I POPOARE SI SPATIFISTORIEE Ga ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR STRAINI Context Prin romanitatea roménilor se injelege in primul rind ideea despre descendenta romand a rominilor. Din ansamblul acestei categoriiistorice, mai fac parte o serie de idei inrudite si adiacente cum ar fi: staruinfa elementului roman in Dacia postaureliand, unitatea de neam a romanilor, latinitatea limbii roméne, esenfa romani a unor obiceiuri si datini populare si constiinta roménilor despre originea lorromand, {In contextul migrafiei slavilor in sudul Dunatii, romanitatea oriental se va identifica cu poporul roman. Aceasti novi realitate etnicd s-a fixat in constiinta contemporanilor sia fost surprinsd si in documentele bizantine din ‘epocd. Atentia acordati de crohicarii bizantini teritoriilor locuite de roméni a fost determinati, pe de-o parte, de politica imperiului la Dundrea de Jos si de ‘epetatele incursiuni ale unor populatii in migrafiune, care au trecut de atatea on marele fava Remiai vizuti de Orieatali aT eae ee Nous raltae emicé dateaz4 documentar din anl 980 intr-o scrisoare a "a mace impararului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul. Numele sub care intilnim 1 Constandn al Vit ea Poporul roman in documentul imperial este cel de viahi. Urmitoarca mentionare Porfirogenetul (912-959) dateaza din 1020. intr-un act emis de acelasi impérat. Dupd 1020, mentiunile asupra poporului roman se inmultesc in ritm accelerat, dovadi a prezengei noii realititi in constinfa contemporaneititii. La originea denumirii de vlah se aflé numele unui trib celt (voleae) amintit de Caesar in De bello Gallico. De aici ermenul a trecut la germani, desemnindu-i in germana veche mai inti pe vecinii din sud gi apus (vath = roman si gal romanizat). Termenul a cunoscut apoi in limba germand o restringere, referindu-se doar la ‘ocuitori din Peninsula ltalica (weilcher). Slavii, venind in contact nemijlocit cu lumea germand incepand cu secolul al IX-lea, au preluat acest termen, Chiar la inceputul acestor contacte germano-slave, biograful apostolului slavilor, Metodie a aplicatitalienilor denumirea de wlach, primité evident prin filierd germand. Viah inseamna asadar, un strain, un neslav de limba romanicd. Termenul a cunoscut apoi diferite variante: viah la bizantini sila slavii sudici, voloh la slaviirisiriteni, valachus in lumea latino-catolicd apuseani, blach la unguri unde s-atransformat repede in coléh ete. Aparifia acestui nume dat romanilor de cdtre strdini in evul mediu, marcheaza sfargtul etnogenezei 3 Toméne, el exprimi exact caracterul sdu romanic, confinutul de bazi al expresiei fiind cel etnic. U Tot din Imperiul Bizantin avem si primele scrieri care afirma rispicat originea romana a poporului si a \ limbii roméne. Astfel, imparatul Constantin al VHl-Iea Porfirogenetul amintind de agezarea slavilor in Balcani, infafiseaza intrepitrunderea lumii slave cu cea roméneasca strveche, numindu-i pe cei din urma cu termenul de romani, in vreme ce pentru bizantni foloseste denumirea de romei. O alt stir pretioasd despre originea poporulu roman se giseste intr-un tratat al geografului persan Gardizi intitulat Podoaba istorilor, scris pe la mijlocul | secoluluial Xi-lea : Pentru secolul al XIl-lea, loan Kynnamos, secretar al impiratului Manuel Comnenul, descrie o campanie bizantinimpotriva maghiarior in 1167. Vorbind despre paticiparea la aceasti campanie, cronicarul spune despre vlabi: ,se ice c& sunt coloni venifi demult din Italia.” cd sunt colonii de demult ai celor din Italia, fi poruncea si nivaleascd in fara hunilor dinspre tinuturile de ling Pontul zis Euxin, de unde nimeni niciodatS nu a nivilit asupralor.” Goan Kinnamos, Epitome, Fragmentul se refera la luptele ditre bizantini si unguri din amul 1167, ) i i ‘umf in text bizantin gi unguri gi explicati de ce| ISTORICE 2.* Identificafi fragmentul de text care se referi la romanitatea roménilor si cuvintele care arati cd ideea ‘romanitAjii roménilorintrase in constiinjaistoricilor bizantini. Argumentafi. 