roduc dpi Himite de eungre. Asti de exempta in anele cu Fred eid ajunafe pres a ald rote unui de cu tra Farce icelarea toutes se hazeze pe cupeasteren comport ‘eset a heralelor ain care sit confecionate. Calla barat tx Piste mot dcormaipatce mic, permite raliarea de somos Fee CI pin uaa In proletate a metode de cleo bazatt te sarena ii ‘GaN defermatilorpastice mar este necesae Insta matema- tic (de paie @ mcalionsAcestaopet va fi analiza pa tea eect de fa, Decrireacomportarh metal fn acete ra rea caleanallica riguroash este foarte diel. Ca mare Sam ls neers ule ites slmplieatare, pntra& se obfne Ove leat a oe itp af teal plastetai ctelogat de obfineres une mat tn infleged mca deforma pase a otaleor Dia ae alee nedere teres se coneentrcae pe anperfcianle ce AGN Rita i corp solide crstaine fflucnja modiiailor metal a eiractar ertaline defector din fefeaasapra comport ESiformare eonsitie priscpalse probleme legate de asst pet area H anaizat im pattea a dova a luc. ste reprezentat in fig. 3.1, a, Legea hui Hooke este ph Timi eager oe (alae ae va Gepnts epee edad | s¢micoard deforma specifi). Dacl a depageste oy, metal xa cpa @ @ 31 Cu ah ine eae, pe ennai ate mar aca on morte alee eer fel cA pentru a ereste deformatia specifies este necesardapli- ine ten cares dy cond be eze Tot 3 i priarea din za de defonmare ols, tins 9 dts a pics sot ingate prin nite constant amplt Je proportional ce, tena cing sunnier aes ‘eed cnt dela, ey fren ideale ol ara eral ona ie edn Tot de ata sais oamine nee fine dora plan Te cal cttw de tempera rich pt in = a i 4 oe ctl Ata eae tee rca de comportare anlstcd In mod ob ie anclastes ese, cig ‘ste nelijatd in tora matematied a plastic general, forma ‘bel temsonedefommapie speiied cre Scircirk “une epruvete solcltate in. domenfl Se’ defochare ie, nya fi exact Roar gi pualela cu portunes laned xb) 84, Mal mata venice curt Tio, Stas ee 82, CURDA DE CURGERE Corba earacteristicd in coordonate tensiune-deformatie specific, obpinutd printre inelreare monoaxiald — ea fn cazul tneercri obip iol te fntindcre presi un interes deosebit in teoia plastic ‘i ctunel end curba este reprezentat. in coordonate ¢ensiunea reall Mb atuformajie speci. feallc,Tensionea reall se calles Spajind surcinn aplicata a atla scfiunil transversale instantance 4 tpbavete, Modul de caleul al deformafielspeifie reale este prezenta {Pr iraarafal urmator- Seoptl paragraulul de fai) este de a descie Epa ekracterstiel. stenstinesleformafie specifel” pentrs met Seale ide ao compara em cisba de curgere tcoretict corespunaitoa Inatenalelor ideale. ‘Sr curbi carteristich fn coodonate tensiune real-dformal spoctichvealt pentru un metal tipi tenace (ea de exemple alumini 1 Ty STAS Bin we wiles sai diferite pene tnt d prt tint de ergs convert (eosa} opt ended ode eft 5 Anctsiten ene anata mat oetaat tn capt nt tt tets eran wesc sueueste we mou rasmerrspH sinnile se apropie de valoarca tensunil anteroari:descireii, Nous Sinai Se oPeeP gjvine 0 contnuare cu o rie. deformatieplatick SARE arate ave ear fi obinu ack na wat fi pros deslrearea aaiional eon pai, ce egies, m general, fenomen de SPE eehtd atone! cind un saeal este desciret, dup ce a Stora plate apo! rencect, seat Misti tracall In coordonate tensiune ralt-deformatie spec call ete adeneort mith arb de corgre, dente, speci reall Sr pentru a face ca un metal sh pezinte fenomenl de {eas ek no formal speck dat, Say flex mie Se ee scent RE Ceb mal obignstl forma propost penta