Economia bazata pe cunoastere

In prezent, o noua economie este in mod evident in curs de aparitie, o economie

bazata pe cunostinte si idei, o economie a cunoasterii, in care cheia prosperitatii si crearii
de locuri de munca este data de gradul de implementare a noilor concept, a ideilor inovarii
si tehnologiei in toate sectoarele economiei, precum si de protectia mediului inconjurator.
Noua economie, bazata pe cunoastere, care se va realiza in viitoarea societate a cunoasterii
integreaza obiectivele dezvoltarii durabile, bazate pe dreptate sociala si egalitatea
sanselor, protectie ecologica, libertate, diversitate culturala si dezvoltarea inovarii,
restructurarea industriei si a mediului de afaceri, reprezentand o noua etapa a civilizatiei
umane, care permite accesul larg la informatie, un nou mod de lucru si de cunoastere,
amplificand posibilitatea globalizarii economice si cresterea coeziunii sociale. Suportul
tehnologic al noii societati este construit prin convergenta a 3 sectoare: tehnologia
informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de continut digital.
In acest fel se urmareste asigurarea unei societati sustenabile din punct de vedere
ecologic, se vor produce acele bunuri, organizari si transformari tehnologice (inclusive
biotehnologice) si economice necesare pentru a salva omenirea de la dezastrul ecologic.
:Pentru a intelege acest concept, trebuie sa plecam de la principiile de baza. Putem
descrie informatia ca fiind acel ceva nou pe care il aflam despre un anumit sistem sau
despre modul in care acesta functioneaza. Cunoasterea insa este mai mult decat simpla
informatie, ea reprezinta, pe langa valoarea pur matematica si intelegerea informatiei
respective. Asa cum cunoasterea este superioara informatiei, si economia bazata pe
cunoastere este superioara economiei informationale.
Putem defini economia bazata pe cunoastere ca fiind acea economie care a depasit
pragul de dezvoltare dincolo de care cunoasterea reprezinta resursa cheie.
Un lucru de mare importanta in noua economie il va reprezenta distributia
cunoasterii in randul societatii. Cu cat o societate va fi capabila sa dezvolte, sa acumuleze
si sa utilizeze informatia, cu atat va deveni mai bogata. Cunoasterea poate fi asociata
capitalului uman, insa cele doua notiuni nu se suprapun exact. Pe masura ce tot mai multa
munca se desfasoara pe plan intelectual, detinerea si manipularea informatiei devine o
calitate esentiala pentru orice angajat.
Economia bazata pe cunoastere este rezultatul revolutiei cunostintelor care, in
esenta, inseamna evolutia de la economia bazata predominant pe resurse fizice la economia
bazata predominant pe informatie.
: Informatia este considerata in zilele noastre un factor de productie alaturi de
ceilalti 3: natura, munca si capital. Fara un studiu de piata, fara o informare corecta a
cerintelor si nevoilor consumatorilor, nici o firma nu poate fi sigura ca bunul sau serviciul
produs de aceasta poate avea acces pe piata. Aparitia unor utilaje si masini performante si

folosirea acestora in procesul de productie a dus la cresterea productivitatii globale si,

implicit la scaderea costului de productie si a pretului. Totodata calitatea si
competitivitatea produselor au crescut foarte mult, ceea ce a condus la mai buna
satisfacere a nevoilor consumatorilor.
Informatia este stocata pe suporturi materiale (hartie, film, discuri, benzi
magnetice, circuite integrate etc.) si este introdusa in procesele de productie sub forme
variate, precum: fise tehnice, desene de executie, norme de consum si de productie,
instructiuni de lucru si de protectie a muncii, documentatii de investitii, inovatii si
rationalizari, know-how etc, toate acestea constituind bunuri informationale.
Informatiile se deosebesc de resursele economice clasice printr-o serie de
particularitati care privesc atat producerea informatiilor, cat si gestionarea,
tranzactionarea pe piata si utilizarea lor.

