Sei sulla pagina 1di 82
tai 9200 MINISTERUL EDUCATIE $1 INVATAMINTULUL Matematica Geometrie f Manual pentru clasa a Vi-a EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA Hh Bucuresti, 1989 DMINISTERUL EDUCATIE!§1 INVATAMINTULUL Pro unin dr, FON CUCULESCU Prot. CONSTANTIN OTTESCU Prot LAURENT. GAIU : Matematica Geometric Manual pentru clasa a Vka Q Editra Didactic 1 Pedagogies, Bucuresti ~ 1989 Manoa for laboost In anal 1979.6 svi in onal 10 Acuna stein ecedanit ex programa pala apabath ds Anite Raven Tovatamini cay 398710, Pref" CONSTANTIN cAREUNARU _PARTEA INTI ‘CELE MAT SIMPLE FIGURI GEOMETRICE In clasa a Va i ehiar in claslo anterioar, fi fieut- exnogtints ou o sori de nofiunt gi rezultate din gaomateet Aul aeoita, vom Incope tn stad mat sstematic al goometrsh om studia parte din goomettia In plan, dee vor studia propre Wl ale figuror diate-un plan dat, Fiza Plana eat o ofan lbsr der caren tae. ee apropiata de cea exacts privind, de exemphs, suprafaga une mess, inet de rica de a foreattrsyo fonts netedt de hire (ote), paging fe carte i Inchipuindane ot toate acorn sit prehungite neste jn toata parle, In plus, yon conaera of el tu are groin ‘Geometria, ca ores diseipling matematia, qt stableste adeva rorile pe ealen judeci{i rajionamentulat, 1 nu pe calea experienel inte de a invita eum se folowsts judocata in geometen p i facem ‘cunogting ou elementele et de baaa, cole mal simple, fonven(ile lor de desen i notabie 2. PUNCTE 51 DREPTE PanetaP este, do asemenes, 0 nofiane y abstracts, ui imagindm, pee exemple, co uma lasaté pe hire “de apssarea. vif unl freon hine ascot Infepaturn nu vint dete, fl repnenentéan In Atson, spre exemph, ea in Figuen 19 M notin cu o liters mane de tipar, spre exemplu: A. Se pot flow gi alte liters: By C, D, M,N, P ete. Unoor literet | Se atafen2i un accent sau mai” mull accente, de exempll, 4” gau A” ise ltyte A prim’ sau 4 secund stu {te atajenst un indies (numie natural, de exemplu” Ady. Ay a8 ‘Ay ise citegle yA indice ni (sit) imal po toutt — yA na) eee ete Ua eee teget eater as et inteebuinjam mal pufine itere ‘ch punctal ‘nae nti 9 dimensiune Sra eonvenit ea 0 malfime de pine si se numenses figund ge ‘atricd, der punctal din desenul dt mat ras eate sie ofignrd geome {ried (0 mulyime ou wn singut element) clfabet. Tn plus, vom consider In figura 2, ponetale A gi B ocups loout diferite in plana paginit 4g bitie. Sa convent ca ast de puncte s2 se numeaiea puncte tiferite say puncte ditinae 9i ek #0 noLex aceasth eitualie geome tried: A? 2 Citim: punctal a este dfertt de puntul Bs pune Agi B sit distinct. (ident, dack A'# B, vor injloge et gi B'# A). In figura 3, puncels A x2 cup acl lo in plana paginit dy hirtio Sa convenit ca lel de puneto ste numite puncte iden tice wou puncte confundate. To prin conventie, notdm acca stan fio geombtrichs =D 9 citim: pundiele A iB sine puncte idetice, eulpuncte confundae, eau tock puncele A gi B yeoincid. (Evident dina’ = By vom Injloge oh gi B= A) Do fap ene vorba despre tino i acolo punet, motiv pentru care flog 0 singurd notajie pentru nastfel db punete" do exempln, numal litera Driapta neo imaginimn, spre exempla, en pe un fir do afk foarte subtine ffoerte bine Snting. © soprenoutin tose, apr sep, fain figura 4310 notim uneori eu o singurd tert mies, de exem: bu una din Iierles yb ot. (Ca im enma notatieipanctal, Titert eu eave notim dreapia {se poate atau un accent sau tn indice, de exemplas a! qitim ys prim, sata, 91 eitim oa indica Un (tad 2 unnt)) © gtdim prlangita la nef namie pari (nena) Wr o'desenaméeuajutorul unui instrument. numit rigs dreapta Su" ape ime saa grote, In figura 5, punetol A ,a0 aflh pe dreapta a, soriem Ac « fill: punctul 4 upatinedrepté 0; puncte B nus alla pe deapta 2; ceriem Be @ Weltim: puncal B nu opartine dept a. Doapes Hunetal ao mai oblige a4 re spun ef punced Dele weterr® rept stn extroral dnp Daet se dau doun puncte dstincte(dierite), A gi By deci dack A # Bi, atunch putem denna 0 singurd draptd Care th teeth in metal B in figure 6 am ilustrat grafic sosastésituafie. Mai apunem: oid puncte dstincte disrming 0 singurd dreaplas S- convent ca aceasth dreapla hse noleze AB. Droptei AB ti mai apartn gi alte puncte, de exemphy_D saw B; serio Be AB, He AB ft patem dovenn tn gure 7 "Gavin rig vi in tins atin gla line deep ee Spunem cf punctes ce apartin une drepte, ea de exemphy pune tole Ard, Dy din figure 7 sink puncte collneare (adie aparia ce Icing dreptoy. Allama punctelor eare aparin deeptet 4B formeszh matjine de puncte eolineare. Droplae: AB, AE, DB tau BE at fterleaxi puncte, din care motiv et convenit xk se numesse8 dreple Heat Yau drepio confundate. De fapt, este vorba despre una f fcorayldreapt de accen pentru yioate™ foloxim 0 singurl. nolaia, de exemplat 42. ‘Deck punetal P nu apartine dreptet AB (F s AB), spunem ok rametele dB, ane puncte meinere puta deen erat etn figura Mai pute desona gi alte puncte yexteriaare* dreptel AB, ea 1m figura. Seeiom FAB, Gt AB, Ite AB. rumen, in acest eax. ci mulfimen punetalor A, B, F, C,H este ‘6 madfime de punete necotneare (an apartin toate necking depte). in figurs i deeapta D1 si dveapta Bmw sin singur pace ‘amun (punctul A) S-a convenit a afl de drepte sh senumeased ‘ropte eoncurenta gi sh se notexe, BAN BP (2), puniadst in fyidentt ast ypunctal Tor de-concurentay BF. Se cbservt eb, in ‘desonul de mais, pe dreapta AZ nu este fxatlovul in care == gieyte princtal A, iar pe dreapla, BF nu ete Texat local Tat F-Tn aceasta Hina trebuie ah latelegem ed poste forlunde pe dreapta Alt (AB), iar P oriunde pe dreapta BF (B? F), petra et despre reptele Al gi BF tot concurente vom epune ed sit. ‘Obigniim x8 spunem e& dronpla Bg dreapta BP sind eoncurente ‘n puneal B, caus dreapta BA gi dreapta BF st inrsetea tn pune tal B. 5 yo oo ee AZ E 2 . In cara in carenotim dreapta 4 sa deapla BP ou stayin omit de ma eee atetk ca rn Petra scald staf geometiot wien a "60> (2) lin: dupe ap in conarenta tn pent tu depo bette slo panctalBtsdrnpt ete coer drape ta pana " alg aeaee mare Tag ng tor drepte, difeive doe 9b, de exemple dreptoler e gid (en in figura 12) Despre toate acosto dropte, adies derpre dreptela a,b, ¢ spu- nem eh sint concurente tn delay punet 'B (sin eA deplle by Gy sal concwrente noun sigur pint, , sau drepicle by c,d se nursesan trun panel B In, figura 18, droptl @g .aatconcarente tn punctal C, dey tol bg eeonearente Ay atc ga concurenta mB. Desprp dope 4,5, cpm, tn sent £08, int soneurene dob ee dd many ee etn de tog iMag 9) aera a, de ops punetal poate hcomdont acl eee doa spi © 4, Totrebiet gf exercig said, U” B0H eo Ua ot; Bt maine de omer) 2s gs 3, ep at:o9 aliw 3)o mained pte; mame de ic A: douk puncte (nu dk erin) me an ‘eprind et punetle Ay B,C at: «) noma tb Nowlie A’ eh BC xpeimd of punetle A, B,C ant 9) dierite out eta dons) neat Soak Mite Si er 9 eis GNotaiie? A'v'B, Be C wa A tapimk oh pontle A, DC at mua ow tnt atta, by feet deat ae dooke) Met, waa Feat kept ct) Su dak b: Notajled vg be