: OVIDIU RIUREANU LA ,,STEAUA DE MARE“ / Cuvint inainte Viaia mea e plind de aventuri, de intimplar pasionante si ne- obisnuite. $i, declarindu-vé aceasia, v-as ruga sd-mi tertaji jducd- rogenia, deoarece nu spun decit adevariu. Inaintea aventurh ma miné curiozitatea 1 tmaginajia, Sd ma dau intdturi din tata et? In ore caz. nu spiritue de conservare m-ar putea determina. Yt dispretulese pe tricosi si pe sovdielnict se tt iubese din toutd intima oe cei in stare de vitepe, Tidind inir-o tara constructoare o comunismulut, n-ain dat alciodaté aventurit semniticatia unet evaddri in tumee himereior. Pentru mine aventuro reprezinié mai degrabad preterinio de a-mb servi patria, de a sprijint triumta; dreptétie in impreiurari excep- tronale, Posibiliiaiea de a dovedi cura) si prezenta de spitit, de a cunoasie necunoscutul, de a idmuri mistereie ce se cereau dezie- gate in folosui omuluy am cdutat-o mereu. constien: sau incon sient, jar aiunci cind s-a twit am recunoscut-o de departe cut simi cdmileje in deseri apropierea unei oaze. Desigur cd, ducina o astiel de viata, de multe ort m-am atia ta sttimivare, Din tericire toate s-au terminal piné acum relativ mmuitumitor. M-a ajutat 1 taptu) ca sint acceptabil Inzestrat pentrn o ex tenia pling de neprevdzut. Intoldeauna mi s-a pdrut un jucru im- portant sd-mt cultiv calitétile fizice s1 sd-mi insusesc o serte de cunostinte $1 deprinderi tolositoare. Asilei nu cdidrese tocmat prost st cindva am lost campion de inot. De asemenea ma pricep sa con- duc an aulomobi), sG pilotez un avion si chiar sé manevres vela- tura unei corabti. In sfirsit, ochiui mi-e agez, mina sigur, iar pusn- nul meu sting loveste fulgerdtor cu 0 greutate de 1.350 de kilo- Brame (imi emintesc cum a zburat peste batustrada goeleter ..its- paniola" in apa stravezie din rada Alexandriei, propulsai de un apercut bine tintit, germano-americanul Miller, 0 bestie fioroasa, care a vrul sd-mi crape capul cu bdarda). Am acceplat cu vidcere sG incep cu aceste pagini tslorisirca celor mai interesante intimpldr: pe care te-am trait, stiind ca ci- ‘itorii mei vor fi in cea mai mare masurd oameni tineri, cu incbi- puitea tacoma de lucruri nemaivdzute, cu sufletui insetai de tapte Indrazneje, baieti st tete care dorese sd-s1 pund ta contribayie tan- tezia injlacarata si neinjricarea oentru realizurea celor mat mareje gl mai tiobile visuri. As vrea ca, in ceea ce scriu pentru et, a- céstia sd-$t gdseascd indreptatirea propriilor aspiratit stunulentut necesar pentru a nazui mai departe cu ardoare Ja indeplinirea sar~ cinilor patriotice pe care si le-au asumat, * In aceasta povestire autorul s-a inspirat pe alocuri dintr-un scenarin tadiofonic, la elaborarea ciruia a Jucrat impreund cu loana Tudor.Paginile povestirii mele incearcd sa reinvie lucruri ce s-au pe- recut cu vreo cincisprezece ani in urm@ si au constituit, poate, unele dintre cele mai uluitoare aventuri pe care le-am trait. Bucuresti, 1983 Serban Andronie 1 GEAMANDURA A DISPARUT De Ia inditimea de 50 de metri. pe care 0 pastram de citeva mi- nute, marea se vedea strdbituti de liniile paratele gi usor sinuoase ale talazurilor impodobite numai pe ici-pe colo de cite 0 efemerd pan- glici de spuma albicioasa. In ziua aceea, azurul cerului era nespus de curat si imprumuta imensitatii lichide peste care se boltea ceva din puritatea lui albastra. In urma elicopterului, spre apus, catre tarmul care in lumina soaretui inclinat asupra-i, se contura fimpede ja vreo 40 de kilometri, marea scinteia ca o oglind% abia tulburata de jocul undelor, Aparatul zbura cu o vitezX de mele, tragind dupa el prin vaiuri cablul subtire, dar rezistent al contorului de scintilatie, ce se tira astfel prin milul gi nisipul de pe fund. In cabina transpa- renta spre cer si mare se facuse cald ca intr-o sera. Pufiind nervos dintr-o figard, Patina turistului” (altfel de figart nu fumez niciodaté), treceam pe Ceasupra aceleiasi zone a treia oara in decurs de citeva ceasuri, si, indiscutabil, broboancle de sudoare de pe Iruntea mea aveau drept cauzi nu numai temperatura cabinei de observatii stiinfifice. Ne aflam in pragul unei verificdri de im portanti uriasi pentru statu! nostru, si emofia mea era cu atit mai justificati, cu cit descoperirea imi aparfinea. Cu o luna in urméi, in cutia aparatului de fotografiat sub apa, un lilm se yoalase fara prix cini aparente, iar acum iati-m& impreun cu prietentl meu Nesterus (un all fizician al institutului de oceanogratie, unde, de la absolvirea faculta{ii, lucram ca meteorolog) privind cu incordare becul rosu sal detectorului de radiatil. La inceput, dupa ce mi s-a stricat pri film, nici au m-am gindit la uraniu, Dar apoi, constatind cA, de cite ori incercam sa facem fotografi submarine, intr-o anumiti zona inve- cinatd cu litoralul accidentul se repeta, ideea, bineinfe'es, mi-a venit in mod firesc. La urma urmelor de ce nu? Profesorul Benedict Fa- bian, unul dintre cei mai virstnici cercetétori ai institutului, nu pre- zentase dovada cerl4 ci in trecutul pémintului, pe platiorma conti- nentali de astizi. in aceasti regiune, care o vreme fusese indljatt deasupra valurilor, datorit’ miscdrilor tectonice ale scoartei, activita- tea vulcanilor produsese 0 roca dovediti pe alocuri uranifera ? Chiar in clipa cind imi repetam in minte termenii descope fieute de batrinul savant, becul ce marca radiatiile de ordinul zecifor Ge mii de impulsuri clipi aprinzindu-se si stingindu-se wn fragment de secundi. Nu s-ar putea spune cd mica-i strafulgerare singerie nu era asteptati. Totugi ea imi accelerd subit bitdile inimii. Apei ochiu! de rubin a! detectornlui cu conter de scintilatie se porni si vlipeasca tot mai repede, ametitor de repede. Cautai cu’ binoclul puternic ce m& insotea la bord intetdeauna geamandura ancorata in ‘sul diminetfi pentru rectmoasterea tocu- Tui (contorul de scintilatie pilpiia teribil de grabit mai ales pe o isuprafatd foarte restrins&, al cdrei ceniru, o data stabilit, fusese Ine semnat cu geamandura, spre a fi gasit mai user), Dar geamandura nu se zarea nicdieri. Nu izbutea s-o descopere nici pilotul, care zadat- nic descrisese in ner cu gigantica noastri libelula o roata larga ca zborul unui vultur. Cindat, foarte ciudat! Doar nu bintuise nici o furtund. $i, oricum, cablul de ancorare al geamandurei putea rezista cu ‘succes, Ce se intimplase oure # Fireste. daci atunel stiam ce sea intimplat, unele dintre lucrurile neplicute ce s-au succedat ar fi fost evitate. Dar in acele momente din pacate, creierul meu infierbintat de entuziasm nu era propice nici macar pentru binuieli Intrucit lecul cu pricina nu putea fi recunoscut altiel, ne-am apucat s&-1 ciutim iardsi cu detectorul. Am avut noroc; treaba nea mers prea grew. In momentul care mi s-a pirut cel mai potrivit, ordonai prin telefon pilotului si amerizeze. Prin fereastra cabinei sale, in fata cadranelor de pe tabloul de bord, if vedeam pe acesta minuindu-si manetele. O clipa ne-am men- finut nemiscati deasupra valurilor Apoi ayui senzatia cAderii, irinata mai puternic abia la cifiva metri de suprafata unditd a mari, Umbra cicopterului amfibiu, o pata viorie, se trisese dinspre rasarit aproape sub noi, unde se hirjonea fara sfiati un cird de delfini cu botul esculit si trupul mladios. Mai departe luneca spre farm spinarea pre- dominant castanie a unei fcce pitate, animal actuaimente foarte rar pe litoralul nostru. In alte imprejurari i-as fi acordat mai multd aten- fie. De asta data abia gisii resursele suiletesti ca s-o privesc distrat prin binoclu, Pe urmi elicopterul ist asezd flotoarele pe leaginul valuriior, si trepidafia motoruii, pe care o simfeam enervant in Picioare, inceti. Deschisei ambele portiere ale cabinei. Aerul umed gi sirat goni aproape imediat mirosul de ulei si benzing. In compartimentul aparatelor de imersiune, geochimistul Stavri, ca si mine, scafandru amator incercat, incepu si se foiasck cu zgomot de metale ciocnite si scirfiit de seripete. Tmpinsei ugita care fe despiirjea si, fara nici o vorbi, imbracai costumul rigid de ofel Tnoxidabil, pe care Stavri, desi arta foarte palid si sevedea el macind un radu nemérturisit, mi-l disputase toata dimineafa. La urma urmelor era dreptul meu si cobor ta 200 de metri ca si scot proba din stratul de porlir. Descoperirea cea mare o ficusem cu si nu alli. Mihu, mecanicul de bord, imi ingurub’ casca si mA complimenti cu 0 mimici admirativa ; —_ Esti cel mai dragilas sarcofag ambulant care a avut cinstea sd-mi fie prezentat. Unde-i Consuella sd te pupet Ma strimbai la el prin viziera de plexiglas, Nesterus, care mi wwmase impreund cy pilotul, n-a izbutit si-si stépineascd 0 grimasi, Era gelos, prostinacul! Dar na ma simfeam cu nimic vinovat. Tn ultimele gife, mai ales avansurile unilaterale ale frumoasei cintirete se ciocnisera de indiferenfa mea gi luaseri calea sentimentalului Nesters. La urma urmelor ar fi putut si ma scuteascd de mu trele Ini idioate. Ce mi interesa acum pe mine Consuella lui! N-avea decit s-0 poarte saniitos, Mihut desficu trapa targi din podea si, spinzurat de cablu, patrunsel in apa in interiorul celor 400 de kilograme ale vesmintulus metalic de mare adincime. Oxigenul necesar respiratiel il primeam ainestecat cu heliu din recipientul fixat in spate, unde aveam si insta~ fatiile de aer comprimat pentru ciocanul pneumatic etans, prins in 3oe ee Yn buzunarul din stinga aveam mina cu declan itrasonicd, pe care trebuia s-o experimentez ca acest’ prile}, © adevaraté comoars structie imi lusese desta si ming asta primité in ajun, a cfrei con- itd dupd mumeroase avertismente in. ce figativilatea pastrarit secretului ! O puneai pe funéul mari iatr-o gaurd usor de facut. te departal firé praba gi fard teami de accident. si ea expioda Ia cumandi, exact cind cei din. bared sau de pe elicopterul amerizat dideau drumul puternicului generator de vitrasunete de pe bord. Era o mina sigura. Nu exploda decit atunci cind membrana ei, féeuti dintr-a anumifé masa plastied, intra in vibrafic. $i membrana asta nemaipomenit% nu vibra decit sub actin nea ulirasunetelor cu o frecventi de 75.300 de perioade pe secu: ly unecarza mea spre adincuri, viziera dreptunghiulart imi fu siingiiati de trupul gelatinos af umei meduze cu chenar visiniu, si imediat imi trecura pe dinainte, ca un stof de piisiri, cifiva chela i vioi si rotunzi. De ce intraserd oare in apele mari in luna iulie ? A, dat ti gonise probabil din tacuri ploaia rece de alaltaieri. Citii pe manometrul asezat fa vedere: 10 metri, Asta insemna cf asupra cos- tumulti meu de ofel apasau deja 20 tone de apa. verde-aibistruie. Dar nu atita lucru ma putea speria, Eram obignuit si alunee impa- sibil tot mai jos, tot mai in adinc, ferecat in costumul sigur, invalwit de ficere, im timp ce asupra mea se grimadeau zecife de tone, iar jumjna se impufina precipitat, ca pe a scena de teatru peste care se las seara. 76 ce metri. Dupa culoarea rosie si cea portocalie a disp&rut si galbenui Apa este albastru-violeti. M& apasi 140 de tone. Ca un fatpe negricios, piuteste in sus pe ling mine un fipar cu capul ascuit si coada rotunda. Dupa starea de surescitare pe care am {rait-o, nervil simt nevoia si se odihmeasca. Acum sint aproape somnotent. Din. cind in cind rostesc alene in microfon un cuvint-doud. 150 de metri. Intunericu! e aproape deplin. Umbra acestei nopii are totusi, vag, nwanfa unui violet inchis. 