3. Cummins tae tense utespe bizaatinfa aptnkc pea tin 167? i cocboowseivehe cteswniteteraeedtdtiveetstte Rominii vizufide Occidentali {in corespondenta dintre papa Inocentiu al IlJ-Iea si lonifa cel Frumos, ideea romanitifii romanilor este un ssevirat leit-motiv. Una din cele mai puternice afirmari ale originii romane a romanilor a venit din partea .ronicarilor maghiari Anonymus si Simon de Kéza. in aceste cronici, anterioare intemeierii Tarilor Romine, nu se oate sesiza un ton de ostilitate fai de romani. In aceastd perioads, statul ungar a suprimase ined autonomiile locale, iar romanii din Transilvania nu erau ‘cluside la drepturi ncepand cu veacul al XIV-lea, romanitatea nord-dundreand se va cezvolta intr-un cadru politic propriu, statele feudale Tara Roméineasc& gi Moldova. Datorité unor imprejurari exteme, la solicitarea cArora Tarile Romane 24 reactionat, romanitatea oriental va intra in sfera unei intinse si complexe one a constinfei europene preocupate de pericolul expansiunii otomane. Astfl, -manitatea romnilor este afirmata de umanistiiveacului al XV-lea. ‘Au existat dou motive in preocuparea umanistilor fat de romani: unul ~ datora preocuparii occidentalilor de a stavili ofensiva otomand, iar al doilea comea din preocuparea acestora pentru antichitatea clasicd si pentru tot ce ~easta a ldsat in urma ei, fie vestigii materiale, fie crampeie vii, populatislimbi + origine anticd. intélnirea acestor dou tendinfe explicd frecventa mérturilor ipra romanitii romanilor in opera umanistilor secolului al XV-lea. Primul umanist italian care afirmé originea romani a poporului roman =e Poggio Bracciolini (sec. al XV-lea). El afirma continuitatea elementului ‘man in Tarile Romane, locuite de o populatie romana de la Traian incoace si are nu gi-a pierdut wzullimbiilatne, transformate in limba romana, ‘De mengionat c& era pentru prima oard cand s-a argumentat latinitatea Enea Silvio Piccolomini =bii romaine cu probe culese direct din spatiul roménesc de cunoscatori ai limbii Afirmarea originii roméne a poporului roman reapare la Flavio Biondo, secretar apostolic si erudit umanist. -nanistul italian care a contribuit cel mai mult la rspandirea teoriei despre originea romana a poporului romén a ~t Enea Silvio Piccolomini, care intre 1458 si 1464 a fost papa sub numele de Pius al Il-lea. in legaturd cu textele ritoare la Térile Romane, amintim faptul cd el si-a cules informatie de la misionarii dominicani si franciscani. sal II-lea a influenfat ca nici un alt istoric, opiniile despre originile romane ale poporului romin, le despre romani au continuat prin atenianul Demetrie Chalcocondil, stabilit in Italia impreund cu + -merosi conafionali ai si, in prejma cuceririi Constantinopolului. Fratele sau varul acestuia, Laonie Chalcocondil + 1. C&ci roménii se trag din romani, ceea ce marturiseste ana In vremea de acum limba lor, care desi se afla in Jocul unor neamuti barbare atat de felurite, nu a putut fi pus. Ei au locuit in partea cealalté a Dunarii pe care nioar& o populau dacii si getll, c&ci partea de dincoace au ocupat-o apoi bulgari... Caci din legiunile si colonille duse tn Dacia de Traian si de ceilalti imparati romani s-au tras romani, pe care Pius [Enea Silvio Piccolomini) fi deriva din Flaccus... Desi navalirle barbare de tot felul s-au revarsat supra provinciei Dacia si asupra poporului roman si regiunil tilor Impreund cu Panonia, tolusi s-a vazut od n-au putut fi rpuse coloniile si legiunile romane care se dezvoltaseré de curand. Inecate de valurile de barbari, ele totusi mai exala limba romana, si ca SA nu o paraseasca nicicum, se ‘impotrivesc cu indarjire, Incét i vezi cA lupta nu atat pentru pastrarea neatinsa a vietli, cat a limbil. Caci cine nu s-ar minuna dac& ar sta sé socoteasca desele puhoaie ale sarmatilor si gotilor, si de asemeni ale hunilor, vandalilor gi gepizilor si incursiunile germanilor si longobarzilor o& s-au pastrat Inc pana acum la daci si geti ramasitele limbii romane? (Antonio Bonfini, Decadele) Antonio Bonfini (1434-1503) a fost umanist italian. La comanda regelui Matei Corvin, el a scris 0 istorie a ungurilor (Decadele) din care fac parte randurile de mai sus. 6. Dar chiar si in vremea noastra aceste state se deosebese printr-o intreité impértire in Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova. $i locuitorii acestora se numesc romani, iar ai aceleia numite la inceput: secui, unguri si sasi; si c& aceasta impaitire @ ramas de la traditia aceea straveche a getilor si a dacilor [... Poporul care locuieste aceste pamanturi in vremea noastra este acel al