Art, 1929 Cartea a V-a, Despre obligayi, o * de exchidere: a) lipsa aporului sau lipsa spirtului de aferi socitars; b)afectaresimaginj Socielafit prin comportamentul asociatului culpabil; c) implicarea fr drept in afacerile Intrucit ou sunt preczate in lege nici liniatiy, nici exemplificati, motvele temeinice de excludere (altele decat cele exemplificate mai sus) pot fi previzwe gi in contactul de societate, In ipsa uneiprecizir in ego, rei admis, find tn prezenja uni cae neevaluabile in bani, competenfa de a dispune asupra cererii de excludere aparfine judecdtoriei. Art. 1929, Drepturile asociatului exclus (1) Un asociat care ip pierdle calitatea altfel decdt prin cesiune sau executarea slitd a parlor sale in societate poate obtine valoarea pirilor sale de la data incetSrii calitSti de asociat, iar cellalt asociat! sunt tint sA fl plateascd imediat ce aceasta a fost stabilita, cu dobanda legals de la data incetaril calititiidde asociat. {2) In cazul in care partile nv convin asupra valor pirtilor de interes, aceasta se va stabil de tre instanfa in conditille art. 1904 alin, (3), (art. 1901 alin. (3) NCC) Comentariu 1, Determinarea contravaiorii pirfilor sociale. Avociatul exchus are dreptul la contra- valoarea pirjilor sale in socictate (piri de interes sau piryi de industric, corespunzatoare contribufiilor in cunostinje specifice sau in prestajii), Aceasté valoure este swabilitt, de regula, de asociafi, eventual prin apelul la un expert, Valoarea acestor pirii in societate este constituitd din valoarea aportului sau a contribufiei, precum gi din sporul de valoare rezulkat din funcfionarea Societafii (sau din executarea contractului de societate). La aceasti valoure se poate adiuga o dobanda legalA. Este permisd o diminuare a acesei valor prin compensarea cu eventualele ddaune pricinuite societii de asociatulexclus prin fapta care a determimatexchuderea. in ipsa unei infelegeri asupra contravelorii pajilor in societate ale asociatului exclus gi asupra unei eventuale diminuiri cu daunele pricinuite societail prin faptele care au determinat excluderca, se va putea apela la instan{é, care va dispune nu numai asupra excluleni, ei si asupra acestei -yalori (concomitent sau succesiv), pe baza unci expertize, dispusd in conformitate cu art. 190) oe Pero aoe Wh thal Wan Ge tel ene un asociat sau acjionar dintr-o socielate comercalA (cAnd valoarea pastor sociale sau a stiunilo este suportata de societate), in cazul societdji simple valoarea partilor tn societate aul exclus este plitité de etre ceilatt asociafi. {n aceastsituaie, fondurile implicit, sécuritatea sa financiatd si economica sunt protejate fad de riscurile woei ss ‘cAtre un iminent esec al afacerii, Este o soluie care ar putes Ce aga ccie piepoenere rt tee, -controleaza societatea si, din aceastrte eee epee £4. Incetarea contractului de societate $1 dizolvarea societatil , 1930. Cazurile generale de incetare Sub rezerva unor dispoztillegale speciale, contractul incetea24 si societatea se dizolv’ rin: obiectului societajil sau imposibilitatea neindoleinicé a realizarli acestuia; ) consimamantul tuturor asociatilor; ¢) hotararea instantel, pentru motive legitime si temeinice; d) implinirea duratel societafii, cu exceptia cazului In care se aplica dispozitille art. 1931; ¢) nulitatea societstil; 4) alte couze stipulate in contractul de societate, (2) Societatea care intra in dizolvare se lichideaz’. (art, 196, 1931 NCC; art. 227, 237 din ‘Legea nr. 31/1990) Comentariu 1. Nofiunea de dizolvare. Sensul etimologic originar (echivalent celui tehnic, ingineresc, jin chimie gi din fizica) al termenului ,dizol are” este acela de proces prin care un corp (solid, lichid, gazos) se raspindeste intr-un lichid, rezultind o solujie. Din punet de vedere juridic, dizolvarea inseamni Incetarea persoaslita{it juridice, persoana juridict find o forma de organizare, un organ” care exist doar juridic, mu 9i material, existen{& pe care o capatl ca rezultat al unei tehnici sau fictiuni juridice. Persouna juridic& este 0 copie. realitayi si, de accea, ;+ dizolvarea ei este 0 copie a realithjii dizolvarii uiui corp material. In privinga societitii simple, este de reamintit cA aceasta gu este 0 persoani juridic&, ci o catitate colectiva fra petsonalitate juridicd (sau chiar mai pujin decdt att: un simply contract intre asneiapi incheiat nu