DFI Recreativ

Incarcator pentru acumulatorul auto II

Aparatul se compune din doua blocuri distincte, partea de redresare si circuitul de supraveghere a
incarcari, care decupleaza redresorul cand bateria s-a incarcat, semnalizata prin aprinderea LED-ului verde.
Aceste blocuri pot fi construite impreuna asa cum am facut eu, sau separat in functie de nevoie. Facute
separat pot fi modificate, adaugate, scoase, sau folosite in alte scopuri.
Partea de supraveghere a incarcari, poate fi facuta separat si poate fi montata pe orice redresor efitn
care se gaseste in comert, inbunatatind-ui astfel performantele. Este vorba de partea de jos a schemei, cea
cu sursa LM7809, CI 741 si releul. Pentru o functionare buna si sigura are alimentare separata, inclusiv
transformatorul care trebuie sa scoata 10.5-12V- AC, la un curent in jur de 500mA. Din potentiometrul
semireglabil de P1 se regleaza nivelul de tensiune la care se opreste incarcarea (14.4V). Din potentiometrul
P2 se stabileste valoarea minima a tensiuni acumulatorului la care incarcarea sa se reconecteze. Aceasta
schema este o varianta imbunatatita a schemei prezentata in cartea ,,301 Circuite Electronice", pag.189,
aparuta la editura Teora.
Eu am facut montajul pe un cablaj de dimensiunile 60x45mm, pe care vreau sa-l pun intr-o cutie. Asa este
ferit de praful din cutia redresorului. Cutiuta va fi prevazuta cu reglete pentru conectarea firelor, in acest
mod poate fi deconectat si conectat pe un alt redesor la nevoie, folosit separat.
Redresorul, partea de sus a schemei. Este unul clasic, doar comanda tranzistorului este facuta dintr-o sursa
LM7815, varianta cu doua diode la masa, sau LM7816, varianta fara diode la masa (direct). Din
potrntiometrul P3 de 5K, se regleaza tensiunea de iesire.
Ce trebuie avut grija aici: cateva componente sunt de putere, in functie de curentul de la iesire.
Transformatorul trebuie sa scoata cam 10A, dar poate fi si de 5 sau 20A. Puntea redesoare, eu am folosit de
35A, se pune pe radiator. Tranzistorul TIP141, conform fisei de catalog tine maxim 16A. Eu am constat ca,
pus pe radiator si cu un consumator de 4.5A la iesire, se incalzeste acceptabil. La aproape 9A consum, se
ambaleaza termic. Deci, pentru curenti mai mari de 7A ar trebui pusi doi tranzistori in paralel cu baza si
colectorul, iar in emitor avand fecare cate o rezistenta de putere pt. egalizare. In acest mod curentul se
imparte pe amandoua si fiecare lucreaza mai lejer. Se vor pune obligatoriu pe un radiator adecvat.
Toate conductoarele de legatura vor trebui sa aiba sectiunea corespunzatoare. Vezi traseele de putere,
ingrosate.
Ex: la un diametru de 1,5mm, avem cam 4.5A, la un diametru de 2mm avem cam 7.4A. Exista un tabel prin
diverse carti, la nevoie consultati-l. Conductoarele trebuiesc bine lipite sau fixate cu surubui, reglete, etc.
Ampermetrul si sunt-ul. Eu am folosit un milivoltmetru cu scala gradata in 10A cap de scala. Ca sunt am
folosit o bucata de sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic, pe care am bobinat-o pe o teava si de la
capetele ei culeg tensiunea pt. milivoltmetru. Nu este prea corect, dar aici nu este nevoie de precizie mare,
merge si asa. Cind bateria este incarcata acul trebuie sa ajunga la zero.
Siguranta de la iesire trebuie sa fie de 8-10A, preferabil automata de panou. se gasec la Conex, la vreo
10lei si ceva. Spre baterie am folosit conductori de 1.5mm (cam subtiri), rosu pentru borna (+), si negru
pentru borna (-), terminate cu crocodili de cupru cumparati din Obor la 2lei bucata.
Reglajul, se face in felul urmator: avem nevoie de o sursa stabilizata si cu tensiune reglabila care se
conecteaza in locul acumulatorului. Se regleaza sursa la 14.5V si se regleaza potentiometrul P1 astfel incat
releul sa fie pe punctul de a comuta. Adica S1 se deschide si intrerupe alimentarea redesorului. Apoi se
regleaza sursa la 12.4V si se regleaza potentiometrul P2, pana S1 se inchide si reincarcarea porneste.
Deoarece reglajul potentiometrelor se influenteata reciproc, acest procedeu trebuie repetat de mai multe ori
pana la un reglaj corect.
LED-ul rosu de la redresor indica faptul ca redresorul functioneaza si incarcarea nu s-a terminat.
LED-ul verde de pe circuitul de supraveghere indica faptul ca incarcarea s-a terminat. Acesta se aprinde
dupa stingerea LED-ului rosu si sta aprins atat timp cat incarcarea acumulatorului este oprita. Cat timp
acest LED este aprins din acumulator se scurge un curent de 3.5mA prin divizorul rezistiv de la circuitul de
detectie a incarcari.
Aceste doua LED-uri se monteaza pe panoul frontal unul langa altul pentru a putea fi observate usor.
Mai jos am postat schema electrica si placuata cu partea de supravehere, deja facuta si ceva poze.
Constructia mecanica ramane la latitudinea fiecaruia. Fiecare are proprile lui idei. Dar, asa pentru orientare,