acasthfunctic este @ exponential de forma: i ae @) @ io 82, ¢ in care aceasta sto flocuit cx dou in deep, co i lists, repectiv pasties Aces! lip de curb condoce es, I ome ke) i matertier de ale ceva mai complicate unde: K este tensunea ce conespunde une deformatipecficereale ne: K este tena de ecruzare~ este pana. depts ce se objine re Jar ak coun) coononate ogame, Acrastt fonchie erent er ocpind dn punctal coeepaattor cure plastic: ans cin mak ce a cae epoveta fncepe se gue ag exes matemnaticssimpla pentru earba de eigere rete: rene Satta, poate duce fx apart unr relat matematice zentath 6 Toned eaete wuld mpreand cu eeufile eri complica, eTacua ae ebigmiete ose loaseh curta de curgete inst, De fer geac eehematizate, cate dac la simplifcare & eal, oo coe er irk Insta se ineparta prea mult de I fenome; expres ata grec dat cura de curgere pentru un wales al HI Osea pactic, Pent acest material eal se conslert Cee ee oactath la Sntindere este complet gd (@eformatie 2 sted egal en aero) imp lt etsunen normal are ver Pres See gcet oot dack a afins aceastd valoare a tension Jor) ma cern fenomenal Je curgre plastica a tense constants eat ce dri), De acs tip de comportare se aprope wa ctl pea ke supus. une deformati platice Ia nee, apecabe, Tn Beto pw tepreaentat corba de curgere pentru un water deal A Ua Tina po soni de deformare elastic. Accasth curt Tees in bund srk comportarea uni material a oll carbon, rar imitd de curgere aparentapronunfatt(v. pararafal 8.5) GEE Be Gaul reat doa sapronsma cura de corgete este indicat 12 83, DEFORMATIA SPECIFICA REALA a el mts me ttm nena ss baw et amt Tle peas ent mas bt es aie car betta pl coro, gna ite ropere vara forte mul. Lad- ‘ind seama de acest fenomen. In cazul acestei definitit a defor- fee toes eeepc aa a)63) Relain dintre deformaia speck tals ea conventional se stbi- ines daci se fine seama de relafia (1.1). a) Cele dou defini ake deformatics, specific conduc la valoriaproxims tiv egile pentru delormafiispecifice situate sbu 01. Deoanece volusiul mgteralul rimine practic constant in ipl deforma plastoe,relafa (9.3) poate f exprmatd fe a funcfie de lan fim, Hie in funchie de aria transversal: com baits a) De asemenea, din cauza constantei volumului, suma eel tei deforma- ‘i specifice reale principle este egal cu 20: atetest. 66) imi tn funetie de cele tre nt i ve, ala dc x “dclormagitspeciice prineipale convention ‘Avantajel de utiles deformatile specie rele poate fps io ‘videnfd pin esemplil de mai js. Se considers o eprivetd cid earl delormata pind ce atinge 0 Tungime eyalt ct dublel tunginit nite, Deformtie speciic conventional ee aan = @ fa he fl} ale ie Per ang acetal or imaflel sfectice la compresione (del Reeativa), epraveta cllindried.&¢ ‘Hebul dorms pint ce lungimes su devite null Tors, ntti nea ee ied prods comprimind wh linda pind cc Hngimes sa devine fu jumdtate din Tangles iia fe egal Mei de semn contrar — cg deformatia speeiedprodst prin lungi- ze clindralal pit ce tinge lungime dublt fad de cea infill. Dack {Se ufliened deformatia specified reals se giseyte ¢4, Intradevir, cole dow cazuri sint cehivaente, Pente i em ln 2 Lil Tangiznen intial tinderca pln Ja Iungimea dubia +n 2; pentru comprimared pind la junds aie Sly BE —ln da iy 2 ae S4, CRITERIE DE PLAsticrraTE PENTRU METALELE DUCTILE Problema deduce unel rai matematice pe haza ciia Bost! prevedeacondile in care inepe eurgerea fasted inna ate fst niet o cal teoreticd pest ‘calcula Teiafiet dintre