MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI | s ane Botanica Manual pentru clasa a V-o‘ MINISTERUL EDUCATIE! $I! INVATAMINTULUI | Prof, emerit Alexandru Dabija Prot. gr |. Aglala tone! | Prof. emerit Emil Sanielevici Botanica Manual pentru clasa a V-a Qo Editura Didactick 1 Pedagogies — Bucuregttfost elaborat In anul 1955 sh ravzuit tm ani 1959, 1960, 1968 1972 Revisie dn anu 1980 s fort efactuti dp eitre AGLATA TONEL gh RU DABIIA. ps bazaprogramel scare aprobate cu namics 41 502/198, de ektre rinistera Educ Invdtamintl Referens Lector univ. dr, Cristrsan CCeretitor principal dr. Gh. Dikors Redactor: prof. grb Vietoia Hristo Tehnoredictor: Parsechiva, Gaspar Vistratl: Al Aloe ‘Coparta: V. Wegemtan INTRODUCERE ‘Din excuruile efectnate tm natard i din lectiile de 1a «Cunog- info despre naturie, reamintiti-vis Ce plante afi Inttnit la etmpie? (Ce arbor! afi recunoscut In pidurile de jes si deal? Ce arbori din pidurile de munte v-au risplitit cu umbra lor, eortul dru- ‘muluit Afi putut culege flori tn aceste pldurit Ce alte plante v-au atras atentia? —Ajungtnd pe virful muntelui, ce plante vesu tncintat privirea? Ce tnfaigare aveau arboril pe care ‘a fotinit? i ‘Vara, ati poposit pe marginea unui Ide sau bali? Ce plante ati obseryat pe lwciul apel? Der la margines acesteia? —Cunoastetiplantele care cresc th cadrul gcolii? Dar pe cele din parcul din Imediate vecindtate a gcoll, pe cele din faye cagel sau a bloculul tn care locuiti? Strabatind fromoasa noastra far, do pe litoralul Mi pe elo mai inal pseu, a tot pal intinim pl iferite on tnfafigare, mfrime, alcituire gi culoare a florilor. Unele 9 impresonenah prin mArojia Jor,cum ar fi tara, fagul bra- dul, altele prin florile frumos colorate, altele prin parfum. Peste tot se mai Intllnogte o lume a plantelor nevazute, oam stnt uncle alge, oiuperei eto. ‘Stiinfa care ae coupé cu studiul plantelor so numeste botanies, Diversitaten plantelor in naturi. La clmpie oantitatile mici do aps, temperatura foarte ridicaté vara, ou geruri gi vinturi mori ara, determind existenja plantelor ferboase (tig. 1). Printre ier- Buri,'din loo tn loo se intiineso porumbaral, tuto de micop gi aged pit, Aa, ta etepa transformatt 46 om intro, ciple roditoare, suprafefale ou vegotatie naturala s-au redus simfitor, iar florile frumos colorate ale maculul, albastrifel, neghinei nu Te mai {nttinim tn lonurile de grtu deott foarte rar, In padurile de ses gi deal inttinim stejarul, aléturi de care reso carpenul, frasinul ete, Pe sol, in aceste piduri, acolo unde pitrund razele ‘soarelui, se gisesc ‘0 sumedenie de planto cu florile frumos. colorate, La poalele munfilor (fig. 2) p&durile stnt alottuite din fag *(faget). Intrind tntr-o pidure de fag la tnceputul primiverii 2Fig. 1Plante de elm: 1 = me 2 — roctfrindtnelgd ee Seleoare; 4 — muyesel: 5 slbascrita: 6 — neg “Snemfijorulde-cimp. constatim o& pidurea este pnternic luminata ceea ce permite inflorirea unor arbusti gi plante iorboase, La munte pidurile sint formate din fag, brad si molid, In pidurile de molid (molidisuri), pe sol crese numai anumite plante cu flori. Mai frecvonte sint plantele fir’ flori: mugchii, ferigile, ciupercile, cdrora le prieste umbra gi umozeala. acestor paduri. Doar luminigurile mai invioreazi.monotonia padurilor de molid, unde se pot intilni mai multe plante ou flori, fig. 2.Padure de fag,In zona alpind temperaturile joase, lumina intensi, ploile abundente, vinturile puternice, zipada caro acopera solul 5—7 luni din an, solurile sirace In substanje hrinitoare determing existenfa unor ierburi, tufiguri de. jnepeni (neam de pin) ce crese in pilouri. Pe marginea lacurilor gi bailor vegetatia caracteristicd este format din trestie, papurd, stinjenel de alta (fig. 3). In ape gi Fejmnpratase apelor intinim plante oa: nuts, Unis, mtason- roagtel eto. In parcuri, grédini (fig. 4) se cultiva plante’ ornamentale pentru frumutefea florilor, colorit gi uneori pentru mirosul acestora. Retinetit Conaifiilo aiterit plantelor, Plante sithatice si plante cultivate. Plantele cunoscute de voi pot fi grapate tn plante salbatice gi plante cultivate. Daji exemple! Importanfa cunoasterii plantelor. Pretutindeni si dintotdeauna vinfa omului a dpin 4 depinde de planta, lantele sint singurele viejuitoare capabile si transforme sub- stanfele miherale in substanfe organice in prezen{a Iuminii, elibe- rind oxigenul, gaz necesar viel Datorita faptului ci plantele produc substanto organice care se depoziteazi In diferitele lor paryi, ele reprozinta sursa de hrani pentra om gi animale. De la multe plante omul foloseste ridii nile. — Dafi exemple, De la altele sint folosite frunzele. — Cu- noagtefi asemenea plante? Tulpinile subpamintene, bogate in substante hranitoare, pot fi folosite in alimentatie. —'Ce exemple putefi da? Sint plante de la care omul folosegte fructele. Daji exemple, ‘Anumite plante reprezinté materie primA pentru industri semintele de floarea-soarelui, radicinile de sfecla de zahiir, fibzele de la in, elnepa eto, Din ‘unele plante se extrag substante folosite in industria farmaceutici. Aga, de exemplu, din saleie se extrage salicina care sti la baza fabricdrii cunoscutei aspirine. Polenul gi nectarul sint edutate de albine gi transformate in miere gi alte produse mult folosite in industria farmaceuticl gi In cosmetics. Lemnul arborilor reprezinté materia prima pentru industria mobilei, pentru constructii, iar resturile din lemn foloseso pentru producerea de placi aglomerate, la fabricarea hirti de via (clims gi t0)) determin’ maren varietate a ~~Fi 4 — lea; 2— stinfonel 3 ambit 7 garoala. In pagun gi fnefecrese plante ce represintd un valoros nutret pentru animale, ‘Trestia gi papura se folosese la fabricarea celulozei gi a hirtici. Din zemurle de salci, richit, din tulpinile de papurs, ort se fac diferite tmpletituri: oosuri, ‘rogojini, paldrii, genfi ete. ‘Numeroase plante microscopice sint importante in industria alimentara — la fabricarea piinii, a berei, vinului ete. Po uncle plano so fao experienfa de laborator, noosare stu dierii diferitelor procese din corpurile vii Cu unele plante se poate recunoaste gradul de poluare a me- diului. Aga, de exemplu, in apele poluate apar unele alge albastre. S4 nu uitam ca plantele sint surse de inspirajie pentru poeti, artisti plastici. Motivele florale sint prezente In sculpturi, picturi. PAdurile, parcurile reprezinta locuri de recreere si folosire in mod plicut a timpului liber, avind rol important in mentine- rea sindtafii camenilor, datorita cantitafilor enorme de oxigen liberat in procostil de’ hrénire ‘Tema de autocontro! = Verifieagi-vi cunostingele completind schema, dupa ce afi coplat-o pe alete ee foe oo rive rnecame fee snare fhe porn <—e esALCATUIREA GENERALA A PLANTELOR CU FLORI Celula vegetala. Tesutul vegetal ttt de diterite ca tnfspijare plant ou fon ant alod- ‘tuite din aceleagi pirji: réddcing, tulpind, frunze, flori, fructe seminje. peti ‘cunoagte din oo stnt ale&tuite pérfile unei plante, sf realizkim urmétoarele: ~Luapi un bulb de ceapt din care desfaceti o frunzh cimoast. Desprindeti {olya ce acoperd frunas. Punet! Intrun vas cu ap8 coloratd cu albastru de metil (pentru a observa nucleul celulel), Lisi cfteva minute, apol spilath cu apt dls- tilatd. Se tale un fragment din fof. Se pune pe o lamd tatro piciturd de apt. 2 —Atengiel Foita trebule 4 fle foarte bine tntinsl. Acoperiti cu o lameld. Observai la microscop preparatul objinut (fig. 5). Se poste folos fifa din buibul de ceaps ropie (Folta de pe partea de jos), deoarece este deja colorath tn ropu. Fig. 5 Celule din folta de ceapa: 1 —"Monbrank'? = eaplama 3 nucle = Luagl 0 frunzd din virful “tulpinii_unel plante de apa ca, de exemplu «Ciuma apelor». Pu- Nefi-o pe o lama intr-o piestura de aps. Acoperisi cu © lamela. Observagi fa microscop (fig. 6). = Observasi cu ajutorul lupel sau eu ochiul I~ ber miezul cirnos al unei patlagele rosil sau al unel portocale, Gu ajutorul microscopului observam.ca i foritele parti ale unei plante sint aleatuite din nigte eamiruje de forme gi marimi diferite nu- mite celule, In general, celulele sint. microsco- pice: exista gi oelule ce pot fi observate chiar cu chiul liber. Observind o singuré celula distingem ur- mitoarele parfi principale: membrana, care de limiteazi continutul celulei, bogata intr-o sub- stan{ai numith eelulozi. Continutul celulei este format din. citoplasma, o -substanta incolora a Fig 6 Calule din care seaman cu albugul de ou, gi nucleul. Nu- frénaa plantel Cluma cleul poate fi sforic la celulele tinere; in acest.caz apelor. se afli in contrul colulei sau poate avea o forma oval sau turtita ‘eind este agozat spre pere{ii-celulei sau la unul din capetele acesteia. ‘In interiornl citoplasmei celulolor mature so aflti una sau mai multe pungulite, numite eacuole, pline cu un lichid, sue! celular, Celulele pirjilor vervi ale plantelor (Care sint 'acestea?) mai ‘contin gi numeroase grduncioare de elorofild. Co ajutorul unui microscop care mareste de peste o subi de mii do ori, numit microscop electronic, in celule se mai observé i alto formatiuni, cu roluri precise in viaje celulei, pentru o& in cohule an loo toate procesele vietii, Retine CCalula reprezintd unitaten de structura gi do funefie a plantelor. CCalula este aleatuita din: membrand, eitoplasind, nucleu gi vacuole. Tn cele ole prfilor vera ale pl Plantole eu flori sint alestuit rite forme gi structuri eorospunzitoare funefiel pe care o tndeplinesc. 1"Fig. 7.Tesuturi: an despa Fig. 8.Tesuturit 1 — fundamentalt 2 condueator. 0 grapare de celule care au aceeasi formd, structurd si tndepli- nese aceeasi funcfie se numeste yesut (fig. 7 gi 8). Principalele jesuturi din corpul unei plante sint: — fesutul de apirare involoste piirfile plantelor Ia oxtorior si are rol de protectio tmpotriva variatiilor do temperatura, a daunitorilor ete. De obioei, 1a plantele cu flori acest fosut este format dintr-un singur strat de celule (epiderma); ‘— fesuturi fundamentale sint cele mai réspindite in corpul ‘unei plante cu flor, Unele au rol in procesul de formare a hranei, altele au rol in absorbia apoi cu sfruri minerale, altele in depo- zitarea substentelor hranitoare, — Dafi exemple do parti ale plantelor folosito in’ alimentafic, pentru confinutul lor tn sub- stanfe hrénitoare! — fesuturi de susfinere, care asiguré plantelor rezistenfé la indoiri, intindere. Ele daw gi olasticitate plantelor. De obicei, colulele caro formeazi, un agomenon fesut au porofi ingroali — fesuturi eonduedtoare, formate din vase ou rol in circulagia apei eu substantele mincrale absorbite din sol si a hranei pre- parate de planta. s Alte fesuturi din corpul plantelor. sint: fesutul de crestore {oe rol ardefi ch are?) i fesuturileseertoare (pentra av da soama de rolul acestula, aducofi-vi aminte ce afi simfit oind afi mirosit o franz de menti!). ; Parjile din planta alestuite din mai multe fesuturi formeaza un organ. Organele unoi plante cu flori sint: radacina, tulpina, frunzele, florile, fructele gi seminfele. 2 Regine Forma si structura colulelor ce aledtuiesc un fesut corespunde functiei care 0 indeplineste. Intre celulele, fesuturilo, organele plantei exist o strinsi legituri, fcestea formind corpul plantel (organismal). Intrebaei si tome ce ingelegeyi — fesutes = n urmatoarea schema: organ organism — Cum recunoasteti diferitele ipuri de fesuturi? Exempliticat = Completati patrifelele, dupd ce le-afi copiat pe caiete, eu noyiunile Insusite In lectie Substanya de consistenra albuyu- lul de ou. . Grauncloare de culoare verde. |. Perete ce delimiteazi _celula. | Pungulige pline cu suc celular. 