu de semne, care se combin’ si generexzd infelesuri int-un mod analog combindrii semnelor lingvistice. Astfel, rnd pe rnd, sistemul de rudenie, totemismul, institutile sociale si politice, moda, publicitatea, formele artistice, miturile $1 riturile au fost interpretate ca fexte, a ciror functie si Cuvéint inainte 1 semnificafie poate fi aflat in urma unor operatii de des- compunere in unititi elementare (lexicul) si de aflare a principiilor de combinare (gramatica si semantica), ‘asemiinatoare celor executate de lingvist. ‘A doua stiint invocata este antropologia cultural: ccontributia ei la cunoasterea varietii culturale este decisiva, multe voci considerand ci este stiinta prin excelent devotati studiulut fenomenelor culturale. Jean CCaune atrage atentia asupra perspectivelordiferite in care faptele de culturi si comunicare au fost cercetate de-a Jungul anilor, de la evolutiooismul lui Ed. Taylor, la functionalism i structuralism. Din aceeasi perspectiva didacticd sunt apoi evocate contributiile sociologiel, psihologiei sociale, estticii, ete ‘Dupi aceast etapa de defrisare, autorultrece la analiza, ‘not eoncepte $i teorii majore, din perspectiva cirora pot filma bine intelese conceptele de cultur’ i de comunicare, ‘Astfel el se referi la relaiile binomului studiat cu notiuni precum: natura, tehnologile, codurile,eul si personalitatea, industrile divertsmentului, efc. Incursiunile tn aceste

Potrebbero piacerti anche

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20018)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Da Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (7848)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (24727)
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• The Art of War: A New Translation

  

  Da Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3044)
• The Handmaid's Tale

  

  Da Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (13186)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Da Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3321)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Da Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (19653)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Da Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9486)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5794)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Da Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2556)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2566)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2475)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Da Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12945)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Da Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (6520)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Da Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2499)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  Da Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (10242)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Da Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2507)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Da Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (3275)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Da Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5718)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  Da Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9054)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  Da Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9756)
• Life of Pi: A Novel

  

  Da Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (13455)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  Da Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9929)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  Da Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (7770)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  Da Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5646)
• Stardust

  

  Da Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (8137)