Situatia Republicii Cehe

in procesul de integrare europeana

CUPRINS
1. ncheierea Acordului de asociere la UE a Cehiei.
2. Cererea de aderare la UE a Cehiei
3. Referine cu privire la ndeplinirea criteriilor de aderare la UE a Republicii
Cehia i cum s-au regsit ele n Agenda 2000 i Cartea Alb
4. Procesul de aderare la uniunea european a Cehiei
5. Demararea negocierilor de aderare
6. Calendarul si evolutia negocierilor

7. Termenul de inchidere a tuturor capitolelor si semnarea Tratatului de aderare

la UE
8. Pareri personale

1. ncheierea Acordului de asociere la UE a Cehiei.

"Comunitatea poate ncheia, cu un stat ter, o uniune de state sau o organizaie

internaional, acorduri care s instituie o asociere ce presupune drepturi i obligaii
reciproce i proceduri speciale." art. 238 al Tratatului de la Roma. Pe baza celor
statutate mai sus au fost ncheiate acorduri de asociere la CE, mai trziu UE, cu r ile
central i est europene printre care i Cehoslovacia, iar mai apoi Cehia. Aceste acorduri
au fost concepute ca acorduri cadru, au o structura i elemente comune.
Intoarcerea la Europa a fost motto-ul central al demonstratiilor politice din
noiembrie 1989, cunoscute ca revolutia de catifea de la Praga. Interesul
Cehoslovaciei de a deveni membr a Comunitatii Europene, la aceea dat, a fost afirmat
imediat dupa formare, de primul guvern post comunist al rii n programul su din
marie 1990. La fel s-a ntamplat cu primul guvern ceh, inaugurat n iulie 1992 care
afirma c devenirea Cehiei ca membr a Uniunii Europene este principalul tel al
Republicii Cehe autonome.
Relatiile diplomatice dintre Cehoslovacia i Comunitatea Europena au fost
stabilite n septembrie 1988, primul acord bilateral fiind Acordul Comercial pentru 4 ani
asupra produselor industriale, intrat n vigoare n aprilie 1989. Un alt Acord pentru
Comert i Cooperare a fost ncheiat n 1990, pentru ca Acordul de Asociere intre
Cehoslovacia i Comunitatea Europen sa fie semnat la 16 decembrie 1991.
Componenta sa comercial a intrat n vigoare n martie 1992 nlocuind acordul din

1989, consolidnd ntelegerile comerciale precedente i instituind gradual n 10 ani o

liberalizare asimetric a comertului.
Dizolvarea Cehoslovaciei n Cehia i Slovacia, a facut necesar renegocierea
unor acorduri de asociere cu noile state formate. Acordul cu Cehia a fost semnat n
octombrie 1993 i a intrat n vigoare la 1 februarie 1995.
Dimensiunea principala a acordului este cea politic, exprimand optiunile de politic
general a trii, dar nu sunt neglijate dimensiunile comerciale, ce implic crearea unor
zone de liber schimb pentru produse industriale fr a aborda uniunea vamal.
Dimensiuni privind asigurarea premiselor pentru cooperarea economic general,
cultural i financiar (art.1) i participarea la diverse programe comunitare, precum i
dimensiunea referitoare la angajamentul de armonizare a legislatiei, unde se pot
particulariza reglementari privind proprietatea intelectual sau concurenta sunt alte
caracteristici ale acordului. Toate acestea fac din punct de vedere institutional obiectul
muncii Consiliului de asociere Cehia UE.
In ce priveste contextul n care se ncheia Acordul European cu Cehia, trebuie
mentionat c ntre timp avusesera loc importante evenimente n plan intern :
presedintele Havel demisionase pentru a nu prezida dizolvarea Cehoslovaciei, dar a fost
ales apoi ca primul presedinte al Republicii Cehe, Vaclav Klaus, ministru de finante la
acea data a nceput ndrznetul program de privatizare cunoscut i ca programul de
vouchere ; n plan european: 1992 la 7 februarie se semnase la Maastricht Tratatul
European, fondnd Uniunea Europeana bazat pe Uniunea Economic i Monetar,
Politica Extern i de Securitate Comun, Politica de Cooperare n Afaceri Interne i
Justitie; cettenia european era un concept acceptat, iar Comitetul Regiunilor nfiintat.
In acelasi timp pe plan international asistam la Razboiul din Golf, nceputul
conflictului n Iugoslavia i lovitura de stat de la Moscova. Imediat dupa, 15 decembrie
1993 la Geveva se semneaza de catre reprezentantii statelor participante la Runda
Uruguay a AGTC (GATT) un nou acord, ce va deschide calea celor mai intensive
liberalizari din istoria comertului, urmat apoi de Actul final semnat la Marrakech n
aprilie 1994.

2. Cererea de aderare la UE a Cehiei.

In 1993 la Copenhaga s-a decis admiterea n randul membrilor UE a r ilor din
Europa centrala i de est, n masura n care satisfac unele criterii. S-a stabilit ca prim
pas al procedurii de aderare la UE, depunerea de catre r ile candidate a unei cereri
oficiale din partea guvernului r ii respective, iar raspunsul Cehiei a venit prin
depunerea cerearii oficiale de aderare n 17 ianuarie 1996.
In continuare relatiile dintre cele dou prti s-au concentrat pe pregatirea acestei
aderri, n urma aprobrii recomandrii pozitive a Comisiei, de catre statele membre n
decembrie 1997.
Contextul general includea la aceea data Pactul de Stabilitate Central i
Est European semnat i adoptat la Paris,

Acordul Schengen, Cartea Alb

referitoare la pregtirea trilor asociate din Europa Centrala i de Est pentru

integrarea n Piata Intern a Uniunii Europene, confirmarea la Consiliul
European de la Madrid a introducerii monedei unice.
3. Referine cu privire la ndeplinirea criteriilor de aderare la UE a
Republicii Cehia i cum s-au regsit ele n Agenda 2000 i Cartea Alb
Agenda 2000
Agenda 2000 este un program de actiune adoptat de Comisie la 15 iulie 1997, ca
raspuns oficial la cererea Consiliului European de la Madrid din decembrie 1995,
incluzand un document general pe tema extinderii si reformei politicilor comunitare,
precum si o comunicare cu privire la viitorul cadru financiar dupa 31 decembrie 1999.
Agenda 2000 dezbate toate chestiunile cu care se va confrunta Uniunea la inceputul
secolului 21. Este prezentata si opinia Comisiei cu privire la tarile candidate.
Agenda 2000 cuprinde trei parti:

1: prima parte se refera la reforma politicii agricole comune si a politicii de coeziune

economica si sociala, recomandari cu privire la modul cum trebuie abordate provocarile
extinderii si propune punerea in practica a noului cadru financiar pentru perioada 20002006;
2: partea a doua propune intarirea strategiei de preaderare, incorporand doua elemente
noi: parteneriatul de aderare si participarea extinsa a tarilor candidate la programele
comunitare si mecanismele de punere in aplicare a aquis-ului comunitar;
3: partea a treia contine un studiu cu privire la impactul extinderii asupra politicilor
Uniunii Europene.
Aceste prioritati s-au materializat in 20 de initiative legislative inaintate de Comisie la
Consiliul European de la Berlin din martie 1999. Consiliul European de la Berlin a
ajuns la un acord general asupra pachetului legislativ in 1999, masurile fiind adoptate in
acelasi an.
- continuarea reformei agricole, n sensul schimbrilor care au fost introduse n
1988 i 1992, n vederea stimulrii competitivitii europene, avnd n vedere
consideraiile de mediu, asigurnd venituri echitabile pentru fermieri,
simplificnd legislaia i descentraliznd aplicarea acesteia;
- creterea eficienei fondurilor structurale i a fondului de coeziune, printr-o mai
mare concentrare geografic i tematic a proiectelor pe obiective specifice i
zone geografice, mbuntind astfel management-ul;
- consolidarea strategiei de pre-aderare pentru rile candidate, prin fixarea i a
dou mecanisme financiare noi: un instrument structural de pre-aderare (ISPA),
pentru a sprijini infrastructuri mbuntite de transport i protecie a mediului i
a unui instrument agricol de pre-aderare (SAPARD), pentru a facilita ajustarea pe
termen lung a agriculturii i zonelor rurale din rile candidate.
- adoptarea unui nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006, pentru a permite
Uniunii s fac fa provocrilor nceputului secolului 21, n special extinderea,

asigurnd, totodat, o disciplin bugetar crescut. n ce privete sistemul propriu

de resurse al Uniunii Europene, o propunere separat de decizie a fost prezentat
de ctre Comisie la 8 iulie 1999.