5. Formagiune distineta_sferica, ovala sau turtita Radacina, alcatuire si functii — Observagi radicinile mai multor plante: forma s modul in care. se ramifica (fig. 9) Radacina este organul plantei care, de obicei, se dezyolta in pimint. Poste avea forme diferite, determinate de condifiile de mediu i rolul po care il indeplineste. Tipe plante au raddcina in forma de }érug (pivotanta). In acest caz, rdddcina principala este mult mai lung& dectt, ramifi- cafllo ef numite raddcini secundare, La ob plante afi Intinit ase: menea rédécini? Alte rfdacini au aspectul unor fire egale ca grosime gi lun- ime, Rédacina principala nu se distinge de radicinile seoun- are (firoasd sau fascloulath) Aneiten alot carsteristion ov realelor, 3Fig, 2Diferite tipuri de rédacin. La alte plante, din ridécina principald se formea24 rédécini laterale care ajung si aib& acoeagi lungime i grosime. Aceste ‘rédiicini Iemnoase Je intiinim la arbori gi axbugti, Alestuirea oxternd 2 virfulul ridietnti — Observayi cu ajuterul lupei sau cu ochiul ber, virful une! radicini cinere, Desenayi cele observate. Virful raddcinii (fig. 10) este acoperit. de un invelig rezistent numit scufie, — Ce rol oredefi of are? Deasupra acesteia, pe © distanja de 2—3 mm so afl zona neteda sau zona de crestere in lungime. Mai sus de aceusté zon, atlt rédicina principal elt gi ridécinile sooundare sint nconjurate de nigte firigoare subjiri numite peri sugdtori, formind zona perilor sugdtori. Ej absorb din pamint apa cu séruri minerale. Numfrul lor este atit de mare ct insumindu-i, Ja zeci sau chiar sute de motri. — Ce impor- tana oredefivck prezint& pentru plante ‘acest Iuoru? Deasupra acostai zone se afl zona aspré, zona fostilor peri sugstori, care fu laut, po mlsurl ce au tmbltinit, obrora all care s-au format, Jo-au Iuat looul. Viafa acestor peri sugétori este sourtd (10-20 ile). : Fore me Aleituires intern’ a ridieiniit — Examisagl la microscop 0 sectiune facuta de-a curmezigul unei radicini tinere. prin zona perilor sugatorl. De 1a exterior spre interior o asemenea sectiune prezinti (ge Ptatate — un strat de celule, strins lipite intre ele, ou perigori sugii- tori, numit epiderma. fol de fesut este? — Co rol are? — In ce zonk a ridacinii a fost realizata sectiunea? — multe straturi formate din celule mari — scoarja; — m&nunchiuri de tubugoare ce apar in secfiune ca nigte giurele, — Co fosuturi sint? Unele tubugoare au perefii tari, lemnogi — vase lemnoase, altele au peretii subpiri — Fig. 11. Sectlane transversali: tn lddcind (prin zona perilor sugitor!):vase liberiene. Vasele lemnoase gi liberione int. grupate in manunchiuri distincte (fascicule), dispuse alternativ; — mijlocul radacinii este ocupat de mddavd; 1a unele plante, aceasta poate lipsi. Funefiile ridicinit —Incereapi si scostesi 0, plantd din ghiveci.—Ce simpiti?—Ce se poate ‘ntfimpla cu planta care are ridicinite mai lung si mai bine tnfipte th pimint? 1. Radécina fizeazd planta in pitmint, Radacinile adine Infipte in pimint care au un numar mare de radicini secundare fixeazi atit de bine planta inoit cu greu o putem scoate din pamint. —Pentru a constata cb apa confine struri minerale, punet! pe o Iams ctteva plcSturt. Lisagle #8 se evapore,—Ce rimin tn locul piciturilor? Explicayil Stalls prince zond a ricini se abscarbe aps cu slrutile minerale, cfectuind urmitoares experient: luati dou pahare tn care turns! aps, Deasupra apel turnati un strat de ule (fig. 13). I. unul din vase agezatiplante cu peril sugd- ‘ori In apd, tn celalalt,plante cu peril sugitor! tn vlei,—Ce constatal privind cele dov8 plante? Explicati! 2. Radieina absoarbe apa cu sdrurile minerale (seva brutd) — Din ce experienfa afi dedus aceasta funcfie? Apa cu sérurile minerale _patrun- de in planta prin perii sugitori, Care plante vor fi mai dine aprovizionate cou apa? Cu eft nu- marul perilor sugi- tori va fimai mare, cu atit suprafaja de contact dintre plante gi sol va fi mai mare. Fig, 13, Expertngh care rtd roll peor sugk ‘or 1h sona ptr ston fs pen peor “sugitorl th ap8. a 8. Raddcina conduce seva brut spre tulpind, Perii_sugitori absorb continu seva brut’, care treco prin scoarfi gi ajungo in ‘vasele lemnoase ridicindu-se spre tulpin& (fig. 14). Apa nou absorbita impinge spre tulpina gifrunze apa care se iseste deja in vaso, 4, Unelo ridicini pot servi la depori- tarea substanfelor hrdnitoare. — Ce exem- ple cunoastefi? Fig. 14.Absorbtia si conducerea sevei brute: ‘A —‘ridicarea apel cu saruri minerale fn tubul de sticla ce a inlocult tulpina: 1 — radicini: 2 — © parte din culpina: 3 — cub de caucluc; 4 — cub de stiia cu sev brute. B — patrunderes pei cu sarurile minerale din ptmine in. Inceriarul fade prin eri sughtoris print: 2 — pert sugitor 3 — scours 4 — Retinetit | Biden ar oats coropuntiare tnt Raddcinn este organ de hrinir (organ Yrstat) Pentru oa rédacina si-si poati indeplini funcfiile, planta tre- uie si giseasci in locul unde traieste toate condifille necesare: apa cu substange hrinitoare, aer, temperatura potrivita. ”Absorbjia apei de cdtre plante dopindo de cantitatea acesteia {n sol. Lipsa apei din sol produce olilirea (vostejirea) plantei. Prin mésuri agrotehnico moderne: executarea de arituri adinci, pragile, impiedicarea spulberdrii mipezii de pe ogoare pe timp de iarni prin parazipezi putem contribui la pastraroa gi patrunderea apei in sol, Masura cea mai ficient de combatore 4 seoetei este irigarea (udarea artificial a solului) cu apa prove- nith din ploi, topirea xipezii, rluri, lacuri, balfi. Apa mfrilor gi oceanelor gi in general apa care confine multe struri nu este bunk pentru irigatii. ‘Avind tn vedere importanfa apei in sporirea productiei agri- cole, pind la sfirgitul cincinalului 1986-1990 suprafafa irigata va ajunge Ia 5,5—6,0 milioane hectare. Inteebiti 91 teme = Copiati pe caiote urmatorul tabel si apoi completati ae = Go carncteristioi au ridacinile plantelor care traiese in Jocuri umede? Dar cole din locuri uscate? = Go factori influenteazi absorbia apei = Enumeraji gi explioa}i misurile Ivate in fara noastri, pentr recorufol do apt plantlr, tn vooren spor producil, I hestar ~ Facto oleie do difritenAdicint ale pantelor cv ere tm regiunen in care loouiti. Tulpina, alcatuire si func Observagi.culpina une! rapige su a oricarel alte plante ierboase: Iinfagigare, dimensiuni, forma, culoare ete. “— Masuragl cu rigla lungimea dintre nodurile unel culpini, de la baza la virf. Ce constatayi? 18 Aleituirea extern’ a tulpinii La rep distingem tulpina principalén prelungirea ridacn principale gi tulpini secundare sau ramuri agezate oblio pe tulpina principala. Tulpina principal este dreapta, cu ramuri din ce in ce mai multe, mai subjiri gi mai scurte spre virf. Din loc in loc tul- ina are niste umflituri numite noduri, de care se prind frunzele erfiunea, de talpins dintre dowd noduri ge numepte tntrenod (lig. 48). Intrenodurilo sint din co in co mai sourte eitro viral rulpinii. — Observagl unde se gisese muguril pe tulpina. Din ce sine aleaeuiy? La subsuoara frunzelor observim nigte mici umflaturi numite muguri azilari, alodtuiti dintr-un ax scurt pe care sint Inghesuite frunze tinere, strins lipite una do alta. Pe dinafark mugurii au frinzulije solzoase, tarl. — Co rol oredefi of au? Din unii muguriian nagtere franzo, din alfii ramurele eu frunze, iar din ali florile plantel. Mugurii, din care se dezvolta florile sint mai umflafi gi fe pot observa bine la pomii fructiferi: cires, prun (fig. 16). ‘Virful fraged al tulpinii este apdrat de nigte frunzulife tinere, care se acoperi unele pe altele, formind mugurele terminal, prin care tulpina crete in lungime, — Gum reste rédacina in lungime? In alari de tulpini ierboase, se cunose gi tulpini lemnoase la arbori gi arbugti. — Stifi cum so numegte prima parte a tulpinii ‘unui arbore? Trunchiul se continu’ ou coroana, format din tota- litatea ramurilor cu frunzele. Tulpinile plantelor ierboase gi ale celor lemnoase (arbor gi arbusti) sint aeriene. La alte plante tul- pinile traiesc sub pimint gi se numese subpdmintene, Dafi exemple! Aleituirea interné a tulpinit — Observagi la microscop o secriune prin tulpinat Pe o secfiune subfire de-a curmezigul unei tulpini tinere, veti observa: Ia exterior, un strat de colule string legate intre ele — epiderma, — Unde afi mai intilnit-o? — Ce rol are? Urmeazi scoarfa, formata din numeroase straturi de celule; sub scoarta so giscso casele lemnoase gi vasele liberiene, adunate in fascicule, Spre deosebire de ridacina, fiecare fascicul este format din gaze lemnoase spre interior gi vase liberiene spre exterior. In mijlocul tulpinii este mdduea, moale si alba (fig. 17). Funefiile tulpinit ‘Tulpina indeplineste mai multe functii in viafa plantei. 4, Tulpina sustine frunzele, florile gi fructele, Functia aceasta ‘0 indeplineste datorita unor fire tari gi rezistente din lungul ei (ce fel de fesut este acesta?) Ia care se adaugi vasele, lemnoase, care dau tarie intregii tulpini. Ea so indoaio in hataia vintului, dar revine la pozifia normala, cind vintul tnoeteazi si mai bata. — Cum este, deci, tulpina? Astfel, alcdtuirea tulpinii eorespunde funcfiei de sustinere. ; Thy des carmel nang tlie nor. plate tute tn ap colors In roqu.—Ce bservati? Explicati, ajutindunvd de observaile fécute [a ridicin, 2. Prin gasele lemnoase cireulé continun apa eu siiruri minerale (seva bruta) pint in frunze, iar prin casele libertene circuld hrana pregitita in frunze (seoa elaboratit) spre. toate celelalte pérji ale 20 Fig. 17, Structura Interns a ealpinii: A = sectiune transversal 1 eI in are cirelt Brana nal in roy) plantei, Circulafia sevei brute poate fi usor obsorvata primavara, oind se taie vifa de vie, La capetele corzilor taiate se formear’ picituri mari de apa. Se spune c& evita plingeo. «Lacrimiley vifel nu sint alteeva decit apa absorbita de ridacina in pamint. 8, La unele plante (lig. 18), ca: gulia, cartoful gi stinjenelul, in tulpinile lor se depoziteasd substange de reservd. Retinetit Serra falpnit crepe tener inti, Pe oeFig. 18. Tul a gules b — capt Temperatura, lumina, apa, vintul ete, au o influen{& deose- itd asupra tulpinii plantelor. : Temperatura. Dack primivara este rece, plentele creso mai incet, Chm da c&ldura, ele ereso uimitor de tepede. Unele plante 2 pot sa creas le 0, temperaturh mai sfsuth(maziren), eltale la o temperatura mai ridicats (porumbul, pepenii, oustravetii ete.). Lumina are si ea 0 mare influent ‘asupra plantelor. La lu- ‘mini plantole an o orestero normal’, sint veri gi viguroase, in timp co la intuneric oregterea se face mai repede, dar plantele sint lipsite de clorofilé gi de vigoare. Plantele crese mai repede noaptea dectt ziua. ‘Va puteji convinge de acest Iueru, masurind clt-creste o planta ziua_ gi oit reste noaptea, Plantele ereseute la intuneric au tulpini lungi, subjiri, cu frunze slab dezvoltate gi do culoare albi-gilbuie. — Din eo cauzi nu sint verzi? Plantele creso mai repede atunci oind in sol se géseste apa in cantitafi suficiente (circa 75-85%). Cind in sol este mai multi sau mai pufind apa, cresterea esto incetiniti Vintul poate produce indoirea, culcarea la pamint a plantelor ierboase, aplecarea rarpurilor plantelor lemnoase in direcfia spre care bate de obicet. Gare fesuturi dau rézisten{& plantelor? Luerari pr — Panefi trun borean en apa ramuri de plop, salce, te, lidine, soe ete. Observaji desfacsrea mugurilor gi erepterea ramurilor. = Introdueeyi capatul inferior al nei petale albe tntr-o solutie qpoasd de albasira de metilen. Nerourite petalei se eeloreazd tn albastru. ~ De ee? = Aledtuiy o coleeyie de tulpini ale plantelor care trdiese tn regiunea voastrd, = Facepio coleqie de ramuri cu muguri, fisate pe un earton, intrebairi si teme — Gropati plantele cunoscute de voi dups felul tulpinil = Ge legitiura exista intee aleatuicea unul mugure gi eonditiile de mediu? = Copia pe caletelevoaretabeul de mal jos wl completa. Structure ee Funeti| cone exert] ira radtcna= Prin eo expotiente ponem tn orden} fun val doco ia tn limenttte red Dati example, : Stlagh cB = Dup& numarul inelelor = In eonditile de lim’ ies Lae Aree ‘tulpinii ajunge la 40 m pe ori stejar, viteza de conducere-a apei in lungul Frunza, alcatuire si functii Alcituirea extern’ a frunzei — Observasi frunzele plantelor pe care le aves! in scoala: ce forma au? ‘cum sint ayezate pe culpina? — Din cite paryi este aleatuiea frunza? — Din ce iau nastere frunzele? In general, o frunai are trei parti: — 0 parte lati, numita limb; — 0 codifé Iunga gi subtire, numiti pefiol; — o parte pufin mai lajité numit’ teacd, prin care frunza se fixeazd pe tulpini, olte una la fiocare nod (fig. 19). Exist gi plante la care frunzele nu au cele trei parti. Dati exemple! Forma limbului mu este aceeasi la thate plantele. Aceasta se poate constata ujor comparind tntre ele frunze do stejar, grtu, rugeata ete. (fig. 20), Limbul frunzei poate fi intreg sau divizat (dinfat, lobat ote,), Privind in zare limbul unei frunze, yedem 0 mulfime de vinigoare, nercurile. Ele se pot observa mai ugor p parte infeioard a Timbului unde ioe in relief a pte dun fervurile sint prelungiri ale vaselor lemnoase gi liberiene tulpina. Ele servese Ja conducerea sevei brute gi sevei elaborate iin limbul intins dind rezisten{a frunzelor. Petiolul se prelun- geste in limb cu o nercurd principald, ramificaté in nervuri se- cundare, Pe Fig. 19,Partile frunzei: 1 — teaca; 2 — petit: 3— limb cu Fig. 20.Diferite forme de frunze.2% Alcatuirea interna a frunzei —Observati fa miéroscop 0 sectiune prin frunzs (ig. 21). T upetio frunad tn bucifle gi punet|-le intro eprubets cu alcool (spirt Dupt ettva timp, alcoolul se coloreazi tn verde. Deci, substanta verde 2 frunzei ‘50 dolvat in alcool. Dack turnati peste aceastssolutie i puting benzins, vedeti ‘a benzina se ridies deasupra, colorats tn verde de catre clorofil lar alcoolul mine colorat jn galben de o alta substang (fig, 22) La suprafaja limbului, atit po fafa superioard cit gi pe cea inferioardy se gise3te cite’ un strat de celule — epiderma. Prin- tre celulele epidermei superioare, dar indeosebi printre cele ale epidermel inferioare, se observa, din loo in loo, ofte o pereche de ‘elule de forma unot boabe do fasole, agezate ou scobitura fala in fafa, lisind intre ele cite 0 mici deschizsturd, prin care intri si iese ‘acrul, formind 0 stomaté. sta). A = sectiune transversls: $= epiderma superioar: 2 — epidermainferioars, 3 = stomacts 4 — celule eu clorofia; nervura cu ase liberiene (5) $1 lem- poage (6), Bo celle stomatice: 2 — celule eu clorofla: 5 deschideren dincre Celulala stomatice Intro cele dou’ epiderme se é asegte un fesut, multe straturi de celule cu Vet heeded pac cat tac stanf& numit& clorofild, — Co fel de tesut este acesta? — Ce cu- oare are epiderma suporioars a unei frunze? — Dar cea infe- Hoard? — De co? Explicail lorofila se formeazi. numai in acele parfi ale plantelor o: eretg noming. — Gum sat plental inuta la intuno? Bose? ai important insugire a clorofilet este a sorbi o parte din razele soarelui, nee Retinetit fn general, ofrunah ae te pt io franz are principale: limb, pofil gi tened. Fronzn con{ing corel, slagura substanfa capabilis8 absoarbi energla solaed, Intrebairi si teme —Prezentafi jesuturile care intra in aloxtuiren nei ard a limbului spre partea inferioar a fant plantlor emotes de ol dp aletue, toma imbalt = Explica}i aseminerea dintro disposi i frunzo, founze, Ineaplod de pe fa vaselor conduoitoare din tulpiny 2pitratelete ou nofiunile invijate, 4..Cea mai important parte ® frunzel ' poate avea forme dliferite. qi 2. Parten cu care frunzs se fixea2i de tulpins. 3, Sustine limbul, expuntndu-t Ia lumind = Faceti o colectie de frunze ale plantélor ob trierctn repiunea inare osnit, Problem seXin epiderma imbulyt uel frunsesint peficare mt elt 300 tomate Fea cer tall iv tomate sn n tte n piderma Himba stati cd... ; se hvitoi Amazon dn “exit plone oa frnse eigen? Po poms hve Am aa re rate plant nah lotuul Amcor, fone deind on dmetsw de pete 2 m? Fi = In farile calde, frunzele uriage ale unor plente ating 6 min lungime, sere aoe a ign o's camel de ania sore sau de apa por Funefiile frunzei Frunza indeplineste trei funcfii insemnate in viaja plantel: fotosinteza, respirajia gi transpiratio. 1, Fotosinteza T caltre prt 8 ea dein be ec, Dope mints, sidoud bucatele de fern, Acoperim aceste ramuri cu o plinie mare de sticld cu a Fig. 2.Fotosinters: vas cu api 2 — planta de aph imaapeion 3 — ‘nie 4 GARGS vance de oxigen: sPrexigens! care’ Inicute apa din spribete. seavl scurtS, care el nu lash afard din apa, pe care o ayezim pe cele dovs bucitele {de len, Apa trebuie 34 acopere complet piinia, Umplem apoi o eprubetS cu aps, ‘9 astupim eu degetul mare, 0 Intoarcem cu gura fh jos fl © ajezim pe gitul pik nie (fig. 23). Expunem vasul cu planta lao luminkputernles. Vom observa cX din plantd ies numeroace bisicute de gaz, care se ridicd prin plinie, in eprubetd, din ‘are cauzh apa din ea scade mereu, DacdIntoarcem eprubeta cu gura In sus, gezul Sse adund la gura eh, —Ce gaz este acesga? introducing In eprubeta un betlyor care Arde fard flacsrs, el va arde cu flaciré stralucitoare, deoarece acest gaz este oxi- genul. —Ce stiji despre el? (Doe lisim vasul cu planta [a Intunerie, 2 nu va mal elimina oxigen. Eprubets ‘imine plins cu pS. —Ce dovedeste aceasta’ Cd foesinteza ore loc rumal In prezenta lumi. De asemenea, fotosinteza are loc in presenta diozidului de carbon. Acest fapt il puteti dovedi ugor, daca in experienfa de mai sus, in loo de apa obignuita folosifi’apa fiarta si racita, care nu mai confine acest gaz. In eprubet nui se mai adauga oxigen, dooaroce fotosinteza ni mai are loc. — De undo ia planta, ciuma- apelor, dioxidul do carhon? Formarea substanfolor organice. Apa ou siruri minorale, ab- sorbita din pimint (cine o absoarbe?), so ridies. prin vasele’ lem- noase ale ridacinii, tulpinii, pefiolului gi ale nervurilor pin’ Ia franzo (lig. 24). Aiei Intiincyto dioxidul’ de carbon abeonbitdin »aer, prin stomate, Din apa, séruri minerale si dioxid de carbon se formeaza substange organice (ami- don, grdsimi si substange proteice) eu ajutorul energiei solare absor- itd de clorofila. Impreund eu apa, acestea former seva elaboratd si represint& hrana plantei Producerea substangelor organice fn frunzele verzi, din substanje mi- nerale, en ajutorul energiei solare ‘se numeste fotosintect. Principala substan hréinitoare preparati in frunze prin fotosin- ter este amidonul. paren lumina (era A tl pores luminats(Heera A tlata foi de nani a colorat i alseru, eu lune de od —Penteu a dovedi form de a se colore tn albastru, cu fodul, Dups ce am tinut o plant 56 zile Ia intu- herie, ti acoperim o frunzi cu o felfh de stahial, In care am tat o liter say un Cuvint care lesd un foe liber pe unde pot pitrunde razele soarelul, Dups efteva Zile de stat [alumi lum stanjalul iar frunzao fierbem in alcool pentru a dizolve Clorofila, pind ce se decoloreazs, Dac puinem apoifrunza decolorats intro solutie Ge iod, pe frunza apare In albasru litera sau cuvintul pe care lm tat, jar restul frunzel ramtne necolorat, De ce? 1s amidonului ne folotim de proprietatea acestuia Explicafia este urmatoarea: numai parfile din frunz& care nu au fost acoperite de staniol au venit in contact cu lumina gi numai acolo s-a format amidonul care s-a colorat in albastru cu jodul, In frunzele verzi se mai sintetizeazii i alte substanfe orga- nice, planta find o adevarata uzin& chimic’. Cel mai important proces din viata plantei este fotosinteza, iar pentru indeplinirea ei sint necesari mai muli factori; clorofila, energia solard, temperatura si mediul — locul unde traieste planta SMavesta trebuie s& contina diowid de carbon, apd i sirurt mine- vale, 30 Retinetit Potosinteza este singurul proces din naturs prin eare plantele verzi, in prezenfa energici solare, transforma gubstan(ele minerale fa substanfe frganies gi pun fn likeriate oxigenul. Tumina este foarte necesaré pentru viata plantei. Planta tinuta la intuneric se ofilogte si moare. — Cum va. oxplicati aceasta? Lumina este factoral principal al fotosintezei. Aceasta incepe la Iumind foarte slaba gi creste o data ou cresterea intensi- tifit luminii, dar o lumina prea puternicd face s& soada gi apoi 8% inceteze fotosinteza. ‘In ce priveste temperatura, se constata c& fotosinteza incepe a 0°C, ereste pind In 25—35°C, dupa care scade repede gi’ Inco- teazi la 45—52°C. Influenta temperaturii se poate urméri prin numérarea bulelor de gaz, emise la temperaturi diferite, ‘Apa influenteazi direct fotosinteza, fiind absolut necesars in prepararea substanfelor organice hrinitoare. Dack scade canti- fatea de api din sol, soade i intensitatea fotosintezei. La plantele devculturd, prin irigafii se poate asigura cantitatea de ap’ nece- sard fotasintezei, obfinindu-se recolte: sporite. ‘Cunoscind necesitifile plantelor in sdruri minerale, omul inter vine prin aplicarea unor ingrisiminte chimice gi naturale (bale- garul), Sarurile minerale uiéresc intensitatea fotosintozoi, ‘Azi, in agriculturd, alaturi de alto metode, se foloseso ingra- giminte organice gi chimice penta a obine producti ridicate Ja hectar. Fotesinteza contribuie 1a menfinerea constant a compori aerului atmosferio, Dioxidul de chrhon produs prin arderi gi respi rafia viejuitoarelor s-ar acumula in cantitate mare si ar deveni otrdvitor pentru organisme iar oxigenul ar soidea Recoltele sint in logatura cu fotosinteza: in conditii optime de umiditate, temperatura gi luminozitate, plantele dau recolte maxime, Lucriri practice Pentru a dovedi necesitatea luminit in desvoltarea plantelor versi facefi switoarea experien “= luati 3 ghivece cw pamint gi semdnafi tn fiecare cite 10 seminje do fesole, Cind résar, ldsasi in fiecare ghivect elle & plante epre a se dezvolta Imai bine, Punefi primul ghigect ta lumind, pe cel de-al doilea finetil 6 sile Tn intunetie iar pe cel decal Slea, 10 zile ta tntuneric, Dupd aceea, expuncfi Ta lumind gi eellalte doud ghivece. Observafi cum suportd planiele tinere lipsa de tumind. Esplicasi de oe mor plantele verai dupa o lipsd indelungatd de Qumind. 3fntrebairi i tome = Explicati ce relatie exist tntre fotosintezs si productia plantelor, Der —intre intensitates fotosintezel si enotimpuri = De ce se pot obfine logurne in sore? Explicati. = Ge metode foloseste agrioultura noasted eocialisti’ pentru eresterea pro- uofiei (inoopeti eu factorii neoesari prooesului de fotosintexs). ~ Explica}i necasitatoa spafilor verzi pontra viafa omului, Care este rolul oolarilor In menyinerea gi extinderea acestora? —Explicati influenfa factorilor do mediu acupra intensitajii fotosintenci, punind In Tooul semnolor de intrebare, factorii neossari 2 2. aa ra po Ratonintera Stiay ca KA, Timiriazev a numit lovin yverign de legituri intro. Soare Pémint*? , s ‘ a —Culturile hidroponice (oultivarea plantelor iri sol, folosind substanje nutritive tn solufii apoate) raprazinth wna din posthilitaile. revalviri problemet aproviziontii cu hrana a populajiet? = Un hectar de piidure In fivearo onl 360 kg oxigen gi consuma tn ‘acelagi timp 400 kg dioxid de carbon din aor? 2. Respirafia — Lut un ghivecl cu o plant, punetisltntr-un vas de sticlag-!acoperiti cu un capac (ig. 25). Agezagsvasul la totuneric,— Explicati de ce trebule pus vasul ta ‘Intunerits Dups citva timp, introduceti tn vas o lumtnare aprinsi. Ce se tntimpli cu flactrat Explicayit Planta a absorbit oxigenul din vas gi in locul lui a eliminat dioxidul de carbon (pe unde?), gaz care nu intrefine nici viafa, nici arderea, din care cauzi iuminarea sé stinge. Deci, plantele, casi animalele, respird, adicd ian din aer oxigenul gi elimina diozi- dul de carbon. Respirafia nn so reduce numai Ia acest schimb do gaze, Ea este un fenomen mai complicat. Ajuns in celulele plantei, oxigenul ardo unelo substanfe organice, producind dioxid de carbon, apa gi oaldura (energie) necosaraviofii plantei, Pentru a dovedi c& in timpul rospirafiei se produce