Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CUPRINS
CUPRINS..............................................................................................................1
INTRODUCERE..................................................................................................3
1. ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ
1.1.
Programul de construcie aj sondei..........................................................5
1.2.
Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutii fiecarei coloane...7
1.3.
Alegerea sapei pentre forajul putului de adancime................................11
1.4. Alegerea tipodimensiunilor de prjinilor grele si calculul lungimii ansamblului de
adancime....................................................................................................... 12
1.5 Verificarea la flambaj a ansamblului de prjini grele i determinarea
componenei ansamblului de adncime.......................................................16
1.6. Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului
superior al garniturii de foraj.........................................................................17
1.7. Alegerea prjinii de antrenare.................................................................20
1.8. Alegerea instalaiei de foraj.....................................................................21
1.9. Concluzii.................................................................................................23
2. ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE IF I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1.
Alegerea capului hidraulic......................................................................24
2.2.
Alegerea ansamblului macara-crlig.......................................................26
2.3.
Alegerea geamblacului de foraj..............................................................28
2.4.
Alegerea elevatorului cu pene.................................................................31
2.5.
Alegerea elevatorului pentru prjinile de foraj.......................................34
2.6.
Alegerea chiolbailor..............................................................................36
2.7.
Alegerea cablului de manevra................................................................37
2.8.
Alegerea troliului de foraj.......................................................................40
2.9.
Concluzii..................................................................................................41
3. PARAMETRII SI CARACTERISTICILE MOTOARELOR/GRUPURILOR DE
ACIONARE SI CALCULUL PUTERII INSTALATE
3.1.
Parametrii si caracteristicile motoarelor/grupurilor de acionare..............46
3.2.
Alegerea modului de acionare.................................................................47
3.3.
Puterea consumatorilor auxiliari de fora.................................................50
3.4.
Calculul puterii instalate...........................................................................52
3.5.
Concluzii...................................................................................................52
Pagina 1
4.1.................................................................................................................Lanul
cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare (LCIPGA)si
calculul coeficienilor de nsumare si de transmitere a puterii medii a unui
motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului cinematic...................53
4.2.................................................................................................................Parametrii
transmisiilor mecanice intermediare ale LCIPGA si verificarea criteriului de
limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsa
rola .................................................................................................................54
4.3.................................................................................................................Reprezentar
ea lanului cinematic al sistemului de manevra si determinarea numrului de
trepte de viteza.........................................................................................56
4.4.................................................................................................................Tipurile de
transmisii mecanice de intrare in in troliul de foraj (TF) si parametrii acestora
..................................................................................................................61
4.5.
Tipurile de transmisii mecanice utilizate in cadrul lantului cinematic la TF si
parametrii lor..................................................................................................58
4.6.Verificarea criteriului de limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsa-rola
de la transmisiile cu lant ale TF.......................................................................58
5.CONCLUZII................................................................................................74
6.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................75
Pagina 2
INTRODUCERE
Un proiect nseamn o lucrare tehnica ntocmita pe baza unei teme date, care cuprinde
calculele tehnico-economice, desenele, instruciuni de montaj si ntreinere etc., necesare
executrii unei instalaii, construcii, maini, unui utilaj, dispozitiv, unei scule etc.
Lucrarea tehnica este un studiu scris asupra unui subiect cu caracter tehnic, o scriere, o
opera tiinifica.
Lucrarea ca studiu scris este aciunea de a lucra / de a studia si rezultatul ei, adic o
munca intelectuala susinuta depusa in vederea nsuirii de cunotine tiinifice temeinice intrun anumit domeniu de specialitate.
In ceea ce privete metoda de lucru vom utiliza o metoda cu profund caracter
fenomenologic, avnd n vedere adevrul exprimat de academicianul Dumitru Dumitrescu (un
mare hidrotehnician roman), si anume: Un calcul concret este complet numai cnd ptrunde in
esena invizibil a fenomenului. [3]
Dezvoltare utilajului petrolier este legata de dezvoltarea metodelor de foraj, extracie,
transport si prelucrare a petrolului.
Instalaiile de foraj, in funcie de metodele de foraj folosite, au avut urmtoarea evoluie:
a) foraj percutant (cu cablu sau cu prjini);
b) foraj percutant hidraulic;
c) foraj rotativ hidraulic;
d) forajul cu turbina si motor elicoidal.
Tendinele care se manifesta in evoluia instalaiilor de foraj sunt:
creterea puterii instalate si a capacitii instalaiilor de foraj construite;
creterea valorilor parametrilor cinematici si dinamici (viteze, sarcini, presiuni,
debite);
modularea si interschimbabilitatea elementelor componente;
folosirea transmisiilor hidraulice si pneumatice;
acionarea instalaiei diesel-hidraulic, diesel electric in curent continuu, sau cu
turbine cu gaze;
automatizarea si mecanizarea.
Instalaiile de extracie difer si ele in funcie de metoda de extracie utilizata:
a) erupie captata (naturala);
b) erupie artificiala;
c) pompare;
d) exploatare secundara:
injecie de apa sau de gaze, care se poate face extracontural sau
intracontural;
stimulare aflux de petrol prin fisurare hidraulica sau injecie de abur;
combustie subterana. [1]
Forajul si construcia sondelor, exploatarea zcmintelor de tatei si gaze si transportul
produselor sunt bazate pe utilizarea unui volum foarte mare de material tubular, diversificat ca
forma si dimensiuni, cu performante la limita superioara a posibilitilor tehnice actuale.
Realizrile privind adncimile de foraj (peste 8000 m la sondele de gaze si peste 10000 m la
sondele pentru tatei), debitele si presiunile fluidelor transportate (diametrul conductelor de pana
la 1420 mm si presiuni de pana la 120 bar) si perspectiva desfurrii forajelor pn la adncimi
de 15000 m sunt determinate de progresele realizate in domeniul formelor constructive,
materialelor, tehnologiilor de fabricaie i control, precum i a bazei de calcul de rezistenta i
stabilitate pentru garnitura de foraj, burlanele pentru tubaj, evile de extracie i conducte.
