Sei sulla pagina 1di 45

EXPLORAREA RADIOLOGICA

A TUBULUI DIGESTIV

Indicatii:
Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului
digestiv

Tehnici de examinare
Radioscopia sau radiografia pulmonara
Radioscopia si radiografia abdominala
simpla/ pe gol
- Pneumoperitoneu
- Nivele hidroaerice
- Ansa santinela
- Aerobilie
- Calcificari pancreatice
- Chisturi hidatice calcificate
Radioscopia cu suspensie baritata
administrata peroral
Irigoscopia si irigografia
Examenele cu dublu contrast
Investigatia cu substante farmacodinamice

Descriere test:
Examinarea tractului gastrointestinal superior se efectueaza pentru analiza sectiunilor
superioare si mediene ale tractului gastrointestinal. Testul poate fi efectuat prin folosirea bariului
ca substanta de constrast, fluorocopiei sau unei radiografii.
De ce se face testul?
examenul radiologic - n prezent cea mai valoroas metod de investigaie
permite obinerea unor date de ordin funcional i morfologic
diagnosticul malformaiilor tubului digestiv
prezena corpilor strini
diagnosticul bolii ulceroase
diagnosticul tumorilor
diagnosticul suferinelor cronice digestive
Pregatire pacient
Pacientul trebuie sa-si informeze medicul daca:
- este alergic la anumite medicamente;
- daca este alergic la bariu sau alte substante de contrast;
- daca este insarcinata.
Pacientul va fi rugat sa urmeze o dieta saraca in fibre cu 3 zile inainte de test dar sa nu
consume alimente cu 12 ore inainte de efectuarea testului. Medicul ii va spune pacientului daca
trebuie sa nu ia anumite medicamente.
In seara dinaintea efectuarii testului, pacientul poate fi rugat sa ia un laxativ pentru
curatarea intestinelor. Daca stomacul nu se goleste singur, pacientul va fi supus unei proceduri
pentru extragerea continutului stomacal.

Pregatirea corespunzatoare a pacientului este o conditie esentiala, deoarece


ea influenteaza considerabil acuratetea datelor obtinute

In zilele premargatoare examenului radiologic:


se va renunta la medicatia ce poate modifica fiziologia tubului digestiv
nu se vor ingera produsi ce contin calciu, iod sau bismut (pentru a se elimina sursa unor
imagini opace la nivelul stomacului sau intestinului)
cu 2-3 zile inainte de examen va fi evitata alimentatia bogata in celuloza
in cazul explorarii stomacului: examenul radiologic va fi efectuat in primele ore ale
diminetii:
secretia gastrica este minima
dupa un interval de cel putin 6-8 ore in care pacientul nu ingera alimente sau lichide si se
abtine de la fumat
in cazul unei tulburari de evacuare cunoscute (staza) => evacuarea prealabila a stomacului prin
sonda

pentru evaluarea intestinului si colonului:


se vor administra purgative usoare sau clisme evacuatoare in seara si dimineata care preced
examenul.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN


EXPLORAREA TORACELUI

Pregatirea salii de examinare


Pregatirea casetelor, substantei de contrast baritate daca este cazul.
Inregistrarea datelor pacientului
Instruirea pacientului cu privire la examinarea ce urmeaza a fi facuta
Semnalarea contraindicatiilor la expunerea la radiatie ionizanta sau la
administrarea substanteilor de contrast
Pozitionarea corecta a pacientului in functie de tipul de examinare
Selectarea elementelor electrice optime in functie de dimensiunile
particularitatile paciantului si a examenului ce urmeaza a fi efetuat
Cunoasterea normelor de radioprotectie pentru personal si pacient.
Aplicarea normelor de protectie impotriva infectiilor nosocomiale si
a contaminarii suprafetelor si a spatiului de lucru.
Mentinerea curateniei aparatului si a instalatiilor conexe.