valahilor care isi rage originea de la romani desi cu un nume mult schimbat [..] Ins& pentru ca s& se lmureasca aceasta indoialé prin argumente mai sigure, si s se arate hot&rat ca valahii igi trag originea de la romani, voi aduce doug argu- mente... Lasand de o parte nenumératele ouvinte pe care valahii le au intocmai si cu acelasi infeles ca in limba latina si in dialectele italienilor, c&nd intreaba ei pe cineva daca stie s& vorbeasca pe limba valaha spun: ,Oare stil romaneste?” sau cand intreabé daca este Valah II intreaba daca este roman. (Anton Verancsics, Descrierea Transilvaniei, Moldovei $i Farii Romanest, dupa 1549) ‘Anton Verancsies (1504-1573), de origine dalmata, a fost un umanist erudit, afiat in legaturé cu oameni de culturé celebri (Erasmus, Melanchton, Honterus). A indeplinit functia de arhiepiscop de Strigoniu si 5. Papa Pius al ll-lea (1458-1464). Numele sau era Enea Silvio Piccolomini (1405-1464), care si-a castigat un mare prestigiu in calitate de umanist gi istoric al Renasterii. Imaginea reprezinté un portret realizat de pictorul Pinturicchio. vicerege al Ungariel in slujba Habsburgilor. A locuito | 7. Scena de pe Columna lui Traian, care vreme la Alba lulia. Infatiseaza si pe daci si pe romani.8. Acea parte... care este dincolo de raul Tisa se numea odinioard.... Dacia. Aceasta, atingéind spre nord 0 parte a ‘Sarmatici [Poloriel, se intinde de fa ‘Muntii Carpati pana la cotitura raului Tyras {Nistul. lar spre sud se méigineste cu Dundrea.... spre apus cu Tisa... Ea cuprinde ‘tile: Valahia mare, care se numeste Tara Romaneasca (Transaipina), Moldova, Transiivania, 9. Nicolaus Olahus (1493-1568), a fost un mare umanist al secolului al XVI-lea, roman de origine. A corespondat cu mari oameni de cultura ai timpului sau, in primul rand Erasmus din Rotterdam. A ocupat functil religioase importante (athiepiscop de Strigoniu $i primat al Ungariei) si in slujba Habsburgilor (vicerege al coroanei ungare in 1862). Maramuresu!. tara dinire Somesun, Crisana [..] Romani, dupa cum este tradija, sunt nite colonit ale romanilor. Dovada acestul lucru este faptul c& au je_comune--cu--vorbirea aus Olahus, Hungaria) > 10. Asiderea gi limba noastré din multe limbi ieste IT. $i suptu ace! nume (al Daciei) au traitu adunata gi ne ieste amestecat graiul nostru cu al vecinilor __@ceaste tari, pandi la al doilea discalecatu cu de prinprejur, macara c de la Ram [Roma] ne tragem, si Dragos-voda. $i acum mull ne zic noao, tari cu ale lor cuvinte ni-s amestecate [..injaraArdeaiului nu _noastre si Tarii Muntenesti, streinii, Dati, lacuiesc numal ungur, ce si sasi peste sama de multi si NSA norodul, neamul lacuitorilor, nu si-au romani peste tot locui, de multu- Iajta fara de romani schimbat numele sau, citot romanus, apoi cu decatu de ungur.. Rumanii, cAti se afld lécuitori la Tara__-_-vreame i indelungate vacu romani, apoi Ungureasca sila Ardeal sila Maramorosu, de un locsuntu rumani, pana astazi. $i térile megiaiasi, sting cu moldoveni gi toi de la Ram se trag. (Grigore Ureche, de unde au iesitu neamul acesta, c& de la Letopisetu! Tari Moldovel) - Italia, car tr Tizicu streinii viah, vioh, uni zic - > valios, ungurii oles, de pe vioh, adecd italian, au zis viah si munteanii Valahifa, mai-tarziu (Miron Costin, De neemul moldovenitor, din ~eefard au iesit strémositior) = lar& nol nt-at chip de al nostri side tot ct snt rum&ni, finem si creader, adeverindu-ne den mai alesii si mai adeveriti’ batréni istorii si de alti mai Incoace, c valahil, cum le zi el, iaré nol, rumanit, séntem adevaratt romani si alesi romani in credinta gi barbatie, den cari Ulpie Traian i-au agezat aici tn ur- ‘ma lui Decheval, dupre ce de tot I-au supus si lau pierdut, si apo! si alalt tot sireagul Imparafiior aga cum Kau tinut si au lsat agezatl aici si dintr-acelora ramasi{a s4 trag pana astazl ruménii acestea. Ins& rumani infeleg nu numal cestea de aici, ce si den Ardeal, carl inc& mai neaosi sant, $i moldoveanil, gi tot cfs intr-alté parte sa aflé si au aceasta limba, macara fie si cevasi mai osebi in niste cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus, tot romani Ti, finem, c& toti_acestea dintr-o fantana ‘au izvorat si curd. (Constantin ‘Cantacuzino, storia Tani Romanesti)_ __ 12. Miron Costin, _marele cronicar din secolul al XVIl-ea} al asa 