Cheltuielile de preaderare nu trebuie sa depaseasca:

TITLUL 7 (Instrumente de preaderare) mil. Euro, la preturi 1999
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

TOTAL

3120

3120

3120

3120

3120

3120

3120

PHARE

1560

1560

1560

1560

1560

1560

1560

SAPARD

520

520

520

520

520

520

520

ISPA

1040

1040

1040

1040

1040

1040

1040

Perspectiva financiara pentru UE-21 (Tabel B)

TITLUL 8 (Extindere), mil. Euro, preturi din 1999
2002

2003

2004

2005

2006

Total

6450

9030

11610

14200

16780

Agricultura

1600

2030

2450

2930

3400

Operatiuni

3750

5830

7920

10000

12080

Politici interne

730

760

790

820

850

Administratie

370

410

450

450

450

structurale

Prin Agenda 2000, Comisia European stabilete propunerile pt. ntrirea strategiilor
de pre-aderare pentru toate rile candidate din Europa Central i de Est. Obiectivul
general al acestor strategii este s ofere un program coerent de pregtire a acestor ri n
vederea integrrii lor n UE i n special:
- s uneasc diferitele forme de ajutor oferite de UE sub un sg. Cadru
- s familiarizeze statele candidate cu procedurile i politica UE dndu-le
posibilitatea de a participa la progresul comun.
Obiectivul acceptrii parteneriatului este stabilirea prioritilor de lucru formulate de
comisie referitor la cererea de aderare a Cehiei, resurselor financiare disponibile pentru
a ajuta acest stat la implementarea acestor prioriti i condiiile acestui ajutor. Cererea
de parteneriat definete cadrul politicii structurale de sprijinire a statului ceh n vederea
pregtirii pentru aderare. Acestea includ un program naional de adoptare a acquis-ului
comunitar (NPAA), o evaluare comun a prioritilor politicii economice pe termen
mediu, un acord mpotriva crimei organizate, 1 plan de dezvoltare naional i alte
programe sectoriale de participare la fondurile structurale. n 2002, parteneriatul pentru
acceptare a servit ca punct de pornire n pregtirea unui plan de ntrire n domeniul
administrativ i judiciar al statului ceh.
Implementarea acceptrii parteneriatului e monitorizat de Acordul European dintre UE
i Republica Cehia.
Prioritile statului se mpart n prioriti pe termen scurt i pe termen mediu. Prioritile
pe termen scurt sunt acelea pe care statul trebuia s le ndeplineasc sau s fac
progrese pe durata anului 2000. Cele pe termen mediu sunt cele stabilite pn la
sfritul anului 2003.

Parial, Cehia ndeplinete prioritile criteriilor politice i economice. ndeplinete total

sau n mare msur prioritile legate de libera circulaie a persoanelor i a capitalurilor,
de uniunea economic i monetar, statistic, afaceri sociale i de ocupare a forei de
munc, energie, cultur i politic n audiovizual, mediul nconjurtor, protecia
consumatorului i sntatea public, cooperarea n justiie i afaceri interne, precum i
controlul financiar. n ceea ce privee celelalte prioriti, acestea au fost parial
ndeplinite.
n decembrie 1999 au fost revizuite prioritile acceptrii parteneriatului (pagina 3 a
Anexei la decizie 1999/858/EC). Un an mai trziu, n noiembrie, a avut loc a doua
revizuire. n 2002 a fost publicat revizuirea final (Decizia 2002/85/EC). Aceast
revizuire constituie punctul de pornire n evaluarea Comisiei n raportul acesteia din
2002. Domeniile prioritare sunt: reforma economic, piaa intern, justiia i afacerile
interne, mediul nconjurtor, politica economic, agricultura, transporturile, coeziunea
i politica regional, etc.
Primul domeniu al Agendei 2000 pentru perioada 2000-2006 l constituie reforma
politicii comune. Aceasta presupune stimularea competitivitii europene care s aib n
vedere consideraiile de mediu, asigurarea unor venituri echitabile fermierilor i
simplificarea i decentralizarea aplicrii reformei.
n iulie 1997, Comisia European a considerat c, n ciuda progresului semnificativ
fcut n adoptarea msurilor menionate n Cartea Alb (1995) pentru rile Europei
Centrale i de Est n crearea unor piee interne, este necesar continuarea alinierii la
acquis-ul comunitar n domeniul agricol. Comisia a considerat c sectorul referitor la
pescuit nu prezint probleme statului ceh.
Raportul din noimbrie 1998 remarc lipsa progresului pe termen scurt n ce privete
capacitatea de integrare instituional i administrativ n agricultur. Cehiei i s-au cerut

msuri n domeniul veterinar i cel fitosanitar. De asemenea, nu s-a remarcat vreun

progres nici n domeniul pescuitului.
Raportul din 1999 subliniaz progresul realizat n alinierea legislaiei agricole din Cehia
la acquis-ul comunitar. Totui, continuarea eforturilor se impunea mai ales n
organizarea pieelor i n sectorul veterinar.
Raportul din noiembrie 2000 subliniaz eforturile Cehiei de a-i alinia legislaia la
acquis-ul comunitar. E n continuare necesar prograsul n implementarea unor
organizaii comune ale pieelor i n crearea capacitii administrative cerute pentru
aplicarea acquis-ului n sectorul fitosanitar i n sectoarele dezvoltrii rurale i
forestiere. Progresul n domeniul pescuitului a fost mic.
Reportul din 2002 face referiri la continuarea ajustrii structurilor administrative la
acquis. Se nregistreaz i un progres important n domeniul piscicol.
Politica agricol comun are ca scop dezvoltarea unui sistem agicol modern care s
asigure fermierilor un standard de via corect i un pre rezonabil al produselor i libera
circulaie a bunurilor n interiorul UE.
Baza legal a comerului agricol dintre Cehia i Comunitate o constituie Acordul
European. Scopul acestuia const n promovarea cooperrii n domeniile modernizrii,
restructurrii i privatizrii sectorului agricol din Cehia. Cartea Alb din 1995 prezint
legislaia n domeniile veterinar, al sntii culturilor de plante i al controlului nutriiei
animalelor. Scopul legislaiei e acela de a proteja consumatorii, sntatea public i pe
cea a animalelor i a plantelor.
Politica piscicol comun include organizarea de piee comune, politic structural,
acordurile cu terii, managementul i conservarea resurselor piscicole. Acordul

European inculde prevederi referitoare la comerul cu produse din pete cu UE. Cartea
Alb nu conine ncii o msur n acest domeniu.
Dup cum se poate observa, Cehia a progresat n domeniul agricol i piscicol. Totui e
necesar continuarea progresului fcut n toate domeniile i respectarea angajamentelor.
Al doilea domeniu al Agendei 2000 este cel al politicii structurale.
Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune fac parte din politica structurala a
Comunitatii, care are drept scop sa reduca diferentele de dezvoltare dintre diferite
regiuni si State Membre ale Uniunii Europene si sa promoveze coeziunea economica si
sociala.
In perioada 1994-1999, bugetul comunitar a alocat pentru masuri structurale 208
miliarde Euro, ceea ce reprezinta 35% din bugetul total al Uniunii Europene. 90% din
aceasta suma a fost destinata regiunilor si 10% pentru cele patru tari de coeziune. Pentru
perioada 2000-2006, suma alocata a crescut la 213 miliarde Euro (din care 195 miliarde
Euro pentru Fondurile Structurale si 18 miliarde Euro pentru Fondul de Coeziune).
Pentru regiuni, Uniunea Europeana are patru instrumente financiare:
1.
2.

Fondul Social European (FSE), creat prin Tratatul de la Roma;

Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), Sectiunea

Orientare, creat in 1962 (diviziunea Sectiunilor Garantare si Orientare dateaza din

1964);
3.

Fondul European de Dezvoltare Regionala, creat in 1975;

4.

Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), creat in 1993.

In perioada 1994-1999, prin fondurile structurale s-a furnizat asistenta financiara pentru
7 obiective si 13 initiative, respectand principiile concentrarii, parteneriatului,
aditionalitatii si planificarii.

Pentru a imbunatati eficienta actiunilor comunitare, in perioada 2000-2006 Comunicatul

Comisiei "Agenda 2000", publicat in iulie 1997, a propus reformarea politicii
structurale. Aceasta reforma a marit concentrarea ajutoarelor si a simplificat
operatiunile, reducand numarul obiectivelor la trei:
1.

dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase in urma si a celor cu un

PNB mai mic de 75% din media Uniunii Europene (Obiectivul 1, care beneficiaza de
70% din fondurile structurale);
2.

conversia economica si sociala a regiunilor confruntate cu dificultati

structurale(Obiectivul 2: regiuni cu probleme de diversitate economica, care stagneaza

economic, zone rurale in declin, zone afectate de crize si dependente de pescuit, zone
urbane in dificultate);
3.

dezvoltarea resurselor umane in afara regiunilor eligibile pentru Obiectivul 1

(Obiectivul 3: este cadrul de referinta pentru toate masurile luate in cadrul noului titlu
cu privire la ocuparea fortei de munca din Tratatul de la Amsterdam si strategia
europeana de ocupare a fortei de munca).
Initiativele comunitare s-au redus la patru:
1.

Interreg, al carui obiectiv este stimularea cooperarii transfrontaliere, transnationale

si interregionale;
2.

Leader, care are ca scop incurajarea dezvoltarii rurale prin initiative ale grupurilor

de actiune locale;
3.

Equal, care ofera cadrul de dezvoltare a noilor practici de lupta impotriva

discriminarii si inegalitatilor de orice fel in accesul pe piata muncii;

4.