Tehnica examinrii radiologice a tubului digestiv


Examenul radiologic - ntotdeauna n concordan i n strns legtur cu datele anamnestice i
contextul clinic de evoluie al suferinei bolnavului examinat
Examen radioscopic simplu televizat fr substan de contrast, cu rol orientativ:
examen sumar al toracelui - depistarea afeciuni pulmonare sau mediastinale ce pot simula o
suferin a tubului digestiv
ntr-un examen nativ al abdomenului - poate evidenia calculi radioopaci biliari, renali, corpi
strini, perforaii (aer liber subdiafragmatic), ocluzii (nivele hidro-aerice)
Examenul cu substan de contrast radioopac - se execut n etape:
examinarea n strat subire - studierea reliefului mucoasei
examinarea n semirepletie - forma, dimensiunile, conturul i peristaltismul tubului digestiv
examinarea n repletie complet - pune punct final explorrii
administrarea contrastului oral - bolnavul n ortostatism, n poziia OAD (optim pentru
examenul radiologic al esofagului)
poziia Trendelenburg - utilizat pentru studiul cardiei, polului superior gastric, a unor eventuale
hernii hiatale
se examineaz apoi pilorul i bulbul duodenal i duodenul pn la unghiul duodeno-jejunal

Radiografia abdominala simpla incidenta AP

Pacient in ortospatism
Se executa pe film radiografic de 30/30 cm
Raza central perpendicular linia mediana la
4-5 cm superior de ombilic
Distana focar film 0,8 -1 m.
Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.
Timp de expunere scurt

Examenul radiologic simplu, nativ (fr substan de contrast)


Constituie o prim metod prin care se pun n eviden:
imagini aerice i hidro-aerice ale duodenului i intestinului subire;
imagini de stenoze prin compresiuni de origine extrinsec, periviscerit sau invadare
neoplazic din afar;
pneumoperitoneu dup perforaie de organ;
calcificri ganglionare n diferitele grupe ganglionare;
calculi radioopaci biliari/renali;
calcificri n peretele chistelor hidatice;
calcificri pe aria de proiecie a pancreasului;
opacitatea hepatic mrit;

Radiografia abdominala simpla decubit dorsal, incidenta AP

Pacient in decubit dorsal


Se executa pe film radiografic de 30/30 cm.
Raza central perpendicular linia mediana la
4-5 cm superior de ombilic
Distana focar film 0,8 -1 m.
Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.
Timp de expunere scurt

Radiografia abdominala simpla decubit lateral, raza laterala


Pacient in decubit lateral, cu bratele de-a lungul capului
Se executa pe film radiografic de 30/30 cm sau 30/45 pe lung.
Raza central perpendicular pe caseta
Distana focar film 1 m.
Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.
Timp de expunere scurt

Examenul radiologic al faringelui i esofagului


precedat de o anamnez corect
momentul apariiei bolii
examinri anterioare i rezultatul lor
intervenii chirurgicale n antecedente
Examinarea radioscopic i/sau radiografic fr substan de contrast, nativ:
torace i coloan vertebrale - modificri de static i de curbur ale coloanei vertebrale
plmn - eventuale procese patologice ce tracioneaz, comprim sau disloc esofagul
cord, vase mari i mediastin - anevrisme, malformaii cardiace sau ale arterei
pulmonare
abdomen - lipsa camerei cu aer a stomacului
contrastul radioopac
suspensie n ap sau dizolvat n lapte (la sugari)
past consistent (150 gr sulfat de bariu i 30 ml ap)
precedat de un examen radioscopic (evideniaz modificri funcionale i morfologice),
apoi radiografii (intite i de ansamblu) asupra zonei de interes

Explorarea radiologic a faringelui


Examenul cu past baritat:
incidena de fa
- hipofaringele se alungete i se destinde la trecerea bolului opac
- laringele se ridic i n mijlocul coloanei baritate apare un defect de umplere
- marginile laterale ale faringelui sunt bine conturate, netede i uor convexe n
afar profil
- hipofaringele are form de plnie, prezentnd anterior o depresiune (amprenta
cartilajului cricoid) n dreptul C5 - C6
n continuare, la examen n incidena de fa se opacefiaz valeculele (desprite
de anul glosoepiglotic) i sinusurile piriforme (separate de transparena central
a laringelui)
Proba Valsalva (expir forat cu glota nchis, dup inspir forat) evideniaz:
diverticulii faringo-esofagieni (Zenker) n faza incipient;
tumori ale hipofaringelui i ale gurii esofagului;
normal, n timpul acestei probe, pereii faringelui se destind, sinusurile piriforme
se destind de asemenea, iar tranzitul bolului se ncetinete;

Explorarea radiologic a esofagului


Incepe cu suspensie baritat;
executat n ortostatism, n incidene de fa, de profil i oblice (OAD, OPS);
esofagul toracic se examineaz mai bine n incidenele oblice (OAD i OPS);
pentru ncetinirea tranzitului bolnavul poate fi examinat n decubit i n Trendelenburg, poziie care faciliteaz evidenierea
herniei hiatale i a refluxului gastro-esofagian;
relieful mucoasei se evideniaz bine cu past baritat; proba cu ap sau cu bariu foarte diluat, administrate sub forma a 2-3
nghiituri, produce destinderea pereilor esofagului;
dac peretele este infiltrat tumoral nu se destinde fa de segmentele nvecinate;
n inspir se ncetinete tranzitul baritat i se vede ampula epifrenic care este n poziie axial i se evacueaz complet, n mod
normal ;
Manevra Valsalva produce, de asemenea, ncetinirea tranzitului esofagian, ceea ce permite o examinare prelungit;
Tehnica Brombart-Hillemand:
efectuat dup ce esofagul a fost examinat cu substan de contrast i stomacul sa umplut;
bolnavul este aezat n inciden lateral stng i flecteaz trunchiul la 90 astfel nct s ating cu degetele minii
nclmintea, fr a ndoi genunchii (poziia de legare a iretului);
pentru a evidenia o eventual hernie hiatal bolnavul face i un inspir forat;
cu aceast ocazie refluxul gastro-esofagian se produce mai uor, crescnd presiunea intra-abdominal i intragastric i devine
evident o eventual hernie hiatal;
varicele esofagiene devin mai proeminente;
Examenul radiologic la nou nscut i la sugar se face cu o cantitate redus de suspensie
opac (1-2 linguri) dup ce n prealabil au fost nfometai timp de 2-3 ore, adugat la un biberon de lapte sau ceai;
amestecul poate fi introdus printr-o sond nazofaringian;
Examinarea stenozelor postcaustice la copilul mic se face cu substan de contrast iodat (cnd exist suspiciune de fistul);

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE


Modificari elementare functionale
de tonus
-hipotonia: marirea calibrului, evacuare intirziata
-atonia: dilatare si suprimarea peristaltismului
-spasmul: local / segmentar = contractia prelungita a unui grup de fibre
musculare circulare, cu suprimarea totala a tranzitului
-hipertonia: ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului
de peristaltica
- hiperkinezia: unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid
- hipokinezia: unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent
- akinezia: absenta totala a peristaltismului prin epuizarea fibrelor secundar:
- unei stenoze
- infiltrarii peretelui (inflamator sau tumoral)
- medicamentelor
- dischinezia: determina depresiuni ale conturului
de tranzit
- accelerare= hipertonie+hiperkinezie
- staza: cu dilatarea segmentului

de secretie- hipersecretie

Timpi normali de evacuare:


Esofag 5-7 sec
Stomac 2,5-3 ore
Dd. 60-90 sec
la valva Bauhin in 3-4 ore
in flexura hepatica in 8 ore
in sigmoid in 12-18 ore

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE


Modificari elementare morfologice
1. Modificari de pozitie
Ptoza deplasare caudala permanenta prin alungirea
ligamentelor suspensoare
Deplasari (impingere / tractiune)
Torsiuni mecanism complex, imagini bizare

2. Modificari dimensionale
Cresterea / reducerea lungimii calibrului

brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon

cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative,


procese stenozante
Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a
lumenului, produse de cauze organice

axiale / excentrice

cu contur regulat / neregulat

lungime: inelare / tubulare

uniformitatea calibrului: tubular / moniliform /


neregulat
benigne / maligne

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE


Modificari elementare morfologice
3. Modificari de forma

bilocularea gastrica

deformarea polilobata a bulbului ulceros

4. Modificari de contur

Amprente
= denivelari limitate ale contururilor produse de organele
/ formatiunile vecine
conturul nu este intrerupt
pliurile sunt impinse dar continue
Neregularitati
= alterari parietale grave
intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale)
extrinseci (periviscerite)
Denivelari
Intreruperera contururilor
= consecinta proceselor tumorale vegetante
! lizereul de siguranta examen cu dublu contrast
colon
Rigiditatea
= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie
sau neoplazica, cu absenta peristalticii
benigna
maligna