energie, cAldur& ce determina cresterea temperaturii, facefi experienja: 2 ‘ Fig, 25, Respiratia prin frunze: 1 — vas de sid 2— ghivec cd Janeapinuts Is Incuneries 3-1 Plinarel se singe din cauza lips A onigencare's fort Intrebuiat de franz fe respirage, dion dutul de carbon elminat care nu Inereyne sederea —Introducey!Int-un borcag seminge germinate si astupai cu un dop, prin cace_putrinis Gh unmomaras Pregl us rt porcini a de fOr alot, Dupa’teve ore vei conta ck vsul eu smn temperatura se rics eu ctv rage peste ees vasulu rd feming, Din ce cauztseminfee Ieafite dezvolt Saud? In seminfe, ca si in celulele plantelor, are loc un consum de substanfe onganice. Pentru a dovedi aceasta, procedafi astfel: — Luayi50 de boabe de grtu uscate pe care le cIntiiticu precizie, Puneti-le apoiia nett pe farurodd cu pina cd calil are fem urs st cintirittle din nov Yeh constata ci hoabele cintirese mai pufin deeit inainte de incolfire, ccea oe inseamna 06 respirind, seminfole au consumat © parte din substantele organice. Toate organcle plantei respira: radacina, tulpina, florile, dar mai ales frunzele. Respiratia se face fara incetare, ziua si noaptea, in tot timpul vie}, Cind respiratia incetearA, planta moare, aya ‘cum mor gi animalele cind nu mai pot respira. Retin Prin respirafie plantelo produe energin necesara destiguritil procesclor care au Toe fn plante, cum ar fis sintoza do substange organice, absorbs §i condueerea substanfelor, aFactorii_ caro influenjeaz respirafia stint: temperatura, can- titatea de dioxid de carbon si de oxigen din aer, cantitatea de substante organice, Temperatura. La cele mai multe plante, respiratia incepe 1a ‘0°C gi cregte cu temperatura pin’ la 30—35°C cind incope 84 soada. Ozxigenul este foarte nocesar in respiratie, In aer el se gasegte Antr-o concentrajie de 24%, Dack aceasta cregte, orejte gi respi- rafia pin& ajunge la 50%, Dac concentrafia este mai mare, res- pirajia scade bruso. De asemenea, respiratia soade bruse gi atunci cind in aer concentrapia oxigenului scade sub 5%. Radacinile plantelor suferd deseori de lipsa de oxigen sau de concentratia ‘prea mare de dioxid de carbon. Aceste condifii so intllneso tn te- renurile mlégtinoase sau b&titorite. Pentru a se asigura condifii une pentra respirafia ridicinilor plantelor este necesar afinarea solurior prin tuerdrt, cum sint; aratul, grépatul, lcrari ou eulti- vatorul ete, ‘Substanfele organice oxidate tn respiragie sint zaharurile (glu- coza neaultat din amidon). Lucriei practice = Luafi tera boabe de masére, fosole sau griu, udofi-le pujin eu apa $8 puneti-letnt-un borean. Dupd etteva sile, dupa ce seminfele ax incolyt, aeope- Titi Boreanul ow un capac gi agecay-l la intuneric. Dupd o zi, luapi o sirmd de ‘capétul eéreia fizai o lumtnare mica oprinsa gi 0 introduceyi tn boreon: lumi- area se stinge, Esplica, din oe eauzi, Intrebari si teme = Co relafie exist intro respiratie gi fectorii de mediv? Expl Copiayi pe enicte gi completati urmatorul tabel: —Ongonelo accleiagi plonto. auo intensitate a! respirafiei diferita? Cel mat intens reepini florile, apoi frunzele, tulpine si la unmé radacin — Sominjele mature gi uscnto respira thai slab dectt, cele incolfite® = Bacteria eare determing fermentatia laptelul gi uncle ciuperct ea, exemphu, drojais vinului, pot trai timp Indelongat In Tipsd de oxigen: ae 3, Transpiratia * —Fixai tte o lams pe fat infrlonra§]superioara a une funze, Ce observagi? Explicit Lua} un shiv c 9 plan, pentru a impli evapraren apelin le me, taper ERvecl gh fami ave oe stn nteduet pec Moin copot ow, Geobera Dupa ottva timp peretii clopotului de sticla se aburese gi se formeara picdturi de apa. Acestea dovedese o& planta transpird (lig. 26). : ‘Explicafi cum se formeart aceste pickturil Bliminarea apei sub forma de vapori se numetetranspirati. Planta transpird 1a nivelul epidermei.ce acopera toate organele lantei, Mai accentuata este transpiratia prin stomatele frunze- jor. Prin transpirafie frunzele pierd api, ceea ce determing ve- nirea nei noi cantitafi do api dinspre radicini. Transpiratia Fig, 26.Transpiratia: Pe peretil intern’ al clopoculul de sticla se formenza pleaturi de apa prin condensarea vaporilor elim: hap de frunze‘ugureazi drumul sevei brute de la ridacin& spre frunze, Datorita ‘twanspirafiei, seva brutd din frunze se Improspiteazk mereu cu api gi sBruri minerale necosare fotosintozei. Un rol dooscbit do important in reglarea transpirafiei fl an stomatele. Ziua stoma- tele sint larg deschise iar noaptea se inchid. Se deschid, de ase- menea, cind planta este bine aprovizionata ou apa gi se inchid pe timp de seceta. Pentru a ne da seama de rotul stomatelor putem realiza urmatoarea experienfa: = Se picuri benzina pe epiderma lnferioara a unei frunze. Se priveste frunza Ja lumina. Dacd apare o culosre verde mai inchih, Inseamnd cd benzina 2 pltruns prin stomate. — Decl, cum au fost? daca nu apare nicl o pata, ce tnseamnal — La G2 frunze a apirut culotrea verde? La cere nut Explicail Refinotit Structura frunzel este corespunzitonre funcfillor pe care le tndeplineste. ‘Laboratorul" plantei — frunza — reallzeaui fune(it rd de care Viafa, plantei nu ar fi posiild; fotosinteza, respirafi, transpirafia. Frunza Mai te deporits, substanfe de rezervé i servi Ta tamolfiren vogetativa. ina, tulpina gi frunzele sint organe de hrinire (organe vegetative). Condigiile de modin eare influenfeaz transpirafin sin tatoa, temperatura, lumina ete. Plantelo care crese in soluri umede au frunze mari, cu nume- roase stomate, Ele pot transpira oriclt de mult, gasind din belyug apn pint, care inloclept pe cea eliinatd prin transpire, Cu totul alte insugiri au frunzele plantelor care traiese in locuri uscate, Frunzele acestor plante sint marunte gi uneori se rasucese {in forma de,cornet: ole au stomate putine. La unele plante frun- ole sint acoperite cu ceara (la varza) sau sint pAroase (Ia floarea- de-colf). Daca solul este prea uscat, numérul frunzelor se reduce sau se transforma in fepi (la cactugi). Toate acoste modificari tn aloituirea frunzolor redue pierderea de apa din planta, tmpiedicind transpirafia. Oriolt de numeroaso ar fi mijloacele prin care so reduce trans- pirajia plantelor, totugi seceta poate aduce pagube culturilor. Atnnoi cind planta pierde prin transpirafie o mare cantitate de api, pe care nu o mai poate inlocui din lipsi de umezealii in sol, se vegtejegte, se usucl si moare, Prin irigerea culturilor pe suprafete clt mai intinse gi prin se- Jecfionarea plantelor rezistonte Ia use&ciune, omul poate invinge soccta. Intensitatea transpiratiei cregte cu temperatura numai pin& la 42—48°C, dupa care transpirafia incetean’. % : umidi- La lumina transpiratia este mult mai mare ca la intuneric, din cauzA ci la lumina plantele absorb mai mult energie solar pe care, in bund parte, o transforma in cdldurd si aceasta mareste transpiratia Gind este cald sau vint. planta transpiri mai mult; de aseme- nea, zius transpira mai mult decit noaptea. De ce? Retinetit Transpiratia ajutd ta conducerea sevei brute spre frunze si impiedici icarea temperaturii frunzelor peste temperatura aerului. 0s ae Fig. 27. Aflarea cantitit de apa transpiratd de. frunth, prin. ce ‘rire: 4 cancer in echo 8 — ‘ler eyfrnzele ea reat dla cuz ‘elimina spel pri transpraye €'— cincarul echibrae din nou pein srevestes adtugna Lucrirt practice = Pentru a calcula camitatea de apd pe care o pievde o planta prin sranspiratie, éntr-un anunnit timp, faceri experienga (fig. 27): pe talerul unei balanre pune un ghiveci cu o plantd sau un borcan eu frunze pregdiite ca mai sus si eckilibragi balanta cu greutdt puse pe celdalt taler. Dups eftva timp, talerul eu ghiveciul se ridicd. Ca sa sty ettd apa sa pier prin trans- pitarie, puneti greurdti pe calerul cu ghiveciul pind restabilst echilibrul Socotii cite grame api addugas. Ce ne aratd? ‘ Tnteebari si teme — Ce relate existdintre fotosintez’ si transpirat = Ce factor’ influenteaza transpiragia plantelor? = Cum se asiguri produetia in anii secetosi? —Ce reprezintiinchiderea stomatelor inainte de vestejiea plantelor? — Exista vreo legiturd tntre vegetatia anumitor zone din tara si cantita- tea de precipitayii? Exemplificayt plicati! v7= Copiafi urmatorul tabel po caiete gi oompletatil. Structure Interna sane Concluzii Tulpina Stith — Plantele elimink gi apd in stare lichidi? In diminotile de vara plantele snt Incireate ou picituride apd. O parte din aceasta apd atte produsi de plant gi te ghaeyte pe vinful $i la marginea frunzelor, Aceasti ,roud vegetali” fxte inelicata cu séruriminerole, spre deosebire de roua stmosferi, lipsita de atemenca siruri. Un stajar batrin poate tronspira intr-o vark 50 de vagoane de apa? =O planta de porumb transpiré Intro yard pind ta 2001 api? = Un heotar de padure do fag trenspink Intre 25 000 gi 35 000 litri de aps pe ai? Teme de autocontrol — Completati patratele, ou nofiunile insugite, dupa ce le-afi copiat, 1—proces prin care planta elimina apa sub forma de vapor; 2—proces prin care planta tj sinteti- zeazh substanjele organice; proces prin care planta fa oxigenul elimind dioxidul de carbon: 4—tubstanga de culosre verde, indis- pensabila procesulul de fotosintezts 5 —fesut de acoperire a orgenelor. 3 38 eae alten sent > * tg Cation SEC ve is 5 Dias rganse eve ie Hee ne scala mea -. 5 gett “ip Se Sent alcatuirea . Floarea, alcatuire Aledtuirea florit functii = Observati o flosre deschist —Notai numarul elementelor $i pozitis lor, de ta exterior etre interior. Din ce se formeaza florile plantei? La majoritatea plantelor florile sint grupate mai multe Ja un Joc tn virful ramurilor, alo&- tuind o tnfloresonja. Sh cerostim mi de aproape o floare do re pité. Floarea are 0 codit& sourtd, numitA pedicel. El are oapitul terminal malt —repaou, de cae ae prinddifertal elomente Je: flor »© Fig, 28.PArtile florii de 1 — pedicel 2 recoprcu 5 = fepates 4 — perale:3 sarine a tent anceriy 6 — gineceu (2 — evar b — wie stigmat) ® © .e@0 Din afaré induntru, pirtile unei flori de rapita sint (fig. 28): 4 frunsigoare verzi numite sepale, care formeazi la un loc caliciul; sepalele so prind pe revptacu! in forma do eruce 91 sint libero, neunite intre ele. Sepalele apirs partile din interiorul florii de useiciune, de frig eto.; 4 frunzigoare galbene oa aurul, numite ppetale, totalitatea lor formind corola. Petalele se prind de recep- tacul altornind cu sepalele, sintlibere gi agezate tot in oruce. Pe- talole dan culoarea si frumuseea florii, iar prin parfumul gi neo- tarul Jor atrag insectele. Caliciul gi corola aledtuiese tmpreuna tnveligul floral.” Sepalele gi petalele au o aledtuire asemanatoare cu cea a frun- Ge dovedeste acest fapt? ‘ of ‘observim 6 firigoare care au nigte gimflii galbene in virf; acestea sint staminele. Dova dintre elo sint mai scurte si patru mai lungi. O stamind este format dintr-o codija subfire ca un fir, numit filament, iar gimélia din viri se 0 numegte anterd. Antera esto plini eu pulbere galbené numita olen, Staminele reprezinta partea barbateasca a florii, iar graun- ciorul de polen confine celula barbdteascd. In mijlocul florii se gisegte un organ verde, in forma de bu- telie, numit ginecen (pistil). Partea umflata se numeste ovar gi {n interiorul lui se gasese nigte hobite albicioase numite ovale. Ova- ral se continua in sus cu un fir subjire, stilul, in virtual odruia so afl o parte TéfitA gi lipicioasd, stigmatul. Ginecoul este partea femeiasc’ a florii, iar ovulele contin celula femeiascd. Inchiderea ovulelor in ovar reprezinté o treaptd superioard tn evolufia plantelor, deoarece ovarul apéré ovulele tmpoiriva condi- fiilor nefavorabile din. mediu. Regine Ploarea esto formats dintrun toveli fore) (epale, pelle) $1 orgene So mmole nba (taming) faneteys Gace) fntrebari = Din c@ este eloatuit invel I loral? Geo arn viata plonei? — Grupati plantele eunoseut Mids je voi