190 de metri, Presiunea apei: 380 de tone, Totul este negru, negra absolut. Si aici, noaptea adinculiti e lipsité de stele. Nu vezi nici pesti luminogi, nict gorgonide scinteietoare, nici crustacel cu ochi fosferescenti, nici bacterii fotogere... In apele sulfuroase ale Miri Negre, de la 180 de metri incepe tumea mortii. Aprinse| reflectorul montat pe casca costumului: 195 de metri. Tata 5i fundub inclinat puternic spre risirit. Din cauza pantei, stratul de mil si nisip in care mi s-a agezat piciorul e subtire, foarte subsire. Putin inainte se vede chiar 0 mici stincd roscati, cu piatra dezgolili. Transmit cele constatate si m&% indrept spre ea.. Dar cei asta!? Ocolind stinea, reflectorul a cizut usupra unei mari suprafete con- vexe colorate in alb si rosu. lat% deci unde era geamandura! Intim- Piarea facuse si amerizint exact in focul ce-i tiinuia misterul. Nu-mi Faminea decit s-o examinez de aproape... $i, examinind-o, am con- statat cu suzpriz& ci uniewi capac al sferei metalice se desprinsese, dumnezen stie cum, din buloanele care-I fineau astfel inchis, incit nici o picdturé de ap’ si nu se posta strecura induntru. Geanandurele folosite de institut pentru marcarea anumitor puncte cu necesitate stabilite in studierea fundului mari’ si a curenfilor erau toate pre- vazute cm capace, intrucit in interiorul lor se introduceau adesea, potrivit sistemulué nostra de Incr, aparate, unelte gi chiar probe mai 4usoare Ia fafa loculul. Dar geamandura ancoraté de asté dat® nu confinea nimic (cel pujin dupa cite stiam ex) gi, in orice caz, de cind 0 pusesem pe api, din elicopier, impreuna eu Mihut — ‘cele Goud salupe ale insfitutitni fiind defecte —, nici un cercetator ecea- nogral n-ayusese posibifitater s-o deschida. Asta, pe de o parte. Pe urma central de greetate ai geamandurei ciidea in cuprinsui calotei cufundate in apa. capacul raminind deasupra liniei de platire, Cum ce la instalare marea fusese caima. in ce fel sfera s-a putut umple se api? A doua oara in acea zi am avut impresia ch s-a petrecut vevg cindat. tf PRABUSIREA Am aritat ci eram obipnuit cu imersiunile, iar bezna adincuri- lor, iaolatté cu toate surprizete ei, nu ma mai impresiona cine stie ce. Totusi munca de scafandru la mare adincime e grea. Infumericul si intregu] mediu impropriy vielii omenesti iti rimin vrijmasi, Oricind, in apa ce sta gata si te siriveased cu zecile si sutete ei de tone, te paste un pericol necunoscut: poate un morun uriag ca cel care imi Tupsese cablul telefonic in urm& cu .vreo doi ani, poate o defectinne oarecare, fatati celui suspendat in pripastia lichida. Asadar, cu tet enfuziasmul cuvenit mari descoperiri cireia ti ckutam cenfirmarea, treaba n-a fost prea usoaré nici pentru mine. Intii_a trebuit sa sap in stined, cu ciocanul pneumatic, o gaurd in care am pus mina. Aim iesit apoi Ia suprafata, timp in care fizicianul Nestertis, pe numete fui oficial Agamemnon’ Anastasiu, dirijindu-si ulirasunetele printr-o Jentila metatici, a provocat explozia din stra- inl de porfir. Subestiniarea acesteia era cit p-aci si ne coste scump. Dar ne-am ales numai cu flotoareie pe jumétate inundate de valuri $i o rica Spaima, tecmai bund si nu uifam lectia. Pe urm&’ am coborit din nou, aliteri de un cos cu fundul de plumb, legat de un cabiu paralel. Nici nu se limpezise bine apa cind am ajuns jes. Am incir- cat cosul cit am putut de repede si am ccrut sd fiu sees. Dupa prima imersiune, ajunsesem 1a supraiata ta asfinfitul soarelui. Cind am iesit a dowa oara din impirafia lui Neptun, se facuse noapte, dar ce noapte superb pe ling’ aceea din adincurite moarte. Ne-am tras in carling’ prokele mineralogice si toati aparatura. Elicea orizontala cu trei_ pale mari aproape cit brafele unei mori de vint incepu si se in- virteascii in uruitul motorului, cu discul inclinat inainte, si avui deo- dati senzajia delicioas’ a zborului, a zborului spre stelele imprigtiate Pe cer ca o comoara scinteietoare. MA simfeam eliberat. MA simfeam usor si puterni — Ce bine © sa zbori, Nesterus, cirtifa indragostiti! Ce sti tu despre sentimentele unui invingiitor?1 incepusem sa dectam in ciuda bietului fizician, Eu sint un vultur, biitrine cotoi sentimental, Agamemnon Anastasi ticu o bneati de vreme, incropind in el desigur, niste cugetiri contradictorii si, cu un zimbet silit, imi pre: zenta concluzia la care a ajuns: — De data asta e foarte serios, Mi-am dat seama ca spovedania, pe care o ocolisem magistral in ultimele dou zi!e, va incepe in mod inevitabil. Dar ce puteam face! Nestertis imi acordase calitatea de confident 0 dati pentri totdeauna, 5— N-am mai simfit niciodata ce simt acum, mirturisi el, cu un fremur pasional in gtas. As vrea si fiu sigur de ea, sa traiesc mereu fingi ea, si ne stim unul altuia toale gindurile.. Nu am nici o alta ambitie... Si dupa ce se scufunda in tacere, in care credeam ca s-a inecat definitiv, rosti: — Am si-i cer si se mirite cu mine. — De fapt in tine zace, amice Nesterus, un cint&ret al delec lor matrimoniale, glumii eu, ca s& ascund c& toiusi cildura cuvin- telor lui, oricum, ma impresionase, — Ei bine, pentru ea sint si poet. Dacd vrei si stil, replict el ostentativ, pipdindu-si unul dintre bu: Vrei si le citesti? se rdsti agresiv, privindu-ma totusi rugatcr. Inir-adevar era indragostit! Ce sfaturi puteam mai dau si la ce-ar fi folosit si-i spun cum o vedeam eu pe Consuella! In orice caz, sinceritatea ci mi se parea discutabila. De ce in fata lui Nesterus isi didea silinta si apara ca o fiin{4 para si naiva, pe cind pentru cucerirea mea — ratatA de altfel, asa cum am mai spus — folo alte arme? (De pi'da imi descrisese nu de mult, cu frivolé cochetiric, ca despre un fapt la care ar fi asistat in cursul uitimuiui turneu in strainatate, dansul erotic al negrifor din Saint-Louis, acea tuibur& foare bambula luminaté de strifucirea lunei pline a Senegalului.y! Deodati, exact cind ma gindeam la acest lucru, ezitind sa citesc versurile lui Nesterus, fui constient cé ceva nu merge. Cind motorul isi ficea turafiile cum trebuie. nu-i percepeam zgomotul, asa cum nu-mi simt batiile inimii dacd ea isi vede de treaba in mod normal, Dar acum... Elicopterul fu zguduit de o scurta c&dere repede frinata... apoi de al apoi de a treia, mai lung&, care-mi pricinui un fior rece, proportional cu durata ei. In sfirgit motorul si-a revenit, $i pra- busirea fu oprit% cind altimetrul indica numai 20 de metri. In schimb infepenisem deasupra valurifor, Aripile lungi ale elicei, ce me finea in aer, se inc&patinau si se invirteascd intr-un plan perfect orizontal si nu mai rispundeau la nici una din comenzile desperate ale pilo- tului, care incerca si le schimbe pozifia. Pina la farm mai era cel putin un kilometru. Dar pe talazuri, ce le banuiam in intuneric, aproape sub noi, se legina usor o lumind albistruie. Am crezut cu totii ca distingem silueta unei barci cu motor si ne-am grabit si amerizim, singurul lucru de care elicopteru! mai era in stare. Dar degeaba am maturat apoi suprafafa marunt frdmintaté a mirii cu reflectoru! mobil de bord. Se impunea in mod strict o alternativa ; ori noi cizusem vi time ale unei halucinalii colective. ori ambarcatiunea zariti pu{in inainte fusese inghitit’ de valuri, fara urme. — B&, ck dear n-o fi fost submarin, spuse cu ciud’, fara s& se gindeased prea mult, losip Nusici, pilotul. — Uite un creier wuitor, piramidal, se indignd Mihut cu umor. Negresit, pe piatra ta funerard se va scrie ci ptesneai de inteligent Auzi dumnecata, submersibil, cind marea are citca patru metri adin- cine! Hotrit cd ta cai te pricepi mai bine! Aluzia se referea [a profesia mai veche a (ui Nusici, care fusese grajdar la _o coleetin — Decit si faci pe grozavul, se iniurie dintr-o dati ptlotul, mai bine ai avea griji de motor. Din cauza ta puteam tofi sé sirim din cer de-a dreptul pe Turrea cealalta. ii fac si ver- hainei. 6ee Mihut nu mai spuse nici un cuvint. Dar tot el ne-a scos din incuredtura. Dupa zece minute, pricina panei fusese descoperiti: o spartura in feava care alimenta motorul cu ulei. De altfel nu era greu sa binuiesti cam ce se intimplase, intrucit manometrul respectiv ardta © presiune foarte sciizutd. Lucrind cu inversunare, Mihut puse mo- torul fa punct mai repede decit ne asteptam, astiel ca am aterizat in curtea spaficasé a institutului, aproape de hangarul elicopterului amfibia, cu o ori inainte de miezul noptii. Directoru! ne astepta la el in birow. I-am dat pe scurt raportul. Abia igi stépinea entuziasmul. Ne-a felicitat pe toli, iar pe mine staruitor decit pe ceilalfi, Apoi ne-a rugat sa pastrim in mod strict secretul importantei descoperiri si ne-a prevenit cd o va comunica Ministerului Afaceritor Interne chiar de-a doua zi. i RESTAURANTUL ,,STEAUA DE MARE* Dupii ce am zibovit cu plicere sub dus citeva minute si mt-am Pus alte haine, m-am uitat la pendula din camera. Ardila ora 11 si 39 de minute. Mi se ficuse o foame de lup. Eram hotarit si parcurg intr-un timp record kilometrul ce ne despirfea de restaurantul Steaua de mare“, Stinsei lumina si m& gindii apoi si inchid fereastra ce didea spre brazdele cu flori din gradina institutului (locuiam chiar in clidirea mare a acestuia, unde ocupam, la parter, o camera destul de confortabil’, plind de clirli din cele mai diverse), Ma apiecai ugor peste pervaz si ramasei o clip asa, ca sa aspir parfumul imbatator raspindit de aibeie regine ale nopfii ce se leganau, sub mingiierea brizei, de-a lungul consttuctiei, pind in dreptul labor: toarelor de mineralogie, Acolo, prin geamurile inchise w i peri, razele stralucitoare ale tuburitor cu neon navaleau in intune asternind peste flori si iarbi o pati geometric’ de lumina. In cadrul ci, cocofat pe roaba gradinarului, un individ care avea — as fi jurat — silueta bondoacd si grasuti a veselului Mihut privea atent, cu capul intins inainte, la un Iucru ce se afla in interior si prea s intereseze in mod deosebit. Treaba asta mi s-a pirut destul de . Mi-am facut vint si am sarit pe aleea de sub fereastra, In cele citeva secunde cit nu mi uitasem fa el, omul de pe roaba se F zut. MA indreptai in pas gimnastie spre locul unde-l ziri sem gi-mi aruneai si eu ochii in laboraterul in care ardea inc& lumina. In aparenta, nimie deosebil, Stavri, maniac ca intotdeauna, isi admira si clasifica probele de roci pink la ore tirzii, Dar pentru ochiul meu avertizat se petrecea totusi un fapt interesant. Dulapul metalic pe care chimistul il ceruse sa poat& fine sub cheie o serie de substante toxice, necesare in munca Iui, stitea cu usile larg deschise, astiel incit pe raiturile sale se yedeau, in loc de sticle elichetate, pletre aliniate pe maj multe -rinduri, ,De ce naiba gi-o M1 incuind Stavri colectia mine- ralogicé !* — ma mirai eu. De urma celuilalt n-am mai dat. Pesemne ch trecuse de dup’ c 4i si se pierduse in bezn’. Cind am ajuns in camera tui Nesterus eram centrariat, dar n-am spus nimic. In cinstea Consuellei, tin’rul meu prieien imbricase un framos costum ,bleu-marin® gi isi ficuse un nod impecabil la cravata. 