Pagina 3
Pagina 4
CAPITOLUL 1
Pagina 6
(1.3)
(1.4)
(1.5)
(1.6)
(1.7)
(1.8)
CBJ
=
CTJ
HCBJ
=HT
CB.J
LS
m
YT,j
DCBJ
in
(mm)
Tip
burlane
i F
DMCB,j
mm
CBJ
mm
DSP,j
in
(mm)
Tipul
sapei
FU-C
DimCB.j-1
mm
imCB,j-1
mm
CA
312
312
0.12
185/8
473
API
S
498.5
CI(I)
1040
728
0.4
133/8
339.7
API
B
365.1
3 CI(II)
1950
910
0.75
85/8
219.1
API
L
244.5
2600
650
5
127
API
L
141.3
8.75
63/4
171.5
MA
63/4
DGJ
31/2
REG
198.78
13.74
CE
Pagina 7
F
Fig. 1.2 Profilul longitudinal al coloanelor de burlane
a) Determinarea profilului coloanelor de burlane intermediare CI(II)
Conform diagramei de tubaj (fig. 1.2) pentru coloana de burlane intermediare CI(II) cu
diametrul nominal DCI(II) =85/8= 219.1 mm,
(1.2.1)
HT2=1950 m
(1.2.2)
Pagina 8
(1.2.3)
(1.2.4)
Tabelul 1.2
Caracteristicile CI(II) de 85/8 in, tip F = API L , HT3=1950, nt3=3:
i
Li-1, m
Li, m
lBi, m
sBi, mm
CBi
m1.Bi, kg/m
qBi, N/m
GBi, kN
GCB,3, kN
1
0
1180
1180
8.94
J55
47.66
467.54
551.65
li = Li Li-1
qBi = m1Bi g
GB.i = qBi lBi
2
1180
1700
520
10.16
J55
53.62
526.012
273.53
956.683
3
1700
1950
250
10.16
N80
53.62
526.012
131.503
(1.2.5)
(1.2.6)
(1.2.7)
B .i
GCI = i 1
n care nt este numrul de tronsoane
b) Determinarea profilului coloanelor de burlane de exploatare (CE)
Conform diagramei de tubaj (fig. 1.4) pentru coloana de burlane de exploatare (CE) cu
diametrul nominal DCE =5 = 127 mm,
(1.2.8)
HT4=2600 m
(1.2.9)
3
pf1=1.5 t/m rezult urmtoarele date:
(1.2.10)
Pagina 9
Tabelul 1.3
Caracteristicile CE de 5 in, tip F = API L , HT4=2600, nt4=3:
i
Li-1, m
Li, m
lBi, m
sBi, mm
CBi
m1.Bi, kg/m
qBi, N/m
GBi, kN
GCB,3, kN
1
0
1400
1400
6.43
J55
19.36
189.92
265.888
2
1400
1950
550
7.52
J55
22.34
219.155
120.535
528.873
3
1950
2600
650
7.52
N80
22.34
219.155
142.450
Pagina 10
Pagina 11
Fig. 1.3.1 Garnitura de foraj (Gar. F.) clasica / convenional in cazul forajului cu MR:
An. Ad. - ansamblu de adncime; s - sapa; RL - reducie de legtura;
Cor. St. Ro - corector - stabilizator cu role; ASV - amortizor de ocuri si vibraii;
PG prjina grea; DPG diametrul nominal (exterior) al PG; St stabilizator;
G -geala; LAn.Ad. - lungimea An.Ad.; An.S - ansamblul superior; PFI - prjina de foraj
intermediara; PF - prjina de foraj; DPF - diametrul nominal (exterior) al PF;
L An.S lungimea An.S.; LGF lungimea Gar.F; PA prjina de antrenare;
Pm ptraii mici; An.Ro antrenor cu role; PM ptrai mari; MR masa rotativa;
Pagina 12
Tabelul 1.3.1
Nr.
Crt
DDCB
mm (in)
1. 114,3(41/2)127(5)
2. 139,7(51/2)158,3(61/4)
3. 168,3(65/8)193,7(75/8)
4. 219,1(85/8)244,5(95/8)
5. 273,1(103/4)289,4(113/4)
6. 323,8(123/4)339,7(133/8)
7. 406,4(16)508,0(20)
CB
mm
13,715,2
16,819,1
20,223,2
26,329,3
32,835,8
38,940,8
48,861,0
CB,r
mm
1015
1520
2025
2530
3035
3540
4550
RCB
0,075
0,0098
DCE = 5 in = 127 mm CE = 15 mm
Sapele pentru forajul sondelor de adncime destinate explorrii sau exploatrii zcmintelor
de iei si gaze se mpart, dup modul de lucru al elementului activ asupra rocii, in doua mari
categorii:
> SAPE CU TI FIX in care se includ tipurile de sape cunoscute sub denumirile uzuale de
o sape coada de peste" groase;
o sape coada de peste" subiri;
o sape cu trei lame;
o sape monolit;
Pagina 13
Co
Norm
RCB,r
0,050
0,065
0,060
0,090
Fig. 1.7 Construcia sapei cu trei role/conuri, cu splare exterioar (cu jet) J
1-falc; 2-con/rol; 3-dantur; 4-contracon; 5- lagre; 6-duz
Pagina 14
Din tabelul 1.4 [3], se alege diametrul mufei coloanei de exploatare, DM.CE corespunztoare
diametrului nominal al coloanei de exploatare, DCE .
DCE=127 mm
DMCE =141.3 mm
Se calculeaz diametrul sapei, Ds, cu urmtoarea relaie:
Ds DMCE 2CE
CE=0.12DCE=0.12127= 15.24 15 mm
DSPE=DM.CE+2CEr=141.3+215=171.5mm
Di.m.CI(II)=DCI(II)-2sB.M= 219.1 - 210.16 = 198.78 mm
1
CE= ( D S . PED M .CE )=15.1 mm
2
i. m .CI (II )=0.5 ( Di . mCI (II) DSPE ) =13.74 mm
(1.3.1)
(1.3.2)
(1.3.3)
(1.3.4)
(1.3.5)
(1.3.6)
(1.4.1)
(1.4.2)
161.5
171.9
133
(121)
187.