expr ok droplle ob ¢ at )difctedouk ce it ie es eee Netlog #8 29 esa expt ok drial 6 b= aot 9) numa out ite te te’ iet daud ie duds Sale ia Na A a) iat pes po) pnt A su epitine dnp heen arise peste i. Routing Nb = (Ah capita ea ae bh) A @ 0 ACH Retain AB 1.0 = {8} exprima ob opto AB #€Dé at concn inee McDtal RAMAN 2) 4 4 8 grins 8 dena tat titra ned panes} lek te_oncl te de multe uncle atm pet rec) o ving drop; B) numa oak dol di vem dnt pent nw drei; b) doo aver 16 Tet peste tie deat eo tcc: ee an: a) Ineo Sh Feloind domal in Tigra 6 cu sta existent, srg Sido pce are spar dep ) Doak panite cre on eprin Ant Sins ne a4 meal Speers pena acters abs rte a Pacese ieee surest Van citer cea Reema aren Saas Galvalieue! @ AB NCD (Beh Am ACD tip ABNCD w Be AD; Apa aSaE gl BL Nee Ant nwo we nb = fa 2. Sooner sseuEnTE Senidreapta, O snnireapth se ropresintt tn des, spre exom plu ea nigra 1, Spe deoncir deo Greats, pe cae casera Frelungis fa nesticgt In ambele pir semidreaptac.consdertm relunga Ia neti nto singura pats imitate In coll parte Binotil 9 sent origina wmdreptt ° A Find date 0 deapts a gi un punet A © a exist dows. semi Avepte, mail, orig Acar fie nlucendreapta ag: {0}. Oree punct al dept ay Set do Ay aparine nual Movin dnte cele dout emidrept lind date dou puncte ditincle, A gi By sk consderim dreapta AB gi temidreapta inland tn aceantadrvapti, oy onnen a caren i aparine punctal (fig $7} Ansastssomeapt se noicast feu [AB, deca punctl A (ogites smdrept) partie semldreptel (Geet A'< Cat}, ae daca punoul Anu apartne tmidvepte, acetal te noted eu (4B (deci A'e (AB). Prima o-numest semis Ichi tar dows, semtdreapi detchiat Avind tr fede ch toes Punetale semidrepte [4 ne gh puncte tle dreptel AB irwapta Af mat are alte puncte), emvenon spanern csemidregpe (AB tte incl in rtpta AB ga prem [ABE AB tau ovideat (abc ae, In figura 18, somidroptelo [4B gi [AC am aceleyi puncte, Sa convenit en stfl de semidrepte st se'nimeasch (dene, Ftp notte aceasta [4B = (AC $i si a0 ttensck: senidrenpta [AB este ideick fu semidveapta [AC."De fapt, este vorba despre une qt acteot ai Sreapti, din cate moti Intrebuinjam noma una diate note de exeripla (AB, Despre puncte Bri C, in acest cat, obigauin, et ‘panem e€ ant de aces parte a puactalel in cazl in care semidreptele nu au aceleasi puncte, a convenit a ee’ sh s0 numeaset.semutrepte dstince (diforte) De. xem 2) In figura 49, semidreptele (DE i (DP (sau (DE gi (DF | ay soeeast ovigine, punctul D, rat ineluse im aceeag drape, dar hv auracateas puncte. Ele snt aemidrepte distinc yi notdm caste (DE {DF (ooh (DE + (DP). In acest ean, spunent eh vemidreptle Aistinete (DE gi [DF (sau (DE si (DF ) snk una tn prelangivea cle tate, sau £8 o'semidrenpta'o pretangste pe enleltd au eh si Sem. rein apne, ar despre puncele Ep F bignaten af open chee de parte dealin @ puncalet Dy 1b) pe accent figur (tig. 19), somideptele (PE i (RR (sou (FE iB Fan origi dierent iacluse in acest dreapts na fu aceleayt punete; ele sint tot semidnepte diferite [PE + (BF (out (PE + (BP }y dar nu sit ssemrepte opuse"; ©) In figura 20, somidreptele (OM si (ON sn ‘acceasi origin, sint Tncluse in drepiale concurento « 4i b (a b= (0}), nu tu nich fun punct eomun, deci sint tot sermidrepte difrite, ‘Sin acest ear terion (O30 4 (ON; ‘) in figura ZA, somidreptele (ST si [UV au, origin altro, (5 61 O) stat inelox’ in_droptaleconvorente ST i LV (UV AST = {0}) tu contin aoeleagt puncte, deci ee slat semidrepto diferit [S7* (CV (wamideoptale (ST 90 [OV aa aumai un eingur punet | ‘omun si anume punts 0} ‘Segmental. Consderien dook puncte distincte, A yi B(A + B) si dreapte 4B, cvcia, evident, elit partin (Hig. 32) Portiunea din dreapta AB, sitoata intro punetsle A yi By oo rumeste segment. Un punct ears ce allt pe deeapta Ai, intee Ag 1, 2a.mai numegte punct iferor segmental Segment pe care nil inchipuim format numai din mulfimen ppunetslor sale Interoare ae numesto sepmint deschis iso noleoah (Am). Punctale Ai Bt se numese yoapetele" seymentulil sau vente ritaie™” | Segment conceput din mulfimea format din capetele A i B ale segmental din toate puncte sila intrioare se mumeste se ‘ment inchis gi se nolsazd [ABE Se poate serie [A.B] ~ (AB) U (4, By In Tigura'22, punotal C este un punet interior segmental dew his (AB) si sori C1 (A), dea el eato pnct intenor si segmen: tuluiinchis [4B] si sie Ce {AB}; ponetal D, eare apartine drep Wi AB, nm este punet interior sogmentilui [4%], deoarecs 1 este intro A i, si seriem, De [AB punctol nu ste. punet interior fogmentalut deonrene elu aparfine dreptt A qi serigm Be (4 fapetele 4 i Bn int poncte interioare sepmentulus deschisy deck Ae (AB) B# (AB). Dack segmental este inchit,atunch A= [A] $1 BETAB). “Convenim. a mumimsepment nal” soguentul (2), In care A = B, Desi (AA) — 3, [AA] = (4) ‘Avind in vedere ca toate pancteleeegmentului (48) sint. puncte alo dreptsi AB, sponem ct xegmentul [4d5}erte inclus, In dreapta AB i geriom: [AB] ¢ AB. Pentru scaagi_motiv, segmentel (42) re clr in pomditayta (AB, Sar qn eomideeapta [B4y st pote fine! [AB] ©[AB, dat wi (A}C(DA (i. 29) oul, segmenta, [4] $1 (CD (eau (AB) gi (CD), pot i gin ite ef ete Gack comin ala, pct irony sore [AB] = [CD] (sou (AB) ~ (CD) (ig. 26) Be fapt este vorba despre Simul gi toelegt segment, #! rofinent © singuré sova{ie, de exempli (Ab ‘respect (45), (4s) #(c0) ZS Dock sogmentels [42] qi (CD), [A’B si [C°D', (MM) si (PON, [APN'} 4 (PO'] nn contin Aesleat punctainterioar®,conyenitn se mint ‘segments difete ai sriefn accasta ase: [AE] « (CD) (WB}]# (CD'}, [MM * (PO) LAN] + ['O'). Tn. fgura 25 lay tram grafic asemenea situnti ©, Intrebart # exereith 1 Fo i igure 0 abi cre inte wer prop ne ts) 4€BC; by) Aene Wy Ald; nactan;f) deal 2) Panella B 9 sat de aceay pate: sapunctals A; hn uote Fe son 1) Patle Bi Pst do party a 5 pf) Eateto Gm glenn) Dy Bb) Dues oC WAS Fs 8 Scmveptle (AC 6 CF wnt 2) diet; ) det ) opt i} gas eas) (alces a tacts: a tacletbes "acl niece (eb; evra cich © Gimirdn pana Ay B,C, Dy Basen {iB obey ara pian ae “| aap =acs 8 aR # 4c; 9 19E— (AC; 9 (ARIA LDRI= (0 4) [4B] 2 [CD] g ow mat multe puncte Interonse comane; fh taal 2c a tne stare comune han Lips! nue portale 4, 2,, D sit oto Die Lien & 3. 