componen. Ge ul ts cheno ine dt Tl i en ey ara pe a earacntoe, fe etl n 4. TEORIA TENSIONIL TANGENTIALE MAXIE 0, dar in present gsc sn tensinoa principalé maxim, respect mint site de tne Ure =e ate ae cungere la tntindere simpli Pris wimate lenses Oh tmaiond fa curgre in can inn tanger Ain mie ttt de crgre che’ “#6 eRe jumHii: Bees a tcminen cit clormatinepcfek 1 cles INCERCAREA LA INTINDE Shien pr sae f sarcina, respectivalungiea, prin favor! consiayi, cue ie va avea aceayi forma gf curba caractersticl conven: ‘out urbe pot fi utilize una in local collate, vali" punetelor hehe arate 3 "a depinde decompo i, de ratamental ter eformatile plastic pe Suferit metal Traintea Side asemenea de vite: re, de. emperatana a de tensiun impask ncererty Erneall utp pentra descri> bel caracteistce a antl i vesistefa fa Paper, sere, die eluitn spetfic Primi dot stat parse Tndicdrealstenta tate: tim dot dat indica plastic Alurgires laropere 9.1, CORDA CARACTERISTICK CONVENFIONALA aemedie® Incercarea ta Intndere efcctuaté tn scopati practice este lar ui 2atd In scopul obtiner nor informatie beet peniracaleaele de {en in proectare et 9 a oInereare de neceptie cee inclade fac tele de sarin. In cada Incerei do intingere se slice oy ito fort de intndote axial ce reste continu, fScinduse Tn ace ners ae lng pent Cut carat conven “construe pe baza str sarcinor apne ale lung ps lig, 81) Panctele importante ale cuba caracterstice, convention 33 fot analzate la Inepotal lace in paragrafal 19, in tmp ce ap ia limite de eurgere fice a fst stadt be paragrful 8.5 Yeni lla pentru trasaeaaesste ere ene tenance longitudinal mu =n nagtere fn epravetd. Eat objneimpafindsarcing pin sa fete transversal nlite @ epeavete, conform seal: Farge coment rae & ie em tit cen IREZISTENTA LA RUPERE ena a rupere sale ca rapotal int sarcina maxim on traraverie ite a epret, conform tak Deformata specifi wtisath pentru trasacea cubei arac ‘xt deformatia petit nar. clic are cleat lmgives 8a epravetel misurata inte dow epere taste iia ‘mea inte aceste repre, mMsuratl Inainte de delormare opm Poe 93 1a rupere este valores cen mai des citaté dint rerlta~ Obj a ncerearea de intindee (ractiun), dein react ea ime cu.o serie fundamentals redues dm punctal de veda: enje. uns metal. Pentru un eal cil redsteta a rapes Privita cao mlsur x sarinit maxime po cae o poate supore Thetal in condi ew tot speciale de nerenre trict aval hacen valoare re 0 lgiturd estl de redone ex recs ‘rnetalulsi in conde ples une sta de tensune mal ‘ja cum stamp, de obs, in realtate: De anult tiny Pat H, i ron GB. x Withoc, C. 1. the Teng and Inspection itn ats a2 ap. 4, Now Nek Meare a Compe‘obignuigte se fack calcul de rerstent al ifeitlorpiese pe ti ‘ezbtenfel a rupere, care se reduce in mod corespunzitor pent Cocficent de sighranfi.Tendinfa actual In domental proce ‘Ste punt baz In ealculalpieselor executate din metal ductile, pig fade congere. Totus, din eauza practich Indelungate de uUlizarea ny ma rezltatlorobinate la ncreacea de tndee Limit de Dass ea Fal selina de ferent de tratament eeu de tncerate dct enstenta Ia rupee |ALUNGMREA SPRCIFICK LA RUPERE 100(%)+ 3) dor, vezistenga larupere 4 deveni¢o earaterstied co este fairs tat for color ce utilzeazt metalele, ea find astii o metod util dei fiecare a unal material, In acelast mod tn care’ compositiachimick ‘vege pentra identificnrea inl metal sala). Mal mull, dooarce Zistenfa ln rupee este o propeietate uyor de determinat fia jn mare