Biologie Celulara si Histologie

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie

Curs 3 Membrana
celulara.
Sisteme
subcelulare
Cuprins
DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie

Membrana celulara

Structura

Transport membranar

Sisteme subcelulare
-

Citoscheletul
- Sistemul

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

de sinteza proteica

Energetica celulara

Biologie Celulara si Histologie

Membrana celulara
-

Structura

Dhatfield; Mariana Ruiz Villareal

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Lipide
Membrana
celulara

(aprox. 50%);

Fosfolipide (majoritatea!): fosfatidilcholina, sfingomielina,

phosphatidilserina, fosfatidiletanolamina

Colesterol (proporie variabila; in unele celule -

raport de 1:1 cu moleculele de fosfolipide)

Structura
* Glicolipide (5% din lipidele membranare): ganglioside
* Se gasesc exclusiv in stratul extern, non-citoplasmatic

Proteine
*

Intrinseci (transmembranare)

Extrinseci

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Lipidele membranare sunt

amfipatice
* Organizare

in bistraturi:

- Capat hidrofil spre exterior

- Capat hidrofob spre interior

Alte tipuri de structuri

favorizate energetic:

- Micelii
- Lipozomi

Structura
Phospholipids
CH2-N (CH2)3
CH 2

o=p-o

Liposome
Micelle

Bilayer sheet

Mariana Ruiz Villareal

Polar
region

Comportament fluid
* Miscari ale moleculelor PL:
- Vibraie (flexie a lanurilor la nivelul legaturilor duble)
- Rotatie (in jurul propriului ax)
- Difuzie laterala (io7/sec; d = 10-8 cm/s) =
schimbarea pozitiei intre molecule vecine

- Flip-flop (<1/luna) = tranzitie intre cele 2 straturi

*

http://course1.winona.edu/sberg/ILLUST/flipflop.GIF

Factori care influenteaza fluiditatea:

Compozitia

- Colesterul scade fluiditatea

- Tranziia de faza solid-lichid are loc la temperaturi cu atat mai joase, cu cat lanurile lipidice
sunt mai scurte si mai bogate in duble legaturi (mai nesaturate)

Temperatura

1. Transport pasiv - conform gradientilor

(concentratie, potential electric)
*

Difuzie simpla

Difuzie simpla prin membrana

^ substante hidrofobe

2.

Pori
Canale ionice

^ ioni, evt. molecule mici

^ ioni

Transportori

^ ioni, molecule mari (ex: glucide)

Difuzie facilitata

Transport activ - in sens contrar gradientilor;

*
necesita consum de energie Transport activ primar
*

Pompe ionice

Transport activ secundar

simport
antiport

3. Macrotransport
*

^ ioni

Trafic vezicular

^ ioni, molecule mari

^ ioni, molecule mari

^ proteine, alte molecule mari

 Prin

difuzie simpla

(prin
membrana) sunt transportate
doar moleculele hidrofobe (ex:
cloroform)

Difuzia facilitata

poate

avea loc:

* Prin pori sau canale ionice

- Pori in lipide - stocastici
- Canale ionice:
* Voltage-gated
Ligand-gated

* Cu ajutorul unor proteine-

transportor
Proteine carrier
Legarea ligandului induce o
modificare conformationala a
transportorului, care are ca
rezultat eliberarea substantei

legate pe partea
membranara

opusa

Vi

Lipidbi layer
membrane) |

*
Mill

Extracellular space

|ptfl||l

cell

Intracellular space

Q
O

Protein Q

Extracellular space

O o

0*

Intracellular space

proteins

o
Mariana Ruiz Villareal

Presupune transportul substantelor

prin membrana, in sens contrar

gradientilor electrochimici, cu ajutorul

unor pompe ionice (= ATP-aze) care
functioneaza cu consum de energie
(furnizata prin hidroliza ATP)
Cel mai cunoscut exemplu: ATP-aza
de Na/K

Mariana Ruiz Villareal

http://fajerpc.magnet.fsu.edu/Education/2010/Lectures/12_Membrane_Transport_files/image036.jpg

Se realizeaza cu ajutorul proteinelor transportor

Transportul unei specii moleculare, in sens contrar gradientului

electrochimic, are loc pe baza energiei furnizate de transportul
simultan al altei specii in sensul gradientului electrochimic

Variante:
- simport (transportul ambelor specii in acelasi sens, relativ la membrana)
- antiport (transportul celor doua specii in sens opus, relativ la membrana)

Exemple:
- simport Na+/glucoza din lumenul intestinal in celulele epiteliale
- Antiport 2Na+/Ca2+ in celulele musculare cardiace (Ca2+ transportat din

interiorul spre exteriorul celulei)

