1).

Conditii generale de utilizare:

1. sa aiba o struct omogena compacta, fara umpluturi
2. sa fie omogene d.p.d.v mineralogic
3. sa nu contina silice cristaline
4. sa absoarba cat mai putina apa
5. sa aiba o uzura cat mai mica si uniforma
6. sa nu fie casante
7. sa prezinte rezistente mari la compresiune
8. prin prelucrare sa se desprinda in fete plane si netede

-Cel mai bine corespund acestor cond rociile eruptive (granit,

adezit, bazalt..)

2). Tipuri de mat pietroase

1.2.1 Mat pietroase de cariera
Se extrag din roci masive si se prezinta sub 3 forme:
-Piatra bruta (asa cum vine din cariera) sau cioplite
usor
- piatra concasata si sortata (marea maj. agregatelor
pe care le fol la drumuri: piatra sparta, split...)
-blocuri de piatra cu toate fetele fasonate (pt zone
pietonale, alei) tab 1.1 p.2
1.2.2 Mat. pitroase de balastiera
Provin din albiile raurilor curgatoare (tab 1.2 p3 -tre sa stim
sortul si denumirea corecta)
1.3 Clasificarea rocii de provedienta

Consta in verif naturii rocii de provedienta, a continutului de

impuritati, a caract geometrice si a caracteristicilor fizicomecanice
Rociile utilizate la obtinerea produselor din piatra naturala se
clasifica in 5 clase: A-E; functiie de caract fizico-mecanice (tab
1.4 1.5 p. 5-6)

1.6 Determinarea caract fizico-mecanice

1.6.1 Determinarea densitatii
Densitatea = masa unitatii de volum efectiv al rocii fara goluri si
fara pori. E o marime constanta
Se det conform Stas 4606/80 si consta in masurarea prin
cantarire a masei probei mojarate si uscate si raportarea ei in
volumul efectiv al acesteia, volum obt prin metoda
picnometrului.
1.6.2 Determinarea densitatii aparente ro indice a
=Masa unitatii de volum, inclusiv goluri si pori
-E o marime mai redusa decat densitatea
-Det densit se face prin met hidrostatica
1.6.6 Variatia de volum a agregatelor functie de umiditate
( infoiere)
Aceasta det e necesara in special pe santier cand dozarea
nisipului se face cu volum deoarece nisipul mai ales cel in stare
afanata prezinta mari variatii de volum in prezanta apei.
-Infoierea este cu atat mai pronuntata cu cat nisipul are granule
mai fine si e mai silicios.
1.6.7 Absorbtia de apa
=cantit de apa distilata retinuta in pori pana la saturatie de
unitatea de masa uscata a materialului

-capacitatea de absorbtie a agregatelor se face numai la

presiune si temperaturi normale

1.6.8 Compactitatea si porozitatea

Compactitatea (c) = vol scheletului solid din unitatea de volum
aparent al rocii si se exprima in procente (%)
C=ro a/ro *100 [%]
Porozitatea (n) = volumul porilor din unitatea de volum aparent
al rocii
n=100-c
1.6.9 Det volumului de goluri
Vg- reprezinta totalitatea spatiilor libere care se gasesc in
unitatea de volum
1. Nisipurle au un Vg = 29-39 %
2. Nisipurile monogranulare Vg= 35-42%
3. Balastul Vg=25-30%
1.6.11 Determinatea inaltimii capilare a balastului
Se face in cazul utilizarii balastului ca substrat anti-capilar
Se det prin metoda coloanei de pamant
Valori inaltimea capilara: 1.nisip mare: 10-15cm
2. nisip mijlociu: 10-30 cm
3. nisip fin: 10-60
4. balast: 10-15
1.6.14 Determinarea rezistentei la uzura si sfarmare
Uzura se produce in urmarea frecarii reciproce intre granule
alaturi de socurile la care acestea sunt supuse in exploatare

Uzura= pierderea de masa suferita de o proba de agregat

datorita efectului combinat de frecare si lovire de pe parcursul
incercarii fiind exprimata in procente din masa initiala a probei
Se pt realiza cu 2 aparate: -aparatul los angeles (tab 1.12 -1.13
-1.14 p40-43 )
Tab. 1.15-1.19 p 45-46 importante!!!
1.6.15 Determinarea reaistentei la inghet-dezghet
Rezistenta la inghet-dezghet e proprietatea pe care o are
materialul saturat cu apa de a rezista la actiunea alternanta a
temperaturilor pozitive si negative.

1.8 Determinarea granulozitatii agregatelor

Se face conform Sr-nr 933
Determinarea consta in separea unui material in mai multe
clase de granulozitate de dimensiuni descrescatoare cu ajutorul
unei serii de site.
p. 56 latura ochiului sitei
Sortul elementar e sortul care ramane intre 2 site consecutive
Sortul granular contine 1 sau mai multe sorturi elementare
Graulozitatea pt sa fie continua cand in agregatul cercetat se
gasesc toate fractiunile intermediare
- Discontinua cand din agregatul cercetat
lipseste 1 sau mai multe actiuni
intermediare
Curba glanurometrica Cg = reprezentarea grafica a
granulozitatii intr-un sistem de referinta ce are ca abscisa
dimensiunea ochiului sitei iar in ordonata cantitatea de material
ce trece prin sita, exprimata in % din masa initiala

Compozitia granulometrica a agregatelor trebuie sa fie alcatuita

asa incat sa asigure un minim de goluri. Acest lucru poate fi
studiat prin coeficientul de neuformitate U=d60/d10
d60- este diametrul particulelor corespunzand pe curba
granulometrica la 60% din masa materialului analizat
d10-----------------------------------||------------------------------------------------10% ---------------------||---------------

U < 5 materiale uniforme

U = 5-15 mat uniformitate mijocie
U > 15 mat neuniforme
Pentru stratul de fundatie si de baza din materiale stabilizate
este necesar un U>8 si pentru substraturi de fundatie e necesar
un U > 15

Dimensionarea structurilor rutiere rigide si semirigode se

bazeaza pe indeplinirea cond urd:
Pentru S.R suple:
1. deformatia specifica de intindere admisibila la baza
straturilor bituminoase (Epsilon r)
2. deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul
patului drumului (Epsilon z)

Pentru S.R semirigide:

1. deformatia specifica de intindere admisibila la baza
straturilor bituminoase (Epsilon r)
2. tensinuea de intindere adm (sigma r) la baza straturilor sau
stratului din agregate nat stabilizate cu lianti hidraulici sau
puzzolanici
3. deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul
patului drumului (Epsilon z)

Inainte de a se face dimensionarea trebuie efectuate niste studii

care sa ne de-a date cu privire la:
- Compozitia si intensitatea traficului
si evolutia in perspectiva a acestuia
- Cond geotehnice ale pamanturilor de
fundare
- Regimul hidrologic al complexului rutier
(tine de tipul de profil transversal si
modul de asigurare al scurgerii apelor de
suprafata)

Etapele in dimensionare S.R

1. Stabilirea traficului de calcul (Nc)
2. Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului in
functie de tipul de pamant si tipul climatic
3. Alegerea alcatuirii S.R
4. Analiza S.R la solicitarea osiei standard
5. Stabilirea comportarii sub trafic al S.R