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE


Modificari elementare morfologice

5. Modificari de mobilitate
diminuata / disparuta
consecinta fixarii de vecinatate
prin procese aderentiale (periviscerite)
sau tumorale
mobilitate anormala (a unor segmente
normal fixe)
anomalii ale sistemului de fixare
(duoden mobil)

6. Modificarile reliefului mucoasei

pliuri hipertrofice
pliuri atrofice
convergenta pliurilor
aspectul neregulat al pliurilor
intreruperea pliurilor
disparitia totala a reliefului

ESOFAGUL

Imaginea radiologica normala


pozitia de examinare: OAD la 45
esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele
cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12);
deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se
realizeaza mai frecvent in inspir profund;
lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni:
cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice:
cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica;
substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec;
reintoarcerea bariului din stomac in esofag este
impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al
mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90)
pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se
pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

Refluxul gastroesofagian (chalazia)

trecerea involuntar n esofag a unei


cantiti de suc gastric n absena
vrsturilor, greurilor i fr participarea
musculaturii gastrice sau abdominale.

Rx.

tranzit anticurent ce poate ajunge pn la


gura esofagului, de obicei pn n 1/3
medie
n ortostatism, dar mai ales n decubit sau
Trendelenburg. poziia BrombartHillemand (a iretului)
refluxul postoperator este relativ frecvent,
dup gastrectomii 2/3 sau chiar
gastroenteroanastomoze

STOMAC
IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMAL

FORMA SI DIMENSIUNI
Normoton- forma de cirlig
Hiperton- forma de corn
Hipoton- alungit in sens vertical

STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi

IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITII


Decubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in
antru
Decubit ventral bariu in antru, fornix cu aer si bariu

RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunare


Fornix si mare curbura aspect cerebriform
Mica curbura verticale, paralele
Antral in linii mari paralele, convergente spre pilor

CINETICA GASTRICA undele peristaltice

MOBILITATEA GASTRICA

MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA ALE STOMACULUI

DEPLASARI de formatiuni de vecinatate


Spre dr. splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renale
Spre stg. hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitoneale
Cranial T. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascita
Caudal hepatomegalii, revarsate pleurale

PTOZA creste spatiul dintre diafragm si fornix

RELAXAREA DIAFRAGMATICA
Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si
unghi splenic

HERNIA DIAFRAGMATICA solutie de continuitate a diafragmului

HERNIILE HIATALE prin hiatusul esofagian al diafragmului


Prin brahiesofag esofag scurt, cardie intratoracica
Paraesofagiene esofag normal, cardie abdominala, aer in fornix
De alunecare esofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix
Se apreciaza si dimensiunile, reflux gastroesofagian, fixa/reductibila

CASCADA favorizata de obicei de aerocolie

VOLVULUSUL torsiune partiala sau totala in jurul unui ax:


Longitudinal (cardiopiloric) volvulus organoaxial
Transversal (mezentericoaxial)
Cardiosplenoaxial forma extrema de cascada

Structurile si regiunile anatomice ale stomacului:


E: esofag; D: diafragm; C: cardia; F: fornixul
(polul superior); U: unghiul gastric; Pi: polul
inferior; A: antrul; P: pilorul; B: bulbul
duodenal; D2: duodenul II; T: unghiul
duodeno-jejunal