masur roproductiile, ea este uilizatd ca valoare obliga fn eaetele de ascii si pentew coatolal ealitahs producti la tet ‘menfiona, de asemenea, ek = stabi xn nami mare de rela erp tee reastenta La rupere qi alte proprietafi mecanice, ca, de exemp ‘ritatea 9 reaistenta la obooeala- Pentru materiale fragile rei In rupere famine tn criteria de prokctare alabi ee et nga inte sopere surat dap roperes Fe ies i tere = hes ft inves 1a rope este ange ttl orton reper 29 a fs deforma ts rae nlite lun specie a Tope sishtatiaggn nin retest earl ane! copa ne pr ee an mrime pene de cine Sa dean mo i eo Ti Pan tprovgtee Deforinatia. cate se produce uniform este de rr Sal mate Ll prec EE A ee str pcs Selamat be Foti, ria uniforma nu se determini, de obicei, In ee create Hiune, astfel cA, dacd sae pee poet arene ENS ape a cad olds Ee eee ee foci o etrnd pening ca. AP Ba teri in aren ng a i ag gets ire web no SE one nha ne pee “Limita de curgere se caleuleaci ca raportl dintre sacina ce con ‘de une delormaft plastic miei, stabliea convenfional, aia supra ‘ranaversle iniiale a epruvete incauzadifictefilor ese intlmpind in practiek pentru determi te cette ae de oars, ata ‘steam parametra preferat de elie ingineri pentru precizares Sel ‘Sela care ineep sh afortdeformt plaice ale materiale Atte in proctarea "une pese rents dintrn metal dtl se pune fie evitate deformatite plastics, eriteral cel mal corespunettor pent rece fru ala Ste tl. de cng © poo {iiportanta's limite de cages ete aciea cd valarea deter pn inercarea ‘Ge tractiunesimpla ponte fi tilats penta ch — ‘ian une wor de pasticat, ca, de Exempla, toorin btn fen de deformatie ~ si se evalueze condifile spastic curgent static ‘toa apliceit asupra material a une tt do teniune mai come {Ge paragrafel 34) Un exempl fn acest sens i eonsttule determi ‘prosunl de avarie a taburlr cu perei gol supusi nel presi i ‘ekromes SPRCIFICK LA RUPERE specifick Ia ropere este raportul — exprimat in procente specific Je rapes Peangpeale a epruvetel dap Tupere Shara inigiala acestein (A) = 4+ 100194) es) TA tn Tans, ASME, 78, 1986p. 1811064Determinarea gfturt Ia rupere a epruvetelor subj este dif din wet tot cA ns elect canal anor atl de ep entra epruvette pate, cu seffune dreptunghiulart de grosine mare an uae Gp apr, pate apron fl de eastictate este determinat de etre forfele de legiturk tom. Deoarece aceste forfe mx pot f schimbate. fri a schimba Snateriablui,rezulta cA modnlal de elastictate este una dintre iisticile mecanice cele mai putin sensible Tati. de modiicdile turd, Movdlul de elasticitate ste numa in met masurdafectat ral de elemente de aliere, de tratamentele termice sau de de- jplastied la rece"). Modil de elastcitate este inst influen- latin de temperattr si antme, seade atuncicind temperatura SModutal de clastiitate se determing Ja terperaturi inalte prin ‘namics, care se azeazh pe mlsurarca perioadei de vibra aatesea, unde: h este Iitimea epravete; 41 grosimea In centr epravetel; 1 Grosimes [a espetele tein transversale a epen Alongivea specified i gltuirea specifick ta rupere nu sint, de obi utile tn mod disect projetantulal, Nu saw putt stabili metode ‘ative pentrs determinatea valorlor minime ale alungirt xpi ‘rupee sau gtuii specie la rupee, pe care trebuie alle abi unm ‘al pentea a corespunde uoei anumite aplicatis practice, Se poate Vaart pee se maul de clactte ts ierte temperate fine Nota, pe baze scestor valor, o inieapiecalitatva a. capac ‘ie preiucrare prin dformare