3
200
159
(146)
212.7
228.6
269.
5
311.2 349.
2
187
(155)
203
245
254
273
(178) (219) (299) (254)
>374.7
(1.4.3)
(1.4.4)
(1.4.5)
Wml 2
2
19.05
W
i= c
(1.45)
iopt=2,5
i<2 uzuri si ruperi permanente in sectiunea critica
qPG=m1PG g
qPG=176.9kg/m*9.81m/s2=1735.389N/m
Fs
CL PG 1 l cos 0 sin
l
LAnPG=
l
1 cos sin
o
Fs=CL*LAnAdqAnAd
AnAd=PG+ST
CL{0.75;o.85}
CL=0.85
=60
=0.3
f=1.25+0.25ln(103 H)
H=Hm=3700
f=1.25+0.25ln(103 *3.7*103)=1.577 t/m3
0=7.85t/m3
Fs=(0.3+7.5*10-5H)Ds
Fs=(0.3+7.5*10-5*3.7*103)Ds=124.68kN
124.68
1.524
0.85*1.73 1
cos 6 0.3sin 6
7.85
LAnPg=
124.68
1.0063*0.8058 0.945 0.03135
LAnPG=
LAnPG=160.16
n care: LAnPG este lungimea ansamblului de prjini grele, in m;
qPG greutatea unitara a prjinilor grele, in kN/m;
m1PG masa unitara a prjinilor grele, in kg/m;
g acceleraia gravitaional; in
o densitatea otelului, in t/m 3 ;
f densitatea fluidului de foraj, in t/m 3 ;
Ds diametrul sapei de foraj, in mm;
Fs fora de apsare pe sapa, in kN.
(1.46)
(1.47)
(1.48)
(1.49)
(1.4.10)
(1.411)
(1.4.12)
(1.4.13)
(1.4.14)
(1.4.15)
LPGcr c f
EI PG
qaPG
(1.5)
c
Unde :
* f - coeficient de flambaj;
* E modul de elasticilitate ;
cf=1.7
4
4
I PG DPG
DiPG
64
IPG= 64
IPG=5522.74* 10-8 m4
g
1
qaPG=qPG
m1PG=1735.389 N/m
l=1.524 t/m3
1.524
LAnPG=CF
EIPG
aPG
(1.5.1)
(1.5.2)
(1.5.3)
(1.5.4)
(1.5.5)
11
2.1*10 *5522.74*10
139.8
LAnPG=
(1.5.6)
LAnPG=1.7*10*2.02=34.34
(1.5.7)
Fs=124.68
=6o
l1=1m
l2=4.6m
l3-15.2m
l4=27.4m
Greutatea ansamblului de adancime
GAnAd=GAnPG
GAnPG=1.398*160.16=223.90
L LPGcr
Deoarece PG
nseamn c ansamblul de prjini grele este supus la flambaj.
1.7 3
Diametrul prjinilor de foraj rezult prin luarea n consideraie a tuturor condiiilor specificate.
Lungimea prjinilor de foraj se alege la valoarea maxima permisa de instalaia de foraj, din
considerentul scurtrii duratei operaiunilor de manevra si reducerii numrului de mbinri.
Proiectarea garniturii de prjini de foraj se face uzual in urmtoarea succesiune:
a) Se alege tipodimensiunea, gradul de rezisten si clasa de uzura.
b) Se calculeaz lungimea de formare (adncimea) maxim corespunztoare prjinilor
alese, din condiia solicitrii la traciune.
c) In cazul n care prjinile alese nu asigur posibilitatea atingerii adncimii maxime de foraj, se
folosesc garnituri combinate far ceea ce privete tipodimensiunea, gradul de rezisten i
clasa de uzur. Prjinile cu rezistena inferioar vor fi amplasate deasupra prjinilor grele.
d) Lungimea tronsonului superior de prjini de foraj se calculeaz dup aceeai metodologie,
lund n consideraie ca solicitare la traciune greutatea proprie, greutatea prjinilor grele i
greutatea primului tronson de prjini de foraj.
e) Se verifica rezistena prjinilor de foraj la solicitri statice simple: torsiune, presiune
exterioar (turtire) i presiune interioar. Se poate efectua i calculul de verificare a
rezistentei la solicitri compuse.
f) Se verific rezistena garniturii de foraj la solicitri variabile.
Solicitrile complexe ale prjinilor de foraj n timpul operaiilor de foraj i de manevra,
precum i cerinele garantrii rezistenei i fiabilitii, au condus la diversificarea formelor constructive i
a materialelor pentru a rspunde urmtoarelor cerine: rezistena mecanica, rezistena la coroziune,
rezistena la uzur abraziv, rezisten mecanic la temperaturi ridicate, raportul dintre rezistena
mecanic i densitatea materialului, caracteristicile elastice (modulul de elasticitate al materialului).