Relieful gastric:

apare sub forma unor benzi transparente


(produse de pliurile mucoasei), separate rin
opacitatea Ba patruns in depresiunile dintre
pliuri
pliurile mucoasei:

grosime: 3-6 mm
contururi nete si regulte
dispuse paralel cu axul stomacului si curburile lui
particularitati regionale:

la nivelul fornixului: dispozitie neregulata,


sinuoasa (pliuri cerebriforme)
la nivelul portiunii verticale:
pliurile sunt dispuse paralel cu curburile
adiacent micii curburi au un traiect liniar regulat
spre marea curbura au un aspect sinuos,
intrerupte sau intersectate (=> aspect dintat al
conturului marii curburi)

in regiunea antrala : pliurile isi pastreaza


paralelismul, devenind apoi convergente spre
pilor

Pozitie de decubit dorsal (subst de


contrast este in fornix)

Ortostatism: stomac in cascada

Examenul radiologic al duodenului, cu substan de


contrast baritata
Reprezint metoda fundamental pentru punerea n eviden a modificrilor
morfofuncionale ale cadrului duodenal;
Pentru a avea garania unei investigaii radiologice corecte este nevoie de o pregtire
prealabil a bolnavului care va trebui s fie efectuat cu atenie i seriozitate;
Bolnavului i se va indica un regim alimentar adecvat cu cel puin 24 ore naintea
examinrii; se vor evita alimentele care fermenteaz i care se evacueaz cu dificultate, sau las
reziduu n cantitate crescut;
Bolnavului i se va cere s fac un post alimentar premergtor explorrii baritate cu cel
puin 8-10 ore, iar eventualele secreii gastrice prea abundente din stenoze, din alte tulburri de
evacuare gastro-intestinal (gastroduodenite, ulcer gastric, ulcer duodenal, etc.) vor fi extrase prin
sond; se impune evitarea fumatului. Se va interzice n aceast perioad administrarea de droguri
care modific comportamentul funcional al tubului digestiv n general i terge aspecte morfofuncionale duodenale valoroase pentru diagnostic, sau provoac false reacii duodenale;
Suspensia baritat, bine omogenizat, fr a fi prea fluid sau cu bule de aer, se va
administra n funcie de ora examinrii i aspectele morfo-funcionale care se urmresc.
Radioscopia televizat dup ingerarea substantei de contrast baritate este utilizat ca o
faz obligatorie a examinrii radiologice n scopul verificrii generale a tranzitului gastroduodenal, a
aprecierii tonusului i peristaltismului duodenal, a evidenierii n linii mari a mopdificrilor
morfologice, n vederea fixrii lor pe radiografii, pentru a putea stabili care vor fi poziiile n care se
vor efectua radiografiile;

Metodele radiologice de investigaie ale duodenului


Metodele de investigaie ale duodenului sunt acelai ca i n cazul stomacului;
trebuie avute n vedere corelaiile anatomo-funcionale strnse care exist ntre aceste dou segmente ale tubului
digestiv.
examenul radioscopic nativ
pune n eviden corpi strini radioopaci ingerai involuntar sau voluntar (n scop de suicid).
pune n eviden gradul de implicare al duodenului n cazul suferinelor abdominale acute chirurgicale.
explorarea cu contrast a duodenului se face prin administrarea oral a acestuia, urmat de:
examinarea n diferite incidene i poziii,
un riguros examen n strat subire, n semiumplere i umplere complet.
incidenele utilizate sunt cea de fa (AP) urmat de incidenele oblice (OAD i OAS), chiar de profil dac
situaia cazului n spe o cere, asociind n mod obligatoriu compresia dozat, repetat sub ecran.
examinarea n poziie Trendelenburg pune n eviden cu mai mult acuitate cadrul duodenal, mai ales cnd
acestei poziii de examinare i se asociaz o serie de metode speciale de examinare (ex. duodenografia hipoton).
examinarea n decubit dorsal, n decubit ventral i decubit lateral drept se utilizeaz pentru a evidenia unele
aspecte particulare de patologie, n special cnd evacuarea iniial este dificil sau nu are loc.
examenul n dublu contrast este de asemenea util pentru punerea n eviden a unor procese patologice
specifice.
examinarea endoscopic se va efectua mai ales n cazurile problematice, cu patologieintricat, cnd explorarea
radio-logic simpl, nativ i cu contrast nu a fost suficient de concludent.
Este important de reinut faptul c nu exist un examen standard al duodenului, ci numai un examen
corect i bine fcut.
la examenul radiologic, bulbul duodenal normal are o form aproximativ triunghiular ;
cel hiperton este asemntor unei castane, n vreme ce bulbul duodenal hipoton are o
form care a fost comparat cu o flacr de lumnare.

