Cooltura mass-media

Jargonul adolescentului a patruns si in sferele mass-media. Termeni ca trendy, super

tare, cool sau must-have au trecut granita discutiilor de pe net, fiind folosite atat in
presa scrisa, cat si in audiovizual, preconizand nasterea unui nou limbaj. In ciuda
acestei invazii de neologisme, uzitate din plin in vocabularul de zi cu zi, lingvistii
dau asigurari ca limba romana nu este in pericol.
Jargonul adolescentin
Dupa 1990, indeosebi in vocabularul adolescentilor si al tinerilor au intrat o serie de
cuvinte noi, majoritatea de origine engleza. Astazi mult uzitatul "bonjour" a fost
inlocuit cu "hello", iar "cool", "trendy" sau "ok" sunt termeni nelipsiti din exprimarea
adolescentilor.
"Dupa Revolutie, contactul tinerilor cu Occidentul a sporit, iar aparitia internetului si
problemele de comunicare moderna care utilizeaza preponderent limba engleza,
cum ar fi in IT, unde sunt elemente care nu au echivalent in limba romana, au
obligat la adoptarea anumitor termeni in limbajul uzual", explica prof. univ. Iosif
Cheie, de la Catedra de Literatura a Facultatii de Litere, din cadrul Universitatii de
Vest Timisoara. Acesta mai spune ca, daca perioada lui "furculision" a trecut, acum
"nu mai frantuzim, ci mergem spre americani, adoptand limbajul celor care domina
economia mondiala".
Adoptarea unor termeni din alte limbi nu dau nastere unei diversitati stilistice, asa
cum ne place sa credem, ci unui reductionism stilistic, avertizeaza profesorii de
limba romana. "Diversitatea stilistica a noii generatii este de fapt o reductie
stilistica. Pentru ca limbajul tinerilor nu mai are acele straturi de nuantare, vorbesc
ca din topor, au clisee si isi limiteaza vocabularul", considera si prof. dr. Mirela
Borchin, seful Catedrei de Limba Romana de la Facultatea de Litere, Istorie si
Teologie, din cadrul Universitatii de Vest Timisoara.
Obisnuiti cu discutiile pe internet sau prin sms, multi dintre adolescenti si tineri nu
mai stiu care este granita intre un "chat" cu amicii si o cerere oficiala. Formandu-si
propriul vocabular, cu prescurtari si simboluri folosite si cunoscute numai de ei,
acestia intampina dificultati cand intra in contact cu generatiile predecesoare.
"Problemele pleaca de la educatia primita. Trebuie facuta scoala mai serios, pentru
ca si cultura este orientata spre o lume a vitezei, in care limbajul isi pierde rolul
esential. Comunicarea prin sms, mess sau mirc duce la o standardizare a limbajului,
lipsit de nuanta si substanta. Este vorba de o nivelare a expresiei, prin care nu mai
vezi omul prin limbaj", considera Mirela Borchin. De exemplu, un raspuns ca "este
foarte frumoasa poza pe care am vazut-o" se transforma, conform noului limbaj, "la
moda", in "e ffffff cool pic p kre am vzt" daca exprimarea se face in scris sau "e
foarte cool sau e misto poza pe care am vazut-o" daca exprimarea e orala.

Urmand acelasi curent, serviciul devine job, directorul manager, secretara

assistent manager, etc.
Vina acestui limbaj reductionist, spun lingvistii, apartine in primul rand parintilor
care se autoizoleaza de copiii lor, uitand sa mai comunice. Totodata, sistemul
educativ este si el vinovat, pentru ca stilistica nu se mai regaseste in programa
scolara.
Mass-media funky
Scos din universul internaut, adolescentul este deseori pus intr-o situatie de
comunicare inedita si atunci recurge automat la unul sau altul dintre codurile pe
care le cunoaste mai bine, abuzand deseori de clisee oficiale intr-o conversatie care
se vrea libera si degajata, dar al carei cadru depaseste spatiul vorbirii familiare.
Televizorul, internetul, ziarele si revistele ar trebui sa-i ofere unui om parghiile cele
mai la indemana in utilizarea unui limbaj adecvat in viata cotidiana. Cu toate
acestea, intr-o societate in care manelele promoveaza un stil de viata lejer, dar si un
reductionism cultural, mass-media nu mai este un instrument cultural, ci unul de
divertisment. Din primele secunde de difuzare a unei emisiuni de radio sau
televiziune esti invitat la "party" sau la "show", iar informatii de "backgroud" despre
vip-uri te pot ajuta sa fii "the one".
Revistele, de regula "fashion" (ex. Avantaje), iti amintesc ca daca vrei sa fii "trendy"
trebuie sa ai un "look cool", purtand "out-fit-uri in best sezon", sa ai un "job" sau un
"business super tare" si un limbaj "ok", ca sa nu fii un "no-name", ci un "ultrastylish". Un indemn al revistei Coolgirl este sa incerci haine "kitschoase", cum ar fi
"o little grey dress, pentru ca e foarte wow!". Iar daca nu te incadrezi in acest tipar,
vei fi catalogat ca fiind "naspa", "freaky" sau "boring". "Dressing-ul" a luat locul
dulapului in care ne uitam dimineata spre a ne alege tinuta "office" sau accesoriile
"chic". Revistele contemporane (ex. Coolgirl, Bravo Girl, Elle, Femeia de azi,
Cosmopolitan, Avantaje etc.) anunta ca memoriile unei adolescente au devenit
"jurnalul unei coolgirl" si, "good news", se anunta un "romantic autumn". Ti se
explica, de exemplu, cum sa-ti transformi iubitul "dintr-un geek intr-un tip supercool
sau viceversa" sau ce trebuie sa faci ca sa fii mereu o "fashionista fresh", sa ai un
"look hot, sexy si foarte flirty" (Elle). "Revistele se orienteaza astazi dupa sansele lor
de a castiga economic. Se pliaza pe directia pe care o ia noua generatie. Totusi,
viitorul acestor produse va fi apusul. Pentru ca o revista culturala va avea mereu
substanta, iar omul inca mai vrea sa se informeze, nu sa se delecteze", spune Mirela
Borchin.
Un limbaj nou sau confuzie totala?
Adoptarea unui ton colocvial de catre mass-media poate pune in pericol lizibilitatea
textului, considera lingvistii. Autorii articolelor nu mai fac diferenta dintre codul scris
si cel oral si isi insusesc ideea falsa a oralitatii in transcriere. Chiar daca regula unui
text bine scris este de a crea impresia oralitatii, adaptand-o la alte conditii de