7Pirea nervos si mormiia ceva despre punctualitatea anumitor meteo- rologi care te lasi si mori de foame. Dar, desi drumul relativ tung parcurs pe fa'ezi, in aerul ricoros si sirai al litoraluiui, a fost de natura si-i mareasc’ polta de mincare, iucrul acesta nu s-a cunoscut detoc cind am ajums la restaurantul Steaua de mare, Eu consumasem deja trei cotlete si tot atitea poriii de guvizi prajili, cind Nesterug se chinuia incd la o friptura ce-( ficea scirbd aumai vizind cum o morlolea el, In sfirsit aparu pe estrada orchestrei si Consuela. Purta o rochie neagri mulata pe corp (indiscutabil, trapul Consuellei nu era deloc urit}. Pianul, trompetele gi celelalte instrumente ticuri. In linistea relativa, acompaniata de zumzetul uman al localului si punctata de zinginitu! fureulifelor, clinchetul pakarelor si comenzile ospatarifor - la bar, Consuela incepu si vorbeasck 1a microfon, cu glasul ef mo- dulat de contraalt’, care te putea face si crezi c& fiecare cuvint rostit, oricit de banal i-ar fi fost infelesul, pornegte dintf-o mare gi permanents sensibilitate sufleteased : — Dragi ascultitori, cinfireata restaurantului Steaua de mare" vA spune bund seara. In noaptea aceasta voi cinta pentru dumnea- voasiri trei melodii din Indonezia: ,O. pasirich mi-a ciripit poves- tea-ntreagi*, ,Vino, iubite’, ,Calitori-vei peste mari". Titlurile cintecelor le-a spus limpede, atenta la felul in care pro- nunfa fiecare cuvint, de pareii i-ar fi dictat unei dactilografe nevizute. Si Consuefia incepu s& cinte. Glasul ei se inal{a plin, fierbinte, riscolitor peste mesele asternute cu damase siniliu gi feu si inceteze zumzetul de stup al sali, curma pin& si comenzile strigate de ospa- tari pe an ton neutru, ca apoi notele tulburatoare, neinc&pute intre peretii cu ornamentalii de bronz, si-si ia zborul prin ferestrele larg deschise spre mare. Distingeam pe plaja, in umbri, un grup care se oprise s& asculle simi inchipuiam modulafiile acestei voci fermect- toare plutind peste valuri pind departe in larg, ca um cintec de sirena. Mai tirzin, Consuella a venit la masa noastr’, mi-a zimbit drégut gi a inceput si cocheteze cu Nesterus, care in aceasta imprejurare avea figura celui mai fericit imbecil intilnit pina la virsta ce 0 im plinisem atunci. Contributia mea la conversafie find foarte neinsemnati, cei dof m-au ldsat si degust in liniste tutunul aromat al fig&rilor ,.Patima turistului, figtri pe care le fumam contemplind felia de limite din pahasul meu cu, vermut. Consuella avea fata de Nesterus 0 purtare mai atent& ca oricind. Si-i vorbea alit de cald! Ce naiba urmdrea femeiusca asta? In apa- Tenté neatent. le urmaream discufia curios, ca [a teatru, El spunea cu silmick autcironie : — Vrei si-{i citese 0 poczie ? Era probabil poezia cu care m& ameninfase si pe mine. Dar, spre deoscbire de mine, Consuella dorea sé-i apard tare curioasd si ma- guilita : — Cileste-o ! Cifeste-o! f Nestcrus despituri emofionat o hirtie gi incepu sd citeascd cu patos, in soapta : Pirul... ochii... buzele. melodii. spaniole, frinturi de cintece lascive, insingerate,ca-n tavernele din Sud, cum fe vid oamenii de la Nord. Ochii.,. parut... buzele... aud mai nuufte viole cu-ace'asi acord al vinturilor de foamna de crengi sfisiate." Asadar isi didea poate gi el seama cA in sufletu! Consuellei se scundea dupa oblonul bine tras, ca si nu patrunda in afara nici o raz revelatoare, o intreaga drama, o mare aeliniste. Nesterus isi punea intregul suflet in felul cum citea deciarajia aceasta de palimasa si totodati mingiietoare dragoste : »Buzele... bratele... coapsele.. fipatul sufletelor chinuite, vuietul riurifor revarsate, dogorite cimpii de furtuna r&scolite.., invaluitoarele, nepatrunsele talazuri marine pe-mbietoarele plaji inspumate... amfore grafios rotunjite, pline cu vieuri transparente sau rosi caldele, fuminoasele zile de vara, ca-n vie auritul ciorchin . bratele... umeri linistitele ape de seara, umerii.., umeri pe care, vestind diminefile pure, glorios, cintat-au coco: Trebuia si recunose ca in incercarea Iui literarii, al ciitui_manu- scris mi l-a oferit cu titlu! de imprumut in aceeasi noapte si apoi a renuntat sa-1 mai ceard (probabil fiind 0 copie) Nesterus vedea pina la un punct, asa cum vedeam si eu, faptura pasionata, plina de far- mee exotic a Consuellei. Numai ci lipsa de luciditate a indrigosti- tului bine imbrobedit il impiedica s& infeleaga mai muit decit atit. Intr-adevar Consuella avea un temperament bogat si ceva care ar fi putut semina cu generozitatea omului ce se diruie neconditionat. Totusi, sub c&ldura gestului si a vorbelor ei, banuiam o rara sta- pinire de cine. Pe urma... nu stiu ce ma fiicea si cansider nu toc: gratuita impresia pe care o aveam linga ea c-ar ascunde o taina grea, cu consecinte pentru tati cei ce o inconjurau. Intr-un tirziu, Consuelia isi aduse aminte : —Mi-ai promis c&-mi faci nigte folografii. Vrei s% mi le fact miine ? Nesterus a raspuns coplesit, monosilabic : — Da, Consuella. — Atunci, miine dimineataé viu la tine, fa institut, precizi fata. Te iau si mergem ta Plaja Alba. E incintitor acolo! O sa inotim im- preuna. Da ?... se alinti ea. Dupa o juméitate de ord, Consuella s-a retras cu un suris dulce gi promifator, refuzind si fie condusd. Nesterug era nebun de entu ziasm $i a inceput s-si laude adorata,-generos ca un autor de m: drigaluri, Dar eu nu-l niai auzeam. Cu ochii pironifi in lichidul rabi- niu, m-am cufundat in pahar, cu indirjire, pind ce sticla s-a terminat. Apoi am pornit-o spre casi impreuna eu difirambicul fizician. In noaptea aceea n-a mai survenit decit un lucru pe care mi-l amintesc, Pe soseaua de pe falezd, fa kilometrul 27, unde se gramia- 9: : dese pe panta dinspre plajé salcimi pitic, i-am zirit in lumina Innei la si pe Stayri, La apropierea mea, iata a ezitat parca, apoi sat pe chimist. Nesterus n-a vizut nimic. Era cu ochii la stele. lar mie mi-a fost mild de el si l-am Lasat s& viseze. Iv CONSUELLA A doua zi, pe plaji, solitarut Stavri lipsea, dar Consuella era proaspit& si fireasea de parcd nimic nu s-ar fi intimplat, A inctat aldturi de Nesterus si de Nusici, s-a jucal cu mingea Mihut si Andrei Cosma, un tink geolog sosit la noi abia de citeva zile, sea zbenguit in apa de la mal cu Dragomir, electricianu! institu- tului, si nu m-a ocolit nici pe mine. Idila cu Nesterus gi-a continuat-o nestinjenita de prezenja noastra. Prietenul meu era, Ia rindul situ, ves — Ia priveste norul acela... Seamé putea, as culege pentru tine. ~~ Alaltiseara mi-ai spus c&-mi dai stelele, astazi norii si daci fi-as cere si-mi dai ceva cu adevarat nu mi-ai da nimic, se alinta Consuela. — Cere-mi.. cere-mi orice, protesta Nesterus pe un ton voit glumet. — Da-mi luna! pretinse categorie adorata lui. — Ti-o diruiesc din toala inima. — Atunci di-mi si pimintul... cu laboratoarele lui de fizica, in care, printre alti, se-ntrece cu firea un tindr simpatizat de mine in - deosebit. Nesieruig se rosise tot de placere. — Ge te intereseazi pe tine laboratoarele de fizicX ? zise ef nu- si excela in galanterii cu un trandafir. Dac-as nu ma intereseze! Am urmat si eu fizica... doi ani... gi pe urma m-am fasat. Credeam cé o sd fac’ cariera in teatru. Interesant — gindii eu. - Ai putea si-fi continui studiile, aprecie Nesterus. — Cum? voi Consuella si stie. — De pilda... méritindu-te cu mine, spuse Nesterus serios. Deci gisise prilejul si-gi plaseze cererea in cdsiterie. — Mai sti, zimbi fata ginditor. Ai nisip in pir. Vrei si fi-1 seu rea ce-mi ceri tu, sopti prietenul meu cu intentia de a nu fi auzit decit de Consuella. — larisi te-ai blegit, mormai Mihuf cu b tind ci totugi indrigostitul a fost auzit si de alfii Conversatia celor doi tua o inforsdtur& inlima, aga c& ceilalli ii Hisar in plata domnul Stiteam intins cu fata in jos intr-o groapi de nisip. Soarele tier a in mii grosoliinie, ari- hinte imi incingea pietea de-acum rezistenti la actiunea putern razelor sale, Cildura patrundea adinc in mine, prin tofi porii, gi tasi timp cu fenea ma cuprindea o senzafie de bundstare, sporit pina la deliciu de rarele adieri ale vintului dinspre largul Cind ridicam pufin capul, vedeam spre extremitatea fisiei de plaid pe care stiteam, denumita Plaja Alba din cauza culerli izbitoare a unor iho | furlase plici caicaroase, un stol de pescirugi incremeniti pe firm ca niste bulgari de sare. Posnetul monotoen al valurilor, a ciror mitiscasi alunecare si fringere constituie peniru urechea ‘mea o permanenta desfatare, imi legina gindurile toropite. Am adormit repede, plictisit de dulcegariile cclor doi, auzite ca prin vis — Te iubesc, Consuelia! — Ti se pare, dragui meu. — De ce? N-o meriti? Doar esti atit de irumoas cinstit’... de bund... Cind te-am vizut prima cari, nu credeam nici eu ca tt, cu infatisarea ta strAlucitoare, cu parul Asta imbatitor, cu nasucul tau cirn si cu dinjii ti albi, pofi fi o fetita asa de mica si si atit de de proasta — De ce proasta ? Fiindca ne cunoastem de trei siptimini si nu m-ai lsat si te sirut niciodata... Azi, azi insa.., — Da fotografiezi... Cind m-am trezit din somn (n-am dormit mai mult de un sfert de ceas), ling’ mine stitea intins Nusici, care mi-a complimentat cu efuziune timbrul major si ritmul avintat al sforditu’ — Dar Constet’a unde este ? fu prima mea intrebare. — S-a dus in institut dupa Nesterus... sau nu gtiu dupa cine, Intreba dack Stavri nu este cumva bolnay. M-am sculat alene, ginditor, dar plaja am parcurs-o cu pasi din ce in ce mai grabiti. Apoi rai pe faleza si trecui peste cimpul cu pelin si laptele cuculul, stirnind, in vegetatia ingithenita de soa- rele verii, salturile tungi gi sprintene ale licustelor. Am intrat in institat prin uga dinspre gridini, de care ne slu- jeam de obicei cind mergeam Ja piaji. Culoarul tung eu acvarii mari i grosi era pustin. MH parcursei in fugi. Consuella se afta in holul patrat at laboratearelor de mineraiogie si se uita cu ochi avizi dar totodata speriati si nehotarité pared, la usa pe plicufa cdreia seria: ,A. Stavri, sef de Iucrri“, Silueta i se profila pe geamul gros al bazinulai cu pisici de mare, din dosul ciruia o privea fix un exem- plar impresionant al acestei primejdioase si ciudate speci de pesti veninosi, Lumina verzuie, livid’ a acvariului contrasta peplicut cu inflorata rochie de plaji'a fetei. Eram descult si, pagind pe mozaicul rece al pardoselei, nu ficeam un zgomot. Consuella m-a simtit abia cind am ajuns lingd ea. — Ah, tu erai..! exclama nefiresc. Il caut pe Nesterus... A plecat dup’ apdratul de fotografiat... Taceam, si tScerea mea il sporea incurcitura, desi tsi didea si- linfa sa se poarte natural. Incerci si lege o conversatie: — La voi e atit de si? Vai, Andronic, abia acum bag de seam& ce ochi albastri fi-ar putea folosi la ceva ochii mei albastri? Glasul imi sunase irenic gi tiles. — Esti ru, Andronie, sopti ea umilita. — Ma apar, Consuella..., ii marturisii mai mult decit am veut. — Sint primejdioasi ? se miri ea. i putea sa fii. — Dar nu cu tine. 12— De ce? o intrebai scurt. — Nui spun... tot n-ai infelege nimic.. Si ar ti picat.. incerea deci sii se poarte ca gi cu zevzecul de Nesteru: enervarea mi-era indbusité de un fel de compasitne. — Cine esti tu, Consuella? Om bun? Om rau? restii eu moale. — Un om amirit, offa ea. — Ag putea si fac ceva pentru tine? O clipa paru nehotirita, dar apoi zise voit veseld : — Da. Si-mi arafi ce pietre irumoase ati colectionat vei... $tii?... M-a interesat pe vremnuri si mineralogia.. De pildd si incepem de-aici 1. Totusi inainte si pot face sau rispunde ceva, deschise uga laborato- rului lui Stavri, in pragul ciiruia se opri bruse si scoase un fipat de groazi... Am fost in spatele ei loane de sticld si vase ci faja alba ca varul. Primii care sosiri, atrasi de fipiitul Consuellei, au fost Cosma si Mihuf. Au sosit chiar foarte repede, uimitor de repede. De fapt mi s-a pirut ca fiecare dintre ei n-a avut decit si dea de perete cite una din celelalte dou usi ce comunican in acelasi hol. O curiozitate irezistibil’ m& facu sd intore capul spre cinté- rea{a, Isi revenise din spaim& mai iute decit ag fi crezut ca este in id aimea. Trasaturite figurii ti erau surprinzilor de dure, lar ie infepenite asupra cadavrului. Inima imi fu strinsd de mila dareros, si prin minte imi trecu, involuntar, un gind de adolescent livresc: de ce ai murit tu, chimis~ tule Taciturn si singuratic ? Pentru ca ai sarutat-o? in acelasi moment, Intre dou’ mese cu ba- indrice, chimistul se afla intins pe jos, cu v: TAINA GEOCHIMISTULUI Mirosea a formol si a moarte. Prin ferestrele deschise, lumina dupi-amiezii pitrundea fara bucurie in sala de autopsie, asternin- du-se peste mozaicul pardoselei in fisii ce se tidicau din ce in ce mai sus, pe dulapurile de sticlé cu bisturie, foarieci si fel de fel de insirumente a ciror intrebuinjare m& cazneam sa o_ghicesc. Mi-a pliicut intotdeauna sa privesc realitatea in faid, dar trebuie sé marturisese ci acum imi venea destul de grew. 4 i minta aspectul- oribil al trupurilor schilodite, dar aripite 1 feam taiate. N-as putea afirma ci, atit cit a trait in Stavri se manifestase ca un ins in care viaja clocotea navalnic, plind de exuberant si entuziasm exploziv, Era mai degrabi unul dintre oamenii despre care nu puteai spune mare Iucru. Chimistul traia mai mult izolat, n-avea prieteni si nu vorbea niciodata despre sine, des- pre iluziile si aspirafitle Ini, despre dorinlele si speranfele sale. Testa Iumea constatase ci este un profesionist priceput, un bun sef de lu- criri — gi atit. Totusi fusese o faplura, prin {esufurile cireia singete curgea cald, in creierul cdreia scdpirau scinteile gindurilot q sit un om viu. Si iat, in locul lui (finded e limpede cit nici un ca davru nu se poate indentifica cu cel ce a trait}, un chip asemii tor cu toate celelalte ce se insirau pe mesele de autopsie, pe faianfa cirora stiteau, golite de orice confinut uman, formele gilbui, 12/ inexpresive ca niste miisti, ale altora ce an vieluil, au fost cindva, desigur, nespus de incintafi cd existd sl, poate, in ultimete lor clipe, negrait de nenorecifi cd nu vor mat exista. Spectacotul cadavrelct despuiate si aliniate in salile institutelor medica-fudiciare este intot- deauna rascolitor pentru cei care nu-t vid in flecare zi, Invesin’ fal solemn, asezat confortabil intr-un sicria, acoperit de ferbe, ¢ pul morfii ai Se arati mai pufin salbatie, inconjurat deo aureold de demnitate ce ne modereazi impresiile. Autopsieru! apucd zdravan ca o mina piciorul stab af mortelui si, din patru tdieturi sigure, dezgoli dintr-o dati de piele, grasime si muschi o portiune a femurului Acum era rindul mew si intra in acflune. Laborantit si medicul de serviciu imi priveau curiosi detectorul de radiatii penteu supratete restrinse. Medicit legisti in Constanta au dispuneau de un asemenea detector. lati de ce fusesem chemat de urgenfa. Pusei aparatul in fencfiune si plimbai de-a tangul osului contorul asezat in virfal bastonasuluy de ebonit. Veni apol rindul — rini- chitor, af ficatului at splinei.. Pe cadranele indicatoare, numiirut impulsuritor varia de la organ la organ. Ooctorul Victor Ursu, direc= torul_Institutelui medico-judiciar din Bucuresti, care, aflindu-se in- timplitor in localitate, finuse la limurirea acestul caz, susotea ew in- vitatul sau, 0 alli cetebrifate medi profesorul fosef Rosenbiatt, neurochirurg. Era limpede ci acesta avea pirerile fui, pentru ci ges cula demonstrind un Jucre pe care nu-! intelegeam. Apoi ceru an bisturia si faca singur aiste secliuni fine intr-un cinichi extras in acest scop. — Da-mi, te rog, putin bagheta dumitale miraculoasi, mi se a- dresa el. Plimbind bastonasul peste fesuturite sectionate, neurochirurgul urmirea cu interes miscarea acelor ge cadrane. I) privii intrebator. Reusise sd-mi stirneascd curiozitatea. Profesorul imi zimbi: — Ei bine, nu-ti dai seama ce se petrece ? Uraniul se concentrea rt in feluritele organe ale trapului omenesc in proportii relatiy stabi care au prea edrespund cu ce am gisif alci, Ar trebui facut 0 spec- troscopie. Alituri de uraniu s-ar putea descoperi si altceva, Ce zici, Fizicianule ? Ce puteam si zic! — De pilda, poloniu, precizi Rosenblatt, Traiam un simfamint de wedumerire din ce in ce mai ascutit. — Dar polonial se gaseste in natura, alituri de uraniu, in cane fits? mult prea mici fafa de acesta, ca s& fi putut contribui sensi- bil [a iradierea victimei, obiectai eu. ; —_[n ce cantitifi se giseste san nu se giseste, asfa-l treaba voastra. a fizicienilor, mi-o tate scurt neurochirargul. In privinta elementului descoperit in cadavru, cred, insi, ci nu ma tnsel. Venisem cu o ,,Pobedi" pe care o conduceam singur. Am pus detectorui pe canapeaua din spate si am pornit spre institut, frimin- tat de afirmatiile profesorulut Rosenblatt... Stavri nu luerase ta in stitut decit ca minereuri. Atunci de unde atita polonia ca sa-i pric nulascX intoxicatie specific localizati? Ideite mi se succedau cw repeziciune crescind’. Prezenta in rock a unei nemaiiulfinite canti- tli de poloniv nu semnata oare existenfa prin aproplere a unor mi- nereurj de uraniu fabuloase, cu o concentrafie 14rd seaman? Ce alta 13explicatie ar mai fi putut exista? De unde putea proveni potontul ducd nu din dezintegrarea uranislui? {mi venea ametealii numai gindindy-ma la imp ul asemenea zicamint de uraniu. Pen- tru tara noastra, acesta ar fi insemnat uzine atomo-electrice de sitte de mii de kilowa{i, numeroase furnale gi fabrici, vapoare gi trenuri minate de forfele combustibilulul nuclear, raspindirea unor minunate si felurite aparale de contro! si masurd, 0 agricuitur’ mai produc- tiv’ cu seminte si cultori iradiate, metode noi dintre cele mai efi- ciente in biologie si medicing... Dar cite nu putea si insemne desco- perirea unui atare zécimint! Pinzele de piianjen ale simfamintului de za ce ma in. cerease putin inainte — paralizindu-mi mintea si suiletul — se rup- seserd pe nesimfife. Cum pulusem oare si mia inmo; din atita {ueru? Ce naiba, amice Andsonic — imi ziceam acum —, la urma urmie- lor, esti om de stiint& si ai invatat in suficienté mAsura c& tot ceea ce trdieste trebuie si fac sacrificiul morlii tocmai pentru biruin{a vielil. Victoria fapturii uinane nu poate consta in nemurirea ei individual. Asta-i impotriva firli. Dar aceasta faptura este in drept si se so- coteasca invingitoare daci prin ea viala in general face inainte in domeniile mor{ii un pas de cuceritor, dack prin ea tafiunea destele- neste macar o pala din jungla intunecoasi a necunoscutului, Esti citeodati un natirdu autentic, amice Andronic — mi hir tiseam eu. Totusi s-ar pulea ca tocmai tu sa fi descoperit un lucru alit de important 1a funidul apelor lilorale rominesti. Si trebuie si spun ca in scurt timp aceasta presupunere a fost confirmat, Sosind la institul, am constatat eX spectroscopia mine- reului fusese deja facuti (o facuse insugi Stavri inainte sX moard). iar pe placa fotografic’ se putea vedea limpede, printre altele, li- niile caracteristice ale poloniului. Rareori am simtit in viata mea bucurii mai mari decit cea de atunci, Dar se impunea gio altX concluzie: inainte de a muri, Stavri ailase ce contin minereurile aduse cu elicopterul, Acest lucru i I-am spus si lai Stefan Orza, locotenentul-major de securitate care mi-a descuiat ga laboratorului unde murise neieri tul geochimist, a ciirui tain’, departe de a se limpezi, devenea tot mai complicati. vi ‘ STRANIUL TANGOU Ca Stavri murise din pricina radi Orza, si cu afit mai putin puteam s- el lor toxice n-o credea nici ered eu. $tiam bine ca nici un ment radioactiv nu ucide intr-un timp atit de scurt. sl se otravise cu acid cianhidric. Geochimist In gura i se gasiseri cioburile fiolei pe care 0 sparsese intre miiscle, si constatiirite Tcute chiar la inceputul autopsiei nu fsau nici o indoiala, In seara aceea am avut a doua convorbire cu lecotenentu!-major Stefan Orza (prima se destigurase dimineaja, la o jumétate de ori dupa ce intrase in acfiune militia, care, la rindul ei, pusese intrebari personalului ce se aila in institut, facuse misuratori, fotogralii si toate cele de cuviinfa). Din momentul sosirii, ofiferul de sccuritate preluase conducerea anchetei sia pasteat-o si mai tirziu, cind a venit din Bucuresti colone'u! Ridol. Se vedea ciar ca este un anchetator ¢ se buctira de multi considera{ie din partea superiorilor sai. 4F . Dupa ce a fumat ginditor jumatate tigara subjire eu capa- tul violet pe care a scos-o dintr-un pachet ,,Dobrogea‘, mi-a pus mai mu'te intrebdri in legdtura cu geamandura cufundata, m-a ru- gal si-l conduc la elicopter gi sa-i arit cum a fost ea suspendata dedesubtul acestuia, a insistat asupra impresiilor mele si ale celor- laiti din echipaj atunci cind ni s-a parut cd zarim pe valuri o barca cu motor si rii-a ascultat atent toate binuieifle ce ma asaitasera incepind cu dupi-amiaza zilei din ajun, Pind la sfirgit mi-a facut citeva complimente, faudindu-mi spiritul de observafie si vigilenta gi, dupa ce mi-a smuis promisiunea c& n-am sa intervin in nici ua caz de unul singur. mi-a propus in termenii cei mai magutitori sd colaboram la lAmurirea straniier intimpliri din ultimul timp. — Rintinem infelesi, nu? a tras conciuzia. Daci ti se mai par ciudate unele Iucruri, dai fuga la mine si-{i deserti repede sacu!, in noaptea asta mi gisesti in incéperea alaturaté faboratorului unde a lucrat Stavri, Nimeni nu trebuie si observe ci ai banuieli. Si nu faci nimic fara sa stiu eu... Spunind aceasta, se araté un bun cunoscator de oameni. Ini: fiativele mele, nu intotdeauna prea chibzuite in imprejurérile primej- dioase, mi-au cégunat in tinerefe destule necazuri, Seara, imediat dupa ce s-a lasat intunericul, Orza mi-a cerut sii il scot pe Nesterus din pamint, din iarba verde. Cel care m-a pus pe urmele Acestuia a fost Cosma. Numitul Agamemnon Anastasia lua masa cut Consuella ta restaurantul’,,Steaua de mare‘. Era inca devreme. Pind ta ora programului, cintareata mai avea destul timp. Pesemne ci-si pusese in gind sa-i acorde toate fericirile, deoarece n-o mai vazusem niciodata in focal inainte de miezul noptii. La ora aceasta, orchestra se producea fara nici un solist vocal. Pe Nesterus I-am expediat repede, dar eu am mai rimas, Dupi atitea emotii, simteam nevoie si beau ceva tare, La o masa linga fereastri, Mihuf tocmai incepea o sticli de piperment verde ca st raldul. Vazindu-ma, imi fiicu repetate semne amicale gi, fird s&i mai astepte altceva, umplu elocvent dowd pahare. La urma urmelor, fie yf piperment — imi zisei si ma asezai in fata mecanicului, care dadu © dusci_pe git, plescdi si-si linse buzele cu poita. — Ei, ce zici? Nu-ti vine si urli de plicere cind te‘ungi cu un asemenea rachiu? cduta el si capete o aprobare pentru notori predilectie. Pe urma varsi pe parchet citeva picdturi rimase in pahar, fara si se sinchiseascd de uitdtura strimb’ a ospatarului, si incepu sa sporovaiasca — S& fie de sufletul riposatului, cd tare nu-i pldcea b&utura. Ferice de el, a nimerit de-a dreptul in rai... Se zice e-ai asistat la tiierea lui. Ia spune-mi, baiete, ce avea sfintul asta in méaruntaie ? Dedusei cu usueinti ei atunci cind sosisem eu, Mihut isi inci zise deja motorul, ca sii intrebuintez o expresie favoriti a sa. — Ai, bre? la cinti-mi si mie, ce cusur i-au gisit doctorii aces- tui pacient? stirui bondocul. Il privii in echi (ochii tui Mihut nu deveneau cetosi nici atunci cind, din cauza biuturii, limba incepea si i se impfeticeased). Du- sei apoi paharul 1a guri ca si cistig timp de gindire, Nu stiu cit de sincer a parut raspunsul meu prudent: 15Cred c& nici doctorii nu sint prea dumirifi, Pariez ci pind au sé pund diagnosticul : acces cardiac. , —'Si de la tine ce au vrut s& stie? — Am&nunte despre... munca {ui gi alle chestii de-astea ai mormaind, in pana de imaginatie. Salvarea am gasit-o in persoana blondei Adriana Danes, care luera la noi ca thtiofog. Fusese in concediu la o cabani din Figa- ray. Nu aflasem ca s-a intors. Stitea de vorba cu o aitd fat gi un fini necunoscut, in colful cel mai departat als: — lato pe Adriana! exclamai cu veselie, Vreau si dansez cu ea, Vezi simu bei singur toata sticia, Si ma ridicai in grab imi pkicea mult sa {in in brate trapul mlidios si nilaie al Adrianci. Dar acum a-ayeam nici un chef s4 dansez, Sim- team in mine o febra bolndvicioas’ facutd dintr-o incintare obosita din sperant% si neribdare, din gustul amar al morfii si din nedinigtea ce mi-o pricinuia iminenta altor fapte dramatice. Trimbi- itei orchestre Alfred. Spivakoyski" se impletean in zbuciu- zuit al unei melodii lente. Notele de sus ale cintecuiui risunau prelung si apoi se. pierdeau, se inecan parcé in clocotnl sumbru al sunelelor triste gi joase. in glasurile pe care le intruchipa orchestra era si duiosia dragostei, dar predomina in ele desperarea vielii ce se stinge. . Nu garantez ci acesta e intelesul pe care a vrut si-l dea fra- zelor muzicale autorul melodiei; muzica transmite stiri sufletesti eliberate de nofiuniie care le-au dat maglere De aceea se preteazi usor la asocia{ii concepiuale felurite. Eu aga infelegeam melodia cin- tata_din trompete de Spivakoyski si orchestra lui gi nu ma simfeam citust de patin in apele mele. ‘Adriana se last condusa Ja locul ei cu regret. Ascundea greu fap- ful cd nu-i sint indiferent. Ca si mai amin intoarcerea la masa ind Mihut, am rdmas ling& ea o bund bucati de vreme. Totusi cind Consuella apiru pe estradi abia se facuse ora zecé. Holarit ca isi schimbase obiceiurile ! 3 Glasul grav modulat al Consuelfei_ spunea: — Dragi ascultitori, asti-searai vi voi oferi un scurt concert- surprizi, Programul va incepe cu tangoul spaniol: ,Pe farm, cind luna va rasiri.." de Casilda Nunez. Am devenit atent, Toarte atent... Consuella cinta uluitor de irumos... Dar pastea cea mai uini- toare a tangoului Casildei Nunez era faptul ci mimic din textul shu nu justifica titlu! anunfat. Se vorbea in versurile spaniole de pre o [alii din mun{ii Grenadei care suferea amarnic din pricina unei iubiri neimpirtisite, Despre mare sau luni... nici o vorbulita. Eram absolut sigur. Cunosteam binisor limba spaniola, Intotdeauna mam dat in vint dupa tot ce este spaniol. Ce sé-i faci! Fiecare cu gusturile lui. Vu CIND. LUNA A RASARIT... Cind am revenit ta masa lui Mihut, acesta nu mi-a mal pus nici o intrebare.. A. sporovait pina a terminat sticla: — Vezi matale, tovarase meteorolog, esti tinar, natura fi-a facut 16un.. cum se sptine?.. un poriret de erou pozitiy., Ai chipul aragut, sufletul curat si muschi de olel.. Prin armare femeile se caw in vint dupi dumneata... Dar pe Agamemnon, séract’, si eruti, A nw stin cila porunci ne invaya cu strignicies Nu rival ia logod- ica prietenuiui ta"... Individwl incepuse sk ma_scirbeasci, dar pentru faptul ca se ccmplacea in monologul sku fi eram rectnesciter. MA friminta un Sagur gind: imi juca o testi imaginatia mea prea aclivé sau, pur simpi, Consuelia Tusese distrata si incurcase tillurile cintecelor ? © ziream peste umérul Ini Mihut cochetind cu Spivakovski ting’ estrada orchestrei, Alituri de Poseva Consu apiru si fata de la garderoba finind 0 poseta.. Continuindu-si convorbirea, aceasta imtinse mina spre garderobiera.. Luna trebuia s@ rasara intr-vn sfert de ord, Banu- iviile mele pareau sa se confirme. Se cuvenéa si-i telefonez repede tui Orza... Dar nu mai era vreme. Consueila se indrepta agale spre i d_mereu cu Spivakoyski, i mi-erau iicordaji ca un arc. Ma intorsei spre Mihut, cu ‘i-f spun ca ma doare capul si yreau si piec neintirziat privea de asemenea in directia uyii, Expresta stupid’ de beli- disparuse ca prin minune, — Simt cé-mi plesneste tartacufa, Nu suport otrava asta pe care © bei th, Daca nu te superi, ma auc si-nghit un hap si si ma cutc, spusei uitindu-ma mai mult spre iegire, Nici Mihut nu-si Ina ochii dintr-acolo. = Merg si eu, raéspunse el scurt sind niste bani pe masa. Aproape de usa, Spivakovski ii intinse Consuetlei o mink sub- Hire cu degete ca de ceara, $i fata dispiiru ascunsi de un grup nume- Tos care tocmai intra. Si_eu, si Mihuy, grabirdm pasul dupa ea, ca si cum am fi fost intelegi. La fel ne-am oprit in pragul vestibufului. Consuella se intil- nise cu un individ gras cu par pomadat, care vola s-o refind cu vrice chip, 5 Ma simfeam intr-o mare incurcdturi, Trisei cu coada ochiului spre Mihut. — Utte ce, zise el deodata, si dim cirfile pe tals. Sint cXpit nul de securiiate Emil Andreescu, Pofiim legitimafia! Ce inien{ie ai N-am putut si-mi stApinese surprinderea, J-am rispuns incurcat : Sa vad... cu cine 0 sA se intilneascd ,,pe farm, cind luna va tasari“ — Hm, nu esti prost deloc.-Are dreptate Orza, Uite-o ch iese., Hai dupa ea. Dar nu faci decit ce-fi spun eu, Urmarirea n-a fost grea, Drumul ce contura faleza citre nord era marginit de un gard viu neobisnuit de inalt- In faja noastra nu desluseam in intunerie decit silucta sprintena a cintirejei, La o ase- wienea ori nu cireulau pe aici decit arari pietoni ce se gribean spre luminile stafiunii de odihini. Vuielul mirii acoperea zgomotul pasi- lor nostri pe pimintul tare, uscat de secetii. Vazind miscarile agere ale Iui alias Mihut, n-ai fi crezut c& ina- inte cu citeya minute parea beat. La vreo treizeci de metri in fata noastra, intr-un lec unde dru- mul ficea spre rasirit, o dati cu faleza, o cotitur’ de nouizeci de grade, Consuela se oprise cu fata spre gardul vegetal si incerca sa treacd printr-o spirtur’ a acestuia, a7Dintre norisorii sidefii ai orizontului, luna se inalfa enorma gi r tic. In intii_ aplecafi si apoi tirinda-ne — tucru evident mai dificit pentru cipitanul Andreescu! Glumii in soapta : — Cipitane, ai viclenia garpelui, dar nu si supletea lui. — Ssst! ordona el, ducindu-si un deget la buze, §i se strecuré grabit inaintea mea pina ce ajunserim la cotitura. Spre dreapta se auzea murmur de glasuri, Aprecial ci cei ce vor- besc se aflau la vreo cinci metri Pink in acest moment, intrucit Con- suella mersese prin praiul drumului incd nepavat, ne ascunseseram ce cealalta parte a gardului, Acum era cazut sa iesim noi pe drum. Nici treaba asta n-a fost prea grea, deoarece chiar alaluri se cdsca in pere- tele de lemn ciinesc o spirtura prin care scinteia sub cerul noptii cararea argintie spre luna abia ridicata deasupra undelor. Am ajuns astiel numai la citeva palme de cintireaji si complicii ei. Stiiteam chircit aldturi de insofitorul mea gi vedeam prin frunzi- sul cu miros de praf, sezind pe nigie pietre, alaturi de Consuella. doi barbati: unl inalt, cu umeri destul de largi, dar adusi intr-o gheba asi, celdtalt de staturd mijlocie, mai degrab’ robust. Cinté- reata spunea: — De ce, dracu, n-afi mai dat nici un semn de viafi? Dad gea- mandura s-a\scuiundat cu hirtil cu tot, aga cum v-am transmis ca binuiesc, veti raspunde de esec. Stavri n-a vrut si vi le dea decit voua in mini, ca si dispirefi cu ele imediat... Sint sigura c4 Dario s-a finut_doar de betii, conchise ea taios. Hi raspunse lunganul cu un glas régusit. -- Esti o proasta, Consy. Crezi cd acolo e Palm Beach sau Riviera, ca sé ne pilim si s& stim cu burta la soare. S-a construit un obiectiv. militar si trebule si capatim planurile, — $i le-ati cipatat ? ~ — ‘Aiurea ! raspunse acelasi individ. Dar le vom zuli. — Cind? Atunei cind obiectival militar va fi transformat intr-o fabrica de lapte praf? spuse ironic femeia de la ,,Steaua de mare“. De asta data ripost’ individul cel robust : — Asculti, pisicufa... nu ne lua aga repede... Nol nu sintem stia de prin partea locul u si_se hlizese a tine cu gura cascati.., $i ce mare- grozivie intenfioneazi Stavri si ne dea? — Intentiona... S-a grabit si riposeze. — Cum! shriri in sus cei doi. — Zi tepede ce s-a intimplat, ceru nelinistit, dar autoritar, com- plicele lai Dario, — Cred ca... a lsat inlma, raspunse cint’reafa dup’ o ezitare. Intr-adevir, aga crede? — ma intrebai eu, imtorcindu-ma cu spatele spre Andreescu, ca si-mi apropii si mai mult urechea de gar- dul vegetal. — €e decumente avea de predat? auzii soapta aceluiasi indivi — A descoperit... Dar nu-ti spun nimie, Pox, pind nu-ml promi ci pentru informatia asta contul meu va creste cut. — Contul tiu va ereste cum s-a stabilit fa inceput gi si ma sli besti cu pretentiife tale, se énerva cel ce prea si fie seful, Din ce cistigi intr-o saptimind ai s&-li pofi comanda o suta de roehii, 7. Desi tu ai face mai bine si umbli mereu in costum de baie, completi Dario. — Dincolo, 1a noi; avem zece mii ca ea, mirii celilalt din spirit de contradictie. 18ch nu cred, protestd spioana motatic, cu voila modestie, Niste gisculife nostime, nu contest. Dar mai giseste alta care sé cinte ca mine, sii cunoasci chimia si asa mai departe... — Eh, da-i drumul odata, scurti Pox discutia. — in fine, sé va spun, admise ea concesiy Daca in clipa aceea n-ag fi intors putin capul, n-as fi vazut pe ecranul din franze marunte ale garduiui umbra proiectaté de lund a miinii care ridicase pumnatul. Dar capul nu-l intorsesem intimplator. Bondocul voia sé ma doboare prin surprindere. Rusucindu-ma ful- gerdtor spre el, l-am rdsturnat pe spate. Din acelasi elan am vrut s-o tau la fuga inapoi spre stafiunea de odihnd inainte ca cei de peste gard si se dezmeticeasci, Dar m& impiedicai de braful falsulul ofi- fer de securitate, care incerea si-mi apuce piciorul, si c&zui in brinci. M-am cidieat din now si am inceput sé alerg in zig-zag. Din spate pocni ceva cu zgomot de puscoci si simtii o arsura in brafui drept. Nu-i nimic, o zgirietura — imi trecu prin minte. Un ebiect mai mare imi fluieré pe ling& ureche gi clizu in fafa mea, pe dram, Era un cutit de aruncat. L-am ridicat din fuga. Devenise sin- gura_mea arma, Dupa ce privii inapoi, am inceput si alerg in linie dreapti. Pe urma mea se avintase Pox. Pesemne ci Dario sirise asupra bondocului, pentru ci it auzii pe acesta strigind ascutit : — Idiotute, sint de partea voastra. Intreab-o pe Consuela, + Pox nu alerga rau, insd nu se pufea compara cu mine, Nu m-ar ft ajuns niciodata, At doilea pocnet de puscoci i! percepui tn acelasi timp cu socul ce-mi indoi piciorul sting. MA nimerise mai jos de genunchi, Pesemne cu vreun revolver miniatural sau mai stiu en cu ce fucirie sinistea din arsenaiul celer trimisi de dusmanui din afar&, Ciizui, dar cu o mare Sforfare, sprijinit intr-o mind, aruncai cufitul spre Pox. Eu aruncam mai bine decit natariul care incerease si mi-l intigi in spate (mai tirziu am aflat e& aruncdtorul fusese Dario). Lama azvirliti cu putere il lovi pe spion in osul coapsei si-i smulse un urlet de durere. Cu_un penibil efort de vointd ma ridicai in picioare. Puteam s& tmerg. Deci glonful imi atinsese numaj muschii... si nu prea grav. Un pas... doi pagi... trei pagi.. Eram la doi meiri de Pox. Acesta mi astepta cu fata crispata, gata de atac, In pumnul drept ii sfrdlucea albiistrui in bataia lunei un box cu muchea prelungité in dowd lame scurte. Se vedea cd face o sfortare desperati si ma infrunte, Dar nici eu nu stéteam maj bine. Bratul i se destinse intr-o loviturd joas& Alunecai intr-o parte si in acelasi timp ii prinsei incheietura miinii cu mina mea dreapta, Apoi pumnul sting mi se abatu peste feasta ui ca un ciocan. Se prabusi inert. Dacd as fi fost in posesia intregii mele puteri, este neindoielnic c&-i sfdrimam capul... Imi raminea si scap de Dario si de bondoc, Eram nevoit si pi mes lupta, deoarece acum se aflau numai ta citiva pasi. Se impk- casera. Se vedea ci nu se asteptau si-l dobor pe Pox. As ti profitat de confuzie, dar in mina Iui Dario aparu un revolver cu feava indrep- tata spre mine: — Sus labele, comanda el drigut. Ridicai miinije inainte, indoite din coat veneau in dreptul fruntii... astiel incit palmele imi adicX in ce-l priveste pe Dario (care se 19apropiase yi-mi impingea reyolverul in piept) in dreptul gitalui sku desirat si Slab. pe prajina c&rnia m&rul lui Adam se plimba obsedant in sus gi-n jos. Téind aeru} ca un palog, muchia palmei mele a izbit exact in acest dezgustitor cartilagiu. Dario se mule si se prabus indoindu-se ca o nuia prea subfire. Dest pierdeam singe din rana de la picior, confasem pe rapiditatea miscarli si nu m-am ingelat. Dar, inainte de a m% intoarce cdire ultimul mew adversar, simfii lovitura’ pe care acesta mi-a aplicat-o in crestet si-mi pierdui cunostin}a. VUE LA PLAJA ALBA, CIND APUNE LUNA Ma trezii hitinat pe umirul bunului meu prieten Pox, care. spre mea, injurind si luptindu-se cu valurile, inainta mereu in indu-se-de o plajé cunoscuta. Unde maj vazusem eu asta?.. A, da, chiar Plaja Alb... Zina mi-ay fi dat seama_ imeciat. Dar aspectul ei in lumina lunel, care se ldsa spre apus, intinzind pe fisia de nisip umbrele falezei, era neasteptat de nou, Ce voia Pox cu mine? S& m& inece? Neverosimil. Pentru asta n-ayea nevoie si se osteneascd ait: si parcurga pe falezi sau pe plaj& aproape 1 kilometru, sa se lupte apoi cu talazurile. Plaja rdmisese in urm& ta vreo 70 de metri, In dreptul acestui punct de pe coast, ca s&-{i ajungi apa pin’ la git, trebula sd mergi spre larg 150 de metri. Rana, din picior si mai ales capul m& dureau cumplit, imi era sete, fringhia cu care m& legaserd fedeles imi tia mugchii si imi chinula oasele, iar cilusul m& ficea pur si simpli s& innebunesc. Capul si partea superioar’ a trupului imi atirnau pe spatele gol al lui Pox, Talazurlle nu prea mari ficeau ca apa si-i vind acestuia cind pina fa mijloc, cuprinzindu-mi extremitatea picioarelor, cind pind in dreptul coapselor. — Bach grinicerii au treeut acum o junvitate de ord, mai avem doar un ceas. De n-ar intirzia Frihaul, gifit Pox, imple- ticindi-se izbit de un val mare, ciruia fi sim{ii raceala pind aproape de solduri Cui oare.s-o fi adresind ? — as fi vrut eu si stiu. Curiozitatea imi fur satisicut& fird intirziere. Un glas cunoscut si eminamente rigu- sit, apartinind une? persoane ce mergea la un- pas in fata Iui Pox, spunea cu patos : -— As da toaté marea.., si inci ceva pe deasupra pentru un sprit. Mi s-a facut lehamite de sportul tists... Mai bine jucam mai departe c&rfi ta Lyon, cu clientii tui Margot, — Mistuiai tw c&rfile mult si bine dack te Lisa in pace Char- donnet, reflect’ Pox cu glas tare. Dar tot mai bine e si voiajezi pen- tru Gould sf prietenii tai deeit sd zaci la zdup, din pricina frivolita- tilor tale... — Uite ce-i, amice, il intrerupse Dario, esti lipsit de tactul cel mai elementar... si ma plictisesti. — Atunci, ca si te mai distrezl, ia fA te rog bine si ajutk-ma sd-I car pe bivolul Asta, fi replick Pox. — Ce-ar fi s+] arunckm in api, propuse glasul cel régusit in timp ce-mi sim{ii totus genunchii cldieati pe umerii lunganutui. Dacit 20limuzina Tui 205 mi Iasi sk astept prea mult, precis ci-i fac o inmormintare ‘marindreasei clasa prima sil petcovesc cu un discurs iunebri_de sé-1 povesteasct si la_pesti. — Esti un idiot! aprecie Pox tard menajamente. $i ce-i duci Jui sit Gould? Poate planurife obiectivului 4 VZ, care se aflau la Boby cind a fost arestat din vina ta? Ascull-m& pe mine, Reis se pricepe Ja de-alde astea. Mina aia actionala de ta distan{a, cu care dum- nealor scot pletricele de pe tundul macii, poate folosi... la multe. Daci miciuselul Asta pe care I-am facut colet, n-ar sti aliceva nimie decit cintecul cu mina, si tot s-ar chema c-am ficut 0 treabi bund. Ce naiba aveau de gind cu mine? Jal un lucru pe care, ca sti! afiu mai exact, ay fi piitit un pref bunicel. De fapt incepusem si infeleg. Acum valurile Ti ajungeau lui Pox alternatly pini la talic si pina Ja jumilatea omoplafilor, astiel incit capul imi trecea regulat prin creasta lor, Eram deci constrins si-mi potrivese respiratia dupa ritmul acestora gi totodaté si-mi fipesc bine buzele de supratala sului. Dack nu mras fi trezit diaainte, ma trezea acum apa virii, al ciirei gust amérui Imi umplea gura. Totusi cei doi spioni. in Inpta cu talagurile, nu se gindeau inc’ la asta, iar ew rémineam «nai departe inert, ca si cum pocnitura din crestet ml-ar fi ajuns pen- tru un timp mai indelungat, Avind in vedere c& pufine tiare stisic trupurile neinsuflefite, e mai bine s& faci pe mortul cind te alll in puterea reprezentantilor junglei, : Pox spunea in. continuare : — De pontul cu uraniul nici nu mai vorbesc, Tinind seami-c si aici fot omul nostra e tariorul, afla c& transporji greutatea fui in r. De-ar fi migarul sta, nesimfit ca un bolovan, si seful tot lear ccuyinge si. vorbeased. Ah! De n-as fi avut miinile legate gi picioarele strinse in ace- leasi sfori, ca dou& saiamuri gemene, ce copite le-as mai fi tras! Cit un osigar si un bivol Jaolaltd. Cu sete! — Orice at mirii tu, Reis ne-a vindut o marti rari, simti Pox nevoia si stiruie (probabil pentru a se convinge si pe temeinicia acestei asertiuni). Impleticindu-se, imbrincit de talazuri, Dario replici — Dacd Reis ¢ asa de grozav, de ce mu ne-a dat el o mini din alea cu care mA bati la cap? Zicea ck are doar un kilogram. In orice caz era mai ugoari decit coletul pe care m& pul. si-l car. Pe urmi Reis al tiu pretindea ci a participat la prospectarea iundului mirii. De ce n-a vrut el si plece pe 205"? Cel putin sca- pam eu de hamalic Acum injelegeam fimpede: Reis era Mihut al meu, Pozifia incomodi in care m& aflam devenise insuportabilé. Dar mult nam mai avut de asteptat. Dati fiind perspectiva ce mi-era rezeryati, eu nu puteam vedea decit unduirea largi a talazurifor ari si, cu um carecare efort, lintile intunecate ale falezel, Dar am await exclamafiile simultane ate iui Pox si Dario. — Vine! — Vitel! Uff! — Aprinde fanterna, adiugi Pox. Dario se debarasi bruse de genunchii mei, astiel incit Pox isi pierdu echilibrul si m& lis, cu o injurkturi insp: eialunec de pe umir. C&zui in picioare, dar un val mi izbi in ceafii si pierdui fundul de sub talpi. Ce m-a salvat in aceasti imprejurare? Calmul? Disperarea ? Vointa? Este adevarat cii, in urmatoarele citeva clipe, mi-am pastrat cumpitul destul de bine. Dar de efortu! pe care |-am fcut atunei, un om nu esie in stare de multe ori in viaji. Nu stiu cum am iz- butit, inst cu ajutorul apei care a facut legiturile si alunece mai usor, incordindu-mj — musehii cu deznadejde, subfiindu-mj palmele ca fachirii si ifi_ maestri ai circurilor, Ia un moment dat m simfit miinife libere. Desi-mi erau amorfite, printr-o now siorfare, putui si inot. Am scos capul la suprafata chiar ling& obrazul tui Pox, care pesemne isi agita brafele prin api ca si ma prindd. M-am folosit de surpriza si, apucindu-l de git, !-am tras la fund. S-a inclestat de coate’e mele si a inceput si se 2bata cu misciri dezordonate si violenie, Apa boiborosea sinistru, Avea ulti- mele puteri ale celui ce se ineaci. Cu picioarele legate inci, cu muschii amorfiti gi indurerafi, era imposibil si ma mentin stapin pe sittafie. Am alunecat pe spate, trigindu-l pe spion peste mine. intr-un virte} de miscAri oarbe si invalinisite. Tocmai aceste miscari u eliberat miraculos si picioarele. Am avut noroc, Aitfel e sigur cA scurta poveste a vietii mele s-ar fi inchelat in modul cel mai neplicut. Noua situatie in care m& aflam mi-a permis ca instinctiv si-mi gisesc o supraiafi de sprijin mai mare si si scot a doua casi capul deasupra vaiuritor. Atunci am z4rit decdati, conturindu-se in umbra aopfii, obiectul are dezlega cel putin dow’ mistere. Ayea in mod vag aecru! unei birci cu motor si forme aerodinamice. De fapf, asa cum am banuit imediat, era un submarin pitic, de un tip necunoseut, Se vedea ca-i foarte ugor dupa fell in care iesea afard din api gil teganau va- Iurile, Nu misura in lungime decit vreo patru metri, iar in inaltime, finind seam si de partea imersionati, nici doi metri. Din chioscului cit o jaumdtate de butoiag de bere, scosese capul un in- divid birbos si ciufulit. Dario (care stitea la citiva pasi, cu spateie citre mine, si probabil nu vizuse nimic din altima lupta) ii faces de zor semnele cele mai amicate. f Pen Din clipa in care scena aceasta mi s-a intiparit pe retina si mi-am pus intrebarea cum si scap din noua incurcdtura, nu saw scurs nici zece secunde pin’ la cealalti clipi cind, din dreapta si din stinga, dinspre uscat si chiar dinspre larg, iesind din bezn’ st din valuri, vizui indreptindu-se spre noi zeci de umbre. Pesemne ca birbosal a observat acelasi Iucru, o dati cu mine, c&ci dispiru bruse din deschizitura chioscului, si submarinul incepu si se miste 4 nici un zgomot. insi nu apuci si alunece nici doi setri, obignuita somafie a grinicerilor rXsuni in noapie hotdrit, impra Sliindu-mi temerile si dindu-mi un simfamint de negraiti sigu- ranfa : — Cine-i? Stai!... Stai!.. Stai! Apoi un rapait scurt de mitralier’, abiitut ca o grindini peste perefii exterior’ ai submersibifului, facu si iasd din interiorul aces~ tuia, ca dinfr-un butoi, un ricnet ingrozit si pitigiiat : '— Me predau! Me predau! é —Andronic! Andronic! Unde esti, Andronic? auzii_ stri- gindu-m& vocea locotenentului-major Orza. e 22— Sint aici, Nui nici o primeidie, réspunsei en tare, smulgin- du-mj calusul, strabatut de un caid sentiment de recunostin{a, Locul incordirii extenuante de mai adineauri i luase in toata fiinfa mea o destindere bpinefdcdtoare, care-mi desprindea f4rd nici un gind mina inclestati in pirul Ini Pox. Acesia ur fi alunecat si s-ar fi pierdut in valuri, inecindu-se de-a hinelea, daci, vazindu-i capul plufind citeva momente intre doud talazuri, au Lar fi prins in brafe o faptura de cosmar: un monstru cu brate musculease de om si cap de animal fabulos. Asemenea monstri se apropiau din toate directiile. Cind isi scoaserii mistile etange de cauciuc, cel care il pescuise pe Pox si-l tinea acum in spate ca pe un sac de cartofi se adresi unei siluete ce apruse chiar din spatele meu si pe care o identificai de indalé ca apar{i- nind tinarului geolog Mihai Cosma. — Tovariise locotenent, spuse fldeiul cu brate musculoase, am prins un rechin pe eare I-a cotonogit colegul dumneavoastri inir-ale ceeanografiel, Unde ordonati si-l caziim ? IX EPILOGUL UNEI AVENTURI Fereastra largi a rezervei era deschisa spre gridina scildaté de soarele amiezii si oferea perspectiva adinci a straturilor de flori ce se intindeau pind departe multicolore si tremurateare. In adierea calda a vintului de vara, cearsafurile sfisiate ale straturilor de nar- cise isi fluturan zdrentele de zipada, crinij isi leginau potirele cu tc, iar macii impristiafi in patrulaterul imens al lalelelor puneau in mijlocul acestora peceti de singe. Rasturnat intr-un fotoliu moale, ma Lisam-patruns de sirbito- rescul torent de Jumin& care inunda gridina spitalului si se scurgea in baiti de miere, printre frunzele salcimilor din colfurile terasei, Nu scar fi putut spune ca nu-i plicut in rezerva mea; albastrul potolit al perefilor, af mobilierului, al invelitoarei de pe pat ma oditinea si il comparam favorabil cu albul orbitor al altor spitale. In ton cu simfonia de nuanfe coleristice a incdperii era si buchetul dey nu-mi-uita" aranjat cu gingisie intr-o glastra de mina Adria- nei, care avea in aceste imprejurari vidita tendinti si se transforme in infirmiera voluntara. Eram aici de trei zile, si febra sclizuse aproape complet, MA refacusem repede. Md mai dnrea pufin picierul rinit, dar ma felicitam ci fost decit atit. Oricum, trebuia s& le fiu recunosci- tor bandifilor c& imi legasera rana si nu pierdusem prea mult singe. Auzisem ca Jui Pox nu-i mergea tot atit de bine. In schimb falsuj mecanic dispiruse fara urme. Cind q intrat in camera lecotenentul-major Orza, tocmai ma con templam autoadmirativ in oglinda pe care o trisesem de pe masa, frecindu-mi cu dosul palmei barbia nerasi, Deductiile mi se con- Tirmaser& si eram muifumit. Stefan Orza isi pusese pentru aceasti imprejurare un elegant costum civil, cu cimasi de mitase si cu nodu{ cravatei ca un miez de nuca. Flor algastra de la butonierd, desi minusculi si dis- creid, il integra in simfonia vizuala a albastrului ce stipinea blind teat incaperea. 