Urban, care incurajeaza revitalizarea economica si sociala a oraselor si suburbiilor

aflate in dificultate.
Uniunea Economica si Monetara a accentuat existenta unor disparitati economice si
sociale serioase intre Statele Membre ale Uniunii Europene. In 1993 s-a creat un fond
de coeziune pentru intarirea politicii structurale, care se adreseaza tarilor cu un PNB
mai mic de 90% din media comunitara (Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia).

Scopul Fondului de Coeziune este acordarea de granturi pentru proiecte de mediu si

transport.
Al treilea domeniu al "Agendei 2000" este reprezentat de instrumentele de preaderare.
Au fost fixate dou mecanisme financiare noi : ISPA care sprijin mbuntirea
transportului i preotecia mediului, i SAPARD, care faciliteaz ajustarea pe termen
lung a agriculturii i a zonelor rurale din rile candidate.
Raportul comisiei din 2002 noteaz progresul statului ceh mai ales n ceea ce privete
transportul terestru. Totui e necesar o mbuntire a transparenei financiare n
domeniul transporturilor feroviare.
Acordul European prevede armonizarea legislaiei cehe cu cea a comunitii, fiind
necesar cooperarea n restructurarea i modernizarea transporturilor, facilizarea
tranzitului i atingerea standardelor comunitare.
Cartea Alb se concentreaz asupra msurilor de ndeplinire a condiiilor de pia
intern n sectorul transporturilor, incluznd armonizarea legislativ i concurenial.
Guvernul ceh a aprobat printr-o rezoluie, propunerea de deyvoltare a cilor de
transport n Cehia pn n 2010. S-au realiyat progrese i n domeniul
infrastructorii transportului rutier prin urgentarea construirii D5 i D8.
n transportul feroviar se observ absena programelor in restructurare.
Negocierile dintre Cehia i UE de stabilire a zonei de Ariaie European Comun au
fost finalizate la sfritul anului 1999. Cehia a devenit membru JAA n 2000.
n transportul maritime, un nou Act maritim de navigaie a intrat n vigoare n iulie
2000. Acesta prevede continuarea armonizrii legislaiei cehe cu cea a UE n mai multe
domenii.

Raportul 2002 prezint progresele mari fcute n domeniul mediului nconjurtor.

Politica Uniunii referitoare la mediul nconjurtor dorete nchiderea proteciei mediului
nconjurtor n politicile sectoriale ale UE.
Acordul European de Asociere stipuleaz c politica Cehiei trebuie s se ghideze dup
principiul dezvoltrii susinute lund n considerare problematica mediului nconjurtor.
Cartea alb trateaz doar o mic parte a acquis-ului mediului nconjurtor. Statul ceh a
alocat proteciei mediului nconjurtor 1 miliard ncepnd cu 1994. Majoritatea
fondurilor, 81,5 milioane, au fost destinate diminurii polurii aerului i a apei. Strategii
de investiii au fost adoptate i n domeniul reciclrii deeurilor. Totui, n Cehia, nu
exist nc o strategie general de investiii. Statul ceh a semnat Convenia Aarhus
referitoare la accesul public la informaii despre mediu. n martie 2001, Cehia adopt o
legislaie a mediului nconjurtor ncorpornd n totalitate normele europene din acest
domeniu. Aceast legislaie a intrat n vigoare n ianuarie 2002.

Capacitatea

administrativ i numrul de membrii din Ministerul Mediului nconjurtor i al

Inspectoratului Mediului din Cehia au crescut. O dat cu preluarea de ctre
municipaliti a mai multor programe de protecie a mediului s+a constatat c e
necesar mbuntirea cooperrii dintre diferite nivele administrative precum i
suplimentarea resurselor financiare i umane. Aplicarea acquis+ului impune o mare
atenie n unele domenii. Negocierile despre acest capitol au fost nchise provizoriu.
Ultimul domeniu tratat de Agenda 2000 este acela al cadrului financiar. Raportul din
octombrie 2002 arat c Republica Ceh a ncheiat alinierea legislaiei sale la acquis+ul
referitor la unitatea economic i monetar.
n ceea ce privete finanele publice, bugetul a fost n deficit n 1997. Dei n anul
urmtor s-a dorit un buget echilibrat, deficitul de la sfritul anului a fost de 1,5%, iar n
2002 ajunge pn la 6,6%. Un lucru pozitiv l reprezint ncetinirea inflaiei. n ceea ce
privete reforma structural, se observ progrese n privatizarea bncilor i a
companiilor de stat, n mbuntirea mediului general de afaceri i n combaterea
fraudelor econimice i financiare. Raportul din 2000 a urgentat reformele structurale,

reforma taxelor fiind prioritar. Raportul din 2002 arat ca procesul de privatizare e
aproape de final, dar mai exist unele intreprinderi strategice din sectorul de stat care
ateapt schimbarea proprietarului. n ceea ce privete independena Bncii Centrale, nu
s-a fcut nici un amendament la legislaia Bncii Centrale din 1998.
4. Procesul de aderare la uniunea european a Cehiei
CONSTRUCIA EUROPEAN
Am considerat benefic, a trece n revist etapele aderrii la Uniunea European a
statelor membre pentru a reliefa aspectele generale i contextul integrrii Cehiei n
Uniunea European.
Dup cum se observ n aceast cronologie, construcia european este un proces
care a nceput imediat dup cel de al doilea rzboi mondial i continu i azi, diferit i
adaptat la specificul fiecrei ri care ader la Uniunea European.

CRONOLOGIE
1945
Mai sfritul celui de al II-lea rzboi mondial.
1947
Martie Belgia, Olanda i Luxemburg (Benelux) stabilesc o uniune vamal iar n
octombrie o uniune economic pentru ca n ianuarie 1948 s introduc tarif vamal
comun.
Iunie Secretarul de Stat american, George Marshall ine un discurs n care declar c
SUA sunt dispuse s acorde ajutor economic Europei dac statele europene l doresc i
vor coopera ntre ele.
1948
Aprilie 16 state europene construiesc Organizaia European de Cooperare
Economic (OECE).

Mai La Haga se desfoar Congresul European care atrage atenia c a sosit ora
Europei i prin aceasta va impulsiona crearea instituiilor europene.
1949
5 Mai Zece state europene (Frana, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda,
Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Suedia) semneaz la Strasbourg Statutul Consiliului
Europei.
1950
9 Mai Este prezentat Planul Schuman privitor la formarea Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului (CECO).
1951
18 Aprilie Tratatul de la Paris prin care ia fiin CECO (statele semnatare: Frana,
Germania, Italia i Benelux).
1952
28 Mai Tratatul care instituie Comunitatea European de Aprare (CEA) este semnat
de statele componente ale CECO.
1952
Iulie CECO i ncepe activitatea.
1955
Iunie Conferina de la Messina. Cei ase (semnatarii CECO) adopt principiul
extinderii procesului de integrare, al unei noi construcii bazat pe o pia comun
industrial.
1957
25 Martie Semnarea la Roma a Tratatelor pentru nfiinarea Comunitii Economice
Europene (CEE) i a Comunitii Europene pentru Energia Atomic (CEEA).
1958
Ianuarie Tratatele de la Roma ntr n vigoare, Piaa Comun devenind realitate.
1960
3 Ianuarie La iniiativa Marii Britanii se semneaz la Stokholm Convenia privind
nfiinarea Asociaiei Europene a Liberului Schimb (AELS), ce va intra n vigoare n

luna mai 1961. Cele 7 state semnatare: Marea Britanie, Austria, Elveia, Portugalia,
Danemarca, Suedia, Norvegia.
Decembrie OECE devine Organizaia de Cooperare i Dezvoltare Economic
(OCDE) incluznd SUA i Canada iar n anii urmtori i alte state.
Convenia a intrat n vigoare n septembrie 1961.
1961
IunieAugust Irlanda, Danemarca i Regatul Unit depun cereri de aderare la CEE.
Grecia semneaz Acordul de Asociere la Piaa Comun.
1962
Iulie Norvegia solicit nceperea negocierilor de aderare.
1965
Aprilie La Bruxelles se semneaz Tratatul de fuzionare a executivelor celor trei
Comuniti: CEE, CEEA i CECO.
Iulie Frana boicoteaz instituiile comunitare fiind contra introducerii elementelor
supranaionale n cadrul CE (criza scaunului gol).
1966
Ianuarie Compromisul de la Luxemburg n urma cruia Frana renun la boicot.
1967
Mai i Iulie Danemarca, Irlanda i Marea Britanie solicit din nou aderarea la CE.
Decembrie Frana i manifest iari opoziia fa de aderarea Marii Britanii.
1968
Iulie Uniunea vamal este ncheiat. Se introduce Tariful Extern Comun.
1969
1-2 Decembrie Summit-ul de la Haga. Se adopt tripticul Desvrire, aprofundare,
extindere.
1972
22 Ianuarie Semnarea (la Bruxelles) a tratatelor de aderare la CEE de ctre
Danemarca, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii i Norvegia. Tratatele urmau s intre
n vigoare la 1 ianuarie 1973. Referendum-ul norvegian respinge, ns, aderarea.