14. nocher Micu Clain (1692-1768). Era episcop unit gi unicul romén in Dieta Tran- sllvaniei. Aactivat pentru recunoas- terea drepturilor poporului séu, utii- zand argumentele romanitatii romanilor: vechimea, numarul si urmasilor Romei Transilvania, unde ajungeau trimisii Romei ucidu pre iurile loru si multi diin el i robescu, pre 2 indoié!'a. Romani dupa datina loru i-au n Itali'a, c& sé le servésca, adeca sé le meértef.] dicu_nemicu despre aceea, cé insusi iui Romanu inca destulu eré a impedecd ca sé nu se casatorésca cu unele barbare m&nilor in Dacia) n Felmer [1760-1810] a soris un tratat despre romanilor, publicat exact la 100 de ani dupa autorului.., O tez& larg raspandita in isto- noastra atribule lui Daniel Philippide prima men- -Romaniei’, pentru cele dou principate duné- lucrarea sa aparut& in 1816. Or, cerceténd cu ratatul lui Felmer, constatam intr-un loc preocu- utorului de a exprima intr-o singura expresie =atle contemporane lui, corespunzatoare Daciel an- cum a fost ea circumscrisa de autorii antici. Sin- ul element comun din acest spatiu era poporul roman re, Martin Felmer aplicd acestui spatiu denumirea Romanien-[Roménia]. (Adolf Armbruster, Romeni- => tea roménilor) 20. ne dover cucerire, si inscriptiunile gasite atat in Dacia, cét si aiurea desc cu prisosin{é fiintarea poporului dac dupa , precum si romanizarea lui... Departe de aalcatui © castd despartité de poporul cucerit, romani se legau cu 21 prin casatori, fi inlesneau intrarea in cetétenia romana gi cu toate cé 1! intrebuintau in toate lucréiile il facea SA SED Bucure de toate avantajele. (A.D. Xenopol, Teoriay ui Roesler. Studi asupra staruinfei roménifor in Dacia = Traiana) muierile dice. (Petru Maior, Istoria pentru > : 15. Natiunea romana este cu mult cea mai veche dintre toate natiunile Transilvaniei din vremea noastra, intrucat este un lucru sigur $i dovedit, pe temeiul marturiloristorice, a unei tradi niciodate intrerupte, a asemanérii limbii, datinilor si obiceiurilor, c& ea isi rage originea de la coloniile romane aduse la inceputul secolului al doilea de catre ‘imparatul Traian, In nenumarate randur, in Dacia, cu un numar foarte mare de soldafi veterani, sd apere provincia |...] Drept aceea, Natiunea romana... se roagasi cere: 1) Ca denumirle odioase si pline de cara: tolerati, admisi, nesocotiti intre Stari si altele de acest fel [..] s& fie cu totul indepartate, revocate si desfiintate in chip public, ca nedemne si nedrepte, si astfel, prin indurarea Majestatii Voastre Preasacre, naliunea romana s& fie repusa in folosinta tuturor drepturilor... (Supplex Libellus “valachorum,A791)~ 17. Ele [Tarile Romane] s-au nascut in spiritul pluralismului statal specific Europei Evului Mediu, ca etapa intermediara, nece- sard.unificarii police depline a intregului spa- {iu etnic romanesc, a. TARI unice a tuturor roménilor Romania (,Rumunia’, la Rudolf din Ems, cca. 1250)... (Mircea Dogaru, Singurimpotriva Europe), 19. Romanitatea Daciei a fost insé diferita de cea a altor provincii cucerite de armata Romei. In Italia de Sus, Gallia, Spania... ea a fost produsul unei fericite deznationalizéri a unei populaiii numeroase preexistente care a continuat sé reprezinte majoritatea, a atrageri acestei populalli la un alt mod de a gandi si a vorbi, a amestecului unei parti a sangelui ro- ‘man imigrat cu cel local... in Dacia ins a fost creat o adevarata tard de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit si inconjurat de o populatie dusménoasé, in care insa romanitatea nu sia infipt rdacini atat de adanci, nesprijinindu-se pe bazele siguro ale unei nationalitéti cucerite si din punct de vedere spiritual. De aici si Usurinja cu care mai térziu a putut fi Indepartata si a disparut... find slearsé ca o simpla poleiala.(...] Unil Susfin ca provincial romani s-au refugiatin muntipentrua-sipastra acolo libertatea si viala. (Robert Roesler, Studi roménesti, apud Istoria Roméniei I> texte, Editura Corint, Bucuresti, 2001)22. Invatatii cari scriu istoria popoarelor sunt de romanice in Dacia se impart in doud categort Uni doua feluri: unii, cari din copilarie si pana la adanci sustin parerea ca provincialii romani sau refugiat patranetd au trait tot intre cart, iar altii, cari au trait st (Deratea si viata, viata cea de toate zilele, cu luptele, necazuriie, ura- 21. Cei care sustin menfinerea unet populatii in munti pentru a-si pasta alti... considera c& ei au ramas Tetulburati in val fenile si rumusetie el, cunoscand! 