Noiuni de anatomie radiologic

duodenul se distinge prin calibru i aspect particular, are conexiuni cu canalul coledoc i
pancreatic, este separat de stomac prin anul duodeno-piloric i de ileon prin unghiul
duodeno-jejunal TREITZ;
radiologic se disting patru poriuni: prima poriune sau D1 - bulbul duodenal; a doua
poriune, D2 - ntre genunchiul inferior i bulb; a treia poriune, D3 - corespunde
genunchiului inferior; a patra poriune, D4 - ultima poriune ntre genunchiul inferior i
unghiul Treitz;
variantele anatomice - cadrul duodenal n U, cadrul duodenal n V i cadrul duodenal
n O;
raporturile anatomice cu organele de vecintate sunt de o deosebit importan:
prima poriune D1 - bulbul duodenal: dispus oblic n sus, napoi i la dreapta, avnd raporturi
strnse cu faa inferioar a ficatului i colul vezicii biliare ;
a doua poriune D2: cu faa anterior vine n raport cu colonul transvers, extremitatea lui
dreapt ; mezocolonul o mparte n dou :
poriunea supramezocolic: n raport cu colonul transvers, VCI, rinichiul drept, bazinet i
ureter ;
poriunea inframezocolic: n raport cu ileonul
a treia poriune D3 - raporturi importante prin faa sa anterioar cu rdcina mezenterului i
vasele mezenterice ;
a patra poriune D4 - raport prin faa sa anterioar cu stomacul, mezocolonul transvers, ansele
intestinale; faa posterioar are raport cu rinichiul stng i vasele renale.

DUODENUL
Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.
Hipoton: alungit
Hiperton: rotund
2 curburi (mica si mare);
2 fete (ant. si post.)
Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la
nivelul bulbului
Cadrul duodenal
Relief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare
pe contur aspect dintat
Tranzit in 60-90 sec

Examinarea intestinului subtire proba Pansdorf

Proba Pansdorf se efectueaza in general in continuarea


examinarii eso-gastro-duodenale.
Examenul radiologie al intestinului se face tot cu
ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se
practica un pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu
examinari repetate (15 min) in faza de umplere, de
semievacuare si de evacuare.
Timp de examinare: 60-180 minute..

Afectiunile intestinului subtire


Aspect radiologic normal
Topografie
-Jejun hemiabdomen stg. sup. si periombilical
-Ileon hemiabdomen dr. inf. si pelvis

Calibru 3 cm2-2,5 cm
Relieful mucos autoplastica vie
Contururi dintaturi fine , regulate, simetrice-jejun
Tonus si cinetica
Tranzitul in 3-4 ore la valva ileocecala

Situatia si aspectul reliefului de mucoasa ale


jejunului (a) si ileonului (b); D: duoden; C: cec; D:
valvula ileo-cecala (Bauhin)

COLONUL
Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula
ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie
morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin.
Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de
130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului
colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.
Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul
12 17 cm iar descendentul 14 20 cm.

Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la


cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar
in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru
prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea
colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

CEC-ul
Are forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele
postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu
un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia
apendicelui vermicular.

Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar,
prerenal sau jos in micul bazin.

COLONUL ASCENDENT

Este situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic.


situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu patratul
lombelor si polul inferior inferior al rinichiului drept.
In afara, interior si anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale.
Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe portiuni ale colonului.
Configuratia exterioara este asemanatoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare
formeaza boselurile iar in interior ele determina formarea pliurilor falciforme si a
cavitatilor haustrale.

Unghiul hepatic al colonului

Face trecerea intre colonul ascendent si transvers, este situat in hipocondrul drept si lasa
o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului.

Este un segment semifix, iar posterior se invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a


duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul, care il acopera.

COLONUL TRANSVERS
Este partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe
colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a
rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului
stang.

