Bauturile si Gastronomia

miraculoasa egipteana
Buctria Egiptean i Buturi
Buctria Egiptean este foarte apreciat, una dintre cele mai bune
i sntoase mncruri, cu influene din zona mediteranian,
Europa, Africa i Orientul Mijlociu. n timp ce multe din practicile de
gtit sunt asemntoare cu cele din vremea faraonilor, istoria ns
a pus amprenta pe buctria egiptean, astfel nct putem s
identificm specialiti din buctria turc, englez i francez. ns
nu se consuma carnea de porc.

Exist multe reete de sup

n care folosesc roii,
cardamon, macri i fasole,
carora chimenul le da un
gust aparte. Usturoiul este
folosit din abundenta la fel ca
i ceapa

Cea mai important component a mancrii egiptene este painea

(Ai), care se prepara din fin obinuit i se coace la foc deschis.
Localnicii folosesc n loc de tacmuri, infurnd n ea carne i alte
alimente. Se folosete i n loc de serveel.Pinea este plat, in
stilul Orientului Mijlociu, numit i pita, dar se gsete i franzel.
In mod normal o mas ncepe cu supa, ca de exemplu melokyah,
facut din frunza de legume.

Supele sunt servite cu turte si lipii.

Legume principale: boabele de fava (un fel de fasole uscata)
mazrea, lintea. Ca felul doi se poate servi carne de pui, de miel
sau pete (samak). Restaurantele elegante servesc delicioase
selecii de mncruri orientale, printre care: kofta (carne tocat
presat pe o frigare i apoi prjit), kebab (carne de miel sau pui
fript, tiat felii subiri, marinat), salat de tahina (pireu de semine
de susan), pui fript, hamam mahshi (porumbel fript umplut), baba
ghannug (facut din tahina, usturoi i vinete prjite), salat de
cruditi cu tot felul de mirodenii, srmlue de post n foi de vit, ful
(cu past de susan i zeam de lmie; mncat la micul dejun cu
pita), tameya (chiftea de soia sau semine de susan, servit n pita
cu salat asortat), koshery, bikli (legume asortate murate, foarte
picante i srate) shawarma (carne de miel n felii subiri i tahina
nvelite n pita) Falafel (mncare fcut din fasole iute, amestecat
cu plante aromatice). Majoritatea felurilor de mncare se servesc
cu garnitur de orez, salat verde sau paste finoase, legume
inbuite.

Desertul lor este de dou

feluri: fructe proaspete sau
paste dulci i budinci,
baklava, konnefer, Om Ali (un
aluat de foietaj cu alune i
stafide n lapte dulce acoperit
cu fric nedulcit i sirop de
zahr) - se servete fierbinte.
Fructele proaspete sunt
numeroase: rodii, curmale,
pepeni roii i galbeni,
banane, portocale i sunt
servite de obicei la finalul
mesei.

Buturi
Ca i n celelalte ri islamice egiptenilor le este interzis consumul
buturilor alcoolice.CeaiButura tradiional, poate fi considerat
ceaiul (negru, de ment, de hibiscus) servit fierbinte n paha re mici
de sticl; cafeaua se servete n stilul turcesc: foarte dulce i tare.
O butur rcoritoare specific este karkadeh (ceai din petalele
uscate de hibiscus), care poate fi servit rece sau cald. n lunile
de iarn se bea sahleb, butur lptoas, fierbinte, dulce, cu
stafide, miez de nuc pisat i miez ras de nuc de cocos. Dei
Egiptul este o ar musulman, n staiunile turistice sunt baruri,

cafenele i restaurante la
care se servesc buturi
alcoolice autohtone, iar in
hoteluri se gsesc i branduri
internaionale de trii. Berea
locala cea mai cunoscut
este Stella o bere larger
produs n Cairo. La El
Gouna se produce berea

Sakkara, care o concureaza. Vinul

local rou (sec) cel mai renumit este
Omar Khayym, cel alb ,
vin alb sec: Cru des Ptolmes i
vinul rose Rubis d'Egypt. Cele mai
importante productori de vinuri:
Gianaclis, Chateau des Rves i
Obelisk. Buturile alcoolice au un pre destul de ridicat.

Antica, straveche bautura egipteana cu efecte

miraculoase
Antica,
straveche
bautura
egipteana, era menita sa-i tina
mereu in putere pe sclavii care
munceau la maretele piramide,
sub razele nemiloase ale soarelui
din desert. Bautura curata vasele
de sange si asigura o viata lunga
si sanatoasa. Se crede ca bautura
ar fi aparut pe vremea faraonului Amenhotep al II-lea. Licoarea
insa, era preparata si de preotii egipteni care cunosteau bine atat
tainele organismului uman cat si plantele, salbatice sau cultivate, si
virtutile acestora.
Oamenii simpli numeau aceasta bautura humus, adica sol, pamant.
Numele pe care l-a primit, Antica, provine de la cele doua
componente care intra in compozitia sa; An - usturoi si Tica lamaie.
Miraculoasa bautura, remediu excelent datator de viata lunga,
sanatate si putere se poate prepara acasa, usor si simplu, din patru
lamai bine coapte, de marime potrivita, cu coaja cat mai subtire, si
trei capatani de usturoi. Lamaile se spala bine, se storc si cojile
ramase se dau prin masina de tocat. Usturoiul se curata si se
piseaza ca pentru mujdei.

minute inainte de masa. Se

face pauza de zece zile dupa
care procedura se repeta.
Vitamina A din usturoi
sporeste
densitatea
si
elasticitatea pielii, protejeaza
limfa si impiedica transpiratia
in exces. Siliciul din usturoi
are
rol
important
in
reintinerirea maduvei osoase
si fabricarea globulelor rosii
tinere. Tot in usturoi se mai
gaseste un element foarte rar
dar extreme de important,
germaniul care favorizeaza
formarea tesutului muscular.
Preparatul Antica are puterea
sa
vindece
mai
toate
afectiunile tractului gastrointestinal
si
disfunctiile
hepato-biliare, curate rinichii,
dezinfecteaza caile urinare,
vindeca
stenocardia,
restabileste
inima
dupa
infarctul
de
miocard,
grabeste
vindecarea
cicatricelor. De asemenea,
curate
intestinal
subtire,
inlatura avitaminozele
si
constipatiile,
trateaza
scorbutul si tuberculoza.

Toate aceste ingrediente se pun intr-un vas emailat sau vas de

sticla, borcan, se amesteca bine si apoi se toarna doi litri de apa
fiarta si racita. Vasul se acopera cu o bucata de tifon pusa in doua
si se tine la frigider pentru trei zile, 72 de ore. Dupa acest interval
de timp, lichidul se strecoara prin tifon pus in patru, se pune in
sticle inchise etans si se pastreaza la frigider.
Nu va temeti ca frigiderul va prinde miros de la usturoi. Lamaia face
sa dispara mirosul neplacut. Daca totusi vi se pare ca frigiderul
miroase a usturoi, puneti in interior o ceasca plina cu otet.
Cura cu bautura Antica dureaza cinci luni si este bine sa se
inceapa in asa fel incat sa prinda lunile de primavara, perioada
cand organismul este mai slabit si mai predispus la boli. Timp de
cinci zile se iau de patru ori pe zi cate 50 ml de Antica cu 30 de

Realizatori Proiect
Pop Andrei
Ardelean
Bogdan
Florian Dragos
Chis Vlad