dupii culoarea florilor. Stati ea. = Gea mai mare floare din lume ave 4 m tn diometrt,3 m in eireurferint’ s 9 kg..Se numeste Rafflesia arnold gi tediegte In insula Sumatera. : Fanefiile florit Floarea are rolul de inmulfire a plantei, Sa vedem cum igi in- deplineste aceasti funofie importanta, adica sa produc fructe si seminte. Polenizarea este transportul polenului din’ anterele staminelor ‘pe stigmatul gineceului. Ba constituie prima condifie pentru for- marea fructului gi seminjei. Polenizarea se face eu ajutorul insee- telor, atraso de culoarea, parfumul, dar mai ales de nectarul dulee al florilor. Cind tsi introduc corpul printre stamine spre a ajunge la neotaral pe care-1 caut& cu nesat, gi care de obicei se gasogte 4n partea de jos a florii, fluturii, bondarii, albinele ating staminele, seuturindu-se polenul pe corpul lor. Cind vor intra in alte flori de api, nscetelo ating’ stigmatul lipicios gi polonul de ps corpul Jor se’ lipeste de acesta. Astfel, polenul unei flori trece pe stig- matul gineceului altai flori, Acest fel de polenizare se numogte polenizare inerucisati (fig. 29). aFig. 28. Polenizarea fincrucigats. Ati observat cum sint florile plantelor vizitate de insectel Ce miros au? Florile polenizate de inseote au petale viu colorats gi un miros patrunsitor, coca ce face ca ele sk fie ugor descoperite de insecte, Goa mai important insugire @ acestor flori este insi producerea neetarului. : La alte plante, polenizarea se face cu ajutorul etntului, care scutura si transport polenul (fig. 30). Florile acestor plante sint mmici, nurmeroase, nu au nici miros, nici culori vii, nioi nectar, care sh atraga insectele. fn schimb, la aceste plante florile apar prima vara inaintea frunzelor gi produc cantitafi enorme de_polen. — Tin co tauak? En ce evbor iniinim asomenca. fonts ind polenal “din antorele unei flori ajunge pe stigmatul accleiagi flori, polenizarea se numogte direct (fig. 31). Ea este mult mai rari. Polenizarea facuta de om se nu- megte artificiald, iar cind completea- 24 pe cea natural se numoste po- lentzare suplimentard. Fecundafia, Griuntele de polen ajuns pe stigmat so hrinejte cu 0 substan dulea, produst de acesta, si ‘ncoljegle. Se formeazd un tub, care strabate stilul pina la un ovul din over. Celula birbitesse’ din polen se unejte ou odulafomelaset din ig. 20 Polenizares eu ajurorut oVul. Avest proves se numeyte fecun- * eareg oe cian aie (fig. 3). e Fig. 31. Polenizarea direct8. Fig. 32. Fecundatla: 1 poten, 2—stigmats 39 — ub poten SS é ova _ Dupa fecundatie sepalele gi petalele se soutur’, iar staminele, atilul gi stigmatul se usucd gi cad. Ce pari rAmtn din toat’ floarea? Ovarul ereste, se ingroaga si se transforms tn fruct, iar ovulele feoundate se transforma in seminfe, Retinetit Priesntorganee d taal ale plntelor. Duphpolenizare, gi apot | eesti eras mine recta" mat 98 Condifille de viafi din mediul tnconjuritor influenfeazi inflori- rea gi fruetificarea plantelor. Aga, de exemplu, plantele de toamna din regiunile noastre — griul de toamna — infloreso numai dupi co au stat clteva sAptimini la temperatura sodzuté. Griul detoamna este influentat de frigul din -timpul iemnii gi, datoritt acostui fapt, in vara urmiitoare el infloreste si fructifics. Dack somfinim griul de toamni priméivara, el oregte dar nu produce flori gi fructe, De asemenca, lumina influenjeart inflorres plantelor. Lumina puternicé ugureazi Inflorirea plantelor, pe cind lumina slaba o Smpiedicd. Lumina influenfeaza inflorirea gi prin durata zilelor gi nopfilor; seeara, erful, rapija infloreso-mai repede tn zilele mai ung! de 12 ore, jar altele ca: bumbacul, meiul, porumbul inflo- reso mai repede in zilele mai scprte de 12 ore. Si celelalte condifii ale mediulni: hrona, oxigenul, umiditatea influenfeazd inflorirea si fructificarea plantelor. Astfel umiditatea prea mare intirzie sau opregte formarea Mlorilor iar aerul uscat le grabeste eresterea. Lucie practice Penttu a ofla dact 0 anumitd plontd ore polenizore ditectt sau tnoruci eu, roca tn mol rmator: neat bboeul flr en wn stent dtifen sn ‘elo asifelfloarea este ferita de a primi polen adus de eint sau de insecte, de {a alte fli. Daca dupa un timp, floarea din sdeule formeazd fruct, aceasta dove- deste cd floarea aleastt are o polenizare directa. Dacd’ nu formeazd fructe planta fare 0 polenizare tneruetyatd: inteebari-gi teme = Gum ecunoapai plantele polenizate de insecte? Der pe eele polenizate in nin Togiturdexista intre modul de polenizare al unor flor gi conde pe core efor primtvan tne? = De ve setransporta stupl, de exemplu, in pidurile de aaletm ye timpul infloririi acestora? = : i? x x Togitori exist intre poleniaren i reserea. provtiei plantelor? edamgarenidl aaentd topiramate ~ Gropati plontels eonorente de vet dup model do_potenzare, Ingest Aatelein‘urmatoral tube, phi e bat eopiat pe exit, ea a Caracteristicile r polenizarii exams “ieee Coneluzi ial — ,Ploaia de aur“, agtemuti pe ultimele pete de zpadi, este polenul obzut clitinate de vint? » poate fi folosit tn tratarea unor “iin staminele floror do brad gi moli —Polenal strine cv atita migall, do Doli, ca: intoxicai, co Fructal gi siminfa = Observasi un fruct de rapita: forma si in cite pargi se desface Fructul de rapifi seamana cu o pastaie de fasole, dar oind se coace se desface in 3 parfi: una aledtuiogte un perete mijlociu pe care sint prinse seminfele, iar celelalte stau una de o parte gi alta de alti parte a lui, Un astfel do fruct se numeste siliced (fig. 33). = Comparati mirimea a dous seminge de fasole: una uscatd, far cealalts ginuts spd mal multe ore, Cum va explicafiaceasth.diferenta? = Observati forma semintel si tnveliul acestela, Fig, 23. Fruct (silievé) 41 seminte de rapt 1 — ramura eu free: 2— fret des- Chis seminge: 3 siminghSaminja de fasole are o form ovali, scohita intr-o parte, unde se observa 0 cicatrice, locul unde siminfa a fost prinsi de p&staie, Ea este acoperitd ou o pielifa groast, lucioasé, tegumentil, care se scoate ugor dup’ ce siminfa a stat 20-30 de minute fn apa, —Indepsrtagi tnvelighl semingel care a stat tn aps. —Desfaceti gor cele doua jumatap ale seminfel, Observati cu lupa cine le leagt. Indepartind tegumentul, vefi vedea dou’ jumataji ckmoase, albo-gilbui, numite cotitedoane, logate unul de altul, fn eotiledoane g-an Ingramadit, ca in doi saci, rezervele de hran& ale plantei. Intre cele dou’ cotiledoane se vede plantuja, numitk embrion, formata dintr-o rdddcinifa ¢i o tulpinifa dé care sint prinse cele dows cotiledoane; ea se termina in viet cu un muguras. ‘Raddcinija, talpinija, magaragul 9 cele doud cotiadoane for- ‘mean embrionil sau plata, pares prineipalé orice sein} Din embrion cragte o noua planta (fig. 34). Gotiledoanele sint frunzele embrionului; ele sint prinse de tulpinifa embrionului, aga cum sint prinse frunzele de tulpin& la origg planta. Incolfirea (germinatia) seminfelor. Orice siminfA eind ajunge in pimint, daci giseste condifii prielnioe, incolfeste gi da nagtere Ino plant& asemanatoare cu acoca care a produs siminja. Pentru a observa incoljirea, facoti urmtoarea experien{i. 34, Simtogs 0 fsol ig. 35 Incoltirea semingei de fasole : 1 — colpul (radacinizay, 2 — radaciniga se adinceste In pimint: 3 — ramificarea radacinlt 51 lesirea tulpinifel Incavolate deasupra pamintulul impreuna cu muguragul 5) cotlledeanele; 4 — noua planta formata din: radicins, tulpina Cotlledoane reduse yi frunze (la 1, 2,3 $1 medalion nul dintre cotlledoane 4. teste dasenat) —Puneti rumegus de lemn sau alsip intr-un vas, Ml umeziti bine sl_agezath deasupra citeva seminte de fasole. Acoperiti ev un geam, pentru a se mentine Uumezesla (fig. 35)- Dup& 2-3 zile séminja se umfla, se inmoaie si tegumentul crapa, ridicinija embrionului ereste, iese afar (pe unde?) gi pa- trunde tot mai adine in rumegus unde se ramificd; tn acelagi timp, creste ridicindu-se tulpinifa cu muguragul in virf, iar pe laturi cu cotiledoanele pe care le scoate afara din pamint. Din rumegus crese mai multe frunze verai gi o parte din tulpina, care continua pe cet crescuta din tulpinija embrionului, Avind ridacina, tul- pind i frunze verzi, noua planta, care creste din siminf, se va hrini singura, — Dar pink acum, eu ce s-a hrénit embrionul? Ob- servind cele doud cotiledoane, vedeti c& ele devin din ce in ce mai moi, se zhircese, se vestejese gi cad. Cresterea tinerei plante, ind la formarea primelor frunze, s-a fcutpe seama substantelor wMinitoare din cotiledoane. Pentru ca semintelo s& poata incolfi au nevoie de anumite conditii: api, aer, temperatura eto. Apa este absolut necesaré pentru incolfirea seminfelor, deoa- rece pitranzind in seminje, le imbiba, seminjele’ se umfl& gi te- gumentul orapi, permifind radicinifet si tulpinijei embrionului si iasd afara, a. j | | Oxigenul din aer este necesar pentru respiratia embrionului. Acesta respirs foarte intens, indeosebi in timpul incolfirii, — Care este dovada? — Cum este temperatura vasului cu somingo incoltite? Temperatura oste, de asemenea, foarte nocesara. Seminjele plantelor nu pot inoolfi deott intre anumite limite de temperatura. Aveste condifii sint indeplinite daci seminim semingele tn- tr-un pamint umed, bine afinat gi la timp potrivit, De asemenca, siminfa trebuie s& posede anumite insugiri: si fie intreagt, ma: turd, slindtoasd gi si-gi fi pastrat puterea de germinatic. G saming& este matura atunci cind toate pAr{ile componente sint bine formate. A avea putere de germinafie inseamna ca em- brionul sa fie viu. Dupi un timp mai Indehingat, seminfele {si pierd puterea de germinare. — Gare oredefi ci este cauza? De aceea, inainte de a fi semanate, se face proba de germinare. Se ia un vesgerminator cu nisip umed in care se seamané 100 de seminfe la 0 distanfa de 1/2 om una de alta. Vasul, acoperit, se fine Ta o temperatura potrivita, intr-un loc bine aerisit gi se are srij&i ca umiditatea sa fie mentinut& continu. Numarul semingelor care incolfese dupa citeva zile exprima direct, in procente, puterea de germinatie a semintelor. Inainte de semanat trebuie si ‘ie selec- fionate, urmind si fie seménate numai acelea care indeplinese condifiile necesare, De asemenea, pentru seminat, se aleg semin- ole color mai productive soiuri, Deci, calitatea semintelor are 0 deosebita importanta pentra obtinerea unor recolte bogate. Lueriri practice — Puneti pe o farfurie,inir-o etipa nda, 2-3 eeminge de diferite plante Dupd ce acoperti farfaria en o bueatd de stilt, prune ta eald, indiferent acd este unin sa ttunerie. Uday din eind tn etndetypa. Otsereayt Melyrea senintélor. ~ Luoji 8 patare si pune tn fiecare ete 10 boabe de fosole sou musire. In primal poker ltsqi seminfteuseate, tn ot delea turnayi cp’ pind seminflesint ‘coperite pe jumatoe (In acest pohar se va mai turna opd din cind tn end). In al treilen pahar acoperiti complet seminfle eu apd. Lasaji 8—4 zile paharele la tn toc colt, — Obserati ce se intimpla cu seminfee din cele rei pohare. — Expli- oi de co seminfele din primul pohar naw incoft; deen semiyele din el weilee ‘aber s-au un fla, dar naw tnelit pe cud ele din paharal al doilea au tne — Indepartti cet dowd cotiledoane la inceputul tnecprt. Ce se tuimplt cu planta? Rupe numai un singurcotledon. Ce constatefi? Comparelia cu 0 aitd planta care are cole doud catledoane intate. Dec, ce rol ax cotledoanele? 8 intrebari si teme — Care ar putea fi eausele care duc In soAderea productiei in unit ani? Refe- jeva la funetille fori, = Cum poate interveni omul in realizarea unei produetii erescute Ia hocter? = Gum afi stabilit puteren de gorminatie a seminjelor? Ce procent afi obfinut? — Seminole folosite do vot in experienya ar putea fi bune do somanat? Expli- cali. = Co semingo de plante folosifi in alimentafio? Dati exemple, = Veritioati-va cunogtinjolereferitonre la organote unol plante eu flori comple ‘tind schema, dup co ati copiat-o po vee

Avezagl.un mupehi uscat mero farfurie eu apa. Observati si explicag ‘Mugchiul abi a ote soarbe apa pe toaté suprafata lui, dar tndeosebi tsFrunaulifele retin ca un burete apa de ploaie, din rod, ceata oto, Aceasta ne explict faptul c& partea inferioari’ a mugchiului poste s& moar, pe cind virful continu’ sa ereascl. ‘Mugehii au 0 uimitoare rezistenfa la secota gi la frig. $i to- tugi, Lulpinifele si frunzulifele se usucd repedo. Ei duc acum 0 viata latenta, Este destul si cada o ploaie pentru ca ei sii inver- zeased din nou si si-gi reia viafa activa. ‘Aceasta proprietate a mugchilor de revenire la viatd le-a per- mis sh 0 raspindeasc’ pe toata suprafaja Globului, de la Eeua- tor pind in regiunile polare, pe virfurile celor mai inalji muni, precum si In regiumile arse de soare. ‘Mugehiul de pmint are o alcatuire mai complicati dectt algele, avind tulpinigd gi frunculife, dar fri, vase conducttoare, qi poato prepara singur substanjele organice hriinitoare?, Se aseaming prin aceast Insugire cu algele sau cu ciupercile? Tomulfires. in virful unor tulpinife ale mugchilor se_dez- ‘yoltit un firieel brun, subjire, eare se termini cu o capsulé. — Luagi clteva capsule si punesi-le pe o hircie. Dupi citeva ore ob- servayi hirtia albi. Descriesi cele observate. y Talay o capsula coapta, dar inca inchisit Puney-o Intro picitur’ de apt, intre lama si lameld, Observayi numero! sporl. Desenas! etiva spor! Mugchiul nu face flori; el so inmuljeste prin spori. Primavara, tn virful tulpinifelor tinere se formeart drgancle de inmulfire: pe unele so aflé ongancle birbatesti, iar pe altele organelo feme Jet Prin unis ‘colulelor reproducatoare se formeazit in virful tulpinijelor femeiegti celula-ou, din care ia nastere un fir care are in virf o umfldturi, numitd capsuld. Firigorul gi capsula alod- {iulese sporagonul. Capsula este acoperita eu.o seufte, caro o apr de ploale. in capsuli, so formeaz numerogi sport. Cind sint im. turk, seufia cade, capsula se deschide printr-un capicel, iar sporit Aint imprastiafi'de vint, Cisind pe pimint umed, sporii ineol- ese, dind nastere unui fir verde,.ramificat, numit protonemd. Ga cine seamana? Accastd asemdnare a protonemei cu algele versi dovedeste inrudirea muschilor cu aceste alge. Dup& eltva timp, pe rotonema crese din loc in loc noi tulpinife de mugchi de pamint. Brotonema putrezogte si mugchit formati triliese liber. Acum injelegem de ce mugehii formeaz& covoare dese, Din fiecare spor cregte 0 protonemA $i pe fiecare protonema so formeaz o sume- denie de mugchi. Tmportanfa mugehilor. fmprenni en Tichenii, muschii sint primele plante care crese pe stincile goale, acoperindu-le ou p&- mint fertil, De ce? 1% wi ata ie a’ sim a pint, Pt lps baa ea an wet a sees ane sate al ea (lnouas us cet etcllinapiea!aelel mein etesctete ees aoe: Caracterele generale ale muschilor Mugchit sine plante cu aleituire su perloar’ fai de plantel clror corp este un tal avin culpa 3 fronzulfas at irk vos gonducitonre 1 f@rX rBdicink, Au rlzozl Inmultirea for so face tn ee oe cu frunzulige se formeaz4 celulaou, din care naj Fogon cu sporl; Incolgind, 5 Bo pre rnem& pe care crese mal mulfl mugchl. Rene tre eet: Lueriri practice — Pana eve mage tein to set : , lo wea, ou anit pe are es git fineyi clteva séiptdmini, Dupd ce s-au useat pi cu of cum tn ee iri fs sop eu opt Ce sereas? Cum = Aducefi mugehi din padure, tmprennd en 0 bueatit de 90 eda ml 5 mpreand oxo bet dev plata fey nie Ua ae i venpibee ede trate: Denes mon, eter gion epee npr de snfe; mahi . seafie; mage ene fd seni numai eu edpdcel; mugchi eu eepsula fare edpdcel. a Rt fntrebari si teme = Ce logiturd exist tntro aletuin chiulai? xplicai. = In ce oonsth superoritaten mugshilor fap do alge? TG eel ga deeraia nnn ed de plente au evoluat? Expli So ee — Explicati capacitaten muschiului de a Fedista la secota, fonctile gi mediul do vicpi al mug- 7= Copiayi po eaiete gi completati urmitorol tabel: Planta Mediul | Alettuire | Funetii | Concluaiprivitoare se viens Ta alcituire Mitazee-broajtel | Mugchiul de plmtot) 7; — Eexplicalé care este rolul mugchilor Ia formaree.sotuloi, Feriga Prin design! pidurilor umbroase de la munte i chiar prin pidurilo de In. 9¢s, acolo unde este rdcoare, wmbrd gi umezeald Fiultd, creso plante numite ferigi. Atit de mult sint legate de imbra inelt, dack se taio pAdurea, ferigile mor; de ce? — Observayi partlle une! ferigl. Recunoagtes! partes subpimin- ean’, Deserlegi culoares, alcatulrea. ‘Aledtuiren unof ferigi (fig. 51). Feriga are in pimint un organ subteran, brun, solz0s, aproape orizontal, cu un mugure tn, vir- * fullui Frunzolo tinera au forma de elrje gi culoare cafenie, deoa- rece la inceput nu au clorofilé, Din co cauzi nu au clorofila? Pe te organ al plantei so gisoso muguri gi frunze? Tulpina subpa- minteand a ferigii se numeste rizom, Rizomul creste prin mugurele din virfol siu. Co alte tulpini subpimintone mai cunoagtefi? ‘Din rizom erese numeroase réddcini ca nigte firigoare, cu care absoarbe apa ou sirurile mincrale, ~ — Descrieyi o frunzk de ferigi. Din ce este alestuitat — Ce observasl pe partea inferioara a acest Feriga nu are tulpin aoriani. Primivara, din muy ‘virful rizomului oregte un buchet de frunse mari, de — Cum stint? Astfel, ele primese slaba lumina care strabate prin coroana arborilor. Limbul este adine divizat, ca o dantela. Find mari gi sub- jiri, transpira foarte ‘mult, dar solul padurii are multé umezeala. B Fig. 5 For A— plants tnteags 1 — fin 3 —teunae tleray fff Pera conpant b= cpt ‘incare cad spor D—protaheo rai noun Trg Printro frunsole mari so gisesc franzolo tinere. El Inguste, iar la virfsint incolacte ca o cir sau ca Rane aceasti’ cauzi feriga a fost numita gi iarba garpolui, Astfel ele oabat mai aor patura de frunze uscate din pido gi jung la ene Re aaah ce crese, ele se deruleazi gi devin late. Toam- op, frame do ferigd so vostejesc, iar primiivara din rizom cresc ~“Spre deostbire de muschi, ferigile, pe lingd tulpina gi 0% , ferigile, ind ane hele ana a ee ease st case liberivne, pe care mugchii nu le au. Astfel, foriga so tuaai po o treapt_supeioardfoyt de muychi. — Smulgesi cu © penseta una din micile umf lama 51 privigi-o la microscop. Observs ee ae dea eit desch, priv spor, nh tal ae © wating. Gr n |Fig. 52. Clclul evolutly Ia fer mulfirea, ferigilor (fig.”52). Feriga se tnmuljeyte prin sport. a pe Mires fraaaelor, ebservam nigto poto cafenit att gti tia unui ac. Induntral acestora se gésere nigte stculeli, de mi nea unor bobite de nisip, legafi de fronza printr-un, piciorag. Sint, sporangii, plini on spori mici gi uyori, care mu trebuie con. fundafi cu polenul, Po vreme uscaté, sporangii erapa bruse, iar sporilsiat dugi de vint. Dind de pamint ume, Inclfse, dar sre la 0 nou feriga, ci ami Ve : nd eae roa Proll cate mai, mic doott un eontimetra patrat gi este fixat in pamint prin rizoizi, Le oo plante afi 2a) Tatiinit rizoizi? Ce rol au ei? Din eo eauzi protalul este veri? So poate hréni singur? Protalul se aseaménd cu 0 alga verde, plu- Fleelulara, dovedind tnrudirea dintre ferigd si algela versi, ‘Dups ettva timp, din protal creste o noud feriga, care se hrance- te din protal, pind’ ln formarea frunzslor, upoi acosta ge usios. ‘Sponii nu trebuie confundayi cu semintele, deoarece ei sint co. ule bimple, tnvelite cu o membrand rezistenta. Din cine, prov! sominjele? Din co sint aledtuite? La co plante le intilnim: Toamna, pirtile aeriene ale ferigii se vegtejesc si nu ramine dectt rizomul, tn pémint, unde poate reeieta le frig’ Prin vizom, acest organ de rezerya in caro sint. depozitate din belgug sub: Mane brénitoaye, feriga trite mat mulfi ani, Ce fol de planta este. Importanfa ferigilor. Din rizomul de feriga,, uscat, se prepard un_medicament impotriva viermilor intestinali, Frunzele de feriga, mari si frumoase, so tntrebuinjeazA la impodobiren bu- chetelor de flor Din. ferigile stravechi, arborescente, care cresteau foarte mari (30 m) si formau paduri imense, s-au format ziciminte de carbuni de pamint. Caracterele generale ale ferigilor Sint plante care au rédicin, tulpin& si frunze strabitute de vase conducitoare lemnoase $i liberiene. Se Inmulyese prin spori care, incolyind, produc un protal, pe care se formeazi o noua ferigi. Luctiiti practice = Dupa ce curijaji bine de pamint gi de solzi un rizom de ferigt, mestecati 0 bueatat din el, Ce eonstatast? Ce explicate daji? = Punesi pimint de pédure, umed, tntr-un ghiveei. Puneji tn el sporé de ferigd. Acoperizi apoi ci un elopot de stield. Observayi cum se formensé pro- talele gi apoi, pe ele, moi ferigi. = Primavara, scoateti din padure ferigi $i plantaj-le tntr-un loc umed, umbros, ferit-de olnt, Obseroayi de oltaren ferigilor. Intrebari si teme = Ce Iogitra Bellet -£ Din notivnile urmitoaro subliniahi pe oslo core indie orignen ferigt gi « smujshibai de pimint stoi, prota, sino, spoi,protonemnttupint + Atogett din sematonrle nina, pe ule care rata stale din dervo taren mgchilit gl ferig: apor,protal potonemd, spor eri, mage) sporogon! Aloituifi scheme simple ale ciclului de dezvoltare la cele 2 plant ‘st intve aledtuires frunsei de ferigi gi mediul de, vieja?— Copiati pe caiete gi completati urmatorul tabel: vl es a er ee ee Muschiul de t: ei b al ae Molidul ‘Aducepleva amince de cele vazute intr-o padure de molié: “Sr asl vazut radacini de molid dezgolite? Cum eraut = ce culoare avea trunchiul? ee substanga api observat pe crengh, pe trunchi? cum erau agezate crengile? Ce forma avea coroana? = um erau motizil de la marginea paduril? Dar cel din Interior? Dar cel singuratie? ‘Unul din copacii cei mai frumosi gi mai réspindifi din {ara noastri, care formeaz’ pidurile de In munto este molidul (fig.53). ‘Aledtuirea motidulul, Molidul are rdddcini lemnoase, putor- nico: care nu patrand adine in pimint, ci se intind mai mult 1a ‘suprafata, absorbind repede apa de ploaie. ‘Molilul este un: copae falnic; tulpina lui se ridicA drept In us pink la 50--60 m, Din loc tn loo tranchiul proxint& ramuri, isptse in cercuri, In jurul tulpini, Dups numaral acestor cercurt Puleti conoagte "vitstacopacului fei, in fiocare an tulpine re tungoste ou un etajs nou de crengi, Coroana molidului are {nfatigarea unui con mare deoarece ramurile de jos, mai batrine, Hint meat lungi si se scurteazd treptat cu eft: ne apropiem de vir/. Ge importanja are aceasti agezare @ ramurilor? Cind molidul © finguratio gi lumina Ml sealda peste tot, el are ramuri de jar M- prejur pind aproape de faja pimintului. Cind tnsf este Ta, mar. Fine de péidure, numai partea din afar’ poart8 ramuri- Din o¢ Sima? Cind molidul este in desigul pidurii, el port, ramuri cavnal etre virf, Din oe cauzi? Trunchiul si remurile sint, aco- ito ou 0 coujd groasd, cafenie-roscatd, de unde i se da gi numele Te prad rosu, Toate partile molidului produc o materie cleioasi, raging, In contact cu acrul, régina se intareste ‘gi astupa rinile, mpiediotnd bacterile, mucegaiurile. gi inseotele 98 patrandy {nduntra i e8-l tmbolnfveascd. Ragina fl mai apirh de frigul jernii gi de animale diundtoare. a <5 Oba valciricdes mold: cam tnt wearer lt Co foro Ca os ae Frunzele molidului stint Inguste, ca acele, gi se nu- meso frunze aciculare; po- porul le zice cetind. Fiind foarte inguste, cum este su- prafata de trangpiratie? Pe ing aceasta, frunzele au © epiderma ‘acoperita cu un strat do cearh in care sint abia olteva stomate, nu ca la frunzele late ale eélor- Ialfi copaci, unde transpira- Yia se face prin milioane si milioane de stomate. Da- torita acestei alostuiri, mo- lidul tg: poate pastra frun- zele si iarna, eind graun- cioarele de clorofila se adu- n& in mijlocul fronzei. A- este frunze cad gi ele, dupa 36 ani, dar nu toate oda- ti ca Ia ceilalfi arbori, ci pe rind, inoit molidul’ ra- mine totdeauna verde, ae Aducefleva aminte daca lumina strabate prin padurile de molid! Agi inclinit plante pe sol? Dar animale? Prin cotina deasi, lumi- na stribate greu, pidurlo de molid fiind intunecoase. Din aceasta cauzi aici nu pot creste plante cu flori i, ca urmaro, insectele gi asirile sint foarte rare, jumai unele ciuperci pot Fig. 53. Molidut. sh 8_ ee a EE oe oreste bine pe patura groasi de cetind. [ati un framos exem- pl do Hogituraintee plant si animale legate Ia rindul lor de condifiile de viats. = Tatayi un con in lung $i detenagi ce vedes! pe ealeturd. Cu o penta smulgesi unul din soil conulul s! observayi cu lupa. Ce observath pe faja Inferloara? Ce nume puteyi da flecarul solz care il poartat vM Nseuturagi un con birbatese pe o lama y! obsarvatl la microseop: La fieeare grtunte de polen, observati cele doud balonaye cu aer. Ce rol au! ® ® Fig. 4. Ramuth, conut 1 seminge de ‘mol a Accamurt cu frunze accu ¢ conuet shostese, csiune prin ete esol ‘mate eMpte frezentat separa inmulfirea molidulul (fig. 54). Spre deosebire de mugchi gi ferigi, molidul are flori, Florile Tui sint de dows feluri: femeiegti gi barbdtesti, agezate pe acovagi tulpind gi grupate in conuri bar- Datogtt gt femeigti Conurite barbaexti se ghsese po ramurile tinere dinspre virf; ole an numerosi solzi, de culoare rogoata. Fiecare solz are pe fata inferioars olte dot saci mari cu. polen, saci polenici; deck fiecare solz este 0 stamind (de ce?), iar conul barbatese este o floare barbiteascd format’ numai din. stamine, Primévara, in mai, tnd inflorese molizii, la cea mai mid bitaie a vintului, se ridiok de pe acogti arbori nori introgi de polen gal- ben, Dup& edderea procipitatiilor gi scurgerea lor, rimtn. canti- tifi mari de polen, Oamenii care nu cunose cauza acestui fono- men fl numese ,ploaie-de pucioasa. Polenul ‘este transportat de vint, Griunciorul de polen are pe pirfile laterale doud balo- nage pline cu aer, din care eauzi poate pluti in aer multi vreme. Conurile femeiesti se gisesc cova mai jos, tot in virful unor ra- muri tinere. Ele stau aplooate, sint mai mari deott conurile bar- bitepti gi au culoare rosiatiog. Daca