1973
Ianuarie ncepe s funcioneze Comunitatea Economic European a Celor Nou.
1974
9-10 Decembrie La summit-ul de la Paris efii de state decid s se ntlneasc de trei
ori pe an n cadrul Consiliului European. Se trece la alegeri directe n Parlamentul
European. Se stabilete Fondul European pentru Dezvoltare
Regional.
1977
Martie i Iulie Portugalia i Spania cer aderarea la CE.
1978
6-7 Iulie Statele membre convin asupra cooperrii monetare i a fondrii unui
Sistem Monetar European (SME).
1978
13 Martie Sistemul Monetar European devine devine operativ. Este vorba de un
sistem de schimburi stabile i ajustabile.
1981
1 Ianuarie Grecia se altur oficial CE ce nglobeaz, astfel, zece state.
1984
Ianuarie Introducerea comerului liber ntre CE i AELS.
Februarie Parlamentul European schieaz Tratatul asupra Uniunii Europene.
1985
2-4 Decembrie La Consiliul de la Luxemburg se decide amendarea Tratatului de la
Roma i revitalizarea procesului de integrare european prin Actul Unic European (
AUE )
1986
1 Ianuarie Aderarea Spaniei i Portugaliei. Se formeaz, astfel, CE a Celor
Doisprezece
17-18 Februarie AUE (privind relansarea procesului de integrare a pieelor) se
semneaz la Luxemburg.

1987
14 Aprilie Turcia cere aderarea la CE.
1 Iulie AUE intr n vigoare. Prevede dispariia tuturor frontierelor economice ( nu
doar a celor vamale )
1989
Iulie Austria solicit aderarea la CE. Se iniiaz programul PHARE pentru ajutorarea
rilor din Europa de Est (iniial doar Polonia i Ungaria).
1990
19 Iunie Semnarea Acordului de la Schengen privind diminuarea controlului de
frontier ntre Frana, Germania i Benelux.
4 i 16 Iulie Cipru i Malta depun cereri de aderare la CE. Prima etap a uniunii
economice i monetare: liberalizarea complet a circulaiei capitalului.
3 Octombrie - Unificarea Germaniei.
- Consiliul de la Roma decide ca al doilea stadiu al uniunii economice s nceap n
1994.
1991
1 Iulie - Suedia solicit aderarea la CE.
9-10 Decembrie - Consiliul European de la Maastricht decide asupra Tratatului Uniunii
Europene.
1992
7 Februarie - Semnarea Tratatului de la Maastricht prin care se realizeaz voina politic
de transformare a CEE, entitate economic, ntr-o uniune dispunnd de competene
politice.
Martie - Finlanda i Norvegia cer aderarea la CE.
Mai - Semnarea la Porto ntre UE i AELS a Acordului asupra crerii unei zone de liber
schimb Spaiul Economic European (SEE), cu ncepere de
la 1 ianuarie 1993.
1993
1 Ianuarie - Intrarea n vigoare a pieei unice.

Octombrie - Consiliul Europei: Prima ntlnire a efilor de stat i de guvern, la Viena.

Dup aderarea Republicii Cehe i a Slovaciei la 30 iunie, apoi a Romniei la 4
octombrie, Consiliul ajunge la 32 de membri.
1994
Ianuarie - Crearea Institutului Monetar European, a doua faz a Uniunii Economice
Monetare (UEM).
- SEE prevzut n Tratatul de la Porto, din mai 1992, ntr n vigoare cu un an
ntrziere. El asociaz pe Cei Doisprezece din UE i cinci state din AELS.
Martie - Austria, Finlanda, Suedia i Norvegia ncheie un acord asupra modalitilor de
aderare la UE cu ncepere de la 1 ianuarie 1995. n cursul anului se organizeaz
referendumuri n cele patru ri soldate cu rezultate pozitive pentru Austria, Finlanda i
Suedia. Deci, din nou, norvegieni resping aderarea la UE.
1 i 8 Aprilie - Ungaria i Polonia depun cereri de aderare.
Mai - Nou ri din Europa de est devin parteneri asociai ai Uniunii Europei
Occidentale.
1995
1 Ianuarie - Austria, Suedia i Finlanda intr oficial n UE care devine Uniunea Celor
Cincisprezece.
Martie - Pactul de stabilitate n Europa adoptat de 52 de state la Conferina de la Paris
cu scopul de a favoriza buna vecintate n Europa de Est, privitor
la problemele frontaliere.
- Intrarea n vigoare a Conveniei de la Schengen ntre apte state.
22 iunie - Romnia depune cerere de aderare la UE.
- n acelai an depun cereri Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia, Bulgaria.
Noiembrie - Republica Ceh, prima ar din Est care se integreaz n OCDE (va fi
urmat de Ungaria i Polonia).
1996
Ianuarie - Rusia devine cel de-al 39-lea membru al Consiliului Europei.
- Slovenia i Republica Ceh depun cereri de aderare la UE.

1997
Iunie - Reuniunea de la Amsterdam a constituit punctul final al Conferinei
Interguvernamentale i s-a finalizat prin semnarea Tratatului de la
Amsterdam, care definitiveaz Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene.
Decembrie - Luxemburg. Consiliul Europei decide n baza documentului intitulat
Agenda 2000 (prezentat de Comisia European) - nceperea negocierilor pentru
aderarea Ciprului i a statelor central i est europene (n total 11 state). Au fost invitate
s nceap negocieri de aderare Cipru, Polonia,
Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia. Alte cinci state (Romnia, Bulgaria, Slovacia,
Lituania i Letonia) au fost invitate s nceap negocieri de preaderare la Uniunea
European. Data nceperii negocierilor urma s fie stabilit n funcie de ritmul n care
rile n cauz ndeplinesc criteriile stabilite de UE.
1998
Martie - Cele 15 state membre ale UE i cele 11 ri candidate la aderare se reunesc la
Londra pentru amorsarea procesului de lrgire. Turcia nu particip, pentru a protesta
mpotriva refuzului Celor Cincisprezece de a-i accepta candidatura.
Iulie - BCE i ncepe activitatea oficial, cu ase luni naintea lansrii lui euro.
- Guvernul Romniei a dat publicitii Programul Naional de Aderare a Romniei
(PNAR) la UE.
1999
Ianuarie - Unsprezece ri ale UE intr n a treia faz a Uniunii Economice i Monetare
i, totodat, intr n vigoare moneda unic european euro.
10-11 Decembrie Summit-ul / Consiliul European de la Helsinki decide extinderea
procesului de lrgire a UE. S-a hotrt sporirea la 12 a numrului rilor admise la
negocierile de aderare; Turcia primete statutul de solicitant la aderare.
2001
15-16 Iunie - Summit-ul de la Gtteborg apreciaz c procesul aderrii (extinderii)
unor noi ri la UE este ireversibil. Concluziile ntlnirii la vrf evoc
sfritul anului 2002 ca dat la care s-ar putea ncheia negocierile de

aderare cu rile candidate cele mai avansate Polonia, Cehia, Ungaria.

Cei care vor ncheia negocierile vor participa la alegerile pentru
Parlamentul European din 2004, n calitate de state membre.
Extindere U.E .
Extinderea a fost initial termenul care desemna cele patru valuri successive de aderare a
noilor membri, cand, la cele sase State Membre initiale (Belgia, Olanda, Luxemburg,
Franta, Italia, Germania) s-au adaugat noua state:
1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie;
1981: Grecia;
1986: Portugalia si Spania;
1995: Austria, Finlanda si Suedia.
Numarul mare de tari candidate la aderare (13, din care 12 au deschis negocierile cu
Uniunea Europeana) a dat conceptului de extindere o semnificatie speciala. Exista o
convingere larga ca sistemul stabilit prin Tratatul de la Roma nu poate functiona
eficient intr-o Uniune cu 25-30 de membri, fiind necesare si modificari ale Tratatelor
existente.
De aceea, pentru ca extinderea sa nu afecteze procesul de integrare, aderarile viitoare
trebuie insotite de reforme ale institutiilor si ale unor politici comunitare. Astfel, in
agenda 2000 din 1997 s-au adus modificari politicii agricole comune si politicii
structurale, asistentei pentru pre-aderare si perspectivei financiare a Uniunii, pentru a
face fata provocarilor extinderii.
Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997 a luat masurile necesare
lansarii procesului de extindere. Scopul acestui proces este pregatirea statelor candidate
pentru aderare. Fiecare stat candidat va urma propriul ritm.
Consiliul European de la Cardiff din iunie 1998 a afirmat ca fiecare tara candidata va fi
judecata in functie de aceleasi criterii, iar Comisia si-a luat angajamentul de a prezenta,
la sfarsitul anului primul raport cu privire la progresele inregistrate de fiecare tara
candidata la aderare. La 30 martie 1998 a fost lansat procesul de aderare cu Cipru,