pentru exploatarea unei Intreprinderi, ci pentru realizarea in comun a wnei operatiuni punctuale a asociafilor). Din moment ce noul Cod civil are in vedere gi dizolvarea unei astfel de entitifi colective fir’ personalitate juridics, s-ar putea extrage concluzia ci societatea simpla este fi ea un organ”, un corp” juridic, care copiaza realitatea unui corp material, din moment ce se poate dizolva. Continuind aceasta paralela, se va putea observa cA, la nivel de imitare a realitafii materiale, incetarea societijii simple, dizolvarea sa, inseamnd intrarea in lichidare, adici echivalentul juridic al rAspAindirii uuu corp material fntr-un lichid, 2. Cazurile de incetare in genere. Sub denumirea de ,cazuri generale de incetare”, art. 1930 NCC enumerd cinci cazuri concrete de dizolvare gi unul generic (,alte cauze stipulate {in contractul de societate"). Se observa cA, In comparatie cu cazurile generale de dizolvare aplicabile socictijilor comerciale (previzute de art. 227 din Legea ne. 31/1990), lipseste __cazul de dizolvare penta falimentul societpi (ceea ce este logic, lntrucd, in sistemul Legit nr, 85/2006 a insolvenjei, entitajile fart personalitate juridicd ou sunt supuse insolventei atom eo adil eentucerrat ria phe[egitim de dizolvare judiciart, in sensu art. 1930 lit, c) NCC. © Sintetc, reatizaren obiectului society inseamnd atingere {intei (scopului) asocierit sau Iincheierea cu sueces a afacerii preconizate. Este evident cf nu suntem in prezenja exploatari Lune! Intreprinderi de lunga durata si nici a exercijului in comun al ui profes, cin prezenfa unor objective sau afaceri Punctuale, cum ar fi construirea unui imobil. Odata edificat acest ‘mobil, societatea incetéazA in mod firese. 7. Tnpeivinga impostbtiesttrealtziri oblectului, trebuie precizatc& poate & vorba de orice afacere preconizals chiar gi de exercitiu! unelprofesi,Inrucdt gi acestea pot i cute imposibile . ivaten societitilor comerciale, se observ c& art. 1930NCC introduce odistinetie fait de reglementarea echivalenté die Lezea ne. 31/1990 (art 227), respectv, cerinfa a imposibilitaten 24 fe neindoielnick. Distinctia wu este important, {ntrucdt, i ipoteza actiunii in constatarea judiciar i tai (care poate fi una obiectiva i ava solufiona cereres cx atengia cuvenith unci ‘iisuri extreme, In eaz de indoialé cu privire la imposibiitatea reabiiriiobiectului urindnd 4 ‘espinge cererca sau, dup caz, a dispune alte masuri (ca, de exempls, excluderea asociatylut care a determinat dubiu!). 5 4. Consim(imintul tuturor asoeisfitor, Lncetarca societafii prin consimtimantul tuturor ‘ssociafilor este, In fapt,/o modalitate de rezolujiune sau rezilicre amiabila a contractului de Societate, prin care tofi asociajii se infeleg s& puna i ‘una dintre excepiile de la principiul tnajoriagi in hotirirea de dizolvare se ia cu evorumul ¢i major generale extraordinare. 9 _ Deprecizat ef inainte ca Incetarea societtiisX devin ireversibilt, asociagi ar putea reveni asupra hotfrarii de incetare, cu aceeasi condifie de unanimitate. 5. Hotirirea instanfel. Incetaea societiii poate fi dispust si prin hotérrea instanei, Pentru motive Jegitime si temeinice. Comparativ cu reglementarea echivalent& din Legea ‘mr. 31/1990, se observa cé reglementarea relativa la societatea simpla este mai largé. Daca z judiciard a societajilor comerciate este posibila doar pentru neinfelegeri grave intre fionarea, ceea ce presupune c& legitimnare procesuala activa ai doar azul societAfiiBeare on ea peels Art, 1931-1932 ita urmarirea unor bunuri aportate de asociat sau care i S-ar Cuveni asociatului ca urmare stoi ena eh Peta jidlecktonst intervine in contract gi fi pune capit, pentru ce sb trebuie ce aceste motive SA fie neindoielnice, © enumerare 2 lificativa, a fi fost tld in acest scop. fn lips, se poate conjectura si spune ste de ‘motive ar putea fi netnjelegerile grave futre asociafi, impreviziunea, incdlcarea obligafici de aport, incalcarea obligatici de cooperate (Fidelitale, affecrio socteratis), simulatia, concurenta acuta de asociagi societiti, implicarea fird drept a asociatilor in afacerile societajii, pierderile continue, intervertirea scopului fntr-un ilegal sau imoral etc. 6. Nulitatea societitii inseam’ nulitates contractulul de socletate; ca nu se confunds | cu nulitatea persoanei juridice, intrucat societaten simpla nu are personalitate juridic&. Este un motiv de incetare judiciars a societAqi, intrucat este pronunfatd de instan(a. 7. Implinirea duratet societd{ii nu este un motiv de incetare (dizolvare) automata a societffii, intrucdt legea permite o pretungire automath a societal (art. 1931 NCC), O astfel de prelungire automata se opune, tn mod evident, dizolviri 8. Alte cauze de incetare 2 societiil xe pot stipula in contractul de societate, Pe de alta parte, disparitia oricrein dintre situafiile-premise ale societS{ii (aport, cooperare, participare E Ia risc) poate determina incetarea societii, fie ca urmare a constatirii multi, fie ca urmare a constatirii simulatiei. 9. Lichidarea. Efectul esengial al incetArii societhjii este intrarea fn lichidare, Art. 1931. Prelungirea tacité a contractulul de societate Pane cates eee ee beeen ic esd aeahe Reaceetn meee et __ si execute operatiunile sale, lar asociatil continua s3initiez® ice #1 s8'se comporte ca asociati. Prorogarea opereaza pe o duratd de un an, comtinuaind din an in an, de la data expiraril duratei, dacd sunt indeplinite Comentarlu 1. Caracterl Juric. Socienten prehgitt fn mod tit (prin continue aficertr societAfii dincolo de termenul fixat pentry existenfa sa, fark ca vreunut dintre asociagi s8 igi manifeste intenjia de incetare a contractului) nu este o societate de fapt, ci una de iure, continu’ in baza contratului inifial, pentru cA asocia{li continu’ sA se comporte ca asociati, inigiind gi derutand operatiuni ce intr§ in obiectul de activitate al societdqi. Prorogarea opereazA pe un an gi se continu cu perioade succesive de un an, pink cand 2 ‘asociatii fie inceteazA sA se comporte ca asociafi (constatarea acestui fapt fiind fAcuth fie in adunarea asociatilor, ee ‘prelungeasca formal societatea. 5 -—Prelungirea tacit nu exe opi ca1 1. Nulitate vs caracterul nescris al unei clauze, Cauzele de nulitate a societafii (nulitateg contractului de societate) sunt, in mod exclusiv, incilearea dispozitiilor imperative care se referd la societatea simplé si pentru care se prevede expres sanctiunea nulilai (nulitate re ee 2 In continuarea prevederilor art, 1881 ‘lative la simuafiile-premisd ale societatii trebuie decis c& gi lipsa acestora poate duce la fncetarea societ4jii simple, intrucdt o societate ‘mu se poate constitti sau contracta si mu poate exista in lipsa aporturilor, coopera gi partajécit iscurilor. Un contract chruia ii lipsegte una dintre aceste elemente nu este un contract de societate ci, eventual, un alt contract. Orice clauzd contractualé care incalch dispozitiile imperative referitoare la societatea simmpla gi pentru care nu se prevede sanc{iunea nulitajii este considerats nescrisd. O astfel de clauz& poate fi ignoratt de piri sau de terfi, intrucit, ea find consideratd nescrisd, este ca si cénd nu ar fi trecut in contract. Art, 1933, Regimul nulitapii (1) Nulitatea se acoperd sl nu va fi constataté sau dectarata ln carl in care cauza nulit3til a fost inlSturat3 inainte de a se pune concluzil in fond in fafa Instantet de judecatd. (2) Instanta, sesizaté cu 0 cerere in constatarea sau declarares eulltitil, este obligatd si puna In discujia pSrtilor posibilitatea de remediere a cauzelor de ulitate care afecteazs ) transportul realizat de mai mulji tansportatori. {fn al doilea rand, art. 1957 NCC introduce 0 distinejie fundamentatd ps Artal 1957 NCC cafigmecc, pia interned respectiv ethce pon lih pl seonanyateeye precidere pe planul é se vedea art. 1999, 2000, 2001, 2006 NCC). Asifel, avand tn vedere doar cele doul criterii de _ -clasificare, ,transportul combinat” este transportul realizat prin folosirea mai multor moduri de transport, indiferent de nurnarul transportatorilor implica|i fh executarea sa. La randul sau, tul succesiv” este transportul realizat prin folosirea unui singur mod de transport, dar wullortransportatoriitll IX. Diferite comtacte speciale An 1858 “rt. 1958. Domeniul de aplicare (2) Dispozitiile prezentulul capitol se aplicé tuturor moduritor de transport, in masura in ‘care nu se dispune altfel prin legi speciale sau nu sunt aplicabile practic! statormicite intre p3rti © orluzante. (2) Cu exceptia situatiel In care este efectuat de un transportator care isi ofer3 serviciile jpublicului tn cadrul activitatil sale profestonale, transportul cu titlu gratult nu este supus iMilor cuprinse in acest capitol, in acest caz, transportatorul este finut numai de o obligatie de prudenta gi diligent’. B @}Transportatorul care isi oferé setvcile publiculul trebule 88 transporte orice persoans ‘are solicit4 servicille sale 51 orice bun al cdrul transport este solicltat, dacd nu are un motiv a " jntemeiat de refuz. Pasagerul, expeditorul sI destinatarul sunt obligati sé respecte instructiunile a transportatorului. (art. 1955 si urm, NCC: art. 140, 193 LPA) n a Comentariu 1, Aplicarea generals si subsidiar# a dispasitiilor referitoare ta contractul de transport. Un prim scop al art, 1958 NCC este acela de a consucra principiul aplicarii generale 1 dispozitiilor reglementind contractul de transport din noul Cod civil. Astfel, prevederile art. 1955 gi urm. NCC constituie dreptul comun pentru contractul de transport, indiferent de modul de transport ales (rutier, feroviar, naval, aerian sau combinal). Un al doiles scop al art. 1958NCCeste acela de a reglementa principiu! apliciri subsidiare a dispazipilor reglementind contractul de transport din noul Cod civil, Astfel, din coroborares art. 1958 NCC cu art. 140 LPA, art. 1955 gi urm. NCC se aplica doar atunci cind nu sunt incidente tatate raificate de Roménia, legi speciale, practici statomicite intre pArji ori uzanje. Arucohul 1958 NCC face astfel 0 aplicare a art. 1 alin. (3) NCC conform cdruis, in materile reglemeniate de lege, ‘vzanjele sunt aplicabile numai in masura in care legea trimite la ele in mod expres. Corelativ prineipiului aplicSrit generale a dispozifiilor noului Cod civil in materia 2 ‘contractului de transport, prin art. 193 LPA, art. 20 din O.G. nz. 19/1997 prevind tansporturile se modifica si reglementeazA regula potrivit e8reia contractul de tanspoct se Incheie in condifiile noului Cod civil. Asgreeae . 2, Exceptie de la aplicarea generald » dispoaitillor ‘contractul de trans- port, Potrivit art. 1958 NCC, dispozitile noului Cod civil ta materia contactului de transport ‘my sunt incidente in ceea ce priveste fransporturile ew titty gratuit, Se consscrd, in acest ~ content, fio excepfie de Ia exceptie. Astel, disnozitile noutui Cod civil in materia contractolui de transport sunt incidente fn situafia in care transportul este cu titha gratuit, dar este realizat de ‘un transportator care fyi oferd servieiile publicului, 3, Obligaia de 2 transporta bunuri sau persoane, Obligatie de rezultat sau de 4 diligent. Articolul 1958 NCC califica expres obligayia de a transporta bunurile sau persoanele Bi figayie prudenta si diligenf8, doar dacd aceasta obligafie aparjine unui transportator care actineebas are -1978 aduce atingere drepturilor exneditorulul, destinatarul dobandeste drepturle 5 ile decurgdnd din contractul de transport prin acceptarea acestuia sau a bunurllor trans- fart. 1970, 1974 NCC) Momentul dobindirii drepturilor si obligafiilor de cAtre destinatar. Potrivit 1 TNC, alét drepturile, cat si obligafile destinatarului se nase simultan, Bind stabilite ‘momente alternative in acest sens: ‘s) la momentul acceptirii contractului de transport; ‘b) la momentul acceptirii bunurilor transportate. Se instituic, astfel, o diferenta prin raportare la regimul juridic al contractului de transport 2 -reglementat prin Codul comercial. Astfel, aft. 432 ji 434 C.com. au fost interpretate in sensul ch drepturile destinatarului luau nagtere la momentul Incheierii contractalui de transport (exercitarea lor fiind amdnata), iar obligatile, la momentul acceptarit lucrurilor transportate (a se vedea: O. Capdjind, Gh. Stonew, Dreptul transporturilor. Partea general, p. 60-61, respectiv 116-117; Gh. Piperea, Dreptul transporturilor, p. 24 91 37). 2. Dobindirea drepturilor de citre destinatar, Impactul asupra drepturtior rului. Pottivit prevederilor exprese ale act. 1977 NCC, dobdndirea drepeurilor de cétre destinatar nu afecteazi drepturile expeditorului. Totugl, corelind aceasth prewedere legalA cu z art 1970 NCC giant. 1974 NCC, se impure conchae at 1977 insite 6 regal in materi, “stinge de indatd ce acesta trece asupra destinatarul. Art. 1978. Pretul si alte cheltuleli transportulul si al servicillor accesoril prestate de transpartator sunt datorate de epi an pear pe transport, dacd nw se prevede altfel prin Pe eet cag tad ill Ged dicen pons _ hem len nator mira Sr, care bar fi cerut dacd ar fi cut aceste rere eostite ot Coe eeBe Seti ped fates?