rupem un solz din acest con, vedem Ia subsuoara Ini ofte o frunzulifa subjire po care se afl elte doud ovule. Solzul cu frunzulija si cele doud ooule formeazi ¢ flere femeianl. Deci,comul femeiese este 0 inflorescen{a. Ovu- lele nu sint inchise in ovar, ci descoperite. Florile, neavind petale colorate, substanje mirositoare gi nici nectar, nu sint vizitate de insecto; de aceea polenizarea se face prin vint. Polenul pa- trunde ugor printre solzii conului femeiesc gi, ajungind la ovule, Te fecundeaza gi ele se transforma in semsnje. Conurile se des- prind gi cad po pimint, apoi solzii se indepirteazt gi seminjele ge impragtic. Deel, molidul nu face fructe. De ce? Din oc organ se formeazi fruotul? Semingele nu stint {nchise tn fructe, ci descoperit Planiele cu seminjele descoperite se numese Deoarece au florile grupate in conuri, molidul gi plantele asemindtoare se numesc eonifere. ‘Arbor! tnruditi cu motidul Bradul (fig. 56). = Observati ayerarea frunzelor pe o ramura de brad, forma aces tora, pozifia conurilor femelesti si barbacestl,* ‘Frunzole bradului aint tot acioulardelta:molid, dar turtite si nefepoase; au pe dosul Jor dows dungi lungi, albe. Conurile femeiegti nu atimnd ca la molid, ci stau drepte, cu virful in sus (tig. 56). Pinul (fig. 57). = Observag! ayezarea.frunzelor pe ramura, forma $1 lungimea acescora, aFig, 55: Bradul Fig. S6.Ramuri cu conurl, france 1 seminge de br murk cx conan borbstest (5 es oe bse Inu cy con fomeiese C= soit (1) “Sou seme. aripate (2) % Frunzele pinului sint aciculare,” lungi, de 4—6 em, prinse otte doud sau mai multe Ja un loe, pe o ramu- 7A scurta. Importan{a economies a conite- relor. Lemnul de molid este folosit Ia construcfii si mobili. Find usor, se mai intrebuinfeazi In confochi narea lizilor pentru tmpachetat, Avind rigin&, putrezeste grou gi este intrebuinjat ia constructia barcilor, catargelor pentra vapoare gi ca stilpt ce susfin galeriile din mini, Se mai intrebuinfeazd Ia constructia instra- mentelor muziesle, la fabricarea chibriturilor gi hirtiei. Din ragina se ‘obtine esenfa de terobontina, tntre- buinjati la fabricarea lacurilor, vopselelor, sactzlui gi in medicings Prin arderea incompleti a raginii jegrul de fum_introbui at In propararea cernelurilor do tus. Datorita bogaiei oi in tanin, scoarta molidului gi a bradului este folositi fn tiblicdrie, Cu ajutoral pinilor se fixeazii teronurile alunecoase. Pentru frumusejea lor, multe coniferesint cultivate prin parouri gi gridini, ca Fig 57, Pint plante de ornament. rale ale coniferelor Caracterele ge Molidul, bradul, pinul etc. sint plante ci flori, care au urmatoa- rele caractere gener Frunzele tnguste, aciculare si persistente. Majoritatea lor stnt raginoase. Au dou’ feluri de flori: barbatesti si femeiesti (flori uni- sexuate), cu 0 organizare simpla (Fara: sepale si petale) si grupate ‘m conuti. Polenizarea se face cu ajutorul vintului, Ovulele nu sint Inchise ta ovare, deci seminfele sint netnchise tn fruct. ‘parti florilor care opatd organele de trmultire si a semingslor care protejeazdembrionul $1 i! asigurd hrénirea, reprezint® un as ina- inte pe drumul perfectiondrii alcdtuirii plantelor.= Seménagi seminte de conifere inir-un ghiveci. Observafi aparitia puitior. Anteebari si teme — Gum oxplicaji ok molidul iyi poate paste frunzele iarna? Ce legiturs exist intee atructura i funetiile frunzei? — Pornind de la caracteristiile pidurii do molid, explicati ce legiturt exist intro conditite de miediu, plantele gi animalele din avcastit pidure? = Cum recumoasteti vn molid? Dar un brad? Dar un pin? — Cum recunoagte}i conurile fomoieyti de cele barbatesti? Explicayi — Copiaji pe eaiete si completati uimatorul tabel: Conca prvitoare la planca | Mest! | alciture | Inmulsire | earacterele de supertoritate eh ale molidulul faa de feril Ferigé | fer a — Go logiturs exist tntre steuctura onganslor unui molid, functiile acestora i mediul de viota? Stiati ea. = In pidurile noastre de la munte crogte un conifer, numit za ‘cad frunzele toazna, ea Ia tofi copacii? sla core - isa, unul din podoabele de conifere ale Carpatilor, poate atinge virsta de 2000 pina la, 3000 de ani? — Gel mai mare (mai inalt gi mai gros) arbore din lume este, fir indoiali, arhorele mamut" (Sequoia) din California (8.U.A.)? El atinge 135 m {naljime, trumchiul avind Ia harA © circumferinja de 50 m, inctt abia Prelucrarea superioara a lemnului in tara noastra ‘Munfii gi dealurile patriei noastre sint impodobite cu piduri {intinse care coboaré pina la ges, avind o importan{i deosebita pentru economia nafionalé, Axborii cei mai des intilnifi in fara noastra sint: bradul, moli- dul, fagal, stojarul, teiul, plopul ete. Produsul cel mai de seama al pidurilor esto lemnul, care are numeroase gi variate intrebuinfari. Daci in trecut lemnul era folo- sit mai mult ca material de construotii si combustibil, astazi ol este prelucrat superior in fabriei pentru a objine diferite produse cu proprietafi mult mai valoroase decit lemnul masiv. Astfel, din lemnul do calitate superioaré ge fabric& furnire, placaje si cherestea. , Furnirele se obtin prin t&ierea bugtenilor in foi subjiri. Aceste fci, lipite prin presare una peste alta, in numar de 3, 5, 7 §i agozatd in sens contrar fibrelor, formeazi placajul. Cheresteaua rezulti din taierea lemnului in sctnduri de diverse dimensiuni. Resturile care cad prin prelucrare din parfile exterioare ale bustenilor, completate cu cele din fabrici, sint maruntite gi ame teoate ou adezivi (cleiuri), obtinindu-se pladcile aglomerate, In ultimii 45 ani produefia de plici aglomerate a Iuat un mare avint tn fara noastri, fiind un material mult intrebuinfat tn construcfii gi Ja fabricarea mobilei, Industria mobilei s-a dezvol- tat mult in ultimii ani, mobila find ceruta din o¢ in ce mai mult atit in fara lt gi peste hotare. ‘Tot din resturi de lemn, prin macinare, tratare chimio& si apoi prin amesteo ou adezivi se objine Airtia. Din scoarfa unor arbor, ca stejar, mesteactin, arin eto. se extrage faninul, mult folosit in industria de prelucrare a pieilor (tab&cdrie). Datorits masurilor uate de conducerea de partid gi de stat, Jemnul esto cit mai mult economisit incepind de la exploatarea Tui in padure gi ian Ja prelucrarea in fabrici. In exploatarile {orestiere operatiile de tAiere a arhorilor se fac cu utilaje moderne. Industria Iemnului din fara noastré se caracterizeaz& In pre- zent prin conoentrarea produefioi in mari combinate de prelucra- rea Jemnului, dotate ou tehnio’ moderna, in m&sura si asigure prin valorificarea superioari a masei lemnoase, atit nevoile in- tere ale economiei nafionale gi ale oamenilor muneii, cit gi o insemnata produotie pentru export. ®Masuti pentru valorificarea rational a padurilor In treout, -printr-o exploatare nemiloasi, pAdurile s-au rarit ‘an de an, Mani intregi au fost dezgolifi de podoaba gi bogitie arborilor. i In fara noastri au fost Iuate mésuri energice pentru refa- corea pidurilor distruse gi exploataren rafionalii a celor exis- tente. Intotdeauna taierea este’ urmata de replantare. Pe mit de hectare distruse de ape so fac Tucrdri de tmpidurire, De fisemenoa, s¢ fac impiduriri pe terenurile nefolosite, dar foarte prielnice pentru paduri, In numeroase pepiniore se orase puieti pentru replantarea padurilor ete. Pentru conservaroa s* dezvoltarea fondului forestier a fost stabilit «Programul nafional pentra conservarea gi dezvoltares fondulut forestier pe perionda 1976—2010». ‘Acest, program prevode misuri, eat —relmpidurirea suprafetelor_exploatate gia celor care nu au destinatii agricole, ou specii de plante care orese repede; —oxploatarea rafionali a pfdurilor, atit in privinfa thie- rilor ett gi a plantarilor; — protejarea pidurilor prin ingriirea lor; — protectia animalelor din paduri ete. . Marul Din cele observate intr-o livadi, aducefi-vi: aminte: — Cum este trunchiul marulul? Dar coroana? Cum sintfrunzelet = ind ay! observa primele flor, inante au duphInrunzire? Z Ge agi vazut zburind din floare in flare? Ce proces realiza? |, Ge. se Intimplicu'sepatele, pecalele, staminele dupt fecundaflet Dar cu recepeacuul2 % Prin piidurile: noastre de In doal i din regiunilo de gos erogte rmarul paduret, plin de ghimpi, ou fructe mioi tari si aoro. Acosta tate slrtimogul rtumeroasslor soluri de meri, cultivayi de om pentru fructelo lor dulci gi parfumato, ; ‘Aleituirea, plantei. Rédicina mirului este puternied, lem- noasii, mult rasfirata, fixind foarte bine planta tn pimint. Trpina goat age times de 10 "12m, Tronehal nat do 23 'm, are 0 coroand, cu ramuri pe care creso frunzle. — Observatl 6 frunzi de mar. forma, culoarea,alesuires Frunzele, ovale, sint lucioase pe fata superioard, usor dintate Fomangii iar pn do pe parton inferioara le apird do uscdciune. tiolul este Iung gi mlidios, din care cauri nu se rape oind bate vintul, Cind sint linigtite stan apleoate, aga ci picaturile de plonie 40 sourg de pe o frunzi pe alta, oa pe o umbrelf, gi cad pe piimint, departe de trunchi, toomai la viefurile radicinilor, unde se gisese perigorii sugitori. = Obtervati o floare de mir sau de par. Facey! o secylune longitudl- ala. Descriey! cele observate. Flite, Marul tnfloreste primAvara, inainte de a infruszi. Florile albe-roz stau ingrimidite mai multe Ia un loo pe olte o ramuri scurta, Aga de dese sint florile of tot pomul pare nins, de fu so mai vid bine Punurile. Dacd taiem.o floare do-a lungul (ig. 58), vom vedea pedicolul Wrminat la viet cu receplaculul, in forma de paharel. Pe marginile fvostuia se prind 6 sepale verzt, 5 petale alb-ro iar in mijloe mai multe stamine, Toomai in fundul Feceptaculului so afl gineceul, fon ovaral imparfit In 8 clmarufe,ficcare confining ctte dou ovule. Gum. se face polenizarea? Co transformari au loc in’ floare, dupit polenizare? = Observagh fruetele de mir, pir. gutul prun, cires. Comparati aceutefructeFig. 58, Frunzs, floare, fruct $1 sominge de mir; ‘A—teurak sinh, B—flace (seciune): 1 —recoptacul tn forma de pahtrel: 2—sepale Ja PRate, Pe Mamines Sonar cu evole; 6 ale stigmata lor. 8 = seciune tank dersla pn ‘eae tpoon 1 partenchrnont provera Sin receptclly 2—=partes tare Prbvenitl din peretiovarult 9-~eamarufe co ete. seminge. D—semine — Observagi un mar, Taiagi-! transversal. Cegbservayi? Fructul. Din toata floarea nu mai ramin dectt pedicelul, recep- taoulul, ovarul gi calcil. Poreii ovarulu se intarese si lonmoard 5 cdmirafe cu cite 2 seminfe fiecare (cotorul). Cotorul este ade- ‘viratul fruct, deoarece numai el provine din ovar. Partea clr- noasi a mérului provine din dezvoltarea receptaculului care, erescind mult, include in mijlocul sku camérufele ou seminte Un asemenea fruct se numeste di. Deoi, marul este un fruct fals deoarece se formeaza din receptacul gi ovar. Coaja marului este acoperita cn un strat de cearl. 2 Apariiatruotlai, care tnvolegte gi apart siminfa, ete ined un pas inainte spre perfectionarea plantelor. De aici le vine si numele de angiosperme, adicd plante cu sdminga invelitd tn fruct. Plantole angiosperme sint plante ou organizare superioara i cu cea mai mare rispindire pe suprafaja pimintului. Merele sint consumate proaspeta, uscate, sub forma de gem, compot, marmelad. Ele se pot pastra foarte bine gi in timpul jernii. La noi erese bine difer'te so'uri productive de calitate: ‘crefeso, ionatan, parmen-auriu eto. ‘Ali pomi roditori, avind iructul tot poamé, sint: parul_ gi gutuiol. Tot pomi roditori eu importan{a economic, mai sint: prunul, ciregul, viginul, ‘aisul,piersioul. Floa- rea lor are un. singur ovar, iar fructul este 0 Grupa Drupa are pe din- afara 0 pieliti apara toare, apoio parte cdr noasi, dulee, iar in mij- Joo un simbure lernos, cu o singuré siminfa. Plante inrudite ou mirul mai_sint: miiee- ul (fig. 59), fragul si cipgumul (fig. 60). Fig, 59.Macequl. 2Fig. 60,C¥ppunul: bet cekdicink: 2— tiny 9 o- fl ea Cpls ete Pic ett I Eee. € Font ete a). SS Scat Sonia cb nak Pete cack ds Plantele din grupa,marului au urmatoarele caractere generale: Sint plante ierboase (fragul), lemnoase (pomi roditori) si arbusti (macesul), Florile au un receptacul bine dezvoltat pe care stnt prinse elementele florale in cercuri concentrice. Corola are petale libere (neunite intre ele), Fructele pot fi: drup8, poamé etc. Tmportanta economies a pomilor fruetiferi. Pomii fructiferi au o deosobita importanta economica. Fructele lor fiind bogate in zaharuri gi vitamine (substan{e foarte nocesare in hranaoa- menilor) au un gust plicut. Fructele se consum& proaspete sau conservate prin transformarea lor in dulcea{i, marmelada, compoturi, pasta, jeleuri ete. Prunele se pistreaz’: usoate, oparite, afumate, Merele se pot pastra bine iarna, sortate cu grija si bine impachetate. Cultura pomilor fructifori se numeste pomiculturd si aceasta ooupa un loc important printre celelalte ramuri ale agriculturit noastre socialiste, In vederea asigurarii unor cantitafi sporite de fructe, doct mentole noastre de partid gi de stat, previid orearea de noi plan- tafii foarte productive pe terenuri improprii pentru alte culturi. Totodati, se provede oresterea insemnata a productiei plantatiilor existente, prin cultivarea de sofuri de inaltk productivitate, aplicarea’ masurilor agrotehnice stabilite de citre cercetitorii nogtri, protejarea plantafiilor respective tmpotriva bolilor gi daunatorilor ete. Lucritti practice = Panei tntr-un pahar ex apd o ramurd de mir tdiatd proospat. Obsereati cum se desfac mugarii Intrebairi = Ge fel de plante tint pomii fructiferi dupa felul tulpinii? = Ge att fructele false? Co fructe falso cunoagteti? cexista intre poleniaare gi produofie do more? Explicafi. = Ge credefi, exist veco legaturd ttre forma coroanel si producfia de mere? 8‘pial pe, calete gi completayi urmitorul tabel: Planta Aseminsri Deosebiri Coneluzi Motid | re | Fasolea Fasolea (fig. 61) este o planta originaré din America. Ea se pentru fructele gi seminfele ei gustoase gi