0 mi de pao tin augments A Sta Wisi cae Gites uiriaceste props nt sdetic leaf a felt Po se ‘ent [4B] ext} eda pret) me ce pct) nd 4 semPLaNe Un somiplan este, de exemply, partea haqurata din figura 27, adic aeea parte a una plan in ears seesta este impart deo dreapta farecaro a. Orie dreapth impart plano] in dow temiplane. Spunem ‘ semiplonu este margin de dreapta a. Orice punct al planul aro mu apartne dreptel a, 9¢ alla nutoal In wan! din sale dand sam plane, ji MMM Find date 6 dreapts gi dout ponete, neaparfinind «i spunem, dupa cas, sau ok punctle re ofld fm acest semiplan determinat de ‘lreapd ssc putes sint situate deo parte ide alta dreplt, Tn tigurs 28, puncte gi sit wguate de acoeayt parte «dep teig; Ia fel, ponciale Cai D."Punctele A gi D sau Agi sink situate de o parte ide alta » dreptes a : Sa convenit ea notafia vnui semiplan sh ae fuck ou ajutoral Areptei care margineyto semiplanul ¢t cu al unuia diatre punetel femiplanulu fa eaznl in care gindim semiplanul format din. mol fimen tituror punctelor dreptai care margineyveeemiplana, mpreund ‘6u muljimea thturor punetelor semiplanvlutespertiv, el se ummeste Semiplan ince, iva Noteeas, do exetnplu, [Ay eck a [a4 (ig 2) Tn eazul in dare gindim semiplanol format numai din mulfimea toteroe’punetelor cemiplanulutraspectiv, el se numeste semiplon desehis qt se noteass (UB, dock d 2 (4B (ig. 0) SE ceo wg pn Ds ore ns sees Pe cic eee eee ome fee errs Cele dou semniplone in care este tmpargit planul de 0 dro se mumese sumiplane opuse. th figura 32 slat roprezentate dou som plone opose: [4A 3 [aB. Inceebiel gt exerci 1) Parca A gi dat de. snes pane a treptt a) CPs W)C, eh 02 a ae i - eee sia Hk st op ete BE, by Galak; «) Deve, BP Nei: ®) Pel, RPE wir grafic soanjile neumetsie: s) drenpta AB = d qi CefeD:; >) te ay ao op cba dy acted) drop bay ACD. 5. ASURA UNUI SEGHENT Daci alegem un segment dept unitate de misuri, atunci oi cigui alt segment tt coneepande. un-numar, nomit-misura ingimti flr, care este raporthl dine Tonglmea acest tepment lunges Seqmentulus lust ea unitate de marirk, Avest mumér depinde. dest de masimes vnitatt de mésurk aloe. Longines unol segment se poate determina et proximate, cu ajutorl rig gradata sl exprim& fe cite oF! lungimes segmentalol mayarat este mat mare dealt hn fines wnitaji de masura de pe riglt, cu care se comperd Pontms segmental din figura 5 spunem of lungimea Jui ete de 3B.m au ch diatana‘dntrepunctle tq este de bem, Acsata incsmna et lunglmen_segmtatulst [4.5] ee do. 3 on mat mare dit con nia cu ‘care fost snasuret (continvelral), Numi ‘isanja de te punciel A la punctal B longoten sogmental (421 $i nota seeasth hangine: AB. Tot cu AB nothm gt lungimes Frontal (4B). fl F Faptal ca! am notat on AB dreapta cate tse prin punetle A, B (dest o multime de puncte} yck tot cu AB notam ditanfadintre pinetele (dct un numa ral) nu poate fun tly de con Tua, deoaeca din contextul in care a ft Hott notajia reall daei este vorba despre figura geomolrot. san despre un nema out segments (able incite sau amo deative) care_au Iungimile agate se names semis congruent, (So felsic cavinul Pe | eel numa pentrn sogmente identze.) De exemply: dacs segmentele [AB] s [CPL au hungiile egale, deci dack AB = CD, atancl se. mentele [AB] qi (CD} int congeuente st actiem (AB]=[CD) (4h leper. cf [CD]=[AB]) sau (4B) = (CD) (Gt inelegem c6 $1 (CD) = (AB) Tn ena! in egre sogmentele (AB) si [CD] nv au Iungimile egal, deci duct A#'+ CD, atunol le nu sini congruente, gi screm aceasta [AB] (CD) (i Inpelegem of i [CD] LAB, Foptul os dons sau mai multe segmente slnt congeuente, 20 poate astra grate desenind_ engmentele gi acriind. deawupen. (st edesubt) numrul ce repredita Tinginen lor coming, es fn fig ‘ : mi aren oa aaa AL Cee ee eee | ninpa(ena eu aeelaslmumar” de ee ASS Tinie) segmentele congruent eas ca I figura 37 Vor infelege 8: [BF] = 7 AT] =(SP]=(U¥) 8 =16il} W SONSTRUETIA. CU AJUTORUL RIGLE, UNUI SEGMENT CONGRUENT In catul tn care segmentele (42) gi [CD] sintincluse tn drepta ait, a gra, pentru aad, prove etl conte Be © semidroaptt (08 un segment [OF eongrvent cu nal di ale ous, de exem plo (OF]=[4.}, apot in prolungives segmental, {OM}, .agesim™ segmental [1c] (CD), Se Consate ck OO OF FG: Segmental [OG] este segmental a chrul hangime este opal sume gion sogmentlr Ad} (CD, alt = AB + egmental [4G] este dect segmental sunt (lig, 2) eae Vion $8 desenim pe semidreapta (OC un segment (ODI, eon ruent tun segment dt (4 (decane, fixat, dinaint), n figura 38, segmental [4B] este dasona altri de semideeapta loc. Putem proceda ca in figura 39: agexim gla ew margines ei pe dinetia segmontulat (43 ew zeal rig i dreptl punetall A, marcimn. ow ereionl pe run sem in dreplal’ punctual ‘chimbam apot poufia righ astel init marginen oleh. he pe directa Senidreptet (00 gi eu aeroul rig in dreptul punctalal 6, maream feu etcinul po semideeapta (OC, in dreptal sémaului de pe. rg an punet pe eare+ notin cu D. Ins spn ok xn ont (sma) segmental (00) congrent en saginental dat (AB), St reinem ea necasts constructia Site 0 consradfe aprosimativa, erorils putindu-e,dators, rosin ‘ieuinicrvionulas sl eabiectivita celui tare a elestuat conseuctia. Segmental Incite, astfelconstiuite po semidreapta [OB, sint ol i prlungien elt uate capt eat fa cal fn care avern de Insumat mai mult de dun sogmente dterte, prosaten sate acolag: consteuim mai tal sumn 1 foul sepmente: Rpel ep ‘mentul sumt wil adundm cu al teilen segment g-emd. Segmental {nchis, care du fost In sumate au fost apesate capat le capat una tn peingien oa entra @aoidea segmentele (AB) gi {CD}, incluse in dropta dite rite (fig. 44), procedam ase: poo eemireapts [OP constrbin mat fut un segment [0.21 congruent eu eal mai hare dnt, segmental, date; do exempln [02] (CD), apol, pe aceeayl samidrenptl, won itcim segmental (RQ}= [ABL. punctill @ hand interior sopmen tului [Oy deck 09 = OR Olt, dics OO CD "AB! segment (00) find Segment diferenya (43), 7. OFERATI/CU MRSURIOESEGMENTE Find numer, lagi segmental se pot sdune (scidea} ate lo dack misurarea lor facut ey acseag uilae de mururt: Rees Somentelot. Duck teem tel puncte As BG, diferve dowd eit dou ficolineare,aatfel Incl Bate inte’ A'9i C,atanel ungimen tog fnontulu [AC] est epala oo soma lungs segmsteler (42) 9 THC}. Sentem seanntav antl: AC = AB-+ BC ospunm ch sunt Spmmdsor (42 (RC ate it om ongmand CAE era Tangs ste eaula cu suma lungilor segmentclor [4B] 91 LBC). Inset nm, [AC] ve qumegie segmental sum (ig. 40) Tafel 4B AC BC sau BO AG — A. Oteroaie. Consracin segmental congosst ou segvental [ABE pea asa pseu etapa TOD. dae Sn pose tte eat (ON SCAB Std ene ee tment (OH Inet can angeles ots 3A pete ca SR Oe OS (fig. 4%. ricum um exacts contro, ementale (00) gi (SH) ant In acest eat, sepmentelo [45] san [BC] se fumese segmente diferenyd spi «8 diferenfa a daud segmente exe 100 un segment a cleat langle este ogld cu diferenta lungiilor segmentelar dae Caloulul aritmetic, pentru suma eau diferente a dows gau mai sults lungimi de sgmente, ee {aoe cu niumere. Reemintim ct ope file de adunare gi solders oe {ac cu numere rezuttate dia mésurdr sfeetuate cu acedaqi unitate de mtsurt. 