Principalele criterii de diversificare a prjinilor de foraj sunt materialul (hotel, aliaje de aluminiu,
de titan i de magneziu), caracteristicile de rezisten (n cadrul unui anumit material) i forma
constructiv. Principalele caracteristici fizico-mecanice ale materialelor utilizate la construcia
prjinilor de foraj sunt:
Densitatea
Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitate transversala
Coeficientul lui Poisson
Coeficientul de dilatare liniar
[150,200]
[175,225]
DPF
mm(in)
101,6 (4)
114,3 (4
)
2
[200,250]
[225,300]
>250
127 (5)
1
139,7 (5 2 )
5
168,3 (6 8 )
1
2 se alege
Din tab. 3.16. [8], se aleg valorile celorlalte caracteristici de exploatare ale prjinilor de foraj,
corespunztoare diametrului nominal al prjinilor de foraj:
- masa nominala m= 20,83 Kg/m
- masa cu racorduri m1PF= 33.4 Kg/m
- grosimea peretelui s= 10.92 mm
- diametrul interior DPfi= 84,4 mm
2
- aria prjinii de foraj A= 2455 mm
3
- modulul de rezistent WP= 105,83 cm
- tipul ngrorii IEI
- gradul NC 46 (4IF)
- presiunea exterioara pe= 1391 bar
- presiunea interioara pi= 1344bar
- fora de traciune FPF= 2285 kN
- momentul de torsiune MtPF= 56,84 kNm
- tipodimensiune NC46 (IF)
n care: FGFM este apsarea maxima realizata de garnitura de foraj, in kN
GGFM greutatea maxima a garniturii de foraj, in kN
t 3
f
- densitatea fluidului de foraj, in m
t
o - densitatea otelului, in m 3
GAnPG greutatea ansamblului de prjini grele, in kN
GAnPF - greutatea ansamblului de prjini de foraj, in kN
LAnPG lungimea ansamblului de prjini grele, in m
qPG greutatea unitara a prjinilor grele, in N/m
LAnPF - lungimea ansamblului de prjini de foraj, in m
(1.6.0)
(1.6.1)
(1.6.2)
(1.6.3)
(1.6.4)
(1.6.5)
PF
FA(c)
NC 50
1
4 IF
2
133
1
4 IF
2
DPAI
(mm/in)
82.6
lPA
(m)
12.192
a
(mm)
133.4
mPA
(kg)
1040
IFU
(superior M)
5
6
8
REG
a
f
FCMT GCBM 1
f
o
g
(1.8.1)
3
f
f=0,2; a=1m/s;
= 1,563 t/m ;
(1.8.2)
GCBM=max(GCI,GCE)
(1.8.3)
GCBM= 1599.47 kN
(1.8.4)
-3
l=1.25+0.25ln(10 HCI)
(1.8.6)
-3
3
3
l=[1.25+0.25ln(10 *2405)]t/m =1.46938t/m
(1.8.8)
FCMT= 1599.47 kN= 1597.9281 kN
(1.8.9)
Fi=mac
FCMD=GgfM
+FDM
(1.8.10)
FDM 600
GgfM=1385.05 KN
l=1.46938
1.46938
1
600
7.85
FCMD=1385KN
(1.8.11)
FCMD=1725.793342 KN
1725.793342
175.92tf
9.81
FCM=FCMD=
(1.8.12)
n care: FCM este sarcina maxima de lucru, in kN
FCMT sarcina maxima rezultata in timpul tubrii sondei cu cea mai grea coloana
de burlane GCBM, in kN
1 f FCS
o
FCMD=GGFM
(1.8.13)
GGFM= 1385.05 kN
Din tabelul urmtor se alege forta suplimentara la crlig necesar desprinderii, FCS, in
funcie de adncimea finala (maxima) a sondei, HM:
FCS=450kN
Tabelul 1.8
HM
m
FCS
kN
[0,2000]
250
[2000,3000]
350
[3000,4000]
[4000,5000]
[5000,6000]
450
550
600
Pe baza mrimii sarcinii maxime de lucru, FCM, determinate se alege msura sarcinii maxime utile
tipizate.
Din tab. 1.1. [1], se alege o instalaie de foraj F200 - 2DH, instalaie care are urmtorii parametri
principali:
- Sarcina maxim la crlig: FCM = 2000 kN ;
- Intervalul adncimilor de foraj recomandate: (20004000)m;
- Puterea instalat minim fr grupuri motopompa: 1310 kW (1780 CP) ;
- Efortul maxim n cablul de manevr: 25 kN ;
- Diametrul cablului de manevr: 32 mm ;
- Numrul de role la macara: 5 ;
CAPITOLUL 2
ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic
1 - toarta capului hidraulic; 2 - luleaua capului hidraulic; 3 - eava de splare; 4 - cutia de etanare
pentru fluidul de foraj; 5 - rulmentul axial secundar cu bile;
6, 6' - rulmeni radiali de centrare i de ghidare cu role cilindrice;
7,7' - etanrile pentru uleiul de ungere a rulmenilor; 8 - rulmentul principal;
9 - reducia de legtur a capului hidraulic cu tija ptrata;
10 - fusul capului hidraulic; 11 - corpul capului hidraulic.
b)
c)
d)
e)
a. E2max= 63,5 mm
b. F2max= 114,3 -1+3 mm
13. Dimensiunile principale:
a. nlimea A: 2500 mm
b. Limea B: 788 mm
(2.1)
(2.2.0)
(2.2.1)
o geamblacul de foraj tip B este geamblac cu diametrul axului mai mic, dar
lungimea total este mare. Punctele de reazem intermediare sunt impedimente
pentru rotirea geamblacului cu 180.
c. geamblacul de foraj din dou blocuri:
geamblacul de foraj tip C este format din dou blocuri care se pot
roti i interschimb ntre ele, asigurnd o manipulare uoar.
d. geamblacul de foraj cu mai multe axe:
geamblacul de foraj tip D: axele sunt coplanare ntr-un plan
orizontal, rolele sunt fixe pe ax i axul este montat pe rulmeni.
2. Geamblacuri de foraj cu dou etaje:
e. geamblacul de foraj cu rolele montate n plan vertical:
geamblacul de foraj tip E: fiecare rol este montat pe axul ei. Este posibil
schimbarea relativ uoar a rolelor. Axul este montat pe rulmeni.
f. geamblacul de foraj cu rolele montate n plane diferite:
geamblacul de foraj tip F: aceast variant constructiv este compus din
dou etaje, cu rolele dispuse n plane diferite. Din cauza amplasrii rolelor
perpendicular, nu se reduce spaiul de siguran. Diametrul axului este mai
mic ca n variant constructiv A. Din cauza dispunerii rolelor n plane
diferite apare ca avantajoas nfurarea cablului din punct de vedere al
inflexiunilor acestuia.
Componena geamblacului de foraj este pus n eviden de figura 2.4. Elementele principale
ale acestuia sunt: rolele, axul geamblacului i rulmenii. Axul se realizeaz din oel Cr-Ni sau CrMo. Fiecrei role a geamblacului trebuie s i se asigure un regim de ungere, ca urmare, axul este
gurit, iar ungerea rulmenilor se va face cu ungtoare cu bil.