hrinitoaro, oul — Cercetasi ridicini de: fasole, mazare, trifol. Observasi forma acestora sl umfliturile de pe ele, Aleituirea plantei, In pamint are o rdditcind adine Infipta, ca un fruy, Cum se numoste? Ea are numoroase radacini laterale, subfiri si mult ramificate. Pe ramurile tinere ale radicinii, din loc in lov, se observa nigte umflituri pline ou bacterii numite nodoitafi,’ Ca toate celelalte plante, fasolea nu poate absorbi azotul din aer, desi pentru hréinire are mare nevoie de el. Bacto riile pitrunse in rédacina do fasole an insusirea de a absorbi azotul din aer gi de a-l transforma in substanje azotoase, care se string in nodozitafi. O parte din aceste substanfe sint folosite de fasole. In schimb, bacteriile so hranese cu o parte din hrana (zaharuri) preparata in frunzele acosteia. Explicati, de oe bacto- hile aug pot prepara singure substan{alo hrinitoare? Dupa recoltarea fasolei, in pimint rimin rédécinile ou nodozitati pline de substanje azotoase, care ingragi pamintul, faoindu-l mai fertil. Nodozitafi se mai gisosc gi pe ridicinile altor plante tnrudite ou fasolea, ea: maxirea, triforul, Iucerna ote. — Observayitulpini de fasole, mazire, eifl, Descriepe! Talpina fasolei poate atingo intljimea de 2—4 m. Find subtire gi fraged’, ea nu se poate ridica ci se invirtegte in jurul altel plante sau al unui arae, © astfel de tulping se numoste volubild. % irea unelfrunze de fasole Franzele fasolei au © codit’ fang’; Timbul este aleatuit din mai multe foliole. Aseme- nea frunge se numese ‘compuse. Cele dows frunze de 1a baza tulpi- au limbul format dintr-o singura bucata: sint frunze simple. — Observagt gneceut forma i lets Florile alhe, rosii, violete ete, au forma de fluture, gata de zbor. Elo au 5 sepale verzi, unite: co formeazi? Caliciul are 5 dinfigori. Cele pe- tale nu sint unite gi au di- ferite forme: cea de sus si se nue mogte steag; dele don’ laterale se numese aripi, iar oele dows din partea de joa sint. concrercute, formind carena, ca 0 bareufa, In carena stau culeate 10 stamine, Fi lamentele a noud mine sint unite formind un jgheab, iar a zecea este liber gi acopard jgheabul, Inére stamine se afld gineoeul, aloatuit nd co nodontiis 2—tulpints 3 —trume fica: 5 ruck (pista) dintr-un ovar, un stil indoit in sus, in form& de cot gi un stigmat pairos. ePolotzaree 0 Teco direct Jn floaren inchs, Antercle rapt inainte de a so deschide floarea gi polenul cade pe stigmatal gine- coului. Uneori polenizaraa se face de cAitre insecte. Cum? Explicafit 7 E wonia at— Observatio pastale. In cite paryi se desface? Ce are in interior? Fructul. Dup& fecundatie ovarul ereste si se transforma in fruct numje pastaie, Aceasta este aleatuita din dowd jumatiti, pe care se affa seminjele, Cind pastdile se oe, ele crapa in lung gi seminjele cad. Revedofi aleittuiroa seminfel care am invatat-o. Dupa ce fructele gi seminfele s-au copt, planta se usuca si moare, Ce fel de planta este dupa cielul de dezvoltare? Seminole fasolel aint bogate in amidon so substanta albumi: noida (legumina), Pastaile veri se pot conserva in boreane gi cutii de tablé, bine inchise. Plante inrudite cu fasolea — Plante alimentare (fig. 62): maziirea, soia, lintea, alunele de pamint, Mazdrea are o tulpina verde gi fraged& care se agata de alte plante sau de araoi, cu ajutornl unor firigoare provenite din frunze, numite etree, Plante furajere: trifoiul si Iueerna, ~ Plante salbatice: miizirichea, saleimul ote. Toate aceste plante, avind fructul o pastaie sau leguma, se numese leguminoase si aleatuiesc 0 mare familie de plante. ale leguminoaselor Caracterele gens ‘Au ridicin! cu nodozititl, Florile au petale de diferite forme gi ‘marimi, Fructul este 0 pastale (legum’). Lucriri practice = Desfacei oAftoare de mazire, fale sau salt; aranjli partite desficwe 1 He ea pe an io hk © hoe. _Aianay fet 0 clei cu semine de fosoe din mai males ; ~ Colectasiplanteteguminoase pentru ierbar fntrebari'si teme = Ge sint nodoritatile de pe ridscini? Ce importanta au? Fig. 62. Plante torudiee cu fsolea: Acti. Bante lucent, D=bob. Elite, FaleCopiagi pe caiote urmatorul tabel gi eompletatia: [Fea [aera | ~ spied efoosien ons cantey prem mat dng duee la scliderea productici la hectar? e eo ~ De ce stupii de albine se due in apropiere ‘De ce sup ab {in apropieres pAdurilor de sqlelm, in timpul cireaga, prund, pastaie, siliova, ad afi cA... ~ dion Ira pnte ating anna de 10m? = Un dgman a tall ote fete plait paraitd ~ cueuta sau trl? Ea se tnfligoard pe trifoi gi li suge hrana ¢ bs "Ea tae pe i gy ran co nite Tie pe cree ne ~ Soin plant truti a cu fatln, vate deosbit de importants? Ea so colts in Repubion PopulardChinet e400 de ani Din sominjle da toin ta po objne © mall de protse alimentare, eu atest sort ex sce de cme pe, Din sine prepa: lp, fut, ria te. Dia minis a0 mai preparing, isa, bombosne, iar wlll fe sie 4 lntsbuinfect in limentaie In farcoen spurl rapa ~ Shion date igure acer ae fut eee pentru agriuturt2Aceaata te datrete faut ok nal se toot In azo. Somfnd cereale dup lgumtinose ae oin rele de 20-4 oa ml er Hause enamide ingrsinint shim = Din fale a exten 0 substan mami dopain, flit In tetaee ti in Torte give. sumittsonln:Pakinone? Varza __Varva cultivati (fig. 63) a fost obfinuts de om din varza salha- tied, care oreste gi astizi pe armurile Mari Mediterane. Ea so aseamana ou cea silbatick prin flori, fructe si seminje, dar se oftoteberte prin faptul e& varza silbstica nu formeazd capstina Fig. 63. Varza (jastiune prin capstna: 1 HERES 2° sipt coc) 3 rane Aleituirea plantei = Observagi radacina verzel albe. Descriey-o. — Talayi o eapayina de varza in lung: observagi coceanul (eulpina) ji frunzele. Toate frunzele sint la fel? Cice feluri deosebifi? Tulpina (cocean), in primul an de cultura, este scurta si groasi. Frunzele, In virful coceanului se gaseste un mugure. Primele frunze se indeparteaza de cocean iar restul ramin apropiate, se finvelesc una pe alta si formeazA edpdtina. Aratafi cauza care determin diferenta de culoare a frunzelor din afara, de a celor din intoriorul capayinii! Frunzele sint acoperite ou un strat, subtire de ceard gi conyin mult apa. Ge s¢ formeaza in frunzele vorzi prin fotosinteza? Substan- jole hranitoare patrund in frunzele albe gi in cocean unde se deporiteani ca rezervi. Capatina complet format ‘este un mugure enorm. Pentru obfinerea seminfelor, toamna se aleg cépafinile cele mai mari gi se scot din pamint impreund cu riddcinile, Sint curajate de frunzele exterioare si pastrate in pivnife récoroase, pina primavara, oind se taio franzele gi se plstreazd pentru plantare coceanl cu mugurele lui terminal. Coceanul astfel fas0- nat,se planteaza intr-un pamint fertil. fn al doilea an, din mugurele terminal cregte o tulpin& ramificata, tnalta. Spre baza ei, aceasta tulpin are frunze cu petiol, iar spre virf, frunze fara pefiol. Explicafi din ce cauzal 101— Observai cu atentie o floare de varzi; in lips figura din manual, Recunoastesi: sepalele, petalele, scaminele si gineceul. Notagi ni 5! pozitia lor re set — Smilget!'una. dupa alta: sepalele, petalele, staminele, gineceul. Fixagl toate aceste pars! ale floril pe caletul vostru " Pate, aezares lor in floare. Florile, Varza infloregte la ince, sputul veri, Cum sint i age eee or feat de ciorchine. Florile aun le culo: zalbena-deschisa. i 3 de cuoatgalbent-d iu florile carei plante seamini? Florile sint. bogat respectind, pe cit se {tn nectar. Cine face polenizarea? = Observati un fruct: forma, in cite paryi se desface, ce are in interior? Fructal este o silicvd (fig. 64). Din ce esto alodtuita sili 1a ee plante afi mai intinit acest ruet? 8” NAUK siiova? _Deci, varza formeazi o tulpind eu flori si fructe numai in al dboilea an: Ce fel de planta este dupa durata ctlului do devveltane? Capapina de vareé oste intrebuinfaté In alimentafi consumf proagpaté.sau'murata, fs" Sumentati. Ba se Fig. 64, Floare, fruce $1 cocean de ‘vrai Hoare (ape, petal, stamie, pit fru ica) cy eminte C= cocean ona pentru pst Fig. 65. Diferite yarletay! de vara A= plants cu lori (inh tLe an). B= rev ipiting € gull. 0 conopld ED \arat deers Prin cultura, omul a obfinut mai multe feluri de varza, de Ia care se foloseso pentru hrani diferitele parti ale plantei (fig. 65). Unele soiuri formeazd ofpifina intr-un timp sourt — varsa timpurie — altele intr-un timp mai tndelungat — earza de eard, jar altele toamna —earza de toamnd. Dupf culoare, deosebim: i earaa rosie, varie diva tanudSte ca varsa mai snt: glia da care se consums tulpina c&rnoasa si suculenta, conopida, do la care se foloseste inflorescenja, rapifa, cultivatt pontru seminfele ei bogate in ulei gi Fidichea,pentrn radicina cérnoasd, cu gust, plicut, Dintre cele’ sélbatioe mai cunoscuta este traista ciobanulal, buruiané mio ou flori albe gi fructe triunghiulare, avind formé de traista. onri Plantele din grupa verzei au urmatoarele caractere generale Sint plante ierboase, bienale @, bienale sau petene. Florile au 4 sepale si 4 petale (agezate tn cruce), 6 stamine (2 scurte si 4 ma lung) 4! un gineceu. Polenizarea este facut de insecte. Fructul este o silicva Intrebari si teme “= Gum se formeas cépdtina de varst? = Be van wt» plait Balt ‘ = Go deosebis sint intr forte de vara gi cele de mar? = fe derbi nt inte fatal de vara ee fa? ~ Proei pete iba planted gop vezi celta in eaitaten = Pacofi 0 oilstio de frcte gi seminge rte i semingo de asemenes plants tn pungl de celofen, ia sticlage nau In tubusi de ast ee Gopi pe eaiete completa restora! abel [re race [pint | free [Fon [rt [eon Tees Si Bie| | ~ Grupayi rmatourls past daphogenle care sat folos n ile: spon, thle, carl, ompl, vara, moro, sll, mera pate ioral sfecl8, mazire, gulie, Stiati cd. = Uneri epaine de varat poate atinge gretaten de 20 kg? n niddcina ei, o adevérati pomps aspiratoare, varga absoarbe contitiyi arias de apa? Un hectare Varah alwoabe une ade ‘Vina, circa 100.000 litri, hier Plante textile CMepa (fig. 66) este o planta originar din Asia, De multi vreme a fost adusi gi cultivata in Europa, find de mare folos omului, = Descriei radacina cinepel sav 2 inviul Aledtuirea’ plantei. Ci. nepa are-o rdddcind princi- pala, lunga, in forma de tarus, adine infipta in pimint, din ‘care pornesc numeroase ri- acini Iaterale. —Cum se nu- meste o astfel de radacina? = Anaizay) si deseries tulpina de cinepay Tali tul pina transversal. Ce obéervasi? Deseriatt Tulpina, verde, inalt& do peste 2 m, este dreapti, goald pe dinduntra gi ramu- reash, In scoarfa tulpinii so gisese fibrele textile, lungi gi rezistente, intrebuinfate la fesaturi. —., Observati, agezarea frunzelor pe, clping $b alatut rea lor Frunzele sint mari gi compuse, Limbul lor este format din 5—11 foliole, ea degotele unei palme, ascu- tite, gi on marginile dintate. Foliolele se prind in virful unui. petiol lung. = Cereecaql rile bar~ batesti_ #1 femelesti: ayezsres pe tulpini, euloarea 9 aleatul fea lor. ‘Dederieyi tinepa cl flori femeiexti si cinepa cu flor! barbacesti Fig, 6, Cneph de scams (A) sh Se ero Inascompuse; 2—lori femeigt PS ion Srbatey eu stain. 405Agaaterncn ee 2 stami tu Sui fra : sae Ss Blorile (tg, 67), Claopa are douk flux de flr Darbitegti (G2 staring femeiogt on ‘mate lungi gi pro Ctnepa ou flori b: Sarin ineceu), Florile barbdtesti sint mii, yie, geupate la virful tulpir a ‘stamine mari, eare attrnd in afara fot au ptt tnt aled- i

Potrebbero piacerti anche

• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (25133)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2475)
• The Handmaid's Tale

  

  Da Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (13186)
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Freakonomics Rev Ed

  

  Da Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (7848)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20011)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5794)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (24585)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  Da Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12519)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Da Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3321)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Da Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12945)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Da Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2556)
• The Art of War: A New Translation

  

  Da Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3044)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Da Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (3271)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Da Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2506)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Da Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (19653)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Da Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (6512)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Da Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2499)
• Good Omens

  

  Da Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (12010)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2564)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (353)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  Da Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (10904)
• It Ends with Us: A Novel

  

  Da Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5749)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Da Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9486)
• And Then There Were None

  

  Da Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (8932)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  Da Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1107)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  Da Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5455)