Ungaria, Polonia, Estonia, Cehia, Slovenia si a fost deschis procesul de examinare

analitic aquis-ului cu Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania si Slovacia.
Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a reafirmat ca respectarea
criteriului politic de la Copenhaga este esentiala pentru inceperea negocierilor de
aderare si a cerut statelor candidate sa rezolve disputele legate de frontiere. A fost luat
angajamentul

politic

de

depune

eforturi

pentru

incheia

Conferinta

Interguvernamentala asupra reformei institutionale pana in decembrie 2000, urmata de

ratificare.
Consiliul European a reafirmat importanta existentei unor standarde ridicate in ceea ce
priveste securitatea nucleara. De asemenea, a decis convenirea conferintelor
interguvernamentale bilaterale in februarie 2000 pentru inceperea negocierilor cu
Bulgaria, Romania, Slovacia, Letonia, Lituania si Malta. Turica este considerata o tara
candidata si va beneficia de o strategie de preaderare, putand participa la programele
comunitare si la intalniri cu Uniunea si tarile candidate.
Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000 a stabilit traseul de parcurs pentru
viitoarele 18 luni in materie de aderare, urmand ca la sfarsitul anului 2002 sa se
finalizeze negocierile cu tarile candidate care vor fi pregatite.
Consiliul European de la Laeken, din decembrie 2001 a afirmat ca, daca se mentine
ritmul actual al negocierilor si reformelor, statele candidate (mai putin, Romania,
Bulgaria si Turcia) vor fi pregatite pentru aderare. In aceste conditii, in prima jumatate a
anului 2002, devine posibila inceperea lucrarilor pentru redactarea tratatelor de aderare.
In 1995 s-a decis inceperea negocierilor cu Cipru. Pentru tarile central-est europene,
desi cererile de aderare au fost primite favorabil la Consiliul European de la Luxemburg
(decembrie 1997) s-a decis ca procesul sa se desfasoare in doua etape. La 30 martie
1998, au inceput negocierile cu cele sase tari din primul val (Cipru, Cehia, Estonia,
Ungaria, Polonia si Slovenia), celelalte tari din Europa Centrala si de Est (Bulgaria,
Letonia, Lituania, Malta, Romania si Slovacia), considerate generic drept al doilea
val, urmand sa se alature in februarie 2000.

Inainte de inceperea negocierilor s-a realizat o evaluare a legislatiei fiecarei tari, pentru
a se stabili un program de lucru si a se defini pozitiile de negociere. Dupa aceea au
inceput negocierile propriu-zise, in cadrul conferinelor interguvernamentale ( Uniunea
European ara candidat reunind ministrii la fiecare sase luni si ambasadorii lunar.
Reformele economice si politice ale tarilor candidate sunt monitorizate si evaluate in
mod regulat, iar ritmul negocierilor este determinat de rezultate.
In decembrie 1997, Consiliul European de la Luxemburg a decis inceperea negocierilor
(in 1998) cu sase tari: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia. Aceste sase
tari formeaza primul val de aderare. Un al doilea val este format din Bulgaria,
Letonia, Lituania, Romania si Slovacia.
Conferinta Europeana a fost creata pentru a oferi cadrul pentru procesul de
extindere in urmatorii ani, reunind Statele Membre ale Uniunii Europene si tarile
candidate. Este un forum multilateral pentru consultari politice asupra
problemelor de interes general, printre care:
politica externa si de securitate comuna;
justitie si afaceri interne;
Criteriul administrativ, indic criteriile care trebuie urmrite de rile candidate
pentru aderarea la Uniunea European.
n acest sens, conf.univ.dr. Anca Dodescu, preciyeaz n cursul Economia
integrii urmtoarele criterii administrative :
Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia i Ungaria au atins un grad ridicat de aliniere la acquis i au
realizat

progrese

considerabile

asigurarea

unei

capaciti

administrative i judiciare adecvate" i vor fi capabile s-i asume

obligaiile de membru n concordan cu orarul stabilit", chiar dac ele
trebuie s ia msuri urgente ntr-un numr limitat din anumite
capitole"1.

 Bulgaria, Romnia i Turcia nu ndeplinesc deplin criteriul acquis-ului

i trebuie s-i concentreze n continuare eforturile pe zonele
identificate n Raportul anual.
n virtutea acestor evaluri, Comisia European a recomandat ncheierea negocierilor cu
Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Ungaria
pn la sfritul anului 2002, astfel nct semnarea Tratatului de aderare s se fac n
primvara anului 20032.
5. Demararea negocierilor de aderare.
Integrarea in Uniunea European, fapt ce implic schimbri majore,
prin urmare nelegerea argumentelor si a etapelor acestui proces cu
avantajele si costurile pe care acesta le presupune este important pentru
fiecare.
Situat ntre Polonia, Slovacia, Austria si Germania, Cehia a avut
ntotdeauna un rol important n Europa Central din punct de vedere geografic,
istoric si cultural. Dup cderea regimului comunist n noiembrie 1989, Cehia a
trecut printr-o perioad de democratizare a sistemului politic si economic.
Transformarea economic s-a realizat rapid prin liberalizarea preurilor,
restituirea proprietilor, privatizarea n mas a majoritii companiilor si
stabilirea unei rate sczute a omajului i a inflaiei.
De la 1 ianuarie 1993 Cehia s-a separat de Slovacia ceea ce a coincis
cu stabilirea unei relaii intre executiv i legislativ i cu independena sistemului
juridic. La 1 Martie 1998, U.E. a lansat oficial procesul de aderare a 13 ri
candidate Bulgaria, Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Turcia.

La summit-ul de la Luxembourg din Decembrie 1997, Consiliul Europei

a stabilit ca procesul de aderare s cuprind: - Conferina Europeana care a
reunit 10 ri din Europa Central, Cipru i Turcia care i-au lansat candidatura
pe 12 Martie 1998 i negocierile de aderare pe care Consiliul Europei a decis
s le nceap pe 31 Martie 1998 cu 6 ri recomandate de Comisia European:
Cipru. Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Polonia i Slovenia.
n documentul "Agenda 2000" (iulie 1997), Comisia European a
propus deschiderea progresiv ctre rile candidate, nainte de aderare, a unui
mare numr de programe comunitare, precum i participarea activ la o serie
de agenii sau organisme comunitare, n vederea mai bunei pregtiri a acestor
ri pentru adoptarea acquis-ului. Pentru a sprijini pregtirea Cehiei n vederea
dobndirii statutului de membru al Uniunii, Comunitatea European a decis s
acorde o asisten financiar fr precedent, n valoare de peste 3 miliarde de
euro anual. Fondurile au fost furnizate prin cele trei instrumente de pre-aderare
Phare, ISPA si Sapard. ntregul proces al extinderii, la nivel de negocieri,
pregtiri interne n Cehia i utilizarea asistenei de pre-aderare a fost accelerat,
astfel nct data aderrii sa fie 1 Mai 2004.
Data naintrii cererii oficiale de aderare la UE a Cehiei a fost 17
ianuarie 1996
Pe data de 13 octombrie 1999, Comisia European a recomandat
Statelor Membre s deschid negocierile cu Romnia, Slovacia, Letonia,
Lituania, Bulgaria si Malta.
Din partea Uniunii, cele 15 State Membre sunt prile implicate n
negocierile de aderare. Preedenia Consiliului de Minitri, deinut de Statele
Membre prin rotaie, la fiecare 6 luni, prezint poziiile de negociere convenite
n cadrul Consiliului i prezideaz sesiunile de negociere la nivel de minitri sau
adjunci.

Cehia i-a pregtit propriile poziii asupra celor 31 de capitole ale

acquis/ului comunitar, pentru a se angaja n negocieri. Cehia a numit un
negociator-ef, care a fost susinut de o echip de experi.
Comisia Europeana a propus poziii de negociere i a meninut
legtura cu Cehia, pentru a cuta mpreun soluii la problemele care au aprut
pe parcursul negocierilor. n cadrul Comisiei, lucrrile au fost coordonate de
Direcia Generala pentru Extindere.
Secretariatul General al Consiliului i rile candidate au furnizat
serviciile de secretariat aferente negocierilor. Parlamentul European a fost
permanent informat asupra progresului negocierilor i i-a dat avizul pentru
tratatele de aderare rezultate. Cehia a trebuit s ratifice tratatul de aderare. n
majoritatea cazurilor, acest lucru a necesitat un act al Parlamentului.
Dezbaterile privind ratificarea au oferit o oportunitate reprezentanilor
maselor populare din fiecare stat membru de a-i exprima punctele de vedere
asupra extinderii. In 2002, parteneriatul pentru aderare a reprezentat punctul de
plecare n pregtirea unui plan de sprijinire\ susinere a sectoarelor
administrativ i juridic n Cehia. Implementarea acestui plan a fost monitorizat
prin Acordul Europei ntre U.E. i Republica Ceh.
Prioritile programului de aderare au fost grupate n dou: pe termen
scurt si mediu. Prioritile pe termen scurt aveau n vedere nregistrarea unui
progres in cursul anului 2000. Prioritile pe termen mediu trebuiau ndeplinite
pn la sfritul anului 2003. Cehia a ndeplinit o parte din prioritile
economice i politice i aproape n ntregime prioritile legate de libera
circulaie a persoanelor, capitalului, uniunea monetar i economic, domeniul
social, al energiei, culturii, politica audiovizualului, problemele de mediu,
protecia i sntatea consumatorului, cooperarea n sistemul juridic i controlul
financiar.