Rulmenii pot fi de diverse tipuri: cu role cilindrice lungi cu sau fr inel exterior
(rolul acestui inel este jucat de butucul rolei de cablu); cu role cilindrice scurte; cu role conice pe
dou rnduri. Rulmenii se construiesc cu joc radial mrit, pentru c trebuie realizat strngerea rolei
de cablu pe inelul exterior al rulmentului. [1]
(2.3)
n figura 2.6. este prezentat tipul constructiv al unui elevator cu pene pentru burlanele de
tubare.
ac
1
o
g
FCM=GCGF
(2.5.0)
=0.2
o=7.85 t/m3
f=1.469 t/m3
ac=1.5m/s2
FCM=1385.05
FCM=164.59 tf
1.469
1.5
0.2
7.85
9.81
1614KN
(2.5.1)
(2.5.2)
(2.5.3)
(2.6.1)
(2.6.2)
Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare
toron, aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un singur
fir, stratul de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul
exterior sau de rezisten e. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este i = 0,57 e
i diametrul inimii este 0 = 1,2 e.
Inima cablului poate fi:
> organica (din cnepa mbibat n ulei);
> metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);
(2.7.0)
FCM
FCM G0T 1
g
FCM
1962kN 85, 484kN 1 2056,1979kN ; 2056, 2 kN
9,81
(2.7.1)
(2.7.2)
(2.7.3)
(2.7.4)
(2.7.5)
CM
FM
F
2 m
mg
(2.7.6)
mg
1
2m2 m 1
(2.7.7)
2m
1
Ro
Ro 0,96
1
1, 04; m 5
0,96
1,0410 1
mg
0,811
2 5 1,
0410 1, 04
1
(2.7.8)
(2.7.9)
(2.7.11)
Se alege un cablu Seale 6x19 -32-1570 SZ conform STAS 1689 - 80, cu urmtoarele
caracteristici:
numrul de toroane: nT = 6.
numrul de fire: nf = 19.
diametrul cablului: dc = 32 mm.
sarcina minim de rupere a cablului: Srm =531,32 kN.
masa unitar a cablului de manevr: m1c = 3,89 kg/m
aria suprafetelor sarmelor Ac[mm] =418.28
diametrul sarmelor centrale d0=3 mm
interioare d1=1.45 mm
exterioare d2=2.6 mm
Se calculeaz greutatea unitar a cablului de manevr, qc, cu relaia urmtoare:
qc m1c g
(2.7.12)
qc 3,89 kg
9,81 m 2 38,16 N
m
m
s
(2.7.13)
Greutatea total a ramurilor de cablu dintre macara i geamblac , Gc , se calculeaz cu relaia
care urmeaz :
Gc 2m qc lr
lr H MA lMC lch lB 1,5
2
F
258.235
M
C =
N
(2.7.14)
(2.7.15)
(2.7.16)
(2.7.17)
(2..718)
(2.7.19)
(2.7.20)
(2.7.21)
(2.7.22)
(2.7.23)
(2.7.24)
Modul lor de simbolizare rezult din urmtorul exemplu: 2PN-800-(8"xl6") nseamn pompa de
noroi duplex, necesitnd la arborele de intrare puterea de 800 CP, avnd diametrul pistonului maxim i
lungimea cursei de 8 in, respectiv de 16 in (1 in = 25,4 mm; 1 CP = 1,36 kN).
Indicarea ultimelor dou cifre nu este obligatorie. In modul de simbolizare nu este necesar sa se
reflecte construcia cu simplu dau dublu efect, deoarece, toate pompele romneti de noroi duplex
sunt cu dublu efect iar cele triplex, cu o singura excepie, cu simplu efect. Aceasta soluionare constructiv
nu are caracter convenional sau arbitrar, ea derivnd din considerente tehnico-economice aa cum va
rezult la studiul variaiei debitului pompelor cu piston.
Pompele mai mici, folosite la instalaiile de intervenie, se simbolizeaz prin dimensiunile lor
de baza. De exemplu, I 6x10, nseamn pompa pentru instalaie de intervenie, cu piston de diametru
maxim 6 in i cursa pistonului de 10 in.
Pompele agregatelor de cimentare se realizeaz de obicei, n construcie triplex, cu
plungere.
[1]
Alegerea tipului de pompa si a numrului de pompe de noroi se face pe baza puterii hidraulice
maxime necesare in timpul forajului, PhM.
PhM= [2,0; 3,0] Ph(HM)
(2.9.0)
Qm 32 103 H M
H M m; Qm
(2.9.2)
pM 80 103 H M
(2.9.3)
2
3
(2.9.4)
H M m; pM bar
(2.9.5)
Qm 32 103 103 H M
Qm
1
6
(2.9.6)
m
s
(2.9.7)
pm 80 103 10 3 H M
pM
(2.9.1)
2
3
(2.9.8)
kN
m2
Ph H M 256 103 H M
Qm=32(10-3*3.7*103)-1/6
1 2
6 3
(2.9.10)
(2.9.11)
Qm=25.73bar
pM=80(10-3*3.7*103)2/3
pM=180.88 bar
(2.9.12)
(2.9.13)
1
(2.9.14)
(2.9.15)
(2.9.16)
(2.9.17)
2
(2.9.19)
in care: PaPN este puterea la arborele de antrenare a pompei de noroi; PaM1- puterea
la arborele 1 de antrenare maxima;
PaM - puterea la arborele de antrenare maxima a pompei de noroi.