Cotransport

http://www. b oche m. arizona. ed u/

http://www.biochem.arizona.edu/

Antiport Simport

http://www.biologie.uni-hamburg.de/bonline/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

Mariana Ruiz Villareal

Symport

http://www.biochem.arizona.edu/

Simport

A s2

Antiport1

Cotransport

http://www.biochem.arizona.edu/

Antiport

Mariana Ruiz Villareal

http://www.biologie.uni-hamburg.de/bonline/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

Macrotransport
Tipuri:

ul celular
-

Endocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe (ex:

fragmente bacteriene etc) din exteriorul celulei spre interior, in vezicule
citoplasmatice; variante de endocitoza:
* Pinocitoza - transportul lichidului extracelular
* Fagocitoza - transportul bacteriilor, corpilor straini mici etc in vederea

digestiei enzimatice (face parte din procesele de aparare ale

organismului)
* Endocitoza mediata de receptori - substantele se ataseaza la
membrana prin cuplarea cu receptori specifici, apoi sunt internalizate
sub forma de vezicule

Exocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe din

interiorul celulei (vezicule intracitoplasmatice) spre exteriorul celulei, in urma
fuzionarii acestor vezicule cu membrana

Transcitoza: endocitoza + exocitoza acelorasi componente (traversarea

celulei prin vezicule de transcitoza)

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransport
ul celular

Mariana Ruiz Villareal

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransport

Legarea calciului la unii din membrii complexului determina

ul celular

modificari conformationale transmise tuturor proteinelor din

sistem, avand ca urmare fuziunea veziculelor cu membrana si
exocitoza continutului acestora

Exemple de procese de exocitoza:

Exportul membranar al unor proteine sintetizate

intracelular

Transportul unor factori umorali de la locul de sinteza

intracelulara in spatiul extracelular

Exocitoza neurotransmitatorilor in spatiul sinaptic, in cadrul

transmisiei sinaptice
* Proces mediat de Ca2+
* Depolarizarea membranei presinaptice, ca urmare a
sosirii unui potential de actiune, induce deschiderea de

Mariana Ruiz Villareal

In procesul de exocitoza, un rol important il joaca un complex de

proteine atasate acestora (SNAP)

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Danko Dimchev Georgiev, M.D.

Macrotransport
Trafic vezicular
ul celular
canale de Ca2+ voltaj- dependente, cu influx consecutiv
de Ca2+

Membrane trafficking pathways

Lysosomes

AP-2

clathrin

Endosomes
FM ^

CORII p
AP-1&GGA1

clathrin

COPI

ER
DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Golgi

Secret
ory
vesicle
s

PM
Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransport
ul celular
http://vwwv.wormbook.org/chapters/www_intracellulartrafficking/intracellulartrafficking.html

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Caile principale ale transportului

intracelular:
Calea de biosinteza/secretie
Reticulul endoplasmic (RE) - Aparatul Golgi (AG) (NU

necesita semnale de sortare propriu-zise)

AG - vezicule secretorii - membrana / spatiul extracelular

AG - endozomi (vezicule citoplasmatice)

AG ^lizozomi

Calea de endocitoza
Exteriorul celulei / membrana vezicule de endocitoza /
endozomi (-) lizozomi

Direcionarea traficului vezicular:

Se bazeaza pe recunoaterea unor proteine specifice,
ataate suprafeei veziculare

= SEMNALE DE SORTARE

Trafic vezicular
Sistemul de

sinteza proteica

Organization of vesicular trafficking in epithelia

Enrique Rodriguez-Boulan, Geri Kreitzer & Anne Msch
Nature Reviews Molecular Cell Biology 6, 233-247 (March 2005)

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Sediul sintezei
proteice: ribozomii
(liberi / atasati RE)
Proteinele din
citoplasma
difuzeaza in
interiorul reticulului
endoplasmic
Transport RE AG (calea
principala, care
nu necesita
semnale de
sortare)
Aparat Golgi - rol
de statie de triaj:
- Glicozilari ale proteinelor
- mpachetare in

vezicule de transport

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

- Directionare

a traficului:

* Exteriorul celulei (exocitoza)

* Endozo
*

mi
lizozomi

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

1. Membrana nucleara
2. Por nuclear
3. Reticul
endoplasmic rugos
(RER)
4. RE neted
5. Ribosom
atasat RER
6. Macromolecule
7. Vezicule
de transport