Asemenea particularitati sunt:

a) producerea de informatii cu caracter neintrerupt si nelimitat si, ca urmare,
stocul de informatii se imbogateste continuu;
b) dupa o anumita utilizare informatia ramane in continuare ca resursa disponibila;
c) deoarece producerea de informatii necesita cheltuieli insemnate, apare
necesitatea ca aceasta resursa sa fie supusa unor reguli specifice de gestionare, acces si
protectie.

Exista multi factori care influenteaza economia bazata pe cunoastere, cei mai importanti
fiind:

progresul inregistrat in IT&C,

cresterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii,
competitia la nivel global, liberalizarea pietelor,
schimbarea continua a cererii determinata de cresterea ponderii persoanelor cu
venituri medii si mari (care dezvolta o cerere sofisticata, de produse de buna
calitate),
cresterea importantei calitatii vietii.

Trasaturile economiei bazate pe cunoastere:

Prezenta informatiei in toate sferele activitatilor economice, datorita impactului
decisive pe care il da asupra performantelor.

 Concentrarea activitatii economice, nu asupra productiei de bunuri, ci asupra

tratarii informatiilor, acumularii cunostintelor si producerii de bunuri-cunoastere,
care tind sa devina cele mai cautate si pretuite marfuri pentru agentii economici.
Proprietetatea intelectuala detine o pondere apreciabila in patrimoniile nationale in
continua crestere

POSTULATE SI PRINCIPII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

Cu cativa ani in urma, un cunoscut specialist in domeniu, Jerry Useem, a formulat un set de
principii si postulate referitoare la noua economie bazata pe cunostinte:
valoarea organizatiilor este determinata, in principal, de valoarea activelor
intangibile
diminuarea substantiala a importantei impactului distantelor geografice asupra
amplasarii si derularii afacerilor
perioadele necesare inovarii si penetrarii inovatiei s-au comprimat considerabil
oamenii posesori de cunostinte devin valoarea cea mai mare a unei tari sau
organizatii
accelerarea dezvoltarii si cresterii economice prin utilizarea retelelor de firme
(Networking)
valoarea produselor creste exponential cu valoarea segmentului de piata ocupat
importanta nivelurilor intermediare in economie se amplifica
cumparatorii dobandesc o mare putere, iar vanzatorii noi oportunitati
tranzactionarea produselor si serviciilor devine din ce in ce mai personalizata
disponibilitatea oricarui produs pretutindeni

In economia bazata pe cunoastere, se pot observa, la nivelul produsului, urmatoarele

transformari:
scurtare a duratei de viata a produselor. Pentru a fi competitive, firmele sunt
nevoite sa lanseze mereu produse noi pe piata. Aceasta inseamna ca ciclul
conceptie, productie, punere in valoare, abandon se restringe tot mai mult.
Beneficiile se aduna catre firmele care pot promova noul, deci catre firmele
puternice ce pot sustine programe complexe de cercetari.
Produsele vor fi mai ieftine si mai competitive. Calitatea lor va fi mai buna, dar si
durata de viata va fi stabilita de design (si nu de materialele utilizate). Limitarea
duratei de viata a produselor inseamna abandonarea ideii de reparatie si
inlocuirea ei cu conceptul de fiabilitate. Aceasta inseamna ca produsele vor fi
garantate sa reziste o anumita perioada de timp fara reparatii (intr-u-cat este
imposibil sa se mentina un stoc de piese de schimb fiecare dintre zecile de
produse lansate anual).

Si

Totusi, produsele ce vor avea o durata de viata mai lunga (unde este probabil sa
fie nevoie de reparatii), vor fi realizate modular. Astfel, ele, desi vor arata
diferit, in concordanta cu moda anului respectiv, vor fi construite dupa concepte
ce vor fi mentinute ani in sir.
Valuarea produselor de inalta tehnologie va tinde sa creasca in detrimentul
produselor simple, de baza. Aceasta inseamna ca activitatile ce inglobeaza
progresul tehnic intr-o mai mica masura: ca agricultura, cresterea animalelor,
productia de metale, de energie, de combustibil, etc. sa devina din ce in ce mai
putin eficiente.
Tot mai multe produse vor ingloba tehnologie inteligenta. Sistemele mobile de
comunicatii, micro-computerele, sistemele multimedia vor fi incorporate in
produse de uz casnic, in automobile, in jucarii, etc. Produsele viitorului vor fi
aproape in intregime automatizate, robotizate, astfel incit munca fizica va fi
incet inlocuita. Pe de alta parte, cantitatea de cunoastere necesara pentru ca
oamenii sa poata functiona normal in societate se va mari considerabil.
Ultima tendinta a societatii informationale o reprezinta ideea de comunicare
intre diferite produse. Exemplu ar fi frigiderul care comanda automat produsele
care au fost consumate la magazin sau computerul care anunta direct pe ecranul
televizorului ca a sosit un e-mail important.
la nivelul organizatiilor se vor petrece numeroase modificari:
Datorita concurentei din ce in ce mai puternice, marile firme vor forma
conglomerate (sonsortii) internationale. Acestea vor imparti riscul identificarii,
producerii si lansarii noilor tehnologii. Parteneriatele strategice dintre aceste
firme foarte mari vor face ca, la nivel local, firmele mici sa fie dezavantajate in
fata filialelor firmelor multinationale. Concurenta se va muta de pe piata locala la
un palier mult mai inalt, la cel international.
Pentru reducere costurilor, firmele multinationale au inceput deja mutarea
activitatilor productive in zonele sarace, unde forta de munca este ieftina. Ele
au pastrat in tarile avansate tehnologic numai activitatile de conceptie si design.
In acest fel, ele si-au raspindit filiale in multe tari, folosindu-se de
oportunitatile locale in ceea ce priveste resursele informationale, naturale,
umane, legislative, pentru obtinerea unui avantaj competitiv.
Implementarea informatiei a dus la aparitia Internetului, fara de care unele
tranzactii economice, cum ar fi cele bancare sau bursiere nu pot avea loc. Tot
reteaua Internet este cea care permite realizarea comertului electronic si a
comunicarii la un cost foarte scazut. In viitor, organizatiile vor deveni din ce in
ce mai putin conturate ca si organisme. Structura organizationala va trece de la
una de tip piramidal, la una de tip retea. Din acest punct de vedere, firmele
viitorului vor semana din ce in ce mai putin cu actualele companii. Ele vor putea sa
nu aiba sedii centrale, sa nu posede o anumita nationalitate, iar salariatii nici
macar sa nu se cunoasca intre ei. Datorita revolutiei informationale, majoritatea

tranzactiilor se vor putea desfasura on-line, intilnirile de afaceri vor putea fi

inlocuite cu video-conferinte iar anumiti angajati vor putea chiar sa lucreze din
propria lor casa, la un terminal legat prin internet la un sediu virtual. John
Saunders (director al Langborough University Business School, editor al Journal
of Research in Marketing) considera ca cei cinci F ai intreprinderilor viitorului
vor fi: Focus (intreprinderea se va axa in primul rind pe satisfactia clientului),
Fast (firma va trebui sa fie deosebit de adaptabila, inovind in permanenta),
Flexible (organizarea firmei sa fie cit mai flexibila), Flatten (organizarea va fi
cit mai apropiata de cea de tip retea), Fun (intreprinderea se va ocupa ca
angajatii sa fie cit mai multumiti la locul de munca)
Firmele multinationale vor cauta pe de alta parte sa elimine din structura lor
acele activitati ce vor deveni nerentabile. Pe masura trecerii timpului si
accentuarii procesului de descentralizare, consortiile vor deveni mai mult
Brand-uri decit ceea ce azi numim firme. Cu alte cuvinte ele vor fi organizatii
ce vor produce bunuri de marca, la o anumita calitate, iar marea majoritate a
activitatilor firmei, de la conceptie, promovare, la aducerea pe piata a produselor
vor fi subcontractate.

La nivel personal, indivizii vor trebui, si ei, sa se adapteze noilor schimbari:

Angajatii vor deveni din ce in ce mai apreciati pentru calitatile native:
creativitate, spontaneitate, rapiditatea in luarea deciziilor. Munca fizica va
deveni din ce in ce mai putin apreciata. Exceptie va face sectorul serviciilor,
unde munca fizica bazata pe aptitudini deprinse (de exemplu in frizerie, saloane
de infrumusetare, receptia hotelurilor, servirea la baruri si restaurante, birouri
de informare) va continua sa detina o pondere importanta.
Tinerii vor trebui sa se pregateasca din ce in ce mai mult si sa isi dezvolte
aptitudinile native pentru a face fata concurentei de pe piata muncii. Mobilitatea
fortei de munca insemna ca, asa cum firmele nu vor mai avea monopol asupra
pietei de desfacere, nici profesionistii nu vor mai avea monopol asupra pietei
muncii. Un manager din Germania va concura pentru propriul post nu numai cu alti
manageri locali, ci cu manageri din toata lumea. Cu cit postul va fi mai sus in
ierarhia firmei, iar raspunderea mai mare, cu atit firma va neglija costul aducerii
unui noi angajat, in favoarea experientei si capacitatii de lucru a individului.
Mobilitatea fortei de munca inseamna si adaptare rapida la nou. Firmele
multinationale vor forma echipe multinationale. Pina ce se va dezvolta o cultura
globala organizationala, vor exista diferente in ceea ce priveste obiceiurile,
mesajele transmise si modul de reactie, potrivit tarii de origine a fiecaruia.
Salariatii societatii informationale vor trebui sa se adapteze rapid si sa poata
lucra in echipe multidisciplinare si, mai ales, multiculturale.
Multinationalele isi deschid filiale in unele tari cu pozitie geografica favorabila
sau care asigura forta de munca ieftina. Acest lucru duce la un impact negative

asupra sigurantei locurilor de munca, astfel ca lucratorii trebuie sa participe

permanent la cursuri de calificare, perfectionare, sa fie creative si competitive.

Ce insemna Economia bazata pe cunoastere pentru Romania ?

In primul rind, Economia bazata pe cunoastere insemna o provocare a viitorului. In al
doilea rind, Economia bazata pe cunoastere reprezinta chiar viitorul. Romania nu are nici o
alta sansa decit sa se adapteze noilor schimbari economice si sociale de pe plan mondial.
In acest sens, Romania dispune de o serie de avantaje:
O pozitie geografica ce o avantajeaza din punct de vedere al apropierii de piata
europeana (UE), care este o piata cu capacitate mare de absorbtie.
O economie ce poate fi indreptata din mers catre noile domenii de activitate
(industria software,
telecomunicatii, productia de reclame, multimedia,
informatii si servicii).
O generatie de tineri foarte bine instruita, in special in domeniul IT, capabila sa
genereze un start in acest domeniu.
Oportunitati in ceea ce priveste productia de produse electronice (datorita unei
forte de munca relativ ieftine si bine instruite)
O capacitate nativa a oamenilor de a inova, de a utiliza noul in diferite domenii,
creativitate ce poate fi speculata pentru a obtine finantari pentru proiecte
locale.
: Romania are insa si o serie de dezavantaje:
O concurenta puternica din partea firmelor de soft europene, in special din tari
vestice cum ar fi Franta, Belgia si Anglia, dar si tari din est precum Bulgaria,
Ucraina si Rusia.
O situatie economica dificila, ce pune la grea incercare investitorii din domeniile
de interes
Birocratia din administratie precum si lipsa, timp de 12 ani, a facilitatilor pentru
investitorii din IT&C
Rata mare a somajului si calitatea slaba a vietii, ce fac ca forta de munca
calificata sa fie atrasa de ofertele de munca din tari mai avansate

In concluzie, noile tehnologii informatice si de comunicatie schimba radical

activitatile economice si sociale, concomitent cu modalitatile de creare,
achizitionare si folosirea cunostintelor.