4, MLOCUL UN seGeeNT Dact punctalo A, 0, B, distinete dovd clte dovs sat olineare dod lunges 40 ‘este efalt ou Tanglmea 02, deel daca [AQ] = (0b), tunel punctul O so numesto miflocul segmental (45) (Ki. 4). Atadar spunei of O este alloca segmentalai [AB] dace 0 TAB} 9140) = (08. x 5 <8 4 AB De ici rezalta imediat c& 40 = 08 =! Pe orice segment exist un punet interior care este mijlocul stu .aceta este um punctunie- Cu ajutoral riglel gradate te poate deter: nina (aproximatiy) mijlocul unt segment dat © 4 Tnerebiet gh exerci 773) Deel ental cngreale dao: ) pot wales ou semi wl 4° mao by aut Tunes) at eed neve deep Hy Milos a gets wns) mutt; byw wat d's) wm Je proponitit lat alevzate scare sit ime de pete fprees eel by tejanl pemte eee ee vealed dete 9 boah, pesca cae dintre sapme. strip erdate segmental: 8) A = 12 dn MPS unc dy BC snk elon tite dow cts dt. Ice inte Mo Semt b) ACs 1a my CB nen fit rata sage sag as ergo pao ae cf grafic mio agent [i tonne: 9) 42, 130, ule 40 dem, CB = Gem) A AC — Detinific. Pi vind aeseagl rigine ra geometries formats din doui semidrepte ‘aumeste unght Cole dow remidsepte se numose latarile) unghiuli, ir oviginea Jor comuni ae numegte erful unghiulut. In figura 4a, (IV 3 [Pint lati, ar Bf viel; in figura Bb [RE [FG int Iatale {9 P viral; in figura Se [0A gi [OB sintlatuile gO viet. acd cele doud semidrepte eae formesst unghiulsint semidrpte opustyatunch ung a mamegte unght lang it sa unghie ature 2, Pani igure 6 tabi ae dint gl at eval cor at fatmsa)ag Me" ne: by ail co) AB Ac BD:*a) 4D ti ne + cbse) Adan Y ib; 0 ~ AD 48 ~ BE: 9) BO Ep" bsnne” 40 = 4b * 20) ) Ge 4B — Be a ne 8 Ab = aby eb fn protungre sau unghé lin. In figura 40 ene desenat un astfel do tinghisIaturile Tut aint (04 si (0B, lar vefl esto 0. Convenimn sit nimim wnghi nul, unghiul format de dona sem drepte ientice Ia figura Sif este dosenat un astfel de ungh wef) Tutresto punctul O, iar laturile snt [OA i (0B. Unghiul format, de exempli, de semidreptcle (MEV gi (SP (fig. 48,0) s0 notoars XV MP cau NP, gi so citeste unghiul Vat P. Precixam o8, in notaren tn unghi, nu are iinportan{a care dintre le lui eate mentionatt prima; important este ea litera din vst Jai a4 fie sri In mijon; deat notagils S22 I7P san PIN cei scelagi unghi. In loc de S.4.H(P puter veri, mai pe acury Self oe Af ai citim unghiut M, dar aceasta numai dack este clar caro sink Inturie iui su exist pesbitaten anor coafert ‘Uneor, dact mai multe unghiuri au acelagi viet este olar care. sint Inturls lor, se poate tatrebuinga' tot 0 nolaie presrtaten gt ‘ume cu ajutoral liters din viet i bn al unor inddl (usmere nate tale), de exempla 0, sau X0, atu X0,,'c0 nota taoste ety figura Dt, adiea AOD ente XO}, X-DOC tate ¥.0,. COD ene S0e Unghiurleaetfelnotate se tise: unphitlO thdise una snghed © indice doi saw unghial O indice tate acd unghial este format de semidreptele yk, afa ca In figura 52, HLnotam cha, care este totuna eu Ski gi ve mai poate nota %¥ au Un unghi care nu tte niet a unghiul AOB din figura 50, 6 net nu eatoalungit, ca unghiul AOB din gra 40, xo nur unghi propria, In figuile 8 (a, b,c), 6 si 82 int devenate unghie lind dat un unghi propriu A deosebim o portiune de plan, aro In figura 58 ene haputata, leave so mumegte inerora? unghie ‘Me 9h mo noteanh (3h) nirioral unai unghi propria bk apare ea partes comunk (inter Sectia) semiplanului margint. de. dreapta hy tn care sate incies fermidreapta fy eu smiplanul margin de dreapta bv incase Inch emidreap tah Folosiod notafia semiplanuhui eu ajutorul deeptei yi at punto Jui, rete interior unghiul A eat (hB! Mk ig St) Porfumea din plan caren aparfine nit interiorfas galt nist Inturior ve numoste exterioral unghialut hk (hg 99), Tnterioral unui unghi se notesai ($4 BC) sau (2A) sau (2A), Unind virfal unui unghi AOB cu un punet care spurting ine Yorulul vaghiuhi, se obtine 0 smireaptd nterioard unshise toa Areapta {OC din ‘igure 56). (Evident, toate punclale aenstel Gere repte slnt puncte care apartin “interior unghie), Dact nim ina viefal unghiutat eu un punet cate aporjine exte riorului unghiols, se objine 0 semidronped eserioard unghie, (Toate Yoacttle seta wmldrste eteoue anplahl st — erent — a 10D ain Pung ete sparfinerlrorlal unghie) Semidreapta Bigort 55 sete 0: senidreopte extereort ungbhuial ADB. Deck AOR este un unghi propria gM E(OA gh WE (0B, atone deapia ATW" porbute fick in imeroal unghie ‘AOB (segment (MN (lig 87 Ip geomet nts propor in care sat evident nui ropfetetil, le nor fighn geometric, ode exompla: Figura frometroh formats’ de’ dook smidepteavindacorg’ orgie te Eumeyo anghi".O. antl ce properfie two" .dofaa's Th cael de fagh eto vorba de dfitifia nou da angi Teatro dna ross to bls ied wns omit nofimnt (eoyal sat sinha dale uner not"nofat se folosee alle nofunh defini esane, bar id Wade chr nn des; tet ak ete flefundamentale”Cpmare, a eto ineles fora dn dese nt isin de a ncepe stud slemate al geomet am lat cunopgade'0 nefane prinarta fate atecaticynojnned alpine Yorn pain de pint acum le scat anal at ft Tolionile primate de: plan punc dread. 2 Ars com spunea alt eines enor nf we eloee ropintprimare naan deine enter ©.5, Inerebiet 91 exert sented mire ote a erste coon BY mnt coe ean alge set fee od, da lw eg inte deve doud laturi ale Uoghiul;e) in itetneig a Sour ae plane ee ite felon tind detonate sd oe ‘nei gun pune afelals uns ave pt mages Mee # ou as late oxpreile wine ete core petew x dem ung STEER rancor ao) Sane NSE sar a te gait wre 6 pune cre dnt urmtnrle unghie! sa lon, ie ear sot nae: 8) C48) Sc ABD; e) Se DAD OLX Bet oh BO: 2 eu unum unitate de 2. agar 6, puncte 96 apna iter hina £0C;'0)unghal 400:"0) anal 40») SPE 5D) wn Flee sce gar ig stabi en dneevemtcarale propo oar: ) puncal Gspartine nteroat ungs Of eaten eae Iai 0,:0) puncte sep! OF sari tae aha AB apetin tern aan Peni tat 2. Poland’ dover ttall fonveninale, ras grat, a) 408 nit) pancetta Soe 16, Fe septal (2, Poncin] OA pant) Betea, cae B 8) poset tre paid ater oa sate cohineise Blind deo pans ie ska sea cisely Cntr vmidepce (0, fs, atl nc a ait pine 3) Shin ot fame aed cai ante eid? soul tne rl tract lerfowe.dinre upon dete he nk rere es =) Dat eat hn ug ent nites Intros sin Cae HE Mle 4, ¢ puncte maliore (A. 4 BB 4 CC a A) dept BELGE Te ce ne eau poet comand) aren a a ae A 10. Misuna UNI UNH $8 unghie se mitoaral Cova ce 1 mbwoar ete decider inte semideptte care forme unghl tin wit os a ba Jor, are cores semldrepte 6 latiod Te nce), Sees ca unitate de mlsuri un anomit unghi, Mésura (mirimes) anghiv: ie dterming cu autora nul nstrmeat num apr he, ‘Notim mésura unghinlol AMI aetels'm (AAI). 3h eitim ‘misura unghialur AMB. ‘Din motive storie, unitaten de misuri a nghiurilor a fost cleasa unghinl de un grad! (eeriom 1" iti unghiel de. un gead), aatfel felt unghilslungit es aiba 480". Gindim ct Tunghisl nol are O" (esro grade). Pe basa acestet \— nit, slnt gradate toate raporiorele. Prin eon en(ieUnghtal do. un grad (1) are gaizeel (60) de minute (sriem 1° 607), iar unghitl ‘de un minut (1") are gizect (60) de secon de? (sriom 1! = 60") Despre misura unui unghi care este ogalé ou, un numée intro de gfade sori, do exemply —m (S40 B) = 28 elt: masura tinghiuiui AO ete egald cu 25\de grade La felt despre’ masura ‘unui unght care ‘ste egalé cx un nua inirop de grade, minute counde, seriem, de exampl, m (S-20y) = S746°40" i eitim .mlsure tunghivlst ay este egal eu 32 de grade, 43 de minute 4 16 secund "Trebuie menfionat ca nu orice unghi are ex mastré un numir Introg degrade fi c& nicl divisunil (miutal gi secundels) nu per init mlsuraren exectd a orictral ungh, Adied exile, unghturl Gare pot aven 0 mina ce nm posta fiexprimata prgte-un numar ileos flo grade, w inute 3 secunde. Nici chor daca am sere, la acunde, Alupa viegula, un aumie foarto mare, dor fit de gecimaly an ‘poles exprima exact misura acestor vaghiur, tn eagul fn. eare AGB are omururh care nu este. preczata, se obignulgte el be notene m(x AOB) = 2 ‘Gum deicrminden, cx ejutoral raportorului, maura uni unghi dat? De exempli, Gibd dat nghiul AC (tig 62) agexim_ central aportoralat ta pinetol ¥ (sleal Unghinfat, atte ex semideeapta ‘BC ai fic in dropt divisinis O° a raportordlyt (ig. 63) # tat pe scala (cadranel) raportorulu, in dreptnl ltiri(J24 a sghiululy nea ful degrade (O87) ce ropresinta misura unghiuls, ‘Spunem ea un ‘(Miura estll deter fil ABC are 38° fi acrem m(3-"ABC) Mhinata este aproxinativa.) TY Gavietl sree" vine din inbe Itink: grads = top, es Gavatl nar vine im be tn sas — oes a 4 Shin ea dnb nin ean =a i, wt a Gum dosenam, ou autor raportorului, wn ynght care 28 abi ‘ea misura un AUInSe inteng degrade? De’ exempl, com desenim $n ugh ex mlvara de G08 Pigttim ma nl semdreapia (0, > stain apa reprtrt ou can npunetsl ¥ dvcanes OF Hdreapla(OA Tae 0) af opel neat x cian pe Tie 3 Hin ut punt Bin drptul Givin (oo lel di Sra Y nen O° eat. 60") Tnliturim raportoral si cu. ajuton) riglei punem in evident somidreepta [0 (Ug. 65): obfinem astfl ‘unghil OB, a carat iisori este de G0". Sa refinem totus ct aceasta este 0 eonsteuchic ‘proximativa Patem desena — tn principiy — segments oriet de lungi dori, Ins unghiuri mal mari deci 180° nu putem desona, Define. Dowd. unghiré ew misurile egal se numese nh ongruene (De exer hind date anghivnle JOB Ga 0 Be Inet m(A0B) — me 40°" spunent ed unghule AOD oA Sint. congruente, set. AGH 40 BH cms unghiol AOB cate congrvent cu unghtul 4’0°2") Dardact doud unghion, de exempla, A gi B ow au ménuile ane (324) # mie 8), atc on rat edngrente ge namin Lnghiart necongraenie (ena 3% B yi elm. unghil A eae sesomgruent 4 unghil Gimparind mise a dows vnghion, putem precza cae din ele este unghia mat mare. De exer dat ma) mt Bh om Injlegy eh unghis Asta al are det unghl 2 vom sors ee Bviden, toate unghixe male sat congruente Ine el, goat unghie slangte sat congraonte ttre ele SO SN EER 2 Procedam astfel: ayezim raportorul ou oenteul in punctul 0 eu diviatunen 0” pe semidreapta (0A 9 tnsemndm pe report treionul, un punet i, acolo unde semidrvapta OB interserteara thar ‘en vapertorului (Ug. 65, 0). Dasenim spol peo foie de hire o tem reap [0°A’ sl ayerim reportorul in pnceul 0, atlel incl vii hou O° 8 so giseasca pe cemidreapta [0'4'; insomadm, ow erelonu pe foaia de hirtie, punctual 4f, tn deepal punctalul Mf de pe raportor et sagortru nin po o's cba fertidreanta (7M care va fla doua Tatar «-unghilui* constult O'R (bg. Ga). Ty nosst mod spunem oh am conrtuit 3-40" XAOB da 8 agi cara sopmenaor nee coven sh atm — pe nd tn. ineroal lor mAsura lor ‘emo, ca ik figura 6 au gi acest eave procedeul oa mal dex inrebuingat — notind In Inteinalunghtlor'congrante eo lini (esa an momar egal J Hnvufe), can figura 10. Anfel vom injelege eb 3 F = 3 0; Se B = See ge NeEy (©, Ingrebir gh exercigh 1A ceria {2 sabes propos ant addr care at fl Gata Sir pene upon ee) ror stall 9 to mots post sae de dact: a) ov acelagi wnt?) a tui 2 He ye soy 3 20'y, sane hE x'0'y =X Oy? Miva ne a AOD 5 AOR Me z “ cnt 408 4 BO arson OB A ge een RL EOE EE oar ar Exist urmatoarte stuaii goomottice legate de 400 Casal 1 Unghisl 400 tate alangit ig Tea), Un cant caz sme 40) = mie AO) 4 miBe BOC) sta (Se 408) = mSe AO) ~ m( f8y rec {a na wit fae prvi cn cokers urd ange (i 7). 12 ost extn ght care sb ca sur aa Sor 40 9 BOC {In cazul in care dod unghiur ma sint adjacent, dar uma mia rilor lor este mai mies dectt 180°, de exemplu x ABC sx DEF, ain figura 78, pentru ailstra grafic suma lor putem procada astel pe o semidreapta ("2 construim un wnght congruent eu nul din eale floua, de exemplu: construim 34°20" = ABC. In continuare, GWT suplmnr i dn ba ik: sepptenetin = cr tt 26 constmuim 32 C'R'F’=% DEF, astfel_tneit_unghiurile construite i fie adiacent, Iatura comuna’putind fi [2"C’, ea tn figura 0, ba pre : Putem sorig: m3 A’BYF’) = m (3 ABC’) + m (3 CBF"), aging (ABE) ~ nis ABC) F mG DEN), “anghial ABP find unghiut som Pentru a ilustra grafic diferenja aceloragi dood unghiuri neadia conte, fixim unghiul hal mate, In ogul de folA unghial DER, po femideeapta (Bir, construim x CBF = i DEF {hy Bi), Ape [HC ca lnturd sie orginea tn BY, consteuim x CHA = ic CRA fur semideeapta (B'A" interiourdunghialat €° BF Putem © serie: m (3: 4°BR) = mis CBF) —m( CRAY, aim 3 BR) =m (& DEH) —'m (CBA), Unghiol A! BF este unghaaldiferene Pentru adunarea (sciderea) masurilor a dows unghiuri exprimate | P mints (60° — 1, Se continu eu adunarea minutaloe: 25" + 56° 41! = 92/;92" seriom 32" qi fem In minke 1 (60 4) {In final go adund i gradele: 60° 425° 4-4 — 87" In practics, im vederea adunérit, masurle unghiurilor ve seria sane sub altel, all 26eD0'AT" BORD” Deck (3: A) + m(3e B) = S30" b) Tatructt eonstatim ca att Is minute ot ila seeunde, numbeul vnittfilbr de le dovodrut este mai mie det numarul unitatior ores: punadtoure dela selzitor, tzansformim un geod al desobzutulal In TRimute gi teeunde (1° — 50°60"), Deschautal devine (maura onghtilat A poate fh vied): (464° (@5 + 58)" (24-1 60)" nau GO°OCBA" Aum seidenen poste fi feuta eu uring ascot 20667 {0°87 Deck m (XA) — mB) = 10 Pot fi intinite si exercitit de tial aoesta: SA se transform in rade, minute fi secunde manura de 16 287" 0 unui unghi Stabila tai inti cite grupe de elte 60° ge pot constitut din cele £6287" imparting acest mug la 60. 49257" 6 420 =25 180. = 420 Se obj, desi 297d grape dete 6° wn vest de 37", Gam 60° consinie'ut mifut, eri rotara cnghiuat ar mal” pote fi Soran east? = ar "Apo tail ell grup de cite 0” pot constitu din ele 297 237" foo a0 $0 objn, dost 3 grupe de cite, 0” (adios 3) gi un reat de 87 I final puter sede {0 287° = 99797 Adunarea misollor mai molto unghiu se reaizeass tn acl rmod on adunaren miculortnomal Goon wna Se ot Sata ‘itu cind din sunn unitajior dn aelal ordi se pot conte mak ule uta de ordin imedlat superior. Spe exemph ee 73069" (48' + 39" +54’ iM eee sei ow 4 non nora = at bine ral Tnerabiel¢1 exerts 09) +304 1S SSECTOAREA UNUI UNGHI, UNGHI REPT. UNGHT ASCUTM. iu dat (desenat), 0 semidroapts tual n interior acestui onghi ote cy laurie uaghiulut dat nur fe mal mate deci 480") tig. 82) i seriem relaile a con m,n ong pro in vieful unghiiui date @ +8 formeze unghirt cong ‘Si iste. ace exist unghi a cir Maret unghie mtr figura. a; E BOC (£05 = 204), pentru figura © Semidreptle [BC, [0°B' so numeto bissctoerelé? unghiurilor 408 AB Definifie: So mumeste bisetoare a nul unghi proprin 0 semidreaptt eu originea tn vital wnghialu, staat th interiordl unghis Tu, astel tet cee doud unghiuri formate de en eu lature unghith Inifial sh fo congruente, Pe scurt,obigauim sf spunem: bseetoarea unui unghi propria ‘ste 0 semidreapls, cu origitea tn vital unghiall, care l parte in dout’ unghiuri congruent. 