am pus mai jos cateva poze cu ce am facut eu. Pe masura ce va evolua constructia , revin cu amanunte.

Atentie!!! daca optati pentru o carcasa metalica pentru aparat, este obligatoriu ca aceasta carcasa sa fie
legata la priza de impamantare prin cordonul de alimentare si aparatul sa fie conectat la o priza cu contact
de impamantare bun. Altfel exista pericol de electrocutare daca aparatul are defecte sau greseli de executie.
Mai multe informatii pentru incarcarea acumulatorului cu plumb puteti afla de pe tehnium-azi.ro
Doua concluzii pt. imbunatatirea aparatului am tras dupa terminarea si punerea definitiva in functiune:
1-Pentru o functionare mai buna ar fi necesara o tensiune mai mare in secundarul transformatorului. Peste
18V alternativ. Eu nu am avut asa ceva si ma gandesc sa schimb puntea cu niste diode cu o cadere mai
mica de tensiune pe ele.
2-Led-ul rosu care indica ca incarca si rezistorul serie de 1Kohm a fost mutat direct in secundarul
transformatorului in serie cu o dioda (redresor mono alternata). Aceasta din cauza ca, dupa oprirea
automata acest LED ramanea aprins (rosu), fiind alimentat din baterie prin sunt si consuma in jur de 18mA.
Cand LED-ul verde pt. terminarea incarcari se aprindea, cel rosu trebuia sa se stinga. In acest fel aprinderea
LED-urilor este corecta.

Mai sus este schema finala a aparatului

Asa arata panoul aparatului. Este scos la imprimanta pe hartie plastifiata pe fata si adeziva pe spate.

Cablajul pentru partea de automatizare. Este vorba de partea inferioara din schema, cea cu LM741 si sursa
de 9V. Restul montajului este facut direct pe cutie cu fire de legatura, pe placuta potentiometrului pt.
reglajul de tensiune de iesire se afla si montajul cu sursa cu LM7815.

Cutia cu circuitul de automatizare. A fost pus intr-o cutie cu capac din plastic transparent pentru a fi ferit de
praf. Capacul transparent este prevazut cu doua orificii in dreptul potentiometrilor semireglabili pentru a
avea acces la reglaje fara a scoate capacul. Deasemenea a fost prevazut cu borne de intrare-esire pentru a
putea fi montat pe orice tip de redresor. Iesirea pentru 220V este separata si bine izolata fata de restul
montajului pentr a preintampina montarea sau atingerea accidentala existand pericolul de electrocutare.

Dispunere piese pe placa. Placa este vazuta de pe partea cu piese.

Flash LED-ul albastru din imaginea alaturata

a fost adaugat ulterior pentru controlul conectari aparatului la priza. Este cea mai simpla schema gasita pe
net si a functionat din prima. Alimentarea lui se face de la +12V, tensiunea de alimentare a circuitului de
supravegere a incarcari. Consumul este de 5mA. Montajul a fost introdus intr-un tub de PVC lung de 4cm
pt a fi protejat de praf si care ajuta la montarea usoara in carcasa aparatului.

Cineva a cerut detalii despre cum a fost facut suntul. Am pus mai jos o poza cu acest sunt si modul de
fixare a lui pe carcasa. Cateva detalii despre el gasiti la comentarii.

In imaginea alaturata se poate vedea montajul cu circuitul de comanda a tranzistoarelor de putere. A fost
facut direct pe placuta potentiometrului de reglaj. Aceasta placuta a fost imbracata intr-o folie de plastic
transparent pe partea cu circuite, pentru protectie de praf. folia este fixata direct de axul potentiometrului si
indoita pe marginea placutei.
In poza de mai jos am incercat sa arat cum am montat componentele de putere pe radiator. Este vorba de
puntea redresoare de 25A, tranzistoarele de putere TIP141, doua bucati in paralel. Vezi poza 1. Peste
tranzistoare am montat pe o tabla de aluminiu pe care am fixat cei doi rezistori din emitorul tranzistoarelor
de 0.1 ohmi la 7W. Terminalele lor au fost izolate cu izolator rezistent la temperatura. Vezi poza 2.