Din tab. 3.2. [6] se alege tipul de pomp 2PN - 1000, necesar instalaiei de foraj
F200, cu urmtoarele caracteristici principale:
1. Puterea la arborele de antrenare: 1000 CP.
2. Presiunea maxim de refulare: 300 bar .
3. Debitul la presiunea maxim: 21,6 l/s.
4. Debitul maxim: 52,2 l/s.
5. Presiunea la debitul maxim: 154 bar.
Din [6] tab. 3.4, se scriu principalele cote de gabarit i de legtur ale pompei
1. Cote de gabarit:
A = 5900 mm
B = 2050 mm
H = 2950 mm
2PN 1000:
2. Cote de legtur:
a = 1890 mm
b = 1562 mm
h = 850 mm
c = 1385 mm
u = 725 mm
v = 920 mm
y = 2080 mm
C = 2051.1 mm
D = 1117.6 mm
E = 800,1 mm
F = 979.4 mm
G = 279,4 mm
H = 1409 mm
J = 816 mm
K = 925.4 mm
L = 1219 mm
M = 193 mm
8. Masa total: mMR = 3.44 t
CAPITOLUL 3
n = 30 nn
(3.1.0)
rot
rad
n = 30 1400 min = 146,6 s
(3.1.1)
Pentru a elimina neajunsurile acionrii diesel-mecanic s-au realizat acionrile dieselhidraulice , cu turboambreiaje sau cu convertizoare hidraulice de cuplu . n prezent majoritatea
instalaiilor de foraj acionate n sistemul diesel hidraulic sunt prevzute cu convertizoare
hidraulice de cuplu .
n cazul acionrii diesel-hidraulice cu turboambreiaj se pot realiza demaraje linie sub sarcin
micorndu-se ocurile .
Sistemul de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice de cuplu este cel mai
rspndit sistem de acionare , aplicndu-se att la instalaii de foraj staionare ct i la cele
transportabile .
Acionarea diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice este stabil pentru toate punctele de
funcionare din domeniul de traciune, deoarece pe msura ce cresc momentele rezistente cresc si
momentele de la ieirea din convertizor scznd turaia de la ieirea din convertizor; se realizeaz
astfel puncte de echilibru care asigur stabilitatea si pe caracteristica de turaie la sarcin total a
motorului diesel.
Datorit stabilitii in funcionare a sistemului de acionare diesel-hidraulic cu
convertizoare, nu exist pericolul scoaterii din funciune a motoarelor diesel, chiar dac la un
moment
dat puterea consumatorilor tinde sa depeasc puterea instalat a motoarelor diesel aflate in funciune.
Stabilitatea se explica prin scderea in mod automat a turaiei la ieirea din convertizoare, pana ce puterea
solicitata de consumatori devine egala cu puterea disponibila a motoarelor diesel. Aceasta este o
caracteristica deosebit de importanta a sistemului diesel-hidraulic cu convertizoare, realizata fr
echipamente speciale de comanda si reglare, care da sigurana in funcionare si evita consecinele unor
eventuale manevre necorelate cu cerinele tehnologice din diferite situaii mai deosebite.
[10]
Pentru instalaia de foraj F200-2DH se alege un mod de acionare diesel-hidraulic centralizat
(MAC2) (cu grup motopompa GMP) sau mod de acionare in grup (MAG).
In continuare se vor prezenta schemele structural funcionale ale unor instalaii de foraj cu mod
de acionare centralizat in doua variante: MACI si MAC2.
Tabelul 3.1
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Denumirea consumatorilor
Site vibratoare
Agitator habe
Pompe apa
Pompa apa rcire troliu
Pompa instalaie amestec
chimicale
Pompe combustibil
Pompe ulei
Pompe de preparare a fluidului de
foraj
Pompa baterie denisipare
Pompa baterie desmluire
Instalaie degazeificare
Degazeificator
Instalaie de preparare centrifuga
Instalaie transport material
pulverulent
Dispozitiv salvare garnitura
Dispozitiv strns-slbit
Dispozitiv manevra prjini grele
Dispozitiv mecanizare
Pod tubaj reglabil
Instalaie comanda prevenitoare
Instalaie de uscare aer
Instalaie iluminat normal
Instalaie iluminat sigurana
Puterea
motorului sau
rezisten
[kW]
Numrul de
motoare
Puterea
total
[kW]
4
7,5
7,5
7,5
3
3
15
2
1
2
112,5
15
7,5
6
12
3
1,5
75
2
1
2
6
1,5
150
55
55
4
30
22
1
1
1
1
3
55
55
4
30
66
22
11
7,5
18,5
5
11
15
18
0,6
1
1
1
1
1
1
1
1
1
22
11
7,5
18,5
5
11
15
18
0,6
Se adopt puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F200- 2DH , ca fiind egal cu :
PCs.A.F = 650 kW
n care : PCs.A.F este puterea consumatorilor auxiliari de for
(3.4.0)
(3.4.1)
(3.4.2)
(3.4.3)
(3.4.4)
n care : PP este puterea instalat principal a instalaiei de foraj / puterea motoarelor instalate
care acioneaz antoarele principal ( TF , MR , PN )
PCs.A.F - puterea instalat consumatorilor auxiliari de for . necesare instalaiei de
foraj
3.5 . Concluzii
Acest capitol a avut drept scop desprinderea studenilor cu alegerea modului i tipului de
acionare pentru instalaia de foraj pe care o proiecteaz , determinarea parametrilor i caracteristicilor
motoarelor/ grupurilor de acionare , calculul puterii consumatorilor auxiliari cu care este dotat
instalaia de foraj pe care o proiectm , i calculul puterii instalate a instalaiei de foraj
CAPITOLUL 4
PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ
4.1 Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare i calculul
coeficienilor de nsumare i de transmisie a puterii medii a unui motor / grup de acionare la
arborele 1 al lanului cinematic
Schema lanului cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare
LCIPGA , sau a transmisiei intermediare TI , sau a intermediarei centrale este prezentat n figura
urmtoare :
r=0.985
tl=o.97
IRA=0.985
MG
2m 1
2m 2 m 1
(4.1.0)
1
= RO
RO=[0,96 ; 0.98]
[1.02 ;1.04]
1.042*5 1
MG
2.5*1.042*5 1.04 1
=0.811
1C=0.9854*0.973*0.985*0.811=0.686
(4.1.1)
(4.1.2)
4.2
Parametrii transmisiilor mecanice (intermediare) ale LCIPGA si verificarea criteriului
de limitare la oboseala la ansamblul bucsa-rola
In cadrul intermediarelor centrale a instalatiei de foraj ca si in cazul lantului cinematic se folosesc
transmisii cu lanturi cu eclise , role bucse cu lanturi cu mai multe randuri de zale.