88 refiner ct biselearer unt. hnght ‘ste 0 semidreapi union (in sensu eh este 0 semideeaptd gt nual the) ‘Obsereapie: In igure S20 unghisl 20y este alungtt. tm Ie 109) = = 180". Duct semi iTimparte in dows unghiuri congruent, ‘umim aceasta samira tot Biseotoase i series 2c 20224 209) ((& 205)= m Gz 20y)}, Comm (5 202) + (x sOy) — 180", ve rll fiogaro unghi are ea maura 0° gt soriom: mse 303) 2 au mi 204) ~ o" Ca ajutoral raportorulai se poate construi (aproximativ) bier: Yoaren unt ung det Definifie. Se numeste unghi drept orieo unghi care este congruent eu un saplement als. Rerulth cd un unghia cai turd este de 00° este un unghi drept (qi otiee unghi drept are, masura Definific. Se numeste unghi ascufit ores unghi a cirul misuri este mai micd de 60°, do exerpla unghiul A2D (lig. 2), i seriem mC ALD) <7 Definitive. 6 numesto unghi obtus* orice unghl a edu amisurb exts mai mare de 20° (dar, evident, mai mick de 180), de xempliunghiul A’O'C" (lig. 82) GU serlem m(x 4'0°C!) > B0% es din douk eave proveite din iba 16 UNGHURL FORMATE IN JURUL UNU! PUNT, 1641 Unghwuet formate in jurul unul punct Si consideram troi semidrepte (0A, (OB si (OC, asta inc. (OB 1(0C 24 s0 afle in semiplane dierite, determinate de dreapta OM st m= AOB)-+ m3 Adc) = 180" (hig 8). Tn acest_ear, unghinrile AOB, BOC si COA au acclag viel — ppunetol 0; orice panet al plano, nrsitua po nisiuna dine lato (04, (OB, (0c, #1 aifert de" 0, ‘parle nteriorul-unuin dante lnghiuri; gma ‘evista’ nic un punet comun interiors. a, dou Sinker le, Reuniunea intevioaelor unghiurilor AQB, BOC, COA gi a eslor rei somidrepte (0A, (0B, [OC este inteeg plana Unghiunile 408, BOC §i COA se tumeas qunghiurt formate tn Jural puncatai O Se poate rvalza 6 figura geometries astfel incl x4 tndeplinoaset toate condifile de mai sus, consilerind mai mult de tre enideopte cu aceeasiorigine. Ele yor detormina mat multe wnghiuri care 30 for num ot junghiuri formate in jurdl unui punet= (4 anuome ta fora ‘origin comune a vemidroptaor) de exempl,unghtuile Ayy yy fay gr Aey ae (ig. 85) slat unghint formate th jurul puncte. Ne propunem si calealim sma mésurlor unghivelor_AOB, BOC i COA din figura 84, deci ah caleulim sums mide BoC) + m= CA), Pentru accnsts, considerim semidreapta (04’, eare_prelungeste pe lOd. Semidreapta (047 este inclusi in interioral unglfulas BOC Ernghiut 404" ind nght alongs, putem aoe (1) mi AOR) + mise BOA) ta" (2) mie A’oc) "me Coa) — 19 Ronmintim od, in clan a Via, -alnvafat-wemitoarea_propretato: deck a= sic d, alunei ave —b-f-d. (Dout egal se pot ‘aduna membra eu membru, obininduse toto egaltate) ‘Aplicon fceanta proprictate Ie ogalitifile (1) 41 (2) $i vom obiine (3) m= OB) -- mi BOA’) +m 4°00) +- m3 CDA) — 360" Dar (6) mC B04") + mi 4'0C) = mi BOC) (unghivrile BOA? 1 A‘OC. find adiacente). m3 408) + Inlocuim tn primul membru al exalt (3) suma m(X BOA') + m3 4'0C), et BOC) st abinem: ‘m(& AB) 4 mix BOC) + mx COA) = 260° egalitate auemanstoare se obtine sn carl mai moltor unghiai situate sia jrol yn ponet-origine i Gazal figurit 89, egalitatan so sori ast me Ay) Mx mG dy) Fm AY) + MC Ay) + a) Sao ‘ormikim acest ronultat astfel inghiurile formate tn jurul wii punct au ea sum a misu 360" St examinim figura formata de dou drepte eoneurente Ad’ gi BBY (AA N Bit = 40), (ig. 86), Ohsorvdan ch say format pate iunghinri: A0B, Boa" A'OB yi HOA. Unghnrile AOB qi A'OB" ct fi tnghiurile ADB’ si BOA" ad vtrful O comm $¢ laterite anata pre deci ipl stat es ltvileeeluilal. Astfeh,patems da urmatoare Definite. Dous um virt daed iatarle unui int semideepte opus a AA" (lig. $6), consid ‘uplementars AOR yi BOA” uel eu aeelai vet se numese opus. ea laturtor eaalalt relung ota de de unin () m( A0H) — 18° — mx BoA’), Fai de dreapta BB, unghinil.suple are BOA’ 41 A'OB ne’ permit serie (Q) m (AOR) — tm OF BOA, rem Din rolaile (1) (2) sezultt ot m( AOR) = mx A’OR, X AOR = 3 A'OB. (Doos wnghiuti ale ciror misuri au aeclat ment slat congruents) Retinem deci, un rezultat foarte important: dack dou unghiar opuse la vir, atunel ele sint unghiur! eonsruente (©, Inerobiei 9) exorcg m (ROC) gi m(3- BOC) Lcomia) wi ooh tghies sre st ua) ra pony neko re HUSTine ant opr ainpes inte mi ewit B) SSeS gl can ot BR rg i ol i ea seb Soha eed Akg ct nar ei ent Cesta ts ati tas pete a en 0. Gaiety mie nphnbar frais Liem a wag AO” cw nie ale dnc (AO wo 8) Pb) 5) Sie a Om 27 9H) a el MOMS Oe oo i ital a pas cg Ps wh PiG a iio a a a eB Stites LE Sata Sp Sat haps wc Bao a Reidat ine ugha ant congrats. Cae ate mira Lo sf Na pe a Gonna ‘Dow) simu £01 4 consderim dou drepte ‘mghineite formate in jor O aiuate spe tn ara rm iB eoneurrnte In punta O. Notdin ; etal 0. in gar ala epee cind uni dintre‘unghiurle ou visto m mur 0°; de exemplu (3:04) — 30" Atunal tact patra unghiuri: 0,0, 0,0, cu misurile dete doseage Tenn a Baa opuse la viet}, deci m(3< 04) = 80°¢ aol Suplamentol unghiuli 0, toa de droapia' esto Oy absense Off 104) — 180" poumm(=0,) = 00" roaultd ed’ i= as Bo in fine 3:0, % Jy.ca unghiutt opuse levi 9h desi m3: 08) = oy Delt Dacé Ia intesectia a dous drepte concurce un Aine unghiarte te se formvazi tn jurul punetulti lor de interes {ete um unghi dept, atunet cele dots drepte eoncurenie seen Arepte perpendiculare sau dropte erlogonalo® In Ggura 9 am desena: gi notat douk drepte perpendionlare i 8 (deci m2 a6) = m(.0)) 9), Seriem ea Lob fea bel a) fH ltim: deplete a gb sind dead drepte prpendicuare, sal dreapta fste perpendicular pe drnpua by nvers ‘DrapeldperpénilclarewWevenesni, de exemple, eu: jutoral Tn figura $2 este reprezmtat un echer po care fl notam ABC. Segmentele [4B], (BCI gt (C4) xp mal nunoye slates echerul i astfolconstrulte init m3 CA) = 9 Pentru a desena dou dieple perpendiculry_ se. agaxhecharul be foaia de hirti cu virtul cronulth paceurgem itatle fC) (40) ale echeruli, marcind In pealabil punctele 4-2 C. Urmole ste 9: cevton pe fonin de Mito yt promt; raproenea Sous drape AB AC, perpendiculer ire “ele In punctal’ A. Desentm ‘x figura 98 i ferom: AB AC (aan AC LAB) Drepte perpendiculare to got deena teu ojutorulraportaruu, tn foul rmator: marwim ye fain de hiftie tel puncte 6 anume ‘central reportoruli (notat, de exemply cu 0) si dowd ponets tn dep. {nl divicunior 0° 310? ale raportoruol (nota, de exempla, ou HB) (ig. Sha ib; deeplale O4 41 OB sint dout drepte perpenien Tire, dearoos m (& AOB) = 0", fi soriem: OA-LOB (sau OB LOA), eee eee eee reeetae ete oe ea In acest mod, am constritc echeral a perpendicular Cdreaptx 31M") din punetal dot, Df, pe drapta dat «. Punctal MP, unde perpendici lars AFM" interteetotad droapta date, se aomeste piciral perpend. ularei dase din punclal M.pe dreapta “Aoeastapenpendiculara ese nied, adieh dint-wn punt oarevar M, exterior une drole date a, se poate duce pe dreapla a 0 singurd petpndientard. Distenta dintre ponctele Mi MP se qumeste distant {elo puncal A Ur droapla a. Asadar, pia ndiatanfa de lun punet la fo drcaptte