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

8. Aparat
Golgi (AG)
9. Fata Cis a AG
10.
FataTrans
a AG
11.Cisternele AG
12.
Vezicule secretorii
13.
Membrana
celulara

Sistemul de

14.
Vezicule secretorii
fuzionate, care isi elibereaza
continutul
15.
Citoplasma
16.
Mediul
extracelular

sinteza proteica

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Ribozo
mii

Cell membrane

Ribosomal Translation

Exista liberi in
citoplasma / atasati
membranei RER
Aprox. 20 nm diametru
2 subunitati (mare si
mica)
Alcatuiti din ARN
ribozomal si proteine
ribozomale

Nucleus
mRNA
t RNA rRNA

New protein
Fig. 31-3
KMc

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter31/images/313.jpg

 Sunt sediul sintezei

proteice: traduc
informatia genetica
adusa de ARNm in
proteine (aminoacizii
sunt adusi la ribozomi
de catre ARNt)
Observati pentru
prima data de Palade
(granulele lui
Palade)

Reticulul
endoplasmic
Reea de canale si cisterne, situata in apropierea
nucleului

Membrana lui se continua cu anvelopa nucleara

(prin urmare, lumenul RE si interiorul nucleului tin
de acelai compartiment)

Zone de REN si RER (ribozomi atasati)

RER: sinteza proteinelor de membrana si
secretorii
REN: sinteza carbohidrati si lipide

Proteinele sintetizate sunt mpachetate in vezicule

si transportate pana la AG (semnale: COP II
ataata veziculelor directioneaza traficul RE ^AG,
iar COP I in sens invers)

Varianta funcionala: Reticulul sarcoplasmic

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

din muchi; rol in stocarea calciului, care este

eliberat ca rspuns la depolarizarea membranei
muchiului, declansand cuplarea miozinei cu
actina si contractia musculara
outer vesicles of
longitudinal tubules of
sarcoplasmic reticulum sarcoplasmic reticulum

Aparatul
Golgi

http://media-2.web.briTannica.com/eb-media/41/2841-004-8EA13F0E.gif

Retea de cisterne

Rol in procesarea proteinelor sintetizate in RE

* Continua glicozilarile

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

* Impacheteaza in vezicule
* Directioneaza transportul
-

Sistemul proteinelor de semnalizare SNARE:

perechi complementare; v-SNARE
ataate veziculelor, t-SNARE - ataate zonelor
membranare unde trebuie sa ajunga veziculele

Fata Cis - spre RE, fata TRANS - spre membrana

celulara
Mai bine reprezentat in celulele cu funcie
secretoare (epiteliu glandular)

Structura dinamica: tranzit permanent de

membrane din cis-trans, din AG spre membrana
sau spre RE
Dispare in timpul diviziunii celulare si se reface
ulterior
Incoming
Transpon
Vesicle

Outgoing-

Transport
Vesicles

Lumen

Cis Face

Incoming
-Transport
Vesicle

Vesicles

http://micro.magnet.fsu.edu/cells/golgi/golgiapparatus.html

Biologie Celulara si Histologie - 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

DBB - Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Citoscheletul

Retea dinamica de filamente de actina (0 = 7

nm), filamente
intermediare (0 = 8-12 nm) si microtubuli (0
= 25 nm; pornesc din centrozom)
Roluri:
* Sustinere
* Polarizare functionala a celulei
* Ancorarea organitelor celulare
* Transport intracelular - retea pe care se
deplaseaza proteinele cu functie de
motoare moleculare

' Miozina (prima descoperita) - rol in contractia musculara '

Kinezine (deplasare centrifuga)
' Dyneine (deplasare centripeta)

Miscarile celulei (cu ajutorul flagelilor,

cililor etc; si aici sunt implicate proteine
cu functie de motoare moleculare)

Citoscheletul
Componenta
citoschelet

Diametru (nm)

Structura

Subunitati

Microfilamente

8-10

Dublu helix

actina

Filamente
intermediare

8-10

Doua helix-uri paralele / dimeri,

formeaza tetrameri

vimentina (mesenchim)
proteina gliala fibrilara acida (celule
gliale)
proteine neurofilamentale keratine
(celule epitaliale)

lamina nucleara

Microtubuli

25

Protofilamente alcatuite din

subunitati de tubulina

a- and p-tubulina

Microtubuli ai Chlamydomanas reinhardtii (microscopie

electronica de transmisie)

Microfilamente de actina in fibroblasti embrionari de

soarece (microscopie confocala)

Y tambe

Motoare moleculare

Proteine care transforma energia chimica

(provenita de obicei din hidroliza ATP) in
energie mecanica
Tipuri:
* Motoare liniare:
>
Miozinele
>
Kinezinele
Dyneinele
* Motoare rotative (ex: in cili, flageli)
* Motoare ale acizilor nucleici:
>
Helicaze
>
Topoizomeraze
*Motoare responsabile cu translocarea acizilor
nucleici si
peptidelor in cursul sintezei proteice ribozomale