Redresor comandat, cu tiristoare

25 Feb, 2011 | Adaugat de Gramada Ciprian | In: Redresoare
Las un comentariu | Trackback

schema de principiu
Aplicaia (fig.1) se refer la un redresor comandat cu tiristoare, de tipul cu punct median. Poate avea
multiple utilizri, prototipul fiind testat att pe sarcini rezistive ct i ca surs pentru ncrcarea unor
acumulatoare auto de 12V.
Comanda n gril se face prin intermediul unui optocuplor care rezolv separarea galvanic dintre partea de
for i cea de comand. n ambele semialternane, impulsurile se trimit simultan ambelor tiristoare, care au
catozii comuni, dar la un moment dat un singur tiristor este deschis, i anume, cel care primete n anod
tensiune pozitiv.
Sursa de impulsuri e constituit de oscilatorul realizat cu TUJ-ul T1, sincronizat cu reeaua prin tensiunea
de alimentare obinut pe grupul Z1-D1. Funcionarea normal este monitorizat de ctre indicatorul
LED1, care este strbtut de o parte din curentul de alimentare al oscilatorului,
diferena de curent fiind deviat prin rezistorul R5, rezistor care, mpreun cu R6, stabilete curentul de
polarizare al grupului Z1-D1, alimentat din secundarul transformatorului cu tensiunea redresat de ctre
diodele D2-D3.

Fata placata
Un scurtcircuit accidental pe ieire este semnalizat de plpirea LED2, indiferent de reglajul
poteniometrului P1. Ca traductor de curent este folosit rezistorul R13 pe care, n regim de scurtcircuit,
cderea de tensiune este suficient pentru a deschide la saturaie tranzistorul T3. Acesta pune la mas
catodul indicatorului LED2, care plpie cu o frecven stabilit de condensatorul C2. Tensiunea de

alimentare a oscilatorului coboar periodic sub 2V (cderea de tensiune pe LED2 plus tensiunea de
saturaie colector-emitor T3), astfel c acesta este scos din funciune periodic i nu mai trimite impulsuri
spre grilele tiristoarelor. Curentul de alimentare este i de aceast dat limitat de ctre rezistorul R6, care n
aceast situaie formeaz un divizor de tensiune cu R7, rezistor care micoreaz disipaia pe LED2.
Curentul de scurtcircuit are forma unor pulsuri cu cdere sinusoidal a cror lime variaz ntre 3 i 8
milisecunde, n funcie de unghiul de faz cu care sunt comandate tiristoarele n momentul scurtcircuitului,
unghi stabilit de poziia poteniometrului P1. Amplitudinea acestor pulsuri depinde de puterea
transformatorului de reea i de valoarea rezistenei R13, care sunt astfel alese nct tiristoarele s nu ias
din aria de siguran a carasteristicilor precizate n catalogul productorului.

Amplasare componente
Montajul practic se realizeaz pe o plac de circuit imprimat monostrat cu dimensiunile de 75x75mm,
conform fig.2 & fig.3, n care se prezint cablajul i desenul de implantare.
Placa include toate componentele, cu excepia transformatorului cu circuitul primar aferent i a
ampermetrului de panou cu untul corespunztor executat din manganin. n nici un caz, pentru
ampermetru nu se va utiliza cderea de tensiune de pe traductorul de curent R13, care, datorit
modificrilor provocate de temperatur, nu asigur precizia necesar pentru circuitul de masur.
Rezistorul R13 este compus din 3 elemente de 0,62 ohm/3W legate n paralel, care se implanteaz vertical
ntre cele dou blocuri terminale prin care placa de circuit imprimat se conecteaz cu exteriorul. n acest
caz, folosind un transformator toroidal de 220V/2X18V/63VA, curentul de ncrcare a unui acumulator cu
tensiunea nominal de 12V, legat la ieirea redresorului, se poate regla de la zero la 3.5A.
Schema prezentat, poate constitui punctul de plecare pentru reproiectare n diverse variante de putere, n
funcie de destinaia aplicaiei. Este important ca la dimensionarea circuitului de protecie, s se aib n
vedere faptul c un tiristor odat aprins, nu se poate stinge pn la anularea natural a curentului anodic
(trecerea prin zero), astfel c alegerea tiristoarelor se va face avnd n fa o foaie de catalog.
Sursa: Emil Matei
Fiiere ataate acestui articol: