Sei sulla pagina 1di 25

Poluarea solului

POLUAREA SOLULUI
Solul. Generalitati
Solul este partea superioar, afnat, a litosferei, care se afl ntr-o continu
evoluie sub influena factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al
Pmntului n care se dezvolt viaa vegetal. Stratul fertil al solului conine
nutrieni i este alctuit din humus i din loess. El poate proveni i din mulci. Un
sol lipsit de o cantitate suficient de nutrieni de numete oligotrofic
Litosfera (din grecescul lithos=piatr i sfer) este partea solid de la exteriorul
unei planete.
In cazul Terrei, litosfera include scoara terestr i partea superioar a mantalei
(mantaua superioar, sau litosfera inferioar).
Humus se numete un amestec de substane organice amorfe aflate n sol, de
obicei pn la o adncime de 20-30 cm.
Prin loess (IPA: [ls, ls, lrs, lo.s]), se nelege o roc sedimentar neconsolidat,
macroporic, de origine eolian, format n cuaternar, de culoare galben, rareori
cenuie sau brun, cu aspect poros, constnd mai ales din praf silicios i argilos.
Acest termen, care a fost introdus nc din 1834, de Charles Lyell, provine din
limba german, unde se scrie L sau Lss i are aceeai semnificaie.
Prin mulci (din englez mulch) se nelege un strat de materie organic cum ar fi
paie, frunze, resturi vegetale, rumegu etc. El este aplicat pe suprafaa solului
pentru a pstra umiditatea prin scderea evaporrii i pentru a mpiedica creterea

buruienilor. De asemenea, mulciul poate asigura, prin descompunere, substanele


nutritive necesare plantelor, previne infiltraiile care favorizeaz eroziunea solului
i mpiedic nghearea suprafeei solului.
Cuvntul oligotrofic este un adjectiv care caracterizeaz calitatea solului sau a apei
cu un coninut sczut de nutrieni.
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice,
chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a
solului este apreciata la circa 1,5 m reprezentnd 0,0037% din grosimea medie a
scoartei terestre, care este de 40 km.

In alcatuirea solului intra :

particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport

particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse


( radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte , rozatoare) ce se pot faramita
pana la dimensiuni coloidale , contribuind la formarea humusului ce da
fertilitatea solului .

apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura


reactiile necesare functiilor solului .

gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare


a reactiilor din sol .
Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la suprafata
litosferei , in urma unor procese de dezagregare ( diferentele de temperatura,
inghetul ) precum si a unor procese de descompunere chimica (datorita apelor
de infiltratie)se faramiteaza in particule mai mari sau mai mici : pietrisuri ,

nisipuri , argila , praf .


Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart
in :

materialul parental (roca pe care s-a transformat )

formele de relief

clima ( influenteaza prin precipitatii )

activitatea biologica

Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a


substantelor vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi organici ce
ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental .
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui .
Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti. Pe
baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca.
Un centimetru de sol , in grosime , se realizeaza in zeci , sute de ani . Dar solul si
humusul pot fi pierdute intr-un an , prin antrenarea lor in timpul vanturilor
puternice , in urma unor precipitatii de intensitate mare , a defrisarii padurilor .

Un kilogram de sol contine in general :

cca 0.78 Kg substante minerale , huma , argila , cuart , carbonati , oxizi de


fier; ~ 1 % piatra;
~ 99 % pamant macinat ( huma, argila cu nisip fin), nisip( cuart, mica,
feldspat, carbonati, oxizi de fier);)

cca 0.015 Kg aer

cca 0.15 Kg apa

substante organice : humus , lignina , celuloza , grasimi , rasini , antibiotice ,

vitamine , hidrocarburi , enzime ;


~ 81%humus;
~ 10% radacini din plante;
~ 9% flora si fauna caracteristicile pamantului;
Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a solului , de
culoare neagra sau bruna , mai mult sau mai putin rezistent la actiunea
microorganismelor.
Contine carbon (C), oxigen (O) , hidrogen (H) , sodiu (Na) , potasiu (K) , fosfor
(P) , substante care intervin in alcatuirea acizilor humici (substante organice
specifice cu molecule complexe si caracter slab acid ).
Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le
elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice , contribuind la formarea
structurii afanate , favorabile dezvoltarii plantelor .
Concluzie : Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat, moale si
friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu
atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al
treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru
asigurarea vietii pe Pamant . Este partea superficiala a scoartei terestre cu o
grosime de 1.5 m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte
important .
Tipuri de sol
In anul 2003 Institutul de Cercetari pentru Pedologie a adoptat o noua clasificare a
solurilor SRTS (Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor)
Conform SRTS avem urmatoarele clase si tipuri de sol:
Clasa de sol

Tipurile de sol
litosolul,
regosolul,

Protisolurile (solurile neevoluate)

psamosolul,
aluvisolul

Clasa de sol

Tipurile de sol
litosolul,
regosolul,

Protisolurile (solurile neevoluate)

psamosolul,
aluvisolul
entiantrosolul
kastanoziom,
cernoziom calcaric
cernoziom,
cernoziom cambic,

Cernisolurile (molisolurile)

faeoziom cambic,
faeoziom argic,
faeoziom greic,
faeoziom marmic,
rendzina.

Umbrisolurile

nigrosolul, humosiosolul.
eutricambisolul,

Cambisolurile

terra rossa,
districambisolul.
preluvisolul tipic,
preluvisolul roscat,

Luvisolurile (argiluvisolurile)

luvosolul tipic,
luvosolul albic,
planosolul si alosolul.
prepodzolul,

Spodisolurile (spodosolurile)

podzolul,
criptopodzolul.

Pelisolurile (vertisolurile)

pelosolul, vertosolul.

Andisolurile

andosolul.
stagnosolul,

Hidrisolurile (solurile hidromorfei)

gleisolul,
limnisolul.

Spodisolurile (spodosolurile)

podzolul,
criptopodzolul.

Pelisolurile (vertisolurile)

pelosolul, vertosolul.

Andisolurile

andosolul.
stagnosolul,

Hidrisolurile (solurile hidromorfei)

gleisolul,
limnisolul.

Salsodisolurile (solurile halomorfe)


Histisolurile (solurile organice sau
histosolurile)
Antrisolurile (solurile trunchiate si
desfundate)

solonceacul, solonetul.
histosolul, folisolul.
erodosolul, antroslolul.

Profilul de sol denumit i profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de


orizonturi pedogenetice de la suprafaa terenului pn la roca de solificare. Solul
apare structurat n straturi paralele i mult paralele. Aceste straturi s-au format n
decursul procesului de formare a solului i sunt denumite orizonturi pedogenetice.
Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea orizontului, textura,
culoarea, prezena scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea, neoformaiuni,
tipul de humus i volumul edafic util.
Profilele pedogenetice se deosebesc ntre ele prin gradul de dezvoltare a profilului
estimat dup numrul de orizonturi, intensitatea de bioacumulare; dup gradul de
difereniere; dupa gradul de individualizare apreciat.

Solurile din rile Uniunii Europene


Solul este un factor ecologic important pentru ca:

se afla n strnsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura

si structura lui;

de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si

de suprafata;

determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentnd astfel n mod

indirect alimentatia omului;

are un rol hotartor n amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor

optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a


asezarilor umane.
Proprietatile solurilor
Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre compozitia solului.
Astfel variatia de la alb , prin brun , pana la negru reda cresterea continutului de
humus . Culorile galben si rosu indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele
calde si umede)
Textura se refera la proportia in care nisipul , praful si argila participa la
compozitia solului . Datorita permeabilitatea solului , astfel cele mai bune sunt
solurile lutoase .
Structura reprezinta de modul in care particulele solide din sol se grupeaza in
agregate de marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti din sol (humus, oxizi ) .
Poate fi grauntoasa , prismatica , lamelara , fiind importante pentru capacitatea de
absorbtie a apei de sol .
PH ul reprezinta concentratia in ioni de H + din componenta solului , raportata
la ionii de hidroxil (OH-) . Masoara aciditatea si alcalinitatea solului . Plantele , in
functie de specie , sunt adaptate la soluri cu PH diferit .
Poluantii solului
Poluarea solului este cauzata de:

pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si ntoarse n

sol;

apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si i antreneaza n

adncime;

rurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;

deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator;

pesticidele si ngrasamintele chimice folosite n agricultura.


Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate n functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a
colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc.,o clasificare a
reziduurilor este dificil de facut. innd seama de provenienta lor pot fi clasificate
n:

reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n

locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare,
cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In
zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap
de locuitor pe zi;

reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi

formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata
n functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;

reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si ngrijirea animalelor,

din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante


chimice utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide,
erbicide, fungicide etc.), microorganisme;

reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi

utilizati n activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare


stiintifica etc.
Principalii poluanti ai solului sunt:

a) reziduuri solide:

steril de mina sau de cariera;( carier - CARIR1, cariere, s.f. Exploatare

minier de unde se extrag diferite varieti de substane minerale, materiale


de construcii etc. i unde toate lucrrile se execut sub cerul liber. [Pr.: -rie-] Din fr. carrire.)

minereuri neprelucrabile;

'

reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri

de decantare;

zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;

namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;

cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);

pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;

plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;

pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai

metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);

deseuri si reziduuri menajere;

pesticide;

ngrasaminte chimice;

gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice,

ambalaje, ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate,


mobile, cadavre de animale etc.);
b) reziduuri lichide:

apele de mina si de cariere;

ape din zacaminte petroliere;

ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;

ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspndite pe sol;

ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;


precipitatii naturale care au dizolvat HiSC ,HF(acid

fluorhidric);
c) reziduuri gazoase:

gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS(hidrogen

sulfat), aerosoli etc.;

gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte

ngropate;

fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;

d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:

compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb,

Cu, Zn, Hg, Cd.


Influenta poluantilor solului asupra mediului
Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor
avnd ca efect acumularea unei mase sordide, urtirea peisajului, poluarea aerului
si a apelor subterane, mpiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din
industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),
SO2(dioxid de sulf) si As.Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea
nvecinata exploatarilor si nabuse vegetatia.
Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza
partial depunnd elemente nocive n sol. Apele reziduale infiltrate, produc
modificari importante la suprafata si n apropierea imediata a suprafetei (continutul
chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbnd astfel n mod nefavorabil mediul de

dezvoltare al florei si faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata


solului pe care se raspndesc si pnza de ape freatice n care se infiltreaza.
Reziduurile petroliere au persistenta ndelungata si degradeaza solul pentru perioade
lungi.
Iazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele
toxice depuse n ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de
microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.
SORDD, - adj. Murdar; dezgusttor. **
HLD s. f. loc de depozitare a sterilului rezultat din lucrrile miniere, din
prelucrarea mecanic a crbunilor, minereurilor etc. (< germ. Halde)

Modul de dispersie a poluantilor solului


Solul poate fi poluat:
direct:
> prin deversari de deseuri pe terenuri;
> din ngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agric
indirect:
> prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial n atmosfera;
> apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din
atmosfera
contaminata;

> transportul agentilor poluanti de vnt de pe un loc pe altul;


> infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Solurile cele mai contaminate se afla n preajma surselor de poluare. Pe masura ce
naltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor
din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar
regiunea contaminata se va extinde n suprafata
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera
de agentii poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la
vehicularea agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea n
adncime a solului.
Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti n sol pentru ca i
nlocuieste n spatiile dintre granulele din sol si i aduce la suprafata, unde se evapora
mai repede.
Poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera si de natura nsasi a solului.
Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si
ngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramna ct mai bine
fixate n sol. n realitate, o parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar
restul se descompune n timp, datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor
secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora riscul poluarii mediului cu pesticide si
ngrasaminte acestea trebuie administrate n cantitati rezonabile si n perioadele de
dezvoltare a plantelor, cnd acestea sunt capabile sa le asimileze cu maximum de
profit.
Solul poate fi contaminat si n mod natural, prin prezenta excesiva a unor
microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii n regnul animal sau prin
prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse n lantul alimentar, au
efecte vatamatoare la animale.
O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se
realizeaza datorita prezentei n sol a unui mare numar de microorganisme care

contribuie la degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti


factori care contribuie la autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa
din straturile superficiale ale solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor
proprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc.
Poluarea cu pesticide
Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor considerate
daunatoare economiei si/sau sanatatii omului .
Odata cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare , deoarece
pesticidele nu au proprietati selective .
Pesticidele cu toxicitate mare sunt :
- Hidrocarburi clorurate - DDT (diclor diferit tricloretan)
- aldrinul
- dieldrinul
- lindanul
- toxafenul
- Ierbicide - Nabam
- Fenoprop
Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse de
filoxera , de gandacul de Colorado , de malarie sau tripanozomiaze .
Efectele alarmante ale utilizarii pesticidelor - acumularea acestora in lngul
lanturilor trofice de la baza lantului (producatorii primari) catre speciile de varf ,
avand ca prima veriga plantele .

Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza pesticidele sunt :


insecticidele (insecte) , rodenticide (rozatoare) , fungicide (ciuperci sau
fungi) , ierbicide (buruieni) .

Dupa origine si compozitia chimica sunt organice si anorganice .

pesticidele organice sunt naturale si de sinteza .

naturale : piretrina , anabasina , nicotina extrase din plante

de sinteza : substante organoclorurate (pe baza de hidrocarburi , cele


mai utilizate) , substante organofosforice , carbonice , piretroizi .

pesticidele anorganice : sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu arsenic ,


acid cianhidric , compusi ai borului , polisulfura de calciu si bariu .

Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii :

extrem de toxice

puternic toxice

moderat toxice

slab toxice

Dupa modul de prezentare pot fi : solide (granule , pulberi ) lichide sau


gazoase .

Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei agricole , prin


distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi economice imense (mana
cartofului , fainarea vitei de vie , plosnitele cerealelor , filoxera , gandacul de
Colorado ) , dar a afectat calitatea produselor . A permis reducerea drastica a
cazurilor de malarie , tripanosomoza , tifos exematic la om .
S-au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si s-a diversificat
sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata similara si rezistenta
daunatorilor la compusi .
Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:

toxicitatea substantei active din produsul utilizat

doza de substanta activa existenta in produsul comercial .

cantitatea de pesticid aplicata pe hectar

remanenta substantelor toxice , in produsele obtinute din culturile


respective , in sol , in apa .

frecventa aplicarii tratamentului chimic .

modul de aplicare - prin stropiri , prafuiri , gazari , ca granule .

suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea


daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi .

Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri , lacuri si mari
unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi in unele alimente determina
afectari ale functiei reproductive a organismelor .
Concluzie :
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu , acumularea de
reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol , antrenarea in apele de siroire ,
in rauri si lacuri , spalarea (perco;area) in straturile profunde ale solului , in apa
interstitiala si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer .
Poluarea cu petrol
Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente :

activitati umane - ardere de combustibili , folosirea lemnului , prelucrarea


petrolului .

procese naturale - iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale

Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii :

imediata

pe termen lung

Cea imediata e cauzata de :

Hidrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea


organismelor , a formelor tinere .

Hidrocarburile aromatice sunt cele mai toxice

Hidrocarburile olefinice au o toxicitate intermediara intre cele


anterioare .

Cea pe termen lung se refera la :

Fractiile solului in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu


numerosi mesageri chimici , cu rol in nutritia si reproducerea multor

organisme acvatice , producand dezechilibre ecologice.


Petrolul ajuns in apa sufera transformari , iar formarea peliculei la suprafata apei
determina efectele :

Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea


intensitatii fotosintezei plantelor.

Scade exigenul din apa

Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in


atmosfera .

Fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat

Datorita actiunii vantului , pelicula de petrol este dusa spre tarm , invadand
plajele , zonele litorale , zonele scaldate de maree zone bogate in flora si
fauna .

Poluarea cu ingrasaminte
Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor , in
special a celor cu potasiu , azot , fosfor .
Efectul poluant deriva din doua elemente :

contin multe impuritati toxice

sunt folosite in cantitati excesive

Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor .


Ingrasamintele - au fost folosite in agricultura pe scara larga si
fara discernamant netinandu-se cont de necesarul specific al
plantelor de cultura , de momentul de aplicare a lor si de
modalitatea cea mai adecvata . Ca urmare a folosirii lor , o parte
raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire , de infiltratie
sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigatii , ajungand in
rauri sau in apele freatice unde conduc la accelerarea
fenomenului de eutrofizare .

Eutrofizarea - reprezinta o forma de poluare a ecosistemelor ,


mai ales a apelor statatoare , prin introducerea unor cantitati
excesive de nutrienti , ca urmare a activitatii umane .
Poate fi un fenomen natural ce se desfasoara pe timp
indelungat , sau un fenomen indus de om ce determina
schimburi importante la nivelul ecosistemelor , ducand la
degradarea lor . Eutrofizarea s-a extins si s-a intensificat in
timp , afectand lacurile mari , lacurile de baraj , raurile si apa
unor mari .
Efectul poluant al ploilor acide
Ploaia acida cuprinde toate precipitatiile : ploaie , zapada , bruma , ceata , care
contin acizi tari , derivati din substantele care polueaza atmosfera .
Datorita activitatilor umane , atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare ,
avand repercursiuni grave asupra mediului , astfel :

acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura , betonul , metalul ,


cauciucul , plasticul .

acizii deregleaza functionarea normala a organismelor .

acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de


suprafata , modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului .

Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele


hidrografice , unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele , astfel :

regiunile cu soluri sarace in calcare , acoperite cu un strat subtire de sol (ex.


cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .

regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca


apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri .

Apele de suprafata cu continut mare de carbonati neutralizeaza aciditatea. Datorita


neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor prezenti in sol si in apele alcaline de

catre ionii acizi , se reduce cantitatea acestora si capacitatea solurilor si apelor de


suprafata de a contracara efectul ploilor acide .
In ecosistemele terestere , acidifierea are efecte distructive asupra padurilor
deoarece copacii acumuleaza poluantii atmosferici pe o perioada de mai multi ani ,
iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in paduri decat in zonele fara arbori ,
pentru ca arborii constituie prin coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului .
In padurile de conifere concentrarea poluantilor este mai mare decat in padurile de
foioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul iernii ( frunzele lor nu
cad )
Ploile acide dermina moartea padurilor prin caracteristicile :

padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare

perioada de scadere a vitalitatii este lunga

sunt afectate numeroase specii

Exemplu : Deteriorarea padurilor a fost semnalata in fosta Cehoslovacie , Polonia


si Germania , unde sute de mii de hectare au fost distruse , in special in Muntii
Metaliferi.
Ploaia acida actioneaza asupra padurilor :

ducand la o scadere perceptibila a PH-ului solului

ceata acida cu un PH scazut actioneaza direct (asupra cuticulei frunzei,


distrugand-o)

distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor , deci la distrugerea


lor .

Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane , datorita


spalariicompusilor cu sulf si azot , prin sol in apele freatice . Se formeaza in
troposfera (stratul inferior al atmosferei) avand reactii declansate de radiatiile
solare si determinate de oxigenul si apa din atmosfera .
Poluarea cu metale grele

Mercurul (Hg) fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei
medii de viata . Sursele de mercur sunt sunt naturale , mercurul fiind folosit in
industria chimica , in fabricarea vopselelor , a hartiei , a unor pesticide fi
fungicide , a unor produse farmaceutice .
Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual
si prelucrarea mnereului numit cinobru .
In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte :

mediul natural (acvatic) contine o anumita cantitate de mercur , iar


organismele s-au adaptat in decursul evolutiei .

mercurul provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera , prin


migrare si transformare ajungand in mediul acvatic , acumulandu-se in
produsi toxici .

in ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur in urma


utilizarii fungicidelor organomercurice .
Plumbul (Pb) este un metal foarte toxic si e folosit de multe industrii .

Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor
cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in benzina ca moderator de
explozie) .Ajunge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu
explozie , iar din atmosfera ajunge in sol si apa , de aici fiind absorbit de plante ,
acumulandu-se in radacini , in frunze , de unde e preluat de animalele ce se hranesc
cu plante .
Zincul (Zn) - este un element indispensabil tuturor organismelor , dar poate
deveni si toxic in unele imprejurari si conditii . Este introdus in atmosfera din
diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila cat si
sub forma radioactiva . Zincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea
unui numar mare de enzime . Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult
mai mari decat cele necesare functionarii lor normale .
Cadmiul (Cd) este un metal cu o puternica actiune toxica asupra organismelor.

Patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata corpului acumulandu-se selectiv


in diferite tesuturi, crescand temperatura si scazand salinitatea .
Procedura depolurii
Pentru a remedia o zon poluat, sunt mai multe trepte de urmrit:

Msur de urgen ( miorarea pericolului imediat)

Diagnostic: studiu geologic si hidrologic, istoricul activitilor ariei, cartare


i analiz

Evaluarea riscurilor

Determinare a obiectivelor i mijloacelor depolurii

Lucrri de depoluare in sine

Monitorizare i restricii asupra folosirii terenului


Metode de depoluare fizico-chimice

Aceste metode sunt in general evitate, fiindc genereaz costuri enorme de


implementare. ns, au avantajul de a rezolva problema repede i pot fi o soluie
atunci cnd termenul este mai critic dect bugetul depolurii.

Metoda prin excavare:


se extrage pmnt poluat pentru a fi tratat i apoi, se pune la loc. Aceast
metod este extrem de scump datorita transportului i stocarii.

Metoda prin injectare venting :


se injecteaz azot, aer sau abur care va capta poluanii. Aerul este aspirat
printr-un pu de tragere i filtrat cu biofiltre sau filtre de crbune. nclzirea
solului amelioreaz eficacitatea tratamentului.

Metoda de plutire:
Dup extragere, pmntul este trecut printr-o sit i se adaug apa i ageni
tensioactivi. Aerul injectat in acest amestec capteaz poluanii.

Metoda prin extragere electric:


Solul trebuie s aib o bun conductibilitate (prezena apei din exemplu).
Aceast tehnic const n crearea unui cmp electric printr-o pereche de
electrozi. Contaminantul, care trebuie s fie o molecul mic, migreaz n
cmpul electric spre unul dintre poli, unde este fixat. Acest procedeu are
avantajul de a limita riscurile de contaminare a muncitorilor cu poluanii
respectivi. Acest procedeu este folosit pentru extragerea acidului acetic,
fenolului i a metalelelor precum zinc, plumb i cupru n soluii.

Extragere prin nclziri


Tehnic este aplicabil componenilor uori care pot fi transformai n apa i
dioxid de carbon, precum hidrocarburile. Pmntul este excavat, tamizat si
tocat. Apoi este nclzit la 600-800C. Gazele care ies sunt retratate pentru
c pot conine componente de sulf sau NOX toxice.

Splare cu solveni
Splarea este indicata in poluarea cu produse de hidrocarburi grele tip
gudron i pesticide. In general se procedeaz hors-site sau pe o platform
multimodal prevzut pentru depoluarea solurilor poluate. Pmntul este

excavat i splat cu un solvent de extragere. Poluantul este separat prin


distilare. Solvenii care au ncrcat solul, se extrag din el prin nclzire.
Solventul este readus n faza lichid pentru a fi din nou folosit. Poluanii
sunt recuperai i stocai.

Splare cu apa
Spalarea fizico- chimic cu apa este destinata solurilor poluate de metale
grele i uleuri minerale. Apa este de fapt solventul i poluanii solubili sunt
dizolvai. Apa va fi apoi depoluat la rndul ei i refolosit. Uzina
funcioneaz ca o bucl inchis.
Depoluare prin metode biotehnologice

Folosirea bacteriilor pentru depoluri


Se tie de mult timp c microorganismele i mai ales bacteriile au capacitatea
impresionant de tratare a substanelor. Pe acest principiu, deja funcioneaz de
mult timp majoritatea staiilor de epurare a apelor uzate n Europa unde bacteriile
glutone diger poluanii ca s le reduca sau s le elimine.
Efluenii minieri sunt tratai si acum cu aceste tehnici folosite de ani. S-a constatat
de asemenea c deeurile menajere puse n groap de gunoi, degaja gaz metan prin
activitatea bacteriana anaerob care poate fi exploatata ca o surs de energie.
Astzi, bacteriile degradeaz fenolul, hidrocarburile, pesticidele, contribuie la
eliminarea arsenicului i a metalelor grele. Alte perspective se vor deschide pentru
reducerea impactului de CO2. Astfel, hidrocarburile extrase prin foraj sunt
contaminate de CO2 i H2S(hidrogen sulfurat) care trebuie separate prin tehnici

costisitoare.
Tehnologia biologica permite tratare in situ care limiteaz mult costurile.
Solul adpostete cantiti fenomenale de microorganisme. Fiecare gram de sol
poate conine mii de specii microbiene: bacterii, ciuperci, alge. Doar 5% sunt
cunoscute i pot fi izolate i cultivate n laborator. Aceast biomas, care se gseste
ca atare pn la 500 m de adncime.
Exemplu de decontaminare a unei zone cu biopil (ex-situ)
Tratarea cu bacterii este ns folosita la ora actual cel mai mult in cazul poluarii cu
hidrocarburi clasice precum benzina i motorin. Tehnic de implementare Exsitu este pilade bio-remediere. Se amesteca bacteriile cu nutriente i se injecteaz
prin evile mari cu o cantitate de aer. Aerul catalizeaz buna dezvoltare a
microorganismelor.
Se consider c aceast procedur trebuie s dureaz cam 6 luni. Astfel se
accelereaz procesul natural care altfel s-ar desfasura in ctiva ani . Majoritatea
terenurilor depoluate adic 60-70%, poate fi folosite chiar ca pmnt agricol.
Aceast metod este ins limitat n funcia de tipul de teren i are dezavantajul c
pmntul trebuie excavat din zona poluat i adus la centru de retratare.
Aceast metod are si limitele ei i trebuie inut cont de anumiti parametri:

permeabilitatea solului

condiii climatice locale

tip de hidrocarbur i concentraia ei

Faa de o metod fizico-chimic, costul de depoluare este redus de 5 ori.


Limitele ei sunt legate de permeabilitatea solului, timpul alocat la remediere i
adncimea polurii.
Folosirea plantelor

In secolul XVI, Andra Cesalpino, botanist florentin, descoper o plant care crete
numai pe stnci bogate n metale precum nichel. In 1814, studiile vor merge mai
departe i vor descoperi o plant Alysum bertolonii care acumuleaz n organismul
ei o concentraie important de metalelor prezente n sol. Ins, doar n 1970 se va
dezvolta conceptul de folosire a caracteristicilor plantelor pentru fito-remediere.
Fito-remedierea se poate face prin mai multe mecanisme. Ea, se declin n 2
categorii:

Remedierea activa care distruge propriu- zis poluarea

Remedierea pasiva care nu face dect sa o stabilizeze

Tehnicile de depoluare cu plante sunt de 4 tipuri:

Fito-stabilizare

Fito-extracie

Rizo-degradare

Fito-volatilizare

Concluzii

Nici o metod permite depoluarea completa a unui sol contaminat. Pentru a obine
rezultate trebuiesc combinate mai multe metode.
Protecia mediului are numeroase subiecte precum renclzirea climatic, poluarea
aerului, apelor i, mai puin cunoscut, a solului.
Un sol poluat nu va recpta niciodat starea lui anterioara astfel nct, mai bine sa
nu poluezi dect sa depoluezi un teren poluat. Cat ct l vom lua n consideraie i
vom reaciona, mai bine vom putea stpni viitorul nostru, si vom pastra frumseea
ca si diversitatea planetei noastre pe care o vom transmite copiilor notri.

Potrebbero piacerti anche