Acest mezocolon, la extremitate, da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul


frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul
parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de stomac.
Unghiul splenic al colonului
Este predominant ascutit, situat aproape in plan anteroposterior fiind asezat adanc in hipocondrul
stang, se invecineaza cu splina deasupra, cu marginea exterioara a rinichiului stang intern si anterior
cu marea curbura.

COLONUL DESCENDENT

Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire, se intinde de la unghiul
splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi.
Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.

COLONUL SIGMOID

Alaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are
o dispunere fixa ca a descendentului.
Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului,
asemeni literei S.
Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul.
La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua
serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului.
La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne.

RECTUL SI CANALUL ANAL

Rectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la


linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona
cutanata a rectului.
Lungimea rectului este 11 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 3
cm, in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare
fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii
rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale.
In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea
anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens
frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. Posterior
vine in contact cu sacrul si coccisul, fetele laterale sunt tapetate de
peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie,
prin fundul de sac al lui Douglas, iar la barbat este separet de vezica
urinara tot prin acelasi fund de sac.
Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la
barbat si vaginul la femei. Rectul nu mai prezinta bandeletele
musculare lipsind astfel boselurile si haustrele. Canalul anal are o
lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia
anorectala si inferior de linia anoperineala.

Dispozitia si segmentele cadrului colic:


I: ileon; Vic: valvula ileo-cecala;
C: cec; Ap: apendice; As: colon
ascendent; Uh: ungi hepatic; T:
colon transvers; Us: unghi splenic;
D: colon descendent; S: sigmoid;
R: rect; h: haustre; VH: valvula
Houston

Examenul radiologic al colonului prin clisma baritata

Clisma baritata sau irigoscopia, reprezinta


metoda fundamentala si de selectie pentru
investigatia afectiunilor colonului
Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata
reprezinta conditia esentiala pentru o realizare
optima a investigatiei irigografice .
Curatirea colonului se face prin mai multe
mijloace:
administrarea de purgative mai ales la bolnavii
ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari
baritate per os, substanta de contrast persistaND timp
indelungat la nivelul colonului.

Modul de executare a clismei baritate


Clisma baritata executata morfo-functional
Este cunoscut faptul ca irigoscopia reprezinta o trauma mecanica
pentru colon, care atrage dupa sine tulburarea tonusului si a
peristaltismului intestinal odata cu declansarea senzatiei de defecare,
provocata de distensia anselor. Pentru a inlatura aceste inconveniente si
in scopul de a permite colonului sa-si revina la un tonus, peristaltism si
autoplastica, s-au folosit doua procedee de administrare a clismei
baritate:
o introducere modulata cu multa prudenta a bariului pe segmente si
asteptarea aparitiei aspectelor radiologice functional motorii.
o evacuare treptata si partiala a bariului dupa o umplere completa cu
substanta de contrast. Odata cu evacuarea treptata a bariului apar si
aspecte functionale de tonus, peristaltism si autoplastica .
Tehnica dublului contrast colic in prima intentie recunoaste o
procedura radiologica speciala :
-se introduce substanta de contrast pana la nivelul unghiului splenic al
colonului, fara al depasi si sa contina ingrediente impotriva precipitarii.
Inaintarea substantei de contrast in restul colonului se face, pe de o
parte cu ajutorul rotatiilor bolnavului in sens orar, iar pe de alta parte
prin insuflatiide aer sub control radioscopic, in final executandu-se o
importanta insuflatie de aer, dupa necesitatile diagnosticianului.

Imaginile radiologice difera in functie de


aspectul macroscopic al tumorii
-formele vegetative dau o imagine de lacuna;
-cele ulcero-vegetative dau o imagine de nisa in lacuna;
-cele infiltrante dau o imagine de stenoza
La nivelul rectului imaginea relevanta este de rect
amputat; pe colonul sigmoid si descendent aspectul
radiologic este de lacuna sau de stenoza:
-imaginile lacunare sunt bine circumscrise;
-stenoza poate fi partiala sau completa si se intinde in sens
longitudinal dand asaect tipic de cotor de mar.

Timp I
Reflux in
ultima ansa
ileala

Timp II evacuarea continutului

Timp III/ Proba Fischer

Potrebbero piacerti anche