vom Infloge distnfa dire pact considera yi prctral Derpondicularel dine punct pe acca dreapta Oteraje, Bente a see grafic wn punch Af cares af in tanya mt devo draptsd: rebule a fcem ua dene donee poe {al ie post ea item clans in cla sate ste dou selon ‘terminate de drenpia &. Ensen un sigur dees noms secnl indict ce erin termine do dra da Wes 2, Pepenioulara po npts dats tran punt data Fie deeapia datl 0 punctl dat (C2 89 ‘Aves edberol asl i lator unghie dps al atu 8 coinid eu drepta oer vil ghia drop al cheat cine cia ou punctal (ig 0) Din, punctul 1, pe oeala ts Inturd a unghiului dropt al echerul strasim cn ereionuldeeupte perpendiclara pe cage fexim, de exem Dian punet © (ig. 100}. Sarem: CN. a(eauaC'N}, in aceasL situatia,spunem ef am eonstruit eu seherl o perpen Aiculeré (CN ) pe dreapta dito, int-un pun dak alei, Ns Sin acest faz, dreapta parpendiculara C'N ete ned ia sensul ‘prin punctal dat © a'ezind singurd perpendicateré pe deapla In acest caz, picioral serpendiculate! ste ehiar punctil deci distanja de la IN'la-dewpta ie este misura segmentulal nal fadica este ogo ot zen’ 3. Perpendiculara pe un segment dat, tm mijlocl segment Fie [4027] sogmontal dats punctul 4” mijlocul ts (4 © [EN] 6 [a =[4N)), hg. 101), Saari aay arcs ‘Unmeazk st executam o construstioeus ov noseut, fi anume: In punotal A © [ALN] ddesenim,'ew’ajutoral echeruluiy o perpen Aicala ye dnvapta EIN. Nottm perpen Aicalara eonsteut, de exemply, eu 9 (ig. 102). Seriem: 1) zy (MINT 9 2) [MA] = [4°M], Drespta a, astfel con Strut, co numegte ;mediatoams” regen. tulat (AV. Agedar, putem da urmaton ea defini re van a tare vn i ike a melo i = mieten ” efimitie, Medintoarea unt segment este dreapta porpendi- ‘ular pe segment in mijloeal sezmental ‘Se refine en segment are 0 slngur mediatones, Dac 'doud srepts care se intaresctaard ni sit perpondiclaro, ‘tuned se spune faa cote obfica™ fafa de cea, Tn figura 103 sak Desenate perpendioulara io oblica din punetal A Ta dreapta wnetza | \e perce Smee sack \ cea ese Pein perpensevor! © 9. Inerebar gh exeret forint joe punt de consure ees) ts tee 9 ak ‘swe 2 ASte punch hi edapacd! Ay dea nc i deny 2) 1h Pca ¢ I deep) de pm te ep dels Pama 4. punca 8 e fcal i Stn ek smell (ae gies de Gem, Fe mena i © “opie Bue dap MC vate "perpenielrs po atldvap CT Tae rte nwa tan flint cnr de eta al eae 2) Dialed tn pce d 2 Ja puectal Als dreapia de; a) 4" = Sem; 44" 0. Si we douoeee ua waght sree AOD. Simideeptsle [04 wi (OB? not opus eden (0A Wl gegey TOR. Se plead ae ae) eee i AO IS Se Bea m2 ‘ ona aaa gle 40 nts Cs 408, see ese a Babs it ta ee & 0 = 7 ° F elie Dack wmilreptle[ SW mie aah) a a ae (SH g (80 one 14 te un 108, pile 4,0 ary (£00) = i Doc SS Un pda tah a8 Patt de aap iain 4h pin panel Bina ae pet Detinifie, Figura geometries sleituth din toate puneele din plan eave nt ta acceagtdisanfs de un punet fix, nuit eens”, eye ere ‘So nlumeste raz a cerouui segmental eare unc en-un'punct oareeare al figurt geometries, Prin raed” i longmen avestat segment. Tnstrumental cu ajutorul cSruia deseatm cereuri se mumeste compact ig. 10). Cum desentim un core? fosemnim pe fia. do iets punel, de exemple, puntal O (eva pone ful fi —"ventru), Fist pcoral eu ac al compas Iii in panctal O's damm" compass migeare de ‘rota Civil’ compasului ya desrie figura geo iar smitty 11). Tecbule ae ij cu gurn. Cnstrota ys sm chi all nu Ere degena toate punctele"eereulut, Figura 444, de Gepekte daets pnotale coral Dupl cos-a desenat ,coroct* un cero gl a notat contr Tui vo pot desena pe foaia de hirtie diferite puncte, ca in figura 412. Despre punctele Z, 1, C, Ky D obignim =A spunem ob apartia coreulu Lungimile sogmentslor (OF), (OF), (OC), (OK), (OD) xint fgele tne eles egale cu raza coreului-desenal, Scriom aceasta mse; OF — OH “OC “OK — OD —r (taza. ‘Segmentul ale edrui extremitati sit dous puncto co apartin unui gore al care confine centro cereal ne numegte dlametruP™ cereal fn tigure 412, [BK] este on diametrw (2, 0, Ke sint colineer). Vom rita dct gets EK 2er (r find vega ereulul) TGaviabl were vin din lib nnd: crc = ee ‘Gavintl cen vi da nb ain crm en 2\Givintal “Seven balan raat op eh rial edna sabe fompt ain dood usinle provanite din tinbe reacts die print meron = ta, 0 ‘coreului". Se observa ci lungimea segmentului [0] cit =i lungimea segmentului [0B] sint mai mici deoit raza cercului desenat. Seriem aceasta astfel: OA 4a-bna0-a ie tn me bao : 7 Gail sae ease ay ee ‘Gwital “est vine Un Kae latin sere ie DDetiens,obcryi ot ditanl catreloy ate mai mare da irate reno 0.05 eh (nt 0, 0.8 = Ox Mae ds alt pt rts at 1) Crile detnate fib ne up pe Sar ceotel 6's Oy fe pools stl”, (0, 0, © 10. Exerc Felon convestile de wen soa f ee bi Seder 4 AB (ite dat dds One oC Oat Se cam pont pat rt rere gy —S¢ Ini giaict nu aparfine vrewnein dintre laurie sale. Tn aoeoag figura 122, pun tal P este in exterior a BC jar punotal ® apartine laturi (42), deck trinnghiulus A BC Spunem e& 3 eh ST perme ae compen din ok wi Bn aviatal patna te comput din deuk eavinte provenite din limba rene hypo = degeasbt i rncin =a itis, 4 Gtvnat you" provine ain mba eels kahioe = perpendicular provenite dn nbs 4 ‘Trignghinsle mai pot comparative ale laturlor Tor, te clsiiare 18) Daca un triunghi are Intrile de Iungima 4 ta gi alto donumisl, dupa longi ‘ea’ aceasta st onaline in erterut «Gilet, ele numestetriunghi carscare sau trian ght sonlondTI'dosenim en In figura 4245 daca Alorim, maresm eu un mumar diferit de liniuje laturle li, deoarece agesten nu sit congruente @ c sf seriem: [AB] = [2C), [BC] STAB 1) Dect un teiunghi are dbut Tatori eongruenta (ou aseeas lan” ftne), ol se numegte tiungh ‘cose desenaan cain figura 125 sh ‘ita Yorim, marca cu acelagi qumar de Tnistalntril congruent 3 teriem: [Ai] = (AC), respec tiv (MN) ==[1P) Sa ‘convent, Tatura necongraenta ((2C) respectiv [VP] te numeasch RN oss iunehinld tase, ar rfolunghisut opus baat ai A aL, 5 1 RECA nc a 2 murmoasea olf triunghin tus isoseel (punetul A, respec tiv } Dact un trunghi are tocte latrile cangruente (cx, seopagi longs) se momagte trunght eel rat desonam ea in figura 125, i, de aterenen, ‘aed dorim, -mareim. et aces numar de hntute Intuile gi soriem: [AB] = (BC) = (CA (Obasrvam ci tanghiul echlsteral ert un ,riun hiisosel particular dort multineatianghtorlerechi> rg ne Fatorale este inclust in ulljmea triunghiuelor isoscae 20. LINIILE MAPORTANTE IN TRUNGH Tnur-yn tsiunghi, 1m atara de len (atuclle gh unghivel), mai ant tate wh 6 4) Fis, de exomplu, punctul_” mijlo cul stun FC} in tung ABC (CBA = SACI, fig, 127, Seginentol cu extremitile A gi (vir fol triunghiula gt mijloeallaturtopuse) se a numesle’ mediona!! corespunsavore, lator re (BC]. Faptal fy in truughiol ABC, (4.4") tte mediang, se poate series A” € (BC) si [2A'} = (°C) Unoort prin mediand inelegem deeapta A ltgoreomidroaptn [4S obigauiste ea punctul se ni tensed 00%, Beioral titi i 4 (punetl 4) al tna ain (ponotit nu sine poncta trite aturt {BC} qi respect (4) Med lies rapa (eae