1 ore sioase si campii in vechile lor case si agezairi. Impotriva ‘Samenii de toate felurile.[...] Povestea ‘nceputurilor fidica introbarea de ce nafiel noastre romanesti @ Tncaput, de vreo o suta primei pareri_ puter colonistii romani, obisnui 0 cu bunurile une! culturi cineizeci de ani Incoace, pe mana unor invatali cot dezvoltato, ar fipreferat sa Imbraligeze o viele Strain’ cari cotiserd multe carji despre noi, dar ta/e, {in salbaticie, 4 schimbe modul de viata urban $i viata si firea noastra nu le intelegeau. Si ei au scris agricultura cu pastoritul... A dou parero is) aga cum au gasit in niste istorii vechi, c@ acum gaseste respingerea in cautarea zadamica a geisprezece sute de ani, stramosii nostri daco- presupusei continuitati @ oragelor si populatiel fomani au plecat, in urma unei porunct ‘imparatesti, Freee Toate monumentelelterare ale vecinilor. din fara asia 0% © Incuim intre Nistru si Tisa, si '@u (Robert Roesler, Studi roménesti, apud Istoria y Gus dincolo de Dunare pana in fundul Balcanilor si (Roetalin texto, Editura Corint, Bucuresti, 2001) / nu s'au Iniors ‘napol deeat acum gese sute de an, wrrereerrerrerntigie | cand acicd hvisoavate vechi vorbese iaré deci, c@ ip : fiind aici In Romania. Invatati de-ai nostri, tot cu carti E win tigu cautat a dovedeasca drept gresit parorle Teratatior strani pomeni.. Dar numal cu care Nu 253. Limba romana] Nu este o limba neoiating, ty ppate dovedi nimic.. Céc\ aici rebuie intrebars si ori un dialect al imbilitalioe de la Tibru, din contra viaja, nu numai carfil, cari pentru 2° veaourl, nu 7 Or este in fond numai o continuare alimbi pelasae stiu 88 spun mare Iucra despre nol Tr lar) poze, Racoit dopopullia care tala pe pelasee de asta. [1 gicum zicer Ie dacé milionul asta de Bera tinton de veria indo-europenion © cement [numarul de locuttori ai provinciel romans Ta Carpati de unde au emigrat in diferite timpur © Dacia, calculat de Vasile Parvan] a trecut {ot la multime de triburi unele spre apus iar altele-spre— meazazi de Dunare, cum spun cele doué—trei scrieri — hutusle mergionale. (Nicolae Saeiciann ay Yeon dupa care Soe juat invatatii cai noi, atunci nu preistoricd) spoate $8 nu gasim dincolo de Dune, Inuine’s s pietrele vechi scrise, ce nis‘au pastrat.. seme ot la ayo dupa Hristos populatia de acolo sa Inmulit airodata cu un milion... $i totus. Toate stifle, °& gem de la meazézi de Dunare: ruine, pietre scs®, one vechi..nu-arata.. nico. schimbare tna de dupa 270. (Vasile Parvan, Inceputurile vietii romane a gurle- Dunarii, ~Editure~ Cultura Naffonala, Bucuresti, 1923, pag. 5-9). 2A. Coperta lucrarii Dacia preistoricg (1913) @ {ui Nicolae Densusianu (1846 - 1911). Nicolae - Densusianu a fost un mare erudit, membru al ‘Aeademiei Romane. Cartea sa, Dacia preis- fonisd, a fost scrisé Int-o vreme in care arheo- jogia nu punea la Indemana savanfilor pree multe informatii despre daci. Tn cartea Dacia preistorica, in urma 2 analizei unui ma DACIAPREISTORICA feral imens aparti- ” and autorilor arcoiar Dessestant Satish Nicolae Densusianu ajunge - fa concluzia c& vechea Dacie a fost centrul celor mai importante evenimente ale istoriai din acea a epoca si cd limba romana este mos- tenitd de la daci 25. Care a fost rolul dacilor in formarea poporului san? Cu ce au contribuit ei sub report demografic, al limbii, al toponimiei si onomasticii?... Unlucru credem noi, este sigur: daciialcatuiesc baza etnicd a poporului roman. Aceasta credinta 0 inte- meiem pe urmatoarea argumentare: grosul populatiel din Dacia Traian’ au format dacii. Cu toate pierderile ‘suferite in cele oud razboaie, cu tot numérul insemnat al: colonistilor de! Jimba latina, ei au pastrat totusi_ preponderenta. Fiindca dacii erau pastor satolor gi, oricat de numeroase all fos! oragele in noua province, totus! ‘satele le intreceau ora paca romanismul a prins redaciniatat 0¢ puternice gi de stabile in stanga Dunarii, e flindca:@ castigat pe acesti daci, pe bastinasi. (Constanti¢ C. Giurescu, Formarea, poporului roman26. Se vorbeste mereu de transformarea Decisi in provincie roman’. Unil istorici Surshezi considera aceasta ca una din siranie pe care le-a