Cu cat momentul de transmis , turatia de functionare a transmisiilor e mai mica cu atat pasul lantului
e mai mare. Fenomenul datorita caruia lanturile sunt scoase din uz este fenomenul de oboseala al
zalelor si al ansamblului rola bucsa lant . Acest fenomen este cu atat mai evidentiat cu cat viteza
lantului este mai mare . Pentru limitarea fenomenului de oboseala se limiteaza viteza lantului (v
vLM) , socul dintre rola si dinti rotilor la intrarea in angrenaj
FOR B B
v vLM
EOR B B
zn LM
FOR B B
LM
Dd
2
P
Dd
sin
z
2v
LM LM
Ddzm
v
Ddzm
sin
Zn
FOR B B
LM
in / mm
2sin
Zn
FOR B B
vLM
vLM
20
22.36
2 50.8
16.78
1
63.5
2
19.53
13.39
rot
rad
LM ,
min
s
Zm
23
26
27
nLM ,
m
s
1
1 38.1
2
3
1 44.45
4
(4.2.0)
21
22
1012.2
2
106.17
760.41
79.63
28
939.4
5
98.38
30
31
1171.7
122.7
34
sin ( i )
(i )
z g .l
D dg .l . =
( 2)
Ddg
g
.l
ig.l =
g 1
(4.3.0)
(4.3.1))
(l )
Ddg
.l
(4.3.2)
1.1.
11/2(38,1)
30
30
2.1.
11/2(38,1)
30
49
3.1.
2(50,8)
26
67
3.2.
2(50,8)
26
34
Ddg.l.(1)
364,494
364,494
421,448
421,448
Ddg.l.(2)
364,494
894,660
1083,796
550,568
2,454526
2,571601
1,306372
C4.1.
AVB1120x300
C4.2.
AVB900x250
ig.l.
Tip cuplaj
C3.1.
CCn=CCr
4.6 Verificarea criteriului de limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsarola de la transmisile cu lanturi ale TF
1M
3
3
LM
1
(4.6.0)
1M II2 99.484
rad
s
2sin
28 *19.53 m 98.387 rad
LM
s
s
44.45 *103
1
Z = Z11 28
(4.6.1)
(4.6.2)
min
3
1 44.45mm
p1= 4
rot
1M II1 950
min
3
1
2 M4 Zn 28
1M >
3
1
4
LM
98.387 *30
rot
939.5
min
(4.6.3)
Z n 28
La instalaiile de foraj realizate n ara noastr sunt utilizate dou tipuri distincte de ambreiaje
pneumatice cu discuri de trecerei de capt . Ultimul este utilizat exclusiv la partea de ncet a
tobei de manevr .
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice,
cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de
comanda pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu doua tobe: denevra si de lcrit.
(4.8.0)
(4.8.1)
(4.8.2)
(4.8.3)
(4.8.4)
it.I.>it.II.
it.I.= 6,31206
it.II.= 3,20652
(4.9.0)
(4.9.1)
(4.9.2)
(4.9.3)
(4.9.4)
(4.9.5)
(4.9.6)
(4.9.7)
D1 Dv D1 D3
D2 892.04
2
2
Dm =
m=5
lp = 27 m
L = LCTM = 2m( lp + 0.5 )
u = = 2m*vc
udu 2m vc dt
sRA = 2m * sc
sc = l p
sRA = L
L = 2*5*27 = 270 m
L D1
la1 1
D
n
l=l
(4.9.8)
(4.9.9)
(4.9.10)
(4.9.11)
(4.9.12)
(4.9.13)
(4.9.14)
(4.9.15)
(4.9.16)
(4.9.17)
(4.9.18)
(4.9.19)
(4.9.20)
(4.9.21)
a.s = 0,4
k Di = 0,665
Di
; D De
Di
D
k
Pentru troliu de foraj TF25 se cunosc urmtoarele elemente:
DTM = 710 mm
dc = 32mm
FM = 25tf = 25 9.81 kN = 245,25 Kn
3
a pc n D3 1 k
Di
12
MCAD =
3
as pcad n D3 1 k
Di
MCAD.M = 12
D 1
M CADM M 2CM kdM FM 1
2 r
kdM 1,5...2,5
n 2n A
n care : kdM este coeficient de dinamicitate maxim;
pc presiune de contact;
n numrul de suprafee de cuplare;
MCAD momentul capabil al ambreiajului cu discuri.