In decembrie 1999 i noiembrie 2000 prioritile parteneriatului de

aderare au fost revizuite, o revizuire final fiind publicat in 2002, ceea ce a
reprezentat i baza raportului de ar ntocmit de Comisia de Evaluare n 2002.
Negocierile de aderare au determinat condiiile n care Cehia urma s
adere la Uniunea European. Astfel, s-a ateptat ca att Republica Ceh ct i
celelalte 9 ri candidate s accepte acquis-ul comunitar, respectiv normele
juridice adoptate n baza tratatelor constitutive ale UE, n principal Tratatele de
la Roma, Maastricht si Amsterdam.
Negocierile s-au axat pe condiiile n care rile candidate urmau s
adopte, s implementeze i s aplice acquis-ul, i mai ales s accepte unele
aranjamente tranzitorii, care trebuie s fie limitate ca domeniu i durat. Prin
aranjamente similare stabilite n cadrul negocierilor anterioare de aderare, noile
State Membre au reuit s realizeze conformitatea cu anumite norme juridice
pn la data convenit prin negociere.
Acquisul comunitar reprezint totalitatea normelor juridice care
reglementeaz activitatea instituiilor UE, aciunile i politicile comunitare, i
const n:

coninutul, principiile si obiectivele politice cuprinse in

Tratatele originare ale Comunitilor Europene i n cele ulterioare (Actul

Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam);

legislaia adoptat de instituiile UE pentru punerea n practic

a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii i

recomandri);

jurisprudena Curii de Justiie a Comunitilor Europene;

declaraiile i rezoluiile adoptate n cadrul Uniunii Europene ;

aciuni comune, poziii comune, convenii semnate, rezoluii,

declaraii i alte acte adoptate n cadrul Politicii Externe i de Securitate

Comun (PESC) i al cooperrii din domeniul Justiiei i al Afacerilor
Interne (JAI);

acordurile internaionale la care CE este parte, precum i cele

ncheiate ntre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Din raiuni practice, acquis-ul comunitar a fost mprit in 31 de
capitole:
Cap. 1 Libera circulaie a mrfurilor
Cap. 2 Libera circulaie a persoanelor
Cap.3 Libera circulaie a serviciilor
Cap. 4 Libera circulaie a capitalului
Cap. 5 Dreptul societilor comerciale
Cap. 6 Concurena
Cap. 7 Agricultura
Cap. 8 Pescuit
Cap. 9 Transporturi
Cap. 10 Impozitare
Cap. 11 Uniunea Economica si monetar
Cap. 12 Statistica
Cap. 13 Politica social si ocuparea forei de munc
Cap. 14 Energie
Cap. 15 Industrie
Cap. 16 ntreprinderi mici si mijlocii
Cap. 17 tiina si cercetare
Cap. 18 Educaie, pregtire profesional, tineret
Cap. 19 Telecomunicaii
Cap. 20 Cultura i audiovizual
Cap. 21 Politica regional
Cap. 22 Protecia mediului nconjurtor
Cap. 23 Sntatea i protecia consumatorilor
Cap. 24 Justiie i afaceri interne
Cap. 25 Uniune vamal

Cap. 26 Relaii externe

Cap. 27 Politica extern i de securitate comun
Cap. 28 Control financiar
Cap. 29 Prevederi financiare i bugetare
Cap. 30 Instituii
Cap. 31 Altele
Procedura de desfurare a negocierilor a fost stabilit n 1997.
Sesiunile au loc la nivel de minitri sau adjunci (reprezentani permaneni)
pentru Statele Membre, respectiv ambasadori sau negociatori-efi pentru rile
candidate.
Ritmul negocierilor a depins de nivelul de pregtire al fiecrei ri
candidate si de complexitatea problemelor care trebuie rezolvate. Din acest
motiv, nu s-a putut estima n avans durata fiecrei negocieri.
Comisia European propune poziiile comune de negociere ale UE
pentru fiecare capitol referitor la aspectele care in de sfera comunitar.
Poziiile de negociere pentru Cehia au fost aprobate n unanimitate de
ctre Consiliul Uniunii Europene. Rezultatele negocierilor au fost ncorporate
ntr-un tratat de aderare. Acesta a fost trimis Consiliului pentru aprobare si
Parlamentului European pentru avizare. Dup semnare, tratatul de aderare a
fost trimis Cehiei pentru ratificare i s-a impus organizarea unui referendum.
Tratatul a intrat in vigoare, iar Cehia a devenit stat membru, la 1 Mai 2004 dup
8 ani de la data naintrii cererii oficiale de aderare la U.E. 17 ianuarie 1996 -.
6. Calendarul si evolutia negocierilor.
Detalii referitoare la modul in care s-a inchis fiecare capitol de negociere al CEHIEI

CEHIA - acest taram cuibarit intre Polonia, Slovacia, Austria si Germania, a jucat
un rol important in istoria Europei Centrale. Locatia si istoria sa au format impreuna
cultura si caracterul national, in care se imbina atit elemente germanice cit si slavice.

Capitala Cehiei Praga, a dobindit de-a lungul secolelor o nepretuita bogatie

arhitecturala drept pentru care si-a castigat locul in Organizatia Mondiala UNESCO.
Stiluri precumgotic, renascentist, baroc si artele moderne formeaza un amestec estetic
unic. In acest fel orasul reprezinta intr-o maniera unica fazele succesive ale istoriei
Cehiei ca si capitala a Sfantului Imperiu Roman, un important centru cultural al
imperiului Habsburgic si in prima jumatate a secolului xx ca si capitala Republicii
Independente si Democrate dintre cele doua razboaie mondiale.
Negocierile de aderare ale Republicii Cehe s-au incheiat cu succes la data de 13
decembrie 2002 , iar Tratatul de Aderare a fost semnat la data de 16 aprilie 2003. In
Referendumul din 13-14 iunie 2003, majoritatea cehilor si-au exprimat sprijinul pentru
parteneriatul cu UNIUNEA EUROPEANA. Astfel, prin ratificarea Tratatului de
Aderare, Cehia s-a alaturat la U.E. la data de 1 mai 2004.
Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002 a concluzionat ca va
continua monitorizarea noilor tari aderate, in eforturile lor de asi asuma
responsabilitatile parteneriatului.
In 2002 este prezentat de catre Comisia Europeana Raportul de Monitorizare al
Cehiei. Acesta contine doua sectiuni principale. Prima parte trateaza rezultatele
economice. Sunt descrise in mod concis progresele economice ale Cehiei si se continua
cu aprecierile de implementare a reformei economice , astfel din concluzia Raportului
se prezinta necesitatea imbunatatirilor viitoare. Parteaa doua a Raportului ofera o
imagine cu privire la implementarea tuturor angajamentelor si cerintelor ridicate de
negocierile de aderare pentru fiecare captitol acquis, se mentioneaza importanta
implementarii si impunerii

acquis-ului in administratia publica, in sistemul

judiciar, in dezvoltarea masurilor anticoruptie

Acest Raport reflecta situatia din septembrie 2003. El inregistreaza deciziile
actuale, actuala legislatie adoptata, si noile masuri implementate.
In ceea ce priveste rezultatele economice Comisia Europiana mentioneaza ca
Cehia are o economie de piata functionala; iar continuarea reformei economice are ca
rezultat competitivitatea Cehiei in fata presiunii tarilor membre U. E. Totodata se

consemneaza ca Republica Ceha in general respecta angajamentele negocierii, si ca

este capabila sa isi asume obligatiile parteneriatului, iar in perioada premergatoare
aderarii trebuie sa isi continuie pregatirile in concordanta cu angajamentele asumate in
negocierile de aderare .
DETALII LA MODUL IN CARE S-A INCHIS FIECARE CAPITOL
CAP.1. MISCAREA LIBERA A BUNURILOR
Republica Ceha in mod esential indeplineste conditiile parteneriatului cu
privire la masurile orizontale si procedurale aplicate in acest sector, si se asteapta sa fie
capabila in implementarea acquis-ului in acest capitol , o data cu aderarea la U.E.
Principiul acestui capitol se refera la faptul ca orice bun economic trebuie tratat in mod
liber si egal, in orice parte a U. E. Si acopera regulile detaliate ale Comunitatii
Europene in ceea ce priveste miscarea libera a bunurilor.
Se apreciaza ca trebuiesc depuse eforturi suplimentare in alinierea legislatiei
din sectorul bunurilor alimentare.
CAP.2. CIRCULATIA LIBERA A PERSOANELOR
Acquis-ul acestui capitol prevede un tratament nediscriminatoriu al
muncitorilor care sunt angajati in mod legal , in alte tari comunitare, altele decit tara de
origine; de asemenea sunt regule clare in ceea ce priveste recunoasterea reciproca a
diplomelor si calificarilor profesionale.
Un punct sensibil pentru Cehia, la care mai are de lucrat , este tocmai legat de
recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale,aspect in care legislatia ceha nu este
aliniata acquis-ului U.E.
CAP.3. LIBERTATEA SERVICIILOR.
Referitor la acest capitol , statele membre ale U.E. asigura dreptul de a furniza
servicii oriunde in spatiul comunitar,si se asigura ca acest drept nu este ingradit de
legislatia nationala a altor state.