23Dup& ce mi-a oferit ca semn al atenfiei sale o cutie mare st lunguiafé cu tigdri ,.Patima turistului", ofiferul de securitate isi scouse din buzunar pachetul de ,Dobrogea" gi se interes’. binevoi- tor de starea sanatatii mele. Fireste c& eram nerabdator sa lamu- resc citeva Iueruri, in fata unei derinte exprese, Orza admise ca mi se cuvin citeva explicafii. i — Un moment, te rog, imi permisei st-l intrerup. Ag vrea_tot- odaté sa-mi verilic justefea unor deductii personale. Eu am sA-imi spun presupunerile, iar dumneata aj s& mi fe conlirmi sau ai si mi le dezminti, — Fie si asa, aproba Stefan Orza. Sa luam faptele chiar in ordinza’ in care s-au impus atentiei dumitale, Sti ce s-a intimpiat cu geal dura ? — N-as indrazni si pariez ci lucrurile s-au petrecut intocmai, dar... ele s-ar fi putut petrece in felul urmitor... Exist’ mai intii o constatare neindoicinic’, pe care am facut-o inc din noaptea cind am ceborit din elicopter: Mihut i! spiona pe Stavri. A doua cons! tare am facut-o dupa douizecisipatru de ore, tot noaptea: Mihut colabora cu banda Consuella-Pox-Dario, desi Ja curent cu asta parea si fie numai Consuella, dovada strigatul revelator al bondocului cind a fost atacat de Dario. Dar, pe de alti parte, Consuelia se avea foarte bine si cu Stavri, a cirui moarte violenta in_ condifiile stiute il implicé in complexul masinajiilor pe care securitatea le-a dejucat cu ajutorul neinsemnatei mele contribufii. Orza ficu un gest evaziv (sinceritatea ma obliga si recunosc cA atunci l-am atribuit intenfiei sale de a protesta impotriva mini- i rolului pe care |-am jucat). — Mica mea teorie, continuai eu, este aceasta: in jurul si in in- terforul institutului nostru de oceanogratie actionau inifial dowd gru- puri de spioni, Din primui grup, eu am faeut personal cunostinta cu frumoasa Consuefla, derbedeii care zic Pox si Dario si geo- chimisiul Stavri, recrutat, intr-un mod pe care il ignor. de cei care sint stapinii primilor trei. Din al doilea grup I-am cunoseut pe alias Mihuf, indicat de Pox sub numele turcesc de Reis. De altfel se pare c& acesta Iucra relativ izolat de eventualii sai colaboratori. In folosut cui actiona fiecare dintre cele doud grupuri, n-am putut in{elege prea exact. Ceea ce_am aflat din ufiile bandifilor am declarat de in- dati ce im-au ‘saivat grinicerii care i-au pindit, in api en ajutorul mastilor imprumutate, cum am fost lAmurit imediat, pe plaja, din ta- bara scafandrilor angalatt pentru ranfluarea* velieruluj | ,Fatina hanum“. in orice caz, in ce priveste misiunea spioniler, un lucry e cert: nici Mibut, ca zicem asa, si nici Slavri sau Consuella n-an putut avea din capul locului vreun obiectiy legat de minereurile ra- dioactive. Asta pentru simplul motiy ca era imposibil s& furate institutului de oceanografie secrete pe care incd nu Je definea; jar Stavri. care a avut inaintea mea (iard sa sufle nici un cuvint) do- vada proprietatilor radioactive ale fundului marii in anumite puncte, nu putea s& stie acest Iucru anterior cercetarilor ce I-au dus la ta nuita lui descoperire. Transmiterea documentelor priviteare la imi- nereurile radioactive a reprezentat pentru spioni o afacere intim- jatoare. * Raniluare = operatia de tidicare la Sprafafé si repunere in stare de plutire a unei nave scufundate (N.R.). 24— Anchetarea Ini Dario a confirmat rationamentele dumi aproba Orza... Pox si Dario vinau secrete militare, aga cum ai affat chiar din gura lor si cum va arta comunicatul din presa de miine. — Conswella, explicai eu in continuare, ficea legitura cu Stavri, cu care, in treacdt fie spus, intrefinea si raporturi de alfA natura. Orza zimbi amuzat. Prinzind tet mai mult curaj, explicai sigur de mine: — Sarcinile de agent de legituri ale Consuellei se potrivean mi- nunat cu profesia de cintireata intr-un local public, profesie ce-i justifica contactu! cu tot soiul de oamem. Prietenia pe care o simula ati de tineretul de la instifut o aducea destul de firese in apro- ferea lui Stavri, cu care in felul acesta putea sta de vorba tari finuit — lucru foarte important, intrucit geochimistul avea rolu! transmiterii documentelor procurate de banda cu ajutorul gca- mandurelor semanate de cercet&torii institutului in “Zona apelor lito- tale. Geamandurele astea, ingenioase c&sute postale, erau frecvent controlate de submarinul pitic, pe care lam luat uoaptea, din eli- copter, drept o barcii cu motor. — Friihauf, pilotul submersibilului, adormise legénat de valuri, Precizd Orza, Motorul aeronavei J-a frezit abia cind aceasta era gata sa amerizeze. Friihauf trebuia si se intilneascii cu Stavri potrivit ultimului mesaj pe care geochimistul i-l fransmisese in aceeasi zi prin radio. Stavri intirziase. N-a previzut cd grupul de cercetatori se va intoarce la o ori atit de avansata. — Eu nu cred cd, dupa ce stabilea contactul cu banda de spioni de pe farm, vehiculul tui Frithauf ajungea prea departe in mod in- dependent. imi continuai ideile. Am citit de curind o revista straina.. — ..care, imi: scurti expunerea focotenentul-major, publica un reportaj referitor la submersibilele pitice lansate sub apa de subnia- rine gigante, ca niste torpite, si la intoarcere trase induntru, cu lanturi, prin'tubul pe unde au iesit. Ai ghicit si de data asta. Do- cumentele lui Stavri ajungeau pe un submarin de dimensiuni mari. — Dar la destinafie, cel putin un document tot n-a ajuns, ma & aj la sfirgit. Acela pe care Stavri I-a compus di proprie in legatura cu radioactivitatea fundului mar Exista probabil un antagonism intre interesele Iui Reis, care supra- veghea misciirile celeilalie bande, si interesele acesteia, De aceea, in ultimu! moment, falsul mecanic a deschis geamandura ct pricina si a scos de aici un document la care rivnea cu ardoare. Lisaté pe valuri de mine si de Reis, care n-a avut vyreme sai insurubeze la loc buloanele capacului incetul cu incetul, geamandura s-a umplut de apa si s-a scufundat, asa cd micul submersibil n-a mai gisit-o la locul indicat prin radio. “ — Dar daca banda de spioni, voi Stefan Orza si ma pund fa incercare, communica prin radio cu cei din afari, la ce mai foleseau geamandurele ? — Geamandurele, ca mijice de comunicatie, erau necesare pe- semne pentru a transmite schife, unele documente originale si chiar anumite obiecte. Pornisem de la intenfia s& exptic un singur fapt si Rimurisem © intreagh situutie. — Cum interpretezi cele dowd mesaje ale Consueltei, pe care le-ai auzit la ,,Steaua de mare“? isi continua Orza chestionarul. — Pentru primul mesaj, fusesera nascocite trei titlari atribuite 250 pisirici mi-a ciripit povestea peste mari". Asta insemna : roblema. Pox si Dario (poate 4 cu mine. E necesar ca cineva nnor melodii indoneziene «Vino, iubite", ,,CaKitori formafii_ complete inir-o anumita numai Pox) trebuie si se intilnes sa plece la baza noastra din strAinitate“. Presupun c Stavri, dupa ce aminase o bucati de vreme comunicarea senzafionatei sale desco- iri, tot gindindu-se cum s& tragi mai multe foloase din ea, s-a hotarit, in sfirsit, s-o destiinuie stapinilor sii de peste granita si afunci a urmat povestea cu geamandura. Banuind ci documentul siu n-a ajuns la destinalie, preferind s4 mu se demaste fata de organele puterii noastre. de stat printr-o dispariti fi vorbit de la sine, socotind ci totusi intr-o asemenea imprejurare ar fi cazul si-gi negocieze tridarea prinir-un reprezentant pe care si-l cointereseze, Stavri a vrut sd apeleze la serviciile unuia dintre complicii sii. Mesajul Pe firm, cind luna va rasari“, pe care Con- stella l-a transmpis dupa moartea geochimistului, stabilea in mod con- cret jntilnirea ef cu Pox gi Dario, necesari acum din motive noi. De ce a facut uz Consuela de microfonul localului ca s&-si transmit& mesajele? Cred cit asta era metoda obignuité ce-i fusese impusi. Ea nu trebmiia si-l cunoascd pe cel ce finea legitura cu Pox si nu cu- nostea in consecinfi locul unde acesta putea fi gasit, ca sa nu aiba posibilitatea si-l denunfe. Intrucit cint&reata ignora vizuina celor ce operau pe teren, grupul lor ar fi fost salvat in.cazul unej defectiuni partiaie (si spunem arestarea izolati a Consueilei si a lui Stavri). — Rafionamentele dumitale sint juste si de data asta, spuse in- terlocutorul meu, Numai ci masurile de precaufie ale erganizatorilor bartdei de spioni s-au aritat zadarnice. Omul care asculta nestiut me- sajele rostite de Consuella la microfon ca sa le transmita mai departe a fost si el arestat. Rumdsese nelimurit poate un singur fapt dintre cele esenfiale. Locotenentul-major imi anticipa gindul : — Dar ce te-a ficut si crezi cd geochimistul a descoperit inain- tea dumilale minereul radioactiv ? -— Intii faptul cd a murit prezentind semnele unel grave iatoxi- cafii cu poloniu. Or in alté parte decit la instilut n-a putut avea de-a face cu poloniu. $i in citeva ore acesta nici nu ucide si nici nu se de- pune in fesuturi, Pentru aga ceva ii trebuie un timp mai indelungat, chiar dacd n-a iradiat organismu! omenesc din afara fui, ci a patruns in acesta printr-un accident, respirat sub forma de pitlbere, de pilda. luctu teoretic posibil intr-un laborator. O indicafie in privinta fap- Aului ci Stavri ar fi fost de mai multi vreme posesorul unor pietre radioactive ce i-au fost fatale: geochimistul isi incuia o parte din co- lecfia mineralogic in dulapul de ofel inoxidabil. Asifel putea s-o puna ta adipost de orice indiscretie (fie chiar si de indiscretia unor detectoare deoarece un strat mai gros de ofel inoxidabil absoarbe ra- diatiile in cea mai mare masura). Eu il suspectam pe Stavri si pentru insistenta cu care mi-a disputat dreptul de a explora fundul mari in costum de scafandru. Spera, cred, sé ne impiedice cel putin o vreme sd cunoastem natura exacti o rocilor din locul cu pricina, — Dar cum ai reconsti(ui dumneata imprejurarile morfii sale? — 0, asta nu-i greu deloc dup& toate cite le-am aflat ulterior ! Laboratorul lui Stavri nu era utHat pentru Iucriri_ de. radiochiinie. Obisnuit cu riscurile, dornic si-si asigure in striindtate un cont cit mai mare furnizind cit mai multe informafii asupra importanfet bo- 26jilor naturaie descoperite chiar de e!, Stavri a indraznit s& int asupra mincreurilor radioactive fa gat prindi o serie de cercetari dispuna de obisnuite'e mijioace de protectic metre, bariere de plumb, respiratoate cu zata ete, In mod neindoiclnic, Stavri nu numai ca fusese iradiat din aiara de elemeniele radioactive pe care le manipula, dar el fe si as- pirase ori le inghitise sub forma de puibere. Nu stiu cind a inceput si cit a durat intoxicarea lui, dar sint sigur ci, in noaptea ce a urmat uitimuiui nostra zbor comun cu elicopterul, spionul si-a dat seama ca nu mai are nici o scipare si, a rieze sentinta, s-a sinucis stringind intre misele fiola cu acid cianhidric, care constituie, in mod obignuit, ultima rezervai a oamenilor de aceasta teapa. — Bravo, tovarise, ma felicitd cilduros ofiferul de securitate. Ai fi_strasnic in meseria mea. > Eram de acord cu el fara nici o griji c& p&cdtuiese impotriva mode Am folosit chiar prilejul ca si m& laud putin: — Ceea ce m-a ajutat mai mult in aceasté imprejurare este mirosu! meu de copoi. Am in mine un nu stiu ce care mi face mi dau seama de ta distant& ce-i poate fiecdruia pielea, De pildd nu-l miroseam fa timp, Reis mi-ar fi turtit capul, fara nici un regret, — Dar, de fapt, ce te-a facut si-1 binuiesti? ma intreb’ Orza. — Fireste ca au fost gi iucruri precise care mi-au stirnit nein- crederea. Prinire aitete, nici un ofifer de securifate nu si-ar fi luat rispunderea s amestece un meteorolog in urmarirea unor spioni nu- mai pentru cA respectivului ii place si faci pe detectivul. Or, repet, flerul pe mine mA ajuta chiar atunci cind nu am cine stie ce indicit. Asa a fost si cu Consuelia. Am banuit-o in mai multe imprejurari... Eram sigur ci mu gresesc, dar... Tn clipa aceea am auzit pe coridor glasul voios al lui Nesterus si un ris plin, sonor gi placut... Ce dracu'! — ma fulger’ o parer: Si n-avui vreme nici mdcar s&-mi termin gindu!, cind usa se des: chise, si in prag o vazui pe Consuella agifaté de bra{ul prietenului meu, a carui figuré exprima numai fericire, atita fericire! Rimisesem incremenit. Pesemne ci ardtam teribil de stupid, fiind- cd deodati Consuella incepu sa rid& si mai tare, acompaniati de hohotele celor doi barbati, pina ce tot ea deveni serioasa si-mi spuse = — larti-ma, Andronic, Nu mi-o Iua in nume de rau... Ce-fi mai face picierul? In neaptea aceea, in fipsa de ceva mai bun, fi lant bandajat cu o fisie din furoul meu de voal: fiaew + Eram consternat. phe Chipul_locotenenti acesta rosti linistit : — Sosirea acestei tinere perechi ne-a intrerupt explicafiile. Cind it dumnealor tocmai voiam si-fi spun, tovardse Andronic, ci in privinfa Consuellei Stavri n-ai ghicif intregul adevar, Inc% o bomba pe care trebuia s-o inghit memestecaté! €um de nu fusesem niciodata curios s&-i stiu tot numele. Toati lumea ii zicea Consuella; pe reclamele restaurantului Steaua de mare“ seria nu- mai Consuella; ea se prezenta scurt: Consuella.. Ne obisnuisem intr-atit eu aceasta simplificare, ce finea foc de pseudonim artistic, incit nimeni nu-si pusese problema unej identitati mai complete. — Consuella Stavri, spunea Orza, nu este o tradatoare. Tridi- tor a fost numai primul ei barbat, Arhip Stavri, uneaiti mai vecke 27 s& costum pneumatic, dozi- tre pentru reca pulveri- i major isi reluase ‘expresia obisnuitt, cindRe - Pox —Dario — Stavri. Dar Reis ce urmarea in fara noasira a dugmanilor popcrului nosiru, Dupa ce se maritase cu el foarte ti- nard, — in urma unor neinteiegeri. Consuelia i-a pardsit, Tira si-icu- noasea legiturile cu serviciile de spionaj ale tarilor imperialiste. To- tusi, dat fiind faptul ca legafmente ramasese sofia Ini Stavri, contind pe gusturile sale cam costisiteate gi neglijind sai se informeze mai jemeinic asupra ei, 0 anumila organizafie straind, prin intermediul careia. impei incearcd s& infervind in treburile interne ale sia- twini nositu, i-a propus Consuellei, in timpul turneului pe care La iicut recent peste granifa, sd se inroleze in rinduriie agentilor sais Consueila are unele trashturi comune cu dumneata, tovariige Andro- nic. Printre ele, si inclinarea cAlre o exisienfi mai aventuros Aceastd inclinare a determinat-o ca, in loc sa refuze cu in nare, s& se prefaci tentaté de propunerea recrutorului de spioni, sd ceard un régaz de gindire, in care a luat contact cu organete nieastre de securitate, si cu invoirea jor si’ dea un raspuns afirma- tiy, Prima misiune ce ita fost incredinjata ca spioani o cu- noastem : legdtura dintre omul pe care-! iwhise cindva, in adolescen{2, dar pe care acum il disprefuia pina la sila cea mai adinca, si cifiva agenti r&spindifi nu prea departe, pe teritorial din imediata apropiere a litoralului. Din momientul in care Consuella a inceput s& cinie Ja restaurantal ,,Steaua de mare", i-am putut fila pe tofi interceptindu-le si chiar transicrmindu-le mesajele lari nici o dificuitate. Nu ne-a fost prea greu nici si aflam cilru! cunoscut in cadrul bandei numai de Stavri gi fotosit de el atit im scrisori’e inchise intr-o geamandura sau alla, cit si in convorbirile radiofonice, cu ale céror lungimi ce und’ eram de asemenea ia curent de malta wreme. Cete trei-patrs iuesaje transmise de Pox si Dario prin fillera Consuelia — Arkip Stavri au fost interceplate cu ajutoru! Consuellei si modificate, iar apoi ascullate la radio ori verificate in geamandura asa cum le-am preficut noi, Geochimistul le-a dat drumuil mai departe fara nici o binuiala, cu ajutorul posiului emifStor ascuns intr-wn mic si comun perforator de hirtie din setarul mesei safe de lucru, emifator desco- perit, in lipsa lui Stavri, de Mihai Cosma, locotenent de securitate $i geoleg ocazional, Banda ar fi fost de mult dupa gratii dacd c-aveam inieresul ca, prin intermediul ef, si-i inducem in eroare pe cei ce a5- teptau in, strAinatate roadele tristei sale activititi, Arestarea precipi- tata a li Pox si Dario s-a produs atunci cind Consuella, dupa in- ciierarea dumitale ‘cu spionil i, im-a incunestin{at c& ai fost rapit. Ultimele explicafii ale lui Orza mi TAceau si infeleg ci meritele mele in legiturd cu demascarea si prinderea spionitor eran ca si nule, Degeaba didusem (cu unele excepfii) dovada de perspicacitate: Degeaba imi riscasem pieiea. Securitatea stia totul dinainte, nu-i sca- pase nici o clipd din cchi pe agenfii dusmanului. Ca cetlilean asta trebuia si ma bucure. Nu eram toiusi prea incintat, Ma simfeam chiar umilit, Apoi m-am scuturat bruse de seatimentele urite care-si facuserd loc in sufletul meu gi-i pusei lui Orza o intrebare ce trebuia si-mi astimpere curiozifatea in privinja ultimului Iueru care nu-mi era pe deplin Mmurit : — Ai ardlat, tovariise locotenent-major, ce objective avea banda — Despre Reis se cunosc in general destul de multe fucruri. Printre altele ci s-a niscut si a trait in Dobrogea o bun% parte din viata, Aga se explicd faptul ca stia romineste afit de bine. Dupa ce s-a expatriat (asia s-a intimplat acum yreo zece ani) a devenit mer-cemtarut} unui puternice cartel international si s-a specializat in furtul iilor si descoperiritor stiinjifice. In acest scap s-a angajat pro- i la institutul dumneavoastra de oceanografie. Dupa ce a reve nit in tard, a nimerit in. plin, dind peste mina cu declansace ultra- sonica, pe care. imper desigur, ar incerca s-o transforme in instrument de distragere, apoi peste ceea ce na ciutat si n-a visat : secietul minereurilor radioactive de la fumdul apetor aoastre terito- riale, Unui copoi cu experienta tui Reis o-a patut s&-i scape faptul ck pe lerensi unde vina el isi incercay puterile si alii simandicosi reprezentan{i ai tamurii cinegetice, care-1 pasiona Ja culme. La in- ceput i-a urmari obiit printre birtii, le-a pus bete in roate... socoteala ci va cistiga mai mult ajntindw-i, Con- suella s-a ferit si inforimeze pe Pox si Dario asupta minef ultra- sonice si asupra minetenrilor radioactive. Im cunostinfa de cauzii i-a pus Reis, pe care imprejuritile I-au silit apoi si tugi, pare-se, fird nici un document. Deoeamdati Reis ne-a seipat, Trebuie si-si Hi dat seama de un Iucru ce La alarmat (eritil daci a renantat sk mai freacd pe acasd ca si-si ia insemnirile cifrate, pe care i Je-am gait nei. Der nici Reis nu ne va scipa multi vreme. Sintem pe urmete lui, si mai toti spionii sfirsese in ochiurile plasei prin care au sperat SA se strecoare cu abiliiate... Dupa ce Orza tacu, pistrarim citeva clipe o ticere alsoluti. Consuella stitea in picioare rezematk de canatul usii dinspre grit ind si privea vag spre fotoliul in care continuam si mi toltese fara a-i acorda nici o atentie. Tmi salvase viata poate, dar in achii mei nu se reabilitase, N-aveam pentru ea prea multa simpatie, Prea se credea in stare sk ne joace pe toti cum ii place. Si pe urma Nesterus imi era foarte drag. Ce-i treauia lui aceasta femeie ciudatt si uguratica ! — Tare nu ma suferi tu, Andronic! zise ea deodati pe un ton de glum’, in care se simlea ceva nefiresc. — Iti sint recumoscitor pentru tot ce ai facut in ce ma prix veste. iar in Tegiturd cu unele binuieli nedrepte iff cer fertare te ical eu. Pe cea ecaielter da Tecunoaste ci nw mi suferi, Aadronic. Imi d&dui la rindul meu silinfa si intrebuintez acelasi ton de glum’ circumstantial : — Ti-am maj spus o daté Consuela... Fafi de tine am rezerve, fiinded sint prudent. — Asta inseamnd, folosi ea prilejul, ci ag reprezenta pentru tine © primejdie ? Doamne fereste! Unde voia si ajungi aceasti eroin’ de lite- ratura senzafionalé ? Ma hotarii ca, in interesu! priefenului meu, sé atac frontal: — Nu de mine e vorba, ci de un pricten la care fin... M& ingsi- joreazi pentru Nesterug ugurinta cu care te porti. — Pe ce te intemeiezi cind imi aduci aceast’ invinuire ? intreba cu seriozitate femeia de la ,,Steaua de mare", — Crezi ci ¢ nevoie si precizez ? incepui eu enervat..s Dar culmea era ci-mi venea destul de greu si precizez ceva In fond, totusi, desi chestinnea se prezenfa sub un aspect cam Hicat, ce insenma sarutul dat tui Stavri in bataia lunei, Una din doua: ori il iubea, ori i! detesta. Desi ma simteam cam ridicol (la urma urmelor era barbatul ei!), continual fiird a [isa si mi se bile nuiased ezitarea: f 29— Tie ti se pare firese, de pildi, ca o femeie si asevite cu ochi de vitel cAzut im extaz deciaraliile de dragoste ale unui adora- tor, iar dup& un ceas si se stirute cu altul pentru care, cicd, ar nutri doar cea mai profunda scirba 2 — Deci ai vazut-o si pe asta. Si nu i-ai spus nimic Ini Nesterits, care, ca de obicei, flind cu capul printre stele, n-a vazut ce se pe- trece pe pamint, lati, agadar, ci esti un cavalier ireprosabil, An- dronic, spuse Consuella ironi Ma infuriai de-a binelea: — Crezi ci din cavalerism am ticut? Uite ci te inseli. L-am me- najat pe Nesterus... ca in ce te priveste-.. wh in ce ma priveste, profiti ca de pauza facut% ca pir mai adine, ma consideri o femeie usoari, demni de tot dispreful. Incepuse si se deslugeascd si in glasul et o nuanfa de enervare. Dar aceasta ceda repede locul unui ton calm si hotirit. — Stiam mai de mult asta. Dar aflé c& nici tu nu banuiesti ine totdeauna adevaral ascuns de aparente, Capitolu! dragostei mele pen- tru Arhip Stavri I-am incheiat in asa fel, cu ani in urma, incit nu mai era posibiid nici un fel de intoarcere, Cind m-ai surprins cu fos- iul meu sof pe falez, acesta voila numai si intre, cu ajutorl! meu, in legituri cu Pox si Dario. Doreai sa stii de ce l-am sdrutat? Pur si simplu fiinded, temindu-: se ch ne-ati recunoscut si simfindu-se cu miusca pe ciciula, ca sd va inducd in eroare asupra motivelor intil- ii noastre, mi-a poruncit s-1 imbratisez. Mi s-a pirat mai nimerit sa mui contrazic’ si si ma integrez in rol... Raspunde-mi, Andronic, «A socotesti pentriy asta o femeie usuratica ? — Hm... mormai eu. Imi venea destul de grew si m& dau biitut, dar ce-ay fi. pur tut zice ? * + Cind intr-o povestire plind de enigme, toate acestea au fost 14+ murite, — fireste, cititorul asteaptd incheierea. S% nu-l dezamdgese. Pe scurt deci: ce-a mai rimas de spus? Formidabila mea descoperire de acum 15 ani (ce si ma mai Jaud!) a fost minereul cel mai bogat in elemente radioactive dintre toate minereurile cunoscute: 50 la suli uraniu, apoi ca produs de dezintegrare at acestuia, neobignuit de mult poloniu, atit de mult incit unii teoreticieni, cind au aflat, au zis: imposibil? Dar si su polemizim cu teoreticienil. Cert este c& in locul unde Mihut scu- fundase geamandura pus& pe valuri din elicopter, se afla asiazi o mind submarina foarte productiva In ce-i priveste pe Nesterus si Consuella, s-au c&s&torit si sint fericiti (intocmai asa cum se intimpli in cfrfile al ciror stirsit nu vrea si-l contrarieze pe cititor). Nesterus, si astizi, dupa atita amar de vreme, pare tot atit de indragostit de femeia pe care a cunoscut-o la Steaua de mare“, lar Consuella este acum o tovarisi de via{a model, Ce-i drept spiritu! ei aventuros 0 pune din cind in cind ia te o situatie primejdioas’, care Jui Nesteras ti di emofii tari ce-i intrefin sentimentele fa o inalti tensiune. Dar despre alte aventuri ale mele i ale Consuellei (pentru c& acum sintem prieteni buni si ne infelegem de minune) le promit citi- toriler mei si vorbesc in cadrut altor povestiri. (SFIRSIT) 30 :IENASNSHNS SIND AAA IID RAHN NIH NHN E Se x > EXKKEENNANENSRSNSSNSSHKSHSNE SNAG SRNR SNS REZULTATELE PRIMEI ETAPE A CONCURSULUI ORGANIZAT DE CLUBUL GLUMETILOR Intrucit mai multi participanti au trimis toate re- zolvarile corecie, Comisia de premiere a atribuit pre- miile prin tragere Ja sorti urmatorilor tovarasi : Premiul 1: Un picup, tov. Popescu Dan din Bucu- resti; Premiul I1: Una trusd stilou plus creion automat, tov. Volouski Dorian din Bucuresti ; Premiul 111: Un aparat fotograjic, tov. Bratu lon din Pucioasa. Au fost acordate, de asemenea, mentiuni constind in abonamente la revista {4 si tehnicd sau la colectia de ,,Povestiri stiin{ifico-fantastice* urmatori- lor tovarasi: Alexe N. Dan din Bucuresti, Andrei Gheorghe din Bucuresti, Borsaru Mihai din Bucuresti, Dobrescu C. Alexandru din Bucuresti, Enulescu C. Alexandru din Bucuresti, Georgescu Dan din Predeal, Ioanoviciu Aurel din Timisoara si Popescu Paul din Bucuresti. Tovar: care au primit mentiune sint rugati comunice redactiei la care din publicatii dorese sa % fie abonati. CLUBUL GLUMETILOR SLNSATA SHARAN SN SHB NEN BNW NNN ENT SONNE ENN NAS BS EIN NS SX EXNNAANNNLSNSS NNN NN ANSE NK SSNS NN, Coperta-desen: MADELEINE BRAUN 30PRODUSE ZAHAROASE ade MU oe UL eC ae Nis TORTURI -SERBETURI- SIROPURI - BOMBOANE-RAHAT-BISCUITI a Gr wee oe ee PRIN UNITATILE SALE mee Coopenatiwa " UNIREA_COFETARILOR”