M CADM
12
nD 3
3
as pcad 1 k Di
D 1
FM 1
12
2 r
n D 3
3
as pcad 1 k Di
D1 = DTM + dc
D1 = 710 mm + 32 mm = 742 mm = 0,742 m
nA = {1,2,3}
Se adopt nA = 3
(4.10.1)
(4.10.2)
(4.10.3)
(4.10.4)
(4.10.5)
(4.10.6)
(4.10.7)
(4.10.8)
n=23=6
0, 742m
1
245, 25kN
12
2
0,985
n D 3
kN
0, 4 500
1 0, 6653
2
m
(4.10.9)
2, 49915m
0, 7468m 746,8mm
6
Se alege D = 750 mm
Pentru diametrul D = 750 mm se alege ambreiajul ventilat cu burduf AVB 800x250
D
vcj =
j = I , II , III , IV
D D1 , D z
D1 D z
2
Dn =
( j)
1c ; 1c 1(jt) mg
( j)
1 t
w
tl
a
r
w = u +v
v=1;u=2
w = 2+1 = 3
a = w+1
a = 3+1=4
tl 0,970 ; r 0,985 ; mg 0,811 ; rl 0,985 ; m = 5
1(jt) 1t 0,97 3 0,9854 0,859
( j)
1 c
( Nj )
p
Nj
(4.11.2)
(4.11.3)
(4.11.4)
(4.11.5)
(4.11.6)
(4.11.7)
(4.11.8)
(4.11.9)
i 1
1 r ( k ) tl ( k )
i 2 k 1
(4.11.10)
N j {1,2,3}
n care : j este numrul de ordine al treptei de vitez
itj raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
M2 momentul dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
Fc fora la crlig
2 viteza unghiular dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
m numrul de role de la macara
Dn diametrul mediu de nfurare a cabului pe toba de manevr
1(jc) randamentul transmisiei energiei ntre arborele 1 al lanului cinematic
pentru linia de cuplare de ordinul j
tobei
randamentul sistemului macara-geamblac
tp
Nj
C
( Nj )
1
C tp
(l )
1
C tp
( 2)
0,978
C tp
(1)
(4.11.11)
(4.11.12)
(4.11.13)
(4.11.14)
v Dn 1
cI 4m itI 2
(4.11.20)
(4.11.21)
4.5
'( 2 )
F
0,86104
1
v 0,86104
2 0,00682 2
cI
4.5
6,31206
M 2 kNm; Fcl'
F
'(1)
cI
(4.11.22)
m
rad
kN ; v cl ; 2
s
s
(4.11.23)
102,190 M 2
v cI 6,82 10 3 2
F
'( 2 )
cI
(4.11.24)
199,782 M 2
v cI 6,82 10 3 2
F
'( 2 )
cII
(4.11.25)
101,489 M 2
v cII 13,426 10 3 2
F
'(1)
cII
(4.11.26)
51,912 M 2
v cII 13,426 10 3 2
(4.11.27)
M2M
21,33
2 , rad/s
CHC
itI, N=2
itI,N=1
0
'(2)
F cI , kN
,m/ s
v cI
'(1)
F cI , kN
v cI
itII,N=2
itII,N=1
,m/ s
,( 2 )
F cII , kN
,m/ s
v cII
'(1)
F cII , kN
v cII
, m / .s
(1)
M2
14,73
2(1)
28,798
(0)
M2
8,50
2( 0 )
64,612
( n)
M2
8,00
2( n )
68,068
( 2)
M2
4,00
2( 2 )
2(3)
99,484
134,041
0
0,70
2942,788
0,847
1698,147
0,843
1598,256
0,70
799,182
0,196402
0,440653
0,464223
0,67848
0,914159
2179,7127
1505,2587
868,615
817,52
408,76
0,196402
0,440653
0,464223
0,67848
0,914159
2164,7603
1494,9329
862,6565
811,912
405,956
0,3866419
0,8674807
0,9138809
1,335672
1,799634
764,6637
441,252
415,296
207,648
0,3866419
0,8674807
0,9138809
1,335672
1,799634
4261,35
1107,2829
0
'
f (v c )
Se ntocmesc diagrama de ridicare care include curbele date de funciile F c f (vc ) i CHC
i se determin domeniul economic de funcionare (DEF).
4500
4000
3500
3000
2500
Fc, kN 2000
1500
1000
500
0
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.2
1.4
1.6
1.8
Vc, m/s
4.12. Concluzii
n acest capitol se prezint lanul cinematic al sistemului de manevr , se calculeaz lanul
cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare i calculul coeficienilor de
nsumare i de transmitere a puterii medii a unui motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului
cinematic , se ntocmete i diagrama de ridicare al sistemului de manevr .
CAPITOLUL 5
STUDIUL SCHEMEI CINEMATIC A INSTALAIEI DE FORAJ
5.1. Schema cinematic a instalaiei de foraj
n figura urmtoare se va prezenta schema cinematica a instalaiei de foraj F200-2DH cu tipurile
de utilaje ale acesteia :
Numrului de trepte de vitez ale sistemului de rotire se determina dup cum urmeaz:
N r N R 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2
)
N rev. R 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2
CAPITOLUL 6
Exploatarea troliului de foraj
Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevra care ndeplinete in cadrul instalaiei de
foraj urmtoarele funciuni:
> extragerea si introducerea garniturii de foraj, respectiv introducere a coloanei de tubare,
suspendate n crligul mecanismului macara-geamblac, operaii realizate prin
intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevra a troliului;
> nurubarea, strngerea, slbirea si deurubarea pailor de prjini, precum si
adugarea bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
> transmiterea micrii de rotaie la masa rotativa (la unele construcii);
> susinerea garniturii de foraj si reglarea apsrii pe sapa n timpul
procesului de spare;
> lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se
executa cu ajutorul tobei de lcrit;
> ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul crligului instalaiei.
7.Concluzii
Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al
sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200
2DH.
Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate construirii
sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale, i
exploatares lor raional, i este destinat studenilor din anul IV UTPS n vedere:
BIBLIOGRAFIE
1. Popovici, Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de petrol.
Editura Universiti din Ploieti, 2005.
2. Parepa S., CCUPS, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ.
2005 2006.
3. Parepa, S., CCUPS, Indicaii la tema de proiectare: Proiectarea i exploatarea raional a
troliului de foraj (TF) al sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF).
Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul Univ. 2005-2006.
4. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia Tehnic, Bucureti, 1968.
5. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia a II-a. Editura Tehnic, Bucureti, 1972.
6. Radulescu, Al., Mihailescu, A., Cristea., V., Carnet tehnic. Utilaj petrolier-foraj. Editura
tehnic, Bucureti, 1975.
7. Raseev, D., Ulmanu, V., Georgescu , G., Construcia i exploatarea garniturii de foraj.
Editura tehnic, Bucureti, 1986.
8. Ulmanu, V., Material tubular petrolier. Editura Tehnic, Bucureti, 1992.
9. Costin, I., Scule pentru foraj i extracie. Editura tehnic, Bucureti, 1990.
10. Cristea, V., Gradisteanu, I., Peligrad, N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985.
11. Macovei, N., Hidraulic forajului. Editura Tehnic, Bucureti, 1982.
12. Posea, N., Rezistena materialelor. Editura Tehnic, Bucureti.
13. Dumitrescu, I., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Acionarea electric a instalaiilor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1987.
14. Dumitrescu, I., Nestorescu, D., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Instalaii electrice din
schelele petroliere. Editura tehnic, Bucureti, 1988.
15. Costin, I., ndrumtorul mecanicului de la exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor de
foraj. Editura Tehnic, Bucureti, 1984.
16. ***STAS 875-86. Burlane pentru tubaj i mufele lor. Dimensiuni.
17. *** STAS 328-86 Sape cu trei conuri
18. Angel , A , Rezistena materialelor