Astfel, in domeniul serviciilor financiare, legislatia sectorului bancar este in linii

mari aliniata acquis-ului, dar regulile privitoare la uniunea monetara nu au fost
indeplinite in intregime. In sectorul investitiilor si securitatea pietei, alnierile trebuiesc
finalizate de asemenea, iar supervizarea bancara se prezinta ca fiind satisfacatoare.
In concluzie Cehia indeplineste majoritatea cerintelor parteneriatului, iar de la
data aderarii trebuiesc finalizate toate implementarile necesare.
CAP.4. MISCAREA LIBERA A CAPITALULUI.
Privitor la miscarea libera a capitalului, Cehia s-a aliniat cerintelor acquis-ului,
exceptie face armoniarea in totalitate a regulilor impuse de companiile de asigurari ,
fondurile de pensii.
Ca si observatii, trebuiesc inlaturate restrictiile investitiilor staine directe din
sectorul transportului aerian.
Totodata, indeplineste mai multe conditii ale parteneriatului privitoare la lupta
impotriva spalarii banilor.
CAP.5. LEGEA COMPANILOR
Se precizeaza necesitatea adoptarii si aplicarii regulilor impuse in scopul
functionarii companiilor pe piata interna. Se militeaza in cinci directii:
Legea companiilor in sens stict, legea contabilitatii, legea drepturilor
intelectuale, legea drepturilor industriale si atit recunoasterea cit si impunerea
obligatiilor contractuale in sens civil.
Un plus de eforturi sunt necesare in procesul de imbunatatire al capacitatilor
administrative. De asemenea se precizeaza nevoia implementarii acquis-ului in
domeniul legii contabilitatii odata cu momentul aderarii.
CAP.6. POLITICI CONCURENTIALE
In acest capitol se porneste de la lupta impotriva antitrusturilor si politica
ajutoarelor de stat. In sectorul antitrust, Cehia a adoptat deja noi legislatii in deplina
armonie cu pincipiile comunitare antitrust, dar totodata se impune respectarea acestor
principii aflate in concordanta si cu Blocul Comunitar recent extins.

Ca si concluzie, Cehia intruneste majoritatea angajamentelor si cerintelor dn

faza negocierilor de aderare, chiar si in ceea ce priveste ajutoarele de stat.
CAP.7. AGRICULTURA
Cehia respecta angajamentele in domeniul agriculturii, mai precis la politicile
de calitate a culturilor, la fermele organice, ajutoarele de stat, si deopotriva referitor la
sectorul veterinar.
Observatiile au fost atintite asupra Agentiilor de plata din agicultura , in
sistemul Administratiei si de Control, mecanismele de comert cu zahar si vin.
A fost atrasa atentia aupra progresului lent din domeniul protectiei sanatatii
publice, unde se face referire la alimentele organice.
CAP. 8. PESCUITUL
In capitolul acesta , Cehia in mod esential isi respecta angajamentele efectuate
in faza negocierilor la aderare , si se asteapta ca implementarea acquis-ului sa aiba loc
odata cu momentul accederii la UE.
Capacitatile administrative se apreciaza a fi adecvate, dar totusi se necesita
intarirea managementului din sectorul pescuitului, ca parte al Programului Operational.
CAP. 9. POLITICA DE TRANSPORT
In acest domeniu s-au intimpinat serioase dificultati in ceea ce priveste
Adaptarea angajamentelor privitoare la transportul rutier, in timp ce in transportul
aerian legislatia ceha este aliniata cu cea comunitara, la fel si in transportul maritim.
Probleme serioase s-au intampinat deci, cu transportul rutier care
necesita urgent imbunatatiri .
CAP.10.IMPOZITAREA
Republica ceha respecta majoritatea angajamentelor referitor la impozitare, cu
exceptia duty-free-urilor de la granitele tarii, sector care necesita imbunatatiri. Astfel, se
asteapta ca cehia sa-si implementeze acquis-ul din momentul aderarii la U.E
CAP.11.UNIUNEA MONETARA SI ECONOMICA

Legislatia monetara si economica a C.E. , contine reguli specifice, care asigura

Independenta bancilor centrale ale statelor membre, reguli care trebuiesc transpuse si In
economia fiecarei noi tari membre.
In acest domeniu Cehia se afla in pozitia de implementare acquis-ului odata cu
accederea sa in U.E.
CAP. 12. STATISTICILE
In sectorul statiticii se astepta ca Cehia sa-si imbunatateasca domenii cum ar fi
contabilitatea nationala, statisticile finantelor guvernamentale, statisticile de afaceri.
CAP. 13. POLITICA SOCIALA
Acquis-ul in acest domeniu include standarde minime, cum ar fi tratamentul egal
aplicat femeilor si barbatilor in ceea ce priveste securitatea sociala, sanatatea si
siguranta locului de munca.
CAP.14. ENERGIA
Conditiile impuse in acest domeniu sunt respectate in general si se asteapta
implementarea acqui-ului in momentul accederii.
Se necesita constituirea progresiva a rezervelor de petrol in concordanta cu programul
agreat din timpul negocierilor, si tot odata consolidarea Agentiei cehe pentru energie.
CAP.15. POLITICA INDUSTRIALA
In acest capitol se asteapta ca pe langa angajamentele respectate sa se asigure
continuarea programelor de restructurare conform cu acquis-ul european
CAP. 16. FIRMELE MICI SI MIJLOCII
Sunt intrunite angajamentele si cererile din momentul negocierilor pentru aderare
si in acest capitol.Aliniamentul recomandat de Comisie ar trebui continuat, de asemenea
implementarile pentru firmele mici.
CAP.17.STIINTA SI CERCETAREA
Datorita specificului sau acquis-ul din acest domeniu nu necesita transpunerea sa
in ordinea legilor nationale. Oricum capacitatile necesare implementarii trebuesc
creeate pentru a permite participarea efectiva in diverse programe de cercetare.
CAP. 18. EDUCATIA SI FORMARE APROFESIONALA

In acest sector sunt continuate eforturile cu privire la educatia copiilor si migrarea

fortei de munca. In general sunt respectate angajamentele luate.
CAP. 19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIILOR
In sectorul serviciilor postale si telecomunicatii cehia isi respecta angajamentele
asumate si se asteapta implementarea generala din momentul aderarii.Exista necesitatea
unei corecte aplicari a acquis-ului in totalitatea serviciilor de telecomunicatii.
CAP. 20 CULTURA SI POLITICA AUDIO-VIZUALULUI
Se impune adaptarea directivelor nationale la directivele Televiziunilor fara
frontiere si continuarea programelor comunitare Cultura 2000, MediaPlus.Implica
reguli de baza comune referitoare la publicitate, protectia minorilor si ordnea publica.
CAP. 21 POLITICA REGIONALA
Acquis-ul din acest capitol contine in cea mai mare parte reguli care nu necesita
transpunerea in legislatia nationala, dar este esential ca statele membre sa respecte
legislatia comunitara generala.Cehia sa adaptat cerintei de organizare teritoriala, dar
mai putin in ce priveste structurile institutionale si controlul financiar
CAP.22. MEDIUL INCONJURATOR
Se evidentiaza efoturile pentru prevenirea poluarii aerului si apelor, protectia
naturii.Legislatia din domeniul poluarii industriale se aliniaza acquis-uli, dar mai multa
atentie trebue acordata controlului si prevenirii poluarii.
CAP.23.CONSUMUL SI PROTECTIA CONSUMATORULUI
In acest domeniu se astapta intarirea capacitatilor si structurilor administrative, dar in
general sunt respectate angajamentele asumate.
CAP.24 JUSTITIA SI INTERNELE
Se impune finalizarea politicii visa intarirea controlului la granite, in special la
granita cu Slovacia . In ceea ce priveste migratia populatiei, aliniamentul legislativ s-a
completat, dar se cer eforturi sustinute, in ceea ce priveste lupta impotriva crimei
organizate, a terorismului , impotriva fraudei si coruptiei .
CAP.25 UNIUNEA VAMALA

Si in acest sector legislatia natiunala ceha se suprapune legislatiei europene, fiind

aliniata cu acquis-ul din 2002.Ca si concluzie, Cehia intruneste angajamentele asumate
si se asteapta implementarea capacitatilor administrative si operationale.
CAP.26 RELATIILE EXTERNE
Elementul principal al acestui capitol politica comerciala comuna, se in
directa legatura cu legislatia europeana, astfel se asteapta ca Cehia sa fie
capabila sa implementeze acquis-ul cu privire la ajutoarele umanitare si la
finalizarea acordurilor bilaterale.
CAP.27 MINORITATILE SI POLITICA DE SECURITATE
Se intrunesc angajamentele si cerintele impuse de negocieri si se asteapta ca Cehia sa
participe la dialoguri specifice si sa se alinieze declaratiilor U.E. sanctiunilor si
masurilor restrictive pana la accedere.
CAP.28 CONTROLUL FINANCIAR
Se respecta prevederile negocierilor in ce priveste auditul extern, protectia intereselor
financiare ale U.E, de asemenea controlul financiar public intern .Eforturi suplimentare
sunt necesare in procesul descentralizarii sistemului de implementare.
CAP. 29 PREVIZIUNI FINANCIARE SI BUGETARE
Observatiile se indreapta asupra modului de stabilira a rapoartelor asupra cazurilor de
frauda si iregularitati si trimiterea acestora comisiei . Se asteapta implementarea acquisului odata cu aderarea.