cunoscut istoria {Sri seastre. Dar, din analiza documentelor exis- tents si accesibile fiecdiruia, relese cruzimea a rau exploatate provincille cotropite = re Imperiul Roman deci gi Dacia. Nu =r=2 vorbesc uni istorici de groaza care cu- sences popoarele, end auzeau de autori- ‘Sele romane. Nu prea ne ocupaim de lmu- ree eroismului gi a izvorului acestul eroism = cacilor, condugi de Decebal, in luptele centre cotropitorilor romani, condusi de 20, eroism care igi gaseste explicatia tn sonntz fierbinte a dacilor de a nu c&dea tn scievia Imperiului Roman. [...] Exagerarea [are drept obiectiv] a =a studierea si cunoasterea popoarelor scone, in absoluta lor majoritate slave, si a efuentel pe care aceste popoare au exercitat-o asupra formarii si dezvoltéri seporului roman. (Mihai Roller, apud. Florin Constantiniu, O faza sumbré a istoriografiei roménesti: Perioada rollerista, 1947-1958, pmp://wwrmitcnet.ro/ history Jarchive /mi2002/ curentt0/7_41.html 27. In analiza depopularii [Daciei] nu este indiferent nici faptul c& tocmai partea centrala a {arii lui Decebal a devenit provincie noua. Era teritoriul a crui populatie a fost mai ales nimicit& nu numai in razboi care in mare parte s-a desfasurat, de asemenea, pe acestteritoriu ci si pentru c aici dacii au rezistat pana la sfarsit, au ramas fideli lui Decebal pana la cupa cu otrava. Romanii au masacrat, in primul rand, populatia aces! regiuni, ea a ajuns fn sclavie sau s-a refugiat In fata cuceritorilor pe teritoriile neocupate [...] Inlocuirea limbii, care reprezenta gradul cel mai inalt al romanizarii, preluarea ca limba materna a latinei, nu pot fi demonstrate in Dacia si nici dezvoltarea istorica si socialé nu le-a facut posibile. [..] Cercetarea arheologic’ din Transilvania, veche de doua sute de ani, nu a putut oferi pan& acum o dovada cert a continuitétii populatiei ,romane" din Dacia, care sa poaté fi luaté In considerate. (Istoria Transilvaniei, Budapesta, 1987, apud Mircea Musat, Faptele istorice anuleazé teoriile reactionare, in Magazin istoric, nr. 4/1987). 28. Dar de ce atéta zel pentru a goli de populatie daco-romana fosta provincie romana Dacia si indeosebi spafiu! intracarpatic’ 1n 894, ,primul loc de desc&lecere a ungurilor a fost deci Transilvania. Drumul parcurs apoi de descalecare a fost prin valea Muresului sia Crigului Repede si poate prin trecétoarea Meses, in directia Campiei Panonice." Adica exact invers decat s-au petrecut faptele. Se stie cé In 896, triburile ungare au venit in Campia Panonicd si au incercat sa inainteze spre Apus, dar drumul ora fost barat in aceasta directie; abia dupa aceea ele au inceput sa efectueze incursiuni spre interiorul Transilvaniei, Siiataé cum printr-un simplu artificiu Transilvania a devenit un stravechi ,leagan” al triburilor: ‘ungare, mai vechi decat Cémpia Panonicd, unde se afl statul maghiar azi. (Mircea Musat, Faptele istorice anuleaza teorile reactionare, in Magazin istoric, nr.4/1987). 29. Daroare ce s-arintampla daca s-ar dovedi, s8 zicem, cé romani au venit ‘ntr-adevar mai trziu, de undeva din Beleani? Nu s-ar intampla nimic! O 2semenea concluzie nu ar afecta cu nimic configurattile nationale prezente. Nu d cred c& cineva s-ar gandi sé-i reintoarca pe romani la sud de Dunare evacuandu-i de aici pe sérbi si pe bulgari). Atunci ar trebui si ungurii s& pomeascd indarét spre Urali, iar americanii sé reviné in Europa lésand continentul indienilor autohtoni. Acesta este un joc stupid. Care poate deveni oc periculos. Care poate deveni ins& s4ngeros. Nu din vina istoriel, se telege, ci din vina oamenilor de astazi care manipuleaza istoria urmarindu-si nteresele. (Lucian Boia, Romania far de frontieré a Europei)GYD) Formaredecompsiense GYH) 1. Formali 5 grupe. Grupa 4 studiaz sursele (3), (4), (6), (8); grupa 2 sursele (10),(11), (13); grupa 3 studiaz4 sursele (15), (16), (23), (25); grupa 4 studiazé sursele (19), (20), (21), (22); grupa 5 studiaza sursele (26)-(29). In cadrul fiec&rei grupe: + comparati sursele ih privinta informatiei trans- mise, a asemanarilor gi deosebirilor, pe baza acestei comparatii stabilii validitatea si credibilitatea informaliei fumizate de sursele respective; + notatiideile exprimate de fiecare sursé; + fiecare grupa prezinta solufille gasite. La sfarsitul activitatii realizati un ,eseu de cinci minute" in care sa va notafi una sau mai multe idei pe care vi le-ati insusit si sé formulati o intrebare in legaturd cu o problema nelamurita privitoare la | lectie. Indicatii suplimentare pentru grupanr. 1: + Care informatii oferite de sursa (3) considerati cé sunt corecte si care incorecte? + Rezumati informatia oferita de sursa (5) intr-o singurafraza. + Analizati o cauza, care in viziunea lui Bonfini, a Contribuit la mentinerea romanitatii si limbil la nord de Dunéire. (5) + Analizati informatia, care confirma constiinta romanitatiiroménilor, fumizata de sursa (7). + Analizati un argument prin care Nicolaus Olahus demonstreaza originea romana a roménilor. (8) Pentru grupa 2: + Explicati expresia .de la Ram ne tragem”. (10) Analizati informatille furnizate de Grigore Ureche in leg&tura cu structura etnicé a Transilvaniei gicu unitatea etnica a roménilor. (10) + Indicati doua argumente utiizate de Miron Costin pentru a demonstra romanitatea romanilor. (11) + Explicafi modul in care Constantin Cantacuzino prezinta originea roménilor. (13) + Explicati expresia ,toti acestia dintr-o fantana au izvoratsi cura”. (13) Pentru grupa 3: + Explicati motivul pentru care reprezentantii mis- c&rii nationale din Transilvania au sustinut roma- nitatea romanilor. (15) = Analizati doud argumente aduse de Petru Mase pentru demonstrarea originii pur romane a poporule nostru. (16) + Explica{i motivul pentru care reprezentantii Sool Ardelene sustineau origines purromana a roménilor + Ce diferenta constatati intre continutul surs= (23) si cel al sursei (25) in cea ce priveste strémosi Poporuluinostru silimba vorbit de acesta? + Ce afirmatie a lui Roesler din sursa (19) este combaituta in sursa (25)? Pentru grupa 4: + Prezentali_destinul romanitatii de la nord de Dunéare, in opinia lui Robert Roeser si cauza acestul destin. (19) + Explicati doud argumente ale lui Roesler care neaga continuitatea daco-romanilor dupa retragere= aurelian’. (21) + Explicati argumentul adus de Vasile Parvan ie sprijinul teoriei continuitati. (22) Pentru grupa 5: + Imaginea romanilor din sursa (26) este pozitive sau negativa? Explicati motivul acestei imagini + Ce elemental etnogenezei romanesti este pus in evidenfa in detrimentul latinitatii in sursa (26)? Care credeti c& este cauza unei astfel de viziuni asupre ee ee romanesti? + In care document citat tn lectie ati mai intains ideile din sursa (27)? + Cunoasteti situafii in care prin manipulare= istoriei s-a ajuns la conflicte sangeroase? + Credeti c&, in cazul relatiilor Romniei cu vecin situatii precum cele descrise la intrebarea de mai si s-ar putea intampla? Care crede{icéi este rolul isto ‘inpreintémpinarea unor astfel de conflicte? 2. Pomnind de la afirmatia ,ideea romanités rom&nilor este una din ideile fundamentale ca: privescistoria roménilor’, redactati un eseu in care s utilizati_ dou& argumente aparfinand istorie geografiei, imbii romane etc. in sprijinul sau impotr afirmatiei de mai sus. CONSTHNTA ROMANITATH ROMANILOR Ideca romanititii romanilor este una din ideile fundamentale care privesc istoria rom4nilor. Aceasta idee implica mai multe elemente (1): 1) Idea descendentei romane a romanilor; 2) Idea continuitijii daco-romanilor si roménilor a teritoriul fostei Dacii 3) Ideea unitiii de neam si limba a roménilor & teritoriile locuite deei; 4) [deca latinitifii romanilor ete. Romanitatea romanilor dupa etnogenezi (see. X-XI), La putin timp dupa incheierea etn genezei romanesti exist informapii in Jucrivile unor 0Sale acelei epoci despre populatia romanica ani si din actualul teritoriu al tari noastre. omiinii din Baleani si de la nord de Dunire umifi sub numele de .valahi”, ,vlahi”, olohi", ba chiar romani” (de catre eruditul imparat = Sizantului, Constantin Porfirogenetul). Ei alca- unpoporromanic distinct de alte popoare vecine ii, ungurii, rusii, cumanii, pecenegii etc). © vechi (precum Cronica lui Anonymus) i prezenta populatiei roménesti in Transit zaia la venirea ungurilor. in condifiile cuceri hiare a apdrut voievodatul Transilvaniei, in xl Regatului Ungariei, si locuit de 0 populatie ritar roméneasca, Afirmarea romaniti¢ii romAnilor in Evul Me- din (sec. XTII-XV). Mai multe evenimente influen- afirmarea ideii romanititii romanilor: 1) Apariia statelor medievale Tara Romaneasca si Moldova (secolul al XIV-lea), care au constituit cadrul de afirmare politic’, economica si cultural a poporului nostru, in acest context, denumirea de Tara Romineascd este sugestiv’ pentru constiinta romanititii poporului nostru, 2) Ameninfarea otomana. La mijlocul secolului al XIV-lea_a fost initiaté expansiunea otomand in Balcani, Rand pe rnd principalele state crestine de la sud de Dunire au fost cucerite de citre otomani, care au amenintat direct independenta tinerelor state romanesti. Oameniii de culturi ai epocii, umanistii, istorici si génditori ai Renasterii, activau pentru ‘wezirea constiintei contemporanilor in vederea sti rii expansiunii otomane, care punea in primejdie intreaga Europa. In aceste conditii romanitatea roma- nilor este afirmata de umanistii italieni ai Renasterii din secolul al XV-lea (3), (4), (5). care astfel puneawin, evident mostenirea civilizatiei antice, pe care o doreau reinviati (Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini etc). Secolul al XVI-lea este pericada unor mari transformiri care au afectat atat Europa (Renasterea maturi, descoperirea Lumii Noi si a drumului mari- tim spre Asia, Reforma etc), cat si Tarile Romane. 1) Apogeul Imperiului Otoman si stirbirea auto- nomiei Tarilor Romane. Situafia din ce in ce mai dificila a Tarilor Romane in telatia cu Imperiul Oto- man aflat in culmea puterii sale in timpul lui Soliman Magnificul (1520-1566) a determinat rezistenta ro- manilor, ce a culminat cu fapta lui Mihai Viteazul sicu Unirea dela 1600. 2) Aparitia tiparului si a scrisului in limba romana, Veacul al XVI-lea a adus mari progrese de naturi economica si culturali in intreaga Europa (Renag- terea maturd, descoperirea Lumii Noi si a drumului comercial maritim spre Asia, Reforma etc), dar gi in Tarile Romane. Astfel, in secolul al XVI-lea a apirut tiparul in spatiul romanese si scrisul in limba roma care dovedeste constiinta romanitafii la romani. In aceste conditii, umanistul Nicolaus Olahus (1493-1568), roman de origine, s-a afirmat ca una dintre personalitajile culturale de frunte ale epocii sale, Ela scris despre originea romani a roménilor gi despre unitatea etnica si lingvisticd a acestora fie c& locuiau in Transilvania, fie in Tara Romaneased sau Moldova (8), (9). Ideea romanititii romanilor este afirmati si de c&rturarii europeni, ca de exemplu dalmatul Anton Veranesics (1504-1573), care con- firmi in opera sa existenfa unei constiinte a descendentei latine arominilor (6) Domnia lui Mihai Viteazul a avut un mare ecou in intreaga Europa. Unirea Tarilor Romane a provocat politizarea ideii romanitatii romanilor. Astfel, umanistul ungur Stefan Szamoskézi, care afimmase initial c& roménii sunt urmasii romanilor, isi schimba parerea: ei sunt urmasi doar ai dacilor romanizafi in timpul stapénirii romane in Dacia, Marii cronicari din secolul al XVIl-lea. Secolul al XVI-lea este secolul de inflorire al culturii medi- evale roménesti. Influentata de Renastere (multi tineri romani mergeau la studii in fari precum Italia sau Polonia), cultura romaneasca s-a deschis intr-o mi- suri mai mare spre Occident. Drept urmare, originea latina si unitatea roménilor este afirmati cu fort de marii cronicari ai veacului al XVU-lea, Grigore Ureche si Miron Costin. Grigore Ureche (eca 1590-1647) observa in Leto- pisejul Tarii Moldovei aseméinarea dintre cuvintele rominesti si cele latinesti, de unde concluzia originii comune a roménilor din Moldova, Transilvania $i ‘Tara Roméneasca, care se trag tofi .de la Ram” (10). Miron Costin (1633-1691) a fost pasionat de problema originii romanilor, pe care a tratat-o in mai ‘multe lucrari. Miron Costin (12) sustine c&, dupa cucerirea Daciei de c&tre romani, acestia au populat-o cu colonisti originari din Italia. Provincia nu a fost plrisita de catre toti locuitorii odati cu abandonarea ei, Romani ramasi au dat nastere poporului roman, a clrui origine latina este dovedita de limba, de numele pecare i-! dau ei si strainii (11) ete, Stolnicul Constantin Cantacuzino (cca. 1640-1714), (14) si Dimitrie Cantemir demonstreazi, utilizénd un mare numér de surse si argumente aceleasi idei (13). Latinistii (sec. XVIMI-XIX). Secolul al XVIII-lea a fost mareat de instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania si de sfargitul domniilor paméntene in Gro 11