a metal. O tute specfich we fs [ae | aa ‘metal arata'ed metal are capacitatea de a se deforma malt aes te [oa [oe |" Hise product ruperes Secu. oa | es | oat Gituirea specified la rupere este caraterstica cea mat sens modifiasile de structur, dintre toate caratersticle ce se dete fn eadrul incercirt la tracfiane. De aceea, cea mai importants sare asa cate de a servi dept indicator al calitigit materialul. Om Sorare a gituirt la rupere sab o anamita valoarepentra care exper 2 ardtat e4 se objin rezultate bune in servic, consttuie 0 ind PB icrrarca ‘ok materialul este calitativ necoespunadter, anumite epravete metalice, Valorile tipice ale modululut de je tehniee st ite la ciferte temperaturi pentru uncle ali 915, MODULEL DE ELASTICETATE, ‘elastic fide a reveni la forma ¥5n mod usual se rilsoaré ea ajutoral Ioeralul mecas Sc de defornatie elastik *) cave reprezintsenergia de deforma entra a soliita wnitatea de volum din material de la la limita de cutgere Din ecuafia (2.57) rezltd cf energia Panta portunit lniare initiate a curbel earacteristice repre rodulal de elastictate al materials, Modalul de elasticitate 6 misurd a right materiallui, Cu eft este mai mare modul ‘lasticitate, cu att snt mal nil deformatie specfie elastic ce ‘urma splicri unei anumite tensiuni. Deoarece modula de tte este necesar pentracaleulal defarmatilorgrinzilor gi a altor valoatea Sa preaint important In priectare Papier tate ME SR we Tmde deformatic Inmagazinatd de wnitatea de volum in cazul stiri " {4 o indicate a mrimil Nerul macanie total de deformaie, fH inmagacinat de uaitatea de vokum, fel si apart rupee. BoD san seprezentat curbelecaracterstice pentru materiale es ste rdicaa i, espectiv, cv tenacitate sclzuti. Ofelul de arcur, ft ridieat de carbon, are att limita de curgere cl gi existent fai mari det ofelul de construc eu continu mediu de ear- al de construefi este inst mult mai ductil si are o alungire Ta rupere mai mare. Suprafefa total. de sub curbacaracteris- fiat mare pentru ojelil de construct care, prin urmare, este ‘mai duct, Aceasta sostrenad faptal ef tenacitaten este stick ce cauti sia fn consderare att rezistenfa, ct Wonele hasurate din fg. 9:2 indica energile spetifice de defor- fated ale Fecrul ofe. Din car cA are o imith de eurgere mai Ppfelul de arcuri are o energie speciick de deformatic elasticS we PB 04 te “Tint seam de acral ceate real ck energia specific ded mafic eistich se poate cacola es sjtoral rae ‘Aceastecuafiearatl cS material ideal pentru a fl uiliga tm situa in-ear erebuie preluate energii mati de deformare fri sf apard del mafil permanente ~ca, de exemplu, 1a. cazularcurlor — este a fare are o limith de curgere rdicat sf un modal de elasticiate mil ui pei te orm ates petre deere stabiiea @ diferite formule matematice aproximative Tcuprinsi sub curba carscteistieg, Pentru metalele ductile 10 curb carscteristieg aseminftoare cu cea 8 ofelulul de con- Java suprafejel de sub eurba poate & aproximata prin una din ‘genta mete de See eae wane MEE : Beer 8 8) 8| an putt med eam aie i diet rectet ere, (0.10) In tabelul 9:2 se daw valorile energei specifice de deformaticlastiel pentru diferite materiale terilcle fragile curba stich poate fl uncon asi foto parabold, aria desu td de eatin a22/8a,-% (@.1) Pig 92. Compara ttre conte cance ta relat roprozint fie a tons macerale Sy dats proximal ale suprafet fan's, moet, seule caracterisice. 