comunicare, generate de absenta mimicii si a intonatiei, textul trebuie sa sugereze

si nu sa reproduca fidel mesajul vorbit.
In caz contrar, textele jurnalistice ajung sa semene in mod dezolant cu stilul
cunoscut al scrisorilor redactate de insi cu un nivel de instructie limitat, iar
emisiunile produse de audiovizual se transforma in imitatii ale unor discutii de
cafenea. Daca in spatiile noi de comunicare (precum posta electronica, revistele de
moda sau pentru adolescenti) scrisul accepta inovatii de sursa orala, stilul colocvial
contemporan nu ar trebui practicat si de presa. "Este un cerc vicios, atat timp cat
profesorii, parintii si media nu promoveaza o limba curata. S-a creat un adevarat
lant al slabiciunilor", spune Mirela Borchin. "Cei care vegheaza asupra regulilor
stilistice, gramaticii, ar trebui sa fie intransigenti. Mai ales, presa ar trebui sa atraga
atentia sa nu se mai maltrateze limba romana. Ar trebui aplicate sanctiuni mediilor
care nu vorbesc corect, cu toate ca este vorba despre un fenomen care nu poate fi
anihilat prin masuri administrative. Limbajul adoptat de mass-media reflecta gradul
de profesionalism pe care il au", considera si prof. univ. Iosif Cheie.
Cu toate ca termenii de argou au invadat instrumentele media, raliindu-se la "trendul" noii generatii, specialistii de limba romana considera ca acest nou val stilistic nu
va afecta foarte mult mostenirea culturala. "Limba romana nu este in primejdie.
Sistemul exista si se perpetueaza prin tot ceea ce se scrie in limba romana. Intradevar, se va crea un vocabular international, gratie mass-media, dar limba
materna nu va fi inlocuita", precizeaza Mirela Borchin.
(In)Cultura internetului
Un instrument utilizat tot mai frecvent de noua generatie de invatacei si nu numai,
calculatorul apare ca furnizorul unic de cultura, in conditiile in care internetul ofera
pana si posibilitatea de a "rasfoi" carti in mediul virtual. Totusi, internetul presupune
nu doar acces prompt la informatii, ci si lene mentala, pasivitate, impostura. Astazi
a fi cultivat inseamna, pur si simplu, a avea o dexteritate mecanica de a tasta
cateva cuvinte in motorul de cautare Google sau Wikipedia.
"Noua generatie nu mai citeste nimic sau daca o face, tot ce intra pe o ureche iese
pe amandoua. Problema este insa mai veche. In urma cu 30 de ani s-a demarat o
campanie de cultivare a limbii, urmarindu-se o exprimare aleasa, o expresivitate a
mesajului si evitarea cuvintelor triviale. Lingvistii au tras nenumarate semnale de
alarma in acest sens", spune prof. univ. dr. Alexandru Metea, de la Catedra de Limba
romana, din cadrul Facultatii de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest.
"Este vorba de teribilismul tinerei generatii, pe de o parte, iar pe de alta parte, de
placerea de a folosi astfel de cuvinte. O moda care promoveaza cuvinte dure pe
care nu le foloseam decat in anumite situatii". Profesorul Metea considera ca, pana
la urma, lingvistii sunt nevoiti sa se adapteze, pentru ca nu pot pune frane acestui
curent. "Am elaborat dictionare academice care explica astfel de anglicisme, pentru
ca nu toata lumea a facut engleza la scoala. In plus, se cultiva si un limbaj al celor

certati cu legea, cand nici macar jurnalistii nu au cultura lingvistica. Lipsa de

cultura, dezinteres si agramatisme de neimaginat se intalnesc peste tot". Totusi,
concluzia unanima a lingvistilor este ca moda anglicismelor nu va tine mult, iar
termenii argotici vor fi inlocuiti cu altii. Pentru ca, dupa cum sintetizeaza profesorul
Metea, aceasta este dinamica limbii.