Miozina

Rol esential in contractia musculara; functionarea sa necesita prezenta calciului si a ATP

http://www.mrc-lmb.cam.ac.uk/myosin/Motility_%26_Bioc./XBcycle.html

Kinezina

Mitocondriile

- sediul proceselor energetice celulare

' Structura:

* membrana dubla
* membrana interna are pliuri caracteristice = criste mitocondriale

* 2 compartimente interne: matricea interna (in interiorul membranei interne) si spaiul

intermembranar (dintre cele doua membrane)

* Funcie: la nivelul lor au loc ultimele stadii ale degradarii glucidelor,

pana la COz si HzO
* Ciclul Krebs
* Lanul respirator, fosforilarea oxidativa

Glycolysis in the Cytoplasm

-2 ATP
Energy
Investment

*
C
m

Citric Acid Cycle

Electron Transport Chain

,I

/ H# H+

in the
Mitochondria

ATP

it u
H

Ht

ADP

glucose phosphate C$-P

Singe

fructose 6-phosphate C^P

ATP

ADP

giyceraldehyde 3-phosphate P-C 3

Qa
1,3-biphosphoglyccratc
P-CjP

4
m

+4 ATP
Entrgy
tisriiBiliUj I

\ r 3-p hosp hog lycerate

<
_
f HfP +
1

P-C

NAD+

2
NrtDH

NA
D+

Krebs Cycle

1 ADP
ATP

2 ATP

Stage

FAD

Nsl Cain.

2 ATP

2 ADP

pyruvate P-C 3

2 ATP

CoA

RegisFrey

Ciclul Krebs

(ciclul

acidului citric)

Intrare: Acetil-CoA (rezultata prin degradarea piruvatului, transportat activ prin

membrana mitocondriala)
Iesire: CO2 + cofactori: 3 NADH + 1 FADH2
(surse de electroni ptr lantul respirator) + 1
GTP convertita imediat in ATP

Coenzime:
NAD = nicotinamid-adenin-dinucleotid
Forma oxidata: NAD+
Forma redusa: NADH
Forma fosforilata oxidata: NADP+
Forma fosforilata redusa: NADPH

Wikipedia

FAD = flavin-adenin-dinucleotid

Lantul respirator

(de transport

al electronilor)

Cupleaza reactii chimice intre donori si

acceptori de electroni cu un proces de
transport al protonilor prin membrana interna
in spatiul intermembranar mitocondrial
Protonii sunt utilizati pentru sinteza de ATP
(fosforilarea oxidativa)
In membrana interna a mitocondriilor se
gasesc 4 complexe enzimatice (proteine
membranare integrale) implicate in lantul
respirator:
- Complexul I = NADH dehidrogenaze

- Complexul II = succinat dehidrogenaze

- Complexul III = al citocromului bc1

- Complexul IV = citocrom c oxidaza
- (Complexul V = ATP sintetaza)

NADH ^ Complex I ^ Q ^ Complex III ^ cytochrome c ^ Complex IV ^ 02

Lantul respirator si
fosforilarea oxidativa
Complex II

Q - coenzima Q = ubiquinona

ATP sintetaza

Motor

molecular !

ADP I ^ I 4H+toaol, ATP I 11,0 I 411+

ATP SYNTHASE
an interpretation by Donald Nicholson
ADP+Pi

M+ H* H+ H* H+ H+ H+ H*
H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+ H+

ATP

2004 IUBMB
I CONTROL PANEL

Endergonic Reaction

Mitochondrial Matrix Mitochondrial Inner Membrane

Intermembrane Space

Cytosol

http://www.sigmaalclrich.com/etc/medialib/flashapps/atp-synthase/ATPSynthase_swf.Par.0001.File.ATPSynthase.swf

H
Stato
r

TimVickers

http://www.wiley.com/college/pratt/0471393878/student/animations/actin_myosin/inde:

http://science.nhmccd.edu/biol/bio1int.htm

http://www.scripps.edu/cb/milligan/projects.html

http://www.denniskunkel.com

http://www.sigmaaldrich.com/sigma-aldrich/areas-of-interest/life-science/metabolomici

Toate imaginile utilizate in curs (cu excepia situatiilor unde este precizata alta sursa) sunt preluate din baza Wikimedia
Commons. Numele autorilor este precizat in dreptul imaginii. Imaginile unde nu sunt precizate numele autorilor imaginile apartin
domeniului public.