Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
A TUBULUI DIGESTIV
Indicatii:
Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului
digestiv
Tehnici de examinare
Radioscopia sau radiografia pulmonara
Radioscopia si radiografia abdominala
simpla/ pe gol
- Pneumoperitoneu
- Nivele hidroaerice
- Ansa santinela
- Aerobilie
- Calcificari pancreatice
- Chisturi hidatice calcificate
Radioscopia cu suspensie baritata
administrata peroral
Irigoscopia si irigografia
Examenele cu dublu contrast
Investigatia cu substante farmacodinamice
Descriere test:
Examinarea tractului gastrointestinal superior se efectueaza pentru analiza sectiunilor
superioare si mediene ale tractului gastrointestinal. Testul poate fi efectuat prin folosirea bariului
ca substanta de constrast, fluorocopiei sau unei radiografii.
De ce se face testul?
examenul radiologic - n prezent cea mai valoroas metod de investigaie
permite obinerea unor date de ordin funcional i morfologic
diagnosticul malformaiilor tubului digestiv
prezena corpilor strini
diagnosticul bolii ulceroase
diagnosticul tumorilor
diagnosticul suferinelor cronice digestive
Pregatire pacient
Pacientul trebuie sa-si informeze medicul daca:
- este alergic la anumite medicamente;
- daca este alergic la bariu sau alte substante de contrast;
- daca este insarcinata.
Pacientul va fi rugat sa urmeze o dieta saraca in fibre cu 3 zile inainte de test dar sa nu
consume alimente cu 12 ore inainte de efectuarea testului. Medicul ii va spune pacientului daca
trebuie sa nu ia anumite medicamente.
In seara dinaintea efectuarii testului, pacientul poate fi rugat sa ia un laxativ pentru
curatarea intestinelor. Daca stomacul nu se goleste singur, pacientul va fi supus unei proceduri
pentru extragerea continutului stomacal.
Pacient in ortospatism
Se executa pe film radiografic de 30/30 cm
Raza central perpendicular linia mediana la
4-5 cm superior de ombilic
Distana focar film 0,8 -1 m.
Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.
Timp de expunere scurt
de secretie- hipersecretie
2. Modificari dimensionale
Cresterea / reducerea lungimii calibrului
axiale / excentrice
bilocularea gastrica
4. Modificari de contur
Amprente
= denivelari limitate ale contururilor produse de organele
/ formatiunile vecine
conturul nu este intrerupt
pliurile sunt impinse dar continue
Neregularitati
= alterari parietale grave
intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale)
extrinseci (periviscerite)
Denivelari
Intreruperera contururilor
= consecinta proceselor tumorale vegetante
! lizereul de siguranta examen cu dublu contrast
colon
Rigiditatea
= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie
sau neoplazica, cu absenta peristalticii
benigna
maligna
5. Modificari de mobilitate
diminuata / disparuta
consecinta fixarii de vecinatate
prin procese aderentiale (periviscerite)
sau tumorale
mobilitate anormala (a unor segmente
normal fixe)
anomalii ale sistemului de fixare
(duoden mobil)
pliuri hipertrofice
pliuri atrofice
convergenta pliurilor
aspectul neregulat al pliurilor
intreruperea pliurilor
disparitia totala a reliefului
ESOFAGUL
Rx.
STOMAC
IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMAL
FORMA SI DIMENSIUNI
Normoton- forma de cirlig
Hiperton- forma de corn
Hipoton- alungit in sens vertical
MOBILITATEA GASTRICA
RELAXAREA DIAFRAGMATICA
Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si
unghi splenic
Relieful gastric:
grosime: 3-6 mm
contururi nete si regulte
dispuse paralel cu axul stomacului si curburile lui
particularitati regionale:
duodenul se distinge prin calibru i aspect particular, are conexiuni cu canalul coledoc i
pancreatic, este separat de stomac prin anul duodeno-piloric i de ileon prin unghiul
duodeno-jejunal TREITZ;
radiologic se disting patru poriuni: prima poriune sau D1 - bulbul duodenal; a doua
poriune, D2 - ntre genunchiul inferior i bulb; a treia poriune, D3 - corespunde
genunchiului inferior; a patra poriune, D4 - ultima poriune ntre genunchiul inferior i
unghiul Treitz;
variantele anatomice - cadrul duodenal n U, cadrul duodenal n V i cadrul duodenal
n O;
raporturile anatomice cu organele de vecintate sunt de o deosebit importan:
prima poriune D1 - bulbul duodenal: dispus oblic n sus, napoi i la dreapta, avnd raporturi
strnse cu faa inferioar a ficatului i colul vezicii biliare ;
a doua poriune D2: cu faa anterior vine n raport cu colonul transvers, extremitatea lui
dreapt ; mezocolonul o mparte n dou :
poriunea supramezocolic: n raport cu colonul transvers, VCI, rinichiul drept, bazinet i
ureter ;
poriunea inframezocolic: n raport cu ileonul
a treia poriune D3 - raporturi importante prin faa sa anterioar cu rdcina mezenterului i
vasele mezenterice ;
a patra poriune D4 - raport prin faa sa anterioar cu stomacul, mezocolonul transvers, ansele
intestinale; faa posterioar are raport cu rinichiul stng i vasele renale.
DUODENUL
Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.
Hipoton: alungit
Hiperton: rotund
2 curburi (mica si mare);
2 fete (ant. si post.)
Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la
nivelul bulbului
Cadrul duodenal
Relief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare
pe contur aspect dintat
Tranzit in 60-90 sec
Calibru 3 cm2-2,5 cm
Relieful mucos autoplastica vie
Contururi dintaturi fine , regulate, simetrice-jejun
Tonus si cinetica
Tranzitul in 3-4 ore la valva ileocecala
COLONUL
Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula
ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie
morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin.
Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de
130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului
colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.
Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul
12 17 cm iar descendentul 14 20 cm.
CEC-ul
Are forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele
postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu
un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia
apendicelui vermicular.
Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar,
prerenal sau jos in micul bazin.
COLONUL ASCENDENT
Face trecerea intre colonul ascendent si transvers, este situat in hipocondrul drept si lasa
o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului.
COLONUL TRANSVERS
Este partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe
colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a
rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului
stang.
COLONUL DESCENDENT
Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire, se intinde de la unghiul
splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi.
Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.
COLONUL SIGMOID
Alaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are
o dispunere fixa ca a descendentului.
Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului,
asemeni literei S.
Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul.
La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua
serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului.
La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne.
Timp I
Reflux in
ultima ansa
ileala