7.1. nchiderea negocierilor i semnarea Tratatului de Aderare

n 12 decembrie 2002, la Consiliul European de la Copenhaga,
Republica Ceh a ncheiat n mod formal negocierile de aderare alturi de
alte 9 ri candidate (Cipru, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Slovacia i Slovenia), hotrndu-se acceptarea n Uniune la 1 mai 2004.

Procedura de aderare a fost lansat la nceputul anului 2003, pentru a

permite intrarea efectiv n UE a rilor candidate n primvara lui 2004.
ncheierea negocierilor de aderare de ctre cei 10 a reprezentat o adevrat piatr de temelie n derularea ambiiosului
proiect de depire a anilor de conflicte i de diviziune a Europei prin admiterea n Uniune a rilor central i est
europene, lansat n 1993 la Consiliul European de la Copenhaga. Aceast realizare este o dovad a hotrrii comune a
locuitorilor Europei de a forma mpreun o Uniune care s devin promotorul pcii, democraiei, stabilitii i
prosperitii pe continent. De asemenea, prin nchiderea cu succes a negocierilor, Uniunea i-a onorat angajamentul c
cele 10 state vor participa la alegerea Parlamentului European din 2004 ca membri.
Continu procesul de monitorizare a ndeplinirii angajamentelor luate, cu rolul de a ghida statele care ader n eforturile
lor de a-i asuma responsabiliti ca membri i de oferi siguran fotilor membri. Comisia va face propunerile necesare
pe baza rapoartelor de monitorizare.
Toate eforturile vor fi concentrate spre ntocmirea draftului de tratat de aderare, astfel nct acesta s poat fi naintat
Comisiei i apoi Parlamentului European pentru aprobare, urmnd a fi semnat n 16 aprilie 2003.

Comisia a formulat, n mod oficial, o opinie favorabil cu privire la

aderarea celor 10 state noi membre n 19 februarie 2003.
Parlamentul Europei a aprobat aderarea celor 10 ri candidate la UE n
9 aprilie 2003. Cehia a primit 489 de voturi favorabile, 39 de voturi mpotriv
i au existat 37 de abineri. n ziua lurii deciziei formale, Parlamentul a adoptat
i o rezoluie cu concluziile negocierilor de aderare, n care a chemat noii i
vechii membri s coopereze activ la formularea i implementarea unei politici
externe i de securitate commune, a solicitat ntrirea capacitilor instituionale
ale UE i un mai puternic sim al solidaritii n implementarea politicilor
commune; de asemenea a subliniat faptul c lrgirea ofer perspective de
aderare pentru toate rile europene care au ndeplinit criteriile politice pentru a
deveni membri Uniunea European.
Consiliul a decis acceptarea rilor n UE n 14 aprilie 2003, decizia de
acceptare conducnd la semnarea Tratatului de aderare la Atena n 16
aprilie 2003. Consiliul a stabilit c dup ndeplinirea procedurilor de ratificare,
cele 10 state vor deveni membre UE ncepnd cu 1 mai 2004. De asemenea
s-a subliniat faptul c cei 10 erau parte din istoria, motenirea i cultura
european i c aderarea lor, al cincilea val de lrgire din istoria UE, nseamn
nceputul unei noi ere i permite UE s continue realizarea obiectivului de
construi o Europ condus de idealurile democraiei, pluralismului, guvernrii
legii, respectului pentru drepturile omului i cu o economie de pia liber.

ncepnd cu 17 aprilie, rile nou aderate au fost primite ca observatori activi la

munca Consiliului.
Aceast lrgire pune bazele unei Uniuni cu perspective foarte bune n
ceea ce privete dezvoltarea durabil i care va avea un rol foarte important n
consolidarea stabilitii, pcii i democraiei n Europa i nu numai aici.
7.2. Ratificarea Tratatului de ctre Cehia
n conformitate cu procedurile de ratificare naional, Cehia, alturi de
celelalte state noi membre a fost invitat s ratifice Tratatul n timp util (pn
n 30.04.2004, dovada ratificrii trebuia depus la Guvernul Italiei), pentru
intrarea acestuia n vigoare ncepnd cu 1 mai 2004.
n Republica Ceh, ca de altfel n toate celelalte ri candidate cu
excepia Ciprului, aprobarea aderrii, combinat cu procesul de ratificare a
Tratatului de aderare, s-a fcut prin referendum naional. Referendumul a
avut loc n zilele de 15 i 16 iunie 2003. Cetenii Republicii Cehe au aprobat
aderarea rii lor la Uniunea European cu o majoritate de 77,33%.
7.3. Tratatul de aderare
Preedintele Cehiei a semnat Tratatul de aderare la Atena, n 16 aprilie 2003 alturi de efii de state sau de guverne ale
celor 15 state membre i ale celorlalte 9 state care au aderat. Tratatul, redactat ntr-un singur exemplar original n cele
25 de limbi, este depozitat la arhivele guvernului Italiei, fiecare semnatar primind o copie autentificat.
Anexa V la actul de aderare cuprinde o serie de msuri referitoare la Cehia, privind:
-

libertatea de micare a persoanelor

libera micare a capitalului

agricultura

- legislaia n domeniul veterinar

- legislaia fitosanitar
-

politica n transporturi

taxe

energie

mediul nconjurtor

- managementul deeurilor
- calitatea apei
- controlul polurii industriale i managementul riscului

ncepnd cu data aderrii pn la nceputul mandatului 2004-2009, Cehia

are 24 de membri n Parlamentul European. Deine 12 voturi n consiliu i are
cte 12 membri n Comitetul economic i social i n Comitetul regiunilor
7.4. Contribuia la bugetul Uniunii i fondurile alocate Cehiei de la buget

Articolul 28 al Actului de aderare prevede c bugetul general al UE pentru anul 2004 va fi modificat innd cont de aderarea noilor state.

Conform aceluiai articol, Cehia, asemeni celorlalte state noi membre, va plti lunar, cte 1/12 din contribuia care-i
revine din TVA i venitul/produsul naional brut, precum i ajustri retroactive, pentru perioada ianuarie-aprilie 2004,
cnd nu a contribuit (1/8 din sumele aferente acestei perioade vor fi pltite lunar ncepnd cu luna mai).
De asemenea, Cehia va contribui la Fondul de cercetare pentru Crbune i Oel cu suma de 39,88 mil EURO,
conform prevederilor art. 31. Contribuiile la acest fond vor fi fcute n patru tane, ncepnd cu 2004, i vor fi pltite
dup cum urmeaz, n fiecare caz n prima zi lucrtoare din prima lun a fiecrui an: 15% n 2006, 20% n 2007, 30%
n 2008 i 35% n 2009.
n perioada 2004-2006, Cehia va primi de la comunitate lunar, n prima zi lucrtoare a fiecrei luni ncepnd cu 1 mai
2004 urmtoarele categorii de sume, astfel:
- sume pentru echilibrarea bugetului conform art. 29; cuantumul acestor sume se ridic la 125,5 mil EURO n anul
2004, 178 mil EURO n 2005 i 85,1 mil EURO n 2006
- sume conform art. 30 din Act; cuantumul acestor sume se ridic la 174,4 mil EURO n anul 2004 i cte 99,55 mil
EURO n 2005 i 2006
Situaia privind contribuia Cehiei la bugetul Uniunii i fondurile pe care le va primi n perioada 2004-2006, conform
estimrilor existente pe site-ul Delegaiei Comisie Europene n Cehia, este urmtoarea:
Milioane EURO

Total fonduri
alocate
Total resurse proprii
Sold
Sume de echilibrare
Sold

2004
687

2005
1.005

2006
1.138

-622
65
125
190

-953
52
178
230

-978
160
85
245

Asemeni tuturor celorlalte state candidate pentru aderarea la Uniunea

European, Cehia a beneficiat de finanare de la Uniune prin intemediul
fondurilor de pre-aderare PHARE, ISPA i SAPARD, precum i prin programele

comunitii, adoptate de ctre Comunitate pentru promovarea cooperrii dintre

statele membre n domenii precum educaie, cultur, cercetare i dezvoltare.
Astfel, la nceputul anului 2004, ajutorul direct acordat Cehiei de ctre
Uniune se ridica la 1,8 miliarde de EURO.
Devenind membru al UE ncepnd cu 1 mai 2004, Cehia poate solicita
ajutor financiar de la Uniune numai prin intermediul Fondurilor Structurale,
pentru urmtoarele domenii: dezvoltare european regional (promovarea
coeziunii economice i sociale n UE prin reducerea diferenelor dintre regiuni i
grupuri sociale), politica ocupare a forei de munc, reforma structural n
sectoarele agricultur i pescuit.

Bibliografie:
1. Dodescu, Anca : Curs de Economia Integrrii.
2. http://www.europa.eu.int/
3. http://www.europa.eu.int/pol/enlarg/index_en.htm
4. http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/candidate.htm
5. http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm
6. http://europa.eu.int/comm/enlargement/negotiations/treaty_of_accession_2003/
7. http://www.czechembassy.org
8. http://www.euroskop.cz/eng/list.asp?cat=5190
9. Manifest ceskeho eurorealismu, ODS 2001