18 eins comport real materiel domes are ‘plastics, deoarece cle ant bazate pe tensiunea Muncie de'aria init. a epravete fensiunsae Fungirea,€ Popretaten unui material de a absorbi energie in domeniul_ def rafilorplastice se aun tenacitate, Proprictatea pe care 0 aU Iaferial de a revista sor saint Intplitoare eare duc la des Tinitel de corgere, fara sh apa rupere, este de dort pentru uncle pr tuum ae fi cupajele vagoanelor de marl, rofi dinate, lanfurt cig Mie macara, Tenactatea este o notione unanim admis, dar eare este tilde definit. Un mod de a pri tonacitatea este cel legat de mari Suprafefel totale aflath sub curba ‘caracteristiea Aceast! supralalve ema pti om te se ema me a en sina ei ane peewa 9 sitmrea curb eonvenfionale, cu relatia: 92. CURBA CARACTERISTICA REALA, Corba caractevistcd conventionala nu di o indicate reala caracterstillor de deformare ale metalului, deoarece a este bag jn ntregime pe dimensiunile Initiale le eprovetei, ar aeste dimeng {e modifica contingy in timpal incerets. Tp plus, un metal eu d Inabilitate rdieats incecat la tracfine devine nestabil tse timpul inceriri, Decarece seetiunea transversald a epruvets se mig cash repede in acest stadt al Incereir,sarcina necesard penta Continua deformares epruvetel seade. Tensiunea medie, caeulata taza are niiale, va seSdea gi ea fn mod asemindtor gi acest fapt Goee aparifia portiait descendente a cutbel caracterstice, ‘depdsien punctolai corespanaditor sarcinit. maxime, In re ‘naterialul continu se ccruiseze in tot timpul solicit, pint la ‘fia rupert, astfel ef tenslunea necesart pentra a se continua defo fea epmavetel ar trebui de asemenea si creased. Dact se utilizeat t Shunea read, bazath pe atin transversall reald a epruvete, se ob ‘i curba caracteristck are otendint3 de erestere continu pl la Daci, in plus, determinarea deformatiei specifice se bazeaz’ pe I fines instantance (din ficcare moment) a epravetel Incercate, faractristed ce ae obfine este Cunoscutl sub numele de cubic teristic realf, Fa ce mal numeste si curbl de curgere, deoarece ind caracteristcle de basi ale deformisl plastice ale mate Grice punct al curbelcaracteristice reale poate fi considerat ca fe curgece 4 melalui soletat la Intindere, pink ce se deformeazd respunzitor punctulvi de pe eurba, Dacd sarcina ce corespande aos punet este Indapdrtati si apoi aplicatl din nou, materalul se va e@ porta elastic pe Intregul domentu de sareini ce ar corespunde 20 Feinccare ‘Tensiunea real este raportul dintre sareina aplicatStntrun coarecare ssupra epruvelel gi aria sefiunii transverale @ acest aeelagi moment noi seama de constanfa volumulu, se stabieste relafia lata (814) rezult 15) 9. se compark curba caracterstich real co cet conven 8S Seaett de nich Trebue obwervat ok a utlizat © ore are a deforma specific, pent scoate in epee Ai Sea foe Tees ata tamara hte ain homer ay Gare gerd oaract agi fea etd se ere ae a ent = lice. De accea, panta curbei de curgere, dupa depasires sarcint ee Sind Ia curgere,depinde de mogul de dezvoltare al gsi Resta HGSA Sa natal ihe 3 ee 'P. Riemeste der \echnologiechen Mechanil, Beclin, Springer-Verlag eont onstaacen valoare a deformaiei specifies Ia care tensiunea real a aanta curbel de cungere. Notind ct ow sis, tensinea 1 Pefsformatia specicd eald.corespunedtoare sarin peti ca noi eanaversae a epruvete corespunzAitoare a iB sino pot serie relate eto | i | on eainaes ma BELL eee ~™ ie i ® aan] & geste basa lgactmurilor naturali, Rlatia (9.16) lage rexis- = ef et gS el S 490} [Sicini maxime, = eZIsTENTA MEALA 1A ROPERE Ee reall a rapere rpreinthraportl inte src r= * eeo cium! trarpversale la rupore. Aceastl esisten{a trebuie a a ae fine searia Ge starea de tensune spatial Ae ety In ona de pene atone gui. Deoaece date secre ens corectare nu pot fi obtinate in cele ma multe i sesstengal seal la ropere determinate conform def a 0 ai 2 9 at 05 06 OF 08 09 10:1 2 CGREA REALA LA RUPERE Alangirea finery Ft, 03, Comperais int crba.erntriich stereo ncn rela la rupere, €, reprezint deformatia specifics real, Mon sjutoraltelafeh (@-18}, pe bara aie nile Ay 9 ariel er Pe baza cube carctrsticereale se determing, de obi, ‘metrii menfionati in continuare. ae tea reprint deformatia specifct maximi pe care 0 ta fateuafel inainte de rupere este analog ex alungis By Ucterminatd pe. baz. crbal earactristice conventional. if 10) na ate vat Gp are ls Cs pe basa valotilor misueate ale lu ey. Tot, pentru 921, TENSIUNEA REALA LA SAREINA SMAXIBK Pee ee Wickes at ead lea eee ee Sot Sse esoscpruvete de traciune clindvice, gftuirea specific Ia rupere, 2, ‘Zyathde Slungive reall rupere\prn ean: ce Za1-e% ©. peer ice ar ci ete een aac ta [hn a Bese pele fay rd ae api siceseale pot objiute fn earl vier de 24, ALUNGIREA REALA OMIFORDA Alusgcea reald uniforms €, cate alungeea deteminatd noma vaca deformation cele eapatiepraveta pin la sarin. maxima ponte caval pornnd He de ara sectiunit transverse day fe Jn astanf Inte repre ambelecnespunttcar apc arc Eater er lor init, wtliindmetodaduble, ravine, Pentru tansorarenalangist cmermbiozae- uniforms eens sabi nainte ‘lungive real uniform se poate utili felatia (14) Alicea for Bi, Epruvetele folie sot de ech re ae ale cpr ‘areveste adeseor old ia aprecierea proprictiilor metaeior de a erate soars pune al epuvetel scale Drlucate prin deformave, se ealelealt cu fea 1 ug ral ce 2cignea ee unt eect, deter « ee ce fn acast med so obine cura de curgere posing Serpe hte de coger, pitt lace ce corespunde sen Deck ge mish urea rope oa fy eatrapaase pars plod la revsteata real [a rupere 2 Pr eesge Morie ae path exprima curba caractersticd ‘Sar ainpls expose cee te, on 425, ALUNGIREA REALA LocaLA La Gtruine Alungirea reali locala la. gitire €, este alungirea necesarl. pon Aeformaren epravetel dela sarcina matin, pind’ la ropere! ees a ae cents a pare a. Metoda obignith entra trasrencurbel cracteristce rele co foume, wah eee tn Meal che Peat anatase © gpa pnt fete k lori ale sarcini, pint la rupere, Pentru aceasta pot fi utiizate micron este confciontul de eruisare 9] 2 Be Sloan Semperelae spc: ta miberre, dameai a ad de et Dak Hat orate cule ata mld ctentie Acts melo maieatiacrastte yb TILIA pe invegal dose de ar pak to rp, ot gram 7 carb de J span foment ge," se ogee og toa fot inst o eorectare prevst a stan complexe de tensane ce apare In {Sluis tote necesar #4 se cunoacel forma onturales sone! gia ‘Aceasti metod de determinaze este timitatd la cezurle in care vi {de deformare este destal de redusé i Incerearea se face in condi nade de temperatura. Daca praela are secine taser 6 ular, alunglvea reali poate f uyorealenlata pe baza diametrtul {ial 9a dameteulu istantaneu 4 cu reat inten Ba) va fo linie drape py 94 crt acetal to ini va far tar Ke este "Wcisat isi Cot rat Teall penta-P— 1, Petra rer She experimentale se iat spree de lini dreaptS, este de obice de doit = {tortie spectch clatics din deformatia epecifick to Sale pice pentru 9 sin date in tabel 8. ma. @ E,W ts J. App Minh, Wo 1888, p88 —188