oye eames {ulul (AC), (8, © (AC). Oraontrol Hal anal ttunght sbtonghia fste'on_ponct exterior tslonghall 1) Bach nA panel ete mijlocal 12 sepmentali{ BC) (BaT= (4) eons intpunct A" dreapta”y" prosadcular. po Arenptn BC. (ay 1 BC) (bg L3 spate 2 Seaptn zy ete madintonsea at {BEY Fap ef, in SABC, zy este mediaioaron corespun } ratoare laturii [BC] se poate serie: A’ € (BC) s SBA =[A'C) say 'Be rea a 4 refine on Ssahi-ae fee media toare oh ele sint toate tel convurente In ace Ingh pant notat efits O, care srt central feces reniia eran AeUeeved aL Panctul de eoncoren (intereatie) a madiaton relor este un punct:&) interior ttunghialy in anil timgturor asculitunghice, b) staat pe cea mal mare dintre laure fu, in cant] Tranghiurior dreptunghies;¢) exterior tr fngitul In caaultrtnghiunorobtazun hte tun trunghi are tri medione®, tri iain, tri hinoctoares'gh ate modiatoare™”Acesten ae! mese in” (drpte) ‘importante tn tring ‘Domonstrafile privind concurenta. medi « insfimilor gta mediatorelor i trig anelor, a biseetoarelor wor fee mal isi © 1 Exereg MEP couse mM) Ae ta A) = nun ELAN AG] Bott puntl or de at 21. CONSTRUCTIA TRIUNGHIURILOR rnsura anghiatat Ade 40% langimea laurt 4B ded om'9langinea laturit AC de 3 em. S Desenim pentru sceasta yn snghi de 40°, notamn cud Vial Mi gi agextin Ye Intirleaale sgmentale (4) de Ingime ‘ean i CAC] de Tunginae 3 co (ig. 433) "Construcha triunghiuluicerutt- ter rminaty dooargos aim revit sk fixn vin tile triunghiulul, Deck tar cere tiun fihial nostra albs tm plus, anghiul din 2 de 100° yi am consti so Iilreapta respeotiva cn originen in B, tn acelagtsemiplan ou C dator. minat de dreapta AJB, am avea toate sansele ea aceasta somidieapta nu rosea prin i det ea um ante de trunghi sd nu ponta oxta tg. 138) 1} $é considerim aoum ) alts problem de onstrate 4 unt triunght ABC. vind lungimea Tatars AB ded em, imasure unghtulat Ade 30 Sheet a unght Bde 60" La, pentrn enalvares si,un sogment [Ae hang rea de 4 cm si construim, eu ajutorul raportorulu, smmideptele [A 1 [By situate. de. aceaat”parta-a dreptel-a By care a8 Tormeze bn ehturle (Ba) — ar gh (9A By) 50" 138). Virful C al triunghiulai va trebui sa oe giseascd la intorsoctin semideeptalor (Ax yi (By. Oeste determinat punetil C, constrain {thunghlulul dort ese termina, deoarece am fount fim virtua ttiunghiui, ir elementele rimase — lungimie fturlor (4CY, TC] si miaura unghiulul © ~ resuks, determinate prin coasts In legituri oy 0 problemi de acest tip pen ata supra ean (By af nu st intersectean gi det a ten Shiu! ABC eutat sh au exe, De thd ar were on [4B] a8 ibe ae fot de dem, dar masurle unghiushorsa gi & 3 Bri Te do 100", rnpectiy 18), (ig, £20) am 1c} In slirgit a considerim tela pr Demi: $4 se construised un ttunght ABC asf inte langinile tat rilor sale {AB}, (BCI, (CA) of fle de 2 em, 13 om 30 25 om Degenim un segment [4] cu langimea de 2m gi consteuim, eu ‘jutoral compasula, un core care aivaibi central tm pumctul at ‘aun de 25 em (toate punctele ce aparjin accstul cere sin edepartats die A Ta 25 em); construim ayoi un alt cere enre a8 arb enteal in netal Bat raza de {> ca toate punciele oe aparin acorn are Aint departate® de a5 em) Cum eel deal eeilen vil al rung Jui pmetul C) trebuio sf se ghtenses® Ino distania de 26 etn do punctal A sia 415 cm dp ponctal B, nsettnnd et el rvbuie a8 par find ambelor cerurt (hig. 37 Se observa ea eercurile au doui puncte comune (C si C’), rezults problema re dou souls Putem conedera problems seuss Aeourace am revyit st fixim virtue trunghiulel Si lao artiel de problemi putem aves ysurpriza a8 nu existe solute, “eoaroco esle" oul oatourl pot air te. interseteaa De exemplu, dacd ni -ar cow 08 construim wn tringhi cu: AB = 13cm, BC = 1 em gi AC 3 om (Hg. 128), Construfile examinato mai sot ne conduc la ne pone urn toaree probleme 4. Ce relat de marime trebuis sh existe ture trai numere pentru en les poald representa angimile lturilor tuna triunght? 2. Cit de mari pots fie doud mamere,penru eae i poatd repre ‘santa mésurile a dowd wnghiur® ale unt trunghi? 3, Cunosetndlungimile a doud laturidint-un trinnghi gi misara unghitui cuprins thre acess latariy a se caleutee langimed’ eet deve treialatari precum gi masarilecelrale dod unghiart ale triunghiulat 4A. Cunoseind langimea uneilatari si mdsurile cel doud unghiuri alaturate ei dint-un tiunghi, sa se caleulee lungimile celoratté dowd lature yi masura celui deal tretea ungh ale triunghiut 5. Cunosetnd lungimile celor wet laturi ale unui triunghi, sb se calealeze sure unghiuilor eae, {La problemele { si 2 vom da régpune in ours ecetet clase, dar cova mai traiu. Problamele 3, 4, sint mai dificil i le vom rwzolva fn ani vitor, 02, Bxercign 4, $8 ue oaeaen primal 4 AC duck: 2) AR —2 om BC— 60m C4 ~Sam'h)"Aiva ou BC Bey C4 =H oh: tele te WA ‘alr (Alb "7 digit te noel (4b AC Sto" bas ‘up triunght ABC To care se eum Gael Ue as out fe cae rt 9 {dopa ionginen somptatia «ital! a) ABs ae ee ee BOS? om ABC) = WSC ACH) 249.80 = Bemis. AC) = 2 on BO ='5 om. Che vl ne rblemes nt” A! = 15% rocum i In cara m (3c A) = 10", AB Sem, BC eon, BO 20m 22. CAZURILE DE CONGRUEVTA A TRIUNGHIURILOR OARECARE i ABC 9 A'2C' dout vimaghiar oarcar. Nota: A ABC = =A A'BC"olctim yanghial ABC toe congrsat ot Gicoaal 4°2°0% 3 intloger’ prin testa. ase tongeee eat, a cla np, i tune (BSR) (acl= tre, (ca xe CASK a 7 Pentru a sri ele sane congruoje sine seama. i 4) Latur st unghiunle color dou wriueghion ne sevespand tn inca dn (ari) te cngrenta elo dose teamed ‘ai numes slmente (ails unghie) ods } Latur si unghiareelor dowd teagan Sngruent, care s cavapand oolong) st congees in trnghiurls congruent ABC #4 BFC%, lature omoloag A; 19 {cate coreapund) et congruent’ sia AB] Ste aT ERE SEL (Cal (CA) er anehanie omcaase aes oe clat aint congriente sin C Ae Bae Be cara angromtact r=10%, t= 0 Eady Stes) KM SKQKNEKR y x 56, ebservim oh din ABC= A A’R'C’ nu-resulid & ABE AACE, dar din ABC = AA'BC result: 0 ACB =A ACR Inch alte patra astfl de rola, Ca exercitin vi propunem sk le Aerie po toate. ostran grafic in figura 120, a gid elementele car sink eapectiv congruente in” twiunghturilacongruente (ABC = SABC si SMINP= ORS), Ps Tae See Bxperionfa clgtigatd. prin swzalvaren_problemelor privind con steuirea'de triunghiunt ne arati cd urmioarele afirmatil, cane se ‘unt ade hhumese ,eazurile de congeuen}a leivnghirilor osrecar irate Caml 4. Dacd tv wiunghivrile oertare ABC si A'B'C’ ave: a UBS=(ABY Clerc) i Sx B, atunel 0 ABC =A ABC. Co . urmare, ronulta e& gi: CEC, KA % A, (AC) =[4'e _,_Pe’scurt: dou triunghiurioarvenreeare sfte-douis lator gt unghial euprins inte ates fle respeetiv congraente aint conruente (tig. 140). Caml 2. Dat tn wiunghiurile oarcare ABC si A’B'C* vem BCT, xB atuned & ABC= 0 ABC Temata et gis Ame A”, ‘an clie'o'Iaturh sl unghlurlealaturate . Fecpectiv eonsrnente "sin congriente, (fis iN ia) é fs ‘Canal 3. Doed in triunghiurle oarccare em ABC ABC! arom: [AB)= (AB) [AC] [C7 s[Bc}= [Be stunt ARCS QABC. Ca wrmare, reailtd of gi CHS